Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs opţional de
literatură română
Nicoleta Ifrim
Facultatea de Litere
Specializarea:
Limba și literatura română – Limba și literatura engleză
Anul III, Semestrul 2
UDJG
Facultatea de Litere
Modele de scriitură
românească interbelică
Reaşezări canonice
postdecembriste
Galați
2011
Cuprins
CUPRINS
OBIECTIVE.................................................................................................... 5
Unitatea de învăţare nr. 1
REVIZUIRI ȘI RELECTURI POSTDECEMBRISTE. MIZA IDENTITARA ...... 7
Unitatea de învăţare nr. 2
DELIMITĂRI CONCEPTUALE ŞI METODE DE SCRIITURĂ ...................... 25
Unitatea de învăţare nr. 3
CAMIL PETRESCU – PATUL LUI PROCUST SAU ARTA DE A SCRIE
ROMAN ....................................................................................................... 35
Unitatea de învăţare nr. 4
ANTON HOLBAN SAU ANATOMIA HIPERLUCIDĂ A SENTIMENTULUI /
SCRIITURII .................................................................................................. 47
Unitatea de învăţare nr. 5
MAX BLECHER ŞI OBSESIA VACUITĂŢII INTERIOARE .......................... 53
TEME DE CONTROL .................................................................................. 59
BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ .............................................................. 65
OBIECTIVE
Obiectivele specifice
1Stuart Hall, Identités et cultures. Politiques des cultural studies, édition par Maxime Cervulle, Éditions Amsterdam, Paris,
2008, p.269. Fenomenul revizuirilor postdecembriste este prezentat in volumul Identitate culturală și integrare
europeană. Perspective critice asupra discursului identitar românesc în perioada postdecembristă, Ed.Europlus
(acreditată CNCSIS), Galați, ISBN 978-606-628-006-8, 2011. (Fragmentul urmator este reprodus din volumul citat
anterior.)
dialogală pe criterii supra-etnice. În acest fel, aşa cum remarca Stuart Hall,
„cette conception nouvelle reconnaît le fait que les identités ne sont jamais
unifiées mais au contraire, dans la modernité récente, de plus en plus
fragmentées et fracturées; jamais singulières, mais construites de façon
plurielle dans des discours, des pratiques, des positions différentes ou
même antagonistes. L’identité se trouve ainsi sujette à une historicisation
radicale, entraînée dans un processus permanent de changement et de
transformation. Aussi convient-il de situer le débat à l’intérieur des
pratiques et des évolutions historiquement spécifiques qui ont boulversé le
caractère relativement établi de nombre de populations et de cultures
surtout en relation avec les processus de mondialisation.”2
Clivajul faţă de utopia stalinistă, dar şi noile imperative participative
ale fenomenului integraţionist transgresează limitele auto-suficienţei
(asociate colonizării socialiste care a impus hegemonia marxism-
leninismului ca nucleu formator al tuturor practicilor culturale emergente,
aşa cum s-a întâmplat în cazul naţiunilor din blocul ex-sovietic) prin re-
configurarea ofertei identitare care apelează acum la memoria diacronică
a propriei tradiţii culturale. Sondarea modelelor culturale individuale şi
selecţia valorilor cultural-naţionale permeabile unei poziţionări dialogale
faţă de spaţiul european necesită o „privire din interior”, întrucât „les
identités sont donc constituées à l’intérieur et non à l’extérieur de la
représentation. Elles sont liées à l’invention de la tradition autant qu’à la
tradition elle-même, qu’elles nous obligent à lire non comme une
réitération sans fin mais comme le même changeant, non comme un soi-
disant retour aux racines mais comme une prise en compte de nos
trajectoires.”3
Astfel, construcţia identităţii culturale – convergente celei sociale
definibile ca act de putere în viziunea lui Ernesto Laclau – re-aşează
culturile sud-est europene, „marginal-centrice” (Marcel Corniş-Pop), în
limitele permisive ale unei neo-etnicităţi care nu se mai legitimează prin
reprezentări auto-suficiente ale închiderii, ci, dimpotrivă, este deschisă
dialogului diferenţelor. Preluând conceptele definite de Paul Ricœur,
amprenta ipseităţii insulare („identitate colectivă închisă” - Jan Berting), ca
marcă asociată totalitarismului dominant în spaţiul sud-estic, lasă loc din
ce în ce mai evident unei mêmeté de sursă relaţionară („identitate
colectivă deschisă” – Jan Berting) care apropie memoriile colective post-
totalitare în încercarea lor de re-definire eurocentrică. Jocul multicultural
motivat prin de-teritorializarea identităţilor se repliază pe căutarea din ce în
ce mai insistentă a unei specificităţi culturale est-europene, post-
dictatoriale, a unei instanţe supra-naţionale semnificante în spaţiul
comunitar. Strategiile hibridizării şi ale de-spaţializării culturale, percepţia
egalitaristă a Celuilalt, dar care poartă o aceeaşi traumă a experienţei
comuniste, mediază înţelegerea „de différences et d’inégalités,
l’hétérogénéité des temporalités que vivent les différents groupes sociaux
et leurs stratégies de reconversion. En effet, face à la globalisation, tous
les groupes culturels manifestent des stratégies diversifiées pour
s’adapter. Ces changements généralisés se produisent dans une paysage
qui reste marqué par les inégalités et les différences. Des groupes
culturels porteurs d’identités différentes vivent dans des temporalités
différentes, avec des systèmes et des points de repères différents, et ils
2 Ibidem., p.270-271
3 Ibidem., p.271
4 Bruno Ollivier, ed., Les identités collectives à l’heure de la mondialisation, CNRS Éditions, Paris, 2009, p.24
5 Conceptul de „identitate culturală”, definit ca marcă funcţională a celei naţionale, implică, pornind de la perspectiva
filosofică herderiană, şi asumarea unei „obsesii ontologice”: „Que ce soit dans sa version anthropologique ou philosophique,
l’identité est conçue comme un être, quelque chose qui, véritablement, est. Elle possède une forme précise, elle peut être
observée, déclinée, déterminée de cette manière-ci ou de cette manière-là. C’est pour cette raison que l’identité a besoin d’un
centre à partir duquel rayonne son territoire, c’est-à-dire sa validité. (…) Lorsque les philosophes, les artiste set les politiciens
débattent du dilemme d’identité, ils recherchent passionnément son authenticité.” – Renato Ortiz, Modernité mondiale et
identités, în Les identités collectives à l’heure de la mondialisation, coordonator Bruno Ollivier, CNRS Éditions, Paris, 2009,
p.41-42
6 Stuart Hall apud Bruno Ollivier, ibidem., p. 31
7 Plasându-se pe linia Foucault, C.Geertz şi Certeau, Jésus Martin-Barbero defineşte Europa culturală în termenii unei crize de
autoritate care determină „de-centralizarea culturală şi palimpsestul identitar” mediate de practicile migraţioniste
hibridizante: „Désenclavée de l’espace national, la culture perd alors son lien organique avec le territoire et avec la langue qui
avaient été jusqu’alors intimement liés à la vocation même de l’intellectuel. L’importance de ce désenclavement, qui a
radicalisé le mouvement de la modernité elle-même, est devenue visible avec la crise de légitimité des institutions d’État et de
ce qui constitue la citoyenneté: l’identité des partis, la désarticulation entre revendications sociales et processus politiques
formels et entre la participation des citoyens et le discours politique.” – Décentrage culturel et palimpsestes d’identité, în Les
identités collectives à l’heure de la mondialisation, op.cit., p.105
8 „Culturally distinct patterns in stance-act-activity-identity relations lie in cultural expectations regarding (a) the scope of
stances and acts associated with particular activities and identities, (b) the preferences for particular stances and acts within
particular activities and for particular social identities, and (c) the extent of particular stance and act displays within
particular activities and for particular identities.” – Elinor Ochs, Linguistic resources for socializing humanity, în Rethinking
linguistic relativity, John J.Gumperz& Stephen C.Levinson, Cambridge, Cambridge University Press, 1996, p.407-438
9 Carmel Camilleri, La culture et l’identité culturelle : champ notionelle en devenir, în Chocs de cultures : concepts et enjeux
pratiques de l’interculturel, editori Carmel Camilleri&Margalit Cohen-Emerique, L’Harmattan, Paris, 1989, p.46-47
10 Tipul identităţii închise, angoasante în egală măsură, este caracteristic modelului utopic comunist care proiectează colectiv
o identitate auto-suficientă, monadică, postulată printr-un dogmatism identitar anchilozant. Pentru Albin Wagener, orice fel
de „politique d’hypostasie identitaire risqué de scléroser certains traits et représentation identitaires. Ceux-ci se
retrouveraient alors enfermés dans une sorte d’enclos conceptuel, en dehors de toute réalité concernant les processus
identitaires, et deviendraient des propriétés émotionnelles et cognitives d’un groupe d’individus ou d’une société qui en
profiteraient alors pour fixer une bonne fois pour toutes les représentations qu’ils ont d’eux-mêmes et de leur milieu
d’appartenance.” - Le débat sur L’identité nationale, L’Harmattan, Paris, 2010, p.105
11 Martine Abdallah-Pretceille, apud Albin Wagener, ibidem., p.88
12 Rescrierea istoriei contemporane a spaţiului european, urmărind principiile „cosmopolitismului vernacular” şi ale
„hibridizării interculturale” reclamă un pact cultural inter-relaţionar. Pentru Alain Caillé şi Phillipe Chanial, este vorba
despre „ce pari d’une forme de vivre-ensemble dans laquelle la différence culturelle et le conflit, loin d’être la cause de guerre
ou de confrontations violentes, viendraient alimenter une spirale démocratique vertueuse, fondée sur la liberté de se donner
et de se reconnaître mutuellement.” – Préface la Francesco Fistetti, Théories du multiculturalisme. Un parcours entre
philosophie et sciences sociales, Éditions La Découverte, Paris, 2009, p.10
13 Patrick Savidan, Le multiculturalisme, PUF, Paris, 2011, p.18
15 Marcel Cornis-Pope with others – East-Central European Literature after 1989, in History of the literary cultures of East-
Central Europe: junctures and disjunctures in the 19th and 20th centuries, volume IV: Types and stereotypes, edited by Marcel
Cornis-Pope and John Neubauer, John Benjamins Publishing Company, Amsterdam/Philadelphia, 2010, p.629 Proiectul
propune re-evaluarea culturilor est-centrale europene care au depăşit momentul doctrinar totalitar şi experimentează o
simbolică recuperare de identitate prin valorile culturale proprii.
16 Alvin Toffler, Şocul viitorului, Editura Politică, Bucureşti, 1973, p.56-57
27 Paul Cernat, Iluziile revizionismului est-etic, în Observatorul cultural, nr. 564 / februarie 2011
28 Solomon Marcus, Sorin Alexandrescu în oglinda Occidentului, în Observatorul cultural, nr.126/iulie 2002. Autorul articolului
glosează pe marginea tipologiei identităţii propuse de Sorin Alexandrescu: „Sorin propune o tipologie a identităţii, alcătuită
din patru posibile variante de înţelegere a acesteia: a) mereu el însuşi şi mereu acelaşi (identitatea ideală, o utopie pozitivă,
romantică); b) nici el însuşi, nici acelaşi (pierderea totală a identităţii, o utopie negativă, o negare anarhică şi sinucigaşă a
oricărei valori proprii); c) mereu el însuşi, dar nu mereu acelaşi (cu trăsături generale de continuitate la un nivel superior, dar
cu discontinuităţi şi rupturi la un nivel inferior, ceea ce el numeşte o analiză pluralistă, o imagine de sine nuanţată, lucid
afectuoasă); d) mereu acelaşi, dar nu şi mereu el însuşi (un tip de identitate pe care Sorin Alexandrescu îl vede ca rezultat al
unui act violent, conducând la o imagine falsă, tipică pentru societatea comunistă totalitară). Chiar din modul în care sunt
descrise este clar că Sorin Alexandrescu optează pentru cel de al treilea tip, singurul rezonabil.”
29 Edmond Marc Lipiansky, apud Steluţa Chefani-Pătraşcu, Vasile Alecsandri şi identitatea naţională românească, în vol.
Identităţi colective şi identitate naţională. Percepţii asupra alterităţii în lumea medievală şi modernă, Ed. Universităţii din
Bucureşti, 2000, p.4
30 Lucian Boia, Românii şi Ceilalţi, Istorie şi mit în conştiinţa românească, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1997, p. 177-223
31 Sorin Alexandrescu, Le paradoxe roumain, în vol. Identitate/alteritate în spaţiul cultural românesc, editor Al. Zub,
35 I.Prigogine, I.Stengers, Noua alianţă. Metamorfoza ştiinţei, Ed. Politică, Bucureşti, 1984, p.130
36 Ihab Hassan, Sfâşierea lui Orfeu. Spre un nou concept de postmodernism, Caiete critice, nr.1-2 / 1986, p.182
38 Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, Ed.Cartea românească, Bucureşti, 2008, p.52
39 Ibidem., p.72
40 Ibidem., p.76
41 Gh.Grigurcu, Noi, (ne)europeni, Viaţa românească nr.1 / 2006, p.10
42 Eugen Simion, Eminescu – mit al spiritualităţii noastre, Saeculum nr.10 /2004, p.2
49Eugen Simion, În ariergarda avangardei – convorbiri cu Andrei Grigor, Bucureşti, Ed.Univers Enciclopedic, 2003, p.197
50 Ibidem., p.304
Teme de lucru
1. Comentaţi constanta dorică a romanului interbelic.
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
2. Comentaţi constanţa ionică a romanului intebelic.
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
3. Analizaţi inteferenţa modelelor de scriitură şi efectele obţinute în discursul
romanesc al perioadei.
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
că un corp e viu, numai din senzaţia de circulaţie. Mai îmi vine să spun
lămurit că inteligenţa se poate descoperi şi prin pipăit.”
În acelaşi, reflecţia asupra sinelui în pelerinajul căutării identităţii sau
alterităţii conduce la o experienţă primară care modifică sinele devenit
spaţiul spectral în recuperarea imaginii celuilalt. Este cazul relaţiilor
procustiene între doamna T. şi Fred sau Ladima şi Emilia care determină,
paradoxal, emergenţe ontice ale diferenţei, amintind despre concepţia lui
Gilles Deleuize din Diferenţă şi repetiţie: „Arta romanului contemporan se
învârteşte în jurul diferenţei şi al repetiţiei, nu doar în planul reflecţiei celei
mai abstracte, ci în înseşi tehnicile lui efective; descoperirea, în felurite
domenii, a unei puteri proprii de repetiţie, care ar fi şi a inconştientului, a
limbajului, a artei. Aceste semne pot fi puse toate în seama unui
antihegelianism generalizat: diferenţa şi repetiţia au luat astfel locul
identicului şi negativului, identităţii şi contradicţiei. Căci diferenţa nu
implică negativul şi nu se lasă dusă până la contradicţie decât în măsura
în care continuăm să o subordonăm identicului. Primatul identităţii, în orice
mod ar fi ea concepută, defineşte lumea reprezentării. Or, gândirea
modernă se naşte din falimentul reprezentării, ca şi din pierderea
identităţilor şi din descoperirea tuturor forţelor ce acţionează sub
reprezentarea identicului. Lumea modernă e lumea simulacrelor [...].
Toate identităţile sunt simulate, produse ca efect optic, printr-un joc mai
profund, acela al diferenţei şi repetiţiei.” Strategia introspectivă serveşte
diferenţelor, chiar şi celor emergente din perspectivele multiple ale
naratorilor. Autenticitatea acestora pare a fi formula comună, oglindită
totuşi diferit în scriitură, dar şi un proces care susţine şi întreţine dinamic
realitatea romanescă. În acest sens, analiza psihologică general
descriptivă glisează spre strategiile introspecţiei devenite modalităţi
autentice de cunoaştere a sinelui plasat independent sau în relaţie. Faţă
de romanul de analiză psihologică al Hortensiei Papadat Bengescu, în
Patul lui Procust există o diferenţă narativ – operaţională prin care
focalizarea este transferată asupra analizei interiorităţii, a vieţii psihicului,
analiză care este proiectată ca proces cu posibilă finalitate în
autocunoaştere. Pentru romanul camilpetrescian, mimesis-ul nu mai
reprezintă o transpunere tradiţională a realităţilor exterioare, de regulă
faptice şi acţionale, ci urmăreşte mai ales impactul acestei realităţi asupra
interiorităţii şi cunoaşterii de sine / celălalt.
Teme de lucru
1. Analizaţi « structura etajată » a romanului camilpetrescian « Patul lui Procust »
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
2. Comentaţi relevanţa procedeului relativizării naratoriale în romanele autorului.
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
tuturor vorbelor lui inteligente, a gesturilor lui elocvente şi trec sub tăcere
sau scuză unele slăbiciuni. Rezultatul: o fantoşă.”
„Fac sforţări s-o reconstituiesc ca să pricep ce a făcut. Caut acum în
memorie să refac scenele dintre noi, în toate nuanţele – căci mai cu
seamă nuanţele pot trăda adevătul. Să dau exactă însemnătate unor
vorbe pe care nu le-am adâncit atunci decât vag...[...] Să aflu adevărul
după nişte frânturi de adevăr care pot fi interpretate în atâtea feluri.
Greutatea vine mai ales din neputinţa de a putea clasa toate amintirile.
Sunt doar vorbe, priviri, interjecţii care nu se leagă de nici un eveniment.
Nu ştiu în ce ordine s-au produs ele, şi asfel nu voi izbuti să dau
consistenţă precisă descoperirilor mele [...] Memoria mea nu poate să
aranjeze trecutul. (Opera lui Proust e o dovadă de memorie prodigioasă.
Cu cât mai complicată ar fi fost din punct de vedere psihologic dacă
memoria lui ar fi fost defectuoasă! Dar n-ar fi putut şti adevărul, şi numai
adevărul interesează în anumite ocazii.) Aruncând la întâmplare tot ce-mi
aduc aminte despre dânsa, formez o fiinţă stranie din cauza prea multor
apucături contradictorii şi suprapuse. Nu imposibilă, căci în viaţă toate
sunt posibile [...] Cum să ştiu adevărul asupra ei când nu ştiu adevărul
asupra mea? Şi eu mă am la îndemână, mă ştiu sincer faţă de mine, şi în
acelaşi timp mă analizez pasionat, şi fără întrerupere de când mă cunosc.”
„Vreau să pricep pe alţii! Mă mir cum pot să târâi cu mine,
pretutindeni, pe mine străinul. Şi uneori acel străin e blând, agreabil, dar
alteori e odios cu egoismul lui. Şi eu îl port cu mine...”
Teme de lucru
1. Analizaţi diferenţele de construcţie a personajului feminin în trilogia holbaniană.
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
............................................................................................................................................
mine nu există nimic în afara noroiului. Ceea ce luam drept durere nu era
în mine decât un slab colcăit al lui, o prelungire protoplasmatică modelată
în cuvinte şi raţiuni.” „Nihilismul existenţial” şi situaţia – limită jaspersiană
(I.Negoiţescu) par a domina viziunea, ca şi, de fapt, întreg universul
ficţional blecherian.
Pentru N.Manolescu, artificialitatea şi teatralitatea sunt, la Blecher,
trăsături ale unei scriituri corintice care nu mai are nici o legătură cu proza
de introspecţie, analitică a romanului ionic: „Ne aflăm, evident, dacă luăm
ca reper viziunea realistă, pe cealaltă faţă a lumii, unde materialitatea e
inconsistentă şi friabilă, alcătuită din jocul de umbre şi lumini, asemeni
unui decor de teatru sugerat spectatorilor prin aprinderea succesivă a
marilor reflectoare de deasupra scenei. Lui M.Blecher scena nu i se mai
pare a fi aceea obişnuită a vieţii: el se simte în permanenţă pe o scenă de
teatru, între decoruri şi mulaje de ceară, în inima unui panopticum
grandios, artificial şi grotesc [...] Panopticum-ul sau bâlciul dezvăluie
esenţa acestei lumi, pe scena căreia se petrec dramele corinticului.”
Contemplarea lumii prin ochii copiei (fotografiei) şi nu, prevalent, prin ochii
modelului (eului), pare a fi perspectiva predilectă a romanului corintic
blecherian. Iar marea temă „a existenţialismului la Blecher” este, crede
Manolescu, „identitatea ca loc rău.” În această ordine de idei, criticul
consideră că anxietatea existenţială nu constă în teama de a-şi pierde
identitatea (aşadar actualizând o dramă a alterităţii), ci în neputinţa de a o
face (drama ipseităţii, „a nu fi decât tu însuţi”). Naratorul – personaj se află
izolat în propria identitate ca într-un spaţiu claustromorf: „Era acum ceva
cert: lumea avea un aspect comun al ei în mijlocul căruia căzusem ca o
eroare, niciodată nu voi putea deveni un copac, nici ucide pe cineva.” Din
acest punct de vedere, „Max Blecher este un existenţialist aflat sub
semnul suferinţei ca situaţie – limită.”, apropiindu-se tranşant de filosofia
lui Jaspers.
Pentru Ion Pop, „situatã la apariţie, în aria prozei psihologice, a
experienţei şi autenticitãţii, caracteristicã tinerei generaţii din anii '30
(M.Eliade, M.Sebastian, C.Fântâneru, A.Holban etc.), cartea lui M.Blecher
a fost reinterpretatã mai recent ca expresie a unei crize ontice, depãşind
pura psihologie. […] Întâmplãri în irealitatea imediatã premerge, cum s-a
observat, literaturii de sursã existenţialistã (Sartre, Camus), situându-se,
pe de altã parte, ca tip de sensibilitate, în familia unor scriitori ca Franz
Kafka, Bruno Schultz, Robert Walser.” Alţi critici analizează scriitura
blecheriană în descendenţa unor modele narative şi tematice diferite,
precum: Kafka (Al.Protopopescu, N. Manolescu, N.Balotã etc.), Camus (R.
G. Ţeposu, G. Horodincã etc.), Beckett („În lumea sa nu se întâmplã
niciodatã nimic, ca şi în aceea a eroilor lui Beckett; în aceastã lume nimic
nu e de înţeles – N.Balotã), sau Sartre (Radu G. Ţeposu – „Este aceeaşi
repulsie emoţionalã pe care o simte şi Antoine Roquentin, personajul lui
Sartre din Greaţa, faţã de obiectele din jurul sãu.) Redăm în continuare
câteva opinii critice, relevante pentru tipul de scriitură a lui Blecher:
1. „Toată cartea e copleşită de neliniştea unui om care vrea să
evadeze oricum, chiar prin farsă, chiar prin simulare, chiar prin
demenţă, inventându-şi situaţii absurde pe care le trăieşte cu un
efort de convingere.” (M.Sebastian)
2. „Act de iniţiere în vis, erotism şi moarte” (Pompiliu Constantinescu)
în formula jurnalului intim adolescentin care vede realitatea prin
sentimentul neantului şi al vacuităţii interioare.
Teme de lucru
1. Argumentaţi formula autenticistă în Întâmplări din irealitatea imediată.
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
2. Identificaţi şi justificaţi rolul obsesiilor existenţiale în romanul lui M.Blecher.
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
TEME DE CONTROL
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
6. Urmăriţi şi comentaţi aderarea / distanţarea faţă de modelul proustian în Patul lui
Procust.
..........................................................................................
..........................................................................................
...................................................................................... ....
..........................................................................................
..........................................................................................
........................................................................ ..................
..........................................................................................
..........................................................................................
7. Analizaţi interferenţa perspectivelor în redarea istoriilor şi comentaţi tehnica
pluriperspectivismului în romanul camilpetrescian.
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
............................................................................. .............
..........................................................................................
..........................................................................................
............................................................... ...........................
8. Analizaţi dimensiunea temporală a scriiturii / trăirii în Patul lui Procust.
..........................................................................................
............................................................. .............................
..........................................................................................
..........................................................................................
............................................... ...........................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
9. Comentaţi titlul romanului cu referire la tipologia relaţionară a personajelor în Patul
lui Procust.
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
................................................................................... .......
..........................................................................................
..........................................................................................
..................................................................... .....................
..........................................................................................
10. Comentaţi arhitectura romanescă în textul lui C.Petrescu.
...................................................................................... ....
..........................................................................................
..........................................................................................
........................................................................ ..................
..........................................................................................
..........................................................................................
.......................................................... ................................
..........................................................................................
11. Identificaţi şi argumentaţi strategiile camilpetresciene ale autenticităţii.
........................................................ ..................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
12. Analizaţi Patul lui Procust ca „roman substanţial”
................................................... .......................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
13. Comentaţi funcţia naratorului camilpetrescian şi strategiile interioare ale coerenţei
textuale.
..........................................................................................
..........................................................................................
.............................................................................. ............
..........................................................................................
..........................................................................................
................................................................ ..........................
..........................................................................................
..........................................................................................
14. Prezentaţi concepţia holbaniană asupra „romanului static”.
..........................................................................................
..........................................................................................
.................................................................. ........................
..........................................................................................
..........................................................................................
.................................................... ......................................
..........................................................................................
..........................................................................................
15. Comentaţi startegiile autenticităţii în „trilogia erotică” holbaniană.
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
16. Prezentaţi feţele naratoriale şi construcţia relaţiilor în romanele lui A.Holban.
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
................................................................................... .......
..........................................................................................
..........................................................................................
..................................................................... .....................
17. Realizaţi o tipologie a feminităţii holbaniene.
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
.................................................................................. ........
..........................................................................................
..........................................................................................
.................................................................... ......................
18. Comentaţi finalul din O moarte care nu dovedeşte nimic.
..........................................................................................
....................................................................................... ...
..........................................................................................
..........................................................................................
......................................................................... .................
..........................................................................................
..........................................................................................
........................................................... ...............................
19. Comentaţi finalul din Ioana.
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
............................................................................. .............
20. Analizaţi complexul de inferioritate dezvoltat de Sandu în Jocurile Daniei
..........................................................................................
............................................................................ ..............
..........................................................................................
..........................................................................................
.............................................................. ............................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
21. Comentaţi viabilitatea formulei jurnaliere în romanele holbaniene.
62 Modele de scriitură romanescă interbelică
Teme de control
..........................................................................................
........................................................ ..................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
22. Argumentaţi prezenţa scriiturii corintice la Blecher.
..........................................................................................
................................................. .........................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
23. Comentaţi strategiile dedublării eului blecherian şi complexele interiorităţii.
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
.............................................................................. ............
..........................................................................................
24. Întâmplări din irealitatea imediată: „dramă a alterităţii” sau „dramă a ipseităţii?”
.................................................................... ......................
..........................................................................................
..........................................................................................
...................................................... ....................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
25. Analizaţi imaginarul spaţiilor – cavernă în romanul lui Blecher.
.................................................. ........................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
26. Comentaţi metamorfozele trupului – cavernă şi transmutaţiile realităţii în proza
blecheriană.
..........................................................................................
..........................................................................................
............................................................................... ...........
..........................................................................................
..........................................................................................
................................................................. .........................
..........................................................................................
..........................................................................................
27. Comentaţi relaţia stabilită între visul thanatic şi criza realităţii din finalul
Întâmplărilor.
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
28. Argumentaţi încadrarea textului blecherian în formula scriiturii existenţialiste / a
literaturii suprarealiste.
..........................................................................................
....................................................... ...................................
..........................................................................................
..........................................................................................
......................................... .................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
..........................................................................................
BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ
1. OPERE CITATE
2. STUDII CRITICE
Balotã, Nicolae, Romanul românesc în secolul XX, Ed. Viitorul românesc, Bucureşti,
1997.
Cãlin Liviu, Camil Petrescu în oglinzi paralele, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1976.
Cãlinescu Al., Anton Holban - complexul luciditãţii, Ed. Albatros, Bucureşti, 1972.
Cãlinescu Matei, Cinci feţe ale modernitãţii, Univers, Bucureşti, 1996.
Cãpuşan Maria Vodã, Camil Petrescu - Realia, Cartea Româneascã, Bucureşti,
1988.
Călinescu Al., Anton Holban – Complexul lucidităţii, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1972
Crohmãlniceanu, Ov. S., Cinci prozatori în cinci feluri de lecturã, Cartea
Româneascã, Bucureşti, 1989.
Crohmãlniceanu, Ov. S., Literatura românã între cele douã rãzboaie mondiale, vol. I,
Editura pentru literaturã, Bucureşti, 1967.
Dumitriu Dana, Ambasadorii sau despre realismul psihologic, Ed. Cartea
Româneascã, Bucureşti, 1976.
Florescu Nicolae, Divagaţiuni cu Anton Holban, Ed. Jurnalul literar, Bucureşti, 2001.
Ghidirmic, Ovidiu, Camil Petrescu sau patosul luciditãţii, Ed. Scrisul Românesc,
Craiova, 1975.
Lãzãrescu George, Romanul de analizã psihologicã în literatura româneascã
interbelicã, Minerva, Bucureşti, 1983.
Mangiulea Mihai, Introducere în opera lui Anton Holban, Minerva, Bucureşti, 1989.
Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, Ed. 100+1
Gramar, Bucureşti, 1998.
Negoiţescu Ion, Scriitori moderni (vol. II), Ed. Eminescu, 1997.
Petraş Irina, Proza lui Camil Petrescu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1982.
Poetica romanului românesc, antologie, note şi repere bibliografice de Mircea
Regnealã, prefaţã de Radu G. Ţeposu, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1987.
Protopopescu, Al., Romanul psihologic românesc, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2000.
Romanul românesc interbelic, antologie, prefaţã, analize critice, note, dicţionar,
cronologie şi bibiografie de Carmen Matei Muşat, Humanitas, Bucureşti, 1998.
Tomuş Mircea, Romanul romanului românesc (În cãutarea personajului, vol.1;
Despre identitatea unui gen fãrã identitate: romanul ca personaj al propriului sãu roman,
vol. 2), Ed. 100+1 Gramar, Bucureşti, 1999, 2000.
Urdea Silvia, Anton Holban sau interogaţia ca destin, Ed. Minerva, Bucureşti, 1983.