Sunteți pe pagina 1din 15

r an 2, . du pa acceptiile de cult ur!

arheologiee, tribale ~i genti­


lice, .etn ice si 'nation ale, -soclo-pclitfee, reli gioase, spatial-teri­
t orl ale ("Kulturkreis"), sens urile ~u capata~ mereu valente
diferite, modificin du-se si diferen1iiJ}du:-:~e n econtenit.
Vom elimina dintru inceput aeeeptiile care-i limlteaza
sensul .d oar la domeniul vietil- spirituaIe, .sens restrins apli­
1. DOMENIU - DELIMITAR I RAPORTURI cat ae estei n otiuni pentr u realita1;i)e zilelor noastre (cult, eul­
tivat, .cultura de masa. :cultura. de consurn letc.), sau acele de­
finitii care, eronat, confundcii·eultura . en~d.viIizatia sau le in­
tervertesc sensurile 3. In societatea"cootetnporana se vehicu­
L CULTURA POPULAR:k leaza doua notluni ale conceptnhti de ~. Se separa, in
epoca noastra, din ~nsarW»W;;l~aIlfqal;,,.~~~ r "",P,rin marea
specializare existenta - CIplti~ ~~lf!ID~~ de ~ ar­
Este .incontestabila si. din plin dovedita, fara a fi nece­ tistica. La multi autori sfera ' . . se (Iesp1ca. dupa cum
sa ra vreo argum en tare, aser tiunea ca arta populara constituie spune Gheorghe Stroia ", in ' culturi. ;~
,L ' ~ ..'. ~ ! .)~
. adesea identi­
o cornp onenta esen t iala a cultur ii populare, a culturii in gene­ ficata eu eivilizatia !?i cultura spirit9al.a" redusa frecven t la
ral, ale carei caracteristici se cer analizat e eu preead er e. creatiile artei, filozofiei, stiintei,.. .olf ·°este pareelata in nu­
.. . Nu inte ntion am sa ne ang ajarn in in tensa ~r .tnca nere­ meroase form e si tipuri de rnanifestare ~ ~ . Dar, tre­
zolv at a di scutie, uneori polernica, in p rivin t a sensului, cu pri n­ buie sa pre cizam, din tru Ineeput, ca optam, in anf'liza noas­
derii si valorii eonceptul ui de cu l turii - unul din tre eoncep­ t ra pentr u conceptia care identificasub speta con ceptului
te1e cele mai com pl ex e .sl con tr overs at e - nici sa-l dam 0 cultural toate cuceri rile omuIui .in decursul timpului, di n
n oua definitie .' , sau sa-l schitarn macar istoricul sl desfasu­ m om entul procesul ui de antropogeneza, conceptie demons trata
"area ampla, Dorim doar sa ne manifestam optiunea pe ntru 1?i argumen t at a cu profunzime de majoritatea cereetatorilor
lumii con temporane,
una-din formularile pe care 0 vom da, sintetizind din noianul •
de opinii, atit de controversat e,.derutante si .uneori chiar dia ­ Con sid er am drept f ormula sehematica ee a mai cuprinz a­
m etr al opuse, spre a ne opri ap oi mai in sist en t asupra concep­ t oar e a culturii aceea propusa de catre C. 1. Gulian : "Totali­
tului de culturii popularii. Con sideram ea to ate opiniile atit tatea aet elor ~i realizarflor de bunuri, valori, incepin d cu bu­
nurtle economice ~ :-ie hnice, trecind prin institutiile politice
d e diferite·se datoresc faptului ca se incearca aplicarea acestei
si juridi ce, culminind cu manifestarile morale, artistiee si
notiuni indiferent de situatii, 'de context, de epoca, de multe
ori pri n optica strtmta a disciplinei eel or ce 0 analizeaza, fadi % Vezi Al exandre Tan as e, Cu ltu r ii $i civilizatie, Bu curesti, Ed.
a se tine cont de mutatiile suferite in etape diferite. Politic3. 1977, pp. 34 sqq.
Astfel, de la sensul da t culturii de catre Cicero de munca '. 3 Aceasta acceptie apartine in deose bi stiinte; germa n e: civiliza­
t i e (progres material ~i tehnie) ; culturii (expresie a spiritului profund
agr icola, Ia eel de identificare eu sufletul din evul mediu, la a1 comunltatlt), sau culturii: ansamblul valoriIor spirituale ale soc ie­
eel echilibrat renascentist, Ia cel volterian si eel con t em po- talii ; civilizatie : cultura materiala, cum sustine de altfel ~i R. Vul­
clmescu in al sau Dictionar de etnologie, Bucure!?ti, Ed. Albatros, 1979.
Vezi in aceasta problema ~i Aurelian Bondrea, Sociologia culturii. Bucu­
I Astfel, dupa antropologii americani Alfred Kroeber !?i Cl yde ref?ti, 1980, care ofera datele problemei, cit ~i AI. Tanase, Cu1tura $i
Kl uckhohn, a r eXista 164 de definilii ale conceptului de cultura civilizatie, Bucuref?ti, Ed. Politica, 1977, Mihai Draganescu, Siste m
(d. Aurelian Bondrea, Sociologia culturii, Ed . didactica ~i pedagogica, $i civilizatie, Bucure!?ti, Ed. Politica, 1976, p. 442 etc.
1981, p. 42), ia r dupa Abr ah am Moles (Sociodinamica eulturii, Bucu­ • CultuTa $i legile frum osului, in Esteticul i n sfe r a eulturii,
~ti , 1974, p . 45) a r e xista chiar peste 200 de definitH, dar banuim d i Bucur ef?ti, 1976, p . 12.
aeeasta fara a se l in e cont de bi bli ogr afia romaneasca de specialitate.
,

8
t8A~"!: . 'Ea' poate fi com pleta t a cu aceea 'a lui Aurelian Cultura treb uie privita ca o prelungire a n aturii, ca 0 poten­
Bondrea : "Cultura poate fi de fi nita .ca t ot alitatea de valorl "
tare sau ca 0 pun ere In . va1oare a ei'''12 .
materiale ~i spirituale ale omenirii aj unse pe un an umit Caci, cu ltura este un proces continuu, n u un amplu mo­
prag al dezvoltarii, produse ale ounoasterii si practicii umane ment de despri n dere din biologic cum sustineau Malraux ~i
(create, transmise ~i asi milate in procesul social-ist or ic)" 6 . Cl. Levi S trauss.
Foarte clar defineste G. G. Karpov 7 cultura dr ept "ansam­ Iar ideea generoasa a universalitatii -culturii , lansata de
blu l ide valori materiale ~i spirituale care reprezinta rezulta­ Herder, a fost probata de Ralph Linton care afinna ca "nu
t ul aCtivita~i social-istorice a umanitatli, caci, dupa cum afirma exista societati aculturale !1i n ici maear -indivizi Iipsiti de cu l­
AI. Tanase 8, at it .n ev oile omului cit !?i mijloacele de 1 a le sa­ tu ra . Orice soci etate are 0 cultura, orieit de simp la ar fi ea si
ti sface depasesc -ordinea naturii. . fi ecare fiinta, umaria este culturala, in sensul ca partieip a la
P ornin d de la aceasta schema ~i analizind multele defi­ o anumit a cultura'' J3, teza fundamental anti-rasista. ~
nitii propuse vom extrage elementele componente cele mai ca­
Primul termen indispensabil procesului complex al cu l- '

ra cterist ice ale celor mai importante definitii, atributele cele


m al pregnante pen t r u completar ea calitativa sl spre a le putea t ur ii este natura. "Nat ur a pusa in valoare este cultural' spu­

a poi fol osi in definirea culturil p opu lar e. . n ea absolutizind P etr e Andrei 14. Mai precis, AL Tana.se afirma

Dupa R ousseau care afirma pentru pr im a oara, in Con ­ ca "nat u r a reprezin ta punctul de plecare, 'substratul prim al

tractul socioi; ca pr in cult ur a se depasest e st ar ea naturala, oricarui act de cult ur a " 15. Este cert msa ca.de la inceputuri,

Herder a fost acela ca r e a for mulat conceptul mo dern al cul­ cultura a constit ui t un proces de' umanizara a n aturii, de mo ­

turii, sustinind ca aceasta n u con stitute privi legiul an umito r delare a acesteia , cu care omul purtavun permanen t dialog

societati, nici 0. proprietate calificatlva, vorbin d pentru prima dar eu car e era ~i in op oziti e. Prin cultura omul eun oas te si I

oara de cultu ra tut u r or spatiilor, a t u tur or timpurilor , a t u ­ valorizeaza n atura, pe car e 0 raporteaza Ia- scopurile ~i nevoile

tur or pop oar el or 9. Retinem .pri rnele dou a afir m atii import an te , sale. Natur a , m ediul geomorfologic pune la -dispozitia om ulu i

bine int uite de cei doi gin ditori : momen tul ant r opo gen etic al toate m ijloa cele de t au rlre a bunurilor culturale .

in ceput ur il or culturii, in di alogul omului eu natura si univ er­ Omul Iupta eu natura dar, pentru a 0 coceri, trebuie sa
sa litatea culturii. o cunoasca si 5-0 si inteleaga. Cueerirea. ei nn a fost un h azard
Momentul aparitiei fenomenului cultural a fost defi n it de ci tactica ~i str ategie, cu u n plan bine organiza~ in cadrul u nor
ca tr e An dr e Malraux ca acela in ca r e urn anul se despri n de de oom andamen te social e . Ne vine in minte exemplullui Marx cu
biologic. Mai circumspect, Cl. Levi Strauss consider a ca este paralela dintre con structiile albinei ~ cele ale arhitectulu i. ,
ex trem de dificil a spune unde se sfir seste n atura si unde in­ Cultura constituie procesul de~ amului de n atura . Nicio­
ce pe cultura 10. Aurelian Bon drea precizeaza judicios : "Cultura data cultura n u exista ind~~t:~ in afara de natur a . R a­
cs: !:.' 0 prelungire a n aturii si 0 dimensiune . no ua a univer­ porta:re'a naturii ·la culturci este <fe.data mai recenta si Iilo­
sului'" I I , afirrna~ie care coincide cu aceea a lui Tr . Herseni : zorn teeun . Ose ci la aceasta
. cooceP1ie cele mai de sea m a c.: I n ­
tJj.b u{1i ·ie-,.au 3dus arheologii =;i-eIDoIogii. 16 _

5 IntJ'oducere in sociologia culturii , Bucure$t i, 1947, p. 6.

6 Sociologia culturii, Bucure~ti. 1980, p . 29. .


12 Traian Heneni, in ContempcJll"OJlUl, 48, 1965.
7 0 sovetskoi culture, Moscova, 1962, p . 18.
13 Ralph Lintoo. E"tuulameRtII1 a&Uural a l personalitat ii , Bucure~t i \
S Cu ltur a $i civilizatie, Bucure~ti , E d . Politici:i, 1977, p . 4 l.
1968, p . 71. .. ,
9 Vezi Si AI. Tanase, op . cit ., p. 36~3 7.
H P . Andrei. evU1lro .socialci ~ politica in $coala, in Politica
I~· Cla ude Levi-Strauss, Les structures ele mentaires de la parente ~
cuUurii, 6. 130.

PUF, 1949, p . 8-9.


I S Vezi ,,AI.. T anase. op..dt., p. 27.

11 A. Bon drea . op . cit" p . 79.


1~ Ibidem., .p . 42.

. 10 11
AI doilea termen il constltuie omul si munca sa. Cultura creator) ac esto ra con stituie cultura , pe baza de experienta ~i
este dupa Bronislaw Malinowski 17 un produs al m un cii omu­ p ractice.
lui ~i m ijloc pentru r ealizar ea scop uril or sale. "Principala Un al t elem en t caracteristic al cultur ii il con sti tuie pro­
determinare distinctiva a culturii in raport cu natura, spune cesuI de fo rmare, fazele , etapele cr earii bunurilor cul tur ale.
AI. Tanase, est e deci umanizar ea - cultura fiind un dom eniu Dupa AI. Tanase "cultur a n e apare, m ai Intii, drept cunocster e
specific uman." 18 Cultura nu este posibila fara omul car e a eeea ce a fac ut din am altceva decit .. un accident al uni­
..supune ~i m odeleaza natura in vederea rezolvarii problemelor versului-, dupa ex pr esia lui Andre Malraux". 23 Observarea,
fundam en tale ale vietii !?i a evolutiei sale sociale. Prin cultura, eunoasterea, experienta repetata a tuturor proeeselor !?i feno­
om ul sau imita, amplificind natura (bionica), sau cr deaza, in­ m enelor din natura permit elaborarea unor formule culturale
zenteaza obiecte, procese, inexistente in natura. "Modul de Ofiginare sl originale care se perpetueaza, se amplifica, se
exist enta a ornului est e cunoasterea !?i actiunea. EI tr an sfor m a transforma !?i se alatura altora prin inventii, Inovatii, creatii
lumea in sine, in lumea pen tr u sine" . Si, in alta parte, AI. Ta­ ~ re-ereari, difuziuni, impr um u tur i, integrari, fenomene de
nase preciza : "F apt ele culturale sin t , in ain te de to ate, fapte aeulturatie, intr-un amplu, permanent !?i universal proces
de cunoastere" 19, ca ~i de practica, experienta, v om ad auga cUltural.
n oi. Va loarea culturala creata de am este rezultatul unui pro­ Drept struct ura in terna a culturii se poate lua in ~edere
ces de cunoastere !?i de cr eatie. Dar treb uie pr ecizat ea munca parer ea lui J . Sozcepanski 24 care considera ca es te eonsti­
reprezint a raportul dintre om si natura de sfasurat in sa in tuita din: a . elemente culturale ; b. complexe culturale ~
cuprinsul unor relatii soci ale isto ric esti det erminate 20. S punea c. configuratii cu lturale, Elem entele culturale ar fi obiectele
Mic helan gelo di " omul care nu-si faure~te unelte propr i! nu folosite In activitat ea de productie pentru dobindirea mijloa­
va face nici sculptura proprie". Omul este cr eator, ben efi ciar , celor de satisfa cere a nevoilor, pentru organizarea economic!
pnrtator si t ransrnitator de cult ura, D e altfel, "asimil ar ea cul­ si politiea sl pe n tru desfasurarea vietii culturale, religioase
turala a Iumii de catr e am consta in studierea Iimbajului ei, sa u ar tisti ce. Elementele pot fi obiecte, modele de actiuni sau
in decodarea ac estui text si traducerea lui intr-un Iirnbaj ac­ idei etc. Un sist em mai larg de obieete, interrelatii sau de
cesibil omului" 21. r ep rezen t ari si idei, legat function al . de ~ anumit elemen t
Omul reali zea za bunuri, v alor i culturale, prin munca sa , est e un com plex cultural. Un ele complexe colbirale se unesc
prin creatie . Omul, adaptind natura la necesitatile sale, con ­ In u ni tati Iuncti onale mai largi si formeaza configuratil cu l­
tr ib uie, in felul acesta, la perfectionarea societatii, devenind t urale 25.
un creator. "O da ta eu omul, spunea Lucian Blaga , s-a ivit Completind !?i adincind ideea, Ralph Linton afirrna ca
in cosmos subiectul creator, in aceeptia deplina a termenu­ conceptul de culturii include fenomene de trei ordine dife­
lui." 22 Nu se concepe ideea de cultura decit legata de cea de " e : material - adiea produse ale muncii; cine tic - res­
om . Ca demiurg, omul creeaza forme culturale prin inventil portamentul explicit rmtnJclt implica in mod ne­
~i inovatii. Creatia consti tuie factorul cel mai dinamic al pro­
cesar ~ si p$ihologic - respectiv cunostinte, atitu­
cesului cultural. Deei, n u numai produsul (unealta, obiectul, dini :ji valeri impbt3~te de membrii unei societati 26.
institutia, obiceiu l, literatura, ar ta etc.) ci ~i creatia (procesul . Jar «Jllduzi., Traian Herseni preciza : "Cultura n u consta
nwnai din asoedei'e...ei t~ ecooomice. tehnice, .politiee,
17 A scientific Theori e of Culture, New York, 1960.

18 Gp. cit., p. 41.

; 9 AI. Tanase, G p. cit., p. 48 ~i 103.

elementare de sociologie, Bucure!iti,


~o Ibidem, p . 45.

: ; 1. L otman, Studii de tipologie a culturii, Bucure!iti, 1974. p. 23.

~: Lucian Blaga, Trilogia cu ltu ri i, Bucure!iti, 1941, p . 510.

12 13
~ procesele de aculturatie, cit si cele de asimilare a unor I cel e etnografice si de arta po pulara - nu pot fi generali­
alte valori culturale din ansamblul div ersificat al culturii te, nici axiologic, nici praxiologic, asa cum Incearca unii
umane. Spunea sl G. Ibraileanu ca in constit uirea culturilor tEoreticieni, ci se in divi dualizeaza de laetnie la etnie, in
nu se poate face abstractie de "cultura Influentslorv sau cul­ funetis de realitat ile socio-isto rice, etnografice care Ie slnt
turile de contact. proprii. Nu poti aplic a grile sau stabili tabele mendeleeviene,
eare sa 'adaptezl date dlferentiate dupa chiar ceea ce consti­
Cultura cunoaste sensibile diferentierl, modele culturale, ie specificul culturii etnice, dupa cum ln cearca, de pilda,
structuri variate - de la indepartatele sale origini ~e antro­ G.P. Murdock .tn ale sale Huniati Relations Area File (apud
pogen ezei pina in zilele noas tre - in functie de conditionarile SoCial Structure, New York 1949).
geom orfologice, de epoci, de orinduiri, care determina toate ., Astfel - insistind asupra caraoterului unitar ~i complex
variabili tat ea elementelor date, componente ale eouatiei cul­ aF "Unei' culturi care nu poate fi tnsa definita dupa t eza "cerc11 ­
turale. Omul este peste tot acelasi !?i cultura are valoare de mar"'cultur ale" pe baza unui element oarecare de cultura :
unita te unive rsala, ia r me diul n atu r al, geo morfologic nu con­ arcuI sau chiar vasta arie de Intlndere a ceramicii cucuteniene
str inge ci este doar re strictiv. Apar t otusi difer ente in tre va­ ima in China, trecind prin Tripolje - s-au manifestat, de-a
riate f orme cultu rale, in cond itii geom or fologice identice, d a­ Iunguf' tirn p urilor, variate cult uri de la cele arheologice, la
t orita u nui anumit compor tame n t al omului in cadrul gr u pulu i grupa'ri ' pe plan geografi c spatial : andine, mediteraneen e,
social respectiv cu specific e caract ere etnice. Nu trebuie t o­ egeo-asianice etc. , la delimitari p olit ico-stat al e : r omana, daco­
tusi ornisa im por tanta mediului n atu r al geografic !ii a facto­ getica; blzantina, chiar si austro-ungar a sl pina la forme cultu­
rului demografic in vi ziunea social deterrninista a culturii. 3s rale 'etnice, in dif erent pe ce stad iu de dezvolt ar e s-a r afla, din
Deci n u t rebuie omise nici Iden tit ati le un or valori cultur ale once ' r egiune a globului . "Cu ltur a fi ecarui po por, s pune
car e apar datorita tocmai acelorasi oonditil, ace lu iasi mo d de D.· 'Gh ise 36, matricea sau profilul sau spi ri tual. reprezinta 0
viata , acelorasi materii prime !}i tehnici, in ultima analiza, ~litat e incontestabila, rod al dezvo ltari i sale istorice si sociale
unei aceleiasi conceptii universal umane. deosebite de a altar po poare si, totodata, in contex t cu ele ."
Farmele definitarii ale unei culturi sint datorate caracte­ Dar, pe Iinga aceste grupari si formatiuni cultur ale ex ista ,
r elor specific etnice, nationals, de la cele manifestate in in cadrul unei aceleiasi etnii - in canditiile orinduirilor sociale
cadr ul trib urilo r , al gin tilor 1?i pina la configuratiile ev oluate en clase diferentiate :..-..- m anif est ar ea pregnant social a a doua
nationale. Deci cultura universals fiind definitorie pentru colturi: culturile celor doua clase, da r cu aoelasi specific
existenta umaria, capata, dintru inceput, un pronuntat caracter ~ Este v erba deci de culturi etnice dar eu diferentieri
etnic, con sideri n d dr ept formati u ni etnice chiar cele m ai in a­ snrialP -datorat e apartenentei diferite, dar eu radacini comune.
poiate grupari ale omenirii, in tr uclt este cert ca oricar e din a, ulterior, orientari diferite, prin coneeptii, interese
acestea s-a diferentiat de la inceputuri si apai t ot mai mult nr::a::dliii diferite. Diferentierile devin aut de marcante incit
datorita unor diferite moduri de t rai in cond itii variate care _" 5" aDiotomie, fara sa dud la a ruptura totala ~i perrni­
lutederblte a dus la C'f'ista1i.mre9 a dooa Iumi cultural e
a u determinat comportamente diferite in dialogul eu natura
si au generat m odele culturale diferentiate. Din ace asta ca uza disti~ Qdtura claselor dominate incepe sa se manifeste
pr ecizam - intr-o paranteza pe plan met odol ogio - ca fiecare fJilenar !ii foarte'diferentiat indeosebi in evul mediu. in con ­
cultuta treb uie anali zata diferentiat , 1n functie de coordonatele cmme f eudaJismtilui. dar cu radadni mult mai adinci, pina la
sale istorice, economice, sociale, geomorfologice , etnice specifice is!inL Ea ~-' dezvolta indeosebi in mediul rural, dar ~i in
~ nu se poate generaliza 0 formula teor etica unitara pentru .e pi~ ale mediului ur~ in titguri. in atelier e manasti­
toate ca zurile. Cad, concluziile analizelor culturii - ca de alt­
eulturti , Bucur e~ ti ,

3> vezi AI . Ta n ase, op . cit ., p. 45-46.


17
16
~. Ia cnrtile d omnesti :si boierestj ~i' are 0 mai marcata rnparativcu stadiul avansat de evolutie al altor etnii ­
personalitate etnica. 0 al ta caract eristiea a sa consta "in faptul te fi extinsa.vlnapoindu-nemult; in timp, la cultura p r im i­
ca este autoproducatoare, spre deosebire de cultu r a c1aselor aetniiloreomponente aleprocesului etnogenetic al actuale­
dominante ca re este indeosebr-consumatoa-» . " popoare evolu at e.'-· . " ' : .
Precizam, in acest : context, ca in ve derea celor enuntate :DiI1 ( aceste considerente -rru opinarn pentru termenul de
aid ne vom ocupa in :acest . studiu in princip al de cultura furi . primitlva pe' care unii incercau s-o va t r ibuie culturii
populara romaneasca specifica ,- cu toate cornponentels sale _ late: Termenul .de cultura t~raneasca, sau~ pentru
in cepin d cu per ioada ev ului rnediu sl pina in zil ele n:oastre, opteaza unii cercetatori, DoU po ate i i luat in considerare,
eu perman ente referiri 1a perioadele anterioarb ale rada­ . d ri1ult prea limitativ -ca posThili tate decuprindere.dntrucit,
cinilor, ale orlginilor. C11n1 am 'm ai . spus, .existau creatori .de valori .culturale
. P entru ace asta cultura s-au propus diferiti termeni: cul­ ~e, specifio 'etnice, nu numai 1a sate ci sl in tirguri !?i
tura primitiva, cultura taraneasca, cultura etnografica, cultura i~ ;manastir. el?ti ; boieresti, domnesti, iar cu1tura populara
populara, termeni care denotasi con ceptit diferite. i'!iiij:)orana, de paseste mult granitele colectivitatilor rurale.
P ornind de la concepti! depa~ite care, p e de 0 parte Mai adecvat consideram termen ul de ~.!!lt \J..La etn.9~i~ .
opuneau culturii "superioare" cultu ra "primitiva" a popor ulu i lDu--a~e'\7ar, acesta acepera, in timp, t oa te ca tegoriile de crea­
si care a cu lm inat cu teor ia lui H ans Neum ann a "eulturii de­ . ~l!:-:'bUhuri cult uraledin rindul claselor dom in a te. cit ~ din
cazute'' ("Gesunkenes K ulturgut") ~i p e de alta par te at r ib u iau jjl!riOcf'~Ie.anterio are,. indiferent ca este vorbade t r ibu ri , ginti
popula tiilo r. "pri m itive" inca pacitate s biologica , psih ologica , ~ 'apq~b :p bpo are ~f n ati uni. De as emenea termenul cu pr inde
ment ala de ela borare a un or forme cu lturale superioare (ve zi tfri 'eleme'iJ.'t ·esential axiologic al concept ul ui pe care n studiem
mentalitatea pr im itiva, m en talit at ea pr elogica etc.), u nii cerce­ ~ anume-constituarrta- de spe cific etnic. In , afara de aceasta.
ta tor ii au pr opus adoptar ea t errnenului de cult ur a pr irni tiva . P? probifuta" pentfu valoar ea sa -gnose ologica este !?i similitudinea
Nu pu tem fi de aeor d cu aceasta t eza, in primul rind pen t ru ~ cu cu ltu r e. arheologica, -cult ura fo lclor ica etc. ­
ca negarn teoria m entalita tii primitive, prelogics si de ci sl a . .: : ~otu~i , tl nindcont di -est e yo rba, in pr in cipal, de 0 cultura
unei culturi primitive in sensul in care i se atribuie. In al a -maselor pepularevchiar dacade aceasta se ocupa ca 'l?tiint-el
doilea rind n u sintemde acord eu calificativul de prim itivitate in' priflciIMI, etnologia, chiar d aca Iundam entar ea sa esentiala
atri buit popor ului . "Un po por p ri mitiv , sustine Cla ude Levi cimsta ·in speciiicu; etnic, sustinern t er m en ul de cttlturii popu ­
Strauss 38, nu este un popor arierat sau rarnas in urrna ; el - ifmhspeta a partenen tei sale la urnan ita tea, in totalitatea ei .
poat e da dovada, intr -u n do rneniu sau altul, de un spirit tOare'lde bun uri si valori .
inventiv ~i de realizare , care sa lase in urma lui succesele ai vehiculeaza !?i termenul de cultura populari tradi­
popoarelor civilizate. 44 De altfel , mai precis in aceasta paralela, pma..... .:Anticipind, un capitol in care ne vorn -ocupa in mod
se pronun1;a ~i G . Koch 39, care spune : ,,'far an ul nu e delo e ~~-tradi1;ie. sustinem ca termenul poote fi uzitat numai
pri mitivul, omul naturii [sic], ci reprezentantul unei culturi a Q .:leUDtiitcomparativ prin · raportarea Ia realitatea zilei de azi.
mundi cu vechime de mii de ani, severa ~i staruitoare, 0 ....8 itnJui m~reu in deven ir e , intrucit traditia se constituie
cultura voluntara ~i r ation ala ". De altfel, cultura "primitiva"
a lui E . B. Taylor sa u chiar a lui Br. Malinow~ki _ . conside­ Siufe~uind ~cterUl specific crl culturlj in evolutia tim pu­
. : iIlitial; a eXistat 0 'CUltora a unor grupari
37 Vezi Hoffmarrn-Krayer, A . Bastian , W. Wundt, H~ Spencer, i dase. dar elitrasAturi etniC'e care se difer en ti au
L . Levy-Bruhl etc. W-=ri1iIi -1DfiIto~. poate .cdRstitui WI .prototip a1 cuIt urilor
38 Antropologia structuralli, Bucure$ti, Ed. Politica, 1978, p . 121.
iifij "ih :forme piirn.iJTe. etnografica ~i nu primi
3~ Bauernkultur, in Hessische Blatter filr Volkskunde, 1924, apud
.-\1. Dima , Arta popularli $i relatWe ei, Bucure$ti, Ed . Minerva, 1971, ~·~""1jjeAoada ulterioari.c sdavii erau producatorii
p . 113. ".lbFi dtlt.br"'~dar ~i ·alawft .cJe 1IIIeIe categorii de oameni

III 19
li beri, intr-o strInsa complexitate etnica sim biotica, Structura
-vidua1a si colectiv-sociala, pentru a se tran sform a apoi in
soeial-economica a evului m ediu a diferentiat mai m ult cu1­
ule de viata sociala si artistica. Totul depin dea ~i de
turile eelor doua clase, cristallzind 0 ampla ~i puternica struc­
~rienta sa, cunostin tele stiintifi ce (meteor ologice, astrono­
tura culturala a clasei dominat e cu 0 fo rma specific etnica
mice, medicale, met r ologice, chimice, zoologice, botanice etc.),
marcanta ~i ou valente care se perpetueaza .pina in. zi1ele djn ce in ce mal evoluate. Oblceiuri juridice, cutumiare, com­
noastr e. In tot cursul aeestui ciolu evolutiv au existat puter­
portamente morale, etiee, relatil interpersonale sl interfami­
nice procese de interferenta mtre structurile oulturale ale celor - Ie, regizau viata sa sociala. Iar imperativul estetie, impulsul
doua clase, clasa dominanta pastrind l?i ea forme specific etnice, e, folia benefica a verbului, gestului, sunetului ~i semnului
dar fiind mai sensibila la influente, mai receptiva proceselor gra6~ ~ cromatic, cit ~i p~?tonomia artei prezenta ab initio
de aculturatie, mai putin traditional-conservatoare sub aspectu1 vhrt.a .sa, creativitatea mascuta omului in toate domeniile.
fo rmelor determinant etnice, mai eosmopolita. Pentru toate asigora prezenta artei ~i a vietii spirituale pe toate planurile,
aceste structuri culturale, de la aeeea primara pina in zilele intr-un sincretism simbiotic perfect eu cultura materiala ~i 0
noastre, sustinem termenul de culturii populara, subliniind hiterdep~denta l?i interferenta organlca, structurala, In pa­
put~l caraoter etnie al acest ei culturi.
d ar ca rezultat fi n al, om ul si-a faurit 0 concepti e filozo­
l
\ ~ ?nceptul de cult ur a p opu lar a aeoper a r ea litatile tuturor ~ asupra lumii l?i vietii, 0 con ceptie estetica, eti ca, sociala
valoril or culturale al e p oporului, ale m aselor produoatoare, - morala.
Om ul !?i-a creat, la inceput sin gur , apoi pr in specialisti, in
procesul am plu" al vietii sociale mer eu m ai com plexa, toate • . ,I Deci, in ansarnblul ei, cultura populara con st it ui e un tot
bunu ril e n ecesare m ultiplelor aspeet e a le vietii. In v en tii, in o­ mk~c perfect sudat in t oate oom partim en t ele, articulatiile
vatii, im bun atatirl, per fection ar i t ot mai n um er oase d ue la ~e ~i ax ele de m anifestare materiale, sociale sl spirituale .
crearea de valori cult u r ale. Acest ea se r efer a la toate marile .. . ~. Cultur a popular a cuprinde deci , in sfer a m anifes tarilor
capit ole ale vi etii omului fauritor l?i integrat soeietatii. In Iupta sale, toate fenomenele si procesele etnogr afice, to ate valorile
sa de adaptare si supunere a naturii, in dialogul sau de in te ­ ~ . m anifestar fle folclorului si artei popula re, dar intr-o co­
gr are in natura, ornul ~i-a as igu rat bun uril e n aturii , cul egin d nexiune unitara, f ar a dihotomie intre cultura m at eriala ~ cea
toat e ro ad ele sale si cultivind apoi sistematic pamintul in acest spirituala . Ins istam asupra adevarului ea in cultura populara,
sens, cr eind unelte, instalatii ~i sisteme de prelucrar e a acestor 'ftJ"ltIlTa materials sl aceea spirituals sint p rofund interferate.
roade l?i pr od use ; a folo sit bunurile faunistice utilizind arm e, P§"lden"te .
curse , capcane , trecind a poi la imblinzirea si domesticirea - S~ deoscliire de Andre Malraux care sustinea cii orice
ani m alelor ; si-a confectionat vestminte adecvate conditrilor aI1IiIri se cucereste si nu se mosteneste, afirmam cii valori le
va riat e, diferentiate apoi mult pe diverse criterii funetionale, populare, specific etnice, se rnostenesc sub form a
podoabe : si-a asigurat adapost de intemperii, ~i-a alcAtuit t:raIi\'iiiw populare !?i se pastreaza indelungat, aUt datorita
a.<?ezari de eolectivitati tot mai complexe ; i-a smuls pammtului specifiee de viata ale poporului., In autUnite pe­
materii prime pe care le-a pr elucr at in variate forme, prin cit ~ datorita ereditatii sociale a eulturii. dator ita
tehnici tot m ai iscusite; 1?i-a asigurat mijloace de transport :!nndnIai de gene culturale l?i apoi se cucere¥e. in continuare,
adecvate, dr um ur i, podur i, produse mel?te~ugare 1?ti ;;i muIte .Traditia, spune pe drept CQvlnt Vasile GOlban .to,
altele, l?i-a creat, intr-un cuvint, cadrul vietii materiale, cultura o constanta in pr oces ul de faurire a culturii ~i civilizatiei.
sa materiala. ·ToIDdatB. o sana de valeri ee se insumeaza. in chip diferentiat,
Dar , t oate acestea erau legate de forme v ariate de practiei CQltinuu, in realitatea vietti colectivitalilor ~i a individ u­
care sa asigure eficienta actiunilor sale: practici m agice , obi­
ceiu ri, ceremonii , rituri, credin~e !?i superstitii intovara1?ind !?i ~ lului social ' ....... Bucure~ t i , Ed . $ tii n­
• ~_Estetinr
_
eoc:idopedic:a. .
1983, p. 9. ~.--
an ~
in lesni n d mu ne a ;;i to ata ac ti vitatea sa, intovara;;indu-i v iata

20 2l