r an 2, . du pa acceptiile de cult ur!
arheologiee, tribale ~i genti­
1. DOMENIU - DELIMITAR I RAPORTURI
L CULTURA POPULAR:k
Este .incontestabila si. din plin dovedita, fara a fi nece­
sa ra vreo argum en tare, aser tiunea ca arta populara constituie
o cornp onenta esen t iala a cultur ii populare, a culturii in gene­
ral, ale carei caracteristici se cer analizat e eu preead er e.
.. . Nu inte ntion am sa ne ang ajarn in in tensa ~r .tnca nere­
zolv at a di scutie, uneori polernica, in p rivin t a sensului, cu pri n­
derii si valorii eonceptul ui de cu l turii - unul din tre eoncep­
te1e cele mai com pl ex e .sl con tr overs at e - nici sa-l dam 0
n oua definitie .' , sau sa-l schitarn macar istoricul sl desfasu­
"area ampla, Dorim doar sa ne manifestam optiunea pe ntru
una-din formularile pe care 0 vom da, sintetizind din noianul
de opinii, atit de controversat e,.derutante si .uneori chiar dia ­
m etr al opuse, spre a ne opri ap oi mai in sist en t asupra concep­
tului de culturii popularii. Con sideram ea to ate opiniile atit
d e diferite·se datoresc faptului ca se incearca aplicarea acestei
notiuni indiferent de situatii, 'de context, de epoca, de multe
ori pri n optica strtmta a disciplinei eel or ce 0 analizeaza, fadi
a se tine cont de mutatiile suferite in etape diferite.
Astfel, de la sensul da t culturii de catre Cicero de munca
agr icola, Ia eel de identificare eu sufletul din evul mediu, la
eel echilibrat renascentist, Ia cel volterian si eel con t em po-
I Astfel, dupa antropologii americani Alfred Kroeber !?i Cl yde
Kl uckhohn, a r eXista 164 de definilii ale conceptului de cultura
(d. Aurelian Bondrea, Sociologia culturii, Ed . didactica ~i pedagogica,
1981, p. 42), ia r dupa Abr ah am Moles (Sociodinamica eulturii, Bucu­
~ti , 1974, p . 45) a r e xista chiar peste 200 de definitH, dar banuim d i
aeeasta fara a se l in e cont de bi bli ogr afia romaneasca de specialitate.
8
lice, .etn ice si 'nation ale, -soclo-pclitfee, reli gioase, spatial-teri­
t orl ale ("Kulturkreis"), sens urile ~u capata~ mereu valente
diferite, modificin du-se si diferen1iiJ}du:-:~e n econtenit.
Vom elimina dintru inceput aeeeptiile care-i limlteaza
sensul .d oar la domeniul vietil- spirituaIe, .sens restrins apli­
cat ae estei n otiuni pentr u realita1;i)e zilelor noastre (cult, eul­
tivat, .cultura de masa. :cultura. de consurn letc.), sau acele de­
finitii care, eronat, confundcii·eultura . en~d.viIizatia sau le in­
tervertesc sensurile 3. In societatea"cootetnporana se vehicu­
leaza doua notluni ale conceptnhti de ~. Se separa, in
epoca noastra, din ~nsarW»W;;l~aIlfqal;,,.~~~ r "",P,rin marea
specializare existenta - CIplti~ ~~lf!ID~~ de ~ ar­
tistica. La multi autori sfera ' . . se (Iesp1ca. dupa cum
spune Gheorghe Stroia ", in ' culturi. ;~
,L ' ~ ..'. ~ ! .)~
. adesea identi­
ficata eu eivilizatia !?i cultura spirit9al.a" redusa frecven t la
creatiile artei, filozofiei, stiintei,.. .olf ·°este pareelata in nu­
meroase form e si tipuri de rnanifestare ~ ~ . Dar, tre­
buie sa pre cizam, din tru Ineeput, ca optam, in anf'liza noas­
t ra pentr u conceptia care identificasub speta con ceptului
cultural toate cuceri rile omuIui .in decursul timpului, di n
m om entul procesul ui de antropogeneza, conceptie demons trata
1?i argumen t at a cu profunzime de majoritatea cereetatorilor
lumii con temporane,
•
Con sid er am drept f ormula sehematica ee a mai cuprinz a­
t oar e a culturii aceea propusa de catre C. 1. Gulian : "Totali­
tatea aet elor ~i realizarflor de bunuri, valori, incepin d cu bu­
nurtle economice ~ :-ie hnice, trecind prin institutiile politice
si juridi ce, culminind cu manifestarile morale, artistiee si
% Vezi Al exandre Tan as e, Cu ltu r ii $i civilizatie, Bu curesti, Ed.
Politic3. 1977, pp. 34 sqq.
'. 3 Aceasta acceptie apartine in deose bi stiinte; germa n e: civiliza­
t i e (progres material ~i tehnie) ; culturii (expresie a spiritului profund
a1 comunltatlt), sau culturii: ansamblul valoriIor spirituale ale soc ie­
talii ; civilizatie : cultura materiala, cum sustine de altfel ~i R. Vul­
clmescu in al sau Dictionar de etnologie, Bucure!?ti, Ed. Albatros, 1979.
Vezi in aceasta problema ~i Aurelian Bondrea, Sociologia culturii. Bucu­
ref?ti, 1980, care ofera datele problemei, cit ~i AI. Tanase, Cu1tura $i
civilizatie, Bucuref?ti, Ed. Politica, 1977, Mihai Draganescu, Siste m
$i civilizatie, Bucure!?ti, Ed. Politica, 1976, p. 442 etc.
• CultuTa $i legile frum osului, in Esteticul i n sfe r a eulturii,
Bucur ef?ti, 1976, p . 12.
,
 t8A~"!: . 'Ea' poate fi com pleta t a cu aceea 'a lui Aurelian
Bondrea : "Cultura poate fi de fi nita .ca t ot alitatea de valorl
materiale ~i spirituale ale omenirii aj unse pe un an umit
prag al dezvoltarii, produse ale ounoasterii si practicii umane
(create, transmise ~i asi milate in procesul social-ist or ic)" 6 .
Foarte clar defineste G. G. Karpov 7 cultura dr ept "ansam­
blu l ide valori materiale ~i spirituale care reprezinta rezulta­
t ul aCtivita~i social-istorice a umanitatli, caci, dupa cum afirma
AI. Tanase 8, at it .n ev oile omului cit !?i mijloacele de 1 a le sa­
ti sface depasesc -ordinea naturii. . fi ecare fiinta, umaria este culturala, in sensul ca partieip a la
P ornin d de la aceasta schema ~i analizind multele defi­
nitii propuse vom extrage elementele componente cele mai ca­
ra cterist ice ale celor mai importante definitii, atributele cele
m al pregnante pen t r u completar ea calitativa sl spre a le putea
a poi fol osi in definirea culturil p opu lar e. . n ea absolutizind P etr e Andrei 14. Mai precis, AL Tana.se afirma
Dupa R ousseau care afirma pentru pr im a oara, in Con ­
tractul socioi; ca pr in cult ur a se depasest e st ar ea naturala,
Herder a fost acela ca r e a for mulat conceptul mo dern al cul­
turii, sustinind ca aceasta n u con stitute privi legiul an umito r
societati, nici 0. proprietate calificatlva, vorbin d pentru prima
oara de cultu ra tut u r or spatiilor, a t u tur or timpurilor , a t u ­
tur or pop oar el or 9. Retinem .pri rnele dou a afir m atii import an te ,
bine int uite de cei doi gin ditori : momen tul ant r opo gen etic al
in ceput ur il or culturii, in di alogul omului eu natura si univ er­
sa litatea culturii.
Momentul aparitiei fenomenului cultural a fost defi n it de
ca tr e An dr e Malraux ca acela in ca r e urn anul se despri n de de
biologic. Mai circumspect, Cl. Levi Strauss consider a ca este
ex trem de dificil a spune unde se sfir seste n atura si unde in­
ce pe cultura 10. Aurelian Bon drea precizeaza judicios : "Cultura
cs: !:.' 0 prelungire a n aturii si 0 dimensiune . no ua a univer­
sului'" I I , afirrna~ie care coincide cu aceea a lui Tr . Herseni :
5 IntJ'oducere in sociologia culturii , Bucure$t i, 1947, p. 6.
6 Sociologia culturii, Bucure~ti. 1980, p . 29. .
12 Traian Heneni, in ContempcJll"OJlUl, 48, 1965.
7 0 sovetskoi culture, Moscova, 1962, p . 18.
13 Ralph Lintoo. E"tuulameRtII1 a&Uural a l personalitat ii , Bucure~t i \
S Cu ltur a $i civilizatie, Bucure~ti , E d . Politici:i, 1977, p . 4 l.
1968, p . 71. .. ,
9 Vezi Si AI. Tanase, op . cit ., p. 36~3 7.
H P . Andrei. evU1lro .socialci ~
I~· Cla ude Levi-Strauss, Les structures ele mentaires de la parente ~
cuUurii, 6. 130.
PUF, 1949, p . 8-9.
I S Vezi ,,AI.. T anase. op..dt., p. 27.
11 A. Bon drea . op . cit" p . 79.
1~ Ibidem., .p . 42.
. 10
Cultura treb uie privita ca o prelungire a n aturii, ca 0 poten­
"
tare sau ca 0 pun ere In . va1oare a ei'''12 .
Caci, cu ltura este un proces continuu, n u un amplu mo­
ment de despri n dere din biologic cum sustineau Malraux ~i
Cl. Levi S trauss.
Iar ideea generoasa a universalitatii -culturii , lansata de
Herder, a fost probata de Ralph Linton care afinna ca "nu
exista societati aculturale !1i n ici maear -indivizi Iipsiti de cu l­
tu ra . Orice soci etate are 0 cultura, orieit de simp la ar fi ea si
o anumit a cultura'' J3, teza fundamental anti-rasista. ~
Primul termen indispensabil procesului complex al cu l- '
t ur ii este natura. "Nat ur a pusa in valoare este cultural' spu­
ca "nat u r a reprezin ta punctul de plecare, 'substratul prim al
oricarui act de cult ur a " 15. Este cert msa ca.de la inceputuri,
cultura a constit ui t un proces de' umanizara a n aturii, de mo ­
delare a acesteia , cu care omul purtavun permanen t dialog
dar eu car e era ~i in op oziti e. Prin cultura omul eun oas te si I
valorizeaza n atura, pe car e 0 raporteaza Ia- scopurile ~i nevoile
sale. Natur a , m ediul geomorfologic pune la -dispozitia om ulu i
toate m ijloa cele de t au rlre a bunurilor culturale .
Omul Iupta eu natura dar, pentru a 0 coceri, trebuie sa
o cunoasca si 5-0 si inteleaga. Cueerirea. ei nn a fost un h azard
ci tactica ~i str ategie, cu u n plan bine organiza~ in cadrul u nor
oom andamen te social e . Ne vine in minte exemplullui Marx cu
paralela dintre con structiile albinei ~ cele ale arhitectulu i. ,
Cultura constituie procesul de~ amului de n atura . Nicio­
data cultura n u exista ind~~t:~ in afara de natur a . R a­
porta:re'a naturii ·la culturci este <fe.data mai recenta si Iilo­
zorn teeun . Ose ci la aceasta
. cooceP1ie cele mai de sea m a c.: I n ­
tJj.b u{1i ·ie-,.au 3dus arheologii =;i-eIDoIogii. 16 _
politica in $coala, in Politica
11
 AI doilea termen il constltuie omul si munca sa. Cultura
este dupa Bronislaw Malinowski 17 un produs al m un cii omu­
lui ~i m ijloc pentru r ealizar ea scop uril or sale. "Principala
determinare distinctiva a culturii in raport cu natura, spune
AI. Tanase, est e deci umanizar ea - cultura fiind un dom eniu
specific uman." 18 Cultura nu este posibila fara omul car e
..supune ~i m odeleaza natura in vederea rezolvarii problemelor
fundam en tale ale vietii !?i a evolutiei sale sociale. Prin cultura,
om ul sau imita, amplificind natura (bionica), sau cr deaza, in­
zenteaza obiecte, procese, inexistente in natura. "Modul de
exist enta a ornului est e cunoasterea !?i actiunea. EI tr an sfor m a
lumea in sine, in lumea pen tr u sine" . Si, in alta parte, AI. Ta­
nase preciza : "F apt ele culturale sin t , in ain te de to ate, fapte
de cunoastere" 19, ca ~i de practica, experienta, v om ad auga
n oi. Va loarea culturala creata de am este rezultatul unui pro­
ces de cunoastere !?i de cr eatie. Dar treb uie pr ecizat ea munca
reprezint a raportul dintre om si natura de sfasurat in sa in
cuprinsul unor relatii soci ale isto ric esti det erminate 20. S punea
Mic helan gelo di " omul care nu-si faure~te unelte propr i! nu
va face nici sculptura proprie". Omul este cr eator, ben efi ciar ,
pnrtator si t ransrnitator de cult ura, D e altfel, "asimil ar ea cul­
turala a Iumii de catr e am consta in studierea Iimbajului ei,
in decodarea ac estui text si traducerea lui intr-un Iirnbaj ac­
cesibil omului" 21.
Omul reali zea za bunuri, v alor i culturale, prin munca sa ,
prin creatie . Omul, adaptind natura la necesitatile sale, con ­
tr ib uie, in felul acesta, la perfectionarea societatii, devenind
un creator. "O da ta eu omul, spunea Lucian Blaga , s-a ivit
in cosmos subiectul creator, in aceeptia deplina a termenu­
lui." 22 Nu se concepe ideea de cultura decit legata de cea de
om . Ca demiurg, omul creeaza forme culturale prin inventil
~i inovatii. Creatia consti tuie factorul cel mai dinamic al pro­
cesului cultural. Deei, n u numai produsul (unealta, obiectul,
institutia, obiceiu l, literatura, ar ta etc.) ci ~i creatia (procesul
17 A scientific Theori e of Culture, New York, 1960.
18 Gp. cit., p. 41.
; 9 AI. Tanase, G p. cit., p. 48 ~i 103.
~o Ibidem, p . 45.
: ; 1. L otman, Studii de tipologie a culturii, Bucure!iti, 1974. p. 23.
~: Lucian Blaga, Trilogia cu ltu ri i, Bucure!iti, 1941, p . 510.
12
creator) ac esto ra con stituie cultura , pe baza de experienta ~i
p ractice.
Un al t elem en t caracteristic al cultur ii il con sti tuie pro­
cesuI de fo rmare, fazele , etapele cr earii bunurilor cul tur ale.
Dupa AI. Tanase "cultur a n e apare, m ai Intii, drept cunocster e
a eeea ce a fac ut din am altceva decit .. un accident al uni­
versului-, dupa ex pr esia lui Andre Malraux". 23 Observarea,
eunoasterea, experienta repetata a tuturor proeeselor !?i feno­
m enelor din natura permit elaborarea unor formule culturale
Ofiginare sl originale care se perpetueaza, se amplifica, se
transforma !?i se alatura altora prin inventii, Inovatii, creatii
~ re-ereari, difuziuni, impr um u tur i, integrari, fenomene de
aeulturatie, intr-un amplu, permanent !?i universal proces
cUltural.
Drept struct ura in terna a culturii se poate lua in ~edere
parer ea lui J . Sozcepanski 24 care considera ca es te eonsti­
tuita din: a . elemente culturale ; b. complexe culturale ~
c. configuratii cu lturale, Elem entele culturale ar fi obiectele
folosite In activitat ea de productie pentru dobindirea mijloa­
celor de satisfa cere a nevoilor, pentru organizarea economic!
si politiea sl pe n tru desfasurarea vietii culturale, religioase
sa u ar tisti ce. Elementele pot fi obiecte, modele de actiuni sau
idei etc. Un sist em mai larg de obieete, interrelatii sau de
r ep rezen t ari si idei, legat function al . de ~ anumit elemen t
est e un com plex cultural. Un ele complexe colbirale se unesc
In u ni tati Iuncti onale mai largi si formeaza configuratil cu l­
t urale 25.
Completind !?i adincind ideea, Ralph Linton afirrna ca
conceptul de culturii include fenomene de trei ordine dife­
" e : material - adiea produse ale muncii; cine tic - res­
portamentul explicit rmtnJclt implica in mod ne­
cesar ~ si p$ihologic - respectiv cunostinte, atitu­
dini :ji valeri impbt3~te de membrii unei societati 26.
. Jar «Jllduzi., Traian Herseni preciza : "Cultura n u consta
nwnai din asoedei'e...ei t~ ecooomice. tehnice, .politiee,
elementare de sociologie, Bucure!iti,
13
~ procesele de aculturatie, cit si cele de asimilare a unor
alte valori culturale din ansamblul div ersificat al culturii
umane. Spunea sl G. Ibraileanu ca in constit uirea culturilor
nu se poate face abstractie de "cultura Influentslorv sau cul­
turile de contact.
Cultura cunoaste sensibile diferentierl, modele culturale,
structuri variate - de la indepartatele sale origini ~e antro­
pogen ezei pina in zilele noas tre - in functie de conditionarile
geom orfologice, de epoci, de orinduiri, care determina toate
variabili tat ea elementelor date, componente ale eouatiei cul­
turale. Omul este peste tot acelasi !?i cultura are valoare de
unita te unive rsala, ia r me diul n atu r al, geo morfologic nu con­
str inge ci este doar re strictiv. Apar t otusi difer ente in tre va­
riate f orme cultu rale, in cond itii geom or fologice identice, d a­
t orita u nui anumit compor tame n t al omului in cadrul gr u pulu i
social respectiv cu specific e caract ere etnice. Nu trebuie t o­
tusi ornisa im por tanta mediului n atu r al geografic !ii a facto­
rului demografic in vi ziunea social deterrninista a culturii. 3s
Deci n u t rebuie omise nici Iden tit ati le un or valori cultur ale
car e apar datorita tocmai acelorasi oonditil, ace lu iasi mo d de
viata , acelorasi materii prime !}i tehnici, in ultima analiza,
unei aceleiasi conceptii universal umane.
Farmele definitarii ale unei culturi sint datorate caracte­
r elor specific etnice, nationals, de la cele manifestate in
cadr ul trib urilo r , al gin tilor 1?i pina la configuratiile ev oluate
nationale. Deci cultura universals fiind definitorie pentru
existenta umaria, capata, dintru inceput, un pronuntat caracter
etnic, con sideri n d dr ept formati u ni etnice chiar cele m ai in a­
poiate grupari ale omenirii, in tr uclt este cert ca oricar e din
acestea s-a diferentiat de la inceputuri si apai t ot mai mult
datorita unor diferite moduri de t rai in cond itii variate care
a u determinat comportamente diferite in dialogul eu natura
si au generat m odele culturale diferentiate. Din ace asta ca uza
pr ecizam - intr-o paranteza pe plan met odol ogio - ca fiecare
cultuta treb uie anali zata diferentiat , 1n functie de coordonatele
sale istorice, economice, sociale, geomorfologice , etnice specifice
~ nu se poate generaliza 0 formula teor etica unitara pentru
toate ca zurile. Cad, concluziile analizelor culturii - ca de alt­
3> vezi AI . Ta n ase, op . cit ., p. 45-46.
16
I cel e etnografice si de arta po pulara - nu pot fi generali­
te, nici axiologic, nici praxiologic, asa cum Incearca unii
tEoreticieni, ci se in divi dualizeaza de laetnie la etnie, in
funetis de realitat ile socio-isto rice, etnografice care Ie slnt
proprii. Nu poti aplic a grile sau stabili tabele mendeleeviene,
eare sa 'adaptezl date dlferentiate dupa chiar ceea ce consti­
ie specificul culturii etnice, dupa cum ln cearca, de pilda,
G.P. Murdock .tn ale sale Huniati Relations Area File (apud
SoCial Structure, New York 1949).
., Astfel - insistind asupra caraoterului unitar ~i complex
aF "Unei' culturi care nu poate fi tnsa definita dupa t eza "cerc11 ­
mar"'cultur ale" pe baza unui element oarecare de cultura :
arcuI sau chiar vasta arie de Intlndere a ceramicii cucuteniene
ima in China, trecind prin Tripolje - s-au manifestat, de-a
Iunguf' tirn p urilor, variate cult uri de la cele arheologice, la
grupa'ri ' pe plan geografi c spatial : andine, mediteraneen e,
egeo-asianice etc. , la delimitari p olit ico-stat al e : r omana, daco­
getica; blzantina, chiar si austro-ungar a sl pina la forme cultu­
rale 'etnice, in dif erent pe ce stad iu de dezvolt ar e s-a r afla, din
once ' r egiune a globului . "Cu ltur a fi ecarui po por, s pune
D.· 'Gh ise 36, matricea sau profilul sau spi ri tual. reprezinta 0
~litat e incontestabila, rod al dezvo ltari i sale istorice si sociale
deosebite de a altar po poare si, totodata, in contex t cu ele ."
Dar, pe Iinga aceste grupari si formatiuni cultur ale ex ista ,
in cadrul unei aceleiasi etnii - in canditiile orinduirilor sociale
en clase diferentiate :..-..- m anif est ar ea pregnant social a a doua
colturi: culturile celor doua clase, da r cu aoelasi specific
~ Este v erba deci de culturi etnice dar eu diferentieri
snrialP -datorat e apartenentei diferite, dar eu radacini comune.
a, ulterior, orientari diferite, prin coneeptii, interese
nr::a::dliii diferite. Diferentierile devin aut de marcante incit
_" 5" aDiotomie, fara sa dud la a ruptura totala ~i perrni­
lutederblte a dus la C'f'ista1i.mre9 a dooa Iumi cultural e
disti~ Qdtura claselor dominate incepe sa se manifeste
fJilenar !ii foarte'diferentiat indeosebi in evul mediu. in con ­
cmme f eudaJismtilui. dar cu radadni mult mai adinci, pina la
is!inL Ea ~-' dezvolta indeosebi in mediul rural, dar ~i in
.e pi~ ale mediului ur~ in titguri. in atelier e manasti­
eulturti , Bucur e~ ti ,
17
 ~. Ia cnrtile d omnesti :si boierestj ~i' are 0 mai marcata
personalitate etnica. 0 al ta caract eristiea a sa consta "in faptul
ca este autoproducatoare, spre deosebire de cultu r a c1aselor
dominante ca re este indeosebr-consumatoa-» . "
Precizam, in acest : context, ca in ve derea celor enuntate
aid ne vom ocupa in :acest . studiu in princip al de cultura
populara romaneasca specifica ,- cu toate cornponentels sale _
in cepin d cu per ioada ev ului rnediu sl pina in zil ele n:oastre,
eu perman ente referiri 1a perioadele anterioarb ale rada­
cinilor, ale orlginilor.
. P entru ace asta cultura s-au propus diferiti termeni: cul­
tura primitiva, cultura taraneasca, cultura etnografica, cultura
populara, termeni care denotasi con ceptit diferite.
P ornind de la concepti! depa~ite care, p e de 0 parte
opuneau culturii "superioare" cultu ra "primitiva" a popor ulu i
si care a cu lm inat cu teor ia lui H ans Neum ann a "eulturii de­
cazute'' ("Gesunkenes K ulturgut") ~i p e de alta par te at r ib u iau
popula tiilo r. "pri m itive" inca pacitate s biologica , psih ologica ,
ment ala de ela borare a un or forme cu lturale superioare (ve zi
mentalitatea pr im itiva, m en talit at ea pr elogica etc.), u nii cerce­
ta tor ii au pr opus adoptar ea t errnenului de cult ur a pr irni tiva . P?
Nu pu tem fi de aeor d cu aceasta t eza, in primul rind pen t ru
ca negarn teoria m entalita tii primitive, prelogics si de ci sl a
unei culturi primitive in sensul in care i se atribuie. In al
doilea rind n u sintemde acord eu calificativul de prim itivitate
atri buit popor ului . "Un po por p ri mitiv , sustine Cla ude Levi
Strauss 38, nu este un popor arierat sau rarnas in urrna ; el
poat e da dovada, intr -u n do rneniu sau altul, de un spirit
inventiv ~i de realizare , care sa lase in urma lui succesele
popoarelor civilizate. 44 De altfel , mai precis in aceasta paralela,
se pronun1;a ~i G . Koch 39, care spune : ,,'far an ul nu e delo e
pri mitivul, omul naturii [sic], ci reprezentantul unei culturi a
mundi cu vechime de mii de ani, severa ~i staruitoare, 0
cultura voluntara ~i r ation ala ". De altfel, cultura "primitiva"
a lui E . B. Taylor sa u chiar a lui Br. Malinow~ki _ . conside­
37 Vezi Hoffmarrn-Krayer, A . Bastian , W. Wundt, H~ Spencer,
L . Levy-Bruhl etc.
38 Antropologia structuralli, Bucure$ti, Ed. Politica, 1978, p . 121.
3~ Bauernkultur, in Hessische Blatter filr Volkskunde, 1924, apud
.-\1. Dima , Arta popularli $i relatWe ei, Bucure$ti, Ed . Minerva, 1971,
p . 113.
III
rnparativcu stadiul avansat de evolutie al altor etnii ­
te fi extinsa.vlnapoindu-nemult; in timp, la cultura p r im i­
aetniiloreomponente aleprocesului etnogenetic al actuale­
popoare evolu at e.'-· . " ' : .
:DiI1 ( aceste considerente -rru opinarn pentru termenul de
furi . primitlva pe' care unii incercau s-o va t r ibuie culturii
late: Termenul .de cultura t~raneasca, sau~ pentru
opteaza unii cercetatori, DoU po ate i i luat in considerare,
. d ri1ult prea limitativ -ca posThili tate decuprindere.dntrucit,
C11n1 am 'm ai . spus, .existau creatori .de valori .culturale
~e, specifio 'etnice, nu numai 1a sate ci sl in tirguri !?i
i~ ;manastir. el?ti ; boieresti, domnesti, iar cu1tura populara
i'!iiij:)orana, de paseste mult granitele colectivitatilor rurale.
Mai adecvat consideram termen ul de ~.!!lt \J..La etn.9~i~ .
lDu--a~e'\7ar, acesta acepera, in timp, t oa te ca tegoriile de crea­
. ~l!:-:'bUhuri cult uraledin rindul claselor dom in a te. cit ~ din
jjl!riOcf'~Ie.anterio are,. indiferent ca este vorbade t r ibu ri , ginti
~ 'apq~b :p bpo are ~f n ati uni. De as emenea termenul cu pr inde
tfri 'eleme'iJ.'t ·esential axiologic al concept ul ui pe care n studiem
~ anume-constituarrta- de spe cific etnic. In , afara de aceasta.
probifuta" pentfu valoar ea sa -gnose ologica este !?i similitudinea
~ cu cu ltu r e. arheologica, -cult ura fo lclor ica etc. ­
. .: : ~otu~i , tl nindcont di -est e yo rba, in pr in cipal, de 0 cultura
a -maselor pepularevchiar dacade aceasta se ocupa ca 'l?tiint-el
in' priflciIMI, etnologia, chiar d aca Iundam entar ea sa esentiala
cimsta ·in speciiicu; etnic, sustinern t er m en ul de cttlturii popu ­
- ifmhspeta a partenen tei sale la urnan ita tea, in totalitatea ei .
tOare'lde bun uri si valori .
ai vehiculeaza !?i termenul de cultura populari tradi­
pma..... .:Anticipind, un capitol in care ne vorn -ocupa in mod
~~-tradi1;ie. sustinem ca termenul poote fi uzitat numai
Q .:leUDtiitcomparativ prin · raportarea Ia realitatea zilei de azi.
....8 itnJui m~reu in deven ir e , intrucit traditia se constituie
Siufe~uind ~cterUl specific crl culturlj in evolutia tim pu­
. : iIlitial; a eXistat 0 'CUltora a unor grupari
i dase. dar elitrasAturi etniC'e care se difer en ti au
W-=ri1iIi -1DfiIto~. poate .cdRstitui WI .prototip a1 cuIt urilor
iifij "ih :forme piirn.iJTe. etnografica ~i nu primi
~·~""1jjeAoada ulterioari.c sdavii erau producatorii
".lbFi dtlt.br"'~dar ~i ·alawft .cJe 1IIIeIe categorii de oameni
19
li beri, intr-o strInsa complexitate etnica sim biotica, Structura
soeial-economica a evului m ediu a diferentiat mai m ult cu1­
turile eelor doua clase, cristallzind 0 ampla ~i puternica struc­
tura culturala a clasei dominat e cu 0 fo rma specific etnica
marcanta ~i ou valente care se perpetueaza .pina in. zi1ele
noastr e. In tot cursul aeestui ciolu evolutiv au existat puter­
nice procese de interferenta mtre structurile oulturale ale celor
doua clase, clasa dominanta pastrind l?i ea forme specific etnice,
dar fiind mai sensibila la influente, mai receptiva proceselor
de aculturatie, mai putin traditional-conservatoare sub aspectu1
fo rmelor determinant etnice, mai eosmopolita. Pentru toate
aceste structuri culturale, de la aeeea primara pina in zilele
noastre, sustinem termenul de culturii populara, subliniind
put~l caraoter etnie al acest ei culturi.
\ ~ ?nceptul de cult ur a p opu lar a aeoper a r ea litatile tuturor
valoril or culturale al e p oporului, ale m aselor produoatoare,
Om ul !?i-a creat, la inceput sin gur , apoi pr in specialisti, in
procesul am plu" al vietii sociale mer eu m ai com plexa, toate
bunu ril e n ecesare m ultiplelor aspeet e a le vietii. In v en tii, in o­
vatii, im bun atatirl, per fection ar i t ot mai n um er oase d ue la
crearea de valori cult u r ale. Acest ea se r efer a la toate marile
capit ole ale vi etii omului fauritor l?i integrat soeietatii. In Iupta
sa de adaptare si supunere a naturii, in dialogul sau de in te ­
gr are in natura, ornul ~i-a as igu rat bun uril e n aturii , cul egin d
toat e ro ad ele sale si cultivind apoi sistematic pamintul in acest
sens, cr eind unelte, instalatii ~i sisteme de prelucrar e a acestor
roade l?i pr od use ; a folo sit bunurile faunistice utilizind arm e,
curse , capcane , trecind a poi la imblinzirea si domesticirea
ani m alelor ; si-a confectionat vestminte adecvate conditrilor
va riat e, diferentiate apoi mult pe diverse criterii funetionale,
podoabe : si-a asigurat adapost de intemperii, ~i-a alcAtuit
a.<?ezari de eolectivitati tot mai complexe ; i-a smuls pammtului
materii prime pe care le-a pr elucr at in variate forme, prin
tehnici tot m ai iscusite; 1?i-a asigurat mijloace de transport
adecvate, dr um ur i, podur i, produse mel?te~ugare 1?ti ;;i muIte
altele, l?i-a creat, intr-un cuvint, cadrul vietii materiale, cultura
sa materiala.
Dar , t oate acestea erau legate de forme v ariate de practiei
care sa asigure eficienta actiunilor sale: practici m agice , obi­
ceiu ri, ceremonii , rituri, credin~e !?i superstitii intovara1?ind !?i
in lesni n d mu ne a ;;i to ata ac ti vitatea sa, intovara;;indu-i v iata
20
-vidua1a si colectiv-sociala, pentru a se tran sform a apoi in
ule de viata sociala si artistica. Totul depin dea ~i de
~rienta sa, cunostin tele stiintifi ce (meteor ologice, astrono­
mice, medicale, met r ologice, chimice, zoologice, botanice etc.),
djn ce in ce mal evoluate. Oblceiuri juridice, cutumiare, com­
portamente morale, etiee, relatil interpersonale sl interfami­
- Ie, regizau viata sa sociala. Iar imperativul estetie, impulsul
e, folia benefica a verbului, gestului, sunetului ~i semnului
gra6~ ~ cromatic, cit ~i p~?tonomia artei prezenta ab initio
vhrt.a .sa, creativitatea mascuta omului in toate domeniile.
asigora prezenta artei ~i a vietii spirituale pe toate planurile,
intr-un sincretism simbiotic perfect eu cultura materiala ~i 0
hiterdep~denta l?i interferenta organlca, structurala, In pa­
d ar ca rezultat fi n al, om ul si-a faurit 0 concepti e filozo­
l
~ asupra lumii l?i vietii, 0 con ceptie estetica, eti ca, sociala
- morala.
• . ,I Deci, in ansarnblul ei, cultura populara con st it ui e un tot
mk~c perfect sudat in t oate oom partim en t ele, articulatiile
~e ~i ax ele de m anifestare materiale, sociale sl spirituale .
.. . ~. Cultur a popular a cuprinde deci , in sfer a m anifes tarilor
sale, toate fenomenele si procesele etnogr afice, to ate valorile
~ . m anifestar fle folclorului si artei popula re, dar intr-o co­
nexiune unitara, f ar a dihotomie intre cultura m at eriala ~ cea
spirituala . Ins istam asupra adevarului ea in cultura populara,
'ftJ"ltIlTa materials sl aceea spirituals sint p rofund interferate.
P§"lden"te .
- S~ deoscliire de Andre Malraux care sustinea cii orice
aI1IiIri se cucereste si nu se mosteneste, afirmam cii valori le
populare, specific etnice, se rnostenesc sub form a
t:raIi\'iiiw populare !?i se pastreaza indelungat, aUt datorita
specifiee de viata ale poporului., In autUnite pe­
cit ~ datorita ereditatii sociale a eulturii. dator ita
:!nndnIai de gene culturale l?i apoi se cucere¥e. in continuare,
.Traditia, spune pe drept CQvlnt Vasile GOlban .to,
o constanta in pr oces ul de faurire a culturii ~i civilizatiei.
·ToIDdatB. o sana de valeri ee se insumeaza. in chip diferentiat,
CQltinuu, in realitatea vietti colectivitalilor ~i a individ u­
~ lului social ' ....... Bucure~ t i , Ed . $ tii n­
• ~_Estetinr
_
eoc:idopedic:a. .
1983, p. 9. ~.--
an ~
2l