` f \e`

o
J

www.dacoromanica.ro
Anul IV. Budapesta, 15 Martie st. v. 1905.
 ,,LUCEA FA' RUL"
Anul 1V. o o o o o o o Budapesta, 15 Martie st. y. 1905. o o o o o o o Nrul 6.
APARE SUPT DIRECTIA D-LOR:
ALEXANDRU CIURA, OCTAVIAN GOGA, OCTAVIAN C. TASLAUANU.
1,1,111i1 110,,ii . "'M l':1

ter Orice reproducere din revista noastr, fr nvoirea preala- a

bil a redactiunil, e strict oprit, si se va urmri conform legilor.

Red. LUCEAFRUL " -ui.

Premiul Luceafarul"-ui.*
Revista noastr public un no concurs de

50 coroane pentru cea mai buna poezie

originala.
Autori! snt rugat! a-s! trimite lucrrile neisclite, dar i'nsotite de un
plic nchis coprinzind numele lor, la adresa reviste! noastre pin la termi-
nul de 1 Mal a. c.
Premiul se va da autorului poeziei care va lntruni majoritatea absolut
a voturilor primite dela cetitorii nostri.
Octavian C. Tsluan.

Ziarele revistele noastre slot rugate a reproduce aceste sire

Aviz abonatilor.
Administratia noastr s1 va permite s incaseze abonamentul pe sem. I
1905, pe calea oficiulul pogal cu ziva de 17 Aprilie n. Abonati! nostri
car! nu doresc s li se nmineze chitantele pe aceast cale, snt rugatl a ne
trimite abonamentul pin la tel'minul amintit.
Adm. reviste! Luceafrul ".

www.dacoromanica.ro
 DIN ORNAMENTICA ROMANA."

Albumul artistic de custuri si testuri tr- 'n lat noua credint din care va s vin una
nesti, ntocmit din incredintarea comitetului re- si nedesprtit, de mult asteptata viat rom-
uniunii agricole romane din Sibii de dl Dimitrie neasc.
Comsa, cuprinde o adevrat comoar de arta, O parte insemnat din aceast viat rom-
care chiam la viat bogcii si frumuseti necu- neasc cuprinde si acest album artistic, prin pu-
noscute pin acuma, si apare in niste vremuri, blicarea cruia reuniunea agricola din Sibii, a
cnd lumea artistica s'a intors cu o deosebit svrsit cu adevrat o lucrare monumental,
dragoste si luare aminte ctr produsele arid care pentru generatiile viitoare va fi un bogat
populare. Ne vine tocmai acum, cnd crturari si nesecat izvor de inspiratie.
nostri de pretutindeni ncep Ca acest album, ca aproape
a se convinge tot mai mult toate lucrrile cari ail deter -
c baza culturel noastre na- minat si promovat nationa-
tionale in limb, litera- lizmul in mijlocul poporului
tura si in arta peste tot romnesc, a aprut pentru
nu se poate cldi temeinic primaoar tocmai la noi, e
si durabil, dect ascultind explicabil, fiindc aid cultul
si poporul dela sate, care a pentru noi insine e mai pu-
pstrat cu ndrtnicie aurul ternic si e ntemeiat pe o tra -
curat al caracterulul nostru, ditie veche, prin care ne
si studiind cu hrnicie tre- sustinem si cu care ne mn-
cutul nostru, srac in mani- drim chiar.
festrile lui externe, dar de- Idea de a aduna produ-
stul de precios in viata lui sele industriel nationale da-
intima romanesca. teaz de mult. In o
Numal din aceast infra- serie de articole intitulate
tire fericit a trecutulul str- Preumblri prin expoziciu-
mosesc, bogat n izvoarele nea romana, scrise in Te-
lui dttoare de putere si D. Comp.
legraful Romn din 1881,
viat noua, cu prezentul real, regretatul profesor dr. D. P.
in care diamantele sufletului crnesc, nesecat Barcianu, ne spune cum in 1869 a vzut la
si variat, e comoara cea mai curata, se va Nrnberg Muzeul germanic, in care se aduna
naste o nou strlucire si ntinerire a artel cu scumptate toate produsele artel germane
noastre culte, care Romnilor nu le poate vorbi populare, moderne si vechi ; iar mai tlrzi a
decit romneste. vizitat muzeul etnografic din Lipsca si cel de
In literatura acest curent, numit asa de cu- industrie din Viena, In cari se aduna tot feliul de
Apol
minte romnesc, birueste, fr zbav, sufletul lucrri de mina fcute de oamenl din popor.
tuturor cari mai simt o mindrie national intr nsi. revenind la expozitia din Sibii la 1881
zice :
Apostoli convinsi si inzestrati cu alese insusiri Comorile, cari in aceast materie, dup cum do-
morale si intelectuale propovduesc in lung si vedeste espozitia noastr, zac ascunse In poporul

www.dacoromanica.ro
 128 LUCEAFARUL
nostru, dela sate, ar trebui ridicate, adunate In re-
presentanti caracteristici la un loc, ca asa pe de o
parte lucrrioriginale, frumoase ca stil, s nu se piard
iar pe de alt parte, s contribue la rspindirea cit
mai mare a modelelor de gust si frumset sdevrat.
Folosul unei astfel de colectiuni inaugurate $i fcute
cu sistem, pentru cultura poporului ar fi de nepre-
tuit si cheltuelile, ce le-ar reclama, ar fi inmiit rspl-
tite prin rezultatele ce le-ar dobindi productiunea in-
dustriala a poporului.
Tot in acele articole se aminteste si de infi-
intarea muzeului de arta national, care acum
e aproape de realizare.
In forma concreta, ns, aceste idei ale pro-
fesorului Barcianu s'ari desbtut abia in 1902,
cind s'a aranjat splendida espozitie industriala
din Sibii.' Cu acel prilej s'a luat initiattva alor
trei colectiuni pretioase, una de ppusi, re-
prezentnd portul romnesc, alta de tesa-
turf si custurI si alta de vechituri. Din aceste
trel colectil nsghebate la espozitie, completate
cu alte piese adunate cu multa trud si ncaz
de vrednicul presedinte al reuniunii agricole,
s'a alctuit treispre-zece albumuri : 4 la fel pen-
tru custuri (broderil, chindiseli), cu 270 mo-
dele, 4 la fel pentru tesaturi in lin, cu 56 mo-
dele si patru tot la fel pentru tesaturi in bum-
bac, cu 58 modele, cari impreun stilt minuntil
de frumset, pstrate toate in original. Dupa
aceste tre! albumuri principale, putin accesibile
publiculul, din cauza mrimei lor, s'a intocmit
Albumul artistic litografiat, care cuprinde un
numr de 284 piese pe 40 cartoane, din totalul
de 384 ale albumurilor originale. In el sint re-
prezentate aproape toate tinuturile romnesti din
Ungaria, in frunte, binenteles, sta comitatul Si-
biiului. Custurile si testurile sint din toate
timpurile, unele avind o vechime chiar de 90
si 100 ani si sint escluziv trnesti.
Din punct de vedere artistic, aceste modele
a o valoare netgduit. Ele snt povestea in
colori a simtului estetic rafinat si variat al t-
rancelor noastre. Minunile acului si rzboiuliti
dela sate vor fermeca si cuceri in aceeasi m-
sur, ca si poezia noastr poporal:
Amestecul armonic al colorilor, cu gust alese
i Ilustratiile acestut numr reprezint citeva parti din
aeeea expozitie. Coperta numrulul e lcut dupa ori-
&itwtut itust400 e pt: co#4:0a t lbaraatul artistic.,
www.dacoromanica.ro
Nrul 6, 1905
si totdeauna cu cumpt mbinate ; simetria
geometrica, care nu s'abate nid cind brusc si
arbitrar dela firul testurii, ci variaz in intor-
sturi regulate si bogate ; motivele prelucrate
.
cu finet si bun simt, sint calitti propril numai
unor lucrri svrsite de o individualitate etnica
inzestrat cu o mare dos de simt pentru arta.
Opera trancel romane e un no titlu de glo-
rie artistica al poporului nostru legat de glie,
care si aici, ca in toate ale lui, a ramas bogat
in conservatizmul lui traditional, fr s oco-
leasc inventiunea s perfectiunea lent si sigur.
Aceste creatiuni sint dovada cea mai rspicat
c neamul nostru e capabil de o arta originala,
care s tina piept cu cea plmdit de insu-
virile neamurilor strine. Artistii nostri, cari
obicinuesc a colinda tot rotogolul pmintului,
pentru a descoperi izvoare noua de inspiratie
si variatie, s'ar putea opri ?titre hotarele mo-
sie! noastre romnesti, atit de necunoscute de
unde, nvtind cu dragoste si hrnicie,
ar gasi destule comori neexploatate, pe cari
trecindu-le prin lumina senin a sufletului lor,
in forma aleas a arte!
vecinice. Iar pentru aceste opere, cu farmecul
nouttii si originalittil, att strinii cit si noi,
le-am fi mult mai recunosctori.
Acest album, mpreun cu altele pe cari be
plnueste dl Comsa s le faca si Dze sa-1
ajute bunele intentiuni vor crea cu timpul o
arta decorativa neaos romneasc. Impodobi-
tori! de lcasuri sfinte, architectii si mestesu-
gari! nostri vor gasi aici o fintn nesecat de
motive, cari ntrebuintate cu iscusnt, vor con-
tribui simtitor la avintul nostru de renastere
national in o important ramur a vietil prac-
tice. Artele industriale la toate popoarele culte
a luat de model arta poporal, pe care artistii
a desvirsit-o si latit-o in lumea larga. Un
no imbold se poate da lucrurilor de mn din
scoalele profesionale dela noi si din Regat, cad
pina acum se intrecea in a imita modelele str-
ine. Toate lucrrile din aceste scoale se pot
schimba la fata, intrebuintind mostrele rom-
nesti, cari ar placea mas mult si s'ar rspindi
. mai bine. Broderiile si testurile (covoarele),
mai ales, ar fi neintrecute. In vederea acestul
scop. special s'a. fut. citeva- lucrr, dintre
cd[{ mltesC, `1U[odele de cuslituti rQ.u'dtlejt v
 Nrul 6, 1905 LUCEAFARUL 129

de d$oara Minerva Cozma,i din earl a aprut mai multe cazuri o prepara nsasi tranca.l O
pin acuma 2 caete, cari a avut o trecere spun a.easta, fiindc in album vd mostre,
fenomenal Modelele din Caietul II snt admira- cari nu pot fi romne$ti $i colori cari nu snt
bile si a avantajul de a se putea ezecuta cu u$u- cu destul fidelitate reproduse $i pe urm mai
rint, fiind desemnat $i firul testurii, far de snt citeva custuri, cari se par cu desvir$ ire
care anevoie se poate intelege o custur lito- arbitrare.
grafiat. Fcindu-se astfel de editii practice $i Din adunarea cu putin $coal critica a pro -
ieftine, industria casnic dela tara ar putea in- duselor artes romnestl (pictura bisericeasc,
flori din noti, avind putinta unei variatii mai decoratiunile crtilor manuscriptelor vechi,
bogate, peling care s'ar putea desvirsi, prin arta plastica din popor etc.) $i din comparatia
mijloace potrivite, si o ezecutare mai repede. el cu arta altor popoare s'ar putea arunca o
Lucrarea dlul Comp are $i o mare important lumina asupra unor probleme nedeslugite, de
$tiintific. Etnograful $i istoricul deopotriv, pild amestecul nostru cu alte neamuri, originea
studiind natura $i feliul motivelor de inspiratie lor influentele reciproce. (Hutulii $i Morlachii).
al poporului, alegerea combinarea colorilor, Munca $i priceperea cu care a fost alctuit
forma desemnulu, poate face deductiuni sigure, aceast lucrare monumental e In sine lauda cea
cari ar limpezi trecutul neamului nostru, mai mat durabil de care se poate invrednici o mo-
ales in ceea ce priveSte mogtenirile de bastin dest reuniune agricola, In frunte cu pre$edin-
$i influentele asupra noastr a popoarelor con- tele ei, al crui nume se va pomeni cu cinste
locuitoare. De aceea e foarte insemnat lucru In de toti citi $ti pretui o munc rodnic, fcut
o astfel de colectie a $ti alege precis modelele fr alai de fanfare $i fr o de$art mndrie
cu caracter pur romnesc si a reda eft mai cre- olimpica.
dincios coloarea originalulul, pe care in cele Oct. C. Tsluanu.

I Un model Il reproducem pe copert, cel de jos, dar I Vez! S. Fl. Marian, Chromatica poporulul roman,
lntr'o singur coloare. 1882 An. Acad. Rom. Ser. II. tom. V, Sectia lI -a.

Expositla de pdpu,ae.
www.dacoromanica.ro
 130 LUCEAFARUL Nrul 6, 1905.

CAPRARUL.
Pe revrsarea ntins, btut cu spini, a m- misc nicl unul, par' c'a inlemnit. Dar bine
guri! marl, furnic neastmprate caprele roseate, mi, s stitl c acum ea unul nu mA duc, s
albe, cu brbile ascutite, mindre de podoaba crape fierea in vol de ncaz.
coarnelor arcuite. Mal la vale, in preajma p- Si privirile, prietine toate mai inainte, cind il
duril de stejar, de un lustru verde ntunecat, rugar pe mosu de poveste, acum se ncrunt,
metalic supt lumina nvingtoare a soarelul ce si cautA s se conving iar, fr cuvnt. In urma
se tot ridicA , pasc imprstiate vitele albe, zbucnesc iars! vre-o citiva mai in putere.
ca de zpad, ademenind dela dreapta si dela Ei aft fost eri, alalt eri, totA sptmina, ba
stinga cu limbile aspre firicelele de iarb proas- si azl dup caprele lui Mos Tnase; acum nu
pt. DupA o secet de citeva sptmni se se duc, mal bire si aleg vitele si pornesc
revrs in urm o ploaie binefctoare, si de intr'alt parte. Cprarul ride cu ochil viclen!
trei zile, de cind se arAtA iar soarele, cimpul si cu mustetile groase, tunse, priveste cind la
inverzia ca primvara. Cirezile de vac! si de unii, cind la ceilaltl. Dar caprele;,,se_; rsfir si
bol era int'alt parte a psunii. La captul pot s dee in opriturl.
pduril, ling prul adinc, ripos, supt umbra Ei dac nu mergeti, apol mA duc ea,
unu stejar boltit, st cu pipa strins ntre si v inchin aci !
dinti un om micut, cu fata acoperit de barba Cel car! s1 spuser ma! innainte cuvintul
tuns scurt, alb, plin de priase, cu och! din urmA, rsturnati pe spate, se leagn, se
micl, viclen!, ascunsl supt sprincenele stufoase. intorc pe pintece, convins! c si-a fcut dato-
In jur o roat de betasi si betandri, cu obraji! rinta, ne mai ascultind pe mosneag. Si rind
plini, rumen!, cu ochi! umezi negri, sta in pe rind, aproape toll ajung in ceata acestora.
genunchi or! pe brinci, cel mai multi cu cape- Numai dol Mani-Wan!, cu ochii de cicoare
tele goale. Btrnasul povesteste doua tre! cu- splcit, nu stia ce s facA. Sint dintre ce! ce
vinte, se uit tapol pe rind in ochi! tuturor, nu auziser povestea caprei sute, si car!, nce-
scuip, pintre dintil latl, peste capetele lor, apo! pindu-sI numa! de cite-va zile cariera nou de
se las pe coaste, si pare c ar vrea s-1 prind a veni cu vitele la psune, ntorcea tot-
somnul. Betil privesc intrebtori unii la alti!, deauna caprele lu! Mos Tnase. Mal asteapt
si in sfirsit cel mai curajos ia cuvintul. ce ma! asteapt, apo! is! ia btisoarele si pa-
rMos Tnase, spune-ne povestea ai cu ca- latine si pornesc incet, apo! deprtatl, picioa-
pra sut. Sint aid vre-o cinc! earl n'a auzit-o rele incep s le scapere in fug aprig. Cel
nic! odat. rmas! ncetul cu incetul, ca si cind ar luneca
Tac cu totii, si inimile bat tare in pieptul pe nesimtite, se apropie iar roat in jurul b-
desvlit. Dar mosul doarme dus. Intr'un tirzi trnasului, si-sl atintesc ochii la pipa rosie de
ncepe s buciume rgusit pe nasul zdravAn. crmid, ce rsufl mere, prin coperisul de
Cldura crestea, in pinze de paianjen strluci- tinichea inegrit, ate suplir! de fum. Cel ma!
toare, dese, slta peste cimpul verde. Vitele mare lunecA tot mai aproape de cprar.
pasc lns linistite, dar caprele se mprstie, O gur, mosule, d-mi si mie o gurA de
unele trec mgura. fum.
Mos Tnase, de ne-o spul, apol uit mer- Mosul se face c nu-I aude, trage adinc din
gem tre! ins! si-tl aducem caprele cit ai nu- tevea ce fierbe, si zice. rtcindu-si ochii ctr
mara p'n la zece I mgur : Vez! aceia-s oamenl apoi odat. Uit.
Cprarul se trezeste gre, se face c priveste ca-s ma! aid cu caprele ! Vol nid unul nu
In pmint, dar pintre gene vede ager, . si stie v puteti pune cu ei !
cum sta caprele. Scocioreste din cureaua lat Cel ce ceruse un fum, asteapt s prind
un lemnus smolit si-I freac de cioarecul in- privirea btrinului, dar mos Tnase ride siret
glbenit, plin de dung! de caftan. Pipa is! cu ochil mici, galbini, si nu se d. Dela o
deschide ochiul de jar luminos, inviorat, si vreme cautA intr'una spre ripile prului. Tin-
mosul, scuipind departe pintre dint!, zice gin- rul ptimas lunec iar si i se pune innainte.
ditor: Apol bine, soldanilor, acum tot Ajuns ns aproape de rp, dupA citeva svir-
voi spune-o dar mai mult nu, asta-! pentru coliri ce mai fcu, porneste tvlis ctr fundul
cea din urm. Dar inti s-m! aducet! caprele. prului in risetele cprarului, ce-si luase pipa
Betil iar se privesc, si vorbesc fr s din gurA, si in chiotele de bucurie ale sotilor,
griasc, fr nici o izbind. car! n'a fost asa de cuteztor! ca el. Dup
MM, s fit! vol hot!, zice cel mai mare multe opintiri pe brine!, viteazul ese iar dea-
din ceat adec tot e s mA duc ? Nu se supra si se restoarn pe coaste, de o parte,

www.dacoromanica.ro
 Nrul 6, 1905 LUCEAFARUL 131

grozav de minios. Mo$ Tnase 41 poart zim- atunci portile, ca prin minune, se deschid, si
bind musttele tunse pe la cei din jur, apoi dac ar fi un om cu inim mare de viteaz,
zice cu glas adinc : Ma Gheorghies, vrei un sa fie acolo aproape, pe vremea asta ar putea
fum ? Acela, fr sa zic ceva, lntr'o clip sa le scape pe amindou, ca zmeii atunci de
e inaintea mosului. Btrnul ia luleaua din col - somn is una cu pmintul. Alta data ins nu
tul guru si i -o d. Ochil umezi, negri strlu- se poate face nimic. Numal o pasere dac
cesc, cei dol obraji puni se ngroap, si de trece peste minunea aceea de palat si -1 atinge
prin nr fumul albastru izvoreste nieptat a cu aripa, ori dus de vint, vr'o frunza
un suvoi. cade pe coperis, tiue de -odat toat glaja
Cel dol balani mici sosesc si el cu caprele, aceea si portile de argint gem, iar zmeii vin
ce -si salta pe coast suvitele lungi de par. furtun, rupind lemnele din cale, de ai gndi
Asudati, cu obrajil aprinsl, astepta acum dela ca alearg din naintea pustil o ceat de mi-
bMrin un cuvint de lauda. stretl. Copiil ascult cu ochil dusi si unii se
Sa Viti, mai, c din acest1 dol voinici vor cutremur scurt, fr sa vrea.
esi niste pul de roman!, cum nu s'a mai po- Dumneata cum le -al vzut mos Tnase ?
menit. Vor fi dol feti- frumosi mai altcum dect Cum ! D'apoi voi nu stilii cine -s e, mai
cei din povestea capre! cute. Si dac nu vor betd. E nu -s om ca ceilalti, ci hm ! cum sa
scoate ei din pdurea asta, pe care o vedeti va spun.
aci, pe celea doua fete de 'mprat ce le -a fu- Isl bate gura pipe! de palma sa ias scru-
rat zmeii, apol stili c nimeni nu le scoate !n mul, o ndoap iar din besica soioas, si -I d
Vacile cu ugerile aproape tapene, boil marl, foc, mai lsInd pe cioarec o dung de ctran.
cu coarnele strlucitoare rsfrinte, incet -incet Asculttori! privesc tot mai mirati la el. Unii
se adpostesc in marginea pdurii la umbra, ! atintesc ochil, alti! musttile, alti! obrajil p-
intre tufisuri. Soarele aprinde tot mai tare vz- ros1, si tuturor li se pare casi cum I -ar vedea
duhul si caldura joac in unde de argint, ce se pentru intiia oar pe cprar. Acesta clipeste
ivesc si se fac nevzute la toat clipa. Caprele viola din ochi, si se pare ea niel nu le are
ns a trebuit ntoarse Inca odat tot de cei grija. Apol ncepe iar.
dol viitori feti- frumosl, si Haiti se asezar si ele Stiff vol, mal beti, unde se bat muntii in
in fundul prulul, supt doi stejari resltiti de capete ? Nu Viti ! Apol ea acolo m'am nscut.
pdurea mum. Era o colib mica -mica si cufundat in pmint
Cprarul acuma e tare. Povestea cu capra mai dihal cum e a lui Cutulea Tiganul din
sut putea sa astepte pe alta data, dar acum capu satulul. Aci tria maica, Dumneze s'o
nid voinici! din roat nu -I mai prea a grija. hodineasc. Acum, nu stia cum o fi trait ea,
Cite do! -trei vorbesc incet, arata part! de pdure cum nu, dar cind m'am trezit ea pe lume,
si par ingrijorati si puni de mirare. De celea ntr'o buna dimineat, stii cind de -a dragul
doua fete de 'mprat furate de zmei nu le sa o ial razna pe cmpie, m'am pomenit ca !n
spuse nimic mos Tnase pn acum. casa mai era si un puree!, gras colea pepene.
Cel ce a strecurat fumul pe nrl, mai Am crescut noi laolalt fr sa stim nimic
vechi pretin al lui, il intreab. de lumea asta mare. Din cind in cnd se
Auzi, mosule, d'apol tresc si acum fetele abtea cite -un drumet sa duca apa dintre
acelea de 'mprat ? munti. dar pe mine nu mA lasa maica sa-1
Vezi bine c tresc, mai Gheorghies. Tresc vd. Tntr'o zi ins nu stia ce -a fcut purcelul
si vor trai ct veacul. Si sa le vedeti, ce chi - ce nu, ca tot umblnd cu ritul cum e data
puri de mueri. Nid prin gnd nu va trece asa porculul, i s'a oprit un os in gt si a crpat.
ceva, nici prin glnd. Si tot in clipa aceea 41 ddu si maica sufletul.
De ce nu ies si afara, ori cei putin prin Acum ea, cu mintea ce o aveam, mi -am zis
poeni, mosule, sa le vedem si noi ? asa : ma Tnase, dragul mea, aid nu poate fi
Unul dela spate !f taie vorba. lucru curat, la -ti catrafusele si te cam mal du,
Sa ias ! d'apoi sa vezi c li frics. Mariuta ca-! larga lumea. Si asa am tot venit, am tot
noastr nu ias cit ce d o gean de 'ntune- venit, pina ce m'am trezit aid! in sat. Dar
rec nid din casa. Zice c slnt stahil ! Tata pacoste ca aia pe mine : Nu puteam durmi nici
zice c nu -I nid dfacu, si c inim de femee cu un ochi. Dar nici acum nu pot ! Uit, de
si pace. Cum sa ias, mA, dac li frics ? pild, voi ginditi ca dorm, cind stati cite -o
Adec, drept vorbind, frate Ionica, la acestea dupa amiaz ntreag aid supt stejar, si vol
nu li frics. Dar nu pot. Portile mari de argint grijiti caprele ? Dar nu dorm, dragil mei,
a palatelor, car! is numal si numal de glaje, ca nu poate mosu durmi : atunci e povestesc
is vecinic ncuiate in calea tinereti! for. Numa! cu oamenii ce -ali trecut pe ceealalt lume !z.
un ceas este, dupa miezul noptii, cind dorm (Mos Tnase trage cite -va fumurl groase
si frunzele de pe stejaril ce! mai Malt!, numai unul dupa altul si le trece prin nrl. Ochil

www.dacoromanica.ro
 132 LUCEAFARUL
stati s se inchid, $i sclipesc ca la mite.
Roata de asculttori il privesc cu o spaim
aproape vdit. Totu$i cel-ce slobozise fumul
pe nri se ciude$te iar.
A$adar, mo$ule, cum nu poti durmi, D-ta
te vei fi dus vr'odat s psegti pe vremea
aceea la palatul cel de glaje $i atunci vei fi
vzut pe celea dou fete de 'mprat ?
Tot Gheorghie$ mai pricopsit. Vezi, cine
are cap, are 1 A$a le-am pzit odat $i a venit
cu mine pin la aici, supt stejarul acesta.
Copiii se adun unul intr'altul ingroziti. Cu
mintea lor de 6-12 ani, vd pe celea cloud fete,
$i li se pare c aud trozniturile copacilor rupti
de zmel in drumul lor furtunos.
Era albe, dragii mei, ca fulgil de nea,
inalte si u$oare de s le ducA o und de vint.
A$a le-am vzut ea acuma-s trel ani mpliniti.
$i de ce nu le-ai scpat mo$ Tnase ?
Vezi c ursita lor zice a$a : c cine le va
scpa din ghiarle zmeilor acela va trebui s
Din expozijie: caer
www.dacoromanica.ro
Nrul 6, 1905
le iee de neveste. $'apoi vedet! voi bine cit is
de btri'n e acum, $i atunci am fost $i mai
btrn, c ea pe zi ce merge tot intineresc.
Dupa un rstimp de tAcere, cel mai in vrist
iar ntreab :
$i unde e palatul acela de glaje, cu porti
de argint?
$tii unde-i Valea Rea? Supt coasta alu-
nilor? Bine. Acolo-i. Apoi in fundul vii ace-
steia, supt marl arcuri boltite de stejari inalti,
acolo la vecinica umbr, in afunzime, e palatul.
Spun c din el pe trepte te poti cobori pn
in mijlocul pmintulu, unde fierb czanele cu
zmoal. Acolo se coboar zmei! in toat noaptea
de se fe$tesc grozav s nu-i cunoasc nimeni.
Ci ea cred c domnitele acelea nu vor mai
sta mult acolo, c le vor scoate acesti dol
firtati, ce mi-a intors caprele.
Mo$ Tnase scoate acum bgul din pipa
stins, l pune la msea si se intinde ciob-
ne$te la umbrA. Nu peste mult horcitul i
rsun in pdure. Betii ui-
miti, rmin mult timp nemi$-
cat:, ntr'un tirzi se pun apoi
$i ei s-$l iee amiaza de prin
traiste, fr mare dor de gu-
stare, afar de cei mai mici.
Dupa amiaza ingrijesc si ca-
prele luimos Tnase, cci acesta
tot intr'un sforit o duce pin
se apropie soarele de sfintit.
Cine ar fi cutezat sA-1 trezea-
scA pe cel care nu putea s
doarm, ci vorbia cu oamenil
du$i de pe lumea aceasta ?
Acas, betii cari a fost cu
vitele, spun c mai mult nu se
duc pe de-asupra pduril, c
acolo e cuibul zmeilor, $i sint
douA fete de 'mprat ntr'un
palat de glaje, frumoase-fru-
moase, albe ca zApada, gi
u$oare de s le ducA vintul.
Dar numai ntr'un ceas de noa-
pte pot esi. Zmeii ns umbl
prin pdure, zmoliti $i groa-
znici la vedere.
Cine v'a mai bgat $i pro-
stii de acestea in cap, mAi
Ionic ? intreab muma in-
grijorat.
Ne-a spus-o Mo$ Tnase,
cprarul, micuto ! El le-a si
vzut. Dar dad le-ar fi scpat,
cic ar fi trebuit s le ea $i
de neveste, si el e acum bA-
trin.
Omul acela numai de
uria.
 Nrul 6, 1905 LUCEAFARUL 133

furci e bun, zice tatl intunecat la fat.

Satul vrea sa nu-I lase s moar de foame,
si lui II umbl nzdrvenif prin cap. Doarme,
durmire-ar in veci cu ziva de cap, de pune
caprele in toate smnturile !
- - C nu poate durmi, tat. Zice c vorbete
cu oamenii dui de pe lumea asta. Ne-a spus
c el e de unde se bat muntii in capete !
E dela noi, lonic, Ias-1 prostu s vor-
biasc ! Un neam de ticlo$i, cari n'a $tiut
decit s doarm. Las' c-i m3i prind e odat
caprele in Ian, dar $ti c scump va plti-o !
A doua zi ins beti uit, supt soarele
strlucitor nez irvniile de eri ale Mosului, $i
ducindu-$i vitele la pscut, il ncunjur iar
pe cprar, care le spane din no o multime
de minuntii. Caprele le intorc iar cei mai ti-
neri, si mo$ul cind se ostene$te de povestit cu
cei din jurul lui, urmeaz povestea cu cei ce
s'a dus pe ceealalt lume.
I. Agirbiceanu.
MAS IUTE VOINICE..
Mai iute, voinice, asa ti -a fost dat .. .
Nu -1 loc pentru tine 'n cenu$ I
Mai iute voinice, e roibu 'n$elat,
Norocul asteapt la usA.
Vor ride btrnii din umbra de tei,
$i dacA iubita -ti va plnge
E cA 'ntelege mat bine ca ei,
Ce doruri itt clocote 'n singe.
Va scoate din deget inclut scobit,
Nframa din sin o va scoate .. .
Si cind v,a fi ceasul durerei sosit
Din prag ti le- a'ntinde pe toate.
Mal iute, voinice, din umbra de teil
Azl portile lumil -s deschise .. .
La inim stringe odoarele el ...
$i pleacA din lumea de vise.
Achim.

NUMAT TU.

Dorul me inlntuit
De -ar fi slobod sA porneascA
Focul lui pirjolitor .. .
N'ar putea sA-1 potoleasc
Apele din lumea 'ntreag
Numal tu c'o vorbA drag .. .
Plinsul me innbu$it
De-ar fi slobod s sbucniasc...
Zbuciumul lui dureros
N'ar putea sA-1 mal opriasc
Pe pmint niel o putere
Numaf tu c'o mngiere.

VISURILE MELE.
Visurile mele toate
Le -am tsut din fir de aur,
$i -am stiut cA nu se poate
SA privestl a for tesaur.. .

Gindurile mele toate,

Le -am urzit in mindre fete,
$i -am stiut cA nu se poate
SA cuno$tl a for frumsete.

Cintecile mele toate

Le -am pornit dintr'un dor mare,
$i -am sfiut cA nu se poate
SA urmezi a for chiemare.
Maria Popovici.

Din expozifir: Rdzboi- mode[.

www.dacoromanica.ro
 134 LUCEAFARUL Nrul 6, 1905

DSCLITA.
II. amintea de numele lui !) se apropie. El zise
ntunecat :
In camera de allturl ceasornicul btu, cu Cu domnu Asta mi-ai face plcere, dacA
un zurit rgu$it, unsprezece. Ea tresri, sufl nu al: patina.
luminarea $i se intinse in asternut. Un cald Ea se uit miratA la el.
fior de slbiciune ii scuturA nervii. tnchide ochii ; Pentru ce ?
i se pare pe citeva clipe, c intreaga ei fiintA Numai a$a.
se disoalv intr'o lini$te dulce $i incongtientA, Bine, dar nu nteleg . . .

apoi se pomene$te de odatA, tresrind. $i el $i muscA putin buzele, pe urmA adaose :

Pentru cA nu vrea' !
Deschide ochil, cercind sa strbat in pen- $i n'ar fi permis sA sift"' $i e motivul ?
umbra. Cercuri ro$ii-verzi ii saltA dinaintea Nu vrea $i s'a isprvit! adaogA el in vreme
ochilor, tot mai sterse $i mai nelmurite, pina ce ea privi cu un zimbet gratios bratul tinru-
dispar cu totul nspre lumina dulce de lunA, lui, care ;i descoperi capul in fata ei.
ce strbate prin fereasta deschisA. Cum luneca pe luciul vAil, isi arunca me-
Nu-$ putea da seamA, dacA atipise numai, reti privirile la cel ramas in urmA. El sta min-
ori dacA durmise ntr'adevr. Si era, ca $i c nd dru $i palid, ca un z incruntat. Si-a fumat
ar fi speriat-o cineva pe neasteptate, in vreme tigara in lini$te, devi li tremura degetele, cind
ce ea asculta o muzic domoal, a chrel acor- si-a aprins-o, si-a muscat buzele, $i tocmai pe
duri if mai vibrati incA in auz. cind ea se intorcea, el s'a inclinat rece $i iro-
Dormi, Nuto ? nic inaintea ei :
Servitoarea se ntoarse pe ceealaltA ditngA, Shut minile, d-$oarA 1 . . .
bolborosnd prin somn, urmndu-$i, dupA o
c1ipA, respirarea obicinuit. S'a uitat mprejur, $i, cum nu era nimeni
Il vinea sa o trezeasc $i i era mill ; simtia aproape, i-a strigat :
trebuinta de a povesti cu cineva, de a se des- Aurel, nu fi copil, vino, ch am sa- ti
tinui. spun ceva.
Ceeace spusese mai nainte, era minciuni. El nu s'a mai ntors napoi, ci a mers hotrit
Ar fi voit s spun acum odat adevrul, sa $i nepAstor prin zApada care scirtia tot
se convingl ca ea nu a fost v:novat ; s'adl a minie, aruncndu-si cu un gest cumpnit
vorba asta din gura alteia. Ca o slab scpl- mucul de tigar. Vezi, pentru un fleac s'a ales
rare de fulger la marginea zrii, II resri in nimic din dragostea lor atit de aprins
minte icoana lui intr'un colt uitat al creerului. In curind el s'a intors la universitate, frA
Intre el se isprlvise acum totul ce mai avea sA v ia mAcar rAmas bun. TatAl s' o Mire-
sl-si bath capul cu lucruri zdarnice ? base in treact :
A fost un vis, o copilArie. Ce-i cu Aurel Asta ? Nu v'ati sfdit?
Un nceput de dragoste, care se isprvise, Merge la Pesta frA s-si iee mAcar adio.
vi totu$i parea a mai dinui inca. Ea rspunse ncurcat :
Era un ger ne mal pomenit, ea patina pe Eu nu $ti' ce poate avea, am fost doar
ghiaia vii din satul lor. Si nu mai avea as- Duminec impreunA la ghiatA . . .
tmpar, a$tepta in tot momentul sa-1 vadh. De atunci nu 1-a mai vzut. El n'a mai
Simtia, par'c, din deprtare apropierea lui, $i venit acasA nici de Pasti $i nici pe vacantele
cind i-a zrit silhueta la coltul drumului de de vara. Nu si-a isprvit studiile, dupA cum
tara, nu s'a surprins, ci a ramas, a$ezatA pe spunea ei,
lavit, ca in a$teptarea unu lucru, care nu mai nici nu i-a in clip le cind visa' castele aeriane,
scris o ilustratA macar.
putea intirzia.
PUngea nopti intregi.
A salutat-o mai rece ca de obicei, trecnd ca sa nu bnueasc ceva mu$cind cudintii perna,
in revistl, cu o privire fugitivA, pe cei de pe o singur ndejde : onomastica tata-so. Mai avea
ghiath. e. Isi amintea
de anul trecut, cum el i-a spus atunci cu atita
Bun seara, a zis el cu glas tare, pe sigurantA, ca la anul vor serba ziva aceea
urmA s'a apropiat si i-a zis incet : Servus Leri impreun. In urma urmei, pentru o glum co-
dragA, am intrziat ceva, mA ve ierta . . . pilAreasc caci gluma a fost nu se vor
$i cum i$i sucea tocmai o tigaret, observA desplrti e: numai ava. In ziva aceea, a fost
cum un tinr universitar de ungur (abia vi foarte vesel, inima :: spunea, cd el, ori eft de

www.dacoromanica.ro
 Nrul 6, 1905 LUCEAFARUL
mindru ar fi, i va scrie mcar nu sir, pe urm
ii va serie o scrisoare lungA si deslusit, In
care li va spune, c totul a fost numai glum,
si c tare e dor s'o revad. A primit cu o
afabilitate esceptional pe prietenele, cari venir
s o felicite, gSndindu-se necontenit la factorul
postal, care avea s-i aduc negresit In ziva
aceea citeva sire de departe. Ziva a trecut,
fr s fi primit ceva. Mine, se gindia ea,
poate, e la mijloc ceva ntirziere. Si rvasul
mntuitor n'a mai sosit nici mine si nici dup
aceea.
Si ochii ei senini se ncruntar de odat,
musca buzele si stringea din dint! s-si poto-
leasc plinsul, luind o hotrre supremA. Bine;
o s vad el cine sint e ; pot e s tresc cite ceva.
si singur ! Si incA in ziva aceea scrise preo-
tulu! din B., un bun prietin al tata-so, s-i
reserve postul de invttoare.
Acum ins, dup un an de munc aproape
zdarnic, se simtia aga de slab in fata aces-
tei vieti de supliciu, incit abia igi mai putea
ascunde desiluzia, la adpostul unui zimbet
de porunceal.
Mai era ceva, ce ! apsa inima. Igi amintia
de vorbele tat-su, cari o pregtia cu incun-
jur, pentru o apropiat ruinA material. Ii vor-
bise numai trzi, dup ce i se asigurase pos-
tul de invttoare, c ori si cum e bine pentru
o fat, care nu e chiar asa bogat, s-si vad
de post, ca el din partea lui numai are nici o
pretentie in lume, decit s agoniseasc pe sama
el, c el acum azi-mine. . . . Vrea s spun
btrinul, c se va duce in cimitir ling nevast
sa, lingA mam-ta cum zicea el dar vorba
i se opri in git, ochii ii strlucir, scprind
umezi de citeva ori, incheind fraza prin un gest
abtut.
Isi amintea de vorbele anterioare ale tat-s
de aluzia la cele citeva mii, cari se afla de-
puse pe numele ei la banc si numai cu-
teza s intrebe, dac miile acele mai sint si
astzi, orf s'a risipit si ele, de-odat cu no-
rocul ei de fatA mare.
Trzi, dup un an aproape, i! trecu prin minte
ideea, c ruina lor material ar fi in legtur
directA cu minia lui Aurel.
Notarul, uu om glumet si de spirit, spunea
ntr'o sear la printele, vorbind de o logodn
ce se proiecta :
Bine, bine printe, dragostea ca dragostea,
dar are fata si vre-o doi creitari adunati, si s
stii dta, c asta apas mult in cumpn in
ziva de astzi !
$i cum printele nu se lAsa biruit, cu teo-
ria lui veche de dragoste curatA, notarul iz-
bucni :
www.dacoromanica.ro
135
Ce dragoste curatA? Asta poate merge ca
adaos peling celelalte considerante de ordin
egoist, dar numai intr'al doilea plan. Crezi dta,
c fata nu se gndeste tot asa ? la mA rog, de
ce nu i-a plcut la domnisoara aia de tinrul
din chestie, pinA nu 1-a vzut cu diploma in
buzunar ? De ce nu i-s'a aprins clciiele, cind
mirele ei de astzi, pe atunci student in drept,
seria la mine in cancelarie, cu 15 zloti la lun
gi provizia? $tii dta ce zicc Spencer: motorul
vietii omenesti e egoiniul.
Notarul, care fusese un an si la universitate,
trecea de mare autoritate In sat, si incheia dis-
cutiile lui totdeauna provocindu-se la marele
Spencer de al crui nume auzise in treact
Inzdar s'a opintit apoi printele s-1 com-
bat, cu graiul lui domol si cumpnit, cuvin
tele notarului i rmaser fetei ntiprite irt minte
ca o sentint de moarte.
Cine o asigura, c rceala lui Aurel nu a fost
provocatA de ruina lor material, pe care o
prevedea ? Cine nu vedea, c cearta lor nu era
decit un pretext ridicol, pentru a zdrnici un
inceput de dragoste, a crui motor principal
era: banul?
Ce rusine
Gindul acesta da puteri si curaj, decite ori
ncazurile din scoal i-se prea insuportabile,
cind se ntorcea seara acas, cu gitul uscat de
atta zbiert, cu plmnii sturati de colbul si
de aerul gre al scoalei.
Tot ce mai doria, era s se conving pe de-
plin, c Aurel era aievea vinovat. Un glas tainic,
foarte slab de altcum, ii spunea, c poate lu-
crul tot nu va fi asa cum crcdea ea. In visuri
mai ales, el i, aprea asa de senin si de min-
dru, incat dimineata ii plrea r si ii cerea er-
tare de toate invinovtirile ei atit de neindurate
si atit de pripite.
Iar s'auzi in chilia de alturi btaia rgusit a
ceasornicului, fArA s-si poat da seama cite
ceasuri era. Era trzi, fr indoial.
Strgtul monoton al boactrului s'auzi ca
dintr'o deprtare enorm, urmat de citeva slabe
hmitur! de aril, din ce in ce mai ndeprtate.
Ramurile salcimilor fremeta domol la fereast,
imprstiind parfumul florilor albe, sub sclipirile
tainice ale lunei. I s prea dela o vreme c
pluteste cu asternut cu tot in vzduh, legnat
de o simfonie somnolent. Vedenil strvezii
trecea prin caleidoscopul lnchipuirii, schimbin-
du-se necontenit. Icoana lui revenea in rstim-
puri, cu un zimbet superior de liniste, cu ochii
lui marl si luminosi, cu prul risipit pe frunte,
in disordine. Tresria deschizind ochii speriati,
nchizndu-i iarsi spre a urma sirul alucinatiu-
nilor intrerupte. .. Se fcea, ca si cind s'ar
 136 LUCEAFARUL Nrul 6, 1905

scalda singur intr'o ap limpede $i numai Domni$oar ! Domnisoar!

ce se pomerli ste cu un povoi grozav, care vine
tulbure $i zgomotos, rostogolind bolovani
$i arborl zmul$i din rdcin ... Ea d sA tipe,
sA acata cu spaim de o salce, care venia spre
dinsa rostogolindu -se, plin de nmol, valurile
turburi ii trec peste cre$tet, se zbate, clipeste
din ochi, si el sta la trm, chemnd -o pe nume,
intinzindu -I mina de scpare. Nu stia ce sA
faca, cum sa faca, cum s -i dea mina asa goal
cum era ... Atunci el se arunc in valuri, $i
intinde mina, stringind -o cu putere de brat, dar
un val npraznic se npuste$te asupra lor,
acoperindu -i, simte cum el o stringe tot mai
puternic de brat, cearc sA respire, se inbu$e...
Ea se treze$te tremurind in tot trupul.
Ce-i tu ? Ce-i Nut ?
MA rog asa de urit fAcea domnisoara prin
vis, trebue c a visat ceva r.
Ea nu rspunse nimic, ci privia inspre fereastra
care strlucia in lumina razelor de soare.
Cite ceasuri is ?
M rog o fi la sapte, c domnu printe
s'o dus la bisericA.
Ea se ridic buiguit, mai ostenit de cum
se culcase, i$i fcu toaleta in grab, potrivin-
du-si plria in fata oglinzii. Era palidA. DouA
cearcne negre, vineti: i :mprejmuia ochii.
(Va unna ) Al. Ciura.

. s,i (iv;iw r

ri

IIIIIIIIIIII 111
, cr =.
Y .W,.I.. 1,7.1-14 .

www.dacoromanica.ro
Casd fardneascd din RcsinarL
 NI ul 6, 1905 LUCEAFARUL
IROVA.*
lntr'o zi de repaos sufletesc am asistat si et
la deprinderile de recitare ale unei cete de bAie-
tandri din vecintatea noastr. Vre-o 10 la
numr, asezati turceste, in jurul mlttoriului
lor, repetat, in cor, meret aceleasi cuvinte.
Curioas de-a sti nsemnarea lor, mi s'a rAs-
puns c bietii se deprind in nvtarea Irovei",
un fel de alfabet, in care sint adunate si gru-
pate, in patru siruri, nu vocalele si consonan-
tele, ci sunetele fundamentale ale limbii japo-
neze. Numrul lor e de 48,, si, in loc de-a fi
clasate ca elemente gramaticale, ele formeaz
o scurt poezie a crei prim cuvint Irova", s1
imprumut numirea poeziei intregi.
Am tradus-o cu mult bAgare de seam ca
s nu piarz nimic din insemnarea ei adevrat,
si-o citez la acest loc.
Culoarea si mirosul se pierd...
1n lumea aceasta, ce poate fi statornic ?
Ziva de fatA a dispArut in abisul adinc al neantulu;
Era icoana trectoare a until vis : trece fr s
turbure valurile.'
Si-acum trec la momentul care m'a interesat
si pot zice m'a surprins deosebit in aceast
poezie, recitat zilnic, pe hotarle extreme ale
emisfere noastre, de nenumrate milioane de
fiinte omenesti, negresit fpturi tot atit de ne-
muritoare ca si noi.
Cu adevrat acest abecedar imi lmureste alta decit o serie de ceasuri, de zile si ani legate
mult mai desvrsit fondul caracterului popo-
rului japonez, dect un vraf intreg de vo-
lume marl.
De veacuri lungi, generatiile cari se sting
repet generatiilor in formare celasi rost de
vorbe : Nu- nimic statornic in lumea asta ;
prezentul trece ca un vis si trecerea lui nu
turbur valurile vieti:n. CA aceast filozofie nu
poate s satisfac pe deplin sufletul cu multele
sale doruri tainice, e usor de inteles dacA ne
dAm seam de ntinderea ce-at luat-o in tara
asta manifestrile sentimentului religios ; cu
toate aceste, e mai pe sus de ndoial c agitA
fr contenire, ca o fort latent a cArel influ-
enta se poate zri in nenumrate amnunte
ale vietil.
Oare nu acestel tilozofi este a i se atribui
suprimarea comfortulu: casnic, rezultat al
* Scrisoare. din - Tochia
www.dacoromanica.ro
137
prevederii, suprimarea odii comune a sa-
lonulu familiar, sanctuarul amintirilor din co-
pilrie si ale }raditiilor strmosesti ?
Lcasul Japonezului se acomodeaz prezen-
tului si nu pstreaz nic.i cea mai micA urm
a ceasurilor trecute.
Tot ce e poetic in el si are temelia in armo-
nia nemijlocit cu lumea dinafar. Sara, ndat
ce asfinteste soarele, Japonezii inchid obloanele,
transformA odile in dormitoare si, in fundul
unei colivi de lemn, acoperit de hirtie uleit,
aprind niste luminri, a cror lumin stimp-
rat, clipeste in intunerecul din jur, ca lumina
dulce a astrelor de pe cer.
Cu primi zori ai zilli, ns tot ce ti-ar putea
aminti dormitorul, dispare in adincurile tainice ale
dulapurilor. Obloanele se deschid de-alargul si
mAturi zboar dintr'un colt al odii pn cela-
lalt, rgaz si cu temeinicie. Aerul de di-
mineat ptrunde in fiecare ungher si razele
soarelui, in fsii largi alunec asupra rogojine-
lor, precum alunec afar pe ogoarele intinse.
Mai tirzit, dupA ameazi, cind cldura incepe
s creasc, usile si ferestile se inchid de not
In mod ermetic, si prin corturi si paravane lo-
cuitorii se baricadeaz ca intro cavernA scund,
obscura ; in acest azil pacnic petrec apo: citeva
ore linistite de de dolce-far-niente.
Acest mod de a ntelege existenta, de-a n'o
interpreta decit din punctul de vedere al apa-
rentelor simtitoare, de-a nu vedea in ea nimic
I. F. Negrujlu.
 138 LUCEAFARUL Nrul 6, 1905

de-olalt, cu un cuvint, acest mod de a
trai cu desvirSire supt influenta momentului,
imprumuta placerilor o vivacitate naiv ; su-
ferintelor Si privatiunii un caracter de fatalitate
resemnat, iar morti! pecetea trivialittil.
Singuri copiii trag ceva foloase din acest
mod de trai. FireSte, pentru Japonezi inca e
principi, ca Si copiii trebue sa-SI aib vremea
lor de tra! senin. Parintil, mama Si tat de opo-
triva, gasesc o plcere deosebit in observarea
strict a acestel leg!. Sint Si el copi! cu copiii,
se veselesc, rid Si s joaca cu ei.
Calatori! cari in scrierile lor spun despre
copiii japonezi cd nu pling nici odata, n'a
constatat, cu o mica exageratie a espresi-
unit decit un fenomen prea real.
Faptul acesta i gse$te esplicarea parte in
imprejurarile expuse de mine aicl, parte in alte
conditi! externe.
Regimul acesta pedagogic al Japoneei, totuSI,
nu e pe deplin de dispretuit, gi ar merita sA
fie studiat mai cu de- amruntul, caci or! ct de
mindri! sintem pe cultura noastra, la tot cazul
superioar culturi! din Asia, am putea Si noi
profita cite ceva.
O, negre$it !
O de Cozmuta.

P,9Rp.S1Tl.
Stns -t para luminarit Doar' trzi, cind prind mal aprig
De pe lespedea de piatr In vecini s latre cnit,
Si btrinil biet! aldiur! Et tresar, s vd in fat
Tot mal stau uitafl la vatr. ,Si piing amindol btrtnil:

Luna trece pura popil CO jale le -a fost scris :

Lumintnd In drum pridvorul Dol feciori avea la cas,
Pipa mopului nu arde, Unu -i mort de asta toamn
Baba pi -a uitat fuiorul. Altul sta cu domni la mas .. .
OCTAVIAN GOGA.

PLAGIAT.
La cartea d-nel Constanfa Hodo$: :Frumosp, 80 pp. 235. Bucuretl 1905.

Tocmai ispravisem de cetit noul volum al aparut ! Recensia e favorabil ; agtept numai s
doamnet Constanta Hodog, subliniirrd cu creio- m plagieze cineva !
nul citiva titlii, tntre cari Ratcirea ocupa Doamna Hodog, care a trecut de mult
locul de frunte, precum vi pasagele predilecte. vreme peste Rubiconul intiiului volum, Si peste
Noaua Ardelenilor ne vine aga de rar cite un intiia izbinda pe scena Teatrulul National
volum, in care criitorii de dincolo sa ne po- din Bucuregti, nu are motiv de a fi mindra de
meneasc ! Doar Domnul Iorga mai tine seama acest favor.
Si de noi, lncolo nimeni ; scriitorii nogtri tre - Cu toate aceste noi ne lmplinim misiunea
cuti dincolo, mai putin ! de cronicari literari, lnregistrindu-1.
Cariera literar le ofer acolo avantaje mult In chestii atit de gingage czind plagiul
mai ispititoare, decit s -vi ma! bats capul cu spre marea noastra mihnire, in sarcina une!
noi, crora doamna HodoS, ne striga de de- feme! trebue sa precizam dela inceput : ce
parte, de sus: intelegem, cind aruncAm cuiva in fata cuvintul
La revedere ! Dulce tara, frumoas, trista, plagiator ? Intelegem : furtul literar in intelesul
nenorocit tara, la revedere 1 cel ma! strins al notiunil.
Doi autori pot s trateze aceeaS tema, pot
*** avea chiar multe asmnri in tratarea ei, pot
In loc de a scrie lns recensia mea oficial ajunge la aceeag! concluzie chiar, fra s fi
de 20 de vire, sint nevoit a mA estinde mai putut avea nic! o cunogtinta de lucrarea celuialalt.
mult; 5i asupra une! singure nuvele. Literatura comparativa a basmelor, de pilda, ne
In Fliegende Bltter cliSeul obicinuit al arata producte similare, ca s nu zicem omogene
poetastrulu! esclama : Volumul ntii mi -a la popoare, car! a trit cu totul izolate de

www.dacoromanica.ro
 iVrul 6, 1905 LUCEAFARUL
olalt. Pentru ce sA nu poatA scrie si dol Cine are cogul pieptului
autori asupra aceleias1 teme, cu o form tot ridicat gi asa de plin,
umeril rotunzi, lsati pu-
atit de similar ? Un autor romn si unul ungur, tin in jos, e usor s se
de pild ? decolteze. ibid.
Nu, aceasta nu o discuta nimeni.
Pot ajunge la acelas1 subiect autori diversi ;
chiar o idee strin poate fi prelucrat neas-
mnat mai bine de un altul. Ramine intiprit II oferir ap de Colonia,
in mintea autorului, intra in singele lui si cind pudrA gi ridicar suvita de
reapare in form artistica, poart timbrul in- pAr rslet de pe gitul el
dividual al gindirii lui, incit nici el nu mai alb ca crinul. ibid.
stie, dac ideea e mprumutat, cum este La Te-al ascuns? .. De ce?
Poti s fact fericirea until
steaua lui Eminescu. om, nevinovat . . . De
La urma urmei, toate aa mai fost odat, ce s nu-ml dal bratul?
vorba inteleptulul Ben Akiba. pag. 54.
Toate aceste, nu implica culpabilitatea pla- Mina se uit cu grij
amprejur . . . BArbatul
giatului. trecea pe ling ea cu o
Cind ansa un autor la fraze ntregi, pagini dam blond, o frumsete
chiar, din o lucrare strin fr indicarea iz- rece. pag. 55.
voruluT, si le publica supt numele lui, atunci Par'c i-ar fi cetit o
evanghelie noau, necu-
credem cd avem a face cu un plagiat. noscut. ibid.
0 doamn a avut amabilitatea a -mi atrage
atentia asupra acestei asmnri, caci subsem-
natul nu ceteste de altcum revistele de mode,
lucru care nu cade in competinta brbatilor si Dar stiT ce are s se
care nu ne poate interesa decit cel mult din intimpledac nu mascultl?
punct de vedere financiar. Vel muri intr'o zi inecat
Ei bine, in numrul cel mai recent (15 Fe- de btile inimei, arsA in
dogoarea focului nepotolit.
bruarie, no) al revisteT bilunare Divat Szalon Si el va da din umerl.
din Budapesta, la pag. 22 se tipreste o schit pag. 57.
scris de : Rosenthaln Weiss Margit, asupra La mine acas, opti el.
paternittii creia cetitoril nostri isi vor putea In odita mea, unde n'am
avut pin acum tovars
face idee, ndat ce o vom pune pe doau decit visurile mele.
coloane, alturea de schifa doamnel Hodos. pag. 58.
Binenteles, e citisem volumul doamnei Hodos De cum s'a sculat, n'a
cu doau sptmini inainte de aparitia num- avut alt grij. Cum s se
imbrace? Va pune un vAl
rului revisteT din chestie, abstractie fcind dela des, ca nimeni s n'o re-
faptul, cd nuvelele doamnei Hodos apruser cunoasc pe stra.i. Emo-
aproape toate (dac nu toate!) in Smnto- tiile balulul era uitate,
rul si in alte reviste din Romn'a. venea acum altele, mai
puternice. BArbatul plecase
Schita din chestie e Ultirnul bal , pe un- la slujb, copilul adormise
gureste Az utols bl . O femeie tinr, ro- in leagn, slujnica curtia me, slujnica curtegte. A
mneste o chiama Mina, ungureste Eva, in prin casA. Oara sosise.
pag. 59.
virtejul unui vals si uit de demnitatea el de
nevast si de mama si promite unui tinr un
rendez -vous. Cind pleac a doaua zi, ntilneste Se vede omul cult, um-
pe drum un copilas, care zgribura de frig, plin- blat in lume. BArbatul ei,
lemn. pag. 59.
gnd dupa mam -si, strignd -o : mama, mama ! A durmit tun pina la
Se reculege, i aduce aminte de micutul din noau gi acum a plecat.
leagn, se intoarce acasa, nghenuncheaz inaintea La amiaz o sA vin, o sA-I
cear de mincare, apol va
leagnului, spunind cd n'are s mai mearg sta la cafenea pina seara.
la bal nici odat. In ziva urmtoare iarg
la fel. ibid.
SA vedem : Nu, nu mal putea su-
. Constanta Hodos. RosenthalnWeis Margit. porta viata asta . . Onoare,
Fugi in camera de toa- Se refugia in camera de virtute femeiasc ... zdrente
led ca s se ascunz de toalet dinaintea privirilor vechi de clcat in picioare.
ochil curiogilor, cari o in- curioase ale prietenelor. Cine le mal recunoagte,
treba mere: de ce estT Dar si aid o urmresc. O cine le rsplteste?
z.ga rosie? pag. 53. inconjoar piictisand -o cu pag. 60.
www.dacoromanica.ro
139
mii de intrebrT: De ce e
azi a$a de ro$ie?
Divat Szalon pag. 22.
Cine are cogul pieptului
aga de ridicat, si se poate
luda cu umerl albl gi ro-
tune ca al MT, gi-T poate
arAta. Ibid.
li ofer r beuturT reco-
ritoare, eau de cologne $i
ridicar guvitele de pr
rsleR de pe giful el.
pag. 23.
Apolte al ascuns? De ce?
Poti s-mi dal o plcere
mare, dar nevinovat. In-
tinde-mi numal bratul.
ibid.
el Eva se uit cu grijA im-
prejur. Vedea pe brbatul
s trecind pe ling ea,
cu o damA blond fnalt,
o frumsete rece. ibid.
ca si cind ar auzi
vorbele unel evanghelil
noau, pin acum necu-
noscute. ibid.
Dar stil ce are s se in-
timple, dacA nu m as-
cultf, EvA? Vel muri de
focul inimei tale. Si bAr-
batul t el va da din
umeri. ibid.
coloana li.
La mine acasA, in odita
mea, a crel mobile vor-
besc toate despre tine,
unde n'am avut pinA acum
tovarge, decit visurile mele
aprinse. ibid.
De cum s'a sculat, n'are
altA grije: cum s se m-
brace? In orice caz, va pune
vAl des, ca s nu o recunoa-
sc. Emotiile baluluT era
uitate. O astepta altele
mal puternice. Brbatul
please deja. . opilul doar-
sosit, EvA, oara ta
ibid.
Ce om cult si umblat in
lume in vreme ce br-
batu-me, lemn.
ibid.
A durmit pn la noau,
ca o marmotA. (De ce nu:
tun? Red. L.:) La amiaz
o sA vina, o s -T cear de
mincare. Dupa amiaz va
sta in cafenea, si asta
merge aga la fel, neintre-
rupt. ibid.
Nu, aga nu mat putea
merge. M'am sturat. Ce
mi -a fost viata de pin
acum ? Onoare, virtute
femeiasc gi resignare. In
 140 LUCEAFARUL Nrul 6, 1905

Pe stradA psi repede, lAturi cu ele ! aceste snt czu in genunchi lng mell trdel, megremeg
strenereste, aproape s'o zdrente rupte pe cari nu leag5n, izbucnind in lacrml. egsz testben, sir, sir
umfie risul: O aventur ! le recungaste si nu le in- Nu, nu, nid odat nu keservesen. Sohasem hagy-
pag. 60. telege nimeni. pag. 24. te las . . .ingin intr'un lak el kicsikm, a te ra-
Pe stradA psi repede, larg si stint extaz Roaba bod, a te martyroi akarok
strengreste, cu voie bun. ta am s fi, si puterea mea len ni, neked szentelem
O aventurA, o aventr . . . toat tie ti-o da . . . ezentul sszes erm ...
ibid. pag. 61. pag 24.
Si pentru ca cetitorul s se conving c Dupa aceste, convingerea noastr e c lu-
n'am exagerat traducerea, reproducem de in- crarea din Magyar Szalon, nu po.te fi scu-
cheiere, pentru cetitori: no-Ort cari stia ungu- zt prin o fatal coincident de subiect sa
regte, un pasaj paralel in amindoau limbile : de ide:, ci c e fr doar $i poate un
Constanta Hodos : Divat Szalon: plagiat.
$i cind micutul se de- Mikor a kicsi felbred,
Am tinut s'o constatm aceasta, pentru ca
steptA, il luA in brate, il karjaiba veszi, elrasztja doamna Hodo s-$i revendice dreptul pter-
sArutA de mil de ori, apo cskjai znvel. Blcsje nitti: de autor fata de numita doamn Al.

Casa drdn..ascd din Seli$te.

www.dacoromanica.ro
 Nrul 6, 1905 LUCEAPAiIUL 141

de porn! nobili. Pin acum s'a aranjat 3 mari

CRONICA.
Iubileul profesorului Ion F. Negruti.
Zilele trecute corpul profesoral din Blaj lmpre-
un cu inteliginta de acolo au srbtorit cu
multa cldur aniversarea a 25-a, de chid d.
Ion F. Negruti serve$te ca dascl la institu-
tele culturale de acolo. Orchestra elevilor pre-
parandiali a cintat cteva piese, un elev a
vorbit in numele asculttorilor preparandiali,
apoi am mers cu totii la otel Univers unde
s'a servit un banchet in onoarea srbtoritului.
Nscut la 1854, functioneaz din 1880 ca pro-
fesor la gimnazi, trecut fiind, peste dol ani,
la institutul preparandial. Autor apretiat al mai
multor anuale didactice, profesorul Negruti
desvoalt o activitate foarte nsemnat pe tere-
nul literaturii economice, mai ales, cetind la
adunrile desprtmntulu Asociatiuni! prele- Sint de un nepretuit folos pentru e onomi.
gerl practice din domeniul economie!, publi-
cndu-le apoi in bro$ur! separate. De prezent
e directorul desprtmintului XI. Blaj al
Asociatiunil, membru al sectiei stiintifice al ce-
steia si redactor al reviste! pedagogice Foaia
$colastic.
Multi ani ! AI.
***
Reuniunea agricol romana din Sibii, dgianu, secretar de 14 an! al reuniuni!. Dl. D.
prin publicarea albumulul artistic, care Intrece
toate prestatiunile ei de pn acum, si -a c$tigat
merite neperitoare. Activitatea reuniunii poate
servi de model tuturor reuniunilor similare. Din
trecutul e! relevm urmatoarele : Inainte cu 19
an! V. Roman, V. Babes, E. Brote, D. Coma
s. a. proiectase nfiintarea une! reuniuni agricole
pentru toil Romnii din Ungaria. Statutele n'a
fst ns aprobate de guvern. Doi an! mai tirzi
s'a nghebat reuniunea actual, a care! activi-
tate dupa statute se mrgineste numal
la comitatul Sibii. Sporul acestel reuniuni in
cursul celor 17 an! de existenta e vrednic de
mentiune. A aranjat 14 expozitii de vite cornute
si 1 de o!, distribuind premi! in total peste
3000 cor. Aceste expoziti! urmeaz a se tinea
in fiecare an in comunele ma! de seam, $i la ele
participa tot! economil din satele nvecinate.
. Premil literare. Asociatiunea pentru lite -
Intre membri! reuniunii se distribue gratuit vite si
o! de soi etc., prin care se contribue simti-
tor la mbunttirea rase!. An de an in fie -
care sat se sde$te un pom de model, se tin
cursur! practice de oltoit, se distribue anual
10- 30.000 de porn! pdureti grdinelor $co-
lare, si se mijloceste pentru Caran! cumprarea
espoziti! de poame, struguri $i derivatele Ion.
In Seliste reuniunea are un cuptor de uscat
poame si legume, st!nd la dispozitfa trnimei.
Tot in Seliste s'a nfiintat o mare grdin de
model, care va fi pus'! in serviciul gcoalei agri-
cole romane in pregtire. Pentru a !mbun-
tti soiul plantelor, in cursul celor 17 ani s'a
distribuit gratuit seminte In pret de 3000 cor.
Pentru a promova cultura plantelor $i vite! de
vie se tin preleger! practice, se distribue gra-
tuit unelte $i se publica brouri cu povete in
aceast materie. Prin nfiintarea tovrsii-
lor agricole stesti s'a rspindit printre trani
numroase ma$ini agricole, in parte cu vapor,
car! se sporesc treptat $i dati un rezultat str-
lucit. Tot aceast reuniune a mijlocit in-
fiintarea mai multor tovr$ii de credit, sistem
Raiffeisen, a publicat 12 bro -uri $i crt!, tratnd
in limb poporal diverse chestiuni agricole,
de interes pentru tran! ; prin intruniri agricole,
la cari participa steni! cu mic cu mare, $i cari
Averea total a societtii e de 12.000 cor. si
are 700 membri!. Reuniunea a contribuit,
a nici una alta, $i la prop$irea industriel cas -
nice, a card splendide rezultate s'a putut
vedea in expozitia din 1902 ,si se ad in pre-
zent cuprinse in albumurile despre care am
vorbit in alta parte.
Aceast bunstare $i lnfloritoare activitate a
reuniunii e a se multumi vrednicilor brbat!
harnicl, Dimitrie Coma, preaedinte, $i V. Tor -
Coma, a crul fotografie o reproducem in acest
numr, e pregedinfele reuniunii din 1894. S'a
nscut in Sibii; la 1846 din Oran! fruntasi.
Dupa terminarea maturitatil $i a cursulul teo-
logic, a studiat 2 an! in strinatate agricultura,
iar in anul 1874 a nceput cariera de profesor
la seminariul din Sibii. De atunci ncoace a
muncit fr preget pentru naintarea neamulul
s $i mai ales pentru taranil pe cari ! iube$te
din tot sufletul. lar acum ni -a surprins cu ad-
mirabelele albumuri,prin care si -a asigurat una
din cele ma! frumoase pagini din pravila cul-
ture! noastre. Dumnez s -! ajute s -$i vada
realizate alte visuri frumoase, spre fala $i
mrirea neamulul nostru.
T.
***
ratura romana i cultura poporulul roman pu-
blica concurs pentru premiul Andre! Mure -
$ianu de 300 cor. La concurs se va admite
orice lucrare originala de cuprins literar, tiparita
in Ungaria In decursul anului 1904, fie ea din
sfera literaturii frumoase sa artistice, fie o
colectiune de literaturA poporal. Concurentii

www.dacoromanica.ro
 142 LUCEAFARUL Nrul 6, 1905

vor avea s ininteze pin la 1 Mai a. c. la Dunre : ne prezint viata lor dela leagn pin
birul Asociatiunil din Sibiiu 5 (cinc!) exem- la mormnt $i ne descria logodnele $i nuntile,
plare ale lucrrii lor. Decernerea premiulul se obiceiurile, mbrcmintea, locuinta $i gospo-
va face in $edinta plenar a Sectiunilor $tiin- drja lor. Fiecare pagin, scris cu cldur, e
tifice literare, iar premiarea nsa$i; in adunarea o piatr Ia monumentul mret ce I ridic memo -
general a i<Asociatiunilr din anul curent. riei primulu! $i celui mai mare Armn : Apostol
*** M r g r i t e s c u, ntemeitorul cele! dint!
$coli romne$li in Pind : a $colii din satul s
Comitetul soiettil pentru fond de teatru Avdela.
romn decerne dou premil, unul de 500 cor.
$i al doilea de 300 cor. pentru cele mai bune
piese teatrale din cite i se vor prezenta pin
,
Teatru stesc de trel invttorl. LibrAria G. N.
la 1/14 Octombre a. c., intre urmtoarele con- Vldescu, Cimpulung, 1904. Pretut 75 ban!.
ditiuni: 1. Subiectul piesel s fie luat din viata Trel invttori harnici din Romnia : Rdulescu-Co-
poporului roman ori a clasel noastre culte (In din, G. Popescu $t. Sl. Tutescu a adunat intr'un
privinta estensiunii $i a genului piesel nu se mic volum patru piese u$oare, scrise anume pentru po-
pune autorulul nid o restrictiune.) 2. Manu- por, in car! cu multA dragoste pentru trnimea noastr,
scrptul, s 'fie scris ciar $i legibil, tot numai struie s lumineze stenii asupra primejdii or si urm-
pe o fata : de hrtie. 3. La manuscript se va rilor apucturilor rele. In $coala $i ostirea scot la
altura un plie sigilat, avnd pe avers titlul iveal foloasele invtturil; in (Jurmintele strlmbe ne
piesel, jar in luntru un bilet cu numele corn- zugrvesc pe omul gata s joare din du$mnie strimb
plet al autorulul. Manuscriptele sint a se tri- in potriva de-aproapelui s ; in Doctorul de plas
mite la adresa secretarului societtii, dlui dr. combat superstitiunile Si farmecile pricinuitoare de atitea
Iosif Blaga, in Bra$ov, (Brass). Piesele pre-
.
rele, iar in Logoftul Clin ni-se prezint sfir$itul
miate se vor tipri pe cheltuiala societtii ; cmtarulul, binefacerile e rezult din esociettile
:autorul va primi 50 exemplare tiprite. economice culturale, cari cu usurint se pot infiinta $i
_la sate. Credem, c lnvttori! nostri $i avem
atitia, cari in privinta hrniciei na sta in urma nidi unui
neam, vor grAbi s-sl procure acest mic volum, ca
DART DE SEAMA SI NOTITE LITERARE. prin reprezentarea acestor piese instructive, s contribue
gi prin pilde la stirpirea relelor zugrAvite in ele.
Mo$neagul dela Munte", roman dela Pind,
de lutes Brun $i N. Papahagi. Minerva ,
Bucure$ti 1904. Pretul 1 lea 50 ban!. V. Alexandri : Pastelle ", aus dem Rum-
0 mama are cinc! fete, noroc $i voie nischen bertragen von Konrad Richter,
huna for ! Una, Romnia, care are printre Buchandlung : Mayer und Mller, Berlin N. W.
odoarele ei o coroan de otel, si-a luat o sar- Pretul 1 marc.
cin de devotament $i de dragoste, sail mai
bine : soarta i -a dat -o, cd as toate anima la E totdeauna semn mbucurtor cind strinii
fel, de a veghia asupra acestei mame ado - se simt ndemnati s traduc in limba lor,
rate, de a o a$eza la cminul ei, del mai liber pentru miile for de cetitori, operele autorilor
din cele cinc!. Supt acest acoperi$ ingduitor, no$tri, cari altmintrelea le -ar rminea pentru
se gindesc mpreun la scumpele absente, ca- totdeauna necunoscute. D -1 Richter a fcut lite-
a trehuit s urmeze legea sotului strain . . . raturii romane un servicia bun dind publici-
Doua dincolo de muntii frte$ti al Carpatilor : ttii traducerile sale perfect reu$ite a
Transilvania - Banatul $i Bucovina, a treia din - pastelurilor bardului dela Mirce$ti. Pastelurile
colo de Prutul care nu mal e blesteniat : Ba- aceste, la numr 40, numai pe alocuri it; fac
sarabia, iar a patra dincolo de Dunrea alba - impresia unei traduced. Drept specimen re-
str : Armna ... (Prefat). A aduce Rom-i- producem : Rodica.
nlet ve$ti merea proaspete dela scumpele ei
surori, aruncind o privire asupra fiecreia din Frisches Wasser in ihrer Kufe,
cele patru csnicii ale Tor, e scopul ce -1 Auf die weisse, volle Schulter gestellt,
urmre$te autorul intr'o serie de romane, din Hrt jung Rodica nicht auf die Rufe
care prezentul roman formeaz volumul I.: Der lustigen Schnitter zur Seite im Feld:
Romani dela Pind.
In cadrele une! povestiri induio$toare, pe Aber sie springen ihr schon entgegen,
alocuri cam mistice dar totdeauna interesante, Jauchzen : Rodica, du Lilienbild 1
autoril intretes o multime de amnunte instruc- Flle trgst du, erquickenden Segen,
tive asupra fiintei fratilor no$tri de z incolo de Und jeder Wunsch sei auch dir erfllt.

www.dacoromanica.ro
 Nrul 6, 1905 LUCEAFARUL 143

Braut sollst du werden, sollst Knigin werden, visteT economice Sibii, 1904. Pretul 50 ban!. -- Ctn-
Wohin du trittst, tritt auf Blumen und Moos, tece pentru uzul societtilor corale, de Autel Popovicl.
Wie deins soll kein Haus sein auf Erden, Editura autoruluT, Ticvaniul mare, 1905. Pretul 10 cor.
Goldkinder dir blhen aus deinem Schoss . Un volum de 75 pagin, ezecutat in mod ireprosabil si
cuprinzind 8 corurT mixte si 7 corna brbtest. Nefiind
Und sie werfen nach ihr mit Weizenhren specialisti in ale muzicel, ne mrginitn a o recomanda
Und trinken durstig die Kufe aus,
in atentiunea pricertorilor.
Sie lacht und schttelt die Haare, die schweren,
Und fliegt von den Wilden lchelnd nach Haus.
POSTA REDACTIEL
Szab Emil : Cosbuc Gyrgy, tanulmny a romn
irodalomtrtnet krbl. Blaj 1904. 174 pp in 80 mare. Aviz. Aducem la cunostinta cetitorilor nostri c nu-
Teza de doctorat a dlui prof. Szab ni se inftiseaz merele 1-4 din 1905 s'a epuizat cu desvlrsire. Din
a monografie asupra lu! Cosbuc, scris in deplin cu- cauza aceasta n'am putut trimite ni.t noilor abonatT
nostint de cauza, cu aparat stiintific, si intr'o estensi- decit .c iteva numere rzlete.
une neobicinuil pin acum la astfel de lucrrt. Mlm, Costin.Rbdare... Aceste gint cam IungT si n'avem
in afar de cele cunoscute din alte scrieri asupra lut de-ocamdat spati mult. Trimite-ne altele ma! scurte.
Cosbuc, si citeva datebiografice de valoare,cutotul noau. Mamt:l. Ma! putin reusil ca cca trim s in trecut.
La capitolul din urina, in care se face aluzie la inrudirea Versificatia pe alocuri nu-1 corect de tot.
dintre Cosbuc si Petfi o constatare adevrat,
asupra creia se putea inzista mai mult aflm ane- 'Di ce pling! nemat:iai.
Cind trec tttamna tinJunicl,
xate frumoasele traducer! in ungureste ale dlui Rvay Si la Maica Preacurat
Kroly, din Cosbuc. Cartea dlui dr. Szab este cu atit Duios gindul ti-1 ridici ? . . .
mal actual, cu cit publicul maghiar are foarte mari Scornloneste printre hirtiile dtale si tr;mie-ne deo-
simpatil pentru Cosbuc, proiectindu -se din'partea Aso- da' mai multe, s putem alcge rspunde ma!
si
ciatieT lor culturale o editie complect alu! Cosbuc in in merit.
traducere ungureasc. Al.
I. MI. (S.). Nid inetru, nid rims, uicf gindirc, nid
*
limb, nie! nimie...
Banca Austro- Ungar de loan I. LApedatu, prof.
de stjinte comerciale. Librria archidiecezanA, Sibii CrivAtul noaptea in tacere
1904. Pretul 1 cor. Rsun prin crengis,
Un studi cu atit mal interesant, cu cit e de cea mai misa creanga cu durere
I1
Vorbeste ca prin vis...
mare actualitate. Cuprinde istoricul, menirea, importanta
si operatiunile acestel banc! de stat. E o lectur ins- E cert : vina dela dreapta nu se zbate ca de poet,
truelle nu numa! pentru specialistl, ci si pentru publi- ci e niste singe ri . . . EstT ius tinr, ve! invinge
cut mare. dar usor boala. Alegeti alt indeletnicire, mal plcut si
mal folositoare pentru dta si alti!. Dac nu pot! alt-
Am mai primit la redactie : Czanie poporal , des - minter!, trimite-ne altele peste 9 an! (Nonunt pre-
pre pcatele stenilor de I. Roman Ed. Rvasul , Cluj, matur in annum)
pretul 20 ban!. .Cintrile vech! funebrale aranjate Bis. (R.) Colecti! de pe ani! trecut! nu maT avem
si armonizate pentru cor brbtesc de I. Vidu. Librria decit foarte putine. Ani! 1903 si 1904 cost, legate : cite
diecezan, Caransebes. Pretul 3 coroane. Regulele
14 cor.; nelegate : cite 12 cor. (Pentru strintate :
ortografice stabilite de Academia Romana nrul 18 din 15 cor., nelegate.) Din anul 1902 ne lipsesc nume-
Biblioteca pop. a Asociatiune!, pre!. 10 ban1.. Dar de rele 9 si 10.
Crciun , versurT de Iosif Stanca., Tip. G. Nichin, Arad,
pr. 10 banc. Capul lui Mihaiii- Viteazul , egend in
versurT de;Ciru Oeconomu. LibrAria C. Sfetea, Bucuresti, APARE: ABONAMENTUL:
pretul 60 ban!. 12 cintece de scoal pentru 2 si 3 La 1 si 15 a fiecrei luvt, stil v. Editia de lux : 20 cor. Str. 25 cor.
pe an.
voci egale de Timotei Popovicl. Libr. archidiecezan Pretul acestui numar 50 b. Pe 1 an 12 cor. pe jumatate
In Romania 65 ban! de an 6t cor.
pret. 50 ban!. O rugAciune de Carmen Pentru strainatate 1 an 16 cor
Sylva, trad. din I. german de B. A arian. Nr. 223 din
Biblioteca pentru tot! alu! L. Alcalay. Pretul 30 ban!.
Redactia si Administratia :
Bureti! comun! [Schizophyta, Eumycetes] studi de
Dr. Ambrosi Chetian, profesor, Blaj, 1905. Pretul 1 IV., STR. ZLDFA, 7.
cor. Studi! de comptabilitate de loan I. Lpedatu.
Numrul 1 din Biblioteca bncilor romane. Edit. Re- Tipografia .POPORUL ROMAN, Budapesta, VII., Amazon -u. 6-8.

PROPRIETATEA $l EDITURA REDACTIEI. Red: resp.: MIRAI STAN.

www.dacoromanica.ro
 144 LUCEAFARUL Nrul 6, 1905

ELE --

1
INSTITUT DE CREDIT SI DE ECONOAI11, SOCIETATE PE ACTH.
SEDIUL : ORAVIE, CASELE PROPR11.
< Fondat la 1885. Capital social: 500,000 cor. Fondur! : 399,000 cor. D
.mod& Starea depunerilor: peste 2.400,000 cor.
Prime$te : Depuneri spre fructificare, dela particular! cu 41/=/0 fr anunt, cu
5"/0 cu anunt, iar dela corporatiunf culturale cu 5/o interese.
Darea de venit dup interese o solve$te institutul separat
Depuneri $i ridicr fcute prin poO se efectuiesc cu reintoarcerea ,poqtei.

IMPORT PE CAFEA BSI TEA

ROMUL PASCU, FIUME.
Cafele.
I 5
La comanda e bine s se a minteasca Kgr. Kgr.
z` si numarul cafelei C Gl. C lil.
1 ci __ 2 50 12
2 Menado - Liberia, cra boabe gitbuie; foarte mari 2 90 14 50
3 Rio - margele, are un gust foarte bun _ 2 90 14 50
4 Portorico, foarte cautata. mariole mijlocie___ 2 90 14 50
5 Portorico- Pfraldi, cel mai fin soi de Portorico 3 60 18
6 3 15
7 3 20 16
8 cea mai fini ___ _ __ ___ ___ ___ ___ 3 50 17 50
9 mrgele, calitate foartC. brii - 3 20 16
10 - specialitate, de Pineta rari, boabe mari
foarte frumoasa _.- -_ __ -_: _._ 3 70 18 50
I Jamaica, curo -culi pretutindenea de cafea huna 3 10 15 50
12 java Vtnefle, foarte frumoasa Cu boabe egale 3 30 16 .50
13 Java Arrie, soil, a Menado, ufoara ___ __- 3 40 17
14
15
lveylgherry, ratea grea, foarte recomandabili
Ceylon, fini
3
3 50
40 17
17 50 ?Hui institut
16 , planta iune,rel mai fin 5oiu de Ceylon 80 19
17
18
margele plarrtat.,ccl mai fin soiu de
Mocca arabi;, fair zdrobiti, dar foarte fana ...
4 20
3 60
21
18
de chemigrfe.
19 Nio margele Cuba Nr. 6 _ -- -- 14 73
20 Portorico Nr.4 Cuba margele amestec de 15 25 Esecut cliyce n aram
21 Java Aurie - Jamaica cafea 16 2."
22 Mocca Cuba specialitate ___ ___ 18 25
tinc, pe lng garan-i
Promit :-erviciu prompt si cu acuratete, rogind P.T
publicul ronlncsc pentru binevoitoriul sprijin. fie prefur moderate.
Cu profundA stiln:
Import de cafea i tea guaatleSiVlll.SZcntkirtyi-utczal3
ROMUL PASCU, FIUME. I

Editia special de lux: pe an _ 20 coroane

pentru Romnia ___ ___ -__ ___ 25 franc".
111`` Editia de pin acum: pe an ___
Pentru preot" sraci, invttoii
12 coroane
REVISTA LITERARA student': in Ungaria pe 1 an ___ 7 coroane
o apare de doua oil' pe lunA 4 in Romnia pe. 1 an ___ ___ ___ 12 franc".
supt dircctiunca d-lor
Redactia i administratia:
Alesandru Ciura, Octavian Coga, Octavian Tsluanu. Budapesta, IV., Ziildfa-utcza 7.

www.dacoromanica.ro