Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AR;BORE
1930
INSTITUTUL DE AB'I'E GBA.:b'ICE ,.ALEXA:SDRU VLAHUJ;Ă"
STRADA IOAN GHICA, 11
BUCUREŞ'I'I
lNSEMNATATEA CERCETĂRILOR ETNOGRAFICE
PENTRU CUNOAŞTEREA POPORULUI ROMAN
L'IMPORTANCE DES RECHERCHES ETHNOGRAPHIQUES POUR
LA CONNAISSANCE DU PEUPLE ROUMAIN.
1) După cele cilale mai sus se poale vedea că exislă o sfrânsă legălură şi un
paralelism evidenl pentru epoca veche intre arheologie şi elnografie, cea de a doua
usurpând locul celei dinlâi. O cercetare mai atentă şi lipsită de anumite prejudecăfi
adânc înrădăcinate ne va duce la o lămurire a aceste che�liuni.
Pentru orice elnograf esle evidenl că unul din semnele descăluşării omului de
animalilale esle invenfiunea şi in'rebuinfarea unelfelor. Prin această creaţiune a unel
lelor, cari nu suni altceva decâl proecţiunea gândului în afară, omul a intrai infr' o
epocă de culfură căci .cine zice culturt'J, acela zice suma muncii de creare a unui
popor, tncepdnd dela tecnica materială pdnă la cele mai fine produse intelectuale,
izPortte din munca sa. Cultura esle ceva organic, legat de întreaga luplă de adaplare
.zilnică a omului cu linulul in care lrăeşle. Lulfura aşa dar nu se poate importa de
nicăeri, ci ea se poale numai creia, adăogând cel muli de aiurea unele elemente asi
milabile'.
Rezulfă că numărul unelfelor şi inlensilalea muncii vor f1 cele două crileriii
fundamentale după cari etnograful măsoară ridicarea liecărei grupări omeneşla in
erarhia umană sau in omenie. A aduna deci unelfele de cari s' a slujii ori se slujeşle
un neam e cel dinlâiu pas in cercetarea lui şfiinfifică: a observa apoi muncile lui
e al doilea pas pentru a pătrunde până la izvorul unelfei, adică in suflelul omenesc;.
Unealfa a provocai un fel de dilafare a persoanei sale, lipindu-i-se de trup şi
de sufle!. De aceia Primifivii nu dau nici in ruplul capului unelfele şi podoabele lor
ci le iau cu ei in mormânt. Uneori e arsă şi coliba in care locuise răposalul findcă
foi ce fusese in atingere cu el: uneltele, armele, podoabele ş1 chiar culcuşul ori
adăposful e privii ca o prelungire a fiinfei sale.
De unde urmează <:ă unelfa şi munca cu unelfele ar j'ufea fi un cr;leriu al
evolufiei omenirei nu numai in ce priveşle latura malerrnlă a viefii, ci chiar cu pri
vire la manifestările snfleleşfi: descântece, superslifii . ,
. • culminând apoi in şli
•
infă şi arfă.
• Dacă evoluţia omenirii se leagă de unelfe şi de munca cu unelfele şi dacă
fără unelte, omul ar trăi şi azi in lanţul de fier al instinctului, acela care vrea să-şi
dea seama şfinfific despre elementele eivilizafiei unui popor şi să cerce a-l caracteriza
-7-
ca o variantă a omenirii lrebue să culeagă cu cea mai mare îngrijire foale uneltele
sale şi anume in exemplare autentice, cari să poarte semnul muncii. Simulacrul şi imi
lalia n'ou pentru muzee nici o valoare. Toldeodală, lângă obiectul eh1ografic freboe
să stea şi descrierea muncii, săvârşită cu acel obiect. PenIru ce? Penlrucă e o
strânsă corelalie nu numai intre uneltă şi munca respectivă ci şi intre unellă şi alfe
manifestări ale vielii maferiale şi morale a unui popor."
[S. Mehedinli: Caracterizarea etnografică a unui popor prin munca şi unel
tele sale. Analele Ac. române. Discurs de recepliune XLVJI, Bucureşti 1921, pg. 21,
9, 18-19; ::=e poale vedea deasemenea H. Schmfz: Volkerkunde pg. 82 cap. Die
Kunsflichen Werkzeuge].
Dacă acesfa esfe senzul culfurii şi dacă popoarele nu se impun afenliunii cer•
celăloare decâf numai prin aceasfă parfe specifică care le esfe cultura proprie, alunei
descrierea şi cunoaşterea amănunlifă a grupări or omeneşti penfru a se găsi necimos
cuta suflefească, generafoare a culturii, nu se va pufea face decâf pe boza descrierii
comparării şi explicării acesfor forme maferiale, in foală variefafeo şi mullimea lor,
cari suni uneltele.
Culfura specifică o unui popor poale fi numai infă!işafă, descrisă, oşo cum
se găseşte ea infr'u,1 anumif momenf, fără nici o altă preocupare. Aceasfa esfe lu
crare de adunare a maferialului bruf care numai sub ochiul scrufălor al efnologului
va pufea să dev nă izvor de inferprefare a activifăfii umane creafoare caracteristică.
- .Der Ethnologe hal die Talsachen nichf zu bewerfen sondern in ihrem Zusam
menhang zu unfersuchen •••••. Es muss zugegeben werden, class bei manchen eine
erslaunliche Menge Kulfureller Merkwurdigke fen sic.h vorfindef ; wieviel davon
sind aber dem befreffenden Stamm im vollsfen Sinn eigenliimlich? Sie pf!egen
Uberbleibsel zu sein, Dinge, die ein�f weifverbeifef waren und jefzf nur noch în Verein
zelung vorkommen, ader noch jefzf weifverbreilefe Dinge die nur an dea verschie
denslen Punklen gewisse Abiinderungen erfahren haben.
(H. Schuchardf: Zur gegenwărtigen Lage der baskisclien Studien, in An
fhropos VI pg. 942: cf. Dacoromania IV (1924-1929) pg. 976).
Ce la simpla descriere a unui popor, operaliune ce line mai muli de dome
niul efnograflei propriu 7ÎS, va frebu1 să se freacă la sfudiul comparativ ,J acesfei
culturi căufând să se afle raţiunea exisfenlei unor asemenea producl1uni precum şi
raporturile şi înrudirea ce se pol stabili infre dânsele.
- .L'Enlree en scene de !'etimologie ful, des son debuf, foufe differenfe de
celle de l'elhnr graph:e. Etle se presenfa de suife avec de grands el larges cadres.
Touf d'abord elle . dev.nf comme le vas le reservoir de foufes Ies fendances qui efu
dierepf le cofe infellectuel el moral des peuples, cole neglige par l'anfhropologie.
C'elaif lă son grand meri le el c'esf ce q Ji formera foujo rs le meilleur elemenf de
son au!onomie el de son independance surfouf vis ă vis de l'anlhropologie. II ne lui
suffisaif pas de consfaler dans ce domaine de simples faifs isoles, de Ies ranger
en series, de Ies classifier: mais, fidele ă son nom, elle se senfif le besoin inne de
decouvrir la raison, la .ralia", le .logos" de fous ces faits, de remonfer ă leur ori
gine de fixer leurs rela!tons muluelles, comme aussi leur parenfe." (P. W. �chmidf;
L'ethnologie moderne, �alzbourg-Vienne 1906 pg. 23).
fiindcă culfura materială capătă o aşa de mare insemnăfafe penfru şliinla efno
graf1că şi efnologică, de aceia înăuntrul acestor discipline s'a dezvolfaf o specialitafe
de cunoaşfere numai a fecnicei primifive aşa cum rezultă din unelfele şi altfel de
obiecte de orice nafură a popoarelor afla le in aceasfă foză de primitivism culfural;
o asemenea disciplină se numeşfe Ergologie.
(Dr. G. Buschan: Illustrierte Volkerknnde Stuffgart 1910, pg. 14 .Der sfof
fliche Kulfu besifz des MenLhen umfassf alle jene Gegensliinde und Prozesse von
greifbarer ader sichbarer Nalur die fiir die Exisfenz und Lebensfiihrung des Menschen
von wesen!licher Bedeulumg sind. Hierher gehoren vor aliem das Feuer und die Hilfsmiffel
zu seiner Erzeugur ft, Kochgerătsc11aften und Koclikunst, Obdacli, Kleidung, Schmuck1
-8-
n'ar mai fi mc1 măcar o scuză din punctul de ...;- edere naţional d e
a înfăţişa tendenţios anumite probleme î n legătură c u istoria
noastră.
Acest lucru se impune cu atât mai mult cu cât chiar as
tăzi unii învăţaţi străini mai pun în circulaţiune anumite lucruri
şi păreri foarte curioase. Astfel un învăţat ca H. Schurtz, ne nu
meşte un popor de amestecătură «Mischvolk„ [l7iilkerkunde,
Leipzig und Wien i 903 pag. 1 4 1], iar I. Peisker ne declară dea
dreptul Mongoli, noi nefiind altceYa de cât Uraloaltaici români
zaţi ; adică sâmburele acela românesc ce se formase în Dalmaţia
sau în nordul Greciei a fost mărit de nomazii uraloaltaici ce-au
venit în acele regiuni asimilându-se de către Românii primitivi
şi dand numărul mare al poporului românesc, aşa cum apare la
începutul evului mediu. [Die Abkunft der R umanen în Zeits
chrift des historischen Vereines fiir Steiermark XV Iahrgang,
1-4 Heft., Graz 1 9 1 7 pag. 1 60- 205].
Puţine lucruri nouă, hotărîtoare în privinfa inceputurilor şi
alcătuirii poporului ro mân se Yor mai putea găsi de azi înainte
ca documente scrise istorice. Va trebui să se complecteze, prin
urmare, această lipsă de informaţiuni scrise prin metoda de a
găsi mijlocul nou de documentare din studiul etnografic, etnolo
gic şi chiar antropologic a materialului viu pe care-l găsim as
tăzi in ' iaţa poporului românesc precum şi a resturilor civiliza
ţiunii şi culturii lui de o dinioară, ce s'ar putea da la iveală sau
reconstrui prin orice mijloace.
Importanţa acestei vieţi populare a fost accentuată ae d. N.
Iorga în diferitele sale lucrări şi mai cu seamă în Essai de syn
these de l'histoire de l'humanite, Paris 1 926, vol. I, pag. X:
«Puisqu'il n'y a pas de temoignage ecrit, il n'y a pas ele Rou
n1a1ns.
Notre e},,.istence meme comporterait des insterstices, parce
que aussitot qu'on n'a pas un acte potu prouver que nous exis
tions a telle heure, nous n'existions pas. S'il est absurde de trai
ter de cette fagon une biographie, il est tout aussi absurde de
traiter de la meme fagon l'histoire d'une nation.
Il a donc fallu chercher en dehors des sources directes potir
donner l'expose non discontinue de l'histoire des Roumains. J'ai
du passer par ce procede et Le faire entrer dans mon systheme .
Et enfin, pour trouver l'interpretation necessaire et parfois
l 'information elleMmeme, il m'a fallu recourir a cette vie popu-.
laire gui a un grand a,·antage.
- 12 -
vale tşi are varianta sa, şi în Oltenia se intâlnesc ' ariante mai
mari decât în Muntenia, cea dinfaiu fiind un ţinut foarte conser-
- 33 -
convetu ire stl'ânsă în timpuri îndepărtate cand s'au putut face ase
menea împrumuturi.
A. Haherlandt găseşte ca o străvech e piesă de imbrăcăminte,
ceiace în Muntenegru se numeşte Struka» şi care incepând din
...
tea găsi în eţce1aş1 regmne alte fenomene etno grafice sau filolo
gice, cari să ne ducă spre sud . . . Insă celelaJte fapte concomi
tente, întâlnite în regiunea p omenită ne îndreptăţesc să admitem
aducerea furcei cu coarne din sudul Dunării, prin emigrări mai
nouă, de element păstoresc•. (D. Puschilă : Furca de tors în Con
vorbiri Literare ( 1 9 1 4, pg. 474, 664).
nouă.
Examinarea unor instituţium ornâneşti asemănătoare cu
acelea c ari se găsesc la Slavi, cum 1 /, Jduga de ex. a arătat «que
la propriete roumaine representait ll indi ţ•ision regie par des
regles tnoins rigides que cells reglenl f tant les communautes fa
miliale des Slaves», după cum şi faptul că femeia nu era exclusă
de la moştenire, in dreptul ro mânesc, ca la Slavi, ne arată că
asemenea instituţiuni nu vin de la asemenea popoare, ca Slavii,
cu care am conveţuit multă vre me şi de la cari: am îm pru mutat
atâtea lucruri, ci de la vechii Traci. [G. Fotin o : Contribution a
l'etude des originea de l'ancien droit coutumier roumairt Pari
48 -
Ces questions ont ete mises au point par N. Iorga dans son
ouvrage „Istoria Românilor din Ardeal şi Ungaria" Bucureşti
1915, vol. I, pg. 8, ou il discute la question de la continuite de
l'element roumain sur la rive gauche du Danube en liaison avec
l' etablissemnt des Saşi en Ardeal. Des emprunts de ce genre
ont ete effectues aussi par les Saşi chez les Roumains en ce qui
concerne les contes populaires. (A. Schullerus : Siebenbiirgisch
sachslische Volkskunde, Leipzig, 1926, pg. 159) .
•
• •