Sociologie Romaneasca Anul I NR 5 Mai 1936 PDF

0
.a
D i rec t,O r D. GU S7
!./Z7./ZZlZ,Wl_l7rZeirr_l,""\-i\\N.NZiN.N.N."\\
An I
-
;5-Mai: 1.936
Co-
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Revista Sectiei Sociologice a Institutului Social Roman
Director : D. GUSTI
Anul L Nr. 5. Mai 1936.
CUPRINSUL:
D. Gusti: Muzeul Satului Romanesc. Emanoil Bucuta: incerari de organizare cultural. Roman Cressin: Monografia comunei Sant: Materiale privitoare la statistica demograficA i economic a comunei.
CRONICI:
D. C. Georgescu: Schita antropologic a satului Runcu-Gori. H. H. Stahl:
intamplri i prive1i0i din Muzeul Satului. Dr. S. Manuili Societatea
Regal Roman de Eugenie i studiul eredittii.
DOCUMENT E:
Octavian Neamtu: Cltori unguri in Romania. Stefania Cristescu: Cum
descanta de intors" Ana Dnil din $ant.
RECENZII:
Philip E. Mosely: Robert Redfield : Tepoztlan, a Mexican Village. Cons-
tantin Vulcan: Consiliul Legislativ. Traian Herseni: Dimitrie I.

Pedagogul Vasile Borgovan
logicA a educatiunei.
Goga
Ilie Sulea Firu Functiunea bio-
INSEMNRI
Oswald Spengler, - The Sociolog:cal School of Dimitrie Gusti. - Georges
Vacher de Lapouge, - Sociologia romaneasc in stringtate. - Ferdinand Tnnies. - Leopold von Wiese despre monografia sociologic. Archives de Sociologie.
coperta 0 vigoetele de LENA CONSTANTE
Apare lunar. Exemplarul: 15 lei. Abonamentul anual pentru coli gi

particulari 150 lei, 1000 lei pentru autoritti institutii.
REDACTIA i ADMINISTRATIA: Institutul Social Romin,
Piata Romani 6, etaj III. (Palatul Academiei de Inalte Studii Comerdale i Industriale), Bucureqti.
D-nii autori i editori sunt rugati s trimit publicatiile despre care
doresc s lugm not, in doug exemplare, pe adresa redactiei.
www.dacoromanica.ro
SOC410LOCi7IcE.91,11;kNEASC
Anul I. No. 5
Mai 1936
MUZEUL SATULUI ROMNESC

1. CUVNTARE LA INAUGURARE
S I R E,
Dup treizeci de ani de cind marele Vostru unchiu si Intemeetorul Dinastiei,
Regele Carol I, a adunat intr'o mreat Expozitie, tot ceeace putuse s implineasa
Romania sub Domnia Lui, avem astzi nemsurata bucurie s intmpintim pe
Maestatea Voastri in acest Muzeu al Salului, de gospodrii trnesti, aduse din
toate unghiurile Oa ca s dea infatigarea adevrat a vietii acelei pturi din
Neamul nostru, pe care cu totii ne rezemni.

Este aid casa de piatra si de grinzi de lemn a Romnului de la munte, din
Arges si Neamt, ca si din $antul Nsudului, din Tara Oasului, de la Moti, din
Bihor si de pe plaiurile Sibiului ; este locuinta mai revrsat si mai zmbitoare,
de crmid ars sau chirpici, a omului de la ses, din marginea Brganului pina'n
prtile basarabene gi'n cmpia Banatului ; este asezarea de pe malurile Dunrii, cu
prispe ascunse sub stuf, intre biserici cu turn ascutit din Maramures, moar de ap
de pe Siret, mori de vnt din Basarabia, vfiiag din Banat, cherhanea de peste
din delta, hanul din Ilfov, si tot ce d inteles si farmec satului romnesc,
Ele au crescut ca din pmnt, in luna din urrn, sub ochii Maesttii Voastre,
care ati venit de mai multe ori s le vedeti, pe cind lemnarii si zidarii, mesteri
adusi fiecare din satul lor, erau cltrati Inca pe schele si acoperisuri $ i nici nu
puteau visa el insus Regele Trii se afla intre ei si-i urmrea la lucru. Parcli
satele romnesti se gseau de pretutindeni incoace, ca s se aseze in jurul Maesttii

Voastre si s v imbrtiseze cu aceeasi credint si iubire pe care Maestatea Voastr
le-o arat.
Binevoiti, Maestate, s priviti si s primiti Muzeul Salului ca un semn al
acestei credinte si iubiri.
S 1 R E,
De doi ani Fundatia Culturali Principele Carol a trimes, la indemnul Maestatii
Voastre echipe de studenti, in nurnr tot mai mare, ca s lucreze la ridicarea
satului romnesc. Dup fiecare campanie de lucru ne-am crezut datori s, arttn
marelui public, ce gnduri ne-au mnat, ce program am avut si, mai ales la ce
rezultat am ajuns. Odat, in localul inss al Fundatiei gi apoi in Pavilionul Regal
al Expozitiei din Parcul Carol, satul romnesc a aprut inaintea miilor de vizitatori
interesati, cu toate problemele de astzi si de todeauna. Cnd trebuia, la sfirsitul
Expozitiei, mereu amAnat in urma cererilor din toate prtile, A striarn ceeace
injghebasem cu mult trud gi cheltuial, ne dIdeam seama a ne mai rmne o
datorie : 54 legAm de ceva statornic interesul redesteptat al publicului pentru sat.
Din aceastit activitate a Echipelor Studentegti, din acest material, descoperit
si studiat de ele, din dorinta marelui public, si din acest gind, rostit cu sfialit, ca
www.dacoromanica.ro
SOCIOLGIOE ROMANEASCA
o dorint de viitor, la deschiderea Expozitiei noastre din Parcul Carol de anul

trecut, a iesit Muzeul Satului Romeinesc,
El este instare s oglindeasc, mai bine deck orice alteeva, boatia si varietatea de viat trneasc, ideile, de attea ori adnci, de stil arhitectonic trnesc,
marea stiint a adaparii la mediu si a prelucrrii mediului, originalitatea in impodobire i siguranta instinctiv sau chibzuit a folosirii spatiului mai larg pentru
oameni, vite si lucruri : arta si tehnica romneasc de la brazd isi dau mama.
0 viat de sute i poate de mii de ani, ne ptrunde trecnd pe ulitele acestui
sat ciudat, fcut din toate satele trii. Tot ce este mai al nostru vorbeste din el
cu un glas, care nu se poate s nu sgudue chiar i pe cel mai nepstor, pentruc
este insusi glasul trecutului anonim si al Neamului romnesc. Muzeul se transforma
astfel inteo scoal de cunoastere si de iubire a satului si tranului nostru.
Din cele spuse, foarte pe scurt, se vede c n'am avut inainte pilda nsuzeelor
in aer liber din trile nordice, Skansen, Bigdo sau Lillehammer. Ele sunt, pentru
noi, in prea mare msur romantice, si prea etnografice, cu luare aminte mai mult
asupra valorilor" si pieselor" muzeale, dect a omului de astzi si a mediului
si faptelor lui de toate zilele.
De aceea noi vrem s mergem mai departe i, alturi de ceeace vedeti si
este satul nostru de acum, s asezm undeva inteo margine a lui un sat-model,
sistematizat, cu toate imbunttirile edilitare ale vremii, care, fr s inbuse trsturile proprii si isvoarele creatiei populare, s pun viata oamenilor la adpost
de primejdiile mai ales ale boalelor s-i ajute s aib din ea toate binefacerile
si bucuriile.
Pentruc noi nu facem cercetarea satelor deck in vederea unei munci de
imbunttire si de infrumusetare, care, credem ins cu trie si aceasta este noutatea felului nostru de lucru, nu se poate face fdral cunoasterea satului, Pentruc
Muzeul nostru, nu este un muzeu etnografic, ci este un muzeu social,
S I R E,
Fundatia Cultural Principele Carol a socotit ca prin nimic nu putea s ia
mai bine parte la serbrile de bucurie ale orasului Bucuresti si ale trii, pentru
implinirea a 70 de ani de cnd Romania i are mreata ei dinastie de Regi, cari
au implinit, rand pe rand, cele mai indrznete visuri ale neamului romnesc, decal
punand temelia acestui Muzeu al. Satului.
Chiar in ziva de astazi, in acel an tulbure, 1866, Domnitorul Carol alerga

spre Capital, dus de cleasa tras de call iuti de post, cu surugii chiuitori, Sate
ieseau din verdeat si se pierdeau la o cotitura. Tara veche iesea inaintea Domnitorului ei, sate de ap, sate de coline, sate de ses. Ceeace am incercat s facem
noi aici este ca o intrupare a acelei repezi vedenii, cu aclaosul astzi al neamului
desrobit. Cldirile sunt, in cea mai mare parte autentice, desfcute de attea ori,
bucat cu bucat si incheiate, din nou, aici, dupace-au fost crate cu carele de
munte, prin albii de rau, puse in tren sau legnate pe apa, pang aici, Toat zestrea
este luat de acolo, ca si oamenii, cari s'au asezat firesc intre lucrurile lor, ca acas 1
Ingduiti-mi, ca incheere, s multumesc din inirn tuturor colaboratorilor mei
insufletiti din Fundatie si din Echipele Studentesti, care n'au pregetat s se mute
de dou luni pe toate drumurile trii sau pe acest santier inverzit, si, in deosebi,
domnilor Victor Ion Popa si H. H. Stahl, cari au fost de toate arhitecti, desenatori, puitori in scen, poeti, vtafi de lucrtori si, cand a trebuit, si salahori, ca
s putem avea ceeace ne lum indrsneala sh v arttn. De asemenea, si Domnului Primar General, care ne-a fost de mare ajutor, ca s ne implinim acest gaud.
Tara de trani este aici, in gospodfiriile ei, ca s-si intmpine Regele, i strig
prin glasul meu
SA trif, Maestate
www.dacoromanica.ro
2. ROSTUL MUZEULUI
Grandul de a infaptui un Muzeu al Satului Romanesc, cie felul celuia pe care
Fundatia Culture la Regal Principe le Carol 1-a organizat in Parcul National Regele
Carol II, este un gand foarte scump si vechiu al nostru si rodul unor straduinti
pe care le urmarim struitor de ani de zile.
Un Muzeu al Satului Romanese nu a fost, deci, inteles de &Ore noi numai
ca o simpla anexa improvizata si placuta, menit sa atraga publicul in standurile
Lunii Bucurestilor, ci ca o lucrare de sine sttatoare, de o mare importanta, Olintific, si de educatie national in acelas timp, pe care am dorit-o, si va fi, permanenta,
din ce in ce mai deplina si mai bogata, astfel ca inteadevar sa ne putem ajunge

prin ea scopurile n9astre.
Inteadevar, gandul Muzeului Satului Romanesc, isvorit, principial, din intreaga
noastr atitudine stiintifica cu privire la metodele si necesitatea de a cunoaste

desvarsit imprejurrile de viata sociala dela noi din tat% este un rezultat firesc
al tuturor campaniilor de monografie sociologica a satelor romanesti, pe care le
organizm de peste zece ani de zile in toata tara, precum si a celor doi ani de
lucru prin Echipele Regale Studentesti, trimise de catre Fundatia pentru sate a
Maesttii Sale.
Este un adevar asupra casuia mai toat lumea este de acord : nu ne cunoastem
indeajuns tare $ i mai ales nu ne-o cunoastem in felul stiintific, care este neaprat
trebuitor unei natiuni moderne. Tinta noastra a fost, si este inca, contribuirea la o
Stiint a Natiunii Romanesti, temelie puternica pentru o rationall indrumare a
destinelor ei. Pentru aceasta este nevoe de nenumarate cercetri la fate locului, a
satelor noastre, sub toate infatisarile lor de viata. Rezultatul acestor studii,
in mica parte, se publica, fie in Revista Institutului Social Roman Arhiva
pentru stiinta si reforma social", fie in revista, Sociologie Romaneasca",
menit, mai ales, a destepta interes in marele public pentru studiile monografice
ale trii. Ins, inteo asetnenea cercetare stiintifica a satelor, sunt unele lamuriri
si informatii care, prin firea lucrurilor, nu pot fi infatisate in slov scris. Oricat
de mestesugite ar fi ele, cuvintele scrise nu izbutesc sa ne dea icoana deplina a
vietii unui sat. De aceea, am clutat sa implinim aceast lipsa prin alte mijloace.
Am facut astfel filme documentare in trei din satele cercetate, am facut inregistrari
fonografice de cantece populare, am creat o bogat arhiva fotografica, si, mai ales.
am organizat Muzee in care am expus obiectele autentice de o deosebit valoare,
pe care le colectionasem an de an.
Muzeul Satului Romanese are deci rostul acesta de a fi un loc unde se depoziteaza intreaga zestre de documente autentice, colectate in timpul cercetarilor
facute in sate. Aceasta nu inseamna ca ne aflam in fate unui simplu depozit, in
care colectille stau la pastrare, si la indemana oricarui cercetator ar vrea s le
cunoasca mai indeaproape. Un Muzeu este, dimpotriva, un mijloc de a infatisa
astfel colectiile pentruca din ele O. se desprinda o invatatura, placuta si foarte
sugestiv, pentru marele public vizitator. In afara, deaf, de o valoare put. Viintifica
Muzeul Satului Romancsc Linde sa fie si un adevarat Muzeu modern, adica o permanenta lectie vie si intuitiv, menita s atraga luarea aminte a opiniei pubHce
si s arunce in circulatie o serie de ganduri, de probleme si de lmuriri cu privire
la viata noastra social&
Aceasta tinta pe care voim s'o ajungem pe calea Muzeului Satului Romanesc,
a fost cu indartnicie urmarit de catre noi, ani dearandul, si a trecut prin multe
drumuri grele, pana sa ajunga la inaptuirea ei de acum.
Porniti, la inceput, cu gandul de a ne opri la simple cercetare stiintifica, am simtit
nevoia de a strange obiecte din viata satelor. La un moment dat, aceste obiecte au fost
www.dacoromanica.ro
destul de numeroase, ca O. fie nevoe de asezarea lor intr'o sal& In Fundul Moldovei,
inteuna din Wile de clasa ale scolii de acoso, in anul 1928, am organizat noi cel
dintaiu Muzeu al nostru. In toamna aceluias an, in Sala Seminarului de Sociologie
din Bucuresti, am organizat apoi cel dintalu Muzeu deschis publicului, cu colectii
din satele Nerej si Fundul Moldovei, Foloasele lui, desi pe atunci Muzeul nostru
era Inca foarte mic, s'au adeverit a fi foarte mari. Ba, am putut sa contribuim si la
o Expozitie International, aceea din Barcelona, unde standurile noastre au capatat
medalia de aur,
Cu un an mai tarziu, in 1929, rodul cercetarilor noastre in satul Drgus,
din Fagras a fost inca mai mare. Numarul de obiecte strnse, crescuse cu mult.
A fost nevoe, pentru a le infatisa in intregimea lor, de organizarea unei odai
complete drgusene, tot intr'o sala a Seminarului de Sociologie, Aceasta odae, care
se poate vedea in Muzeul nostru de acum, a avut si ea cinstea unei infatisari publicului din strainatate, in cadrul Expozitiei Internationale de Igiena din Dresda,
unde a dobandit medalia de onoare.
Au urmat apoi, in fiecare an, noi colectii acute in alte sate si noi cereri de a
le da spre folosinta publicului si cinstea tarii, Astfel, la Expozitia din Tokio, din
1931, au plecat o parte din colectiile privitoare la satul Rune, si inteo sell a Expozitlei de demonstrare a foloaselor multiple ale fotografiei aeriene, am infatisat
colectiile noastre documentare.
Dar toate aceste straduinti ale noastre au capatat un avant neasemanat mai
mare din clipa in care Maestatea Sa Regele a pornit initiative unei sistematice
trimiteri de Echipe Studentesti in satele aflate sub privegherea culturala a Fundatiei
Culturale Regale Principele CaroL Aceste echipe aveau indatorirea de a OA mijloacele
cele mai fericite de lucru pe tarimul culturii satestL Din nou li s'a pus si lor
indatorirea de a studia mai inainte, stiintific, realitatile sociale pe care le intlneau
in satele unde erau trimise sa lucreze, Din nou au fost deci nevoite si aceste
echipe sa organizeze muzee. Echipele studentesti lucreazi totdeauna in sanul Carninelor Culturale din sate. Aceste Camine au indatorirea de a face muzee si expo-
zitii, la sediul lor. Am organizat deci mici muzee, in toate cele 30 de. sate prin
care au trecut Echipe studentestL si materialul adus in Bucuresti a fost destul de
bogat, ca sa merite o infatisare publica. Astfel ca, in anul 1933, la cea dintfii
Expozitie de munca a Echipelor Regale Studentesti, aveam dreptul sa cer Maestatii

Sale incuviintarea de a lucre de aci inainte pentru tinta noastra cea mare: muzeul
satului romtinesc, Muzeul permanent si privitor la tare intreaga, iar nu numai la
cateva sate rislete.
In anul din urine', cele douazecisigase de Echipe trimise la sate, au avut deci,
ca una dintre cele mai de temei griji ale lor, strngerea unui Muzeu al Satului
Romnesc. In foaia de indrumari si informatii, Curierul Echipelor Studentesti", pe

care am scos-o, timp de trei luni, peste vara, pentru folosul tinerilor nostri studenti
cari se straduiau -muncind prin sate, indicam precis care va fi rostul Muzeului nostru :
Se va desprinde din Muzeul acesta al Satelor Romnesti, pe lnga frumusetea

foarte mare a obiectelor de arta taraneasca pe care le vom infatisa, o mare jay&
tatura. Rostul pedagogic al unui asemenea Muzeu, va dati searna ca ar putea sa fie
foarte insemnat. Daca am reusi, asa cum nadajduim, ca foarte curand sa putem infatisa
sistematic, tot atatea standuri cate tipuil regionale de sate sunt, intelegeti, iubiti
echipieri, ce insemnatate ar avea acest Muzeu al nostru pentru cunoasterea si

iubirea WI Cat de multe lucruri nu ar putea invata de acolo orsenii din toate
profesiunile, elevii din toate scolile, ori strainii cari ne viziteaza spre a ne
cunoaste si cari ar avea prilejul sa vadii laolalta, sistematizate, toate datele necesare
pentru intelegerea satului rominesc I".
Si, imi exprimam atunci nadejdea, ca un asemenea Muzeu sa fie rodul muncii
tineresti a carturarilor de astazi, si semnul ca o noul tnentalitate, mai sanatoas si mai
www.dacoromanica.ro
pornith pe adevirate infiptuiri de culturi nationall, treste in generatiile tinere. Le

spurteam: Iubiti Echipieri, vi poftim si vi puneti in slujba acestei idei, si colaborati
prin sarguinta $ i perspicacitatea D-Voastri, in alegerea materialului de infitisat, la
infiptuirea Muzeului Satului Rominesc. Am dori ca toate cmitributiile D-V si fie
de asa naturi, hick ele si formeze nu numai inceputul, ci si temelia cea puternici
a viitorului Muzeu al Satelor Romnesti, muzeu pe care 1-am dori, deci, ridicat prin
sirguinta, priceperea si dragostea de tat% a tinerimii noastre studentesti".
Nidejdea de atunci, nu ne-a fost zadarnicii, si chemarea noastr nu a fost
spusi in pustiu, Echipele noastre studentesti s'au intors inteadevir cu un material
de o bogitie cu totul deosebit, de care isi amintesc desigur toti aceia cari au
avut prilejul si vadi cea de a doua Expozitie a Echipelor Studentesti, din lama
trecut, organizati in Wile cele marl ale Pavilionului Regal din Parcul CaroL Erau
acolo, 25 de odii de sate, complect si bine reconstituite, precum si un intreg
material documentar, anex, care ne-a dat curajul si pornim mai departe, cu sigu-
ranta a vom putea ajunge la bun capit. Cici, inteadevir, orick de splendid
infiptuire ar fi fost aceast Expozitie, tot nu era ceeace doream si nici ceeace
trebuia'. Toate expozitiile si muzeele noastre inftisau materialul strain laolalti,
in ski maxi : cel mult, daci ne puteam ingidui luxul de a improviza, in decoruri
de teatru, din pinzi si lemne, cite un decor de casii trneasci. Insi, pentru a fi
bine intelese, obiectele trebuese si fie asezate in Muzeu, asa cum stint ele in reaMate, nu intre panze, ci inteo casi adevirati ; nu in standuri, ci In bititura din
gospodiria omuluL Ne trebue cu orice chip un Muzeu in aer liber, in care standurile si fie case intregi trnesti, ele insile piese de Muzeu, casele la rindul lor
fiind asezate astfel ca si inchipuiasci un sat adevirat. Iati de r e am primit cu
bucurie propunerea pe care Municipiul Bucuresti ne-a ficut-o, de a organiza in
Parcul National Regele Carol al II-lea, un asemenea Muzeu in aer liber, pe o
intindere de peste 45.000 metri pitrati, la marginea lacului Bineasa, de curnd
asanat, si al anti prilej de deschidere si fie festivittile Lunii Bucurestilor din
acest an.
Desigur c rgazul de doui luni, pe care 1-am avut pentru a hoar% intreprinde si hicra acest Muzeu, a fost insuficient, Totus, realizirile, care fill fals
modestie, au uimit pe tali aceia cari au avut prilej O. vad acest Muzeu, chiar
atunci cind nu era deck un santier de dirlimituri, in care roiau un furnicar de
oameni, stint cele pe care le doream.
Dar, si munca a fost nespus de mare. Sub privigherea foarte atenti si personall a Maesttii Sale Regelui, care ne-a fcut atit de des cinstea de a veni si
contribue cu indrumri si cu bogata Sa experient a tuturor treburilor rominesti,
am pornit la munca de alegere a caselor trnesti, din toati tam. Cu cti bucurie
lucram acuma, nu in carton si pinzi, ci cu case autentice, desficute, transportate
si reficute la locul ce li se cuvenea, in Muzeul nostru. Treizeci de inspectori si
echipieri ai Fundatiei, cunoscitori incercati ai satelor unde au lucrat, au impinzit
tot largul Trii. $i ne-au aclus treizeci de gospodirii din treizeci de regiuni diferite.
Casele ne-au venit in 56 de vagoane, cari au transportat o cantitate
total de 447.564 de kilograme. Nu erau simple !Arne care se puteau arunca de
ici, de colo, ci fiecare in parte era un obiect de pret, care urma O. fie minuit
cu grij. Majoritatea lor erau I:Arne sculptate, ba chiar, cum a fost cazul cu Biserica de lemn din Maramures, Jaime cu pretioasi *tut% pe ele. Noroc. ci cei cad
au desficut easele si cei cari le-au reconstruit la Bucuresti, au fost insiii mesterii
satelor. Din fiecare sat au sosit sitenii cei mai priceputi la asemenea treburi. Numi-
a fost de 130. Si, cum lucririle er.tu urgente, le-am adiogat mini
de lucru din Bucuresti, zidari, vopsitori, dulgheri, ridicitori de schele si salahori. }Ina la sfirsit, se perindaseri prin santierul nostru 1.046 de lucritori,
numai pentru ridicarea gospodiriilor trnesti, fit% s socotim pe aceia 1ntrebuinrul lor
www.dacoromanica.ro
tati la constructia unei sli centrale de Muzeu, in form de clopotnitA, cu arhondark, si nici pe lucrAtorit Municipiului cari au organizat drumurile, lumina, etc.
Socotiti pe zile de lucru, acesti muncitori au lucrat 5.759 zile, iar adaogand si
cele 3.900 zile ale stenilor mesteri, totalul s'ar ridica la 9.659 de zile de lucru,
adicii la vreo 25 de ani si 269 de zile.
Numai datorit unei pregatiri de peste zece ani, am putut construi in mai
putin de douii luni Muzeul satului romnesc, pentru care altfel ar fi fost nevoe
de multi ani.
Case le odatii ridicate, a inceput sA se desprind din schelarie satul nostru,
cel Eat de ciudat. Insiruite pe strazi, ascunse intre pomi inverziti, sau adunate
in jurul Bisericii, stau toate provinciile Romniei. PlimbAndu-te prin sat, faci o
lungA cAlAtorie prin toatA Romania si vezi grupate laolalta toate regiunile Aril :
Bucovina, Moldova, Basarabia, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Transilvania si Banatul, toate sunt acolo.
.Pentru cel care nu a avut prilejul s calatoreasca prin tail, s vada oameni
si locuri, va fi de un nepretuit foks acest Muzeu, care reprezintA o antologie sistematicA a tuturor tipurilor de gospodArie din toate locurile locuite de Romani.
$i, impresia cl vizitatorul se all in fata unor lucruri cu adevArat vii, in fata
realitAtii insgs, este intrit prin faptul cA in kate aceste gospodarii se gsesc nu
numai toate obiectele, uneltele, testurile cu care de obiceiu sunt imbrAcate casele,
ci si ings oameni adusi din toat tara, in frumoasele si pitorestile lor costume.
Chiar si pentru cel mai pretentios cunosclitor al satelor romnesti va fi o surprizA
foarte plAcut privelistea care i se va infatisa in Muzeu. Intrnd in oricare din
case si stand de vorba cu oamenii de acolo, ai impresia a te afli nu in Bucuresti,
ci undeva, departe, la tarl, and in Banat, in casele mart si luxoase de acolo, cnd
printre pescarii de pe malul Siretutui, ori in Dobrogea, cnd in casele cochete din
Oltenia, in cele impresionant de masive din Tara Oasului, ori in casele pline de
farmec moldoveneFti, ori ale Molitor s. a. m. d.
0 asemenea calAtorie pe care o faci trecnd din regiune, in regiune, este cea mai
frumoas ce se poate inchipui si cea mai pling de invtaminte, pentrucA nick calAtorie
pe drumurile trii nu poate da, atilt de puternic strnse laolaltA, toate regiunile ei
si nu te poate face sa intelegi, usor si limpede, ca in Muzeul satului, chipal intreg
al Romniei Mari.
De aceea nu ne indoim cfi vor voi s facii o asemenea calatorie toti acea
cart vor avea prilejul. Mai ales ndajduim cu toti aceia cari lucreaza pentru cultura poporului in toate CAminele din tail, sl poatA veni s vada infAptuirea pe
care Fundatia CulturalA Principele Carol a fAcut-o gAndindu-se in primul rand la
dnsii, pentruca s le fie lor de invtturii si indemn pentru o mina ilia mai
stAruitoare.
$i, deasemeni, nAdAjduim s vie, mai ales, tineretul acestei OH, pentruca &A
vadA ce au putut sii faca generatiile de studenti cari de zece ani lucreaza, stAruitor
si tcut, pentru satul romnesc, astfel ca acest Muzeu sa le fie o pild de ce

poate realiza, printr'o muncA dusa pta la jerta, si s inteleaga care le este
rostul si s asculte de chemarea pe care le-o facem, de a-si alcatui din munca
pentru ridicarea satelor, un crez si o temelie a intregii lor vieti.
Iar in ceeace priveste publicul eel mare al orasenilor din toate partite, ndjduim ca O. vie si sA intrzie cteva ceasuri in Muzeul nostru, privind cu atentie
toate cele aratate acolo, astfel ca s ramhe pentru toatA lumea incredintarea cl
satul rominesc este, pentru noi toti, in acelas Limp un prilej de falA, dar si a unui
proces de constiint. Avem cu totii datoria de a cunoagte si de a iubi acest sat,
pentruca sa ne punem, cu ilia mai mult struinta, toate puterile noastre de mina
in slujba lui.
$i, de aceea, Muzeul din anul acesta, care infAtiseazA satul aa cum este el
www.dacoromanica.ro
astezzi in adevr, va fi completat in anul viitor printr'un al doilea Muzeu, al satuluimodel. Acolo ne vom pune problema inftisrii a ceeace ar trebui sei fie satul
romanesc, daca o cultur, puternica si luminat, ar porni s creasca in toga tam,
asa cum am dori-o si asa cum incercam s o ajutm, pe toate clile, printre care
una din cele mai plin de ndejdii este, credem, activitatea desfsurat de Fun-
datia Cultural Principe le Carol, care a creat Muzezzl satului romemesc,

Muzeul Satului Romanese nu este o lucrare izolat a Fundatiei, ci dimpotriv
o realizare de mult vreme pregAtit, necesar desfsurrii viitoare a actiunii
noastre culturale.
Deasemenea, satul model, pe care dorim s-1 construim alaturi de acest sat romanesc de astzi, nu este un simplu deziderat muzeal ci intregirea gandului $ i intentiunilor
din cari s'a ivit Muzeul Satului Romanese, in munca noastra si in viata satelor in care a
ptruns Fundatia Cultural Regal Principe le Carol cu aminele Culturale ori cu Echipele Studentesti, satul model, pe care voim s-1 artrn marelui public, ca un indemn la
munc pentru idealul social al Fundatiei, este o realitate pentru a cArei infptuire Fundatia Cultural Principe le Carol si Institutul Social Roman lupt de peste zece ani.
Acolo pe unde au trecut echipele de munc cultural ale Fundatiei, si ale
Institutului Social Roman, satul model a inceput s prind fiint, gat in inftisarea
ulitelor si caselor, cat si in viata si munca locuitorilor.
Peste o lun de zile, vor porni spre satele romanesti, inrolati pentru a treia
campanie de lucru la sate, studentii Echipelor regale. Prin munca br entuziast
vom isbuti s desvarsim marea lucrare de organizare pe teren a satului model,
satul puternic, activ, creator si disciplinat, satul romanesc de maine,
D. GUST!
www.dacoromanica.ro
TNICERCARI DE ORGANIZARE
CULTURALA
IntAia oarl and s'a gAndit la noi Statut s Meg biblioteci la tarA, pentru
tArani, a fost in arml 1898, Era pe atunci Ministru al $colilor Spiru Haret. El a
insArcinat pe cunoscutul profesor de pe acea vreme, Anghel Demetriescu, sl se
gAndeascii in ce fel s'ar putea intocmi biblioteci pentru sate si sl-i facti propuneri.
Raportul pe care l-a inaintat invAtatul profesor ministrului sAu este de o mare
frumusete si ar fi vrednic sA fie trecut aci, pentrua este un adevrat act de nastere
al bibliotecilor tArAnesti, dach el n'ar fi fost seris in limba ureatA putin pe picioroange a ornului de carte si a inaltului functionar. Cateva pliviri insA tot se cuvine
sA facern.
Intia parte vorbeste despre intelesul i insemnAtatea bibliotecilor de sat, iar

a doua despre artile si obiectele care trebuiau s'o alatufascA.
,,Cugetarea de care v'ati condus dv., Domnule Ministru, cnd ati hotrit a
infiinta aceste asezAminte de progres, a fost fr indoialA de a pune la dispozitia
Mranitor cunoscAtori de carte mijloacele pentru intinderea cunostintelor tor uzuale,

pentru intArirea si inAltarea siratimntului lor de oameni si de romni, de a liarpezi hateinsii ideea de drept si datorie, de a-i pune in stare sfi deslege ca fiinte
morale si eugettitoare, iar nu ea simplii rutinari, problemele de cari se zbesc in

calea vietii tor, in fine de a le deschide sufletul pentru frumos, bine si adevAr.
Aceasta va sA zie a forma filrani cul#, nu in intelesul cel mai Malt al cuvntului,
ci inteun inteles potrivit cu cercul de actiune al clasei pe care ati avut-o in vedere
cnd ati conceput ideea de bibliotecA ruralA.
,,NeapArat, acest scop nu se poate realiza cu suma de care dv. dispuneti in
acest Moment. Este de ajuns c initiativa s'a luat i primul pas s'a Meut. RAmne
ea sau dv., in bugetele viitoare, sau urmasii dv. sA continue aceastA norocitA si
nobil idee, menitA a da cele mai frumoase roade. Subsemnatul, tinnd seama de
modicitatea mijloacelor initiate, am crezut cl deocamdatA trebue sA se cumpere
mai ales acele art!, pe care tAranii nostri nu si le pot procura decAt eu mari
sacrificii de bani pi cari, pe lngl avantajul ce au de a le forma inima si mintea,
sunt scrise intr'o limbA romneascA curatA si frucnoasA, desi pe ici i colea se
resimte chiar in ele influenta curentilor de modA ai timpului... Am crezut de asemenea el toate aceste cArti trebuesc legate, pe deoparte pentrucI legAtura le apArA
contra descompletArii si a unei distrugeri repezi, iar pe de alta pentrucA ea va
contribui a desvolta in cititor gustul de bibliofil".
Aceste biblioteci, urmau sA se inflinteze I s'au infiintat pe lngh scoala din
sat. Cu toate cA astAzi calea pe care trebue s'o lulm este alta si acelas Minister
al Scolitor el insus a arAtat-o de curnd, inceputul nu putea sA fie decal. acesta.
Ucenicia bibliotecilor MrAnesti trebuia sA se facA pe lngl scoli. Scoala, in acest
inteles, nu este decal o tindA a bibliotecii. Cartea din clas pregAtea pentru cartea
vecinA din bibliotecA, adiel scoala, cu alte cuvinte, pregAtea pentru viatA. and
s'a fAcut peste 35 de ani, adiel in 1932, o adevAratA lege a bibliotecilor populare
romnepti, legiuitorul nu s'a mai gAndit sA le aseze pe lngA scoli i nici chiar sA
fie infiintate, ca pe vremuri, de Ministerul Scolitor. Ele au fost puse, cum este si
firese l s'a fAcut de toate tArile cu asemenea legi, in seama comunelor, In tot
acest rstimp tara, si mai ales neamul romnesc umblase, cu pasii obis/IWO de zile
de pace dornia de invAttiturA si cu pasii de zece ori mai mari pi ropii ai rAsboiutui.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOWE ROMANEASCA
Dar s ascultm putin, ce cArti 0 ce obiecte propunea la 1898 Anghel Demetriescu pentru bibliotecile lui Haret :
.
Teatru, 4 vol. legate
1. Alexandri,
25
lei
Poesii, 2 vol.
2.
II
12
II
3.
Pros, 1 vol. leg.
II
10
II
4.
Fntana Blanduziei, 1 vol. leg.
tt
6
II
5.
Ovidiu, bropt.
3
"
6. Gr. lexandrescu, Poesii, 1 vol.
4
"
7. Beilcescu
Istoria lui Mihai Viteazul
4
"
8. Bolintineanu
Poesii, 2 vol. leg.
15
9. Bruto Amante
Ovidiu in exil, tr. de d-na Bruzzesi
2
II
10. Charta Romniei, mare pe pnz, ed. Socec
20
II
11. Eliade Reidulescu Excerpte (a se face o asemenea editie)
12. Dr. Felix
Elemente de igien
1 leu
13. Filimon
Ciocoii vechi i noui
2
lei
14. I. St. Furtunii
Notiuni de economia vitelor
2
/I
15. Ion Ghica,
Convorbiri economice, 3 vol.
11,50 ,
16.
Scrisori ctre Alexandri
7
II
Il
17. N. Gane,
Nuvele, 3 vol,
9
II
18. Girard
Filoxera viei 0 mijloacele de a o nimici 1 leu
19. Hafcleu
Ion Voda cel cumplit
20.
Rzvan i Vidra
2,50 lei
II
21. Huxley
Notiuni asupra 0iintelor, tr. rom.
0,60 ,,
22. Moga,
Agricultura
2
tf
23.
Curs de cultura pomilor roditori
1 leu
,,
19
pp
24.
II
25. C. Negruzzi
26. Slavici
27. V. A. Urechie
28. Xenopolu
Viticultura
Opere
15
8
5
6
Nuvele, 2 vol.
Legende romane
Istoria Romnilor, ed. popularfi
Total
. , .
lei
"
PP
175,60 lei
Era vorba, prin urmare, de vre-o 40 de volumw, intre care iqi gseau loc
cei mai cunoscuti din marii no0ri scriitori qi cativa oameni de 0iint din tar qi
strintate. Astzi suntem mai fericiti, pentrucl putem s facem alegerea din mult
mai multe crti. In schimb, la atatia din autorii qi la destule din titlurile de aici,
parte invechite, dar parte nepotrivite cu tranii 0 cu ce-i poate frmanta pe ei,
nu ne-am mai gandi. Mergind pe acela drum, Administratia Domeniilor Coroanei,
prin Administratorul lor, Ion Kalinderu, care a incercat nenumrate mijloace pentru
ridicarea satelor de pe acele domenii, biblioteci, teatre, 136i, ateliere, cooperative,
a infiintat ni0e biblioteci 0 mai bogate, dar i mai departe de intelegerea i de

trebuintele tranilor. and mai putem descoperi cte una care n'a fost risipit de
vremuri sau de oameni, aflam in ea at-0 de mare pret, ca Proverbele in multe
volume ale lui Zanne sau teoriile istorice ale lui Xenopol, cu foile netaiate. Atatea
biblioteci mari de orw ar da multul cu multul ca s le aib i nu pot, pentruc
de ani de zile librariile nu le mai au. Oricum ar fi ins, putem sta m4cati inaintea
acestor 40 de volume, pentruc ele inftipz intala bibliotec pentru trani intocmit
de Statul roman. Inseamn intaia pagin pe care o avem, din istoria qi organizarea
bibliotecilor de acest fel in Romnia.
,,Pe laugh' operele de mai sus, imi permit, Domnule Ministru, scria mai departe
Anghel Demetriescu, a v atrage luarea aminte asupra unui frumos volum privitor
la biserica dela Curtea-de-Argev, o lucrare litograficii de o valoare remarcabili.
Cred a aceast excelentA lucrare trebue si forrneze temelia unei colectiuni de

www.dacoromanica.ro
10
opere reprezentand cele mai frumoase din monumentele noastre arhitectonice sau
cele mai incantatoare din privelistile Aril noastre. S'ar putea de asemenea contracta
cu un stabiliment de litografie pen'tru reproducerea portretelor celor mai marcanti
dintre Domnii si Domnitele Romniei, precum si a marilor nostri barbati cad s'au
ilustrat pe arena politicii, fie in domeniul literilor, att din Regatul Romniei cat
si din celelalte provincii locuite de Romani, precum Sincai, R Maior, N. Blcescu,
Heliade Radulescu, Gr. Alexandrescu, C. Negruzzi, Bolintineanu, Alexandri, C. Negri,
B. Kaiargiu, Kogalniceanu, Ion si Dumitru Bratianu, etc,
In fine, Domnule Ministru, cred ca este de neaparata trebuinta ca, din initiativa
si cu cheltuiala sau numai cu incurajarea Onor. Minister al Instructiei, s se intreprinda un sir de traduced din atitorii clasici ai celorlalte natiuniL. Dada si Odyssea,
Gerusalemme liberata or Lusiadas, Don Quijote, cteva din dramele lui Shakespeare,
Calderon si Corneille, din comediile lui Molire si ale lui Goldoni, din romanele
straine cele mai frumoase i mai morale, - toate acestea ilustrate - carti pentru
vulgarizarea stiintelor ca geografia fizica a lui Huxley, istoria pmantului de Brothier,
opere privitoare la agricultur, grdinarie altele, ar raspunde inteun mod minunat
scopului ce urmariti. Si ca o incoronare a tuturor acestora, ar trebui O. se elaboreze
o geografie a Romniei si a trilor locuite de Romani, ins nu o geografie, searbd
si uscata, ca acelea ce se propun in scoale, ci o geografie pitoresc, bazat pe
autopsie, inspirat de dragostea aril, o opera in care tara noastra s fie inatisata
ca ceva organic, insufletit, unde fiecare pagina s faca (s) vibreze, inima cititorului.
0 asemenea carte nu numai ar face Romnilor patria lor mai bine cunoscuta, ci
i-ar face s'o iubeasca nu ca pe o abstractitme stiintifica, ci ca pe o mama".
In aceasta parte a propunerilor, omul de carte iO da inteadevr drumul
Lucruri frumoase if vin in condeiu, visuri dela masa de chit, acea culegere de
traduced din toate literaturile lumii, si uit aproape ca trebue sa se gandeasc
numai la bibliotecile satului, si inca pentru a caror inzestrare Ministrul nu putea
s puna la indemn deocamdata cleat 100 de lei de fiecare I Noi nu ne mai
putem inchipui astzi o biblioteca popular fr Povestile lui Ion Creanga, din
clasicii romni nii lipseau libradilor vremii cele mai de seaml lucrari si ar fi
urmat, in loc s tiparirn o culegere din acesti clasici, ramas pang in zilele noastre
I
o datorie pe care nu ne-am implinit-o dect in parte, ar fi urmat s punem in
romneste versurile cavaleresti ale lui Torquato Tasso sau incurcaturile dramatice
ale lui Calderon si Goldoni I In tot cazul si cel putin atunci, pe acestea tranii
puteau O. le mai astepte I
Ceeace ramne ins adevarat este el aceste propuneri au trecut ca un fulger
lung prin nestiinta sau nepasarea vremii fat de grija pentru bibliotecile populare.
Ele au aka:tuft programul de aproape dotazeci de ani dup aceea al Ministerului
si al Casei Scoalelor. Se gsise in sfrsit cineva, fie si din insrcinare, s gindeasc
la un lucru de toti uitat, si a fost ca o cadere de solzi de pe ochi si ca o 'Meantare f Ara margini. Tot ce nu s'a putut aduce la indeplinire numai cleat a fost luat
si reluat, cu indrtnicie mai tarziu. Gindul, de Oda, att de cald rostit, al unei
geografii pitoresti a Romniei, a dat nastere in cele din urma Romniei pitoresti
a lui Vlahuta, care n'a fost sa vada lumina dect in legatura cu expozitia cea mare
romneasc dela 1906 si la trei ani dupace propunatorul, el insus prcifesor de

geografie, plecase dintre cei vii. Radacinile el sunt ins aci, in acest raport dela
1898 si in planul dintal la noi al unor biblioteci ale satului.
Incheerea este un adevarat cntec de biruint :
Sunt convins, Domnule Ministru, ca bibliotecile scolare intocmite dupa planul
schitat mai sus, sau, dupa altul cam asa, vor opera o insemnata imbunatatire moral,
intelectuala si material in soarta clasei, pe care ati avut-o in vedere, cnd m'ati
onorat cu aceasta insarcinare ; ca multe ore, care acum se pierd in trandavie si
vitii, vor fi intrebuintate de aci inainte in qcupatii nu numai nevinovate, dar inch'
www.dacoromanica.ro
11
pline de cele mai inalte si mai deosebite placed. Nu m pot opri de a prezice c
ele vo ameliora pe tranul roman sub intreitul punct de vedere al inteligentei, al
simtirii si al actiunii. $i ameliorarea omului va ameliora tot ce el produce. In
desert avem o tatit binecuvantat intre atatea taxi ale lumii, dacA poporul nu stie
s se foloseascA de &Lisa, i niciodat poporul nu se va putea folosi de dansa,
pe cat timp inteligenta sa nu va avea orizonturi mai largi si energia sa nu va tinde
care o int mai inaltA. Omul este marele instrument care produce toate, care
preface pustia in campii roditoare i campiile in adevArate paradise pAmantesti. In
timpul lernei sau chiar vara in zile de sarbAtoare si de odihn, cand munca trupeasch este suspendat si plugurile zac in cosare, trebue s se produc alt proces
tot asa de important pentru viala omului ca si acela ce se produce in zilele de
muncA trupeascA trebue ca omul s-si indestuleze trebuintele sufletesti, s-si inobileze
mintea si inima, s inmagazineze noi energii morale si intelectuale, spre a-ti imbu-
!MAO felul de viat prin imbunttirea felului su de gandire si de munc. Tot ce

contribue a face un popor mai intelept, mai moral si mai drept cugettor, sporeste
fArA indoialfi bogAtia i fericirea lui. Sunt sigur, Domnule Ministru, cA fiecare ban
ce yeti pune la intocmirea si prosperarea bibliotecilor populare, inobiland distractiile
populatiei rurale, va fi mai tarziu castigat cu o mare doband in cresterea productiei Aril si a bunului traiu al locuitorilor ei, va fi o economie realizat asupra
urmAririlor politienesti si a temnitelor. Adevratele noastre arsenale pentru asigurarea
linitei si a ordinei publice trebuie s fie scoalele si bibliotecile. Cand mintea stea-
nului nostru va fi destul de lurninat prin educatie, in care bibliotecile rurale vor
desvarsi ceeace scoala rural numai a inceput, el va gsi plAcere in exercitiul
intelectului su, va invta mai bine s respecte persoana si averea sa ca i pe a
altora, precum si autoritatea legitim, va rade insus de superstitiile grosolane care
astazi il tin pe loc sau il injosesc, se va deprinde s caute un leac rational si eficace
la suferintele inerente conditiunii omenesti si nu va fi gata s urmeze cu usurint
pe amagitorii cari i pun inainte spectrul unor sperante desarte, va fugi de acele
petreceri cari Ii intunec mintea si ji mineaz corpul, pentruca s guste plAcerile
superioare ale tranului cult",
Acolo unde vorbeste mai sus Anghel Dernetriescu de ,,biblioteci scolare",
trebue s fie o scApare de condeiu. Cel mult biblioteci asezate la scoal, dar nu
scolare, adicA pentru scolari. Daruri de cArti de premii copiilor de steni sau mici
biblioteci pentru ei se fAcuser si mai inainte. Lucrul indrsnet si nou de randul
acesta, ceeace ne face s ne oprim si noi atat de mult, ca si cum ne-am uita la
o stea necunoscut, ivit intre celelalte, obisnuite, pe cer, era tocrnai biblioteca
satului pentru oameni mari. Ea putea, incAodat o spunern, in lips de alt cldire
potrivit, sit fie adapostit la scoal, dar nu era, Doamne fereste, pentru scolari.
Plin de invtturi este ins hotrirea pe care Ministrul Haret a scris-o cu
mana lui, cu scrierea subtire si repede, de orn pus pe treabA, peste toatA hartia
rmas alb a raportului. Ea arat, atat tragerea de inim adevrat pentru lucrul
pe care il pornise, cat si marea pricepere i marele sirnt gospodresc al ornului,
Cei cari cunosc munca, nu in campul scolar, ci in cel cultural, a Ministerului si in
deosebi a Casei $coalelor, vor gsi aci, cu mirare i cu bucurie, programul lor de
lucru, in putere si astazi, dup aproape patruzeci de ani si dup atatea schimbri
prin care tam si neamul romanesc au trecut,
16. I. 98, Se va multumi D-lui A. Dernetriescu pentru lucrarea sa, si pentru
ideile ce ne suggereazfi. Raportul de fat se va publica in Monitor i in Buletin.
Lista propus de d. Demetrescu se aprob, cu urmAtoarele modificAri : se suprim
Charta Romtiniei, de oarece fiecare scoal va avea o colectie complet de chArti,
Wand parte din dotatia lor didacticA ; se va adAugi traductia lucrArii de agricultur
a lui Cormenin, fAcut acum cativa ani pentru Minister de D. R. Rosetti, precum
si unele din scrierile D-lui Aurelian relative la agricultur i economia rurale, si
www.dacoromanica.ro
12
SOCIOLOOIE ROMANEASCA
cartea sa Tara noastr, Se va adlugi monografia Cur Ili de Arges, publicatI de
Minister in 1887 si lucratA de Gr, Tocilescu ; in lipsa ei, se va cerceta asupra conditiilor in cari se va putea procura lucrarea litograficA despre care vorbeste acest
raport. Se va cere stabilimentelor litografice Socec, C. Gbl si celorlalte mai insemnate
sA facA oferte, pentru procurarea litograffflor portretelor oamenilor insemnati ai OHL
SA mi se procure ate un exemplar din Geografia fizieti de Huxley si din Is loria
pilmeintului de Brothier. Pentru executarea traductiilor din clasicii strAini, se va
aviza mai trziu ; deocamdatA se va face intrebare Academiel Romne dacA poate
dispune, in favoarea bibliotecilor rurale de vreun numAr de traductii premiate din
autorii antici, precum si din alte lucrAri premiate, cari ar putea convent clacI nu
sit se cerceteze cu ce pret s'ar putea procura. Se va rugs d. VlahutA s se insArcineze
cu alchtuirea unei Geografii pitorefti a Romniei. Se va modifica redactia art. din
bugetul Casel Scolilor, in sensul ca fondul acolo prevAzut sA poatA servi si pentru
dotatia bibliotecilor rurale, si pentru premiarea de scrieri si traduceri destinate acestor
biblioteci. Se va insArcina d. Revizor scolar de Vfilcea a alcAtui un proiect de regulament
cat de concis asupra functionArii bibliotecilor rurale ; va cAuta sA stabileasa garantii
serioase pentru conservarea lor, sA prevadA regule clare si lesne de OUR asupra
imprumutArli cArtilor. Se va lua intelegere cu librarii pentru procurarea, cu rabat
ct de mare, a cArtilor si cu directia penitenciarelor pentru legarea lor in conditii
bune de pret si soliditate, D-nil Revizori vor fi invitati a indica, cari sunt scolile
din circumscriptiile lor unde se pot stabili biblioteci rurale. Conditiile ce se cer
pentru aceasta sunt : scoala sA aibA local propriu, in bune conditii ; sA existe o mobilA
oarecare (dulap sau altceva), unde sA se poatA inchide sub chee cArtile ; invAtAtorul s
fie om de incredere, bine pAtruns de datoriile lui si de insemnAtatea rolului lui in sat
Dupl rapoartele d-lor Revizori se va fixa lista scolilor rurale unde se vor crea biblioteci".
Ceeace rAmne minunat nu este numai aceastA migalA, care nu uitA nimic,
dar cl tot ce se trece aici se si implineste din cuvnt in cuvint, foarte repede.
Parc sunt poruncile unui comandant de osti, pe care aghiotantii si curierii le
primesc si le poartA la toate colturile frontului de bAtae. Librarii se pun in tnicare

si trimit liste de cArti ; revizorii inainteaz1 propuneri de scoli potrivite ; cel insArcinat cu alcAtuirea regulamentului il ticlueste in cel mai scurt timp. In cuvintele
cu care il insoteste, acesta desvAlue si cteva lucruri destul de insemnate.
Intiu, cA la acea vreme nu se gAsea in satele noastre niciun fel de biblio-
tea. popularl. Vorbea revizorul de Vlcea, de unde din tiparnita dela Govora,
asezatA frumos la o rAscruce de drumuri de deal, plecase in alte secole attea
cArti pentru popor. Apoi, cA, in implinirea gndului de imbunAtAtire a soartei
tAranilor, dintre cele trei mijloace : o revistA pentru toti, Haret o dAduse in Albina"
infiintatA cu un an inainte ; bibliotecile populare, le punea de acum la cale ; si, in
sfarsit, al treilea mijloc, intrebuintat de Grnswik (omul a vrut sA scrie Grundtwig)
in Danemarca, universitAtile populare, le avea cel putin in vedere, atunci cind
poftea sA tie o conferintA despre ele, la Bucuresti, pe cunoscutul profesor danez

Age Benedictsen. Aceste universitAti populare nu sunt altceva decal scolile tArInesti,
care au fost infiintate la noi numai de trei ani incoace si sunt irnbrAtisate cu atita
insufletire de Want Haret, cu mintea lui cuprinzatoare, nu le uitase nici pe ele.
DupAce, 'Ana si amintirea li se pierduse, ingropate intr'un dosar cu hrtii ingAlbenite

ale Ministerului, iatA cli la plinirea vremurilor si reinviate de alt ministru, din
propriu indemn si fArA sA stie de visul inaintasului, ele les din nou la ivealli. Cei
cari se mai mill de rostul lor, au sA se mire poate mai putin atunci cnd vor
afla acest mic amAnunt.
Iar, pentru legAtura dintre ce a fost sau putea sl fie, si luptele noastre de
astAzi, cnd luArn din nou si adncim gnduri vechi, intAmplarea cu profesorul Age
Benedictsen, cunostinta cu aceastA pasiire cAlAtoare dela MiazAnoapte, nu este rAu
sfi ne tie o clipA. Scria ziarul ,,Vointa NationalA" dela 13 Februarie 1898 :
www.dacoromanica.ro
13
,,D. Age Benedictsen, profesor de geografie la universitatea rurall din Danemarca (erau mai multe zeci de ase nenea universitati", dar cel care face insemnarea
se vede ca. nu Ole I), care a plecat de 7 luni spre a cAlAtori mai cu searnA prin
Asia Mica, se afl de 4 zile in capital, unde a venit direct dela Constantinopol,
cu precedenta curs a vaporului Meteor" (a fost cea din urma curs fAcut cu
bine de acest vapor romanesc, pentrua in cea numaidecat urmAtoare s'a inecat pe
o vreme de furtun, la capul $abla, pe atunci bulgresc).
D. Age Benedictsen era hotrit a petrece numai 24 de ore in Bucure0i qi

luase nc dela Constanta biletul su de drum de fier 'Ara la Berlin, de unde
trebuia s se intoarcii in Danemarca,
Insi, multumit unei intamplri, cl. Meissner, inspector general al invfitamantului
primar, a fAcut cunoOnt cu acest strain i uimit de cuno0intele sale atat geografice
cat i de istorie i a strii sociale a Romaniei, l-a prezintat d-lui Ministru Spiru
Haret, unde a pranzit Marti seara, provocand prin vasta sa cultur qi o memorie
extraordinarA, o adevrat admiratie. Sub un aspect de altminteri foarte simplu se
ascunde in d, Age Benedictsen un orn de o valoare reala.
Azi, d, Age Benedictsen a pranzit la d, St. Sihleanu, secretar general al
Ministerului Cultelor i Instructiunii Publice, care sper a-1 mai tine cateva zile
pentru a face aici o conferint asupra universittii rurale.
Ca profesor de geografie d. Age Benedictsen a facut un studiu asupra
Romaniei, fr ins a fi venit vreodat in tar& Istoria Romaniei o cunottte desvarsit, precum i starea social a tranului roman".
In aceeag searA, de 13 Februarie 1898, oaspetele de departe a tinut o confering in limba francezl la Universitatea din Bucureti, despre universitatile trane#i daneze, incheind cu urmatorul indemn ; cuprinsul conferintei a fost povestit
pe larg in dota numere din revista Albina", 25 0 26 dela 22 i 29 Martie 1898:
,,Ni s'a spus impotriv, de care oameni priceputi in treburile gcoalei, c
numrul neqtiutorilor de carte ar fi prea mare in aceast tarA i c ati avea Inca
mult de lucru s aduceti la indeplinire invtmantul pentru toti, inainte s v
puteti gandi la gcoli mai inalte trne0i. Imi dau seama de aceste greutati, dar
cred c ar fi o grealA s oteptati mai intaiu acel timp inch* indeprtat cand toat
lumea va qti s citeascA i sl scrie. Cunoscute fiind insu0rile deosebite ale mintii
poporului roman, ar fi un mare pleat s nu-1 duceti cat mai curand la lumina".
Adanci qi profetice cuvinte, care mai rsunl i astazi printre noi ca intaiul
indemn i drum, ridicate pentru infiintarea colilor tranqti, i atat dela locul lor
qi pentru bibliotecile satului, indemn i drum ridicate de cAtre un om venit aici parcA
anume de aceea din tara celei mai luminate gi mai instrite tranimi
HotArirea de infiintare a bibliotecilor populare are data de 16 Octomvrie
I
1898, este inregistrat la Ministerul Instructiunii Publice i al Cultelor la 25 Noemvrie
a fost tiprit in Monitorul Oficial la 2 Decemvrie acelaq an. Inceputul ei sun

astfel : Se infiinteazA acum deodat un numr de 320 de biblioteci populare pe
langl coalele rurale". Este vorba, prin urmare, de biblioteci trneqt, nu de
si
biblioteci populare in inteles apusean, adicA mai mult pentru oraqe, unde se intalnesc
0 eel mai multi cititori i bibliotecile pentru toti trebue sa-si zic populare, ca s
se deosebeascl de bibliotecile cele mari, pentru cercetAtori, in a cAror umbra se

desvolt. Deodat" inseamn aici deocamdat", destinuind gandul unei intregiri,
iar numarul tocmai de 320, nici mai molt nici mai putin, insearnn cate 10 biblioteci
de fiecare din cele 32 de judete ale Ora romane0i de atunci. Ca pild de sate
alese, iat la Ilfov : Chirnogi, Chiseletele, Cocioc, Dridu, Fierbinti, Bolintinu din Vale,
Maia, Radovan, Stoene.vti, Palanga, Vereqti-Obedeni. Niciunul nu-si mai aduce aminte
de cinstea care ha ajuns ; iar de cArtile inceputului nu se mai pstreazA nici urma.
CArtile la care s'a oprit Ministerul, au fost, in cea mai mare parte cele
propuse de Anghel Demetrieseu. S'au mai adaus revista enciclopediel", Gazeta
www.dacoromanica.ro
14
steanului 0 revista Albina". Teatrul lui Alexandri, singur a ramas pe dinafara,

dar nu lipseau Fntina Blanduziei si Ovidiu. Nu se vede nici c ar fi fost trimis
volumul lui Tocilescu despre Curtea de Argq, tiprit la noua trnosire a bisericii,
dui:4 ce fusese inoit, dar volum prea greu, bogat i nepotrivit cu o bibliotec de
sat. De asemenea, din hrtiile din dosarul Ministerului Scoalelor se dovedete c
Haret a cumprat cartea frantuzeasca a lui Brothier, ca s vad despre ce este
vorba i dac ar fi inteadevr nimerit sa fie tradus, dar oat. Crtile au fost
trimise de librria Socec, insotite de o list tiparit, care era intoars Ministerului,
vzuth i semnat, ca adeverint de primire. Din acea list, care este dela inceputul lui 1899, vedem el la artile vechi s'au adaus, Wand impreun 50 de
volume: 1848 de C. Colescu-Vartia ; Cluza desenului de Hegel ; Povestea lui
Traian de Alexandrescu; Mormntul lui Stefan cel Mare de Olnescu ; Atlas de
Kieppert ; Pomul micului Ionel; Dorul copilului ; Copiii pdurii ; Traducerile mele
de Catafany i Notite istorice asupra Brladului. Zestrea crtilor pentru toti se

imbogtea, dar ea fiind hotrit i pus la indemn de Minister, f Ara niciun
amestec local, nu tia s rspund $ acestor trebuinte locale, Biblioteca pierdea,
de aceea, din viociune. Un sat, de pild, din muntii Vlcii, avea de citit o carte
de viticultur, devi nu-1 privea deloc, pentrua strugurii nu cresc pe piatr, i
n'avea o carte despre lemnrit, sau putea s se cufunde in Notitele istorice ale
Brladului, cnd nu gsea nimic despre leagnul oltenesc al Basarabilor qi despre
mnstirile care cresteazI cu aurite cruci zarea lui.
Bibliotecile satului aveau, inc din ziva cnd s'au infiintat, qi un regulament.
Schitat de un revizor colar, el este prelucrat in intregime chiar de mna lui Haret
qi apoi inchegat, ap cum a fost primit de Regele Carol I prin Decretul Regal dat
in Castelul Pelq la 16 Octombrie 1898, de catre d-1 C. Meissner, pe atunci inspector general al invtmntului. Anevoe s'ar fi putut slii gseasca mai mari printi I
El se chiarn Regulament pentru functionarea bibliotecilor populare" qi intrece
putin gndul care-i fusese pus la temelie. Poate pentrucl era menit sh cuprind in
viitor i alte biblioteci, dect numai pe cele trneqti.
Articolul 1 zice: Pe lng coalele primare urbane i rurale se vor infiinta
treptat biblioteci populare care vor fi puse la dispozitia publicului i vor functiona
sub conducerea i ingrijirea directorului sau dirigintelui coalei". Ca o ap care
iese din matc i umple cfimpul, gndul lui Haret, intrat pe mna ajutoarelui lui,
incepea s treac prin tot felul de schimbri. In articolul 2 se arat de unde vin
crtile : din cArti procurate de Stat, judet sau comun ; din donatii particulare ;
din art{ care erau proprietatea coalei sau din crti cumprate dupa aceea. Pentru
wzarea pe materii, se d urmtoarea imprtire: religie, filosofie (psihologie, logia,
eticA etc.), pedagogie i didacticA ; economie politicA, legislatie, administratie, istorie
i biografii ; geogr.afie i cltorii ; literatur (poezii, teatru, nuvele romane); tiinte
matematice ; tiinte fizico-naturale ; limbistic; agricultur, industrie, comert, me-
tetig ; diverse, Aceasta, cfind biblioteca ajunge ,,s cuprind mai mult de una sut
de opuri". In alt articol se prevede ea volumele se pot citi pe loc sau se pot
imprumuta acasi. Directorul colii trebue s fac in fiecare an o dare de seam
despre mersul bibliotecii. Regulamentul este, insfirit, insotit de doul formulare,
unul de catalog inventar i cellalt de catalog pe materii.
Orict de mare a fost gndul din care au luat na0ere bibliotecile satului si
orict de gospodrit inceputul lor, ele nu 0-au putut ajunge scopul, Treizeci .1 cinci
de ani s'a mers pe acelao drum, pin se se vad ea el duce, in cele din urm,
inteo fundItura.
EMANOIL BUCUTA
www.dacoromanica.ro
MONOGRAFIA COMUNEI ANT

- MATERIALE PRIVITOARE LA STATISTICA DEMOGRAFICA
1 ECONOMICA A COMUNEI-
I. METODA STATISTICA IN CERCETAREA MONOGRAFICA

Metoda statistic este una din pretioasele metode de cercetare sociologic& a
satelor, folosit in monografie. Aceast metocl const in inregistrarea numerica a
fenomenelor, inregistrare care se executa pe teren dup norme dinainte hotarite
in vederea cercetrii problemelor propuse 0 care stabileste rezultate bazate pe
relatiile cantitative ale fenomenelor studiate.

Deosebirea fundamental intre aceast metod qi celelalte discipline folosite
in cercetarea sociologica a satului este aceea c metoda statistica formuleaz concluziile pe baza cercetrii totalittii elementare aflate in unitatea considerata, totaMate care insa nu se considera deck cantitativ, in timp ce celelalte metode
deobiceiu cerceteaza aprofundat anumite elemente caracteristice sau grupuri de
elemente &and astfel rezultate calitative,
Cercetarea problemelor cu ajutorul metodei statistice prezint anumite avantaje care caracterizeaza aceasta metoda, 0 observatie cantitativ, bazata pe masurki 0 numarari anterioare c4tiga in primul rand in preciziune; deasemenea observatiunea statistical este complectti deoarece se sprijin pe intregul material cercetat : intocmirea unei situatii numerice necesit examinarea tuturor cazurilor ce
s'ar prezenta in unitatea studiata, In sfar0t, observatia statistic este obiectivel fiindc
ea se bazeaza pe rezultatele unei munci mecanizate, - inregistrare numerica, in care opinia subiectiva a observatorului nu poate juca deck un rol cu totul neins emnat.
.Aa dar o observatie statistical - cantitativa raspunde la conditiunile fundamentale ce trebue s le indeplineasc o observatie ca s serveasca drept material
documentar in monografia sociologica.
Faptul c metoda statistica nu poate opera deck cu o mass de elemente
care pot fi numarate sau masurate limiteaza in mod automat campul ski de aplicatie.
Cum ins metoda statistica nu este deck o metoda, ea nu are scopurile qi

problemele proprii. Ea lucreaz numai pentru rezolvirea problemelor puse de alte
0iinte. Deaceia qi discutia rezultatelor obtinute prin cercetare statistica revine disciplinelor care au ridicat problemele respective.
Pentru a lamuri posibilitatea de colaborare intre metoda statistica qi celelalte
discipline, dam mai jos un exemplu din cercetare economica a satului :
Stabilirea unui sau mai multor tipuri de gospodrii tarane0i precum 0 studiul
amanuntit al acestor tipuri constitue domeniul 0iintei economice, Iar stabiBrea importantei relative a fiecrui tip de gospodarie, in cadrul satului intreg,
revine metodei statistice : pentru aceasta se efectuiaza o operatiune statistica
care consta in numrarea tuturor gospodarlilor din sat cari apartin tipului stabilit,
pentruca apoi suma lor s fie comparat (impartitaj cu numrul total al gospodriilor din sat, obtinandu-se astfel coeficientul de important a tipului respectiv
de gospodrie din satul cercetat.
Rezultatul obtinut prin cercetarea economica - studiul tipurilor de gospodarii,
combinat cu rezultatul stabilit de cercetarea statistica - determinarea importantei
relative a fiecarui tip de gospodarie, infatigeaza situatia economic& reala a satului
studiat.
www.dacoromanica.ro
16
SOCIOLOGLE ROMANEASCA
Este evident ci acest exemplu nu epuizeazi rolul ce-1 are metoda statistici
in cercetirile monografice. Astfel aceasta metodi servegte chiar pentru determinarea tipurilor insigi precum gi pentru aprofundarea analizei tipurilor de gospodirii
prin cercetarea repartizirii elementelor componente ale gospodiriei dupi diferite
tipuri gi a. m, d.
Faze le cerceldrii stalistice
Cercetarea statistici in cadrul unei monografii sociologice se compune din
urmitoarele faze :
1) inventarierea elementelor,
2) gruparea lor,
3) stabilirea regularittilor in distributia reciproc a elementelor.
Aceste faze, in cadrul exemplului nostru de mai sus ar fi : 1) numararea
.
tuturor gospodirillor din sat cu specificarea caracteristicilor fiecirea (suprafata

exploatati, inventarul viu gi mort, etc.) 2) numirarea gospodiriilor de fiecare tip 0
3) stabilirea repartizirii elementelor economice gi demografice din fiecare tip de
gospodirie (raport intre buni stare gi numrul copiilor nscuti sau morti, gtiinti
de carte, starea morali etc.),
Prima operatiune - inventarierea sau recensimintul - este gi cea care
cere cea mai multi precautiune spre a se feri de eventualitatea culegerii defectuoase a unui material care ar putea compromite concluziile ce se vor trage din
prelucrarea acestuia, Recensimntul se efectuiazi prin inscrierea tuturor elementelor cari sunt interesante pentru cercetare pe fige anume pregtite, uncle sub forma
de intrebri (sau titluri) sunt inscrise toate problemele care vor fi supuse prelucririi statistice,
Aceast inventariere presupune aga dar nu numai stabilirea prealabill a
problemelor ce se vor cerceta ci gi a tipurilor de rispunsuri care se vor inscrie la
fiecare rubrici, Aceste rispunsuri degi in majoritatea cazurilor se reduc la simple
clasificiri logice ale fenomenelor studiate (vrsta persoanelor in ani impliniti, suprafata exploatati in hectare, datoriile in Lei etc.), necesit totugi cteodati
oarecari modificiri sau ajustri ce se stabilesc pe loc, in mod deosebit dela sat la sat,
deoarece cercetarea extrem de detailati folosit in cadrul unei monografii nu ingidue elaborarea unei fige cu norme generale, care ar putea fi admise firi nici-o
schimbare in orice colt al Aril. Deaceia supravegherea gi indrumarea la intocmirea
figelor statistice de citre o persoani competint apare ca o necesitate, garantnd
astfel unitatea metodei de culegerea materialului executat de mai multi echipieri,
Devi inventarierea deobicelu nu se face decit pentru a rispunde la probleme
precise, puse dinainte, totugi cadrul unei monografii sociologice nu exclude nici
inregistrarea simpli, pur mecanici a tuturor elementelor care ar putea fi supuse
acestei operatiuni, - inventarierea general care ar avea sens pentru a prezenta

un material pentru alti cercetitori, pentru studierea altor probleme decit a celor
propuse in monografia ce se efectuiazi.
Tehnica de lucru a primei operatiuni este aproape aceiag ca gi a unui recensimnt
obignuit, cu deosebire ci formularul este mult mai complect 0 necesiti oarecare
culturi, buni credinti gi mai ales iscusint din partea persoanelor care-1 complecteazi,
pentru a obtine rispunsuri exacte 0 sincere la toate intrebrile puse.

Pentru complectarea figelor satul se imparte in sectoare bine delimitate care
se incredinteazi recenzorilor. Este de preferat ca fiecare recenzor si fie intovirigit de citre un intelectual localnic care 1-ar ajuta la controlul rispunsurilor. Inainte
de inceperea operatiunilor, recensorul este obligat si, faci un plan sumar al sectorului,
notAnd fiecare ms din sector, pe care-o anuleazi treptat pe misur ce gi-a
complectat figa respectiv 1 Gregala care trebuie si fie evitati este acea de omiwww.dacoromanica.ro
v3StrgNIWOU 71D070003
Muzeul Satultti Rominesc
7,,
-4,114.
4
"
44
Mesterul Pavel Fanu din Sarbova, (jud. Timis-Torontal).
Lemnarul Vasile Gazda din Salciva de jos, (jud. Turda).'
www.dacoromanica.ro
Muzeul Saint lid Rozninesc

Gn
4-
'3
14-
3.
f.
.,
AC
rr ry
i
! -. ,:'''' 0
'''. '
,
4111
er--
i
.
--.-
_ --,i
4-T
IMF
* '-'7'
,..--,..-"' .-,.........''
''' -"
_ -.
..0e ..,
Fr,
--g--....,
...,,,..--?...-,--:._-.1.,
- .4
.....
Mesterii Mnkila Lupulescu 5i Dumitru Dimisel din Curtisoara, (jud. Gorj).
3-
"
ezd.
.4
'11
of-tk.
II
-
ro.
'
Amiu
'4
"-V
.11,_',
. & .4. '
4 tf , ...%
,,...
,..,..,..../.1z,...
,
,r?
,...
...
L.
.--
'
:.,
46
,---.....4. .,--,....
LS
".
9,...4.1kIr.."--.
4'.4'3........
-1...
'
7.
....
:tt.z,, -.,77:.'.
..-3
1 lti. I ttngt4,- t *
..w_.,..____.....f....e.g..._ .._....--_
Mesterii lemnari Ion Buleandra, Ncolae Cioara, Vasile Gazda, Chid 151 Buleandr
Crucita Bota din &lc-Ma de jos, Tara Motilor, (jud. Turda).
www.dacoromanica.ro
i femeia
Muzeul Satului Romnesc
Pescara Efim Trofim i Sidor Ciorbac, din Jurilofca, (jud. Tulcea).
:::.
TT..
.'
Z..;
- ...
r'
r
.,
.,
"
..:
......---....*
..7 '
"
1.11V
41
'
g.
-,_ - "r-'.
....................*._..............
''
E..
..av '
A,'
'16
:.
Ng
.3."...,:. ,vvi
- ..,,
-.4,---...-.
.1 ....!!!4,-7111$7477-...-,--..-"_..-"7,N.
'`,..
...
..
'
..
'
A.N7_
141.Zk ,4;
A.
4.
050,7;4
?"!..
`,'C-
r.
o,
*4
.g
r4
Mesterii lemnari Ion Bncil, Ion Moroianu, Ion Mitoi Buna, Mihai Mila i Ion Apostol din
Traisteni, (iud. Prahova) i tovarisul lor Ion Neagu lemnar din Roata, (jud. Vlasca).
www.dacoromanica.ro
NEASCA
Muzeul Satului Rominesc
Ji
i"
,
Me Vern] Hotika Gavrila-Herenta din Ieud, (Marainure*),
MWerii Alexandru Rogozea si Ion Munteanu din Drgus,
www.dacoromanica.ro
(iud. FglrW,
17
siune a caselor nerecenzate sau inscrierea raspunsurilor incomplecte sau mincinoase, Operatiunea de recensare poate s dureze mai mult timp, reducandu-se
eventualele schimbri in situatia populatiei din momentul inceperei luerrilor.
A doua operatiune - gruparea elementelor inscrise pe fise - necesit o
stabilire prealabil a gradatiunilor,

normelor de clasificare, care ar permite raportarea la acestea elementelor inventariate prin prima operatiune.
Spre deosebire de clasificarile obisnuite de alte metode, care se fac dup
proprietti ce se pastreazi in grupul intreg (caracteristici generice), astfel ca studiind
un individ s cunoastem totalitatea grupului, - metoda statistic recurge la clasificarea dup caracteristici tipice" caracteristici care se gsese distribuite in masse,
in cantitti neegale la fiecare individ (intinderea suprafetii exploatate a gospodriilor, numrul copiilor din familie etc).
Paralel cu stabilirea caracteristicilor tipice, vine inch' o operatiune - sta-
bilirea gradatiunilor unittilor de msur, la care se repartizeaz caracteristicele

stabilite.
In cele mai multe cazuri aceast operatiune nu prezint nici o greutate

este dictat de logica, normele de clasificare fiind cele admise in statisticile internationale. Se impune numai micsorarea numruiui de subdiviziuni, din cauza numrului relativ redus al elementelor ce se obtin in cercetarea unei unitti mid (a
satului), deoarece in calcularea coeficientilor stabili nu ne putem baza pe un numr
prea restrns de elemente.
Stabilirea caracteristicilor tipice si a gradatiunilor devine mai grea numai in
domeniile unde elementul cantitativ este mai putin pronuntat sau daca apare ca
rezultat de conlucrare a mai multor caracteristici (gradatiuni de starea material,
care depind de suprafata exploatrii, numrul vitelor, venituri extraordinare etc.
sau gradatiuni in calificative cultura, moralitate, superstitiozitate, etc).
In asemenea cazuri, atat determinarea ns caracteristicilor tipice distincte,
ct si a gradatiunilor lor prezint o problem speciall care ar putea fi si ea studat in prealabil in cadrul monografiei sociologice a satelor.
Tehnica de lucru pentru gruparea elementelor const asa dar in primul rnd
in stabilirea gradatiunilor jar apoi in simpla numrare a tuturor elementelor inscrise
in fise care corespund fiecarula din grupurile stabilite. Cifrele absolute, obtinute din
aceste numrri deobiceiu se transform in cele relative ( oh) prin imprtire prin
totalul elementelor similare, sau a celor aflate din grup si apoi se compard cu rezultatele respective obtinute de alte cercetri similare.
Aceasta operatiune poate fi facut si in afara satului cercetat, devi este de
preferat ea echipierii cari lucreaz la complectarea fiselor s aib cunostint de
clasifichrile cari s'au admis, ceeace va folosi att7exactitti rezultatelor ct si pentru
a scuti pe recenzori de culegerea amnuntelor inutile.
A treia operatiune statistia stabilirea regularittilor in distributia reciproc
a elementelor studiate - const in clasificarea simultan a elementelor dup mai
multe criterii, din care s rezulte relatiile functionale si a dependentelor ce ar
exista intre diferitii coeficienti de regularitate.

Aceast operatiune serveste pentru evidentierea structurii intime a fenomenelor
din punct de vedere cantitativ precum si a modificarii ce intervine in aceast

structur in grupuri de elemente clasificate dup anumite criterii.
Astfel urrnrim repartizarea pe categorii a intinderilor din diferite categorii
de eiploatri, mortalitatea infantill pe familii in raport cu starea lor material si a. m, d.
Unii din coeficientii de regularitate stabilite prin metoda statistica sunt de o sta-
bilitate considerabil ceeace a facut pe unii cercettori s cread c prin simple
observatiuni statistice s'au putut descoperi anumite legi biologice sau economice. In
realitate, stabilitatea coeficientilor nu arat deefit c fortele . sau legile care le
www.dacoromanica.ro
18
cauzeazd sunt de o stabilitate considerabilg, Eau din contra di rezultatul actiunii

mal multor forte se anuleaz la un moment dat, suprapunndu-se
Un coeficient statistic nu este altceva decit o msurA matematich a actiunii
comune a mai multor cauze, care nu poate s serveascA drept o explicatie calitativii a fenomenelor.
Statistica, dupA definitia data de Bow ly, nu serveste decit pentru mAsurarea
organismului social.
II.MONOGRAFIA FISELOR STATISTICE

Fi$e
Fisa folositA pentru cercetarea problemelor demografice si economice din

corn. Sant a fost cea intocmitii de Seminarul de sociologie (sectia monograficA) in
cursul monografiilor din corm Dr Agus (FAgAras) qi Runcu, (Gorj), odatA cu stabilirea
problernelor care se vor cerceta cu ajutorul acestei metode.

Fisa se compune din douti pArti foaia de familie si foaia econornicii. In
prima foaie se inscriu cunostintele demografice, restabilindu-se familia in mod
complect (ambii pArinti, chiar dacA unul din ei este mort, toti copiii nominal, inclusiv
acei cari intretimp au plecat din familie sau aumurit, precum numArul avorturilor
sau niiscutilor morti). DacA in gospodArie se gsesc 2 familii (2 perechi
clistitoriti) se intrunesc 2 foi de familie deosebite. Pe aceastA foaie se mai inscriu
datele privitoare la locuintI (felul constructiei, numArul camerelor), felul alimentatiei
cu apl, felul latrinei etc.)
Foaia economicA cuprinde toate datele privitoare la exploatarea agricolA
(suprafetele in posesiune si in exploatare, repartizate pe categorii), meserii, inventar
'viu si mort, situatia financiarl a gospodAriei, precum i amAnuntele asupra evolutiei gospodAriei cumpArAri i vnzAri de terenuri, inzestrAri etc.
Cornplectarea fi$elor
Prima operatiune statisticA, recesAmnt, s'a fAcut in com. Sant in lunile Iulie
si August 1935 de cAtre echipa regalA sub supravegherea d-lui N. Popescu, seful
echipei. AceastA operatiune a fost incredintatA echipei pe de o parte pentru obtinerea materialului necesar monografiei, iar pe de altA parte pentru a inlesni gi
prilejui echipei contactul 1 cunoasterea vietii intime a sAtenilor.
Prelucrarea materialului - clasificarea i numArarea elementelor inscrise pe
fige - s'a fAcut la Seminarul de Sociologie in cursul lunilorFebruarie i Martie 1936.
Populajia
Comuna Sant (propriu zisA) se compune de 457 de gospodArii. La acest nun:Lr
se mai adaogA altele 37 de gospodArii aflate in cAtunul Valea Mare, situat la

distantA de circa 6 km. precum i populatiunea care locueste in cuprinsul fabricei
de lemne Valea Mare" (filiala Soc. Regna) pentru care s'au mai complectat incl
25 foi de familie. In acest din urmA grup a intrat numai populatia statornicA a
fabricei : personalul de administratie precum i muncitorii care locuesc in mod
permanent la fabricA, din care citiva cu fatal Populatia flotantA a fabricei muncitorii cu ziva - n'au fost trecuti in aceste five. Aceqti muncitori dealtfel plAcea
la mod regulat la casele lor in zilele libere : cei din Sant chiar in fiecare sear% eel
din satele mai indeptirtate numai smbetele.
www.dacoromanica.ro
19
Numrul locuitorilor din corn. Sant, inclusiv atunul Valea Mare vi fabrica
(statornici) inscrlvi pe five statistice, se urci la 2.331 suflete, din care 1.153 brbati
vi 1.178 femei. Prin urmare numirul femeilor prezinti o uvoari superioritate de 2,2/0 - fata de acela al brbatilor.
Clasificarea locuitorilor dupi vcirste .si sexe di urmitorul rezultat 1
Virst a
Brbati
0-20 ani
21-40 ,,
41-60 ,,
peste 60
8,7 010
,,
femei
Vo
Vo
total
Vo
453
39,3
468
39,7
921
39,5
403
35,0
408
34,6
811
34,8
196
17,0
200
17,0
396
17,0
101
8,7
102
8,7
203
8,7
Gsim ava dar a 39.5 0/0 din populatia satului are virsta sub 20 ani vi
are peste 60 ani. Proportia locuitorilor in virst de Ora activitate este
deci de 51,8 /o,
Clasificarea locuitorilor dupi sexe vi starea civili este urmitoare:
Starea civill
Necisitoriti
Csitoriti
Concubini
Divortati
Viduvi
Brbati
Femei
580
511
543
511
10
10
4
48
106
Prin urmare gsim in sat 511 de perechi cisitoriti vi 10 perechi (sau 2 Vs
din total) in concubinaj.
Numrul vicluvelor este mai mult decit dublu comparativ cu acela al vicluvilor, fapt care se explici prin recisitoriile mai frecvente a viduvilor precum vi
Prin urmare gsim femeile cisitorite dela 16 ani in sus, in timp ce brbatii
prin diferenta de virste intre soti, femeile fiind in majoritatea cazurilor
mai tinere.
Gsim el femeile se casitoresc dela 16 ani in sus, in timp ce brbatii
se cisitorese in general dupi 20 ani. Grupul brbatilor in virst, necsitoriti
formeazi in mare parte slugi vi lucritori din fabrici, jar al femeilor - infirme
deli unele din acestea au copii nelegitimi. Din grupul femeilor de peste 60 ani,
aproape jumitate sunt vicluve.
Cresterea populatiei
Registrele de stare civil din comuni, cari s'au pistrat la bisericl dela
infiintarea comunei (1783), ne permit si examinim mivcarea populatiei pe o perioadi de aproape 150 de ani.
Numrul niscutilor f}i acela al mortilor ne permite deasemepea sit stabilim
sporul natural al populatiei, cifri care, combinati cu numrul locuitorilor din cowww.dacoromanica.ro
20
Populatia din comuna $ant

Repartizarea dupd sexe, vdrste fi starea civild
....
Varsta
xd ....
rn .7,-.
'4
xd
Ei.
;:..;
c.) o
co
0 4-
.-0
.......
_
..0
o
oo
o
ct
xv
0)
i
>
-0
;11
>
-->
o
xis
=4
Ntl
t,
CO
7E't
--a;
CO
C) T.,
SW o
E-1
a 4..
172
123
99
59
116
120
89
75
54
52
43
47
27
150
136
102
63
Br ati
0- 5 ani
6-10
11-15
16-20
21-25
26-30
31-35
36-40
41-45
46-50
51-55
56-60
61-65
66-70
71-75
76-80
peste 80
-- -- -- __ -- -- __
_ - - __
._
-_ _-_
-- __- -- - -- --- -
172
123
99
59
35
95
85
62
45
46
37
37
19
27
3
3
2
3
7
7
5
17
81
,,
22
2
6
3
,,
4
1
1
1
4
3
Of
3
necunosc l
580 511
total
10
11
12
7
5
_
1
--1
21
12
7
3
48 1153
16
34
6
6
39
4(3'
>cc)
co
)0
C.)
0)
a
....
.00
0
a0
0
CO
4-
o
>
o
"c7i
>
.
Femei
-cl
-- -- -- -- -- -- --
--- 17
72
98
66
72
39
42
41
16
2
3
1
24
16
6
2
543 511
10
11
17
8
4
.-..
2
E2
15
18
14
----
-5
E.
150
136
102
80
112
118
83
95
58
57
53
32
43
30
2
2
-4
15
.... ,,,,
74
-t:,
xtt
8
8
6
11
322
259
201
139
228
238
172
170
112
109
96
79
70
64
38
20
11
8 106 1178
2331.
Fernei
Brbati
Vfirsta
li
.,c
-,>
-c,
)0
>
Is din totalul grupului
- - - -
0-20 ani 100

21-40
28,3
68,7
1,5
0,2
.1,3
141-60
5,1
84,2 2,1
1,0
Ipeste 60
3,0
68,7
1,0
.0
0/0 din totalul grupulu'
- - -
96,4
3,6
19,1
75,5
1,0
1,2
3,2
7,6
6,5 69,0
2,0
2,5
20,0
27,3
1,0 47,0
- -
52,0
muni stabilit de diferite numrtori sau recensminte ne di nnmrul teoretic al

locuitorilor aproape pentru fiecare an din interiorul perioadei,
www.dacoromanica.ro
21
In tabloul de mai jos redlm miscarea populatiei (nAscuti, morti i excedent)

insa numai pe perioade zecimale - att pentru economie de spatiu, cat si pentru
a evidentia tendinta general, care ar reiesi mai confuz din examiiiarea cifrelor
anuale care, din cauza numrului redus al elementelor, prezint abated apreciabile.
Mi$carea populatiei din comuna $ant
MI$CAREA POPULATIEI
Populatia
probabilA
Perioada
,
I
la inceputul nscuti morTilexcedent nAscuti morti excedent

perioadei
numArul
la Voo locuitori
1791-1800
1801-810
1811-820
1821-830
1831-840
1841-850
1851-860
1861-870
1871-880
1881-890
1891-900
1901-910
1911-920
1921-930
1931-935
79 - 32 = + 47
89 - 56 = + 33
115 - 58 = + 57
166 - 81 = + 85
157 - 98 = + 59
175 - 96 = + 79
1) 170
1) 217
1 250
1) 307
1) 392
1) 451
1) (530)
259 - 167 = + 92
373 - 228 = + 145

425 - 267 = + 158
. . .
. . .
589 - 368 = + 221
2) 1831
700 - 392 = + 308
2) 2139
948 - 604 = + 344
I 2192 612 - 499 = + 113
I 2.119 708 - 475 = + 233
1 2.352 347 - 21d = + 137
. . .
Observaliuni
47Voo-21Voo= +26%
28Voo-24Voo== +.14Voo
41loo-21Ioo-= +20Voo
48Voe -23040= +25Ioo
37Voo-23Voo= +/Po,
36Voo-20Voo= +16)/oo
46Noo-30%o= +16Ice
. . .
. . .
. .
. . .
. . .
, . ,
. . ,
. . .
. . .
Perioada de
imigratie
35%-20Voo= +15Ioo
44Voo-28Voo= +/Coo Perioada de
28/"-23Voo= + 5%
32Voo-2140= +11Voo
emigratie
32/(0-18/oo--= +14/oo
In prima coloan este redat numrul probabil al locuitorilor dela inceputul

fiecarei perioade calculat att pe baza sporului natural al populatiei (fr a se tine
seam de emigrri si imigrri) ct si a numAratorilor din 1817, 1841, 1900, 1910 si 1930.
Prima numrtoare a locuitorilor, cea din 1817 (dupl monografia intocmit
de preotul Grapini), arat c in comun se gseau 38 familii cu 287 suflete,

dintre care 229 grniteri, 52 jeleri si 6 tigani : in 1841 in sat au fost 78 case cu
89 familii 0 430 suflete. Recesmntul populatiei din 1900 d 1903 locuitori, iar eel
din 1930-2352 locuitori. Numfirul locuitorilor pentru anii intermediari este calculat
pe baza sporului natural al populatiei tinndu-se seaml de registrele strei civile.
Coeficientii de natalitate si mortalitate (raportul intre numrul nscutilor sau
mortilor i numrul total al locuitorilor din comun la acea perioad) ne servesc
pentru verificarea cifrei populatiei, deoarece acesti coeficienti in general nu pot
varia decit in mod continuu, find cuprinsi intre anumite limite. Coloanele 5 si
6 dau asa dar miscarea populatiei in /co pentru fiecare perioada zecimal
1) Calculate pe baza numirAtoaret din 1817
recesAmintului din 1900
2)
31
4)
.,
1910
1930
www.dacoromanica.ro
22
Perioada panel la 1835
Retinem urmAtoarele date importante in evolutia populatiei din comun
(monogr. Pr. Grapini):

1763 - infiintarea granitei
1782 - infiintarea juridicA a comunei in urma vizitei impAratului Austriei
Iosif IL
Inainte de acea data casele au fost rapindite pe dealuri reprezentnd in majoritatea cazurilor locuintele provizorii (de varA) a locuitorilor din corn. Rodna
Veche, care aveau proprietti in aceste locuri. Cfitunul era format de circa 30
case, fiind asa dar aproximativ de dirnensiunile actuale ale cAtunului Valea Mare
(37 case fArA fabrica) care reprezint, la rndul su, ,,roirea" comunei Sant,
In 1783 Iosif II ordon concentrarea satului la vale, construirea caselor
oficiale pentru ofiteri. Tot odat se infiinteazA parohia si se introduc registrele bisericesti.
In 1877 se infiinteaz scoala.

In perioad care a urmat imediat dup infiintarea comunei
anii 1783-1835
cresterea populatiei se datoreste exclusiv sporului natural. Natalitatea si mortalitatea din aceast perioad a fost de 43 Voo. respectiv 22 Voo, coeficienti intrucitva
inferiori celor a populatiei rurale din V. Regat inainte de rAzboi, - fapt pe care
M. Grapini II explicA prin serviciul militar greu, rAzboaie dese i foametea din
1815/16, cnd unele familii au trecut in Moldova".
Perioada de imigratie
Intre anii 1835-1880 se incepe un puternic curent de imigratie att din satele
vecine : Borsa (j. Maramures), Maer (j. Nsud), ct i din locuri mai indeprtate
(j. Sibiu) locuitorii fiind atrasi de privilegiile unui sat griniceresc precum si de
averea neimprtit a comunei (informator Gh. Olar, 68 ani, fost notar).
Aceste informatiuni se confirm de coeficientii privitori la miscarea populatiei care prezint o crestere brusc, crestere care nu mai poate fi explicat prin
sporul natural al populatiei.
Excedentul imigratiei din aceast perioad se ridic la 764 locuitori. - Dife-
renta intre numrul teoretic al locuitorilor calculat pe baza sporului natural dat
de registrul de stare civilA si numrul real stabilit de recensAmntul din 1800. - Prin
urmare se poate socoti c aproximativ 1/3 din locuitorii actuali ai comunei sunt
formati din populatia imigratA.

Proportional cu cresterea populatiei, se mreste numrul anual al nscutilor
care trece dela 8 copii, numrul mijlociu in perioada 1790-1799 - la 95 in anii

1900-1909 (si chiar 110 in 1908). Sporul natural al populatiei (excedentul nscutilor
asupra mortilor) mfirindu-se dela 8-9, in prima perioad de comparatie, la 35 in
cea de a doua.
Perioada de emigratie
Posibilitatea de a urmAri evolutia numrului de locuitori ai comunei in cursul

secolului curent se usureazA prin faptul el posedm rezultatele recensrnfintelor
unguresti ale populatiei din anii 1900, 1910, iar dupl Unire, ale recensmntului gegeneral al populatiei din 1930.
Din aceste cifre reese in primul rnd cA dup anul 1900 numfirul locuitorilor
din comun a devenit stationar, devi sporul natural al populatiei s'a mentinut la un
nivel ridicat.
Astfel dela 1900 prai la 1910 numrul locuitorilor comunei - conform
recensmintelor - a crescut numai cu 53 persoane, cu toate cl excedentul nAs-
www.dacoromanica.ro
23
cutilor asupra mortilor din aceastA perioad a fost de 344 persoane. Ace las lucru
11 constatm si in perioada urmatoare (1910-930), and sporul populatiei, conform recensrnintelor, a fost de 160 persoane, hip de 346 persoane, excedentul niscutilor
asupra mortilor din aceiasi perioad. - Aceasi tendintit spre emigrare o intalnim
chiar si in ultima perioad cincinal (1931-935).
Pe baza acestor date se poate afirma a anul 1900 constitue pentru corn.
Sant perioada and se inverseazA evolutia populatiei : Daa panit la acel an curentul de imigratie atre acea comun a fost foarte puternic, in schimb, dui:4 aceast dat curentul se inverseaa, emigratia devenind acea care predomin. Este
probabil, asa dar, a numrul de 2.000 de locuitori constitue limita populatiei ce
poate gsi conditiuni favorabile de viat in situatia actual economica a comunei.
Numrul emigratilor, (sau mai bine zis a excedentului celor emigrati asupra
celor imigrati, deoarece curentul din urtn n'a incetat nici in ultimii ani, comuna
pstrandu-si faima de regiune bogat pentru tinuturile srace ale Maramuresului
si altor vecintti), in anii 1900-1910 poate fi evaluat ass dar la 291 persoane
(aproape 17 'Ys din populatia afltoare in comunli in aces epoa). Curentul de emigratie s'a indreptat probabil in cea mai mare parte, in interiorul Ora (spre orase
etc,), deoarece numrul emigratilor in Statele Unite a fost redus si s'a limitat la
ateva zeci de persoane din care o parte s'a inapoiat mai tarziu acas.
Diferenta intre numrul locuitorilor stabilit de recensmantul general al populatiei
din 1930 si acela din 1910, dup ce la cel din urm numr s'a adaogat excedentul natural
al populatiei din perioada respectiv, se urea la 186 persoane. Aceasta inseamn a

in perioada de dupa Unirea, curentul de emigratie din comun a slbit considerabil.
$i, inteadevr, din numrul de mai sus trebue s sadem in primul rand pe
acei cari au prsit satul in anii 1911-1914, continand curentul puternic de emigratie ce l'am constatat In anii 1900-1910 (acest grup ar putea forma peste 100
persoane daa sicotim a ritmul emigratiei din perioad anterioar - 29 persoane
in mijlociu pe an - s'a mentinut pan la rzboiu). - Apoi trebue IA tinem searn de
pierderile populatiei din comun in perioada rzboiului, atat ca morti in Hizbolu,
cat si alte pierdeH inerente unei situatii exceptionale a comunei,. care in acea perioad a servit ca un punct de sprijin pentru dosul frontului armatelor austriace.
Numrul mortilor in rzboi dup registrele bisericesti se ridia numai la 24
persoane. Este probabil a acest numr este incomplect, deoarece coeficientul de
mortalitate din aceast perioad, inclusiv cifra de mai sus, rmane la nivelul normal, fr deci a prezenta o urcare care ar fi logia daa tinem searn de pierderile
importante ce le-au suferit armatele tuturor trilor cari au luat parte la marele retzboi mondial.
Asa dar, pentru perioada 1919-1930 numrul celor emigrati nu poate fi apreciat deal la aproximativ 5 persoane anual in mijlociu. La identificarea persoanelor
emigrate precum si la destinatia curentului ne vorn intoarce intr'un capitol special.
Perioada 1931-1935
Numrul loCuitorilor stabilit prin numrtoarea efectuat de echip in anul
1935, prezint deasemenea un deficit de 158 persoane fata, de cifra care ar fi
reiesit din insumarea sporului natural al populatiei din ultimii 5 ani la numrul
locuitorilor stabilit de recensmantul general al populatiei.

Este evident a acest deficit cuprinde si el persoanele emigrate in ultimii 5 ani, insi
ni se pare a in realitate acest curent a fost mult mai redus, iar cauzele reale ale acestei
diferente trebue s le autm in conditiunile tehnice ale executrii numrtorii din 1935'
$i anume : acest deficit se explia in primul rand prin perioada de lucru, and
a activat echipa ; inteadevr numrtoarea s'a fcut in lunile de var, and
mai multe familii intregi au fost plecate din sat fie la propriettile lor din munte,
www.dacoromanica.ro
24
iie in cautare de cstiguri prin satele vecine. Apoi in anul, 1935 fabrica dela Valea
Mare n'a lucrat dect cu un efectiv redus comparativ cu anul 1930, cnd, probabil, personalul permanent" al fabricei a fost mult mai numeros.
Miscarea populafiei din corn. ,Farl( in comparatie cu situafia din restul frii
Darn mai jos evolutia coeficientilor privitori la miscarea populatiei din corn.
Sant in comparatie cu situatia din judetul intreg, regiune i arl (comune rurale).
Coeficientii miscrii populatiei pentru corn. Sant, au fost stabi1ii pe baza
num5rului de locuitori dat de recensmntul general al populatiei din 1930.
Miscarea populafiei
Perioada
Comuna Sant
jadetul
Transilvania siMuntenia
Moldova
Nfisfiud*)
Romania
Natalitatea
1921-25
30,4
42.3
1926-30
33,4
38.6
1931-34
31,7
1921-25
20,3
. .
1926-30
22,5
1931-35
17,4
- 19,0
1931-35
19,5
30,4
30,4
Mortalifatea
15'6
36.3
24,8
,
19,1
Ceiscitorie)
I
42,2
184
. .
22.1 ,
22,2
21.1
19,5
18.4
Sporul natural al populatiei din Sant, pentru ultima perioada este deci de
11,7 Vol, fat de 11,4 he in jud. Nsud, 10,9 in Transilvania, 20,0 Vo in Muntenia
i Moldova si 15,2 Voo in Romnia (numai comunele rurale pentru toate categoriile,
ROMAN CRE'SSIN
Datele pentru jud. Nsucl, Transilvania siRominia aunt extrase din Buletinele Demografice
ale Rominiel pe 1930 ; No. 2/1933 ; No. 5/1933; No. 5/1934 si No. 5 1935.
*)Ultimii 10 ani.
www.dacoromanica.ro
CRONICI
SCHITA ANTOROPOLOGICA A SATULUI RUNCU-GORJ
In cercetArile monograf ice intreprinse de citre
Seminarul de Sociologie, Etic si Politick' al Dili-
sau biologic de rassi, indicele cefalic, pigmentafia

irisului si, Insfirsit, inAlfimea tallei.
versitifii din Bucuresti, cercetari cari an drept

scop. In primal rind, inregistrarea caracterelor
Pentru o mai bun Infelegcre a celor ce vor

urma, ne vom ingiclui a da citeva lmuriri preliminarli sumare, asupra asa numitului indice
eseofiale ale colectivitifilor studiate, infra In chip

nee-tsar, ca o preocupare constant, determinarea
elementelor earl definesc din punct de vedere

anthropologic populafia unitfilor sociale considerate. in cazul nostru satul. Asemenea cercetri
anthropologice au mai fost intreprinse In cadrul
acelorasi campanii monografice de cAtre domnul
Profesor Dr. Fr. Rainer si colaboratorii sAI In
satele: Nereju (Vrancea) Fundul Moldovei (Bucovina)' s Drgus (Ffigiiras) lar rezultatele lar
urmeazi a fi publicate.
In articolul de fafA vom prezenta pe scurt

rezultatele anchetei anthropologice I) intreprinse
In vara anului 1930 asupra populafiei satului

Runcu, judeful Gorj. Pentru a nu depAsi marginele
puse de Inssi caracterul revistei noastre, ne vom
opri numai asupra acelor caracteristice anthropologice cari prezint In domeniul acestei discipline tin grad superior de stabilitate si semnificafie si cari enumerindu-le sunt : indicele sanguin
1) Oyganizarea acestel anchete a fost facuta de citre
domnul Dr. S. Manulla, care Impreun cu domnul Dr. I.
Vonlca au efectuat analizele serologice.
Masuratorlle anthropologice au fost facute de catre Sectla
biologica a Seminarului de Sociologie, compus la acea

data din urmatoril colaboratori : Dr. Carmen Anghelide, Dr.
Const. Ginginc, Dr. Gh. Georgescu i autorul articolultil
de faIA.
sanguin.
Cercetrile intreprinse In domeniul serologiei

au dovedit, in specla umani, fenomenul de isohemo-aglutinare, adici de aglomerare sau precipitare, In anumite cazuri precise, a elementelor figurate ale singelui, atunci and acesta- este
amestecat cu serul sanguin al unui alt individ.
Faptul s'ar datora prezentei In singele omenesc a unor constituante albuminoide, corpuri
complexe coloidale, denumite aglutinine i aglutinogeni, dintre care primele se gsesc In serul
sanguin, lar ultimii .In globulele rosii. Ar exista,
in genere, &lug feluri de aglitudinine, notate cu
A. si B., si doult feluri de aglutinogeni : a i b
In compozifia complexi a unui singe uman,
In stare vie intrA totdeauna : fie o aglutinin si
un aglutinogen (caz in care avem doui grupAri
posibile), fie ambele aglutinine numai, fie Agintinogenii singuri. Pe de alti parte s'a observat
ci singele a doi oameni nu poate fi amestecat
la intimplare i ci exista o anumitk Incompattbilitate, in raport cu natura aglutininelor i aglutinogenilor pe cart sfingele It confine, caz In care
apare fenomenul de iso-hemo-aglutinare, aritat
mai sus s In care singele suferi modificAri biochimice profunde.
"S'a constatat astfel pe baxa readiunilor san-
www.dacoromanica.ro
26
vine observate, ci intreaga specie umani

poste fi Imprtiti in patru marl grupuri sanguine, denumite AB. A. B. si O (sau : L IL III
si IV). Orice exemplar uman apar tine la chip
necesar unuia din grupurile de mai sus
caracter pe
care
11
plistreaza
neschhnbat
toati vista 5I care se transmite dupfi legea heredittii mendeliene. Proportia Insi a flecaruia
din aceste grupe, In interiorul noel masse de
populatie, vanaz. Drept rezultat al acestor dota
observatiuni, adica permanenta grupului sanguin
la acelas om, indiferent de orice conditiuni exterioare, precum si variabilitatea proportiilor celor
patru grupe dupi regiuni, dar constante la aceleasi populatil socotite omogene din punct de
rezultatele obtinute in campania monograf leA

amintit.
In satul Runcu-Gorj s'au fcut un numr

de 570 analize serologice, din cari 264 birbati
GI 326 femei. Fatit de totalul populatiei satului
care se ridici la 1,230 locuitori cifra de 570
reprezinti 48Vo, adic un procent &still de

ridicat, ceeace insemneazA cA rezultatele obtinute
au truth( garantia de a exprima corect tns

indicele biologic care este propriu populatiei
satului i o caracterizeaza din punct de vedere
anthropologic.
Proportia la sut a celor patru grupe, obtinute

din prelucrarea datelor individuate, este armA-
toarea:
Total
vedere etnic, s'a emis, pentru determinarea rassei,

ipoteza indicelui sanguin sau biologic de mead.
El se obtine prin raportarea valorii proportionale a grupurilor AB. plus A., la valoarea
proportionall a acelniasi grup sanguin AB. plus
B. Ratiunea acestui raport st in faptul c cele
doutt grupe A i B par a fi singure caracteristice,
suprapunindu-se respectiv unor realititi originare
de rass perfect distincte i cu o anumit arie
de rspindire teritorial. E drept di Bernstein

a emis ipoteza unei a treia jar Mydlarski a mai
mnitor rasse originare, lasA ipoteza celor doult
rasse originare corespunatoare grnpelor sanguine A si B este general admis. S'a stabilit
apoi cA grupnl A. se Intlneste intio proportie
mai ridicat in Occident, iar B In Orient Valoarea
indicelui sanguin variaz dcci in raport ca longi-
Birbati Femei
Grup sanguin
0=
A=
B
AB =
31.3
35.6
26.4
6.7
29.1
40.8
100.0
100.0
Birbati sl
Femei
30.2
38.2
23.5
20.6
9.5
8.1
100.0
Calculnd dupl formula cunoscuti indicele

biologic, separat pentru birbati i pentru femei ,
ct si'pentru amandoul sexele la un loc, si utiliznd
procentele artate anterior, observim, dupi cum
vom vedea mai jos, ci acest indice variazi in

raport cu sexul.
Inteadevr indicele sanguin masculin este egal
cm 1.3 ; la femei se ridici la 1.7 ; iar amindon
sexele se exprimi printeo valoare medie egall
dinea. Grupul AB. spare ca un grup accidental
en 1.5.
conditionat de legea probabilittilor, iar in rap ort
A.ceste rezultate se deosebesc de cele date

de citre domnul Dr. S. Mannila l Popovicin
ca o constant, insa nu factor comun.

La noi in tarA cercetAri asttpra indicelni biologic s'au Meat destul de putine 2) si un studiu
interesant de sintezli in domeniul anthropometriei
gi
,serologiel datorim domnului N. Lahovary,
studial publicat in arhiva pentra Saints si Ref orma

Sociali 3) si pe care l'arn folosit in articolul
de fat&
Tocmai din pricina acestei informatiuni recluse
am socotit de datoria noastr a da ooblioltOtii

2) I. Dr. S. Manuila $i Dr. G. Popovici :
Recherches
sur les races roumaine et hongroise en Roumanle, Societt

Roumaine de Biologie. V. XC.
Dr. S. Manuila : Cercetari biologice cu privire la rasse
prin aplicarea un0 metode noui. Convorbiri Literare. 1924.
Dr. G. Popovici : Diferent $1 asemSnrt In structura
biologics de rassi a popoarelor Roma:lief. Cultura-Clul. 1924.
3)
N. Labovary : lstoria i o nott metoci de determinare a rasselor. Arhiva pentru *Uinta $1 Reforma SosialS. Anul VII, Nr. I-2. 1927. Institutul Social Reiman.
atilt prin procentele 4) celor trei grape sanguine

luate In consideratie, cat i prin valoarea indicelui biologic, al Rominilor In genere si anume:
Grup. sanguine Oh! Indice
B.
AB.
biol.
42.0
43.3
14.8
7.7
7.4
2.2
2.2
41.0
38.2
14.5
23.5
7.4
2.2
8.1
1.5
A.
Dr. S. Mantilli si Popoviciu

Dr. S. Manuila
Dr. G. Popoviciu (rom
In Ardeal)
Runcu-Gorj
15.6
Se observ deci o proportie forte a grupului

B. In paguba grupului A. si 0. consecutiv o reducere a indicelui.
Tinnd searna de faptul constatat i anume
ci indicele biologic de 'Ass& varier:at Intenn
4) N. Lah- ovary ; op. cit. pag. 145.
www.dacoromanica.ro
27
Indice
cefalic
raport direct cu gradul de longitudine, aceasta

ar insemna, in cazul and am accepta ipoteza
care explicA configuratia antropologici a Europei prin imigratiuni, cl populatla Runcului apartine unei rasse al cArei leagAn se aseazii in
Barb.
Femei
Nr. Vo Nr.
hiper dolicocefali sub 75,9
0.0
2.9
7
6.7
12 11.5
21 20.2
14 13.5
47 45.2
0
76-77
78-79
80-81
sub brachicefali 82-83
84-85
brachicefali
hiper brachicefali 86 si
dolicocefali
sub dolicocefali
mezo cefali
Risirit si care ar fi emigrat in timpuri preistorice. Evident asemenea ipoteze sunt premature, afirmarea fAcutA raportindu-se la un grup
17
5
13
24
17
0/0
12,1
3.6
9.3
17.2
23
12.1
16.4
41
29.3
peste
104 100.0 140 100.0
Total :
Indicele cefalic mediu total obtinut pe baza
mult prea restrins de populatie. Totusi constatArile noastre privitoare la indicele cefalic
asupra aceleiasi populatii par sl confirme cele
masurittorilor flicute de care noi, este de 84.7
arAtate mai sus.
la bArbati 85.4, iar la f emei 84.2.
MAsurAtorile craniometrice au cuprins un

numAr de 244 locuitori adulti, din care 104 barball si. 140 femei. Repartitia lor dui:4 scara lui
Deniker, la viu, este urmAtoarea
Transpunind acestea intr'o diagrang, pentru

a avea o imagine mai clarA, distributia proportionalA a indicelui cefalic dupA scars lui Deniker
variazA astfel :
45
DISTRIBUTIA INDICELUI CEFALIC
la populatia satutui RuNeu-Got].
40
(5eara:DeniKer , la Vas )
i
hr hatt
remei
---30
20
.t
,
.r
et.
to
sr
--v
..
/1/
i
\.,
o
75,9
76- Tr
78-79
Considernd aceastA diagramA constatAm cal

marea majoritate a populatiei satului Runcu este
8011
8113
84-85
86+
brachicefalA (pentru 104 cazuri bArbati indice

cefalic media 85.4; far pentru 140 femei: indice
www.dacoromanica.ro
28
cefaiic mediu 84.2). Totodata observain c profilul

curbei masculine acuzil doti maxime realizand o
ascensiune impresionant la grupul hiper-brachicefalilor, care detine singur aproape jurnatate

din totalul barbatilor (45.2M. Sprijiniti pe acest
fapt sontem siliti sa presupunem ca tipul originar
masculin a fost exclusiv hiper-brachicefal iar
prima maxima a lui care cade pe sub-brachicef al
(20.2/0) constitute un tip mixt datorit Incrucitiaril or survenite.
Prof ilul curbei femenine desi arata o preferint& net& spre brachicefalie, descrie totusi trei
maxime, de valori inegale, din care doll& extreme
aproape simetrice fatii de punctul central al

mezo-brachicefalilor, unde curba realizeaza o
maxima intermediari. Aparitia primei maxime,
adici a tipului hiper-dolicocefal femenin de o
al
valoare destul de ridicata
(12.1/e)
numai
pentru femei, ne face sa banuim a In Runcu ne

gsim in fata a doua tipuri anthropologice f emenine distincte din care unul hiperbrachicef al,
origtnar ca l cel masculin $i dominant, lar al
doilea venit de aiurea, probabil prin fenomenul
exogamiei. Acest tip hiperdolicocefalic ne explicit
si valoarea relativ mai ridicat a indicelui biologic femenin (1.7) prin proportia mai mare a
grupului A. (40.8%).
A mai ramas sa lam in considerare ultimele
cu aceia observata in unele regiuni din Ardeal,

Banat $i Oltenia 5) Iasi inferioara mediei generale
a tarii (166-167 cm.)
Cat prive$te pigmentatia irisului care lnsu-
meaza pa numar de 223 observatiani, din care

99 barbati si 124 femei, s'a constatat ca 75 din
numarul barbatilor, adidi 75.8% prezentau pigmentatia Inchis (ochi brun mehls f brun), restul
lor avand ochi verzui (21.2%) sau albastri (3.0%).
Dintre femei 87 sau 76.5% aveau ochi brun inchis sau brun, 16.2% verzui iar 7.3/0 alba$tri.
Se observa deci o sensibil egalitate a procentului de persoane cu o pigmentatie Inchis a
irisului, fie barbati sau femei, Ins& subliniem
proportia relativ ridicati a ochilor albastri la

femei, care prezinta o pigmentatie deschisa cu
o frequent& de douli ori i jumatate mai mare
decat aceia a brbatilor. Fir& a insista prea mult
asupra acestei constatfid, totusi subliniem ca faptul
este In concordant& atilt cu aparitia procentului

important de hiperdolicocefali la sexul femenin,
cat l cu valoarea mai ridicatii a indicelui sanguin
la acela$ sex.
In concluzie, recapituland rezultatelor obtinute pang acum, putem afirma ca populatia satului Runcu se defineste din pund anthropologic
prin caracteristicele urmitoare : a) indicele biologic : 1,5 (1.3 : barbati
: 1.7 femei) inferior celui
doll& elemente anthropologice, ceeace o vom face
obtinut de alti cercetatori (2.2) ; b) indice cefalic
foarte sumar socotindu-le numai complimentare

subiectului nostru.
Dup masaratorile fcute, inltimea prezint
abated destul de insemnate 51 anume pentru
media 84.7 (85.4: brbati si : 84.2 femei) adidi brachicefalie neta; c) iniiltimea taliei (164,0 cm. la
bilrbati $i 154,2 cm. la femei) sub media generald
femei minima 139 cm., maxim& 174 cm., inltimea

medie fiind 154.2 cm. ; iar pentru barbati minima
148 cm., maxima 177 cm., media in cazurile cer-
cetate cazand pe 164 cm. Ded, pentru sexul

masculin cel putin, aceastfi Inltime este egala
INTAMPLARI
a Ord ; d) pigmentatia inchisii a irisului, in mare

majoritate (75-76/o), depisind cu mult procentul
mediu al tarii (51%).
A C. GEORGESCU
5) N. Lahovary op. cit. pag. 132.
I PRIVELISTI DIN MUZEUL SATULUI
de zile Incoace, Fundatia Cultural& Regala Prim-
din panza vapsit, ca o nota editare a satului

lui Potemkin. Dimpotriva, si aduci case auten-
dpele Carol, nu este din cele mai upare. Cfici,

inteadevar, ce poate 'Area mai indrsnet decal
tice, din toate tinuturile tarii, desfacute de meeeri

stesti, aduse la Bucuresti iar la loc inchegate,
dorinta ei de a contribui la Luna Bucuregiilor din

anul acesta, cu UD Muzeu permanent al Satului
tot de aceiali mesteri. Crearea until asemenea

Muzeu In aer liber, dupii toate legile aspre ale
stiintei, ar trebui s& dureze, normal, sal de zile.
De aceea s'au $i ridicat glasuri netncrezitoare,
care au moduit dela Inceput Fundatiei putinta
de a face o treabii serioasi.
Munca pe care o face, Fde vre-o doua luni
Romanesc? Isi poate da oricine seama ce insemneaza s construeti, Inteo luna de zile, peste
40 de gospodarii taranesti, cu toate ale lor aca-
returi. $i, sa le construesti, nu din paianta 41
www.dacoromanica.ro
29
Cu toate acestea, treaba s'a ficut si va fi gata
la tiznp. $i s'a putut face, datoriti armatei intregi de tined muncitori pe ogorul satelor, crescuti
de ad de zile la scoala monografiel sociologice

a Prof esorului Gusti si la disciplina Echipelor
Regale Studentesti. Satele de unde am adus casele
ne erau de mult cunoscute, oamenii bunt prieteni,
o buni parte din cele de trebuinti pentru imbricarea caselor, stranse. far seria de Expozitii
si de Muzee pe care acesti tined le alcituese

de ani de zile, fie la Seminarul de Sociologie din
farisi desdircate sf incircate in vagonete mici

de exploatare forestieri, far descircate 4i inclircate ta vagoane de linie ingustA, apoi in vagoane
normale 4. a. m. d. De cincl ori dearfindut,
birnele acestea au fost ridicate pe brate, eu

grfji i team& si nu se strice aid ele si nid si
striveasci trupuri de oameni. Numai cii o 'mina
de zi si de noapte s'a putut face aceasti nebuneasci incercare de a aduce din creerul muntitor casa nemaivizuti de nimeni altii decat de
oasini.
Bucuresti, la Barcelona, la Dresda, ba chiar la
Si, de asemeni, toate celelalte case, unele
Tokio, fie in sinul Echipelor, la Fundatie, au fost

dovada desivarsitli ci tineril monograffsti echi-
fragile st pline de crestAturi minunate, cum e cea

a Gorjului, altele 4ep ene si groase, cum sunt cele
ale Banatului.
pied stiu face si pot face un asemenea muzeu

al satului ronuinesc, tintA de attttia ani de zile a
tuturor striduintelor tor.
Dar ceeace nu s'a putut binui de care nimeni
a fost rvaa depusi de citre acesti tined. Totus,
si ea este de inteles. Imi ingidui el judec lucru-
rile prin simtirea mea: acest Muzeu al Satului

este al zecelea pentru care muncim. Dar pica
acuma, toati munca pe care o ficeam se risipea
zadarnic. Un blazed ficut inteo sab ne/ncipiftoare, ale cirui obiecte se strang curand in lizi,
unde putrezesc si se sparg, aduce mai mare jale
celui care II face. Muzeele noastre cele vechi,
ne-au fost deci numai de invititari. Dar acuma,
cAnd simtim cu totii ci munca pe care o facem
este o munci pentru totdeauna, ci fiecare obiect
pe care il aducem in Muzeu isi giseste un loc

firesc in satul nostru, fAcut cu middle noastre
si pentru nevoile noastre, desigur ci e de Inteles
pentru ce totf echipieril nostri au muncit cu atata
sete si cu atata bucurie.

Inteadevir, pentru orisice indrigostit al munch
cu folos, ar fi fost o adeviratii desfitare si vadi
chfpul in care au plecat echpierif nostri in toati
tara, fiecare inversunat s giseasci lucrul cel

mai de pret, din toate cate le stia. Sunt unele
case, a ciror transportare nu este lucra de glumA.
WA, de pitch'', casa din Moiseni, din ciudata si

indepirtata tat% a Oasului. Cfind o vezi, te cuprinde o spaimb: uimfti : trebue si fi fost nebun
si cine a ficut-o, dar si cine s'a incumetat si o
aduci in Bucuresti. E o casi din barne, toate

de stejar, l atilt de marl si de groase, !neat
doul puse una peste alta, fac un perete intreg,
Fiecare bucati trece de 500 de kg, si uncle din
ele trec de mie. Cate douizeci de oameni abia
le urnesc din loc, Aceste }Arne trebuiau usor
desf Acute din incheeturile lor, puse In dirute,
care plecau pe drumuri deadreptul peste camp,
Dar, insf firsit, a dat Dumnezeu de am vizut

sosite la fata locului, acolo unde acum doui luni
nu erau decal dirimiturile fostului grajd Marghiloman, toate touele de case pe care le voiam.
A inceput atunci a doua munch', pe care de
data aceasta au facut-o mesterii siteni din toati
tars. Iarisi ar fi fost o priveliste frumoasi
pentru orisice indrigostit de treburile muncii

tirinesti. OHM de mult ql fi colindat tara si
orictit de bigitor de seami ai fi fost ca si intelegi rostul fiecirui lucru, tot n'ai fi avut putinta si inveti atitea cite s'au putut Invite pe
santierul Muzeuluf. Nu a fost echipi de gran!
care si lucreze una la fel cu cealalti. Ci, fiecare
isi avea mestesugurile ei. Fel i fel de chipurf
deosebite de a incheia lemnul, de a bate vilitucii,
de a aseza stuful ori impleti nuelele. A fost un
spectacol care a plirut fermecitor chiar sitedlor insisi. Mai mare dragul tf-era si-i vezi cum
dideau din and in and o raiti pe la vecinf BA
vadi, ei ce fac? $i-apoi stau de se mirau, uneori
cu ciadA, al teori en mandrie, la ce fac altil. Ce
poate fi mat ciudat de fapt, cleat intillnirea
laolalti a mesterflor stufari din Tulcea, care isi
ddici gospodiria lor, foarte frumoasi tlealtfel,
doar din chirpici, din ciamur si din stuf, cu a
mesterilor cloplitori de lemn, sau a cliditorilor
in piatri ? Dar pang la urmi, cum e siteanul

traditionalist, fiecare s'a impicat cu gindul ci o
casi adevirat, ceeace se chiami casi de gospodar, este aceea a lui. Celelalte sunt ciuditenii.
Bietii oameni ; clidesc s ei din pimint claci
n'au picture" spuneau oamenif de munte. $i Astia
isi fac barlog ca ursul din picture" rispundeau

cei dela balti.
Apoi, firesc, pentruci asa e omul, ci mai 41
glumeste citeodatA, au inceput, In vorbele Ulnae
seara la odihni, si mat se 51 intepe. Badea George
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE kOMANEASCA
30
Gillette din satul sent, mesterul care si peste
vaa ne-a dat atita ajutor in echipe, cu toti cei
opt ortaci cinteni, se uita de pildi la oanii cei
cu birnele late si cu straele atit de deosebite
cu itari largi in cute, fiecare crac cit o fusti,

de femee, care se chiami gad. $1 spunea : istia
sunt tot la un f el croiti; ori si-au ficut gacii
dupit chipul birnelor, ori birnele si le-or cioplit
dupi chipul gacilor".
Dar de supirat nu s'a supirat nimeni. Dimpotrivi, au ficut unii cu altii 6coali, ajutindu-se
ca la claci. Uneori lucrul era si cu primejdie,
pentru ce vroiam noi a facem, pentruci regula
noastri era autenticitatea, pistrarea stilului local.
Ori ei, cind li se pirea ci e ceva frumos la
greu, s'a fcut. Au antes numai putine de adaos,

pentraca Muzeul nostru a nu fie numai Muzeu,
ci sat adevitrat. Ii trebuo patina pe care o aduce
cu sine Umpul si viata omului. Cad, tot asa dupit
cum nu e cu putinti sit imiti piatra veche peste
care au trecut veacuri s nici netezimea lemnului
din poarta pe care au deschis-o mii de miini,

tot astfel nu poti da via% unei gospodiril,deat
daa trudegte acolo viati de orn. Si ista ni-i
gindul : si nu avem standuri si vitrine, cu obiecte
catalogate, ci o frintua de viata vie, asa cum

este ea, acolo unde este. Cind al intrat intr'o
gospodirie din satul nostru, sit auzi vorba gaiti
in partea locului, sit vezi toati viata de acolo,
asa ca a ti se pari a esti in sat.
vecini, odati se apucau de stricau ce &ewer%
Ce mare prilej de invitituri pentru orisicine I
si tanteau nigte perechi de stilpi ca la Gorj,
Cunoastem atilt de putin taral Cine se poate

linda a a vizut tot ceeace se cade a fie vizut
in plia casi tulceanii. Mai ales'ci material lemnos

li se da, la nevoe si cirimidi, aveau la indemini.
Cu tare multi ;ale se indurau ei sit nu foloseasa acest material bun si nou, de dragul autenticititii. Dupi a lor socotealit, ori ficed casa
bunit, adici noui, ori o lisai incurcati. Dar pilni
tot ceeace este de pret in nesfirsita priveliste a

satelor noastre, fiecare colt de taa fiind dovada
unei striduinti de veacuri, plini de putere
de
creare, ca technici de muna, orinduire
la sfirsit, mereu privegheati si indemnati si nu-si
sociali si de farmecul statornic al sufletului impitimat de frumos, care cautit si izbuteste mai
feel satul de as, tot au scos-o la bun capit.
totdeatna si pue pe intreaga lui viati pecetea
Si acum, in zilele acestea din urmi, au inceput
si ne soseasci si perechile de gospodari, cari

urmeazi a loculasci In case. Privelistea a inceput
sit se schimbe. Din santier, satul nostru a ajuns
si fie chiar sat. Ce inseamni o mini de femee

si priceperea bund gospodine, este mare lucru I
Mai WM% femeea, putin cialitoare, cum li sti
ei Ene uneori, a inceput a gribi lucrurile si a

se eats nemultumiti: asta lipseste, asta nu-i bine
ficut, aid n'ali fost owned harnici. Ci daa
eram eu de la inceput, spunea una, doui pirechi
de case ridicati pia acuth". $1 oamenii, mai
de voe, mai de nevoe, s'au pus si faa peplacul
gospodinelor, a a lor de f apt e case si ele sunt
stilpine acolo. Si ele stiu ate trebue la o casA,
ce-i prieste glinti ci purcellor, unde trebue si

stets lada de zestre si ceaunul, si undo e locul
fiecirui lucru : asboi, rischitoare, budeici, gal,
copcilet, podisor, Weer, fedeles si fedelecut, si
cite mai sunt in gospodAria omului.
Desigur ci in graba mare, mai lipseste cite

ceva, spre desnidejdea lor. Femeea bitani din
Tara Motilor, era zilele acestea amiriti tare ci-I
lipseste nu stiu ce de nu-si poate pune asboiul
ascumpitritoare a creatiei artistice.

Cine va trece si vadi acest Muzeu al Satului si al sitenilor nostri, va avea strinse laolalti
dovezile nobletii suiletesti a acestul neam de
creatori adevirati, in toate domenlile. Siptiimini
deaandul si-ar putea cineva petrece ad, umblind
din casi in casi si din om in om, uitindu-se la

fiecare lucru in parte, asernuind rA ficind deosebirile de la o regiune la alta. Fia sit o vrem,
in Muzeul nostru am izbutit a scoatem la iveali
un lucru pe care nu II inteleg destul de multi,
nici astizi ina. Anume, am izbutit sit satire una
din cele mai marl mindrii ale neamului rominesc
o mindrie pe care nu o puteam avea decit noi

si aid un alt popor : anume aceea ci reprezentim
cea mai mare si mai intinsi civilizatie titrineasci
din cite se afli. Toll sitenii acestia, de oriunde

ar fi, din Basarabia sau Banat, din Maramures
sau din Doll, se inteleg unit cu altii : vorbesc
aceeasi lirnbi, au aceleasi obiceluri, aceleasi f eInd de a pretui viata si de a pricepe framosul,
acelas f el de a-gi intemeia gospodiria, in dude
faptului a n'au un gablon de imitat si, deci,

nimic nu este leit cu altceva, ci totul este via,
si nu se cade a stea degeaba. Drept e ei s'a
spontan, puternic, intocmai ca viata insitsi. Dupi
mai Impicat putin, di erl a dat mina cu Veda,

and i-a ficut dnstea si-i Intre In casa.
$1 apoi lucrul se poate des/tying. Ce este
cum nu e frunzi de stejar care sit semene leit

cu alti frunzi de stejar, asemeni niciun colt de
tari nu e ca alt colt de tea. Totus,simil limpede
www.dacoromanica.ro
31
si puternic, ci este aceeasi tara., $i ca isvorul

viu al acestei vie(' de creatie romaneasci tasneste
de orisiunde un harnic fantanar incearci si-si
pue troita de fitntani, pe tot intinsul ogor ro-
romanesc va 5ti sa Inteleaga munca Fundatiel
manesc.
cirui indemn s'a alcituit acest Muzeu. Astfel ca

din aceasti mare lectie de nationalism al faptei,
si stim trage toate foloasele care se cuvin.
Aceasta este invitatura cea mare pe care o

poate, da cui stie si inteleagi Mazeul satului
Culturale Regale Principele Carol", va 56 sa

pretuiascfi munca satenilor cari au truditin ajutor
si va sti si fie si recunoscitor Aceluia din al
romemeac.
$1 firi niciun soiu de indoiali, marele public
H. H. STAHL
INSTITUTE PENTRU CERCETAREA VIETH ROMNESTI

SOCIETATEA. REGALA ROMANA DE EUGENIE $1 STUDIUL EREDITATII
cat de actuali, pe atat de importanti pentru
poate nici micar mentine la nivelul actual, tar

stagnarea de astazi se va transforma in scurti
vreme intr'o scidere manifesti. Aceasta este
perspectiva cantitativi a evolutiei, demografice
neamul romanesc. Nota de actualitate o di f ap-
a tuturor tirilor civilizate in deceniile ce urmeazi.
tul, ca aproape toate Wile sunt preocupate de
Ea a pus pe primul plan al preocupirilor fac-
imbunititirea vietii omenesti, care In mare parte

este conditionati de structura ereditari a omului.
In ce priveste motivul care a pus pe primul
plan cercetarea problemelor de eugenie In Wile
torilor raspunzatori, problema natalitatii, dar in

acelas timp si a imbunatatirii calitative a numirului tot mai redus al populatlei.
cu o culturi avansati, trebue si recunoastem,

ci el se confundi aproape pretutindeni cu constatarea alarmanti ca rizbolul mondial a desechilibrat bilantul demografic al tuturor janitor,
lectivi a populatiei, este eugenia. lar instrumentul

de cercetare in aceltsti stiinta il constitue studiul
eredititii si biometria.
Sub aceasti denumire s'a infiintat sub presidentia d-lui Prof. G. Marinescu, o societate, care
si-a propus sa militeze pentru o problem& pe
reducandu-se aproape peste tot, in mod ingriloritor, proportia natalititii, pima la o limit& minim&
necunoscuta Inc& in istorie. Aceasti reducere a

natalititii are o consecinti imediata: stagnarea
numirului populatiunii.
Dar nu numai alit. Daci s'ar produce numai
stagnarea in numirul populatiel, aceasti stagnare
ar duce in mod firesc la stabilizarea vietii omenesti, 41 deci si la ridicarea standardului de
viati - deziderat social de Malta. semnificatie
etici.
Dar din reducerea natalitatii la proportii mi-
Stiinta care se ocupi de imbunititirea co-
Daca aproape pretutindeni motivul care a

determinat preocuparile pentru problemele de
eugenie a fost sciderea viitoare prezumati a
populatiei, tara noastri care este atinsi mai
path' cleat restul lunili de aceasti fatalitate, se
prezinti sub alt aspect.
Eugenia se impune la noi mai ales pentru
faptul, ca poporul nostru, trait pang azi in
mediul naturii, 4i in mod firesc neadaptat la
conditiunile vietii civilizate, este expus la toate
consecintele ce rezulti din contactul cu civilizatia modern& 41 in speta urbanizarea, industrializarea 41 atragerea in ritmul vietii moderne, a
nimale, mai ales In timpul celor patru ani de
poporului nostru atal de opus acestei vieti prin
rizbolu, si in perioada de dupl. razboiu, a re-
firea lui conservativi, contemplativi si adinamici.
zultat o deplasare considerabili a populatiei pe

grupuri de varsti. Deplasarea aceasta s'a ficut
in favoarea grupurilor de adulti 51 bitrani si in
dauna tineretului, Desi populatia lumii civilizate,
din punct de vedere structural, a imbdirdnii.

Imbatranirea are drept consecinti fireasci, reducerea capacitatli de reproducere. De aid rezulti
ca In deceniile ce urmeazi, populatia acestor tart
pu numai ci nu se inmultejte, dar nu se
Conducitorii grit trebue si se intrebe dui

o populatie neadaptati Inca la aceste conditiuni
poate rezista Uri pericol la influentele noui
cart se manifest& tot mai insistent, si caii daca
nu trebuesc combatute a priori, trebuesc In orice
caz urmirite cu atentie incordatil. Doar este
vorba de viitorul fundamentului biologic al tirii,
de populatia tarn.
Evident nimeni nu se tandeste astizi MI se
www.dacoromanica.ro
32
opreasca la studioi teoretic al biologiel generatiilor actuale i viitoare, ci se insist" tot mai
mult asupra unei politici de populatie care vizeaza mai ales mrirea capacititli calitative a
populatiei. Id& deci eugenia ridicatii la nivelul
unei probleme importante In domeniul politicei
de Stat.
Evident oamenii de gtiint& sesizeaza problemele Inaintea oamenilor pail& Este deci firesc,
ca primele deziderate in sensul unei politici coor-
donate de prevedere eugenicii sit fi pornit dela

oamenii de stiinta. Primul semnal a fost dat dela
Cluj, unde d-1 Prof esor Iu liu Moldovan a creiat
o subsectie eugenic& o biopolitica" la asociatiunea Astra" care scoate e un organ periodic
asigurind totodatii sporirea numarolui acestor

elemente, cum o de a pregati gi determine legif erarea necesara pentru atingerea acestuf scop.
In consecing asociatia va studio. In sectiunile

prevazute la art. 6 din statute, toate chestiunile
in legator& cu ereditatea, eugenia si igiena sodeta, In toate fazele vietii ; va pregati Intreg
materialul gtiintific o documentar menit si serveascii de baza eventualelor legiferari ; va organiza conferinte in Intreaga tar& pentru a face
sit pitrunda in mares mass& a populatiunei
normele cilauzitoare, pentru a se ajunge la acea
senatate fizica morala, de care depinde Intlrirea i propsirea neamului ; va propaga ideile
sale prin diverse publicatiuni, va Infiinta dif e-
de specialitate.
Recent d-1Profesor Marinescu a grupat in jurul
d-sale un menuchi de entuziasti oameni de stiinta
rite agezaminte, pentru punerea in aplicare a
o oameni politici, pentru a milita la ridicarea

calitativa a vietii populatiel tarii noastre.
sau strainatate, al caror camp de activitate ar
Noua Societate s'a constituit cu toate formele

legale 1 si-a fixat In articolul 2 al statutelor sale,
urmatoarele obiective de cercetare i actiune:
Art. 2 Scopul Sodetatii este de a stabili,
formula II respandi principiile i mijloacele
capabile sa selectioneze i si protejeze elemen-
lui asociatiei.
principiilor eugenice, va reeurge la colaborarea

diferitelor institutii publice sau private, din tee&
putea a& fie asigurator pentru realizarea scopuAgteptam cu legitima nerabdare manifestarile
nouei,Societati spre a discuta cu interesul cuvenit
Mat fondul problemelor cat gimetodele de lucrn
Intrebuintate.
tele bine inzestrate ale neamului romanesc,
Dr. S. MANUILA
DOCUMENTE
CAL ATORI UNGURI IN ROMANIA
In vara anului 1935 au coborit in vechiul
port al Giurgiului trei tineri calatori unguri veniti
ca sit cunoasca oemeni o locuri din Romania,

dar mai presus de toate ca sA desprindi fapte
din care s& poata intelege desfasurarea viitoare
a vietii noastre si a lor.
Calitorii gazduiti de primitoarele sate gi orase
ale Romaniei sunt In tare lor carturari fruntagi
ai framantarilor spirituale din sanul tineretului
intelectual. Warn avut prilejul sft-i cunosc. Din
scris, din fapte o din ecool trecerii lor pela noi,
al ghicesc pe fiecare din ei cu un f el de a fi al
lai: Dezideriu Keresztury, tAcut, cu un ochi linislit pe care-1 poarta atent peste oameni si peste
faptele lor, prins In grijile literare ale insarcinarilor lai de lector de limba maghlarit al Universitatii din Berlin; Ivan Boldizser, Imbina !Minn
suflet strunit de doruri politice, emotia calda

pricinuita de nobila frumusele a Ardealalui cu
violenta crunt& Impotriva leaderilor politicii maghiare din Romania ; iar Ladislau Nmeth trece
cu ei deodata, prezent peste tot, purtand in orase,
ca s in sate, In cele romanesti, ca si in cele
unguresti, credinta neodihnith Intio chemare a
lui de a trezi la idealuri noui, toveragi de varst
s popoere ; el trece vizionar i profetic din Muntenia in Dobrogea si de acolo in Ardeal, st&panit
de un singur gand, de o singurfi tinta, de un unic
si mare ideal al lui, idea unei uniuni a statelor
dunirene. In Ungaria, Boldizsitr 10 continua lupta
in presi, iar Nmeth Isi Impede vremea intre

meseria de medic si misiunea de conducator
spiritual al tineretului maghiar.
Ladislao Nmeth gi Ivan Boldizsar si-au publicat
www.dacoromanica.ro
33
gandurile din Romania in revistele Tanu" (Martor) 1935. III-IV si Napkelet" (RA's Aril), 1935.
Anui XIII, No. 11, trezind o disputa extrem de vie.
Ladislau Nmeth a scris In Tanu", revista

bilunarl pe care o scrie el in Intregime, un studiu
de 70 de pagini intitulat Unguri in Romania",

(Magyarok Rominiaban), jar Boldizsar a atacat
violent politica maghiarA din Ardeal in articolul
sail Al doilea Trianon al Ardealului" (Er& ly

masodik Trianonja), din revista Napkelet".
In Ungaria aceste dou studii au fost mult comentate deoarece, departe de a fi pane de atacuri
impotriva Romfmilor si a politicii statului rota',
nesc si departe de a socoti soarta rea a ungurilor din Romania drept o urmare a oprimarilor
noastre, arata partea de vina a oficialitatii maghiare in slabirea vietii unguresti din Ardeal.
Dar, afirmatiunile celor doi autori cuprind
mai mult dead un atac politic indreptat impotriva partidului maghiar din Romania. Boldizsar
si mai ales Nmeth imbratiseaza cu privirea starea
spiritual& si sociala a intregultii popor depe cuprinsul tarii noastre i desprinde din istorie si
din faptele prezentului, Raffle marl ale destinului
oamenilor cari au durat asezari aci, in cursul
vremii.
S crierea lui Nmeth Magyarok Romaniftban'

(Unguri in Romania), Incepe cu un preludiu nostalgic si sentimental, scris intr'o Edema si per-
Paginile in cari analizcaza muzica poporului romanese si arta tarAneasca, scrise colorat, sugestiv,
cu un vocabular bogat si cu formulAri cuprinzatoare, dovedesc un spirit patrunzAtor si o lute-
legere personala. Nmeth invata
sti cunoasca
oamenii si starile romanesti din intilnirea directa
cu viata, intr'o convorbire petrecuta pe drum,

la o masa de crasma inteo margine de oras, la
o plimbare pe o plaja insorit, ori in discutif cu
insotitorii sAi. Deasemenea nu WU s& cerceteze
muzeele de arta taraneasca si sa asculte cilindrii
arhivei fonogramice dela Societatea Compozitori-
lor Romani. Dar Nmeth n'a venit in tail la noi

ca sa culeaga doar impresii literare s sa admire
peisagiile unui pamnt incantator. Drumul sau a
fost hotarit de intrebaripolitice si sociale privind
destinul maghiar in sud-estul Europei. Deaceea,
tinta adevarata a calatoriei sale este Ardealul.
Nmeth patrunde in Ardeal pela Brasov. Este
intaiul sail drum In Ardeal. Stint aeajuns cateva
clipe ca sa simti ca ai ajuns intr'o lume mai
aleasa. Dac& ai cobori aici dupa un drum-de mai
multe ceasuri facut orbeste cu avionul i ascunzandu-ti-se directia si locul, ar trebul sa cunosti
dupa bucuria pieptului care ti se umfla,

ca te all! pe pamantul anal culturi stravechi".
:noted,
Astea sunt intaile cuvinte ale lui Nmeth

despre Ardeal. Si dupa cateva pasagii, cu aceiasi
mirosul arzator al varului, semnele vremii de
Infocata admiratie pentru tinutul acesta de forta

si framusete, adaoga : E ingrozitor sa te gandesti
ca maghiarimea a pierdut pamantul acesta. Pe
and cutreeram Ardealul, ml s'a lamina tot mai
mult, ca Ardealul pierdut nu este numai un teritoriu. Ardealul a fost un examen si faptul ca
nu 1-am putut pastra cadere la examen. Cad
Ardealul nu ne-a fost luat: noi n'am incheiat
cucerirea lui si noi BM lasat sa ne scape din
man& ceeace cucerisem din el. Sa i se rapeasca
Frantei Bretania, Chiar &el o istetime violentA
ar isbuti s'o faca, partea smulsa s'ar realipi dela
sine. Ardealul a fost pierdut, cand caracterul sAu
unguresc a devenit problematic". De aci inainte
caetul de calatorie al lui Nmeth cuprinde insemnari privitoare la viata faptele minoritatii
maghiare, caracterizand patrunzator i dojenitor
atitudinile conducatorilor politic! ai ungurilor din
sonala forma literal% in care sunt evocate

fragmente din viata ungureasca dinteun trecut
apropiat. In drumul pe Dunfire, facut pe un
vapor austriac, serile sunt prilejuri nimerite
pentru convorbiri despre chemarea unificatoare
a Ungurilor, in basinul dunarean.
Popasul dela Giurgiu Il aduce pe Nmeth in
fierberea vioae a vechiului port, 0-1 face si ghi-
ceasa o viata puternica In care fiecare ins

traeste din poruncile tainice ale unui popor stravecht, pierdut si totusi viu in tot ce se petrecea
cu oamenii frematatori din portul dunarean. $1
Nmeth poarta cu dansul freamatul acesta din
adancuri toe& vremea 51-1 atilt& gi-I gaseste,
starultor I plin de invatiiminte si In Bucuresti,
unde plutea in aer praful tare al caramizilor si
i dornica
Ardeal. Parerea politica a calatorilor nostri,
de viata. Pentru zilele cat a stat in Bucuresti,

Nmeth si-a indreptat grija spre preocuparile
asupra soartei i datoriei ungurilor din Romania,
oamenilor I spre manifestarile poporului roma-
doilea Trianon al Ardealului".

Ardealul rapit Ungariei prin tratatul dela
Trianon a fost luat definitiv, arata Boldizsar, prin
cei cincisprezece ani de stapanire romaneasca in
mum& constructivii dintr'o tar& noua
nesc, cunoscand astfel problemele vietii noastre

intelectuale, precum si Institutele de cercetarea
vietii romanesti, arhivele de folklor si muzeele.
este formulata In articolul lui Boldizsar Al
www.dacoromanica.ro
34
SOCIOLOC1E ROMANEASCA
cari viala ungureasca s'a lsat dobortM de vigoa&

rea vietli rominesti. Acesti cincisprezece ant
sunt : al doilea Trianon al Ardealului". Fata de

acesta nu se mat poate face nimic. n este o stare
de fapt. Boldizsir arata ca vina acestel situatii
o poarti, In primul rind, partidul maghiar care
n'a organizat rezistenta spiritual& tg economica
a colectivitlli maghiare si a pierdut legatura cu
satul. Acelas gind it gasim si In lasemnrile lui
Nmeth, care, in drumul sail prin Secuime, scrie:
,,Dovada cea mai limpede a faptului ci ungurii
au pierdut din vina lor Ardealul, sunt acesti

cincisute de mil de Unguri, a caror par/Wire la
captul pmintului pare sa fi inceput mult
inaintea stapinirli rominesti". Popasurile sacuesti
li adac lui Nmeth si tovarfisilor sit prilejuri
numeroase de bucurie sufleteascil si Incintare
lirici, dar si de tristele pentru destinul tragic al
secullor cari se sting si deodata cu ei si cultura
lor taraneasci asa de puternica.
Invatatura cillitoriei lui Nmeth in Romania
este grea. El a cunoscut ad la noi realitatea suprematiei spirituale a vielii romnesti fatii de
viata ungureasca. In conceptia sa ungurii, prin
faptul raspindirii lor peste tot tinutul dela Praga
la Lemberg si 'Ana la Mares Neagra, trebuiau
ea fie purtatoril si realizatorii marei alcatuiri
politice, economice si spirituale a Statelor duniirene, Inchiegate prin trirea unui aceluiasi ideal
unificator, de viat trneasca liberii 5i Infratit,
in care rasa este isvor de creatie nu
de desbinare. Ca sit infaptulasca acest ideal,
ungurii trebue MI la asapra lor destinul ratlicitor
al celor sortiti si duel peste tot local si la toti
sate sunt cele dpua mijloace prin care tineretul

rominesc isi va Muni un caracter Intreprinzator
si staruitor in orice prilej de Incercare si prin
care patura conducatoare va sta inteo necontenitli legatura cu marea paturti alctuitoare de
natie : trnimea.
Pentru popoarele la cari, in amintirile vietii

tiranesti, disparitia amenint partea cea mat de
seama a bogatiilor nationale, precum poporul
romanesc, slovac sau maghiar, scrie Nmeth,
cercetrile monografice, in timpul unei crize a
culturii poporului, suet mai mult cleat o ladeletnicire stiintifica". SI adaoga: Va fi, In primal
rind, datoria sociologiel rominesti, ca prin ptura
conducfitoare patrunsa de conceptia monografica
sa redea multimilor, transformata, acea forti

constructiv care strabatuse poporul rominesc
In perioada sa de cuceriri". Aceast datorie
trileste in cei mai bunl din liner!! din Romania,
cari si-au Mcut din cercetarea satelor un crez
de munci si un prilej de bucurie sufleteasca, dar
si un ideal social si politic.
Ladislau Nmeth i-a cunoscut : Erau tineri
de doulzecisicinci, doulzeciase de ani, dar

daca-i aseaman cu cei mal bun! tineri de aceas
varsti dela noi, mi se strange putin inima. Nu
m gindesc atilt la posibilittile lor, cat la atitudinea lor. Felul de-a fi al tinerilor este oglinda
cea mai bun a starii unei tari. Inteo tall care

se ridica, unde sta in fata muncH constructive,
a ocaziunilor de munca, a unei misiuni si a opiniel publice, tinerimea este linistit, patrunsa de
simtul rspunderii, signed de sine, sobr"... Tinerimea culti romineasca este : mai activ, si-
oamenii principii de viata, idei stplanuri de munci,
gura de sine chiar dad. are posibilitti mai
traind nu numai ca unguri ci si ca popor de le&Aura intre celelalte neamuri depe Dunre. Dar
ungurii nu traesc aceste ginduri. Si viata lor se
risipeste si se stinge, fall inltarea incordarii
pentru un mare ideal. Asta e vine Ungurilor.
restrinse, iar legatura ei cu viata publici este
Dar caderea tor mai are si o alta fata, si

o ail& pricina: puterea de viata a tanrului popor
rominesc s munca constructiv a Rominiei tinere,
lamurite in manifestrile satelor rominesti, in
curentele spirituale ale Rominiei si In actiunea
practici a tineretului nostru.
Pentru Ladislau Nmeth, faptul cel mai de

seam/ al vietil spirituale rominesti si al muncii
de constructie a unei Romanii noui este miscarea
monografica a Institutului Social Roman si actin-
nea practica a Fundatiei Culturale Principele

Carol, prin Echipele Studentesti. Cunoasterea
vielii nationale si disciplina muncH practice la
mai simpli si mai sanatoas".

Tinerimea asta, pe care Nmeth a 'nvtat s'o
cunoasca din tovartisia monografistilor si in mijlocul echipelor studentesti, trileste cu dorinta
apriga de a face din tanrul popor rominese o
mare natiune. Nmeth crede ca incercarea asta
este prea indrasneall daca se tine seama de experienta politica a poporului romanesc, ajutat
prea mutt de imprejurari favorabile 5i cu prea
patine infaptuiri datorite numai straduintelor lui
si mai ales daca se tine socoteala primejdfflor
din Muntra si de afara, cari vin dela popoare

vechi, organizate si adine infiltrate intre noi.
Impotriva acestor amenintatoare realitti sociale
si politice, veacul nostril aduce nu numai puterea
de viati organica a poporului rominese, dar 5i

miscarea disciplinata, de mari adancimi spirituale
www.dacoromanica.ro
35
SOCIOLOGIE ROMANEASN
a tireretului nationalist si credinta politica a

desavirsitei legaturi cu taranimea. Ei isi vac'
datoria, scrie Nmeth despre tinerii cari si-au
fa:cut o disciplina de Aga din cercetarile monografice, in infaptuirea unei educatii care sa
apropie orasul de sat si satul de orae.
,,Socotesc, marturiseste Nmeth, drept marele noroc al drumului men prin Romania, ca
am putut cunoaste pe Gusti i echipele sale"...
Mi se pare ci lucrarile sociologice ale prolesorului Gusti constitue cea mai mare prob de
energie a Romaniei tinere. El a adunat pentru
Intaia oar& la munca de cercetarea poporului
pe technicienii celor mai deosebite ramuri de
activitate: folklorist', medici, arhitecti, linguisti,
economisti, muzicologi, etc. Echipele sale de cer-
cetare (20-30 de oameni uneori) se asezau In

cate-un sat ; in limp de o lun fiecare specialist
isi incheia cercetarea ; studiau technica de constructie, imbracamintea, productia, pronuntia, bogatia folklorului, formele de viata sociall si cre-
dintele, far rezultatele cercetrilor partiale erau

coordonate inteun studiu de sinteza. Cercetarile
cele dintaiu au avut mimai scopuri teoretice:

voiau sa cunoasca satul romanesc
sa-i adap-
teze sistemul de cercetarea satelor. Mai tarziu

pe lang grupele de cercetare stiintifica, se asezau In cite-un sat si echipe cu insarcinari practice, specialisti i studenti, cari In afara de faptul
ca studiau imprejurarile de viata ale satului ei
deprindeau si ei munca de cercetarea satului,

infaptuiau si ridicarea culturala a satului in care
se aflau ; tratau bolnavii, canalizau, indreptau
drumuri, invatau poporul inteale agriculturii si
graclinaritului si le organizau mici Camine Culturale. Astazi, in fiecare vara, pornesc spre sate
peste douazeci de asemenea echipe, In toate partile Romaniei e In fiecare an prind gustul muncii
de ridicare culturala a satelor dou'a trei sute de
student'. Miscarea aceasta, clacal tinem seama de
starea culturala a poporului romanesc este deocamdata insuficienta ; dar ca stradanie pornita de
un om i Inteleasa si imbratisata de tot mai multi
este totusi o manifestare de viat sernnificativa.
Fundatille Regale, la sediul carora ne-a primit
Gusti, sprijini aces te campanii cu un milion din
cassa particulara a Domnitorului. 0 suma modest& in raport cu proportiile intreprinderii. Dar
membril echipelor sunt voluntari si se sustin ei
singuri In satele parasite, iar castigul lor II f ormeaza ceeace Invat acolo". Se pare el ceeace
lipseste framantarilor noastre sociografice" scrie mai departe Isimeth - este un Gusti care
s sistematizeze numeroasele noastre bune intentiuni dezorientate ; in realitate, intre puterea de

stat i bundle intentiuni, Intro bunele intentiuni
opinia public& este o prpastie prea adanca,

dead sa poet& atunge la cuvant un Gusti". Cci
in Romania nu numai oamenii stau mai aproape
unul de altul decat la noi, dar i interest! obstesc i puterea de stat". (Pag 137-138).
Observatia aceasta, at care Nmeth isi inchee
randurile privitoare la miscar ea monografica el
a echipelor studentesti, leaga din nou experienta
calatoriel lui romanesti de lupta pe care o duce
in Ungaria, potrivit cu acel Catehism dela Debretin", din 1933 In care a formulat punctele
el
principale ale revendicfirilor tineretului maghiar,

dornic de reform& sl hotarlt sa Instapaneasci in
Ungaria drepturile reprezentantii paturei tirne4t1.
In Romania, Nmeth clistiga noui cunostinte

despre munca echipelor studentesti cu prilejul
intrarii lui In Ardeal, stand cateva zile la Lesu,
uncle se desfisurau lucrrile Scoalei de indrumaxi sociale" si la Sant, unde se aflau la lucru
membrii sectiei monografice a Institutului Social
Roman. Privind la munca prieteneasca a invatatorilor, preotilor 5i meseriasilor veniti, la che-
marea echipei din Lesu, sa urmeze cursurile

scoalei de indrumari sociale organizata acolo,
Nmeth se intreaba, neincrezator, claci oamenli
aeestia au venit oare de buna voe ori fortati
de cineva. Aceiasi umbra de neincredere strabate
si insemnrile despre impresille sale dela Sant
unde a asistat la una din acele minunate sezatori
improvizate in fiecare seara de echipa de acolo
si a simtit desavarsita intelegere dintre studenji
si ascultatori, adica dintre intelectuali si tarani.
Privind la gran!' adunati acolo nu trece fara sa
insemne cateva randuri despre frumusetea lor si
nici despre vigoarea de plant& In crestere ce se
sirnte in fiecare manifestare a poporului romanesc.
Capitolul privitor la miscarea Echipelor Studentesti se inchee la Islmeth ca o viziune apocaliptica, in care, folosind imaginea unei furtuni
care 1-a prins pe drumurile salbatece ale Rodnei,
sugereaza cutropitoarea revarsare de viat romaneasca, asupra populatlei rnaghiare din Ardeal.
In asemenea imprejurari, Nmeth numai vede
posibili, cel pan in aceasta stare de vati

spirituala si politica, infptuirea gindului sAu
despre infratirea statelor dunrene prin experienta politic& si misiunea unificatoare a Ungariel,
caci poporul unguresc nu traeste cu ideia chemrii
sale mesianice in suflet, iar poporul romanesc
www.dacoromanica.ro
36
SOCIOLGIOE ROMANEASCA
sub inflAcArarea creatoare, constructiv a misaril tineretulul, format doctrinar In scoala

monografiei sociologice si educat in discipline
de muncl practicA a echipelor studentesti si a
taberelor nationaliste, creste cu idealul unui
imperialism romnesc Intre popoarele vecine.
In Ungaria, insemnirile lui Nemeth au fost
rAu tntelese. Pittura conducAtoare, potrivnicti
Ideilor lui Nemeth, care duce o crncen lupt
Impotriva el, 1-a atacat violent, artndu-1 ca un
rAu patriot. Noi, dimpotrivA, vedem In studiul
sAu 0 de asemenea In articolul tovarAsului silu
BoldizsAr, o chemare sincerA, Intemeiat pe o
cunoastere dreapt a ImprejurArilor, la lapta

pentru apArare. Tot ce spun despre Romini,
bun sau rAu, att Nemeth cit si Boldizsr, spun
tinind seama de interesele maghiare, nu din

dragoste pentru noi, asa cum au ficut intotdeauna publicistii unguri. Dar acolo unde acestia aduceau urA, violent& de limbaj, minciun, Nemeth
si tovarsii siii aduc Inielegere, talent, un spirit

cultivat si bun& credintA, adia insusiri alese si
noui cari impun stimA si justificA Inf Atisarea,
cu rosturi de document, a pArerilor bor.
OCTAVIAN NEAMTU
CUM DESCANTA DE iNTORS" ANA DANILA DIN SATUL GANT

In satul $ant, pentru ca sA scapi de aruncAturi" s farmece, trebue s ti se descinte de
tutors". Descintecul de tutors" este cel mai frumos descintec ce circul in sat. De obicel lung,
cu multe Intorsturi, caracteristic satului Sant,
unde, in ceremonialul magic, formula oral prevaleazi. Lungimea lui e datorit dealtfel si contaminrii cu o formulA Inrudit si care circulA
la fel de mult In sat, contaminrii cu descInte-
cul de dragoste si joc" (pentruca fetele sA fie

dragi feciorilor si jucate de ei, li se descint
Inainte de a pleca la joc). Punctul ultim de nouA
ritspindire in t sat a formulei de dragoste si joc"
a fost Angelina Popirtac (cAsAtoriti Iugan) care
a fost, nu de mult, vestita descintAtoare a sa-
tului Sant, (fratele acesteia trAieste Inca : el e

mos Grigore PopIrtac, (83 a. analf. simpaticul si
sf Mosul descintAtor de azi al satului).
DescIntecul de dragoste si joc e stiut azi de

multe persoane din sat. Noi am cules chid variante : cea mai frumoas e cea stiut de Ana
Nistor Iugan (43 ani, she carte) care locueste In
capAtul de sus al Cubavului. Ea este dealtfel fiica
Angelinei Popirtac.
Pentru descintecul de intors" am cules sapte

variante. Formula de tutors" vine in sat pe 1jnia ,,Lucianei Popa" (Luciana Petru Tone) vesMA odinioar In sat, ca si Angelina Popirtac. Nu
este desigur o intimplare cA. formulele cele mai
inchegate sunt stiute azi de Grigore $neaha"
(71 a. stie carte) - bAtrinelul bolnav de pe Ulita
Tomolului, frate cu Luciana Popa, si de cAtre
Ana Ddnilii (53 a. 1 cl. primarA), f ilea Lucianei
Pops. Este Iasi* cu deosebire frumos descIntecul
de tutors" pe care il stie Ana DAnill".
Contaminarea descIntecului de dragoste si

joc" venit pe linia Angelinei Popirtac cu cel de
tutors" venit pe linia Lucianei Popa, va forma
oblectul unui studiu aparte.
Deocamdat prezentAm descintectil de tutors
numai pentru frumusetea lui. E o culegere din
primele zile ale sosirii noastre in satul Sant. In
plimbare de recunoastere, m'a atras o casA en
prispA insorit, retrasA. la margine de deal, pe
Valea Molidului. InAuntru am gsit-o pe Ana
DAni1A, In casa-i goall de vAdan. Culegerea mea
a Inceput asa, destul de norocos. Nu stiam atunci

cA, IntimplAtor, dadusem peste cea mai de seam5.
informatoare a mea. (Voi reveni cIndva cu amnunte asupra acestei personalitAti femenine sAtesti care este Ana DAni111).
Sunt bucuroasA astf el, sA inaugurez cu o fise

dela ea publicarea materialului cales de mine in
satul $ant, jud. Nsud in luna Sept. a anului
1935. IatA fisa :
I-o fatA de-i fac mestesuguri : dumneata iesti

fatA, pe dumneata are pism, apAi US pe dumneata rle.
DacA iesti nevasti si trAiesti rAu cu brbatu,
iar tIpl. ApAi II faci de 'ntors" : pe capu ei sl

sl duc rAu si dumneata s& hii limpede.
Te dust si-adusi ap ne 'nseput. it lei pitA si
sare si ttpci in apA. (PIn. nu rAsare soarele).
$1 dziei :
SfIntA apA, mrgAtoare,
RsiritA di la soar%
SA 'm sii bun, folositoare I
Io te sinstesc cu pitA si cu sare,

Tu sA ma' sinstesti cu se-mi trebA m ie
www.dacoromanica.ro
37
Cind te dud a lei apa, lei de doo or pe

apil 'n sus gi-o zvirli in jos gi dzici :
Io zvir' urile, fAaturile...
$i-a trea oarl o lei gi-o adugi acasA gi dupii

ageia apAi o pal tnt'o oalA noo gi lei trii fusti gi
le legi cu atA ma. ($i dupti ce le-al gtatu-le de
descintat, apAi le pui la cAptittiu patului unde te
culci, cu vrvu'n sus):
1. Het, Chirugmaa,
45. Na te cinta,
Nu te dAuli,
De mina dreaptil lua-te-o,
In hirburA de mare arunca-te-ol,
In api de mrgAritar spla-te-oi,
50. De ate farmecile spAla-te-oi,
In dos gi 'n fatA,
SA gli minda el isteatA :
Ca speicutu griului,
Ca fata pAunului I
- Fata mea-i fatA de Domn,

Gura mea-i sodom de om,
Budale-s faguri de miere,
Frli mine n'au putere.
55.
Clutole neagrA,
CA te rap
Si te 'ndArApt,
5. In sinje te clocotesc,
Inapoi te trimAt :
La pretne,
La surate,
La voitoarele gel' de .au,
10. Care nu le gti Maria,
SA gin dragA voinicilor,

60. SA giu dragA lu Ion :
Ca tituca pruncilor,
Cu jinu boierilor,
Ca ciperiu Gregilor,
65. Ca sarea berbegilor I
- Fata mea-i fatA de Domn,
Nig ieu.
Pe Mirk n'o cirnit,
Gura"mea-i sodmrde orn,
N'o betejt,
Badale-s faguri de miere,
N'o apitrat,
15.
FAT% mine n'au puterc.
N'o sAjetat :
CI la mai dimineati s'o sculat

Dealt fundadie la cofe,
Dealt funa la clopote,
Dealt baba 'n ulit,
20. Dealt girpile 'n suliti I
Trezitu-s'o
Din dos spcinoasA,
Din fata bAligoasii.
S'o luat pe tArmurii apii
25.
Cintinu-sA,
DAulinu-a.
Gindeai a nime 'n lume n'o vide,
Nme 'n lume n'o auda I
VAdzutu-o Maica Domnulu
30. Din poarta geriulu,
Poale albe 'ntinsu-i-o
$i calea cuprinsu-i-o :
70. Eu sii gti aleasA gi:caleasi :

Ca beserica dintre agi,
Ca vanghelia dintre art,

Ca bostiocu dintre pene,
Florile, dintre burene I
75. Heichi vaa gontA,
Pribonitil I
Nu vini cu capu scuturInd

Cu pcicoarele astAluind.
Coada plefturind.
80. Te du la curve cea iclean,
Cu coarnile 'npunje-o.
StrApunje-o,
Cu coada lovegte-o,
Plesneste-o,
85. Cu gura buncAluiegte-o.
Pia n' dzi moarti fA,

CA 'ntorc o, cu puterea lu Xenizo
TAte mile.
MArie ge te atilt,
e
$e te dAulesti ?"
35. Cum nu m'o cinta,
Cum nu m'ol dAul :
CA mai dmineati m'am sculat
Dealt fundurile la cofe,
Dealt funia la clopote,
Dealt baba'n ultA,
40.
90.
Dealt arpile 'n sulit I
95.
TAte f Aaturile,
TAte datele
Dela tAte suratele,

TAte rattle,
Dela tAte cAtAlile.
De-o Wilt gina
Trepitu-m'am:
Din dos spcinoasA,
Din fall biligoasA I"
www.dacoromanica.ro
Cu vegna,
Mama au fat,
Doo surori laolaltA,
La babi pArAsit
38
fit bani plititl,
150. Pe drumu 'n gios pleca-o.

In mina dreapta, trimbgita de aur,
In mina stingii, busin de aur.
Cind cu trimbgit 'a trimbgit,
Clnd cu basinu-a businit,
155. Tat la dins'or alerga:
La WO 1 parasit
In bani plAtit.
100,
Sine-o facut c'o mid,

Io-1 lntorc cu doo.
Sine-o facut cu doo,
105. Io-i Intore cu tril.
$ine-o facut cu trii,
Io-i intorc cu patru.
Sine-o facut cu palm,
Io-i intorc cu &O.
- se-i: saga /
- Se-i: craiad ?
- Nise seata,
- Nis critiasii
160. CA-i Maria se frutnoasa I
110. Sine-o facut cu sinsi,
Hai di totii s'o iubim,

Hai cu totli s'o sinstim,
S'o loin de mina,
Cu paharA pline,
165. S'o bagam dupA masa
Cu paharii rasa.
Io-i intore cu sad.

Sine-o flout cu sad.
Io-i intorc cu sapte.
Sine-o f Acut cu sapte,
115. Io-i intorc cu opt.

Sine-o facut cu opt,
lo-i intorc cu noo,
Incepem la uri:
Cu harnisile-amindoo,
120.
Pe Maria, cu giltan de lup de-o suflat-o
Cu dejitile cu tati dse:

Capu le due,
Limba 'n gull li O. leje,
Ca Maria sa nu stie 4e dereje.
125.
Ie le sa 4ie t
Butuse sunjite,
Borte raffle,
130.
Cagle turbate,
In gund tipatc,
Nis int'o sana lust'.
Maria sA sie:
Jisina jisinita
Din munte coborit,
Cu colac hrlinitA.
Cu miere 'ndulcita,
Cu strop de jin ktropitii.
135.
In sinu lu Ion vidta,
140.
Pe gura lui bAgatii,

La inima lui asedzatA.
La gindu lui,
La cuvintu lui I
Cind pe Maria a zapsi-o,
Ca de colac bun, s'a hrani,

Ca de miere s'a 'ndulci,
Ca de jin bun s'a 'mbata I
La Maria a alerga,
145. Cu pahara pline,
Pe Maria a loa-o de mid ;
Cu paharA rasa,
Or bAga-o dupa masa.
Pe murga soarele-o 'ncaleca-o,
* Mopeag,
In cap de cal de-o bgat-o,

In dos de munte de-o 'ngropat-o,
170. Cu smoala di la moad,
Cu paie di la cosnita,
Cu lut din coarnele boilor,
Cu smoala di la moara,
Cu rujina din topcila,
175. Comanac de drac.
In cap de i-o pus:

Bine-oi limpedzt-o
Si bine-oi curAti-o.
Si-oi imbraca-o
180. Cu camase de dragoste,
Cu pinddturi de dragoste,
Cu nafram de dragoste,
Cu opcinci de dragoste,
Redd de dragoste.
185. Uiuiu, rusut de munte,
SA-m dai dragostele mie :
Di la misi,
Di la mai mari,
Di la steaguri de husari;
190. Di la mari,
Di la mai mid,
DI la steaguri de voinisi I
Stinji apai noo cArbuni Si dzisi inapoi:
Noo, opt, sapte, sAsA, sinsi, patru
Tri doi, unu, nisiuno I
$i-apA trebe un ban de-arjint si trii fusii legate cu atA rose. si-un strut de bosioc si 'n strut
bligat banu de-argint. $1-apoi dad vrei si pui
www.dacoromanica.ro
39
mniere 4i jin, s'a' iei o glajuta de jin, 5i-on plc

de miere si descinti descinteca asta 'nt'asela.
In apa din oal stinji carbuni. $i bei de noo

ori s te &isi cu oala la un subr, or la un fin :
$i-apoi torni de-asupra capului, pe umru drept
si-apo pe umru sting, Oa sa gata apa. Dupe
se s gat apa, te sterji pe obradz cu minule si
dzisi:
A fost o fata 41 i-o tlpat a4a. Iera fruntea

fetelor.
$i-o tinut una tril zile untura la un c1ne mort.
Attta sa hie de urita. $i-asela atita de rat' juca.

$i-o zis la cea frumoas :
Val, haing ti-i came4a1"
$i-o lsat untura pe mineca. $i nime nu s'o
mai uitat la dinsa.
$i-o venit la mama si i-o descintat descinteca
Io tip mile,
$i facaturile,
.Pe capu cui mi le-o dat 1"
$i-apoi s nu mai lei apa de jos.
Apa sea cu carbuni o ttpd pe api.

Cu jinu din glaje, cind meri la o petrecere,
ici un pcic in gull si te stropcesti pe haine s
pe par 41 pe obradz ca sa fii vadzut.
asta de noo ori si i-o si vinit bine.

Descint cln 'ii luna 'nturnata, chid nu-i tuna.
noo. Inturnat, cind scade ca sit scada ritiele,
Marta, Joia, si Simbata.
I bine de noo ori sit le dzisi. Daci nu, le
dzisi numa de trei".
$TEFAN1A CRISTESCU
RECENZII
ROBERT REDFIELD: Tepoztlan, a Mexican
Village, A Study of Folk Life (Chicago, University of Chicago Press, 1930, op. XI, 247, 300). -
Mexicul este una din acele tari, a caror istorie

politica plin de peripetii eroice sau umilitoare,
a fost adeseori povestit. Dar deal:4a dupa revolutia tranofila si indianofila din 1910-1923 invtatil, mexicani sau streini, 4i-au dat seama ca
istoria fundamental a acestei tad nu inseamn

succesiunea dictaturilor, ci viata persistent& a
a unei masse trnesti, de o mare putere de rezistenta si Ora aici de-o tot asa de mare putere
de a tacea.
Aceast anima revolutie a avut printre alte
urmri si pe aceea de a scoate in evidenta, in
mod surprinzator, aspectele indiene ale culturii
mexicane, Wind sa rarnin aproape fax% valoare
elementele de importatie europeana. Profesorul
Redfield, care a tratat cu o inalta pregatire sociologica, aceast problema plina de susceptibilitti nationale a stint s evite acest pericol. De4i
dezaproba intentia de a reevoca civilizatia aztecit
dinaintea cuceridi spaniole, el arunca totusi ln
treadit o lumina pretioas asupra acestei probleme care se pune in mod inevitabil tuturor
celor ce se ocupi de Mexic.
F.:kind o clasificare sistematica a caselor indigene, a mobilelor si uneltelor de bucatarie, el
ajunge sa stabileasca preponderenta technicei precolumbiene in aceast sfera conservatoare a
vietii. Casa tipica este dreptunghiular, facutii

din argila batuta cu picioarele, acoperit cu paie
sau pea (o importatie europeana), avind o singura intrare si nido fereastra. Aproape de piata
centrala (plaza), care reprezinta centrul vietii
administrative, comerciale 4i culturale, se gsesc
case de stil spaniol, cu o curte central (patio)

sau cu o veranda. Cele patru mobile esentiale,
toate indigene ale bucatariel mexicane, sunt
vatra facuta de cele mai multe ori din &el pietre
asezate in forma de triunghi, grittarul (la Tepo-
zlan tot din argilA) piatra de moara si oala.

Uneltele europene sunt cutitul de otel, lampa
mica, deschisi, cu petrol, candela si gleata de
alcool, tinuta sa aduca si pistreze apa. Technica
culinara a ramas foarte putin modificata de influents europeana. Hrana esentiali e furnizatit
de porumb, si fasole cu toate ca Europa a
adugat acestora bout, porcul, zahrul, orezul,
pasarile, male si laptele pentru a crea o hrani
mai variati. Hrana este fiartil, prajit sau incilzita pe grtar, niciodat insa friptil in captor sau
pe gratar.
Analiza vestmintului arata, dimpotrivi, preponderanta stilului spaniol, la barbati ca 4i la
f emei. Exceptie fac opincile, odinioar tesute din
fibre de magney, act= fabricate din piele de bou.
Formele pre-columbiene de transport ea spa-
tele persista alitturi de technicele cu baza admala, introduse din Spania in sec. XVI.
www.dacoromanica.ro
40
Toate instrumentele de muzicli laica sunt de
originA europeanii ; doar muzica ritual& care are
cu total un alt nume, comportl instrumente indigene. Totugi integrarea anumitor elemente europene cu elementele indiene este completA. Tepoz-
gi dacd neglijeaza de a-si cultiva lotul sail, municipalitatea poate sA-1 ia pentru a-1 trece altuia.
Un flacololli e mai mic decit milpa de labor;
el nu se cultivA decit Intr'unul sau clout,: anotimpuri deoarece e situat Ipe coastele precipitate
tecanul este inconstient de orice diferentA intro

accstea si elementele pre-columbiene ale culturil
ale muntilor. Terenurile publice propriu zise
sale.
durea (cerriles); fiecare locuitor al celor opt
Examinind functionarea economicA a satului,

Redfield 11 situeazA cu mare grijA In fondul geo-
sate poate sa-si pascA act animalele sau sA taie

lemne. Cele opt sate sunt solidare in a-si apAra
drepturile colective, dar tot aga de adeseori se
ceartA pentru prioritatea drepturilor de f oloMuhl. 1nsfirsit, fiecare shut patronal posedA un
teren care e cultivat prin munca colectivA a enoriasilor produsul servind pentru Intretinerea capelet si prepararea serbArii. Acest teren e trecut
grafic a ceeace el numeste comunitate", si pe

care noi 1-am numt mat de grab& le petit pays".
Cele opt sate ale acestei regiuni naturale se 0sesc la altitudini diverse ; varietatea considerabilA a climet gi produchei le stimuleazA schimbul
interior si dependenta lor mutual& in acelas timp
keg fiecare sat pAstrindu-si o oarecare indivtdualitate de costum, obicei gi chiar dialect. Fiecare sat educe produsele sale caracteristice in
pieta bisAptAminalti In care locuitorii sAi ocupii
sunt de douA f eluri : pAsunea (pastorales) si pA-
pe numele unai particular, pentru a sattsface

cerintelor legii, dar posesorul nominal n'are Ilici un drept de a dispune sau beneficia de acest
teren, sub amenintarea unor sanctiuni pur sociale,
un loc fixat prin traditie. In afarA de pieta', cu

posibilitAtile de intilnire pe care le ofer& cele
opt sate sunt legate prin posesiunea comunA a
terenurilor si printeo organizatie traditionall a
nicidecum legate.
Unul din capitolele cele mai bogate In studiul
sArbAtorilor. Faptul cl fiecare sat 1st are un sfint

particular protector, precum si succestunea sArbtorilor (fiestas) la care pot fi invitati locuitorii
schimbul comercial, agriculturA, viata familiar&
mai multor sau tuturor satelor, favorizeazA o

oarecare circulatie Intro cele opt sate gi ken&
unitatea lor de comunitate", opusfi intreget lumi
exterioare.
Inaintea cuceririi spaniole, toate terenurile
apartineau la calpolli, o organizatie mai micA
decit pueblo (cetatea-stat cu o regane naturalA),
si probabil bazat pe o descendentA comunA. De
la Reforma din 1857, cea mat mare parte a proprietAtii comunale a fost redusA a ft posedatA
individual. In categoria proprietAtii private Redfield numeste local casei (sitio) cu pAm1ntul
agricol ce-t este atagat (milpa). Fiecare sitio are
o milpa .lependentA, care se poate gs la o distantA considerabilA-; dar amIndoui sunt impuse
gi mostgnite impreunA, de regale. In dosul sitioultit
se gseste in general o gradink (corral)
pentru cultivarea porumbului si fasolet.

Ca forme intermediare Intre proprietatea privatA si posesiunea comunalii, autorul a gash o
milpa de labor" si un fitlacololli". Obtinind permisiunea autorittilor munkipale, fiecare locuitor
al unuia din cele opt sate poate reduce la cul-
lui Redfield este acela in care el analizeazA

ritmul vital" schitind succesiunea fazelor in
diviziunea munch, st alternarea tensknit gi destinderii in viata ceremonial& Autorul urmAregte
zt de zi calendarul anual al sArbAtorilor ; el a
fixat cu o bogAtie de detalii gi o obiectivitate
lAudabili prepararea st executarea celor mai
matte ceremonii, adAugind fotografii foarte expresive si inregistrind motivele muzicale. Ritualul
nasterti a fost tratat cu oarecare amploare ; cel

al cisAtoriet insuficient InsA. In ceremonialul InmormIntArii sunt lucrari care izbesc: copilul
mort e considerat ca devenind 1nger prin insasi
faptul month ; funeraltile hit sunt deaceia ocazie
de bucurie nemArginit, ducind chiar la scene de
belie general& Soarta viitoare a adultului e privita Insi sub o lumina mat putin optimistA gi funeraliile acestuia sunt celebrate cu severitatea corespunsAtoare.
Redfield gaseste cA alAturi de o -Oath' sociall
foarte intensivA, structure politica formali din

Tepoztlan este ea total neinsemnatA. Rolul constliului municipal, ales nominal In fiecare an prin
sufragia universal, dar in realitate desemnat prin
tivare un lot de paint:It public; el poate chiar

sA vindA dreptul de a cultiva acest teren ; dar
vointa partidului dominant, este mat de grabA

expresiv decit achy ; chiar lucrAri importante de
edilitate public& sunt initiate de bittrinii satului
gi executate prin munca cooperativA a locuitorilor, efectuatA fail platA sub directia bfitrinilor,
el nu posedA nicidecum tithil permanent gi legal
nu a administratiei publice. Aceastti forma de
www.dacoromanica.ro
41
mina (cuatequitl) este folosit deasemenea pentru adusul recoltei particularilor, pentru preps-
rarea serbilrilor, etc., si pare a reprezenta supravietuirea unei organizatii pur comunale a
muncii, singura form odinioar. Una din pArtile
cele mai interesante ale mundi actuale este repartitia ocupatiilor, specializate in europene" si
indiene". Institutori, preoti, muzicieni, zidari,
timplari, comercianti, etc... detin mestesugul lor
din ores, deci in ultim instang de la Europa.
Doctorii care se servesc de ierburile naturale,
moasele, muzicantii rituali, fabricantii de jocuri
valoare asupra until sat in care se contopesc

trsAturile satului comunal aztec cu anumite elemente ale vietii satului spaniol din secolul XVI,
totul formind o cultura coerent, modificatA la
rindul ei de un proces de urbanizare care porneste
din centrele mai populate ale Mexicultil. Cititorul
poate regreta lush lipsa oricArei informatliserioase
asupra technicei agricole, bugetelor trnesti

diferentierii claselor, drepttilui de rnostenire. Am
fi dorit un tablou mai clar al functionril acestei,
autonomii sodale pe care autorul o plum in
digene, Ocupatiunile europene" sunt practicate

ca mijloc de a-si cistiga vista ; specialistii indieni n'au decit o foarte slabA legAturA cu vreun
sistem remunerator. Mai de grab ei indeplinesc
functiunile lor pentruci sunt roluri cu care gru-
contrast cu inactivitatea administratiei politice.

Cauti in zadar date asupra raporturilor familiale,
educatiei copiilor, vietii emotionale gi sexuale a
adultilor. Relatille intre los correctos si los lontos
par prea simplificate : desigur c influenta intro
cele dou5. categorii sociale e reciprocA si nu unilateralA, cum o prezint Redfield. Vor fi existind
poate chiar grupuri intermediare sau tranzitorii
pul social e obisnuit s-i vad ocupati". Cei dinti
intre cele doui clase sociale. Cititorul ar dori
datoresc meseria lor until hazard al c3ntactului

cu viata urban ; cei din urm motenesc aproape
totdeatma mestesugurile lor. Primele prof esiuni
stint monopolul dad semi-intelectuale si semiurbanizateYsatului, los corectos" -; mestesugurile din urma sunt exercitate de los tontos 41
pentru los tontos, massa traditionall a tranilor.
Procesul schimbrii sociale la Tepoztlan este
mai ales sA cunoascA mai bine lumea dellos fontos,
de artificii, fabricantii de msti, magicienii reprezintA formele supravietuitoare ale specializArii in-
socotit de autor ca o difuziune a technicei si

mentalittei urbane - chiar cosmopolite - din
grupul los correctos in grupul los tonios, din
centru in atunele indepArtate, din casele cu patio
pfnA In casele dreptunghiulare ale Indienilor.
pe care sA n'o gseascA privit de sus, dup

izvoare pe jumAtate orAsenesti s mai mult ostile
massei traditionale a tranilor.
Cu toate lacunele evidente pe care autorul

le-ar recunoaste singur, ca si ca toate defectele
de care el si-ar da seama mai greu, orice cercetAtor sociolog la teren va fi recunoscAtor
autorului pentru cartea sa piing de observatii
adinci si objective, o carte ce reprezintA prima
incercare de a apnea in studitil satului mexican
metodele moderne ale cercetrii sociologice.
Philip E. Mosely
Redfield a anexat cArtii sale o heel foarte

sugestivA, care aratA situatia geografic a celor
doul categorii de specialisti" : europenii" stint

grupati aproape de centru, in timp ce mestesugarii indieni sunt strinsi la periferiile satului.
Redfield ne ofer deasemenea material interesent referitor la medicinA f magie, literaturA
si muzc. Insfirsit capitolul sAu ref eritor la atitudinea locuitorilor fatA de sfintul si fag de
conducAtorul rsboinkilor (el veterano) este o
contributie esential pentru eel care doreste sa
InteleagA mentalitatea satului mexican. El veterano
care personificA revolta regiunii contra gayernAmintulai centralizat, intr'o far cu regiuni bine
distincte, devine erou prin cruzimea si bravura
sa si din erou se transfirmil in semi-zen, cistiglad nemurirea creatA de cIntecele trii.
Aceast privire rapid a bogatului material
prezentat de Redfield este suficient pentru a
arAta cA autorul ne-a dat un studiu de mare
CONSILIUL LEGISLATIV. Zece ani de aciivitale.-Anul acesta, la I Ianuarie, s'au implinit

zece ani de and Consiliul legislativ si-a inceput
activitatea-i de colaborator al parlamentului si
al guvernului, la confectionarea legilor I regulamentelor.
Intr'o tarA si intr'o vreme in care, din ce In

ce mai mult, s'a luat obiceiul ca aniversiirile,
chiar cele mai putin insemnate, sA se comemoreze prin ospete si discursuri, Consiliul Legis.
lativ a &sit cu cale cA mijlocul cel mai elegant,
mai durabil gi mai folositor de a sArbAtori impli-
nrea primului sAu deceniu de activitate, era

publicarea unui volum, in care sA se expun
aceast activitate l sA se studieze stiintificeste
cteva probleme, juridice si de technicA legislativA intrnd in campul acestei activitti dar prezentind in acelas timp I un deosebit interes de
ordin general.
www.dacoromanica.ro
42
Dacti n'ar fi cleat acest gand si Inca Consiliul Legislativ ar merita multumiri gi felicitiiri,
pentru pilda de sobrietate gi de seriozitate pe
care ni-o dA inteun moment in care aceste calltail aunt atat de rare.
Cand, insli, purcezi la cercetarea cuprinsului
aeestui impozant volum, care are nu mai putin
de 463 de pagini, sentimentul acesta de respect gi de multumire este Inca sporit.

Mai ton consilierii, in frunte cu Prim-Prepdintele, d. Alex. Gane, gi un numAr considerabil
de referenti, titular! sau stagier!, au contribuit
cu cite un studiu aprofundat gi imbrAtigand adesemi probleme ce depAgesc cadrul unei exponeri, fie ea chiar criticA, a menirli, organizarii,
activitAtii sau posibilitAtilor Consiliului.
Dar, pentru cititorul doritor sit se informeze

mai amplu asupra vietii de toate zilele a institutiei aga de frumos sArbAtoritA, care, lucrand
in linistea birourilor gi bibliotecel, nu se poate
bucura de publicitatea gi uneori de partea de
senzational a unui corp legiuitor sau a unei Curti
de Justine, deosebit de interesante gi de instructive stint studiile d-lor A. Gene, Ionescu-Dolj gi
Ioan C. HMI.
la alcAtuirea proectului de lege pentru creiarea

Consiliului gi de membru al lui Inc/ dela infiintare, pune fag in fatA intentille legiuitorului gi
realizArile. Studiul D-sale este edificator pentru
moravurile noastre politice.
Din examinarea competentei acordatA de Cons-
titutie si de legea sa de organizare, Consiliului

Legislativ, rezultA el intentia lor era de a face
din acest Consiliu" un organ, care sA la parte,
sA contribue realmente la facerea legilor e sA
fie et adevArat laboratorul central al tuturor

departamentelor, pentru intocmirea proectelor
de legi gi regulamente".
Or, in realitate, Cons(' liul n'a putut deveni

acest laborator gi nici nu 1 s'a dat intotdeauna
timpul, sprijinul 41 posibilitatea de a da contribane sa". Cauzele primordiale care au impiedicat realizarea intentillor legiuitorului sunt, dupA
D. Ionescu-Dolj, urmAtoarele :
1) boicotul lumil politice gi lipsa din partea-i,
a oricArei increderi si bane vointe. Oamenii
politici au privit si considerat institutia ca un
intrus, care le stanjenegte libertatea atotputerniciel de totdeauna" ;
2) continuaraa vechiului sistem de a creia,
D. Fi litti, rezumind ideile expuse in diversele

sale studii anterioare, publicate in limbs romanA
sau francea, despre Consiliul Legislativ, aratA

care este origina acestuia gi ce organe asem1nAtoare 1-au precedat in istoria tArilor romne
(Institutia jurisconsultului statului" infiintata in
Moldova de Scarlet VodA Calimah, nObstescul
Divan" creiat de Conventia dela Balta Liman in
ambele principate, Comisia Centre IA dela Focgani prevAzutA de Conventia dela Paris si, in
sf argil, Consiliul de Stet din vremea lui Cuza).
Ocupindu-se apoi de rostul constitutional al
Consiliului legislativ D. Filitti ia atitudine in
controversa ce s'a ivit intre autoril de drept
constitutional dela noi, asupra chestiunii de a
sti dacA acest Consillu este un organ al pater!!
executive sau al celei legislative. DupA ce com-
bate prima opinie, D-sa sustine pe cea de a

doua si, bazandu-se pe obligatia introdusi de
pe langa diversele departamente, comisiuni speckle pentru alcAtuirea proectelor de legi cand
menirea Consiliului Legis /any era tocmai de a
le inlocui ;
3) obiectivitatea si seriozitatea avizelor, care
au prezentat observatiuni atAt usupra formei, ait
fi asupra fondului, ceeace a vexat uneori amoral
propriu al autorilor ;
4) diminuarea treptatA a prestigiului Consilialui, care initial trebuia sA fie pus pe aceiag
treaptA en gnvernul gi parlamentul si care este
agezat azi, din punct de vedere protocolar, in

urma Curtii de Casatie. Si ad, D. Ionescu-Dolj,
care a pArAsit inaltu-i post dela aceastA Curte
pentru a trece la Consiliu, are cfiteva reflect!!
deceptionate gi ingrijorAtoare pentru soarta institutiei, isvorate din propria-i experienta. De pildA :
Constitutia dela 1923, de a se lua avizul Consiliului Legislativ asupra proectelor de legi, conchide cu formula originall gi oarecum parado-
In atari conditii, nimeni dela Curtea de Casatie

nu va mat putea repeta sacrificial sau mai bine
zis groala noastrA de a ne lase convingi sA parishn Curtea de Casatie si si trecem la Consilial Legislativ, spre a ajuta institutia si-gi inde-
xala pentru cei obicinuiti sl gandeascA pe fAgagele
plineascil misiunea constitutional A".
dreptului constitutional roman anterior sau ale
5) pripa pe care lumea politica a impus-o

adesea in activitatea Consillului, a propus o
deformare a mecanismului lui", caci nu numai
documentarea avizelor s'a resimtit in mod fatal,
dar Consiliul n'a putut face uz de dreptul ce-1
celui strain, cA, la noi, puterea legiuitoare se
exerciti de rege gi de parlament, cu concursul

Consiliului Legislativ".
D. Ionescu-Dolj, in calitatea-i de colaborator
www.dacoromanica.ro
43
modificate in sensul vederilor Consiliului, n'au

rari, specialisti in problemele ce urmeaza a fi * mai primit observatii din partea acestuia atunci
and i-au revenit pentru aviz.
lei/aerate ;
6) in sfarsit, lipsa unui local adequat si a
Totusi, numrul de avize de care nu s'a tinut
unei biblioteci, precum si totala lips de fonduri, seama rimane foarte mare mai cu seami daca
rae, de a chema, in calitate de consilieri tempo-
care pune Consiliul in situatia de a nu fi abonal

la nici o revistd ronzand sau strdind.
Studiul d-lui Ionescu-Dolj este un adevarat
apel pentru a se reda rolul ei locul ce-i fusese
initial harazite, Consiliului Legislativ care, cu
toate piedicile i cu toat reaua vointa ce i s'a
tinem seama de faptul ca D. Gane n'a socotit in

cele 61 A avizele date asupra proectelor ce n'au
fost supuse Inca parlamentului.
$1 cifrele nu zugravesc uneori cleat imper-
aratat, a reusit totu4 sa puna oarecare ordine
Consiliului de D. Ionescu-Doll : din cauza numa-
In haotica, gribita i infinita noastra legislatie.

D. A. Gane educe, in studiul sAu, zbitoare
rului prea mare de proecte si grabei ca care se

cere avzul, deseori Consiliul este obligat sa se
mrgineasca la unele observatii mai mult de
ordin general", dirora, probabil, n'a fost greu
sa li se dea urmare. (WA, in aceast privinta,
cateva cifre revelatorii pentru anul 1931 : la 21
si 23 Mantis, trail la Consiliu cite 9 proecte
confirmari de cifre si fapte acestei stari de

lucruri. In general, Insa, d-sa este mai optimist
asupra soartei si eficacitatei Consiliului, cleat
D. Ionescu-Dolj.
Se stie, bunaoara, ca una dintre sarcinile ce

incumba Consiliului Legislativ este aceia de a
elabora proectele de unificare a codurilor, prin
revizuirea lor. Sarcina delicata i complexa, dad.
tinem seama de numarul si de diversitatea legis-
fect realitatea, cad D. Gane insusi recunoaste

una din deficientele remarcate, in activitatea
la 26 Iunie, 10 proecte, iar la 10 Itzlie 17 proecte

ei Consiliul da, la 27 Martie 13 avize, la 27
Iunie 11 avize, la 10 Iulie 12 avize, iar la 15

Itzlie 15 avize I).
Ba se intampla uneori ca proectul asupra
latiilor de pe teritoriul Romaniei intregite. Sarcina urgenta i imperios necesara pentru a asigura o buna i echitabila distribuire a justitiei
pe tot teritoriul WU.
Consiliul Legislativ s'a achitat, chiar de pe
acum, de o bun parte din aceast sarcina. Ast-
carua s'a pronuntat Consiliul sa nu aiba nimic

comun, sau prea putin, cu cel ce e supus ulterior parlamentului. Iata un exemplu citat tot de
D. Gane: in 1930, Consiliul da aviz, probabil
favorabil, asupra unui proect de lege pentru
fel, codul penal si cel de procedura penall,
infiintarea unei catedre de Drept civil la Faculta-
recent promulgate, au fost pregatite de el. Se mai

gsesc redactate gata de acelas Consiliu, proec-
tea de Drept din Bucuresti. Ulterior, ce adauga

In proect 2 catedre la Facultatea de Medicin.
Parlamentul suprimand catedra de Drept civil,
nu voteaza decal infiintarea catedrelor dela Medicina. Totusi, se chiama ca Consiliul a fost
consultat I Ar fi interesant de *Hut dad, in calculul facut, avzul acesta intri prihtre cele cAnora li s'a dat urmare si care este numarul
avizelor carora li se &A o asemenea urmare.
O sarcina la Indeplinirea careia Consiliul a
pus o deosebit ravna este aceia ca, In avizele
ce cla asupra proectelor de legi i regulamente,
si se cerceteze constitutionalitatea acestora. D.
tul codului de procedura civila, cel al codului

de comer( si o buni parte din cel civil.
Trecand la cea de a 2-a znisiune a Consiliului,
cea de a-si da avzul asupra proectelor de legi

din inijiativa guvernului sau parlamentari $i
asupra proectelor de regulament, D. Gane arati
ea, dela infiintarea lui si pana la 1 Ianuarie
1936, Consiliul a dat nu mai putin de 2.675 avize,
dintre care 1.527 au comportat observatii mai

mult sau mai putin ample. In ce masura s'a tinut
seami de aceste avize? Iat un mijloc de a masura utilitatea i eficacitatea acestei institutii,
cad, daca legiuitorul a prescris obligatia de a
se cere avizul Consiliulai asupra proectelor de
legi si regulamente, nu s'a inscris dated aceia
de a da urmare avizelor sale. Din datele publicate de D. Gane rezult cA procentul avizelor
de care s'a tinut seama se ridici la 61 e/a, fArA
a socoti In aceast cifra legile sau regulamentele, care au fost trimise Consiliului, pentru observatii, sub forma de ante-proecte si care, Rind
Gane arati ci, In acesti 10 ani, s'au dat 518

avize privind vicii de neconstitutionalitate. Vieille
acestea n'au fost apoi reparate decal in 64/a din
cazuri. Procentul este prea scazut, mai ales dad.

tinem seam& de importanta materiel
Rolul Consiliului, din punctul de vedere al
controlulai preventiv al constitutionalitatel, este
Inca i mai important and e vorba de proectele
de regulament. Cad se pare ci executivul este

mult mat des tentat cleat legislativul, sit trans-
www.dacoromanica.ro
44
greseze Constitutia : pe cind in materie de regulamente, din 429 avize, 204 se referii la ne-
piing si fr continuitate. care trAeste Ina in

iluzia naivit c racilele de care suferA se pot
constitutionalitatea proectelor, in materie de legi,
indrepta prin legi multe i mai ales noui.

D, Filitti, in frumosul l substantialul su studiu, a caracterizat foarte plastic atitudinea pe
care lumea politicA romineascA a avut-o Inca
cifra acestora nu e dealt de 315 din 1527. Ar fi

mai interesant de stiut care e procentul de avize
relevnd vicii de neconstitutionalitate cArora 11
s'a dat urmare in materie de legi si in materie
de regulamente. Bnuim cA, in materie de regulamente, procentul este mult mai scAzut. D. Gane
citeazA un caz tipic proectul regulamentului de
functionarea fabricilor i atelierelor de cAlcAtorie,
adAugfind la lege, scutind de obligatia general impusii de lege, de a avea ventilatoare la asemenea
ateliere si fabrici, pe membrii Camerelor de
muncA. Natural, Consiliul a fost de parere c aceastA curioas exceptie, introdusi
prin regulament in favoarea onorabililor membrii
ai Camerelor de munch', e anticonstitutional.

Totusi, regulamentul promulgat a mentinut exceptia I
Dar Consiliul Legislativ n'a fost infiintat spre

a aviza numai asapra proectelor emannd dela
guvern, ci i asupra celor din initiativ parlamentari. Intentia legiuitorului era evitarea textelor, neconstitutionale sau incoherente, ori de
unde ar proveni ele. Consultarea prealabill a
Consiliului trebuia s sivileasc astfel deplorabila practic a amendamentelor parlamentare,
introduse prin surprindere si care de atitea ori
stricA economia legilor celor mai bine chibzuite
sau n'au nici o legAtur cu textul votat. In acest
domeniu, oamenii politici nu s'au multumit numai
s contracareze activitatea consiliului, ci au gsit
mai comod sii-I Ignoreze existenta D. Gane arat
cA, in 10 ani, parlamentul n'a cenit avizul Consiliului decit asupra amendamentelor privind
2 proecte de legi.
SA mai vorbim de attea alte dispozitii din
legea de organizare a Consiliului, care tindeau
a face din el un organ important, lund o parte
activ l efectiv la intreaga oper de legiferare,
si care au rAmas liter moartA ? Chemarea unui
delegat al Consiliului in fata comisiunilor parlamentului, peutru a lAmuri opiniile exprimate in
aviz, dreptul de a invita el pe ministrii spre a

da explIcatiuni asupra proectelor trimise, obligatia ca ordinea de preferint pentru examinarea
proectelor s fie fixat, inaintea deschiderii parlamentului, de comun acord de Primul Ministru
si de Primul Presedinte al Consiliului Legislativ..,
Toate n'au rmas decal pioase deziderate exprimate de un legiuitor bine intentionat, dar nereali-
zate de o societate pripitl, WA spirit de disci-
dela inceput, fatil de Consiliul Legislativ :

Partidele politice, cind s'au aflat in opoztie,
au invinuit Consiliul de lips de intransigent&

fatA de guvern ; and au ajuns la cirmii, nu 1-au
gAsit destal de conciliant fatA de o operA legislativ menit sA asigure fericirea tarii".
$i iat cum volamul comemorator al primului
deceniu de activitate a Consillului Legislativ, pe
lingl pretioasele contributii ce aduce la stiinta

dreptului, este in seeks timp o pild vie i un
prilej de reflectii asupra lipsei de eficient a
institutiilor i legilor celor mai bine chibzaite si
mai utile, atita vreme ct moravurile soclettii
n'au evoluat ele insile pentru a face ca aceste
institatii i legi sA tAsneascA din chiar nevoile ei
de toate zilele. Altfel, ele riscli sA fie considerate mai mult ca piedici, privite eu neincredere
si ocolite prin diferite subterfugii.
$i este pleat cA experienta Consiliului Legislativ n'a fost Incununat de mai mult succes si
n'a avut mai mult rAsunet in viata societtii romnesti. In alte tAri, incepind cu Franta care de
atitea ori - in bine sau in rAu - ni-a servit de

indreptar pentru organizarea structurei noastre
de Stat, inflintarea nnui organ asemntor Consiliului nostru Legislativ este cerntA imperios de
doctrinA si de toil cei ce, deli- sau toemai findc
- pretuesc regimul parlamentar, vor sA-i in1Ature scAderile.
Noi avem un asemenea organ, eruia once
observator impartial nu-i poste aduce deet

laude pentru felul cum 6i-a inteles menirea in
acesti 10 ani, si nu stim sau nu voim s-1 folosim.
Constantin Vulcan
DIMITRIE L GOGA : Pedagogul Vasile Gr.

Borgovan (Biblioteca InvitAtorilor, Nr. 4, Editura
Revistei, Satul si Scoala, Cluj).
S'a inrdcinat la noi tot mai adinc tendinta
de a nu privi deal spre viitor, in credinta efi

trecutul, pe toate tArmurile, nu ne poate oferi
nici un sprijin i nici o Invttur. Greseala acestai fel de a vedea n'a intrziat sA boa la iveal.
Un popor, realitate vie r5j organic, nu incepe
niciodatA cu generatia in viat. Pads celor din
trecut, continuarea vechilor deprinderi de muncl
www.dacoromanica.ro
45
si conceptii despre lume, asigurA legitura trainicA
dintre rindurile de oameni cari se perind, InlAturAndu-se primejdia de a incepe mereu dela
capAt, stingaciu si primitiv, un gen nestatornic
de viatA. Ca la cregtem dup firea gi putintele
noastre, trebue sl plistrim cu grije, pentru a le
duce mai departe, toate experientele Inaintasilor
oriat do modeste ar fi ele, in comparatie cu

ale altor neamuri gi oricit de vitrege au fost
vreinurde cart le-au curmat strAlucirea si desvoltarea. Din fericire lucrurile acestea sunt din
ce in ce mai bine Intelese si ne pare bine cl
dreptar teoretic gi practic pentru invAtAmintul

intuitiv" (1885), colaborind In acelag limp la cele
mai insemnate reviste de specialitate din Ardeal
($coala Romine a lui V. Petri, Foaia scolasdin Blaj, redactatif de I. Negrutiu, etc.).
InviitAmintul intuitiv gi activitatea de sine, au
fost cele douit mail principii pedagogice, revolutionare pe atunci, pentru cari a luptat Borgovan
si prin cari a reugit, alAturi de altii, sA impunii
o nota directie, cea sinfitoasA, scold rominegti.
Totus Borgovan n'a gAsit destulli intelegere din
partea autorittilor scolare (mai ales a episcoputicA"
putem insemna, pentru tArimul pedagogic, lucrerea nu numai pioas, dar gi folositoare, In intregime, a d-lui D. L Goga, codirectorul merituoasei
lui Gherlei loan Szabo), incit refuzindu-i-se

catedra de pedagogic dela seminarul teologic,
publicatii dela Cluj Satul si Scoala" gi a acelei
surile cari i se fAceau, a trecut in 1888 in tar%
Biblioteci a Invttorilor" care se anuntA rodnicA

gi interesantA.
cu sprijinul lui Titu Maiorescu, pe atunci Ministru

al Instructiei, ca prof esor de pedagogic si limba
rAmasA vacant& gi ne mai putnd suferi neajun-
Se poate vorbi la noi de o pedagogie? ExistA,
germanii la $coala de Institutori din Bucuregti.
in afaril de lucrArile cu totul noi, o pedagogie

romineascA? De sigur in Intelesul stiintific, de
mari sisteme de educatie, n'am avut o pedago-
Si aid s'a distins in chip deosebit, mai ales pe
gie, dar in intelesul practic (didactic) am avut

dascAli si stridulate pedagogice cari meritA
In
atentia cercetAtorilor pentru a nu lsa s plat%

o traditie cArela Ii datorAm parte mare din pro-
gresele realizate de tara noastr in vremurile

ultime. D-I D. L Goga cerceteazi, cu pricepere
gi cu dragoste, viata gi activitatea untd vechiu
prof esor ardelean, Vasile Gr. Borgouan, al arid
nume il gsim legat de cteva opere pedagogice
gi institutil scolare de mare insemnitate, atilt din
Transilvania, cat gi din Vechea Tar% Intre anti
tfirmul pedagogiei practice, dind Ord o pleiadit

de institutori cari sunt mndria scold roar:I:regd.
timpul acesta a publicat citeva manuale
didactice, in colaborare cu Al. Odobescu.

Cu desflintarea Scold de Institutori in 1900,
Borgovan a fost numit la Liceul Sf. Sava, dar a
acceptat sA treaci la Bided, unde au fost trimise
ultimele serii din elevii sAi, pentru a-si terrains
gcoala. DupA scurtl vreme Iasi, in care, pe Lngii
o strAlucit activitate practicA, a intocmit douil
lucrAri de o mare valoare documental% (0 paging
din istoria Scoalei Normale din Birlad gi primal
Anuar al Scoalei Normale din Bfirlad), Borgovan
Vasile Petri la Nsiind gi altii. Borgovan a urmat

dup 4coala secundarl teologia, singurul mijioc
pe atunci de a se face profesor. Astf el a studiat
a fost rechemat la catedra sa din Bucuresti, pe

care n'a pArisit-o ping in 1912. Aceasta este o
perioadl de liniste in viata sa, in care a creat
o important opera de educatie in familie, scris
in stil popular: bond, Principii morale si crestinesti de educatiune". Prin crearea de noi . scoli
normale, in 1912, Borgovan a fost rugat gi a
primit directia $coalei Normale din T. Severin,
pe care a organizat-o, cum patine scoll am avut
in far% A iest la pensie in 1919 si a fcut parte
la Viena teologia, filosofia gi pedagogia, continuate
din primul Senat al Romniei intregite, flind
la Budapesta, dar isprvite, din pricina prigoanei

unguresti, la Oradea-Mare in 1876. DupA aceasta
a fost nomit profesor la preparandia din Gherla,
ales gi a doua oar% in tinutul sti de nastere

(Solnoc-Dobiica). S'a stins in 1923.
la care a maned 12 ani (1876-1888). A predat

pedagogia, matematica si limba germang gi a
crArilor lui Borgovan, cari se ridia la 30, munc

de o viatA, zi de zi, cinstiti si folositoare.
RecomandAm cu cAlduril lucrarea aceasta
tuturor membrilor corpului didactic 4i tuturor
1875-1920".
Borgovan s'a niscut la 2 Ianuarie 1850, in

Satul Nou de Jos (Noeni), comitatul SolnocDobica din Transilvania, astAzi satul Corvinegti
din judetul Nsud. Ca elev a avut noroc de

descAll vrednici: invAtiltorul Dumitru Rusu si
pfirintele Matei Pop, In sat: apoi profesorul
publicat in acest rstimp : Metodul computului"
(1876) Curs complet de aritmetice si lucrarea

deosebit de Insemnat pentru vremea aceea, InWind spiritul nou In gcoala romineascA, : In-
Cartes d-lui Goga se inches cu o list a lu-
intelectualilor dornici sl afle o activitate frumoasi gi pilduitoare din trecutul geoid rominegti.
www.dacoromanica.ro
46
Si dorim d-lui D. Goga rgazul si dragostea

pentru a desvilui si alte Null vrednice de
desalt, cum e acel vestit pedagog : Vasile
Petri" si atiltia pe cari ii utatzt nu din vine lor,
ci din lipsa noastr de intelegere.
Traian Herseni
ILIE SULEA FIRU : Functiunea biologicd a
educattunei.- (Din publicatille cercului de studii
de pe lam% Seminarul Pedagogic Universitar

Tito Maiorescu" din Bucuresti, 1935).
Dl. Ilie Sulea-Firu scrie intr'un f el strins,
aproape aforistic. Din pricina aceasta studiile
d-sale par rezumatul unor lucrari mat Intinse si-ti
pare uneori ran ca nu post sa citestl textul intreg.
Pentruca desvoltarile nu stint intotdeauna lipsite
de rost. Ele ajut nu numai la limpezirea afirmattilor mai de seami, dar infatiseaza complet
gindirea si desvalue molivele ei mai adinci.
Dovada e chiar studiul pe care 11 analizam. Des-
voltat, ar fi putut duce la un sistem interesant

si credem just, de pedagogie, pentruca se cuprind
In germene toate elementele necesare acestui fapt,
dar asa nu putem prinde deal o conceptie cu

totul generala, cu urmari pe cad le putem banui
dar nu le vedem precis.
Menirea educattei - dupa dl. Sulea - este

si usureze procesul vietii, sa indrepte sciderile
selectiei oarbe ale naturii, asigurnd a. indivizikr, posibilittitile optime de deslvir$ire a naturti
proprii, prin ocrotirea desvoltarli nestAnjenite a
fiecaruia, In epoca de formatie si punerea la
dispozitie a conditiilor celor mai favorabile actualizrii puterilor virtuale din indivizi ; b. societeilii,
un capital de valori umane din care sa poat

alege, pentru fiecare din functille sale, elemente
capabile a-i educe un maximum de vitalitate". De
aid sarcina educatorului apare In chip lamurit.
Ea nu poate fi indeplinitti deaf cautfind a pune
pe copil Intotdeauna pe cif se poate, In condiPunt care sa-i permiti o autoeducatie in sensul
unei actualizari a energiilor sale de care dispune
prin proprie activitate, a se sprijini Intotdeauna
pe sine, ajutindu-1 numai la nevoie s namai cat
este necesar, spre a pasi spre o personalitate

independenta, in sensul naturei sale proprii, spre
a deveni un punct de sprijin pentru societate,
copii Incepe a se forma" in vederea satisf aced!

nevoilor proprii ale copiilor (tribunate pentru
copii, case ale copilului, teatre pentru copii).
Deasemenea observa just ca felul In care e conceput raportul dintre individ si societate are in
educatie foarte mare influentA si subscriem soMk, pe care sociologia moderna o impune din
ce in ce mai mult Nici individul nu e un instrument pentru societate, nici societatea un instrument pentru individ : ele sunt una si aceeasi
realitate ; nu exista societate Uri indivizi, nici
indivizi f Ara societate. Individul profiti de binefacerile vietii in cornun, dar $i aceasta profita
de experienta si creatia individulte. Pentru echillbrarea desavirsita a acestui report, societatea
trebue insa organizati, act In practice vietii

democratice, oricine ajunge oriunde: pe cfind ar
trebui ca oricine sd poatd ajunge la locul pentru
care este destinat de valoarea lui actuate. Noua
edncatie vede menirea sa in a descoperi valori
existente in indivizi ai a le usura actualizarea ,
spre deosebtre de vechea educatie care elute si
modeleze In fiecare individ idealul epocei res-
pective. De aid nevoia de a transforma programa pentruca ea sa contina elementele necesere pentru a satisface nevoile copilului lasndu-i
libertate in km, convinsi fiind prin aceasta ca
se satisfac implicit in optima forma si necesitatile socialereale, omit flied dela natura social $i
dela naturi posednd resortul perfectionarii pro-
pril care e cu atit mat reala, cu at educatorul

si societatea ii pune la dispozitie conditiile necesare". In aceasti conceptie Pedagogia nu se
mai reduce la didacticei, ci devine o $tiinta cuprinzatoare a tuturor normelor de organizare a
vietii tinerimei : o politica a generatiei tinere,
care sit li apere drepturile si sa satisfaci necesitatile, sa usureze perfectionarea si evolutia spre
optima forma a naturii fiecarui copil, usuritnd
procesul vietii individuate si In acelas limp, perf ectionind organismul vietii colective. Numal asa
nu se deviaza prin arta omeneasci, arta naturii.

De sigur dl. Sulea se gaseste pe drumul cel
bun, dar drumul acesta trebue continuat, trebue
largit, trebue precizat. Cu rezerva acestei verifield printr'o desvoltare ulterioar, straduinta
pedagogicii a d-lui Sulea merit& un cuvnt de
lat.da si un cuvint de aprobare.
nu un bales t parazitar". Si dl. Sulea remarca co
drept cuvint di no civilizatie speciali pentru
www.dacoromanica.ro
Traian Herseni
47
NSEMNARI
A murit Oswald Spengler, unul dintre gAnditorii cel ma! dlscutati din vremurile noastre. Desi
inci tfinir (56 de an!), desnodAmntul acesta era
agteptat : Spengler suferea de multi vreme de o
boali care 11 mistuia treptat. Cartes lui fundsmentali, care a stirnit un neobignuit entuslasm,
dar si o critla dintre cele mai severe, opera de
filosofia istoriel gi de prof efie sociali, serial sub
semnul lui Goethe gi al lui Nietzsche, este Untergang des Abendlandes (Declinal Occidentului).
ApAruti in 1916, lucrarea aceasta a trecut cu
total neobservatl, fiind descoperit abia cu ciiIiva
ani in urmA, pentru a se bucura apoi de until

dintre cele mai rAsunitoare succese,
Dupi Spengler, culturile sunt organisme vil,
asemAnAtoare plantelor, cu o desvoltare fatali,
dela nagtere &fire moarte. Dupli ce o culturi a
a inflorit si si-a dat roadele, produse de inaltA
spiritualitate, ea se schimbA, WA putinli de revenire, in civilizatie materall, sfirsitul fatal al
oricArei culturi. Occidental si-a trAit epoca de
realizare a culturii, iar acum va urma moartea
prin civilizatia materiall. IatA pe scurt pesimismul
cultural al lui Spengler.
El a mal scris gl alte lucrAri, ca. Preussentum
und Sozialismus sau Jahre der Entscheidung,eari
s'au bucurat de malt succes, datoriti numelul pe
care gi-1 crease sl datoritii caracterului lor pofitic de actualitate, dar opera . care va rAmAne
sA-1 reprezinte in 1storia gfindiril, acum and se
duce, este una singuri, care nu va fi uitatA cu

ugurinfi, Deellnul Occidentului.
In ultimul numAr, pe care-1 primim la redactie, al revistei The Sociological Review, Journal of the Institute of Sociology, April 1936,
din Londra, gisim studiul The Sociological

School of Dimitrie Gusti, de Philip E. Mosely
(p. 149-165), asupra ciiruia vom reveni In numi-
rul vitor.
S'a stills din viag la o virsti Inaintatil (82

de an!) Georges Vacher de Lapouge, unul dintre
cei mai de seami antropo-soclologl al Frantei.
El face parte din plelada cercetitorilor formati
In veacul al 19. sub influenla puternicA a biolo-
gismul01 si cari au incercat sub diferite forme

(organicism, darwinism social, teoria raselor, etc.)
sil fundamenteze stiintific soclologia. Impreuni
ca cugetlitoril germani Ammon 0 Woltmann, La-
pouge face parte din ramura raseologici (antropologici) a scoalei biologlce in sociologie.
Operele mid de seami ale lui Lapouge sunt :
Les sflections sociales (1896), In care se aplicA
pentru prima dati teoria selectlei pe o scarA
mare in studlul vielli sociale ; The fundamental
laws of anthroposociology (1897), in care sustine
superloritatea dolicocefalilor fag de brahicefali ;
L'Aryen, son riile social (1899), in care sustine
insemnitatea rasei nordice, ariene, in Aga popoarelor si vede pricina decideril Elenilor, Romanilor, Cellilor 4i a Slavilor in amestecul lor
treptat care 1-a Indepirtat de rasa ariani ; Race
et Milieu social (1909), In care 141 aplici teoriile
gi In studial vielil de stat.
Lapouge nu s'a bucurat de prea mull succes
in Franta democratA, dar in schimb e deosebit
de stimat in Germania, iar istoricil sociologiei
nu se sfiesc sA-1 socoteasci printre eel mal reprezentativi e original! ginditorl ai epocil. In
orice caz soclologia va trebai sli WA seama, In
explicafia fenomenelor sociale, datorltii ramurei
de cercetare pe care a inaugurat-o Lapouge impreuni cu allii, gi de factor!! biologici, ereditate, selecIle, rasi etc. Prin aceasta numele Mu
va !Amine, chiar dacA solutille pe cari le-a dat,
intr'un stadia pull!' Inaintat al antropologiel, vor
fl cu total pArAsite. Stiintele in decursul evolalief lor nu se ImbogAtesc numal prin solutil, ci
e prin problemele si metodele pe care le caltiga.

*
Sociologia romineascA se bucuri de multa

simpatie in strAlnitate. Nu numal cercetArlle monografice, dar 41 sistemul de sociologie al scolii
dela Bucurestl Incepe sA fie cunoscut. Remaram
in aceasti privinti foiletonul despre miscarea sodologicA din ziarul Obzor dela Zagreb (21.11.36),
iscAlit de Dr. lvan Esih, in care se amintegte gi

manualul recent al d-lor D. Gusti 41 T. Herseni :
Elemente de sociologie. Sociologil din strAinitate
urmAresc cu atentie activitatea desfAsurati la
noi In domenial sociologiei.
www.dacoromanica.ro
48
Ferdinand Tnnies, sociologul german, a lost
sArbtorit de admiratoril si devil sal cu prilejul
virstei de 80 de ani, Implinit in 26 Iu lie 1935.
De curind a aprut un volum omagial 1nchinat
lui : Reine und Angewandte Soziologie (Eine
Festgabe fr Ferdinand Tnnies - Hans Buske
Verlag, Leipzig 1936, 405 pg.), co un cuprins
deosebit de bogat s de interesant. Remaram

contributille lui Leopold von Wiese despre situatia international actual a sociologiel gene-
rale; a lui Hans L. Stoltenberg despre stlinta

vietii ca totalitate ; a lui G. Colm despre sociologia finantelor ; a lui R. Heberle despre insemntatea migratillor In viata social a popoarelor
a lui H. Schmalenbach despre prestigiul social
al virstei ; a lui Franz Boas despre individualitatea culturilor primitive; a lui S. R. Steinmetz
despre celibat ca institutie si rspAndirea lui In
toat lumea ; a lui Richard Thurnwald despre
antinomil in structure si functionarea asocierilor
gi a institutillor; a lui Yusuma Takata despre
conceptia sociologic a istoriei, etc.
Volumul cuprinde s doul studil despre Tnnies datorite Prof esorilor Brockdorff si Harms,
apoi o bibliografie pe ani a operilor lui Tnnies din 1875 pang in 1935, de Else Brenke.
F. Tnnies este autorul crtii Gemeinschaft
und Gesellschaft" (1887) care a flea epocA in
sociologia germanA, si a numeroase scrieri sociologice. El este socotit, cu drept cuvint, printre
intemeietorii sociologiei moderne si, alturi de
Max Weber, printre cei mai de searn sociologi
ai Germaniei.
In studiul Der gegenwrtige internationale

Entwicklungsstand der Allgemeinen Soziologie"
de Prof esorul dela Colonia, Leopold von Wiese
(din volumul inchinat lui F. Tnnies: Reine and
Sociologie Nominee/Ica
Angewandte Soziologie, amintit mai sus), care

este o dare de seam, in special pe temeiul
ultimului congres international de sociologie,
despre situatia internationall actual& a socioloMel generale, se aminteste pe larg si sociologia
romfineascii (pg. 12). Romania este socotit de von
Wiese printre Wile in care cercetrile sociologice stint deosebit de fructuoase. Aminteste in
special Institutal Social Roman, Arhiva pentru
stiinta si reforms sociall si cercetrile monografice. Obiecteaz pentru acestea din urm
lipsa de legAtur dintre multimea datelor si
teoria menit s le uneascl. Se Intelege cl
obiectia nu putea fi f AcutA decal de cineva care
nu cunoaste dead fragmentar activitatea monograficA romineasci. Sociologia monograficA nu
insemneazA o simplA culegere de fapte, ci o

cercetare in cadrul until sistem teoretic precis,
menit s serveascA tot teoriei. Lucrrile Institutului Social Roman : Sociologia militans,
Teoria monografiei sociologice si Tehnica monografiei sociologice, au infAtisat pe larg problema.
Pe ling acestea, revista noastr va reveni
asupra problemei pentru o llinurire
si mai
completA. In ce priveste pe strini, ne vom strildui sA publicAm atilt sistemul, cAt si rezultatele,
intr'o limbrt strin, mai pe larg dead am
f Acut-o pin acum.
Archives de Sociologie de sub dlrectia Prof esorului G. L. Duprat, Nr. 5-6, August - Decembrie 1935 (aprute de fapt in 1936) tipArite
la Roma (Comitato Italiano per lo studio dei
problemi della populazione) publicA contributiile
italiene la ultimul congres international de so-
ciologie tratnd despre metabolismul social si

despre formele elementare ale vietii sociale
(240 pg.). Material mult $1 interesant.
Mai 1936
www.dacoromanica.ro
Anul I, Nr. 5
www.dacoromanica.ro

Sociologie Romaneasca Anul I NR 5 Mai 1936 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sociologie Romaneasca Anul I NR 5 Mai 1936 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0

tantin Vulcan: Consiliul Legislativ. Traian Herseni: Dimitrie I.

Ilie Sulea Firu Functiunea bio-

Apare lunar. Exemplarul: 15 lei. Abonamentul anual pentru coli gi

MUZEUL SATULUI ROMNESC

toate unghiurile Oa ca s dea infatigarea adevrat a vietii acelei pturi din

Neamul nostru, pe care cu totii ne rezemni.

satele romnesti se gseau de pretutindeni incoace, ca s se aseze in jurul Maesttii

Binevoiti, Maestate, s priviti si s primiti Muzeul Salului ca un semn al

acestei credinte si iubiri.

Voastre echipe de studenti, in nurnr tot mai mare, ca s lucreze la ridicarea

o dorint de viitor, la deschiderea Expozitiei noastre din Parcul Carol de anul

Pentruc noi nu facem cercetarea satelor deck in vederea unei munci de

Muzeul nostru, nu este un muzeu etnografic, ci este un muzeu social,

Chiar in ziva de astazi, in acel an tulbure, 1866, Domnitorul Carol alerga

din ce in ce mai deplina si mai bogata, astfel ca inteadevar sa ne putem ajunge

noastr atitudine stiintifica cu privire la metodele si necesitatea de a cunoaste

Expozitie de munca a Echipelor Regale Studentesti, aveam dreptul sa cer Maestatii

Romnesc. In foaia de indrumari si informatii, Curierul Echipelor Studentesti", pe

Se va desprinde din Muzeul acesta al Satelor Romnesti, pe lnga frumusetea

echipieri, ce insemnatate ar avea acest Muzeu al nostru pentru cunoasterea si

pornith pe adevirate infiptuiri de culturi nationall, treste in generatiile tinere. Le

acolo, 25 de odii de sate, complect si bine reconstituite, precum si un intreg

si tcut, pentru satul romnesc, astfel ca acest Muzeu sa le fie o pild de ce

datia Cultural Principe le Carol, care a creat Muzezzl satului romemesc,

o realizare de mult vreme pregAtit, necesar desfsurrii viitoare a actiunii

Acolo pe unde au trecut echipele de munc cultural ale Fundatiei, si ale

Intia parte vorbeste despre intelesul i insemnAtatea bibliotecilor de sat, iar

Mranitor cunoscAtori de carte mijloacele pentru intinderea cunostintelor tor uzuale,

morale si eugettitoare, iar nu ea simplii rutinari, problemele de cari se zbesc in

a infiintat ni0e biblioteci 0 mai bogate, dar i mai departe de intelegerea i de

Cred a aceast excelentA lucrare trebue si forrneze temelia unei colectiuni de

o datorie pe care nu ne-am implinit-o dect in parte, ar fi urmat s punem in

romneasc dela 1906 si la trei ani dupace propunatorul, el insus prcifesor de

!MAO felul de viat prin imbunttirea felului su de gandire si de munc. Tot ce

cartea sa Tara noastr, Se va adlugi monografia Cur Ili de Arges, publicatI de

cat de concis asupra functionArii bibliotecilor rurale ; va cAuta sA stabileasa garantii

primesc si le poartA la toate colturile frontului de bAtae. Librarii se pun in tnicare

poftea sA tie o conferintA despre ele, la Bucuresti, pe cunoscutul profesor danez

DupAce, 'Ana si amintirea li se pierduse, ingropate intr'un dosar cu hrtii ingAlbenite

D. Age Benedictsen era hotrit a petrece numai 24 de ore in Bucure0i qi

trebuia s se intoarcii in Danemarca,

Insi, multumit unei intamplri, cl. Meissner, inspector general al invfitamantului

Ca profesor de geografie d. Age Benedictsen a facut un studiu asupra

1898, este inregistrat la Ministerul Instructiunii Publice i al Cultelor la 25 Noemvrie

a fost tiprit in Monitorul Oficial la 2 Decemvrie acelaq an. Inceputul ei sun

se deosebeascl de bibliotecile cele mari, pentru cercetAtori, in a cAror umbra se

steanului 0 revista Albina". Teatrul lui Alexandri, singur a ramas pe dinafara,

de Catafany i Notite istorice asupra Brladului. Zestrea crtilor pentru toti se

MONOGRAFIA COMUNEI ANT

I. METODA STATISTICA IN CERCETAREA MONOGRAFICA

in vederea cercetrii problemelor propuse 0 care stabileste rezultate bazate pe

relatiile cantitative ale fenomenelor studiate.

Faptul c metoda statistica nu poate opera deck cu o mass de elemente

Cum ins metoda statistica nu este deck o metoda, ea nu are scopurile qi

Cercetarea statistici in cadrul unei monografii sociologice se compune din

tuturor gospodirillor din sat cu specificarea caracteristicilor fiecirea (suprafata

Prima operatiune - inventarierea sau recensimintul - este gi cea care

acestei operatiuni, - inventarierea general care ar avea sens pentru a prezenta

obignuit, cu deosebire ci formularul este mult mai complect 0 necesiti oarecare

pentru a obtine rispunsuri exacte 0 sincere la toate intrebrile puse.

notAnd fiecare ms din sector, pe care-o anuleazi treptat pe misur ce gi-a

Muzeul Satultti Rominesc