(1913) Tudor Pamfile (1883-1923) - Agricultura La Români - Studiu Etnografic

ACADEMIA ROMANIA
DIN VIEATA POPORULUI ROMAN

CULEGERI SI STUDIE
XVI.
AGRICLLTLRA LA ROMANI
STUDIU ET\OGRAFIC
CU UN ADAUS DESPRE MASURATOAREA
PAMANTULUI SI GLOSAR
DE
TUDOR PAMFILE
CU 103 FIG-URI IN TEXT

SEDINTA DELA 28 MAIU 1912
BUCURESTI
LIBRARIILE SOCEC & Comp. i C. SFETEA
LEIPZIG
VIENA
GEROLD & Comp.
OTTO HARRASSOWITZ
1913
32.917
PRETUL 5 LEI
www.digibuc.ro
ACADEMIA ROMANA
DIN VIEATA POPORULUI ROMAN

CULEGERI $1 STUDIE
XVI.
AGRICULTURA LA
RUIN
STUDIU ETNOGRAFIC
CU UN ADAUS DESPRE MASURATOAREA
PAMNTULUI SI GLOSAR
DE
TUDOR. PAMFILE
CU 103 FIGURI IN TEXT

SEDINTA DELA 28 MA1U 1912
BUCURE$T1
LIBRXRIILE SOCEC & Comp., C. SFETEA oi LIBRXRIA NATIONALX
VIENA
GEROLD & Comp.
LEIPZIG
OTTO HARRASSOWITS
1913
www.digibuc.ro
DIN YIEATA POPORULU1 ROMAN
I. Hora din cartal, de Pompiliu Prvescu, 1908 . . L. 3.

H. amiliturile romiinesti, de T. Pamfile, 1908 . . . 1 .
HI. Poezii populare din Maramure,s, de Tit. Bud, 1908
5.
IV. Catece ci urdturi, de Al. Vasiliu, 1909
6.
V. Din literatura popular& de N. Psculescu, 1909
1.-
VI. Jocuri de copii, de T. Pamfile, 1909 . . . .
VII. Stirbeitorile poporului, de C. RAdulescu-Codin i
1
D. Mihalache, 1910
VIII. Industria casnicd la Romani, de T. Pamfile.
Premiul Neuschotz din 1909, 1910 . . . . 10.
1.
IX. Hore ci chiuituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 1911

X. Legende, traditii ,si amintiri istorice, de C. RdulescuCodin, 1910
XI. Stirbdtorile de yard la Romani, de T. Pamfile, 1911
XII. Catece de tar& adunate de T. Pamfile, 1913 . .

XIII. Bou si leacuri la oameni, vite si pitsdri, dup datinile i credintele poporului romn adunate din
comuna Tepu (Tecuciu), de T. Pamfile, 1911 .
XIV. Arii romtinesti din Bihor, culese de Bela Bartk.
2.
2.
4.
1.
1.
5.
1,50
Sub-presii.
i legende romne0,
''se de D. Furtun, 1913
XVI. Agricultura la Romani, de T. Pamfile, 1913 . .
XVII. Ingerul Romaului, pove0i i legende din popor,
XV. VT( zuri "intelepte. Povestiri
culese de C. Rdulescu-Codin.
Sub pres&
BUCURESTI
inst. de Arte Orafice CAROL 0DI3L S-r I. St. Rasidescu
16, Strada Paris (fost5 Doamnei), 16.
1913.
www.digibuc.ro
ACADEMIA ROMANA
SECTIUNEA LITERARN
SEDINTA DELA 26 MAIU 1912
PreFdinta d-lui I. Caragiani.

D-1 A. Barseanu ceteste urmtorul raport asupra scrierii d-lui
Agricultura la Romani, studiu etnografic, i propune tiprirea ei in publicatiunea : Din viea(a poporului Roman:
In aceast lucrare autorul descrie cu dearnAnuntul, cum se face
lucrarea pmantului la poporul nostru , artand imprtirea pmanTudor Pamfile
tului, cu diferitele numiri relative la hotar, feluritele operatiuni intrebuintate de plugarul nostru in cursul anului la meseria sa, unel-
tele folosite de el si prtile lor, diferitele smndturi si4hipu1 lor

de cultur, credintele i obiceiurile poporului nostrii .upelative la
plugrie si la vieata campeneasc.
Intreagg lucrarea cuprinde 9 capitole
1_ Consideratiuni generale cu subimprtirile : inceputul agriculturii, agricultura i socotintele plugarului ; semne de belsug, rostul
ploilor, dusmanii rodului. 2. Tarim. 3. A ratul. 4. Ppusoii. 5. Rama mruntic. 6. Stransul holdelor de pe camp. 7. SdinanAturi fesi se termin cu un
lurite. 8. Treieratul. 9. Culesul popusoilor,
scurt tractat despre msurtoarea pmantului.
fr A fi un tractat de ag riStudiul acesta al d-lui T. Pamfile
eultur
ne desfsur o parte insemnat din vieata poporului nostni i va fi urmrit cu interes atat de linguist, cat si de etnograf.
El este scris cu destul sistem i descrierile cuprinse inteinsul, insotite fiind si de numeroase desemnuri intercalate in text, vor fi intelese fr mult greutate.
www.digibuc.ro
IV
Numai in privinta stilului am observat ici-cole unele neclaritti i necorectitti gramaticale, cari ar trebui inlturate. Cu deosebire capitolul introductiv : Inceputul agriculturii las foarte mult
de dorit fn privinta clarittii, a Mat acest capitol ar trebui sau
sii fie refcut cu totul, sau s fie omis, netinndu-se strict de materie.
Cu aceste rezerve, prop un ca lucrarea d-lui Tudor Pamfile : Agricultura la Romani s se tipreasc din partea Academiei in colectiunea : Din vieata poporului roman.
Propunerea d-lui Brseanu se aprob.
www.digibuc.ro
PREFATA
Mi-aduc aminte foarte bine ca in primvara anului 1893 mi se
urise cu totul scoala, deoarece rsriser brndusele pe dealurile
Tepului, iar mai trziu incepusera a se coace ciresele si merele tim-
purii, pe deal, la vie. Aveam o arie in sat, cam departe de cas ;

in arie aveam o poiat, in poiat niste iesle si sub paiele din iesle
imi puneam dimineata si de-amiaz geanta cu crtile si plecam, flreste cu altii, unde nimeni nu ne intreba, la virsta de zece ani
a unor neciopliti si prosti copii de fail, de ce Romania e un
regat, de ce Planisferul e tot una cu Planiglobul si de ce se
zice Epirs si nu Epirus !
Dar fericirea acelei dulci primaveri am platit-o scump. Mama,
mi-aduc foarte bine aminte,
care-si pusese toat ndejdea intr'un
viitor al meu intemeiat pe truda invtturii de carte, s'a pliroforisit
pe la Mosii-de-vara, numai cleat, asupra strasnicei mele trageri de
inim pentru scoald : intiu, huciind niste giini strine cari scurmau
in ieslele cu paie, sub cari stte geanta mea cu cartile, a pus maim
pe ea si a adus-o acas ; al doilea, pana seara a si dat o raitli pe la
lelita pralisoara, nevasta domnutui, ca sa-si vada, prin mijlocirea ei,
visul cu ochii ; si al treilea, a doua zi, c And mai era Ina mult pra la
ziu, m'a snuincit din somn, mi-a pus o sap' grea pe umr si m'a
pornit la prsit !
Am jucat si eu ca ursul, o var intreagi, ademenit pe de-o parte
de acele zile de mace', ce incepeau cu un ceas inainte de rvrsatul
zorilor si se incheiau cu alt ceas dup lsarea deplin a Intunerecului, iar pe de alta, de necurmatele mustrri din partea cui trebui,
nu pentru prasirea scoalei, ci pentru neindmnarea mea la munca.
Atunci am aflat intiu ca alti oameni au ploduri cari-s numai cat
palma si muncesc ct niste oameni bAtrni ! Si eu ?
Deci in acea yard am prsit, am secerat, am ajutat la coas si

www.digibuc.ro
VI
la strans de pe camp ; iar pentru toamnd m'am cerut cu $coala la

targ, la Tecuciu.
De aici incolo, sase ani, adecA $ase veri, dupd inchiderea $coalelor, le petreceam pe camp, la muncd, de-avalma cu toti ai mei,
spre cea mai mare bucurie a... mamei, care prin acest simplu metod
pedagogic mA fdceA sd a$tept deschiderea scoalei, pe toamtf, mai cu
nerAbdare decat o innoire cu straie la Pa$ti.
Am avut prin urmare tot timpul $i toed tragerea de inimA s

aflu chipul cum se munci pe atunci campul pe la noi $i deci pot
sA-I cunosc in cele mai mdrunte amAnunte.
Addogandu-se la aceastd experientd $i cuno$tintele cdpdtate prin
mulfisoare cAldtorii prin tart precum $i materialul cules $i publicat
de altii, mi-am luat indrzneala sd in$ir cele ce urmeazd cu privire

la Agriculture la Romeuzi.
Am fAcut aceasta insA nu cu gandul de a arda poezia acestei
indeletniciri $i nici amarul ei, cdci aceastA Indeletnicire are si o
poezie, $i un amar. Scopul meu a fost altul.
De cand n'am mai pus mana pe plug, pe coasA $i pe furcd, a tat
cu
de multe s'au schimbat, incat mA tern cA peste alti 13 ani,
vrerea lui Dumnezeu trAind, nu voiu mai recunoaste decat foarte
putine din cele ale anilor 1893-1899. Warn ostenit cu plugul de
lemn, cu cel c'un corn $i cu cel cu cloud coarne, tot de lemn ; in
sat nu se aflA nici un plug de fier, iar astAzi din cele dintai n'a
mai rAmas nici cenusa. Nu va fi o pagubd, dar nu mai putem intalni nici felul de muncd de pe atunci. MA osteniam cu coasa pe
vale ; de atunci insd valea a fost spartil de plug si'n locul fanului
cre$te aproape pretutindeni pima alb5. Nu-i o pagubA mare, socotese, dar nu mai este coasa, cositul, ca o anexd a plugAriei.
Pe vremea aceea s'auziA pomenindu-se despre minunate masini de
secere si de legare a snopilor, undevA, pe departe. Ele sunt astdzi
foarte aproape de Tepul Tecuciului ; $i dacd Tapenilor, rdzA$i dinaintea leatului 1445, le-ar da mina sA aibd buditi mai late de doitrei stanjeni, ar aved $i dan$ii astfel de mercliini sau ma$ini de secere. Ametiam pe atunci invartind caii imprejurul parului de arie,
la treier ; astAzi urld batozele In toate prtile, fireste fArd nici o.
pAgubire pentru muncitorii de amp, dar vorba e, nici vechiul fel
de treier nu se mai Intalne$te asA cum erA. $i asA mai departe.
$i cum aceasta se intamplA aproape pretutindeni, mi-am zis cri
n'ar fi rAu sA zugrAvesc, cat de slab mAcar, felul cum tdranul
www.digibuc.ro
VII
nostru munci brazda acum 10, 15 ani, ca s" aib ce ma'rturie rhmneh despre acest trecut, de care, sub toate privirile, nu stim cum
sh ne scprn mai repede.
Am Imprtit intregul subiect In mai multe prti, dup felul cum
se urmeazA in timp, si am adaos la sfirsit ctevA stiri despre vechiul sistem,
nu ash de vechiu, dar totus prin unele prti cu totul
uitat,
al msristii. Acesta e departe de a fi complet. A-I cornplea ar insemnh a scrie un mare capitol de istorie economic5, ceeace nu se potriva cu subiectul lucrrii.
Mai trebui apoi zugrvit $i munca tranului nostru pe ogorul
marelui proprietar. Ar fi fost Irish prea putine lucruri de spus, dac
ma opriam nurnai la intoarcerea thrnii, si prea multe, clack' tratam ches-
tiunea in intregimea ei. $i nu stiu de m'as fi priceput. Vor face-o

economistii, socot, dach vor crede ch cei ce legifereazd se pot oprl
o clipd cu cercetarea asupra unei astfel de lucrri, pentru chutarea
informatiunilor sia indemnurilor.
Incheind, cu recunostint multmesc si acum onor. Academii Romne, care, trecnd peste atte lipsuri ale mele, mi-a inlesnit si de
astdat sh dau la iveala aceast inchegare de sire, ce priveste

vieata poporului romn.
Bilrlad
La Sfin(ii Arhangheli 1912.
www.digibuc.ro
PARTEA I.
CONSIDERATIUNI GENERALE.
CAPITOLUL I.
Inceputul agriculturii.
Mdrturiile trecutului nostru, de indat ce incep sd se al.:Atueascd
chiar, ne vorbesc de pdmantul de maned, sub deosebite infdtisdri
si numiri, ca de o cheie prin ajutorul cdreia se descuie toate conditiunile de vie*. Acest lucru, se trtelege, e firesc nu numai la
noi, ci pretutindenea.
Intr'adevr, In epoca de mblnzire a popoarelor, cloud cerinte s'au
impus : hrana i imbreicdmintea. Imbrkmintea a putut ii injghe
batd din pielea nedubit ori dubit i lna vitelor, cari puteau
creste Indestule prin poienile pdurilor, pe dealurile acoperite cu tufisuri rari si mdrunte i pe vile apelor. Hrana se puted gds1 tot
la aceste vite sub chip de carne, lapte s. a., dar pe lng acestea
mai trebui i pnea cu o Inflisare oarecare. Pentru pdne, cuvnt
care a fost ntrebuintat mai trziu pentru alimentul fcut din Mind
de gru, secard, orz i altele,
a trebuit mai intaiu meiul care nu
puted creste nemuncit. Deci Inceputul agriculturii, pentru prtile
noastre, trebue recunoscut numai In aceastd nevoie a omului de
a-si sdmn aceast plantd, spre a-si face pdnea trebuincioas lui
celor din jurul
Ct vreme acea bucat de loc pentru culturd s'a putut afl cu

Inlesnire, nu ne putem inchipul o asezare temeinicd a omului, deoarece fiinta unui mai bine si-a aflat loc Intotdeauna In inima
omului. Cnd insd prin mmultirea populatiunii s'a simtit nevoie
de mai multe locusoare de smnat, fiecare a cdutat si pund sta.pnire pe bucata lui si sd si-o apere la nevoie.
In acest timp, cnd s'a simtit lipsa locurilor netede pentru cultiT. Pamfile,Agrizultura la Romni.
www.digibuc.ro
varea locului de pne >, timpurile Intdielor lupte pentru pmnt,.

s'a nscut printr'o tacit conventiune obsteascA dreptul de proprietate (1).
Mai trziu, aceste locuri s'au imputinat si apoi s'au isprvit cu
totul ; atunci nevoia a silit pe orn s si le fad singur. Portiuni
din codri au fost despdurite si In chipul acesta s'au nscut curdturtle (2), poieni destelenite, unde omul si-a putut face asezarea :
bordeiul sau casa, stupii si In jurul drora
putut smn meiul
si mai trziu grnele pentru pne, si pe cari a devenit stpan numai.
n schimbul trudei ce-a avut-o, drpnnd pdurea cu toporul (3).
Cur-Muffle au trecut dela printi la feciori ; acestia le-au mrit,
dup nevoile neaparate ce au avut. Pe lined casa printilor s'au ridicat casele fiilor, nepotilor si strnepotifor, alcAtuindu-se astfel un sat.
Vechile locuri netede si curturile nou,

fiecare cu satele lor,
au Inceput dela o vrerne a se atinge Intre dnsele, lucru care a
fcut s se 1ntocmeascd sau s se tragg hotarele dintre sate, cari se
numiau acum mosll. Cnd neintelegerile pentru hotare au Inceput
s se iveasd Intre unele sate, altele, pentru a le prelintmpin, au

dutat sA dobndeascd infrire domneascd, asupra celor pe cari le
aveau.
(1) Care este $i dreptul celui dintiu ocuptor. In trecutul indeprtat gsim
cazuri cnd in nestiint se ocupau locuri ale altora, se cultivau $i cnd proprietarii se artau, muncitorii acelor ogoare le prsiau dupii ce diideau, se
intelege, cuvenita dijm : SA ne las,
zice un act din 1692, s $Adem
On' in toamn, cAci am fostu apucatu-ne de-am g'mnat pApu$oi i alte legumi,
iar in toamn sA iesim, c n'avAin nici o triabliil, ea am fostu umblndu Ica]

niste oameni fr' triab[d]. (N. Iorga, Stud. Doc. VI, p. 95.
(2) G. Madan, Suspine, p. 37 : Curdturd, loc despdurit in mijloc de pdure,
de unde s'au scos rdcinile.
(3) Din 1662 : .. Dur cum s'au adeverit dela cAtivA oameni btrni, c
in vechile vremi pdurile nu erau socotite, nici inprtite cu stnjnul sau

cu altfeliu de inprtire, de at c cine pe cat loc put lin vrtute saj de
ti copaci si deschid curdturd 5i poeni de cosit $i de arat $i de locuri de
priski $i rsAdi vii si riometi de roade sau $i in slbAtciune, pe unde ultui
copaci, tot locul acela al sdu er ; nimene altul din rzA$i nu put ca s $i-1
ia $i de $i il vind, ca al sAti loc II vind, (N. Iorga, Stud. Doc. VI, p. 111).
Din 1681 : Cinev Isi vinde ocina cu mnuIe miale curAtit (Ibidem, p. 92).
Din 1693-4 : .0 poian in codrul Esului pe Vasluet unde s chiamA la Blidari zicnd c ar fi fcut-o insu5 cu toporul dih codrul intreg, cu multA ostefiind bejnar, au riimas aColo... $i mai trziu o vinde ca pe un lucru
al ski. (Ibidem, p. 92).
www.digibuc.ro
Pentru inttele timpuri, hotarele nu se puteau ardt, deoarece

ntre cloud sate se intinde ',calla, care la nceput nu er al nimnui, ci se zice : din toate pArtile, hotarul cel vechiu, pe unde din
vechi s'a locuit. (1)
Lucrarea ptnntului are ca ndemn tot neaprata nevoie de pcine.
Se alcdtuesc orasele mai trziu. Natiuni superioare cuprind

supun pe allele. Se alcAtuesc clase cari trebue sd se Indeletniceass
cu altcev dect cu cultivarea pmntului, precum sunt dregdtorii.
Cu toate acestea pnea trebue s
aib, si deci si-o capatd prin
silnicie, prin schimburi, de obiecte mai intii, prin bani mai tarziu.
Produsele pdmntului se cer dintr'o anumitd parte.
Omul se simte deci tot mai legat de hotarul sdu, iar hotarul
cautd tot mai mult sd se statorniceasc $i sd se mdreascd.
Veacurile se deapnd i oamenii cautd
Imbundtteascd traiul
cu felurite lucruri, cari nu se pot dobandi deck prin vnzarea produselor muncii lor $i cari sunt : grnele, mierea, vitele $i alte articole scoase de un anumit mestesug. Pentru a aved grne de prisos,
a trebuit o culturd mai intinstl, $i astfel agricultura a devenit o
meserie. Pretul pdmntului se tidied, felul muncii se imbuntteste,
ornul se simte tot mai mult legat de pdmnt. Nesfrsitele pomeniri
istorice ne stau dovadd
un pesimism pe care multi nu ni-1
vor pritni, ne vor sta pentru multd vreme, dovad frmntrile

anilor din urm.
CAPITOIAJL
Agricultura i socotintele plugarilor.

1. Poporul romn crede cA Dumnezeu a nvatat pe orn intiu rnunca
cmpului, ardtndu-i smintele pe cari trebue sd le satnene $i uneltele de cari trebue sd se foloseascd (2). Munca de atunci, Insd, nu
seamdnd cu cea de astzi. In aceastd privint, iat ce ne spune o
povestire bdridteand :
(1) R. Rosetti, Pdtantul,stitenii i stdpdnii in Moldova, p. 107-8, adaugA :
.,Ceeace aratA di asezArile satesti aveau hotare statornice dela asezarea lor.
AceastA intindere de pmnt atribuitA unei asezAri, er obisnuit cuprinsi
intre limite firesti : culmi sau cursuri de apA.
Nu putem priml aceastA socotintA, cAci nu vedem pricina pentru care satul trebui s-si determine dela inceput hotarul
(2) E. N. Voronca, Datinile i eredinfele poporulni rotatin, p. 164-5.
www.digibuc.ro
Dup ce Dumnezeu izgonl pe Adam $i pe Eva din raiu, < se milostivI spre strmosii nostri $i le zise :
De azi Inainte, voi s arati o brazdfi de pmnt, dar numai o
brazdA, s o smnati cu grau curat si cnd se va coace graul, din
el s faceti One $i s v hrniti.

Si mi se puse mowl Adam $i cu baba Eva $i arar o brazd de
pdmnt, cum le-a zis Dumnezeu, i o smnar cu grail curat si o gra; $i rdsdr1 grtil meu frumos-frumurl $i cre$te de et-4 minune; vezi
bine, er cu voia i cu darul lui Dumnezeu ; si In ctev sdptmni
fu grail] crescut de ajuns ; $i er, m rog dumneavoastr, numai spice,
de jos pn sus ; $i erau spicele mari ca tuleii de cucuruz $i Incrcate de grunte mari $i frumoase.
Mowl Adam $i baba Eva secerar graul, II mbltir, gruntele
le duser la moat-6 $i fiicur fain alb ca neaua ; i mi se puse
baba Eva $i filch o pritoane mare, mare, toat butori ca spuma si
bun ca pruna ; $i se puser la masd $i mncar din darul lui Dumnezeu pne, de se sturar. Si avurd din grul acela de ajuns pe
doi ani de zile.
Intr'o zi ins, veni diavolul la dnsii si pe chid erau chiar la mancare, le zise
Voi, oamenilor, mai aveti mult gru ?

Mai avem, da, multmim lui Dumnezeu ; mai avem pe ctev
sptrnni, rspunse mos Adam.
Atunci Diavolul iar le zise :
0, ce oameni nesocotiti sunteti voi ! Pentru ce nu arati voi

mai multe brazde si s semnati mai mult gru, s aveti din destul
pe 20, 30 de ani ? Deschideti-v ochii $i vedeti c In curnd o s aveti
copii $i apoi cu ce s-i hrniti

Baba Eva er chiar atunci ingreoiatd cu Cain.
Bgati seam $i nu fiti nepriceputi ; puneti-vd la lucru $i c4tigati copiilor vostri hrana !
Inteaceea diavolul se deprt, iar strmo$ii nostri se puser pe
oinduri.
Ian vezi brbate, bine cd venl omul acela al lui Dumnezeu de
ne desvlul de nepriceperea noastr ; iat eu In curnd voiu naste fii
$i ce le vom da demncare, cAci grul acusi ni se gata. La lucru
dar ; nu mai sta nici o clipd ; prinde boii $i du-te la arat.
Mowl Adam InsA, mai st putintel s se mai gindeasc. Nu er
a$ grbitor. Apoi ii zise !
www.digibuc.ro
Bine, mbiere, dar MI-ti aduci aminte c Dumnezeu mi-a zis c
numai o brazd de pmnt s arm?

Ba-mi aduc aminte, dar vezi, omule, cdpdtam copii si apoi cu
ce sa-i hrdnesti ? Doar n'o sd-i lsgm sd moard de foame ; alduit
sd fie omul acela care ne deschise ochii, alduit In vecii vecilor. Mergi
omule, nu mai sta un ceas, mergi i ard o mie de brazde, ca sd

avem de mncare noi si copiii nostri !
$i vdzit mosul Adam cd avusese drept baba Eva ; injug boii la
plug si plea la arat ; si ar, dupd cum 11 spusese Eva, o mie de
brazde, le sdnidn, le grpd cunt e data' si plea multamit cdtre
cas; Cum sd nu fie omul multmit, cnd se stia asigurat eel putin
contra foamei ; si strdmosii nostri numai hrand le trebuia sd-si
tige, altd nimic, cci dare la impdratul nu pltiau, dare dupd venit,
dare de pusa, de persoan, s. a. nu aveau pe vremea aceea. Bucate
numai bucate de aveau, apoi nu le mai era fried de nimic. Si strilmosul
Adam si-a fost pus in pdmant bucate destule, el cu truda lui,

multe, ca s aibd destul cu baba lui si cu copiii ce-i va drui Dum-
nezeu. De cine dud sd le fie fried si cum sd nu fie multmit ?...

Dupd cateva sAptmni, rski grul ; si crestea de vedeai cu ochii ;
si se uitau strAmosii nostri la holda lor si li se umplea inima de

bucurie, aci graul era plin la spic ; si erau spicele dela rddeind pan
la virful paiului, de cu drag sd cauti la ele. Si era holda mare,

at vedeai cu ochii ; si se bucurau strmosii nostri vznd c li se
vor umpla hambarele de bucate. Dar pe cnd era bucuria lor mai
mare, adia pe cnd era holda coaptd, se uit Dumnezeu din cer
jos pe pmnt la strmosii nostri, s vadd ce mai fac si de indat ce
zise :
vz holda lui Adam, vz necredinta strmosilor nostri
Ash e, Adame ! Intia oar mi-ai cdlcat porunca 'flatland din po-
mul oprit si acuma iars n'ai ascultat de mine ; asteapt cd-ti voiu
da eu tie pane de ajuns.
Si se scobori drgutul de Dumnezeu, asa mnios cum era, pe
pmant si ducndu-se la holda lui Adam, zise :
Tu hold, care ai fcut attea spice, s fii afurisit ; i spini
sedieti sd creased pe tine ; iar voi paie, cari purtati spice de jos pang
sus, s rmneti numai cu un spic deasupra ; si acela sd fie mic
si plin de tciune !
$i cat ai bate din palmd, holda se umpl de spini si scaieti, iar
paiele rdmaserd numai cu tin spic mie in vrful lor. $i se duse Dumnezeu la Adam si zise :
www.digibuc.ro
Omule nesatios, au nu ti-a fost tie de ajuns o brazd ca

s te henesti ? De azi inainte poti ara cat ti place $i eu iti voiu
da iars cat Imi va plcea mie ; $i suntem gata !
Si se duce Dumnezeu iarg$ in cer, iar Adam se duse s-si se-.
cere holda. Dar ce vz ? Toatd munca si truda lui de mai inainte
se fcuse o strpiciune si nu cpiltd Adam din ea nici atata grau,
cat cptase mai inainte dintr'o singur brazd... (1).
Povestirea aceasta de altfel se intalneste si In alte prti. Ea ne
arat c munca pmantului la inceput era usoara. Adam, Intaiul om,
nu lucr cleat atta loc, cat ajungea cu mana, stand jos. Greul de
astzi este un blestem dumnezeesc, cci diavolul a nimit pe femeie
aceasta a fcut pe Adam s are mai mult, ca s poat clege
roade mai multe. Dumnezeu, pentru aceasta hicomie, 1-a osandit Insd,
s munceasc mult $i s culeag putin (2).

2. Agricultorul, plugarul, cel dela coarnele plugului, se socote$te mai intotdeauna ca cel mai oropsit soiu de oameni :
Mult ma mir si m ciudesc:
De ce, Doamne 'mbatrnesc?
De coarne de plug nu tin,
Cu sbiciul pe boi
mdiu... (3)
(1) G. Catan, Povestile Banatului,11, Gherla 1894, p. 11 urm.
(2) E. N. Voronca, op. cit., p. 164
(3) 1000 Doine, striglituri j chiuituri, p. 39 --40.
lata un fragment de
cntec haiducesc, unde se vede chipul cum se pri\ i intr'o vreme plugria,
munca cmpului:
N'am st mai mt duc la sapd,
Batt-i pumnezeul coada, nu mi- drags,
CA prea are leala latt.
Leafa lat, coada lunga,
Nu mai nojesc para'n pungt.
Foaie verde-a macului,
la al, maict, taicului,

SA zict Tiganului,
SA dea fierul dracului
Din gura ciocanului:
Nu-mi trebue sapa liii
Eu i'njug cu
Ei ma'mpung cu coarnele.
Plugu-mi este-o goangA rea,
Merge de-a'rdtratelet
Cu coarnele'n burta mca.
Niste lemne'nsiruite,
Niste vite omorite,
Niste zile prApAdite,
Niste hrazde rAsturnate,
Niste pAcate'nsirate.
ate gturi sunt la plug,
Mi.a dal frunza si iarbt
Toate mA'ndeamnA la crng,
trebue flinta mea.

5i-un brAu verde pentru sale
5i-un sheaf cu opt pistoale.
roale verde de nAut,
SA taiu cuie st le-astup.
Taica mA mint la plug:

Nu Ohl boii st-i Injug.
Taica mA mint la sapt,

Nu rtirt due, cA nu mie-a drags,
CA sunt voinicel inalt,
RAu imi fade cocosat,
Cu argati la stpal.
(Comunic. de d-1 C. Tomescu din Corn. Boga(i, Jud. Dmbovita, prin d-1 Fl.
N. Tapu, profesor).
www.digibuc.ro
zice un cntec din comit. Aradului. Si acest lucru e firesc dupd imprejurdrile de astzi, cdci nici o indeletnicire omeneasc cinstita nu-si
are roadele sale ascunse par'cd inteo mnd tainicd, precum este agri-
cultura. Prin felul de cultur primitiv care a secat pe alocuri cu

desvrsire toatd vlaga pmdntului, printr'o lips de instructie care-si
are nenumdrate pricini, plugarul din zilele noastre asteaptd totul dela
Cel-de-sus. Cnd cinsteste un pahar, varsd ctev picaturi de sufletul celor rposati si ridicndu-1 la gur zice :Noroc s dea
Dumnezeu si ploaie la
cu noroc si sloata !, noroc si bielsug (clzelsug, glie4ug, bicag, jirf) (1), cg, vezi dumneata, cd noi
suntem datori sd muncim, sa bagrn In piimat i numai Dumnezeu
stie ce-orn culege !.
Plugarul crede 5i susfine cd total std In puterea lui Dumnezeu :
(Cnd vrea Cel-de-sus, se face si din piatrd seaca !.
Astfel urmeazd povestirea celei mai cumplite secete care s'a pornenit vreodatd i pe care poporul o pune in legAturd cu temeiul
ce trebue sd-1 affirm in sfatul si vorba omului btran :
Pe vremea lui Stefan Vodd veni peste tam Moldovei, doi ani
dearndul, o secetd grozavd, cd" se uscaserd toate holdele si iarba
toatd.
La trei ani insa, In prour de primvara, cerurile se deschiserd

ploile incepurd, dar de arat cine s se apuce? Nimeni, ca nimeni
n'aved un fir de smntd !
$i Stefan Vodd ddit veste In Ord cd va rasplati cu de toate pe
ce-i va aduce smntd.
Trziu tocrnai se svoni la curtea domneascd anume c nimeni
nu are sdmntd, fara numai un mosneag ; dar nu o banit,

ci inteatat de mult, c ar pute smnd cu dnsa o jumdtate din
cuprinsul Moldovei.
VocIA cum auzi, Ii chemd la dnsul si
Dacd ai, vinde-rni-o mie !
zise :
Ba de vndut n'o vnd, ci mai bine trimite plugurile sd are

pe unde oiu serndnd o eu, rdspunse bdtrnul.
Vodd i-a dat la indmnd toate plugurile curtii si a poruncit tuturor celor mai mari peste trguri si sate, sd Injuge boii si sd are
pe unde va srnAnd unchiasul.
(1) C. R. Codin, 0 searn de cuvinie din Muscel, p. 43: Si multumirn lui
Dumne7eu c'a dat. iirfa acta
www.digibuc.ro
S'au strans plugarii cu totii i dupa vorba mosneaguliti, au Iiiceput s are numai drumurile ; si noaptea numai semtt el, ca
nu se deoache munca, iar brzdatul se face dupd ridicarea
Si treaba s'a sfarsit $i grul a rsrit des si frumos, iar toamna,
cnd Stefan Vod a chemat pe mosneag la rsplat, acesta i-a spus
toat $iretenia, pe care lesne o intelegem $i noi : Rsrise adecl
smnta scuturatd in anii de sloat si ascuns in praful drumurilor,
Voda ci-cd s'a minunat mult de intelepciunea bdtrnului. Para
atunci la curte erau numai osteni tineri, cu cari calcase hotarele
du$manilor $i primise inluntrul hotarelor noastre pe dusmani. De
atunci ins, isi alcdtui si un divan de oameni btrni, de unde iese
sfatul greu de aflat la cei tineri (1).
3. Munca cmpului se socoteste ca cea mai cinstit indeletnicire
omeneascA, iar roadele ce se culeg, ca cele mai curate $i mai sfinte,
nefiind produsul speculatiunilor, la cari nu se poate hotri unde se
sfrseste rsplata muncii, i deci adevratul cistig, $i de unde incepe inselAciunea sau furtul.
Conditiunile acestei munci au intrat in firea plugarului nostru ;
acesta se plnge adesea de ele, dar nu se plnge ca muncitor, ci ca
nenorocos, cand nu-si poate culege roadele.
In ziva de ajunul Crciunului, mai intotdeauna inainte de rsritul soarelui, fiecare caut s" pund mna pe toate uneltele pe cari
le va folosi primAvara i vara la munc, cu credinta Ca' numai astfel va lucr cu drag pe ogoare (2).
CAPITOLUL III.
Semne de bielug.
1. Fiind ingrijorat cu privire la rodul sau dgretul (3) ce-1 va
culege s'au amirui (4) din cmp (agra), plugarul romn va cufa
s-si deslege aceast tain, tlmcindu-$i feluritele semne pe cari le
vede 'In firea vie sau in cea neinsufletit. Lucrul de cpetenie ar if
s $tie cnd va plou, dar adesea adauge el : nu numai ploaia
(1) Culeasa dirt Tepu-Tecuciu ; se aude sub deosebite forme aproape pre
tutindeni.
(2) Ibidem.
(3) V. Vrcol, Graiul din Vdlcea, p. 89.
(4) lbidem: a amirut = a strange omul munca de pe cmp ; amirueald= ceea
ce strngi.
www.digibuc.ro
addarei cmpului ; cnd vrea Dumnezeu, se face pnea i pe vrerne
de secet, dad e menit anul acela s fie cu bielwg.

Iar aceast menire se poate cuno*e dup unele din aceste semne :
Dac la Sf.Vasile copacii vor fi imbrdcati cu chidie (promoroac)(1)
i lndeob$te dacd In srbtorile mari de iarn vor fi porn ii incrcati

cu prornoroac, e semn de biel5ug (2).Daca la Sf. Vasile prnntul va fi acoperit cu omt, peste care
vor strAluci stelutele, iar gerul va fi aspru (3), dac in ziva de Sfinfi
(9 Martie) (4) se va afl pmntul cu nrneti mari, dac In general
iarna va fi ometoasii dar fr viscoliri, e semn de biel5ug (5).
Dac la Ovidenie va fi ninsoare, ploaie, promoroac sau vdjgdraie pe alocuri (6), iar prin altele dacd in aceast zi rsare soarele
in senin, anul va fi mnos ; rdsdrind soarele in nouri, prevestqte o
var secetoas (7).
Dac la Sf. Gheorghe e pcl sau rou, semn de bielwg (8).

Dac ploud la Mo,si, e semn de imbiel$ugare in roade (9).
Dac se ridicd mand (10) de pe pdurile de brazi, e semn de
sloat (11).
Cnd toamna cad frunzele de vreme, prevestesc prin aceasta urr

bielwg In toate (12).
Dac furnicile ies de vreme prirnavara,
Dac glinile se culc seara de cu vi.eme, iar dirnirniueata se scoald
trziu,
Dac iarna se arat stoluri numeroase de pdsri, ori dac toamna

vor fi multe g$te slbatece,
Dac oarecele i face cuibul prin buruieni i nu pe pmnt,
Dac la Ovidenie oile i scutur Firm,
(1) E. N.-Voronca, op. cit., p. 126.
red. Rom. din Straja, Bucovina,.
comunic. de d-1 D. Dan.
(2) 5ezdtoarea, VI, p. 22.
(3) S. Fl. Marian, Sarbtorile la Romani, I, p. 149.
(4).$ezlitoarea, VI, p. 21.
(5) Marian, Silrbiltorile I, p. 116.
(6) Cred. Rom. din jud. Covurluiu, comunic. de pr. I. C. Beldie.
(7) Cred. Rom. din Tepu, jud. Tecuciu.
(8) Sezatoarea, VI, p. 21.
(9) Cred. Rom. din Tepu, jud. Tecucin.
(10) Nouri glbui.
(11) $ezilloarea, VI, p, 21.
(12) Marian, Sclrbiitorile, I, p. 117.
www.digibuc.ro
10
Dac se ivesc primvara cArAbusi multi,
toate acestea sunt:

semne prevestitoare de bielsug (1).
Cnd cnt cucul si noaptea, e semn de rod mult (2).
Cnd ginile fac ou cu dou g1bnuuri, e semn de belsug (3).,
Dac pdmntul se cutremurA inainte de prnz, adecA inainte de
ameaz, anul va fi mknos ; dacA se cutremur dupd prnz, anul va
fi secetos (4).
DacA primvara iese nalbei multA, atunci anul va fi bogat in toate,
dar mai cu seam in porumb ; dace iese mai multA volvord, anul
va fi fometos.
Cnd uiti sa pui sare in mmligg, cnd uiti mmliga nesArat, este un semn de imbielsugare (5).
Cnd tunA primdvara pentru intia oar la co/mil caprei, este
iarAs prevestire c anul va fi Winos (6). Pe alocuri ins se crede,
cA incotro va tun intiu primvara, inteacolo se vor face bucatele
din imbielsugare (7).
Pe uncle aceste semne nu se cunosc sau nu se socotesc indeajuns,
se mai caut toamna i ghincia stejarului. Dacd In luntrul ei se gAsesc viermi, se crede cA anul va fi mAnos ; dacd se gsesc muste
ori piangeni, se zice cA anul va fi cu lips, deci secetos (8).

2. Toate soiurile de bucate rareori se fac, adec dau roade deopotriv ; astfel ca" plugarul este bucuros ca cel putin unul din toate
sa aducA roade cu indeStulare.
Pentru a sti aceasta, in seara de ctre Sf. Vasile face o incercare

in chipul urmAtor : pune intr'o strachina sau tavei (tv) attia cdr-
buni cte feluri de pne voeste gospodarul se samene, menind un

cArbune pentru griu, altul pentru secar, altul pentru orz, ovz, s. a.
Crbunele pe care se va afl a doua zi dimineata mai multd spuzd
(cenus), aratA plugarului soiul de pne care in anul viitor va rodl
mai mult. Prin urmare din acel soiu va smn j dnsul mai mult
(9). Crbunii acestia trebue sd fie din acelas fel de lemn (10).
(1) Sezdloarea, VIII. p. 100-1.
(2) Idem, VI, p. 30.
(3) Idem, p. 22.
(5) $ezdtoarea, VI, p. 22.
(6) Cred. Rom. din Tepu, jud. Tecuclu.
(7) Marian, Sdrbdtorile, I, p. 116.
(8) I. A. Zanne, Proverburite Romnilor, IX, p. 267.
(9) Cred. Rom. din Straja, Bucovina, comunic. de d-I D. Dan.
(10) Marian, Stirbdtorde, I, p. 93-1.
www.digibuc.ro
11
Altii cred c pnea ce cbrespunde cdrbunelui ars in intregime va fi

cea mai bund ; cea a cdrbunelui prefcut in cenusd numai pe jumdtate va fi mijlocie ca rod, iar cea a cdrbunelui stalls va fi proasta
sau nu se va face de loc (1).
3. Pentru a prilejl imbielsugarea rodului, poporul roman are si o
sumd de datine i vrji, pe cari le vom afla mai incolo, cnd vorn
vorbl despre arat, smnat s. a. Aici pomenim numai datina Megleno-Romnilor de a hid la Sf. Gheorghe un ou rosu, pstrat
dela Pasti si a-1 duce si pune in ogor, plantnd deasupra sa un crdcusor sau ramurd verde, cu scopul ca smndtura fcut s dea ct
mai multe roade (2).
CAPITOLUL IV.
Rostul ploilor.
1. Rodirea cmpurilor atarnnd mai ales dela rostul ploilor, e
firesc- lucru ca agricultorii romni s se roage lui Dumnezeu, precum
am mai pomenit, atat vara, cat si lama, pentru ploaie, iar cind
vremea se aratd secetoasd sau cnd e secetd, sd se roage indeosebi.
Felurite Incercdri se fac petru a sti mai dinainte care va fi cursul
ploilor ; ele insd nu se pot insird aici. (3).
De obiceiu seceta este socotitd ca o osndd dumnezeeascd data
oamenilor pentru neascultarea i rdtdcirea lor si in acelas timp
ca un mijloc spre a-i aduce la calea adevdrului.
In aceastd privintd se povesteste cd Intr'un rand Sf. Petru cer
voie lui Dumnezeu ca sA se scoboare pe pdmant spre a veded ce
mai fac oamenii si cu acest prilej sd se mai intlneasc si cu namurile sale, despre cari de mult nu mai slid nimic. Dumnezeu II in(1) E. N.-Voronca, Define, p. 126.
(2) P. Papahagi, Megleno-Romnii, 1, p. 112.
(3) DacA vedern i astAzi pe tArani cAutAnd in caledarele mincinoase scum
.va fi vremea., nu trebue sA ne mirm, dacA prin 1337 un boier moldovean,
N. Carp, scri urtnAtoarele sire despre ploile din vara acelui an : <Cel mult
-clacl in urmare de do zile ne bucuram de o vreme mai bun si de contenirea ploilor, cAci a treia zi aqeu de dimineat ni se arat lunie in mantaoa
lui Noemvrie cu intunecarea a tot orizontului i cu ploaie paredii plind de
toatA strickiunea $i intristarea. Toate calendarurile le cercetm $i le criticariacele mincinoas ne mai dau cevA mngere si ndejde, insd in zadar. lar
.acele ce nimeresc dupA intmplare, desi sA vki cA cuprinde in sine adevg,rul (?), ne mhnesc si ne necajesca (N. lorga, Stud. Doc. VI, p. 121)
www.digibuc.ro
12
yob Sf. Petru veni pe pdmnt i cnd se Intoarse in cer, Cel-preasfnt Il Intreabd :
Ei, Petre, cum mai hldue$te lumea noastrd ? 1$i mai aduce
aminte de mime ori ba ?
Mai cd nu, Stpne ! Raiul Intreg este pe pmnt ! Bucatele
s'au fcut cu toat imbiel$ugarea $i zidirea ta este veseld. Toti beau
$i ospteazd la nunti $i cumetrii, iar pe tine de mult te-au $i uitat !
Bine, Petre ! AO se Intdmpl cte odatd !
Dup un alt $ir de ani, Sf. Petru cer din nou Ingiduint lui.
Dumnezeu ca s scoboare pe pmnt. Dumnezeu Il Invol, dar Sfntul se 1ntoarse curnd.
Ce-i, Petre, de zdbovi$i a$ de putin, 11 Intrebil A-tot-puternicul.
Ei, Doamne ! Cum puteam s stau mai mult cnd toatd lumea-i
trist $i fard pie de voie bun ? Iadul intreg e pe pmnt, cdci este
lipsa" desdvr$it, de tip copilul in sanul maicei sale.
Bine, Petre, da' de mine 1$i mai aduc oamenii aminte, oii ba?
Doamne, numele tu e vepic pe buzele lor $i ochii lor sunt
ve$nic ridicati cdtre tine
strig : Doamne !
Doarnne,
ploaie, fie-ti mild de noi $i iart-ne greplele noastre ! (1)
Iat acum un colind ardelean in care se vAde$te cd recolta atrn
$i dela felul cum oamenii i Indeplinesc indatoririle lor fatd de

poruncile dumneze$ti $i lunte$ti :
Mndru-i Domnu' d'adormit
Sub un mr mndru'nflorit.
Scoal, Doamne, nu dormi,
C de cind ai adormit,
larba verde te-a'ngrdit,
Florile te-or cotropit
$i lumea s'o pgnit.

Suduie fecior pe tat
$i marnele-si fac pcate ;
D'atunci nu-i rod "in bucate,
Nici na-i grew, nici nu-i sticarit,
Numai neghinioard goald (2).
2. Pe vremuri de secetd se fac procesiuni pe cmpuri, cu rugciuni pentru ploaie. In Bucure$ti se scot moa$tele Sfntului Dumitru,
dela Mitropolie. Prin jud. Arges se scot moa$tele Sfintei Filoftea

din Curtea-de-Arge$, in Ia$i, moa$tele Sfintei Paraschiva $i la Suceava, in Bucovina, moa$tele Sf. loan cel Nou.
Prin alte prti se poartd din sate in sate icoanele fctoare de
minuni, numite sfinte,
In cutare sat s'a adus sfdata , mai intotdeauna icoanele Maicei Domnului, cum sunt : Sfdata dela Adam:
(1) Culegere din Tepu, jud. Tecuciu.
(2) Comunic. de d-1 Petre Uglis, corn. ? (Areleal).
www.digibuc.ro
13
,(Icoana Maicei Domnului din mnstirea Adam, Jud. Tutova), Sfnta
dela Floresti (Ms. Flore$ti-Tutova), Sf nta dela Tifesti (Jud. Ro,man), Sf nta dela Neamt, lcoana Sfintei Ana din Mndstirea Bistri(a, Sfnta dela Meinstirea Magariului din Jud. Tutova (1) s. a.
In afara de aceasta, si fr de a sti daca se scot In procesiuni
pentru ploaie, mai insemnam intre icoanele facatoare de minuni
Icoana cuvioasei Paraschiva din biserica ce are acest hram din R.Sarat, ptecum $i Icoana Maicei Domnului din Manstirea Dintr'un
lemn (2).
Sfintele se aduc cu trasurile, fiind insotite de calugarii, calugdfftele i preotii lor. In sate stau noptile In biserici, iar ziva se scot
pe camp In procesiune de preoti multi.

Pentru aceasta, bisericile cu icoane facatoare de minuni primesc
plata deosebita sau se multumesc cu ceeace se aduna in cutii, cu
prilejul Inchinarii crestinilor.
Cand sfintele sunt luate in alte prti, si prin urmare nu pot fi

aduse la trebuinta, preotit cu poporanii lor scot icoanele bisericii lor In procesiune pentru ploaie.
Scoaterea moastelor si icoanelor se face, ca si aducerea sfintelor,
numai vara i cand e seceta. Prin unele parti ins este datina de a
se scoate icoanele la Izvorul tmduirii (3) ori la Duminica mare
pentru ploaie peste vara i pentru roade In camp (4).
3. Impotriva secetei si pentru aducerea ploilor poporul nostru

a're o sum de datine si practica unele vraji, a cror insirare nu se
,poate face aici. Pe unele dintr'insele le vom intalnl totus In cursul
acestei lucrari, unde pomenirea lor va fi de nevoie.
4. Pentru ca ploaia sa foloseasc roadelor, ea trebue sA fie cu-,
.ratd. Da, Doamne, ploaie curat ! se inchin plugarul, cand vede
mai ales pe vreme de seceta nouri negri framantndu-se pe cer.
Prin aceasta se intelege ploaie domoal, fr piatr, grindin sau
frd furtuni.
Pentru alungarea pietrii poporul cunoa$te de asemeni o multime
de vrji, cari iaras nu se pot insira aici. Ca masurd de pazd, plugarii socotesc cA neaprat trebue sA serbeze o multime de sarba(1) Calendarul Revistei Ion Creangd pe atud 1911, p. 163.
(2) Caleadarul Ilustrat, Craiova 1910, p. 42.
(3) Madan, Sdrbdtorile, III, p. 166.
(4) Voronca, op. cit., p. 942.
www.digibuc.ro
14
tori, in timpul verii mai ales, precum ar fi Cele noua Joi de.
dupd Pasti (1), lzvorul Tnzaduirii (2), lon-fierbe-piatra (3) s. a.

Dintre zilele sdptmnii, Vinerea trebue mai cu deosebire pzit.
In aceast zi nu se tese, cdci se crede c intocmai cum bati cu vatalele, tot astfel va bate $i grindina ; nu se coase, did cum spargi
pnza cu acul, asa vor fi sparte si smnturile de cMre grindind
nu se zoleste, adicd nu se spal rufe, cci cum clocoteste uncropul
in zolnita, as va clocoti si piatra peste sdnidnilturi (4).
CAPITOLUL V.
Dumanii rodului.
1. Rodul sau maim ciimpului se poate lu prin farmece de cdtre
unele babe mestere, mai ales in noaptea de Mtinicatoare (Ajunul
lui Sf. Gheorghe) (5).
Dintre felurile de roduri insd, cel mai primejduit este grtil, cu
privire la carela locul cuvenit vom art
chipul cum unele
femei il tiu vrji.
2. Dintre paseri, cele cari stricd mai mult smdnturile sunt ciorile. Impotriva acestora, cum si a altor paseri, agricultorii au o
multime de vrji, pe cari le vom pomeni cnd va fi vorba de arat,

samdnat s. a. Aici insemndm datina de a se serb In popor Martia
ciorilor,Martia din sdptmna brnzei, pentru ca ciorile sd nu
strice smndturele (6).
3. Dintre insecte, cele mai primejdioase sunt ldcustele, cari prin

Moldova si Dobrogea nvlesc din Rusia. Poporul isi aduce
acum aminte de Inspimnttoarea treime a vremurilor trecute :
tarii, ciunza $i likustele. gCnd pleacd lkustele, nu peste mult
pleac si Muscalii la rdsboiu, ne spune o credint popular% (7).
Pe aripa lcustei se crede a fi scris, pe ruseste, de cati ani este si

cti ani mai are de amenintat holdele (8).
(2) Marian, Sdrbdtorile, III, p. 165.
(3) Ibidem, p. 333.
(4) Ibidem, p. 166.
(5) R.-Codin i Mihalache, Stirbdtorile, p. 61.
(6) Ibidem, p. 27.
,r$1 mapm
www.digibuc.ro
15
Cnd aceste insecte se ivesc, oamenii ies cu mic cu mare, chiuie,__
strigd, trag clopotele $i bat fiarele ca s le sperie $i sd le facd sd

se ducd in alte prti. Dadi lacustele se abat pe ogoare, oamenii
fac $anturi unde Ricustele sunt mdturate si acoperite cu paie, dupd
care li se d foc. De multe ori se acoperd aceste santuri cu pa"mnt, iar prin jud. Buzdu llicustele se grap cu grapa de mdrcini
ca s se striveascd (1).
Martin ciorilor se serbeazd $i pentru viermi. Ihntenii serbeazd
cele trei zile din urmd ale silptdmnii albe pentru ca gadinile
alt gat/ad sd nu strice peste an sdirindturile.
Prin unele locuri din Muntenia se serbeazd Joia din aceastd sdptdmnd sub numele de Joia taturor jirinilor sau Joia furnicilor.
In aceastd zi, dupd ce oamenii Isi fac turte de mdlaiu, 4iL ieau
brnz5 $i unt si pornesc disdedimineatd la cmp, unde pun toate
acestea intr'un mosiroiu de furnici, pentru paza rodului de cmp (2).
Prin alte prti, precurn In jud. Muscel, la 1 Fevruarie se serbeazd
Trifonul viermilor si al llicustelor sou Viermdritul, pentru ca
viermii si lilcustele sd nu strice smrindturile. Unii plugari fac chiar
slujbe cu preoti pentru sfintirea tarinilor (3).
Prin Moldova de sus, aghiasrna care se face pe cmp la lzvorul
trnduirii (Vineri din sdptdmna luminat) pentru ploaie, se crede
cd are darul de a ferl holdele $i de viermi (4). Prin jud. Suceava,

pentru ca piatra sd nu batd farina, in ziva de Boboteazd Inconjurd
ogoarele un fldcdu feciorelnic ; cu chipul acesta se crede c piatra
se va abate din acele tarini (5).
Tot prin aceste pdrti, cnd rdsar pe tarind musiroaie de cdrtitti,
se stropeste prin acel loc cu aglziasrnii mare (6).
(1) Candrea, Densusianu si SperantA, Graial nostru, I, p. 225. latd o mArturie din anul 1860, scoasA din arhiva rAzAsilor din Tepu, jud. Tecuciu :
Printipatele-Unite. Suprefectura de Necoreti fluff. Tecuciuj, cdtre Pri-
vilighetu' Stoica Mandru [din Tepul : P sA pune insArcinare ca s mergi

la mosaia in dos insAmnat [mosia MAnAstirii Neamtului din acelas ocol]
ca sA stArui a esa cu salahori intru batere lacustelor cu cat s'ar putea mai
cu grAbire. $i fAcAnd listA di fiecare di cAte zile cu numArul lot de oameni.
Se rAspunde Salahori nu saint, c s'au dus i lAcustele sAnt numeroase. D..
suprefect este rugat a trimete porona.

(3) R.-Codin si Mihalache, op. cit., p. 22.
(4) E.N.-Voronca, op. cit., p. 943.
(5) Comunic. de d-1 M. Lupescu, Zorleni-Tutova.
.161
www.digibuc.ro
PAkTEA
TARINA.
CAPITOLUL I.
'farina.
1. Pamntul de muncd pe care 11 are un sat, se Intinc12 irnprejurul
-satului, de obiceiu in forma unui patrulater; satul se poate afla

la mijlocul acestui pamant sau catre o margine a sa.
Mai de mutt, pmntul unui sat purt numele de mo,sie sau hotar
si se impartia in (Ad
1"
,
,ill)11 ,
I, ili hi!
11
'
'I
'
11:
trni, jirebii, jirea-
bii, peimnturi,. a.,

dui-fa spitele ce erau
i cari porniau dela
u..x..a 04.
tO
cel mai vechiu stdpnitor.

1
i.
C07.4.
1
cal*
"
Fig. 1.
'
Fig. 2.
lirile erau mai intotdeauna paralele intre dnsele si se Intindeau

dela un capt la celalalt al mosiei. Prin unele locuri, In timpuri
www.digibuc.ro
17
mai noi, ele erau alese, adecA fiecare gospodar sau neam I1 cunoste partea sa ; alte prti din mosie, precum erau pdurile si
fnatul, nu se alegeau, ci se stpiliau In deobste, In delfdlrneisie,
adec in comun.
Partea de mosie pe care era asezat satul se numi vatra satului ;
partea muncit se numi (arind sau cdmp, iar partea stpnit in
4evlmsie purt numele de ctimp, codru, peidure, flinard, livadd . a.
Iat dup d-1 Rosetti (1) in fig. 1 un hotar de sat imprtit in
18 jirebii si in fig. 2 o jirebie imprtit In 5 pdmnturi.

Vatra satului fish' nu
se pute intinde pe
o portiune de hotar
Ccioluit-e
tb.t
astfel ca s ating a
s,
inndou laturile lungi

amndou lungurile
hotarului, ci ocup o
portiune, un cerc, in
mijlocul inoiei. Diametrul acelui cerc form
ltimea vetrii de sat,

care se intinde dela un
capt pn la celalalt
al mosiei, precum se
vede in fig. 3 care in-
3
c.
,d
,c.
,I
a-
-e
.,,
-tad in 5 neamari.
'
In tarin fiecare neam

are prin urmare pmnt
fdtiseazA o movie impAr-
vatrd de sat, fiecare va
.prinde, adec va in-
Lz..-
't
.,..
de munc in cloud locuri, iar in sat,

in
sdliste sau adevrata
So-XnAt
.6
oi
"
t:
,N,
rl
,,
.
o rt.
Fig. 3.
grAdi cu gard i va stpni atta parte cat i s'ar cuveni dac n'ar
fi sat ci tot loc de munc. De aici, fireste, neamurile cari sunt
omai multe, adecd acele cu membri mai multi, vor ave ogrzile
grdinile mai mici, iar neamul mai mic, adec cel mai putin nuineros, va avea cuprinsul sau prinsorile mai Mari.
(1) Pamlintul, stenil i stpnii ln Moldova, p. 107.
T. Pamfile, Agrlcultura la Romini.
www.digibuc.ro
18
La unul din capetele mosiei,dac, de pild, acesta este

aseaz viile,
fiecare neam pe partea sa de neam. Partea de ses,
daca mosia satului are vreun cur; de ap, este adesea lsat pentru
fnat, unde vara fiecare isi coseste partea sa din nearn. Pdurile
ca si fnaturile se stpnesc pe neamuri si pe proprietti.

2. Pmntul, ca s fie bun de munc, trebue sd fie negru i asezat pe ses. Dintre sesuri, cele mai mnoase sunt zdpodiile, nume
ce-1 poart micile sesuri putin scufundate fata de vecintate. In
aceste zdpodii apa nu se curge in lturi, ci rmne locului, pstrndu-1 jilav, adecd umed. Prin judetul Muscel, aceste locuri se numesc
chisaiuri, sing. chisaiu, locuri chisdioase(1).
Locurile rele sunt pmnturile nisipoase si se numesc nisipuri
sau pietrisuri ori dealuri goale, dacd sunt pe dealuri. Locurile cretoase sau sckoase, cele pline de Viol, se numesc ciolane.
Sdreiturile sunt un fel de locuri, srate, albe la inftisare, pe cari
nu creste nici un soiu de verdeat, orict de mult ar cut plugarul s le desfunde cu plugul. Dar cnd d Dumnezeu, se face
el din te miri singur ce !
3. Din fig. 3 se vede chipul cum se imparte din printi in fii
pmntul strAmosesc. Dac un printe are o astfel de fsie, lunga
dela un capdt la celalalt al hotarului si lat de 10 stnjeni, la
moartea sa o lash' mostenire copiilor si, cari o impart. Lungimea
noudlor fsii este tot din cap in cap, din hotar in hotar, ins lrgimea se micsoreazd. Dac printele ave, de pild, 5 copii, ltimea
sau latul fsiilor nou va fi de cte 2 stnjeni.
0 astfel de feisie sau feisioard de pmnt, lung si ingust intre jumtate de stnjen i doi stnjeni, se numeste si sii,stini(ii (2),
atd, Pstoacd (3), ,surinii (4) sau surincd (5).
Fsiile acestea sunt frd spor la lucru, mai ales cnd se culege
recolta. Afar de aceasta, o parte din ltime se pierde prin suvitele
de pmnt neutre, cari trebuesc lsate spre a arata si face desprtirea dintre o fsie si alta.
4. Pentru a indeprt acest neajuns, agricultorii isi fac fiile
trunchiuri sau isi truncheazd stnjenii. 0 pilda : Daca sunt
(1) C. R.-Codin, 0 sara de cavinte, p 18.
(3) Idem.
(4) Culegere din jud. Neamt, comunic. de d-I AI. Moisei din Nemtisor_
(5) Vier*: agricola, III, p. 140.
Vezi si mai departe.
www.digibuc.ro
19
cinci frati sau cinci vecini cari au cte o fsie lung dirt cap In
cap si ingustd de un stnjin, fac din aceste fsii o singurd bucatA
pe care o curmei in cinci pdrti, dobAndind astfel niste trunchiuri.
Aceste trunchiuri vor fi prin urmare de cinci ori mai scurte deck intre-
gul hotar si de cinci ori mai late decat fsiile. Ca s se poat insd
ajunge la o astfel de intelegere folositoare, trebue ca pmntul s fie
de acelas fel peste tot locul, si nu inteo parte mai bun si Intealta
mai rdu.
Cu toate acestea, trunchiurile se pot face si cand pmantul
se deosebeste 1ntr'un loc de altul, dar in acest caz trunchiurile
cu pdmnt mai bun trebue s fie mai scurte decat cele cari cuprind
pmnt mai Mu, fie ca teren, fie ca cqezdturti.
Capetele trunchiurilor se cautd de obiceiu a fi drumurile pe cari
agricultorii pot umbl ca sd-si lucreze prnantul ori sd-si care pro-
dusele de pe dnsele. Dac lungimile nu se potrivesc astfel ca sA

se sfarseascd la drumuri, oamenii cautd sd. se impace i un mijloc
este vnzarea sau schimburile compensative ce si le fac In alte
prti.
5. Drumurile pe tarine au mai mult scopul de a inlesnl adunarea
productelor si mai putin faptul
de a sluji ca legAturd intre sate.
De aceea mai toate drumurile sunt
de-acurmezisul pdmanturilor, adecd
perpendiculare pe felul cum curg

pdmnturile. Cu cat drumurile sunt
mai putin oblice, cu atat sunt mai

bune, cdci rapesc mai putin pdmnt de muncd dela un ins. Cele
mai putin prielnice sunt drumurile
aproape paralele cu fsiile de pd-
mnt. In fig. 4, abcd e o suprafatd mai micd decat a'b'c'd', care
t
a
Fa-4:R
Fig. 4.
este partea unui drum oblic. Cnd
nevoia cere, un astfel de drum se captd tdind dela fiecare fsie

dintr'un neam ate un parmac sau mai mult, ca sd nu vind numai
pe fasia unui singur om. Astfel se fac drumurile paralle.
Oamenii cari isi au fAsiile pe de lAturea drumului sunt vesnic nemultumiti, cdci smAndturile lor sunt stricate de vitele .si oameni
www.digibuc.ro
20
ce trec pe aceste drumurt (1) si de aceea, pentrft a face dintr'un

drum paralel sau hi lung, unul perpendicular sau in curmezis,
se Inteleg ntre dnsh si dau pmnturile In curmezis. 0 pild :
Fig. 5 arat chipul cum sunt asezate bucAtile ce au un drum In
lung si cari bucAti alctuesc trei neamuri, dintre cari cel dela
mijloc este stpnit de 4 gospodari sau 4 case. Partea de drum
din sat si pn la cotitura a aduce pagube deopotriv gospodarilor ;
portiunea ab ptubeste mai mult pe 2 gospodari din neamul din

.A/ezt.A.
-11.0-4x,
iv, t,,,
-Y
I, K b,
1`-,
4\\ V
1111
Fig 5.
mijloc ; partea dela b, pn la iesire din neamul mrginas, pAgu-
beste de o potriv tuturor gospodarilor.

(1) latA dupA un vechiu manuscris covurluian ce trebuia sA se fac pentru
ca bucatele ce sunt pe langA drum s nu le strice vitele : aStArv de lup sA
lngropi Imprejurul bucatelor i nici o vita' nu va IndrAzni sa vie la ogorul
acela (comunicat mie de d-1 P. G. Savin din Jor4ti-Covurluiu, azi In pAstrarea
mea).
www.digibuc.ro
21
Pentru a despgubl casele 1 $i 2 din nearnul din mijlociu, tofi

cei din acest neam se invoesc si fac curmezi$uri partea lor de
nearn care corespunde porfiunii de drum ab
capt aceta ce
se vede in fig. 6.
Drumurile prea In lungul fsiilor de pmnt nasc unghiuri prea
asartite in capete bucAfilor cari nu pot fi lucrate. Astfel in fig. 5
avern triunghiul cde care rmne nelucrat. El nu face altcevA dealt
cA mre$te lrgimea drumului, slujeste ca loc de pscut sau ca depozit
pentru gunoaie $i b-
legar crat din sat.

Cnd $i aceste locuri
sunt arate, cnd prin urmare in toat farina
3y
nu se afl un pic de
loc nearat, farina se
i /1 / i
spune cA este impandeiratei.
tiiiill
6. Mosiile se despart
Intre dnsele prin hotare sau hotaruri cari

erau mai inainte In-
semnate prin pietre, nu-
mite pietre-hotare. Si
au hoteirit acea mo$ie,
zice o hrtie veche, in
trei locuri, dup obicei, pA lng Dun-
rea $i din drumul cel

veichi, din piatri lui
Bran, stlt In geilmeiu,
la piatra; din pia-
Fig. 6.
trA lui Bran, din jos,

drept prin crng $i scurgere apii, $i love$te In drumul veichi,
trece la $tejar $i d in prul (sic) la piatrei; i apucd scurgerea apii
sus $i loveste In drumul veichi i taia prul Muntele $i coboar jos
In Feregiu din Feregiu drept In poiana, la piatre i; din piatr In val.
ceao, la scurgerea apii, iar in piatrd; din piatr In vAlceao apii iarsi
in piatrt i; din piatr drept In Comre$ti ; din Comoresti la drum in
jos, la scurgerea apii In gArnifa la piatra; din piatr drept la
www.digibuc.ro
22
grnita lui Istodar $i din grnit drept in vlceao, la Soci$i $i din

Soci$i drept la piatrei lui Bran ; din Branu in scurgerea apii in
sus, pn in drumul veichi $i piatrei iar din piatr drept in sus,
d'supra scurgeri apii... sus la glmeiu ... iar$i la piatrii (1).
Dup ce aceste pietre-hotare se modelau, se sal-A groapa $i se
pune in ea cenu$A $i cArbuni, dup cum rezult din documente.
0 hotrnicie din 1642 zice cA s'au desgropat acea piatr, depreunral cu Bobiceanu $i nu s'au aflat suptu acea piatr curn iaste
obliceaiul nici crbuni, nici cenu$N, ce au fost o piatrd En- ispravA (2).
Sau, dup cum ne spune alt act din 1676 : Pe uncle s'au pus
steilpi acum noi, s'au pus desubt $i cdrbuni pe sub piatr. .. $i s'au
pus $i hiiarei.
N'am pute concretiz intelesul vorbei hiarei; s'ar putea totu$
bnui c insemneazA fier, bucAti de fier cu anumit inteles indtinat,
sau CA e vorba de o insemnare sau marcare. Astzi tranii numesc
fier semnul cu care se Infiereazd (insemneaza, marcheazd) de ctre
mo$ieri vitele stenilor cari pasc in islazul lor.
Alte documente, in loc de piatrd de hotar, vorbesc despre stapi.

Cnd pe hotarele mo$iilor erau copaci, ace$tia se infierau In Moldova
cu marca domneasc $i copacii arttori luau numele de bouri:
incepndu-se hotarul sfintei mnstiri Xiropotam dela [cele] mai
inalte capete alle] Schelei, la piatrei i la bour drept peste obr$ia
Negrului pru in bour $i de acolo drept prin coasta lui Moise $i

peste Piciorul-cnelui, pe mai jos de capul pietrei in sus pe calea
comorii, la picior $i la bour. $i de acolo drept la molidvi$ $i la
bour (3). ... $i de acolo s intoarce la valea Largi la un stejar
care este in gura vei ce vine din susul drumului $i este insmnat cu
bour.. (4). ... din piatr $i din boar in boar iar de aid. .. $i
la boar.., in sus la boar... in:4 din bour in boar... la bour....

la doi palteni $i la movilit $i la piatra... la movilit $i* la piatr
$i la boar... prin dumbrav, din boar in bour la piatr $i la
boar... (5)
In loc de pietre sau bouri, se fceau $i gropi sau se ridicau
movile cari se vd $i astzi.
(1) N. Iorga, Stud. Doc. VII, p.
3.
(2) Ibidem, XI, p. 91.

(3) Ep. Melchisedec, Cronica Romanului, I, p. 230-1
(4) G. Ghibnescu, Surete i Izvoade, p. 334; stire din 1497.

(5) Ibidem, p. 377; stire din 1605.
www.digibuc.ro
23
Unele din aceste movile, socotite in popor $i ca morminte pstr-,

loare de comori, fiind spate de oameni, le intlnim in vechile
hotarnice sub acest nume : ... intri Drujd$ti $i la movila sapata,
apoi pistii ceritii la deial la movila seipat ; de acolo peste cmp, la
movila seipat... (1). Movila spat se mai nume$te $i movila gunoas (2). 0 movil mic se chiam $i be,sicutd de movil (3).
Adesea pe hotare, dela piatr la piatr ori dela movild la movil,

hotarul se facea mai lmurit prin spare de $ant $i ridicare de pmnt,
care se numi brazdei sau emil (4). In chipul acesta, hotarul mai
purt i numeie de brazd, iar inteun document al mosiei Romne$ti,
jud. Ia$i, am cetit chiar i numele de granita.

Astzi hotarele mosiilor mari sunt simplele drumuri sau fii
inguste nelucrate de mrimea unei earAri care se nume$te hotar, pl.
.hotare, hotar sau tarld, pl. tarlale (5). Cnd hotarul este artat
,printr'un drum, se nume$te hictal (6).
Chestiunea hotarelor dintre mo$ii a nscut in veacurile din urind
.nenumrate ne.intelegeri cari aduceau dupd sine cercetri costisitoare
.de hotarnici la fata locului. Hotarnicii, dup ce vedeau scrisorile,dovezi, dkleau alte mrturii hotarnice. Pentru stabilirea hotarelor
din vechiu, hotarnicii se sprijiniau i pe mrturiile oarnenilor
batrni, ale celor ce tineau prin urmare minte de cnd se fcuse
precedenta sau alt hotrnicie. In aceste mrturii intlnim lucruri
interesante. Rz$ii pentru a spune hotarele erau purtati cu brazdele
de pmnt in cap, spre a merge din semn in semn pe unde fusese
Insemnat hotarul. Alti martori artau hotarul sub carte de blstm
toti spuneau ca, de pild, acest rz$ tpean dintr'un act din 1797 :
Adic eu Anghelutd ot Tipul, om di noizki di ani, a$a am apucat
din gura ttne-mieu, care s'au intmplat $i inainte ochilor mei, di
.am vzut pe Atimiia, fata Ursului, dijmuind mo$iia parte Zavolui
pe din sus, ce s hotrste cu a me, cu feciorii ei Gavril $i Ion,
,brat lui, nepoti Ursului Smrndis. i and s'au hotrt aceasta
_mo$di In urma cutremurului celui mare la anul urni leat 7045
--,72451. $i eu Anghelut am fost fat and s'au hotrt aceasti

(I) N. lorga, Stud. Doc. VII, p. 207
(2) Intr'un act din arhiva fa"z4iIor de Tepu-Tecuciu.
(3) Idem.
-(4) Cmil, cetit de mine 1ntr'un document din MAscurei-Tutova.
(5) N. PAsculescu, Lit, pop. rom., p. 382.
(6) Vieata agricola, I, p. 1008.
www.digibuc.ro
24
mo$ii. Si eu TAnasai Ferul am fost fat fa hotriitul mo$Ai $i An.
minte c m'au luat de Or Argheluta $i Ursul Smrdndi$, ca s

in minte hotarele acestei mo$ii de mai sus numite (1).
IatA o alt marturie din 1806 cu privire la o mo$ie vasluean.
CA flind un stejar Insamnat In valea Bhnaril[o]r din sus, cnd
erA el copil mic, au niers cu ali bgei $i i-au dat foc iar tatal
su auznd de aceasta, 1-au luoat pe dnsul $i ducAndu-1 la rdcina
stejarului, 1-au &dirt zicandu-i c aciala au fost cu bour a mo$ii

De le $i el dupa aceia au sdit doi nuci, care $i acum sa afla iii
locul stejarului (2).
La proprietatile niari, se intelege, curmezi$uri $i trunchiuri de
felul celor ce am Intlnit la mica proprietate, nu se gsesc. Intreaga
proprietate se nume$te mo,sie sau hotar, care se imparte in lanuri,
MO late, lungi cAt este $i mo$ia de lunga, sau mrginite prin
drumuri.
De obiceiu, un lan se nume$te o parte dintr'o mo$ie, pe care

se seamanA acela$ fel de cereale. Lanul se imparte in tarlale, sing.
tarld (3), hlize, sing. hlizti, fagi, sfoard,rtistavari (4) sau tabunele (5).
Micile proprietti se despart Intre dnsele prin haturi, sing. hat (6),
care poate fi urma unei singure brazde trasa cu plugul $i ne-
grApat, Pe acest hat, dac treci e bine ca sa scuipi, ca s nu te

poceascd cevA (7). Tot hat se nume$te i cAnd nu e brazd, ci of$ie, ininc ingust de pdmAnt (8). Prin prtile Moldovei de
(1) Arhiva rz5easc5 din Tepu-Tecuciu.
(2) N. Iorga, Stud. Doc. VII, p. 85.
(3) N. Psculescu, op. cit., pentru Tulcea : tarld, bucat arat si semnat.
Culegere din Mnstireni, Botosani, comunic de d-I D. Gr. Furtun, stud_
teolog., fragment dintr'un pIugusor:

luat anti i ogarii
5i-a plecat pe turlale la vale
Si vada grata de-i mare...
(4) Viega agricolli, I, p. 89.

(5) Ibidem.
(6) In Moldova si Bucovina. I. Creang, op. compl., p. 428 : hat, f4ie de

pmnt nearata care serveste de hotar intre ogoare. Pe el sunt adesea
carare pe hat. Viciu, Glosar, p. 49 : hat, brazdd, .locul de uncle scoate
plugul pamnt (magh. hant?).
(7) Cred. Rom. din com. $tefnesti-VA1cea, comunic. de d-I G. Fira..
(8) Al. Vasiliu, Cantece, p. 202.
www.digibuc.ro
25
sus se numeste $i mezaind, dorjincd (1), hotar (2) sau m jei (3) ; lit
Tara-Romneasc i se zice cdluire (4), iar prin Ardeal poart numele
de hidspor (5), razor, me jdind (6) si se pare ea' $i pe cel de forgad (7).
Aceste hotare, spre a se cunoa$te i mai bine, se umplu adesea
cu o leas de mrkini desi, care se numeste ndmat, pl. nmturi (8).
7. 0 portiune de pmnt cuprins intre cele cloud haturi $i cele cloud
capete ale ei (aceastea din urm drumuri, marginii de vii, $. a.) se
nume$te ogor, bucatei sau codru (9). Dacd aceast bucat este ingust, se mai chiamd i f4toacd sau fi5teicd (10). 'Jack' aceast
bucat este scurt, se numeste trunchiu, scurteiturd, clin sau petec
i dim. buditicd, scurtdturicd, clin4or, petecut sau petecel, cari intr inteo multime de expresiuni ca : muncesc pe ogorul meu, n'arn
muncit pe ogorul nimanui, md duc cu demncare la bucat (la.
cmp, la munc) $. a.
Megleno-Romnii au vorba agru (ogor, farina) (11) $i zic adard
agru (lucreaz ogorul), iar ca expresiune au pe agru xen adard,
pentru a art pe cel ce se injug la interesele strine (12).

8. Locul de munc nu s'a putut si nu se poate dobndl dect
prin tdierea pdurilor, prin urmare prin facerea curdturilor, cum
am vzut, sau prin aratul ima$urilor. Vntr'un caz $i'ntr'altul, locul
de arat se chiarnd
pmnt intelenit de rdcinile ierburilor. 0 telind mai domesnicif (13), adicA nu as de intelenit, ci mai.
mrdnitoasd, cu mai multa mrdnitd, se numeste tdzl sau
iar
adjectivul corespunzkor este tdglos sau intdglat (14).
(1) Vieata agricold, 1, p. 1008.
(2) S. Fl. Marian, Satire, p. 373. Culegere din lid. Neamt, comunic. de
dl. AL Moisei.
(3) Culegere din Vicovul de sus, Bucovina, comunic. de d-1. P Car.tean.

(4) Vieata agricold, I, p. 88.
(5) Viciu, op. cit., p. 49 : h4por, rdzor, dungi de pmnt intre dou rzoare.
(6) $t. Tutescu, Taina dluia, p. 104 : brazda ce desparte prnntul a doi sateni.
(7) Frncu-Candrea, Rontanii din Muntii apuseni (Motii), p. 100 : forgagi,
semnul care desparte ogorul unuia de al altuia = mete (Ibidem, p. 102).
(8) C. R. Codin, 0 seamd de cuvinte din Muscel, p. 52.
(9) Vrcol, Graiul din Vacea, p. 91 : ucodru (cla Omani) = bucat de

pmnt.
(10) Culegere din jud. Vlcea, comunic de dl. I. N. Popescu, corn. $tefnesti.
(11) P. Papahagi, Megleno-Romiinii, II, p. 52.

(12) Idem, Graie arom., p. 7.
(13) Domesticd.
www.digibuc.ro
26
Dup doi-trei ani de ardturd, locul se mai vreivueste, se mai fai iea numele de prosie (1). Dup alti ctiv ani, prosia
devine preloacti (2) $i in sfr$it ogor, buchliste (3), iar in Ardeal
&pie sau orliste (4).
Dup un lung $ir de ani, puterea productoare a pmntului istovindu-se, agricultorii au obicinuit s-I lase s se hodineascA, s se
ramiteazei
'infelineze din nou, s se pdrdgeneascci, sd se prilogeascd. Anii ct se

ls astfel pmintul erau dela unul in sus, ajungnd cteodat pn. la
$apte ani. Un astfel de loc se numi pcirloagd (5), pdragind, plirlog (6),
m jdind, moind (7) sau ciimp durat. Pentru destelinarea sau sparge-
Jea lui, trebuiau, ca $i la telind, dou pnd la patru perechi de boi.

Astzi numai marii proprietari ii mai las prti din mo$ie parloage, folosindu-le ca ima$uri pentru vite. Micii agricultori insa
ar fr nici o curmare, aducndu-$i numai aminte c odat un
strbun de ai lor cu adevrat pute s spund c :
...$i-apoi mi-a plecat,
s'a dus la arat,

La cdrnpul durat...(8)
Numai cu privire la unele prti din Ardeal dac mai aflm c

pmntul de arat sau smnat, fiind picture( i sarbcid, are mult
trebuint de a fi dres, adecd gunoit. De aici urmeazd rotatiunea,
a$ c dereseitura se face in timpul ogoarelor, cu vitele (9).
Pretutindeni rotatiunea se rezumd la schimbarea smnturilor.
Pe pmntul in care inteun an s'a smnat popu$oiu sau porumb,
(1) T. Codrescu, Uricariul, X, p. 400. C. R. Codin, 0 seamit de cuvinte
din Muscel, p. 61. N. lorga. Stud. Doc. VI, p. 177, $fire din 1816:
jaloba ce au dat lcuitorii pentru niste prosii ce au avut ...unile arate de dnsii...
iar allele rupte din telin... ogoar $i prosii.... Viea(a agricold, III, p. 140 :
Prosie, teren destelinit mumai de un an sau doi.
(2) Codrescu, Uricariul, X, p. 400.
(3) Ibidem. Culegere din jud. Neamt, comunic. de d-1 Al. Moisei : buchloc ru, unde nu se face nimic.
(4) Viciu, op. cit., p. 71.
(5) Moldova, Basarabia.
(6) C. R. Codin, op. cit.,. p. 58.
(7) Vieata agricold,I., p. 88 Lg.
(8) Marian, Siirbdtorile, I, p. 33.
(9) Frncu-Candrea, op. cit., p. 25... Ibidem, p. 20 Artura se face In
-otatiune, adecA inteun an se seamn $i Intealtul ramne ogor pamntul.
cPartea otarului smanat i oprit se nume$te farind,iar cea rmas neon-ad [sunt] ogoarele cari se folosesc pentru psunatul vitelor ; se [mail nurieste [$i] munte, orict de aproape ar fi de sat.
www.digibuc.ro
27
:in anul viitor se samana orz, ovz, grAu, iar peste doi ani iaras
astfe1 se urmeazd.
De obiceiu rareori se vd farini smanate amestecat : unele cu
yopusoiu i altele cu pine marunfica, ci stenii isi impart farina in
douA jumAtAfi, de pildd : una dela sat inteo parte si alta in cealaltA
parte, smnnd popusoiu pe una si pne marunfica pe cealalt ; apopusoiu,
ceasta se face pentru usurinfa pazei.

9. Ingrsarea prnAntului deabiA in vremea din urmA daca a inceput
sa se fn.-a prin imprstiarea gunoaielor (bAlegarului) pe ogoare. PAnA
.acum, aceste gunoaie se scoteau la raspAntiile drumului inteun ungher, pe mdidane, locuri prin sate neprinse (neingrdite), i acolo
li se dAde foc. Nu se imprstiau pe cmpuri, fiindca in marea lor
parte aceste gunoaie fiind alcAtuite din paie neputrezite, impiedecau
aratul si prsitul.
Astazi, pe alocurea, dup ce sunt lasate un an sau mai multi ca
s se descompuna, se imprAstie pe cAmp.
10. Am spus c invrAstarea smnturilor pe ani se face mai ales
odin pricina nevoiei de a le pzi. Cele mai multe stricaciuni le aduc
caii, boii, caprele i porcii, cnii, cari adesea dau iama, dau ndYald, obortisc sau fac ispasi in pine, cum se zica odata. (1).
Pentru a feri cmpul de aceastA paguba, satul se imprejmueste cu
un gard, numit gardal ((wind (pron. pop. gardte (drni). Acest

gard se face de catre oamenii cari au casele sau ariile i gradinile
la marginea satului. CAnd .insa in cuprinsul satului intr i locuri
nearate : maidane, dealuri, rApi s. a., aceast porfiune se imparte
proportional cu stnjenii ce-i are fiecare stean in farina, urmAnd
ca fiecare sa-si ingrijeascA de acest gard, fAcndu-1 de nuiele, de
spini sau curpeni de vie. Adesea dincolo de gard se face si un
,sarit sau hindichfu.
CAnd se apropie vremea ierii cu plugurile la arat, primarul
vesteste pe sateni ca sa-si faca" gardul, iar cel care nu se supune,

este oprit de a iesi la arat. Inteadevar inteo zi din toiul aratului,
strji puternice se pun pe la porfile satului si irnpiedica pe cel ce nu
si-a fcut partea de gard. Din acest procedeu a iesit zicala : < ce are
.a face gardul farinii cu banii birului, spre a arat c nimic nu poate
ajut celui ce nu si-a fcut gardul farinii, spre a fi lsat sa ias din sat.
In satele din acele [Atli ale ferii unde padurele si spinii lipsesc,
,(1) N. lorga, Stud. Doc. VI, p. 103; tire din 1766.
www.digibuc.ro
28
gardurile sunt facute din catin rasadit, sunt garduri vii, sau
se fac numai sanfurile. Prin Dobrogea se pot vedea asemenea,
garduri fcute din lespezi de piatra, cari se gsesc cu inlesnire, pe
ct vreme lemnul lipseste.
Dinteun sat ies cloud sau mai multe drumuri ; la aceste iesiri se
Orice om care infra sau
face cte o poarta numit poarta
ies din sat este dator s o inchidd.
Alturi de porfi, i in farina, pazitorii isi fac colibe. Dacd o
poarta vine spre farina semnaturilor de primavar, aceasta colib
se face pe la Sf. Gheorghe si dureaza pana cnd se strng snopii
de pe camp ; dac poarta vine in farina cu popusoiu, coliba fine
'Ana dupd culesul popusoilor, obisnuit pana
la
Vinerea-mare
(14 Oct..), cnd ies. pazitorii (1). Cei ce au pzit la farinile cu pnile
albe, i fac colibe la vreme pe marginea nriristelor, pentru paza
popusoilor din aceste parfi.
Cate odat aceste colibe sunt inlocuite prin bordeie cari rarnn si
peste iarn.
Pazitorii cmpenesti se nurnesc numai pdzitori, jitari(2), vdcari,
din pricin ca" adesea, pe cnd femeile lor pazese la poarta,
brbafii pzesc vacile sau vitele satului
sau pndari (3).
Cnd pzitorii gsesc gardurile stricate, sunt datori s vesteasca
pe cei in drept spre a le drege, iar vitele mari cnd le gasesc in farina,
le duc la ocolul, oborul sau tarcul primriei, ca s fie inchise

pentru cari stpnul s plateasc cuvenita tax. Daca ins vitele
au fcut stricaciuni insemnate in farina i cel pgubit face jalb
sau d dcrmafie-reclarnafie, primaria orndueste ispeud sau
ispa,sie,cercetare la faf a locului, spre a se hotri costul stricaciunilor in vederea unei judecafi ce va urma.
Pazitorii se aleg de tot satul din vreme ; plata lor se compune
din tain i jitdrie, jitdrit, paddrit sau meregie (4). Daca pazesc
si vitele satului, li se d plat deosebit.
Tainul const dintr'un numr de saci de Lind de fiecare stnjen
sau falcie de pmnt ce are un om in farina...fitaria este partea din.
recilte ce si-o iau jitarii cnd recoltele sunt In ajunul de a fi strnse
de pe camp, dup cum vorn vedea la locul cuveint.
(1) C. R. Codin i Mihalache, op. cit., p. 86.
(2) I. Creangii, op. compl., p. 431.
(3) C. R. Codin i Mihalache, op. cit, p. 86.
(4) In jud. Constanta, Vie*: agricold, I, p. P.
www.digibuc.ro
PARTEA III.
ARATUL
CAPITOLUL
Plugria.
1. Aratul se socote$te cu drept cuvnt ca inceputul anului economic,
_anul de ndejde i muncd si de aceea are un deosebit rsunet in
datinele poporului nostru. Fcandu--ie in chip obi$nuit prirnvara, dupd
lizarea onzeitului, cnd acesta se topeste $i se scurge, cnd Omantul e jilav, in inastul omAtului, dup desghet sau cleivocare (1),
epoca aceasta $i-a insu$it o parte din fastul srbtorilor ptigne ale
solstitiului de iarn, pe care-I recunoa$tem in plug, plugusor,
plugurl, plugrel sau urtura plugului, ce se obi$nue$te in seara
ajunului de Sf. Vasile.
Cate d pereche sau mai multe de copii merg din cask' in cask' $i
prin gura unuia air epopea muncii cmpenesti incepnd cu aratul $Hurmand cu smnatul, seceratul, treieratul si sfarsind cu mcinatul. Cnd unul zice plugul, ceilalti copii sun clopoteii, telncele
sau zurgalii, domol $i ritmic, liatocmai cum acestea ar suri la gtul
boilor sau cailor ce trag pe brazd.
Din period in period, rostitorul se opreste si indeamn ctre ceiIalti
Ia mai mnati, flci!

La care tovarsii rspund cu toat puterea :
H - ha' - hi, ha - hi, ha -
Harapnicele pocnesc in aceast vreme ca $i cum s'ar indemn cu

dnsele boii.
(1) C. Rclulescu-Codin, 0 samd de cuvinte, p, 25 : A se ddrocd pknntul=
a se deszhet si a rmne noroaiele.
www.digibuc.ro
30
Mai totdeauna plugarii, plugara,sii sau unitorii au si cte un

buhaiu sau bou (1) pe care V trag fr curmare, sau niste ceirceie
un lent de fier, mare, spre a inchipui crceiele ce leagd tnjalele
la boi.
Prin unele prti din Muntenia, plugarii urAtori poart cu dnsii

chiar cte un plug in miniatur, impodobit cu hrtii colorate. Prin
jud. Muscel Il aflm vopsit, avnd clopotei pe la coarne si pe la
grindeiu (2). Adesea poart chiar un plug adevrat, pe care II trsc din cas in cas (3).
Iat ctev fragmente din acest soiu de urturi, in cari se vorbeste despre arat :
Intiul e din Botosani :
...Un fecior de ghenerar
A luat un bt de nodurari
Si-a apucat prin sat dupa plugari.
Si-a strns plugarasi
Cu vcrasi ;
In casd i-a b'gat,
Sama bine le-a luat,
Pluguri pe sam le-a dat,
Pluguri cu sgeata 'mpenitd,
Pe brazd gtit ;
Pluguri cu sgeata 'mpAnat,
De vreo opt mesteri lucrat ;
Dousprezece plugurele de boi,
Juncnasi si ndniusei,
Pe spate cu clopotei,
Tot mai trageti, mli flci !...
Hi, hi!
Pe cei de dinainte
Mi-i mina Axinte ;
Pe cei de dinapoi
Ii mai mnam i noi ;.
$i-am arat Joile
Martile
Fruntile,
Miercurile
Piscurile,
Vinerile
Stncile,
Smbetele
Apele,
Brazd neagr' am rsturnat,

Gru de var' am smnat... ( O.
(1) T. Pamfile, Industria casnicd, p. 51 : Buhaiul este un instrument coinpus dintr'o putinic sau cof desfacut la fund. La o gaur i se leagI o piele
dubit de oaie. La mijlocul pielii atarng o suvit de Or de cal, care, fiind
udat de ap si trasd cnd cu o mn cnd cu alta, produce o vibratiune ce
seamn cu rgetul unui bou deprtat, sau mai bine zicnd cu al unui buhaiu,
de unde se vede c-i vine numele,.
(2) C. R. Codin si Mihalache, Sdrbittorile, p. 13.
(3) Marian, Sdrbdlorile, I, p. 24.
(4) Cules din Mnstireni dela Gh. Toropal i comunic, de d-I D. GrFurtun.
www.digibuc.ro
31
Al doilea e din jud. Tecuciu :

...$1-a strigat jupAn glizdar,
Se apuc a ark in lungis
$i-a strigat
La argat,
S puie doisprezece junctinasi,
$i'n currnezis ;
$i-a ajuns plugul inteun os de rArn
JuncAnasi jugniti,
$i nu i s'a aflat nimeni sA-1 dreag.

Numai Chifirgiu
Cafargiu
Din fundul pmntului,
Cu ciorapi pestriti,
Cu luleaua 'n dinti,
Cu ciocanu-I ciodni,
Cu pila-1 pili,
Plugul pe brazdd c merge.
Hais, ceal, Bourean,... (1).
La 'talkie i-a trAntit.

$i-a 'njugat doisprezece junanasi,
$i-a purces la arat
La cmpul curat,
C'acolo a auzit c-i bine de arat.
$i-a arat dealurile
$i vkile, Miercurile
Chiscurile.
Joile
$i s'a fcut mii si frm
Vile muntilor.
lat acum i dou fragmente mai vesele : Intaiul e din jud. Vasluiu
...JupAn gazda de dimineata s'a sculat,
Pe ochi negri s'a splat,

La icoane s'a'nchinat,
La Dumnezeu s'a rugat,
Pe fereastr s'a uitat
$i la mesteri c'a strigat.
Mesterii au fost destepti la cap :
A stiut ce-a cAutat.
$i-a plecat pe ulita mick
$i n'a gsit nimic.
$i au plecat pe ulita mare,
5i-an gasit fier de nou parale.
$i-au fcut multe plugusoare
Cu grindeiu policuit,
Cu boldul de mrgarit,
Cu plazul de teiu,
$i mai trageti mi !
Hi, hAi, hAi !
$edeau cinci ciobani la foc.

De-odat s'au suparat :
Ce poftiti ?n ne-au Intrebat.
la, poftim un mielusel gras,
Ftat de pe la Ispas.
Da' ciobanii nu prea vrea.
$i i-au tras vreo patru-cinci,
$i-au zis: lack* mielul ici !D.
MA nati mi !
N'a apucat a brAza douA-trei brazde

$i-a aninat plugul intr'un os de rm,
Si I-a fcut mii si frm.

Jupnul gazda multi mesteri a chemat,
Nici unul de lucru nu s'a apucat.

Numai TanasA din Valea-rea
Cu o cciula creatd zdgdra,
Zdgfirdii bteau cdIcAile
$i erefii umerii.
$1-au pornit la arat,
La arat, la mrul rotat,

La cmpul curat,
C'a auzit cA-i bine de arat.
Nu-s cioate de aninat,
Nici Ode de inturnat.
$1-au dat plugul intr'un lartop,
$i-ave o pereche de ciobote rAsfrnte
Fr leac de cApute :
Avek o bort despre tam ungureasd,
Numai dracul stie IA) tlplueasc.
El dou-trei ciocane ii trnti,
Plugusorul mi-1 drege ;
Lui jupnul gazda inima i se umplek,
(1) Cules din Tepu ; colectiunea mea.
www.digibuc.ro
32
Nou plug'rasilor cte-un bacsis ne
daruia.
Boii cei de dinainte
Aveau ate o stea in frunte;

Cei dela roate
Cu coarnele impreunate.
$i-a plecat din nou la arat
$i la brzdat,
$i a brazdat tot mai mult in lungul
Vntului,
lncotr'o e indmana voinicului,

Voinicul a munci
Si lenesul a dorml.
A arat,
A tot arat,
Brazda neagra a rasturnat,
Grau de var a siimanat,
Grau de vara
Cu nagara,
SA rasar
MIA 'n Sara;

Grit' marunt
Cu arnaut,
Dat-a Domnul,
S'a facut
Cu spicul pan' la pamant... (1).
Al doilea fragment sung astfel :

Aho-ho logofete,
Buna vremea, bun vremea,
Cum ti-i habarul, Mete?
Foarte bine, mai stapne,
Cam ajuns Sf. Vasile!
Seara a 'nserat,
Noi cu plugul ne-am luat,
Pe la curtile astea 'nalte, minunate,
Cu aur suflate,
Pe temelii de piatr asezate...
Am venit s spunem povestea cum
dumnealui
Plugul i s'a stricat.

La feciorul Glioarei a strigat,
Feciorul Glioarei s'a 'nfatisat
Cu ciocanu 'n mina,
Cu pila'n
Cu ciocanul ciocania,
$1 cu pila cA pilia,
Brazda mai bung merga.

$1-a arat
Miercurile
Piepturile,
Joule
A iesit inteo gradioard prasita

S faca o leac de cercatur
De aratur.
Vaile,
Vinerile
Gradinile... (2).
Dar nu numai aceste plagu,soare pomenesc despre ardturg, ci

cntecele celelalte, cci ce elemente mai potrivite ar pute ava
acest gen literar popular dect primgvara tngrg cu toate alaiurile ei ?
leg cum In zilele lui de Instrinare i aduce feciorul aminte de
,pluggrie :
Frunza verde lata" 'n dung,
Toate plugurile umbla,
Num' al meu sede a umbra;
$i tnjeaua sub prete
$i boii pasc iarb verde;
Plugutul sede 'n ocol

$i casa-i plink' de dor.
Eu am fost mamei fecior...
Mortisorii domnilor!
Crescut-am pe seanra lor (3).
(1) Din satul Marseni, cules si comunicat de Par. Manoilescu.

(2) Cercul Desteptarea stenilor : Urdturi alese, Vlenii-de-munte 1911,
pag. 36-7.
(3) T. Bud, Poezii populare din Maranzureq, p. 40.
www.digibuc.ro
33
CAPITOLUL II.
Plugul.
1. Plugul, arom. palipfic (1), este unealta de cpetenie a tranului nostru, i st alturi de car. El face parte din hiinteie, hinteie (2) sau ciopocuri, sing. ciopoc (3).
Sunt dela plug, dela coarnele plugului, plugar, zice tran al nostru dela deal si dela camp, spre a art c Indeletnicirea
lui de cpetenie este plugeiria,agricultura, munca cmpului, pe
de o parte, iar pe de alta cd el face parte din acel strat social ce
alatueste talpa
pe care se sprijind Intreaga greutate a acesteia.
Cnd cuiv Ii merg treburile bine, zice : Itni umbl plugul [bin*,
Fig. 7.
iar despre un orn vesel si bucuros se spune : par'cd-i merg plugurile. Din potriv, cand unul nu izbuteste In ndzuintele sale, susping
si strigd : mi-a stat plugul. Vorba : acesta mi-i plugul insemneazd : acesta mi-i mestesugul, acesta-i felul meu de a fi si de a
intelege, iar nu mi-i plugul de-as brazd vrea s zic : ceeace

socot nu se potriveste cu puterile mele.
2. De bung seam c Intile pluguri au fost fcute In ntregime
de lemn, cari dac se prindeau sau se ntepeniau Intr'un os de rm,
se faceau mii i frarn, cum li se zice astzi ca luare In rs de
cdtre urdtorii din ajunul lui Sf. Vasile. Cu Incetul diferitele parti
(1) P.Papahagi, Megleno-Romnii, I, p. 52.
(2) Al. Vasiliu, Cntece, p. 202: hinteie, unelte ca: plug, tfinjal, carceie,
ce slujesc la injugatul boilor in patru.
(3) Viciu, op. cit. p. 30.
T. Pamfile, Agricultura la Romani.
www.digibuc.ro
34
ale acestui plug au fost inlocuite

cu bucati de fier, spre a-i da tdria_
trebuincioasd.
Plugurile de lemn sunt cu deslivarsire pierite i socotim ca o

minune faptui Ca' in podurile Orfe-
linatului agricol Ferdinand din

Zorleni-Tutova am descoperit un
adevdrat putregaiu, din care cu o,
mare greutate se poate reconstitul
imaginea din fig. 7.
cd
$i iards e o adevdratd minune

printre hrtiile marelui agd
Grigore Otetelisanu se afld schita si
terminologia unui asemenea plug.

Fig. 7, ne dd aceast nomenclaturd :
I. Zeivoare. Zdvoare mai sunt :
3 la fierul lung (10), unul dinainte si
cloud'
de lturi : trei la
Wald (8), unul dinainte si cloud

dinapoi ; cloud la coarne (2), unul
deasupra grindeiului si altul de-
90
desuptul Iui.
2. Coarnele.
3. Cormanul. Este si un potinteu
ce depdrteazd cormanul de coarne :
a ..1 lungul ii este ca de o schioapd si
1
gros ca o gaurd de sfredel mare.

El std nemiscat si de aici parimia : sta ca un potinteu. Tdranii
il mai numesc si astfel :

4. Nada.
5. Plugul. Este plug si cu trupitd, adecd plugul de jos (g) este
dinteo bucatd cu !Arta. Cu un

astfel de plug se rupe telini si se
and pdmnturi tari, indesate de
ploi, cdci mai ales avnd si undred
(9), nu se rupe lesne.

www.digibuc.ro
35
6. Otigul cu o s.piig la un capdt. Cu el se descarcd pdmntul

de pe corman.
7. Grindeiul. In capul grindeiului dinapoi sunt date cloud gduri

cu spi(enlicul in cari se pun cuie.
8. Bdr(a care are in b o mdsed pusd in gaited de sfredel.
9. Undreci de fier. Plugurile fAr undred ar locurile slabe. La
undre, deasupra grindeiului, in a, se pune un rac care este fdcut ca
cdfelul fiarelor de cai.
10. Fiend cel lung.
II. Fierul cel lat.

12. Pottingul de nui sucitd. Lipsind grindeiul din potng, cu
celelalte din urmd rotile pnd la vrful cdrligului (15) ce se agatd
de jug, se numeste cotiga.
13. Osia.
14. Meina ; cu aceast mnd Ii iea
15. Ceirligul.
Ii da brazdd.
16. Ciocedteul care intrd prin jug si prin crlig.

17. Coadd de nuid sucit (1).
li
Fig.10.
Plugurile mixte, alcdtuite din lemn si din fier, au fost folosite

pnd pe la anul 1885-90, cnd i acestea au inceput a-si lish locul
productiunile unei inplugurilor fdcute in intregime din fier,
dustrii metalurgice strdine. Dup una din nenumratele mdrci de
firme, Universal, prin unele pArti, intiele pluguri de soiul acestora s'au numit universale, iar de cdtre cei nepric eputi inversale !
(1) General P. V. Nasturel, in Albina XV p. 1631 2, unde urmeaz: La

plug umbl doi pogonici, un cornaciu, doi puitori. Ar intr'o zi trei litre
(sic) din 44 stnjeni ptrati pe arrindota partile locului,sau: ar un pogon
pe zip.
www.digibuc.ro
36
Astzi au ajuns i plugurile mixte Indestul de rari.

Plugurile mixte stint de mai multe feluri
Unele se compun dintr'un grindeiu, protapul plugului, care st
rAzdmat Inainte pe broasca cotigei. Inapoi grindeiul se leagd cu cor-
nul plugului, printeo daltuitur mai larga dect captul grindeiului.

Ca s nu ias din corn, grindeiul are la capt un cuiu de fier (fig. 11);
ca s nu joace In dltuitur, grindeiul se intepenqte cu pene (fig. 12)
de lemn (fig. 13). Dacd se baga toate penele dedesubt, s'ar ridich In
sus acest capt al grindeiului, iar fierul plugului ar lu o pozitiune
mai oblic fat de pmnt (fig. 14), deci ar intr mai afund i prin
urmare brazda ar fi mai adnc.
Cornal este tot de grosimea grindeiului, avnd la captul de sus
un cuiu, numit i acesta tot corn (fig. 10).
La unele pluguri cornul are doti brate i in acest caz se zice c
plugul are dou coarne (fig. 10). Aceste (bud coarne sunt cteodat
r'
Fig. 11.
Fig. 12.
Fig. 13.
Fig. 14.
legate printr'o punte de lemn sit] de fier, numit breicinar (1) sau
chingd (2), iar cteodat numai speteazd.
Jos cornul se leag cu partea de sus a cormunei ; mai jos inc
tot cu aceasta printr'o vargd.
fierul plugului, fiend cel lat, fierul mare sau brdzdarul
se nume0e prin unele parti din Ardeal custurd sau ciorosld (magh.
csoroszlya) (3); el este aproape intotdeauna triunghiular i numai
foarte rareori paralelogramic. Prin niste guri se leaga, prin cuie
de fier ghivintuite, cu cormuna nuinit i cormeind (4), cormdn sau
politd (5). Cuiele au mutelci (piulite) asernenea ghintuite.
Cormuna a fost de lemn, chiar la plugurile mixte, numai rarepri ;
(1) Dam, Terminologia, p. 35.
(2) D. Dan, Straja, p. 66.

(3) Viciu, op, cit., p. 31; in Varcol, Graiul din Vdtcea, p. 101, gsim: trapitd, partea plugului care intr in pmnt.
(4) Din Hnte0i-Dorohoiu, comunic. de d. N. V. Hodoroab.
www.digibuc.ro
37
obipuit er de tabl de fier groas. Ea rstoarnd painantul brazdei

spre dreapta.
Unele pluguri au in partea de sus si Inapoi a cormunei o ureche
ca o prelungire si care se numeste cormuna mica sau urechea cormunei.
Plazul, ceilcellul sau talpa plugului se leag de a treia lature a

fierului ; el Ii da acestuia orizontalitatea. La unele pluguri plazul
este legat de corn printr'o varga de fier.
Biirsa (1) sau beirta este legatura de fier dintre cormund $i grindeiu. Daca fierul $i cormuna plugului se leaga de-a-dreptul cu grindeiul, beirsa tine plazul $i grindeiul legate.
Cnd cormuna este de lemn, ea se mai numeste $i reisturneitoare
sau cucura.
In Bucovina, cormana, cormana mica $i brsa se numesc la olaltd
truputa plugului (2).
Foarte rari pluguri au fierul lung sau cutita, care se intepeneste
in grindeiul plugului si-i taie brazda (fig. 9) (3).
Prin Jud. Muscel intAlnim vorba popular hiara, prin care se
denumesc fiarele plugului (4).
Cuiul care leaga grindeiul de cotiga' se numeste cuco sau coco (5).
Oticul, otigul sau razupl este un bt lat la un capt, cu care

se da jos de pe cormung pmntul care sa prins de dnsa. Poate
ave $i forma mai lata, cnd chiar se numeste lopeitica.
Acest plug este purtat de cotiga, cotiuga, jar in alte parti numit
$i caroaie (6), telega, tiieaga (7), telegufa sau teleaga (8), care este
(1) 1000 doine, strigdturi sau chiuituri, Brasov, p. 224 : aBdrsa, dou prti
ale pluguluip (?).
(2) Francu-Candrea, op. cit., p. 99 : Chindete, un bt care se schimbd la
plug, fierul cel lung, dupd brazd.

(4) C. R.-Codin, 0 seamd de cuvinte, p. 39.
(5) Viciu, op. cit., p. 69 : Pop, la plug, e un lemn in forma lui T, care
se bag in veriga lantului ce intra prin dricul rotilelor si care tine plugul
dur rotile.
(6) Viciu, op. cit., p. 27 : Cdroaie, telega cu dou roate cu care duc plugul. In alte prti insemneazA o teleag cu dou roate cu care duc la moar
mcinipl dela privati ; droaia este a morii. Tot asa se numeste $i carul de
boi, cnd II desfac, prelungesc si cu acela aduc fnul dela pdure.
(7) T. Bud,?op. cit., p. 47.
Ion Creang, op. cit.,
(8) L Pop Reteganul, Chiuituri. Gherla 1897, p. 33.
P. 441.
www.digibuc.ro
38
in intregime de lemn. Cotiga (fig. 15) are doua roate : cea din stnga
este mai mica dect cea din dreapta, din pricind c aceasta din urma,
mergand pe brazda, dacd ar fi de o potriv, ar strmb plugul. Roarotilele sau cdrtigele sunt de o
tele,
constructie analoag cu cele ale carului. Avem
prin urmare si aici osia cu podul osiei. In
podul osiei sunt fcute cloud dltuituri unde
se fixeazd cocarteala
Fig. 15.
Peste podul osiei si peste cocrteala i carlig
este asezata broasca sau potineiul (1) de forma
triunghiulara. Pe dnsa, inteun culcus se reazema grindeiul plugului.
Crligul e drept si are un cuiu, cuiul pottingului sau cuiul potineiului sau broastei, de care apuc
poteingul plugului. Potngul este
un fel de gnj circular (fig. 16).

Carligul are la capat o gaur
care se \rail in tnjelar spre a o

apuca cu cuiul tnjelarului. Mai
are o gaurd pe unde intr cuiul

cocrtelii.
Cocrteala, numit si gdrloafd(2),
schimbiltoare (3), corlobaie i dupa
cat ni se pare chiar si hdrmdsar (4), este curbd si nu joacd
intre podul osiei i broascd, cum

joacd crligul. Pe dnsa sunt guri
cuiul ce o poate
fix oricum
de carlig. Unghiul mai mare sau

mai mic ce- I face crligul cu
osia cotigei determina marimea
brazdei ; mutind cuiul spre captul cocrtelii, brazda se mic-
Fig. 16.
soreaza, din pricind ca roata de pe brazda o iea mai spre stnga.

(1) Viciu, op. cit., p. 70 : potinu, un lent n la rotilele plugului, pe care se
aseazA plugul. Potineul intr prin doug cuie mari de lemn.
(2) Frncu-Candrea, op. cit., p. 100 : Getrloafd, .s:himbeltoare dela roatele
plugului.
(3) Viciu, op. cit., p. 79-80 : 5ttimboaie, un picior din teieguta de lemn
(cti rotile), cu care indreapt plugul.
(4) Ibident, p. 49 : Aparatul de plug cu careindreapt rotita la mic sau la mare.
www.digibuc.ro
39
Aproape de ingemnare, cocrteala are o dAltuitur unde intr

ieafa (fierul) securii, care poate sluji la multe trebuinte (Fig. 16).
De acas si pn la bucata de pmnt, plugul se duce In crutd
cu grapa $i sacii de smnt, iar cotiga se leag la urma carului,
ori se pune i dnsa tot In cdrut.
Dac nu se iea carul, plugul se las pe cotigA, dar se pune pe
iepe (Fig. 17), cari se mai numesc $i cobl, traglei,.(1), cobile (2),
cobild (3), coghile (4), triigla' (5) sau
cotumbil (6). lepele se alctuesc din
dou lemne legate la un capt cu un

cuiu sau gnjul de nevoie. Bratele ei
trec pe sub cornul plugului, de o parte
de alta a grindeiului, iar ingemnaFig. 17.
rea se reazm pe grindeiu.
Inainte de a trece la celelalte lucrri ale plugarului, trebue s reproduc cloud comunicri cu privire la pluguri, pentruc cuprind
multe prti cu totul nou, ce nu se gsesc In cele artate mai sus.
Intia o datoresc d-lui D. Furtun $i se refer la jud. Botosani (7),
care sun : 1/Ad c $i pe la noi s'au immultit mereu ranfurile (8),
totus sunt si multi cari-$i fac aritura cu trnbrazdarele cele vechi,
de lemn, cari se mai numesc $i vicle,se, sing. vicle,s.
La un asemenea plug se deosebesc :
Coarnele, cari trebue sd fie bine 1ntepenite sau Infinate cu varga
(1) Dam, op. cit., p. 36.
(2) Culegere din Boureni-Dolj, comunic de d-1 N. I. Dumitrascu.
(4) Culegere din jud. BrAila.
(5) Culegere din jud. Botosani, comunic. de d-I Furtund din Mnastireni.
(6) Culegere din Nemtisor, Vntorii Neamtului, jud. Neamt, comuni,c. de d-I
Al. Moisei.
(7) Comunicarea se incepe cu aceste cuvinte : Ca indeletnicire de apetenie tinem din mosi-stramosi plugria. Ne-am obisnuit cu dnsa, si unora
nici prin cupid gndului nu le-ar putea trece, c komnul nostru trebue s
se indeletniceascii mai de grabI cu mestesugurile. Are sd vie si vremea ceea
cnd ni se va deschide si noted bine rostul mintii, i pe langd plugrie vom
ave mijloc de agonisire si mestesugurile, negustoria si altele. Da' deodat
vId c sunt unii de ai nostri , cIrora mai bine le-ai ti amndouI manicile
{Ida cAmese, dect i-ai indrept lq plugrie. Deci pentru asta ce-ti trebue.? la
se intelege, noroc la o jrghiu(d de loc, buna bgare de seam./ asupra lucrului si uneltele de nevoie.
(8) Plugurile de fier.
www.digibuc.ro
40
dintre coarne, spre a se sprijini, cnd plugul merge rsturnat,

fr s are. Ca sd nu se toceascd cornul, unele pluguri au aici o
ureche de fier, care se nume$te tretglii la corn. (Fig. 18, I).
Fierul lung (fig 18, 7) spintec pdmntul Inaintea fierului let, care
se afld incheiat bine in plaz. Fierul lung se mai chiamd i cutit sau
fierul mic.
Plazul, $i el se leagd cu polita (Fig. 12, 5) care se afl cevd
mai sus i rstoarnd brazda.
Fig. 18.
Brsa leagd bine plazul de grindeiu, care se Intinde de dinapoi

pnd la ceipdtaial de pe cotiugei.
Cotiuga are o roat mai micd, de ceitre om, i alta mai mare, din
brazdei. De asemeni un protelpel. De protdpel legdm tnjala la care
Injugdm doi sau patru boi (1); aijderea se obipuete pe lngd doi
boi sd se pun i un cal, inainta.5, la vargei, inhAmat c'o gurei de
ham...
Fierul taie mai In fatei ori mai la adnc, dupd cum se schimbd
cuiul In bortele dela cptiul cotiugei, ori dupd cum mai iea ori
(1) Ba si vaci,
La cei sraci!
www.digibuc.ro
41
pune pene la captul grindeiului, unde-i legat cu potngul plugului

de lemn. Cci la ranfuri (fig. 18) potngul e inlocuit prin nite Ianfuguri cari au i o broasa anume de sucit, ca s dai brazda mai
la adnc ori mai in fat... (1).

A doua comunicare o avem dela d-1 D. I. Procopie, preot-inv-
tator din Ardeoani, jud. Back', cu privire la un chip anumit de plugull, numit plug pe un picior (Fig. 19).
ol_a acest plug, deosebim urmAtoarele prti :
I. Grindeiul, fcut din lemn tare, vnjos, din tejar, carpn sau
din alun cioplit in patru muchi, cu jumtatea de dinainte mai ridicat prin o curbturd fireasc a lemnului sau anume fcut cu ajutorul sculelor de lemnrie. De grindeiu se leag toate celelalte prti
ale plugului. Intiu avem :
2. IOW sau fierul cel lung, ascutit, care scrijdlei pmntul
Fig. 19.
inaintea fierului mare, a brazdarului, pentru ca s inlesneascA ruperea

brazdei. Cutitul trece prin mijlocul lemnului grindeiului i este strns
bine cu leggturi de fier. Vrful lui este indreptat inainte, formnd
(1) Si urmeaz : Toate aceste parti alatuitoare ale plugului trebue sd fie
tari si bine mitirisite. Nu dui-A vorba uraturii :
Cu potangul de nagara,
L-a mfincat motanu-asearit!...
c'apoi drept c'ajungem si la cealalt vorb :

Ca s'a aninat plugul intr'un os de ranta
Si s'a facut mi; Warn:L...
Un timp de-am de-ar da Durnriezeu!

AsL-i plugria noastr : Un an intreg te uiti bietul in sus si doar ctevA
zile te uiti si'n cea pung!
www.digibuc.ro
42
cu. grindeiul un unghiu ascutit de 500-600 $i la o palm deprtare de vrful brzdarului. Este cam cu dou degete mai sus dect
brzdarul, pentruc nu-i nevoie ca s taie brazda pand in fund.
Pentru ca plugul s fie ct mai stabil, trebue ca vrful cutitului

s fie indreptat putin la stnga brAzdarului, sau, tot putin, s fie
indoit la Imbuibarea limbii cu coada lui. Cutitul este fcut din
fier sau din otel. Se poate s fie fcut $i din tuciu, ins cu tisul
otelit.
La captul grindeiului se afl bine legat de aceasta o verigd, 3,

de fier, prevAzutd cu tin cdrlig, 4, de care se agat protapul pentru
boi sau crucea pentru cai.
Cam la dou palme departe de captul grindeiului este asezat piciorul plugului, 5, numit si dintar, pie ptene, iar de cei ernai crturari, regulator. Piciorul acesta este fAcut din fier, vrit prin
mijlocul grindeiului $i provzut cu dinti puternici, ca la un pieptene.
La captul de jos are un alt fier, in form de talpa de sanie, cu
vrful adus, curbat in sus, pentru ca sa lunece cu inlesnire pe
pmnt. El poart numele de talpa piciorului, 6.
Dintii piciorului slujesc la regularea brazdei.
Pentru ca brazda s fie mai adnc, se ridic piciorul cu ctiv
dinti mai sus, iar pentru ca brasda s fie mai micmai in fata
se coboar piciorul cu ctivA dinti mai jos. Cnd piciorul e mai
ridicat, atunci brzdarul prinde mai antic $i prin urmare face ca
brazda sd fie mai adnc ; cnd piciorul e scoborit mai mult, prinderea brizdarului e micd i brazda iese putin adnc.
Deasupra grindeiului este un fier mic, intre verigg i picior, care
se poart imprejurul unui cuiu cu inlesnire la dreapta si la stnga,
care se pune intre dintii pieptenului sau piciorului $1 care se
nume$te cheia plugului, 7.
Plazul sau talpa plugului vine in dosul cormanei ; este lata cam
de cloud trei degete, e fcut din lemn tare, de stejar sau de ulm
si este inced(at sau tlpuil, ca o talpa de sanie, cu o talp de fier,
pentru ca s alunece cu usurint pe pmnt. Muchea sau marginea
din stngadin afareste putin mai ridicat, pentru ca sa poat
sta plugul drept in brazd,$i s se poata pleci cu u$urintd la dreapta
si la stnga, dupa voie. Plazul este talpa sau cidcdiu plugului,

pentrucd pe dnsul se sprijin plugul mai mult si Il face s meargd
mai u$or.
8. Brazdarul, numit $1 fierul cel lat, fierul cel mare sau fierul
www.digibuc.ro
43
de plug taie brazda pe dedesubt, Inlesnind cormanei ca sd o rdstoarne cu usurintd. Are forma de trapez. La plugurile cele vechi,
brzdarul avea forma de triunghiu, iar mai tarziu pe cea de trapez
(fig. 20.), cu o margine a ascutita, pentru ca sd taie pdmntul pe
dedesubt, in urma cutitului ; ea dedesubt avea cloud talpi bb, cari
serviau de plaz. Linia c aratd pozitiunea care o avea corrnana.
Brdzdarul este fcut din tuciu,
fier sau otel.
Din pricind Ca' se toceste dupd
un card de ani, el se leagd de
cormand cu suruburi, pentru a
Fig. 20.
fi scos, ascutit sau inlocuit, dupa
nevoie. Botul sau varful brazdarului este intors putin in jos, pentru
a prinde lesne in prnant si numai att cat trebue.

9. Cormana, numit si corman, sau corrnanti,este de fier, putin incovoiat sau rasucita ca o jumOtate de spird, ca s rstoarne bine brazda.
Dacd cormana e mai lungd, rstoarnd brazda mai bine, insa nu

o farmd cum trebue ; dacd e mai scurtd, cum o vedem la plugurile
notia, o farma in deajuns.
La plugurile vechi de lemn cormana era toata de lemn si dreapt.
Dupa multd araturd insd, se incovoia singurd putin, dupd cum
cddea brazda, ceeace a facut apoi pe mesterii de pluguri sa o -Ned
dnsii incovoiatd, dupd cum se cauta de cdtre plugari.
Cormana se leaga de plaz sau de talpa plugului si de bars& printr'un cuiu de fier sau tot de lemn, la cele de lemn, cuiu cu ajutorul cdruia se orandueste sfdrmatul si rsturnatul brazdei, prin
indeprtarea sau apropierea curmanei de barsd.
Beirsa este lemnul ce leaga grindeiul i plazul cu cormana si
brzdarul.
Grindeiul e prins de bars1 inteo dalduiturd mai larga deck insus

capdtul grideiului, iar in locul ramas gol se bat penele n, de lemn,
cu ajutorul cdrora se reguleaza adancimea brazdei. Pentru ca brazda
sd fie mai adancd, se lasa grindeiul jos de tot, in dltuitura din
bars, i penele se bat deasupra si invers ; pentru ca brazda sd fie
potrivitd, se bate o Nita deasupra i alta dedesubt, rmanand grindeiul la mijlocul daltuiturii.
11. Cornul plugului este in forma de cuiu si se aseazd la capdtul
barsei. Cate odata sunt cloud coarne de cari se tine cu amandoud manile si slujesc la cumpnirea plugului si la potrivirea lui pe brazd
www.digibuc.ro
41
Urmrn acuma inainte cu descrierea celorlalte unelte ajuttoare.

aratului :
De crligul cotigei, dup" cum am spus, se leag tn jelarul, care
se mai nume#e i tnjeal (1), trinjeti (2), preganjeald sau fortilei (3)
(fig. 21), i are la un capt o despicAtur care prinde crligul. Dincolo de mijloc e fixat printr'un cuiu tnjetuta de care se prinde
Fig. 21.
jugul (4) boilor dela roate. Tnjelarul de jos, adec captul tnjelarului, se sprijinete pe polita jugului i de dnsul se poate leg
tnjala unei a doua prechi de boi.
Tnjala, tnjeala sau tnjeildul (fig. 22) se aseamn cu un
profap de car (5) ; la capdt are un cuiu numit hohleiu care se petrece prin
Fig. 22.
cerbicea jugului, iar la celalalt capt are o airceie, zale sau crce
de fier, alcdtuit din mai multe inele. Inelul din urm se leag cu
capAtul tnjelarului prin ajutorul unui cuiu, despre care am pomenit.
In loc de carceie de fier, se folose0e prin alte parti una de lemn,

care se numete arced (fig. 23) i la care deosebim : 1, falcelele,
lopetelete sau fofezele crcelei ; 2, loptifica, speteaza, bulfeul crcelei, crucea crcelei, jigla, sting-Ida, sclitusul sau popul
;
3, cuiul loptelei (6).
(1) D. Dan, &raja, p. 65.
(2) T. Bud, op. cit., p. 40.
(3) Frncu-Candrea, op. cit., p. 109.
(4) Vezi mai pe larg intea mea Industrie, p. 137.
(5) Ibidem.
(6) Dam,_op. cit., p. 13.
www.digibuc.ro
45
Asemndtoare cu aceasta este cdrceia de lemn (fig. 24), si care are :
/, locul de unde se prinde de crligul cotigei ; 2, locul de unde se

prinde tnjelarul si 3, bulfeut pe care se miscd policioara de sus (1).
Fig. 24.
Fig. 23.
Prin judetul Muscel Intalnim crceea sub numele de crived, pl.

crivle (2).
3. Am spus mai sus cd plugul este unealta de cdpetenie, pe langd
car, a tdranului nostru. De aceea i tdrancele fcnd ou rosii in-
Fig. 25.
Fig. 26.
Fig 27.
Fig. 28.
condeiate pentru Pasti, nu uitd s fac printre figurile cinstite

de acele ce nu supArd biserica
fierul plugului, care, prin asemnare, se mai numeste i fierul raritei. Iatd trei desene pe fond
rosu in fig. 25 (3), 26 (4) si 27 (5), cunoscute de altfel aproape pretutindeni (6). Dintre celelalte prti ale plugului, se zugrveste si
roata plu gultil, adecd a cotigdi (fig. 28) (7).
(1) VAzutA in Zorleni-Tutova.
(2) C. RAdulescu-Codin, op. cit., p. 22: Criveaua dela plug serveste la innAdirea tnjelelur. Despre o alt crived, care se aseamra cu figura 24,
Probabil cA prin unele pArti din Ardeal se numeste
vezi Inclustria, p. 213.
si cercea: 1000 doine, p. 47 : cerceia, parte a plugului.
(3) Maria Panaitescu, Colectie de oud incondeiate din Mogosesti-DAmIn C. R. Codin si D. Mihalache, acelas desen, cu partea ce uneste
cele dotf flare mai lungA.
bovita ;
(4) M. Panaitescu, op. cit., din CAineni-R.-VAlcea.

(5) Ibidem din PAusesti-lasi.
(6) Marian, Sdrbdtorile, III, p. 33.

(7) M. Panaitescu, op. cit., pentru Muscel.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL
Pornitul plugului.
1. Cnd vremea strt aproape sA se desprimavereze, plugarul incepe-
sA se IngrijeascA de cele trebuincioase si cel dintiu lucru pe care

Il face este ascufirea fierului la fierarii din sat. Chiar dac se intmpl se fie ascufit, fierul tot se vrA in foc, spre a fi curAfit, dupA
credinfa poporului, de toate rautafile i duhurile cari din intntplare s'ar fi lipit de dnsul.
Dupd ascufirea fierului urmeazd dresul cotigei $i al celorlalte
hinteie trebuincioase.
2. Se uit in urtn omul la boi, si dacA-s slabi, incepe s le

dea tArtd, urluealA sau nutref mai din belsug. Grija aceasta de
altfel l-a muncit toatal iarna, caci se teme sA nu-1 lase cu plugul
in brazdA, sau cu plugul pe brazd, adecA sA-i pice, srt-i steak
sa-I lase boii in mijlocul aratului !
DacA are doua sau mai multe perechi de boi, nu-i pasA ; va ar
la nevoie in opatru sau in sase. Daca insA bou i sunt slabi,
se gindeste din vreme la alp gospodari ca sd-si afle tovarasi de
plugarie,
cautA, cum se zice, pe cinev cu 'care sA-si pue boii in.
plug, s-$i bage boii in plug, sau sA intre cu cinev la plug.
AceastA insofire sau tovArA$ie se numeste prin pArfile de sus ale
Moldovei $i prin Bucovina, siimbrii (1) sau simbrie, iar cei ce se
intovrasesc ieau numele de sambra,si sau sZimbriasi (2).
Prin aceastA tovrsie ctimea pmntului de arat se mAreste,.
dar find dott perechi de boi, puterile acestora nu se istovesc ask
(1) 5ezilloarea, II, p. 13.
(2) Marian, Siirbtorile, II, p. 171 si I, p. 23 :
Albina, B.-Pesta, IV, No. I :-
Plugul Romnului este tras in genere de patru boi. Dar numai fruntasii
satelor pot sa aibd cite patru boi si prin urmare i plugul lor propriu. SAtenii cei mijlocii au de comun numai cte doi boi ; pentru aceea se insotesc
cte doi vecini si ara dimpreund tarinife. Insotirea aceasta pentru scopuI
aratului se numeste cu un termen tehnic simbrie, lard consotii respectivi se
numesc simbriaqi. Romnul, mai cu seamd cel fruntas, este mndru de plugul ski, de boil si, si de aceea anind un clopotel la tnjala plugului, ca s
atragd asupra sa atentiunea treatorilor. Dar si altfel iubeste Romnul s
cnte o doing, s fluere o hord, tinnd plugul de coarne, sd producd alaiu
pentru sine si pentru bourenii si, cdci mare este bucuria Romnului cnd
soseste timpul aratului.
www.digibuc.ro
47
de curnd. Intr'o zi tovar$ii ard la unul, in ziva urmAtoare merg

la celalalt, sau dup cum le este invoeala.
Totul urmeazd potrivit invoelii $i vai de cel ce cautd s se lepede de tovar4u1 su cu care $i-a fost pus boii in plug. Cel in$elat, vzndu-se amenintat de lips, cautd, $i cu drept cuvnt, s se
rdsbune impotriva celuilalt. De aici au ie$it vorbele : la plug se
cunoa$te Romnul ; dac ti-ai pus boii in plug cu N., ai
scoti
ti-ai
pus
boii
'n
plug
cu
fr urechi ;
dracul ; nu-1 tii pe om,
dect dup ce ai pus in plug cu dnsul $. a.
3. Ie$irea cu plugurile la cmp se face de cdtre toti gospodarii
din sat, de obiceiu odat, pentru ca s se poatd face $i seceratul
sau culesul popu$oilor tot odat, cci altfel ar rmne unii, a$teptnd deplina coacere, cu ogoarele nestrnse $i expuse stricciunilor de vite, cari umbl atunci slobode pe tarin.
Stenii ies cu plugurile sau pornesc cu plugurile obi$nuit
mai trziu de cum ar trebui $i nu se ieau dup proprietarii mari cari
mai intotdeauna se afld in imprejurimile lor $i cari,
ei sau oamenii
lor, au mai multe sau mai hotrite cuno$tinte agricole dect

plugarii mdrunti.
4. Pornirea plugului se face cam pe la Cel patruzeci de sfinti

mai ales in Lunea cea mai apropiat, inainte sau dui-A aceast
sarbtoare, pentrucd Lunea, dupd credinta ob$teasc a Romnului,
trebue s se fac inceputul sau cornia tuturor treburilor de seam.
Ziva de Marti nu-i bund : cine arA in aceast zi, nu va avea ce
culege, cci bucatele nu se, fac (1).
5. Macedo-Romnii inainte de a iesi la arat ieau mai multe boabe
de smnt, le trec printr'un inet, fac apoi dintr'insele o turtd pe

care o duc la agru, cu credint c urmnd astfel, cerealele ce vor
cre$te vor fi curate ca argintul inelului $i vor fi culese toate, in
intregime, ca turta (2).
Prin unele parti, pornitul plugului se face in mijlocul unui ceremonial deosebit. Astfel in Bucovina, unii gospodari, dup ce
injug boii la plug, 11 trag In mijlocul ogrzii uncle gospodina iese
cu tin vas de apd, un strut de busuioc, un hrb cu tmaie, o mnd
de gru sau mdlaiu $i o bucat de sare ; incunjur plugul de trei
(1) $t. Tutescu, Din frecut, Giurgiu 1901, p. 32.
(2) P. Papahagi, Me glotw-Ronuinii, I, p. 98 9.
www.digibuc.ro
48
ori, cum merge soarele, stropeste cu apd, tmie si zice urmdtoarea

urare :
Cat de curat
E tmaia
$i aghiasma,
Asa de curati
$i voi s umblati ;
Nici cand s nu dati

Peste vreun moroiu
Sau vreun strigoiu,
SA v fac vreun ru ;
ori :
Nu se pot apropi
De artur
$i samantl
$i de dobitoacele voastre.
Precum nimic de tamaie

$i aghiasm
Nu se poate apropia,
Tot ash
Apa ce rdmne o varsd pe picioarele boilor sau pe ei, pnea si

sarea o dd plugarilor i boilor si sfrseste cu Doamne ajuta.
In acest timp un plugar ce sta in genuchi, face cu codiristea biciului cruce inaintea boilor ; odatd cu aceasta i ceilalti si fac cruce.
Alte femei aruncd peste boi sau inaintea boilor un ou de gdind.

Dacd oul nu se stricd, insemneazd cd pe tot timpul plugdriei nu
se va stria nimic la boi si smbra va merge ct se poate de bine.
Hrbul se sparge in coarnele boilor.
Unii plugari ocolesc cu plugurile toat gospodria ; altii numai casa.
Unii, zicnd Doamne ajut ori TA Doamne roada, trag o
brazdd in grddin, dejugd bou i le dd demncare. Dac boii mnncd, e semn c anul va fi mnos.
Unele din aceste datine si credinte le intlnirn i prin Moldova,
pe unde cte odatd se aftund si cu peticd spre a nu fi cmpurile

ndpdite de insecte. Plugarilor li se dau cte un colac, spre a fi
anul rodos.
In comuna Straja, inainte de a se ar, este uz s se arunce un
ou ct se poate de sus. Dacd acest ou se sparge cnd cade jos,

aratd c seimbra sau tovorsia fdcut intre cei doi plugari se va
stric in graba (1).
Prin alte sate, tot din Bucovina, se pune inaitea boilor foc, se
afum cu trimie, se stropeste cu aghiasmd si se asvrle asupra lor
cu sdmntd din sac. Femeia, din a cdrei greseald se chinuesc oamenu
i astzi, nu este ingdduitd s treacd pe dinaintea boilor.
Boii trec peste foc, spre a fi iuti la arat ca focul.
www.digibuc.ro
49
Cu aghiasm li se face boilor semnul crucii In frunte. Cu coada.

biciului se face cruce 5i pe pdmnt, cat timp plugarii se inchind.
Oul sau cojile de oud cari se pun inaintea boilor, insemneaza
cd boilor li se va pdrea plugria sau plugaritul u5or (1).
Prin unele sate din jud. Neamt se crede cd spre a-i merge bine
plugarului, trebue s afume cu tdmie pe Ingd boi 5i plug, inainte
de a pomi la arat. Dupa tamiere se svrle un ou peste plug 5i
cel care-I va prinde, se zice cd va avea mare c5tig In acel an (2).
Prin jud. Boto5ani se face la Crdciun un coldcel in chip de 8 ce
se nume5te crecituz,5i la pornitul plugului, dupd ce se tamie boii, li
se pune in coarne acel colac pe care il mnnca plugarii la ogor.

Tot prin jud. Boto5ani, mai de demult, cnd ave s inceapd
aratul de toamn, lua grul ce era secerat intiu i dupa ce
Il duce la moard 5i facea faina. Apoi facea colaci din acel gru
5i cnd porniau plugurile, puneau la boi In coarne cite o lumnare
un colac, iar la argati dadea cte un colac mare. Apoi tmdiau
boii 5i faceau rugdciune la Dumnezeu sd fie in pane roada ; 5i
astfel porniau plugurile in 5ir (3).
In Transilvania ocolurile imprejurul boilor 5i al pluguiui s fac
cu credinta c frumu5elele,vnturile rele, nu vor da peste plug
plug-ari, ci-i vor ocoll.
Boilor li se dd un ou sdrobit (4).

Tot in Transilvania, intaiul fecior care a ie5it primavara la arat
este ales craiu, dupd datina bricelatului ; acesta va avea dreptul sd
pedepseascd pe toti feciorii eari in cursul postului mare vor fi facut
vreo necuviinta (5).
CA PITOLUL 1V.
Aratul.
1. Plugarii pornesc de acasd cu boii injugati la car, cu plugul,
cotiga, grapa, sacii cu smntd i nutretul pentru vite in car. Cate
odatd leagd cotiga de inima carului, iar alteori boii trag cotiga,
(1) Voronca, op. cit., p. 166.De altfel e o credintd aproape generald ( Ca
sa-ti se pard postul upr, sd cauti s mnnci la lsatul secului neapdrat un ou
(2) Dat. i cred. Rom. din Nemtisor, comunic. de d-1 Al. Moisei.
(3) Voronca, op. cit., p. 166-7.

(4) Marian, Seirbdtorile, II, p. 171-9, pentru unele de mai sus.
(5) Despre datina bricelatalui v. Marian, Siirbatorile, III, p. 117-28.
www.digibuc.ro
50
dupd care vine plugul pus pe iepe. Pe plug se pune grapa si peste
grapd sacul cu samnta legat cu o funie, deasupra avnd nutretul
vitelor, asemenea legat.
Ajungnd la bucata, plugarul i intocrneste plugul pe cotigd,

i pune tnjelarul la carligul cotigei, prinde jugul boilor la tanjelar,
i face cruce, intorcndu-se cu fata spre rasarit, zice Doamne-ajutasi porneste brazda noua :
Pe cmpul neted, ies Romnii cu-a' lor pluguri ;
Boi plvani in cte $ase trag, se opintesc in juguri,
Bratul gol apas'n coarne, tierul taie brazde lungi,
Ce se 'n$ird 'n bttur ca lucioase, negre dungi!... (1).
Noroc bun
2. Intia araturd se face pentru pdnea mdrunticd, minea alba sau

pdnea de yard (grad, daca nu s'a samanat toamna
orz, ovds,
secara) i apoi, dupa sfrsitul acesteia, plugurile; ies la popusoiu. 0bisnuit aratura pentru panea maruntica se face In farina unde iii
anul trecut a fost popusoiu, ardndu-se astfel cioceindria.
ArAtura peatru popusoiu se face in tarina unde In anul trecut a
fost pane marunticA, arndu-se astfel
Cnd miristea este prea mare, tuamna ori primavara, i se da foc,
cdci altfel face ca brazdele sa nu se lipeasca unele de allele si astfel
samnta care a cazut pe aceasta miriste nu poate sa Incolteascd,

ori, dacd Incolteste, la cea dinti arsita se usucd si piere, neavnd
pamnt uncle sa se desvolte radacina cea tnard.
3. Dupa cum am vazut, la un plug pot fi o pereche de boi, doua
perechi, trei cel mult, si numai foarte rareori mai multe perechi.
Se intelege, cteodata, in loc de boi pot fi i vaci,

un bou si
o vacd la o pereche, de pilda, sau o pereche sau cloud de cai. Alteori intAinim o pereche de boi si una de cai sau o pereche de boi
la roate si un cal inainte, inainta,s.
Cnd sunt cloud perechi de boi, perechea din urma se chiama
perechea sau boii dela roate, rotasi, iar cealaltd perechea din cap
sau din frunte.
Cnd sunt trei perechi, cea din mijloc se zice cd-i la prigon, boi
la prigon.
4. Numai.rareori arA un orn singur, tinand cu o mni plugul de
corn si cu cealaltd rnnnd boii cu un biciu sau cu O vargA, sau
tinnd biciul ori harapnicul pe spate, cu coada atrnnd pe piept.
(1) V. Alexandri, Plugurile.
www.digibuc.ro
51
De cele mai multe ori trebuesc doi ini : unul, cel mai batrn, tine
de coarnele plugului, mergnd cu capul plecat pe brazd, i potrivind-o
din latime (1), iar cel de al doilea mna boii. Acest din urind este Ln
baiat al gcspcdarului, dacti-1 are, ori un baietan tocmit pentru plugarie, numai pentru a-i ajut. El se numepte plugar,
pogoniciu (2), glliris sau
Acesta are grije ca vitele s nu se
oprcasca pe loc, sa nu Iraga unii boi iar ceilalti osa se lase pe tanjala , adica sa nu traga de loc, si, in sfarsit, ca nu cumv vitele sa apuce
la dreapta sau la star-1ga si astfel sa scoata plugul din brazda. Cnd
vita din dreapta, care se numeste din brazda>i (baul, calul din
brazda) sau cel din stnga, care se numeste din spre orn, vad
iarb proaspata pe rniriste sau frunze vechi de popusoiu pe ciocanarie, spre a le apuch cu gura, ies din brazda, i atunci plugaral
ii da la loc.
De aici a ramas si vorba a da pe cineva la brazda. sau a-I da
pe brazda, cu Inteles de a-1 indrept, a-I aduce pe calea cea dreapt.
Cailor in acest caz li se strig hart la brazda ! (4). Cel ce

tine de coarnele plugului se numete cornaciu i impreunA cu pogoniciul are grija hranirii boilor (5). Mai trziu, boul sau calul
din brazd se vor deprinde si se vor obisnui s meargd numai
pe brazda atui ci slujba plugarului se usureazd.
Cnd sunt mai rnulte pluguri pe brazda, de bund seam c pe

ogor boieresc, este unul pus mai mare peste toate plugurile ; el se
nume$te veitav sou pristav de pluguri. Acesta le conduce.
(1) C. Sanciu-Aldea, In urma plugului, p. 8 : Romdnul nostru merge
tcut in urma plugului, si curti din cnd in cnd cormana cu oticul. Cum era
adus de mijloc, jurai c-I trage sp: e pmnt o putere nevzut. CAci dragostea ogorului indoaie de mijloc pe plugari si-i inlntuie toatd vie* lor de
pmnt, arnestecndu-le sudorile cu trna luip.
(2) In Rornanati. N. Psculescu, Lit, pop. rom. p. 369.
(3) Ung. bres, G. Bibicescu, Poez. pop. din Trans., p. 177 si 461. 0 doin :
Du-te dor, du-te dorut,
Boala fiede crezAmfint
Du-te dor,
Pina mi-e nor,
CA dacA s'o 'nsenin,

Mai departe te-oiu mfin.
Pe toate dealurile,
Pe la toate plugurile,
Pe la plug cu iase boi,

Unde-s boi
$i ghi,i,cii frumupi.
(4) Sr. St. Tutescu, Taina luia, p. 101.

(5) N. lorga, Stud. Doc. VI p. 268. $tiri din 1742 pentru un bou pierit dela
plug : numai dand sampl Istrate
ea' el au fost pogoniciii dtator
de sam[5] numai de dzi i Costantin de noapt[e] fiind cornaciu.
www.digibuc.ro
52
5. Dupa ce-si intocmeste plugul si vitele la jug, plugarul 1ncepe

s-si brazdeze bucata pe care o are.
Bucata avnd forma dreptunghiu1ar i fiind despgrtita de bucatile vecine prin haturi, incepe sa fie arata, sau dela margine sau
din mijloc. In fig. 29 bucata este ABCD si plugarul isi pune
Fig. 29.
30.
plugul In coltul B. Plugul, prinlfierul sau, isi croeste brazda b 8,

iar cormuna ii rstoarna pamntul, numit tot brazdei sau glie (1),
pe bucata vecinului din dreapta, acoperindu-i-o pe o dunga lat Bb'.
Se poate intmpl c vechiul hat nu se cunoaste cleat foarte

(1),C. R.-Codin, 0 seauzd de cur., p. 36: glie, o brazd de pArnant.
www.digibuc.ro
53
putin, iar vitele surit nedeprinse sa mearga drept inainte ; prin urmare plugdrasul le va duce de Attie, mergnd inaintea lor.
Cnd plugul a ajuns in C, iar vitele In E, cel ce tine plugul de
coarne II pleacd sau apleacd spre dreapta. Cel ce mna boii face
cu acestia un ocol i cnd a ajuns In G, purtatorul plugului de
coarne li ridica,
pune din nou in brazdd si plugul i croeste
brazda Dd, al cdrei pamnt corrm na II rastoarna pe bucata vecinului
pe fasia d'D. Astfel merge cu brazda 'Ana cand ajunge In capatul
bucatii, In AB, de unde a pornit. Pamintul pe care se face acest
ocol C E D trebue sd fie sau drum de umblat, sau e insus capa tul bucatii, care ramne astfel nearat. Se intelege usor c daca
ar fi arat, facndu-se aceasta intoarcere de mai multe ori pe ogorul altuia, al vecinului de peste drum, samnatura de pe acel loc
s'ar stric cu totul, iar pamntul s'ar batatorl (1). Acest drum si
aceastd brazdare BC, D A se numeste brazdei,o brazdd,$i despre plug
si plugari se zice cd au tras o brazda cu care au brzdat, au coniurat,
au determinat bine bucata care urmeaza sa fie arata. Noua brazdd

b"b va ave pamnt ce va fi rdsturnat de cormuna plugului pe
o
niT-)-77n7
Fig. 31.
brazda (locul sapat) trasa rnai dinainte, bB. In chipul acesta se urmeaz pnd ce intreaga bucata se ispraveste de arat.
In sectiune transversald, aceastd bucata se Infatiseaza precum se
arata in fig. 31, in care inn aratd adncirnea brazdei.
Prin trtierea fierului i rasturnarea cormunei, pamntul din brazdd
se mai infoe5te, adeca i mai mdreste volumul, si de aceea nivelul
od al brazdelor este mai ridicat fata de terenul nearat TT' .
Dupd cum se vede, la mijlocul bucatii a ramas o parte mai adncita, care nu are tarna. Prin urmare daca la grapare aceastd
brazda nu va fi acoperita cu pmnt din brazdele vecine, smnta
aruncatd acolo va fi mai aproape de terenul ramas neatins de fier,
un teren tare,si nu se va desvolt in aceeas mdsurd cu cea cdzutd
si rasaritd in celalalt lat al bucatii.
(1) N. Ierga, Stud. Doc., VI, p. 99: neintelegeri din 1737.
www.digibuc.ro
54
Al doilea chip de brzdare se Indeplineste pornind int ia brazi prin

mijlocul bucatii, cum se vede in fig. 30, si ajungnd in celalalt ca pat
al bucatii. Fierul plugului taie brazda ab cu care se acopere prnnt
nearat pe o fsie bc. Cnd s'a ajuns in captul bucatii, boii nu
niai ocolesc spre stnga ci spre dreapta, iar fierul plugului prinde
si taie brazda nearat bc care fusese acoperita de pamantul brazdei
ab. Cnd a ajuns in capatul buctii de unde pornise, o brazda este
incheiat ; brazda ab, prin rasturnarea propriei sale brazde si a pmntului din brazds bc, este aproape acoperita.
A doua brazdd se incepe pe portiunea da i se intoarce pe cealalt parte, rdsturnind brazda ce.
Dup ce bucata s'a isprvit de arat, are inftisarea din fig. 32.
Brazdele dela mijloc sunt mai ridicate fatd de celelalte, iar pe la la.turi sunt dou brazde adnci, adevratele lia fari cari despart aceasta
bucat de bucatile vecine.
Cand sunt la indemna doua sau mai multe pluguri, merg toate pe
brazdA, unul dupd altul.
Cnd bucata este mai ingusta la un capat Sau cnd are deosebite
---LfirrzratIM
Fig. 32.
latimi, roman in mijloc sau pe de laturi niste triunghiuri lungi,

nearate, cari se numesc clinuri, sing. clin, coltare sau hoisari (1).
Se intelege usor c la aceste clinuri brazda merge numai cat aceste
clinuri sunt de lungi ; cu fiecare brazd, clinul se scurteaza.
6. Cnd bucata este prea lunga, boii ostenesc si nu pot sa trag4
pand cand s se implineascd o brazda. De aceea, dupa cdrnirea sau
intoarcerea plugului,
la intoarcere (in capatul bucatii) , plugarii
opresc pentru o scurt odihnd,
hodind: boii reistzfla, iar plugarii
se aseaza pe grindeiul plugului i vorbesc despre ce se intampld.
Cnd soarele e < supt-ameaz, adec intre 9 s,i 10 diminewta, plugul se opreste pe brazda i plugarii mannca, mai ales mncdri de
sec, fiind in postul cel mare : peste sarat, icre srate, fasole, $. a.
Incepnd din nou sa are, in afara de disuflarea la fiecare jurna(1) Vieata agricold, I, p. 1003 : Hoisar, clinul, coltaru1 ce rmine nearai In
o aratur.
www.digibuc.ro
55
-tate de brazda, la fiecare brazda sau la fiecare numar de brazde hotarite, plugarii nu mai opresc deck < de-amiazd pe la 12-11 p.
m., cnd se face de-amiaza sau dejugatul (pron. pop : degiugatu). Vitele se dejug, se leaga la protapul carului ori la tnjelar i li se
d demncare : paie, fan sau ciocani (hluji, coceni) de popusoiu. Plugarii mannca din nou, dupa care unul din ei iea vitele $i le duce
la adapat. Celalt, cel mai batrn, doarme sau searnan.
adapost cu
Daca vremea este friguroasa, plugarii isi fac dos
grapa, sau cu o parte din nutretul vitelor. Odihna aceasta tine pana
la cloud ceasuri.
Alexandri scrie despre aceasta in <Plugurile :
Acum soarele-i l'amiaza; la ptnant omul se'ntinde;
Card de fete si neveste, dela sat aduc merinde,
Plugul zace'n lan pe coaste, iar un mandru flacaoas,
Maud boii la izvoare, ori ii paste la imas.
Pornind din nou plugul, se ara necurmat pana de-ameazd'n de

4 ceasuri, cnd se face hodinii ca si la supt-asearei, pe la 31/2
miazif, i apoi iard$ porneste lucrul pana seara, cnd se scoate plugul de pe brazdd, se pune in car sou pe iepe i se porneste acasa.
Prin urmare, sunt
hodine $i rasuflarile trebuincioase.
7. Tot in acest chip se face $i Intorsul, a doua araturd a araturii
de toainna, care se face prirnavara, menita pentru gru, popusoiu
sau cnepa. La intors insa, pamntul nefiind as de pietros (1), plugul poate taia brazda mai mare, lucru ce nu se poate face la intiul
arat, cnd latimea brazdei atrna dela puterea boilor, dela taria pamntului $i dela adncimea brazdei.
La intorsul unei araturi te poti multaml numai cu o sgeirieturei,
o cufurealei ori o innegreald), lucru ce nu se poate iert la aratul
obisnuit.
8. Cnd brazda se iea prea mare, se poate intmpla ca fierul sa
n'o poata tai toata $i in acest caz ramn niste limbi inguste nearate. Ele mai rdmn $i atunci cnd fierul nu le taie din pricina
cdderii plugului, cnd purtatorul de coarne este nebagator de seama.
Aceste greseli se numesc gresituri, breizdoaie (2), gresuri sau chicuri, sing. chic (3).
(1) Batatorit, ndesat de ploi sau de vite.
(2) Vie* Agricold, I, p. 87.
.(3) Culegere din Jud. Neamt, comunic. de d-1 Al. Moisei.
www.digibuc.ro
56
9. Pamntul sau tarna din intia brazdd este folositd de babele

metere in diferite vrdji sau farmece. Fata care va purt un grundipr din intAia glie, se crede ca va fi cu mare vazd in hord (1).
10. Din bAgarea de seamd a chipului cum taie ,i rdstoarnd
brazda, poporul a facut plugului mai multe gcitori dintre cari cea
mai caracteristica este aceasta :
Ce hiard incornoratii
Umbld cu gura cscat
$i numai cu limba rarn,
Tot rilstoarnd si darmd?
Cuprinznd la un loc pe boi, pe cei doi plugari i roatele cotigei,

se zice :
Saisprezece opinte1e,
Dou scartiele
Si-un futui dupa ele;
lar alteori se zice :

M suii in scaiu
Sa vdd niste cai,
Dar nu vkui cai

$i vzui vntul
Rasturnnd pmntul
(2).
Megleno-Rornnii spun : Afili am un gulub, pri sup pimint amna.

Imi am un porubel, pe sub pamnt umbld (3).
11. ln sfArit, cine viseazd araturd ori locuri arate, insemneazd
dupd unii cd va da peste sardcie, iar dupd altii ca va aved suparare
i moarte in ai lui.
CAPITOLUL V
Smnatul.
1. Sameinatul este aruncarea sdmntei pentru rodire peste brazde,
adeca dupa ce bucata a fost arata, sau pe sub brazde, pe piele,

adeca inainte de a face aratul. Cte odata se face i pe dedesubt,
i pe deasupra brazdelor.
Samnta fiind pusd dedesupt, zic unii, are deasupra ei un strat
(1) Marian, Seirbeitorile, II, p.179,
(2) A. Gorovei, Cimiliturile Romilnilor, p. 298.
(3) P. Papahagi, Alegleno-Romnii, I, p. 52.
www.digibuc.ro
57
de pmnt sub care nu degerd. Dac rsare, firele au radacinile afunde,
la adnc i astfel vor puta trage reveneala sau umezeala care nu

se va putea afla la suprafat ; cu chipul acesta vor fi ferite $i la
secetd. Altii, dimpotriva, spun Ca' de multe ori cnd aratura se face
pe usaiciune, adeca atunci cnd pamntul este uscat $i bolovnos,
samnta incolte$te cu greu $i de multe ori, avnd mult pamnt de
strabatut, piere inainte de a rasarl. Tot astfel se intainpla $i cnd
dupd aratul pe uscaciune incep ploile pamntul se bate, se Inscortoseazd pe deasupra $i firele nu mai pot rasari, ci pier putrezind.
Samanatul pe deasupra brazdelor, zic unii, este mai bun, cci sdmanta rasare mai curand ; altii se impotrivesc, aducnd in sprijinul
lor arsita sau seceta care poate ucide plapndele fire ce vor rasarl
in lipsa de umezeald $i racoare.
Se intelege, totul atrna de ctimea de umezeald a pamntului in
ziva cand se ard, de felul pamntului $i de ginga$ia samantelor
samanaturilor.
Pentru a inpach amandou parerile, unii seamana i pe dedesupt
$i pe deasupra brazdelor, cu credint ca unul din cele doua rnduri
de samnta va ie$1 bun. Aceasta se face mai ales la popu$oiu, unde samanta se arunc rara i prin urmare unde nu se poate simti paguba.
Pentru pdnea mcirunticei insa, este mai greu $i de aceea, mai intotdeauna, aceasta se seamand ori numai pe dedesupt, ori numai pe deasupra.
2. Cel ce seamana este de obiceiu acel care tine plugul de coarne ;

el trebue s fie me$ter.
Samnta $i-o toarna din sac in dasag, care se mai nurne$te $i
dasagd, dsagi, disaci, disaga (Fig. 33) care, dupa
cum pare ca $i numele ne arata, se alcatue$te din
doi saci legati intre dn$ii printr 'o jumatate a
pnzei. Dasagii se poarta pe umarul stng.
Samnta se imparte deopotriva in amndoua partile dasagilor i dupa ce partea de dinainte se up- /
reaza prin samanare, se intoarce cealaltd parte care
1
atrnase pe spate
$i
samanatul urmeaza luand
samnta cu mna de aici $i aruncnd-o. Mna

Fig. 33.
stngd, care tine dasagul in dreptul pieptului, ar
obosi grabnic daca o parte de &saga,
cea din apoi,
ar fi
mult mai grea ca cea dinainte.
www.digibuc.ro
58
La popusoiu se poate purta samanta si inteun scule, subsioara, cum cnt Alexandri :
Samnatorii barnici, cu sacul subsioar,
Pasesc In lungul brazdei, pe fragetul parnnt,
Pe culme, pe vlcele, se suie si coboar,
Svbrlind in a lor cale smnta dup vnt! (1)
Samnta aceasta se mai poate pstra $i in poalele camasii ori in

sari (2), dar la samanatul pnii albe i mai ales cand bucata este
lung, sacul nu se poate purta numai c'o
Am spus ca samanatorul trebue s fie mester, cci este indestul
de greu ca din mana sa svarli samnta asa tuck s cada imprastiat
de o potriva pe pmnt nelsand din acesta nici cat de putin nesama.nat. Afard de aceasta, samnta nu trebue s treaca pe bucata
vecinilor.
Cnd bate vantul dintr 'o parte, e Inca mai greu de sdmanat ; deci
numai cel me$ter va pute samana cum se cade.
Cnd smnatul se face pe sub brazde, cand bucata este prea

lata $i cnd omul nu trage ndejde s o poata isprvl pana seara,
nu se samana intreaga bucat, caci paserile (ciorile $i vrabiile) vor
mnca samnta Inainte de-a fi acoperita de brazde. De aceea samantorul samana numai cat va socoti ca poate ara.
3. Pentru grul i secara de toamn., cte odat nu se mai ara,
ci samnta se intelineazii. Intelenatul se face tot pe miriste i in
acest caz, dupd ce se samana bucata, se boroneste cu boroana $i se
grapeazd cu grapa, iar uneori nici nu se mai grapeazd.
Despre intelinatul pe ciocanarie, unde boruna $i grapa nu pot
merge din pricina musuroaielor de popuwiu, vom vorbl la locul cuvenit.
4. Cand parnntul este prea tare, cnd cormuna plugului, in loc

sa rstoarne tarna maruntd, rastoarna bolovani, losbe, bulgari mari,
loscoboi (3) sau lostopane de pamnt, inainte de a samana acesti

bolovani trebuesc sfarmati. Sfarmarea se face prin ploaie, lasnd
bucata [sa stea] brazde pana cnd ploaia o neteze$te, sau prin
ajutorul borunei, grapei sau
(I) Pastelul Samntorii.
(2) In deosebi despre smanatul popusoilor, va fi vorba mai pe larg la

locul cuvenit.
(3) Culegere din corn. Principele Ferdinand, jud. Teleorman si cornunic. de
Pr. Fl. A. Draghici.
www.digibuc.ro
59
5. De samdnat poporul nostru are legate mai multe datine $i

credinte.
In Bucovina, smnta se strope$te cu aghiasma $i se pune in sac,

dupd ce se amesteca cu sfintiticri dela Pasti : pascd, coji de oua $i
slanina.
Cnd plugarii incep sa samene, zic : Da, Doamne, road pentru

toata dihania, $i pentru mine ! $i nu f Da-mi, Doamne, mie roada ! >,
caci roada nu va fi. Daca ar vedea omul cte guri stau cascate
in pamnt cnd incepe el a saman, ar muri de spaima. Toate

cer hrana $i mncare, $i din aceea ce omul samand, Dumnezeu
la toate le da.
Roadele cari se fac In pamnt, precum sunt cartofii, s" fie samdnate la luna veche, adica atunci cnd e hind plina, iar cele ce se fac
deasupra pamntului, cum sunt cerealele, la hind noua.
Vremea cea mai bun de samanat se socote$te a fi pn pe la

arniazd, cci numai smnaturile samanate pand la aceast datd vor
ave roade frumoase.
Ca sa rodeascd bine, sa sameni in ziva in care a nins intiu, caci
iarna are o luna care merge ca vara h. Asemenea se mai crede ca-i
bine sa se samene in ziva cnd a fost intiu chidie (1) pe copaci (2).
Samanatul se incepe cu ochii inchi$i, cu credit* ca precum samanatorul nu vede samnta ce-o arunca, tot astfel nici psarile stri-
catoare sa nu vad samnta din spicuri $i sa le doboare (3).

Tot din aceast pricina se crede ca e bine ca samnatorul cnd
saman sa fie cu inima gola, adica nemincat, $i sa fie curat $i
primenit, pentru ca smanatura sa nu fac taciune (4).
Prin jud. R.-Sarat se crede ca dintre zilele de lucru nu se ard
$i nu se seamana, sau, cum se mai zice : nu se baga in pinnt in
ziva de Vinerea seacc7, pentru ca sa nu sece samnta.
In sfarsit, pnd ce omul nu samana, se crede ca nu-i este ingaduit sa dea din samnta sa cu imprumut, caci altfel se crede ca-$i
da norocul sau la roade (6).
(1) Promoroac.
(2) E. N. Voronca, op. cit., p. 167.

(4) Dat. si cred. Rom. din Zorleni-Tutova, comunic. de d-1 C. Patriche.
(5) Candrea, Densuseanu, Speranta. Graini nostru, I, p. 265.
(6).5eziitoarea, 1, p. 51.
www.digibuc.ro
60
CAPITOLUL VI.
Boronitul.
1. Sfrmarea bolovanilor dupd arat,
cnd se ar pe vreme us.
se face cu borona.
Boruna, borona, boroana, nurnit incd i grap sau fofeazei (1:
ccioas,
poate s fie, obisnuit, de cloud feluri : patrate, cu mai multe stinghii pusc
crucis, formnd mai multe patrate (fig. 34) si triunghiular, cu doua
Fig. 34.
Fig. 35.
sau mai multe stinghii paralele cu o lature a triunghiului (fig. 35).

Din distant in distanta, In mod regulat sau nu, boruna are niste
dinti de fier sau de lemn, lungi cam de o palm domneascii. Bo-
runa se poart de boi sau de cai, legat prin crceie, un lant de

fier,sau prin gnj de lemn, de tnjald sau tnjelar.
Un alt soiu de borun, caireia
i se zice grap cu dinti de fier,

este cea aratat in fig. 36 ; se
foloseste de catre plugarii de

prin jud. Dorohoiu, precum am
vazut in corn. Hntesti.
Cnd boruna nu este in destul
de grea ca sa sfarme bolovanii,
Fig. 36.
se mai pun deasupra ei
gri mari de pamnt, saci cu smnt, plugul si se suie chiar

oamenii pe dnsa.
www.digibuc.ro
61
2. Tot pentru aceste scop se folose$te i tveilucul (1), veileitucul,

ttifalogul, tumburugul sou tavala cu
care se teiveilucesc bolovanii. Acesta se
compune dintr'un bu$tean lung ca de
un strnjen si gros ca de doud palme.
La mijloc este gdurit pentru a face loc
unei osii imprejurul careia se invrte $i
de care se leagg bratele ce se incheie cu
tnjala sau tnjelarul. El este de stejar,
ca sd fie greu ; pentru ca sd nu crape, se
Fig. 37.
cercue$te pe la capete cu cercuri de fier.
Din felul cum se rostogole$te pe cmp, poporul i-a fdcut urmdtoarea gcitoare :
Pe valea lui Sgaidarac,
Se da' dracul peste cap (2).
CAPITOLUL VII.
Grpatul.
1. Greipatul, greiparea sau teirsitut (3) are de scop de a netezi
bucata aratd, prin urmare a nu ldsd sd se vadd fiecare brazdd, dupd
cum a fost lasatd din rdsturnarea cormunei. Aceasta se face cu
scopul de a se acoperl sdmnta ce a fost smnatd pe deasupra $i
de a indesh sau piitur pArnntul infoiat prin arare.
Grdparea se face de obiceiu cu
grapa de spini.
Grapa aceasta (fig. 38), num it'd mai
rar $i boron, boroand sau borunei,

are doud flpi numite coloaie, in cari
sunt intepenite cloud stinghii numite
andrele. Printre andrele sunt impletiti spini. Cotorul spinilor se prlgte
in foc spre a se puted rdsucl $i face
Fig. 38.
ganj.
Grapa are cloud nini sau Grate de gnj, cari se impreuneaz
de cari se leagd tnjala sau tnjelarul.

(1) Se afr si in jud. Covurluiu, cfr. N. PAsculescu, op. cit., p. 382.
(2) N. PAsculescu, op. cit., p. 101.
(3) Vie* agricola, I, p. 89 : a tiiri a gra'p,
www.digibuc.ro
62
In comuna Golestii-Badii, jud. Muscel, am vazut alt soiu de grapg,
care are in loc de andrele un drug, numit cotoc, in care se impaneazd cotorul spinilor sau mrdcinilor (fig. 39).
Sunt ns parti din ta:d unde nu se afld spini $i pe unde prin
urmare plugarii nu au din ce sa-$i facd grapele. Prin aceste parti,
in locul grapelor de spini se folosesc bortnele cu dintii de fier sau
tvalucii.
2. Mergand cu grapa, nu se poate grdpa dect cel mult 6 8

brazde de plug, dupa cat de mare e
si grapa. Pentru aceasta, pentru a
grap o bucatd aratd, se poarta grapa
pnd la capatul bucatii arate
de mai multe ori.
Un dus $i un venit cu grapa se
numeste o brazda de grapa.
Cnd la sfarsitul unei zile nu se
isprveste o bucatd de arat, $i cand
mai ales vremea se aratd schimbdtoare, se grdpeazd att cat s'a arat. Cu toate acestea, gospodarii
de obiceiu brzdeazd numai atat, cat pot al-a $i grp inteo zi, ca
sd nu fie siliti sd lucreze intr.() bucatd mai multe zile departate
una de alta din pricina vremii care se poate strica ; altfel i sdceratul sau pr$itul trebue sd se faca deosebit pentru deosebite parti
din bucat.
Cu grapatul, ogorul (1) s'a incheiat.
Prin Bucovina, dacd dupd grdpat raman Inca bolovani, acestia se
sfarm cu o unealtd numita ciocan (2).
CAP1TOLUL \TM.
incheiatul araturli.
1. Dupd ce $tim cum se grapeaza, ne intoarcem la felul cum s'a

fcut aratul : dela ldturi spre mijloc sau dela mijloc spre
In cazul intaiu, prin grapare plugarul $i-a dat toatd silinta ca
bazda margina$6, care a fost aruncatd pe bucata vecinului, s nu
(1) Comunic. de d-1 D. Mihalache, jud. Muscel : ogor, bucat, 14toacd arat a ;
fac ogor, ar.

(2) Comunic. de d-1 P. Onciul :
mat bulgrii dup grpatp.
un lemn pe-o coad lunga pentru sfara-
www.digibuc.ro
63
fie grapatd, ci s ramn ridicat, spre a servl ca hat, ca

arate
desprtirea buctii sale, de ceea a vecinului. In schimb insa mijlocul buctii sale, de unde cormuna plugului a rsturnat pamnt
inteamndoud partile, caut sa-1 acopere prin grpare, cci fundul
acelui $entuiet, neavnd trnd de loc, sau numai foarte putind, smanta rsarind in pmnt tare, radcinile nu se vor pute prinde
la adnc $i deci, clack' nu va pierl la cea dintiu ar$it, va creste
totu$ pipernicit $i va da un rod indestul de slab.
Acest fel de artura se potrive$te mai bine popuwiului, cc-id firelor de popu$oiu li se va putea da cu prilejul prd$itului trn
mai multa la radacind, tragand-o cu sapa din dreapta ori din stnga.
La pnea mruntic Insa, acest lucru nu se poate.
Se intelege astfel u$or, de ce inceputul arturii din mijlocul bucatii nu are acest neajuns. El insd nu se poate face doi ani dearndul, cci in anul urmtor plugul n'are dupd ce sa se conduca
spre a urrna in linie dreapt. Totu$ rmne un dmb, deilm sau
coamet dealungul bucatii, caci ()rick de grea ar fi grapa, ea nu
poate imprd$tia cele dou jumtti de brazd, intaia brazd,
ridicate una peste alta.
cari stau Inclecate,
Arnd $i In anul urmator tot pe mijloc, dlmul sau ridicatura se
va marl Inc mai mult i astfel ploaia, In loc s intre in parnnt
se va prelinge spre haturi.
Acest fel de aratura se potrive$te smnaturilor de var, ale cror bucati vor fi desprtite prin haturi de adncimea unei brazde,
pe cari plugarul se fere$te 'de a le astup cu grapa.
2. Cnd se ara o bucata mai mare, adesea dupa ce se sfar$e$te,
bucata arata se tiveste cu o brazd sau o breizdeiturei, adecd i se
trage o brazd de jur imprejur, care astfel rmne neacoperita de
graph. Aceasta tivire se mai nume$te $i capastrare (1).
3. Astfel ara omul pn 1$i isprve$te bucatele lui : intiu sau In
frunte arndu $i pnea maruntic $i apoi popu$oii.
Dacd a isprvit $i este diletnic, mai ara $i pe la altii in schimbul
nutretului, care poate Ii lipse$te, sau cu plata.
In alte vremuri, prin unele parti plugarii se ajutau $i la arat.

Cleicile la arat se faceau mai ales pentru vac:lane, preotului, dascalilor $i oamenilor saraci. Era o frumusete sa vezi 15-20 de pluguri pe o brazda $i ogora$ul omului inteo clipa arat, samanat $i
(1) Vieata agricold, 1, p. 100S.
www.digibuc.ro
64
grApat. Plugarilor li se da o cinste si drept platd un bogdaproste,

sa fie de sanAtatea dumitale si a vitelor ! (1).
4. Ori si cum, arAtura trebue sA se sfarseascA la Constandin
Graur, Sf. impArati Constantin si Elena, cAci se crede prin unele
pArti ca tot ceeace se pune in pamnt dela aceastA zi inainte, este
degeaba, deoarece se va ingAlbinl ca graurul,
ca grangurul (2).
(1) M. Lupescu in Calendarul Revistei Ion Creanga pe 1911, p. 164.
(2) C., R.-Codin si Mihalche, Sarbtorile poporulai, p. 66.
www.digibuc.ro
PARTEA IV.
C APITOLUL I.
Popuoiul.
1. Popti5oiu1 este astzi, pentru poporul roman, planta care d'a'
grunfele din cari se face faina sau mlalul ce constitue temelia
hranei de toate zilele. El a fost adus in Europa caltre sfat*tul veacului XVI ; in Muntenia infra sub domnia lui Serban Cantacuzino
(1678-88), iar in Moldova pe la inceputul veacului XVIII, sub
domnia lui Constantin Mavrocordat. In Ardeal se crede cd a inceput a se cultiva sub G. Rkoczi I (1631-48), in Bana i Ungaria pe la 1791, iar in Bucovina la 1786 (1).
2. Asupra temeiului ce se pune pe popuoiu, dirt punctul de vedere al hranei, iat ce ne spune o povestire :
Se zice ca odatd s'a intalnit popu,soiul i cu greial pe un drum.
Graul, ca
bat joc de popuwiu, i-a strigat :
Bund ziva, calciu crapat !
lar popuwiul i-a fAspuns :
Multmesc dumitale, rasul copiilor !
Pe grau Il ustur la inim vorba popuwiului i de aceea cut
s vadd mai bine cum st treaba. Mai tarziu s'a incredinfat ca n'a
avut dreptate s-i batjocoreascA prietenul i de aceea, intalnindu-I
altd dat, i-a zis :
Bun ziva, saful casei !
Iar popuwiul vesel i-a rspuns :
(1) Z. C. Pantu, Pladele, p. 205. Poporul ins explicand glumet zice :
.Intaiu si'ntaiu dud s'au adus la noi In far popupii, auVost adusi de un pop
care era cam aiu, a5k c vorba popupia vine dela acel popi uiu !i
(don Creangda, vol. IV, p. 387).
T. Pamfile, Agricultura la Ro mini.
www.digibuc.ro
66
Mu Minim dumitale, cinstea mesei ! (1).
0 varianta a acestei povestiri se aude si In partea de miazanoapte a Moidovei, avnd acelas inteles ; deosebirea este numai c
In loc de greiu este vorba de peine,'creia popusoiul Ii zice la sffirsit :
Multtnesc dumitale, cinstea mesei ! . Cinste dai, cinste
gsesti !
Orict de mare ar fi catarea, pretul, pretuirea sau cinstea popusoiului fata de grti, ele se socatesc in popor la olalt ca Ante ;
cu dnsele omului nu-i este ingaduit sa fad. mice.
In aceast privintd, iata ce ne spune o povestire bucovineand :
S'a dus graul i popusoiul odata la Dumnezeu ca sa se jalueascl
asupra tuturor celor ce fac oamenii cu dnsii.
art Doamne, si m seamn, zice popusoiul.
Bine fac, creste, Ii rspunse Dumnezeu.
Ma prsesc odat si a doua oar !
Bine fac, creste !
$i ma taie si ma desfac !
Bine fac, creste, sporeste !
$i ma usuca, m duc la moara, ma sfarma si ma' fac fauna..
Bine fac, creste, sporeste !
$i ma pun pe foc, ma fac mamdliga, ma fierb.
-- Bine fac, creste, sporeste !
$i ma fac mlaiu...
$i pe mine, adug si graul, ma' fac pne, ne pun la dospit,.
ne framnta si ne chinue.
Bine fac, cresteti, sporiti !
$i ne pun In cuptor de ne coc.

Bine fac, cresteti, sporiti !
$i pe urm ne scot si ne pun din nou In foc, zicnd ca nu

suntem bine copti.
Apoi aceasta este rea treab ; sa nu cresteti, s nu sporiti ! (2).
3. Ca popusoiul sa rodeasca cu Imbelsugare, poporul romn cunoaste o searn de vrji, dintre cari pe unele le vom pomeni la
locul cuvenit, iar aici insemnam urmatoarele :
In Bucovina, la Bunavestire, Inainte de rsdritul soarelui, o femeie
lipeste o balig In pretele coserului cu popusoiu (3).
(1) Culegere din Tepu-Tecuciu.
(2) E. N.-Voronca, op. cit., p. 180-1.
(3) Marian, Stirbdtorile, III, p. 224.
www.digibuc.ro
67
Prin Moldova se crede ca dacd se imprastie pe drum cenusd de

ciacali (frd grunte), popusoii vor creste mdnosi (1).
Printre firele de popusoi cari cresc pe o bucatd, este cate unul care
se chiamd mama sau ,stima popu,soilor. Dupa credintele plugarilor,
acest fir este cel ce pdzeste bucata de primejdii, si de aceea nu se stricd,
ci se pzeste. In Bucovina se crede c stima popusoiului se cunoaste
pe aceea cd are frunza alb, intaiu, cat este mic. Acest fir de popusoiu se sdrutd, cAci este semn de roadd (2).
Poporul cunoaste multe semne de bielsug sau man in popusoi.
Astfel :
Dacd la Stratenie vor fi turturi mari de ghiatd, popusoii vor fi

mari ; dacd, dimpotrivd, turturii vor fi mici, si popusoii vor fi md-
runti (3) ;
Dacd primdvara este multd floare de gir, toamna va fi build recolta de popusoiu (4) ;
Dacd cacuruzal, fructul molidului,
e cam des, popusoii vor
fi slabi (5) ;
Daca primdvara se vor vedea pe Ingd case sburand multi carbu5i, e semn de mand In popusoiu (6) ;
Dac tot primdvara se vor vede multi ceireiba,si pe arturd, va
fi semn c popusoii se vor face multi (7).
Prin unele prfi cnd femeile coc aluatul pentru CrAciun, dupal
ce il pun in cuptor, aruncd pe cdrbuni un alt cdrbune stins. Dacd
acest cdrbune furd foc indatd si se inroseste, se crede c popusoii
smdriati de vreme vor iesi.buni ; dac acel cdrbune se aprinde trziu,
vor ave noroc de vreme bunk' popusoii smnati tarziu (8).

Dacd ploud in timpul aratului la popusoiu, e semn cd in acel an
nu va fi mand in popusoi ; dacal dimpotrivd e secetd, popusoii se
vor face cu imbielsugare (9) ;
(1) T. Creang5, op. cit., p. 421.
(3) Ibidem, p. 961.
(4) D. Dan, Straja, p. 44-5.

(5) Cred. Rom. din unele sate din Bucovina, comunic. de d-1 P. Carstean, stud.
(6) Sezdtoarea, VI, p. 49.
(7) Cred. Rom. din VArleziCovurluiu, comunic. de d-1 I. N. Vrlezeanu.
(8) Dat. si cred. Rom. din corn. Bogdanesti, Jud. Suceava.
(9) Sezilloarea, VI, p. 49.
www.digibuc.ro
68
Cite berze vei vedea intia oar pritnAvara, attea care de popu$oiu vei face (1) si
Daca in noaptea de ctre CrAciun vei visa popusoiu, cat de mari
ii vei visa, att de mari se vor face $i dan$ii peste var (2).
4. Popusoiut are diferite numiri. In Moldova $i Bucovina se mai
nume$te si pdpusoiu sau pdplisoiu; in Tara-Romneascd i se zice
porurnb ; in Ardeal cucuruz (3) sau tenchiu (4); Macedo- $i MeglenoRomniiii zic ceileimbuchiu, caleimbucu, geirnisor, mlai sau misur (5),
.numai dac nu cumva prin aceste numiri inteleg deosebite soiuri

de popuwiu.
Soiurile cele mai cunoscute de popu$oi sunt :
Romeinesc, meiselat sau alburiu, care e mare $i alb la bob ;
Moldovenesc, care are boabele mai rnu,scate; coloarea ii este galbend deschis ; $tiuletele este lung $i gros, iar bobul mare ;
Heingnesc sau heingan are bobul lungdret $i mare, galben-ro$cat,
firul scurt $i $tiuletele mare ; varietate indigen precoce, cultivatd
in comuna Hangu din Moldova (6);

Mocanesc, cu bobul mare $i spornic ;
Moreinglav, cu $tiuletele mare $i cu opt pan la zece rnduri de
grnunte ;
Turcesc, cu $tiuletele gros, cu multe rnduri de grunte $i bobul albicios ;

Teitreisc, cu bobul foarte mic, alb $i rotund ;
Scorumnic sau scoromnic, cu $tiuletele subtire $i cu opt rnduri
de boabe mari, aurii (7).

Colt-de-cal, dinte-de-cal, dintele-calului, cu bobul mare, lat $i albicios ; se pare ca" varietatea aceasta, cultivatd in mod excluziv prin
jud. Brdila, se mai nume$te $i american.
De-cinci-luni, cu $tiuletele subtire, cu bobul lung $i ro$ietec ;
Nemtesc, cincantin, meirunt, meiruntel, portocaliu, chirca sau
moldovenesc, cu $tiuletele scurt $i subtire, bogat in boabe $i $iruri,
iar firul manos in $tiuleti (8).
(1) 5eilitoarea, VIII, p. 51, 52 si 54.
(2) Revista Tinerimea romiind" III, 1, p. 453.
(3) I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, p. 452.
1000 Doine, p. 286.
P. Papahagi, Megleno-Romnll, I, P, 25,
(5) Z. Pantu, Plantele, p. 204
(6) Ibidem, p. 204
(7) Culegere din GoIeoii-Badii, Jud. Muscel
(8) Vezi Darn, Terminologie, p. 63-4
www.digibuc.ro
69
HuNne,sti, sunt pestriti si

Tigne,sti, sunt negri (1).
Megleno-Romnii cunosc variettile alb si galben, care se pre-,
fell fiind mai bunii (2).
OAPITOLUL II.
Aratul i smnatul.
1. Chipul cum se ard si se samn in de obste, II cunosteam
din cele artate mai inainte, unde In linii subtiri s'au pomenit si
popusoii. Dupd arat, brazdele se boronesc sau se tvlesc, ca sa se
sfarme bolovanii.
De obiceiu popusoii se ar i se samnd in miriste, adecd pe

acolo pe unde In anul trecut a fost smnat pdne de yard; totus
pe alocuri, popusoii se samn inteaceeas bucat mai multi ani
dearndul.
Artura sau ogorilul pentru popusoi se face obisnuit primvara ;

prin unele prti se face si toatnna (3). In Moldova o astfel de artur fcutd toamna se numeste intorstiturci, dela verb, a intoarce.
Prin Oltenia si Tara-Romneasc, popusoii nu se samn prin
asvrlire, ci se pun, $i vremea sau lucrarea aceasta se numeste pusul,
punerea sau puitura (4) porumbului.
In aceste prti, dupa arat, brazdele nu se grpeaz, ci se las as
cum sunt ; apoi, din trei In trei brazde, intre brazda a doua si a
treia, se face cuib cu cdlciul si In acest cuib se pun cte sase-sapte
boabe de porumb din sac. Cuiburile se fac de ctre puitor, din
mers, la fiecare doi pasi, tot cu cdlciul piciorului drept. In loc
(2) P. Papahagi, Megleno-Romilnii, I, p. 25.
(3) Ic. I. Mldescu, Alonogr. coin. Maldesti, p. 35.
(4) C. R-Codin, 0 sarnd de cuvinte, p. 63. Iat cantecul pusului la (de)
cucuruz. 1. 1. Ciuncanu, Doine si alte cantece, Craiova 1911, p. 42 :
Cucuruz, CLICURIZ,
Cine[-al] focului te-a us?

Cin'tc-a pus i stimanat,
Mfina lui sa-i fi secat.
$i iar verde mrg,firit,
Nici astazi n'ai askil.
Pni sunt fetele mici

$i flAcAii tot voinici.
Cucuruz cu foaia verde,
Puica mea nu se mai vede.
Puica, tu ai sd te pierzi,
$i lumea n'ai s'o mai vezi I
Rasai. cucuruz. si cresti,
www.digibuc.ro
70
de cAlciu, cuibul se mai face cteodat si cu parul sau colonoaga (1).
Se Intmpld ins ca boabele puse sd nu rdsard toate ; in aceastd

itnprejurare se face a doua puitur prin locnrile sterpe si care se
numeste ctirpit sau ctirpeald. Crpitul se face cu sapa, cdci pdmntul
intrindu-se, alciul nu mai poate face cuib, si se urmeaz numai
pe acolo pe unde boabele n'au rdsdrit. Cnd dintr'un cuib n'au rasant dect doud boabe, sau numai unul singur, cele pierite se inlocuesc cu altele, puse tot cu sapa, i in apropierea vechiulului cuib.
Prin jud. Dorohoiu, aceste borte se fac cu trusul (2).
Prin partile de deal si de munte, precum si pe la ses, prin gradini
si viile tinere, micile petice de pmnt adesea nu se mai ard, ci
se sapa cu sapa, samanatul facndu-se ori pe dedesupt, pe piele,
pe locul nelucrat, ori pe deasupra prsiturii, pe pmntul negru.
Pricina pentru care cate odat gruntele nu rsar, iese din calitatea
grauntelor cari nu trebuesc sd fie seci, uscate de crude sau sfarmate la btutul popusoilor, cu cioniagul ori mbltiul. Alteori insd
aceste graunte sunt mncate de ciori cari le ciugulesc de pe pmnt
inainte de a le veni rndul sd fie acoperite de brazde, sau sunt
scoase chiar din araturd, cnd smnatul s'a fcut pe deasupra brazdelor. De aceea, la 22 Fevruarie, cnd cade Sat-Toader, pentru ca
ciorile s nu scoatd porumbul, se obisnueste prin unele parti ca
gospodinile sd se scoale disdedimineat, Marti,
Martia ciorilor,
care vine in preajma lui Sn-Toader, sa-si iea furca in brat' si sa
toarcd cu ochii nchii un fir ; dupd acesta sd-1 innoade cu mnile
la spate si tot cu ochii inchisi, zicnd aceast vrajd : Nod gura
ciorilor, a garoilor, a ,suitelor i a toate lighioanele cari scot porumbul. leau apoi firul innodat si tot cu ochi inchisi il leagd de
fiarele cosului, unde II lasa pti cnd se sfrseste pusul porumbului. Cnd smdnatul s'a isprvit, firul se iea dela co i se leag
la coarnele plugului ; in anul urmtor se ard cu dnsul la plug, unde
se tine pnd se isprveste aratul, cnd se scoate si se arunc (3).
De bund seam Ca' in acest timp la cos a stat vrjit alt fir irmodat.
2. Mai intodeauna, odatd cu smnatul popusoilor, printre gruntele de samnt se amesteca i slinztintei de cnepti din care vor
rdsri firele ce se vor face klandani, seimnta de bostau, settruintei
(1) Dupa cele vzute in satele de ses din Jud. Muscel.
(2) Dupd cele vzute in Hantesti.
(3), Revista Tinerimea romnd IV, 1 2, p. 94.
www.digibuc.ro
Dam6, op. cit., p. 16.
71
de pepene sau boabe de fasole, cari toate vor creste Impreund cu

popusoii si cari se vor culege fiecare la vremea potrivitd.
3. De aratul si samnatul popusoilor se leagd o seamd de datine
credinte. Astfel :
Ca sbi creascd popusoii buni, ciucalaii de pe cari se ieau grduntele,
se asvrle In drum, cu credinta ca se vor face att de multi, cati

drumeti vor trece pe acolo ; alti gospodari Ii dau pe ape si nici
cu un chip nu-i pun pe foc (1).
Cnd se pune porumbul In pmnt, cocenii cu frunzele dela le0-turd se aruncd In baltd, inteo garld sau gropan cu apd, ca bielsugul popusoilor sd ieasd cum iese apa din pmnt (2).
Aratul se incepe cnd sunt multi direibusi (3) prosi pe picioare.
Trdgand seama la acesti cdrbusi, dacd se va vede c picioarele
de dinapoi sunt mai pdroase dect celelalte, se crede c popusoii
smnati mai trziu, popasoii irzii, vor rodi mai bine dect ceilalti; dacd picioarele mijlocii vor fi mai pdroase, se zice c popusoii mijlocii vor fi mai buni : daca vor fi astfel cele de dinainte, se
crede cd poptisoli din frunte sau cei de vreme vor fi mai
rodosi (4).
Aratul incepe de obiceiu pe la Buna-Vestire si tine pand pe la

Arminden (5) sau Ispas (6). Se ail si se samnd In toate zilele
dud de Marti, pe alocuri, cdci Martea este cu pieze rele (7).
Tot astfel prin unele pdrti nu se samnd In acea zi din sdptdmand
in care a cdzut Buna-Vestire in acel an, ca sd nu ias popusoi
slabi (8).
Popusoii s'ar putea sdmn cat de trziu, dacd s'ar putek sti c
toamna va fi lungd i bruma n'ar cddea curnd. Un semn despre
aceasta ar fi inghetul pmntului in spre Patruzeci-de-Sfinti.
Popusoii sdindnati de vreme vor fi buni dud in ziva de BunaVestire soarele se va ardta dimineata ; dacd se va arda pe la amiazd
(I) Dat. $i cred. Rom. din Nemtisor, Vntorii Neamtului, jud. Neamt,
comunic. de d-1 AI. Moisei.
(2) Dat. $i cred. Rom. din Catanele, jud. Dolj, comunic. de dl. $t. St. Tutescu.
(3) Melolontha vulgaris, Fabr.
(4) Marian, Insectele, p. 22-3.
(5) I. A. Zanne, Proverbe, IX, p. 270 : Daca nu se seamn cucuruzul
[Ana la Arminden, poti s bagi mesteaul mdmligii In foc !

(6) Marian, Srbeitorile, II, p. 37.
(7) R. Codin si Mihalache, op. cit., pag. 108.
(8) Marian, Sdrbtorile, II, p. 224.
www.digibuc.ro
72
buni vor fi popu$oii mijlocii ; dacd se va art cAtre seat% vor rodi
bine popuwii smnati trziu (1).
4. Dup sfr$itul aratului $i smnatului de popu$oi, se mai saIngrid numai mohorul, popusoii de$i, cari nu se vor lucr, ci se
vor 'Ash sA-i npAdeascA mohorul. Cnd acestui nutret sau cositur
i va veni vremea sd se coseasc, va fi cosit.
In Ardeal, acest mohor se nume$te ciolomad sau cucuruz de boi (2).
CAPITOLUL III.
Borunitul.
1. Popu$oii rAsdrind, i aratA intia frunzd cnd se zice cA sunt
ca urechea $oarecelui, dupd care urmeazA a doua, a treia
celelalte frunze.
2. De obiceiu, cnd popu$oii au crescut cam de-o palm proast(3),
se borunesc sau boronesc cu bonina de fier sau de lemn. Prin pArtile pe unde aceastA unealt se nume$te grape'', operatiunea se nume$te greipat sau grpare.
Prin grApare, o sumd de buruieni rAddcinoase precum ar fi &M.
bura (4), chirul (5), mohorul $i mai ales eel lat (6) $i iarba grasei,
dar i lupoaica, ridiclzioara (rapi(a stbatecei, mustarul), Liana porcului, visdeiul (ghisdeiul), ulerul (costreia), loboda alba i
reicoina, mesteca, cicoarea, pelleimida, cacubetica, ,stirita, zerna
(zeirna) $. a., se desrdcineazA prin dintii borunei $i se scot.
Mai presus de aceasta std ins faptul cA prin sgriare, sau scrijAlare, pmntul intrit, beitut, beittorit, btucit sau duplit de ploi,
se infoiaz $i se aierise$te.
Borunitul se face inaintea Intiului prA$it. Cnd plugarul are
multi popu$oi de prA$it i nu-i poate dovedi din muncA, Ii borone$te $i a doua oard, inainte cu o sdptAmnd de rndul pr$itului.
Se intelege, nu se boronesc dect popu$oii smnati prin svrlire, nu $i cei smnati in rnduri.
(1) Marian, Sdrbdtorile, p. 223.
(3) 20 cm.
(4) Cdmaqa lui Dumnezeu, hlbora, poala Maicii Domnului, poala rndunicei, rochita rndunelei (Convolvulus arvensis L.).
(5) Pir (Triticum re pens, L. --- Agropyrum re pens, P. Beauv.)
(6) Vezi Z. Par*, Plantele, P. 175.
www.digibuc.ro
73
CAPITOLUL IV.
Pritul.
1. Indat dup borunit, muncitorii ies la prsit, care se mai numeste si seipat (1), prcisild (2), sapci (3), copoit (4), trsit (5), Mr,senit, trosenit sau bruftuit verbele respective sunt : a prsi, seipd
(da' ca sapa), copol, tarsi, trosenl bruftu2, jar ceeace rezult se
numeste : prsiturei, pra4, scipare, stiptiturei,ttirsenire, trosenire (6)
sau bruftuial.
In deobste intiul prsit se numeste preisitul dinti, sapa dinti sau prsila dinttli.
2. Prin prsire se face la rdcina firului de popusoiu un musiroiu, mosiroiu, musinoiu, mosinoiu sau cuib, adec o micA aduntur de trnd, care, pe de o parte 11 adposteste rdcina fragedd de
arsita soarelui, iar pe de alta ii inlesneste o inradcinare mai terneinic, avnd unde s creasc si sd se desvolte firele de rdcin adventivd, numite mustelfi. Afar de acestea, prin facerea musiroaielor se fac niste adncAturi intre dnsele, pe pride apa de ploaie
poate s ptrund mai usor la rdcinile firelor.

Tot prin prsit popusoii se rresc : o parte dintre fire se taie
si se lash' numai acele ce sunt frumoase si la o deprtare potrivit, in mrime mijlocie cam de un pas, ca sd se poat desvola
fr suparare.
La un mosiroiu se lasd numai un fir de popusoiu si numai prea
rareori cte dou, cnd Lisa' acestea se afl intr'o reiriturd, poienit.
Tot prin prsit se taie toate buruienile, cari crescnd ar incidasi
popusoii si i-ar face sal se Inglbeneasc.
Pdmntul se frmnt in intregime, pn aproape de rdcina firului, care adesea, ne mai avnd in ce sd se sprijine, cade. In acest
caz, prsitorul II ridicd In picioare intr'un chip mestesugit prin
aruncarea trnii cu sapa, prin ridicarea cu degetele picioarelor
(1) 125 chinituri, Gherla 1904, p. 4.
(2) Culegere din Rornnesti, jud. Iasi, si VAlenii-de-Munte, jud. Prahova.
(3) Golestii-Badii, jud. Muscel.
(4) Culegere din Dolj.
p. 110.
(5) St. St. Tutescu, Tania
www.digibuc.ro
74
sau apucndu-1 cu O mnd, iar cu cealaltd trgind pArnntul cu

sapa la rddacind.
Dupd felul popusoilor, dupd tdria pdmntului si dupd obiceiul
locului, unii gospodari lasd popusoii mai rari, altii mai desi i-i o
adevdratd fald pentru acei ce stiu sd-i potriveascd.
'Jack' sunt ptece pe unde grauntele asvrlite n 'au rdsdrit, ele se
lasd ash, cdci popusoii nu se pot reisildi sau mut, deoarece se palesc indatd si pier, uscndu-se. Numai cnd prdsitul se face pe
moale, adecd, pe vreme ploioasd, se pot mutd, lundu-i pe dedesupt, cu sapa, rAddcina neatinsd in pdmnt mult, i punndu-i in
locurile goale sau plesuve.
Astfel se face prdsitul dintiu al bucdtilor cu pdpusoi, cari au fost
sdindnate prin asvrlire.
3. Prin pdrtile pe unde popusoii se searndrid rnduri-rnduri,
pe brazde, la sapa intia se prseste ristavul, locul dintre cloud rnduri de popusoi, care are ldtimea a trei brazde, iar firele din cuib,
in caz cnd au rasdrit toate, se rdresc prin Were si nu prin smulgere, ca sd nu se sminteascd i celelalte. In cuib se lasd numai cte
patru sau cinci fire, imprejurul cdrora se face cuib, adecd musiroiu.
4. Prsitul sau sdpatul acesta se face cu sapa.
Sapa se alcdtueste din cloud pdrti : sapa propiu zisd (fig. 40) care
are : I, lea/a sau fiend; 2, talusul sau gura; 3, colturile ; 4,
urechea cu 5, muchea si 6, Vital.
Fig. 40.
Fig. 41.
Fig. 42.
Fig. 43.
A doua parte este coada sau deirjala care este de lemn drept
neted, ca sd nu batd la palmd, adecd sd nu facd prdsitorului besici
sau beiteituri pe la rAddcinile degetelor sau pe la mijlocul i incheieturile bor.
Coada se intreste in urechea sapei prin ajutorul unei pene de

lemn, sau unui piron sau cuiu de fier.
De obiceiu sunt doud feluri de sape : unele mai inguste (fig. 42-3),
www.digibuc.ro
75
numite $i sape de seipat i altele mai late (fig. 40-1) numite

sape de preisit.
La sapele de sdpat, unghiul pe care 11 formeazA leafa cu coada
este aproape drept (900 ; fig. 43), pe cnd la cele de pr4it, acest
unghiu este mai mic. Cu cele dinti, tAierea In pmnt se face
aproape vertical, pe cnd cu cele de al doilea tietura este mai
oblic.
Spatul se face Mind pmntul sapei (1) cu sapei, adec bucatd

cu bucat, pe cnd pr$itul const din lovirea Omntului cu ti$ul
sapei si din 'tragerea pclineintului pti la muvroiul popu$oiului.
Aceasta este cu putint, cci tdietura pmntului ce se trage, nu
are o adncime mare fa de tietura sapei de spat.
Inchipuindu-ne un mal de pmnt, avem in fig. 44 $i 45 portiunile
1, 2, cari arat cat taie atat la spat (fig. 44) cat $i la pr4it (fig. 45)
cu sapa, observndu-se bine atat lungimea lozbei sau buctii de
pmnt cat $i adncimea ei.
Din cele artate pnd 'aici se poate prin urmare intelege u$or cA
pr$itul se face cu atat mai u$or, cu cat prnntul va fi mai infoiat,
Fig. 44.
mai mrnitos (tdrinos), cu cat se va ped$1 mai bine. Cnd pmntul
va fi mai tare, pr$itul se Va face mai greu.

Dup tria pmntului, se d lefei sapei, fat de coad, o inclinare
mai mare sau mai mic, adec se va da sapa mai la spat fig. 41 a
sau mai la pr4it (fig. 41 a') (2). Potrivirea aceasta se face cu ciocanul, indoind sapa dela gt.
Sapele se bat i se ascut, dup cum vom vede cnd va fi vorba
de coase.
5. La o cas de plugar sunt de obiceiu atatea sape cati muncitori
sunt, intelegandu-se astzi, In aceste vremuri grele, prin muncitori

chiar i copiii dela opt ani in sus. Dac acesta poate s tin in
(1) De unde si 1ntelesul cuvntului sapd: o lozb sau brazd de pdmint,
care se taie sau se desprinde dinteo singurd tietur a sapei.
(2) Despre aplicarea acestui procedeu la... nasul copiilor, In joacele lor,
vezi T. Pamfile, focuri de copii, I, p. 51.
www.digibuc.ro
76
spinare pe un altul mai mare dect dnsul, care i se aruncd In cared
frd de veste, se crede c este bun de pus la sapd, ca sd pldteascd si el cea mmdlig !
Sapa se cumprd din trg ; mai inainte se fa.ce de me$terii satelor.
Este mai mare $i prin urmare mai grea, dup puterea omului.
Din sape vechi, stricate, se fac diferite unelte,
cosoare, cutite,
topoare,
sau slujesc la pnzuirea plugului,
Pe oudle de Pa$ti chipul sapei nu lipse$te ; desemnul are forma
din fig. 46. (fondul ro$u iar liniile $i punctele albe) (1).
6. Preisitul de-al doilea, care cte odat Imprumutd $i unele
numiri ale celui din-Wu, se mai chiarnal i pra,sila a doua, sapa a
doua,musirodul, musoroitul, trnuitul (2), ogoritul (3), ngropatul
(4) sau copitul (5), se face cu scopul de a tala buruienile cari
au crescut $i a mrl mu$uroiul dela rdcina firului de popusoiu.
Dac la prsitul dintiu s'a rscolit pmntul pnd la rddcina

firului, la pr$itul de-al doilea, vechiul mosinoiu nu se stricd, ci
peste dnsul se adaogd trn proaspdtd.
Cu acest prilej, dac popuwii se gsesc
lsati prea de$i dela pr$itul din tiu, acum
se mai rdresc, adecd se mai taie pe unde

se socote$te cd-s prea aproape unii de
altii.
Pra$itul de-al doilea se face la trei-patru
Fig. 46.
sAptatnni dupd pr$itul intiu ; in orice
chip, munca se cumpne$te astfel ca sd se
isprveascd cel mai trziu cnd este aproape sd inceapd seceratul.
Cnd nu este vreme In de ajuns, cnd plugarul are prea multi

i cnd in aceste imprejurdri popu$oii nu sunt
popu$oi sdmnati
buruienosi, prasitul de-al doilea nu se mai face.

Tot astfel, cte odatd $i foarte rar numai, cnd este rgaz, se
face $i prd$itul de-al treilea ; aceasta se Intmpld cnd seceratul
infrzie.
Att la prd$itul din tiu ct $i la cel de-al doilea, cnd lucrul nu

se face la vremea cuvenit, se zice ea' popusoii au fost sceipafi,
(1) Maria Panaitescu, op. cit., dup originalul din Balotesti-IIfov.
(2) Culegere din Fintesti, jud. Dorohoiu.
(3) Culegere din Vlenii-de-Munte, jud Prahova.
(4) Ic. Mlescu, Monogr. cit., p. 36.
(5) Vic* agricold, I, p. 87.
www.digibuc.ro
77
sau au lost sctipati in burueni, referindu-se mai ales la Intiul
prsit. Cnd aceast primejdie se apropie, se zice c popusoii incep

s dea ochii peste cap.
7. Prin pdrtile pe unde popusoii se samn in rnduri, la dou
sau trei sAptmni dup prsitul dintiu, se face rritatul (1) sau
reilitatul (2), cu rdrita sau rdlita. Prin rritare se face pe ristavuri un
---------,
..)
-----"--
Fig. 47.
sant, rsturnndu-se pmntul cu cele dota cormane ale uneltei,

in dreapta si in stnga si inltndu-1 pe lng cuiburi.
Boii merg pe ristavurile lturase.
(1) Culegere din prtile de ses ale judetului Muscel.
(2) Candrea, Densusianu, Sperant, Graiul nostru, I, p. 77, pentru jud.-Dolj.
www.digibuc.ro
78
Rarita (fig. 47) are urmtoarele prti : I, grindeiul ; 2, fiend, un

diedru cu un unghiu aproape de 175 ; 3, cormne, sing. cormand,
de lemn ; 4, plazul care merge pe pmnt ; 5, verigile sau arcurile
de fier cari sunt legate de cormne prin inele de fier, slujind la
apropierea sau indeprtarea lor de plaz, cci acestea se invrtesc,
prin balamale, inteo Imbuciiturd de fier ce le imbracd pe amndoua ;
6, coarnele ; cornul, la unele rarite, este intepenit in plaz $i in
grindeiu, sfr$indu-se sus de-a dreptul prin cloud coarne, pe cnd
la alte le coarnele sunt legate de grindeiu $i se razern pe cornul
propriu zis ; 7, imbuceitura de fier a cormenilor, care strabate
grindeiul sub form de limb gdurit. Dac cuibul imbucurturii,
care se mai numeste $i imbrdcdturd, ar fi jos, ridicnd boii, prin
jug, grindeiul in sus, ridicd $i fierul $i brazda nu se taie adnca ;
mutnd cuiul mai sus, la ridicarea grindeiului, fierul ramne jos $i
brazda se croeste adncd ; 8, beirta.
Rarita nu poate fi tras de boi injugati la jugul obisnuit, 66

ei trebue s mearga departe unul de altul, pe cte un ristav vecin
celui ce-i imprtit de rarit. De aceea se obi$nueste un alt soiu de
jug mai mare, care se compune (fig. 48) din : I, ceafa care are cinci
guri pentru resteie, bulfeie $i cuiul japitei i alte guri pentru a
mut rsteiele i bulfeiele mai aproape sau mai departe, potrivind
cu chipul acesta ca bou s mearg drept pe ristavuri ; 2, polite";

3, resteie ; 4, bulfeie ; 5, japita de lemn ; 6, cuiul japitei ; 7, cldsdrul
de fier sau brit ; 8, cuiul grindeiului in fortn de crlig, care.trage
veriga chisrului ; 9, grindeiul raritel (1).
(1) Descriptia si desenele raritei
jud. Muscel.
jugului, dup cele culese din sesul
www.digibuc.ro
79
Un alt soiu de rarit (fig. 49) o dm mai mult pentru curiozitate, cdci se foloseste aproape excluziv la grdinarie. La dnsa se
deosebeste :
I, plazul ; 2, cormanele; 3, trupita sau ccura
4, corned, care este adaus la cornul propriu zis 5 (1).

9. Dela rarit peste o sptmn, se face sapa a doua, adec
musiroitul cu sapa sau facutul musiroaielor. Daca ins dau zor
alte mund, musiroitul nu se mai face.
10. La pr4it omul pleaca disdedirnineat cu sapa pe umr (2), de
care atrna traista cu bucatele $i bota cu ap. Tot odat cu dnsul
Ii pleacA $i copii precum si nevasta, dac nu cumvA aceasta r-
Fig. 49.
mane acasa spre a pregtI mncarea, mai ales cnd se Intmpl s

aib muncitori multi pe bucat, la loc sau la pogoane.
Prsitul ncepe dela un capt al bucgtii ; dac locul este inclinat,
munca porneste din vale spre deal.
Dac bucata este Ingust si pe dnsa lucreaz numai doi pr$itori, unul se aseazd pe o brazdei (3) si celelalt pe cealalt brazd,.
(1) Vzut in Zorleni-Tutova la d-1 M. Lupescu.
(2) Despre cel a calic si fudui), se zice ca merge la bucat cu sapa invlit in basmAD, sau a se duce la prsit spri jinindu-se in coada sapei ca'ntr'un bt,..
(3) lumdtate de bucat.
www.digibuc.ro
80
Dud bucata este prea lat, prsitorii se aseazd in curmezis la intervale

egale intre dnsii. Obisnuit, aces t interval nu trebue s fie mai
mare ca trei stnjeni, spre a fi cu fata intotdeauna cdtre partea neprdsit si astfel a trage cu sapa dinainte inapoi si nu in Ituri, lucru
care aduce oboseald mare, deoarece sileste pe prdsitor a se intoarce
vesnic eu fata spre sapd ; insemneazd apoi a mut totdeauna
picioarele si a btturi astfel prdsitura cu prea multe urme. Fiind
mai apropiati, afard de aceasta, prsitorii se pot lud sau indemna
la muncd vorbind, cntnd i auzindu-se usor intre dnsii.
Cnd insd bucata de popusoi este prea lat si prdsitorii sunt
prea putini, prdsirea se face pe postti. De pild, inteo bucatd latd
de 20 de stnjni, prsitorii incep sd prseasc la o margine o
ltime de 5 stnjini si dup 30-40 de stnj. lungime, se intorc
ieau altd postatd pe care o lasd dupd ce ajung in dreptul celei

dintiu ; in urmd ieau pe a treia i apoi pe a patra. Acestea se numesc potafi in lung sau postiiti in lungul
Cnd bucata este in lungul unei costise prea inclinate, prdsitul
nu se poate face in lung, ci se iea cte o postat din hatul din jos
si se prdseste la deal pnd cnd se ajunge in hat, de uncle vin din
nou i croesc sau rup altd postatd.
Post* se mai numeste si postate sau postat (1).
Intr'o doind din Brgdu se cntd.
Msi badita, mult esti had,
Dar de mi-i fi randuit,

Cum vom lucra'ntr'un pamant?
Vom lu postata lata,
SA nu venim la olalta (2).
La prsit, un picior se tine inapoi, iar mna din aceeas parte cu

acest picior apucd sapa mai de cdtre coadd ; cu cealaltd 'nand se
apucd mai dinainte. Dupd o trecere de vreme, aceastd mnd, care
osteneste mai mult, se mut In locul celeilalte, schimbnd in acelas
timp i piciorul. Schimbarea aceasta se face foarte repede, odat,
cu care se scuipd si in palme, ca sd se lipeascd mai bine de coada
sapei. Dui-A mai multe schimbri de mni muncitorul obosind,
trebue s inceteze pentru ctv titnp lucrul spre a se odihnl. Odihna
(1) Ion Creang, op. cit., p. 437: 1-2 prajini, bucata dintr'un ogor la
prasit i secerat. Marian, Sdrbiitorile, I, p. 27: o bucata de loc cat cuprinde un sir de prsitori, cand prsesc.
(2) I. P. Reteganul, Chiuituri, Glierla 1897, P. 124.
www.digibuc.ro
81
se face in coada sapei, adec, i pune o palmai in coada sapei,

pe capt $i pe aceasta mnd se sprijineste subsioara celeilalte mni.
Lenea celor cari prsesc se cunoa$te dupa timpul cat stau rzmati in coada sapei, iar luarea In ras a unor atari muncitori este
aceasta : Ce stai atta ridicat ? Vrei sa ne poat mai bine numra
megiesii ?
Dac pmntul este moale, lutul se prinde de sape $i le umple,

le incarcd $i le face prin aceasta foarte grele. De aceea, din cnd
In cnd, sapele se izbesc cu muchea de pmnt ca s se descarce,
se $terg cu picioarele, sau, doi pr$itori alturi i izbesc sapele
much In muche. Cnd sapele sunt spalate, adecd atunci cnd prin
munc s'au fcut lucioase $i cand pmntul este svntat, pr$itul se
face foarte lesne.
Cei cari sunt pe la mijlocal buctii au grij s astupe brazda care
s'a fcut cu plugul, cnd brzdarea buctii s'a inceput dela haturi
cnd aceast brazdd n'a fost bine acoperit cu trnd la grpat.
11. Toate lucrurile pe cari le au pr$itorii cu dn$ii : haine, bucate si vase cu ap, se pun la un We pe mijlocul buctii sau pe
unul din haturi i cu un cuvnt se numesc bulendre.
Cnd aceste bulendre rmn prea in urtn, cnd IngA dnsele se
mai afl $i copii mici, aceste bulendre se mad inaintea prd$itorilor
la o deprtare deopotriv cu cea dela care au fost mutate.
Aceste deprtri, referindu-se la cele spuse mai sus, se numesc
postelti i slujesc ca un fel de unitti de msurg. 0 pild : Rana'
la prnzi$or am pr$it, in. pieptul dealului, de-abi dotil postti ;
cum am scapat la a,sezdturd, am mers ca glontul : de opt ori am
mutat bulendrele pan seara.
Cnd se mina' bulendrele, mamele cari au copii de tt, le dau
tt $i dac vremea e clduroasd, li se face umbr, legnd cte
doi sau mai multi popu$oi de frunze,
mai ales la prsitul de-al
doilea
intinznd peste dnsii o broboadd ori o hain.
Bota, ulciorul sau cofa cu ap se pun deasemenea la umbra.' sau
chiar se ingroap in pmnt mai mult de jumtate, ca s stea apa

rece.
Mutatul bulendrelor se face de cAtre copii, mai ales cnd acesti

copii mai mult pmnt bat Iprin ostenire deas i prin mutare de
picioare], dect ct ar pr$1.
12. Prdnzurile, conacele sau conacurile pentru mncare sunt obisrmit
acele pe cari le-am vdzut si la plugrie, cu deosebire ca acum muncitorii
T. Parnfile, Agricultura la Romni.
www.digibuc.ro
82
dorm sau trag cte un puiu de somn si la prnzul cel mare (1),
numit i ojin sau ojeinei.
Att la prAsit cat si la alte munci pe bucAti, se crede cA nu-i
bine ca omul s se culce pe hat sau hotar, la ameazi sau In de obste

niciodat, cAci hatul este locul dracului. S. Ilie, care vesnic caut
sA trAsneascA pe diavol, se poate intAmplA sA trAsneascA pe cel care
se aflA pe hat (2).

Prin jud. Do lj, Inainte de a pleck la muncd, de cu dimineatd,
oamenii mbac numai 'Vine goala sau cu brnza, tinnd-o In mAnA.
Alti gospodari mnnc chiar bine, s se vachl scapati de-o grijA,
pe intuneric chiar. E bun, fireste, puiul frip i fAcut moare,
fript, rupt si pus Inteo strachind cu apA cAldicicA si siirat apoi.
La .loc, la cmp, mnncd pe la 9 si jum. pentru de preinz, Intinznd bucatele pe o mesald,

fatal de mash'. Gsind pe cinevA
la masA, se zice prnz bun, sau mas bund la oameni.
Pe la ora 1-2 dupd amiazA, cnd e soarele cruce burtii, se
mnncA de namiaz i apoi se oJihneste la umbrA, sculndu-se pe
la ora 3 cnd e cliindioara.
Pe la ora 4, cnd e chindia mare, se mai iea cte o coaj de

pne In gurd, goalA, mai ales de cei ce se duc mai des la carutA,
dupA apA. Ba unii manncA de chindie (3).
(1) In privinta odihnei dela pranzuri, iat ce ne spune o jatie care se aude
prin multe parti
Se zice ca. un orn avand mai multi priisitori tocmiti cu ziva, lucr inteo
bucatil In al crui capat erau sdrnanate numai fasole.
De amiaz, dupii ce-si ospt oamenii, cnd acestia voird sd pun o leaca
$i dnsii capul jos, stapanul le spuse :
Cat om mai reisuflei un pic, oameni buni, haide sa. pra$im $1 fasolele,
pe urma ne-om intoarce din nou la popu$oiu.
(2) Cred. Rom. din Jud. Botosani , comunic. de d-1 V. Moisiu.
(3) Dat. Rom. din corn. Boureni-Dolj, comunic. de d-1 N. I. Dumitrascu :
(Prin prtile ncastre, femeile n'aduc in cap, pe cap, in baniti mncarea la
camp, dup cum am vazut In jud. Vlcea si Gorj, sau partea de mijloc $i
de nord a jud. Dolj, parti deluroase,
pentru prnz $i namiaz ciind reuniin
ele la munca. Si nici tuic... Mancarea o ieau dimineata cnd pleaca.
La camp, mncarea se duce $i se pastreaz In traist sau disagi, in cari se
pune si legumea,i care apoi se pune in lada carutei ori inteun colt al crutei
sub caruta, langa roan, la umbra ; iar cand au cni cu narav, sau au vecinii,
ca sa nu ramaie far' de ea, o leag in varful protapului, pe care apoi it tidied
in sus, unde n'au s mai ajung ; sau dad: este vreun porn, o pun In porn.
Legutnele lichide le duc In oale acoperite ; moarea in strchini mai ales,
care se tine pe mani, in carut, pe drum, sau se face la loc.
www.digibuc.ro
83
Tot cam aceste datine se observe si prin jud. Vlcea. Gustarea

de dimineata se numeste fliustiuc (germ. Frhstck), iar timpul dintre
un prnz i altul se numeste conac. Ziva are deci trei conace (1).
Prin jud. Teleorman Intalnim preinzul mic sau conacul ntdiu la
93'9-10 ore, preinzul mare, conacul al doilea sau neimiaza, pe la
2H-3 cnd e soarele la chindie i cina de seara pe la 8, 9, 10
ba 51 11 ore seara (2).
Prin jud. Muscel, inainte de a plecd muncitorii la prsit, se Inchind ca s aibd spor.
13. Seara, la intoarcere, copiii adund buruieni si popusoi taiati,
le fac malddri sau snopi ori Isi umplu traistele si le aduc acas spre
a le da ca hrana la porci, miei sau capre, dacd nu cumv acestea
din urmd au fost luate la bucti si priponite In capete cu pripoane.
Trecand pe la fntni, bdrbatii umplu botile cu apd, ca s aib cu
ce s pregdteascd gospodinele mncarea pentru seard.
Cnd se pregdteste mncarea, bdrbatii mai ingrijesc de Cite cev
prin ogradd, adapd vitele, fac alte treburi sau stau toldniti pe prisp.
Cnd masa este gata, Inteamurg, si noaptea-i senind, mnncd
toatil casa ce-a dat Dumnezeu, pe prisp, la lumina lunii i apoi se
culcd. Cu totii dorm butuc>, did mai Intotdeauna cad rupti, vorba :
Ostenit si plin de apa,
Cum e omul dela sapa,
ca a doua zi sd se scoale iards disdedimineatd. In fruntea tuturor ins,

Kdeschide ochii gospodina ca s Led bucatele, s Ingrijeascd de closte
s. a., ca la luminatul de zihd sd-si iea traista'n sold, si la munch' !
Prin prtile db ses ale Doljului, seara bdrbatii mai inchid ochii
pti femeia pregAteste mncarea de seard sau de cind, jar dupd ce
cineuzei, se cula ; femeia s'apucd de face aluatul de decuseara sau
framnt pnea pentru a doua zi, pand pe la 11-12, dupd care se

cula si ea. Pe la 2-230 Irish' se scoald ca s cond.' pnea dospad si s facd si de legume ca sd n'o apuce ziva cu cerga 'n cap,
as cd. In rdsritul soarelui sd fie negresit rz capul locului (3).
14. Gospodarii cari au mult de prsit ieau oameni cu ziva
dndu-le bani si mancare.
Cate odat se ajutd Intre dnii, prdsind azi la mine, mni la

(1) Comunic. de d-I I. N. Popescu, corn. Voicesti.
(2) Comunic. de d-nii Drag. Popescu si M. Rdulescu, corn. Bogdana.
(3) Comun. de d-1 N. L Durnitrascu, corn. Boureni.
www.digibuc.ro
84
tine, cnd se intimpld ca popusoii unuia s nu fie tocmai buni de

prsit.
Adesea cnd unii isi isprvesc bucata lor, Inainte de sfingtul

soarelui, si dau peste vreo rudenie sau vreun cunoscut de al lor,
care d zor-nevoie sA-si ispraveasck" chiar si mai pe'nnoptate un
caplt, se abat din drum si-i ajut ca s-1 isprAveascA si sri nu-si
piardA leriul i a doua zi, btnd drurnul pentru un prnzisor, adec pnntru un timp scurt, cu capatul ce nu 1-ar fi putut isprAvi.
Aceasta este o facere de bine care se fine minte.
Se fac si clAci la prsit, dar mai ales se faceau Inainte vreme,
la slujbasii si preotii satului. Astzi prin unele sate din jud. Vasluiu (1) IncA se mai obisnuesc. Flcii si fetele se adund intr'o dupdameazd si incepe lucrul, ascultnd cntecele lutarilor din urmA.
Seara cMcasii se duc de mnnc pe la casele lor, iar dupA mas
se adun la cel cu claca, unde lutarii cntd tineretului ce va juch
pAn cAtre ziu. Gazda plteste lutarii si Cate odatA chiar si cin-
steste pe flci cu cte un rachivas sau un palhArtrt de \Tin.

Tot astfel se fce mai demult si prin unele sate din jud. Suceava, In dupA-amezile zilelor de srbAtorle.
CAtre searA, vreun
ceas, prsitorii jucau, iar celor mai btrni li se da o cinste (2).

15. Cnd este aproape s se ispeaveasc cea din urm bucatA,
prin urmare In cea din urm zi a prsitului de-al doilea, cnd au
rdmas numai cAtiv popusoi de mosiroit, oamenii glumesc si indeamnd :
Haidem acurn, bAieti, s prindem r.2pede iepurele !
16. De pfsit se leagri o sumd de datine si credinte, din cari pomenim ctev :
Ca cinevA sd aib spor la prAsit, trebue sA iea sapa In ziva de

Sf. Vasile i s se facA a prAsi prin ornht In trei locuri (3) ;
Oamenii nu trebue sa" doarmd In zilele de Pasti, cci altfel le
plou la prAsit (4);
In ziva de Gheorman (12 Maiu) nu se sapA la porumb, cci se
crede Ca' porumbul spat In aceast zi va fi btut de piatr. Prin
jud. Muscel se povesteste chiar c un bogAtas din jud. Vlasca a
scos in aceast zi vreo doudzeci de oameni la sapa porumbului. Spre
(1) Claca am vzut-o In Brodoc.
(2) M. Lupescu in Calendarul revistei Ion Creangl pe 1911, p. 164-5.
(3) Dat. i cred. Rom. din Nemt4or, jud. Neamt, comunic. de d-1 Al. Moisei.
www.digibuc.ro
85
searA insA, s'a strnit o had i a feicut arie tot ce sApase, iar el,
ca ssi mai Ind voie bund, ci-cA a strigat :
Pe el, Gheormane,
CA mai am sapte pogoane (1).
Dupa ce se isprAveste prsitul, ca s rodeascA bine ogorul, unii

se descing si-si scutur bine cAmAsile ori bat cu sapa In pAmnt, de
atatea ori de ate care de popusoi socotesc cA vor face ; ori, In
sfarsit, bat sapele muche In muche si zic :

SA se facA unul, douA, trei... [care] (2) ;
In visuri, ardtarea popusoilor verzi, ct si a celorlalte sAmAnAturi
prevesteste jale sau lacrAmi dupd unii (3), sau voie bund dup altii (4).
CAPITOLUL V.
Crescutul si coacerea.
Crescutul si coacerea popusoilor se va Intelege pe deplin dacA vom
cunoaste terminologia unui fir de popusoiu, vorbind tot ceeace stim
despre fiecare In parte.
In fig. 50 avem :
A: firul de popusoiu la care deosebim (5) :
I : spicul, schicul, motul sau chica. Cnd popusoii fac spice, se
zice cA dau spic, dau in spic sau inspicei. Cte odatA, pe ramura
din mijloc a acestui spic se fac giAunte, dnd nastere unui cocolos (6) sau unei babe, care este semnul acelui an slotos; unii socot
acest semn drept o prevestire cd si anul viitor va fi prielnic popusoilor (7). Prin Bucovina, Indat ce agricultorii vAd un asemenea
spic, Il aratA ca amintire : cum au fost popusoii de demult, avnd
ciocAlAul dela rAdAcing pAnA sus (8).
Din acest spic si din intAia foaie de sub dnsul, copiii isi fac o
(1) R.-Codin si Mihalache, op. cit., p. 65.
(2) Dat. si cred. Rom. din Nemtisor, jud. Neamt, comunic. de dl. Al. Moisei.
(3) E. N. Voronca, op. cit , p. 235.
(4) Ibidem, p. 236.
(5) Cu privire la terminologia popupiului am primit pretioase notite deia d-nii
N. I. bumitrascu pentru jud. Dolj si I. N. Popescu si Oh. F. Ciausanu pentru
jud. Vlcea.
(6) Golestii-Badii, jud. Muscel.
(7) Culegere din Hntesti, jud. Dorohoiu.
(8) E. N.-Voronca, op. cit., p. 179.Vezi povestirea celei dintai brazde de
pmnt, data de Dumnezeu lui Adam spre hrana.
www.digibuc.ro
86
jucarie care se numeste cruce de spic de popusoiu, sau crucea care

cased. Ea se dobndeste astfel : se taie spicul si frunza (fig. 51),
retezandu-I de desubtul unui nod, se spintec apoi nodul si cu dinsul si captul gros al spicului in lungime de dou-trei degete, prin
doua taieturi crucise. In urm, tinnd cu o mnd de spic si cu alta
trgnd de frunzd spre spic, partea lemnoas a spicului se rupe rmnnd intinat numai in pelita de deasupra ; frunza alunecd. Ridicnd de frunzA in sus, spre cotor, totul se face la loc (1).
d
Fig. 51.
Prin unele prti se pare cA este obiceiul ruperii spicului la porumb, lucru care se numeste mucurit, dela verbul a inucuri (2).
2. Frunza, foaia, floa,sca, $i pl. glujile (3). Partea din frunzd care
acopere covragul intre dou noduri, se numeste teacli.
(1) T. Pamfile, locuri de co pii, I, p. 65-6.
(2) Vieata agricola, I, p. 88.
(3) Viciu, op. cit., p. 43, 45.
www.digibuc.ro
87
La prsitul de al doilea, este obiceiu prin unele locuri ca sd se

rup vrful frunzelor, cu credint cd popusoii vor creste mai grosi
in fir (1). Dadi la fsrire frunzele sunt late si rsfirate, s crede c
anul va fi prielnic popusoilor (2).
3. Peipu,sa, despre care vom vorbi indatd. Cele ce cresc aproape
de rdcind se numesc legrituri (3).
4. Coceanul, care se mai numeste si strujean, strujan, tujlean,
tuslean, Nu], hlujan, hlujar, covrag, lujer, turjan, tuleiu, tuleu, tulauas (4), tulean, hi/dean, dudulean, i pl. hulgi, MN, rnotolosi, vgii sau jipi. Pe alocuri i se mai zice si paiu de cucuruz (5).
5. Rdiicina sau musttile. Partea de rddcind mai groas se numeste fus.
6. Ghiarele, cepii, vitele sau ghitele (6). Acestea dau, adec cresc
chiar deasupra mosiroiului de pmnt, intinzndu-se in jos si intrnd
apoi in pmnt.
Dela nodul cel mai apropiat de pdmnt, adesea firul de popusoiu,
in loc bun, in anii ploiosi si la rarime, d un fel de ramuri, cari

ateodat fac si ele ppusi si spice si cari se numesc la sing. susioarii, pl. susiori (subsiori), cpil, pl. c pill, pl. copchileti, pl. ipuieti (7),
copileti, frati, surori sau puice, zicandu-se Ca' popusoiul dei frati,
susiori . a., sau c infrilteste, susioreste, ipuieste,
a. (8).
(1) Neamul ronainesc literar, V, p. 567 : Bine, tat, buruienile le-ai tiat
[la ingropatul porumbului], ca s nu inndbuse porumbul, s nu-1 iea apa,

sii-1 lase s creasc In liniste s, i s ne dea boabe multe $i bune. Pamnt ii
ingrilmde$ti la rdcin ca sit strng ap pentru vremuri grele i sa-i tie
rdcina, dar porumbul llratii cei mruntil de ce-1 rupi $i-i tai din frunzei...?
Pentru ca sii rmie mai putine, s aibd mai multd putere si mult rodi.
(2) Culegere din Hantesti, jud. Dorohoiu.
(3) Culegere din Vlenii-de-Munte, jud. Prahova.
(4) Comunic. de C. Atanasiu, Trusesti-Botopni.
(5) Numiri culse din felurite localitti, dar si din Dam, op. cit., p. 63 ;
Viciu, op. cit., p. 17, 41, 51, 61, 86, 89 ; I. Creang, op. cit., p. 429 ; 1000 Doine,
p. 286 ; lonescu i Daniil, Descntece din Romanati, Vol. II, p. 191; Marian, Sa1 ire, p. 375 si allele comunicaie de d-1 C. Mrgritescu, pentru prti din Ardeal.
(6) Comunic. de d-1 Al. Moisei, pentru jud. Neaint.
(7) C. Midulescu-Codin, 0 samii de cuvinte, p. 21.
(8) Culegere din judetul Neamt, comunic. de d-1 Al. Moisei : Cnd din
noduri, pe ELIO gite, se ridic in sus ni$te frati, li se dd numele de copckileti. Fac $i acestia grunte, dar mai mici. Mai bine e s se rup de tineri
copchiletii, spre a nu se face in grdin hd1dciugt i cari s facl a se huchi
fasolele.
www.digibuc.ro
88
Cnd popusoii au fost ldsati desi la prsit, acesti frati se rup

mai trziu, ca sd nu Inklusascd popusoii. Se rup adesea si la prdsitul al doilea, cnd operatia se chiam. copilit (1).
B. Pdpusa sau puica se numeste astfel pn ce nu are mdtasci.
Cnd pdpusa incepe sd se iveascd, se zice c popusoiul d sau
sloboade (
ppusi, ori c leagd sau impdpuseazd (2).
0 pdpus desvoltat se numeste drugd, stiulete, stulete, stiulet,
popu,soiu, porumb, cotolan si are :
I. Frunze, foi, pdnusi, sing. pdnusd, panuse, penuse (3), pene,
pdtine i pecne (4).
2. Medusa, mdtdsicd, mdtasit, chicd, peteald sau musteatd (5). Cnd
aceasta apare, se zice cd stiuletele leagd, mdtdseste, dd mdtdsi sau

mdtdsuri ori lea peidd mdtasd (6).
Cnd aceastd mdtasd se usucd, unele femei o strng si o intrebuinteazd la umplutul perinelor, in locul penelor de pasdre.
3. Frunze, pene, sing. pand.
4. Cotor, ciot, gniont, tulpind sau trunchiu.
Din felul cum se infatiseazd stiuletele imbrdcat in pene, s'au ndscut
In popor mai multe gcitori, dintre cari scotnd pe unele, cari cuprind
fonduri exprimate in forme indecente, pomenim numai pe acestea :
Este un om cam ciudat:
Vara 'n cojoace 'mbracat,
$1 iarna gol, de3puiat (7).
les mosul din rogoz,
Mititel i flotocos (8).
C. Poart numirile dela B, dar se mai chiam si cucuruz, drugdldu (9), ciucaldu (10), sau ciocdldu si are:
(1) V. Neam. ram. lit. cit.
(2) Comunic. de d-1 I. Preutescu, pentru Slfasesti, Neamt.
(3) Comunic. de d-1 Al. Moisei, pentru unele sate din judetul Neamt.
(4) Viciu, op. cit., p. 51, 65, 66.
Dame, op. cit., p. 63. Pr. Mlescu, Alonogr. cit, p. 36.
Ion Creang, op. cit., p. 424.
(5) Comunic. de d-I Al. Moisei, pentru unele Ott din jud. Neamt : ascdpm.la pne nou, ca a inceput sa le dea matsile sau mustetile.
Comunic. de d-1 N. V. lintescu din Hntesti
(6) Dame, op. cit., p. 63.
Dorohoiu. Alte culegeri.
(7) N. Vsculescu, op. cit., p. 96.
(8) A. Gorovei, Cimiliturile Romtinilor, p. 276.
(9) C. R.-Codin, 0 sunlit de cuvinte, p. 28.
(10) 5ezdtoarea, V, p. 57.
www.digibuc.ro
89
I. Cu numirile de mai sus, purtnd pe deasupra graunfele, boabele sau sing. buburezul (1).
2. Cotorul, ciompul, coada sau ciocanul.
Un stiulete cu grdunte mari si rari, prin urmare unul stirb; unul
cu vrful lat sau ingemanat din cloud' stiulete, se numeste baba;
despre acesta se crede cd este bun de smntd.
Femeile, ca sdsi rd de cei ce-1 boteazd babil, 11 numesc
prin opunere : uncheas!
Un stiulete- mic si pipernicit prin Moldova de jos se numeste
cucuruz. Prin Oltenia i se zice ghijura (2), pl. ghijuri, glodari la
pl. (3), sistav, ustav (4), chiciura, codin (5) si baberca (6).
Un stiulete rotund, care e scurt i gros, se numeste glojdean (7).
cari sunt pdrosi, adecd acei de pe firele cdrora mdtasea
nu se desprinde usor, se numesc mosnegi (8).
Un fir de popusoiu fdrd nici un stiulete se nurneste starp.
Cnd grduntele incep sd se iveascd pe ciocan, se zice cd porurnbul urzeVe sau ingurzeste, iar cnd la strivire intre unghii dau un
fel de lapte subtire, se zice c sunt In punoiu, in linte (9), in gingie (10) sau in gingiat (11).
Cnd mai trziu grduntele sunt bune de copt (12), sau de fript,
ori de fiert, se zice c sunt in lapte; despre stiuleti se zice cd au

boabe de lapte.
Cnd grduntele incep sd se intdreascd astfel c nu se mai pot
(1) Francu-Candrea, op. cit., P. 98.
(2) Comunic. de d-1 N. I. Dumitrascu pentru jud. Dolj.
(3) Vieata agricold, I, p. 88 : babe, gemeni, pui de porumb.
(4) Ibidem, p. 89 : uporumbul cu boabele mici sau nefecundate.
(5) Comunic. de d-1 A. Moisei, Nemtisor-Neamt : Codinti se zice stiuletilor rai=
babe, stiulete cu pufine boabe.
(6) Comunic. de Par. Fl. A. Draghici, com. Principele Ferdinand, jud. Teleorman : Porumbul, stiulete, cu bobul lips, necrescut la randul lui.
(7) Idem.
(8) Voronca, op. cit., p. 179.
Culegere din jud. Neamt, cornunic. de d-1
I. Preutescu.
(9) Dame, op.cit., p. 62. Viciu, op. cit., p. 57.

(11) In aceasta vreme, copiii mai ales, dar si oarnenii batrani, cautd puicele
ca s vadd clack' au facut sau nu boabe, desfacnd cu unghia foile dela vrful puicei, sgamind astfel porumbul.
(12) Vieata agricold, I, P. 87 : cocdrit, darea taranului penrru a ave drept
s iea porumb, sa coacap.
www.digibuc.ro
90
rupe cu unghia, se zice ca sunt in tide, iar vremea aceasta se

chiamd in(intitul popu5vi1or.
Capul ciocanului care este alb si n'are grunte se numeste prin

Oltenia muc.
Cand stiuletii sunt In lapte, incep s fie adusi acasa cu tristile,
spre a fi copti pe lang jratec, dupa ce s'au curtit de foi ; ateodat se pun in spuza, cu foi cu tot, cand gruntele se coc fierband in zeama lor. Coc mai ales copiii acas si la pscutul vitelor
pe camp.
Fiertul se face In ceaune sau calddri de catre gospodine. Cand

acestea fierb popusoiu pentru intaia data, trebue sa dea ctiv stiuleti de poman, sau s impartd, pentru sufletele rposatilor. Unii
presar sare peste popusoii fierti ; altii spal cu ap pe cei copti si
apoi Ili sareazd.
Pentru a avea popusoiu pentru copt si fiert mai de timpuriu,

multi gospodari de pe la camp ii seamn si prin gradini ; pe la
munte, ii seamand chiar pentru hran, impreund cu bostanii, fasolele si altele. Acest desis amestecat se numeste luileiciugei (1).
CAPITOLUL VI.
TAciunele.
Una din boalele popusoiului si cea care 11 aduce cele mai mari
pagube este Mciunele, care creste pe hluj, pe spic sau pe stiulete.
Poporul crede ca tciunele care se formeazd pe partea de jos a
hlujului este o urmare a faptului cal la prsit a fost atins cu coltul
sapei. Afara de aceasta, se mai crede c are si alte pricini :
Astfel in Bucovina se zice ea taciunele se face pentruca unii
oameni fumeazd cand merg la smnat, pentruc se astupa focul in
soba dup smnat, pentruc iti fur cineva din pane, pentruca
pui cusma pe mas mai ales In zilele Crciunului, pentruca cei
dintai oameni cari-ti intr in cas in aceste zile se intmpla a fi
Tigani, pentruca la sarbatorile cele mari de iarna,
Craciun, Sf.
Vasile si Boboteazd , stangi focul sau taciunii in vatra sau
ea'
nu-i lasi sa se prefaca singuri in cenusa, pentruca la aceste srba(I) Din Neamt, comunic. de d-1 AI. Moisei.
www.digibuc.ro
91
tori dai cdrbuni pe pdmnt $i In deob$te pentruc stangi cdrbu-.

nele In ap (1).
Prin Moldova de sus se crede c tciunele se face din pricind

cd dupd ce ai desfacat (luat grduntele) de pe seminceri ($tiuletii
frumo$i ldsati pentru smnt), nu i-ai asvarlit pe drum, ci i-ai pus
pe foc (2).
Prin judetul Tutova se zice c aciunele popu$oiului $i al celorlalte grne se face din cauzd cal plugarul a fost necurat sau neprimenit la smdnat (3).
Pentru a ferl, prin urmare, popu$oiul de tciune, trebuesc pdzite cele spuse mai sus. Pe lingd acestea trebue sd se Imprdstie pe
drum cenuO de ciucaldi (4). In Bucovina cei dinti ciucaldi nu se
aruncd pe foc, ci se dau pe apd, ca s rodeascd popu$oii si sa
nu facd tdciune, ca sd se facd roada frumoas ca din apd (5).
CAPITOLUL
Dumanii popuoiului.
1.. Paserile aduc prea putine pagube popu$oiului, scotnd ciorile
i pitigoii, deoarece se zice
$i4pe semne c
Vrabia mlaiu viseaz,
popupiul
$i calicul prasnicul !
(6).
2. Viermii, printre cari cdpusele, 1i rod rAddcinile.

3. Cnji Ii stricd de InClatd ce $tiuletii se fac In lapte i pnd
la cules. Impotriva lor, ca $i a bursucilor, nu se poate apdr omul
dect cu pu$ca. Mnctura cnilor se cunoa$te dupd morsocarea
grduntelor ici o gurd, colo alta ; $tuletii mncati de bursuci se
par a fi rdtezati de pe la jumdtate.

stricd $i dn$ii dacd poarta tarinii ori gardul tarinii este
stricat. Este o vorbd trde$te ca porcu'n popuwiu !
(1) Voronca, op. cit,, p. 168-9 ; credintile acestea se refer indeobste
orice tciune al srnnturilor.
(2) 5ezlitoarea, I, p. 191.
(3) Cred. Rom. din Zorleni, comunic. de d-I Const. Patriche.
(4) Ion Creang, op. cit., p. 421.
(6) Ibidem, p. 178.
www.digibuc.ro
la
92
4. ,Soarecii de cmp i mai ales chitoranii stric indeajuns (1).

Despre acestia ins agricultorii nu se prea plang, cci se crede c
ei nu apar decat in vremuri de sloatd.
5. Despre leicuste am pomenit in altd parte. Aici adaugem c
al leicustelor,
prin jud. Muscel, in ziva de Trifonul viermilor
care se mai numeste si vienneineiritul (1 Fevruarie), oamenii dau din
mnei, adicd de pomand, ate o strachind de meilaiu, ca sd nu le
manance lcustele porumbul, ci sd manance din indlaiul dat (2).
6. Oma este cel mai strictor. Copii scociorsc stiuletele desfdcand penele ca sd vadd dac sunt buni de copt ; unii fur dela
altii pentru mancarea lor si pentru vite, iar femeile pururea harnice, mergand la camp printre buatile de popusoi cu furca 'n
brau, fac prin aceasta ca popusoii sd se suceascii (pron. pop. a se
dud), sd se ciuciuleascei,, la frunze, pdlindu-se de arsita soarelui,
intocmai cum se rsuceste i firul furcii si al fusului.
(1) Dame, op. cit., p. 64.
(2) R-Codin 5i Mihalache, Srbtorile, p. 22.
www.digibuc.ro
PARTEA V.
PANEA MARUNTICA.
CAP1TOLUL L
Holdele.
1. SmnMurile de bucate (1), Nine mitrunticii, pane albei (2),
pane de yard sau marunti,s (3), dup ce au rsrit, poart numele
de holde sau, dupg suprafetele de grail sau orz, cari de obiceiu
predomin, se mai numesc si grdie (4) sau oarze. Cnd dup rsrire firele tinere incep s infrteasc, poporul zice c holdele
Imbracd bucata, tarina sau cmpul, adec acoper negrul pmntului. Din faptul c nu toti oamenii seamn acelas fel de smnt
si In acelas timp, tarina va lu inftisarea unui covor nemrginit
alctuit din diferite petece,
o gcitoare :
bucti,
cum foarte nirnerit se rosteste
De alci ping la rnunte

Numai paturi asternute (5).
2. Dui-A ctv vreme dela rsrire, smnturile 1ncep set deie
in noduri (cnd holda este de o palm de Malta, cnd se ascunde
cristeiul ori prepelita IntrInsa). Odat cu ele ling se desvolt si
(1) Culegere din Golestii-Badii, jud. Muscel.

(2) Moldova de jos.
(3) Jud. Ramnicu-Sgrat.
(4) G. Madan, Suspine, p. 29. Inteo doing din Basarabia:
Vin, maieuli, de mi vezi,
Cfit is grdiele rnai verzi...
Elena Sevastos, Cntece moldovenesti, p. 10, tot Inteo doing:

Vino, frate, de mi vezi,
Pn sunt grdiele verzi...
(5) N. Pgsculescu, op. cit., p. 85.
www.digibuc.ro
94
o multime de buruieni sau buruian (1) printre cari insemndm neghina, meizeirichea, rddichioara, (rapi(a-sedbaticei sau mustarul),
paleimida, volbura, rugul-de-nucre, scidetii (scaii, osetul), rusineanditei, orajnita, coada-mtinzului, griinarita, musetelul, barba-caprei,
cicoarea (2), coada-vatii, curcubetica, cldrul (pirul), tartanul (tarhonul), sacna (iarba)-calului, handra (3) $. a. (4).
Aceste buruient, aproape intotdeauna crescnd mai repede dect
smAndturile, le Inneaca, innadusd sau inntibusa, i astfel le fac s
piard in parte sau s rmand pipernicite. Afar de aceasta, buruienile aduc $i alle pagube, uncle intepnd mai tarziu pe secertori, altele incurcnd holdele prin impleticirea lor prin fire $i fcndu-le in chipul acesta sa li se rupd spicele, ori in sfar$it prin
samintele lor, cari se scuturd a treier, stricd curdtenia (omogenitatea) gruntelor treierate.
Asupra acestor buruieni, iatd ce se poveste$te in Bucovina :
< Dumnezeu dupd ce a fcut pdmntul, a trimis sdmnatori sd are
$i s samene. Le-a dat gru, skara, ovdz, in fine de toate samin-
turile cele bune. Dumnezeu a vrut ca grul $i toate pnile sd fie

curate-preacurate, s nu fie nici o buruiana intr'insele, i le-a spus
la sarndndtori :
Voi dac veti ara $i samana, s nu cumva s vd culcati $i s

dormiti.
Dar ei n'au ascultat de ce le-a spus Dumnezeu $i s'au culcat $i

au dormit. Atunci Detund-l-ar a venit $i a aruncat prin smanaturi
seminturi de-ale lui : mdzdriche, neghin, oset. Cnd s'au trezit ei,
vad cd au rsrit printre gru toate buruienile. S'apucd sd le pliveasc, dar iatd vine Dumnezeu :
Ce-ati facut, zice Dumnezeu ; a$a-i cA n'afi ascultat ce v'am
spus $i Detuna-l-ar a smnat $i buruenile lui ? Lsati, nu mai
pliviti, cdci cu cele rele scoateti i pe cele bune ; ldsati de acum
a$a. Eu, zice Dumnezeu, de aceea v'am pus s nu dormiti, cd am
vrut s samdn, sd creascd pnile curate, pentru ca oamenii sd fie
curati, dar de-am nu se mai poate sa fie curati ; vor fi amestecati.
Si de aceea unii oameni sunt a$ de buni ca grul, iar altii au
(I) Culegere din Golestii-Badii, Muscel.
(2) Darn, op. cit., p. 55-6.
(3) Comunic. de d-1 I. N. Popescu, Voicesti-Vlcea : handra, un fel de iarbd ce
creste prin grau acAtndu-se de dnsul si Incurcndu-1.
(4) Culegere din jud. Tecuciu.
www.digibuc.ro
95
fire rea ca neghina,
ca." oamenii au rasdrit din parnnt, odata cu

grul, cnd a samnat Dumnezeu. Pe semne acei ce au smanat,
erau sfinti trimisi de Dumnezeu (1).
Cu privire la oset, prin aceleasi parti se povestesc urmAtoarele :
Dracul toate le-a fcut : si graul i popusoiul, dar Dumnezeu
le-a luat dela el.
Apoi mie nu-mi lasi nimica, Doamne?
Lasa, sal fie ovazul al tau, a zis Dumnezeu.
Dracul se duce si tot zice din gurit ovaz, ovaz, ca sA nu uite.
La ce i-ai dat, Doamne, ovazul, zice Sf. Petru, ca si de acela- i
pacat. Lasa cA 11 ieau inapoi ;
Si fuge iute inaintea dracului, de se ascunde sub un pod si-1
sparie.
Dracul de fried a uitat.

Unde mergi ? it intreabd Sf. Petru.
Mal due sa spun stapnului meu ce ne-a dat Dumitezeu.
Da ce ti-a dat ?
Dacd am uitat !
Poate grail !
Nu !
Poate secard !
Nu !
Poate oset !
Da, da, acela-i !
$i a alergat drept la stapnul lui de i-a spus ce dar a capa tat.

$i de atunci a rAmas osetul al lui (2)
0 variantd a acestei povestiri vom afia-o mai incolo, cnd va fi
in deosebi vorba despre
Pentru a scap cu totul de aceste plante vtmtoare, sau mdcar
pentru a le rArI, unii agricultori i plivesc holdele inainte de darea
spicului, smulgnd toate aceste buruieni si asezndu-le manuchle
mnuchele pe haturi, de unde, dac va fi nevoie, se vor scoate la

capete,
la drumuri.
(1) E. N.Voronca, op. cit., p.165-6.
(2) Ibidem, p. 176 : aOsetul e un fel de spin ce creste printre pnea cea
albi, numit si de catre Romnii ce tresc in contact cu Rusii tot oset; romneste insa, dup cat imi e cunoscut, se chiarna pldmidd (Carduus acanthoides,
Acesta ins5 e spinal, scaiul, scdietele, schinele, pe cnd pdlmida foarte suparatoare la seceris este planta Cirsium arvense Scop.
www.digibuc.ro
96
Plivitorii pdsesc cu cea mai mare bagare de seamd ca sd nu calce

smanatura, iar buruienile smulse se dau spre haturi din man In
mnd, pan la cel din margine.
Smulgerea se face cu maim i credem cd e vorba de plivitul zarzavaturilor $i al florilor cand ni se spune cd : In jud. Constanta,
sapa ce se intrebuinteazd la curdtitul buruienilor se numeste
chiral (1).
De cele mai multe ori plivitul se face cu ajutorinta cleicasilor,
cu clcile, prin urmare i in zilele de sdrbdtori mici (2).
Se intelege eh' dintre toate soiurile de cereale cele ce se plivesc
mai adesea sunt griele, adecd bucdtile semdnate cu gru.
3. La un fir de pne meirunticcl deosebim : trunchiul care se numeste fir sau paiu, frunzele sau toile i spicul.
Spicul se alcdtueste din greiunte sau boabe asezate In randuri,
fiecare grunte stand inteun scaun al sau si avnd In \TM, afard
de ovdz, tepii, tepusele sau mustetile. Cnd un spic nu are musteti,
se zice
tuizs sau golas.
Bobul grului, secrii si ovdzului este invelit in ceinzasei, ghioace,
geioace sau pleavet.
Un fir frumos este in pain ca trestia i In spic ca vrabia,
dupd cum se aude in plugusoare.

Spicul are in popor mai multe gcitori caracteristice. Dintre
acestea una zice : Au doudzeci si patru de purcei : suge unul dela
altul i cel de pe urmd e cel mai gros (3) ; iar alta :
Infr'un varf de paiu
$ade oastea unui craiu (4)
In privinta grduntelui, gdsim In popor unele credinte cari spun

cd acesta a fost menit s creascd nu numai In vrful firului, ci de
jos, dela rdacind i pand sus : latd o legendd care se aude aproape
pretutindeni :
Dumnezeu, la inceputul lumii, a dat panea, Ca er ciocaldul de

jos, dela pmnt i pand in \Taff ; i spicul er cat e paiul, dela
rddcind $i pnd sus. Dail o femeie a fdcut batjocurd de pane, si
Dumnezeu a vdzut si de mnie a apucat popusoiul i grul cu totul,
(1) Darn, op. cit., p. 55.
(2) Pentru jud. Vasluiu, vezi-le la prilsit; se obisnuesc si in jud. Muscel..
(3) N. Psculescu, op. cit., p. 100.
(4) Gorovei, op. cit., p. 352.
www.digibuc.ro
97
sd nu mai aibd oamenii ce man& Atunci Maica Domnului a sdrit

si a prins cu mana de spic si de ciocalu si a zis :
Doamne indurd-te ; mcar atta lasd eat sd fie pentru mtd
pentru cane !
Si cat a apucat atunci in mnd, atta a rdmas popusoiul si spicul de mare ; iar noi azi de pe partea cnelui si a matei trim ; de
aceea se cuvine sd-i hrnim bine. Maica Domnului e tare bunk' pentru
noi ; de nu era ea, am fi pierit (1).
0 variantd, care se aude prin Oltenia, sund precum urmeaz :
Intaiu i 'ntaiu, cand a dat Dumnezeu grul, 1-a dat cu rod dela
pmnt
i pnd la vrf si ci-cd 1-a dat cnelui. Si canele cnd II mama,
ii mama numai vrful, cat lu 'n gurd, cd vezi, avea prea mult rod.
Si, zice, Dumnezeu, dacd a vdzut as, i-a luat partea de jos si
i-a lsat numai cat apucd cu gura, adecd spicul (2).
In sfrsit Macedo-Romnii cunosc urmdtoarea legend
La inceput, Dumnezeu drui omului toate din imbielsugare, ca sd
nu se plngd de nimic, ins acesta incept' sd-si batd joc de damrile lui Dumnezeu. Astfel o femeie fiind pe camp Isi sterse copilul
de necurtenie tocmai cu spicul grului, care pe atunci creste de
jos si pand sus, pentru care lucru bunul Dumnezeu se supdr foc
scurtd spicul la att cat se vede in ziva de astzi (3).
4. Cele mai mari pagube, aduse smndturilor, vin din partea pdsdrilor, cari ciugulesc boabele din spice si le stria Se intelege,
paguba este cu att mai mare, cu cat omul are sdmndturi de acestea
mai putine.
Iatd cum pomeneste poporul roman aceasta in cntece
Mncatu-s, Doamne, de rele
Ca holda de pdsdrele;
mncat si de strini,
Ca iarba de boi btrni:

Nici mncat, nici lsat,
Numai iarb judecat (4);
sau :
Cine stria dragostile,

Mance-i grdul paserile ;
S n'aibA pane pe mas,
Nici s5nAtate in oase (5);
(1) E. N.Voronca, op. cit., p. 166

(2) Dict. de N. D. Gigea din Brca-DoIj i comunic. de d.N. I. Dumitrascu.
(3) P. Papahagi, Din lit. pop. a Arom., p. 803-4.
(4) I. Pop Reteganul, Chiuituri, Gherla 1898, p. 134.
(5) Marian, Sdrbatorile, I, p. 286.
T. Parnfile. Agricaltura la Romani.
www.digibuc.ro
98
sau In sfai*t :
Cine stria dragostile,
Mnce-i grul paserile,
$ada 'n sange pang 'n brag
$i-1 mnnce viermii viu.
Fie-i grajdul fr boi

$i staulul far oi ;
N'aib pith' cald 'n masa,
Nici sntate in oase (1).
Pentru a fed holdele de pased, se pun prin samanaturi prjinf

sau bete infipte In pamnt, In vrful carora spanzurd cte o cioara
moartd, cte o bucatd de haind neagra, sau In cari se fac chiar
chipuri de oameni. Acestea se numesc nzonali, miege, sing. miag (2),
sptirietori sau pusciului, dupa cum ne spune urmatoarea chiuiturd
Nevast, brbatul tu
Bun ar fi pusciuha (3) 'n
Ca-i negru ca 0-un tciune,
Paseri pe gru nu s'ar pune (4).
Afara de acestea prin unele locuri intalnim i urmatoarele datine

credinte :
Cine va postl.cu post negru din Ajunul Craciunului i 'Ana la

Ajunul Bobotezii i nu va mnca nimic pe afar, aceluia, In acel
an, nu-i vor minc vrabiile pnea cea alb (5).
Prin unele locuri spre ajunul Bobotezei se adun de pe afara
toate bulendrele sau catne$ile, sau In ziva de Ajun femeile pun
pdn pari cte cev din bucatele ce au fost sfintite de preot pe masd
In aceea zi : vrzare, gltqte, perje . a., sau In sfrit, nu gustd cu
nici un chip din aceste bucate inainte de a le sfintl preotul, ca nici
pasarile sa nu le mnnce bucatele de pe camp (6).
Prin alte parti se serbeazd cu odihnd ziva de Sf.Vlasie (11 Fevruarie), cnd se crede ea se intorc pasarile pe la cuiburi, satt in aceastd zi nu se lasa copiii s mnnce pe afaia, ca nici pasdrile
sa nu mnnce sAmanaturile (7).
Prin alle parti, precum ini judetul Mehedinti, se ieau la Idsatui

secului rdm4ite dela mask' i se arunca afar In toate partite Cite:
putin, chernnd toate neamurile de pasdri ca sd le mnnce.
(1) Familia, XXIV, p. 230.
(2) Uricariul, X, p. 403.
(3) Numai daca n'o fi vreo greseald de tipar pentru opus ciuhd.
(4) 1000 de doine, p. 290.
(5) C. D. Gheorghiu, Calendarul femeilor superstitioase, p. 103.

(6) Marian, Sdrbdtorile, I, p. 165-6.
(7) Idem, II, p. 29.
www.digibuc.ro
99
Tot spre acest scop se mai face la lasatul de post o at de ci cu mnile la spate si cu ochii Inchisi, se fac cloud noduri,
In care timp se vrajeste cu o anumita vraja (1).
nepd
Prin Transilvania, la Idsatul secului de postul cel mare, gospodarii

se feresc toatd ziva de a umbla cu boabe de gru, s. a., pentru
pasdri, moara, Imprumut s. a. Seara ieau astfel de boabe In gurA si
apoi iesind de trei ori afara, aruncd boabele cu ochii

zic : cum nu vad eu acum pe nimeni, asa sA nu-mi vada nici pasarile holdele mele !
Prin alte pdrti tot din Transilvania, a doua zi dupd llisatul de

sec, se adund fdrmaturile i rdmsitele dela cin, cari se aruncd
afar, cnd se striga Pasdrile ceriului ! Eu vA dau you'd hrand
din masa mea, cu care sd fiti indestulate i dela holdele mele oprite !
Toate aceste datine se fac avnd de scop ca sii se lege grnele,

adeca sd se vrajeasca spre a fi ferite de stricdciunea pasarilor (2).
Despre leicuste i alte insecte, s'a pomenit mai Inainte.
CAPITOLUL II.
Gr ul.
1. Grul se bucurd de mare cinste la poporul roman si aceasta

de build' seam se datoreste faptului ca. a fost planta care i-a &at
pnea zilnic, Inainte de a se cunoaste popusoiul.
Prin Bucovina se aude govestindu-se cA graul la nceput era al
diavolului. In urma Insd venind ursul la Dumnezeu, i-a zis :
Doamne, sd-mi Ingadui sa ma pun ramdsag cu diavolul la

secerat de gru ; el va secera cu mnile i eu cu picioarele dinapoi
daca pnd la amiaza va sfars el linaintea mea, grul va fi al lui ;
dacd Insd voiu sfarsi eu cu ajutorul tau, Doamne, grul va ramnea
al tau !
Dumnezeu ii invol aceasta, ursul i dracul se prinserd rmsag
5i dracul fu biruit, cu toate cA umbl sA impiedece pe urs punndu-i Inainte i Incurcndu-1 cu lanturi grele, pe cari ursul le rupea (3).
Tot prin Bucovina se spune cA Dumnezeu a lasat graul pe pd(1) 5ezdtoarea, HI, p. 120.
(2) Marian, Srbeitorile, I, p. 285.
(3) E. N.-Voronca, op. cit., p. 178-9.
www.digibuc.ro
100
mnt odat cu na5terea Domnului Hristos i ea' Romnii spre a

cinstl aceasta, mnnc la Ajunul Crciunului intiu gru fiert (1).
In Basarabia, ca i prin alte parti, se spune c spicul grului nu
merge la judecat pe lumea cealalt, ci va sta in poarta raiului
va judeca florile : unde li-s miroasele (2).
Prin Moldova se povestesc multe legende cu privire la gru.

Intia vom cunoa0e-o mai incolo, cnd va fi vorba despre cartofi ;
aici urmeazA a doua, care se aude prin judetul Vasluiu i care sun
precum urmeaz :
La 'nceputul lumii, ci-c Dumnezeu s'apucase de imprtit viettflor buruienile, copacii i toate plantele. Si la toat suflarea de
pe fata pmntului, care cum venia s cear, puternicul Stpan ii

hrzi cte o buruiang, dou5, sd se foloseasc de ele, fiecari dupd
nevoile ce vor ave. Lui 15i oprise lumndric Domnului i alte
cteva, iar incolo prinsese a impArtl de toate, faIr s mai tie socoteal.
Cucului i-a dat ciubotica-cucului, la broascd mintea broa0ei,
la alt vietate orzul i mAzArichea, la alta plop, stejar,

i tot
a0 &Muse el multe,
cnd numai iact vine i Dracul.
Dumnezeu se cam posomorate, i nici una, nici dou, Il iea la
obrzit:
Da' tu de ce nu te-ai lsat mai la urm, Satano, s \TA ce

mi-a mai rmnea ? ! Te 'ndqi aici ca baba 'n raiu, ha?... Pricopsitule !
$i ct pe ce s nu-i deie. Ba de suprare, acum nici nu-i veniau

in minte buruienile nedate, ca s vadd cam ce-ar fi mai potrivit
pentru Ucig1-1 crucea. Da' vroi s'o mntue degrabA cu el, s
mai vad in ochi.
Iea-ti
graul
secara,
blstdmatule,
haide, piel de aici !
Dracul o croete de fuga, tot srind inteun picior de bucurie

c tot s'a cApdtat i tot strignd gru-sdcar ! gru-scar ! Mai
incolo, pe un camp, numai iaca i Sfntul Gheorghe, veni calare
(1) E. N.-Voronca, op. cit., p. 131. Marian, Legendele Mdicei Domnului,
de cand a binecuvntat Maica Domnului i cu fiul stt, Domnul
nostru Isus Hristos, grul smntorului care i-a artat drumul spre Egipet
este datin de a se pune spre aducere aminte de aceast Intmplare minunat ,
gru de rnasd, In ajunul Na0erii Domnului sau al Crciunului.
(2) G. Madan, Suspine, p. 73.
p. 87 :
www.digibuc.ro
101
nu-s' de unde. Auzind pe drac si fiindu-i de mirare, d fuga in aintea

lui si-1 opreste.
Da de unde le luasi aestea, necuratule?
PM nu stii cA Dumnezeu Imprteste buruienile ?
Ei si?
$i pe acestea mi le-a dat mie !
Da' nici n'apucd a rspunde cum trebue, cA iute o porneste din
nou, grbit, de Ora. par'cd nici n'ar vrea sA steie de vorbA cu
Sfintul ; si se tot duce urlnd Inteuna ca sA nu uite : (grAu-scar !
grAu-sAcarA !
Sfntul Gheorghe rmne abtut. Mai viindu-si In fire se duce

intins la Dumnezeu.
Da' bine, Doamne, ce te-ai apucat de ai dat dracului grtil
si sAcara,
cele mai bune plante ?
Dumnezeu rAmne deodat cam lincurcat de Indrdzneal Sfntului,
dar mai trgndu-si msurile si aducndu-si aminte de ce-a fcut,

se stpneste i rspunde blajin :
Ai dreptate, Sfinte Gheorghe ! Iaca n'am btat de seam ;
m'am grbit si rAu am ficut !
$i din nou rAmne pe gnduri. Dar indat luminat de un zmbet
aruncA *Sfntului o cutdturA cu
Stii una ? Ascult ici : te stiu cam giambas... la vezi, n'a
fi
vreun chip s i le ieai ? Asta-i greu, nu-i vorb5, dar fA i Sfintia Ta

cum Ii crede.
Am inteles, Lumintie !
In fata dumnezeescului indemn, Sfntul se simteste as de sprinten si Intrit, c ar merge prin apA, numai sA facd voia Domnului.
IncalecA si el si se duce pink' dd de niste coclaure i prApAstii, pe
unde sti cA" are s treacA Duhul rgu. Acolo se pune la pAnclA In
dosul unor tufari. Nu mult s(-1 aude zdupAind i urlnd : gruscar, grAu-sAcar !... Atunci Sfntul deodatA sare de colo vA161tuc Inaintea lui cu un strigAt scurt, fioros, i neasteptat zice :
Hup !
Si rmne ash nemiscat, pe cnd dracul, de frid, sare ca de

vreo prjind dela pmnt In sus si boaf ! cade Inapoi ; rAmne locului prostit si tremur si nu poate zice nici arc !
RAspunde cine esti, c bag sulita 'n tine !
Acum cunoscndu-1 de pe glas, diavolul se mai IncAlzI o leacA,
dar tot clAmpAni de groaz.
www.digibuc.ro
102
Dumneata erai, Sfinte Gheorghe ? ! Bat-te, s te batd, cd" m 'ai
bgat in toti sprictii !

Da' Sfntul se face cd-i mirat :
Cum ! tu erai ghiavole?... S te trsneasc Dumnezeu, c
nu te-am cunoscut !
Cnd se desmeticeste Necuratul, numa-$i aduce aminte ea' Dumnezeu Ii dkluse $i lui cevd. Zguduit pe semne de fried, si dupd
ce 1-a mai tinut i Sfntul de vorbd, abi acum vede el cd nu le
stie numele...
Da' bine bre, cine te-a mai scos inaintea mea ? C'am uitat
plantele ce mi-a dat Dumnezeu. Na-ti-o bun ! Ce rnd fac ? Unde
m'ascund mai in tihn dac n'oiu aved i eu buruienile mele ? !
Si prinde a se strmbd sd plngd.
Da' ce buruieni ai avut, Sarsail, zice Sfntul, poate
cucutd-urzici ?
Nu !
Poate hriscd-orz ?
Nu !
Atunci orz-hameiu ?
-, Nu!
MdtrAgund-scaiu ?
Nu!
Dup ce-1 incurc 'ndrcit c'o multime de nume, Sfntul Gheorghe
zice de-odat cu hotdrire :
Ei, bre, stuh-papura! iacdtd ce-ai avut !

rdspunde dracul cu mulA-ha-ha ! bine zici ! Aeste or fi,
tumire i iard$ o lud la goand, tinnd tot o gurd : stuh-papurd !
stuh-papurd !...
$i de atunci dracul $ede prin tiharaiele de stuh i papurd (1).

0 alt povestire o eunoastem dela popusoiu$i intelesu1 ei, fireste,
se potriveste cu starea lucrurilor : grul $i-a dat locul de intietateInteadevdr, astzi gospodarii searndn cereale nu numai pentru negoate, ci $i pentru a-si face paiele trebuincioase ca nutret $i se stie
c tranul nostru socoteste paiele de gru nu tot ash de bune ca
cele de orz $i ovz.
(1) Culeasg dela St. Uring din Diinesti-Vasluiu si public. de d. I. Neculau,
Inv. In Ciortesti-Coropceni, jud. Vasluiu, in Calendarul revistei Ion Creangd
pe 1911, p. 55-57. 0 variant s'a vgzut mai Inainte.
www.digibuc.ro
103
2. Grul (1) pe care 11 cunoaste poporul roman este de mai

multe feluri, cu toate c numai rareori II gsim neamestecat.
Prin unele prti intlnim grnl rotnnesc sau grul beitrn alb
ro,s, graul ghircei, grul arnilut, grul sandomirca i graul beinat (2).
Prin unele prti, grul se imparte in :

beinat-albinet, cu bobul mare si spicul cu rnusteiti;
beinatro,sietic (ruginiu), tot ca si celdlalt ;
ghircei, tuns, adic fr mustti, rosietic, cu bobul mrunt ;
coluz, are spicul mare si tepos, boabele mari, galbene, asezate
in patru rnduri pe spic. In Moldova se numeste mucheriu;
arneiut, are tepi negri, bobul galben inchis i foarte mare (3) ;
Altii
numesc great arndu (Triticum vulgare Vill.) si are ca
specii pe grul ciirneiu musteicios, numit i gru de varei sau gru
veiratec (Triticum aestivum L.) i pe grul de iarnei, numit si
gru de toamnei, sau gru ctirneiu tuns (4).
Prin Oltenia i se zice : gru alb i grail ro,su.
Prin Moldova grul este socotit ca fiind de trei feluri : alb i
ro,s cu mustti, cari se seamn toamna, numindu-se deopotriv si
grau de toamnei
sau tunsar,, fr mustti, care se seamn primvara si care, pentru aceasta, se numeste si gru de
Prin unele prti din Ardeal, grul de primdvar se numeste iritei (5). Prin jud. Mehedinti i se zice erit sau neigarei (6).
Prin Banat se cunoaste si specia de gru peleg (7).
Grtil care se seamana a-tat primdvara, cat i iarna, se numeste
ambleitor.
Megleno-Romnii cultiv grul de trei feluri : gron ,sutarc, grn

cichizat care e acoperit cu un fel de puf i grn usatcei, care este
cam negru (8).
3. Artura si samiinatul pentru gru se fac dupd noimele cunos(1) Nu intelegem ce ne poate spune Darn, op. cit., p. 55 : In toata tara
se zice grim, spic i pain. In Muntenia $1 Oltenia se zice si bob, iar in Moldova, griiuntex.,
(2) V. S. Moga in Albina, II, p. 1493.

(3) Darn, op. cit., p. 56-57.
(4) Z. Pantu, Plantele, p. 116.
(6) Darn, op. cit., p. 56.
(7) I. Pop Reteganul, Chiuituri, p. 99.
(8) P. Papahagi, Megleno-Romnii, I, p. 25.
www.digibuc.ro
104
cute, t oamna ori primvara, dup cum grul este de primvard ori
de toamnd.
La aratul de toamn, dacd este prea de vreme, sAmAnatul poate
intrzi, $i in acest caz grapatul nu se face cleat dup ce se seamnd.
Pentru grtil de primdvar se pot face doud ardturi una toamna
care se nume$te intors sau intoarcere, iar primdvara urmeazd a doua.
Cea de toamn se face numai pe miri$te, cnd se mai zice cd
se fac ogoarele (1).
Prin unele parti din Ardeal ins, prnntul pentru grul de toamn
trebue$te arat de trei ori : odat la ogor, a doua oard la piruit
$i a treia oard la sdnfanat (2).
Dacd toamna culesul popwilor intrzie, i dacd gospodarul se
teme ea' nu va pute sdmn- grul de toamnd din pricina uscdciunii
sau a vremii rele, atunci grul se lutelineazei (3) sau se intdrneazei (4), adicd se pune cu sa pa.
Cnd graul se intelineaz, se seamAnd mai intiu printre popu$oii
uscati, iar in urnid yin
cu sapele ; acestia sapa pdmntul
ici i colo, ddrmnd mai ales mosoroaiele dela rddcinile firelor
de popu$oiu i cutnd astfel s acopere sLinta aruncat. Felul
acesta de semndtur se nume$te $i divoloacei (5).
Pn cnd popusoii se culeg, grtil poate chiar sd fie $i rdsrit.
Intelinatul se face de cele mai multe ori cu
lath' dupd o doind bucovineand,
ureazd smndtorul la semdnat grit& :
Pe o dungA de pArnnt
Merge badea smnnd,
$i din gur' as zicnd :

Pick' frunz de pe fagi,
SA te faci, grule, faci,
Si s-mi stai la Imbltit

Ca puicuta la iubit ;
$i sA-mi stai la secerat
Ca puica la sArt.aat (6).
Cte odatd aratura nu se face nici cnd grul urmeaz s se

samene in miri$te, ci i se dd o baronealei cu borona cu dintii de
fier, se samdri In urma ei i apoi se graph' cu grapa de spini.
(1) lc. I. MAlescu, Monografia comunei Bleti, jud. Gorj, p. 35 : Facerea
ogoarelor pentru grAu se intmpld rar. Exist numai o singurA arAtur,

grAul sAmAnndu-se dupa porumb.

(3) Jud. Tecuciu.
(5) Idem, III, p. 140.
(6) I. E. Toroutiu, A fost odatd..., Cluj 1912, p. 102.
www.digibuc.ro
105
Cnd toamna e lunga si vremea este alduroas, grul samnat

creste indatd, gospodarul d pe tarind oile lui sau roag mocanul
satului ca sa i-1 pascA.
4. Prin Bucovina este datina ca grul s nu se samene dac va

fi peiclei ori vreme posomorit in ziva de Intrarea In bisericei (2
Fevruarie) (1).
Prin Oltenia, cnd plugarii se duc la arat de grill, pun In smnt mere, nuci, gutui si pere, si le aruncd pe Ian cnd samn,
ca s le fie grul ros ca merele si plin ca celelalte pometuri.
Prin jud. Brgila gospodinele tin foarte mult ca prin gru barbatii
sa samene i smnt de schinduf, care miroasa foarte frurnos si
care face ca i grul, chiar mgcinat, si prin urmare si pnea, s
aibd un miros ales (2).
Sgmndtorii trebue s fie stui, ca i bobul grului sa fie seitul,
adec plin.
Prin jud. Vlcea, cnd omul se duce la samnatul grului, arunc
in capul locului cu gru In sus, de trei ori si zice : Doamne ajut

cu bine ca s se fad. grul (3).
Cnd muncitorii se inapoiaz dela arat i sgmnat i intr in casa,
cei ce se afl aici se scoal in picioare, dac se afl jos, vrnd s
inteleag prin aceasta ca i grul s fie sculat, ridicat, adec s
creasc inalt si frumos (4).
5. Am pomenit In alta parte cum plugaria este poetizata in acele
epopee populare cari se numesc plugusoare sau plugeirle. Fiindc intraceste uratii de an nou se vorbeste numai despre gru, dm
In cele ce urmeaf cteva fragmente.
Intr'un plugusor se spune :
...Mane anul se'nnoieste,
Plugusorul se porneste,
CA dumnealui, boier mare,
0 sum de pluguri are,

Cu fiarele de otel,
DA pmntul mruntel,
Cu cotiga sinuit,
C'ash seade bine la cur te,
Cu tnjala poleit,
Cu jugurile zugrvite,
(1) Marian, Siirbdtorile, I, p. 247.

(2) Tot prin aceste prti si tot spre acest scop gospodinele culeg acest
schindu f pe vremea secerii
pun prin case la coard, ca sa miroase frumos
in odaie. Schinduful e o pstAioas i deci aceea ce aflm in Pantu, op. cit.,
p. 261 : schinduf = Thymus chamaedris Fries., e o altd plant.
(3) Comunic. de d-1 Gh. Fira, Zltrei.
(4) Dat. si cred. Rom. din Catanele-Dolj, comunic. de d. $t. St. Tutescu.
www.digibuc.ro
106
Venl vtAselul,
ZugrAvite cu costor,
Trage boii mai usor.
Puse stanjenul din piatrd
MA rog, mai ave si pluguri de aramA,

ArA pAinntul MCA samd.
PAnA'n piatrA,
Dar in dalba primAvarA,

lesi o slugulit afarA,
CAA in sus, cAtA In jos,
$i grAl cdtre boierul vestit :
Cucoane cucoane,
PAmntul s'a desghetat,
CA vremea a desprimAvdrat
Si omAtul s'a luat,
Ciocrlia a cntat
$i plugurile pe brazdd-s gata de dat.
Dumnealui boierul porunci :
Voi boii sa-i Injugati,
SA scoateti plugurile la arat,
SA brAzdati cu plugurile pe departe,
Sa lAsati loc de nouA sate.
C'a junge boierului de latA,

Din hotar panA'n hotar,
CA tot eu am sA mi-o ar.
Scoase btrni la arat,
Tinerii la mAsurat ;
13Atrnii cA-mi arA',
Tinerii cA-mi msurA'
$i bun lucru imi fAcea'.

la luati, flAcAi, sama bine,
De-a rndul, de-a mAruntul,
Unde creste arndatul,
SA nu fie vreun spine,
CA nu creste grul bine ;
Nici spine, nici rug,
CA-mi creste grAul nAuc... (1)
Intr'alt plugusor cetim acest fragment :

Plecat-a badea inteo Joi,
Cu plugul cu doisprezece boi :
Cei dinainte
Cu coarnele'nvrtite
Cei din prigon,
Trag in odgon ;
Cei dela roate,
Spre dealul Garalaului,

Aproape de curtea SmAului.
$i s'a dus Joile,
De-a arat
$i s'a dus Vinerile,
De-a arat clinurile,
$i'n lungis si'n curmezis,
Cu coarnele iimpreunate :
BrazdA neagrA rsturnA

$i prin brazdA semAna.
Tofi boi, bourei,
Gdu mArunt si gru de var,

PanA'n searA sa rgsark
Chiar si pAnA mne
SA facA si One... (2)
In coadA cudalbei,
In frunte tintAtei,
La muncA sprintenei,
De fac mii si sute de lei.

s'a dus In sus
Inceputul unui ,plugusor ne spune :

De cnd seara s'a Mat,
Cu grindeiu de lemn de brad,

Poruncit la Tarigrad.
Plug c'al nostru n'a brAzdat :

A mndru, minunat,
Cu brdzdar de lemn de tisA,

SA-mi tie unde-i clis,
BunA vreme, bunA vreme, boieri mari,
(1) Dict. de d-I Dumitru Dobre din Tepu-Tecuciu.

(2) Urdturi, Flticeni 1903, p. 12-3.
www.digibuc.ro
107
5i cu roata de smochine,
CA ajungnd fiarele in niste oase de

[rm,
S'au fcut plugurile frm.
la mai indemnati,
S-mi meargA brazda bine.

Si-a purees jut-An gazda,
5i-a purces in zi de Joi,

Cu doisprezece plugari
Cu cte doisprezece boi,
Juran gazda suprat,

Ia barbd s'a scrpinat,
Acas a alergat,
In grajd a intrat,
A scos un cal insguat,
Numai bun de'ndlecat,Pe el s'a aruncat
$i la mester a plecat,
La feciorul Darofntului
Din fundul pmntului,
Cu feciorii tot in doi

La dealul Garalinului,
La poala Rusalimului,
La mrul rotat,
Unde-i cmpul curat
$i ses bun de ara.t.

$i chiti din deal in vale,
Curn ji place dumisale s are :
Lunile vgunele,
Martile mrginile,
Miercurile dmburile,
Cu cioarecii crusiti,
Cu luleaua'n dinti,
Cu ochii la soare sgiiti,
Joule vile,
Cu brul de Yang,
Vinerile grindurile
$i Smbetele capetele.
Cu ciocanu 'ntr'o mn,

Cu pila'n cealalt,
La subtioarg c'o
$i strig, mri, strig,

Jupn gazda tot as:
$i ciocni, si ciocni,
$i pili, cat pili
Indemnati, flcai argati,

$i de boi v'aldturati
5i mnati, mi!...
$i-au purees, mri, a ark
Brazdd neagrd a rsturn,
Tot din pulul tot pocni,
Wile se sgudui,
$i plugurile pe brazd drege,

$i drumul s are le dde,
$i cmpul negru Il Meek
lar pe urmd smn,
Gru de var, cu ngar,
S rsar pn 'n sear*
Gru mrunt, cu arndut,
Cu pret mare la vandut,
De lui. jupan gazda barba-i ride.

Dar cnd furl la mijloc,
Au slat plugurile'n loc :
In sfrsit un alt fragment este

Intr'o Luni de dimineat,
S'a sculat badea dimineat,
Ciocarlia cnt,
Privighetoarea cnt.
Pe ochi s'a splat,
la mnati trial L. (1)

i
urmdtorul:
Iar sotia dumisale
Un stergar alb i-a dat,
De s'a sters pe mni curat,
Apoi un pieptene a luat,
Chica neagr a pieptiinat,
(1) Cules din Piatra-Neamt si comunicat de d-I. D. I Farcasanu, din Zorleni,

Tutova.
www.digibuc.ro
108
La icoan s'a'nchinat,
In straiu nou c s'a'mbrAcat,
Mnati, mi !...
$i iesind afar'ndat,
Din bucium a buciumat,
Slugile si-a adunat,
Slugilor porunc le-a dat,
La ocol de-au alergat
$i au scos doisprezece boi,
Boi bourei,
In coadd cualbei,
In frunte cu tintati,
In coarne ferecati,
Cu coarnele belciugate,
Cu aur suflate,
Pe pntece blani,
Pe spate plavani,
Fiecare de ciite cinci ani.
Mnati mi !...
$i mi-a plecat la arat

La cmpul durat,
La mrul rotat,
Pe un deal ascutit
Ca o dung de cutit.
S'a apucat de arat
Zi de var prt'n sear,
In lungis, In curmezis,
Brazd neagrd a rsturnat,
Ordu de yard a smnat,
Gru de var cu secar,
S rsara pn'n sari.
Grdu mgrunt cu arndut,
A dat Domnul, s'a fcut.
MAnati mi !
$i-a arat ct arat

$i badea s'a bucurat
$i lumea s'a minunat,
Iar dac s'a Inserat,
Badea acas s'a ntors,
Bucuros, veselos;
S-i ias grul frumos,
Mnati mi L.. (1)
6. Pentru ca grul se rodeasca bine si s fie pazit de primejdii

pan i va veni vremea secerisului, plugarii romni pazesc o suma
de datine si au o alta suma de credinte, dintre cari pomenim urmtoarele :
Prin Oltenia in ziva de Siimt (9 Martie), se impart cei 44 de

brado,si ce se fac cu o zi inainte si 44 de pare (pahare) de yin_
Se rune un scul de neirtimzat i o carp alba pe culme, ca sa se
fac greiul rosu sau alb, mult si mare (2). Tot prin aceste parti, cnd
femeile fac pentru intaiasclata pane din grti nou, coc intiu un colcel mic in foc, la care in urma leag o chita de busuioc sau de
spor4, si-1 duc la fntn. Aici Il baga cu ciutura in fntn,
scot si Il dau copiilor s-1 mnnce, cu credinta cd grul va fi
spornic i curat (3). De asemeni Joile i Martile de dup Pasti, femeile se vor feri s opreasca rufe, ca sa nu li se opeireasc grtil (4).
(1) Cules din Jotisti-Covurluiu si comunicat de d-1 Petru Gh. Savin.

(2) Revista Tinerirnea Ronidneb>, VI, 1-2, p. 93.
(3) Dat. i Cred. Rom. din Catanele, Dolj, comunic. de 5t. St. Tutescu.
(4) Revista cTinerimea Rorniindp, VI, 1-2, p. 93.
www.digibuc.ro
109
Prin unele pdrti, la Boboteazd se aruncd in podle cu grau fiert,

ca s creased graul inalt (1).
Prin judetul Ialomita, cand se aruncd lingura de colivd in sus, in
tavan sau in grinda casei, se strigd spor si izvor (2).
Prin judetul Muscel se serbeazd Aliseiul (9 Iunie), cdci in aceast
zi bagei grdul bob, adecd leagei grul bob, crezandu-se c graul
celui ce va munci, va rdmne sec (3).
Prin alte prti se crede cd grul va creste atat de mare, cat de

inalt va fi visat in noaptea de Ajunul Crdciunului (4).
Prin judetul Valcea se crede ca dacd cineva va vis grau in postul
Crkiunului, este semn cd in anul ce vine va fi bielsug in toate si

mai ales graul va fi bun (5).
Curcubeul aratd de asemeni dacd peste var graul va rodi cu imbielsugare. Semn pentru aceasta este atunci cand curcubeul este mai
mult verde (6).
7. Boala cea mai mare a grului este tdciunele, care se face la
spic. Prin unele locuri se crede c se datoreste faptului cd unele
gospodine dau pane de poman Tiganilor la Boboteaz.
Cnd graul incepe sd facd tdciune, se zice 6' grul aruncei tddune (7). Pentru aceasta prin unele localitti s'a luat obiceiu in
vremile din urm, ca sd se saramureze grul cu felurite compozi-tiuni, printre cari una este si apa sau laptele de var.
Prin judetul Dolj, femeile se feresc de-a mdtur casa, avnd manile
pline de aluat, ca s nu le fac graul teiciune (8).
8. Dintre dusmanii graului, ldsnd la o parte pasrile cari adue
pagube tuturor soiurilor de sdmnturi, dup socotinta poporului
roman sunt vreijitorii cari vrjesc graul vecinului ca s nu rodeasc,
menind in acelas timp ca rodul ce se cuvena acelui ogor, s treacd
la al su,
la al vrjitorului,
sau la al celuia ce pldteste pe
vrj itor.
(I) Dat. si cred. Rom. din Urziceni-lalomita, comunic. de d-1 Dobre $tefnescu.
(2) Marian, Sdrbeitorile, I, p. 194.
(3) C. R.-Codin si Mihalache, op. cit., p. 73.

(4) Revista Tinerimea romeinii,V1, 1-2, p. 453.
(5) Cred. Rom. din corn. Z15tArei, cornunic. de d-1 I. N. Popescu, inv.
(6) Cred. Rom. din Trusesti-Botosani, cornunic. de d-I C. Atanasiu.
(7) Madan, Stirblitorile, I, p. 194.
(8) $t. St. Tutescu, Din recut, p. 23.
www.digibuc.ro
110
Vrjile acestea se fac de obiceiu pe vremea legatului, cnd se

urzesc gruntele ; cu toate acestea se obipuesc i mai de timpuriu.
Prin unele pArti, In noaptea de cAtre Sf. Glieroghe, femeile cad
tiu solomondrii, ieau ctevA ou clocite, un sul, un friiu, un biciu,
o atA roie, un sculet cu busuioc, cearal i unt de cmil cumpdrat dela un soiu de Tigani i mergnd pe camp, ingroapd oule
in captul locului, leagA sAculetul de piciorul drept, InfrneazA sulul,
se despletqte, '4i lapd cAmap pn la bru, incalec pe sul, 11

bate cu biciul i fugind pe Ian, zice de dougsprezece ori : Dela
N. la mine, adec rodul grului sA fugA dela stApnitorul locului,
la dnsa. Apoi intorcndu-se cu fata spre rsrit, zice :
Bogtia cmpului,
Sporul avutului,
Rodul grului
Sd mearg,
SA' treac,
GrAmadd sd se fad,
In locul artat,
Cu sulul insemnat
$i din loc in arie,
Din arie in [groapa].
$i de ads, s fac leiret (sic)

CA dimineata m'am sculat,
$i la cmpuri am plecat,
Cu Maica Domnului m'am intlnit
$i de loc m'am srovedit (1)
Ca s ieau
$i sd nu dau,
Boggia cmpului,
Sporul avutului,
Rodul cmpului (2).
Apoi o rupe de fugA zicnd de dousprezece ori : Dela N. la

mine
in urmA :
Bogtia cmpului,
Sporul avutului,
Rodul grului.
Aceasta o face de trei ori, dup care ascunde sulul In grul sAu i
se intoarce acasA, nevorbind pe drum cu nimeni (3).
Iat acum i chipul, cum aceste fapte ne sunt descrise de un literat de seamA i agricultor destoinic al nostru, d-1 C. Sandu-Aldea :
...Se ridicar i pornir. Mergeau incet ascultnd. Uneori se inde-
prtau spre a cuprinde mai mult loc. Alteori se lsau pe vine uitndu-se peste gru. Vntul le veniA in fatA.
Intr'un rnd pandaruI stt In loc :
Mi se pdr ca un glas de om.

(1) Se pare ins c'ar trebui :
$i pe loc m'am spovedit!

(2) Se pare CA trebuie :
Rodul grului.
(3) Eclurellorul, I, p. 90.
www.digibuc.ro
111
Ascultard amndoi catva timp. Intr'adevdr s'auzia cev. Par' c'ar

fi fost glas de ferneie.
Boierul $i pndarul se uitard umd la altul. Apoi Mndrea poruncl
La pdmnt !
Mergeau Meet, trindu-se ca $erpii. Vntul le duce fWaitul inapoi.
Se tarird ca vreo trei stnjini, apoi se oprird. 0 at-Mare de femeie

se deslu$a inaintea lor. Umbla prin grail, se 'ntorce, da din mni
par'c'ar fi aruncat cu bolovani i blodogori din gull de nu 'ntelegeai nimic. Ai fi zis cd-i nebund.
Ion prinse bini$or bratul lui Mndrea.
Boierule, $fii ce-i asta ?
Ce-i ?
Asta-i baba Rddoaia din Obaia. A venit sei iea mana gruluL
Dd. 'nco harapnicul !
$i Mndrea s'a tarit pe pntece spre vrjitoare, rdsrind de

odatd in fata ei.
Ai sfr$it, cloanto ? Ei, acu sd-ti pliitesc.
Si dndu-se cu un pas inapoi, a'ncins-o stra$nic in biciu :
Na !
Cnd l-a vzut, vrdjitoarea a Minas cteva clipe 'mpietrita In loc,.

apoi a rupt-o la goand. Mndrea dupd ea ! $i bice !
Vrdjitoarea era 'n pielea goald i goni sd-i iea cdma$a, fusta,
brul si basmaua de cap pe cari le ldsase, pe semne, la capul locului. Dar Nita' Mndrea o sfarcui fdrd mild $i uneori intorcea biciul $i-o sorcovia cu codiri$tea de corn.
Na, cotoroantd ! Na-ti fermece ! Na-ti vrAji
Na !...
Baba mai fugi o bucatd de loc, apoi czii cum cade bou'n jug.
Nita' o arse peste spete cu harapnicul.
Unde ti-s cm$ile, sgriptoroaico ?
Aoleo !... H !... Sunt mai colea a$a .
Du-ne la ele.
VA duc, boierule, v duc, pdcatele mele ale rele ! Aoleo !
Cdmap er intinsd pe pdmnt cu mnecile aduse sub ea la spete ;
ciumberul din cap flutur, prins de o tufd de alior ; fusta era cocolo$itd mai la o parte, iar brtil Frpuia printre ele ca o cdrdru$d
de snge.
Ia vezi tu, ma' boane, tine ceva ciumberu' Ala ?
Pndarul lud basrraua, o risuci in maini ca pe o funie $i trase

de ea :
www.digibuc.ro
112
Tine, boierule !
Da-1 incoa.
Mndrea prinse mnile babei, i le aduse la spete si
le lega strns.
Apoi se dete un pas indrat si o sfarcul peste piept :

S mai vii si mane noapte, clack' ti-o fi dor de zeam de biciu.
Baba porn1 ca scapata din pusc, dar dupa ce fug1 ca o svarlitura de bat, cz... Au deslegat-o a doua zi niste drumeti, cari
si-au fcut cruce cnd au vzut-o.
Obaia url. Baba Radoaia, spaima satului, sa o pat ash ? ! Ea
care legi ploile, ea care stapni ca un duh necurat toate bunatdtile, sa ailA trupul numai vandal de harapnic ? !... Al dracului om
trebue sd fie dar Nit' asta al boierului !... (1).
CAPITOLUL III.
Secara.
1. Secara vine la cinste in urma grului, cdci pnea facut din
fin de secara, des1 nu este ca cea fcuta din fdin de gru, este
insa mai bund ca mmliga.
Plugarului roman nu-i place faptul Ca' aceasta grand rasare ca
din prnnt in lanul de grail, si astfel II amestecd, 11 tarcheavi,
adeca II face tarcat, 11 seceire,ste, II face Indoiturd sau serjoand (2),
aducnd dupd seceri si treier un pret mai scAzut pentru grau. De
aceea, dupd ce secara d in spic, pe deasupra spicelor de gru,
acele spice se reteaza cu foarfecile ori cu secera. Munca aceasta se
numeste seceiriitit, iar grul se zice cd se seceirifteazei sau seictireifazei (3). Aceasta, zice poporul, se 'ntmpl din cauz c unele
femei mturd in ziva de Pasti (4).
In privinta deosebirilor dintre gru si secar, iata o povestire :
Se zice c la inceput grul si secara aveau tot o samnt, se
smnau tot pe o vrernecresteau deopotriva si tot odat se secerau.
Pe vrernea aceea toate ierburile trebuiau sa se duc la bisericd,
ca s" se inchine lui Dumnezeu. Deci dara, greste grul catre secar :
Hai, draga surioard, s ne inchinam astdzi la icoane.

Iar secara lenesa ii rdspunse :
(1) In urma plugului, nuvele si schite, Bucuresti 1905, p. 86-9.
(2) Uricariul, X, p. 403: Indoiturd, serjoand, gru amestecat cu secarb.
(4) Cred. Rom. din corn. Catanele, jud. Dolj, comunic. de d-1 St. St. Tutescu.
www.digibuc.ro
113
Ba iu ! cd eu n 'oiu merge, ci m'oiu sul pe movila asta $i-oiu
privl tocmai de-aici cum se nckjesc preotii cu slujba.
Pentru aceast nesocotint mare, Dumnezeu blestem pe secar
s creasc mai inalt deck graul, ca oamenii s'o vadd i s'o taie,
iar coliva fcut dintrinsa s nu aud niciodat blagoslovirea preotilor, ci numai cea de gru (1).
Aceast povestire se aude i In partile de sus ale Moldovei, aproape la fel :
Graul mergea la biseric i s'a intAlnit cu secara.
Hai, cumAtr, la bisericd !
Mergi sntos, c eu vAd biserica i de aice ; nu-s mic ca

dumneata.
Si de aceea preotii numai cu gru slujesc, iar secara nu se prime0e in biseric, deoarece ea a fost semeat i a gre$it (2).
Bucovinenii spun ea' graul cu secara se pereceste. Secara zice
6 e mai mare, c cre0e mai inaltA i toti oamenii se hrnesc cu
ea. Dar grAul zice :
Ce folos ea tu e0i inaltd i eu mic, dacA numai eu ies la
oameni, la lume ; c de-i la Pa0i, norodul pe mine m duce i m
sfintete ; de-i cumetrie, de-i nunt, pe mine m duc la cinste, m
fac colaci ; pe tine, nu!
Mergnd cu socotinta mai departe chiar, spun c secara-i lucru
tignesc, c la inceput Tiganul a fcut pane de secard i CA a grAit
lui Dumnezeu :
Bund e, Doamne, turta, dar pcat a e neagrA !

Neagra este, i-a rspuns Dumnezeu ; sA fie dar smnta a ta ! (3).
2. Secara, scara sau sacara se nume$te prin unele prti din Ardeal ,i hrcina (4) iar Macedo- i Megleno-Romnii ii zic sicar (5).
3. Secara se seamn atAt toamna cat i primvara, prin locuri mai
srcdcioase, pe unde graul n'ar putea. rtisbi sau rsbate, adec
n'ar putea crqte frumos.

Nu-i bine Ins sA se semene intre Vinerle, adicd intre 14 i 28
Oct. (6).
(1) Auzit $i culeas din Viltote0i-13As4ti, Flciu.
(3) Ibidem, p. 179-80.
(5) P. Papahagi, Basme aromne, p. 696; Megleno-Romnii,I, p. 25.
(6) E. Voronca, op. cit., p. 930.
T. Pamfile, Agricultura la Romni.
www.digibuc.ro
114
4. Prin Bucovina se crede ci daci toamna, trziu, cresc ciupercile pe imasuri, prevestesc cd In anul acela va fi multi roadi de secall (1).
CA PITOLU L IH.
Orzul.
Plugarii romni seamnd orzul numai pentru negot si pentru paie.
El este de trei feluri :
Moldovenesc, romnesc sau orz adevrat, care are spicul mare,
iar in spic patru rnduri de griunte.
Orzul mucheriu sau mucherul are ase rnduri de griunte si
orzoalca, al cirui spic are numai doud rnduri de grunte.
Macedo-Romnii li zice orzu (2) sau uorz (3).
Pluralul oarze se intrebuinteaz atat pentru a denumi mai multe
buciti siminate cu orz, ct $i pentru a inlocul vorbele grne, grelle
sau seimeinaturi de primivar.
Orzul se seamnd numai primivara $i numai prea rareori se poate
smn $i toamna, cand se inteirneazd chiar (4).
CAPITOLUL IV.
Ovzul.
Oveizul se seamind pentru negot si pentru nutret de cai mai ales.
$i oveisc (5), iar Megleno-Romnii li
zic uvz (6).
Cnd se seamn cu gndul de a fi cosit de verde, pentru a Inlocui fanul din nutretul vitelor, se numeste cosolinei (7).
Prin Moldova i se mai zice
(1) Cred. Rom. din Straja, Bucovina, comunic. de d-1 D. Dan.

(2) Z. C. Pantu, Plantele, p. 196.
(4) Vieata agricold, 1, p. 88.
(5) TePu, jud. Tecuciu ; Zorleni, jud Tutova, comunic. de d-1 M. Lupescu.
(6) P. Papahagi, Megleno-Romnii, p. 25.
www.digibuc.ro
PARTEA VL
STRANSUL HOLDELOR DE PE CAMP.

CAPITOLUL T.
In ajunul secerii.
Cnd holda ncepe sd se Ingdibeneascd, se zice cd d In copt,
dei In pdrg, e in pargd, se plirgue,ste, se pelrgde,ste sau arde (1);
gruntele prind a se Invrto0, astfel Ca' nu se mai pot currn cu
unghia, paiul se intdrete, iar gospodarul se gndete la secere,
voios sau trist, dupd Infdtiprea roadelor pe cari le vede.
Dacd firele holdei sunt dese, dese ca peria sau perie de dese,
dacd sunt nalte perete, In paiu ca trestia i, firqte, In spic
ca vrabia, se bucurd.
Dacd ins holda, cu toate c ar fi Ina lid, e mai mult paiu dect
spic, dacd spicul n'are grunte de loc sau aproape de loc, holda
se zice
Indchild (2), huchitd (3), upitti sau opit (4), iar agricultorul tie c toatd truda i va fi zadarnicd, deoarece, In afard
de paie pentru vite, nu va mai puted scoate nimic.
Dacd holda este rar, ceeace se Intmpla cnd anul este secetos
sau cnd aratura s'a fcut pe vreme de secet, a incat bolovanii
au fcut sd piard multe fire, prin Ardeal se numqte pieriturd (5).
Ea are spicul i paiul mic i plugarul -tie cd putine foloase va
trage dintr'o munch' anevoioasd i fara plcere.
Dacd pnea nu-i In picioare, dreaptd, ridicatd, ci-i culcatel, eizutd
(2) Vezi Dam, Terminologie, p. 55 i urm,
(3) Vezi D. I. Farcaanu In Ion Creangeip, III, p. 225-8.
(4) Uricariul, X, p. 409. Cfr. o=succus.
www.digibuc.ro
116
sau picat, tulit, plecatd, trntilii, plitei, inveiluit sau policnit,

plugarul lard's se intristeazd, cdci aceasta ii aduce pe de o parte
greutdti la secerat, iar pe de alta roade indestule nu-i dd. Intr'adevr nu se pot culch deck semnturile prea inalte, cele hulchite
adesea, si numai in vremea urzitului, cnd ating cea mai mare Inntime. Aceasta se intmpl de obiceiu cnd ploud prea mult, cnd
bat vnturile prea tare si cnd grul este buiac sau buiecit de ploi
si locuri grase. Cznd unele fire se frng $i se usucd, iar altele
slbesc si ne mai putnd hrni spicul ca de obiceiu, acesta rmne sec
Prin unele prti se crede cd sknAndturile se vor culc in acea

parte, dincotro va bate vntul la Boboteazd (1).
Dacd grul este prichit, pripit, copt frd vreme, in pripd, gospodarul iar4 se intristeazd, cdci cu toate cd paiele vor fi uscate in
mustul sau verdeata lor, gruntele va fi mic, sbrcit sau cu desvrsire sec. In acest caz, pdcat c a lsat Dumnezeu si as, 6'
mai ru ne strica inima.
CAPITOLUL IT.
Seceratul.
1. Secerea (2), cu care se secerd, se compune dintr'o parte de fier
in chip de semilund la care se deosebesc : I, zimfii, 2, limba, si
3, meinerul sau coada, care se Intepeneste in 4, mnunchiul de lemn
(fig. 52, A).
Mai de mult se folosiau numai secerile fcute de fierarii satelor ;
acestea aveau limba lat si zimtii mari, iar mnerul et:a bine intepenit in mnunchiu. Astzi, cu secerile de trg, nu se poate secer
inainie de a le zimtu sau zimtd la fierari. Acestia le inrosesc In foc,
le fac din nou zimti, lovind cu dalta ascutit pe o singurd parte a
secerii (3). In urmd secerile se cillesc in ap rece $ i se dau la tocild
adecd se ascut.
Secerile de trg, de Braso v, brasovenesti, cum li se mai zice
nu sunt bine intepenite in cozi, cdci mnerul nu ptrunde mnunchiul spre a se rsfrnge ; aceasta face c adesea secertorul rdmne
ctt mnunchiul in mn. Pentru a insel aparentele, secerile de fa(1) Marian, Stirbdlorile, I, p. 193.
(2) Vezi si T. Pamfile, Industria casnol la Ronulni, p. 157.

(3) Cea care se vede In fig. 52.
www.digibuc.ro
117
bric au in mnunchiu o stelut sau un bumb crestat, care se numqte in popor floare sau floricidi i care odat pute s fie fcut
i de fierarul satului. Despre aceasta plugu,sorul ne spune :
Secerele frurnwle,
La mAnunchi cu floricele,
SA tragA voinicii cu drag la ele!
Fig. 52.
Mnunchiul trebue s fie bine lustruit, cci altfel face saceratorului btMuri In paling.
2. La secer, ca i la oricare munc de cmp, Romnul porne5te
cat se poate de dimineatil, lunduli bucatele sau demncarea pen-
tru ziva intreag. Are grij mai ales pentru apd, pe care o duce
In bold pe spate, In cop sau ulcior.
www.digibuc.ro
118
Cateodatd e nevoit chiar se doarm pe camp, cci unele pani,

precum este orzul, nu asteapt seceratul vreme prea mult, ci se
scuturd, adecd indatd ce i se atinge firul, spicul cade. Ale orzului
sunt numai trei zile ; el trebue luat la secere cat este in putere,
pentrucd in catev zile spicul lui se carligd $i orzul s'a dus, s'a
trecut [din copt], e rscopt si se scutur (1).
Cand orzul e trecut, seceratul lui nu se poate face cleat in zorii
zilei, cand rdcoarea umedd sau roua i moaie paiul, sau chiar
noaptea, pe
Acest lucru de altfel,
se intampld
cu toate c foarte rar,
cu ovdzul $i cu graul (2).
Pranzurile de mancare i odihnd se fac iutocmai ca i la prsit.
3. Cand se incepe secerea, seceratul (3) sau secerisul intaiu, omul
se intoarce cu fata la rsdrit, s descopere $i-si face cruce zicand :
DA-mi, Doamne, spor, sau DA, Doamne, bine $i-apoi incepe.
Inceputul se face dinteun cap al buctii numai cateodatd. De obi-
ceiu secertorii se aseaz in acea parte a buctii, dincotro firele

s'au aplecat din pricina vantului, cci inteadevdr, dac vntil ba te
dela miazdnoapte, spicele firelor de pane se apleacd spre miazdzi,
iar dacd secertorul ar incepe sa secere din aceastd parte spre miazd-
noapte, spicele 1-ar lovi in ochi. Tot cu privire la partea din care
trebue sd se inceapd seceratul, se tine seamd $i de inclinarea locului ; cu nici un chip nu se poate secer mergand din deal in vale.
Mai este $i o imprejurare pe care n'o intalnim la prsit. Acolo
(1) D-1 Farcasanu, loc. cit., p. 225 si urm.
(2) Cu privire la lanurile cari se scutur, iat o jtie moldoveneascA :
Un om, care ave un biat purtat pe la toate trgurile mari, la invttura,
ii zise inteo var cnd venise acas :
Dragul tatii, muff am cheltuit si m'am trudit cu tine ca sil-ti luminezi
mintea cu Invttitur grea si rar. lath' acum te rog si eu pe tine un lucru:
Vezi lanul nostru de gru nesecerat? Din pricina arsitei si a vntului, cum
pui mna pe fir, se rupe spicul si cade. Poruncescu-ti dar, ca pArirt mne, co
Invtatura ta, s nu-1 mai vdd. M'ai Inteles ?
Inteleg, tatA, rdspunse feciorul.
Peste noapte iesi feciorul afar, si la rAcoare, la lumina' de lunA si stele
curate, Incept' sA cugete si s'a se framnte. Se uit 'n sus, se uit 'n jos,
la deal si la vale, !Ana' ce aflA din ce parte bate vntul. Apoi puse lanului
foc si pang s rsar soarele, pe tarina nu se mai afl un spic de grill!

A invattur mai rar In zilele noastre!
(3) Comunic. de d. N. L Dumitrascu, din Boureni, jud. Dolj: La noi
vorba obilnuitd este Ai Inceput la secerat?. Mai ai de secerat?
www.digibuc.ro
119
un prditor se puted rotl 1i dreapta i in stnga 'And la doi sau

trei stnjini, dincolo de care veni locul sau partea unui alt peaitor. La secere, aceasta nu se poate intmpl, c.ci un secerdtor, tot
tind miinunche, trebue sd le wze la spatele sale, pe miriste, spre
a face un polog, iar dacd se indeprteazd prea mult de polog,
pierde multd vreme tot ducndu-se la dnsul. De aceea secerdtorii
trebue sd fie mai devi, mai aproape unii de alfii, decum sunt peaitorii.
Prin urmare, cand bucata este latd i secerdtorii sunt pufini, seceratul nu se va incepe pe intreaga Mime a bucdfii, ci mimai pe
o par te dinteinsa, dupd care se vor intoarce i vor lud altd parte.
Aceste pdrfi, fie croite in lungul bucdfii (fig. 53, a, b, c,) fie luate
in latul sau lfimea ei (fig. 54, a, b, c,), se numesc la sing. postatii,
postat (1) sau postate. In acest din urrnd caz, secerdtorii merg pe
Ji
-vro
Fig. 53.
Fig. 54.
hat i Incep a secerd dintr'o parte, urmnd astfel pnd ce scot po-
stata sau o dau gata.

4. Cnd seceratul se face pe un loc mare, unde fietecine are
partea sa anumitd, In mdrime de o falcie, un pogon,
a., aceast
parte se hotr4te, fcndu-i-se pe la colfuri i pe laturi din deprtare in depdrtarepe lngd urma, deilma (2) sau dcira (cAlcarea firelor)
cu piciorul,.incd i ni0e rnorni, sumuioagesau uisane (3) cari nu-s alt-
cevd dect ctevd fire strnse la un loc i rdsucite la spic. Cu privire la alte prfi, putem pomen1 c lanurile mari, pentru uprinfa
(1) Marian, Srbdtorile, I, p. 27 : Postat, o bucat de loc cat cuprind un
sir de secertori.Din Boureni, Jud. Dolj, comunic. de d-1 N. I. Dumitrascu :
Postat sau postat este cat ieau secertorii din loc, spre a secer i cand
ajung la capul locului, se intorc iars pe alt postat.
(2) Vieafa agricol, UI, p. 139. Darnel, urrna iinteun Ian ; semn prin care se
diferentiaz un ogor de altul.
(3) Comunic. de d-1. M. Lupescu, Zorleni, jud. Tutova.
www.digibuc.ro
120
se reicluesc la un obrat, la dou obrate ori la mai multe obrate (1)

$i pe urm se dau la secerdtori bucti cari se despart 1ntre ele prin
cdrri i momi, ciuhe (2), ciuci, mi,sane ori cocori.
5. Secerea se tine In mna dreapt, secertorul se pleacA, avnd
p icioarele deprtate unul de altul, cu secerea desprinde din peretele
pnii o ctime de fire, cari sunt intmpinate cu mna stnga $i
strnse mnunchiu. Trgnd cu secerea spre dreapta, mgnunchiul este
retezat, $i astfel rmne In mna. Dintr'o singur tiere mna nu

se umple, aded, Intelegand prin mtinunchiu att ct se poate cuprinde In mn, nu se poate ti un mnunchiu dinteodat. Pentru
a Intregl un mnunchiu, se va trage cu secerea de mai multe ori.
Cnd mna nu mai poate cuprinde alte fire, manunchiut este gata ;
el este lsat la spatele secertorului, pe miriste, numai prin 1ntparcerea mnii stngi. Secertorul, urmnd astfel, $i punnd mai multe
m Anunchiuri unele peste altele sau unele lng altele, merge cu se-
ceratul ori drept inainte ori inteo parte.

Foarte rareori se Intlnesc $i oameni stngaci, cari secer cu stnga ;
se Intelege, la ace$tia rosturile sunt inverse.

Seceratul se face cu spor cnd pnea este curate", adec atunci
cnd nu are plante strine IntrInsa i Intre cari cele mai uricioase
ar fi : volbura, rnustarul sau rapita sidbatica i pldmida. Volbura,
ca o plant agttoare, face ea firele dintr'un mnunchiu s se desprindd cu greu,
adesea numai rupndu-se spicele , de altele. Mustarul i plmida se ocolesc cu secerea.
Mohorul este bine primit $i cu placere secerat, deoarece fiinta
lui In viitoarele paie le va face mai bune ca nutret pentru vite.

Seceratul se face cu spor cnd pnea este ridicati i; din potriv,
dac este trntitil, seceratul merge greu.
Felul cum taie secerea,
dac e splatii (luciatd) sau nu, starea
de uscdciune sau jildveala precum $i rrimea i inltimea pnii, Inruresc $i ele In oarecare msur.
Cu toate acestea, sunt secertori me$teri cari secer'n cloud mnii,
adec de acei cari, cum fac, cum dreg, au spor mult (3).
In graba care se pune la secere, trebue$te mult cumptare, cdci
(1) Un obrar are opt prd jini.
(2) Dam, Terminologie, p. 56 : aCiulid este un semn ce se face prin
iarb sau gru, legAnd. un mnunchiu de iarb sau gru la vrf, cu alt mnunchiu de fire rupte.
(3) R.-Codin i Mihalache, Srbiltorile, p. 75.
www.digibuc.ro
121
adesea mnile, mai ales cea stangd, din prea mare incordare, incepe
a se umfl. limfltura poartd numele de prichealei si se tmdue,
dupd practica poporului, legindu-se cu fella opdritd.
6. Prin unele prti ale Ardealului, mnunchiul se numeste paloth, (1), iar prin alte Ott i se zice otcos sau chiar si polog (2).
Prin jud. Muscel, pe unde grnele nu se secer cu secerea decat
atunci cnd sunt incurcate de vnturi, din mai multe mnunchiuri
se alcdtueste o palei si din par se face snopul (3).
Prin jud. Valcea, mdnunchiul se numeste i mrunche, manuret ori
viisl (4).
Prin jud. Dolj, se chiamd mind; mai multe mni alcrituite la un

loc se numesc mnunchiu sau mrunchiu (5).
Obisnuit insd, dupd cum am mai spus, meinunchiul e att cat poate
fi cuprins in 'nand', jar pologulse compune din mai multe mnunchiuri, puse unele langd altele, ca sd le rdsbata soarele si sa se
usuce mai curand, cand graul este verzuiu, cnd are duclau muR In
el, -- ori unele peste altele, cnd firele stmt uscate si curate.
7. Prin unele pdrti, cand este aproape sd se incheie seceratul,
se lasd in mijlocul lanului sau bucdtii un mnunchiu de fire nesecerate, care se numeste iepure (6), barba lui Dumnezeu (7) sau
barba popii (8), despre care unii spun cd asa e bine sd se lase,
sau dui-A cum se crede prin uncle parti din Ardeal, grul, dacd nu
se lasd aceste 3-4 spice netdiate, se mnie si la anul nu va mai

rodi, ci va zice :
Eu iti pot da atata sild de rod si tu sd nu-mi Iasi nici un fir,
doud ? (9).
Prin jud. Dolj, spicele cari alcdtuesc barba lui Dumnezeu se
leagd cu un fir de a(ei rosie (10).
(1) Viciu, op. cit., p. 65 : mnunchiu de gru.
(2) N. Psculescu, Literaturd populard, p. 370.
(3) Dict. de d-1 D. Mihalache, Gotestii-Badii, jud. Muscel.
(4) Comunic. de d-1 N. 1. Dumitrascu pentru Obis1av-Grdistea si d-1 I. N.
Popescu pentru Voic esti.
(5) Comunic. de d-1 N. I. Dumitrascu : apoate s fie si o mnd mdrunchiu,
atunci cnd grul este mai rar si omul se deprteaz (o vorb : grul e
(6) 5ezdtoarea, VIII, p. 101.
(7) Ibidem, VI, p. 35.
(8) In Tepu, jud. Tecuciu.

(9) Dat. i cred. Rom. din ? comunic. de d-I Petre Uglis.
(10) Comunic. de d-I N. I Dumitrascu.
www.digibuc.ro
122
8. Dup cum am aratat si la prsit, si la secere se Intrebuinteae

prin unele prti claca cea plind de veselie i aduatoare de spor ct.
putin cheltueal.
9. Secerea-i grea prin faptul c'a secertorul trebue s stea vesnic

cu capul plecat spre pmnt, pe cea mai clduroas vreme a anului ;
0 doin de pe Trnave zice chiar c

Nici o boal nu-i mai grea
Ca vara, cu secere (1).
Cei mai multi se vait de durerea sealelor, despre cari iat ce

credinte aflam In popor :
Sd nu ciocAnesti ouei rosii In ziva de Pasti, dac vrei s nu te

doar mijlocul la secere (2) ;
S nu mnnci ouei rosii in cele trei zile ale Pastilor (3) sau
rn5car in ziva dinti (4) ;
Dacd primvara vei veda pentru intaia dat cocostiirc sburnd,
nu te va dure mijlocul la secere ; dacA II vei veda pe jos, te va
durek (5) ;
Vara la secere, s nu infigi secerea cu vrful in pmnt, c te

doare mijlocul (6);
Ca sd nu te doar, s tai un mnunchiu din miriste s-I pui In
briu la spate (7) ;
Cnd auzi buratecul cntnd primvara pentru intia datd, s te
dai de-a roata sprijinindu-te In mini si'n picioare (8) ; si
Cnd vezi un furnicar intia dat primvara, s ieai WAWA cu
mna din musoroiu i s'o arunci peste cap (9).
9. Cu privire la secerat, nu se gsesc versuri mai frurnoase, In
(1) 1000 doine, p. 226.
(2) 5ezdtoarea, I, p. 277.
(3) Dat. i cred. Rom. din Jor4ti, jud. Covurluiu, comunic. de d-1 P. Gh.
Savin i din Gohor, jud. Tecuciu, comunic. de d-1 V. Oh. Beldie.
(4) Dat. i cred. Rom. din Tutcani, jud. Covurluiu, comunic. de d-1 I. O.
Zugravu, din Varlezi, ace1a jud., de d-1 I. N. Vrlezeanu, i din Schineni, jud.
Tutova, de domnii frati Kahu.
(5) 5ezaioarea, I, p. 277.
(6) Cred. Rom. din Ciure#i, jud. Tutova, comunic. de d-1 G. V. Stqnea.
(7) Idem.
(3) Idem.
(9) Cred. Rom. din Schineni, jud. Tutova, comunic. de d-nii frati
www.digibuc.ro
123
altd parte, ca s-I zugrAveasc, decat in vestitele pluguoare ale

Sfntului Vasile. Iat un fragment :
...Durnnealui daca vazur,
CA panea-i atat de bunA,
Nici p'acasA nu mai da,
Ci tocmai in targ la BArlad. s'opria

$i cumpArarA
NouA oca de fier,

Nou'd de ofel,
Ca sii dea la Stan Tiganul.
Dar Stan Tiganul nu era acasA,
Ci venia din lunca mare,
Cu cAciula de-a spinare,
Cu ochii sticlifi,
Cu luleaua 'n dinfi,
Cu foile 'nitre picioare,
$i se vAicAr cA moare.
$i fAcura nou'd secenitle
Cu mAnunchi de floricele,
Cu zimfii de viorele,
SA tragA fetele cu drag din e le.
$'a strAns finii si vecinii
$i vreo trei babe bAtrne,
Cari stiu randul la pane,
$i pe tofi i-a dus

$i pe tofi i-a pus
La lucrul pAmntului,
La puful porumbului,
La hili#ea (1) vAntului,
Unde-i vine voinicului a mund
$i lenesului a odihni.
A odihni bine, a dormi.
Iar o babA bAtranA
C'o secere cArn,
Cu dreapta trAgea,
Cu stanga polog fAcea (2)...
Si IncA un alt fragment :

I Dupd arat],
La luna, la sAptAmani,
lsi umpl cu apA mana

$i se duse ca sA vad,
De i-a dat Dumnezeu
Iar graiele de departe inverziau,
De aproape inglbeniau.
Era 'n paiu ca trestia,

Era 'n spic ca vrabia.
Era mAndru si frumos
Ca si fafa lui Hristos.
Nici prea mare, nici prea mic,
C'um ii mai frumos la spic.
Atunci singur dumnealui,
Peste coama calului,
LangA grau s'a alAturat
$i trei spice-a apucat,
In basma mi le-a legat

$i 'nspre cask' s'a 'nturnat.
Mai femeie, mAi femeie,

()Caul nostru o sA pieie!
Lelica le-a dus in casA
$i-a pus spicele pe masa.
Casa s'a luminat,
Copiii s'au bucurat.
Lelica frumoasa,
StApana de casA,
Pe masA le-a despicat,
Din gurA a cuvAntat,

CA nu-i verde, nici uscat,
Numai bun de secerat.

Atunci badea 'mbucurat,
Din bucium a buciurnat,
Slugile s'au adunat,
Slugilor poruncA le-a dat,
$i slugile la grajd au alergat

Din grajd pe Murgu au luat,
Un cal graur,
(1) In altele auzim :

hirite, strigi, . a.
(2) Culegere din cotn. JorAsti, jud. Covurluiu, comunic. de d-1 P. G. Savin.
www.digibuc.ro
124
Cu saua de aur,
Negru ca corbul,
lute ca focul ,
Cu poatcoave de argint,
Ce bat bine la pimint.
$i cu frul de mitasi,
Impletiti vita 'n sase.
Badea pe el s'a aruncat,
Pilmntul s'a hAtinat,
In nouri s'a urcat,

In tArgul BArladului s'a
La Stan Tiganul a apucat,
Fierul si oteluI i-a dat.

Iar Tiganul mester bun,
Bea luleA fir' de tutun,
Cu pila piliA,
Cu ciocanul biteA,
$i-i didit porund si platA
VAile s'au rsunat,
SA-i faci secerile indatA,
Frunza 'n codru a picat,

Sf. Vasile din cer s'a bucurat,
$i mai mari, si mai mici,

SA le vie bine la voinici,
Badea spre Chisin'u a apucat,

Auzise c acolo-i fier,
Mici si imbeirligdfle
Fier si otel.
S'a dus pe ulita mare
$i n'a gisit nimica,
Iar pe ulita din dos,
Tot a fost mai norocos.
si-a luat fier si otel.
Pentru fete tinerele.

Seceruica cea mai bung,
Pentru babi cea
$i-a pus badea slugile,
Le-a pus la secerat,
Cu dreapta secerau,
Cu stinga legau...(2).
CAPITOLUL
Smulsul.
Anii de seceta precum i locurile prea srace ori srdcite fac de
multe ori ca holdele s nu poat fi secerate din pricina micimii lor.
Intr'adevr, dacd s'ar secer, paiul cu spicul ar fi prea scurt si
poloagele nu s'ar pute legi in snopi. Afar de aceasta, grnele
fiind smnate nu numai pentru grunte, ci $i pentru paie,pentru
nutretul vitelor pe timpul iernii, ctimea paielor s'ar micsor
prin rmsita, miristea, ce-ar fi lsat dup secere.

Din aceste pricini, gospodarul mhnit incepe s-$i smulg pnea
de-a rndul, scuturnd mnunchile de talpa piciorului, ca s curgd
toat trna din rdcina firelor. Dac aceast trn n'ar curge,
ea s'ar amestech la treier cu gruntele $i le-ar micsor calitatea.
La smult sau smuts poloagele se fac ca $i la secerat. Facerea
p oloagelor se mai numeste i pologit, iar verbul e a polog2.
www.digibuc.ro
125
CAPITOLUL IV.
Cositul.
1. Sunt prti din tar unde seceratul rmane numai cu numele,
pe unde smdaturile se cosesc. Astfel se Intmp l prin multe sate
din jud. Botosani, In intreagd Dobrogea si In deobste prin prtile
deluroase si pduroase, unde locurile de hran sunt putine sau sarckioase, dar mai ales pe unde asa se pomeneste din vechiu.
Prin Moldova de jos, cei ce-si cosesc semndturile sunt huliti :
Pdcat de pane c'o stricA ! ; apoi cum s mai dea Dumnezeu, cand
isi bate joc de dnsa !. Le spune astfel, si cu drept cuvnt, cci un
cositor sau cosas nedeprins, face ca o multime de spice sa" cadd jos,
scuturndu-se din fire. Coasa este socotit numai pentru a cosl sau
a da jos fnul sau mohoarele ( paringul, mohorul alcdtuit din mohor
si popupiu), iar grnele nu se cosesc dect atunci cnd sunt hotrite de-a dreptul pentru nutret (ov5zul verde, secara buiecit sau
orice grane cari au fost stricate de piatrd sau grindind si cari prin
urmare nu pot fi bune de smnt).
Prin prtile uncle secerea este inlocuit cu coasa, grnele se cosesc numai cnd sunt curate, cand n'au buruean (1) si-s Inane (2),
ceeace se Intmpl mai des.
2. Coasa (3) (fig. 52) are : B, fiend, panza, custura, trupul coasei
sau coasa propriu zis, care este de otel btut. Cnd otelul este
prea moale, coasa se Indoaie ; cnd este prea iute, coasa se rupe.
La coasd deosebim 2, gura sau tdiya care taie, 3, varga, vergeaua,
muchea sau arcana, o dungA perpendicular pe panz care-i dd
trie spre a nu se indol sau rupe, 4, coada, nalseaua, nuinu5a sau
naina, care se Indreapt de-a curmezisul pe panz si poart pe
dnsa un 5, dinte, numit si bontoc, cat-el sau wised, ce intr Inteo
gaurd fcut In lemnul coasei.
Panza se lintreste In to pordie, to pord,ste, co porde sau cosie, C, care la
unii cosasi este frumos Inflorat cu crestturi de cutit. Unele toporai sunt Imprtite prin crestturi In palme, putandu-se msur
cu dansele ca si cu stnjinul.
(1) Buruian.
(2) Culegere din Go1etii-Badii, jud. Mused.
(3) Vezi T. Pamfile, Industria casnicd la Romilni, p. 141-2 i Ion Creangd,
III, p. 226-7.
www.digibuc.ro
126
Toporia are pe la mijloc un
scurt, intepenit inteo dAl-
tuiturA, care se nume$te coceirla, picior (1), manunchiu sau Indner.
La cosit, coasa se duce tinnd-o cu mina dreapt de picior, iar cu

cea stngd de captul putin subtiat al toporiei.
Coasa se intre$te sau se intepene$te in toporie alipindu-se mAnup de capAtul toporiei, astfel ca s intre cAtelul la locul su ;
peste ambele sA strnge cu o brayare sau cilrceie de fier, D, care
are cAtre o parte douA unghiuri, iar ctre cealaltd parte este rotundA.
Intepenirea brtrii se face cu ajutorul unei pene de lemn, E.

lzbindu-se cu vArful in prnnt, sau dnd peste o tuf ori o rA&acing, coasa se rupe de lngA ma's* pentru a preintmpin acest
neajuns, coasa se vargalueste cu o varga sau o legatura de fier,

(B, 6), ce pleacA din captul mselei $i merge pe Fingal arcanA
pAn aproape de mijloc, sau cte odat chiar parl la via (2).
Prin unele pArti varga coasei nu este btut in mnu$A, ci, dup
Fig. 55.
Fig. 56.
ce face un arc, se terminA printr 'un inel care vine $i se prinde

slobod In cdtel (fig. 55).
Ascutirea unei coase se face In chipul urmAtor : se iea o bated
(fig. 56) ce se compune dintr'un con de lemn In care stri. intepenit
un cuiu de fier ca un fel de nicoval $ i se bate in pAmnt. Prin

alte pArti batca are (fig. 52 F.) I, nicovala de otel mai moale, in chip
de nicoval sau gurd de ciocan ; partea cea mai de seam a ei este
gura, 2; cnd batca este prea tare, ciocanul se $tirbeaz. Nicovala
se intepene$te In 3, pop, picior, bated, sau butucer, care este de
felurite chipuri.
(1) Fetelor scunde li se cnt prin Suceava :
Tu Marito, scurti, groasa,
picior la coasa 1
(2) D. I. FIrcsanu, loc cit., p. 226-7 : eLegtitoarea se pune de Tigan, care

viird sau scaote coasa de sub iarbd. Coasele slabe in trup si in gura se culcd,
se incretesc, li se biilteazd gura.
www.digibuc.ro
127
Prin jud. Suceava se zice la olalt batiilie, intelegind prin aceasta

batca si ciocanul (1).
La nevoie, In loc de batcd se foloseste si o muche de topor sau
secure infipt inteun lemn.
A bate coasa e un adevrat mestesug (2) si se face in dou
feluri. Cnd nicovala este lat, ciocanul este subtire si cu dnsul
cAutrn s" subtiem prin ciocnire titi$ul coasei ; cand nicovala e cu
gura de ciocan, coasa se pune cu gura In jos (altfel decimi se vede
in fig. 52) pe batc, iar deasupra se ciocdneste cu muchea lat. a
ciocanului.
Coasa se bate sau tigeineste, cu batca asezat intre amandou

picioarele, sau stand cosasul rzmat inteun cot, pe-o coast, rdzAmnd cotul mnii ce tine ciocanul pe un sold. In acest caz vede
mai bine felul cum sA se loveasc coasa.
Ciocanul cu care se bate coasa este de otel bine alit si are I,
gura cu care se ciocAneste tisul coasei ca sd se subtieze, 2, coada
de lemn tare si 3, muchea.
Pentru a netezi zimtii cari se fac pe gura coasei, aceasta se da,
se ascute sau se trage pe o parte si pe cealalt cu arceriul, culea
sau gresia, care nu-i altceva deck o piatrd de ascutit, cubica mai
rar si mai des paralelipipedicd sau bitronconic, (fig. 52, I). Tot cu
arceriulud din cand in cand se trage coasa spre a-i jndepgra Inalul care
mleste coasa. Malul se compune din praf de pe firele de fan, care,

amestecat sau muiat de seva fanului, se aseazd pe coas si-i ingroas
gura. De mal arceriul se terge cu o peticti sau cdrpd
pe care cosasul o tine in brau.
Gresia se tine intr'un toc sau tioc (fig. 52 J), fdcut in
intregime din lemn, cu ureche sau chiotoare cu tot,
sau are o ureche de fier (fig. 57).
Un alt soiu de tioc (fig. 58) este paralelipipedic, cu

Fig. 57.
un perete prelungit si inclinat, cci intmplandu-se
sa ptrund apa prin fund din cauza vreunei crpdturi sau a sdrunco 5ezdtoarea, 11, p. 149.
(2) De aceea se face o legtur cu Inteles adinc Intre brahat i batere
coasei, cnd se zice :
La toat casa
Bate coasa,
Numai la mine
N'are cine!
www.digibuc.ro
128
cinelii, s nu se preling pe picioarele cosa5ului. Tiocul se poart

la spate atrnat de un bat, cu doua ramuri, ce sta infipt in bru (1).
Mai inainte, cnd tocurile nu erau iscodite,
cosa5ii purtau boalce, niste olite sau mo5oiace,
chiar doniciore.
5i
In tocuri se afl ap ca s tina gresia totdeauna umedd, iar ca apa sd nu sail de

smuciturile bratelor, tocul este umplut cu
paie sau cu iarba.
Acestea se pot spune despre coas, care serve5te la cositul pnilor 5i al nutreturilor. Pen-
N.Wonerre.4rAwry;,--
tru grne insa, mai in totdeauna coasa mai

are un cdrlig sau buhaiu (fig. 52 C. 3) care
ce compune dintr'o vrgutd cu un clenciu la
vrf, ce se leag de toparaie
prin doua ate, cloud cheotori:
cea de jos 5, 5i cea de sus, 6.
Alteori se pot pune 5i doud
carlige la coas.
\\
Prin unele Parti din Oltenia
coasa cu crlig se nume5te
\i coasd impiedcatel (2). Prin
aceste parti crligul e legat

de coporie prin trei locuri
(fig. 59, I, 2, 3). Unghiul ce-1 face crligul cu coporia este mai mare sau mai mic, dupd cum 5i
pnea este mai mare sau mai mica. Legturile sunt
de &Irma, caci ata se taie sau se rupe.
In loc de carlige intlnim adesea pusa la coas
dela care cositul se nume5te 5i
o hreapcei (3),
Fig. 59.
hrepcuit, -- care nu-i altcev dect o mica greblifd (fig. 52), care face sa i se dea coasei 5i numele de coasa cu
greblifd sau greblufd.
Fig. 58.
(1) Dup cele vzute in jud. Muscel.

(2) Din Boureni, jud. Dolj, comunic de d-1 N. I. Dumitrascu ; Hreapcu noi
n'avem, [cum de altfel se afla prin jud. Mehedinti], ci numai coasa impiedecat.
(3) Din Nemtisor, jud. Neamt, comunic de d-1A. Moisei : hreapcd, o nui
strmb asezat la coas, ca s aseze ovAzul spic la spic si I-Al:Wing la rAdAcia.
www.digibuc.ro
129
Crligul $i grebla au de scop sd desfacd din peretele holdei numai firele pe cari coasa le va tl, sd le strng'd mnunchiu
le culce spre stnga, spic la spic ori rdcind la rdcind, spre a
pute mai In urmrt s fie legate cu u$urint i cu rndueal.
Cnd cosasii merg la cosit pe departe, coasele, adecd pnzele nu-s
puse la copori, ci stau intinse pe aceasta $i legate cu at.

Sporul cositului std in voinicia cosasului, dar $i in felul coasei,
care atrn dela calitatea otelului $i dela chipul bdtutului. 0 coas
rea, orict de mdiestrit ar fi bdtutd, tot rea rmne, de unde a
rmas chiar zicala celui ce nu vrea sd se indrepte : 11 bate ca
pe-o coasti rea, dar de geaba !
Sunt ins me$teri cari $tiu s aleagA coasele ; sunt oameni cunosatori cari cumpAr pentru altii ; In ce le st ins me$tesugul,
ca babele ecu descnteei nu spun nimnui, cci cu aceasta,
captd
cte
cev
pentru
cinstit
ori
pentru lule.
cele,
Unii, spre a veda daca o coas este bund sau rea, scuip pe
arcan si peste scuipat pun un paiu cruci$ pe coas ; dacd paiul se
indreapt dealungul arcanei, spun c-i bund coasa.
Altii zic cA o coas bun trebue s dea la lovire un sunet subtire $i prelung. Trgand pe gura ei cu o piatr, coasa trebue s
lase scntei cari s se lipeasa de dnsa, iar nu sd se impr4tie (1)
Sunt $i mesteri cari dinteo coasd rea fac una build' de fricd ! :
o apucd mniosi, o trag la tocil, o bat, o ascut, o trag din nou
la tocild, o muncesc in fel $i chip, $i coasa trebue s-$i vin odat
i-odat in minte ! (2).
Din coase vechi, rupte, gospodarit 1st fac custuri.
3. Spicele de gru, fiind culcate la stnga spic la spic i cotor

la cotor, alatuesc o brazd cosit pe miri$te. Prin unele prti aceast
brazdd se nume$te polog (3).
Prin allele, tot din tinuturile de sus ale Moldovei, i numai pe
uncle grtil se secer rar, poloagele obi$nuite fcute cu secerea se
numesc meinunchi.
Pe miri$te sau pe cositur, brazdele sau poloagele a$teaptd 0E1'1

se leagd.
Prin. Ardeal se crede pe alocuri cd dupd ce se isprdveste o hold
(1) Culegere din Golestii-Badii, jud. Muscel.
(2) T. Pamfile, Industria casnicd la Romdni, p. 142.
(3) Al. Vasiliu, op cit., p. 205 : polog, ovazul, graul sau orzul dat jos cu coasa,
9
T. Pamfile, Agricultura la Romini.
www.digibuc.ro
130
de cosit, seara, cosasul trebue s-$i ascutd Iridat coasa, cAci astfeI
ducnd-o In spate cutre cas, se cldtoreste dracul pe ea (1).
CAPITOLUL V.
Legatul si adunatul snopilor.

1. Poloagele secerate sau brazdele cosite stau pe miriste sau cositur pn cdtr sear, cnd se leagti, sau se mrejuie (2), adec se fac
snopi. Aceasta se Intmpl numai dacd sunt uscate ; dac sunt Ina
verzi, fie din pricina buruienilor, fie dintr'a firelor, ele se las 'Anal
se usucd bine, calci legndu-le astfel, ele nu se vor rnucez1 $i nu se
vor aprinde nici In snopi.
In orice cazt un du$man mare al poloagelor $i al brazdelor este
furtuna care Impr4tie si ploaia care ticl ; arnandoud cer o munc
nou, intorsul poloagelor sau brazdelor de partea cealalt.
Legarea snopilor se face cu legdtoarea, pl.legtitori,sauleglitura,
pl. legtituri (3), pentru cari la secerd se las o vetrisoard sau un
petec, nimit si pdrtal nesecerat, pe unde-i pnea mai mare $i mai
In putere, spre a se smulge, scuturnd trna de talpa piciorului,
sau secer, cnd pnea e prea inalt, ca la ovAz (ovsc) sau secar.
Pentru o legtur se ieau (fig. 60) dou mnunche, se pun spic la
spic $i se rsucesc cum arat B din figur si apoi se altur mdnunchile, rmnnd partea spicelor rsucit la mijloc, Intre paie.
Legtorile le fac cei bdtrni, brbatii mai ales, ca s se scuteasc
de durerea de sale a seceratului. Fcute din vreme, legitorile se
ud cu ap si se Invelesc cu poloage (fig. 60, A), ca s nu se
si s se rup la legat.
Cnd pnea e prea mic, se fac legturi din trei, adugndu-se
usuce
la B Inc un mnunchiu astfel : se rsuce$te partea cu spicele celui

de al treilea mnunchiu irnprejurul unui mnunchiu al legtoarei in
cloud, se desface In dou acest din urmd mnlinchiu $i prin deschiderea aceasta se petrece, se vr cotorul mnunchiului al treilea $i
se intinde usor.
(1) Comunic. de d-1 P. Ugh?.
(2) Comunic. de par. Fl. A. Drghici, corn. Principele Ferdinand, jud.
Teleorman : a mrejui, a lega un snop fie de cereale, fie de nuiele, nu cu toat
inima, ci mai mult a lene.
(3) Culegere din corn. Voicesti, jud. Valcea, comuuic de d-1 I. N. Popescu.
www.digibuc.ro
131
Cnd pnea ta nu-i bung de legatori, smulgi dela vecin si pentru

partea smuls ii pui un polog sau mai multe din pnea ta. Supg.rare nu poate fi !
Cnd nici pnea lui nu-i bung, iti faci legatorile intr'alte bucati
ale tale si le duci unde trebue cu sarcizza, cu spinarea (in sarcing
si pe umeri) sau cu carul, ori, In sfrsit, iti legi snopii cu leggtori

de liiptagei (1), smulgnd-o, impreunnd firele dela vrf ale celor
(1) Numele nu-I aflu In Z. Pantu, op. cit.
www.digibuc.ro
132
cloud mnuche, $i rasucindu-le, ca sa nu se desfaca. Acest soiu de

legatori se face mai intotdeauna odata cu legatul. Legaturile de laptug sunt rele, cad pan la cAratul snopilor se usuea $i se rup
multe din teinsele.
Prin unele prti din jud. Do lj, cele dou manuchiuri ce alcatuesc
legatura se numesc chite, sing. chit?". Tot pe aici, cnd legaturile
nu se pot face din pane, se fac din orice dudii, singur sau amestecat cu pane, precum ar fi blurut, cicoara i saraceatta (laptuga).
Cnd se aduna (se aduc sau se strang snopii) la un loc pentru

claie, ii apuc de legaturi, de langa innodatura i trindu-i cu co-
toarele innainte pana acolo unde se face claie. Celor ru legati le

iasa nzatele, adeca se desfac (1).
Prin alte prti, legturile se fac si din mohor, iar prin partea de
sus a Moldovei se folose$te chiar $i rogozul.
Legatura intinsd pe pamnt (cea de laptuga este apasata" pe capete cu picioarele, ca s nu se desuceascd), ca'n B, poloagele se
aduc cu bratele si se pun pe dnsa. Cnd snopul e gata, se apuca

legtoarea de capete, poloagele se strng, unul din capetele legatoarei se rsuceste pe langa cellalt $i se supune sub legtoare, cum
arata C Barbatii leaga snopii, fiind mai voinici ; sunt ins i femei
barbate cari nu se lash' !
Daca snopul legat se va strange a doua zi,
avnd nevoie s
se mai usuce,
se ridic in picioare, cum arata D (2). Tot astfel
st singur, ori mai multi alturi, de ameaza, ca sa faca umbra truditilor.
Prin Ardeal, snopul se mai numeste i pils (3).
Cu privire la unele sate din Oltenia mai pomenim urmtoarele :

Dupa prnz (orele 10 a. m.) sau dupa namiaz (9), se leaga in snopi
sau sztopii,
grad se pune in totdeauna in legatur cu spicul spre
apus ca sa nu-1 fure vntul (5), de unul, daca sunt putini pe pos(1) Pentru Boureni-Dolj, comunic. de d-1 N. I. Dumitrascu.
(2) Gacitoarea snopului va fi prin urmare (Govorei, op. cit., p. 346):
Am un om mic gros $i scurt

Si strns pe Ing p'mnt ;
sau :
0 sut de frati,
Intr'un bru 1egati.

(3) Viciu, op. cit., p. 65 :
secerat si legat pprip.
(4) Se pronunt namgniaz (gn francez.) (Nota comunic.).
(5) In deobste cu spicele dincotro bate vntul.
www.digibuc.ro
133
tatd, sau 2-3, mai ales bdrbati, cnd sunt mai multi. Dup legare
Ii pun cu spicile in sus, in picioare, spre a se coace mai bir.e. Dac
sunt copti, Ii trnteste cu genuchele.
.La legat vede stpnul locului, cci el intotdeauna leagA snopii,
firele rmase pe urma secertorilor [$i strig] : U ! mi ! v'ajung
tdunii ; tunii dupa urmd v'ajung !
Snopii se pun cu spicele in sus s se usuce, sau pentru umbr,
la care se pune ori copilul mic, ori urciorul, boata sau butoiasul
cu ap (1)
Legarea brazdelor cosite se face la fel, cu deosebire c in loc de
a se lu polog, ori mai multe poloage (cte se pot cuprinde la olalt in brate) $i a se asez pe legtori, se ieau parti din brazde
si se pun de se leagA.
Prin unele sate din jud. Dorohoiu, brazdele se aiun cu grebla
rostogolindu-le, rcndu-le ca un sul de pnzd, dup care se leagd
cum am ardtat mai sus (2).
Prin jud. Muscel, poloagele dobndite prin coas se pellesc,
adecA se fac pale cu ajutorul furcii si apoi palele se leagg in snopi.
2. Treisprezece snopi alctuesc o juratate ; deci se adund la un
loc, apucandu-i de legturi i trindu-i pe miriste pand la locul unde
se va face jumAtatea. Cei prost legati /aid pe drum, adec se desfac.
Plodurile duc cte un snop, femeile cte doi, iar cei cari cu adevrat pltesc mmliga, duc ate patru : doi in mni i doi subsioar.
La fcutul jumttilor se pune un snop jos ; in fata lui, spic

peste spic, se pune al doilea ; al treilea se arazd de-o parte, peste
spicele celorlalti doi, iar al patrulea In fata acestuia, peste 8picele
tuturor ; apoi 5 peste 1, 6 peste 2, 7 peste 3, 8 peste 4, 9 peste 5,
10 peste 6, 11 peste 7, si 12 peste 8. Al 13 lea se pune ca vtirf

jumtlii cu spicul in partea dincotro bate vntul, cci in aceast
parte este mai greu $i prin urmare nu-I poate umfla (infoi) i da
jos. Jumdtatea-i gata, cum arat E.
Cnd bucata este ingust, jumttile sunt departe unele de altele ;
dac bucata este lat, jumttile se mai apropie. Ca s fie, mai
trziu, cratul mai lesnicios, jumdttile se fac in acest caz eke doua
aldturi, Cate trei, patru ori, in sfr$it, cum socoteste gospodarul.
(1) N. I. DumitraKu, pentru localitatea citat.
(2) Culegere din 1-1nte$ti-Dorohoiu.
www.digibuc.ro
134
Doted jumtti alcdtuegc o claie, care este o unitate de masura

pentru pnea secerat : Am 70 de cli pe Bzu $i 13 clAi pe Valea-
Mtului, adecd 140 de jumtti inteun loc $i 26 intealtul.

Unii gospodari fac jumttile din 17 snopi, avnd In loc de 3
snopi cte 4 pe lature, dar rareori ; altii din 21 de snopi, Inca
mai rar. Unii le fac din 14 snopi, punnd unul dedesupt, peste care
se a$eazA 1 $i 2. Pe vreinuri ploioase, zice ornul, in chipul acesta
in loc s putrezeasc doi snopi, putreze$te numai unul ; adevrul
grde$te altfel
in loc s dea jitaria jitaralai cte an snop dintr'o
claie ori din cloud cli, adecd unul din 26 sau 52, d unul din 28
sau 56 $i astfel se Imbogfe$te !
Prin unele parti din Bucovina, pe unde rareori pinea se leaga
in snopi, jumtatea de claie are 10 sau 20 de snopi. Prin prtile dela far,
la ses,
jumtatea de claie const in totdeauna din
15 snopi (1).
Prin prfile Moldovei de sus snopul de-asupra se pune cu cotoarele paielor in sus $i cu spicele In jos, rsfirate in patru prti.
El se nume$te pope!".
Prin jud. Muscel jumdtatea se nume$te picior ; picerile au cte

13 snopii, din cari cel de sus se nume$te magar (2). Tot astfel se
nume$te i prin jud. Vlcea ; pe aici, mai inainte, picerile se fceau
din 15 ori 17 snopi (3).
Prin jud. Gorj, claile (4) se numesc ceirstace (5). In Dolj insa
avem ceirsta alctuit din 9 sau 13 snopi a$ezati in regula (6);
li se zice ceirste, crstti, spre a denuml jumtatea sau claia (7).
Prin jud. Dolj Intmpinm adesea crste alctuite din 7, 9, 11 sau 13
snopi ; patru crste alcdtuesc o claie (8).

(2) Culegere din Golestii-Badii, Muscel. Vezi i Vie* agricold, I, p. 88.
(3) Comunic. de d-I. I. N. Popescu, pentru Voicesti.
(4) D. Dan. Straja, p. 45 : Mai adese se adunA pnea cea albA in cdpite
numite cldite (de sigur c de cositur).
(5) Datn, Terminologie, p. 56.Nu stim ce ar fi stoave, clai, stoguri (Viea(a
agricold, I, p. 89).
(6) $t. St. Tutescu, Taina luia, p. 96.
(8) Pentru Boureni, comunic. de d-1 N. I. Dumitrascu. Tot d-sa ne mai trimite :
< 9 10-11 12 13 si mai ales 9-11-13 snopi formeaza o crstd; al trei sprezecelea este mdgar; il pune cu spicul mai jos spre apus, ca s.t nu se
desfac carsta i s nu se ude ceilalti snopi cnd plott ; cloud clirste [fac]
un picior; 2 picioare (dott picioare nu se zice niciodat), o claim
www.digibuc.ro
135
Prin unele prti, jumttile sau picioarele se numesc cldife (1):

prin altele, din Oltenia, li se zic petife i cuprind fiiecare cte 14
snopi (2).
Prin Ardeal, jumatatea se numeste cruce si are 17 snopi ; cel de

deasupra este botezat popei (3).
Prin unele sate din jud. Iasi, precum In satul Romnesti, am vzut
nume ce-I poart obisnuiteIe jumtti, cu snopii pusi nu in
patru prti ci in trei prti, avnd prin urmare 7, 10 sau 13 snopi

de claie.
Dela aceste chipuri de a face cldi sau de dal (4), plugarii

nostri se Indeprteaz foarte rar ; numai rareori se pot vede pe
o miriste cte trei snopi pusi cu spicele unuia peste ale celuilalt,
fcndu-se aceasta numai in cazul cnd snopii mai au inc nevoie
de a se svnt sau us6. Alteori si mai ales pe mosii mari, dupa
cum am vzut pc Brgan i prin jud. Brila, un rnd de snopi dela
o jumtate nu este simplu, ade6 snopii nu stau unii peste altii,
cte unul, ci unii peste altii cte doi alaturea ; deci la acest soiu
de jumtti, crucea de jos a jurngttii nu va fi compus din
4 snopi, ci din 8 si prin urmare o jumtate nu mai are 13 snopi,
ci 25.
Tot pe mosii mari, de pe cari snopii se vor car de-a dreptul la
treier si unde prin urmare nu se vor mai face cli sau stoguri, snopii
se adun chiar pe miriste in mici dill de cte 100 de snopi in
mijlocie, att cam cat se poate 1'116'1.6 cu carul dintr'o singur
In sfrsit secara, avnd paiul inalt i snopii ei fiind prea lungi,

ate odat nu se poate asez in cli ca si celelalte grne, Oci o
astfel de claie s'ar drm ; de aceea snopii ei se pun rezemati unii
de altii, n picioare, adec cu spicele in sus, cte 5-6 la un
loc (5).
3. Dintre unelte, am pomenit mai sus, cnd a fost vorba de legatul brazdelor de pane cosit, de grebl si de furc.
(1) Vieata agricoli, I, p. 88.
(2) Iclem, p. 1008.

(4) Pentru Boureni-Dolj, comunic. de d-1 N. I. Dumitra$cu.
(5) Vzute in Ciocani-Tutova.
www.digibuc.ro
136
Grebla fig. (61) are o coadd i doi craci imptinati Inteo lozb
ce cuprinde, asemenea lmpnati, un numkr de dinti de lemn.
Fig. 61.
Furcile se fac din lemn tare : gdrneafd (stejar), ulm, frasin, corn,
alun, . a., care trebue s fie si mldios. Nuiaua cu ramurile trebuincioase se taie de verde, se pune la Indoit Intr'un jug (fig. 62)
si primvara se lucreaz. Furca (fig. 63) are coada putin curbat,
iar coarnele, cloud sau mai multe (fig. 65), sunt curbate si cu var.furile ascutite, ca s poatil ptrunde prin pale.
0 furcd mare se numeste furcoiu sau ciolpdu.
II
11
r\
r
Fig. 62.
Fig. 63.
Fig. 64.
Fig. 65.
Fig 66.
Pentru paie mrunte si pleav se IntrebuinteazI o furc cu ref e,
numit lingua
Alt soiu de furci sunt fcute de lemnari de meserie (fig. 66) ;
ele ins nu sunt ask de trainice, deoarece nu-s dintr'una, adec
dinteo bucat, ci din trei buati sau mai multe, dup nurnrul coarnelor ce le au.
www.digibuc.ro
137
0 furc cu coadd $i coarnele drepte (fig 64) poart nurnele de

teipoiu. El cuprinde in coarne, nu pe coarne ; cu el se ridia sus,
nu in lturi. Un tpoiu cu coad foarte lungia se numeste vcir far,
iar unul de mijloc tunchinar.
Colta este o furc de fier, strmb, cu care se trag paiele acute (1).
4. Mergnd pe nisipoasele sau pietroasele cost* ale Dobrogei,
ori privind $i tarinile de dincoace de Dunre inteun an secetos, vom
vede aproape pretutindeni, in loc de jumtti $i clai, niste movilite
cari seamnd cu cele de fan. Ele cuprind cositura de pane $i se numesc porcoaie, cpite sau altfel, dup cum vom vede cnd va fi
vorba despre nutreturi. In aceste imprejurri, legatul in snopi nu
se face, fiindc a$a s'a apucat,
un obiceiu vechiu adus de lipsa
bratelor sau de oveiz mai ales, care, fiind prost, nu poate s se
bucure de o muncA mai rnduit.
Pentru a face cpitele, se foloseste furca si grebla ; cu furca se
iea din brazde cat se poate $i se duce la locul unde trebue s se
facd porcoiul, iar cu grebla se adund firele cari au czut din furcd,
pe acele ce nu s'au putut lua cu furca $i pe acele imprd$tiate de
vnt sau de coas, cu prilejul cositului.
Fcnd cositura pe vremuri bune, se risipesc o multime de spice
$i apoi indestul de multe putrezesc sub cpit, cnd aceasta a fost
fcut pe pmantul ud sau pe timp ploios.
5, 1ntovr$irile despre cari am pomenit la prsit, clcile,
le
intlnim $i la secere, cu toate c mai rareori. Trebue insd sl reproducem pe de-a'ntregul felul prea frumos cum in unele prti din
Ardeal se face claca ce poart numele de pana sau cununa graului :
Pe la poalele Muntilor, fiecare stean cnd termind cu seceratul,
impleteste din spice o frumoas pan sau cunun pe care cu mn_
drie o duce acas. Cu ocaziunea ducerii cununii toti cari au ap
la indmn 11 ucl. $i chiar $i copilasii alearg dup el cu donitele
cu ap.
Cununa se atrn de pe peretele deasupra mesei $i cnd gazda
casei a isprvit cu smnatul grului, o implanta in capdtul pmntului, unde a tras cu plugul cea din urm brazd.
Cea mai mare veselie impreunat cu pana graului este aceea,
cnd vreun frunta$ din sat a acordat claca jocului pentru o zi la
secere.
(1) Cfr. T. Pamfile, Induslria casnicil la Romni, p. 143-4.
www.digibuc.ro
138
Fruntasul in timpul ecerii chiamd pe capele,si i le aratd ziva in

care doreste ca s fie claca. Impresara clacii, cdpelesii, vtavul jocului si mai multi feciori pleac cu lutarul prin sat. La fiecare
poart unde e fatd mare se opresc i joac, iar cdpelesii intrd in
cas rugnd pe OHO sd binevoeasc a o lsk la claca jocultd.
Numai cnd s'a intmplat vreo nenorocire in familie, refuzd printii
invitarea.
A doua zi inainte de rdskitul soarelui, feciorii pleacd cu lutarul la casa fruntasului, care merge cu ei la camp si le arata
holda.
In acelas timp sosesc necurmat din sat fete, neveste si bdrbati la
holdd, unde se insir pe cke un spat anumit spre a-1 secera si acel
spat se numeste postate. In fruntea postatei e unul din cdpelesi care
conduce pe secerritori, ldutarul se preumbld cntnd din vioar dela
un capdt pand la celdlalt al posttei, iar clusarii joac, pe cnd fetele si nevestele, acompaniate de brbati, cnta secernd, luck se
clatind frunza In codru. Tof i clcasii sunt imbrdcati In haine de
sarbMoare.
In ziva clcii, in curtea fruntasului e o mare miscare ; toate finele si muierile oamenilor sdi de casd sunt ocupate cu gtitul mncdrilor, cu pusul meselor, cu mturatul si udatul curtii, hick nu
mai stiu unde le este capul, pentru ca s nu fie defdirnate de cla-
casi. Cnd nu mai este deck o postate de secerat si soarele se apropie de deal, fetele mai mestere se retrag la o parte si impletesc din spice pana sau canana pe care o ofer mernbrului familiei
prezent la hold si acesta o incredinteazd unui fecior sau unei fete
spre a o duce.
La plecare cldcasii se formeazd in coloane, cel cu pana inainte,
dupd el feciorii tinndu-se pe dupd cap, la mijloc lutarul si in
urm fetele si nevestele tinindu-se de peste mijloc. Cntecele si chiuiturile rsund, incit satul intreg il pun in picioare. Din toate
curtile ies cdsenii cu doniti de apd si aleargd pe u'it ca sA ude

pe cel cu cununa, care, cand ajunge acas, pare cd ar fi scos dintr'un rau. La poarta casei, deasemenea toti cei din curtea fruntasului II urld, twat curge apa ca valea de pe el, iar in pragul usii
It asteaptd stpana casei, care-1 stropeste cu apd dintr'un phar
Ii ddrueste un florin In piesd de argint. De aici stpana, insotita
de cei trei cdpelesi si de lutar, Il conduce In cas, unde dupd ce
www.digibuc.ro
139
au asezat cununa, II cinsteste cu cte un pahdrel de vinars, iar cel

care a adus cununa se duce sd-si schimbe hainele.
Masa e Intinsa In curte i in frunte sade gazia casei, iar la stnga
lui sd .insird muierile si la dreapta brbatii. Bauturile si mncdrile
sunt din cele mai bune i dup masd se 1ncinge prin curte haiddal
(jocul). Toti membrii farniliei, orict de mari boieri ar fi, ieau parte
la aceastd veselie generald ; ea tine pn dupd miezul noptii, cnd
gazda casei adunnd Imprejurul sdu pe clacasi, le inchind cte un
pahar cu vin, multumindu-le pentru bunavointa ce au artat-o de
a nu-i ocoll casa si masa si pentru rndueala ce au pstrat-o.

Cu aces-id solemnitate se termin frumoasa zi a zeitei Ceres, serbtorita In aceste tinuturi frumoase romnesti cu atta veselie
ordine minunuta (1).
6. In sfrsit mai trebue s pornenim i faptul, cd dupa sfrsitul

seceratului la gru, femeile btrne merg chiar pe bucatile altora,
adund spicele scuturate la secere. Aceste spice, btute mai trziu,
vor da grul din care dupa mcinare se vor face Wille, acele pAni
din cari preotul va sfinti anafora (2).
CAPITOLUL VI.
CAratul snopilor.
1. De obiceiu, dupdce toti oamenii si-au isprvit secerea, se del
drama jitarilor ca sd-si iea jittiria sau pcindeirital. Aceast voie

vine dela primarie, care are grij se opreascd pe cei ce se impotrivesc.
Lucrurile acestea insd se Intmpld numai prin acele prti, pe uncle

tarinile sunt uniform cultivate si pzite de catre jitari tocmiti de
dare Intreg satul. Cnd tarinile sunt prea Indepartate de asezrile
omenesti si prin urmare n'au nevoie de a fi pdzite, ori daca sunt,
( I) Frncu-Candrea, op. cit., p. 137-9.
(2) Culegere din corn. Tepu, jud. Tecuciu, comunic. de fratele meu Vasile :
( Spicele de gru rrnase se adund de pe cmp de babe (cari voesc sa

mearga cu orice pret in raiu!) dimineata pe nemncate, se bat cu totul, asemenea dimineata si pe nernancate, se spal, se rsnesc la rsnitd, se fac prescuri
si se dau popii,
toate tot dimineata si pe nemncate.
www.digibuc.ro
140
oricine i oricand dupd secere 41

poate aduce snopii acas.
Dui-A cum am mai pomenit, jitarii ieau de obiceiu din fiecare claie
plata jitarilor se d in bani,
cte un snop. Pentru aceasta ei trebue s tie, in fiecare bucatd

cte cli sunt. De aceea se urmeaz astfel :
Jitarii se a$eaz in lungul unei bucti din deprtare in deprtare
$i din vedere In vedere numr clile ; numr dela capdtul bucdtii
'And la sine $i spune vecinului, prin strigt, ct a aflat. Acest al
doilea adaugd la ctimea spus pe aceea ce o gse$te intre intiul
jitar $i dnsul $i totalul II spune celui de al treilea jitar ; acesta face
la fel spunnd rezultatul dobndit celui de al patrulea. Acesta, fiind
de pild la cellalt cal-At al bucdtii $i cunoscnd cte cli sunt in
bucatd, scoate din cea din urm claie partea ce se cuvine ca jitdrie.
Dac in bucatd au fost opt dal $i jumtate, el cld deoparte opt
snopi $i junatate. Dacd au fost treisprezece dal frd vreo $ase
snopi, cld $i dnsul deoparte treisprezece snopi fdr un polog.
Prin judetul Dolj, peindarul i iea pentru pndrit cte 1 3 snopi,
din fiecare claie (1).
Cnd se scoate jitria, lucru care de obiceiu se face inteo zi sau
doud, se zice cd se nurnrei jitria sau numird jitarii.
ieau jitria, dup
De obiceiu a douazi, jitarii vin cu cdrutele
care oricine este slobod sd$i incarce clile sale.
Jitarii i adund jitria la un loc, o trier, in deob$te vnd la
olalt ceeace au scos $i folosul Il Impart. De obiceiu ins, pzitorii
tarinelor, ccei dela gardu' teni, fiind Tigani, sau oameni fit-A
multe rosturi, i adun jitria pe la cri$me, unde trier $i cu ceeace
scot pltesc datoriile pe mncare $i mai ales pe butur, fcute din
primdvar $i 'And atunci. Si ceeace le mai rmne, Impart.
2. Cratul snopilor, caratul de suopi sau ceiratul pnii se face
cu carul (2). Carul, ceiru(a, ghiociui, harabaua sau arabana este
prevhut cu corlate
(fig. 67), cari se
alcdtuesc In chipul ur-
mtor :
Le pune pe scaun $i pe vrte j cte dou reteveie groase sau dou

scnduri, asemenea groase, bine intepenite. Pe dnsele $i in ni$te
culcuwri se a$eazd doi drugi, cari pot fi i cloud scnduri groase,
(1) Comunic. de d-1 N. I. Dumitrwu.
(2) Pentru alctuirea carului, vezi T. Pamfile, Industria casnicd la Romani,
p. 128 i urm.
www.digibuc.ro
141
puse vertical, pe liing mnuse. Peste acesti drugi, si de-a curmezisul
lor, se pun alti doi drugi, aproape de capete, cari ies cu cte un
metru de o parte si de alta a carului. Acestia din uring, impreuna
cu perechea de desubt, alcdtuesc adevaratii drugi, avnd forma
unui dreptunghiu, cam de patru ori mai mare in suprafat deck
pomostirea carului. Pe alocuri, drugii se mai numesc si oplene (1).
Drugii stint gduriti cu sfredelul din distant in distantd si in

aceste gluri se pun niste bete numite pretce sau prece,putin mai
lungi ca un stnjen. Aproape de capete, pretcele sunt legate cu funii
de cnepd sau de teiu. Funia este legata de o preatcd, trece la
alt preata vecin, este dat pe dup dnsa si astfel merge la a

treia si mai departe, pn ce ajunge din nou la preatca dela care
a plecat.
In loc de a fi legate cu funii, pretcele sustin cte odat un drept-
Fig. 67.
unghiu fcut din lemn, care are niste gauri simetrice cu cele ale drugilor, si in care intr pretcele de o palmd. Alteori, in loc de funii se
folosesc rmurile unui corcdn sau vita lungi de leiuruscei sau relu-
ruscei, vita de vie slbatecd.

Drugii, pretcele si legkura lor alcAtuesc la un loc corlatele, sau
cum se mai numesc in unele prti din Tara-Romneasc, peitulul
ce are teru,si.
Prin jud. Brdila cei doi drugi lungi se numesc Idtura,si, iar celor
doi mai scurti li se zice inainta,si.
(1). A. Gorovei, Cimiliturile, p. 102: cimilitura corleei V a coplui: Am
patru frati, pe o mnee de cojoc b'gati i toti beau tutun cu lulelele.
www.digibuc.ro
142
3. Pe pomostinea carului se pune o rogojina ori mai curnd un

tolicd, care s opreasc pierderea grauntelor ce pick' din
ol sau
spicele sfaramate cu prilejul incdrcatului.
La incsarcat trebue doi oameni : unul va merge pe jos ducnd

boii de funie dela claie la claie $i va svarli snopii in car, iar al
doilea, cel din car, va a$eza snopii. Cel dintiu trebue s fie mai
cu seamd voinic ; cel de-al doilea este mai ales mester.
La inceput snopii se aruncd printre pretce. Cnd ins clditul in
car se urca, ei vor fi aruncati pe deasupra funiei, lucru care cere
multa putere. Aruncarea se face cu un tdpoiu.
Me$te$ugul incdrcdrii std in a$ezarea snopilor astfel ca s poat
incdpe cat mai multi. Ei se pun cu secertura in afard, rzimati
sau prin$i in pretcele corlatelor ; funia are tocmai scopul de a tined
pretcele drept in sus $i a nu le Idsa sd se apiece de greutatea snopilor.
Se poate intampl Ca' indesnd snopii in pretce, sd nu se pdstreze cum-
pna dreaptd, $i astfel carul s se lese sau sd se aplece inteo parte

mai mult, pricinuind adeseori, $i mai ales pe locuri povarnite, rsturndri cari sunt cunoscute cu un nurne glumet moriscd.
Cnd carul este bun $i boii sunt voinici, snopii se pun, un
rand ori doud $i deasupra corlatelor, peste vrful pretcelor.
Cu carul astfel incrcat, omul pleacd la arie.
4. Cnd pnea a fost cosit $i cnd cositura n'a fost legatd in
snopi, ci a fost fcut porcoaie, se card cte odatd tot cu corlatele
pe cari le-am vzut mai sus. De cele mai multe ori ins, drugii au
In loc de pretce la fiecare colt cte o tepusii, fepdruie sau MINIde, lung cam de patru palme $i ascutit la vrf. La cei doi drugi
lungi, li se pune Cate o tepu$d $i la mijloc, in dreptul crucii.
Drugii cu tepu$ele alatuesc un tot care se nume$te tepuse.
5. Cnd se card snopii, agricultorii sunt cu mare bgare de seamd
la locurile de sub dal. Dacd afld acolo gduri $i musiroaie de ;soared, este semn cA iarna viitoare va fi foarte grea (1). In Bucovina,
despre ace$ti soareci se crede Ca' ei isi adund pane pentru timpul
iernii in 12 misune. Dintre aceste mi$une insd ar fi numai cloud.
ale lor, pe cari le afld ; celelalte 10 insd, nu (2).
(1) Dat. $i cred. Rom. din VArlezi-Covurluiu, Icomunic. de d-1 1. N. Val-lezeanu.
(2) D. Dan, &raja, p. 45.
www.digibuc.ro
143
CAPITOLUL VII.
Crditul.
1. Cnd vremea cdratului se apropie, agricultorul incepe sd se ingrijeascd despre locul unde trebue sA-si adune piinea, snopii sau
strtinsura (1). Acest loc se :iumeste drie, pl. aril sau drii mai pretutindenea, iar cAte odatd si arioiu (2) !barman (3), aritan (4), tarc (5),
nasadd (6), silli,ste (7) sau otac (8).
Aria trebue sd indeplineascd urmatoarele conditiuni :
Locul ei trebue sd fie neinclinat, adeca a,sezat, pentru ca la vre-
mea treierului sd nu fuga paiele la vale, cnd le vor purt caii in

p ici oa re ;
SA fie att de departe de case inat intArnplndu-se vreo primejdie de foc, sd nu fie amenintate asezArile omenesti ;
SA fie in btaia vntului, pentru ca dupd treier sd se poatd vnturd grdun/ele cu usurintd, lucru care nu se va puted face dacd aria
va fi ascunsd sau dosit inteun fund de vale.
Aceste cerinle, neputnd fi indeplinite de orice loc, fac ca ariile
sd fie adunate pe la marginile satului unde nu sunt copaci ca sd

opreascd vnturile. Acolo se card snopii, se treierd si tot acolo
ramn paiele, de unde se aduc la vite in sat cu carul sau cu
cosarca.
Cnd casele dintr'un sat sunt rari, gospodarii isi intocmesc ariile
prin grddinne bor.
(1) Frncu-Candrea, op. cit. p. 26 : Cnd una din cele dou tarini e samanat si oprit, cliiile de grail si de fn sau strnsura, cum se numeste ..., se
adun la suri, unde ierneaz vitele si de unde grul se aduce Imbltit acas.
(2) Comunic. de d-1 D. Petrescu, agronom, pentru jud. lalomita. Vieata agricold, III, p. 139 : Arie, arioiu, suprafata pe care se face treieratul cerealelor. Pe
alocurea este o diferint intre arie si arioiu, aria fiind nurnai pentru un fel
de cereale, iar arioiul o arie pentfu mai multe.
(3) Comunic. de d-1 M. Lupescu : harman, locul dela poarta tarinii unde
se treier pnea alLi cu cai.Din judetul Neamt, comunic. de d-1 A. Moisei.
(4) Comunic. de d-1 T. Popovici, Zorleni, jud. Tutova.Jud. BrAila si R.Srat.
(5) Nemtisor-Neamt, comunic. de d-1 Al. Moisei.

(6) Idem.
(7) T. Varcol, op. cit., p. 99.

(8) Viem`a agricola, I, p. 89.
www.digibuc.ro
144
Cnd vor treier cu masini, vor strnge mai multi la un loc, rdmnnd ca mai pe urm s-si care paiele acas sau la arie.
2. Arie nu se chiam numai locul pe care se treier, ci Intreaga suprafat cuprins cu ingrditurg. In fig. 68 avem abcdef aria cu
poarta In g, la drum. Cercul de ling poart este aria propriu zis,
fata de arie, fata ariei, fatarea, feitarea (1) sau feitarul pe care
se treieril si care are In mijloc un par, h.
Lng fata ariei, In i, j, 1, m, sunt snopii adusi dela cmp. Cealalt parte de arie este hotrit pentru smnturi de zarzavaturi,
verdeturi, pstAioase, cartofi, s. a., sau este prins cu pomi, dacA
nu Impiedica vntul.
3. Fata ariei i ctv loc de prin prejur, pe unde se vor pune

se
snopii, Ma-lane nelucrat primvara, adec nearat sau nespat,
las ca loc tare, loc &Vitt sau beitgarei. In ajunul cAratului, acest
Fig. 68.
loc se pra,se,ste, adeed se curt de buruienile cari crescuser pe el

si de gunoiul care din 1ntmplare se poate gsi.
Prii5itul, care se mai numeste si cureitil, se face cu o sapei datei
la prsit, pentru ca buruienile s fie tiate din fatei, adecd dela
fata pmntului, si nu din pmnt ; numai astfel pmntul rmne
neted si curat ca o fat de arie, neavnd gropi cari s'ar tocl si

la treier si-ar mcin trna, i ar umple astfel grauntele pnii de
praf sau colb.
(1) N. Psculescu, op. cit p. 30 i 333.
www.digibuc.ro
145
Prd$itul incepe dinteo parte, tdind incet buruienile si fdcndu-le

brazde pe margine ; in urmd se iea alt portiune ingustd $i se in-
cepe a se pr50, ducand cu sapa ceeace se adund, pang ce
se
dd
sau se ajunge de partea prdsitd mai inainte. Astfel se urmeazd pAnd

cnd intreaga fatd a ariei este curAtit.
De obiceiu gunoiul nu se iea de pe arie indatd, ci se lasd tot
acolo, imprdstiindu-se chiar la loc, ca sd nu se strice aria. Inteadevdr, cnd carul se yard in arie, el trebue sd trend de multe ori
chiar pe fata ariei ; in acest caz, roatele carului si copitele vitelor
ar strica fAtarul dacA 1-ar gsi neacoperit.
Luarea gunoiului se face de obiceiu tocmai in ajunul treierului.
Adesea fata ariei nici nu se mai prseste ; se coseste doar de bu-
ruieni ca sd se poatd trage carul la descArcat, prdsindu-se numai

locul unde se vor cladi snopii.
$i'ntr'un chip $i altul, dupd ce aria $i locul snopilor vor fi prsite,
gunoiul sau preisitura de pe arie se adund la un loc $i se card
afard. De cele mai multe ori, cand acest
gunoiu este curat, se scoate pe poartd in
drum cu ajutorul unei unelte, numite
traglei sau tragei (fig. 69). Aceasta se alcAtueste dintr'o scandurd cioplit dintr'un
butuc si cloud brate sau mauri de unde

se leagd tnjala boilor. Pe tragd se pune
un copil, ca s fie grea ; gunoiul se
strange inaintea ei (I).
4. Carul incdrcat cu snopi se trage
lngd locul unde trebue descArcat ; boii
Fig. 69.
SC
desjugd. Descdrcatul se
face snop cu snop. Dintre cei doi insi, cel ce descarcd $i cel ce
cleideste sau dureaed, celui dintAiu i se cere putere multd, mai ales
cand cel de-al doilea se va ridica cu cldditul in sus, trecnd peste
descArcdtor, iar clditorului i se va cere mult mestesug.
Snopii se elddesc in iri, suri, girezi, stoguri sau dell.
5ira, sura sau gireada are o bazd dreptunghiulard, una din cele
cloud laturi mici sau amndoud chiar putnd fi curbe sau jurnatate-circulare. Cele patru fete din afar ale surii se formeazd din
snopi pusi unii lngd altii $i unii peste altii, cu cotoarele in afard
$i cu spicele in lAuntru. Prin mijlocul $urii, snopii se aseazd cat mai
indesati, ca sd se dea o tdrie cat mai mare $urii.
(1) Vezi T. Pamfile, Industria casnicd la Romlini, p. 158.
T. Pamfile,Agricultura la Rom5ni.
10
www.digibuc.ro
146
Cand trupul $urii s'a inltat pan pe la 1--11/2 stnjeni, I cepe

s i se fac streina, dela care porne$te in sus coanza. Stre$ina se
alatue$te dintr'un rand de snopi cu spicele in afard $i mai ie,site deck partea secerat a snopilor. Pe milsura ce clditul se inaltd, snopii
pu$i cu spicele in afard se trag tot mai in launtru, Ora se ajunge
sus, unde se a$eazii un singur rand de snopi cu spicele in partea
dincotro bat vnturile mai cu temeiu.
Aceast $ir are prin urmare patru fete verticale formate din
partea secerat a snopilor, spre a ferl spicele de vite $i de frecaturi
(atingeri), $i doud oblice, cu spicele in afard, spre a face ca ploaia
sa se scurgd cu u$urint 'And pe strea$inI $i de aici jos, in afar-A
de peretii $urii (fig. 70). In sfr$it, mai pot aved $i o inftiore
mixtd.
Stogul are baza circulard $i se compune de obiceiu din cloud prti :
Fig. 70.
una cilindricd format din cotoarele snopilor, care se nume$te piept,

i alta conic, deasupra celei dinti, formatd din spicele snopilor
$i care se nume$te yell sau coamei (1) (fig. 71 C). Alteori stogul
este conic aproape, ascunzn-
Efl
13
Fig. 71.
du-si toate spicele (B).

Formele mai mult sau mai
putin regulate atrn dela
prevederea celor ce cldesc.
Unii gospodari i$i croesc $uri
i stoguri late, socotind cd vor aved cu ce sd le inalte ; curnd ins

vdd cd n'au snopi de ajuns $i atunci se grbesc sd le fac partea
(1) Culegere din ilinte5ti, jud. Dorohoiu.
www.digibuc.ro
147
de sus, ca s nu-i apuce ploile (CU snopil

aded cu dn$ii
impr4tiati,
cu $ura far vArf.
Oricum, o $ira sau un stog nu cuprinie dect snopi din ace la$
soiu de pane. De pilda, dacd un agricultor are numai orz $i ovz,
iar din gru n'a putut scoate dect 8 chi, pe acestea din urrnd le
face la un capt al $urii, grdmadd : gia, fac din ele o gointiltea(
pe care, se Intelege, va treierd-o deosebit.
Cositura, dacd pnea a fost cosit, se face $i dnsa in arie,
dar mai des stog, ins aceste stoguri sunt mai putin Mahe dect
stogurile de snopi.
Prin pdrtile muntoase
; V:
-`
o ,.r
, /
.
ale Moldovei de sus, precum se intampld in jude-
\
!,
tele Neamt $i Suceava, pen-
.. "1./
: ;(/
:
!!
truc ovzul n'are vreme

"(1 ".
ca s se usuce Indeajuns
pe cmp, se face, dupd ce
s'a cosit, surd cu ocnit
Fig. 72.
(fig. 72), btndu-se trei
furci in pmnt, punnd un lemn lung pe deasupra $i rezimnd pe
acestea allele, de o parte $i de alta. Astfel se alcdtue$te un fel de
prism triunghiular culcatd pe o fatd. Pe cele cloud laturi se pune
ovzul. Btnd vntul pe de desupt, cositura se usucd, iar sdmnta
din spic dobnde$te o culoare glbue foarte frumoasd.
Dac ovzul este fcut
=-
/ j sr sl
, I
"
snopi, se alctue$te tot in
surd cu ocnitei in chipul un.
pun mai multe

scnduri ca un fel de pod,
sprijinite in ter0, astfel c
mtor : se
Fig. 73.
vntul bdtnd prin $urd, usucd

snopii (fig. 73 In sectiune
verticald, longitudinal) (1),
6. Astfel pnea strns a$teaptd pnd cnd Ii vine vremea treieratului, luna lui August, fiind ferit de oamenii rdi $i de pasdri.
(1) Dup artrile d-lui D. I. FIrcsanu, conductor agricol la orfelinatul
l<Ferdinand din Zorleni-Tutova, unde chiar a aplicat aceste practici cu buna
reusit.
www.digibuc.ro
148
Mini le, gastele, ratele $i curcile sunt alungate cu gura, iar in potriva celorlalte pasari se pun pe suri sau pe stoguri niste bete
sau prajini in capatul cdrora spnzur un petec negru, o hain sau
o palarie veche, ori o cioara Impuscata. Acestea se numesc sperietori.
ate odata se fac chiar momdi, niste manechine din haine umplute
cu paie.
Prin unele prti, precum bunaoara prin Ardeal, gospodarii au un
soiu de aparate de lemn numite cdrditori sau ceirtditori; acestea au
mai multe spite, cari prin invrtirea rotii lovesc inteun clempus
intepenit in fusul lor, producnd scrthierea care are
de scop se sparie pasa rile (1).
Tot ca sparietoare pentru

pasari slujeste i morisca de
vcint care se face In chipul
urmtor : Se ciopleste o scanduric, ns in ash chip, luck
cele dou jumtti ale ei sa

nu fie in acelas plan. In mijloc
Fig. 74.
i se d o gaur, pe uncle se
vr un bat ca oshiac, acesta
fiind impdnat la un capat cu o pana de lemn sau cu un cuisor de

fier ca sa nu ias. In partea cealaIt are iaras un cuisor, intre care
se poate invrti morisca. Oshiacul morisci este crpat la cellalt
capat, spre a face locul unei scndurle subtiri sau unei bucati de
tinicha. Mijlocul oshiacului este gurit, iar in gaurd intr un piron
sau vrful ascutit al unui par.
Aceasta moriscd are cloud invrtituri : una a scndurii si alta imprejurul parului, caci scndura sau bucata de tinicheh dela capatul
o pus moriscai tine curnpna si se aseaza in directia baterii vntului.
Aceasta morisca slujeste de altfel si ca jucrie pentru copii (fig. 74).
(1) T. Pamfile, Industria casnic la Romni, p. 140.
www.digibuc.ro
PARTEA VII.
SAMANATURI FELURITE.
CAP1TOLUL I.
NUTRETURILE.
1. Prin nutret sau natret poporul intelege acele plante cari slujesc ca bran pentru vite In curgerea iernii, cum sunt : paiele de
cereale, hlujii sau cocenii de popusoiu, fnul, pringul, luterna s. a.
Cu Inteles mai restrns ins, prin nutret se intelege numai acele
plante cari prin cosire si uscare se pregtesc ca hran pentru vite,
pe vremea iernii.
Infatiserile cele mai de seamd sub cari se prezentd nutreturile sunt :
Feinul care este alcAtuit din felurite ierburi furajere si care creste
fard a fi smanat. La rndul su, fnul este si dnsul de mai multe

feluri dup esenta care precumpneste pe celelalte. Cnd fnul este
buruienos, adec atunci cnd cuprinde burtdeni, plante nefurajere,
groase, bdtoase, mari, se numeste lieredeu (1). Cnd are mult rogoz
sau susarcei (2), se numeste teif (3), sovar sau i se zice c-i rogozos
sau soveiros. Cnd fnul are fire de ierburi Matte si groase sau este
imbtrnit, se numeste colariu sau se zice c este beldios (4).
Printre soiurile de plante cari predomin cte odat la fn pomenim rogozul, un fel de stuf mrunt, pandsita, pa pura, stulzul,
sau stuvul, oschiga sau opsiga, stegIda sau stevia, trifoiul,
tipirigul, osal iepurelui,
a. (5).
(1) UricaKul, X, p. 402.
(2) Viciu, op. cit., p. 81 : pprcd, un fel de rogoz.

(3) Ibidcm: Of, pl. Nfori, fan ce arunc mult rogoz.
(5) De curiozitate urmeaza rostul fnului in vise : iarba verde insemneaza
sanatate i vieata lunga (un blestem greu este acesta : n'ai mai ajunge, sa
dea Dumnezeu, sa calci pe iarba verde!); brazde cu iarba, veacul omului ;
de esti flacau sau fata, te mariti sau te insori (altii zic ca-i bucurie ; al(ii
spun ca-i moarte); iarba cosit, supArare mare (E. N. Voronca, op. cit., 234 5).
www.digibuc.ro
150
Mohorul creste prin ardturi frd ca sa fie smnat ; cresterea lui

insd este ingduit numai atunci cand este destul de des, cnd a
crescut mohorul des ca peria. Aceasta se intampld numai atunci
cand sdmAndtura din artur n'a rsdrit de loc, cand a rdsrit prea
rug,
lucru care se intampld mai ales cu popusoii ; in acest caz
nu se mai muncesc. Ca smdntura s ias prea rard, presupune o
smnt rea, o secet aspr urmatd de ploi cu rost sau un innec cu
potmoliri sau mdlire, din care in deosebi rdsare mohorul.
Mohor se mai numeste, dup cum am vdzut, si amestecul de mohor
propriu zis cu popusoiu, ovz, s. a., care se las s creased in seopul de a-1 face nutret.
Pdringul, care se mai numeste si pering, perac, dughie sau meiu,
se ail si se seamn. Din bucata de pdring se lasd la cosit un capt
spre a se coace. Spicele acestui capdt se secerd, se bat si sdmanta
vnturat se pstreazd pentru artura anului viitor.
pdsatul sau meiul se coseste dupd ce i s'au secerat spicele.
(1). Cnd mlaiul este prea carat, adecd atunek cnd n'are mohor
p rinteinsul, se secerd ca si panea mrunticd ; dac cinevA are multi
snopi de mdlaiu, Ii treierd si scoate paie pentru vite.
Lucerna, lu(erna sau lutdrna a inceput a fi cultivat in anii din
urm. Aratul de inceput, cositul si toate celelalte munci se fac intocmai ca i la fan, cu deosebire c se repetd de cloud' sau mai
multe ori pe an.
Verde, luterna nu se dd la vitele cornute, boi i oi, rurnegdtoare
cdci acestea o milnncd frd a o mestec, lucru care pricinueste acea desvoltare de gaze, care aduce adeseori moartea animalelor.
Trifoiul se seamnd pe o scard Inca mai micd. Prin unele sat e

din Bucovina, se seamnd mutt trifolu ro,c amestecat cu iarba lui
Timoteiu (2).
Cnd vremurile sunt ploioase, iarba care creste pretutindeni, se

poate cosl si preface in nutret. Cand aceast iarb, in care de obiceiu predomind trbscotul, mohorul subfire i mohorul lat, are incd alte
feluri de ierburi si a crescut indestul de inalt heat se poate cosi,

poartd numele de duddu, cuvnt care prin pdrtile Moldovei de jos
insemneaz si : orice plantd furagerd verde (care se poate cosi), sau
uscat (cositd), in afard de fin (3).
(1) T. Pamfile, Industria casnicd la Romani, p. 243.
(3) Pentru Basarabia : Gh. Madan, Suspine: Dudau, iarbA mare amestecata" cu buruieni.
www.digibuc.ro
151
2. Fnul creste pe vile apelor, pe sesuri, de-o parte si de alta

a albiei. Aceste sesuri se numesc fnaturi, flinefuri sau
Fanul recoltat de pe aceste locuri nu este totdeauna bun, caci vdile
apelor sunt in totdeauna'primejduite de revrsri si de innecuri, cnd
fnul se mille#e, prinde mat i, se intelege, va mirosi a ml. Afara
de aceasta, vile apelor sunt in aproape peste tot strbtute de mici
geirle, viroage, iroage sau scursuri, pe langa cari cresc
fipiriguri i alte plante de balt
rogoaze, stulirii sau
cari nu-s bune in nutreturi.
Fnul creste si pe sesuri fr ap, cari nu se ail si cari se numesc
ciruri, sing. cir sau dell?? (1), sau ceairuri, sing. ceair (2).
Si unele i altele, aceste locuri se pasc cu vitele Vaud pe la Sf.
Gheorghe, cnd se inchid, adecd se opresc din partea vitelor, spre
a ave vreme cnd s creased fnul.
Prin urmare aceste intinsbri de fan se vor mai numl si islazuri,
pci,suni, sing. p&sune, suhaturi,
lazuri (3), plo,stine (4), sau
tabbn (5). Reitul it gsim in Transilvania :
Poruncit-a poruncit,
Poruncit-a 136dit,
Dela rid, dela cosit
Pe-o frunzA de stlijerel,

S rnA duc In rt cu el! (6)
Cuvntul II aflm si in Maramurs (7), unde se aude si diminutivul Mitt( (8), pl. rdtuturi, i in Bucovina, insd numai In acele sate
unde sunt Romani veniti din Transilvania (9).
Fnul mai creste prin pdurile cu copacii rari, precum ar fi dumbrvile i unele lunci la ses. La dealuri si la munte creste prin
poieni sau zinoage (10). Tot la dealuri, fnul este lsat s creascd
prin grdinile cu pomi roditori, cari se numesc grdini sau livezi,
sing. livadei, livede i livade (11).
Dela aceste livezi, numele a trecut mai departe si se dd chiar si
sesurilor de fnet curat.
(1) Ion Creang5, op. cit.: locul unde pasc caii.
(2) C. Radulescu-Codin, 0 seamd de cuvinte, p. 15 : islaz pentru vite.
(3) T. Bud, Cntece din Maramureq, p. 64.
(4) Viciu, op. cit., p. 68. Plotind, fnat, rst, lunca.
(5) C. RAdulescu-Codin, O samd de cuv., p. 72.
(6) 1000 Doine, p. 119.
(7) T. Bud, op. cit., P. 5 : Rtit, livada (ung. rt).

(8) Ibidem, p. 82.
(9) Marian, Legendele Maicei Domnului, p. 131.
(10) C. Rdulescu-Codin, 0 seamd de cuvinte, p. 80 : Zeinoagd, poian 'nverzita.
(11) Candrea, Densusianu, Sperant, Graiul nostru, I, p. 37.
www.digibuc.ro
152
3. Nu mult dup prAsitul de-al doilea, alteori In timpul secerii

si Cite odatA chiar si mai tarziu, oamenii ies la coasd sau la cosit.
Vremea iesitului atarn de felul anului,
bielsug sau secetd,
si
de felul fanului. Dacd fnul a crescut in secet, se coace curand,
se arde, i prin urmare se poate cosi si trebue cosit din vreme. Dacd
vara a fost ploioas, fnul este crud si dacd se coseste, nu se poate
usc bine, iar la cea mai mic bur i umezeald se mucezeste, se
aprinde i apoi n'ai nici un spar, nici un fobs dela dnsul. Fnul nu-i copt ; trebue
asteptm vremea.
Vremea potrivit pentru cosit e atunci dud fnul st gata sd-si

scuture floarea. Atunci este copt, in putere. Dacd se scapd, fnul
se coace, se trece, se imbdtoseazd, adecd se face tare, bdtos; vitele
nu-I mai mnnc In Intregime, ci las o rmsitA de ogrinji,tulpinile tari ale firelor de fan.
Pe sesuri, acest fan se coace mai trziu dect pe coaste, i acesta
mai curand ca cel dela munte sau de prin livede.
Fnetele nefiind brAzdate, adecd buditile sau propritetile oamenilor nefiind insemnate prin alte sernne, la vremea cositului toti
cosasii trebue sA ias Intr'o zi.
Aproape de aceastA zi, care se hotreste cu o sptmnA inainte,
oamenii se Ingrijesc de coas, de furcA, de grebl si de toate celelalte unelte de lucrat la fan, cari se numesc In Ardeal cu un singur
cuvnt hodracuri sau hodninci (1).
Prin unele pArti, ziva Inceputului la coas trebue neaprat sA
fie Luni (2) ; prin alte pArti acest Inceput trebue sA fie neapdrat
dupA ce a trecut mua Minaret, adecd luna noud sau craiul nou (3).
In ziva hotArad oamenii purced disdedimineatd la fan si cum
ajung, se aseaz in captul fanatului i asteaptd s se adune cu totii,
mai ales cei ce alcdtuesc un neam, caci de obiceiu neamurile sunt
hotrite din vechi, prin stlpi de piatrd sau prin diferite semne,
cari se stiu copaci, tufe, rnovilite,
a.
IndatA ce s'au strns cu totii,
de doi, trei cari lipsesc, nu se
tine socoteal,
se Incepe msurtoarea neamului In curmezi, spre
a se incredint dac nu cumvA stalpii, pietrile sau hotarele au
fost mutate cu ganduri rele de cdtre alii. DacA ltimea neamului
(2) Jud. Tecuciu.
(3) Marian, Seirbillorile, 1, p. 104.
www.digibuc.ro
153
se gdseste bund, i mdsoar fiecare dela o margine, tot in ltime,

stngenii sau bucata sa, fdcand semne de desprtire, niste sumaioage
de fan, niste mnunche, ale cdror varfuri se rsucesc si se supun
sub rasuceald. La cateva zeci de pasi mai incolo, cdtre mijlocul buctilor sau mai bine zis sttinjinilor, iards i mdsoara fiecare ltimea
sa, fcndu-si neapratele semne ; aceste semne din randul al doilea
se unesc cu respectivele lor din capdtul fanatului printr'o ddrei, o
urm ce se face cu pasul clcand fnul. Cate odatd aceast dard nu
se mai face, dar se tine seamd din ochi la cosit, sd nu se treacd

de locul pe unde dara s'ar cuveni s vin.
Prin jud. Dolj iarba innodat care se face cand se rndsoard livezile de iarbd spre a se pute da cu pogonul la oameni, s le coseascd, sd numeste pocie (1).
Cnd toate acestea s'au isprdvit, cand sfezile sau nantelegerile

neapdrate s'au curmat, fiecare incepe s coseascd stanjinii
Dacd bucata este de un stnjin, adecd dacd se
poate cuprinde o singurd data' cu coasa in toata
latimea sa, cositul se face in lung. Acest fel de a

cos Ins are un neajuns, cdci adund fanul pe marginea stnjinilor sau buckii vecine, in stnga. In
acest chip nu se coseste deck daca bucata din
stimga este cositd sau dacd bucata de cosit este

margine de fnat, in stnga.
Cnd bucata este latd 'And la doi stnjini, cosi-
torul sau cosasul incepe a cosi sau a trage cu
coasa pe partea dreaptd, inaintnd atk cat socoFig. 75.

teste i apoi se intoarce indrdt pe partea cealalt.
Cnd a mers inainte, finul s'a adunat intr'o brazdii la marginea
jumttii rdrnase necosite abc, iar cand se intoarce pe partea cealalt, fnul cosit se adund tot alkuri sau peste brazda bc, dand o
brazdri mai groasd cb. (fig:75).
Intr'o astfel de bucatd ingustd avem, dui-A cosit, o singura brazd,
pe la mijlocul ei.
Prin unele parti din Tara-Romneascd si Oltenia, brazda S2 numeste polog (2). Prin unele prti din muntii Moldovei de sus,
(1) $t. St. Tutescu, Taina (llama, Piatra-Neamt 1906, p. 107.
(2) Candrea, Densusianu, Sperant, Graial nostra, 1, p. 37.
lescu, Literatur populard, p. 370.
www.digibuc.ro
N. Pscu-
154
prin polog se intelege iarba sau fanul cosit dar neadunat, ci leisat
brazde (1).
Prin Oltenia brazda se numeste otco (2), cum adeveresc aceste

versuri de cntec :
Mi-arde inimioara'n cos,
Ca fnul vara'n otco,

De Marisa din Gogos (3).
Cnd bucata este prea lata, adec atunci cnd stnjenii sunt mai
multi, brazdele nu vor mai fi a$ezate dealungul bacatii, ci de-a
curmezisul (fig. 76). Acest soiu de brazde nu are o lungime egala cu

latimea bucatii, deoarece amndoud capetele le sunt supuse sau reisfrnte, adec sunt adunate prin ajutorul coasei catre mijlocul buctii.
.Aceasta se face in scopul ca s nu fie tiate sau rupte de coasa

vecinului i s nu-1 impiedece la cosit.
Ca $i la secere sau prit, avem si aici
post* sau postatea; aceasta poate sa fie socotita In lungime ca in fig. 75, ab, sau in latime ca in fig. 76. ab, bc, cd (4).
Pentru cositul fanului, coasa se pregateste
ca $i la secere ; deosebirea este numai ca aici
nu mai are nici un soiu de crlige.
Partea de fan cat se taie dintr'o singura
trastura de coas este cu atat mai ingusta
si mai scurt, cu cat fnul este mai uscat,
al{4
mai btos, mai malit, mai des, mai Malt.
Cand este verde, fraged, curat, rar sau scurt,
Fig. 76.
cositul merge foarte repede.
Mohoarele $i toate celelalte nutreturi se cosesc mai lesne decat
fnul.
rup coasa in
Toata bagarea de seama a cosasului este s
vreo rdcina uscat, inteo buruiana prea rddcinoasa, inteo tuf
sau vreun mosiroiu de crtit sau chiar in pmnt, cci in acest
caz omul trebue sa-si piarz o zi de lucru venind in sat spre a-$i
cuta o alt coasa.
(1) Al. Vasiliu, Cntece, p. 205.
(2) Sau acos.

(3) Tutescu, Taina Illuia, p. 105.
(4) Nu ne putem ltnuri cam ce ar insemnit: C. Rdulescu-Codin, 0 seamei
tie cuv., p. 78 : Vrtop, att ciit se poate lu cu coasa jur Imprejur.
www.digibuc.ro
155
Un cntec btrnesc ne spune cum o fecioar, la care venise Moartea,
se roag lui Dumnezeu ca
aduc ibovnicul, dus la cosit, spre
a o scAp :
Rupe-i, Doamne coasa'n doua,
SA villa la alta noug,
socotind c nirnic nu 1-ar face s se Intoarc mai curnd in sat, dect

ruperea coasei.
Cositul cere multA voinicie, nu numai in brate, dar in intreg trupul :
de aceea aceast muncA este foarte anevoioas. Un cntec de pe

Tar nave ne spune c
Nici o board nu e lung
Ca vara cu coasa'n lunc! (1).
Aceast greutate se mAre0e insA cnd coasa nu-i bunA, adeck

atunci cnd nu taie, cnd .zori ct ai bate-o, nu poti spdrcu (2)
nici o brazdA ca lumea (3).
La coasd prnzurile de odihn si de mncare se tin mai cu temeiu
ca la alte mnunci (4).
La prnz si de amiaza, dupd sculatul dela odihnli, oamenii i
bat din nou coasele si apoi le calca ; caii pasc in pripoane prin
(1) 1000 Doine, p. 226.
(2) Uricariul, X, p. 407 : scrcuesc, sgrcuesc din piedica ciorupurilor si a
coasei netAioase, numai sgarcueste iarba = terpeneste (?).
(3) Zicala referitoare la cei indrtnici : II bate, dar de geaba-i : par'ca
bate o coasd
(4) Cu privire la aceast tnuna iata o jatie :

Un om j tocmeste cu ziva un bAiat, la cosit, si-1 intreaba :
Ei, Mete, toata lumea stie: coasa nu i lucru de sagA! acolo trebue om,
nu gluma! Pofi, ori nu poti ?
Jar bAiatul j rspunde :
De, mosule; ca un btiiat si eu ; oiu cosl cat oiu putea.
La coasd omul il vede si i se pare c nu-i ran-lane cel mare spor pe urm.
Tare putin, Mete, tare putin!
De mosule, ca un biat eu.
Vine seara.
Seara, omul isi aduna cosasii la masa. La masa, toti mancau cum mancau,
dar bAiatul prApadi pArnantul.
lar omul de acolo.

La mancare, dragul mosului, mAnanci, nu te'ncurci.
Si bAiatul :
De mosule, ce sa fac : ca un cosas si eu!
www.digibuc.ro
156
capetele bucAtilor, iar copiii cauta mid de prepelita si de cristei pe

cositur, ori pere padurete prin peri.
Prin unele p5rti la cosit se faceau i chiar si asta'zi se mai fac
claci, Intocrnai ca la secere si prsit, cu flci i gospodari, fr
ldutari insd, i numai cu cinste. Preotii si dascdlii de biserici aveau
mai de mult drept la aceste clci. Fiind insd lipsite de cntece si
de feluritele glume, aceste petreceri sunt monotone (1).
In de obste fnul se coseste nurnai o singurd data% Numai ltrterna
si trifoiul in anii buni se pot cosi, tli se pot da mai multe coaset.
Ca sd i se dea si fnului a doua coas, trebue ca otava, adeca
iarba sau fnul ce creste dupa intka cositura, sa fie ldsata s creasca,
daca are vreme prielnic. Cresterea ei msi se zddrniceste, caci de
indata ce fnul s'a uscat si s'a strans de pe cmp, pe fanaturi se
da drumul vitelor la pdscut, ziva adunate In cireada sau ciurda de
boi si cai, iar noaptea In pripoane, impiedecate sau slobode.
4. Fnul nu poate sd fie strns verde, cdci s'ar mucezI In claie,
s'ar aprinde, adecd s'ar infierbnth i ar putrezi. Acelas lucru, inteo
msurd mai mied s'ar Intmpl $i atunci cnd fnul
fi strns nu
indestul de bine uscat.
Timpul ct trebuesc ldsate brazdele pe pamnt In bdtaia soarelui
spre a se usch, atArn de caldura, de pute.rea soarelui, de vntul
care bate, de umbra care se asterne,
in cazul cnd sunt in poieni
de codru sau de lunci, de grosimea brazdelor si de vrasta fnului.
Cnd fnul a fost abundent, brazda este groasd i soarele n'o poate
rsbate ash de usor. Cnd fiinul este copt, rascopt sau scopt, adec
trecut, brazdei ii trebue putind vreme ca sd se usuce.
Un lucru foarte nepldcut pentru cosasi este ploaia care le udd
brazdele, adeca fnul in polog, impiedecindu-1 pe de o parte sd se
usuce in grabd, iar pe de aRa i face sd munceascd a doua oar cu
intorsul. Pentru acest cuvnt se crede cd nu-i bine sd se purceada
cositul deck cnd luna este la patrare, adecd atunci cnd nu-i nici
noul, nici plin si prin urmare cind nu se pisca (ineepe sd creased
sau s descreascd), cAci altfel este primejdie de ploaie.
Aceastd fried de ploaie a Mutt s se rimed si alte credinte In

popor. Prin unele prti se spune c dacd la cosit te mused un farisor (2) In timpul somnului, este semn cd In curnd va plou ; in
(1) M. Lupescu in Calendarul revistei loan Creangd pe 1911, p. 165.
(2) Pompilus viaticus L.
www.digibuc.ro
157
acest caz este bine prin urmare, s te scoli $i srt te Ingrije$ti de

fnul cosit pand atunci (I).
In ziva de Pasti, gospodarii trebue s se fereascA dela somn, cci
dormind vor ave parte de ploi multe la cosit (2).
Brazdele se las Intinse spre a fi rsbite de spare $i pe partea de
dedesubt. Cnd Ins ele sunt intr'att de groase Inct cAldura nu
le poate rsbate, ele se Intorc cu furca pe partea cealalti. Aceast
muncd se numeste intorsul
Dupd Intors, brazdele sunt lsate
astfel pnd se usuc bine $i pe partea aceast.
Intoarcerea brazdelor se face $i cu grebla sau $i cu furca.

Cnd Ins fnul se cose$te In pdure, la munte mai ales, unde
soarele nu-1 poate bate dect prea putin $i unde de obiceiu vremea
este foarte ploioas, uscarea fanului, a luternei $i a trifoiului se face
pe prepeleciu, prepeleac, clenciu sau ploscoand, care
nu-i altcev dect tut par cu mai multe cloambe, colugi (3) sau ramuri retezate (fig. 77). Aruncndu-se peste
acest prepeleac palele de fn, adec acele bucdti de
brazd, cte se pot lu odatd cu furca, ele se opresc
se prind prin cracii lui, unde vntul $i soarele le poate
bate i svnt mai burn.
Tot pe la munte, fnul se mai poate usc $i In ocnite,
dui-A cum am vzut cA se obi$nue$te cu ovzul
Ocni-
tele au forma prismei triunghiulare, culcat pe o fat.

Scheletul i se face din prjini lungi i subtiri (fig. 72).
Ocnitele, ca $i prepelecile stau pe fneat sau In mijlocul semnturii de lucernd necurmat, vara $i iarna (5).
Prin Ardeal se folosesc pentru aceast mcare un soiu Fig. 77.

de capre cari se numesc pipirige (6).
5. Dup ce fnul s'a uscat, brazdele se alund, adecd se strng.
Prin unele prti ale Arclealului, a aduna fnul cnd incepe a se
usc., se numeste a *cor (7).
(1) Marian, lasectcle, p. 229.
(2) Cred. Rom din Vicovul de sus, Bucovina, comunic. de d-I P. C Irstean,
stud.
E. N. Voronca, op. cit., p. 34o, 930.
(3) Viciu, op. cit., p. 70
(4) Relatiunile acestea se referd la jud. Suceava, fiindu-mi comun cate de
d-I D. I. Farcasanu, agronom in Zorleni-Tutova.
(5) Frumoase grdini cu astfel de prepelece i ocnite am vzut pe Valea
Oituzului, $i mai ales in apropriere de Grozasti.
(7) Ibidem, p. 35.
www.digibuc.ro
158
Adunatul are de scop s inlesneasc incarcatul fnului, cci carul

nu va fi oprit decal In putine locuri pe bucat, jar pe de alt parte,
fariul se poate usch Inca' mai bine, .fiind in acelas timp ferit de ploaie,
lucru care nu se intampl cat fanul sta polog, in brazde. Prin urmare mai intotdeautia intaiele grmezi de fan cari se vor face din
brazde, nu vor fi prea mari, tocmai pentru ca vantul si cldura s
le poatd ptrunde.
Cea mai mica' grmadd este pala, portiunea de fan care se poate
lu pe coarnele furcii, bgand-o pe sub fan, sau cat se poate lu
in coarnele furcii, varind furca in fan d e sus in jos.
Din mai multe pale puse una lang alta si acoperindu-le cu alte
pale, se face o grmad care se numeste porcoiu, dim. porcoie (1),
copitti, copit (2), por,sor, paloanle, purculet (3), cdpit, partioane
(4), ploscti, porculet (5), purculete (6), plastti (7), sau
(8).
Dacd porcoiul este mai mare, el se numeste porcan, basalic 1
niai intodeauna ctipitti. De obiceiu cpitele se fac la cateva zile
dup ce fanul a fost strans in porcoaie si are ca scop numai inlesnirea IncArcatului, mai ales prin acele prti de coast sau pdure,
pe unde carul nu se poate ridic.

Un alt mijloc de a adun brazdele este si acela in care muncitorul se slujeste de greblii. Cu grebla brazdele se fac
rostogolindu-se dela un cap 'At, intocmai cum s'ar rostogoli un val de
panz. Cand vltucul s'a fcut indestul de mare, se iea in furc
si se face ceipitti (9).
(1) $t. St. Tutescu, Taina dluia, p. 107: porcoi, ct fan pot lu doi ini pe
dota prajini.
(2) Ibidem, p. 98 : copifd, cit poate It& un orn odat cu furca. Viciu, op.
cit., p. 68.
(3) Viciu, op. cit., p. 65: ex.: paloanele estea trebue s le aruricAm pe cApit, cu
(4) Vieafa agricold,1, p. 1008.
(5) N. PAsculescu, Lit. pop., p. 79. Gcitoarea porculetului sau copifei de

fiin este:
Ce e mare
$i mai mare
$i rdAcink nu are ?
(7) $t. St. Tutescu, Taina dluia, p. 107: GrAmadd mare de fin, in care
intrd 7-12 porcoaie.
(9) VAzute in corn. Hintesti, jud. Dorohoiu.
www.digibuc.ro
159
Cnd fnul de pe o bucatd se adund intr'un $ir lung spre a se

face boaghe, se nume$te coardei sau vndeilag (1).
In sfr$it, un alt mijloc de a adund fnul grmadd, inainte de a-I
cdr acas sau de a-I adund la locul unde va petrece iarna, cnd
acel loc se and' tot pe camp, este cdratul lui pe prtjiui, drug!, sau
rude (2).
Acest mijloc se Intrebuinteazd la munte si pe 1 ocurile prdpdstioase. Fnul este pus pe cele cloud lemne $i cdrat de cei doi ini la
locul unde trebue, Intocmai cum se poartd ndsdlnia cu capetele

(colacii si coliva) mortilor. Catimea de fan ctei o pot duce acesti
doi insi, se numeste prin unele prti ruda$ sau boghiu (3).
Dacd locul este Inclinat, fnul se poate cdr pe drugi chiar $i de
un singur orn, care apucd de cele douI capete ale rudelor, iar pe
celelalte cloud le lasd sd se trascd pe pmnt ca o sanie.
In debb$te la munte fanul se pstreazd sus pnd cnd se lasd
zdpezile mari i numai atunci se aduce de vale.
De obiceiu sub cApitd i peste cdpit nu se pune nirnic ; aceasta
nu se poate atunci cnd cpitele sunt mari $i sunt menite s fa"rnnd peste iarnd In acelas loc. Cte odatd, ca s se poate scurge
lesne apa pe sub dnsele, li se pun dedesubt ni$te
nuiele
sau se pune sub ele un prepeleac. 0 astfel de
cu ramuri (4)
COO, mai micd deck un stog, se numeste In Bucovina tipa (5).
Prin Ardeal aceste dal de fn de pddure se numesc la singular
prepeleciu, dupd numele lemnului subfire $i lung care se implnt
In pdmnt dupd ce ramurile i s'au curtit (6).
6. Am pomenit cA fAnul ate odat nu se mai aduce dela camp,
ci se cleide$te In pdurea, dealul, poiana sau, In de obste, pe locul
unde a fost cosit. De cele mai multe ori Ins, el se card acasd.
(2) Se pare cii se numesc si ploscliri, sing. ploscar, rude cu cari se apropie
fnul de pari, ca s-1 puti cdpild sau claiep (Viciu, op. cit., p. 68).
(4) Ion Creangli, op. cit., p. 419 : cnd se adun pologul (fnul cosit), se
clAdeste mai intiu ori in grArnezi mai mid numite porpri, cari se call de
un om sau doi pe druci, prt unde au a se cladi in claie sau slog, ori in
grmezi mai mgrisoare asezate pe MI* (mici mesteceni cu ramuri cu tot),
numite cdpiti, cari de obiceiu se car cu boii.
(5) Comunic. de d-1 P. Crstean.
www.digibuc.ro
160
CAratul fanului se face cu carul. Carul are drugii pe cari ii cunoastem dela caratul snopilor, cu deosebire cd nu mai au corlatele
alcdtuite din pretce, ci acestea sunt inlocuite prin patru pand la
zece tepusi, pe cari le-am vdzut intrebuintndu-se la cdratul smdndturilor cosite.
La Carat fan, ca si la snopi, muncesc doi insi : unul de jos, care

duce carul din cdpitd in cdpit si apoi cncl ajunge, svarle fnul
in car, iar altul std in car si incarcei, adecd aseazd fanul. Cel de
jos se slujeste la aruncatul patelor de un (apoiu, iar cel din car
are in mdra o farce's.
Intaiul iea fnul din Capita' pale-pale, adec pe una ate una, in
fignd coarnele t gpoiului cu varfurile in jos si att cat socoteste
Ca' va fi pala numai bund de ridicat In sus, unie cel de-al doilea
o iea cu furca, binisor si 'ncetinel ca sd n'o strice, pe dedesubt,
pe coarnele furcii sale, si o aseazd In tepuse sau acolo unde vede
c trebue (1). Dupd ce pune un rnd de pale, le calcd cu picioarele
apsnd cat poate mai tare.
Ca s se incarce carul in as'a chip incat sd incapd fan mult si
sd nu se rdstoarne pe drum, se cere o indestul de mare mdiestrie.
Dupd ce carul s'a incrcat, se grebleazd cu grebla sau cu furca,
se piaptnd carul, cum se zice, ca sd nu mai rdmnd nici un mdnunchiu de fan prins slab, care sd se scuture pe drum. Toata pieptntura de pe car cat si grebleitura de pe cositurii, cosiriste sau
cosor4te, adicd de pe locul cosit, se aruncd deasupra, in car.
In urm carul se leagd.
De obiceiu legarea se face de-a curmezisul cu o frnghie,
care are un capt prins de inima carului ; frnghia se aruncd peste
car, cand cel de jos trage mereu de captul slobod al frnghiei,
cel din car calca cu picioarele sau bate cu coada furcii peste frnghie, ca sd se indese bine fnul. Cnd fanul a fost bine strns,
funia se leagd tot de inima carului (2).
Numai cnd fnul este prea mrunt, se poate legA carul si In
lung de dinainte inapoi.
Acest fel de a leg-a ins nu este cel mai bun. Intr'adevdr, dupd
ce se arunc captul frnghiei peste car, Cat timp se trage de acest
(1) Viciu, op. cit., p. 64: paid, o furca de fin luat pturi de pe car sau
din cpita.
(2) Partile Moldovei de jos.
www.digibuc.ro
161
capAt, se poate foarte lesne intmpl ca fnul sa se aplece in partea

aceea si prin urmare intreaga ctime din car s se coldeasc, sA
se lese si carul sA fie vesnic in primejdie de a se rsturn.
Pentru acest cuvnt, in locul frnghiei se intrebuinteaza un drug (1),
care are legat la ambele sale capete cte o frnghie. Drugul se

pane orizontal sau de-a curmezisul carului, iar cei doi insi, tragAnd
de o potrivil de capetele de funie, indeas6 fnul drept in jos. Cnd
fnul s'a indesat att ct s 'a putut, funiile se leagA.
Prin unele pArti din Ardeal, cAratul fnului se face cu un fel de
sanie care se numeste trahl; aceasta Ins se aseaz pe dricuri
(cele patru roate dela car) (2).
7. Ca si paiele cerealelor, fnul si celelalte cosituri se aduna in
anti, nil sau la barman (3), cari sunt in marginea satului sau in
afarA de sat, cnd satul este des, ori in mijlocul satului i pe
lngA case, prin grAdini, cnd satul este rar. In acest din urmA
caz, un colt din grdind se ingrAdeste si, sub numele de (arc sau
ocol, slujeste ca loc pentru pstratul nutretului.
Crutele sunt aduse pe rnd la cleid4 (4), cum se zice prin jud.
VAlcea locului unde se vor face clAile. Acolo, din mai multe car
sau crute (de fn), sau ghiociuri, dac se carA cu acestea, se va
face o claie, care se mai numeste i cldic (5), frcitura (6), copitd (7), stog, ,surd, ir sau gireadd.
La cldit, cel ce arunc fnul se slujeste de o furcA, dar mai ales
de un tapoiu; cnd claia se Malta', se foloseste turcldnarul i tocmai
la urmA viirfarul, cari sunt tot niste tepoaie cu cozile lungi.
De obiceiu claia are forma din fig. 78 si se compune dinteo

parte scurt, cilindricA ab, care se numeste talpti (8), fundac sau
(1) Comunic. de (.1.1 A. Moisei din Nemtisor, jus. Neamt : Drug, un par cu
care se leag fnul, and se aduce cu carul de pe camp.

(3) Comunic. de d-1 M. Lupescu, Zorleni, jud. Tutoya : Harmim, locul unde
se strange fnul pentru iarna.
(4) Candrea, Densusianu, Speranta, Graiul nostru, I, p. 37: Pologul se
strange in copitd i copitele se duc 1a clddis si se fac cldi.
(5) Varcol, op. cit., p. 91.
(6) Viciu, op. cit., p. 42 : fiirciturd, capil (capita ?) de 4-5 cara de Mn.
(7) C. Rdulesu-Codin, 0 samd de cuy., p. 21.
(8) Jud. Dorohoiu.
www.digibuc.ro
162
Wind (1). La unele cli, fundacul poate fi i mai inalt. Deasupra

e.
acestei parti se afl o alta hemisferid, de o razA mai mare ca
baza, cd, avnd adesea in c un
fel de streind, spre a face ca

apa de pe claie sa nu se scurg
pe talpa, ci in afard de dnsa.
Aceast parte se numeste mijloc,adez sau patece, deasupra
creia in e se aft' vdrful, pieptul sau cre,stetul (2).
Ca si Incdrcatul fnului
car, cldditul, ctitul sau facutul clailor cere o deosebit

mAiestrie dela care atarnd pstrarea fnului. Din cldit unii
Fig. 78.
oameni i fac o adevarat meserie (3).
De obiceiu, sub claie nu se pune nimic ; unii Ins pun paie vechi,
(1) Viciu, op. cit., p. 68. Creanga, op. cit., p. 436.-7 : podia, partea stogului de fn cam pn' aproape de jurntate i att de inalt ct poti ajunge
s dai fn la clddit cu furca sau cu fdpoinl si mai pe urm, dupd ce se Malteaz, cu trupinarul.
(2) Adaugem si aceste arnAnunte nehotrite din C. Rdulescu-Codin : 0 samd
de cuy., p. 24 : curetic, cureac, o parte dintr'o copit. Viciu, op. cit., p. 26

cdpitd, picior de claie.
(3) In aceast privint iat o povestire culeas din corn. Tepu, jud. Tecuciu, dela Zatnfir G. Rugin : d2Amas-a din neam in nearn la Ruginestii (alde Rugin) din Tepu in minte, o intmplare de pe and veniau in tara Moldovii Ttarii. Odatd trecnd pe aici, prinserd multi robi, intre cari i pe
unul de-alde Rugin. Numele lui s'a prpdit in vnzoleala anilor, dar spusele despre dnsul nu s'or sterge niciodat. Ci-c Ruging ista er mester, nevoie
mare, de fcut &file de Pin si de asta 1-ar fi luat Ttarii in tara lor, unde
nu-1 pune la alt treabA decit la asta, cu toate c chiar as de usoar nu er.
A stat el vreo doi ani acolo, cand inteo var, pornind el o claie de fn,
mare si minunat, inceptt s'o dureze nurnai pe de lturi de 40-50 de stnjeni, iar pe dinuntru o ls goal. Ttarii de jos tot ii svArliau cu tepoaiele
pale de fn, pe cari cel Rugin le pune pe de mrgini ; iar cnd inser
spuse Ttarilor cA el rrnine sus, s'astepte rsAritul lunii, s mai aseze pe
ici, pe colo, si cum i-a face varf clAii, s'o da jos.
Acolo a mai stat el ce-a mai stat, si lsindu-se in jos, pe inima clii, si-a
fkut loc pe dedesubt si a pierit in pustietatea tatreasc, de unde se strecurl cum put si veni in sat, la Tepu lui.
www.digibuc.ro
163
crngi de copaci si cate odatd chiar rdcini de copaci, scoase din

pdure, peste cari pun leturi, scanduri sau lemne lungi, iar deasupra
acestora se cldeste claia. Acest chip de a cldi este foarte bun,
cci ploile $i reveneala prnantului nu stria nimic din fan.
Pe alocurea, spre a feet clile de fan de stricciunile vitelor, fac
imprejurul tlpii, inainte de a incepe clditul, un (arc, gircoteiu
sau gard de nuiele (1).
Dac locul este preiveilatec, ca s nu iea apa fanul pe dedesubt,
partea care ar trebul si fie mai joask este ridicat prin lemne.
Facerea varfului la claie se nume$te veirfuit, verbul a varfui (2),
iar cel ce clde$te varful se chiam vrfar(3).
In varful cldii se infige adesea Cate o tepu5ei ca s-1 find mai
temeinic, sau se pun niste preijini sau preistini, legate cloud Cate
dou5. In Transilvania aceste prjini se numesc posme, sing. posmei,
sau la sing. : paiengin si paiangein (4).
Prin alte prti, cum bunoar am vzut prin tinuturile de sus ale
Moldovei, se pun, in loc de prjini, ni$te funii impletite din doui
vite, tot de fan sau de curmeie, vrejuri, -- de bostan sau dovleac.
Cand claia este astfel elfin', se piaptn cu furca sau cu grebla,
ca s nu rdman mnunchiuri sau paie de fan pe cari vantul s le
poat sburd cu u$urint.
Cate odatd numai, $i numai la gospodarii bine cuprin5i sau proprietarii mari, in loc de clAi sau stoguri, se fac 5uri sau 5ire de fan,
de forma celor de snopi.
Scutureitura de fiin, adec acele firipare mrunte $i flori, cari
rman pe fundul carului, cand se car, se mai numeste si stroh sau
stroh de fdn (5) ; ea se strange cu acest prilej deoparte, pstrandu-se ca hran pentru gdini, sau ca un pretios material medical in
feredeiele sau bile celor slabi trupeste (6).
(1) D. Dan, Straja, p. 46: In aceast ocupatiune (facerea fnului) desvoalt ei (locuitorii din Straja-Bucovina) o mare dexteritate. Stogurile se digdesc In jurul unei prdjini lungi nfipte in pmnt. Fnul nu se aseazd pe
pmntul gol, ci pe o podind de draci, cari se pun pe trei cptie. Imediat
dup cldire se ocolesc stogurile jur-Imprejur cu un gard de rslogi.
(2) $ezdtoarea, V, p. 171.
(3) Vieata agricold, I, p. 90, clack' nu cumv va fi o greseal.
(5) In Transilvania, dui-A Viciu, op. cit., p. 80, strohul este efnul mrunt
si putred.
www.digibuc.ro
164
Prin alte prfi, $i mai ales pe acolo pc unde fnul nu se gase$te

in mare cantitate, in parfile muntoase unde fnul n'are vrerne s se
usUce, deoarece nu poate sta pe pmntul pururea umed, cdpifele
sau copitele se fac prin copaci, despre cari un dilator englez prin
Muntenia se mir In deajuns prin 1827 (1).
Tot cam astfel sunt si patiucurite (2), p_ituiagurite (3) sau
traele cari au funduria (4),
lii sfrsit fnurile i toate nutrefurile se mai pot !Asti-a $i in matetort, mieriti sau ,suri (5). Prin judeful Bacau, surile sunt fcute
din brne orizontale incheiate pe la colfuri, sau,cnd laturea lor este
prea lung,
In niste usori. Partea de sub pod cuprinde de obiceiu dou desprfituri : una cu pretele din fund sau cu trei parefi
slujeste ca adapost pentru uneltele gospodariei i alta" parte, inchis.
din toate parfile, avnd in mijlocul unui parete o usa, sluje$te ca

$opron pentru vite, vara $i iama.
Grinzile de deasupra parefilor ies mai mult In afar. Peste ele se
pun alte 5-6 grinzi, formnd asttel podul curii pe care se sprijin
coperi$ul de cindiU1 ce are o gur intr'o parte sau In mijlocul fetei trapezoide, pe uncle fnul sau cositura se vra cu furca si se
avaz. Acolo nutreful se usuc foarte bine.
CAPITOLUL II.
Cnepa i inul.
1. Cdnepa, care pare a se mai numi prin judeful Mehedinfi si
groasti (6), are aproape aceea$ cultura" sau rost ca si inul; prin
urmare tot ce se va vorbl despre cnep, se va referl $i la in. Cu
privire Ins la suprafefele de cultur, numai indemnurile sunt deo(1) Ap. Ion Creangd, III, p. 354 : Trebue mentionat contrastul izbitor
pentru caltor, intre bordeiele spate in pmnt cu un acoperi$ mizerabil de
paie, $i casele suspendate in aer
ca ale Indienilor din Paraguai. Am vzut ctev copdite de fn ridicate la fel. Astfel de bordeie subterane mai
vzusem in Transilvania, dar copite $i colibe in aier nu mai vzusem pn ad.
(2) Gdcitoarea valceand in Gorovei, Cimiliturile Romnilor, p. 277 : Patru

oameni poartd toti o cciuld.
Vrcol, op. cit., p. 97.
(3) Anzite In corn. Zltrei $i $tefne$ti, jud. Vlcea.
(4) Viciu, op. cit., p. 44 : Fundurie, podin la ptulul de fn, cnd se gat
rinul din ptul, de rmne numai cu un percolate pe funditrie.
(6) Vrcol, op. cit., p. 93.
www.digibuc.ro
165
sebite : Cnepa se cultiv de multi $i pe suprafete mici (1), pentru

a
scoate dinteinsa materia
textilg, pe cnd inul se seamnd
mai ales de proprietarii mari pe suprafete intinse pentru sgmnta lui

din care se scoate uleiul respectiv. La culesul inului, proprietarii
chiam oamenii satelor invecinate la cules, dndu-le in schimbul lucrului firele de in, cu cari de altfel n'au, sau nu stiu ce s. fad.
2 Cel mai bun pgrnnt pentru canepg trebue sg fie gras, adec
nuilos ; de aceea cnipriile sau ceinipi,stile (2) sunt totdeauna pe
vgi sau pe malul apelor. Cnd asezgrile omenesti sunt departe de
aceste locuri, cnipgriile pot fi in mijlocul sau in capgtul unei twine
de ',tine meirunficei, deoarece pe-acolo nu vor paste vite si prin
urmare nu le vor stric'a dup ce se vor car snopii de pe miriste.
Cnd ins satele sunt aproape, canipgriile se fac de obiceiu intr'un capgt al popuwilor, deoarece paza tarinii de popusoiu tine pang
tarziu, cnd recolta cnepii este sfar$itg. In orice caz, oamenii se
inteleg din vreme asupra locului unde i vor face cnipgriile, spre
a fi inlesniti cu privire la paza de vite.
Pentru o casg cu un numgr de suflete mijlociu, 7 sau 8 prgjini
de loc sgmgnate cu cnepg, ajung ; trebueste prin urmare cam o
prgjing de loc de fiece suflet. Aici intr si cnepa care se d celor
ce n'au loc de smgnat, in schimbul ajutorintei la lucru.
Smgnatul se face de obiceiu prin Maiu, dupg ce pgmntul a fost
arat mai dinainte, dupg ce a fost lsat ctevg, zile $i dupg ce in urm
a fost sgpat cu sapa ca sg se sfgrme sau sg se sdru5eascti $i cei
mai mgrunti bolovani.
Pentru sgmanatul celor $apte prgjini, trebue 8-10 baniti de sumanta de cnepd, dupa cum gospodarul vrea sa-i rsard cnepa mai
deasg sau mai rarg.
Oricum, cnepa se searan att de deasg, incat s'o poatg linge
bo. ul.
Dupg ce s'a smdnat, pmntul se netezeste bine pe deasupra cu

sapa.
Prin unele pgrti din Gorj, dup sgmgnare gospodarii pun ate
tin copil ca s'o pgzeascg de vrgbii, cinczi i presuri, cari de obicein
scurm pgmntul $i ciugulesc sgmnta. Acest pzitor iea Cate o
(1) Am Vzut totus in toamna anului 1911 ampli intregi s'arnanate cu cnep, prin jud. Roman si Vasluiu.
(2) Din corn. Mnstireni, jud. Botosani, comunic. de d-1 D. Gr. Furtunl :
cnichite, loc gras pe la capiitul ogoarelor, mai ales unde se seamn cnepa.
www.digibuc.ro
166
bland $i un ciocan de lemn $i toat ziva bate Imprejurul locului ca

s nu vind pasdrile. Paza aceasta tine cam cloud saptdmni.
Alti gospodari pun bete pe marginile sdmAnaturii, le leag capetele cu niste sfori $i pe sfori atarni bucdtle de hrtie, pentru
acelas lueru.
Bldstdmul paserilor cari vin la smantd este acesta :

Hea, hea,
Pasrica, psarea,
Nu manc cane*
CA te mnca' inima ! (1)
Prin uncle pdrti in ziva de Vartolomeiu si Viirvara se seanfn
un rand de anepd, dupd ce s 'a smdnat 'hied un rand la Blagovestenie, apoi la Constantin si Elena, iar dela Onofreiu inainte nu
se searnnd nici lilandani batr (2).
3. Cnepa fiind deasd $i subtire $i crescnd repede, ineidusd sau
inneacei aproape toate soiurile de buruieni cari ar ft;silrl odat cu
cnepa. Prin urmare bucata sau capeitul de cnepd este aproape in
totdeauua curat sau curatei. Dintre buruieni, numai lzblbora sau vedbora poate cre$te.printre cnepa deas, invAltucindu-se pe fiirele ei.
Cu privire la aceastd buruiand priu Bucovina se crede Ca' nu-i bine
sd fie plivit, deoarece este primejdie pentru respectiva gospodind
s-i moard brbatul (3). Intelesul acestei credinte ins ar fi Ca' prin
plivire canepa mai mutt ar suferl decat i-ar pril.
4. Cnepa fiind att de trebuincioas pentru panza ce se folose$te
in casa unui gospodar, este firesc deci ca Intreaga sarcin a canepii
$i inului s fie lsat pe seama femeii care va fi pururi cu grija'n
spinare.
Pentru ca sd creased frumoasd canepa, femeile romance de pretutindeni au de obiceiu sh dea preotului ate un fuior rglzilat
ea molifta aperiat cnd acesta vine prin casele popordnilor
junului CrAciunului sau al Bobotezei (4). Tot ca s le creased din
imbielsugare cnepa, prin Bucovina femeile se adund i cinstesc butur In ziva de Spolocanie, adeed a doua-zi de lsatul secului de
(1)Comunic. de d-I 1. I. Ciuncanu, cotn. Vilcelele-din-Topesti.
(2) C. D. Gheorghiu, Calendarul femeilor superstitioase, P. 76.

(4) T. Pamfile, Industria casnicd, p. 200-1 ; a se vedek acolo si alte insernnari ale acestui fuior.
www.digibuc.ro
167
postul cel mare (1). Prin al te prti $i tot in acest seop, femeile
caut neaparat s mearg la biseric in ziva de Duminica Florillor
spre a lud mldite de salcie, ea s le pun in case pe la icoane (2).
Prin altele, gospodinele socotesc de nevoie s-si trimit feteIe s
trag de funia clopotelor dela biseric in ziva de Pasti (3). In Bucovina, femeia care doreste s aib cnepa frurnoas, cnd face la
Pasti focul pentru pasc, pune pe cuptor smnta de cnepd care
este menit s fie smnat in primvara aceea (4).
In afar de aceste practice, femeile serbeazA cu nelucru desvr$it
sau se feresc de anumite ocupafiuni in anumite zile, pentru ca piatra
sau grindina s nu le strice cnepa. Astfel dela Creiciun $i pn la
Boboteazei, femeile nu pun furca in brti spre a toarce, iar Cele
nouez Jot de dup Pasti se pzesc ca orice zi de srbtoare, pentru

ca piatra sd nu le batil cnepa $i celelalte smnturi (5). Prin unele
sate din Bucovina, cu acest scop nu se serbeaz dect Joia a noel (6).
Ca s le creased' mare si frumoas cnepa, prin unele pdrti din
jud. Tutova se obisnueste ca femeile $i fetele, atunci cnd vd cea
dinti reindunicei, sd svrle o mn de frn in sus, creznd prin
aceasta c le va creste cnepa att de inaltd, ct de mult s'a urcat
01-Ana (7).
In Bucovina, unele gospodine, ca s le creased' frumoas cnepa,

pun smnta sub fafa mesei de Ajunul Bobotezei ; altele in aceast
zi torc pe fiecare fus cte un fir, ca sd nu le gseasc Boboteaza

goale ; altele se ingrij ese ca de Boboteazd s aib toate ceilepile
spdlate, cAci dacd vecinele du$mance le-ar veded nesplate, le-ar
vraji si in chipul acesta cnepa n'ar mai cre$te cum se cale ; altele
nu bat cArne$ile cu maiul, pn cnd nu fund' ; altele beau $i joaed
la Sf. Vasile, zicnd c joac fusul $i furca ; unele joac $i la lsatul
secului de postul mare, si dacd n'ai cu cine, mcar singur s tropiesti ! ; alte gospodine seamn cnepa in zi de post, aruncnd cu
smnt lined si feireimeituri $i gaoci de oud dela Pasti ; altele, spre
a le fi cnepa moale $i mult, cnd o seamnd se ung pe mni cu

(I) Marian, Sdrbdtorile, II, p. 4.
(2) Ibidem, p. 265.
Marian, Sdrbdtorile, III, p. 114.
(3) Sezdtoarea, II, p. 196.
(5) T. Pamfile, Stirbittorile de yard, p. 4.
(6) Dat. .1 cred. Rom. din Straja, comunic. de d-1 D. Dan.
(7) Dat. i cred. Rom. din corn. Schineni, comunic. d. d-nii frati Kahu.
www.digibuc.ro
168
tint, iar cnd se intoarng acasg dela sgmnatul ei, caut sa mnnce
scrob, ca sg le fie cnepa galbeng ; tot spre acest scop, allele se
tmg la Scinzienii cu sleinind ori cu unt pe mni, ungnd $i cnepa
de pe ogor in patru cornuri ; altele nu lash' furca goalg dupg ce li
s'a isprdvit caierul, ci cautg s lase pe furc mgcar ata, iar in cel
mai rgu caz, se scuipg pe lemn ; dac pun panzg, se silesc ca s nu
le apuce noaptea cu sulul gol, ci se trudesc sa-1 inveleasai cu urzeald,
iar dacd aceasta nu se poate, sulul se invele$te, adecg se acopere

cu orice ; cnd mntui pnza, la toate celea se las ctevg fire de
utuioc, sg nu fie goale, $i la vatale, $i la ite, $i la spata, ca s deie

Dumnezeu sa" tot fie. Si la beitldu se las cte o leacgi de buci, $i
la melitg, $i la perie o leacd de pacise,
raghila,
nu se lasg
goaIe, ca sd mai dea Dumnezeu ctinepg. Alte gospodine cred c
e de nevoie s toarne apg pe urzitoare, dupa ce au isprgvit de urzit,
ca sg nu fie vara secetoasg pentru cnepg ; altele spre acela$ scop
udd tlpigele i spata, dupg ce au isprgvit de tesuf (1).
In Ardeal, ca sg se $tie de s'a face ceinep i greiu peste an, de
ajunul Bobotezei fac femeile o pgpu$g cu doug lumneiri, le leaga
cu testemel imprejur $i pun de toate mladitele de copaci la legatoare, le aprind pe masg cnd vine preotul, $i dup ce se duce le
stng una in gru $i alta in cnepd. Si de care sgmnta se prinde
mai mult de lumnare, de aceea se face peste an. Lumngrile, a$g.
cum sunt, se pun in cuiu $i stau o sgptgmnd ; atunci le desleag,
zicnd cg desleagg cununiile, ca pang atunci nunti nu se pot face.
Mlt.ditele le dau apoi la vite, s le mnnce (2).
In sfir$it prin unele pgrti se crede cg numdrul de chile de cnepg, pe cari le va face o gospoding, poate fi prevestit de numgrul
cocoarelor pe cari le vede intiu acea gospodina (3).
5. In afara de grinding sau de piatrg, care poate strich cu desavgr$ire cnepa, de cea mai mare primejdie sunt $i paseirile, printre
cari mai ales se socot vreibille. Din aceast pricing, prin unele parti
din Bucovina se crede sg spre a le indepart este bine ca la ajunul
Bobotezei, femeiele sa pung prin pari din felurile de bucate ce au
fost sfintite pe mas de cdtre preot, precum ar fi veirzarele, geilu(1) E. N.-Voronca, op. cit., p. 1058 60.
(2) Ibidem, p. 1058.
(3) Cred. Rom. din Schineni, jud.Tutova, comunic, de d-nii frati Kahu1.-5e-
eitoarea, I, p. 277.
www.digibuc.ro
169
stele i perjele (1). Nn una-alta ins, infig bete inalte In cniparie

$i In vrful acestor pun cioare Impuscate, palrii, cciu1i i haine
vechi, sau alcatuesc din aceste lucruri niste adevarate chipuri de oameni, spre a speri vrbille, sticletii, grangurii $i pe celelalte pasri
stricAtoare. Acele sperietori sau chipuri de oameni se numesc $i
montdi sau pdaze (2).
6. La un fir de cnep deosebim reiddcina, firul,
sau paiul
cu frunzele lui i floarea cu frunzele care se numeste sgldvoc sau
muc, mai ales la cdnepa de toamnd,acele fire cari leagd i pria
urmare fac smnt. Prin Banat floarea cnepii se numeste plos-
conitii (3), iar prin jud. Muscel i se zice cte odatd $i mdciucci.
7. Firele de cnep poartd mai multe numiri
Hlanddnii sing. Mandan, cari se mai numesc $i hlandari, sing.
hcildurilzcildur in Ardeal (4) ; aldani
Idandr,
aldan (5) sau clandniclandun (6), sunt firele de cnep crescute
In lrgime, la larg, cari prin urmare vor fi foarte desvoltate, avnd
nu numai un fir subtire $i simplu, ci un trunchiu gros cu o multime
de ramuri, fiecare cu cte un sglvoc in vrf. Hlandanii se seamn
mai ales prin popusoaie (porumbiste, cucuruzi) i bosteindrii ( pdpandrii) pentru a scoate dinteinsii smnta trebuincioas pentru a
smn cnepa prin acele locuri pe unde cnepa va cre$te de un

stat de ofn, In mijlocie, deas, $i prin urmare pe acolo pe unde
dnsa va da numai fire bune i multe, iar nu $i smnt.
Ace$ti hlandani se taie cu secerea pe la sfr$itul lunii lui August,
se pun la uscat $i se bat pentru smntd, dup cum vom vede.
Cnepa de toamnd (cea femel) este cea care rmne verde pn
cnd se culege ; ea face smnt in sgldvoc sau muc. Pentru acest
cuvnt prin unele prti (7) ea se mai numeste i cnepd mucoasd.
Cnepa de yard (mascul) este cea care Infloreste si Inglbeneste
pe timpul secerii ; ea creste mai inalt ca cea de toamn. Cu privire
la aceasta, iat ce ne spune o legend bucovinean
(1) Madan, Sdrbdtorile, I, p. 165.
(2) C. RIdulescu-Codin, 0 seamd de cuy., p. 57.
(3) Marian, Nasterea la Romdni, p. 38.
(5) Jud. Dmbovita.
(6) $ezdtoarea, V, p. 47.
(7) Jud. Iasi, satul Romnesti, did. de d-1 V. Dorin.
www.digibuc.ro
170
Se zice ca odat cdnepa de toamati a imbiat pe cea de tiara

la biseric, zicndu-i :
Hai, soro, la bisericg !
Iar cnepa de varg i-a rgspuns :
Apoi de ce s mai merg degeaba ; eu sunt destul de Malik'

i-o vgd si de aici destul de bine ; tu, fiind scurt, n'o poti vedea ;
de aceea poti merge si singurg.
lar cnepa de toamng i-a rgspuns supgrat :
Apoi clack' ash ti-i vorba, nici Dumnezeu sg nu-ti ajute ca sg
rnergi si s vezi si tu biserica.
Din aceast pricing se crede c a rgmas obiceiul ca la crucea
preotului s'l nu se dea fuior de cnep de varg. Si apoi, fiindcg
aceastd cnepg nu rodeste, se crede cg nu-i bine sg se lege buricul
unui copil la nastere cu at fgcutg din tortul ei, cci astfelel acel
copil va fi sterp in cgsnicia lui (1).
Porghicii, la sing. foarte rar porghic, numiti si poghirci (2), in
Ardeal podbici, posomogi, beirzoci (3), iar prin unele pgrti din
Tara-Romneascg, bobirci (4), sunt firele de cnep cari n'au putut
creste mari, proveniti fiind din firele de cnepg cari au rsrit mai
in urmg. Ei stau sub cnepa mare cum stg puful sub penele unei
pasgri. Ca si cnepa, sunt si dnsii de doug feluri : porghici de
yard' i porghici de toamnei.
8. Culesul cdnepii este asteptat cu mare nerbdare si cu mai

rnult interes de cgtre gospodin, pentrucg dela cules incepe adevratul lucrul al cnepii, care, cu voie ori fr voie, trebue dus
pang la capt. Inteadevr, dacg nu se culege canepa la vremea ei,
in cateva zile firele se trec, se topesc, aiec se usucg peste fire si
nu- se mai poate intelege nimic de dnsele. Dacg s'ar intmpl una
ca aceasta, pe respectiva gospoding ar art-o toat lumea cu
degetul. Dacg o culege, trebue neapgrat sg o topeasca in apg si

apoi iars sg o mlite si sg o lucreze, fiindcd nimic nu-i mai de
batjocor pentru o femeie dect atunci cnd isi las cnepa balt.
Deci cu culesul incepe grija pentru gospodinele harnice si chinul
(1) E. N.-Voronca, op. cit., p. 1059. Varianta am intlnit-o la secdrd.
(2) Jud. Iasi, satul Romnesti, dict. de d-1 V. Dorin.
(3) Viciu, op. cite, p.19,
(4) Culegere din GolestiiBadii, jud. Muscel.
www.digibuc.ro
171
pentru cele lenese. Unor asemenea femei ca cele din urmd, vecinele
lor le strigA in Ardeal :
Frunzil verde de dudAu,
Srmane bArbatul meu,
Esti nebun si meteleu:
Crepa mi-ai stimdrat (1)
Boala'n oase mi-ai bAgat.

Da' iea coasa si-o coseste,
De boalA mA ispAseste! (2);
sau :
Brbate, cnepa-i coapt,
Eu-s bolnavg de-s moart!
Dar iea coasa si-o coseste,
De boalA mA mntueste! (3).
sou :
Foaie verde s'Amulastr,
Nevast, cnepa-i coapt
Si tu dormi, dormire-ai moartA !
Foaie verde foaie latA,
Omule-s bolnavA, moarta
$i cnepa noastrA-i coapt!
lea coasa si gresi

5i-mi coseste cnep,
FA-o apoi natal/rile
$i mi-o pune pe cosere,

Doar mi-o mai trece de sele (4).
Culesul incepe cu cel al cane pii de yard', care se face pe la sfritul lunii lui Iulie. La acest soiu -de cnep, gospodinele tin foarte
mult, fiindc din firele lui se dobndeste un fuior mai alb si mai
tare dect din firele scoase din cdnepa de toamnd.
Culesul se face prin smulgere, adec prin tragerea firului drept in
sus. Pe uscciune si pe cldur, cnd pmntul este tare, culesul este
foarte anevoios, din pricind cd firul se rupe, deoarece in pdmnt se
tine prea mult. Un fir indoit sau rupt nu este bun ca firul intreg,
cdci mai trziu nu se va topi cum se cade ; gall de aceasta, orice
bucat rupt si rmas in pmnt este o pagub4. In aceast privint,
iat ce ne spune o pisctur basarabean :
De-ar veni [si] SAmbat,
Milo, sArmn,
SA-mi mai vdd ibovnicA
Cum culege crtep!

$i-o culege mai de sus,
SA nu-i trebueascA fus! (5).
Cdnepa de toarnnd se culege de obiceiu cam peste o lurid' dela

culesul celei de var. Acest cules este mai usor. Dacd la cea dinti
(1) Rotacisme: arepdcanep, sdmdratstnanat.
(2) Frncu-Candreta, op. cit., p. 93.
(3) 1000 doine, p. 209.
(4) Comunic. de d-1 I. I. Ciuncanu, cotn. VAlcele-din-Topesti, jud, Gorj.
(5) G. Madan, Suspine, p. 53-4.
www.digibuc.ro
172
trebui sd despart cu incetul firele de canep de toamnd spre a

apuc pe cele de var, intinzandu-se cat mai mult, spre a nu calca
prea mult pe cea verde, la aceasta din urmd culesul se face dearandul, dela un cap la celdlalt al bucAtii. Fire le se trag tot drept in
sus, dar se pot apuch In 'nand cate mai multe odatd.
Cnd prnntul este prea tare, aceastd cnepd se taie si cu sapa
dela fata pdmntului, sau chiar un deget, doud din pdmnt. Unul
o apucd in mani i altul o taie cu sapa. Sdmanta ce se va scutura
va fi, oricum, mai putin decat aceea ce s'ar pierde cdutand s se
smanceascd, sd se smulga brusc firul din pdmantul tare.
Prin unele locuri, cnepa aceasta se coseste chiar cu o coasii cu
coada scurt numitd tar prin. De secerat, am spus, se secer numai
hlandanii si canepa se taie cu secerea numai cand vrei sd-ti bati
joc de darul lui Dumnezeu, care te va ocoll de bunk' seamd la anul.
Porghicii, atat cei de var, cat i cei de toamnd, se culeg odat
cu cnepa de toamn, si la un loc, cand cnepa de toamn nu este

Cnd aceasta este inalt, porghicii se culeg de bdsca sau
de bascd, adec deoparte.
Dupd ce cnepa s'a ales, se leag la un loc mai multe fire, atat
de multe ate se vor putea cuprinde in palme, punnd degetele

vrfuri in frfuri. Un mnunchiu astfel fAcut se numeste nicinusci,
munusd, mdrusd sau malddr; aceste din urmd dou numiri se aud
prin unele sate din jud. Muscel (1). Mnusa se socoteste ca unitate
de msurd la nuinrtoarea cnepii.
rv
'elrf
Mnusa cnipii de var (fig. 79) se leagai
in trei locuri, dup ce firele i s'au asezat rd&kind la rdcin. La mdnusa canepii de
toamnd, legtura se face numai sub sglAVoc
(fig. 80). Porghicii se leagd intr'un singur loc.
Mdnusile se leagd cu porghici, 4-5 fire
rsucite,sau la nevoie cu cateva fire de 6nep mrunt i mldioas, cari deasemenea se

rsucesc si se supun ca si legatoarea snopilor.
Intreband pe o femeie despre ctimea canepii fcute inteo yard, iti rdspunde indat,
Fig. 79.
Fig. 80.
ardtndu-ti numa'rul mnusilor din fiecarc soiu
de cnepd : 80 de mnusi de yard, 112 de toamn si 23 de porghici.
(1) Culegere din Go1e0ii-Badii, dict. de d-1 D. Mihalache.
www.digibuc.ro
173
Mai adesea insd iti spune numdrul chitelor. 0 child de canep are
de obiceiu 12 manusi ; unele gospodine insd socotesc chita de 13
9. Dupa ce s'a cules si s'a fcut mdnusi, cnepa de toamnil este
dusd acasd ; cea de yard' se porneste deadreptul la ap spre a fi
topitd, dac este bine uscatd.

Manusile de cnepd de toamna se fac gramezi-grdmezi, sglavoc
peste sglavoc i este ldsata astfel cloud sau trei zile ca sd se dubeasca
(pron. pop : dugheaset2). Prin alte pdrti, fcndu-se tot astfel, se zice
ca se pune cnepa gluga la dospeald. Prin dubire sau dospire,
pleava care tine inchisa samnta cnepii putrezeste, iar dupa uscarea
mdnusilor, se poaie scuturd mai usor.

Spre a le usc, mnusile de cnepa se pun prin parii gardului sau
li se desfac firele in trei parti si se pun astfel in picioare, In
btaia soarelui pe fata ariei sau prin grdini, unde se pzesc de

pasarile de casa si de cele ale cerului.
Adesea dubitul si uscatul,
in acest caz si batutul, se face pe
bucatd, pe loc.
Dupd ce cnepa s'a uscat, se bate ; bdtaia constd in a lovi cu
un betisor sgrvoacele mnusilor.
Prin jud. Gorj, cnepa de toamnd se bate cu maiu sau cu un
de lemn, pe un butiue, tot de lemn (1).

Samnta amestecati cu pleavd picd pe un tol, de unde se va vdnturd uneori, cum vom veded c se va face cu fasolele ; de cele
mai multe ori insa, acest amestec se cerne cu un fel de ciur cu
guri mari, care se numeste dtirmoiu, clarmon sau cliirmoniu : jos vor
caded semintele de cnepd, iar pleava care se mai numeste si buc

(2), piu, pl. poiuri, goz, gozomat, hue (3) sau posconita (4), rdmne
in ciur si se aruncd, dup ce se mai freacd In mn si se mai incearcd la cernut.
Dup batere, manuOe de canepa de toamn se desfac din lega(1) Comunic. de d-I I. I. Ciuncanu, coin. Valcelele-din-Topesti.
(2) 5ezdtoarea, 11, p. 151: buc, pleava ce rAmne dupa" baterea cdnipii si a
inului.
(3) Din Jud. Botosani, comunic. de d-1. D. Gr. FurtunA: <pleava ce ramne
dela vnturatul cnipii (si a inului, fasolei, bobului, grului).
(4) Frncu-Candrea, op. cit., p. 104: gpleav in care se eta stnanttl de

canep")).
www.digibuc.ro
174
turi si se intocmesc din nou, batandu.se la radacina, adeca se fac

intocmai ca si cele de cnepd de \Tara.
Hlandanii se bat si ei, intocmai ca si cZnepa de toamna si apoi
se fac manunchiuri.
Porghicii numai se usuca.
Sarum* de canepd se pune In saci, uleie, postvi sau alt vas,

dup ce se mai usuc.
Cand toate acestea s'au isprvit, canepa se duce la topit, cu care
se incepe industria casnica a canepii (1 ).
CAPITOLUL III.
Pepenii, bostanii i castravetii.

1 . Pepenii, In general, cari se cultiva, sunt de doug feluri : unii
au coaja tare, groasa, verde in sectiune, iar la suprafat pot fi albi,
galbui, verzi, cu sau fara pete ori dungi ; coaja nu se mananca ; rniezul le este alb, galbuiu, rosu sau se infatiseazd cu alte colori mijlocii.
Cellalt soiu are coaja mai moale, subtire, de coloare alba sau galbena, dud ajunge la maturitate ; miezul i este apatos i totdeauna
de coloare galben.
Cei din-rai se numesc pepeni verzi, harbuji, harbuzi (2), pe peninegri (3), bopri sau lubenite; Macedo-Romanii ii numesc la sing.
hi,nnic si ,sitirhiu (4).
Cei de-ai doilea se numesc pepeni, pepeni galbeni sau zanzo,si,

iar de catre Macedo-Romanii li se zice la sing. pecipine sau geilbbniu (5).
Atat pepenii verzi cat si cei galbeni, dac au la coacere coaja

alba curat, se numesc prin unele parti din Moldova de jos pepent verzi sau pepeni galbeni turce,sti, iar prin jud. Muscel pepeni
Coach' pepenii verzi au o inftisare lungueatd, se numesc papa-
noaice. Unui pepene verde, mare, i se zice i papeinoiu. Unui pe(1) Pentru aceast parte, vezi T. Pamfile, Industria casnicd Id Romdni,
p. 198-214.
(2) Ion Creangl, op. cit., p. 441.
(3) Auzit In corn. Go1estii-Badii, jud. Muscel.
(4) Z. Pantu, Plantele cunoscute de pop. romdn, p. 211.
(5) P. Papahagi, Basme aromiine, p. 678.
www.digibuc.ro
175
pene verde sau galben mic, rAmas astfel din pricina vremii tArzii si
rece in care a crescut, sau din pricina secetei ori a locului ru, i
se zice babascata.
Pepenele verde poate ova miezul row (1), iar smnta neagr (2>
sou altfel (3) ; sau miezul alb si smntele colorate oricum (4).
Cand rniezul este alb, pepenele se numeste pepene cu miezul blan sau pepene Man la miez.
Pepenii galbeni, dup tdria miezului si dupd dulceata ce o au,
se numesc : scortosi, cnd sunt tari si dulci, innecaciosi, cnd nu se
cnd sunt moi.
pot inghiti lesne,
0 specie rail de pepene galben este cantalupul sau cantalosul (5).
Locul cel mai nemerit pentru smnatul pepenilor este Plina,
adecd acel loc care este sau a fost mult timp nelucrat. De obiceiu
locurile desi-Adurite ale marilor proprietari se dau pe la sd tenii vecinasi ca sA le desfunde cu plugul in schirnbul rdacinilor cari le
vor scoate pentru dnsii si al pepenilor pe cari ii cultiva in anul
intiu. Alteori pentru aceste locuri se plateste chiar in anul intAiu.
Cnd teline nu se gsesc, pepenii se seamnd inteo parte a tarinii satesti, de preferint acolo unde locul este nisipos, printer).
intelegere intre oameni luat mai dinainte, ca sA le fie apoi i paza
mai lesnicioas5.
Aratul i smnatul se face ca si la popuwi.
Pe laturile desprtitoare dintre bucAti se samand floarea sau

soarea soarelui, pentru frumusetea i samnta ei, ori mlaiu tetrarase, pentru spicul sau, din care gospodarii i fac mdturi, dui-A ce
le bat de smnt. Altii seamn A pe aceste haturi chiar paring, deoarece peste curpenii de pepeni se poate trece i prin mijlocul
bucAtii, nefiind nevoie de haturi cari trebue s fie cu totul inchise
(1) N. Psculescu, Lit. pop p. 87. Gcitoare: Am o fntin cu cheita
Variant si la p. 94.
verde si apa rosie.
Artur Gorovei, Cimiliturile
Romnilor, p. 94: Cutea verde, grecul rop.
(2) Gorovei, op. cit., p. 184: Este o apd verde, la mijloc rosie si pestii
negri; Am o mndstire verde, cu clugrii negri in ea. Psculescu, op.cit.,
p. 94: Malul verde, Oda rosie, pietrile negre; Am o fntn: apa e rosie,
peretii verzi i pietrele negre.
(3) Psculescu, op. cit., p. 94: Malul verde, apa rosie, pestele cum se nimereste; Am o fntnd: pietrele negrey.
(4) lbirlem: Strachina verde i untul din ea nu se vede.
(5) Z. Pantu, op. cit., p. 211.
www.digibuc.ro
176
spre a nu ingAdui curpenilor sa se intinda la vecini, sa lege

fac deci pepeni acolo.
In capetele buctilor, pe la drumuri, se samn de obiceiu bostani, malaiu tataresc, malaiu, paring sau chiar popuwiu.
Cnd pepenii au rsrit $i au crescut in trei-patru frunze, ei se
prasesc ca $i popu$oii, dar, se intelege, frd a li se face mo$iroiu
la fdcin. La prasitul dintdiu, firele de pepene se raresc cam la
doitrei pa$i, lasandu-se mai multe fire sau cuibare de pepeni verzi
dect de pepeni galbeni.
Prsitul de-al doilea vine la vremea lui $i apoi al treilea, cnd
pepenii sunt chiar infloriti. Acum bostandria, adica acea parte de
tarin care este dela olalta sam'anat cu pepeni, $i care se mai
chiama $i bostana, papanarie, harbuzarie sau pepenarie, este interneiata i prin urrnare trebue sa i se dea o paz.
Fig. 81.
Fig. 82.
Paza aceasta se face cu bostanari, pzitori cari i$i fac colibe sau bos-
tane in diferite prti ale bostanriei $i de obiceiu pe locurile cele

mai ridicate. Aceste colibe (fig. 81) sunt mai multe $i de obiceiu nu trebue s se $tie in care mne peste noapte sau st ziva
bostanarul, spre a se adeverl zicala infeleapt c frica pze$te pepenii sau frica pAze$te bostnria.
Prin unele prti in loc de aceste colibe sunt ridicate un fel de pritule pe patru stalpi inalti (fig. 82), ca un soiu de cu$te pentru porumbeL
Cu$ca poate fi facut din scnduri sau din ingraditur de nuiele ; in
acest caz are o u$6 $i patru ferstruici in cele patru pArti.
www.digibuc.ro
177
In loc de pereti poate s aib4 ni0e dosuri de frunzari, printre

cari se poate vede foarte bine i cat de departe.
Bostnarul poate sau nu s fie inteinsele, cAci i inteun caz
intealtul, el nu se vede.
Pentru paz, bostnarului sau bostAnarilor li se plteste o sum
proportional cu numrul prjinilor sau cu ltimea in stnjeni. Pe
Lingd bani, li se mai d ca tain iars, la prjin sau la stnjin, o
ctime oarecare de fin i pe deasupra, cte odat, un puiu de
ggin sau doi.
De rodul pepenilor se leag unele datine i credinte. Astfel dacd
cinev voeste s aib pepeni multi, s culeagd de pe cmp buruienile numite pdpeina,si i s le pund intre straturile de pepeni (1).
Cnd pepenii au avut vreme prielnic i au crescut frumosi (2),
cnd in sfai*t nu sunt vtmati nici de insecte sau pduchi,
pentru cari, dup credinta popular, trebuesc neaprat aghesmuiti cu
agheasm dela Trif, copiii, mai ales, vin din vreme in vreme i inceara pepenii spre a vede dad-s copti.
Aceast incercare se face in mai multe feluri.
Unii cred c pot cunoate pepenii copti numai dupd sunet, ciocAnindu-i cu degetul arttor sau mijlociu, indoit sau nu. De obiceiu
cnd acest sunet este mai gros, se crede c pepenele este copt. Cercatul cu sunetul ins d gres de multe ori, CAci sunetul atrn de
grosimea cojii, de plinAtatea miezului i de cAldura atmosferei ;
altfel sun pepenele cnd este rece i altfel cnd este infierbntat
de dogoarea soarelui.
Altii cred c' cunosc pepenii copti dup cdrcelul, adec dup
codita cu care este legat fructul de curpein. Dac acest carcel este
neted, adecA dacd nu-i flocos sau Oros, se crede c pepenele este
copt ; dac5, dimpotriv, este flocos, plin de periori, pepenele este
crud.
(1) Dat. i cred. Rom. din Hanteti-Dorohoiu, comunic. de d-1 N. V.
1-lodoroabA.
(2) N. PAscUlescu, op. cit., p. 14, gcitori:

Am o cas. gogoneata,
Invelit cu verdeat
$i In lAuntrul ei
Sunt pui de tigAnei.
Funii intinse,
Ghemuri strinse.
12
www.digibuc.ro
178
Altii apucd pepenele Intre podurile palmelor si-I strng ; dacd

miezul lui pa rile, se zice cd pepenele este copt ; dacd nu prie, pepenele se crede a fi crud.
In sfarsit, cel din urm mijloc de a vede dacd pepenele-i copt,
este in(encu,sarea. Pentru a inteneu,sci un pepene, adecd pentru a-i
face tencu$", se infige cutitul In coaja pepenelui, 'And' la patru degete adncime, In patru prti, astfel ca cele patru tieturi sd lase
pe suprafka coajei o urm pdtratd cu o lature lungd de un deget si
jumdtate. Tdieturile sunt cam piezis fdcute pentru ca tencusa s aibd
formd piramidal, cu patru fete. Baza tencusii va fi format din coaja
Verde, iar restul va fi miez, care se poate vede de-i copt sau nu,
de-i dulce sau ba. Dacd tencusa (1) este coaptd, pepenele se taie
dacd nu-i coaptd, se pune la loc.
Se 1ntelege foarte bine ca prin Intencusare pepenele se rdsufld
se stria pe Bugg tencus, pand i va veni rndul coptului.
Calitatea pepenilor atrnd mai putin dela felul sdmntei si mai
mult dela chipul cum au fost lucrati sau munciti. Pentru acest cuvnt lesne se poate Intmpl ca cinev sa se vadd pdgubit cu un
numr de pepeni. De aceea are grijd ca sd-si Insemne cu semnut
lui, sd ii Infiereze sau Inhereze cu fierul sau herul sdu. Fierul
nu-i altceva de cat un semn, o sgkietura facutd cu unghia, cu un
cosor, cutit sau briceag pe coaja verde a pepenelui. Semnul ramne
alb, 'si astfel oricine i poate cunoaste pepenii sdi In carul sau
casa altuia, cand are cuvnt i putere s caute. Ca martor st In
totdeauna bostnarul.
Pepenii galbeni se cunosc dacd-s copti, dupa coloare ; acestia nu
se Intencuseazd i nici nu se Infiereazd.
Ca si la farina cu sdmndturi, nu se dd drumul la bostAndrie,
adec nu este nimeni Invoit sd-si culeagd pepenii si, deck dupd
ce a pldtit pentru paza bostdnarului.
Copiii nu sunt lsai printre pepeni, cdci pe de o parte stria prin
intencusare, iar pe de alta calcd pe pepeni, 1i rupe lundu-i cu
picioarele In hiolei i prin urmare ii face sd se usuce.
Venirea la pepeni se face mai ales Dumineca si In zilele de srbkori, cnd oamenii i pot trage seama unii la altii. In aceste zile
se ieau pepeni pentru tot restul zilelor, pand la cea mai apropiata
sdrbdtoare.
(1) Ion Creanga, op. cit., p. 441 : bucAtica de harbuz (pepene verde) ce
sccate cu cuituI, spre a vedea dacd-i copt.
www.digibuc.ro
179
Oamenii vin la pepeni cu carul sau cu trAsura ; boii se dejuga

In capul bucAtii, iar caii se priponesc, ori mnnc cositura proaspt din chilna ghiociului.
PpAndriile fin, adec dinuesc, dup imprejurAri, cam pAnd pe la
&Intermark, iar cte odatA $i mai trziu. Ctind este s se spargd, adec
s se sfr$easc, bostAnarii dau de veste cu mult inainte oamenilor, spre a fi cu totii In acea zi.
La spartul bostni"riei se culeg toti pepenii, atAt cei mari i copti,
cat $i cei mici, bilb4cutele crude sau coapte, bune sau clocite
de soare,
clociturile. Cei buni de mncare se manncd sau se
pstreaz, iar cei rdi se dau la porci. Cruziturile, adecA pepenii mici,
se pun la murat.
Dupa spartul bostnriei se dau drumul vitelor cari gsesc o hran
imbiel$ugat, compusa mai ales din mohor $i
2. Bostanii, cari la sing. se mai nurnesc $i dovleac, dofleac (1),
dovlete, dovlete alb, dovlete turcesc, curcubdtd porceascii, curcubeta turceascii (2), curcubeatei, lub, lubenit (3), picitoc (4), trtacei
(5), bostan de Ord (6), heirban, harbut(7), luddu, pl. ludaie (8), sau
berbenitii (9), sunt de douA feluri : galbeni $i albi. In deob$te cei

galbeni se numesc moldovene5ti sau romne,sti, iar cei albi turceVi.
Bostanii se cultivd pentru fructul lor csarnos care se mnnca

fiert (10) sau copt (11) sau se IntrebuinteazA ca hran pentru porci
mai ales, dar $i pentru boi.
Bostanii se seamn prin grAdini $i se Ingrijesc din lucru ca $i
pepenii. Locul obi$nuit Insa de smnat al lor este popu$oi$tea, cnd
se pit $esc de cloud ori, la olaltd cu popu$oii, fasolea i hlandanii.
Se crede c" in care zi a sAptamnii a nins intaia oara iarna, In
(1) In dialectul Bufanilor olteni din Banat se numeste dovlece (Calendarul
Ligei culturale, 1911, p. 168).
(3) Z. Pansu, op. cit., p. 22. Frncu-Candrea, op. cit., p. 102.
(4) Viciu, op. cit., p. 66 : dovleac, bostan alb (magh. sttk).
(5) C. Rclulescu-Ccdin, O .saind de cuvinte, p. 66: dovleac cu dungi.
(6) Viciu. op. cit., p. 38.
(7) Ibidem, p. 49.
(8) Ibidem, p. 57.
(9) Ibidem, p. 19.
(10) Se face cu agurid5, dup ce s'a fiert, sau se fierbe cu zar de oi ; se
fierbe si In ap.
(11) Dui-A ce s'a Mat felii sau nu.
www.digibuc.ro
180
acea zi trebuesc samanati si bostanii, ca so creasc multi, mari $i

frumo$i (I).
Prin alte parti se crede c spre a creste bostanii $i pe seceta,
trebue sa li se iea floarea lor $i s se bed pe drumuri (2).

Cand vremea le este prielnica, vrejul, curplinul, funia sau covragul de bostan creste indestul de lung, se urc pe garduri (3)
chiar prin pomi, dnd afara de aceasta $i numerosi muguri, lstari sau cpili (4), cari cresc, Infloresc $i rodesc.
Cnd curpenii s'au uscat, de obiceiu odata cu culesul popu$oilor,
se culeg $i bostanii ; cei albi trebuesc petrecuti, adeca mncati in
grab, In scurt; cei galbeni, cu coaja (5) netedd sau buboasa se
mai pot pstra Inca, dar in asa chip trick s nu fie eh* de inghet, caci daca vor da din nou de caldura, se vor mui, se vor
cofleji sau colles i nu vor fi buni de nimic.
Samntele de bostan se scot din matele lui $i se usuca, punndu-se apoi la pastrat Inteo tivda pentru smnat la anul, pentru
mncat, fcut oloiu, vnzare, $. a.
3. Castravetii, numiti la sing. $i castravete, pepene In Moldova de
sus $i Bucovina (6), cucumiir In Banat, iar prin unele parti din Ardeal
li se zice $i pepeni riosi (7),se seaman de obiceiu prin gradini.

Pam ntul se sap bine, iar In locul unde se va pune smnta, trna
se freac intre palme ca s se ingruntoseze. Acolo se face cu sapa
o mica adncaturg, numita cuib, se pun intrInsa trei-patru samnte ori chiar $i mai multe ; In acest caz, la pra$it, gospodina
(1) Cred. Rom. din 1-Intesti, jud. Dorohoiu, comunic. de d-1 N. V. HodoroabA.-5ezdtoarea, VI, p. 22: aln ziva in care a nins intdiu, in acea zi primavara sA pui bostani, cAci cresc vriijmas de multi.
(2) Dat. si cred. Rom. din VnAtorii-Neamtului si Nemtisor, jud. Neamt,
comunic. de d-1 A. Moisei.
(3) Gcitori: a Tat-seu pe gard, matele sub gard* ; in genere gcitorile
bostanului se aseanfng cu cele ale pepenilor; ape pmfint uscat, st tat-tilu
umflat ; hop in dop, blni ingrop, ate 'ntinse, gheme strnse; cine se trlste ca searpele si-si face cuib ca iepurele ? baba'n vale ca o floare, mosu'n
deal ca un bustean ; inteo vale adinc, zace tata-tau de branch' ; pe valea
lui Baibarac, sade Vlad mort si umflat (Colectiunile Gorovei, Pamfile
Psculescu).
(4) Vfircol, Graiul din Vincea, p. 92.

(5) C. Rclulescu-Codin, 0 samd de cuv. Scolleajd, 1/, din coaja dovleacului
rti'mas goal = sgdvleajd, p. 80.
(6) Pantu, Plantele, p. 50. Marian, Sdrbdtorile, Ill, p. 295.
www.digibuc.ro
181
are grip sd mai smulg ctev fire, dacd vede ca toate samntele au
rdsdrit. Dacd se lasd s creased' toate, castravetii sunt desi, se inneacd, se opeiresc, pier sau nu leagei.
Ca zi de smnat, prin Banat se crede c cea mai bund este
Lunia; alteori Armindemil. In acest caz se zice c dacd s'ar sa"mAn in alte zile, i-ar mined viermii (1).
Intre un cuib i altul se las de obiceiu doi sau trei pasi.
Frica cea mai mare a gospodinelor, cu privire la castraveti, este
ca nu cumv acestia s nu lege. Ca sa le lege florile, adec spre

a le face florile s fecundeze, obi$nuesc s anine de curpeni cte un
fir din planta cu florile rotunde si pdroase cari se numeste prin Mol-
dova de jos motocei sau flococei, iar prin alte pdrti, coineicelele
cotoiului.
Pe-alocuri cnd pepenii, adecd castravetii, au floare multd $i nu

rodesc, li se strnge floarea Inteo Duminec dimineata, cnd preotul este in biseric $i se bate cu un b in rascrucile drumului, cu
credinta c astfel vor rodl cu imbielsugare (2).
0 a doua fric a gospodinelor este ca nu cumv s li se facal
castravetii amari. Pentru aceasta ei se seamdrid numai in locuri grase
$i de obiceiu umede, cci de soare i secet, castravetii prind
amreald.
Amreala castravetilor ins mai poate ave, dupd credinta populard,
alte pricini. Astfel prin jud. Muscel i Tecuciu se zice c dacd se

culeg castravetii pe soare, cnd e soare, ei se amdrdsc. Adevrul
ins este altul : porunca aceasta vrea s ne spunk' c pe soare, cnd

curpnul se paleste indat ce ar fi calcat, sdrelit (rupt putin), nimeni
sd nu intre intre castraveti. Tot acest scop are si al t credintd
care ne spune cd nu trebue s se mAnnce castravetii chiar pe locul
in care sunt sdmnati, ci sd se iteasd cu dnsii la o margine (3).
In sfrsit prin alte parti se crede cd dacd rupi din castravetii cari
au ie$it intiu, inteo Miercuri sau inteo Vineri, adec inteo zi de
sec, ace$tia se amrsc (4), prin altele se crede cod aceastd amdreald
(1) Marian, Sdrbdtorile, 111, p. 295.
(2) 5ezdtoarea, I, p. 191. Dat. si cred. Rom. din Nemtisor, jud. Neamt,
comunic. de d-I A. Moisei: Ca s se facl eastravetii i pepenii, iea floarea
lor cnd e uscat si-o bate in drum.

(3) Dat. i cred. Rom. din Varlezi, jud. Covurluiu, comunic. de d-1 I. N.
Vrlezeanu.
(4) Revista Tinerimea Romlind, III, fasc. I, p. 450.
www.digibuc.ro
182
se intmpl numai cand castravetii se seamn intr'o zi de sec (1);

pentru a fi dulci, urmeaza s se semene inteo zi de dulce (2).
Castravetii pentru smntd se las ca s creased mari ; atunci
cnd au o coloare rosie-cafenie, cu multe crpturi pe pelit, se rup
si se pun din nou la soare. Smntele, dup ce se scot, se usucA
$i se pstreazA ca i cele de bostan, dar numai pentru sm'dnat (3).
CAPITOLUL IV.
PstAioasele.
sunt de mai mate feluri, dup cum au bobul alb
sau colorat intr'un chip, dupa cum acest bob e mai mare sau mai
mic, dupd cum cultura lor este pentru a produce fasole de mncare sau este numai pentru frumuset cu flori si frunze, i in sfr1.
Fasolele
$it dup cum cresc pe pdmnt sau au nevoie de un lemn ca sprjin.

Ca denumire se intrebuinteaz mai ales pluralul fasole sau
psule, mazere (4), fansble (5); fasule; mai rar se aude singularul
fasold, fasoal, fasaicd, fsaiu, fuselu, peisuiu,
iar la Macedo-Ro-
fasuliu sau specia braclei, renumit prin unele localitati din

Meglenia, prin cantitate $i mai ales prin calitate (6).
Fasolele se seamdna prin grdinile de pe lnga case $i pe amp,
singure sau printre pomoi.
Pentru a le smn, locul trebue sapat sau arat mai intiu. La
smanat, la pus sau la puiturd (7) este nvoie de doi insi : unul
d cu sapa in pamnt i o salta putin, trgind la sine ca s faca
loc celui de al doilea, care svrle sub leafa sapei cte $ase, pana
la zece fire din fasolele ce le are in pesteldi, sort sau o
Cel dintiu numai face vnt sapei i farina cade peste cuib sau
cuibar, intocmai cum a fost $i mai inainte.
mni
(1) Cred. Rom. din corn. Gorunesti-VAIcea, comunic. de d-I C. M. Popescu :

Castravefii nu se pun Vineri i Miercuri In pmnt, cAci ies amari.
(2) 5eztoarea, III, p. 120.
(3) GAcitoarea castravetelui : 13Agai rnna'n frunzd si apucai pe tat-tAu
de buz (Gorovei, op. cit., p. 48 $i N. PAsculescu, Lit, pop. rom., p. 76).
(5) Culegere din jud. Suceava, comunic. de d-I I. Zotta, Dorna.
(7) C. Radulescu-Codin, 0 sam de env., p. 63: puitur, timpuf In care se
seamAng fasolea.
www.digibuc.ro
183
Cnd pune unul singur, de obiceiu merge odata si face cuibarele, cu sapa ; a doua oarg pune fasolele si a treia oarg" Impinge cu
leafa sapei sau numai cu piciorul tarna peste boabele de fasole.

Cnd fasolele se seamAng printre popusoi, pusul se face nu tirziu
dupg sgmnarea acestora. Departarea dintre cuiburi este de doi

sau trei pasi, iar deprtarea dintre rnduri deasemenea. Dacg se
seamnd prin gradini, Irish' In popusoi, acestia nu trebue s fie prea
desi, caci In acest caz fasolele se huchesc, adecd Infloresc fr s
lege. De asemeni fasolele se huchesc si cand popusoii, cu toate c
ar fi lsati rari la prdsiturg, se indesesc prin infreitire sau prin

copchilire. In astfel de imprejurri popusoii trebue rgriti, rupndu-li-se copclziletii (I).
Cnd fasolea este singurd pe camp, un pas intre cuiburi si tot

un pas intre siruri sau rnduri, ajunge. Dar aceasta nu In totdeauna ;
cnd fasolea este de felul sgu prea roditoare sau prea stufoas, cand
nu pot creste mai multe fire la un loc, boabele de fasole se seaingn odata cu popusoii.
Prin unele parti din Banat se crede ca cel mai priincios timp
pentru pusul fasolelor este Armindenul, socotindu-se Ca' numai astfel
vor fi rodnice (2).
Fie sdingnate singure, fie printre popusoi, fasolele se prgsesc
intocmai ca
acestia, farg Insg a le face mosiroaie mari la rodgcing.
Pentru ca paserile de ogradd sg nu strice fasolele din grading,

gospodinele cred c acestea trebuesc hranite la ajunul Creiciunului
cu att de mult mncare, Incat sa fuga singure, Insg a doua zi, In
ziva de Crciuri sg nu li se mai dea nimic demncare. Tot astfel
fac gospodinele si la ajunul Bobotezei (3).
Cele mai cunoscute soiuri de fasole stint :
Fasole de harag, de arac, de par, de rude, de pocii, sing. pocia (4),
sou pocei, pl. poci (5), de hellpige, sing. lullpig (6), sau fasole nrceitoare, sunt acele cari au vitele lungi ce se tardsc pe pgmnt sau
se prind intre dnsele ori pe buruieni i popusoi, rgsucindu-se ;
(I) Unele parti din jud. Neamt, comunic. de d-1 A. Moisei.
(2) Marian, Sdrbtitorile, III, p. 295.
(3) Culeg. din Tutcani, jud. Covurluiu, comunic. de d-I 1. 0. Zugravu.
(5) Haragi neciopliti; Golestii-Badii, jud. Muscel.
(6) Frincu.Candrea, op. cit., p. 101.
www.digibuc.ro
184
cnd Irish' au pe lngd dnsele un harag, o nuih, o trestie sau

altcevh, se urc pe acel lucru rsucindu-se (1).
Faso lea mare are bobul mare.
Faso lea oloagd creste sub infatisare de turd, neavnd lstari cari
sA se lege de cevh. Ea se mai numeste i ologutd sau la pl. f asole
fanle.
Fasolea albit are bobul alb, lucitor.
Fasolele gogonte au bobul ca o &dial, alb.
Fasolele obeidate au bobul ca un rdrunchiu (rinichito sau ca o
obadd dela roata carului.
Fasolea grasci, tudirei sau tucllerd este acel soiu care are pastaile galbene putndu-se mnch mult vreme. Mai toate celelalte soiuri
insa au o finer* scurt, prinznd indata atti pe teci, pdstdri sau

pasted, dimin. pdstdiute sau pcisteute ;
Fasolea pestritd arceitoare este mare sau mArunt ;
Fasolea pestritet neurcdtoare, tot astfel ;
Fasolea gogoneatd de cdmp ;
Fasolea cirea,sd;
Fasolea heithciugd ;
Fasolea copficel (2);
Pentru comuna Tepu, jud, Tecuciu, trebue s mai adaugem :
Fasolea moldoveneasal este alba, are boabele mrisoare, se seamAn prin popusoiu si se agatA de hluji ; nu-i ash de pdstdioasd.
(1) Despre acest soiu vorbesc gcitorile (Colectia Gorovei, p. 140-1, si N.
Psculescu, p. 82):
Endertfri
Menderi fel
Carcei, tohorild.
Pasarica rue
Pe copaci se suie.
Carne grisulie
Pe bete se suie.
Alba plarica,
Pe arac se urca.
N'are aripioare,
N'are nici picioare.
Sasra,
Parasca
S'ar sul in cer,

Dar n'are picioare.
(2) Dictionand limbii romne,11, p. 72.
www.digibuc.ro
185
Faso lea 'ntr'un picior, se seamn printre popwaie, cu firul. E

foarte pstgioas $i creste imprejur ; nu se agat, are boabele
mici. Tranii spun c fierbe anevoie $i nu-i a$ de gustoasa la mancare ca celelalte soiuri. Se mai numeste si fasole mdrunticd
Fasolea de luirag amestecata creste prin gradini pe haragi ; are
pastri mari $i crnoase, boabele mari $i cu dungi ro$ii, albastre
sau altfel ; sunt foarte gustoase.
Fasolele solddtesti sunt lungrete si au pe partea pe care au

fost lipite de pstare o pat cafenie in chipul unui cap de curcan.
Fasolele goldane sunt mari, albe sau galbene.
Fasolele calului sunt foarte mari, se seamn mai mult de frumusetil, cAci nu se mannca.
Fasolele curve sunt jumtate ro$ii $i jumtate albe.
Fasole nohotii au coloarea nohotului, nutului.
Fasolele tigdnesti sunt negre sau tdrcate cu negru.
Pentru com. Jora$ti, jud. Covurluiu deosebim :
Fasolele gogonle sunt rotunde $i foarte productive.
Fasolele cu totul sunt grase $i au coloare cafenie Inchis.
Fasolele copacel se pun numai ate una in cuib ; se suie pe harag ; au floare rosie iar bobul le este rosu ca $i carmazul.
Fasole una, sunt mrunte, rotunde $i foarte mnoase. Fac pstgri foarte multe, dar nu-s a$A de gustoase la mncare.
Fasolele uriese fac pstrile lungi aproape de un metru ; se urea
pe harag.
Fasolele boambe sunt mari si se urea pe harag (1).
Culesul fasolelor se face prin August, cand aproape toate pdsfarile
s'au uscat $i cnd unele dintrinsele, fruntea, incep a se desghiocd
sau a se desface singure. Oamenii merg pe la bucAti, smulg cuiburile sau cuibarele din pmnt si le pun subsioard sau, dac fasolele
sunt prea mrunte, le pun intr'un sac. Culegerea este anevoioas
cnd firele de fasole sunt incalcite imprejurul firelor de popu$oi.
Desprinderea sau desfacerea se face cu att mai greu, cu cat faso-
lele sunt mai uscate $i cu cat soarele este mai tare ori mai jute.
Cnd subsioar nu mai incap, fasolele se pun pe un hat sau pe
mijlocul bucktii, grmejoare-grmejoare, grame jui-grdme jui, $i culesul urmeaz. Cnd fasolele se frm prea tare, se cara la captul
buctii sau In afar de bucat, la car, ori la locul hotrit.
(1) Comunic. de d-1 P. GI-. Savin.
www.digibuc.ro
186
Dupa' ce bucata a fost culeasa toat,
se intelege, cnd jitarii
si-au luat Inca partea lor, jitaria, li se lasa , se face caratul

la car prin ajutorul bratelor, cand fasolele sunt Inca jilave, sau punnd grmezile in toale si carndu-le astfel.
Scoase afar din popusoi, fasolele se incarcd in car, dui-A ce pe
pomostinea carului s'a pus un tol ca s opreasc bobii ce se scutura, s cadd jos, si se aduc acasa. Cnd locurile sunt sigure, fasolele se lase pe loc ; tot astfel se face si atunci, cand campul tot
este smnat cu fasole.
Uscatul fasolei tine dup imprejurri. Dac vremea este frumoas,
fasolele se pot usc In dou zile ; dac fasolele se usuca pe o
parte, se intorc i pe partea cealalta.
Dupd ce toate pstrile s'au uscat, incepe baterea sau btitutul fasolelor pe fata ariei curatit, caci culesul lor se face inainte sau pe
vremea secerisului si a trierului, cnd aria este curata.
Fasolele incep s fie batute cu coarnele furcii pand ce toate pitstrile s'au desfacut. De obiceiu la o grmad de fasole bat doi ini
lovind cu partea convexa a furcii pe rnd si cu indestul de multd
putere. Dela acest fel de a bate a si limas zicala : bate ca la fasole, sau < trage ca la fasole.
Cnd pe deasupra nu se mai vede nici o pastare nedesfacuta, se
iea gremejuia cu furca pe dedesubt si se scutur bine, astfel ca
toti bobii cari Intmpltor s'ar fi prins prin paie, s cada .jos ; apoi
se intoarce gramada si pe partea ceealalt urmndu-se cu batutul
ca i mai inainte.
Dupa ce fasolele au fost batute si pe partea aceasta, paiele se
scutur bine in furc si se dau deoparte, fcndu-se din toate un
porcoiu de pate de fasole.
Cate odata insa, si mai ales atunci cnd fasolele nu erau bine
coapte, nu toate pstrile se desfac cu usurinta, si prin urmare nu
toti bobii cad ; in acest caz, un batrn sati un copil primeste de o
lature paiele btute si lundu-le cu deamanuntul, desface acele pa' stad, cari mai in totdeauna sunt verzi sau abi galbene.
Cnd fasolele sunt multe, ele se treier cu caii, cum vom vede
c se face cu cerealele, ins in vreme cu mult mai scurt.
Dui-A ce toate fasolele au fost batute, ramn pe fata ariei sau
pe tol o grarnadd de boabe amestecate cri pleavd. Acest vrav se
vntur intr 'un galetar sau si jos chiar, hand cu un vas din
vrav si lsnd sa se scurg bobii de fasole Cite patini, dela inaltimea
www.digibuc.ro
187
umerilor, pe cari obisnuit se razama fundul vasului. Pleava esie

desprtita de vant, iar bobii curati,amestecati doar cu mici pietricele sau frmturi de bolovani, cad gramada.
Dacrt se intampl ca bobii de fasole sa nu fie bine uscati, sau
daca au fost batuti pe o vreme moinoasd, este de neaparata trebuinta ca fasoIea sa se usuce, intinzandu-se la soare pe toluri, in
strat subtire, caci altfel se aprinde, se incinge, se innegreste i prinde
mucegaiu.
2. Bobul, numit i bobd sau fava (1) se cultiv numai pe lnet

case, pentru frunzele lui cari se intrebuinteazd ca salata si pentru
bobi cari, cu toate c-s mai gustosi decat fasolele, cer insa prea
;nult truda.
Sarnanatul se face ca si la fasole.
Prin unele prtrti din Oltenia se crede c bobul nu se pune

Miercuri sau Vineri in pamant, cdci face pureci, cari Il mnanca
pana il usuc. El trebue pus de tirnpuriu, inainte de a canta rdcdneii (2).
Prin jud. Covurluiu se crede c bobul trebue pus inainte de a

incepe luna lui- Martie, caci altfel 11 manancd puricii (3), iar prin
Bucovina se zice c intocmai precum usturoiul, dac nu 1-ai s-
mnat pan' la SI. Dumitru, mai mult nu-1 poti samana, c.a. pica
asupra capului, tot astfel si bobul, daca nu 1-ai smnat pan la
Sf. Gheorghe, mai mult nu-1 poti srnana ; macar o leaca sa pui
dinainte ; si atunci dupd Sf. Gheorghe dac sarneni, s nu-1 dai
din casa, ci de afard, de undev, tot pentru cap.
Astfel face cine vrea sa fie sanatos de cap (4).
Prin alte parti, tot din Bucovina, bobul se pune gramadd in
prnant cu trei zile inainte de Sf. Gheorghe, acoperindu-se. Dupd
Sf. Gheorghe se scoate din groapa si se searnana, cu credint cA
numai astfel nu va fi mancat de viermi (5).
In personificri, poRorul crede ca bobu-i barbat iar fasolea e
femeie (6).
(1) Z. Pantu,Planiele, p. 20.
(2) Cred. rom. din corn. Gorunesti, jud. Valcea, comunic. de d-1 C. M.
Popescu.
(3) Cred. Rom. din corn. Tutcani, comunic. de d-1 I. O. Zugravu.

(5) Ibidem.
(6) lbidem.
www.digibuc.ro
188
Culesul bobului se face Cite odata smulgnd firul cu totul ; de

cele mai multe ori insa, se rup pstarile i se desfac cu mna.
3. Lintea se cultiv numai pentru boabe. Grija care i se da este
intocmai ca acea care privqte fasolea. E curios numai faptul ea' se
intlnesc sate intregi cari, fie ea n'o cunosc, fie ca n'o mannca.
4. Mazerea sau mazeirea se asearnand in cultura cu bobul. Pastrile de mazere sunt adesea mncate de crude. Zicala : e ca mazerea lnga drum ne zugravqte un lucru care ispitete pe toti cei
cari trec pe lngd dnsul.
Prin Bucovina se crede cA mazarea a rsArit din lacramile Maicei
Domnului (1).
5. Nohotul, noutul sau neiutul, numit de Macedo-Romani feafire;
se cultiva aproape excluziv numai pentru a face din el o podoaba

a gradinii.
Acestea sunt cele cinci pastaioare pe cari poporul roman le cunoa0e i le Ingrije0e.
C A P. V.
Cartofele.
1. Cartofele, ca nici un alt lucru cunoscut de poporul roman,
au cea mai bogata terminologie. Inteadevar, ele se mai numesc (2) :
Alune,
Alune de pamant,
Badaliurce,
Bandrabuci,
Bandraburce,
Baraboi,
Barabule,
Barabuste,
Bicioici,
Bigri,
Boabe,
Boambe,
Boboase,
Bologeane,
Bologene,
Brandaburce,
Bulighene,
Bulughene,
Cartoafe,
Cartofe,
Cartofi,
Cartofli,
Colompire,
Coroabe,
Crumpene,
Crumpeni,
Crumpi,
(1) E. N.-Voronca, op. cit., p. 557; si : mazere, fasole, linte cnd visezi,
sunt lacrmi suprri, huiet.
(2) Vezi: I. Pop Reteganul, Chiuituri, Gherla 1897, P. 28. Z. Pantu,
Etymologicum Magn. Rom., p.
Plantele, p. 48.
Uricariul, X, p. 400.
Viciu. op.
2462, 2476 si urm,
P. Papahagi, Megleno-Romnii, I, p. 25.
cit., p. 104-5. Frncu-Candrea, op. cit., p. 99, 104.
5ezdtearea, V, p.
37, 172.
Comunicdri din Dorna, jud. Suceava, de d-1 I. Zotta si culegeri
personale din alte prti.
www.digibuc.ro
189
Ohi5tine.
Goate,
Grumpe,
Grumpene,
Grumpiri,
Hadaburce,
Hilibe,
Hiribe,
Milgheru$te,
Mere,
Gogow,
Mere de pamant,
Gramciri,
Grampiri,
Grube,
Grumbe,
Cirumciri,
N5pci,
Napi,
Crumpiri,
Curule,
Erd5pane (1),
Fidireie,
Ohibiroance.
Ghistine,
Napi de pilmint,
Ota de pArnnt,
Pere,
Pere de p5mnt,
Perute,
Picheuce,
Picioage,
Picioarce,
Picioci,
Picioici,
Piciorci,
Pirote,
Poame de p5mnt,
Termer,
Vovici.
PAtati (2),
Cartofele se pun in cuiburi sau cuibare, ca i fasole a. Cele bune

de sAmantd se taie in feliute si jumAtati de felii, astfel ca fiecare
bucatA s aibA un colt, ochiu, sau mugur in mijloc, din care va
naste si va creste viitorul fir. Bucata se pune astfel in pAmant, in
cat colful sA fie in sus, spre a-i veril lesne sA se ridice si sA rAsbata
prin Wand.
Prin unele pArti din Bucovina, cartofele nu se pun la lurid nouci,
pentrucd punandu-se atunci, ar dudl bellle lor in sus, pe and barabulele n'ar rodi in pAmnt. DacA insA pe timpul lunii celei nouA
s'a fAcut slujba in bisericA, atunci cartofele se pun (3).
2. Cu privire la minunatul rod al cartofilor, urmeazd aceastA legendA, care se aude aproape pretutindeni :
Se spune cA inainte vreme, cand nu erau oameni pe pmant, Dumnezeu si diavolul, deopotrivA in putere, se hotArirA se munceascA
dansii ogoarele de $es, pe unde nu erau ape $i pduri.
SA muncesti tu anul aista, zise Dumnezeu dracului, i ce va
sA impArtim in cloud cu banita.
Nu, rAspunse diavolul ; ce sA mai stAm sA mAsurAm ! Crezi,
pe semne, cA eu am sA seamAn o falcie ori douA ? Ori vrei sA

m'apuce iarna pe camp, de dragul dreptAtii, ca sA nu ieau eu un fir
mai mult ca tine ?
Apoi atuncia, cum crezi cA-i mai nimerit ?
Eu zic asa : pentrucA4 munca mea in ist-an, sA-mi dai tu samanta si ce-o fi afarA, Ai lu tu, iar ce va fi in pAmant, voiu lua eu.
Bine, zise Dumnezeu.
(1) Germ.: Et-chi-MI, mere de pamnt.
(2) Meglenia.
(3) D. Dan, &raja, p. 45.
www.digibuc.ro
190
Primavara venl $i de indata ce se topira ometii, iesird plugurile

diavolului la tlinisuri, sa are. Si a arat, $i a arat, si Dumnezeu ia
dat sarnant tot grti moldovenesc de cel cu firul cat vrabia, si
dracul a smanat mereu, pn cnd, as cam pe la Pasti, a Incheiat
brazda.
Dumnezeu dadif apoi ploi tot la vreme, i pe la SAmpietru de

vara, cmpurile erau galbene-roscate ca arama.
Hai, Doamne, striga necuratul, iea-ti partea mai repede,
mi-i team sa nu-mi putrezeasca rodurile in pdmant !
i pe la Sf. Hie hambarele
Dumnezeu puse ingerii la seceri
erau pline, lacatele cat ciurul pe la use si St Petra fudul, nevoie

mare, $i cu chieile la brau.
lar dracul i fc &ea' repede cruce cu stanga, and ij vzii

isprava. De ciuda ii veni sa crape si mai multe nu. harm chiar
era sa moara de foame, daca Dumnezeu nu 1-ar fi chemat si nu
i-ar fi spus :
Uite, neprietene, am uitat s-ti dau jitaria pentru cat ai pazit ogoarele ; nu voesc sA te crezi intru nimic nedreptatit ;
atta si fugi repede din ochii mei, ea' te mama sfintii
Si dracul a $ters-o In grabd la sntoasa, dar n gand
plnuit cam asta : Las' cA-1 prind eu pe Duinnezeu! adeca ce, la anul
nu pot cere eu rodul de-afara ? Ba bine ca nu!
larna trec i cu venirea rndunelelor, Dumnezeu i insira plugurile pe ogoare. Fac gropi si sat-nand cortoafe. Cartoafele rsrirA frumoase, i dracul muri de bucurie cand le vedea floarea lor
dupa capul lui : semnul unui rod imbielsugat.
cea galben,
Sfarsitul e lesne de inteles : dracul dduse iar cu mina 'n spuza
si mai c si-ar fi mai fcut vreun plan ca sa insele pe Dumnezeu
din nou, daca Cel-prea-sfnt n'ar fi rupt-o cu Uciga-l-toaca. Cu
atata grau si cartoafe, putea s'o duca ani indelungafi.
Dar diavolul, se infelege, s'a maniat foc ; ba mai mult, s'a hotdrit
s-si rsbune : si de atunci ura cea mare intre dnsii. Dar vedeti :
graul i cartofele sunt de atunci satiul casei.
Tot legenda aceasta se mai aude $i sub o alt forma, spunndu-se ca in intiul an a cultivat dracul cartofele, a luat partea dinlauntru i deci a pacalit pe Dumnezeu. In anul urmator dracul a
smanat tot cartofe, cu nadejde s iea tot partea din pamant, dar
Dumnezeu le schimbd in grtiu i dracul a ramas inselat.
De atunci graul este plcut lui Dumnezeu si dinteinsul gust Ziwww.digibuc.ro
191
ditorul in toate zilele, pe cnd cartoafele sunt poama dracului $i

se immultesc a$ de tare, tocmai pentruc i omul trage tot spre partea
Celui cu coarne (1).
Intr'adevar aceastd immultire este minunat descrisd in gcitorile
poporului :
MA dusei in padure,
GAsii ou'A de gitibice;
Luai notta,
LAsai cloud
La giubice ca sA oau ! (2).
Sau :
M'am dus la pAdurea mare,
SA taiu cuie i r4,teie
$i n'am gAsit cuie si rsteie,
Ci am gAsit pe hogea pe ou,
$i am luat doul
$i mi se mai ou'a (3).
3. Culesul se face cu sapa scotnd cartoafele din tdrnd. Cnd

cartoafele s'au samdnat rnduri, pe brazda de plug, tot cu plugul
se face rsturnarea cuiburilor, aupd care se culeg din trirnd.
Dupd culegere, cartoafele se pun la soare ca s ce usuce bine, $i
numai dup aceasta se pun la pstrat.
Sdmnatul lor se face ark pentru nevoile casei, cat $i pentrit
negot. Vnzarea se face cu banita.
CA PITOLUL VI.
Ceapa, usturoiul si prajul.

cdreia in glumd i se mai zice $i sldnilui de post
1. Ceapa,
se cultiv numai
sau briinzel sdrbeascd, din pricina albetei sale,
prin grdini $i pe langd case ; la indepdrtari mai mari ar puted fi
lesne furatd, cu toate cd se crede ea' acelor ce vor furii ceapd ori
usturoiu, pe lumea cealalt sufletele le vor puti ingrozitor (4).
Gospodarii pstreazd sdaztinta ori o cumpdrd din trg, intele(1) Culegeri din Tepu, jud. Tecuciu.
(2) N. PAsculescu, op. cit., p. 76.
(3) Comunic. de d-1 N. I. Covurluianu, corr. Meria, jud. Covurluiu.
(4) Cred. Rom. din Nemtisor, jud. Neamt, comunic. de d-1 A. Moisei.
www.digibuc.ro
192
gndu-se ate odatd prin sdmnta de ceapd, acea ceaprt mruntri

cat vrful degetului, care se mai nume$te $i harpacicci, arpaciat,
harpagicei, arpagicei, arpagic, orgiac (1), iar prin unele prti din
Ardeal, parpangicei (2).
Aceastd harpagicd se cumpArd cu cntarul $i se pune in pmnt
alcatuind table sau straturi, ni$te dreptunghiuri desprtite intre
dnsele prin haturi, late de doi-trei pa$i $i lungi de patru pand la

$ase pa$i. Haturile au o ltime de doud-trei palme. Pdmntul
fiind spat i mdruntit cat se poate de bine, este infoiat i prin
urmare mai ridicat deck haturile. In trna mdruntitd, harpacica se
infige cu degetele rnduri, rnduri, la un lat de palma fir de fir $i
rand de rand. Dupd ce toatd tabla a fost pusd, trna se neteze$te
cu maim pe deasupra.
Prin unele prti din jud. Ilfov se crede c nu-i bine sd se semene ceapa, ca i usturoiul, in zi de sec, cd-1 mnncd viermii (3).
Dupd cteva zile dela sdindnare ori indatd dupd aceasta, peste
tablele de ceapd se pun spini tdiati de pe camp $i uscati din anul
trecut, ca nu cumv pasdrile din ogradd, gdinile mai ales, s sard
gardul in grdin $i s le strice, scunnndu-le sau ciugulind tdfurile,
cele dintku fire de ceapd, cari rasar.
Unii gospodari, pe lngd harpacica, pun in pdmant $i ceapa
veche din anul trecut, care le-a fost ramas nemncat $i care, de
indat ce a sosit molgagul primdverii, a dat colt, adecd a incoltit

s'a stricat.
Unele gospodine 1$i fac singure harpacica smnnd in reiseidnife,
de obiceiu niste cutii inguste,

smnta de ceapd adevdratd.
Dui-A ce sdmnta rdsare, cnd frunzi$oarele sale au ajuns crescute
pnd la un lat de palm sau chiar i mai mult, firele se reisddesc
in alt loc, unde sunt puse mai rari. Pentru loc, se dd gaurd in pdmnt cu un bk, se pune rdsadul, se acopere bine i apoi se udd,
urmnd cu udatul Cdteva zile in sir, pand ce totul se prinde. Prin
Bucovina, rdsditul cepei se face de obiceiu la Patruzeci de mucenici (4).
Pentru o casd se pun de obiceiu patru sau cinci table, rmnnd

ca pentru iarnd se se cumpere din trg dela grdinri sau bul(1) R. Codin, 0 samd de cuv., p. 55.
(2) Viciu, op. cit., p. 65: parpangicd, ceap de rsclit.
(3) Credint comunic. de d-1 S. P. Chiricel.
www.digibuc.ro
193
etrii, ceeace se crede ca nu va ajunge. La aceste cmpuri intinse

de ceap credem s se refera vorba ogor din acest fragment de
cntec basarabean :
Prin ogorul cel de ceapd,
Ca nime s nu priceapa;
(Si) prin ogor de usturoiu,
SI stim numai amndoi (1).
Ceapa care n'a fost scoas din pamint in anul trecut, creste din
nou primvara ; aceast ceapa care creste fara a fi samdnat, se
numeste, prin unele prti ale Olteniei. vla,sitei (2). Ea are infatisarea
de tea'.
Straturile de ceapa obisnuit nu se udd, cAci cu toate c uneori
udatul e bun, alteori ins face ca ceapa sd se mcilureze, adeca sa
fac la rdcina un soiu de viermisori, cari aduc uscarea.
Singura grij pe care gospodina o are fat de stratele sale de
ceap, este sd le pliveasc de buruieni si s le prseasc. Prsitul
se face desfundnd pdmntul dintre fire cu degetele sau cu ajutorul
unei sape mici numite calistire sau calistir (3).
La un fir de ceap" desvoltat deosebim rdcinile cari se mai numesc si musteiti, ceapa sau cdptina i frunzele sau foile (4).
0 deosebire intre diferitele soiuri de ceapd numai arareori se
face : unora le place ceapa cea iute, care usturei i care se crede
a fi cea rosie pe deasupra ori cea cu o hftisare turtit ; alti tin
mai mult la acea specie care este lungdreatd si care se zice c n'ar
fi
iute.
Un soiu de ceap mare se numeste cepoi (5).

Cnd ceapa care creste nu este harpacic, ci este ceap veche, sau
chiar o harpacicd mare, clii una din foi drept in mijloc, care este
&toast-1, tare, mai umflat la mijloc si care poart in vrf o gelmeilie, mglie sau meiciulie invelit inteo pelita alb si subtire,
care este floarea de ceap. Firul de ceapd la care se desvoltd floarea,
(1) G. Madam, Suspine, p. 52.
(2) Din Obis1av-Grdistea, jud. Valcea, co-nunic. de d-1 N. I. Du-nitrasca :
Vlaqild, ceapI crescut nepus, cu pui pe Ingl ea, verzi.

(3) T. Pamfile, Industria casnicd la Romani, p. 128.
(4) Gacitorile cepei: Bordea 'n groap, pletele afar (Pasculescu, op. cit.,
p. 76); Rose e, mr nu-i, pturi sunt, plcinte nu-s; Ii un mr ca mrul si
nu-i mr, ii cu Or ca omul si nu-i om; ii cu pturi ca plcinta si nu-i
plIcint. (Gorovei, op. cit., p. 67).
(5) Seztitoarea, V, p. 56.
13
www.digibuc.ro
194
aproape rareori cnd face si ceapa, adeca capaSind. Din aceasta pri-
cina, cnd inteo tabla sunt prea multe cepe cu flori, acele fire de
foi se rup, lsndu-se numai cteva pentru samanS.
Cnd florile s'au uscat, ganfliile se rup si se pastreaza pentru
anul viitor, cnd, frecndu-se Intre palme, se capata gala* adevdrata, din care, dupa samdnare, se va dobandi toamna harpagica.
Un semn ca ceapa va creste frumoas, este caraitul reiceitetului in
ziva de Patruzeci de sling.

Unele gospodine de prin jud. Muscel, ca s" li se facai straturile
de ceapd si de usturoiu frumoase si mari, in noaptea de catre SI.
Gheorghe aduc din padure craci de fag cu frunze verzi si ramuri
cari se numesc selnjori sau brazi $i pe cari ii pun pe strate,
numai dacd nu cumv aceste crangi or fi facnd slujba spinilor
despre cari am pomenit mai inainte.
Cnd foile incep a se vestejl si a se Vasa singure in laturi, e
semn ca ceapa s'a copt si a crescut at.fit cat a putut sa creasca. Ea
trebue smulsa, dar pan atunci toate foile de ceap trebuesc uscate.
Pentru aceasta acele foi cari mai stau Inca in picioare, drept in
sus, se ailed, adec se fling cu de-a sila, spre a se pall intiu si

spre a se uSca in urm.
Dupd ce toate firele s'au uscat, ceapa este scoas cu liana, dac a
pmntul nu-i tare ; daca-i tare, ceapa rrnne in pmnt, foile se
rup i prin urmare stratul trebueste scormonit cu sapa.
Dupa scoatere, cepele se mai las elteva zile ca s se usuce si
numai dupa aceasta se fac cununii, la care cdpaSinile stau pe laturile cununii, iar foile alcdtuesc cele trei vise ale ei. Cununile se
spanzur in pod pe la cdpriori, pe mrtace ori mai intiu gall pe

sub stresinile caselor, prin cuie si numai dupa aceasta se urc in
pod, unde urmeazd a se usca, la btaia vntului.
2. Usturoiut, despre care poporul zice c se chiama as fiindc
usturei, se mai numeste aiu prin Maramures (1), Banat (2) si prin
munSii Moldovii de 'sus ; aiu de yard, usturoiu de yard sau ustunoiu (3)
prin Transilvania si aliu de catre Macedo-Romni (4).
(I) T. Bud, Poezii populare din Maramureq, p. 75.
(2) 1000 de Doine, p. 76.
(4) P. Papahagi, Bastne aromane, p. 519. Z. Pansu, Plantele, p. 319.
www.digibuc.ro
195
Usturoiul se searnn ca $i ceapa, tot pe lnga casa, in acela$ fel

de table, dar nu din sAmnt, ci din catei, bulbii cptinei, cdciuliei,
mdcialiei sau bliciuliei (1). CAptina se freac in palme $i cateii se
desprind cu mare usurintd. Cate odata rsar primavara de timpuriu
din esptinile de usturoiu lsate dinadins, uitate sau pierdute la scos,
foi verzi. Aceste foi $i fire se numesc slimulastrd sau sdmurasld (2),
Prin comitatul Bihorului se crede CA dacd viermii mnnc aiul,
este nevoie sa se rup din gardul biraului lemne $i sii. se Implnte

prin straturi ca s fug vierinii (3).
Prin alte prti se ziee Cal daca un gospodar a apucat $i a smnat
inteun an listuroiu, trebue ca toat vieata sd samene necurmat, cAci
altfel nu-i merge bine (4).
Usturoiul, care face floare ea $i ceapa, nu face cpAting ; prin
unele pArti acest usturoiu se nume$te baib sau usturoiu baib (5).
Culegerea $i fcutul usturoiului cununi sunt Intocmai ca si la
ceap (6).
Usturoiul de amp sau cel slbatee se nume$te pur; dintr'acesta

specia de baltd este foarte gustoas.
3. Prajul, numit $i praz, ceapd-bldndei sau poriu in Transilvania,
iar prin alte prti pur (7), aproape nici nu se cultiv de gospodari ;
el se cumpr mai in totdeauna dela zarzavagiii de meserie.
CAPITOLUL VII.
Mlaiul.
Romnul eunoa$te doug feluri de mlaiu : mdlaiul propriu zis,
mdtaiul mdruntel, mdlaiul mdrunt, meiul, numit de Macedo-Romni meliti (8), sau melid-rdpesc, care este mic $i ne d fructul
(1) Dictionarul limbii romne, p. 414.
(2) Culegere din jud. Neamt, comunic. de d-1 I. I. Preutescu. stud. seminar.
Numele acesta lug se clA si la alte plante ce rAsar dintr'o rAdAcinA veche
sau din sAmantA scuturat6,smAnatA ark' voie!
(3) Comunic. de d-1 V. Sala din VascAu.
(4) 5ezd1oarea, VI, p. 6.
(5) Etym. Alagn. Rom., p. 2354,
(6) $i gcitorile usturoiului se vor asemtt prin urmare cu cele ale cepei :
DobrA in groapA, pletele gall, dar referindu-se la ctei se va zice: elnteo
urrnA de oaie, un pumn de buboaie (Colect. A. Gorovei).
(8) P. Papahagi, Basme aromne, p. 637. Z. Pantu, Plantele, p. 168.
www.digibuc.ro
196
sdu numit peisat, pasat, peisat, sau pisat (1),$i mdlaiul mare, mlaiultuteiresc, mtura, Mural sau flocoasa, din spicul cdruia se fac mrtturile late.
Malaiul tatdresc se seanfnd prin grdini in fire singuratece, dar
mai ales prin bostnrii si pe haturi ; frunza i este aproape la fel

cu cea a popusoiului.
Mlaiul marunt se seamdna ca si cerealele. Aparat pe cmp de
pasri, precum ar fi vreibiile (2), prin sprietori sau momi, la
v,remea coacerii i se secerd numai spicele, iar restul se coseste, folosindu-se ca nutret la vite.
Cnd ins cinev are mlaiu mult, 11 secera ca pe grti, II face
snopi si l treier ca pe fasole.
Spicurile de mlaiu se bat cu btul i dup vnturare se capta
psatul (3).
Mai inainte vreme, cnd popusoii nu erau cunoscuti, cultura acestui
soiu de mlaiu er foarte Intins.

CAPITOLUL V In.
Hr4ca.
Hrisca, numita si
sau teitarcd, se seamn mai ales
prin Bucovina si tinuturile Moldovei de sus, pentru samnta sa,
din care, dup mAcinis, se pregteste pne.
Unii agricultori socot c hrisca nu trebue sa se samene dac la
Intdmpinarea Dornnului nu-i vremea frumoas, avnd credinta ea" In
acel an hrisca nu se va face (4).
Alti agricultori sunt bgdtori de seam la insecta nemit ceireibusel, care se mai chiam i ceirdbus de hriscei, gdndac de hriscei
sau hriscar (5). Cnd aceast insect se iveste, este semn c smnatul hrisci se poate face. Cate odatd ns, se poate smn si
mai trziu.
(I) Tudor Pamfile, Industria casnicd la Roindni, p. 243.
(2) E. N.-Voronca, op, cit., p. 178. Zicala: vrabia m1aiu viseaz, pitigoiul
popuwiul I calicul praznicul, vAzut.
(3) Despre a druia folosint In buctdrie, vezi Industria casnicd la Roma-Ili, p. 243-4.
(4) Marian, Sdrbiitorile, I, p. 247.
(5) Rizotrogus solstitiolis L.
www.digibuc.ro
197
Cnd ies multi ceirbusi, e semn cd se va face din imbelwgare

in acel an pane i hrica (1).
Pentru ca hrica sa fie roditoare, unii gospodari prind in sara de
dinainte de Knzienii mai multi bourei sau rdaste (2) i le arunca
in lanurile de hri5ca (3).
CAPITOLUL IX.
Verdeturi i verdeat.
Prin verdeturi, poporul roman intelege toate zarzavaturile, dar
mai ales morcovii, patrunjelul, telina, ridichea si sfecla. Cate odat
in aceast denumire infra i murdturile, patlagelele sau dumatele
i ardeii sau
ba chiar i varza sau curechiul.
Aceste toate se cultiva mai ales de gradinarii de meserie i numai
rareori se pot intalnl obi5nuit pe la toate casele unui sat.
Prin verdeatif se intelege frunza unor plante, care se pune in
anumite soiuri de bucate spre a le da gust, sau se mnnca singure.
Aceste plante se gsesc intotdeauna aproape pe lnga case, intre
florile din gradinit.
Acestea sunt :
Mrarul ale carui frunze se folosesc in bucate ; trunchiurile intregi
de marar se pun deasupra muriturilor, sub teasc.

Cimbrul, cimbrul de gradin sau ciumurica se folosqte verde
i uscat, in uncle mncari, punndu-se intreg.
Leustanul, buruiana de lungoare sau buruiana lungorii, asemenea, numai frunzele ins.
Marblele, marula, lptuca, salata sau salada, cari pot fi crete sau
proaste, adecd necrete, se seamand in table. Se mnnca salata, cu
sare, cu sau fr otet, intocmai ca i susaiul sau pdpdia de camp.
Pdtreinjelul, numit i patrunjel, petrnjel, petrinjel, patrnjei,
etc., iar de catre Macedo-Romni macheadon sftu magdanos (4), &I
frunze i mai trziu radacina, build in bucate.
(1) Marian, Insectele, p. 17-8
(2) Lucanus cervus L.
(3) Marian, Insectele, p. 39.
www.digibuc.ro
PARTEA VIII.
TREIERATUL.
CAP. I.
Prin mblfit, linbltire, umbledit,umbleitire,im)lacit sau umbleicit,
se intelege scoaterea grduntelor din snopul de /mine albei prin

baterea spicelor cu Uil umbldciu, tmbldciu sau 1;nblittiu (1), pl. si
imbleiciri (2). Prin unele prti din Ardeal a imblesti i a treierd
sunt dou cuvinte sinonirne ; se aude chiar zicndu-se : (<a treier
cu imblAciri.
ImblAciul se compune din dou pdrti,
douil bucAti de lemn
tare , numite oddrje sau hadaragi. De cele mai multe ori ins,
oddrjd se numeste coada, partea de care se tine cu mna, si hadarag
cealalfd, captul care loveste snopul.
Aceste cloud prti nu sunt deopotriva. Prin jud. Dorohoiu, bdtul
mai mare se chiamd imblciu sau mblciug, iar celui mai scurt i
se zice liadarag. Amndoud bucatile sunt
) legate intre
dnsele printr'o cure de

piele
tintuit
de
lemne si bine strns pe
Fi g. 83.
deasupra cu o sfoard numit oglji sau
ogleijii (Fig. 83). Adesea legarea celor dou prti ale imblciului se
face cu o at obisnuit (3).
Din Bucovina ne vine aceast terminologie a lmblciului (fig. 84).
Ir
(1) T. Pamfile, Industria casnicd, p. 145.

(2) Viciu, op, cit., p.86.
(3) 1. C. Bibescu, Poezii pop., p. 448-9 : elmbltitul se face cu un instrument compus din doti bucali, din cari una de peste doi metri, iar alta mai
scurtg ca un metru, legate cu o sfoar.
www.digibuc.ro
199
I. Ddrjeaua sau coada de care se poart sau se tine imblciul.

2. Hadaragul care joacd (imbltgte) pe aria de orice fel de
hold, de pstgioase i mai rar de porumb (1). Lemnul din care
se face drjeauai hadaragul trebue sa fie sneitos,vrtos (de carpn,
Fig. 84.
alun, fag, carpen . a.). Drjeaua e cam de cloud ori mai lung
dect hadaragul, pe cnd hadaragul e cam de cloud ori mai gros
ca drjeaua, cdci lui Ii picd partea cea mai grea a imbldtitului.
3. Ogle jele, oglaghitele sau ogleighiile (sing. : ogleaja, oglaghi(,
oglaghie) cari sunt nite curele de piele de vita', legate cu curelue
sau cu at tare pe toartele, crestturile 5, de pe capetele hada-
ragului i drjelei, a0 fel inct ambele ogle je slobod la capete

cte o ureche 6, prin care apoi ca o verig: se petrece.
4. Chitizul, o curelue de piele tare ; astfel
gata, cci
legtura dintre hadarag i drje este fdcutd.
Se imbltete in 2, 3, 4 sau mai multi trnbleititori. Ropotul
in patru trece drept cel mai frumos (2).
Imbltitul se practicd mai ales prin acele prti, pe unde pnile
albe se seanfnd i se culeg in putin cantitate, pe fata
dup ce a fost bine preisit, stropit sau udat: i mturat.
Prin Bucovina, mai de mult, cand Romanii nu aveau ;sure sau
standole, unde
imbldteascd pnile, aceau arii sub cerul liber
i pe acestea imbltiau ei pnile cele albe... Romnii cei sermani
pn i in ziva de astzi imblatesc pnea cea alb pe asemenea
arii (3).
(1) De obiceiu porumbul se bale pe leasd cu hadaragul (un par lung,

un arampoiu. Vezi don Creangdp, III, No. 10, uncle se zice emai de mult se
bdteau [popusoii] cu umblciul. Acest amai de mutt> e spus fireste cu privire
la starea de lucruri din Moldova latifundiilor, unde batoza a luat i slujba im; In Bucovina imbldciul lucra inainte.
Pentru aceast intelegere
gresit, vezi la locul respectiv.
(2) Publicat de d-I AI. Morariu in rev. Ion Creangd, V, p. 146-7.
www.digibuc.ro
200
Pentru a incepe imbltitul, se fac mai intiu pe arie, sau sub

addpost, cloud rnduri de snopi drepte, wzate spic la spic, cu snopii
nedesfcuti din leg-Mori. Imbititorui, apucnd de partea mai lungd
a imbldciului, incepe a bate spicele unui rind de snopi, mergnd
dealungul lor, dela un capt ctre celalalt capt, i intorcndu-se
dupd aceasta cu imbltitul spicelor celuialalt rnd de snopi. Dui-A
ctev drumuri incolo i incoace, incepe s bat sau sd ucidei spicele cari n'au cdzut. Acum desface i snopii din legdturi.
Dupd ce a strivit toate spicele, ucide, adecd meiruntu,seazti si paiele, scotndu-le afar prin lovituri piezise sau aruncate ale imblciului. Paiele scoase afard se numesc cosolind ; afard ele urmeazd
a fi ucise pentru a scuturd dintrInsele i cele mai singuratece grunie cari ar mai rmne in cte vreun spic neatins de imbldciu.
Dupa ce s'a ispravit de imbltit, dedesubt rmne vravulsau vraful (1), care se vntur dupd cum se va veded mai departe.
Imbldtitul se poate face i snop cu snop, putndu-se pune spicele
pe un lemn, ca sd se sfardnie mai curnd. Un cntec ne spune

chiar :
$i I-as pune stog pe prag,

$i I-as ImblAti cu drag ;
$i I-as pune stog in cas,
$i I-as imblati pe masa (2).
lar altul :
Dorul meu si-al lui bade,
Eu sa' pot, I-as smn
$i frumos I-as secer
$i I-as face stog in prag,
$i I-as mblt cu drag! (3)
Prin prtile pe unde de obiceiu se treierd, imbltitul se reduce

la baterea snopilor sau poloagelor cu un bdt ; aceasta o face gospodina in vremea secerii, seara, cnd d hrand pasdrilor din ogradd
i o fac i ru-fctorii, pe cmpuri, cnd bled nu s'au strns snopii,
pe vremuri intunecoase i in totdeauna la sporul muncit i adunat
de altul.
Un snop imbltit se numete vup sau pc (4).
(I) A. Scriban in Arhiva, an. XXII, p.283. Vsl. vrahi, treierare, gra'madd.
(2) I. G. Bibicescu, /oc cit.
(3) I. Pop Reteganul, Chiaituri, Gherla 1897, p. 73-4.
www.digibuc.ro
201
CAPITOLUL II.
Treieratul.
1. Treieratul pe arie incepe ca $i orice muncd mai mare, tot intr'o
zi de Lunt, cu semnul crucii $i cu Doamne-ajutd. Inceputul se face
pe o vreme uscdcioas, cci nimic nu este mai pgubitor la treierat
cleat ploile, cari trebuesc lsate sd treacd $i cari, dupd credinta po-
porului, trebuesc impiedecate. Un mijloc bun se zice c ar fi
$i
acesta : gospodarul sd manance la Idsatul secului toatd ciorba din

strachind ! (1).
Cu o sAptdmnd mai inainte, omul se ingrifeste de cele trebuincioase : isi pri4este, sau dac $i-o are prd$itd aria, o mai netezeste
putin, cdci poate o seamd de buruieni au otvit din rddcind, si-o
cur.* si se gndeste la vitele cu cari va treier. Dacd are boii sau
caii sdi, e bine ; dacd are numai o vita de cal $i panea ii este
putind, iar$ e bine ; dar (Ind are pane nrnol, adecd mult, $i
n'are vite, ori dac le are, nu-i sunt bune, trebue neapdrat sli
calite cai cu ziva sau cu zeciueala, ori sdli imperechieze calul ski
cu al altuia, care tot astfel are numai unul singur.
Prin unele pdrti, precum de pildd prin judetul Tecuciu, pe vremea
treierului vin njocani, Moldoveni dela munte, de prin judetul Putna
$i Baciiu cu crutele cu caii spre a se tocml la cei cu lipsa de cai.
Impdcarea se face de obiceiu din 20-25 una, adecd dupd ce se

treierd $i se vntur, a 20-a sau a 25-a parte din vrav va lud-o
stpnul cailor pentru truda sa si a vitelor sale.
2. Cnd toate acestea sunt gata, incepe pregAtirea mai de aproape
$i care se porneste prin udare. Apa se aduce in poloboace delit

fntnd, iar cu cofele se udd intreaga fatd a ariei, ca sd se umfle
pmntul, s se umfle micile crpturi cari vor fi, si apoi sd se acopere inch' mai mult prin mturarea colbului cu mdturile din mdturi (2)
sau de pelin. Acest udat sau stropit mai are de scop
si jilvirea
pmntului spre a impiedech facerea prafului in timpul treieratului.

Dacd din anul trecut nu se mai aft' parul, ,steajdrul(3) sau sted(1) St. St. Tutescu, Din trecut, p. 34.
(2) Z. Pantu, Plantele cunoscute de poporul roman, Bucuresti 1906, p. 167 :
Mdturi, Mdturi-de-grddind, Mdturi-de-(ard, (Kochia Scoparia Schrad., sinon.
Che no podium Sco paria L.).
(3) $t. St. Tutescu, Taina dluia, P.-Neamt 1906, p. 109.
www.digibuc.ro
202
jrul in mijlocul ariei, se pune la loc, btndu-se mai afund. Dac

prin bdtaie crap, se cercuete la un capt cu un cerc de fier.
3. Mai Inainte vreme, cam pti pe la jumatatea veacului trecut,
wide sau driile proprietarilor mari, precum i ale stenilor fruntai,
cari aveau smntur mai mult, erau inchise, adecd imprejmuite
cu gard. De par nu er nevoie, cci caii se vrau in arie slobozi,
dup ce se asildiau snopii, dup care incepeau s fie mnati In
toate prtile spre a frmnt spicele snopilor cu picioarele. Caii
mergeau in regul, cAci se spune c se aezau dela sine in rind i
incepeau s fac cercul,cei de ciltre mijloc mai mic, cei dela margine mai mare, imprejurul celui ce-i mn, sau ii Indemn cu
strigte din gura i cu pocnete din harapnic.
4. Udatul care se face seara, In ajunul zilei de treier, se innoe$te
i a doua zi In zorii zilei, cnd cu adevrat se reduce la un simplu
stropit, de unde ii vine i numele.
Dupa stropit urrneaz niisdditul sau pasul pe arie. Neisadei insemneai ctimea firelor de cereale care a alctuit snopii i care
Fig. 85.
acum se impr4tie pe arie spre a fi treierat (1); a ndseidi vrea s

ma a pune snopii pe arie in anumit fel, tocmai pentru a fi
treierati.
Nsditul se face disdedimineat, cu noaptea 'n cap. Un orn

(1) Prin urmare ua baga caii in nsad ) insemneaz a-i aduce in arie, spre a
Incepe treieratul. E o greseal, se pare, In Marian, Srbdtori 1: nsadd=treier.
www.digibuc.ro
203
se urcd pe vrful stogului, a clii sau a prii (girezii)
incepe
sd arunce snopii jos. Alti oameni ieau acesti snopi, ate unul, doi,
trei sau patru si-i duc pe fata ariei undei ndsddeste. Cu cei dintai
snopi se face imprejurul parului un inel sau o roatd, care are spicele in afard iar cotoarele spre par. Peste acest colac si in afara
lui se aseaz un alt rand de snopi ; acesta insd are spicele ekemate peste spicele randului intaiu, iar cotoarele sale sunt asezate
pe pdmnt. Peste acest rand si in afara lui se ndsddeste rndul al
treielea de snopi, si astfel se urmeaz inainte, cat tine fata ariei,
toate rndurile fiind cu spicele in sus, deasupra si cotoarele
aproape acoperite (fig. 85 plan. si fig. 86 sectiune verticald).
Dela par si pnd la cotorul intaiului rand, se lasd un loc de un

pas sau mai mult unde va sta cel ce va trin caii la treier.
Randul dintaiu de snopi se aseaz in chipul acesta pentru ca s
nu alunece firele si s acopere locul gol ; dacd s'ar gds spice si in
acest loc, pe de o parte caii nu le-ar putea ajunge cu copitele si
Fig. 86.
deci nu le-ar putea frdma, iar pe de alta ar impiedick pe cel ce

mn caii sd se invrteascd dupd funie irnprejurul parului.
Snopii sunt deslegati din leoltori. Dacd legdtorile sunt fcute tot
din acelas soiu sou neam de glue, se desfac si se svarle de-asupra nsadei ; n'are nimica ins de-a face dacd snopii sunt, de pildd
de orz si legtorile de ovdz : o banit de ovdz, ce va ies din toate
legdtorile, nici nu se bagd de seamd intrun vrav de orz. Nu se vor
putea insd pune legdtorile de ovAz In vravul dn grit'. Dacd legitorile sunt de ltiptuget, se arunc deoparte ; dacd sunt de mohor ,
se lasd in nsadd.
Mestesugul ndsditului este sd se focal nsada cu desvarsire rotund, cdci dac ar fi ovald, caii in cercul lor n'ar putea ajunge
prtile iesite in afard de cercul care are ca raz funia legat de
par si de gtul cailor.
www.digibuc.ro
204
Dacd pdnea n'a fost facutd snopi, ci a lost cositd, adecd atunci
cnd este cositur, ea se imprdstie cu furcile pe toatd fata ariei,
asezndu-se ca si snopii, dela par in afard, in roate, paid lngd
paid.
5. Dupd ce s'a ndsdit, incepe treieratul care se face in mai multe

chipuri.
Mai de mult, dupd curn am pomenit, grnele se treierau cu caii

slobozi, in vrdi,ste (1).
Astdzi, mai pretutindenea se treierd cu caii cari fug imprejurul paru-
lui. De par este legata o funie in ash chip incat sd nu se invhrteascd si dnsa imprejurul parului, dupd cum se invrteste inelul
imprejurul degetului. La cellalt capdt are Mg-at un pmuiog, omoiog,
mosoioc de paie care intrd inteun ochiu, ureche sau 14, tot de
funie sau sfoard fdcutd la capdtul unui jug (Fig. 87). Jugul de cai
nu-i altcevh dect o scndurd care are cte o ureche la fiecare capdt.
De unul se leag funia, iar de celdlalt se leagd alt jug, unui al
Fig. 87.
doilea cal. Adesea cloud juguri au un lat comun. Laturile sunt
prinse in jug prin cloud borte fAcute cu sfredelul. Intre cele doua
gduri se fac alte gduri pe unde se petrec capetele unui curmeiu care
alcatueste jugul propriu zis, care se pune peste gtul, calului.
Cnd se treierd cu un cal, trebue un jug ; cloud peniru doi cai,
trei pentru trei si tot astfel pnd la cinci sau sase cai.
Presupunnd cA funia este lungd ct fata ariei i avnd caii cu
jugurile puse, dacd se pornesc de catre cel ce-i mnd, ei vor face
mai intaiu un cerc, insd dupd sfarsitul acestuia funia care se invrteste imprejurul parului va fi mai scurta. ; prin urmare cercul
sau roata ce o fac caii, nu este un cerc adevdrat. Roatele se mic(1) Cfr. A. Scriban in ArIzira, loc. cit.
www.digibuc.ro
205
soreaza din ce In ce mai mult, pAnd cAnd funia a ajuns la par,

adeca 'Ana cand caii au ajuns Inga mntor. De aici a rmas zicala a ajuns funia la par, care arata marginea unei putinte, peste
care nu se mai poate trece.
Prin jud. Do lj, Invrtitul sau datul funiei dup par se numeste
poveirnit : povarnqte funia dup steajir (1).
Cnd au ajuns caii la par, se scoate sumuiogul de paie din urechea jugului care a fost spre par, se intorc caii cu fata inapoi si
imprejurul acestui jug, la dreapta'mprejur sau la stnga'mprejur,
sumuiogul se pune in urechea celuilalt jug, care vine de data
aceasta la par. Mnnd caii Inainte, funia se desvlue de pe par,
se lungeste prin urmare, iar caii se Indeparteazd tot mai mult catre
laud, adeca In lturi.

0 desvAluire si o invaluire a funiei se numeste, In limba treierului,
o funie.
Cel ce mnd caii are un biciu cu coada lungd i cu o iu.5cei asemenea lungi, spre a ajunge caii dela par si a-i face sa mearga
In treap, treapeid, adec la trap ; mnarea aceasta trebue s'o faca
dela par, cci ar fi foarfe anevoios sd se duc la dnsii spre a indemn pe cei lenesi i pe cei narvasi i apoi sa se intoarne din
nou la par. Cel ce mAna chiuie de-acolo, jar cu biciul numai cat
vjie pe deasupra cailor. Strigtul obisnuit i este : .zhi! la Idtari
hi-hi-hi-ha!, care indeamn pe cai sa tragd putin la laturi sau
In laturi, spre a face funia sA stea vesnic intinsd i s nu vind
la par, unde, din pricina cercului mic, pe langa cA vor lu funia
In picioare adecd vor cAlc-o i poate chiar vor rupe-o, dar vravul sau neisada nu va fi pretutindeni frmntat cu picioarele.
Cnd funia s'a strns aproape toat si prin urmare cnd caii au
ajuns la par, cel ce-i mnd, ii schimbd repede strigandu-le : har-tunea! sau har-tu! (2).
A mna caii nu-i un lucru asa de usor, deoarece acel ce-i mnd
trebue sd se invdrteascd irnprejurul parului necontenit, avnd gr ij a
ca pe de o parte sA mearg caii In trap potrivit si pe de alta s
tind funia intinsa, s n'o lase slaba, cci In cazul acesta funia se incoldtaceste pe par inel peste inel, In a doua jumtate a funiei.
adevr, daca funia se invalue in chip de spiral, adeca inel

Intr,
(1) $t. St. Tutescu, Taina luia, p. 107.
(2) Care pare a nsemna : iar tu!
www.digibuc.ro
206
lngi inel, toat fata ariei este cdlcat de o potriv. Daca ins funia
se invlue ca un ghem, inelele nu sunt de o potriv de mari i deci
caii, la desvluit, se vor duce mai repede cAtre lturi ; la invluit
vor veni mai cu grabA la par.
Cel ce mina' este de obiceiu un bAiat, un flckt sau un om mai
tndr ; ori cum, din cand In cnd trebue s se schimbe, cAci sau osteneste, sau ameteste. Ceilalti oameni, muncitori pe arie, clack' n'au
ce face, stau la umbra pomilor din arie, la umbra gardului sau al
wrilor de snopi sau paie, mnncd pepeni, struguri ori <Tun satul
la cale.
Calul, i mai intotdeauna caii cari treier, trebue s" fie potcoviti
proaspeti, adec din nou, cci potcoava este aceea care love$te spicul
desprinde gruntele sau frm paiul spre a-1 face bun de mncat pentru vite.
Acest fel de a treier cu caii este cu att mai lesnicios, cu cit

pnea care se treier este mai uscat iar vremea este mai alduroas.
Literatura noastr popular i anume plugu,soarele din ajunul lui

Sf. Vasile ne pomenesc acest fel de treier..Iat un fragment :
In grajd repede-a purces,
Zece iepe de-a ales,
Zece iepe
Tot sirepe,
Cu potcoave de argint,
Cu cuie de mrgrint,
Cari unde mi-ti 616.,
Parnantul cutrernur!
...
Carele se cltinau,
Oamenii se minunau,
De tot stau
$i se uitau!
La arie le-a adus,
La treierat le-a pus.
Cu copitele treierau,
Cu gura mi se hriiniau... (1)
Iat $i un al doilea :
lar cand gazda vede-as,
A trimis la curtea sa
S aduc nou iepe,
Nota iepe
Sure-iepe,
Cu copite despicate,
Cu sarm verde legate.

$i la camp le-a adus,
$i la arie le-a pus.
Ele unde Oka',

Broasca fAcea oacaca!
Fantana seca .. (2).
(1) Uratii, Flticeni 1908, p. 16-7.

(2) Dintr'un plugurel cules de d-I D. Gr. Furtun In corn. Vlsinesti jud.
Botosani.
www.digibuc.ro
207
$1 in sfrsit un al treilea :
Cu potcoave de argint,
Ce bat bine la pdmnt;
Cu potcoave de alamd,
Cine le mai tine'n searnd.
Cu copitele treierau... (1)
.5i se duse ca sd iea

Noud iepe
Tot sirepe,
De noul ani sterre,

Tari ca pmntul,
luti ca vantul,
Prin partea de rdsdrit a Terii-Rornnesti si Dobrogea, caii poartd

dupd dn$ii, mai ales la treieratul ovzului, un sul de piatrd cu
sase praguri care se numeste teivaluc, tvlug, valtuc, val sau ire .
iereitoare, in lungime cam de jumAtate de stnjin ori mai mare.
Prin mijloc are o gaurd prin care pdtrunde o osie de fier si de

capetele cdreia se leagd, ca la grap, cloud' brate de lemn, de srtnd
sau de funie. De incheietura lor trag caii cu jug obisnuit i cu strean-
guri sau boii injugati in

jugul lor de care este prinsd
tnjala (Fig. 88) (2).
Prin Moldova de mijloc unii oameni treierd $i

cu boii injugati In jugul
carului ; In acest caz, cinev
trebue sd-i mne pe al-
//
"'
turi. Treieratul cu boii se
51/////,0 /1///////////// //////////
-face aproape ca cu caii,
cdci dac boii merg mai
Fig. 88.
incet, spicele insd se fdrmd mai curnd din pricina copitei despicate a boilor si a greutdacestor animale. Se intelege, boii trebue sd fie potcoviti.
tu
Tot prin aceste pdrti am mai vdzut dupd aceastd pereche de boi,,
mercte odatd chiar cloud perechi, indemnnd una dupd alta,
gnd i o cdrutd goald sau cotiga plugului pe care se pun greu-
tti sau slujeste drept scaun celor cari mina' boii.

(1) N. Pdsculescu, Literatura populard, p. 24.
(2) In privinta tvdlucilor, iatd ce ne pomeneste un plugusor din jud. Constanta (N. Pdsculescu, op., cit., p. 29):
si scoase doisprezece elefanti
La itivdluci inhmati.
Tavilucii se'nvrtia',
Paiele le farrnit',
Graul se scutura...
www.digibuc.ro
208
Despre nouAle chipuri mecanice de treierat, fireste, nu putem vorbl

aici.
6. Treieratul are trei scopuri : intaiul de a desface bobul sau

grAuntele din spicul paiului, al doilea de a scoate sau a desface
pleava i epii dela bob, si al treilea, de a le fdrma paiele spre a
le face bune de mncat pentru vite. Prin urmare paiele nu se scot
de pe arie Indata ce Ii s'au sfarmat spicele, ci trebue sa se astepte
ca si dansele s se maruntoseze, fara Ins a se frma prea tare,
M. a se face colb. Uneori spicele cad usor, insa paiele raman
multa vreme intregi, din pricina c seceratul s'a fcut fr ca palul,
tulpina, sa fie Indeajuns de copt, uscat ; alteori se prlifuete paiul,
iar spicul se impotriveste mai mult ; totul atarnd dela infAtisarea
paiului sau firului intreg si dela starea atmosferica a zilei de treier.
DupA ce s'au (1St un numAr oarecare de funii, din nsada care
se mai numeste si vrav, vrf sau vrau, s'a sbatut In picioare cailor
partea de deasupra, ale carei graunte si pleava se aseazA Intr'un strat
dedesubt, pe
deasupra paturii din nasadd care a ramas neatinsa,
fata ariei. Dac s'ar urma inainte cu treieratul, dup un timp partea de deasupra a vravului ar fi cu totul fAramata i prfuit, iar
alta, cea dedesubt, ar rmnek neatinsa. Pentru a nu se ajunge la
acest lucru, nsda trebueste Intoarsei, vravul se intoarce.
A intoarce la arie insemneaz a ILIA cu furca vravul dela o margine si a merge drept ctre par, fcnd in vrav un fel de brazda,
ca aceea ce o rstoarna cbrmana plugului. Se iea cu furca atat cat
se poate lua, se scuturd bine, ca grauntele se cada jos si partea
scuturat se pune cu furca In partea dreapta a brazdei. Daca cu
furca nu s'au putut lu intaia data toate paiele treierate si netreierate,
adeca ajunse si neajunse de copitele vitelor, se ieau si acestea In coarnele furcii, se sbat, se sbeitucesc bine, si cnd se crede c toate
grauntele s'au scuturat, se rastoarna paiele spre dreapta. Intia
brazd prin urmare, vazutd In sectiune transversala, s'ar infatisa ca
In figura 89, unde avem abb'a' fata ariei, ac i a'c' grosimea stratului din nasad neajuns de copitele vitelor, cd i c'd' grosimea
stratului de graunte i pleava ce s'a scuturat din partea de i d'e'
a nsadei care a fost treierata. Cnd s'a inceput intorsuli s'a croit
brazda In largimea bb', toat aceast ctime s'a scuturat In coarnele
furcii si a ramas jos pe parnant stratul bf, b'f cuprinznd gratintele si pleava scuturata din paiele ghi, cari au fost aruncate in
dreapta.
www.digibuc.ro
209
A doua brazdd se incepe pe portiunea bb" a vravului, rsturnndu-se paiele sbdtute peste golul bb', sau se incepe dela par spre
marginea ariei, rsturnnd mai intiu paiele ghi in ff i apoi intorcnd partea b'b", urmndu-se in acest caz Intoarcerea prtii bb".
Oamenii cu furcile intorc unul dup al t ul, pornind fiecare brazda
mai ales cnd vravul este subtire, spre a fell colbul,
lui sau,
praful sau puberea, incep s intoarc deodat in

mai multe prti ale ariei. FiindcA nu se poate ca toate brazdele s se sarseasc la par sau s inceapd dela par, unele din
ele se curm pe la mijloc ;
ceeace se caut este, ca directia general a brazdelor 2
sii fie cdtre par, pentru c a la
treier, caii s le stropseascii
in curmezi$ $i nu In lu lg.
e.
AX
Fig. 89.
Cand toatd nsada a fost

intoars, se gse$te jos, pe pmnt, stratul de grdunte i pleav5,
iar deasupra nsada scuturat de grd untele desprinse din spice.
Intorsul este cu att mai anevoios, cu cit nasada a fost mai groas.
0 nsall care trece de 30 de cli este groas ; atArnd ins si de

numrul de snopi la claie, de mrime a snopilor precum $i de bielsugul firului de pne.
Dac dup un alt numr de tuna stratul de grunte se face din
nou, oamenii mai intorc odatd, se face al doilea intors. Numai
cnd pnea i vremea este pr ea umed, se face $i al treilea intors
Dup un alt numr de funii, cnd se poate vede c paiele de

deasupra vravului s'au pad, adec atunci cnd s'au frmat indeajuns i s'au lustruit bine, se 'Worc numai acestea, tot cu furcile,
fr a lu in coarne din paiele nefiirmate. Intorsul se face pe deasupra $i u$urel, brazde-brazde, dup care urmeazd un alt numr
de funii, pentru ca copitele vitelor s frme $i cele mai mici spice
cari din intmplare n'ar fi fost sfrmate $i apoi s fad mai mrunt e $i paiele cari erau dedesubtul stratului pomenit.
LucruI care urmeazii acestui intors, care se nume$te filcutde paie (1)
este pitul (2). La pit, muncitorii incep dintr'o margine a ariei

opus acelei pArti unde urmeazd s se inalte sura de paie. Cu furca
(1) Strigatul este : hai la fcut pale I ahai sii facem paie !
(2) Acum se striga : ahai sd pim ! hai la pall!
14
T. Pamfile, Agricultura la Romini.
www.digibuc.ro
210
'filed mai u5ure1
cu multd bgare de seamd se ieau paiele sframate i lucioase, se scuturd bine In coarnele furcilor 5i se aruncI
spre partea unde se va face 5ura ; alti lucrtori, de obiceiu baletanii i fetele cari nu pot sa.' desbatd bine, cari n'au acea dexteritate,
acel joc ritmic In brate, ieau aceste paie cu furcile, pe deasupra
nsadei 5i le mn din unul intealtul la locul clditului sau clddisului. Cate odatd i cand ies paie multe, fac grmezi mari,
infig furcile in aceste grmezi cate doi sau mai multi 5i in chiote
5i glume le imping unde trebue. Grmezile acestea, fireste, aluned
foarte u5or peste vrav.
Dup ce pditul s'a sfar5it, adecd dup ce toate paiele /acute au
fost scoase afard, urmeazd intorsul, cand toatd ramd5ita nsadei se
sbate in coarnele furcilor pan la vechiul strat de graunte i pleavti
pe care II cunoa5tem dela intaiul intors. Cand i acest 'tutors s'a
isprvit, se yard caii, se man un numr de funii, se face paie din
nou, adec se intoarce o parte din nsada rmasd, scuturandu-se bine
in furci, se d iar un numar de funii 5i apoi se pdieste, ca pe urmd
sei se scoatei paie pentru a doua oard.
Daca vravul este prea subtire, dacd snopii sunt uscati, dacd vremea
este clduroas, intorsul dintaiu chiar nici nu se face. Dac vravul,
este prea gros, incat intorsul dintaiu este peste putinta de facut,
se intoarce numai jurndtatea deasupra a vravului, socotind-o ca de
sine stttoare 5i se urmeazd la celelalte lucruri Intocmai cum am
aratat pan aici, frd a se interes de cealaltd jumdtate de nsada,
pana cand 5i aceast parte se intoarce.
Se poate infampl ca i pelltul sa lipseasca ; in acest caz, vravul
se poate scoate 'And de-amiaz i sd se nsadeasca altul ca sd fie
scos 5i dansul pan seara, dar se poate ca un vrav s se scoat
cu mari peri, cu mare greutate, Inteo
zi 5i chiar in cloud.
Dupd un intors sau un fLicut de pate

sunt de obiceiu pdrti de arie unde stratul
de paie se subtiazd sau se ingroa5d ; apoi
este nevoie chiar cat merg caii, sd se arunce
Fig. 90.
paie dintr'un loc intealtul, mai ales cand

aria nu este cu desdvar5ire orizontald.
acest caz intorsul 5i fdcutul de paie trece
peste alte socotinte : nu se face in directia razelor dela margine spre
par, ci In a0 chip incat paiele sd se arunce la deal (fig. 90).

www.digibuc.ro
211
Obipuit paiele se scot de trei sau patru ori.

7. Cat timp nu este de lucru pe vrav, se face sau se clde$te
sura de paie alAturi. Unul, gospodarul mester, o croeste $i a$eaza
cu furca paiele pe dreptunghiul ce $i 1-a ales, ridicAndu-i laturile $1
colturile de o potriv in toate prtile. Cnd sura este menit sa
cuprinda toate paiele de pane mdruntic din acel an, i se face In
fiecare sear cte un vArf, spre a o feel de ploi. In acest caz, paiele
de orz $i de fasole se pun dedesubt, dupA cari urmeazd cele de
ovaz, grAu $i secard, dac sunt. Mai intotdeauna ins, paiele se fac
suri deosebit, cAte una de fiecare fel, oricAt de putine ar fi.
De jos sus, paiele se arunc cu furca, iar dup ce sura s'a inltat,
se svrle cu un tepoiu sau furcoiu de lemn, care-i tot un fel de
furcA, ins are coarnele drepte. 0 furcd mare se nume$te de asemenea
furcoiu sau ciolpeiu (1). Prin unele prti din Ardeal, pentru paiele
mrunte si pentru pleavd se intrebuinteaz o furcal cu retea numita
lingurei (2).
Unii gospodari, inainte de a crol marginile surii, fac un tarc mic

de nuiele, intocmai cum am vdzut ca se obi$nueste $1 la fcutul
clilor de fan.
8. Dup ce toate paiele au fost scoase de pe arie cu ajutorul furcilor, se ieau greblele i se grebleazA vravul. Dintii greblei ptrund
in vrav si scot unele din paiele cari erau amestecate in grdunte si
pleav. Cnd se adun mai multe paie, se ieau cu furcile $i se scot
la marginea ariei. Dup greblat urmeaz tcirnuitul sau mturatul,
care se face cu ajutorul iiirnului (3). TArnul este de obiceiu un
spine sau un mtiracine tare $i crAnguros, care scoate prin tepii si
paiele cele mici cari ar fi amestecate prin pleav $i cari n'ar putea
fi prinse in dintii greblei.
DupA ce aceste treburi s'au isprvit, se yard din nou caii cari,
frmntnd pleava si gruntele, scot afard toate paiele amestecate
in vraf $i cari nu puteau fi scoase cu grebla sau tarnul. Aceste
paie se trnuesc in urmA $1 se duc cu grebla la marginea ariei.
Dupd acest tArnuit nu trebue s rAmAie pe fata ariei dect vraful
cu grAunte $i pleav.
9. La treieratul orzului mai ales, desprtirea bobului de tepul
(1) T. Pamfile, Industria casnicd, p. 143.
(3) $t. St. Tutescu, Taina dluia, p. 110 : tarn, mtura cu care se alege grilll
si orzul de paie si pleav.
www.digibuc.ro
212
ce 11 are se face cu greu, in timpul cat bobul este amestecat In
paie. Pentru aceasta vravul de orz, dupd ce s'au Kos toate paiele
dintr'insul i dup ce s'a trnuit, urmeazd a fi treierat inainte,
pentru ca firele sd fie bine clcate in picioarele vitelor $i cu chipul
acesta sd fie curtite de tepi. Cand se crede c pe partea de deasupra
orzul s'a curtit bine, vravul se ;Male (1).

Grokaitul sau grokeiirea se face cu lopata de lemn care are o
parte latd, aproape ptratd, foarte putin concavd $i o coada (Fig. 9.)
Se yard partea lath' a lopetii sub vrav, pand ce nu se mai vede $i

apoi se rsuceste la dreapta sau la stnga pentru ca toatil ctimea
de vrav luat in lopat sd se rstoarne la dreapta sau la stnga,
dupd cum se rstoarnd $i brazda de ctre cormuna plugu lui.
Se impinge apoi de coadd ca lopata s intre din nou sub vrav $i
iar se rsuceste de coadd la dreapta sau la stanga. Cu chipul acesta
gruntele cari au fost dedesubt vin deasupra. Al doilea groluntor
rupe brazd nou cu lopata $i o rstoarnd pe urma celui dintiu ;
astfel se urmeazd inainte. Grohditul este c i atat mai lesnicios cu cat
vravul este mai subtire $i mai curat. Dacd este plin de paie, brazdele
se rup cu prea mult anevointd.

Haraitul sau sgomotul intre-
Fig. 91.
rupt ce-1 face lopata alunecnd pe

pmnt seamAnd cu groliaitul porcilor (2), de unde Ii vine $i numele.
Dupd ce s'a grohit tot vravul, se \Tara' din nou caii, se mind
iard$ cateva funii $i dacd orzul este bine curtit, se scot caii cu totul
din arie ; dacd tot mai are tepi, se mai grohdie odatd $i iar se yard
caii. In sfarsit grohitul se poate face si de patru ori, dacd orzul

ce se treier este menit sd fie mdcinat pentru hrana casei.
La sfarsit vravul se trnueste din nou $i apoi se strange la par.
10. Stransal la par se face cu grebla, lopata si mdtura. Se aseazd
grebla la marginea vravului, pe pdmnt, cu dintii in sus $i se imping gruntele cu pleavd cdtre parul ariei. Dac vravul este prea
gros, se incepe a se strange mai aproape de par, iar dupd ce calea
s'a mai usurat, se incepe dela margine. Unii ajut cu lopetile,
aruncnd spre par. Pe urma greblei vin altii cu mdturile ca s
(1) D-1 M. Lupescu din Zorleni-Tutova ne scrie : A groluii, a desbAtuc
paiele pe arie, cnd se treier cu caii.
(2) Porcii fac gro-gro...!
www.digibuc.ro
213
mture firele cari sunt ascunse in colb, iar aria rdmne curat ca'n
cas (1). Gruntele i pleava In jurul parului se numesc ca
mai inainte : vraf, vrav, vrau sau arioiu (2)
(Fig. 92). Prin unele prti din Oltenia, pnea

astfel adunat se numeste bocluc, adec e ames-
tecat cu pleav (3) sau in pleav.

Vraful se strnge la par, adecd la mijlocul
ariei, atunci cnd urmeazA ca omul s-1 vnture pand seara sau peste noapte, cnd cerul
Fig. 92.
este senin si luna lumineaz indeajuns, ori
atunci cnd gospodarul nu voeste sau nu mai are nimic de treierat. Cnd vede ins c vntul nu trage, adecd nu bate, prin urmare
cnd socoteste c nu va pute vntur curnd i mai ales atunci
cnd are de treierat si trebue neapdrat s' treiere alt soiu de grne
dect cel din vrav, vravul nu se mai strnge la par, in mijlocul
ariei, ci de o parte unde se inveleste
Fig. 93.
cu paie spre a-1 ferl de ploaie si unde

asteapt vnturatul.
Unii oameni Ins fac vravul la
parEchiar cnd, nevnturndu-I peste
noapte, urmeazA ca a doua zi s se treiere acelas soiu de pne.
In acest caz ndsditul vravului urmtor se va incep dela marginile vravului strns, dup ce acesta s'a mai turtit. Pe acesta va
merge cel ce mn caii (Fig. 93).
CAPITOLUL III.
Vnturatul.
1. Cand vntul incepe s bath' domol, insd de o potrivd de tare,
vravul scos din imbllit sau din treier poate s" fie vnturat. Pentru
aceasta, dup cum am ardtat si in alt parte, aria trebue s fie la
loc deschis, in prtile uncle vntul poate bate In voie, in vili,stea,
vi14tea, pron. pop. yeli,stea vntului si nu in fundacuri sau vdi
(1) Numai prea rareori pentru strAngerea la par se Intrebuinteazd si
tragla pe care am vazut-o la prsitul ariei de buruieni.
(2) Comunic. de d-1 D. Petrescu, agronom in Zorleni-Tutova, de loc din
jud. lalomita.
(3) St. St. Tutescu, Taina diula, p. 94.
www.digibuc.ro
214
unde cu greu te poti des$umeni dincotr'o ar putea bate vntul, sau

dosiuri de grdini cari ii impiedical bataia obinuit. Prin aceste
locuri, curentii cei mai regulati se frng i se framd, dnd natere unui \rant neregulat, care dac este i slab, se numete olorealci sau do/it de Ont.
Vnturatul pe un \rant prielnic este o adevarat plcere. De aceea
nu-i uratura de Sf. Vasile in care sa nu se pomeneasc locul neted,
i gliili,stea sau sterita vanN
tului.
i
(---
/e
Daca presupunem in fig. 94

ea v.ntul bate dela nord,
ce va svrll cu lopata
se va aeza in I, va lu pe
lopata cat se va pute,
cel
graunte i pleavd,
va face
vnt lopetii inapoi i in
urm inainte i in sus, aplecand-o spre stanga, adeca
spre partea din care bate
vntul, aa luck pleava i

gruntele sa se prelinga pe
Fig. 94
lunga a lopetii cu o inftidre de strat subtire pe

care vntul sa-1 rasbata i sa-1 desfaca in cloud prti : una grea,
grduntele, cari vor cadea drept in jos, In noul vrav v i a doua
mai uoar, pleava, pospaiul (1), clabucii (2), care este manata de
vnt spre sud unde cade In Pl. In gcitori, poporul zugravete
aceasta desfacere in chipul urmtor :
muchea
Am o ciread de boi :
Cei slabi sar gardul,
lar cei grasi cad jos (3).
Se mai intmpla ins i o mijlocie intre vravul nou V, care se

mai numete i piept (4), i intre pleava PI: giauntele nedesvoltate i
pe jumatate seci, din pricina unui seceri timpuriu, sau cele provenite
(1) C. Rdulescu-Codin, 0 sarnd de cuvinte, p. 60: pospai, pleav ce ratlike dup ce se vanturl grul.
(2) Frncu si Candrea, op. cit., p. 99: cldbuci, rmsitile dupd vnturatul
grului.
(3) A. Gorovei, Cimiliturile, p. 181.
(4) Numire auzit in Golestii-Badii, Muscel.
www.digibuc.ro
215
din pnea Izucldtd sau padalitd, cad intre vravul nou i intre pleav,
in G, alctuind o cAtime ce se numete go; goazd, bolbotine, golgotind ,gorgotind (1), coadd,codind sauzoand (2).
In vravul vnturat se intmpl s cadd i alte
lucruri strine i anume : paie mari, framaturi
de baliga dela vitele ce au treierat, bulgari de

pmnt . a. Acestea toate sunt curtite de un
alt orn, ajutorul celui ce vntur. Acesta culege
q
0
ild
cu mna balega, bulgarii i pietrele, iar paile cari
cad mai incet i prin urmare deasupra gruntelor, le matur cu o mtur cu coada lung, mnndu-le peste coadd, la pleav. Pentru ca aces-
tuia sd nu-i intre pleav in prul capului sau

pe la gt, po art in cap o glug facuta dintr'un
sac cruia i s'a vra un colt intr'altul, prefcndu-se inteun fel de glaga (fig. 95).
Dup ce vravul vechiu s'a vnturat o singur
dat, vravul nou se Incarc in saci i se vinde
il
li
L___.
..
Fig. 95.
sau se pune la pstrare pentru srundn(d, de anul
viitor. Coada se strnge deoparte i se intrebuinteaz iarna ca hrana pentru pasri sau
vite, iar pleava se vr in ura cu paie, inteun
cotton al ei sau se face porcan deoparte, invelindu-se apoi cu paie spre a o ferl de ploi
i ometi.
Prin unele prti, orzul i mai ales ovazul

i grul se mai vntura odat. Aceast vnturare se numete pdluire sau pdluit, dela ver-
bul a pedal. Prin unele parti pare ca se zice

i primiteald sau primitit, iar verbul este a
primiti (3).
Pluitul merge mai repede ca vnturatul i
se face in acela chip, cu deosebire ca matura
dela vnturat este de mdtari sau de pelin,
Fig. 96.
(fig. 96 A) legata din distant in distant cu
sfoar, pe cnd matura dela primitit (fig. 96 B) are o coad lunga i
(2) Vie* agricold, an I, p. 1009.

(3) Uricariul, X, p. 404: prinzitcqte, vntur orzul cu lopata.
www.digibuc.ro
216
subtire de lemn cu trei bete la capt legate cu ate si formnd un schelet
pe care se leag ramurile de nuiturd. Adevrata mtur (fig. 13 A)

este rotund ; cealalt este lat si se numeste primited, felezoaie,
feleazd, felezd, felezdu, felezitoare sau teasel (1). Verbul : a felezul.
Prin jud. Muscel am vzut felezeie fcute nu din fire de mdturi,
ci din mldite subtiri de mesteacdn.
Prin unele parti felezitoarea slujeste si la intiul vnturat, tinnd
locul mdturii (2).
In sfrsit prin alte parti, in locul primitelei se foloseste mdturoiut
sau ltirnal (3).
Prin jud. Ialomita se aruncd peste vrav,
peste arioiu,
un fel
de plasd care se ridic dup aruncarea in vnt a unui anumit numr de lopeti. Ridicndu-se aceast plas,
care poate fi chiar cea
de prins peste,
gruntele se strecoar printre ochiurile impletiturii, iar paiele se ridicd In sus si apoi cu plasa se dau deoparte (4).
CAPITOLUL IV.
Pstratul pnii i al paielor.

1. Pentru timpul iernii paiele se pstreaz la arie, footle satt
addite sari, $iri sau girezi cu baz dreptungiular i cu coamd sau
vrf. Numai cnd sunt in micA cantitate se face dinteinsele si o claie
sau un porcoiu rotund.

Prin unele prti, dupd ce treierul s'a incheiat, paiele se car acas
si se pstreazd in samaloc sau samaldc, o ;surd de scnduri sau un
sopron ingrdit cu nuiele.
2. Pdizea rareori se pstreaz pentru a astept preturi mai bune
de vnzare. Dac nu curnv a fost vndutd mai dinainte, ea se vinde
de pe arie sau indatd ce se isprveste treieratul. Gospodarul nu-si
(1) T. Pamfile, Industria casnicil, p. 246.
(2) Viciu, op. cit.: felezitoare, o tinelt economic ca o mAtur latd, cu
coad lung6 de lemn, cu care aleg pleava de gru la imbleitit. Marian,
Sdrbtorile, I, p. 28 : a felezul, a alege gruntele din pleavd cu felezoaia,
mtur latd.
Al. Vasiliu, Ciintece, p. 202 : felezuesc, mtur pleava si o seam
de paie ce rrnn pe vravul de pane alb cnd o vnturi cu lopata.

(3) Al. Vasiliu, Ciintece, p. 202 : MAturatul se face cu nzlituroiul sau trnul, 1nsd, cui i-i drag s facd lucrul la treaba lui, apoi mtur pleava cu un
mturoiu anume fcut si care se numeste feleziluv.
(4) Comunic. de d-1 D. Petrescu, agronom In Zorleni-Tutova.
www.digibuc.ro
217
pdstreazd dect sdmnta trebuincioasd pentru anul viitor sau pentru

hrana sa (gru, orz, secard) ori a cailor (ovz).
Aceste atimi poprite se pun in ambare, hambare sau hambara,se de scnduri cu despdrtituri numite lacre, racle sau ochiuri, In
poloboace prin poieti (1), cdsoi sau tinde de casd sau in podul ca-
selor, vrsate pe pod sau in saci.

Prin alte parti, precum in jud. Gorj, grul se pstreazd si in
cosare de nuiele lipite cu pnint (2).
Prin Muntenia si Dobrogea, astzi, si prin Moldova mai de mult,
locuitorii i fac sau i fdceau gropi de bucate In pdmnt, unde se
pstreaz. Pentru trecut, se intelege, aveau rostul lor, ferind hrana
de toate zilele impotriva deselor incAlcdri stedine ale vecinilor.
Aceste gropi sau pufuri sunt largi la fund si strmte la gurd.

Dupd ce se sapd, ele se ard cu paie ca s li se Intdreasc peretii si
sd le fereasc de prea multd umezeald. Dupd ce se umplu cu cereale, gura li se astupd cu pdmnt spre a nu se deosebl de locul
invecinat.
Pentru vremurile trecute am auzit aceast povestire pe care

adevereste si istoria : au venit odatd Turcii, toamna, cnd czuserd
brumele si au intrebat de grne, dar ele sateau ascunse In pdmnt_
Au cdutat dusmanii pretutindeni i n'au dat peste dnsele dect
atunci cnd au bdgat de searnd acele petece de locuri de prin ogrdzi,
unde bruma se topise din pricina cAldurii care veni din groapa cu
bucate (3).
(1) Din Jud. Tulcea, comunic de d-1 N. I Munteanu: standoald, stamboald,
&Isaac, grajd, poiata, cdseld.
(2) Ic. I. Malkscu, Monografia comunei Bd1eti, Gorj, Tg. Jiu 1906, p. 36.
(3) T. Pamfile, I ndustria casnicti, p. 433-4.
www.digibuc.ro
PARTEA IX.
CULESUL POPUSOILOR.
CAPITOLUL I.
Culesul.
1. Culesul popusoilor de pe cmp, care se mai nume$te si desf (scut, des/twat, curdtit, decioceilat, desghiocat sau disdiocat, fiecare
cuvnt avnd verbul sti, culesul $tiuletilor prin urmare, se face sau pe
camp, pe loc, sau acas. El ins nu se incepe dect dup ce s'a dat
drumul la tarind, adecd dupd ce popuwii s'au copt bine i dupd ce
jitarii 0-au cules jitdria satt si-au luat jittiritul.

Jitaria popwilor se scoate dintr'o f$ie lungd de popu$oi care
trece pe lng un drum ce merge de-a curmezi$ul tuturor bucAtilor
sdmnate cu popti$oi. Astfel dacd ne inchipuim o tarind lung af
cu mai multe drumuri ce-o taie in toate directiunile, jitdria se iea
pe portiunile ab $i ef, pe la capetele tuturor buciitilor ag, gh, hi,

im, mn, no, dar si la mijloc, pe lngd drumul c pe portiunea cd.
Dacd tarind af este scurtd, jitria se iea numai in captul ao.
Dac e mai lungd, se poate lua atat in cele cloud capete ao
cat si prin mijloc, cum am vdzut. Aceasta se intampla cu att mai
mult, cu cat tarina fiind lungd, sunt bucdti cari nu merg din cap
in cap. Astfel este bucata hi, rs si st (fig. 97).
Dacd culegAtorii intmpldtor nu gsesc aceastal jitdrie culeasd,
ei o las neculeas, atat ca $tiuleti cat $i ce hluji.
Culesul pe camp se face in chipul urmtor : culegtorii se awaza
de-a curmazi$ul bucdtii ca $i la pr4it i incep prin a desface penele
sau peinusele $fiuletilor, cu unghiile degetelor mari i trgandu-le
apoi in jos. Dupd ce $tiuletele singur a fost ldsat gol, se frnge

din cotor $i se svrle inainte pe mijlocul bucAtii, la o de$Artare de
www.digibuc.ro
219
zece, cinsprezece pa$i. Prin urmare, dup ce s'au cules toti $tiuletii
de pe un fir de popuwiu, firul rmne Intreg ca frunze sau foi,
lipsindu-i numai $fiuletii purttori de grunte.
Dup ce un culegAtor a cules sau a rupt toti $tiuletii dela un
fir, trece la altul $i In chipul a. g
h z -rn
12
acesta toti culeggtorii InainteazA i
$i se apropie de locul unde s'au
a runcat $tiuletii. Ace$ti $tiuleti
poart numele de greimadd.
Dup ce culegtorii au trecut
de grmad, aruncA popu,soii
sau $tiuletii In urm ; aceasta
insa cere ca omul sd se Intoarc
cu fata Inapoi, lucru care este
foarte greu. De aceea, dui-A ce
trec ctiv pa$i dincolo de gramada, Incep s asvrle popu$oii
inainte, fcnd o a doua gr-
I..
madd ; $i astfel se urmeazA Ina inte
Rind cand culegtorii ajung In

celalalt capt al buctii.
Cu ct popusoii vor fi mai

bine strn$i in grmad, cu att
$i Inarcarea lor se va face mai
cu usurint..
Dupd acest fel de cules urmeaz cratul popuwilor acas.
Se intelege, cnd bucata este
pe o costi$6 inclinat tocmai
de-a curmezi$ul bucdtii, se vor
lu postati perpendiculare pe
lungul stnjenilor ; dacA stn-
jenii sau bucata taie costi$a piezi$, posttile vor avea Infti$area
pa ralelogram ic5.
Fig. 97.
2.-- Prin unele prti, mai ales

pe acolo pe unde popu$oii nu se seamn pe intinderi a$ de mari,
intregul fir de popusoiu se taie cu secerea aproape de pmnt, se

IncarcA in car, se duce acas, se adun grmad, fir lng fir, In
www.digibuc.ro
220
ograd sau sub un adApost i acolo se face curiititul. Acest chip de

a culege se numeste acules cu totul $i de nevoie se foloseste mai
ales atunci cnd vremea se stricd $i d omtul sau se las geruri

prea mari.
3. In sfrsit prin alte prti, cum bunoar am vzut prin unele

sate din jud. Muscel, culesul porumbului se face cu tarna, un co$
de nuiele de rchit ; culegtorul merge pe un ristav i rupand cotolanii de pe ambele prti, cu foi cu tot, i pune in tarn. Ciind
Varna se umple, se duce $i se rdstoarn in car. DacA buctile sau
locul este prea lung, cotolanii se rup pe jos, adec se fac gramezi
din deprtare in deprtare. In urmil se taie cocenii spre a face loc
carului, se incarc in car si se duc acas. Acolo se fac gramezi in
curte sau sub o acioald.
Cnd popusoii urmeaz sd se curete acasd, de cele mai multe ori
claca nu lipseste. Aici se spun tirisenii, cpovesti, se petrece $i se
fac $i jocuri > (1). Prin jud. Suceava mai de mult aceste clAci erau
de cloud feluri : unele se fdceau cu lutari $i altele fr lutari. La
cele cu lutari se strnga lume multd si dupd ce se gti de desfeicat, tineretul se dde la joc. Ele tineau pan despre ziud, cand
era giiinusa drept in crestetul capului. La clcile acestea, fetele veniau
insotite de mamele lor intotdeauna. Clcile fr lutari erau mai mici,
mai cu putin gliigie, dar la acestea se torceau povestile cele
mndre in cari nsdrdvanii sar cldri printre stele si pan la cer- (2).
Prin unele sate muscelene, la aceste clci, unde lutarii nu lipsesc,
gazda dd din cnd In cnd curtitorilor mere, vin, cartofi
copti, i allele, iar la urmd joac.
Zugrvirea unei asemenea clci nu ne lipseste (3).

CAPITOLUL
CAratul i pstratul popusoilor.

1. Din grdutezile de prin mijlocul buctii sau din gramada mare
unde au fost asvrliti popusoii la curtit, se incarcd in car cu cosarca (4) de rchit sau cu un oboroc sau obroc, fAcut din scoarta
(1) Ion Creana Opere complete, Bucuresti 1906, p. 442.
(2) M. Lupescu in Calendarul revistei Ion Creangdn pe anal 1911, p. 164.
(3) Vezi in Sdmdndtorul, III, p. 806 si urm. (fragment din M. Sadoveanu :
Criisma lui Mo-Precu).
(4) Prin Bucovina se chiamg i cotarcd, comunic. de d-1 P. Carstean.
www.digibuc.ro
221
de teiu i infundat la un capdt tot cu scoart de teiu, dar mai ales
cu scnduri subtiri cusute cu bldii sau f4ii de teiu dubit, iar in

locul acestora cu sfoard.
Oboroacele se rdstoarn In car ; carul se folose* i ca unitate
de mdsurd, zicndu-se : am fAcut attea care de popuwi.
Prin unele pdrti din juci. Muscel, unitatea de mdsura este iapa,
< porumbul ce se poate incdrci pe o iapd (vita) (1).
2. Acasd, din car, tiuletii de popuwi se pun in podul casei, tot
cu ajutorul oborocului, pe o leaser', in peitul sau in coy.
Le asa nu-i altcev deal o ingrAditurd simpld de nuiele in chipul
urmtor : Se bat in pAmnt ni0e prti jini sau preistini la o deprtare
de o jumtate de pas i pe o
distant atiit de mare cdt de
mare leas are omul nevoie. Prdjinile se ingrAdesc cu nuiele curAtite de ramuri. Cnd ingrdi-
ii/iti//11/
/1///
turd s'a ridicat ct vrea omul

sd-i fie leasa de lat, reteazd vfirfurile prjinilor, scoate leasa din
pdmnt i o aeazd pe corzile unei
poieti, unui opron sau altui aca-
ret care n'are pod de scnduri.

Acolo tiuletii stau foarte bine,
cdci aerul Ii poate rsbate i prin
urmare se pot used cu uwrint.

Se pare c aceste lese, prin
unele prti ale Olteniei se nu-
Fig. 98.
mese peitute (2).

Cosul, cosarul, coyariul, coserul, coseriul sau seiseiiacul este o in-
grditurd eliptic, cu fundul mai mic. Ingrditura se sustine tot pe

n4te prjini lungi intepenite inteun dreptunghiu de drugi ingemnati
bine i sprijiniti i acetia pe niOe rddcini sau trunchiuri groase
de lemn. In partea de jos, cowl este infundat cu o leas.
Ai
(1) C. Radulescu-Codin, O seamii de cuvinte din Muscel, p. 40 :
facut porumb mult? -- Am facut sapte iepe $i-o Marie (cdt pot duce $apte
iepe $i-o femeie in spinare); se zice mai mult In glum.
(2) Ic. I. Malgescu, Monografia comunei Billesti-Gorj, Tg.-Jiu 1906, p. 37:
ptitulele, unde se p5streaz popu$oli sunt de nuiele; se aseaza pe furci ori in
podul casei.
www.digibuc.ro
222
Incepndu-se ingrAditura, elipsa se mreste tot mai mult, si cu

mult mestesug se adund, se educe sau se strage, adic se micso-
reaz. Vrful prjinilor se indoaie apoi ca niste arcuri, acoperindu-se

apoi cu coceni sau hluji, cu paie $. a.
Ca aceasta Ingrditur s nu se prcivale, adec s se drme sub
greutatea popusoilor, se sprijine cu ajutorul a patru furci de lemn,
pe dinafar ; acestea se imbind cte cloud
dou, prin dotia stinghii
cari trec prin cos. Sus furcile se leag cu alte dou stinghii mai
scurte, si pe aceeas latur cu dou stinghii mai lungi.

Pe drepuunghiul de deasupra se construeste acoperisul cu schelet
de lemn, care se inveleste cu pdioase, stuh, scnduri, $. a.
Unii gospodari, si mai ales In zilele noastre, pAr5sesc acest chip
de cosuri i fac altele paralelipipedice din scnduri cu interval intre
dnsele spre a Ids4 loc vntului s rdsbat si s usuce popusoii.
Fig. 99.
Prin unele sate muscelene, precum am vzut In satele Leordeni

si Golestii-Badii, porumbul se pAstreazd In pdtule cari se alcAtuesc
din dou prti. Partea de jos este fcut din brne numite
sau vrghine (sing. vilrgIde sau viirghina") cu sase furci. La unele
gospodrii, aceastd parte care slujeste ca acioald pentru vite, se
reduce numai la furci. Partea de sus se numeste tare $i este fcut
din grildle, ingrditur, sau din sipci.
Deasupra are acoperisul (fig. 99).
Carul cu popusoi se trage lng cos si popusoii sunt turnati cu
oborocul In cos pe o bort sau gurd fcutd tocmai sub stresin..
www.digibuc.ro
223
Dacd cowl este inalt, omul se suie pe o scar slujindu-se de a

mnd, iar cu cealalt sprijin oborocul pe umr.
In partea de jos, att cowl cat si ptulele au o alt gaur sau

gurd, pe unde se scot popusoii cnd urmeazA s se bat.
Gospodriile vechi ale mosiilor mari au casre lungi fcute tot
dupA chipul celor din fig. 98.
3. CAte odatd grmezile de popusoi sunt silite sk stea o vreme
mai Indelungat pe bucti, cnd acestea sunt boiere5ti, asteptndu-si
dijmuitul. Alteori, tot cnd mosia este boiereasc, se card la tabeira (1)
$i acolo se dismueste. Aceast chestie a dijmuitului are un deosebit
cntec in turburrile din 1907.

4. Dintre toti stiuletii de popusoiu, numai seinnicerii, senzincerii,
nu se rup prin unele parti din foi sau pene. Ei sunt desgoliti numai,
si prin ajutorul penelor date peste cap, se leagd de o grind.
Senznicerii se aleg din popuwiul cu boabele mari, multe, dese $i
cu ciocalul tare. Astfel se pstreazA pAn pe vremea sAmAnatului,
cnd se cur* de grunte, iar gruntele se seamn (2). Se intelege,
lucrul acesta se intmpl numai prin acele ()Atli pe unde smnatul
popusoilor se face pe un loc mic. Pe unde ins popusoii se seamn
cu fAlcile, nu se poate prpdi atAt de multd vreme cu alesul
popusoilor buni de smnt. Cnd dA Dumnezeu, se face mAcar
sA fie ce-a fi !
CAPITOLUL III.
Tiatul, cratul si pstratul hlujilor.

1. Ciocanii sau hlujii, cari, dupA cum am vilzut, au $i alte numiri,
se taie de pe bucat cu ajutorul secerii mai Intotdeauna, odatd cu

culesul stiuletilor spre a face loc carului sd treacd pe Ing gridInezile de popusoiu spre a le incdrc. Maria drept poart secerea,
iar mna stng apucA hlujul dela yid $i putnd cuprinde pAn
la cinci$ase hluji. Dupd ce secerea ii reteazd, hlujii se culc la
pmnt.
(1) Jud. Ilfov.
(2) Pe unde se obisnueste aceasta, dup ce gruntele se vor curti de pe

ciocalu, inainte de a fi smnate, se vor incercti. Incercarea const in aceea
cA se pun la rsrit cte cincisase grunte, spre a se vede daca sunt sau
nu bune ; numai dup cunoasterea rezultatului, se face smnatul.
www.digibuc.ro
224
Partea din fostul fir de popusoiu care rmne in pilmant se numeste ciuclej (1), cioclej (2), coclej (3) sau buzdugan (4).
Cand toti ciocanii s'au tdiat, mnunchele intinse pe pdmant se
string Cite mai multe la un loc si se leag printr'un loc sau cloud
cu alti ciocani mai neuscati si la nevoie cu catev fire de mohor
sau lptug, fdcand astfel un maldur sau un snop. Tot astfel se
leagd i acasd unde se cdraser poate cu totul.
Prin unele pdrti, precum bundoard am vdzut in Romnesti, jud.
lasi, strujenii sau ciocanii se leagd in mlduri numai in vreme de
Upset adec la secet ; altfel se taie, se las s se usuce si apoi
se car acas nelegati.
2. Pnd cand le vine vremea sd fie cdrati, hlujii asteaptd pe
camp, pe de o parte ca sd se usuce bine, iar pe de alta fiindc oamenii sunt prinsi, se indeletnicesc cu culesul. Pe camp, hlujii nu
stau slobozi, aruncati la intamplare, ci dupd ce se leagd, se pun la
un loc cate trei sau mai multi malduri, fie in picioare, fie unii peste
altii. Aceste grdmezi se mai numesc i glugi.
Maldurii se card acasd cu carul si in arie, grddind sau tare se
fac glug, cluc, capita (5), pop (6) pl. popuri (7), popei (8), sau
ciucld (9), rdzdmandu-se maldurii unul de altul in picioare i apoi
punandu-se peste dnsii alt rand de malduri, tot in picioare insd mai
adecd mai apropiati, mai stransi, de un diametru mai mic.
Randul de sus acopere cu partea lui de jos randul de dedesubt
ferindu-I de ploaie.
Cand gluga este inaltd si are \Tart se mai nurneste si stog.
Pe fig. 99 i vede o asemenea glug, in stanga, in dosul gardului
de scanduri, zaplazului sau ulucei.
(1) In Moldova de sus, comunic.de d-1 D. Gr. Furtun din Mnstireni,
jud. Botosani.
(2) Ion Creang, Op. compl., p. 421.
(3) In Moldova de jos.
(4) Viciu op. cit., p. 25. Buzdugan, acea parte din cotorul cucuruzului care
rmne dui-A ce s'au tiat jipii; cocian, tuleu.
(5) In jud. Dorohoiu.
(6) Idem : oPopusoii se taie cu totul si nelegati se fac popuri, sprijinindu-i
in picioare unii de altii, ca un fel de glugh.

(I) C. Radulescu-Codin, 0 samil de cuvinte, p. 19.
(8) In jud. Botosani, Vieata agricold, I, p. 89.
Viciu, op. cit., 89.
(9) V. Varcol, Graiul din Wilcea, Bucuresti 1910, p. 92.
www.digibuc.ro
225
Dadi ciocanii sunt multi, se pot face $i girezi sau ,suri, intocmai
-ca si paiele.
Alteori, spre a- i feri de stricaciuni se pun prin copaci, dupa
cum am vazut c se obisnueste mai ales in satele vlcene de pe malul Oltului, pe uncle fiecare copac sau porn mai mare e un
Tot astfel se poate spune si despre jud. Muscel ; lucrul acesta se
vede in fig. 98.
Tarim de popusoiu dup tiatul $i cdratul ciocanilor se numeste
cioceineirie (1), civailedste (2), porumbiste (3) sau popusoiste (4).
Prin pArtile muntoase ale Moldovei, pe unde popusoii cresc mrunti si nu au vreme s se usuce, fiind apoi, afar de aceasta plini
sau napaditi de mohor, ei se cosesc dup culegere, iar ca sd se

usuce, se pun pe ocnite intocmai cum am vzut ca se pune $i
cositura de ovelz, si tot cu acela$ scop (5).
Tot ca sa se usuce, hlujii se pun prin pomi, cum am vdzut,
despre cari un caltor englez in Muntenia pe la 1827 vdzandu-le, a
crezut cd-s locuinte omenesti ! (6).
Toate acestea se fac, dupA cum am mai spus, in ariile cu paie,
in grdini, iii Ilarmanuri (7), dar mai ales in tarcuri, pe langi case
gradini.
CAPITOLUL Iv.
BAtutul popuwi1or.
1. In deobste prin Initutul popusoilor se intelege desfacerea sau
despArtirea gruntelor de pe partea lemnoas a $tiuletilor,
ciocanul,
cu scopul de a le N inde, mcina sau pstra mai usor, inteun
loc mai restrans. Aceastii desprtire se face in mai multe feluri.
(1) Jud. Tecuciu.
(2) Ion Creangl, op. cit., p. 421.
(3) Jud, Muscel.
(4) Jud. Dorohoiu.
(5) D. Dan, Straja, p. 45: Ppusoii se rup de pe strujeni, iar strujenii
rmn cfitv timp netiati. Cnd s'a sfrsit lucrul cmpului, adec desfilcatul
scosul barabulelor, S. a., atunci se taie strujenii, dej bine uscati,
cu secerea, sau se cosesc cu coasa si se cladesc pe prepeleci, In girezi inalte
f.lr a-i legh in snopi, cum se uziteaz la ses.
(6) Rev. Tinerimea romnif, HI, p. 171.

(7) Comunic. de d-I M. Lupesctt: harman, locul unde se aduna
13
I. Pamfile, Agricultura la Romini.
www.digibuc.ro
226
2. Curdtitul este cel mai usor si mai simplu. El se mai numeste

denhiocat, de jghiocat, dijdiocat, etc., (verbele :
a curati $i cur(4a, desghiocci, etc.) si const In a face s cadd grauntele de pe un stiulete prin frecare apsatd cu alt stiulete sau cu un
si desghiocat,
ciocan tinut in cealalt mana. Frecarea aceasta se face in podul palmei.

De obiceiu gospodina curt popusoii numai atunci cand vrea
s-si fac grdunte ce trebuesc date ca hrand pasrilor de ograd

In fiecare dimineat. Alte ori, pe vremuri pe secet mai ales, si mai
cu seam in casele nevoiase, tiuletii de popusoi se curt i pentru
moar sau pentru vnzare in ctime mai mic, de pildd cum ar fi
Fig. MO.
co poald sau un cdus de grdunte pentru o leac de gaz ori o cutiede chibrituri.
3. Prin unele prti ale Moldovei popusoii se bat in chiaa de btut
popusoi-. Aceasta chiu (fig. 100 B) se face din patru bucAti de scan-
dur, dintre cari dou sunt mai lungi, spre a lsa partea de jos cu
o inftisare de pod. Fundul de jos este alckuit din dou lese compuse i ele din cuie, bete sau nuiele, groase cam de jumtate ,de
deget. Gratiile sunt asezate in cate doi pereti ce stau fat In fatd,
una deasupra si alta dedesupt, perpendiculare intre dansele. Cate
odatd chiva aceasta se face si dintr'un ,stiubeiu de scorbur, ca si
cel de albine, cnd chiar i poart i numele.
www.digibuc.ro
227
Stiuletii de popusoiu se pun in chiud si se bat cu chilugul sau

pilugul. Acesta (fig. 100 C) se face din lemn tare, din stejar ; are un
capt rotund de unde se tine cu mna si altul in patru muchi cu
crestturi din loc in loc. Aceste crestdturi lovesc grduntele $i le desprind de pe ciocan sau ciocdiliu. Grunte le cad sub piti, strecurandu-se printre gratii.
Dupd ce aproape toti stiuletii au fost curdtiti de grdunte, se scot
din chiud $i se aleg, adecd se curdtd de rdmdsita de grunte care

se mai afl pe la coada sau vrful stiuletilor (1).
4. Lesoiul sau leaza (fig. 100 A) se face dintr'o ingrditurd lutepenitd bine in patru drugi. Ingrdirea se face cu nuiele subtiri $i
aproape de o potrivd de groase, deopotriv de lungi si bine curdtite de rdmuri. In cei doi drugi lungi si inteunul scurt se bat ni$te
pretcute cari se ingrAdesc si ele, astfel c alcdtuesc trei pereti sau
margini. Acesta este lesoiul.
Pentru a bate popusoi, lesoiul se aseaza pe cloud scaune lungi,
in casd sau in tinda casei, ori sub un addpost. Dacd trebueste asezat
afar, sub lesoiu se pun cloud sau mai multe toale, ca nu cumv
gruntele sd se amestece cu praful de pdmnt. Pentru ca grduntele
sd nu sail peste marginile lesoiului, pe peretii lui se infig niste tepuse, iar in tepuse se atrnd levicere sau velinte cari fac slujba
unor margini mai inalte.
$tiuletii se card dela co$ sau din locul unde se afl, cu un oboroc
sau cosarcd (fig. 100 11, I) fdcutd din coarjd de teiu $i se rstoarnd
in lesoiu. Dup ce s'au turnat cincilase coOrci, popusoii Incep a se
bate cu btele sau ciomagele de bdtut popu,soi (fig. 100 A, 2), niste
ciomege groase, mai groase la capetele cari lovesc tiulef ii i putin
curbate ; prin jud. Dorohoiu acest fel de brit se numeste druc $i se
face dintr'un lemn putin noduros.
Prin unele pdrti popusoii se bat cu umbldciii, despre cari am
mai pomenit si in alte locuri (fig. 100 A, 3).
Obipuit se vdd doi insi cari bat aldturea, dnd loviturile alternativ, cu toatd puterea, ca la btut la popusoi.
Grduntele se scurg printre nuielele lesei sub lesoiu.
Cnd stiuletii s'au prefdcut In ciocani la partea de deasupra, ei
sunt rdsfoiti, scocioriti, scurmati cu betele. Cu chipul acesta, grdun(1) Chiva din fig. 100 am vzut-o la d. M. Lupescu, Zorleni-Tutova, si alte
sate din acelas judet precum si in satul Schineni din jud. Back'.
www.digibuc.ro
228
tale cari au fost prinse printre nuiele cad, iar $tiuletii dela fund
cari erau nebatuti, vin deasupra si se amesteca cu ciozanii. Astfel
se urmeaza pn cnd toti stiuletii s'au prefacut In ciocani, cnd se
ieau in coprca $i se pun deoparte, lsndu-se In lesoiu, la intilmplare, numai acei $tiuleti cari mai au inc grunte pe dn$ii.
De-o lturi stau de obiceiu btrni $i copii,
oameni saraci la
gospodari bogati,
cari aleg la ciocani, adec ieau ciocan cu
ciocan si-1 curta de gruntele cari n'au cazut prin loviturile betelor.
Acestea se Ala de obiceiu la \Tail si la cotor. Acestor oameni
srmani li se da ciocani pentru ars in foc, in lipsd de lemne.
Lesoiul se umple din nou si se numara : unu, doua, trei..., pnd
ce se face sear sau se isprvesc popu$oii de btut.
5. Sub lesoiu, in vremea aceasta, a crescut gramada de graunte
amestecata cu pleava. Prin unele parti acest amestec se numeste
bocIne (1).
Vnturatul acestor graunte se face mai rar ca la pine $i mai

des ca la fasole ori cnepa : se ieau grauntele cu banita $i se
vat-14.ml intr'un gclletar sau pe un tol, astfel ca in gletar sau
pe marginea tolului sa curga numai gruntele, iar pleava s se duc
In Wait In urma grauntele se pun In saci, $i se trimit acolo unde
nevoile dau indemn gospodarului. Altfel ar sta foarte bine ict cosuri,
unde nici vnturi, nici soarele, nici ploaia $i nimic altcev:t nu poate
stric popuvii. Numai soarecii doar dacd-$i fac mi$und jos pa podul
cosului, dar ce Dumnezeu, daca nici soarecele n'a ie$1 din btatura
mea cu farmatura in barba, apoi de geaba mi-or mai zice oamenii
ca"-s om !
(1) $t. St. Tutescu, 7 aina &Ilia, p. 94.
www.digibuc.ro
ADAOS.
Mdsurtoarea prnntului.
1. Milsurarea pmntului a inceput sa se fac numai atunci, cnd
hotarele mosiilor s'au ldmurit pe deplin, stabilinduli-se lungimea
sau lungirnile $i ltimea sau ltimile si cnd aceste mosii a trebuit
s se impart intre mostenitori.
Vechile unitti de msur, pentru msuraloarea lungimilor $i a
suprafetelor de prnnt, se deosebesc nu numai de o parte $i alta
a Milcovului, dar $i dela judet la judet, cu toate c oficialitatea,

care obicinuit nu cere informatiile la adevratul izvor, le-a dat o
anumita dimensiune pentru a sti cum agentii sal s le transforme
in sistem metric.
2. In cele ce urmeaz, vom arat cdtevd unitti numai din vechiul
sistem de msurAtoare, care pe alocuri s'a $i uitat, rmnnd ca de
sistemele mai vechi s scriem cnd vom ave rgaz, sau sa scrie
cine va putea mai curnd.
Prin Moldova stanjinal obisnuit este de
opt palme $i se numeste $i stdnjin doninesc. Cu toate acestea sunt $i stdnjeni

de sase, sapte $i nouri palme. De unde a
provenit aceasta ? lat de unde :
S'au gsit mo$ll cari au trebuit sa se
impart In steinjini din cap in cap, cu
toate ca cele dou capete nu aveau aceeas
mrime.
Astfel, s ne inchipuim ca. fig. 101 infatiseaza o mo$ie care are hotarul de miaznoapte lung de 16.000 palme, ltimea pe la
et
f
Fig. 101.
mijloc e de 14.400 palme, iar hotarul de miazzi Ii este de 10.800

palme. Transformnd mijlocul in stnjini de cte opt palme, cdwww.digibuc.ro
230
ptrn 1.800 stanjini. Hotarul de miaznoapte, Impartit in 1.800 de

pdrti, ne da ca latime a unei parti, 9 palme, deci un stajin de
9 palme; iar hotarul de miazzi, impartit tot In 1.800 de parti, ne
da 6 palme ca ltime de fiecare parte.
Deci daca unui gospodar i se cuvine un sfert din aceasta mo$ie,
el va masura In hotarul de miazanoapte cu stnjinul de 9 palme,
o ltime de 450 stnjini, adeca ab. Pe la mijlocul mo$iei, va masur cu stnjinul de 8 palme, si-,i va dobandi latimea trunchiului
sal, cd. In hotarul de miazzi, va masura tot 450 stanjini, e insa
cu stnjinul de 6 palme $i-$i va capata partea el. Hotarul de apus
ace fiind cunoscut, va unl si punctele bc11 $i astfel isi va ave aleasd
bucata sa able sau isi va avea alesi stnjinii si able.
Dup ,cate $tim, acelas lucru sd intampla $i In Tara-Romneasca.
Palma este de cloud feluri : palma proasta $i palmd domneascd.
Cea dintai avnd o lungime aproximativ de 19 cm., nu se prea

intrebuinteaza. Lungimea ei se dobandeste msurnd departarea intre
varful degetului mic si al celui mare la o palma, departnd, se inte-
lege, aceste vrfuri, cat se poate mai mult. Cu aceasta palm vom
avea deci si un stanjin prost.
I
N a 1 B)
Fig. 102.
Palma domneascd se nume$te astfel dela acea masurd oficiala de

276 mm., groas de 4 mm., fcut de fier, avand pe dansa 2 guri
bitronconice, cloud capete de hour imprimate si subdiviziunile In
parmace (fig. 102).
In mod practic, lungimea palmei domnesti se capat ca $i cea a
palmei proaste, numai cd la intia, degetul cel mare se rastoarnd
pan la a doua incheietur a sa.
Prin jud. Muscel, degetul se intoarce numai pand la intaia incheietur.
Stnjinul $i-1 face omul pe o nuia, pe oticul plugului ("., stj.),

pe coada sapei (1/2 stj.), pe toporil coasei ori pe coada biciului
(la arat, 1/2 stj.), $i cu aceste lungimi isi verified ltimea buetii pe
care o munceste.
Alteori isi are stnjinul insemnat pe talpa dela prispa casei,
www.digibuc.ro
231
pe popul prispei, sau se duce la $coal ori la primarie, unde ne-voile trecute i-au pus $i pe-acolo lungimea intre dou crestaturi
Practic, palma se imparte in jurnatti $i sferturi, rareori in opt
parmace sau palmace (1), iar parmacul in 8 farmace, cum am auzit
ca se pomene$te prin unele parti din judetul Iai, sau linii ori degete,
cum se aude prin Tara-Romneascd.
Mai mare decat strinjinul este prjina, care odat avea 48 de
palme domne$ti. Astazi prin Moldova de jos, a rmas ca prajin
sfertul celei vechi, avnd deci 12 palme. In Tara-Romneasc,
prjina are 24 de palme, dar se chiamd $i bucat.
Pentru msuratoarea cmpului de aratura, iema$uri i grdini, se_
intrebuinteazd prin jud. Tecuciu prjina mare, domneasc (2), legiuit sau flceasca de 12 palme domne$ti, numit prin unele
prti bucat (3), iar pentru paduri $i vii se folose$te prajina de
10 palme, numita i pr jin pogoneasai (4). 0 prajin de 8 palme
e prjin stnjeneasc, stnjenul (5).
Multi oameni au prajini de lemne de alun, curtite de crangi, cu
.crestaturi simple spre a al-Ma palmele, i crestaturd in forma de
cruce, spre a-i arta mijlocul. Prin unele sate lungimile acestea se
.afla insemnate pe la primrii i scoli.
(1) Mi s'a spus chiar cu buncredinta c pima are zece parmace (com.
Parmacul a iesit inteatta din msurtori, hick din
Tepu. jud. Tecuciu).
jud. Covurluiu prin d-1 I. N. Munteanu, inv. in Blintesti, am dobndit aceasta
relatiune : Parmacul este lungimea 'hare degetul cel mare $i cel arttor,
-deschise de o lungime oarecare. 0 palma are dou parmace. Parmacul are
5 degete ; deci un parmac este sinonim cu un lat-de-palm ! La o nou intrebare, acela$ imi comunicil : &alma are 1,/2 2 parmace, !
(2) In Covurluiu : prjina .gospodi, pr. gospod.
(3) Vieata agricola, III, p. 139.
(4) Adilugnt $i aceasta pentru Covurluiu, comunic. N. I. Munteanu, Blintesti : gMai este un fel de prjinii care are 11 palme $i un parmac. Aceasta
se intrebuinfeazA cnd vreun pmnt a fost la inceput msurat cu metrul,
aci are
prjina
tocmai 4 metri !
(5) Comunic. de acelas.
Din jud. Vlcea ne-au venit prin d-I G. Fira, inv. in Zltrei, aceste ciudfenii: Stanjenul vechiu se croi dupfi invoeal ; estnjenul vechiu e de
2 pa$i sdravem. ; ode 9 palme voinicesti ; .de 8 palme si 2 degete ; .mai
vechiu e stnjinul cat statul de om ; stnjin de cmp ; tstanjin de cas (sat)..
eCu stnjenul se msoard : peste cap steinjenul i prin mutarea stnjenului.
Prjina ave 54 stnjini !
.Loc cosilcit e un loc neregulat.
g La msurat, viile se incingeau cu o funie $i apoi se socotiau!,
!
www.digibuc.ro
232
Cu prjina se nigsoar rnergand, $i ar fi drept ca ea s se intindit

pe pilmnt. Msufkoarea practicA insa, se face in chipul urmkor :
se pune captul de dinapoi al prjinii pe pmnt in A, iar captul
cellalt al ei este in B, prajina fiind tinut cu maim in M. Daca
prjina s'ar roti astfel ca si captul B s ajungd in pmant, am do-
bandi punctul B', care nu va fi deprtat de A, de o prjin, ci de

mai mica.' deck o prajind. Pentru ca B' s fie
departe de A de o catime egal cu AB, din mers, mana vine din M
In 114' $i deci B vine in B.". Dacd B"B = B' B' ", atunci msuro catime
toarea este dreapt ; altfel nidsurritoarea este rea. Atarn prin urmarc
A .
Fig. 103.
dela mrimea lui AB". Dacd AB' este mai mica deck o prjin,
msurtoarea e in folosul boierului ; cand acesta trelme s dea
muncitorului pentru o slujbA fcut, pe bani sau in bani, un
anumit numr de prjini, 80 de pi1di, el ii d mai putin, 70 de
findcA prjina msurat este mai mica' deck cea adevrat.
Tot astfel cand boierul sau ai lui trebue s msoare locul muncit
de cineva spre a-i face socoteala dup invoeal catimea AB" va fi
mai mare deck o prajin, cci vaavul care va mdsur, va face pasul
mare $i deci MM' va fi cat se va putea mai mare, spre a se arunca
$i captul prajinii niai departe. Cu chipul acesta In loc de 80 de
prjini, cke va socoti omul di a muncit, in catastivul boierului se
vor insemna numai 70, de-o
Din aceste pricini, prin unele parti, oamenii sufr, cci sunt inselati dela ochi de oarnenii boieresti, ale cror sambrii sau lefuri
cu drept cuvant se poate spune c stau in vdrful prjinii.
3. Ca suprafete se socotesc araturile, viile, fanetele, pdurile, gradinile, $. a. Pentru aceste intinderi, ca unitate de msurd de suprafat se socoteste prdjina [piltrat5], care are 16 prjini [ptrate],
oricum ar fi dimensiunile acestei prajini : 1 pr. ltime si 16 pr.
lungime, '/, pr. ltime si 32 pr. lungime, 2-8, 4-4, $. a.
Pentru a msura o bucat, se urmeazd astfel : Se msoar captul bucii cu prjina de 12 palme si se gseste ca ltime, de pilda,
www.digibuc.ro
233
8 prdjini si 3 palme ; se msoar apoi in lungime 16 prdjini, adec

i iar se nidsoard Idtimea. Dacd lti
mea este tot 8 pr. $i 3 palme, se zice cd bucata are dela captut
ei si pti la sfrsitul obratului 8 pr. $i 3 palme [patrate]. Dacd
la acest capdt bucata are o ltime de 8 pr. $i 5 palme, se facemijlocia celor cloud ldtimi : 8 pr. 3 palme + 8 pr. 5 palme. = 16
prdj. 8 palme ; 16 pr. 8 pal : 2 = 8 pr. 4 palme [ptrate), Cite
sunt In intiul obrat.
Dacd bucata are aceeas ltime, se iminulteste numrul obratelor
cu ltimea si se afl cate prdjini sunt in bucatd. D. p. 16 ob r.
lung X 3 pr. 6 palm. lat = 16 obr. X 3 V, pr. = 16 obr. X 3
pr. + 1679 =-- 48 pr. + 8 pr. = 56 prjini [pdtrate]; 12 obr. lung
X 3 pr. 5 palm. = 36 prj. [ptr.] + de 12 ori cte 1 sfert de prj.
se dd-1.(mdsoara) un obra(,
(1) A-- de 12 ori
a sasea parte (2) = 36 pr. + 3 pr. + 2 pr. =
41 prdj.
Intreaga socoteald a adundrilor $i immultirilor se face din memorie i este cu att mai anevoioasd, cu ct locurile sunt mai neregt
late ca forme. De aceea, la msurdtoarea unor astfel de locuri se

adund oamenii multi $i se fac socotelile exacte, cu toate cd cu multd
glgie.
Dacd am socotl prjina de 48 de palme, cum credem c'a fost
altddat, pentru a afl suprafata, am urm regula immultirii lun-
gimii cu ltimea. Pe unde prjina se numeste bucata i are 24

palme, obratul nu are 16 prdjini, ci 8 prjini, ceeace este acelas.
lucru.
Falcia are 80 de prdjini [pdtratel (o prjind [pdtrata], avnd 16

prjini ptrate !). O jurndtate de falcie (40 de prajini) (giunta dt
falci) se intrebuinteazd rar, chiar cncl bucata are aproximativ 40
de prjini. Chiciorill (piciorul) are 20 de prdjini (dol di preijiin) (3).
Lanai boieresc are 80 de feilcisau fdlcii (sing. falce sau falcie)
numai in zicere ; obisnuit insa, lanul are intelesul pe care 1-am
ardtat.
(1) 5 palme = 3 (un sfert) + 2 palme.
(2) 2 palme
f6 parte din prij.
(3) Ion Creang, op. cit., p. 427 $i 437: oFalce, masur veche de suprafaf
moldoveneasc5, avnd lungime de SO prajini (prajina 3 stjini, aded 6 m.
69) $i llitimea 4 prjini. Cam 3 pogoane sau 1 ha. 43 . Aici prjina este so
cotit de 24 palme.
www.digibuc.ro
234
Pentru vii, am spus c prjina este cea proast, iar ca unitate de

Tnsur mai mare este pogonul, care are 36 de prjini.
Hir la sau firta are 9 prjini si este, prin urmare, un sfert dintr'un
pogon (1). Hileriul sau filerul este de 2 prj. si 3 palme ; prin
urmare 4 hilere fac o hirt.
In Muntenia, si anume prin jud. Muscel, obratul se numeste tr.sur i are o lungime de 6 prjini, a cte 24 de palme. 0 prjina
pogoneascd va ave, prin urmare, o trsur In lungime si o prjin
de 24 palme
Pogonul este de cloud feluri : pogonul mic are 24 de prjini, iar
pogonul mare 48 de prjini (2).
(1) Firtd= firte (21 arii, 48 ca.); ofirte, se mai numeste si munca ce o
face un om proprietarului sau arendasului: Am de lucrat la firte. (Viea(a
4gricolii, I, p. 88).
Culegere din Romnesti, jud. Iasi.
(2) Din jud. Vlcea, prin d-1 G. Fira, Inv. In ZIAtarei, am dobindit 'aceste
relatiuni cari au nevoie de verificare: Pogonul ave 120 stj. v. lungiine si
10 stnjini ltime; se subimprti In 2 jumldti de pogon sau 4 litre sau 8
rinzeci, sing. cinzeacd, sau cnd e vorba de arie, opt ciocatze.
www.digibuc.ro
INDICE $1 GLOSAR
Acioald, s. p. 220, 222.
ambar, s. p. 217.
american, adj. p. 68.
amestecat, adj. p 135.
Adam, s. p. 4.
amirui, v. a, p. S.
.addurii, v. a, a adAug, a ajut,

P. 9.
.aduce, v. a, p. 222, 224.

aduna, v. a, p. 157, 222.
adus, adj. p. 42.
afund, adj. p. 57.
.aglnasmd, s. p. 15.
aghimant, s. diamant.
agret, s. p. 8.
agru, s. p. 8, 25, 47.
agut, s. agud, dud.
187.
arac, s. p. 183.
arcini, v. a, a hrni, a tri cu cat

se poate si cum se poate; ex.:
-ahotnic, adj. habotnic, Incaptinat

intr'o prere.
-am, s. p. 194.
ajuns, adj. p. 208.

alb, adj. p. 93, 198.
acum la btranete, m arnesc si

eu pe lng5 feciori.
arat, s. p. 29, 49.
arc, s. p. 78.
arcand, s. p. 125.
arde, v. a (se), p. 115, 152.

ardeiu, s. p. 197.
arie, s. p. 85, 143, 144, 161, 202.
-alhinef, adj. p. 103.
s. p. 143, 213, 216.
alburiu, adj. p. 68.

aldan, s. p. 169.
.aldui, v. a, p. 5.
.alege, v. a, p. 16, 228.
alesul, v. a, a
amirueaM, s. p. 8.
andrea, s. p. 61.
afid, s. p. 91, 109.
afirinde, v. a se, p. 130, 152, 156,
chibzui, a pune
la cale; totus am auzit :

alquire, s. neajuns, neplacere.
arman, s. p. 143.
Arminden, s. p. 71, 181, 183.
arndut, adj. si s. p. 103, 106 S.
arfiacicd, s. p. 192.
arfiagic, s. p. 192.
arfiagicd, s. p. 192.
arunca, v. a (se), p. 109, 149, 200.
alifiicios, adj, lipicios.

alun, s. p. 136.
a,sa,s, adv. p. 11.
alund, s. p. 188.
asezat, adj. p. 143.

avzciturd, s. p. 19, 81.
asurzie, s. surzenie.
dt,d, s. p. 18, 121, 184.
aps, adj. incptinat.
ascup, v. a, p. 71, 127.
ameinet, V. a se , a trece vreme;

ex.: dupii ce mi-a scris, nu s'a a-
mnat mai mult de.o

in'am intlnit cu el.
lund, si
amdruiu, adj. amriu.
www.digibuc.ro
236
barza, s. p. 68.
brzori, s. pl. p. 170.
basalic, s. p. 153.
Baba, s. p. 85, 89.
bri0iii,v. a, a cautat cev pe
babdscur:a, s. p. 175, 179.

babercd, s. p. 89,
beibudi, s. bbtie, o bab4

s. p. 195.
badaliurce f, s. p. 188.
&KO, v. a, p. 7, 59, 109.

bagdr, s. deschizturd in acoperisul
casei pentru lumina; lumina la

pod.
bahahrtin, adj. nebun, zalud, unul

cu care nu te poti intelege.
baiata, s. fat.
baib, s. p. 195.
s. apa sau altcev de but,

in graiu copilresc.
s. baietan.
baldciiri, v. a se, a se jucii In
apa fcnd sgomet si stropi; a se
balac.
balan, adj. p. 174.
balbataie, s. foc mare, cu par mare,
dar si cldurrt, vrilvatare.
baligd, s. p. 66.
sing. &die.
&VII, s. pl. p. 87,
bald, s. p. 170, 195.
bltri, V. a se , p. 127.
batter, s. p. 132, 196.
bandrabuc, s. p. 188.
bandraburca, s. p. 188.
banal, s. si adj. p. 103.
baraboiu, s. p. 188.
barabula, s. p. 188.
barabuga, s. p. 188.
bdrat, v. a , a sort'', a urs.
brsirahri, v. a, a cere cu trie; ex.:
au brtuit atunci toti pe capul
meu si-a trebuit s fac dup spusa lor.
barba, s. p. 94, 121 : expr. : cine are
barb, trebue s aibd i pieptene.
barbat, adj. voinic, p. 132; pentru

vite, gras.
beirsa, s. p. 37, 40, 43.
s. p. 34-5, 37, 78.
iiitunerec ; ex. : brisbriie chibritull

incet, c &awe s fie pe prichiciu ;
de-o sam de vreme tot aud cnii

noaptea; mi se pare ca brkbriiecineva pe lngA coteneata gainilor.
brisca, bascri, in expr. de, deosebit.

bersOuiu, adj.
cascii-gura, gura-
casca.
bat, s. p. 169, 227.

batalle, s. p. 127.
batrildu, s. p. 16S.
bdtatori, v. a , a batrituri, p. 72,_

80, 144.
batatura, s. p. 74.
batcif, s. p. 126.
bate, s. un puiu de
, un puiu
de btaie; v. a , p. 14, 57, 72,
79, 127, 129, 157, 167. 173, 199, 213.
batdi,ste, s. loc deschis, unde bate

vntul in voie.
batere, s. p. 186.
baps, adj. p. 193.

bairrin, adj. p. 16.
batucer, s. p. 126.
batuci, V. a , p. 72.
&nut, s. si adj. p. 144, 186, 225.
badie, s. p. 221.
beldios, adj. p. 149.
beli, s. pl. beldii, p. 189.
bengu, s. benga, drac.
berbenoc, s. brebenel,
Marschalliana Pers.
berbenild, s, p. 179.
bereand, s. ciomag.
be;ica, s. p. 74-5.
besicufa, s. p. 23.
besrnea, s, hasm.
bicioici, s. pl. p. 188.
s. p. 205.
s. pl. p. 188.
s. p. 51.
bi;ag, s. p. 7.
www.digibuc.ro
Couladis
237
.I3lagoviqtenie, s. p. 166.
blasgonie, s. sotie, drcie.

s. bliorcaeald, sgomot
sau umblet prin ap, dar si apraie, tin.
bloanta, s. (nume de pasre).
blodo*gori, v. a, p. 111.
boaba, s. p. 89, 188.
boaghe, S. p. 159, boglzeaca; fig.,
cap: i-a dat una la boaghe si 1-a
lsat intins (mort).
boalca, s. p. 128.
hoambei, s. si adj. p. 181, 188.
.boata, s. 133.
bob, s. p. 96, 103, 109, 187, 208.
bobet, s. p. 187 ; expr.: nu $fie nici
bob (boaba) de carte*.
bobirci, s. pl. p. 170.
boboaa, s. p. 188.
Boboteazw, s. p. 98, 167-8, 183.
bocluc, s. p. 213.
.boghiu, S. p. 159.
boieresc, s. si adj. p. 223.
boitar, s. baiat la vaci, ajutor de vacar.
hojbeii, v. a , vezi a bdsbdi.

holboc, s. picatura, picur
bold, s. p. 31.
boleasna, S. bolesnita.
bolbotind, s. p. 215.
bologeana, s. p. 188.
holovan, S. p. 58.
bolovanos, adj. p. 57.
boncalau, s. huhain.
ploaie.
bo;ar, s. p. 174.
boscdrple, s. pl. calabalc.
bosmoaga, s. comdie, drcovn:e.
bostan, s. p. 70, 176.
hostann, s. p. 176.
bostanar, s. p. 176.
bostdnarie, s. P. 169.
bot, s. p. 43.
bola, s. P. 117.
bou, s. p. 30, 72; expr.: boii boleresti, drumurile ',np3rte0i0;
pas!
hour, s. p. 22.
bourel, s. p. 197.
bracinar, s. p. 36.
bracla, s. $i adj. P. 182.
brad, s. P. 194.
bradan, s. p. brad; ex.: si i-a secerat moartea, si au cazut cum
cad brdanii de secure !
breinci, s. pl. expr.: 1-a btut pn'

1-a lasat pe brnci (aproape mort);
nu-mi da inima brnci la muncA

(nu am gust).
brandahurca, s. p, 1SS.
briinza, s. P. 49, 191.
brat:, s. P. 61, 145.
brdtare, s. p. 126.
bra'zdd, s. p. 4, 23, 40, 51-4, 62,

73, 130, 149, 153-4.
brazdar, S. p. 36, 41-2, 106.
bordeiu, s. p. 28.
.borgotina, s. (porecla Tiganilor).
bretzdatura, s. p. 63.
brdzdoaie, s. p. 55.
broajba, s. varz mica; expr. : ce
tot imi umbli cu braajbe (cu fleacuri, cu ginduri ascunse)!
boroana, s. p. 60 1.
broasca, s. p 37
boron, s. P. 61.
borond, s. p 60, 105.
boroneala, s. p. 105.
broatec, s. buratec, brostic.
bonloc, ss. p. 125.
S.
bruftui,v. a, P. 73,
boroM, v. a, p. 72.
bruftneala, s. P. 73,
bruftuil, s. p. 73.
borund, s. p. 58, 60-1, 72.
brumai, v. a, a bate bruma.
boruni. v. a, p. 72.
buburez, s. p. S9.
borunit, s. p. 60, 72.

dufil, cine stie ce bort (datorie)
buc, S. p. 173.
bucata, s. P. 25, 1o7, 218, 231, 233.
bucdfica, s. p. 25.
astupam!
bucate, s. pl. p. 93, 217.
borta, s. expr.: cu banii acesteia [pier-
www.digibuc.ro
238
calusire, s. p. 25.
camasa, S. p. 96.
canal, s. p. 23.
s. p. 14, 16, 26, 92.
buchaiste, s. p. 25.
buhaiu, s. p. 25, 128.
buiac, adj. p. 116.
buiecit, adj. p. 116.
buleandra, s. p. 81.
buffet', s. p. 44-5, 78.

bulgar, bulgare, s. p. 58.
bulgarie, s. p. 192.
bnligheana, s. p. 188.
bulugheana, s. p. 188.
bumbos, adj. suparat, botos.
buric, s. p. 170.
bursar, s. p. 91.
burtucanos, adj. butucanos, necioplit (despre oameni).
burnian, s. p. 125.
buruiana, s. p. 77, 149, 197.
buruienos, adj. p. 76.
busi, s. pl. in patru
in patru labe,
ca patrupedele (r5zimat in mni
si In 'picioare); blestem : s m
vezi in patru
busdugan, s. p. 224.
busuioc, s. p. 108.
s. p. 173,
butori, s. pl. p. 4.
buhic, s. p. 83.
C.
cdne, s. expr.: canele, unde vede Lisa

deschis, acolo intr5.
cdnepii, s. p. 70, 164, 168-71.

catiparie, s. p. 165.
cdnipiste, s. p.165.
caniv, adj. lenes.
ciinjau, S. ginj.
riintd, v. a se -, a se tngui, a se
cgin.
cattalos, s. p. 175.
can/a/up, s. p. 175.
cap, s. p. 18-9, 39, 77 ; expr. : - denoapte, mijloc, toiu de noapte.
capac, s. expr.: vorba f5r5 , fara
nici un rost, inteles.
capastrare, s. p. 63.
capastrui, v. a -: cnd o haina
are o gaur neregulat, se rotunjeste cu foarfecele sau se face in
patru laturi, se pune un petec pe
dos si marginile glurii se capdstruesc.
capat, s. p. 167.
capaldiu, s. p. 40.
capatina, s. p. 193.
crifiete, s. pl. p. 159.
Caciulie, s. p. 195.
cal, s. p. 185, 201, 204.
(whin:bite/du, s. p. 68.
ceilambucu, s. p. 6&
calcaias, s. (numele unei ciuperce).
calcaiu, s. p. 37, 42; expr.: ti s'a
aprins clcaiele [de dragostej pentru fat.
calep, s. p. 167.
calefiesi, s. pl. p. 138.
call, y. a -,p. 116.

caliced, s. ex.: militaru-i militar,
te vede azi si te ademeneste
mni isi iea caliceaua (drumul) si
dus e!
calistir, s. p. 193.
calistire, s. p. 193.
capita, s. p. 137, 158-9, 224.

capra, s. p. 10, 157.
capusa, s. p. 91.
car, s. p. 140.
card, v.a-, expr.: m'a Carat pAcatul
si 1-am bAtut, si de atunci n'are ochi
s m'a vad5; m'a impins pacatul..

carabus, s. p. 67, 71, 196-7.
carabusel, s. p. 196.
cdrditoare, s. p. 148.
curare, s. p. 120.
carat, s. .si. adj. p. 140, 220.
aired, s. p. 76.
crce, s. p. 44.
cdrced, s. p. 44.
cdrceie, s. p. 30, 44-5, 60, 126.
cdrcel, s. p. 177.
www.digibuc.ro
239
cdrcit, adj. chircit, inchircit.
cdroaie, s. p. 37.
s. p. 35-8, 128.
s. loc de intors, de carmit ;
ex.: mergeam pe drum, prin mijlocul pdurii, si deodat iat lupul
inainte ; loc de crmis n'avearn...
crirnau, adj. p. 103.
crirnire, s. p. 54.
cdrfid, s. p. 127.
ctirfieald, s. p. 70.
crirfiit, s. p. 70.
crirsta, s. p. 134.
crirstaca, s. p. 134.
crirstap, s. p. 134 ; singularul cdstalit 1-am gsit In urmatorul cntec oltean, comunic. de d-1 N. 1.
- Foaie verde iarbA mare,
Fetita secerAtoare,
facut ma-sa, era cat o lingura si
chindete, s. p. 37.
chindie, s. p. 82-3.
chindioard, s. p. 82.
chingd, s. p. 36.
Si mai treci la neica 'n fatA;

'Nfige secerea 'n pAmAnt
$i mai treci la neica 'n crAng!

Fi, neicuti, cum Ai face
$i mai treci la neica 'n coace!
chionzp, adj. care nu vede bine ;

verbul: a se chionzfirini, a se
trudl ca s vada.
chiord4, adv. chioris, chiondoris..
chifier, s. p. 197.
crtaitoare, s. p. 148.
ctirtat, v. a -, a scrtal.
cartige, s. pl. p. 38.
chir, s. p. 94.
ctirtita, s. p. 15.
cartoafa, s. p. 138, 190.
cartof, s. p. 100, 188.
cartouli, s. pl. p. 183.
cdrlog, s. culcus, ascunzitoare.
cdrula, s. p. 140.
casa, s. p. 20, 83, 221.
criscld, s. p. 217.
castravete, s. p. 180.
rdt, num. neh. fem. crita, p. 159.
Ca/argil'', s. p. 31.
s. p. 39. 125, 195 ; expr. : ascult
la cdtelul-fidnuintului, doarme.
reair, s. p. 151.
ceafia, s. p. 191, 93, 195.
rele notta Joi, p. 14.
chilonzan, adj. troncan: cnd 1-a
clang, s. p. 227.
GrAu-i mic i ziva-i mare:

N'ai fi mai putAnd de .;ale!
'Nfige secerea 'n crstata"
ceafri, s. p. 78.
chichineap, s. opait; casa mica_

chicior, s. p. 233.
chiciurd s. p. 89.
chidie, s. p. 9, 59.
Chifirgiu, s. p. 31.
ac s'a facut un chiloman de Met,.
c nu-ti vine sa crezi ca-i el,
Dumitrascu :
razut, adj. p. 115.
cefi, s. p. 87.
cefioiu, s. p. 193.
cerced, s. p. 45.
Ceres, s. p. 139.
cergri, s. p. 83.
cheie, s. p. 42.
cheotoare, s. p. 128.
chibitca, s. trsuric.
chic, s. p. 55
s. p. 85, 8S.
chircd, s. p. 68, 96.

ch4iiios, adj. p. 18.
s. p. 18.
s. p. 78.
chita, s. p. 132, 163, 173.
chiforan, s. p. 92.
chiud, s. p. 226.
chiuz, s. p. 199.
cicoard, cicoare, s. p. 72, 91, 94, 172_
ciz?r, s. p. 151.
ciritz, s. p. 151.
cigai-nigai; urnbld cu-, dup doi

iepuri, cu... 'n doua luntri.
cihai, v. a-, a bate la cap, a ciclL
cimbru, s. p. 197.
cind, v. a-, p. 83.
cina, s. p. 83.
www.digibuc.ro
240
el claddr,unul lngl altul, ca
cincantin, adj. p. 6S.

s. pl. p. 65.
cinste, s. p. 84.
instit, adj. p.
un strugure.
cidd, v. a, p. 145, 159.
cinzeaca, s. p. 234.
cladis, s. p. 161, 210.

s. p. 143, 162, 210, 216.
-doara, s. p. 14-5, 70.
cld, v. a, p.
cioatcd, s. ciotcA; ex.: statt ciorile

cioatc (grmada).
ciobacd, s. luntre fcut dintr'o scor-
claie, s. p. 134-5, 159, 161, 203.

clad, s. p. 162.
chnya, s. p. 135, 158.
(-landau, s. p. 169.
45.
burg.
ciocaldu, s. p. 88.
cioctilten, s. p. 35.
ciocan, s. p. 62, 89, 127, 923, 228,
135, 145.
clempu..% s. p. 148.
clenchu, s. p. 128, 157.
clepcai,v. a, a merge prin gloduri,

prin find.
s. p. 25, 54, 106.
235.
ciocifrairie, s. p. 50-1, 225.
rlinisor, s. p. 25.
dipoci, v. a , despre ape : a susur,
cioclej, s. p. 224.
clan, s. ciot.
a murtnur.
s. p, 18.
ciolomad, s. p. 72.
ciolpau, s. p. 136, 158, 211.
ciomag, s. p. 227.
s. p. 89, 155.
ciopoc, s. p. 23.
ciorojleanca s. cofrdschieaM, tina
subtire.
cioroski, s. p. 36.
-ciot, s. p. 88.
s. cireasd, s. p. 184.
cluca, s. p. 120.
cincitlaiste, s. p. 225.
chccaldn, s. p. 67, 71, 88.
(loci v, a, a face planuri intr'ascuns, a mocni.

docll, adj. p. 179.
clocitura, s. p. 179.
china, s. p. 224.
coace, v. a se , p. 152.
coada, s. p. 35, 74, 89, 94, 116,125,
136, 199. 212, 215.
roamd, s. p. 63, 146.

coarda, s. p. 159.
coasa, s. p. 125, 127-9, 152, 154, 179.
coarna, s. zicald : cte coarne'n
putina,
mult.
cluci, v. a se , p. 92.
s. p. 39.
cobdqui, v. a , a blaldi; cobal-
ciuciulan, s. (nume de peste).
.ciucnd, v. a se , p. 92.
juie soklul porcului la martacul
s. p. 224.
ciuclej, s. p. 224.
podului.
s. p. 39.
cobilete, s. cotlon, ungher.
ciud, v. a se, a se 'nciudit, p. 6.
corarit, s. p. 89.
coctirld, s. p. 126
coctirteald, s. p. 38,
cocdt, s. cAldur mare.
.ciuha, s. p. 120.
ciumber, s. p. 106.
ciumurica, s. p. 197.
ciungi, v. a, a ti
crcile unui
cocean, s. p. 71, 87, 224.

coclej, s. p. 224.
copac.
ciurdd, s. p. 156.
cldbuci, s. pl. p, 214.
clacd, s. p. 63, 105, 137-8, 156.
cocni, V. a, a lovi, a pocni; ex.:
-deicers, s. p. 96, 138.
cladard, s. expr.: stau paduchii pe
cnd te-oiu cocal odat, vezi stele

vcrri.
cocolos, s. p. 85.
www.digibuc.ro
241
cocolozi, V. a
a cocolosi.
cocor, S. coroara, cucuoara, p. 120,
168.
cocos, s. 37; blastiim : nu si-ar mai

cnta cocosii! (sa dea Dumnezeu
s mori).
cocostdrc, s. p. 122; o sudalm
cocostrcu, care poarta pliscu!
codina, s. p. 89, 224.
cordus, adj. rau, ticalos; un orn

cordusD.
corunie, s. p. 47.
cori, v, a --, p. 157.
corlata, s. p. 141, 160.
corlobaie, s. p. 38.
corman, s. p. 34, 36, 43.
corniana, s. p. 36, 43, 78-9, 208.
cormuna, s. p. 37S; dela aceste
codru, s. p. 16, 25.

cofa, s. p. 117.
vorbe s'a nscut cormoneala, chi-
cofleji, V. a'se, p.
treburile lui vezi o cormoneal.

corn, s. p. 6, 10, 34, 36, 39, 43, 78,
teala, bung socotintd ; ex. : in toate
cofle.si, v. a se, p. 180.

coghila, s. p. 39.
79, 208.
coinaceI, s. p. 181.
colac, s. p. 48.
rolariu, s. p. 149.
rolb, s. p. 209.
colbarie, s. p. 209.
s. p. 28, 176.
s. p. 68, 74, 139.
colJa, s. p. 137.
s. p. 54.
s. pl. p. 157.
s. p. 81, 83.
Constantin, s. graur, p. 64; Sf.
p. 167.
cofiac.el, s. p. 184.
cofiait, s. p. 76.
cop/la, s. p. 164.
s. pl. p. 81, 183.
coprhilire, s. p. 183.
615i1, s. p. 87, 180.
copileg, s. pl. p. 87.
copilit, s. p. 87.
cofida, s. p. 158, 161.
s. p. 158, 161.
cornaciu, s. p. 51.
corol, v. a ,
mate).
cos, s. p. 221.
a ghiorai (dtspre
cosacit, adj. p. 231.

cosar, s. p. 221.
cosarra, s. p. 220,
cosas, s. p. 132-3, 155.

roser, s. p. 221, 223.
coseriu, s. p. 221.
c5sie, s. p. 125.
cosiriste, si cosiriste, s. p. 160.
cosit, s. p 125, 152, 204cositor, s. p. 153.
cositura, s. p. 72, 147, 160--1, 225.
cosmandra, s. o casd veche si mica.
cosolina, s. p. 114, 200.
rosoriste, s. p. 160.
rotarca, s. p. 220.
cotiga, s. p. 35-7.
rotiuga, s. p. 37, 40.
rotiugar, s. un ghiociu mic.
cotIon, s. p. 215.
cotor, s. p. 62.
cotoiu, s. p. 181; pl. cotoaie, p. 61.
cotolan, s. p. 88.
cotonoaga, s. p. 71.
copoi, v. a ,p. 73.

cofioit, s. p. 73.
coportiie, s. p. 125.
co, adj. p. 89, 115, 156, 208.
corajie, s. curaj.
corcan, s. p. 141.
forchezi, v. a , a incropi, a incepe
o trean si a o tina incurcata> ;
ex.: toate le corchezeste i apoi
le leagd la gard.
cotor, s. p.83-9.
colororos, v. a se; ex.: nu ma pot
cotorosi (scap) de el; a se discotoros.
cotumba, s. p. 39.
covrag, s. p. 86-7, 180.
T. Pamfile, Agricultura la Rornni.
www.digibuc.ro
242
Crifeiun, s. p. 18, 93, 167, 183.
craiu, s. p. 49, 151.
creciun, s. p. 49.
crestatura, s. p. 199.
creget, s. p. 162.
cristel, s. cristeiu.
criveb, s. p. 45.
croi, V. a,, p. SO, 211.
cruce. s. p. 44, 86, 135, 201.
crumpene, s. pl. p. 188.
crumpeni, s. pl. p. 188.
crumpi, s. pl. p. 188.
crumpiri, s. pl. p. 188.
cruzitura, s. p. 179.
cucul, v. a se , a se cocot.
cucumar, s. p. 180.
oleos, s. p. 37.
cucurd, s. p. 37, 79.
cucuruz, s. p. 67-8, 72, 87-8, 169.
cufureald, s. p. 55.
cuib, s. p. 69, 73, 180, 182, 189.
cuibar, s. p. 176, 182,189.
enin, s, p. 78.
culcb, v. a (se) ,p. 115, 126, 194.

cules, s. si adj. p. 218.
cumma, s. p. 137, 194.
cuprins, adj. p. 16, 163.
curat, adj. p. 13, 120,125, 150, 167.
curdp, v. a , p. 2, 144, 218, 220,

226.
curaturd, s. p. 2, 25.
curcubuta, s. p. 179.
curcubeata, s. p. 179.
curcubeta, s. p. 179.
curcubeticd, s p. 72 (nu cucubetica),
94.
cureac, s. p. 162curechin, s. p. 197.

curetic, s. p. 162.
curge, v, a , p. 19.
curma, s. p, 19.
curmeiu, s. p. 163, 204.
curmezisb, v. a , a trece un drum
de-a curmezisul.
curpan, s. p. 175, 177, 180.
curula, s. p. 189.
curva, adj.; fasole curve, p. 185.
custura, s. p. 36, 125.
s. p. 40-1.
Da, v. a , p. 20, 27, 73, 87, 92,

115, 125, 193.
dainai,v. a se , a se da in leagan,
a se da huta, a se legan cnd
pe un picior cnd pe altul (slnd
in picioare).
&Um, dalma, s. p. 63, 119.
(lamb, s. p. 63.
dangand, s. bele, nevoie; ex.: tu
rzi si eu nu-mi 1,74d capul de danganale.
ddra, s. p. 119.
dbrdora, s. toane; ex.: ai intrat in
dzirdora insuratului.
ddrjeb, s. p. 199.
darmoiu, s. p. 173.
deirmon, s. p. 173.
dbrmoniu, s. p. 173.
dasag, s. p. 57.
a'asaga, s. p. 57.
dasagi, s. pl. p. 57.
data, s. datina, p. 2.
davocd, V. a , p. 29.
davocare, s. p.29.
de-ameaza, adv. p. 55.
de-ameaza'n de seara, adv. p. 55.
d easa , s. (numele unui joc).
a'e-cinci-tuni, adj. p. 68.
d.ciocalat, s. p. 218.
deget, s. p. 231.
dryghiocat, s. p. 226.
dejugat, s. p. 55.
demancare, s. p. 117.
deresatura, s. p. 26.
desfacut, s. p. 91, 218, 220, 295desghiocat, s. p. 218, 226,
desedocat, s. p. 185, 226.
dessumeni, v. a (se), p. 214.

Detunb-lar, s. p. 94, dracul.
diletnic, adj. p. 63.
dimineata, S. de cu, p. 82.

s. p. 60, 68, 125.
www.digibuc.ro
243
dura, V. a-, p. 145.

durat, adj. p. 26.
dintar, s. p. 42.
disaci, s. pl. p. 57.
disaga, s. p. 57
disagi, s. pl. p. 82.
disdiocat, s. p. 218, 226.
Doamne-ajuta, expr. p. 201.
dofleac, s. p. 179.
dogorime, s. dogoare, dogoreal.
domesnic, adj. p. 26.
domnesc, adj. p. 60, 229, 230, 231.
doncioara, s. p. 128.
dorfinca, s. p. 25.
dos, s. p. 55, 177.
dosit, adj. p. 143.
dospeald, s. p. 173.
doved, V. a-, p. 72.
El, pron. p.
18.
elefant, s. p. 207.
Elena, s. Sf.-, p. 167.

enderita,? p. 184,
erddpand, s. p. 189.
s. pl. p. 31.
erita, s. p. 103.
Eva, s. p. 4.
Face, v. a-, p. 10, 11, 62, 209, 210.

facut, adj. p. 216.
fag, s. p. 194.
fagan, s. fag; ex.: bielii fagani,
dovleac, s. p. 179.
dovlece, s. p. 179.
dovlete, s. p. 179.
dregc, V. a-, p. 26.
cum 11 doboar toporul!
dric, s. p. 161.
dricui, v. a -, a scurma; am vilzut
turma de porci dricuind pmntul
cu
druc, s. p. 163, 227.
drug, s. p. 140-1, 159-61.

raga, S. p. 88.
drugalau, s. p. 88.
drum, s. p. 19, 139.
dubi, v. a se-, p. 173.
duce, y. a se-; expr.: ei, ash [e]

mai du-te, vino (se mai poate).
cludeid, V. a--, p. 189.
dudai, s. pl. p. 132.

dudau, s. p. 121, 150.
dudulean, s. p. 87.
dughie, s. p. 150.
duligi, s pl. picioare (inteles despretuitor) ; ex. : dacd nu muncesti,
ai s stai la iarn cu duligilegoale;
durligi.
dumata, s. p.197; domatd, tomato.
dumbrava, s. p. 151dunibravita, S. (numele unei
Dumineca, s. p. 12, 167.
Dumnezeu, s. p. 121
duplit, adj. p. 72.
.
fagui,
s.
fget, pdure de fagi
Itineril.
faind, s. p. 65, 121.

falce, s. p. 233.
falcea, s. p. 44.
falcie, s. p. 233.
fan, s. p. 149, 157; expr.: aori fn,
ori paie, una din doua.
fdnarie, s. p. 151.
fanal, s. p. 151.
pinata, s. p. 17.
fanele, adj. pl. p. 184.
fdnet, s. p. 151.
fansold, s. p. 182.
faramita, V. a-, p. 26.

farcitura, s. p. 161.
farmac, s. p. 231.
fasd, s. p. 24.
fasaicd, s. p. 182.
fdsaiu, s. p. 182.
fasie, s. p. 18.
fa,sioara, s. p. 18.
fasoala, s. p. 182.
fasold, s. p. 182-7.
fageica, s. p. 25.
fastoaca, a. p. 18, 25, 62.
fasulm, s. p, 182.
www.digibuc.ro
244
Franiusge, s. pl. p. 49.
frunte, s. p. 71, 185.
frunza, s. p. 86, 88, 96.
franzar, s. p. 177.
fat, v. a-, p. 133.

"apt, s. p. 144.
s. p. 144.
fatare, fatare, s. p. 144.
fefeleaga, s. fleac, un - .
felcaza, s. p. 216.
felezd, s. p. 216.
felezan, s. p. 216.
felezoaie, s. p. 216.
felezni, v. a-, p. 216.
feleziloare, s. p. 216.
fereala, s. iimiclitate; ex.: vorbe$le
s. p. 167.
fundac, s. p. 161, 213.
fundurie, s. p. 164.
funie, s. p. 53, 130, 205, 203,
furca, s. p. 133, 136, 157, 160, 203.
s. p. 136, 211.
furisor, s. p. 156.
cu multa fereala.
fiare, s. pl. p. 105.
'arnica, s. p. 15.
furnicar, s p. 122.
fus, s. p. 87.
fier, s. p. 22, 34-7, 10-2, 45, 74,
fusein, s. p. 182.
78, 125, 178.
fiert, adj. p. 89.
fair, s. p. 234.
fir,
s. p. 96, 169.
fire, s. nu ma iartfirea, nu-mi

sta in fire s..
firideie, s. pl. p. 139.
firta, s. p. 234.
s. iu$0, biciu.
s. tifla.
fliustinc, s. p. 83.
_float e, s. p. 117, 175, 197.
[locoasa, s. p. 196.
flocosei, s. pl. p. 181.
fioririca, s. p. 117.
flotocos, adj. p. 88.
fluieras, s. (nume de pasere).
foaie, s. p. 86, 88, 96, 193.
foale, s. pl. pntece [de vit].
foc, s. expr.: foc $i potop de mnie.
fofeaza, s. p. 44, 60.
foltan, s. petec (de verdeaa,

tufe, $. a).
oinelos, adj. p. 10.
forgasd, s. p. 25.
fortila, s. p. 44.
frdineintura, s. frmaturd.
fratern, s. frate.
frasin, s. p. 136.
frate, s. p. 87-8.
frecatura, s. p. 146.
frifit, adj. p. 89.
Gadina, s. p. 15.
gaigani, v. a , a ingnn ; ex. : cum
er inghetat, n'a putut g5izani
nici doua vorbe.
gainusa, s, p. 220.
galben, adj. p. 174.
galbiniu, adj. glbiu.
Ara/Go/du, s. p. 174.
galcevos, adj. giilcevitor.
piletar, s. p. 186, 223.
Galioara, s. p. 32.
gahneiu, s. p. 21.
galuscd, s. p. 98, 163.
s. p. 193.
giiinfO, v. a se-, a se Ingmfa.
grind, s. p. 39.
gndac, s. p. 196.
pinj, s. p. 61.
gaoacc, s. p. 96.
garai,v.a-, a cheuna (de.pre cni) ;

a cra: (despre ciori).
gam', s. p. 27, 163.
gyirld, s. p. 151.
pirloafa, s. p. 38.
pirnenta, s. p. 136.
pirnisor, s. p. 70.
s. p. 74.
gaura, s. p. 142.
ganad, s. p. 15.
www.digibuc.ro
245
gazdar, s. p. 31.
gazime, s. gandcime, gnd:Icgrie.
geaner, s. expr,: a da ochii in gene,
a dormi.
gemene, adj. p. 89.
ghelaiman, s. chiloman, sgomot
mare; chiloman mai inseamn si
hetie la toart.
gheisug-, s. p. 7.
Gheorman, s. p. 84.
ghemulloc, s. ghem; dracul s'a
filcut ghemultoc i s'a scoborit
in lad.
gherglictrag, ads. boldu, bolnavicios.
gherbe, s. pl. Lheji, vole buna.
ghelos, adj. un ont rece (fig.).
glilara, s. p. 87.
s. p. 13.
gldavol, s. p. 100.
ghibardeiu, s. ghibirdic, uric, pitic.
ghibiroancd, s. p. 189.
glabort, s. (nume de peste).
ghijura, s. r. 89.
gldliste s. p. 214.
gam% p. 10.
gldoace, s. p. 96.
s. gogolos, cocolos.
gldociu, s. p. 140.
giubice, s. pl. p. 191.
glie, s. p.52.
glodar, s. p. 89.
glojdean, s. p. 89.
glugd, s. p. 173, 215, 224.
s. pl. p. 86.
gnont, s. p. 88.
goate, s. pl. p. 189.
goaza, s. p. 215.
gogoasa, s. p. 189.
gogonel, adj. p. 185.
gogonet, adj. p. 177, 184.
got, adj. expr.: aa ratminea din gol,
cu pielea!
golas, adj. p. 96.
goldan, adj. si s. p. 185.
goz, s. p. 173, 215.
gozomat, s. p. 173.
grabitor, adj. grabaciu, saritor, p. 4.
grddele, s. pl. p.222.
grildioara, s. p. 32.
gradina, s. p. 151, 197, 201.
gradinarie, s. p. 192.
graa'inita, s. p. 197.
s. pl. p. 93, 114.
grdmaa'a, s. p. 219, 220.
gramdjuie, s. p. 185.
gramcir, s. p. 189.
ghiolcai, v. a-, apa ghiolcgie in

pintece (face sgomot, la fttga).
grampir, s. p. 189.
granarita, s. p. 94.
ghionwtoc, s. ghem.
ghiomoloci,v.a se-, a se face ghem,
a se ghemui.
ghirca, s. p. 103.
s. p. 51.
ghistinit, s. p. 189.
grdne, s. pl. p. 99, 114.
Vagina, s. p. 139.
gluya, F. p. 87.
ghizdeiu, s. p. 72, 149.
ghizoroiu, adj. vulpoiu, bdtrn si
siret, tacut.
s. p. 89.
gigiat, F. p. 89.
gir, s. p. 67.
gireada, s. p.
225.
gifa, s. p 87.
147,
161, 203, 216,
grangur, s. p. 64.
granitd. s. p. 23.
gapa, s. p. 58, 60-2, 72.
grdpare, s. p. 61, 72.
grapat, s. p. 61, 72.
gras, adj. p. 179, 184.
grasun, s. godac, purcel.
gran, s. p. 65-6, 96-100, 103, 106,
110, 111, 137, 169, 190.
granule, graum:, s. p. 89, 95.
graur, s. p. 64.
grebla, s. p. 136, 157-8, 211.
greblat, s. p. 211.
grebldtura, s. p. 160.
greblitd, s. p. 123.
greblufa, s. p. 128.
www.digibuc.ro
246
handrd s. p 94.
gres, s. p. 55.
greseald, s. p. 55.
hiingan, adj. p. 68.

hanganesc, adj. p. 6S.
gresie, s. p. 127.
gresiturd, s. p. 55.
greunatec, adj. lenos.
grijnic, adj. cu grij, ingrijorat.
grindein, s. p. 78.
grindina, s. p. 13.
groapa, s. p. 22, 217; expr.: asare
din groapi, tri puta, dela riu, la
mai riu.
gro-gro! interj. p. 212.
grohdi, v. a-, p. 212.
muri, cutremur.
s. pl. p. 33.
hapag, V. a-, a rapag, a alunech.
harmasar, s. p. 38.
harabh, s. p. 140.
harag, s. p. 183-5.
haramtuturi, s. pl. ex: a plecat cu
catel, cu purcel, cu totul ; mi rog,
cite haramtuturi, toate le-avei cu
grohdire, s. p. 212.
grohdit, s. p. 212.
grohaitor, s. p. 212.
gropan, s. p. 71.
grundisor, s. p. 56.
dinsul In cruti.
grumpr, s. p 189.
gunoin, s. p. 27, 145.
gurd, s. p. 40, 71, 125-7, 222, 223 ;
expr.: gura mamein, dragul mamei, iubit, dorit.
Ilabar, s. abar, p. 32.

hadaburcd, s. p. 189.
hadarag, s. p. 198.
haiddu, s. p. 139.
haidos, s. haidiu; ex.: are doi haidai (barbati) la casil si nu vezi la

el cloud paie puse cruce.
bait, s. iezitur.
hala, s. p. 85.
hdliiciuga, s. p. 87, 184.
s. tufis, tufaris mirunt.
haldan, haldan, s. p. 169.
haldur, s. p. 169.
halicd, s. p. 184.
haltca, s. expr.: o halotci de fati

lenesi, de n'o 'ncilzeste soarele.
halpig, s. p. 183.
hdltele, s. pl. p. 31.
ham, s. p. 40.
hambar, s. p. 217.
hanzharas, s. p. 217.
hanpriii, v. a se-, a se hilin, tre-
hardna, s. p. 113.
harancd, adj. afurisita, rea: are o
haranca de nevasta, numai s nu-i
moara multe inainte!
hardp, V. a , a Intarti cnii s
se dea (prin amenintiri cu btul,
prin aruncare cu bulgari).
hrban, s. p. 179.
harbut, s. p. 179.
harbuz, s. p. 174.
harbmzarie, s. p. 176.
harman, s. p. 143, 161, 225.
harpacica, s. p. 192.
harpagica, s. p. 192.
tuirs, y. a se-; ex.: nu-0 fac pe
plac, macar s te hirsesti ; se hit.
seste muncind si tot nu vezi nimic
pe urma lui.
hart, interj. p. 54; de aici verbul

a lurrtui, fig.: a da la brazd;
interj: har-tu-nea!
hspor, s. p. 25.
hat, s. p. 24, 52, 54, 82.
hdtal, s. ex.: eu muncesc cu ziva,
nu cu hatal (cu totul, cu bucata).
hafis, adj. ex. tine-, tine mortis, in
ruptul capului.
hebetic, s. mdruntis de crici; ex.:
am cut-MR padurea de tot hebeticul.
her, s. p. 178.
heredeu, s. p. 149.
www.digibuc.ro
247
hiara, s. pl. p. 22, 37, 56.

s. p. 23.
hulchl, v. a se-, p. 115-6.

s. pl. p. 87.
hur shin, s. vezi hucium.
hu,shm, s. vezi huclum.
hulanesc, adj. p. 69.
s. p. 234.
s, p. 189.
p. 123.
himanic, s. p. 174.
hindichitt, S. p. 27.
hinteie, s. pl. p. 33.
Motet, adv. In-, p, 178.
had?. ,
I,
lama, s. a da-, p. 28.
hiriba, s. p. 189.
hiriscit s. p. 196.
s. p. 221.
iarbd, s. p. 72, 94, 149, 150, 1
expr: paste iarba pe care o cunosti ; ex.: dect umblai sa ieai
fata dintr'alt sat, mai bine pasteai
iarba pe care o cunosteai.
iarnd, s. p. 103.
icoana, s. p. 13.
iepe, s. pl. p. 39, 55.
s. p. 123.
hirta, s, p. 234.
hition, adj. becisnic, plpind.
hlandan, s. p. 167, 169.
hlandur, s. p. 169.
s. tina cieioas.
hliza, s. p. 24
hluj, s. p. 87, 223.
hlujan, s. p. 87.
hhtlar, s. p. 87.
hodind, s. p. 54-5.
hodreinci, s. pl. p. 152.
hodriinruri, s. pl. p. 152.
hohlau, s. p. 44.
hoisar, s. p. 54.
hdlbura, hblbora, s. p. 72, 167.
holda, s. p. 97.
iefiure, s. p. 121, 149.

s. p. 103.
ies, v. a-, p. 146, 152.

iroagd, s. p. 151.
imbdiera, v. a se-, a se legi (in-
.horha, adv. umbla-, fara nici un

rost; de aici, a horhat.
hotani, v. a-, a trebalui, a
face
cte cev pe lng cas.
hotar, s. p. 2, 16, 23-5, 82.

holeiri, v. a-, p. 21.
hraita, s. casa, odaie, cladire mare;
dam.
hrana, s. p. 1.
hrapd, s. rapa, mncatur de ap,
priipastie.
hreafica, s, p. 128.
hreficuit, s. p. 128.
..hriscd, s. p. 196.
hri,scar, s. p. 196.
lute, s. p. 173.
!meld, v. a se-, p. 93, 115, 183, 215.
hucht, s. colnic.
hucium, s. bolesnit, epidemie.
cinge) cu baiera.
imbarligdifel, adj. p. 124.
imbeito,sa, v. a se-, p. 152.
s. p. 198.
imblaciu, s. p. 198.
imbMciug, s. p. 198, 199.
imblati, v. a-, p. 49, 198.

imblatire, s. p. 198.
imblatit, s. p. 198, 216.
imblatitor, s. p. 199, 200.
intbldtiu, s. p. 198.
intbrdca, v. a (se)-, p. 9.
imbritcaminte, s. p. 1.
inzbracatura, s. p. 78.
imbrdzdar, s. p. 39.
imbued. v. a (se)-, p. 82.
bnbucatura, s. p. 78.
imbuibare, s. p. 41.
imbumbi, v. a-, a immugur ; ex.:
livezile au imbumbit si-i semn
destul ca frigu-i pe duca.
impanat, adj. p. 136.
impeindara, v. a- , p. 21.
impaptql, v. a-, p. 88.
www.digibuc.ro
248
innaboi, v. a-, a
imparp, v. a-, p. 90.
vein
apele de
odata mari.
impenit, adj. p. 30.

impiedeca, y. a-, p. 128.
imfirejur, adj. a creste-, p. 185.

impresara, adj. in ajun.
s. p. 164.
indcri, V. a se- a se supar.

inaghie, s. ex. s'a pus cu toata inghia s ma bata.
Mainta,s, adj. p. 40, 50.
incalla, v. a-, p. 42.

incdnit, adj. afurisit, al dracului;
ex.: am o incnita de capra, de
nu mai are cum de-al dracului!
Mcdrca, v. a-, p. 81, 160.
incerca, v. a -, p. 223.
inchide, v. a , p. 151.
incinge, v. a se-, p. 186.
incornatel, adj. p. 51.
incotopnani, V. a se-, a se imbrac cu multe haine.
incovora, v. a ImbriicA peretii casei
cu covoare.
indemna, v. a se-, p. 80.
indesni, v. a se-, a se inghesui;

ex.: si cnd er sa-lspanzure, iat
un ceaus imparritesc se indesui
printre multime cu porunca: s
opreascA osanda.
indoiturd, s. p. 112.
s. p. 49.
infiera, V. a-, p. 22, 178.
infoi, v. a (se)
p. 53, 61.
infrap, v. a-, p. 89.

infratire, s. p. 183.
inga, intej., iatd.
ingemanat, adj. p. 89.
inghesa, V. a se-, vezi indesui.
ingreoia, v. a , p. 4.
ingrofiat, s. p. 76, 87.
ingurzj, v. a-, p. 89.
inheray v. a-, p. 178.
innadiii, v. a-, p. 73, 94, 167.

inneca, v. a-, p. 94, 167, 181.
innecacios, adj, p. 175.
innegreala, s. p. 55.
inscorfo,sa, v. a se-, p. 57.
inscarbi, v. a se-, a se sca

insemna, v. a -, p. 178.
inspica, v. a-, p. 85.
intaglat, adj. p. 25.

intalinator,
s. p. 104_
Intampinarea Domnulni, p. 196.
infarna, v. a-, p. 104, 114.
intelina, V. a-, p. 25-6, 58,
104.
intelinat, adj. p. 58.

intencusa, v. a , p. 178.
infencu.;are, s. p. 178.
intinat, adj. p. 39, 86.
intinsoare, s. p. 151.
s. p. 90.
intoarce,
v. a (se) -, p.
69,
157,.
208, 209.
intoarcere, s. p. 51, 104.

intors, s. p. 54, 104, 203, 210.
intorsaturd, s. p. 69.
inveilui, v. a se-, p. 116.
invell, v, a-, p. 168.
Ion-farmit-iatra, p. 14.
iorgnsa, adv. umbld-,; umbla fuioaga; fara nici un rost, de colo,
colo.
pia, v. a-, p. 87.

s. pl. p. 87.
iriios, adj. p. 180.
iscodaciu, adj. iscoditor.
s. p. 151.
!spas, s. p. 71.
isfiasa, s. p. 28.
s. p. 205.
inte, adj. p. 125, 185.
izzmr, s.-ul Tamaduirii p. 13-5.
Minter', s. p. 59.
Mmoind, v. a se-, din uscciune

ger, a se face moin (molosag),
inmargite, adv. inteamurg.
jaca, s. traistiL
innabuO, v. a (se) -, p. 94.
jaldrie, alone, s. jalanie, jale.
www.digibuc.ro
249
pindios, adj. jnditor, unul care duce
jindul, dorul.
larmui, v. a, a face sgomot.

lasa, v. a (se), p. 8S, i42, 161-
japita, s. p. 78.
jaragaiu, s. jaratec mult.
jarcui, v. a, a bate; dela jarca,
lastar, s. p. 180.
lat, s. si adj., p. 18, 150, 204.
laturas, s. $i adj. p. 141.
laurnscd, s. p. 141.
piele proasta de oaie; cojoc prost.

jars-him:a, s. p. 39.
jari, v. a, a scormoni focul spre

a da deoparte cenu$a
$i
a face
laturi, adv. in, p. 205.

laz, s. p. 151.
leafa, s. r. 6, 39, 74, 183.
ca sa IncAlzeasca crbunii.
jarla, s. sarl (porecl cnilor).
vezi a furl.
ji rid, V. a
leasd, s. p. 197, 216, 221, 227.

lega, V. a, p. 83, 99, 109, 110, 139,
jighiri, V. a, vezi a furl.

ji/ga, s. p. 44.
pay, adj. p. 18.
s. loc unde bat vnturilein
legatoare, s. p. 130, 172, 203.

legdturd,s. p. 87, 126.
leginit, adj. p. 231.
vole, ghiliste.
jinda, s. jind, dor.

s. pl. p. 87, 224.
jireabie, s. p. 16.
jirehie, s. p. 16.
jirfa, s. p. 7.
jitar, s. p. 28, 134, 139, 213.
jitarie, s. p. 28, 134, 139, 186, 218.
jitdrit, s. p. 23,218.
jivina, s. p. 15.
joc, s. p. 137.
joi, s. p. 15, 167.
juca v. a, p. 38, 189.

jug, s. p. 44, 136, 204.
juinatate, s. p. 133, 234.
junnqui, v, a , a smallui.
juvind, s. jivin.
erne, s. p. 84.
s. p. 197.
leuscan, s. leu, franc; ex.: o surd de
leuscani am luat pe boi.
leustean, s. p. 197.
s. p. 18, 116.
lingurd, s. p. 136; expr.: ca pune
cuiva (a-i atarna) lingura la gilt
(brau), a-I Lisa nemncat [fiind
c'a venit trziul.
linie, s. r. 231.
linte, s. p. 1S8; expr.: un frigelinte, sgarcit, avar.
, s. p. 159.
de pasri cand se scalda.

s. (nuinele unei plante).
lacusta, s. p. 14-5.
lainic, adj. unul ce umbla de colo
colo, filr nici un rost si capataiu.
s. p. 24, 233.
lanJug, s. p. 49.
/apfe, s. p. 89, 109; expr. :tie toate
iti par cu lapte., cu putinta, usoare.
laptuca, s. p. 197.
fitugd, s. p. 131, 203, 224.
110.
Pgaine, s. sing. si pl. p. 82-3.
lipai, v. a; sgornotul lovirii apei
Lacra, s. p. 217.
laret, ? p.
132, 169, 176, 181.
s. p. 11, 224.
litie, s. p. 139.
s. p. 35, 234.
livada, s. p. 17, 151.
livade, s. p. 151.
livede, s. fern. p. 151.
loboda, s. p. 72.
loc, s. p. 79.
logofep, v. a, a face slujba de logofat de moie.

lofiald, s. p. 212.
s. p. 37, 44.
losbd, s. p. 58.
loscoboi, s. p. 58.
www.digibuc.ro
250
.lostopand, S. pl. p. 58.
maldur, s. p. 224.
Ina, v. a (se), p. 13, 80, 111,
mall v. a (se), p. 151.
tuba, s. p. 179.
mdlire, s. p. 150.
Uilos, adj. p. 165.
malura, v. a se, p. 193.
mama, s. expr. ca vai de mainii,
lubenita, s. p. 174, 179.

lucerna, s. p. 150.
//al, adv. srac, s'arac lipit pa-
mama Itii, foarte rdu.
rnntului,
s. p. 179.
lujer, s. p. 87.
lumdnare, s. p. 168.
mand, s. p. 9, 14, 67, 111.

nuina, s. p. 35, 61, 92, 121, 145:
!unlit, adj. oat, om vazut bine in

lume; cu o situatie.
tuna, s. p. 152, 189.
s. p. 151.
expr.: i-a pus Dumnezeu mna'n

cap , a dat peste un noroc mare;
tni-I peste mna (prea departe),
c m'a$ duce sa-I vd pe fratemeu mai des.
lung, s. si adj. 17.

lungoare, s. p. 197.
Luni, s. p. 47, 152, 181, 201.
nuindruc, s; fem. mndruca ; drag,
lupoaicd, s. p. 72.
-lutarnd, s. p. 150.
inferno, s. p. 150.
tul <cu maneci largi, cu voie bun.

nuiner, s. p. 116, 126.
drdgut.
vuineca, s. expr. : i-am dat imprumu-
mCinezi,
adv. mane dunineatii.
Mdniceitoare, s. p. 24.
miinos, adj. p. 10.
manunchiu, s, p. 116, 119-21,
Mac, interj, smac!
Machea, interj. Dar ce?! Mache, am
ajuns eu de rsul unui pacatos

machit, adj. beat.
maciulie, s. p. 193, 195.
nu'iciucd, s. p. 169.
categorii).
magalie, s. p. 193.
Jnagadan, adj. goblizan, cascaun.
magar, s. p. 134.
magdanos, s. p. 197.
prea slab de fire,pdcatos, bicisnic).

mdr, s. p. 187.
mardcine, s. p. 211.
mdrar, s. p. 197.
margene, s. expr.: hogat de nu mai
areD.
marghiol, adj. fruit-1os, placut ; ex.:
maidan, s. p. 27.
maiestori, s. pl. p. 164.
maiu, s. p. 173.
cu straiele acestea esti mai; de

aici verbul a se marghiol, a se
null, s. p. 151.
maldie!, adj. p. 175.
mdlaiu, s. p. 65, 68, 92, 150, 175.
malddr, s. p. 172.
indldarel, s. p. 171.
mitnusa, s. p. 125, 172.
despre un orn tiaos (mai ales
s. fel; ex.: faina poate s

fie de mai multe madele (feluri,
madea,
176, 195-6.
mdnura, s. p. 121.
s. expr.: rnanz mort, truda

zadarnica; emai bine-1 face masa un mort $i-I mnc lupii,
macheadon, s. p. 197.
maldac, s. cspifd de fan.
126,
129.
fudul, dar mai ales a se fandos

a se alint (despre copii) $i numele Marghioala.
marota, s. p. 197.
Magi, s. p. 14-5, 47, 70.

Martie, s. p. 187.
manila, s. p. 197.
,ndruchiu, s. p. 121.
www.digibuc.ro
251
vidrunt, adj. p. 105.

ma-runlet, adj. p. 93, 96, 185, 195.
indranN, s. p. 93.
martini:test'', V. a, p. 200.
mdrag, s. p. 172.
moarte, s. p, 155.
mocan, s. p. 201.
mocdnesc, adj. p. 68.
mogldndeata, s. mogeildeald.
mohor, s. p. 72, 125, 132, 150, 203,
masea, s. p. 25, 125.

mdselat, adj. p. 68.
mat, s. p. 132, 180.
ntatasd, s. p. 88.
maim, s. p. 26.
moinos, adj. p. 187.
moldovenesc, adj. p. 68, 114, 179,
224.
maMs, v. a, p. 88.
184.
mdtasicd, s. p. SS.
nultasit, s. p. 83.
tuatara, s. p. 196, 201, 215-6.
malaroia, s. p. 216.
mazdre, mazere. s. p. 182, 188.
nuizariche, s. p. 94.
meiu s. p. 1, 150, 195.
mejd, s. p. 25.
tnejdind, s. p. 25.
mnderifa, 2, p. 184.
meregie, s. p. 28.
mesald, s. p. 82.
molidvk, s. p. 22.
moundie, s. p. 98, 119-20,148,169.
moreinglav, adj. p. 68.
morcov. s. p. 197.
morcoti, v. a, a cicali, a bate capul
cuiv.
moufoli. v. a, a morsoc, a roade,
a mesteck dar nu in intregime.

morica, s. p. 141, 14S.
morsoc, v. a, p. 91.
mestecti, V. a,, a amestea.

mestectm, s. p. 216.
mesteca, s. p. 72.
mete, s. p. 25.
metelea, s. p. 171.
mezaina, s. p. 25.
meag, s p. 98.
ntiez, s. p. 152, 174.
mihoti, V. a; in pron. pop. mai
ales a gnihotl (despre fete cnd
le arde a joaca cu flkii
in
ciud, cnd fac glggie; dela miho-ho, nechezul cailor ; subst. gni-
mijloc, s. p. 162.
.misand, s. p.120.
misar, s. p. 68.
mifund, s. p. 142.
mitirisi, V. a, p. 41.
mladd, s. rain, ramura.
moale, adj. p. 72, 125.
moare, s. p. 82.
motopi, s. pl. p. 181.

motolosi, s. pl. p. 87.
s. p. 22-3.
mozac, adj. tcut, inchis, mocnos.
mranita, s. p. 25,
mranyos, adj. p. 25.
mac, s. p. 90, 169.
macezi, V. a, p. 152.
muche, s. p. 74, 125, 127.
macher, nutcheriu, s. si adj. p.103,
114.
miriste, s. p. 50-1, 58, 119 20.

mis,? p. 41: I-a fcut mis (mici),
farme.
Most', S. pl. p. 9.
mosie, s. p. 2, 16, 24.
mosinoia, s. p. 73.
mosiroiu, s. p. 73.
mosneag, s. p. 89.
mot., s. p. 85.
macos, adj. p. 169,
macuri, v. a, p. 86,
macard, s. p. 86.
mugar, s. p. 180, 189.
mana, S. p. 1.
nuenci, v. a, p. 129.
munte, s. p. 26.
manusa, s. p. 172.
murdtura, s. p. 197; se foloseste
mai ales pluralul; singularul
www.digibuc.ro
in
252
expr. ca : iarna, ach, mai vede omul
de cas, mai pune o murdtura,

mai drege un car._
muMet, s. p. 94.
muscat, adj. p. 68,
musinoin, s. p. 73.
niu,siroiu, s. p. 73, 142.
s. p. 76, 79.
mu,soroM, s. p. 15.
must, s. p. 29, 116.
mustilcios, adj. p. 153.
negldna, s. p. 94.
nemysc, adj. p. 68.
nefirins, adj. p. 27.
nete, adj. prostuc, intr'o ureche.
nevleg adj, vezi nete.
nicovala, s. p. 126.
nineri, v. a-, a alint, a ninil pe

cinev.
nisanal S. p. 119.
mu;tar, s. p. 72, 94, 120,

mustala, musteata, s. p. 73, 87 -8,
WI, 103, 193.
y. a-, p. 81.
mutelcd, s. p. 36.
nisip, s. p. 18.
nod, s. p. 86, 93.
noddc, s. poghibala, uric, om rnicut,
mai ales insa istet, cum nu poate
fi poghibala ; ex.: i-auzi! un nodfic de fata si are ibovnic!
nodurar, s. p. 30.
nOkot, s. p. 188.
nohofiu, adj. in coloarea nohotului .
no/7, V. a-, p. 6.
Ndbargeag, adj. prostut, prostalu.
nada, s, p. 34.
nagara, s. p. 103.
nalbd, s. p. 10.
namat, s. p. 25.
nainiaz, namia:a, adv.
p.
82-3,
132.
ndmol, s. p. 201.
s. o- de om, o
noroc, s. p. 59.
amt, s. p. 188.
numb-a, s. a -, p. 140.
numarus, s. sorti : la anul ma duc
(sa trag sortii) pentru oaste.
la
mulct, s. expr.: sit am atilta pagubk
aca de nunta tatii> .
nutrei, s. p. 149.
potcui, o
aratare (mic sau slab).

ndnIusel, adj. p. 30.
nap, s. p. 189.
nafidd, y. a-, p. 225.
napci, s. pl. p. 189.
nart, s. rost, socoteala ; eu muncesc
cu nart.
naramzat, adj. p. 108.
nasada, s. p. 143, 202, 205, 203.
0
Oarze, s. pl. p. 93, 114.
obadat, adj. p. 184.
oldiceain, s. p. 22.
obor, s. p. 28.
()boll, v. a -, p. 27.
oboroc, oboroacd, s. p. 220.
obrat, s. p. 120, 232.
nasadi, v. a-, p. 202.
obrazi,v. a -, p. 100.
nasadlt, s. p. 202.
mare!, s. p. 149.
ndut, s. p. 18S.
ndvald, s. p. 27.
obroc, s. p. 200.
ochiu, s. p. 189, 204, 217; <da ochii
peste cap, moare, 77 ; face ochi
se scoald din somn ; are ochi sa
mlvoloacd, S. p. 104.
neam, s. p. 17-8, 152, 203.
neazif,s. fric5, teamA, ex.: pe vremea
asta cetoas, tot omului
neazii.
nu dea 'n grochi (gropi) atat, iar

incolo, un prost.
ocmyd, s. p. 147, 225.
neder, adj. tontAlAu.
ocol, s. p. 28, 161.

oddrjii, S. p. 198.
www.digibuc.ro
253
otar, s. p. 26.
oglaghie, s. p. 199.
oglaghitd, s. p. 199.
e)glajd, S. p. 19S,
ogleajd, S. p. 199.
ogor, s. p. 25-6, 62, 104, 193.

ogoril, s. p. 69, 76.
ogrinji, s. pl. p. 152.
ojand, s. p. 82.
oThid, s. p. 82.
oitd, s. noita, pata alb sau cite odata neagra, ce o au unii in unghia mnii si dup care se fac
felurite prevestiri.
otar, adj. tenes, eel cruia ii place

s stea mai mult acasa, pe vatra ;
deci n'are femeninul.
olog, adj. p. 184.
ologuta, adj. fern. p. 184.
oloreald, s. p. 214.
s. p. 214.
s. p. 40, 51, 92.
olcni, V. a se , a se opinti.
ou, s. r. 48-9, 122, 189.
ovasc, s. p. 114.
ova.; s. p. 114, 137.
s. p. 9.
s. p. 16S.
pacta, S. p. 168.
paduche, s. expr.: a de frica pduchilor, nu mi-oiu pune eu capui
pe foc!
/Ware!, adj. p. 28.
pdgilai, v. a se , p. 12.
pagubd, s, expr.: uatta paguba
ciupercip.
oinana;;, s. un tleac de orn; ex.:

daca stau eu de vorb a. cu toti omnasii, asa mi se cade!
omelqs, adj. p. 9.
Onofreiu, s. p. 167.
ofidri, v. a se , p. 108, 181.

opi, v. a se , 115.
opintHe, dela a se ofinit, p.
o/cos, s. p. 154.
s. p. 121, 154.
otic, s. p. 37.
s. p. 35, 37.
56.
oplean, s. p. 141.
opri. v. a - , p. 151.
v. a , p. 210.
paiangan, s. p. 163.
paie, s. p. pl. 102, 114, 186, 209,216.
paingin, s. p. 163.
pail, s. p. 209.
pane, s. p. 87, 96, 103, 169, 208.
fiat, s. pia ; ex.: pal de fum.
prla, s. p. 121, 133, 157-8, 160,
pdldinida, s. p. 72, 94--5, 200.
pd/a/u/, v. a , a baciui, a veletul,

a trl, a locul; ex.: in coliba a-
apsign, s. p. 149.
orbie, s. orbeal.
orceag, s. p. 192.
orajnild, s. p. 94.
s. p. 96.
arpie, s. p. 26.
or; s. p. 114, 118, 991,
orzaaica, s. p. 114.
s. p. 149.
oschiga, s. p. 149.
oset, s. p. 94-5 .
osie, s. p. 35. 38.
ceea, paltui un unehias si-o bab.
paldan, s. flcu, haidu.
pa/I, v. a se , p. 74, 116, 133.

palisnic, s. p. 133.
patina, s. p 60, 229, 230.
paloanie, S. p. 158.
s. p. 121.
pd/ui, v. a , p. 215.
otrinji, v. a ; cand te-oiu otnji,

(cu milna ori cu bttil), mi-i teama
c nu te-oiu mai pute prinde.

olac, s. p. 143.
paluire, s. p. 215.
pdnaint, s. p. 1, 16, 59, 18S-9.
panel , s. p. 74, 88, 126, 137, 218.
prindsila, s. p. 149.
pandar, s. p. 23, 140.
pandaril, S. p. 28, 139.
pane, s. p. 1-3, 50, 57-8, 82, 93,
www.digibuc.ro
254
96, 120, 143, 165, 199,201, 203-4,
fiastare, s. p. 184.
216.
paste, v. a-, p. 151, 195.

pasteqa, s. p. 184.
pantece, s. p. 162.
panusd, s. p. 88, 218.
panzif, s. p. 125.
Pasti, s. p. 84, 122, 157.

pastrdgola, de-a-, de-a vndalacul,
panzuire, s. p. 76.
fidfidnarie, S. p. 167, 176.
papanas, s. p. 177.
pdpelnotrica, s. p. 174,
pdfidnoiu, s. p. 174.
papasoiu, s. p. 63.
papurd, s. p. 102, 149.
perpuris, s. p. 151.
papup, s. p. 87
8.
papusoier, s. p. 63.
par, s. p. 70, 183, 201; pahar (din

pa'ar, par) 108.
par, s. p. 72.
para, s. p. 189.
pdragend, s. p. 26.
paragenh, v. a se -, p. 96.
parasca, s. p. 184.
pirg, s. p. 115.
parga, s. p. 115.
parga, v. a se -, p. 115.
pargui, V. a se -, p. 115.
pdring, S. p. 125, 150, 175.
parlaeiu, s. hotoman; cu daral furturilor mrunte.

parloagd, s. p. 26.
pdrlog, s. p. 26.
parinac, s. p. 230-1.
parpangicti, s. p. 192.
pdrtal, s. p. 130,
de-a tumba.
pdsuiu, s. p. 182.
pdsuld, s. p. 181.
pustule, s. p. 151.
patati, s. pl. p. 189.
pdgene, s. pl. p. 88.
patine, s. p. 164.
pallagied, s. p. 197.
fidtranjel, s. p. 197.
pdtrar, s. p. 156.
patrun
s. p. 197.
Patruzeci de sfing, p. 71, 192, 194_
potuiac, s. p. 164, 225.
pdtud, s. p. 141, 164, 221.
pduz7e, s. pl. p. 169.
patull, v. a se-, p. 215.

pa/art, V. a se-, p. 61.
peapine, s. p. 174.
pecene, s. pl. p. 83.
peleg, adj. p. 103.
fielin, s. p. 201, 215.
penuse, s. pl. p. SS.
pefiendrie, s. p. 176.
pepene, s. p. 71, 174, 130.
erang, s. p, 150.
pereci, v. a se-, p. 113.

periat, adj. p. 167.
ptirgoane, s. pl. p. 158.

pas, s. expr.: aa tinea pasul cu cineva,
a se mrtsur cu ace:a inteo privinta.
pas, s. p. 132.
pdsdret, s. pasarime, gloata de paseri.
pering, s. p. 150.
perja, s. p. 98, 169.
perpeti, v. a frige putin, a parpoli:.
fig: se petpeleste c n'are nici,
un ban.
pertescd, s. pl. p. 189.
paste, s. expr.: peste de unclip
mamaliga de rasnita, s'd nu mai
dea Dumnezeu; nurne ce-1 poarta
pasat, pasat, pasat, s. p. 150, 195.
pulpa piciorului.
pdscalitor, S. cel ce stie s ceteasc

(sa explice) pascalia (zodiacul).
pestril, adj. p. 184.

peteald, s. p. SS.
pasere, s. p. 91, 97-8, 168.

pastdios, adj. p. 184.
pdstaiuta, s. p. 184.
petec, s. p. 25.
peterel, s. p. 25.
petecut, s. p. 25.
www.digibuc.ro
255
petica, s. p. 127.
petita, s. p. 135.
petranjel, s. p. 197.
ploscd, s. p. 158.
petrece, v . a se, p. 44, 130, 180, 204.
fietrinjel, s. p. 197.
piatra, s. p. 12, 31, 125, 152, 167;
expr.: a se plange a pietre seci,
mult, tare.
pic, adj. drag; ex.: fetei i-a czut

pic flacaul.
fica, v. a(despre vite), p. 45, 116.

pichencti, s. p. 189.
picioagd, s. p. 189.
picioarca, s. p. 189.
picioci, s. pl. p. 189.
picior, s. p. 41-2, 115, 125-6, 134,
185, 233.
piciorci, s. pl. p. 189.

fiicitoc, s. p. 179.
s. picatura ; fig.: mita: zapciul
picu$ul (chicu$urile) slujbei
de-o mai duce, c despre leaf...
cu
piefit, s. p. 146, 162, 214.
Piefitana, v. a, p. 160.
fiiefitene, s. p. 42.
pieriturei, s. p. 115.
pietri,s, s. p. 18.
pietros, adj. p. 55.

piezi, adj. p. 200.
Piing, s. p, 227.
fifirig, s. p. 157.
phigu.sor, s. p. 29, 105, 117, 206.

poama, s. p. 189.
poarta, s. p. 28.
fioca, s. p. 183.
pocie, s. p. 153.
pod, s. p. 38, 221.
podbici, s. p, 170.
fiodind, s. p. 162-4.
pojidii, S. ciud ; ex.: canta in pofida
lui.
pojdjia lui (nevasta $i copii).
s. p. 94.
piron, s. p. 74.
firosca, s. p. 189.
pirnit, s. p. 104.
pisat, s. p. 195.
policioara, s. p. 45.
policni, v. a se, p. 116.

polieni, v. a se(policni ?), p. 31.
s. p. 36, 40, 78.
polog, s. p. 121, 129 30, 153 4,
15 8-9, 161, 169.
fisca, v. a se, p. 15 6.
pologi. v. a, p. 124.
s. p. 91.
s. p. 216.
plastd, s. p. 158.
filaz, s. p. 37, 40, 42, 78-9.
fileava, s. p. 96, 173, 208, 214.
ploaie, s. p. 11, 13, 156.
ping, s. p. 29, 33-4, 41-3, 45, 47, 76._
plugar, s. p. 6, 30, 51.

plugara,s, s. p. 30, 51.
flugarel, s. p. 29, 105.
plugarie, s. p. 29, 49.
plugurel, s. p. 29, 206.
pogan, adj. urt, slut.

poghiaz, s. pustiu, coclauri.
poghirci, s. pl. p. 170.
pogon, s. p. 79, 234.
pogonesc, adj. p. 231.
pogoniciu, s. p. 35, 51.
poiu, s. p. 173.
pojdjie, s. multime, gloat5; ex.: a
venit cumatrul la mine cu toata
fide, s. p. 56.
fileca, v. a se, p. 116.

plepv, adj. p. 74.
'SUN, v. a, p. 95.
ploscar, s. p. 159.
ploschiter, s. ploscuta, plosca rnicL
ploscoand, s. p. 157.
plosconita, s. p. 169.
plogina, s. p. 151.
pologit, s. p. 124.
porristini, s. pl. pombstine la car.
ponoasa, s. $otie, dracie; ex: sluga
asta, Cate ponoase [sunt], toate
mi le-a facut.
pop, s. p. 44, 126, 134-5, 224, 231._
popa, s. p. 37, 121, 224.
popondete, s. popondoc.
www.digibuc.ro
256
poporan, s. enorias.
proprit, adj, p. 217.

topupi,ste, s. p. 225.
popupire, s. p. 65, 67-6, 71, 86, 88,
90--1, 96, 102, 125, 217, 219,225,
227.
pravali, v. a se , p, 221.
pore, s. p, 72, 91.

porcan, s. p. 158, 215.
Porcesc, adj. p. 171.
p. 195.
Porcoie,s, S. p. 158.
Porcoht, s. p. 137, 158, 186.
porghic, s. p. 170.
poriu, s. p. 195.
PorTor, s. p. 158-9.
portoca/in, adj. p. 68.
porumb, s. p. 68, SS.
porumbiste, s. p. 169, 225.
porunci, V. a, p. 106.
posconitd, s. p. 173.
Posma, s. p. 163.
posmogi, s. pl. p. 170.
Post, s. p. 98, 191,
pospaiu, s. p. 214.
poitata, s. p. 80, 119.
postafa, s. p. 80-1, 119, 151, 219.
postate, s. p. SO, 119, 138, 154.
postava, s. p. 174.
poteing, s. p. 35, 38.
putca, adj. ghidus,siret, afurisit.
s. potec.
polecd, s. expr.: edit e de rdu, II
vezi ? dar eu tot am sa-I aduc
la.
potinein, s. p. 38.
potinert, s. p. 34.
potinteu, s. p. 34.
potmolire, s. p. 150.
pozmirni, v. a, p. 205.
pozeinar, s. buzunar.
prcaca, S. p. 140, 160.

preatca, s. p. 140.
firefird,v. a, a se resfir ; ex.: nourii
se prefira'n vnt.
pregeinjeala, s. p. 44.
prelinge, v. a se, p. 63.

preloaca, s. p. 26.
prepeleac, S. P. 157, 225.
prepelecin, s. p. 157, 159.
firesurd, s. p. 165.
prepuielnic, adj. banuitor.
pre/m.1,a, s. p. 227.
pricheald, s. p. 121.
prick', v. a se, p. 116.

pridnd, y. a, rapme, dovedi; ex.:
calul er destul de voinic, dar lupul tot 1-a pridudit.
prigon, s. p. 50, 106.
prilogi,v. a se, p. 26.

primavord, s. p. 103.
firimitea, s. p. 216.
primiteald, s. p. 215.
s, p. 215.
prinde, V. a, p. 17, 151.

prins, adj. p, 224.
prinsoare, s. p. 17.
pripi, V. a se, p. 116.
pristav, s. p. 51.
pritita, y. a--, a hotdri, a porunci;

ex.: dar cine-i el s se gandeasca
o clip ca poate prifit
firaful, V. a se , p. 208.
praj, s. p. 195.
praline", s. p. 98, 120, 158, 163, 221,
231-3.
preinzi,sor, s. p. 84.
praset, s. p. 73.
v, a, p. 73, 144, 176.

s. p. 73, 76.
prdsit, s. p. 73, 75-6, 170, 199, 201.

fireiitura, s. p. 73, 145.
preWie, s. expr.: (mi-am facut prastia cu el, gustul, placerca, oia.
firatina, s. p. 163, 221.
pravalaiec, adj. p.163.
mea.
pritoane, s. p. 4.
s. p. 15.
proasfidt, adj. p. 206.
protect", s. porecla.
prosie, s. p. 26.
prost, adj. p. 197, 230, 234.
protaP, s. p. 44.
www.digibuc.ro
in casa
257
proppel, s. p. 40.
prour, s. p. 7.
pruja, s. glum, sagi; ex.: nu-0
pari treaba prujei; de aici verbul
a prufi.
pucinog, s. safte5, Inceput ; bun de
s. p. 77.
ralitat, s. p. 77.
rdmurif, s. desis de ramuri in porn
sau copac.
reindunicd, s. p. 167.
ran!, s. p. 39.
rdpdga, v. a-, a alone&
pucinog.
puhd, s. p. 107, biciu.
raPitd, s. p. 72, 94, 120.
pui, v, a se-, p. 192.

puicd, s. p. 87-9.
rari, v. a-, p. 76.

rdriine, s. p. 87.
v a-, p. 11.
puitor, s. p. 35, 69.

puiturd, s. p. 69, 182.
raryd, s. p. 45, 77-8:
tune, v. a-, p. 69, 183.

punere, s. p. 69.
punoiu, s. p. 89.
pulbere, s. p. 209.
pur, s. p. 195.
puradeu, s. puradd, danciu, dancuic,
copil de sigan.
purcule!, s. p. 158.
purculete, s. p. 158, 164.
purece, s. p. 187.
reiritat, s. p. 77.
rdriturd, s. p, 73.
rdruiu, s. rarisor, rdruf.
rdrunchin, s. p. 184.
resdd, v. a -, p. 73, 192.

rdsadnitd, s. p. 192.
rdsbate, v. a -, p. 113.
rdsbi, v. a -, p. 113.
rdscopt, adj. p. 156.
purt, v. a-, p. 199.
rdscruce, S. p. 181.
refs/ay, s. p. 24.
pus, s. p. 69, 182, 202.

pu;chiu, s, uric, potc, un orri mic.
pusciuhd, s. p. 98.
pustiu, s. p. 1, 3.
put, s. p. 217:
putere, s. p.118.
reisturndtoare, s. p. 37.
rdsufld, v. a (se)-, p. 54, 82, 178.
rdsztflare, s. p. 54.
s. p. 151.
reitut, s. p. 151.
rduruscd, s. p. 141.
rdvas v. a -, a rvc (vin).

Rae, s. p. 35.
rdcdnel, s. brostic, brotac.
rdcdtet, s. brotcel, brostic, p. 194.
racld, s. p. 217.
rachiva,s, s. p. 84.
rdclui, v. a-, p. 120.
iere ticdloas !I
rdcoind, s. p. 72.
racicind, s. p. 87, 169, 177.
rddichioard, s. p. 94.
rdda,scii, s. p. 197.
ridica, v. a -, p. 120.
rdgeidui, v. a-, a sttnge, a economisi ; ex.: dac n'ai fost pstrtor
la tineret, greu-i de rgduit la

btrnet.
rghilat, s. p. 167.
rdzor, s. p. 25.
rdzus, s. p. 37.
resnui, v. a -, a rezernA.
resteu, s. p. 78.
reveneald, s. p. 163.
riciuri, s. pl. calabalc, buclucuri,
(pron. pop.: boclucuri); ex.:
riciurile toate i du-te [muridiche, s. p. 197.
ridichioard, s. p. 72.
riscd, s. p. 196.
ristav, s. p. 72.
roatd, s. p. 38, 45, 50, 204.
robaciu, adj. harnic, srguitor, muncitor (cu tragere de inim).
T. Pamfile,Agricultura la Romfini.
11
www.digibuc.ro
258
rod, s. p. 8, 14.
rogos, s. p. 132, 149, 151.
rogosos, adj. p. 149.
romtinesc, adj. p. 68, 103, 114, 179.
rofietec, adj. p. 103.

rost, s. p. 164.
rotaf, s. si adj. p. 50.
rotild, s. p. 38.
rudd, s. p. 159, 183.
rudas, s. p. 159.
rug, s. p. 94.
ruginiu, adj. 103.
rumegdtor, s. p. 150.
rupe, V. a -, p. 34.
rupt, s. p. 83.
rusine, s. p. 94.
Sdbioard, s. (nume de peste).

sdcard, sacard, s. p. 113.
sdcdrdp,v. a se -, p.112.
sacnd, s. p. 94.
sdculet s. p. 58.
scigd, s. p. 18.
sageatd, s. p. 30.
sdgos, adj. p. 18.
saia, s. tarl de oi.
sdjatd, s. sgeat.
saladd, s. p. 197.
salatd, s. p. 197.
sascd ? p. 184.
sat, s. p. 17.
scitul, adj. p. 105.
sdu, S. expr.: toarn su In carne
sdlifte, s. p. 17, 143.
saltate, la -, la trap; ex.: am por-
nit la -.
smddu, s. pristav ; cel ce da
seama despre cevA ce-i este incredintat.
samalc, s. p. 216.
samaloc, s. p. 216.
sdpniinat, s. p. 56,
seimdmIturd, s. p. 114, 125.
sitmeintd, s. p. 70, 191, 216.
smbrd, s. p. 46-7.
smbraF, s. p. 46.
smbrin, s. p. 46.
s. p. 108.
sdmulastrd, s. p. 195.
sdmurasld, s. p. 195.
sandtos, adj. p. 199.
sandomircd, s. p. 103.
snduc, s. lad.
sdngeriu, adj. de coloarea sngelui.
sdniat, s. snius.
sanie, s. msut mica, rotundk
schyor, s. p. 184.
fan!, s. p. 27.
Sn-Toader, s. p. 70.
Snzieni, s. pl. p. 168.
saraband, s. p. 140.
srdced, s. p. 132.
srbesc, adj. p. 191.
sarcind, s. p. 131.
safid, s. p. 73-6, 79, 96, 144.
siifia, V. a -, p. 73.
sdfiare s. p. 73.
s. p. 35.
sdfiat, s. p. 73, 75.
sdpilturd, s. p. 73.
farampoiu, s. p. 199.
sararnurcl, v. a -, p. 109.
sdrdturd, s. p. 18.
sarbdd, adj. p. 26.
Isii,sd, v. a -, a susul, a face sss,
legnnd un copil.
sdsdiac, s. p. 217, 221.
grasa, unde este, Dumnezeu mai
sbate, v. a-, p. 208.

sbdtua, v. a -, p. 208.
sbdtut, s. p. 20g.
sbic, s. biciu.
sbiciu, s. biciu,
s. suvit.
sburd, V. a-, p. 163.

scaiu, s. p. 94-5.
scdiet, s. p. 94.
s. p. 44.
scald, v. a- , p. 76-7, 162.

sccircui, V. a -, p. 155.
scchlidle, s. pl. p. 56.
www.digibuc.ro
259
scrloagit, s. IncltAminte veche si
rupt.
scaun, s. p. 96, 140.
scoate, v. a. -, (nu: scaote), p. 126.
scofit, adj. p. 156.
schic, s. p. 85.
schimbdtoare, s. p. 38.
schinduf, s. p. 105.
senin, s. p. 178.
serjoand, s. p. 112.
sfaiogi, v. a se -, a se sfarogi, a se
face sfarog, a se urc prea tare.
Sfeint,
p. 12-3 ;-a Ana, p.
Du13,--a Filofteia, p. 12;

mitru, p. 12,187; -ul Ion cel nou,
scofleajci, s. p. 180.
p. 12; -ul Gheorghe, p. 9, 11,110,

187, 194, -ul Petru, p. 11 ; -ul
Vasile, p. 9, 84; -ul Vlasie, p.98.
sfecld, s. p. 197.
sfetac, s. zi de praznic.
scorps, adj. p. 175.

scoromnic, adj. p. 68.,
scorumnic, adj. p. 68.
srrddi,v. a se - (despre mmdligA),
a se trece "din fiert, a fierbe"prea
tare, a se scoace.
Sfinfi, s. pl. p. 9.
.1intit, adj. p. 84.
sfintiturd, s. p. 59.,
sfoard, s. p. 24.
sgaie, in expr.: se tine sgaie, ca
scaiul [de cine], necurmat, ne-
scriftild, v. a-, p. 41.

scriy, v. a se-, a se alint pln-
sgdmg, v. a-, p. 89.
;chiopirlan, adj. unul ce schioap

sau c/ziopta putin,care a meningi.
scoate, v. a -, p. 13, 210.
gnd sau rkzand.

scrob, s. p. 168.
scrumi, v. a arde Ong a se
face
scrum, deopotriv cu
scrumui, V.
sculd, v. a se-, p. 105.

scurf, in-, p. 180.
scurMturd, s. p. 25.
scurtiituricd, s. p. 25.
scuturd, v, a se -, p.118, 186.
scuturilturd, s. p. 163.
sdrifghid, v. a-, a striinut.

.sdrel, v. a-, p. 181.
.sdru,s, v. a se-, p. 165.
secard, s. p. 100, 112, 113, 135.
secdri, v. a se-, p. 112.

secerd, v. a-, p. 116.
deslipit.
sgrcui, V. a-, p. 155.

sgrieturd, s. p. 55.
sgduri, V. a-, a gkuri.
selvleajd, s. p. 180.
sgldvoc, s. p. 169.
simbri(q, s. p. 46.
simbrie, s. p. 46.
sirifidt, s. (numele unei plante).
fidrhiu, s. p. 174.
sicard, s. p. 113.
sild, s. p. 121.
sileaf, s. p. 6.
fird, s. p. 145, 161, 163, 216.
sireafid, adj. p. 206 ; cfr. suru-iafid
s. p. 24.
iVav, s p. 89.
secerat, s. p. 118, 125.

seceraticti, s. p. 123.
secere, s. p. 118, 223.
secerif, s. p. 118.
secetd, s. p. 11.
semincer, s. p. 223.
semnicer, s. p. 223 ; socotim, o confunzie intre semincer si semnicer,
copac gros lsat la tkierea unel
pAduri, din loc In loc.
sldnind, s. p. 168, 191.

stimul v. a -, a inchifild,intruchifid,
face cevk din te miri ce.
slobozi, v. a-, p. 88, 199.

sloi, v. a-, a inghet; ex.: apa s'a
sloit ; obisnuit ins numai ceara
se sloeste (se sleieste).
slotos, adj. p. 85,
slue, v. a-, a slugrl, a sluji.

slugdreald, stugetrit, timp de slujit,
durdt de slujbk.
www.digibuc.ro
smtinci, v. a-, p. 172.

mid, V. a-, a sminci, a smnci.
smuls, s. p. 124.
snudt, s. p. 124.
snop, s. p. 121, 132, 140, 224.
s. jig, slin.
soare, s. p. 185.
soarea-soarelui, p. 175.
sogrece, s. p. 92, 142.
socoatd, s. socoteala, socotinta.
sofile, s. pl. ex.: m'au apucat cainii
fail bat i mi-au fcut hainele
sofile (bucti).
soiu, s. p. 203.
solddyesc, adj. p. 185.
soldi, v. a se-, p. 161.

solmotoc, s. sumuioc.
solomondrie, s. p. 110.
somnie, s. somnolenta; ex.: cnd tioiu carpi una, iti sare repede sotnnia din nas (ochi).
somoiag, s. p. 204.
sonteiciii, v. a-,a sonticiii (a merge
sonpc-sontic), a schiopat.
soli, v. a se-, a sta la soare, a se

pdli la soare.
sotelnic, adj. sotios, posnas.
fovar, s. p. 149.
,sovdros, adj. p. 149.
spdlat, adj. p. 85.

sptinac, s. (nume de pasere).
sptircui, v. a-, p..155.
sparge, v. a (se)-p. 26, 179.
sfidritoare, sperietoare, s. p.98, 149,
169.
sfieteazil, s. p. 36, 44.

s. p. 85, 96, 100, 103..
spin, spine, s. p. 61, 95, 192, 211.
spinare, s. p. 131.
spitelnic, s. p. 35.
spolocanie, s. p. 167.
sporis, s. p. 108.
spuzd, s. p. 10.
sttilp, s. p. 12, 152.

stamboald, s. p. 217.
Istebld, s.
Stefan Vodd, s. p. 7.
stefand, s. palma, lip, bleand.
steghie, s. p. 149.
ftevie, stevie, s. p. 149.
stritd, s. p. 123, 214.
s. p. -67.
stinghie, s. p. 44.
,stirb, adj. p. 89.
s. p. 72.
tiubein, s. p. 226.
stiulet, ftiulet, s. p. 88.
stiulete, s. p. 88.
stiulghit, adj. lihnit [de foame], cu
coastele lipite [de foamel (despre
vite mai ales).
stobor, s. par de gard.
stoci v. a-, a istovi ; ex.: acest copil suge Ora cnd lasa tatele stocite.
sfidla, v. a-, p. 120.
sta, v. a-, p. 46.
standoald, s. p. 199, 217.

sttingaciu, adj p. 120.
sttinjin, s. p. 153, 229-30.
sainjdnesc, adj. p. 231.
stdrp, sterp, adj. p. 89.
sttirvind, stdri-nd, s. strv, hoit.
steajdr, qleajdr, s. p. 201, 205.
stean, s. stand [de piatra].
slog, s. p. 145-6, 159, 171, 203.

strdinuc, adj. si s. strainior, strain.
sit-tinge, v. a-, p. 222.
strtinguitor, adj. econom, pastrator.
stains, s. p. 212.
strtinsurd, s. p. 143.
strapagand, s. cep. cuiu.
strdtdi, y. q, tai cevA in curmezis.
(mai ales un drum, o cale); ex.:
mi-a strtlat lupul calea astazi prin
!Ai:lure si de aceea mi-a mers bine
la trg.
Stratenie, s. p. 67.
stroh, s. p, 163.
stresind, s. p. 146, 162.
stropit, s. p. 201-2.
strops, v. a-, p. 209,
s. p. 87.
strujean, s. p. 87, 225.
www.digibuc.ro
.261
strut, s. p. 47.
stuf, s, p. 149.
s. p. 149, 192.
tdfdlog, s. p. 61.
stuh, s. p. 102, 149.

stuhdri.2, s. p. 151.
gulete, s. p. 88.
subtire, adj. p. 150,
tdid, v. a se, p. 128.
suci, v. a se, p. 92.

sudomi, v. a (se)inneca; ex.: ne-au
sudomit apele toate smraturile.
sufulcd, v. a, a suflecd, a
su-
mete mnecile
suhat, s. p. 151.
suhdge, s. p. 151.
s.
verbul a piord.
uier ;
s. p. 70.
sumatrd, s. sur, sopron pentru vite.
sumoiog, s. p. 119, 204.
supt-amia:4 (sub-amiazA), adv. p.
54-5.
supune, V. a (se), p. 132, 172.
supus, s. p. 154.
qurd, s. p. 145, 147, 161, 168, 199,
203, 209, 216, 225.
tain, s. p. 28.
tdis, s. p. 125.
tdiu6 s. p. 74.
tdIbdeie, s. p. 142.
ta/pd, s. p. 33, 42, 161.
tellpui, v. a, p. 42,
Idnuiiernitd, s.
tdudr, adj. p. 152.
tchijald, s. p. 44, 51, 60.
s. p. 44.
hit:fed, s. p. 32, 44.
tanjeaki, s. p. 44.
tdujelar, s. p. 44, 60.
tnjelutd, s. p. 44.
tdntdvan, adj. prostnac, prostovan.
ppoiu, s. p. 137, 142, 161.
fard, s. p. 179, 201.
tare, s. p. 28, 143,161, 163, 221-2.
tared, V. a se, p. 112.

yircoteiu, s. p. 163.
tare, adv. p. 185.
tarhat, s. calabalc.
tarhon, s. p. 94.
prind, s. p. 18.
urincd, s. p. 18.
surM, s. sting.
surori, s. pl. p. 87.
s. p. 18.
susioard, S. p. 87.
tarind, s. p. 16-7, 26-8.

tarld, s. p. 23 4.
warcd s. p. 149.
susiori, v. a, p. 87.
susurd, V. a, a curge cu murmur
tdrl, v. a tinea tarl (cas, gospodrie, cAsnicie), a trl cu cineva.

tdrn, s. p. 211, 216.
trnd, s. p. 220.
(despre ape mici).

suqui, V. vezi a
trnui, v. a, p. 211.
T,
Tabdnd, s. expr.: cnd m'au vzut

flmngicsii c am o burd, de-odata tabana (au tbrt) pe mine:
si n'a fost chip [de scApat], pan nu
le-am dat-o toat.

tabdrd, s. p. 223.
tabld, s. p. 192.
tabon, s. p. 151.
tabunele, s. pl. p. 24.
tdciune, s. p. 59, 90, 109.
tdrnuit, s. p. 211.
tdrnuit, s. p. 76.
tarpan, s. p. 172.
tdr,s, s. p. 159.
tdrfenire, s. p. 73.
s. p. 73.
tdr.V, v. a, p, 61, 73; a tart picioarele de pinant, mergnd.

tdrqit, s. p. 61, 73.
tdrtaed, s. p. 179.
tdrtan, s. p. 94.
1dg, s. gura hornului sau
t:dru,s, s. p. 70.
tdrzin, adj. p. 71.
www.digibuc.ro
262
crive de rasucit frnghii.
Tatar, s. p. 14.
Mteirdsc, adj. p. 68, 196.
Mtarcd, s. p. 196.
taujer, s. bat; ex.: cand ti-oiu otnji vreo cteva taujere, n'ai s
mai calci pe aici.
tdun, s. p. 133.
Murenc, s. taur tartar.
MO, V. a-, a mrturis stramb.

Mvd, Mvd, s. p. 10.
tavald, s. p. 61.
tvdluci, v. a-, p. 61, 69.

aeld, s. p. 25.
teem; s. p. 86, 184.
agre, s. p. 188.
tehuM, adj. tahuiu, catriu
tent, s. p. 221, 227.
teleaget, s. p. 37.
teleandi, s. p. 29.
telegd, s. p. 37.
teleguyi, s. p. 37.
s. p. 25, 175, 197.
topac, inaintea mea.
topi V. a se -, p. 170, 174.

tofioriiie, s. p. 125.
toPordste, s. p. 125.
tord, v. a -, vezi a tolocdni.

tot, num. neh., p. 185.
tragd, s. p. 145.
enchiu, s. p.68.
trage, v. a -, p. 53, 127, 213.
lencufei, s. p. 178.
s. p. 96, 211.
tefitiruie, s. p. 142.
oiat, adj. btos, tare (despre par).

epoiu, s. p. 161, 211,
j'efiu,A s. p. 96, 142, 160, 163.
terfa, s. carp, ptica.
termer, s. p. 189.
*terfieni, V. a -,p. 155.
igdnesc, adj. p. 69.

ferus, s. p. 141.
s. tighl, tiv, tivitura, tivald.
figlos, adj. p. 25.
tigna, s. tihn, odihn.
tiharaie, s. pl. p. 102.
Timotein, s. p. 150.
tine, V. a -,p. 179.
s. p. 90.
tioc, s. p. 127.
s. p. 149-50.
tivi, v. a-, p. 63.
tot, s. p. 227-8.
toldcdni, toloani, v. a-i da mereu
cu gurap, a vorbl multe, repede
fr rost.
toldnit, adj. p. 83.
!aka-, s. p. 142.
tonatee, adj. cu toane.
optic, interj. ex.: ma. rog : pe care
ulit m'oiu Invarti, si la ori si ce
ceas m'oiu afla, nu se poate: el,
Mvdluc, s. p. 58, 61, 207.
tifios, adj. lenes, puturos.

tirisenie, s. p. 220.
tiuliutiue, adj. gol (desbracat); singur (cuc).

toamnd, s. p. 103, 169.
toartd, s. p.199.
toc, s. p. 127; adj., prost,
s. p. 116.
tragld, s. p. 39, 145, 213.

&deer', s. p. 39.
trahld, s. p. 161.
trdmiinddu, adj. fall nici un capataiu; ex.: un trmndau de baiet
care-ar platl o marnaliga, dac'ar
fi pe mna unui orn cum se
cade.
&anti, v. a -, p. 116, 120.

treafi, s. p. 205.
trtisurd, s. p. 234.
treapdd, s. p. 205.
trece, v. a se -, p. 118, 152, 170.
treierd, V. a -, p. 198.
treierat, s. p. 201.
treierdtoare, s. p. 207.
Trif, s. p. 177.
trifoiu, s. p. 149-50.
Trifon, s. p. 15, 92.
toacd, s. expr.: a mncat cu leaca
si a borit cu toaca; until a fost
poftit s mannce pqte de dum-
www.digibuc.ro
263
brava (soparl) prjit, fr s

stie; cnd a aflat...
troscot, s. p. 150.
troseni, v. a -,p.
uitit, adj. uituc, lesne utttor.

ulced, s. expr.: ode grabd a pus
toarta la ulcd, i-a gsit capac,

i-a aflat rspuns.
73.
trosenire, s. p. 73.
trosenit, s. p. 73.
trudd , s. expr.: alas-1 trudii, d-1
ciorilor (dracului).
ulcior, s. p. 117.
uleiu, s. p. 174.
uler, s. p. 72.
ulm, s. p. 136.
trunchid, v. a -,
ultui, v. a - p. 2, -a hultui, a
p. 18, 25.
trunchiu, s. p. 18, 88.

trupinar, s. p. 162.
trupitd,s. p. 34,36,37 (nu trufiug), 79.
tucdrd, adj. p. 184.
tol ; subst. buffoon&

ulucd, s. p. 224.
umbldcit, s. p. 198.
umbldciu, s. p. 198, 227.
tucherd, adj. p. 184.

tuciu, s. p. 41.
tqfdnicd, s. planta Chrisanthemum
indicum L.
umbldtire, s. p. 198.
umbldtit, s. p. 198.
umbldtor, adj. p. 103.
tuhlean, s. p. 87.
tujlean, s. p. 87.
una, adv. p. 185.

unchias, s. p. 89.
tuld,s.si adj. crmid groas, fcut
uncroft, s. p. 14.
unt, s. p. 168.
undred, s. p. 34-5.
din pmnt clisos amestecat cu

paie; tula nu se arde, ci se Intrebuinteag numai uscat.
tulauas, s. p. 87.
tulean, s. p. 87.
umjIci, V. a -, p. 133.
upi, V. a se -, p. 115.
urcdtor, adj. p. 183-1.
ureche, s. p. 37, 74, 204.
urias, adv. p. 185.
s. p. 87.
tuleu, s. p. 4, 87.
tulit, adj. p. 116.
uricios, adj. p. 120.
tulpina, s. p. 88.
tumac, s. malac, vite1 de bivolit.
tumburug, un butuc gros si scurt.
trumurug, s. tumburug.
trunchinar, s. p. 137.
urzeold, s. sorocire, ursire.
urzi, V. a -,
p. 89.
cel ce se crede - (si adesea nu-i).
103.
turcesc, adj. p. 68, 179.
tureac, s. caramb, tureatc de cizm.

turjan, s. p. 87.
turtitd, s. (nume de plantd).

furIur, s. p. 67.
tuslean, s. p. 87.
s. p. 56.
urmd, s. p. 119.
urs, s. p. 99.
urztoare, s. p. 168.
s. ausA de biseria, cinstit;
tuns, adj. p. 96, 103.
tunsar, s. p.
uscdciune, s. p. 57.
uschior, s. usor de us.
usor, adj. p. 49.
ustav, s. p. 89.
usturd, v. a -,
p. 193.
ustunoiu, s. p. 194.
usturoiu, s. p. 187, 193-5.
Ucide, v. a-, p.
udare, s. p. 201.
al-
200.
Vdcar, s. p. 28.
vdiog, vdiugd, s. vale micg.
vdjgdraie, s. p. 9.
www.digibuc.ro
264
vjgaran, s. vnt mare, iarna,. ames-
tecat adesea cu omt spulberat.

val, s. p. 207.
mid/tic, S. p. 61, 158, 207.
vtilatug, s. p. 207.
vltan, s. hultan, vultur.

vnddlag, s. p. 159.
vnt, s. p. 49, 148.
vnturat, s. p. 213.
var, s. p. 109.
yard, s. p. 50, 93, 103, 169, 194.
varatec, adj. p. 103.
varf, s. p. 43, 133, 146, 162.
vrfar, s. p. 137, 161.
vrftti, v. a, p. 163.
vrfnit, s. p. 163.
varga, s. p. 39, 40, 125-6.

vrgaluire, s. p. 126.
vrghie, s. p. 222.
vrghind, s. p. 222.
vri, v. a, p. 126.
vdrs, v. expr.: Avoaiele erau vrsate si prin urmare haiducii aveau
unde s stea ascunsi ; dar toamna,
frunzisul s'a dus si pe haiduci
i-au prins poterele.
vrtej, s. p. 140.
Vartolomein, s. p. 166.
vrtop, s. p. 154.
vrtos, adj. p. 199.
Varvara, s. p. 1.66.
varzd, s. p. 197.
varzare, vrzdri, s. p. 98, 168.
vdrzui, v. a se, a se fatal (umbl)
de colo [And colo, fr nici un rost.
vscol, s. viscol.
verigd, s. p. 41., 78.

vetrisoard, s. p. 130.
vides, s. p. 39.
vidiste, s. p. 213.
vierindndrit, s. p. 92.
viermdrit, s, p. 15.
vierme, s. p. 15, 91 2, 180, 187,
192, 195.
Vinerle, s. pl. p. 113.

Vineri, s. p. 14, 28, 59.
s. p. 123, 213.
vinderi,v. a se, a nu ave astmpar.
viroaga, s. p. 151.
visdein, s. p. 72.
s. p. 141, 201.
vild, s. p. 87.
vlastld, s. p. 94.
volbord, s. p. 167.
volburd, s. p. 94, 120.
volvord, S. p. 10.
vorbd, s. expr.: fie vorba 'ntre noi,
dar... (s zicein c-i as, cu toate
c nu-i).
vovici, s, pl. p. 185.
vrabie, s. p. 168, 196; expr.: de

frica vrbiilor, s nu mai smnm mlaiu?
vraf, s. p. 200, 208, 213.
vraful, v. a se, p. 208.

vrah, s. p. 200, 208.
vraiste, s. p. 204.
vrdjitor, s. p. 109.
vrdjmas, s. p. 180.
vran, s. p. 200, 208, 213.
vrav, s. p. 200, 205, 213, 216.
vrej, s. p. 180.
vravul, v a, p. 26.
Wish)", s. p. 121.
vdtav, s. p. 51.
-vatrd, s. p. 17.
vdtraiu, s. a toch pe, a sta acas
de geaba (despre brbati).
veac, s. vieat.5, s. p. 149.
vegii, s. pl. p. 87.
veleantii, s. velint,
verde, adj. p. 174.
verdeatd, s. p. 197..
verdeluri, s. pl. p. 197.
vreme, s. p. 71.
Zabele, s. pl. zable.

s. p. 31.
s. p. 31.
zale, s. pl. p. 44.

ztmos, adj. p. 174.
zap, s. neajuns ; ex,: mi-a fcut o
multime de zapuri,
www.digibuc.ro
265
zgai, v . a, a se da (despre cani).

zdpodie, s. p. 18.
zar, s. incuietoare, zilvor.
zaranie, s. mi-au murit toate gAinile, as c azi nu mai am zrnie de pasere in curte.
zcirnd, s. p. 72.
zarvdt, s. glgie, hrmillaie.
zdver, s. p. 34.
zinger, v. a, p. 116.
zingui, v. a -, p. 116
zoald, s. trud.
zoand, s. p. 215.
zoli, v. a, p. 14.
zdticni, v. a, a pune piedici, a zildrnici.
zernd, s. p. 72.
zi, s. p. 83.
zing, s. p. 116,
zolniti, s. p. 14.
zor, s. zor-nevoie, p. 84.
zazdt, s. vorbl mult, larma.
www.digibuc.ro
CUP RINSUL.
Pag.
Pag.
III
Pre lafa
PARTEA I. CONSIDERATIUNI
GENERALE.
Cap. I. Inceputul agriculturii.

Cap. IL Agricultura $i socotintele plugarului
Semne de biel$ug
Cap. Ill.
Rostul ploilor. ,
Cap. IV.
Du$manii rodului .
Cap. V.
.
3
8
11
14
PARTEA VI. STRINSUL HOLDELOR DE PE CAMP.
Cap. I.
In ajunul secerii
Cap. IL
Cap. III.
Cap. IV.
Cap. V.
snopilor
Cap. VI.
Cap. VII.
Seceratul
Smulsul
Cositul
115
116
124
125
Legatul $i adunatul
130
Cdratul snopilor
Clditul
139
143
PARTEA VII. SAMANATum

PARTEA II. TARINA.
Cap. I.
F ELURITE.
Tarina
16
PARTEA III. ARATUL.
Cap. I.
Pluguiria .
29
33
46
49
56
60
. . .
.
Plugul
Cap. II
Pornitul plugului .
Cap. III.
Cap. IV. Aratul..
. . .
Smanatul
Cap. V.
Boronitul
. . .
Cap, VI.
Grapatul . . . . . 61
Cap. VII.
Incheiatul arturii 69
Cap. VIII.
Nutreturile . .
. 149
Cnepa i inul . . 164
Pepenii, bostanii,
Cap. III.
Cap. I.
Cap. II.
cast ravetii, .
Cap. IX.Verdeturi $i verdeat 197

PARTEA VIII. TREIERATUL.
Cap. I.
PARTEA IV. POPUSOII.
Popu$oiul .
. . .
Cap. I.
Aratul $t samnatul.
Cap. II.
Boronitul . . . .
Cap. III.
Pra$itul
Cap. IV.
Cap. V. Crescutul i coacerea
Tciunele . . . . .
Cap, VI.
Cap. VII. Du$manii popuwiului
.
65
69
72
73
85
90
91
PARTEA. V. PANEA M.X.RuNTICA.
Cap. I.
Cap. II.
Holdele
Grul .
Secara
Cap. III.
Cap. IV.
Orzul
Cap. V. -- OvAzul
93
99
119
114
174
Pstaioasele
Cap. IV.
182
Cap. V. Cartofii
188
Cap. VLCeapa, usturoiul, pra jul 191
Mlaiul .
. . . 195
Cap. VII.
Cap. VIII. Hrisca
196
Cap. IL
Cap. Ill.
Cap. IV.
Imbltitul
Treieratul .
Vnturatul .
198
201
213
Pastratul pnii $i al
paielor
216
PARTEA IX. CULESUL POPUSOILOR.
Cap. I.
Culesul
CAratul $i pstratul
Cap. II.
popu$oilor
Taiatul, cratul $i
Cap. III.
pstratul hlujilor
Cap. IV.
Btutul popu$oilor
218
220
223
225
ADAOS.
Masurtoarea pamntului .
Indira i glosar
www.digibuc.ro
229
235
DIN PUBLICATIUNELE ACADEMIEI ROMANE

B.
L.
Criniceanu Dr. Gh., Igiena tranului roman. Locuinta, incilltgrnintea

$i imbrcdmintea ; atimentatiunea in diferite regiuni ale terii si
in diferite timpuri ale anului 1895
Gorovei A rtur, Cimiliturile Romnilor, 1898
Grigoriu Gr., Medicina poporului I. Boalele oamenilor. Anal. Acad.
XXX Lit.
Anal. Acad. XXX Lit. .
II. Boalele vitelor.
Jarnik Dr. I. U. si A. Brseanu, Doine $i strigtituri din Ardeal, cu un
glosar complet de Dr. I. U. Jarnik, Buc. 1895 .... .
Lupa$cu D. P., Medicina babelor. Adunare de descntece, retete de
doftorii $i vrjitorii bbesti. Cu un raport de Prof. I. Bianu.
Anal. Acad. XII Lit.

Manolescu Dr. N., Igiena tranului. Locuinta iluminatul $i indlzitul
ei. Imbrilcmintea, IncAltAmintea, alimetitatiunea
5
3
1 60
0.50
taranului. 1895 5.
Discurs de receptiune,
Marian S. Fl., Cromatica poporului roman.
. ,
Anal. Acad. IV 2
cu raspuns de B. P. Hasdeu.
Descntece adunate de G. Sulescu. Raport. Anal. Acad. V 2
Anal. Acad. XV Lit.
VrAji, farmece $i desfaceri.
Insectele in limba, credinta $i obiceiurile Romnilor. 1903 . . .
4
Legenda Maicii Domnului. 1904
5
Na$terea la Romani. Studiu etnografic. 1892
10
Nunta la Romani. 1890
5
Immormntarea la Romani, 1892
Srbtorile la Romani :
.
1.
1
6.
Carnilegile. 1898
Presimele. 1899
Cipcizecimea. 1901
Obedenaru Dr. M. Ofi Texte macedoromne, basme si poezii poporale
Vol. I.
Vol. IL
Vol. III.
.....
dela Crusova. Pblicate dupd manuscriptele originate, cu un

.
.
glosar complet, de Prof. / Bianu. Buc. 1891
Anal.
Ottescu I., Credintele tdranutui roman despre cer $i stele.
.
Acad. XXIX Lit .
3
3
4
4.
1
Painfile Tudor, Jocuri de copii, adunate din satul Tepu (jud. Tecuciu).
1 40
Anal. Acad. XXVIII Lit
Jocuri de copii, adunate din satul Tepu (jud. Tecuciu). Mem. II.
1 60
Anal. Acad. XXIX Lit..
Papahagi-Vurduna P. N., Jocuri copitre$ti culese dela Rrnitnii din
0 75
Anal. Acad. XXV Lit.
Macedonia.
Megleno-Romnii, Studiu etnografico-filologic. Partea I. Anal.
1 40
Acad. XXV Lit.
1 40
Partea II. Anal. Acad. XXV Lit.
1 60
Anal. Acad. XXVII Lit.
Graie aromne.
8
Basme aromne si glosar. 1905
$5ineanu Lazr, Basmele romne in comparatie cu legendele antice
clasice $i In legatUra cu basmele popoarelor invecinate si ale
tuturor popoarelor romanice. 1895
10
Sevastos Elena Nunta la Romani. Studiu istorico-etnografic compa(Sliirsit)
ra v. 1889h
Anal. Acad.
Tiplea Alexandru, Poezii populare din Maramurg.
XXVIII Lit.
Viciu Alexiu, Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului

Anal. Acad. XXIX Lit. .....
roman din Ardeal.
.
1.50
Inst. de Arte Grafice CAROL GOBL, S-r I. St. Rasidescu, Str. Paris, 16
www.digibuc.ro
20

(1913) Tudor Pamfile (1883-1923) - Agricultura La Români - Studiu Etnografic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

(1913) Tudor Pamfile (1883-1923) - Agricultura La Români - Studiu Etnografic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA ROMANIA

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN

CU 103 FIG-URI IN TEXT

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN

CU 103 FIGURI IN TEXT

DIN YIEATA POPORULU1 ROMAN

I. Hora din cartal, de Pompiliu Prvescu, 1908 . . L. 3.

IX. Hore ci chiuituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 1911

XII. Catece de tar& adunate de T. Pamfile, 1913 . .

XV. VT( zuri "intelepte. Povestiri

PreFdinta d-lui I. Caragiani.

tele folosite de el si prtile lor, diferitele smndturi si4hipu1 lor

purii, pe deal, la vie. Aveam o arie in sat, cam departe de cas ;

Deci in acea yard am prsit, am secerat, am ajutat la coas si

la strans de pe camp ; iar pentru toamnd m'am cerut cu $coala la

nerAbdare decat o innoire cu straie la Pa$ti.

Am avut prin urmare tot timpul $i toed tragerea de inimA s

de altii, mi-am luat indrzneala sd in$ir cele ce urmeazd cu privire

tiunea in intregimea ei. $i nu stiu de m'as fi priceput. Vor face-o

astdat sh dau la iveala aceast inchegare de sire, ce priveste

La Sfin(ii Arhangheli 1912.

Ct vreme acea bucat de loc pentru culturd s'a putut afl cu

varea locului de pne >, timpurile Intdielor lupte pentru pmnt,.

Vechile locuri netede si curturile nou,

s se iveasd Intre unele sate, altele, pentru a le prelintmpin, au

iar in toamn sA iesim, c n'avAin nici o triabliil, ea am fostu umblndu Ica]

in vechile vremi pdurile nu erau socotite, nici inprtite cu stnjnul sau

Pentru inttele timpuri, hotarele nu se puteau ardt, deoarece

Se alcdtuesc orasele mai trziu. Natiuni superioare cuprind

vor pritni, ne vor sta pentru multd vreme, dovad frmntrile

Agricultura i socotintele plugarilor.

el s faceti One $i s v hrniti.

Voi, oamenilor, mai aveti mult gru ?

0, ce oameni nesocotiti sunteti voi ! Pentru ce nu arati voi

copii $i apoi cu ce s-i hrniti

Bine, mbiere, dar MI-ti aduci aminte c Dumnezeu mi-a zis c

numai o brazd de pmnt s arm?

omule, nu mai sta un ceas, mergi i ard o mie de brazde, ca sd

Adam si-a fost pus in pdmant bucate destule, el cu truda lui,

nezeu. De cine dud sd le fie fried si cum sd nu fie multmit ?...

si se uitau strAmosii nostri la holda lor si li se umplea inima de

la virful paiului, de cu drag sd cauti la ele. Si era holda mare,

Omule nesatios, au nu ti-a fost tie de ajuns o brazd ca

s munceasc mult $i s culeag putin (2).

la al, maict, taicului,

ate gturi sunt la plug,

Mi.a dal frunza si iarbt

Toate mA'ndeamnA la crng,

trebue flinta mea.

SA taiu cuie st le-astup.

Taica mA mint la plug:

Taica mA mint la sapt,

cultura. Prin felul de cultur primitiv care a secat pe alocuri cu

La trei ani insa, In prour de primvara, cerurile se deschiserd

nu are sdmntd, fara numai un mosneag ; dar nu o banit,

Ba de vndut n'o vnd, ci mai bine trimite plugurile sd are

addarei cmpului ; cnd vrea Dumnezeu, se face pnea i pe vrerne

de secet, dad e menit anul acela s fie cu bielwg.

i lndeob$te dacd In srbtorile mari de iarn vor fi porn ii incrcati

Dac la Sf. Gheorghe e pcl sau rou, semn de bielwg (8).

Cnd toamna cad frunzele de vreme, prevestesc prin aceasta urr

Dac iarna se arat stoluri numeroase de pdsri, ori dac toamna

Dac se ivesc primvara cArAbusi multi,