G .

(SAGA 168

r 7:71

ol.1

.0

71-1884
ry

'....

....-

..,.,

.,

'

..., ,

.2`

, 4.

..

0....

.1.

il

-....t, -....

.....v. !,....

'17,414,1;
.

A;

.,

''..3,* ....g. 9...,...

1.,

.A

'.

,,,,,g 4 '

El

.
iI

.1"

N.

..
i

.....,

.
www.dacoromanica.ro

.,..c,..:

,...:

"PE '..-7-,,

...

L "..S

81BL1OTECA ZIARULUI

UNIVERSUL

CONSTANTIN BACALBASA

BUCURE511
ALTA DATA
1871

1884
VOL, 1

A9*--

BUCURESTI

EDITURA ZIARULUI UNIVERSUL' Soc. A o 1 ma

STRADA BREZOIANU, No, 11

1927

www.dacoromanica.ro

0 LAM URIRE
Pe ldngd atdtea reprezentdri noui, rdzboiul eel mare

nu stiu de ce

a de$teptat impulsivitatea publicdrei Me

772 oriilor",

In fiecare zi la vitrina liberarigor din marile centre, yedem un nou volum de .,Men orii". Oamera politici, generali,.
ziari$ti, femei,
cu si lard ciorapi albastri",
capete odinicard incoronate, artiste intrate in vdrsta critica, frumuseti
perimate, toate j toti sunt cuprin$i de frenezia publicarei
Memoriilor".
Cele mai multe din aceste monografil, sunt auto-apaz (114
Fo$ti monarhi, diplomati, generali, barbati de slat, simt pared
nevoia de a se justifica in fata eternului tribunal al opiniei
publice. Faptelc lor, fie cd au lost infrdngeri, fie ca au lost
izbdnzi, sunt scuzate, apdrate, talmacite sau numai amintitc
spre a ti scoase de sub pra fat uitdrii sub care erau arnenin'tate sd fie inmormantate.
Femeile din campul artei, al literilor sau chiar numai al
Valanteriei, sunt i ele nzuscate de prea cunoscutul $arpe al
'deprtaciunii. Memoriile" femeilor dornice de a deveni celebre impodobesc vitrinele, $i astfel nesfdi$itza domeniu ci
cunostintelor umane este inzbogatit, astazi, cu un bagaj de
ninticuri agreabile i chiar de lucruri intime, pe care pudoarea femeiascd se silea altd data sd le ascunda cu bigi jire in
discretiei profanatoare a v.leagului.
Astdzi toate aceste precaufiuni nu mai sant lueruri la
pagina" zilei .
Astdzi fiecare vrea sd scrie cdt mai mult despre ddn vi
pentru ca lumea sd aibd zilnic gura plina cu numele sau.
Oamenii vor sd se perpetue, cel pulin sa se prelungeasca
cdt mai mult in cercul constient al omenirei, de aci dorinta
vecinic de$teapta de a nu fi vita fi. .i atunci cdnd simt ca
fuaaciul timp a intim pagina ye care era ins_cris numele Ior
www.dacoromanica.ro

$i (" nimenea nu in-ai vorbege despre ei, se "ordbesc :9- (tinbri

teasca c traesc Med.

Dorul eternizarei, care este un atribut al materiei vecinic

in transformare $i vecinic nemuritoare, $i care a ndscut re
rgia viefei viitoze, este acela care a pus la model intense pucztate a ,Memorillor".
Caztea inset, pe care o public astazi nu are nimic din acest

caractez egoist .In volumul de fala ca $i in toate cele ce vot

v ma, voi besc numai despre alfii despre mine foarte rar,
boa te pe scurt ei numai atunci cdnd interesul povestir i re-i
c ama .
Apoi pr ocuparea mea de cape &tie a fost sti fiu nepdrtinitoz ei ye idic. Slilul, m'am sYlit sa reprezinte felul in care'
I orbese.

lmt dau seama ca alta racla postbelicii este $i portul, ill

i nu odatii)

ad as allelic, al unor scriitozi de a face ,,stil".

m'am intrebat, in clipele cdnd citirea oar cdror tiliti chiaburi in adjective, ma ameninfa cu inabueirea, la ce severitato,
'de sudafte se supun ace$ti scziitori dind sow pentru publi4
tUa e.

Acest fel de a sou este fi el o poza, adieu un atentat 16g

bunul simi in interesul originalitiifei Dacd motima nu se va
abate din calea civilizafiei noastre, suntem ameninfali cu o
boglie moud: fie care scriitor va avea in viitor, pe hinge:" pan-

taloni, ghetele sau pliinia sa $i Stiltil" au particular ei breveted. Marca de fabric& de altfel, a oricdrui scriitor mare.
Carticica de fafli este scrith fdril stil". Am scris tot asea
cum yin besc r simplu, limpede, precis $i f aril fiorituri. Am
scris pentzu ca sii infozraez ei pentru ca lumea a mit inlelcagd.

Cel mat 171E120s stil este acela pe care il pricepe wen', de

la cel mai cult pdrui la cel mai incult. Scrtsul nu este nicil
len mister, nici o etiznfd rezervald priceperei specialietilor, este
numai o unealtd de reprezentare a cugetdrei. Acel scriitor care

stie sd redea in chipul cel mai veor de infeles lucrul pe care

fl spune, acela este scriitorul cel mai mare. Adaosurile de inflorituri seamand cu acele stiucarii care, sub cuvdnt de a in,
frumusefa, incarca $1 inpreuneazie.
Linia impld este, in literatui a, ca $t in arhitecturd, cea
mai estetica. Negreeit, cu condifia ca acel care o trage sd fie
imullefit de sentimentul artistic.
Pornind de la aceastd credinfd, am scris paginile cc pot,
www.dacoromanica.ro

urma Preewn sPuseiii simplu, fard mestesuglre caulatu

le-am scris, cum se spune ,,pe infelesul tutulor".
A doua preocupare mi a lost sei nu spun neadeval uri.
NegreOlt nu am pretenliunea s fi inregistrat, toate fap
tele petrecute de la 18.70 la 1914, fard sa fi uitat pe unele. Mc
motia unui om, chiar completata cu consultari ulterioare do
"documente ale vremmilor, are .slabiciunile ei fbest& De aceec
prediu ca lipsuri trebuie sd fie in volumul pe care U pun acum
sub ochii cititoului, neadeddruri, insii nu.
Faptele ,cdte leant inregistrat, mi le-a pus la indemana
numa memoria, dar actele autentice cdt i stabilizal ea cro
nologica mi le au prom? at colecttile zialelor din 2astzmpul
acestor 55 de ani. Nici o indolahi, dect, asupra ve2acital 1.
Pentru us trarea scurgerei in public a lucrarei tindnd sea
ma de marea scumpete a hdrtiei, cernelei, a mdnei de lucru se
a operatiei tiparitului in genetal, ,,Bucuresti de alla data va
apare in mai multe volume.
Volumul al 2-lea va apare cdt mai curdnd.
Sunt un povestitor. Ca astfel n'am avut alta grtjd decal
s solu adevdrul asupra trecutului fiind cdt mai complet des
age tape i cdt mai nepartinitor despre oameni
CONSTANTIN BACALBASA

www.dacoromanica.ro

IN BUCURETI
La sfarsitul lui August 1.871 tatal meu ma aduse din
Braila la Bucuresti.
Nascut in Capita la la 21 August 1856, pe Dealul Spirei

4mai tarziu strada 13 Septembrie" $i acum strada Uranus")

in casa care poarta astazi No. 32, aveam atunci 15 ani impliniti. Copilaria, clasele primare $i 3 clase gimnaziale le absolisem in Braila ; acum eram adus sa fiu inscris in clasa IV-a
unui liceu din Bucuresti.
Am tras la hotel Concordia-Veche, de re strada GermaOa, astazi strada Smardan. Era pe seara. Am pranzit la resitaurantul hotelului iar a doua zt dimineata am dejunat la biritul lui Hristodor, cel dintaiu birt din Bucuresti pentru bucatarfa zisa orientala. Coana Uta, sotia sa, femee frumoasa $i cu
virtute intransigenta, bucatareasa de mana intai, mana cheapta a barbatului pentru carmuirva fondului de comert si prietena de mana stanga' pentru. multi clienti pe alese, era Ingerul
tutelar al acestui local gastronomic. Acest birt era instalat InIr`o casuta joasa push in coltul stradei Raureanu cu calea Victoriei, atunci ,,Podul Mogowaiei". Astazi casa nu mai este, in
,

tocul ei s'a cladit o casa cu etaj in care e instalata libraria Bert

Gaud am intrat inauntru am ramas in admiratie in fata

runui nesfarsit galantar asezat in mjlocul salei pe care erau
esezate tavi $i farfurii lungi cu movile de raci fierti, pilaf de
raci, pui fripti, fructe, si alte felurite bunatati.
0 zi mai tarziu tatal meu mi instaleaza in Pensionatut
Bucholter. In fundul unei mari curti se afla casa, darimata &cum, care era pensionatul. In dreapta era pensionatul de fete
Gachstater, fost Manalotti, in stanga Curtea de apel. Toate
cestea au disparut spre a face loc Palatului de justitie $i stradei din dosul sau.
Toata regiunea aceea de pe vremuri, a disparut si a lasat
Iocul unor radicale transformari.
Dambovita necanalizata, ingusta, joasrt, murdara, trecea
tot mai jos de biserica Domnita Balasa, insa albia ei era mit
apropiata de strada Carol, apoi cotea la stanga in losul 1 eului Sf. Sava $i u Ia grtidina din dos a institufului Bucl oltrer.
lAcolo era si un vad de uncle luau sacagii apa, iar no eleN
seal lam N ara.

ne

Cheiurile DamboyiWi nu exislau, grklina Biseri ei Domwww.dacoromanica.ro

nita Bidasa nu exista, spitalul si ospiciul nu erau clitdite. Pa4

latul de justitie nu exista.
Pe marginea garlei, cain pe terenul pe unde trece astrizt
albia ei, era o casd mdricia, in care era instalat insitutul
de brieti *eicaru.
Cand am intrat in Pensionat m'am pomenit in altd lume
decat accea in care trdisern. Amestecul de tot felul de .elevt,
lipsa unei discipline severe, licenta si absenta simtului moral
la multi dintre colegi; imi Men de odatti, o rea impresie. Dat
m'am deprms. Eramla varsta repedei convertiri..
Am admiral repede spiritul de initiativd si de siretenie
al niultora dinire colegi. Qu cram o perfecta mazetri care nicil
odatd nu m'a, fi priceput sd, rezolv cu atata clestoinicie atatea
probleme de-ale noastre.
laid o dovadd de irelenie.
Elevii erau obligati sa vorbeascd in timpul recreatiilon
numai in limba francezd. Ace la care era prins cit vorbea ro,
maneste primea o Milt de lemn pe care trebuia s'o poarte pa..4
nit ce prindea pe un alt elev vorbind In limba romand spre
a i-o trece. EIevul care avea bile, fie la dejun, fie la masa de
seard. pierclea dreptul la un fel de mancare.
Dar s'a gdst repede mijlocul de a se elude mdsura. Anwt
me s'a intocmit o lista In care toti elevii s'au inscris cu, felul
de mancare ce nu le placea si la care renuntau de bundvoe,
Cu o jurntitate de ord.' inainte de fiecare masa ne informam
la buctittrie despre felurile de bucate. lira de pildt, cartofi cu
carne, ne uitam pe lista si gdseam cit acest fel de mancare nut
place lui Vasilescu. Ei bine, Vasilescu primea bila la pran,
zul acela.
Apoi erau elevii bucuresteni pe care piirintii li luau aca,
stt sambritti, seara si-i aduceau inapoi luni dimineata. In tot,
deauna bila era la unul din elevii care plecau acasd. Binein-.
teles cd, ne mai fiind bila in pensionat, toatit lumea vorbea ro,
maneste.

Insd nici odatd directiunea Institutului nu s'a gandit cit e

pricrilitt, de $i sistematic bila era In totdeauna la un elev care
pleca acast sambalid seara.
di astfel Wald lumea vorbea acum romaneste fitrit nici o
sfialti.

Cu toate acestea,-Insil, intre elevi era mare soliclaritate sii

multd hunt credintd. Nici odatd complotul n'a fost tradat ii
niciodatd, un elev, surprins cd vorbeste romaneste, nu a contestat faptul si nu a refuzat sit primeascd
Totusi spiritul do abnegatie si de cavjerism nu prea era
rdspandit. Dela varsta aceasta Cann% sOritul de conservare
ki un fel de diplomatie sireatd.caracterinu pe cei mai multi.
Faptele urmatoare vorbesc.
De mai multd vreme un vant de nemultumire sulfa
printre elevi din cauza proastei calif,* a manctrei. Eu, personal, nu eram nemultumit, fiinda la varsta aceea
nu
aveam clecat 13 ani
nu dam icj 0"importantri hranei. Dar,

www.dacoromanica.ro

9 -'din spirit 1e solidaritate si impins de acel imbold, care m'a

enimat In totdeauna de a nu'mi prtisi tovarii de luptd, am
ntrat cu entuziasm. In miscare. Era vorba sit se gaseasca ci-

4teva care sti. redacteze o plangere dare director 5i sa semneze

cel dintdiu In capul celorlalti.
Initiatorii ideei, cari erau din clasele superioare deci mai
xrdstnici de cat mine, se codeau. Le trebuia unul care sd

tscoatrt castanele din foe $i sa ia rdspunderea. Atat de tined

totusi aveau acel simt de conservare care, in viata de mai
tarziu se numeste ,,dibacie" $i de$teptriciune".
Omul fu gdsit, acela eram eu. Inert de atunci am av at
curajul faptelor ce stivarseam 5i nu mi-a pIcut sit fiu in dc.
,sul paravanelor. Spiritul de revolta incepea sd
insufle'teased. Deci am scris plangerea si am seinnat-o cel dintai.
!Apoi am dus-o singur clomnului director Bucholtzer.

Seara, inainte de culcare, era obiceiul ca toti elevii sit

se adune in holul de jos si sit fedi, rugriciunea. Unul o spu $i ceilalti, sub privigherea pedagogilor, faceam crucile.
ea
1;in cand In and aparea in capul scarei $i brardnul Buchort.

zer care asista.

In seara zilei in care i-am dat petitia, Bucholtzer apare si,
Idupd ce sfarsim rugaciunea, face semn cu mane crt vrea sii
Worbeascd.

Bucholtzer ne domina de sus, din capul schrei, cu stature

lui erculeand 5.i, fiindati era domnul director. Apoi cu glasul
stiu de bas adanc Incepe:
Cine e Bacalbasa?

Es din randuri si md aria,

Eu., .domnule director.

Tu ai scris petitia asta?

Eu.

Tu ai cornpus-o?
Da, eu.
Cine te-a Indemnat?
Nimenea, dar.am fost toti de parere.
'Aci nu spuneam adevitrul fiindcit ideea nu era a mea ci
./fusesem Indemnat.
Care va sit zicit tu esti capul bucatelor, tu faci revolutie
;In pension; Vaud a fi venit tu toti erau multumiti de mencare
si acuma tie iti pute. Dar la tat-tu acasa, ce ai mncat? Zicil.
crt.' nu aveti paine destuld, dar painea mull& nu e bund, face
,scrofule;
intreabd pe doftort Fiindcd tu esti capul bucatelor 51k
,

Udemni pe itilalti la revolutie, n'ai sa je5j patru Duminicit

Amin.

M'am uitat Imprejur, dar n'a miscat, nimeni, nici un gese

'de solidaritatel

De si eu fusesem Indemnatul, eu treceam drept Indern4

nittorul. Desi eu nu mrt plansesem niciodatit in potriva mn
carei, eu eram cel cdruia mncarea ii pute.
In loc sd gasesc la ceilalti compatiniire, am gasit zefle:s
rneaoa. Care mai de care ma lua in ras:
www.dacoromanica.ro

amlbs

1 0 Ewa

M cam plitit-el Te-a luat dracuh Tett luat Blitholtget1

la ochil Etc., etc.
A$i fi putut sa denunt pe adevitratii instigatori, mai ales

c. petitia era acoperita de multe semnaturi dar considerami

attend ca rusinos.
De multe ori mai tarziu, m'am ganclit la aceasta Intami
,plare. Si, instruit de faptele vietei, am inteles ca' mai nici odatg
cei cari stau in capul miscarilor nu sunt adeviltatii conduca;
!Lori. Masele nu sunt conduse nici odata din feta ci totdeauna
din dos.
Sefii politici sunt ca si generahi ; cornanda acoperiti.
Conducatorii aparenti ,cei cari au onorurile randului din:,
taiu, sunt, de cele mai multe ori instrumentele.
Moralitatea acestui tineret lasa foarte mult de dorit. De
all tel vina venea si de la desavarsita incapacitate si nepasare
rnorala a directiunei.
Intr'o zi imi vine de-acasii o lada cu de-ale mancarei, mai,'
ales lucruri dulci. Elevii au simtit si i'au. pus gand rat'. .;
Miami de sala de meditatie uncle ne preparam lectiunile;
cra oclaia cuferelor. In aceasta carnerrt erau asezate toate
iferele elevilor si tot aceasta camera era fumatorul scoaler:11
pupil dejun ca si dupti masa de seara ne adunam acolo, tott.
cei mai mari si fumam.
Dar fiindcrt nu toti avearn, In totdeauna, tutun si parole,'
se introdusese sistemul abonamentului. Adictifcel care n'avea
otutun se inscria la tigara celui care area si care firma. Aceasta
TM area dreptul s. furneze jigara Intreaga ci, dupti ce conuma douli, trei parti o trecea abonatului No. 1. Fiindcrt de'
imulte ori erau inscrisi cate doi si trei abonati. Col din urrnal
de-abia daca mai putea prinde mucul cu varful degetelor si.'
nu mai area decat un singur him de tras.
De si acest fumatOr era cu, totul public, niciodata directia
pensionatului nu a intervenit.
In aceastti salit era si lada mea cu bunatatile.
Inteo Durninica am simtit al se pregateste ceva. Dupd
ilejun elevii eseau In permisie, dar vazui c unii granguyi se
iplimbau prin curte. In sfarsit am esit, iar cand m'am intors
ma'am clus drept la camera cu lzi1e. Lada mea era complet'
folita, Ku mi se lasase nici de poftrt.
'
Bine Inteles am reclamat imediat, lush' d. sub-director,

nadu mi-a raspuns ca:

Ce vrei sa le fac? Prtzeste-ti lucrurile mai bine alit datrd

Aceasta era a doua deceptie. Venisem de acasti cu alte

principii, cu ideia crt mice fapta rea, ca, mai ales furtul, tre13uie aspru pedepsit; dar aci, Inteun institut de eclucatiune,
furtul nu era nici macar urmarit.
Aveam printre colegi chiar hoti de profesie. Imi acluc aa
,

minte de unul care area un belciug cu vre-o patruzeci de cheii

de toate marimile i pentru toate felurile de broaste. Ori uncle
tasea o cheie si-co adjudeci, aPOi opera toate lazile si pupitrele cojegiker, de Aude_fgra mi ales lucrurile de mancare.

www.dacoromanica.ro

11

Dar era ceva si rnai rau. Printre pedagogi avcarn pe un

oarecare Musiu Wiess" un evreu elvettan lost' la par $1 la
li.fatd, care avea vitiul rusinos de a masturba elevii. Nu era
din dormitorul meu, ci din cel de alaturi. Cand mi s'a spus
lucrul nu am vrut sa-I crez; dar cand mi-a fost confirmat de
,mai multi, am pus la cale o mica revolta. De randul acesta
lam fost eu instigatorul. Intr'o dirnineata dormitorul nostru s'a
Arevoltat si Musiu Wiess a fost biltut cu pernele. Cazul a ajuns
qa, urechile lui Bucholtzer si Musiu Wiess a fost concechat.
In asemenea irnpvejurtiri am facut cunostinta cu 13ucurestii si cu moravurile lui.
i.

Dirnineata, la orele 7 jurn., pusi pe cloud randuri, elevii

rde liceu erau condusi la liceul Sf. Sava. Treceam pe strada

;Carol, uncle se gasea cofetaria Iui Iorgu Constantinescu. AOeastil. cofetarie era foarte cunoscuta pentru lipsa de privetghere. InteadevAr, elevii din diverse scoli, si mai ales cei din
i.scoala militara, veneau aci la prajituri, mancau Cate palm
i iu cinci dar nu plateau dead, una sau doua. Sistemul era
cunoscut in tot Bucurestiul. Si prajitura costa numai 15 bani.
La liceu fac cunostinta cu profesorii mei.

La religie parintele Veniamin Catulescu, preot cult si

respectabil, foarte iubit de elevi.
La franceza d. Tanasescu, gras, rotund $1 rosu ca un rac.
,

Erea cunoscut ca bea In toate zilele rnulta bere la beraria

Prebert ,mai tarziu Osvald, In strada Campineanu.

Ilie Benescu, profesorul de elina, un om foarte de treaba

'gar cu totul agramat Nu avea cleat o singura lectie : cercul
ivocalelor. Se stia, insrt, ea bea In toate serile yin rou
Ila Pisica Neagra, in casa care inconjura biserica Zlatari.
Anghel Dumitrescu, tartar profesor, sosit de curand din
1

permania, unde avusese o bursa". Era respectat fiincica era serios si isi cunostea materia. Preda geografia si istoria.
Doctorul Racoviceanu, profesor de fisico-chimice. Fiindca
era foarte slab si mititel, era supranumit Piturca". Se spunea
lica,

cu cativa ani mai inainte, a lost biltut de elevii clasei

a treia.
D. Iacomi preda latina. Era simpatic. Un batran iubit,
lara a se putea spune ca era un foarte bun profesor.
Pentru matematici era Zefir Herescu, profesor bun si mai
-a.les foarte serios si extraordinar de sever. Cu omul acesta nu
I
puteai sa te joci.
i

In cursul superior, unde am trecut anul urmiitor, iata

profesorii.
(

Ion Maxim pentru latina. Bun profesor der Incepand sa

Ifie atins de cruda boala a paraliziei generale ce i-a rb.pus zih le.
,tom de caracter $ i cu un sanatos fond moral. Adevarat pedagog. Iata o dovada.

In ajunul zilei Sf. Sava, patronul liceului, hotaram sa nu

5.ntram in clasa (tuna pranz. Era tocmai ora lui Maxim. De
ice am luat aceasta botarire, nurnai Dumnezeu stie. Nu am

Itras la fit,.7cum era exprts4pentru ea sa tnergem la

www.dacoromanica.ro

12

vre-o petrecere, ci nurtai din spirit de Impotrirrie. Ploua cit

galeata, ler noi, Nre-o 70-80 de elevi, am stat tot timpul in
curte cu umbrelele deschise. In clas6, n'au intrat decal tret
ctei: Barbu Paltineanu, un evreu Greif Frantz si un bursien
al ciirui nume 1-am uital.

Maxim ciind a intrat in clasa si a razut camera goala, a

ii teles. Dar linistit a scos catalogul si a facut apelul. A pust
absente tuturor color cari lipseau, apoi adresandu-se celor treit
de fate, le spuse:
Voi de ce n'ati asta solidari cu colegii No*tri? Vrete
srt va recomandati rnie? Asia nu se asta caracter. Lor le asta
absenta, vouti note. 3 la purtare.
*i esi.
Bietul Maxim pierduse verbele pe cari le inlocuia invaria,
bil cu vorba asta.
Duna esirea lui Maxim am intrat In clasiiUnul din aii
nosIri care ascultase la usti, auzise lectia profesorulur. Binei
inteles cei mai zvZipttiati au pus mantalele in capul celor treill
,,tradatorr" st le-au tras un numgr de pumni.
Respectul nostru pentru Maxim a crescut considerabiV
0 dovada puternicit a inthurirei padagogului asupra sufletelon
tmere. 0 dor ea. mai mult cit profesorul trebuie sa fie nu numai invat1itor ci si pedagog.

Conul Alecu Bortinescu era pentru matematici. Dar my

prea so prapadea cu firea. Foarte vanitos de nasterea Iui boe-

rut ca, in clasa perora mai mult despre allele deal despre
stiintrt.

Una caracteristicrt.

inteo buna dimineatl vine ordin dela minister ea profesorii de matematici sa Inceapa a se sluji si de instrurnente pa
cari, de ani nenumrtrati, le rodeau praful Inteun cabinet. Conul Alecu trebui sa scoata si el Teodolitul. Dar habar nu area
de Teodat. Nu pusese poate niciodatii 'Mina pe el. In sfarsit
Teodolitul fu asezat in curte si, inconjurat de cei 6 elevi at
clasei a 7 a, incepu sa peroreze pretingind cit explicX miisu-

rarea d'stentelor zenitale. La un moment puse lama pe un

surub fix, despre care credea crt e mobil. Si Incepu:

Precum vedeti, daca punern mane pe acest surub, Ne.
dem cii se Invarteste, se invitrteste, se invarteste...
Dar cu toat cii conul Alecu fitcea sfortari desperate ca
sa-1 suceasca, surubul nu se misca de loc. Si atunci conchise- ...se in\ arteste, intr'un mod bnperceptibill
Cu o orba de spirit Conul Alecu a scapat de rusine.
La francezit an foarte cult si distins profesor Antonm Ro
N

ques, canna, Insa, elerit Ii faceau tot felul de zile amare

fiindca era stra't.
La st tele naturale Ananescu, un constiinclos prof or s'
foarte ser os care nu putea pronunta n'ci pe c, mci pe g . De
exemplu n loc de geografie zicea gheografie si in lac d mKelled pronunta. uacluucd. Se spunea crt este armean
La f lo o le Dim r e Laurian, un foarte distins das al.
www.dacoromanica.ro

13

ta istorie Dragornir, cea mai impunaforfre figura a liceului. Aclmirabil explicator, orator de valoare, o podoaba a inWiltamfintului.
'L

Acestia mi-au fost profesorii.

Inca din liceu un sentiment se cle*leapla in noi *i un nu-

'mar de oameni ne atrag catre ei. Acest sentiment este poliica, iar oamenii cari ne atrag atunci sunt corifeii liberahznului, Ion Bratianu, Mihail Cogalniceanu, Costache Bosetti,
iNicolae Ionescu, etc. iunt oarnenli cari inflacareaza. tineretul
.

!qi. pregateste generatia de maine.

Din punct de vedere politic: Bucure*tiul este liberal.
--7 La Braila ,ca *i la Bucure..5ti, ereau unele moravuri kii
"tileprinderi de care nici ca ne putem da searna astazi.
Fiecare familie mai rasarita avea medicul ei curant platit
pu abonament anual. Pretul abonamentului era I galben pe an.

Fie care familie avea *i preotul sau platit tot cu abonamentul de I. galben anual, preotul trebuia 85, villa in fiecare
Sambatit sa faca slujba ,.pentru copii". Acesta era sparaclisul".
I
erau siliti sa stea ingenunchiati sub patrafirul preo;uluiCopii
care le citea slujba. Parintil nu participau nici odatii.
ar aceste sambete, cu tot aparatul lor, n'au desteptat de Ion
.isimtul meu religios.
Pe langa aparatul religios, copii ereau domesticiti 5i cu

jnscenari de spaimil. Unul din servitori se imbraca iiitr'un

,t'peargyaf alb $i sosea in odaie sunand dintr'o tigaie purtatii sub

ickarpf agitand un bat aprins *i spunand cu glas rrtgusit vorbe
tamenintatoare. Aceasta, cand copii Mouse ,,nebunii` . Aparitia
qnfricosatoare se numea ,,Joimarita".

Sistem de educatiune absurd, la indemana oarnenilor iniculti care contribuia sa inmoaie curajul copilului, sa-I fact
iifricos *i la* *i sal dezarmeze in viatrt.
Mai erea *i. descantecul ; cand un copil avea clurere de
.

cap sau alta indispozitie, se aducea un pahar cu apt *i un

itearbune aprins. Copilul trebuia sa sufle asupra carbunelui
',care erea, apoi, aruncat in pahar spre a se stinge.

Aceasta erea in parte, viata romaneasca de familic, educatie

cu totul streinrt de metoadele moderne *i de pedagogia *tiintiica. Nici un precept pentru dezvollarea fizicului prin sporturi.
copii cre*teau pe mana $i In tovara*ia slugilor de la care con. ractau vicii precoce. Din acest punct de vedere cred ca asi

tazi, cand mamele i$i petrec intregul timp afara din cast,
este poate $i mai rau.
Pe vremea copilariei mete atractiile publice fiind aproape
neexistente, toate petrecerile se faceau in famine.
BUCURESTIUL IN 1871
Polilica

La govern era partidul conservator. Minislerul era astfet

compus: Lascar Catargiut pre*edinte de consiliu *i ministru de
interne, generalul Christian Tell la culte *i inqructie publica,
general Ion Ern. Florescu la razboi, Gheorglie Costa-Forii la ex-

www.dacoromanica.ro

14

Lyme, Nicolae Cretulescu, justitie si interini la Tucgri pbblice,

Pare Mavrogheni la finante.

Acest minister a venit la putere, adus de Printul Carol
Domnitorul, in urma evenimentelor petrecute la Bucuresti in

seara de H Martie 1871.

Mizboiul franca-german fusese fatal Frantei. Co Ionia germana din Bucuresti, in urma 5 i ctori ilor hotdratoare ale armatelor germane pune la cale un banchet de veselie. Membriit

acestei colonii se adund th seara de 11 Marne in sala Sltineanu, actuala casa Capsa. Pe cand petrecerea erea In toiu;

*ampania curgea i toasturile slaveau gloria armelor germane,

o ploaie de pietre se abate, din stradd, asupra geamurilor.

Geamuri facute nindari, germani loviti inguntru, consulul

Gerrnaniei, cl-1 de Radovitz, lovit si el, chiamd prefectul de po-

litic, Simion Mihailescu, $i'i ordong, batand din picior, ca sd

restabileasca ordinea.
La guvern erea o fractiune a partidului liberal iar primmiMstru Ion Ghica. Domnitorul chiamg pe seful guvernului'
si'i cere sal puie in curent cu cele petrecute. Ion Ghica rdspunde ca poporul capitalei s'a revoltat iar guvernul nu mai !
poate fi stapan pe revoltg. Domnitorul raspunde ca va abdica,
,dar ca nu va abdica de cat in manile locotenentilor domnestil
aceleasi maini cari i'au trecut tronul la 1866. Locotenentii dom,ne$ti: Lascar Catargiu, general Golescu si colonel Haralambie
.sunt chemati indata la Palat. Lascgr Catargiu ia atunci rdsyunderea situatiei, sfatueste pe rege sg. nu abdice, asigurg cg
poporul capitalei stg, linitt, ca dezordinea este opera numai a
catoiva sute de studenti si de scolari instigati de liberali, In
sfarsit garanteazd pentru repedea potolire a spiritelor, fara var7
sare de sange si fard nici o greutate.
In realitate faptele ereau cam a$a cum le ardtase Lascgr,
Catargiu.

De si poporul Capitalei era mai mult ostil Domnitorului;

toiusi la neoranduelile de la 11 Martie n'au luat parte dealt
ur numar de *colari *i de studenti, la care s'au addugat oa,menii de stradg obicinuitii tutulor acestor miscari.
Dar eine a pus la cale atacul germanilor dola sala Slati,

maim ? Partidele politice au aruncat vina unul asupra celuilalt;

iar adevarul n'a putut fi precizat nici odatg. Adevarul este cg
,oameni din amandoua partidele, cu simpatii franceze, au Im-

pins tinerimea asup'ra germanilor. Agit s'a putut sti cum cg

cele dintaiu intruniri si conciliabule studente*ti s'au adunat
la 5coala de meclicing." a doctorului Davila.

Ministerul Lascgr Catargiu s'a prezentat in fata Camerei

la 12 Marne. Camera erea in majoritate liberala iar pre*edinte
N. Pacleanu.

De cum se aratg in Camerd noul minister este interpelat

i se contestd origina cum c. nu ar fi constitutionald. Dezbaterea asupra acestei interpelgri dureazg 2 zile. Lascgr Ca-itargiu intelege cg nu va putea lucra cu aceastg Camera insd'i
trebuia un motiv pentru a s'0 dizolve. De aceea la sfanituf
www.dacoromanica.ro

15

--,

Zilei de-a doini cere Camerei s Inehid discutia asupra inter-

pelarei si pune chestia de incredere. Cu 66 voturi contra a

Camera voteaza prelungirea discutiei. In urrna acestui vot Catargiu cere Domnitorului dizolvarea Camerei care i se acorda.
atilt atacarea germaDar evenimentul de la H Martie

mlor la sala Slittineanu cat si amenintarea Domnitorului cu

revolutra poporului spre a'l sili sa abdice, aveau o origina
rnai departatil. Dup l. caderea cabinetului Ion Bratianu. la 1868
an contra Domnitorului s'a pnrnit o campanie vehementa si
de .multeori injurioasa; cii incetul Domnitorul devenea tot
mai nepopular.
Oare care evenirnente au contribuit ca aceast 5. nepopula-

ritate sa prinda radacini. Sa ne intcarcem, dar, Inapoi aruncand o privire asupra situatiei si intamplarilor polit.ce.

In anul 1870 legenda cuzista nu se stinsese Inca. Patru ani

trecuse nurnai dela detronarea lui Alexanctru Ion I Cuza

spectrul cuzist area agitat de urni politiciani La inceputul ann-

lui 1870, sub ministerul Alexandru Golescu (Arapila , candidatura lui Cuza este pu la cokgiul al.1V-lea. care erea colegiul

tarannor, in judetele Doti si Melredinti.

Cine'i pusese candidatura? Pentru ca O. nu fie bilnuiti cit
ro$ii dupe cum li se spunea atunci
este opera lor, liberalii
iar albii ereau conservatorii liberalii opun in Doti candidatura lui Ion Briltianu candidaturei lui Cuza. Ion Bratianu este
ales. Dar la Mehedinti triumfa candidatura hii Cuza.
In Camera alegerea lui Cuza este contestata, dar nu se g. sesc 5 deputati cari sa sustina contestrttia ; singuri doi deputatr
Sefendache si Scafe5, amilndoi mehedinteni, o sustin.
Cuza este validat. Tar pre5edintele Camerei Ii trimite urmaloarea telegrama la Viena:
Principe Alexandru Cuza,
Colegiul al IV-lea de Mehedinti alegand pe Alteta Voa tra
deputat al sau la Camera deputatilor. comisiunea pentru verificarea titlurilor si Camera Intreaga a validat alegerea. In consecintit am onoare sa rog pe Alteta Voastra sa binevolasca a
Neni sa-si ia locul in Adunare.
Presedintele Adunarei Gr. Bal$

Termenii acestei telegrame dovedesc, nu numai respectul

pentru fostul Domnitor, dar ceva mai mull: multi priveau pe

Carol de HohenzOlern ca pe un Domnitor vremelnic si nu ereau

putmi aceia cart intrevedeau reintoarcerea lui Alexandru Ion

pe tronul perdut la H Februarie 1866.
Dar Cuza declarase categoric si de repetite ori ca nu mai
are nici o ambittune si ca nici odata nu va turbura linistea
4rirei cu aspiratia de a relua tronul. De aceea el refuza sit primeasca locul din Camera.
In sedmta de la 27 Februarie presedintele dii citire urradtoarei scrisori.
www.dacoromanica.ro

16

'Domini le Preisidinte,

Am prima depesa din 1/13 a lunei acesteia prin care

il-voastra ati binevoit ami vesti cum ca Camera deputatilor,
Homaniei a intarit votul cu care ma, trimite in reprezentatie
trtrei, ca alesul sau, colegiul IV de Mehedinti.
Aceasta incunostiintare m'a patruns, die presedinte, Si
mai antaiu de toate va rog sa_ aratati Carnerei simtirile mele
do recunostinta si sa prirniti pentru d-voastra, prin al carui
organ imi vine, vitle mete multumiri.
Puternice terneturi, insa, m opresc a primi acest onor, mid
facut de colegiul al IV-lea Mehedintean; cu toate ca scumy
imi este a vedea in votul sad si a lui intarire ca tara, in a sal
neataranre stie asi revarsa dreptatea asupra urei si a orbireil
patimilor. Mai este aceasta o dovacla c, dad, am putut face
ceva pentru tare, ea nu a, uitato si tot crede ea, de departe cal
si de aproape, niti o inconiurare nu-mi poate stinge adancar
dorinta.' de a o vedea fericita si in inflorire.
Primiti domnule presedinte, incredintarea inaltei mele
consi clera tiuni.

A. I. Cuza
Dar Camera a primit aproape cu indiferenta citirea acestul
raspuns.
Ziarul cuzistului Cesar,Bolliac Trompeta Carpatilor jubila
'de rnanifestatia tarrinimei mehedintene. In numarul sau de la;
19 Februarie acest ziar sena:

Un mare act de justitie s'a savarsit zilele acestea in Romania de catre poporul plugar roman, de catre guvern, de

catre Domnitor si de catre Camera legislativa toti impreuna4'.1

Cuvintele de--clitre Domnitor" ar putea parea stranii, taci1
ce amestec putea avea el in alegerea lui Cuza? Aceste cuvinto
se refera la vorbele rostite de Carol de Hohenzollern and m'fnistrul preseclinte Pe. raportat ca fostul Domnitor a fog ale&
Carol de Hohenzollern a declarat atunci c aceasta alegere
mug supara de loc, cdl bucura, din flotrivii, fiindcit vede cal
poporul roman stie sit fie recunoscator pentru cei cari'l fac binele. lar in lealitatea printului Cuza are toata increderea.
Dar in cercurile partidului rosu, in opozitie atunci, alege4
I

rea lui Cuza n'a fost placuta, caci de $i dovedea slabiciunee)

guvernului si o lovitura data Domnitorului, totusi reintoarcerea lui Cuza ar fi insemnat suprimarea februaristilor cal
partici de guvern.

Ziarul Ronidnul, ziarul lui C. A. Rosetti, ziar rosu. prin

urmare, scria asupra alegerei dela Dolj si de la Mehedinti:
Care sa fie cauza c. principele Cuza reinvie de o data a

Clevine la moda in colegiile electorale din Romania ?

D 1 Durnitru Ghica, Enid presedinte al Ministerului, a zig

in Camera ca acea.ta alegere este un avertisment"; de catre

eine si cui se da acest avertisment"?
Totusi nepopularitatea Domnitorului crestea.
In public se raspandeste zvonul cum ca printul Carol s'ar
fi aratat nemultumit de modicitatea lfstri civile, iar guverwww.dacoromanica.ro

A-- 17

nantii scar fi ariitat gata ea sa propuna Cameral- votarea und

dotatiuni anuale de 300.000 lei:
Ziarul Romdnul deschide focul $i atacd guvetnul pe aceastet. chestiune.

Ziarul Trompeta Carpatilor, povesteste astfel.

,,La Concordia (otel Concordia strada Zrnttrdan N. A.) se

tin de doutt ori pe saptamana, seara, adunitri de deputati. In

tr'una din aceste adunari d-1 Ceaur Asian propune urmatorul
project de lege:
Art. I) Se fixeaza pentru Maria Sa Doamna Elisabeta o
'dotatiune anuala de 300.000 franci (cititorul nu va perde din
tvedere ca la acea epoca toed, lumea intrebuinta vorba franc"4
in loc de leu"), platibili in tot timpul vietei sale si clriar cdnd
an ramne vacluva.

Art. II) and mostenitoruI tronului va ajunge etatea de

ani Impliniti i se va fixa 0 clotatiune prin o lege speciala

tAsemenea se va urma si cu ceilalti fii ai Domnului.
Art. III) Una sau donul din mosiile Statului cu venit anuaI
'de 30.000 franci, se declar5, domeniu al Coroanei si va fi pus
la dispozitia exclusiva a Domnului.
A fost mare Inteadevar surprindere in toti auzind propunerea proiectata. Nime nu s'ar fi gdndit ca un arnic sincer al
Vinastiei, un sprijinalor infocat al stabilitUtei precurn ne place
sa credern ca este domnul Asian, sa vina cu o asa propunere,
care erea de natura a ridica blasterne in loc de binecuvntaril
rneritate junei dinastii.
In stupefactiuni generale, d-1 Cesar Bo iliac care ocupa
fololiul de presedinte, se ridica si, In cdteva cuvinte In sen,sul de mai sus, protesta contra acestei propuneri pe care o si
respinge cu indignare ca arnic leale $i stabile al stabilitatet
In aplauze mai unanirne, dupe care voeste sIt piece Indatd dare
este retinut $i rugat de catre deputati
reia locul de preas

$edinte.
Dupe d-1 Bolliac ia cuvantul d-1 Constantin Boerescu ca sa

sprijine propunerea d-lui Aslan. InsIt In mijlocul peroratiuneg

sale, presedintele d-1 Bolliac neputnd suferi aceasta tenta,
/tune (I) de a se compromite prestigiul -dinastiei, arunca clogpotelul din mana protestnd din nou si gatindu-se sIt -lug cat
kmai curanci din Adunare In -care simtea o atmosfera asfixie-,
toare".
Dupe alte consideratiuni ziaruI urmeaza astfel:
Fatalitatea facu sIt cada in una din zilele saptamnei tre4
cute, In mama d-lui Massim un peticel de !Artie pe care ereai
scrisa intocmai propunerea in coprinderea de mai sus. Cfttivar
:deputati curio$i ca i d-1 Massim care o ridicase de jos, I
Inconjura, unul pune mana pe ddrisa ca sa citeasca mai bine,
recunoaste scrisul d-lui ministru Boerescu (Vasile). Etc., etc.',
In sfdrsit in Camera propunerea semnata de 65 deputati
este prezentatd de &Ore colonelul Grigore Sturza, insa depu-

tatii semnatari declara ca au semnat nurnai de forma fiindca

de fapt Doamna va refuza dotatia. $i, in adevar, dupa ce COwww.dacoromanica.ro

18

i1onelul Stuila a citit propunerea, prima m1nistakt a luat CU

:ydntul si a refuzat dotatia in numele Principesei.
Este usor de inteles cd Doamna a refuzat dotatia numai in:
urma furtunei ridicatd de cdtre propunerea guvernului. Fiindcdi
In realitate guvernul o propunea. 15 ani mai tarziu sub guverLtmul liberal al lui Ion Brdtianu, parlamentul instituia Domeniul
L

.1Coroanei.

In sfdrsit $i actul acesta a contribuit la cresterea nepopu-,

laritatei Neamtului care a venit sti se intoleascli in Romdnia":1
REVOLIJTIA DIN PLOESTI

Curentul antidinastic crestea. In ziva de 8 August isbucteste revolutia de la Ploesti. La guvern erea Manolache Cos-,
tache Epureanu, cu ministerul lui compus din debutanti, mimister numit ,,Closca cu pui". In adevr Epureanu nu mai erea
tilnar cdci prezidase Constituanta de la 1866, dar ceilalti mi-

,nistri ereau toti incepdtori si anume: Petre Carp la externe, Con.'

stantin Grddi$teanu la finante, colonelul Gheorghe Mann la

lrezbel, Gr. Triandafil la justitie, Vasile Pagor la culte, George
'Gr. Cantacuzino la lucrdri publice. Gaud a izbucnit revolutia
Ploesti, Pogor si Triandafil esise din guvern iar la justi-

ie se afla Alexandru Lahovary.

Revolutia din PIoesti a lost, dacd o examindm acum, o
simpla, copildrie ca executie; dar rsturnarea dinastiei si proclamarea republicei ardtau. di, in lard este un curent inpotriva
Domnitorului.

In fruntea. revolutiei gsim pe Alexandru Candiano-Popescu, fost cdpitan de artilerie, unul dintre ofiterii cari au par-

liticipat la detronarea lui Cuza. Demisionnd din armatd s'a

'f.lus in Franta unde a luat doctoratul In drept. Apoi s'a stabilit

ia Ploesti avocat.
Din actele dosarului gdsim c. Candiano Popescu a procla-rmat Republica numind ca regent pe generalul Nicone Golescu
liar ministru de rezbel pe Ion &Miami. Pe el s'a numit prefect
de Prahova.
La dosar s'au gsit urmdtoarele acte, cdte-va telegrams cu
.
acest cuprins:
.

D-lui cdpitan Georgescu, comandantul punctului PrePrincipele Carol rdsturnat, guvernul provizoriu instala,t

"deal.

,avnd de cap pe generalul N. Golescu ca regene'Sunt prefecaul districtului numit de guvernul provizoriu. Concentrati imeWat grnicerii $i In 24 ore dacd se poate, sd fiti In Ploesti.'
PAstept de la patriotismul d-voastrd si dela energia d-voastrd,
acest serviciu.
Candiano Popesvu:

Jurnalului Albino. la Pesta:

Principele Carol este rhsturnat, guvernul provizoriu In-

Mutat sub titlul de regentit. In Ploesci mare entuziasm

candiano Popescu

www.dacoromanica.ro

19

TApoi.tirmatoarea telegram i trimid rnaiorului Po liZu ca,

-comanda batalionul de infanterie din localitate.
Bucuresti 8 August 7ore 10 minute M. D.

D-lui major Polizu la Ploe$ti

va.' fac cunoscut ca Printul Carol I s'a detronat ast5

noapte de catre popor. In numele guvernului provizoriu va
,ordon a lua comanda garnizoanei si pe data a supune armata)
?la juramant pentru noul guvern. Tot de o data vit yeti pune
la ordinile prefectului Alexandru Candiano Popescu, veti men'tine orclinea iar de urmare veti raporta pe data.

Ministru de rezbel ad-interim Ion BreiNanu"

,

Bine inteles aceasta telegrama a fost plasmuita. la Ploestil

-de &are Candiano Popescu cu complicitatea altora.

Maiorul Polizu n'a voit sa dea crezamant acestei t.leigrame, s'a inchis cu trupa in cazarrni $i s'a impotrivit revoqutionarilor foarte putini la numar, cati-va hamali, cati-va;
pompieri si un numar de mahalagii.
Complotul a fost descoperit multumita, sefului oficiulu.A
r

telegrafic din Predeal $i telegrafistilor punctului care, prinzandi

(telegrama trimisa ziarului Albina" la Budapesta cat $i aceea$
,adresata comandantului granicerilor, au comunicat faptul la
Bucuresti.
i
Revolutia de la Ploesti, de si executes'. copilareste, de $ii
(
iprabusita, dupa cateva ore erea rezultatul sentimentului ce
'cre$tea impotriva Domnitorului. Informatiuni cunoscute cu
!mutt 11-7.1-tarziu au spus ca ceea ce s'a petrecut la Ploe$ti in)
ziva de 8 August trebuia pa izbucneasca de odata in mai multe
'brase din Moldova si Muntenia, insa. Ploestenii nerabdatori
[ sau avand ambitiunea de a fi inceput ei cei dintai, au pornit
mai inainte de vreme.
Valul antidinastic crestea. Ministerul Manolache Costachf
Epureanu, primeste la Camera un vot 'de neincredere pe la
:jumatatea lui Decembrie, iar Domnitorul, de voie de nevoie,)
iinsarcineaza pe liberalul Ion Ghica cu formarea cabinetuluil
Ministerul cel nou se prezinta inaintea Camerelor In formai
pa urmatoare : Ion Ghica presedintia si internele, Dimitriej
Sturza finantele, N. Gr. Racovita cultele, instructia si interim1
ka externe. Dumitrie Berendeiu la lucrari publice, D. Cariagdi,
ljustitia, colonel Pencovici razboiul.
1"

SCRISOAREA CATRE AMBRON

Sub acest minister care a trait mai putin de trei luni, 'di
la 22 Decembrie 1870 la 11 Martie 1871, a aparut intr'un ziai
.din streinatate o scrisoare a printului Carol adresata unui bu
prieten al sau din Germania numit Ambron. In aceasta, serisoare principele Domnitor se plange de conditille in care estoj
,silit O. domneasca in Romania si'si exprirna dorinta vie de,
www.dacoromanica.ro

20 '
a se putea reintoarce in iubita lui patrfe Germania. Aceasta

serisoare a fost exploatata multa vrerne de ziarele liberale, in)

special de ziarele umoristice care, pe sub mkna, erau tot ziare
Kiberale.

Iata serisoarea :

Stimabile amice,

Mult timp am traganit Oita sa-ti dau iar semn de viata.

Asi voi sa te vad numai o ora in locul meu ca sa te pktrunzt!
eitt de sfarmata imi este existenta, $i de cate luerari, de ckte
igriji $i deceptii este plink.
Sunt aproape cinei ani cle and am luat hotarirea stator-,
mica a ma Dune in capul acestei tan atat de Barna i cu toate
Acestea atftt de cu imbel5ugare dotata de natura.
Si, and Imi intore privirea ctre west period ce s'a sours.

scurt in viata unui popor, dar lung in aceea a unui om ale

carui aspiratiuni tind neincetat spre progres, trebuie szi-nd
zie ca n'am putut face cleat prea putin pentru aceasta frumoasa tara.
M. Intreb adesea a cui e vina ? A mea care nu am Cum.
scut oaracterul poporului, sau a lui care nu vogte sa se lase
guvernat sau nu stie sa, se guverneze ?
Prin numezoasele mele calatorii in arnbele principate pi

prin diversele mete relatiuni cu toate clasele societatei, am

dobtindit convingerea ea aceste imputari flu trebuese adresate nici poporului in general, nici mie personal, ci mai ales
seelora cari, nascuti chiar In Principate, au pus mane, pe gu..
ftrernul bor. Acesti oameni cari, uitnd situatiunea patriet lor;
is'au dus sa-si faca eclucatiunea politica $i sociala in straint-,
Aate, n'au alta in gand deal sa aplice la cltn$4 i fara discertnamant, niste idei admise acolo $i investite intr'o oare care
Torma utopista.

AstfeI aceasta nenorocita tara, care a trait rnereu in ces

mai aspra servitute, a trecut fart nici o tranzitiune dela un
o Corr
tguvern despotic la Constitutiunea cea mai liberala,
stitutiune cum nu mai poseda nici un alt popor In Europa.,
onsider aceasta, dunk experienta mea praprie, ea o nenoro.

teire cu atat mai mare cu eat Romanii nu se pot maguli es

posecla virtutile domestice indispensabile unei Constitutiuni
guasi-republicane. De nu mi-asi fi pus toata inima la intere
sele acestei marete IAn, careea s'ar putea prezice In alte cirtumstante viitorul eel mai stralucit, asi fi perdut de mull
irabdarea.

Am facut acum cea din urma cereare prin care, trecnd

Ilrept nepasator la prosperitatea Principatelor, nu voi fi corn:,
promis numai In ochii partidelor si ai promotorilor programet
iMarei Romftnii, dar Inca, sacrifiandu-mi simtimintele persoirmle, mi se va nimici cu totul popularitatea.

Ar fi lost, insd, o negbjenta din cele mai de osandit sa

mai ascund raul In ethit care ne roade $i sit parCtsesc viitorul
www.dacoromanica.ro

21

Orei in voia coteriilor. Cel ce trite() oare care pozitiune are

eurajul sa spunk adevarul si sa numease,a lucrurile pe adewaratul lor nume, negresit a se vede irnediat parasit propriitilor sale forte, insa cu aceasta diferenta, in avantajul meu, ci
ponserv libertatea de a mie intoarce m scurnpa mea patrie 0
a duce acolo in sanul unei fericiri dornestice fara pereche, un
train, e existenta independen i scutita de gnji.
ACEASTA PUTERNICA IUBIRE DE PATRIE n a ince
tat nicioclata, chiar in mijlocul asprelor incercari la care am
fast supus, a-si exercita asupril-mi influent&
Regret num-ai, din toata inirna, ca bunele mete inten
Itiuni au, fast nesocotite i primite cu atata ingratitudine. Insa
precum soarta aceasta imi este comuna cu a tuturor murito
rilor, voi Sti sa rn'a mangai si sa nit, Incetul cu incetul, In mijtocul schimbului intelectual si intaritor al societatei voastre,
ivechiul scop al silintelor mele.
CAROL

CURENTUL FRANCOFIL

Curentul contra Domnitorului erea hranit si de senti

mentul franco-fil al publicului. Victoriile armatelor germane
lileparte de a infrnge acest sentiment, il indarjea Ina si maz
mult, lar particlul liberal se folosea d aceasta dispozitie a

spiritului public, spre a lavi in, domnitor.

Prin gradinile 1e petreceri, prin celelalte localuri puNice, lumea cerea lautarilor sa ante Marsilieza. Erea o adevarata frenezie. Lautarii atacau cantecul revolutiei franceze.
iaplauze furtunoase urmau si strigatele de: Traiasca Frantat
azbucneau din toate piepturile. In urma observatiunilor reprezentantului. Prusiei, guvernul fu silit s interzica cantarea
iMarsiliezei prin localubele publice.

Chiar si preotimea se dedea la manifestatie n favoarea

Wrantei.

Cam], preotii veneau cu botezul la zi Intai cantau:

Mantueste, Doamne, norodul tau
5i blagosloveste mostenirea lui
Biruinta natiunei franceze
Asupra celor protivniei, daruestet etc.

Toate aceste fapte si imprejurari au contribuit ca eveni

mentul de Ia it Martie sa se produa.
POLITICIANIZMUL

Cand am intrat in cercul camarazilor m am mirat

de pasiunea cu care faceau politica Mat toti ereau liberah

eau mai bine zis, rosii.

Mai eiea si ,,Fractiunea liberala a independenta" din
?Moldova. Acest partici format din profcsorii Ui isersita4ii din.
'Iasi: Nicolae Ionescu. Andrei Vizanti, fratii Stefan $i A exandru Sendrea, Petre Suclu etc. $ care recunostea e sef p
Nicolae Ionestu. erea un parti 1 liberal, cu p ogr m liberal RI
www.dacoromanica.ro

22

'democrat. Dar mr toti liberalii

Mai ereau *i liberali de nuanta
tgalniceanu, insa, nu mai avea
rea lui Cuza, cogalnicenizmul
servatori din Bucuresti, adtcb

moldoveni ereau fractionisti.

lui Mihail Cogalniceanu. Co-

partid, ci oda% cu detronapierise. Pe fractionistii cons

albii", ii numeau: ro*i. din

Moldova.

Fruntasii celor dour), particle in lupUi ereau: Din partea

tonservatorilor de nuante diferite, o puternica pleiada compusa din: Printul Dumitrie Ghica, (Beizacle Mai*, Lascar
tatargiu, general Chr. Tell, Petre Mavrogheni, general I. Em.
Florescu, Gheorghe Costaforu, Nicolae Cretulescu, Vasile sil
Const. Boerescu, Manolaki Costaki Epureanu, Ion Strat, Petre
Carp, Gheorghe Cantacuzino, Titu Maiorescu, Alexandru Labovary, colonel Gheorghe Manu, Ion Cantacuzino etc.
aveau in
iara*i de mai multe nuante
,
Liberalii,

runte pe : Fratii Golescu, Ion *i Dimitrie Brgtianu, G. A.

Mosetti, Mihail CogMniceanu, Ion Ghica, Nicolae Ionescu, etc.

Intre particle ereau cateva personalitati insemnate precum

jurisconsultul si profesor universitar Constantin Bosianu un

"independent, dar mai mult liberal, Gheorghe Vernescu de acerasi nuanta precum si alte personalitati, de pilda : B. P.
(Hadeu *i V. A. Urechie care, de *i liberali, nu apartineau
martidului liberal sau ro*u.
Un numar de tineri Petre Gradisteanu, Eugen Stiltescui
_Nicolae Fleva, Pake Protopopescu incepeau,.
Personalitati cu importanta, in politica bucurestean6 e.
reau doi preoti, unul liberal si cell'alt conservator. Preotul
liberal erea Grigore Musceleanu, preotul conservator era Popa
Take.
Preotul Grigore Musceleanu erea un fanatic, liberal, orn CU

'oare care cultura,, erea autor a oare caror carti religioase, redacta si un ziar de literatura speciala intitulat Bise-rica Reiindnii. Liberal ireductibil din vechea scoala, erea *i organizator
electoral plin de pasiune. De aceea albii Ii numeau: Cap de
'kande. In realitate popa Grigore nu erea un MMus.
In schimb Popa Take al conservatorilor erea un adevarat comandant al banclelor..
De o statura erculeana, un gat de fair, o frunte de 2 de(fete, Popa Take erea o bruta. Lipsit cu totul de inteligenta,
lipsit cu totul de sim t. moral, ciMc, Popa Take organiza ban-

tdele de ciomagasi *i petrecea noptile prin arciumi in tovarasia kr. Din cauza purtarei sale nedemne, Mitropolia l'a
tras $i i'a luat dreptul de a ofi0a. Acuff' trara numai din sub-

Wentiile ce primea pentru 0, Organiza bandele *i din samsarIlacuri pe la autoritati.

Epoca in care am vei-lit in Bucuresti erea epoca batausi,1
Oor. Un veslit cap de band& erea Die Geambasu zis *i Ilie
a'abacu.
Foarte sprinten, foarte ager, foarte indraznet erea un tin
Lexceptional. Nu inalt de talie, uscativ. Incaleca calul -si insotit

rde tovarbi cJrj, nornea prin mahalale duna aventuri si orwww.dacoromanica.ro

23

gii, intra calare prin ettrciumi, chiuind i trosnind din biciu

alopa in fruntea batausilor sai, iar lumea speriata fugea din

,fata lui. Cdnd. pornea Ilie Geambasu la petrecere prin stradele
anarginase se rdspandea teroarea. Ullel, dac a. intalnea vre-un
Adversar sau pe unul pe care avea pica II znopea In bdtai.
Apoi ereau ferneile. Nenorocire pentru aceea. pe care puflea ochiul the Geambasu. Trebuia s'o aibd cu orice pret.

kiola domiciliuril, spdrgea usile, intra, pe ferestre, lua fe-

rr,eia, de ling& barbatii terorizati, zmulgea fetele din casa pa-.

i trebuia s le necinsteasca.
Un contimporan povestea cum odata acest celebru btitaus
a rapit pe tndra si frumoasa sotie a unui cdrciumar. A intrat
cillare in cdrciuma insotit de tovarasi calari, a zmuls femeea
W5 la tejghea, a trdntit-o pe ga.tul calului si a esit in strada:
Apoi cavalcada a pornit chiuind de bucurie, slobozind pistoale
ei caii, in fuga nebund, scotand schiniti din caldardm.

crintilor.

0 astfel de fantazie" era cu putinta in Bucurestiul de

la 1871.

Timp de ani de zile a stgpanit marginile ora*ului, a Ingramgdit asupra lui urile nenumgrate pang ce a fost ucis ca un
caine la alegerile pentru Camera in 1875.
Datoritg acestor fapte, conservatorii ereau, oriviti ca niSte
reactionari primejdiosi.
PETITIA DELA IASI

In ziva de 2 Mai 1871. un grup de oameni politici conser-

vatori, in cap cu printul Grigore Sturza si cu toti fruntasti

Junimei literare : Petre Carp, Titu Maiorescu, Iacob Negruti,

N. Pogor, D. Cornea etc. se constitue la Iasi In partici si elaboreaza un program, numit petitie-program"Iatti aceasta Petitie-Marofest", adresatit Corpurilor legiuitoare:

Domnilor senators,
Domnilor deputati,

Noi subscrisii, alegatorii .domniilor-voastre aflarn de a

noastra datorie ad. va propunem cdte-va masuri, a carora neaparata trebuintd este simtita de td&ta lumea.
Mai intdi creclem, ca yeti gasi foarte legitim pasul nostru;
caci ca unii, ce sunteti manclatarii tfostri, aveti de datoria a
;tine seama de nevoile tarei si a iud masurile legislative neapdrate pentru vindecarea suferintelor ei.

Sunt acuma cinci ani da ciind se' aplica noua constituPune. Acesta este un timp foarte scurt in teorie; iar In pracCM, cand lucrurile merg ran, cinci aiii de anarhie sunt In
destul pentru a desorganiza si a perde a tara Intreaga.
Gine ar putea zice ca aceasta este o exagerare? Oare nn
am vtizut momentul uncle principele Domnitor era sa partseasca tronul, fiindca licenta_si_anarhia domnea In tara?
www.dacoromanica.ro

24

Oare puterile mari garante, cari au ilat patriei noastre

aloastre, oare aceste puteri nu vor perde in fine rabdarea,

atatea probe de bura-vointA, $i ne-au incuviintat toate cererile

,vAzand reaua intrebuintare fAcutA de drepturile ce nt le-ag

consacrat, $i nu vor hotAri ocuparea tArei cu armate strlinel

Ia cea dintai tulburare care ar mai urma la noi?

Oare o asemenea stare de lucruri nu pune In pericol chiam
existenta noastrA nationale? Ar trebui cineva A fie orbit de
patime sau trelllitorul threi, ea sa o tAgacluiasca.

Noi, cari nu aveam altA ambitiune, de cat a trai liberi

ea cetateni Romani In patria noastra, $i a vedea onoarea,
ivieata $i ayerea fiectiruia garantate prin institutiunile tArei,
noi, cart ne-am sAturat a vedea, eA. datoriile Statului sporesc 10

iaceeasi proportiune, in care sporese $i de:rile ce ne sunt impuse, suntem nu numai in tot dreptul a vil cere vindecarea
rului, dar suntem lot odatA in pozitiunea cea mai favorabilg,
pentru a vedea $i a judeca lucturile cu nepArtinire si aceasta
pentru urmatoarele cuvinte :
Adunlirile noastre legiuitoare pang acuma au consumat
cea mai mare parte a puterilor lor cu lupte de partid $i tintiri
personale, cari in adunarea din urine,' $i sub ministerul care
avea Increderea majoritAtii ei, au fost- ajun$i la un asa grad
'Cie Inyersunare, in cat daca nu urma disolvarea ei si depa."rUrea acelui minister, se fAcea in tara noastra o rAsturnare, a
caret consecinte ar fi fost in Bucure$ti copiarea Comunei din
Paris, iar In Ia$i separatismul.

In fata unor imprejurtiri eat de grave, avem nu numai

ilreptul, dar $i datoria de a vg propune, domnilor deputat4
i domnilor senatorl, noi alegatorit domnillor-voastre, masa%
rile, cari le judecAm neaparate pentru vindecarea rului $i cc-

Nrem de la domnia-voastra, sa vA insusiti aceste propuneri $1 sat?

le prefaceti 4n legi, dacA voiti a avea $i pe viitor increderea

noastrli.
Pentru a propune remecliul, trebue mai Intai a constata
raul. SA vedem dar, domnilor, cari sunt relele cele mai marl
cart rod panA la os tara noastra.
/
Mai intat ne afMm fata cu un fapt foarte gray, care tre,
bue sA faca obiectul cel dintai a propunerei noastre. Vocedi
publicA bAnueste, cg," unii din fostii deputati, au brat mitA di
la eoncesiunea drumului ferat, It d-lui Strusberg. 0 asemenea
inculpare 1m/este In modul cel mai gray caracterul si demnil,
4atea repiezentatiunit noastre nationale. Noi cerem, dar, de laj
domnia-voastrA, sti, oranduiti o anchet a. parlamentarg, care sa
eerceteze cu patrundere, dad. in adevar vreunul din fostii de-,

utati a Injosit panA la ma grad caracterul de mandatar al'

tarei. Caci Inaintea unei banueli atat de grele, sau trebueste 5

dovedi el ea este neintemeiata, sau clacd sunt culpabili, se
tf e supusi la twig. asprimea legm.
,

SA ven'm acu T1 la raul cel nam mare, care dezorganizeazrt'

-cu totul tara no strii acest rau este lipsa de dreptate. Oricara
)ocietate civiliz ta pentru a trait are neap6rat6 trebuinta maf
www.dacoromanica.ro

25

Intai de toate de doug lucruri: le libertate, cilei Lira ea nu se

poate desvolta, si de dreptate, caci farit ea se disolva. EgaliAatea este o ramura a dreptatii, de aceea ea este 'Duna ilumai
Intru cat este dreapta, precum egalitatea inaintea legii; indata insa ce este nedreapta, este rea. Astfel este nedrept, ca
eel ce nu are nimica, sit voteze imposite pe spinarea aceluia
care are ceva, si de aceea aceasta egalitate este rea.
Asa dar, nu ne trebuie faimoasa trilegie revolutionara: libertatea, egalitatea i fraternitatea, cu atat mai vartos ca
tunci amid s'a proclamat fraternitatea, s'au facut despuierile
cele mai nerusinate j macelurile cele mai crunte; ci ne trepue mai presus de toate libertatea si dreptatea. Aeolo unde
dreptatea nu exista, libertatea degenereaza in licenta. Acesta
este cazul la noi. Dreptatea infranatoare lipseste si impunitatea este garantata tuturor delictelor si tuturor crimelor.
,
Astfel a ajuns la noi licenta presei pana a fi un adevgrat
nandalL Noi nu zicem aceasta pentru a cere in contra presei
Nreo masura preventiva, etici noi suntem pentru libertatea absolutil a rostirii ideilor, dar o zicem, pentru ea voim ca inju.
vele personale, defaimarile i calomniile si batjocurile facute
prin presa, sa fie judecate nu de juriu, care le achitil tot.
'deauna si agraveaza prin aceasta Inca injuria facutit persoanei
atacate,.ci sa fie judecate de tribunalele torectionale, ca in Ut
rile civilizate.
Pentru ca sit adopti aceasta masurit binefacatoare, este inaestul s va amintiti atacurile infame fAcute de o parte a pre .
sei noastre nu numai in contra persoanei Domnitorului, dar
si in contra familiei sale, pana si in contra copilitlui din fa&a.
Ptin urmare, propunem ea alineatul al 2-lea din articoIul 24
al constitutiunii, care rosteste: Delictele de presa sunt jude,
cate de juriu", sit fie interpretat in acest inteles.
SA trecem acuma la delicte si crime de o alta naturit,
bin 96 de delapidatcri de barn publici, 92 s'au achitat de juriu.
Prin urmare propunem ca functionarii prevaricatori s fie
ludecati de curlea de Casatiune.
Uciderile cele mai crunte, asasinatele cele mai semete
s'ait inmultit la noi intr'un grad amenintator pentru societatei
'de cand s'a ridicat pedeapsa mortii si de cand juriul, prin inClulgenta se.. le asigurl impunitatea. Astfel am vAzut inteun

sat aproape de Iasi o familie intreaga, WO, mama si trei

copii ,intre cari si un copil de trei sau patru ani, ucisi cu to.
parul. Traupmann nu a facuternai mult, insa la noi crima a
fames nepeclepsitil.

Un membru al clerului mai inalt, un archimandrit, vine

la capul situ spiritual la mitropolit, cu tin revolver in buzunar
si descarca patru foeuri in Prea Sfintia Sa cu premeditat unea cea mai semeata. Juriul achitit pe acest paricid, cam osanda la inchisoare corectionalA de doi ani nu se poate pr vi
1) Asupra Mitropolitului Primal Nifon se facuse o incer re
de asasinat pentru motive intime,

www.dacoromanica.ro

26

ca o pedeapsg seriotisg pentru o asa crimg. St igititfa. puni

vilrf inichitgtii, 11 athitg, dupg, ce asasinul a fost apgrat in fata
juriului si a publicului cu calomnii aruncate asupra victime/
sale. Consciinta publicg, se revoltg in contra unor nedreptitti
atilt de monstruoase.
Un alt fapt de o insemnatate foarte gravg, si care vecleste
sirnptome foarte periculoase pentru tara noastrg, este urmg-\
torul : Un revoltat hacearcg cu arma in mgng a face o 1ovir6
de Stat si proclama la noi republica, pe cancl forma legalg,
Statului nostru este monarhia constitutionald. Acel criminal
este achitat de juriu si in urmg, nu numai primit in sgmu1 0

sau de fosta Adunare, dar incg inggcluit de a o reprezenta

inaintea Domnitorului, ca membrul cornisiunii insgrcinate cal
rgspunsul la rnesagiul tronului. Ni se pare, ca' impunitatea si?
ncrusinarea nu pot sg, meargg mai departe 21::1
Pentru asemenea cazuri, siguranta Statului $i a Cons-.
titutiunii reclamg neapgrat de a se proclama starea de asediu De aceea cerem ca sit se introducg in Constitutiune un')
asemenea articol, care sit rgspuncla la aceastg mare trebuint`a
oricgrei societati constituite.
De cand s'a introdus juriul $i s'a ridicat pecleapsa mortii
pentru asasini, prdclaciuinle si omorurile au luat la noi o in-.
tinclere inspgimantatoare si se produc cu o semetie neauzite
Astfel am vgzut formtlnduse b.ande de dougzeci de hoti chiar,
prin resedinta tinutalg, si ceeace este Inca mai gray, acele
bancle s'au recrutat in parte chiar printre agentii puterii pm,
blice, cari sunt chemati a apgra societatea in contra facgtori.i
lor de rele.
In timpul Principelui Mihail Sturza, dupg ce s'a spftnzurat ctiva hoti, securitatea persoanelor a devenit absolutg ii
iu s'a mai produs nici o prgdgciune, nici un omor. Experienla este aci mai presus de cat nista teorii a caror consecinte la
moi au fost omorirea calor buni i asigurarea impunitgtii ce
lor rilu.
$1 apoi oare toate statele civilizate, Anglia, Franta, Germania, Italia, Belgia, nu au astgzi pedeapsa mortii
Si. dacg in viitor natiunea romng va cunoaste, cg, poate
ridica cu totul pedeapsa mortii, Mfg pericol pentru societatei
pare nu poate s'o ridice prin o anurne lege, oriand va voi ?
4nsg..pang. atunci propunem sit se moclifice art. iS din Constis

tutiune in chipul urmgtor : Pedeapsa mortii nu se va putea

afarg, de casuzile psevgzute in codul penal militar
pi pentru, asasinat".
Cat pentru juriu, avfind in vedere rgul ce l'a produs la
noi panit scum, mgsura cea mai rationald este de a-1 suspen-

I'da, pana cnd se va forma la noi un spirit public mai constiinlcios. Atunci va fi usor adungrilor a reinfiinta juriul prin o a1) Candiano Popescu, ales depuiat, dzuse la soit sit reprez*nto Adunarea deputatilor cand a fost dugt la Palat Adresa.

o sfidaie pentru Domn din uartea uitimei comere dizolvatl de

Latargiu,
www.dacoromanica.ro

a
nume lege. lar dud nu sear hotdri acum adunarea la clesfiinitarea timporar5, a juriului, apoi trebue stt Adopte pentru Inclreptarea lui cel putin uringtorul corectiv ,Cetncl procurorul
cgeneral apeleazd la Curtea de Casatie in conera verclictului juatunci aceastd Curte are facultatea. sau de a casa, verdictul, numai in interesul legei, sau de a trimite cauza spre o
mud judecare, inaintea sectiunilor unite a unei Curti de apel".'
S. trecem acum, domnilor deputati si domnilor senatori,'
la legea electorald inscrisd in Constitutie. Acea lege, dung, ce
sanctioneazd un principiu salutar, adied acela de a fi repre-,
zentate in adunare toate interesele legitime si vitale ale trii,'
pentru care sfdrsit impArtesc corpurile electorale in patru coapoi ir dispozitiunile sale falsified acest. principiuI1 falsified, fiinded in colegiul intdt, care trebue srt Intruneased, pe marii proprietari, pune si pe acei cu venit de sapte
sute galbeni, care este o proprietate abia de mijloc.
Legea electorald mai falsific inc acel principiu, fiindcd
sub cuvamt de venit funciar vird intre proprietarii de mosii
pe acei, cari au un venit dela o bina sau de la o intreprindere industriald, cand locul cuvenit a1 acestora nu este nici de
cum intre proprietarii de mosii. Pe de and, parte pe posevori,
I(arenda$i), ale cdror interese sunt strns legate cu p'roprietatea,
Ii pune sd, votbze in colegiul oraselor.
Pe urmd cid legea electorald din Constitutie colegiului al
treilea al orasului un clrept abusiv, fiindca nesocotind cu toul pe proprietarii si industriasii mari $i mijlocii de prin erase, lasd toed alegerea in mdna celor mai putin impusi. Pentru a se face o justd repartitiune a drepturilor electorale de
prin orase, ar trebui ca aceste trei clase de contribuabili s&
alba o deopotrivd inriurire asupra alegerii deputatilor oraseaor. Pentru acest sfdrsit v5, propunern mai jos mdsuri, cari le
cunoastem cu totii cd, vor fi foarte eficace.
Vom mai observa in ceeace priveste numdrul de deputati
ci oraselor, ed el este prea mare in proportiune cu interesele
ce le reprezint. Astfel-ar fi destul ca Bucurestii s. dea patru
deputati. Iasii trei, Craiova, Galati, Focsani, Bfirlad si Botoslini cte doi ; iar celelalte orase Cate unul.
Pentru aceste cuvinte v propunem, domnilor deputati si
domnilor senatori, urmdtoarele modificatiuni la legea electoran'. inscris5. in Constitutiune :
Articolul 59 Fac parte din intdiul colegiu proprietarii de
mosii, al cdror c5ti anual este dela sante sute galbeni in sus.
Articolul 60. Fac parte din al doilea colegiu proprietarii
de mosii, al eror cdstiti anual este dela sante sute galbeni in
jos pfind la doug sute galbeni inclusiv.
Fac parte din acest colegiu $i toti posesorii (arendasiiY

prunnteni cari fail a avea vreo proprietate, tin in posesie

mosii, al cdror ctiu anual este dela cinci sute galbeni in sus.
,Articolul 61. Colegiul al treilea al oraselor este alcdtuit
din trei clase de alegdtori.
.3Fac parte din clasa intdia toti proprietarii de case, a cdwww.dacoromanica.ro

28

.ror chine ar fi dela o sag galben in sus. rirsemenea fac parte

-din aceasta clasa si toti comerciantii i industriasii, can platese patenta de clasa intaia.
Pac parte din clasa a doua toti proprietarii de case, a cik
ror chirie ar fi dela o suta galbeni in jos pang la 20 inclusiv.
an aceasta clasa intra si toti industriasii si comerciantii cani
platesc patenta de clasa a doua.
,,Fac parte din a treia dasa cornerciantii si industriasiii
cari platesc &Are Stet o dare de 30 lei noi cel putin. Sunt scu-I
titi de cens in aceasta dug. toate profesiunile libere, ofiteriil
in retragere, preotii t pensionarii Statului.
L

La orasele unde are a se alege numai un deputat

satr !

doi, a este trei clase de alegatori ai colegiului al treilea aleg

fiecare cate un candidat ; acesti trei candidati convin in una-d,
numitate, cari din ei sa fie deputatul colegiului acela; iar da
ca' nu se unesc, sortul decide".
,,La orasele uncle sunt de ales trei deputati, fiecare clasa
din colegiul al treilea isi alege deputatul sau. Ian unde sunti
amtru deputati de ales-, a treia dug. alege doi deputati i cele-d
lalte fiecare cate unul.
Articolul 62. Aceste trei colegii aleg direct:
,,Cele doua. dintaiu cats un deputat fiecare, iar cel de-al
treilea, precurn urmeaza:
,Bucuresti patru ; Iasi trei ; Craiova, Galati, Ploesti, Foc-4
sani, Earlad, Botosani Cate doi; iar celelalte cats unul ; peste
tot patruzeci $i patru.
Toate orasele unui district formeaza un singur colegiu
zu orasul de resedinta".
Sa trecem acum la alcatuirea Senatului. In toate Vara()
constitutionale, Senatul trebuie sa fie un corp conservator si!
ponderator intre tron si adunare. Pentru a raspunde la acest
tscop, trebuie ca atat alegatorii, cat si alesii sa aiba o avere
teritoriala. insemnata i un numar oarecare de senatori tre,1
tuie sa fie nu.miti. cu anume conditiuni de admisibilitate, di.
Fxt.ect de catre Domn. Acest drept il au si Suveranii din Englit,
era, care este tara cea mai constitutionalii.
Pentru aceste cuvinte, vit propunem, domnilor, urmatoa-k,
rele modificatiuni la sectiunea II-a din Constitutiune, care
trateaza despre Senat:
Articolul 68. Membrii Senatului se aleg cafe unul de fierare judet de proprietarii de mosii, a caror castiu anual este'
cel putin dela una mie galbeni in sus'.
,,Venitul se dovedeste prin rolurile de contributiune". 114
Articolele .69, 70 si 71 sa se suprime ca uncle ce nu mai
Inseamna nimic, (lea. se modifica, articolul 68, (tuna turn ilf
propunem.
Articolele 72 $i 73 trebuie sa ramana curn sunt, iar la articolul 74, punctul al 5-lea, care hotaraste ce avere sa aiba
cineva, spre a putea fi ales la &nal, trebuie modificat in chi-j
pul urmator
n

www.dacoromanica.ro

29
F)1 X fi ptOptietaf `de mosie cu castin anu.al eel putin de
una mie galbeni".
,,Articolul 75. Domnul are dreptul de a numi direct s.ase-

isprezece senatori dintre persoanele cari intrunese insuvrile

a.rtitate la articolul precedent, sau si dintre persoanele mai jos
Insemnate, can. sunt dispensate de acel cens :

a). Presedintii sau vicepresedintii vreunei adundri legis-

lative.

b). Deputatii cari au facut parte din trei sesiuni.

c). Generalii.
Colonelii can au o vechime dc trei ani.

71e ). Cei ce au lost ministri sau agenti diplomatici a Orli.

Cei ce vor fi ocupat in timp de un an functiunile de

presedinte de Curte, de procurori generali, de consilieri la
Curtea de Casatiune `.
Sd.

va vorbim acum, domnilor, de un articol interesant

pentru desvoltarea noastra agricolti.

Articolul 3 ar trebui modificat in chipul urmator : No

se poate face .nici o colonizare cu populatiuni straine in teritoriul Romarnei, de-cat in puterea unei anume legi".
Nol socotim, ca ar fi foarte de folos pentru satenif nostri
Romani, sa aibe sub ochii lor exemplul salutar ce le-ar da
cateva colonii germane, precum sunt in Basarabia. Asemenea
colonn laborioase si in cautarea vitelor, daa. an fi asezate pe
unele din mosiile sterpe ale Statului, ar produce un mare
bine la noi.
Iar cat pentru pericolul de a se inmulti prea tare la noil
asemenea colonii cu populatiuni de ginta straina, el nu existai
de loc, de vreme ce adunarea si Senatul au dedziunea in niana.
'tor la fiecare caz de colonizare.
Articolul 131, care desfiinteazd consiliul de Stat, ar trebui
,suprimat. Bxperienta ne-a dovedit ea nici ministrii, nici adu-,
bnarea, nu au timpul si linistea trebuitoare pentru a elaboral

tdupti cum se cuvine, proiecte de legh Prin aceasta noi nui

voim a zice, ca sa li se ia initiativa legislativa, ci din contrw
;acel mare drept trebute sa le ramana In toata Intregimea sa;
dar un consiliu de Stat compus din oameni capabili, cu misiunea speciala, de a elabora proiectele de legi prezentate de
,guvern, ar inlesni mult lucrarile legislative si ar produce urff
adevrat bine.
Acum ne ramane, domnilor, sa va mai facem Inca o pro-.
punere.
Dupa legea comunala In vigoare, alegerile consi1iilr coLi
munale sunt date cu totul in mana multimii. Acest sistem rtiu

si nedrept a produs la noi cele mai rele rezultate. Consiliilei

comunale de prin orase au devenit privilegiul unei dice $.i au
<tras dupd sine demoralizarea i faun de abuzuri. Iar consibile
'rurala de prin sate, compuse numai din sateni fara invatii;tura si fara o pozitiune sociala mai inaltd, sau sunt inerte, satt
7:data voieN a exercita o_actiune proprke, atunci cauta a jovij
www.dacoromanica.ro

30

cinterese:a cele mai legitime ale propriettii. marl. Aceasta, rea

stare -de lucruri decurge dela to nedreptate flagrant&

Principiul echit,abil, care cere ca toate interesele vitale ale
rii sh fie reprezentate, acest principiu, salutar care s'a resyectat in compunerea corpurilor legiaitoare, este Incalcat In
compunerea consiliilor comunale.
Pentru aceste cuvinte v. propuiler 7. domnilor deputati $i
senatori, urmatoarea dispozitiune legislativa :

Consiliul comunal se compune in urmhtorul mod : Co,

treime se alege de chtre proprietarit de case, cari ar justifica'
o chirie ue cel putin una suth galbeni. In aceasth clash intr&
ni comerciantii si industrialii cari platesc o patenth de etas&
%MVO& A doua treime se alege de chtre proprietarii de case
cari justifich o chirie dela 99 galbeni pang. la 20 inclusiv. In
aceasth. clash intr j comerciantii i industrialii cari plhtesc
,patenth de clasa a doua. A treia treime se alege de chtre proprietarii, comerciantii i industrialii cari plhtesc Statului o
,dare de treizeci lei noui eel putin. Sunt scutiti de cens in aceasta clash toate profesiunile liberale, ofiterii in retragere..
preotii, profesorii i pensionarii Statului".
In acest chip, toate elementele vitale vor fi reprezentate
in consiliile comunale ca si in adunare.
Primaril trebuie sh fie numiti de-a dreptul de Doren, pentru ca s. alba. $i ivernul reprezentantul sax In acest considiu, dela care at'Arnd Mat de mult lini$tea $i prosperitatea ora$elor.
Cu, pentru comunele rurale, ca sh fie reprezentath In ele
$i proprietatea mare, trebuie a se aclopta urmhtoarea dispo.
zitiune:
In comunele rurale, acela care are singur in propriefafea sa ata' phmant cat toti ceilalti locuitori ai comunei Impreund, acela este de drept membru al consiliului comunal.
El se poate reprezenta prin delegatiune".
D-lor senatori

ssi

d-lor deputafi,

Noi v facem aceste propuneri cu deplina incredere, Cl

in,tib,itiunile $1 in legile noastre. Dach ins& ele nu s'ar admite,
poi aLgatorti vom face o propaganda achy& pentru a nu mai
fi realesi pe viitor acei deputati, cari nu vor fi sustinut propunerile noastre. In acest chip sperhrn cal vom dobandi In fine
o a lunere, care sh rhspundh la trebuintele tarii.
.Tar dach yeti adopta. d-lor senatori si d-lor deputati, aceste mhsuri legislative, cari singure pot schpa tara noastrh
de anarhie $i de peire, atunci yeti dobandi recunostinta publich pentru binele ce yeti fi fficut patriot noastre.
Gr. M. Stourdza, D. Korne, Petru Rosetti fra'Mmescu, L.
le yeti lua in serioash consideratiune $i le yeti introduce In

Cantacusinu., Costaki D. Stourdza, Generalul G. Ghyka4 Tancu

'Prhjescu, Gen. N. Mavrocordat, St. Mavrody, C. Haritonescu,
'Dr. G. Sahellari, Neculai Burchi, A. Baronzi, Colonel Pavlov,

www.dacoromanica.ro

31

K. Sion, M..Milialachi, L. Mihalachi, C. Carp, Gr. Carp. Gr;

Dimachi, Panaiot Papadopolu, A. Chiselev, lancu Catioh0
Theodor Asian. Andrei Mil lo, I. Tautu, A. .Gusti, Anastase
Ciulei, D. Trifanu, I. Holbanu, M. Hriste, C. Angonescu, St:
Jamandi, Colonel Affendule, Alexandru Gr. Sutu, D. Castro-

earm, I. Korne, C. Pavlov, Gregorescu, K. Pancrati, G. Mircew,i

J. Bossie, I. Negrusi, Anastase Leon, M. Cerchezu, G. C. Ne.
:gruzzi, I. P. Stourdza, A. Cerne, G. Schiletti, I. Constantin,

Lascar. N. Oprisanu, I. G. Becher, D. M. Gavrilescu, Avram

doanu, G. Tironu, G. Pkta lle, D..K. Luppu, C. Paraschivescu
Naiman, Alexandru Sofianu, I. Costinescu, Gheorghe Palladi;
)Stagarescu, D. Mangirovu, Duntitru Joan, G. Neculau, I. Kon
'dreanu, I. Stefanov, Dumitru Cos, Vasile Gheorghiu, Maftei
Popovici, Vasile Maftel, loan Chrtu, D. Zotta, C. Botezu, A,
Nice. lau, Gh. Paun, Iancu Kosmescu, N. Sutzo, V. Branisteanu;
D. Gherghel, I. Albinetu, E. Filipescu, V. GheOrghiu, Stefa,

niu, M. Hagiu, Samuil Popa, I. Pandelea, Sc Tautu, T.

Wrabie.

A.

Subscrisii deputati, unindu-ne cu tendinta acestei petf.

tiuni, o vom prezenta adunarii legislative.
C. D. Stourza, V. Pogor, M. Kostaki, General M. Mavroo,
cordat, Jacob C. Negruzzi, G. Stourdza, Gh. Racova T. Ma.'
iorescu, Dimitrie Korne.

Acest program, care a purtat numele de Petitia dela)

Iasi", a st'Avnit, o mare agitatie si a fog aprig combatut de ;b.,

tre liberali De cate ori liberalii se ciocneau cu, Petre Carp, nt,Titu Maiorescu sau cu vreun altul dintre subscriitorii Progi a-,
mului, Intotdeauna le reaminteau ca su.nt partizanii peolept et
cu moartea, ai colonizarii trii cu Nemti, ai desfiintarii juri tlui, ai restrangerii drepturilor electorale, etc.
Toate aceste fapte- Intrunite, originea guvernului Laso r,
'Catargiu,

pe care liberalii 11 acuzau ca este ie*it de sub b0&-i'

orgiil bai;,
taia din picior a Consulului prusian Radovitz
'delor electorate, petitia reactionara dela Iasi *i propagandit
xirulenta a liberablor, contribuiau, ca, Inca din anul cons*,
tuirii sale,-ministerul conservator sa fie atacat de o mare ne..'
popularitate.
Aceasta era situatia si atmosfera po1itic. cand am venit
In Bucuresti.
Dar, ciudatenie a lucrurilor si putere a fatalitatei, peste 55
'de ani, nartidul liberal voteaza a compozitie a Senatului *i o,
lege electorala comunala In care unele din principiile de 61-.1
petenie ale ,,Petitiunei dela Ia*i" sunt adoptate.
LITERATURA

Parintele literaturii romane, Ion Heliade Radulescu era

in declin. Avea incti numerosi admiratori, dar nu Arai putea
tproduce. Traia numai pe trecut, iar influenta lui- se resimtea
asupra 1imbpi scrise, care pastra Inca foimele degenerate ale
'eliadismului m agonie.
www.dacoromanica.ro

7-- 32

La 1870, Ion Heliade Radulescu inaugureazti un nou tel

de petrecere literarti; el Incepe, In ajunul anului nou 1870,

seratele sale literare, cu 904 oracolt dupti traditia evree. Acegi

oracoli au fost instituiti de Wise i bmisi de marele preot a!

lui Israel. Oracolii erau rtispunsurile pe care zeii pbigani le

'cledeau ceIor cari le puneau intrebtiri.

Bineinteles cii nu voiu da act explicatia .acestor oracoli ;

and oracolul era consultat, el rilspunclea la urmaloarele ce-

rinte, dunil cum spunea Heliade: Sperantli, fortunti, maritagiui

sau mire, geniu, reusitti., satisfactiune, fericire.
Oracolul se putea formula in modul acesta :
Ai sperantli. spre o norocire, prin implinlrea unui mar-tsgiu stralucit cu un june plin de geniu i cii va aduce toatti
satisfactiunea l fericirea".

Iata cativa din amti oracoli scrisi, bineinteles. de He

liade :

Oracol azut unui taniir :

De nu fi-ar lipsi bang, precum ai geniu, n2inte
Ai fi tin drac de frunte, cum place la femei,
A spune la-aventure ca Evea in Didone
Si la ospettul mare ti-ar da i plumbutingu...
Altul

Ori mire ori.ciilugyir vezi de ie fd odaid

Cdci soarta ft-e propice en dreapta i in Woo.
De nu poti strdnge-avel.e in tura ta ennead
Te du in lumea mare cd Plata te asteaptii.

Transcriu de pe Trompeta Carpalilor i cu ortografia eliadisig, a ziarului acesta, oracolii lui Vasile Boerescu si.Conz!
stantin Esarcu :
Lu B. BOERESCU

Discreta dupe natura cdnd soarta-a decretata

Cddutu-lia in parte cella tota ce-odinioard
In Mizraim se dete la Basilogrammai.
Cancelierul mare cum esc2 tu, bunioard,
Trecdnda Sciinta .dreptului ,5'alle mare trepte
Adjunge-vei ministra pre colic mai drepte
Ci vedi cd'n evul nostru lui Christ $i Zvi Platon
Sunta celdteni ininistrif nu servi lui Plzaraon.

ii
0 Basilogrammate, organisanda dreptatea
SO t eci l'agricultura, la publice lucrdra,
Sa fact bznele JOrei, sO 'npingi prosperitalea
Multinda cbrnele pin quint, fecundele brasdfiri
www.dacoromanica.ro

-- 33 Commerciul $i 'ndustrid s1 fad sa inflorescat.

Prin construiri gigantice sa 'nalli Architectura
Cu alte pyramide, marimea romtineasci ;
S'o eternisese 'n seculi intocmai ca scriptura.
Sei alluneci pe callea ce-ei dica diplomatic
Cu cloud fecie tallera, cei dica $i limbutie
Sit' nu te "mpingli 'n curs-el s'ajungi Mamamu$i
Ci las'o l'alde Cornea a o cagli
S'o facd cu papard
Unde.'$i fnfarce pull preste hotar a din terra.
Etc., etc.
VII

Ai anima deschisd $i charactera voiosa

Di alba e albulli, frurnosuliti frwmosa
Ci di fi negru 'n negru, hidosului hzdos.
Lu C.. ESARCU

Intelligenta, amorula de arte, de $clinte

$1 eruditie, plus ardentele dorinle
De studiuri profunde vora face a te distinge
ln lumea samenlei $i 'nvidio$1 a 'nvinge.

ii
Currenda $1

meneula te chiam SI dai indna

Unei copile blade ce'a invdtata sit stime

Si arta, $i $ciinla ci limba ei romdna:
Si care-a pusii in tine speranle legitsme.

ill
ln viala conjugate, in viala sociale
ln cercuta sapienfilora, n zursu ierarchiei
scrisa s fit ferice cu-ud sbrte speciale
Si numeleli celebru in fastele istoriei

S'onbre Romania
Cdta te-ama poesia.
Este destul s citim aceste cateva randuri spre a ne Incre.4
ginta cg. Heliade atinsese Pragul decadentei, dici in lipsa prO-t
iductiei valoroase, pentru care pierduse inzestrarea, se deda
(cum la aceste copila"rii menite numai sal distreze pe obicinuid seratelor sale.
(I

Daa. Heliade scobora, dare Zenit se Malta steaua juf

Ha.sdeu.

Hasdeu criticul, Hasdeu istoricul, Hasdeu filologul, Haseu literatorul, Hasdeu autorul dramatic, era puternicul sera-tor si polemist in toata" plenitudinea darurilor sale creiatoare

\k

gtunci_

www.dacoromanica.ro

34

l3ogdan Petriceicu Hasdeu lupta pe douh' fronturi: lupfo,

pe deoparte ca filolog si glosist, impotriva seratei lui Heliade,
care apunea fiindc a. era nefireaSea,' lupta, Pe de alta parte, urnpotriva Junimei dela' Iasi, in Special Impotriva influentei cul
turii germane.
Heliadismul avea la obarsie marele motiv national de a
curati limba de influenta de demult a slavonismulu/ ; dar Heliade mersese prea departe. Exageratia a omorit heliadismut
Lupta impotriva Junimei dela lasi avea acelas motiv. Has,
deu, ca si toll cei cari se puneau de-a curmezisul scoalei ie-1

sene, luptau impotriva reintoareerii la un archaism pe care

ei 11 socoteau e?ragerat dintr'o parte si contrar atat geniulug
linibei cat i marilor interese politico ale hearnului, din altei
parte.
Gaud am venit In Bucuresti. era la ordinea zilei si se fb."-,

cea mare haz In cercurile scolare, de pacalitura pe care Hasdeu o administrase Junimei. Iata articolul publicat si semnat
de Hasdeu. Articolul este intitulat Un rdynd,sag.
La 3 Iunie, in ajunui marei serbari nationale in onoarea
lui Tudor Vladimirescu, mai multi amid se intrunisera, seara
la mine, dintre cari mi-aduc aminte pe d-nii Alexanclru Lupascu, dr. Vladescu, Gregoriu Tocilescu, T. Badulescu, N. Po.
povici si Scurtescu.
In.acel moment ml se acluse numarul Convorbiritor Literare In care d. Titu-Livius1) Maiorescu, batandu-si joc de
Barnutiu, de Sincai, de Gichindel, de Cipariu, de Sion, de
Bolintineanu, de toate somitatile eugetarei romane si mai alee
de poeti, celebreaza cu emfaza asa numita Noua Direc(ie inau.
de 'd-nii Bodnarescu,. Eminescu.
risum teneatis
gurata
Iacob Negruti si tutti quanti.
Pentru a arida; cat de ridietile stint criticile in bMe 5i in
rau ale d-lui Titu-Livius Maiorescu, eu propusei atunci "un
rarnag afirmand cu certitudine ca nu este nici o galimatie
pe fata pamantului, In proza sau In versuri, pe care Convor,
birile Literare sa nu se grabeasca a le primi In sanul lor, cu)
singura conditiune esentiala, ca s inu cuprinda nimie romanesc.

Drept proba luai condelul si improvial De boo urmatoarea frivolitate rimata :

EU SI E1V

(Din Gablita
Ca o ir lard sunet
Ca un fulger fdrd tund
Ca un riu lard murmur,

Ca o pasdre tdcutd
Ca o casd ce std mutd

1) Pe Maiorescu 11 chema numai Titu; addogirea L1v1u- era

0 rkkate aJui Hasdeu.

www.dacoromanica.ro

35

.5i pustie imprejur

Astf el sunt o eu, vaz mief

Forma feud melodic,

Pur spectacol far' ideil

De cdnd ddnsa nu'i sub soave
puterea-mi cantitoarc
A peril cu moartea ei.
M. I. ELLIAS
Observati bine cg, dela tea dintaiu si pang la ultima li
tera, totul este vag, absurd, rece, mistificat, fara creer gi fr
inimg, o adunatura de silabe sonore.
Titlul ,,Eu gi Ea" ne face a rade din capul loculul.
Gab litz este :un poet care n'a existat nicieri i niciodata;
inventanct acest sunet nemtese, eu avu.j in vedere predilec,
tiunea Convorbirilor Literare pentru tot ce se acluce de pe la
.

Subscrierea M. rt EII'las este un nurne evreiesc creiat In

tr'adins pentru, a m'aguli simpatiile i aspiratiunile Israelite
ale d-lui Titu-Livius Maiorescu.

Primul yers : Ca o lira MI% sunet" este tot ce poate fi

mai comic prip echivocitatea de a desemna tot aga de bine o
-harpa ea i o monetg. turca falsg,

Apoi ,un finger Ma tuner, o forma frg. melodie", 0

tputere cantatoare", tot vorbe In vant, fr nici un Inteles.

In fine un vai rni .r1" era necesar, pentru a complecta
timpul sinagogic al acestei butonade.
Am castigat ramasagul I
Era deslul o fantasmagorie evreo-nemteascg, un Gablits
In cap, un Ellias In coadg i un Ingira-te rnargarite Ia mijloc,
Iar nici o idee, nici o simtire, nici o inspiratiune rornaneasca,
pentru ca E.0 gi Ea" sa plaza d-lui Titu-Livius Maiorescu,
.

Etc., etc. -

Iata-ya Noua Directie.

Hagleu

Alta data Hagdeu a Intrebuintat inteo scriere cuvantul

Vergura". Dar Convorbirile Literare a criticat pe Hagdeu spiv,

nandu-i ca vorba nu este romaneasca, .ta mci odatg un taran
roman nu va intrebuinta cuvantul Verguri, fiind cg romanul
nu cunoaste de cat cuvantul fecioara" care este gi mult mai
eufonic de cat Vergura".
Hasdeu raspunde:
Mai intgiu citeaza din cronicari gi texte religioase unde
se gaseste cuvantul Vergur". Data este In vechea limb& Ver-,
gur la masculin de ce n'ar fi romanesc gi Vergurit la femenin?
Apoi. adaoga Hasdeu cu umorul sau sclipitor: Dacg e vorba
de eufonie :

Dt cat cu Cioam
De la fecioara
Mai bine gurd
De la Vergurii.
www.dacoromanica.ro

36

Este fara conteitatie c limba romaneasa suferise mune

alteratiuni si fusese oprita in desvoltarea ei fireasca de ciltre
-unii reformatori, atat din cauza influentei lui He liade, in
epoca decadentei, cat si din cauza dascklilor ardeleni. Ace$tit
ieformatori au contribuit ca limba romank scrisa sa nu mail
fie, Cava timp, limba vorbita. Erea numai o limba de compo-1
zitie si de tendinta.

Cu mai multi ani in urma se scria o romaneasca mult

tnai eufonica $i logica de cat limba scrisa pe la MI and am
venit in Bucuresti. Iata, de pada o satirk scrisa pe la i838 de
catre C. Balacescu care avusese mare rasunet la vremea ei st
care erea mca citata de catre cei mai in varsta. Aceasta. sa,
bra era o sarja in potriva nouei paturi de ciocoi r.are se ridice, ciocoi cari ,. ca toti parvenitii din toate epocile, ereau nosuferiti. Findca fie care transformare sociala si fiecare revolutiune ridica la intaietate paturi noui nefasonate indestul
pentru exercitiul nouei lor functiuni.
Satira lui C. Baliacescu este intitulata: aFtimd, tafd, sa-fi
s -aman sau Cdftoinitul de fard la Bucuresten.
lata cateva strofe:

/In striivechiu mazil de lard.

De multe pilde 'nboldit,
Se hottiri, inteo yard,

A fi fi el un ciilit.

$1, voind sit mai descoasli

Pe fiul sdu (tin Porcesti,
Pdrilsindu-si plug si coca
Plecard la Bucuresti.
Ca sal facet sd priveabcd

Lumea mare cu ai sdi,

S'aibd ce sd povesteased
$i el l'alfi mai nditirdi,
Sii nu mai poatd zapciul
A 1 tracta de bdddran
Nici Kir Trandafir hangiul
A nu'i da 'ndator la han .
lei, dard, Cum sosird
lmbucdnd cdte cevas,
Se cdrpird, se 'nfolird
pornird prin oras.
'Ascultd-md, lonifd,

(Zicea bdtrdnul mneu)

Ce casci gura pe Wild?
Bagd seama, fatul meul
Ca'i sd vezi lucruri ciudate
Cldiri frumoase si marl
Niste intocmiri minunate,
Oameni siniflucili i tari.
Nu te speria deodatd
www.dacoromanica.ro

37

Nici sta ca un bldndarau

Ci, cum ti-am mai zis eu, taj
Pei cum vezi cii fac $i eu.

Vezi aceastii casd lunga

Ca pdtulul de la noi?

cu putin in pun*

Lezne te scapi de nevoz.

Curtea judecatoreasca,
E asata de Dumnezeu,

Pe mari fi mici sd'i umbrescal

lla'fi aciula, fdtul men!
Dreptatea aici luceste,

Aid este cuibul ei,

Mild nu se pomeneste

Scrie bun cdt-ai set iei.

Dar cti sdi dal?, Si mai bine

Ca nimeni nu'ti dd vre-un zor.
Plategi cdnd li-o veni bine
Mai ales d'ei fi d'al lor.
Taicd, dar o mid pustie
Reglementul asa vrea
Pin pe la Sdntd Marie

Wimeni p'aci s nu dm

tet$a e fdcut boerul,

N u poate lucra mereu...
Dar iota* domvul graferull
iatj cdciula, feitul meul
rAsta vezi, este teatru

afli lucruri mari,

Cum a beut imparatul,
Cum s'au certat doi mdgari,
'Fete le cum sit iubeasca,
iardfi mereu,
tAci

Cum sa le tot amdgeaseal

7ati cdciula fdtul meu I
.

if

!Aid s'aduna $i sfatul

Damnului de ajutor.
Care ctirmueste Statul
LA,Fa bine $i mor.
Eatd Varnicul eel mare,
Al doilea Dumnezeu.
Stii cdta putere are?....
:los la pamant, ftul meul
Wimic nv se mi$61 'n tara
De n'o fi prin .8tirea tut,

www.dacoromanica.ro

II

-38

S'asla nu e o povarii
De grumajii fi-te cui.
Trebuie o minte mare
Sii poatit dinuj mereu,
Pe toate s le 'mpresoare,
Nu e lvm, ideal meld,.
Etc., etc.

Aceasth satird este scrisd Inteo Mad purd lipsitd de neoA

logisme, lipsitd de rdtdcirile heliadismului, lipsitd de slap),
nizme supdriltoare,-o limbd in care s'ar putea exprima *i as
Utz, orice scriitor de seam6.
Dar pe eand la 1838 Baracescu scria precum am vdzut iar
Hascleu la 1871 1ntrebuinta limba literard In care se scrie as,
ttizi la anul 1927, iat cum scriau, la aceeasi epoch, ultimii ad,
iniratori ai heliadizmului. InSa mult mitijat.

Reproduc urrnatorul pasagiu din cel mai bine scris ziar

de la 1871:

Vora fi observatd lectorit no$tri cd. s'a petrecutd multe

alegeri generali i parfiali chiar la municipalitate si noi n'am

nici-ud vorbd clespre candidati. Auld resistatti chiat $1

totor intrebdrilorti ce ni. s'ati facutti fie pre facia, fie in parti,
cularti.
..'
d,s8.

Creclemti cd. venind cu o asa idea dupe ce amti Isprvitti

lucrulti, nu pate banui nime c venimil sd.combaternti cutare
sau ciflare candidaturd si -avern martori pre numeroasele persoane cart ne-au falcutti onoarea sd ne totil 1ntrebe dilele aces,
tea pre cine s. allgd deputatd in locul D-lui Cost. Negri, cd
cdtre nime nu amd rostitil acestd idea pre care o socotearnti
do prisos s o spunemd la Inceputulti lucrului, $i pre care o

credeamd de prisos s. o spunemti acum cdneld s'a sfarsitil

lucruld`
Ortografia $i mai ales constructia frazei, puse altituri de
fraza 1W Hascleu, din acelasi an aratd. inferioritatea $i marea
mare a heliadizmului intdrziat.
In Bucuresti, pe 1ng Hascleu $i tendinta lui, mai erea
*i cenaclul literar al celor grupati, ativa ani mai tdrziu, in juIul Jevstei Contimporane. Numele lor erau cunoscute, aceste

nurne sunau: Petre Gradisteanu, Ciru Economu, Mihail. Zam,

firescu, Nicolae Tine, Nicolae Scurtescu, D. Petrino $i altii.
Caracteristica acestui cenaclu, dezbrdcat cu totul de *coala He1:ade, erea lupta In potriva Junimei de la Ia$i.
Cati au mai rdmas azi dintre toti acestia?
De la Junimea au ramas Eminescu $i Maiorescu, iria de
dincoace nimeni afard de Hasdeu.

Totusi erea un mare progres de la Endchitd Vdcarescu

peind la Heliade.

Progresele -filcute de limba vorbit ca $i de limba scrisd.

in trecerea unui secol sunt foarte mari. Limba de acum o sutd

de atu$ nu o mai cunob*tem. Influentati, fie de greci, fie de

www.dacoromanica.ro

39

scriitorif Romani nici mgcar nu aveau Ia Indernana o

limba literara In care sa se poata exprima.
Este interesant sa arat cititorilor care erea limba lui latakita Vacarescu. WI cum se exprima in cartea sa: Prima
slay?,

*gramaticd Rome Ind:

,,Ce este gramatica? si pentru Imptirteala slovelor si pentru partile cuvantului.

Gramatica este mestesugul cuvantului care arata construetia sau syntaxis, adica aIca'tuirea partilor cuvantului si orto-

'grafia cu care O. poata nescine scriere bine si mestesueste..Aceasta se imparte in partile cuvantului carele la not
cunt noua. Deci 'Ana a nu arata de aceste parti prin carele se
alcatueste fiesce cuvant, arata sa ern intaiu pentru slove
$i pentru Imparteala lor fiindca acestea sunt acelea ce
'Wand adunare intru una ,arata si termenli si cuvantul la vg'dere".
Etc., etc.

CESTIUNEA EVREE

In tara. erea un put,ernic curent antisemit care cretea.

Motivul erea ca, de die ori se ivea prilejul in totdeauna evreii

.ce adresau Puterilor streine ca sa intervina in Romania spre
A rezolva cu autoritate cestiunea evree.
Gaud, dupa detronarea lui Cuza, Constituanta, sub presiunea streinatatei, a voit sa introduca la art. 6 principiul acordarei drepturilor politice tutulor evreilor, adversarii acestor drepturi au rasculat Bucurestii. Poporul din mahalale, s'a
isculat, cu mic cu mare, a inconjurat Camera si, prin atitudinea lui hotarita, a impus Constituantei revotarea art. 0. Apoi,
Taspandindu-se prin cartierele evreesti, a svarsit devastatiuni
Aar sinagoga din strada, Sf. Vineri a asaltat-o, i'a spart geamuffle i i-a stricat mobilierul.
t gremieux, evreu francez republican, scrie o brosura in care
cere interventfunea Puterilor in Romania pentru ca sa ia apararea evreilor si sa impuna Incetalenirea lor. Aceasta brosuri
.este trimisa tutulor cabinetelor si tutulor ziarelor europene.
-Cand a fost cunoscuta in Romania ,ura lnpotriva evreilor a inceput sa creasca.
Unul din cele mai principale ziare franceze: Le Constitutionel scria la 8 Februarie 1870 :
Primiram zilele acestea scricoare de la d-I A. Cremieux
relativa la situatiunea Israelitilor in Romania. D-1 Crmieux,

.fidel generoasei misiuni ce a implinit In curs de multi ani,

apara cauza si interesele coreligionarilor sai din Principatele da-

nubiene. El este in rolul sau si opiniunea publica din Franta

va fi totdeauna cu dansul, pe cat timp va cAuta s sustinli
principiile de libertate religioasa si de egalitate a cetatenilor
Inaintea legei, contra spiritului de netoleranta.
Tns dud vine d-1 Cremieux s. ceara interventiunea Pio^
terilor streine In cestiunea Israelitilor Romani, card s ne intelegem. Franta si celelalte puteri mari, oot sa procedeze pe
www.dacoromanica.ro

40

calea consiliilor, aceste consilii -vole fi fotdeauna, suntem sic

guri, in sensul progresului $i al libertdfei confesionale. De cal
aceste consitil nu pot Ii de cat confidenfiali $i de natuili ft.t
micaM.
D-1

Cremieux invoca in favoarea tezei sale art. 46 din con-

ventiunea de la 1858, dar uita preambulul statutului de la

1864 care zice:
Principatele-Unite pot in viitor sa modifice i s. schimbe
legile relative la administratiunea lor interioara, cu concursul legal al tutulor Puterilor stabilite, i Milt nicio inter-t
ventiune. Numai in virtutea acestei clauze Romania a adoptal
Constitutiunea din 1866, care Inlocueste, in tot ce priveste

afacerile interioare ale Romaniei, Conventiunea din 1858'

De aci rezulta, cum am aratat ca puterile garante poti
consilia, ca amice, pe guvernul roman, dar cd n'au dreptul dupit
cum darege d-1 Cremieux, sa dea ordine ministerului din Bu-i

curegi.

In aceiasi cestiune ziarul parisian La Patrie, scria tot in,

ziva de 8 Februarie 1870, un articol din care reproducem ur.
matoarele randuri:
Noi am fost in toldeauna de parere c. cea mai bung pro .
paganda ce ar putea face aparatorii israelitilor, in favoarea
eoreligionarilor lor din Romania, ar ti s eivilizeze pe acestii
ia
din urma, sa'i puna la nivelul exigentelor moderne si
astfel Romanilor dreptul de a reclama in contra invaziunee
tenel rase straine. Ar fi mai bine, credem, a procede astfel, de
tat a mai inaspri spiritele prin piste pretinse persecutiuni restreirmet
' ligioase $i prin necontenitut apel la intervenriunea
totdeauna dezagreabilii. &wit nu periculoasei in nige asemenea
cazuri,"

In urrna devastgrei sinagogei din Bucuresti evreii au re:,

duat agitatia in streinatate acuzand tam de netoleranta; atuncri

alianta israelita s'a pus in miscare $i a trimis in tara pe un

evreu influent numit Armand Levy.

Armand Levy soseste in Bucuresti inarmat cu protectiuni
;furl, sustinut de masonerie st de unele puteri streine. El preUncle guvernului ca sa aiba libertatea de a cutreera Moldova,
$i de a studia situatia evreilor la fata locului- In epoca aceea,
An 1869, guvernul era prezidat de Beizade Mitica Ghica iai
ministrul de interne erea Mihail Cogalniceanu. Toate aceste,
inflente tari silesc mane. lui Cogalniceanu, care da trimisuluig
Aliantel israelite urmatoarea scrisoare de libera trecere prat:
Ora:
Ministend de Interne
Sunt invitate toate autoritatile administrative si comunale
de a da_ tot ajutorul de care vor avea trebuinta d-nii M. Armand Levy din Paris $i. M. Antoniu Levy, rabin pred cator lar
Bucurestt, cari merg in partea Romaniei de peste Milcov penfru a siiid a la fata locului starea de cultura a israelitilor si
www.dacoromanica.ro

41

,iplanerea locniterilof in contra lor spre a'si forma o cunos%Ma deplina $i constiincioasa."

Ministru, M. cogalniceanu

De Indere' ce a fost cunoscuta aceasta scrisoarP o mare ao

`ritatie se porneste in Loath' tare. Un deputut rnoldovean Man
godrescu din Bar lad membru al fractiunei liberate din Mol%dove; interpeleaza pe ministru de interne. Dar interpelarea
terea facuta nu atat contra ministrului pe cat impotriva Allangei israelite.

In raspunsul sau ministrul spune:

Va asigur ca. nu a facut nimeni mai mutt rau jidanilor

'din Romania de cat Alianta israelita; si cata vreme se vor adreprecum a zis d-1 Cosa la streini ei vor fi un popor care.
se tine la panda ca sa ne loveasca in monientul eelqdrescu
mei greu".
Si mai departe:
,

,,Cand am intrat in minister, peste trei zile m'arn trezit,

cu o persoana care a cerut audienta spunancl ca este rabinut)
!Levy. Acest domn a venit la mine si s'a adresat astfel: Sunt
ansarcinat de Alianta israelira sali fac intrebarea: care e poli,
4,ica ce dumneata esti hotarit sal pazesti in cestiunea. israeliti.
iertatimi expresiunea am pus
liMr?" La aceasta intrebare.
mainile in pozunare si am raspuns: Nu cunosc alianta israe-,
Wei. (Aplauze unanirne). Ea nu face pane (tin acele puteri ga..
rante care au dreptut- (Aplauze zgomotease).
Cand toate aceste fapte si declaratiuni au lost eunosente In
fara curentul antisemit a crescut.
Ferbere mare a produs. mai ales, tonul arogant al evreiror cari veneau din afara ca reprezentanti ai Aliantei israelite,
Tonul acesta a crescut cand Mihail Cogalniceanu a luat doua
fmasuri, Int:die o circulara adresata prefectilor prin care le

cerea sa opreasca invazia evreilor la sate si sa le interzia

de a fi carciumari, a doua o adresa dare prefectul de

t43olgrad ca sil adune pe evre; intr'o colonie si sa-i oblige la

munca campului.
In raspunsul dat interpelarei lui loan Codrescu, Cogalnk
ceanu a mai spus cit evreii veniti de peste granite si aglome,
twati in judetul Vaslui, au dat nastere boalei biblice: eldest\
rtiasis. Si a cerut apoi votarea unei legi sanitare care sa opreas,
ca aglornerarea oamenilor prin locuinte,
Ingrijorarea mare erea invazia neincetata a evreilor din
Ttasia si mai ales din Po Ionia. Zilnic intrau in tara mase de
rtvrei, se strecurau printre pichete, veneau peste munti si coropeau orasele si incepeau sa, se infiltreze la sate. In park.,
merit ferberea erea foarte mare. Multi depulati cereau caevreii
,isa fie goniti din tart si trirnisi inapoi de unde au venit. Co,
,galniceau a raspuns ca in adevar sunt acum in Romani4)
400.000 jidani insa-nu-i poate scoate din tart fiindca nici Tur-t
cia, mci Rusia, mci Austria, nimenea nu vrea sal primeasa
De si evreli f4ceau sa rasune Europa cu doleantele lor, de a
www.dacoromanica.ro

42

'Alianta israelita mijlocea la toate cabinetate marilor puteri ca

sa intervie in Romania si sit impue Wei pe evrei, totusi a,
cestia fugeau din celelalte tdri Val cautau adapostul tot pa
pg.mantul Romaniei netolerante.(?)
Din cauza circulrilor sale impotriva evreilor si. din cauza
ell a sfidat Alianta israelita, Cogilniceanu cede de la putere
peste doua luni.
La sfarsitul lui 1870, cand'am sosit In Bucuresti, situatia

nu mai era aceiasi. Luptele mari dintre partide canalizase

toate neioultumirile inpotriva guvernului Lascar Catargiu1 insgl

sentimentul anti-evreu stgruia. Romanii nu puteau sU, trite a.-t

mestecul arogant al streinilor care rinea demnitatea natio,

nala.

FINANTELE

Situatia financiarti a tdrei erea foarte rea. Veniturile nu

rnai acopereau cheltuelile, datoria flotantl crestea,.servicjile
publice nu mai puteau fi intretinute de cat cu emisluni repe-,
tate de bonuri de tezaur.
Mtg., de pita., care erea bugetul i situatia financiar6. pis
1869.

Venituri: 69.230.000 lei;

Cheltueli: 79.002.000 lei;
Deficit: 11.172.000 lei:
Datoria flotanta: 46.303.553 lei;
Datoria externa: 116.577.964 lei.

Mai tarziu Petre Mavrogheni, noul ministru de finante .

restabilit situatia finandard. a creat Insemnate resurse noug,
si a ridicat creclitul Romaniei in streiniitata
TEATRUL

La Teatrul National sau Teatrul cel Mare" trona M. Pascaly. Pascaly erea directorul trupei sale, aid pe vremea aceea
nu exista Inca Compania dramaticit de astdzi.
Repertoriul erea cempu.s din foarte putine piese originate,
majoritatea pieselor ereau traduceri si mai ales melodrama
Genul melodramatic erea genul cel mai plgcut al lui Pascaly,
Dar si in comedia de salon acest aclor se dstingea. Avea un
mare aer de distinctie Si purta fracul cu o rand eleganra.
Mateiu Millo. cel mai mare actor al Romaniei de atuncl,
nu erea administrator. de aceea toate trupele injghebate da el
s'au dizolvat repede. Millo juca mult prir orasele din tara iai
in Bucuresti, juca. cand avea trupa, in mica sala Rossel, astrizi disparuta. Totusi cate odatb. Millo juca si la Teatrul National la vreo reprezentatie extraordinan' cu aprobare specialli

Am dinainte cateva afise din anul 1871. lata-le:

www.dacoromanica.ro

43

TEATRULIT NATIONALU

Cu autorizatiunea onor. Comitet instituit de guvern

Reprezentatie extraordinard
Se va da In beneficiul
D-lui M: FELBARIAD
Piesa
LIPITORILE SATELORU
Vodevil national de V. Alexandri $i d-I llo
PERSOANELE

Chir Jani Avdelas

Jupin Moise

D-nul Felbariad

Comino
Gestian
G. Botez
D-na Dimitrescu

Vinturd tend

Ion Teslaru
Catrina femeea, lui
Nitu copilulu loru
Gavril Sirbu
Marinca orfana

D-nul Fraivalt
D-nul Magheru
D-na F. Sarandi

***

Jupinsa Luxandra

-,Subprefectulu.
IJu terranu

Martin pduraru
Tdrani, Wanes $i soldati.
Scena se petrece la mosia Hararnului.
.

D-1 Protto
D-1 Mihdilescu
D-1 Deleanu

Beneficientulu se crede datoru a multdmi domniloru st

doamneloru artiste pentru concursul gratiosu ce au datu la a.,

ceastd reprezentatiune.
Asemenea multdme$te d-nei F. Sarandi cd. a prirnitu sd.
joace din complesenta rolulu Marinchei.
Preciurile: Benoarele si kilo, I 24 lei nuoi, loja II 12 lel,

stalu I 4 lei, stalu II 3 lei, stalu III 2 lei, galeria I leu nuoi.
TEATRULU BOSSEL

Dumnicd la 7 Maiu 1871

Reprezentatiune extraordinard

deo; de dloara
ALBINA DI RHONA

prima subretd si dUntuitoare a teatrului St. James din Londra

Cu concursul d-lui
COMINO

Se va reprezenta
CAMILA

Farce en I acte melee de danses

PERSOANELE

Otto Photographe
D-lu G. Magheru
Lorene son domestique
4-1 Kyriteseu
www.dacoromanica.ro

- 44
-cm Freval
Lupesco directeur de theatre
d-na Albina di Rhona
Camila Cameriste
In timpul piesei d-na Albina di Rhona
Va exebuta
TERMECAREA SERPILOR
Dane Egiptean
Cu costum national de Harem, executat pentru prima oarrt
inaintea M. S. Sultanului si Vice Regelui din Egipet.

GURA CASCATA

Cantoneta comica de d-nulu Alexanciri executata de x1-1

Corrnino.

Spectacolul se va fini cu
UN TATA IN INCURCATURI

Comedic, en un acte execute en langue Franaise et Roumaine

Morcovescu deputat
d-nul G. Magheru
Garguta fiul sau practicant la minister
Michaelescu
d-ra Albina di Rhona
Char Iota Duval dantuitoare
d-r a Georgesco
Lisette camerista
In cursul piesei d-soara Albina din Rhona va executa urmatoarele danturi:
PARODIE-POLCA
HIGLAND-FLING

Dans national scotian executat in costu,m national

PAS DE DEUX COMIC
Executat de d-soara Albira di Rhona si domnu G. Maghertg
PRECIURILE LOCURI.LORU

0 loja 3 galbeni, Stal I 4 franci, stal II 3 franci, stal III 2,

franci, galeria I franc".

Atragem atentia asupra obiceiului vrernei de a se amesteca vorbele franceze printre cele rornane.
Albina di Rhona a fost o foarte frumoasa dantuitoare, de ea
s'a amorezat Ion I. Heliade Radulescu Wand escese pana ce
a cazut in dementa. Pentru Musa a scris o poezie, ce a starnit
multa curiozitate atunci, poezie in care declinul marelui litrat ,prea foarte accentuat.
Aceasta poezie incepea cu versul:
Esci bella Seraphito, belissima 'ntre toate". EL etc.
SALA ATENEULUI
Societatea Filarmonith Bomdna"

Anul allu II-lea

Duminica la 18 Aprilie 1871
5-lea Concerto Sginphonicu
PROGRAMMA

Partea I
www.dacoromanica.ro

45

T. Uvertura lin Prometen

5. Sarghetto( din Simf. No. 2).

Beethoven
Beethover
Mendelsohn
d-1 L. Wiest
3. Allegretto Scherzando din Simfonia No. 8 Beethoven

Partea Ii
4. Uvertura din Ripirea din Serail

Mozart
5. Sarghetto (din Simf. No. 2)
Beethoven
Haydn
6- Simfonia No. 4 in re majoru
a) Adagio-pressto.
b) Andante.
c) Menuetto.
d) Vivace
Orchestra va fi dirijatit de d-1 Eduard Vachmann, capulti
orchestrei Societtitei.

Preciurile locuriloru: Locul I 7 sfanti, locul II 3 sfanti.

Grand Theatre de Bucharest

Mardi 26 (28 Fevrier) 1871

Representation extraordinaire
En faveur
Des paysans et des ouNriers francais
Victirnes de la Guerre
Pour les blesses
Ouverture de Fra-Diavolo d'Auber execute par l'orcheslre
"de l'Opra sgits la direction de Mr. L. WiestPour les blesses
Un oficier francais bless
M. Ulysse de Marsillac
Une infirmire
Melte Smaranda Cantacuzne
Deuxime Partie
Ouverture de la Dame Blanche de Boieldieu.
La Comedic chez soi

Comedie en i acte de Mry

Le Comte
La Comtesse
Brigitte

M. I. A. Cantaeuz6ne
M-me Catherine Polyso
Mello Maria Rosetti
Trozsieme Partie
Fragments de l'Opra Romeo et Juliette
de Gounod
LE BONHOMME JADIS

Comedie en acte d'Henry Murger

Mr. Ulysse de Marssillac
Octave
M. Emmanuel Florescu
Me Ile Smaranda Cantacuz&ie
Jacqueline

M. Jadis

Prix des ?Races_

www.dacoromanica.ro

46
,

Lojes de premier et de second rang soixante francs, loges

de troisime rang trente francs, fauteuils d'orchestre vingt

francs, stales de parterre dix francs, galerie un franc. (Orr
commencera a 8 beures et demie tres precises.`

In 1871 Mihail Pascaly obtine autorizarea de a juca, cu.

Incepere din luna Septembrie, in teatrul National, adica i se
acorda concesiunea. Atun ci. el adreseaza ziarelor urmatoarea

iperisoare:

Doinnul meti,

.Nefericita si nemeritata pozitiune in care se afla Teatrul

National al Romaniei va este deja destul de cunoscuta.
Artist al Wei in 24 de ani tie lucru, de studiu si de devotament, .fara Mei o recompensa, fara nici a perspectiva deaf
profesiunea artei inele,'for(at sit lticrez ca oin, dator sa perse.

verez ea artist. am obtinut dreptul de a juca la Teatrul cet

Mare, in limitele regulamentului promulgat de minister si aprobat de Domnitor. In aceste conditiuni, lipsit de -mijloade
suficiente. pe langa Irebuintele ce reclame."' un teatrt. voiu cer-

ca sa tin usile teatrului cat Seva putea7mai intilf...timp deschise, voiu continua repremihtatianile staglunei dt iarna re-

gulate, exacte, ingrijite, cu toatti'devotiunea ce am pentru arta4

cu tot respectul ce am prebat cit am pentru publicul roman.

Asi fi fericit data Suferintele, sactificiile, devotamentul si
arnorul artei cu care se va prezenta Teatrul roman in prezenta
13ublicului. In interesul dezvolttirei noastre morale asi fi fericit zic, dad, toate acestea, vor putea sit atinga o fibril din inima
Romanilor si sa-i face.' sa se uite cu mai multa iabire,' cu mai
rnult dor la Teatrul National, simbol de cultura. de noleire st
dc marire, pentru o natiune mare, poleita. si culla'.
Presa, care este lumina coriducatoare a popoarelor, scutul
c01 mai putinte al institutiunilor nationale, presa sa-si Indrepte

privirea mai afabila, mai benevola, mai frateaseit la aceasta

amark incercare; un cuvant de Ineurajare, un strigat de des:.
teptare si teatrul national va fi salvat, teatrul national va fi
restabilit.

M. Pascaly
Artist Comedian

Acesta era sisternul reclamei teatrale acum mai bine de o

jumatate de secol, iar Pascaly abuza de el. Genul plangator,
apelurile desperate la public, si declaratia saraciei sale era

genul silu; cleclamatia jalniett 11 cracteriza.

Dar, fireste, ceasul teatrului" hu sunase Inca in Romania.,
La aceeas epoca, in Septembrie 1871, venise si marea tra^

gediana Habana, Adelaida Ristori. Dar iata cum scria Cesar,

Bolliac ca a fost primal:
.,Tragediana care a vrut sa ne dea si noua din placerile ce
a dat in .viata ei, celortalte capitate ale Europei, cred el nu
www.dacoromanica.ro

47

ear fi asteptat la o primire asa de rece a talentului Au arzand,

anteun oras de mai bine de doul sute de mii suflete, rasa kiting., italieni de sange i francezi de eclucatiune a) (7).

A se vedea gentilul teatru ce a primit pe marea artista,

gol, and se $tia ca joaca Ristori pe Phedra, pe Phedra pe care

a manzalito Racine manieratul $i etichetosul de pe cum a

creiato Europides in Hypo lit, a se vedea teatrul nostru gol
and Ristori ridica pe, Phed.ra la creiatiunea ei, etc., etc., este
a dovedi c bucurestenii -nu sunt pentru altceva decal pentru
darse din vodeviluri si pentru bastarda teatrului ; opera, pe
care n'o inteleg In limbagiul sau cel metafizic, dar fac has
and \rad pe scenti. Intre machinarii si costume, caii dau oamenii bunk dimineata cantand, se galcevesc cantand, se cearta
6i se omoarti cantancl".
Teatrele faceau, toate, afaceri foarte rele, publicul era p17clasa aristocrat'a." nu se ducea decal la opera, niciodata. o
'famine boereasca nu s'ar fi compromis inteo loje la teatrul
romanesc ; si, &c a. nu mergeau boerii, cum era A se comptomita burghezii 7...
Ceilalti, mahalalele, nu ie$iau pe vremea aceea ea A patrunda pang la... Teatrul al Mare
Dar era Opera, teatrul aristocratiei, care, din calm aceasta,

atragea $1 pe celalalL public amator.

In anu1.1871, impresa o avea tot vechiul impresar Italian,
Papa Francheti cel care avea mestesugul s aduca In totdeauna
cateva elemente de mana Intaia. In anul acela adusese, printre

altii, pe un foarte reputat tenor, numit Patierno..Patierno mai

dusese ix Bucuresti, asa ca. a debutat In mijlocul nesfarsitelor

aplauze.
TARGUL MOSILOR

Cei cari au scris despre Targul Mosilor spun ca, este raspandit prin toata Romania, dela Nistru si Oita la Mures, fiind

nlai slab peste Cerna si peste Prut, din cauza dominatiunei

straine. Targul incepea peste tot Lunea. inainte de Sambata
mortilor si tinea pawl Sarnba'ta., cand se imparteau lucrurile
cumparate in targul Mosilor. Aceasta era traditia.
La 1871, targul incepea sa degenereze.

Traditia era A se imparta Sambata urmatoarele lucruri :

rd.) 0 oath', noug rosie, nesmaltuita, cu yin ; 2) 0 donita nouti,

cu apa.; 3) Un colac ; 4) 0 lumanare de ceara galbena, aprinsa;
5) 0 strachina noug, cu pasat fiert cu lapte. Aceste lucruri daruite, .constituiau pomana.
,,Pomana, sau po-manea, ne spune- Cesar Bolliac, este da-

rul pentru sufletul celor morti, pentru zeii mani, cari dupa

traditia pagan& nu sunt decal sufletele celor morti din faradic)

cari, transformati In spirite, aveau influenta si. In bine $i in

rau asupra membrilor familiei ramasi In via% pe parnant. E
1) Bolliac vorbea, negresit, nu de cei 200.000 locuitori 'al orasu4

lui, ci numai de clasa restansti aristocratl,

www.dacoromanica.ro

48

semnificativ c, precum Romanii aveau 3 zile pe an pentfu

celebrarea zeilor mani, tot astfel Romanii au 3 Sambete ale
mortilor".

Targul Mosilor este. prin urmare, Tdrgul strcimoAor, el

se aduna in preziva uneia din Sambetele mortilor, anume In
cea din luna Mai, pentru ca O. se facg pomenile.
La 1871, precum am spus, Targul incepea sn. degenereze
si, afara." de asta, era foarte rgu ingrijit. De unde, la mijire, nil

yeneau In targ decat acei cari vindeau lucrurile destinate po-r

manef, precum olarii si dogarii, acum targul era un blcii
ca oricare, unde se vindeau toate felurile de mgrfuri. ApoiPt
targul era instalat Intr'un camp noroios, third strade, fail payaje, murdar si neluminat.
Vechii comercianti strgini cari fgceau si ei originalitatea
-targului, nu mai veneau.
f
Nu mai veneau orientalii cu mgrfuri fabricate in Persia,)
la Smirna, in Egipt. Nu mai veneau elvetienii cu lucruri fa",
bricate din lemn. ,Si altii j altii. $i nu mai veneau fiindcg,
pe deoparte era mizerie rnaterialg, iar pe de alta taxele comunale erau din te In ce mai mari.
Ast'azi, desi Targul Mosilor este incii si mai departe de
traditie, cel putin este in mare progres, si moral, si material)
TRAGEREA LA SEeMN

Poporul roman a fost intotdeauna un popor iubitor le

sporturi.

Danturile nationale atat de numeroase, jocurile, precum

oina, poarca si allele, vanitoarea, intrecerile ciuilri, etc., stint
atatea dovezi cg romanul are mail aptitudini pentru aplicIlrile sportive.
In Bucuresti, o veche traditie fiicea ea in ziva de Sf. Toa'der si se faa la Tel intrecerea sau incurarea cailor, dar traAlitia a slgbit, pang ce a pierit.
Exercitiul armelor era iargs In obiceiuri; Imi amintesci
de pe timpul cand cram copil, bunul obiceiu al tragerilor Ia
semn, pe jude(e. cu premii. Dar si aceste concursuri au lost'
parlisite.

In 1871, pentru intaia (Aril,. se organizeazg la Societatea:

de tragere la semn, trageri in tintA militare. Aceste trageri ail
fost organizate de cutre generalul Ion Emanoil Floresou, ministrut de rlizboi, si la ele a participat si Domnitorul.
Tragerile s'au facut in zilele de 23 si 24 Italie:
Ofiteri, cu arma Peabody:

Distanta mare, 300 metri:

1-ul) Maiorul Constantin Crutescu, din I-ul de geniu, Mei
rdalia de aur.
2-lea) Locotenent Gelareanu, din dorobanti. dubla medalietie argint.
www.dacoromanica.ro

49

s-lea) Sublocot. Poenaru din Ca larasi, meilalia ile eginV

Distanta mica 176 metri.
'1) IOnescu Constantin, sublocotenent, batalion 0- granicerl
'medalia
de aur.
\
2) Maior Grutescu din 1-ul Geniu, medalie argint.
i
3) Sublocotenentul Dosache George din bat. 4 vanatori, me
ilalie argint
Pistol, 25 metri.
i 1-iul) Colonel Lupu George, 1 linie, medalie aur.
2-lea) General Ion Florescu, ministrul de razboi, medalia
"argint.

3-lea) Maior Peretz Alexandru din regimentul Ca larasiv

med. argint.
,
Apoi urmeaza tragerea oarnenilor din trupa, en
acpleasi premii, nurnai cu pusca la 300 si 176 metri.
Osebit de mulalii s'au- impartit premiantilor si daruri : eked
'ruse, bi:itoni, etc. ofe.0,1 de Domnitor si de jurim
isornice,
Apoi oamunilor din trupa, li s'au distribuit bani, iar altii nee
premiati citati in Monitorul Oastei.
REZULTATELE LA 24 IULIE
Ofiteri cu arnza Peabody

Distanta mare, 300 metri.

1) Sublocotenent Dlinescu din 2 artilerie medalia de aur.
2) Sublocotenent Lerescu din 1 linie medalia de argint.
Distanta mica 176 metri.
1.-iul) General Ion Florescu ministrul de razboi med. au.e

2) Carol I Domnitorul Romaniei med. argint.

Pistol 25 metri :
0 Capitan Durnitrescu Dimitrie din stabilimentul artile
riei med. aurOamenilor. din trupa Ii s'au distribuit ea premii obiecto
si baniApoi, Generalul Florescu rosti urmatoarea cuvantare :
Prea Indliate Doamne,

Deprinderea la arrne, care din timpii cei mai vechi a lost

considerata ca cea mai nobila." si mai barbateasca continue Id
timpii nostri, a fi incurajata nu numai de guvern dar si Waal
,de flecare cetatean. In adevar, fiecare simte cat este de sacra'
'datoria de a se pregati la apararea Wei sale, cu acea constiintai
si cu acea inteligenta ce se cere astazi de progresul artei
tare si de perfectiunea armelor de foc.
La concursul militar de dare la seinn, In met an, au luat
parte reprezentantii Intre,,ei puteri armate a Wei. In numele
lor am, prea Inaltate Doamne, marea onoare de a exprima Mariei Voastre cea mai vie recunostinta pentru Inalta bunavointi
ce ati avut de a incununa impreuna roaclele silintelor noastre :1
SS. traiti, Maria Yoastra 1
www.dacoromanica.ro

50

Sa traiasig Romania!
Domnitorul a rg.spuns cateVa cuvinte, apoi, cu propria-1

manti, a prins medaliile pe pieptul premiantilor. Cand i-a venit

randul, Domnitorul, a Inaintat iar colonelul Lupu din juriu

1-a

pus medalia pe piept.

ORASUL

Bine Inteles, nu voiu descrie orasul Intreg, fiindca nici nu

intra In mijloacele mete ca la varsta de 15 ani sa4 fi cunoscut
pe tot; afara de asta, o amanuntire prea mare nici n'ar fi interesanta. M voi margini, dar, a vorbi numai de partierul i stradale centrale cat $i de marile lucrari edilitare realizate In cursui

ivremurilor.
Am spus mai sus ca Dambovita nu era nici canalizafa, nici
4'ectificat a. pe vremea ttceea. Putin adanca, serpUind Inteo albie

Ia nivelul stradei, murdara, fat% cheiurt, cu poduri de lemn

prost intretinute, alergand In zigzaguri Intortochiate, avea numeroase vaduri de unde sacagii scoteau apa.

Fiindca acum 50 de ani, apa nefiind introdusa la domk

ciliu, era vanduta de saoagii, fie cti o aduceau abonatilor pe
'pretul mediu de 50 bani sacaua, fie ca' o vindeau pe strazi,
striganduii marfa, la fel cu toti ceilalti vanzatori ambulanti,
On pe ce strada locuiai, auzeai sacagii strigand
AO! Apa'l Haap!...

Mai era si obiceiul o reminiscenta a paganisrnului ca;

ormasii unui mort sa dea apa de pomana. Acestia plateau apa
Min saca i obligau pe sacagiu sa o Imparta gratuit la lume.
atunci sacagiul pornea pc strazi strigand :
De pomana! Apa ! Aprt t Aaap
Acum stradele. Nu existau pe acea vreme nici unul din
bulevardele actuate. Nu exista decat cranapeiul de bulevard
at Academiei Intre calea Victoriei si strada Coltei.
Daca plecai dela Dambovita spre soseaua Kiseleff, Calea
avea cu totul un alt
pe atunci Podul Mogosoaiei
Wictoriei
aspect. Cititorii vor judeca.
Pe stanga, casa Barbu Paltineanu nu exista, In locul pe
care e cladita, era liceul Sf. Sava.
Casa din coltul stradei Raureanu, In care se afla instalata
aibra'ria Ignatz Hertz, nu exista. In loc era o casuta joasa fara.'
'etaj, In care se afla cel mai bun birt de mancari orientate, yeslitul pe atunci birt Hristodor, cum am mai spus.
Casa Prager era, pe atunci, o veche casa boereasca, casa
baronului Barbu Belu. N'avea pravalii, era un mic palat partixular, resedinta baronului ramas vestit prin aceea ca, sub dominia lui Cuza Voda, ucisese In duel cu pistolul pe un ofiter.
Marele edificiu In care este instalat magazinul Universel,
nu exist& Locul facea parte din curtea caselor baronului Belu.
In locul actualului edificiu al Casei de Depuneri, era un
alt edificiu mai mic In care era instalata aceeasi institutie.
Grand Hotel nu era Okla, ddr exista Hotel de France", o
mica cladire en un etaj vopsit In coloare galben'a. Sus era howww.dacoromanica.ro

51

lelul compus din cateva camere, si jos caleneaoa M care Intro./

scoborand cateva trepte in subsol.
Strada care desparte Grand Hotel de libraria Socec nu fusese deschisa. iar libraria Socec era instalata intr'o pravalie ca
Mult mai mica, cu intrarea pe Podul Mogosoaiei.

In locul marelui loc viran u.nde astazi se afla cinematograful Colos erau, pe vremea aceea, un sir de case cu
In strada, langa un sir de uluci, erau instalate douti, dulapuri
cu &Asti ale anticarului Leon Alcalay.
Acolo 1-am cunoscut,

stand -Loath. ziva inaintea dulapu,

rior sale, pe arsita soarelui sau In crivtul ernei, cumparand si

A/nand cartile, leu cu leu, pe acela care. cincizeci de ani mai
tarziu. trebuia s. moarg de mai multe ori milionarMicile pravglii dela poarta legatiei rusesti nu erau Cadge.
Marele hotel al Bulevardului, nu exista.
In locnl Cercului militar si al squarului, era biserica Sa-

.rindar cu o mare curte imprejur si cu un grilaj de tier incOnjurataStrada Sarindar nu exista. Marea cladire In care este insta-

Tat, Hotel Luvru, nu fusese inaltata, In loc era o mica casuta

un etaj, In care se mutase mai tarziu birttil Hristodor.
Marea casa de alaturi, proprietatea familiei Lahovary, ell(big Te la 1912, nu era; dar era o vechitura de cash cu
pravalii si un etaj. Intr'una din pravalii era instalata casa de
imuzica $i editura de muzica Ghebauer, care mostenise rnagazinul lui Alexandru Flechtenrnacher.
. Pang la Pasagiul roman nu este nimic schimbat. Atat numai ca actuala Terasa Otetelesanu era casa boereasca unde
trona una.din cele mai mari cucoane ale vremei, d-na Otetelesanu, o mecena, o femeea foarte primitoare si cu o foarte mare
autoritate' si influentg In societatea bucuresteang. Receptiile
balurile si pranzurile Otetelesencei, la cari defila tot Bucurestiul", erau vestite, iar otelul Otetelesanu mai tarziu Hotel
Frascati", a fost renovat si inaltat cu un etaj.
Pasagiul Roman era flancat de doua randuri de case, cart
au fost refacute si inaltate mai tarziu.; casele bisericei Cretulescu au lost refacute si ele.
Din actualul Palat regal nu exista decal corpul de case in
care sunt instalate cancelariile, cu gradina, o mica curte si conpul de garda In fata. Aceasta a fost casa Golestilor. Mult mai
.tarziu, dupatazboiul din 1877, a fost cladit Palatul cel mare cur
aripa din dreapta, uncle e corpul de garda. In urma a fost desthisa strada care desparte Palatul de Hotel Imperial. Tot spatiul pe care se ridicg astazi Hotelul Imperial, casa Wappner,
si casa Stelorian, era un mare Ice viran si in fund o casa, ma,

ricicg pentru vremea aceea, unde era instalat un institutpension de bgeti numit Codreanu.
Hotelul High-Life nu era dada. Casa de algtur In care
se ell magazinul Leonida nu era. Era o anit casuta cu un
etaj, iar jos coletaria fratilor Ttnitsescu..

www.dacoromanica.ro

52

Lipit era hotelul Orients, mic hotel cif un etal i dirijat

de chtre un batran simpatic, numit Demetrescu,
In coltul stradei Grigorescu
pe atunci strada Model
o mich casuta. In coltul eel l'alt o aith. casuta joasa. Alaturi era
o cash mai mica cu un singur etaj, numita casa Enciulescu.
S'au mai cladit si alte case, dar putine. Apoi casa cu 3 etaje,
zish, casa Galigher.

Pe aceasta parte cu numerile fara sot, pang la Soma, nu

s'au mai cladit i transformat decal: casa in care e instalat

ministerul de industrie, fosta cash boereasch, a unui Ghica ml

se pare, cumparata, de Gheorghe Vernescu, transformata radical precum o vedem astazi, apoi vanduta ministerului pe un
pret derizoriu de catre mostenitori.
Apon a fost clhdita casa Filipescu, colt cu strada Verde,
palatul Gheorghe Cantacuzino i frumoasa cash Grigore Car-

ckez, In stil gotic. Ultima task cladita din nou este Palatul
Functionarilor publici.

In anii din urma s'au mai cladit cateva case moderne

Pe partea cu numerile sot transformarea a fost mai In-.
semnata. In colt, fata cu cheiul era o mica cttsuj i alaturi
Schitu Magureanu.
Ca cldiri noui avem mai Intai casa colt cu str. Carol,
uncle este instalat biroul Casei Path&
Pe locul unde este cIadit palatul Poste lor se inalta o imen-

sa constructie de lemn a Circului Suhr. Mai tarziu circul a

&ost daramat iar locul a ramas viran purtand numele de Piata

Consantin-Vodit.

Alaturi, colt cu str. Carol, un $ir de pravhlii marunte,

evrei cu maruntisuri $i o cunoscuta berarie, mi se pare beAria La Carul cu bare. Inteo buna dimineata, In localul acestei berhrii s'a deschis un Cafe chantant", iar sala a primit
numele de Valhala.
Biserica Datari era inconjuratil, pe cele trei strade, cu
un sir de case vechi, avand pravali de jur Imprejur. Pe strada
StaAropoleos era o berarie $i birtul la Pisica Neagra renumit
pentru vinul ce debita.
Pe podul Mogo$oaiei era cofetaria lui Baltador, cunoscuth
le studenti, apoi bactinia lui Palm Popescu unde, la ora cleju
nului $i a pranzului, se lua tuica. La aceste ore bacania gemea
do lume.
Serbarea Bobotezei se facea laugh, podul dela Mihai Voda.

Dambovita trecea pe vremea aceea putin mai aproape de

'Hotel de France, podul de peste apa era singurul pod de fier,

de aceea si cafeneau de langa apa si pod, o mare cafenea cu
terasa, purta numt..e de Cafenea la podul d fier 1"
Casa societatei Dacia", unde e instalata Banca Agricola'.
nu exista. Claclirea Pasagiului Vilacros si Maca, precum si
Pasagiile, nu erau,iitcute, caci pe acest teren era o mare cafenea, restaurant si cafe-chantant cu gradina la fatadai purtand
numele de Stadt Pesth".
La , Stadt Pesth" petreceau mult bucure$tenii $i au pe
www.dacoromanica.ro

53

trecut ascultarid cantaretele germane, pan& ce a fost daramat

localuL

Toate celelalte case pang In strada Doamnei

astazi

Paris
sunt neschimbate.
In coltul de peste drum s'a cladit palatul Nifon, inlocuind
oarecari cocioabe.

In coltul bulevardului Acaderniei cu calea Victoriei a

lost cladita casa Greceanu. Actualul hotel Capsa nu era pe
atunci. iar casa,

care nu avea decat un

etaj, coprin-

dea si Sala. Slatineanu eat de cunoscut& si vestita. Era en.noscuta. fiindch in aceasta saik se dadeau cele mai frumoase
baluri mascate ale epocei, foarte cautate pe atunci, foarte
:mult frecuentate de atm toata" societatea inalta. Multe intrigi
sentimentale se inodau in sala aceasta.
Casa Lahovary, In care, se afla instalat Clubul Tinerimei,
era o veche cash boereasch cu un portal scuiptat dung modelul
color mai multe case boeresti ale vremei. Modernismul a abh-

tut-o desi acel portal prezenta un interes oarecare ca docu-

ment al epocei.
Localul in care este instalat ziarul L'lndpendance Ronmaine este cu totul altul. Pe acea vreme era o cash vechea cu
Un etaj ; sus sala Bossel, salh" de tgatru cu tavanul scund si cu,un rand de loji la nivelul saki, In genul salei Majestic; erea sit

sala de bal mascat. Duna disparitia saki Slatineanu, aceasti

sat& a ramas cea dintai si mai sic intalnire de bal mascat.
'Jos, intrai pe sub scar& inteun local de berarie $i, de multe
ori, local de cafe-chantant.
Palatal Imobiliara e de data recenta, la 1871 era oHanul
Mercue.
Englis Hotel nu era decat o casa cu un etaj. In acest irnobil a deschis Papa Gilet restaurantul san select numit Frascati". Mai tarziu cunoscutul Eliad Carciumrescu transform&
casa cu totul, Ii adaoga etagiile 3 si 4 si facu hotelul pe care
II vedem.

Dar despre Carciumarescu. voiu vorbi mai tarziu and

yoiu seri despre oarnenii vremei.

Casa Riegler era Hotelul Hugues. Aci era restaurantul
farncez eel mai pretuit aci se adunau toatui boerimea si toti
chefliii de cantata ai vremei. La restaurantul Hugues, Intr'un
cabinet particular, a fost retinut fostul prefect de politie al lui
iVoda-Cuza, Alexandru Beldiman, in noaptea de 11 Februarie
4866, noaptea detronarei. Pan& la moartea batranului Hugues
acesta a fost cel dintaiu restaurant al Capitalei.
Alaturi era Grand Hotel. Fiind daramat de cake proprietarul sail, in locu-i a fast inaltat Hotel Continental. Si la Grandl
Hotel se infintase un restaurant francez de lux cu pretentia de
a concura pe Hugues ; insa acesta si-a pastrat intotdeauna intaietatea.

In acest hotel se afla magazinul celui dintai palarrei at

epocei. francezul Paul Martin. Palarille lui Paul Martin cos
tau 20 de lei una si nu era de nasul luturor ca sa le poarte.
www.dacoromanica.ro

54

Mai Inainte venise in Bucuresti alt palgrier francez anume

dobin, instalat intr'o pill/a:lie din palatul Cretulescu. Acesta
a adus in Bucuresti cele dintai piilrii Inane, cari au rrtmas
cu numele de joben".
Pang la fosta cash. Musu, din fata Palatului regal, clgdirile sunt aceleasi. In locul casei Musu era o carcium, cu o
foarte mica gradinitg inhuntru ; deasupra usei de intrare era
firma ,La ochiul lui Dumnezeu". Aci mancam noi studentii,
fiindch portia de rnancare costa 40 de bani, dar se dedeau iI
junultati de portii cu 20 de bani.

Hotelul Metropole si casa Assan au inlocuit alte case mg-

runte.

Palatul Bancei Natiunii s'a inaltat pe locul unde era easa

Creteanu. Cash. mare boereasch cu pravlii. Pe calea Victoriei

.ra bricania Coltescu, in colt, Mama Petrache loan. Amanlout, mai ales aceea a lui Coltescubhchnii do lu.x. Petrache

Joan n'a prea fcut treburi dar Coltescu a esit milionar. Actualiil
bacani Ciobanu si Dragomir au fcut ucenicia la Coltescu.
Piata Palatului este toatg refacuth. Totul e nou vechiul
Bucuresti a disparut aci cu totul.
In locul refugiului din fata Palatului regal Si a cllidirei in

care este instalat Automobil-Club era un lung sir de case

mdrunte, unele proprietatea sfamiliej Lahovary (Emanoll Labovary), parte proprietatea unui batran anume Ioanid.
Fundatiunea Universitarg Carol I era situat pe o prelungire sucitg a stradei Clernentei si a fost construitg dupg daramarea casei lui Grigore Pucescu fost ministru, de la care
a cumphrat-o Regale Carol.
Palatul In care se aflg instalat Jockey-Club, bine inteles,
nu exi.sta. In locul acela era, o cash. intunecoash, cu o curte
mare, dupg modelul caselor boeresti de pc vremuri, proprietatea colonelului Filitis, fost aghiotant regal.

Grhdina Ateneului nu exista si nici Palatul Ateneului.

Exista in locul Ateneului un inceput de biserich. si Metohul
Episcopiei de R. Valcea. De aceea locul acesta se numea la
Episcopie", tar strada din dreapta purta numele de stra-da
Eptscopiei. Mai tarziu Casa Episcopiei a fost ddramati, iai
curtea plantatg primind numele de : Gradina Episcopiei.
Pe locul Casei Episcopiei s'au sgpat terneliile circului
clespre care voiu vorbi Jo, timp.

Multh. vreme s'au vhzut in Bucuresti fundatiile foarte

solid zidite, pn ce prin marea struintri a Jui Constantin
F.sarcu, s'a pus la cale, ridicarea actualei dilidiri a Ateneului
Roman. Ateneul este ridicat pe fundatiile circului.
Hotelul Athene PalaCe 31 fost cldit relativ de wandDe aci si pang la Piata Vietariei transformarea este minima..
Din nou cladite, In locul a ceia ce era In 1871, sunt un
=mar restrans de case, precum : Casale din dreapta si din
stanga bisericei Albe, casele din dreapta si din stanga strhzei
Piata Amzei; casele Anagnostiadi; casele din fata chei Griwww.dacoromanica.ro

55

vita si cele retrase cu ease metri din fata ministerului de fi

cnante; casele d-lui Ion C. Gradisteanu, casele de alaturi ale

d-rului Tomescu, liceul Sf. Gheorghe ; casele d-lui Misu Canftacuzino, casele d-rului Demostene. In locul tuturor acestora
erau, fie locuri virane, fie vechi casute, aproape niste ruine.
Pieta Victoriei nu exista. Soseaua Stefan cel Mare i sos.
Bonaparte se Impreunau pur i simplu, iar pe dreapta era un
chan lung si sound, cunoscut de tot. Bucurestiul care petrecea, i hanul Niculcea.

Prin partea locului nu exista nimic din ceea ce exista

astazi, nici palatul ministerului de externe, nici b-dul Colteil

Kastazi Lascar Catargiu), nici plantatia de pe sos. Stefan eel
k Mare, nici pavaj, nici alinierea. Era cu totul un alt cartier, Ingust, Inoroiat, RIM aer i far& lumina.
Strada Lipscani e mult transformata din punctul de ye.'
'dere al cladirilor. Aproape nimic, din ceea ce vedem astazi,
-nu exista la 1871. Prima'riile ar fi putut profita de ocazie ca sa
,Indrepte si sa largeasca aceasta straduta cu o atat de mare
circulatie, dar, de and tin minte, primariile noastre au fost
aiceleasi.

Pe stanga nu existau Palatul Bancei Agricole, Banca do

Scout, Banca Nationald, casa Schlesinger, magazinul Missint
Casa Crisoveloni si Inca cateva.

Pe dreapta nu existau: Gradina bisericei ZIatari hotelul

Carol, palatul Daciei. casa din coltul stradei Smardan, La
Globul Verde, case Bechianu, etc., etc. Pe Intregul parcur3

al Lipscanilor erau numai case joase, mici i vechi.

Strada Academiei nu mai e de recunoscut. Aproape totut

e nou. Incepand din strada Paris avem In coltul din dreapta

cinematograful Volta, care nu exista, apoi hotelul Minerva eta.-

dit de d-rul Steiner, in locul unor casute mizerabile. Casa hi

care e instalata drogheria Zamfirescu nu exista, gradina dirt
data Universittei nu exista. Ad se Olen niste case ruinate cat

si o berarie cu un biliard de o schmaph.' si o gradinita de

vara cu firma la Der grosse Fritz". In locul cladirei de prelungire a Universitatii era o casa si curte, proprietatea Uflul
domn Ritoride. Alaturi gradina Rasca. Aceasta grading, avea
o mare trecere, era unul din putinele localuri de elita ale Bib,
kurestilor. La gradina Rasca nil se ,duca ori eine.
Dar ce era gradina Basco.? .1 I)
Un ceh, anume Hrtska, vine Th Bucuresti si deschide localul de consumatie, birtul i gradina de vara din str. Acade-

miei. Dar eum romnii nu puteau'vonunta acest nume l'a

transformat in Itasca si Rasca.a ramas. Dar pe firma a ramas
Omit larziu numele adevaratJalboemului.
In, lOcul casei, acum taiata pe jumatate, In care era instalath. firma Watson si Youell, era o mica casuta galbue, Iri

care era instalat birtul lui Rasca. Gradina de vara avea o

-mare vaza si era locul de Intalnire al societatei alese.. Ia

aceasta grading, cttnta, de obiceiu, violinistul Wiest, despre
care voi vorbi.

www.dacoromanica.ro

56

Case le Carapati ile alaturi erau Orin la hotel Union, tot ee

.
mai avem din vechime.
Strada Regard era de &An recentn. Aceastii stradn. a fost
rdeschish pe un vast teren al boerului Cornescu; locul era thiar,
cunoscut sub numele de grndina lui Cornescu.
Fusese eumphrat de entre un cismar ungur anurne Ioj6,
care avea patima constructiilor. Deschiderea stradei regale,1
1

cldirea hotelului Union, a hotelului Regal si a celor mai'

i
multe case de pe aceastn stradn sunt opera lui IojA.
Birtul Enache erea instalat alturi de palatul ministerului
ile interne. Pe vremea aceia, in curtea actualului minister del
tinterne se aflau instalati : ministerul de interne, caneelariaT
consiliului de ministri, In clreapta ministerul de externe si ire
!
stanga, ministerul de lucrrtri publice.

Birtul Enache, era instalat intr'o singurn odnith de, cel

mutt patru metri pntrati. Nu avea de cat patru sau cinci mese,4

In fatil edrciuma si un spatiu Inchis In curte, zis grildintrl

Repede s'a dus vestea en la Enache se mnnanc bine si.
actin. Dar despre acest birt voi vorbi mai tArziu.
Alhturi era curtea caselor Riosanu.

Pe stanga, plecand din str. Paris, unde s'a construit localxil einernatografului ,,Lux", era un local de banen, era bane&
Vournay, apoi niste chsute mnruntele. Nimic din ceia ce e as-,'
Uzi, bine inteles nici hotelul Bristol nu exista, nici construe,Vile de alnturi.
De la strada Noun (actual& stradn Edgard Quinet) in sus

totul este nou.

In colt era o cash mgruntn, alAturi o prv1ie,r innuntra
on restaurant-bernrie cu ifrma la Drei Better". (Trei cerse-'

ri). Apoi o barach In care mai tarziu a fost instalat biroulk

ipografiei Grigore Luis. 0 curte imensn si o casn boereasai
iin fund, proprietatea lui Nicolae Lahovary, 'fatal lui Alexan-,

kdttru, Iacob, Ion si Emil Lahovary. Aceasta' curte boereasch. 'at)

vut o foarte frumoash carierh. DeckAnd din splendoare, ar
ost Inchiriath ministerillui de justitie, dupn aceea a trecut
u chirie In mana unei evreice care dedea camere mobilate.1
ai tarziu a fost luath, cu chirie de entre celebrul, pe vreme&
ceea, Mihnith. Lnneierul. antreprenorul tunelului de sub Pasa-;

iul roman, care a transformat-o In cash cu cal mobilate1

rnai ales pentru uzul femeilor galante.

Grajdul acestor case a devenit, mai tarziu, tipografia Gr.:
oLuis, iar magaziile-barhei pentru vanzatori de fruete, etc.-,
Cocuri virane, mici chsute urmau rnai departe, dar toate, fhrh:
wxceptie afar% de doun singure, in fata ministerului de in4erne, au fost inlocuite cu timpul. Strada Academiei a fost
aproape toga prefacutn.
a suferit,
pe atunci stracla Doamnel
Strada Paris
si ea, o radicaln transformare.
In locul Palatului Nifon un sir de pravalioare joase fiiiii

.,

www.dacoromanica.ro

57

etaj, stram be, scoase In strada de putei sa le prinzi -de streating. Altituri casa Petrovici Armis, o vechitura, In colt banca
Poumay.

In celalt colt franzelaria Gagel .cu gradina mai tarzitt

Blancluziei", uncle vara canta orchestra, se mancau

crenvurSti si la ora Ii jum. noaptea aparea intaiul transport cu

"..,Crrdina

cornuri, calde.

Apoi banca Derussi si Posta Centrala.

Intr'o curtO mare o casa veche, o ruing, destul de incapa,toare pentru vremea aceea, servea drept directie a postei Si
telegrafelor. Actualul palat al Bursel este construit pe localu,
yechei poste.
Strada Bursei nu exista, dar exista o trecaloare care ducea,

In stanga, la o prbprietate particulara, unde mai tarziu a lost

nstalat Institutul de hidroterapie al medicilor asociati, iar la
theapta strada Vesta
Localul Maior Mura cat si casa Bilcescu, colt cu strada
Coltei MI, existau. Pe partea cealalta nu exista creditul rural
i nimic din ceea ce se vede : tipografia Gob!, palatul Natio-.
nala, casele dr. Ftgdulescu, casele Caragheorghevici, strada
Caracheorghevici. banca Marmorosch Blank, etc. Totul e nou.
Strada Caragheorghevici nu exista, in loc era o ma.' mare in
care locuia maiorul Misa Anastasievici, administratorul averei
principilor Caragheorghevici, un fanatic partizan al dinastiei
'actuate din Serbia, suspect si exilat din patrie. In locul bancei
,

liMarmorosch Blank, o mare cash boereasca inteo curte imensg,

casa lui Ion .Cantacuzipo, tatal d-rului I. Cantacuzino si al

A-nei Petre Carp.

Marne bulevarde nu existau, nu exista de cat crampelulp

numit budevardtil Academiei precum am spus. In locul marilort

odificii de astazi, pe dreapta, mergand catre statuia lui Bratia-

Inu, era un lung sir de pravalii Inane cat un om, intr'una din
ele, era instalata iaurgeria unui bulgar numi tHagt Stanof, ceilebru pentru iaurtul, cataifurile si sugiucurile sale. In locul
botelul Bristol, cu intrarea pe strada Academiei, era iarasi o
veche casa boereasca Mtn) curte mare, in care se afla tipogratfia Ispirescu.

Strada Carol, pe vremea aceea se numea Inca Mita frail,

ceza". De fapt tgblitele purtau numele de Strada Carol' insg
botezul fusese de data recentil. $i iata de ce. Aceasta stradgi
fusese numita Strada Franceza", insd, in urma rrizboiului din
1870-71 si a victoriei germane, numele i-a fost schimbat mu
lacela de Carol- I. Publicul, insa, era obicinuit u cellalt nume,
dung, cum multi ani dupg, 1878, calea Victoria era cunoscutg
tot co, Podul MogOsoalei.

Pe strada Carol iargs debtule transformari. Au fost construite clupti 1872 un numar de case,- precum palatul posteloe
amobilul in care se anti instalatg, Casa Path, hotelul Central:
etc. Actualul Hotel Dacia, era o vechiturg, cu un singur etaj, $1

so numea Hanul Manuc. Cumparat de un domn Lambru

www.dacoromanica.ro

58

,-

lost tarnsformat, reparat si bOtezat cu un nume patriotic: -Cif-.

rentul nationalist era pe atunci puternic. Piata de flori si

bala actualg din fata, nu existau.

Hale le Centrale au lost clgdite mai tarziu. Primgria era
instalatg intro calea Serban Von. i actualele hale intr'o caste
boereascg a unor Ghiculesti ; cam pe unde sunt astgzi algriile.
Cheiurile Dambovitel au transformat complect regiuni Intregi ale orasului. Foarte multe strade purtau nume deosebite

'de cat cel de astgzi. Calea Victoriei era Podul Mogosoaiei; calea
liahovei era calea Craiovel, iar mai din vechime, Podul Galitei;
calea Plevnei: Podul de pgmant; calea Grivitei, era strada Targovistei; strada Smardan era strada Germang.; calea Mosilor fu-

sese numitg Podul Targului de afarg, strada Camoneanu era

*tirbei Vodg.

Trebue sg pui captit acestui capitol .Mi-ar ff greu sg. prelun,

gesc aceastg enumeratie, fiindcg nici nu-mi pot reaminti toate
transformgrile fgcute in curs de aproape 50 de ani.

Cand mg uit inapoi Imi dau seama cat de Insemnate

transformgri au suferit Bucurestii. In alte orase marl din Europa, intalnesti, pe langg numeroase firme comerciale noui dar si
loarte multe firme vechi. In Bucuresti firmele omerciale apan
si dispar ca p dinaintea unui Caleidoscop, aproape nimic nui
este stabil, totul este Inlocuit. Bucurestii dela 1871 nu-i rna
Intalnesti In nici o directiune.
OTELURI AproaPe nici unul din otelurile dela 1871. mi

mai existg. Ca otel de lux era pe vremea aceea Grand hotel

Broft, In locul otelului Continental. Otelul de Englitera, cu salN

'de restaurant /a etaj, era instalat de-asupra bganiei Dragomir.,
In locul otelului Splendid era un mb otel numit Otel Orient.
Existau pe strada Smardan, pe atunci strada Germana, cola
"doug. concordii : Concordia noug si Concordia veche, ambele
oteluri.
In dosul Lipscanilor, algturi de actualul otel Kiriazi era otel
8imion de mana a doua.
.
Actualul otel Victoria din *elari era otel Caracas; mai los
otel Fieschi.
Otelul Dacia de astgzi nu avea decat un etaj.

In Gabroveni era otelul Gabroveni Vechi, otelul Transil/

yania, otelul Bulgaria.
Apoi mai erau otelul Moldo-Roman $1 otelul PrinclpateIe-i
Unite.

Pe calea Mosilor erau foarte cunoscute: otel de,Londra si

otel de Atena; otel de Atena a fost tgiat cand s'a deschis bule,
yardul Carol. Bulevardul i-a trecu,t drept prin mijloc.
Grand Hotel du Boulevard si otel Union s'au deschis earn
p'atunci.
Langg Mitropolie era actualul otel Avram, apoi sub Mitro,,
polie otel Nem tow ca,

www.dacoromanica.ro

50

Mai era otel Macedonia, otel de Rusfa langg otel Princiar.

Otel Patria, prin piatd, si alte cEtteva oteluri mai mici.
COFETARIILE: Din toate cofetdriile de pe vremuri n'a mai
tdmas dect o singurd, firma: Casa Cama.
Cofetdrii de lux pe calea Victoriei si pe piata teatrului erau
trei: Capsa, Fialkovsky, unde este astdzi Elysee $i Giovani.
Giovani era in fata politiei. Mai trziu s'a mutat In fata pa-

latului regal.
Obiceiul vremei era ca toatd lumea din elita care rarniinea

vara in Bucuresti sd vie sd ia inghetatd. la Capsa. Lucrul sic era

ca cucoanele sd. nu se dea jos din trasurd ca sd consume
la o masd pe trotuar. Cucoanele gateau in trlisuri Insirate dealungul trotuarului $i erau servite acolo, iar la mese steteau tinerd civili sau ofiterii si priveau acea expozitie de femei tinere
si nostime.
Intr'una din veri o parte din lumea .,bund'" s'a supdrat pe
Capsa $i s'a transportat la Giovani. Giovani era atunci In fata
Palatului unde este azi otel Metropole. Toatg, vara aristrocratia
bucuresteitnd a luat inghetatd, la Giovani. Dup d. aceea s'a Im'pdcat -$1 s'a tutor's la adevarata cofetdrie hig-life.
Mai eraU Miteva cofetdrii cunoscute, dar de clasa 2-a si g
"3-d. In strada Carol cofetariile Iorgu Constantinescu si Pascu
La Zldtari cofetdria Baltador. La Episcopie cofetdriile, Tan&
sescu si Rildulescu.
CAFENELE erau multe. Cea mai Insemnatd era cafeneaua
Fialkovsky. Am se Mtn marea politica' a zilei, aci veneau toti
liberalii, cart erau In opozitie pe vremea aceea; aci se punea tara
la cale
Cafeneaua cu cloud biliarde $i cu o altd said In fund unde
se jucau tablele $i nesfarsitele partide de domino, erea aldturata cofetdriei. La bufet trona seful cofetar d. Tile, iar marcher,
'era un grec foarte inalt cam bdtran cunoscut de toti Bucurestii.
Obisnuitii it porecliserd: Manafu, numele lui era Iani.
Fialkovsky nu mai era o cafenea ci ajunsese o adevaratd
institutie.
La Fialkovsky juca tablele cunoscutul profesor de mate-,
matici dela liceul Sf. Sava, Conul Alecu Bordnescu. and juca
Conul 41,1ecu Ghiulbaharul era reprezentatie. Toatd cafeneaua
se aduna de jur imprejur, erau c&te trei fanduri de spectatori,
unii chiar In picioare pe ,scaune admirau si ascultau; fiindcd
Conu Alecu Canto, fiecare zar, avea rime triviale $i ,,bon mouri"
cum le numea el.
0 fars fdcutd. conului Alecu a rdmas celebrd si a inveselit
cafeneaua ani de zile. Cum am spus Conul Alecu mbea trivialilatea de si se ingtimfa grozav ca fecior de boer. Unul din obiceiurile lui era sa rdspundd celui care 11 intreba. pe ce mizZI
yrea s joace: .,Juctim pe un c..."
Inteo zi i se face o farsd.

*eful cofetar, doinnul I1ie era u,n artist. Intrebat dacg

www.dacoromanica.ro

60

poate fabrica din ciocolata o prajitura care A semene cu... miza propusa de Conul Alecu, raspunse afirmativ. In adevar Coxml Alecu vine la cafenea, propune partida de ghiulbahar si
propune adversarului su sa joack pe miza cunoscutd.
Cella lt raspunde:
Bme, Coane Alecule, primesc, dar s

ga sal manance chiar aci.

tii, eine 11 ca5ti:.

Sal mai-Came, ma, raspunde Conul Alecu, crezand cd, e

numai o gluma.

1?artida Incepe, adversarul face tot felul de gre$eli $1 pier-.

de. Pierzand acesta striga:
Sa vie C... al Conului Alecu.
Si chelnerul aduce pe o farfurioara o prajitura atat de bine
imitand... miza, incat Conul Alecu, de $i era un om inteligent,
se Imeala

Furios ia farfuria cu prajitura, o arunca. in mijlocul

fenelei si plena urland:

ca.-.

Su,nteti niste mitocanil Am facut rau c11 v'am dat nast

Etc., etc-

Bucure$tiul nu avea pe vremea-aceea, nici un, club. Erau

cateva case de joc si atat. Era un fel de club in tasele Trtilc .
uncle se intalneau $i isi faceau partida un nurnar de batrani'
rofeson, oameni politici, functionari, precum profesorul Zalomit, Al. Orascu, Petrache Teulescu, etc., ceilalti se duceau la
cafenea.

0 cafenea foarte cdutata de stuclenti, functionari, tineret In

genere era cafeneaua Fieschi din ,$elari. Vastit incapere, acolo
se juca bihardul. Tinerii licieni debutau la Fieschi.
Pentru liceul Sf. Sava mai era in apropiere, pe strada
Stavropoleos, Mg% Hanul Zlatari, Intr'o casuta, o cafeiea micutg cu un biliard i doud mese pentru consumatie. Ca,

feneaua era tinuta de un evreu i purta numele La lancu".

aancu avea i o fan: nostimioara care servea. Elevii mergeau

la Iancu pentru ca sa feel curte fetei.
Sure a'si face publicul o idee de grija ce au pus intotdealina invdtatorii de pe vremuri la educatia morala a tinerimei,
Naiu addoga cum ca. In curtea acestei cafenele era instalata ii
o cash de prostitutie tinuta de o femeie, foarte cunoscuta pe
vremuri numita. Pupaza sail Pica. Autoritatea scolara niciodata
nu a intervenit ca elevii sa nu mai frecuenteze acest local.
0 cafenea cu clientela lumei din societatea de sus, era cafeneaua Briol din Pasagiul Roman, mai tarziu cafeneaua Cazes. La Briol se juca bilidul, fiindca era o cafenea dupd, me.
delul francez si avea 7 biliarde. Aci se juca si carti.
Biliargii cei taH ai epocei erau Constantin Campineanu,
Iratele lui Ion Campineanu $i capitanul Varzarti. Acesta era
eel mai tare. Dar sosi dela Paris un domn Papadopolu, student
Intarziat, care juca si mai bine. Era foarte tare, Mesa serii de
ate 100 si 150 de puncte. Acesta a lost profesorul lui Henri
Lazes care, dupa cateva luni, l'a Intrecut.
Aliituri era o mid cafenea uncle se juca mai ales ctirti Si
www.dacoromanica.ro

61

table. Era cafeneaua la Radu in Pasagiu. Aci se intruneau juchtorii de prefesie, smecherii si trisorii. Multi naivi au fost
dezbracati In aceastb.' spelunch.
Cafeneaua la Brener era situat h. pe strada Stavropeleos pe

locul unde se afla astazi Palatul unei mari Bauch Era o cash
ru un etagiu destul de mare avand o gradin vasta. Aci era
cafenea si restaurant $i mare joc de ca'rti. Era locul de Intalnire de preferinta al agricultorilor. Arendasn, proprietari, greci
In mare parte, se adunau aci si jucau chrtile pe sume mari
Stosul era jocul la moda sf diferentele erau foarte Insemnate.
Localul era tinut de un grec anume Colaro, care, mai tarziu,
a ridicat otelul si iestauranttd Colaro pe strada Smardan.
Pe vremea aceea, si eativa ani mai tarziu in locul actuatului otel Colaro, era alta cash mai mica si o _cafenea curaticd
tinuth. de un german anume Labes. Cafeneaua Labes era mult
frecuentata de tineret.
Cafeneaua Strobel din strada Lipscani era instalata lute()
cash cu un singur rand i o mica gradinita in fata. Foarte,
Ingrijit tinuta de un german avea doua biliarde si restaurant
Era foarte cautath, de societatea mijlocie.
0 mare cafenea in fata otelului Simion. 0 alta mare cafenea la otel Concordia Noua unde era intalnirea mai ales a
evreilor.

La otel de France era in subsol o cafenea cu biliard. Li-

cienii *I studentii o frecuentau mull atrasi fiind de chtre cele

'clouh frumoase blonde filcele antreprenorului. In seara in care

am fost adus pentru Intaia eara in acest local am fost ingrozit.

De cum am scoborat treptele acestei taverna, vhd o mare

aglorneratiune de oameni in jurul unuia care sta intins pe

scanduri cu fata In sus. Mi s'a parut ch. este mod. M. apropii

si cunosc pe mert, era un coleg al meu din clasa 4-a liceala. Ma
riformez $i mi se spune ca nu e mort, dar, numai beat-mort.
Acest coleg a ajuns mai tarziu rnagistrat si a murit recent ca
membru al inaltei magistraturi.
Mai erau si alte cafenele cunoscute. Cafeneaua la Podul de
fer laugh. podul Mihai Vocth., acea din Piata Amzei, acea dela
Hotel du Boulevard, dela otel Union, etc.
E de observat cl-cele mai multe erau tinute de germarui
si cateva de greci. In aceasta profesiune romanii nu excelau,
Aproape nu era cafenea romaneasca.
BIRTURI: Cel mai elegant era restaurantul francez Hits
gues,
actualul local Riegler, locul de intalnire al societatef
elegante.

Argun, Grand hotel Broft, marele concurent al lui Hu,

gues, lush. cu o clientela mai mica.

Christodor in strada Raureanu colt cu Podul Mogoseaet

restaurant pur oriental, Searte bine asortat caci bu,chtaria era
condusa de sotia lui -Christodor, cucoana Uta.
Otelul de Englitera avea restaurant la etaj.
In locul actualei eladiri a restaurantulu,i Bpurescu, era 0
www.dacoromanica.ro

62

$andrama galbend, o cash joasa de-i puteai pune mana pe aco-.

peris, o adevarata ruing umeo1 g. dar cu grading, unde era restaurantul La Clopotel". Mai tarziu s'a deschis birtul lui Cons-

tantin care a avut multa vreme vaza pentru buegtruia aleasg

si buna conducere.
Actuala cladire a restaurantului lordache din Covaci nu,
exista. In locu-i tot o *andrama la fel. Intrai inauntru aplecan,
du-te, dar mancarea fiind buna, era lume multa.
Marea valva a restaurantului acestuia care avea bucatd,
Tia curat romaneasca, a inceput din ziva in care umoristul Nae
Oraseanu a compus nostima lui lista de bucate care. in parte,
a, Amiss pang' la noi si se va perpetua.
Iatg, atat cat fini amlntesc, o parte din poreclele lui N.
T. Ord$eanu.
Painea era numitg o abondenta. Ghiata: cremg de Siberia.

Scobitoarea: o baionetrt. Tacamul: un regulament. Tuica: o

idee. Socoteala : protocolul. Carnatii mici: mititei. Carnatit

mari: patriceni. Un ardeiu ro$u: o torpila. Varza acrd: origind.
4:143 Belgrad. Sticluta de vin: o pricing. Ocaua de yin cu borvis

la racitoare: o baterie. Apa: o naturala. Paharele pentru yin;

semi-plutoane. Cafeaua eagra turceasca: un taifas, etc.. etc.
Restaurantul dobandise chiar supra numele La idee; Dar
.,vorba nu s'a pastrat. In schimb: mititeii, bateria $i protocolul
s'au Imparnantenit. Mititeii $i Bateria vor trgi lung& vreme
4n viitor.

Peste patru, ani cand am intratin Universitate, am cunos,

cut si micile birturi pentru studenti $i cu abonament.
Obiceiul era ca abonamentul sa prevadg patru feluri de
mancare : 2 la 12 ore $i 2 la orele 6 sau 7. Dimineata nu luam

ziimie pe stomacul gol. La birt pranzeam fr vin $i fail de-

sert, lar abonarnentul varia intre 30 $i 40 lei lunar, dupg cali-

tatea birtului. La ulicioarala Sf. Nicolaeintre str. Lipscani

*t strada Doamneiera up birt Inca $i mai eftin, se manca
cu 20 lei pe luna.

Dupa rgzboiul din 1877 am facut cunostinta. cu alte hirturi mai saltate...
Erea birtul lui Enache de langa Ministerul de Interne In
strada Acaderniei. Am mai vorbit. Intr'o micit odaita, cat se
poate de primitivg, $i cu 4 mese numai, se manca o excelenta
bucatgrie rornaneasca *i eftina. Preturile variau dela 20 barn
portia pang. la maximum 80; cu 80 bani aveai mancarile exceptionale, precum fripturi de curcan, de epure etc.
Eu dejunam cu 90 de bani si anume: paine 10 bani, 2 oug.

,ferte 20 bani, o fleica 40 bani, 1 mar 10 bani, bac$i$ul 10 barn,

Fara yin. Cu yin -costa 1 leu si 10 bath'.

Birtul Gunther in dosul Pasagiului Roman, strada Campineanu. unde rnancam 4 feluri pe zi, yin si desert -cu 80 lei
lunar. Birtul lui Madame Mari la biserica Alba, cu firma la:
Mielul AM. Casa a ars $i in loc s'a cladit o alta. Se manca
excelent cu portii foarte mari pentru 80 lei pe lung.
Beraria i birtul cu bucataria gormand a lu Grebert mai
www.dacoromanica.ro

63

!Mgt" Osvald In stra-da Carripineanu colt cu stra-da RegalL

'Portii maH si mancare bung. Dar mai ales bere vestita. Aic"
*eneau O. bea bere unii fruntasi aibaroului si ai politicei pre,
cum advocatul liberal Tache Giant, Mai tarziu ministru dr

justitrei.

Foarte vestite pentru carnati si fripturi ereau restaurantele

si, gradinile populare: Leul si Carnatul, Herastraul, Zdrafcu,
Bordeiul, mai tarziu Floreasca.
Leul si Carnatul erea vestit pentru carnatii cu piele, Zdraf-t,
cu pentru fleci. In adevar nicaeri nu mancai o Mica mai bunk'.
o fleica de eel putin un chilograrn servita pe o mare farfuria
de lemn. La Bordeiu se petrecea de Paste, la Sf. Gheorghe si lar
Pi. Maiu. Aceasta erea traditia populara.
r
Dar despre localurile de petrecere, teatre, baluri mascate,
mustarii, dulapuri, circ, petreceri de vara, Sosea etc. voiu serif
mai tarzru.
1

Ce departe suntem de epoca pe care o descriu.

TEATRELE: Astazi avem In Bucuresti iarna: Teatrul Na..;
tional, Teatrul Regina Maria. Teatrul Fantasia, Teatrul
un teatru evreesc, opereta, opera, eel putin 15 cinemato.,
grafe, Circul, coricerte filarmonice, doua teatre de varietati*t
4Alhambr a si Majestic, patru sau cinci cabareturi de noapte..
Teatrul Popular. Vara: clou d. operate, trei teatre de reviste, etc..
,

Dar and am venit in Bucuresti, nu ereau iarna de car

;hu g. teatre romanesti: Teatrul National O.' Sala Bossel, cat a

bpera Habana. Apoi un cafeu-chantant la Patac. Atm.
Teatrul National era inchiriat ml Pascali. fiindck Socie.t
ta tea dramatica nu exista hick. Pascali juca melodramele la
sforkitoare, critica cea serioask, II censure, dar publicului ui
placea genul.
.

Pentru intaia oara am fost dus la teatru de care un priei

ten al familiei, locotenentul Boteanu mai tarziu generalul Bo-t

teanu. Se juca Don Juan de Marana.
Am prins gust de teatru; ma duceam des caci stalul al
3-lea costa 2 lei. Rand pe rand am vazut: Rotarul, IdiotuI, Hotii de codru si hotii de orase, Rposatul Dumnealui, Caterino
TIovard, trengarul din Paris, etc., etc., melodrama, si comediii
traduse ori localizate de Pascali.
La Sala Bossel juca Matei Millo cu un. repertoriu de cot'
medii. Repertoriul sau era compus din piesele : Lipitorile Sate$
lor, Avarul luiMoliere, Nunta lui Figaro, Paraponisitii, etc. ' t
I
Desi repertoriul lui Millo era mult superior ca valoare lii

terara si teatrala, totusi educatia publicului era facuta in dii

rectia declamatoriei melodramatice.

Millo nu era numai un actor dar era si un educator print

.teatru, el era unul din acei cati.va boeri moldoveni, caH, In ee,
poca redesteptarei nationale au fondat teatrul romanesc. MiUz
-pastra in el scanteia carc-i aprinsese in suflet focul sacra si nA
www.dacoromanica.ro

64

se putea dc4.1111 de repertoriul care cupriddea; atatea capod'opere.

Opera a fost concesionata ani Indelungati unui italian a-1

mime Franchetti; iar reprezentatiile in sala Teatrului Natio-4

nal, Toga aristocrata era. de fata. Case le maxi si bogate ayes:a

ioja abonatd, tot asemenea multi chiaburi $i oameni de lume
Isi aveau stalut abonat. Caci pe vremea aceea Fotoliul" nu
exista, exista numai stalul I-iu.
Dupa papa Franchetti a venit concesia lui Serghiadi, carei
Insa, n'a avut lunga existenta a concesiei celui dintai.

Mai era $i un cafeu chantant cu antarete germane la

Patac pe strada Carol. Mai era $i altul la Stadt Pest, actualul

Pasagiu Vilacros.
La Patac gliseai in toate serile pa Pantazi Ghica, fratele luit,
'ion Ghica, boem literat, amator de antarete, de crenvirsti sill,
t'de bere. Inconjurat de cativa prieteni, Pantazi Ghica trona in'
'toate serile in acea atmosfera plma de him, de miros de bere
,$i de aburi de crenvirsti cu hrean.
Din cand In and aparea cate un actor roman care spunea
cupletul. Pantazi Ghica si mai Arziu Ion Mosoiu, tatal d-luil
tAlfred Mosoiu, au scris multe cuplete pentru acesti ambulantiu
printre cari cel mai celebru a fost I. a Ionescu, venit mai
.

Larziu.

Inainte de I. D. IOnescu a fost Romanescu. Acesta 15i debita

monoloagele $i. versurile prin cafenelele concerto intunecoase;1
trot pe asernenea scene inferioare a debutat si Aristita, fiica luil
mai tarzu coo. mai Insotia lui Romanescu,
Demetriadi,
$emnata artista a scenei romane.
1

ln aceeas vreme Cafeul concert a lost Inveselit de verva

iunui comic anume Fialkovski. Despre acesta imi aduc foarte 1

putin aminte. *tin numai a era foarte mult apreciat, caci

el a inaugurat genul cupletului satiric de actualitate.

Pe vremea pe care o descriu exista cantaretul care,a, doua
gi, dupa fiecare eveniment Insemnat, II canta in versuri de ac-1
ualitate. Astazi, cantaretul a disparut. Dupa 50 de ani, acest
en vesel, curat, lipsit de obscenitati, placut intelectualitatetl

iterar nu-1 mai cultiva nimeni. Neaparat, cauza este a nul

ai renteaza. Caci, sa nu uitam a &aim azi o vreme in care
upremul castig banesc este suprema aspiratiune.

Vara Bucurestii nu aveau spectacole.

Lumea din elita sau pleca la mosii, sau se ducea la Paris,
eau pe la baile din Austro-Ungaria. Valea Prahovei, cu toate
,statiunile ei, era necunoscut'a atunci. Regele Carol, alegandu-si)
re$edinta la Sinaia, a pus In vedere si in valoare aceasta re-,
cateva
(giune. Rana atunci In Muntenia o parte a publicului
se ducea la Campulung.
Vamilii dintr'un cerc restrans

eine ramanea in Bucuresti se multumea cu gradinile

(Stavri si Rasca daca era din lumea buna, sau cu Giaferul;
'grad la cu cai, Leul $i carnatul, daca era de a doua mana.1
Din cand in cand cate un circ de vara care 'si instala bawww.dacoromanica.ro

)-

65

raca pe un maiden central, distra pe tucure$teni. Alte on

cuteza cate o trupd de comedii sau de opereta franceza sa. dem

barce la Bucure$ti. Dar aliceva nimic. 0 trupa de teatru roman n'ar fi indraznit s anunte o stagiune de vara la Bucure$ti.

De altfel nici nu era lumina, cc Intregul oras era lumim

nat cu petrol.
Gazul aerian a fost introdus $i inaugurat mai tarziu. Intr'o
seara de toamna am fost scosi din pension pe doua. randuri $i
plimbati pe Ca lea Victoriei ca sa vedem inaugurarea gazului.
iVremea rece $i lume multa se plimba pe strazi. Lumina becurilor juca permanent, fiindca instalatia, era, pe semne, primirtiya, iar sita Auer nu era Inca inventata. La Teatrul National o
inscriptie in litere de flacari se juca si prelingea, balconul, din
bataea vantului.
Din timp in timp veneau In Buucre$ti si. celebritdti straine.
Imi amintesc pe Adelina Patti. Imi amintesc de Madame Keller frumoasa stea a unei trupe de oppreta franceza, care ne-a
adus de la Paris, muzica $i teatrul lui Offenbach. Marii trageil,ani Rossi si Salvini au venit mai tarziu.

Dac4 nu erau cabareturile de noapte erau gradinile de

vara.

Incontestabil c. bucuresteanul jertfEste prea mult pe altarul mancarei, bauturei $i petrecerilor, iata de ce viata de
noapte cu yin bun si cu lautari a cultivat-o cu sfintenie.
Herastraul vechiu era gradina de predilectie a bucure-tenilor. Mai tarziu s'au deschis i Herastraul nou dar far&
prea mare succes. Si mai era $i Teiul unde se faceau petreceiIe ziva $i unde cheflii se scaldau cand se incalzeau prea tare.

Dar Teiul era un lac periculos din cauza stufului care era
tradator. Nu odata scaldatorif imprudenti,
fie din cauza
congestiei, fiindca se scaldau duna mancare copioasa, fie ca
s'au inecat.
lnotau in locuri unde se incurcau. In vegetatie,
Cand am venit in Bueuresti era Inca recenta in memoria bucurestenilor oameni de petreceri, nenorocita intarnplare a unet
linere femei de viata libera, anume Ioana, yestita pentru frumusetea ei. Ioana, fiind in toyara$ia mai multor prieteni, printre cari $1 poetul Geanolu, s'a dus la Teiu, a petrecut, a baut,
s'a scalat si s'a inecat. Poetul Geanolu, amantul ei, era de feta.
F.)i el a cantat-o, in yersurile publicate apoi in, Dorul" colectie
'ocle poezii foarte populare pD vremuri.

Ca un crin de 'yard,
Ce vdntul ingheatd,
Frumoasd, loano,
la valuri periOt
Un alt loc de petrecere era nioara cu iaz de la Floreasca.
Nicaeri, in Bucure$ti, nu se gaseau raci mai man si mai gusto$1. In jurul iazului erau cabinele de bat foarte primitive. Nu
era nimic pitorese. Se manca raci, pe,te, oua i pui fripti, cical

www.dacoromanica.ro

66 -Cnul era foarte bun. Intr'un an pe searg, s'a inecat si aci" ur

_bucatar francez de la Capsa. Apoi clientela s'a rgrit. Acea kw,
gicg intamplare nu a 'omorit numai un om, dar $i localul.
Bordeiul era grgdina populard de varg.
Aspectul stradelor era cu totul altul cu. 50 de ani in urmit,
larna erau, pared', mai multe eaderi de zgpezi, iar primg-

ria nu le ridica. Una din plgicerile bucuresteanului era sd se

plimbe cu sania.
De cum se aseza zgpada in straturi groase $i se fgcea partie, apgreau saniile cu sutele. Nici o birjrt nu mai circula si nici
o trgsurg, particularg.

Pe langg numeroasele sdnii birjdresti erau multe s'arrii!

particulare, toate luxoase, cu mari retele acoperind caii, cui
siruri dese de clopotei cari atgrnau greu de gatul lor si urn-.
ipleau vzduhul cu zainggnitul. Un lucru- care a dispgrut
complect din Bucuresti este acest sunet de clopotei ce se auzea
larna Tglirnand din toate pgrtile. Pitorescul valtrapului $i al
rnuzicei clopoteilor 11 regretgm noi cari 1-am cunoseut.
Plimbatul in sanie sub ninsoarea deasg $i linistita era una

'din voluptrttile epocei.

Iarna mai avea $i plrtcerea deosebitg. a balului mascat. Inca

o petrecere care a dispdrut cu desvarsire.

D'abia venisem in Bucure$ti si camarazii mg fac sa-i cu_nnose deliciile. Bineinteles in mod platonic.
Intr'o Duminicg seara fusesem la teatru In companie, dai
Ia esire ne oprirgrn In fata slei Bossel. Era aproape miezuf

noptei ; m,iitiIe, uncle intrau $i altele esau. Pe stradg tinerii le

apostrofau $i se legau de ele". Mastile ripostau si mergeaq re.
..pede. In serile de bal mascat, Joile si Duminicile, era un spec-,
tacol pe care nu-1 mai vedem astazi pe c.alea Victoriei.
Cand am venit In Bucuresti era un singur bal mascat de
Oita, acesta era balul de la sala Bossel.
Mai erau baluri mascate la. sala Franzelaru. la sala Ziepser, la Pomul Verde, la Jignitza. Apoi un altul la ,,Dacia", altul
la Hardgu, etc.
Balul de la Hardgu erea nurnit astfel, fiindcg mgsculitelei
_mai cu searna servitoarele, veneau desculte, ii splau picioa.rele In harddu, isi "puneau ciorapii si ghetele sau pantofit pe
care Ii aduceau In mang si apoi intrau in bal. Motivul e lesne
de inteles antreprenorul nu tolera ca mgstile .sg intre In sea
cu incgltamintea murclarg de noroiu sau de zapada.
Balul acesta atilt de inferior, frecuentat de elementul fe-

rneiesc, erea foarte cgutat de brbatii din societatea mai de

sus ; tot tineretul bdetilor ,,de farnilie", venea la acest bal spre
a danta cu servitoarele care, pe vremea aceea ereau, de multe
ori, fete drggalase. Pe atunci profesia galanteriei nu erea destul
dc raspanditd pentru ca sa atragg i A, le feta cocote de marcg,
pe toate cate ereau frumusele.
Aveam 18 ani ctind am intrat pentru intdia oarg la Bossel.
Cu toate ifosele ce'mi dadPam ca sg, mg' argt degajat, cu toate
ctt'mi luarn aere de Don Juan rafinat, mrtsculitele experin-ten-

www.dacoromanica.ro

67

tate m'au cunoscut, dinteo ochire. a sunt aglamiu. Doti&

maAi In domino negru m'au In primire $i cu toate impotrivirile mele, m'au dus la bufet i m'au silit sa le platesc un
cornet de bomboane. Costa 4 lei.
Am plecat, dar m'arn reintors, auzindu-mi numele chemat
*de un carnarad. In dosul galantarului masculita mea schimba,
cu unul din chelneri, cornetul In contra 2 lei.
Am aflat dupa aceea, cum ca prin balurile mascate circulau un nurnar de veterane ale galanteriei cari, ne mai putandu-si agonisi viata intr'altfel, se acopereau cu un domino
$i o masca, pandeau pe naivi $i le storceau, nenorocitele, cativa

lei, painea de a doua zi. Fie sub pretextul leului pentru gardemi* f:e printeun cornet de bomboane, fie sub pretextul
leului de birja, aceste femei, dupa tateva ore de staruinte si
de cersetorie. izbuteau-sa castige 8 sau 10 lei cu earl traiau
doug-trei zile, pang la balul viitor. Lovitura cornetului era CII"

noscuta, ele II obtineau de la client numai spre a'l revinde

imediat tal-chelnerului pe pretul jumatate.
Mai tarziii balurile mascate au degenerat cazi, dupti desfiintarea salei Bosel, ajunsesera coticliane la sale Edison. Dar,
ca tot lucrul trecut din vreme, au murit, si pentru totdeauna.
Toamna erau mustariile $i terea.
La unele raspantii anumite erau instalate teascuri $i linuri in care se fabrica mustul. Aceste mustarii functionau fa
baza unei taxe ce plateau axizarilor primariei. Langa muse
tarie era gratarul cu carnati. apoi, mai pe la margine,
venea $i jardaletul si se incingea i joaca. Bineinteles ca, de
multe ori, afacerea se sfarsea cu paruiala si la comisie.
Pe vremea aceea politia avea cu totul o alta organizare;
nu existau circumscriptiile $i ni existau inspectoratele ; nu'
erau decat 5 comisari pentru Intreaga Capitala cu subcomisarii respectivi.
Gaud am venit in Bucure$ti prefect al politiei era Vasile
1-liotu, tatal ministrului actual al Palatului Regal. Director al
politiei un colonel Murat. Seful sergentilor de oras Sasa Antonescu. Sub seful sergentilor vestitul tist Sarandi. fratele ac-

tr:tei Frosa Sarandi. Acest Sarandi, mai popular sub numele

de ,,tistul", era o figura tipica a Bucurestilor, scund, purta un
barbison subtire si doua mustati lungi. calarea un cal mic alb
6i avea pe mana, legat cu o curea, un biciu dupa modelul rusesc.

Ce vremuri, nu'i asa?

Cei cinci comisari erau: Romniceanu in rosu, Miulescu -cel cu crima din str. Soarelui In verde, Gala$escu In negru.
Slavescu in galben. In albastru era un batran al caruia nume
nu-I rum retin.
Dulapul era Inca in floare. Asteptam Pastele cu nerabdare

pentru multe lucruri, dar mai ales pentru bordei si pentru'

dulan-

Erau dulanuri mici numai cu 4 volite, acestea n'aveau

www.dacoromanica.ro

68

niare cuentela, dar erau i dulapurile cu 6 si chiar cu 8 polite.

Cele mai multe erau, insa, cu 6 polite.
Imi amintesc de cloud din acestea, cari erau foarte cautate
si atrageau o lume imensa; clulapul din capul stradei Dudestil
5t dulapul din $os. Stefan cel Mare. Dar moravurile noui ate
desfiintat o intreaga $i departata traditie.
Petrecerile bucurestene erau nedespartite de lautari. Laularii inveselesc $i au inveselit din timpuri pe care nu le putem preciza, lautarii bucure$teni erau oaspeti iubiti ai tuturor
ch efurilor.

Gel mai batran lutar pe care l'am cunoscut Inca din casa
parinteasca era Marinica. Foarte vestit pe vremuri, cand l'am
Nazut pentru Intaia oark era aproape retras din activitate. Era
un batran cu barba alba, foarte mic de statura, dar Inch' vioith
S'a incercat sa-mi dea Maya lectiuni de vioara. De si instrurnentul imi placea mult, n'aveam aptitudini.
Lautarii epocei erau: Anghelus celebru muscalagiu,, Paclureanu batranul, Ionic. Dipicu, fatal lui Grigoras Dinicir,
Uchi Albi batranul, Padureanu surdul care canto, la beraria
Strobel, al doilea Anghelus din Ploesti care, in realitate nu!
era Anghelus, reva mai tarziu Marin Buzatu chitarist i cantaret, un alt lautar numit Muscalu, care avea in repertoriu Un
eantec pe care-1 canta razand cu hohote, etc.
.Padureanu nu surdul a facut senzatie la expozitia din
Paris $i in Rusia.
Alaturi de lautari erau vioristi streini.
Mat intai Wiest, o figura foarte expresiva i foarte popuSara .a epocei. Fara oh fi fost un artist mare, era, Insa, un
muzicant care canta cu tot sufletul. Wiest canta cu mainile,

cu picioarele, .cu ochii, cu toga fiinta lui, arcu$ul salta pe

coarde in voltigiuri fantastice, era un pasionat $i un fantasc
care entuziasma i ridica sala in aclamatiuni furtunoase.

A fost cel mai popular viorist pe care l'a avut Bucure$tii.

Mai tarziu au venit fratii Schipek, doi viori$ti boemi de
mare valoare. Mai ales cel mare.
Schipek eel mare era cu malt superior fratelui sau, si era
un executant de un rar talent. Era.aproape un virtuos destinat la o mare celebritate daca vitiul bauturei nu Par fi omorat
.
prematurCapelmaistrul Basch a fost s'i el o figura populara. La
teatrul National cand dirija orchestra, placerea cea mai mare
o avui Gaud galeria Ii cerea un cantec. and, dund executarea
unei bucati clasice, rasuna de sus strigatul : Sarbar, 1-1-iibsch
se Malta pe scaun, apuca bagheta, ridica ochii dare galena
si dedea semnalul. Si orchestra ataca o sarba pe care capelmaistrul o dirija intr'un tempo vivace. Si aplauzele izbucneali
de sus pentru marea fericire a artistului.
Acestui neamt Ii placea poporul $i Ii iubea fanteziile.
BACANII: Bu.curestiul a avut lntotdeauna bacanii bine
garpisite findca rornanului i'a placut sa _traiasca bine
.

www.dacoromanica.ro

69

De si am avut in Bucuresti atatia bacani de frunte, totti$i

aproape nici o firma n'a ajuns pana in zilele noastre. $i .din
acest punct de vedere fragilitatea tuturor lucrurilor $i lipsa
spiritului de continuitate ne deosebeste.
Cel mai insemnat Mean al timpului era Slaicovici. Negustor de vremea veche, pdnderat, cinstit, constiincios, serios,
-figura impunatoare, pareal vad Inca in no pravaliei de pe
ealea Vietoriei ,intr'un lung pardesiu cenusin, cu ochelarii pe
nas, privind de sus. Era prototipul -negustorului din vremea
aceea, a marelui. negustor cu greutate care insemna mutt.
Staicovici, daca n'a lasat in urma lui bacania, a lasat fabrica
de conserve $i pe fiii sai in frunte cu doctorul Staicovici, ocuaistul distins si medic sel al Capita lei. A lost eel dintal roman
care a indraznit sa atace aceasta industrie, $i cel dintai care a
sustras clientela romaneasca birniciei conservelor streine.
Bacani mari mai erau: Paun Popescu in hanul Zlatari,
Martinovici si Fundescu in Lipseani. Salcianu in Carnpineanu
kazi otelul Simplon). Coltescu si Petrache Ion in casele Creiteanu (astazi Palatul Bancei Natiunei). Cavadia, Rietz in strada
Carol. Anghelescu in fata palatului regal, etc.
BISERICILE: Bucurestii au fost un ora$ cu foarte multe
biserici; aproape pe fiecare strada era o biserica; insa multe
din ele au fost daramate.
Pe calea Victoriei numai Intre cheiul Dambovitei i Piata
Teatrului au fost daramate etrei : una era biserica Magureanu
In fata liceului Sf. Sava ; a doua Sf. Ion pe locul unde se afla
astazi Casa de depuneri; a treia biserica Sarindar pe locul squarului percului rnilitar.
Biserica Zlatari a lost eu totul renovata.
Biserica Dtimnita Masa nu era de cat o mica bisericuta.
Mai tarziu a fost refacuta cu totul.
Multe biserici au lost daramate
de am, dar nu am sa, ma ocup de ele.in acest interval de 50
LIBRARIILE: Din toate librariile do astazi dour), singure
eistau la 1871, libraria Socec $i libraria Ioanitiu. Pe atunci
-mai erau: Libraria Danieldpolu in coltul Pasagiului Roman,
libraria Ioanid, libraria Vartha, mai tarziu libraria Haiman.
TIPOGRFIILE: Cele mai insemnate erau: tipografia Ispirescu, Conduratu, Gal. Mai erau inca i attele, precum a lui
Weiss, a lui Cucu, etc.
FARMACHLE: Farmacii tinute de romani nu cred sa fi
tost pe atunci. Comertul farmaciei a fost introdus in Romania de sasi. Cele mai multe farmacii, daca nu chiar toate erau
ale sasilor.
arnintesc mai multe nume, precum : Brus, Thois.
Tiiringher, Risdrfer.
DOCTORII: Nu mai traesc de cat foarte putini medic! de

pe acele vremuri. Doc,torul Maldarescu venise atunci tanar

dela Paris. Mi-1 aduc aminte, fiindea locuind la o ruda in strada Mihai'Voda a fost chemat ca sa m examineze pentru.o raceala. Mai tile$te $i doctorul Severeanu, cunoscutul chirurg.
Dar merlcii cunoscuti, cu renutatie stabilita. unii batrani.
www.dacoromanica.ro

70

altii in puterea varstei erau: doctorul Carol Davi Ila, cea mac
popular& figura' medicalg a Bucurestilor, doctorul Marcovici.
doctorul Obedenarn, care se ocupa mai mult de literaturg de
cat de rnedicina, doctorul Fotino, doctorul Polizu, doctoruf
F;ala, doctorul Protici, doctorul Atanasovici, doctorul Ca lenderu, doctorul Teodori, doctorul Felix, doctorul Turnescu, doctorul Alexianu, etc.
MAGAZINE: Eine mai poate recunoaste Bucurgtiul? Coniertul silu a luat cu totul alt. infatisare.
Lipscanii, unde astrizi doming. aproape exclusiv firmele
evreesli, pe acea vreme era al firrnelor romanesti sau al firmelor bulgarilor si ale grecilor romanizati. Imi mai amintesc
numele: Stancu Bechianu, Radulianu, Martinovici. Pg.'un Popescu, Dancovici, Fundescu, Coemgiopolu.
Cele mai mari magazine cu articole de mode erau romane
sEal franceze. Pentru palgrii era Madame Volays. Pentru mgtasuri magazinele Aux gales de France si A la yule de Lyon.
AVOCATII: Cei mai insemnati avocati ai epocii erau:
Bosianu, considerat ca cel mai mare jurisconsult al tgrei e
avand cea mai mare autoritate cat Gheorghe Costa-Foru.
Amandoi ace$tia s'au dus la Paris fiind oament maturi.
Au luat doctoratul in drept la o varstg relativ inaintatg.
Apoi se citau numele avocatilor : Vasile si Constantin Boerescu, G. Dameleanu (Danielopolu), care incepea, Gheorghe
Verneseu, Vericeanu, Petre Gradisteanu, Take Giani. Ace$tia
doi din urmg mai tineri, ca $i Gheorghe Cantili, profesorul de
dreptul penal la facultatea de drept
Aspectul Capitalei, ziva si noaptea, era cu totul deosebit,
Tribunalele erau instalate In casele, astgzi pe jumatate

Aramaie, langg Teatrul Lyric, si pe trotuarul din fata vechiul anticar evreul Zwiebel. Acesta era un om foarte cum
se cade. Cunoscut de toata lumea juridicti si mare bibliofil.
A lasat un fiu care face acelat corned, Ins fr dulap pe
stradg.

Cilibi Moise, un tip original, poate eel mai original al Bucuresiilor, avea baracg de maruntsuri laugh' podul de la Doam-

na Masa.

CRACIUNUL: Au trecut 50 de ani si par'cg era eri. Aryi

ramas fireste tot ce-am fost $1 mi se pare ca nimic nu este
schirnbat. Vgd, ca $i in copilaria mea, tot felul de oameni cu
tot feluri de varste, $i vad sexele diferite, $i soldati trecand
cu pasul taras si preoti cu barbile lungi si carunte si mi se
par toti cg. sunt aceiasi.
Si cu toate acestea-din cati camarazi am cunoscut In cele
dintai clase liceale, din fostii mei colegi dela universitate, din

cei cati-va cu care am inceput gazeta'ria cat de putini au 'Imes!

Spuneam deungzi unui prieten ca Incep sg mg simg

strain si singur. Aproape toti oamenii generatiei mete si a
.

generatillor mai apropiate de a mea, fie mai dinainte, fie mai

www.dacoromanica.ro

71

Thu urma, au.caiut in Mersul vecinic neo6o5if catre b tinta de

toti necunoscuta si care este neantul si eternAatea. De cAte or:
imi arunc ohii imprejurul meu vad ca mai lipseste unul. Si

tot astfel va fi Ong la cel din urma'.

Craciunul dela 18711?

Varsta de atunci ii astepta cu nerabdare.

De pe la ceasurile 10 din seara, incepea st rasune Bum,restiul de strigtele ascutite ale colindatorilor, in noaptea F.11unului. Pe vremea aceea. colindatorii erau copiii din maha-

lale, copiii oamenilor saraci cari eseau ca sa aduca acaSa, acolo

unde erau vetrele mai reel si inimile mai pustii, tot ce puteau
aduna ca mere, nuci si covrigi.

Centrul comercial era mai rece si mai putin primitor de

estfel de manifestatiuni traditionale; insa cu cat te departai
Care margine, rasuna tot mai des cntatul cristalin al copiir

lor: Bun a. dimineata la mas ajunI Ne dati? Ne dati?"

Fara. sa Tred in magia datinelor am ascutat si awl si asUizi
placere acest cntat prevestitor de ceva nedeslusit dar
care in totdeauna incluiosaza. Si cand 11 mai aud astzi in

spre ravarsat de zori, imi reamintese melancolic de anii cei

16ra de grija, anii tuturor sperantelor, ani care n'au sa se mai
Intoarca.

Cand au mai trecut doi ani dupa ce am venit in Bucuresti am plecat si eu cu buna dimineata": Era Pe vremea
-aceea obiceiul c i liceanii adunati in gruPuri maricele, care
de multe ori ajungeau pang. la 40, sa. plece cu mos ajunul.

'F:iindca ereau, pe acea vreme multe case care respectau datina

sfsi faceau o placere si o petrecere din primirea colindatorilor,

Erea actorul Pascaly care, de cu seara se instala in an-

tretul casei, din daratul unei mese mari pe care se aflau cosuri
cu nuci, cu covrigi de cei mici, cu mere, cu pahare pentru vin, cu samovarul cu ceaiu. Si alaturea datnigenele eu yin.
*13.9na aproape de ziva Pascaly primea neobosit si vesel si ura
copiilor sanatate si un an mai spornic i ciocnea paharul si
avea cafe o vorba bunk pentru fiecare.

Era si profesorul nostru de limba elena de la liceul SI.

Sava care primea prieteneste. Intr'o casuta mai mica asistat
'de film lui, o frumoasa si incntatoare tinerete bruna,moarta, prematur co, sotie a unui ofiter Olanescu,Ilie Benescu pri.
mea, impartea, ciocnea dar si bea. Uzi Ii placea vinul cel bun
pe care II gaseai in Bucuresti pe vremurile acelea.
Mai ereau si altii, mai ereau si allele. Diavolii de baeti cunosteau oare cari tinere dragalasenii bucurestene care respectau traditia si prlmeau colindatorii.
Intr'un an oarecare ne-am adunat multi, eream aproane
'de patruzeci, dar nu'mi mai aduc aminte de Mc unul. Stiu
numai ca printre noi erea si Alexandru Macedonskr. Tot ciocnlnd paharele prin casele pe un-le trecusern am ajuns d s ul
de ametit la locuinta surorilor Laura si Srnai. andita B. uncle
Intreaga familie ei a adunata. Am fost primiti cu I rat le d schise. Drept multu,mire am varsat un pahar de yin peste mawww.dacoromanica.ro

72

neca d-soarer Laura care, in camizola albd. Pam onoruriie

casei.

Duph colinda venea Graciunul cu toate stelele, vicleimurile si balurile mascate.

Trecand vremea toate.obiceiurile au degenerat. Mai tarziu
rdetii cu steaua ori cu vicleimul nu mai ereau de eat Mste
tighnusi sau alti derbedei din pleava mahalalelor care intrau

prin curti pentru ca s1 lure. Apoi biata dating' a devenit o

meserie pentru exploatatorii perversi. Oare-cari tigani profe-

sioniti formau cete de copii pe care ii incorporau in gru-.

purl, ii inviltau caleva cntece de stea si Ii urmareau la dis-

tanth. Gaud copiii eseau dinteo curte antreprenorul erea langg.

ei sr le lua tot ce incasase. Bine inteles copiii ereau plhtiti in
mod denzonu cu cdtiva, gologani pe noapte.
Politia primind numeroase plangeri in urma hotiilor sg-,

varsIte, si Iiind push in cunostinth despre felul in care sunt

exploatati copiii cu steaua, a luat intr'un an dispozitia de a
interzice cu totul si colinda si vicleimul si steaua.
In timpul ocupatiunei dusmane, toate acestea au fost riguros oprite. Duph. razboiu s'a acordat oarecare libertate, dar

cu autorizatia nolitiei.
Stelele ereau foarte numeroase pe vremea venirei male In
Bucuresti, iar- populatia le primea bucuros. Dach e,seal seara

pe stradh, nu Meai doi pasi si Int'alneai o stea; iar dach te

opreai lnaintea unei curti in care stelarii cantau la fereastrh.
auziai aceste cntece:

In orasul Vitleem
Vrseii boeri, s vedem
Cei astdzi ni s'a 'nplinit
Proorocirea de demult
Cd se va naste Hristos
Mesia cap luminos
Din fecioara Maria
Din neamul lui Avram
Etc.

Sau :

Trei crai de la rathrit

Spre stea au cdliitorit

Si au mars precum citim

Pdnd la lerusatim,
Acolo cum au ajuns,
Steaua in nori s'a ascuns
Etc.

Vicleimuri ereau iarhsi numeroase ; asttizi d'abia dacii

inralnirn doar Cate unul. Acum cincizeci de ani actoni viclei-

mului ereau amatori, cari asoclati lucrau pe socoteala lor;

astgzi este iartisi o afacere a intreprinzatorilor caH exoloa-

tiazit pe cei cari joach.

www.dacoromanica.ro

73

sau BetIeemul, orasul. unde s'a nascut Chris

Vicleimul,
tos
chnd erea complect fiindch. ereau vicleiniuri marl si
yicleimuri mici, erea compus din urmlitoarele persoane:

Irod eimparatul imbracat cu mantle rosie incadiath in

blanh albh, CU, sabie, coroand, etc.

Ofiterul imbrhcat in costumul legionarului roman.

Gei Trei crai, adich Magii CU costume orientate. anurne
Gaspar, Melbior si Baltazar.
Pruncul, copil intre 12 si 14 ani.
Paiata imbracath cu haine strmte si cu diferite petice.
Mosul cu masch, barba Ihnoash cu cojocul si ciiciula intoarse pe dos.
Vicleimul, bine inteles, a degenerat. De uncle vicleimul
original avea un dialog inspirat din mistere sau nasterea lui
yristos, cu vremea s'a vulgarizat si chiar s'a trivializat. Ast-

ifel am ajuns la vicIeimul zis Mt perdea", care nu mai are

nimic comun cu vicleimul traditional.

Acum cincizeci de ani vicleimul ca i steaua ereau inch

la.multh favoare. Traditia spunea ch, orichrei case care va

Drimi vicleimul, ii va merge bine, crt orichrei cash care respinge steaua Ii va merge rhu. Se'ntelege ch. acestea ereau erersuri bine intretinute de cei interesati, dar care aveau credinoiosi in oamenii de pe vremuri. Cu incetul, traditia a perdut
inrhurirea i lucrul a degenerat.
Cnd vicleimul erea inch pur, oamenii vicleimului mare
,antrau in case, depuneau cutia care figura orasul Betleem,
lIrod se aseza pe scaun,avand la dreapta si la stnga chte un
soldat, apoi ordona s. i se aduch inainte CeI trei Magi sau
Crai de la rdshrit prinsi pe coprinsul Imphrhtiei lui hod. Cand
trupa pieca intru chutarea lui Isus, corul chnta :
ln orassul --Vitleem

Venifi Cu tOri sif vedem

Ca astazi ni s'a nascut

Domnul cel fara de 'nceput
Etc.

TIPURI BUCUREWENE

Pe vremea inthiei mele tinereti, Craciunul venea in totcleauna .cu purcelul fript, cu sarmalele, cu caltabosul si cu
cozonacn. Ziva inthia erea a meselor in familie, ziva de-a
doua a meselor pe la prieteni, iar ziva de-a treia a vizitelor.

In aceasth privinth, multh schimbare nu s'a fcut in

Bucuresti.

Bucurestii aveau pe atunci chteva specimene. cativa tipi"

cum s'ar spune astrizi, sau chiar cateva ,,numere".
Unul era Cilibi Moise.
Cilibi Moise era un ovreiu nztor de inhruntisuri, impovh'rat de o cash, de copii, foarte de spirit dar $1 tot pe atdt
de fhrti. noroc. Cine nu-1 cunostea in Bucuresti 7
www.dacoromanica.ro

74

Cuvintele lui de duh circulau din gurd in gurg

ba au
fost chiar st tiparite intr'o brosurica pierdutd, bine Intelesi

pLutru cei de astgzi.

Ca orice vanzgtor ambulant Cilibi Moise era nothad, locul

lui de vanzare era and in usa unei cafenele, cand langa un

pod al Dambovitei, cand in piaca., etc. etc.

O&M, avea masa langg podul garlei dela Doamna Masai

Pentru Mcut reclama articolelor ce vindea avea vorbele lui.
De pil(15.:

,,Doi lei parechea de mdnusi, doi lei 1 In altg parte datil

4 lei ca sg val cgzniti oath doug sgptgmni sg le rupeti, la
mine dati 2 si le luati rupte gata".
Sau :

Un leu ciorapul, un leu ciorapul. Pe 51 de-al doilea 11 dad

gratis !"

Intr'o zi, vara, apare la cafeneaua Fialkovski inctiltat Cu

ghete noug. Cum II vgd, toti 11 iau in primire.
Bre, dar ce frumoase ghete! Dar cat ai dat ?... Dar de
unde le-ai luat ?
Cilibi Moise, rsturnat pe un scaun, ridicg piciorul drept
si-si mitt's; gheata care, In adevgr, era de bung calitate.
Bune si eftine, rgspunde el, fiindcg numai Cilibi Moise
$ie s5, targuiascg.
Dar de unde le-ai luat ?
Dela Steaua Albastrg, in ulita frantuzeascg.

- $i$aseeatlei.ai plgtit ?

$ase lei ? I, exclamg toti intr'un glas.

Pe vremea aceea, magazinul care avea cea mai bung Inaltilminte gata era Steaua Albastrg, iar perechea de ghete de
intaia calitate, marca Porak dela Viena, costa 12 lei.
Mg, nu minti, intrebg cei de fat, mirati ?
Sg n'am parte de copii, sti mor aici pe loc dacg spui o
minciung! Eu am pllitit 6 lei.
Imediat, un numgr de clienti se aruncd, claie peste grgmath): In doug trgsuri si... mang la Steaua Albastrg. Iar Cilibj
Moise ranjea.

Peste dougzeci de minute ceata se intoarce furioasg. Dar

evreul era impasibil.
Un potop de imprecatiuni izbucneste.
Mggarule t Ti-ai ras de noi ! $i te-ai jurat si pe copii I
Ohetele costa 12 Id ; de ce ne-ai mintit ?...
Stati,

domnilor, eu . nu v'am

mintit. E adevarat

cg perechea de ghete costh, 12 lei, clar eu cand v'am spus- cg

am pla4it 6 lei nu Vam aratat decat piciorul drept. 0 gheatg
costg 6

i.

Un alt tip" era Chirmtg". Chinni% nu era numele lui.

Chimitg era numai o poreclg pe care i-o pusese bucuresteniil

din cauzg cal omul. fiind un maniac, si chiar foarte usor dement, c rcula pe striizi imbrgcat cu o elegantg extravagantg,
idicoI si cu aere de grandoare.
www.dacoromanica.ro

75

Porecla Chirnita a rams in limbo. bucurestenilor foarte

multa vreme. Orice om care se imbraca pretentios si lua aere
afectate era un Chirnita.. Astazi vorba nu se mai Intrebutnteaza
si nu mai are Inteles.
Sange-rece" era un alt tip bucurestean. Era dement de-a
binelea. Era neamt de origina si se numea Wentzel. Nu-mi clau
seama cum a dobandit aceasta porecla, stiu numai ca, de Cale
ori esea pe strada 11 vedeam maruntel, imbracat in haine uzate,
,fara guler la camasa si gonind repede. De cum il zareau, copiii,
birjarii, toti oamenii din popor, imediat il luau in primire. Din
toate partite rasunau strigatele i Sange-rece I Sange-rece". iar
el furios, Wand spume la gull alerga sa se sustraga atacurilor ; gonea Cate un Meta* care '1 plictisea mai tare si profera,
cu o iuteala neInchipuita, o serie de injuraturi originale, inyentate de el si care Mceau deliciul tuturor trecatorilor.
Si porecla Sange-rece a fost multa vreme intrebuintata $i
se aplica celor cari, in discutiune, se aprindeau peste milsura.
Barbucica" era altul. Acesta era un ramolit, slab de minte
In toata viata, pe care batranetea 11 clasificase drept un personagiu ridicol. Cand au fost descoperite apele feruginoase dela
Vacaresti, glumetii i'au spus c daca se va spala cu apa aceasta
se va intari ca fierul. Rezultatul a fost ea barba lui Barbucica.
s'a inrosit pentru marea veselie a bucurestenilor.
Ibric" era un tip foarte cunoscut -pentru un viciu rusinos
pe care 11 practica. Fusese de foarte multe ori surprins chiar
In locuri publice, fusese arestat, dar bine inteles, fara urmari.
Era maruntel, slab, purta barbete negre rusesti si era sasiuNumele sdu erau Ionescu si profesia : functionar public. De
altfel Ibric era universalmente cundscut. De cate ori trecea ne
strada era privit cu repulsiune si aproape toga lumea 11 arata
cu degetul.
VIATA BUCURESTEANA

Viata bucuresteana era cu totul deosebita.

Pentru societatea de sus can, schimbare ? Cancl intrai in

sala teatrului National in serile de Opera italiana, vedeai in

toate lojile elita sociala tronand. Toate lojile benoare erau
abonate sau mai toate si in fiecare o familie cunoscuta. Flo-

resti, Filipesti, Oteteleseni, Cantacuzinesti; Sutulesti, Vacaresti,

Cretulesti, Manu, Creteni, etc. Din toata lumea acea,..ta n'a mat

ramas nimic sau aproape nimic. Burghezia, care doming asVazi, pe vremea aceea de-abia incepea s. Indrazneaqca. Rar
ate unul..cate un Boerescu, sau vreun alt exemplar ilustru al
clasei de wijloc isi lua locul la banchetul celor mari.
PersOnagiile de frunte cari dominau si politica si viata
sociala erau : un beizade Mitica Ghica, presedintele Camerei,
generalul I. Em. Florescu ministrul de ra.zboi si Inca cativa
din marea aristocratic a -Wei.
Doua saloane bucurestene tineau recordul : acela al doamnei Otetelesanu, unde este instalata astazi Terasa Otetelesanu
www.dacoromanica.ro

76

Si acela al Principesei Irina Grigore Sutu in casele din sir.

Coltei, ocupata de biurourile Municipiului Bucuresti.

Salonul doamnei Otetelesanu era cel dintai fiindca o intimitate mai mare il lega de lumea elitei bucurestene. i, prin

elita, nu se intelegea numai oameni de sange, ci tot ceea ce

avea un nume sau o situatie In politica, in magistratura, in

barou, in armata. In diplomatie, in finante, in literatura, etc.

Salonul Otetelesanu te. consacra. Spre a fi cineva In lumea

de sus trebuia sa treci prin acest salon si pe sub autoritatea

acestui matronagiu. Aci se lansau fetale in lume, aci se Iansau tinerii, aci se inodau intrigile sentimentale, act se puneau
la cale casatorii, aci se hottirau i mult,e combinatii politice.
Acest salon era deschis intregului Bucuresti din societate",

Un astfel de salon primitor nu mai exista astazi.

Cel d'al doilea salon era al principesei Irina Sutu. Mesta:,
tot atat de larg primitor, era deosebit de celalt printr'o
nuanta de oarecare rezervil mai mare. Dar, de asemenea intregul Bucuresti circula in zilele hotarite.
In salonul d-nei Otetelesanu n'am intrat pe and In salonul printului Grigore Sutu veneam in vizita de douti ori pe au
la onomastice. Protocolul era cunoscut
Printul Grigore *utu, un om matuntel cu mustati lungi a
arnautesti, acurn incaruntite, cu tipul clasic al grecului diq
car catura, in totdeauna elegant, primea in picioare in cel dintai salon, aproape la usa holului, pe toti v zitatorii .Si in zilele
de receptie vizitatorii erau gloata. In al doilea salonas princ peso. Irina trona pe un fotoliu luxos iar pe dinaintel, in ordin a intrarei, defilau cei care o vizitau.
Te Inchinai, sarutai mana, te opreai mai lung ori maf
scurt dupa cum erai mai intim or mai putin, clupti bum erai
doamna sau clomn ; dupa rang si importanta schimbai doll&
trei cuvinte de politeta, te inchinai si eseai.
In salon multimea era mare, unii veneau, altii plecau'.
Printul Grigore avea cate un cuvant amabil pentru fiecare si
plecai. Toata afacerea nu dura mai mult de zece minute.
Protocolul era acela al unei Curti, cu mai putina rigiditate si cu mai putin fast.
Familia Gr gore Sutu avea un caracter special si era una
din curiozitatile bucurestene.
Aproape In toate zilele cand era vremea frumoasa, domnul i doamna Grigore Sutu eseau la Sosca in echipajul lor
sui-generis.
Intr'o trasura-victoria Printesa stetea drept majastoasa, ar
printul Grigore maruntel, ghemuit intre perne de unde d'abla
11 vedeai ;

iar un caine pudel de o talie mare, in totdeauna

bine spalat si pieptanat, stetea culcat la picloare.

Pe capra arnautul in fustanela, cu fesul cu ciucure lung,
cu sabie si cu pistoale in beau. Era vechea traditie si vechnd
fast al curtilor domnesti din perloada fanariota. Arnaut nu
mai erau de cat cativa In Bucuresti, mai aveau si able cateva

www.dacoromanica.ro

77

case, printre ele l rgposatul Petrovici-ArmiTS marele bogatas

al vremei. Astazi, la 1927, acest spectacol s'ar parea teatral.

In spatele trasurei, pe un scaun ridicat. stetea cu mainile

la piept un negru copilandru. Arapul lui *utu era o hinta
popular& in Bucuresti.

Obiceiul de a avea Negri sau Arapi ca un semn de mare

lux nu era pierdut cu totul. In anul 1884, cand am fost arestat
5 zile la Vacaresti In urma miscarilor studentesti, am gasit
acolo pe negrul din serviciul doamnei Petre Gradisteanu, actuala doamnd Theodor Capitanovici. Negrul, necredincios seryitor, fusese arestat pentru totie.
Am gasit In Bucuresti epoca celei din urma manifestari
conservatoare. Cu caderea cabinetului Lascar Catargiu patru
ani, dupa. aceea $i cu venirea liberalilor, s'a inaugurat, nu o
era; democratick ci inaltarea burgheziei de-asupra vechei boerimi nationalo-fanariote.
Fiindck clack precum am spus, vechile familii boerest f
din neam bdstinas erau Inca puternic reprezentate In infati*area de suprafat& a Bucurestilor, inalta societate era impanata
cu foarte multe familii de origina greaca $i fanariotd. Caci nu
toti grecii romanizati erau fanarioti.
Viata publica fiind, cu mult mai putin dezvoltata de cat
astazi. se intelege ca viata de familie era mai stransa. Lurnea
petrecea in cask in cercuri mai mult sau mai putin restranse.
revelionul la restaurant sau chiar pranzurile prin birturi $1 cu
tog& familia erau lucruri absolut necunoscute. De aceea numarul marilor baluri in lumea de sus era destul de insemnat pe
tirnpul erne i.

Infatisarea Capitalei era si cu mult mai nationala de e t

este azi. Pe cand astazi, si mai cu seam& de la razboiu in o ,
Bucurestii au luat infatisarea unui ora$ curet cosmopolit pe
atunci era un ores pur national. Pretutindeni, la spectaco e.
In eafenele, in cofetarii, in birturi, la sosea ori unde, nu erau

de cat Romani. Rare ori intalneal cate un strain, $i and

vedeai Ii aratai cu degetul.

lata de ce toti ne cunosteam ori uncle iar astazi nu mai
eunoastem aproape pe nimeni.
Un om despre care se vorbea pe vremea aceea, de unii cii
admiratie, de altii cu ura, de altii cu ternere era Ionel Isvoranu.
Ionel Isvoranu fost of Or de cavalerie, descendent dintr'o
tamale boereascd din Oltenia, unchiul lui Alexandru Marghiloman, erea un fel de teroare a Bucurestilor.
Om de lume, de altfel, insd un chefliu de intaia forth, avea
banda lui cunoscuta. si temuta. Cand intra prin locurile de
petrecere, mai ales prin localurile de noapte $i prin gradinile

din afard de oras, era ingrijorare. La cea dintaiu suparare

Ionel Isvoranu sarea la batae cu intreaga lui companie. Ni-

meni nu putea sd i se impotriveasca. fiincica Ionel Isvoranu,

pe langa prestigiul invincibilitatei lui. adaoga numarul, forta
organizata, o mare indrazneala si o grozav a. agerime in lupta.
Isprdvile lui Isvoranu se eitau cu duzinele, caci nu trecea
www.dacoromanica.ro

18

--

o sIptmn fr sa nu se audd c Izvoranu a mai fault,

Inca una.
0.isprava a fost bataia de la Opera Ha liana.
Din diferite motive foarte copilaresti, Isvoranu si banda

sa. nu voiau sa perrnita unei primadone sa cante. De die

ori artista esea in scena, amicii lui Isvoranu, cu acesta ill
frunte, incepeau sa fluere si faceau atata sgomot in cat reprozentatia nu putea urma. In sfarsit, politia fu nevoita sa interyie. Prefectul Hiotu lu ma'suri la viitoarea reprezentatie,

posta In holul Teatrului National. un numar de politisti

si!

lndoi posturile de janclarmi

Sala teatrului era plina. Cand,prirnadona aparu pe scend
o furtung de flueraturi izbucni din gala. Atunci politia interyeni i o crancena Wale incepu.
Din ceata lui Isvoranu faceau parte, intre altii, un fiu al

generalului Christian Tell, cat si tenorul Theodor Popescu,

un om de o statura herculeana, foarte puternic i foarte fru-:

mos barbat. Fiincica purta plate fungi, doi jandarmi l'au insfacat de par si numai asa l'au putut domoli. Isvoranu bi.ruit sV
yazandu-se amenintat sari din stal in benoara fostei sale sotiil
.51 se refugie acolo. Acest scandal fu cauza unei agresiuni in
contra prefeetului Hiotu.

Una din plaeerile favorite ale lui Isvoranu era sa iasa

seara pe Podul Mogosoaiei si... sa se lege de fernei, cum se
gpune in limbajul popular. Cateodata el si ceata, luau scaune
de la cofetaria Fialkovsky, le ducea nand. pe trotuarul Podului

Mogosoaei (calea Victoriei) chema cativa vanzatori de ziare pe

can

ii comanda, si le da ordin sa ridice poalele femeilor

care treceau. Si, cum pa vremea aceea, cocote erau putine, cele
mai multe victime ale acestor agresiuni, erau fernei mritate,

femei cari de multe ori erau chiar la bratul barbatilor. Dar

eine indraznea sa se opuna lui Ionel Isvoranu?
Ionel Isvoranu intrebuinta de multe ori pe acesti vanzatorf
carera le distribuise nurnele fruntasilor partidului conservator de la guvern, in special ale ministrilor.
In adevar desele lui conflicte cu politia 11 arunca in opczitie. Una din formele acestei opozitii era aceea de a ridicula
pe ministri, clandu-le numele vanzaforilor de ziare. Acestia,

cand se intalneau prin localurile publice se strigau iu pe

nume, ci pe porecla: era Costaforu, Boerescu, Catargiu, Beizacleaua, etc.

lonel Isvoranu a, sfarsit rau. In anui 1877 exasperancl pe

taranii de pe mosia lui, acestia i-au asediat casa. Isvoranu era
crud4 dar era bray ; s'a baricadat si s'a aparat impuscand in
multime. dar taranimea infuriata a spart usile si l'a sfasiat.
Cand 1mi amintese de epoca aceea si cand ma gandese
cum ca fautele lui Isvoranu, care astrizi ar ridica presa $1 intreaga opinie publica, pe vremea aceea erau priyite ca .inocente petreceri ale unui cuconas, nu pot sa nu spun ca,.oricare
ar fi ticalosia oamenilor, vremea are, in rnersul ei mainte,
www.dacoromanica.ro

19

victorii morale pe care ie pretutm numai and ne uiQim

inapoi.
Oare ce vor zice urma$ii no$tri de, dupd o suta de ani, des-

pre epoca In care traim ?

MORAVURI SI PARSE

Pe vremea aceea se Intalnea fined adevarata veselie. Oa

'menii radeau cu, toga inima. Se fdceau farse cari faceau

epoch% Se vorbea de ele ani Indelungati si tot se mai fame, haz;

Traiau pe vremea aceia doi domni Creteanu : unul Ulysse

$1 cellalt Nicu.

Ulysse Creteanu nu era numai un fecior de boer, un om

i placut In societate, Ulysse Creteanu era o instItutie.
Ulysse Creteanu era de toate : advocat, confident, om de
afaceri, negociator, sti a tot, facea tot, avea toate uile des,
chise, in sfarsit, unul era Ulysse Creteanu.
Cate nu se citeaza, adica nu se spuneau despre el. Astrid,
exceptie facand de cativa batrani, nimeni nu mai *tie ca a
dnteligent i Indemanatec, o fiinta amabil

existat.

Am spus c. Ulysse Creteanu era $i advocat. Bine inteles

advocat de... Targovi$te.

Dupti cum era advocat sui generis, tot la fel ti erau $i ple

rdoariile Intr'o zi, trebuia sa apere inaintea tribunalului pe a

'cloamna din societate care era acuzata de barbatul ei pentru

adulter. Decal, doamna era tanara si frumoasa iar barbatuL
cam trecut. Care a fost pledoaria lui Creteanu ?
Domnilor judecatort, onorat tribunal. Inchipuitt-va fie
care din dumneavoastra ca aveti acasa o glastra cu o floare de
endrusaim tandra si irumoasa. Pentru ca floarea asta sa creasica, sa traiasca $i se se faca tot mai frumoasa nu-i a$a c trebuie

fie udatti in fiecare zi macar odata ? Dad. floarea nu

udata se usuca 5i moare. Tot a$a este si cu noi, onorat tribumai. Crradinarul nostru nu ne uda nici in fiecare zi nici macar,
la cate doud zile $i nici mai rar. Din pricina asta noi ne uscam
$i eram gate sa ne prapadim. Vazand primejdia ne-am ales
un alt grddinar care sa ne ude mai bine $i mai des. Ce rau
am facut eu asta, onorabil tribunal 7...
Se spune ca dibaciul advocat, urmandu-si pledoaria In
mijlocul veseliei, care zguduia de la judecatori pana la aprozi,
a ca$tigat procesul.
Ce vremuri fericite.
Nicu Creteanu era un om Inalt $i de o extraordinara cor,
potent& Era un colos $i. nu umbla nici- odata pe jos.
Odatd prietenii i-au facut una din acele farse cum nu se
mai fac astazi.
Kicu Creetanu era un mare mancticios. Gourmand *i
sti

Gourmet.

Intr'o zi intrand la birtul Hugueq

www.dacoromanica.ro

actual Riegleg

SO-

uncle milnca de obicelu, vede pe galanfar o farfurie plinn, cui

'niste raci mari de toatil frumusetea, Frecandu-si mainile de
satisfactie, Creteanu porunceste :

Duceti-mi farfuria cu raci la masa mea

Nu se poate, coane Nicule, Ii spune maitre d'hotet

fiindca sunt deja luati.

Cum se poate ? Gine i'a luat ?..

Un domn Negroponte care a venit eri de la Galati. Cura
_a vazut racii, i-a cumparat pe toti si i-a i ulna.
Furios, sosu-stacojiu la fata, si pufnind de indignare, Nicul

Creteanu se aseaza la masa, mananca cu noduri, apoi ese.

Pe pieta Teatrului Isi vede Muscalul fasorit stationand,
II face semn cu bastonul.
Muscalul trage la trotuar si scoate sapca. Creteanu da sN
Ze urce, dar Muscalul 11 opreste.
Sarut mane, Cacanas Nicu, azi nu sunt
Cum ? ce ?
Da, Cacanas, sunt angajat pentru trei zile de GacanaS
Negroponte din Galati.
Nicu Creteanu da sa cada pe spate I
Cu mainile ridicate in sus, rosu la fata, spumeganct
vocifereaza pe trotuar.
Negroponte! Iar Negroponte?!...

Nicu Creteanu tinea un magazin special, un fel de biurou

pe calea Victoriei unde este astazi un magazin de ghete &Muni'
de bacania Dragomir.
Pe la orele 8 climineata Creteanu se plimba tacticos pnir
pravalie. Deodata-vecle un precupet trecand 1ncet cu douii cutif
deschise pline cu icre proaspete de morun, Parch Inteadins
precupetul Isi expunea_marfa pentru ca s'o vada eel din pra.

Am spus ca Nicu Creteanu era un mare mancacios. Cum

vazu icrele, batu in geam si chema pe precupetul pe care'T
cunostea.

Cum dai icrele, Vasile

Nu sunt de vanzare, sa traiti Coane Nicule, sunt vandute.
Cum vanclute ?... Cui le-ai vandut ?
Zthi asa, credema, Coane Nicule. Le due alaturi la Otel

Ta un domn Negroponte din Galati.

E de prisos sa mai descriu explozia Iui Creteanu.

Seara vine sa pranzeasca la Hugues. In galantar ce
Nada ochii ? Un miel. Pe vremea aceia un miel In luna luiP

lanuarie era lucru extraordinar, aproape nu se vedea. Cum'

11 yam Creteanu urla.

Sa-mi puie o ciosvarta la frigare numai decat I Kt fie
'dela rinichi...
Chelnerul-sef se apropie politicos :
Nu putem, coane Nicule, mielul nu este al nostru, l'a
adu domnul Negro....
...ponte ! Iar Negroponte ?! Toga viata o sa mil perse.
cute Negroponte asta ?...
www.dacoromanica.ro

-- 81
In sfarsit, cu vai cu chiu, omul pranzi,ilestul de copios,
apoi trimise chelnerul peste drum la teatrul National ca sa-i
ja biletuI de Opera,
Nicu Creteanu, fiindca era foarte gras, lua Intotdeauna
No. 3 din randul Intai, cap de Nina.. Apoi avea invoialJ
cu casierul ca sh-i retie locul pang la ora 7 jumatate : decal
pang la 7 $i jumatate nu retragea biletul casierul Ii mites;
vinde.

La 7 jum. punct chelnerul ese din birt si se repede la Casa

freatrului, dar se reintoarce cii mana goala: biletul No. 3 era'
yandut.
Furios, Nicu Creteanu se Imbraca $i trece gafaind strade,
La casa trona casierul italianul Ghelli.
o altercatie urmeaza, : Casierul pretinde ea era In regun: de oarece cuconul Nicu trimisese chelnerul dupa ora
hotarita.
In sfarsit, cui 1-ai vandut, poate c o vrea sa-1 schimbe?,
Nu cunosc, cocoane Nicu, este un strain, II chiama Negroponte...

Negroponte ?!... Spune-mi unde e, ce fel de om e, vreau

sii-1 vad Indata,1

Este un om mare, gross cu favorite negre.

Ai un bilet alaturi ?
Am numarul 5.
Adu-1.

$i Nicu Creteanu ia numrul 5 si infra.

La No. 3 vede o matehala. Un Ala inalf, gros, cu o jilet
eadriIata, cu pantaloni, prazulii, cu niste ghete grosolane ftr
picioare $i pieptanat CU freza barbiereasca.

Se juca Trovatoret
Gaud Nicu Creteanu savura eu mai mult deliciu armonial
vocala, se pomenea cu One un cot al lui Negroponte ca-1 pocBea in coaste.
Nicu Creteanu spumega, Insa, fiindca era om de lume bine
crescut, Inghitia In sec $i nu spunea 0 vorba.
Dar Negroponte Il persecute grozav. and 11 lovea cu cob*
eand se intorcea si Ij tusea in obraz, and 11 ca1ca pe picioare,
Tortura a clurat trei ceasuri.
La plecare omul n'a mai putut sa rabde. Negroponte 11 cal,
ease pe batatura mai apasat ca pang' atunci.
Pardon, domnule, dumneavoastra sunteti domnul Negroponte?...

Ce fel, coane Nicule, nu ma cunosti? Eu sant Tanase I

Prietenii lui Creteanu cari, timp de trei zile, Ii pusese la
cale aceasta farsa, luase pe Mese tiganul, barbierul paca-

aituTui, Ii deghizase si'l trimisese la Teatru ca sa-1 plictiseascie

Acesta era spiritul vremei.
Obiceiul acestui soiu de pacalile exista mai de mull. PKca-

litura chiar pagubitoare, 'era foarte gustai i tinea locul lucrului de dult
Pe la 1871 i mai Unit], chiar, se citau curent numeroawww.dacoromanica.ro

82, -

seie packlituri ftiqute 'cle C. A. Rosetti care, in tinerete, fusesEl

un pil.calitor de mane intaia.

Doti& din iplcaliturile lui C. A. Rosetti erau vestite.

Odatd, fiind politaiu la Pitesti, a pldzmuit un ordin dela
mitropolie, ca toti popii din ore* sk" fie tunsi. Apoi a adus la
politie pe toti preotii, i-a pus pe o tobd. *i i-a tuns la piele.
Mai Inainte fusese ofiter de cavalerie si, ca fiu de boer,
fdcea parte din garda domneasca.
Domnitor era tirbey, cdruia Rosetti ii lua dese ori pante,
sub felurite motive.
Fiind peste cateva zile o stirbdtoare, and Vocla trebuia sa
ee duck cu alaiu la mitropolie, Rosetti ceru din not], parale
sub cuvant ea nu are uniforma In bung stare. Altfel nu poate
Inclec. Vodd, supdrat de atatea cereri de bath, trimise ordin
lui Rosetti sa incalece cu uniforma pe care o are *i O. vie la
parade', la nesupunere arestul timp de o lune_ Rosetti se
executd.

Insd In ziva paradei Isi rupse turii pantalonilor. Fiindca

erea din escortd cdldrea Intotdeauna lang d. portiere, trasurei
domnitorului si Salta pe *ea astfel Ineat sa i se vadd pantalonii:
gauriti la partea cea mai intimit.
Dela paradd G. A. Rosetti trecu In arest. Dar paedleala
fusese ideuta.

Cand am venit In Bucuresti, C. A. Rosetti era fruntas

iar cu pdaliturile se indeletniceau altii. Unul foarte
popalar era N. T. Ord*anu, scriitorul umoristic, om al zilei

din acest punet de vedere.

Nae T. Ortisanu scria la Ghimpele, ziarul umoriste al opol
zitiei liberate, proprietatea unui domn Stoenescu.
In timpul domniei lui Cuza a fost de nenumarate ori triM
mis la Vdcare*ti, fiindca pe vremea aceea exista arestul prelyentiv pentru delictul de presa. De cate ori Ordsanu scria cate
,un articol violent sau atingltor la Vodd, isi trimitea imediat
salteaua, ptapoma si pernele la Vacdresti. Directorul penitenciarului nu voia sa le primeased, insa Ordsanu Ii rdspundea
Nu,-ti tie teamd, o sd primeste ordinul peste cateva
ceasuri-

Si, in adevar, ordinul venea intotdeauna.

ZIARISTH 51 SCRIITORII

Pe la 1871 si 1872 scriau la Ghimpele un manunchiu de

scriitori de valoare. Afara de N. T. Ora*anu, directorul Stoenescu stiuse concentra mai pe toti scriitorii de talent. Serie Gh.
Dem. Theodorescu sub pseudonimul Ghedem. Todd, viata,
'dupd. aceea, Gheorghe D. Teocloreseu a fost cunoscut sub nu.mele de Ghedern.
Mai scria si Coen's. Cocris era Constantin Christescu, func-

tionar mi se pare la ministerul lucrarilor publite.

Dar sa spun si despre scriitorii tineri si bdtrani cari erau
www.dacoromanica.ro

83

la suprafatk si reprezentau elita gandirei romanesti Si Pe'

ranta pentru viitor.

In 1871, d'abia elev in clasa IV-a girnnazialg, nu prea $tiam
multe din viata bucure$teand.
Dar prin zidurile $coalei $i ale pensionatului, unde internam,' strbgtea zvonul lucrurilor din afard.
Ziare citiam putine, rareori citeam ziarele, totu$1 incepeam
s. cunoa$tem oamenii cari aveau notorietate, cari scriau, cari
reprezentau curentele noui $i stpane ale zilet de maine.
Ziare nu erau multe $i nici nu apgreau in toate zilele. Cotidianul nu prea era rdspandit.
Ziar cotidian $i cel mai important ziar era Romanul" Int
C. A. Rosetti, organ al liberalilor.
Ziar important, nu atat prin forta politick ce reprezenta,

cat prin marele talent de polemist al directorului sgu, era

,,Trompetta Carpatilor" al lui Cesar Boliac.

Acest ziar n'a fost niciodatg. cotidian. A ap'arut de doug $it
'de trei ori pe sgptdmang, iar pe la 1872, 1873, 1874 nu maiit
aprea de cat odat pe saptgmand. Foarte rar de doug ori. Era
un ziar independent dar antiliberal.

Presa" organ zilnic cu idei conservatoare, apara guver-

put lui Lascgx Catargiu.

,,Reforma" fondatg de N. Coculescu, avea acum ca direc-

tor pe I. G. Valentineanu. Acest ziar era independent dar de

nuanta liberalg. Aparitia ii era neregulatg, dar mai mull a-.
pgrea de 2 ori pe saptarnang.
Ghimpele" era un ziar umoristic transformat din vechiut
ziar umoristic Nichipercea".
In 1871, proprietar $i director al Ghimpelui era T.. I. Stoe-,
nescu. Ziarul apkrea odatg, pe sgptilmang. $i avea nuanta opozitionistg liberal&
Totusi era un ziar independent-

Ziva organ conservator guvernamental. A apgrut in A.g

prilie-1873 $i a durat pang in Iunie 1874. Aparea de trei ori pe

sgptgmang. 11 redacta Grigore Dianu, dar era anonim.

,,Viitorul" apgrut la sfarsitul anului 1871, a durat pankl

la jumgtatea lui 1874. E$ea odatk pe s'aptg'mang si avea cat
director pe Nicolae Fabiu Bdescu. A fost Intiul ziar cu idi
dernocratice inaintate pentru vremea aceea. 136.descu a murit
tanr iar ziarul nu i-a supravietuit mutt.
,,Le Journal de Bucharest", apgrut in 1870 sub directia lui
Ulysse de Marsillac, profesor de limba francezg la facultateal
de litere din Bucuresti, a trait pang la 1877. E$ia de 2 ori pe
sgptkmang. Ziar in limba francezk., in format de revistg, a introdus rubrica mondeng in presa din Romania.
Telegraful" imprimat Telegraphulti. Ziar cu aparitie neregulatk. era d nuantk liberalg dar ziar independent.
Daracul" ziar umoristic, fondat In 1869, tiparea odatg pe
silptamang. Era independent.
In afarg de aceste H sau 12 publicatiuni nu'mi mai amintesc sit fi aparut altele pc vremea aceea.
www.dacoromanica.ro

84

Cititorii au putut observa din enurneratia facuta cum ca

presa de acum 50 de ani se distingea prin douii caracteristice.
Intaia c. erau putine ziare cotidiane iar aparitia celor mai
multe nu avea data fixa; apareau cand odata, cand de doua,
cand, cel mutt, de trei or: pe saptarnana.
A cloua ca mai toate ziarele erau independente, traiau.cu.rn
puteau fard sa se sprijine pe partide, fara fonduri secrete, cu

foarte putine anunciuri, crezand aproape numai In abona.mente. si in vanzarea cu numarul, foarte redusa i aceea.
OAMENII ZILEI

Desi hi Bucuresti apareau 10 sau 12 ziare, totusi, afara de

nici un
nume din presa nu stralucea in afara. Personalitate nu aveau
cleat acestia trei.
Cesar Boliac era cunoscut pentru puternicul sau talent
ao polemist si pentru fraza lui impecabiia. Era un scriitor do
rasa. Era un stilist de mare valoare ma cum erau foarte putint
la epoca aceea. Inteo formula populara pot spune ca Borate
era ziaristul care scria mai bine.
Daca Cesar Boliac n'avea, insa, o prea mare influenta asupra tinerelor generatiuni si daca n'avea credit asupra vreunei
paturi sociale este pentru ca. nu era omul unei convingeri si nu
avusese statornicie de credinte.
Caci un ziarist mare nu este acela care stie numai sa scrie
frumos, ori sa scrie mult. on so. varieze subiectele, dar mare
si cu inraurire asupra contemporanilor este ziaristul legat de
unele convinger, cu o puternica temelie moral., cel care iubeste cu putere ceva din lucrurile marl: patria, poporul sau,
in general oamenii.
Cesar Bolin scria bine, insa sufletul popular urma pe alti
ziaristi cari scriau mai putin estetic, insa mai mult inteles
de masa.
N. T. Orasanu avea un nume. Satirele lui, versurile lui
lumoristice toate cu caracterul diatribei politice foarte naive,
&parte primitive si incorecte c,a factura gramaticala, resimtinqu-se de incultura epocei, placeau totusi. Pe Orasanu toat6
lilumea Ii facea haz, iar unele din satirele lui erau cantate
in oras.
De altfel marele public nici nu'l cunostea sub numele lui
rde Orasanu ci ii cunostea sub numele de Nichipercea. Acesta
era titlul gazetei umoristice unde debutase.
Cel dintaiu ziar bucurmtean era ,,Romanul" propriitatea
lui C. A. Rosetti care, insa, jiu locuia in tall, locula la Paris
',,Romanul" era foarte citit si mai ales avea snare influentl
In tara, insa Rosetti nu era iubit de public. Nici chiar roaii nul
trei : C. A. Rosetti, Cesar Boliac si N. T. Orasanu

ilubeau toll.

Cauza acestei raceli era datorita, pe de o parte propa-

gandei conservatorilor care prezentau pe Rosetti cirept geniul

www.dacoromanica.ro

85

rail al lui Ion Bratianu, iar pe de and parte era (wan. ta Inta-

tirei sale.

Caci, pe rand Bratianu avea o figura. simpatica, deschisa, frumoasa, Rosetti din potriva, cu ochii lui bolbocati, cu
privirea lui taioasa cu uratenia ce'l caracteriza, facea antipath.
Pe la 1871, 1872, 1873 si 1874, curentul liberal crestea mereu.si cucerea constiintele. Tineretul in proportie de 90 la sutamergea catre liberali, dar, cu toate acestea, pe cat era de iu.bit
Bratianu pe atat nu era iubit Rosetti.
Una din cele cateva cauze era si situatia baneasca a fiecaruia.
Bratianu avea oarecare avere. La Florica lui din judetui
Muscel producea. Producea unt, proclucea vin, producea tuica;
aar produsele erau toate de cea mai buna calitate, erau foarte

mult cantata pe piata. Deci. Bratianu era eel dintaiu boier"

care punea In comert lucruri fabricate in ferma lui. Acesta era

;um mare merit pentru vremea aceea si crea omului Un titlu
mai mult de democratizm.
Ce document interesant al tirnpului. Faptul ca. Bratianu clevenea negustor si. intra In randurile burgheziei, era
o dovada de democratizrnI
C. A. Rosetti impartasea soarta futulor saracilor. SimpluI
gazetar fr. avere, care totiisi putea trai la Paris cu neN asta

si cu patru copii, nu putea fi un om cinstit. Si de aci calomnia.

Rosetti, pe care adversarii Ii poreclau Berlicoco era acuzat ca. a putut agonisi averi mari pe care le avea depuse hi
oarecari banci din streinatate. Avea $i castele in Elvetia ba
primea si subventii dela Atlanta IsraelitilM...

Faptul c. Bratianu traia In tara, retras $i modest la via

lui, de si avea oarecare stare, pe rand Rosetti, fara nici o avere

vazuta. putea trai la Paris impovarat de o grea familia. daduse
arme adversarilor. Iata de ce C. A. Rosetti personal nu avea
simpatiile lui Ion Bratianu.

Au trecut 50 de ani de atunci si cat de fundamental s'a

schimbat judecata sociala. Cu cincizeci de ani in urrna Cesar
IBoliac era un mare fruntas al presei romane iar C. A. Rosettil
avea reputatia unui scriitor mediocru. Dupa jumatate de secol despre directorul Trompetei Carpaglor nu se mai vorO)este, dar C. A. Rosetti a ramas pentru profesionisti $i pentru
lard. unul dintre cei mai marl ziari$ti ai neamului.
Vremea si-a indeplinit, ca in totdeauna, opera. A modelatc
a fasonat, a slefuit. A curatat, de pe reputatia omului tot ce
era fatarnicie, calomnie sau lauda nemeritata, a Pus sufletul
mintea si caracterul celui disparut sub lupa nepartinitoare a
istoriei, i ne-a dat nourt celor de azi si. va tranzmite celor
de maine $i de In totdeauna un alt C. A. Rosetti care a fos ,

_nu numai gazetarul scriitor, dar gazetaral luptator pentru

cauza poporului sau.

Nimic din ceea ce gandim astazi nu gandeau oarnenn dela
1871. Pe vremea aceea ziaristul C. A. Rosetti traia fug, era in
www.dacoromanica.ro

.86
campul luptelor, era judecat dupa toate faptele lui Impreunate, neghina era Inca amestecata cu graul iar ochiul multimei contimporane nu era in stare sa aleaga ceea ce era destinat traiului trecator de ceea ce era destinat eternitatei.
C. A. Rosetti a ramas totusi. Dintre toti ziaristii, dela
1.871 C. A. Rosetti e singurul care a rams. Cu toate ca nu este

opera mai plapanda dealt opera ziaristului si nu este scris

mai efemer si mai lipsit de insusirile vietei Indelungate.

Ziaristulacesta e sortul sail are datoria sa scrie spre

a fi lute les de cei de feta iar nu spre a fi apreciat numai de cei

iyiitori. Insa ziaristul care a putut izbuti s fie si omul zilei
de azi dar i omul zilei de maine acela a fost negresit un mare
profesionist, si o minte superioara.
C. A. Rosetti a fost dintre acestia,
Ceilalti ziaristi: Valentineanu, Basarabescu, Funclescu ett.

nu aveau personalitate, lumea Ii ignora. Ziarele lor d'abia

erau citite. Cesar Bo Iliac a ramas uitat sub pulberea trecutufiindca a fost antisemit. Evreii, Carl desmormanteaza pe
toti ziaristii trecutului si'i acopera de laude daca -au lost 11losemiti, fac tot ce pot ca sa fie uitat Cesar Boffin care a lost
pi un mare democrat dar i un foarte mare roman.
Dar mai erau alti oameni ai condeiului care fasareau.
Era Hasdeu, era Laertiu., era Scurtescu, era poetul Zam-

firescu.

Hasdeu incepea sa fie mare dupe cum am mai spus. Prin

scoli se vorbea de Hasdeu. Polemicile lui ca Junimea din, Iasi
erau urmarite cu simpatie. Fiindca junimistii erau politiceste
conservatori si fiind ca la Bucuresti tineretul incepea sa fie liberal, aproape toate glasurile erau pentru Hasdeu.
Laertiu, pseudonimul lui Lazarescu, era un critic tea tral
foarte apreciat.

Criticile lui teatrale erau urmarite si citate cu multa deferenta .Criticile lui Laertiu faceau autoritate. Totusi reputatia lui Laertiu a trait Intr'un cerc restrans si nu i-a suprayi &tuft.

Nicolae Scurtescu era cunoscut iarasi intr'un cerc margi-

nit. Il cunosteau intelectualii, profesorii, ziaritii, studentiii,

,Institutor in Bucuresti scria in Telegraful si in alte publica-,

rtii, avusese cateva polemick si intrebuinta sttIu declamator,
att de mult la favoare p Vrernea aceea. Dupa urma lui Seuritescu a ramas o dramA In versuri intitulata Rhea Silvia si un
yolum de versuri.
i Intrebuinta ziarele, era pus In
Fiindca facea poleTni
vaza si facea oarecare zgomot in jurul sau. Pe vremea aceea
era aproape printre fruntasli literelor romane.
Dar n'a putut ramane.
-

Poetul Zamfirescu, functionar la Eeforia Spitalelor Civile,

murit nebun.
Zamfirescu a avut talent- Publicului celui mare a Inceput sal fie cunoscut clupa anaritia Revistei Contimporane in
anul 1873, in care a scris.
ft

www.dacoromanica.ro

87.

Excela, mai ales, In satira. Maartea prematura datorita.

acelei boale nenorocite, l'a impedecat s sfarseasca poemul sat',

satiric intitulat Muza dela Bolta rece, Bath% indreptata inpotriva Junimei din Iasi. Din aceasta opera menit sa fie o p.esa

teatrala, fiindca era dialogata, mi-au rams in memorie cateva versuri:

Am plecat, plecat, plecat-am

De la Iasi in cdrucior,

.S'am sosit, sosit, sosit-am

L'al Olimpului picior.

Vzi oameni de hartie

Cu mustali de chihlibar
Lei de coca pe campie
Illlancand stridii cu mustar.
Am viizutl... etc.

Volumul de versuri rams de pe urma lui Zamfirescu,

Contine bucati cari pe vrernuri, placeau mult $1 erau citate

aproape cu admiratie; de pilda poezia Luna, lasa-ma sic' dorm.

Dar oamenii nu au fost binevoitori cu Zamfirescu.

Tot pe vremea aceea se misca i atragea atentiunea V. A:.

Vreche, d-rul Obedenaru, (Gheorghiadi) N. D. Popescu etc.

V. A. Ureche scria mult, vorbea mult, se producea in con-

ferinte, se producea la teatru, scria istorie se afirma ca un

campion nationalist Dar fara influenta asupra generatiunilor
'finere de atunci.
In ciuda marei lui activitati n'a avut nici admiratori, nici
scipoli.

Doctorul Gheorghiadi Obedenaru a scris pentru teatru.

'clar fall mare succes. Era totus In vaza ca situatie sociala.
In cercurile noastre se vorbea de doctorul Obedenaru, Insa a
lost numai un foc de paie.
Tot pe vremea aceea se afirma i actorul Dirnitriadita.

tal natural al Aristitei Romanescu, fiica legitima a artistet

Stavrescu dela Craiova, Parasind teatrul, acest om originaL
;nestamprat, vecinic in cautarea unui mijloc de a se imbogati
a scris o carte de higiena. Cu acest prilej Titu Maiorescu. a
spus daca nu altcineva:
Ciudata tara e Romania: doctorii scriu piese de teatru
iar actorii carti de medicina".

N. D. Popescu popular Nedea Popescu era autorul

romanelor istorice tiparite in Calendarul pentru toti.

Calendarul pentru toti era calendarul la moda, aproape
siiigurul calendar pe piata. De aceea era In toate mainile.
Eta proprietatea librariei Vartha daca nu ma Insel.
N. D. Popescu isi alesese o specialitate: subiectele istorice.
In fiecare an scria un roman cu subiect istoric care placea
mult publicului de a doua mana.
Aceste romane erau atat de rau tratate $1 atat de naiv
si de fantastic construite, fara respect de adevarul istorie
www.dacoromanica.ro

88

$i fara cunostinta technicei acestui gen literar, incat, cu drept

cuNant, sa putut spune cum ca:
.,Nedea Popescu a ucis romanul istoric in Romania".
N. D. Popescu era arhivar la ministerul de externe.
In Camerele .lui Lascar Catargiu alese in 1871- in urma
scamlalului dela Sala Slatineanu, sefii partidului liberal di, t
Muntenia I. C. Bratianu $i C. A. Rosetti nu figurau.
In fruntea opozitiei din Camera era Mihail Cogalniceanu,
Mai era Nicolae Ionescu. Alegerea lui Cogalniceanu fusese ai
jutata de Lascar Catargiu caruia ii trebuia o opozitie mode
rata. Dar Rosetti si Bratianu, rosii dung cum li se spu-:
nea, fusesera cornbatuti cu inver$unare.
Fapt caracteristic este ca, pe calnd Rosetti i Bratianu nu
erau nici in Camera, nici in Senat, Ion Ghica, sefu; guver-,
nului dela 11 Martie 1871, acela care ceruse printului Carq
sit abdice, fusese ales in Senat. El era seful opozitiei din maturul corp. In jurul sau erau Ion Desliu, Lungeanu dela Buzau, etc.
Daca Ion Ghica erea cel mai insemnat orn politic al opozitief,

in schimb adevaratul luptator de toate zilele, omul popular,

omul al carui nume rasuna in tara si atragea tineretul in ga..0
leria Senatului, in zilele de maH clezbateri, erea Ion Desliu.
Om independent, fara idei hotarate, asa dupt cum eraa
cei mai multi pe vremea aceea, putin cam dezordonat si, bine
Inteles, nu orn de mane. intaia, Ion Desliu face& multe zile ama-

re guvernului. El lungea discutiile, el cerea cuvantul la toate

Plegile, la toate articolele, propunea tot felul de amendamente.
:el vorbea contra inchiderei discutiunei, el cerea votul cu bile4

el punea guvernului tog& piedicile cu putinta, el facea ob-

-structiunea.

Era un luptator hottrat, un opozant sistematic fara odih-,

Tirt, care nu da ragaz ministrilor si nu lipsea dela nici o digcutie.

lmi aduc aminte de o sedinta in care Desliu a interpeld

e generalul Florescu asupra proastei fabricatiuni a cizmelorm

ldatilor. Interpelatorul a venit cu o cisma in sedinta si i-all
Wet tocul cu un briceag spre a clovedi domnilor senatori cW
este de mucava. i, in adevar, tocul era de mucava.
Desliu state& in capul bancei prelatilor fa% cu banca mi1 nisteriaIa.

Cand Desliu anunta o interpelare tribunele gemeau, de

'aume. Bine inteles nimenea nu esea mai Invatat dela aceste
sedinte, dar agitatia era intretinuta.
Peste un an sau doi ziaristul Valentineanu i-a cumparat
o tigareta de chihlibar prin subscriptie public&
Tigareta a fost expusa in iereastra redactiei ziarului ReYorma in Pasagiul Roman deasupra unei coale de hartie pe
care era scris: Lui Ion De$1iu marele luptator".
MO. Inca unul care intre anii 1871 si 1875 a fost un om
foarte popular, chiar cel mai popular parlamentar, hist despre
www.dacoromanica.ro

89 -numele lui mei nu se stie astazi macar. Cine a lost Ion Desliu?..
Nimenea nu'l cunoaste. Ce a reprezentat Ion De$liu? Nimen a
nu stie. Ce idei a avut Des liu, ce a fost Des liu?... Neantul.
A fost numai un opozant de moda veche, un opozant bistematic care combatea toate actele guvernului, toate proectele

de legi, tot ce venea dela adversar.

Bine inteles popularitatea lui Ion Des liu era numai de
suprafata, paturile aclanci ale poporului nu'l cunosteau.
Un orator apreciat de public si de tinerime era G orge
Bratianu, deputat conservator disident din Pitesti, om de talent, care vorbea frumos. Faima lui n'a durat mult.
Foarte la moda in cei patru ani ai guvernarei conservatoare, a disparut definitiv de indata ce au venit liberalii la
carmil in 1877.

In alegerile facute sub ministerul lui Manolache Costache in 1876, George Bratianu a lost combatut si de conserva-

tori cari nu'l iertau ca a luptat contra lui Lascar Catargiu,

si de liberali cari aveau candidatii lor. $i astfel acest om care

nu numai fusese o podoaba a parlamentului, dar care contribuise la rasturnarea regimului conservator, a disparut din
Imena de o data cu regimul pe care'l combatuse.
Nu trebuie s. pierdem din vedere, acest fenomen, arcume
ca cei doi parlamentari cari in Camera si In Senat au lovit
Lmai zilnic si mai tare in regimul lui Lase'ar Catargiu au pient
de o data cu acesta. Cauza am spus-o vorhind de Ion Des liu.
Oamenti acestia, de si aveau unul- un deosebit talent, $i cel'alt
un extraordinar temperament de lupta, nu aveau idei organice pe care sa-$i intemeieze actiunea.
Conservatorii, atunci la guvern, aveau o puternica plerada
Ale personalitati pretioase. Din punctul de vedere al vaIoarei
personale, al culturei, al talentului, conservatorii ereau mult
superiori liberalilor.
In campul conservator gaseal pe Lascar Catargiu, general
Florescu, Petre Mavrogheni, Beizadea Dimitrie Ghica, Vasile
si Constantin Boerescu, Gheorghe Costaforu, Manolache Costache Epureanu, Ion Strat, Petre Carp, Titu Maiorescu, ge-,
neral Manu, Alexandru $i Ion Lahovary, Aristid Pascal, Mi$u
tporne, Gheorghe Cantacuzino, general Tell, Ceaur Asian,
Glaeorghe Apostoleanu, etc., etc. Partidul liberal erea mai
same In oat-neut.

Cu toate acestea tot cei cati-va corifei liberali aveau mai

mull& popularitate si inflaca.'rau tineretul. Numele lui Cogal(niceanu, de pilda, erea fascinator, iar elotuenta Inflorita a lui
Nicolae Ionescu entuziasma.

Liberalizmul se inalta catre Zenith!

DOCTORUL DRASCH

In anul 1836 a venit In Romania un croat anume Ludovic

Drasch.

De cum a venit a inceput sa exercite meclicina. Era ori jiu

www.dacoromanica.ro

go

era medic, avea ori nif avea diploma, Thvgase ori nu invatase medicine iatg ceea ce -nu s'a putut sti niciodatd. Ceea
ce e cert e ea la moarlea sa nu s'a gasit nici o diploma si nici

un certificat care s5. fi dovedit contactul shiii. cu vre-o scoalg,

de medicing.
Cazul d-rului Drasch este caracteristic, este documentar,
este iiii.kstratia starei de incultura in care se gh'sea societatea
romaneasca" acum aproape un secol.

Doctorul Drasch a venit in Romania asa intocrnai dupa.

cum un explorator scoboarg intr'un continent salbatec. Dup5.1

cum caltorii aduc salbaticilor oglinzi si tot felul de tinichele
poleite pe cari le preschimbit impotriva dintilor de elefant sir

altor lucruri de pret, tot la fel si d-rul Drasch si-a putut impune lipsa lui de cunostinti medicate trecand'o drept o minu-

-natg. medicatie.

Oameni de stiintlt cari mai trgesc inch: sT cari au fost in

contact foarte apropiat cu raposatul Drasch, spun cg, in materie de medicing, el nu avea alt bagaj decal zece formule.
4Aceste zece formule le aplica invariabil la toate boalele, iv
dozele le dedea, f6r nici tin discerngmant si. fail nici o gra'datie.

Este bine inteles a de medicamentele noui nici nu auzise

mkar. El Intrebunta: saburul, ,oxidul de fier, oxidul de zinc
$i Inch vre-o doug medicamente. Apoi fkea o foarte deasK
Intrebuntare de panglic.
Pang Rea lui Drasch era foarte cunoscut6. AceastA pans
glia. 0 aplica tutulor istericilor si. nervosilor MI% exceptie. Aceastri aplicatie o facea astfel: cu un instrument special gau-

.rea pielea cefei twoi trecea repede In mod violent o bucatil

'de panglica. Actiunea momentang era revulsivg si producea
.0 usurare vremelnicg, mai malt sugestiv4. Drasch a snus urrul
intim ca, in lunga lui cariera medical, a atras In Bucuresti!
32 mii de panglici.
Acest empiric si-a castigat repede o mare popularitate in
clasele de jos ale societatei; apoi faima lui s'a urcat si ir !
straturile de sus. Atat de puternica este sugestiunea si atat de
! lilting' era incultura in cat, la cele mai multe consulturi, cand!
icazurile erau desperate, doctorul Drasch trebuia s5. fie che(mat ca un salvator.

De cum a venit in Bucuresti a tras la hotelul Av'ram de

sub Dealul Mitropoliei ;aci a locuit foarte multg vreme pang
ce a imbaranit, si aci primea, inteo camera'. moclestii. Mai tar)ziu, care sfarsitul carierei, s'a mutat la farmacistul Nirischer
'din c.alea Mosilor colt cu strada Armeneascd, farmacia cu firma ,,La Sfinti".
La Nirischer avea locuinta si masa pentru care nu pllitea
r.mic. Avea, ing, obligatia s5, dea consultatiile in localul farrnaciei si O.' irnpue clientelei ca srt-$i procure medicamentele
de ach Farmacistul caeca de pe urma doctorului Drasch, afaceri destul de bune.
Popularitatea 0.-a datorit-o doctorul Drascb, la -doi fac-.
.

www.dacoromanica.ro

91

tori, mai intai ilezinteresarea fiindca nu primes (le mita mai mult de 2 lei ; celor saraci le dadea consultatii gratuite. Apoi Isi datora popularitatea, originalitatei. De cate ori
se afla in fata unui caz pe care nu'l intelegea Si de acestea

erau aproape toateproceda cu lovituri de palme, cu strigate $i cu medicatiuni eroice, precum: panglica, apa rece, etc.

Acest original avea o mare aversiune de doctori pe cari

Ii acuza ca nu $tiu nimic. Cineva l'a intrebat o data cum face
In consulturi si in cealalta cliente1S," de ordona medicamentele
fiindca el nu prea stie rnedicina.
Farb.' a se turbura a raspuns:
Eu recomand in totdeauna contrariul de ce recomanda.
doctorii ceilalt $i sunt sigur ca o sa nemeresc.
Pe doctorul Marcovici, care era un mare practician, mai
ales un mare diagnostician il ura de preferinta. Aceasta din
cauz c Marcovici 11 lua in zeflemea de cate ori se intalnea
cu el intr'un consult. 0 data, esind de la o consultatie Marcovici i-e. bagat bastonul Intro picoare si l'a facut sail piarda
echilibrul. Din ziva aceea Drasch i-a jurat o ura eterna.
Cazul cu hapurile de ghicit au trecut la legends'.
Inteo zi cativo, medici au voit sa-i joace o festa; i'au trimis
pe un cineva ca sa-1 consulte pentru boala de a spune minciuni.

Intrebat de doctor asupra manifestarilor

pseudo bolnav i'a respuns:

boalei, acest

Uite asa, domnule doctor, spun minciuni tot mereu.

Imi dau seama ca mint dar nu ma pot abtine. Am consultat
pe toti doctorii din Bucuresti, ctar mci unul nu mi-a gasit ieacul. arum toata speranta mi-e la dumneata.
Drasch era ignorat, dar era foarte patrunzator; a inteles
ea i se intinde o cursa. Si atunci a raspuns clientului.
Eu cunosc boala dumitale, e o boala foarte rara, dar se
intampla. Doftorie pentru aceasta boala nu se gase$te la nici
o farmacie, de aceea trebue sa ti-o pregatesc eu. Vino maine,
tot la ceasul asta, $i vei gasi medicamentul preparat.
Doctorii, carora pseudo-bolnavul le-a raportat rezultaful
consultatiei, au jubilat.
A doua zi mincinosul s'a prezentat la doctemil Drasch care

Ii dadu o cutiuta cu trei hapuri spunandu-i:

Uite, domnule, aci ai trei hapuri : unul sa-1 iei acum,
Inaintea mea, altul m&ine tot pe vremea -asta $i pe cel de-al
treilea poim'aine.

Clientul Ii ceru un pahar cu apa, insa Drasch Ii zise ca

hapul nu trebue inghititf ci mestecat. Ceea ce clientul facu

pe loc.
Dar pe cand amesteca hapul omul incepu sa se strambe
si spuse:
Bine, domnule doctor, dar asta e curat c...at.
Adevarat, asa este. ii raspunse Drasch. Vezi dumneata,
numai un hap ai lnat $i ai $i inceput sa spui adevarul. DarS
le-ai lua pe toate n'ai sa mai minti cat vei teat

www.dacoromanica.ro

92

Istoria a fost cunoscuta.. Si din ziva aceea a luat nastere

,oroa cu Hapurile de ghicit".

In lumea inculta, care a Mut popularitatea d-rului Darsch

faceau mare efect medicamentele acestuia. In special impre-.

siona un purgativ cu materii colorante care colon, In negrv

materiile evacuate. Oamenii simpli, cari vedeau dejectiile nogre. ramaneau entuziasmati si spuneau:
Asta donor, iata ce fel de doctorii Iti d, ca-ti geoate
Loath rautatea din trup.- Negreala asta e numai boala.
Cu timpul clientela a inceput sa, nu mai primeasca cu atata

favoare medicamentele lui Drasch, mai ales saburul nu mail

placea. Atunci Drasch a intalnit pe farmacistul B. Welles ca.-

ruia i-a cerut sa-i prepare un purgativ duke dupa turn cer,
clientii. lar Welles i-a scris purgativul ,,citrat de magnesiu"
cu sirop de lamae. Gaud farmacistii au vazut c d-rul Drasch
a inceput sa scrie citrat de magnesiu s'au minunat.
Tot atata surprindere au pricinuit si retetele care coprin-

deau medicamente cu vaselina. Drasch nu intrebuintase pana

atunci de cat untura; numai dupa povata lui Welles s'a hotarat s renunte la aceasta, grasime.
Intr'o zi, stand pe gandrui a spus acestuia:
Daca te cunosteam mai de mult, bunt': treaba am fi facut impreuna.
Cu cat incultura lui Drasch aparea mai evidenta cu atat si
popularitatea lui crestea mai mult. Ins aceasta popularitate
be exercita numai printre clasele cele mai de jos, printre seryitoare, mahalagioaice, precupeti si precupete, etc.
Maniere le ca si Infatisarea doctorului imprestpnau a.
'dam aceste naturi primitive care nu vedeau decat ap1trenele.
Drasch era . inalt, avea o figura energica, purta intotdeauna
palarie cu marginile foarte largi, avea Un picior colosal de
mare ce era proverbial. Calca apasat si impunator. vorbea rasi cu glas de bas profund, la consultatii era brusc, avea
ton autoritar, nu avea nici odata lndoeli i lasa tuturora im-.
presia ca este grozav de invatat si ca nu se !man: nici odata.
,
De $1 personal era dezinteresat $i cinstit totus altii au filcut avere exploatandu-i popularitatea; acestia erau unii farmacisti
cei dela Sfinti
a criror farmacie trecea ca. este
,,farmacia doctorului Drasch". Dar un fapt este Inteadevar,
extraordinar: de si la consultatiile date la domiciliul sau nu
lua mai mult decal, 2 lei de persoana, totus, de pe urma carierei sale medicale din Romania a putut cumpara in Croatia o
Jnosie ce era pe atunci, evaluata la 2 milioane lei.
De unde banii acestia ?
Mai intai Drasch era foarte modest in cheltueli, iar In cele
'din urma, n'a mai avut nici grija locuintei si a mancarei. Prin
(urmare, este cert ca., dub.' dela cei saraci nu lua decat un boarIto modest onorar, In schimb dela cealalta clientela de oameni
cu dare de mama, lua din belsug.
Doctorul Drasch avea si o mare paSiune: manca mult.

it

'

In contra tuturor prescriptiilor stiintei mama enorm si

www.dacoromanica.ro

93

tot lucruri indigeste i viltdmatoare. De aceea a murii de un

ulcer al stomacului.
Ignorant cum era si incdptitanat ca toti ignorantii, desi
inteligent, nu a voit nici odatd sg ting. seamd de prescriptiile
si recomandgrile doctorilor. i nu tinea seama, pe de o parte,
hindcg era lacom si-i plgcea s. manance mult si de toate, iar,
-pe de altg parte fiindcg., neavand destuld culturd medicaid, nu
era convins c. (beta impusti de confratii sgi, cari stiau mai
mult de cat el, este in adevair necesarg.
De pe urma sa a rgmas un medicament care poartg. si
astdzi numele de hapurile doctorului Drasch". Aceste hapuri
sunt purgative amare fticute din sabur. Precum am spus, thatg
medicatia lui se reducea la cateva formule si la cateva medicamente, avea un fel de medicatie zisg. bilbeascd" cu oarecare
aparentg de *Uinta medicaid.
Nu-i asa ca este foarte interesant cazul doctorului Drasch?

Acest om indrdsnet a 'debarcat intr`o bund dimineatg in

Bucuresti, a tras la un otel, a vestit ca este doftor si a inceput
sti profeseze medicina.

Nimeni nu l'a intrebat ce este, de unde vine, dug este ori

nu este, in adevdr, doctor, dacd are diploma. $i in scurtg vreme si-a fa:cut un nume.
Niciodat g. un alt doctor nu i-a egalat reputatia. La casa lui
Drasch era balciu.
Toti b.olnavii cari pierdeau ngdejdea sd fie vindecati de
ceilalti doctori, veneau, ca la cea din urmg. resursd, la marele
invItat dela otelul Avram. $i cu toate cg nu s'a cunoscut nici
o vindecare miraculoasd la activul sgu, totusi popularitatea
nu i-a sldbit nici un singru moment.
De altfel legenda l'a mgrit considerabil in mahalalele
Bucurestilor. Toate minunii1e se vorbeau pe seama lui. Bine inteles cd d'aiba zece la sutg din ceeace i se atribuia, era
adevgrat.
Cu toate acestea sd nu se creadg tg. terapeutica Iui Ludovic

Drasch nu se intemeia pe un oarecare adevgr. Drasch credea

mutt in influenta sugestiunei, dar credea mai mult decat se
cuvenea. Aproape intreaga lui terapeuticg era inchinatd suges-.
tiunei. El credea mai mult in acest agent de ordin moral dealt
in medicamentele inghitite.
Bineinteles c medicatia lui putea fi potrivitg fata de une-

1e afectiuni-nervoase; dar ce putere puteau sg. aib g. sugestiunea)

panglicele, palmele, tipetele, rgstelile, saburul sau siminichiat

in tuberculozg, cancer, febrd tifoidd, boalele de ficat, de ri-

nichi. etc. etc.?

Cat de superficialg sau cat de nul g. idee avea despre stiinta medicalg invedereazg urmgtorul fapt : cu catva timp

inainte de a muri, simtindu-se cam sovgind a spus unui rieten intim :

Trebue sd mg, gandesc ca sd-mi las un urmas-

- La eine te-ai gadit ? l'a intrebat prietenul.

La fratele meu

www.dacoromanica.ro

94

Unde profeseaza acum medicine ?

Ah I nu e medic, este inginer de mine.
Acest raspuns arata, mai mult de cat toate eelelaite exempie, cata stima avea Drasch pentru medicina. El era convins
ca un inginer de mine putea foarte usor sii devie doctor fara
nici o pregatire.
Dar acest raspuns mai dovedeste ca el Insusi nu era medic. fiindca, precum am spus, nici odata nimeni nu i-a vazut
fie diploma, fie un simplu certificat de frecuenta la vreo $coala de medicina de undeva.
Cand a murit, mai multe mii de oameni i-au urmat cos:,

ciugul panii la cimitir. Ier in capul multimei mergea un alt

mare empiric: politicianui Nicolae Fleva.

In ziva de Duminica 31 Octombrie s'a inaugurat in Buure$ti, luminatul cu gaz aerian, Pang atunci Capitala era lu-

minata In intregime cu petrol, Dar $i dupa introclucerea gazului aerian partile periferice ale orasului au rams luminate
tot cu petrol.
Societatea care a construit uzina de la Filaret este .aceea$
societate franceza care functioneaza $i astazi, dar In participare
era $i un roman anume Mehedinteanu.

Imi amintesc seara inaugurarii. Elevii cei mai mari din

cursul liceal am fost scosi pe calea -Victoriei ca sa vedem minunea..Pedagogii ne insoteau. Am trecut pe strada Smardan,
prin Lipscani $i pe calea Victoriei. Pe aceste strazi era iluminatul cu gaz.
Desi sita Auer nu exista Inca, desi lampile ardeau cu fla-

care libera in evantaliu, cu o lumina galbue si tremuratoare

totus era mare progresul fata de lampa cu petrol.
INTAIUL CONGRES AL PRESEI

Tot cam pe vremea aceea, poate o luna mai de vreme,

functionarii postali, oficiantii ca $i ceilalti, au fost uniformati-

Ce haz a fost and au aparut pe strazi au uniforme si cu sabii

In ziva de 26 Octombrie se intruneste congresul presei, intaiul congres al preset din Romania. In realilate acest
congres nu fu al intregei prese din tail ci al presei liberale,
plus Trompeta Carpotilor a lui Cesar Boliac care a partici pat.

Congresul s'a intrunit in sale otelului Lazar nou, de pa

Podul Mogosoaiei. deasupra bacaniei Dragomir. In urma dezbaterilor de cateva zile. congresul a votat urmatorul programmanifest.:

Nationalitatea, interesele si libertatile ei, trebue a fi regula noastra de conduita, a tuturor. in toate ramurile activitatii publice si private.
Natiunea romana este complexui Intregului popor roman:
adevarata politica nationali nu noate admite asuprirea unei
parti din natiune prin cealaltiL
www.dacoromanica.ro

- 65
Presa va lupta dar pentru realizarea unui guvern'amnt

romanesc, prin natiune $i pentru natiune, intemeiat pe adevarata libertate nationala.

II

Romania, facnd parte din marea famine 1atin, presa va

lucra, prin toate mijloacele de care dispune, pentru intemeiarea celor mai stranse legasturi cu natiunile latine din Occident.

III

Germanismul amenintl pe LW, tkile Dunkii. Presa va

combate cu Carie orice incercare, directa sau indirecra, de colonizare a tarn cu Nemti. De asemenea va lupta cu energie In
contra iniraziunii sistematice si crescncle a jidovimei, aceastai
adevkat& antegard6. a germanismului.

Presa va cere aplicarea cu rigoare a legilor existente si

luarea de noui $i eficace m'asuri, in interesul ordinei publice
.$i al moralei, contra exploarkii ce fac jidovii in Romania $i la
care este expusa poporatiunea noastr, mai ales in comunele
rurale.
Presa va combate societAtile francmasonice din Romitniag
ca funeste tuturor intereselor nationale.
IV

Concesiunile $i intreprinderile la stralni sunt funeste

tereselor natiunii rornne.

Presa va combate dar toate concesiunile si intreprinderile

jla stedini. Ea va cere complectarea constructiunei edam. noes-,

Are ferate cu lntreprinderi prin romni, $i regia pentru exploagl

:tarea lor.
Presa va combate concesiunea vamilor si. ocnelor, la str6.4
ini sau la pgirinteni, precurn si monopolul tutunului.
V

Presa va lupta pentru neatdrnarea Invataimantului 1)11.blo de puterea ministeriard $i administrarea lui de &Ore unl
corp separat si. ales
persoang juridich
dotat ca fondur.
speciale. Va stdrui ca invdtdmntul general, gratuit $i obli`gatoriu, s. deving o realitate $1. sd fie distribuit intr'un modrl
proportional si practic, astfel in cat A. raspunzg la toate trebuintele noastre politice, sociale si. economice.
Presa va cere desfiintarea institutelor de educatiune jesuiticg
Sacrcoeur $i altor asemenea,
cari s'au infiintat
in tard cu scopul de proselitism.
VI

Autonomia judeteang $i comunald, in limitele unitatii nag

tionale, este o chestinue vita15. nentru romani. Alegerea tutu:j

www.dacoromanica.ro

96

ror magistratilor jtideteni si comunali, este unul "din ilrepturile fundamentale ale judetului si ale comunei. Presa va lupta
pentru realizarea lor. Presa va combate asemenea noua linpartire teritoriala a Romaniei.
VII

Presa va core infiintarea de Mimi judetene si urbane nationale, ca unul din cele mai puternice mijloace pentru emanciparea noastra de exploatarea canasatarilor.
VIII

Presa va cere cu stgruintA aplicarea legii rurale, relativa

la improprietarirea insurateilor, protestand in contra orichrei
4vanzAri a mosiilor statului, mai inainte de indeplinirea prescriptiunilor rnentionatei Iegi.
IX

Apararea Writ este iluzorie far% inarmarea generala a

Ipoporului. Presa va stkui-pentru realizarea ei : ea va cere a4
semenea si introducerea exercitiilor militare in toate scolile.
X

Pentru asigurarea justitiei, presa va cere introducerea

(mei sisteme mixte de numirea si de alegerea judecatorilor, pe

on termen hotArit, dup ti. principiul dominant in organizatiupea judiciara dix Belgia.
XI
Presa va combate orice imposite noui, rani nu se interneaz pe necesitatea unei imbunatAtiri determinate si generah
mente recunoscute ; va respinge taxele de timbru si. de inregistrare, pentruca nimicesc cu totul principiul gratuitatii

ljustitiei si lovesc mai mult in acele stari ale societatii, cari,

ifiind mai lipsite de instructiune, sunt mai lesne impilate. Ea
ya starui ihed pentru desfiintarea legii bauturilor spirtoase.

In fine, presa va rere revizuirea sistemei existente de

'dari, din punctul de vedere al justitiei, echitatii si al egaaitatii

XII

Presa va. aphra nationalitatea si autocefalia bisericei noastre

contra incerckilor d'a o subordona suprematiei patriarchului
de la Constantinopole. Ea va cere imbunatatirea pozitiunii materiale si morale a clerului mirean.
XIII

Presa va starui pentru conservarea bunelor relatiuni cu.

Inalta Poarta, pe baza tratatelor noastre. Ea va denunta ingeTinta ce se simte in afacerile noastre din partea Prusiei.
www.dacoromanica.ro

--- 97

Noi datorim tuturor puterilor o egald consideratiune si,

Spre a proba respectul nostru pentru toate deopotriva, nu putern tolera In Roma'nia imixtiurii politice, jignitoare demnittii noastre.
XIV

Presa va combateorice conventiuni pentru jurigdictiunea

consulard. Nu conventiuni se cer pentru.aceasta, ci simple declaratriuni de renuntare-

CongreSul protesteazd in contra stabilirii; in mai multe

din orasele noastre, cle noui consuli austro-germani. cari nau

existat niciodatd, cari n'au mei o ratiune de a ti, fiindcd nu

se intemeiazd pe mci nu clrept ci nuniai pe toleranta arbitrard

a guvernutui, *i a cdror fiint I tard nu poate decat Sd actuca
noui complicatium in iaporLurle noastre publIce.
XV

Congresul presei cleclard cd libertatea electorald. libertatcrt

cuvntului, libertatea presei, libertatea intrunirilor, liberait

invatdmtintului national. dreptul de petitionar2. institutiun-a
juriuli, sunt punctele cardinale, pe care se reazimil edificiul
nostru politic.

Aceste rezolutiuni s'au votat in total, in *edinta congre

sului presei rornne de la 8 (20) Noembrie, 1871.

Emilu Costinescu, reprezentantul jurnalului Romanul".

Al. D. Holban, reprezentantul Uniunii libcrale" din la*i.
George Misail, reprezentantul ,.Gazetei de Bacilli".

Cesar Boliac, reprezentantul Trompetei Carpatilor".

Alexandru Lupascu,. reprezentantul Semandtorului" din
Earlad.
V. Al. Urechia, reprezentantul jurnalului Jfiforrnatiunile".
Pr. Gr. Musceleanu, reprezentantul ,,Biserica-Romnti.".
N. T. Ordsanu, reprezentantul jurnalului Daracul".
G. Dem. Theodorescu, reprezentantul jurnalului Ghirnvele".

Dem. Pandrav, reprezentantul jurnaIului Asmodeu".

Alex. .Ldza'rescu, reprezentantul Inform atiunilor" din

?Galati.

Dr. Dumitru Severeanu, reprezenlantul Gazetei medicof

Chirurgicale".

M. Nerone Popp, reprezentantul Opiniunii Publice".

In timpul cnd functiona Congresul se ive*te un incident

;care face senzatie i agitd presa. Ministrul de externe Gheorghe

Costaforu rostesle in Senat cdteva cuvinte care jicnesc pe
ziaristi.
Ministrul de externe este atacat in Senat de cdtre senatoruI
.opozant Ion Desliu care'i aratd cd majoritatea zlarelor II acuzd

ca este interesat in chestia Strusberg care era la ordinea zilei

pentru rezolvare. Ministrul Costaforu declarase odata" in parlament cd intreaga-i av.ere o are plasatd in actiuni ale Com?

www.dacoromanica.ro

98

paniel Strusberg, iar acum erea la ordinea zilei lichidarea con,

cesiei.

Opozitia ii acuza ca a pregatit o licjaidare pagubitoare pen*

tru tart i favorabila concesionarului ; guvernu] mai era acu-

tat cit a prJmit un aranjament ce i-a fost impus de tatre guvernul dih Berlin.
Ministrul Costaforu raspunde ca: Ziaristii ii ataca fiinda

Yam tot cerut 1ani pentru ca sa sustina concesiunea, ca el le-a

dat destul ca sit manance si ei o bucata de paine, dar ca nu

le mai poate da".

Acest raspuns provoaca o mare agitatie in sanul Congre,
subli care voteaza urmatorul protest pe care l'a prezentat ministrului G, Dem. Teodorescu. Dar ministrul $i-a tagaduit vor-,
bele pretinzand ca a voit s. vorbeasca de ziarele straine.

D-lui Costaforu, ministrul afacerilor externe al Romania

Dom nule mini stru,

,,Conform rezolutiunii votate de unanimitatea membrilor

Gongresului presei romane, in sedinta sa din 8 (20) Noembrie
1871, avem onoare, d-le ministru, a aduce la cunostinta 64oes:
tra ca presa romana, s'a simtit adanc lovita prin declaratiunile
ce ati facut in sedinta din 4 Noembrie a Senatului.
Domnia-voastra ati afirmat, in mentionata sedinta, ca reilactori d'ai ziarelor opozitiunii va combat acum pentru refuzul ce ati fault d'a le da bani. Aceasta acuzatiune este cu atat

mai grava, cu cat in modul cum a fost formulatalasa sa

planeze banuiala asupra intregei prese romane, si de aceeai

Gongresul ne-a autorizat sa va rugam a ne spune cari sunt
anume redactorii ziarelor ce v'au facut aceasta degradatoare

cerere ?

Domnia-voastra cunoasteti cat de mare si necesar estA

rolul presei in mecanismul politic al unui slat constitutional,
pentru controlul suprem ce exercita, prin interventiunea presei, opiniunea publict asupra tuturor afacerilbr, Si stiti ca, a
lovi presa cu desconsiderare, este a lovi $i ,clesarma insasi opipiunea publica.
Nu putem cugeta un moment macar cit d-voastra ministru constitutional al Mariei Sale, ati voit sa ajungeti nest scop.
.
Nu putem crede cit un om, in inalta pozitiune ce 4-a fost
dat sa ocupe in Statul roman, ar cuteza sa se serveasca de acuzatiuni neadevarate, ca sa vestejeasca onoarea publicismului
roman, pentru a-5i multumi rancunele sale personale sau peritru ca sa umileasca cu arme neleale, pe adversarii sai politicv.
.,Eu, pre$edintele Gongresulu4 presei romane, nu pot ad-

mite o asemenea presupunere, si de aceia am onoare a va

ruga, domnule ministru,. sa ne declarati cari stint ziari$tii ce
v'au cerut barn, pentru ca sa putem lua masuri in contra tuturor acelora ce discreditea,za prestigiul presei romane si Soc.
culeazti ci interesele poporului.

www.dacoromanica.ro

99

,,Va rue= sa binevoiti a satisface legitima noa.stra cerere

pang, n douazeci si patru de ore, considerand tacerea clomnieivoastre ca o proba despre neveracitatea tUtulor acuzatiunilor
ce ati aruncat in contra presei.
Primiti etc.
Presedinte, AL. D. HOLBAN
Secretar, G. DEM. TEODORESCU
LIBERALIZMUL EPOCEI

Amin cincizeci de ani trifia cu totul o alta lume vorbesc

despre lurnea de idei si de sentimente, despre lumea morala.
Intr'o mica odaita din strada Armeneasca, oclaita mobilata
cu o masa de brad si Mem scaune desperechiate, un numar
de elevi din cursul superior al Liceului Sf. Sava se adunau
constituiti in Societate.
Nu`mi mai amintesc numele, dar imi amintesc scopul. Un
statut, al caruia Intai articol cuprindea atat de stereotipa formula : ..,spre a strange legaturile de colegialitate intre membri, a dezvolta spiritul si a imbogati cunostintele...", spunea c.
rnembrii acestei societati se vor intruni odata pe saptamana,
in fiecare Duminica, spre a tine conferinte literare Si stiintifice.
Faceau parte din aceasta societate, mai ales elevii clasei
a V-a dela Stanfill Sava, printre cari imi mai amintesc de :
Gheorghe Ionescu, mai tarziu Ionescu-Gion, Grigore Andrenescu fost procuror general sau prim procuror In Bucuresti,
cu sumanumele Andronescu-dulap ; tret Macedoneni bursieri
ai. Statului GuliotL profesor dup4 aceea la gimnaziul din Braila, Ionescu si Simota ajunsi telegrafisti, Nicolae Constantinescu, un nepot al lui Simion Mihailescu, Mateiu Theodor, In
urma profesor de liceu in Bucuresti, un Pangal, etc., etc,
Bine Inteles, afara de literatura si stiinta, s facea prozeli,tizm politic.
Cel mai sprinten i unul din initiatori, era Gheorghe Ionescu, Mateiu Theodor a tinut o conferinta in limba latinl pe
care n'ia ascultat-o nimeni. Spre a nu ramane mai pre jos, am
tibut si eu o conferinta ,,Despre Progres", cu care Arilej am
spus multe prostii Colegii m'au felicitat, insa eu simteam eI
plictisisem auditoriul .
Spre a incalzi odaia eram obligati sa aducem fiecare cate
un lernn la subtioara_ Dupa cloud saptamani de activitate, conform bunului obiceiu romanesc, am si inceput sa ne certam.
Ne-am impartit in doua particle : In aparenta s'a format o opozitiune In contra corn itetului, in realitate liberalii Si conservatorii s'au luat la harta. Cum biroul era campus din conservatori, liberalii au dat asalt $i Pau rasturnat.
Eu eram din opozitiune si Nevem man'a in mana au
Cheorghe Ionescu.

Conferintele, cu literatura si cu stiinta su rmas pe plarail al doilea si de-acum devenisem un mic parlament, uncle
www.dacoromanica.ro

100

Infloreau polemicele, inforpoldrile, personalitatile j votaile

de Nam pentru comitet.
Dupd, fiecare sedintd eseam infierbantati de lupta orate:.
rico.% si prelungeau pang In strarld vociferarile, protcstarile il
acuzdrile.

Apoi au urniat inevitabifele demisiuni ale celor ramassi)

In minoritate, lipsa de fondnri spre a plilti chiria si, in sfarsit,
d izolvarea Societt

In tot timpul cat a durat aceastg institutie s'au tinut vreo

trJ sau patru conferinte Insti in schimb comitetul a fost ra's4
turnat cel puiin de 7 ori.
Socletatna a clurat o iarng.
Ab ovo, firea romanului usuratecti $i pornitg &are pati
ma, lu-rurilor mici ca.!, si sentimentul lui destructiv, se rnani.,
festa. Imi arnintosc si simt parcA i acum febrilitatea cu care
asteptarn zua i era seclintei in care era sit se desbatii. grave)

chestiuno a rasturnarii comitetului. Patimas de luptA., mili

[ant prin temperament, cram Intoideauna unul dintre cei dintaitt in incuna marl'or pugilate morale.
Curentui liberal crestea i cucerea tandra generatiune.
Pe vremea aceea, intro 1372-1874, liberalismul ora aceea
ce este 4sNzisocializmul, mai mull, aceea ce SC numeste
asUIzi bolsevism".
LibeftlE erau nurniti Inca

Rosii erau o sperietoare pentru burghezia cuminte si Voiotia.

Pe vremea aceea socialismul nu exista, nici vorbit nu era
cunoscutd. Tara era impartith, numai in cloud tabere: albii sit
rosii. Partkle si piireri politico intermediare nu oxistau, organismul politic romanesc era (Thee: intr`o fazd primitivd, ca st
la animalele inferioare toate functiunile do ordin public erau
indeplinite de organe putine.
Regimul conservator, atat prin origina lui cat si din eau,na ca burghezia, in ascendenta ei, nu mai putea telera, dim
instinctui do clasli. pe urmasii privilegiatilor. era urlt de opinla public.. insg multi adversari ai guvernului i ai regimului boieresc, se temeau de rosii.
Ion Heliade Rildulescu trdia Inca iar in lard, mai ales in
Bucurasti, erau multi caH gandeau, cu capul lui Heliade, acost adversar al lnj Rosetti si Brdtianu. Acestia formed o tome intermediard 1ntre albi si rosii, un fel de liberall moderati.
Pentru aceastg lume heliadistg Rosetti era tot Derlicoco
iar Ion BrAtianu tot Pirfiric. Aceste doug porecIA zugrdveaut
pa vremuri, pe scamatorul cai pe omul flusturatcc. C. A. Rosetti era socotit ca hind inspiratorul lui 13rAtianu, ca geniul
rdu al clualitatii, ca omul cu resurse si cu tot felul de mane.pere neieale. De aceea fusese poreclit Rerlicoco dupti nurnele
unui scamator care trecuse prin Bucuresti.
Ion 13ratiaru trecea, pe atunci. drept instrurnentul, drept
o jucdrie in mana lui Rosetti. Oratoria lui, impetuoasa si de-

www.dacoromanica.ro

101

clamatoria ePocei, Ii prezentau oamenilor gravl ca pe un usa'ratec; de aci porecla de Firfiric. Firfirica era o moneda de
argint de jumatate dant, iar alta firfirica avea o valoare si
mai mica. Ion Bratianu, care era, si mic de statura, era privit
ca un fel de nimic. Un firfiric.
Dar firfiricul crescuse si devenise un sef de partid in tovarasia lui C. A. Rosetti i acum era omul catre care se indreptau privirile tineretului .
Dupla cum am spus in alt loc, nici Rosetti nici Bratianu nu faceau parte din parlament. Dar nick un alt ro$u nu
facea parte. In parlament erau liberali din celalte nuante moderate : Ion Ghica, Mihail Kogalniceanu. Nicolae lonescu Cu
toate acestea sufletul popular mergea catre rosii. fiindca acestia reprezentau o putere politica organizata cat si o mare
speranta de propasire.
Acesti rosii erau democratii epocei. Erau prigonitii, erau
saracii, erau umilii, erau oamenii despre cari, mai tarziu, ziarele conservatoare spuneau c umbla iarna In pantaloni de
drib iar vara in sosoni-galosi.
Acesti nedreptatiti de soarta, si de Voda, elan simpaticii.
persecutati pe care intotdeauna masele i-au imbratisat.

Tineretul generos si plin de aspiratiuni neintelese dar

firesti, era cu fata catre acesti rosii dela care astepta oarecari
minuni nedeslusite. Vecinica goana. dupa un ideal pierdut in
ascunzisurile viitorului.
De si din obarsie conservatoare, desi tatal meu era politaiu al guvernului conservator, dela intaile luni, dupa venirea
mea In Bucuresti, m'am aruncat in directia opusa. Cautam
lucrul nou. In pensionatul lui Stefan Veleucu eu firma ,,InsAitutul Eliade", am lost cel dintai care am citit fara a o prea
intelege atunci Force et inatiere a lui Louis Buchner. Apoi
am trecut francamente in tabara liceanilor liberali, catre cart
ma a.tragea Intreaga mea lireUn amanunt Treceam pa strada in tovgrasia unui coleg,
tand, iata ca ne incructseaza un barbat de statura tie mijioc
cu prul i barba crete i carunte. 0 figura.' calda, deachisa si
faragatoare, un ochiu care zambea Si intra in sullete. Colegul
meu imi spune : Uite, asta n Bratianu".
Am ramas cu chipul lui In cap 5i n'am mai ezitat. EraM
liberal.
Cu cata usurinta se dau constiintele tinere.
Din ziva aeeea am devemt L eu militant (I) liberal in
randurile colegilor mei liceani.
Ziarele din Paris aduc o stire care itarneste interes in
cercurile boeresti din Bucuresti : PrincipeVe Gheorghe Bibescu, fiul fostului domnitor al Munteniei, Gheorghe Bibeseu,
a. avut, o intalnire cu sputa, la Montrelont, en Principele de
Beauffremont. Principele de Beauffremont a fos t. greu ranit Ia
piept. Motivul duelului: o cestiune en totul
1

www.dacoromanica.ro

102

MOAB TEA LUI ION HELIADE RADULESCU $1 A LUI

DIMITRIE BOLINTINEANU

In ziva de 27 Aprilie, la ora 3 dung' amiazg, amurit Ion I

Ile liade RAdulescu. Duminicg, la 30 Aprilie, i s'a fgcut inmor-.

mantarea nationalg la care au participat miivmli de oameni.,

Corpul 1-a fost inmormntat la biserica Mavrogheni dela so.
seaua Kiselef. S'au rostit, ca de obiceiu, numeroase cuvantgri
iar marele B. P. Hasdeu a vorbit in numele presei. Discursul
$. la terminat astfel :
Vara obosit de emotiune... nu. am obosit de admiratiunal Un cuvant $i am terminat. Se zice cal Mircea eel Mare se
dusese dupa moarte se bail la poarta raiului. Ii ese inainte
Sfntul Petre.
Ce poftesti, omule ? intreabg, cu asprime, chelarul paradisului pe viteazul domn al Romgnilor.
S. vld fata lui Dumnezeu, rgspunse marele Mircea.
111, pgganule 1 tu care ai fgcut mil de pacate si d'abig
numai o mgngstire ? Afarg1
Auzind zgomot la poartg, se aratg insu$i Dumnezeu.
Ce este, intreabg pe Sfantul Petre ?
Rag' asa si asa, doamne, acest muritor incgrcat cu mic
'de pilcate, pe care a crezut cg. o sg, le poatg rascumpara cu un
petec de mandstirel Vrea sa intre cu orice pret, In loca$111
I

sfintilor.

Fast loc la dreapta mea, zise bunul si dreptul Dumne2eu,. FA-1

loc la dreapta mea. Mune au fost pgcatele sale si pu-

tin lucru este o singurg mnstire, dar el si-a iubit tara, s'a
luptat pentru tara lui, a lucrat pentru tara lui $1 Wate i se
iartg,'\

La inceputul lunei Mai s'a adjudecat Monopolul tututurilor asupra.ufnei companit ungare.
La licitatie au participat 23 -societti dar in cele din ur,
mg. n'au rgmas in lupta cleat cloud : societatea ungarg care g
biru}t $i o societate romng, societatea Qltenilor, reprezentatg
printeun domn Vladoianu.
Operatia s'a fgcut in modul urnalitor :
Licitatia a fost orala In localul ministerului de final*,
fuind de latg toti Ministrii.
S'au luat ti ci bucgtele mici de lumniiri de stearing $1 s'a
aprins una din ele ; intgia serie de licitatie s'a incheiat and
s'a stins lumina.
A doua serie a urmat la teL
Apoi a fost aprinsg a treia bucgticg, iar lupta crnceng. a
Inceput intre Compania oneneascg. i compania ungard. Compania Olteneascg. s'a urcat pang la oferta de 8 milioane, dar
compania ungarg a dat 10 mii lei mai mult. In acel moment
s'a stins si a treia bucgtie de lurranare
www.dacoromanica.ro

103

Unettrii au obtinut aprobarea licitatiei pentru -dansil la

suma de 8 milioane zece mii lei.
In anul acesta gradina lwi Ioanid librarul pune. pentru
Intaia oara in consumatie, legumele si fructele cultivate Jn
gradina lui din strada Po lona.
Aceasta grading se numea, inainte de a fi proprietatea lui
Ioanid, gradina ,,Braslea". Era o gradina de margine de eras
unde se faoeau petrecerile, unde mergea lumea sa chefuiasca;
uncle se intalneau amorezatii I cantaw prin tufis.uri lautarii.
Astazi a disparut gradina Ioartid, cu serele sale calcle 51 cu pomii sai roditori din speciile cele mai renumite ; astazi, gradina parcelata i cladita, a deN enit Parcul Ioanid".
La 27 August, a murit in spitalul Pantelimon, dupa o
lunga si crucla boala, In cea mai neagra mizerie, fara familie,
fara ajutor de nicaeri, in mijlocul nepasarii generale, poetul
Dimitrie Bolintineanu.
Poet al redesteptarii nationale, lost ministru al cultelor si
instructiunii, acest om, asistat, in anii cei din urma ai boalei
si mizeriei sale, numai de un Aingur prietert devotat, anume

Zane a murit nestiut aproape de nimeni, iar cadavrul 1w a

slat In spital 'Ana ce oarecari mernbrii Ri familiei Tau ridicat

si l'au dus in comuna Bolintinul din Vale unde a fost inmormantat.

Nimeni, absolut nimeni n'a urmat trupul neinsufletit al

poetului, nici o coroana, nici chiar ministrul cultelor si instructiunei n'a trimis macar un delegat.
Rare ofi ingratitudinea omeneasca a fest .a.tat de cinica.
DIVERSE

In seara de 30 Octombrie un mare aumar de proprie.

tari rurali s'au adanat in sala Ateneului (actualq teatru Lr
ric transformat cu totul), si au ales un comitet pehtru ca sa

alcatuiasca statutele unui Credit Rural.

Comitetul compus din : Lazar Kalenderu, loan Cantacuzino, B. Bderescu, Ion Bratianu, Dimitrie Ghica, Ion Ghica,
Gheorghe Vernescu, Gheorghe Cantacuzino si Ar:stid Pascal,
adreseaza proprietarilor un apel, invitandu-i sa se asocieze
spre a se putea fonda CredituI rural. Acest comitet lucreaz1
statutele pentru realizarea Creditului rural care a lost infiintat catva. trmp mai tarziu.
In Deoembrie 1872, ministerul de finante aduckl din Bel.

gia pentru 25 milioane lei o noua moneta do argint, toate piese de 2 lei.
Ziarele cfitica aceast aducere pentru numeroase motive:
Inoneta slab reliefata, desenul urit si mai presus de teate, figura Domnitorwlui, care se afla pe celelalte monde ma: vechi,
disparuta in urma cererei Turciei. Apoi ziarele intrebai, de ze
noua moneta a fost turnata in Belgia pe cata vren e Statul ayea 0 monetarie bine montata si ou personal special?

www.dacoromanica.ro

- 104 AWL 1873

'APELE DE LA VACARESTI

La 1 Ianuarie vine vestea mortei lui Napoleon al 3-1eaf

fostul imparat al Francezilor. Napoleon, a murit In ziva de 9
Januarie stil nou in castelul Chislehurst din Anglia.
Ziarele din Bucuresti consacrt articole elogioase i re,
cunosettoare acelui care a ajutat mult Romania si i-a fost in.
totcleauna protector in vremile cele mai grele.
In luna Ianuarie se constitue un cornitet care st stranga fondurile si sal lucreze pentru ridicarea unui monument
marclui literat I. I. He Dade Radulesca.-.Acest comitef e corn-

ris din : Dimdrie Chin, pre$edinte, Mihail Cogrilniceanui

Theo,' )r Aman. Al. Odobescu, B. P. Hasdeu, V. A. Urechit, P,
ui Man, St. loanide, C. Boerescu, G. Gr. Cantacuzino-

S.

Dupd ce comdetul hotardste insciiptiile ce vor figura pe

picclestal, decide a se acorda urmAtoarele premil artistilor
caii vor concura : premiul I, 2000 lei noui pentru proectul ce
va fi .acimis spr a fi executart, 1000 lei noui pentru prerniul
al 2-lea si 500 lei pentru prerniul al 3-lea.
_ In luna Februarie izbucneste revolutia in Spania, monar:
hia e rasturnatt si republica e proclamatt. Adunarea nationa
la intruniM special alege noul guvern; se introduce astfel ino .
vaflunea ca toti rninistrii sit *fie numiti direct prin votul parlamentului. Nouii ministri sunt : Figueras, Emilio Castelar,
Piy Margall, Nicola Salmeron, generalul Aosta, Juan Zustanf
arniralul Arehgo, Echao, Sorni. Constituanta va fj convocatt la
20 Martie.

Bucurestii au o nouit distractiune si o nout senzatie.

Aproape de inchisoarea Vactiresti s'au descoperit niste isvoare

ferug;noase.'arora le face o mare reclamt un medic ; doctorul
Penescu.

In scud. limp s'au instalat cateva bartai $1 un adapost a4!operit cu scanduri, s'a asternut nisip pe o distantt soseluitt
lumea a inceput sa. vie. Mai ales Duminiale Si strbatorile
,rea lume multa, doamnele veneau sit flirteze, tinerii.tot la fel,
,dar mode erea ca fiecare st poarte in mant o cesculitt Wind cu
apt si sit se plimbe, de colo pant colo, aid asa erea prescriptia
ined:calt.
_
Durninicile venea sit cante si o muzict militant, tramvaele

cu imperiala pline de lame se succedau, in frunte vagonul cii

muzica. si in urinit trei sau patru vagoane cu public. Pant la
ora 12 dirnineata, petrecerea bucurestenilor era la Apele dela
Vacalresti.

In vremea aceea traia in Bucuresti, un biltrn cam ramolit si eftut in senilitate numit I3arbucica. Am mai vorbit de
el Glumetii Fau convins cd, dacg, Isi va muia de trei ori In fie,
care clirnineatt barba in izvorul dela Va,aire$ti, va intinert.
Asa c si fItcut. Ins5 apa fiind feruginoaSli, i-a rosit barb& Si
astf BArbucicti a umblat catava vreme cu barba rosie der
de be Jitinerita.
www.dacoromanica.ro

105 -APele de la VgAresti au dat prilej marelui artist Matein

Milo, dar acum in marele declin, ca sb. fad. o piesI cu titlul

,Apele de la Vdchresti". Aceasta pies5. a avut un numtir destul

'de mare de reprezentatii pentru vremea acee& lath., de pita,
afisul pe ziva de 9 Aprilie:

Teatru Nationale
Sal la Bossel

Lu,ni la 9 Apr lie se va reprezenta pentru a cincisprezecea oarti

ingenioasa piesg:
APELE DE LA VACARE$T1
cu 1111 nou adaos

CREDITUL FUNCIAR
sau
SANGELE BERE- NU SE FACE"
TAutorul piesei Mind clasicul nostru artist Mil lo fi titlul noului
adaos fund destul de expresiv i de semnificativ, credern Ca bu-

curestenilor ti s'a asigurat petrecerea -pentru un interval mai

indelungat de acum inainte".
Aceasth pies
precum se vede
area un soiu de Revistl
In care autorul adaoga scene si cuplete nouil privitoare la evenimentele zilei.
Piesa In general era slab a". si jucata de cativa actori adunati
la int&mplare.

In acelasi timp este instalat pe Piata Constantin von, (actualul palat al postelor i telegrafelor) Circul Suhr. DeosebinCircul Suhr
`du-se de celelalte circuri acoperite CU Onza,
Clestinat sa joace i iarna, este construit tot din leirIll.
Tata de pita, programul de la 2 Iunie.
CIRCUL SUHR
Sdmbiiid 2 lunie 1873
MARE REPREZENTATIUNE .BRILLANTA DE GALA
D-1 i D-na Davene va escela mai tu osebire prin incredibilele sale productiuni gimnastice pre cele trei trapeze In aer.
D-1 Albert Suhr va escela mai cu osebire in productiunea
sa mimicd pe cal, sub titlul: Matrosul pe timpul furtunei pe

mare"-

D-1 Cotaki se va distinge prin miraculoasele jocuri japoneze cu membrele pe pic oare.
D-ra Francisca Suhr in positiunea sa mirnic pe cal.
Etc., etc.
In total 16 nu,mere.

www.dacoromanica.ro

106

D-$oara Francesca Suhr, de care se omorezase tin ilomn

Ghica, mai tarzlu secretar general al Ministerului de lucrdri

publice, a fost apoi sotia acestuia $i soacra generalului Nicod
leanu, actualul prefect al politiei Capita lei.
In partidul conservator frdmntdrile sunt mari. Doi m1-1
nistri dintre cei mai cu vazd, Gheorghe Costaforu ministru de

externe $i Manolaki Costaki Epureanu sunt siliti s. iasd diiiS

guvern.

Gheorghe Costaforu a lost silit sa pd'rdseascd portofoliul

si guvernul din cauzd cd. era partizan al jonctiunei ailor noastre ferate cu cele austro-ungare, jonctiune impotriva cdreia se
ridicase o mare agitatie in tard. Urma$ul lui Costaforu a fost
Vasile Boerescu.

Aceastd cried. rninisteriald a facut mult zgomot pe vre.t

muri, fiinded, ministrul silit s iasd din guvern era lovit cu
numeroase bdnueli i acuzatiuni.
MOARTEA PRINTULUI ALEXANDRU CUZA

Miercuri la 2 Mai rnoare la Heidelberg printul Alexaridru Ioan Cuza. Moartea i-a fost pricinuitd de un anevrizm al
aortei. In tard, $i mai ales in Moldova, $tirea acestei morti pro .
duce o mare ernotie.
Din toate orasele roesc. telegramele de condoleant $i mad.
nifestatiunile de addna jale a cilor cari mai pastrau Inca_ In:
inimil cultul marelui Domnitor.
Toti poetii vremei sem necrologuri rimate. Poetul Gheor
ghe Baronzi, prefect de judet la Britila Ia epoca detroniirei luf
Cuza, scrie. urmMoatele versuri_ intitulate :

DATE NEFASTE

La moartea Principelui Alexandru loan I. Cuza

De pe malurile Senei
Unde-un Geniu infernal
Strabdtea prin focul Ghend
P'un cadavru bucefal,
Spulberand Cu pa$i prOfani

Gloria a mii de ani

Galicul alectrion
Anunfa in departare
Sfardmarea unuz tron
x5i a unui Cesar mare.
De p'al Dunarei mal verde,
Unde .geniul dupnan
Ratdose, pan 'a perde,
Calea divului Traian,
Prin c alle nerdzbite
De maini vitrege urzite.
www.dacoromanica.ro

107

Buciumul lugubru sund,

Anuntdnd ,5z el de sus

Cd'ntra noptei manta brunet

Un luceafdr a apus.

Doamne, mull au fost fatalt

Noptile ce-au reviirsat
0 lumind ca de jale
P'dst piimeint rdscumpdrai
Prin atdtia mafi martini,
Ai duioasei omeniri.

Care tree, fdrii 'ncetare,

Cu at umbrei pas usor,
Ca o stea ce-abia rdsare
Si s'asvdrle inteun nor.
Bldnd luceafdr, dulce socife,
Ale cdrui raze-apun,
Tara recunoscdtoare
Roagd geniul Mu bun
S o faed-a merita
Binecuvdntarea To.

Cci tu esti ce ne-ai chenma

La concordia de frati
Tu esti domnu-adevdrat
'hare Domni adevdrati.

Rai dar zborul catre stele

Rangul intre semi-zei.
Binefacerile Tele,
Parinteasca ta Domnia
Cdt va fi o Romdnie
Cu o inimd ce bate
Ele nu vor fi uitate
Dintre noi orfonii to.
Am dat &ceastg. bucata in versuri ca o mostra a felului in

care se scria la 1873.

Dar moartea lui Cuza d prilejul unui conflict intre cei

doi Mitropoliti ai
Mitropolitul Moldovei trimite urmatoarea telegrama :
Fratelui Miiropolit al Ungro-Vlachiei

RarnAsitele fericitului intru pornenire Alexandru loan 1

primul Domnitor, al Romniei Unite se vor inmormnta la
mosia Ruginoasa Marti in ps Mai. Vila. dar, frteste a va ruga
s4 binevoiti, de VA este cu putinUt, sa luati parte 1. ceremoma religioasa si inalt Prea Santia. Voastra, tar la caz de a nu

putea veni, s'a; delegati doi frafi episcopi din Eparchiile Juris

www.dacoromanica.ro

108
,

dictiunei Ina lt Prea Santiei Voastre, cad credem c e bine ca

la aceasta dureroasa ceremonie, In unire sa ia parte clerul dirt
tuatti Romania Unita sub raposatul Domn Cuza.
Calinic al Moldovei
!Ma raspunsul Mitropolitului Primat :
Prea Sdnfiei Sale lnaltul Mitropolit al Moldovei
Sucevei

Guvernul luand toata dispozitiile cuvenite pentru Inmor,

niantarea fostului Domnitor Cuza,, conform programelor publicate in Monitorul Oficial, datoria ori carui bun cetatean st
mai cu seama a unui Metropolit. este sa se supuna guvernului.
Initiativa ce ai luat Prea Santia Ta la aceasta inmormantare,
nefiind confo-rma cu spiritul eanoanelor Sfintei noastre Biserici, nu aderez la propunerea ce`mt fad'.
Niphon Mitropolitul Ungro-Vlachiei
Dar Mitropolitul Moldova. raspunde la randul sau :

Cu frateasea in Christos dragoste imbratisam pe Inalt

Prea Sfintia voastra.

Primind telegram& raspunzatoare la invitarea ce Vain

facut de a veni la inmormantarea fostului Domnitor Cuza. mita

sa v dal oarecari .explicari din tare trade luminat yeti putea
veclea c scopul invitarei a fast cu totul departe de usul regre-tabil ce ati Meta- cu ea.
1) Locul inmormantarii fiind mosia Ruginoasa ce este in
Eparhia noastra, am crezut -ea implinind uzul de distinsa poMeta, scutindu-va de- cererea permisiunei dung eanoane, vom

inlatura astiel si dificultatea ce ati avea de a vIt conforma cu

ele, in caz and Fratia Voastra v'ati figura existenta unei su-prernath. dupa" cum cbiar tonuLee'l tineti eatre un egal, pare
a insinua.
2) Incat pentru asertiunea c. intreprinclerea noastra ar fi
o rnanifestare contrarie dispozitiundor guvernului, ar fi de
ajuns a O. rechema., ca atitudinea noastra fatil cu el, a fast tot
crauna pentru or eine, In vederea convingerei noastre, ca toota
sliipdnirea este de la D-ze21.

Dar pentru a va arata cit i in cazul de fatit va este putin

protitabila schimbarea earacterului inviLarei Noastre, n'aveti cle

cat sit mai recititi prograrnul guvernului i yeti vedea ca el singur lasa Bisericei libertatea de as] face programul ceremoniei

xeligioase, rezervand pentru sine ea si In or ce parte a lumei,

_regularea ceremoniei militaro-civile-

Aceasta fiind exacta interpretare a prograrnului oficial,

nu este de mirare cit Fratia Voastra sa intelegeti cit corpul sa
se Inmormanteze la Ruginoasa, iar ceiernorua funebra religioasa sa se celebreze numai ca a panachida. in Catedrala din
Capitala.

Terminand aceste cateva lamuriri neeesarii. este neexpliwww.dacoromanica.ro

og

--

cabil pentru Noi, a, la o politeta ra'spundeti cu o invocare de

oanoane ce nu exista, si invitarea de a asista la inrnornuinta,rea Dornnitorului de la care aveli titlul ca poate va inspira
tonul telegramei, drept recunt*inta u clesfigurati inteu cabtiune cu totul streing de Noi.
Al Inalt Pres Santtei \Toast:a in thrtstos frate
Calinic Mitropolitul Moldoviri
Aceast`a polemica, care a intristat mull, pe at ei cart tineott
la prestigiul bisericet, nu avea de cat un gingur motiv. acela al
iiMitropolitului Primai de a nu fi displlicut Donmitorului oi acela al Guvernului care nu voia sg se dna o stralucire prea
mare inmormantarei.
InmormOntarea s'a Mout In fata a cel putin 30000 trtrani
, care au alergat panii si din Bucovina spre a fi de fatd. yi laorgmi au curs in ziva ccea.
'Numeroase cuvantari funebre an fosi, rostite, dar cele mai
,insemnate an fost agate ale int Mihail Cocralniceanu, Nicolae
tionescu i Petra Gradisteanu. Dar al lui Mihail Cogalniceanu
a fost un mic Capo d'opera de elocinta, inaltimede cugetare si
perfectiu.ne literarii. De aceea il dam aci in intregime pentru

ca s ramaie ca un model al genului spre uzul calor cari vor

xeni dupg not
DISCURSUL LUT MIHAIL COGALNICEANU
,

Ilustra Doamna, Prea. Sfinte Mittopolit. Sfinti Pgrinti,

frati-

Hiserica ne Mee ,,clesertgoiunea deserUiciunilor toate sunt

'clesertg.ciuni". Ei bine. Ifni permit a zice cunt c acest mare a'devgr ki are si el excelatiunea sa. Nu este in Itimea aceastatotul
"desertaciune, rarnitne ceva statornic; rarntin faptele mari _earl
stint neperitoare. Da, fratilor, faptcle marl opreso chiar moartea.
Se zice cg. Vorlit Cuza a murit. Da.cL relia*terea Romaniei
a
intuit,
apoi a Murit i \Toe: Cuza. tad Veda Cuza. nu este de
f
cat renasterea Romaniei.

Dar vg rog credeti. oare, crt viu aci sit fac istoria acesfui
eDomn ? Nu. caci care glas poate sa o faeg ? Care paging tipg-

rift poate sa fie asa de adevgratt si asa de elocuentg, ca fata

%ref insasi?

Fata tarei este pagina istorici lui Alexandru Than I. Aiexandru loan I nu are trebuintg de istoriograf. El singur si-a
scris Istoria Sa prin legi, prin actelo ea care a frtcut tin Stat.
o societate alta de Cat aceea ce i s'a fost dat eand l'am prociamat
Domnitor.
Sunt patrusprezece ani trecuti do eiltid In Adunarca tareL

in Capitala Moldovei, mi s'a Meat rara onoare de a spune en_

cel d'antaiu, -Colonelulu Cuza, cuvantul Maria Ta si tot de
o datg de a'i spune care era vointa ilatiunei si care crau aspiatiunile natiunei, ce i se dan lui spre incimmare,
www.dacoromanica.ro

110

Cei batrani aduceti-vg aminte, cei mai tineri consultati

paginele Monitorulni $i veti veclea ce s'a cerut dela dansul.
Veti veclea et. in cei apte ani de ilustrt. domnie $i eternt mcmorie. Veda Cuza, nu numai et a lost om onest dar $i a tinut
tutd'auna cuvantul. Pe 18110 aceasta in fiecare lima a Domniei
sale inzastra tara cu cate o lege, in fiecare zi sporea numtuul
cetatenilor $i puterea noastrt. Ce voia natiunea atunci ? Natiunea voia legi noui si oameni noui. Cuza a fost mnul nou $i a
Mout legi noui care au fteut apoi lume nout, citci lumea de la
63 tste alta. Astazi Statul roman nu mai este provincia vasalt
a Moldovei sau a Valachiei.
lath' ce a facut Alexandru Joan I.

Ce i se zicea atunci?
Tu, Maria Ta, fii bun, fii bland, mai ales pentru aceia
pentru cari toti domnii trecutl au fost neptstori sau riti
Ei bine, va fac o intrebare: luati Istoria Romaniei de dincoac i d dincolo de Milcov, cautati. paginile ei $i se- va gtsi
Vr'un domn care st poatt st se compare cu \Todd Cuza ? Nu 1
nu poate fi comparatiune intre faptele fo$tilor Domni $i ale lui
Cuza fteute ca om, ca cetttean si ca o$tean.
I s'a mai zis lui Cuza cit natiunea doreste ca priri drepta% prin desvoltarea institutiunilor noastre, prin sentimente cu totul patriotice st mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale. natiunei noastre and Alexandru cel Bun

zicea imperatordor din Bizant c fara noastr nu are dcrli

sabia sa.
Ei bine, fratilor, cand Romania a tinut un mai mare Elm,
bagiu in Europa, de cat acel tinut de.Alexandru loan 11
Alexandru Joan I tinea cheea Orientului $i nimic nu se ft-

cea In Orient, nu numai fart stirea, dar fart voia lui. El era

gata asi sacrifica tronul, persoana sa, numai sa-gi apere tara de
or ee pericol. Pentru cit el area constiincios natiunei romane.
*.apte fmi ne-am odihnit, $apte ani n'a fost umiliret... dar a.
ctzut silnie i Romania $i-a intrerupt cariera...

A ectatimt. Aici in fata unui mormant deschis. in fata

acestei figuri.care va fi vecinic gloricast, nu ne este permis st*

facem polemict dar suntem datori sa spunem di nu gre$al.le
tui rem riisturnat ci faptele tu cele mart
Odatt cu exilul a expirat emanciparea poporului roman,
odatt cu. exilul vechile societati retrograde $1 demagoge s'an
aliat, $i eand o zic aceasta, fratilor, ea sit vedeti dact este asa,
uitativit la cei sante ani de exil care au trecut. Apoi care dornn.
ft fost mai damn in exiluI sau, care Domn a aptrat tara sa mai
molt. pe acea tart care permisese sit i se inchidt Tortile? Tara
va marturisi $i chiar marturiseste, rnarturisesc multi chiar din

acei can l'au rasturnat et mai demn nu s'a mutat alt Domn.

Pentru ea sa nu ne inseltrn, fratilor. Domnul Cuza Alexandcu

') CuVinte din discursul rostit de Cogitlniceanu, spie a salula

pe Vocla Cuza and a lost ales Domn cle Adunalea (In Ie5i.

www.dacoromanica.ro

111

Ioan I, or (And voea putea sa fie Domnitor. Alexandru loan I

nu avea trebuintg sa zica ca Alexandru Lapusneanu, cg. ,.dacg
.tara nu-1 vrea, el o vrea". Cuza nu a voit de si tara l'a you,
pentru ca el nu a voit resbel civiL pentru ell a voit taria acestei
tari, pentru ca a voit sa fie damn de numele ce poartg.
Si cum, fratilor Dupg ce v'am spus aceste cuvinte, noi
cari suntem aci, unii mai batrani de cat Dansul, unii luptgtori
sub eL multi admiratori ai lui, altii amploiait ai sai, altii can
s'au folosit de legile lui1) putem zioe numai : oDumnezeu sal
erte ?" Dar de aceasta nu are trebuinta, cad sapte ani binecuvantat din partea a trei milioane de locuitori pe care i'a facut
celateni, nu este oare de ajuns
Noi aN ern trebuinta sg ne ruggm pentru ertarea altora.
_

De aceea noi cari am avut onoarea de a'i fi ministri si

functionari, ne intrebilm : nu avem nimic de fcut ? La 59 Romanii au dat clreptul lui Cuza sg facg tot si de aceea se zicea -ea
unul luCreazg pentru toti : area constiinta nationala. Acel unul
nu mai este azi, toti dar trebuie sal lucrgm si sg. lucram In
spiritul lui, sit fin" oameni ai tdrei noastre, sit ridicgm sus stind.ard.ul ei In afarg si inguntru, principtul acela farg de care nu

poate Sa fie fin Stat, prin instructiune. prin administratiune

bunt fie .care Prin exercitiul pacific al drepturilor ce fiecare
datorim lui Vodg Cuza.
llustrg Doamna, sfanta i mumg a Romanilor I nu plange
ciici Alexandru loan I nu a murit! Alexandru Joan I nu poate
sit moarg. Nu lacrarnife acelora cari sunt aci vor putea dovedi
accasta ei lacrimile tutulor, lacrimile unui popor Intreg, la.cramile ce se varsa de ori Unde se vokbeste romaneste. De la
Carpati pang Ta Marea Neagra, si de la Tisa pang la Nistru nu
este hotar politic pentru tristeta ce se poartii -de sous, lui A.
lexanclrii loan I. '
Si acuM, dupg ce biserica a .zis vecinica pomerlire In spi,

ritul lui Alexandru Ioan I, vecinica lui amintire, in spiritek

noastre nu se va sterge din inimile noastre si ale fiilor Um'
nostri.
Si cat va avea tara aceasta o istorie, cea mai frurnoasii pa-

init va fi aceea a lui Alexandru loan I".

Ialg. si testamentul lui Cuza:
TESTAMEN1

,,In privinta toatei mele averi miscatoare si nemiscgtoare

ce voiu rasa la incetarea mea din viata, statornica mea voint
este d& a se regula si a se urma precum arat aci: Pre iubitii

mei fii Alexandru si Dimitrie, adoptati de mine sh de prea

iubita mea sotie Elena Doamna, filrg pgrinti, cunoscuti, con
form legilor in vigoare ca singurii mei mostemtori vor Imparti
deopotrivg Infra dansii toata averea mea miscgtoare asa pro,.
cum se va afla la cleschiderea mostenirei.
Din aceasta avere las prea iubitei mele sotii Elena Doamna
'5.2.4;ranti rani au fost improovietrtriti.

www.dacoromanica.ro

112

uzufructul unei a freia pgrti spre a se bucura de dnsul Ii

toat viata sa. dupg incetarea uzufructului legal ce va avea eat

mama asupra intregei mosteniri, purtnd In aceasta calitate il
sarcina de fireasca si legal epitroapg cu consiliul dumnealor,
Prea Sfintitul Calinic Miclescu Mitropolitul Moldovei $i al
Sucevei si Capitanul Efrem Ghermani.
Dace prea iubita mea sotie, va inceta din viat inainte de
a ajunge fii mei la majoritate, atunci epitrop va fi Prea Sfintia Sa archiepiscopal Ca lime Miclescu, Mitropolit al Moldoveit
si Suc vei, care prin intelegere cu consibarul Capitanul Efrem
Ohermani, vor numi un consilier ea asa tutela sg, fie pururea
de trei.
Dacti va inceta din viatg Prea Sfintia Sa arhiepiscopul Calinc Mic le cu M tropolitul Moldovei i Sucevei Inainte de a

ajunge fii mei la majoritate, atunci epitrop va fi cgpitanut

Efrem Gh rmani care in Intelegere cu Consilierul vor numt
un consiliar.

Dace va inceta din via% $i CaPitanul Efrem Ghermani

inainte de a ajunge fii mei la majoritate, atunci va fi epitrop
consiliarul care se afla mai vechiu in tutela si el prin Intel&
gere cu colegul su, vor numi pe al treilea $i asa se va forma
tutela-pang la.majoritatea fiilor mei iubiti, frg sg poet& vreo
data, sub nici un pretext, vreuna din rudele mele sau ale sotieil
mele, a avea vreun amestec sau ingerinta, fie spre a reclamat
vreun drent in numele sau fie spre a interveni in interesul
mostenitorilor mei.

In caz de a Ineeta din via% vreunul din fiii mei iubiti Inainte de a avea varsta legalg spre a putea testa dupb." aceastgi
varsta, Mira, insg, a fi festat,sau pentru or ee avere ar rgmane
afarti din testament. rno$tenitor va fi fratele stia supravietnitor,
In caz de a Inceta din viatg si cellalt fiu al meu iubiVt
inaintee de vlIrsta legala spre a putea testa ,sau fgrg a fi fgeut
testament sau avand facut testament pentru averea ce va rAmane afar& -din testament, de va trgi Ina prea iubita mea
sotie, se va bucura de tot uzufructul iar dupg moarte, toatg aceasta avere de care nu vor fi dispus fii $i mostenitorii mei
va servi pentru creatiunea i Intretinerea unui asil de copii
orfani si ggsiti in orasul Husi care va purta numele de Asilul
Cuza si se va administra de tutela hotarita pentru fli mei In
minoritate, fArg sg poata vreodatg nici Statul nici rudele mele.
a avea vreun amestee sau ingerinfg.
Duna incetarea mea din viata, epitropul prin stiinta consiliarului, vp. plgti 7000 napoleoni de aur, zic-sapte mii nanoleoni de aur, persoanei ce va trip:Use, obligatiunea mea -olograft"). scrisg in intregul sau de mine in limba francezg, datatg
In opt hma lui Ianuarie una mie opt sute septa zeca i tret
calendarul nou sau doug zeci Si sapte Decemebre anul 18-1
cql n 1-aru1 vechiu si subscr'sg de mine, slobozitg, In Florenta
(Para) si facutg, in aceuisi zi rand am fgcut acest testament.
yell re dispozitiune $i t est am ent anterior acestuia sun
si ramtin clesfiintate.
www.dacoromanica.ro

, 113
Aced testament olograf scris In intregul skit, ilatat si sulii
scris de mine, s'a facut asthzi In Florenta (Italia) la opt in luna
lanuane 1873 calendarul nou sau dougzeci si sapte Decembne
1872 calendarul wectuu in patru exemplare asemenea, din care

unul l'am Incredintat prea iubitei mete sotii Elena Doamna,

unul Prea Sfintiei Sale arbiepiscopul Calinic Miclescu, Mitropolit al Moldovei si Sucevei, until Ckpitanului Efrem Ghermani si unul se va gAst_ in portofoliul meu rosa care se deschide cu numenle 5555.

A. I. CUZA
DIVERSE

Saptespreezece zile mai tkrziu vine vestea mortei la

Paris a printukui uheorghe Bibescu, fostul domnitor al Mullteniei. Gheorghe Bibescu, care era pe tron and a izbucnit reyolutia de la 1848, a murit la varsta de 71 ani.
In luna Mani ministrul de finanW Pare Mavrogheni
publick un decret prin care fixeaza" un nou curs monetelor
streine ce circulau in tard. Toate aceste monete sunt supu.se
la sckleri, iar decretul spune ea', incepftnd de la i Decembrie
11873, ele nu vor mai fi primite la casele publice pe nici un
pret.

Iatk acum numele monezilor si cursul din nou hotkrIt :

IcosarUI (Iermelicul Lei 4 si 20 bani.
O jumatate Icosar (lermelicul) lei 2 si 10 bani..

Un sfert icosar (Iermelicul) lei i si 05 bani.

Ruble ruseasck de argint 3 lei 70 bani.

O iumktate rublk. ru.seasck de argint 1. leu 85 bani.

Un sfert rublti ruseasck. 0.92 bani.
Piesa de 30 capeici I. leu 05 bani.
Piesa de 20 capeici 0.50 bani.
Piesa de 15 capeci 0.35 bani
Piesa de 10 capeici 0.25 bani.
Sfantul, piesa de 20 kreitari vechi 0,70 ban,.
jumktate sfant piesa de 10 kreitari vechi 0,35 bani.
Duelul in armat k. incepe a ia intindere ingrijitoare de
aceea Ministrul de rezbel ,Generalul I Ern. Florescu trimite VII-

turor comandantilor de corpuri o circulark prin care dispune

ca., in caz de conflict intro militari, sk se procedeze in feluli
nrmktor:
1) Or ce conflict s'ar ivi Intro doi militari, ei sunt dateri
a denunta faptul sefului corpului sau al serviciului care, fiind
raspunzator pentru discipline si onoarea. corpului, :hided. sil.
hotark5te in prezenta ofiterilor care fac parte din acelas corp
sau serviciu, care dui doi are s'a. fack scuze -celuilalt, dunk care
decl----A onoarea satisfacut. EL dupe gravitatea faptului, pedens,,sc d sciplinar pe- culpabil, sau, daca cazul este gray, cere

ministemlui, prin -calea ierarbick numirea unei comisiuni

de trei ofiteri prevazutd de legea poz timid, ofiterilor pentru
8

www.dacoromanica.ro

114

punerea culpabilului in neactivitate pentrii Tea credinta, sad

greseli grave In serviciu.
Seful Corpului sau al serviciului, dacg faptul e- $i mat
gray, poate cere chiar numirea unui cpnsiliu de anchetd pentru a se pronunta asupra cazului de reform& a militarului.
2) Dacg afarg din t,oate previziunile politiei militare dueluf
va avea loc, se vor adresa, de indatg, atat luptgtorii cat si mar'twit si. diviziunea teritoriald va orandui de urgentg, cuvenita
cercetare spre a se trimite toti imuntea justitiei, conform legilor.

Aceste dispozitiuni se aplicg $i la celelalte elemente ale

puterei armate indat g. ce faptul s'ar fi petrecut intre doi osta$i
0.)e timpul aflgrei lor sub arme".
Ministru de rrizbol GENERAL FLORESCU

Nu-mi amintesc ca dispozitiunile acestut ordin 8.6 fi fost a.

plicate Vreodatg, de altfel dispozitia erea absurdg. Fara. un

4ext de lege, $i numai pe baza unui ordin minsterisl sg. se proceada, la arestarea martorilor, cari puteau fi si din elementul

civil, erea un lucru copilgresc. De aceea ordinul a cgzut in

desuetudine.

STATUA LUI MIHAIU VITEAZUL

La ordinea zilei statuia lui Mihai Viteazu incredintatd

pentru executie sculptorului Carrier-Belleuse din Paris.

Ministerul de lucrgri publice se adreseazg. Societalli Amicilor belelor-arte spre a-Si spurie cuvantul asupra acestor trei
puncte:
1)

Asupra aspectulul $i formei proiectului triads

sculptor.
2) Inscriptiile.

de

3) Instalarea in report cu proportiile i caracterul Monumentului.

Comitetul acestei societati compus din : Grigore G. Ceutacuzino, C, Esarcu, N. Grigorescu, A. Odobescu, D. Berendei.
C. Bolliac, Th. Aman, G. M. Tatgrgscu si Ch. Stgncescu, au
argtat pgrerile lor in toate privintele.
In ce prive$te locul a$ezilrei statuei, comitetul a emis ur .
mdtoarea parere pe care o transcriu in original din Procesul,
Verbal Incheiat de comitet :
' ,,Mihai Viteazul a lgsat in Bucuresti numele situ unei mangstiri pe care la 1598 a clgdit-o cu ziduri intgrite pe una din
Initimile Capitalei. Acea clgdire, Mangstirea Mihaiu Voda,

cade azi In ruine $1 in curand limp ea va trebui data la pgplant. Spre a preintampina insg peirea acestui monument in
care numele lu Mihaiu se va $terge poate din coltul Bucurestilor ales de dansul, nu s'ar putea oare- doborand acum de
Andatg clgdirile ruinate ale mangstrirei, sa se creeze pe platforma acestui deal o esplanadd mgreatg si frumos notrivitg,
www.dacoromanica.ro

115

pc care locul altarului actual ar fi prefacut /rite() cripta boltita subterana d'asupra camea s'ar inalta monumentul pla,
nand astfel asupra unei mari part a orasului?
In acea cripta s'ar depune si s'ar pastra cu religiozitate.
pe vechiul Iui alhr, capal lui Mihaiu Viteazul, care cu onorurile cuvenite, s'ar transporta aci din mana'stirea Dealului,

uncle nin ic nu asigura conservarea acestei pretioase relique,

Esplanada pe care s'ar inalta monumentul lui Mihaiu Viteazul ar fi, tot de odata, si o mica pia% de arme situata la intrarea cartierului militar al Capitalei, ea ar fi ca Propyleele acelui $ir de cazarme ce se destind pe dealul Spirei, $i osta.sii
Romani, intrand i e$ind din acel artier, ar avea pururea cll.(
naintea lor monumentul care le-ar aminti despre gloriile militare ale patriei.
Nici un toe, credem, n'ar fi mai nemerit din punctul do
vedere al pioaselor traditiuni si al efectului moral".
Cand ne gandim la acest proiect avem viziunea aspectului
irnartial pe care l'ar fi avut Statuia lu Mihaiu Inaltata ideasupra dealului unde se afla acum biserica Mihai Voda. Toate

cladirile ce sunt acum de jur imprejur n'ar fi fosL Intregul

Jeren ar fi fost transformat Inteo pia% de arme. strada Mihai
Voda ar fi mars In linie dreapta de la Poclul Dambovitei Walla
In fata statuiei, iar cotitura ce incepe dupe strada Sfintii Apostoli ar fi fost Ovitata' Dar domnitorul Carol I a fost de OM pa-(

rere hotArand locul actual din fata Palatului UniversitI

uncle statui se perde in acel boo stramt, fru% perspectiva si fuir

legatura cu imprejurul.
Catre sfarsitului lui Septembrie M. Pasealy deschide
stagiunea la Teatrul National. Iata afi$ul au care anu,nta In
ceperea reprezentatiilor cat $i repertorul. Dau In Intregime
repertorul anuntat pentru ea lumea de teatru de astazi sa eu-noasca care area nivelul teatrului la 1873 $i cat de neinsem*
nata erea literatura originala In comparaite cu literatura lii
tra ductie.

PIESE NOUI

Miran Costin drama nationalsLa-puraeanu id. id.

Banul Craiovei Id .id.

Rubedeniile, eomedie localizath.

Yerminatii id. id.

Linqdii id. id.

lidposatul Dumnealui, id. id.
Ce srie satul -nu me, id. id.
De 1.,rumorescu, id. id.
Copii4 drama traductie.
Copii Regimentului, comedie tradusa.
Junetea lui Mirabeau, drama tradusa.
Jean Pastoral, id. idTnisnetul comedie tradusg.
www.dacoromanica.ro

116

Marchizul Caporal, id. id.

March nut Arpagon, id. id
Maura, id. id.
epotul lui Poupiniac, drama tradusa.
Aluzicele camedie tradusa.
Palaria Ceasornicarului comedie tradusa.
Asa sunt femeile comedie tradusa.
&iota mete, comedie tradusa.
0 mare rdzbunare, drama tradusa.
Nevastd sau anioreazd?, comedie tradustt.
Ln barbat care phinge, id. id.

0 vizza la nuntd, id. id.

eratele cel mare, drama tradusa.
Erman betivul, id. id.
Regina Margot, id. id.

Reprise

Richard at 3-leat drama tradusa.

Nopfile rdului Senei, drama tradusa.
Copii Negurilor, drama tradusa.
Muschetam, drama tradusa.
CuimIntut Mortutui, drama tradusa.
Fiut Noptei, drama tradusa.
Stlipdnut ci Valetul, drama tradusa.
Oinut din nintic, comedie tradusa.
Paiata, drama tradusa.
Vrdfttoarea, drama traclusa.
Idiotut, drama tradusa.
Curierul de Lyon, drama tradusa.
Lucretia Borgia, drama tradusa.
Apoi ammtul vestea crt reprezentatiile vor urma de 10
idnd la 12 ori pe lund de oarece nu erea destul public peutru
sa reprezentatiile s poata fi date zilnic. foul. Loja de rangul
Preturile serale email Benoare 24 lei
pr 20 lei noui, Loja de ran II 1.2 lei noui, Stal I 4 lei noui, Stal
II 3 lei noui, Sial III 2 tel noui. Galeria 1. leu nou.
Studentilor li se face cu placer() un scazamant do 50 bani
la orice loc.
Apoi se faceau $i abonamente.
Duminic-: la 23 Septembrie s'a deschis stagiunea cu
77
1Rubedeniile, comedia.nationala locala In 4 acte. A doua reprezentatie erea cu Paiata a treia cu Hold de codru. a patra cu
IRadu Basarab, etc.

Piesele pe sremea aceea. nu faceau serie, afisul trebuia

schimbat In fiecare seara de si reprezentatiile nu se dedeau de

cat de 2 sau mutt de trei ori pe saphimana.
Hanul Manuc de pe strada Carol schimba numel ; proprietarul sau anunta la sfarsitul anului 1 73 cum ca a st han
va purta, de aci Inainte, numele de ,Hotel Dacia".
Ateneul Homan anunta ciclul conferintelor sale pe anul
1873-74. Tata z lele hotarte si conferentiarli
Dumimcd 30 Decembrie 1873 I. MASSIM, leqpre 1 mba
www.dacoromanica.ro

117

`Joi -3 lanuarie 1874; ULYSSE DE MARSSILLAC, ilespre

poezia infinitului.
Duminicd 6 lanuarie: COLONEL TEFAN FALCOIANU
Calendarul Joi 90 lanuarie: D-I GR. TOCILESCU: Petru Cercel.
Duminicd 13 lanuarie: D-1 T. CHARMER: Druinurile de
fer.

Joi 17 lanuarie, I. C. BRATIANU: Miscarea economica.

Apoi in fiecare Duminice. si Joi pan e. in ziva de 24 Martie
inclusiv:
D-1 V. A. URECHE: Convorbiri literare; 5TEFAN MIHAI,LESCU: Darvinismul; I. A. CANTACUZINO. Teoria fizicg at
Viziologica a muzicei; Dr- DAVILA: Conservarea vinurilor; B.
P. HASDEU: Despre limba; GR. VENTURA: Despre trecutul
pi viitorul muzicei In Romania; d-1 VERICEANU: Convorbiri
economice; D. A. LAURIAN: Ile Lade si operele lui; CHR.
PASCANU: Despre alimente ; P. GRADMEANU : Despre
Macthavel ; G. SION : Pacalit i Tandala ; G. NEGRE: Vesuviul
pi eruptiunile sale; Dr. DAVILA: Despre ambulante; A. RORUES: Drama Romana; U .de MARSILLAC: Frumosul si frumusetea; ST. C. MIHAILESCU: Selectiunea naturall; C. STAN-

CESCU; Studiu asupra artelor plastice la Expozitiunea Uni-

versala din Viena; DUMITRESCU TASIANU: Despre scoalele

do aplicatiune; A. ODOBESCU: Arta bizantina. .
ANUL 1874
1
;:ebruarie Ministrul de finante Petre Mavrogheni, pre.
zinta t.7,.rnerei proiectul de lege pentru Infiintarea Bancei Nationale de scont i circulatiune.
Art. 1. erea astfel redactat: Se institue o band de scont pi
circulatiune sub denumirea de ,,Bancit Nationala a Romanier.
Durata bancei erea de 25 ani cu posibilitate de prelungire.
Capitalul social fixat la 20.000.000 lei impartit in 40.000
actiuni a 500 lei.

Banca putea face numai urmatoarele operatiuni.

1) A sconta sau a cumpara polite sau alte efecte avand de
obiect operatuni de comerciu pi bonuri de tezaur In marginile
ce se vor hotari de statute.
2) A face comerciu de materii de aur sau de argint.
3) A face avansuri pe fonduri de monete sau pe bucati de
4aur sau de argint.
4) A se insarcina cu incasarea depe efectele ce-i vor fi Incredintate de particulari sau de stabilimente.
5) A primi sums In cont curent si In depozit, titluri. metaluri pretioase pi monete de aur pi argint.
6) In fine a face avansuri In .cont curent sau pe termene
scurte pe depuneri de efecte publ ce nationale, scrisuri finanr
ciare sau alte valori garantate de stat, in marginile si dung
condittunile ce se vor fixa etc.
www.dacoromanica.ro

118

NEnca va face i serviciul de cassier al Statului fara vre o

Indemnizatie.

Banca va putea emite bilete la purtator garantate prin numerar in cantitate de o trenne.
Biletele emise nu vor putea fi mai mici de 50 lei.
Etc., etc.

Iata in linii mari care erea proiectul acestei banci care,

dupa cum se vecle, erea si o band, d emisiune.
Motive, pe care nu le-am putut cunoWe atunci, au zadarnicit realizarea bancei, iar Ministrul Mavrogheni n'a Intarziat
mult de a parasi guvernul.
_ In Iu lie se fac alegeri comunale in Bucureti. Alegerile se faceau atunci pe 4 colegii, dupa cens, ler candidatii
ereau alesi numai dintre cei mai fnsemnati frunta*i. Wit numele alesilor cat si num&rul de voturi obtinut de chtre Ow.:
COLEGIUL I

Principe le Dimitrie Ghica 90 voturi;

Colonel George Manu 81 voturi;.
Principe le Alex. Stirbey 81 voturi.,
D. C. D. Atanasiu 48 voturi.

COLEGIUL II

Grigore Cantacuzino 122 voturi;

Vasile Paapa 97 voturi;
Dimitrie Gherman 87 voturi;
Nicolae Csanto 76 voturi.

COLEGIUL III

Hristofi Zerlenti 402 voturi;

Nicolae Gherasi 402 voturi;
D. Hagi Pandele 395 voturi;
I. Niculcea 391 voturi.
COLEGIUL IV

Gr. Triandafil 5051 voturi;

I. N. Lahovarl 5026 voturi;
klexandru Orhscu 5025 voturi;
I. N. $oimeseu 4995 voturi;
Dobre Nicolau 4977 voturi.

Primar a fost ales colonelul Manu, maT tarziu generalul

ClIteorghe Manu.

Generalul Florescu, ministrul de rezbel erea un bun

roman, patriot si lucra sarguitor pentru marirea puterei militare a tarei.
Ca ministru de rezbel sub Vod Cuza din 5 regimente de
Infanterie de linie. 2 baterii de artilerie si 6 escadroane de
www.dacoromanica.ro

119

ldncieri, a sporit armata la: 7 regimente de linie, I batalion de

vandtori, 1. de geniu, 8 baterii de artilerie, 2 regimente de tan
cieri, etc.

De cdnd a devenit ministru de rezbel su.b noul Domnitor

a sporit si mai mult fortele militare. A creat cavaleria u$oara
grupanclo In 8 regimente cu 32 escadroane, infanteria de linie
erea reprezentatit prin 8 regimente, trupele de grdniceri le-a
transformat in trupe de infanterie, dorobantii, formdnd cu ele
46 regimente.

In acela$i timp a luat masuri pentru ca tineretul din *con

Imi amintesc cu cat, insufletire mergeam Duminiz le la
Cazarma Alexandria de pe strada 13 Septembrie ca sti pri-

sti capete o sumard pregtit.re militard.

mirn instructia militard. Instructorul nostru erea un domn

cdpitan Segtirceanu din infanterie.

Dupti. cateva sdpttirnni ni s'a cerut ca s. ne uniformam.
Fiind in luna lui Maiu ne-am fdcut uniformele din panza: tunica i pantalonii dorobdntesti i cticiuta de oaie Ia fel. Imi
amintesc cd, cu 22 lei mi-am plata toatti aceasta uniformare.
In sfilr$it de la mi$cdri $i cele d'antai principii din scoala
soldatului, am prima, in sfax$it i pu$ca Peabody. Acurn eream
soldati de-a binelea.

Intr'o Duminicd fiinda instructia se fkea numai Du-

minicile generalul Florescu vine In persoand ca sd vadd progresele realizate. Se opreste In fata mea, Imi comanda: arma
Ia mnd, apoi Imi cere ca, in aceastd. pozitie sd. fac trei pasi
Inainte.
Duminica viitoare facem un mars militar pe stradele Capitalei, cu puscile si cu muzica In frunte. Am scoborat strada
Mihaiu Vodd, am trecut pe Podul Mogopaiei, stracla Carol,
`strada Craiovei (actuala Rahovei) $i ne-am oprit pe camPia do
la Filaret. Dupd Cateva exercitii ne-am inapoiat.
Pe vremea aceea lume patina In Bucure$ti iar acea at&
erea nu avea obiceiul stradei precum are cea de astzi. De aceea mar$ul nostru nu a avut un prea mare succes de curiozitate.

Generalul Florescu erea omul pasionat pentru organizarea

armatei, el hicra In aceastd. directie, nu numai cu pricepere $i'
staruintd. dar $i cu o mare $i sufleteascd pasiune.
In luna lui August, In intelegere cu ministrul de instrue-

intrat in guvern de cateva luni -dat urmtitorul Begulament asupra instructiunei militare fr
tiune Titu Maioresctos
COH.

1) Instructia militard este obligatorie pentru toti elevii din

scoalele publice, fie primare fie secundare $i facultativd pentru
cei din scoaIeIe private.
2) Elevii de la 13 pand la 15 ani vor ft exercitati la $coala

soldatului $i $coala de campanie lard arme; de la 15 ani In

sus aceleasi exercitii cu arme.
Aceastil instructie se va face numai In practicrt.
C Elevii din cele doua clase din urina ale scoalelor sewww.dacoromanica.ro

120 -4
cundare sant datori a invilta si in teorie si in practicd cu arma:
scoala soldatului, scoala de campanie, tragerea la tinta, ser-viciul in campanie, serviciul de garrnzoand si serviciul inte.1
lior.

4) Elevii cuprinsi in art. 3 si care se vor distinge la in.,

siructia militard si vor fi dobandit si la celelalte cursuri ale
clasei cel puitn nota 7, pot fi inamtati la gradul de caporal si
sub-afiter-elev. Aceste grade se confer -pentru timpul in care
elevul se and in scoalii.
5) Fiecare scoalht va forma o gradatie de trupd dupd ntand4
rul elevilor dela o sectie pand la o companie inclusnv.
Intrunirea mai multor *male alcatuind batalionul, instruct a se va face in zilele de sarbatori.
6) Fiecare scoald va avea un instructor militar.
7) Scoalele ce formeazd o companie i sunt compuse din.
elevii prevdzuti la art,. 3, vor fi comandate de un un ofiter din
armath hotdrit in fiecare garnizoand de ministerul de rezbel;
ofiterul comandant are sub ordinele sale pe instructorul militar si executa singur exercitiile in zilele si orele hotdrite.

Ofiterul comandant poate merge in instructii insotit de

subofiterii din corpul sdu spre at ajuta In instructia elevilor.
8) Instructorul militar va f insarcinat i cu exercitiult

gimnasticei.
9) Una sau mai multe scoate alc4tuind batalionul vor avea
drapelul cu inscriptia; rViitondl- si initialele Domnitorului.

10) Exercitiul militar se face in curtea scoalei sau In lor uri apropiate si anume destinate de doug ori pe saptdrnang.
iar exercitiile gimnastice la aceleasi ore de 2 ori pe sptitInnht In localul scoalei.
1.1) Uniforma elevilor din orice swan: va fi ca aceea a do4
robantilor cu deosebirea -ca la gulerul bluzei tunicei sau man-

talei vor purta cats 2 frunze de postav alb de fiecare parte a

gulerului.
Facerea $i purtarea uniformei din partea elevilor este
facultativd. Nu se -va permite, Inshi, nici o altd uniformk, de
eat cea descrisd mai sus.
12) Elevii In uniforma sunt datori a da respectul eirvenit
gradelor militare superioare si -sant constransi Indatoririlor
diseiplinei militare In limitele regulamentelor scoIare, in ceea
ce priveste penalitatile.
13) *coalele din Bucuresti si Iasi vor fi puse, cat -pentru
instructia militard, sub directiunea unui colonel sef de regiment, In celelalte orase resedintd de prefectura, sub directia
unui maior, iar in comunele rurale sub aceea a sefului cornpaniei de dorobanti.
14) La finele fiecdrui an scolar si inainte de Sf. Petru, an
examen public se va face in prezenta comandantulur fiecarei.
sec:m.1e; rezultatul exarnenului va fi consemnat pentiu fiecare

elev in certificatul sau de studii. Iar parade militark a elevilor tutulor scoalelor, concentrate intr'un loc anume determiwww.dacoromanica.ro

121

natc se va face in dimineata zilei fie Sf. Petru inainte de Impartirea premiilor".
Ministru de rezbel Florescu.
Ministru instructiunei publice si al cultelor T. Mcdorescu,
Acest regulament nu a fost nici odat a. pus in practica; iar
exercltiile militare incepute, precum am spus la cazarma Ale.xandria, au ramas fara urmare.
Framantarde politie caderea guvernului conservator si;
(razboiul din 1877 au zadarnicit acest inceput care fagaduia
'atilt de frumoase rezultate.
Generalul Florescu pregatea armata in vederea marilor eyenimeme ce se anuntau in Peninsula balcanied.
In fiecare Duminied, primavara se facea in Cismigiu un
razvod. Detaomente din toate, armele, onteri, generalul Florescu urinat de aghiotantii si veneau in Cismieiu si dedeau
razvoclului a infatisare de speclacol minter; fiinda, generalu-'
lui ii nllicea, pe langa allele, si fastul.
Printul Milan al Serbiei venise in Bucuresti sub aparenta
(

unei vizite de buni vecinatate dar in realhate vizita avea

caracter politic, printul Serbiei stia ca se apropie ziva cand

.razbolul in contra Turciei va izbucni in Baleani si voia s5, curloasa. dispozitiile Romaniei.
Vorn vedea mai departe care erea situatia Europei in preiva rilzboiului ruso-turc. Dar generalul Florescu pregatea cos-.
itirea, umplea depozitele cu efecte de echipament, cu caciuli,
;Mame, lopeti etc., etc. Fiindca sferele guvernamentale stiatt
ge se pregateste in apropiere si ereau incredintate ca .partidul

conservator va fi la carma in ziva cea mare.

La 25 Julie se pune piatra fundamentala a Circulur.
In Bucuresti se infiinteaza o Societate ecuestrd" al card
scop erea sa construiasca un circ de zid In dosul Episcopiei,
adica pe locul unde s'a Inaltat cladirea Ateneului roman.
Cornitetul acestei societati erea campus din: generalul
:Florescu, presedinte iar membrii: senatorul N. D. Racovittif

Hprocurorul de la Gasatie N. Filitis, locotepentul-colonel Eraclie

4Ation i inginerul Alfred Berlon.

Terenul a fost- cumparat de la comuna, s'au emis actiuni

pentru 100.000 lei cu care s'au inceput lucrarile.
In proect erea ca acest local, care trebuia sa coste 600.000
lei, sa serveasca ca circ, scoala de calarie, pensionat de cai,.
.cazinouri, local pentru baluri etc.
Dar au lipsit fondurile. Din lipsa' de bani nu s'au putut
cladi de cat fundatiile care au fost in cele din urma lasate in
Ip'arasire mai multi ani in sir. Mai tarziu Societatea Ateneului
cumparat terenul si pe temeliile zidite pentru cire, s'a inal4at Palatul Ateneului de azi.

lubirea pentru Franta a inspirat unui comitet de ti-

meri iticerea unei medalii care sa.' fie trimisa lui Thiers numit

liberatorul teritoriului". 0 adresa semnata de pest 2000

ineri bucuresteni fu trimisa marelui francez dimpreuna cu
rnedalia. Iar Thiers rtispunse astfel:

jet

www.dacoromanica.ro

122

Domnilor,

,,Arn primit medalia ce ati bine voit arrn trimite si vg)

rnultumese din inima. Voiu pastrao ca una din -tele mai/

pretioase amintiri ale timpurilor prin care trecurgrn.

Ajuns la capatul carlerei si cautnd sg mg asigur de viitorul tarei mele imi place sg'mi arunc privirile asupra tineri,
mei, nu numai a Frantei dar si a popoarelor menite a fi prietenele noastre si cu bucuria speranter o vgd insufletita. da
simtirnante atEt de bune. Junimea romgna este studioasa, sa;
toasa de progres, pasionata, pentru libertgti. 0 felicit dar iata
ce'mi permit a`i spune:
lubiti libertatea nu aceea de azi, clobgndita prin avgn-.
turi violente, ci aceea care se dobgndeste prin ordina, prin
stgruinta, prin progres sustinut si care singurg da'inueste pentru cti singurg, este meritatg. Iubiti independenta, amintin,
du-vg, Ina, in totdeauna ca pentru natiuni ca si pentru indivizi,
nu este nici o sigurantil, de a cauta buna starea sa aiurea de
cat in buna stare generalg; pentru acest motiv respectati pa.
eea lumei atat de pretioasa, mai cu seama pentru popoarele a
cgror independentg este de origing reccra4, cad In timp de
rtizboiu aceasta independenta se pune in joc pe o aruncaturg
/le zar. Fiji uniti, linistiti, studiosi, faceti sg vh," stimeze Europa, ceea ce ati si inceput a face, si acesta va fi mijlocul cel
mai sigur de a vg garanta independenta si libertatea.
lertatimi a raspunde simpatii voastre prin sfaturi: aceasta
este rolul obicinuit al oarnenilor care au trecut prin lume .
care o cunosc si au. s'o pgraseascg. Aceste sfaturi vi le datt
t a amic sir-leer al nobilei voastre natiuni, care a primit civilimatiunea de la Romani -si careea'i place a veni astazi s5, o
caute in Franta. Aveti dreptate sa o cautati la dgnsa catli
credeti, daca, Franta atat de fericita adesea in teribilul joc aT
Thzboialui, n'a fost si In ultima data, nu este fiindca ea nu si-a
pastrat vechile calitati; ea este tot una din natiunile bele mai
luminate, mai generoase, una din cele mai brave ale lumeil
$i va fi in totdeauna din numarul acelora unde va trebui ad
se caute stiinta umang. Ea v5, iubeste, va pretueste i v trimite dorintele si sperantele ei.
22 Septembrie 1874.

A. THIERS

STATUIA LUI MIHAI VITEAZUL CAUZA DE TURBURARL

STUDENTESTI

In Noembrie 1874 intr'una-din ealile Universitgtei era

instalata scoala preparatoare de bacalaureat. Inteo bung, dimineata un coleg cornunieg, elementelor militante, printre
care ma. numgram, cum cg se pune la cale dezvelirea statuei
lui Mihai Viteazul.
Statuia lui Mihaiu, asezatti pe soclul ei era invaluita In
tr'un sac de pg.nzb.', iar -ziva inaugurarei, fixata de mai multe
ori, fusese in totdeauna arnanat6.
www.dacoromanica.ro

123

In public circulau mai multe versiuni: ba c guvernul nu

inclraznea sa se impotriveasca Turciei care se opune categoric, ba ca aliajul din care era turnat blocul nu era In condi-.
tiunile contractului, ba ca Austro-Ungaria a opus un veto la
sarbatorirea eroului care cucerise Transilvania. Nimic pozitiv,
-nu se stia, dar versiunile se succedau.
0 mama nevnizutk' opera tineretul, era mana partidului liberal. Tineretul universitar n'a putut fi atras in actiune de
altfel studenti universitari erau pe vremea aceea destul de
putini
deci toga nadejdea era la scoala preparatorie.
Dar conspiratia se facea In gura mare asa ca politia stia
totul.

Planul era urmntorul:

Profesorul universitar Grigore Stefanescu tinea In toate
Duminicile Inteuna din stilile Universitatei cate o conferinta
'din Istoria naturala. Si la toate conferintele vinea lume foarte
multrt. Deci conspiratorii, spre .a nu fi observati, trebuiau s4
se amestece cu publicul conferintei; apoi, esind de o daM cif
acesta, sh' se repeada asupra statuei si

scoatn sacul din capk

Planul fusese studiat o saptamang intreaga. Toata grij

noastra era cum sa ne ferim de unicul sergent de stradn care
pazea postul. Tot felul de solutiuni erau date si Inca nu se
hotarase

Cand am sosit la Conferinta pe la oiele 2, am gasit pe

Bulevardul Academiei o desfasurare neobicinuita de forte po-

Aitienesti. In dosul Universitatei numerosi sergenti de oras,

4n cele doua curti din dreapta si din stanga Universitatei,
alte forte politienesti, pe strada Cottei jandarmi clri, pe Bu
Ilevard numerosi sergenti de oras sub comanda tistului Sarandi, in juruI statuei si pe trotuarul gradinei botanice agenti
secreti si batausi.

Pe la ora 4 publicul incepe s iasa In valuri de la Con.

lerinta si noi dimpreung cu publicul. Pe peron ne gru,pam.
coloana de asalt si ne repezim.
Atata neobicinuita desfasurare de forte militate si polir
tienesti cat j oare care zvonuri puse in circulatie, atrnsese
iun public numeros de curiosi care _nu Intelegeau nimic. Asa
Ca, atunci cand am esit de la Conferinta, ne-am pomenit in,
mijlocul unei multimi care stationa pe ambele trotuare asteptand marele eveniment.
Coloana de asalt se repede In cap cu Vasilache Lambru,
fratele cl-lor George si St. Lambru. Batausii se reped si Malls
in cepe.

Ca in totdeauna victoria a ramas de partea fortei organi

zate. Vasilache Lambru a putut ajunge pans: la piedestalul sta.tuei pe care s'a incercat in zadar ca s'l urce, Ins o mann. vi.

guroasa l'a insfascat de pantaloni si l'a dat jos.

A urmat o scurtn, batalie intre agenti, politisti si studenti:
D-1 Trandafir Djuvara, actual ministru plenipotentlar, s'a
apKrat cu un box in contra unui lAtAus.

www.dacoromanica.ro

124

Studenii Vasile Lambru, Nicolae Bulalu, Paul Scorteant1

-$1 Alexandru Serghiescu au fost arestati.

Bulevardul gemea. de lume. Bti, ipete, jandarmi clri

politiei colonelul Blaremberg, socrul lui Nicolae Filipescu,

In cap cu celebrul cpitan Tulea, _sarjaza multimea, prefectull

apare in trrisur6, i d6. ordine, procurorul general Ion Lahovarm

intr In mijlocul studentimei surescitats $i se sileste sb". o li

ni$teasei-

In tot timpul acesta nu s'a aratat nici un frunta$ liberal

pe graft'. Numai dup ri. yotolirea scandalului. doi ziaristi do

ia ziarele liberale. Ghedem Teodorescu si C. Cristescu (Cocris),
1$i fac aparitia $i se informeadt- A doua zi pram_ conservatoara invinuia particlul liberal a a provocat dezordinea,
Pa vremea aceea nu exista repaozul de Duminicil a4a, c.
magazinele erau toate deschise sau aproape toate. Ciocnirea
de pe Bulevard se rasYandise ca fulgerul printoate cartierelo
centrale $i o sernnificativrt emotie le cuprinse.
Respimi de pe Bulevard de fortele politienesti, un grup

de studenti, tare de vre-o 30-40 de insi, au plecat pe strado

cntnd ciintece patriotice 5i- Marsilieza. Trecnd prin Lipscani din usa fiedirei prviilii primearn salutul i incurajrtrile
negustorilor cari se IngrAmildeau srt ne vadrt. Obloanele fuseseed trase in grabri., usile erau pe jumtitate deschise, cad se st
zvoniSe crt este revolutie pe Bulevarcl".

Negustorimea, mai ales negustorimea mai eastirit'a din

Lipscam, era toath liberalrt.

De aceea mi$carea studentilor era privitit ca o mi$care

Impotriva guvernuluiAdevrtrul este cg acest neinsemnat incident, a fost sem-1

nalul curentului care a. Impins tineretul din coli care pare

tidul liberal. Dinteun lucru de nimia, din faptul crt guvernut
Ii indeplinise datoria ca sit menting ordinea pe stradit, not
-am tras concluzii in contra guvernului.., Ciocoilor $i strigoilor1"

Pe vremea pe care o descrin Capita la devenea din zi In 4

lot mai mult liberala, rare ori intallneai un partizan al guvernului, presa de opozitie izbutise sa." prezinte pe conservatoril
ca pe nite fiinte odioase lipsite de togs bunele Insusiri, lipsite de natriotizm, lipsite de omenie, de spiritul de dreptate,
lipsite de respect pentru omSentimentul dominant in public $i In rtindurile tineretului, mai ales, era un sentiment complex, un fel -da eclectizm:
compus din liberalizm, democratizm si patriotizm. Era principiul negat'ei fata de carmultori sub toate formele i fru%
nici o cercetare.
OAMENI NOM

Ca in toate epocile ca In toate tarile fie care moment istonic este reprezentat prin unii oameni cari se desprind din
multime si cresc mai inalti de ctit altii- Acest fenomen se ma-

www.dacoromanica.ro

125

nifesta tu o mai puternica intensitate in vremile agitate. Mis..

carea violent& a valurilor sociale inalta pe unii si mghite pe
audI Uni dispar pentru totdeauna, attti apar. vremelmc pa
cuimile intiltate de furtunh.

Cateva nume incep sa umble din gurg in gura.

Mai intal Nicolae Fleva.

Nicolae Fleva, un advocat din Focsani, care se mangos-.
,tase liberal si in potriva regimurilor_conservatoare, luand apararea republicanilor din Ploesti in fate, jurgilor-de Ia Tr-..
"goviste, se arunca tmul dintre cei clintam in lupta.
Temperament clocotitor, om de actiune, cu eapul plin de
toe& frazeologia liberalizmului epocei, ambillos, purtand in
ochi si in toafa firea lui soarele arziitor al Hanel, uncle 'si
Plalcuse studiile dt drept. Nicolae Fleva, en infatisarea lui extraordinar de siinpaticd, clevine repecle eroul zilei.
tin al doilea nume care va incepe s circule este acela al
liii Bonifacru Florescu. Dar rtii deosebire;
,

Bonifaciu Florescu, venit (1(.1 curand din Paris undo Invatase litertle, om cu multi! lectura., T11 multi pasiune literarg,
avea temperamentul luptlitorului. De aceea ii vedern crt se asund. cu inflticb,rare In luptIl in contra gnvernului.
Temperament combativ, scria mereu desi nu avea talentul
scriitorului, i tine& ccnferint i se avanta la tribuna intrunirilor politice do `si nu avea de loc darul vorbirei.

Era un boom. ,a trait si a murit boom. Cei initiati pre.

tindeau ca era un copil natural al lui Nicolae Balceseu cu care_

avea o mare asemanare de figura.
Un alt treilea nume era acela al poetului bucovinean Dimitrie Petrino.

Petrino- nu lua parte la viata publica si la agitatia din

Principat, dar numele -sau era foarte popular in randurile tineretului liberal si democrat din Bucuresti.
AI patrulea nume, un nume care mije$te, acela al poetu.
lui Alexandru Macedonsky.
Epocile turburi, starile agitate au darul de a produce geu
neratii spontanee de eroi trecatori cari pier de o data cu spu,.
ma valurilor efemere. De aceea aproape toti incercatoii de no,
torfetate, toti acesti eandidatti la un bun plasam,nt politic
afara de Nicolae Fleva
au plena fara sii poata juca nice
macar un cat de neinsemnat rot in politica Wei.
Insusi Nicolae Pleva, in ciuda rnarei lui popuIaritati, n'a
klat, nici pe de parte, aceea ce Mgaduia i temperamentul $1
marele lui pasionizin politic.

In lumea politica incepe sa circule versiuni nelinistitoa.

re, se spune ca Turcia se opune categoric ea Romania si .Serb.a
sa poata incheia conventiuni comerciale cu statele streine, in
specie erea vorba de ni$te conventiuni comerciale ce trebuiau

sa fieincheiate en Austro-Ungaria. Dar gat Serbia cat $i Romania se opting $i protesteaza.

Turcia invocit dreptul ei de putere suveranS O. contests

www.dacoromanica.ro

126

statelor tributare capacitatea de a semna conventiuni -ca state

dndependente, ceea ce Indeamna pe Sarbi i pe Romani sa procedeze de comun acord. De aci zvonul cd o Intelegere militard a fost inchelata intro ei.
Ministrul de externe al Romaniei Vasile Boerescu lucreata cu multd activitate ca stt poata Incheia conventiunea cu
Viustro-Ungaria. Berlinul, Petersburgul si Viena au recunoscut
Serbiei, dreptul de a /riche astfel de conventiuni, acest drept
a fost recunoscut si Romaniei insa cu oare care restrictiuni.
In schimb Anglia si Franta nu vor sa se uneasca cu celelalte
trei puteri.
Guvernul roman &indite la Belgrad 2 ofiteri, pe colonelul
Cerkez S pe capitanul Boldescu ca sa constate starea armatei
serbe. Prezenta acestor doi ofiteri da lot la demonstratiuni si
aa comentarii, presa serba stria articole entusiaste i In aer intepe sli miroas a iarbd de pu*ca.
.

REVISTA" LA TEATRUL NATIONAL

La Teatrul National cried.. Sala n'a mai fost acordatg

lui M. Pasta ly, ci unei Societati de actori care coprincle pe cei
mai merito*i arti*ti ai epocei: Matei Mi1lo, Demetriadi, tefan
tVelescu, Frosa Popescu etc., etc.
Adevdrul crea e genul melodramatic inferior al lu-VPas
caly nu mai pla,cea oamenilor cu gust *i pricepere cari tereau
o schimbare a directiei si a. repertoriului.
Pascaly este exasperat, el anuntd inceperea Topetitiilor,
spunand, in acelasi timp ea' sada in care va juca va Ii anuntata
la limp. Apot afisul adaoga:
Cauzele care au provocat aceasta procedare se vor expune

In o sedinta publica care se va tine in o sala particulare_

Un mare afi* apare pe zidurile Capitalei, in acest afis
Pascaly anunta c. fiind gonit de la Teatrul Natonal, a luat
,sala Circului Suhr. Pascaly face apel la public ca sag ajute.
tEl stria cli *i Moliere a jucat intr'o baracti *i a limas cel mai
mare autor dramatic al Frantei.
La Teatrul National sau Teatrul eel Mare Artistii asotiati" !map cu piesa Boerii *i CioCodi" de Vasile Alexandri.
La Teatru-Circ Pascaly Incepe cu melodrama ,,Liberi" drama
dstorica in 5 acte, In traductiune.

Prin spirit de opozitiune cat *i din reaua educatiune a

gustului facuta in atatia ani de teatrul melodramatic, publicul

mult putin cat erea atunci,
se abate aproape tot titre
Circul Suhr si ocoleste Teatrul National. i cu toate acestaa
la Teatrul National (Teatrul eel Mare) ereau Intruniti toti cei
prnai de frunte actori ai tarei, iar repertoriul area mult superior teatrului lui Pascaly.
Atat de ocolit erea Teatrul National in cat falimentul nu
mai lasa loc la indoiald. Intr'o seard chiar nu s'a putut Incasa
tc:le cat i2 Tel i 50 din care cauza spectacolul a fost amanat.
www.dacoromanica.ro

12,7 A doua zi afi$ele ereau astfel libelate-.

,,Spectacolul anuntat pentru Duminicd 17 Noembrie, a-,
mdndndu-se din cauza rdului timp, se va reprezenta Joi 211
corent $1 care este piesa
LUPTA PENTRU CREDINTA
Drama cu mare spectacol in 5 acte

Adaog ca reatrul cel Mare nu mai atragea pe nimeni, de

reprezentatiile nu se dedeau de cat de 2 ori pe saptb.mana:
Joia $i Dumineca.
4$1

Pentru ea actorii si celalt personal sa poata fi plant s'a

recurs la reprezentatii de filantropie.
Asa Luni 2 Decembrie trupa de opera italiand, de sub
.directia lui B. Franchetti a dat o reprezentatie extraordinard
in beneficiul fondului teatral. Afisul anunta cd pima dona,
d-na Virginia Bianchi va dinta din complezentd rolul Adat.gisei".

Dar acestea ereau paliative. -Atunci grupul literar coinpus din Petre Gradisteanu, Ciru Economu, poetul Zamfirescu
etc. se pune pe munca $i scrie, spre a fi reprezentata la Teatrul National, revista Cer Cuvdntul.
In ziva de 8 Decembrie revista a fost citit in comitet, a
placut mult $i a fost primita.
Aceasta a fost cea d'intai revista teatrala in Bucuresti, a

avut in $ir un mare numar de reprezentatiuni cu sdli forte

pline i a salvat Societatea Arti$tilor Asociati".

Mil lo juca rolul protagonist adica ceea ce se nume$te In

Franta: Comperul" iar Frosa Sarandi Comera".

Pe ariile la moda ereau cantata numeroase cuplete. Pretw

tindeni auzeai rasunand cupletul Oismigiului, al Circului, al
'Academicianilor etc.

Ce petrecere frumoasii
E in Cismigiu pe lac
Barca mica si voioasli
Te conduce dupd plae.
lei i colo cdte-un pege
Tot de dragoste vorbeste

lar brotacii toti in cor

Declar broastelor amor,

Oacl Oacl Oacl
Tiri-tiri taml
'Acest succes nea$teptat a dat dovada. ingratitudinei ome-

nPsti, publicul a parasit In massa pe Pascaly pentru revista'

dela National $i acurn Pascaly area cel amenintat de faliment.

In desperare de cauza pascaly a pregatit $1 el in graba o altg
revista cu titlul: .,Ai Cuvdntill", insa, Hind cu mult mai slaba'
'de rat rivala de la National, n'a avut de eat putine reprezento

www.dacoromanica.ro

128

ANUL 1875

Cu capitolul acesta intru inteo noua fazg a vietei buctrt

vestene. Aceasta este faza pregatitoare a marilor eveniMente
cari \Tor schimba fata tarei, vor aduce definitiv la carma
burghezia, vor pune ternehile puterei partidului liberal.
Clasa dominanta a Wei era .inca puternic reprezentata
prin fruntasii particlului conservator.
Liberalti, de $i numarau un numar de personalitati de
yaloare pusi in lumina prin revolut:a dela 1848, totusi nu dis-.
puneau de un personal destul de pregalit ca sa guverneze.
Liberalii aveau oratori, agitatori, fosti revolutionari, pe
cari Ii pusese in vaza, nu calitatile lor de bat bati do Slat, dar
mai mult caiitatile lor de luptatori pentru rasturnarea vechiu-;
lui regiaa. De aceea conservatorii opuneau liberalilor aceleasi
argumente pe cari le opun astazi liberalii noilor particle iesite
din puterea sufragiului Universal, anurne cii nu au stiinta de
a guverna Statul.
Conservatorii se rnandreau ca au oarneni de State oameni
deprinsi a comanda si a carmui, si lucrul era adevarat.
.
Se intampla cu conservatorii nostri aceea ce se intampla
astazi cu liberalii: o lune). stare privilegiata Meuse din clasa
:lor o clasa de stapanitori. Iar vechiul si neintreruptul exerciitiu al functiunei crease tin tip fiziologic special. De aceea COTE':
servitorii, din toate infatiserile lor, nu pareau a fi oameni ca
toti oamenii ceilalti. Poporul le spunea: Ciocoi.
Asa se explica pentru ce impotriva guvernului lui Lascar
tatargiu se inscr:au, nu numai oamenii cari aveau alte idef
decat ale conservatorilor, dar toti oamenii cari erau din alta
stare sociala. Era toata lumea noua, tot produsul revolutiei de
tla 1848 avand constiinta maturitatei sale politice.
Pe vremea aceea 1874-1878 expresia democratie". de si
'era. cunoscuta, nu era insa o expresie curenta. Nu era Introbuintata spre a marca deosebirea dintre partide. Pe vremea
aceea erau numai doua. tabere: Ciocoii si liberalii. Cealalta
expresie albii si rosii" incepea sa d'snara, de si toti oammif
caH aveau pang la 40 de ani o intrebuintau Inca.
Colectivitatile- sociale, Intocmai ca si indivizii earl le corn-

/pun, au o doza de putere activa, care trebue cheltuita in ac--

tune.
In Romania era o foarte slaM activitate literara. activf,
(tatea st'ntifica era si mai nun'', viata public:a era prin ur,

'mare, redusa la politica. Tot ce era om de actiune. tempera,

iment militant, pas'onat pentru lunta trebnia s. faca
Pan g. si elevii din liceu erau coprinsi do patirna care stril,
ibrause clasa ora.seneasca, dela 16 ani multi scolari erau po
iticiani.

In cercurile politice incepea sa se simta, si sa se afle cum

,t.a. se pregatesc evenimente marl in Orient. Rusia cerea Germaniei ca, drept rasplata a pasivitatei sale In razboiul franco.
('geriaan dela 1870, sa i se lase -mana libera impetriva Turciei;
_

www.dacoromanica.ro

129

Wustro-Ongaria se opunea razboiului remo-turc, Insa Bismai

avea angajamente, dacluse fataduiala si era nevoit sa se e-

twecute.

Anglia, pe de o parte isi urma politica ei de protectoare

(t crotinilor supusi Turciei. Partidul liberal englez cerea Tur
Iciei sa se modernizeze si sil schimbe politica fatd, de crestini;

,Insa pe de alta parte nu vedea cu &chi buni agresiunea rueascL Staruintele Angliei pe langd Poarta erau motivate, in
mare parte, din dorinta de a inlatura interventga armata a Resiei.

Franta, care era Inca prea slaba spre a face o mare politica
europeand dar in care elocea dorul revansei, visa, inca do pe
se,tuncL la o alianta cu Rusia impotriva Germaniei.
De aceea politica ei era mai mult binevoitaare Rusiei.
Domnitorul Carol era in curent cu cele ce se ventilau, de
rateea lua masuri ca s. creasca puterea militara a tarii.
Atmosfera se incarca zilnic.
Alegerile generale pentru Camera se apropiau.
Incetul cu incetul randurile opozitiunel se ingroase. Mad
noIache Costacbe Epureanu, un vechiu conservator, trecuse in
opozitie i dupd el mai multi conservatori facurd la fel.
Presedintele Camerei, Beizadea Mitica Ghica nu mai era
pin termeni dulci cu Lascar Catargiu, generalul Florescu, de si
iministru de ra'zboi, era nemultumit i intriga. In cercurile
laristrocratiei bucurestem se proecta rasturnarea lui Lascdr
Catargiu si inlocuireajni cu un minister Dimitrie Ghica
si cu general Florescu.
Vasile Boerescu, ministrul de externe, Inclina &Are Beizadea Dimitrie Ghica.
Daca toti acesti conservatori ar fi Ames stransi uniti e de
jpresupus ca opozitia liberala n'ar fi izbutit s rastoarne pe
i,conservatori cart posedau, pecum am mai spus, un mnunchiu
4nsemnat de oameni de valoare. Dar dihonia intrase in partiPdul de la caring.
Clasele dominante au, ca orice organizm, boalele lor spe.
cifice.

Clasele stapanitoare sufera de boala rivalitrditor.

Cu cat un partid posedd mai multi oameni de mare vabare cu atat tendinta fiecaruia de a ajunge la locul cel clintaiu
este fireasca. Dad, in sanul maselor rivalitatea politica nu eixistrt, de la individ la individ, motivul e usor de intPles, motivul este ca in sanul acestei masse nu existd intaietati de re.
yendicat.
Astfel se explica de de partidele, atat timp cat sunt in opo.

titie, isi pdstreaza discipline si nu o perd de cat dupd ce au

ajuns la putere. In opozitie nimeni nu ravneste locul celuilalt
care este un loc de o egald resemnare, pe cand la guvern e eu
itotul alt ceva-

Pe langa disensiunile i geloziile inerente unei guverguvernare far4 precedent in Romania

Wciri de patru ani

www.dacoromanica.ro

130 4
pe tang& setea unora dintre fruntasi de a Itra locul Iui Lascar,
Catargiu, mai erau $i evenimentele din afar% cari se aproptiau.
Se apropia rdzboiul oriental.

Cu un an mai inainte Printul Milan al Serbiei Meuse o

vizita printului Carol la Bucuresti. Bineinteles c. aceastd vi-

zitil, anuntatd nurnai ca. o vizitd de curtoazie, era o vizith. cu

insemnare politica.

Printul Milan, Gate stia a in curnd va intra In luptd. cu

Impdrdtia tureeascd, venea la Bucuresti sd. pipdie terenul.

Ei bine, oameni ea Beizadea Mitia Ghica si generalul
Floreseu nu voiau sd lase lui Lascar Catargiu eel dintAi rol in
ni$te imprejurdri atat de insemnate.

Pe and la Bucuresti se teseau intrigile acestea, In Bal-

cani bandele bulgare Incep sti se miste. far Serbia face pre-t
gdtiri militare.
In aceastd atmosferd se fac alegerile generale pentru Ca .

mud in luna Aprilie

1875.

VESTITELE ALEGERI DIN 1875

Dupd legea electorald de atunci, corpul electoral pentru

Camera, era imptirtit in patru colegii; in colegiul I votau ma-;
rii proprietari rurali si urbani, In colegiul al II midi pro.
prietari i patentarii, in colegiul al III-lea profesiile libere si
birnicii cei mici, in colegiul al IV-lea tdranii.
Alegerile pentru Senat nu se fdceau In acela$ timp-, ciict
Senatul se reinoia pe jumatate, prin tragere la sorti, la jumit .
tatea legislaturei.

In Bucure$ti situatia era a liberalilor. Dacd ar fi fost a+

legeri libere, nici un conservator nu ar fi putut ptitrunde In
Camera.

Operatiile durau cte doud zile la fiecare colegiu, iar biu-

rourile nu erau prezidate de magistrati ci tot de aleggtorit

elesi de catre corpul electoral in dimineata primei zile a alegerei.

Alegerile au fost precedate de o animatd campanie condusti de ziarele Romanul" organul lui C. A. Resetti si all
partidului rosu, cat si de Alegritorul Liber" apdrut la 23'Ianuarie 1875 ce esea de cloud ori pe sdptdmand. Acesta era de
formd organul intregei opozitiuni sau a coalitiunei dela Mazar-pasa, dar in realitate tot elementul rosu predomina.
Comitetul acestui ziar era compus din Alex. Lupascu, Du.

mitru Bratianu, Dimitrie Sturza, Dimitrie Giam, EugeniuPredescu, Eugeniu Stalescu, Emanoil Protopopescu-Pake,

Grigore Lahovari, George Danielopolu, Ion Ghica, Ion Boamba, Ion Brtitia iu, Ion Cmpineanu, Nicolae Pdcleanu, Nicolae
Fleva, Nicolae Calenderolu, Remu N. Opreanu, Sava Vasiliu,
Vasile Constantin.
Girant responsabil era viitorul mare scriitor I. L. Cara:A
geale $i corectorul gazetei, iar administrator Grigorie Serurie.,
puternicul elector rogi din Dealu,l Spiral.,

www.dacoromanica.ro

131

Campania ekctorala se cleschide cu o Intrunire public&

la sala Bossel .Sala nu era prea mare, daca ar fi putut incape 500-800 oameni. Inauntru mai mult tineret din kicee
si un numar de studenti universitari. Bineinteles ca toata
agentura ro$ie era acolo. Dar intrunirea nu era convocata de
.partidul liberal, ci de Nicolae Fleva personal. Cu aceasta intrunire a inceput marea popularitate a lui Fleva, a celui care
trebuia sa poarte timp de patruzeci de ani, apoi, titlul de

tribunul".

Fleva, cu verva lui scanteetoare, cu infacisarea lui foarte

simpatica, frumos, aratos, si plin de o natura vulcanica a elec-

trizat $i a cucerit toata acea lume tanai a care l'a ascultat.

Am aplauclat $i am strigat atat de tare In cat, reintors la
pensionat, am scuipat sange. Dar nu erau cleat rupturi de
rnici vase capidare care au cedat sub ragetele mele entusiaste.
Acum cram In voia curentului si mergeam.
Primisem botezul sangelui politic 1?..

Doi prieteni yin la institutul Heliade uncle eram in

pensiune sa-mi anunte o vesle mare : Poetul Macedonski a
fost arestat la Craiova din cauza unei poezii ofensatoare pentru Domnitor. A doua zi Macedonski trebuia 0, fie adus cu
trenul de noapte.
Mare agitatie toata ziva. Am alergat dupg aderenti $i,
dunk silinte sUpraomenesti, la orela 12 noaptea eram 7 in gara
de Nord.
Peste putin soseste trenul. Gara era pustie. Pe vremea aceea lipsea acel public al manifestatiilor de strada care astazi
ese, nu stiii de unde, de prin toate gaurile si-ti dri un spectacol impunator ; la 1875 $apte oameni hotariti a lnfrunta
-urgia politieneasca nu era lueru putin.
Macedonski scoboara din vagon avand la spate un polltist, si noi ii inconjuram. Poetul, care era destul de vanitos,
se a$tepta la mai mull, se a$tepta la o manifestatie impunatoare, ceva care sti semene cu ,,Capitala In picioare" aelamandu-1 1 Maceclonski sconta aceasta arestare ca punctul de plecare al carierei sale polltice ; se vedea deja omul zilei, aclamat, rasfatat si purtat In triumf, Am inteles aceasta din raceala
cu care a primit manifestatille noastre de simpatie.
De altfel arestarea lui fusese ordonata din cauza unui
fapt Ulna nici o valoare, din cauza unei poezii cu intentia de a
lovi in Domnitorul Carol de Hohenzollern, ale carei strofe
sfar$eau cu refrenul :
Vodi Car... Vocli Car...
Crudul Vocli Caragea
Astfel de opozitie era atunci la moda. Firti luptii, far'd,
rilci o jertfa, un om credea ca se poate face celebru, cu cateva
fraze cu talc si cu subintelesuri nublicate ostentativ intr'un
zi ar.

www.dacoromanica.ro

132

COAtITIA DE LA MAZAR-PA$A

Opozitia dela Mazar-Pasa se agita impotriva guvernuht)

4ui Lascar Catargiu.

Ce era opozitia dela Mazar-Pasa ?

Pe locul ocupat astzi de Baia Centre.% din strada Enei

era o cash boereasch in fundul unei mari curti, duph obiceiul
vremei. Aceast cash era proprietatea maiorului Lakeman, fost
ofiter in armata turceasch, sub numele de Mazar-Pasa. Maioruli
Lakeman era liberal, el isi pusese casa la dispozitia coalitieil)
care lupta impotriva regimului conservator. De aci porecla datii
acestei opozitiuni.
Legea electoralh

cred ch. am mai spus

impartea cor-,
pul electoral pentru Camera in patru colegii. In colegiul
votau marii proprietari, in colegiul al 2-lea midi proprietal
si patentarii, in colegiul al 3-lea profesiile libere si contribuabilii cei mdrunti, in colegiul al 4-lea tranii prin delegatiune:
In realitate lupta nu se dedea clang deal numai in cole-

g.ul I-iu si in colegiul al 3-lea. Celelalte douh colegii erau corn.:

puse din elemente prea slabe pentru ea sh poath rezista. Cole-

giul al 2-lea era un fel de zestre guvernamentalkla fel dupa

cum era si colegiul thrhnesc.

De si opozitia dela Mazar-Pasa era compush din mai multe
nuante politice, de si figurau in coalitiune chiar si conservatori precum Manolache Costache Epureanu, de fapt lupta se

dedea intre partidul conservator sau partidul alb, si partidul

liberal sau partidul rosu.
Ce era partidul rosu ?
Partidul rosu era cel mai inaintat partid cunoscut pe atunci In tarh. Era partidul ce avea in frunte pe Ion Brhtianu
$i C. A. Rosetti, partidul cu traditiile in anul 1848, partidul
care fusese revolutionar la Paris si purta Inca ponosul ideilor
rsturnaloare.

Acest partid reprezenta in Romania toga democratia sL

venind la carm duph revolutia din 1866, aclusese cateva refor

me care aminteau opera revolutionarilor francezi dela 1848

Intre altele si garda nationalh.
Un politician, cu mare notorietate electoralh era Gri-4
gore Serurie. Fost revolutionar liberal, a rmas neclintit alhturi de dualitatea Rosetti-BrAtianu, a suferit persecutiuni Si
inchisori, si si-a dobandit o mare popularitate in coloarea de
Verde. Sub guvernul liberal de la 1877 era un atot puternie in
partea locului, de unde i se trhgea i supranumele de : Pasa
din Dealul Spirei.
Partidul compus din astfel de oameni fanatich hothriti ne.
.lintiti, reprezentand clasa burghezilor cari lupta sh phtrundh
$i sh fnlocuiasch la lntaietate vechea clash boereasch, era partidul care stetea in fruntea coalitiei, atat prin numhrul mare
'de aderenti care urmau pe sefii eel activi si combativi, cat si
prin puternica sa organizare solidar in intreaga tarh.
Lunto electoraig se annnta drzg. Fiindch nu era numai
www.dacoromanica.ro

133

lupta intre doua sau mai multe partde politice, dar era, mai
ales, lupta intro doua tendinte., intre doua lurni antagonice.

Guvernul lui Lascar Catargiu reprezenta ultima guvernare

a unei oligarhii tare nu mai era inteleasa si primita de nouile
generatiuni. Inv,Itmantul public rodise prea multi oameni
strami de patura privilegiatilor tart se imputinau vazand cu
ochii, asa ea' nu numai o schimbare de guvern se prevedea,
dar se simtea ca alta patura sociald se aseaza la suprafata.
Cu toate acestea nu in alegerile din 1875 trebuia sa se
faca schimbarea, alegerile din 1875 erau sortite sa fie numai
semnalul. Era intaiul asalt respins de puterea guvernului ohrhic dar asalt destul de puternic pentru ca fortele invingi .
toare s. ramaie ranite i definitiv atinse.
In Bucuresti toti candidatii opozitiunei apartineau paiti
dului rosu cu slabe exceptiuni.
In colegiul I candida Gheorgbe Vernescu care nu era rosu
Era un liberal moderat, un adevarat reprezentant al burgheziei capitaliste care, prin origina ei ura pe boeri, care prin interescle ei de clasa se temea de rosii. Un candidat rosu, un Ion
Bratianu sail. mar ales, un C. A .Rosetti nu ar fi avut nici UI
sort de reusita la colegiul I-iu.
La colegiui al doilea candida Dumitru Bratianu. Este
Toarte semnificativ cum simtul public stia sa catalogheze pe
fruntasii partidului rosu.
C. A. Rosetti, care In realitate era eel mai inaintat in idei
reprezenta sperietoarea. De Rosetti fugeau burghezn, pe
cand de Ion rBatianu nu se prea temeau. Totusi pe Ion Bratianu II considerau cu mult mai zvapaiat liberal de cat pe fratele sau Dumitru. Inca dela Paris se Meuse deosebirea intre
Bratianu moderatul -si Rosetti inahitatul. Rosetti poreclea pe
Ion Bratianu cu numele de : micul Proudhon.
Marii proprietari cari votau la colegiul I-iu, cu toata repulsiunea kr pentru regimul boerese care nu mai reprezenta
interesele clasei kr burgheze, nu ar fi votat nici odata pentru
Ion Bratianu, nici chiar pentru Dumitru Bratianu. Despre C.
A. Rosetti nu mai vorbesc. Dar proprietarii Tnai mio. proprietarii urbani si comerciantii mijlocii votau pentru Dumitru Bratianu, care reprezenta, pe langa prestigiul numelui sau $1 reputatiunea unui liberalizm mai moderat.
La colegiul al 3-lea candidau tinerii liberali viitorii rninistri, viitorii frunta$1 ai partidului : Eugen Statescu, Flex a,
Opranu, etc.
Guvernul avea candidat la colegiul 'Hu pe printul Dimitrie Ghica. In realitate guvernul nu-1 sustinea credincios. Beizadeaua daduse prea multe semne do independenta
Meuse
dusmani In partidul conservator. De ackea Lascar Catargiu 11
lasase sa se apere singur.
Beizadeaua nu cazuse nici odata la colegiul I-iu de Mow.
de aceea, in ingamfarea lui, spusese odata cum ca-i pare ram
ca n'are un fiu pentru ca sa-i lase mostenire colegiul acesta.
La colegiul I-iu binta a fost linitit. Nici ingerinte vazute,

www.dacoromanica.ro

134

--.,

mci bande de batausi. Lupta s'a dat Intro BeizadeaTfa 1 fortele

conservatoare usor ajutate de axlministratie, i Gheorghe Ver,1
nescu candidatul opozitiei unite, sustinut aprig de catre priri
mul sat' partizan avocatul Pake Protopopescu.
Gheorghe Vernescu se distinSese in Camera trecuta ea un
klarte energic opozant, fapt care-i Meuse o buns. situatie i irg
lumea politica si in corpul electoral.
Operatiile durau Cate doua zile pentru fiecare colegiu.
Inca din ziva intaia se stia c. Vernescu va fi ales cu a mare

majoritate. Biroul fusese luat de opozitie, cad la acea epoct

biurourile electorale nu erau sprezidate de magistrati. Mai intai se instala un biurou provizoriu, prezidat de cel mai in:
varsta dintre alegatorii prezenti, apoi alegatorii alegeau biu-t
rout definitiv care prezicla alegerea deputatilor si senatorilor.
Intregul biurou era, de asta data, al opozitiei, fapt care a!
1ngrijorat mult pe Beizadeaua.
In tot cursul zilei Pake Protopopescu a lucrat febril pentru

reusita candidatului opozitiei. Presedinte al biuroului fusese

ales un batran liberal Opranu, tatal lui Remus si Romus
Opran, mai tarziu unul consilier la Casatie si celalt prefect la
Constanta, iar secretar era Ionel Isvoranu fost ofiter de cave...,
krie, unchiul lui Al. Marghiloman. Ionel Isvoranu fuseso
ales in biurou fiindca era om de o mare indrazneala care terorizase o bunk parte din Bucuresti.
Urna trebuia pazita noaptea de catre o gardit militara, dar,
partidele politico aveau voie s. vegheze pentru ca pest('
noapte sa nu se violeze urna.

Pe la ora 11. din noapte, noi, un grup de studenti ne-am

uus la Primarie, unde era instalat biuroul electoral, si am
intrat inauntru. Venirea noastra a fost foarte bine primal Mai
tarziu am aflat ca. unul dintre studenti, fiind ruda unui fruntas liberal, avusese insarcinarea s recruteze cativa studentii
cari sit stea de garda benevola ; unele zvonuri spunand c po,
litia ar avea do gam& sa atace noaptea urna cu batausii, opozi,
tia Ii lua rnasurile defensive.

and am .juns la Primarie am gasit sus petrecere. In sale

urnei, biuroul,era In par, apoi Inca eativa liberali hotariti s.1
apere urna, printre care ziaristul umorist N. T. Orasanu.
Privelistea era pitoreasca.
Intr'un colt statea soldatul de sentineld cu pusca la piciori
jar pe scaune in jurul meselor lumea cealalt.

Oareeare inimi generoase trimisesera bunatati ; o mare

tava cu baclavale, una cu mititei, apoi doua donite cu vin Si
paine.

N. T. Orasanu era in verva. Versurile curgeau.

Gaud s'a turnat intaiul rand prin pahare, Orasanu, zis a
Nechipercea, ridic. paharul si toasta:
Domnul pre,Fectinte

Sit" bea mai 'nainte

Fiindcd'i mai cumintel

www.dacoromanica.ro

1 3)

APoi la desert :
Pentra musizA Gund
S bem imprPund
Dam o baclava
Pentru beizadea
Etc. etc.

Lui George Vernescu j se spunea Guna Vernesou.

Toga noaptea am petrecut'o astfel; am Mut, am mancat.
tm glumit panit ce s'a luminat de ziud.
La 6 ceasuri dimineata ne pomenim cu colonelul Algiu,
rare era comandantul pietei, urmat de o gardd inarmata. Coloartelul ne somead., pe toti cei cari flu eram in birou, s esim.
Unii studenti vor &I se impotriveasca, dar presedintele biurou-

lui ne sfatueste s. ne retragern in ordine. Am inteles si am

plecat. A doua zi s'a complectat victoria opozitiei, caci Gund

iVernescu fu, ales deputat cu indoite voturi decat Beizadeaual

In tab ara liberala veselia era mare, i ar dincolo era deprimara
Guvernul isi astepta revansa la celelalte colegii.
Vazand libertatea ce domnise la alegerea colegiului I-iu,

multi credeau ca asa va fi si la colegiile celelalte. Liberalii

scontau i alegerea lui Dumitru Bratianu la colegiul al 2-lea.

Pointagiile acute dedeau o majoritate mare candidatului liberal cu conditia ca sa. nu se fac . acte de teroare.

Alegerea colegiului al 2-lea s'a facut intr'o frumoasit zi de

Duminica din luna Aprilie.
Dis de dimineata, noi grupul studentilor militanti ne-am
Clus in strada Carol unde ne-am cumparat bastoane cu maciuline de plumb. Ne inarmam pentru luptele pe care le prove-

Ajunsi in strada Carol ne incruciseaza o trasura in care

e afla vestitul Popa Take si alti trei batausi. Popa venea dela
Primarie unde urma sa se fad: alegerea din ziva aceea; acolo
Inspectase posturile de ciomagasi. De cum ne-a vazut In grup,
Popa Take ne-a inteles eine suntem. De aceea ridicand basto .
nul ne-a amenintat striganclu-ne
Sa poftiti astazi 1

Ac,easta vorM Insemna: Eri la colegiul I-iu v'ati jucat

calul, dar azi n'o sa. va mai mearga tot asal"

Bine inteles c am raspuns popei amenintandu-1 cu bastoanele la randul nostru. Insa cele ce s'au petrecut dupa, aceea
au dovedit ca. tot sfintia sa avea dreptate.

Cu alegerea dela colegiul al 2-lea a inceput teroarea In

Bucuresti, teroare care a culminat apoi In alegerea dela colegiul al 3-lea.
Alegerile colegiului al doilea trebuiau O. se fad cu totul
In alte conclitiuni de libertate fiindca guvernului ii trebuia o
revansa stralucita. Dar revansa nu putea fi luata decat cu mari
presiuni si cu o extraordinaia violenta, Mudd. spiritul liberal
1) Vernescu 185 voturi iar Dimitiie Glaca 99.

www.dacoromanica.ro

136

era atat de puternic incat pdtrunsese chiar in randurile parti.

dului conservator dela cdrmg.
Gonservaiorlh desi aveau puterea In mana, intelegeau ca

nu mai pot lupua si invinge decat cu 0 mased liberalg, de aceek

In aiunul alcgerilor tara s'a pornenit cum cd din sdnul partidului constnator de la carma 'Isere un partid liberal-conservator sub presedintia lut Beizadea, Mitic, adica a printului,
Dimitrie Gl Ica, fostul presedinte al Camerei.
In ade;ar, in ziarul ,,Prcsa", organul guvernamental, organ
personal al Iui Vasite Buerescu, ministrul de externe, a apdrut urmatorul manifest adrEsat tgrei, manifest a cdrui aparitie
a fault de altfel, destul sdnge rgu printre vechii conservatori:
MANIFESTUL PARTIDEI LIBERAL-CONSERVATOARE
Ciitre alegatorii districttaut Ilfov

Aduni.rea deputatilor afeasg acum 4 ani si-a terminat mi

siunea. Corpul electoral. este chemat din nou sd. trimitg reprezentantix saL Unitatea de vecleri ai principii, care a domnit in

sdnul partidului liberal conservator, in acest interval, a dat

tgrii stabilitatea de care avea atdta nevoie si a perms rezolvarea atator cestiuni importante ; aceiasi unitate domnind in-

tre noi, va. produce, in viitor, aceleasi efecte.

Actiunea tuturor, actiunea onestg si leal g. a partiduhii nos-.
tru in viitoarele aIegeri este necesarg pentru a inlgtura pe
aceea. eari nu se sfiese spre a triumfa sg, savdrseased, acte vicH

lente i brutale. Indiferenta multora sau lipsa noastrg de unitate in actiune, a constituit pentru aces-tie un mijloc puternie
de reusitg.
Pentru a evita. aceste rele rezultate, edtiva, tilegatori, luand
initiative_ a format un comitet electoral pentru districtul Ilfov
cu scop de-a mentine unitate de actiune care trebuie sg domneasc g. in ceIe patru mari colegiuri ale acestui district. Fae

d'adreptul parte din comitet toti cati impartasesc opiniunile

noastre politico.

Acest comitet, de si menit a se ocupa special de afacerile

electorale ale Ilfovului, va urma cu cel mai vitt interes tot ce
ea fi reIativ la alegeri in toatd tam si va fi gata sg. dea coneursuit

sau tuturor amicilcr politici din districte, care ar voi sd. se

puie in relatii cu ddnsul
Dacg vom pgstra eu totii. precum am pgstrat, in trecut ace-.

iasi unit-tte in principii vom fi siguri de triumf in viitoarele

alegeri, si vorn da tdrei linitea, stabilitatea. cari unite cu ordinea si rbertatea, ne vor permute sg, mergem cu pasi repezi

pe calea adevdratului progres.

Presedinte DIMITRIE GHICA.
Secretari : Const. Boerescu, Const. Blaramberg, Vas. ii.
Christopolu., Ion Lahovary. Gr. G. Paucescu.
Membri : Const. Boerescu, Const. Blaramberg, Lazar Calenderoglu, Vas. H. Christopolu, Ef. Diamandescu, George

www.dacoromanica.ro

137

Gherman, Dimitrie Ghica, Vladimir Ghica, Vasile Gugiu, N.

Ioanid, Stefan Ioanid, AL Lupescn, Al. Orgscu, G. G. Meitani,
Gr. G. Pucescu, dr. Sutu, G. St. Solacolu, Al. Stirbey, dr. Turnem', M. Xanto, Ion Zalomit.
Precum vgd cititorii, acest apel este semnat de catre unii
loarte vechi conservatori. El era pe de o parte o incercare de
zanacire a publicului si de reconciliere a conservatorilor cari
ifticeau opozitie, iar pe de alta o concesie necesarg sp.ritului public care devenea, din zi in zi tot mai liberal.
Alegerea colegiului al doilea s'a fgeut In zilele de Duminicg si Luni 27 si 28 Aprilie.
Agitatia In oras mergea crescand. Un motiv de mare agitatie era centenarul rapirei Bucovinei. Partidul liberal luase
cbestia in mn i facea zile negro gu.vernulut
Bonifaciu Florescu, om de litere, de curand sosit dela Paris, anuntg ea" va tine o ,conferinta la Circul Suhr de pe piata
Constantin Vodg .Anuntul apgru in ziarele opozitiei astfel :
Refuzandu-mi-se de cgtre consiliul permanent sala Ate
neului spre a tine conferinta despre Grigore Vodg Ghica a i
Rgpirea Bucovinei, anunt, publicului cit voin face aceasta conferinta la Circ, Sambata 26 Aprilie la ii ore antimeridiane".1
Bonifaciu Florescu

In acelas limp partidul liberal lucre printre studenti. Din

grupul acestor studenti activi
vreo 10 la numar
eram si
eu. Uitandu-mg inapoi, vgd acm 1 ca am rlimas singur in viatd.
'Acesti tineri se numean Anton Nenoveanu, Paul S-orteanu,
Gheorghe Otnescu, C. Constantinescu, Ion Radulescu, etc.
In Romanul dela 26 Main apgru urmgtoarea :
INVITARE

Iunimea studiaosg -din Capitalg este invitata a se Intrunt

whine 26 Aprilie la orele Ii inainte de amiazit in sale, Circului.

Se vor trata cestiuni de interes vital pentru. Romania.

Cornitetut studenglor

'Acest comitet al studentilor eram noi, sau mai bine zu

partidul
Dar in Romanul de a doua zi se citea In fruntea ziarului s
,,Guvernul, executor al ordinelor streinilor si sustingtor si
ultragiilor indreptate de acestia contra natliunei romane. a oprit
5i astgzi conferintaasupra Bucovinei ce era s'o tie d. B. Florescu-

,,Sala particularg a circului este Inchisg cu lacate, din

ordinul d-lui ministru al instructiunei publice", asa zice afipi
tul oficial.
On fine in urma unei altevatiuni eu orefeetul politiei, cl
www.dacoromanica.ro

138

Florescu a dobgndit incredintarea cg maine va putea tine nea:-.

pgrat conferinta sa.1)
Se anunta dar pentru maine Duminica 27 Aprilie in sala:
circului la ora 11 dimineata confertinta asupra:
RAPIRII BUCOVINEI

de Bonifaciu Floresce

In sfarsit, conferinta lui Bonifaciu Florescu se tine Du-

minicii 27 Aprilie, la orele 11 dimineata.

Capita la era in pling agitatie. La Primarie se fateau alege,
rea colegiului 1I de deputati, pe plata Constantin Vodg alergaul
miile de oameni si mai ales tineretul scolar, ca sg, asculte con-.
ferinta patriotica asupra Bucovinei. Vasta salg a circului Sulu.;

poate mai vasta decal actualul 'circ Sidoli, era neincapatoare*,

ca sg cuprinda publicul. Erau pe nemintite, cel putin Intre 5000
g: 0000 de oameni. i pentru vremurile acelea erea enorm.

In tirnpul cat conferentiarul a vorbit, tot felul de vesti

alarmante au sosit dela Primgrie. Se spunea ca bandele de

ba1gusi au pus stapanire pe local, ea aleggtorii, cunoscuti cal

,opozanti, sunt goniti de la vot, ca Pang Buescu a lost Went in:

tocalul de vot si dat afara.,.

In sfarsit, stafetele cari veneau neincetat, facea apel la Li.,

neret ca sg, ving la Primrie sg intareascg opozitia.

Dela o vreme, noi studentii militanti n'arn mai ascultat

pe conferentiar,
care de altfel era cu totul lipsit de talentul
oratoric
ci am inceput sg agitam, indemnand publicul ca la/
sfarsitul conferintei sa meargg la Primarie.

Pe la ora 12 valurile multimei incep sa iasa din circ.

Ar.-

tunci rasung glasurile agentilor liberali si ale noastre : La

Primarie I Cu totii la Primgrie ! Bgtausii gonesc pe aleggtori 1
etc., etc.".

Sute de voci rgspund : La Primgrie I La Primgrie !" Si

massa, puternicg de cateva mii de oameni, porneste.

Deodata vedem in capul manifestatiei pe Nicolae Fleva,
vand la brat pe d-na Ecaterina Fleva, intaia lui sotie.
De unde esise ? Cum s'a brodit sg, fie acolo tocmai la miFiindca la conferintg nu-1 vgzusem.
nuta
Uralele isbucnesc : Trgiascg, Fleval,Ura I".

0 lugm pe strada Carol, cotim la stanga pe strada Caldry

rani si ajungem in piata Ghica, in fate. Primgriei.

Intrarea Primgriei, unde era biroul electoral, era baratg

amandoua pgrtile prin tordoane de pompieri cu cascile pe
cap si cu pustile in mang. Comanda o avea un foarte simpatio
gi cunosGut ofiter, capitanul Mgrculescu. Barbat frurnos, Irian;
purtand mustata blondg in chip de cuceritor.
?,e

Bonifaciu Florescu Vera omul zilei pentru o vorbg, de duli ce

apusese. Esiaul dela prefectul politiei, care era Enachirtrt Vacgxescu si

care-.1 amenintase, a serfs un protest aclresat ziarelor: .,Am Inteles

atunci eg, nu mai era vorba de Vacarescu ci de Vilcaretf"..

www.dacoromanica.ro

139

In capul manifestatiei suntem noi stndentii Ntnioveanu.

Scorteanu, Alexandru Serghescu, Constantinescu, Ion Radulescu dela Pite$ti, etc.
.
Suntem la zece pa$i de trup5.; inaintnrn $i Incepem s5
.

strignm:

Vrem alegeri libere 1 Afarn b.tu.ii 1

In pieta.% In feta halei de carne, multimea era mare ; trebue s. fi fost in Duminica aceea cel putin 10.000 de oameni.

Vnzandu-ne venind in numnr mare, cei din piati prind

curagiu $i strignte1e izbucnesc.

Un pantalon cret, malt, voinic, frumos, anume Dined Pulureanu., se urea pe zidul-balustradn al halei si incepe sh apostrofeze pe cei din Primrie
Afard ciocoii1 Ne-ati adus bn'td'usii, etc. .
Pe fereastrn znrim capetele lui Vava Ghica, candidatul gue
c
xernamental, a lui Alexandru Ornscu, senator si profesor uni,
versitar, care prezida biroul, si altii.
Cdpitanul Mnrculescu, vnzand c afacerea devine serioasd,
comandd cu vocea-i puternica :
Arma la manb,' 1

Un rnpnit scurt de arfnn $i o linie de baionete se indreapt5.

"cdtre noi. In acela$ moment aud in urmil ceva care se aseairrinnn cu sborul unui stol de pa'snri. M. intorc $i nu mai vnd
jpe nimeni. Spatiul era gol ; miile de oameni cari venisern in
airma noastrd de la cire, zburaseral Doar cateva calcae in fug6
si

eta

Rnmrtsesem in fata baionetelor numai noi vreo zece, comitetul studentilor.

Dar un iuru$ izbucne$te din localul Primnriei, un nesfar$it numnr de bntnusi, toti mitocani tineri, sprinteni i voinici,
toti cu pantalonii creti, toti purtand Cate o ghioagn, In mann,
se revarsn &fern, urcn scdrile parapetului si se reped asuapra multimei. Dined Putureanu este aruncat jos. Omul 1upta
;ea un leu si dominn cu talia. and e inalt si foarte voinic, dar
In cateva clipe dispare coplesit de numnr.
Vazand uncle este pericolul parnsim intrarea Primariei si

ie repezim pe scilri. Ne arunam in gamadn, der... m5, vnd

tingur ; lupta, valurile multimei ne-au despnrtit.

Lasitatea multimilor neorganizate e desnajduitoare. In

Tata a treizeci de soldati cari au intins doar pustile, au fugit
cel putin 3000 de oameni. In fata a 50 bittnusi, s'au risipit
!10.000 de oameni fnrn s5. opunn nici o impotrivire. Singurii
can am stat nemi$cati In fata pompierilor i cari. dup5.' aceea,
ale-am aruncat in lupta pang ce am fost doboriti, am fost noi
,cativa copii. Dar, pe langn pasiunea ideald care ne mobilizase,
hoi aveam $i. organizarea. Eram organizati, eram solidari, ne
simteam cotul. Ne impingea ernulatia $i ne ru$inam unul de
altul ca sn. fugim. Pentru nimic in lume n'a$ fi dat inapoi.
Gustave le Bon a scris despre psihologia multimilor $i a
lat explicaraa marelui adaos de puteri pe care indivial il dobandeste de la colectivitntile in mijlocul carora se aflii.

www.dacoromanica.ro

140

In ziva do 27 Aprilie 1875 muitimea a lost de o 1asitate

dezgustatoare, n'a stiut s. reziste si a fugit in fata unor forte
adverse neinsemnate. Dna a fost rezistent I oarecare mani
festatie de barbatie. acestea n'au tenit decat din partea agen-.
tiler si a catorx a studenti.
In sfarsit ma vad singur in fata halei si a balconulu.i Primariei. Un batau$. om matur
acesta era agent nu pantalon
ci et
trace pe langa mine si-mi spune rastit:
Haicli plena de aci mai repede I
Nu era rautate in vorba omului. par'd. era. mai mult soli,
citudine, vazandu-ma atat de tanar .N'aveam dect iS ani.
Dar eu nu-1,11i vad de treaba ?... din contra ripostez rastit:
Ce treaba ai dumneata cu mine ? DrUmuI e liber pen-,
tru toata lumea.
Omul ma; impinge si ridica bastonul, dar flu ma love$te.
Eu. devin tante,* si ridic bastonul la fel. Si. incaerarea
incepe.

Alti trei batausi alearga spre mine. Avand instinctul a-

pararei ma retrag repede $i ma asez cu spatele in paretele halal

spre a nu fi atacat pe din dos. Batausii ma lovese din toate par-

tite. Spre a nu fi lovit la cap, ridic bratul slang si en bradrept Iovesc cat pot. ,Palaria imi cade. Unul dintre

tuI

batausi, tocmaT agentul care ma apostrofase intaiu, primeste

din parte-mi o Tovitura in frunte de-asupra ochlului i san-.
gele curge. Ceilalti batausi se infurie si m. coplesesc. Unul imi
smulge bastonul din mana ; vazandu-ma dezarmat 0 rup de-a
fuga spre a nu fi stalcit. Dar nu faG prea multi pasi. 0 ghioaga
trimi a. ca a prastie de care unul din batausi ma loveste in
cresteful eapuIui Pierd cunostinta $i cad.
Cand imi vin in fire hn ipistat in haine civile, un biet om
mgrunt oaches si slab, se afla langa mine.
Cum ma scol Incep sa vociferezI Nu-mi mai amintesc ce
am spus, dar stiu ca am perorat in contra
gu.vernului, a ban,
delor $i a asasinilor.
Omul a incereat sit' ma Iinisteasca cu vorbe Mande, apoi,
fiindea sangele imi eurgea pe pardesiul men gris-fer, 'a dus
inteo carciuma din sir. Caldarari. Acolo o femee mi-a. spalat
rana a eareia unta o am. i astazi
i mi-a presarat fain&
in createt. Apoi am esit bandajat cu batista pe sub Md.
Ce e petreeuse in ziva areea ?
Am Oat apoi. ea' dis de dimineata. un numar de peste 156
cle alegAtk ri ai colegiulm a/ dollea se aclunasera /a hotel. Dacia.

de uncle in corpore trebuiau sit mearga la primarie spre a lua

parte Ia votarLa hiroului. Dar cand au ajuns acolo au gasit lo.
Dahl} ocimat de Wan&

Partamentarile n'au daf nici un rezultat si alegatorii ati

fost prr$i pe gonna. Atunei au ineeput operatiile in stiI mare.

Eirout a fost teat eu asait. ategatorii opozanti alungati sau
char batuti Pang Bueseu inconiurat de batausi In sala de vot
$1 amenintai en staleeala. Cernd proteetia lui Vava Ghica.
candidatut guvernamental, acesta i-a ritspuns:
www.dacoromanica.ro

141

Oare eu v'am cerut en s ma protelati ?

Dar adevarul este ca. In ajun, la colegiul I, nu se Imam-

plase nici o dezordine.

Nicolae Fleva era in mijlocul multimei and fu recunoscut
de.batausi. Imediat batau$ii s'au repezit sa-1 atace. Fleca izbu-

teste sa se arunce intr'o birja aparat de colonelii Schina si

Salmen. Dar batausii se luara dupa, el. Ajuns in strada,
sari jos si se refugia intr'un magazin de rnuzica.
In Romeinul dela 30 Aprilie se face darea de searna a WI.
tailor si orgiilor petrecute la alegerea colegiului al doilea.
Iata cate-va spicuiri:
Dupg ce d-1 Fleva pulu sa scape de urmarirea banditilot
strind dm trasura In magazinul de muzica Tal, publicul, care
asistase la conferinta pentra tradarea Bucovinei, esind $i au-

zinc]. de cele ce se petrec In piata Ghica, multi, si mai cu seama

junimea, merse ca s. vada ce se intampla. Sosincl acest adaos

de multime, alegatorii si publicul prezenti incepura sa strige'

afara bandele".
Atunci capii bandelor ce erau in sala alegerii si anume
frase Scorteanu, Mihulet si un Tanasescu, functionar destituit pentru delapidare, esind in balconul primariei, coman
dara bandelor dati baetii"

Imediat se Incepu goana generala.

Banditii navalira asupra alegatorilor si spectatorilor; tinerimea universitara si liceala mai cu osebire, era obiectul unei
goane speciale. Capete sparte, oameni calcati In picioare, tarati de par, doua zeci de banditi $i sergenti politienesti graInaditi asupra unui singur om, etc. 0 teroare generala, tobele
51 trompetele sunand, jandarmi calari alergand in cariera cu
sabiile scoase, dorobanti, jandarmi pedestri, pompieri, etc. etc.
D-1 Petre Dragomirescu alegator la colegiul I fu batut cumplit.

D-1 C. Bacalbasa fu lasat de banditi spre a fi transportat la spital unde, se zice, ca astazi ar fi murit, etc., etc".
Dar versiunea nu era adevarata.. La spital, nu am fost nici
o clipa sit... pot afirma, de asemenea , cal nici n'am murit.
Acum Capitala era in paroxizmul fierbereit.,
Gaud am ajuns pe strada Carol pravallile erau toate fnchise i cu obloanele trase. Patrule de soldati circulau. Prefectul de politie Enachita Vacarescu, In uniform's: de ofiter de
calarasi, galopa catre prefectura politiei. Alegatorii fugariti
nu s'au mai apropat de biuroul electoral .Rezultatul scrutimtlui a fost bine inteles, alegerea lui, Vladimir Ghica numai
cu 145 voturi, Dumitru Bratianu a Intrunit 40.
Cea dintaiu urmare a urgiilor electorale dela 27 Anrilie
a lost demiqiunea In corpore a unui numar de magistrati dela
tribunalul Ilfov. Tata aceste demisiuni,
Donznyle- nvinistru,

Fantele petrecute in ziva de eri 27 Aprilie 1875 cu ocazia

.Alegerilor, Mane, presiunile si violentele de tot felul comise

www.dacoromanica.ro

142

asupra celor ce ventau sa exercite drepturile lor -de cetateni

si la care am as)stat ca martori oculari, fiind nu numai intris
tilloare pentru orice om care mai conserva in sufletul sau un
rest de respect pentru legalitate dar Inca si injositoare pentrui
ruagistratit insarcinati cu apararea i aplicarea legei, va ruglini, d-le ministru, sit primiti demisiunea noastra din pos
turile ce ocupam.
Primiti etc.
Ion Pretor, licentiat in drept din Paris prim presedinte al
trib. Ilfov.
I. Procop Dumitrescu, licentiat in drept din Paris, jude
instructor trib. Nfov.
Ciru Economu, licentiat din Paris procuror de sectiune
tri b. Ilfov.

N. H. Stoica fiul, licentiat din Paris supleant comercial

trib. Iifov.
Urmeaza apoi a cloua demisiune.

D-lui illinistru al justigei,

_
In fata declaratiunilor colegilor nostri I. Pretor, Procopie
Dumitrescu, Ciru Economu, N. H. Stoica etc. bazati pe
derea reciprocal ce a existal in totdeauna intre noi si in fata
imposibilitatei d'a se constata judiciarmente faptele expuse de
dansii de oarce consiliul de ministri s'a substituit d-lui primprocuror, vrt rugarn, d-le ministru, sa primiti demisiunea noaOra din posturile ce ocupam.
Primiti etc.
M. Poenaru-Borclea, licentiat din Paris presedintele trib.
Ilfov, sectia III civila.
G. Constantinescu, licentiat din Paris, membru trib. Ilfov
sectia I civila.
M. Zenidi, licentiat din Bucuresti, membru civil pe langa
trib. comercial Ilfov.
I. Darvaii, licentiat din Paris supleant civil pa ranga tri13.
com. Ilfov.

I. Vilacros, licentiat din Paris procuror Ilfov.

I. Creteanu, licentiat din 'Bucuresti jude instructor &Ili:

Ilfov.

I. Macca, licentiat din Paris supleant sectia I corectionalri

fifov.

Si ziarul Romdnul adrtoga:

,,Ministrul justitiei a refuzat de a nrimi aceQtA Zoel "demisiuni sub cuvant c ele sunt o rnanifestare politica. Asa dar.

ori ce rnagistrat care nu se va imbratisa cu banditii este un

razvratitor".

Au urmat apoi un nurnrtr de alte demisiuni, precum ace-,

lea ale d-lor C. G. Politimos, C. Nacu, B. Arvanezu, Anton
Carp, Grigore Bralianu, etc:, precurn si alte numeroase demisiuni Ain tara.
Alegerils pentru colegiul I si H 'as Camerrt ss fgreau Iii
localul primariei de De calea Serban VocI4, astazi drirtmat.
www.dacoromanica.ro

143

Alegerfle pentru -colegiul al III-lea se fdceau in 6 sectiuni

'si anunie:
Culoarea rasie: sectiunea I-a in localul primdriei unde era
si biroul central al alegerei;
Culoarea galbena: sectiunea II in localul ofiterului de
stare civild din str. Armeneascd;
Culoarea verde: sectiunea III, in localul cancelariei ofiterului stdrei civile din str. Belvedere;
Culoarea albastrd, sectiunea IV, in localul ofiterului stl .
tei civile pe str. Radu-Vodd, casele d-nei Natalia Fanutd
Culoarea neagra: sectiunea V, in localul ofiterului stdrei
civile casele lui Nicolae Andronescu, str. Remus 3, suburbia

tucaci.

Alegatorii din Oltenita: sectiunea VI, peste tot 403 alegtitori votau in localul Mandstirei Radu Vodd.
Sectiunea VII: compusd din alegdtorii din Sabaru, Negoesti, Mostistea, Znagovu $i aambovita, peste tot 601 alegiitori,
yotau in localul scoalei de bdeti No. 3 din case Poendrescu
de pe strada Justitiei, suburbia Antim.
Primarul Capita lei G. Menu, viitorul general G. Manu,
afise a doua zi urnaittorul ,,apel dare cetdtenii Capita lei".
Dezordinile regretabile ivite eri in jurul ospelului cornunal, cu ocaziunea alec,erei deputatulul colecriului II, ne impun
datoria de a face apel la bunul simt $i pariotizmul cetatenilor si ai consilia sd, se abtie dela manifestatiuni sgomotoase
si violente care, dacd s'ar repeti si la viitoarele colegiuti, at
compromite linistea publicd.
Msati pe alegdtori a merge la vot $i asi exercita in pace
Clrepturile politice.

Primar: G. MANU.
Alegerea colegiului al 3-lea se anuntd foarte inclarjrth.
Dacd la colegiul II unde votau, oarecum proprietarii si ?tun-

tasii comertului, s'au putut petrece astfel de presiuni si violente, ce va fi la colegiul al 3-lea.
Din ajuh noi Comitetul studentilor", spre a imprati for-tele politienesti a doua zi, am imprimat si am impartit printre
studenti si cu grija de a cddea in mainile politiei, urmatorul
aviz:

,.Toti stuclentii sunt instiintati dr Maine Marti 29 Aprilie

la ora 6 sd se intruneascd in cele 5 localuri hottrate sire a

porni citre localurile de vot".
Comitetul studentilor
Conform bunului obiceiu al pdmiintului biurourile provi-

torii se luau cu asalt. Cei cari veneau mai de vremesi de

obiceiu era politia ocupau localul si irnpedecau pe adversari sd,patrundd. In aceste conditli biuroul definitiv era ih
totdeauna al primului octipant. 'Apoi, cum operatiile durau
ate 2 zile, peste noapte se opera frauda si alegerea era, aproape fiinii exceptie, in favoarea Dartldului care luase biii

'roul.

www.dacoromanica.ro

144

Pentru alegerea colegiului al 3-lea -din Bucuresti 'alloy)

politia a putut pune mana pe biurourile culorilor, negru. gal4
ben si albastru, cat si pe cele 2 sectii unde votau ruralii. Msg.:
oiuroul central al culoarei de rosu cat si biuroul toloarei do

verde furl luate de liberali.

La rosu presedinte al biuroului a fost ales Pantazi Ghica
om de litere i frate al lui Ion Ghica. La verde, insa, a fostl
Male mare.
Grigore Serurie, vechiu elector si admirabil organizator
politic, isi disciplinase perfect coloarea. Dis de dimineata , de
cu noapte chiar, ocupg, localul de vot cu 150 de partizani. Can&

au venit adversarii au gasit localul plin. o lupta disperatal

s'a dat Biuroul fiind la etaj oamenii politiei in cap cu batausiti
s'au urcat sus in Mu s. dar cei de sus, inarmati en bastoane
si cu ardeiu pisat, raspundeau chiorind pe asaltatori. Imi amin.4

tesc cg, se vorbea atunci 11e un fierar care Meuse minuni de vi-c,

tejie respingand el singur atacul batausilor celor mai darjkl.

Batausii, vazand ca nu pot izbuti sa -ocupe biuroul, aul
schimbat tactica: s'au dat jos, si au inceput sa bombardeze pe
cei dinguntru cu pietre si caramizi. Toate geamurile localu1ui1
au lost sparte precum i cateva capete. Dar biuroul a ramas ins
mama lui Serurie.
Dandu-se alarma a dat fuga la fata locului seful suprem

al bandelor, vestitul Popa Tache. Dar marele elector a avut

o soarta destul de trista, liberalii ii pandeau i ii asteptau. De
indata ce Popa Tache apgru, agentii liberalior 11 atacard a.+
,runcandu-i cu ardeiu in ochi. Bietul popa abia putut sg. scape
de o zdravana paruiala, trecand Dambovita cu picioarele. '
Eu fiind invalid, n'am putut participa la luntele din zing
aceea. Eram internat in Institutul Heliade si directorul stefan Velescu care avea raspunderea, m'a Impedecat sd ies. Apail
d-rul Felix, care a fost chemat s ma ingrijeascg, mi-a interzis
de asemenea sa parasesc odaia. Mara de can care era ranit:
aveam bratul stang umflat, bratul cu care imi aparasem cat
pul. Dar in oras au fost drame.
La culoarea de galben a fost bgtaie mare si sarje de ca.% alerie. Fiindca politia ocupase biuroul iar bandele alungaub
pe alegatori dela vot, acestia in numar de peste 300. au dal'
asalt localului. Atunci au fost chemati jandarmii calari carii
au venit in cap cu comandantul lor, cdpitanul Tulea. Capitaxml Tulea prirnincl ordinul sa sarjcze pe alegatori, unul dintre
,acestia, un croitor, vazandu-se amenintat ca sa fie rasturnatr
de calul acestuia ii anuca calul de darlogi; capitanul Tu.
lea riposta cu o lovitura de sabie crestandu-i urechea.
Dandu-se de stire la statul major al opozitiei, Nicolae Flee
va si Ion Campineanu venira sa restabileasca linistea.
La culoarea de rosu. la ospelul comunal, Msg., au fost lu
cruri grave.
Vestitul cap de bandd fiorosul Ilie Geambasu, dimpreung:
cu un alt Maus de talie erculeana Ternelie Trancg, aparurg.'
beti in vecinatatea localului Primariei, si intrara intr'o carciu,
www.dacoromanica.ro

145

ma. BatAu$ii erau heti- $i veneau de pe la eelelalte sectii untie

operaserA. De cum fw A. semnalati ettreiuma fu asediatA.
In ziva aceea mai multe mit de oameni stationau impr6 e

jurul PrimAriei prin pieta i pe calea erban VodA.

The Geambasul -avea multi du$mani, pe multi ii batusei
multora le necinstise femeile, pa toga lumea o teroriza la maj
'lea. Nu a de mirat, dar, ed ura dezItintuitd so abtitu asupr
Intr'o Clipii. iii atacat inconjurat i doborat. Ilia primise!,
sun glonie de revolver $i G impunsatura de mita. Temelie Tranei
a fu lovit c aceiasi furie. De indatti ee s'a aflat despre pre-4i

zenta Gearobasului, valurile multimei se abaturd asupra car4(

Unii s'au inarmat cii basteane, ciomege, petre, altii au;
seos parii de pe marginea Dambovitei, edei pe vremea aceea,?,
garla curgea joasd putin mai spre Nord $i era, pe alocureEri
imprejmuitd cu uluci.
Multimea ntivAli in carciumd $1 o pocniturd de revolvet,
se auzi. (Mambas-al cdzu lard s. sufle, dar Tame lie Trancad
care avea a statura de hercule, rezisti mult $i fu coplesit. Eraut,'
'atatea rAzbunAri adunate acolo in cal nu-1 fu tu putinta, sA scaei
pe. -Tema lie Traned fu doborat lovit, cAleat in pie-there strfi',
vit. Dar tart de puternic era. omul acesta c zdeu o lund 1n-qi
ireagil in spitalul Cone& Bil thate cii. medicii 11 condamnaser/
- din prima 2i. in sfar5it Ii dete obstesoul sfar$it.
Gaud a murit noi ,,Comitetul studentilor", am tiptirit or
truneturi mortuare astfel libelate:
Nei jelnicii Lasear Catargiu, general Florescu, Vasile
Boerescu ec. anunttim moartea bravilor no$tri Ilie Geambasut
i Temelie Trancd morti intru partid In zilele de-. $1 de... Ru-tt,
gati-vA pentru ei".

Iar un poet de oareeare talent anume Nicolae Satin a

seris urrntitorul conaj:

AjCea riiposear4 cu *Ile in vecie,

llie zis Geambami ;i Troia Temelie.

Ei fur& 'n a bor viai ilustrii cduzaiyi

Vestiti in reievee vi groazniei eioningasi
Moarlea mi Ilie Geambasul i strivirea lui Terme lie Tranct4
exasperd presa guvernamentald i thiar pe guvern. 0 violentN
campanie de presg. incepu $i guvernul se hotAri s reprime.)
Se fticurd mai multe Eirestari spre a se descoperi acela care,
trdsese cu Te-volverul In Geambasul dar lard rezultat. Nieolaei
Fleva fu arestat ea instigator al omorului $i al dezordinei. fa'
ee scria Rorneinui asupra acestei arestari.
Astdei dimineata d-1 Fleva mergand L d-1 jUdeditor de
instructie, Tu arestat $i trimis la politic, d'aci sub eseortd Et,
doud companii de infanterie comandate de insusi d. colonel]
Costaforu, fu condus pe jos in pas grabnic. din non Ia d-1 jue
dilator de instructie $i dupA aeeasta retrimis la politie sub a-4
eeiesi Inat eseortA de uncle 11 Inaintard tin trAsurN credem))
it VNearesti,
10

www.dacoromanica.ro

146 ---

D-1 neva cius ue guvcrn cu alaiu domnesc la judele ins'ilructor si la politie, este tinut la secret. Mai toti arestatii au
frziva $i noaptea lacate la celulele lor dela Vdcaresti.
Pentru ca un om ca Nicolae Flex a sa, fie maltratat In felul

acesta, sa fie purtat pe jos $i in pas grabnic intre doua cornppanii de soldati pe strazile Capita lei de colo pana colo, erau
kdoua motive, lntaiul inclarjirea din tabara guvernamentala,
-al doilea temerea ca Fleva sa nu fie liberat de multime.
Ziarul guvernamental Presa, organul lui Vasile Boerescu,
gninisterul de externe intr'un articol violent, aproba arestarea
qui. Nicolae Fleva, numindu-1 cap de banda. Fleva raspunda
Eiprin urmatoarea scrisoare publicata in 1Zomeinul dela I. Mai.
Domnule redactor,
Stiu ca cele ce se relateaza In ziarul oficios al banditilor,
Au merita. nici o desmintire de oarece publicul roman cu.nostea ca tot ce ese din pana acestor constiinti vandute nu este
de cat calomnie si neadevar. Dar indignatiunea nu ma poate
opri de a releva cele scrise de clansul cu ocazia alegerilor din
Capita la in No. sau de azi.
Se zice In acel ziar c In capul a 300 banditi asi fi mers
`dela primarie la culoarea de galben spre a lua urna care fuvse, prin forth: si inselaciunea po1ijiei, rapita alegatorilor.
Ceea ce v rog sa faceti cunoscut este ea la galben am.
mers In trasura cu d-1 Carnpineanu, dupg ce acei 300 alegatori

erau acolo, unde s'au gasit indignati ca oricine se vede viefarN. de legei, si c. numai cuvintele de impaciuire ale arnicuJui meu Campineanu au putut s linisteasca si s. evite
varsarea unui sange inocent. Pentru aceasta ma refer la ono&
Tea d-lui Bagdat care era acolo.
Cat pentru epitetul de cap de banda ce mi se arunca dc
pei dela Prosa, daca masa alegatorilor romani au ajuns sa fie
batati astazi ca banditi In tara lor, eu nu pot ravni ra un ti
tlu $i invoca mai mare cinste de cat a fi capul lor si a ImVartasi aceasta onoare cu fiul Campineanului care a ajuns a fi
Wratat $i el de cap de bancla de aeei earl s'au hriinit In graj'duffle parintelui sau".
Aceasta scrisoare a facut mare zgomot pe vremea aceea,
'mai ales pentru ultimile cuvinte adresate lui Vasile Boerescu,
despre care se spunea c esise ,dintfo pozitie foarte umilb.
/Limb

Arestarea lui Nicolae Fleva provoea o mare agitatie In Bururesti. Intelectualitatea era indignata, tineretul se agita, maMalalele erau in mare fierbere. Tot felul de vesti ,sinistre Ince'wed s circule.
Conform legei biuroul electoral de la Primarie fiind
Foul central, acela libera certificateletjalesilor, InSa acest biu.rou era In mane. opozitiel. Astfel ca au fost proclamati doug.
tranduri de- deputati: unii proclamati de catre biuroul central,
du -numai in numele coloarei de verde $i de rosu, ceilalti prof
clamati de catre oelelalte 3 seetil.
www.dacoromanica.ro

147 --.

Candidatii guvernarnentali cari au intrat In Camera erau:

Printul Dumitrie Ghica, Const. Blaramberg, Dobre Nicolatr,
.*tefan Ioanid, Gr. Paucescu $i'D. Gherman.
Candidati opozanti proclamati de biuroul central erau;
Stancu Becheanu, Eugen Statescu, Ion Campineanu, N. Fleva,
Remus Opreanu si daca, nu ma insel, G. Danieleanu.
Tineretul nu putea primi arestarea lui Fleva, de aceea o
hotarare aproape generala, fu luata: ea libera:m pe Fleva did
Nacaresti.

lath' cum am voit, In naivitatea noastra, s executam ateasta idea.

Conducatorii misearef studentesticari, bine inteles, erau

sgenti ai partidului liberal,ne convoaca inteo seal% in Mei

calul ziarului Alegdtorul Liber. Administratorul ziarului era
'Grigore Serurie. Alegittorul Liber era instalat in casa Kati.
neanu, actuala Casa, Caps&
Imi aduc aminte ea,' am venit eu totii inarmati, care cu un)-

revolver, care cu un pumnal, care cu un box. Eu, de cand cu

hataia de la oclegiul al 2-lea, renuntasem la baston si'mi 1ua4
sem un box.
De afara' veneau zvonuri sinstre. Patrulele de cavalerie se
plimbau pe strazi $i se zvonea ca la noapte va fi revolutieo
ca In mahalale e mare fierbere, ea Dealul Spirei si Tabaci por-i
nese care centru, ca alte masa se indreapta catre Vacare$til
Spre a libera pe Playa.
Din minuta In minuta surescitarea crestea.
Se tineau cuvantgri inflacarate $i se discuta In ce chip
itm putea libera pe Fleva chiar in noaptea aceia.

Imi amintesc e. cel mai inflacarat era un domn Mg,

neseu. Acesta propunea lucruri extreme. El era de parere
ea sa pornim In corpora catre Vacaresti ; el care era un bunt

gimnastic se va urea pe stalpii telegrafului si va taia firel pen,

tru ca cei de la inchisoare O. flu dea alarma. Bine Inteles toata
acestea erau numai copi1rii. Atata Indrazneala ineepu sa deal
'de banuit.
Cu spiritul nostru banuitor am si eonchis c1 riaganesat
sae un spion al politiei. Bine Inteles ca.politia ay. cel putint
un spion printre noi, caei era sigur ca politia avusese eunostinta de Intrunirea noastra. La un moment dat cineva vine sa

ne anunte c. politia misting prin preiurul casei i ea va in

vada Inauntru. Cum in toate multimile sunt $i destui frieNt;
ace$tia sfatuira sa ne retragem cat mai repede.
Grigorie Serurie a inteles din atitudini $i din discutii ca
nu e nimic serios, de aceia ne-a sfatuit s lasam ln local toate
armele ce aveam asupra noastra $i s ne retragem ale unult
Ceea ce am si faeut. Toti ne-am aruncat arsenalul In costasobei $i, apai, I cea mai mare Macre, ne-am strecurat pnir
strada Noua, actuala Edgar Quinet.
www.dacoromanica.ro

148 r

ACTIUNEA SI AGITATIA OPOZITIM

Dentisiunile magistratilor curg, dar guvernul le respinge
pe toate- Ziarele opozItiet sunt pline cu telegrame si scrisori
tie felicitare catre magistrati. Se pun la cale banchete, mani-

lestatiuni si organizarea opozitiei intr un mare partici cu un

rogram de acttune si de guvernamant.
Opozitia botarAste sa dea un mare banchet magistratilor
klemisionati. Acest banchet este dat i la el participa toate noM. Kodobibiblolibe opozit el. precum: Dumitru si Ion Bratianu,
iilniceanu, Ion (Mica, M. K. Epureanu, Blararnberg, Campi-

ineanu, Statescu, G. Vernescu. Pake Protopopescu, etc,Cel dintai toast I.-a ridicat G. Vernescu, fa care a ritspuna
C. Nacu.
D-1. Danideanu. (DailidopoIu) a ridicat un toast pentru
trunirea tuturor blirbatifor pe terend principidor de lihertate
Kogalniceanu.
si democratie, la care a aspuns Mihail Ion
Bratianu, States.
Au mai vobit Nkcolae Blaremberg,
cu. Cimpineanu, Ion Ghica, etc.
lata ca mostra a elocintei vrernei, toastul lui N.. BIarern.
berg:
,./n momenttd unde atati fii vitregi s1ie cu rninile lor
nii snul matern al tarei, ne ramne o mangdere s'o m'andrie
eiceea de-a va putea arata...
Sfintimintele ce ne animeaza in acest moment ne sunt asa
"de cornune Meat ne putem Intelege si cu jumatate vorbe. Di'.orui Intre guvern i wittune este astazi. consumat, este cornoplect i irevocab.I. Fericiti dar acei ce in aceasta. ocaziune au
,17tiu.t sg, se ranieze in parte& natiunii: viitorul e a/ lor, cdci gu.vernele trec st natiunea re.mane...
Inch n, dar, in sanatatea magistratilor demisionati. floarea
podoaba
unel generatiuni, 1nchin pentru toti aceia ce, in mg.1
;sum puterilor Mr, sunt hotaralti a Incra la restaurarea. dreptagei si 1 bertatei in Ronania. 1nchin in sfax5it la. acel scamp abpent la acel ern de inima si de talent (N. Fleva),- de care reeea
Rrichisoare, persecutia k arbitrarul ne despart"..

Aceste alegeri cart au pasionat at81 de mult Gapitala 5i

Aara intreaga, aceste alegeri cart au lost punctul de plecare al
Antregei transformari politico din Rornnia au avut rasunet
geretutindeni uncle erau rornani.. Studentimea malaria din Paitris. era si ea. in mare majoritate, sub influenta ideilor liberale
cari ntivaleau asupra. constiinteIorAcesti studenti au trirnis magistratilor urmlitoarea adresit
ie felicitare. 0 public eu toate iscaliturile, ca un document in-.
teresant:
anorabililor magistrati demisionati,

Onoare ou

Magistrati clemni, ali pus demnitatea Wei mai presus de

interegele voastre,.

Dernisiunile voastre su,nt protestatiunea dreptului contra

RIM ile legei,

www.dacoromanica.ro

-- 149

Prin purtarea voastra ati aruncat strigatul de Jaffna care

he va nazi de prapastie, In aceste momenta de suferinti cumplite ati raspandit un balsam datator de viata pe ranile sarmanei Romanii.
Ati sacrificat fara esitatiune functiunile, pozitiunile voastre; acest sacrificiu este Insa temporar.
Nu. e departe rnomentul in care actiunea puternica a oaanenilor onesti va sti sa zdrobeasca instrumentele de coruptiune sari tmping tara spre pieire.
Inca o data: Onoare voua. V'ati imprinit datoria
Curagiu, perseverenta si la revedere in curand.
(ss) *tefan D. Marinescu, T. Bancu, George Lambru, Ion T.
Demetrescu, Ion N .Guran, C. C. Cantacuzino, Mihail loan Demetrian, Vasile C. Varnav, George Barsan, G. C. Cantacuzino,
G. D. Milion, Const. C. Arion. Nic. Vas. Plesoianu, Mircea C.
!A. Rosati, Al. P. Tataranu, Urseanu Valerian, Vasile R. Rusescu, Const. N. Guran, D Protopopescu, G. A. Mortun, N. P.
Romanescu, R. Stu.rza, Vintila C. A. Rosetti, M. G. Ramniceanu, G. I. Sion, C. Agarici, Pante li G. Obedenaru, dr. I. Carp.
Balta, C. Stamatin, C. Stoicescu, Al. Cottescu, C. Botez. G.
iIAG.. Dimopolu, Orest Bualugan, G. M. Stroici, Elie Niculescu.
Chirita Statescu, Nicolae Geblescu. Corlatescu, N. S. Lipati. C.
'Dragulinescu, Horia C- Rosetti, C. Stoienescu, C. Popovici, G.
Scarlat Varnav, I Carcaleteanu, C. D. Vartiadi, D. Cu lcer. A
!Antonescu, Paul Eleuteriad, T. Camarasescu, C. C. Cantacu-

zino, A. P. Dumitrescu, Baschin Manoilescu, N. Hasnas. D.

Stoicescu, S. M culescu, 0. Tarnoveanu. Padeanu, M. Cosme

cu, C. N. Tataranu, D. Garlesteanu, S. C. Teodorescu. D. Pe-

treanu. A. Atanasovici, Ion Tausanu, C. Sturza, G. Darmanescu, M. H. Caracostea, dr. Al. Vlaclescu.

sa mit reintorc acum la celelalte evenimente petre ule In

Capita la Inainte de perioada electorala de care vorbim.
Luni, la 23 Martie, s'au Intrunit in saloanele hotelului Dacia proprietarii, cari au hotarat Infiintarea unei societati de aangurare mutu-da. Comisiunea aleasa sore a discuta statutele.
a fost compusa din Ion Ghica, Al Golescu, Ion Bratianu, D.
Cornea. D. Sturza, Jacques Elias si Ern. Protopopescu Pa 'Ike.
Ziarele anunta ca la Inmormantarea marelui filo-roman

Edgar Quinet petrecuta atunci la Paris au asistat pests

1.00-000 oameni.

Domnul G. Meitani, fost prefect si deputat, a lost Impamantenit de Camera. Ziarele opozitiei intreaba ce se fac cu actele facute de d-sa ca prefect si de legile votate de d-sa, pe cand

nu era inca roman.

Cititorii au obsen at poate ca. C. A. Rosetti n'a figurat pe

lista candidatilor din Bucuresti. Iata. motivul: C. A. Rosettr.

care locuia la Paris, a refuzat candidatura pe care s'a grabit
sa i-o propuna comitetul electoral al opozitiei.
Iata ultimile cuvinte ale scrisoarei sale de refuz: Tumuli
de astazi chemand la aceasta inalta functiune pe membril c
www.dacoromanica.ro

50

mai distinsi al nouilor generatiuni, sunt 'data a ma da in

daturi".

Dar adevaratul rnotiv al refuzului era acela ca. Rosetti era

nemulturnit de felul in care lucra opozitia.
Parlamentul se deschide. Presedinte este ales Dimitrie
Ghica.

Dupa caleva. saptarnami de hartueli vine in fata Camerei

concesiunea pentru facerea caei ferate Ploesti-Predeal. Aceasta:

ichestinne, numita chestiunea Crawley, dupii numele concesionarului englez care a lost agreat de Camera, a pricinuit un
a-nare scandal si. a contribuit mult la cliscreditarea si la pra,
busirea regimului.
In Camera, conservatorii se impart in doua tabere si. se
combat furios. Ion Lahovary, intr'un moment de indignare,
declartt ca asupra acestei concesii s'a deschis un Sultan-Mezat.
o societate romana cu capital de peste 60 milioane se for.
meaza spre a lua concesiunea. Bine inteles avem a face cu o
arma politica. Actionarii, cari sunt toti fruntasi politici, adreseaza presedintelui Camerei o cerere de concesiune semnata
de Ion Bratianu, Ion Kalenderu, Grigore Eliad si D. Sturza.
.Guvernul sustine ca sa se dea concesiunea unui consortiu
strain. Mai este un consortiu reprezentat prin englezul Crawtley. Raportor al proectului de lege in Camera este Vasile Ale,

zandri. Este curios de vazut cum *11 combate Petre Carp, tovarasul politic dela ,,Junirnea". Vasile Alexandri combate In raportul sau propunerea lui Crawley. Petre Carp spune:
Descrierea pe care o face raportorul despre proiectul
Crawley este demna de poetul transformat astazi in raportor
;de lucrari puMice. Ministrul combate traseul Crawley, raportorul e ademenit de idei poetice dar nu reale, uncle e dar nliji
tocul de a ne forma convictiunea?"
Ion Bratianu si Alecu Catargiu au cerut votul pe fata la
votul in total, dar biroul a pus votul secret. Conventiunea a
Tog admisa,dupa furtunoase dezbateri $i dupa ce Ion La4hovary a dePlarat In Camera ca asupra acestei Conventiunii,

s'a deschis un Sultan-Mezat cu 62 bile contra 46, adicti cu

voturi majoritate.
In ziva de 24 Mai Nicolae Fleva este liberat din Inchlsoare in urma ordonantei de neurmarire.
Ziarele opozitiei publicrt sub titlu Programa, actul de constituire al coalitiei parlamentare. Acest act e semnat de: M. K.
lEpureanu, I. C. Bratianu, M. Kogalniceanu, Al. G. Golescu,
O. Vernescu, Take Anastasiu., C. Fusea, Al. Candiano-Popescu.
7An. Stolojan, G. Chitu, C. G. Pesacov si N. C. Furculescu.
In $edinta Camerei dela 1. Ianuarie este ales mitropolit
primat in. urma mortii, la 5 Mai, a lui Nifon, Calinic Miclescu, mitropolitul Moldovei, cu 106 voturi, contra episcopului de Arges Iosif Naniescu, care a intrunit 84.
Lupta a fost crancena si numai faptului ca Calinic era mitropolit al Moldovei, i-a dat reusiia.

www.dacoromanica.ro

151

In ziva de 1 Tunic s'a facut alegerea consihului de disciplina al baroului .

Iata cum public& ziarele opozitiei rezultatul:
Duminica la I ale curentei a fost alegerea consiliului de
ordine al advocatilor din Bucuresti.
In precedentul Consiliu figurau ca membri d. Gr. Peucescu)

tramisul in Camera de bandele lui Geambasul si Tame lie.

Baroul Capita lei a eliminat in noul consiliu asemenea persoane si a ales pe ci. G .Vernescu decan si pe d-nii N. Blaramberg ,N. Fleva, Ion Campineanu,Eugen Statescu, C. Danieleanu
si D. Voreas membrii.
Ziarele anunta pentru Sambatil 7 Iunie debutul mareil
trageeliane Giacinta Pezzana Gualtieri, la Teatrul National, cu
,Medeea".
Ziarele public liste de subscriptie pentru ridicarea unuil
monument regretatei Ana Davila.
CONVENTIUNEA COMERCIALA CU AUSTRO-UNGARIN

In sfarsit vine si ziva cea mare, adica guvernul aduce

inaintea Camerei Conventiunea comerciala cu Austria.
Ziarele guvernamentale exalteaza sucesuI guvernului, iar

Presa lui Vasile Boerescu, ministrul de externe, considera

ca o mare victoria faptul c Romania a izbutit sa se afirme

ca un stat de sine statator care, pentru intaia oarii, in existenta

sa, a putut trata dela egal la egal cu o mare imparatie.*)
In Camera au fost discutii pasionate. Mihail Kogalniceanu, din opozitiune, a rostit col mai insemnat discu.rs in contra Conventiunei. Opozitiunea a calificat Conventiunea ca
fiind o mare nenorocire pentru tara.
Romdaul dela 1_ Iu lie apare incadrat in doliu .
In capul ziarului, pe intaia coloana se citeste:
Bucuresti, 30 Cirisar (12 Cuptor).
Ieri 29 Iuniu, s'a infipt cutitul pang in maner in pantecele
Romaniei: corpul ei palpitand inca, fu imbrancit la picioarele
contelui Andrassy.
In ziva de 29 Iu liu 1860, Camera a &lent cel mai mare act

de autonomie: a dat trei Constitutiunea.

In z'ua de 25 Iuniu 1875 Camera a votat actul prin care se
dii d-lu Andrassy in posesiune comertul tarei si industria tarei,
Dunarea cu tarmurile ei, orasele cu satele tarei, vardle sI

chiar dr ptul taiei d'a legifera.

In zilele de la 29 la 30 Iuniu 18(36, natiunea toata s'a in
vestmfintat in haine de serbare si din ininai a strigat:
Traiasca, Carol I, Domnul constitutional al liberei si au

tonomei Romanii.
In zilele de 29 ?i 30 Iuniu 1875, toti Romanii cre*tini si

*) Am spus in alt loc cum oil Turcia a staruit multrt vieme

in opontia ei ca Romania, sa. inchele canventiunt comeicia e cal
mice start autonm,

www.dacoromanica.ro

152

Mar israeliti prundnteni, dacd au simtiminte romnesti, tred

buie sii puie vestminte de doliu si sii suspine.
Conte le Andrassy este Domn suveran absolut al robitei.
Romani i.

La 28 si 29 Iuniu 1875 au vorbit in Cameri cdti au putut do4

Ninth cuvntul din adevdratii reprezentanti ai tarn".

In urma votarii conventiunei comerciale cu Austro-Unga,
ria si a concesiei pentru linia Ploesti-Predeal, deputatii din 134
pozitie s'au retras din Camera. Acesti deputati erau in numall
de 10 i anume : Manolache Costache, Kogalniceanu, Vernes1
cu, Ion Bratianu, Stolojan, Chitu, Cand ano. A. G. Golescu,
C. Fusea si Furculescu.
Inert din luna Mai 1875 se riispandesc zgomote

toare. Ziare americane mari precum ,,Times", Herald" $1

,,Tribuna" spun cd ar fi vorba de un razboi franco-german.
Ziarele americane se pronuntau toate in favoarea Franta
Un eveniment politic mare: se constitue partidul national

liberal, care cuprinde toate nu.antele liberale i chiar fostal

conservatori. Actul de constituire si programul Bunt semnate
de :

M. Ferekide, D. Sturza, I. C. Britianu, V. Maniu, I. Cdm,

pineanu, C. Costescu Comineanu. D. Giani, A. Stolojan, M.
Cogalniceanu, G. Vernescu., A. G. Golescu, dr. N. Calinderui
Petre Stoicescu, Candiano Popescu, I. Al. Sturza, C. Plitosi
Maior Radu Mihai, C. A. Rosetti, G. Petrescu-Pdcleanu, Em4
Protopopescu-Pache, Romulus Opran, Remus Opran, D. Bra'
tianu, C. Fusee., Manolache Costache Epureanu, D. Cariagdi,
A. Puricescu, colonel N. Bibescu, Gr. Vulturescu, Petro Opran,
Pantazi Ghia& Gr. Arghiropol, Gr. Niculescu, D. Bilcescu, G.
Chiritescu, Ciru Economu, B. D. Arvanezu, G. Goga, Petra
Cradisteanu, Radu Manolescu, C. Gridisteanu, T. Bagdat, D.
Pruncu, C. Caramanliu, I. Glirleanu, P. Rucareanu, C. Ciocdrlan, Simion Mihalescu, C. Bontas, G. Caramfil, G. A. Flo-t,
rescu, Pend Buescu, C. Leca, A. Teriachiu, N. Cratunescu,
D. Ionescu, D. Berendei, G. Cantilli, I. Ghica.
Apoi s'a ales comitetul partidului compus astfel :
Arvanezu V., Berendei D., Pand Buescu, Britianu I., Brdilanu D., Cariagdi, dr. Calinderu, I. Ctimpineanu, Ferechith
M., Fleva N., Ion Ghica, C. Gridisteanu, D. Giani, Al. Golescu,
M. Cogtilniceanu, Manolache Costache, Lupescu Al., C. Nacw
Remus Opran, Protopopescu-Pache, E. Statescu, Stolojan A.,
D. Sturza, C. A. Rosetti, G. D. Vernescu.

In ziva de 1. Iunie s'a judecat procesul de pre a al ith

fAlexandru Macedonski care statea in arestul preventiv de 3
luni de zile. Acuzatul avea 17 aptiratori. Toatd elite baroului se
ins risese ca sa a ,re pe ziaristul intemnitat.
Apararea a ridicat exceptiunea ca delictul este prescris,
Legea.de pe vrernea aceea prevedea cii delictele de presit se
prescriu dupd 4 luni, iar Macedonski fusese arestat pentru un
delict comis cu 8 luni mai inainte,
www.dacoromanica.ro

----

153

Cu toata impotrivirea procuroruldf Calinescu, Gurtea a

pronuntab liberarea acuzatului care fusese arestat arbitrar.
late. una d n binefacerile arestulut preventiv in materio

de presa.
La 16 Iunie colegiul pentru alegerea mitropolitilor st episcopilor alege mitropolit al Moldovei pe Iosif Naniescu., epscopul de Arges .Epibcopul Melhtsedec al Dunarii de jos a in
,trunit 38 voturi.

Ziarul L'Evenement" din Paris scrie :

Ni se comunica din Bucuresti Cd consiliul de ministri a
ilecis sa. goneasca din Romania pe d. Frederic Dame. vechi
secretor al primar'ei din al 2-lea arondisment al Parisului.
Clupa 4 Septembrie. D. Dame e colaboratorul literar al Europei Orientate", ziar francez din Bucuresti".
In urma intenentlunei consulului Frantei, expulzareP
d-lui Dame a fost revocata.
Ziarul .,Presa" plange pe B. P. Hascleu ca nu este pretuit cum tiebue. Marele Hasdeu raspunde :
1) Camera actuala este aceea care a $ters mica subventiime ce mi se da pentru continuarea Istoriei Critice a Romanilor".
2) D-1 T. Maiorescu este acela care m'a oprit de a tine gra-

tis la facultatea de litere din Bucuresti cursul men de Motogie comparativa.".

3) D-1 Lascar Catargiu este acela care a refuzat tiparireo

acestui curs, cate doua coale pe lunti. la imprimeria statulm.
Comunicandu-va acestea cu rugamintea de a de. loc.In cel
dintaiu numar al ziarului dv., exclam si eu : Ce derizione" I
B. P. HASDEU
Se infiinteaza societatea de asigurare mutuala Unirea".
Ziarele public& lista societarilor si sumele subscrise.
S'au adunat in total 17.768.700 lei.

Cel mai mare subscriitor este Lambru Vasilescu cu lei

3.200.000 lei. Cel de aI cloaca Jacques Herdan cu 1 milion.

Vasile Boerescu a esit din minister.
In Camera incep hartuelile Intre Boerescu de o parte si
Maiorescu, ministrul instructiei, de al a.
La 14 Decembi ie 1875 se alege intaiul consiliu de adin.4
nistratie al socierttei de asigurare Unirea". Au fost alesi de
care cei 525 a tionari
G. Vernescu, Ion Ghica, Ion Campineanu, N. Fleva, Eugen

Stalescu, La bru Vasilescu, Al Cretescu, Al. Golescu, dr. P.

Iatropolu, Al Baicoianu, Al Lupascu.
Iar in comitetul de control : D. Sturza, D. Cariagdi, I. C

Bratianu, D. Cornea.
Ziarele din Paris anunta Ca:

Statuia lui Napoleon I a fost inaltata in varful Coloanei

(Vendome de pe piata cu acelas nume. Ltrrarea a durat de
dimineata pang, seara In arnurg.

pantazi Ghica, fratele lui Ion Ghica, publica In Romawww.dacoromanica.ro

154

nul" o scrisoare ileschisa catre Mircea C. A. Rosetti care este

Gs, Paris. Este o scrisoare politics. cu mult umor scrisg. In at
eeasta scrisoare citam:

In locul acvilei s'au pus armele tarei cu deviza Nihil

sine Deo", care In traducere liber, este : Cum o da Dumne,
zeu I"

0 notitg interesantg : Journal de Geneve" dela 6 Iu lie

publica lista elevilor premiati la ultimile examene liceale.
Printre acesti elevi se aflau *i urmatorii romani :
Nicolae Filipescu, Leon Ghica, C. Baicoianu,
Grigore
tradisteanu, Henric Lupu, It. Margaritescu, T. Ghica, Al.

Cimbru, George Pascal, Eug. Constantin, Mihail Margaritescu,

Luptele politice interne se intetesc, votarea conventiunei comerciale cu Austria sluje5te drept argument coalitiunet

ea sa zdruncine Inca 5i ma mult guvernul. $efii coalitiune

se intrunesc la Mazar-Pasa.
Coalitia hotara5te sg trimita Domnitorului un delegat al

el, care sa-i ceara sa nu sanctioneze conventiunea.

Delegatul trimis a fost un om politic nou, Mihail Ferikide
care atunci pasea In viata publica .
Domnitorul a primit foarte amabil pe Ferikidi, si, fiindcg
acesta era, un pasionat vanator, nu i-a vorbit, in tot timpul au,
dientei decal de vanatoare.
BineInteles Conventiunea a fest sanctionata.
Toata viata publicg este concentrata iii. jural politica
Mama partida Inceputa intre partidul conservator dela puters
*i coalitia dela Mazar-pa5a pasioneaza lumea In gradul cel

mai Inalt.
Precum am mai spus, batalia nu urmeaza numai intre
guvernamentali i opozanti, dar Intro doua idei, vechea lame
conservatoare 5i himea noug care rasare i vrea s ia parte
,activa la conducerea Statului. Tot tineretul venit din scolile
'din Paris, se Inscrie en, foarte putine exceptii In randurile
jaartjdului liberal. Se va vedea mai tarziu cum ca, dupg caItlerea regimului conservator, tineretul liberal s'a grupat In

tljurul unei organizari democratice cu un program de idei care

a lost cea mai Inaintata manifestare politica pe vremea aceea.
Anul 1875 se terming Intr'un marazm. Situatia interna
Rste foarte nesigur i toata lumea este In asteptarea deznoda,
ntului. Dar din afara yin tot felul de vesti nelinistitoare.
In Peninsula balcanicg cazanul colcae. Rusia pregate5te
ea.zboiul In contra Turciei si, dupa cum s'a aflat mai tarziu,
guvernul, In special generalul Florescu, 'Mena pentru o Intea:egere cu Rusia.

Cabinetele din Viena 5i Budapesta sunt In curent cu tot

Ce se pregate5te. Rusia este Inteleasa cu Germania. Printu)
Bismark, spre a zadarnici alianta franco-rusa, care se punea
tla cale Inca de pe atunci, faggdue5te Rusiei sa-i plateascg poIita dela 1870. Dupa cum Rusia n'a intervenit In razboiul
hfrance-german, spre A Impiedica victoria prusaca, tot astfel
www.dacoromanica.ro

-- 155
Germania nn va Impie1ica Rusia ca sti-si execute programul
In Balcani. Dar Austro-Ungaria e cu totul de alta parere,
0 izbucnire este iminenta. Dar de unde va veni ?,
ANUL 1876

Spre a se intelege situatia de atunci, sa reproduc cateva din

stirile publicate de ziarele epocei.
In Romanul" de la 1 Ianuarie 1876 era tiptirit la pagina I t
,,So face mare larma de pregatiri militare si de armare sil
cu toate acestea, de un an de zile, de cand s'a decis a se cumpare pusci pentru armata, nici panel azi nu s'a adus o singura
pusca, nu s'a felcut macar vreo comanda de pusci; armata este

redusa tot la putinele pusci aduse do mull atacatul st calomniatul guvern de la 1868. Ba se mai afirma ca in cestiunea puscilor se urzesc afaceri demne intru toate de curate concesiune
Crawley".

IMPORTANTE TIRI POLLTICE

In No. de la 9 Ianuarie, in locul primului articol, sunt publioate urmAtharele stiri

,,Austria moblbzeaza toatit puterea sa armata si a chemat toate rezervele. *Urea e pozitiva, deoarece supusii austriaci

din Romania, cari fac parte d;n rezerve, sunt invitati a merge
la corpurile bor.

Ungurii cugeta a proclama de rege al Ungariei pe prinl

cipele Rudolf mostenitorul tronului Austriei. *Urea ne este

adusti de mai multe ziare germane,

carora ideea le surade
austriace si unguresti.
In fine se asigura cii minthterul impus la noi de inrau4
riri streine in noaptea de 11 Martie 1871, se clatina foarte se
rios tot prin infauriri streine, negresit. Se fac tot felul de cornbinari si se pun staruinte pe MAIO mai multi barbati politici".
Foarte interesant este articolul publicat In Romanur de
la 10 Ianuarie 1876, sub titlul Basarabia si Dobrogea. Iata.-1.
Cairn in ziarul Le Monde":
,,0 corespondenta adresata din Bucuresti catre Pall-MallGazette", a produs o senzatie destul de vie. Acea corespondenta
zice in substanta, dar sub forma dubitativil : Generalul Ior

Ghica, agentul Romaniei pe rang Sublima Poarta, este aci.

ftevenirea sa in Capitala ar fi provenind din negocieri relative

la rascumpararea independentei Principatelor printr'o sumg.
de 912.500 franci, data Sultanu.lui. Principele Carol si ministriil
sai au speculat asupra penuriei tezaurului otoman si proectal
for este deja aprobat de Rusia si de Germania. Se asigura insat,
cit aderarea Rusiel, este facuta pe invoiala de a se reda tronuluii
imperial partea rneridionala a Basarabiei din nou incorporalg
cu Moldova in virtutea tratatului de la 1856. Aderarea Germaniei ar fi fost cumparatti prin concesiuni favorabile Germanieit
In chestiunea cailor ferate. Insa se mai adaoga ca dand fiecare
www.dacoromanica.ro

156

parte, ceea ce perde principalul creditor pe de o parte, va lua

pe de alta parte multumita inraurirei Cabinetului de la Peters,
14urg, Dobrogea impreuna cu Kustendge".

Si Romanul" urmeaza apoi cu comentariile. Din articolul

acesta reproducem urmatoarele linii
Nu este mai ertat de a se Intreba care ar fi echivalentele
Basarabiei orientale pentru un Roman, de cat ar fi d'a se In,
treba care ar fi echivalentele .Alsaciei i Lorenei pentru uni
francez. Si dac'ar place principelui Carol
urmam numail
desvoltarea, unei ipoteze
d'a subscrie la vederile ambitioase
ale principelui Gorciacof si ale principelui de Bismark, el au
subscrie atunci propria sa detronare".
Pe vremea aceea
pe la 1876
presa nu avea dezvoltarea de azi, si nici opinla public a. nu era atat de desteapta fata
de afacerile publice ; de aceea putinele articole- ale ziarelor, asupra calor mai vitale chestiuni nationale, ramaneau MA mare
inraurire asupra publicului. Dar acest articol al Romanului`c
dovedeste un lucru, dovedeste c. Rusia n'a prezentat chestia
Basarabiei In chip neasteptat la congresul din Berlin In 1878,
ci o pusese in lumea diplomatic, a tratativelor si a intrigilori
cu cloi ani mai Inante. De unde rezulta ca protestarea de mai
tarziu a printului Carol si a guvernului sau, nu era franca.
Printul Carol child a trecut Dunarea sa dea ajutor rusilou
batuti la Plevna, stia c Rusia pretinde Basarabia, a crezut,
fug..
asa ne Inchipuim,
cum ca in urma marelui ajutor,
dat aSa de bine si la timp Rusiei, aceasta, drept gratitudinei
va renunta la pretentia ei.
Faptul real este, Insa, ea Inca de la inceputul anului 1876
se cunostea nu numai in cercurile diplomatice, -dar si In pu .
blicitate, ca Rusia ne cerea Basarabia meridioanala i ca, Ii
Schimb, ne oferea Dobrogea.
Pe cat Imi aduc aminte. In tara, aceasta veste nu produsesiA
aproape nici o emotiune. Poporul roman nu era Inca copt ea sa'

se conduca singur- Masele democratice nu luau Inca parte la

viata publica. Dreptul acesta II avea atunci numal o restransa
oligarhi e.

In Bucuresti exista o trupa de Opera franceza. Marti

la 13 Ianuare, se reprezenta La Dame blanche" de Boyeldieu.
La 14 Ianuarie Lanai. Catargiu, seful guvernului, a fost
atacat, cand a intrat pe clealul Mitropoliei, de catre un fost
functionar anume Paraschivescu, care 1-a lovit, de mai multe
ori cu bastonul.
In sedinta Senatului dela 27 Ianuarie, senatorul I. Desliu
.3i-a desvoltat interpelarea adresatg d-lui Maiorescu, ministrul
instructiunei. cu nrivire la violarea mai multor articole din
legea instructiunei publiceinterpelarea fusese amanata de mai multe on cleoarece Se.
natul se descomplecta $i sedintele nu se puteau -tine.
In ziva de 27. in urma unor cuvantari agresive i mustedri
aelresate mitropolitului primat nentru felul cum a aplicat re .
gulamentul mustrari venite din nni45a nrofesorilor Al. Graswww.dacoromanica.ro

157 -e

u. vice-presedinte al Senatului, i a marelui jurisconsult C.

Bosianu, Ion Des liu al-a putut dezvoita interpelarea.
Dupd o 111.110 i. foarte animata dezbatere, care pasionase
intreaga Capital:a,
gel tribunele erau peste pline.
a luat
cuvAntul Alexandru Dfascu. Dupd un aspru rechizitoriu faint
lui Maiorescu pentru suspendarea profesorulni G. Danieleanu.
a propus urmtaarea motiune:
.,Senatul, ascultnd pe cl. ministru i avand In veclere aba,
terile i cdlcarea legei instructiunei publice, dectag. neincre-

derea sa In d. ministru al instructiunei publics i trece la

prdinea zilei".
Dasi Lase lir Calargiii intervine personal in discutie 5i cere

respingerea motiunei aceasta este votatit, In aplauzele frenelice ale majoritatei Senatului si ale tribunelor, cu 31. votug
contra. 21.

In urma acestui vot, Maiorescu si-a dat demislunea si in

locul sdu a fost numit Petre Carp.
Petre Carp, hand poriofoliul instructiunei, vine la Carnet%
pi declard cd va fi in totul, continuatorul lui Maiorescu. Aceastd declaratie e privitd ea o sfidare. Antipatia, Impotriva ai
ceea ce se numea atunci ,,aroganta junimiste, creste si mai
mult. In lumea politicd se prevede th," baraca guvernamentald!
nu va putea dura mult.
In Romanur de1a-5 Februarie, B. P. liasdeu publiod o
scrisoare prin care anuntrt pacAlitura trasti revistei junimista
'din 1ai. Convorbiri Literare, odreia i-a trimis spre publican:,
'bucata versificaid en titlul LA NOT ,si, avnd acrostibui: Lai
Convorbiri Literare. Aceasid pc1ithr iscalild. P. A. Gales,
cu" a produs atunci o mare veselie in zercurile literare. Juni,
mistii se bucurau atunci de o nepopularliate foarte Intinst.
In tabrtra guvernamentaId dezagregarea urmeazrt : sa
anuntd cd. generalul Florescu a demisionat tie la ministerut
"de rdzboi, opoi la 1.6 Februarie deutisloneazd printul D. Ghicai
-dela presedintia Camerei.

Cu toate stdruintele puse de titre Lascdr Catargiu Fi se-4

dina publig, care conjura pe beizatleau sd-si retragd demisiunea, acesta refug. A doua zi este ales presedinte C. Brdii

IQiU cu 68 voturi contra 26 date lui D. Ghica.

In urma acestei alegeri, Vasile Boerescu 1si anuntii demisia)
dela vice-nresedintia Gamerei.
Tn ziva de 22 Februarie Millo renrezintd la sala Bossel,

cu concursul d-nei Mary Polizu, a lui C. Demetriadi si a ma,

relui viorist Schipek :
,Soldan-Vitcazul" cantonetd comicd de Alexandri, jucaM
de Mills ; Vara la tard." de Deptirdteanu, recitatd tie Deme.
*triadi ; Variatii", executed. de Schipek ; ,,Tu care intreci pe
Venus", roman% natIonald de Ferlendis, cntat tie cl-na PCP

lizu ; Mama Anghiehtsa" de Alexandri, jucald de Millo

.,Cersetoarea" poezie de Ciru Economu, recifetd. de Demetriadi..

.,Steluta" de Alexandri. TAMA ne muzied si eantatli de ti-na

www.dacoromanica.ro

158

Po hut uParaponisitul pus in slujbd", de Alexandri. jucata CM

Vino.

La Teatrul cel Mare, compania dramaticd romdnd joacd,

,,Doud Orfeline" in beneficiul d-nei R. Stavrescu.

La 26 Februarie, in sala Ateneului se da concertul marei
cantdrete italiene Carlotta Patti.
In Camera, dupd. retragerea opozitiei liberale, s'a for,
mat o and Opozitie, in cap. cu D. Ghica, V. Boerescu, Ceaur Asian, G. Cantacuzino, etc. care numrd vreo 40 acterenti.

Ziarului Telegraful" i s'a fdcut de guvern un proces

de presa.
In sfdr$it, din P au z a hartuelilor din shnul partidului
sari, Lascdr Catargiu se hotdrd$te s treactt mana opozitiunei. El
dizolvd Senatul mai mult-spre a peclepsi pe conservatorii dizidenti : printul D. Ghica, Vasile Boerescu, Al. Ordscu, etc. Ale.,
erile cele noui sunt fixate pentru zilele de 26 si 28 Martie.
CADEREA "CABINETULUI LASCAR CATARGIU
Dizolvarea Senatului insemneazd inceputul sfdr$itului
pentru regimul conservator.
Costache. Rosetti, care refuzase sr), candideze in alegerile
din 1875, vine din Paris; el $tia cd acum regimul conservator,
e star$it $i ca." partidului liberal ii va reveni datoria de a lua

puterea. Dar mai sunt piedici.

La Palat partidul conservator are inch' multd influentd;
apoi sunt motivele politice .din afard: Dupd cum am spus intre
politica Rusied si aceea a Austriei e o prdpastie, dar printul
Carol inclind Cake politica Rusiei fiindcd aceasta este politica
Printului de Dismarch.
In curdnd se va vedea cd presa austriacd va ataca pe printill Carol.

Opozitia se agita $i trimite la printul Carol pe Ion Bra-

tianu ca sa-i ceard ca alegerile senatoriale sd, fie libere. Esind

'de la Palat Ion Brdtianu face stt se publice in fruntea ziarelor
de opozitie urmatoarele rnduri:

,.Am dizolvat Senatul, a zis Maria Sa, pentru ca sd so

deschidd drumul legal al reintritrei in reprezentatiunea na.

tionald.

Alegerile vor fi libere, am clorit-o, o doresc si rispund

cd libere vor fi'.`.

Mud aceste randuri au apdrut in public cu autorizatia

Domtordlui toed lurnea a inteles cii, regimul conservator
era sfarsit.

Pentru intdia ()ail Printul Carol se depairta de la neutra,litatea Sa, sore a se prezenta fati$ ca un adversar al guvernuhri sdu.

Expresia: rispund ca alegerile vor fi libere" erau fitri

replica% guvernul si regimul conservator erau osanditii.

Alegerile care au urmat si au dat o mare majoritate opozitiei, nu au fost. libere, ideal libere, dar au l'ipsit violentele,
jar opozitia
rea.

www.dacoromanica.ro

-4-- 159

-- Din afar% stirile sunt mai rele; in Bosnia si Hertegovina

se prepara o rascoala, in Serbia se fac pregatiri militare pt.
picior intins. Se afla c pe Dunare tree vapoare rusesti cu material de ra'zboiu.
Turcii se pregalesc si ei s. concentreze trupe pe granitele
Se-biei si Muntenegrului.
In ziva de 1.6 Ianuarie stil nou, George Clmenceau, ir
calitate de presedinte al Consiliului Municipal al Parisului.

s'a dus la marele Victor Hugo $i i-a anuntat alegerea sa ca

'delegat la Parisului.
In raspunsul dat lui Clmenceau Victor Hugo a spus sit
tirmatoarele elocinte cuvenite :
Functiunea ce-mi daVi este o onoare. Dar ceea ce se numote onoare in monarchie, se numeste datorie in Republical
Alegerile senatoriale incep. In Bucuresti animatia este
extrem de mare.

La colegiul I conservatorii prezinta pe printul Dumitni

,Ghica, iar opozitia pe Constantin Bosianu. Lupta a lost foarte

tgrea fiinda colegiul I de Senat era un apanagiu al conser-

tivatorilor. In acest colegiu vota pe vremea aceea intreg status

major al boerimei. In acest colegiu Beizadeaoa era foarte tare,'
Pentru colegiul al II-lea Incep sit se manifeste rivalititil
din sanul opozitiei. Rosii vor sa puna, candidatura lui C. N.
Rosetti, dar ceilalti opozanti sustin pe Vernescu. Spre a se lua)
o hotarare alegatorii colegiului II de Senat sunt convocati la o
intrunire pregatitoare in easel() giuvaergiului Carapati peste'
drum de prefectura politiei.
Comitetul studentilor, de si nu avea nici un rol, era in ptir,
4\
la Intrunire.
Mai inainte de a se incepe votarea a fost propagandat
oaptele la ureche, insinarile etc. Noi studentii eram pentru
Hosetti. Gazda era vernescan. Imi acluc aminte cit venind in+
tr'un grup in care mal gtiseam si eu, Carapati ne spune.
Nu zic, bun e Rosetti, bun e la gazeta, bun pentru, pro.

paganda, dar la alegeri nu a bun; la alegeri e mai bun Vernescu.

De ce nu era bun Rosetti, si de ce era mai bun Vernescu,/,

riindca Rosetti trecea drept un revolutionar zvapaiat, frantu-f
zit, si cu idei nepotrivite pentru tara romaneasca, pe and Ven
nescu era un liberal moderat, asezat si mai ales om cu o avere
insemnatd.

Averea a fost in totdeauna cea mai bung carte de reco-

mandatiel
In sfar$it alegatorii prezenti se pronunta, pentru Vernesm

cu o mare majoritate.
La colegiul I, operatia a decurs in liniste, administratia
flu s'a amestecat fatis. S'a votat liber. Si rezultatul a fost paritate de voturi intre cei doi candidati. Biroul a procedat la !
tragerea sortilor si sortul a faverizat pe Beizadeaoa, dar opo-c
zitia a contestat alegerea aci sortul era contra legei. De altfel
nici Beizadeaoa n'a primit sa, fie alesul sortului si a clemisio:,
nat. Iar colegiul a fost declant Nacant.
www.dacoromanica.ro

160

La colegml al II-lea, s'a votat larilsi In toatil libertatea,

'IA esit Gheoighe Vernescu cu o mare majoritate.

Alegenle colegiului I dau o mare majoritate opozitiei,

Au fost ales': Bolgrad C. Bosianu, Muscel Ion De*hu,
omanati Ion Ghica, Meheclinti Ion Ghica, Romaa M,
Cogalnic anu, Arges Dumitru Bratianu, Dorohoi Ion Bra-

t arm, Baran C .Rosetti-Tescanu, Dolj Colonel HaraIambie,,

Prahova George Cantacuzino, Braila N. Blare'ntherg, Boto-

ani Dr. Iorgu Mavrocorclat, Cahul N. Lahovary, Covurlui Las.

car Catargi, D-mbovita Colonel Haralambe Fa hill Nicu Giuvara, Gorj Gr. Saftoiu, Ialomita N. Cgmarasescu, Iasi N. Drosu,
Ismail P. Ma Taxa, Neamtv N. Gridov, Olt N Batcoveanu, Put.
pna Teoclor Gata, R.-Sarat C. Gradisteanu, Sucem a Atecu Ore.
Hreanu Tecuci D. Sturza Teleorman D. Stefanopolu, Tutova M.
Epureanu, Vilhea C. Lahovari, Vaslui I. Em. MicIescu, Vla.sca
ariton Racottf, Buzau G. Vernescu.
Deci 19 opozanti, /3 guvernamentall *i I opozant indepen,

tent.

La colegiuI al II-lea fur& alesi:

Arges Colonel CAlinescu, Bacau D. G. Leca, Bolgrad ll
avercor Tat, Botosani Gr. Holban, Braila_ C. A. Rosati, Bu.
u N. Pacleanu, Cahul G. Dimitriu, Covurlui N. Vlalcu, Dalm.
ovita Isola Lerescu, Dolj G. Chitu, Dorohol P. Casimir, FR-,
iu Colonel N. Iamandi, Gorj T. Moscu, Ialomita St. Petrovich
Iasi Antoniacti. Ilfov G. Vernescu, Ismail Colonel Costaforu,
Mehedinti M. Isvoranu, Muscel Al. Golescu, Neamtu N. Albu,
1t C. Deleanu, Prahova C. A. Rosetti, Putna GhTta Orleanu,
oman Gen. Florescu, Romanati Achil Teohari, 11.-Sarat I.

kceanu, Suceava V. Gugiu. Teruel Tache Anastasiu. Te-

eorman General Plorescu. TutoN a Torgu Rada, Vtacea Stefan

Iesoianu, Vaslui D. A. Rseanu, Vlasca Apostol Grajdanescu.
As fel opozitia hberal-naronala. obtinea 36 mandate, contra. 28 gm ernulul.
Un opozitionist independent: Gheorghe Cantacuzincy si o
elegere nula la Ilfov.

Universitatile au ales: la Bucureti pe Al. Orascu opozant

klin pal tidul D. Ghica far la Iasi pe Nicolae Tonescu seful. fractiunei I berate.

De Inclata re rezultatul alegerilor fu conoscut Lascar Caitargiu s'a dus la Palat *i si-a prezintat cl migunea.
Vineli la 2 Aprilie Romfinul" anunta ca regele a chemat
ve Gheorghe Veinescu spre a-1 ins- mina sI compue cal me(WI. A cloua zi Silmbata 3 Aprilie, acelas ziar anunta ca Gh or-

.ghe Vernescu, fiind ins6rcinat sa formeze cabneful, a prezentat Domnitorului lista n-nn steriala urmatoale:
Presedinte si la interne G. Vernesru, Manotacl e Costache
Ila luc ari publice, Ion Ghica la justitie, M. Cogalniceanu la
fafa erle stril ne, Ion 13ratianu Ia ra'zboiu, Dumitru Sturza la
Vinante, Eugen Stuitescu la instructie.
Domnitorul certincl sa se f -a modificliri in listit G11POr}
the Vernescu si-a denus mandatu,l,

www.dacoromanica.ro

A 1612 Lai

Domnitorul ceruse Intre altele, InIdturarea lui Ion Ghica.

acela cute prezidas guvernul de la 1871 cand cu scandalul
de la Sala Slat neanu, Domnitorul a observat c. aceas a numire ar fi ram vazuta la Berlin.

La 6 Aprilie se pune in circulatie lista ministeriala ur:

General Flore cu presedinte si la razboi, Crete .0 dela
Casafe la justitie, Orriscu la culte, colonel Slniceanu lu rad
publi e, Gheorghe Filipescu maresalul Palatului la externei
Iniltoare

D. Cornea.

In sfarsit la 4 Aprilie ministerul este compus st.b pres

Identia generalului Florescu. Iata compunerea:
General Florescu la rtizboi. ad-interim la interne, gene.

ralul Christian Tell la finantP, Paul Vioreanu, procuror general la Casatie, justitia, Dumitru Cornea, comisar general la
predite externe, Al. Ordscu arhitect general. la instructie si
culte, general Tobias Gherghe la lucrari publice.
Ziarul ,,Deutsche Zeitung", vazand atatia g nerali(?) pe
lista, a botezat ministerul Floiescu: Sdbet ministerium, adica
IMinisterul Sabici".
Acest minister este primit In toate cercurile nurnai cu
glume, eaci e vazut ca este numai un minister de tranzitsiune
cAre va trIi d'abia Ora la deschiderea Camerilor.
Intro Limp ziarele anunta ea d-1 tefart Sibleanu fiul,
6. dobandit la Neapole titlul de laureat in stiintele naturalei
prezentand i o lucrare intitulata: ,,Despre pestii electrici si
-pseudo electrici".

Ziarul Deutsche Zeitung" vine In Bueurcsti eu artieo-

lul intitulat Sdbel Ministerium. Reproducem din el cateva

,pasagii foarte interesante mai ales fata de felul In care s'ati
desfasurat evenimentele pana astazi:
,,Caldarea farmecilor orientale ne aduce In fiecare zi eate-o
noua surprindere. La Bucuresti s'a instalat un minister Florescu. Portofoliile de interne ,finante si lucrari publica sunt
In mainile militarilor. Trei generali sunt chemati in Romania
sa dec'da lupta d ntre liberalii-nationali si conservatori.
Etc., etc.

Care sunt, deci, tendintele acestor doua marl partide din

tea?

Se zice ea liberalii nationali doresc o Dacie Mare. Se

poate. Noi, Insa, sa nu le turburam acest Vs, pentru ea el ntz
va deve i n ci odata o realitate, ramanand pentru totdeauna
numai un vis si nimic mai mult.
Cu modul acesta liberalii-nat'onali nu vor Inscena nici
bdata," cal a ro.ta. de rosii de odinioara, ci, In prima linie,
cu sau fara dinast a domnitoare. vor sa aduca or hie In lii
inantele
Satului, sa reduca budgetul arrnatei si sa emancipeze de in luenta politicei straine si in spec.al de aceea a Rusiel care este ruina Romaniei.
Politica viitoare a liberalor.-nationali nu poate fi nici o11

www.dacoromanica.ro

102 -.1fr

datti perriculeasa pentru Austria, de oarece uneralli nti "Se vorl'

lasa niciodata a fi imbranciti de politica ruseascg.

Negresit liberalii-nationali iubesc mult a juca tin rol del

putere mare insa aceasta este pentru Austria mai putin peril
culos de cat ca guvernul din Bueuresti sa se lase a fi influen,
tat de eatre cabinetul din Atersburg cum se intampla cu asai
numitii conservatori romani.
In totul afacerile din Romania nu trebue puse intr'o pa,4
ralela cu cele din Serbia. Pe cand in Serbia razboiul, mg,
rirea si intinderea Statului e o dorintg a poporului; care a-,
puca tronul pentru realizarea ei, in Romania singur tronutri
face politica aventuroasg. Iar poporul suspina dupti liniste si,
repaos.

Misiunea Austriei nu este, dar, d'a mentine- pe principele

Carol pe zdruncinatul sgu tron. Noi, urmarincl in Orient o po-.
Mica curat de interese, nu putern prinde gust pentru noul mi
Mster al sgbiei din Bucure$ti".

Acest articol deslega multe mistere, insa opinia publia

din tara nu-i dgdu o prea mare importantg.
Mai intai se vedea larnurit cg ministerul Lascgr Catargitt
cazuse sub influenta Austriei care nu mai aye& incredere Inj
teun guvern care se clacluse in bratele Rusiei. Asa cel putire,
se bgnuia la Viena $i la Budapesta. Apoi, Viena $i Budapest
doreau aCum un minister liberal, pe care II socoteau a fi sig
contra regelui, $i contra Rusiei $i contra Germaniei. Eveni-e

mentele ulterioare au arritat cat de rau s'au ins-elat eei din)

Austro-Ungaria.

cat priveste profetia ziarului austriac, cum -cg visul unei)

Dacii viitoare va ramane etern un vis, vedem astazi cat a fosili
de- adevaratg. Insa la anul 1876 eine ar fi indraznit sit creedal
Boo realizgrile de la 1919 ?
CUM MI-AM LUAT BACALAUREATUI;

in prirngvara acestui an mi-am trecut examenul

cje

calaureat. Imi amintese de un incident, pot spune de cateve

incidente ale acestei probe astazi din domeniul istoriei antice.:
Mg preggtisern excelent pentru stiintele naturale, insit
mai putin satisfacator pentru fisico-chimice totusi la stiintele

naturale d'abia am putut obtine nota de trecere 6 pe and la)

fisico-chimice am obtinut 9. Si iata cum.

La zoologie, geologie si botanicg cunosteam materiile cum'

nu se putea mai bine, dar neglijasem sg repet, din zoologie,

capitolul clasificgrei animalelor inferioare. Erea o cesbiuner
de purg mecanica a memoriei care nu ma interesa. Si afarg
de asta mi-am zis: Ce dracu, tocrnai chestia asta o sremil
cadai?"

Ei bine fatalitatea neroadrt asa a hotgrat, mi a s os Inainfe

biletul cu clasilicarea animalelor inferioare.
Atat am fost de inclarjit de aceasta demonst atie a neno,
rocului ca. am refuzat sti mai incerc a raspunde si am spuS,
examinatorului, domul profesor.Bruz6-,
www.dacoromanica.ro

163

vomnule profesor, cunose toata materia earl de aceasta cestiuna pe care n'am avut vreme is'o repet. Va rog
intrebati-ma ori care cestiune veti bine vol.
Brinzii erea un om cam aspru, $i mi'a raspuns:

La zoologie nu va mai vun nici'o Intrebare. Sii veclem

cum aveti sii raspuncIeti la geologic si la botanica, La geologie
$i Ia botanica am rispuns in perfactie, la amandouil mi-a pus
mota 9, deci de doub, ori 9 faceau 1.8 care cifra impartial cu 3,
.

fiindca la zoologie luasem nota zero, imi &idea nota G.

Acu.m la fisico-chimice.
Examinator aveam po batranul Alexia Marin, un om de o

liunatate Mira pereche. Ne avand griji de dansul nu am repetat de loc materia; atata numai ca in clipa cand am plecat

Ga examen am luat fizica lui Nanianu si. am deschis la noroc.

lAm deschis la pompe" si am citit materia toata.
Iar la examen, pe Liletul care l'am tras la noroc, ereascris: Despre pompe.
Fireste ca am rasPuns fa'ra gresala.
Acum Ia Iimba, elinii
Profesorul V. A .Ureche ne dilduse la toti canclidatii sa
cetim o compozitie literara asupra subiectului: ,Emotiile unui

candidat in ajunul examenului de bacalaureal". Trebuia sa

,umplem o coala ministeriala. V. A. Ureche ne-a supraveghiat uu

/Limp, apoi a schimbat cu profesorul de elina Epaminonda

.Francudi. Venirea profesorului Francucli mi-a sugerat c idee.
,
Pang, cu trei zile inainte de incaperea examenelor stiam
ca examinator da limba elina erea profesorul Demarat, un profesor de o indulgenta, fira margini. Dar cu trei zile pana la
examen, se- imbolnaveste examinatorul de latina si atunci se
dace o remaniere in comisiune: Demarat trace examinator de
limbo latint i in locul silu vine examinator de limba alma
Epaminonda Francudi.
Pe cat erea de usor la note Demarat, pe atat area de sever
$i greoiu Francudi. De aci spaima noastra care numai fan la
-elenica nu eream.
Ei bine, cand am vazut pe Francudi pe catedra am dat zor
sterni termin compozitia si am incheiat-o cu acest period: In
.sfarsit cea mai puternica dintre toate emotiunile a fost aceea
ca, de uncle ma asteptam sa am examinalor de elena pe d-I
Demarat, m'am pomenit cu d-1 Francudi".
$i cel cl'intaiu, am dus coala de hartie supraveghetorului.
Neavand ce face $i voind sa'$i dea seama despre ce putea
un absolvent de liceu, mi-a luat compozitia $1 a avut rtibdarea
sa o citeasca pAna la sfarsit- De o data il \rad ciii umfla rasul.
'Apoi ridica capul $i intreaba:
Cine e domnul Bacalbasa?
Ma scol rascolil de ernotie si de o secreti multumire, si
easpund linistit:
Eu, chmnult profesor.
Bine, -iedeti kos.

La examenul oral de $i lucru mare nu stiam la elina,

t m rispuns minurmt numai din cauza simpatjei ce mi-a arg-

www.dacoromanica.ro

164

tat Francudi. Atat este de adevarat ca atitudinea exammato4"

rului infra pentru un mare procent in putinta de a easpunde
bine, a candidatului.
In urma trecegii ziarului Presa" in opozitiune contra
cabinetului Catargi, partizanii acestuia au fiicut ea. aparg zia.
rul Timpul".
In ziva de 15 Apri lie s'au deschis Corpurile legiuitoare,
Tot interesul este la Senat unde se va da marea it'ag lie del
CiSINS

La Senat biuroul provizoriu, este compus din P. Metaxa ca

mai batran, presedinte, iar secretari : C. GrAdisteanu, Tache
Anastasiu, D. Sturza j Gh. Cantacuzino. Presedintele e gu-1
vernamental iar trei secretari liberali.
Tribunele sunt arhipline, este o mare de capete de sua
$i One. ios.

*edinta incepe in mijlocul celei mai marl emotii.

E greu opozitiei aleas in Senatul din Martie 1876 s de
semneze un preseclinte.
Pe eine ar fi desemnat?
Fiind, nu un partid, ci o coalitiune, cruel fractiuni din
coalitiune shi se dea precadereal Acela care ar fi lost ales ca
presedinte ar fi fost desemnat ca set dar eine sal fie seful7
In linie se aflau multi bgrbati de inthia mank, aproape
de aceiasi vdrstil si cu titluri egale, mai ales in imprejurarile
de atunci. Acesti brbati ereau: Manolache Costache Epureanu, Gheorghe Vernescu, Ion BrAtianu, Mihail Cogitiniceanu,
Ian Ghica, C. A. RoSetti. Apoi mai erau C. Bosianu, Dumitru.
Brtianu si Nicolae Ionescu.
Nu era in discutiune numai intaietatea sau vanitatea personalk dar erea vorba de o indicatiune politicA; i indicatia
aceasta trebuia datd astfel !neat, pe deoparte Coroana a, fie
indatorata a tine seama de ea, pe de alt6 parte s nu provoace
o spartur& in Mndurile coalitiunei tocmai in aceste geasuril
hotaratoare.

Cu marele su simt politic Ion BrAtianu, stiind, el grin

marea forth organizat, ce posecla in targ, fndul sgm va veni

neapgrat, se dete in Igturi. C. A. Rosetti, declarase in totdeauna

al nu e om de guvern si lasa rolul acesta lui Ion _Brgtianu.

Ion Ghica nu erea omul situatiunei. Mihail Cogalniceanu flu
avea partid. Durnitru BrKtianu n'a stet niciodat pe aceiasi
linie en Ion Brtianu si C. A. Rosetti, din cauza activitgtei
sale mai recluse, Constantin Bosianu erea prea putin am politic activ, erea prea Mem si se multumea cu rolul unuf Matto-tor. Nicolae Ionescu un elocuent profesor, n'avea in tarb:
greutatea celorlalti.
Rolurile fur. impartite astfel: Nici unul nu obtinu auto.,
ritatea presedintalA, deci titlul reprezentativ de sef.
Manolache. Costache si cu Gheorghe Vernescu, cei mai
putini colorati din coalitiune furd desemnati ca vice presedinti. Iar Ion Brtianu primi ingrcinarea de purtatar de cuL
viint al coalitiei, omul care trebuia s anunte cum au fast ini-s
,partite rolurile.
www.dacoromanica.ro

*- 165

Ion Bratianu apare la tribuna. Senzatla e mare. DomMlori

tenatori, spune el, noi cei din partidul national am hotarat sit
elegem presedinte pe Mitropolitul Primat ca deferenta pentru
religia tarei $i fiindc a. religia este afara din luptele politice.
iVotul nostru politic 11 vom exprima la alegerea vicepresedintilor".

Maxon lituj Primat este ales cu 47 voturi din 53 votanti.

In $edinta de a doua zi sunt ale$i vicepresedinti: ManoIache Costache Epureanu cu 33 voturi $i Gheorghe Vernescu
cu 34-

Lascar Catargiu se Koala $i cere ca alegerea vice-prese-dintilor sa fie ana'anata pe a doua zi. Coalitia, care avea ma.-f
joritatea, se opune si cere votui imecliat. Atunci Lascar Catargiu, urmat de toti conservatorii, para.se$te sala. Cei rama$i
ar fi putut procede imecliat la vot ; insa, spre a nu se spune
ca au vroit sa profite de lipsa adversarilor, amana aleger a pe
a doua zi.

In tot timpul, Oita la consituirea ministerului, Manola,

the Costache, Lascar Catargiu a luptat fara preget. Acum va-1

zand ca. a ramas definitiv in minoritate, singura lui speranta
$i-o puse In -intriga; trebuia gasit ceva, o formula, o combinatie spre a determina o spartura In coalitie. De aceea ii trebuiau
24 ore de lucru. Solutia.gasita. On a doua zi a fost aceea ca
senatorii guvernamentali s-si concentreze voturile asupra lui
C. Bosianu din opozitie care a Intrunit 24 voturi si. asupra
lui Panait Casimir, conservator, care a intrunt 21.
La Camera, un deputat, Valeanu, interpeleaza guvernul
asupra motivelor care au deterrninat caderea tabinetului Ca-+
targi $i chemarea actualului guvern Florescu. Dupa ateva
ore de discutiuni, Camera voteaza increderea in cabinet cu 58
bile albe contra 27 negre.
Totu$i, ministerul generalului Florescu Isi d demistunea
si in locul sau vine, in ziva de 26 Aprilie, cabinetul Manola-,
che Costache Epureanu, astfel compus
Epureanu M. C., presalinte $i titular la corned, industrie
$i Iucrari publice ; G. Vernescu, la interne ; M. Cogalniceanui
la externe ; Ion Bratianu la finante ; Gh. Chitu la culte a instructi ; M. Ferechide la justitie si colonel Slaniceanu lel
razboiu.
La Senat in locul lui Epureanu i Vernescu stint alest
vice-presedinti Ion Ghica cu 32 voturi $i D. Sturza cu 27.
La Camera, noul minister se prezinta. Dimitrie Ghica, B.
toerescu si Al. Lahovary declara crt vor vota legile financiare
cerute do guvern insa aceasta nu implica increderea In mi-

'mister.

Senatul alege 4 comisium de anchete asupra gestiunet

guvernului Catargiu.
Abia ajuns la c6.rma partidul liberal-national incepe srt
fie ros de intrigi. Rosii de sub sefia dualitrttei Rosetti-Bratianu fiind cei mai tari $i mai bine organizati, inspira celorlalti

temerea a in viitoarea Camera vor veni in majoritate absoluta,

www.dacoromanica.ro

166

0e spune ca Gheorghe Vernescu, care Tine MinIsterul rde

Interne, trage sforile. In adevar un nou partid se formeaza In
/seam de 30 Aprilie si este pus sub directia urmatorului co-.
imitet : Presedinte, G. Danieleanu, membrii C. D. Sarateanui
1D. P. Orbescu, P. Bor$, I. Lupulescu, Si M. Soimescu, easier
I. Ciuflea, iar cei mai multi sunt viitori conservatori.
Camera e dizolvata.
D-rul Obalenaru scrie din Montpelier presei din Ro.,.
imania c. un alt roman a trecut in mod stralucit examenul de
cloctorat in Theclicing la Paris, unde a fost intern de spitale:
OD-rul Obedenaru aminteste ca la Paris, internul indeplineste
iaceias functiune ca medicul secundar la Bucure$ti. Numai
.trei romani au mai putut fi interni la Paris, acestia sunt doc.
rtorii Marcovici, Kalenderu si Obeclenaru.

In ziva de 8 Maiu un. mare doliu pentru societatea

bucuresteana A murit Ion Otetelesanu, sotul Elenei Otetelesanu, marea mecenata a Bucure$tilor. Otetelesanu
locuia in casa unde este astazi Teresa cu parcul in care este

Analta

'iinstalat un teatru de vara.

Marcie istoric *i filo-roman Jules Michelet a murit la
Paris si a fost ininormantat in ziva de 18 Maiu. A fost si o
Ideputatiune de studenti romani, compusa din: C. Cantacu-.

zinp, Mircea C. A. Rosetti, C. C. Arion, C. Tataranu *i. G. Sion.,

'Ova carul funebru a urmat imediat trasura de doliu in care

se aflau d-nele Michelet $i Maria C. A. Rosetti, d-nii Quichei Celliez executori testamentari ai defunctului.
Printre romanii cari au urmat carul funebru citez numerio urmatoare C. Cantacuzino, C. Anion, C. Tataramt, G. Sion.
,Grigore Bratianu, Simu, Vintila Rosetti Floria Rosetti Burssan, Vasile Varnav, Mironescu, Vasilescu, Grant, Balla, Bas-.
taky, Fantaneanu, toti cu frac si cocarda tricolora. C. Cantacw,
zino a vorbit din partea studentilor romani.
Alegerile generale pentru Camera sunt fixate in zilele

-Tat

rde 3, 5, 7 i 9 Iu.nie.

Foals scolastica" pubhca un fenomen rar. In ziva de

Aprilie intre 5 jum. si 7 jum. dimineata in jurul soarelui
era ceata transparenta pe cancl cerul in alte parti era cat se
jpoate mai senin. Un cearcan pompos in culorile curcubeu-.
ilui se intindea pe langa soare, insa asa ca, mai a patra parte
"din el se pierdea sub orizont. In perihelia cercului straluceau,
ifs dreapta si la stanga doi sori laterali, in partea de sus a
cearcanului se vedea un al treilea soare. Cearcanul acesta era
,inchis de un 4.1 doilea tot in culoarea curcubeului insa mai,

palid. Fenomenul a durat doua ore. Dar soarele si. la o orb. (1,
a. era inconjurat de un cerc palid.
Gheorghe Vernescu, spre a impiedica triumful prea
mare al ro$ilor in alegeri precum si spre a-si alege un numar
respectabili de partizani, nume$te, aproape in loath: tara, nu-.
mai prefecti oameni noi, in special tineri avocati $i foai ma-

gistrati. Vernescu cleclara ca voe$te s. scoata adrninistratia

din politica procecland astfel.

Em. Protopopescu-Pape, puternicul elector vernescan

www.dacoromanica.ro

167

este nitmt prefect 'de politic+ In Bucuresti, rocing spre a im-1

piedica pe rosii de a face presiune asupra alegatorilor.

Se va vedea, Ins& ca de $1 seful guvernului era Manolache Costache i cu toate c Ministerul de interne era dat luil
Vernescu, rosii au venit In Camera cu cel putin trei patrirai
din deputati. Pre$edintele consiliului n'a avut decat doi de
putati, iar Vernescu trei sau patru.
Pake Protopopescu debuteaza Ia prefectura politiei cu
oarecari msuri organizatoare.
Intre altele ia masuri in contra prostitutiei. El obliga ca
'femeile Inregistrate sa circule pe strada cu un semn distinc,
tiv, o lenta In esarpa. Iar toate casele de toleranta s aiba lal
ntrare un numar mare, lesne de vazut de departe, $i ua,
jelinar ro$u. Pe vremuri s'au facut multe zeflemele asupra
testor inovatiunii care, de altfel, nu s'au putut impamanten4
Actiunea pentru alegeri lncepe. Partidul rasu se organiii
zeaza cu scopul de a dobancli majoritatea absoluta. In Bum.'
vechiul Ateneu pa loud
reai se tine In sala Ateneului,
:actualului Teatru Lyric
o intrunire publica in care se alege comitetul elecforal Cetatenesc (?) compus din 23 membri!
'tf$i anume : Anastasiu Mihai, Stancu Becheanu, Bratianu D.{
Buescu Pana', Bosie Constantin, Ciocarlan C. Costinescu E.
mil, Cratunescu N. Fleva N.. Hernia Veniamin, Iatropolul
Chirita Teodoru, Mavrus Anton, Opreanu N., Paulescu.
C. Predescu Eugeniu, Radulescu Ghita, Radoviceanu Gh.,
nosetti C. A., Robescu C., Sergiu Dr., Serurie Grigore, St&
(tescu Eugeniu.

Toti sunt din partidul rosu. Singurul mare elector vend

nescan Protopopescu Pake e prefect de politie.

De si exista un partid Iiberal-national in care intrase

Intreaga opozitie de sub LascarCatargiu, alto grupuri incep

et apara.

Astfel la 25 Mai, ,,Romnul" publica programul noulur

partid politic intitulat: ,,Unirea democraticd romtind". Acest
partid este format din intelectualii bineri ai partidului ro$11)
1Programul este iscalit nu numai de frunta$1 ai partiduluil
Bosetti-Bratianu. dar i de cativo, membri ai partidului vern
nescan.

Foarte semnificativ este programul care nu trebue

pierdem din vedere a lost facut acu,m 51 de aaL

sa'

feta spicuiri din acest program :

Rom5,nii nu trebue s Inceteze de a urmari relatiunle

cle ginte $i marea ideie a solidaritatii gintei latine, care, a-.
`tunci and va ajunge sa fie o realitate, va forma cea mai pu-i
ternica garantie a existentei noastre nationale.
Daca vreodata revizuirea Constitutiei va fi In cestiune,
vom lupta ca modificarile ce i so vor face sl, fie conforms
principiilor democratice si nationale. Vom start,'" ca dr ptur
Cectoral s inceteze de a admite alt5. distinctiune deck a in-+
teligentei $i a luminilor; vom susrine once imbunat. t'ri Ir3
4

ilegea eleotorala, care yor ayeaslrept__Kop s'a" a "gure lad Ve.kie

www.dacoromanica.ro

168

denta cornului electoral, etc. Vom cere ca, oricine stie ceti Sr
scrie, sa. voteze direct".
Programul cerea descentralizarea administrativa si auto.'
pornia coinunala
Este foarte semnificativ ca pentru populatia rurala progra4
mul cerea numai : raspandirea instructiunei, usurarea darilor,
si starpirea abuzurilor, rnasuri nigienice pentru stavilirea
marei mortalitati si o sistema completa de ajutare. protejare Si
incurajare prin toate mijloacele.
Nici un cuvant despre starea econornica a taranului, nici
;Lin cuvant despre improprietarire.

Progratnul cere desfiintarea arestului preventiv in ma-

terie de presa.
La impozite so. cere impozitul proportional si pe venit Si
desfiintarea impozitclor indirecte.
Programul recunoaste ca armatele permanente sunt vata-

atoare si ruinatoare, totusi core ca armata ea fie mentinutg

jar elementele teritoriale clesvoltate.

Ajungand la partea economica, programul cere proteguirea contra invaziunilor i incalcarilor economice straine.
care au ajuns in uncle parti ale tarei a pune in pericol chiar,
fmationalitatea. Programul este foarte nationalist si protec-

tonist.

Programul termina spunand:

Angajamentul Statului ca mare consumator, a nu se pune
An relatiuni de cat cu rornanii, cu producerile nationale si cu
anijloacele nationale pentru tot ce priveste trebum(ele lui".In tirnpul acesta, atrnosfera se mtuneca In orient. In
Bosnia si Hertegovina insurectie, In Balcani bande bulgaresti,
In Serbia si Muntenegru pregatiri de razboiu.
Rau voitorii guvernuiui raspandesc In strainillate si In
,presa straina svonul Rominia a Incheiat un tratat de alianta
lcu Serbia, spre a ataca Tnrcia. Mihail -Cogalniceanu, in cali0-to de ministru de externe. trimite agentilor nostri diplomatici, urmItoarea telegrama :
,Sunleti autorizati a da dezmintirea cea mai formaM asertiunei clang care Romania ar fi Incheiat o alianta cu Ser.,
bia in contra Turciei. Giivernul roman e hotarit a sta in cele
anai bune relatii posibile cu guvernul Sultanului si a mentine
neutralita tea".

In ziva de 8 Iunie, Sultanul a acordat amnistia complecta

Insurgentilor din Bosnia si Hcrtegovina.

In Bucuresti este neliniste, din cauza stirilor din afarg.

Telegrame din Cetingo anuntd cd Printul Nikita a ordonat sii
-se cheme sub drapel toti supusii din streinatate.
Insurgentii 13osniaci au respins arnnistia si razboiul cu
Turcia urrneaza. Insurectia este incurajata, se zice. flu numai
de Rusia, dar chiar de Austria.
Un om cu mPre vaLg, un om la orclinea zilei este I. D.
Tonescu, -cantaretul bucurestean. Cantonetele lui politice sunt
foarte gustate, mai ales In timpul cat era Lascar Catargiu le
putere, cantonetele
xnu14) cljz ele de Pantazi Ghia, de4
www.dacoromanica.ro

169

faceau furori. Acum dadea reprezentatit la Hotel

Dacia intr'o sal& de jos, in tovarasia unui cantaret francez a
nume Charles Valtier si a unei tinere cantarete numita Serapl
Line, mai tarziu o cunoscuta corsetiera bucuresteana.
Pe vremea aceea petrecerile bucurestene de vara se margineau la gradinile Rasca si Stavri. Soseaua, cofetar'a Capsa
si cofetaria Fialkovsky. Leul i Carnatul, gradina Constantin
(actual Epurescu). Vara boerimea se ducea la Paris sau pe la
rnosii, putina lume pe la Campulung. Teatre de vara nu erauf
Rare ori cate o gradina cu cantareti.
Ziarele liberale publica lista candidatilor guvernamerrk,
tali pentru judetul Ilfov,_ la Camera : Colegiul I, Gheorghe'
Vernesc; colegiul II, Eugeniu Predescu; colegiul III, Gen&
ral Golescu, C. A. Rosetti, Dumitru Bratianu, Stancu R. Be,
cheanu, Eugeniu Statescu. Grigore Serurie, col. IV Nicolae
anornme

FIeva.

Anuntarea acestor candidaturi s'a facut intr'o Intruniret

la Circul Suhr. Bonifaciu Florescu, care erea si el dornic de a/

candida, a cerut cuvantul spre a combate candidatura lui Serurie si a lui Statescu. In sala pling de lume a lost un-moment
de zapaceala si mare. zgomot. 0 parte din public sustinea pe
Bonifaciu, dar majoritatea era dincolo. C. A. Rosetti, in per&Dana a vorbit Iuand apararea lui Serurie i aratand merfte1e
lui ca luptator si nesiramutat membru al partidului.
Bine inteles, lista a lost aprobata. astfel dupa cum a fosii
aprobata de comitet.
A doua zi generalul Golescu refuzand candidatura, a foss
inlocuit cu Emil Costinescu.
.

NOUL REGIM LIBERAL

In alegerile colegiului I n'au izbutit de cat 2 conservai

tori: Printul A. Stirbey si colonel Roznovanu.
La colegiul H din Braila, Nicolae Blaremberg a fost batutir
de Care un liberal rosu C. Giuvara cu 66 voturi contra 581
Blaremberg a fost ales PI colegiul al 4-lea.
Alegerile dau o foarte mare majoritate partidului Rosettf4)
Bratianu. Dar la alegerile senatoriale partiale liberalii sufera 4:(
Infrangere cb:ci la Ilfov, Putna, Buzau i Mehedinti es con.4
.

servatorii.
La Ilfov Dimitrie Ghica e ales cu 68 voturi contra lui IonA

Cantacuzino care n'a intrunit decal 10. Bine fnteles rosii Paul
lgssat sa fie ales.

C. A. Rosetti este ales presedinte al Camerei cu 70 voturt

contra 4i date lui Dumitru Eratianu. Pe numele lui Dumitrul
,Bratianu s'au numarat toti liberalii ne-rosii. Vernescanii, in1
dependentii, Fractiunea din Moldova, ai lui Manolache Cosi:
tache etc.
Dovada este acurn facuta partidul rosu este absolut stif.41
pan pe situatie. Incercarea cea mai importanta a tuturor celor-d
lane nuante liberale, aceea de a invinge pe Rosetti, chiar opr4
nandu-j un candidat rosu, n'a izbutit.
www.dacoromanica.ro

170

De acutn situatia se va dezvolta n meta:41c. Toate eels;

lalte personalitati politice : Cogalniceanu, Manolache Costa..
the, Vernescu, Ion Ghica, Dumitru Bratianu, etc., vor fi In!
atit-krate 'sem se vor supune.

E. A. Rosetti nu era in Bucure$ti cAnd a fost ales pre-

4edinte al Camerei. Instiintat de alegere a trimis presedintelui

Vie varstti, generalul Magheru, urmatoarea telegrama:
La dumneavoastra recurg, venerabile, pentru a expima
Camerei, pana sa pot sa implinesc insumi aceasta sacra dato.
Prie, sentimentele mele de gratitudine $i de .devotament cu ress
pect I cu iu.bire".
C. A. ROSETTI
Indata dupa constituire, Camera numeste o comisiune ile
Pancheta parlamentara pentru darea In judecata a mini$trilor
\ponservatori din cabinetul Lascar Catargiu.
Sunt propusi la darea in judecata:
1) Lascar Catargiu, fiindca in intelegere cu colegii sai, ti

,abuzat de putere spre a falsifica alegerile, ea a intrebuintat

kin folosul sau banii publici, ca a oprit pe magistrati de air

tdrideplini datufle, etc. etc.

Petre Mavrogheni, lost ministru de finante, ca a falsr;

icat bugetul Statului, ca scopul criminal de a ascunde acted
warata situatie financaarti spre a se mentine la putere, etc. etc,
3) George Cantacuzino, lost ministru de finante, pentru
acelea$i motive ca predecesoral.
4) Gen3ralul Plorescu aproape pentru acelea$i motive ca si
tascar Catargiu.
5) Al. L thovary fost ministru de justitie pentru ca a in-'
,,fluentat alegenle. a numit magistrati personali, cautand sa
conrupti magisltatura, etc.
6) Vasile Boerescu, fost la externe,.pentru acelea$i motive,
7) Gheorghe Costaforu, id id.
8) Titu M;,iorescu, id. id.
Raportor a lost Anastase Stolojan Cleputat de Dolj.
In raport gasim urmatoarele piese interesante.
.44 Aprilie 1875. Prefectului de PloestiBuzau, etc.
Ardeti toata corespondenta secreta i dictionarul, Grit'
vArind noul minister va da dictionar altul prefectilon
L. Catargi
e Mehedinti.

,,D lui Grigore Lahovari prefect

,,Raspund i nota dv. cifrata Am vorbit cu ministru rcle

tfinante, sper Insa ca acesti domni nu vor tocmai astfel voturile dumnelilor. Sa fie dumnealor siguri ca se va face tot ce

se va putea i ca dumnealor NTOP fi preferati.

Ministru, L. Catarg4
.,D-lui LVentura prefect de:Boto$ani.
t
,Scrisoarea d-voastra din 26 Februarie am primit-o si am:
luat disnozitiile de care-mi vorbiti. Tinet,ima In Gwent de tO

www.dacoromanica.ro

171

,ce se petrece acolo *IL pentru inlesnirea cheltuelilor Ara trimit

:un mandat de una mie franc!.
Ministru, Lased?' Catargiu
Confidential d-lui Odobescu, prefect de Dambovita.
Raspundeti Indata dna punanclu-se candidatura genera-4
ului Florescu la Colegiul I va faceti forte a reusi.
Ministru, Lasciir Catargiu
Chintescu, prefect la Magurele.
.

,,Mi se raporta ca alegerea d-lui Efrem Ghermani, n'ar fl

sigura si a se fac dificultati. V. invit a stdrui ca cl. Efrem

Dhermand sa se aleaga negresit.

Ministru, Lasciir Catargiu

Se cere darea in juclecata si a generalului Tell, fost mi-4
nistru de instructie, dar cererea e respinsil cu 46 bile. albe con-,
tra 36 negre. Propunerea n'a intrunit 2 treimi reglementare.
Comisiunea propune ca minriStrii dati In judecatti sa fie
arestati preventiv. S'au Impotrivit Ion Campineanu, Gheorghe
Marzescu, Mihail Cogalnicenu, Manolachi Costachi. G. Ver,
nescu, Insa Camera cu 62 voturi contra 29 aproba parerea comdsiunei.

Apoi Camera alege o comisiune de 7 membri spre a face

instructia fostilor minitri. Sunt alesi; An. Stolojan, N. Tonescu, Eugen Statescu, D. Bratianu, N. Fleva, D. Giani i N.
Voinov.

Cestiunea darei in judecata a ministrilor conservatori cal

si a arestarei lor preventive a inasprit raporturile intre guvern
si majoritate. Cu prilejul votarei preventiunei acestor fosti ministrii, Manolache Costachi vazand c. parerea sa nu e impar-

tasita de majoritatea Camerei, a spus ca se vecle In aceasta Ca.-1

merti ca i un copil orfan. Cu acest prilej si-a anuntat 1iotti-4

rirea de a demisiona.
De altfel alegerea lui Costache Rosetti la presidentia
Camerei era categorica pentru seful guvernului Manolache
Epureanu ; acest conservator care prezida urt
guvern liberal, nu avea in Camera de cat 2 partizani. De aceea,
Costache

Intr'un scurt discurs pe care II rosti dupg alegerea lui C. A.

Rosetti, Pau declaratia de mai sus.
Ion Br6tianu Ii raspunse printr'o cuvantare foarte curtel
nitoare aducand laude caracterului integru al lui Manolache
Costache cat si multu.miri pentru serviciile aduse caurei liber
ralismuluh ins Epureanu se retrase iar prim ministru fut
numit Ion Bratianu.
Cu acest prilej cabinetul fu remaniat. Odell cu Epureanu
mad e$ir din cabinet Cogalniceanu si M. Ferikidi. In locul 114
CoglIniceanu veni la externe Nicolae Ionescu, In locul lui Fel
rikidi Eugeniu Stltescu iar in locul lui Epureanu D. Sturza. t
Alegerea lui C. A. Rosetti la presethntia Camerei Rinse
'dovada ca in acest corp era o opozitiune puternica care putea
creste si deveni nelini$Litoare. SI nu uittim cI Eirsetti Intrw.
nise 70 voturi iar Dumitru Bratianu 41, deci Rosetti nu fusese
aleskle cat cu 0 majoritate de 14 voting din 1.11 volanti. Brtiwww.dacoromanica.ro

172

tianu intelegea e blocul opozitionist dobandit prin coalit1u4

nea mai multor nuante liberale, trebuia spart.
Cel mai puternic grup din opozitiu.ne fiind acela al frac*
tiunei libere si independente din Moldova, catre acesta Ii in,
drepta privirile Ion Bratianu. Seful fractiunei fiind Nicolae Io,
nescu, Bratianu Ii oferi portofoliul externelor.
Din comisiunea do ancheta parlamentara demisionand
N. Voinov si Dimitrie Bratianu sunt alesi in locul lor George
Misail si Emil Costinescu.
Vazand ca au fost omisi de la dares. in judecata. fostii ministrii Theodor Rosetti si Petre Carp au cerut sa fie trimisi si
ei inaintea Casatiei. Bine inteles clorinta nu le-a fost

Petre Carp fusese prea putin timp ministru, el inlocuise

pc Maiorescu la instructie dup'a ce acesta primise votul de
blam la Senat. Primind portofoliul i prezentandu-se in feta
parlamentului noul ministru indispusese de la inceput majoritatea declarand ca el se considera urmasuI lui Maiorescu si.
a operei sale.
Impotriva lui Theodor Rosetti nu se gasise nici o vina.
Carp erea foarte dispus pentru asemenea acte de bravada
easi pentru zeflemele.

A doua zi dupla constituirea Cabinetului Bratiaun, zia.

ristul Ventura Ii intalneste pe Ca lea Victoriei. Acesta Ii spune:

vreme.

Liberalii rosii s'au instalat definitiv si pentru multa.

Carp li raspunde :
Scoate carnetul.

Si dupl. ce Ventura ii intinde carnetul, Carp strie cu

treionul.

Acest regiru nu va sta la carm'a mai mult de 2 sapOmani, fiindca in acest guvern nu este nici un om de Stat.
Dar regimul Bratianu a stat 12 ani la putere.
Ministrii conservatorl dati in judecata, chemati ea sa
ilepuie in fata Comisiunei de ancheta parlamentara, refuzand
ati se prezinte, se dau contra lor mandate de aducere. Forta public. este insarcinata sa'i aduca. In fata acestei violente toti
fostii rninistri conservatord se prezinta in fata comisiund
ins& refuza sa raspunda la intrebarile ce li se pun. Fostii. ministrii declara ca contest& legalitatea procedurei si nu recunose membrilor comisiunei dreptul de a-i supune la interogatorii. Comisiunea se gaseste in fata unui punct mort.
Partidul conservator, vazandu-si situatia internA foarte
compromisa
mai ales in urma darei in judecata a. tuturor
fruntasilor si a cautat sa sape situatia guvernului in afard.
Atat la Paris cat si la Berlin Viena si Budapesta regimul 6raiacuzat ca face o politica revolutionarti, antisemit i rusofila.
Din corespondenta intima a lui Nicolae Ionescu, ministru

de externe, de scurt durata in 1876, se vede cu ce greutati avea

'de luptat guvernul. Finanta evree era atatata ca s. nu dea

concurs guvernului, de si nici un act de antisemitism nu se
produsese in tars._

eft

www.dacoromanica.ro

4-- 173

Dinteo scrisoare din 6 Septembrie pe care_ C. A. Rosetti

trimis extraordinar al Wei la Paris

a adresat-o la 6
Septembrie 1876 lin Nicolae Ionescu, reproduc urmdtoarele
randuri :
Reactiunea de la noi, PUTERNIC AJUTATA DE EVREY,
a lucrat si lucreazd, nu numai in Austria si in Germania, dar si
aci. Are cu dansa pe d. Mitilineu, care a comunicat
comumica actele mimsterului schimonosite. i chiar ultimul memo-

I,riu personal al lui Cogdlniceanu1). Are pe Charlier, care a

kscris si scrie necurmat la foarte multe ziare d'aci politice st
financiare .Francezul de la legatiunea noastrd d'aci, nu numai
cd nu face nimic de cat, din and In and cate u.n slab articol
In Memorial Diplomatique" (care nu are nici o valoare) dar
ne este ostil lucreazd contra noastr trddand ce stie si calomniind.
Toate zarele finaciare riisginclesc cele mai infame neadco
.varztri care ne fac mare rim Foarte multe ziare publich articole
contra guverimlui actual spurrand.cd ruindm tara, ci mancalm
banii din Casa de depuneri, tot in Rue ce scrie acolo
Cd darea in judecata a ministerului este provocata numai
Ie ura noastra personald, ed. tara este cu dansull i c'am fd-

cut'o din rilzbunare si ca sa-i inlaturum de la guvern pentru

cateva luni. Ca" Carol face rdu si se pierde ltisand acest minister, cd demisiunea lui Epureanu, Cogalniceanu si F'erikide a lost cd, nu mai puteau lua rdspunderea actelor nesocotite si compromittoare ale guvernului actual. Mai aci un
specimen din Courrier de_ France" (Gentrul stang). Chiar si
L'Evenement" care este din stanga inaintatil si era cu noi,
a cdzut In cursd j ne atacd i ne insultd, c persecutum pe

Francezi, etc.. etc."

Din aceste randuri se vale cafe pante cheltuiau adversarii
guvernului spre a putea avea o astfel de campanie de presd.
Dovadd cd totul se fiitea cu bani ne-o dd tot C. A. Rosettt

in aceia* scrisoare, cand spune:

Remediul sd se facd cu mare grabd. S. ma autorizati s.
angajez palm francezi ca s scrie articole pentru noi, dandu-le
cate 500 de franci pe lung% pe cat yeti fi ia guvern.
S. mg, auforizati sa fee oarecare cheltueli indispensabile
pentru a urni actiunea in favoarea noastrd, cam 4-5 pranzuri
si 4-5 cadouri a ate 1000 franci fiecare".
A doua scrisoare Rosetti o trimite lui Nicolae Ionescu la
17 Septembrie ; din ea se vede cat de grea erea situatia guvernului liberal In strindtate i te silinte trebuia sresi dea spre
a o liniti i a'i dobandi increderea.
Paris, 17 Septembrie
Rue St. Honor 390
I'
IT Mihail Cogillniceanu fusese ministru de externe inahatea
lui N. Ionescu.
2) Ziarul partidului conservator in BucurWi.
Ministerul conservator .dat In judecatk
2) Pe vremea aceea sum& foarte mare.
my.

www.dacoromanica.ro

174 -

Iubite ministre,
telegrafia. azi, Iti -scriu si aceste linii ca expresive.
Nu cunosc Lond.ra, si,- prin urmare, intelegi catit perdera
da thnp pang sg fac cuno$tintrt cu barbatii politici al guver-,
nului si ai opozitiunei.
Cheltuclile acolo sunt mull mai mari cdci trebuie sti stag
la un birt mare si s am $i un salon. Dacti aci am fost silit
sg mg mut si sti am un salon, cu cat mai mutt se core aceastaj
la Londra. Aci am luat apaqamentul pang la 1.1. Octombrie siJ
plgtesc peste tot 700 de franci. Sunt, apoi, silit sa iau .cu mine
un secretar care sg, *tie bine si limba englezti. Am apoi acil
treburi politica, fac ceva. Te rog, dar, inclupleca pe d. Bralianui

a se repezi el care ar face acolo tot cu mutt mai bine de

cat mine.
In Italia am cunoscuti dar in Londra absolut nimic.
Ducele1) mi-a fticut nu numai o primire din cele mai bune
dar mi-a vorbit de toate cum mi-ai vorbi dumneata, adica en
amicie $i cea mai mare incredere.
Voi fi presentat, in curand, Maresa1u1ui2).
In guvern am inceput lucrdrile. Indatti. ce va veni Thier$
11 voiu vedea $i el mrt va ajuta mutt.
Sapttimana viitoare voiu valea pe ambasadori.
Al d-tale cu iubire si devotament
ROSETTI
In timpul acesta evenimentele din Balcani se precipitir,
rgscoala din Bosnia si Hertegovina cat si rgzboiul sarbo-turc,
pun in primejclie pacea in 13alcant. Intrarea Rusiei ii actiune

nu mat este o taint. pentru nimeni, acum diplomatia se strg,

dueste numai ca sg localizeze conflictul..

Rusia incunostiinteazil formal pe prIntall Carol cum cg la
primilvara armatele rusesti vor intra in Romania spre a trece
Dungrea. Situatia erea foarte serioasg. In presa straing aptt-4
ruse $tirea, data cu preciziune, cum cg Rusia cere retrocedarew

celor trei judete basarabene si stergerea ultimelor urme ale

tratatului dela. Paris.
In Romania, fatrt cu aceasta stire, se porneste un curent

sustinut do hrwbati politict seriosi, ca Romania sa stea de

partea Turciei si sti se opung cu armele invaziunei rusesti. Dar

cc puica face Romana cu mica ei ostire de 40.000 oameni ?
Pe de altti parte Turcia, eunoscand pericolul, se adreseazg
guvernului roman intreband.u-1 care'i TS, fi atitudinea in caz
de rtizboiu $i daca este hotrtrit sg, stea leal alaturi de puterea
suzerand.

Nicobe Ionescu, ministrul de externe, rgspunde printeo

notd.ce a fticut pe vremuri zgomot, in care a intrebuintat-o expresiune cgruia nimenea nu i'a putut descoperi intelesul ; Ni

colae Ionescu, retorul cum ii spu1.3a Maiorescuscria

I) Ducele Decazes, ministrul de externe al Frantel,
5 Maresalul Mac Mahon, preedintele Republicei.

www.dacoromanica.ro

ea'

-- 175
Kituatia este ae o nedefinit practicti.. In acela$ timp ministrul

postru cerea Portei sa Indeplineasca datoriile sale de Putere

SuZerana. aducand in Romania o armata de 200.000 pameni cu

care sa pnata,fi aparat teritoriul 'roman.
Aceasta not& a Lost foarte mull criticata si zeflemisn, or
mai ales osandita fiindca, daca Turcia ar fi dat ceea ce i se cerea,
razboiului ar fi fost transportat pe teritoriul Ro. teatrul
. .
ausines.
Ion Bratianu a socotit mai cuminte sa se Inteleaga direct
.

tu Rusia pentru ca trecerea armatelor rusesti prin Romania

sa se faca pe baza unei conventiu.ni. De aceea a solicitat ca sa

fie prima de catre Tarul Rusiei. Acesta l'a si primit la Livadia,
Ipcalitate ramasa multa vreme pomenita din cauza acestei intrevederi.

S'a diseutat la Livadia chestiunea Basarabiei? Asupra a-

,cestui punct a existat controversa.

Propaganda, prin urmare, se filen si atu.nci ca si 'acum

cu cheltuiala, cu singura deosebire ca, ceea ce costa pe la 1876,

treizeci ori patruzeci mii de lei, astazi costa zecimi de milioane.
Guvernul liberal avea tara de partea lui. Incontestabil este

ra la 1876 regimul conservator era faarte nepopular in mase.

Fie datorita politicei sale, fie datorita propagandei ten'dentioase a opozitiei, adevarul este di guvernul lui Lascar
.Catargiu area impotriva lui cel putin 9 din 10 a opiniei publice.
Acapararea puterei de care partizanii dualitatii RosettiBratianu, adica de catre partidul rosu a provocat, fireste, sfaramarea acelui_ mare partici national-liberal care se injgheApase in opozitie, cu toate elernentele ostile regimului conservator.

Unul cate unul Manotache Costache Epureanu, Cogalniceanu, Cheorghe Vernescu, Nicolae Blarernberg, Pake Pratopopescu, etc., etc. au parasit guvernul si au trecut in opozit;e.

Partidul yosu a ramas stapan al situatiei intru cat dispunea

.de majorifati parlamentare, 5i era singurul partid bine organizat .si cu rarnificatiuni in tbata tara.
IN PREAJMA, ANULUI 1877

Pe cand ,aceste frtinfntiiri se petreceau in politica dinri!nntrii, razboiul ruso-turc izbucneste in primavara anului 1877.

Deudatd eu intrarca armatelor rusesti in taxa once viata

politica ineeteazd.: ESte de observat, insa, ca la 1877 toate liibertaPle publice rainan neatinse ; nici cenzura, nici starea de
Asediu, presa este absolut bberd, iar cat despre intruniri eine
-se &idea pe vremea ace,ea.ca O. le Eonvoace? Tara, rru area
!de cat doua particle i printre'ele cateva individualitati cu foarte
putini partizani, dupa ei. PartidUl socialist nu exista, tara nu
.Avea nici racar un pallid radical..
Izbucnirea acestui ra'zboiu eta asteptat de cativa ani ; in
cercurile diplomatice nu era o taina cum cii Rusia ,se pregaIeste c aa ta..ce_.TigeiL Atat Raivitatea ban-c1d21 bulgare cat
t

www.dacoromanica.ro

176

razbOiul turco-sarbo-muntenegrean nu erau alt "decal pre4:

ludiul marelui rbboiu, nu erau alt de cat o prefata a agrei7

eiunei rusesti.
Mud so vor publica, mai tarziu documentele secrete ale ep&
cei se va vedea cum ca, Inch. de pe timpul guvernului Catar
giu, au urmat tratative cu cercurile guvernamentale din Bum)
resti, spre a hotari Romania sa,' intre In razboi aMturi de Ru-i,

sia. Dar nu intregul guvern era In secret. Guvernul era Im

partit In duoa fractiuni: de o parte Lascar Catargiu care nu

cunostea In deajuns situatia, de cealalta parte generalul F1o41

rescu care fusese castigat cauzei. De aceea generalul Floreacii
nicea pregatiri nelncetate atat spre a Mari efectivele armateit
cat si spre a dota armata cu materialul necesar. Bine bite lea
ca printul Carol ,pus In curent de la Berlin, cunostea situatiai
si sprijinea lucrarea. generalului Florescu.
Cand au venit liberalii la putere si au trieput marea an1
cheta pariamentara impotriva gestiunei guvernului conservai
tor, unul din capelele de acuzare a fost si acela ca generalul
Florescu fitcuse marl depozite de caciuli dorobantesti cat si

marl depozite de lopeti scurte pentru arma geniului- In eaj

pul acestei strasnice campanii statea inexorabil Dimitrie Stur

za, viitorul sef al partidului liberalcare era camp1onu1

calor mai drastic,e economii. La intrarea In razboiu colonelia.

Slaniceanu, ministrul de razboi s'a pomenit fara caciulile care
'fusesera vandute la licitatie, iar la asediul Plevnei lopetile romane au facut un mare serviciu, mai ales ca armata ruseasc4

nu le avea.
Rusii, la Inceput n'au cerut concursul armatei roman&
Erau prea mandri ca sa solicite ajutorul micei ostiri romitne,
compusa doar din 40.000. oameni. Tot ceea ce eereau Romaj
niei era_ sa le lase libera trecere prin tail.
Daca armatele rusesti ar fi lost victorioase de la inceput
eine stie ce s'ar fi ales de Romania. Putem judeca dupa eels,
Intamplate. Mute la plevna si amenintate a fi arunc,ate Irt
Dundre armatele rusesti nu mai puteau Invinge. Atunci Ta)
rul Alexandru al II-Iea a facut apel la ajutorul ostirilor Ro.s
I

maniei. Ei bine, dac . cu tot acest, ajutor eticace i totusi Ru-1.

sia ne-a luat Basarabia, ne putem Inchipui ce s'ar fi ales de

noi daca nici n'am fi luat parte la actiune.
Norocul Romaniei a stat Intotdeauna In Infrangerea Etu,
std.
Duna, razboiul Crimeei, Romania s'a putut Intri i a pu14,

tut trai fiindca Rusia a fost 1nfranta. La i877 Romania n'a esitt
mai mult stirbita numai filindca armatele rusesti au fast;
zdrobite la Plevna. In razboiul mondial Invingerea Rusiei 0_

esirea ei din randurile aliatilor au putut lasa Romaniei pb.:3

tinta de a ajunge unde este. Cu o Rusie invingatoare si, mat
ales cu o Rusie, careia aliatii i-ar fi datorit victoria, nu numail
ca n'am fi avut jumatate Bucovina dar poate, am fi pierdue
chiar o parte din Moldova.
Rusii incep campania cu o serie de mici victorit. Coman%
damentul armatei turcesti hotaraste sa nu apere Dunarea)
www.dacoromanica.ro

177

.$i Dundrea era privit ca un obstacol militar de Intaita

ordin, totusi rusii sunt ldsati ca sd treacd nesuparati fdra ca
sit piard un singur om.
De

Romania nu Om chematd ca s joace n:ci un rol In

acest rzboi. Mica ei armatd stritea concentrata In retragerej

lara Intreagd pand aproape de Olt, era pe maim ruWor; si
tuatia noastrd nu era de loc de invidiat. Cava mai mult prase]
maghiarg ne lua In zeflemea, ne batjocorea ostirea, zicand cd
doub." regimente de honvezi ar fi singure in stare sa, arunce 4n
Dundre tog& armata romand.

In tard se iveste opozitia Impotriva politicei ruso-file a

guvernului. Dumitru Bratianu scoate o brosurd intitulatd;
,,0 datorie de congintci ccitre fara mea" prin care cerea ca ari

mata roma.nd sg. se retragd la munti si sd. nu dea rod un cond.

curs rusilor. Toti oamenii politici anti-rusi si favorabili polH
;ticei engleze, precum Ion Ghica si Dumitru Sturza, sunt purl
tru aceiasi politicri. Dar evenimentele hottirdsc pozitia Roma..t
niei.

Armata ruseascd fiind MuUt cumplit la Plevna de cake

Osman-Pasa, pierde 1.5.000 oameni, Intect zi si este fug&ritd1

spre Dundre. Norocul armatei tariste este cd turcii nu aveau

cavalerie. Dud turcii ar fi avut cavalerie ar fi fost un dedj,
zastru: armata central& ruseascd, care era armata principalQ

ar fi fost ninnicita.

In fata acestei catastrofe Tarul Alexandru adreseazd prind

tului Carol telegrama istorici prin care'i care s alerge in ajuqj

toul cauzei crestinatatei, ori pe unde ar voi si In mice con.

ditiuni.
Colonelul Gheorghe Manu care comanda una din diviziiI

In apropiere de Zimnicea, priminci ordinul ca S treac'd. Dumtirea, ordin venit de la cartierul general rusesc, a refuzat s
se execute, declarand, cu bun d. dreptate, c fiind ofiter roman
nu poate primi ordine de cat din partea sefului armatei ro
mane. Generalul Gheorghe Manu si-a Indeplinit atunci datod
nia de bun roman si de ofiter cu demnitate. Inst aceast dem.
nb." si corect atitudine, nu a Impiedicat guvernul roman ca
sn-i ridice comanda diviziei, in urma cererei inaltului coraan!i
dament rusesc.
Rusii au debutat cu sila si au sfarsit cu, felonia.
In sfarsit armata roman'a trecu Dundrea, opri fuga Ram)
$ilor i alergd la Plevna.
Pe cand Brdtianu era la Livadia. sau dupd intoarcerea Jur
In tard, ziarul ,,La France" din Paris a anuntat c Romanigl
a incheiat a1iant6 cu Rusia i cd C. A. Rosetti care se afla
atunci la Paris
a fost reehemat subit in tard,
C. A. Rosetti fusese trimis la. Paris cu o misiune polar?
cti important& pe langd. guvernul francez, de akeea el se grabil
ca sa desminta stirlle ziarului parizian, mai cu seam& In par=
tile unde afirma cd Romania s'a angajat Intr`o politic& ostild
,Frantei
www.dacoromanica.ro

.... 178

......

fatit scrisoarea lui C. A. Rosetti:

pPermiteti-mi a releva cateva psagli

'din

(kl-voastra de eri.

'articolul

Nu stiu absolut nimic In privinta tratatului ce ziceti eh

"ear fi Incheiat intre imparatul Alexandru oi Principe le CaTol si necrezand chiar aceasta, las raspunderea asupra acelora
(rare v`au dat aceasta noutate.
Dar ceeace stiu si afirm sus si tare este ca nu e nimic inttemeiat in ceeace ziceti In cel din urma paragraf In privinta
Rntentiunilor Wei mele, a rechernarei mele in Bucuresti si
la scopului ce va place a da misiunei cu care am fost insar.Icinat pe langa guvernul francez.
Nu, domnule, Romania n'a sovait nicialata in sentimenele sale de adanc devotament si respect pentru Franta pe cae o considert ca o binefacatoare si declara ca, oricare ar fi
icisitudinile ce ne-ar impune evenimentele In incercarea dueroast ce strabatem, marea partida nationala romana este
i va ramane devote& natiunei franceze".
Nu era, insa, mai putin adevrtrat ca la Livadia se hota'rise
(-,

`tConventiunea care autoriza si reglernenta trecerea armatelor.

Wnsesti prin Romania.

Inainte de a merge mai cleparte cu povestirea eveni(mentelor care pasionau publicul bucurestean ca si publicul
Td.in Intreaga tart, sa dau cateva lamuriri asupra expresiunei
'

,partida nationala" Intrebuintata, de C. A. Rosetti in scrisoaa sa. Partidul liberal sau partidul rosu nu purta numele
de partidul national-liberal precum il poarta astrizi ; pe vre-

gra,

ea aceea era numai ,,Partidul national" sau Partida natio-

Oaala" cum scria Inca ,,Romanul" la epoca aceea.

De altfel atomtinul" cat timp a trait C. A. Rosetti nu a

tf.1-6,sit nici ortografia si nici formele literare cu totul in conradictie cu dezvoltarea si progresele limbei scrise.
Un ministru care e aprobat de toga' lumea, este ministrul justitiei Eugeniu Statescu.

Statescu, Verdele Statescu, cum i s'a spus o viata intrea.

gt; Statescu despre care Beizadea Mitica Ghica a zis,. In Se-,
at : ,,Daca in lume ar fi o oca de venin trei litre sunt In Sta.,
Aescu" I Statescu, care la aceastk apostrofa, a raspuns beizadeilei-1,,Sunteti prea On cle persoaro.dumneavoastra". In fine Eu$eniu Stratescu, a trill-kis o lunaftgirculara procurorilor genehrali earora, Intre alteleo leo, cinfItQat sa respecte libertatea pre.
pei $.is6 itu mai ar-esteze priementiv pe nici un ziarist
Iatt pasajul privitor la libertatea presei :
Asa dar. domnule procuror general, nu numai ca se va,
t,
mtrasi cu totul sistemul arbitrar adrnis pant eri, de a se in,
'chide preventiv ziaristii, sistem care nu s'a putut introduce
4tlecat printr'o abuziva interpretare a legei, dar inc,1 yeti bine,
oi a interzice formal orice urmarire directa din partea par,
hetului contra ziarelor pentru delicte comae contra guver-(

11,11.11 sau a reprezentantilor sai".

Acosta garculara, liticutt multzgomot i. In streal4tAtg_

www.dacoromanica.ro

179

unde Romania era data drept exemplu ca una din tgrile &re
maA liberate din lume.
Ziarul La France", Intre allele, a scris:

.1:Yana acum am avut obiceiul de a ne duce sa cautarn

termeni de comparatiune, exernple si lectiuni de bung, po1iti4
ch. in Anglia sau In America.
Astazi iata un mic popor nascut de en i poate In ajunui

nunui razboiu spaimantator, care vine la randul sau, sa ne .

arate cum se guverneaza i sa umileasca patriotismul nosbrmi
In momentul cand Ii mobilizeaza armata, Romania proclamIN
ce? Starea de asediu ? Nu I Ea proclama libertatea absoluta 4
presei I".

In luna lui Decembrie 1876 parlamentul a votat apoi si o

lege care desfiinta arestarea preventiva In materia delicteloz
de presa.
Dimitrie Sturza 1st cla demisla din minister din caua
ca nu Impartasea politica antiturca a lui Bratianu.
La statsitul lui Decembrei moare Gheorghe Costa-Foru
lost ministru de externe si de justitie, a fost agent diplomatic In
strainatate, unul din cei mai insemnati jurisconsulti, profesori
de drept civil la facultatea do drept din Bucuresbi.
Am fast elevul lui Costa-Foru In anul intaiu de drept, 5i,
am Inca in memorie unele din prelegerile lui. Era un profel
sor eminent 5i un mare parbizan al drepturilor evreilor..;
Unii spuneau ca are In ascendenta lui origina semita.
Locuia In strada Scaune in casa care a trecut apoi In pro-)
prietatea lui Nicolae Filipescu. Am asistat la ceremonia fune4
bra si la Inmormantare. Acasa cuvantarea funebra a rostit-oi

Vasile Boerescu. Rana la carul funebru l'am dus pe umerii

patru studenti de-ai lui. Eu eram unul din eel. patru.
It
Gheorghe Costa-Foru a murit de uremie.
Stirile de peste Dunare sunt rele pentru insurgentii

basniaci si pentru Sarbi. Desi Rusii au trimis Sarbilor mul

material de razboiu, multi voluntari si ofiteri, acestia sunt
invinsi. In ultima lupta dela portile Belgradului Sarbii au &IA
fenit o grea Infrangere iar voluntarit rusi, cari s'au batut cle
mult curagiu, au cazut In proportie de 80 la suta.
La Bucuresti lumea politica este Ingrijorata Mudd. 44
cum nu mai ramane indoiala ca Rusia, spre a nu-si pierder
prestigiul lath', do lumea slava, va trebui sit intro In lupta.
La Budapesta Insa, Ungurii jubileaza. Studentiri univer4
sitari deschid o subscriptie spre a oferi o sable de onoare lui
iAbdul-Kerim-Pasa, comandantul suprem al armatelor turzi

usu.

o delegatie a studentilor pleaca la Constantinopole ca)

sti dud.' sabia, dar In portul Triest sufera o manifestatia ostila
din partea italienjilor, sarbilor i grecilor. 0 mare multime ac
salteaza vaporul si bombardeaza pe unguri cu mere si ouhl
stri Gate.

Dar o mare agitatie cuprinde cercurile volibice din ea&

za evenimentelor politick din Turcia..

www.dacoromanica.ro

180

In Turcia se produce o revolutio Membnii societgtii ,,Suna

ITurcie" rgstoarng guvernul si aduc la putere pe Midhat-Pasa
care vine cu reforme consitutionale.
Midhat-Paa mare vizir, aduce o constitptie noug. care
rIempereaz g. absolutismul, dar, in acelas timp, la articolele
. si 7, educe o gravg atingere suveranitgtei Romaniei. Prin aseste artiGole Romania ca si Egiptul si Serbia, sunt conside-.
irate drept provincii turce$ti.
Guvernul intreprinde o puternicg campanie de Impotrivid
rbe fatg de pretentiunile Turciei si de struinW pe rang& cainetele europene ale Puterilor garante.
Cestiunea e senioasg $i arzgtoare. Camera si Senatul tiff
fiLloug $edinte secrete in care guvernul comunicg stadiul cestiunei si intreaga situatie politica% Apoi la Camera, la 22
(Decembrie se tine sedirita publicg in care se discutg o Motiune prin care guvernul este invitat sa protesteze inpotriva
!nouei Constitutii turcesti in ceeace priveste dreptunile Rormaniei.
Nicolae Blaremberg, Manolaki Costaki si Petre Gradlistea.,

nu combat Motiunea pentru cestiuni de forma sau de tacticg

1nsg, in realitate, fiindcg acestia erau acum in opozit/ie. Ion
liBratianu, seful guvernului roagil, *frig, Camera ca sg voteze
Motiunea cu unanimitate. Interesul Romaniei este ca parlaImentul sg. fie unanim in aceastg cestiune. In sfamit Motiunea
e votatg cu 79 voturi albe si 7 abtineri.
Dar agitatia este $i afarg. Guvernul prin agentii sgi, pro'
Yoaca agitatia studentilor universitari: Imi amintesc cg. ne-am
saclunat in numgr foarte mare in una din Wile Universitatei_
Discutia a fost foarte agitata. Ion Bibicescu, student la facul-,
itatea de litere $i redactor la Romtinul, rosteste o cuvantare inAflacgratit in mijlocul zgomotului mare. Cum multi dintre
'studenti erau conservatori sau adversari ai rosiilor, Bibicescu
am era agreat fiind banuit ca este agent guvernamental. In
isfarsit, acoperitg de un zgemot ce asurzea si in agitatia febrif1a, se voteazg o motiune de protestare Impotriva lui MihdatiPa$a si, in acelas timp, studentimea cerea guvernului ins-,
_tructori militari spre a se preggt pentru apgrarea tgrii.
Ma-se terming anul 1876.
ANUL 1877

La Inceputul anului 1877 presa straina incepe iarg$1

scrie in contra persecutiilor indurate de evrei

og

in Ropania. Fiindcg. Alianta israelitg stia c. un mare razboi va

Ozbucni in Europa $i o Confenintg pentru pace se va Intruni,

rcle aceea preggtea terenul din vreme facand sg rgsune lumea

cu barbariile, torturile si celelalte salbaticii" suferite de e5
yreii din Romania.
cei -de bung. credinta si inteligenti --0
1Dar evreii 1ns5i,
protesteaza imPotriva manoperilor Aliantei. Intelegand cg
www.dacoromanica.ro

181

Clusmania desliintuita impotriva Romanki va deslgntui aus.

Mania Romanilor -contra evreilor.

Pe ziva de I Ianuarie ziarele public's; urmatoarele protes-

taxi ale evreilor

Intaia:
D-lui Redactor al ,,Romdnului"

Convinsi ca.' urmatoarele randuri vor avea distinsa feri,

clre s capete aprobarea d-voastrS, v rugam sa binevoiti a le

da adapost in stimabilul dv. ziar.

Societatea ,,Romnizarea", compusa din tinerimea israelith romana ale arei.tendinte sunt: propagarea sentimentelor,

'de patriotism, de limba si moravuri romanesti, declara ch

respinge cu indignare onice solidaritate cu ziarele striiine care au rtispdndit injurii i invective contra Romdniei.
Societatea Romanizaree protesta cu energie contra mi.
carei Mnueli de complicitate atat cu autorii cat si propagakorii acelor insu1te, menite scr discrediteze demnitatea Statului
Tomdn, in momentul cdnd evenimente supreme par a-i imput
ze lupta pentru existenta nationald.
Fidelet numelui, principiilor si credintelor sale, societa
tea Romanizarea" va dezminti prin fapte, cand patria o va
cere, banuelile care au pus la indoiala simtimintele ii devo:tamentul patriotic al israelitilor romani.
Primti, etc.
Delegatii societatei Romanizarea": Joseph Stern, 1. Mar4rufies, Arnlinim laslovici".

A cloua :

D-lui redactor al ziarului Unirea Democraticii"

In urma necalificatelor calomnii aduse asupra Romaniel
$1 tuturor Romanilor, in general, de catre ziarele streine rau
ivoitoare acestei tari, subsemnatii, In numele tuturor coreli,
gionarilor nostri din Romania care suntem foarte indignati
de neadevarurile inventate de nu stim eine, cum ca am hi
maltratati de Romani in caminurile noastre, mai ra;u decat ar
'fost &Arbil si Bulgarii de Basibuzuci
i pentru a se con.:
vinge lumea intreaga, de ce credinta trebue s puna in calomdeclardm,
niile ce umplu coloanele acelor ziare streine
ceeace nu poate nega nimeni, c trdim in Romcinga in cea maz
bunti armonie cu Romdnii, lard a ni se cauza nici cel mai mic
rdu, dupg cum insinuiaza acele ziare streine prin esorbitantele si intentionatele lor inventiuni.
Rugam, prin urmare, pe zisele ziare a nu mai produce esti
peaclearuri ,care scandalizeaza, lumea, pentruc a. suM vadite
palomnii date la lumina. de Mee oagneni, cari, pe Ind reaua
I

www.dacoromanica.ro

182

lor voint4, nu au cel putin, nici cea mai" mica -gee Uespre
Go este Romania si ce sunt Romanii.
VI rugam, deci, d-le redactor, a da ospitalitate acestei de4
claratii, In ziarul d-voastra la care, din graba ce am pus penq

tru a iei publicare, nu am putut aduna mai multe semna.,

turi, dar la care prornitem a adaoga in curand semnaturile
mai tuturor coreligionarilor nostri din Romania i a primi cu
multumiri anticipate, etc_
Avram Leibu, Isac Aron, Lazar losif, Itic Marcovici, eta
in total 27 evrei fruntasi".

Acum iatti Nota pe care ministrul de externe N. Ionescil

a trinais-o reprezentantului Romaniei 1a Constantinopole, 114
Airma votului Camerei:
Bueuregi, 3 lanuarie -1877

Am primit telegrama d-voastra dela 20 Decembrie (t

Ianuarie) prin care-mi comunicati declaratiunile date de Es.?
Sa Safvet Pasa asupra intelesului si scopului art. 7 din chart.%
Constitutionala otomana.
Aceste declaratiuni au produs o impresiune penibila asu4
pra guvernului A. S. principelui Carol.
Capitulatiunile principilor romani cu Sultanii otomani aii
stabilit Intro Sublima Poarta i Principate raporturi bine defiq
nite, care n'au alterat intru nimic pozitiunea lor de Stat su-tt:
yeran. Existents. legala a acestor raporturi a fost consacrata
prin tratatul i conventiunea dela Paris.
Aceste capitu,latiuni fac astazi parte din dreptul public ell?
ropean.

Si tocmai in virtutea acestor drepturi, a indeplinit Rorna4

nia In timp de 20 ani diferite acts politica si de suveranitate
nationala recunoscute de puterile garante i chiar do Sublim4
Poarta.

Orice transformare ar face guvernul otoman In regimul

sau interior prin charta-i Constitutionala, aceasta nu poate_
absorbi individualitatea noastra, politica asigurata prin capIi
tulatiunile noastre i prin tratatele europene.
Charta acordata de M. S. Sultanul supusilor sai nu poate
`du. s'atinga Intru nimic relatiunile stabilite prin aceste acte
-Internationale.

Afirmarea Excelentei Sale Sava Pasa ca. Romania e una;

uin provinciile privilegiate ale Imperiului, e dar, de natura
cla cea mai gravit atingere thenturilor noastre seculars. t

13,

www.dacoromanica.ro

--- 183
are: toe:stud a format totdeauna un gal cleosebit -de Procinciile si posesiunile Turciei $i Suveranul nostru nu poate
tomparat cii un Cap de provincie otoman.

fit

Guvernul A S. principelui Carol Indeplineste o datorie

lin cele mai imperioase declarand nule si neavenite dispozi-

Cunile Chartei otomane intru tot ce priveste pe Romania si

Drotestdm in moclul cel mai formal In contra violdrei dropturilor neastre gaiantate de tratate.
Rdspunderea i consecintele unei violdri atat de flagrante
-cad cu totul asupra guvernului otoman care a rupt legdturile
pe care Romanii au $tiut sd, le respecte toteauna.
Guvernul A. S. Principelui Carol, tare de dreptul Au $1
Increzdtor in simtimantele de dreptate ale Europei, spell ta

Puterile garante vor aviza a face Ase respecte drepturile

patiunei romane.
VS, autorizez a Idsa copie de pe aceastg protestare atat In
mainile Ex. Sale Safvet Pa$a cat $i reprezentantilor puterio
tor garante.
Ministru, N. lonescu

'

Aceasta era prefata proclamgrei independentei RomanTel

pare a fost fgcutd peste putine luni.
Ziarul Messager de Vienne publicg in timpul acesta cd
Poarta a cedat protestdrei Romaniei, si aclaugd: Aceasta nu
e cu totul independenta absolutd, a Romaniei, dar e preludiul
el. Rilbdare. Totul vine la timpul Au",
Un incident la Teatrul Cel Mare (Teatrul National).
Teatrul era acum iardsi Inchiriat lui M. Pascaly, Insd Col
raltetul Isi rezervase 2 seri pe Aptamang pentru a Inchiria

'sea si altor artisti. In una din seri o lnchiriase lui Meet

Wilk), care pusese pe afis, Intre alte piese, $i o satirg politics

intitulatd: Pulsar vechi sau zdrente politice".
Seara Comitetul interzice lui Millo sd joace satira sub cuo
,
eint cd este indecenta si slujeste drept pugilat politic.
Dar sala gemea de pnblis., fiind topmai aceast g. bucat6
garnise marea cur. ozitate, 0:',LaTnatiprilort

Dupe ju'carea celor 1 alle!bucatr tdbmw cand publicul ern

mai nergbdb,lor. Millo apatelie snug l anuntd cg i s'a inter4
i j ucarea zdrentelor".
In sald izbucneste un mare huet1 Publicul aplaudd flueo
strigg. si cere ca satira A fie spusg, Dar de oda% sala Amatoe In Intunerec, cdci directia pusese sd se stinga policandrul
cel mare Un zgomot asurzitor izbucneste. Millo, apare pe see
frah Intre 2 lumandri aprinse si. spune cg, este sechestrat de
pompieri. Publicul strigg, unii sar din salg pe scend, In sfarsit.
marele Milo este silit sOil sound satira tn feta unel sli oarft
be, Mind, eu dela humanciri aprinae.

www.dacoromanica.ro

184

A doua zi la Camera mare ferbere.

Deputatul Grigore Vulturescu interpeleaza guvernui. utt
nterpelare se asociaza Pantazi Ghica, Colonelul D. Leca, N.
Dimancea, Lased'. Costin etc. Toti spun ca s'a violat Constitui
ia pi cer destituirea membruor din Comitet.
Petro Gradi$teanu, care fcea parte din Comitet, ia apara-.
rea Comitetului, apoi intervine munstrul Cultelor G. Chitu,
si chiar primul ministru Joan Bratianu.
Camera a votat In urma urmatoarea motiune : dupe co
amandoi ministrii au declarat c vor da satisfactie Camerei:
Camera, in. urma explicarilor date de ministru i avandi
rdepling incredere cd se va da depin satisfactie libertlitilor Publice $i constitutionale lovite, trece la ordinea zilei".

Dumitru Sturza s'a retras din guvernul Bratianu de

oarece erea cu totul protivnic politicei ostile Turcriei. El nul

aprobase protestul in potriva Constitutiei lui Midhat Pa$a, el,
care vedea venind razboiul ruso-ture
erea protivnic alto
antei Romaniei cu Rusia. De aceea,pe toate caile lupta, ca sJ
puna Romani In neputinta de a participa la acest razboiu.

Finantele Romaniei erau in rea stare liar Sturza propovilduia economiile la extrem. Asupra acestui subiect adresa
guvernuhii o interpelare In Senat ; cu acest prilej face o lun
g. expunere a situatiei financiare a tarei iar pentru, vindecar4
propus; vanzarea mosiilor Statului pentru plata datorieii
fpublice, restabilirea licentelor bauturilor spirtoase, urcareai
impozitului-fonciar i scaderea bugetului armatei la 8 milioa-,
,me. Mai ales aceasta din urma propunere Insemna desfintared
Fomatei, $i neputinta Romaniei de a lua parte la rzboiul es
o anunta.
Ziarele anunta e Americanul Remington a invents! o
Inasing, de scris. Deci la 1876 s'a inventat Intaia ma$ing, de
scris.

In minister si In parlament sunt frictiuni; mai ales irt

potriva luf Gheorghe Vernescu aunt numeroase nemultumiri:,
Ja.$a fiind pe la sfaraitul lui Ianuarie, o remaniere a ministeriPi
u i se face. Vernescu i Eugen Statescu es din guvern iar till
loud lor intra : Dimitrie Sturza la finante, Ion Bratianu la 1u.7
rri publice $i Ion Cmpineanu la justitie.
Moare Costake Caragiale unul dintre fntemeietorii fea..
trului national. Dupe propunerea ministrului de instructie
Camera voteaza 2000 lei pentru cheltuelile de Inmormantareu
Bugetul pe anul 1877 este votat Pe 1876 cheltuelile ati
fost de 95,555,097 lei iar veniturile de 80,625,336 lei. Bugetut
is'a fncheiat cu un Insemnat deficit pentru epoca aceea. Defici.
lul real al exercitiului a fost de peste 34 milioane lei
Camera voteaza un ajutor viajer lui Cesar Bolliac prai
prietarul si directorul Trompetei Carpatilor. De si conserva.
tor, dar fiind un foarte bun roman, si unul din marii ziari$ti

ul Romaniei, Camera liberall nu pregeta sn-i acorde acest

umagiu.

In luna Martie Comitetul de acuzare al fostilor miniso

www.dacoromanica.ro

185

'LH conservatori isi ilepune raportul, Comitetul mentine sub

acuzare pe Laschr Catargiu, Al. Lahovari, general Florescu,
fritu Maiorescu si Petre Mavrogheni, retrage acuzarea cu PrLyire la P. Carp si N. Cretulescu
Lash la aprecierea adungrei In privinta lui George Cantacuzino, B. Boerescu $i Teodor Rosetti.
Camera scoate pe Carp, Cretulescu, Cantacuzino si Rosettt
Cle sub acuzatie, dar mentine pe Boerescu.

Rhzboiul ruso-turc se apropie $i tot mai mult prinde

credinta ch Rusia cere restituirea celorlalte judete basarabene._ Dar guvernul rus, spre a insela opiniunea public& mondialh si, mai ales pe Romania, trimite prin agentia telegrafi,
ch, rush, urmatearea notith ziarelor din strhinhtate :
Ziarele oficioase declard lipsite de orice temei informad
tiunile publicate de Petersburger Herald dupg care ar fi lost
icestiune de abrogarea tratatului dela Paris Si de lnapoierea
lunei phrti a Basarabiei, Rusiei.
Se cleclarit intr'un mod formal ch aceste zgomote au fost
puse in circulatie cu un gand rhu voitor pentru guvernul rus".
In Camera Nicolae Fleva face propunere ca patru dintre minietrii conservatori dati judechtei; Laschr Catargi. tie
Meral Florescu, Al- Lahovari i Petre Mavrogheni sh fie arestati din cauza crimelor savdrsite. Dar propunerea o combate
Ion Brtianu seful guvernului. Camera respinge cererea cu
t4 contra 14 voturi- Suntem la Inceputul lunei Aprilie iar rhzbolul intro
Rusia $i Turcia este considerat ca $i Inceput, numai formali,
itatea lipseste Inch.

Colonelul Slhniceanu ministru de rzboi ilemisioneag

tin guvern spre a trece In capul Statului major, iar Generalut
Cernat ii ia locul in guvern.
Principele Carol convoach la Palat un mare Coniiliu cornpus din membrii guvernului, toti fostii prezidenti ai Consiliu+
aui *i alti oamen de Stat fruntai. In acela4 timp Nicolae Io,
mescu ese din guvern i In locul sAu la departamentul afacerilor streine vine Mihail Coghlniceanu.
In urma hhrtuelilor la care erea supus guvernul la Senat,
.
In Senatul ales sub Laschr Catargiu, dar care l'a rhsturnat .
acest corp e dizolvet iar alegerile sunt fixate pentru 9 Aprilieq
La Bucuresti liberalii sustin la colegiul I pe Constantin Bo4
sianu iar la colegiul al 2-lea pe Doctorul Severin. Dar la cotegiul I este ales cu mare majoritate Beizadea Maid. sustinuil
ye sub mng chiar de liberali. Bosianu, de $i ilustru jurisconsult, erea acum btrdn si nu mai prezenta nici un intereg
partidelor. Afarl de asta Bosianu erea un independent pe care
Wei un partid nu avea interes sh-1 misting cu sthruinth
Alegerile dau o mare majoritate guvernului, dintre frun4
fasii opozitiei sunt ale$1: D. Ghica, Lasc6r Catargiu, Vasile Boe
rescu, Manolache Costache, Petre Carp, Generalul Florescu, a4

luns la paritate de voturi cu loan Brtianu la colegiul I de

Vlaca, este batut cu un vot la balotaj,

www.dacoromanica.ro

fr. '180 .1
.

torpurile legiultoare sunt convocate in sesfune extract.

ilinard. In taxa insufletirea este mare, un vant patriotic Suf1Aasupra tarei.

Cei mai fruntasi medici din Bucuresti isi oferS serviciile
,

gratuit in urmatorii termeni :

Domnule prim-ministru,

Subsernnatii d-ri in medicinS vazancl ea inaltul guveriii

In prevederea razboiului, este silit a face concentrari, a chemat

rezervele si militiile;
*hind ca nimic nu ridia moralul soldatului decal o buns
Ingrijire, pentru care inaltul guvern isi da toate silintele :
Cunoscand, Inca, greaua pozitie in care se afli finantcle,
tarei, nevoind a rimane spectatori sacrififcilor ce trebuie sti)
laca fiecare cetatean ;
Cu respect va" facem cunoscut cii ne punem chiar de astS4
gratis la dispozitia d-lui ministru de rezbel pentru a face sent

viciu In spitalele militare din Capitala, precum $i a tutulart

corpurilor ce ar rimane In Bucuresti. Cu acest mijloc, creH
dem, ca s'ar putea umple golurile ce se simt in personalul
medical.

Doctori: Marcovici, Kalenderu, Felix, Fialla, Sergiu, Mil

darescu, Romniceanu, Drighiescu, Teodorescu Florea Bilanug'
Danielopolu, Cherenbach, M. Petrini din Galati",
Acestia erau cei dintai medici din BucUresti.
Suflarea de Inviorare trece peste tot.
Studentii universitari, earl ceruser ii instructori militarf)
sunt convocati, Incii din luna Ianuarie, in marea cuite clip do..,

sul prefecturii politiei si pusi sub autoritatca maiorului Co

rrAneanu.

In zapadS pang, la genunchi facem exercitiile comandate?

Vad Incii in capul flancului drept silueta inalta a doctorului1
C. Istrati, pe atunci doctorand In medicinti, a d-rului Apostol
leanu, doctorant de asemenea si atatia altii. Mai tarziu, am urn
mat exercitiile in gradina Gismigiului.
Stirile din Rusia spun ca. Tarul Alexandru II, vine la
Chisiniu si la Odesa ca sii inspecteze rrupele concentrate
pentru pornire. In acelas timp la Bucuresti este mare fiert
bore fiindca stirile din afarii spun eh', cleoarece neutralitatea
Romaniei nu e garantata prin nici un tratat, trupele turcesti
vor ocupa punctele strategice de pe malul s &ng al Dunarii de
Indatd ce rusii vor intra in Moldova.
In ziva de 12 Aprilie, consiliul de ministri adreseazg pot
porului urmatorul manifest:
,,In dimineata de 11 Aprilie guvernul a primit dela mare.
le vizir al Imperiului otoman invitatiun.a ca sa se intcleaga
cu comandantul armatelor turcesti dela Dunare, Excelenta sa
!&bdul-Kerira Pasa, spre a apara teritoriul roman de invaziuj
pea armatelor im_periale r_nse ease se prat4 a fi iminena v
www.dacoromanica.ro

187

In cursul aceleasi zile si In dimineata r0 ast'azi prefectif

climitrofi cu Basarabia ruseasca, au Incunostiintat pe guvern
c. armata imperiala rusa a Inceput asi opera intrarea in Ro(mania prin trei puncte, anume : Bestimac, judetul Cahul, fata,
cu orasul Leova pe Prut, undo a si ajuns avangarda ; Tabac,
orasul Bolgrad si Ungheni, capul liniei ferate Iasi-Ungheni;
a'ntrand deja avantgarda In orasul Jai
In fata acestor fapte intamplate Inainte de a fi Camerile
aegiuitoare Intrunite, guvernul n'a putut si nu poate face alttceva decal a se tine de linia de purtare trasa de corpurile le
giuitoare in ultima lor sesiune : mentinerea drepturilor Ro,
'maniei si neutralitatea. Pima la intrunirea parlamentului,
,care se face poimaine 14 Aprilie cand tara va fi pusd in pozi.,
itiune sa'si spuna hotdritorul ei cuvant, guvernul, nevoind sa
1

4ria asupra-si de a prejudeca aceasta hotarire, a luat urmatoarele

masuri in interesul ordinei publice :
;

1) Spre a evita orice conflict care ar putea angaja natiu-

iiea inainte ca vocea ei sd. se rosteaseg, prin legluitele sale

r
..organe, trupele romne stationate la fruntarie au prmit or,

'din a se retrage inguntrul trei ca astfel sa se evite din parle-i orice conflict care ar putea sa drag% rezbelul InauntruI
tgrei.

2) Prefectii judetelor limitrofe sunt ordonati in fata coreTibor formulate de comandantii trupelor nitrate si care ar mai!
infra, sa nu interving ca agenti at puterei centrale ci ei vor,
avea a se margini ca simpli functionari politienesti si prin
anijlociri oficioase sa." fereascl populatiunile de eventualele
meajunsuri si conflicte la.sand ca autoritatile municipale, In
lata comandantilor de trupe, s. reprezinte comunele ocupate.
3) Populatiunile dealungul Dunarii au fost desteptate de
asi retrage familiile i averea In comune mai departate de

Duna:re./
OH ce fapte noui se vor produce vor fi de indata aduse
la cunostinta publica.
I. C. Brcitianu, M. Cogeilniceanu, I. Docan, G. Chitu, I.
Campineanu, General Cernat.
Vrea sa zica la 11 Aprilie 1877 rusii au pus piciorul pe te4

Titoriu1 Romaniei. La 14 Aprilie se Intruneste parlamentul

sesiune extraordinara.

In acelas -Limp un potop de stiri senzationale, dar toate

false se abet asupra Bucurestilor. Guvernul nu institue cenzura si nu o va institui de si avem si o armata streing in tar&
Pe de alta _parte se simte c guvernul roman cauta un
,
'simplu pretext spre a putea rune cu Turcia, de aceea ziarele
oficioase anunta zilnic ca trupele turcesti au violet in mai
tmulte puncte teritoriul Romaniei. In Rusia, Insa, e cenzura
.strasnica, iar telegraful anunta c ziarul Golos' a fost susperv
4

frclat pe 2 luni.

Guvernul dentine in_ po4arnent_urmatoam convent

www.dacoromanica.ro

188

tiune Incheiata Intro guvernul rus $i guvernul roman sure a

reglementa trecerea armatelor rusesti prin Romania.
CONVENTIUNE

ART. I.
Guvernul Altetei sale Domnul Romaniei Carol
I asigura armatei ruse, care va fi c hemata a merge in Turcia,
Ebert', trecere prin teritoriul Romaniei $i tratamentul rezervat
armatelor amice.
Toate cheltuelile care ar putea fi ocazio.nata de trebuintele

armatei ruse, de transportul sau, precum 5i pentru satisfa,

cerea. tuturor trebuintelor sale, cad, naturalmente, in sarcina

guvernului imperial.
ART. II.
Pentru ca nici un inconvenient sau pericol s/
nu rezulte pentru Romani& din faptul trecerei trupelor ruse
pe teritoriul su, guvernul Maiestatei sale Imperatorul tuturor,
Rusilor, se obliga a mentine si a face a se respecta drepturile
politico ale Statului roman astfel cum rezulta din legile intorioare 5i tratatele existente precum $i a menline 1i a apdra
legritatea actual& a Romniei.
Toate detaliurile relative la trecerea trupeloil
ART. III.

ruse, la relatiunile lor cu autoritatile locale, precum si toate

Invoelile care ar trebui sa fie luate pentru acest sfar$it, vor fi
consemnate inteo conventiune speciala, care va fi Incheiat6
de delegatii ambelor guverne, $i ratificata, in acela$ timp, ca
i cea de fata si va intro, in luerare deodata.

ART. IV.
Guvernul Altetei Sale Domnului Romania
se obliga. a obtine pentru conventiunea de fat/ precum si. pen,
-rtru cea mentionata la Art. precedent, ratificarea ceruta de legile
romane i a face imediat executorii stipulatiunile coprinse
Siateinsa.

Facut in Bucuresti _la 4 Aprilie anul 1876.

Baron DIMITRI STUART
Agent diplomatic $i Consul General al Rusiei in Romania
M. COGALNICEANU

Ministrul afacerilor streim In Romani&

Precum se vede, aceastg. Conventrune fusese semnat cu o
saptamand mai Inainte de intrarea armatelor ruse$ti in Rama,
nia. Negocierile, fireste, urmau mai de mull. Si totu$i guver,
nul a invocat, pentru ca sa." motiveze ruperea relatiunilor Ci

aurcia, oarecare violare de bastimente particulare In portul

Bechet, fapt petrecut In urma incheierei acestei Conventiuni.
De lapt Romania erea aliata Rusiei Inca din 1876, dupa
yizita lui Ion Bratianu la Livadia.
In ziva de II. Aprilie In clipa In care armatele ruse au
pus piciorul pe teritoriul Romaniei, Mare le Duce Nicolae, Co-

mandantul suprem al armatelor ruse, a adreaat urmatoarer

proclamatiune ettre Romani k

www.dacoromanica.ro

189

Locultori itorrulni,
Prin porunca Maiestatei Sale Irnparatul a toatg Rusia, ar
,mata sa ce sub a mea comanda, e Insarcint g. a combat in con..
tra Turciei, intrg astgzi In tare voastrg, care nu pentru Intiai
data intamping cu bucurie ostile rusesti.
Vestindu-vg aceasta vb." declar ca venim la voi ca vecht
prieteni si voitori de bine; naidajduese a ggsi la voi aceiasi
sufleteascg prirnire care au argtat strgbunii nostrii o$tirilor .
noastre in trecutele rezbele ee le-arn avut cu Tureii. Din partea
mea, conformndurmg poruncilor Impgralestei sale mgriri.
prea inaltul meu frate, socot de a mea datorie a face cunoscut
ivoug, Romani tor, cg. trecerea ostirilor noastre prin tare aceasta, unde vor sta numai vremelniceste, nu trebuie nici de cum
sg. v. turbure, gu,Vernul vostru fiind considerat de noi ea un
guvern arnie.
V. invit dar, prin aceasta, a urma In pace Indeletnicirile
voastre si a.-usura armatei chipul de a satisface nevoile si trebuintele sale; tot deodatg. am luat toate masurile pentru ca or$
ce s'ar da armatei sg, fie plata far% intarziere si integral de
atm Casieria militara.
Ira este cunoscut cg armata maiestatei sale se vesteste prini
puternica sa disciplin., sunt incredintat a ea Isi va pgzi cinstea In mijlocul vostru, ostirile noastre nu vg vor turbura lini
tea si vor respecta legile, persoanele $i averile pacinicilor ce,
tgteni.
Romni, stra'mosii nostrii si-au vgrsat sangele pentru lig
bertatea voastra, mg socot in drept a vg. eere concursul pentrti
armata care trece prin tara aceasta, spre a da rcana de ajutort
chinuitilor crestini de peste Dundre, a cgror nenorocire a atras)
nu numai comptimirea Rusiei, ci chiar a Europei intregi.
NICOLAE

In Senat Conventiunea Incheiata cu Rusia pentrn tre

toea armatelor ruse este combatuta de P. P. Carp, Manolakk
Costaki, B. Boerescu si Dimitrie Sturza; o sustin Printul Di.41
mitrie Ghica care e raportorul, I. Brtiann si Cogglniceanu.
Conventiunea e votatg cu 41 voturi contra 10.
La Camera raportor este Gheorghe Mistrzescu. Conventiu-'

nea e combatuta de Nicolae Blaremberg si Gheorghe Danieleanu (Danielopolu) i o sustin Missail, Cogglniceanu si Ion
Bratianu. Conventiunea e votatg cu 79 bile albe contra 25.
In urma acestui vot Nicolae- Blaremberg Ii d. demibitkl,
nea din Camera intrebuintand expresii injurioase pentru Aduri
pare. Demisia e primitg cu 63 voturi. contra 31.
Bucurestiul este In ferbere. Se fac rechizliuni de eail
,pe picior mare, se rechizitioneazg alirnente, In mai toate easele
femeile fac seeing si o predg. Crucei Rosii.

Ziarele anuntd c. Tureii treegnel cu vasele pe Dungre trag

asupra soldatilor Romani; in urma acestor provocatiuni gu-ti

www.dacoromanica.ro

190

cli

yernul da ord.in soldatilor de pe linia DunareT ca s raspunda

,cu gloante.

La 26 Aprilie ziarele anunta cu litere groase c Turcii:

bombardeaza din Vidin Calafatul. Ghiulele cad in Dunh're. Tu4purile romanesti au inceput a raspunde.

Editiile ziarelor sunt smulse de trecatori, stradele suni

pline de public, emotia este fara putinta de a fi descrisa.
La 26 Aprilie cele dintai trupa rusesti ajung in gara Targovistei (azi gara de Nord) sit incep sa se inclrepte in gran'
gatr e Giurgiu.

Regele Carol ia comanda efectiva a armatei romane cu

'orrmatorul Comandament :
iSeful Statulm major Colonel Slaniceanu -George.
Dr. Carol Davila inspector general sanitar.
Comandantul Corpului 1 de armata general Lupu George.
Divizia I, comandant. colonel Cerkez Gristoclor.
Divizia II-a Comandant colonel Logadi Ion.

Comandantul corpului II de armata general de brigada

Alexandru.
Divizia III-a comandant colonel Anghelescu George.
Divizia IV-a comandant general de brigada Manu George.
Se telegrafiaza din Oltenita ca Turcii au in-ceput bornLardarea orasului. Tunurile romanesti au raspuns si lupta de
Artilerie a durat pang. la 7 ore seara. Bine inteles ca la BucuTesti faptul capata cu totul alte proportii, se vorbeste de o detarcare turceasca, de omoruri, de jafuri si incerrdieri operate
kle bandele de Gerkezi si bas-buzuci.
Domnitorul, Insotit de comandantul Corpului 2 de armatii
general Radovici, plead. la Oltenita spre a vizita orasul burnbardat de Turci i trupele romane cantonate In apropiere. Dornfrdtorul felicita cu deosebire pe oamenii bateriei de artilerie
care s'a distins In lupta contra Turtucaiei.
In Bucuresti Insufletirea ere* si opinia publica cere, cu
glas tare, ca Romania sa declare razboiu Turcier.
Ittlad ovici

La. 29 Aprilie c...mare zi istorica.

Anastase Stolojan, deputat liberal din Craiova, interpelea-,

&a. guvernul asupra provocarilor repetate ale Turc,ilor si initreaba ce mAsuri va lua Romania spre a-si apara libertatea Si
Iteritoriul. Bine Inteles interpelarea erea faCuta din initiative
..guvernului.
luIn vechiul local din clealul Mitropoliei
La Camer6.
A

Tmea umplea pang la ultimul lot Dupa o discutiune cald, cu

-care prilej au rostit marl discursuri Mihail CogAlniceanu si
Ion Bratianu, Camera a votat cu 58 voturi contra 29, urmaAoarea Motiune care insemna, de fant, dad nu si In forma,-4

kproclamarea independenfei Romaniei.

www.dacoromanica.ro

- 191

MOTIUNE

Adunarea, pe eleplin satisfacuta de explicarile d-lui mi.',

nistru de externe;

Considerand ca TURCIA, prin declaratiunile si actele sale

'de agresiune in contra Romaniel, A RUPT SINGURA VECHI
LE LEGATURI CE NE UNIAU CU DANSA si s'a pus in starel
de rezbel cu ,._, ltul roman;

Luand act de declaratiunea guvernului C. tunul roman tt

raspuns deja la declararea de rezbel facuta de Turcia;
Adunarea nationata recunoaste starea de rezbel creatd R<:i%

maniei prin insusi guvernul otoman;

Aproba atitudinea guvernulth feta cu agresiunea streinq
se razima pe simtul de dreptate al Marilor Puteri garante, care,
de la tratatul de Paris, au luat sub scutul lor dezvoltarea indit
yidualitatei politice a Romaniei.
Avand plina incredere in energia $1 patriotizmu,1 guvef
nului ii da autorizarea ca, cu toate greutatile, sa puna tacit
staruinta si sa ia toate masurile spre a apara si a asigura exis
tenta Statului roman, astfel ca la viitoarea pace, Romania s

iasa cu o pozitiune politica bine definita si natiunea, D i

SINE STATATOARE, sa poata Implini misiunea sa istorica,'`-

Independenta Romaniei erea apropiata.

A doua zi Senatul a votat aceiasi Motiune cu 36 valid

\
contra 7 si I abtinere.
In Camera au combatut Motiunea Nicolae Ionescu fostull

rninistru de externe, pana In ajun si Dimitrie Ghica fiul 10

Ion Ghica, In Senat a cornbatut-o Manolaki CosLki.
,
Faptul important la Senat a foSt acela ca, Motiunea a fosi

prezentata de Beizade Mitica Ghica si sustinuta. atilt de as

cat si de Vasile Boerescu si Alexandru Orascu, toti membri a
disidentei conservatoare.

Peste putin cu totii vor intra In partidul liberal, Beim!

eteaua va deveni presedintele Senatului iar dupa rezbel, Vasile

Boerescu ministru de externe.
I
Acum starea de rezbel este declarata olicial Intre Turf
cia si Romania.
La 4 Mai soseste in Bucuresti Marele Duce Nicolae; la garb
este primit de catre Domnitor, Doamna si Primul Ministri4
Lumea in numar foarte mare este pe strada.
,T

Ziarele sunt smulse din mainile vanzatorilor fiindca al

nun% lupte violente intre Oltenita si Tuitucaia.

Aceste ziare mai anunta ca oamenii regimentului 16 dorol

hanti sosit la Turtucaia, vazand lupta si mirosind praful de

pusca, au esit pe strazi si au cerut M. treaca Dunarea; unii au

declarat ca (laza nu li se O. voie sa treaca cu luntrile, vor treed

Irmo. Cu mare greutate ofiterii i-au oprit.

Aceasta stire provoaca in toata Capitala o adevarata frv

tezie de entuziasm,
www.dacoromanica.ro

A. 192

Ziarele anunta a doua zi ca la Dunare, fare tiltenita

Curtucaia a fost si lupta de infanterie. Cu acest prilej s a
Uistins bateria comandata de capitanul Lupascu. In general
itrupele din divizia Colonelului Manu s'au distins prin bra,
yura lor.
Cu intrarea rusilor in tara, a venit si invazia rublelor
trusesti. Camerele voteaza o lege care statorniceste astfel cursul
acestor monede : rubla de argint 4 lei, o jumatate ruble. 2

lei ; sfertul i leu ; bucata de 49 capeici 80 bani ; de 20 capeici

bani ; de 10 capeici 20 bani.
Gheorghe Marzescu, deputatul de Iasi este numit comiAar al guvernului pe langa armatele rusesti.
La 29 Aprilie Camera si la 30 Aprilie Senatul voteaza o
iMotiune prin care Romania declara c Turcia rupsese vechile
legaturi ce o unea de Romania. La 9 Main independenta este
ivroclamata si In acte.
f
La 9 Maiu, In urma unei interpelari a lui Nicolae Fleva.
Camera voteaza cu unanimitate de 79 voturi S cu apel non*
mai si 3 abtineri urmatoarea motiune :
440

PROCLAMAREA INDEPENDENTEI

Camera multumita de explicarile guvernului asupra un,

pariler ee a dat votului ei de la 29 Aprilie anul eurent,

Ia act ca rezbelul intre Romania si Turcia, ea ruperea legaAurae noastre cu Poarta si ea Independenfa absolutd a Romdpiei au prima consacrarea lor of iciala si :
Comptand pe dreptatea Puterilor garante, trece la ordinea
sgilei."

Senatul a votat imediat aceiasi motiune.

, Acurn independenta Romanic' erea definitiv hotaritli.
Marea multime care asistase la Camera, atilt in tribunele
cat si In eurte, si pe dealul Mitropoliei la savarsirea
.1;itib1ice
arelui act, se revarsa spre centrul Capitalei. Drapelele sunt
arborate, valurile multimei strabat orasul, studentii manifesitteaza cu canteee patriotice, se aude rgsunand Desteapta-te Ro-

mane". $i pane: tarziu in noapte poporul Capitalei

vetreee.

fericit.

In aceiasi sedinta de la 9 Mai, s'a votat instituirea decoxatiunei Sleaua Romanier. Rapertor a fost Mihail Ferikidi.
In Comitatul delegatilor s'a propus ea decoratiunea sa fie

inumita Credinta", insii a fost admis numele propus de guvern.

In Clmera un mare numtir de deputati, toti din majo-

ritate; Grigore Vulturescu, Pang Bueseu, D. I. Chico.. Furcu.

escu, au combatut decorarea si a civililor de care ce actul ar
i antidemocratic; toti au cerut ea Steaua Romdniei sa fie nupai o decoratie militara.
Sentimentul Camerei este hotarit democrat asa a legea a
tvotatA cu un amendament al lui A. Candiano-Popescu care decerna decoratia numai pentru f apte militare. Dar,Senatul mo,/difica
6-- lege, acordtind decoratia si civililor,

www.dacoromanica.ro

wo,

Reintors la CamerA proiectul intampinA o mare impotri:-

.yIre. A trebuit s. ia cuvantul Insusi Ion Bratianu pentru ca

legea cu amendarea Senatului sa poata trece cu 48 voturi
contra 26.

Ce bine ar fi fost daca decoratiunea nu ar fi putut fi data

de cat militarilor. Multe acts de coruptiune ar fi fost inlaturate, iar guvernele ar fi avut mai putin o arma de incovoiare
'a energiilor si a caracterelor.
De altfel viitorul a dovedit c dreptatea erea de partea
majoritatei reale a Camerei.
Vine in discutiunea Camerei proiectul de lege pentrtt
emiterea a 30 milioane lei in bilete hipotecare cu care sa se
'sting& datoria Statului pe 1876. Proiectul este eombatut de un
mare numar de deputati dintre fruntasii partidului liberal t
Ispecialisti in materie. Au combatut proiectul: Constantin Gradisteanu, Pake Protopopescu, Nicolae Ionescu, Pang, Buescu,
"Gheorghe Cantili. Cu toata staruinta lui Ion Bratianu care erea

si ministru de finante, votul pentru luarea In consideratie a

'iaroectului da 35 bile albe si 34 negre, deci \Taut nul.

Duna ce proictul a fost moclificat parlamentul l'a primit,
ROMANIA IN RAZBOIU

Domnitorul s'a dus in inspectie la Calafat si a intrat

Intr'o baterie; in acel moment Turcii au inceput sa traga. 0

'ghiulea.a cazut aproape de Domnitor. Acesta, nepasator, a spus

zambind:
Asta-i muzica care-mi place mie.
Pentru a rasplati acest gest de vitejie Consiliul de ministri.

In urma raportului Generalului Cernat ministrul de razboi,

'hotaraste ca sa se .acorde lui Carol I medalia ,,Virtutea Milltare, infiintata atunci.
Consiliul de ministri subscrie urmatorul act :

Astazi 20 Mai 1877, Consiliul ministrilor, &Wind in vedere

Teferatul et-lui ministru de rezbel, decide ca cu totii sa. mear-

ga si sa roage pe Maria Sa Domnitorirl, in numele armatei, ca

in calitatea Sa de intaiul oeean roman. In memoria zilei feri:
'cite in care armata a admirat curagiul Si. devotamentul Suve .
ranului ei pentru patrie si ca un semn de afectiune si solidari-

tudinea ce Maria Sa a aratat in totdeauna pentru armatil, sa

binevoiasca a accepta si a purta pe pieptUl Sau medalia Virturii
militare.

I. C. Bratianu, M. Cogalniceanu, I. Docan, G. Chitu, T.

dampineanu, Al. Cernat".

cea dintaiu decora.tiune Steaua Rometniei a fost data de
Domnitor Generalului Nicolae Golescu fost locotenent dom'nes() la 1866, care de doi ani zacea pe patul suferintei.
Domnitorul i-a pus singur pe piept decoratiunea iii gradul
rele Mare cruce.
13

www.dacoromanica.ro

.4g 194 --e

Marea Crime a lost data apoi Jul Ion Bratfanu si lul
Cogalniceanu.
Ziarele bucurestene publica stiri eronate asupra scufurrr !

darei unor vapoare de razboi turcesti In fata Brailei. Fiinda

la epoca aceea ma aflam tocmai in portul brailean cunosl
toate amanuntele acelor fapte la care am fast chiar martall
ocular.
Intr'una din zilele Inceputului lunei Maiu se aude de o dat&

tunul bubuind. In cateva minute panica cuprinde orasul, ma4

gazinele Incep a se inchide si lumea alearga lngrozita pe straziq
In timpul acesta zgomotele cele mai absurde Incep sa cir
cule. Se spunea cii. un numar de cateva sute de basbuzuci au)

debareat cit macelul populatiei a Inceput, si cii. In acelasi timpA

cateva vapoare de razboi bombardeaza orasul. In realitate eraV
altceva.

Trei Monitoare turcesti de un slab tonagiu s'au aratat pelf

Dunare esind din bratul Macinului; de cum le-a zarit bateriilei
rusesti instalate pe malul brailean au deschis focul asupra lor
Dar tunurile rusesti erau de calitate inferioara avand bittaial
prea scurta ; de aceea toate proiectilele lor cadeau In Dunare'
Cele trei Monitoare au ripostat, dar fiindca Dunarea era agi-

tata In ziva aceea, proiectilele trimise, In lac sa, can asup

bateriilor de uscat, au cazut la Intamplare, ici si colo, gaurin
cateva ziduri vechi dar fara sa faca. explozie. Toata afacere
a tinut vreo 15 sau 20 minute, apoi Monitoarele s'au. retras pe
bratul Macinului.

Rusii hotarira, Insa, sa se descotoroseasca de &caste Montt

toare care erau suparataare.

Intr'o noapte fart bunt, cana pe la I dupit miezul nopteA
cateva bubuituri ma destepta. Si fiindca locuiam aproape de;
malul Dunarei am esit repede ; hist linistea se restabilise. .?"
.A doua zi am aflat evenimentul.
Peste noapte patru salupe cu. abur rusesti au atac,at eel
trei monitoare turcesti care, In toate noptdle stationau de paz
la intrarea canalului Macinului.
In prima salupta nurtand numele Tarevici, se afla locot
nentul Dubasof, In a doua Xenia (numele unei fiice a
e
se afla locotenentul Sestacof, In fiecare din aceste salupe s
aflau si alti militari inferiori; pe Xenia se afla si maiorul Mut
gescu din marina romana.
Salupele se apropiara. In tacere &,r sentinela de pe uni
din Monitoare, simtind apropierea, Intreba: Cine e acolo? Du,
basof, care cunostea limba turca, rispunse: prietenil Dar ac4
centul 11 trida iar sentinela date alarma. In aoel moment Dull
basof slobozi forpila care merse sa se isbeasca de vapor. Ex
plozia se produce si Monitorul se scufunda.
Imediat anoi Sestacof slobozi si el torpila In contra altu
Monitor. Efectul fu fulgerator. Monitorul lovit sub linia d
plutire, se sparse si so scufunda. repede. Dar Xema, voind sit se

retraza spre a nu fi atrasa, In valtoare, se apleca pe

a(

parte $i prirni apa la naasina. Erea primejdie de Inecare. Mud

www.dacoromanica.ro

195

palorul. Murgescu, CU, pretul vietsi se scoborl In compartimentul ma-sinei si o puse din nou in stare de a functiona.
A doua zi seara ofiterii rusi aflati In Braila dedurg un
'mare banchet spre a shrhatori pe eroicii ofiteri. and intrh In
fa.16 maiorul Murgescu toath scala izbucni in strighte de: Jivia
Mur g es ki I"

ziva precish n'am notat-o

Mare le
Peste cateva zile
Nicolae, comandantul armatelor rusesti sosi in gara BraiIn acel moment, crucishtorul protejat Lufti Gelil, care sta..
tiiuce
ona mascat pe bratul Mhcinului, arunch cateva proiectile din
, tunurile sale de mare calibru. Douh, din acele proiectile, destinate A'. loveasch. trenul, chzurh, la cativa metri departe de gara,
Uar farh, sh fach explozie. Mare le Duce se apropie de unul din
proiectile si, ardtandu-1 ofiterilor din jurul shu, le spuse: Iath
'inamicul 1 Pe acesta trebuie acum sh.-1 combatemr.

Lufti-Gelil plech in susul Dunarei, peste o zi sau doul

bombards.' Oltenita apoi se reintoarse pe Canalul Mhcinului.

1Intentia turcilor erea
asa se svonea in Braila
ca sh rhztune scufundarea celor doug Monitoare bombardand orasul,
Brea o zi plinh' de soare si o hime imensh stationa pe lungul mal brdilean.
Bateriile rusesti de calibru mic si de calitate inferioara,
incepura sh tragh asupra crucishtorului, dar
Fix am spus
hrh nici un rezultat. La un moment persoane care se aflau
;in apropierea mea si priveau vaporul cu un ochean, spusera
teh Turcii, impasibili p'ang, atunci, au descoperit bateriile si au
(deschis magazia cu. munitiuni- Rush trhsese pang atunci 53
lovituri de tun iar ghiulele lor chdeau, cand prea departe cand
Iprea aproape; aceasta se veclea dung, shriturile apei.
Noi, de pe mal, numgram loviturile. Lovitura 54 e trash. Si
In aceiasi cliph auzim o groaznich detunhtuth ei vedem un vulcan Urias Inhltandu-se spre cer. Si, peste un minut, nimic. Crud
t ishtorul disphruse. Lufti Gelei, in mai putin de un minut se
scufundase.
.
,
Din echipagiul de 200 oameni nu a schpat atunci de cat bu,,chtarul pe care Intamplarea a voit sh'l arunce intr'o mlastiriti
_
fcle pe mal.

Versiunile date de chtre ziarele din Bucuresti nu ereau

geplin exacte, nici numele crucisatorului, nici felul In care
''s'a racut scufundarea nu au fost reclate credincios.

4soseste In sfarsit vestea cea mare, Imphratul Alexandru al II-len

In Bucuresti.

Venirea Tarului e precedath de o intreagh armata de potisti si de spioni cari intra in tarh' si invadeazh. Bucurestii.
cestia se pun In leghturg cu politia noastrh si iau toate mhurile pentru paza Tarului si pentru supravsgherea tuturor

i
i,

ktreinilor cari, sub diferite motive si pretexts, au venit iri

4Bucuresti.
Prefectul de politie P. Ciocarlan nu leste judecat la fail.
ftimea situatiei, afarh de asta nici nu vorbea limba franceza.
Ciocarlan este mutat la Braila, iar la Bucuresti, In capul prewww.dacoromanica.ro

196

fecturei politiei, e .ailus prefectul de Braila maiorul Radu

Mihai,

In ziva de 10 Mai studentii universitari au facut o c,alda

manifestatiune de simpatie Domnitorului si Doamnei. 0 dela,
gatiune de studenti $'au urcat in Palat st a of erit un buehet de
flori Doamnei. Unul din membrii delegatiunei a rostit o cu,
vantare eareia i-a raspuns DomnitoruL Apoi, in aclamatiuni,
studentii in mare numb., urmati de un numeros public s'ad
indreptat spre locuinta lui C A. Rosetti in strada Doamnei
(astazi Paris) si l'au aclamat. C. A. Rosetti a esit in balcon si
.
a rostit o scurta euvantare entuziasta.
In ziva de 24 Mai` soseste In gara Targoviste (gara de
Nord) Imparatul Rusiei.
Isi poate oricine inchtpui ce Imbulzeala de lume erea pa
toate stradele. Ca lea Grivitei de astazi, Strada Targovistei de
atu,nci. ea si Podul Mogosoaei (Ca lea Vietoriei) erau oavoazate

cu drapele romane si ruse.

Trotuarele gemeau $i un puternic serviciu de paza area of,
ganizat. Se observa numerosi agenti rusi pretutindeni.
Primarul a rostit urmatoarea euvantare :

Sire!
,,Orasul Bucure$i e fericit a saluta in augusta persoada a,
MaiestAtei Voastre pe oaspele eel mai ilustru ce a onorat vreo
data tara noastra I
Actele marl pentru care Maiestatea Voastra a $tiut sa. grak
,eze adane numele sau In numele supusilor sal $i. in fastele
Istoriei, ajutorul tutelar ce Rusia ne-a acordat cu generozitate
In timp de neferic ire, fae ea intreaga natiune sa considere $ederea Maiestatei Voastre Intro noi ta o proba de bunavointa
speciaia de fall de o garantie puternica. pentru viitor.
Devenit numai de ieri Capitala unui Stat- pe deplin inde
pendent, orasul Bucuresti e mandru sa deschida astazi portile
sale liberatorului popoarelor din Orient. 'El m'a insareinat a
widica vocea in numele sh.'u pentru a saluta cu cel mai profund
respect pe marele monarch care, prin vizita sa, a bine voit al
face indoit memorabill noua faza in care a intrat Romania IW
Lera si independenta.
Traiasca Maiestatea Voastra' 1 Traiasca familia imperia1at"4

Prirnar al Capitalei era atunei C. A. Rosetti, care a primit

eaea ta insareinare special pentru aceastA festivitate.
La gar& primire stralucita, Domnul si Doamna ereau de
lata.

De la gara. la Palat, in mijlocul aelamatiilor, eortegiul a

zost astfel format. In. prima trasura Tarul, Doamna si 2 fii ai.4
Tarului. In a doua trasura Domnitorul eu Marele Duce Nicolae./
In a treta trasura Cancelarul printul Gorciacof cu Ion Bratianu. In a patra ministrul de rezbel general Miljutin en Mihail
,Cogalniceanu. In a cincea generalul Ignatisf,lostul ministru al
Rusiei la Constantinopol, cu generalul Ion Ghica fostul agenti
Al Rowaniei in,auiai Capitala
www.dacoromanica.ro

197 ---.

Tarul a drtigat la Palat, apoi la ora , a fost recondus Iti

rara ,cu acelas ceremonial.
Discursul primarului Capita lei, a lost viu critical in unele
6ercuri politica, chiar in cercurile liberals. S'a facut o vind luil
C. A. Rosetti cum cd. a pus fraza cd. Romania datoreste liber-

'atea si tutelei rusesti si cd aceastd tuteld a fost acordata call

.enerozitate. C. A. Rosetti a fost invinovdtit ad s'a aplecat astfell

n fata Tarului de si Istoria erea martord spre a spune cd, spre

si realiza planurile, Rusia ne-a rdpit Basarabia.
Guvernamentalii rdspundeau cd aceste cuvinte au fost rositith numai spre a face impresie asupra tarului si a'l indemna
sa nu mai reclame cele 3 judete basarabene restituite noua prin

tiatatul de la Paris.

Evenimentele inspird pe Vasile Alexandri care in acele

gile glorioase este psetul epocei si al neamului. Nimeni nui

terea mai fericit inzestrat de la naturd ca sd cante redesteptarea

yitejiei romane si gloria olipelor de atunci.
Ziarele publicd poezia lui Alexandri
BALCANUL SI CARPATUL

Valcanul $i Carpatul la Dundre. indreatd

Ca doi giganti niiprazirtici stau astlizi falli 'n fatal

$'aprinsi de dor de luptd, cu oclai se mascara,

Cu glasul s'amenintd, cu gdndul se doboard
lZicdnd : ,,Nu pot set 'ncapd doi palo$i intr'o teacd.
tii scris, din noi doi unui in pulbere set troaceti"
Walcanul cel fanatic muncit de asprd urd,
hru $ tie sei 'ngradeascd, sdlbateca lui gurd
$i zice in trufie: ,,Carpatule, vecine,
De nu vei pleca fruntea, amar va iti vai de line,
dci repezivotiu grabnic din plaiurile 'ins 'nalte,
orente 'necdtoare deprinse ca a salte
Din maluri paste maluri, din munte peste munte
Sit- bald a tale coaste, s'acopere-a tg frunte.

fact inteo clipii ca sit' dispari din lume,

Cu-atale steinci $i codri, cu ai _tea copii $i nume I

,Carpatul scoate-un freamdt tertbil de urgie
iMi$cdnd coama-i de codri ca leul in mdnie
ISi 'n hohot lung rdspunde: ,,Balcane
a -la trufie
0.Aratd cd tu astdzi cazut e$ti in pruncie.
LA Tevoie ai de-o car* ruinafi s'o supoarte
I

Cdci ai ajuns, sdrmane, acum la prag de moarteic,

fAi fost odznioard gigant prin indltime,

gArnar, przn fanatiz-muti, puternic prin cridime.

rAi.revdrsat pe lume si groazd $i-ruFine

6Si te-ai scdldat in sdnge, pin ce ai dat cu mine:
4De-atunci au trecut secoli I.. Pldpdvda omergire

S'a de$tevtat .5i numai tu stai in adormire.

www.dacoromanica.ro

1.9b

'Ademerhil de visuri nebune z trufa$6

Fara-a pdtrunde norii care te tin in free

Orb urtia$ cu carja, tu genele 'fi rdicd

.$% vezi l'a tale poale cat umbra ti-e de mica,

E$hi $ters din cartea lumei tu care de vechtme

Stai rezemat in .somnuti, de-o putredd marime

..S'i vrei sa tii in lanturi popoarele cre$tine?

1

vrei, Balcane arbov, eu sd ma 'nchin la tine Z

Dar n'auzi cum te rade $i Dunarea $i Marea?

Dtviza ti-e sclavia is'a mea neatarnareal

Cum, zic, dgi vulturi ageri, zburand din varf de munte)

Se' 'nallei pdat 'n ceruri $i scot ppete crunte.
E unul din Balcanuri $i din Carpati e altul
Mult repede le'i sborul. mult falnic le'i asaltul,.
Caci se isbesc ca fulgeri la luptd-uCigittoarel...

ivansele lor aripi se bat lucind de soare,

.$"a lor cumplite ghiare $i pliscuri otelite
1$i dau loviri de moarte si rani isi fac cumplit4,
Deodata unul cade ucis, pe-a noastre lanuri,
E vulturul prddalnic din tristele Balcanuri
S'en patnt parti a lumei zbor zmulsele lui pene,
canta libertatea pe maluri Dunarene.
Mircesti, 18 Mai 1877

In timpul acesta armatele turcesti sunt invingatoare im

potriva muntenegrenilor pe care-i resping neincetat care Ce,
tinge. Generalul Ali Saih repurteaza o insemnatg, victorie si
cucereste cele mai importante defileuri.
Interventia grabnica a armatei ruce este ceruta. Cg.ci intealtfel atat bosniacii i hertegovinenii cat si Mu,ntenegreng
vor fi zdrobiti.
N. T. Orasanu, vestitul umorist care a scrie ani intregil
In Ghimpele, Daracul. Nechipercea etc. si care e mai mult
cunoscut sub numele de Nechipercea de cat sub numele sael
de Orasanu, scrie o poezie festiva in onoarea Domnitorului.

El care aruncase asupra lui Carol I cele mai cumplite

ofense, mai ales fiindca erea neamt, el care scrisese versurile,

repetate la vremuri, din gura 'n gura:

Ia-li lddita $i cheita
Neamtule! etc

acum a scris O cledicatiuna ..,)omnitorului.". carp af 'Arse, at

strofa;

www.dacoromanica.ro

'Q.--

Tiico lona mandru zboar4

Peste fii de eroi,
Domnullarei '1 desfd$oar4
Cu el fifi, cad e cu tioui
E viteaz, inim are
,Si-$i iubege-al san popor,

E ctin Frederic cel Mare

45i va fi invingator 1

Romdne, $i ia arnu
Pomnul tarei-a dat alarmal
Ofrandele i listele de subscriptie pretutindeni. Ziarele
flublica aproape zilnice subscrieri In bani, scamd $i tot felul
de alto obiecte pentru soldati.
Clubul Tinerimei din Bucuresti face o subscriptie care
ya famane In permanentd deschisd pentru armed.
Presedintele Clubului P. E. Schina trimite primului mi.,
0-iistru suma Insotitd de o adresd. Ion Briitanu rdspunde per-1
sonal printr'o scrisoare publicatd de ziare.
La Inceputul lunei Maiu moare Ion Massim profesorul de limba latind de la liceul Sf. Sava. A fost un erudit.
discipolul lui Heliade $i conservator de idei.
A figurat si in Camera, ca ales al colegiului trdnesc din
ludetul Braila unde era ndscut.
Pe la Inceputul liii Iunie rusii Incep operatunile lor,
militare. Intaia actiune o incep in Dobrogea pe care o ocupd
itrecand pe la Galati i pe la Braila. Aceasta este numai o diyersiune fiindcd actiunea principald se va deslasura cu mult
mai la sud. Comandantul era generalul Zimerman.
Luptele de artilerie urmeazd, Intro Vidin ai Calafat cat 0
Intro Bechet si Rahova. Aceste lupte intro Romani $i Turd

sunt Intretinute din partea noastrd spre a deprinde pe soh

dati ca $i pe ofiteri cu zgomotul si actiunea rzboinicd.

Trupele noastre. cele mai multe tinere, MA, experienta

rrizboiului tar majoritatea compusd din trupe de tdrani luati
de curand de la ocupatiile- campului, aveau nevoie de aceasta
'deprindere.

Prmtul Carol si guvernul roman voiau ca Intro rusi It

iromani s se mentie o aliantd formald pentru ca si. armatal
Tomang, sd participe la rdzboi, insd rusii au cerut ca armata
woman si rdmaie concentrata dacd vrea, dar au declarat ci
ei n'au nevoie de concursul ei, de altfel destul de neinsempata ca. numdr.
Romanii cereau sd. intre In actiune spre ali valorifica drop/virile la sfarsitul rdzboiului. Rusii nu voiau sa contracteze o

datorie de recunostinta fata de romani si nici nu vdiau sa

se spuna ca n'au putut bituiffiajjAlicru1 romauilort_,
www.dacoromanica.ro

200

Armata romana a stet concentrata timp de 3 luni in pa,

sivitate, dar aceste trei luni i-au servit foarte mult, cad a deprms pe taran cu viata militara si cu discipline taberei. A mai
deprins pe oameni si cu, bubuitul tunului i cu unele
nwnte ale luptelor active.
Gaud, dupil dezastrul rusilor la Plevna, armata malaria
a trecut Dunarea, solclatul roman nu mai era un novice.
Dupa jumatatea lut Iunie tarul Alexandru stramutb; Car,
tierul general, de la Ploesti, uncle era, la Zimnicea. Trecerea
Dunarei este apropiata.
Problema trecerei armatei romane peste Dunare
preocupa presa. Ziarele opo-4
Clupa ce armata rush' a trecut
_zitiei ataca guvernul fiindca n'a izbutit s Incheie un tratat
do alianta cu Rusia. Aceiasi adversari cari au combatut Con !
entiunea pentru trecerea rusilor prin tar, acum tin cellalt
dimbagiu. Vecinicul politicianizm I.. Conservatorii spun liberalilor : Ati Inceput Mazinisti si sfarsiti Cazaci.
Ziarul Presa, organul lui Vasile Boerescu, scrie la ince-,
putul lui Julie ;
,,In veclerea preparativelor ce vedem ca se fee pentru o
Jwintarziata trecere a Dunarei de catre armata noastra, trebue
sa creclem c. guvernul a izbutit sau este in ajun de a izbutii,
sa incheie acest tratat".

Dar Romdnul, oficiosul guvernului mustra_ pe acest ziet

spunandu-i ca nu este in interesul tarei ca s. faca asemenea
insinuari sau denuntari.
Armata romanil ia totus
i fr incheierea acestur
o parte activa la cuceriree cetatei. Nicopole. Au luat
tratat
parte la lupta bateriile romanesti de la Islaz.
C. A. Rosetti, care primise demnitatea de primer al Ca-

pitalei numai spre a prim! pe Tarul Rusiei, isi d demisia

din aceasta demnitate.

Razboiul incepe peste Dunare in conditiuni nenorocite

pentru Turci, din cauza aceasta si fiindca n'a stiut apgrai

Dunarea
pe care rusii au trecut-o lara mai nici o pierclere
Abdul Kerim Pasa este inlacuit la comanda suprema ct
Metternt AI
Menemet Ali se distinsese in luptele contra Sarbilor, da.4
151 d tora norocul faptului ca avea protectiuni Inalte.

Mehemet Ali erea de origina german, se numea lulius

Dar is, fuob'se din tara sa natala. se Meuse ehelner la Viena;
dar flincl foarte frumos. a lost luat de &Are ambasadorul
Yu et in Capitala Austr ei, Ali Pasa, ca valet de camera si

transf rmat In metresa lui. Vanzandu-si terpul mai tarzfur

marel i viz'r la Constantinopol, fu trinats in scoala militarg
tle uncle isi Mau carfera.

Armata remand a trecut Dunarea.

Batuti la Plevna si fugariti spre Dunare, Ruij sunt ame,
nintati de a fi aruncati in apele acestui fluviu. Intreega arwww.dacoromanica.ro

201

Vida rusa este amenintatti cu Ufl dezastru,. Atunci Imparatul

4Alexandru trimite cunoscuta telegrama piing de akcentul dez,
Tiadejdiei: ,,Cauza crestinatatei fiind In prrimejdie, treceti Diii
witirrea In ce conditiuni vreti, dar treceti cat mai grabnic".
Telegrama area trimisb," generalului Manu care declara

ea nu se poate misca de cat daca va prirni ordinul de la gu-,

yernul roman. Aceasta atitudine foarte corecta, atrase gene-,
trarului Manul Inlocuirea. Ru$ii an cerut cu staruinta aceasta,
gar Domnitorul Carol, spre aa$i atrage buna vointa Tarultn,
fiacrificri pe generalul Manu. Despre acest indident am mai

Iiyorbit.

Trecerea armatei romane erea descrisa de ziarele din Bu.

cdresti in termeni inaltatori si mi$catori.
Romanii au trecut Duntirea pe la Corabia. Soldatii tre,ceau cantand, alaturi de iei mergeau femeile, unele cu copii in.
brate. Toate femeile au mers pang. la pod unde s au oprit. Sol-I
datii treceau iar cei ramasi pe mal nu mai conteneau cu urale
si aclamatii.

Trupele din militiile oltenesti, puse sub comanda colo

nehului Haralambie, ocupa Nicopole.

Trecerea repede a armatei romane a oprit brusc fuga si

tlebandada rusilor. In timpul acesta, pe cand Osman-Pas& a
ocupat solid Plevna, Mehemet AIL generalisimul, Inainteaza etnergic catre Tarnova..
Trupele rusesti aflate pe drum $i in Romania sunt aduse,

In graba la Dunare; s'a dat ordin ca intreaga garda imperiala

rusa s. plece din Petersburg si sa. vie la Plevna. Cu toata
Ointerventia armatei romane situatia este Inca foarte Ingrijitoare.

Bombardarea Giurgiului incepe acum cu mai multa furie fiincica Romanii an trecut Dunarea; pagubele pricinuite
orasului sunt mari.
D-na Maria Rosetti, sotia lui C. A. Rosetti, ia conduce-

rea unui spital pentru

Rusii nu se mai simt in stare de a invinge singuri dupe

cum le erea ambitiunea. Dupe_ ce au cerut, tot la fel micei
Serbii, istovita dupa rezbelul ce Meuse, ca sa lupte din nou,
acelasi ajutor II cere $i de la Grecia. Iar Muntenegrul erea
mereu in lupta.
La inceputul lui August Serbia iintra din nou In foc.
Pe la 19-20 August garda imperiala rusa incepe s. so*

ceasca in Bucuresti de uncle pleaca neintarziat la Giurgiu. So-

se$te si generalul Totleben, marele general rus specialist In

tfortificatiuni, acela care in timpul razboiului Crimeei, fortificase Sebastopolul.

Generalul Cernat pinistrul de rezbel a primit comanda

trupelor roman& din fate. Plevnei. Ion Bratianu, a luat portofoliul razbotuluL -Jar Ion Camnineanu interimatul thlante-,

kr.

www.dacoromanica.ro

202

In acelasi timp, prinelpele Carol, otire se afla in captil ar4

Inatei romane in ziva and a trecut Dunarea, a rostit pentru

trupe, urmatoarea cuvantare:
Osta0,

A trecut anul de and lupta de peste Dunare Intre Tura

$i crestini pune in primejdie hotarele.noastre.
Pentru a le apara, tara a facut apel la yob La glasul el
y'ati parasit caminele cu avantul oamenilor oari au constiinta
ca, de la devotamentul lor, atarna fiinta statului roman.
Pe cat timp ostirile operau in departare si noi nu ereaft
Ytmenintati de cat de navalirile unor oete do jefuitori ne puteam tine numai la apararea tarmurilor. Acum, insa, rezbe+
Itul se apropie de hotarele noastre si, daca Turcii ar fi inviu
gatori, este invederat ca ar navali cu totii, asupra tarei adu41
etnd cu dansii macelul, pradarea si pustiirea. In aceasta pomitiune ca sa scaparn tara de salbataciile navalitorilor este de
datoria noastra s mergem sal combatem pe chiar tarmul tor,
Ostasi Romani, voi stiti cat de mult a suferit patria voasIra in timp de peste 200 de ani In care vi se rapisera mijloa
cele de a mai apara barbateste, pe campurile de bataie, drep-

tulle ei.

Asta'zi aveti ocaziunea do a arata din nou vitejia voastra.

51 Europa intreaga sta cu ochii tintiti spre voi.
Inainte dar cu inima romaneasca st lumea s ne judece
Clupa faptele noastre.
Reincepem, ostasi, luptele glorioase ale strabunilor alatuTea cu numeroasele si bravele armate ale uneia din cele d'antaif
puteri din lume. Armata romana, de si mica, se distinge, sunt

sigur, prin bravura si disciplina ei. Ea va reda astfel Roma-

niei rangul de alta data ce i se cuvine intre natiunile europene.1

.Aceasta este si credinta Augustului imperator al tutulor,

rusilor, d'aceea nu numai romanii vor lupta alaturi cu ru+
pii, p'acelasi camp si peatru acelas scop, dar Inca comanda+
rsuperioara a ambelor armate despre Plevna imi este Incredintata Mie
Aceasta este o onoare care se refrange asupra tarei, asu,
pra voastra.

Faceti, dar, sa falfaie din nou ru glorie drapelul roma.

nese pe campul de bataie, unde stramosii vostri au fost, se+
cob Intregi, aprUorii legii i ai libertatel.
Inainte dar, ostasi Romani, inainte cu barbatie i tn cu4
rand va veti Intoarce In familiile voastre, In tara voastra li
berg prin voi Iniv, acoperiti de aplauzele Intregei natiuni,
Carol

Atinata raspunse cu un ura rasun'ator si, in aceiasi clipa

soldatii Romani, cu drapelele clesf6surate si In sunetal mutrecura Durarws
www.dacoromanica.ro

203

.Generalul Cernat, noul comanclant, seful. armater romane,

Ttrecu in urmg cu intreaga cavalerie.
Rusii, care pang la dezastrul lor de la Plevna, nici nu
,

yoiau sa audg de cooperarea armatei romane, acum se pleeau. Stransi cu usa ofereau totul; cooperarea, conditiile cerute; Domnitorului Romaniei comanda suprerng la Plevna,
chiar si asupra trupelor rusesti, toate onorurile. Numai mane
thrgptireata de-asupra Basarabiei nu si-a ridicat-o.

De oaece toate fortele militare active au fost trecute

peste Dungre, guvernul a dispus ca garda civica sg tread, sub
legile si regimul militar.
gust.

In sfarsit yin luptele de la Prna, de 1a29 $i 30 Au-

Rusii nu aveau incredere in rornani, ba ii si batjocoreau.

torespondentul ziarului rus Go los stria : ,,Romanii isi dau un
aer ingamfat si rdzboinic cand aunt in Romania, dar pe ca in-

put de bgtaie vitejia, si bgrbgtia lor se sehimbg in frica".

In Bucuresti emotiunea este culminantd. Cele d'intai sari
tsupra bgtgliei de la 30 August sosesc. Se aflg ea' regimentul

de dorobanti (curcanii, cum ii botezase soldatii din celehlte

larme, fiindc5, purtau la ca'ciuli pene de curcani) din judetul
Naslui a fost glorios, de asemenea si bateria de artilerie do
tub comanda cgpitanului Alexandreseu.
Tarul Rusiei a acordat trupelor romane care au luat rerkluta Grivita, vreo 40 Cruci Sf. Gheorghe, iar Domnitorul detoreaza drapelul regimentului 13 de curcani cu ,Steaua Rotnaniei". In aceastg Milne s'a distins si regimentul 5 de inh.nterie.

Ion Docan a iesit din guvern si in locul sail a intrat

P. S. Aurelian.
Cabinetul e compus acum numai din 5 ministri: I. Bratianu la interne si ad-interim la rezbel, M. Cogalniceanu la
externe, G. Chitu la instructie, I. Campineanu la justitie, P.
S. Aurelian la agriculturg, cornert si lucrgri publice.
Din Paris vine stirea ca A. Thiers, liberatorul teritorului francez a murit. Cogalniceanu trimite o telegramg de
tondoleante vaduvei marelui disparut.
Batriliile din jurul Plevnei aduc stiri numeroase ziarelor.
D-1 Lackman, corespondentul ziarului Bund din Berne
ti al Gazetei de Chicago scrie ztaruhri Romdnul asupra actiunei regimentelor 13 dorobanti si 5 de infanterie:
,.In ziva de 27 a fost ziva ceremoniei botezului infanteriei
romane. Nici odat 5. n'asi fi crezut s. vc1 atata bravura' la o
trupg care pang acurn n'a. cunuscut focul.
Astazi am forma convingere cil armata romang merit5,
t fi pusg langd ori ce alt5, armata a Europei si ori cane neate
Si mandru de soklatii si ofiterii ei care au dat probe gat de
stralucite de viteiie.
Nu mai mentionez artiteria, cud valoarea ei este destu,1 de
eunoscutu".

www.dacoromanica.ro

204

In adevr artileria romant era atat de supeheaYa at

la Plevna, comandamentul rusesc, a cerut ca 2 baterii rusd

tileriei rusesti si ca material i ca indemanare, in cat nu oda%

^care trageau, aproape fdra foths, st fie inlocuite cu o singurd,

baterie remand.
Vine stirea mortei maiorului Sontu, a cdpitanului ValLei
Mtraicineanu. ranirea maiorului Lipan, etc.
Regimentul 14 curcani a intrat cel d'intai in reduta Gz1L%
vita.

Afart de cdpitanul Martcineanu regimentul al 8-lea del,

infanterie a perdut pe cdpitanul Pant Alexandrescu, pe sub4

ba.La
lo,cotenentii Berea. Ulescu, lama. si Marcovici.

Din regimentul 5 capitanul Roman Mihail si sublocota,,

pent Botescu.

Numtrul ranitilor e mare.

Bucurestiul este In ferbere si cu ingrijorare asteaptd sit)
rile de pe campul de bdtaie pe care editiile speciale ale ziaree

'dor le aruncti In public.

Grivita a fost luat un drapel turcese de cttre vandtorl

atalionului 2 comandati de A. Candiano-Popescu. Acest dr

pel este adus In Bucuresti do ate maiorul, sergentul, capo

ralul si soldatul taxi l'au luat.
In ziva de 6 Septembrie drapelul a fost condus la Arse-,

nalul armatei cu mare solemnitate militaM, pe urnittorul par.'

curs:
La ora 3 ci. a. a plecat de la Cotroceni, a trecut pe soseaual
Francmasonilor, calea Targovistei, Pddul Mogosoaiei el atm:
da Mihai Vodd.
Pe intregul parcurs populatia Capita leI erea In picioard
Pe unde trecea drapelul cu bravii lui cuceritori erea o furtunl
de urale si strigte tie Trdiascd, I" De pe la ferestre lumeao
arunca cu flori, cu mici clrapele tricolore, etc,
Seara a fost la Teatrul National o reprezentatie festival
Sala geme de un public care exalteazt de entusiasm. Dui)*
adamant si euvantdri ocazionale apar pe scent eroii cart auff
cucerit steagul.
'roan: sala e in picioare i mu.zica cantt himnul nationatA
fAclamatiile vuesc ca o furtund, doamnele din Ioji In picioar
aplaudd, unele Isi smulg giuvaerurile si le croneS pe smug,
Nici odatt un public roman nu a fost atat de mare.
Lista ofiterilor morti sporeste neIncetat. in groaznica bit
Mlle de la 6 Septembrie au calzut morti: Maiorul Nice lae Io
(15 dorobanti); Cdp.tan N'astase N.; Cdpitan Bogdan 3 validtori Locotenentul D Calinescu N. Sublocotenent Dduescu 15
dorobanti; 15 ofiteri rans(i.
La Grivita armata romana (14 dorobanti si 2 vanatori) al
cucerit de la turci 3 tunuri.
Printr'un ordin de zi Domnitorul hotted's-Le ca 2 sd fie
sezate langl Statuia lui Mihai Viteazul iar unul Aiwa' corputl

42, garda de la Palatul Prindar,

www.dacoromanica.ro

205

'In saara -de 11 Septembrie & sosit fn CaiSITtila drtibelul luau

'de cavaleria romand de la Cerkezi.

Sosese 5i cele 3 tunuri lode de la Turci. Sunt debarcate

In gara Targovi5tea 51 aduse pe Podul. Mogosoaiei pang la sta..

tuia lui Mihai.

Acolo asteaptg Doamna Elisabeta, care a prezidat insta.

Area tunurilor, in mijlocuI unei multimi enorme si. a unei
(mari Insufletiri. Cel d'al treilea tun a lost dus la Pa lat-

Tunurile ereau insotite de sublocotenentul Harteb, Doaragia ii aferi un buchet de flori iar Domnul 11 decord cu Virtu lea

La mijlocul Iui Septembrie Eugeniu Sttescu, lilted In

guvern luand portofoliul justitiei. Ion ampineanu ramble

titular la finante.

Garda imperiald. msg. superbtl, oameni cu Infd'ti5are

imartiald 5i toti de statur5, erculeank avtind cai colo5i, delftthug. in fata Doamnei Elisabeta. In aceia..5i zi garda pleact
1961re Plevna.

Viata bucure5teang, ia o mare dezvoItare de Indatti ce

fintr'd ru5ii in Bueure5ti.
BUCURESTII PE VREMEA RUSILOR

5ii, oameni de petrecere, foarte dedati la buturg, multi

"din iei plini de parale umple toate localtrile de- petrecere 5i
rarune'd barii cu a.mndoutt mainile.
Localul de petrecere la modd erea atunci grdina, Union
Suisse undo s'a indltat de cativa ani marele otel Simplon. Pe
rjemea aeeea erea nu.mai un $ir de pravrtlii mdrunte fdr ct. ej, in cea din mijlocul, care tinea coltul intre stradele Camtpineanu j Sf. lonicti, erea instalara bacilnia Sailcianu iar In
telelalte, de obiceiu un mic birt eftin.
Prin stra:da Gdmpineanu se intra direct In caea ce se numea Gradina Union", o curte cu chtiva copaci, apoi o cdsutti
uncle se afla instalat clubul Coloniei elvetiene sj o instalatie
de popice: Acolo veneau sti joace popieele elvetienii 5i cativo,
invitaji al lor.

Pentru yard' gradina erea Inchiriatti la trupe de cafeu

concert-

Anu.1 acesta, al in prevederea deverului mare ee trebuia sa

Adued afluenta rusilor, luase gradina in exploatare cantbire'01 comic I. D. Ionescu i daduse directia nominard unei ar
liste franceze, antgreata Fanelli.
Gteva cuvnte despre acest cilnt4ret care, un numtip de 19
ani, a fost copilul rgsfhlat al Bucuresflor.
Inca. de pe la 1873 s'a ivit in Bucuresti r. D. loneseu, no'man transilvdnean, comic, cant5-ret dupd rnodelul comicil r
austriaci,
Inaint-ea Iul Ionescu fusese cnaret la mocIA prin cafeu.s.
tile concede, un oare care Fillkosky care a displirut reuede.

www.dacoromanica.ro

206

lonescu a cultivat cupletul de actualitate, patio si social fail'

autoril acestor cuplete ereau Pantazi Ghica, Ion Mosoiu, N. 71
Oraseanu, etc.

In 1877 I. D. Ionescu erea In apogeul carierei sale. Gill

dina Union Suisse erea prea mica. spre a putea cuprinde pal
toti cei cari veniau s asiste la reprezentatie. Mese le erau (Ise !

rate pang aproape de trotuarul strazei iar in fie care sears

ereau refuzate, din cauza lipsei de spatiu, intro 200 si 300

persoane.

Ionescu avea canttmetele lui de mare succes.

Sabra in potriva unuii bulgar cantata pe o arie Potiu lark,

Sa vezi na Petrana noastra:

Cana ese na porta,
Cum se strange lume tott
$z se face rota.
Sau:

Cu o botina
De cea mai find
Si c'un picior
Foarte

mar

bolo 'n gradina

V ad o blondina,

Ca un amor
De dansa mor,

Ionescu castiga ce voia la Union Suisse. In fiecare sapi

tamana se ducea la Galati si-si depunea economiile la o bana

iar In fiecare seara, dupl. reprezentatie ,un sir de 5-6 teal

suri lua drumul Herastraului vechiu : erea I. D. Ionescu cil
amanta lui si cu un numar de prieteniIntotdeana aceiasi
cari in toate noptile petreceau pe socoteala artistului.
I. D. Ionescu putea face avere cad rare ori un actor ro-.

man a avut un prilej mai prielnic, dar a fost rating. sparta;

1-a placut prea mull petrecerile si a avut prea multi prietenil
dintre aceia pe cari francezii li numesc: pique-assiette.
Dar Ionescu nu era singur la Union Suisse, avea o trupti:
Steam acestei trupe erea o cantareata francez/ cu numel6
Fanelli. Fanelli erea o veche cunostinta a Bucurestilor, erealj
b arbista de talent si foarte inteligentit, de aceea succesele di
uu ereau mediocre.
0 data Gorciakoff, cancelarul rusesc, care lnsotea pe Im
piiratul Alexandru al II-lea In Romania, dadu un pranz, saul
In invtat la un pranz. La aceuta masti erau invitati, pe lane
un numar de generali si alti functionari rusi, si cativa ro,
mani ; printre acestia Mihail Cogalniceanu, ministrul nostrul
'de externe si Dimitrie Sturza ministru de finante. La sampal
tie usile se deschid zgomotos gi un numar de femei de cafel4

14

www.dacoromanica.ro

207

toncert intra safirid si...cantand. $i una Tn ele sare pe genuri-

'chit lui Dimitrie Sturza pe care 11 prinde de gt si-1 sgrutg.

Sturza, care era pudicitatee. pe picioare, s'a rosit, s'a zapg.pdit. a pus ochii In pginiint si a rgmas mut de groazg. Iar toti
iiceilalti se prtipgdeau de res.
Aceasta fusese o bung farsg. urzitg, de Mihai Cogglnimaul],

- In scurt timp Bucurestiul se umple de parale. In fie,tare zi vedem o noug frumusete rgsturnatg intr'o birjg luixoasg sau chiar intr`o trgsurg de cash. Fete dela modiste $1
proitorese, servitoare fru.musele, cocote foarte modeste se inalitg deodatd, au parale si au lux.
Allele. femei cunoscute, vgduve, femei mgritate, lucrgtoatire sau cocote dispar deodatg.. Toate acestea urmeazg pe ate

lun ofiter rus, peste Dungre In Bulgaria sau in vreun ores de

\pe marginea Dunrii. Rusii pltesc bine, polii imperiali se
hrld in toate mainile.
Petrecerile bucurestene urmeazg si se desvoltg. Iatg
programul grgdinei Union-Suisse din strada Campineanu
ipentru 26 Julie :
Trupa de sub directia Fanelly va da,- in beneficiul d-Lut
Ercole Carini o frumoasg si variatg reprezentatiune, dupg

airmgtoarea programg :
1. Parte : Trifouillar le Brasseur, Athend-moi-z-y; Chan0.on Russe ; Ho 1 Y a ho I; Moda din ziva de astgzi, romanta
2. Parte : Une lune de miel Nonnande.
3 Parte : Cliquot. Fantaisie (Lombard). Le "cliampagne,
Anusique de Mr. Carini ; Romance, Steluta (romanta), La Gail
iarde, polca mazurca de Mr. Carini.
4. Parte : Deux beautes d'autrefois.
,

In grgdina Guichar din dosul palatului regal juca Pas-

, caly In teatrul numit : Teatrul de vard.

La 22 August se juca: La sdnul mamei; Filosofia bitrbafilar iar Teodor Popescu, va cants, intre acte aria lui Topes,

loperotg nationalg Fata dela Coma de Eugen Caracla. Preturile

2 si i leu.
*

Ziarele cotidiane ale epocei nu ereau putine. Aveanr

tRomdnut 5i Telegraful zia:re liberate, Romania Lib rei de sub

directia lui D. A. Laurian si prim redactor Stefan Mihail scu,
cu inclinatiuni junimiste, Timpul organul conservatorilor caargisti, Presa organul conservatorilor nuanta Vasile Boerescii, L'Orient ziar francez scos de cgtre Emile Galli, un francez

4e curnd venit in targ, care pune ziarul sub directia nomi'

alg. a lui Al. Ciurcu, Natiunea Romdnd editat de un alt frau-,

dz Frederic Dame si Rdzboiul, cel mai rh'spndit olgan atunci,
rgan de onozitie crnceng, editat de tipograful Weiss, dar redadat de catre 'NNW Ha________gsyjacitot. La i59erribrie a

www.dacoromanica.ro

208

mai apdrut un ziar liberal. In genul Rzboiului lu Weiss, cll.

numele Darobantul. Deci 9 ziare cotidiane.
Nici unul din aceste ziare nu mai trdeste astdzi.
* * *

Eiindcd toate faptele omenesti sunt relative, bataliile de la

18'77, care nu erau de cat niste inocente Incderdri rata de
groaznicile btitalii din ultimul mare rdzboiu mondial, aveatt
proportiile unor intampldri colosale. Luarea unui singur dra-i
pel de cdtre un soldat Inteo luptd singulard fu apoteozatti In

toate felurile, iar soldatul Grigore Ion prezentat ca un eio

legendar.

AceastA Inscenare era de altfel impusd, cdci trebuia Intrit curajul unei armate de tdrani, lard traditii milit,are. Med
cadre solide, Itird constiinta valearei sale.
Dar o controversd se ridich repede. Drape lul luat de Gri-,

gore Ion fu adus in Bucuresti de catre maiorul Candiano Po-,

pescu Insusi, care fu Inaintat, decorat si sdrbdterit, prezentat
hind ca adevaratul erou al drapelului.
Toate ziarele opozitiei dezaprobard cu energie aceastd
.

substitutie iar in public se rtispandi chiar zvonul cum cd

Candiano Popescu nu s'ar fi purtat tocmai curagios pe cam-.

pul de bdtaie. Adevdrul era greu de aflat fiindcti patima poli,
ticei de partid era amestecatd. In adevr Candiano Popescut
fiind un cunoscut liberal-rosu, trebuia A, fie ji.nta atacurilot
opozitioniste.

Candiano Popescu era acuzat -de conservatori cd. singura

lui ispravil ar fi fost sA rdpeascd In mod abu,ziv, de la un

major turc, un admirabil armlisar arab, pe care 11 adusele In,

Bucuresti dimpreund. cu drapelul. Se pretindea a maiorul

turc Inaintase chiar o plangere guvernului roman In aceastd
privintd.

Dar liberalii nu se lasard mai pe jos. Revansa lor vent

)epede.

In ziva de 30 August, colonelul Alexandru Anghelescu--.

mai tarziu ministru de razheiu care sfarsi printr'o condam,

nare In celebra cauzd Broadvell

comandantul diviziei a IV-a

Inaintea Plevnei, dete un asalt nenorocit asupra redutei On-

vita. Se spune cd, Mira un ordin expres i fard. nici o pregdtire

piealabild, colonelul Anghelescu din singura lui initiativi,
dete asaltul In ziva sfantului Alexandru, care era ziva nume-

Iui sdu ca si al tarului Alexandru II. Colonelul Anghelescu

voise s. %c d. o mare si pldeutd. surprindere larului, oferindu-g

de ziva numelui sau una dintre cele mai Insemnate Intdrituril
ale Plevnei. Dar asaltul fu respins cu pierderi sangeroase.
Multi romani rdmaserd In valea care desprtea reduta Grivita
No. 1 de Grivita No. 2 si care fu botezatti de soldati: Valea
VangeriiAcest esec sangeros provoca vii polemici in Bucuresti. Mar

www.dacoromanica.ro

204

putin in presh dar foarte mult In cercurile politice at gi In:

public, nenorocirea era comentat'd cu vehementti.

Conservatorii cereau sa*, se ridice comanda colonelului An,

ghelescu spre a fi dat In judecatg.. Colonelul Alexandru An,

ghelescu era, si el, un liberal categoric.
Dar liberalii rdspandirg zvonut c. atacul nu fusese res.,
,pins din vina colonelului Anghelescu, ci din vina maiorula
lacob Lahovary, ofiterul de stat-major Instircinat cu recunoas,
terea terenului. Lahovary era conservator.
In public se spunea c. maiorul Lahovary, fiind Insarcis
nat cu recunoasterea terenului, nu mersese mai departe de

Grivita No. 1 *i nu descoperise c, dup5. Valea Plangerii se anti

o altg. redut6 Grivita No. 2. Bine trite les, se adgoga a.LahoWary nursi indeplinise insrcinarea, din lasitate. Deci, cand
soldatii romani, in asalt, au ajuns in fata obiectivului, au fost
tra'zniti de focurile incruci$ate ale celor doug. redute.
Afacerea veni In parlament In urma struintelor lui Ni
,colae Lahovary, tatAl maiorului. Inteo $edinta a Camerei Ion
Bratianu respinge acuzarea adusd maiorului si-i aduce laude
pentru priceperea $i curajul s'au.
Victoriile de la Plevna i eroizmul dorobantilor din re,
gimentul 13 de Vaslui inspira," pe Vasile Alexandri care pur,
ilic atunci Penes Curcanyl.
In lauda vitejilor din regimentul 13, Alexandri scrise ne..4
peritoarele lui versuri

Plecat'am nouli din Vaslui

Si cu sergentul zece
Si nu'i erea, zliu, nimanui,
In piept inima rece!
Poeziile epice ale lui Alexandri str6bat tara $i renase su*

Delete. Neamul, Ingenunchiat de atatea veacuri, ridia capul

.si fiecare roman Incepe A, se cunoasa $i stt dobandeasa in

prederea pierdutg de-alungul restristelor.
Alexand-ri este marele bard al romanizmului.

Am citit un numar de critice acute literaturei lui

AleK

xand4 am auzit pe multi Intreband care dintre Alexandri sau

tEminescu, este mai mare ? Dar opera lui Alexandri nu poate
'Ifi supusg examenului comparativ fiind a nu poate fi juded.
'catal numai de pe valoarea ei literarg, ci mai ales din punctul
ide vedere moral si national.
Istoria nu cea de asta'zi ci Istoria de maine si de poi.4
maine va spune g. Alexandri a. fost marele poet al ceasuluit
pare a cantat gloria neamului sgu In cea. mai Incantatoare lim
)136 litrar. Istoria va snune a a fost singurul bard care a can4
tat epopeea din 1877-78 si a antat-o In versuri de o frumu,
sete epia' necunoscutg Iimbei romane nici mai 'nainte nie
dung aceea. 8i. totusi. in dictionary] lui I azKr eineanu niCt
Ani,ear nu se pomeneste desnre ppera h1 Alexandri de 18;
14

www.dacoromanica.ro

.;,..- 210 --a!

ar/7-78. Se pomeneste ilespre Doine. rdespfe Page luri. s.1 'des,

tpre Despot Veda, dar nici un cuvant de Fantana Blanduziei,

tCantul gintei latine si poezia Inaltatoare si nemuritoare care
'a cantat vitejia doteptatoare a neamului romanesc la 1877.
WI de ce spun ca alti istorici In alt viitor vor trebui sO
ludece pe Vasile Alexandri.
Clipa de la 1877 a fast redesteptatoare pe toate tart1.;mune. Superioara zilelor pe care le traim, a facut ca razboiul
de la 1877 sa, fie urmat de o perioada de optimizm obstesc,
Toate ranile razboiului din Bulgaria au fost indurate cu stoicizm si voiosie. Bucurestii aveau infatisarea unui ora$ pur romanesc $1 fericit. Infatisarea Bucurestiului de astazi,
in
mururma marelui razboi care ne-a dat intregirea aearnulut
dar, bastard, fru% constiinta marei glorii nationale dobanditei
mumai cu preocuparea lucrurilor mici, $i a astigurilor marif
..,..

era necunoscuta. Bucurestilor de la 1877 si 1878.

In acelas timp se impune si Eminescu Bucurestilor.

Eminescu era cunoscut la Junimea din Iasi unde avea a-d.,

rilTratorii sal, dar nu era de cat spre a Intrebuinta un termen preferit ast'azi

un poet regional. Cu ..Scrisoarea a 3-a"

in care poetul a pus toatg. patima lui politica si toata ura in

potriva liberalilor, se releva si se impune. De aci Inainte Erni-.

nescu rarnane, cad este consacrat mare poet national.
AlatUri de cei doi mari poeti de geniu, apare, (land multe
'
13perante pentru viitor, poetul capitan Carol &rob.
Cine cunostea pana atunci pe Carol Scrob? Aproape ni.
meni. Intr'o bun dimineata afilim, din gura lautarilor, ca un
.oarecare poet Carol Scrob a scris doua bucati care Incep sO
zboare din gura in gull,. Aceste doug cantece aunt:

ril$i dori din piept siemi scot

Inima cu dor cu tot,

$i s'o pun in pieptul tdu
Ca a simti, precum simt eu
Al doilea:
Luna doarme, luna croarme,
Gratioasd,

Peste dealuri, peste dealuri

Si cdmpii
,

Aceste doug bucati plac mutt bucurestenilor, aceste '1ou5,

cantece devin cantecele la moda; nu eSte petrecere la Her,

trau, la Leul $1 Carnatul sau prin celelalte grildini unde luarii so, nu canto si sa nu repete neincetat operile lui Carol Scro;
Dar poetul. ar cledea atatea sperante, s'a oprit aci; nimic din

ceea ce a mai-teris dung aceea n'a mai placut 5i n'a mai pa.
4isionat.

Asediul Plevnei se prelungeste si Incepe s'a oposeaseg

(opinia publica. Incep murmurele, iar increderea In destoinicia
I129,ilitarg. a comkadamatuJui rus slabote. J.,a J311 c um ti , ca gf

www.dacoromanica.ro

211

to aue orase ale Wei, dose conflicte izbucnesc prim localurile

fpublice intro militarij rusi si publicul roman.
Intrarea Romaniei In rezbel a pricinuit la Budapesta tui
numai deceptii dar si o mare turburare. Ziarele evreo-ma-.
ghiare sunt pline de obraznicii la adresa Romaniei. Unul diilj
aceste ziare ia in zeflemea armata romana, spunand ca este
o armata de iepuri, pe care numai doug, regimente de honvez
funguri ar fi de ajuns spre a o arunca pe toata In Dunare.
Dar acei corespondenti ai ziarelor streine care au asistatiaa crancenele batalii din fata Plevnei sunt cu totul de alta
iparere.

Corespondentul ziarului londonian Daily Telegraph, scrie

tiarului sau chiar din Budapesta:
Soldatii Romani s'au condus cu o bravura demna. de,
cele mai bune elogiuri mergand de- mai multe ori la asalt, clef
.$1 respinsi sub focul omorator al impuscaturilor Turcilor. Mail
multi fur a. ucisi chiar pe parapetul redutei pe care o esca1ada-.1
sera cu atata curagiu i tenacitate.
Daca se va tine in socoteala ca acesti soldati ereau la In.&

lceputul carierei kr si ca se luptau in contra unor lucrari pu

'ternice aparate de o armata redutabila, trebue sa se recunoassca!

ca s'au batut intr'un mod remarcahil.

In ceea ce priveste artileria romana rusii Ii fac un elogiut
inemarginit. Cavaleria n'a fost Inca angajata Intr'un mod serios in foc, cu toate acestea atat oamenii cat si caii s'au tinui
Inteun mod perfect In mijlocul zgomotului luptelor. Infante:
Wia a mers cu hotarare in foc Si a aratat o energie rat% in imJprejuedri Inteadevar extrem de dure pentru o armat tanard siI
ate o data. rau dirijata. Perderea a 2000 oameni din 7000, adicai
a treia parte din cei cari ereau angajati, este -o proba incon-

10

testabiI. c. Romanii nici n'au ezitat nici nu s'au dat Inapoi

rdinaintea pericolului. Ei au dat prin aceasta o dezmintirek
prognosticurilor nedrepte de care a fost p1in. presa austro-:
aingara si germana in aceste din urma luni, care aruncau ca4
domnii asupra acestei tinere armate.
Romanii s'au batut si Inca. s'au Mtut cu bravura. In ziva
'de Sft. Alexandru ei au tinut postul kr cu onoare cazi aveauF
Sa se lunte la postul cei mai periculos".
Ziarul Le Temps din Paris, vorbind despre atacul Ro
rnanilor de la 19 Octombrie asupra redutei Grivita No. 2:
'spune:

..0fiterii superiori rusi j streini cart sosesc de la Plevnal

flfac mari elogii bravurei trupelor romane. Ei raporteaza cg. '
a.upt.a de la 19 Octombrie, dung un prim atac fara succes facu
ispre miaza-zi contra redutei- turcesti dinaintea Plevnei, comandantul diviziunei a 4-a a reinceput iarasi atacul pentru
tda satisfactie dorintei soldatilor caH luasera deja parte la In-

taia lupta.
Romanii luara santurile j se luptara corp la corn ci.V
Turcii cari puneau silinte desperate mare a' ()PH de a esc841
aada parapetel%

www.dacoromanica.ro

212 --

-=

Romanii efau gat de inversunati hi caf s hibtara astfelj

timp mai bine de o ora. Para a slabi contra unui inamic bine4
adapostit $i superior la numar".
La inceputul lunei Noembrie moare Ulysse de Marsillac
profesor de limba franceza, la facultatea de litere din Bucu-i
Te$ti. Marsillac erea un distins literat si publicist, el facea sT
apara. ziarul siiptamanal Le Journal de Bucarest.
Fostul circ Suhr, este transformat In sada de featrir;
reprezentatiile Incep cu spectacole variate, tombola etc.
La Teatrul National se reprezinta pentru 1ntaia oardl
ta 8 Noembrie urmatorul spectacol:
PROLOG

OSTENII NOSTRI
1877

Mesa. nationala in 6 tablouri si un prolog

Lucrata de

(Episod din rezbelul actuall

_
Prederia Dame si Dem. C. Olanescu

.d-1

PROLOG

Poema, dramatica in versuri de d-1 Frederic Dame.

Tradusa de d-1 * * *, muzica de c1-1 A. Caure.

Persoanele prologului
D-na E. Popes=
Dochia
d-soara M. Vasilescui.
Romania

Pe la Inceputul lunei lui Noembrie Romanii repur-

victoria de la Rahova. Aci au murit maiorii Ene al Gill.,

rascu, locotenentii Radovici si Georgescu, cum si. 66 soldatil
Au lost raniti: locot. colonel Maldarescu alti trei ofiteri si

*rieazrt

0_49 soldati.

La aceasta batalie au luat parte un batalion din regimen.

'till de dorobanti (Mehedinti i Doll), un batalion din 1 do
Tobanti (Muscel si Arges), i batalion din 6 Ilfov, regimentuli
d_O dorobanti Putna., daub,* regimente de calarasi, 2 reg, de rot

ort i un reg, de ulani rusi.

CADEREN. PLEVNEI

In Bucuresti prelungirea asediului Plevnei face ca e;

Ihervarea populatiunei sa creasca zi cu zi. Pe de o parte se de-:

deau asigurari formale ca zilele Plevnei sunt numarate, iai

Ipe de alta se invita lumea ca sa' BAN. rabdare.

Romanii aveau alte succese, ocupau Nicopole, Lom Pr-4

tvka, biruiau la Rahova, insa Plevna nii cadea.

trite() zi Q bomba: Ziarul lui Frejeric Dame_ Naikateci
www.dacoromanica.ro

213

Tonidnii publicg o lelegrama din T.-11,450refe cum cg, Plevna

a cazut. A fost ca o scanteie electrica. Masinele tipografice nu
anal pridideau ca sa traga, publicul as dia intrarea tipogr eu
t$i cerea foi, instantaneu se scot drapel le, grupurile de
manifestanti se succed ca valurile marei, orasul este In clan)
Insa, dupe. cateva ore, o stire sinistrg strabate multimea 2
'Mina ziarulin Nafiunea Remand nu erea exacta, Plevna rid
'Azusa.
Aceiasi multime, care doug ceasuri mai 'nainte n'avea
Llestule laude pentru ziarul care $tiuse sg dem. cel d'intgiul
ericita noutate, acum alerga sit spargli geamurile redactiei.

A doua. zi guvernul a impus lui Frederic Dame sa Ince4

teze aparitia acestui ziar
*

Dar la 28 Noembrie, pe la orele 3 dupg, amiazg, soses

:.5tirea cg, de astadata, Osman-Pas-a. facand o esire cu toat.
armata sa spre a, se retrage spre Vidin, a fost silit sa capituleze dupg o luytg vitejeascg de 4 ore 4 duptl ce a fost ranig
i
1 a picior.
Stiri le ulterioare al-Mau cg. lupta a tinut de la 8 ium. dii
mineata pang la I. jum. dupg amiazg. Esirea s'a facut prin treil
parti. Osman-Pasa comancla esirea In persoana.
De astg data bucuria populatiunei bucurestene este firif
Jaireche. Toatg lumea este pe strazi, drapele, torte, muzici,
tprocesiuni. Podul Megosoaei rgmane pEn pang, noaptea tarziu'
Un mare grup de manifestanti se duce la locuinta lui C. A,.
Rosetti spre a'l aclama. Rosetti ese in balcon, raspunde ma-nifestantilor si cu acest prilej a rostit cuviniele pe care con v

rvatorii i le-au imputat pang ce a murit; Rosetti a spusi!

;,Domnilor, am luat Plevna externi, e adevirat, acum, 1nsa, n
Mai ramane ca sa lugm Plevna interni".
Plevna interng era Infrangerea definitivg a reactiunei
tealizarea reformelor democratice.

Plevna a cgzut Intfo Luni. Comandamentul aliat $ti

bine ci turcii pregatesc esirea, de aceea se tinea bine si as.
Upta pregatit. Un dezertor turc veni Sambita si anuntg ru,
itor cum ci Osman-Pasa a Impartit trupelor hrana pe 3 zild
$1. cate 1.500 cartuse de om. Aceasta era dovada cg, Turcii VOA

ataca cat de curand.

Apoi a, urmat esirea si, dupa 5 ore de luptg eroic5,, cam,'
tularea.
In ziva de 2 Decembrie, Serbia declarg rezbelul Turciei
Duminicg 4 Decembrie tarul Rusiei intrg In Bucurest
ispre a se r Intoarce In Rusia. Primirea ce i se face e gran
dioasa, orasul e pavoazat, seara iluminatl.
Ne mai fiind armatg activg In B curesti, onorurile au f ,
Pdate de Gar la Nat'onalg care area insiruitg pe strade. Ajuns lal
a lat tarul Intrebg ce este aceasti noug armata. ? 1 s'a rgspun
Lca. este Garda Nationalgukci, T_Lrill Iiplaskl, mantm., see,.8
www.dacoromanica.ro

214

bort In Curtea Palatului. trecu In revistg, Corpul de garatt Si

11 saluta de trei ori.

In Bucuresti Imparatul a fost prirnit de Doamna, fiindcri

pornnitorul erea In Bulgaria.
La 10 Decembrie a murit Nicolae Golescu lost locotenent Domnesc, mare patriot roman, acela care a lost cel clintai

4:lecorat cu Steaua Romdniei in gradul de Mare Cruce.

Dou g. zile mai tarziu vine stirea mortei lui Victor Emanuel,

acela caruia i se spunea 11 Re galantuomo, acela care Meuse.

runitatea Italiei.
In tot timpul anului, de la declararea razboiului, s'au
cleschis In toata tara subscriptiuni pentru cumparare de arme.,
(nate consiliile comunale si judetene au subscris sumo insemq
nate; de asemenea t foarte multi particulari.
DOUA CRIME CELEBRE

0 telegramg, din Brasov anuntt c. asasinii din strada

CRenasterei din Bucuresti au fost osanditi la moarte prin $treang.

Dar ce era asasinatul din strada Renasterei?

In luna lui August 1876 Bucurestiul a fost Ingrozit de o
crima petrecuta in plin centru al Capita lei si In timpul zilei ;.
o doamna Orascu si fiica sa Cleopatra au fost gasite In pimnitt,i
moarte prin strangulare.
Tata cum s'a petrecut crima:
Doamna Orascu locuia cu fiica sa Cleopatra si avea In
serviciul sau un Willi servitor roman i o serc itoare Ungutroaica anurne Rosa. Servitoarea Rosa se invoi cu amantul ei,
run ungur $i cu un alt ungur, prieten al aceluia, ca sg. omoare
je amandoul femeile spre a le prada.
In ziva crimei Rosa a Indepartat pe Icatranul servitor tn.
metandu-1 in Lipscani ca s. aduca pentru stapanele sale nista
mostre; dupa plecarea servitorului, Rosa a introdus pe cei do
unguri in pimnita, apoi a chernat pe domnisoara ca sa-i arate
Th pimnita ceva. Servitoarea mergea in urma. Cand fiica doarnmei Orascu ajunse jos cei doi unguri se repezirti asupra ei Si 0
Iprinsera de maini si de picioare iar Rosa li arunca dupil gat o

granghie cu care o sugruma. Apoi servitoarea se duse iarsi

sus $i chema grabnic pe doamna Orascu spunandu-i ca dom-

pnsoara si-a rupt piciorul. D-na Orascu alerg 5. dar and ajunse
In gura pimnitei 1st vazu fiica 'tilting, jos moarta. Se Intoarse

Prepede Inapoi tipand si chemand ajutor dar servitoarea Iii

ktrunott $'1 ei latul dupti gat si cu ajutorul celor doi unguri o

rtarira in pimna

Asasinii au fost prinsi la Brasov dung, scurta vreme.

La sfar$itul lunei lui Decembrie, precis In noaptea Ct-

icumulm, pe o vreme viscoloasb." cu multa zapadit, s'a intamplat

vestitul furt al Closcei cu pui de la Muzeul de antichitati.

Muzeul de antichitati era instalat In palatul Universitatii.
De ru ziug un Lamar numit Pantazescu, s'a ascuns intr'una din
sillile Senatului, situata tocrnai deasupra Wei In care se afia
www.dacoromanica.ro

215

vitrlha Closcel cu pul. b santinela se plimba In tot cfauna leo

coridorul de jos, pe dinaintea ferestrelor acestei sali.
Pantazescu incepu operatia cand viscolul sufla mai tare ;
tie tavanul si facu o gaura atat de mare cat sa poata intra o
umbra% Inchisa. Din cauza viscolului sentinela nu auzi eaderea micilor bucati de tencueala. Apoi deschise umbrela et
largi gaura atat cat sa poata trace corpul su. Acum bucatile
cele mari din tavan cadeau In umbrela si nu mai area mci un
pericol ca sa faca zgomot.

Cand deschizatura fu destul de mare ca s. poata. trace un

om, Pantazescu trase umbrela sus, lega o franghie de piciorul
uneia din mesele cele grele, apoi, fiind un tare gimnastic, scoibori in Muzau. Dupg, ce 1ut toate piesele Closcei se urea din]
nou cu puterea bratelor, introduse piesele In ambii pantalonil
pe care ii lea jos iar a doua zi, dis de dimineata, esi din Palat.

Lucrurile furate le-a dus acasa la dansul si le-a ascuns

In piano. Locum. in strada Italiana intr'o mica $i veche casutay

care a Mout loc mai tarziu casei doctorului Nicolae Tomescu.,
'Una din piesele Closcei a vandut-o unui bijutier-ceasornicar din strada Serban Voda, care a topito.
Descoperit, din cauza indiscretiilor sale, Pantazescu a fost

osandit precum si ceasornicarul. Acesta din urma $i-a facial

anii de osanda la penitenciarul Vacaresti, iar Pantazescu la
penitenciartil Cozia din judetul Ramnicul Valcei.
Mull mai tarziu, tocmai cand era aproape de termenul li:berarei, a voit sa fu ga. si a fost impuscat. 0 versiune foarte acre.

klitata a pretins c Pantazescu a fost asasinat: unii spun din

ordin superior, altii pretind de catre directorul Inchisorei eh.
Tuia, Pantazescu Ii Incredintase secretul unor ascunzatori fic
tive uncle s'ar fi aflat produsul numeroaselor lui furturi.
ANUll 1.878

Daca anu1.1877 a fost anul entuziasmului, al sperantelor

imari $i al victoriilor, In schimb anul 1878 fu anul deceptiilor si al deziluziilor.
Tara Incepea sa se umple de rAniti. Cele doua ziare ilus-

!trate $i de format Nr. 4 Rzboiul. $1 Dorobantul dedeau fotogra:.

fiile ofiterilor morti Si raniti.

Spitale peste tot. Multi particulari pusese la dispozitie ate
o camera din locuinta lor i cu paturile trebutncioase pentrit
`autarea ranitilor. Vaduyele calor cazuti incepeau s ceard
apensiuni, fiindca nu mai avean u ce
trai, politele victoriei InI.
,cep sa devie exigibile.
Bucur,e$tiul se umple si de prizonieri turd care, pe o iarna
'cumplita, au fost adusi pe jos, goi $i flamargi. Erea o tale sa
wezi p aceei nenorociti..
,

www.dacoromanica.ro

216 tt-e
411.

La Inceputul anului regimentul 13 ilorobanti din Iasi,

Nasluiu, este trimis acasa de pe front. Pent.ru vitejia purtard

sale la Plevna in ziva de 27 August 1877, Domnitorul decoreaza

drapelul regimentului cu Steaua Romdniei. blind racit, ceremonia s'a facut la Pa lat in sada, tronultu. Cu acest prilej au
fost decorati mai multi ofiteri. Doamna le-a pus insemnela
pe piept.

Bilantul Casei de Depuneri 1 31 Decembrie 1877 a lost

urmalorul; In nurnerar lei 279.567, In efecte lei 86.690.000..

utem face comparatie CU ce este astazi spre a trage concluziile.

Consiliul de administratie era astfel compus : Ion Ghica,

Dimitrie Brktianu, Const. Cornescu, Menelas Ghermani, D.
Cariagdi, M. Sachelarie, Stancu R. Becheanu, G. Missail, C.
D Atanasiu

.
Acei cari au comb:Ifni Infiintarea nouei decoratiuni pen,
tru civili, au avut drepta,e; de abia realize% $i decoratiile se
Impart cu mule. loata lurnea vrea MI fie decorata, toga himea
e deconta. In curand ordinul perde orice insemnats.te $i serio,
zitate. Atat de repede a fost discreditat ordinul In cat inteo
us, pe cand Calea Victoriei erea plink de lume, un caine stra,
bate strada in fugk, avand la coada atarnata Steaua Romdniei:
S'a ras mult de aceasta gluma a unui farsor. dar gluma;
tavea 1ntelesul ei series.

Un incident suparator se produce, un domn Bibanescu

Tnagistrat, fiind destituit de care ministrul justitiei Eugen

Statescu, pandeste pe consilierul tronului $i'I loveste. Faptult

produce, fireste, mare senzatie.
Presa conservatoare de opozitie jubiliaza ; iar cel mai via(
Rent dintre ackste ziare, Rdzboiul, introduse in limba verbul
bibanire.
IA bibani
Rdzboiul 1nfiinteaza si o rubric's.- permanenta cu titlul
Bibani uncle se Inregistrau toate glumele. Rubrica aceasta a.
xamas cat timp a trait ziarul.
*

Ziarul Romdnul pastreaza Inca vechea nomenclaturk

,,editorialur
to. lunilor anului. In fruntea articolului intaiu
cum se spune in Franta, articolul de fond cum se qpune la noi--t
citim tot: Calindar, Faurar, Martisor, Priar. Florar, Cire$ari
Cuptor, August, Rapciune, Brumarel, Brumar, Undrea.
* *

www.dacoromanica.ro

217 a
Dioara E. Teodorini concerteazg la Teafrul National
In z:ua de 16 Ianuarie.
Au dat concurs la serata : Dloara Niculescu Aman, d-na
Pianetti, d-nii Gastagna, Fattori, L. Wiest Si Bianchi. Bene-.
Ecienta, intre allele, a cantat Hora Grivitei de Vasile Alexandrit
muzica de Grigore Ventura.
0 mare stire artisticg. pentru Bucure$ti : Marele artist
tragedian Rossi vine in Bucuresti pentru o eerie de 14 repro-,
tzentatiuni. Intaia reprezentatiune a lost cu Othello in zimt de
20 Ianuarm. Este de prisos sg spunem marea impresiune pro,
'dug de jocul artistului neintrecut al Italiei.
La Senat Dimitrie Ghica (Beizade Maid.) interpeleazI
guvernul In urma zvonurilor ce au Ineeput sg circule cum el
Rusia pretinde Romaniei Basarabia.
Iat5, interpelarea anuntata in urma comunicarei fgcute irf

Camera Gomunelor de Mrs guvernul englez cum c, ntra

conditiile de pack ale Rusiei, este si : ,,Independenta Romania'
cu inJemnitate teritorialg suficientg".
,,Subsemnatul interpelez pe domnil ministri:
1) A face cunoscut Senatului dac g. a participat, Intru catvai
a tara poastrg ca beligerantg la formularea acestor conditiuni.

2) Dacg acea conditiune este de naturg a Ingriji pe Roi.mani, si (keg guvernul ne poate asigura a integritatea teri-

torinlui patriei noastre, a$a cum este astgzi, are sg fie respectatg:
Si mentinutg."
La Camera' profesorul Vas& Alexandrescu Urechia face o
anfernelare /a fel.
Bine Inteles aceste interpelgri ereau anuntate din initiative;

'guvernului, care voia sg sileasc g. pe rust asi da pe feta jocul.

In ziva de 20 Ianuarie, dupg propunerea lui Mihail Gogglnickanu sustinuta de Ion Brgtianu, se tine o $edintg secretg ai
Senatului la care participg si deputati. In aceasta sedinta guyernul a comunicat actele privitoare la intrarea Romaniei Iii
rezbel alaturi de Rusia Cat $i tot ce erea in legaturg cu aceastg
alianth.

Sedinta secretg se tine trei zile in sir si dezbaterile sunt

loarte pasionate. Afarg tot felul de stiri Ingrijitoare eircuM

Emotiunea popularg e mare, oame.ni, cari spun cg. sunt foarte

,bine informati, afirm c. Basarabia ecte pierclutl qi cg I ng-i
ratul Alexandru, or care i-ar fi bunavointa, este silit, de guver-1
nul sgu si de vointa armatei, ea sg nu facg. Romaniei conce-I
siuni pe aceastg. chestie.
Dupg trei zile de o mare si legitimg emotiune Senatul, 111
pedinta de la 26 Ianuarie, dupg ce Dimitrie Ghica Idi dezvoltgi
interpelarea si ii rgsnunde ministrul de externe CoggInickanu*
Voteazg cu apel nominal, pe fatg si eu unanimitafe de 46 voturi,
trmatoarea Motinne semnatg de Dimitrie Ghick, Dimitrie
turza si Vasile Boerescv

www.dacoromanica.ro

218
.MOTIUNB

Ascultand explictrile ministerului in privinta) dispozitiunitor ce a aratat guvernul rusese de a lua o parte din teritoriul
Romaniei in schimb cu pamanturile de peste Duntre ;
Avand in vedere c. integritatea teritoriului Romaniei estii
garantatt de Manila Puteri europene ;

Avand In vedere c, prin Conventiunea de la 4 Aprili6

1877, Rusia in special a garantat din nou accasta integritate
pin art. 2 in coprinderea urmatoare: ..Pentru ca nici un in=
convenient sau pericol st nu rezulte pentru Romania din faptuF
trecerei trupelor ruse pe teritoriul stu, guvernul Majestatei
Sale Imperatorului tuturor rusilor se obligt a mentine si a face
a se respecta drepturile politice ale Statului roman, astfel cum
rezulta din legila interioare si tratatele existente, precum si a
rnentine si a antra integritatea actuala a Romaniei".
Considerand ea Romania si'a indeplinit cu fidelitate obligatiunile ca decurg din acea Conventiune si este deplin convinsa de sentimentele de Malta dreptate ale Maiestatei Sale

)Imperatorul Rusiei ;
Considerand marele sacrificiu si chiar sacrificii de sange

'Mute de tart pentru pastrarea integritttei si pentru consoli.

darea independentei sale ;
Considerand cit o Romanic independenta si omogena rag-,

pupde, atat la interesele vecinilor sai cat si la aeelea ale Eu,

.0
ropei intregi ;
Senatul declara :

Cd este hotarit a mentine integritatea teritoriului tarei Si

ti nu admite o instreinare din pamantul ei, sub nici o denu-

Vnire si pentru nici o compensatiune teritorialt sau dezdtunare

In aceiasi zi Camera, in urma interpelarei lui V. A. tire,

cilia, a votat aceiasi Motiune cu unani,mitate de 93 voturi.

Motiunea a fast prezentata de Gheorghe Vernescu,
care a
*
tleclarat

Mich' poate fi salvata Basarabia cu averea mea, o dau

Watt. Wei".
Indata dupt votarea Motiunei Ion BrAtianu a cerut Came=

rei ca, In interesul patriei si al infratirei romanilor in aceste

ktmprejurari atat de mari, st scoata de sub acuzare pe fostii
ministri conservatori.
Fara discutiune si cu apel nominal, Camera, cu 64 voturi
contra 6 si 3 abtineri, voteaza ridicarea acuzatiunei.

Prin urmare acum chestiunea e lamunitt. Rusia ne cere

'cele 3 judete baaarabene ce ne-au fost restituite prin tratatul
'de la Paris.
Div ceasul aef sta prietenia Romanilor pentru Rusia este
sfarsita. In tart naste, de o data, simtirea antirust Rusii sunt
de acum, priviti, cu racealt sau cu dusmanie. Conflicte zilnice
se Intamplit i toata tara cu militarii rusi. Ingratitu,dinea run
www.dacoromanica.ro

4,

219

seasca cat $1 calcarea fgrg pudoare a angajamentelor luate fot.

mal prin Conventiunea de la 4 Aprilie, revolta toate suflef

tele ron:anesti.
Cauza Rusiei in Romania este perdutg pentru totdeauna..
I.e. 31 lar uarie se Inchele armistitiul Intre turci si toti
beligerantii; termenuI de renuntare la armistitiu e de trei zilew
* * *

In Bucuresti la Sala Bosseb joaca o trupg francezg de

opereta avand o celebea, stea, frumoasa si talentata artista Keller. Aceasta a adus, pentru prima oara In Romania,operetele luij
'Offenbach, Lecocq si altii, pyecum: La Fille de Madame Angot,
Ea Belle Helene, Les Brigands, La Grande duchesse de Gerolstein, etc.

Sutcesul acestei artiste e foart,e mare si multi ani tj

urma s'a vorbit in Bucuresti de aceasta divg a operetei.

A- Parlamentul voteazg legearaspunderei ministeriale.

Armistitiul incheiat intre turci sd. beIigeranti provoacl

noug ferbere mare in tara. Emotiunea e pricinuitg de fafAul
et, Rusia a lncheiat armistitiul far& s consulte si Romania si

farg st-i dea voe a avaa un reprezentant. Cand colonelul

Wrion s'a dos la locul intalnirei rusii nu au voit s1 primeas.,
gg printre beligeranti.
Dimitrie Ghica interpeleazg In Senat :
1) Daca s'au comunicat guvernului conditiunile de pace in
ceea ce priveste Romania, 2) earl sunt principiile care au s4
,

,conducg pe guvern fatI1 cu Intregul Congres, 3) Ce dispozitiuni

,a luat guvernul, pe cale diplomaticg, spre apararea intereselor,

fare.

Ghica si conservatorii sustineau cit guvernul radical al lui

Mratianu, nu convenea Rusiei si, cg dacg Romania va perde
Casarabia aceasta va II din cauzil, ca are un guvern rosu care e
suspect In Rusia monarhica.
Cogailniceanu a raspuns recunoscand cit bazele armisfid
Uului sunt jignitoare pentru Romania. argtand ea a protestat
eontra acestor baze In ceea ce priveste Romania.
0 pasionatg discutiune se incinge In Senat si, de -astgl
'data Dimitrie Ghica. ca i Vasile Boerescu si Epureanu, susti.4
inand ca guvernul a lucrat gresit, a propus urmatoarea Motune de blam :
In urma interpelgref Principelui D. Ghica, Senatul, astultand explicarile guvernului, declarg cit ministerul n'are destufa: autoritate rnoralg pentru a apgra adevaratele interese ale
Wei fatg de Viitorul Congres':

www.dacoromanica.ro

------ 721i

(Semnati) D. taros. P. P. Carp, P. Vioreaiiii,13. Beierege-IP:

Dupa un lung discurs al lui Cogalniceanu si altul al lut1

fuon Bratianu. Senatul a respins motiunea de blam cu, 36 vo
Eturi contra 16 i 3 abtineri ale ministrilor.
Motiunea de Incredere prezentata de N. Voinov e primitg)
cu 39 voturi contra 2 5i 2 abtineri.
* * *

Atacul in contra guvernului erea, In realitate, atacul

numai in contra lui CogAlniceanu.

Partidul centrului, de curancl Infiintat avand In cap pe

oPrintul Dimitrie Ghica dar al ctunia suflet area Vasile Boe*escu, voia s'a vinA la putere. Ca sA vinb singur erea cu nepu!tint& ea sa rastoarne, acum In toiul rAzboiulut, pe Ion Biala-,
am erea foarte greu dazd nu thiar imposibil. Manevra erea,

deci, sa fad), o spktura In Cabinet si s'd m'Anance pe CogAlni-,

ceanu pe motivul ca nu a stiut apAra cu destulA, dibkie inte-t
i
iresele tarei.
Dar Cogalnieeanu erea o prea mare capacitate pentru ca in-,
Ivinuirea de nepricepere sa princla ; atunci opozitia conserva-,'

toare a gAsit un argument: de oarece guvernantii ereau libe-'

.ali si tratati Inca ea radicali-rosii, acestia nu se puteau bucura
e simpatiile unui monarh autocrat. Deci, Basarabia se perdea
iindca ereau la putere ro5ii; deci, Basarabia ne-ar rAmane,
folaa ar veni la putere albii.
Argumentut era prea topilkos pentru ea sl princIA. $i
Va prins.
Dar n'a tretut prea multe luni $i partklul centrului a, intrat
On partidul liberal, printul Ghica a ajuns presedintele &nal,.
itului, iar mai tarziu, Vasile Boerescu ministru de externe.
!

* * *

Cogalniceanu, de si o mare capacitate, nu erea omu'r

nui partid. Cu toate eminentele lui calitati a suferit soartai
,

uturor individualitatilor ; nesprijinindu-se pe o puternicA. or-,

anizatiune era la discretia celorlalte partide, in ultimul timp'
Nara la discretia lui Ion Bratianu. Cand BrAtianu n'a mai avut
evoie de el 5i, mai ales, cand a simtit nevoia da a dezorganiza.
opozitia conservatoare care Incepuse ea devie suparatoare, ea
tras centrul. a adus pe Vasile Boerescu la externe ei a jertlit
.13 e" CogAlniceanu.

Asa au patit, rand pe 'Ana, Manolaki Costaki, Gheorglia

Wernescu, Nicolae Ioneseu si altii.

Randul lui Coaniceanu se apropia.

In ziva de 12 Februarie cetatea Vidinului, care, erea

`,,asediatA" de rjni t si fortarelta BelgrAdiikul, capituleazAs
www.dacoromanica.ro

..= 221

-;-.

In lire" Iffet-pasa-comarklantul Vcdin'idui st g`eliblUill meld

t 6Mandan1u1 trupelor romane s'a incheiat o Conventiune Id

ermenii careea armata turc nu capitula ci numai preda ce.-.;
tatea armatei romane si se retragea, nu numai cu arme si ba-1
gaje, dar si cu toate onoruriIe. Art. V al Conventiunei spunea:i
,,Onorurile militare se vor 'da reciprdc. Statul-major roman'
wa primi defilarea trupelor imperiale la esirea lor din fortd--I
ireat a. si vice versa ; statul major otoman va primi defilarea tru,1
.
pelor romane la intrarea lor in cetate".

Duminica 12 Februarie la orele 3 jum. armata romand a

tintrat in ultima cetate de pe Dundre care mai rilmasese ocu...i
Tata. de turci.

Intrarea trupelor romane in Vidin s'a fricut in mijlocul

tentitziasmului populatiunei, seara Izzet paka a invitat la un
4pranz pe generalul Manu si ofiteyii superiori romani ; a doll*
i generalul Manu a invitat pe Izzet pasa si pe ofiterii superiorij

urci la dejun in Calafat.

0 reala cordialitate crestea intre turci si romani, in aceiasil

ilIdsurd crestea animozitatea romanilor fata de rust In 13u-.
uresti toad. lumea, lard exceptie, arata simpatie prizonierilor;
urci iar pentru rusi nu mai erea cleat ostilitate.
PACEA DE LA SAN STEFANO

. La 20 Februarie vine stirea ca, in urma tratativelor "di-:

irecte intre turd. $i rt4i, pacea a lost incheiata la San-Stefano.
Conditiile acestei pad ereau in parte:
Bulgaria nu va cuprimie Salonicul, nici Xeres, dar va cif-,
forinde Kavala si Drama- Tdrnaii Bulgariei se intindeau de la
pand la Micna, Dobrogea erea delimitata printr'o li-)1
vjangalia
ie de la Mangalia la Cernavoda. Bulgaria -mergea Wand in;
mprejurimile Monastirului trecand prin Ciarman la vreo 20
de mile la vest de Adrianopol.
Serbia va poseda Lienita, Novibazar, Leskovat, Wranza,
Pirot si Cearkioi. Muntenegrul va avea Antivari, Podgorita,
Lnuz si Wikoici. Despdgubirea de razboi era socotita la uni
aniliard patru sute zece milioane ruble. Cesiunea teritoriala era)
ireprezentata printr'un miliard o suta milioane ruble. In defini;
ttiv 300 milioane ruble forma despdgubirea in bani propriu zisa.1
'
Dar acest tratat de pace produce revoltd generald. Prinl,
acest tratat Romaniei nu i se acorda clespagubiri de razboiW

n bani, pe de alta parte Anglia si chiar Austria nu puteal l,

rimi intinderea Bulgariei asa cum o cerea tratatul de la San'

,5te f arm.

In ace,ast a. privinta diplomatia turcd a fosi dibace. Acor-,

:la.nd Rusiei o Bulgarie cat mai mare care se intindea pang a.,'
proape de Galipoli, acordandu-i, dar, putinta de a fi la Cons-i

pnntinoole ori cand va vOi. Rusia, stia bine a va ridica Pe

nglezi si pe Austriaci. Ceoace s'a si Intamplat.

-NavlezrAmele- spuaeau a_Conferipia eurvPf.sanK Dentru ra,.

www.dacoromanica.ro

222

Aificarea Wei se va tine la Baden-Baden, sae telegrame

a-.

Inuntau di Austria cere ocuparea Bosniei i Hertegovinei.

Telegramele ulterioare din Berlin comunicau mai pe larg
,conditiile de pace dela San *tefano.
Dehrogea erea cedata Rusiei pentru ca s'o schimbe even-.
Itual cu Romania contra Basarabiei. Romania urma s. formeze
1

un stat independent de Turcia $i i se recunNtea dreptul la

despagubiri de razboiu.
Aceasta din urma conditie era o rectificare a conditiei pu

blicath de catre ru$i.

.*.

La Teatrul National trupa artistilor asociati, joaca o

ipiesa noua a ziaristului Grigore Ventura, Curcanii. FiThd o
(piesa cu subject eroic in legatura cu ultimul razboiu al Independentei, succesul e Insemnat.
r

Animozitatea contra Rusiei creste. Tarul, avand re.

muscari si Intelegand cat de odioasa, e fapta Rusiei care rapea

pamantul unui popot ce'i salvase la Plevna onoarea militara,
lace cele mai largi propuneri Romaniei ; ii ofera mari des,
pagubiri banesti, Ii ofera o cat mai mare compensatiune teri,
Ionian. In Bulgaria, numai sa renunte de a protesta in contra

apirei celor 3 judete basarabene. Bine Inteles toata opinia

publica, ca si guvernub resping aceste oferte nedemne.
Dar Anglia face fehril pregatiri de raztoi.
Rusia, pe de o parte refuzl sa supunatratatul de la San:
$tefano ratificKrei unui congres european, iar pe de alta parte
poncentreazA trupe numeroase cKtre Galipoli, Bosfor si Dar4clane1e. Anglia protesteaza energic si ameninta sa. intro In:
actiune.

* * *

In luna Martie Camera voteaza legea prezintata de mi.'

inistrul justitiei Eugen Statescu, prin care se desfiinta clauza
penalti la contractele in bani.
"

"

Trupa de opereta franceza Keller trece srt joace la

treatrul National.

* * *

Situatia externa se Incordeaza.

ft

Austria nu poate valea cu ochi buni Intarirea prea mare

Rusiei In peninsula balcanica, pe de alta parte Anglia pune
hotarire piciorul In prag si'$i trimite flota In Marea de

Marmara.
Rusia protesteaza $i core Angliei sa`$i retraga flota afarg

Pin Dardanele, Anglia ameninta al, nu va veni la Congres,

,epoi sunt semne ea, In acest caz, Franta si Italia o vor urma.

,K451:11Insul, cu u_n_10_12_,at (Jesus al Concekrului Clorotakof

www.dacoromanica.ro

223-14

chtte guvernul engTeZ, produce in Anglia furtund. Toed presai

englezd, aproape, cere rezbelul contra Rusiei. Guvernul cere
Ireginei s. semneae decretul pentru convocarea rezervelor, orp
dine sunt date flotel englen de a se concentra catre Dardanele.
Neaprobilnd convocarea rezervelor si rdzboiul contra Rusiei, lordul Derby 1i cid demisia de la departamentul externe.
Ior; in locul sail vine Marchizul de Salisbury.
La Bucuresti atitudinea Angliei produce entuziasm si ma,

nifestatiile contra rusilor devin mai tari.

In urma atitudinei energize a Enghterei si a febrilelor sale
pregdtiri de rdzboiu. Austria Isi schimbd atitikdinea cea in doi
peri si declard oficial cd nu poate primi tratatul de la San
*tefano.

Dar, dupd tratative, care dureazd aproape doud, luni, sihiatia se imbundtdteste. Rusia eetleaz in multe pdrti ale tratatului afard' de Basarabia i astfel pericolul rdzboiului anglorus dispare.
CANTECUL GINTEI LATINE

Sooietatea limbilor romanioe de la Montpellier publii

case, cu un an mai inainte, un concurs pentru cel mai bunl
poem cu titlul Cdntecul latinului" sau, ,,Citntecul ginteir
latine". Au concurat multi poeti francezi, italieiii. spanioli, etc
dar premiul l'a obtinut Vasile Alexandri In ziva de 7 Maiu."1
De Roqueferrier, secretarul perpetuu al Societtei a vestif
pe Alexandri prin urmdtoarea telegramd:
ALEXANDRI
Mircesti)

Juriul compus de Mistral, Tortoulon, Quintana, Obede.:

naru si Ascot, vd confere in unanimitate premiul. V. asteptdrn",1

Premiul oonsta dintr'o cup d. simbolicd.

fed cdntecul:
Latina Gintii e iegin

'Intectle lumei ginte mari,

Ea poart 'n frunte-o stea divind

Lucind prin timpii seculari.

Memirea ei, tot inainte,

Mare( indreaptd pasii sdi,
Ea merge 'n capul altor ginte

Vcirsdnd lumina 'n ttrma ei.

Latina gintd'i o reginti
Cu femme dulce, rdpitor,
Streinu 'n cale 'i se inchind
Si pe genunche cade cu dor.
Frumoasit, vie, zmbitoare,
Sub cer senin, in aer cald,
Ea se oglindd 'n splendid soare,

Se scalda 'n mare de smarald.

www.dacoromanica.ro

224

Latina ("Ina are parte

D'ate pamdntului comori
mult voios, ea le imparte
Cu celelalte-a ei suronl
Dar e teribild 'n manic,
Cdnd bratul ei liberator,
Loveste 3n eruda tiranie
lt luptd pentru al et onor1

in zrua cea de judecatd,

Cdnd, fatd 'n cer cu Domnul sfdn4
Latina gintd-a fi 'ntrebatd:
Ceai fdcut p'acest pdmdnt?

Ea va rdspunde, sus si tare:

3,0 doamne 1 'n lume cat am slat,
rin ochii sdi, plini de-admirare,
,,Pe tine te-am reprezentat".
4

Pe la srarsitul lunei Maiu guvernul pune In circula...

gune o mica parte din biletele hipotecare a cgror emisiune
fost votatg de parlament In anul trecut. Bancherii, convocati
de guvern, au declarat c vor primi aceste bileto al poi
Biletele sunt primite cu mare Incredere de Intregul public
thiar de la Inceputul circulatiunei.
CONGRESUL DIN BERLIN

La II. Iunie s'a Intrunit Congresul care va hotri asulw

pra tratatului de pace Incheiat intre rusi i turci.
La acest congres Germania e reprezentata prin Bismark,
flusia e reprezentatti prin cancelarul print de Gorciakaff, Anglia prin lordul Beaconsfield $i marchizul Salisbury, Franta
prin D. Wadington, Italia prin D-1 de Corti, Austro-Ungaria
prin contele Anclrassy, Turcia prin Safvet-pasa, RomAnia prin

Ion Briltianu si Mihail Cogglniceanu, av'and ca secretari pe Mi-

hail Ferikidi $i Ion Sturza deputati liberali.

Pe 15.ng 5. principalii delegati mai figurau si diferiti ambatadori pentru fiecare tarti.
La prima $edintk", dupg, propunerea contelui Andrassyi
'printail de Bismark este ales presedinte.
*

Un sugestiv proces la Curtea cu jurati . tin oarecare

Logositopolu si-a ucis mama tdind-o In buchti cu cutitul. In
'feta juratilor asasinul a avut un fel original de a se apara, et

'a invocat Inraurirea ereclittei spun'and csa -scoboar 5. dintr'un

neam
de uciga$i: tat41 sau si-a omorat sotia, un frate al se.'u
_

www.dacoromanica.ro

is25

\VI-a onaorat sotia si-copii. Dar juratii l'au osandlt si a primit

per.de_apsa muncei silnice pe viatd.
*

Plecand Bratianu la congresul din Berlin C. A. Rosetti

'este nu it mini tru de interne; intediat in unele ziare stieine
apar articole aiarmiste ce spun ca Rosati este un revolutionar
anarh.st. A ea la spre a scade influenta delegatiei romane la
Congres.

La Bucuresti se astepta cu infligurare rezultatul tratativekr de la Berlin. Tot soiul de versiuni circulau. Din spirit de

W'

opezitiune Conservatorii prognosticau ca. Basarabia e perdutd.

definitiv, dar tulaugau : fileste, ca e perduta atat din cauza in-

bapacitatei guvernului cat si din cauza ca la putere se afla

un guvern radical pe care Rus'a oficiala nu'l poate iubi.
,
Conservatorii sustineau In presa lor ca Romania nu putea fi bine reprezentata. la Berlin prin Ion Bratianu de oare
ce acesta vanduse Imparatului Rusiei Basarabia Inca de la
fAivadia. Prin nnnare Bratianu nu mai avea autoritatea ea sd
apere Basarabia.

Liberalii raspandeau stiri optinaiste si sperau mutt de la

influenta pe care Bratianu o Na putea, exereita asupra clipleanatilor Europeni, apoi isi inchipuiau ca. capacitatea diplomailia a lui Cogalniceanu va face minuni. Dar stirile de la Bergin sunt rele. Brtianu si Cogalnic,eanu in Intrevederile ce au
`pu membrii Congresului nu caat'gd. nimic, toti diPloraatii le
spun ca Rusia, care e dispusa sa faca concesiuni pe toate celetalte puncte, la Basarabia nu renuntA cu nici un pret. Prin
kumare. teti sfatuese pe de1ega4ii romani sa se intereaga direct
ell Rusia, de la care pot dobandi cesiuni teritoriale cat mai
Aargi in Bulgaria.
7.' La Bucurmti o parere idenrca Isi face aparitia. Nicolae
Cretulescu, un fruntm lam politic, da la.lumina o brura, prin
ese slatueste tocmai acelas lucru: Renuntarea la, Basarabia si
ratative directe cu Rusia spre a obtine castiguri insemnata
te Dunare.
`Dar opinta romaneasca respinge cu indignare acest targ
nedemn en pretul parnantului stramosesc.
Bratial u si Cogalniceanu resuing si. ei propunerea ma ca
fT
delegatia lomana pdraseste Berlinul.
p.

-Asupra partriptirei si actiunei plenipotentiarilor Princiipilui Carol I al Romaniei la co gres sa adaug urmatoarele:
L Desi belig ranta Romania n a lost admisa la Congre,s ea
Cleliberanta, Congresul a admis insa, ea cei doi plenipotentiari
aLk3fincipellii Carol I al Romaniei, sa fie ascultati.
n *ent
di de la 9 Iunie s. v, Uulle s. 1_1 au vorbit IntAi
lb

www.dacoromanica.ro

2-26

Cogalniceanu, al 'dot lea Bratianu, in urmi urnWo7aTei irivita;

tiuni trimisa lor de catre presedintele Congresului :
c\

Principe le de Bismark cancelar al Imperiuluiy confof-,

mndu-se unei deciziuni a Congresului luata in sedinta dd
astazi, are onoarea a instiinta pe excelentele Mr, Domnii Braii
tianu *i Cogalniceanu, miniIrii ai inaltimei sale _Principe le
Carol al Romaniei, c Congresul sta gata a asculta, in sedint,al

hota-rata de Luni i Julie (la 2 ore), comunicarile ce exceleq

tele Mr ar avea a'i fare din partea guvernului Mr".
Berlin 29 Iunie 1878

La Bucuresti face o foarte jalnica impresiune faptul cal

Romania a fost atunci parasita de toga Europa.
Cele doua puteri interesate mai ales ca Rusia sa nu ral
peasca. Basarabia, Anglia si Austria, au tacut si au lasat sal
se fan. Tacerea si consimtarnntul Austriei au fost cumpa4
rate cu mandatul ce i s'a dat in Bosnia $i Hertegovina. Con-?,

simtam'antul Angliei a fost cumparat cu autorizarea de a

ocupa. insula Cipru $i alte mari concesiuni in Asia.

In dezacord cu limbagiul mandru si atitudinea darza'i
cu cloud luni in urma, and seful guvernului englez anunta
convocarea rezervelor $i razboiul contra Rusiei, lordul Beacon-,
sfield a mers rand a justifica jaful Basarabiei, lordul Beaconi,

sfield a avut atunci micimea do suflet de a sustine cum ca

retrocedarea dare Romania, la 1856 a celor 3 judete basara;'\
bane, a fost o eroare si o nedreptate.
RomEinii aveau atunci o singura mangaere, aceea c pre-IA
mierul anglez se numea Disraeli si ca area evreu.
Toate glasurile independente din Europa au vestejit opera)
acestui congres in care s'a consacrat dogma jafului, nedrepl
tatei si a imoralitatei.
Trile mici au fost jertfite fara nici un scrupul, trile mar4
precum Rusia, Anglia $i Austria eseau din Congres cu prada
in gura: Rusia cu Basarabia, Anglia cu insula Cipru i Austria,
cu Bosnia si Hertegovina.
Afara de asta, evreii au exercitat la congres inrauri.),
rea lor, au impus Rornniei prin delegatul Frantei de astd
lata,revizuirea articolului 7 din Constitutie.
Romania dobandeste, doar, recunoasterea independentei
bale.

Articolele 43 Oda la 57 din traTatul de pace, sunt privi-,

toare la Romania, la Dunare si la gurile Dunarei. Prin artli
0 al tratatului Delta Dunarei, insula Serpilor si Dobrogeai
ereau date Romaniei, Dunarea este declarata libera, in jos de
Portile de fer nu vor fi tinute vase de rezbel afara de cele
a$oare pentru politia fluvial 5i senicinl vamal.

Congresul, inthizandu-se_in ziva de 13 Iulie, a durat exactl

1141_10,

www.dacoromanica.ro

227

,Tratatul de pace s a tiparit pe 23 pagini si are 04 articote.

Dupa Intoarcerea de la Berlin, Ion Bratianu este vie-,
lima unu,i accident de trasura. Esincl de la palatul Cotruceni'
uncle prnzise, caii de la birje in care se afla s'au speriat. Trais.ura rasturnandu-se, Ion Bratianu se lovi cu capul de un &alp
si'si perdu cunostinta. In starea aceasta a fost ridicat de doctorul Davila si dus la el acas6.
Dar rana ce primise la cap nefiind prirnejdioasd restabllirea a venit repecle.
Curentul anti rusesc crestea astfel in tat% in cat rusii
ingrijorati cer guvernului roman s. ia mrtsuri, iar ei iau ma-

suri militare spre a preveni orice atac nealteptat.

Din Basarabia yin stiri nelinistitoare pentru rusi. Zirelor se comunica urm'atorul cantee pe care au incenut sJ
'c"&nte Uranii acolo:

Frunz-le verde baraboi

Ne-a Mew maica pe doi1

Unul Mercuri altul Joi
5'a umplut lumea cu noi.
,S'am avut o surioara

Ce-a umplut lumea de pare4

,Maicce s'a luat prin. ford
Sli ne stran(Ile gramcizioarti
Sci ne dea in .13a lti1) la scoald

(Mai bine-am muri de boala)

Muscaleste sa 'nvatcim

`,$i Ut oaste s& intram.

9Muscale1te-oiu invieta

,Cand eu limba mi-oiu vita,,

:Cand o creste grdu in tinclo,
'S'o ajunge papa 'n grinda
Cdnd o creste grdu in cask
So ajunge pan% 'n masal.
In urma recunoasterei independentei Romaniei Prim.

cfPole Carol se hotaraste ca s. ia titlul oficial de altet5, regaltThi

ar agentiile oficioase sunt ing.ltate la rangul de legatiuni oficiale. De o cam data aceasta, s'a decis pentru Paris, Viena si
Berlin titularii: Calimaki Catargi, Ion 13616ceanu si Varnav,
Liteanu au primit acest titlu.
La 15 Septembrie camerele sunt convocate in sesiune
extraordinarN, spre a ratifica tratatul de pace. Unii parlamen-

tari din minoritate propun ea sa se retraga autoritatile d n

Basarabia dar s. nu se prirneasca Dobrogea in schimbul Batisrabiei. Aceastli propunere nu trece iar noua situatie creat'a
prin tratat, este ratificatd.
In ziva de Duminica 8 Octombrle, armata narnkng. isi
race intrarea triumfala in Canita16.
6.....av1 z k
www.dacoromanica.ro

'a

228

Programul a fost iirmatorul:

.La ora 8 dimineata 2i lovituri
La ora 12 Maria Sa Regard. Domnul si.Doirmii-au'venit;
la Baneasa uncle. in mijlocul trupelor, erea un altar de campL!
imprejurul altarului ereau, trofeele luate de la inamic.
Mitropolitul primat .a oficiat.
La capul soselei Kiselef a fost ridicat un arc de trium
iar la dreapta si la stanga tribune pentru torpul diplomatic;
autoritatile inalte etc.
Dupla terminarea serviciului divin M. S. Regan', Domnul

s'a pus in capul trupelor. a trecut pe sub arcul de triumfi

si a intrat in Capita la. Aci a fost intampinat de catre primarull

Capita lei si delegatiunile judetelor si comunelor.
Garda oraseneasca si Societatile de tir ereau lnsiruite in
bataie pe ambele lature ale Soselei.
Domnul a prmit defilarea pe Piata Teatrului. Domnul
condus insusi defilarea. Iata ordinea:

Un pluten de gendarmi afar/.

Ttanitii si
Drapelele luate trofee, duse de sergetil
ndecorati.
Maria Sa Regala Domnul.
Statul major domnesc.
Comandantu,1 superior al trupelor.
Statul sau major.
Musicele de la toate regimentele de infanterie.
Drapelele si stindardele armatei de linie si teritoriale.

Gomandantul diviziei I de infanterie

Batalionul de geniu.

Batalionul I de vanAtori.
Batalionul II de vanatori.
Tunurile luate trofee conduse de pomnierl.
Regimentul mixt de dorobanti.
Regimentul 2 de linie.
Regimentul 3 de linie.
_Regimentul 2 de artilerie.
Gomanclantul diviziei 2 de infanterie.
Plutonul de marinari.,
Batalionul 4 de van`atori.
Regimantul 4 de linie.
Regirnentul 5 de linie.
Ambulanta.
Regimentul 7 de linie.
.

Regimentul I de artileri-

Comandantul brigadei de cavalerie.

Muzicele regimentelor de rosiori
Divizionul mixt de cararaSi.
Regirn.,ntul 1. de rosiori.
Regirnentul 2 de rosiori.
Tunurile luete trofee aveau ghirlante_Sta_Bleiar cu insei

iia latakei uncle au fost cucuite.I

www.dacoromanica.ro

229'

.'

Aliratea-epag. Ca Titala nu avea primar, locul 11 tinea aju-.

torul de primar I. Procop Dumitrescu.

Tot orasul erea bogat gb.tit cu drapele si lampioane, o lume

amensa, alergase din toate colturile Romtiniei asa di pe Podul
Vfogosoaiei nu se mai putea circula.
Nici o data Bucurestii nu au aVut un atat de stirbltoresc
aspect. Seara iluminatiune din belsug.
Cu acest prilej primaria a schimbat numele atorva strade.
r Podul
Mogosoaiei a luat numele de calea Victoriei, strada
IThrgovistei: calm Grivitei, Podul de pamiint, calea Plevnei,
Istrada Craiovei: calea Rahovei, actualA strad'a Clemenceau
tcare nu avea nume: strada Corabiei, strada Germanii: strada
1,

iSmardan.

Arcul de triumf, ridicat la rondul al 2-lea de la Sosea. Pe

capitel, sub statuia Victoriei, area inscriptia AparAtorilor Incdependentei", apoi dedesubt : Orasul Bucuresti".
Mai jos de o parte, *i de alta numele: Grivita, Opanez,
,
levna, Rahova, Arcer-Palanka, Lorn-Palanka, Smardan, Vidin. De desubt datele blAbliilor. De o parte si de alta, intre douti
colonade, literele MM. LL. Regale Domnul si Doamna si fama

u trmbita ei.

0 * *

In toga tam se Sac alegeri comunale pe 4 colegii cum

erea legea de atanci,
' La Bucuresti liberalii sustin la colegiul I pe Constantin

Bosianu, Dimitrie Cariabli, doctorul Galenderu *i Costescu GoImaneanu, dar sunt alesi generalul I. Florescu, general G. Ma.u, Vasile Paapa si Cariagdi. Deci trei oonservatori si. numai un
F'

iberal. La celelalte colegii au esit numai liberalii.

Censervatorii jubileazg cdci au biruit la Iasi, la Tecuci
si In alte erase la colegiul I. Perderea Basarabiei a provocat
tin curent ostil guvernului.
_ Domnitorul se duce la BrAila de unde trece in Dobro.
gea ca sa. ia in stlpl.nire provincia. Prefect de Constanta e nu.,
mit Remus Opran iar de Tulcea George Mihail Ghica.
De pe vaporul Stefan oel Mare Domnitorul a asistat la ken,
icerea armatei dincolo, dupb; oe a stat fatl. la serviciul divin
'oficiat la Braila.
I
Cu acest prilej strada Mare din Brlila a primit nurnele
1,de
streda Regall.
Domnul a trecut la Ghecet si acolo a pus piciorul pe pl.m'antul dobrogean. Dupl. ce a trecut trupelg in revista s'e
1.

irlapoiat.

* * 4

Camerele se deschid. C. A. Rosetti, demisionand de la

iMinisterul de interne, e ales prewdinte al Camerei. Cu cfiteia
zile mai inainte demisionase si Gheorghe Chitu de la deparL
tamentui _instrudiei_publice. J

www.dacoromanica.ro

Dupd deschiderea parlamentului mlniStaul se remaniaa

Gogdlniceanu este jertfit. lath. compunerea nottlui cabinet:)

. Bratianu presedinte la interne, D. Sturza lit finante, Eug:4,
'-lidtescu la justitie, Ion Campineanu la externe, Mihail Ferikicb
a lucrilri publice, George Cantili la instructie. Paste cateva iIe
:olonelul Dabija la razboiu.
La Senat vice-presedinti sunt alesi Dimitrie Ghica si Consantin Bosianu. Trecerea lui Beizadea Miticd in partidul liberal este un lucru Mout de fapt, in curand Vasile Boerescu va
intra in guvern luand portofoliul externelor.
Ion Bratianu, lucreazd ca s. dezorganizeze opozitia care incepea sli clevie supardtoare, apoi Indepdrtaazd pe unii fruntasi
cu personalitate. Astfel Ion Ghica fusese trimis agent al Roma;4

niei la Londra iar Dimitrie Bratianu e numit, la sfarsitul lui

tS78, ministru plenipotentiar la Constantinopole,
DIN TIMPUL RUSILOR

Societatea bucure$taand a oferit in timpu,1 acestui rkboiu un contrast : pe de o parte devotaAnentul si spiritul de sai
crificiu al tuturor claseler, iar pe de alta inflorea via(a de pe-,
treceri si de afaceri, ce se dezvoltau zilnic sub influenta pot();
pului de ruble rusesti.
1

Administratiile rusesti erau corupte din felul lor, iar co

tuptia se ipertrofia acum cu atatea prilejuri oferite de ritzboitI)

Erau in Bucuresti
In afard de putinele cluburi ale epo-'
-cei, douti sau trei
si tin numar de case de joc infiintate de
ocazie. In aceste case clandestine ofiterii rusi, mai ales cei din
fruntea intendentelor, veneau sd, reverse valurile de poli im

periali de aur. Acum era momentul jocului de carti, al hiluturei, al femeilor cu viata usoard si al fraudelor pe scard
intinsd.

'route atelierele de croitorie, modiste, rufdrie, etc., ince-

peau srt se goleascd, de lucraloare.-

Prin aceste ateliere nu mai rilmasese decat lucratoarele

!Mane, cele cu totul urite si oarecare ucenice prea copile;
I

toate celelalte ereau in bratele ofiterilor rusi.

Acelas deficit in lumea servitoarelor. In fiecare zi, gospo
(finale se plangeau c5. le-a dispdrut servitoarea cand era talaird $i curdtica, : paste cateva zile o vecleatj la Sosea rdstur.
mtg. Inteun Muscal, aldturi de un ofiter rus.
Un acivocat de pe vremuri, prieten al men care era secrel
tar al marelui aclvocat Petra Gracli$teanu, mi-a povestit urmd.
toarea Intamplare :
Fusese angajat de cdtre una din Intenclentele rusesti Ca sd
o ieprezinte intyam proces; pe vremea aceea, un advoeat mic
incepaitor, pleda pentru ttn pol. Dar fiindcd era vorba de o
administratie ru.eascd, amicul meu se hotdri sd forteze note.,
Actfel cAnd vent la ghiseluLde_platd, nrezintdO c_laitaat die
it poll.

www.dacoromanica.ro

--- 231
Ofitcrul piatitor, 1111 colonel gros si btirbob, luil chitanta

u respinse cu dispret.
Iatd, cum poveste$te amicul nieu aceasta ;
Can4 am vdzut asta, am inceput s. balbaiu sfios spunand
cAm avut alergdturi lungi... cheltueli... timbre.., amanare !"
Dar Muscalui rod intrerupse brusc :
Nu 5 poli... 25 poli I...
Nu'mi credeam urechile !
M'am tras de o parte, am racut repede altd, chitanta de 25
,
jpoli si i-am prezentat-o. In schimb am prima 5 poli. Plusul de
20 poli l'a impdrtit rusul pe din cloud. cu mine".
'..er-eti

Astfel se opera peste tot si

pe

scarrt

foarte

In

itinsd in toate afacerile ce priveau administratiile rusesti.

Advocatul de care vorbim se numea Constantin Stefdmescu Suchdteanu, supranumit si Vulcan din cauza at era

inalt si oaches. Era fratele lui Barbu Delavrancea.

Epoca de ocupatie ruseascti a fost insemnatti si prin multe
iirame ramase necunoscute, inerent, fireste, razboiului. Iatal
o intamplare ce mi-a povestit-o cl. colonel Obedenaru, cdpitan
1a comenduirea pietei pe timpul rdzboiului din 1877. Il las sti.

vorbeascd.

,,Aveam obiceiul, pe and cram la Comenduirea pieei, ca

in fiecare dimineatd dimineata de tot sd fac cte o preu,mblare &Laze prin imprejurimile orasului.
Intr'o dimineatd de vard, poate erau orele 6, cril'aream pe

6oseaua Filaretului cam prin regiunea viilor. Cancl vct veaind in spre mine un grup cornpus dintr'o trasurd Si oarecari
cazaci clri. Grupul d'abia se zbirea. Di-n spirit de pruclentd
m'am ascuns repecle in dosul unor tufisuri dese spre a nu fi!
rit. $i, in adevdr, bine am fd.cut.
Grupul so apropie. In cap erau doi cazaci crtldri, apoi o
irdsurd avand pe caprg doi militari, iar induntru un alt mili[tar-ofiter $i un civil. Trsura fu opritrt nu departe de locul

uncle stam ascuns.

Dupti ce s'au asigurat cS. locul e pustiu i cS. niei o privire
indiscretd nu-i vede, cazacii s'au dat jos de pe cai, dimpreuna

cu unul dintre militarii de pe capr, au scos niste sape din

1gdita trasurei si au inceput S. sape in grabd, o groapd. Cand

groapa fu sdpatd, in deajuns, tivilul

care pdrea amortit cad
probabil i se administrase un narcotic
fu dat jos din trdsurd $1 a$ezat in groapd, apoi unul dinfre cazaci ii aprcti revolverul pe tampld $i trase. Trupul se prtiA 51i. Prunantul fu
uncat deasupra cu niste lopeti, groapa fu a tupatd, pamantul
fu batatorit cu picioarele, apoi, cu aceia$i graba, convoiul porni
inappi.

In tot timpul acestei operatiuni, care a putut dura vreo

jumbitate de ceas, am stat pitulat de teama ca s'd nu mi se

destdinuiascd. prezenta prin vreo miscare. Cdci c ne stie de ce ar

fi fost carabili rusii in cazul cand s'ar fi vrtzut d scoperiti..

Am Oat, dupti aceea. ca eel ucis si ingropat era un so oa

gre*

www.dacoromanica.ro

232 r-=-,

Ru*Ti se stujeau, pe vremea aceea, mai-alesdesTio`q

greci i armeni cari, fiindca $tiau limba turca, pitrundeau cu

114111411,a pana in randurile armatei turcesti paste Dunare. Dar

tmulti dintre acesti spioni Mancau la cate doua iesle, adicd

sOonau pe turci in folosul ru$ilor si pe rusi in folosul turi
lot *i primeau bani din. ctoua ptrti. (And rusii descopereaul
it adarea, vino\ atul era executat uupa cum am vazut. De altfel:,

ca masura do pre3auliune, chiar clacii nu aveau nici o do,

: ada impotriva unora clintre acesti spioni, tot ii suprimatr,1
dupa ce se serveau de dansii catva timp.
Gaderea Plevnei a provocat in Bucuresti iarasi un curent
rde aninwzitate impotriva rusilor; pe cand ziarele romane
Inuntau ca Osman Pasa a capitulat fata de armata romana',4,
/*I ca spada si-ar fi dat'o unui colonel roman, rusti anuntau,'
in mod oficial, cii cornandantul turc a capitulat la rusi.
Bine inteles cii comanda suprema in fata Plevnei o avea
Jarul Rustei *i ca formalitatea capitularet oficiale trebuiau in
deplinita catre clAnii, dar versiunea sprijinita pe dovezi spu-,
nea cii armaiele turce, cautand sa treaca printre liniile de in-,
xestire ale armatei ruse, au trecut cloud linii de transee si unit
!lost oprite de cat la linia a treia unde se aflau regimentelei
tgardei imperiale. Dar aceasta era diversiunea. cad. Osman;
Tap., luand alta directie, a voit- sa treaca pe unde tineau ro-j
mnii transeele. Si aci a fost ranit si prins.
*

* *

Sufletul cifnenesc are ciudate rnanifestari si complexei

compI kat.; i.

Desi romanii se bateau contra turcilor si aveau de tovarasi

pe rusi, totusi toate simpatiile populare mergeau care turc,i1.
Prizonierii turci adusi in Bucuresti erau obiectul tuturor soh-

'citudinilor, dttpa cum am mai spus, iar presa sarbatoreai

ve Osman Pasa, eroul aparator al Plevnei. Afara de ruEofiliil

din clasa aristocrata, ceil'alti romani nu iubeau pe rusi. Fiinct
et cu nimic in purtarea, si in manifestarlle lor sufletesti nu sej
inipuneau admiratiei. In razboiu se aratase jnilitari inferioriq
in viata publica si sociala nu excelau decat prin prevarical
thata, escese de ;Dauttu.tt, joe de eirti si luxurie.
Vechea admiratie p unora din clasele noastre fata 'de pu.t.
terea moscovita, pierise.
Dar chestia Ba5,arablei dete 1ov:tura de gratie influentei ru-,
sesti in Romania.

Inttlrea ru$ilor in tara f;:cuse bucuria nu numai alautarilor, birjarilor si a femeilor cu moravuri usoare, dar si ai
unora dintre veehij beeri cari isi aduceau aminte c'ti drag.
le vremea lui Kiselef si a Renamentului organic.
Din numarul acestora era un descendent din familia Fi-i
lipestilor, un batran, incarcat de ani, care fusese ofiter de ca-,
Ivalerie in armata moscovita. De ctim au intrat rusii in Buzi
guresti, Dadu Filipescu si-a comandat o scanteietoare iiniforz
www.dacoromanica.ro

233

E24dr-alorierclin-Wrda, a imbracat-C a incins sabia si in

teiare zi bucurestenli ii vedeau, trecand pe jos pe Podul Morgoioaiei putin c'am incovoiat i tarand piciorul. Lumea ii
fprvea cu mirare &act in adevar, atat prin varsta cat si prin
riiforma lui, era o aratare din alte vremuri, un fel de stri&hi care redestepta in minti o epoca de injosire si de toate
prPilintele nationale.
. ) Cand omul acesta, imbracat in uniforma strainului, trecea
pe strazi, iti trecea pe dinaintea ochilor trecutul.
Dix Bucurestii aveau $i nota lor vesel. Un om al zilei
era i poeti...1 State Prodanescu

Acest poet (?) era de origina bulgar, un fel de maniac, nu

rieparte de a fi cretin, dar om cu trecere printre mahalagii

ui. Est3 clestul sa. spun a State Prudanescu, era ctitor la birica Siiitibor

Activiteea lui poetica nu era mica; tiparise carti cu poesi carti d filosofie pe care le trimisese spre aprobare conIliuIui permanent al invattimantului.
Margaritarele poetice ale lui Prudanescu (lumea. Ii spu-

mea Prodaneseu) .?,rau in toate gurile.

I

Cel putin limp de 40 de ani numele acestui om a fost in

toate gurile ca prototip al pedantului tampit si incantat de
persoana lui.
Pe vremea aceea eine .n..0 eunostea celebrele poezii ale lui

iPrudanescu?

Inteun an s'a dus s viziteze Mehadia: de indata a cant

ttat-o- in versuri:

Lz bai la Mehadia
Cine avea parale
Mdnca macaroane,
far eine -n'avea,
$edea si se ?Alta.

Oprindu-se pa podul care treee peste raul Cerria, a eantal

Pe pod lume multd trecc

Pe dedesubt apd rece.

Intrand inteo cafenea din stra-da Sfintilor, o cafenea rnarei

cu 3 biliarde, a vazut in perete cateva portrete ale fostilor nos4r1 Voevozi. Instantaneu geniul poetic l'a inspirat:
Stefan., Milzai si cu ill ircea

Trei biliarde sunt alceal...

State Prudanescu, stalp al societatei, ctitor la biseri a

Sfintilor, credincios pravoslavnic, erz., si proprietar urban. A-

vea pa la SfinG case pe t a re le dedea cu chirie. Pe vremea

traaboiului avea printre alti chiria.si 5i pe un militar, cap.
gapita'neanu. specialist lp_a.%tronomie. Nu ...stiu cum se.49.0t,
www.dacoromanica.ro
.

234 ::=1

par capitanul DTI plalia chiria la timp, na II purta cu ybr1571

mai multe castiuri; drept razbunare Prudanescu II fulgertE 6it
ersurile sale. Duna,' ce arata cum se poartit lumea In a1 t6,
lart, el exclama indignat:

Asa se petrec lucrurile in Europa

.9i chiar in Austria.
lar nu ca cdpitan Cdpiaineanu
Care nu mi-a pldtit chirial...
State Pruclanescu a avut ceasurile lui 'de mare celdlifitarel
Emu lul lui la Craiova era poetul Basma.
Rusii incep sti se retraga din tara urmati de blestemele;
$i de ura romanilor. La un moment exist a. temerea. c va fil
,clocnire intre cele doua armate. In Bucuresti se (avofie$te ca
armata romana va fi concentrata in Oltenia ca/sa suprave-.;
them miscarile ru$ilor $i sa fie gata pentru. mice -actiune$
.1
Masele de pahonti, acei carau$i cari veera cu miile ca
ksa aduca din Rusia provianturi, incep sa tt drumul intoartcerei. Ana ise incepe incendiarea depozitelor cu provizii. Ma-;
iIe magazii de sub administratia lui yanavsky nume de<
wenit celebru in urma marelui foc pare a distrus magazii cU
'mune milioane de ruble, sunt distruse pana In temelie. Ru-1
4ii in retragere lichidau tot, adica distrugeau toate urmelel
4narilor hotii savarsite cu toat.L., furniturile de razboi.
Din acest contact intro rtiSi si romani, s'a facut un schinali's

'de daruri foarte importalie.

Mai intai rusti au lasat In tall, multe ruble multumithi
r iirora Bucurestii au luat imediat un mare avant edilitar.'
Din acest punct de vedere e bine inteles c. Bucurestii au rat,
mas cu un mare castig de pe urma trecerei armatelor mosco-.1
yite.

Ittecliat dupa ruzboi (Drawl a Inceput sa ia o fatg noutt,4

-multe cladiri au fost ridicate, comertul a luat un nou avant)
lucrari mari au fost conccpute si incepute, precoum : Canalizarea orasului, largirea si rectificarea Dambovitei.
Rusii ne-au lasat sumanta nihi1ist. Numai din contactulldirect cu Rusii a putut lua cuno$tinta tineretul colar romani
de ideile sociaLste cari au prins raclacini, mai intaiu la Ia$i,1
-$I ceva mai tarziu la Bucuresti.
In schimbul acestor dou'd daruri Rush au plecat din Romania cu dragostea de libertate ale cureia lainefaceri le-au
putut constata personal.
In adev'ar, rnilitarii 11151 ereau minunati d teea ce vedeau in Romania. Ereau minunati cand vedeau cum prIntul
Carol circula liber prin multiMe, fara u singur jandarm la(
spatele lui. Ereau minunati cand vedeau libertatile publice,1
cand vedeau cum presa este libera chiar in timp de razboiu,
cbiar cu o armata straina In tar. Ereau minunati vazandi
et trehile publice se dezbateau intr'un parlament in care
www.dacoromanica.ro

23 5,

Piala mmea,"guvernamentali i opozantl,' ffidreairvorbi in 'des

(Wind libertate.
Duna' cum, dupa retragerea Rusilor s'a putut observa iii
Romania inceputurile, miscarei Socialiste, tot astfel, actiuea
mihilistrt a dobandit in Rusia, o vigoare i o impulsiune ex-traordinara imediat dupa incetarea razboiului.
Mai tarziu un ministru rus a spus : cIt mai de graba RuSia

s'ar fi dispensat de razboiul victorios in contra Turcilor de

pat sa-1 castige cu pretul otravei adusa de armatele rusesti din

Romania. Otrava erea ideile liberale.
Pe rang% alte neajunsuri, pe langa tiinta de a da foc del
Dozitelor si de a falsifica registrele
*Uinta care s'a desvolitat la noi pang la virtuozitate
ocupatia ruseascrt ne-a lasal

,pe cap si potopul de ruble de argint cararali so daduse uni

curs cu mult mai sus de gat valoarea lor intrins&a. Una din
tcele dintaiu, griji ale guvernului fu, indata dupa plecarea rui$ilor, ca stt scada treptat valoarei rublei, pana la complecta'
!demonetizare.

:
Gea dintaiu stirbire, facuta de calm ministrul de finante
{Dimitrie Sturza, a starnit o mare nemultumire in randurile

'detinatorilor, mai cu seamrt in randurile bogatasilor.

Din cauza acestei operatiuni ziarele din opozitie au Mara
asupra ministrului ca,ruia i-au adus porecla de ,,MitiVA roade
ruble".
Irni amintesc, ca din cauza acestei scruleri, am fost prifealit si eu cu cateva parale. $i iata cum. Eram copist in minis-

iterul de instructie unde primiam salariul lunar de 88 lei. E

Ilesne de inteles crt intotdeauna ,. noi miaii slujbasi, trageam pe
draeul de coada.

Gaud ne rteam imprurnuta asupra acestor salarii, conSideram lucru acesta ca o binefacere.
Ei bine, Int-'o zi, un ajutor de sef de biurou, care erea si
adica acela asupra caruia se facea man;mandatarul nostru,
ne oferi la toti functionarii din
'datul de plata salariilor,
7divizia scoalelor ea sIt ne imprumute cu salariul integral pie
to lung, si cu o dobanda ceva mai mica de cat ne lua camartarii profesionisti care operau in ministerul nostru. Am priunit cu entuziasm, iar imprumutul l'am prima numai in sfanti
,

trusesti.

Peste cateva zile un nou scilzamant al monetei rusesti fu

liecretat, asa cIt de odata, ne-am gasit scazuti cu cel putin 25 la

Isuta asupra banilor din buzunar.

ai tarziu am aflat cum se facuse operatia. Unul d'n

ieimatarii de care vorbii, aflase prin relatiile pe care le avea

aa ministerul de finante cIt, peste cateva zile o nourt seridere
a rublei de argint va fi decretata. Imediat a (tat fuga la minister, s'a inteles cu mandatarul nostru ca sq. Inlesneasca operatia Imprumutului si... farsa ne fu jucata.
Bine inteles, numai mandatarul nostru n'a ptit ohfania

.poastra,

www.dacoromanica.ro

ANUL 187R

Anul 1878 s'a inchis- asupra unei marl. deziluizii *I cif o'
In semnata ingrijorare.
Romania nu. primise targul ce-i oferea Rusia. Generalul Ig-

natief, fostul ambasador al Rusiei la Constantinopole, fusege

trimis de catre Tar cu o scrisoare pentru regele Carol. In aceastg
serisoare Tarul Ricca, staruinte ca Romania sa inapoieze Rur4
mei de bung, voie cele trei judete basarabene, in schimb dedea.
Romaniei or cata intindere de pamant ar fi dorit in Bulgaria.
Dar oferta a fost respinsa de toata lumea.
Raingsese acum pe spatele Romaniei chestiunea evree.

Alianta israelita tinuse la Paris o intrunire in prezival

Congresului din Berlin ; subiectul: drepturile politice ale e-1

vreilor in Romania *i Bulgaria.
0 ciclegaliune fu trimisa la Berlin, care vizita, pe rand,1
(pe toti plenipotentiarii Puterilor i pe langa toti staruirg cu
mijloacele pe care aceasta Alien% stia s le intrebuinteze. Re-'
zultatul a fost ea acest Congres a. dat drepturi depline evreilor.I
De altfel Cougresul din Berlin n'a multumit pe nimeni pe
afarg de Anglia care, dupa spusa unui diplomat ,,pai jc Rusia *i pe intreaga Europa".
*

-- Anul ii10E,pe'r la Teatrul National cu o piesli originald

a lui B. P. tl4deu intitulatb. Trei Crai de la Rdsdrit. Comedia
are mult succes, critica o compara cu Les Preeieuses ridicules
a lui Moliere. Aceastg piesa este o sath a Impotriva celor cari
po;:eal limba iornana. Musiu Jorj frantuzitul, Numa Consule
latinistul *i Fetr.ca baiatul de pravalie care vorbeste roma.neste pe skau. Piesa se Incheie cu 0 tirada in v-ersuri, spusa
de Petricr. *i cale e termina astfel :
Sucind limba romdneascii,
Stricdnd grand strdmosesc
Dupd moda franfuzeascd
Sau cu modul latinesc
Ne-am strdns mm file cu fracu
$i simtul ne-ant imbrdcat
Cu /mina, de wile dracul
intareat!
Copii
Romdnia, cdt trdestec,
Gra-ut nu si-1 va ldset,

vorbim, dar, romdnegel

Orice neam cu limba sat
Set

adevgrata reprezentare intelectuaig a

Factura piegei
.vremei, a plaeut, totus, unui public restrans, singurul public
care exista la vremea aceea. Apoi era numele lui Hasdeu
www.dacoromanica.ro

ire-MIRA nprnia nu merge preastailucit baiiTge, de

rb-reea directiunea hot'aeaste, st des. in sezonul iernei 6 baluri

teascate. Era o inovatiune.
Tot in anul 1879 s'a deschis gradina de var5. cu Teatrul
rdin curtea otelului ,,Dacia". Acel teatru, unde se dedeau, aftunci spectacole de varietati, a avut ceasurile lui de izbnda,
tdar, mai ales pentru acea vreme, teatrul erea prea departe de
aceiasi si tot acetcentru. Putina lume care venea la. teatru
4asi
se del:arta cu greu, de centru, adid de spatiul cuprins
dntre gradina Episcopiei. si Bulevard, plus strada Academiei pe
taceiasi intindere. Tot ce era mai departe era excentric.
6 Directia acestui teatru. o avea, artistul I. D. Ionescu.
Preocuparea pentru revizuirea Constitutiei Incepe sri
prind'a pe oarnenii politici, preocupare foarte serioasa fiindca
trebuiau alese Carnere Constitutionale, in cel mai scurt timp
tspre a revdzui art. 7 din Constitutie.
t La Senat, duPg. declaratia primului ministru, se alege o
comisiune compfts din Dimitrie Ghica, C. Bosianu, B. Boerescu, AI. Giani, N. Voinov, P. Carp si C. Cornescu care s6,
studieze chestiunea i. s prezinte un raport
*

Dimitrie Sturza noul ministru de finante starneste

impotriva lui o mare furtunti; el scade valoarea rublelor.

Xoti detingtorii de ruble, adicil toara lumea, sunt furiosi.

Iata cum au fost scg.zute monetele de argint rusesti.
Rub la de la, 4 lei la 3,70.
JumUatea de la 2 lei la 1.85.
Sfertul de la 1 leu la 92 bani.
Aceasta este Whim, scgdere, dung care a urmat demonetizarea.

Senatul si Camera declaril cg este loc a se revizui Art.

17 din Constitutiune. La Senat raportorul declaratiunei este
P. P. Carp, iar la Camera: este Dimitrie (Take) Giant
k
Este de observat c. numai biititnjj conservatori nu iau
parte activ la aceast lucrare.
Pe and conservatorii din centru (D. Chin-B. Boereseul
'eau bine eu- partidul liberal, pe ea.nd Petre Carp este un independent si-I vedem in Senat raportor al Deelaratiunei Pentru revizuireo; Constitutiei, lAtranii conservatori, precum Las-

sar Catargin si Manolaki Costache sunt in opozite ireducijAbilk.

Partidul conservator se fiiimiteazd pe zi to tree;

www.dacoromanica.ro

= MS.
=AGORDAREA DREPTURILOR POLIVICE LA EVRE1

La 25 Februarie se inaugureaza non& fabrica de chi,

brituri in fate. Domnitorului. Discursul, din -partea fondato-o
x ilor II citeste Vasile Boerescu.

Fabrica este aceea ce, o vedem la Filaret ,iar fondatorii ei

an fost : Dimitrie Ghica, B. Boerescu, G. Cantacuzino, general
Ion Florescu, G. Vernescu, Gr. Cantacuzino, Ion Alexandrescu,
C. Boerescu, D. Gobart, George Filipescu.
Dupa curn pot vedea cititorii pe vremea aceea numai Romanii contribuiau pentru asernenea creatiuni economice sP
di interes national. Neo-rornanii nu existau Inca.
*

Senatul si Camera, china lungi si pasionate dezbaterir

Voteaza ca este loc s Se revizuiasca Art. 7'clin Constitute;
Dar pasiunile se ciocnesc.

In toata tara un puternic curent antievreesc se afirmw

mai cu seama in Moldova. Opinia generala este protivnica reyizuirei si acordrei de drepturi politice evreilor.
Toat puternica popularitate a lui Ion firatianu abia este
de ajuns, pentru ca sa WO; in frau surescitarea populara. Opozitia, de si foarte divizata, arneninta sa alba succese.
4
Aceasta opozitie de mai multe nuante si chiar unii care
sunt foarte aproape de guvern, vor sa profite de ocazie, pentru
a zdruncina guvernul. Astfel la Senat Dimitrie Ghica, Petre
Carp, Vasile Boerescu, MihailCogalniceanu, cer intr'o lunga
discutie, formarea unui minister de coalitie a partidelor pen,
tru ca revizuirea Constitutiei sa se poata face fara primejdia
revolutiei. Dar Bratianu nu primeste.
In sfarsit la 25 Martie parlarnentul e dizolvat.
.

Este interesant sa darn cifrele surnelor cheltuite cu rez.k'

lelul din 1877-78.
Cu rezbelul propriu zis, In anii 1876, 77 si 78 s'au cheltuit
'4.8.184.233 lei iar cheltuelile din cauza razboiului s'au urcat
la 9.285.700 lei.

Gat de departe suntan de nenumaratele miliarde, ce ne-a

costat razhoiul din 1916.
*

Agitatia electoraIrt incepe in toata tara De si partidul

conservator erea. irnbucatatit, totusi in Bucuresti se alege comitetul electoral central compus dirt conservator', si centristi)
Membrii acestui comitet sunt : Printul D. Gil iea, General
I. E. Florescu, Smile _Boerescu. G.. Ca ntacuzi no, P. _Morgan%
www.dacoromanica.ro

2 3-9

Pene-Tal-Clif. Ten, George ruipescu, Al. ottiself, printul Al

tirbey, Al. Catargi $i Nicolae loanid,
lin insemnat, fapt economic se produce: in ziva, de 6
jj
tkprilie guvernut reziliazA contractul cu Societatha Monopourilor tutunurilor si intra in posesia acestui monopol. De aci

ki pang la organizarea actuala a Monopolurilor nt este de

'cat un pas.

* * *

Dimitrie Cariagdi este ales primar al Capita lei. El pre.

inta $i face sa se voteze un credit de 15 milioane lei trebuincio$i la rectificarea si canalizarea Dambovitei.
In vederea alegerilor incep mari schimbari in perso .

frialul administrativ superior, astfel prefectul de politic din

Eucuresti Bac lu Mihai e mutat la Iasi, iar Locotenentul-Colonet Candiano Popescu e numit la Bucuresti in locul lui Radu
ihai. Trimeterea lui Rex lu Mihai la Ia $i erea motivata de

faptul ca opozitia conservatoare erea foarte tare acolo. Dar

adu Mihai, oH cat erea el de tare elector, n'a avut nici un

,succes. Conservatorii s'au ales pe toata' linia.

C
-- Alegerile dau majoritatea de 2 treimi necesarg guver-

nului pentru revizuire, dar opozitia inregistreaza succese

nrmari. De pita', la Colegiul I de Senat din 30 mandate, 2 sunt

indoite, opozitia de toate nuantele la 17 mandate iar guver-

ul nurnai 11. Toti fruntasii opozitiunei intra in parlament

inide lupta va fi foarte grea. Dar si foarte multi dintre liberali

L recum si dintre aced cari s'au ales cu voturile liberablor
jprecum Gheorghe Vernescu la Ilfov
vor vota contra guvernului.
-Aceste alegeri au facut dovada cii partidul conservator, de
%i divizat, erea o mare forth. Din acel moment liberalii s'au
gandit la revizuirea legei electorate pentru ca sh desfiinteze
rlegiul I eel prea conservator.
Dar, ceea ce a ajutat, mai ales partidului conservator si
ntregei opozitii, erea chestia evree; tara era impotriva acorarei drepturilor politice, erea contra revizuirel Art. 7 cerut6.
de guvern. Adica," impusa de tratatul de pace. Prin urmare ori:1
pine faggduia ca va vota impotriva revizuirei avea toti sortif
ca sa fie ales.
*
I

Evreii au ficut si urmeazg facrt o intinsa propagan

dA," pentru dzbanda cauzei lor, in Romania; printre alte intre.
puintari a energiei si, bine inteles, a bogatelor resurse ce au,
fost $i punerea la contributiune, a autoritatei profesorului
FlelaUniversitatea din Heidelberg, doetorul Bluntschli.
Bine inteles Bluntschli ia, pu toat dadura ap4rarea evrei-1
lor sustinand teoria destul de excentric0 Om c. baza statutui civilized modern este egabtatea politic .a tuturor conf
_honor",
'ConsultatiuneLiclootortilui.anandlibial.ThAdolbora a it's"p.

www.dacoromanica.ro

240 --t

puns atunci, inteo mile kle articole bin-edo-eimiditte, ziarut

A ugsbuiver Allgemeine Zeilung.
Camerele se intrunesc i incep discutia asupra revizuireA
Art- 7 din Constitutie. La Camera se prezinta cloud propuneri7
una care admite revizuirea cu conditiile aratate in text, cea.ii
lelta care*declara ca cat pentru acum, nu este loc pentru revil
zuirea Art. 7 din Constiututie".
Aceasid propunere este semnatg, intre allii de Nicolae 131a\-,
remberg, Jacob Negruti si filosoful Vasile Conte.

Este interesant de transcris aci o parte a motivatiei aces.t.

tei propuneri :

Considerand in fapt c evreii pretinsi persecutati,

departe,

de-.;

o mai repetam, de a emigra din tara noastra'

ca sa fuga de pretinsa persccutiune, din contra numarul lorj

creste neincetat prin multirnea ce navaleste zilnic aci, para;
sind chiar si acele tali in care ei se bucura fie toate drepturilq
civile si politice, si prin aceasta ernigrare cla Insii ei cea mail
formala $i mai eclatanta desmintire calomniilor de netoleranta)
'
religioasa a Romani lor, sisternatic raspandite in Europa.;
Considerand cal nurnele do Evrei nu este numai acela aJ
unei secte dar si a unui neam care, de si raspanclit pe intreagal
suprafata a globului. are, insa, trecutul, traditiunile i aspire-

tiunile sale proprii, la care n'a inteles nici o data sa renuatei

precum o dovedeste experienta, chiar in tarile uncle ei nu sunk

de cat inteun.nurnar cu, totul restrans, necum la noi, uncle pej

alocurea, ei reprezinta doua treimi din numarul total a

populatiunei ;

Considerand c un Stet, pentru a fi bine constituit, trebuie

sit alba cetateni din o singura rasa, sau cu dispozitiuni de,)a.
se contopi pentru a forma un element omogen;
fp\
Considerand ca Evreii stabiliti in Romania se aflb.' in con-,

ditiuni morale care'i impiedica de a se asimila $i contopi cul

natiunee. romana;
Considerand ca Evreii din Romania, prin numarul lor
zdrobitor, prin imigratiunea lor neincetata, prin tendinta lor
de a forma in Romania Stat in Stat, prin solidaritatea lor c
toti Evreii din celelalte pa'rti ale lumei cu care conspira pen-4
tru formarea unui Stat ebraic pe malurile Dunarei, amenintS,
de a subplanta natiunea romana, in loc de a se asimila cu
clansa, ceea ce constitue pentru noi un pericol de distrugere sil
ea slat si ca natiune ;
Corsiderand ea: in fata acestei tendinte de a se constituil
ceva distinct si a invaziunei continue si uria$e la care suntem
expusi din partea acestui neam, suntem, fata de dansul, im
cazul de legitimd anarare a neamului nostril, bazat pe dreptul
ce'l are ori ce flint& individual& sau colectiva de a.pune pro-1
pria sa viata mai presus de eat poftele altuia;
Considerand a a admite aceste pretentiuni ale aliantel
universale israelite si aceea ca lezile ce ni se imnun din afaraY
www.dacoromanica.ro

.243

ta inia tu 7-aifdrarca Stat i ca-ifittitiWca

ainCieSTiMII6

Vicute astrzi, in aceste conditiuni umilitoare, ar fi sanctionareao

unor alte pretentiuni latente care maine vor deveni la randuli
for ,exigibile caci, cleschizand usa interventiunei streine cinel

ne poate spune uncle se va opri mai tarziu pretentiunile

ned,

'4Irepte din afarg ;

Etc. etc.
Declarg cr. nu e loc, cdt pentru acum, la revizuirea Art. 71)
rdin_Constitutie",
*

_-Dar evreii snnt neobositi; Alianta israelitg universall lii

mazg energic pe Tanga teate tabinetele terand, stgruind ca

s se impue Romaniei solutionarea grabnick a problemei. Dali

la Bucuresti parlamentul nu se grgbeste de loc.
Opozitia impotriva revizuirei Art. 7 este din oe in te ma
outernica, asa et guvernul vede ca nu are cele doug treimi.

La sfarsitul lui Iunie se intrunesc la Paris ambasadoril

k-

1Frantei, Angliei, Germaniei si Italiei spre a ggsi solutia car0u

,s-a impue Ronraniei revimuirea Art. 7.

Alianta israelitr. zorea de la spate. Puterile neggsind so-1

pita, Austria ia asuprasi ta sr. intervie la Bucuresti in mod

lamical. Adguggm ea Anglia, Frantz., Germania si Italia con.;

rditionase recunoasterea independentei Romaniei de reviznirea
A-rt. 7.

In ,tirnpul acesta presa evreiascg .din Austro-Ungaria es

ifoarte.vtolentg impotriva Romaniei, in special impotriva opo
izitiei care nu voia sit revizuiascg.
'-

Teatg presa evreiasog sau inspiratg, sau subsidiata 4

evrei,.t-unii.."

In tele Jong Camera opozitia contra revizuirei e atgt -..1

imare 'el la inceputal lui Julie C. A. Rosetti fsi a demisia d
a presedentia Camerei, far Ion Brglianu declarg el va dernd
4-

siona
1.

$i

el.

C A.' Rosetti ete reales presedinte in aceiasi sedintil, c

73.vetur dar sunt si 42 abtineri. Cele dour. treimi lipsesc gt.
vernului. A doua El Ion Brgtianu demisioneazg.
Domnitorul insiircinea.za pe Constantin Bosianu, pree
rdinte al Senatului sa formeze un cabinet cu Gheorghe Vernes
icu, dar 13osianu aciuzg. In fata acestui refaz, tot Ion Brillion
re insarcinat cu formarea cabinetului cu conditia de a form
run cabinet de colaborare cu elemente de maA multe nuante.
'

Cabinetul e astfel constituit : Ion Brgtianu presedinte s

jocriri publice, M. CogaIniceanu internele, Nieolae Kretulesc

i. asJle Beerescu externele, Anastase Stolojan justitia
Dimitrie Sturza finantele, Colonelul Dirnitrie Ifcea rezbelul. ;
Cu chipul acesta opozitia conservatoare este slbitr. si dei
trec
organizat. Centrul s'a deslipi

zgkdefinitivde_dreaota
i a su
kLoartiduLliberali-16,

www.dacoromanica.ro

tm.-

242 -he

In moos tulip Larnerele sunt prorogate pentru o funa;

pang la 11 August.
_ In timpul prorogarei, numai presa mai particip ti. la lup-

i,ele politico. ministrul de externe Vasile Boerescu plead. in

misiuno in strainatate spre a pleda cauza Romttniei pe 11:4)0,
Cabinetele (atropine.
***

Inainte de intrarea lui Cogdlniceanu in cabinet, fgcuse

senzatie si fusese rnult exploatat6 de opozitiune o acuzatie

indreptate. Impotriva lui si a lui Simion Mihdlescu, fruntas liberal si fost prefect de politic In seara istorid de 11 Martie
IR71, acuzatia era cum ca ar fi fost pltiti de ce.tre un oarecare
antreprenor rus, anumo Warsafsky spre a'i pune la dispozitie3
prin rechizitie, vreo 300 care trnesti.
Denuntarea o face un oarecare Moldoveanu care declad;
'prin ziarele opozitie , cum d el instksi a pltit mita. Afacerea
iajunge, fireste, la parchet, dar... rezultatul anchetei se perde
ii noaptea timpurilor.
La Teatrul Dacia un fenomen apare. Este americanul

lames Lwone care, inteun aquarium plin cu apa limpede,

ntrit, -se scufundii, scrie, bet). rriNnftnd si fumeaz, timp de 5

--tainute. Care era otrucul" acestui scufund'ator care a izbutit s6
tumeze in arid, nirneni nu a putut afla.
La teatrul de sera Guichard, joacri Pascali In drama
,
Wrmanul artist.

Indath. dupa formarea noului minister, Mihail Coalficaaanu trimite prefectilor o foarte lune): circufarrt, In care
1ncepe prin a le spune ci ministerul cel nou nu este un mi .
aister de coalitiune ci un minister obtinut din fuziunea mai
nultor elemente ale partidului liberal,
4,

Din strainatate yin doug stiri de mu1tti senzatie : una

"este moartea printului Louis Napoleon, care a fost ucis In

franclurile engleze luptetnd contra zulusilor, cealaltui. e retrage.

a

Contelui Andrassy din capul ministerului de externe al

An,stro-Ungariei.

Cu moartea printului Napoleon cauza imperiale: primestE

Franta o grea to\ itud Prin retragerea Contelui Andrassy.
Influenta Ungare' 1i Viena scade sirntitor.
4r.

La incti ut 11 lunei Augu t princil ele Alexandru de

ratemberg este im es 't tie dtre Sultan, ca print domnitor.g
www.dacoromanica.ro

2 41 ---,-

Pe TarrumlIa-Rantit Septembrie AIexandru de BareitiFerg

Nine in Bucuresti spre a face o vizith. Printujui Carol.
*

Yn sfarsit, dupa lungi si pasionate discutiuni aproape

toate partidele cad de acord ca sa voteze revizuirea Art. 7 du

Constitutie.
In Camera revizuirea e votata la 6 Octombrie cu 132 voturi

contra 9; la Senat In ziva de H Octombrie cu 56 voturi contra

2. La Senat a votat contra numai Nicolae Voinov si s'au abtinut : Vasile Alexandri, C. Bra'escu si N. Bujoreanu.
Imediat dupa votarea revizuirei 5i, in conformitate cu noul

text canstitutional, parlamentul a votat naturalizarea a 881

evrei cari au fost sub drapel in timpul razboiului
*

evizuirea s'a facut cu mare greutate. Cea mai mare

parte a deputatilor si senatorilor

fie opozanti, fie guvernamentali
fusesera alesi pe fagacluiala ca nu vor vota revs-,
zuirea. Apoi erea revolta produsa in tara de presiunile Alianta
Israelite universale si de conditionarea i npusa de marile Pu-1
teri curn ea independenta Romaniei nu s a fi recunoseutir
panIi ce nu vor fi date drepturi evreilor.
Revoltatoarea silnicie a Marilor Puteri fatti. de un popog
Trio si bray care-si eastAgase dreptul h viata prin eroizmul
fiilor sai, impunet parlamentarilor rez tenta. ce Weal' condItiunei impuse. Romania nu venise la Congresul din Berlin
ca sa cerseasca independenta. Independ nta o cucerise ea in
sasi dinaintea Grivitei, la Plevna, Ia Smardan, la Vidin, pentru aceasta independenta ea platiQe cu Niata a 10.000 ostasi si
Cu Basaarbia rapita. Iar marile Puler!, pentru rusinea Europef
$i a veacului, mai impuneau Romaniei si drepturi pentru evrei%

conditiune cu care numai indenendenla ei erea recunoscute

Articolul 7 a fost revizuit dar a ramas i ura impotriva'

evreilor.

Alai mare chestiune la ordinea zilei

Cilor forate

rascumprtrarea

RASCUMPARAREA CAILOR PERATE

In presti si in cercurile opoziei se ridica critici violente:

$i toata lumea e partizana a rascumpariirei, dar se spun()
c. unii liberali au facut o afacere cu castig personal din akeasi
tit operatie. Si. in adevar, pe piata Berth ului, de uncle actiunile
o

erau scazute la 40, de o data se ridica panti la 60 valoaree

mominala?
Ce se spunea in culise ? Se spunea ca in Consiliul de n-ITA,
mstri In care s'a hotarit rascumurtrarea, s'a decis. De envfinf
www.dacoromanica.ro

re- 1447'
1

rdr'b-i iiW-7"a7 t a i 11.-ra-M15161 ut a sa fie pastrat47Aceasta. pentilrea

Statul sa poata campara pe nesimtite actiunile pe pret scazut:

t De o data, insa, actiunile se urea, iar Statul e snit sa Ie
,.
'cumpere la valoarea nominala. Ce se intamplase ?
Ij
Se spunea, in cercurile opozitiei, cum ea unul dintre mi-,
---stri eat si un ziarist guvernamental, indatg, -dupla hotarireal
onsiliului de ministri, au trimis Ia Berlin emisari ca sg. cum-,
.

ere ate actuni ale CiiiIor ferate romane vor putea. Acesti'

misare au cumparat mull in eontul celor doug. personagii po-,

itice, dar desbeptarea a fost data pe pieta Berlinulni, si actiu?
.ile s'au urcat fulgerator. Cared a venit randut Statului ca sa
cumpere a trebuit a le eungiere la maximum.
Mult'al vreme eei doi oameni palitici,, au lost invinutti eat
I
in. traficat si s'au irnbogeitit spre pagube. tarei.
In sfarsit in Deoembrie 18,79 rascumpararea a fest vatatall
Dupa cum apeIe NiluIui, retragandu-se, lasa in urinalor atatea elemente germinatoare pentru peemant, tot asa, rusa
u Pant in Romania germenii socialismului. Nihilismul latent
Ana Ia. 1877 devine activ in Rusia, dar a pus- pleiorul si in
,

'

oma.nia.

tin roman bdsarabean, Nicolae Zubcu. Codreanu, isi face

paritia printre studentle in methane"), si Mcepe opera. de pro-.
elitizm. Dar, in eurand, moare si este imnarrnantat la Curtea
e Arges.
r'

In Iasi se aseaza un socialist anume dr. Russel. In Bn-,

*titei. se lucreaza printre stuclentii in medicina. eine?... Nu

a stie.
-

Intr'o seara sunt invitat la o intrunire secreta la spitaIull

ilantropia. Sunt acolo urmaterii studenti In reedieina si ITV
ept: Sabin, Stauceanu, Spiroiu, Frunzescu, Scorteanu, Ma-:
Icea, Inotescu si poate, Inca vreo cativa.
Intr'o a aflam ca a picat un alt basarabean, Zamfir Arlire en eare facem eunostinta. In sfarsit la o intrunre tainica
eIa spitalut Coltea, facem cunostinta si cu Costica Dobre-

earm.

-.

Dobrogeanu venea -din Rusia. In timpul reizboiului se

5ezase la Braila unde deschisese o spalatorie, dar descoperit
e catre politia ruseasca, a fest ridieat- inteo noapte si trimis
n Rusia. Printeo fericita intamplare, pe cand era transportat
n Siberia, s'a putut evada, a trecut cu o luntre in Norvegia
e unde a revenit in Romania.
Intrarea lui Costica Dobrogeanu in Romania a fost ince.,
ipulul adevaratel activitati socialiste.
Deocamdata actiunea se marginea in cercurile studenti-
or fiindca lumea lucratorilor era en totul neaccesibila pro-'

.,

agandei.
Epoea dintre anii i879 si 1_884 este fara mare relief- Este

poca care a urmat razboiului, epoca de odihna, de culcare

e laurii castigati, epoca In care cerul este fara nouri si oa-.1
nii fara griji.
\ParticluI liberal este in toiul atotputerniciei sale.
www.dacoromanica.ro

-2 6,;'4 4
ANUL 1880
BUCURE5TIUL DUPE RAZBO1U.'N

Mari le framiintgri au trecut.

IA trecut razboird, lumea s'a deprms eu perderea Basa2,

Tfaf/-iei, arnatorii da imbogatdre se reped asupra Dobrogei unde;1

tell o petitiune de 25 bani, se poate cumpgra un pgmant ra-lt

rues Med sttlpS.n. Frill( leg stapanul a fugit.. A trecut si hopul re-

cunoasterei independentei, si hopul revizuirei articolului A

gin Constitufie. De acum Incepe o 1=0, perioadg de linista
ra de consolidare, in care partidul liberal, pang aproape de
'anul 1885, domneste far& supgrare
Centrul a devenit liberal, Beizade Mitica: e presedintele
(Senatului iar Vasile Boerescu e ministru de interne, Petre
Carp si Vasile Alexandri, vor primi misiunir diplomatice
4,-

Partidul conservator este slabit, bgtrdnii sunt tu taut

1.e-clusi.

NeexistAnd a opozttiune unitarg si puternicg, se fat dig

terite Incercgri de Injghebare de particle. Asa ne pomeninv
n anul 1879 et/ aparitia in Buturesti a /Ili Beizade-Grigore
Sturza cunoseut mai popular sub mmaele de Beizade Vitel.
ume dobgndit In urrna reputatiei ce-si Meuse cum ek. fiind
kle a mare fortg atletical, riclica in toate diminetele un vita
Tot felul de vesti circular/ In public- Se spunea prin cercu-

1/41

i'ile tineretului cum el Beizacleaua luera in Intelegere en

IR.usia care planuia sg atragg Romania In sfera ei de actiune
Printul Grigore Sturza care a clgdit paratul In care se,
AfIg. insta/at astgzi ministerul de externefondeaza un 1301k
haartid intitulat al democratiei nationale" a face s5. aparg
arul zilnic si in format mare intitulat Democratia Nationale?.

'

La acest ziar scriu. mai multi partizani recrutati de ocaziez

fp' recum un lost ziarist anume MiloneLugomireseusub pseurdonim
Baba Novak,
t,

un jurist de valoare avocatul Petre Bor

altii. Beizadeaua isi numise si un prefect de politie care

enea zilnie la report ea sg-i comunice taate informatiile police : acesta era cgpitanul in rezervg Florescu, supranumif
r papusicg". fiindcg In tinerete era un bgrhat frumos si in
Ftatdeauna era elegant imbrgcat, parfuniat pomgdat si eu !
musttile masinate. Flo-Flo Florescu, ministrul nostru la
Lsi

iVargovia dupg eazboiul din 1916, era fiul sgu.

Partidul si ziarul .au trait de la 25 Decembrie 1879 png.
a 21 Septembrie 1880.
Dupg plecarea rusilor apar in Bucuresti un mare numb:4
de femei cari dispgruser5. din Capitalg, fiind duse de ofiteriii

lir

si, care in Bulgaria, care In Rusia, care in celelalte orase,

le Romfiniei. Aceste femei, pline de ruble -,si de poli impel
iali, se araig prin localurile publice rezervate acestui soiu de,
lientelg si fat fericireatuturor vgngtorilor de femei cu ban?!
i tieuL.naivitate
*

www.dacoromanica.ro

An-ul 1880 'este.anul in care liberalifincep .sa fie atal

eati pe chestia afacerilor si a imbogtirilor ftir muncd. Doi
oameni stau in fruntea calor loviti, acestia sunt: Anastase Stet,
aojan, ministrul justitiei *i Emil Costinescu primul redactol
al Romdnului.
Rdscumpttrarea edilor ferate a fost votata de Cameril, nu
mai in urnia presiunilor hid Brdtianu, altfel p'ar fi trecut nic.
,odath. Dovadd e votul: din 120 votanti, majoritatea fiind 62Regea n'a putut intruni de cat 72 voturi; 42 au, votat contra
4ar 12 deputati s'au abtinut.
Opinia publied spunea cul raseumpararea erea necesari
'-dar cd afacerea nu este euratd.

.*
4, Dar lumea acum petrece.
_L In tara si in Transilvania au fost mari inundatiuni,

do

aceea serbdrile de binefacere se succed.

La Teatrul National se da un mare bal de binefacere sub
patronagiul Mdriei,Sale Regale Doamna. Balul e dat din iniftiativa (.1-nei Pia Brdtianu, sotia primului rniuistru,.
Dam, ea lucru interesant, preiurile vreniei aceleea: iij
itrarea unei persoane jo lei, lojile I *.i II 50 lei, loja III 25 lei

Sunt 47 de ani de atunci.

La Teatrul National se reprezinta piesa originala a lui

Ventura: Peste Dundre. Este mai mult un succes de stimd

'de cat un mare sueces real.
Altfel Teatrul National a jos de tot; se joadi melodrama

Don Juan de Marana *i feeria Pala Aerului. Teatrute in tot

iteauna gol pe trei sferturi iar in loji nici odattt nimeni.
Daca n'ar fi inchirierile teatrului la trupele streine $i ba
Iurile maseate actorii ar muri de foame.

Dar iald cul sose*te *i marele tragedian Tommasso Salk

vini, rivalul lui Rossi. Intaia lui reprezentatiune este Moartedt,

Succesul lui Salvini e mare, dar amintirea lui Rossi n'a

putut-o dobori. Incontestabil artist superior, unul din eel mai
icovar*itori ai Europei de atunci, insd pared. tot Rossi intrur
ia Tele mai rnulte sufragii.
t
Critica la noi ruclimentara, atunci s'a marginit a lauaa
.$i a inalta Meul a dovedi de ce inaltul i laudd.
La teatrul Dacia" I. D. Ionescu a adus o trupa de 30
zulu*i dantuitori numita trupa tribului Beni-Zug-Zug.
Mult,4 vrerne s'a vorbit- in Bucure$ti despre ace*ti Beni
!Zug-ZUg.

Afara de marele Louis Wiest vioristul atat de-popular,

11 tit lir esti i

Inca aveau un mare muzicant, vioristul Frantz

+Shipek.

Ereau trei frau Shipek, cehi de arigina. muzicanti de in-;

Itaia mama, insa Frant, eel Int.i ndscut, erea cu mull -superiQr
!fratilor sai din urmiL
www.dacoromanica.ro

247 -aFATIff Shrp-ek- si fratii si, dimpreuntt

.,bostru Constantin Demetrescu, concellau in quartet la Ateeu undo alerga s asculte muzict aleas6, tot Bucurestiul oamenilor de gust.
S. dau o idee despre ce ereau alerggrile de cai acum 41
.

de ani.

Alergtirile din prim6.vara anului 1880 au durat de la IA

la 26 Mai si se calceau numai Dumineca.

Premiul Alteitei Sale Domnitorului, alergare de garduri

pe clistantli de 2000 metri. Premiul I un obiect de arta', oferit
cde Domnitor, premiul II 500 lei.
II

Premiul Societatei de incurcajare alergare de iutealti, pen-

tru manzi de 3 si 4 ani nascuti in Romania. Distantti 2000

metri. Premiul I 3000 lei, pr. II 500 lei.
III

Premiul vice-prescdintilor Jockey Clubului, alergare de

iutoalti pentru cai de ori ce provenientd,, distanta 2000 metri,
pr. I 2000 lei, oferiti de d-nii generali Ion Em. Florescu si geheral G. Manu, pr. II intrgrile pan6, la concurentti de 500 lei.
IV

Marele premiu al Jockey Clubului, alergare de fond pentru cai de on e prevenientbi, pe 3000 metri. Pr. I 3500 lei, pr..
.41, 500 lei, pr. III 200 lei.
fl
Alergare militara pentru ealtirasi pe 1500 metri, pr. I 500
lei oferiti de d-1 *tefan-Petrovici Arnais, pr. II 200 lei. or. II
.

'100 lei.

Premiul al 2-lea nu se ac6Tda de cat atu,nci and alerpj

tTau cel putin 5 cai.
Mai-ele sportsman al vremei'Ve atunci erea Constantin
Blaremberg, el erea cel dintaiu posesor de grajd, caii lui cItstigau.cele mai Multe premii. Ninnai and. mai tarziu, apttru
Wiexandru Marghiloman steaoa liri incepu sa pleasca.
1

Nevoia de a crea in ar o fabricti' de hartie incepe sNI

fie simtit. Prea- eream tributari streinilor pentru acest articol de Intilia trebuintra. La Incenutul Ali 1.880 un_comitAt.. Mice

www.dacoromanica.ro

-- 2.48 Toro
'aire Iti:Tale-spre aThunstrie pentru
hea fabriee. Comitetul este format din: C. Porumbarth V. 11
Socec, P. S. Aurelian, G .Dem. Teodorescu, Dr. Carol Da/dial'
aleodor Sterdnescu si I. P. Balanolu.
*

Dimitrie Sturza ese din minister phrasind departamenti

411 finantelor.

La sforsitul lui Martie moare generalul Gheorgha Ma

gheru unul dintre aceia can l. au proclamat revolutiunea 101
1848.
*

C. A. Rosetti incepe, sd fie atacat cii cruzime de caltre sal

versari. Camera in sedinta de la 30 Marte, ii voteaza o re
tcompensit nationalg. de 1111 lei lunar reversibird. asupra scn

tiei.
.

Dar lui Rosetti Camera .1i, mai votase si la 1868 o recoml4'4

pens5, nationan. de 3000 lei vechi pe lun5 la 1868, ins5., Rosett4

la. refuzat recompensa spunand c'd nu. i-a sosit 'Ina vremeal

ea sit fie pus la arhiva.". Acum, pe lngd recompensa nationalgi

dunard, Camera i'a mai acordat si ceea ce ar fi trebuit s'd iai

de la 1868 pang, la 1880, adia si suma de lei 158.518.
.
De asta. data Rosetti a prima zicand c'd acum are 64 anii
si este bolnav.

1_11

Cum am spus opozitia a atacat multa vreme pe C. A.

Rosetti, na atel pentru recompensa nationala de 1f11 lei pe
ima; cat penult faptnrca a primit si pensinnea ce ar fi treuit sg. primeasa de la 1868 la 1880, dar pe care o refuzase

itunci.

La sfarsital lunei Main C. A. Rosetti trimise hit Vasill

Boerescu ministrul afacerilor streine o scrisoare in care ii
ispune cum a eel din urmi dintre Vaare5ti, pnetul vava-A
ken% i-a incredintat sabk lui Tudor V ladimirescu.
Rosati spune in scrisoarea Ea cit asttizi aceast sabie nii
Tioate fi de eat a natiunei, de aceea. o incredinteazd ministrui
ui spre a o depune in Mitzeul national.
Wasile Boerescu a multumit.
*

C- In zilele de 14 sil5 Julie s'au, intrunit actionarii 13di

reei Nationale din nou infiintatl
Bann, National6 infiintat ca banca de scont si de emi.-4,
#siune, erea o creatiune pm' liberaTh. i organizarea ei erea da2
loritl; in mare parte. raurtoei si prevederilor liii Eugeni-u Ca.,1
frada.)

www.dacoromanica.ro

249 .
iMaaflinaprinti-eactionari avand o procura *de 10 voturf
din partea unchiului meu, Nicolae Bobescu candidat pentru
un post de direcLor.
De asid data liberalii ereau in mare dihonie, fiindca nuk
marul candidatilor intrecea cu mutt numarul locurilor de dk
hctori *i de censori.
Ion Bra[anu intra cu bulainul siiu de vot in man11, toti
;
3andidatii 11 Inconjoala cerandu-i votul i protectiunea. Aud
incii glasul primului ministru:
De ce va aciresati mie ? Guvernul nu are de cat 10
voturi!

Panil. Buescu e candidat si e foarte necajit ca nu'l sprin

dina guvernul. Au fost de fata 562 votanti reprezentand 2719
actiuni. Majorita'ea erea dar de 1360.
La intaiul scrutin sunt alesi Theodor i5tefinescu cu 1933
krturi *i Theodor Mehedinteanu. cu 1743. Numai 2 candidati
au Intrunit majoritatea, ceilalti doi, Emil Costinescu *i D. Bilpescu sunt alesi a doua zi. Toti palm alesi sunt candidatii
kuvernului.
Gel mai paternic dintre contra candidati erea Ion Procopat Dnmitrescu care a intrunit la intiul scrutin 1192 voturi
pe 'rand Emil Gestinescu nu ntrunise de cat 1075 iar D. Bil-,
P

*mem 862_

Censori au fost aIesi Stefan Ioanid, Menelas GhermaN

Hine/ Manoah si.C. Angelescu.

Guvernator al Bdricei Nationale erea numit loan Cam;

ipineanu.
e*

..,-- In partidul liberal incep agitatiile Inpotriva intrusilon

Iirt guvern; acum dun& ce au trecut hopul revizuirei art. 7i
llin Constitutie si celelalte greutAti, liberalii puri cer omoge-I
rutatea In cabinet. Nicolae Fleva depune o motiune ln ft.J,
pest inteles in ultima zi a sesiunel parlamentului. In urma al
estei miscari Mihail Cogalniceanu este silit sit iasa din cal'
binet si primeste postul de ministru plenipotentiar la Paris.4
Ministru de interne e numit Teriachiu. Vasile Boerescu nul

ipoate fi urnit.

* * *

-- Studentii universitari din Bucuresti iau initiativa, tlge-rei de congrese studentesti in fiecare an, pe rand intr'un

pras din tart. Initiativa personala pleaca de la Const. Dobrescu,,

presedintele Societatei studentesti Uniirea".
Din comitetul de initiativa de 7 fac *i eu, parte. Congre-',
se tine la Foc*ani.
sul
la care au aderat i esenii,
Presedinte al primului congres ar fi dorit 0, fie Dobresc4

dar l'arn infrant si am ales pe studentul medicinist Alexan-

dtru Pacleanu, de fel din Focsani,

Intaiul gand a fest catre poetul dela Mireesti, acel care af
_trimi azthrmAtoarea_klegre
tantatUn irea
www.dacoromanica.ro

250

,,Stuctentii univerbitari; dandu-si astazi mana de infrati:

.ee pe malul Milcovului, saluta cu caldura pe bardul care a
cantat atat de cluios Unirea Romanilor si a lucrat din to-ate
puterile pentru incleplinirea ei.
Preseclintele societatii generale a studentilor, PdcleanulA

Privesc cu mandrie inapoi la acele viemuri ; au trecut de

atunci 47 de ani si ma mandresc ca am figurat in acel conutet de initiativa si de organizare a prirnului congres stuclen-

tesc.
*

0 telegrama din strainatate anunta moartea lui Ma-

nolache Costache Epureanu, fostul pieseclinte al Constituantei

dela 1866, fostul prim ministru de la 1870 cand a lost proclamath; republica la Ploesti, fostul prim-ministru dupa caderea
lui Lascar Catargiu si a ministerului Florescu. la 1876.

Manolake Costake era conservator, dar in ultimul timp

In dezacord cu Lascar Catargiu. Unii conservatori, crezand
.ed vor putea astfel intineri partidul st reface adunand la uri
fractiunile raslete, l'au .ales sef in locul lui Lascar Catar:
iglu care s'a tras rezemnandu-se. Dar Manolaki Costaki, n'a
putut face prea mult, mai ales fiindca nu era aproape de loc om
de actiune.

RECTIFICAREA DAMBOVITEI.-- LEGEA GRADISTEANU.--.

ATENTATUL LUI PIETRARU

In urma hcitajiunei publicate de primarie, lucrarile

pentru rectificarea Dambovitei, au ramas asupra antreprenorului francez d. Boisguerin care a oferit 11 la suta sub
&viz,

Au lost In total H concurenti din care n'au ramas in iinie &cat 5.

Din partea primariei e numit director al lucrarilor d. inginer Matac, nepotul primarului Cariagdi.
In ziva de 2 Noembrie au inceput lucrarile pentru rectificarea Dambovitei.
Erau de fata Domnitorul, . colonel Dabija, ministrul de
lucrari publice, d. Cariagdi, primarul Capitalei, alte notabili
tati si un foarte numeros public. Serviciul divin i toata soaemnitatea s'a savarsit intrun pavilion inaltat pe axa proiec.,
tata a Dambovitei, aproape de podiul de fer de pe calea VIi .
cares i, Panga fantana apelor zise ,,apele dela Vacaresti". Apoi
In lath. erau tribunele pentru
Duph. discursul primarului i raspunsul Domnitorulu.,
primarul prezenta. Domnulai o lopata cu care acesta, facand
Oliva pmi juainte. ridica o cautitatea de pamant liumea izwww.dacoromanica.ro

3= 251

f.bilrni in u,rale si ithediat lucratorii, insiruiti pe amandoua?

incepura lucrarea.
In pavilion se servi $ampanie si se ridicara. toasturi. Muzica gardei nationale intona imnul regal, iar oamenii din poDor invartira hore $i chindii.
Lopata cu care Domnitorul ridica cea dintai bucata de pU
mant era un object de arta: limba era de argint $i coada de
!abanoS de c,are era Incovoiata o lama, iarasi de argint. Pe lim66 era scris:
,,Casma Intrebuintata. la inceperea lucrarilor Dambovitei
In ziva de 2 Noembrie 1880, sub domnia lui Carol I.
Presedinte al consiliului de ministri, I. C. Brate.nu.

Primar D. Cariagdi; ajutori: Gr. Serurie, Dr. Sergiu,

Manolescu.
Directia : piofesor N. Gulman $i Barkli-Ziegler, D. Matak,

reprezentant, inginer sef C. Simtion, intreprinzator A. Boisy

guerin.

**

In calea Rahovei 16 so deschide Expozitiunea Natioj

nala. a Societdtei Concordia.

Animatorul acestei Expozitiuni este un domn Porumbar4

cat i D. Butculescu, un pasionat indrumator al .miscarilon

economice nationale. Expozitia este un Inceput foarte modest'

care va avea, Insa imitatori mai tarziu. Intrarea: Duminicelg
50 bani, celelalte zile 1 leu. Martile 3 lei.
* * *
,

Rublele rusesti de argint slant Clemonetizate, pe ziva de

27 Noembrie 1880. La casele publice sunt primite tang la 34

.Decembrie.

et

In sesiunea de toamna a Camerelor, Senatorul Potre'

Gradisteanu a prezentat o propunere" care a devenit project
de lege, prin care pensiunile de retragere, recompensele natio
nale $i remuneratiunile mensuale sau zilnice ale eclesiastil
cilor, militarilor, impiegatitor In genere $i tuturor celor plat4
cu luna sau cu ziva din tesaurul public sau din casele atoll
stabilimente publice sau persoane juridice, fie chiar In viri
"tutea titlurilor anter:oare- sau puse in executiune, nu se poll
eecIa nici urmari decat pana la o treime pentru datorii cake
stat provenind din exercitiul functiunei ori In caz de penal
litate prevazut de lege si pana la jumatate pentru Intretinered
legiuitei sotii $i cresterea copiilor.
0 asemenea lege erea ceruta de faptul cit intreaga funcl
tionarime si toti pensionarii ereau prada unor camatari caril
intocmai ca parazitii, ioiau in jurul m.nisterelor $i a celor1
aalte autoriiriti si sugeii ngle bieti1or sluiba5i ai pflSiQi
Raril
www.dacoromanica.ro

-- .252.)1 Tiiti funetio-iiaiii 4i toti pensionarii ereairdatori vatting!

1-camatarilor, bietul slujbas si bietul pensionar nu mai avea;
Ice manta literalmente. Pentru nevoile razbohtlui Cameral
Notase o retinere de 5 la suta asupra salariilor si penstunilor
fCamtitarii luau 2 lei la 20 pe luta, iar salariile Incepeau dela
isume ridicule, e destul sa spun ca un copist
dupa thate

retinerile -- primea in man& 87 lei. Legea Gradisteanu 4

cum i-a Ames numele
venea la Limp.
4

In ziva de 2 Decembrie se intdmpD, la e$irea din Ca.:1,.

meta, atentatul indreptat de profesorul Ioan Petraru Impotril4
lui Ion BrAtianu.
loan Petraru, fost profesor la Bucuresti si la Targoviste,1
erea atunci funetionar la Minist2rul de flinante. Cnd Ion BrZti,

tianu a esit singur din Camera, Petraru s'a repezit asupral

cu un cutit si a voit sa il loveasca; l3ratanu a oprit lovitural
dar cutitul a patruns paltonul, camasa ,5i. a zgariat pielea iii,
partea pieptului. Alergancl deputatul C-oga, care tocmai &seal

lovit pe atentator cu bastonul in cap si apoi lumea ce a,

,alergat, l'a dezarmat. Bratinu s'a ales cu contuziuni usoarei
4.i cap si la obraz.
1

..ia

A doua zi la Camera a fost semnata si votata eu aclama-A

Itiuni, o motiune de vestejire a atentatului, motiunea ere&

isemnata si de P. Carp .si T. Maioresca. La Senat tel dintaitil
care a luat curantul spre a dezaproba atentatul, a lost, generalul I. Em. Florescu.
;. Aceste protestari ereau impuse de imprejurari Inn&
ziarele liberale, in explozia indignarei lor, acuzau partidele

de opozitie ca, prin violentele serisulut lor, au inarmat bratul.

asasinului.
Atentatul avu -elarul de a face sa dispara ziarul Democratici
INgtionalA al lui beizade Grigore Sturza. Beizadeaua .a trimis
Io telegrama unui domn Hrisoscoleu la Bucuresti, care'i area,
artizan si om de incredere, anuntandu-1 ca desfiinteaza zia-i
.

ul. intaiu, fiindca a insultat pe generalii cari au combatut

te Dunare,, al doilea flindca zildic insulta, nu numai pe
Mosetti si pe Bratianu, dar pe intregul partid liberal de care

vpartidul democrat-national este mai aproape de -cat de toatel

celelalte. 8i, fiindca rusofilizmul lui I3eizade Grigore erea cunoscut, adaoga ca se-afla mai aproape de partidul liberal de
oarece liberalii an luptat alaturi de rusi.
1
Dupa desfiintarea ziarului se destiinteaza $i partidul. Dei
Taltfel politia pretindea ca atentatul a fost pregatit de care par-I
fq
tidul lui beizade Grigore.
Beizade Grigore scrie, insa, o scrisoare in care spune c6.;
reproba cu indignare atentatul, c-a e convins ca toti membriii
artidului stiu arestati in urma atentatului sunt inacenti, Call
aca se va gasi vreun vinovat sa, sufere toata rigoarea legilor,
.

Acest atentat a provocat numeroase manifestatiuni da

,simpatie pentru Ion Bratianu si a silit ziarele opozitiei din
idreapt3 sa scoboare tonul care, atunci. erea foarte violent.

www.dacoromanica.ro

5, 253 aAWL 1881.

To-ifBratiaTinTera, un maestru in arta cte a ctezorganiii

O Pozitia. On do cafe ori vedea ca so -organizead un centru a;
kpozitionist ii cucerea, ori de cate ori un out do valoare se ma.nifesta impotriva guvernului, ii lua in minister. Astfel a procedat cu Nicolae Ionescu in 1876, astfel cu Gheorghe Vernescu;
-astfel cu Vasile Boerescu si Dimitrie Gbica; tot la fel va proa

ceda mai tarziu cu junimistii si cu disidentii eseni.

In ultimul an so formase la Iai un grup de 9 intelectuali,
D rofesovi universitari, toti oaraeni de mana intilia ; din acest
'grup politic faceau parte Gheorghe Marzescu
care era sefut
profesorul Brand:, fratii ,5endrea, filosoful Vasile Conta etc.
prupul. incepu sa fad' opozitie si deveni suparator. Brtitian
antinse cursa ademenfitoare i prinse in capc,ang, grupul de I
Iai numit in zeflemea Grupul lui -,opt i eu branza nouti".
Aproape toti membrii grupulul primisera cte o atentinn
i.-

J4ar sfarsitul arritlui 1880 il gaseste pe Vasile Conte, ministrW.1

al Instructiunei.
`rctri Grupul lui ,,opt i cn brand, nouir traise.
Acest -sistem, dibaciu in cat privea dezorganizarea opozi3
.

prezenta ns i un mare neajuns; ministrii ,schimba

klu-se foarte des nu mai erea nici o contiamitale de concepti

Ape la departamente. Sub niti irn regim ministriri nu s'an schim4

tat atat de des ca sub Ion. Bratianu

Ziarele liberate 'anima disparitia partidultii nation&

democrat al Beizadelei Vitel (Grigore Sturza) i anunta, aceast'

en niultumire. Filndca acest part:id, considerat ca un parti

rusofil protejat i sustinut pe sub mina de legalia ruseasca,
-erea privit r,a un mare facitor de bocluturi viitoare.
Printre complicit arestati ai lui Petraru, erea i dpitan
Florescu, zis i .Papusica", fiindd epee toarte elegan
Nu pre,a tarziu .Papusica" a (recut in partidul liberal si

eintrat ,in armatit primind si umi grad mai mare. Este camoa
cut cti cei mai multi dintre intimii printului Grigore Sturza
au fost curnparati do guvern. Asa s'a intamplat e. acest parti&
'datorit numai ambitiunei lui Beizade Grigore, a disparut Irij

2i de ore.

In timpul areata "doual .venirnente insemnate se produc)

cel dintal este constituirea particlului liberal sub sefia lu

Cheorghe Vernescu, eel d'al doilea este un articol pe care

Titu Maiorescu it publica in Deutsche Revue si prin care ple.I

dead alaturarea Romniei la alianta Austro-Germana.
Constituirea partidului vernescar, avand drept organ 413ij
Itele__Pablicingriiorgste_mult_pe_Bratitax_u_si,_pe_Rosetti._iat

www.dacoromanica.ro

254'

aRiToIut WI Ma Io-fescli provoacg o mate- indisTnitid In parbi

'dul conservator a cgrui indrumare e curat rusofild. In curan

yom vedea ca, tocmai cand Lasc'gr Catargiu trebuia s devi
din nou seful oficial al partidului conservator, partidul se va
sparge din nou. i atunci vor ramane atat de putini membri

aa clubul conservator, Incat Alexandru Lahovary a pututi

ppune mai tarziu:
F

A. fost o -vreme cand la Clubul conservator rAmgsesem;

atat de putini in cat nu mai pu,team face nici o partlidg, de

cp9ker.,
* * *

Ion Bratianu, conform tacticei sale cunoscute, isi M.;

dea silinte ca, pe de o parte sa zAdArniceascg, intregirea parti

klului conservator, iar pe de altd parte, sg atragg in guvern;

ipe unii dintre conservatorii cari nu se supuneau, disoiplineil
partidului Mr ; acestia ereau Petre Carp si Titu Maiorescu4
Par mai erea alteeva.
Articolul lui Maiorescu din Deutsche Revue a pus zazania
In familia conservatoare.
Conservatorii-boeri ereau toti
Ziarul L'Indepeni
"dance Roumaine proprietatea lui Emile Galli, avand director,
pe Grigore Ventura era rusofil. Maiorescu, pledand a1aturarea1
alomniei la dubla aliantg austro-germang, indispunea pe con1
servatori i aducea un nou motiv de vrajba In randurile opol
zitiei. Dar Ion Beatianu profit g. de imprejurare.
Pe cand In partidul liberal crestea curentul omogenitgtei,
si excluderei elementelor neliberale, precum erea Vasile Boei
mai ales moldoveni
cei
rescu, pe cAnd multi liberah
ireau ca Boerescu sg fie SCAM din guvern si In locul ski sg fie
ftdus Mihail CogAlniceanu de la Paris, Ion BrAtianu alu.nectil
pe nesimtite cAtre elementele conservatoare. In curand, von
redea cA a fAcut incercbiri chiar pe lng Alexandru Lahovarm
's.pre a'l atragd in minister. Acesta erea ministerul care poste
cateva luni trebuia sg prezideze la proclamarea regalitgtei.
t
In cercurile liberale si In toa.t taina, Ion Breltianu lucrEg
In Intelegere cu regete, pentru acest sfarsdt.
VIATA BUCURESTEANA

6untem in epoca lu,i Claymoor.

Redactorul cel mai popular al ziarului trancez L'Indepenz

`dance Roumaine erea Misu VAcArescu care, sub pseudonimul
tlaymoor, scria cronicele mondene" ajunse repecle la moda".
Claymoor devenise un fel de arbitru al elegantei, croniceM
hil erau foarte apreciate de &Are Mate doamnele din elitgo,

and dupg vreun bal sau dupg vreun spectazol vreuna din;

ele fusese trecutd cu vederea, si nu fusese numitg cu amnunl

tido tookteLstLigthe_1agu1jI sail,___C11,:tOtLatentia._erea__9.
www.dacoromanica.ro

-255

-adevarata nenorhcire. Ofensa mai mare-era greu do Inchipuit.

Claymoor ajunsese o mare autoritate in -specialitate $i nu

areau putine cucoanele care'i trimeteau claruri frumoase pentru ea sa le acorde, in cronicile sale, cele mai deosebite laude,
*i la Teatrul National erea Joan Ghica director. Sub directoratul lui Joan Ghica au fost trirni$i la Paris ca sa vadd. $i
sa se instruiasca. Aristita Romanescu i Grigore Manolescu,
sub directoratul lui Ioan Ghica Vasile Alexandri apare vietorios.

George Marianu face s i se joace corneala de salon Du pa

'rlesplirtenie, Frederic Dame prezinta drama istorica Hatmanuti

Drdgan, literatura dramatica originala incepe sa se afirme. ;

La Teatrul National este acurn o reino re, de si batranul
Millo apare din nou, numai steaua lui Pascaly intra din c4
In ce mai mult in eelipsa. Cu incetul se ridica acum in teatru
tAristita Romanescu, Daneasca, Stefan Julian, Grigore Mann.
lescu, Costeche Notara, Stefan Mateescu, etc.
In aceasta epoch trebuie s punem inceputurile transfor-'
marei Teatrului National.
,

* * *

Dar balurile particulare ?!...

- S'a dus epoca aceea. si nu sunt de cat 15 de ani arid

In -dota mari saloane aristocratice, in salonul printesei Grigore
Sutu din strada Coltei $i in salonul doamnef Otetele$anu, diii
)calea Victoriei
astazi Terasa Otetele$anu
trecea intreaga
societate de sus a tarei.1)
Receptiunile $i balurile acestor douri aristocrate ereau
evenimente $i n'au fost nici o data egalate, necum Intrecutel
;,Tot Bucurestiul"
defila in,
dupa. cum se spunea atunci
aceste doua case, $i nu erea om de rasa, om da nastere boareasca sau chiar burghez ajuns sau intelectual cu vaza care sit
nu fie invitat la marile serbari date de gazde.
Imprumut penei lui Claymoor nin L lndependance Rot4
f
manic din anul 1881, amanuntcle unui mare bal dat de catre
printul Gheorghe Bibescu de curand enit in tail. A fost un
hal costumat care a facut senzatie c despre care s'a vorbil
mult in saloanele bucure$tene.
Costumul francez predomina fire$te.
Printul Bibescu, in ducele de Manly costum Ludovic XI,
Grigore Cantacuzino (Grigri) in Cromv, ell, Emanuel Baleanu
in Don Juan, Nicolae Cerkez in Jean de Nivelle, Grigore
Cerkez in Cigogniac din Capitaine Fiancasse, printul Ferd4
nand Ghica in patrician din Venetia, 1\ hail Marghiloman in
Pomprinet din La fille de M-me Angot", Alexandru Marghf/
loman rnarchiz Ludovic XV, etc. etc.
Doamnele, una mak rdpitoage de cat alta
asa ne spune
1) Cititorli vor observa c1 unele inregista 6ri sunt repetate de
Mona si de ti el or. Ata _comauda re,spectaxe QmInaei_gr_onolcgise)

www.dacoromanica.ro

- 25-6

FirriThor;-Natalia Sutu in daraesticitlfrare-`04iarid-dea

urs Iiintuit, printesa Bibescu, in tarancil din Mans, prini

esa Ferdinand Ghica in nebunit, printesa Maria Stirbey in
oapte de toamng, Marchiza D'Aubepine Sully in buchetiera

in piata inocentior, etc.; etc1

Si in mijlocul tuturor acestor splendori occidentale $1. ol
ientale un singur costum national_ romanesc: D-na Olga Ma-,
-rogheni, marea doamnd de onaare a Daamnei Elisabeta.
I
Delicata atentiune $i lectiune several pentru toatt-i aceast'a
lime de sus care, euceritl de mandretele civilizatiunilor mai
"naintate, utta, in viata de toate zilele, $i graiul i portul roi
manese.

De altfel, due& portul national a fast introdus mai tarziu

a balurode $i salemnittile noastre, datarim aceasta initiativei
etruitoare a Doarnnei de pe tron.
0 germana,' invat 5. pe feraeite romane ea sii.-$i einsteasa
ti s-si inbeascg, neamult...

ri

Un bal ca acela dat de printesa st printul Bibescu nu mail

0: cu putintg astalzi. Acea lume de printi, acea atrnosfera aris;
gocratica a rnurit Si a murit pentru totdeauna.
_

.__ .

*.
.

s---1 Lit. 4.M611.1rteleiraftd aduce $tirei asasingrei Tarutull

Meiandru a H-tea a Rusiei.

,

liana Atexandru fasese fn. Romania in timpul rilzboiului

e peste Dungre, erea, der, eunoscut, jarul cazuse sub bombele
ihili.$tilor
*

*,

, La. inceputul lunei Marti& Curtea eu jurati iudecil si

oridarnuii pe atentatorul la viata lui Ion Brbianu $i pe mini.:

licii s'ai- Procesul a atras la Curtea eu jurati a Multime

are. Nici un membru. al partidului national-democrat n'a.1.

uat apgrarea vinovatilor.
Petraru a. fast osandit la 20 ani de munch.' silnicK, prafe-Ti
rul Phtescu $i. diaconul Cdrlova., complici, Ia. ate 9 ani req
luziune.
* * *

_ Societatile Dacia i Romania ,fuzioneul. Consiliul de-,

dministratie e astfel compus : presedinte printul Dimitrie
hica, vice presedinte Vasile Boerescu., membrii, printul Ali
tirbey, George Cantacuzino, colonel Dabija, Protopopescni
ake, Dimitrie_Franirt, Cuactin_sijlitel. Direetor_generat Se:,

1ulies,

*
1

www.dacoromanica.ro

In derdmile politice se stie acum, aproape sigur c Romania

.dat, va fi ridicaUt la rangul cle regat. Toate Puterile si-au
se spune, adesiunea. Singurd Austria ar face greutati, citci

ea iai subordoneaza consimtiimantul, consimtmantului Ro-rnaniei la pretentille austriace in chestia Dunarei. In curand
oheatia Dundrii va clevent arzatoare pentru Romania,
.

PROCLAMAREA REGATULUI I SERBARILE

INCORONAREI

Cercurile initiate, dar conservatoare, pretind cd printul

rde Bismark Pa dat consimtamantul insa a sfatuit ea Romania s aibd, and. va proclama regatul, nu un minister pur liberal al unui singur partid, ci un minister de coalitiune.
Ion Brdtianu a facut atunci.demersuri pe langa conserva-.
Uri dar n'a putut izbuti s convinga. pe nici un fruntas. Carp,
Oaiorescu, Lahovary etc. au propus atunci un minister sub
presedintia altcuiva de cat Ion.Bratianu, din minister sa facd
parte numai tineri conservatori si tineri liberali, Camerele sa
the dizolvate, Lascar Catargiu sa, fie ales presedinte al Sena(tulu si Ion Bratianu presedinte al Camerei. Bine inteles libe
ralii au refuzat.
Pe and se credea, in genere, Ca regatul va ft proclamat hi
4.0 Mai, iata o lovitura de teatru la 14 Martie.
Sambata 14 Martie la ara 3 dupa amiaza. generalul 130;
Leca se scoala si propune Camerei sa proclarne regatul roman.
Uimire si aplauze frenetice.
Camera trece irnediat in sectii, apoi generalul Lock numit
raportor, educe urmatorul proiect de lege.

Principatul Romaniei este inaltat la regat ii

ART. i.
printul Carol I de Hohenzolern ia,titlul de regePrii.ul mostenitor ia titlul de Altetd regalas
ART. 2.
print mostenitor-.
C. A. Rosetti presedintele Camerei rosteste o cuvantare
tntuziastil si foarte aplaudata.
Alexandru Lahovary, in numele partidului conservator, se
asocian $i declara ca. pro,,unerea va fi votata in unanimitate.
Apoi a vorbit Vasile Boerescu, ministrul de externe, dupa
care Propunerea a lost voted cu unanirnitate de 90 votriri.
Taina acestei proclamari fusese foarte bine pastrata.
In cateva minute .stirea se raspancli. In tot orasul. Erea o
zi callcluroa0 de Martie cum rar se vad rnulte la acea epoca.
In cateva c1ine lurnea navrileste tie Catea Victoriei. anoi drapelele apar la ferestre si la mamzine Este o 1n.,,ufletire gene .
ran: i sinGerd, este sufletul romanesc care salt4,
La Senat. preseclintele printiil Ditnitrie Ghica citeste tele+
grama pre.sedintelui Camerei care anunta proclamarea rep.,
tului in Camera tanard.
.

11

www.dacoromanica.ro

258 1,
Dupd cateva cuvinte ale senatorului Glieotglie Lem Dumr.i'
tru Ghica se scoala $i striga :

Traiasca Majestatea s Catol I, regele Romanieil

Toti senatorii in picioare si publicul din tribune aplaucla,

furtunos.
Raportor al legei votata a fost la Senat Ion Ghica.
Au vorbit George Cantacuzino, Lascar Catargiu $i Vasil%
1Alexandri aducand asleziunea lor. A vorbit i $eful guvernului.1
Legea a fost votata cu apel nominal $i cu unanimitate de,
710 voturi.

Ministerul care a semnat actul acesta erea astfel compus:

Ion Bratianu prim $i ministru de finante.
,B. Boerescu externe.
Teriakiu interne.
General Slaniceanu rezbel.
I
Colonel N. Dabija, agricultura, comert $i lucrari puMice..,
B. Conta, instructia $j. cultele.
D. Giani justitia.
Pentru cateva zile patimile politice $i polemicele acre lasti.

Iocul entuziasmului pentru marele act national savarsit.

* * e

Comertul Capita lei da lui Ion Bratianu un banchet de

peste 300 tacanauri spre a'l sarbtitori pentru norocoasa salvare
fie atentat.
Pe ziva de I Aprilie 1881 s'au inaugurat Casa de Eco,
nomii din nou Infiintata. Casa a fost instalata in localul Caset
de Depuneri.
Regele a fost de fata $i a facut intaiul varsamant de 300141
_ Cu acest prilej Inca o fapta a Regelui pe care am omiso
la timp. Promulgarea legei care inalta tara ia rangul de regat;
.a semnat-o Suveranul cu Ufl condeiu i o calimara, noua.

Academia Romana a rugat pe rege si doneze pe aman-

doua fiind, de acum, piese istorice. Regele s'a grabit sa, satisfad. cererea Academie'.
Imecliat dupa atentatul $i asasinarea Tarului Alexan-,

ru II, ministrul Rusiei la Bucuresti a cerut guvernului roe

man s ia masuri severe $i imecliate impotriva unui numar de

ru$i stabiliti in Romania.
Aclevarul e c. un numar de nihili$ti ru$i se aflau In tara,
la Ia$1 erea doctorul evreu Russel care desfasura o mare activitate revolutionara, iar in Bucure$ti multi nihili$ti ereau a-

dapostiti.
Guvernui 1u

imediat masuri $1 opera numeroase arestaxi. Apoi parlamentul vota legea care autoriza fixarea domcjliiilui streinilnr i shiar exnulzarea.
www.dacoromanica.ro

259

Aceasta lege provoacd o mare miscare de protestare, dar

tint& lumea con*tientd Intelegea calegea este impusk de Rusia.

*

Atacat din toate partite cu violentti, amenintat cu moan

tea, neputdnd compune un minister dupd dorinta sa spre a

prezida serbdrile incorondrei regelui, Ion Bratianu isi prezinta
dem isiunea.

Dorinta lui Ion Brdtianu erea s cornpuie un cabinet cu

elemente din dreapta tandra, de aceea a fcut propunert lui
Gheorghe Cantacuzino, Carp, Maiorescu *i chiar lui Alexandra Lahovary, der toate propunerile au fost respinse ori au
fost primite cu conclitiuni de neprimit.
Iti timpul acesta intimii primului rninistru desclhd in
toatd tara o lista de subscriptiune spre a oferi tut Ion Brd-

stiana un milion. Aceastd. initiativd provoacd o noud campanie

yiolentit a opozitiei avdnd drept temeiu : Mihonul lui Brlitianu.
Dezgustat der *i silit de imprejurdri, sigur ca" nu va trece
mult i majoritatea nu va putea teal fdrd el, Ion Brtianu l*i

dt demisia iar regele, dupd refazul lui C. A. Rosetti de a

compune noul minister, cid insdrcinarea lui Dumitru Brdtiana.

Cabinetul care va prezida serbdrile incorondrei este astfel
format :

Dumitru Brdtianu pre*edinte i externele.

Eugeniu Stdtescu internele.
General Sldniceanu rezbelul.
D. Sturza finantele.
Colonel Dabija, lucrdri publice.
M. Ferikidi justitia.
V. A. Ureche instructia.
A biruit, dar, parerea onlogeni*tfIcr, In cabinet nu sum
citt puri libera1 rosii.
Fostul ministru B. Conte e numit consilier la Casatie.
Pentru serbdrile Incoronrei a fost bdtutd o medalie
care purta pe o parte urmtitoarele cuvinte :
Serbarea proclamilrei regatului
10 Mai 1881

In Gentru textul legei votatd la 14 Martie 1881 cu numelcs

preseclintilor Carnerei *i Senatului *i nurnele ministrilor.
Pe cealaltti parte cuvintele:
Serbarea
Proclamdrei Regatului
10 Mai 1881
Les.i.ea din 14 Martie 1881.

Ion Brtitianu
Ministru presedinte

www.dacoromanica.ro

260 -All fost bdtute medalii de aur, de argint $i de bronz.

Serbarde incorondrei s'au Malt cu un fast deosebit

ajutate de asentimentut, entusiazmul si insufletirea generala.

La J.8C6, adicd cu 15 ani ma. inainte, Printul Carol de Hohenzolern fusese primit de o locotenenta domneasca' compusd
din : generalul Nicolae Golescu, Lascar Catargiu si colnnelul
N. Haralambie, lax minibterul erea astfel compus :

Ion Ghica prim ministru si externele.

Dimitrie Ghica, internele.

Petre Mavrogheni, finantele.
C. A. Rosetti cultele i instructia
D. Stur za, lucrari publice.
Dimitrie Leca, razhoiul,
Ion Cantacuzino justitia.

Acum la putere erau nuinai liberali nuanta zisa yo$1e,

dar nici la 1866 nici la 1881 pentru serbarile incoronarei Ion
l3ratianu nu a fost in guvern.
Pentru serbgrile incoronrei au sosit in tara printul Leo,
pold, fratele regelui si cei doi fii ai sai Ferdinand $i Carol.
Printul Ferdinand erea mo$tenitorul tronului.
Nu voi face descriptia intreaga a serbarilor, voiu da nth
mai o idee generala.
La ora 10 ese de la palatul Cotroceni cortegiul.
Regina este intr'o trasura de gala.inhamata a la. Daumont
deschisa $i capitonata cu catifea purpurie ce cade in falduril
peste tot. Capra era un cos de Boni, in locul scarilor o mare
coroan a.

Regina era imbracata Inteo rochie de brocar alb, gule,

rul Valois cu perle de toate culorile, o trend, nesfareita garnisite cu dantele, pe umeri o manta& de satin alb pe margine
cu zibelina, pe /ap diadema de_ perle oferita de orasul Bucure$H la casatorie.
Opt cai bogat inhamati, cu pene si egrete albe sunt Incalt..cati de jockey imbrkati in uniformele ro$u $i argint; de
rartea fiecarei portiere ale 2 lachei in livrele de mare tinutd.
Inainte dot picheri calari pe cai cu panase tricolore. Printul
Leopold in mare tinuta de general prusian sta aldturi de regina. clinainte printii Ferdinand $i Carol.

Regele Carol calare, merge inaintea trasurei regale. In

jurul regelui o stralucita escorta de generali si de ofiteri superiori calari.

Duff). serviciul divin oficiat la Mitropolie care a fost coremonia incoronarei, a urmat defileul din sale, tronului.
La plecarea de la Cotroceni cortegiul a urmat calea Gri
vitei, Victoriei, stradele Lipscani, Selart, Rahova si Bibescu
Voda ; la intoarcere acela$ parcurs pang. la palatul regal din
Calea Victoriei.

La Mitropolie, dupa oficierea serviciului divin. primul

ministru a prezentat regelui actul incorondrei Pe care l'a semnat dimpreuna cu printul Leopold...

www.dacoromanica.ro

261

La Palatul din Ca lea Victoriei regele infra in sala tronulin.

GO drapele ereau instruite tinute de militari. Foarte iii $ ,thor
acest spectacol, al multimei drapelelor sfasiate de gloante.
Un sunet de trambite se aude $i cortegiul regal se arara.
Patru generali purtand coroanele intra. Coroanele snnt depuse

inaintea tronului. Apoi intra corpurile constituite si demnttarii inalti.

La ora 2 jum. regele $i regina intrl si se aseaza.
Printul Dimitrie Ghica presedintele Senatului inainta $i
rosti cuv'antarea care incepu cu vorbele:
Sire, Doamnit,

Astazi Romania se coroneaz pe sine punand coroat a

regald pe fruntea Majestatilor Voastre.

Etc. Etc.

Si prezinta regelui Coroana de otel.

In aceiasi timp C. A. Rosetti presedintele Cameret, fact/
cativa pasi catre reginal si, punand un genunchiu in pa.mant
zisa:
Doamn, privindu-te. natiunea se vede frumoasa".
Apoi, sarutand mana reginei, Ii oferi Coroana.
Regele raspunse. Cuvintele sale din urrna au fost de o
mare elocuenta. $i de rapitoare caldurd.
,,Sh" ne unim, dar, tati inaintea acestor drapele care au
strAlucit pe cmpul de onoare, inaintea acestei Coroane emblema regalitgtei si in jurul careea intreaga natiune trebuie
sa se strnga ca niste soldati in jurul drapelului.... PS ne unim
en acest strigat scump, inimilor noastre si care gitseste un
ocou puternic in acest lot consacrat prin proclamarea actelor
celor mai solemne: Tralasca Romnia noastril mult isabitil, incoronata astazi prin virtutile sale avice $i militare."
Apoi a Inceput defileul tuturor demnitarilor $i a delega
tilor din toate unghiurile rei, delegatii a 3000 do comune.
Seara iluminatie stralucita" in ores $i la soseaua Kisel I.

Dung urma acestei sArbatori au ramas cateva

nostime.

'nbri

Asa, de exemplu, s'a comentat mult cuvintele ro t te de

C. A. Rosetti reginei.

Se spunea cii Rosetti erea amorezat de regina $i cii nu

pierdea nici odata, prilejul de a'i spune o amabilitate. De randul acesta a g6sit o vorbli de spirit spre a'i spune ca e te fru
moasa.

Defileul delegati1or a fost pregrat cu multe inc'dente haz.

hi- Asa un delegat s'a pus in genunchi in fata regelui si nu

mai voia sa.' se scoale. Alt delegat dorea mortis sa carute pe

rnicul principe Carol, fratele regelui Ferdinand. Cu mare greutate a fost scos din sala tronului.
A doua zi 1.1. Mai a fost consacrati defileului carelor situbolice. Au fost 43 de care de o mare frumusete.

www.dacoromanica.ro

262 =
Regele $i Regina primesc defileul a stafula ha MAIM Viteazul, iar carele simbolice au lost concentrate la *osea de uncle
scoboara dealungul Ca lei Victoriei.

fed cortegiul :
Membrii comitetului executiv, studentii, mai multi Domnitori din trecut, Traian impdratul, un $ef insotit de soldatii
lua imbracati in fier, un stindard turc $i soldati turci In Ianturi, cinci tdrance tinere ducand pe pernd de catifea o coroand
regala, scoli etc.
Apoi carul agriculturei, al Teatrului National, al cornerciului reprezentat printr'o corabie, steagurile cdilor ferate,
tL rut artelor grafice, bijutierii i ceasornicarii, florarii. Pe
cal ui florarilor o splendidd coroand de flori. cand a trecut carut in fata Reginei i s'a oferit coroana. Carul tesatorilor si al
boiangiilor, cismarii, croitorii, plrierii. brutarii. Carul bra,
tarilor e tras de 8 boi mdreti. Pe car brutarii fabrica painea
$a o arunca multirnei de jos st luniei de pe la ferestre. Carul caretasilor tras de cal de lux. Carul barjarilor muscali, inhdmat in
troica este dintre cele mai reu$ite. Carul tramvaielor tras de
cai foarte frumosi caldriti de surugii in costume pitore$ti. Ca-,
rul Societatei de tragere la semn, al vandtorilor, l israelitilor, marea lojk rnasonica nationald romand. Societdtile ger-,
mane, Societatea ungard, carul bduturilor spirtoase, berdriile
Op ler $i Luter, rncelarii. Acestia vin cu 6 boi: 4 albi $i doi
negri, dar atat de frummo$i c zmulg aplausele pe toata tre-.
cerea. Lautaria, pescarii. Aplause numeroase salutd caru con-.
siructorilor rornani. Ldcatusii, topitoria Lemaltre, Societatea
cle bazalt artificial, tamplarii, dulgherii, tapiterii, pldpumarii,
fabrica de bazalt artificial, sdpunaria, fabrica de bduturi gazoase. -Carul foarte frumos a fast desenat de pictorul Amara'.
Dintr'un basin tasnesc in ploaie valurile de apd gazoasd $i
publicul aplaucld frenetic. Fabricantii de chibritu,ri lucreazd
in mers. Tabacarii urmeazd. Apare un car monumental
tras de 24 boi reprezentand noua match' a Dambovitei. Dar
carul e atat de inalt $i voluminos iar atelajul atat de numeros
an cat, cand ajunge in fata marelui otel de Bulevard $i boii;
vor s coteasca la stanga spre statua lui Mihaiu, varful se acatd de balconul otelului, de asupra fostei librrii Alcalay,
pe atunci fiind .nstalat acolo magazinul de covoare Haas, actualmente in Lips^ani.
Un moment de emotie, o parte a carului se rupe, scanclurile cad. dar boii carrnesc la stanga si tree. ,
Apoi carul fabricei de efecte militare, in sfar$it Crucea
rosie.

Acest clefileu a fost un mare succes atat pentru organizatorii serbdrei cat $i pentru arti$tii cari au desenat carele
sau le-au realizat. Industria romand a meritat, tot la fel, toate
laudele.

4ceasta serbare a la'sat cele mai frumoase imnresiunl

www.dacoromanica.ro

263

aci a lost, in adevgr, stralucita din toafe punctele de veIn zilele noastre mai ales din cauza scumpetei tutulor

'dere.

materialelor, o serbare ca aceea nu s'ar mai putea organ za.

La 12 Mai trebuia sa fie defilarea armatei, insa din cauza
ploilor ce cadeau necontenit, a fost amanata pentru 13 Mai,
CESTIUNEA DUNAREI

Serbarile incoronarei trecand, vine la ordinea ztlei cestiunea arzatoare a Dungrei.

Acum incepe sa se lamureasca pentru care motive s'a re-

Iras Ion Bratianu de la guvern si de ce a plecat si Vasile

Boarescu de la departamentul externelor.

Austria erea singura putere care mai punea piedici ridinarei Romaniei la rangul de regat; Austria facea un ontaj,
Tagaduia c va consimti la cererea Romaniei dar pretindea
,concesiuni in cestiunea Dunarei. Spre a obtine acest consimitgmant, care erea esential, Boerescu a fkut Austriei concesiuni

pal mari de cat ar fi trebuit.

La o intrunire tinuta la clubul liberal cu parlamentarii,

Dumitru Bratianu seful guvernului a aratat ca noul guvern se
gaseste aproape in fata faptelor implinite, de aceea situatia
'este foarte gingasa. Adunarea a telegrafiat Iui Ion Bratianu

cerand sa vie in Bucuresti spre a da

15.muriri.

Agitatia parlamentara ce urmeaza, are acum si o parte cu

iledesubturi: amicii lui Ion Bratianu vor s rastoarne gayernul pe aceasta chestie a Dungrei, sustinand c. guvernul Dumitru Bratianu este incapabil, ca nu stie sa apere interesele
Romaniei, ca este inferior guvernului trecut. In fata acestor
hartueli Dumitru Bratianu face declaratia ca' cestiunea a foss
compromisa de guvernul care l'a precedat.
Dar in cercurile initiate creste credinta cii ministerul
Ion Britianu s'a retras tocmai spre a rasa locul altui guvern

care, in cestiunea Dungrei nu erea legat de nici un angajament. Erea Romania legata inpotriva intereselor sale in cestiunea Dunirei prin nedibicia guvernului Ion BratianuVasile Boerescu? Iata care erea intrebarea.
In fata agitatiei care crestea in cercurile parlamentare, In
presi si In public, C. A. Rosetti presedintele Camerei a pue
sii se afiseze urmitorul avis In culoarele Camerei:
In fata celor ce se spun, se scriu si se colporteazg in cestiunea Dungrei,

In fata acuzatiunilor adversarilor nostri;

Amicii nostri din majoritate sunt rugati sa se intruneasca
asta seara la clubul liberal spre a se conculla aqupra acestei
cestiuni.

D-1 Ion Brgtianu a flicut cunoscut prin telegrami ca va

veni Insusi spre a da limuririle trebuincolge.
Dnxnnii ministri var aiL la intrunire
C. A. ROSETTI ,
www.dacoromanica.ro

264

Cestiunea Dunarei care agita cercurile politico de mar

bine cie un an de zile erea in rezumat urmatoarea Art,

al tratatului de la. Berlin, instituind o- comisiune euro,

p ana a Dunarei cu autoritatea de a administra fluviul de la
vol. vie de fer pan& la gurile lui, acest regim convenea Ro,
mantel, dar Austro-Ungaria, vrand s puie stapanire exclu,
siva pe Dunare, a obtinut de la comisiunea europeana insti,
tuirea unei delegatiuni purtand nurnele de Comisiunea
n xia", care in realitate dedea Austriei suprematia si punea
Ilornama in pozitie de subordonanta.
Agitatia e mare- Opozitia indreapta, loviturile in contra ca,
binetului precedent Bratianu-Boerescu, iar liberalii, precum,
6heorghe Chitu, N. Fleva si altii, ataca pe Vasile BoeTescu,
a .uzandu-1 a a primit instituirea Comisiunei mixte, pe care;
de altfel. o combatuse delegatul Romaniei in comisiunea du,
5,.)

nareana-

Interpelari sunt dezvoltate la Senat si Camera iar din dez,

bateri ese cam micsorat Vasile Boerescu.
Ion Bratianu simtIndu-se atins de toate aceste imprejurari

$i mai ales de faptul ca. fratele situ Dumitru actualul pre,

$edinte de consilm nu a luat cu caldura apararea guvernu,

lui sail in aceasta cestiune, isi diii demisiunea de la conduce-.

rea partidului si din mandatul de senator
Mahnirea lui Ion Bratianu vinea si din faptul c nici ma-(
-ear un singur membru al majoritatei din Camera sau din Senat nu a luat cuvantui spre a'i sustine politica in cestiunea.
Dunarei si spre a raspunde atacurilor lui
- Alexandru Lahovary si lui Nicolae Ionescu.

Mare ferbere in partici! 0 delegatie din Camera si din

Senat se duce la IVIagura, unde se retrasese Ion Bratianu, ii
convinge sa se reintoarca, sa ia parte la lucrarile Senatului
ti sa aduca patina liniste in partid.
Dar Ion Bratianu erea atunci prea mull .cleasupra tutuIor

situatiilor si a tutulor oamenilor politici pentru ca sa stet

prea mult t mp afara de guvern. lar intrigue i manoperila
pe dedesubt urmau inainte

. .
La 10 Mai Regele iscaleste decret-ul prin care se instituia a doua decoratiune romana: Coroana Romdniei.
*

In lu nea de sus" mart holiote de rls apropos de o

de tipar aparuta in L'Indpendance Roumaine" la
Tut,. ca Lchos Mondattis a lui Claymoor.

g $ aid

orbind de o receptiune data de inecena doamna Elena

Otetelisc.pu, Claymoor scrie: Jes salons tout garnis de fleurs.
La maitresse de matson les atme a la folie. Tous les matins,
www.dacoromanica.ro

265

'ces nombreux valets doivent garnir de roses les grands va-

ses du petit salon on elle se MINT".

On elle se TEINT" In loc de ,,ou elle se VENT" pro-

yoaca. veselii nesfarsite, mai ales pentru ca sa potrivea. D-na

'Otetelesanu erea destul de batrana.
Aceasta. gresala a aparut In L'Indpendance Roumalne" cu data de 9/21 Iunie 1831.
*

Atacurile fatise In potriva cabinetului Dum tru Bratianu Incep. Mai ales Senatul ii este hotarat ostil.
Intaiul atacat este ministrul de rezbel gen ralul Slaniceanu. In urma unei mterpelari a lui Petre Gradisteanu eare'l
acuza de nereguli la o licitatiune, Senatul voteaza mot un a
de blam cu 27 voturi contra 4.
E drept ca ministrul nu a tagaduit faptele ce i s'au imputat, a declarat numai ca, el este cu totul afara din cau -,
'clar a urmat sistema practicata sub toti ministrii de re b I de
cand este minister de rezbel In Romania.
Acesta erea adevarul.
Inceputul erea facut, de si ministrul de rezbel er a, 'in
parte, victima uratelor moravuri consecrate prin obiceiu.
o intrunire intima a majoritatei invita. pe Dumitru Bratianu sa se retraga, iar la Inceputul lui lunie cabinetul cade.
Dumitru Bratianu isi prezinta, demisiunea.
Regele Insarcineaza pe C, A. Rosetti sa formeze cabinetut- dar batranul vulpolu" stiind c6" l'ar astepta, fara indeial6
soarta lui Dumitru Bratianu, raspunde regelui: Sire, natiunea vrea pe Ion Bratianul" Natiunea" erea majoritatea din
Camera i Senat.
Cabinetul e astfel format:
Ion Bralianu presedinte, finantele si interimatul rezhelului, C. A. Rosetti internele, Eugeniu Sttescu externele, colonelul Dabija lucrarile publice, M. Ferekyde justitia, V. A.
,

1.Trechie instructia.

Cu venirea lui Ion Bratianu linistea se ustabileste In par-

tidul liberal. Acum tare are un minister omogen, cum l'au

cerut neincetat C-heorghe Chitu si Nicolae Fleva, dar nici

Fleva nici Chitu, cu toata, dorinta si nazuinta lor, nu pot ajunge pan6 la un portofoliu,
*

Vacanta incepo si nu mai a\ m de cat pe Cl y no r

ea sa Inve el asca.

La gradina Stavri din strada Acaelemiei actualmente

Liedertafeljoaca o trupa francez6 de comedii. Se joa 6

L'Etincelle $i Une demoiselle en loteldie.

Claymoor scrie Les loges sont bien garnies, qulques_.

www.dacoromanica.ro

266

figures connues . Madame Elise Mil lo qui, malhatreusement,

va bientot nous quitter, madame Alexandrine Floresco, eri
capote duchesse, madame Candiano toujours gracieuse. M-mo
Charles Pherikyde en bleu Minerve coillee d'un chapeau empire a plumes blanches, Mme Pilat en merveilleuse etc.
Dans les fauteuils la jeunesse dore, la haute gomme, toff
le high life masculin".
Ce stil, ce oameni *i ce vremuril?.. Toate acestea pared 84

fi din o mie *i una de nopti $i sunt numai de ieril

Marti la 14 lunie a fost pusg., in fata regelui *i regineY,

piatra fundamentald a bisericei Domnita Bala,Fa care a lost

in intregime reconstruitg, a*a cum o vedem astdzi.
Aceasta biserie g. a fost clddita intbda oar d. la anul 1784
de catre Domnita Bala*a fiica printului Constantin Basarab
Brancoveanu, recldclitd in 1831 de catre Banul Grigore Basarab Brancoveanu, din nou recladitd la 1838 de Bdneasa Salta
Grigore Basarab Brncoveanu.
Dupd ce serviciul divin a fast oficiat de Mitropolitul pri-

mat, s'a procedat la semnarea actului comemorativ al cladrei. Acest act a fost inchis intr'un tub de sticl unde au lost
:introduse *i cate o piesd noud din toate menetele romanestf
'de metal ale epocei, de la piesa de un ban pnd la cea de aux;
'de 20 lei. Tubul a fost invelit in Cate o foaie a tutulor ziarelor
ce apdreau atunci in Bucure*ti $1 a fost introdus in alt tub de
metal.

Regele, Regina, Mitropolitul primat si doamnele de onoare au primit cate un $ort de satin alb cu ciucuri de aur.
'Apoi regele, cu sculele de argint ce i s'au dat, a pus intgia
-rgrdmidd pe piatra fundamentald sub care a fost inchis tu-bul, a doua cardmidd a pus-o regina, a treia Mitropolitul is
asa rnai departe.

Architectul a fost Alexandru Ordscu asistat -de Dobre

-Nicolau i Bene*.

* * *

DimiErie Brdtianu, fiind rdsturnat de la putere este

ales presetlinte al Camerei. Dar. in acelasi tirnp face sd apard

ziarul Nat:?, r rere, ziar independent de o camdatd, va de,
vvni, nu 13E( a tiziu, un ziar de crncend opozitie.

www.dacoromanica.ro

--

267

C. A. ROSETTI MINISTRU DE INTERNE.

C. A. Rosati se semnaleaza la ministerul de interne

printeo vehement's' campanie in potriva subprefectilor, a zapcidlor cum li se spunea atnnci.

In urma unei lungi inspectii facutS prin tars, constatand
,clestea'balarea administratiei a cerut prefectilor, prin o serie
de circuldri, s puie capilt acestei stari de lucruri; in aeelasi
-timp le-a mai cerut sN.-1 recomande aiji subprefecti mai ales
tineri cu diplome, fo$ti militari onorabili, etc.

C. A. Rosetti este acela care a dat cel dintaiu alarma in

potriva zapciilor care ereau o plagg pentru bietele populatii.
Bine inteles, flind date moravurile vremei, Rosetti a fost
mai mult zeflemisit, decal luat in serios pentru incercarea ce
film de a tsaia in carnea putreda a urStelor deprinderi.
*

Eugenin Sttitescu, ministrul de externe creiazti biuroul presei la ministerul su. E numit in acest post Grigore
Ventura, directorul politic al ziarului L'Independance Roumaine, ziar independent pe vremea aceea.
* * *

Rosetti educe nurneroase propuneri democratice, intro

altele educe $i propunerea eligibilittei magistratflor. Ron

setti comunica propunerea sa corpurilor constitnite a oarnenilor de drept, Membrii baroului de Ilfov se $i intrunesc ca
sit discute propunerea.
Bine inteles in opinia public toate aceste reforme demo-

cratice ereau primite cu neincredere $i chiar ca lucruri gin-.

m etc.

Reformele democratice aduse de C. A. Rosetti k ordinea

zilei ii ereau inspirate de fiul sdu mai mare Mircea Rosetti
cere, venit de curand dela Paris, aducea toate iluziile cercurilor socialiste pe care le frecuenta. Mircea Rosetti $i ideile
lui, au fost motivul cel dintai al eacirei legSturilor dintre C.
'A. Rosetti si Ion Bralianu, vechi prieteni si tovargsi de luptg...

Atunci seful de cabinet al lui C. A. Rosetti erea Gheor,

ghe Panu.
* *

Moravuri ale vrernurilor. La colegiul trSnesc din Me--

hedinti este o vacanta de deputat. Printre candidati se pren

zint si Ion Bibicescu redactor la Romdnul.
S nu se uite c ministru de interne erea C. A. Rosetti
www.dacoromanica.ro

263

In uttiroul moment toate partidele din opozitie isi fetrag

candidatii i prezinta candidature lui Mihail Cogalniceanu.

Cogalniceanu, care demisionase din postul de ministru al

arei la Paris. este ales cu 283 voturi contra lui Bibicescu, care
nu intruneste de cat 70.

Opozitia jubileazd, dar Romiinul lui C. A. Rosetti si pe

care ill redacteazd Bibicescu, scrie a treia zi.

,,lzbanda amicului nostru Bibicescu feta de un om de ca.-

librul lui Cogalniceanu ar fi lost pentru noi o infrangere, morata'. S'ar fi spus cd reusita redactorului Romnului a fost asiesuratd de guvern. Alegerea d-lui Cogalniceanu va pune ca
OA la toate aceste insinutiri. Nu se mai poate spune cd guvernal face pe deputati dung bunul sdu plac. Aceste timpurf
intunocate si arbitrare au trecut. Soarele libertdtii lumineazd,
Incalzeste i reInvie Romania"Ce departe suntem, astdzi la 1927, si de acele vremurf g
de acei oarneni si de aceste simtiri. Libertate electoralti, cantata $i visatti de vizionarul Rosetti, dormi somnul dreptdlor alaturi de cenusa lui. Generatia noastrd nu a cunoscut-o si nu o
ire cunoaste.

* * *

Trecerea lui C. A. Rosetti pe la ministerul de interne

produce agitatie. Rosetti vine cu un numdr de idei Inaintate,
cate ciiculdrile lui, toate reformele ce propune sunt coloi ate
cu acea simtire democratied care Inca, la acea epocd nu erea
int 1 sd in Romania.
Rosetti vrea s reformeze administratia, da aceea cere
desfiintarea vechilor zapcii si numirea in locul lor, a subprefectilor titrati.
Rosetti se ridicd in potriva proprietarilor j arendasilor
cari impileazd pe ta'rani. El trimite prefectilor o circulard In
care le cere sd. ia mdsuri urgente ca tdranii sd fie dijmuiti
la vreme 5i sd. se pue capdt sicanelor care toate au de scop
clespoerea taranului.

Rosetti propune alegerea magistratilor si reforma radi4

cald a acestei institutiuni.
Todd lumea conservatoare se ridicd impotriva omului
de idet ; Clasele conservatoare. In intregime repudiazd pe
Rosetti. Insusi particlul liberal nu-1 mai cunoaste; majoritatea
cea mare a Iiberalilor nu mai este purtgtoarea traditiei de
la obarsie, liberalii incep s devie conservatori. Omul lor este
Ion Braltianu dar de loc C. A. Rosetti.
Pentru a discuta cestiunea reorganizdrii magistraturei
pusd la ordinea zilei de marele democrat, avocatii se intrdnese in cele din urmd zile ale MI August.
Constantin Chit d. loan, fratele mai mare aI MI Take Ionescu, doctor In drept dela Paris, de curand sosit in tard
ilupd studii strdlucite, es, apgrarea reformelor democratice. C.
Ghitd loan era ascultat. El pronune alezerea magistratilor de
www.dacoromanica.ro

269

un sufragiu universal compus din cei earl au o diploma sq

2 ani de stagiu in barou. Propune: un singur judecator la
prima instanta, 3 in apel $i 5 la Gasatie. Apoi lefuri de tret ori
mai marl.
D. Constantin Disescu, iaras unul din cei linen. combato eligibilitatea, pentru chestiunile de fapt, cere juriul, admite
Pjuriul $i in apel. Cere numirea prin concurs si un fel de Inamovibilitate. Primeste judecatorul unic la intaia instanta, 3 la
epel si 5 la Casatie.

Cel mai lung $i interesant discurs a fost al lui Take Tonescu de curancl sosit de la Paris Discursul sau a fost foarte
ascultat. Take Ionescu a cerut instituirea juriului civil. Cornlpate apoi dreptul de apel. Judecatorul de Intaia instanta proYune sa fie ales pe 5 ani de cake toti alegatorii calor 3 colegii
yentru Camera deputatilor, plus de delegati colegiului 4 cu
'conditia ca s. tie seri si ceti Judecatorul va trebui s. aiba
minimum 25 ani si 5 ani in barou (?). Jurat civil va putea fi
oricare cetatean stiind ceti 5i scrie. Judecatorul de ocol va
fi inlocuit printeun judecator ales de catre toti alegatorii circumscriptiei. A cerut organizatia corpului notarilor i avocaitilor si revizuirea desavarsita a codicelui de procedura civill
si de instructie criminala. Take lonescu a spus ca ra'ul la noi
este confuzia ce se fare intre cestiunea do drept $i cestiunea
Cle

fapt.

Au jnai fost dourt $edinte, fiindc cestiunea a fost de ba-,

tuta trei Duminici la rand.

Avocatii Grigore Paucescu. si Pala au combatut elgibilif,atea cu vorbe violente si ofensatoare pentru C. A. Rosetti. Ion

pLahovary a fost si el in contra eIigibi1itii. Apoi discutia s'a

rear$it cu un mic scandal.
Take Ionescu, pe care 11 combatuse toti avocatif cari au
Vorbit, a voit sa raspundit dar adunarea nu l'a mai lasat, sa
tyorbeasca $i a inchis discutia. Fata cu acest procedeu, au pa.4
-crasit sala Take Ionescu, C. Disescu, C. Nacu si C. C. Anion.
lar oei ranaasi in sald, in numar de 16, au votat urmatoarele
propuneri:
1) Inamovibilitatea pentru judecatorii 'dela Curti.

2) Noviciatul fara concurs pentru judecatorii de 1nt'ais:

,instanta. Pe viitor ministrul sa nu mai poata muta un magistrat Mira consimtamantul sau. Tar inaintarile se vor face

'pe dout lista, una Intocmita 'de ministrul luand de norma veJ

`shimea, cealalta alcatuita de membrii baroului.

31 Inaintarea pe loc pentru judecatorul de instructie.
14) Sporirea salariilor.

Binemnteles nimeni n'a aat importanta acestei hottrIr

realizata In astfel de conditiuni.

*

Cercurile societatii de sus au le ce face spume la gura

LLtt poporul rade. Tribunalul corectional osandeste in Lima
www.dacoromanica.ro

270

pe d. baron de Reineck fiindea, a batut si a ignif pe doamna

baroana, la 3 luni inchisoare. Facand opozitie d-nul baron a
ramas osanclit la 100 lei amendd.
Care va sa zica $i intre baroni se obicinueste par-uiala
Dar de ce, oare, s fi fost silit d. baron a veni la aceasta
extremi tate ?...

Se fondeaza in luna Sptembrie intaia fabrica de'

hartie in Romania. Aceasta e fabrica dela Letea. Initiativa
este a lui Constantin Porumbaru.
Actualul cornitet este compus din : C. Porumbaru, I. Ba-t.
lanolu, V. I. Socec, Al. Creteanu, Gr. Paucescu, N. Zahariad,
Olmazu, G. Dern. Teodorescu.
Claymoor reapare dupa vacanta. Noul circ Sidoli, acela

de care il avem astazi, se inaugureaza. Reprezentatiile incep,

din luna Septembrie $i dureaza cateva luni. -Pe vremea aceea nu era cinematograful; cinematograful aproape a omorit
r cul.

Claymoor face darea de seama a spectacolului. Ascultati-1,

filndca merita:
A droite M-nze Pierre Gradisteano toujours (?) belle et

tres entoure. M-me Gradisteano portait un costume en drap

vieil or garni de satin vieil or, corsage a renfant avec fraise

au cou; sur la tete un chapeau gris avec une plume bleue

traverse d'une plume vieil or.
Etc. etc.

Aux fauteuils tout Bucarest, hommes serieux, haute gozn.

me, sfortsmants, l jeneusse doree, ruoizee et cuivre.
Les chevaux paraissent bons, mais ii ne faut pas trop enrenser, ear en somme ce n'est ben que pour le moment, puis,

le prix des places et trop eleve pour un cirque : vingt francs

une loge, et quatre francs une staile, c'est exorbitant. A Paris
on paye la meilleure place 2 francs".
Nu'i asa ca astazi aceste copilarii ne fac .sa radem ?
Si au trecut 45 de ani de atunci, decand 20 lei o loja
4 lei un stal pareau preturi exorbitante!?..
*1.1

BANCHETUL LUI C. A. ROSETTI

Duminica la 27 Septembrie s'a oferit tin mare banchet

lui C. A. Rosetti, pentru implinirea a 25 ani de la fondarea
ziarului Romdnul. Era nunta de argint.
Banchetul a inceput la ora 6 in foaierul Teatrului Na-1
tional.

Redactia Romdnului oferise lui Rosetti o masa de stejar,

sculptata avand deasupra bustul maestrului. Masa $i bustut
ereau asezate acolo. In foaier a vorbit Emil Costinescu in numele redactiei. I'a raspuns Rosetti care a sfar$it cli acesta
vorbe calduros aplaudate z
www.dacoromanica.ro

271

,,Ed n'am nici tin merit, tot merituI revine cefor cari m'au
inconjurat ; Singurul meu merit este ch am fast cu voi".
La ora 7 a inceput banchetul in sala Teatrului. Erau trei
anduri cle mese aranjate de arhitectul Munteanu. Masa a fost
'servith de restaurantul Hugues.
Intaiul toast a fost rastit de primarul Capitalei, apoi Emil
ostinescu a citit o scrisoare a regelui.
Banchetul a lost foarte impungtor, la el au luat park+

peste 300 persoane.

Au toastat : Ion Bratianu, printul Dimitrie Ghica, I. Campineanu, G. Chitu, lahtranul artist Matei Millo, etc.
S'au spus i un numh'r de glume.

Pe Menu erea, intre altele si Filet de Plevna". Cand cei

'4

.00 chelneri ai lui Hugues aparurh cu farfuriile pline de acest

Vett, erea parch o armath care trecea. Atunci un musafir
spuse :

Ia priviti defileul fileurilor de la Plevna.

La mash erea si V. A. Urechia, ministrul instructiunet
,De o data se aude o voce care seamang cu a sa. Unul din co,
meseni Intreabh:
,

Vorbeste Urechia ?

Nu, rhspunde vecinul shu, Urechia nu' vorbeste nici

data, ascultht
C. A. Rosetti a spus:

Daca am izbutit s. conduc un ziar timp de o jumgde secol, datorez aceasta redactorilor mei. Intre altii
domnului Bratianu, acestui domn Brhtianu pe care il vedeti
acum alaturi de mine, si care, sub articolele sale punea In
totdeauna va urma", lush' urmarea nu o dedea niciodath.
(-

,r'tate

Bine Inteles au fast marl hohote de ras in sala.

Sfarsind. Rosetti s'a adresat tinerimei spunandu-I:

sa nu credeti c. noi am facut tot ce erea de facuE.

DacK noi am cucerit liberthtile de care ne bucuram astaizi.
celor viitori le revine ca sh le pastreze. Si, de multe ori, e
niai greu s. pastrezi de cat sa creezi.
Sfarsind Rosetti a Mut pentru presa de toate nuantele.
*

Ion Ghica nu mai este director al Teatrului National

iindca e trimis ministru la Ltindra. Chestia Dunhrei Hind la
ardinea zilei In mod arzAtor, guvernul trimite in toate capitalele mari numai oameni de mana intaia indiferent caror
partide apartineau.
Astfel la Londra trimite pe Ion Ghica, un vechi partizan
at anglo-filiei. La Petrograd pe Nicolae Cretulescu, cel care,
'In preajma congresului din Berlin certise printr'o brosura ca
'Romania s cedeze de Mina voie Basarabia pentru ca sk_
hapete concesiuni teritoriale cat mai intinse In dreapta Du-,
Tani. La Roma a fost
tPetre Mavrogheni fruntas al ve,

www.dacoromanica.ro

272

chiului partid conservator, fost ministritt .0e rinante in cabine;

tul lui Lascar Catargiu.
Batranii Conservatori primeau o loviturd fiindc d. li se
riipea incd un fruntas de mare valoare, dar Mavrogheni aveau

o situatie financiard foarte rea si a prima sub nevoie i dual

rugminile sotiei sale care tot pentru acelas motiv al lip-'
sei
primise postul de mare doamnd de onoare a Regineil
La Teatrul National cu mare greutate a putut gasi gu-,L
cernul un inlocuitor in locul lui Ghica. Directia a lost mail
intdi oferitd lui Petrache Graidisteanu care a refuzat.
Grigore Ventura, pe atunci director. politic al ziarului
L'Independance Roumaine, a cerut sd. i se incredinteze lui directia. dar toti membrii Comitetului teatral, in cap cu Vasile
Alexandri. au declarat crt, dacd vine Ventura, demisioneaa
in corpore. In cele din urnad directia a lost incredintatd lui
:Grigri Cantacuzino, boar de neam dar senator liberal.
Teatrul National are un rePertoriu inferior, piesele
sunt rdu montate si tot atat de rill jucate; afari de cei catival
artisti de m'ana Intia, ceilalti nu sunt demni de prima scen'e
a regatului.
In shlrsit clund atAtea melodrame jucate prost, precum
Marion Delorme, Cazacii sti Polonii etc. Alexandru Odobescu,
tnul prozator, trimite Teatrului o localizare : Nea Frfil, localizatd clupd L'Ami Fritz a lui Erckman Chatrian.
* * *

-- La Iasi staidentii fac o miscare socialist& cu acest prr%

Iej sunt elinainati din Universitate ativa studenti printre cad.
Constantin Milk si Alexandru Bdardu.
Faptul produce agitatie la Bucuresti. 0 intrunire de pro-,
testare este contocatd la Universitate, se rostesc discursuri
violente in contra ministrului V. A. Urechie care procedase
cu atata asprime, eu, copist la ministerul de instructie, vor
besc si atac pe ministru. Bine inteles am fost destituit. Fap,
tul ac3sta a hotardt despre cariera mea, peste o lund am intrat
in presd.
Un prieten brrtilean Christache Sulioti doctor in drept, tic
fere si filosofie de la Paris face sd apart); un ziar cotidian.
Pentru ca ziarul sd &bd. succes Christache Sulioti lucre'
dinteazd directia lui Gbeorghe Danielopolu, profesor de drept
roman de la facultatea de drept din Bucuresti, iar cu fiul luii
Ion lieliade Midulescu cade de acord ca sd-i culeze titlul
ziarului tatdlui situ: Curierul Roman.
Dar nimenea ni stia sii facd un ziar. Peste caleva lurq
ziarul c'gzu.

Astfel am intrat In presit

In timpul acesta Printul Gheorghe Bibescu inaugurea:d

zN gala de scrima de la Jockey Club si aduce de la Paris pe
profesorul Michel. Cine, pc vremuri. n'a cunoscut ne Michel;
www.dacoromanica.ro

273

una din fiintele cele mai vesele, original, m de petrecere $1

autorul a nenumarate farse foarte piparate.
Voiu povesti nurnai una din ale lui.
Michel erea omul petrecerei $i al paharului; lute() sears
re la ora 8, duph, ce vizitase mai multe localuri unde se bea,
ajunge tnaintea gradinei Episcoptei cu prietenii cu care petrecuse pang. atunci. Aici unul din grup propune o statiune
la Pisica Alba. Toata lumea aproba-Dar Michel I*1 aduce aminte de ceva L striga:
Imposibilt E ora 8 si trebuie sh mh due aca S. Azi e
Sfanta Maria ziva nevestei mele *1 am mosafiri la mash.
Toti izbuenesc In hohote.

Sfanta Maria a fost ieri, Ii striga toti.

Michel chefuia de 48 de ore *i perduse notiunea tim-,
* * *

La deschiderea Camerelor 15 Noembrie 1881. Du,

nhtru Bratianu este ales pre*edinte. Insa discursul shu nu

place guvernului.

Dumitru Bratianu spune c.. gat timp cat guvernul va

'raid nu va avea du*rnan mai mare ea pe (lama Si terming
spunandl ,,Ceea ce v. rog, insh,. este sa fiti incredintati c.
lace binele va fi amicul guvernului, dar and guvernul va face

nu sunt *i flu voiu fi instrumentul orb al guvernului".

Dar in partid frictiunile sunt iarh*i foarte mari a*a ch
nici acest cabinet ion Bratianu nu are viath lungh.

.*
Pentru inaugurarea statuei lui I, Heliade Radulesett

reprezentantii ziarelor din Bucure*ti se intrunesc. 0 delegatie

de 5 este aleasil spre a redacta disPursul din partea presei.
ce*ti 5 delegati sunt: G. Dem. Teodorescu d'n partea Bineld
'Public, D. A. Laurian din partea Romdniei Libere, Constantin
Stoicescu din partea ziarului L'lndpendance R u? azne, Frei,
deric Dame de la Romdma $i M. Eminescn de la rmpul.
SCANDALUL CALIMAKI CATARGI

Dar lath-ne cu o Incurchturh diplomatich In cestiunea

Dunarei care e tot pend. te.
Guveinul roman rezista si nu vrea s primeasch ComiA
siunea mixth propus de Austria si sustinu 5 de r prezentantul Frantei, de Barr6re.
Pentru sustinerea intereselor romane la Par s, guvernul
numeste ministru nlenipotentiar pe Mihail Ferikidi care pg.18

www.dacoromanica.ro

274,

raseste portofoliul justitiei. Ministrul plenipotentiar e panir

atunci, Calimaki Catargi este inlocuit pentru ca a fault oars
care indiscretiuni pagubitoare tdrei,
Dar iata. i un conflict direct cu Austro Ungaria. In dis-,
cursul tronului de la 15 Noembrie, Intre allele, sta scris cunf
ca Austria, sub pretext de epizootie, a inchis granitele pen-

Iru vitele noastre. Expresia sub pretext" indispune guver,

'nul de la Viena care da ordin contelui Hoyos, ministrul Austriei la Bucuresti, s. Inceteze relatiile diplomatice cu guver-hul roman si s. ramaie numai -spre a expedia afacerile cu
rente.

Cestiunea Dunarei se complica, insa, zilnic pang ce i

proportiile unui scandal.
Calimaki Catargi, fostul ministru al Wei la Paris, acu.,
tat cd n'a stiut s apere interesele Romaniei in aceasta ces,
tune, face sa apara o bro$ura in care pune toata corespondenta
*diplomatica pe care a avut-o cu guvernul din Bucuresti Ii
aceasta cestiune.
La Camera Nicolae Ionescu se urca la tribuna si voeste
s. citeasca din coprinderea ei, dar Camera nu'l lasa ad xi,
leasca. Scandalul ia proportii in tara, iar cu guvernul se puns
cestiunea darii in judeGata a lui Calimaki pentru divulgarea
To le secrete de stat. Ziarul L'indpendance Roumaine, al carui
'director erea Constantin Stoicescu viitor ministru liberal, reproduce thee actele din brosura. Acestea sunt scrisorile schimbate Intre Calimaki Catargi de o parte $i Ion Bratianu-Vasile
Boerescu de alta. In toate scrisorile lor atat Bratianu cat siY
a3 oer es cu sfatuesc pe Calithaki s. stea n defensiva. iar nu sa
ia ofensiva, in nici un chip sa nu devie agresiv fata de Austria:
Sub acuzdrile ce i se aduc si sub amenintarea de a fi dat
rjudecatei, fiindcd ar fi divulgat secrete de Stat, Calimachi Catargi trimite o scrisoare de apdrare ziarelor. El se apar spu-'

nand e. n'a publicat corespondenta de cat dupa. Ge a lost

ncuzat de Ion Bratianu c. n'a stint apara interesele fiei pe
langa guvernul englez, unde fusese trimis In misiune extraordinara.

Conflictul cu Austria Se aplaneaza In urma unei Note de

rexplicatiune"(?) Care nu: erea de cat o Nota 'de scuze. Iar
conflictul cu Calimaki Catargi nu are alte urmairi din cauza
ca nu aveam o lege care sa pedepseasca o astfel de vina.,
In urma guvernul a facut ca parlamentul s. voteze o lege
speciala.

Ul\I DUEL SUI GENERIS.

Din alta parte Bucurestiul petrece.

Pe acea vreme exista Inca restaurantul Hugues Gel ma).
bun din Bucuresti, acolo unde azi este cofetaria Riegler.
Inteo bung dimineata; afldm despre o provocare la duel;
auelgii ereau Don Aladro ministrul Spaniei $i Constantin Is-,
yoranu unchiul lui Alexandru Margbdoman. Martorit celui
www.dacoromanica.ro
.

275

'd'intdiu: Dimitrie Bgranescu si Mihail Paleologu, martorii

celui d'al doilea: Alexandru Ghica Bragadir si Mihail Marghilom an.

Dar nu v6. fie teams& duelul erea un duel vesel: marea pro-.

blernd erea care din doi adversari va mnca mai mult din ur-

mdtorul Menu, cum numai pe vremea aceea se mai uutea

servi la Hugues:

Tiultres d'Ostende

Caviar frais

Ttirtle-Loup
Consomm Royal
Paris-bouches

Homard a l'americaine
Cotes de moutons pressald sauce Bearnaise
Ragout de pet dreaux a la Lucullus

Terrine de foie gias

Truffes au champagne
Punch glace
Pieds de clri
itsperges en branches sauce hollandaise
Gateau Espagnol
Caf, liqueurs
Fine Champagne 1855
Iohanisberg Cabinet (cave Metternich)

Grand vins de Chateau Lafitte (monopole Rousane Centi (1869)

G. H. Mumm et Roederer frappe

Duelul erea in dousa" prdnzuri i cu "contra" in caz and

fiecare adversar ar fi castigat o particI'd. Intdiul prnz dat de

Isvoranu a fost cdstigat de acesta.

Al doilea prnz dat de Don Aladro a fost incd," si mai stra.-

lucit. Toti musafiriiastd data 8 la numdr

ereau in frac,

pe fie care servet un buchet de violate, flori peste tot iar Med
vu-ul, iat6-1:
Huitres d'Ostende
Caviar frais

Potage a la St. Hubert

Pota.ge puree d'Artichant a la Madrilleue

Pastelilles Barr sauce Hollandaise
Homard frais sauce remoulade
Filet de boeuf a la Zoulon

Chapon du Mans a la Gargantua

Chand-froid d'Ortolaina Lilliputian'
Clri a l'Andalouse
FaiSans de Boherne truffs

Salade a la Revanche
Charlotte Pompadour
Glace (bouquet)

www.dacoromanica.ro

2M
Dessert

Cafe et liqueurs
Vine Champagne (1885,
VMs

Steinwein-Cabinet
Mouton Rotachildt (1875
Chateau-Latour (1869)
Clos Vougeot ,(monopole)

G. H. Mumm frappe et Moselle mousseus

Lupta r6,m'anand indecisa, o a treia mash....

Nu voiu da deznodalmantul acestui duel sui-generis, voiu

spune numai c, pe vremea aceea oamenii aveau Inc. vreme

sti petreaca." In felul acesta, iar la Bucuresti se putea manca
toarte bine.
ANUL 1882

UN BAL AL PRESEJ

La 4 Ianuarie un mare incendiu: Gircul Krems ler in

stalat pe Bulevardu4 Elisabeta, acolo unr'te sunt ast'dzi clue,
matografele Clasic si Vlaicu, ia foc.
Focul a fost cu asa man l. proportii n cat multg lume
alergat la fata locului. Insusi Regele, s'a dus a doua zi la locul
clezastrului. Din tot materialul 5i din toti numerosii cai atai
"de superbi ce avea, nu i'au ra'maa nenorocitului director de
cat 26 cai. Subscriptii si mari serbgri au fost angajate imediaV
La Teatrul National Prase a dal sub presedentia Printuk
lui G. Bibescu un bal extraordinar de frumos. Despre balul
vesta vom spune cteva cuvinte.
Dar In timpul acela ziarele publicau zilnic lungi liste de
.

subscriere pentru romanii chzuti victime In marele si de4

zastrosul incendiu care, In anti' precedent, consumase Teas
Lrul Ring din Vico&
Balul comitetuld presei, in folosul incendiatilor de la)

Oro si al romttnilor graci s'a dat pe la sfrsitul lui Ianuarie,

*Comitetul erea astfel compus:

z Presedinte printul George Bibescu.
Vice presedinti: George Filipescu, Emil Costinescu, Theo.

'dor Aman, Emil Gall.

Secretari: Frederic Dame. retaranu. I. St. Bratianu, AT,

Ciurcu.
Casieri: Lucasieviici si Petre Mil lo.
Membri: G. Arion, Atanasovici, Bauer, BoambK C. BoanK
RI, I. D. Butculescu, Calerghi, Capsa, AI. Catargi, G. Cerkez, NJ-

Cerkez, Emanuel Culoglu, C. Disescu, Dobrovici, Epureanu'd

Fialkovgky, G. 0. Garbea, Gr. Ghica, Cotereau architectul, Ed

'Grant, Leon Ha Hon, E. de Herz, Hubsch, C. Ionescu., Take Io.-;)

'nescu, Gr. Crisenghi, Iacob Lahovari, Major Lamotescu,

Manu, Al. Marghiloman, M. Marghiloman, Marinescu Braga.
www.dacoromanica.ro

277

.ifr. Moroianu, M. Moruzi, C. Nacescu, Obeclenaru, C. Polisu,

Romniceanu, Rubini, Petre Savescu. Socec, Al- Steriath, N.

;poen.
Acest bal, atat de stralucit cum n'a mai fost altul in Bucuresti, s'a dat la 2i Ianurie. Regele, Insotit de printul de Monaco, care se afla in Bucuresti in calatorie de studii, a vintat balul.
Cu acest prilej ziaristii din comitet au redactat un ziar
Caritatea cu coperta ilustrata de Theodor Aman. Hartia a lost
'data gratuit de I. V. Socec. marele librar, iar Carol Gabl a oferit tiparul.
Regina Carmen Sy lva a publicat cateva cugetari. Tata unele din ele:.
,,Meritul e rar recunoscut, Inca si mai rar rasplatit. Succe.
scsi

totd'auna.
Cea mai mare greseala ce o poate face cineva este sa uite

ca a fost intim cu cineva.

Lingusitoria este omagiul pe care un spirit mic II

altuia.

cla

,,Bunittatea tineretei e Ingereasca. Bunatatea batranete e

aumnezeasca.

Poetul si paianjenul iau firul maruntaelor Ion spre a dura

cldirile aeriane"
Balul a produs un beneficiu net de 37.000 lei care a fost
Impartit pe jurnatate intro Krenisler si romanii Arad.
Din cauza intrigilor si a campaniei dug din partidul
liberal In potriva sa L a reformelor sale democratice, in special In potriva legei tocrnelilor agricole, pe care o alcituise,
C. A. Rosetti se retrage din guvern.

Cabala In contra lui Rosetti o duceau marii proprietari

din partici nail exploatau pe tarani, iar in capul nemultumP
tilor sta Nicolae Fleva, care astepth. de mult un portofoliu pe
'care Ion Britianu nu i I'a oferit. nici a data.
Retragandu-se Rosati din guvern, cabinetul este astfel
reconstituit: I. Bratianu, prasedinte i internele, G. Kitu jus--

titia, George Leca finantele, generalul George Angelescu raz-,

boiul, V. A. Ureche instructia, colonel Dabija lucrari publce,
Bug. Statescu, externele.
Intermezzo vesel: Profesorul Cratunescu de la fanulta-

tea de drept din Bucuresti are interesanta idee de a forma

/An non partid,ascultati: Partidul... virtutel171"

La. acest partid au aderat fratii Remus si Remul -Opran,

Poenaru Bordea, C. Nacu i alti cativa.

Un ziar, anuntand noua creatiune, a adaugat a aced par

tic/ nu va fi prea numeros. A fost dal de putin numeros frt
cat nici n'a exist,at. Si cu toate acestea toti protagonistii ereaui
oameni de insemnata valoare intelectuald, unii .411n ei si de
Insemnata valoare morala.
Virtutea are, In compozitia ei, st un element de naivitate
carei dii infatisarea unei severitati cornice.
Ziarele din Bucuresti publica, dupg statistica Profesowww.dacoromanica.ro

27b

rului Bruniati din Roma, cifra populatiunel evrefe acum 44

dq ani; la 1.882 erea evalun+W la 7.000.000 suflete din care:
In Rusia 2.700.000.
Germania 650.000.
Romania 400.000.
Turcia 100.000.
Olanc la 70.000.

Franca 50.000.
Anglia 70.000.
Italia 40.000.
Elvetia 7.000.
Grecia 4.500.
Serbia 3.000.
Belgia 2.000.
Suedia 1.000.

Portugalia 1.000.
Continentul african 500.000.

Arca Romanie era. dar, a treia tard cu eel mai mare nu-

mdr de evrei si cea dintdiu lard din lume la proportion,aNtate.

Evreii In Romania reprezentau 15 la sutd a populatiei, pe and
In Germania, de pildd, reprezentau 1 la sutd, in Austro-UngaTia 3 la sutd, in Rusia un sfert la sutd, etc.
*

Impotriva-proectului de lege al Contractelor agricole,

prezentat, de C. A. Rosetti, se scoald toatd lumea conservatoa-

re Acei cari vor sa tie pe Oran sub apdsarea genunchiului

lor, lacomii si neomenosii arenclasi ca si proprietarii cari. mai

Intodeauna absenteisti, cheltuiau in viata usoard a Parisului
rentele mosiilor arenclate, se scoald ea un singur om, Impotriva reformei democrate a liii C. A. Rosetti.
o numeroasd intrunire de proprietari rurali se Intruneste
In Bucuresti. Partidul vechiu conservator, Intelegand cd. poate

bate rnonetd din aceastd chestie. se pune in fruntea miscdrii ; la aceastd. Intrunire vorbese impotriva reformei fruntasii
vartidului conservator: general I. Em. Florescu, Alexandru Labovari, Grigore Peucescu i Al. Holban. Apoi, cu unanimitate,
adunarea voteazd o motiune de protestare.
In luna Martie moare marele jurisconsult Constantin
Bosianu in varstd de 67 ani. Bosianu a lost cel d'intaiu proTesor de dreptul roman la facultatea de drept din Bucureti'.
Post presedinte al consiliului de ministri sub domnia lui
Cuza, fost presedinte al Senatului, Bosianu erea o ilustratiune
a tdrei.
* * *

Clubul Regal, care a fost fondat in Ma,rtie 1881, sdrbdkorPste la 21 Martie aniversarea de .1 an.
Presedinte erea atunci Constantin Skina.
www.dacoromanica.ro

279

SERBARILE PRINTULUI GEORGE BIBESCU

In tard izbucnesc de catdva vrerne, nurneroase incena

dii, pagubele sunt mari, mii de oameni rdman pe drumuri.

Atu,nci Principe le George Bibescu se pune iaras in capul unui

Comitet de Caritate care pune la cale o serie de serbdri, printre care faimoasele serbdri din Cismigiu din ziva 2-a si a 3-a

de Paste care au fdcut epoca prin bogatia organizatiunei kr.

Dar liberalii nu vdd cu ochi buni aceste prea dese manifestatiuni, fie mdcar filantropice, ale printulu,i Bibescu, de
aceea un al doilea Cornitet, tot de caritate, este constituit. Acesta este Comitetul Presei" si e pus sub presedentia lui C.
A. Rosetti.

Serbdrile de sub presedentia printului Bibescu s'au dat

4n Cismigiu in zilele de 29 si 30 Martie 1-a si a 2-a zi de
Paste apoi prelungite si Dumineca urmdtoare.

In cele d'intaiu 2 zile intrarea genera% in Cismigiu a

fost I leu de persoand'.., iar a doua Duminecd, la 6 Apri lie
-numai 50 de bani,
Serbdrile au produs suma netd de peste 102.000 lei, ceea
ce, pentru epoca aceea, erea o sumd foarte mare.
Activitatea printului Bibescu nu pldcea, Ina nici cercurilor guvernamentale nici chiar Palatu,lui. Printul Bibescu
avea reputatia unui franco-ruso-fil, toate silintele lui, tindeau
ca sa impingd tara, sau eel putin partidul conservator fn sfeVa de actiune a politicet franco-ruse; el inspira campaniile
ziarului L'lndpendanee Roumaine.

Unele cereuri mai ales cercurile liberale,atribuiaU

printului Bibescu vederi si mai departe, se insinua c printul are ambitiunea s'd reia tronul tatlui sdu ajutat de Rusita-

Ministru al Rusiai la Bucuresti erea atunci Hitrovo, aetp,r,

periculos agent panslavist care inpdnase tara cu spioni rusi,
vanzdtori de icoane i jugdnari, iar actiunea lor se Intim:lea

"in toga Peninsula balcanicd. Hitrovo se afla in stranse le-g5turi cu printul Bibescu iar membrii aristrocratiet romane
ereau toti rusofili declarati. De aci ruptura dn partidul conservator: bdtranii pentru politica rusofild, junimistii pentrU

'politica germanofild-

Serbdrile din Cismigiu si marele kr succes precum

at'

Atte s rbdri proectate de i,Comitetul de Caritate" pus sub pre-

sedentia printului, erau privite cu nelncredere si cu invid'a

chiar. Uzi din banii adu,nati, atat de Ia Gismigiu cat st din
alte subscriptii, baluri etc. s'au trimis In toate unghiurile t5.rei si prin mune sate ajutoare bdnesti, loath pe numele prin,
tului Bibescu Printul Isi fcea, astfel, pe nesimtite, o popu-, a
ilaritate care dedea de bdnuit. Acesta a fo t unul din motivele
care a indemnat pe liberali sd constitue comitetul numit Co.
Tnitetul Prese.", care a organizat peste cateva z le alte sort
bdri populare fn Cismigiu,
www.dacoromanica.ro

280

--

Camitetul Presei de sub presedentia Doamnei Maria

C A. Rosetti, da la randul sau mari serbari populare in Cis-.
migiu tot in beneficiul incendiatilor. Aceste serbitri n'au stralucirea celor ale printului Bibescu, fiindca de ast'a data arsitocrata romana nu a participat; totusi venitul acestor serbarii
pur populare, a fast de 30.000 lei.
Partidul conservator a avut, cu acest prilej, victoria luit
CESTIUNEA BARRERE

Cestiunea Dunarei revine la ordinea ziIi. de asta data

purtand numele de ,,Propunerea Barrere".
De Barrere delegatul Frantei, a reluat propunerea austriad. care instituia o Comisiune mixt, din care trebuia sa
faca parte si Austria. Dar Austria nu erea stat riveran de Ig
Portile de fer la gurile Dunarei.
Tractatul din Paris de la 1856 instituise, pentru reglet
mentarea regimului Dunarei, o comisiune europeana com-4
pusa din reprezentantii tuturor marilor puteri, aceasta come
siune, ai care-a membrii srsau numiti pe 2 ani, avea sa se
ocupe cu administrarea Dunarei ca fluviu liber. La 1871 trac.
tatul din Londra a mentinut dispozitiile tratatului din Pa-

ris cu oare care modificari, iar congresul din Berlin de la

11878 a mentinut drepturile riveranilor prelungind puterile
Comisiunei dunarene pana la 1883.

Austria a propus infiintarea Comisiunei mixte canes.

Comisitmca dunareana l'ar fi delegat puterile sale.

Aceasta propunere Barrere a fast primita de toate PIP

terile mari.
La Camera Crheorghe Vernescu interpeleaza guvernul *F
se pronunta in potriva propunerei.
Ministrul de externs Statsscu area' ca Mate puterile ,au
Romania n'o poate primi
rimit propunerea. Barrere dar
1Jad-sa propune ca acestai Comisiuni mixte sa I se acorde nuA
mai o misiune de supraveghere. Comisiunea A, fie compusal
dm toate statele riverane plus 2 delegati ai Comisiunei duna:,
rens, Insa numai Comisia dunareana s a.ba dreptul de a re-.
zlementa.
Pe Sttescu fl 'combat: Vernescu, Al. Lahovary, Carp sf

Cogalniceanu.

Alexandru Lahovary rosteste unul din acele discursuri

ob" nuite luf, prin eare'si fulgera de sus adversarii.
Ce ati facut din regalitatea d-voastra? Veti perde DiX
n rea. precum aji perdut Basarabia, Arab-Tabia si cestlu-,
n a evree. $1 atunci Coroana dumn avoastra re.. la, ciuntitV
nu va mai servi de cat spre a fi pusa pe portierele trasurilo%
si pe nasturii lacheior".
Eugeniu Statescu raspunde imediat.
54 n'aveti ni.i o grija de stralue rea coroanei regale, ea Ta
fi in totdeauna mare, cu foata dorinta d-lui Lahovarv de
a o vedea scoborata la nivelul blawanelor vechilor hoiern
www.dacoromanica.ro

28/

Dupg un iliscurs al lui CoggIniceanu $1 altul al lui Ion

Brdtianu Camera a trecut Ia. ordinea zilei.
PETRECERi ALE VECHIULUI BUCURE*Ti
r

Prin anii ace$tia gradina Boaleiului, care erea lipitd

'de lierdstfaul vechiu, pe aceia$i $osea care duce astazi la gra-.

dina Fronescu, erea in toiul ei.

Obiceiul erea ca Ia Paste, la Sf. Gheorghe si la. 1_ Mani
poporul sd petreaed in aceasta vasta grading. Lumea putea sa
Fie cu proviziunile de Oath precum $i cu vesela, fiindca aci'
ru era servit nimeni. Iatg, care erea procedure.
Lumea venea in grupuri de prieteni sau pe familii, oamenii alegeau, un loc pe tarba printre tufi$uri unde erea mai'
mull actapost $i umbra, intindeau pe iarbg. servete say ziare,
apoi barbatii plecau dupa merindeAci se debita numai vinul, mititeii. cmcavalul, painea, riiichi1e, cat si oale non& de capacitatea unui litru.
Cumpdrai, mai intaiu o oalg, noug nezmaltuitdsau mai
mune, pe pret de 10 bani una, apoi te duceai la cumparatul vinultu. Inteun garliciu de pivnitg, erea a$ezat un butoi
eu vin; un om sta in picioare i impartea. Fiecara mu$teriu
ntindea Gala sub cane., vinarul G deschidea i Idsa sa curgd
winul, dupd ce primea anticipat suma de 80 bani plata litruIui- 0 coadil nesfarsita a$tepth. ca sa via ranclul fiecdruia.
Apoi ereau mititeii. Cateva gratare in plin aer frigeau
mititeit, pa care aldturi Ii fabricau mereu bucdtarii. Zeeimi
tIe mii de mititei treceau astfel din mainile bueatarilor in
minile grataragiilor si de pe gratare pe hartiutile pa care- le
Intindeau clientii grabiti si infometati.
In timpul aeesta strigate impinsturi InghesuialL rairos de earnati, ingdu$eall

in starit inarcati Cu oalele cu yin, cu naititeii partati

In bartii, cu painea, cu ridichile, cu cawavalul, oamenii Isi.

Feggseau eulcu$urile, se tranteau pe iarbd. i. incepeau petre-.

zerea.
Erea pitoresc.
Barbatii desbrdcati la jiletca or la cama4a, femeile eu
ctimelele- desfacute,.. cu coadele resfirate, toti inviorati de baultura, vorbeau de o data or cantau; cate odatd aceste pettreceri se sfarseau $i eu stra$nice pgrueli.
Ldutarii, nelipsitif Idutari, eantau la ureche de inimg al-

pastra, din and in cand auzeai cate un oftat prelung, chiote,

glasuri rggusite
Gaud soarele incepea sg. apung., grupurile se sculau si in-

cepeau sg, place, ldutarii se mai tineau dupg, Cate unii mai
damblagii' iar pocnetele oalelor sparte rgsunau neincetat
ce gridina se doerta.
r LF`iinjasko.411.Zst_tional erea ca, c1up4 e at], petrecut
www.dacoromanica.ro

282

bine, oamenii sa (lea Cu oalele de pitmant si sa le auda

pocnind ca un pistol. Aceasta traditie nu avea la origina de

cat un interes higienic. Caci, daca oalele ar 'fi ramas pe Ice
negustorul le-ar fr curatat $i le-ar fi revandut ca noui, la vii-

aa viitoarea_petrecere.

Imi ath-intesc de o scena comico-Eragica petrecuta In 1886

a doua sau a treia zi de Paste.

Scare le incepuse sa scoboare

grupurile mai multe

mii de oameni se indreptau catre poarta. De o data o mare

miscare se produce, strigate, injuraturi $i ropote de oamenii
venind catre ie$ire. Eu eream langa poarta. Ca fulgerul tree
prin fata mea vre-o 20 de macedoneni pietrari, toti oamenV
inalti, bine legati, voinici in toatit puterea cuvantului. Macedonenii fugeau de mancau ptimantul, iar dupa iei cateva miii
cle oameni din popor Ii goneau de foc.
Goana s'a sfarsit tocmai in soseaua Kiseleff, unde lumea
Ca risipit.

Conflictul izbucnise de la o femee. Unul din macedoneuf,

,,s'a legat" de nevasta unui cisrnar si de aci iurusul.
*

In anul 1882 apare ziarul urnoristic Scaita proprietatea catorva ziariti, anume: Nicolae Gbitescu, D. Roco etc.
Spre a asigura succesul ziarului, directiunea este oferita
nnui advocat cocosat nurnit Ion Athanasiade.
Athanasiade era o figura foarte cunoscuta a Bucurestilor $i trecea si clrept un orn de spirit. Si, fiincica o zicatoare
populara atribue cocosatilor mult duh, directiunea i-a fost ofe,
rita, ca un element de succes.
Insa Athanasiade a patit una bun cu directoratul lui.

intr'unul din numerele Scaitaui s'a publicat o zeflemea

pentru un domn Ghica. Acesta s'a suparat si a trimis redactiunei o scrisoare de protestare, cerand o rectificare. Dar in
Joe de rectificare omul s'a ales cu o atilt zeflemea Inca $i mai
sarata. Atunci d-1 Ghica s'a hotarat pe razbunare.
Peste cateva zile o trupa teatrala juca la gradina Rasca,
o piesa intr'un beneficiu oarecare. Beneficiantul aduse un li,-

let de intrare lui IGn Atnanasiade, cu rug'imintea staruitoare ca s. vin. negresit la reprezentatie. In seara reprezen-

Wei fiind vremea frumoasa, Athanasiade, se duse la graclina

Fiasco, din strada Academiei. Locul sau era cap de banca pe
dreapta in randul I de scaune.
Athanasiade se a$ezii. Dar peste cateva minute apare Inca
un cocosat care se aseza' pe acela$ rand ceva mai departe. Jay
peste alte cateva minute un alt cocosat; $i Inca unul, si Inca
unul, pana ce intreg randul de 10 scaune fu ocupat cu 10 coco$ati.

Dela al treilea cocosat publicul din gradina a inceput oh

se inveseleasca apoi senzatia a crescut cu inmultirea cocosatilor, iar cami tot randul de scaune fu ocuoats in gradina era
www.dacoromanica.ro

283

un hohot fe ras, toti spectatorii se indesau ca s vadd tabloul,

baci adevaratul spectacol nu era acum, sus pe scena. ci jos
In gradual
Athanasiade a Inteles lovitura, iar dupa actul I-iu parasi
gradina.

In F'evruarie 1880 dansul a parasit directiunea acestui

ziar care trecu unui alt cocosat puma Ion G. Isvoranu. Athanasiade se puse in frunLea ziarului umoristic
haul nand
in Octombrie 1884.

* * *

In redactia ziarului Razboiul se Intdmplase cu doi ant

mai inainte o sciziune : Gr. Haralamb Crandea se despartise de
tipografii Thiel si Weiss si scosese la rndul sau, Ufi ziar Cu!
acelas nume. Acum apareau doud. ziare cu numele Razboiul.

Dela I Noembne 1880, in urma unei sentinte a tribunalului,

rigore Grandea fu silit sa aclaoge Rzboiulii sau un calificativ. Wind and a lncetat a avut titlul de Razboiul Roman.
* * *

Viata bucuresteana era mult deosebita de ceeace este

astazi.

Iarna era -an singur teatru. Teatrul National. Alaturi mai

putea trai opera italiana care mai In totdeuna, dadea deficit.
Un al doilea teatru romanesc nu era cu putinta. Lipsea clien
lie la. Toole incercarile acute, fie cu trupe din provincie, fie
cu actori din Bucuresti, au dat gres.
Trupa fratilor Vlddicescu si Fani Tardini, cu Anestin,
cu Mincu, a avut un oare care succes la sala Dacia, dar nu

s'a putut mentine. Vazand a nu misca de Ice, Vladicescu

priMi s. joace o piesa antisemita a cunoscutului anti-evreu
I. N. Polichroniadi; piesa era intitulata, dna nu ma insel:
1217ici un ac de la Jidani.
Imediat toti evreii s'au pus in greva, iar Romanii n'au

secondat de loc Incercarea antisemita. Si astfel trupa Vladicescu-Tardini fu silita sa, piece.
Vara aproape nu era spectacol In Bucuresti. Din and In

and ate o trupa de comedii sau de opereta franceza, ate

odata cte o mica trupa de varietati germana. Cinematograful
nu era descoperit. Circ de vara nu mai venea, toata lumea
bung" pleca In strainatate, asa c toata distractia se reduces
la orchestrele care antau in cateva gradini-restaurant.
* *

'Gradinile cunoscute si autate erau: tradina Gagel mai

farz'u Blanduzia; Gradina Rasa; Gradina 1a Constantin. astiizi Epurescu; Gradina Alcazar, sau cluenter in dosul Pass,www.dacoromanica.ro

284 -giului roman. Pentru eel dm inalta societate care mai rhrnaneau in Bucuresti, nu erau de cat Capsa si Soseana Kiseleff.

ye vremea aceea acum 40-45 ani vara Bucurestiul

Muscali cu birjile luxoase incruci$au mereu prin fata lui

'era aproape pustiu. Seara Calea Arictortei era goala, cei eativa

Lama rugandu-se de cei catira cunoseuti cari se plictiseau

pe trotuarul cofetarului ea sh fach un tur' la Sosea pen,
tru 5 lei.
:e vrernuri!?..

Pentru circuit, cu oare care dare de manh, erau gradinile

de arard: Herastraul vechiu, Vila Regal, Avedic si Sans

&um
Aceasta din urinal era tinuta intfo vreme de care Papa

,Gilet antreprenorul restaurantului Frascati dar area 5i pre-

turi piparate. De aceia eine'va facuse un joc de cuvinte asupra

scumpetei: On y ciure sans souei, on en sort sans siz sous",

(Intri fdra nici o grija $i iei far para chioaral_
Acestea erau vremurde and cu 3 $i 4 lei puteai -mama
nn pranz bun la once restaurant de mama intai, afar& de
Cap$a $i de lingues unde trebuia s. rnergi pang la 7-8 lei.

In toate birturile rornane5ti la Iordache, la Constantin, la

Enache pe strada Acaclemiei, la cele de mama a doua precurn,
,Leul i Carnatul, Zdrafcu, Purcel etc. o fleich costa 40 de
.bani, o vrtibioarh 80 de bani, un carnat patrician 40 cle bani,
un fel de mancare en sos intre,40 $i 80 bani, cele de 80 bard!

fiind manchrile de pashri, vanaturi. peschrie. Puiul de ghinh

'se cumphra In pia% cu 40 bani. thilogramul de peste ell 60
,si 70 bani, chilogramul ci e vin '60 de bath, stiela do yin ,,cral
lui Bratiamf eel mai scump ti mai fin vin romanese, 2 lei,
Cu pret fix de .5 lei de cap se mama nun pranz complett cu
cafea i vin Ia restaurantele en buchthrie occidentalh precum:,
Frascati si Hotel Union.
La birtul ,.La Mielul AM" tinut de chtre Madam Mari
Popovici Ingii biserica ATh Intfo cash care a ars, se manta
foarte bine, cu portii man, cu fripturi restite, cu vin si cafea,
pentru 80 lei pe lunh abonamentul.
Ad mancau aproape toti parlamentarii rnoldoveni in cap

en generalul Leca si. Ion Agarici presedintele .5i vice-presedintele Camerei.

Barsisul la clielneri era de 10 bani, numai -chiaburii isi

ierfau luxul a 20 bani. Cam' vedeai pe until care On 211 llani
te uitai cu invidie la el.
Si nu sunt de cat 40 de ani de-atunci....,.

www.dacoromanica.ro

285

INCIDENTUL NICOLAE BLARAMBERG

GEORGE SAN MARIN.

In ziva de 26 Mai un mare scandal emotioneaza toatd

societatea bucuresteand. La *osea avocatul. si- om politic Nicohe Blaremberg, pe Cand statea in trdsurd. a lost lovit de catre

brigadierul de calarasi George San Marin, cumnatul lui Constantin Stoicescu,_ mai tarzi ministru liberal.
WA, cum si de ce s'a petrecut agresiunea, dupd declaratiunea partilor i martorilor.
George San Marin, in etate de 23 ani, erea un cm de el
putere atletieg. La Paris avea in salile de Iupta si de box o
reputatiune facutd, trecea drept unul dintre cei mai tari oa.meni din lume si mai ales omul en fizicul cel mai estetie.
Intr'una din zile o femee neetmoscuta s'a prezent,at la
d-na Stoicescu sora Iui San Marin si i'a fdeut propunerea
unei Intahthri amoroase din partea Id Nicolae Maremberg.
In adevdr d-na Stoicescu erea una din rarele frumuseti ale
Bucurestilor. George San Marin surprinzand pe intermediacare ii prevenise fratoare pe cand eonvorbea cu sora sa
-ftele a luat-o de par, a tarat-cy in. camera de araturi, a Iangit-o jos si a bdtut-o peste tot spatele pang ee a lesinat. Apoi
ti-a tttiat parul, i-a trtiat rochia en foarfecile, i-a runt-Ian-41i de
aur al ceasornicului, i-a zdrobit eeasornicul ca calcalur M,
duprt ee femeia si-a venit in fire, a aruncat-o astfel dezbrdeata,
si mutilata in stradd- Aceasta esteadeclaratia lui Georges San
Marin in fata judecatorulni de instructie.
A doua zi Ta Sosea Blaramberg a fost atacat de Georges
San MarM si 'AWL.
Aceasta agresiune a pricinthit o mare ferbere in tot Bucurestiul si a mistat adanc cercurile politiee
De oarece C. Stoicescu erea liberal iar BIaremberg din
opoz tie. partidele politice s'au luat la hartil pe aceasta cestiune,

iar la judecatd, cei mai mari advocati ai timpului precum:

Gheorghe Vernescu, Pefre Grddisteanu. Nicolae Fleva, lanai

Lahovarv, C. Afton, Take Tancseu, V. Missir etc.. etc au ple
dat f:e de o parte fie de alla.
'In vederea marei afluente de public procesul s a jud at
nu in sada tribunaluIui, ci in cala teatrului Orf u din strada
Camnineanu. amenaiata atunci special pentru acest procea
Lupta erea atunci, din partPa. onozitiei ca sA imphce in
proces si pa Constantin Sfoiceseu fruntasul liberal, dar au
lipsit dovezile. Singur ('eorge San Marin a ramas in cauza
si a fost osandit la inchisoare, bine inteles
Voiu da mai dpparte amanuntele.

www.dacoromanica.ro

28o

La inceputul lunei August Ion Bratianu ii remaniazd

iarg$ cabinetul. Erea a 20-a sau, a 30-a in curs de 6 ani. Ion
Bratianu trece de la interne la razboi, Chitu de la justitie la
interne, Statesci4 de la externe la justitie, Dimitrie Sturza mm
tra in guvern la externe, V. A. Ureche ese din guvern $i Iii
aocul Ban vine P. S. Aurelian. Eliminat a mai fost $i generalul
D. Angelescu, ministrul de rezbel.
Procesul San Marin-Blaramberg s'a judecat pe la in,
ceputul lunei Septembrie.
Nicolae Blaramberg este a- ..itat de avocatii: George Vernescu, Aristid Pascal, Take Ionascu, Mi$u Cornea, Nicolae
Fleva, Tache Giam.
Apararea o fac advocatii Petre Gradisteanu, Grigore Paucescu, N. Cratunescu, Grigore Ventura, Vladescu, Radu Stanian, Pretor, Schina, Stoica $i D. Ionescu.
Tribunalul e compts din: M. Ciocarclea, pre$edinte, ju,
ilecgtori Triandafil $i Ghimpa.
Procesul a durat mai mlte zile $i a dat 'nastere la mai
multe incidente violente. In salti publicul este in humar extraordinar de mare $i numat cu multi-"), greutatea gendarmii pot
mentine ordinea..
Nicolae Blaremberg s'a aparat $i el de $i au pleclat pentru dansul atati advocati marl.
Afarg in stradg multimea statibrieazg In numar mare $1,
do cate ari se deschide u$a sglei dg navala pre a infra.
In timpul dezbaterilor s'au mai asociat, spre a lua apgrarea lui Blaremberg, si aclvocatii I. Lahovary, Nicolae Ionescu,
C. Disescu etc.
Dupg nesfar$ite pledoarii, tribunalul condamng pe briga-

Ilierul George San Marin la 2 ani inchisoare $i 2000 lei a,

mendg, iar pe Constantin Stoicescu la 3 lund inchisoare.
Femeei Anica Scorteanu, pe care San Marin a bgtut-o i i-a
stricat obiectele, ii acorda. 1000 lei despagubiri.
Atat osanditii cat $i N. Blaramberg au facut apel.

In apel C. Stoicescu a fost achitat iar pedeapsa lui San

Marin scazutg la 1 an inchisoare, 10.000 lei despagubiri pentru Blaramberg $i 300 pentru Anica.
Mare senzatie In lumea politica. C. A. Rosetti, printeo
scrisoare pe care o pubiic In Romdnul, declarg ca se retrage
thn viata po1itic. Motivul era cg, fata de miscarea marilor,
ilproprietari, Ion Bratianu, nu vrea sg sustde reformele demo.1
tratice ale lui Rosetti. De altfel majoritatea in partidul liberal
era ostilg lui Rosetti, iar Ion Brgtianu Inclina catre dreapta.
Plecand din politica. $i din tara, Rosetti scrie In "Rom&
nul", acIresandu-se liberalilor: 0labifi oporul, iubifi pe J

rii

www.dacoromanica.ro

287

Un uric Incident care face placere lumei gastronomice

Ji high-life. Restauratorul la moda dela otelul Hugues anurne
4Baptistin Mars, a angajat un bucatar celebru din Paris. Acesta este Trompette, bucatarul lui Leon Gambetta, pe care Fa
parasit la caderea sa dela putere.
Intaiul Menu,.la Hugues, a fost urmatoruli
Soupe brouillee au scrutin de lisle.
Sole a la presidence.
Salmi de becasses a la Gembetta,
Dindonneau. en tribune.
Petits pois a regyptienne.
Salado a la Leon.
Poires francaises, raisins de Ville d'Avray,

.
In 15 Octombrie, Camerele sunt convocate in sesiune
extraordinara, dar framantarile din partidul liberal sunt foar
te mari.
In sedinta Camerei dela 21 Octombrie este calla demisiunea lui C. A. Rosetti care e prinait, Imediat Dimitrie Bra,

tianu demisioneaz a. dela preseclentia Camerei.

Alexandru Lahovary deplange hotarirea acestui om ne-

partinitor impotriva caruia nimeni nu are sa. se p1ng6..

Demisiunea lui Dimitrie Bratianu e primita cu 44 voturi
contra 22, iar generalul Leca e ales presedinte al Camerei.
Astfel Incept marea sciziune care va slabi neincetat oar.tidul liberal, clesi el va mai sta la carma Inca 6 ani.
s

La 18 Decembrie vine stirea mortei lui Leon Gambetta

tLa Camera presedintele general Leca pronunta cateva cuvinte
de ocazie iar Nicolae Blaremberg urmeazil cu un scurt discurs in care face elogiul defunctului. Discursul sfarseste cu
strigatul: Traiasca marea natiune Tralasca Franta I"
1

Anul 1E82 se inchee cu doug acte politice importante .

Intaiul este hotarirea guvernului de a face noui alegeri pentru

parlament cu scopul de a reVizui Constitutia. Al doilea act

este coalitia partidului liberal-vernescan cu partidul rouservator spre a lupta in alegeri impotriva guvernului. CoalTa
adreseaza tarii un manifest cerandu-i s inlature ipocrizia
at irnoralitatca dela 6:Irma.

Ideia reviziuirei si a reformei legei electoral pornise de

la C. A. Rosetti. C. A. Rosetti se retrasase din guvern si din
Camera tocmai fiincica majoritatea partidului nu intelegea
nevoia reformelor democratice, tocmai -tundra partidul ince-

www.dacoromanica.ro

288

pea sg se piece spre dreapta de and multi Ain membrii si

se imbogatiserg.

In cele din urrng si Ion BrAtianu primi ideea revizuirei

din cauza primejdiei ce o prezinta pentru partidul itheral
colegiul I.

Reformele democratice ale lui C. A. Rosetti, In special

Iegea tocrnelilor agricole, ridicaserg pe marii proprietLri impotriva guvernului ei-i impinsese cgtre partidul conservator.
Colegiul I era dar, aproape pierdut. Trebuia ca acest coIegiu
sa fie inecat In massa ajegAtorilor colegiului al II-lea, ceea
ce s'a si fault.
*

Tocmai la epoca aceasta eu eram redactor la

uTelegraful".

ziarul

Cu acest prle sg, spun cum am intrat in presA ?

In toamna anului i878 am revenit in Bucuresti. Aveam
bacalaureatul si 1mi trebuia o ocupatiune ca sg pot trAi. Presa, In mod instinctiv, mg atragea. Tocmai citesc in Reizboiul
Qui Weiss a ziarul cautg un traducAtor din limba francezg..
Fiindcg stiam mai mult sau mai putin binisor aceastg limbg,
m'am prezentat a doua zi dimineata la redactie.
Ziarul Riizboiul era instalat In localul tipografiei Weiss
Ain strada Lipscani, acolo unde mai tarziu s'a mutat la etaj
Bann. AgricolL Acolo m adresez redactorului principal Grigore Haralambie Grandea, care
dupg ce'afla scopul vizitei
mele
imi prezintg un ziar francez cerlindu-mi s. traduc
in articolas pe care mi-1 indicg.
Articolul purta drept titlu : Les canards vienois.
Din cuprinsul articolului am inteles cA vorba canards"
nu insemna de lot aceeace tiam eu, adkA nu era de lac vorba
Vespre rate"; insg frantuzeasca mea se oprea aci ; ceeace
mai insemna cuvAntul canard" nu *tiam,
Am lost refuzat.
Paste Maya "Iuni citesc In L'Independance Roumaine

ch redactia cautg un traducgtor din limba romang. M. prezint. Era Emile Galli, proprietarul gazetei, care fdcea angajamentele.

AngaiaL mi s'a dat insgrcinarea de a traduce dupg, Monitorul Oficial" in schimbul a 100 lei pe lung. F'iind si copist
instalat atunci in strada Col,
la ministerul de instructiune
bei in casa Ritorldi colt en Batistea, msg. disprMA de mult
laceam serviciul la mar seara. Dupg o lung am pgrgsit redactia fiindcg Emil Galli nu a voit sg-mi plteascg. De altfel asa
pgteau mai toti redactorii lui. Emile Galli, era un tip frog
.scrupul din acest punct de vedere.
Mai tarziu, In 1881, dupg ce V. A. Urechig m'a destituit
din functiunea de copist al ministerului de instructiune penV..1,1j.kptul cb". narticium_ la agitatlile. mialiste alQ sttidentilor,

www.dacoromanica.ro

289

-.1r

am fog primit condor la ziarul Telegreul cu leafd -de 200

ilei lunar. Acum eram in presa. Trecerea mea pe la Curierul
'Doman a lui Cristache Sulioti, cu un an mai inainte, n'arn
considerat-o ca o intrare in carierd.
ANUL 1883

VIATA BUCURETEANA.

Obiceiul de a face reveliouul In restaurante nu este de

astdzi, nu este nici post-belic, nu este nici de cand s'a deschis
in Bucuresti Casinoul -de Paris, este cu mull, mai vechiu. Este
astdzi aproape o jumatate de secol de cand Qumea cea bund"
mergea la restaurant pentru revelion. Claymeor ne spune a,
ceasta In L'Indepenaance .lioumaine dela 3 Ianuarie.
La miezul noptei s'a revelionat mai poste tot, in cerc intim, in lumea mare ca si la carciumd.
Cateva doamne mari (grandes dames) au trecut dela

teatru la restaurant uncle, inteun cabinet particular, si-au

muiat rumenele lor buze lute() cupd, de Mumm frapata".

Iatal singura deosebire : pa and astzi lumea revelioneazi In salile mari ale restaurantelor, intr'un general amestee
si in sunetele Iazzbandului, pe vremea anului 1883 se reve,
liona discret in cabinete particulare.
*
,

Iarna fiind geroasd, lacul Cismigiului incepe s. aibd

pe ghiata lueie inalta societate isi cld placerea de
a aluneca in toate zilele.
Inalta societate acapareazd, lacul si-i d autoritafe i va-.
clienteld ;

zr. Se organizeazd curse cari inup la ora 2 dupd amiazd.,

Sunt 2 muzict rnibtare ar comitetul acestor intreceri e corn,

pus din oameni seriosi din socaet-dea de sus. lath.' compozitia: Constantin Boerescu, maior Vlddoianu, lancu Lahovary,
M. Sutu, Ion Stavri Bratianu, Emil Costinescu si A. Docan.
Arbitrii pentru plecaie i sosire : generalul Haralambie,
Cr. Cerkez, Leon Lebel, N. Cutrarida, N. Cerkez,
Al. Otetelesianu.
Durninica 9 lanuarie, au fost cursele-

.1.

Ghica,

In curse de mied iuteald, incoUjurul lacului, odatd, a luat

premiul maiorul VIdcloianu, bedand cu un cap pe Tilicd

1Christian) Ordseu. Au foPt 13 concurenti.

Cursa a cloua a figurilor timp de 15 minute a fast castigaM da L. Edouard Wand pe Benedict Petrescu, sosit al doi-

lea.

La a treia cursd, vandtoarea drapelului. cea mai intere .

santd. au cenCurat eei mai tari r atineuri in nurntir de 8. TilicA

Or4su, Itadu Cornescu, C. Capeleanu, Rddulescu, Popini,

19

www.dacoromanica.ro

290

Scarlet Ghica, Constantin Duca $i I. Ghica. TrehuTa de facuE

de doua ori inconjurul lacului fr

ti se fi luet drapelul

din mana. Premiul a fost castigat de Tilica Orascu dupa

multe peripetii, lupte, caderi $i situatii cornice.

A patra cursa de fond; trei ori Inconjurul lacului, a fosf
castigat usor de N. Cutarida. Tilica Orascu al 2-lea.
Publicul era foarte Pasionat dupa aceste intreceri sporti4
ve. la 9 lanuarie s'au inregistrat 1700 intrari platite, ceeace
era foarte mult pentru vremea eceea.
*

Epoca de care ma ocup era $i epoca marilor baluri hr

casele particulare ale boierilor nostri. Fiindca au disparut
boierii au disparut si balurile. Astazi theta lumea petrece prin
salile otelurilor $i restaurantelor, organizand ceaiuri dan.1
sante si alte kermese cu scop de binefacere.
loth programul acestor srerbari pentru luna Februarie
1883 dupa Claymoor

Joi 3 Februarie mare serata la otelul printului Bibescu.

Sambata 5 Februarie mare bal mascat la Opera. (adica
Teatrul National). Toate benoarele au fost retinute. Se vor,
beste de o mare banda de bebei" si de bone care vor astiste,
la aceasta serbare.

Marti 8 Februarie mare reprezentatie de gala data de

printesa Elena Bibescu la Teatrul National cu gratiosul con-,

ours al mai multor persoane din societate.
Mercuri 9 Februarie, mare bal taritnesc al societatii Fur
idea.

Joi 10 Februarle bal la otelul Sutu.

Vineri 11 Februarie mare bal la d. Ion Marghiloman.
Mai mune receptiuni cii ceai la Legatiunea Rusiei.

In ultimele zile ale Carnavalului mare bal la George

Canta cu z i n o.
*

Camerele voteaza revizuirea eonstitutiei dupa, desbateri violente si foarte agitate.

G. A Rosetti e tot in streinatate, dar partizanii sai din
parlament incep sa ia atitudini neprietenesti -fata de guvern.

afara de
Pe de alta parte opozitia de toate nuantele
Dumitru Bratianu care nu este Inca opozant declarat
ia
atitudini belicoase. Ziarul L'Independance Roumaine, moderat pang' aci. trece hotarit in campul adversatilor, ireductibilt
ai guvernului.
Opozitia se hotaraste pentru un front unic $f pentru lupta
darza in alegerile pentru Camerele de rvizuire. Un comitet
de lupta este ales. El e compus din : Mihail Cogalniceanu,
Gheorghe Marzescu, C. utu, Al. Holban, Gheorghe Vernescu,
Alexandru Lahovary.

Dar junimistii lipsesc din front. Petre Cern a fost nurnit

www.dacoromanica.ro

291

ministru al Romamiei li1 Viena, Titu Maiorescu profesor la

.facultatea de litere din gucuresti, Maiorescu si Vasile Alexan,
dri membri ai Academiei Rornane, iar tratativele urmeazg
pentru ca 15 junimisti sg, fie alesi pe listele guvernamentaie,
in Camerele de revizuire. Cu chipul acesta Brktianu dezorganizeazil iarLii partidul conservator. slabeste frontul opozitiei,
si crearz,g, un partid de opozitie de care sk poatk dispune la trebuinta.

. .

- In sfarsit se infiinteaza a Societate a Presei. Treizeci ii

trei de ziaristi se adung, si aleg urrnktorul comtet: Presedinte
B. P. Hasdeu_, Vice presedmti D. A. Laurian si Colonel Skeletti,
L G. Bibicescu, Al. Cturcu. Eminescu, Missail s,i Barbu Cons-

tantinescu membri, M. Minovici easier.

Dar aceasta. Societate nu va avea lungg. viatg, unul diii
motive e faptul ck presedintia nu a fost data lui C. A. Rosetti
Motivul nealegerei lui Rosetti a fost Eminescu care. cu
nici un pret, n'a voit s admita presedintia directorului Rome;
*

Eminescu erea un om mare ckci era un poet genial, dar in

politick vedea strmt, n'avea largimea de orizont a lui Boadd, erea pktimas, nu erta lui Rosetti cele dourt mari pgrate.
mntaiul ck erea liberal, al doilea Ca avea si &tinge grecesc in vine.

Rosetti erea cel diriti ziarist al epocei lui, cine'i putea

contesta aceasta, presedintia unel Societati de presa se cu.venea de drept omului care luptase o viatk pentru libertatea
presei ; totusi glasul lui Eminescu a avut mai multk trecere
Rosetti a fost- inlkturat.
Si atunci, ea si mai tlirziu; oamenii cu adevgratil valoare
pktrundeau mai greu de cat mediocritktile. Mediocritatea mi
destepta niciodatk invidia.

Eminescu erea ziarist politic ca si Rosetti. B. P. Hasdeu

erea numai publicist. Eminescu nu admitea sk existe in RCP
mania un ziarist politic deasupra lui. Inca un motiv ca sk in
litture pe Rosetti si sk se puie sub preseclintia lui Hasdeu care
nu'i subordona intkietatea lui ca ziarist politic.
CONTRABANDELE BUCURESTENE

Nicolae Xenopolu redactor la Romdnul plecase In come-

; trebuia cineva care sg-1 Inlocuiasck pe timp de o lung.

'Am fost cerut eu dela Telegramul. Astfel am fost, timp de o
lung, redactor la Romeintd.
Dela Romdnul am trecut. sef de biurou la serviciul accizelor dela Prim:aria Capitalei.
Doctorul Sergiu, care era a;utor de primar. prinsese sim
patie de mine din putinul cat scrisesem la Telegraful si Rornd
nu/. Asa cit mit voia la primgrie.
www.dacoromanica.ro

2g2

Pe vremea aceea existau Inca actizele compnale. Accizele

fusesera arendate unei asociatii particulare. sub presedintia
I-rului Balanolu. Dar tocmai In anul 1883 primria, luase
cautarea in regre a acestor yenituri.
Directorul serviciului era Apostol Aricescu, fratele poetului
Constantin Aricescu care era tatal pictorului nostru de astdzt
$i a colonelului Tudorica Aricescu din cavalerie.
In anul prim al regiei veniturile au fost mai mari, fireste,
clecat ca$tiga comuna de pe urma antreprizei, Irma tot nu au
fost la Inaltimea consumatiei. $i WO. de ce: Gaud antreprenorit
au fost in ultimul an al concesiunei au oferit bacanilor, angrosistilor. carciumarilor, etc. sa le reduca taxele la jurnatate, 0
chiar la un sfert daca vor voi sa se aprovizioneze pe mai multi!
ani. Fireste ca cei mai Triulti au prima, iar antrepriza a Incasat sume Insemnate. De aceea In anul care a urmat incetarea
antreprizei, Capita la era saturatd cu mare parte din articolele
de consumatie.

Apoi era contrabanda organizatd pe o scara Intinsa.

BucurestiuI, avand o raza foarte Intinsa si foarte multe

locuri deschise sau mascate cu vii, paza era extraordinar de
grea. In special era greu de tot de pazit extremitatile Capita lei !
din spre Vitan, Vacaresti, Be lu, etc.

Pe vremea aceea erau cartiere intregi care traiau de pe

urma contrabandei, In special de pe urma contrabandei spir7 lei Ia
tului. Fiindca spirtul era un articol foarte sus taxat
decal itru.

In Intelegere cu fabricantii; ale caror fabrice erau instalate

afar& din raza si raionul orasului. sefi contrabandisti aveau sub
ordinele lor echipe Intregi de mahalagii de pe la Vitan, Be lu,

etc. care nu se ocupau deal cu contrabanda. lar contrabanda

Je aducea ca$tiguri Insemnate.

Bucurestenii de astazi nici nu-si pot inchipui ea, In chiar,
capitala Romaniei, pe la periferie, se petreceau scene si lupte,
pe care astazi le Old numai In filmele cinematografice. Dar nici

chiar bucure$tenii de atunci nu cunosteau misterele noptilor,

din unele cartiere.
Manoperile acestor contrabandisti ereau nesfarsite.
In calitatea rnea de sef al biuroului accizelor, am vdzut
numeroasa instrurnente care slujiau la introducerea spirtulut
pr n barierele orasului, pe dinaintea perceptorilor $i controlorilor comunali.
Tata o parte din aceste metode:
Gdzarii : Acestia aveau garnite cu doud funduri. Deasupra
era petrolul iar in fund spirtul, romul sau cognacul.Geamgii : Punatorii de geamuri aveau cutiile lor msluite
In peretele de jos era practicatd o deschizatura In care era introdus un tub de tinichea continand spirt.
Lemnaril : Cdrutele cu lemne de la padure treceau bariera
inctircate, ca de obiceiu. Dar printre aceste lemne ereau cateva
www.dacoromanica.ro

293

trunchiuri mai groase, scobite in tot lungul lor, iar Inguntru

arg4i tuburi de tinichea cu spirt.
Inmormantrile : Un convoiu mortuar trecea bartera catre
run cimitir din oras. In cap era popa care citea, in dosul cosciugului femei care se jeleau etc. In realitate era o banda de
contrabandisti. Popa era un contrabandist, femeile ereau din
band'a, iar dud ridicai capacul cosciugului gaseai cutii de tinichea pline 01 spirt.
Femeile bortoase : Zilnic treceau prin bariera cateva fe-

mei cu panticile la gurk Intr'o build zi un controlor mai

curios a pus mane,: pantecele nu era altceva cleat o cut e de

tinichea piing cu spirt si fasonath astfel in cat sa se adapteze
corpului si sa simuleze sarcina.
Trsurile de Hereasca : Sunt cunoscute acele trasuri zise
,,de Hereasca" cu coviltir acoperite. Ei bine, acast coviltir, bine
ecoperit si bine cgptusit. cuprindea in toatd intinderea o mare
cutie de tinichea plin. cu spirt.
CArutasii : Am valzut cdrute al ca'ror fund era clublu, ar
inguntru aceleasi cutii cu spirt. Am vgzut o cdruta de chinstigiu a caruia osie era gurit'a si Inguntru tubul cu spirt.
Butoaiele cu dublu fund: La control se declara
pill, fiindcLvinul era mult mai usor taxat, dar butoiul avea
dousa duble funduri in douti part sau .un singur dublu fund
an aceste compartimente era spirt, ram sau cognac.
Daa cotarul comunei era de rea credintk fiind cump6rat
de contrabandisti, afacerea mergea strung $i contrabanda trecea. Dar dac4 cotarul era cinstit prindea imediat frauda. Cotul
nu intra in butoi atat de adanc cat trebuia.
Citrutele cu fan : Butoaiele cu spirt erau ascunse In mijlocul fanului. Aceste care erau sondate -cu niste tepe lungi si
ascutite. DacI controlorul era mituit declara c totul e in
regulk
Femeile cu copii : Foarte ingenios mijloc. Femei cu copii
de Mg in brate treceau dela tark la oras. In pachetul din brate
care nu era altceva decat un butoias cu spirt special
se
Afla asezat un instrument ingenios: cand femeia batea cu
palma peste spatele butoiasului, acesta scotea un tip6t de copil.
.Spiritul, totdeauna Vanuitor al controlorilor si perceptorilor,
a desCoperit si aceastg fraudL
Luptele : Dar, In afarg de toate aceste fraude aScunse, erau
si contrabandele Mtise.
Am spus c, unele extremitilti ale Cap'talei, fiind d schise
sau avand ascunzatori, paza era foarte greu de Mcut. Prin aceste locuri,
destul de bine cunoscute de altfel,
treceau
contrabandele In mare. Pe aci treceau cgrutele Incarcate cu
butoaie sau contrabandisti, brbati si femei, venind In 5fruri pi
purtand in spinare ate un butoias.

Bine Inteles c. in afart de guarzii clri 'i pedestr'l. di-

rectia accizelor se slujea si ne spioni. Acesti spioni aduceat n-

'formatiile si denuntau locurile ne unde trebuia s. treaca negresit contrabandi$tii.

www.dacoromanica.ro

----

294

Se specifica banda care trebuia sa lucre2e, cat si noapted

ora.

De cele mai rriulte or: denuntarile erau opera contra%

bandistilor, caci, se dedea Directiei o pista fal$6; pe cand
gentii erau concentrati la locul clenuntat contrabanda trecea

11.-,

prin all& parte.

Imi amintesc cum o data a fost organizatO. o cursa. Infor,

matiuni sigure spuneau ca in noaptea cutare, la ora cutare o

mai contrabancla va intra pela Vitan, daca nu m'a Insel. Di
rectia a concentrat oameni de paza.
In anul intaiu al regiei garda comunala nu era Inca Infiin
tara., de accea comuna se sIujea de oameni recrutati la Intarn.

plare. Mai intai erau inspectorii, apoi revizorii &Mari si In fine

paznicii pedestri. Printre revizorii calari se afla $i Nae Ulmea,
nu al caruia nume, ca IA-taus politic al liberalilor, era celebrut
prin an:i 1885-1.888.
RoIurile au fost lmpartite, forte Insemnate au fost concent
trate $i paza pusii. Denuntul era, de data aceasta, exact.
La ora indicata sirul de contrabanclisti aparu. Imediat oa,
menii comunei, se repezirti, din toate partile asupra lor.
Dar nici contrabandi$tii nu dormeau. 5tiind ca in noaptea
twee-t va trebui sa treaca o foarte insemnata ?,antitate de spirt
toata populatia din partea locului veghea. La intaiele tipete, au
iesit de prin toate casele barbati femei inarmati U ciomege,
cu topoare, cu furci si o lupta ceancena Incepu.

Rezultatul a fost ca doi guarzi comunali au lost stalciti

In bataie, iar un contrabandist a fost ucis. Bins Inteles ea s'au

tras si focuri de revolver.
Dupg cum era si firesc, in acea noapte IntunecoasK, numai o parte a contrabandei a fost capturata.
Casa de la Colentina : In sfarsit mai era $i can de la Go,
lentina.

Intre comuna Bucuresti si comunele rurale din prejur

exista o limb& de pamant neutra numita raion". In comuna
Colentina, la marginea raionului se afla o carciuma uncle se
faceau marl depozite de spirt, fiindca acolo taxa accizului era
numai de 50 bani la decalitru. Iar la limita cealalta a faionu,
lui pe teritoriul comunei Bucuresti era o alta carciuma. Dela
carciuma din comuna Colentina pana la carciuma din comuna

Bucuresti, era s6pat, pe sub soseaua raionului, un tunel

astfel butoaiele cu spirt dela carciuma din comuna Colent'ina
treceau in comuna cealalta. Cu chipul acesta o mare parte a
Bucurestilor era alimentata cu spirt pentru care nu se platea
mai mult de 50 bani la decalitru.
Un contrabandist de forth era un evreu anume Sevilio.
Acesta era st contrabandist si denuntator.
Negresit nu el trecea personal marfa In contrabandg

dar avea echipa lui cu care lucra pe picior mare. De

foarte multe ori l'am vazut la Directia Accizelor venind sa aduca denuntgri.
www.dacoromanica.ro

295

De ode mai multe ori denunturile lui erau exacte. Fitnaa "
Sevilio, ca om destept ce era, avea un intreit scop and denunta:

1) C. lua parte din prima: cuvenita destainuitorilor unei

cohtrabande ;

2) Fiindca punea bete 'n roate concurentilor sai, in conIratanda, contribuia ca sa fie desfiintati si ramanea el singurul contrabandist In ramura spirtului.

13) Fiindca departa ba.nuelile de la dansul.

]Sevilio era foarte dibaciu. $1 iata cum : dug, afla, In mod

cert, ca o contrabanda mai insemnata trebuia sa se faca intr'o

noapte anumita si anume In ce diectie, venea irnediat la Directia accizelor si facea denuntarea. Dar, In acelas timp punea
Ia cale o alta. contrabanda insemnata de spirt pe cont proprim
in aceiasi noapte, la aceiasi orb: si, bine inteles, pe la un alt

punet de trecere. Cum Directia clispunea de foarte putine

;forte de pea acestea fiind aproape Mate concentrate In punctul pe unde aveau s tread, contrabandistii denuntati, punctul
de trecere al lui Sevilio ramanea pustiu.
De altfel Directia stia bine a Sevilio face contrabanda ; 11

pusese chiar In urmarire insa, inchidea de multe ori ochii,

Iiindca aducea servicii clestul de bune. Era unul din spionif
dibaci ai administratiei comunale.
E cunoscut numele acelor fabricanti de spirt cari, papa la
rdesfiintarea accizelor, s'au imbogatit de pe urma contrabanclei.
Aceasta este una din fetele Bucurestilor de alta data care
a disparut definitiv.
PETRECERI ARIS CCRATICE

Teatrul National schiopta mereu. Publicul nu venea la

rreatrul National. Malta societate nici nu vrea s'aucla de piesele
si de actorii romani. Femeile din aristocratie nici nu prea stiau
rornaneste, toata educatia lor, tot sufletul lor, era strein. Ochii
si mintea si inima Mr, ereall pironite asupra Parisului. Aceasth
*ARA., Instrainata de neamul ei, vorbea, scria, citea, canta si
petrecea frantuzesta. 0 gresal de limba franceza in aceasta so-

cietate era discalificarea si ridicolul pentru vecinicie. 0 gre .

eala, de limba romana o delicioasa gluma.
Dar Malta societatea este miloasa, aceste femel Mr% slim.'
ambitiune nationala, condescind s. villa In ajutorul Des
paurres aeteurs roumains, cu ofranda Mr generoasa.
0 reprezentatie de gala fu pug sub patronajul Inaltei so-

cietati, biletele se \Ind In societate" cu preturi urcate, toti

znobii se bat dupa bilete, fiinda toata aristocratia va fi acolo.

Poporul, care uraste pe aristocrati, n'are cu toate aceste,
'deign% rhiA Tie de cat sa-i imite i sa le intre in suflet.
In Per:mat-irk se da o mare reprezentatie de gala la Teatrul
National.

Sala este stralucitoare do toata lumea aristocrata j bogata

a epocei.
Mai intai a cantat la pian printesa Bibescu.

www.dacoromanica.ro

296

Apoi a apdrut frumosul si. talentatul 15atiton in-Es-nevi rOrgu

Cavadia, care cu vocea lui armonioasd, a cantat Santa Maria.

de Faure cat $i Unde esti? versuri de $erbdnescu, muzica de
Cavadia, cat $i Epistola de Grigore Ventura.
Apoi teatrul : Dupd Kleftul de Abraham Dreyfus s'a jucat
U.n leu si un zlot, comedie localizatd dupd Les 37 sous de Mow
sleur Montocloin. Piesele au fost jucate de amatori.

Un leu sti un ziot a fost jucatth. In mijlocul rasetelor nebunei.

de cdtre Grigore Paleologu., mai tarztiu lnalt magistrat, d-na

Ana Marian, mama talentatului nostru artist diletant Lick Mc.rianu A. de Lert$, Alexandru Erdiloiu, Constantin Grank
domnisoarele Burelly $i In sfar$it cl-nii Docan i Alexandru
Marghiloman, viitorul rninistru i e de partid.
* * *

_ Camera, inainte de a fi dizolvatd, voteazd bugetul pe

exercitiul 1883-1884 ; acest buget se balanteazd cu cifra de

lei 125.039.535,61.

In Duminica Floriilor,
10 Aprilie,
se execuld in
taia vanatoare de paper-nunt".
Este o petrecere jumdtate sportivd, jurnatate mondend" la
care participh' numai lnalta societate. Fiinded trebuie $tiut ca

pe la anul 1883 numai petrecerile societdtei aristocratice ereau

lnregistrate de ziare $i aveau pret.
Intalnirca a fost la rondul al 3-lea de la $osea. Aci Constantin Isvoranu i Alexandru Marghiloman, Imbrdcati cu jachete roii $epci negre, trambita la spinare $i cisme de lac, cu.-

lari pe cai superbi a$teptau toate cchipagiile pe drumul

He-

restruiui.
Bestia area locotenentul Mihail Laptew care trecu repeda
cu iuteala fulgerului. Goana a durat 2 ore.
Dupd aceea doamnele au scoborit din trdsuri, domnil le-au
'cid bratul si toed, aceastd lurne aristocratd a intrat in pgdu.-

ricea Bdnesei uncle s'a mancat, s'a btiut $1 s'a dansat.

Dar ce lume a vremurilor perdute acum n besna trecu;

tului ?..,

Principesa Urusof, principesa Ferdinand Ghica, D-na Lili

Balaceanu, Dioarele Laptew, d-na Petre Grdcli$teanu, d-na
Scarlat Fer kidi, d-na Isvoranu., etc.
Vandtoarea a .fost condusd de Alexandru Marghiloman.

CAMERELE DE REVIZUIRE
Lupta electorala pentru Camerele de revizuire este boar-

te vehementd. Partidul conservator, intelegand cg, revizuirea

legei electorale i desfiintarca restransului colegiu I Inservw
neazd o grea loviturd pentru el, face mari sfortgri ca A' biruiasc8
www.dacoromanica.ro

297

Pentru intaia oara de duct au venit liberalii la putere, Intreaga opczitie se coalizeaza *i retrage lui Ion Bratianu lucreTerea. Rana aci aproape toata lumea politica erea de acord cum
ea omul situgunei este Ion Bratianu ; acum, insti, se da lupta
;de rasturnare.
Ion Bratianu Incepe sa fie numit clictatorul", vice regele"
pi Vizirul". Toate ziarele opozitiei iau tonul violent $i chiar,
injurios, Insi E Independance Rournaine, cum am mai spus,
trece .de la tonul moderat *i curtenitor de opozitie, la tonul violent al ziarelor romanesti.
Opozitia *tia bine ca.' nu va dobandi majoritatea in alegeri
'er voia s ia lui Bratianu putinte de a dobandi cele 2 treimi
ecesare spre a face revizuirea.
Alegerile se fee in mijlocul protestarilor zgornotoase ale
ppozitiei care se plange de ingerinte.
Colegiul I de Camera din Bucure*ti e luat de guvern cu
cea mai mare greutate, Ion Campineanu, candidatul guvernului trece oil 223 voturi contra lui Gheorghe Vernescu candid
datul opozitiei care intrune*te 220. Dar la Seriat Vernescu
ales la _colegiul I cu mare majoritate impotriva lui Beizadea
Mitica Ghica fostul pre*edinte al Senatului.
La Ia*i opozitia biruie aproape pe toita linia, opozit'a mai
ia cateva locuri in restul Wei dar guvernul dobande$te o maJoritate zdrobitoare de cel putin *apte *eptimi, astfel ca revizpirea este asigurata.
Acum opozitiei nu'i mai ramane de cat sa, recurga la arma
atat cle obicinuita in luptele noastre politice : retragerea din
parlament.
Din aceastd cauza lupta se va (la In amandoua Comerelei
numai Intro cele cloud fractiuni ale partidului liberal fractiu.i
nea radicala a lui C. A. Rosetti *i fractiunea conservatoare a
Iui Ion Bratianu.
Dumitru Bratianu, Cana la Camera, este ales la colegiul
.2 de Senat din Arges pe lista guvernamentala. Dumitru Bra.tarn; adreseaza o scrisoare alegatorilor sai spunandu-le ea, ales
In aceste condituni, nu poate primi mandatul. Si Dumitru Bratianu, nu va face parte din Camerele de revizuire. Iar din cea-

sul acesta fratele mai mare al primului ministru va devenii

in zi In zi, tot mai ireductibil opozant.
Dona amanunte ale acestor alegeri : inriul este acela at

-Gheorghe Panu, mai tarziu director al ziarului Lupta

ef al

partidului radical, este ales pentru Intaia oara deput 1. El e

tr:mis In Camera de catre colegiul al 4-lea de Ia*i i va ura
Th grupul inaintat al lui C. A. Rosetti.
Al doilea amanunt e c. generalul Dimitrie Leca, pr * dn

tele foste Camere, cade In judetul sau la Bacau, a*a ca guvernul e silit sa-1 aleaga la colegiul al 4-lea de P ahova.
Opozi 'a ese sfliramata din alegeri, ea nu oate obt.ne de
c^t 13 mandate la Camera $1 11. la Senat. Intelegand ca nu maD

poate juca mci un rol activ In Camerele ace tea *i cI rev zuirea legei electorale nu o mai poate Impedeca, ea se retrage atat
www.dacoromanica.ro

298

dlin Camerg, cat si din Senat, trei zile Clup 6. deschiderea. par.

Iamentului in ziva de 10 Mai, mai Inainte chiar de alegerea

biurourilor.

Retragerea din parlament este motivata de faptui ca ale4

gerile nu au fost libere.
Actul de retragere este semnat de Nicolae Blaremberg, Lascar Catargiu, N. Drosu, A. Gheorghiu, Al. Lahovary, General
G. Manu, Lascar Rosetti, George Vernescu, Christian Tell, M.
Cogalnic,eanu, D. S. Cesianu, Gr. Peucescu.
Junimistii nu s'au asociat acestora si au rilmas In parla.i
ment. Tot la fel nu s'au asociat nici fractionistii mokloveni In
cap cu Nicolae lonescu fiindca ereau revizionisti.
0 MANIFESTATIE IREDENTISTIk

La Camera, in comisiunea cle revizuire sunt alesi : General

D. Leca, Iancu Sturza, N. Gane. Agarici, Berendeiu, N. Voinov,
P. Cazotti, C. A. Rosetti, Anastase Stolojan, C. Nacu, Al. Papadopolu Calimachi, I. Poenaru-Bordea, Nicolae Ionescu, Emil
Costinescu $i V. Lascar.
Gheorghe Panu, raMas in balotaj cu V. Lascar, este &Mut

la al doilea scrutin si nu intra In Comisia de revizuire.

Majoritatea Comisiunei nu este favorabila unei revizuiri radicale, nict colegiului unic sustinut de Rosetti, nici!
unei legiuiri de presa prea largi. Camera este mai mult aple,
cata sit faca o revizuire pe baze conservatoare. De aceea alegerea membrilor comisiunei care sa redacteze proiectul noueil
Constitutii, e semnifiretiva. In adevar, pe cand generalul
Leca, care cu cateva zile mai Inainte rostise un discurs violent Impotriva socialistilor care ,,mananca biftec si beau sam-,
panie"
aluzie la fii lui C. A. Rosetti
este ales cu 87 vo-

turi. C. A. Rosetti presedintele Camerei nu trece de cat al

optulea pe lista cu 70 voturi Inaintea lui, du mai multe voturi, sunt alesi oameni fara nici o insemnatate precum P.
Cazotti si altii.

Situatia se desemna In Camera; in curand C. A. Rosetti

ya fi pus in minoritate hotarita.
Un incident care emotioneaza. La Iasi este inaugurata
statuia lui Stefan cel Mare, la care solemnitate asista si regele. Cu acest prilej senatorul Petre Gradisteanu rosteste un
cliscurs spunand ca, din Coroana de otel mai lipsesa cateva
pietre nestimate ; ureaza regelui Carol ca sa le. ca$tige. Bine
.Inteles Gradisteanu Mcea aluzie la provinciile subjugate.
La Buct.resti mare emotie, la Viena i la Pesta emotie
Inca $i mai mare.
Ziarele conservatoare eigploateaza inaidentul iar L'Independance Roumaine care e castigata cu desavarsire politiei
rusofile, ataca Austria si toarna, untdelemn peste foe..
La Iasi au vorbit : Nicu Ganea membrul din Comitetul
statuei, Leon Negruti orimaxul Iasilor, C. A. Rosetti. presedirp!
www.dacoromanica.ro

299

tele Camerel, D. Sturza din partea Academiei, Nicolae lonescu,

tare singur nu'si citeste discursul, B. P. llasdeu din partea

tineretului oltenese.
Cuvantarea lui Leon Negruti a fost foarte apreciata, aceas-

ttra cuvantare a inceput cu vorhele,: Marirea de fata saluta

mdrirea trecutr.
La banchet au vorbit mai multi oratori iar seria toes- turilor a Incheiat-o Petre Grddisteanu care a spus c bea
pentru toti absentii, pentru Regina mai intai, pentru presedintele consiliului si pentru toti ministri care nu sunt de
feta 0, In sfarsit pentru provinciile surori ale regatului nosfru, precurti Bucovina, Transilvania si Banatul care, din nenorocire, llpsesc Coroanei regale, dar care nu vor lipsi poate
dn. iotdeauna".

Apoi, adresttndu-se regelui, i-a spus: .,Coroana Majestatei

!Tale e frumoasa, .Sire, dar ii Lpseso cateva perle; fie ca Inteo
zi sd, le aibr.

Regele a ciocnit paharul cu al lui Petre Graclisteanu,

apoi s'a dus i i'a strans mama in mijlocul aplauzelor, furtunoase a 500 oaspeti.

Inteo scrisoare adresatrt ziarului Romdnia Liberd, Gra-disteanu rectifica darea de seamd a ziarelor addogancl cd a
vorbit astfel :
,,Sire, sunt multi earl lipsesc de la aceasta masa si
care ar fi dont sa fie, acestia vd iubesc, Sire, ca si noi toti
caci ei vad In Majestatea Voastra, nu pe Regele Romaniei ci
pe Regele RomanHor. Si cu ajulorul lor Majestatea Voastra va
rrecuceri pietrele nestimate ce lipsesc Inca. la Coroana liii Stefan cel Mare".
Aceste cuvinte au provocat o furtuna' mare in toate ziarele
austror-ungare. Nu este ocara pe care aceste foi sd nu o arunce
asupra Romanilor, cele mai sovine ameninta cu pedepsirea
Romaniei; altele cer o interventiune diplomatica energicd.
In sfarsit interventia diplomatica 3e race, iar guvernul
.._
este silit s publice un Comunicat In care spune c. vorbele lui
Gradisteanu n'au fost rostite astfel precum le-au reprOdua
ziarele, c Gradisteanu nu avea nici 0 calitate oficialg la acet,
banchet, ca toastul acestur clomn nici n'a fost reproclus In Monitorul Oficial" $i c afacerea este, atatatd numai de ziarele
dusmane Wei".
Si, In adevar, peste cateva zile, Emil Galli proprietarul
tiarului L'Independance Roumaine este expulzat din tarn.
Dar relatiile noastre cu Austria nu sunt de loc buned
zilnic ele se Inraesc.
Mai intai avem chestiunea Dunarei care nu e Inca rezolvata. Avem apoi toastul lui Petre Gradistcanu la Ia$i, avem
,

tin incident de granita la Itcani unde grgnicerii austriaci.

mai multi la numgr, au atacat grgnicerii no*tri, i'au lovit si

i-au arestat, avem In sfnsit cazul. generalului : elgian Briaji

mont.
-

Generalul Brialmont, o autoritate In materie de fortig2

www.dacoromanica.ro

300

catii, chernat de guvernul roman. a venit In l'tomania spre

redacta planurile fortifiedrei Bucurestilor 5i alte fortificatit:

Imediat mafe emotie in Austro-Ungaria. Austro Ungaria intervine la Bruxelles si intreab& dee& guvernul belgian a au,
torizat pe generalul Brialmont
care erea militar in activitate
s rneargsa in Romania. Waspunsul e cS, generalul
Brialmont a lucrat ain't s ceara voia guvernului s&u. Si ge,
neralul e pedepsit fiind pus in disponibilitate.
*

Un incident foarte penibil in lumea literarg, toti inte,

lectualii sunt foarte mahniti Unii foarte indignati.
0 nenorocire s'a intamplat, marele poet Eminescu a Inabunit. TWA lumea, prietini si dusmani, deplang aceast catastrofil Numai un rival in literatur6, poetul Alexand.ru Ma-.
cedonschi face exceptie. In revista Literatorul pe care o di
rige el scr e urmatoarele versuri:
EPIGRAMA

Un X... pretins poet acum

a dus pe cel mai jalnic drum,
L'a$ pldnge dacd 'n balamuc
Destinul sv n'ar fi mai bun.
Cdcz,pdnd erz, a fost vuc
Sz nu e azi de cat nebun.
Indignarea in cercurile literare $i zlaristice e mare. Origore Ventura public& in L'lndpendance Roumaine o serisoai e de dezaprobare intitulatti 0 infamze.
Atunci aceastti. afacere a provocat indignare, dar ereag
multi can credeau. ca si Macedonski, um c. Eminescu e un
prams poet. Erea patima politics. care lovea In Emmescui
reactionarul si redactorul Timputui. Gine ar mai putea Indiazni astazi acelasi lucru?
*

In toamnd se deschicle Expozitia Cooperatorilor. mitiatorul si animatorul este Dimitrie Butculescu care, un numSr de ani de aci Inainte. va fi un energic luptator pentru

cauza economic& a Romaniei.

Expozitia este instalat& pe un 10e viran In Calea Victoriei,

aproape de cofetaria Nestor, acolo unde astzi este o eadire

Oil

doud etaje.

www.dacoromanica.ro

301

Expozitia erea -dear o miniaturd mai ales din cauza spatului restrans pe care se afla instalatd. Totusi multe produse
romanesti ereau acolo Jar munca nationala a fost bine reprezentatd.

*s

Camerile redeschizandu-se Incepe lupta pentru revizuire. In majoritate parlamentul este ostil'ideilor raclicale ale
lui C. A. Rosetti. Din aceastd cauza Rosetti demislioneazd de
le presedentia Carnerei iar generalul Leca e ales in locul sdu.
Bine inteles din ziva aceasta, legaturile de prietenie, vechi
"de patru zeci de ani, dmtre Rosetti si Ion Bratianu incep sa
se desfacd.
Putine zile dupd demisiunea lui Rosetti Camera se ImParte in doud tabere: liberali moderati cari urmeaza pe Ion
Brdtianu, 5i liberalii radicali cari urmeazd pe C. A. Rosetti
Acestia din urma snot eel- mar putini. Inta.a ciocmire se da. intre Ion Bratianu si Gheorghe Panu, debutant in
parlament. La admonestaril acre ale nrimului m nistru, Pa
nu, raspunde intepat cum c, dintre toti, sefii partidului Ibe-

ral, C. A Rosetti este singurul care sfe ce vrea De acum

spartura dintre cele doud tabere se largeste mereu.

Dar prdpastia din Camera se face si afard, guvernul vrea
s. distrugil rosetivnul, tineretul liberal cere sa intre in ran
dun i st scoatd din circulatie pe bMrani. Cu scopul acesta
consiliul comunal ales, nici de un an, e dizolvat.

Mamie eveniment teatral este aparitia pe scena tea,

trului National a Nopiet Furtunoase a tut I. Caragiale. Reprezentarea piesei, datoritd staruintelor lui Vasile Alexandri

care e membru in Comitetul Teatrului, provoac a. un scandal

general. Aproape toti criticii, toate penele -competente. toti
oamenii de teatru, toti oamenii de gust inaltA mLnile la cer
el-si astupg, urechile ca s nu mai audil.
Claymoor scrie in L'independance Roumaine:
A l'Opra la salle est superbe .une vraie serre Les loges apparaissent comme des jardinteres, d'ou se dressent leg
fleurs les plus erwTrantes.
Dans les fauteuils tout un Essaim de papillons attires -par
le parfum et la 1umt6re.
Le samedi a t pris ccmme jour pschutt par le Inonde
t. dupri acEastd anieteald de vorbe $1 dup aceste copi16rii care astrtzi ne-ar face sa" ne tinem coastele, urmeaza:
N'est- il pas navrant de voir madame Romanesco. si
bien dans le Supplice dune femme, une jeune ingenue de
grand talent, jouer le rol trivial de saute ruisseau dans Noaptea Furtunood? Et dans quel travesit, bon Eteur
www.dacoromanica.ro

--- 302
Woaptea Furtunoasa, care, la 1883 erea, privit5 ca o rusine
si o trivialitate, astdzi este Witt din marile valori ale literatureg
noastre dramaticel
*

Consiliul comunal din Bueuresti este dizolvat cu raport motivat sub acuzatiunea malversatiunilor. Afacerea face
zgomot, Camera numeste chiar o comisie de anchetd. parla men tard.

Guvernul are acum o linie de condufild: "desfiintarea In

tregei vechi falange liberale, eu toti Serurii, Mavru'sii, Veniamin Hernii, Pend, Buescu, etc., st aducerea la suprafatd,
onoruri tineretul.

Spec a incepe toi efii logiunilor gardei nationale, care

n ai exista Inca, sunt inlocuiti cu oarpeni. noui,. Dar situatia

tot nu este destul de netedd, fiinda pentru, demnitatea de

'primar sunt doi candiclati foarte seriosi, unul este Nicolae
Fleva, cel l'alt este Doctorul Sergiu.
Opozitia conservatoare si vernescand nu parficipd la ale-.

geri din tacticd, interesant era ca cinii lui Orole sd nu se

impace vdzand lupul conservator. Pentru ca liberalii sa se
manfince intre lei si sd. se uzeze opozitia se abtine.
Spre a, compensa perclerea vechilor cadre liberate, gu-

vernul face apel la intelectualitatea junimistd. Ziarul Romania

I iberd aprobrt dizolvarea consiliului comunal si... are candidatii sill pe lista viitorului consiliu. D. Aug. Laurian, directorul Rarnaniet Libere, este ales pe lista oficiald.
ANUL 1884

Alegerile comunale se fac si In capul listei este dies

Eugeniu Statescu, desemnat pentru demnitatea de primar dar
Statescu nu primeste. Lupta se dd, dupd acee.a, intre Fleva si
doctorul Sergiu. Pentru motive politice, Ion Brdtianu alege
pe Fleva, 1ns majoritatea consiliului comunal nu'l agreazd.
Dupd multe trgueli Nicolae Fleva este ales primar cu 15 voturi din 27 votanti fiind si 3 consilieri absenti.
In realitate Fleva n'are majoritatea din numrul de 30
o
consilieri cdti compuneau consiliul, dar avea majoritatea
foarte slabd majoritate
din numrul consilerilor prezenti.
* * *

In luna lui Ianuarie a murit Vasile Boerescu fost ministru de externe, profesor la facultatea de drept din Bucuresti unul din oamenii fruntasi ai epocei sale. and a murit
isletea de catva timp in neutivitate, atAt din cauza nefritei
www.dacoromanica.ro

303

Ile care suferea cat Si -din cauza ca. In chestiunea Dungrei nu

avusese mana fericita In calitate de ministru de externe.
*

Incepand In Camera dezbaterile asupra revizuirei Cons-

BLOM, agitatia Incepe si afara.

Dumitru Bratianu, ales deputat de colegiul I de Arges,

refuzg din nou mandatul, sub cuvnt ca acea Camera erea
alas& prin frauda.
Adreseazg tarei un apel care sfarseste cu vorbele Jos
regimul corupfiunei $i al minciunei". Erea acelas Dumitru

Bratianu care. fiind chemat dela Constantinopole In anul 1881.

ca s. ia franele guvernului, a rostit In Camera un

cliscurs

care a facut senzatie si a culminat cu vorbele; ,,Hofii la pusoamenii de trealdi la lucru".

Dumitru Bratianu n'a stat la lucru de cat un mic numar
de saptamani.
In urma scrisoarei lui Durnatru Bratianu Intl% In scend
printul George Bibescu care. sub titlul Ref orma, cere tutulor,
.nuantelor opozitioniste sa-si dea mana pentru ca, sub un singur sef, sa plece la luptg pentru rasturnarea guvernului sti reformarea moravurilor politice. Candidatura printului Bibescu
la sefia intregei opoziti erea astfel pusg, dar apelul n'a avut
alte urmari de o cam data. Printul erea banuit ca manevreazg
pe contul Rusiei de eceea lumea politica a stat In rezerva.
* * *

In Februarie 1884, a murit la Varsta de 77 ani. generalul CI:jstian Tell, fostul membru al Cornitetului revolutionar de la 1848, de mai multe ori ministru i membru al
partidului conservator.
Lui Tell i s'au facut funeralii nationale, Ion Bratianu a
mers in urma cortegiului.
*

Un ineendiu distruge redactiunea, si atelierul tipograno al ziarulud Romdnul. Rosetti erea sarac i n'avea alt mijloc de traiu de cat ziarul sau..Atuna S'a format un comitet
care sa-i adune o suma care, purtand numele de .,Recompensa
Nationala", sg Ii fie oferita. Comitetul era compus din: Prinjul Grigore Sturza, general Haralambie, Dumitrie Giani, stefan Ioanide, V. Al. Urechig, Stancu Becheanu, G. Cantili, I. I.
Manoach, D. Pruncu, Al. Baicoianu, C. Nacu, P. Enciulescu,
Anton Carp,- D. Bilcescu, doCtor Marcovici, Pang Buescu $(
bancherul Mauriciu Blank.
C. A, Rosetti, printrV scrisoare publica, a refuzat categoric
acest dart
* * *

www.dacoromanica.ro

304

Un fapt picant si edificator pentru reghnu,1 electoral

cenzitar al epocei.

In urma retragerei lui Gheorghe Vernescu din parlas

ment, a ramas vacant colegiul I de Senat din Ilfov. Colegiut
fiind convocat Vernescu face un apel care alegatori ca sa so
abtie: candidatul guvernului este un domn Solacolu. Dar Ja:
vot, din 200 alegtori inscrisii,'agentii nu pot aduce de cat 12
alegatori din care 8 voteaza pentru Solacolu si 4 voteaza alb..1
Colegiul I de Senat din Capita la Wei, a ramas atunci represi
zentat de catre un domn care intrunise 8 voturi din 200 in-.
scrisi.

Si tot mai erau oameni cari nu prirneau reforma legei e,

lectorale propusa de C. A. Rosetti.
Bine inteles cetateanul Solacolu n'a putut fi senator Hinds
ea nu putuse 1ntruni quorumul cerut de lege.
*

Un mare eveniment teatral. Joi la 22 Martie se repre,

tinta pentru prima oara Fdntdna Blanduziei a lui Vasile A.
Iexandri.

Distributia e urmatoarea: HoratiuC. Notara, Mecenius

Petra Velescu, PostumiuStefanlulian, ScaurusI. Cristess
cu, ZoilD. Rasianu, GluttoM. Mateescu, HebreaI. Petresi
cu, GallusVasile Hasnas, NeeraAmelia Nottara, GettaA:s
ristita Romanescu.
Dintre toti acesti interpreti, nu mai traese astazi la 1927
'de cat doi: Notara sj. Iancu Petrescu.
* * *

In noaptea EIe Vineri 23 Mantle spre Sambata, a luat

The aripa dre.apta, a Palatului Universitatii despre strada As
cademiei.

Focul, care clocise theta. noaptea, a izbucnit care Climis

neata $i a dat alarma in tot orasul. In cateva minute bule'-.
yardul area plin de lume. Primul ministru a fost unul dintre
cei dintai la fata Jocului.
Doi pompieri i locotenentul Albu, prinsi in incendiu 14
etajul de sus, au fost salvati cu ajutoare de jos. Cei doi porns,
.

pieri au sarit inteun cearsaf tinut de pompieri, iar locotes

nentul Albu a legat sus furtunul unei pompe i s'a 14'sal In:
'jos pe el.

Focul, foarte violent, s'a propagat repede. El a consumat,

'din nenorocire, i lucruri de mare valoare. Scoala de Bele Arta'

a ars cu multe desene, modele, tablouri si amiritiri, dar mai!

'dureroasa a fost pierderea intregei colectiuni botanice a doc-'
torului Branza. Dirnineata profesorul era pe trotuar plangancli
ca un copil cand si-a dat seama e rodul atator ani de munca.
a fost mistuit in cateva clipe.
Acest sinistru era datorit incuriei.
Sub acelasi acopera..
www.dacoromanica.ro

305

cniant, wide erau inmgazinate atatea lucruri de valoare, mu,

Peril de antishitati, 5coala de Bele Arte etc. etc., locuiau mai
toti servitordi cu familiile, cu bucntnriile, cu sp1.toriile i cu
toed neglijenta culpabiln de la noi. i afar% de asta, in.acest
palat nu erea nici macar o gu,ra." de apn,
*

In srarsit intrnm In chestiunea cea mare: revizuirea

L.Constdtutiei. Dar in acellas timp incepe si marele proces de des-

compunere al majorittei : legatura de prietenie Intro C. A.

Rosetti si Ion Brntianu e sMrsitn,.
Pe un lucru de nimic Ion Brtianu prezinta demisiunea
Cabinetu,lui. Ce so intamplase ? Raportul Comisumei pentrn
revizuire fi,ind clepus, Ion Brntianu cere ca discutia s Inceapn
a doua zi. C. A. Rosetti se scoaln i spune cn', a cloua zi nu e
cu putintn, cnci raportul trebue studiat. Cere, dar, ea discutia
sn inceapn a treia zi. Cu 57 voturi contra 48 Camera dn drep,
tate lui Rosetti. Iar Brntianu demisioneazd.
A doua zi Camera, cu 89 voturi acordn Increderea ga

vernului, Insn. C. A. Rosati, cu putinii lui amici, se abtin

Situatia e cateoborien, in partidul liberal nu mai e unitate.

Dacn defectiunea lui Dumitru Bratianu n'a produs mare

pagubn lui Ion Brntiann, cu defectiunea lui C. A. Rosetti e en
totul altceva. De indatn. se creiazn In tarn o atmosfern noun,
a4a c toti democratii, toti tinerii cu idei Inaintate care acorn
ilau Inca incredere guvernului liberal, din antipatie sou ne-1

Incredere pentru conservatori, acum tree francamente

im

opozitie.

Demisiunea lui Ion Bratianu produsl In urma votulia

Camerei de care am vorbit, a fost precedatn. de un numnr de

cuvinte amnrite pe care le-a rostit atunei. Aceste cuvinte an

fames n Istorie.

Necnjit pentru c majoritatea a putut da un vot Impotriva

rdorintei sale. Ion Brirtianu a strigat:
Am suportat atnteo abuzuri, am rnbdat asasinate .5i a\
reasta numal pentru ca sn se poat face revizuirea. AstAzi vdi

ci reviaiirea nu se pogo face ast dupg, cum dorese, sunt obo.ti

sit si nu mai am ratiunea de a sta la putere".
In urma acestor cuvinte Camera si Senatul au dat lui BA(
lianu voturi de incredere.
*

La Camern se Incepe discutia revizuirei

Titu Maiorescu se declarn ant'revizion'st, el nu ad ite re
izuirea legei electorale.

Art. I est astfel reclactat :

Rec,atul Rom'an'ei cu tot teritoriul snu de d'ncoa a 41
rde clincolo do Du,n're, conajtue ui sin= Atat indjvic'ttil."
20

www.dacoromanica.ro

306

Maiorescu conwate redactarea IntrelAdd ce cauth. Dunk

rea aci.

A .vorbi de Romania de dincoace si de dincolo de DuMire, asta insemneaz ca am renuntat la Basarabia. Deputatul
Ijunimist propune o alta redactiune care ge yoteaz g. cu una-

nimitate de 123 voturi, mai puitn votul Iui Iepurescu de la

iVla$ca. Noua redactie este :

Regatul Romniei si districtele sale de dincolo de

Du..

niire formeaz g. un stat indivizibil"..

Discutia asupra revizuirei se opreste In loc cncl vine In
ilezbatere chestiunea cea graytt a libertatei presei. Aci ciocni .
rea se produce direct intre C. A. Rosetti, care e partizanul celei
mai largi libertati, $i Ion Bratianu care core ingradiri.
Vacanta Pa$telui d Cateya zile riigaz luptktorilor.
*

.Duminicit 8 Aprilie, Circul Sidoli, instalat pe BuIevar.

acolo unde este astai Cinema Central si
dul Elisabeta,
Vlaicu, tot acolo unde a ars si. Circul Cremsler, s'a prabusit
asupra publicului.
Am alergat unul dntre cei dinti la loud catastrofei.
Circul erea o instalatie primitiya Invelit cu PflZ dar des.,
tul de Inckpaltor.

Erea ziva Intia de Pa$te si circul gemea de lume; d'abia

se jucase 4 numere din program $i, pe la orele 9, din cauza
unei furtuni, marele catart din mijloc care Astinea panza se
rupse si Intregul cort azu asupra publicului.
Ori cine'si poate Inchipui ce a urmat.
0 doamnk Hemperle a lost ucis-5.. Mai multe persoane au
lost ranite, uncle chiar gray, altele calcate in picioare. Femeile,

mai ales, au avut mult de suferit. Dintre eel u$or rniti au

fost $i generalul Haralambie $i Alexandru Marghiloman .1n,

cendiut care se declarase. a lost u$or localizat.
* * *

La jumktatea lui Aprilie au sosit In Bucuresti Arhi-

rducele Rudolf, mostenitorul tronului Austriei $i sotia -sa, arhi-

Ctucesa Stefania. Arhiducele .si sotia au sosit cu vaporul la

Giurgiu, de undo cu trenul 'au venit Ia. Bucuresti. Regele Carol

$i Regina Elisabeta au asteptat pe oaspeti la Comana..

De la gara Filaret la Palatul regal Regina si arhiducesa
au mers In trsur inchis, regele i arhiducele In triisurk
deschis4, amndou Inh4mate a la Daumont.
Au fost prnzuri, serbkri $i un-mare bal la Teatrul Natio
nal. Revista militard hotaritk la Bkneasa, nu s'a putut face din
catza plo.aiei. Dui:4 incetarea ploaiei defilarea s'a fcut prin
fata Palatului regal; regele $1 arhiduccele lund nozitie in fata
www.dacoromanica.ro

-307 -corpului de gardd... Au ilefilat toate trupele prezente in Capita

,
din Corpul 2 armatd.

Regina si arhiducesa au primit defileul de la una din fe-

yestrele palatului.
Balul de la Teatrul National a fost organizat cu, o intentie
ileosebitd; toate doamnele ereau in costum national romanese.

In vestibul printul Dimitrie Ghica inconjurat de unii dintre ministri si alta demnitari, a primit pe regele care dedea
bratul arhiducesei, iar regina erea la bratul arhiducelui.
Regina ca si arhiduceSa ereau in costum national romal
nese Aceastd punere In scend avea de scop s facd pe arhiduce

simpatic in Romania si s. ameteasch pe romani spre a uita

si chestia Dundrei i soarta romanilor subjugati In AustroVngaria.

Zadarnice incercdri cari nu puteau insela pe niment.

'Arhiduc,ele Rudolf, de altfel pici n'a domnit cdci a avur
un trist sfarsit la Mayer ling.
*

In timpul vacantei de Paste partizanii colegiuluii unlc,

adicrt Yosetistii, intreprind o campanie de intruniriprin tard

in favoarea ideli A).r., dar fdrd ecou ; Publicut nu erea copt pen-

tru aceastd reformd: In aeelas limp opozitia retrasti din parlament, inteleganc1 cd retragerea ei se aratd ridicold dacd mi
e urmatd de o actiune etxtraparlamentard, convoacd in seara
lu 28 Aprilie o intrunire publicd in sala Bossel. Au vorbit Nii
colaa Blaremberg, Gheorghe Vernescu, Al. Lahovari.
Opozitia pusese la cale o manifestatie de stracld la orele
12 din noapte, dupd esirea de la intrunire. Tog& organizatia)
erea a printului Bibescu care se inscrisese oficial in particrul
liberal conservator, si luase comanda actiunei. Intervenind rmata si politia au fost mari dezordini de stradd.
Manifestantii aveau consemnul sd. invadeze curtea Pala-.
tului regal si sd manifesteze zgomotos. Primul ministru pre-

venit, a dat fugd la Palat, unde in scurt timp au sosit mi

nitrii Kitu si VOinov cat si alti demnitari i militari. Regele,)

,sculat din somn, a fost pus In curent cu intentitile opozitiei, pa,

cand afard se dedeau lupte intro agentii acesteea si fortelel

politienesti.

In sfarsit. penlru a imprdstia multimea care nu voia sI

goleascd Piata Teatrului, in ciuda sarjelor jandarmilor cdldrig
comanclati de maiorul Fanutd, furd adusi maturdtorii prima.%

riei cari. cu mdturile lor, indltard nouri de praf In vazdul4

Multimea asfixiatd se imprdstie repede e manifestatia incetd.,

Dar Clubul Conservator intretinea si misoarea ratan

studenti,

www.dacoromanica.ro

308

MISCAREA STUDENTILOR

La Facultatea de medicina din Bucure$ti o miscare de nemultumire se manifesta. in contra unora chntre profesori, mai
ales in potriva profesorului doctor Grigore Romniceanu, A-.
ceasta prin anti 1883-1884.
In acelas timp p'Strund in facultate $i ideile socialiste. Este
fcle notat c medictrn$tii au fost aceia cart furs mai intaiu
bifluentati de socialism.
Medicinistii se plangeau In potriva mijloacetor aeestui
profesor. Elevii earl rur 5tiau rdspunde repede $i bine, atat la
eursul dela facultate cat si la clinica spitalului, erau ofensati cut

lapostrofe violente. Se spuneasi acesta e bine de cunoscut

c a document al epocei,ca, pe la anul 1883 i pe la 1884, stu-

dentii universitart cari raspundeau gresit i dovedeau lene sau

bpsa de inteligenta la stucliu, erau sco$i din bane& si pusi la
genunchi intr'un colt al saki. Este demn de notat, nu numat
pentru ca se puteau gtisi profesori capabili de a-si. Injosi astfel
elevii, dar, mai ales, fimdcti se gaseau studenti call so lasau
pedepsiti in feinl acesta. Da, studenti universitari aveau la$itatea de a se aseza pe genunchi in fata colegilor lor, iar cei
ralti studenti tolerau Mr sa protesteze.
Mai este Inca ceva de notat, anume ca pe portita pe care
au patruns ideile socialiste in facultate, a plitruns si sentimentut demnitatei st spiritul de revoltS. Inteo buna zi studentii
au Inteles sa nu mai tolereze acest ire lament $i s au pus in
greva.

Greva in contra profesorului Grigore Romniceanu. allnut in agitatie facultatea timp de mai bine de un an. Un numar de studenti erau personal tintiti iar unii din eh precum :
tlurnitropolu, Thedor Crinescu, Emil Frunzesccu, etc., au fost
siliti sO paraseasca facultatea. Unii s'au dus la Paris ca sti
obtina diplome, altii tau trecut It facultatea de drept.
Studentii facultatii de medicin g. se adunau acum de mai
mune ori pe saptamana, unde veneau st multi studenti dela
alte facultati. Agitatiunea o intretineaelementul socialist din

Juniversitate, precum i un numr de studenti conservatori

agitand In contra profesorului Roniniceanu, agitau im-

votriva guvernului Bratianu. Aceasta fiindca d-rul Romniceanu

pra deputat $i corifeu liberal.
Intrunirile so tineau la sediul Societtii studentesti UM.

rea". strada Coltei No. 30, acolo rosteau cuvantari fulgerli

toare studentii: Stauceanu, Spiroiu, Inotescu, Bianu. Frun-

Costica Illescu, Jano Iancovescu,

Paul Scorteanu, Gogu Florian, CosticA Radulescu, N. Maimarolu, autorul acestor randuri, etc. etc.
Pe langa studentit convinsi 5i indignati erau $i studentif
tizescu, Ghica-Simonescu.,

agenti ai clubului conservator. Fiinclea trebue sa se ti ca.

pe vremea aceea, cele doug partide de guvernamant introbuintau, rand pe rand, pe studenti ca element de agitatie in
www.dacoromanica.ro

309

tontra guvernelor. Si In agitatia in contra d-rului Romniceam

tu clubul conservator jut-a un rol activ.
Pe vremea aceea la clubul conservator actiunea era con-,
dusa, cum am spus, de printul Gheorghe Bibescu.
Agitatia studentilor medicinisti se complica, In timpul
acesta, i cu alte elemente de agitatie. De asta data opozitad
conservatoare puse mana pe o chestie nationala pe care o spem

cula contra guvernului prm canalul studentilor. Iata despre

ce fu vorba:
La Cluj se intamplase o ciocnire Intre studentii romani sil

studentii unguri. Studentii unguri, In majoritate, batura pe

romani, si-i izgonira din universitate; o parte dintre romanA
fura eliminati, iar cealalta parte Impedicata de a frecventd
cursurile. Injuriile, batjocurile, loviturile asteptau pe fiecare
student roman care se arata.
Studentii si publicistii ardeleni, Secasanu, Ocasanu, Drocm

Banciulescu si altii se pusera in capul agitatiunei. Studentii

dela toate facultatile se miscara de asta data.
0 intrunire publica, atatata, fireste de la clu.bul conserm
vator. fu convocata. Aceasta agitatte facea parte din actiuned
extraparlamentara a opozitiei retrasa din Camera.
Studentii conservatori, cart primeau instructiile $i chiail

-subsidiile de la clubul conservator din casa Mandy, Impingeau

in totdeauna la -violente. In seara aceea consemnul erea ca,

studentii, dupa intrunire, s iasa In strada, sa tread. pe lad
legatia austro-ungara, sa huiduiasca si s. sparga geamurile.,
Dar politia, care, si ia, avea printre studenti spionii ei, stia ea
so planuise, de aceea pe de o parte a vestit Legatia din stradd
Vienei
astazi strada Wilson
ca sa inchlda mai de vreme
portile, apoi forte politienesti au fost aduse In apropiere sore
a interveni la nevoie i imediat.
Intrunirea s'a tinut in sala Carpati, acolo s'a votat o Mom
tiune de protestare contra color petrecute la Cluj, Motiune ce
a fost, in urma, semnata de sute de studenti. Apoi studenti-,\
mea a redactat urmatoarea adresa care studentii Romani did
Cluj:

Fratilor nostri,
Studenti Romani -din Cluj,
Stirea 1aului atentat indreptat in potriva voastra de atm,
sngrumatorii neamului romanesc a umplut de amaraciune sit
de indignare inima tinerimei universitare din Bucuresti-

Dar sa nu va coprinda desnadejdea, cad loviturile dus,

manilor vostri nu vor avea alt rezultat de eat sa grabeasoci
ziva cand vom trece muntii spre a lupta alaturi de voi sprel
a sfarama jugul- ce v apasa, dupa cum voci- ne-ati trimis pe
Gheorghe Lazar spre a lupta Fang& noi pentru regenerarea Rom
maniei.

Dar pang ce ne vom putea da mama pe deasupra Carpam

tilor, pang, ce vom putea tese pe stindardul romanismului cu-=
www.dacoromanica.ro

310 -vantul: ,.Dada iddependentil.", panh atund fratilor scumpi

inimiIor noastre, luptati fare.' incetare. Nu obositi, nu v4 des,

curajati, aphrativh, drepturile $i phmntul ce vi s'a luat, cu
orice armk, de vreme ce toate armele sunt bune In minile
apastitorilor.

Faoeti din fiecare cash o cethtue, din fiecare femee o eroi-.

nh, din fiecare copil un Juntator. luptati, luptati fhrh preget

0, chnd cea din urmh cettue va fi luath, cand eel din urma
,voinic va chdea, cnd ultima armh va fi frhnth, femeile $ti
copii sh, se urce pe culmile muntilor ca.
Luand fulgerul din nouri
Si de sus din inhltime
Sal arunce 'n ungurime.
Comitetul studentilor bacure$teni

r. M. Iancovescu-Smeurat, Vasile Chrlova, Constantin Ba,

calba$4 Emil Fruntescu. Theodor Canari.. Ghica Simidnescu,
Const. Iliescu.
Din acesti 7 studenti au murit 4. Asthzi 10. 1927 mai trhesc
dol: Emil Frunzescu, avocat, eful, stenografilor SenatuluLtsi
autorul aoestor rnduri.
,
Legatia Austro-Ungarg. a protestat energic pe lAngh-gu-.
vern Gerand sh se ia mhsuri in potriva studentilor cari au sem-.
nat protesturile In potriva faptelor de la Cluj. lmediat mknistrul instructiunei a cerut rectoratului ca studentii vinovati sk
je eliminati din Unversitate.
In capul semnatarilor celorlalte manifeste, eream eu.
De acum agitatia meclicinistilor in contra d-rului Roma.
ceanu.,s'a, contopit cu agitatia nationalistilor.
Spre a potoli fierberea care sporea, si tot mereu cretea,
rdectorul Romniceanu hothri pe d-rul Severin, decanul facul
teL do medicinh, $i senator liberal, sh convoace pe studenti
.

In marele amfiteatru al facuithtii de drept spre a Incerca sh

punk capht agitatiei.
La ziva hothrith amfiteatrul gemea -de stuaenti. Bhncile
rEin fata erau pline cu studentii dela medicinh, lush, bhncile
'din fund erau ocupate de studenti de la celelalte faculthtil
rau ac toti militantii si toti agitatorii.

Decanul dr. Severinporeclit de meilicini.$ti cu numele

ide ,,Mos ThbArch." intrh leghnkndu-se, chci era scurt sit
urmat de secretarul universithtei, si se urch la. -Erb
!bung. Dar n'apuch s spuie Inthiele cuvinte $i un zgomot dr h.=
tesc 1zbucne$te:
paortos

Jos, Mo$ March!

Afarat...
Hool...

Si o ploaie rde pleznitori, aruncate din fundul Ale& incep

g se spargX Irkperetele din spatele tribunei.
Ingrozit, zhphcit, bietul mos 'March scobori repeile calm,
'dra $i fugi pe -ustt, urmarit de huiduielile, tipetele i pleznitowww.dacoromanica.ro

311

rile din sal& care acum rgpaiau ca o descKratura, ae mitraIn altd. zi a fost atacat insusi omul care era cauza acestet
miscdri. Se $tia cd. doctorul Romuiceanu va vent la spitalui
Coltea. Aci studentii it asteptau,. Manifestatia era pregatitg din
vreme, camerele, coridoarele, curtea, erau pline de studentii.
and doctorul Romniceanu apdru, fu primit cu aceleasi ara,
tdri de ostilitate. Insd Romniceanu era Indrznet $i darz. Rezista cu cuvinte violente dar, In fata numarului si a hotgrarei
manifestantilor, fu silit s bath, in retragere.
Repede se sui in careta care-I astepta la poartg. Dupg el
studentii vociferau i amenintau, j s'au aruncat cu pleznitori.
In careta, j s'au lipit pe spatele trgsurei afise injurioasei
Dupg ce d-rul a plecat in fugg, politia Instiintatd, v,eni In
fortg $i ocupg curtea spitalului.
Noi studentii din agitate tineam cartierul general la cafeneaua Regal& instalatd. sub hotel Regal in coltul str. Regale cu. str. Academdei. Era o mare cafenea care cuprindea
intreg parterul.
Un medioinist in fugg vine sti ne anunte, gafaind, cum
cg la iSpital a pdtruns politia i ca. bate pe student. Eram in
cafenea vre-o 20; Nicolae Maimarolu, Costa Iliescu, Paul
Scorteanu, Iancovescu, eu $i altii. Ne sculdm si plectim In tu-.
ga, intram ca un vartej In curtea spitalului Coltea, dar sub
gangul turnului ne loviin de corifeili politiei de pe atu.nci: crtpitanul Stanciulescu, comandantul jandarmilor pede$tri,
;tin aclevgrat zbir care a sfarsit osandit pentru delapidare,.--4
cornisarul Coemgiopolu, un ercule, inalt de doi metri, ofiterul de sergenti Chipiliu, celebrul Mischiu alt ofiter de sergent_ etc.

Venirea noastel a reincurajat pe mediciniVii ,inghesuiti

prin celule i coridoare. 0 explozie de vocifergri tzbucneste.

Medioinistii In parte reapar in curte o scurtg Invglmrt-

$eald urmeazg, dar, linistea se restabili. Emil Frunzescu, Pe-.

tre'Inotescu $i Leon Constantinescu fuel arestati.
Procurorul Chiru Econonau veni la spital $i arestg pe Emil.
. Frunzescu care fu personal desemnat de d-rul Romniceanu
cum ca -s'ar fi dedat la o brutald agresiune asupra sa.
Ceea ce este exact e cg, atunci cand politia Insotitrt de
vestitii bdtgusi, porecliti mai tarzity cetteni indignati", 8,11
ndvd.lit In curtea spitalului Coltea, studentii s'a.11 apgrat cu
ce au putut, servindu-se de seringe cu acid sulfuric, ardei Itsat, etc. In amestec d-rul Romnioeanu a lost lovit la, ureche
$1 rdnit.

Emil Frunzescu, acnzat ca a lovit pe doctorul Romniceanu, s'a, judecat pang la Curtea de Casatie unde a ramas
osandit la 200 lei amendg pentru... insultd adusg, superiorului in exercitiul functiunei.
www.dacoromanica.ro

312

Fierberea create. Politica, nelipsita, ca in totdeuna, 'din

rniacarile studenteati, Intretine agitatia.
In timpul acesta in parlament se discuta revizuirea Cons-.
titutiei, iar agitatia se Intinde din cauza dezbaterilor asupra
Jegei de presa.
Atitudinea lui C. A. Rosetti, influenteaza malt pe o parte
'din tineret, pe toti aceia cu idei Inaintate. C. A. Rosettii, sustine libertatea deplina a presei, el cere ca toate delictele de.
presa sa. fie judecate de jurati, el cere ca atacurile In contra
Ifamiliei regale ai a suveranilor straini sa nu, flie judecate de
catre tribunalele ordinare. Camera da dreptate lui. Rosetti. /
La Senat ideea contrarie lui C. A. Rosetti triumfa.
Impotriva parerei rosetiste, adica a principiului liberta-

tei absolute a presei, se ridica cel mai cu autoritate jurist al

partidulni liberal, Eugernu Statescu. El, impreuna tu Befizade Grigore Sturza propun ai fac sa se voteze un amendament
tare trimite atacurile in contra familied regale ai a suverani-

lor straini la tribunale. Teza contrarie o sustin senatorili; Miau

ISchina, Nicolae Fleva ai altii.
La Camera discutia asupra acestui amenclament provoaca,
ifurtuna. C. A. Rosetti 11 combate ai face apel la Ion Bratianu,

taeful guvernului, ca s. apere libertatea presei. Ion Bratianu

tspunde In mod evasiv. dar convingerea sa este pentru aanendament. Atunci C. A. Rosetti, simtind ca Adunarea va;

4vo1,a amendamentul Senatului, demisioneaza din Camera ca

o protestare.
Acest eveniment ne aruncase si pe noi, studentii cu icWi
tra-dicale, In tabara opozitionista.
Pentru ziva inchiderei Camerelor care trebuia s. ving,
peste cateva zile
la 6 lunie , se pla'nueate o manifestatie
an contra lu Ion Bratianu.
Era o zi de Duminica plina do ware. Un numar de cateva
sute de studenti, ne adunam la societatea Unirea", unde SG.
rostesc discursuri aprinse In contra guvernului.

Pe la orele if jum. ieaim In masa at ne revarsam catre

Piata Teatrului, unde trebuia sa, se petreaca manifestatia...

Pe pliata gasim lume mult., lar balcoanele i ferestrele

Iclubului conservator gemeau de fruntasi ai partidului si alti

rnembri. Aceatia erau initiati i astcptau scandalul. Clubul con-.

Servator era instalat atunci In casa Mandy, acolo unde acum
un club de joc de carti. Bine Inteles politia i bataua'i erau

In par.
Ion Bratianu apare In trasura alaturi de generalul Dim
brie Leca, presedintele Camerei. Un huiduit prelung isbucMate.

Bratianu opreate trasura ai chiama un ofiter Ae goblin

tb,ru'a ii d. un ordin; pe loc bandele, serg ntii, a entii so na.ipustesc asupra studentilor si znopeala 1ncepe.
Unii studenti, precum Costica Radulescu de la P't ti

Gogu Florian, au fost arestati pe loc. Costica Iladulesecu a fast-

batut mar.

www.dacoromanica.ro

313

Eu am fost arestat peste ateva ore fn cafeneaua Regal,

sub hotelul Regal.

Doi agenti de polik m'au condus In cabinetul directo,

rului do politie, pe atunci Alecu Lahovary. Procurorul Anghel Solacolu m'a anchetat. Am lost intrebat cati bani am
,asupra mea. Am aratat a am 60 de lei.
Alecu Lahovary observa:
Ciudat, si la ail'alti doi s'a gasit aceiasi surnk.

Eram banuiti a am primit bani de la clubul conser.

valor.

Lahovary stia bine a eu nu eram conservator, dar avea

In contra mea motive de Ordin intim ca s. spue o mica obrasnicie.

Dupa ancheta suntem urcali in duba si condusi la VIaresti.

Eram inauntru cinci: Costia Radulescu, Ion lancovescu,
Vasile Car lova, Gogu Florian si cu mine.
In jurul dubei galopau jandarrnii &Cali. De teama manifestatiilor studentesti am fost condusi pe cheiurile Dambovitei.
Costica Radulescu, care era o natura de farsor, s'a vai061.4 in tot timpul parcursului, stand cu gura Ia crapatura
dubei

strigand:

Sariti, fratilorl c ne omoaral Sariti de ne sapatil.

Suntem studenti romanil... etc.".
In sfarsit ajungem la Vaaresti.
Duba e descuiata, suntem scoborati. Unul cate unul sa.
rim sprinten, afara' de Radulescu care, facand pe mortul, ur
mead sa se vaite si este dus pe mainiI
Poarta Vaarestilor se deschidel
*i intrdm...

In cea dintai curte vedem o mare desfasurare de forte.

Postul de garda este intreg in picioare, soldati In core si net
arma la mama, d. director si d. grefier Luca Manovici. Acesta
un tip despre care voi mai vorbi.
De ee aceasta desfasurare de forte militare? Iata ce se intampiase.

Nu stiu prin ce mijloc do comunicare detinutii de la W.-,

caresti aflasera ca in Bucuresti studentii au facut revolutie. si
se mai aflase c'd o mare parte din acestia, fiind arestati, vor

fi adusi la Inchisoare. $i detinutii erau hotarati ca. In momentul in care studentii vor intra pe poarta Vacarestilor, sa

se revolte si sa incerce o evasiune general.

Luca Manovici,' care era foarte destept i iret, prinsese
"de veste. De aceea, pe de o parte, inainte de a fi adusi la irchisoare, toti detinutii fura inchisi prin dormitoare, iar noua
ni se facu onorurile unei primiri ce nu era banala.
Dup a. formaliratile de rigoare la cancelarie, cu scotocelile

prin buzunare, luarea banilor, etc., am -lost pusi la secret

fiecare in ate o cgIu1. Si in seara aceea am pranzit cu cate
.0 bucata de paine cu 0 bucatti de branza telemea. Iar pentru
www.dacoromanica.ro

314

Vistractie Luca Manovici ne-a gratificat cu romane franceze

de clasa III-a.
A cloua zi de dimineatg ni s'au deschis celulele. Cella lti
arestati, afard de Costicd Radulescu ei de mine au fost dusi.
aa tribunal spre a depune ca martori In chestia dr. Romni-*
ceanu-Emil Frunzescu; eu m'am dus in celula lui RdcluIescu

care Inca zticea pe coaste spre a dejuna.

Dejunul fusese comandat la o Carciumg, din fata temnitei.

0 cutie tu sarclele este deschisd. Trabue s'd fi fost din alt secol ctici untdelemnul era ranced. Apoi yin patru oug fierte.
Intiul pute, al doilea este putred, din al treilea apare un pui
mort. Carciumarul, neavncl oug proaspete, ne vnduse oudle
r'dcite de la o closcd.

In urma ordinelor venite ,,de sus" suntem stoei de la

secret ei instalati in cloud camere mari. Eu sunt intr'o camera cu 4 paturi Impreund cu Iancu Iancovescu, Gogu Flo-.
rian ei C. Costaforu.
Aci este ei sala de mncare a celor 7 detinuti fiindcg, cu
Costicd Radulescu, Vasile Carlova ei Christescu suntem, eapte.
Peste zi ms- vine ei un mosafir, acesta este Milone Lugorpirescu care In ziare iscalea Baba Novak. Ce cduta Baba No-

vak care nu luase parte la miscare nefiind student ei nici

nu fusese arestat? El spunea cd a venit sg, ne tie de urgt si
cd a fost introdus pe furis de directorul pe ore 11 cunostea
bine. Ins5. unii 11 bdnuiau de spionaj. Adic. l'am bdnuit toti
fiinda aducerea lui la Vdcdreeti i instalarea In a doua ca
mera, impreund cu prietenii nostri, era racutd ca s fie MI
ntritd.

Am stat 5 zile in temnita. Dar ce temnita veselg?...

Fruntasii partidului conseiwator in cap cu.printul Gheorl
he Bibescu, ne-au trirnis imechat sumedenie de build-Mi.
Chil?grame de icre tescuite,eunci, prdjituri de la Capea, pui
Tripti. oug proaspete, sticle cu yin, duzini de butelii cu ani-

pnie
.

'La ora dejunului ei la- ora pranzului o mare Massa erea

:intinsd In camera mea fiindcti erea cea mai mare si act

nadncam cu totii plus doi militari condamnati carrei fdceau:
osanda 1a Vdcgreeti, plus Luca Manovici, prieten al nostru

31 tutuiora.
Am spus cg Luca Manovici erea un tip. Foarte inteligent,
Tharte istet, foarte boem, foarte original, dar $i fckarte vitios.

Nu fdcea sat nicgeri, ori In ce slujbd erea numit. nu tracea

mult ei trebuia sg facg o boroboatd. Erea ceeace se chiamd,
tin adevdrat papugiu de Bucuresti.
Pargsind de vrerne gimnaziul pentru ea, s hoingreascg
prin cafenele, matclanuri, ei alte localuri clandestine ale orasului, Incerease de toate: fusese actor, ziarist, functionar etc.
iVorba lui numai popti nu fusese.

Bine inteles c5, a sfdreit prost rgpus de mizeria fiziologicg;

a murit tuberculos. Dar mai 'nainte cu cativa ani, de aei da

www.dacoromanica.ro

315

obstescul sfarsit a avut grija sd se insoare yi sa feed si unr

cop il.

Luca Manovici, in calitatea lu.j de secretar-contabil al in-

chisoarei, ducea de nes pe director, care erea un om blajin

si foarte de treabd. Luca ii spunea gogosi si ii fdcea farse.
Am constatat imediat cd, din fiecare duzind de butelii de
sampanii, ne Vdmuia Cate sase. and l'am tras la rilspundere
ne-a rdspuns:
Regulamentul Inchisorei nu permite consumarea briu,

turilor spirtoase. Si atata cat v. dau e numai, pe rdspunderea

mea.

Dupd masa de seard jucarn cdrti, fdceam o partidd de

Chemin-de-fer. Regulat Luca ne castiga pe toti. Dar cum vedea c. norocul i s'a oprit si indata, ce'si Meuse portia, se
scula, scotea pe streinii din odaie i ne incuia, spunandu-ne:
Regulamentul inchisoreil...
Peste ora 9 nu mai pot lase., usile deschise".
Noi radeam si inghiteam.
De alifel eream serviti de minune. Aveam, nu mai putin
de trei servitori.
Un grec, osandit nu sliu peotru ce, ne facea cafelele turCesti. Eseau toate ci caimac si Neticibase.
Un negru, fost in serviciul doamnei Petre Grdisteanu.
arestat pentru furt, ne servea, la masa. ne vtiesuia ghetele at
jie peria hainele.
Un alt detinut mature, oddile si fdeea paturile.
Cand am esit eream buimapitii
Efectele deprimante ale detentiunei au fost de mull consfatate. Intemnitarea celulard dezorganizeazd sistemul nervos.
topeste energiile, sleieste puterea de rezistentd a vointii. Chja

o intemnitare de scurtii vrerne si in conditiuni de quasi-libertate lasd. urme. Numai dupd cinci zile de sedere la Vilcd4
resti, and am esit pe calea Victoriei eream pared strain intro
strdini.

In urma scandalului din Rata Teatrului am fost destituit

'de la primdrie. Primarul Nicolae Fleva, cunosoutul tribun al
titlu ce i ie da mai mull in zeflemea nu mri.
poporului.
avea la stomach, de oarece. m privea ea pe un protejat al
rivalului sail la postul de primer. d-rul Sergiu ceeace nti
era adevarat. Dupd scandalul din Pieta Teatrului, a profitat
Lie ocazie spre a md inlocui.

Atunci s'a infiintat Societatea Caputinistilor" cu sediul

la Cafeul Regal.
Ce era Societatea Caputinistilor?
i"
Din aceastd Societate Riceau parte toti acei student! lio .

siti de ocupatiune, eari n'aveau asiguratd hrana zilnied. Si

eu, ca unul care din Iulie 4884 si pand in Februarie 1885 cand

a apdrut ziarul Drepturile Onrului, n'am avut slujbh, eram

de drept membru at acestei societal,
Presedinte al acestei institutit a fost ales profesorul de
www.dacoromanica.ro

316 -matematici, Nicolae Chirilov, un boem incorigibil, si un tem

perament nedisciplinat. Secretar fusese ales Luca Manovici.
Luca Manovici, prieten cu cei mai multi dintre noi, n'a
mai putut trdi Inchis cu slujba lui la Viicaresti, dupd. ce am
plecat. Spiritul revoltat al nostru convene-a de minune naturei lui fdra disciplind, de aGeea cum am plecat noi, a plecat si el. A venit dupa noi, de si era sdrac lipit, si s'a instalat la Cafeneaua Raga la tinutd de care un evreu Roth, mai
tarziu administrator al mai multor ziare.
Rolul lui Manovici era s constate gradul de inanitiune
aT membrilor societdtei si dreptul br la un caputiner cu un
corn, lath. procedarea.

Gaud un membru se prezenta la c,afenea si cerea un caputiner gratuit lama Manovici era insdrcinat sh-1 cerGeteze
corporal. Adicd Ii descheia jiletca, ii aplica urechea pe sta.,

mach si 11 bdtea cu cloud degete: dach suna a sec avea drep-

till la un caputiner cu un corn, iar dacd suna a plin cererea

era respinsd". Fiecare membru avea dreptul la 2 caputinere

pe zi. AGeste caputinere erau pllitite dinteun fond format prin

cotizarea membrilor cu dare de mand, mai ales acelor can

aveau familia In Bucuresti.

Din aceasta societate faceay parte, dung cat Imi mai adue
aminte,
pe lngd, Kiri lov, Luca Manovici si eu mine, si studentii: Nicolae Maimarolu, Costicd Iliescu-Olt, Paul Scortean%
Emil Frunzescu, C. Ghica-Simionescu, Jeano Iancovescu, Gogut
Florian, etc., etc.

Pe labga caputinisti erau si Inimile generoase".

Inimile generoase erau scat stuclenti cu dare de mama,
rare apdreau, din Gaud in Gaud. pe la Regal si ne invitau la
masd. Cand o inima generoasd, bine eunoscutd, se ivea In ma
tafenelei, era o furtund de aplause i daclamdri. Apoi, fdr a
maipiercle timp, luam inima" pe sus si intram cu ea busna
In Gate un birt de mama a doua ori a treia.
Imi amintesc cum odatd Nicolae Maimarolu, apare CU um

prieten al sriu anume Borcdnescu. Era un Mat timid, bun

bdiat de altfel si cu parale. Maimarolu Ii cam pusese In cu-

rent cu situatia and l'a aclus la Gafenea. Ti spusese cd va trebui sd. invite la, mash pe cativa caputinisti, fiincicd asa e tra-

ditia. Boranescu a primit conditia cu bund-vointh. Dar nu

credea c I se va Intampla ce I s'a Intamp lat.

In ziva In care s'a ivit el la Regal era sedintd mare, toti

taputinistii erau In pdr. Astfel and s'a aflat despre apar tia

unei inimi generoase exGeptionale, toatd lumea aceasta s'a so'rota invitatd. Si In adevdr, bietul Borcruiescu. s'a pomenit In
birtul modest din strada Academiei unde am intrat, Inconjurat
de 25 de caputinisti care i-au mncat si urechile.
Pentru cafegiu Societatea caputinistilor a fost b calanatd
late.

Sedintele se tineau de mai multe ori pe zi n furul uneT

mese mari rotu,nde iar zgornotul era infernal. Vnul ate unul
www.dacoromanica.ro

317

clienlit au Orbit cafeneaua, asa crt, In cele din urml, tim

famas numai noi.
Intr`o zi, cam pe la ceasurile 10 dimineata, apare In sfarsit,
-an neamt ca de vreo -50 de ani, cu parul lung si cu ochelariti
dupa urechi.
Omul cere o cafea cu lapte 51 se aseaza Ianga o fereastra
cu Nene Freie Presse" In mana. Insa noi eram In sedinta asa
ca un zgomot nebun izbucneste. Bietul neamt a rabdat catva
timp In tacere, clan In cele din urma, razbit, a trantit cornul
pe tava, si. lasand caputinerul pe jumatate nemancat, a fugit
pe u$A injurand.,
Acesta a fost ultimul client al cafenelei Regal, cat timp a

mai durat Societatea caputinistilor.

FARSE STUDENTESTI

Tata cateva anecdote din viata studenteasca.

La spitalul Filantropia era un centru atudentesc foarte yesel. Studentul Sabin si altii isi faceau zilnic farse. De pilda:
daca un bolnav era adus la spital, internul de serviciu era a,
bligat sa iasa inainte, sa-1 primeasrca. si sa-1 instaleze intr`o
camera. De multe ori, tocmai In timpul dejunului, rasuna clopotul care anunta aducerea unui bolnav. Atunci internull

trebuia sa se scoale de Indata dela masa si s. primeasca pe

noul venit.
Insa ceilaIti camarazi, Ii facceau, mai intotdeauna tarn
de a-i manca friptura. Sabin gasi Intr'o zi. mijlocul de apiirare : era tocmai de serviciu cand de odata, rasuna clopotul.
lash' friptura de abia fusese pusa. pe masa. Atunci Sabin avui
o inspiratie geniala, trase un scuipat deasupra carnei .fripte sii
lati scuipatul cu cutitul, apoi se duse linistit la datorie.

and s'a Intors friptura ii era neatinsa.

S. povestesc *i farsa cu palaria lui Olchovsky".

Olchovsky, doctorand pe vremea aceea, era unul din cdE

mai veseli si mai inteligenti studenti.
Mai tarziu, ca doctor de boale interne, era foarte apreciat.
LI este fundatotul qanatoriului din calea Calarasi.
Intr`o seara din luna lui August, ne aflam, vreo zece ca
marazi In gradina Alcazar pe strada Campineanu. Dupg, un

sir de randuri de halbe de bare, nimeni nu mai avea parw

chioara. Numai Olchovsky avea o hartie de 20 lei, pe tare, Insa, o pastra, ca ochii din cap, spre a-si cumpara o paldrie. Sih
avea ambitia ca sa-si cumpere o palarie de /ntaia calitate, de
la Infaiul Warier din Bucuresti, francezul Paul Martin.

Paul Martin avea magazinul instalat sub Grand Hotel;

-actual Hotel Continental, iar pretul celei mai scumpe palara
era de 20 lei.
Deci Olchovsky nn voia s'e, se atieg4 de poltp
www.dacoromanica.ro

; 318

-L-

Dar unul dintre noi Ii tinu urmatorul diseurs !

Bine, ma Olchovsky, cle ce sa dai atatea partite pe o pa-

1grie ? Si de ce n'ai lua-o dela Fain ? Cu 15 lei poti lua dela

Fain o palarie tot atat de bung' ca si dela Paul Martin.
Olchovsky se gandi, se scarping in cap, apoi se convinse.
$i randul de 10 halbe sosi.
Dad, pofta 1e mancare vine mancand, pofta de Mutura nu e mai pe jos- Cele 10 halbe fura repede inghitite.
Atunci un alt coleg luil cuviintal :

Adica, mit Olchovsky, de ce sg iei tu pallirie dela Fain?

La Fain cumpard Nababul nu studenti parliti ca noi. Ia-ti palarie de la Fain Martin. Cu 10 lei ai o paldrie admirabild; si
-uncle mai pui cit o ai si dela Fain si dela Martin.
Am rds cu totii, a rds si Olchovsky si al doilea turneu a
sosit.

Dar... mai erau 10 lei la bataie si ne 8teteau in gat.

Mai Olchovsky, de ce sit iei palgrie dela Fain Martin;
tpuse altul ? Fain Martin are marfia proasta. Mai bine repar-o
pe asta care e de prima calitate. Pentru 5 lei 18, Constantinescu, In strada Carol, ti-o face ca si noua. $i ai si palarie bungOlchovsky se convinse penru a treia oarg, si zece pahare
spumoase se insiruira pe masa.

Dar mai erau 5 lei. Prebuiau batuti si astia la talpi.

Unul din medicinisti luit palaria lui Olchovsky In mana,

o suci, o invarti, o privi cu admiratie i zise:

Bine, ma, da de ce sa repari tu palaria asta ? E palarie
PIN" foarte bung. Ile ce s'o dai hi un carpaciu ca Constantithescu si sit ti-o strice ? Cauta-ti de treaba, ma, si tine-ti paldtia ao, cum e fiindcd e foarte bung'.
Totl -am fost, in cor, de aceias parere, si.,. Olchovsky s'a
executat.

Pe la 2 din noapte am iesit dela Alcazar cii cea mai buna

'dispozitie si fiecare nectijeam cum puteam pe bietul 01chovsky.

Cum se poate, md, sa ramdi fgra palarie ?

Mdcar daca ti-ai fi baut-o ta, dar sit ti-o bea altii?!...
Da prost ai fost, nit Olchovsky1

Sa ritni tu cu ruptura asta de While pe cap I

$i soioasa, de ti-e scdrba sa pui mane pe ea 1...

$1 tot asa mai incolo.
Bietul Olchovsky raspundea si el ce putea, dar a doua zi,
cand s'a desmeticit, ne-a tras, la fiecare ate o gura.
Prieteni sunteti voi, ma ? Sa-mi beti palarid si apoi s.
,t lt i bgteti joc de mine 7...
Cam asa se petrecea Intre mediciniti
Dar mai erau. si celelate facultati,

www.dacoromanica.ro

-- 319
VIATA STUDENTEASCA

-- M. oprese un moment spre a spune cateva cuvinte

rdespFe viata studenteasca intre anii 1879 $i 1884. Fac, deci, o
usoara intoarcere Inapoi.
Studentii de astazi vor face o apropiere Intro ce era si ce
este.

Nevoile banoti, destul de mari si pe atunci, Impingeau

pe studenti ca sa ia functiuni publice ; cei mai multi eraui
functionari prin ministere, altii pe la diferitele autoritati iar
dela o vreme-, intrau si in politie.
Colonelul Radu Mihai, prefectul de politie, Gel mai vestit
prefect al lui Ion Bratianu, voind s reformeze politia st sad
Intinereasca cadrele, a numit un numar de studenti In posturile de comisari. Printre acestia, imi amintesc de unii stu'denti foarte distini, precum Teodor Canari de- fel din Barlad, mai tarziu avocat la Iasi. Canari era un tanar foarte
simpatic si foarte inteligent. La Iasi se inscrisese In partidur
junimist i ar fi avut un frumos viitor politic, caci avea una
din mintile cele mai bine echilibrate, dar din nenorocire a ne'frita tu forma grava' l'a omora.t prematur.
Studentii dela celelalte facultati afar% de medicinisti,
tr&-iau mai ra'zleti, pe cand mediiniUi,
multumita faptului
ea erau concentrati prin sprfaluri
erau stransi legati. Grupul de studenti In medicina care traia In mare camaraderie
era compus din : Stauceanu, mai tarziu dbctor, tatal inginerului cunoscut In Bueuresti, Al. Spiroiu, vesel camarad si bun
medic, mai tarziu doctor, mort "n pling tinereta dintr`o intoxicatie cu alimente, Petre Ino,escut doctor, mort deunazi.
la Buzau, Stefanescu, fest subdirector al serviciului sanita;
molt probabil, Uziel, evreu, mai 1.1rziu doctor la Ploesti a
murit infeetandu-se pe and diseca- un cadavru. Era un bun
roman, excelent camarad si bun medic. Sicriul, pang la mormant a fost urmat de o mare multime de ploesteni. Olkovski,
mai tarziu doctor, a fundat Sanatoriul din ealea Calarasi. Eminent practician, mort %War zosit de o board, mizerabila. Emil Frunzescu, a pra'sit medicina pentru ziaristica, apot pentru stenografie si pentru avocatura. Sabin, doctor actualmenta
la R.-Valcea. Nae Tomescu distins medic de copii, mart- dupl
razboi luat de un erizipel. Manicea a murit fara, sa ajunga doctor; Chiriac IonescU., actualul chirurg, a fundat Sanatoriul dirt
strada Sft. Ionic

Popovici, cred ca a murit undeva prin Moto

Bianu. fratele d-lui I. Bianu, dela Academie, mai tar,

ziu doctor. Bianu era umoristul baddei. Cuvantrile sale cow
mice dela diferitele agape inveseleau i placeau mult. Avea
umorul fizi Mit trivialitatile astazi la moda. Nu stiu pe undo
dova.

se ascuncle acum.

Mai erau $i altii mai tineri precum Nae Brdescu. Rau-

toiu etc., acestia, insa, nu faceau parte din camaraderia de

toate zilele, a cdor de mai sus.

www.dacoromanica.ro

320

Eu, de i nu eram medicinist, mi-am ales tovarasil 'do

yiata, pi-ultra ace$tia, $i mi-am trait cativa anj ai tineretei
prin spitalul de copii, pe la Co Ilea $i pe la Filantropia. Aveam
pentru. Olkovski o prietenie deosebita, aproape nu era zi sa
na-1 vad. Era o minte subtire, avand rasa polonezului rafinat,
11 In afara de medicina lui, cunostea perfect farmacia, citise ft,
aozofie, muzica, literatura, de toate.
and I-am cunoscut era farmacistul spitalului de copiC.
Neavand bacalaureatul nu putea obtine doctoratul in medici,
n. Era numai licentiat in medicina $i in farmacie. Dar a tre,
cut examenul de bacalaureat si a devenit doctor.
In aceiasi categorie eta $i Chiriac Ionescu, actualul chirurg
rdoctorul Chiriac. Cand 1-am cunoscut era telegrafist i licen-,
tiat in medicina. Caci n'avea bacalaureatul. Mai tarziu s`a pus
In regula cu regulamentul facultasei de medicina si a.. putuf
atm doctoratul.

Mai tartar putin era $i Obreja si Inca' si mai tanar actualul doctor G. Marinescu, specialistul de boale nervoase, pe care

Cam cunoscut in treacat, pe la spitalul de copii.

Pe langa medicinisti aveam si alti prieteni printre stip
elentii dela drept, acestia erau: Paul Scorteanu, despre care
am acris alta. data.; Ion Iancovescu-Jano; Grigore Golescu, fost
."director al Bancei Agricola, etc. Toti acestia erau dintre cei
mai inteligenti i buni camarazi dTh. facultate.
In grupul : Goleseulancovescu-Nae Papadat, Misu Alexandrescu -Guranda, Marinescu dela Ploe$ti si Inca vreo doi
am petrecut ani de zile, anii incepatori in studentie.
In coltul stradei Pictor Grigorescu cu calm Victoriei, in"iata farmaciei Kihaescu era un birt saracalcio& tinut de Madame Caliopi i sora sa. Madame Caliopi fusese frumoasa in
tinerete, dar acum, nu mai avea de cat nista famasite pe care;
totuai, cauta sa le pue In valoare. Gael madame Caliopi avea
In totdeauna un amic, de obicei un sergent major din interr
'denta sau un fost agent de perceptie.
La madame Caliopi pIateam 30 lei pe luna pentru 4 feluri
'de bucate t 2 la dejun st 2 la pranz, Cu paine dar fara, yin $i
eafea.

Madame Caliopi avea atentiuni deosebite $i pentru unii

rdin tinerh studenti din grupul nostru. and a doua zi vedeam
ca unul din noi primea portiile mai aratoase intelegeam, nu'mai de cat, cum ca nu era lucru curat la mijloc. Colegul e
amicul nostru Grigore Golescu, de -pita primea eie mai'moammentale portii de varrI act% cn costitele de purcel ce nu So
vazusera vreodata sub tavanul lui Madame Caliopi,,Zonn:
soit qui mal y pause".
Uncle s'or fi odihnind astazi necajitele oase ale acestei mi
lostive restauratrica
Mai tarziu ne-am reslatit. Cad mai toti din grupul acesta
ba chiar toff_ afarrt de mine,
aveau
rde studenti in drept
www.dacoromanica.ro

321

Mei conServatoare. Pe mine m'au impins ideile Inaintate ektre

inedicinisti spre care m'am dus cu Paul Scorteanu.
Am spu.s ca viata studenteasca era grea pentru multi. Eui
tpe la 1879-1881, cram un simplu copist la ministerul de in.+

Istructie de unde primeam 88 de lei lunar. Cu ee sa plate.sti

chiria, cu ce sit mannci, cu ce sa be Imbraci, cu ce attea. s!,
tatnea ? Rezultatul era o Viet& de expediente. de Imprumuturt

Ia eamktari, neindeplinire de angajamente ektre proprietark

ibirtas etc.

Pe langa fiecare minister foiau un numkr de elmatari

care ne lmprumutau
611 leafa pe o tuna
nici odata mai
(mull
si CU dobanda de 2 lei la napoleon opriti dinainte. La
?darea lefurilor trebuia sa platesti. fiindck ne executa mandal
tarul. Pentru ca s. at cu ce trki, trebuia s te Imprumuti imek
idiat la alt eamatar. Si tot asa pkna Ge nu te mai alegeai cu
mic din leafa
Pe vremea aceea nu se votase Inca legea lui Petre Grkdisk
tteanu care apara salariile de popriri. Trebuia, dar. sk trkeso
cu 58 de lei si 35 de bani.
Intr'o zi birtksita unde mncam pe credit tot madama
Caliopi
a dat faliment si a inchis birtul. In ajun Ii platisem
ce-i datoram, adick tot ce aveam In buzunar.
$i astfel am rkmas pe drumuri, flirt para chioar i Wit
putinta de a mai gksi bani cu Imprumut.
Dar tineretea este plink de Incredere si de nepasare. Ce'mi

sa cl eram fkra franci pe eata vreme aveam atata viito

Inaintea

Steteam In Pieta Amzei In aceiasi camera eu Doicescu

supranumit 51 Ispahan
ajutor de sef de biurou, la Prefers%
tura Politiei cu teed de 120 lei lunar. II invidiam.
Student ea si mine, trtigea ca si mine, pe dracul de coad&
Cu leafa, seefestrata, ramitsese 1.pe drumuri" Intocmai cum ral
vagsesem eu, fiindca manca tot la madame Caliopi.

Vorba aia:

Ce te foci Ghincule ?
Dar, ea oatmeal eititi, stiam ea Alexandri scrisese 5)&111

Unde 's doi puterea crow,

$i Chesatul flu sporege,

Si ne-am pus pe treaba.

Ereevara, prin Iulie. La grildina Rasca erea un oare care.
.tpectacol cu orchestra unde se plktea I leu intrarea. Ne-am
'Impartit rolurile.

Doicescu avea mai mult tupeu de at mine. Pleeam pe

Podul Mogosoaiei amandoi. De cum intrapea un cunoscut,
Poicescu Ii oprek
21

www.dacoromanica.ro

322

ma, wiiticii, imprumuta-ma Cu 10 bani. Vreau, s5, mi

duc la Itasca si n'am pentru intrare de cat 90 baniTi-I dau

maine negre5it.

Operatia se repeta de patru ori cu acelas suatses. Aveam

acum 40 de bani pretul unei paini.
Am spus c rolurile noastre ereau impartite. Eu, pentru
nimic Th lume n'asi fi cerut cuiva bani cu imprumut, iar Doicescu, iaras pentru nimic in lume, nu ar fi intrat Intr'o bruttirie ca sa cumpere o paine. Fiindca Doicescu era un elegant,
In totd auna era irnbracat dupa ultima moda, puria Mustata,
o mustata mare si frumoasa
ra'sucita in sus, in totd'auna
ras, in totd'auna mirosind frumos.

Asteptam panti la ora I noaptea dud esea painea din

cuptorul intaiu. Alaturi de noi p strada Piata Amzei era o
brutarie. Doicescu sta la distanta respectabilk ferindu-se ca
s. nu'l banuiasca cineva crt e prieten cu mine
de si era

ceasul unu dung, miezul noptii. Eu intram curajos in brutarie,

cumparam painea $1 porneam repede spre casa, fiindca iiu
inancasem de 24 de ceasuri. In urma mea Doicescu, uitandu-se
in dreapta si in stanga ca nu cumva stt se compromitk"intra

busna dupa mine. 5i intram tn odaia, care, nit Int/ales, era

cufundata In intunerec. De uncle bani pentru gaz ?

Par`ca revAd scena. 0 fasie din lumina lunei albea, In

parte ,odaia. Eu rupeam. In daub: painea care-mi ardea degetele

si dedeam o jumatate lui Doicescu. Fiecare stand pe marginea
patului su mancam in tticere-, i cu lkomie painea.oerc fu-

mega si care la 23 de ani nu.prea adea greu la stomach....

Apoi luam cana, mergeam pe sala unde se afla o putina cu
spa de Hut hatuta cu piatr aer, si ma Intorceam in odaie.
Eu. btiusem la putink Docescu bea in odaie, garaind si band

Inch: oclatk Apoi, cu burtile pline de apti, si de rock amandoud

ealde, ne culcam.
A doua zi faceam acelas lucru. Campania de lucrua tinut
15 zile.
Intr'o zi un prieten dela R.-VaIcea Castica Vlticlescu cum-

natul lui Grigore Goleseu veni proasplit din provincie. Bine

Inteles ne-a poftit pe Golescu, pe Iancovescu si pe Iancu Zografos, un alt camarad din Valcea. la o inghetata la cofetaria
Badulescu sub Otel High-Life, Otel Mane pe atunci. Eram nemancat de 9 zile si grozav asi R luat. in schimb, o cafea cu
lapis. Insrt, de si prieten intim cu Vilidescu, mi'a fost Tusine
si am mancat inghetatu pe stomaeul gol.
and. dunk' 15 zile am dat de bani
58 de li $: A 1-- a
'chi $1 Doicescu de cele dourt treimi din leafa 1ui..51 atunci
ne am repezit la un hint mai... scrimp.
Acest birt mai scump care nu erea de nastul nostru, stuClenti suraci lipiti, era firma La Ochiul liii Dumnezeu" $1 era
asPzat In fata Palatului regal langti Otel Metronol. Erea o
carciumrt-hirt-sirnizerie, cu -on mic roll de curt^ itetezat5. ,.gri4-

'dinrt" uncle in totd'auna putea a latrinr. Portia de mancare

costa 40 de bani dar se serveau si iurnatati de_portii cu 20 bani,

www.dacoromanica.ro

323

Dna 15 rile de post ne-am luat inima In dinti i ne-am

hotarit pe lux : haidi la Ochiul lui Dumnezeu 1
0 capatana, de miel la tavg.1
Era eroic. Capatana singurd costa 60 de bani. 0 capatand

miel in luna lui Iulie nu era banal tie loc.

Dar n'am inteles nimic dinteinsa fimdca, In urma curei
'de 15 zile, pierdusem cu desavarsire, simtul gustului. D'abia
dupa, cateva zile l'am recapatat
In sfarsit
gasA un alt birt. Pe stracla Lipscani, langa
'de

casa unde este instalata Banca Agricola, era o intratura si peste

`druict tipografia P. C-ucu. Acolo era, instalat inteo odaita bin
tul pentru studenti tinut de &Ore macedoneanul Costache Belimace.

Costache Belimace era un tip, inflacarat patriot roman.

adversar al lui Apostol Margarit, om cu idei destul de inaintate pentru cultura lui, Insa om foarte energic si foarte inteligent, dupa cum era si foarte afabil i simpaticAnii de care imi adue aminte cu cea mai mare placere din
toata tineretea mea, sunt acesti ani In care, in birtul sarac, ea
si noi toti, ne intruneam spre a discuta despre kale, dar mai
ales despre romanii macedoneni.
Aci venea Ghejan un foarte inteligent 'student In drept
mai tarziu advocat, mod foarte tanar de tuberculoza. Inca o
pierdere dureroasa. Apoi toti studentii macedoneni din generatia cea mare a; macedonenilor adusi In scolile -din RomaniaEra Andrei Bagav. un Errule. mort de tubercnloz i Ingropat
aa Campulung. Costache Cairetti, eel mai vesel camarad ce am
cunoscut, plin de-viata, plin de inima, plin de cinste, plin de
1ocul nestins al patriotismului. Un entuziast fara seaman. A
murit si el de tuberculoza.
Toti acesti atleti, toti acesti premianti Intai la gimnastica;
rupti dintre brazil Pindului. n'au putut teal In aerul mlastinos
al Bucurestilor. Until &ma altul s'an eultat in mormant, and
emu inra, tineri si rlini de toite puterile vietel.
Mal veneau. i Gulioti i Simota, i Niculeseu, toti student,i
macedoneni, mai venea i batranul octogerar, dar Inca verde,
Miran-el Zissu. Sarae Thit si el, trala la masa saracului dar
nimosului Costache BelimaceaAci, In hirtul ohscur si ascuns era unul din tolturile eele
mai vii ale Bucurestilor. Cari. pe Tanga macedoneni, mai mancau si alti camarazi, studenti i el: Nicolae Ratnu dela Foe.,
r,nni, Iancu Stateseu dela Pomanati, i. din eand In eand. dis
finSa noastra artista Mar;eta Iona5en. 0 lad Inca Una:11410ml
Alisoara, elev a Conservatorului de declamatie, veniud modeaa. la masa sarVriei vesele, en rhiozdanul la subtioaA. P'
sntita de logotlnicul ei, mat tarziu sotul, -studentul Papad
'dupolos.

D:n hirtul acesta a plecat Intaia pornire zisa, socialista

ou Paul Sekirteanu si en Spiroiu..

www.dacoromanica.ro

324

Viata studenteasca este intotdeauna $1 peste tot acemil

saracie, nepasare de viitor, veselie, glume.
tie la anii de care ma &cup acum, intro 1879 $1. 1884, viata

studenteasca era, din multra puncte de vedere, cu totul deo.

gobit t cea de astai.

Mai luta:1u nu exista curentul ideilor socialiste. Cativa rari

studenti cari incepeau sa guste din cititul filozofiei materralisle, cativa studenti cari citeau pe Lamenais, ori pe Michelet
Edgad Quinet, Rousseau sau Voltaire. Mai thrziu Buchner,
Auguste Comte $. Darwin.
Tinerimea and se ocupa de aliceva de cat de studiu si
de petreceri, cnd facea politica i discuta idei, era impartith
.n doua tabe7e : unil sustineau pe liberali cari erau la putere
$1 reprezentau, Inca. ideile domocrat inaintate, altii aphrnd
pe conservatorii reprezentati prin Lascar Catargiu, Aleicandru
ahovarl sau Titu Maiorescu.
In strada Brutari locuiau cu chirie patru studenti, toti din
Ramnicu-Valcea si ailume, Ion Iancovescu, Grigore Golescu,
Costiea Vladescu, fratele fostului jude instructor si avocat
Nieu Vilidescu si Ion Zografos.

Zografos era liberal dup5. tath', Grigore Golescu $i VIle

descu nu se prea prapadeau cu firea dupti politica, iar Ion

Tancovescu era un conservator fanatic care, pe vremea aceea

tneepea sa fie malorescian.
Eram bun prieten cu acest quator $i, de multe ori, petrezeam in strada Brutari, cash primitoare cu 2 odai si piano.
Imi amintesc cum Grigore Golescu era un mare amator de
femei, trecea drept taurul quartetului i avea o paganeasca
pasiune pentru ma belle Catrine", o etera thnhrh, frumoasa
$i... generoasa,

De multe ori petrecerile tineau Oa la 2, 3 si 4 duph

mezul npptei. cu bauturica si cu demne tovaraw studentesti,

and erau parale mai multe, petrecerea era udata cu yin rosu
cumparat cu.-2 lei butelia de-la Nun Popescu sau alti bacanf
cu bung. "eputatie.
-Oamenii so culcau lashrid de multe ori o parte din yin, neMut. Dar a doua zi dimineata, vedeau cu surprindere, crt vinul
era evaporat pang la ultima picatura.
0 ancheta Minutioasa a dovedit cum ch cucoana gaza
era evaprizatoarea.

In toate diminet4le, dupa ce so crapa de ziva, cucoana

gazda intra binisor in odaia in care dormeau trei din cei Patru
locatari. Binisor, lua ghetele $4 hainele spre a le curati, apoi
se apropia de masa si golea sticlele Inca cu ramasite de yin.
_Faptul era dovedit.
Atunci o ides diabolica trecu prin capul unuia o farsa
groteasca fu push la cale pe socoteala intemperatei batrne
Seara i noaptea fusese petrecere mare, se mncase crem.
vursti, piftii si pastramh, se fumase si se Muse mult.
Po la 6 ceasuri dimineata, a clone zi, cocoana gazda intrh,
www.dacoromanica.ro

325

ca. de obiceru. cat se poate mai tiptil, calcand in varful degetelor. Un miros greu de usturoiu, de ceapa, de tutun, de via
$1. de alte mirodenii umplea aerul. Pe masa o stic1a, pe juma,
tate mnc. p1in. cu UTI generos yin negru provoca privirile.
!Era prea mutt.
.

Cocoana gazda, tinand in mama stanga trei perechi de

ghete i pe acelas brat un numar de pantaloni, de jiletci si de
satouri se indrepta care masa. Cu dreapta prinder sticla, o

duce la gura si un prelung gal-gal-gal se aude...

Dar imed:at o explozie
Sticla cade pe masa, ghetele si
hainele se imprastie pe covor, iar cucoana gazda scuipa, varsir4
icneste, tuseste, lacrimile Ii curg din ochi, balele Ii curg din

gura. Aiurita, sufocata ese pe u, urmata de rdsul zgomotos

tare ta.sneste de sub toate pla.pomele !

Cititorul a inteles despre ce e vorba. Gititorul ghiceste crr
_le fel de lichid fusese adapata, sarmana Marra lacorna.

In urma razboiului din 1877-78 studentimea tra;ia bine

In societatea tuturor femellor pe care invazia rusk' le intolise.
Imi amintesc de o oare care tinerets castanie care se intorsese
In Capitala dupa o lung% peregrinatie prin Rusia B prth I3u1garia si care acum era pling de poli imperiali. Generatia mea
studioasa
daca nu este plina de ingratitudine
ar trebui
611-si aduca aminte de aceasta femeie sentimentala careia II
()lama cantecul privighetoarei.
Era vara, in toate serile, rasturnata inteun Muscat, femeea
se oprea inaintea cofetariei Radulescu din fata Gra'dinei Epien
copiei, i invite un tanar cunoscut la Sosea. Acolo era o pri4
vighetoare care, intre orele 11 si 1, canta invariaM In verzio
gul gradinei Cogalniceanu.
De cate ori n'am ascultat i eu privighetoareal?...
Dar sa reviu la evenimentele de la 1884.
.

AGITATIA URMEAZA

Studentii universitari publica un mernoriu impotriva

Romniceanu. Brosura poarta titlul: .,Memoriul studentilor universitari, contra profesorului dr. Romniceanu, pre-,
Zentat consiliului profesoral universitar".
Ca cuvant inwinte citim:
Tara intreaga a fost alarmata do o miscare a studerrtilof
universitari $i toti se intreaba care e cauza, care e scopul ce
irmareste aceasta din urma miscare a tinerimei.
Mune ziare ei cei chemati a lumina opinia publica n'au
facut de cat a denatura cu totul adeviirul prin 1nsinuari ratt
voitoare.

Publicarea ackstui memoriu devine, dar, imwriaasti.

.,In el va vedea ori cine ca cauza miscarei noastre e nu,
mar profesorul dr. Pomniceanu, ca scopul miscarsi e,cienzirtarea a din Universitate, a miscarea, In fine, 8 legitima, ei
trebuia sa se faca",
www.dacoromanica.ro

326

Tar la sfarsit se aft& semngturile a 277 de studenti "din

toate facultAtile, dar cei mai multi medicinisti.
Public, am imediat, munele tuturor acestora. Este de- fa.cut o foarte interesantg. constatare, anume ce s'a ales din toti
acesti tineri cari formau atunci, fruntea. universit5tilor si par,

tea ei cea mai militantg. Cale valori s'au manifestat, call au

ajuns in fruntea treburllor publiee ()pi au devenit fruntasi in

cariera lor.
tat& aceste nume : Adam Petre, Mgrgscu Stefan, Andreesca
C. M., Atanasescu N. Aronovici. D., Antonescu. G., Axente August, Alexescu I.Bradu V., Bgdulescu I., Bgleanu N., Bglgescu

D., Blirdescu N.. Basnea L, Bernstein Sot., Berberianti I., Basiles,

cu Elie, Bternoski I., Bolintineanu, Caloian T., Brauer Adolf,

Butes. A.. Butea G., Bucur Ion, Barzgnescu, V., Buescu I. V.9
Braunstein si Bistriteanu Ion Nitulescu, Calinesca Mihail, Ca.,
lalb A-, Calalb V., Capeleanu N., Ciolac Mardari, Cgpitanovief
Tome, CostAchescu Cr., Cristescu Cornelin, Constantin Mihala,
che, Constantinescu Nicotae. Constantinescu Petre Constantil4
nescu I. C., Constantinescu Ion, Constantinescu A.. Constanti"

riescu. Iuran, Constantinescu Dumitru, Cpdrea Julius, Cosma G.

Cristescu N., Crinescu Teodor, Calotg Const Demetriade George E., Dumitriu M.. Damian Cutcudache. puma M. I., Dell C.

B.. Diamantberger M., Drugescu Mediae, Dumitrescu D-tru,

Dumitrescu I., Dumitrescu T., Emilian G., Eremia I., Elian N.,
Engsescu C., Foulquier F., Fluturescu I.. Frunzescu Emil, Flarescu E. P., Cherache Constantin..Georgescu Stefan, Golden"
-berg Ad., Grouper Herman, Gardarianu D., Goldenberg Iosef,
iloldstein I. Georgescu S., Ghetu Q., Gaster Anghel, Grunau
Pavel A., Georgescu N.. Grosoviei Cal. M., Ghica Sirnionescg
C., Hristodorescu M., Hornstein B.. Relfant Lazgr, Haldan M.,
jialunga M.. Ioneseu Daniel, Inotescu P., Ioanid C., Istateseui
C., Iliescu Sava, Tense Gheorghe, Ianulescu M., Ioneseu N.
Ighel. Joan, Iliescu. Pavel. Iliescu C., Iliescu A.. Ionescu N., Tonescu I., Jurist E., Iurascu V., Tonescu G.. Linde V., Linde C.,
Macovei Dumitru, Manasian Nicolae, Marinw..0 T.. Mihaleea
Ion. Mihaleea P., Mgrculescu. Mendonidi Ion. Margulius l.
Marinescu N., Macedonescu Vasile, Mitaeseu M., Miligescu
Mihgescu AL, Marco'viei P., Merinescu I., Milos, Mutescu M..

Ns nu I. Gh., Neuman Julius, Ninoreanu Gr., Neuman Re Nicolon Gr., Garda C., Ornstein H., Obreieanu Al.. Oc6sanu
Petroi A., Ponovici I.. Palauz Andrei, Petrascu V.. Popp E.
Popeseu Grozeanu I. Poneseu D.,. Popovici r. r.. Plesoianu C..
Posulescu I., Paladi G. D., Patron G.. Popescu Pompiliu, Pa-

padopolu n.. Ponescu Petre, Posse Stefan. Pohl Fr Pncured

Cornell. Ponovici Ton. Petteseu Mihail. R. Rosen. Rosen Rae
feel Risclorfer I., Rgdulescu T.. Rapaport S., Rgduleseu M.4

Rie.ani N., Radian Ton St., RMulescu C-fin. Mdulesen Mar;n.

Ceorge, Stefenovici A. R. Scherer Snloninn,
Schwartz V., Succiu M.. Stein Leon, Segala R., Stoianovici

Stniculescu

www.dacoromanica.ro

327

L. Savirli Nicolae, Sapcaliu I, Schlancit, Sparta li I., Serman

Adolf, Sabner Tudori Al., Stoenescu G., Silva Pandele, Scurea G., Sancluleanu, Staicovioi N., Soiu Ion, Stinghe N., Tomescu N. C., Tneic C. D., `Marti A., Tonciu G., Tanu A., Tinc
Dumitru, Tiron V., Teodorm Luca, Tomasian 0., Tiinas.scu
G., Tanasescu C., Tanasescu A., Vasilescu G. Virgiliu, Viable
Weiss L., Vla'descu N. I., Vereanu Armin, Welles Bronislav,
iVarlanescu Al., Vines Victor, Zamfirescu M., Ziirner I., Zentier M.. Zahatia P., Zaremba M., Alexandrescu G. S.,. Antonescu V., Aureliu I., Alexiu N., Anclronescu. Gr., Botea Gr.,
Bogdan N., Bacalbasa C., Biihl Alfons, Bratu C., Botez I:,
Car lova V., Canari Theodor, Cans S., Coltescu T. D., Coons
Petre, Constantinescu G., Constantinescu st., Chernbach G. 1..
Dragulinescu T. Dumitrescu I., Iliescu I., Isvoranu I., Iliescu
C, Ionescu G., Florian Gheorghe Aron, Fratostiteanu G. N.,
Georgescu D., Ganoean G. T., Ghirgiu Alexandru, Klein D.
C., Maimarolu N., Nanu St. F., Popescu P., Popescu G. Popescu D., Parisian AL, Potter A., Poenaru D. B. Popovith C.,
Popovici I., Petreanu Sache, Protopopescu Christian, Petrescu
C., Talpianu I., Valerian C. D.. Vine ler Eug., Votoceanu
G., Radulescu Const. I.. Solacol N., Stroescu P., Slavitescu P.,
Protopopescu I.. Pop J., Sclia C., Talianu Z., Tomescu E.,
Vladescu M., Vasiliu G. D., Vicol G. D.. Saulescu G. N. Sloenescu A. Vasiliu C., Vasiliu Dem. I. Vasiliu G. I.
*

Agitatiunea provocatrt de evenimentele din urma si

mai ales, revizuirea Constitutiei in potriva propunerilor democratice ale lui C. A. Rosetti nu este Inca potolita. Acum o
pozitiunea va dobandi mereu forte now. C A. Rosetti si Du.
mitru Bratianu vor trece hotarit in cea mai ireductibila opo

zitte, Ion Bratianu a pierdut pe toti vechii lui tovarasi de

lupta si nu se mai reazama de cat pe elementele mai tinert

pe tanara dreapta reprezentata prin junimiSti.

In seara de 7 Iunie ziarul L'lndpendance Rownaine ofera
.un banchet la otelul Brofft (actualmente hotel Continent&
casa cladita din nou), acest banchet e initu1at Banchetul tiai

berfatei p??sei.
Erea, fireste, o masing, de 2:pozitie.

Banchetul erea dat, pe de o parte pentru a onora lupta

aui C. A. Rosetti data in Camera pentru deplina libertate a
presei, pe do alta parte spre a sarbatori o izbanda a ziarulut
francez care castigase la Curtea de Casatie u,n proces in poi
triva Creditului funciar rural.

Au asistat Ia banchet C. A. Rosetti, Gheorghe Vernescu, A.4

iexandru Lahovary, Gheorghe Meitani, Gheorghe Cantili, Ni4
colae Ionescu, D. A. Laurian, Constantin Boerescu, Ion Laho,
yary, Bordeanu, Al. Ciurcu, Frederic Dame etc., etc.
La sfareitul hanchetului, au infrat In Ball un mare nurniii
www.dacoromanica.ro

328

stuilenti "dinlre care unul a rostit o cuvantare bentru prem

chruia i'a rkspuns directorul Romdniei Libere. D. A. Dauriani
Cie

care a Mut pentru studenti.

Agitatiunea in tark creste si pentru un alt motiv, Cad

merele de revizuire voteazg instituirea unui Domendu al Co-+
roanei care constitue un apanagiu regelui.
Opozitia spune i propaga in tark cum a on Brktianui
a cumparat pe regele Carol cu acest Domeniu spre a'i aproba
travizuirea i a'l sustine la canna. In tar& opinia publiert este
in contra dotatiunei i astfel nemultumirile se Inmultese vkr
Nand cu ochii.
* * *

In ziva de II Iunie, advocatii si oameni politici earl au

luat apiirarea studentilor pentru di au huiduit pe Ion Bratianu pe Piata Teatrului, yin sk le anunte liberarea pe eau-

tiune. Acesti studeriti sunt: Vasile Car lova, I. Iancovescu, G.

Florian, Chirculescu, C. Ioanicle; C. Rkclulescu si autorul acesfor randuri. Mai erea i d-1 Costa-Foru ,redactor la Romania.
Advocatii ereau: Gheorghe Vernescu, N. Blaramberg, A.+
tanasiadi i altii.

De altfel acest proces nici nu s'a niai judecat, actiunea

in ch izan du-se.
*

Dar agitatiunea in Bucuresti creste. Guvernul are in-+

dicli ck se pregkteste ceva. Regimentul de rosiori cu garniVoana in Bucuresti-este trimis repede In Dobrogea de oare ce
ofiterib fiind din familii boeresti, guvernul nu e sigur de eL
Liberalii sunt alarmati si vild cum partidul se sfarmk.
0 intrunire publick e convocatk la sala vechiului Ateneu, pe
3ocul cgruia s'a`ridicat. Teatrul Lyric. Intregul stat major brigtienist e acolo.
Dup5. ce vorbeste N. Fleva primarul capitalei se alege un

comitet do salut public, zis comitet do rezistentk in potriva

Ictiunet anarhice a opozitiunei.
De odatk apare la tribuna un tana'r advocat Grigore Crivenghi, nepot al lui Take Giani ,care face cleclaratia e dacrt
Ora e agitatk iar partidul liberal divizat, cauzele sunt numaiJ
Woug: revizuirea Constitutiei cu restrangerea libertatei pre501 si dotatiunea Coroanei.

Un zgomot mare izbucneste.

Eugeniu Carada se'renecle la tribuna si, pe deasunra oratorului, vorbeste publicului. Zgornotul este de neinchinuit.
In salk incep imbrancelileciind cci multi conservatori ereau
tool.% apoi se awl zgomote de usi trantite, cle geamuri.sparte
www.dacoromanica.ro

329

etc. Si inteunirea se risipeste in mijlocul celel mai marl -delordine.

*

Legea electoral& din nou votata Impartea acum cor4

pul electoral In 3 c,olegii In loc de 4 ca pa.nI aci. In vederea
alegerilor noui es trebuiau sa se faca dupa legea noua, C. A.
Rosetti convoaca pe reprezentantii ziarelor la clubul ziarului
Nagunea al lui Dumitru Brtitianu. Ereau de fata 14 ziarisH
reprezentand 14 ziare. Sub presedentia lui C. A. Rosetti, acestia semneaza o rezolutie prin care se obliga ca ziarele lor
sa explice legea electoral& noua, sa vie In ajutorul alegatorilor j sit semnaleze thate abuzurile administratiel si, abaterile de la lege.
Motiunea erea semnatti de: C. A. Rosetti (Romdnul). N.
Bordfanu (Na(iunea), D D. Racovita. (Romdnia Liberd), Frederic Dame (L'Indpendance Roumaine), D. C. Butculescu,
YCooperatorul), C. Serhesch (Vocea Covurluiutai), I. Nitescu
ICarpa(ii), Chr. Negoescu- (Alarm), Em. Arghiropolu (Roadnul), R. G. Patarlageanu (Dernocroml), I. C. Valentineanu (Re4orma), V. NegrUti (Perdaful).
Din acesti 14 nici untl nu mai traeste astazi la 1927.

Un numar de studenti nationtalisti ne Intrunirn i hotaram,sarbatortrea, de 409 de ani revolutmnei lui Horia de
la 21. Octombrie 1784.

Un comitet c,ompus din: Gheorghe Secdsanu, delegat at

Societatei Carpatii, C. C. Dobrescu, Droe .Blinciulescu, A. P.
Crainic, delegati ai aoelea.si Societati, C. Pdrcdnescu, delegat
al Unirii Cora le, C. tonescu, delegat al Socigltei comereiale
,,Vittorul", P. I. lnotescu, delegat al Societatei studentilor In

medicina, Al. Lens Filipescu, delegat al Societatii Viitorull

Roman", I. N. lancovescu, delegat al Soeietatei universitare
,Unirea", Ern. A. Frunzeseu, delegatul studentilor In meclicilia, Constantin Bacalbasa, delegatul studentilor In drept, Alt
'$habner ruduri, delegat al studentilor facultatii de stiinte,
WI V. Georoceanu, delegat al facultatei de litere este format.
El Tedacteaza un Apel ,,La Romani". Cerandu-le sa se asooieze la sarbatorirea zilei de 21 Octombrie (2 Noembrie). Sar .

batorirea se va face prin publicarea unui album intitulat

Centenarul Revolujiei lui Horia de la 1874". Albumul a coprins: 1) Reproduetia portretelor lui Horia, Closca l Crisam
organizarea unui banchet la 21 Orpmbrie, 3) arearea unui
'fond numit Fondul lui, HoTia" destmat a ajuta pe Romanii

subjugati cazuti victimit Irldeullnirej Oterkei loD de Romani".

Dintre toti nienthr,ti peattii cAPilltek n. stiu daca asMiz
mai trtteste vrfunul Ma* cl4 Ficutwaseij..p dta wine. Imi pares
cii toti au murit. -

www.dacoromanica.ro

e 330
Vilza,nd cb," a perdut ziarul lionidnul care a trecut In o,
pozitie, guvernamentalii fac s apara un nou ziar cotidian,
Vointa National&

La 26 August a munrgeneralul Carol Davila, medical

cu atatea merite, omul care a inaugurat serviciul medical'

militar in Romania, acela care a Infiintat tea d'intaiu coal
de medici i sub-chirurgi de unde au iesit atati medici bum,
numiti totusi cam In zeflemea ,,de la 5Goa1a lin Davila". Doc,

torul Davila area una din figurile cele mai populare ale Bu,
cu restilor.

O fioala de inima care nu iarta l'a rrtpus Inca tanar, hind

ea a murit la varsta de 56-ani. Azilul Elena Doamna ii dato,
reste lui existenta.
Doctorul Davila Implinise 30 de ani de cand se afla tri
Romania.

NOUL REGIM LIBERAL

Ion Bratiaml trete prin ceasuri de grije.

Aproape toti batranii liberali, toti batranii lui tovarASt

de lupta de la 1848 11 parasise. L'a pAraasit fratele sau Durni,

tru, l'a Orbit nedespartitul tovaras C. A. Rosetti si odata cu

ei, aproape intreaga veal& garda a liberalizmului, cu Grigore
Serurie, Pan& Buescu, Veniamin Hernia, generalul Adrian.,
C. T. Grigorescu din Ploesti, Radu Patarlageanu etc., etc. In
fata acestei Infrangeri i spre a. flu merde puterea, neputandu-se rezema nici pe batranii liherali Moldeveni ca Mihail
Cogalniceanu, Nicolae Ionescu si altii, cari si acestia sunt In
opozitie, Ion Bratianu carmeste spre dreapta si se apropie de
junimoti.
Regele Carol dorea si el aeeastA apropiere, dorea chiar niT
minister Ion Bratianu-Carp-Maiorescu, findcg acesti doi co,

rifei junimisti ereau partizani hotarati ai intrarei Romania

In tripla alianta germana-austriaca-italiana.
In Memoriile sale aparute mai tarziu regele Carol spune
ca, fiind solicitat sa alature Romania aliantei austro-germane,
el a raspuns ca fiind dat faptul ca multi Romani sunt subjugati
'de Ungaria si Austria. Romania nu s'ar putea alia eu aceastit
putere. Cu totul alta ar fi situaVa data o eta putere, de rasAl

lating de exemplu Italia ar intra In alianta. Dar la 18841-

Italia intrase In aceasta alianta, prin urmare situatia Roma.4

niei, din acest punct de- vedere, sa usurase.
Alegerile generale pentru Camera si Senat bat la usa,
Opozitia liberal-conservatoare tare, sub imboldul printuluih
Bibescu, devenise karts activA, face o intrunira publia
la sala Orfeu In strada Campineanu, InsA, de astadata batau4
1$0 organizati do politic:), 1si fac aparitia. Si, cand ies de la in,

trunire, sefii liberali-conservatori, banda se aruna &sum ko

www.dacoromanica.ro

331

A fost un mare scandal de strada urmat dui% aceea, de o

desavarsita inactiune.
Boerii conservatori ereau luptatori de sezon. Luptau prig
mavara i iarna, insa anct venea vara plecau Ia Paris, In Elg

vetia, in Italia sau pe la mosii; nu ereau multi cari si-ar ui

jertfit petrecerile din statiile balneare sau din capitala Frang
tei pentru ea sa asude la munca politic& In Bucuresti. Dc ag

ceea, cum au dat cMdurile, mai toti corifeii s'au risipit iar agig
tatia politica it,Ineetat.
La alegerile generale pentru pakament opozitia liberal.
conservatoare: Vernescu-Catargiu s'a abtinut, iar in lupta aui
ramas numai Dumitru Bratianu si cu ai ski. C. A. Rosetti,
printr'o scrisoare publicata In Romdnul, declara el el nu mai
exista politieeste de cand partidul liberal a paraeit, vechile
iui principii dernocratiee, si se retrage din lupta.*

Ion Bratianu da lupta bland In brate un mare numati

de tineri si pe junimisti.
La Bucuresti alegerile sunt caracteristice. La colegiul 1

*de Senat sunt alesi pe lista guvernului, printul Dimitrie Ghig

ea si poetul Vasile Alexandri. Deci doi fosti si chiar actualf
conservatori, -In contra lui Dumitru Bratianu *i Mihail Cog
galniceanu doi dintre eei mai marl eorifei ai liberalizmulufi

La. colegiul al 2-lea este ales junimistul d. A. Lauriant

ilirectorul Romdniei Libere. La colegiul al 3-lea taranesc e

ales Tache Ionescu.

Ion Bratianu si-a ,atras pe toti tinerii de valoare sositi de
cur&nd de la Paris, astfel sunt alesi pe listele guvernului C4
C. Anion la Bucuresti, Alexandru Marghiloman la. Buzau, G,
Disescu la R.-Valcea. Jacob Negruti, Vasile Pogor, Leon Ne4
gruti la Iasi, Alexandru Djuvara la. Braila.
Guvernul dispune de o majoritate zdrobitoare In amang
Clout): Camerele, la Senat aproape nu a intrat vreun opozanti
la Camera cl'abia au putut patrunde Mihail Cogalniceanu, Nig
celae loneseu i pentru Inaia sr:era, tAnarul G. Paladi, ales Id
opozitie la Eau lad.
S'a putut strecura i marele istoric si filolog B. P. Ha-54
"deu, insa, In urma contestatiei ridicata de catre Eugeniu Stgls
tescu In Senat *i a lui Mihail Cogalniceanu in Camera, aleg

gerea lui Hasdeueste invalidata cu 53 voturi contra 42 sul:i

cuvnt, c Hasdeu. Rind director al arhivelor statului, nu pug,

tea fi ales legal.
In eercurile patice se vorbeste cu staruinta despre rema.4
niarea ministeria15. cu intrarea In guvern a junimistilor, dui
tratativele la Ion Br5itanu nu reusesc. Liberalii nu pot Drim0
programul lui Petre Carp.

www.dacoromanica.ro

332

'Am dat nurnete celor 277 student cari au semnat Dlerno-.

riul In contra profesorului dr. Or. Romniceanu. 1 a ntre-

bare fireascch mi se urcall pp buze: ce s'a ales din, toti.studentiii

acestia cari, acum 41 de ani reprezentau partea cea naaratctivh,
cea mai independental.5i cea mai militantal a Universithtei din

Bucuroti?

Dach cercethm lista constath'm eh aceastal generate,

din
care fac parte $i eu
dat prea multi frunta$i. In afarh de
un ministru plenipotentier, de doi directori generali ai servi-

,rfa

giului sanitar, $i un medic general, toti ceilalti au rmas pe

trepte de mijloc. Chti-ye, parlarnentari, cativa functionari Sm
periori, chtiva profesorr ecundari $i athta tot. Nu ghsesc Inscris numele nici unuia printre oamenii cari, in aceasth tarsi
au stat in Jruntea -statultu.
Mai inthi, nici unul din acesti militant n'a putut ajunge
rninistru, ilitr'o epoch, in care au ajuns athtia. S. fie pentru ci
nici unul din studentii acestia n'au avut inteligenta, cultura
sau celelalte insu$iri care disting pe fruntasil unuipopor? De
sigur, nu. Aitei imprejurhri se datoreste aceasta rmtinere in
urmh.

Rare ()nil tin student al unei Universithti din Wit' poate

ajunge in liornnia pe rndurile d'huthi. Spre a inainta si aIjunge se cere lustrul stralinhtateb Titlul de doctor s'au de licentiat al unei facultalti apusene cat $i aureola frecuenth'rei
-unei $coli superioare din strhinhtatea civilizatel, au ft:1st la noi,

In totdeauna. certificatele neaparate cu care numai,s'a pirtut

imptme un om nou.
Dar se vlede c. $i contactul cu moravurile, cu spiritul, cu
'felul de a se ptirta $i de a ghndi al oarnenilor din apusul cult,
di ornulu I p infatisare si o autoritate deosebith, calithti carel
pain, de fapk de asupra acelora, cari de $1 de multe ori cu

mull mai inteligentinumai din faptul ch n'au esit din as-

cunzhtoarea threi lor, sunt lhsati pe planul al doilea.

Vizitarea Iumei din afaral, educarea inteun medin supetror ca crizont moral $i ca inhltare sufleteascch complecteazit
personalitatea hceluia care este destinat a ii conduchtor.

A ramane in lara a insernnat aci in Romania o cauzh

le inferioritate. Atingerea cu mehtalitatea $i on Sufletul 'Superior al omenirei mai desalvarsite ca moral, educatiune Si culturd clac h. nu destiviIrseste in totdeauna, dar purifich' si Inaltd.

Dar mai este un motiv, hothritor motiv acesta: anroape

tOti studentii cari au stat In fruntea mischrei de la 1884 au
fost naturi independente, pe chnd, spre a ajunge In Romania afar% de exceptii norocoase, se cer spinhri incovoiate.
*

Am vorbit mai sus despre manifestarea pe care au fsh'e

eut'o studentii in fate, kgatiunei austro-ungare ca protestare
Th potnva agrbsiunei, infhptuith ia Cluj de chtre studentii ungun Oath de stuclentii romani. Sal mai adaug chleva amin-

www.dacoromanica.ro

333 - tiri asupra acestui subject. Nu e rgu, ca generatiile Je .asttizi

sa le ounoasca.
* e *

Agnatia intrata In Universitate progreseazg. Cum era si

firesc pentru vremile pe care le. descriu, politica de partid

iintervine $i Insufleteste miscarea.

Doctorul Romniceanu simte cg situatia i se elating la Gniversitate. Saul guvernului Ion C. Bratianu 11 sfatueste sa pund
cal:At .agitatiej fiindeg nu se poate admite ca studentii sg ramble neipeetat in greva i sg piarcla mai multi ani de studiu.
Pe de alt a. parte foarte multi studenti saraci vor sa-si treacg
exawen0e. Iris& spiritul de soliclaritate Ii Impedica s. comita,

nn uclerfelonie.

In,sfar$it, clupa numeroase tratative grha se potoleste.

Partidul socialist Incepe s ia ninth' In Bucuresti. Suntem un mtinunchiu de tineri hotgrati sa Incepem lupta In a.
ceastg InArumare. Dar somlizmul nostril nu este Inca, bine
clefinit. E un amestec de idei umanitare, generoase si democratice, Kloctrina socialista, n'o intelegem incg, de aceea dintre
toti tinerii studenti cari au inaugurat miscarea la 1884, absolut nici nul n'a rgmas in rndurile socialistilor.
. De altfel elementul muncitoresc lipsea cu desavar$ire atungi.

lntr'o searg doctoranzii Stauceanu si Manicea Imi spun

ci o intrunire secreta $i cu caracter socialist se va tine la spitalul Filantropia. M duc. Eram cativa: Stauceanu, Manicea,
Paul Scorteanu, Sabin, Spiroiu, Inoteseu, Emil Frunzescn. AJai% ,de Scorteanu si de mine. toti ceil'alti ereau medieini$tf.
Fiindeg pentru istorie trebuie sg se stie ca miscarea socialistg.
bucuresteang, Imbolditil de inceputurile socialiste de la Iasi,'
n'a Inceput nici din patura muncitoare nici din .cauza rnizeriei
lumei lueratoare ci din spitale.
Dupg discutiuni asupra organizgrei noastre In grup socialist, suntem convocati in altg searg Inteuna din Intunecoasele chilii ale vechiului spital Coltea.
Ni se anuntg o mare noutate: un nihilist rus din cei mai
de frunte va fi printre noi.
Cnd s'a lnserat ne-am streeura . I l5rle pe su urnul CoRei si ne-am Intrunit vreo 15 In oditita .abia !negro&
foare a unui intern. Aci Tina sit pe nihThtul tinuntat, acesta
erea COstieg Dobrogeanu, devenft mai tArziu Gherea In lite-

raturk

CoSticii Dobrogeanu e .ea simpatic. Arestat In timpul razboiului la Braila unde desehisese o spalatone spre a putea trai,
a fost ridicat intr'o noapte de politia secretg rusti si trimis In

Siberia. Dar. de $i $chiop, a putut fugi si a putut ajunge In

Norvegia calatorind intea barc dc pescari.
Cu intrarea liii Oherea In fug $i apoi cu a lui Zamfit
www.dacoromanica.ro

334

'Arbore si au venirea lui Constantin Mille ile la Bruxelles.

miscarea socialista incepe.

Este de amintit ca nici un evrai nu a fost la Inceput In

miscare, ceva mai tarziu s'a asociat d-1 Sache Petreanu pe
care il vom regasi In presa.
.
In Bucureati actiunea incepe cu o serie de conferinte la
sala Franzelari. Cea d'intaiu conferinta o tin eu asupra Prostitutiei In ziva de Dumineca 30 Deceinbrie 1884. Sedinta a fost

prezidata de crdre G. D. Paladi, ales deputat liberal disident

la Bar lad, peste cativa ani ministru liberal.
Dumineca urmatoare a vorbit C. A. Filitis despre: Complicitatea religiunilor cu Statul.
*

La Camera debutul lui Take Iinescu.

Tanarul deputat care-si facuse In cursul campaniei electorale din Bucuresti, reputatia unui mare orator, erea supra-

numit de agentii electorali: Tdclzild gurd de aur*, La Camera intrase precedat de aceasta fain* si, and s'a urcat la
tribuna ca sa vorbeasca la Mesaj, banca ministeriala erea In

marele complet, iar Camera eu toate bancile pline.

Discursul lui Take Ionescu a fost pretentios .si.rece. A
fost cel mai slab discurs din loath' cariera sa politica, un discurs program cu care pusese la cale. In mod sumar toate ces,
tiunile mari.
Dupa ce 0-L. sifirsit cuvantarea, Mihail Cogalniceanu a
venit repede la .tribuna presei care In vechiul local al Camerei, erea la nivelul incintei. Cogalniceanu erea furios si,
dupa obiceiul sau, inustacea enervat.

Asta nu a fost discurs demn de un Omar. A fost un

discurs slugarnic. N'ati vazut: dupa fiecare period se Intorcea

catre primul ministru ca sa-i cerseasca aprobarean..
Constantin Anion, tanar nou intrat In Camera si el, erea
alaturi de Cogalniceanu Arian respectuos si zambind spuse:
E un debut, coane Mihalache, dar nu puteti tagadui ca
n'are talent.
Gogalniceanu se Intoarce brusc catre Costica Arlon si, cam
rastit:
Domnule Anion, srt .stii dela mine un -lucru: Nicderi
'recti sli gdseni mai mull talent ca la Vficdroti.
Toata lumea a ramas tacuta! D'abia cateva zftnabete. Erea
o vorba care lasa locul cugetarei.
A doua zi Camera a acordat un lung concediu tanarului
deputat de Braila Alexandru Djuvara, care facuse la Paris
studii de pictura si care se clucea acum ca sa studieze dreptul,
spre a-si face o cariera.
Cafeva zile mai inainte rostise un frumos discurs In Camera. Titu Maiorescu i'a consacrat in Rorndnia Liberd un arwww.dacoromanica.ro

333 -ticol semnat ile el, In care ii facu Mari elogii. Maiorescu eredea sa atraga pe Djuvara in partidul junimist dar n'a izbutit,
.

Ion Bratianu Isi convoca partizanii din parlament la o

Intrunire intimg, acolo le spuse ca doreste s'd remanieze mi-

nisterul, ch", an fi dorit sg. introduca In guvetuascativa junimisti

Ins& a, constatat c'a. partidul se jimpotriveste. A cerut majori-

thtei s6.-i dea o indicatie. Majoritarii au atacat vehement pe

junimisti, iar Anastase Stolojan a sfrrtuit pe primul ministru
sb. se reintoara. la Mtanii din partid. Cu toate c'd L'Indepen'donee Roumaine, foaie de opozitie conservatoare, anunta zilnic

i.ntrarea in guvern a lui Petre Carp si a lui Maiorescu, soarta

junirnistilor erea pecetluit.
Ministerul fu remaniat numai cu liberali In sensul uringtor: Ion Brtitianu internale, D. Sturza instructia,- G. Leca
illarrtele, generalul Falcoianu razborul, Anastase Stolojan dumanilla, Ion Cmpineann, externele, Constantin Nacu justitia,
generalul Radu Miliai lucrgrile publice.
*

Generalul Slitniceanu fostul sef al statului major in timpul rk'zboiu.lui, fostul ministru de razboiu cazut sub votul de

blam al Senatului, dup'd aceea anchetat spre a fi dat In ju-

decat'd. ca un necinstit administrator al averei Statului, moare

In streinatate. and parchetul a rupt sigiliile- easel sale, In absenta vilduvei, a gAsit un mare plic pe care sta scris: Probe

despre moralitatea puternicilor zilei. Acest plic a disparut.

Cine stie cte lucruri ple de interes nu cut.. ; dea acest olio
misterios 7.

210,,-InT4

www.dacoromanica.ro

TABLA DK MATERII
Pa>g

0 LAMURIRE
IN BUCUR ESTI

I)
7

Po1itie4 =- Revolntia din

Pbtegti.'-. Scrisoarea adz? Ambrcin. = Ourental. fraucofil.
Politicianizniul.
Petit% 'de la -Iagi,
Literatnra.
Cestiunea evree -Finantel 0.
Teatrul.
TArgul Mogilor.
Tragerea la semn.
Oragul.
Tipuri bucnregtene.
Viata bacuregteanl.
Moravnri j farse
Ziaritii i scriitorii. Oamenii zilei.
Doctoral Dram)].
Intainl congres al Presei.. . . .
ANUL 1872.
Liberalizmul epooei.
Moartea mai I.
Heliade Rldulescn i Dimitrib Bolintineami.--Diverse .
A NUL 1813.
Apele de la VAcAregti.
Oircul Buhr. -Moartea Printului Alexandra Ion Gaza.
Diverse.
Statnia lni Mihain Viteaznl.,
1eatruL,i
ANUL 1874.
Diverse.
Statnia lui Mihain Viteazul
B UOUREVTUL IN 1871.

--

- -

- -

10
Oil

canzfi de turburAri studentegti. Oameni noni. -- Re-

104

vista" la Teatrul National

117

- Vestitele alegeri din 18715. - Coalitia de

la Mazar-Paga.Actinnea gi agitatia opozitiei. ventinnea Comerciall cu Anstro-Ungarla
ANUL 1878. - Importante gtiri politica. - Diverse. Ciderea cabinetnlni LascAr Catargin. - Cum mi'am
ANUL 1875.

Con--

lust bacalanreatnL Politica. Nonl regiin liberal.

In preajma annlni 1877
ANUL 1877.
Evreii din RomAnia.
Agitatia polititl.
Diverse.
Intrarea rugilor In tarL Proclamarea
independentei.
Romania In riaboin.
Bucuregtii
pe vremea Rngilor.
Donl crime
CAderea Plevnei.

--

celebre
ANUL 1878.

- -

Paoea de
- Felonia ruseasc5. Diverse -Oongresnl
la San Stefano. - Cantecul Gintei latine
din Berlin.
Intrarea trinmfalli a armatei romans Iii
timpul rngilor
-- Din
- Acordarea drepturilor politica

Bncuregti.
ANUL 1879.

la evrei.

Diverse.
RAscumpArarea cAilor ferate

www.dacoromanica.ro

128-

155

159

215

934

Pag.
Reotificarea
Bucuregtal duph rAzboi.
Atentatul lni
Legea Gradititeanu.
Diverse
Pietrarn.
Vista bucuregteanri..
ProPolitico.
ANU1. 1881.
Uheclamarea Regatului i serbiirila IncoronArei.
C. A. Rosetti miuistru de interne
stinnea Danirei.
&ands lul Oalimechi Uatargi. Un duel snigeneris.
Serbdrile Printulni
Un. bal al Presei.
ANUL 1882.
Petreceri ale
George Bib436n. Oestinneit Barrere.

ANUL 1860.
DImbovitai.

245

245

vechialai Bucareti. Incidental Nicola Blaremberg-

. ....... .

Diverse . .
George San-Marin.
Oontrabandele bnVials buoureteanit.
Camera le de rePetreceri aristocratic
onretena.
_y411413.4.0 maniiestatie iridentistA
Diverse Mitioarea stadentilor.
Parse
AN11f..1884.
Agitatia urViata studenteaseit.
atudentepti.

276

.ANUL. 1883.

meavA.. Nonl ,regim liberal

ER AT A
La pagina 99 .titAul5 Anal 1872 lipsetite.

Aced aninoepe on subtitlal : Liberalizmul epocei".

www.dacoromanica.ro

289

302

www.dacoromanica.ro