A 506

ft;

NIC. BALCESC

ECA

Sit

Biografii !trice
Spitarul loan Lantae taint), loan Tinto],

made Logoffit al Moldaviei, Poste Intuit

Constantin Cantaeuzino, Logo Will
Miron Costin, Istoricul Moldaviei.

Romani! si Fanariotii.
C

rininn

Ter
17-

,1

.,,1Ik 11,1141,111111,1,11111,i.11III

fC=CTICM:aft4/..C.,..0.611.rt.

olo111111111,1... jIM,

Editura Librdriei LEON ALCALAY

Bueure0,
Calea Victoriei, 37
www.dacoromanica.ro

r0'

pi

Pretul 30 bani

BIBLIOTECA pentru TOTI

VOLUME NOI DESTINTITE
Tineretultd ;colar
Dumitru Cantemir. Descrierea Moldovei.

0.30

Speranfa Th. Scritorii Vechi Romani eu portrete si hiograiii.

Al. Odobescu. Cateva ore la Snagov.

.
.

0.30
0.30
0.30

MOW si Curcanii.
.
.
Psevdochinegeticos (falsul tratat de vinAtoare). 0.30
Basme Jupan Raniel Vulpoiu, Tigrul Ocala etc. 0.30
Mihnea VodA eel ram si Doamna Chiajm 0.30

I)

LApAdatu Alex. Din zilele de CAdere ale lui Mihai VodA

Viteazul 16 naratiuni Istorice.
.
.
0.60
Alexandru cel Mare Macedon (Alexandria).
.
0.60
Esop. Viata si pildele mai.

0.30

Candrea qi Densuqianu. Povesti adunate din diferite regiun

locuite de Romani.
.
.
0.30
.
Densusianu Ovid. Din Gronieari. Cum si ce povesteste Cro.
0.60
nicarii despre vremile si Domniile din trecut.
Hasdeu D. P. RAzvan si Tidra.
.
0,60
,
Vasile Aexandri Poesil populare.
.
.
0,90

'

7)

Doine, LAcramioare, Suvenire, MArgaritalele

0.30
.
Pasteluri, Varia, allele. fieeare numar
.
0.80
Russo Alex. Cantarea Rominiei.
.
KogAlniseanu Mihail. Cuvant introdnetiv la Gursul de is-

torie National.

0.30

.
0.60
ImbunAtAtirea soartei granilor.
0.30
.
Acte, Serieri din TineretA. .
n
" Desrobirea tiganilor, stergerea privilegiilor 0.30

Boeresti.

Mite Kremnitz RogeIe Garai al Rominiei.

www.dacoromanica.ro
Edmondo de Amicis
Cuore. (InimA de Copil) cu
numeroase fignri din viata geolarilor
.

0.60

1,20

BIBLIOTECA PENTRU TOTI

NIC. BALCESCU

BIOGRAFII ISTORICE
Acum intAia card adunate i impreuni
publicate
I. SpAtarul Joan Cantacuzino.
II. Joan TAutul, marele Logofk al Moldaviei.
III. Postelnicul Constandin Cantacuzino.
IV. LogofAtul Miron Costin, Istoricul Moldaviei.

V. Rom Anil si Fanariotii.

BUCURETI

EDITURA LI,BRARIEI LEON ALCALAY

No. 37, Calea Victoriei, No. 37

www.dacoromanica.ro

BUCURETI
TIPOGRAFIA FORTUNA"
Ca lea Mosilory No. 59

www.dacoromanica.ro

NICOLAE BALCESCU
1819-1852

DupA un portret facut de pictorul TkArascu la Paris

in 1851, azi in posesiunea_A cademiei Romane

www.dacoromanica.ro

PRECUTriiiTAIM

Publicdnd, pentru intdia yard impreund, BiograftilelIstorice,7pe rcari

nemuritorul Beacescu le-a tipdrit acum vtse-zeci i patru de ani in ,Magazinul istoric.pentru Dacia", afirmdndu-

se prin ele,- intrej contimpor anii sdi,

ca un distins scnitor i mutt promifdtor istoric, se indepline#e un act de
cuvenild pietate fatd de memoria n,eino.ecutului literat i se face un real
serviciu tinerimei colar e,pundndu-i- se
la indemdnd cele dintdi dupd Pute-

rea Armata la Romdni scrteri ale

ilustrului istoric al lui Mihai- Vocla
Vileazul,scrieri cart au statut pdnd
acum imbrdcate in uitata., slovd chiingropate;in amtntita
rutted
invechita; rard i pufin farniliard chiar i celor special4ti.
MIntr'adevdr, afarct de Ioanrdutul,
mar ele Log ofat al Moldovei, care, dat
fiind natura sa anecdoticd, a fdcut
www.dacoromanica.ro

Precuvntare

ocolul cdrfilor de cetire,

toate cele-

lalte scrieri ce se publica in aceasta

bro0zra sunt prea putin cunoscute
celor mai bdtrdni i de loc cunoscute
celor mai tineri,cdrora liserecomanda
acum in special spre cetire. Cdci ce
poate fi mai folositor si placut ca
lecturd pentru colari de cdt aceste
producte istorice i stilistice ale Balcescului ! Cetindu-le, ei vor gasi in
Spatarul Ioan Cantacuzino, Log ofdtul Miron Costin i Postelnicul Constantin Cantacuzino, descrise dap eana
n'tdiastra a cunoscutului istoric, tot
atatea frumoase figuri din trecutul
nostru, cari si-au iubit, sprijinit si
slujit, cu credinfd i dragoste, patria
si neamul ; iar in Romdnii gi Fanariotii vor gasi un tablou, pe cdt de
viu pe atdt 1de adevarat i astdzi, al
luptelor si framdntarilor de doud veacuri,purtate pe pdmantul Tarilor Romane, *entre Pamdntenii slap dniti 0 V eneticii slcipduitori. Avc fiind sunt de
prisos ori si ce alte cuvinte pentru a
se mai recomandd cetirea i rdspdn-

direa acestor uitate scrieri ale lui

Nicolae Balcescu.

www.dacoromanica.ro

A. L.

I
SPATARUL IOAN CANTACUZINO

Nici odatd oamenii n'au lipsit evenimentelor, a zis Montesquieu. Acest a-

devdr s'a simtit asemenea i in Tara Ro-

maneascd, cdci ea a avut norocirea ca

de cate ori s'a aflat in vremi grele sd
se iveasc in sinu-i cat unul din acele spirite inalte, pe care Providenta
searnAnd a le trimete din timp in timp
spre a face gloria, cinstea i mantuirea
statelor. Unul dintr'acei Romani care au
bine meritat de la patrie, au fost i Sp-tarul Joan Cantacuzino. D'abia a trecut

o jumdtate de veac de cand el strAlucia In aceastd tard i faptele lui ca i

numele sunt uitate de noi. Dar datoria
Istoriei este d'a-le pAstra i d'a aduce
www.dacoromanica.ro

Nk. titilcesca

suvenirei acestui vrednic patriot tributul recunotintei ce Romanii ii sunt datori.

El se ascii In 20 Ianuarie 1757, la

duz3i parintii lui de catva limp. Tatl sau era
Constantinopol, unde se afla

Cluceriul Raducanul Cantacuzino *); iar

muma-sa Domnita Ecaterina, fata lui Joan
Vv. Mavrocordat, Domnul Moldaviei.
Peste,31doi ani (1759), parintii lui il a-

dusera la Bucure0, unde el primi o e-

ducatie Ingrijita i petrecii copilaria sa.

In 1769 se ivira manifestele Imparatesei Rusiei Ecaterina II, chemartd pe
toate popoarele supuse Turciei la arme,
.fagaduindu-le libertate i independenta..

loan Cantacuzino, in entusiasmul su

*) Acesta era fiul Banului Matei Catacuzino di

stranepotul Logofatului Draghici sau Traian Can-

tacuzino, care s'a asezat mai intaiu in T a4*a

Romaneasca la 1631.
Este curroscut ca familia Cantacuzino este originala din Frar4a, din

ramura Valois, si ca pe la veacul XI s'a tras, cu

alte familii ale Occidentului, In Imperiul 0-

rientului, unde aliindu-se cu insemnatele familii Comnenii, Paleologii i Asanii, regii romani din Misia, detera acelui irnperiu un imprat si mai multe capete de stat deosebite.

Vezi Ducange, p. 258-264 ; Ville-Hardouin, t. 2,

p. 159.

www.dacoromanica.ro

Biografii Istorice

copildresc, creza cd a sosit timpul ca

patria lui sd-si dobndeascd libertatea,

dupd care oftd de un veac si jumdtate, si la 1771, d'abia in vdrstd de 15

ani, el alergd la arme, intrand in slujba
ruseased ca praporcic la regimentul al
La 1773,1a lua3-lea al Grenadirilor.

rea Silistrei, in vreme ce tatl sdu cu

regimentul sdu de Husari romni, se incdrca de glorie i scAph armata ruseas-

cd de o prdpddenie totald *), tndrul

*) In vremea acestui razboiu Cluceriul Radixcanu Cantacuzino, cu voia Imparatesei Ecaterina II, formase cu cheltuiala lui un regiment de
tineri ale$i Munteni, Moldoveni i Ardeleni, nu-

mindu-1 Usarkoi Voloskoi Polk (Pok de husari romani). Ecaterina II il recunosca depo-

triva cu regimentele armatei sale, i numi pe RAducanu Cantacuzino Colonel al acestui regiment.
Uniforrria regimentului era dolman verde, scurteica alba cu blana de miel alba, cu ceaprazuri
si tesaturi de fir, pantaloni ro$i, curea de piele
neagrkincrucisata pe piept, i cciula ungureas-

ca. Acest regiment se deosebi mult inteacest

razboiu cu Turcii, pentru a carui vitejie Feldmare$alul a dat dotra publicatii prin toata armata
si in toata Tara Romaneasca $i Moldova. Vitejia insa cea mai mare o arata la inconjurarea
Silistrei, cand Turcii, navalind asupra aripii ostirii rusesti, comandata de Generalul Cacavinski,
au infrant pe acest general, 1-au pus in fuga,
luandu-i i toate tunurile, Atunci Raducanu Carl-

www.dacoromanica.ro

10

Nic. BAlcescu

Cantacuzino petreced 14 ceasuri ih san-

turi, si pentru vitejia ce aratase se Inalta de Graful Romiantov in rang de

Leitenant. La 1774, el perdu pe tata-sau

si impreuna cu fratele-sau cel mai mic,
Nicolae, rmasera sub epitropia unchiului lor Banul Mihai Cantacuzino.
Acesta, dupa cloud caltorii ce facuse

in Rusia, trimis find din partea trii :

una la 1770 si alta la 1774, cand el cerit

ca ambele Tani Romane sa ramae libere supt protectia Rusiei, Austriei si

Prusiei, vazand a tara este osandita sa
cazd iar supt jugul Turciei, speriat Inca
si de Graful Potenkin, care ii declard

ca Rusia nu poate chezsui viata

lui

despre Turci, de va ramaned In tara, hotart a se expatria. 5i a locui in Rusia.

Atunci el lila cu sine 5i pe loan Can-

tacuzino cu regimentul sAu fAcit o diversie, aruncandu-se asupra unei baterii turcesti de 12
tunuri, pe care a cuprins-o. Turcii ce goni pe
tCacavinski, vAzAnd bateria luatA, s'au speriat si
s'au intors inapoi. Atunci RomAnii au nAvAlit inr'Ansii ca niste smei, dupA expresia pitoreascA
a timpului, si i-au gonit pAnA i-au bAgat in cetate, luAnd indArAt si toate tunurile ce ei luase
de la Cacavinski. Toate acestea le poate vedeA
cineva mai pre larg in jurnalul Grafului Romiat4ov. Genealogia Familiei cantaeu.qino,

www.dacoromanica.ro

Biografii Istorice

11

tacuzino cu frate-sAu Nicolae.La 1783

tinerii Cantacuzino, find in varstA, hotArirA a se intoarce in patria lor si cu
voia Imparatesei plecara spre Tara Romaneasca, zabovindu-se in Galitia la
ruda lor Contesa Odonel, fata lui Radul, fiul lui tefan Vv. Cantacuzino, cel
din urma Domn muntean, pand la 1784,
and Poarta le dete voe sd intre in tarA.
Aflandu-se in Austria, Austriacii avand
ochii asupra Tarii Romanesti, le propusera sa intre in slujba lor, dar ei refuzard. In Tara Romaneasca, unde domnnia atunci Mihai Sulu, ei tura bine primiti, La Iunie 1780, se mazili acest Domn

si in locu-i se trimise Nicolae Mavrogheni, fiu al unui zidar dintr'o insula a

Arhipelagului,

Mavrogheni in trA mai

intaiu slugA 1 a Assan-Bei Capudan

Pasa, apoi ajunse dragomanul lui, si

and acesta se Mai mare Vizir, el se
numiDomn.

Mavrogheni se arAtA ca

un om cu totul original si fantastic ; urand si dispretuind aristocratia, dm` fiindu-i milA de cei mici si de cei sAraci;
maltratand pe reprezentantii puterilo r
strAine, i pe Turci, pe care ii opria d'a
nu supara pe locuitori, si isi rAdea de
legea lor, incat acestia dobandiserA mare
www.dacoromanica.ro

12

Nic. BMcescu

frid de dansul ; i cu toate acestea slu-

jind Portii cu cea mai mare credintd.

Adesea ii vedea cineva, dupd cum spun

btranii no$tri, alergand cdlare pe ulitele
Bucurestilor, c'o suitd prea putin numeroas& purtand pe,,, cap cuca domneascd, iar incolo prost invesmantat, ba
Incd si cu picioarele desculte in iminei.

Adesea iar, cand vrea sd pedepseasca

pe cdte un boer, 11 chema si ii spunea
cd a visat noaptea cd i-a fAcut cutare
pedeapsd*sau cd j boerul ii ddrui o
sumd de bani, i visul trebuia indat
a se realiza. Spre a-$i al-Ma si mai mult

dispretul stiu care aceastd aristocratie

coruptd si egoistd, el adund intr'o zi pe

toti boerii $i inaintea lor .1mbrAcd caftan pe calul sdu de paradd numit Talavasi, dec1arandu-1 boier $i dandu-i titlu
Mavrogheni primi
de Clucer mare.

bine pe tinerii Cantacuzino, Wand pe

loan Ag $i pe Nicolae Armas. Ioan
insd peste putin, neasteptand mult de

la MaVrcgheni, treca in Moldova, unde

domnia unchiul sdu, despre mumd, Alexandru Mavrocordat, care li dete rangul de

Spdtar. La 1787 se mazili acest Domn

si se duse in Rusia,PaducAndu-siAminte
cd aceastd putere a dobandit Crarnul In
www.dacoromanica.ro

I1iografii Istorice

vremea pe cand era mare Dragoman al

Portii; iar in locul lui se oradndui Domn
Alexandru Ipsilanti. In vremea interegnului, loan Cantacuzino, Limpreun cu
alti boeri Moldoveni, se arestaserd. Ipsilanti, viind in Iai, se vza, cu mirarea
tutui or, a-i fiber& magulind 'Inca imult
pe Cantacuzino. Pricina era ea' acest
Domn, doria. s dobandeascd tronul Romanesc i cauta a pune pe Joan Cantazino in interesurile sale. Aceasta Mai
pe Mavrogheni sd-1 primeascd foarte
rdu, cand el se lntoarse in Tara Roma-

neascd. El atunci incepa a petrece o

viatd prea retirata.

La 3 August 1787 se declard rdzboiu
intre Rusia i Turcia. Sultanul spre a se
asiguta de credinta lui Mavrogheni, dete
la 5 August un firman prin care indatora
pe Domn i pe Romani sd fie credin-

cioi Portii i sd apere cu toate puterile

lor tara impotriva,RuilorlMavrogheni
luand acest firman ii publica impreund
cu proclamatiile sale in toatd tara i incepa a strange oti. El alese de capete
armatei sale 25 tineri boeri, intre care
i Joan Cantacuzino, silindu-1 fdrd de
voia lui sd primeascd, supt cuvant cd
cunoWe tactica ruseascd. Mavrogheni
www.dacoromanica.ro

14

Nic. BAlcescu

In capul acesfei otiri in neoranduial,

inainta care hotarul Austriei, care, in
luna lui Fevruarie 1788, se declarase si
ea Impotriva Portii. Pe cand ostirea se
apropiase de Ploesti, Joan Cantacuzino
Insotit de Scarlat Campineanu *) fugira
pe ascuns, si niergand pe la Magureni
trecura in Transilvania, la Sibiiu. Acolo
ei find bine primiti, Cantacuzino indrazni

a prezenta Imparatului Iosif II un plan

prin care povguia cum trebue a ataca
pe Mavrogheni, formand While numai
intr'o coloanA, iar nu a le slabi formandu-le in trei coloane, dui:4 sistema adoptata de Maresalul Lassi.
Fuga lui
Cantacuzino si Campineanu a fAcut sgo-

mot In Tara Romaneasa, caci ei avura

si alti urmatori. Nicolae Cantacuzino se

arestui si nu puta s scape de cat intrand in slujba turceasca la Ieniceri, in

al 30-lea orta, fail ins a-si schimba

religia. Boerii cei mici, TAtr care

Domnul se arat cu dragoste, 11 Indem-

tiara atunci ca sd trimi pe boerii cei

mari cu familiile lor zAlog la Turci. Mavrogheni izbuti a dobandi un firman prin

*) TatAl Logo fAtului loan CAmpineanu, Controlorul Statului.

www.dacoromanica.ro

Biografii Istorice

15

care exild pe bdtranul Ban Pand Filipescu cu flu lui Nicolae i Constandin la

mAndstirile Muntelui Atos, iar pe fratii

Brancoveni, Nicolae i Manuil, fratii Ghiculeti, Constan din i Scarlat, loan VA-

cdrescul cu flul sdu Alexandru, Dimitrie Racovit i loan Muruz in insula

Cipru. Ioan Cantacuzino, temandu-se ca
apropierea lui de Tara Romaneascd sd
nu fie vdtAmdtoare fratelui sdu, care se
afla in mainile neprietenilor, se duse
la Hotin, unde se prezent Printului

Coburg ce Ii asedia impreund cu Contele Solticov. Acolo ii intalni pe Matei

Cantacuzino Vistier al Moldaviei *) i unindu-se impreund merserd in guverndmantul Camenetului la Marealtil Romiantov, de care ei furd bine primiti.
In vremea aceasta Mavrogheni, cu otirea sa, compusd din Romani, Bulgari
$i Arn Anti, i cu oOrea turceascd peste

care el se numise Seraschier, bdtii pe

Nemti, coprinse Sinaia i Cozia, ocupate de danii, i ndvAli in Transilvania,

unde facii multe pustiiri. Dintealtd parte
*) Vistierul Matei Cantacuzino ImpreunA cu
Episcopul de Roman merserA la Printul Coburg
trimisi din partea Domnului Moldaviei ca sA-i
propue din parte-i un ajutor de 6000 ArnAu0,

www.dacoromanica.ro

16

Nic. Balcescu

marele Vizir mutA operatiile sale din

Tara Romneascd si Moldova in Bos-

nia si Banat, unde intrA in 7 August

1788 si bAtii pe Ilemti ; dar peste putin

fit silit a se trage ludAra. In Moldavia
Contele Romiantov ocupb. Iasii i Prin-

cipele Coburg Romanu. Ioan Cantacuzino se afld necurmat in ambele ta-

here. La 1789 Printul Coburg primil poruncA sd ocupe Tara RomaneascA i sA

formeze Divanul cdrmuitor, urmand intru toate legile tArii. ImpAratul Iosifnumi

insusi pe loan Cantacuzino SpAtar $i

pe Scarlat Campineanu Ag, iar cele-

lalte posturi le lAsA in dispozitia Printului Coburg.

Acesta la 7 Martie se apropie de ho-

tarul Tarii Romanesti c'o Wire de 40,000

oameni $i dupa ce, impreund cu Suvarov,
bAtii pe Turci la Focsani (31 Iunie) si
la Martine$ti (22 Septemvrie), porni spre
Bucuresti. Cantacuzino $i Campineanu

plecard mai inainte de la Focsani, povguind avangardial austriac, supt comanda Leitenantului Colonel Fisler, si
ocuparA Bucurestii, pe care Mavrogheni
si Turcii ii pArAsirA, trAgandu-se in Bulgaria. La 10 Noemvrie intrA $i Printul
Coburg in Bucuresti. Mitropolitul cu bowww.dacoromanica.ro

Biografli Istorice

17

erii $i cu tot norodul 11 intAmpinard afail din ora$ si 11 primird cu bucurie ca

pe un aliat. Dintr'altd parte Printul Ho-

henlohe, dupd ce bdtA pe Turci la Popozeni peste Olt (6 Octomvrie), ocupd

Craiova (1.3 Noemvrie). In Bucuresti se

intocmi atunci Divanul armuitor astfel :
President Printul Coburg, vice President

Generalul Baron Enzenberg, Secretar

si translator Hofrath (Consilier de Curte)

Markelius, Mitropolitul Cosma, Episcopul de Ramnic Filaret, Episcopul de Buzdu Dositei, marele Ban Dimitrie Ghica,
marele Vistier Scarlat Cornescu, marele
Vornic Radu SlAtineanu, marele Logofdt
Radu Goloescu, loan Damali, Costandin
DrAgAnescu, Vistierul Matei FAlcoianu,

Aga Scarlat CAmpineanu si SpAtarul

Ioan Cantacuzino. Acesta, prin:talentele

sale si caracterul sAu cel drept, dobAndi
indatd o mare influentd asupra Divanului $i a tdrii ; Insusi Nemtli 11 respectA,
cu toate a stiA a el nu-i iubeste.n.Cantacuzino se folosi de aceastAl influentl.
ce dobAndise spre binele tdrii. Cea dintdi slujbd insemnatd ce el fAcii ' patriei
sale, fii and Nemtii ardtard fArd de veste

boerilor a ei a doua zi trebue sd facd

juramantul de supunere Austriei. Arti2

www.dacoromanica.ro

18

Nic. Balcescu

colele acestui jurdmant, scrise in nem-

tete, i romanete, cuprindea : cd Nemtii, mantuind tam de robia turceascd nu-

mai prin puterea armelor, Romanii cu

totii jurd, pentru danii i pentru urma.torii lor, credint i supunere. Austriei,
ca unii ce au fost odata tributari Regilor

Ungariei. Aceste articole era cu totul

nedrepte; mai intaiu cd ele nu chezduia

nici unul din privilegiurile Principatului,

a doua cdci pretentia cd Romanii ar fi

fost vre-o data supui Ungariei nu este
intemeiat pe nici un adevr, de vreme
de suzeranitatea Ungariei in Tara Ro-

maneascd nu s'au intins de cat nu-

mai asupra Banatului Severinului. Boerii vdzand aceste articole rdmaserd in

mdrmuriti ; Joan Cantacuzino singur nu
se descurajd. 5tiind cd prin impotrivire
n'ar catiga nimic, hotari c'ar fi mai
bine a inela pe Nemti. Nedescoperindu-se Divanului, el merse numai la Mitropolit, i li zise sd numeascd o comi-

sie secret6, spre a analisa juramantul

propusr Spre acest sfarit se numai Episcopul Filaret, Cornescu i Joan Cantacuzino. Ei se adunard la 7 ceasuri di-

mineata i juramantul se hotrise a se

face la 127 la Mitropolie. Cantacuzinb
www.dacoromanica.ro

Biografii Istorice

19

zise boierilor stii : Nemtii sunt prevdzdtori, noi insd le vom dovedi cd suntem

mai isteti.de cdt dnsii, cnd e vorba

de fericirea patriei noastre ; sd aruncdm
dar juramdntul romanesc scris de ddn$ii,

$i sa scrim altul, intemeiat pe cel mai

mare folos al trii. Noi il vom dd apoi
Mitropdlitului ca sa-1 scoat din san in
minutul ce va trebui a jurd ; Nemtii nu
vor pricepe nimic ; translatorul Marke-

lius trebue s fie inconjurat de boeri,

cari vor cdutd sa-1 distragd $i s facd
sgomot mult, Incdt el sd n'auzd articolele jurdmantului".
Toate s'au Intdmplat dupd dorinta boerilor ; Nemtii furd
inselati ; articolele scrise de comisie se
iscdlird de tot Divanul, $i ele In viitorinie slujird de pavAzd binefAcAtoare Orli, cdtd vreme a tinut ocupatia ei de cdtr Nemti.
Este ins adevrat cd Printul Coburg,
care era inzestrat cu multe calitdti strdlucite, $i Nemtii se purtard bine In tara

noastrd si nu supdrard mult pe locuitori.

Cantacuzino c a Spdtar privighid pentru linistea tarii $i prin spionii
sai ispitid miscdrile Turcilor. El comunicd observatiile si planurile sale Printului Coburg, si tined o corespondenta
www.dacoromanica.ro

Nic. Blcescu

20

intinsg. cu Printul Potenkin, cu Printul

Repnin, prin Maiorul Diring, trimisi in-

tr'adins in Bucuresti de Potenkin, si cu

Printii Suvarov si Galitin, prin Maiorul
Luiss. Prin relatiile ce avea cu aceste
persoane insemnate, Cantacuzino incepla

a lucra

si

a intrebuinta influenta sa

spre a dobandi tarii dreptul de a-si alege

Printi pamanteni. Peste putin vederile

sale se intinsera mai departe, si ca stramosul sau $erban Vv. Cantacuzino, el
incepti a visa libertatea tuturor popoarelor Europene ce tinea supt Turci, si po-

sibilitatea d'a forma in Turcia un stat

crestin mare si puternic. Spre acest sfarsit, el se puse in relatie cu Capitanii
Greci si cu toti cei ce doria sd scuture
jugul barbariei turcesti.
Inteaceste timpuri celelalte puteri ale

Europei, vAzand cu neplAcere inaintarile

Nemtilor si Rusilor inteacest razboiu, iar
mai cu seamA Englitera, care dela, 1759
simtise importanta europeanA a Provintelor Rot/lane si isi atintise ochii asu-

pra lor, intrigar la Austria ca ea in deosibi de Rusia sa facA pace cu Turcii.

Bunul Imparat Iosif II murise si succesorul sat.' Leopold nu al-MA aceeas stator-

nicie in caracter, nici aceeas dorinta de

www.dacoromanica.ro

Btografli Istorice

21

rdzboiu. Se hotdri dar a se deschide un

congres pe Dundre, la Si$tov, Prusia,
Olanda $i Englitera, care povtuiserd
pacea si intraserd mijlocitoare, trimiserd
acolo fiecare cate un Ministru (Charge
d'Affaires). Din partea Prusiei era Mar-

chizul Luchizini, cunoscut de om cu

mare capacitate intelectuald, 11 a cerut

de la boeri ca sd-i arate pe unul dintr'in$ii cu care s se poata ii*lege asupra intereselor celor mari ale drii.

Boerii aleserd pe Joan Cantacuzino, clandu-i deplind putere. Scopul Marchizului

Luchizini era d'a escus purtarea Turcilor si d'a daparta pe Romani de partida Rusiei $i Austriei, cdutand sti dovedeasca cd unirea cu aceste puteri nu
le va fi de nici un folos, de vreme ce
cu toate fagAduelile lor, soarta acestor

ambe dri nu se va putea hotri lard

celelalte puteri ale Europei. La aceste

vorbe Cantacuzino ii raspunse hotrit $i
cu vrednicie : Cu nedrept, Marchize, imputezi Romanilor necredintd cdtre Turci.

Tara Romaneasca este o tail liberd, ea

1$i are drepturile sale ; $i acei ce vor

voi a le desparti sau a le

sili, noi li
vom numi $i pe dan$ii tirani $i li vom

url ca pe Turci. Aplecarea dare Rusia

www.dacoromanica.ro

22

Nic. Balcescu

se poate ertd privind tractatele de la

Kainargi si conferinta de la Aaiun Kayak, i nici una din puterile Europei n'au

fdcut pana acum pentru tara aceea ce au

facut Rusii. Nu uita, domnule, cd Tara
Romaneascd in vreme de trei veacuri

s'a luptat cu Turcii, pe and Turcia era

in temeiul puterii sale si cand ea fcea
sd tremure Europa. Silitd de imprejurari fatale, Tara Romaneascd trebui in
urma sd se piece sd se recunoascd supt
protectoratul Turciei, iar nici odatd a-i
fi roabd". Cantacuzino in urma addoga :
Pentru ce Prusia, in loc d'a apArd interesele Portii, nu ia supt protectia sa Tara

Romaneascd, care ar fi mai multumita

sd fie suut protectia ei, de cat supt a

unor state vecine tari si puternice, si

prin urmare tot d'auna primejdioase pen-

tru dansa in rivalitatea lor. Prusia prin

positia sa geograficd nu poate fi pri-

mejdioasd pentu Tara Romaneascd, dar

interesele, mai cu seamd cele comerciale,
le-ar fi comune. Ea ar puteh vinde Printipatului productele sale manufacturiane,
si sti primeasca in schimb producte brute.
Ma mir cum marelui Frederic II i-a scdpat aceasta din vedere, i iatd acum o

ocazie care ti se infdtisazd ca sd faci

www.dacoromanica.ro

Biografii Istorice

23

fericirea Printipatului, intemeiat find pe

interesele Prusiei, si eu crez c in Imprejurarile de acum, Domnia ta vei puted cu inlesnire sa dobandesti invoirea
razimul Porta pentru aceasta". Joan
Cantacuzino in urma, cu curtitenia de
inima ce '11 caracterisa, fcU cunoscut
acest cuvant Printului Potenkin.
Ministru Olandez, un batran slab ce
ocupd postul de Ambasador la Constantinopol, era mai de tot uitat de Cabine-

tul sau. El ii at-MA entusiasmul pentru

tot ce era oriental, iubia prea mult portul boerilor, i era mandru c vorbeste
turceste. Gelos de intluinta ce Marchizul Luchizini incepuse a dobAndi intre
boeri, el incept' a-i incredinta c nu tre-

bue sa ded nici un crezamant acestui

Ministru, cad el nu are nici o instructie

de la Cabinetul sail, de cat numai ca

Tara Romneasca sa se intoarca Turcilor farti nici o conditie. Ministrul englez

era prea rece cu boerii si intemeia numai vorbele ministrului Olandez. A ceste
imprejurari cred-em ca fcura ca relatiile
intre boeri i Ministrul prusian sa in-

ceteze. Cu tot congresul, rdzboiul se

urma, Suvarov amerinta Braila si Coburg Vidinul. La 2 Iunie 17907 acest4
www.dacoromanica.ro

24

Nic. Balcescu.

merse s ia Giurgiul, dar fit reimpins

pand la Arges de garnizoana turceascd

supt comanda lui Turnavitu, Leitenantul

lui Mavrogheni, Garnizoana nemteascd
si locuitorii din Bucuresti se spdiman-

tard ; Coburg trimise in grabd la Suvarov de cera un ajutor de patru mii

Rusi. Turcii atunci se traserd indrt
si se Inchiserd in Giurgiu, si Rusciuc.

Mavrogheni c'o noud armat de Bulgari,

Arnduti i Sdrbi trece Dundrea in Banatul Craiovei i inainteazd oare ce ;
dar biruindu-se de Nemti la Calafat, in
26 Iunie 1790, el se intoarse in Bulgaria.
Turcii era pretutindene biruiti, Marele Vi-

zir Assan Pasa, desperat cd nu a pri-

mit Ind, poruncti s facd pace, se otrdveste singur. Succesorul sdu Celebi As-

san Pasa de la Rusciuc, fiind vrsmas

vechiu al lui Mavrogheni, trimis din ta-

bdra sa de la $umla la Pelin langd

Sistov, unde acesta se atla, un Capigi

Basa, care li tae capul. Aceasta ff1 rdsplatirea ce primi Mavrogheni pentru cedinta cu care slujise Portii Joan CanI

tacuzino in memoarurile sale, asigureazd

ca : boerii esil4i la Cipru, peste un an

si jumdtate viind in Nicopole, intrigard

la noul Vizir spre a omori pe Mavrowww.dacoromanica.ro

Biografii Istorice

25

gheni, si ct prin urmare acestia ar fi

fost pricina mortii lui.

Dupd plecarea Printului Coburg din

Bucuresti, se trimese in locu-i un prieten

al lui Cantacuzino, Generalul Conte Mitrovski, un om bun, drept si cinstit. Pacea
era aproape a se incheia in congres. Cabinetul austrian vazand cd Tara Roma-

neascd o sd-i scape din mand si cd ii

mai rmane d'abia o ocupatie de vre-o

sase luni, vrea incai sd-i smulgd bani si

gera a i se d birurile pe un an intrreg
inainte Cantacuzino fii cel dintdi care
se declard de fata impotriva acestei cereri, inteme.indu-se pe jurdmantul fdcut.
Nemtii cered mereu, Divanul rdspundea
cd nu sunt bani ; aceia ce intelegand
Impdratul opri toate cererile.

Curand dup. aceia Nemtii vrand s

inctieie socotelile lor cu Printipatul pen-

tru budget, numird o comisie de revizie si o trimiserd la Bucuresti. Iar Can-

tacuzino si boerii,intemeindu-se tot pe juramantul facut, nu vrurd s'o recunoascd,

pretextand ca : este impotriva regula-

mentului Principatului si a Austria n'a

dobandit tara prin puterea armelor, ci
Romanii au chemat-o ca pe o prietind ;
si comisia se desfiinta.
www.dacoromanica.ro

26

Nic. BMcescu

Pe cand tot se urma Congresul la $istov, Turcii, fAr voia Austriacilor, incepur sd pluteascd pe marginea stngd
a Dundrii si sd-si treacd ostirile la Bra-

ila, aflndu-se in rdzboiu cu Ruii. Ministru turcesc la congres vred sa incredinteze pe ceilaIi ministrii ai Puterilar'
cd ambele margini ale Dundrii sunt ale
Turciei, Joan Cantacuzino aved de la
unchiul sdu Mihai o colectie de toate
hrisoavele de hotare date in deosebite
vremi si intrite de hatiserifuri, prin
care se lAmuria pentru totdeauna hotarele tarii. El trase o copie dupe aceste
acte i le aldturd pe langd. un protest
din partea Divanului impotriva mincinoaselor dovezi ale Ministrului tur-

cesc ce se afla la Congres. Dar cea

mai mare anevointd era ca s sileascd

pe boeri sd subscrie acest protest, fiindcd

le era teamd de Turci. Cantacuzino a-

tunci, desperand d'a putea altfel izbuti,

cdut un copist mester si-1 puse de subscrise pe Mitropopit, Episcopi si toti
boerii, atat de bine incdt insusi ei n'ar
fi putut tdgAdui. El a dat acest protest
Contelui Mitrovski, care 11 trimise In-

data la $istov la Baronul Herbert, Ambasadorul Austriei la Congres si mare

www.dacoromanica.ro

Biografii Istorice

27

prietin al Turcilor. Acest protest cu actele alturate spdimant pe ministrii

Turci. Herbert scrise la Mitrovski cd de

ar fi fost in locul lui, el n'ar fi ertat sd

facd un asemenea protest, care li rdspunse a si el dacd ar fi fost in locu-i

ar fi slujit pe Suveranul sdu cu mai

multd cinste. Cantacuzino izbuti in dorinta lui. Turcii nu mai puted opri mi.-cdrile Rusilor si hotarele tdrii rdmase
nestramutate. $i In constiinta mea, zice
el in memoarurile sale, crez cd aceste
iscAlituri mincinoase nu trebue a mi se

imputa, cdci ele au slujit la folosul patriei rnele".

Dupd aceia CantaCuzino se trimise

din partea Divanului si a tuturor boerilor la Printul Potenkin, ca sd-1 roage
s nu uite interesele trii la incheierea
pcii *), care li dete un_ rdspuns [prea
*) Printul Coburg dete atunci lui Cantacuzino
aceast scrisoare de recomandacie cAtre Printul
Potenkin :
Mon Prince,

Le Grand Spatar de la Walachie Prince Kantakouzin, partant pour la Moldavie, vient de me

prier de le recomander A la puissante 'protection de Votre Altesse.

www.dacoromanica.ro

Nic. BAlcescu

28

nehotArlt. Descurajat de aceasta, Cantacuzino se intoarse in patria sa, unde

vdzir cu pdrere de rdu cd boerii cdutd
a se lmpaciui cu Turcii; de atunci el incepuse a se indoi de viitor. In sfar$it
pacea de la $istov din 4 August 1791,
intre Nernti i Turci, sfdrarnd cea din
urrnd a sa sperant. El vzir cd tara
Je rends avec d'autant plUs de plaisir la jus-

tice due a ce jeune homme que les qualits

estimables dont il est dou, le mettent de toute
facon bien au dessus de la plus part de ses
cempatriotes.

Charm, mon Prince, que cette circonstance

puisse me rapeller a l'honneur de son souvenir et me procurer l'occasion de reitrer a
Votre Altesse les assurances les plus sincres
de cet attachement et de la plus haute consideration avec les quels j'ai l'honneur d'tre
mon Prince

de Votre Altesse
le tres-humble et tres-obeissant serviteur
Pr. Coburg.

Au camp de Vacarest, 12 VII-br. 790.

A Son Altesse Mr. le Prince Feklmareschal

Potenkin Tauritien.

www.dacoromanica.ro

Biografii Istorice

va cddea iar supt Urania Fanariotilor, pe

care ii ura tare, dei dui:4 mumd-sa se
rudi cu multe din familiile lor ; pentru
aceia cu inima intristatd hotdri a-si pa-.

rdsi patria. Nevrand sd mahneasca pe

bdtrana sa mumd, ii zise c o lasd pentru putind vreme numai ; si ei din Bucuresti in ziva in care intra Mihai 5utu
ce se oranduise Domn. Sosind la Iasi
merse de vAzu pe Printul Potenkin, care

11 primi inteun chiosc o jumtate de

cias departe de ora. Cand Cantacuzino
intrd la dansul, 11 gasi bolnav tare, cul-

cat pe o lungd sofa in toatd intinderea

trupului ski colosal, la picioare-i sedea.
nepoatA-sa, Contesa Branicica, nscut
Engelrad, si lnga dansul pe sofa Leitenantul General Rornanov, favoritul sa.u.
Bolnavul vditandu-se neincetat, cand 11

vazit d'abia pronuntd aceste cuvinte :

Cand ai venit ? Ce mai fac p'acolo ?
Cantacuzino se trase, si cateva zile dupd

aceia vestitul Potenkin muri, i in locu-i se orandui cap al oOirilor Mihai

Cahovski. Peste putin sosi In Iasi Contele Alecsandru Bezborotko cu deplind
putere sd facd pace sau sd urmeze rzboiul. Cantacuzino nu stia ce sa hotd-

reasca : sd meargd in Austria sau in

www.dacoromanica.ro

Nic. Blcescu

30

Rusia sau sd rme in Moldova. Un

minut el se indoi de n'ar fi mai bine sd

meargd la Constantinopol, unde sd mijloceascd ca cu vremea s se facd Domn
Tdrii Romnesti. Ambitie ertatd, cnd
cel ce o are, posedeaza inteadevAr idei
organice i maH pentru fericirea patriei
sale, pe care nu le poate cu alt mijloc
pune in lucrare I Dar in starsit Con tele
Bezborotko, prin mijlocirea Generalului de Ribas, Ii induplecd sd mearga In
Rusia.

La 1791 Ioan Cantacuzino sosi la Pe-

tersburg, unde, dupd ce asteptd multd

vreme f6gduinte1e lui Bezborotko, se
primi in slarsit in armat ca Colonel de
cavalerie usoar. La 1796, Imprdteasa
Ecaterina II, privind srdcia lui, Ii ddrui
c'o mosie in Rusia noud, i inteacelas

an el se trase din slujbd si se duse la

acea mosie in guverndmantul Hersonului, pe marginea dreaptd a ra.ului Bug,

in fala Bosnecencului, unde, impreund
cu frate-sdu Nicolae ce-1 insotise in Rusia, intemeie targul Cantacuzinca. Dupd
aceia, intorcandu-se la Petersburg, mai
petreca acolo vre-o patru ani si la 1813,
veni la Odesa, unde sezU pand la 1818,
www.dacoromanica.ro

Biografli Istorice

31

trdind in mare intimitate cu Guvernorul

general Duca de Richelieu. In acest an
Cantacuzino, stul si ostenit de lume,
se trase la mosia lui. Acolo, in pustiile
Rusiei, el petre.ca 11 ani, ca un adevdrat filosof, posedand o mare bibliotecd,
primind deosebite jurnaluri strdine, el
redije mai multe memoaruri interesante
pentru Tara Romaneascd si la 3 Iulie
1828 muri in bratele nepotilor si se Ingropd in grddina sa intr un loc ales` de
dansul de mai nainte.

Spdtarul Joan Cantacuzino n'a fost

nici odatd insurat, toatd dragostea lui o

concentrase asupra fratelui sdu si a fiilor acestuia. El era de-o talie de mijloc,
avea o figurd spirituald si plAcutd, dar
stricat in junetea lui de vrsat. Carac-

terul lui era drept, statornic si cam o-

riginal ; el Isi iubia mult patria si multd

vreme a visat libertatea ei, a Moldaviei

si a Greciei. Ca toti strmosii sdi, incepand cu 5erban Vv. Cantacuzino, el a
cdutat razimul Impdrtiilor strdine, ca
sd ridice patria sa ; dar, aci vedem cd s'a
inselat. Inteadevr, pe la sfarsitul veacului al XVII si In veacul al XVIII, noi avuram patrioti, oameni vrednici si cu blind
credinta, dar ei luard un drum gresit, ale
www.dacoromanica.ro

32

Nic. BMcescu

cdrui rele efecturi ne era dat noud acum sd

le simtim. De la moartea lui Matei Basa-

rab (1654) si mai cu seamd de la 5erban

Vv. Cantacuzino (1679-1688), Domnul si
boerii selizolara de pop or, aceia ce facii
pe acesta sa fie indiferent la glasul lor.
De atunci patriotfi nostri, uitdnd esperienta veacurilor, care ne dovedeste ldmurit cd nici odatd o natie nu se poate

mntui de cat prin sine Insus, perzand

cdnfiinta In puterile sale, incepurd a cer-

sitori aiutor de la strain. Aristocrati, ei

se uit Imprejurul lor, veded oameni
corupti si degradati i striga cu desperare : Unde sunt acum vitejii lui Mircea, Vlad Tepes, Radu dela Afumati si
Mihai TL. Ei nu privid jos, prea jos, poporul care se tdrd la picioarele lor si
se muncid ca sd le hrdneascd lenea ; ei

nu gandia cd din acest popor au esit

toti acei viteji ; cd el a mftntuit tam

inteatAtea randuri i ca ar mntui-o, dacd

ei facdnd un apel la dansul, 1-ar fi inte-

resat la pricina rii, i i-ar fi dat drep-

turi si o patrie a apArd. Ei nu stid ce

poate face un popor cat de mic, and
ii aprd ale sale, si and e aprins d'o
sfant si nobild idee. Ei nu stid Inca
nici acestea cd chiar in sufletul acelor
www.dacoromanica.ro

Biografii Istorice

33

oameni amortiti de o lungA tiranie, orbi

sau corupti, este un glas ascuns, care

le, vorbeste neincetat de adevAr, virtute.... si care la trebuintA li preface in
roi...
(DupA Magazinul Istoric I, 1845).

Isvoarele acestei biografii sunt : Engel, Ges-

chichte der Moldau und Walachey, t. 2, p. 60-62 ;

Fotino, t. 2, f. 360-376 ; Geneologia Familiei Cantacuzino, scrisd la 1787 de Banul Mihail Cantacuzino, si Mernoarurile lui loan Cantacuzino, ma-

nuscrise in ruseste, ce mi s'au imprtsit de nepotii si mostenitorii si ce locuiesc In Rusia.

N. B.

www.dacoromanica.ro

II
NAN T AUTUL
Mare Logofat al Moldaviei

Intre cettenii ce au ilustrat Moldavia,

a fost unul si Joan TOutul. El se trgea

dintr'o familie din cele mai vechi ale

Moldaviei. Era un om d'un caracter original si d'o mare capacitate. Politic IndemAnatec ; cunoscand prea bine limba
greceasa, latineasca si polonezd, el dobandi favorul lui tefan cel Mare, Domnul Moldaviei , care ii dete Logofetia
mare, ministerul cel mai Insemnat al tdrii, si II intrebuinta in mai multe amba.sade. La 1501, el merse In Polonia de
Incheie pacea Intre $tefan Vv. si Albert
Regele Poloniei. Acesta atunci ii ddrui

mai mult sate de la margine, anume

www.dacoromanica.ro

36

Nic. Blcescu

Campulungul rusesc, Putile, Rastoacele,

Vijnita, Ispisul, Milier, Vilivcea, Carapuciul, Iamistia, Viscautii i Volona, a\rand hotar apa Cirimusul.La 1504, mu-

rind marele Stefan Vv., viteazul vitejilor, se urca pe tron fiul sat' Bogdan

Vv. Ac.esta, dupa povatuirea ce-i dedese

tata-sau, trirnise pe Logofatul Taut cu

un plocon de zece pungi de bani i In-

sotit de o ceata de pedestrime, ca s

mearga la Sultanul Turcilor, sa-i inchine
Moldavia. Se zice ca intrand Taut In

sala marelui Vizir, ii trase cismele si le

dete slugii sale, poruncindu-i s le tie
in sald inaintea lui, de care lucru mirdndu-se Vizirul, ii Intreba : nu cumva ii e
teama sa nu i le fure cineva. Nu stiu,
raspunse el, dar mi se pare ca cu niste
oameni cari vor sa aiba tot, trebue s
pastrdm tot ce putem". N'ai sa te temi
de nirnic, Ii raspunse Vizirul, noi acum

sun tern prieteni, iar nu vrastnasi. Doresc,

zise Taut, c'aceasta prietenie sd pastreze
capul ca i picioarele."
Dupa. aceia Vizirul, puindu-I sa seaza

pe o sofa langa clansul, i-au adus, dup

obicei, cafea. El, necunoscand Inca acea
bautura, au turnat'o deodat pe gat strigaud : s traiasca Imparatul i Vizirul.
www.dacoromanica.ro

Biografii Istorice

37

In urrna se infatie si Inaintea Sultanului Suleiman i Ii declar ca vine din

partea Domnului sau si a poporului Mol-

day O. Inchine Inaltimei sale ambele

Moldavii*), cu conditii cinstite, iar mai

cu seama religia sd fie pazita, fara cea
mai mica vatamare. Sultanul se bucura

mult vazand ca Moldovenii, a cdrora

puternica sable o sirntise de multe ori
Turcii, yin singuri sa se plece puterii

sale. El primi toate conditiile si dete solului un act formal subscris cu mana lui
ca sa-1 duca Domnului sail la Suceava.
In acest act se cuprindea
ca. Moldovenii, supuindu-se de buna-voia lor Imparatiei otornane, vointa Sultanului e ca

Msericile i religia lor sd fie nevatamata ;

tara sa se administreze dupa legile sale ;

Domnul s nu fie dator la alt, de cat

numai sa trimita in toti anii Inaltei Porti
4000 galbeni, 40 iepe si 24 soimi ; si a-

cestea supt titlu de dar (pesches)**). Dupd

*) Moldavia de tara de sus si de tara de jos.

Cea dintAi cuprindea de la Iasi in sus Ora la

Carpatii Transilvaniei si la Snetin, oras din PoIonia. A doua se IntindeA de la Iasi in jos pnA

la DunAre si Marea-NeagrA.
*) AceastA diplomA s'a pAstrat in arhiva Moldaviei panA in anul M86, cAnd, viind in Iasi, Re-

www.dacoromanica.ro

Nic. Blcescu

38

aceia Sultanul ddrui lui Taut cele zece

pungi de bani ce-i adusese din par-

tea lui Bogdan-Vv. Cu aceti bani, Intorcandu-se In patria sa, el zidi o biserica de piatra foarte frumoasa in satul

Balineti, In Onutul Sucevii, pe Siret. El

a mai, zidit In Constantinopol un palat

supt numirea de Bogdan-Sarai sau Palatul Molflovenesc, in care era i o biserica cu numele Sf. Nicolae.
In anul 1511 a murit Ioan Tautul Logofatul **).

1Dupa Magazinul Istoric I, 1845)

gele Poloniei Ion Sobiesky au scos-o si au ars-o

in piata, adresAnd poporului adunat pompoasa
dedaratie : Priviti, cum Hegele Poloniei va mantueste de jugul turcesc.
**) Isvoarele acestei biografii sunt : Cronicele
lui Miron Costin si loan Neculce, i 1-listoire
Othoman, par D. Cantemir, t. 2, p. 302, 361, 369,
372 ; 373 (Paris 1763).

www.dacoromanica.ro

Postelnicul CONSTANTIN CANTACUZINO si sopa

lui ILINA, rata lui Radu-Voda Serban
(Portrete murale la MAnAstirea Hurezi)

www.dacoromanica.ro

III
POSTELNICUL COSTANDIN CANTACUZINO
Nici un veac nu va fi vre-o data Inteatiti des.
mostenit de ceriu, in cAt al-ne infAtiseze neamuf
omenesc ast-fel precutn 11 vrei despotismul. Ura
asupriei, fie in numele unuia. fie in unmet* tuturor
a trecut din virstA in varsta viitorul nu va trAdi
aceastA frumoasA cauzet.-Tdtd'auna se vor afl oameni pentru care dreptatea este o necesitate. apArarea slabului o trebuintA. Acesti oameni n'o vor Mai
tot d'auna a an povivi de aceasta impulsie mareatA.
Multi vor 'wren, ;mail vor pert' poate ; der pitmAntul cu care se va unI tArAna bor. va sAlta prin aceastA
OrAnA,
va crApi curand sau tarziu.

Benjamin Constant.

In cea din urmd jumtate a veacului

al XVI, la Anhial, in Turcia, se afld un
negutator c'o mare reputatie, ale cdruia
posesii sd intindeau pnd la tarmurile
Durii Acest om, poreclit de Turci eiwww.dacoromanica.ro

Nic. BAlcescut

42

tan-Oghl (Fiul Dracului) se numid Mihai

Cantacuzino. Dupa ce acesta se su-

gruma la 1575 de sultan Selim I, celelalte membre ale familiei lui, temanduse de tirania turceascd, fugird la insula
Creta, ce s stapanid atunci de Venetiani. D'acolo cinci frati Cantacuzini ce
sifiguri ramaserd, ridicd toatd aceast
familie, dobandindu-si cu vreme ertare
de la Poartd, se intoarserd In Constan-

tinopol *) Aci este cunoscut cd ei se

despArtira cel mai mare, Mihai, a rii:

mas in Constantinopol ; cel d'al doilea,

Dimitrie, s'a dus in Crimeia si s'a turcit ; alti doi, anume Toma i George,

s'au dus la Moldova $i cel mic, Constandin, a venit in Tara Romaneascd in domnia lui Radu Mihnea Vv. **). Numele ce
purtd $i caracterul lui bland i cinstit

Mai pe acest Domn si pe succesorii lui

a-1 primi In slujbele Statului. Matei Basarab, urcandu-se pe tron, 11 lud In favor, ii Mai Postelnic mare si 11 insurd
*) Dup un act aflat de Generalul Mavru la

Mesemyria.

**). Genealogia Familiei Cantacuzino arat cu

greal c el ar fi venit la 1631, In domnia 11.1i
Mate', Basarab,

www.dacoromanica.ro

Biocrrafii Istorice

43

cu Ilinca, fata lui Radu Serban Vv. *).

El avii de la dAnsa sase fii, anume :

DrAghici, $erban, Constandin, Mihai, Matei i lordache ; i sase fete, pe care

le-a mAritat trAind el. Cea dintdi dupA

Banul Vintild Cornescu **) ; a doua dupd

un Cqtargiu a treia dupd Papa Branco-

veanu ; a palra dupd Spdtarul Pand Fi-

*) Unii din istoriografii itostri au zis CA Radu

Serban Vv. au fost ginere tut Mihai Vv. Viteazul. Aceasta nu e adevArat. Radu Serban a avut sotie pe Elena, fata jupanesei Maria de la
Coiani si a lui Udriste Vistierul, feciorul bAtrAnului Vornic DrAghici de la MArAcineni. Cu aceastA
sotie Radu Serban au fAcut douA fete : Elena

si Ana (Constandin Basarab fiul lui au fost bastard). Cea dintAi s'a mAritat dupA Cousfandin
Cantacuzino, si a doua dup PAtrascu, fiul lui
Mihai Vv. Viteazta, cu care a avut numai o fat,

anume Elena,care dupA inoartea tatA-sAu PMrascu,

intorcAndu-se cu mumA-sa In Tara RothAneascA
la 1644 s'a cAsAtorit cu Eustratiu vtori Vistier

si de la care -n'au rAmas nici un copil.Acestea

le-am descoperit din mai multe acte partieulare,
care, neavAnd alt interes istoric, am socotit de
prisos a le mai reproduce.

**) Familia Corbeanu, una din cele mai senmate

ale tArii,s'a stins In 1748 in persoana Slugerului
Constandin Corbeanu. Corbenii din urrnA n'au
fost adevArati ; ei s'au tras din Maria sotia acestuia, care, cAsAtorindu-se in urmA cii un Grec
fArA nume de familie, i-a dat ea numele de Corbeanu.

www.dacoromanica.ro

44

Nic. BAlcescii
i

lipescu ; a cincia nu se tie dupd cine

i a asea dupd un boer de familie Costin. Constandin Cantacuzino, inavutit de
mWenirea socrului sdu i de ceea ce-i
declese cumnatu-sdu Constandin Basarab Vv. *), aliat cu cele mai mari familii ale tdrii, prin insurarea fiilor i fe-

telor lui, bucurandu-se de o mare popularitate In patria sa adoptivd, trdi o viat

fericita in curs de mai multi ani. Dar
ciasul rd*tritei sund pentru dansul.

La 1658, maziluindu-se cumnatul sdu

Constandin Basarab Vv., un grec obscur
MIneaVv.se trimise Domn de la Poartd,

vrasma a lui Constandin Basarab, care

11 turburase In cele dintdi luni ale domniei lui, ndvlind In tard. Mihnea Vv.

Incepa a prigoni pe Cantactizino. Acesta

atunci ii dete demisia de Logofdt mare
i se trase la m oia lui la Filipeti, supt
chezduirea in scris a Domnului cd-1 va

lisa sd se odihneascd in pace. Cate-va

luni dupd aceia Domnul, primind pe bo-

eri, cdci nu voiserd sd se plece a se

**) Dupa moartea acestuia si a Doarnnii Anil
sotia lui PAtrascu si a fie-sii Elenei, in familia hii
Cantacuzino se concentr trei stari insemnate:
a MArginenilor, a Craiovestilor sau Basarabestilor si a lui Mihai Vv. Viteazul.

www.dacoromanica.ro

Biografii Istorice

45

rdsculd asupra Portii, mdceldrI pre o

seamd dinteansii. In urmd trimise pre
marele Armas Dined Sarbul la 'Fargoviste sd omoare pe Banul Preda Brancoveanul, sipe Cdpitan Odor cu ostasii

din Targoviste si cu Pldiasii Ialomitii la

Filipesti ca s omoare pe Cantacuzino
i pe gineri-sdu Spdtaru Pand Filipescu.
Cantacuzio, traind retirat, nefiind amestecat in sfaturile boerilor, nu bAnuia nimic

din partea Domnului, si cu atat mai mult

ca- doi fii ai lui se afla cu slujbd credincioasd langd Domn : Drdghici, care era
trimes ambasador in Ardeal, si $erban,
care era Postelnic. In 16 August 1659,
intr'o Marti dimineata, isbiti fard de veste
la casele lor, Cantacuzino si Filipescu
d'abia avurd vreme sd fugd. Goniti cloud
zile si doud nopti prin muntii Prahovii,
ei insfarsit !bit norocit'i a sctipa in Brasov. Desi Cantacuzino dabandise cu vre-o

patru ani mai nainte un hrisor de la

la intamplare d'a veni el in acea tail
Printul Transilvaniei George Racoti, cd

sd-i dea toat protectia, dar cunoscand

alianta acestuia cu Mihnea Vv. s'a temut

si a trecut In Moldova cu toatd familia

lui, scriind si fiului sdu $erban de a fugit

de la Mihnea Vv., cand acesta era cu

www.dacoromanica.ro

46

Nic. Blcescu

tabgra la Sibiiu, si a venit langa tatg-sgu

la curtea lui George Ghica Domnul Mol-

claviei. Domnul, mghnit cg nu a putut

pune mana pe acesti bodri, scrise la

Poartg, parandu-i czi sunt haini si revolutionari. In urma acestei pad Vizirul Kiu-

pruliul trimete doi Capigibasi de rklicg

pe Constandin Cantacuzlno din Moldova si 11 duse la Constantinopol. Acolo

el a esit inaintea Dianului impgrtese

de s'a judecat cu boerii trimesi de Domn
Kapichihaele inteaceast pricing, anume :
Colcea Doicescul, Necula Sofianu si altii.

Apkarea lui a fost atat de frumoasg,

incat a tras in parte-i pe toti ministrii

Turd, care mai intai ii era impotrivitori,

castigati fiind de banii Dumnului. De atunci Cantacuzino dobandi o mare consideratie la Poartg.
Pe cand acestea se treceh in Constantinopol, Mihnea Vv, stgruind in parerea
sa, cu toata impotrivirea boerilor, mai

omori o samg dinteinsii si se revolt

impotriva Portii, mgcelarind pe toti Turcii

ce se ,atl in Targoviste si Bucuresti.

Unii din istoriografii nostri, cuprinsi
de un nobil entusiasm pentru or ce fapt
privitoare la independenta patriei, tinta
statornicg a Romanilor din toate timpu.
www.dacoromanica.ro

Biografii Istorice

47

rile, au osandit pe boeri, invinovatindu-i

de l*tate, caci nu s'au unit cu Domnul

impotriva Portii. Socotinta Roastra este
Ca aceasta mustrare nu e meritata. Inteadevar, care era starea tarii de atunci?
Care era ansele de izbandd ce avea
Mihnea? Avea el oare talentele trebuincioase ca sa pue bine in lucrare un
plan ce avuse marimea a face ? Tata intre-

barile ce istoriografia trebue sa deslege

i solutia ar fi fost in favorul boerilor.
Cacit la aceste intrebari, istoria ar raspunde : Turcia atunci, supt administratia
vestitului Vizir Chiupruliu se imputerni-

cise, iar tam era slabita de razboaele

ce Matei Vv. Basarab tinuse cu Moldovenii i Cazacii, de nenorocitele rascoale

ale ostaOlor i plina de otiri turceti i

care trecea in Transilvania.

coti,--Racoti care dupa catastrofa din

tatareti,

Singurul ajutor al lui Mihnea era Ra-

Polonia, intorcandu-se in tara lui, se afla intr'o pozitie foarte criticA: Ardelenii
ne mai vrandu-1 Domn i aflandu-se cu
putina Wire strans de aproape de Turci:
Cum ca Racoti i Mihnea n'aved talentele trebuincioase pentru o asemenea
mare in treprindere, faptele au dovedit.
Caci in loc sdli concentreze puterile ca
www.dacoromanica.ro

48

Nic. BAlcescu

sd cazd de odatA asupra Turcilor, ei si

le-au rAschirat trimitand pe Constandin
Basarab c'o ostire de 30.000 Romani

si Transilvani sd coprinzd pe searnd-i

tronul Moldaviei. Pentru aceea un judi-

cios Cronicar a avut dreptate sd zicd:

Cum se vede nebuneste umbla Racoti

ca si Mihnea Vodd si Constandin VodA,

cA nu cautA sd-si isprdveascd intdi treaba

lui din Ardeal cu Turcii, apoi sd se apuce de Domniile aceste, ci vrea sd

facd mai multe trebi de odatd, st pe
urmd nici una n'au putut isprAvi : cd

rdschirandu-se ostile prin Tdrile Romanesti si Racoti rdmanand cu oaste putind, avand rdzboiu cu Turcii la Giula,
1-au biruit *)".
Mihnea Vv. afland de odatd Invingerea

de la Giula, si cea de la Iasi a lui Consstandin Basarab, pierdu curagiul, isi pdrdsi armata si fugi in Transilvania.
Acestea care le aduserdm noi ad, ca
sA escusAm purtarea boerilor Intr'aceastd Imprejurare, mdrturisim cd n'am
fAcut-o miscati de vre-o simtire de dragoste sau binevointd cAtrA dansii, dar
cAci am socotit cd aceasta este adevd*) Cronica lui Constandin CApitanul.

www.dacoromanica.ro

Biografii Istorice

49

rul istoric. In cat pen tru aristocratia

noastra, noi care studiem de atata vreme

istoria patriei noastre, suntem convin0

mai mult de cat od care, cd egoismului,
mArsavei ambitii si lasitatii ei, tara a
fost datoare toate suferintele sale.

Dupd fuga lui Mihnea Vv., Constandin

Cantacuzino se Intoarse In Ora. George
Ghica I se oranduise Domn. Acesta dupd
o domnie de 9 luni si 10 zile se vdzii

Inteo zi pus In hiare de Mustafa Pasa

de la Silistra si pornit la Constantinopol,

supt pricinuire, zic unii, cd n'a plait

haraciul la vreme, iar altii cd vrea s
fugd la Nemti.

Atuncea, zice un cronicar, era Im-

pardtia la Odriu (Adrianopol) si s'au Intamplat de au fost acolo si Constandin

Postelnicul Cantacuzino, find chemat de
Vizirul ca sd-1 intrebe de zdbava haraciului, cum au fost lucrul, si-1 pedepsia

zicand cd au facut Ghica Vodd si Ro-

manii mestesug (viclesug) si rusine Impdratului de n'au adus haraciul de vreme

si cum Impratul birueste de la RAsrit

pand la Apus si nu este altd tail mai

rea de cat Tara Romneascd, cd nu a-

puca o nebunie s se potoleascd si alta

se ddicd, *i indata poruncl Vizirul gi4

www.dacoromanica.ro

50

Nic, 1361cescu

nere-sAu Mustafa Pasa sA vie aicea in

tarA sd fie Domn, adecA Pase, si randui

4000 de Turci sa vie cu dansul si au

poruncit sA omoare si pre Ghica Voda.

lar Constandin Postelnicul, bunul cres-

tin $i vrednicul de slujba, el dacA intelese de aceasta, mult plangea i. se

vAita pentru saraca de tarA, cum va
sd-si piarzd legea i sfintele biserici,

sd se facA meceturi turce$ti,

cAuta
ajutor intr'o parte si intr'alta, $i pe
nimenea nu-$i gAsi, fArA cat pe cel puternic Domnul nostru Isus Hristos, care
intari inima robului sat' Constandin Postelnicului, si vitejeste cutezA de intrA la
Vizirul Kiupruliul $i cu mare groazA deschise gura lui $i cu multe lAcrAmi i se
ruga, ca sA se mai milostiveascA Inca
odatd pentru Tara RomaneascA sA-i erte

gre$eala, prinzandu-se tare cA nu vor

mai face ce au fAcut, ci vor (la haraciul

la vremea lui, $i multe ca acestea zi-

cea, aducandu-i aminte in tot chipul.

Atuncea dete Dumnezeu deli conteni
Vizirul mania si indatA opri pe gineresAu Mustafa Pasa sA nu vie in tarA. CA
pentru voia lui Constandin Postelnicul a

ertat $i pe Ghica VodA de moarte,

$i

pe Tara RomaneascA de gre$eala. CAci

www.dacoromanica.ro

Biografli Istorice

51

pe acest Constandin Postelnicul foarte

II avea Kiupruliul iubit, caci Ii aflase cd
grdete drept i tine cu raiaua Impdra-

tului i pohtete binele sdracilor. Avut-au

aceastd sdracd de tall noroc cu acest

om bun, care sta in toatd vremea pentru binele ei i 11 durea In inimd de cretindtate i de pamantul Tdrii Romaneti,
ca s nu-1 piarz, ca i el era mo-

nean in tara, cu case i cu altele ca i

alti boeri... *)
Dup ce Cantacuzino izbuti d'a de-

'Arta d'asupra tdrii rul ce o amerinta,

Vizirul 11 Intreb dac voete sd primeascd Domnia, aceia ce el refuzand,
ii porunci sd-i recomande pe cine va
vre el sd-1 facd Domn. Atuncea, intelegand aceasta Domnii greci Tdrigradeni, adaogd cronica, fagaduia bani
multi i ii ruga sd facd pe unul din ei

Domn. Tar el tiind cd sunt Greci, avani

i incdrcati de datorii, nici unuia nu ingAduia pentru binele tarii ca sd o prade
si s o jefuiascd, cum sunt ei invtati").
Gligoracu. Ghica, fiul fostului Domn, aflandu-se la Constantinopol, scrise i el
*) Cronica lui Tudosie Stoian.
**) Cronica lui Tudosie Stoian.

www.dacoromanica.ro

52

Nic. Blcescu

lui Cantacuzino, rugandu-1 sd-1 facd pe

el Domn, fdgdduindu-se c Ii va fi ca
un printe si nu va esi din cuvntul lui.
Cantacuzino so cotind c acesta, find ndscut in Moldova, cunoscand obiceiurile,
limba i starea tarii, este cel mai bun

din cati pretendenti se afla, ii scrise sd

vie la Adrianopol. Acolo viind, Cantacuzino, dupd ce dobandi de la dansul
un inscris, prin care sd jurd cd-1 va privi
ca p'un tatd, II duse de saruta poala
Impratului si dobandi steag la domnie.
Dupd aceasta ceremonie, Constandin
Cantacuzino se duse la Constantinopol
ca Capichihaia al Domnului. Grigorie Vv.

Inca nu se intorsese in tall cnd primi

veste cd Poarta sd cdeste cd a scapat
ocazia sd facd in tail pasalak i cd se
incearcd din nou a indeplini vechea ei
dorintd. Aceasta ni se larnureste din

scrisoarea Domnului, adresatd atunci cdtre Capichihaele sale. Cantacuzino prin

influenta sa langa ministrii Turci, mani apoi se intoarse la casa sa, unde refuzand ori

tui de a doua oard tam

ce dregtorie, trdia retirat dupa fagaduinta Domnului, petrecandu-si viata in

faceri de bine.

Grigore Ghica Vv. nu era lipsit de

www.dacoromanica.ro

Biografii Istorice

53

oarecare ca1iti bune, si in cele dintAi

vremi se art un Domn vrednic. Iar In

urn* avnd nenorocirea s-si dea in-

credere la piste oameni ri, jafurile si

abuzurile incepur. Constandin Cantacu-

zino din locul sAu de retragere adesea

Meek Domnului obsP.rvatii. Aceasta simind-o curtezanii hotArir sA 11 mntueascA de un censor incomod, ca s poata
si ei mai Mr sfiala pi-Ada poporul. In-

tre dansii se deosebir doug vase rele,

cum ii numesc cronicele : unul numit
Vornicul Stroe Leurdeanul *) i celAlalt
*) Vornicul Ivascu Golescu a avut numai doutl
fete, pe care Matei Vv. Basarab, neavtind copii
M fiind vAr bun cu dAnsele, le-a facut fete de
suflet [dupA Genealogia Familiei Cantacuzino
insA, aceste fete erA lui Matei Vv. nepoate de
sor]. Pe una a mAritat-o dupA- Preda, fiul lui
Danciu BrAncoveanu, iar pe a doua, anume Visa,

dupA Vornicul Stroe Leurdeanul. Acesta a mai

avut un frate anume Matei, carele rnergAnd la
Camenita a rnurit neinsurat. Din Vornicul Stroe
a rAmas numai un fiu ce s'a numit SpAtaru Radu
Golescu si a ajuns In urmA o persoanA istoricA.
Acesta a avut numai trei fete: pe muma BAIAcenilor, muma PrAscovenilor i pe Ana, care,
insotiindu-se c'un tirbei, a fAcut pe Banul Radu
Golescu, tatAl Golestilor din zilele noastre.
NotA pAstratA in familia Golescu.

www.dacoromanica.ro

$4

Nic. rialcescu

Cmrasul Dimitrie *) Ambii acestia era

datori esistenta lor lui Cantacuzino. Pe
cel dintai 11 scapase in doua randuri de
la moarte sl In urma isi facuse pe fata
lui nora, maritand-o dupd hut sau erban Cantacuzino. Pe cel d'al doilea il

adusese din Constantinopol, 11 crescuse,

11 boerise si 11 tinea incd in casa lui. Acestia, nesocotind datorintele ce avea
catre dansul, hotarir sa.-1 piarda. Rama-

nand ei Caimacami in lipsa Domnului,

care insotise ostirea turceasca in Ungaria

la asediarea cetatii Uivarul, facurd cornplot impreuna cu Doamna Maria si scrisend lui Grigorie Vv. in tabard para
mincinoasa, cum ca Cantacuzino 11 pa-

raste ca este hain catra Turcii de pre

marginea Dunarii, cd nu baga in sama

pe Doamna, luand-o in ras, Ca opreste

tara sa dea bir si alte multe. Intorcandu-se Domnul in tara, Leurdeanul nu
inccta a-i scrie improsptandu-i para si
povatuindu-1 ca ne mai intalnindu-se cu
Canatcuzino, cum va sosi in Capitald,
*) Acest Dimitrie dupa cronice era lui Cantacuzino nepot de val. premare. Iar dupa Genealogia Familiei Cantacuzino el ii era nepot de
irate, find fiu al lui Mihai Cantacuzino din Constantinopol. El ajunse in urrna si Domn in Moldavia.

www.dacoromanica.ro

Biografii Istorice

35

s trimeata sd-1 omoare fdrA de veste*).

Grigore Vv. se plecA acestor povete,

uit indatoririle ce aved. cAtre Cantacuzino, $i cum ajunse la Bucuresti trimise

noaptea dorobantii de-1 ridicA din asternut si 11 duserd la mdnAstirea Snagov.
Era Sambata spre Duminicd 20 Decembrie 1664. Acolo, ingenunchindu-1 Waintea icoanelor, 11 lAsar sA asculte leturghia ; dupd aceia se precestui ; i seara
pe la cind 11 omorird in trapezaria manAstirii. Trupul lui 11 ridicard sotia sa $i
copii $i-1 duserd de-I inmormantara la
mandstirea lor la MArgineni.
Vestea
acestei crime a Domnitorului rasund cu
durere In .toata tam. Cronicarii timpului
mai toti Jeluesc moartea lui Cantacuzino. ToatA tara 11 plange, zic ei, cd
au pierdut un stAlp carele sprijinia toate
nevoile tdrii. Plangu-1 sAracii cd au
pierdut mila ; plangu-1 cA k-tu avut de la
el multd cAutare i tuturor le-au pArut
") Genealogia Familiei Cantacuzino i toate
cronicele acelui timp, afarA d'a lui Constantin
CApitanul. cale se vede a fi prea ostil Cantacuzinifor, mArturisesc cA Domnul nu s'a intalnit
cu Cantacuzino i tac despre rAscoala ce erban vrusese sA facA in tarA. Constantin Capitapul aratA dimpotriva (vezi acep cronicA),

www.dacoromanica.ro

56

Nic. BAlcescu

rdu de moartea lui si crestinilor si paganilor".

Domnul Inca peste vre-o cAteva zile

coprins fiind de mustrare de cuget pen-

tru WA de legea sa se ardtd inaintea

Mitropolitului si ingenunchind in fata

icoanei declard cd Cantacuzino n'a fost
nimic vinovat si blestemd amar pe cei
ce l'au povAtuit sd-1 omoare.

Moartea lui Cantacuzino ava rele urmAri pentru tara noastrA. Fii lui, vrAnd
sA-i reabiliteze memoria si sd-1 rdzbune
deterd pricind de se despdrti toti boerii
in cloud partide, care sfAsiard tara i o
aduse la mare ticAlosie. La Ianuarie 1665
Grigorie Ghica Vv. fugind in Tara
Nemteascd, Constandin, al treilea fiu al
Postelnicului Cantacuzino, se hid dupd

dAnsul si dupd ce 11 trase in zadar pe

la judecatd la Curtea Austriei, intAlnindu-1 In sfArsit in Venetia, dobAndi de
la dAnsul o carte, prin care afurisia. pe
Leurdeanul, mdrturisind cd el 1-a indemnat la acea crimA, cum si trei scrisori
autografe ale lui Lerudeanul cdtre Co-

misul Constandin Vdrzarul, scrise pe

cAnd acesta se aflA in tabArd langd

Domn si Leurdeanul Caimacam, prin care

11 siliA s facA in tQt chipul sd induplece
www.dacoromanica.ro

Biografii Istorice

pe Domn s

57

omoare pe Cantacuzino.

Dintealtd parte fratii Cantacuzini ce

ramasesera in tara, dobandind de la ob-

teasca Adunare a tarii un act maturisitor de nevinovatia parintelui lor, in

care se vede iscalit i Leurdeanul, i
altul de la Partenie Patriarhul Cons-

tantinopolului i de la Sinod intarindu-1 i marturisind asemenea. Cu aceste

acte i cu scrisorile dobandite, cum i

cu Ufl alt act dela urmatorul Patriarh al
Constantinopolului Metodie *), ei cerura de la Radu Leon Vv. ce se oranduise Domn, ca sa dea In judecata pe
Leurdeanu. Dar Domnul, cu toata trebuinta ce avea cle Cantacuzini, nu-i iubia inteatat cat sa se strice cu partida
opozanta. Pentra aceia ei nu dobandira
atunci de cat numai un act din partea
Domnului, care asemenea constateaza
nevinovatia parintelui lor. In acela an
(1669), mazilindu-se Radu Leon Vv.,
Vornicul Antonie de la Popeti din judel,u1 Prahova, se urea pe tron. Canta*) Aceste carti ale Patriarhilor, necuprinzand
nimic mai deosebit de cat aceia ce se cuprinde

in actele ce reproducem, leam lasat. hie se

afla in original la D. Capitanul Constandin Cantacuzino.

www.dacoromanica.ro

58

Nic. BAlcescu

cuzinii gasira acum ocazia si se pornird cu plangere care Domn. Cererea

lor fa primita si se hotari ca Leurdeanu

sa se dea In judecata ob$te$tei Adunari
a tarii, care, dupd vechia noastrd constitutie, avea drept sd judece in pricini
de vini mari si de stat, Intocmai ca Camerile Pairilor de acum din Franta si
Englitera. In urma acestora se $i stranse
ob$teasca Adunare in sdrbatorile Pa-telui In Divanul cel mare, Aprilie 20 anul 1669, unde era adunati, dup obi-

ceiu, Mitropolitul, Episcopii, Egumenii de

pe la mandstiri, toti boerii mari $i mici

si norod mult. Acolo mai Intai Mitropolitul adresa Adunarii o carte, pavatuind pe toti care cunosc pricina a marturisi adevarul. Leurdeanul inteuntaiu
tagaduia tot. Cand ii aratara scrisoarea
Ghirai Vv., prin care il nlarturisia de vinovat, el raspunse ca Ghica Vv. poate
sd scrie ce-i va fl voia, iar el nu *tie
nimic despre aceasta ; iar cand Cantacuzinii scoasera scrirorile lui catre Vat.zarul, el nu mai putii tagadul $i se marCurata destainuire
turisi de vinovat.
a acestui scelerat de intrigile ce facuse
ca sa omoare pe Cantacuzino, rascula

0 mivare de ura in toata Adunarea awww.dacoromanica.ro

Biografii lstorice

59

cea numeroasd. Atuncea II cunoscurd

toti, spune, cronica, i-1 batiocorid i

mad i mici, i-1 suduid rnuerile *i. copii".

Adunarea 11 osdndi la moarte, ca pe un
omoritor i 11 dete pe mdna ArmaOlor
sd-1 omoare. Cei rdi sunt totd'auna la0.
Leurdeanul cu toate batrdnetele lui iubid viata. In acea nevoe vAzdndu-se, el
cAzti cu rugAminte la Postelniceasa Elena Cantacuzino ,i la fii ei sd-1 erte i
sd se roage la Domn sA-1 lae in viatd.

Rugdmintea lui se ascultd. Domnul li

ertd viata supt conditie ca sd se alu-

gdreacd tot la mandstirea Snagov, unde

11 omorise pe Cantacuzino i sd pldteased jaful ce fAcuse casii lui. Atunci

it scoaserd cu mare necinste din Adu7

nare i pundridu-1 numai in antereu cu
rdvwle de trAdare spanzurate pe piept
intr'un car cu doi boi, il plimbard prin
targ i apoi 11 duserd la mAndstirea Sna-

gov. Spun cd vAzdndu-se Leurdeanul

cd-1 calugaresc WA de voia lui, cdnd
auzi pundridu-i numele de calugarie Silivestru, striga cu furie : Ba mai bine
Mahomet 1

Astfel se rdsplati nevinovata ucidere a

Postelnicului Constandin Cantacuzino.

Aceastd razbunare insa atdtd mai mult

www.dacoromanica.ro

Nic. Blcescu

60

desunirea si furia partidelor si tam trebui sd sufere mai multd vreme din pricina lor.

[Dup5. Magazinul Istoric I, 1845],

Isvoarele acestei biografii, atar de actele aci

alAturate (in Magazin sunt publicate si actele
intrebuintate, cari s'a gasit de prisos a se mai
reproduce si aci. N. Ed.). i citate, sunt Cronicele
lin Tudosie Stoian, Constantin Ctipitanu1, altele
anonime si Genealogia Familiei Cantacuzino.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

IV.
LOGOFATUL MIRON COSTIN

Istorieul Moldaviei

Numele lui Mir On Costin este vestit

atata prin Istoria Moldaviei ce ne a ldsat, cat i prin tragica lui moarte. Cdci
si el asemenea au cinstit stiinta, si au
dal frumos exemplu in acele triste Limpuri, pierzandu-si viata pentru binele omenirei. Cronicele Moldaviei pomenesc
de dansul mai intaiu la anul 1675, in
domnia

lui Dumitrascu

Cantacazino,

cand el, find Vornic mare de tara de

sus, fa trimis in doud randuri in Polo-

nia pentru tratatii de pace. Un an dupd

aceia Moldovenii se mantuird de Dumitrascu Cantacuzino,mazilindu-1 Poarta, si

Antonie Ruset se urcd in tron. Acesta

era un om bun si milostiv. Miron Coswww.dacoromanica.ro

64

Nic. BAlcescu

tin insa in domnia lui se arunca in

o-

pozitie si la 1678, dupa intoarcerea

Domnului din expeditia de la Cehrin din

Tara Cazaceasca, unde insotise pe Vizirul cu ostirea turceascd, el, Impreun

cu Buhus Hatmanul, 11 parira la Vizirul
si izbutird a-I mazill. Un cronicar povestind aceasta fapta necuvenita, de vreme

ce tara era multumip de Antonie Vv.,

pomeneste numai de Buhu Hatmanul,

iar pe Miron 11 trece supt tacere, zicand:

si altul, pe care treaca-1 condeiul meu,

caci 1-am vazut osandit perind nevinovat de alti Domni". Miron dimpreuna cu
alti boeri Insoli pe Antonie Vv. In mazilia lui la Constantinopol si intrigd mult
sa se numeasca Domn Duca Voda, prietenul sau. In 6 Decembrie 1678 Duca Vv.

se urcd pentru a treia oar pe tronul

Moldaviei. In aceasta. Domnie el isi des-

van mai mult caracterul sau. Rau, pismtaret, Indelungarit la manie si lacom
la .avutie, avand Inca si pismd veche pe
Moldoveni, caci 11 gonisera din tall In
a doua lui domnie, el Incepa Indata feluri de asupriri, scotand dari peste masura si prigonind pe mai multi boeri.
El era, zice cronica, si Domn si Vistiernic mare, si negutlior i vame, ca
www.dacoromanica.ro

Biografii Istorice

65

oatd hrana tuturor o lud el de o preupetid". Pe atunci In Moldova tirdnia

u se suferia in tdcere. Aa nu treca

nult si o sumd de boeri, Intre care Va-

ile Gheuca Vistiernicul cel mare, Gheor--

hitd Bogdan vel Jicnicer i Slugerul

upul, facurd complot ca a omoare pe

omn si pe Logoftul Miron Costin si pe

atmanul Buhus, cad aved. nenorocirea
fi miniqtri. Trdati de timpuriu, ei pM-

rd cu capul Indrzneala lor.

,In 1683 Aprilie 20, Duca Vv., din ponca Sultanului, plea cu cloud mu oaeni pedestrime sd Insoleascd armata

rceascd ce mergea sa la Viena. Lo-

ofdtul Miron 11 lnsoti Impreund cu alti

oed. Domnul cu otirea sa trecura. prin
' ara Romaneascd la Rusava si de alo, prin Sebes, Logos, Timisoara, Sarr

, Solnoc peste apa Tisa si apoi au

vut Dundrea pe la Buda, unde au aus pe Serban 'Vv. Cantacuzino, Dom1 Tarii Romnesti, si Impreund se durd In tabdra Vizirului la Ston-Beligrad ;

apoi pornird cu toti spre Viena.

Pe cand Duca Vv. cu armata, tur,

ascd se trAgea InddrAt din naintea mdn-

Itorului Vienei, Regele Sobieski, Mol-

va se WA din nou pradd turburdriwww.dacoromanica.ro

66

Nic. 1351cescu

lor. Niste boeri moldoveni ce era emigrati in Po Ionia, dimpreund cu fostul

Domn Petriceico, afland de invingerea
Turcilor la Viena, luara vre-o cteVa regimente de Polonezi cu Polcovnicii Dimidiski si Cunetki si se pogorird.
in Moldova. Doamna si Caimacamii kisati de Duca Vv. fugira in Tara Roma*
neascd i locuitorii tdrii emigrard din
calea ostii poloneze. Dintr'altd parte
Cazacii prada asemenea tara.
Duca Vv. ajungand in Transilvania
la Curtea Printului Apafi i afland cu
deamaruntul starea Moldaviei, pleadi sd
intre in tard pre muntele Trotus dupd
povata lui Miron, iar nu prin Tara RJmaneasca, cum il povdtuia altii, i merse

_in sat la Domnesti cu putintei oameni.

Acolo zdbovind vre-o cloud saptamdi,
in ziva de Cra.ciun, intr'o Marti, aflandu-se la masd cu Miron Costin si A
Constandin Postelnicu, se vdzir izbit d$
Polonezii trimisi de Petriceico Vv.,
\rand capete pe Dimidiski i Bain .
Dupd o impotrivire de vre-o cloud 4 ,
si cu toate silintele Hatmanului Bul ts,
Polonezii intrard in curte, prinserd pe
Duca Vv. si II pornird in Polonia. Idai

cea turburare Miron era p'aci sd-si pialzd

www.dacoromanica.ro

Biografii Istorice

67

viata, de nu se intampla un Polonez ce

ii era prieten, care 11 scapa din mainele ostasilor. El se duse atunci de voia

lui in Po Ionia dupd Duca Vv., unde

s, ezit mai bine de un an, pand cand se
mazili Dumitrascu Cantacuzino, succe-

sorul lui Duca Vv. si se alese Domn

Cantemir cel batran. Atunci el se intoarse in patria .sa. Jalnicd era starea
Moldaviei in acea vreme. Dinteo parte
Polonezii, dintr'alta Cazacii

Tatarii

coprinsera toata tara, Inca Domnul nu

stapania de cat Iasii i o parte din tara de

jos.Neoranduelile ce isvorir din aceasta,

nevoile de tot felul ce napddise peste

tara, intre care si o grozava foamete,
facura pe cei mai multi dintre feciorii
de boeri, curterli si altii sa se faca talhan
i s prade tara. Spre starpirea
acestora Domnul lua strasnice masuri

si orandui pentru aceasta pe Miron Costin Staroste la Putna i pe frate-sdu

Velicico Costin Hatman. Cantemir Vv.
era un om bun, milostiv i inzestrat cu
mari talente ostasesti, dar iute la manie.
El avii nenorocirea de-si dete toata credinta unui fanariot gonit pentru intrigile
lui din Tara Romaneasca, anume Postelnicul Ioradache Ruset, pe care 11. faca
www.dacoromanica.ro

68

Nic. 1351cescu

Vistier mare. Acesta in trigd de scoase

pe Velicico din HAtmAnie, facandu-1 Vor-

nic mare, iar In locu-i puse pe Bogdan, ginerile Domnului. ToatA carmuirea

Orli cAza atunci numai in mana lui

Iordache Ruset si a Hatmanului. Asupririle fAcute de dansii, dAjdiile, sau

cum se zicea atunci, oranduelile ce 1Acomia Vistierului scotea adesea pe tarA,
mahni tare pe pamanteni i incepura
a striga. Miron Costin striga mai tare
de cat cei1a10 asupra nedreptAtilor ce
se urma. De multe ori intrand in Visterie, spune cronica, el zicea cam cu
glumA : Vistiernice, mai incet cu oran-

duelile 1" Aceia ce nu placea de loc

Vistierului. Asemenea

Velicico, fiind

cam semet, adesea Infrunta pe Bogdan

ce ii urmase. In Hatmanie. Aceste Im-

prejurAri fAcurApe ambii ministri sA caute

ocazie ca sA piarzA pe fratii Costini. 0cazia nu lntarzie. \Teo cati-va boeri,

intre care Lupul, feciorul lui Gavrila
Costache Vornicul, Ivasco, Constantin
qi Antiohie Jora, fugirA In Tara RomaneascA la Constandin Vv. Brancoveanu,
prin mijlocirea cAruia merserA la PoartA
sA parascA pe Cantemir Vv. si pe ministrii sAL Acestia nu pierdura aceastA
www.dacoromanica.ro

13lograM Istorice

69

ocazie ca sa parasca pe fratii Costini

la Domn, vinuindu-i c dupa povatuirea

lor ar fi fugit boerii de mai sus. Cantemir
Vv. In furia lui, trimise 1ndata noaptea

de ridica de la casa sa din Iasi pe Velicico si aducandu-1 inainte-i, dupa ce

11 bat cu buzduganul, 11 Inchise in be-

ciul de supt casa cea mica din Curtea

Domnaesca. De acolo scotandu-1 in noap-

tea urmatoare pe la trei ceasuri 11 dusera la fantana $i acolo ii tAie capul,

fiind fata i Beizadea Dumitrache Cantemir Istoricul.

Miron Costin se a-

fla la Barbosi, in tinutul Neamtului. El

nestiindu-se vinovat, nu bAnuia nimic,
cu atat mai mult ca-si logodise pe fiul
sau Patrascu Camarasul cu fiica Domnu-

lui. Era insa tare intrigat, cad ii pierduse sotia si se ocuph de trista datorie
d'a o lnmormanta, cand sosi fara veste

Armasul al doilea Racovita cu porunca

ca sa-1 ia i sA-1 duca la Iasi. In vreme
ce Miron se ruga sa-1 astepte pand si-o
inmormanta sotia i apoi sa plece,iata
c sosi si Dumitrascu Macri, vataful de

Paharnicei,cu a doua porunca de la Domn

card Lefegii din Roman, ca ori unde

II vor gasi, acolo sa-I tae. Indata It smulsera din bratele familiei sale si ducanwww.dacoromanica.ro

70

Nic. Blcescu

du-I in tdrg In Roman, 11 thgenuchiard

si 1i Ward capul.

Inteacest chip perird nevinovati Lo-

gofdtul Miron Costin si frate sdu Velicico Hatmanul. ,,Si nu i-au scos la Di-

van Cantemir Vodd, zice o cronicd, sd

le ardte vina sau viclesug, sa vazd lumea.

Ce asa, cu tirdnie, i-au omorit ; nici cdrti
viclene ardtdnd ; ce numa asa ori pre
vina lor, ori cu ndpaste i-au omorit. Asa

au deprins din ceputul lumii pisma si

zavistia, si nu pardseste a muscd pre
toti, si nimeni de dintii ei a se ferl nu
poate".
Lui Miron i-au rmas trei feciori : loan
Srdariul, Nicolae Logofdtul al treilea,
care,-a continuat cronica tatd-sdu, si Pa-

trasco amdrasul *)

[Din Magazinul Istoric I, 1845]

*) Isvoarele acestei biografii sunt: Cronica

lui Nicolae Costin i alta anonima.

www.dacoromanica.ro

V
ROMANI(

I FANARIOTH

Inca din zilele lui Mihai Vv. Viteazul,

Grecii -Tarigradeni si Rumelioti*) veniti
In tara, se facusera nesuferiti parnantenilor. Aceasta ne o dovedeste un articol
tractatului de la 1595, incheat la Belgrad intre Mihai Vv. Viteazul i SigisQ,und Printul Transilvaniei, in care se stipuleaza ca nici un Grec sti nu fie primit
*) Prin cuvAntul Greci in cursul acestui arti,
col trebue a lntelege numai pe cei din Con.
5tptinopol si din Rumelia si mai cu deosebire
pe cei dintAi, cunoscuti mai de obste sub numirea de Fanarioti. SdravAna hatie elenicA de as-

ti, pe care noi o iubim si o respectAm, se

cfTosibete de Fanarioti, pe care InsAsi ea ii urTte st ii depArteazA din 012;4 eil

www.dacoromanica.ro

Nic. E3Alcescu

72

in slujbele Statului. DupA. moartea lui

Mihai Vv. si mazilia succesorului sAu
Radu erban Vv. se asezA Domn Radu
Mihnea la 1613. Acesta f cel dintAi

Print care veni in Scaun Insotit de o

multime de Greci. Neornduelile ce acestia acluserA in tall mAhnir tare pe

pAmAnteni. Ca in totd'auna cAnd opinia
publicA este IntArAtatA peste mAsurA, se
formarA comploturi impotriva Domnului

si a Grecilor. Acestia crezurA atunci cA

vor puteA innecA in sange oni-ce mani-

festatie a opiniei publice, si capetele

Stolnicului Bercan, al CAmArasului Mihai

i altor opt tineri boeri cAzurA supt securea gAdei.

Pe sangele acestor martini, RomAnii

jurarA rAzbunare si o luptA, care trebuiA sA tie douA veacuri, incepU atunci.
Atat este de adevArat cA sangele vArsat In loc ,d'a omori o opinie, o hrAneste

mai mult, o intAreste si o face adesea

a triumfA 1 InteadevAr cinci ani nu trecurA dupA aceia, si vestitul Paharnic Lupul Mehidentianul si CApitanul Buzdugan
prAdit si mAcelAria toti Grecii din tarA. Aceasta fu o reactie grozavA, dar dreaptA.
GavriilA Vv.MovilA rAzbunA In anul urmA-

tor Grecilor, trAgand In teapA pe acesti

www.dacoromanica.ro

Biogralli Istorice

78

doi cetAteni, care bine au meritat de la

patria lorl In domnia acestuia, a Radului Vv. Mihnea pentru a doua oard, a
fiului sAu Alexandru, a lui Alexandru
Ilias si a lui Leon Vv., sau de la 16181631, Grecii, fav orizati de acesti Domni,

se inmultird iardsi in tard. Romanii i-ar

fi iertat atunci, $i i-ar fi suferit in mijlocul lor, dacd ei, folosindu-se de esperienta trecutd, ar fi avut o purtare inteleaptd. Dar ei era intaratati si vrurd sd

aibd reacth lor. Atuncea tara in desperantd se ridicA supt Aga Matei Basarab, Vornicul Aslan, Spatarul Gorgan,

Paharnicul Barbu Predescu, SpAtarul

Mihail Cotofeanu, Slugerul Dumitru PIlie$ianu, Vistierul Mitrea $i alti boieri.

Leon Vv. in:temerea sa socoti cd va

ImpAca rdscoalar,dand la 1631 Iulie 23,

un hrisov prin care se izgonia toti Grecii din tard. Dar acum era 1 prea tarziu.
El trebui sAii lase si tronul in stApanirea lui Matei Basarab, capul partidei patriotice. Aceleagi lucruri se petrecurd atunci In Moldova, unde poporul revoltandu-se in Iasi si toatA tara, Grecii se
izgonia dimpreund cu .Domnul lor Alexandru Vv. Ilias. Matei Basarab Indatd ce se urch pe tron se sili sd vindice
www.dacoromanica.ro

74

Nic. BAlcescu

toate relele ce Mcuserd Grecii i desrobi i mandstirile t&rii inchinate de

danii la mndstirile greceti. Romnii
rdsuflard in _curgerea acestei domnii ;
institutii mantuitoare se fdeurd ; tam se
intemeie i progresd jute; armatele noas-

tre se acoperird de glorie pe mai multe campuri de btae. Un grec insd, un

singur grec, fli in stare numai inteun
singur an s ddrme tot binele ce Meuse

Matei Vv. intr'o domnie de doud-zeci

ani i sd intoared dragoAea tdrii in urd cdtr dansul. Dup6 urgisita depArtare din slujbd a rdpitorului Vistier Stroe
la 1652, Matei Vv. fdcu greeald de incredint acest minister unui mai mare
tAlhar, unui grec anume Ghinea Tucald.
i rdpirile acestui tiedlos revoltard pe toatd lumea i mai cu sea-

Tiraniile

ma armata. Tara cdzu atunci intr'o gro-

zava anarhie. Co nstandin Basarab, urcndu-se pe tron la 1655, inol, hrisovul lui Ma-

tei Vv. Impotriva Grecilor i a desrobirei mndstirilor. Tara s'ar fi reinteme-

iat sub dansul, dar rdscoalele osta0or

i intrigile Grecilor la Constantinopol II

rasturna la 1659. Atunci un grec Mihnea se urcd pe tron. Ura acestuia i reactia lui asupra Romanilor fil cumplitd.
www.dacoromanica.ro

Biografii Istorice

75

In mai multe rdnduri se mdceldrird o

multime de pdmanteni. In domnia acestuia, a lui George si Grigore Ghica, si a

lui Radu Leon, sau de la 1658-1668,

Grecii se inmultird iardsi in tard i cu
dansii se inmultird i suterintele ei.

In cel din urmA an, Radu Leon Vv. vdzandu-se mazilit de Poartd dupA plangerea boierilor, mijloci la acestia ca sd-1
ierte i sd-1 primeascd iarAsi Damn, cu
fAgAduiala cd va scoate toti Grecii din
tard. Boierii se Invoird. Dar Radu Vv.,
vAzandu-se intdrit in domnie, ii cAlcd
fAgAduiala si se intoarse din Constanti-

'nopol inconjurat de un mai mare numArde

Greci. Acestia atunci se pornird c'o furie noud asupra pdmantenilor. Dupd ce
otrAvird mai intdiu pe vrednicul patriot

LogofAtul DrAghici Cantacuzino, fAcurd

complot, impreund cu Domnul, sd omoa-

re pe toti boierii pdmantenil Acestia luand veste chiar in ziva hotdritA pentru
ucidere (3 Decembrie 1669), scApard in

Mitropolie laVlddica Teodosie, unde, trA-

gand clopotele i adundndu-se poporul

si ostasii imprejurul lor, trimise rAspuns

la Domn sd goneascA pc Greci din tard. Domnul vdzdnd nevoia fa silit sd se

piece i dete la Decemv.rie in 9 tut hrisov
www.dacoromanica.ro

1stic. Illcescti

76
\

pentru aceasta.Curand dupd aceia Poarta

11 mazili. In domnia lui Antonie Vv. ta-

m rdsuild, dar pentru scurt timp, cci

dupd mazilia lui la 1672, viind Domn ia-

rdsi Grigore Ghica, si in urm Duca

Rumeliotul, Grecii se inmultird si intrigile si impilarea pdmantenilor incepurd.

Din norocire ins, aceasta nu tinti mult,
cci la 1679 Serban Cantacuzino se urea pe tron. In domnia acestuia si a succesorului sdu,Costandin Brancoveanu, intrigile Grecilor se precurmard si tara
se linisti si incepa a se intemeih. Grecii
atunci vdzand cd tara le scapd din ma-

n se gatird sa ded o loviturd hot&

ritoare. Unele din familiile Fanariotice

precum Mavrocordatii, aflandu-se in ma-

re influinta. la Poartd, intrigard si in

doi ani capetele Brancovenilor, Canta-

cuzinilor, Vdcdrestilor, Dudestilor cdzurd sub securea otomand si Fanariotii

dobandird pe seam-le cu hotdrire tronul romanesc.

Noi nu voim sd descriem domnia Fanariotilor In tall, nici starea de jale in
care ei au adus-o. Tinta acestui articol
find numai a ardth in scurt deosebitele
fase ale acestei lupte de cloud veacuri
intre Romani si Fanarioti, spre intelewww.dacoromanica.ro

Biografii Istorice

77

gerea actelor aci alaturate. Fanariotii si

domnirea lor in targ s'a judecat de mai
multi scriitori cu talent. Un grec insusi,
d. Zaloni, a zis pentru dansii : Paginele Istoriei Moldaviei i Valahiei de
vor fi scrise de o mand tare, nepArtinitoare i independentg, vor fi pline de

acte arbitrare a acestor noui despoti.

Nenorocitii lgcuitori ai acestor provinte

trebue a se Infrica numai la auzul nu-

mirei: Fanar i Fanariot" *). Cu urcarea

definitivg a Fanariotilor pe tronul roma,
nese, lupta dintre ei i pArnanteni nu se

precurma, desi acum era inegalg. Dar

sufletele alese, care apgrg o pricing sfAntg

si vor sg se jertfeascA pentru dansa, nu

calculeazg puterile vrgjmasului. Ast-fel
viitorul Mitropolit ,Antim si boierii Brezoianu, Obedeanu, Bengescu, Golescu,
SArdarul Barbu Cornea, ce se deosebirg
atunci ca capetele opozitiei, cgzurg mai
toti jertfe patriotismului lor. Cu pierderea acestora, luptele mai incetg. Fana-

riotii era in toatd puterea lor. Ei sfiar atunci vechea noastrA Constitutie.
si stricarg obiceiurile cele bune ale tgEssai sur les Fanariotes, par Marc-Phil. Zalloni, Marseille 1842, p. 249.

www.dacoromanica.ro

Nk. 13Mcegcu

78

rii. La 1753 lupta reincepit. In 21 Mai

find ceremonie la Mitropolie, Vladica

Neofit, folosindu-se de o disputa ce se
atatase intre boierii Romani i Greci,
lud crucea in mand si indreptandu-se
cdtre boieri si poporul adunat, striga
Unnati-mi. Ast-fel insotit el merse la
Capigibasa, care se Oh in Bucuresti, si
adeverira cu totii jalba ce un Medelnicerul *tefanache dedese la Poarta in
contra Domnului Matei Ghica Vv. Trei
zile dupd aceia, Mitropolitut bolndvindu-se, Grecii mituird pe doctor, care li
dete o doctorie asa de tare, incat_sdrmanul Vlddicd inebuni. Grecii atunci
scoaserd ca el era nebun cand a facut
acea vrednica faptd.
Efectul acestei intampldri fa dintr'o-

parte schimbarea Domnului, iar dintealta MedelniceruI $tefanache si Dudescu,

capetele opozitiei, se exilard la insula
Mitilina.

Toate aceste imprejurari facura pe pamanteni sd se uneascd si mai strans intre dnii. Aceea ce ii imputernici ast- ,
fel, in cat la 1755, ei puturd sA impue
conditiile lor Domnului Constandin Vv.
Cehan, i sd-1 sileascd sd goneasca pe
mai multi Greci din tard. Exilarea a doi
www.dacoromanica.ro

I1iografii Istorice

70

frati Vactiresti la Chipru, unde se prd-

pddi unul dinteinsii, nu descurajd de

loc pe Romani, si la 1763 ei rdspunserd

Fanariotilor, rdsturnand pe Constandin
Vv. Navrocorclat si pe o seamd de Fanarioti, pe care Poarta, dupa plangerea lor,
Ii exild la insula Mitilina, Urmtorul

Domn Constandin Vv. Cehan, vrand

razbuneasupra Romanilor,bAga in lanturi'
mai pe toti boierii..Poporul Bucuresti-

lor atunci se revolt $i ii scapa, iar "ticdlosul Despot de .fricd se otraveste

singur. Succesorul si fratele acestuia

Stefan Racovitd, prigoilind i inchizand

iard$i pe boieri, o al doilea revoltd Ii
sloboade. Domnul atunci, vrand sd im-

pace pe Romani, dete un hrisov prin

care rapeste drepturile civile i politice

in tail .Grecilor si tuLuror strinilor,
cum Albanezi, Sarbi i altii, afard de
Moldoveni, care din vremile cele mai

vechi s'au privit de pmanteni. De atunci lupta a tot continuat pand la 1821,
cand insfarsit insurectia lui Tudor Vladimirescu o incheie, ne scdpd de Fanarioti i ara Ii redobandi vechile sale
drepturi.
[Dup Magazinal Istoric I, 1845]
SFARSIT

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL:
Pagina

PrecuvAntare

I. SpAtarul Ioan Cantacuzino

II. Ioan TAutul, mare logofot al Moldaviei
III. Postelnicul Constandin Cantacuzino
.
W. LogofAtul.Miron Costin Istoricul Moldaviei
V. Romnii si Fanariotii
.
.

.....

7
35
41

63
71

PORTRETE :
1) Nic. BAlcescu
2) Constandin Cantacuzino Postelnicul si

sotia sa llina
3) Miron Costin

www.dacoromanica.ro

3
39
61

Bibllotecel
pentru Toti". No. 467-468
A aparut n editura

ALEXANDRIA
sau

istoria lui Alexandru cel mare

MACEDON
Cartea aceasta, cea mai celebrg din
scrierile poporale romaneti, a fast, timp
de aproape doug veacuri, cartea de predilectie a poporului romanesc. Aproape

nu exist& roman qtiutor de carte, care

s'a nu se fi desfgtat cand_va cu cetirea
miraculoaselor intamplari ale lui Alexandru Macedon.

Alexandria a apgrut pang acum

in numeroase ocliii. Toate insg pgcltuiau fie prin pretul prea urcat pentru o
carte destinatg poporului, fie prin neingrijirea cu care erau alcatuite.

De data asta Alexandria apare inteo ed4ie bine ingrijita in editura BIN

bliotecel pentru tog tg se vinde

numai cu pretul de 60 Bani.
Comenzile s

se adreseze librariei

Leon Alealay, BucureV,i

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA pentru TO TI

A apdrut in Biblioteca pentru Toti "

admirabila scriere pentru tinerime de

EDMONDO DE roams

CUORE
(Inim de Pupil)

Cu numeroase Ilustratiuni
Scene din viala copiilor, 0 lucrare celebr
care a avut darul 81 captiveze toate varstele, cac
desi se adreseaza in deosebi copiilor, dar i oamenii mari Osesc in ea o comoara de observatii
minunate i un nesecat izvor de simiiri alese

Tradusi dupl edlila 351-1 Italleneasci

DE

TRAIAN G. STOENESCU

Pretul Lei 1.20

Volumul www.dacoromanica.ro
Cartonat Elegant Pretul Lei

2.

"..
.

,'