www.dacoromanica.

ro
 ISTORIA ROMANILOR

SUB

MIHAIU-VODA-VITEAZUL
DE

NICOLAE BALCESCU

EDITIUNEA MINERVEI"

BUCURETi

Institutul de Arte Grafiee si Editura Minerva"

SOCIETATE ANONIMA. CAPITAL 300.000 LEI
80, STRADA ISVOR, 80
1902

www.dacoromanica.ro
NICOLAE BALCESCU

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 PRECEIVINTARE

Indeplinesc asta-li una din cele mai vi i mai straluci-

toare ale mele dorinte : aceea de a scoate la lumina, Istoria
Romanilor sub Milzaiü Vodd Viteazul, lucrarea de cdpetenie
a eminentului i mult-deplansului nostru istoric Nicolae Bah
cescu, care tot de o data este si o scriere de frunte in li-
terele romanesti.
De doue-Oeci i cinci de ani, de cand Nicolae Balcescu a
murit, instreffiat de prea iubita i prea-dorita sa tara, eil
unul n'am pregetat un moment de a cduta mijloc spre a face
cunoscutd publicului romanesc aceasta frumoasa opera, in
care îi pironise mintea i puterile sale un om de un rar ta-
lent, pe care, de copil Inca, m deprinsesem a-1 respecta,
a-I iubi, a-1 admira.
Cinci-spre-clece ani din acestia, am pdstrat cu santenie la
mine manuscriptele lui, cercandu-mé, de Cate oil' mi-a stat
in putere, a da publicitatei cel putin o parte din ele. Dar,
spre rusinarea noastra de 'Ana acum, a trecut un patrar de
secol de la moartea Balcescului mai nainte ca sa poata fi
pus sub ochii natiunei romane, tot ceea-ce densul lucrase
intru cea mai mare a ei onoare.
A trebuit ca o racla din acel foc de vitejie stramoseascd,
care ardea cu dor inima lui N. Balcescu, sã strabata in sfir-
sit in vinele tuturor Romanilor, pentru ca sa afle timpul
priincios de a esi la ivealä patrioticele pagine scrise de pena
lui, muiata i otelita in sangele atator eroi ai Romani-
lor din trecut !
www.dacoromanica.ro
 AI inteadevèr e timp ca natiunea romand sä auda si
tot de odata sa simta aclanc cugetele invietoare i spor-
nicele cuvinte ale acestuf nobil suflet, ale acelei intinse in-
teligente romanesti, care odata se numea Nicolae Bdlcescu !...
Nicolae Balcescu, despre carele ne spune d. V. Alexandri
ca: ecoprins de entusiasm la privirea flacailor roman! ce
«dantuiail cu pletele in vint, clicea: 0! mandrd oasce va avea
«Romania, cand ii va veni i el randul pe lume 1)) 1
i negresit la virtutile ostasesti ale poporului rOman se
gandea fárà preget Nicolae BAlcescu, de oare-ce el, abia in
varstä de 19 anI (era ndscut in Bucuresti la 29 Iunie 1819),
infrã in ostire i, numai cu rangul de cadet (lunkér), doritor
sã impartaseasca sotilor sel de arme cunostintele ce mintea-1
agera i studioasa dobandise inca din junete, ceru sã insti-
tue in casarma o scoald pentru soldati, unde fu invetator.
Apoi, dupA ce fu prigonit i inchis cat-va timp la manastirea
Margineni pentru ideile sale libere, tot cdtre ostire Ii in-
dreptd el gandurile, cand spre a intra in cariera literard, el
tipari in Iasi. la 1844, inceputul unui studiti asupra Puterei
armate la Romani.2)
Rana la anul 1848, petrecendu-s! timpul in studii istorice,
and la Paris, cand in Ora, el scrisese diferite lucrdri de un
mare interes pentru istoria nationala, si le publica in Maga-
sinul istoric fientru Dacia, pe care il redacta in unire cu d.
A. Treb. Laurianu. 8

1). Nicolae Balcescu, Suvenire de V. Alexandri. Un fragment in Re-

vista Romdna pentru tiinte, litere i arte. Bucuresti, Tom. II 1862, p. 812.
2) Acest studiu, publicat in Foaia stintificd i literard din Iasi", i apoi
si in - fascioara separatil, poarta. titlul : Puterea armatd si arta militara
de la intemeierea principatului Valachiei poind acum. El se comple-
teaza printr'un asemenea studia asupra principatului Moldovei, tipArit
in Magasinnl istoric pentru Dacia, din Bucutesci.
3) Scrierile luf Balcescu, care ail aparut in Magasinul istoric sunt
cele urmAtoare : Tumul I. (1845) : Cuvint Preliminararid despre isvourele
istoriei Romdnilor. Romdnii i Fanariotii. Than Teutul, mare logo-
fet al Moldova'. Logofetul Miron Costin, Istoricul Moldova Spata-
tarul loan Cantacuzino. Postelnicul Constantin Cantacuziono.
Tom. II. (1946): Puterea armatd si arta militard la Moldoveni in tim-

www.dacoromanica.ro
 IX

La anul 1848, el lug partea activa la miscarea nationald,

atat in tara Romaneascà cat si, mai apoi, in Ardeal. Insusi
el, in scrierile lui pe care le dam aci la lumina, ne des-
crie adesea simtirile induiosate ce a incercat inima lui in
tnijiocul acelor aspirari confuse ale desteptaril spiritului na-
tional, pe care el, singur poate pe atunci, stia sa le masoare,
in mintea sa erudita si patriotica, cu mèsura uriase a glo-
riilor trecutului.
Fara insa de a perde curagiul in aceste sterpe lupte, tocmai
cand vèclu de toate partile avinturile generoase ale poporu-
lui roman infrante sub juguri straine i asupritoare, tocmai
in toamna anului 1849, el se intoarse in Franta si se con-
sacra mai cu totul la lucrarea capitala a vietei sale, la po-
vestirea marilor fapte résboinice ale Romanilor din al
XVI-lea secol. 1

Jml narirei bor. Despre starea sociaki a muncitorilor plugari, in prin-

ci patele Romdne in deosebite timpuri.
Tom. IV. (1847): Campania .l?onidnilor in contra Turcilor de la anul
.1595. Buletin despre portretele principilor terei Romeinefti i al Mol-
davia, ce se afid in cabinetul de stampe de la biblioteca regeald din Paris.
1) N. Bälcescu, in timpul revolutiunel de la 1848 din Bucuresti, a
scris in gliarul lui Bolintineanu, Poporul Suveran, cite-va articole, din
care extragem liniile urmätoare :
eParintii nostri ad versat pretiosul lor singe pentru a ne lasa de
«mostenire drepturile noastre politice, si datoria noastrd este a le pas-
«tra cu aceeiasi putere pentru fiii nostri. Timpul n'a venit ca s &thin-
«dim o independenta absolutd. Positia noastrd politica', de pe tractate,
«este bun& ; numai trebue a fi pdzitä de inalta Poartd, a fi sprijiniti cu
«statornicie de noi. Si. nu uitim cd suntem datori a apera nationalita-
«tea i drepturile noastre, de vom fi nevoiti, chiar versand singele. De
vom cdclea in aceastà luptd sfintd, sã cddem incat bärbiteste, ast-fel
«cum au trait pdrintii nostri, i ca dInii sa strigam: Mai bine tara
enoastrd sit se prefacd intr'un intins nzormdnt, numal sei remtind tot
«tam Romdnilor .1)
Mergend apoi la Paris, pe cind se ocupa de marea lui opera istorica
§i, osebit de o intinsd corespondenta i de redactarea unor acte atin-
gétoare de faptele emigratiunei revolutionarilor romani, el publicd in
Journal des Economistes din Paris, 1850, o importantd lucrare in limba
francesä, sub titlul Question économique des Principautes danubiennes.
Printre manuscriptele remase de la densul se afla i o parte din textul
www.dacoromanica.ro
 X

Dar sal-1 läsam sa-si descrie insusi starea lui fisical i su-
fleteasca, si sal ne marginim a decopia o nota pe care am
aflat'o printre hartiile lui, scrisd cu o mana slabità, cand se
afla la Hyeres, Decembrie in 17, anul 1850:
«Minute le in care scria sunt pline de amar i intristare.
«Pe cand Europa intreaga se pregaltia a saluta triumful ii-
ebertàtii eroica Franta, de la care ca tot d'a-una se astepta
semnalul, Franta, prin fatalitatea i prin neunirea fiilor sei,
cade gemand in neputinta sub un jug umilitor. Fiii fàrà-
de-legei triumfeazd in toate partile si intemeiaza spurcata
«lor tiranie. Sufletele generoase, sdrobite i rdnite de moarte,
« \Ted apuind din vederea lor 4iva mantuirei. Insumi ea, cu
«o inima sfasiatal de durere, me lupt cu o boald cruda i ne-
isimblanzità, caut a castiga timp asupra-i si a o intrece in
«iuteala, ca sa pot lasa fratilor mei aceste pagine din vieata
«parintilor ,nostri, si cad sleit de puteri, mistuit prin silintele
ce fac. Cu toate aceste temeiuri de descuragiare, sufletu-mi
ete slalveste Inca, ineitã libertate, i desi oamenii sangiurilor
aü invelit cu maramal neagral dulce fata ta, crede cä va
«veni gioa fericitä, qioa izbindirei, cand omenirea intreaga se
va scula spre a sfasia acest vél i dusmanii fel se vor im-
«petri la vederea soarelui sea de lumina.; atunci nu va mai
«fi nici un om rob, nici natie roaba, nici om stapan pe al-
«tul, ci domnirea Dreptdi i Frcifiei! Aceste cuvinte, ce o
«data am dat de devisd natiel mele, vor domni lumea ; atunci

roman al acestui memoriu. Tot acolo gasim i un insemnat fragment

dintr'o lucrare Inca inedita, purtand titlul: Manualul hunului Roman,
dialog intre un sdtean i un comisar de propaganda. Fiind la Paris,
Balceseu mai compuse cuvintul sèti asupra Mifccirei Romanilor din Ar-
deal la 1848, pe care il tipari intr'un giar roman de acolo, Junimea
Romand din 1851; apoi conlucra sat traduse poema in pros& ce poarta
numirea de Cdntarea Romaniez §i care fu mai intaiii tiparitä la Paris
in brosura Romania viitoare din 1851, si apol reprodusa de d. V.
Alexandri in Romania literara din Iasi, 1835, unde s'a tiparit i un
fragment din cartea I1I-a a Istoriet Romanilor sub Mihaid Vodd Vitea-
zul, sub titlul : Rdzvan- Voda.
Acestea sunt, pare-mi-se, toate scrierile Balcescului de la 1848 pana
la moartea lui.

www.dacoromanica.ro
 XI

«asteptarea, visarea viei mele se va implini; atunci toti Ro-

«manii vor fi una, liberi i fratl Val! nu vol avea noroc a
«vedea aceasta gi, desi eü asemeni am muncit si am patimit
«pentru dreptate, i cel din urmà al meil cuvint va fi inca
«un imn tie, tara mea mult draga !))
Acea lucrare -despre care el vorbeste cu un asa dureros en-
tusiasm, este Istoria Romdnilor sub lliihaifi Vodd Viteazul,
la care lucra de mai mult timp si din care scrisese o mare
parte in anii cel din urma al vietii sale. Iata, de pre 15 alta
insemnare manuscrisa ce s'a gasit tot printre hartille lui, im-
partirea ce el voia sa dea operel sale :
«Tomul I: Introducerea. Cartea I. Libertatea Nationald
c(1593Apri1ie 1595). Cartea II. Cdlugdreni (Aprilie 1595
« Dechemvrie 1595). Cartea III. Robirea Teranului (De-
«chemvrie 1595 Aprilie 1599). Acte adaose.
«Tomul II: Cartea IV. Unitatea Nationald (Aprilie 1599
dulie 1600). Cartea V. Mirislet (August 1600 Ianuarie
«1601). Cartea VI. Guruslefi (Ianuarie 1601 Septemvrie
«1601). Acte adaose. Lista isvoarelor acestel laterite.
Cartea intaiti, de pre cum insusl insemneaza pe aceasta ul-
tima noth, a fost scrisa la Paris in iarna anului 1851 (Ianu-
arie i Februarie); a doua, iaräsi la Paris, 1851 (Martie si
Aprilie), cu toate ca o mare parte fusese publicatä la 1847,
in Magazinul istoric sub titlul «Campania Ronidnilor in
contra Turciior, de la anul 1595; a treia carte a scris'o in
satul Ville d'Avray, langa Paris, la 1851 (Maiti pang la August);
a patra la Hyeres, in Franta meridionald, la 1852 (Maia si A-
prilie), in sfarsit o parte din a cincea e scrisa. la Constanti-
nopole, tot la 1852, dar ea nu este sfarsità. 1) Se vede ca pe
I Manbscriptul acestel a V-a cartI, scris in mare parte de insasi mana
cu totul slabita a Balcesclilui, se opreste la pagina 148 cu insemnarea
nume'rulai capitolulut eXXXIII) cu care avea sa urmeze textul sêu. D.
Grig. Tocilescu, in interesanta monografie ce a publicat asupra lut: N:-
colae Balcescu ; viata, timpul i operele sale, 1819-1852, (tipärit in Columna
jul Traian a d-lui B. P. Hasdeu, Bucuresti, 1876, No. 6, si apoi in tas-
cioard separata) face urmátoarea curioasa observatiune :
«Ad se opreste peana lui Nicolae Walcescu.
«Era capitolul 33 al scrierel sale, care corespunde la capitolul 33 al
www.dacoromanica.ro
 XII

a seasea nici c'o incepuse Inca, cad nu exista nici un ma-

nuscris. Actele adaose sunt in mare parte, desi n'ail fost inch'
puse in ordnduiald de autor; cat despre lista isvoarelor,
afldm in notele lui, titlurile a mai mult de 225 scrieri vechi
si moderne in felurite limbi, pe care le-a consultat d'a
dreptul sail in traduceri, pe care el punea sd i le facd. Din
Introducere, se vede, de pre sumarul ce ne-a ldsat, cà
voia sa facd un tabel al vietei sociale a Românilor din tre:
cut; tlar ast-fel cum o avem ea este mai mult un schelet al
lucrArei precugetate.
Nicolae Bdlcescu nu avu dar timpul sd-si aducd pdnd la
capk intreprinderea sa. Muncit de dorul terei, luptandu-se cu
o repede boala de piept si mai adesea si cu neaverea i iso-
larea in tail streind, el se decise a se porni la Constanti-
nopole ca sa obtinã voea de a se reintoarce la cdminul pa-
rintesc: acolo insd i se refusd favoarea de a vedea pamintul
ski de nastere, si atunci, cu sufletul intristat, cu puterile
bite, sin gur i lipsit mai de toate, se intoarse .tot pe mare
care apus, purtand mereti cu sine scumpul ëü av4t, manu-
scriptele lui. La 5 Octomvrie 1852 el ajunse in Palermo, unde
spera sa afle, sub clima cdlduroasd a Siciliei, alinare pentru
suferintele pieptului ski atacat; dar dupd sease septemani de
viatid tristd i isolatd, la 16 Noemvrie, el ii dete sufletul de-
parte de ori-ce inirnd arnica', ndpustit pe patul unor ospétdrii
si lasand numai cu limbd de moarte toate scrierile lui, unuia
din prietenii seT, d-lui Ion Ghica.
El nu avea la sine mai mult decdt o sumd de 30 franci;
nu era nimeni acolo ca sa-1 cumpere un loc la cimitir. Cioclii
ridicara cadavrul streinului din ospétaria calla Trinacria, si-1
afundard in groapa de obste a sdracilor din mändstirea Ca_
pucinilor de la Palermo.
Cand la 1863, am cerut si am obtinut de la Domnitorul
«vietei sale, varsta in care a murit!... Este o intimplare curioasa, analogs
tcu acea a lui Napoleon cel mare, in manuscriptele caruia s'a gSsit un
cmanual de geografie, scris in junetea sa, neterminat si care se oprea
ctocrnal la insula S-ta Elena, unde, 30 ani mai in urma, marele imp6rat
cavea sa-si sfarseascA cariera».

www.dacoromanica.ro
 XIII

Alexandru Ioan Cuza, carele iubise i tia sa pretuiasca pe

Bdlcescu, autorisatiunea de a trimete din partea guvernului
roman ca sà iidice de pre Orrnul strein i sa aduca in pa-
trie, oasele acelui barbat cu care natiunea romand se poate
mandri, trimisul nostru d-nul Nicolae Ionescu, a putut numai
sa constate la fata locului cã trupul lui Nicolae Balcescu era
pentru vecie amestecat printre osemintele sdracimei din Pa-
lermo. D-lui ne aduse de acolo numai ultimele vointe ale
ilustrului feposat.
Abia asta-cli insa, 25 de ani dupà a lui moarte, ele se in-
deplinWe in parte. 2) D. Ion Ghica a oferit Societätii Aca-
demice Romane, pretioasele manuscripte ale lui Balcescu,
care de la anul 1861 a5 stat in pastrarea mea, incredintate
fiindu-mi de fratele rèposatului, de d-1 Costache Balcescu.

1) Testa mentul lui N. Balcescu, pe care l'a adus d. N. Ionescu de la

Palermo, si care se pastreaza la Ministerul Instructiunei publice al Ro-
maniei, impreuna cu raportul trimisului nostru, fusese incredintat de in-
susi rëposatul, consulului turcesc din acea localitate. Simtind sfarsitul
sëii, el puse sal i se fac a. o lista amënuntita de tot ce poseda cu sine,
in care aratá ca vointa sa este ca manuscrisele lui sa se dea d-lui Ion
Ghica, carele se afla atunci in Turcia. Un preot grec din vecinatate
primi, de pre cererea sa, cea chip& urma a lui marturisire i cel dupa
urma al lui suspin. Ladita cu obiectele rémase de la Balcescu a fost de
mult trimisa familiei sale de catre proprietarul ospëtariei calla Trinacria».
Ast-fel s'a intimplat ca d-nul C. Balcescu, care avea manuscriptele la
sine, sa mi le incredinteze Inca de la 1861 spre a le tipari in Revista
Romand. De, atunci ele aa stat 'Ana ast-timp la mine.
Pe de alta parte, testamentul adus in Ora de d. N. Ionescu ia 1863,
rëmasese si el uitat in dosarul ministerului.
In fine, abia acum, prin concursul d-lor Ion Ghica, C. Bälcescu si al
meii, vointele ilustrului reposat incep a-si capaa a lor realisare.
2) balcescu intr'o adresa catre patronii Asociatiei literare romcine, arata
cä scrierea sa asupra Epocei lui Milzaizl Vitearul, fiind aproape termi-
nata i avênd numai cate-va luni de lucru spre a o sfarsi, el doreste ca
sa fie tipariri in doua frumoase volume in 80, de pre impartirea expusa
mai sus, si to.t de o data sa fie ornata cu un portret al lui Mihaia Vi-
teazul, gravat pe otel, de pre al lui Sadeler facut in Viena la 1601, pre-
cum si alte patru executate in xilografie. Doresc asemenea sa se trimita
un june inginer roman in Ora ca sa ridice planurile deosebitelor loca-
litati mai importante, citate Iii cursul operei. Aceste cheltueli cere de

www.dacoromanica.ro
 XI V

Ina de atunci am inceput a tipari in Revista Rorndnd, o

parte din Istoria Romdnilor sub Mihail Vodd Viteazul; 1)
dar nu am putut merge mai &parte de cat pana pe la mij-
locul arta a III-a. Sfarsitul acestel carp, a IV-a, intreaga
tot ce mai posedam din a V-a, véd acum mai intaiii lumina
tiparului.
Societatea Academia Romana, fericind tr-se de pretiosul
dar ce a primit i doritoare de a se pune la inaltimea mi-
siunei sale. respandind printre Romani, mai cu seama pro-
ductiunile literare i tiintifice ale geniului national n'a voit
sä intarclie catusi de putin spre a da publicitate maretel opere
a nemuritorului N. Balcescu.
Mi-a acordat mie dorita onoare de a dirige aceasta grabnica
tiparire, in care s'a socotit mai oportun de a inlatura de o
cam data toate notele indicatoare de autorii consultati de
Balcescu in erudita i con§tiintioasa sa lucrare, i de a tipdri
scrierea originala in ap chip ca ea sd fie mai lesne de citit
pentru ori-ce clasa de cititori 2).
Cu timpul Societatea Academia Romana ii propune de
a publica o editiune critia §i mai luxoasá a operelor corn-
.

la Asociatie ca sa le faca ; iar pentru ostenelile sale proprii i pentru

toate cheltuelile ce facuse cu cumperatori de carp' rare si cu traductiuni,
el nu reclama nici p indemnisare, nici macar cele 400 exemplare din
opera sa, pe care i le acorda statutele Asociatier. El se intemeiaza insa
a crede ca, daca nu meritele operei, dar negresit faptele ce ea coprinde
sunt de natura a destepta in ininiele Romanilor simteminte spornice pen-.
tru realtarea si intemeiarea nationalitatel noastre.
I) Revista Romálui pentru ftiinte, Iitere $i arte coprinde in volumul 1.
(1861) Introducerea, Cartea I si parte din Cartea IT; in vol. II (1862)
urmare din Curtea 11 mina la sfarsitul el; in vol. III (1863) o parte din
Cartea III.
2) Pentru aceasta, am adoptat un format mai mic si mai purtaret de
cat cum dorea Balcescu, si ne-am servit de ortografie romana care, fail
a exclude caracterele etimologice ale cuvintelor, intrebuinteaza insa ac-
centele i coditele (cedile), del:at-tate din scrierea romaneasca dincolo
de Carpati. Acesta este si felul de ortografie cu care se servea Balcescu,
cand scriea cu litere latine. Tot manuscrisul Istoriei Roindnilor sub Jli-
haul Vodei Viteazul este de mana ml, scris cam intr'ast fel.
www.dacoromanica.ro
 xv

plecte ale lui N. Bal7escu. Aceea va fi poate mai bine pri-

mitã de bamenii de stiint5..
Acum insä, noi speram si credem cd aceastá carte, asa
cum este, va aduce, in imprejurdrile de fata, folos si inthire
cugetului national al intregei Românimi!

A. I. ODOBESCU.
Bucureffi.
16 Noonvrie 1677.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR
SUB

MIHAIU-VODA VITEAZUL
INTRODUCERE

Sunt opt-spre-dece secoli i jumétate de cand Christos in-

tre.prinse a rasturna lumea vechid, civilisatia pagana cere--
presenta principiul din afara, obiectiv, al naturei si al sild,
substituind in locu-i o altd lume, o altd civilisatie intemeiatä
pe principiul din launtru, subiectiv, pe desvoItarea absoluta
a cugetaril si a lucrarii omenesti in timp si in spapil i prin
identitatea intre esenta naturel spirtuale a omului i esenta
naturel divine, el descoperi fie-chrui individ legea libertatii,
a demnitatii, a moralitatii si a perfectibilitatii absolute...
Dupa ce in evanghelie Mantuitorul ne aratã legea morala,
absolutd, nernarginita, Legea dreptdi i arunca ornenirea pe
calea nernarginit5. a unei desvoltari regulate, progresive, su-
puind natura, sila, lumea din afard sub preponderanta ab-
soluta a mintii si a cugetarii, prin sangele 8e-a vérsat, prin
moartea sa, el ne arata legea practica, legea lucrArii, legea
jertfirii, a iubirel si a frcifiei, chipul cu care ne putem mântui,
putem invinge reul i indeplini menirea morala a omenirel,
adica mai intaiu prin cuvint, Drin idee, pe urma prin lucrare,
jertfindu-ne individul familiel, acesta patriei, patria omenirer,
viitorului.
N. BMcescu: Isis,. la Romanilor sub Mehasii-Vatectoul
www.dacoromanica.ro 1
 2 N. BALCESCII

Legea evangelica, descoperind spiritului causa absoluta,

proclamand menirea omenirei si a lumei, impinse mihtea orne-
neasca la dernonstrarea si realisarea ei. De atun.ci stiinta
noud intemeindu-se pe conceptul legilor spiritului, pe obser-
vatie, pe esperientd, pe calcul, a contindat sdrobirea lumel
vechi, revolutionarea sail perfectionarea religiei, moralei, po-
liticei, societatel intregi, nimicind off-ce domnie individualà,
supui4 actiunea omeneasca legei absolute si universale a
libertatii si a stiintii, cdutand realisarea in omenire a drep-
taje i a frariel, aceste dou'e temelii ale ordinei absolute,
perfecte, ale ordinei divine. De atunci omenirea a intrat in
calea care o duce gradat catre perfectia sa, catre absolut,
catre nemarginit, catre Dumneqeil. Care oare ar ii resultatul
final al acestei cai ? Aceastä miscare de perfectie avea-va
oare un termen ? Re-ul peri-va de tot din lume? Omenirea
ajunge-va vre-odata a-si identifica in tot esenta sa in esenta
divina ? Acest secret, mintea omeneasca nu-1 poate Inca pa-
trunde. Aceia ce stirn este ca, din transformatii in transfor-
matii, omenirea merge intr'un progres continuil, a cann mis-
care e cu atat mai repede cu cat mat mult inainteaza, ca
fie-care pas al vietei omenirei este un pas in aceasta cale
care o apropie de Dumneqeu ; cd fie-care pas al ei este un
triumf al binelui asupra reului.
Misia istoriei este a ne arata, a ne demonstra aceasta
transformatia continua, aceasta miscare progresiva a omeni-
rei, aceastã desvoltare a sirntimintului si a vietii omenesti,
sub toate formele din launtru si din afara, in timp si in spatiil.
Sub ochiul provedintel, dupd legile si catre tinta hotarita
de dinsa mai de'nainte, omenirea inainteaza in evolutiunile
sale istorice.
Prin impartirea functiilor, natiunile in orrienire, ca si indi-
videle in societate, produc chiar prin diversitatea lor, armo-
nia totului, unitatea.
On-ce natie dar, precum si ori-ce individ, are o misie a
indeplini in omenire, adica a concurge dupd natura si geniul
seil propria, la triumful stiintei asupra naturei, la perfectio-
narea intelegerei si a simtimintului omenesc potrivit legei
divine si eterne care guverna ursitele omenirei si ale lumei.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA Rom.ANILon SUB MIHAIO-VITBAZUL 8

Dar pentru cd este o Provedinta care pastreazd ordinea

creatiei si care dirige faptele omuluL prin aceia nu urmeaza
ea omul este un instrument orb al fatalitatii, prin aceia nu
se stinge libera lui vointa. Dumnedeil nu a inzestrat pe om
numal cu minte spre a deosebi binele de reti, aratandu-1
legile prin care se poate povaitui in calea binelui i invinge
reul, dar Inca el l'a inzestrat cu VOifla, lasandu4 liber in
-alegerea sa. Vai dar, de acea natie care calcd voia lul Dum-
nezeil, care prefera reul la bine ! Dumnedeil o paraseste ;
viata el se stinge in viata omenirel si ea espiaza printr'un
lung martir cdlcarea legii lui Dumnedeil. Acest timp de es-
piatia ce o natie saü chiar omenirea intreagà sufere sub le-
gile lui Dumnezeil si ale gandirei, se Rare adesea un repaos,
.o stare in calea progresului, un pas inapol, o oscilatia isto-
rica ; dar mai adesea suferinta este un bold mai mult catre
perfectionare si din eccesul reului ese binele. «Mersul gene-
«ral al omenirei, dice invetatul istoric Canta, in caile ce Pro-
«vedinta pregateste, aduce acele minunate reinoiri ce se fac
(4pe pamint si scot binele din reg. Dar Dumnedeil este räb-
tdator, caci este etern, in vreme ce omul, care simte traiul
«seil scurt, ar dori ca tot lucrul sa se indeplineasca in acest
4moment iute in care el vine ca sa sufere, sa espieze, sd se
amelioreze si sa moara. Asa astronomul ar dori ca cursul
«Uranului sd se pripeascd, ca ast-fel, fenomenele sale repro-
ducendu-se, sa confirme adevérul calculelor luL Nurnai igno-
-crantul crede ca o cometä este accidentald, fiind-cã nu vine
lin fie-care an. Viata adeverata se intemeiazd in lucrarea lui
-«Dumnedeti asupra zidirilor sale si a omenirel colective asu-
pra fie-cdrui om in parte, in unirea materiel cu spiritul, al
-«Eului cu lumea din afara : pentru aceia, Pascal clicea cä
-«toate p'artile lumei sunt lantuite intr'ast-fel de chip, ca e
-epeste putinta de a cunoaste una farà cele-l-alte si fdra to-
«tul. Mintea, inaltandu-se prin umilinta, stie observa cu con-
«fienta si respect cardrile divine; ea poate rnult caci cunoaste
«cat poate si in loc de a-si rasipi puterile impotriva unor
«stavili nebiruite, ea le concentreaza in drepte hotare i ast-
«fel se face ajutatoarea Provedintel .
www.dacoromanica.ro
 4 N. BALCESCU

If

Daca fie-care natie are o misie evangelic& de implinit pe

pamint, sà cercetam i sã intrebam i pe aceasta natie ro-
mana atat de doritoare astadi de viata, ce a facut? Ce lupte
a purtat pentru realisarea legei lui Dumnecleg, atat in sinul
sal cat si in omenire ? Istoria, lumea are drept a-I cere asta
seama : cad nu trebue a uita C cu toatä santenia dreptulul
sal astadi nu e destul ca o natie sa-s1 albã un loc pe charta
lumei, sag sa-si reclame acest loc i libertatea sa in numele
suvenirelor istorice, pentru ca dreptul s'eg sa ajungd a fi
respectat i recunoscut de cele-l-alte natii; trebue tot de o
data ca ea sà poata dovedi folosul ce a adus si poate aduce
lumel ; trebue sa arate formula intelegatoare ce ea representa
in marea carte a intelegerei si a istoriei omenesti.
Sä aruncam dar o ochire asupra trecutulin acestei natif
romane i sa vedem ce a facut in acesti opt-spre-zece secoli,
de cand se afla statornicità pe parnintul sèü. Aceastd ochire
ne va da intelegerea revolutiilor ei de fata si a revolutiilor
ei viitoare.
III

Adusa de marele Traian in Dacia, dupd nimicirea locuito-

rilor ei, favorisata de imparatii urmatori, de can atarna d'a
dreptul aceasta tard, colonia romana, in vreme de 160 ani,
ajunse inteo stare foarte infloritoare si deveni una din cele
mai frumoase provincil ale intinsei imparatil romane. Mai mult
de seapte-zeci cetati, impreupate cu drurnun minunate, as-
ternute cu piatra, basilicele, templurile, amfiteatrele, baile,
apeductele, ale cdror ruine inca se gasesc, ne-o dovedesc
in destul. Dar, alaturi cu aceasta mare civilisatie materialk
doue rele man care mistuiag imperatia si-I pregatiag Cade-
rea, robia i proprietatea cea mare, trebuira sá produca in
noua colonie stricaciunile lor, inghitind cu incetul proprie-
tatile mici ce fie-care colon dobandise la inceput si substi-
tuind robi la oamenii eel liben.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIIIAln-VITEAZUL 5

Ostenita de atatea rele ce o rocleail in sinesl, imparatia

romana trebui sã caza.; unitatea falsà, la care ea supuse prin
silã lumea, trebui sà se sfarme ca sa faca loc unei organi-
sari progresive, unel unitati mai adeverate, produsa prin ar-
monia nationalitatilor libere. Dumnedeil, atunti, ca sä schimbe
fata lumel vechl si sã o intinereasca, impinse potoape de
natii barbare asupra-1.

IV

Asec lath.' la portile imperatiei si in trecetoarea barbarilor,

Dacia noastra mai mult de opt secoll ii vequ trecend si re-
trecend pe pamintul ei. Colonil romani din aceasta tard nu
pregetara a apara cu barbaric patria lor adoptiva si chiar im-
paratia ce-I pardsise, iar cand se veclura coplesiti de numérul
dusmanilor, el se trasera in muntil Carpari, unde-si pastrard
nationalitatea i independenta bor. Chiar in acele vremi fur-
tunoase i nenorocite, Romanil Daciel nu uitard ca aü o misie
in omenire. Prin relatiile lor cu barbaril, el introduserd intre
densii cele cunostinte de agriculturd, artele folosi-
toare i cuviintele vietel ciVilisate, si prin legaturile de interes
si de comercal, el schimbara salbdticia si dusmania lor asupra
imperiului roman, intr'o prietenie folositoare i silira pe bar-
bari a cauta sal se statorniceasca si sa se civiliseze. Pe la anul
865, Bulgaril, popor knez, prin Romanii din Dacia noua pri-
mesc religia drestina i infratiri impreund, intemeiard un stat
puternic, alegendu-si regi .dintre Romani. Pe la inceputul se-
colului al XI-lea, acest regat, cal:lend in turburan civile, se sub-
juga de Vasilie II-lea, imparatul Orientului si remane sub pu-
terea Grecilor pana la al XII-lea secol, cand el reinvie mai pu-
ternic sub fratii romani Petru, Asan si Joan i, dupa o existenta
glorioasa de doi secoli, cade la 1392 sub Turd.
Romanii din Dacia veche, cand puturd resufla de barbari,
esind din asilurile lor, intemeiard deosebite staturi mici, pe
la secolul al X-lea si al XI-lea, care in secolii al XIII-lea si
al XIV-lea, se intrupard printr'o miscare de unitate in doue
staturi neatarnate, al terei Romanesti si al Moldovel.
www.dacoromanica.ro
 6 N. BALCESCU

Cu intemeiarea acestor state, evolutiile istorice ale RomAnilor

se fac mai ldmurite ; de atunci viata lor ne este mai bine
cunoscutd.

In cea dintâiü epoca a intemeierei principatelor terel Ro-

mAnesti si Moldovei, care coprinde tot secolul al XIV-lea (de
la 1290 pAna la 1418), vedem cá aceste state se vèclurh ame-
nintate in nationalitatea i existenta lor politicà, cAnd de Un-
gun, cand de Poloni.
Duph mai multe lupte indelungate, aceste pretentil cad
sdrobite de vitejia Romamildr. In .aceste re'zboaie ei se pre-
gatesc, ca intr'o scoald, pentru alte lupte mai man ce Ii
asteapth, cu o natie si mai barbara si mai puternich, Turcii
Osmam, cari pe la 1360 nhvhlesc in Europa .si ameninta a
o cuceri. Inca din anul 1370, Ladislaii, voevod al Terei Ro-
inkiest, se opune acestor barbari si se incearch a pune stavila
furiel lor de coprinden. 0 lupta care trebuia sa tina aproape
patru secoli incepu atunci, lupta in care RomAnii vèrsard si-
roaie de sange si se jertfird ca niste martini pentru apèrarea
civilisatiel in contra barbariei. Imparatia romano-bulgara cade
sub isbirile Turcilor (1392). Mircea cel betran, unul din cer
mai man si mai vestiti voevoqi ai nostri, reclamh de la Tura
aceasth mostenire ; el voeste a intrupa toath romanimea in-
tr'un singur stat i cauta a-si dobAndi Bulgaria si Moldova.
Acum intAiasi data vedem ideea de unitate ardtându-se, idee
care va fi tinta secolilor viitori si a tutulor voevoclilor celor
marl. Strivit insä intre Unguri i Turci, Mircea este silit a ph-
rasi o parte din concuistele sale si a primi inch si suzera-
nitatea Portii.
Tractatul ce el incheie cu Baiazet la 1393 asigureazd Ro-
mAnilor drepturile urmdtoare :
1. Dreptul de a profesa nesuperati religia lor, de all. alege
'voevocli si de a se chanui independent dupd legile lor.
2. Dreptul de a face rezboill sail pace.
Indatorirea RomAnilor catre Tura sta intr'un usor tribut
anual 3000 bani rosh.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHATCT-VITEAZUL 7

In Moldova, Alexandru eel bun, ce domnia in aceastä vreme

nesupérat Inca de Turd, apard vitejeste independenta téril
sale de catre Poloni si le rapeste Pocutia care mai un secol
ramane intrupata cu Moldova.
Cu acesti marl domni, Mircea §i Alexandru, se incheie a-
ceastä epoca. El complectard institutiile Ora lor.
SA' aruncdm o privire asupra acestora, caci organisarea
din launtru a societatil singura ne poate explica evolutiile is-
torice prin care natia romana trecu.

VI

Domnul, ales in tara Romaneasca, mostenitor in Moldova,

carmuia tara impreund cu. svat de doi-spre-clece boeri, in-
tocmit, in tara Romaneasca de Negru VV. On ce act in-
semnat al cannuirei precum i ori-ce danie, trebuia sa fie
facut cu invoirea svatului Si subscris de densul. Puterea d'a
face legi, d'a scoate dajdii sta in Adunarea sad Soborul a
toata tam. Originea acestor adundri isvoraste din municipa-
litatile romane si din soboarele Gotilor care, in lunga petrecere
a lor in Dacia, lasard multe urine si obiceiun intre Romani.
Aceste adundri se convocad de domn pentru facerea legilor
pentru oranduirea dajdiilor, pentru hotarire. de raboid sau
de pace. Cand tronul era vacant, atunci mitropolitul le con-
voca pentru alegerea doinnului. Ele judecad asemenea in
pricinile de vini marl politice, cum fac Camerele Lorgilor si
a Pairilor in Englitera i Franta. Ele se compunead :
1. De clerul, adicd mitropolitul ca president, episcopil
egumenii mandstirilor ;
2. De boieri, atat cel in sluiba cat si cel din afara.
3. De deputatii braslelor.
Clerul ca si mandstirile n'avead privilegil deosebite si erad
cu totul sub juridictia statului.
Boieril erad slujbasil téril, adica copiii cj ofiteril armatel,
find tara organisata ostaseste ; el nu formad o clasa nobiliard
ca in Europa, n'avead nobilimea feodald, de concuistd, de-
origina, nici dreptul d'a fi singuri proprietari de pdmint, d'a
www.dacoromanica.ro
 8 N. BALCESCU

mosteni titluri i slujbe, d'a fi osebiti din legea comuna pen-

tru tott. Aceste principii, care singure constituesc o cased no-
biliara, n'au fost nici o data recunoscute in 0-rile noastre.
Tot-d'auna tot romanul a avut dreptul a se face proprietar
pe pamint si a ocupa slujbele statului, titlurile n'ad fost de
cat pe viata fail a rasa drept la urmasi ; ele nu existad la in-
ceput ca titluri, cad: nu se dad deosebit, ci representad nu-
mai numirea functiilor. Boierii ca toti oräsenii se numiad Jil-
pini, adica cetateni.
Braslele se alcatuiail de oare-cari slujbasl mai mid al tärii
si de deosebitele categoril ale burgesiel, locuitorilor din orase,
.ale mosnenilor si oamenilor liberL
Orasele ce ii dobandiserd si 41 pdstrara libertatea lor,
constituindu-se pe principiul comunal, se ocarmuiau de o ma-
gistratura aleasä pe fie-care an si compusa de un Jude( si de
dol. spre-zece Pargari.
Tara lua o organisatie ostaseascã si o centralisatie puter-
nica. Judetele se dad sub comanda until capitan care unia
in mana sa puterea administrativa, judecatoreasca i osta-
seasca. Organisarea armatel permanente, a militiet si a gloa-
telor (Landsturm) facea din tot Romanul un soldat la nevoie
8i singura 'Astra' independenta amenintata de straini.
Dacd vom trece la organisatia economica a tarel, gasim pe
cei mai multi locuitori, mosneni si rezemasi, adecd libert si
cu proprietatile .lor ; dard langa dinsii, sunt i proprietatI marl
pe care se aflã locuitori servi, robi al pamintului, cad in urma
navalirei barbarilor, robit romani se transforrnard pretutin-
dent in robi ai pamintultn. Intocmai dupa cum in Europa se
obicinuise a se da acestor servi numirea de Romani, asa si
la not servagiul fu numit Rumania si Vecinatate caci pro-
prietaril din tara de jos, unde mai cu seama erad proprietatile
marl, ist adusese coloni din tara de sus si din Romanii din
tèrile vecine. Robirea complecta a acestora veni foarte tarzid,
caci la inceput stapanul pamintultu facuse trei pärti din pa-
mintul sad, din care cloud le impartea in parti mici pe la
coloni si cea-l-alta era cultivata de acestia in folosul stapi-
nului, prin mijlocul clacii, adecd a unui numar de zile de
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIIJ-VITEAZUL 9

lucru obligat. Robirea complecta a lor veni insa foarte Mani,

cacl 'Ana in secolul al XVII-lea, el puteati a se muta de la
o mosie la alta, platind gelleata ile efire.
Dajdiile erail asezate pe top de o potriva.
Acestea sunt liniile principale ale constitutieI tarel pe la
inceputul secolului al XVII-lea. Idealul ce Romanii gonira
in organisatia lor era Egalitatea in drepturi si in stare. Dar,
in aceasta organisare, erail vitiuri isvorite de ideile feodale
ale timpului i care fura pricina sdrobirel acestel constitutil.
In aceasta republica rasboinica se aflati, de si slabe la ince-
putul el, elemente sociale monarhice, aristocratice si demo-
cratice. Puterea publica .nu era delegath vremelniceste de
popor unor ales1 al sal, dara se afla din drept in mana ca-
pilor rasboinici al taril. Era firesc lucru ca acesti capi, cari
concentrad in mana lor puterea politica si militara sa. ia cu
timpul o preponderanta deosebitä asupra claselor de rand.
Lipsa de comerciti ne dand vre-o desvoltare staril de mijloc,
ea ca si poporul se afla slaba in privinta boerilor i, dupa
organisatia militara a tarel, era independenta unui soldat
chtre seful sau. Atat boeril in slujbe cat si eel afarã de slujbe
Mazilii, fiind din drept membril al adundrilor, acestia ajunsera
a fi prea, numerosl.
Atunci boeril; impreund cu clerul, cautara mereil a se con-
stitui in caste, dobandindu-sl privilegie si concentrand toate
drepturile in manile lor; asemeni si in proprietatile lor cele
marl, el cautara sA absoarba proprietatile cele midi.
DOmnil ce representati principiul monarhic, favorisati prin
centralisarea statulul, cautard mereü, rezemati pe elementul
popular, a-0 intemeia puterea lor, despotica asupra boerilor
si a se face independentl de dinsii, constituindu-se ereditari.
Lupta dar trebuia sa inceapa intre aceste trel elemente opo-
site si vrajmase. Inceputa Inca din al XIV-lea, secol, ea con-
tinua in al X Y-lea si al XVI-lea. Doborand intaiii puterea
elementului monarhic, aristocratia dobori in urmà i elemen-
tul popular si dupa aceste doual mine ostenifa, cazu si ea
sdrobita sub o burghesie stralna, sub Fanarioti.

www.dacoromanica.ro
 10 N. BALCESCU

VII.
Istoria noastra n'a fost de loc sad a fost re'd scrisd pand
acum. In luptele si revolutiile din launtru. care a umplut se-
colii al XV-lea i XVI-lea, istoricii Mari ye-gut deck niste
lupte de pretendenti la tron i n'ad pkruns principiul ai
interesele ce ffe-care pretendent' representa. Intr'un Stat or-
ganisat ca al nostru, unde nici o farnilie n'avea dreptul de
stapanire, chestia dinastica nu putea avea loc dupä curn s'a
presupus de istorici.
Indatä dupa moartea lui Mirrea I-ia, partidele intre care
era tara impartita, incepura lupta intre dinsele, fie-care pu-
indu-se sub unul din cif seT. Turcii i Ungurii gasesc prilej
a se amesteca intre deosebitele partide, snstiind cand pe una,
cand pe alta si a calca libertatea natiel. Puterea domnilor
insa ajutata de elementul democratic, esi biruitoare din aceste
lupte intre dusmaniT din launtru i cel din afard. Vlad-Dra-
cul-Voevod tinu sus si puternic frânele guvernului, doban-
dind o glorie nemuritoare, in luptele sale cu Turcii si sdro-
bind aristocratia. Tepq urmeaza inainte si mai tare pe calea
lui; cu o asprirne tiranica, dar dreapta, el nimiceste factiile
din launtru i respinge nenurneratele orde tui-cesti, ce Ma-
hornet al II-lea conducea asupra Romanilor. Silit mai tarzid
de nevoie sfl incheie un tractat cu Turcil, la 1460, el pas-
treaza stipulatiile celui de la 1393, urcand nurnaf tributul la
qece mil galbeni i recunoscan4 iarãi suzeranitatea sad su-
prematia nominala a Portii. Acest tractat Inca si astach for-
meaza dreptul public al terei sad, cum se nurneste acum,
capitulatiile ei cu Poarta. Aristocratia atunci se aruncd in
bra-tele Turcilor si isbuti sa goneasca din tara pe energicul
dOmn. Partida domnilor irnbratisa Mal in tot d'a-una pe Un-
gun; iar poporul mai adea rarnanea indiferent inteaceste
lupte, pana cand vedea libertatea amenintata de vrajrnasi din
afard ; atunci el alerga la apdrarea term sub steagul dorn-
nului. Adese ocrotit de domni, el insä era slab cdtre cele-
l-alte partide, caci top capii ce esiad din popor intrad fireste
si se identificad cu una din partidele dominante.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAItir-VITBAZUL 11

Lupta, cu deosebite alternative intre ambele principii, con-

tinua pana la Radul cel mare (1493-1508), care se incerca
cu o politica de conciliatie, fara de a isbuti. El cerca atunci
a balanta puterea boierilor, dar revolutionanci aganisatia
democratica a clerului i facandu-1 un corp privilegiat, II crea.
interese conforme cu ale boierilor si le dete un auxiliar. Radu
cel mare fu dar un sprijin puternic al aristocratiei.
Cu acest domn se incheie aceasta. epoca. .

In Moldova asemenea, dupa moartea lui Alexandru cel bun,.

boierii cauta a dobori puterea domnilor, constituita acolo si
mai tare pe principiul ereditar. Polonii se amesteca in am-
bele partide cu scop de a domina i de a supune tara ; din
mijlocul acestor sfasieri care amenintail peirea, ese un om
puternic, care intoarce spiritul nestatornic al partidelor catre
dusmanii din afara. Acesta fu Stefan cel mare. Patru-zeci de
ani de-a-pururea cdlare, pe campul bataliei el apard voini-
ceste tara i crestindtatea. Moldavia e atunci in culmea sa
si trage asupra-si mirarea lumei. Papa .nurneste pe Stefan,
soldatul lui Christos 1.

Stefan iea proiectul lui Mircea i cauta a uni tèrile, dar

spiritul individual al Romanilor sdrobeste intreprinderea lui.
Intr'adeve'r boierii t 'ern perderea marii
In aceste timpuri fratii nostri din Transilvania, desi Hu-
niad i fiul sèu carmuira soarta Ungariei, perd drepturile....
Dacd acest secol fu pentru Romani un secol in care in-
cepura luptele din lduntru, daca resultatul lui fu stingerea
democratiei, dar fu insa secolul cel mai glorios, secolul prin
care se renumird si in care se luptard puternic pentru liber-
tate, Cei mai mari barbati ce produse acest secol in ome-
nire, furd Romanii Dracula-Voevod, Vlad-Tepeq, loan Huniad
cu fiul séu lliaticq 0 in sfarsit Stefan cel mare; ei plana asupra
acestui secol glorios
1 E invederat ca de aci inainte textul autorului se compune numal
de note, fara de redactiune definitiva ; totusi am socotit ca va fi mai
bine a reproduce dup'a manuscript, elementele" din care Balcescu proiec-
tase a'si forma Introducerea la mareata sa opera- istorica.
www.dacoromanica.ro Nota editorultd.
 12 N. BALCESCTJ

Boierir terei recrutandu-se tot mere' din elernentul popular

desasoara pe langa dorinta de a constitui libertatea lor asupra
tronului, o vitejie rural impotriva vrajmasilor din afard
Dar isplandu-se de popor, incet cu incet, fac pe acesta
apatic. Tara släbeste i Turcii indräsnesc mai mult si, in
secolul urmator, ea cade cu totul sub domnirea lor.

VIII

Dupa moartea lui Stefan, in Moldova Bogdan fiul sea si

Petru Rare .? calca pe pasurile lui, tin cu strasnicie linistea
In launtru i apara i intind hotarele terii de dusmanii din
afara. Dar, presurati de dinsii, ei cauta de se invoiesc de
buna voie cu cel mai puternic, cu Turcii, sub conditii inca
. mai favorabile decal Muntenii. Dar boierii, ca sä isbuteasca,
nu se apara nici de asasinat, nici de tradare i cauta a sdrobi
puterea domnilor, se alieazd cu Turcii si .isbutesc a lua pre-
ponderanta toata" in lard, a face tronul electiv 1i cu totul in
dispositia lor. Tara cade Its groaznice sfasierei i abusuri.
Lcipupteanul resbunä crud tara asupra boierilor.
In aceste sfasieri, niste creaturi ale Turcului, strdini favo-
risati de popor in ura asupra boierilor, iad puterea. Despot
voiesce a civilisa Unul din acestia, Ion-Vodei, cauta a
se rezima in contra boierilor si a Turcilor, declarand resboi
acestora. Tradat, el cade glorios in lupta. Tara cade atunci
cu totul sub puterea i in prada Turcilor, cari ii rdpesc 'Ana,
si dreptul de a-st alege domnii si acestia ajung a fi mai putin
deck un pasa.
In tara Romaneasca, dupa Radul cel mare, Mihnea iea cu
putere, intelepciune si patriotism carma teril, dard boierii nu-1
.pot suferi si, avend in capul lor pe Basarabesti sad Parvu-
lesti, numiti astfel dupa banul Parvul, ei isbutesc, prin aju-
torul Turcilor a-1 departa, ba Inca a-1 i ucide in Ardeal, unde
se trasese. Parvulestir numesc pe V1ddu domn, dar, vedend
pe acesta ca voieste a se libera de epitropia lor, 11 ucid si
dad puterea unuia dinteirisd, lui Neagoe Basarab. Bun si
bland, acest domn face pe popor sà ierte triumful boierilor

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB mixiutr-vrTEAzur., 13

dar el desvoalta si mai mult privilegiele boierilor si ale cle-

rului. El robeste o mare parte a terii mandstirilor i o mare
parte a mandstirilor ca metoase straine grecesti. Dupa moar-
tea lui, partidele se rescoala ; fie-care isi nurneste un domn
si Turcii intervin cu multd indemanare, pun mana pe tara
si o declard pasalic. Aceasta isbire desteapta ,pe Romani;
primejdia ii uni i sub Radul de la Afumati ei se lupta pentru
drepturile nationale i triumfd.
De la moartea acestui domn, 1552-1592, lupta continua cu
deosebite alternative. Poarta incepu a numi singurd domnit; tri-
butul se mari nemésurat; 1 dajdiile asemeni. Tara ajunse.inteo
ticalosie mare si mergea cu pasi repedi spre o ruinare totaid
cand bratul de fer al lui Mihai o opri la marginea prdpas-
tiei. Lupta pentru independenta reincepe cu glorie. Dup:i ce
aceasta se asigurd, Michai intreprinde Unirea Roindnilor. Spi-
ritul si individualitatea natiei se intrupeaza intr'insul
Mai norocit decat Stefan, el isbuteste, dar cade in aceasta,
intimpinand veajmasia Austriei, care scoala pe Unguri im-
potriva Romanilor. Aceste natii generoase, carora atatea in-
teresele le impun datorinta d'a trai frateste irnpreuna., se sdro-
besc una de alta in folosul Austriel.

1 Gasim intr'o condica de note manuscrise a Iui N. Balcescu, urma-

toarea insemnare asupra tributului eriI, pe care am socotit de folos IS
o publica aici: Nota editorulta.
3 mil bani rosi la 1593.
10 mil galbeni la 1460.
<Pe urma se urca. la 12 mg galbem.
«14 mil galbeni la 1524, adaogiti de Radul al VII de la Afumati.
<La 1564 Petru al 11, feciorul lui Mircea III. mai adaoga 5 mil gal-
bem i facu ast-fel tributul de 19 mil galbeni.
Sub Mihnea II fiul lui Alexandru II (1577-1583), Turch erau atat
de puternici in cat cereau un tribut pe an an de 150 mil galbenr.
«Petru al III, la 1583, fagadui sultanului 80 mil galbeni pentru numi-
area sa pe tron, dar nu îi tinu fagarluiala si fugi in Transilvania, luand
cu sine din vistieria tern 400 mil galbeni.
.«La 1587 beiler-beiul Rumeliei smulse de la fie-care din domnii Va-
lachiei i Moldaviei cate 10 mg galbeni.
uLa 1591 Turcii cerura a mai urca tributul,.
www.dacoromanica.ro
 14 N. BALCESCII

Michaiü cade ucis hoteste de Austriaci si cu ansul cade

_si puterea Romanilor si speralrile ce crestindtatea, cu toate
natiile orientului, pusese in Romani, De al carol- sef ii nu-
miaü Sterna lor de la Resdrit.
Inteacesti dol secoli intregi, Romanii se aratard vrednici
de sine si de menirea lor. Clasa boierilor mai cu searna, in-
tinerita tot mereil prin elementul energic ce esia din popor
si se absorbia intr'insa, facu térii i omenirel slujbe marl.
Viteaza, roditoare in fapte eroice, in exemple sublime de
jertfire, ea represinta .simtimintul résboinic al natiel si udal
cu singele sal lauril patriel.
Natiile in care sirntimintul prevaleaza, daca nu slujesc ome-
nirel prin desvoltarea mintel, ca Francezii, Englezil, si Ger-
manil, dar prin lucrare, prin jertfire ii egald i ii intrec si
le dail repaosul d'a lucra. Ast-fel Durnneqeu imparte functiile
intre natil si, prin lucrarea comuna, ornenirea se desaverseste.
De la inceputul secolului al XV-lea, lupta se incinsese intre
principiul libertatil, care voia a margini puterea printilor, si
principul autoritaltei care voia a o intari Ajutati adesea de
principiul popular ce el representail, boierii isbutiral sa dea
triumful libertãtii, dar biruitoril facura din aceasta libertate
un privilegia al lor. Ei cautara a se forma in casta privile-
giata, a-s1 intemeia puterea si fericirea lor pe robirea gloa-
telor. Isvoriti din popor, iar nu din principiul concuistel, el
nu puteati a se constitui pe basele aristocratiel feudale eu-
ropene ; el nu puteail in drept sà violeze egalitatea ; el isi
marginird dar natia lor in rinduiala economical. A ingbiti
4 In Europa aceasta lupta fu. astigará i despotismul regilor fu un
mare principiu de unitate si de conservatie, in vreme ce la noi izbanda
aristocratiei aduse slabiciunea statului cu slabirea autoritatel. Doua
chipuri sunt d'a avea un guvern puternic. Trebue ca principiul autori-
tatei sa-si aiba isvorul sau de sus, sau de jos din popor ; intr'un cuvint
nu sunt cleat doua guverne puternice : Despotismul si Democratia. Ori-ce
principiu intermediar este un principiu de slniciune. Despotismul tot-
d'auna a fost si este peste putinta intre Români, nu numai ca respectul
catre cel mare .. . ci cad ei sunt o nape foarte mobila, care nu poate
suferi alt guvern decat cel intemeiat pe caracterul national, cel care
organiseaza egalitatea adeca democratiea.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAUNVITEAZUL 15

proprietatile cele mid concentrându-le in proprietati marl,

a rapi de o data cu proprietatea si libertatea individuala a
teranilor, prefâcendu-I in servi, a dobandi dreptul de a se
scuti de cele mai multe dàjdii, aceasta fu tinta lor. Ast-fel,
prin reformarea legilor economice ale terei, o tara intreagd
ajunse roaba unor particulari. La sfirsitul asestui secol robia
deveni completa. Mihaiti-Voevod, silit de aristocrati facu acel
asezemant ca fie-care Oran pe a cul rnosie se va fi afland,
sà remana rob .vecinic. De atunci robia fu completà
Clasa rdsboinicilor se interneiazd d'asupra mandstirilor. . . .

Societatea intreaga se alcatueste pe un sir de priveligil

clase, fie-care clasd cu privilegil deosebite ; fie-care individ
are privilegal : intins esafodagal de tiranii superpuse una
asupra alteia i toate apa'sand pe popor, pe teranul munci-
tor. . . . . Aceasta fard-de-lege a boierilcr fu espiatà prin per-
derea Ora. Osanda o urma de aproape. . .
Cine va veni s'a sdrobeascà aceasta clasa apostata care,
esind din sinul poporului, robise pe tratil i pe parintil sei
si ocarise omenirea ? Iata-i ca sosesc ; el sunt niste robi si
pentru ca pedeapsa i rusinea sä fie si mai mare, sunt niste
robi straini.

IX

Ce sunt acesti straini care yin sà revolutioneze si S schimbe

soarta unel natil intregi ? Cum niste strdini pot el dobori o
societate puternic intemeiata ? Ce principal de interes vital
al societatii representä el? Prin ce lupea, prin ce mijloace
ajung la putere si la domnire asupra Romanilor ?
Dupd. cdderea imperiului Orientului intreg sub puterea
Turcilor, multi Greci din Constantinopole, si din Rumelia ii
cautard o scapare in principate, care se bucurail de libertate.
Saracl, el se apucara de negotul mérunt si de meseril si ajun-
sera a lua ast-fel in mana toata industria si comerciul teril
si a alcatui o burgesie. Inavutinclu-se, se insurarà cu päman-
tence, dobandira prin aceasta drepturi si incapura. in boeril.
Ei se inaltail la putere dupa cum s'a inaltat burgesia in Eu-
www.dacoromanica.ro
 16 N. BALCESCU

ropa apusana ; se faceati aparatorii poporului impotriva apa-

1

sarei aristocratilor i cautail a le dobori privilegiile.

Ast-fel Ii fac partida puternica in ten i incep lupta in
contra boierilor parnanteni. Rei, intriganti (tabloii des-
pre dansii); ei n'ail deck o tinta fiscala. Vor sa do-
boare toate privilegiile, sä puna mana pe stat, sa emancipeze
pe Orani de boieri, ca sa-i poatä despoia ei, in numele sta-
tului. Dar poporul nu-i cunoaste ; vede cd ei sunt vrajmasii
ce-1 tiranisaii i pentru aceia el if sprijind.
Inca din vremea lui Mihai-Voevod, grecil se facusera ne-
suferiti pamintenilor. Aceasta ni se dovedeste... (dupd Maga-
zinul istoric pentru Dacia) In Moldavia. . .
Domnia lui Brancoveanu ma firelung. . . . el representa
spiritul. boerilor. . . Aristocratia nu mai avea nici un carac-
.

ter, perduse virtutile militare, se corupsese. Desunirile popo-

rului cu boierit ; stricarea armatei spre a face clacast..
Cada dar aceasta aristocratic infamäl Vinà Fanariotit cari
sa resbune suferintele poporului, si on cat rèfi ar aduce ei
terel, cand poporul va vedea ea misia lor d.e sdrobire s'a
sfirsit, va sti a-3 matura din tard i nationalitatea va esi bi-
ruitoare, mai frumoasà i mai puternica. !..

Dupa moartea lui Mihaiti, Rada .5'erban, resbund vitejeste

pe Romani asupra Ungurilor i Moldovenit, sub Tomsa, pe-
depseste pe Poloni, can, protegiand pe Movilesti, se 'ncearca
a-si redobandi influenta asupra Moldaviei 2. Aceste lupte
slabesc puterea si a Românilor si a Ungurilor si a Polonilor,
si le pregatesc comuna nenorocire.
Mihnea....
Radii al X-lea se urea pe tron la 1611. El fu cel d'infeia
domn care veni in scaun inscitit de o multime de Greci. Boeril
paminteni se turbura la aceasta vedere si de neoranduelele

Chrisovul lui Stefan Racovita.

2 LetopiseIile Moldovei.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAlt-VITEAZUL 17

Grecilor i formeaza comploturi impotriva lor si a domnultn.

Stolnicul Bdrcan de la Mdrdcineni se pune in fruntea acestor
cornploturi; dar capul lui si ale sotilor sei cad sub secura
gadel si o lupta inversunatd, care tinu doi secoli, incepe
atunci intre Greci i boeri. Cinci ani dupa aceia, vestitul
Paharnic Lupul i Cdpitanul Buzdugan prada i maceldresc
pe toti Grecii din tardDar sub doinniile urmatoare, de la
1618 pana la 1631, Grecii favorisati se inmultesc i cautd
a-si resbuna. Boerimea atunci in desperanta se revoltd. In
zadar Leon-Voevod, la 1631 isgoneste toti Grecii din tard,
cam era prea tat-gal. Boierii isbutesc a alege domn pe Matel
Basarab, capul partidel boieresti. Tot atunci in Moldova,
boierii ajutorati de popor gonesc pe Greet i pe Alexandru-
Voevod-Ilieaq, iar Vasile Lupul se numeste dornn. Dorinta
de unire a tarilor aprinde din nenorocire un résbot crud
intre ambele tart surori i pregateste slabiciunea lor. Sub
impresia uneltirilor Grecilor ce vor sà desnationaliseze pe
Romani, Matel §i Vasile cautd a intemeia puternic nationa-
litatea; limba romaneasca se introduce in scoli, biserici 9i
administratii; scoli se ridica; tipogratit se intemeiaza i tarile
se inavutesc cu condici de legi. Din nenorocire interesul
egoist al boerilor it face sd uite interesul national. In loc
d'a usura pe popor, el il impovareaza cu dajdit i condica
noua intaresite si mai mult robia. Poporul suferd i striga ;
. armata se revoha i ara cade in cea mai groaznica anar-
chie militara. Constantin Basarab isbuteste, prin ajutorul
strain, a stinge anarchia desfacend armata i slabind tara.
Un Grec Mihnea Voevod se urca atunci pe tron, la 1658,
si resbuna cumplit purtarea cea neornenoasa a boierilor dare
popor. In domnia acestuia, a Jut Georgie §i Grigorie Ghica
si a lui 72adu Leon, Green se inmultesc iaralp in tara i cu
dinsii i suferintele ei. La 1669, boierit ajutati de popor, se
ridica din nal asupra Grecilor i isbutesc a-i goni din tara
si a dobandi un domn ales de densit, dar pentru scurt timp,
cam la 1672 cu Grigorie Ghica i in urrha cu Duca-Voevod,
Grecii iardsi se reintorc.
In Moldova, in acest an, boierii, sub comanda Hanceqtilor,
N. Balcescu: Moritz Romthwww.dacoromanica.ro
dor sub Mdiam-viteasut 2
 18 N. BALCEscu

cauta a goni pe Greci din tara impreund cu Duca-Voevod,

dar sunt biruiti de dinsii, cu ajutorul Turcilor. Acest patro-
nagiu ce le da Turcil, arunca privirile Moldovenilor catre
Nemti i Poloni
Puterea Grecilor in tara Romaneascd nu tinu mult in rin-
dul acesta. Ajutati de Turd, boierii isbutesc a numi domn
pe .erban Cantacuzino. Sub domnia acestuia si a lui Bran-
coveanu, in tara Romaneased, si sub a Cantemirqstilor in
Moldova, intrigile Grecilor se precurmard i boierii stApanird
Wile in pace de densii, in vreme de trei-cleci de ani si mai
mult. Din nenorocire, boierii nu stiurd a se folosi de acest
timp ; in loc d'a se uni intre densii spre a se apropia de
popor, spre a-1 ridica pând la el, el se isolara de dênsul. Co-
ruptl i degradati, el perdura pand i virtutiile militare cu
care se faliati odinioard si nu mai representaii nici unul din
simtimintele poporului. Puterea armatã a tarii, in vremea
Breincoveanului, se desorganiseaza i ostasii se fac clacasi
pe la mosii. In loc d'a cduta puterea in popor impotriva
Turcilor, cari din ce in ce se faceali mai asupritori, calcând
legdmintele tare, mairindu'l tributul i globind'o in toate
chipurile, el alergard dupd falsa protectie, când a Nemtilor,
cand a Rusilor. Afard de aceasta, caracterul lor mobil si
nestatornic baga discordia intre domnitor i dênii. Odiosi
taril, banuiti. de Turd, ei furd lesne surpati de Fanarioti,
din caH unii, precum Mavrocordatii, luaserä o mare influenta.
pre langa Poarta i ast-fel capetele celor mai insemnate fa-
milii ale taril cad sub securea Turcilor saU sunt silite a
scdpa la Nemti si la Rusi, unde impreuna cu dênii, merg
sa concure puternic la civilisarea acestel colosale imparatii
ce era ursita atat de mult in viitorul nostru; iar Fanariotil
.dobândesc pe seama-le domnirea statornica a arntelor tari.
Boerii roman! cel putin murird cu demnitate, cu curagiti
si istoria la acest spectacol trist, aruncd un val asupra gre-
selelor, asupra crimelor lor, spre a putea da o lacrima de
compätimire cumplitelor lor nenorocin.
Ace! ce mai reman in tard se incearca a se mai lupta;
dar Grech ii doboara, sardcindu-i prin contributil, prin con-
www.dacoromanica.ro
 ISTORTA ROMAN1LOR SUB MIHAVY-VITEAZUL 19

fiscarf si prin omoruri. Cei mai multi se trag la tara si ruinati,

intrà in popor panA ce ajung la starea de c1acas1 de unde
esiserd...

Urmarea lipse§le cu totul.

www.dacoromanica.ro
 CARTEA I
LIBERTATEA NATI.ONALA
(1593. - APRILIE 1595)

Deschid santa carte unde se afla inscrisd gloria Romaniei,

ca sa pun dinaintea ochilor fiilor ei cate-va pagine din vieata
eroica a parintilor lor. Voi arata acele lupte uriase pentru
libertatea i unitatea nationala, cu care Romanii, sub povata
celui mai vestit si mai mare din voevodii lor, incheiara veacul
al XVI-lea. Povestirea mea va coprinde numai opt ani
1593 1601, tiara anil din istoria Romanilor cei mai avuti in
fapte vitejesti, in qcemple minunate de jertfire catre patrie.
Timpuri de aducere aminte glorioasa ! timpuri de credinta
si de jertfire ! când parinth nostri, credinciosi sublimi, in-
genunchiau pe campul bataliilor, cerend de la Dumnedeul
armatelor laurii biruintei sau cununa martirilor, si ast-fel
imbarbatati ei navaleau unul impotriva a clece prin mijlocul
vrajmasilor, i Dumneded le da biruinta, caci el e sprijini-
torul pricintor drepte, caci el a lasat libertatea pentru po-
pbare i cei ce se lupta pentru libertate, se lupta pentru
Durnn &lea !
MoStenitori ai drepturilor pentru pastrarea car6ra parintii
nostril s'au luptat atata in veacurile trecute, fie ca aducerea
aminte a acelor timpuri eroice sã destepte in noi simtimintul
dorintel ce avem d'a pastra si d'a maxi pentru viitorime
aceasta pretioasa mostenire !
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAICT-VITEAZUL 21

II
Aron-Voda domnia in tara Moldovei i Alexandru Bogdan
in tara Romaneascd. Robi tremurand in mijlocul desfatarilor,
pe un tron cumparat cu bani, ei stau ocrotiti impotriva
dreptei re'sbundri a poporului, de paznici straini, Turd si
Unguri, pradail, chinuiag si ingroziad o tara ce nu o stiati
iubi. Multime de ianiceri i arendasi turd, de la cari ei
luasera bani in camaita pentru cumpérarea domniei, ii inso-
tiserd in tard. Spre a se despagubi de banil lor, unii din
Turd luard in arendà dajdiile publice, altii umblati cu dabi-
larii domnesti pentru stringerea dajdirlor, altii tinead dru-
murile i pradad pe negutatori i toti rasfatandu-se prin toate
unghiurile Verei, jacuiail i chinuiati pe bietii térani, despoindu-i
de tot ce aveaü, rusinandu-le muierile i fetele de fata cu
dinsii i rapindu-le al decelea din feciorf spre a-i pregati la
recrutarea ianicerimei 1. Inii boierii i jupanesele lor nu
erail scutiti de ornor Si siluire.
Veni o di cand aceste locuste sélbatice nu mai gasird
ce prada ; atunci cadura toti in sarcina domnilor. Aron-Voe-
vod, spre a se putea plati de datornici, izvodi ca de tot omul
din tard sa se dea cite un boü, i orAndui, spre a strange
aceasta noul dajdie, Turd earl luand toate vitele de la cei
ce aveaü spre a implini pentru acel ce nu aveaii, sleira tara
si de vite, aceste soate ale muncei téranului, de remasera
oamenii fail a avea cu ce se hrani. Mult mai mare, de se
poate, era asuprirea in tara Româneascd, unde domnul, silit
fiind a plati o dobinda grea la creditorii turd, cari nu mai
aveail ce jacui, urcà datoriile unei tari sleite cu totul, la suma
peste mésurd de mare, de dece povoare de aur. Toti boerii
térei Romanesti, cari scapaserd de moarte i pribegie si a
cdror inima ofta dupa libertate, singera pentru suferintele
térei, incepura a se aduna, a se sfatui. Dupd revolta neno-
rocita din Moldova a Orcheienilor si a Sorocenilor impotriva
lui Aron, neindraznind a se bizui singuri numai pe sine in
Dupa o lege vechie a imparatiei turcesti la care insa palm atund
nu fusesera supuse tara Rornaneasca si Moldova.
www.dacoromanica.ro
 22 N. BALCESCII

starea de slabiciune in care se afia tara, cugetard la aju-

toare i protectiuni straine. Spre aceasta se adresard la re-
publica Venetiei cerênd protectia i suzeranitatea ei ca sa."
se mintue de Turci ; dar egoista republica, calculand fo-
loasele cum si pagubele ce i-ar putea veni primind aceasta
propunere, gasi cu cale ca interesul nu o iarta a primi sa
mantue o natie chinuita de la care putin castig putea sä aiba.
Dupa injosirea acestui act lard izbanda, Romanii ve'clura.
cã ce le mai femâne de facut este sa caute insisi a se mantui
si ca tara lor a ajuns intr'unul din acele minute mari, and
o natie trebue sà piard saa, luand inimd din suferinta si
disperarea sa chiar, printr'o silinta mare si puternicd, insasi
sd se mantuiascd. Imprejurari favoritoare din afard nu lipsira
la dorinta oamenilor, nici oamenil nu lipsira imprejurarilor.

III
In acel timp de chin si de jale stralucea peste Olt, in
Craiova, un barbat ales, vestit i laudat prin frumusetea tru-
pului séü, prin virtutile lui man i felurite, prin credinta sa.
cdtre Dumneqeil, dragostea catre patrie, ingaduiala catre
semeni, omenia catre. cei mai de jos, dreptatea catre toti de
o potrivd, prin sinceritatea, statornicia i darnicia ce impo-
dobeaa mult laudatul sea caracter. Acesta era Mihaiii banul
Craiovei, fiul lui Petrasco-Voevod carele pentru blindetea cu
care carmui tara de la 1554 pana la 1557 se numeste cel bun.
Stralucirea nasterei lui Mihaia, sfatul lui cel drept si pri-
ceput, cuvintul lui bland si imbelsugat, iar mai cu seama
faptele cunoscute ale lui, ii castigaa inirna poporului si
trarnbitau numele lui in toate pärtile te"rel. El administra de
cata-va vreme banatul Craiovel si aduse cu incetul aceasta
banie in starea ei cea vechie de neatarnare administrativa,
judecatoreascd, ostaseascd, fard altà legatura cu domnia ferel
deck pl ita unui tribut. Ast-fel, in minutul cand armata teref
era desorganizata de domnul ce se temea de dinsa, el ii
organisa un trup de ostire, prin care tinea in frane impi-
larile Turcilor i ocrotea pe supusil sei.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA R031ANILOR SUB IIIHAIn-VITEAZUL 23

Soarta cea blandd sub care se aflati locuitorii banatului era

pizrnuità de oamenii de dincoace de Olt si slujia de glorifi-
care nurnelui lui Mihaiü dinaintea poporului. El ajunse a fi
sperarea tutulor, resbunätorul atat de mult dorit i asteptat.'

IV
Crudul Alexandru-Voda nu intarclid a se inspaiminta de
acel mare nume al banului Mihail]. Voia sa-1 pearza cu on-ce
chip. si neindräznid a-I prigoni de fata, tramise ucigas1 ca sa-1
princ,Iä si sag aduca la Bucuresti sa sd-1 ucida prin taina.
Dar banul descoperi din vreme cursa ce i se gatia i, cu
toata dragostea ce avea pentru dinsul poporul, necreqendu-se
sigur in Craiova, fugi spre Constantinopole, unde-1 chemase
socrul sü vistierul Ion ce era capikehaie al terii. Insa, prins
fiind in cale de oamenii lui Alexandru, ce ii pandiati, el fu
adus in Bucuresti, unde domnul catranit de mania 11 invi-
novati de tradator si rebel si ii inchise in puscarie spre a fi
pus la cazna i apoi ucis.
Temendu-se ca poporul sa nu se ridice infuriat i sã scape
pe prinsul su, Alexandrii-Voda hotari a-i grabi moartea.
Intr'o zi 11 scoasera din puscarie legat i II pornird la locul
osindei. Multirnea poporului urmaria pe osindit, trista, jalnica
si tacuta, ye-lend Ca cea din urma sperare de mantuire se
va curma cu capul acelui june barbat eroic. In cale, trecend
pe langd biserica Alba, pe vrernea liturgiei, spun ca ii lasara
sà intre in biserica i rugandu-se, se fagadui lui Sfintu-Nicolae,
fiind chrarnul, Ca' dell va mantui, are sa-I faca manastire in
numele lui sprecum a si facut, de se numeste acea biserica
acum Voda.1
Sosind in locul unde trebuia sa primeascã moartea, gadea
cu satirul in mama, cu inima crudd, cu ochii singerosi, se
apropie de osandit, dar cand atinti privirea asupra jertfei sale,
cand veqlu acel trup maret, acea cautatura salbatica si infio-
rAtoare, un tremur groaznic 11 apuca ; ridica satirul, voieste
a isbi; dar mana-i cade, puterilc-i slabesc, groaza 11 stapa.-
1 Aceasta biserica o zidi la anul 1598.
www.dacoromanica.ro
 24 N. BALCESCU

neste i trintind la pdmint satirul, fuge printre multimea adu-

nata imprejur, strigand in gura mare cä el nu indrdzneste a
ucide pe acest om.
Ast-fel in acele marl timpuri batrdne, un Cimbru barbar
se infioara de vederea mdreatã a lui Mariu si nu indrdzni sa."
ucidd pe cel ce sdrobise tot neamul luL
in zadar oamenii ce presidail la osandd cerurd a se implini
porunca dornneascd; nimeni nu se mai gdsi ca sá voiascd a
lua locul gadei.
Aceastà intimplare minunata infiord multimea cu o miscare
electrical; ea ve'clu inteinsa- un semn ceresc prin care Durn-
nezeti voia pdstrarea acestui om i un glas detundtor de mild
si de iertare scapa din peptul acelei gloate. Boieri i popor
luard pe osdndit in mijlocul lor i, ducendu-se la palat din-
naintea voevodului; cerurd iertare. Vrend nevrend, domnul fit
silit a se imblâncii i a-1 darui vieata. Peste putin, prin mij-
locirea vistierului Ion, Mihaiti irnpacandu-se de tot cu dom-
nul, prirni iardsi cinstea i dregatoria sa.

Nu trecu mult dupa aceia i bänuitorul tiran Alexandru in-

cepu iar a-I vina cu moarte si curse 0-1 sili a fugi in Ardeal,
unde zdbovi doué sApte-mdni la curtea lui Sigismund Bathori,
domnul term Ardealului. Acolo, prin mijlocirea lui Baltazar
Bathori, verul domnului stdpanitor, dobdridi de la acesta, ce
avea mare trecere la Poarta turceascd, o scrisoare de intro-
ducere catre vestitul vizir Sinan-Pasa, prin care se recomanda
de a fi ales dornn in tara Romdneascd, cum si alta cdtre
Eduard Barton, solul Elisabetei, regina Engliterei la Constan-
tinopole, care avea mare credit pe langa Turci.
Imputernicit cu aceste recornandatii, Mihaiti se porni de a
doua oard la Constantinopole unde, la sosirea sa, fu bine pri-
mit de vistierul Ion. Acolo sosira atunci i dor deputati din-
tre boieri spre a se jelui de asupririle lul Alexandru Voda;
el se unira cu Mihain si-I cerurd la Sultan pe dinsul de domn,
aratand cä tara toata ii vrea. Spre a isbuti mai sigur in ce-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA.ROMANILOR SUB IIIHAlt-VITEAZUL 25

rerile lor, trebuird sa astampere nesatiul si läcomia de bani

a Turcilor; de aceia, nevoia sili pe Mihaid a lua, pe creditul
vistierului Ion, patru sute mil florinti de la Turci, Greci si
Evrei, cu camata grea. Din aceastd surna dete numai lui Si-
nan vizirul, doué-cleci mil galbeni; cea-l-altà o imparti in da-
ruri: la Sultanul si la ce1-1-alti ministril si ast-fel deschise ca-
lea cererilor sale. Sultanul in sfarsit primi aceastd cerere a
férii i dete lui Mihai steagul i sabia, semneIe dommei, iar
ostirea ce boierii ceread a i se da spre a-1 insoti, o refusa,
sub pretext ca de vreme ce tara toata II cere, nu poate avea
neVoe de oaste spre a goni pe Alexandru.
insotit de partidul ce voia sa-1 puna pe tron, pleca
indata, 1592, cdtre tara, de uncle Alexandru Bogdan, afland
de mazilia sa, esi ca sa se intoarca la Constantinopole.. El
abia domnise un an si trei luni, dar aceasta vreme-1 fu de
ajuns ca sa traga asupra-si ura si blestemul poporului. Fara-
de-legile domniel lui se rasplatira cu a sa moarte. La 1597,
in Dumineca Floriilor, prin intrigile domnului .Moldovei Ie-
remia, al carui tron el cauta sä coprinda, Alexandru, din po-
runca Sultanului, fu luat din casa sa i, in haine de parada
domnesti, asvarlit in mare.

VI
lntr'acest chip Mihaid-Voevod se urea pe tronul tenT Ro-
manesti, la 1593, find atunci in varstä de trei-deci i cinci
am. Inaltarea lui fu primita cu_ cea mai vie bucurie de toti
locuitorii terei, multumiti ca aü scapat de tiraniile lui Ale-
xandru ; ei aratara acea bucurie sgomotoasa, acele sperari
fard de margini, facendu-si ilusiile, nedespktite in inima po-
porului roman de orb cOdomnie noud, flush pentru care si
istoria ni-1 arata ca in tot-d'auna gata a fost. Mihaid avea Inca
in ochii multimel meritul de a fi fost un candidat popular in
care mai de demult natia II pusese sperarile. Dar cu toata
statornicia, energia i buna sa vointa, noul domn se vequ'cu
totul in neputita de a pune un capat la relele i oranduiala
la anarhie in care se afla tara. Ea era inpovorata de datoril
www.dacoromanica.ro
 26 N. BALCESCU

grele i impilata de marl nevol i trebuinte. Turcii, iii con-

tra tractatelor vechi acuma uitate, incepusera a se aseza in
tara, zidindu-si case si gatindu-se chiar a face si giamii (me-
ceturi). Pe langa datornicil ce erati in tard sub Alexandrn,.
se mai addogisera i alti Turci si numérul lor se urca la pa-
tru mii ianiceri i ofiteri de cavalerie. Turcil dupa margini
faceaa ca i cei din tara, merea si fara temere, navaliri si
jafuri prin tinuturi; in toata luna cete de Turd Tatari
i

veniau pe pamantul rornanesc si, ca sa poatä haladui lumea

in pace, era silit domnul a le tine taberile iarna si vara, a
le da cele de hrana si imbracaminte de la tara ; astfel in cat
nu numai cd nu se puteau plati datoriile cele vechi, dar nici
a se birui si a se usura cele de fata. Slujbasii portii, in loc
sa dea ascultare plangerilor domnului, cautati prilejul de a
stoarce bani de la densul sail de la dusrnanil ce ii prigoniaa.
0 seamd de boeri, dupd vechiul obiceifi, sdpa pe domn langà
Sultan. Altil se insotisera cu Turch din tara si-I ajutati in
pradarea si in chinuirea poporului. Armata teril era desor-
ganisata i mijloc nu era de a 0 inflinta ; energia poporului
se tocise de atatea chinuri i asupriri; el desperase de man-
tuire. Mihaiu nu se putea intelege cu creditorii, lipsindu-i mij-
loacele de a le plati, vru sa pund stavild la rdpirile lor, dar
nu izbuti decat a-i intarita mai mult i a-i revolta asupra-i.
Fu silit; ca sd scape d'a fi ucis, a se inchide si a se tine
rnerea in stare de aperare, in palatul sea, unde insä de mai
multe off Turcii navalind, ii ocdrau, aruncati cu petre in fe-
restre, rapiau tot ce puteati din mobilele sale, si fard sfieali
bateau si raniau de moarte pe toti boierii ce le picaa in 'nand.
In aceste minute dureroase, care ar fi disperat pe ori si
cine, Mihaiü singur nu dispereaza, ci vedend ca nu e nici un
mijloc pacinic de mantuire. hotaraste a destepta tara, a o
scula si a ridica sabia resbunatoare in contra barbarilor ti-
rani. Evenimentele ce incepusera in megiesie, incuragiara pi
inlesnira vrednica sa botarire. SA.' dam o ochire asupra aces-
Tor evenimente.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR SUB MIHAIINVITEAZUL 27

VII
Impel-Alia turceasca incepuse a apune din culmea marirei
la care ajunsese sub Soleiman ; ea insa, afará de tinuturile
cele intinse ce stapania in Asia si Africa, care erad impAr-
tite in trei-Vci si cloud de guverne, tot coprindea Inca opt
guverne in Europa si se intindea pand la Raab, contiind ast-
fel partea cea mai mare din Ungaria, afard de cele patru téri
tributare : Transilvania, Valachia, Moldova si Republica Ra-
guzel; nu numal atat, dar chiar si imperapa Austriei si re-
gatul Poloniei erad de mai multh vreme supuse la un tribut
anual.
Murat al III-lea, care domnia la 1575, era un spirit slab si
superstitios, un om dulce la traid dar jute la manie si adesea
atunci si la cruclime, dedat cu totul la misticism, la poesie
si la voluptate, amator de dant si de musica, de vorbe cu
spirit, ba Inca si de mucalitlicuri, iubind mecanica, ciasor-
nicaria si actele de representape; el traia inconjurat de tat-
rnacitori de vise, de astrologi, de seici, de poep, de muieri,
de pitici si de nebuni, lasand domnia in mana femeilor din
saraid. Sub o wand asa de slaba, coruptia intra in toate ra-
murile administratiei. Acel spirit de revolta al ostilor, care
era menit a sdrobi irnperAtia, incepuse de atunci nu numal
intre ianiceri, ci si intre spahii. Spre a da insa o alta cale aces-
tui spirit de insubordinatie, era nevoie de a trarnite ostile
impotriva vrajmasilor de peste hotare. Dar luptele din Per-
sia se sfirsisera cu noroc si divanul statu mult de se chib-
zui dacd trebue a porni rezboiul in contra Fezului, a Maltel,
a Spaniel, a Venetiei, a Neapolului sail a Ungariel. Un vizir
vestit in batdlii, dusman crud si feros al crestinAtatii Sinan-
Pasa, cuceritorul Tunisului si al Iemenului, a cArui singura
gandire era resboiul cu Ungaria si cu imperatul Germaniei
sad regele Vienei, cum il numiad Turcii, impinse prin toate
mijloacele spre aceasta pe Sultan.
Asa dar, fara declaratie de resboid, pacea sa calca la 1592,
de guvernatorul Bosniei, care isbi niste casteluri din Ungaria,
Chrastovitz, Gora, Bihaci (Aprilie 1592); dar opriti dinaintea
www.dacoromanica.ro
 28 N. BALCEsou

Sisekului, pe care nu-1 putura. lua, Turcii isi resbunarà crud

in contra crestinilor ce le picard in mand. Tref sute din acei
nenorociti prisonieri furai dusi in triumf pe dinaintea locuintei
ambasadorului impel-Mese; in capul cortegiului umblail niste
musicanti ce faceail s'd se audã sunetele cele mai barbare ;
apoi o trupä cu armele castigate ; pe urrna veniaü carele
incarcate cu prada si in sfirsit nenorocitele jertfe ale robiei,
barbati, femei, copir si batrani, impinsi inainte cu isbiri tali
de bice sail de toiege, ca niste turme de vite proaste, mer-
gend in mijlocul chiotelor de bucurie selbatec'd ale Turcilor,
ca sà he vinduti in targ (Octomvrie, 1592).

VIII
Crancenele fara-de-legi si amenintarile Turcilor miscarà
toatä crestindtatea. Scriitorii insemnati din toata Europa in-
cepura prin tipar a trezi opinia publica si a destepta zelul
cruciatelor religioase impotriva barbariel pAgane.
Pe scaunul cesarilor Germaniei sedea in acea vreme Ru-
dolf al II-lea. Cu un caracter si cu virtuti ce ar li fost de
landat intr'o positie mai putin inalta, acest print era un dom-
nitor nevrednic. El lasa d'o parte trebile statului spre a se
ocupa de sciintele naturale si de antichitati, pentru care isi
sleise finantele, iar mai cu seamd de visdri, astrologice care
implura mintea sa, din natura posomorita si sfiicioasä, de o
multime de superstitii de ris si funeste. Inconjurat de mine-
rale, de fosill, de medalii, de ochiene, de vase si de instru-
mente de chimie, el sta inchis in laboratoriul sea, in vreme
ce zavistia si revolta in launtru si resboiul din afard ame-
nintail sdrobirea imperatiei la Crescut in Spania, in acea
tara clasicd a papismului, el fu in toata viata lui jucAria vi-
clenilor uneltiri ale iesuitilor si ale svaturilor pasionate ale
curtil Spaniel.
Tipetele jertfelor cadute sub Turci pAtrunsera insA 'Ana la
cabinetiil lui Rudolf II-lea si desteptard indolenta lui. El po-
runci sa sune tocsinul in toatä santa Imperatie romand si in
Ungaria, ca sä invite pe credinciosi, dimineata, la amiazi si
www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROIIANILOR SUB MIHAIll-VITEAZUL 29

seara, a invoca ajutorul cerului in contra paganilor. Intea-

ceiasi vreme, solii sei alergail in Roma la Papa si convocail
pe top principii Germaniel la o adunare generald in Ratis-
bona, spre a lua mésuri pentru interesul comun al crestinatatil.
Clement al VIII-lea ce sedea atunci pe scaunul SantuluI
Petru, primi in audienta, intr'un consistoriu public, pe solii
irnparatesti si, ascultand cu multà bunavointa elocuentul cu-
vint al lui Rudolf Coradatio, cel mai insemnat dintre soli,
hotari cu obsteasca invoire a senatului, sa ea toata partea
la aceasta fapta de bine public si de cinste pentru Durnnegeu.
0 congregatie de cardinall fu convocata din porunca pon-
tificelui spre a chibzui pentru trebuintele acestui résboiii si,
nemultumindu-se a aduce nurnai ajutorul sea hotari a invita
in numele lui Christos i pe alti printi, pentru -care si porni
indata nuncii sei in Spania si Italia. Posornoratul i crudul
Filip al II-lea, ce domnea in Spania, primi bucuros i fag-a-
dui ajutorul séu, iar in Italia zelul religios fu mai putimfer.
binte si numai ducele de Toscana Ferdinand, si ducele de
Mantova Vicenzo, prirnira a da ajutor. Duce le de Ferrara se
folosi de ocasie si, pentru oare-care ajutor de bani dat, do-
bandi trei orase de la impérat.
Tot atunci Papa insarcina pe canonicul de Andrianopole,
Cornelius Denona, sá mearga la marele principe al Mosco-
viei spre a-1 indemna sä ea parte la resboiul crestinatatii
indatorind pe sol ca la intoarcere, sa treaca pe la Sigismund
Bathori, printul Transilvaniei i pe la Aron domnul Moldo-
vei, ca sa-i traga i pe densii in legatura domnilor obstei
crestine impotriva dusrnanului Comun, sculand ast-fel toate
popoarele de ia Nistru i Dunare si din vecina Polonie; iar
la Mihaia i se porunci a nu se duce, din pricina positiei cri-
tice in care acest dornn se alb, fiinth siguri de scopurile
sale ; .se hotari numai ca, prin mijlocirea printului Transil-
vaniei, sa-1 indemne a se sfatui cat mai in graba cu boierii
pi poporul set"' si a incheia o legatura serioasa prin care sa,
se poata mantui.
Era acum a patru-spre-zecea oard de la originea impera-
liel otomane, de cand puterile crestine se uniail impreuna
www.dacoromanica.ro
 30 N. BALCESCU

impotriva dusmanului mostenesc al legei lui Christos, ca sa

intreprincp o cruciatä care si densa, ca cea mai din urma de
la 1571, ce se nemuri prin bataia navald de la Lepanta, luà
numele de Santa Ligd.

IX

In vremea aceasta, printii Germaniei, adunati la Ratisbona

in dieta convocata i deschisa. de Imperatul in persoand, ye-
(rend tristele intamplari ale resboiului, poruncira a se ridica
din Germania D ostire de 20.000 pedestrasi si 5000 caldreti
(2 Iunie, 1594). Acolo inch se hotari ca Maiestatea.Sa Impe-
rateascà sã scrie si sa trimità soli la printii straini, spre a
le cere ajutor; ca ea sal solicite asemenea concursul nobili-
mei ce nu atarna d'a dreptul si absolut de imparatie precum
si al oraselor maritime ; se vorbi apoi si de chipul d'a im-
pune i d'a strange dajdiile si se porunci ca in toate pro-
vinciile, in toate orasele, in toate targurile si in toate satele
Germaniei, sa se pund un trunchiil sail cutie la usa biseri-
cilor i ca preotii i predicatorii sa atite zelul poporului, spre
a-I indemna a contribui la cheltuelile resboiului in contra
paganilor ; se recornanda iardsi la preoti si la predicatori d'a
propovedui poporului pocainta, d'a-1 aduna in toate dilele, la
sunetul clopotului, spre a face rugacium pentru o fericità
isbanda.
Se trirnisera apoi si soli atat din partea Imperatul cat si
dintea electorilor de Brandeburg si de Saxonia, la adunarea
staturilor polone din Cracovia, spre a le indemna ca sal se
ridice in ajutoruI crestinatatii.
In Polonia, dupd moartea lui Stefan' Bathori, trebuind a
se face o noua alegere de rege, multi stapanitori, prin solii
lor, concursera spre a fi alesi; intre acestia, voturile se im-
partira intre Sigismund, fiul lui Ion regele Suecliei si Maxi-
milian, archiducele de Austria si arnandoi furd alesi ; par-
titul cel mai numeros, avend de cap pe vestitul Zamoisky,
cancelarul cel mare, tinea cu suedul. Maximilian, vedend ch.
www.dacoromanica.ro
 ISTORJA BOATANILOR SUB MIHAIV-VITEAZUL 31

nu poate dobandi tronul decat numai cu puterea, lua oaste

de la fratele séü Imperatul Rudolf H-fea i intra de o data
armat in Polonia. Zamoisky insa, priirnind un ajutor de ca-
larime din Transilvania, de la Sigismund Bathori, pe a carui
sofa o avea de sotie, dete Nemtilor bataie cu mare norocire,
le infranase cu totul armata i insusi Maximilian fu prins.
Ast-fel Sigismund dobandi coroana Poloniei. Atunci Maxi-
milian, lepadandu-se de pretentiile sale, fu liberat i o nepoatd
a imperatulm, Archiducesa Ana, fata archiducelui Carol, fu
luata de sotie de Sigismund ; dar prisonierul, veclendu-se li-
ber, pretinse cà un act facut in inchisoare nu poate avea
terneill si incepu a se intitula din noir Rege al Poloniei.
Tocnial in acest an, cand se pornird deputatii German iei la Cra-
covia, Maximilian, dupa indemnul Papei, declara cã renunta
cu totul la acest titlu. Cu toate acestea legatii germani nu
isbutird in solia lor. Polonia de mai mult de 180 de am era in
pace cu Turcii i Zamoisky, care avea inriurire in dieta, care
intorcea inima regelui curn voia si care ura pe Nemti, dupd
o lunga discutie in adunare, indupleca pe top la pdrerea sa
d'a tine pacea cu Turcii. Astfel legatii se intoaserd fard ispravd.'
Cesarul isbuti mai mult in Moscovia, unde tramisese pe
un june silesian anume Varkusky. Acest tramis .fu bine pri-
mit de marele duce Teodor saü Feodor care ii si faga-
dui o mare surna de bani ce se indatora a o plati pe tot
anul, cu conditie d'a nu precurma resboiul cu Turcii. Aci
Varkusky intalni pe un ambasador al Persiei ce venise sä
propund o liga in contra Turcilor ; el negocid cu densul o
alianta, prin care se jura in numele craiului sea, cà daca
Imperatul se va tine de resboiil, sahul Persiei nu va face
pace cu Turcul.

Silintele Imperatului fura norocite in Transilvania. Sigis-

mund Bathori tinea domnia .acestel teri. El era fecior lui
Christofor Bathori i nepot de frate vestitului Stefan Bathori,
ce a fost mai intaiil print i apoi a stralucit pe tronul Po-
www.dacoromanica.ro
 32 N. BALCESC LT

loniei. El fusese ales la 1581 a urma pe tron réposatuliff se-ii

tata, fiind numai in varsta de noud ani. Numele stralucit si
iubit terei ce purta singur ii dobindi alegerea la tron, de la
care niste prevestin sinistre pareati a-1 depArta ; se qicea
intr'adever ca la nasterea lui, la 1572, turnul de la Oradea
mare se povarnise si cal el se na'scuse cu mâna plind de
sange. Imaginatia poporului augurase d'aci ca acest prune
va fi peirea terei lui si augurul pana in urrnd s'a si implinit.
In tirnpul istoriei de fata", pe la inceputul anului 1594, Sigis-
mund, in varsta de 22 am, liber de on-ce tutela, incepu a-si
desveli caracterul sèfi.
Semet, viteaz si resboinic, calitati insusite natiei lui, dar
fara talente osthsesti, fall putere de conceptie si färd sta-
ruinta, il vom vedea, in cursnl acestei istoril, unde el va juca
un rol mare si insemnat, om crud, fara mesurd, necumpatat,
nestatornic si neastampdrat la minte. Era tributar Turcilor
si avu cata-va vreme asa mare credit la Poarta, in cat un
minut, la moartea unchiului seu, el sperase ca prin protectia
ei, va doblindi tronul Poloniei ; pentru aceea si lagdduise 50
mil galbeni vizirului ; dar sperarile sale il inselark cam Poarta
nu nurnai ea' recunoscu pe noul craiii al Poloniei, dar Inca
nu voi a-1 ingadui sa ia de sotie pe fata marelui duce de
Toscana (Octombrie 1592). Trimisii lui la Poarta erail George
Ravazdi si Ion Boldog, cari tractau cu Sinan prin milocirea
renegatului Grigore Versmarti, acum ciaus Mahomet, si prin
sangiacul Lipei, vestitul Pavel Marchazi. De fata cu Sennyei, pe
care-1 trimisese in urma Bathori, Sinan se intinse asupra co-
prinderilar sale de la Tunis, de la Gulleta, din Arabia, Persia,
Africa si Georgia, adaogand ca in earna viitoare ,va merge
sa dar.arne Viena si Praga.
In sfirsit, ceausul Mustafa, aduse staturilor Transilvaniei si
lui Bathori scrison de la Sultanul, de la marele vizir si de
la pasa din Temisoara; printul respunse dupd obiceia cu pro-
testatil de credinta catre padisabul ; dar Sin an nu intarclie a
schimba tonul si a ingrozi pe Sigismund prin injuratun si
.amenintan. Cand se infatisd dinaintea acestui vizir George
Ravazdi si-1 ruga, in numele printului, sa nu mai ingreueze
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR SUB MIIIAlti-VITRAZUL 33

provincia, urcand tributul peste cel ce se da pe timpul lui

Ioan Sigismund, el cu o nesuferità trufie si cu obraznica in-
gamfare, .ocarandu-1 cu numirea de cane, ii ise sà taca,
adogand ca Ion Sigismund era socotit ca un fill al lui Soli-
man, in vreme ce acel ce carmueste aburn Transilvania este
sluga i supusul impératului ; ca aceasta sta.' in mana-i a o
dovedi. Temerea lui Sigismund se mai adaogi. Inca prin po-
runca ce primi ca sA se gateasca cu o oste de 60 mil lanceri
si cu toate materialele de rezboiti, spre a merge la Belgrad
sa se uneasca cu ostirea Turcilor in contra Impératului. Aceste
amenintari primejdioase umplura de spaima inima junelui print.
Pjtisanii imperatului stiura bine a esploata aceste temeri si
induplecard pe Sigismund a se ridica asupra Turcilor. Bathori
a.vea langa dênsul, ca duhovnic, pe un iesuit parintele Al-
fons Carilio, spaniol nAscut la Alcala; acesta indemna mereü
pe Sigismund Sa intre in alianta cu imperatul i cand Teuffen-
bach,. prefectul Casoviei, trimisul cesarului, sosi in Transil-
vania, el gasi pe printul cu totul dispus in favoarea cresti-
natatei. Sigismund incepu a vorbi numai de libertate, de
greutatea jugului turcesc, a se plunge de soarta crestinilor
supusi lui, intr'un cuvint toate spusele i toate faptele lui
invederad hotarirea'sa d'a rupe legatura cu Turcii. insä planu-
rile lui Sigismundintimpinata, o mare opositie in nobilii cel mai
insemnati, carl invechiti in ap.licarea lor catre Tm-ci, nu voiati
nici de cum sA se lepede de unirea cu Poarta, temendu-se de a
se arunca in valurile unui viitor, nesigur si d'a ajunge sub jug
si mai gred. Sigismung qicea : (Ce a slujit pand aci pacea cu
Turcul? A obicinuit pe nesirntite nenorocitele noastre po-
poare ca a poarte un jug greu si nesuferit. Mai bine dar sd-1
scuture, sä se uneasca cu cel-l-alti print1 crestini, sa se lepede
d e alianta cu Turcii, atit de rusinoasa. pre cat e i primejdioasd
opentru mantuire, i Dumnegeti le va fi priincios la un
proiect asa drepb. Acestea qicea Sigismund in public si in
particular si iesuitil le insinuiati la urechile tutulor celor ce
spoveduiati. Nobilimea cea jund si saracA intra lesne in aceste
plarwri, mAgulindu-se ca resbOiul ii va mai imbuna soarta;
dar cel bAtrini i bogati se impotriviaü, qicend ca nu trebue
N. Balcoscu: Morin Rornanilor mth Mihatu-Viteamti
www.dacoromanica.ro 3
 84 J. BALCESCU

a parasi maximele strabune care prescitiail d'a mi ]iSa mkt"

o data alianta cu Turcii; ca de o suta de on ei ai audit aceasta
din gura inteleptului Stefan Bathork i cand era print aI
Transilvaniei, i chiar dup& ce sä nar.se pe tronul POtaniel;
ca mai bine este a urma acestor svaturi decat a plieca use-
chia la zadarnicele fagadueli ale unor oameni venetict in
Transilvania. Adangati et : Suntetn oare de;stui ii destut de
«puternici spre a ne impotrivi singuri la toata puterea Tur-
«cilor ? Daca nu suntem, cine chezasueste pentak acele
«ajutoare ce se fagaduesc ? Inceputurile re'sboinhui adesea
«sunt placute, dar sfirsitul e tot-d'auna funest.. Cand un dus-
«man atat de ingrozitor va apuca sa-st implante corturile
«sale in mijlocul Orel noastre,- cat este de temut cà acele
«ajutoare departate ce ni se lauda, vor sosi prea tarclia sprv
e a ne rnantui !,
Ast-fel vorbia in Ardeal ura si neincrederea in Nen4b
dar partisanil vechei sisteme, vedend ea rugamintele lor sunt
neputincioase in contra svaturilor iesuitilor i cererilor Papei,
hotarara a detrona pe Sigismund si a pune in locu-i pe un
altul mai plecat lui Amurat. Se 4icea ca et Se intelesesera
intr'aceasta cu ininistrit Porth i ca, in vremea cand Tatarii
erau sa treacd din Podolia in Transilvania, li se dedese o
porunch secreta da pune mana pe Sigismund. Dar acesta
se puse in laturi de timpuria i Tatarn pnstiird Valahia si
Transilvania fara d'a fi impedicati de generalul ostilor, Bor-
nemissa, sub pretext ca sa nu strice alianta intre Transil-
vania i Turci, in care sta mantuirea tarel.
Sigismund convoca o adunare mare de popor la Turda.
Aci opositia, in capul careia sta ve'rul 56u Baltazar Bathori,
se arata asa de tare si de inversunata in cat, lasand puterea
pe mama Jul Baltazar, Sigismund speriat abdica i fugi spre
Chiioara, declarand pricina abdicarei sale si acusand pe
oposanti ca vor sa frac:lea tara Turcilor. Adunarea se mutä
atunci la Clus, uncle Baltizar Bathori fu aclamat de print.
Dar scrisorile lui. Sigismund, citindu-se in adunare, opi-
niile unora schimbara i Sècuii, impreund cu Sash si vre-o
cati-va din Unguri, declarara oposantilor cal ei nu voesc a
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA lionarrn.oR SUB MITIAIU-VITBAZUL .85

cunoaSte alt print ; neputand atunci a le sta impotriva, adu-

narea toatd fu silitd a se uni cu dinsit i o deputatie se tri-
rnise ca sà chieme pe Sigismund inapoi. La 28 August 1594,
adunarea primi a se trimite ostire in contra Turcilor. A
doua-qi se arestuird capil opositief in numer de patru-spre-
zece: Baltazar Bathori si fiastrul lui, Ion Ilfiu, Lupul Covaci
cancelier, Alexandru Kendi presidentul senatului, Gabriel si
Francisc Kendi, undhii lul, Grigorie Literatu, prefect de la
Agria, Ion Foro, Grigorie Diacu, Ion Gerundiu, Albert Lunai,
Georgie Salanciu, Baltazar Silvas, i dupd trei dile de in-
chisoare, Sigismund p6runci ca sa-I omoare, dupd svatul lui
Gestio, Proscai i Tojica. Lui Alexandru si Gabriel Kendi,
cu Ion Ilfiu, Grigorie Diacu si Ion Foro, li se tdiard capetele
Ia Clus. Pe cand II ducea la locul indei, Alexandru ve4u
pe Sigismund carele, stand in picioare la o fereastra, if pri-
vea, si el II strigd : cNici o lege dumne@easch saa ome-
neascd nu suferd osindirea unul- 'Dm far'a-I asculta,. Aceasta
insd nu miscd intru nimic pe Sigismund, obicinuit fiind din
copildrie a vedea vérsandu-se sange si stand martur la toate
osandele criminalilor. El statu de fatd i privi cu rdceald
aceasta tragedie.
Un tigan, gade ohicinuit al locului, veni cuo sabie itàie
capul mi Alexandru Kendi. Ilfiu se urea dupd densul pe esa-
fod, apoi Gabriel Kendi, apoi Ion Foro, carele in zadar ceru
o altd sabie, cad a Wei nu mai tdia, si in sfarsit Grigorie
Literatu. Poporul nepasAtor de certele celor marl, privi in-
marmurit aceasta scend ; dar child ve4u de odatd o ploaie
repede cdclend i spâlend singele mortilor, strigd Ca: nevi-
novati a fost ! Lupul Covaci i cu Baltazar Bathori furd dusi
la Unioara, unde, dupd cate-va dile, pe ascuns, clupd obiceiul
turcesc, furd sugrumati. Cand gadea veni.in inchisoarea lui
Baltazar Bathori cu lantul in mana, acesta intrebd : Cine
esti ? Cel din urmd .orn cu care di sd vorbesti pe luine ,
respunse gadea. Baltazar, blesternand amar pe Sigismund,
dup.' o luptd lungd cu gadea, fu sugyumat. Ast-fel peri im-
preund cu Kendi, si Ioan Bornemisa, vestitul cdpitan carele,
cand i se instiintd ca i-a sosit ceasul, incepu a canta un can-
www.dacoromanica.ro
 A N. BALCESCU

tec de jale i apol intinse grumazul gadel. Cei-l'alti patru

prisonieri furd iertati prin mijlocirea unor. prieteni al lor ;
numai bunurile li se confiscard. Asemenea lui Andrei si ste-
fan Bathori, fratil lui Baltazar, cari apucaserà sä fugd in Po-
Ionia, li se confiscarà bunurile, declarandu-I träddtori si is-
goniti pentru tot-d'auna din patria bor. Dupä aceia, Sigismund,
adunând o armatá de 40 mil de oamenI.de tot felul, o tri-
mise spre Timisoara, de unde dlipi o parte din ostirea lui.
ca sal pustieze in preajma Oradiei si sä impedice ca 1111 cum-va
sä mearga" de acolo convoiul la armia Otomaná. El scrise
apol lui Teuffenbach ca sa-1 roage sä se apropie de hotarele
Transilvaniei, spre mai uni puterile cu ale lui si a isbi im-
preund pre vtljmasi.

XI

In vreme ce prin aceste tratatil Papa si imperatul se cerca

a trage toate stdpanirile Europel intr'o legaturd impotriva
Turcilor, i dintealtä parte scriitorii si oratorii cei mai in-
semnati lucra asupra opiniel publice iinfarita popoarele pentru
o noud cruciat a. in contra barbarilor, rdsboiul 41 urma fu-
riile sale. In 15 Iunie 1593 se dete o bdtalie singeroasd intre
ostirea impèräteascä i armata Turciel, stramtoratd lang Sisek
in unghiul uncle Kulpa se uneste cu Ordra; acolo peri cu
totul ostirea otomana", impreuna" cu cei mai insenmati capi
al ei, Asan-Pasa si junele Mahomet, tiepotul siltanulul. Anul
in care v6c,lu o asa mare invingere se cherna in istoria oto-
mana." anul peirei. Când se afld despre dênsa la Constanti-
nopole, poporul exasperat ceru rêsbunare ; ambasadorul aus-
triac fu inchis cu toatà suita lul; marele Vizir Sinan se gAti
a lua comanda unei ()stiff numeroase, ast-fel cunt nu se mai
ve'cluse alta din vremea lui Soliman i porni spre Ungaria.
Doi frati ai imperatului, archiclucele Maximilian si archi-
ducele Matel, comandau, unul armia din Croatia de 16.000
pedestri si 4000 alareti, i Cel-l-alt pe cea din Ungaria, de
20.000 pedestril, 2000 calaretel si 2000 dragoni.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RODIANILOR sua MIRAMVITEAZUL 37

Matei lovi Novigradul i asedie in .zadar Granul, de unde

se trase;. dar Maximilian fu mai norocit in Croatia ; el co-
prinsese .Petrina, castelul Chrastovitz Si in sfarsit Sisekul,
and Sinan sosi cu arinata luI in Ungaria. Archiaucii ii unira
atund ostirile, din porunca imperatului.
Armia ingrozitoare a lui Sinan, pe langd care se unise si
hanul Tatarilor, Ghazi-Gerei, cu 40,00G oameni (17 Iulie
1594), inainta in Ungaria, läsand in cale-1 urme de furia sa
dupd mai multe isbandi partiale la Vesprin, la cetatuia Polata,
coprinse in sfarsit (August) vestita cetate Rab, prin tradarea
comandantului ei, comitele Hardek.. Cetatea Papa fu coprinsa
si ea si vizirul se osti impotriva Comornului, cu sperare si-
gurd de a inainta in curand spre Viena. Dar aceste isbandi
strdlucite, care marira trufia lui Sinan si ingrozira occiden-
tele apusera indata Prin ridicarea unui noa campion al cres-
tinatatei, care 41 arunca sabia puternica in cumpana res-
boiului i chema biruinta sub steagurile lui Christos. Acest
campion glorios fu natia romand, care gasise acurn un Ca-
pitan mare ca Mircea, ca Dracul, ca Guniad i ca Stefan,
spre a o comanda. E vreme acurn sa tie intoarcern spre tara
Romaneasca.

XII

Inchis in palatul sea de nevoia Turcilor, tipetele de jale

ale poporului goniaa somnul de la Mihaiii; posomorit i tacut,
el se departa de toti cei ce eraa pe langa densul spre a se
gandi 4i si noapte la mijloacele de a mantui natia sa. Asculta
cu bhgare de seama vestile resboiului din Ungaria, se bu-
cura cu inima de isbandile crestinilory se intrista de perde-
rile lor.
Crudimile Turcilor trecuser A. geste mesura, in vreme ce
covirsirea strarnbatatilor suferite sleisera rabdarea impilatilor
care cereau o rezbunare stralucitoare. Poporul roman se cu-
tremura de turbare ca un leu ranit greu, si aceasta cutre-
murare pare Ca era larma inabüità ce povesteste o vijrlie
mare. Aceasta vestire sili pe Mihaiu a nu perde vrerne, cu
www.dacoromanica.ro
 86 N. BALCESCU

atdt mai rmilt ca poporul din ambele teri era asa de luta-
ritat, incat s'ar fi revoltat impotriva domnilor sel, dacit acestia
nu se revoltad impotriva Turcilor.
Pe lânga relele ce facead Turcii in tard, ea avea Inca a
suferi i trecerea gloatelor armiel tataresti, care pe la capd-
tul anului 1593, calcdnd'o, trecurd in Ungaria. Tot pe atunci
primind porunca d'a trArnite card pentru artileria armatel
turcesti, domnul trarnise ca la 300 pentru campania si ase-
dierea Pesperinei. Nu trecu Insà mult i iatd sosird alti noi
mesitl ai vizirulul, ce se afla atunci la Bergrad, cerend alte
cdra i tribut. Cu toata silinta ce puse domnul, cardle nu
putura sosi la vreme, Vauà a nu pleca vizirul din Belgrad;
II ajunsera tocmai la Tanis. Oamenii lui Mihaid ce aduseserd
400 cara, tributul i ceva daruri, se infatisara dinaintea lui
Sinan ; dar crudul turc, furios de intdrqierea lor, porunci sd-1
ducd sa le tae capul in priveala tuturor. Mehmet-Pasa, fe-
ciorul vizirulul, ce se afla de fata, rugd mult pe tatal sea si
le scapd viata. Sinan insa refusd darurile si trimise respuns
lui Mihaid din partea sultanului, cd indata ce va sfarsi earn-
pania, va purta rezboiul in Tara-Romaneasca; cd este nn lu-
cru nevrednic d'a lasa aceastä provincie in cdrmuirea necre-
dinciosilor ce nu o meritail; el opri pe oamenii domnului
prisonieri si nu le dete drumul pana mai intaid nu se intoarse
la Belgrad.
Toate aceste avanil ale Turcilor sleise rdbdarea poporului
si a lui Mihaiu, care se hotdri atunci a lucra si unindu-se
cu crestinatatea, a ridica cu barbdtie sabia asupra Turcilor
ca sa scape tara de acel jug gred al robiei. El strinse
atunci o adunare de Loti boierii man i mici din tara si se
svatuird cum vor face ca sa-i isbaveascd Durnuegeu din ma-
nile Turcilor. Mihaid expuse adunarii tirania asupritorilor,
cruqimile ce faceau ei in ta7ra, ticalosia poporului si inchee
aratancl ca alt mijloc de mântuire nu este decdt d'a alerga
la arme.
Propunerea 1w fu primita intr'un glas de toti si hotarira
ca st intre in confederatie cu printii straini i sd scuture ne-
suferitul jug al tiraniei. Boierii incepurd a se gati de rezboiu;
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA fttiluLait SUB aturAtt-VITEAZUL 39

atunca Mihaiü, Potrivit cu hotdrarea luata, se gandi a dobindi

ajutor si din alte par i tramise pe clucerul gadu Buzescu
sol la Sigismund Bathori ca sa se inteleagd cu densul i sd
Jea de la el oaste de ajutor. Asemenea trimiSe si la Aron
Voevod in Moldova pe Stolnicul Stroe Buzescu. Trimish lui
Mihaiü gasira pe acesti domni bine dispusi si bucurosi a se
osti impreund. Sigismund respunse lui Mihaiü prin Stefan
Iojica si Pangratie Sennyei, iar Aron Voda printr'un boier
al sell. In 5 Noembrie 1594 un tractat formal de alianta ofen-
siva si defensiva se iscali in Bucuresti intre Mihaia si ple-
nipotentiarii domnilor Transilvaniei si Moldavia Dupd acesf
tractat, 2000 ostasi transilvani, sub comanda lui Mihaiil Hor-
vat si Stefan Bekes, trebuiail sã stea pe ascuns la hotarul
Terel-Romanesti, gata a intra la chemarea lui Mihaiü. Spre
a pune dreptatea i moderatia in partea lor, cerend ihdrep-
tare si chiezasuire temeinica de schimbarea sistemei pe viitor.
Nu numai ca aceste representatii rdmaserd fard respuns, dar
inca o ceatd de 3000 ianiceri intra in tara i incepu a pune
contributh pe tdrarii si a face tot felul de rele.
Dupa aceste fapte nu mai era de intardiat.

XIII

Un complot intins atat in tara Romaneascd cat si in Mol-

dova, hotarise qiva de 13 Noemvrie in care sa se dea sem-
nul insurectiei, ucigand pe Turci in toate partile tarei unde
s'ar ,afla. Mihal trimise porunci la ostile transilvane de la
hotare ea s intre in tara pe cand i o ceata de Moldovent
sub comanda hatmanului lui Aron, ii venea in ajutor. Turcii
din Bucuresti, in nepAsarea i necucerirea lor, nu banuiail
nimic de ceea ce li se pregatia i urmau turburdriIe lor; nici
o tradare din partea Romanilor nu veni sa..1 destepte. Intr'o
di, cand navdlira din nou asupra palatului printului, acesta
le ese inainte si, vorbindu-le cu rnultd dulceata. c blandete,
le dise «De me yeti ()marl, vQ,t1 perde toata datoria ce aveti
:*

«a lua ; dar ascultati si faceti ce ye dic. Mergett in cutare

«loc si luati de acolo toata avutia ce yeti gasi si platiti-ve
www.dacoromanica.ro
 40 N. liALUESOU

«din ea,. Fu mare vrajba i neunire atunci 'Intre datornicil

tura. In sfarsit, dupd multa ceartd, vre-o cinci sute se des-
partira de cei-l'alti i mersera unde voevodul le aratase. Ei
se intoarsera: preste cate-va dile, dar avutia ce gasiserd nu
era de ajuns spre a plati pe deplin datoria. Fiind nevoie d'a
face imparteala in proportie cu ce avea sä ea fie-care, avura
trebuinta de cine:va care sa faca reductie si se adr8ara spre
aceasta la cadiul de la Giurgiu care era insarcinat a hotari
pricinile de judecata intre Tura i crestinii din tara Roma-
neasca. Acesta fiind bolnav, Ali-Gian veni la Bucuresti in
locul lui. Se facurd atunci mari svedi intre creditori Si da-
tornici, pentru pretuirea marfurilor date si primite. Ast-fel
mersera pand in diva de 13 Noemvrie. In acea qi de dimi-
neata, Ali-Gian, sfarsind imparteala i ducêndu-se la cona-
cul set, fu oprit in cale de un roman, prieten..al lui, care
II dise: Ali-Gian-Hogea, cati am sunt de cand mananc pa-
«ilea si sarea ta? Sunt doue deci de am, respunse tur-
«cul. Daca e asa, dise romanul, spre recunostintà de panea
«si sarea ta ce am mancat, voi sa-ti spul un cuvint, de-i voi
«sa jn asculti. Spune, ii dise Ali. Nu sta aci, adaogi
«el, pand la 3 sail 4 ceasuri dupd amiadi ; nu te opri nici
«la Giurgiu ; sileste-te sa treci la Rusciuk, cat vei putea mai
(curand. Dar pentru ce ? ii respunse turcul,. El insa
fara a-1 spune mai multe se departa, intorceadu-si capul ci,
vedend pe Ali ca sta in cumpanh de ceia ce trebuia sa facd,
Ii striga : «Ia seama la ce ti-am spus Ii Turcul preum-
blandu-se prin oras, baga de seama ca e mai multa lume
de cat alta data i banuind ceva reit, t'ara de a spune ni-
.menui nimic, se urca in caruta sa si lua in grabd calea
Giurgiului.
Aceasta fu singura indiscretie, cinstita i mrisurata, ce se
facu despre tragica scena care se -pregatia.

XIV

Porunca domneasca esise ca 'top' Turcii ce se aflau in Bu-

curesti sa se adune la casa vistierului Dan, spre a li se cauta
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROXINILOR SUB.MIRAIU-VITEAZUL 41

pf ráfui datoriile. Indata ce TurciI se gramddird in acea

curte, Michaiü cu boierii séi esi dinaintea ostasilor si a po-
porului setos de résbunare, ridica steagul libertatii i porun-
hind sa se inconjoare curtea, puse de patru pArp de detera
foc easel unde era Turcii- adunati si-i impuscara cu tunurile
cu cari ingrljise rnai dinainte a inconjura curtea i casa, Is-
birea aceasta neasteptata, valvoarea focului ce II incingea,
bubuitul i pustiirile tunurilor, strigatele de resbunare ale
poporultii ametird si ,inspaimantard pe Turci, cari, de si ar-
map dupa obiceiul lor, neputind a-si face cale de esire, fura
siliti a primi moartea fard a o putea da. Ca la 2000 TurcI
se omorira; din Romani putini cadurA. Stolnicul Stroe Bu-
zeqcu se rani la mana stinga. Pe langa Turd cati-va Evrel
fura macelariti. Aceasta nu isvori dintr'o netoleranta, dar cad
Evreit, atunci in mare favoare pe langa Turd si Sultan., se
imp-reunaii cu acestia ca sa prade tara, si sa-1 faca tot felul
de strichciunj.
Acest macel fu cel d'intairt act al résboiului, ucidere fa-
cuta cu inselaciune inteadever, dar dreapta si meritata pen-
tru toate suferintele ce Turcit adusesera term. Macelarirea
din Bucuresti fu semnalul care puse toata tara in miscare ;
in toate partite, poporul navalind asupra Turcilor respandip,
ii ucise si-I goni pana it dete afard din tara.
A treia i dupd aceasta fapta, la 15 NOemvrie, Mihaiu
porni in graba ostile sale si cu transilvanenii ce sosiserd la
Giurgiu i navalind cu iuteala asupra orasulul, fära a intam-
pina vre-o impotrivire, ii dete foc si trecu -sub sabie tot ce
Ii esi inainte. Tret mit suflete aproape, barbati si femei, fura
ucisi sau prinsi. Dintre top Turcil din oras, numat dot pu-
turd scapa, trecend Dunarea in not. Until din ei .era Ali-
Gian-Hogea, pe care-I vequrarn scépand iarast cu noroc din
Bucuresti. El abia sosise la Giurgiu si se afla .povestind Ca-
diului cele ce i se intamplase in Bucuresti, cand fard vreme
napadira Romanit. Neavend alt chip de mantuire i tiind
bine sa innoate, el se desbraca, se arunca in apa i trecu
- de cea-l-altal parte. Cel-l-alt turc scapat urmase exemplul lut.
DupA arderea i pradarea orasului, Mihaiij impresura cetatea
www.dacoromanica.ro
 42 N. BALCESCI3

si incept.] a o bate cu tunurile ; dar vedend ca nu o poate

; dobandi, caci ii venea in ajutor arme i bucate de la Rus-
cink ei suit inca si de greutatea iernei, o napusti de o cam
data si se intoarse la scaun in Bucurest]. Printr'aceasta, qic
croiicarii nostri, se facu nurnai o incepatura de vrajba.

XV

Abia se intorsese Mihail' de la Giurgiu, abia ii asezase

r
trupele in tabard aproape de Bucuresti, intr'o bund positie,
cand Jara veste intra in tard Si veni in Bucuresti un cadias-
ker sau emir cu 2000 Turd ostire aleasa si 500 pazilici al
trupului, ciausi i spahh. Emiril se priviati de Turci ca ur-
matoril lui Mahomet din tiica sa Fatima, si erau numai trel
in toata impar5tia, avend putere vizireasca, i pe langã au-
toritatea rnireand irnpreunail si pe cea bisericea,sca: Sar-
cina lor intaiu era a fi consiliert al imperatukii, pe urrna
talcuitorii cei mai superiori al tot dreptului. Emirul, al
carul gand era sa caute a prinde pe Mihail], se fatarnici Ca
cum n'ar sti nimic din cele urmate putin inainte. El intrase
in Tara cu mare liniste neaducend nici o superare locuitori-
lor i dicea ca voeste sã ierneze in taxa. Intrand in Bucu-
rest] eI ocupa casele cele mai bune din ora i luã cartier
intr'o noud manastire sub oras zidita pe riul Dambovita ; tri-
mise un domn din parte-i Ia domn ca sa-i arate ea vine sä
ierneze in tara si sa ceara a i se da 10,000 florinti si bucate
.pentru ostirea 1uf Apoi pleca insotit de 1000 pedestrii la pa-
latul domnului ca sa-1 faca visita de onoare, iar in adever
ca sa-1 poata prinde. Mihaiu, care simtise cugetele viclene
ale emirului, se silia a-1 birui in fatarnicie si a-1 arunca in
cursele Ce i-le intindea ; el lasase pe emir sa intre nesuperat
i in oras, dar visita Ku nu o astepta si fugi in tabara. Emirul,
negasind p Mihaiu, trimise in tabára sa-1 intrebe pentru ce
in timp de pace tine in arrne atatt Ungurt? Domnul respunse:
pentru ca sa prinqa pe Petru fiul fostulut damn Alexandru,
care umbla sa-1 rastoarne din scaun, si pand ii Ta prinde si-1
va trirnite la Constantinopole, el va cauta sã plateasca din
banii publici Oti1e,www.dacoromanica.ro
iar la urma le va da_ drumul.
 ISTORIA RO3tAN1LOR SUB )111-1A7t-VITBAZUT,'

Emirul se prefacu c crede i instiinta pe dorrin cd in di-

mineata viitoare ii va trimite un butoiii de aur spre A plati
ostile si a le libera indata, fiind impotrivitoare terel. Mihaiu
ardtd ca primeste cu multd bucurie aceastd propunerel dar
hotari a nu mai astepta oina de a doua-di si a pune capet
acestut joc de inseldciune cu Turcul. In puterea noptei ace-
leia, ii gdti ()stile pe sascuns, i insotit de ostash curtel ce-i
a.sedase in vale, se apropie de ora i pe. când Turch dor-
miati, din cinci parti cu foc i cu sabie ii incinse. Turcii, la
lurnina flacdrilor Carl ardeail conacele lor i la strigarite-is-
bundtodre ale RomdriiIor, se de.steapta ingroziti si, pe Wa-
tate imbracati, alearga sd se adune la palatul emirulut, cu
hotdrire de a se apera pand la moarte. Dar aci intirnpind. pe
Mihaiü .cu o parte din ostire ; el impresurase palatul sti 11 im-
prosca cu doue tunuri. ro zadar se ispitird Turcit a-si des-
chide drum printre ()stash romdm spre a intra in palat. Ro-
manit ii imping inapol ci II ucid pe top. Doue ziduri din
palat se pravalesc de izbirile artileriei. Emirul, in desperarea
sa, pdrdsit de ori-ce ajutor, incepu a arunca pe fereste au-
rul i giuvaerele sale, socotind cd in vreme ce ostasil roman!
se vor apuca de prada, el va gAsi mijloc de a fugi. Dar Mi-
haiu opreste pe soldati de la prada si if intaritá fi'pre havala
asupra palatultu. Emirul strigd si se roagd cu fagaduth mart
ca sd-1 lase sa se tragd cu remasita Fu,404 sale; dar toate
in zadar. Rorndnit navalesc in palat si farnuila ucid pe top
Turch ce scdpaserd dirt foc. Prada acestei biruinte fu mare
pentru soldati; dot cazact gasird doue traiste pline de aur,
pe care domnul ilimparti intre soldati. pupa aceasta bfruinta,
curatindu-se tot orasul de Turd, Mihaiu dete multamita lui
Dumnedeti i apoi lasa ostile a se odihni.

XVI.

Mihaiu-Vodd, avend oare-care ittputdciune cu capil trupe-

lor ajutoare din Transilvania, Mihaiü Horvat .si Bekes-Stefan,
carI erau foarte neunip intre sine, it trimise inapor printului
Ardealulut, oprind ostile peste care puse in urma Sigismund
www.dacoromanica.ro
 44 N. BALCESCU

chpetenie pe Albert Kiraly, barbat viteaz, nascut in provin-

cia Gemeri din Ungaria de sus si vestit pentru multe fapte
belicoase, sdvarsite in resboiul facut de cdtre Stefan Bathori,
regele Poloniei, in contra Muscalilor. Mihaiü cu Kiraly se
gatira: indata de oaste si mai intaiii acesta, din porunca dom-
nului asedie Orasul-de-Floci ce era neintdrit; si-1 rase din te-
melie (10 Decemvre, 1594), dupà ce ucise pe toti ce se in-
chinad in numele Turcilor i cari nu apucasera a fugi. Dupà.
aceia Mihaiü porni pe Dunarea -inghetath si se apropie, la 1
Ianuarie 1595, de Harsova, oras bogat i intärit, cale de o
qi de Braila, pe care Carol si Ludovic, regil Panoniei ii im-
presuraserd cu ziduri. Aci ii esi inainte o oaste de 7000 Turd
alcatuita de garnizoana cetatii si de alp Turd din Bulgaria.
Pe ghiata Dunarei se dete o batae singeroasa pentru ambele
parp, Di care Turch furà sdrobip si imprastiap ; Romanit bi-
ruiton se suira pe scad, sarira in cetatea Harsova, o arsera
si o pradara. Prada facutd in cest oras fu asa de mare in
cat Rornanii trebuira sal treaca Dunarea spre a-si duce in tara
lor avutiile ce-i impovarase. Dupa ce-si mai intarira puterile
slabite de frig, Mihaiu cu ostash sei, la 6 Ian.uarie, trecu
rap Dunarea si se indrepta spre Silistra, oras mare si fru-
mos, locuit de negutatori bogati cari trthail fara gtije, bizuirt-
du-se pe puterea cetatuei. Dupa un asalt groaznic in care
asediath nu statura mai putin vitejeste de cat asediatorii, Ro-
mani o coprinsera i o detera in foc si prada. Cetätuia insa
nu o puturd lua lipsindu-le artilena. Romanii ga.sird atata
prada in acest oras in cat isi dobanclira vestminte pentru ve
cie, dice un contimporan.

XVII.

Aceste isbandi ale Rornanilor, pustiirea oraselor de pe langa

Dunare inspaimintasera atat pe Turch din partea loculut in
cat fugisera mai toti in muntil Balcani. Carmuitorul de la
Rusciuk instiinta indata Portal rescoala Iui Mihaiu si isbindile
lui, cerend ajutoare, care intardiara cat-"va de nevoia ernei.
Indrazneala lui Mihaiü mira i supara pe sultanul, fard insd
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR, SUB IMIAIU-VITEAZUL 45

a-ci da marl prepusuri, caci credea ca lesne va putea potoli

rebeliunea unui dusman asa de slab. Trebuia Irish a se grabi
spre a nu zatigni operatiile resboiului din Ungaria. Inteade-
ver, Turcia ca sa poata purta acest resboiil avea nevoie de
tara Rornaneasca si de Moldova, care erail nu numai grana-
rele aprovisiondrei arrnatelor si chiar ale capitalei, de vreme
ce in toti anil se incarcail din acele doué WI, 150 corabil
cu fdinä si came pentru Constantinopole, dar Inca ele slu-
jiail de linir de comunicatie pentru trecerea ostilor si a pro-
visiilor in Ungaria. Va1achia singura platea atunci Portei un
butoiil (o tona) de -aur, sail dupa altil, 100,000 scucli, sail
70,000 galbeni, afard de darurile pe la pasi si ministrii, pen-
tru oranduirea domnilor, care se urcara de multe orl 'And
.1a 300,000 galbeni pe an, afard de 20,000 miei, 10,000 chile
de grail, alte atatea de oil, 2000 cai, unt .si miere cu prisos.
Moldavia platia Portei 62,000 scugi si hanului Tatarilor
pe tot anul, 20 cara cu patru !DOI, 50 epe si -miere indestulal ;.
printul Transilvaniei platea 15,000 sechini. Perderea acestor
foloase costa mult pe Poarta, mai cu seama intr'o vreme cand
imperatia se afla in nevoie de bani si bucate si pretul aurului
crescuse, foarte mult de la resboiul Persiei, incat si indoise
valoarea unui scut in Constantinopole, aceia ce pricinui tur-
burari din partea ianicerilor. Afara de acestea, Valachia si
Moldavia, cam dri pline de toate trebuincioaseIe, indestulail
Constantinopolul cu carnuri proaspete si sarate, cu multimi
de grane si alte producte ce, pc Dunhre, se transportaii
acolo; chiar saraiul sultanului din aceste teri tragea nu nu-
mai lucrurile vietel, dar Inca si obiecte de lux si desfatare.
Paguba ce ar fi provenit din perderea acestor tee era mult
prea insernnata spre a nu ingrija pe Poarta.
Sultanul hotari dar a potoli cat mal.in grab acea rescoala
"Ana a nu se intinde si a lua mai multa .putere ; el nurni
atunci domn in tara Romaneasca pe un Bogdan-Beizade lid
al Iancului Voda Sasul, care zacuse nerusinat trei aril si
1 Despot-Voda la 1592 urcase tributul din 30,000 galbeni ce era mai'
'naiute, la 40,000. La 1574, Moldova platea 60,000 galbeni tribut i sul-
tanul ceru a-1 indoi, pentru aceia se revolta Ion-Vocra.
www.dacoromanica.ro
 46 N. BA I.CE8CII

seapte lum pe tronul Moldovei (1570 1574), batjocorind-o

si caruia, dupd mazilia sa, i se taie capul in oracul Leov din
Po Ionia, din porunca regelui Stefan Bathori. Acest june Bog-
dan se duse in Constantinopole cu maica i surorile sale
unde isi marità o sorä dupà un nobil venetian a nume Zane
intra in casa lui Ferhad-Pasa, ajungend a purta slujba de
haznadar. El avuse de gand a se turci, când crequ ca fa-
voarea patronului seü i revolta domnilor ii vor deSchide
calea de a dobandi un tron. Mustafa-Pasa, caruia i se luase
pasalicul Maras, cu o seama de osti intre can 2000 ianiceri
cu vre-o cate-va din agalele cele mai insernnate, i pe langa
care ostire se mai adAogira 14,000 Turci ridicati din Bulgaria,
fu poruncit sã treacd Dundrea pe la Rusciuk i sa duca pe
noul dornn in tail. Inteaceiasi vre:rne Gherei, hang.] Tatari-
lor-Perecopi, care cu 30,000 Tatari se intorcea. din Ungaria
primi porunca ca sa treacd Dunarea i sa isbeasca Ise Mihai.

XVIII

Vestindu-se lui Mihal primejdia ce II ameninta, ii stranse

in graba oastea pe langa densul si irnprastie calareti in toafe
unghiurile rei, strigand Ca intra sabie de Turg'si de ra-
tan in tara ci sa sara toti cu totul ImPotriva dusmanului,
incredintandu-se in ajutorul dumnecleesc. Apol porni spre
Dunare, Sarnbata in 8 Ianuarie (stil nou) i a-doua-cli se ofri
la sat la Pietri, gatindu-se sa treaca Dunärea sa se loveasca
cu Mustafa-Pasa [Yana a nu apuca acesta sa calce tam Acolo
0 veni veste cà Hanul cu Tãtarii, trecend Dunarea pe ghiata,
a si intrat in tam robind i pradând. Aceasta veste ingrija
tare pe Mihai si nurnai cleat se invarteji indarat cu toate
ostile si puse tabara la sat la Hulubesti, de unde trimiSe streji
asupra Tatarilor, pre Radu Buzescu cu fratil lui, Preda Pos-
telnicul i Stroe Stolnicul si pre Radu Calonfirescu cu o
seama de osti alese. Hanul, inaintand spre Giurgiu ca sa Se
impreune cu Mustafa, jefuind si pustiind totul inaintea sa,
isi aseqa tabAra la o rnilà departe de Giurgiu, la satul Scar-
patesti, puse streji in toate pat-tile i trimise cate-va mil de
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMA..NILOR SUB MIHAIU-VITEAZUL 47

'oameni la pradat ca sa aduca hrana. Avanguardia romana,

sub comanda Buzescilor, inainta pana la sat la Putineiu,
unde intimpinand avanguardia tatareasca, o isbi cu vitejie
si o infranse (14 Ianuatie), perind Tatari multi si vii prin-
dandu-se Inca muIti Indata ce afla hanul aceasta trista veste,
tritnise pe uri nepot al lift', cu o multime de Tatari si venira
'Ana la o mild' in laturi de Giurgiu, la sat la Stanesti. Bu-
zestii mai capatand ajutor de oaste de la Mihai, le esira intru
intimpinare si se lovirä de fata Duminich 16 Ianuarie (stil
nod), (land vitejeste II biruira i pre multi aster-
nand la pamint, ii prind sad se predad ei lash ; o parte nu-
mai scapa cu fuga spre hanul ; insusi nepatul hanului peri in
aceasta bataie. Dupa aceia, Buzestii iSbesc mai multe cete ce
umblau respindite dupa hrana i cu crudime le fugaresc si
le ubd. Seapte mu prinsi crestini furd mantuiti atunci din
manile Tatarilor. Hauul se alla tot la Scarpatesti, unde so-
sise i Mustafa-Pasa cu Bogdan-Voda si se impreunase am-
bele ostiri tatäresti si turcesti. Mihal, care sta randuit de
bataie la Hulubesti, pregatind toate si luand toate mesurile
cerute de imprejuran ea un duce prevadetor, cum prinse
veste de aceasta, socoti a nu rrai intarclia i purcese in contra
ambilor vrajmasi cu toata armata i gloatele la In cale se
ucisera si se fugal-it-a mai multe cete de Tatari, care rupte
din tabara de vre-o pairu dile, se tragead acum spre ordia
cea mare. Dupa aceia, Duminica (23 Ianuarie), in murgul
seril, napadeste peste avanguardia vrajmasului ce ce afla patru
mile departe de tabara, compusa de 6000 Turci, intre cari
300 Ianiceri si o multime de Tatari, invocand cu o incredere
puternica dupa obiceid, in glas mare numele lui Christos.
Tatarii, surnetindu-se in numerul lor, nu bagara de seama la
aceasta strigare, iar Turcii intelesera si incalecand chute'
a scapa cu fuga, favorisati de intunecimea noptei. Ai nostril
isbira cu semetie pe Turd si Tatari, i Ii luara in goana ;
avanguardia noastra, sub comanda banului Manta, ii duse
gonindu-i pana in ordia cea mare de la Scarpatesti. Spaima
intra in tabara vräjinasa, credend cà Mihai insusi a venit sa-I
isbeasca. Hanul, turburat de fried si neincredendu-se in pu-

www.dacoromanica.ro
 48 i. BALCESCU

terile sale, .chiar in noaptea aceia se desparti de Mustafa-

Pasa si de Bogdan si lua calea pustiilor sale. Acestia cu
Turcil lor, fugird Inca spre Rusciuk, gonitl i taiati fiind de
Manta, pana ii trecu Dunarea.

XIX

Mihai sosi a-doua-cli, Luni (24 Ianuarie) de oil noapte ai ial

infipse tabhra in locul pardsit de dusman la Scarpatesti, iar
in liva urmatoare, Marti (25 Ianuarie), din qi de dirnineata
porni spre Rusciuk unde, dupd cum aflase, Mustafa-Pasa nedes-
curajat Inca de atatea invingeri, mai stringea osti si voia
sa-si mai cerce norocul. Fara a mai rasa lui Mustafa vreme
de gatire, domnul se *grabeste, trece Dundrea pe ghiatä pe
la Marotin i I1 insirà ()stile mai sub portfle Rusciuku-
lui. El avea cu densul numal 10,000 ostasi (7000 atat Mun-
teni cat si Moldoveni), in vreme ce Mustafa avea 4000 oaste
aleasä si 10,000 Turd adunatura din Bulgaria, El il indeamna
()stile a se lupta vitejeste pentru gloria lui Christos si man-
tuirea patrief i cu frunte de leü, barbateste, mai repede
decat ai gandi, navilleste asupra Turcilor, cari abia apuca-
sera sd iasa din cetate and lupth se incaierd. Bdtaia tinu
cat-va, fu sangeroasa si nu inceta pana in noapte, and
Turch, cu toate ca erati mai numerosi, trebuird a se pleca
furiei Romanilor; de la vre-o 7000 'Ana la 8000 calclura morti ;
cei l-alti Ii cautard mantuirea in fuga, dar al nostri urma-
rindu-i in intunecimea noptei, fard seama II ucid saü ii prind
mai pe toti. Mustafa-Pasa, pet-0nd calul, o luã pe jos la
fuga; o sluga Ii dete apoi un cal prost pe care in zadar se
sili a scapa; el fu ucis de ai nostri nu departe de locul bA-
taliei. Domnisorul Bogdan fu mai norocit; resciiirandu-se
toti ai sai, insotit numal de vr'o doue-zeci de oameni, iar,
dupä cum qic unii, numai de sase, el fugi la Constantinopole
la maica-sa si la suron. Acolo acest june pretendent fu, la
1597, prin intrigile lui Ieremia, domnul de atunci al Molda-
viei, din porunca Turcilor, asvarlit in mare. insusi analistul
italian N. Doglioni spline cä a vequt Ia acest Bogdan, in
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR SUB MIRAIU-VITEAZUL 49

anul 1597, o sabie ingropata de mai multi ani si care se

gasise in Moldavia; se presupunea c. ar fi sabia ce Atila,
vestitul rege al Hunilor,- biciul lui Dumnedefi, purta in re's-
boaiele sale. Taisul sabiel foarte bine lucrat era de seapte
palme lungime i patru latime.

XX

Dupa aceasta strdlucita biruinta, Mihaiü puse de arse si

dete irt prada orasul Rusciuk. Un martur de fata descrie
astfel r6sbunarea Romanilor asupra bietilor locuitori ai Rus-
ciukului: «Multà jale se fäcu in diva aceia i plangerile se
«inaltail 'Ana la ceruri. Toti s'ad incarcat cu averi indestule;
«robi i roabe si-a luat cu prisos; nimica n'a scapat din
mama lor. Gingasele turcoaice mult rèsfatate, ce stau in
«veci inchise, &à le fi védut atunci goale, desculte, tavalin-
du-se -pe zdpada, unele tarite de par, altele de 'nand; nu
era ostas care sã nu duc5. vre-o turcoaicd.,
Cetatea Irish' nu putu fi luatä, cad domnul era silit a se
intoarce in Bucuresti, chemat fiind de trebile terei. El lasd
pe Unguri, pe Cazaci si o seama din Romani lui Albert Ki-
raly, poruncindu-i a urma pustiirea Oraselor turcesti din Bul-
garia. Insotit de ostasii se, se intoarse, intra in Bucuresti,
unde fu primit cu strigate de bucurie i de bine-cuventare
ale poporuhn pentru isbandile sale. Dobanda care ostdsii
aduserà cu densii fu foarte mare; din 10,000 ostasi ce-1 in-
sotisera nu era nici unul care sa nu se fi intors cu haine
de matase si alte lucruri de pret.
Indata ce resuflara putin ostile dui-A aceia, Mihaiü porni
pe banul Mihalced spre Silistra, pe care o arse si o pustii.
Mihalcea apoi se intoarse de asedie Braila, dupa ce prada
si arse imprejmuirile. Asediatil gasira mijloc de a scrie lui
Muza, ciausul din Dobrogea, cerendu-I ajutor. Muza stranse
vre-o 4000 de .oameni i trecend Dunarea pe ghiata, isbi ta-
bara româneasca i omorindu-le dupa marturia Turcilor,
1000 de oameni, ii sili a ridica impresurarea; Mihalcea se
intoarse langa Mihaiü. Domnul tramisese pe spatarul Preda
www.dacoromanica.ro
N. BAleescu: Istorth liomônilor sub Mthatii-Viteazul 4
 50 N. BALCESCU

pe comisul Radu asupra "Har.sovei. Turcii din acest oras,

aflând de sosirea Romanilor, se grabirà a trece Dunarea si
le esira in intarnpinare, dar RomaniI ii bat si II trec Duna-
rea, facendu-le mult 1'65 in goana ce le dete pand la Har-
sova, pe care o i facurd prada focului.
In vremea aceasta, viteazul si stralucitul Albert Kirali, cu
o.iutime neauclita, cu foc i cu fer, pradand i pustiind, 41
roteste fulgerand armele prin toata Bulgaria, prin Sistov,
Cernaroda, Rasgrad, Babadag i Oblucita. Dupd ce toate
aceste orase se rnistuirà de sabie si de foc, el 41 impinse
pustiirile pana la marea Neagra si la gurile Dunarei, ajun-
gend pana la Varna ; apol trecend muntii, el merse dincolo
de AdrianopoIe, apropiindu-se ca la trei-spre-clece leghe de
Constantinopole, tot pustiind campiile i imprastiind mai multe
cete de Tura si de Tataii. Apol Kiraly IT intoarse la Mihaiii
invingatoarea oaste, neatinsh de dusman i inavutitä cu
multi pradd.

XXI

Tot in acea lund Ianuarie, o ceata de Romani afiard prin

spioni ca Sinan se intorcea de la Belgrad la Cnstantinopole
cu multe bogatii, rapite mai toate de la dusmani. Acel Ro-
mani trec in Bulgaria, ii pandesc calea in muntil
navdlesc fard veste asuprd-i. Sinan 41 lasa bogatiile in prada
si Romanii, lacomi dupa dansele, .detera vreme lui Sinan ca
sa scape. Gesty Ferentz sosi cu o ceata de Transilvani cart
unindu-se cu Romanii coprinsera mai multe cetati din partea
locului, trecurd muntil in Tracia, impr4tiard groaza in toate
.laturile i ii impinsera pustiirile lor pan g. la portile Cons-
tantinopolei.
Daca toatä armia ar 11. sprijinit aceasta nemerita incursie,
sultanul ar fi avut mult a se teme pe scaunul séü impera-
tesc. La intoarcerea sa in tara Romaneasca, Ferentz_ intalni
un corp de 12,000 'Mari, pe care-1 imprastie sfarama.
Toate aceste lupte din luna lui Ianuarie nurnai, umplura cinci-
spre-zece cara cu capete de Tura, tot din cel mai insem-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB ILITIAIt-VITEAZITL 51

nati, cari se aduserd in tabdra romdneasa. Asernenea strd-

lucite isbancli ale Românilor aprinserd sperdrile popoarelor
mult chinuite din Turcia i incepurd a le destepta din amor-
teala in care de veacuri zdceail. Bulgarii furd eel. mai intai
a se forma in cete i a lua armele. Un. cotp de 2000 de
thrani din Bulgaria -coprinse Sofia, capitala provinciei, in
lipsa pasei d'acolo i Ii dete foc si pradd; dar neavênd des-
tuld. putere spre a o tine, taranii o laSä si se trag. Prada
facutd se impdrti intre densil si fie-aruia 11 veni in parte
aproape 300 scucli; apoi, mai unindu-se i altii cu
s'apucard sh pustieasa tara in toate pdrtile i ajunserd trei.
zile departe de Constantinopole. Ei intirnpinard un convoia
de un mare numér de card, amile si mai mull de 40,000
dobitoace ce se duceail la oastea turceascd; ei isbesc mica
oaste' ce ii ducea, o birui i omoard 2000 Turci. ludnd toatd
acea pradd.

XXII

Isbânda nu fu de o cam data*, in Moldavia, asa repede

strdlucia ca in tara Româneasa. Aron-Vodd, indatd ce se
declard in contra Portei, incepu a-si gdti orasele i vru sã
atace cetatile moldovenesti din Basarabia ocupate de Turd.
Dar pe and fAcea acea gdtire, in Decemvrie,1594, fd.rd
veste 14,000 Cazaci, intre cari 2000 puscasi alesi, sub trei
steaguri, unul cu Vulturul negru i cu mAnuchiul de argint,
altul cu Vulturul alb cu mdnuchiul tot de argint si al treilea
dupa obiceiuI lor, ndvälesc cu cdpetenia ior anume Loboda,
in Moldavia, pradand i pustiind prin foc si sabie. Aron
d'abia sapd din Iasi cu doi boierl ai séi si Cazacii coprin-
serd capitala, puserd mana pe vistieria domnului i urnplurd
orasul de flacdri si de sdnge. Mai tot lasul fu mistuit de foc.
Cazacii luard din Moldova 26,000 cal', 600 fete tinere ; ei
gasird in capitald 70 tunuri din care parte _le Ward, parte le
incuiard. Ne mai avénd ce jefui in Moldavia, ei trecura sa
La. asemenea in Polonia. Véclendu-se sapat din nevoia
aceia a Cazacilor, Aron incepu iarasi a se pregdti de oaste
www.dacoromanica.ro
 52 N. BALCESCr

impotriva Turcilor. El primi si de la Bathori o seama de

osti ajutor sub comanda lui Becea Andreas si se duse sa.
isbeasca Benderul, dar fu respins de beiul orasului Mira-
Ahmet. Aron se intoarse, apol merse spre cetatile Kilia si
Cetatea-Alba si asedie pp cea din urmal, incepend a o bate
puternic cu tuimrile. Garnizoana, ne mai putend sta mult
impotriva, ceru ajutor de la Gazi-Ghirai, hanul Tatarilor.
Acesta scula un numér mare de Tatari si, puindu-le cap pe
Adil-Ghirai, ei sburara in ajutorul cetatei. Tatarii sosird pe
cand garnizoana era in nevoie de a se preda. Aron, vedend
sosirea asestora, pricepu ca este peste putinta a urma ase-
dierea in fata- unei asernenea ostiri si se ridica de acolo,
tragendu-se spre tam.
Tatarii, in cele d'intai dile ale lunel WI Fevruarie, intrarl
in Moldavia, urmarind pe Aron si facend jafuri si pustiiri
.dupd obiceiii, pand cAnd si ei cadura. in cursa ce-i astepta.
Aron, care mai dinainte aflase de sosirea lor, nu perduse
vremea ; el isi stransese toate trupele, ridicase poporul in
arme, fagaduindu-i prada dusmanului, si tot poporul era in
pkioare ; chemase in leald o seamd de Cazaci cari, inimati
de pilda Romanilor, apucard armele in contra Turcilor si de-
putara la printul Transilvaniei, cerendu-i leafa nurnm pe
doue luni, fagaduind ca apoi se vor multurni de pradile lor
si cd vor sluji causa crestinAtatel cu credinta si cu stdruintd.
Dintealtd fi.arte Mihail:I, instiintat deAron, se grabi a-r alerga
in ajutor. El plecd din Bucuresti luand cu sine sotia si co-
pilul sea si se duse spre hotarul Moldaviei cu ostirea sa.
Ambh voevodi meflitard o stratagema si intinsera o cursa in
care lesne cadura vrajmasii. Mihaiii, ce se afla in fata Ta-
tarilor, se facu ca cum s'ar fi inspäimantat de furia vrAjma-
'sului si incepu a se trage inapol ; Tatarii se iaii fara soco-
tinta dupa dênsul pand cand cad intre ostile muntene ale
lui Mihaiii si oastea moldoveana a lui Aron, care sta as-
cunsa in paduri si in spatele dealurilor. Atunci de o data,
RomAnii iaii ofensiva, Muntenii isbind pe Tatari in fata si
Moklovenii de din apoi si din coasta. De trer off, Tatarii
vedend primejdia in care se aflail, se string in grarnada si
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR SUB MIHATO-VITEAZUL 53

in desperarea lor, ca niste mistreti isbiti si impresurati din

toate pArtile, cautd a-si deschide o cale de scapare; dar Ro-
mann se imbdrbateazd mai pre sus de firea omeneascd si se
silesc a nu ldsa sa le scape din mand aceastd pradà chguta
in cursa ce-i pregdtise. In sfai*.t dupd o luptd inviersunata,
armata tatard se sdrobeste si se reschird ; 12,000 Marl', afard
de copii si de neveste, zac morti. in locul bdtaliei; multi Inca*
suni. raniti ; mai toata cäldrimea lor 0 prdpaditd i fiul ha,
nului insusi e lovit de moarte ; 1500 Cal* unguresti, multe
care incarcate u pusti, multe steaguri si 1000 crestini man-
tuiti din robie : iatà care furd trofeele acestei biruinte. Ra-
masita Tätarilor lud in fug.a mare calea pustiilor. Aceste in-
vingeri ces suferird Tatarii in Valachia si Moldavia in aceste
doué luni, precuth i rigoarea iernei facurd ca armata lor,
din 80,000 oameni, d'abia se intoarserd 8000. Indatd, pe langd
aceste perderi, o foamete grozava ii mai secerd in aceia.si
iarnd, incat de lipsd, ajunserd de Ii frigeati muierile i copiii
in frigdri sff mâncal
Dupa invingerea stralucita asupra Tátarilor, ambh_voevodi
instiintara de toate cele cu noroc savdrsite pe printul Tran-
silvaniei, ai-atându-i cd, de le va sosi in ajutor armata Tran-
silvaniei, dupd cum li se fagaduise, pand la 29 ale acelei
luni Fevruarie, ei vor stdpäni toata. Dundrea si se vor pune
in cale spre Constantinopole, fiind-cd toate popoarele crestine
din Turcia laO sculat saü sunt gata a se scula impotriva
Turcilor.

XXIII

Bathori, care sia in acea iarna in nelucrare, ocrotit de

isbandile Romanilor, nu se prileji a réspuncle cererei si do-
rintei domnilor romani, -cact ocupatia viitoaret sale nunti
umpluse cu totul mintea sa atat de usuratica. Parintele Al-
fons Carilio, pe care il trAmisese la Viena, dupd cum am
vedut, ii adusese fagadueli marete de la imperatul i inga-
duinta casatoriel lui atdt de mult doritä cu Maria-Christina
de Austr.ia, fiica archiducelin Carol, unchi al imperatului.
www.dacoromanica.ro
 54 N. BALCESCU

Aceasta flcu pe dusmanif lui Bathori sa liCa. CUM ca cesa-

rul Austriei 'I-a dat o femee Ore a-I resplati de a fi cdlcat
credinta i alianta Turcilor i cà drept zestie a luat nevoia
de a purta resboiti cu densii.
Dupa aceia, Sigismund tr4mise ambasada la impératul, in
capul careia puse pe unchiul sea Bocskai, carele ajunse in
14 Decemvrie (1594) la Viena si in 12 Ianuarie (1595) la
Praga, uncle fu fc;arte bine primit. Aci se incheie intre im-
puternicitii lui Sigismund i ai imperatului un tractat de
alianta pe aceste temeiuri : ca nu vor depune armele si nu
vor face pace cu Turcil deck numal printr'o invoire reci-
procd ; ca in tractatul cu Turcil se va coprinde despre Transil-
vania, Valachia si Moldavia, ca toatä Transilvania i partea
regatulm Ungariel ocupate de Bathori vor remanea vecinice
ale acestui print si copiilor sei, parte barbateasca, cu dreptql
celui mai intaiii nascut intre densii si tot in chipul cu care se bu-
.
curase de acestea printii loan, Stefan i Christofor, dar cu con-
ditie cà vor recunoaste pe Rudolf si pe urmatoril sal, regi ai Un-
gariei, ca suzerani al Transilvaniei; ca daca. Bathori va muri fara
copii parte barbateasca, Transilvania i erile ce se tin de densa
vor rernane pe seama imperatului si a urmasilor sei si cä Ba-
thori cum si staturile provinciei vor fagadui printr'un juremant
solemn indeplinirea acestui articol; ca in casul cand Tran-
silvania se va reintoarce regilor Ungariei, imperatul i ur-
masil sel vor jura d'a pastra obiceiele, privilegiile, drepturile
si libertatile el si d'a nu da carmuirea terii decat unui domn
in aceasta provincie ; c imperatul va recunoaste pe Bathori
ca print suveran, ca-I va da titlul de striducit, c va mijloci a
i se da In caskorie una din fetele archiducelui Carol, mort de
curand, si ca va pofti pe regele Spaniel a-I acorda colanul
mielului de aur; ca imperatul ii va da toate ajutoarele tre-
buincioase de oameni, bani i munitii de resboiu ; cà va in-
vita pe Papa a lua sub protectia sa pe printul i staturile
sale ; cä Bathori i copii sei se vor institui printi ai santei
Imperatil, dar fara a avea drept de sedere si de vot in dieta;
ca orasele, cetatile si castelurile ce se vor lua de armata im-
perateasca in resboiu vor 11 ale imperatului i ca cetatile ce .

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR .f4UB MIRAIt-VITEAVOL 55

prea-stralucitul print al Transilvaniei va coprinde cu ostile

cheltuiala sa vor ramanea ale sale, bucurandu-se de ele
sub titlul de feud al imperatiel, dar dacd aceste cetati vor
fi din ale vechiului regat al Ungariei, printul va fi indatorat
a le inapoia cu o dreapta despagubire, platitä de imperatul;
cä imperatul va plati sumele trebuincioase pentru intärirea
cetatilor Transilvaniei i ca Bathori, din partea sa, nu va
cruta nici cheltueli, nici ingrijiri, spre a le apara in contra
dusmatului comun. Se mai addogi la acest tractat un arti-
col ce se parea. a fi o rea prevestire: dicea intr'insul ca la
intamplare cal acest resboiil sal nu isbuteasca, dupa cum spe-
rail, si cã Bathori sa fie gonit din Transilvania, imperatul
se va indatora a-I primi in staturile sale si a-i da venituri
de ajuns .spre a tine demnitatea sa i marirea easel lui ; cá
in sfarsit nobilii pe care acest resboiil i-ar pune in aceiasi
primejdie ca i pe yrintul lor, vor putea sä se retragà cu
densul in Germania.
Acest tractat, prin care imperatul parea sa se fi aratat prea
generos si a ti oprit pentru sinesi numai dreptul onorific de
suzeranitate i eventualitatea putin probabila cu un print asa
de tanar, d'a dobandi Trahsilvania in lipsa de mostenitori,
era inteadever castigarea Trapsilvaniei de sigur de catre im-
peratul, caci era la rnijloc un secret ce putin in urma se
dete pe fata, iar care atunci era .cunoscut de toti cei apro7
piati de Sigismund si prin urmare si de iesuitil ce ii vindeail
curtei Austriei ; acesta era neputinta, cbnstatata de medici,
de a implini datoriile casatoriei. Se. (lice ca el fusese legat
prin farmecele unei babe fermecatoare numita Ioana, .care
era a lui loan Koacok ; altii presupusera mai in urma cä
muma lui tefan Bocskai, dorind ca Sigismund sa ia in cd-
sätorie -pe o fatà a et si ne isbutind din pricina vanitatli luI
Sigismund care preferi pe o nemtoaica din familie impera-
teasca, prin farmed II lega. Sigismund ce-si cunostea starea,
sau ca credea cá prin stiinta medicala iT va putea vindeca
neputinta, sail din mandria de a se vedea aliat cu neamul
imperatesc, dori aceasta casatorie care fu asa de fatala terei sale.
. Dupa" incheierea tractatului, ambasadorit Transilvani pri-

www.dacoromanica.ro
 56 N. BALCE$CU

mir5. daruri marete i dandu-le audienta de congedid, impé-

ratul le lagadui cal peste putin va trAmite pe principesa Maria-
Christina, logodnica lui Bathori; dar 'curtea imperiala tot
amand aceasta sub deosebite pricinuiri. Bathori se prAnse in
mai multe randuri i staturile fere, ce se temead in aceastä
aliantà cu casa Austriel sd ,nu le fie fatala, dicead in gura
mare cA si-ad bAtut joc Nemtii de printul lor. Spre a potoli
aceste sgomote, Stefan Bocskai care famasese la Praga, se
duse in inceputul lut Martie, la Gratz, capitala Stiriei, unde
se cAsätori ca procurator al stapAnulut sett Sigismund Ba-
thori cu Maria Christina, fatA fiind archiducele Maximilian,
fratele imperatului si Ferdinand, fratele principesel. Bocskai,
printr'o ceremonie obicinuitä in casatoriile prin procurd ale
printilor, se puse in patul de nuntA, dar Nerntil tot nu trà-
miserà de o cam data pe mirésa la sotul et, pAnal in vara
urmatoare.

XXIV

Domnii romAm nu perdura vremea asteptând armata lui

Sigismund ce nu veni si cautara a se folosi de isbAnclile lor
si de spaima ce ele respandise in vrAjmasi. In vreme ce oas-
tea lin Aron coprinde Macinul i alte cetati i rescoala toata
Dobrogea, ai carei locuitort urand tirania Turcilor se ridicarà
cu totil si curatira tara lor de densit, douä escadroane de
Moldoveni, inaintate 'in astA provincie, bat in doua TandurI,
cloud cete insemnate de Turd.* si le iead douA stindarde ;.
apol. Moldovenii se'mpreund cn Dobrogenit revoltati, se in-
vat tejesc, ieau cu sila Kilia si Benderul, unde ei tae in bu-
cati pe beiul cu 600 Turci, luand si multe turme de dobitoace
si merg de asedieaza pentru a doua oara Cetatea-Alba, ar-
dendu-i imprejrnuirile, dupa ce au rasipit ostirea beiului acelei
cetati ast-fel luck d'abia a scapat teafar, el al optulea, la-
sand in puterea Moldovenilor steagurile, tobele, trambitele si
cele mai multe munitit ale sale.
Mihaiu coprinde Ismailul, unde ornori mai mult de 1000
de Turci si gasi 70 tunurt de baterie, cloud din care eraii
www.dacoromanica.ro
 iSTORIA BODIANILOR SUB MIRAIt-VITEAZUL 57

insemnate cu armele imparatului Ferdinand si alte cloud cu

ale lui Joan Huniad. Aceste patru tunuti Mihaii:i le tramise
in dar la printul Transilvaniei 1 si dupa ce lasa in Ismail, o
garnizoana de 2000 Romani, trecu apol iarài Dunarea, pus-
tiind orasele turcesti ce mai ramasesera in Bulgaria 2 si se
intoarse in grab spre Bucuresei pana a nu se desghieta de tot
Dunarea. La intoarcered, sa in Tara-Româneasca, cu toate
cà curgea de -ft-el palme apa pe ghiata Dunarii, intrepidul
roman, cum dice De Thou, viteazul domn nesocoti o pri-
mejdie asa de invederata si trecu cu toata prada sa de cea-
Valid parte a riului.
in vremea aceasta Tatarii navalisera in Moldavia.. Poarta,
oranduind domn in tan. Romaneascd pe unul numit Stefan,
insarcinase pe capigi-pasa i pe pasa Silistrei, cu multa
putve de Turci ianiceri si de Mari sa-1 duca in scaun.
Mihaiii ea de aceasta i tramise pe Albert Kiraly, care in-
tampind pe dusman la 16 Martie, il sparse si-1 fugari, iar
cetatea Silistrei, .crutata pand atunci, o asemana cu paman-
tul; apol, ne mai intardiind Kiraly, se invarteji la orasul Tur-
tucaia, cale de o di de Rusciuk, o aprinse, ucigend multi din
locuitori si e intoarse la Bucuresti, unde se afla Mihaiu.
Printul. tramisese de vre-o cate-Va dile din nal pe Mihalcea
ca sa ia Braila si sa-si résbune pentru rusinea ce primise
fiind silit, la cea ninth asediere, a se departa. Cetaituia
Brailei era inchisa cu un zid gros i intarit cu palirnare de
pari. Armata toata ce o impresura, atat Rornanii lui Mihal-
cea cat si Unguril lui Albert Kiraly pe care Mihaiii, indatà
dupa intoarcerea sa de la Turtucaia, 11 pornise la Braila in
ajutorul lul Mihalcea, dupa marturia chiar a chronicarilor

Aceste tunun se credea a ti fost luate de §tefan cel Mare iu bata-

lia vestita cc castiga asupra ui Matheias-Corvin reerele Ungariei la Baia.
2 Herrera spune ca la Smil, Romanii ornorira mai mult de 2000
Turci i gasira 34 de tunun din can unéle de la Huniad, i lasara gar-
nizoana ca la. 2000 de oameni 1iind cetatea tare., Andreiu Borestay
dice ca Albert Kiraly, la 10 sau 6 Maiu, lua Smilul, dupa ce cu o trupa
de Romani a batut 3000 Turci ce veniau prin Moldova, omorandu-le
. 2000 de oameni, luã lesne Silistra i apoi yeni la Braila cu multa prada.
www.dacoromanica.ro
 58 N. BAL CE S CU

Turd, se urca ta. 20 mu oameni cu multd. artilerie. Garni-

zona cetdtei era de 30,000 Turd si nu le mai putea ver)i
alt ajutor, cad Dundrea se desghetase. Cand se apropiard
crestinii, garnizona esi din cetate incepu a hartui, dar fu
indatà silità a se inchide in ziduri spre a se al:al-a cu tunu-
rile si cu pustile. Asediatorii cleschiserd si duserd santuri prin
trei locuri i grdbird tnult asedierea. Peste 16 qile, la 30
Martie, inconjuratii ne mai putandu-se impotrivi, se svdtuird
a se preda cu conditii; dar Mihalcea ce era ndscut din
Brdila, nu voia sd le dea altd capitulatie de cat numai
voia de a esi cu femeile i cu fiii lor, fd.rd de a lua
nimic din avutia lor. Trisd, dupd multe rugdminte ale iui
Kara-Ciaus, Mehernet-bei i Mustafa-Ciaus, deputati ai gar-
nizoanei, cdpeteniile unguresti mijlocird si jurard pe credinta
lor cg. nu li se va face nici un resit si cä pot lua cu densii
on-ce vor voi. La .10 Aprilie capituld dupd o asectiere
destul de prelungitd. Asa, pand a nu trece dincolo Du-
ndrea, ci imbarcard pe c'ordbil aproape 1000 cantare de mo-
bile si scule ale lor i incepurd a esi din cetate spre malul
Dundrei plangend i ipand fare; dar ai nostri zarind cd sub
straele lor efail i bani i ca.' Inca si in pam aveaü ascuns aur
topit, orbiti de dragostea jafului la care foarte multi. se de-
prinsera cu paguba disciplinei, calcard credinta data i se
aruncara asupra sarmanilor Turci, incepand a despuia pe
unii, pe altii mai insemnati a-i lua robi si pe vre-o cati-va
a-1 si ucide. Kara-Ciaus, vedend aceastd cAlcare a capitula-
tiei le stiga: (Mincinosilor! este oare vre-o religie care sä
ierte ceia ce faceti?, Atunci Albert Kiraly cu cele-l-alte
capete ale armatel puserd mdna pe sabit spre a opri pe
crestini de a maltrata pe Turd, uciserä vre-o cati-va din
cei mai indaratnict i ocrotira trecerea acestor nenorociti pe
ce1-1-alt mal al Dunarei.

xxv
In vreme ce Mihaill se straduia cu atata virtute impotriva
dusmanului dm afard, zavistia boerilor semdna seminta impé-
recherilor din launtru. 0 seamd de boien, veciend energia
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUE 311114IINVITEAZUL 59

si calitatile deosebite ce desvolta Mihaiti, se temura cà acest

om eroic sa nu curme puterea i suprematia ce cu atata
nevoie isbutisera a intemeia in stat asupra puterei dannesti.
Incepura a vedea intr'insul un urma§ al acelor dornni ca
Mircea, Dracul, Tepes, caH intr'o vreme sdrobiail vrajmasul
din afara si apasail puternic .dimpreund cu factiile, anarchia
si partitele din intru i libertatetea publica. Alta din des-
curajare, socotind ca resboiu1 inceput nu va putea fi tot
as'a norocos pana la sfarsit, altii Inca manati ca tot-d'a-una
de patima ambitiei si a urei individuale, toate aceste factii
in sfarsit, in capul carora era banul Manta, se unirà si corn-
plotara ea sa doboare pe Mihaiü i sã cheme pe Turd.
Complotistil bagara lard de veste in Craiova un corp de cinci
mil Sarbi, strinsi in leafd de densii si se sculara pe fata
in contra domnului. Acesta tramite indata la Craiova un corp
de ostire care napadeste in oras, sdrobeste pe rasvratitori si
goneste .pe straini pand i trece in not Dundrea. Mihaiii se
purta cu. multä mdrinirnie catre- boierii, dusmanii luI ; II erta
pre toti impreuna cu capul lor, banul Manta care, dupa cum
spune Walter, traia Inca la 1598. Apoi acea ostire din Craiova
merse sub Albert Kiraly de triumfa.' prin flacati de orasul,
Nicopoli ; dar, dupa atatea ispravi marete i stralucite, Ro-
rnanii eercard i o perclare. Farcas,. avend eu sine un 'corp
de 3000 Romani, Sarbi si Unguri, fu inselat de dol custocli
romani cumperati de Turci cu '2000 aspri .ca sa-1 vesteasca
Ca .vre-o suta de Turd* prada pe locuitoril din preajma Vi-
dinului si ca-I roaga acei locuitori sa alerge in ajutorul lor.
Farcas increcletor se duce si cade in mijlocul unei armii.de
30.000 Turd sub un aga ; cei mai multi din osta§ii set', im-
presuratl de vrajmasi, perira. El numai eu putini, putu scapa.
Aceasta perdere usoara Ii avu insd compensatia sa cu atatea
alte biruinte si in sfarsit cu luarea Brailei.

XXVI

Coprinderea Brailei incheie inteadever glorioasa campanie

din earna 1595, fail seaman poate in istoria lumei. Niel 0
www.dacoromanica.ro
 60 c. BALCESCU

data simtimentul liberatil nu. imbarbdta mai puternic inima

unui popor ; patru luni d'a-rândul, nesocotind rigoarea ernii,
nici numerul cel mare al dusmanului, pururea in câmpul
rnereil ca niste uriai, s'ati resboit Românii din ambele
teri. Inteo vreme asa de scurta, el se luptara Ii clece bàtã-
lii insemnate, imprdstiard mai.multe armate dusmane, coprin-
sera ca la doue-cleci si cinci orase marl i puternice i cetaiti.
si prklarà in laturile lor mai multe mii de sate. Constarai-
nopolul insusi II veclu pustiind prin fer si flacAri pand la
portile sale ! Privind in total aceastä campanie, imaginatia
este isbita de atâtea indraznete intreprinderi savarsite, ca
intr'un vartej de vitejie, de un popor setos de libertate trä-
sArind _sub impulsia unui geniti resboinic.

Printre orasele coprinse de Romani in asta campanie figureaza Qrasul

de Floci, Braila, Rusciukul, Tumid, Isakcea, Hirsdva, Macinul, Silistra,
Ismailul, Chiba, Benderul, Cetatei-Alba, Baba, Sistovul, Cernavoda,
Oblucita, Rasgradul, Provata, Dobricea: Zagora, Turtukaia, Nicopoli,
Vidinul, Vracea.
www.dacoromanica.ro
 CARTEA II
CALUGARENIt
(APRILIE 1595 DECEMVRIE 1595)

I.
Inca de la cele d'intaiii triumfuri ale Romanilor din aceasta
iarna, spaima si groaza ce coprinsese tabdra -si tinuturile de
margine ale impe-ratiei turcesti, intrard i in Constantinopole
si patrunserd i pana si in saraiul uncle trdia trait"' desfatat
fara grija desfranatul sultan Murat al III-lea. Vaetele i car-
tirile poporului, demolarisarea ostasilor, a ianicerilor chiar,
cari nu mai voiail a merge la rèsboiii sup pricinuire cä nu
li se platesc lefile, ii infiorard de fried i 11 silira a se gandi
si la trebile impèratiel sale. Vistieria ffind sleita cu totul, fu
siljt a lua din caga sa bani spre a multumi ostile ce cartiail
cu obrdznicie, facend adesea i réscoale. Spre a imbarbata
spiritele spaimantate ale ostasilor de pe margine, le tramise
steagul cel sant ce se .clicea a fi fost al profetului Mahomet
si care, luat de mai nainth de la Egipt, fusesa pana in acea
iarna cu santenie pastrat in Damasc. Dar fiinta de fata a
steagului profetului chiar nu putu incuragia pe ostasi, can
acum, cu totul demoralisati, mu mai indrazniati a da fath cu
dusmanul. Sultanul porunci atunci a se face rugaciuni pu-
blice in piata cailor (At-meidan sail vechiul klipodrom) in do-
sul arsenalului; viziril, eicii, 1egitii, presedinth cancelariei
staturd acolo de fata din porunca lui. Vestile ce mai venird
www.dacoromanica.ro
62 N. BALCESCU

de la Dunare addogird amarul inimei sale si-i pricinuird

moartea, pe care el o presimtise mai dinainte si o grabi prin-
tr'o temere superstitioasa. Saatgi-Hasan (Hasan ciasornica-
rul), comisul sal favorit, visa un vis in care juca un rorcu
sultanul Suleiman, seicul Emir Estivi si sultanul Murat. Visul
acesta era asa de ciudat in .cat el nu se putu opri d'a-1 des-
crie stapanului sea. Spiritul superstitios al lui Murat III se
impresiona foarte de acest vis si trei gile dupà aceia, apu-
candu-1 carcei la stomac, creclu ca i s'a apropiat ciasul mortii.
El porunci atunci comisului sell sa jertfeasca cinci-deci si
dou'e de ol din care patru negre, opt pestrite si yatru-cleci
albe, de pe cum spusese mosul sea Suleiman in visul lui Ha-
san si, spre 6.-1 imprastia posomorita melancolie, se duse in
gradinele seraiului si se odihni in kioskul zidit de curand
de Sinan-Pasa pe malul Bosforului, de unde din doug parti
se vedeati sosind cordbiile in port. Acolo, peste obiceiul s'eit,
porunci musicantilor oddiei sale sa lied un cantec de jale
ce incepea prin aceste cuvinte: «Sunt impovorat de sarcina
relelor mele: o «moarte ! fii inteaceastá noapte mereil aldturi
cu m,ine.» Indata doue" galere egyptene inaintarg spre port ;
tunurile lor salutand, curmarg aceste cantari jalnice, facênd
sä plesneasca geamurile kioskului si sa caqd in bucati.
Aceasta imprejurare foarte naturala fu privitg de Murat ca
un semn ral. «Odinioara, clise el, tunurile &tel intregi n'aii
4fácut nici o sminteala acestor ferestre si Acurn tot se sdro-
«beste la sgomotul artileriei acestor galere ; ve4 cd s'a sat--
«sit cu viata mea ca si cu kioscul !» si lacrdmile inundara
obrajii si barba lui. Sculandu-se apoi ctacolo, el intra in
odaia sa, unde se arunca pe o sofa cu inima apasata de te-
mere si mahnire. Chiar in noaptea aceia isi dete sufletul
(16 Ianuarie 1595). Moartea 1111 fu tinuta secreta pang' sosi
de la Magnesia (28 Ianuarie) fiul sal Mahomet, care fusese
la vreme instiintat de muma sa venetiauca Baffa. Indata ce
el desbarca la kioskul lui Baiazet,- tunurile saraiului si pris-
tavil in piete vestira moartea lui Murat III si inaltarea lui
Mahomet al III-lea. Toti slujbasii alergarg spre a-i aduce in-
chindciune. Noul sultan era un print crud, afemeiat si muiat
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIRAIt-VITEAZUL, 63

de tot prin placerile care il facurà sa piarla infocarea ce

avea mai intaiü spre rsboiü. Dupa ce sdvarsi ingropaciunea
tatdlui sal cu multi pornpa, Mahornet III porunci sa-i aduch
inainte pe toti fratil se!, in numer de noue-spre-qece; acesti
feciori i doue-cleci i eapte fete remaseserd numai din o
sub' doi copil ce avusese Murat III cu deosebite neveste.
Mahomet cu o fatarnica mild mangaia ternerile fratilor séi i.
fata cu densil dete porunci pentru ceremonia tàierii lor im-
pre* ; dar, ducendu-i apol in camere despartite, pentru ca
vaietele lor sa remand tdinuite, tramise muti cu fatalul lat
de-I sugrumarl pe toti. Din aceste nenorocite jertfe ale unui
obiceiti barbari patru luaserd oare-care grad de desvoltare,
fiind crescuti cu multa ingrijire. Acela ce da mai multe spe-
rani era sultan Mustafa, impodobit cu cunostinte literare, care
afland moartea tatalui seU exprima presimtirea soartei sale
intr'un distic elegiac. Dupa aceia, sultanul porunci sà arunce
in mare seapte-spre-clece roabe insdrcinate ale tatdlui sea.
A doua 4i el puse de aduse inainte-i trupurile fratilor sei
omoriti, le inchise in sicrie de chiparos, le impodobi cu tur-
bane si pene de cocori si, cu alai mare, le duse de le in-
gropa langa tatal sea.

II

Aceasta noug stapanire care incepea prin un asa de sari-

gems ospét de ft-4i, fu primita de osmanlii u o trista pre-
simtire. Nici o data pana atunci imperatia otomana nu se
aflase 1n asa cumpend de peire. Ostirile din Constantinopole,
nemultumite c sultanul fard stirea lor s'a urcat pe tron, II
primird cu o rescoald infricosata, prddara orasul, voirà a izbi
si saraiul si d'abea cu versari mar! de bani ce li se fdcu, se
linistira. Din afara imperätia era pustiità de Rornapi, Bulgari,
Sarbi, Unguil résculati, al caror esemplu toate cele-l-alte po-
poare crestine din Turcia stag gata a-1 urma. Armatele mu-
sulmane demoralisate cu total fugiari de bataie, in vreme ce
start semete dinaintea capeteniilor lor i adesea se resculail
asupra-le.. Pe langa acestea D foamete cumplita coprinse atat
www.dacoromanica.ro
64 N. BALCES CU

taberile cte margine cat si Constantinopolul, i, ca cum pa-

harul relelor nu era destul de plin, ingrozitoarea ciuma isi
impreunase cu densa pustiirile sale. Atunci, in acele grele
Si amari minute, Turcii, acesti crunti i trufasi cuceritori a
seapte-cleci de popoare, staii inmarmuriti si cu durere isi in-
torceafi ochil catre pustiile Asiei de unde aü venit i unde
cred Ca sant meniti a se intoarce. Prorocii, ce de mult cir-
culau printre mahometani, faceail pe acest popor fatalist,
mistic si crecietor in rRinuni, a crede ca acel cias atat de
.temut, acum a sosit. Se clicea inteadevér ca. prorocul Ma-
hornet murind fu intrebat cata vreme va tine statul i religia
sa, si cal el, nerespungend nimic, radica, numai rnanile sale
in sus aratand cele gece degete, aceia ce sectatoril Cora-
nului talmacird cà va sà died clece, o sutd saü o inie de ani.
Apol cele-l-alte dou6 soroace trecend, remasese sorocul fatal
de o inie de ani, care tocmai atunci se implinise. Se credea
si se clicea iara cà, precurn orasul Constantinopole s,-I-a tras
marirea lui de la un Constantin, si apoi a fost luati sdro-
bit sub un alt Constantin, si, precum imperatia romana a
inceput a inflori mai cu searnd sub un August si se perdu
sub un alt August, asemenea i domnirea Stambulului si.
impkatia greacd coprinsh de un Mahomet, aü sa se- sdro-
beasca i sd se prapadeasca sub un alt Maho met, si toti ba-
nuiau cà acest not' sultan, cu numele Mahomet, va fi cel
preursit pentru caderea imperatiel. Se mai clicea asemeni ca
la anal 1453, nand s'a luat Constantinopolul de Mahomet II,
se ivise o prorocie care spunea ca acest oras va intra iaräi
in stapanirea crestinilor dupa doi-spre-qece ani-luni, so- -
coteala arabica dupa care un an-luna coprinde doi-spre-clece
ani d'ai nostri, si asa de doue-spre-clece ori doi-spre-clece
any, adecd 144 ani, adaogindu-se cu 1453, da anuI 1597, ce
era preursit pentru caderea imperatiel turcesti. Mult mai multe
si mai cutioase erau prorociile ce circulaü printre crestini
si inflacarau de sperare imaginatiile lor. Erail niste proroch
vechl ale lui Metodie episcopul de Patras, ale lui Leon irn-
pèratul-filosof cu tablourile profetice ce i se atribuiail si care
vestiau surparea imperatiei turcesti de catre un om de vita
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB 31IIIAltf-VITEAZUL 65

veche : ciath pastorul, clicea asta din urmä prorocie, carele

eva ucide pe lupul ce doria sa manance oaia ; pastorul ii
cva ucide si-1 va gasi om. Ast-fel va peri cel ce a stapanit
prin sila;. Apol veniaü prorociile lui Merlin, care liceail cã
unul incoronat cu trei coroane va sdrobi impèratia turceasca
si ca inainte de .aceasta daramare va cadea asupraq o boala
urita i groaznica (precum era ciuma de atunci); in sfarsit
cea mai re'spandita prorocie era a astrologului Antonie Tor-
quato de la Ferrara, care trdise pe la 1480 pe timpul lui
Mateid Corvin, craiul Ungariei. El pretindea cá impèratia
otomana va cadea cand va ajunge la al XIII-lea sail al
XIV-lea sultan si nu va trece mai mult de anul 1596, caci
atunci i se va intampla un ce groaznic si de moarte, din
pricind ca murind sultanul domnitor ,se vor ivi atatea certuri
si lupte intre cel mai marl al statului incat se vor sfasia unii
pe altil i asemenea vor pati si de catre straini. Atuncl
crestinir, vor lua inapol Ungaria si vor face multe na-
valid in impèratia turceasca, care va fi Incä necajita si
de o mare ciumd si de o foamete cruda. Apol, crestinil
_

imbarbatati i infocati cu atata indrazneald si grabii si puteri,

vor trece marea, incat toata crestinatatea se va vedea de-o
data in arme la fesarit, unde va parea mai mult a fi sburat
deck a fi trecut. Atunci Turcil se vor crestina i ambele
biserici i ambele imperatii se vor face una sub un singur
impérat crestin. Apol, pe langa aceea, Mahomet III se in-
timplase a fi al XIII-lea sultan dupd Osman cel d'intaiii.
Ciuma, foametea, re'sbpiul, moartea sultanului Murat, rascoala
ostirilor, sfasierile celor marl intre partidele dusmane ale vi-
zirilor Sinan i Ferhad, toate se impreunase spre a da te-
meal acestor prorocii. Dar cea mai buna prorocie, observá
foarte bine un analist contimporan, ar fi fost sabia i uni-
rea crestinilor ; nenorocire insa ca aceasta din urma, ca in
tot-dea-una cand se fac asemenea legaturi contra Turcilor,
lipsi i ast-fel toate prorociile rémasera zadarnice si esira de
minciund.

www.dacoromanica.ro
N. Billcescu: Isioritt Ronidnilor erub Allhatii-Vsteazut 5
 66 N. BALCESCU

III

Cate-va cfle dupd intronarea noului sultan, Sinan-Pasa fu

scoS din vizirat i surghiurrit la Malgara, iar in locu-I se nu-
mi rivalul sau Ferhad-Pasa (16 Februarie), care tot deodata
primi i cornanda mai presus a armatel, cu poruncd d'a porni
asupra Orel Rornanesti. Se qicea Ca' Ferhad ar ii isbutit a
surpa pe Sinan-Pasa incredintand pe sultanul CO Milmiii-Vocid
si Sigismund Bathori s'ad revoltat numai din ura ce aveail
catre Sinan iar nu din ura lor catre Turci. Ferhad-Pasa po-
reclit Characlan (searpele negru), era de origine arndut. El
fusese crescut in saraiil i, deosebindu-se in toata vremea
prin vitejia i inteleptiunea sa, ajunse iute in cele mai marl
slujbe ale imperatiei i acum pentru. a doua oard fu investit
cu puterea vizireasca. Noul mare vizir aduna indata la divan
pe toll vizirii, pe muftiul, pe cadiaskeri, pe nisamgial pe cei
patru defterdarY, precurn si pe agii lanicerilor i ai bulucilor
spre a se svatui dacti trebue sa se indrepteze spre Buda
s'ai1 spre tara Romaneascd. Divanul se invoi la aceasta din
urma parere. Vizirul porunci la toti pasii vecini cancen-
tra ostirile la Rusciuk, unde sd se adune si materialele cu
lucratorii trebuinciosi spre a face pod pe Dunare: paza acestui
post panel la sosirea sa fu iuctedintatä lui Lala-Mahomet-
Pasa beiler-beid de Anatolia, care si porni indata spre Du-
nare. Beiler-beiul Rumeliei Asan-P'asa, care se numise in locul
lui Mahornet-Pasa, feciorul lui Sina-Pasa, si care tot intr'o
vreme comanda cetatea Vidinul, primi porunca sa prega-
teased aceasta trecere. Pe cand marele vizir se ocupa cu
multa activitate in Constantinopole cu pregatirile ingrozi-
toarei sale expeditii in contra térei Rornanesti, o rascoala a
spdhiilor, aprinsa prin zizaniile vrajrnasilor sei, Sinan-Pasa
si Cicala-Pasa, turbura linistea capitalei si era p'aci sa-1 re's-
toarne din vizirat i sa-i repuna si viata; dar, prin versari
de bani si cu sprijinul ce avu de la janiceri, putu lesne s'o
rasivasca (21 Aprilie, 1595). Dupa dornolirea acestei.rescoale
marele vizir e0 cu alairi din Constantinopole, Joi in 26
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB bUflAIU-VITEAZUL 67

Aprilie 0 i tdbari la Daut-Pasa, ducend cu sine 10,000 iani-

ceri sub Zagargi-Pasa, toat'a caldrimea cu leafa ce remasese
la Poarta si calarirnea straind atat din aripa dreapta cat si
din aripa stanga. Corturile armatei se scoaserd cu cate-va
dile mai inainte si se armase dece galere, pe care incarcan-
du-le cu tunuri i alte munitii, le pornird la Varna, de unde
pe Dunare sd se urce la Rusciuk. Al doilea vizir, Ibrairn-
Pasa, fu numit caimacan in lipsa 1u Ferhad si. remase irn-
preund du aga ianicerilor pentru paza orasnlui i carmuirea
trebilor imperatiei. Cairnacamul era dusman tainic al viziru-
lui si, cu toate ca in public se arata ca se ocupä cu pre-
gatirea si adunarea ostirilor si a aninelor spre a re trarnite
lur Ferhad, in fapta insa se silia cat putea ca sà rasipeasca
toate pregatirile facute. Wend Ibraim-Pasa ca vizirul trd-
mitea din cale curier dup5 curier, scriind sultanului ca se a-
propie de hotarele terei Romanesti cu o mama de soldati
red armati si ca-1 roagd a tramite indata ostile ajutätoare,
el se puse de arata sultanului ca pricina pentru care ()stile
se aduna incet si merg cu gred care hotar nu e, dupa cum .
se (lice, caci lor le e teama a merge impotriva Romanilor,
dar caci ele urdsc pe Ferhad-Pasa si nu vor a se bate sub
lensul cu dusmanul. Spre.adeverirea diselor lui, el scoase
de marturi dinaintea sultanului pe muftiul Bostan-Zadel, pe
cadiaskerul Baki, pe vizirii Gerah-Pasa, Hasan-Pasa i pe fe:
ciorul lui Cicala-Pasa, toff partisani ai lui Sinan, cumpérati
de densul cu vre-o cate-va pungi de sechini i call tota a-
deverira aratarea lui Ibraim. Aceasta incepu a face impresie
asupra mintei, sultanului
In vremea ce aceste intrigi, 1n Constantinopole urdiad
peirea lui Ferhad-Pasa, el inainta in calea sa. Plecend de la
Daut-Pasa, in 30 Aprilie, ajunse la Ciorli, unde porunci de
a forma un trup de 1000 oarneni puscasi i dete lui Husein-
Bei comanda spahiilor. Acei 1000 puscasi se luad din tot
locul unde tabara armia i cei ce se inrolad salutad in toate
qilele pe marele vizir dinaintea cortului sèü pe la trel sad
patru ciasuri de pe ameadr. In cele d'itaid dile ale luner
Maid ajunse vizirul la Adrianopole si facu stire cit va za-
www.dacoromanica.ro
 68 N. NAL CES CU

bovi acolo dece dile. in 13 Maiü, pana a nu pleca din

Adrianopole vizirul, potrivit vechei i statornicei dorinte- a
Portei, §-terse drepturile ce principatele Moldavia si tars Ro-
maneasca Ii pastrasera prin capitulatiile lor si le declard
provincil ale imparatiel turcesti (ialeti). El numi de Pasa In
Moldavia pe Giafer-Pasa, fostul beiler-bei al Servanului oi
in tara Româneasca pe Satargi-Mehemet-Pasa. i, luand in
privire sperarea viitoarelor lor venituri, li se puse conditil
ca. sa aiba a tinea fie-care cate 1000 soldati cu cheltuiala
lor. Ffind-ca acum ambele principate eraii reduse in starea_
celor-l-altg provincii ale imperatiei, vizirul dete slujba de
defterdar in ambele tari. 1i Mehmet, beiii de la Ieni-Scheker
si inteaceiasi vreme, hotari 12,000 oameni in leaTà drept
garnizona acolo.

IV

Pe cand acest nor arnenintator de groasnic a. vijelie se apro-

pia de tara lor, Românii aflara cá un convoia foarte bogat
in bani i bucate trecea din Constantinopole spre Ungaria.
Mirosul acestei pradi scoate pe acesti let din vizuinile lor
esi ii impinge a face tot spre a o dobandi,) zice istoricul
frances Montreux. ()stile romane intampinarä pe turcii ce pova-
tuiati acel convoia; Lupta tinu multa vreme cu noroc schimbat
pana cand curagiul isbuti i ai nostri luara trei corabii incarcate.
Vestea cã se apropie armata lui Ferhat-Pasa nu'i putu face
de a se lasa de acea dobanda. Cat-va dupa aceasta Sigismund
Bathori in ardr al tramise pe cel mai vestit general al sat,
George Borbeli, in banat la Caransebe i Lugos. Cu toate
ca avea cu sine putini ostasi, Borbeli coprinse prin sila douè
casteluri turcesti, anume Bocsa si Varsosi, dar garnizoanele
turcesti de la Lipova, Giula, Csanad i Ieneü, afland prin
spioni ca orasul Iofö se afia fara garnizoana, voird a se fo-
losi de lipsa ostirilor lui Borbeli din Ardeal i, cu puteri
unite, navalira in aceasta arà, coprinsera Iofö cu sapte sate
din prejur, unde trecurd tot prin foc i sabie si dusera pe
locuitort in robie. Afiand Bathori aceasta, spre a-si résbuna,
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMANILOR SUB MITIAItI-VITEAZIIL 69

porneste din Alba-Iulia, o ceata de ostire aleasa de coprinde

Totvaragia, maceldrind garnizoana. Aceasta ceata se uneste
apoi cu Borbeli care batea Fagetul si, dupa ce-1 le* pleacd
asupra pasii de la Temisoara care, unindu-se cu beii de la
Lipova, Giuila, Csanad i Ieneü, cu mari puteri alearga. asu-
prd-i. In Mafia insemnatà ce urmd, crestinii remaserd birui-
tori. Pasa Temisoarei abia Scapá cu fuga; iar beii Giulei si
Csanadului firrä prini, vieata lor u mai fu,crutata; top ce1-
1-alti prinsi fura ucisi in fata atmiei crestine. In urma acestora
Borbeli merse sa batä cetatea Lipova.

V.

In .aceasta. iearnd puterea resboiului flind in tara Roma-

neasca si Moldavia, Ungaria resuflä putin de miscarile arme-
lor. Sinan-Pasa de la Belgrad, de unde ierna, afla prin fugari
renegati, silintele i umbletele printilor crestini pentru o mare
legatura impotriva Turcilor. Spre a domoli focul cu care
acestia se pregatiail la resboiiI, mestesugitul vizir creclu ca
ar fi bine sa faca a strdluci dinaintea ochilor lor o minci-
noasa lucoare de pace. Spre acest sfirsit facu impératului o
propunere de pace, dar puind conditii grele care era incre-
dintat cà nu vor Ii primite. Unele din aceste conditii erati:
d'a plati tributul anilor tretuti, a ingriji pentru trimiterea lui
regulata in top anii de aci inainte si a nu da nici un ajutor
Ardelenilor, Muntenilor i Moldovenilor, revoltati asupra For-
tei, nici a le lua parte in viitor; de unde nu, arneninta Sinan
ca, Th primavara viitoare, v.a merge sa bata Viena. El tracta
Inca in propunerea sa pe toata natia nemteasca cu un mare
dispret, zicend tã Nemtii sunt niste Iasi care Au pot .suferi
nici foarnea nici cäldura si cà sunt buni numai d'a bea si
d'a mânca. La aceste conditii aspre si cuvinte ocaritoare,
imperatul respunse cu vrednicie aratand cà o cercare rea va
dovedi indata lui Sinan ca Nemtii still a se bate cu ferul;
ca zadarnicile sale amenintdri nu-i sunt de nici un folos, de
vreme ce are aface cu barbati, iar nu cu copii care se sperie
de cel mai mic sgomot. Apoi lepadand conditille turcesti,
www.dacoromanica.ro
 70 N. BALCESCU

propuse altele cu totul impotrivitoare, intre care si aceia ca

Sinan sa dea inapoi toate castelurile coprinse i pe toff vrinsif
ca Poarta sa se lepede de nedreptele ei pretentii asupra
iNfoldaviel si Orel' Romdnesti, ten vechi feudatare ale coroanei
Ungariel, inteacest chip se zadarnicird toate aceste vorbiri
despre pace.
Sinan Pasa fu apoi chemat la Constantinopole i deparcat
din viziriat, dupa cum am véclut inapoi si, in locu-i veni
Hasan-Pasa cu beiler-beful Greciei, feciorul lui Sinan Pasa,
cu niste dornni i boieri pribegi din tara Romaneasca si
Moldavia, care din .arnbitie calcâncl legea i datoria lor, sub
steagurile turcesti se luptail in contra crestinilor.
impératul incepu atunci a se gati cu toata silinta spre a
urma resboiul in primavara viitoare. El chema pentru 8 Fe-
bruarie, 1595, adunarea staturilor Ungariei la Presburg si ale
Boemiei la Praga, pe ziva de 9 Fevruarie. Archiducele Ma-
teiti deschise adunarea Staturilor Ungariei, cerendule mijloace
spre a urma cu isbanda resboiul de primavara viitoare. Ce-
rerea i se implini hotdrindu-se de adunare o dajdie de obste
pentru toti, fie de orl ce rang ar fi si orl ce pnivelegii ar
avea. Dieta de la Praga o deschise insusi im'peratul si, mul-
tumind staturilor pentru zelul lor si puternicele ajutoare in
bani i oameni ce dedesera spre sustinerea gloriel numelui
de crestin, el 1e descriQe starea Incrarilor resboiului. El le
spusese ca rugase pe papa, pe craiul Spaniel, p'al Poloniei
si Suediei, pe marile duce al.Muscalilor si pe"multi alti printi
streini, cum i pe printii Germaniei la dieta de la Ratisbona,
si ca spera Ca toti 41 vor uni puterile cu ale lui impotriva
dusrnanului. El le vorbi apoi de legatura ofensivä i defen-
siva a priniilor Ardealului, Moldaviel i term Romanesti, de
trofeele i biruintele lor si incheia cerend staturilor ajutoare
in oameni i bani. Staturile II detera pentru Boemia, Moravia,
Silesiea i Luzacia, 600 calareti si 10,000 pedestrasl, cari de
la inceputul lui Maid si pana la sfirsitul lui Noemvrie tre-
buiau sä slujeascd cu cheltuiala lor in armata imperateascd. im-
peratul numi mai mare peste ostile sale.in Ungaria pe co-
mitele Mansfeld, capitan vestit in resboaie pe acele vrerni
si-1 cinsti cu titlul de principe.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB IIIHAItr-YITEAZUL 71

VI

In vreme ce ambele imperatii se gatiail cu atata silinta

spre a purta cu putere resboiul, unirea voevoqilor Ardealuluf,
Moldaviei 1i érel Romanesti, care, dupd cum veduram,"fu-
sese de mare folos causei crestinatatii, fu in primejdie de a
fi sdrobita, si aceste ten', acuma asa amenintate de Turci,
in nevoia de a deschide résboiii intre dinsele. Intelepciunea
lui Mihaiii-Voda se grabi a opri o asemenea nenorocire; dar
semanta de vrajba ce s8 arunca atunci, rodi mult mai apoi,
zaddrnici tot singele ce se versase pentru causa crestinatatii,
asvarli aceste trel ten in valuri si in nenorocin cumplite si
mintui imperatiea turceasca de peirea ce o arnenintase. Si-
gismund Bathori, nestatornic si zadarnic, se trufi i Se Ina lta
cu mintea de cand tractä si se rudi prin casatorie cu Imp&
ratul neintesc, si incepu de o data prin usurpare, a se inti-
tuba print al terel Romanesci si al Moldaviei, aratand prin
acésta dorinta sa de a schimba tractatul de alianta ce Meuse
cu domnii romani intr'un tractat de suzeranitate a lui asu-
pra-le. Evenimentele timpurilor pastrasera aceste trei princi-
pate, Ardealul, tara Rornaneasca si Moldavia, singure, iso-
late, intre imperatia Turceasca, imperatia nemteasca si craia
Poloniei. Era Ore-cum firesc lucru ca on-care d'intre stapa-
nitorii dtn aceste trei ten ce se simtia in putere, sa caute a
le uni intr'un singur stat si a reintrupa ast-fel vechia cilie a
Daciei.. Mai rnulp printi roman]. i Unguri o ispitira; dar ceia
ce impingea pe Romani catre aceasta era dorinta de a-si con-
stitui unitatea lor eonstitutionala, d'a se .uni intre sine frap
de aceiasi limba i sange, in vrerne ce Ungurii nu era im-
pinsi de cat de vechia si statornica lor dorinta d'asI intemeia
suprethatia lor asupra intregei natii romane si, calcand'o in
picioare, a da imperatiei lor termurile Marei Negre. Lupta
intre aceste tendinte impotrivitoare ale Rorninilor si ale Un-
gurilor zadarnici toate intreprinderile de a reintemeia regatul
Daciei si aceasta rivalitate nationald aduse robirea comuna.
Tocmai in minutul cand se cerea incredere reciproca ci
www.dacoromanica.ro
 72 N. BALCESCU

unire, nesocotitul Bathori, mai mult din zadarnicie, aprinse

torta acum stinsd a vechilor un nationale. Proiectele lui am-
bitioase gaird partisani nu numai in Ardeal, dar Inca in
Moldavia si tara Romaneasca. Cu tot meritul ce Aron Voda
41 dobandise prin rescularea lui asupra Turcilor, Moldovenii
toll' nu puteaii uita tiraniile lui de mai inainte. In intelegere
cu Sigismund Bathori se urzi asupra lui Aron Voda un corn-
plot intre boerii Moldoveni, in capul carora sta aga Rdsvan
ce comanda guardia de Unguri a acestui Domn. Sub prici-
nuire cà s'ar fi prins niste scrisori scrise de mana 1u Aron,
care dovedeail ca.' el se afla in intelegere cu Turcil si cu car-
dinalul Andreiti Bathori din Polonia, vérul printului Sigismund
un grup de ostire din Ardeal, sub comanda lig Gaspar Cor-
ni i Francisc Daczo, intra Cara veste in Iasi si impreuna
cu Räzvan, ridica pe Aron cu sotia i feciorii lui, la 23 April-
lie 1595 si-i duse sub pazd in Ardeal, sub pretext ca sa se
apere i sa se desvinovateasca. catre Sigismund.. Dar acesta
II inchise in castelul Vintului oiàel pe Mures, putin departe
de Alba-Iulia, vestit printr'o fara-de-lege a curtei Austriei,
moartea cardinalului Martinutiti, (1551) care fu ucis de gene-
neralul spaniol Castaldo. Nu se stie dacd Aron-Vodä a fost
vinovat intru adevér de tradarea ce a motivat arestarea lui
saü dacà a cadut jertfa ambitiei lui Razvan i lui Bathori..
Nimeni n'a vedut acele scrisori de tradare ale lui. NoI ne
plecam a crede, cu mai multi analisti contimporant, cä lard
drepfate a fost el asvirlit dupà tron in temnita ; dar cum-
plita lui domnire II meritase o asemenea cadere. El 15t .sfirsi
vieata la Maid 1597, in aceeasi temnita. Toata avutiea lui cea
mare, strinsa prin stoarceri nelegiuite, fu confiscata de Bathori
spre a sluji pentru cheltuiala re'zboiu4ui. Mai multi din bOerii
partisani al lul Aron-Vodd se turburard foarte la aceasta sil-
nicã si fara dreptate fapta-, de aceea, multi din ei fürd in-
chisl, unii pedepsiti cu moarte. Aceste fapte nedrepte récira
cu totul spiritele Moldovenilor de catre Bathori si le intoar-
sera catre Polonia, unde mai multi boeri se aflail in pribe-
gie, aceea ce dete Polonilor indrdzneala de a cauta sa intre
in Moldavia. Ast-fel dreptatea dunmedeeasca scoate resplata
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MITIAltr-VITBAZUL 73

unei fapte dinteinsa chiar ; i Rdzvan, precum i Bathori,

trasera dintr; aceasta mult rëü i stingere asupra capetelor bor.
Aga Razvan fu numit de Sigismund Bathori domn in Mol-
davia sub suzeranitatea lui lua nume de domnie Stefan-
Voda. Acest Razvan era nascut in Moldova dinteun .tata tigan
si o mama moldoveancd. El intrase de tiller in armia polona
deosebindu-se printr'o vitejie neobicinuita in resboiul :cu
Muscalii, fu din simplu soldat ridicat la cele mai inalte trepte
ostasesti de craiul Poloniel *tefan Bathori. In urma, intor-
cendu-ce in Moldavia, infra in slujba lui Aron Voda, care-I
dete rangul de aga 7i-1 trimise, la Maiu 1593, sol la Sigis-
mund Bathori. Apol Razvan primi de la Aron comanda guar-
diei sale de Unguri. El trase la sine dragostea, acestor os-
tasi i isbuti, dui:a cum vecluram, cu ajutorul lui Bathori, a
résturna pe domnul sea si a se urca ast-fel in locu-I pe un
tron de care se facuse vrednic prin vitejia lui.
Sigismund Bathori, temendu-se ca nu cumva boierii mol-
doveni, cari trail pribegi in Polonia, impreuna cu Polonii sà
faca vre-o navalire in Moldayia spre a turbura starea lucru-
rilor, intocmite dupa placerea lui, trimise pe Gaspar Cornis
la Zamoisky, marele hatman al coroanei Poloniei, spre a-i
vesti cd el s'a facut acum stapan al Moldaviei si ii pofteste
ca sa nu umble a intra in acea tara si a-I aduce vre o pa-
guba. Zamoisky ii dete respuns in scris ca aceasta treaba
priveste pe craiil i pe staturi i ca ar fi fost mai bine daca
Bathori nu intreprindea o asemenea fapta pana a nu cerceta
mai int-AK' parerea regelui Poloniei. Inteacest chip ambitia
lui Bathori destepta in inima Polonilor vechea lor dorinta
d'a stapani Moldavia si aduse marl nenorociri.

VII

Tocmai se gatea Mihai-Vodá de a se apera in contra na-

valirei cu care 11 ameninta vizirul Ferhad-Pasa, cand prinse
Neste de intamplarile din Moldavia si de cugetele ambitioase
ale lui Bathori asupra terei i domniei sale. Dintru'intaiii el
nesocbti acele proiecte ale unui aliat tradator i calcator de
www.dacoromanica.ro
 74 N. BALCESCII

juramant si declard cd-si va apera cu pyterea drepturile, de

se va atinge cine-va de densele. Dar stolul ostilor turcesti
adum se pornise spre tara, in acea primejdie Mihaiü simti
nu numai Ca' nu putea intra in lupta. cu Sigismund Bathori,
dar cä Inca avea trebuinta de ajutorul lui. El mai avea apol
si a se teme ca miselul seri aliat sa nu-1 jertfeascd Turcilor ;
in adever, to.cmai atunci, pe la inceputul lui Maiü sosise in
Ardeal ciausul Ibrahim aducand lui Bathori caftane i seri-
sori atat de la sultanul cat si de la aga curtil din.Constan-
tinopole i de la Amat-Pasa din Timisoara, prin care i se faga-
duia ca sultanul ii va recunoaste stapanitor peste cale treele
principatele cu titlu de craiil i cu plata unul tribut anual
de 5000, in loc de 15.000 sechint, ce platea Ardealul mai
inainte, nurnai s'd se tragd din legatura crestind. Era inve-
derat cà aceste fagadueli erati prea mart ca sã poatä fi ti-
nute. Mihaiu insä putea SO' se *teamà on f. de ce de la un om
asa de nestatornic la minte i la juramintele sale. Imperatul
insusi avea teama de slabiciubea lui Sigismund si Ina de la
7 Martie h scrisese sal se fereasca' de ispita Turcilor, cari se
silesc din- mani si din picioare, prin amenintari si faga.dueli >
ca sà-1 tragd pe el si pe voevozii romani din alianta crestina.
In aceastà cumpand grea in care se afla, Mihaia glsi in
inima sa curagiul rar i foarte de laudat de a jertfii marimea
si neatarnarea .sa, dragostea de sine, drepturile sale si chiar
ale patrien pentru un mare- interes al omenirei si al civili-
satiei crestine. Adunând tara spre a se chibzui, Ii aleserà
cu totii svat de folos acestei nevoi, ca domnul sa se inchine
lui Sigismund, pdstrandu-si insd fard scaldere drepturile su-
veranitatel si .veniturile terel. Ci asemenea instructii porni
.in Ardeal o deputatie compusä de Eftimie mitropolitul Tar-
govistei, Teofil episcopul Râmnicului, Luca episcopul Bu-
zaulut, Mitrea vornie mare, vornicul Christea, logofetii Di-
mitrie, Preda si Borcea, vistierii Dan si Teodosie, postelnicii
Radu Buzescu i Stamate, clucerii Radu i Vintild. In 2 (12)
sosi aceasta deputatie la Alba-lulia si irnlatà fu pri-
mita in audienta de Bathori. El orindui din parte-i sprea a
tracta cu deputatia pe Stefan Iojica, svetnicul si cancelariul
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB ADHAIU-VITEAZUL 75

sat cel mare si pe George Ravadzi svetnic al ski si capitan

al cetatel Szamos-Ujvar. Dar «dinteacest i. boieri ce.-1 trdmisese
«Mihaiti-Voda pentru tocmeald, dice chronica, invrajbitorul
«diavol urnbla in mijlocul lor, de se apucard unit cu altil
< mai mult sa faca vrajbe deck pace, curn sa scoata pe Mi-
ohaitl-Voda din tara ; iar cei-lalti boieri ce se nevoiau sa slu-
jasca domnului lor in dreptate, de nepreteni hied biruitio>
Intr'acest chip prin vrajmasia unor boieri, se fdcu ca tractatul
ce se incheie intre plenipotentit romani i Unguri la Alba-
Julia, in 20 Maiii 1595, nu fu dupa cum voise Mihaiü, numal
un simplu tractat de inchinare, ci din potriva legiui o su-
punere desavarsita i o intrupare a Teret-Romanesti cu Ar-
dealul. Cuprinderea acestui tractat era : ca episcopil, boierit,
impreund cu Mihaiu-Voda i cu toata tara, II aleg de domn
stapanitor pe Sigismund Bathori i pe urmatolii set, cdruia
depun jufemantul de credinta. Acest print, neputand sta ne-
curmat In Tara-Rornaneasca, o va carmui printr'un vice-voevod
ales de tara, care sh stie limba si obiceiurile ei i caruia
printul sa-i tramità steag, buzdugan i sabie, semnele drega-
toriet. Vice-voevodul va alege un svat de doi-spre-c)ece boieri
mat batrani, intre can sä carrnuiasca tara. Veniturile lor vor
fi hotarite de printul si el nu se va mai intitula ca inainte :
Din mila lut Dumnezei1), nici va nurni orasele terel ale sale ;
intr'un cuvint el va fi nurnai un slubjas al printulut. Acesta
singur va avea dreptul de viata si de moarte asupra boeri-
lor, dreptul de a face damn la parnanteni, dreptul de a tracta
cu puterile streine pentru tara. La dietele Ardealulm sa se
tramità deputatr si din Tara.Romaneasca, cad sa aiba drept
de a vorbi si a vota ca si cet-l-altt deputati. Libertatea 5 i ve-
niturile clerulut si ale alugarilor se asigurau, i juridictia
mitropolitului Targovistei se intindea peste toate bisericile ro-
manesti din terile ce se aflau sub stapanirea printului. Pentru
toate acestea, Bathori se lega ca el si urmatoril si vor apdra
cu toate mijloacele lor, tara de vrajmast. Acest tractat fu
un act de fezbunare al aristocratiel impotriva lui Mihaiü, pe
care in zadar ea se ispitise a-I resturna,
Boieri i calugarii, spre a-st asigura si a-sr intinde privi-

www.dacoromanica.ro
 76 N. BALCESCU

legiile lor, spre a. umili pe Mihaiii, scaclendu-1 din treapta

de domn suveran la aceia de un slujbas unguresc, tradara
drepturile natiel si o aruncara sub supfematia 0 stapanirea
natiel unguresti, dusmana el cea de demult..Acest tractat in-
jositor pentru el si natia sa, esit din tradarea din lduntru si
din afara, fatalitatea imprejurarilor puse pe Mihaiil in nevoe
de a-1 primi, dar de atunci trutasa lui inima. Isi fagadui o
résbunare puternica si ura ce hrdni familiel Bathorescilor si
pe care stiu a o impartasi poporului roman, fu atat de in-
focata !neat arse cu totul aceastä familie si stinse cu sunet
pomenirea el.
Cu intoarcerea deputatilor din Ardeal; Sigismund tramise
pe George Palaticl ca sa ducal lul Mihai-Vodä buzduganul si
steagul ostasesc, semnele 4voevodatululz si sa." primeasca ju-
ramantul 1111 si al boierilor. Mihaiil falcu acest juramant, dar
in inima lui hotari a sedpa de densul la cea mai d'intaiti
ocasie. Inteaceiasi vreme, la 1 Iunie, sosird la Alba-Iulia de-
putatil Moldaviei, care incheiard un tractat cu aceleasi con-
ditil ea cel cu Tara-Romaneasca. De atunci Sigismund Ba-
thori incepu a purta titlul de «Principe al craiilor Ardealului,
cMoldaviei si Tèrei-Romanesti si al santei Impèratii romane
q(regnorum Transilvani, -Moldaviw Valachiw transalpinee et
I Sacri Romani Imperil Princeps,)n si in Europa incepu a fi
privit si numit Rege al Dacia, caci locuitorilor acestor trel
principate, Romani, Unguri si Sasi, li se da numirea comund
de Dad. Dar aceasta nesocotità ambitie a lui Bathori nu
sluji la alt-ceva deck de a deschide ochil Romanilor si a le
aduce mereil aminte de vechia craie a Daciei, mostenirea lor
parinteasca. Ast-fel Uugurii insusl lucrard si facurd pe lume
. a crede intr'un viitor regat al Daciei, fantoma ingrozitoare
ce asta-ch ingheata inimile lor de spaimd. 1

I Dupa Sigismund Bathori, priniii urmatori pastrara idea lui de regat

al Daciei : ast-fel cardinalul Andreiu Bathori, Gabriel Bathori si Beth-
len Gabor, care la 16:28 cere de la sultanul a-i recunoaste titlul de Rege
al Daciet.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RONINILOR SUB MIHAIti-VITEAZUL 77

VIII
. .
In vremea acestor tractatii, vizirul Ferhad se apropia incet
de hotarele noastre i Tataril, ce primisera porunca de a ajuta
operatiile armatei turcesti, navalirä catre inceputul lui Iunie,
cu o puternica ostire asupra Moldaviei si teril Romanesti,
Mihaiii-Vocla cu un grup de caste alcatuita de Romani.
Ardeleni i Cazaci, pripeste de le ese inainte la hotarul ta-
rei Rornanesti, le dà o sabie, Ii imprastie ai-s sileste a se in-
toarce inapoi cum inima lor n'a voit. Indata dupa aceia, Mihaiil--
Vodd ea cu sine o ceat a. de calareti i pedestrasi rornani,
impreunä cu sease-deci calareti ardeleni din trupul lui Albert
Kiraly; sub comanda lui Gaspar Födbssi, i pornind din Bu-
curesti, strange pe langA densul pe top ostasii romani si bul-
gari ce intampind in cale si pe o seama de paznici din vo-
lentin si in diva.. mare, laugh' Nicopole, trece Dundrea pe
vase, in vederea si in fata .ostilor turcesti, adunate acolo
spre ocrotirea constructiel vaselor pentru podul ce se pregatia
a se face pe Dunare. Cum .trecura ai nostri riul, detera in-
data navala asupra Turcilor, ii bat, ii sparg, ii pun in goana
si-i silesc a cauta scdpare dupa santuri, inchidendu-se in
tabara. Aceasta tabara era asedata pe langa riul Osma ce curge
din Balcani si se varsh in Dunare aproape de Nicopole, i laugh'
[ densa erail gramadife la un loc, ca la o mie. de luntri, cu toate
ceie trebuincioase pentru facerea podului. Numérul Romani-
lor, spun ca se urca la cinci mu oameni, in vreme ce Turcil
treceail peste doué-spre-zece mii. Batalia aceasta urma in 10
Iunie. Romanii coprinse tabara cu asalt, robira i trecura sub
. ascutisul sabiei pe multi Turd, ca la 500 ; iar, dupa altii,
1600 Turd cadura morti. Despre pasa nu se stie de a scapat
sail de a remas mort: Toate luntrile fura mistuite prin foc,
afara de vre o dece ce eraii asedate mai departe si de care
nu se putura apropia. Ele slujird in urmii la ai nostril' spre
a trece dincolo de rill bucatele gasite acolo. Un Turc ales
ce purta grija acestor lucrari ale podului, vedend arderea
luntrilor, dise catre Fodossi : «Dacd oastea voastra ar fi luat
www.dacoromanica.ro
 78 N. BALCESCU

eastadi prea puternkului padisah patru cetati, n'ar fi fost ne-

«norocire alai mare la el decal paguba ce-i face arderea
«acestor luntri». Romanii luara in astd izbandä sase steaguri
si doua tunun-falconete ce Turcil castigaserd in anul trecut
sub cetatea Raab de la ostile irnparatesti; Mihaiil-Vodä le
trimise lul Bathori impreunä cu 16 tunuri si multe pale, han-
geruri i alte vine bogat impodobite ce dobandirá acolo os-
tasil set. El gasirà Inca mult praf, munitii i multe instrumente
de fer ; dar pe acestea, neputandu-le duce cu dinii, le arun-
cara in apd. Invingetorii Romani petrecura noaptea in acel
loc si in ziva urrnatoare, 11 Iunie, apropiindu-se de Nicopole,
scoasera pe dusman dintr'insul ; el coprind orasul, 1.1 stria
si Ii dati pradd flacarilor. Nemultumindu-se cu atata isbandá
pi inflacarati de norocul ce-i favorisa, ei se arunca chiar
asupra cetatil si isbutesc a face, langa poarta cea mica, o
sparturd cat sa poata trece doi oameni. Dar cei din lduntru
incepura a versa din tunurile si pustile lor descarcaturi omo-
ritoare si aT nostril, védend ca perdusera vre-o 50 sail 60
oameni, lasara cetatea `si trecend Duni.rea, se intoarsera in
tara, veseli de norocita lor expe,ditie.

Ix
Aceasta expeditie a Romanilor la Nicopole se mad foarte
mult de unil din analistii contimporam, cad o transformard
inteo batalie generala cu toata oastea lui Ferhad-Pasa, in
-care acesta rernase invins cu o 'perdere foarte mare. Chiar
Tura, dusmanii lui Ferhad-Pasa rdspandira aceasta veste
.neadeverata, ca sa-1 poata _perde mai cu inlesnire. Noi insa
dederam mai mult credemint raportului lin' Albert Kiraly
cAtre stapanul seti, ce se potriveste cu aratarea unor analisti
at timpuiQi. Perderile Turcilor Inca nu fura asa de nenoro-
cite precum credeatl crestinii si Turcii chiar, cad in putine
dile luntrile se facura si se adunara la loc. Se vede ca Mi-
haiti voi Inca a face cu acestea, ceea ce facuse cu cele-Valte ;
el trecu vre-o mie de oameni langa Nicopole ca sa puna
mana pe acele vase ce se coborati pe Dunare spre schela
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB IIIIIA3t-VIITAZUL 79

Raveh, unde Hasan-Pasa beiler-beiul Rumeliei, insarcinat cu

constructia podului, le aduna. Romanii. se daserd ascuns si
le pandeail trecerea ; dar a doua zi dimineata ()stile Rumeliel
si Segban-Basi, generalul ianicerilor, care pazia acele luntri,
plecara. spre densii. si afland in cale dela un prins starea §i
asezarea lor, se ascunsera toata diva aceia intr'un loc priin-
cios, si a. doua-di, cand se crapa de diva, isbira fara de veste
Turcii pe al nostril cu atata noroc in cat ii invinsera si-I
pusera pe fuga.
In sfarsit, dupa sapte saptarnani de la plecarea sa. din
Constantinopole, Ferhad-Pasa sosise acum pe la jurnatatea
lui Iunie in Rusciuk, unde gasi gata lemnele pentru facerea
podulul. Pricina zabovirel lui in cale fu, dupà cum' stim, in-
tardierea adundrii soldatilor si greutatea ce intarnpina intru
strangerea munitiilor si a bucatelor din partea dustnanilor
se rámasi in ConStantinopole. Indata ce sosird vasele de la
Nicopole, in 6 Iulie, se apucara de lucrul podolul. Un roman
ce pica atunci in manele Turcilor si care se vedea a fi fost
tramis intr'adins de Mihaiil-Voda, le spuse cd acesta primise
ajutoare din Ardeal si din Ungaria si cd se afla in Bucuresti
in capul a seapte-zeci mil ostasi. Segban-Basi fu insarcinat
a trage linia poanlui cu vre-o cati-va bei din Rumelia cari
trebuiail sa mearga inainte. Marele vizir sta la capul podului
sub un chiosc sustinut de opt stalpi, de unde putea sa vac,la
si silinta ce se punea la lucrarea podulul si tot ce se petre-
cea in tabard. In locul unde se facea podul era, in rnijlocul
riului, un ostrov lat, sädit tot cu salcii, unde podul ajunsese
in cinci sail sease dile: Ostrovul fu ocupat mai intaiil si se
asezara acolo corturi. Ce1-1-all canal al riului, ce se intindea
"Ana la cetatuia St. George, era foarte larg in cat trebuia
cel putin 500 vase spre a fact podul. Era langa cetatue lo-
cul cam ridicat .si niste sangiaci-bel fura oranduiti spre a-I
taia ca sa poatd prinde capul podulul. In 8 Iulie beiler-beiul
Rumeliel Hasan-Pasa infra cu pompa in tabara, ducênd ca
la 500 robi si aproape patru mil capete de crestini din Tran-
silvania si Ungaria. Satirgi-Mehemet-Pasa, ce fusese numit
heiler-beiul Orel' Romanesti, find chernat, sosi si el peste
putine qile in tabara.www.dacoromanica.ro
 FO N. BALCESCII

X
inteaceia, pe cand Ferhad-PaSa se ocupa cu constructia
podului magulindu-se cu sperare ca va supune indata tara
Ropaneasca i apoi prin Ardeal Ii va deschide calea Gpre
Belgrad, cà sa inceapa operatiile resboiului in Ungaria, vraj-
masii sei din Constantinopole nu sta in nelucrare. Sinan-
Pasa castigase pe tainicil haremuldi, cari incepura a baga
multe hule asupra lui Ferhad in capul despotulw. Ii invino
vatira ca- in fundul inimei sale e glziaur §i ea are relatii se-
crete cu Mihaia-Voda, silind impreuna a prapadi cu totul
.armia mahometana ; cà perduse o mare bdtalie la Nicopole ;
ca ostasii 'nu vor a se mai bate sub densul; c opreste pe
seaind-I banii cu care trebue sà platiasca ostile i ca, de i
se va läsa Inca comanda armiei, e de temut ca ambitia ci
scumpetea lui sa nu pricinuiasca nenorociri si mai mari. Prin
aceste piri neadeverate, Ibraim-Pasa fli cei-lalti prietini ai lui
Sinan isbutira a rasturna pe Ferhad, i in 6 Iulie, Sinan-Pasa
fu numit in locu-i mare vizir pentru a patra oara. A doua qi
(7 Iulie) noul vizir porni pe chehaiaoa capigiilor, Ahmet-Aga, CU,
un ferman ca sa iea pecetea imparateasca din mama lui Ferhad
si sä-1i omoare de va avea ocasie priinciodsd. Dar cu cloud
dile inainte de a sosi chehaiaoa in tabara la Rusciuk, Fer-
had-Pasa, instiintat fiind de niste credinciosi al sei din Con-
stantinopole despre ceia ce i se pregatia, chiema la sine pe
Mehemet-Satirgi Pap., ii dete pecetea imperateasca in mani,
spuindu-I ca el e mazil i cu tot bagagiul sèfu, insotit de trel .
mii voinici calareti, ha. drumul Constantinopolei. in cale in-
talni trupele Siriei, pe care Sinaa le pornise dupa densul,
dicandu-le: Mie capul, voé avutiileb> Ferhad scapa din mana.
acestora, lasandu-le in jaf avutia sa, ce era incarcata toata
pe camile legate Cate cease unele de altele. Dintr'un deal
vecin el privi aceastd prada a vistieriilor sale si apoi se de-
parta in munti i d'acolo se duse la Constantinopole, unde
in zadar cauta a-si mantui viata. Moartea lui e povestita cu
intristare de toti istoricii Turd, cari laudd slujbele ce el a
facut imperatiei i hulesc pe ambitiosul si barbarul sêfu dus-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAlt-VITEAZUL 81

man. Sinan-Pasa, care se numise tot de o data seraskier si

mare vizir, fard a perde vreme, incepu a se gati spre a se
porni la oaste. Pana a nu esi insa din Constantinopole, voind
sà dea Turcilor si sultanulin o priveliste placuta, trarnise de
scoase din inchison o suta doi-spre-dece crestini robiti in
Ungaria, afará de femei i copii, pe can, dupa ce-i sili a
face o suta leghe qli i noapte pe drum, legatl si chinuiti de
foame, si de sete, n cat multi, nu numal copit dar i bar-
bap, murirà in cale, II aduse n oras, unde el insusi if primi
la portile cetatil i II preumblà prin targ in vederea sultanu-
lui si a locuitorilor. Intre acesti robi erad multi oarneni-in-
semnatl si de dinste, din cari unil fura osanditi la galere,
altil trasi in teapa. Intre densii se descoperi o femee in haine
barbatesti. Era o juna fata numith Maria Putoiana. Istoricil
nu spun nimic despre nationalitatea ei; numele insa o do_
vedeste a. fi fost romand. Impinsa, de pe spusa unora, de
dorinta d'asi rasbuna familia macelarità de Turci, iar de pe
altii, de marimea curagiului sëü i de santa dorinta d'a se
lupta cu dusmanul legit, ea se batuse rnulta vreme ca sol-
dat. Turch o intrebara daca n'a luat haina barbateasca ca
sa ascunda vre-o dragoste cu vre unul din ostasi. La aceasta
ea respunse cu o minunata neinspaimintare, ca ea II schim-
base portul ca sa poatã a-i vdtarna in resboid, iar cà pana
atunci nici un om nu-i banuise sexul. Aceasta o marturisira
si toti sotii ei, addogind ca in toate intalnirile cu Turch, ea
dedese foarte frurnoase probe de curagid. Afland sultanul
de aceasta eroina, tramise sa o aduca dinainte-i i o intreba
de a ucis vre un Turc; la care intrebare ea réspunse cu se-
metie ca s'a purtat cat-a putut mai cu curagid, necrutand
nici un vräjma si ucigand veo dece cu mana ei. Sultanul,
rnirandu-se mult de virtutea acestei fete generoase, puse de
o preumbla in triumf pe ulitele Constantinopolei, aratandu-o
poporului ca o minune, apoi o dete sultanei spre slujba el
in harem.

www.dacoromanica.ro
N. BEcescu : Morin Ronadullor Rub Miluziu-n(eazul 6
 82 N. BALCESCU

XI

Sinan-Pasa era atunci in varsta de opt-deci i trei de ani.

El era de neatriul lui arnaut, nascut in satul Tapoiane in
sangiacatul Prevedei. Fiind numai in varsta de 16 ani, el
esise din saraiil in Vele sultanului Suleiman si intrase in
randurile ianicerilor, luand parte in multe bãtàlii insemnate
de pe atunci, iar mai cu seama la asedierea Vienei de la
1528, si deosebindu-se tot-d'auna printr'o ura feroasa asupra
crestinilor. In putina vreme el ajunse beiler-beiti de Alep si
de Egipt : pe urma fu tramis de linisti turburarile Arabier si
lua parte, sUb Mustafa-Pasa, la résboiul Ciprului, unde isi
arata crudimea sa asupra crestinilor, povatuind cdlcarea ca-
pitulatiei i jupuirea de viti a viteazului i nenorocitului Bra-
gadini, comandantul cetatel Guleta. Dupd aceia, ajunse de
trei ori mare vizir, vestindu-se mai presus de toti capitanii turd
in toate résboaiele ce purta CU noroc in cate-si trele pdrtile
lumii si care ii dobandise numele de nebiruit i de Marin
at Osmanlailor. Turcii ii nurniail Cogia-Sinan-Pasa saü Sinan-
Pasa-cel-betran spre a-I deosebi de Cecale-Zade-Sinan-Pasa,
cunoscut de crestinii sub numirea de Cicald-Pasa, care era
nascut la Messina dintr'un tata genoves i dintr'o muma turcd.
Indatà ce-si ve.du irnplinita infocata sa dorinta de a se mai
osti impotriva crestinilor, bkranul vizir, inganfat de reputatia
sa osta.seasca si de atatea résboaie cu noroc savarsite la
Tunis, Arabia, Persia, Georgia si Ungaria, se duse dinaintea
sultanului de jura i chezasui pe capul sëü cã va supune pe
revoltantii romarn, va robi si va pustii tara lor, iar pe Mi-
.haiu-Voda ii va prinde si-I va aduce vjü. Dupa aceia ii
aduna in graba ostile i toata gatirea trebuincioasd la resboiii,
lua cu sine steagul cel sant cu care musulmanii se credeail-
nebiruiti cand il a veail in tabara lor, si, esind cu ceremonie
mare din Constantinopole, merse de tabari la Daut-Pasa.
D'aci, in 17 Iulie, porni spre Rusciuk. inteaceiasi vreme po-
runcise tuturor pasilor vecim sa-i iasä in cale cu ostile lor
si hanului sa dea navala cu Tatar,ii se) prin Moldavia in
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIU-VITEAZUL 83

tara Romaneasca. Amiralul Cicala asemenea fu poruncit ca

sa stringd ostirile Asiel o armie mai pe atat de numeroasa
cat a ILA Sinan i sa stea gata ca la ori-ce cerere sä se
unea.S.ca in graba cu densul. La Andrianopole ajunsera pe
vizir ostile Siriei si de acolo porni la Carinabad, unde fu in-
timpinat, la 28 Julie, de kehaiaoa capigiilor, care-1 dete pe-
cetea impérateascd, spuindu-i de fuga lui Ferhad-Pasa pre
Constantinopole. El scrise d'acolo sultanului, cerendu-i ca sa
omoare indata pe Ferhad-Pasa si apoi Ii urma calea tre-
cend Balcanil prin strirntoarea de la Cialicavain, ajunse la
Sumla si de acolo la Hozargrad sad Rasgrad, facend cinci-
spre-clece tabere din Constantinopole pand in campiile Do-
brogii. indata purceciend, sosi in 5 August (s. n.) in tabara
de la Rusciuk. Aci ()stile Ii primird stand inarmate si-1 Inso-
tira 'Ana la cortul lui unde-i presintard cati-va robi i eke-
va capete de Romani, earl venisera sä isbeasca pe Hasan-
Pasa si fusese prinsi i omoriti de acesta. De la 1462, de
cand cuceritorul Constantinopolei Mahomet II, in capul unej
armate de doue sute cinci-4eci mil oameni, navali in tara
noastrd, nici o alta ostire mai Mare, nici cumpena de peire
mai grea deck cea de acurri nu_ o amenintase. &tea.-
dever, armata ce Sinan-Pasa adunase la Ruseiuk spre a
trece in tara Romaneasca, era de o suta opt-cleci mh de
ostasi i. o mie de lucratori. 3 Cel mai vestiti pasi al impera.
tiei, veterani ai mai multor resboaie comandad dupa Sinan
aceastd armatd. Era Hasan-Pasa beiler-beiul Rurneliel nascut
in Hertegovina, fiul vestitului Mahornet-Socoliul ce statuse
izir sub trei sultanl ; el dubandise o mare glorie in resboa-
iele din Persia cri din Ungaria, se privia de toti ca. cel mai

1 Numèrul acestei armate e cam nehotarit. Analistii turci, dupa can

se luara i unit Italiam analisti, o scad la 70 mh oameni, numai dupa
obiceiul ion d'a nu fi exacti. Istvanti spune ca trecea peste 100 mil, iar
Filstich o face de 200 mil. Nol am primit numerul de 180 mil' dat de
Walther capele, ffind pe atunci in tart si curând dupa aceia la Constaii-
tinopole, ni se pare a fi mai exact. Jacob Franco pretinde cã Ferhad
adunase 150 mil oamenf in tabara sa ; apoi Sinan stim ca a maipdaogit
multe osti pe langa cele adunate de Ferhad.
www.dacoromanica.ro
 84 N. BALCESCU

bun cApitan al Turciei si era foarte iubit ostasilor pentru na-

tura lur ced veselä. Era Mahomet-Satirgi, arnaut ce fusese
pasai de Caramania i ciadir-mecter-pasa (atrar mare); el
era foarte viteaz si se povestia despre densul cà, find de paza
langa sultanul, ii apdra intr'o batae, taind mai multi dus-
math numai cu un satir, de unde capata numele de satirgi;
altir qiceati ca acest nume ii vine frind-ca a fost mdcelar.
Era Giafer-Pasa eunuc ungur de neam, ce fusese pasd de
Taurida si se cleosebise in resboaiele Persiel. Era Haidar-
Pasa, beiler-beiul Capadociel, vestit prin ispravile sale din
Moldavia La 1589, cand indatora pe Poloni a pldti tribut Tur-
,cilor. Apoi veniati Mustafa-Pasa, feciorul Jul Aias-Pasa, Hu-
sein-Pasa beiul .Nicopolei, Caraiman-Pasa si alp mai multi
pasi i bei, tot ostasi invechip i rnesteri in resboaie. Intre el
top se deosebia un roman, un trädator de tard i lepadat de
lege. Fecior al lui Alexandru-Voda II-lea, Mihnea II-lea sad
Milrain, urma tatalui sea in domnie i carmui tara Roma-
neasca de la 1577 pana la 1583; domnia lui nu fu deck un
sir de tiranil i stoarceri cle bani, 'Ana cand strigarile popo-
rului fdcura pe sultanul a-I mazili si a-I surghiuni la Tripoiis;
peste un an insa Mihnea al III-lea, pentru a doua oara se
intoarse domn in tara romaneasca chinuind'o i mar cumplit
aproape de cinci ani (1585-1591), cand fu iaräsi departat
cu urgie si adus in Constantinopole. Aci, in minutul d'a
porni in exil, temandu-se ca Turcii sa nu-I omoare spre a-1
Ina avutia, ceru sa se turceasca, clicend ca de multe oii i s'a
aratat in somn prorocul Mahomet indemnandu-I la aceasta.
Turcil se inganfard de aceasta privind'o ca o mirmne a religiei
lor. Sultanul aduse pe noul musulman dinainte-I, se desbraca
. de haina sa spre a-I acoperi cu vesrninte turcestr, Ii incinse
cu cingatoarea sa irnpodobità cu petre scumpe, II numi pasa
al Nicopoler, iar curand diva aceia al Vaclulun" Acum lepa-
datul Mihnea povatuia armia otomana care venise sal injunghie
patria sa.

www.dacoromanica.ro
 ISTOBIA. ROMINILOR SUB MIHATC-VITEAZUL 85

XII

In vrernea pe cand Sinan sosise la. Rusciuk si se pregdtia

a trece Dundrea, .Sigismund Barhori sarbatoria nunta sa cu
rchiducesa Maria. Christina, care in sfarsit, dupd atata as-
teptare i amandri, venise in Ardeal pe la capatul lui Julie.
Bathori pofti i pe Mihaitl-Voda sa vina la nunta sa ce ho-
tarise a se savarsi la 7 August. Dar Mihaiii, care de o luna
de dile se strdduia a stanjeni cladirea podului de pe Dunare
de Turd, amenintat acum i mai mult de Sinan Pasa, nu-i
putu implini cererea. El tramise in locul sei.1 pe boierit Stroe
Buzescu i Radu Calomfirescu, cu damn scumpe de nunta,
insarcinandu-i sà roage pe Bathori ca sa grabeascd a-i veni
in ajutor, caci dusmanul comun s'a apropiat si a pus gand,
dupd ce va robi i va pustii Tara-Romaneasca, sa treaca prin
Ardeal in Ungaria. Vestea aceasta turbura veselia nuntil.
1 De la aceasta solie in Ardeal documentele istorice perd din vedere
pe viteazul Radu din Calomfiresci, pe care il veduram inapol stralucin-
du-se in resboiul cu Tatarn; dar un cantec vechiu popular ni-1 arata
rivalizand necurmat in vitejh cu Buzescii amtindot 1 cu Caplesch
cate-st trei, fruntea boierilor Si domnit resboiulun> 'Ana in dilele lut
Raclu-Voda feciorul lut Mihnea turcitul (1611). Atunct intamplandu-se ca
Tatarii sa vie sa robeas.ca moiile, casa si pe mama batrand a lut Radu
din Calothfiresti, el alerga la dornn cerand ajutor pe Buzesti i pe Ca-
plesti; Domnul refusandu-i ajutor, atunci el, insotit de dreapta hii sluga
Nedea 5 i vre-o cati-va oamem, se arunca asupra Tatarilor. In bataie,
Nedea striga stapanulut seu: «Taie, ca nu e aci pe boerie, et este pe vi-
tejie ; taie marginele i eit voiu taia mijloacele.v Tatarit fura invini
Calomfirescul isi mantui pe muma sa. La intorsul sea intampina in
cale pe Buzestii si pe Caplestit earl II omoara si duc trupul la Radu
Mihnea 4icendu-i ca de traia, 11 scotea din domnie. Muma Calomfires-
culm, audind de uciderea fiulin sau alerga la domn cu multe zapise prin
care se dovedia ca Cilomfirescu n era frate. Atunci domnul, facEnid di-
san, judeca pe Buzesti si pe Caplesti i porunci de li se taie capul.
Dintr'acest cantec se vede dar ca Calomfirescul a fost feciorul lm Miii-
nea Turcitul, cal e insott pe Sman in Tara-Romaneasca. Poate fiul
tata st-au incrucisat palosele la Calugarem, fara a se cunoaste. Poate
glontul i palosul Calomfirescultu tranti la parnant re lepadatul Mihnea
in luarea Targovistet. (Cantecul de care vorbeste aci Balcescu l'am
audit si Pam cules i eu din gura satenilor -de pe vechia vatra a fa-
millet Bazescilor, in Romanati. (Nola editoritha)
www.dacoromanica.ro
 56 N. BALCESCII

Bathori trdmise pe mireasa sa la Samos-Ujvar i grabi a porni

in Tara-Romaneasca o seama de osti ce avea gata. Dintealta
parte, pe cand el chema in tabdra pe toti ostasii, solii sël
alerga cu grabã la impèratul ca sa-i vesteascal prirnejdia in
care se afla i sa-1 roage a trärnite cat mai iute ajutor ; dupä
vechiul obiceiti al Ardealului, o sabie si o lance, incruntate
in sange, eraii purtate din loc in loc de un calaret ce le ti-
nea in sus, in vrerne ce un alt orn mergea alaturi pe jos
strigand : gIatà vine dusmanul ferei : fie-ce casd sa-si dea
gomul spre a ne scapa din .aceasta primejdie obsteascd.z,
Mihaifolioda asemenea se 'ngrijise pe cat outuse de oaste
si de aparare. Pornindu-si familia cu tot ce avea mai scump
la Sibiu in Ardeal, el esi din Bucuresci cu opt mil ostasi
merse de infipse tabara in drumul Giurgiului la satul Ma-
gurele, doua. mile departe de Bucuresci. Acolo adund langa
sine pe capetele armater i impreund cercard svat curn sà
apere mai bine tara. Lucrul era greil, fiind peste putinta a
opri. intrarea Turcilor in tard, din anevointa d'a strajui toate
hotarele ei cele deschise atat despre Dundre cat si despre
Moldavia. Inteadeve-r, pe cand Sinan umbla sa treaca Du-
narea pe la Rusciuk, alte cete turcesti se ispitiati a o trece
prin alte vaduri, iar mai cu seamà pe la Nicopole, uncle se
afla un trup insemnat de Turci, cari din porunca Vizirulul
rezidiserã cetatea cam sfaramata de Romani, cheltuind pentru
aceasta mai mult de 70 mil ioachimr. Dintealta parte se di-
cea de sigur ca Hanul Tatarilor are sa navaleasca prin Mol-
davia in Tara-Romaneasca. In aceasta nevoe svatul ostasesc
chibzui ca, spre a inchide dusmanului calea d'a intra in tara
sau spre .a-1 putea stavili indata ce va apuca sa. intre, sa se
imparta armata in cate-va trupuri care sa se aseze in locurile
. cele mar irnportante d'a lungul hotarelor, dar sa fie apropiate
si sã stea gata a se uni cu domnul, care cu cer opt mir ostasi
ce avea pe langa el, sa se aseze in centrul .operatiunilor,
intr'un loc comod, de unde sa poata da ajutor ori si in ce
parte va cere trebuinta i sa nu poata 11 cu inlesnire Aft si
respins de dusman. Indatà dupa ce sosi la Rusciuk, Sinan-
Pasa se puse cu multa silinta i infocare sa sfarseasca podul,

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR SUB MIHAIU-VITBAZUL 87

a carei cladire costa 60 mil' talere. Cu toate ea' intr'acest loc

Dundrea es.e lata de o jumetate de leghe, dar insula cea
mica din partea stinga a riului, unde Turcii ajunserd lesne
prin mijlocul flotilei lor i unde reintariserd cetatuia cam
sdrobita. de Romani, ii ajutd foarte mult. Sinan nsui merse
de visità si cerceta acea cetatuie. Cu o activitate rara la
varsta sa, batrinul vizir presida la facerea podului, al cärui
cap era ocrotit ca de o palanca, de cetatuia din insuld, iar
laturile prin galere. Mihaiti de pe malul stang al riului, se
silia cat putea sa impedice cladirea podului, dar la sfarsit se
vedu amenintat pe la spate de. o ceata de Turd ce isbutise
a trece riul doue mile mai departe5 in vreme ce altii ii tre-
curà pe corabii1chiar in fata Giurgiuliii, de si cu multd greu-
tate. Impresurat ast-fel de vrajmasi si in neputinta d'a mai
stinjeni trecerea lor, el rasa malul Dundrii cu gaud ca ta-
rindu-1 dupa, sine, sä se folOseasca de cea mai bunä ocasie
spre a se lupta cu densh. Atunci Sinan, ne mai find superat
de nimeni, se grabi a sfarsi podul si in 9 19 August, trecend
Dunarea cu toata armata sa, aka i coprinse termul ro-
manesc.

XIII.

Drumul care merge de la Giurgiu spre Bucuresti trece printeo

cap* seasà i deschisa, afarà nun-ai dintr'un loc, doue postii
departe de aceastä capitalà, unde el se aflf strins i inchis
intre niste dealuri paduroase. Intre aceste dealuri este o vale
larga numai de un patrat de mila, acoperita de crang, pe
care garla Neajlovului o ineacal si piraele ce se scurg din
dealuri o prefac intr'o baltd plina de nomol i mocirla. Dru-
mul acolo trece in lungul acelei vai, parte pe o sosea de
pamint, parte pe un pod de lemn, care amandoue sunt asa
de strimte incat d'abia poat6 coprinde un car largimea lor.
Aceasta strimtoare, pe care locuitorii o numesc Vadul Cd-
lugarenilor, fu aleasa de Mihaiti-Voda spre a sluji de Ter-
mopile Romani lor. Asta-cli aceasta vale se afla intocmai dupa
cum ne o descriti analitii acelor timpuri. Nici un monument

www.dacoromanica.ro
 88 N. BALCESCU

nu ne aratà cà. acolo fu lupta cea crancena pentru libertate! 1)

Atat suntem de nesimtitori la gloria nationala! Romanul trece
acurna cu nepäsare printeaceste locuri sante, fard ca nimic
sa-i aducd aminte ca pamintul ce calca e frarnantat cu sail-
gele parintilor sei i acopere oasele vitejilor
Vail scriam aceste .rinduri in anul 1846. Cine mi-ar fi qis
atunci cà abia un an va trece i inima hni va fi si mai crud
de durere ispitità. Era in vremea unei frurnoase desteptari
nationale, atunci cand un popor Intieg jurase Ca va muri
pentru Patrie si Libertate. Turcul, vecinicul dusman, se por-
nise tot de la Giurgiu spre a ne rapi aceste bunurt scutnpe..
Me aflam intr'o adunare popularä, cand sosi vestea ca pa-
ganul a tabarit la Calugarent, calcancl cu picior de batjocura
santa terina a parintilor nostri, .gloriosi, martini ai hbertatii
nationale. 0 amar mare! atata fu uitatä religia suveranilor,
atata fu increcierea tuturor in vorbele necredinciosilor saü
atata fu miselia lor in cat aceasta veste ii lása reci si in ne-
pasare. In zadar glasu-mi, unit cu al unui mic numèr, striga
resboin i resbnuare!» Nici un echo puternic nu-i respunse
in multime. Imi ascunsehi atunci ochii cii manele mele ca sa
nu mai vacla aceasta umilitoare priveliste si din inima-mi sdro-
bita scapara aceste cuvinte peul parintilor nostri ne-a pa-
4rasit! parintil nostril ne-au blestemat!»2).
Mihai-Voda voi a se folosi de positia si de strimtoarea va-
.dului Chlugarenilor, in care nu se putea destinde in front

I Crucea de peatra ce se afla la Calugarem este facuta de erban-

Voda Cantacuzino, spre vecmicirea unm pod ce el facu pe apa Neaj-
lovultn, dar nu priveste bataia.
(La capetul acestm carti vom da amanunte despre acea cruce.
(Nota editoraluO.
2) Aceasta s'a petrecut la 1848, Intr'un club la Mitropolie, cea d'intaiu
si din urma óra cand am statut de fata la sedintele acelui club. Trehue
a se ti ca putim oamem din popor se aflau la aceasta adunare si pa-
rerea mea e ca poporul cel de jos, mai cu seama cel din Bucures.t) si-a
implinit datcnia revolutionara si naionaIá, declarAndu-si, de si cam
tardiu, dorinta de a, apara revolutia cu palosul; iar clasele de sus, gu-
vern, boen, negutaton, junime, s'au aflat mult mai pre jos si nevrednice
de misia lor si de poporul ce conduceau.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMAN1LOR SUB MMA IU-TITEAZUL 89

mai mult de doi-spre-dece oameni, ca sa faca multimea Tur-

cilor nefolositoare, si ea sà se poata ast-fel lupta cu putert
de o potrivd. Pentru aceia, el tabari acolo cu ostile sale,
puind streajd in deosebite parti ca sa vaza de nu vor umbla
Turcii a trece printr'alt loc. Dar Sinan, voind a inainta spre
Bucuresti, era nevoit a trece pe Ia Calugarern, find acesta
drumul cel mai scurt i temendu-se ca, (land prin alta parte,
sa nu lase in urma sa un vrajrnas asa de intreprindetor It
indrasnet ca Mihaiü. Inganfarea sa i multimea ostilor sale
Ii faceah a crede ca va birui lesne. Intr'adevar armata lui,
era, cum stim, de 180 mil ostasi, mai mult decat de qece
on rnai mare ca a lui Mihaiü-Voda care, cu toate ajutoarele
ce primi din Moldavia si Ardeal, d'abia se urca la 16 mil
oameni si 12 tunuri 1). Sinan poate nu banuia ca nurnerul
cresti,:ilor era asa d mic, dar stia cà rniata lui e mult mal
mare decat a lor.
De si punl, ostasii crestini erail insa plini de foc si de dorinta
de a se mesura cu dusmanul. Exaltatia si infuriarea soldatilor
crescu atat incat, intelegend ca unii din capitanh lor, catand
la mu'timea, puterea i rânduiala paganilor, erau de parere
a se trage inapoi spre a nu prirnejdui in norocul unei dile
glor:a si reputatia cu greu dobAndite, incepurä a face multa
larma in tabard, strigand ea' in . ori-ce chip ei vor sa in-
cerce o batae ca sa scape odata, cum cliceati el, prin pra-
padirea ostirei dusniare ce se afla acum adunata togã la un
loc, de acest resboiu ci sa sdrobeasca de tot jugul nesufe-
ritei tiranil turcesti. Vrend nevrênd trebuira i capii ostirilor
cu totii a se invoi de a astepta acolo sosirea dusmanului.

_ xfv
Dupa ce trecu Dunarea, marele vizir dete comanda avan-
guardei armatei lui Satargi-Mehemed-pasa si la arierguardie
orandui pe Hasan-Pasa, beiler-beiul, Rumeliei, iar pe beh
1) A10 analisti pretind ca oastea lut Mihaiu se urca la 20 mh, dar el
n'au putut sti rnai bine decat Walther 0. Iacobini ce se aflau atunci la
fata loculut.
www.dacoromanica.ro
 90 N. EALCESCII

Salonicului i Nicopole ii insarcind cu paza i apararea pp-

dultn. Cele dece galere ce se tircasera pe Dund're pana la
Rusciuk furä descdrcate de tot felul de arme i munitil si
primird porunca d'a rémanea pe loo spre a pdzi podul. Apoi
in p, August Sinan porni cu toata armata sa spre Bucu-
resti. In cea d'ithih noapte, .Turcil conacird intr'un sat ruinat
in dreptul Camuri, si a doua i (12 pp August) osird In capul
vadului Calugdrenilor, trecênd riul Salcia pe trel poduri. Ca-
larimea usoara care, manevra la avantposturi, inainta pand
la intrarea strimtoarei i sta acolo odihnindu-si i pascan-
du-0 caii, cand un nor mare de pulbere ii vadi apropierea
Romanilor. Ea fu indatä isbità cu putere i fugi inspäimin-
tata pand in tabard. Spahil inaintara spre a sprijini navalirea
cdlarirnei romane, 'Yana 'cand sã apuce vizirul sa-si pue ar-
mata in orinduiald. Sinan se uita plin de mirare la putinul
numer al prestinilor can' cutezail sã astepte i Inca sd isbeasca
o armata asa de numeroasä. Cu toate acestea, nedespretuind
pre vrajmasii sèi i temandu-se de vre-o cursd, el ingriji de
tot ce i-ar putea fi spre folos. Pentru aceia porunci beiler-
beiului Rumeliei a inainta spre stanga cu ostile sale si cu
sapte tunuri si a merge drept catre ai nostri, in vreme ce el
insusi, in capul spahiilor, urmand dupd artilerie, puse in lipsâ
de pod, de arunca scanduri peste rnocirla de langa padure,
ce avea dinaintea sa, spre a o putea trece. Din alta parte
Segbari-pasi cu doa-spre-dece mil ianiceri se asezd in pa.-
dure coprindênd posturile cele mai importante; i urcand
doue-spre-dece tunun man intr'un deal inalt, le indrepta spre
armia noastra, i incepu a tuna asuprd-i.
Inteaceastá intocmire puternicà si ingrozitoare inaintand
Turch, ai nostri incepura a se trage inapoi mai la stramtoare,
dar cu multd rinduiala i luptandu-se neinc-etat. Pedestrimea
insa, stransa in urma prea de aproape de Tuici, fu respinsa
in padure si dete inapoi in lungul strirntorei mai iute .si cu
oare-care neorinduiald, dar fara a incerca vre-o perdere sim-
titoare. Era atunci pe la 3 sail patru ciasun dup5. amiadi .si
Turch multumitl ca au impins inapoi navalirea crestinilor, .

nu indraznirä a inainta mai mult in acea'strimtoare necunos-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROXINILOR SUB M1HA1O-VJ'rEZUL 91

cutä, unde-1 putea astepta vre-o curs1 Vizirul ii asezA cor-

turile intr'o positie foarte bund i pe o inaltime la intrarea
strimtorei, tiind ()stile armate si avend toatà noaptea masa-
lalele aprinse la Cate patru colturi ale taberei. Mihaig-Vodd
luase positie dincolo de rig pe o inaltime, doué mile de ta-
bAra turceasca, ocupênd strimtoarea despre Bucuresti. Ast-fel
armatele protivnice se aflaii asezate pe doué initinil fatà in
fatà, fiind despartite mimai de pAdurea din vale ce nu le
oprea a se vedea, Romanii aveag dinaintea lor o turma de
bivoli cu steaguri si toatà tabAra lor era plina de focuri
marl in mijlocul carora petrecurd toatà noaptea aceea, ver-
muind si miscandu-se necurmat, cantand, chiuind, si hdulind,
dui:A natura lor veselä in mijlocul nevoilor i suparand
hartuind pe Turci cu numeroase avantposturi. Ambele ar-
mate asteptard ast-fel qiva cu nerabdare si cu acea neo-
dihnd ce simt ()stile in ajunul unel marl bátàlii. Turcii,
inganfati de mica izbanda ce dobandiserd, aveag de sigur
cA a doua-li se va vidna triumful islamismului, prin sdrobi-
rea lui Mihaig si a armatei lui. Ai nostri se pregateag a apAra
cu vitejie acea strimtoare, care era cheia term lor si a Eu-
ropei crestine. E tiag cat sunt de putini pe langA clustnani;
dar, credinciosi infocati, inima lor ardea de dorinta de all
da viata pentru patrie si lege si d'a merita cununa martirilor 2.

XV
In sfarsit soarele veni sa lumineze aceasta i de Mercuri,
13 23 August, menitA a fi briliantul cel mai stralucit al co-
1 In secolul al XVI, Romilnii in bataliile lor se serviau de bivolt, pre-
cum cet vecht de elefanti.
2 « To ut le reste de ce jour se passa aux ocupations de se considerer
les uns les autres. Les Turcs se mocquient des Valaques et n'avaient
que cc déplaisir de ce que ceux-ci n'avaient un plus grand nombre
pour rendre leur victoire plus glorieuse Mais les Valaques serieuse-
ment attentifs a ce qu'ils devaient faire le lendemain, portaient leurs
yeux et leurs coeurs au ciel pour impétrer du secours, sans lequel ils
«sentaient bien leurS forces trop débiles pour soutenir une si nombreuse
<multitude d'ennemis. Michel leur Palatm les exortait genereusement
au combat . Baudier.

www.dacoromanica.ro
 92 N. BALCESCU

roanei gloriei romAnesti. Inaintea zorilor Inca, Mihaid-Voda

trimise o seamil de pedestrime cu pusti de se asezA la in-
trarea padurel si Ii puse tunurile intr'o bund positie pe o
inaltime. In vremea aceea, Turcil ii lua positie in preajma
podului de ceia parte. Sfarsindu-si pregAtirile, Mihaii ii inaltä,
irnpreuna cu ostasii sèi, rugAciunile cAtre Dumnedeil. Apoi
indreptându-se cAtre densii, le dise sA-si aducA aminte de
vechea lor vitejie, cAcl ocasia de acum e frumoasA si de o
vor perde, anevoe o vor mai capAta. Turcii, le dicea el,
sunt uimiti de atAtea perden; cetAtile lor din toate partile
sunt cuprinse ; din cate capete ati avut arrnatele lor, nurnai
unul a re-Inas care incIrdsneste a tine frunte crestinilor cA
cu densul ati a se lupta i gloria d'a-I birui va fi foarte mare.
< Multimea vrAjmasilor nu trebuie sA-I sperie, de vrerne ce
Sinan a lasat cele mai bune osti ale sale in garnisoane prin
cetati si a adus cu dênsul numai oameni cad vor face mai
mult sgomot decdt vdtdmare. Fe langd aceasta, locul de
batae nu putea fi mai bine ales, de oare-ce multimea lor aci
le este nefolositoare. El le dise Inca sa-si aduca aminte de
< crudimea vrajmasului, care nu iarta nici odata pe cei biruiti,
cu atAt mai mult pe cei ce s'au revoltat ; ca nu este destul
ca a scuturat jugul robiei, ca a inoit vechiIe legaturi cu
iniperatul i ca s'a pus sub o putere ardeleana, daca prin-
,fapta stralucita ei nu vor cAuta a intemeia aceasta. vrednica
hotarire ; ca a venit vremea a se lupta puternic pentru li-
bertate ; iara mat cu seama pentru cinstea legii, ca sa do-
vedeasca Turcilor ca de le-a cAlcat ei ma: inainte patria, a
fost numat din pricina neunirei lor; dar cd acum. cAnd toate
cputerile vecine stall in bunA intelegere impreund, trebuie
«a dobandi prin unire cea ce a pierdut prin zavistie i im-
cparechen si a goni pe acesti crudi tirant dincolo de strim-
toarea lor, de Dardanele ; ca toti vecinil si-a facut datoria
lor, cand batAndu-I, cand gonindu-i din cele mai bune ce-
tati ale lor, ast-fel incAt ei prapadira cea mai . buna parte
«din acea armie ce Sinan dusese in Ungaria. In sfArOt in-
cheia tlicandu-le ca acum pot si RomAnii dobAndi o ase-
menea glorie, caci toate dovedesc ca vor avea aceiai he-
norocire .
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR SUB MIBAIU-VITEAZUL 93

Apoi domnul se indreptä catre oastea ungureasca adu-

candu-i aminte cà ea e depositara a vechei vitejil unguresti.

XVI.

Astfel vorbi Michaiti, neinspaimentatul voevod si ostasii

inimati foarte impotriva Turcilor, invapdiati si de aceste cu-
vinte, dar gelosi Inca mai mult d'a eclipsa printr'o biruinta
stralucità toate glorioasele biruinte ale vecinilor, respund in-
vartind in mani palosile i lancile, i, prin strigari marl de
o rdsboinica veselie, cer de la domnul lor ca sa-i ducalndata
catre dusmani.
Atunci Michaiti, plin de incredere in energia armatei sale,
trecu podul in capul a 8000 ostasi si se lasa cu furie asupra
Osrnanliior, in vreme Ce focul iute si bine tinut al puscasi-
lor din padure si al tunarilor pustieste armata turceasca, do-
borand la pamint lurne muith. Cate-va cete de Turci se in-
cerC a stanjini navalirea Romanilor; dar in zadar, cad acestia
inimandu-se, imbiindu-se unii pe altii, II isbesc cu atata furie
incat, cu toata minunata positie a Turcilor, pravalindu-i, ei
ajunserd pana la cele d'intdia corturi ale taberet lor. Vrajmasii
ajutati de positie, de nurne'rul lor si de machinete de rèsboiu,
ii vin curind in sine si incep a se lupta cu tàrie. Patru past,
Satirgi-Mahornet, Haider, Husein si Mustafa, cu o armata in-
semnata compusa din ostile Siriei si de ianiceri, alearga in
ajutorul cetelor ce se luptail, sprijini cu putere navalirea Ro-
manilor, tr.ec podul i lupta cea mai inviersunata incepe atunci
din toate punctele. Astfel, irnpinsa peste toata fruntea arma-
telor, tinu bdtaia mai multe ceasurt, pana cand Sinan, des-
perat de putinul spor ce a dobandit pana atunci, ist ingloti
ostile pe langa sine, strange pe toti pasii i capeteniile, ii
inirreaza i, in capul unei coloane ingrozitoare, ei fac o nh-
vala mare si isbutesc a impinge pe at nostri cu un patrar
de mila inapor i cluar pana la tabara lor, luandu-le i toata
artileria. Michaiü, fat-a a perde inima din aceasta neisbanda,
1st culese puterile si din nal dete navala asupra Turcilor,
taind si doborind Indäratnicul voinic Albert Kiraly
www.dacoromanica.ro
 94 N. BALCESCU

isbuteste a lua inapoi cloud tunuri. Dar vrajmasul se bate cu

inima, isr improspéteazà adesea ostile sale, ceea ce nu pot
face ai nostri i ii respinge; de trei orl Romanii impinserd
pravalira pe Turci ,. si de trei ofi fura respinsi ina poi. Ast-
fel urma lupta cu noroc schimbacios de la rasaritul soarelui
pana catre doua ciasuri inaintea apusului, biruitoril rarnanend
ades.ea biruiti i biruitii biruitoti. cTurcii, spun analistii con-
ttimporani, se luptail ajutorati cle multime si de numer, Ro-
«manii de tarie i indrasnealax,. In sfirsit, furia imbarbatand
de o potriva pe unii ca i pe altii, biruinta sta sà remand'
numerului si mica oaste romaneasca, impovaratd de multimea
vrajmasitor, trasnita de nurneroasa lor artilerie, este nevoita
a da inclardt. Retragerea lor insa e frumoasd i strategica;
spre a nu se lasa a Ii ocolitd de Turd, sparta si rlsipita, ea
se intocmeste in figura unui colt (cuneum), si aruncand ast-
fel de toate laturile focuri asupra vrajmasului, se retrage
inapoi cu incetul, luptandu-se neincetat; aceasta retragere e
o minune de vitejie, de singe rece si de eroism. Stolurile
nenumarate ale calaretilor turct in zadar se arunca asupra
laturilor acestui triunghiti, catand al sparge; silintile lor, lard
a-1 vatama intru nimic, se sdrobesc de dansul ca de o stinca
de peatra. Ttramtoarea locultif de bataie, padurile i dealu-
rile favorisati inapoiarea Romanilor si zaticneaii miscarile si
silintele lor de a-r inconjura .de toate partile. Dar era de te-
mut ca vrdjmasir sä nu isbuteasca a scoate pe ai nostri din
stramtoare si impinga in cimpie unde iar fi sdrobit cu
numerul lor.
Soarele acum cata spre sfintit; Romann se luptaserà cu
eroism, dar osteniti de o lupta lunga si nepotrivita, ei se ple-
cara numérului prea bovarsitor al dusrnanului; bdtalia se pu-
tea privi acurn ca perduta de densii, dac'd vre o imprejurare
nu-r va ajuta i o soarta mai Wanda nu le ya straluci. Mihaiü
insa ca tot-d'auna linistit si trufas in prirnejdie, mar avea Inca
o sperare; el tramisese de dimjneata sa cheme langa densul
o ceata de pedestriine ce se afla departe de tabera
Sosi-va ea oare la vreme? . . . De la dinsa spanzura soarta
bataliet.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAra-VITEAZUL 95

XVII.

Sta sä apuna soarele dupa orizon cand vestea cd ajutorul

asteptat a sosit versa sperarea isbindel i un curagiii noir in
inima acelet math de voinici romanI cari ca niste zrnel se
tragendu-se in fata nenumeratelor gloate ale unul
dusrnan invingétor. Acest ajutor insa ce al nostri si-1 inchi-
puiaa tare, nu era de cat o ceata de 300- pedestrasi din Ar-
deal cu pusti. Michaia, fard a perde vreme, cauta a se folosi
de acest neinsemnat ajutor si de reinbarbatarea cltilor sale,
ca sal smulga biruinta de la vrajmasi. El Il preurnbla privirea
pe cimpul bataliei, vede rniscdrile Turcilor, si dupa densele
ist pregateste pe ale sale. Sinan-Pasa, veclencl retragerea Ro-
manilor, luase inima i vrea a-i desface si a-i reschira de tot.
Spre acest sfirsit, in capul reservel sale el umbla sã treaca
podul spre a isbi pe at nostri in frunte, in vrerne ce Hasan-
Pasa cu Mihnea-Voda, din poruhca lui, alergail prin padure
sa.-1 loveascä pre la spate. Michaia atunci se asaza cu ceata
de curind sosita la capul podului spre a intampina pe Sinan,
tramite pe capitanul Cocea cu 200 Ungurt si alti atatia Ca-
zaci pedestri ca sa ia pe vrajmasi pe la spate si Albert Ki-
raly aseazd cele cloud tunurl, ce le redobandise de la Turd
intr'o buna positie j sta gata a trasni pe vrajmasi de vor
indrazni a trece poduL Sfirsind aceste pregatiri, Mihaia
cugetà in inima sa ca imprejurarea cere neaparat vre o fapta
eroica spre a descuragia pe Turci si a imbarbata pe at ser.
El hotareste atunci a se jertfi ca alta data si a cumpera bi-
ruinta cu primejdia vietii- sale. Ridicand ochil cdtre cer, ma-
rinimosul domn chiarna in ajutoru-i protectia mantuitoare a
deului armatelor, sinulge o secure ostaseasca de la un sol-
dat, se arunca in coloana vrajmasa ce-1 ameninta mai de
aproape, doboard pe toff ce se incearca a-i sta impotrivd,
ajunge pe Caraiman-Pasa, h sboard capul, isbeste i pe alte
capete din vrajmasi i, facend minuni de vitejie, se intoarce
la at ser plin de trofee si fard de a fi rank. Aceasta faptà
eroica infiord pe Turcl de spaima, iar pe crestint ii in-
www.dacoromanica.ro
 96 x. BAT. CESCU

sufieteste si-i aprinde de acel eroic entusiasm, isvor bogat

de fapte minunate. Si cum n'ar fi credut el CA pot face mi-
num cu un ast-fel de general si cu asemenea exemple ce le
da i Sinan, vedend aceasta, spre a da curagid la al sei, ea
ofensiva si trece podul. Dar de o data se vede oprit in fata
de Mihaid ca de un zid de piatrA tare, in dos isbit cu o
furie infocatd de capitanul Cocea i in coastd trasnit de tu-
nurile asezate pe deal de Albert Kiraly, care, batand in mul-
timea indesatd. a Turcilor, le gdureste randurile si le pustieste
toatA aripa dreapta. Indardtnicul vizir, fArà de a-si perde
cumpetul, sbuteste a-al intocmi ostile in randuiala; dar o
isbire noua a lui Mihaid in fruntea armiel, pustiirile furioase
ale lui Cocea de dinapol, ferbintele i ucigatorul foc al tu-
nurilor lui Kiraly sdrobesc iarà aceastd randuiala; i Turcii,
minunatI de indrAzneald cu care Romanii ceo priviati ca bi-
ruiti, Ii isbesc acurn, incep a fugi reslAtatI. Satirgi-Moharnet-
Pasa, tragendu-se inapol fu rdnit si indatd, schimband retra-
gerea in fugd, dete cel d'Intaiu semnalul neoranduielii ai
toata armia musulmana se intoarse in rasipd spre baltd, lasan-
du-sI coastele si spatele expuse loviturilor noastre. In zadar
ianicerit se tin semett impotriva alor nostri i cauta a le res-
punde cu focurile lor, cam cele-l-alte cete, spaimantate. de
aceste isbirt impreunate la care nu se asteptaü, reschiran-
du-se, ii intorc i pe densii inapol. In zadar Sinan mustra
pe ostasit ce fugiaü, acurn cu cuvinte ocaratoare, acum ha-
tandu-I cu maciuca sa inferatd (massa ferrata), silind in tot
cbipul a-r pune in randuiala si mi intoarce la batai,-. Glasul
si autoritatea lui sunt nesocotite si nici o putere omeneascd
nu mar poate opri in loc valurile sgomotoase ale fugarilor,
cari se pravaliau cu furie i repede spre pod, cdtanclu-si
mantuirea in trecerea lul. La capul acestui pod sta imbulzite
in neoranduiala artileria, cavaleria, pedestrirnea, impingen-
du-se de a trece care de care mai nainte ;" dar, vedend ca
top nu pot incapea pe densul, multi din Turci fura silip a
se arunca in balta, uncle ist atiara moartea. Intre acestia erati
ai pasii. Haider beiler-beiul de Sivas (Capadocia), Husein
beiul Nicopolet si Mustafa feciorul hii Aias-Paja. El s.e cu-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMA.NILOR SUB MIHAO-VITEAZUL 97

fundara in mocirla unde furd i ucisi i primira, oice un ana-

list turc, cununa martirilor de la ghiauri. Batrinul Sinan in-
susi, tirit de a! sei si in graba fugei sale, fu calcat in pi--
cioarele cailor i apol, impuns de sulita. unui ostas roman,
càu calare de pe pod in baltä cu atata repediciune in cat
isbindu-se de pod, ii perdu chiulaful si feregeaoa i dol dinti
ce singurl mai avea in gura lui. El era p'aci sa piara, sati
sà cada in manile Romanilor, daca din norocirea lui un \mink
soldat din ostile Rumeliel, anume Hasan, nu s'ar fi aruncat
dupa densul ca sd-1 scape i, lasandu-i calul inomolit in lut,
pe umeri 11 scoase de acolo si-1 duse in tabara. De atunct,
acest soldat se numi Deli-Hasan-Batakgi i ajunse capitan
al deliilor lui Cogia-Murat-Pasa. Vestea mortel vizirulut se
imprdstie intre Turd i cel ce se mat irnpotriviail deterd si
el dosul. Romanii, cu furia lor obicinuita i electrisati Inca
prin izbandd, ii goniaü dinaintea lor ca pe niste turme de
vite pand ii viri in tabara lor. Hasan-Pasa si Mihnea-Voda
ce veniaa sa inconjure pe at nostri, afland ca Sinan a perit
si oastea lut e biruità, se trag indarat spre tabara. Inteacel
minut Mihaiü, precurn odinioara semi-deit cantatt de nemu-
ritorul Omer, alearga intr'o parte si intr'alta prin tabara tur-
ceascd, cautand pe Sinan, cand, védend de departe pe Ha-
san-Pasa, se Ina dupa densul strigandu-i sa stea de e viteaz
sa se lupte cu densul pept la pept i cand de cand era sal-1
ajunga cu palosul; dar Hasan fugea inspaimantat si nu se
putea tine pe picioare de groaza. El merse de-si ascunse
rusinea inteun crang spinos, de unde dabia a doua di cu-
tezd a esi la at si. Noaptea opri macelarirea armatel musul-_
mane si o. pazi d'a fi cu totul sdrobita si rdsipita. Romanit .
se intoarserd triumfatort iT tabara lor, incarcatt cu pradt bo-
gate. Pe lânga tunurile lor ce i le redobandise, alte tunurt
marl d'ale dusmanilor, cal multi si mai multe steaguri, intre
cari i steagul cel verde si sant al proorocului, fura trofeele
acestel stralucite clue. Tret mu Turd zaceaft in campul bà-
toil. Perderea Romanilor era Inca simtitoare, cact Turcil se
aparasera CU curagiti. Apele Neajlovulut se rosiserd de san-
gele versat in acea Vi.
N. BAlcescu: Istoria Romeinilorwww.dacoromanica.ro
sub Miluuu-Viteazul. 7
 98 i. BALcEscr

Spre a odihni sufletul cititorului de aceste scene sange-

roase, istoriograful contimporan Walther ne povesteste ad
o anecdota interesanta. El dice ca in toata aceasta (txpeditie
a Rornanilor impotriva Turcilor, doi cerbi domestici insotirá
pe Mihaiii-Vodd, si chiar in vremea batilliei de la Calugäreni,
sub focul i vuetul tunurilor si ale bombelor, ei sedeail ne-
clintit langa cortul lui, insa omorandu-se unul dintrInsii
cel-alalt de durere merse de se ascunse in padure..
Ast-fel fu acea vrednica de o nestearsd aducere aminte di
de bdtaie de la Calugareni, in care Romanii scriserd cu sabie
si cu sange pagina cea mai stralucità din analele lor. De
clece on f. mai putin nurnerosi deck dusmanii, ei eastigara
asupra-le o biruinta stralucita si avurd gloria d'a invinge' un
general Ora atunci Inca neinvins. Munteni, Mokloveni si
Ardeleni, soldati i capitani se luptara tot! ca niste eroi. Dar
cinstea cea mai mare a biruintei se cuvine cu tot dreptul
viteazului domn. Prin intocmirile sale cele ingenioase, prin
sangele rece i neinspaimantarea sa i prin primejdia in care
41 puse viata, el asigura biruinta. Inteaceasta batalie, ca in
multe altele, nu stim de ce a ne minuna mai mult in acest
mare bdrbat, de geniul s'eti de general orl de vitejia 1w. de
soldat. Inteadevér, toate operatiile acestei bätàlii dovedesc
din partea lui Mihaiü i a Romanilor o arta militara inain-
tatd, care cu tot dreptul poate minuna pe tog cati cunosc
starea de pruncie in care se afla, in acel Limp, aceasta arta
in toatà Europa.
Daca cu aceastd biruinta nu se sfarsi atuncl campania, ea
contribui insa mult in urmä la sdvirsirea ei, caci demoralisa
inteatata pe Tura incat, cand crestinii luara mai tarliii ia-
ras1 ofensiva, Turcit nu mai indraznird a se mai masura cu
dênsil si nu se crequra in siguranta deck puind cat mai in
graba Dunarea intre dinsii i ingrozitorif lor vrajmasi,

XVIII

Noaptea ajuta Turcilor a se desmetici din groaza ce-i co-

prinsese si a se intocmi in randuiald. Ei 41 luasera din noil
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB rinHAra-vrrEAzim 99

positia cea d'intaiii i Sinan porunci ca sä se adune langa

densul o seamA de osti ce r6mAseserA in urma peste Dundre
sperand ca dup.' sosirea lor sa-si re'sbune invingerea. El mai
spera Inca in isprava intrigilor ce Mihnea-Voda, din tabara
turceasca prin intelegere cu unil din boierh lui Mihaiii, ur-
zia intre ostasii crestini. 0 imprejurare ins5. turburA in acea
noapte repaosul Turcilor. Un ianicier avand fitilul aprins la
pusca sa, focul prinse in tigae "si cum se afla langa erbariiile
ianicerilor, o scinteie caclu d'asupra si de o data acele er-
bdrii saitara in aer. La huetul cel mare al acestel isbueniri
neasteptate si la groaznicul nor de film ce ascunse cerul,
toti Turcil fespunsera imprauna prineun tipät ingrotitor de
spairna si credênd Ca ai nostri ii isbesc, o luard din nal la
fuga, reslatindu-se in toate partile. Tarditi si cu greil puturã
ei sd-si vinà in sine si a se intocmi in tabare.
0 scend cu totul alta se petrecea atunci in tabára roma-
neasca. Mihaiii-Vodd se trAsese indardt o a patra parte de
mild si tabdrise in directia locului bataliei. El puse de salutA
sosirea noptii cu multe salve de artilerie si, dup.' ce orindui
straji in toate partile cu ingrijire, chema capetele armatel la
un svat, strajile, ii ,duserd inainte un Turc ce prinstsera
atunci si care nu-i era necunoscut. Domnul ii intrebA despre
num6rul vrajmasului si planurile lui. Prinsul, dupa ce rés-
punse la aceste intrebdri, aflAnd si el adevératul numér al
crestinilor, dise cdtre svat. Ah! dar fi stiut Turcil astadi
aceasta, v'ar fi robit nurnal cu cail lorh Mihaiü, dupá ce
porni pe Turc sub buna paza. in Ardeal, incepu a se chibzui
cu cApitanii sél despre cea ce trebuia sà facä in irnprejurd-
rile de fata. El era de parere ca sa inceapa a doua di din
noü lupta ; dar o seama de boieri i capetele oastei ungu-
resti II stAtura impotriva. Aceasta dete prepus unora a banui
si a dice cum ca. Albert Kiraly, ca i unil din boieri, ay fi
fost castigatl de trddatorul Dan vistierul, care prirnise 50 mii
galbeni de la Sinan prin Mihnea-Voda ca sa-i imparta intre
densii. Purtarea lui Kiraly dupa aCeea da de neadeverata
aceasta banuiald. Afara de aceasta ostirea moldoveana era ne-
voita a se intoarce in tara el, unde se astepta navalirea Po-
www.dacoromanica.ro
 100 N. BALCESCU

lonilor si a 'Mari lor. Ved-endu-se ast-fel trädat de unii din

boierii sel, pardsit de ostile ajutkoare, neputand a se ra-
zima deck in ostasil si romani, Mihaiü, catand la numerul
si la obosirea ostilor sale, se temu d'a nu perde folosul mo-
ral dobindit prin batalia castigatd, d'a nu cadea in vr'o cursa."
a vrajmasului sail a fi sdrobit de puterile lui cele numeroase
de va fernanea la campie, i gancli ca. intelepciunea ii po-
runceste a se trage spre munti, ca sub ocrotirea lor sa
astepte sosirea printului Ardealulul. Drept aceea, el porni in-
data un olãcariü la Bathori, in.stiintandu-1 de cele intarnplate
aratandu-i primejdia in care se afla Ardealul ca i Tara-Ro-
rnaneasca i rugandu-1 sa grabeasca a-I veni in ajutor ca sa
nu lase tara a fi inecata de numeroasele .ordiI vrajmasesti.
Intr'acea noapte armata noastrd, cu toata osteneala bataliei
nu se odihni de loc; la medul noptif ea invoca de trei cu
glas tare santul nume al lui Isus i inteacelasi minut douai
sute mh de glasuri din tabara turceasca rdspunsera cu o tru-
fasai cutezare prin strigarea : «Allah! Allah ! hu! Aerul vi-
bra d'aceste strigan, padurile clocotird pana in fundul lor
resunara i repetara numele lui Isus ! i Allah! DurnnedeI
nehnblanditi in dusmania lor, pe care mis de mu l. de eca-
tombe omenesti, ce in dilele atator veacuri li se jertfird, nu
i-aa putut Inca impaca.

XIX

Cand incepu a se face qioà, Mihaig-Voda ridica tabara si

se trase spre riul Argesul, in departare de doua mile, unde
puind straji in toate partile, cauta. a da putind odihna atat
lui cat si osta.silor sei. A doua di, vineri in 15 25 August, diud
de Santa Maria, Mihaiu, plecand de la Arges, se opri la Va-
caresti, nevoind sa intre lt1 Bucuresti i intardie aci cate-va
ceasuri. In aceasta vreme, fara stirea lui, Unguria impreura
cu alti ostasi straini, navalird in Bucuresti si-1 jafuird sub
pretext cà mai bine sa ea ci acea prada deck sa cada. in
manile Turcilor. In 14 06 August, Mihaiu, afland ca vrajmasul
s'a luat dupa densul, porneste de la Vacaresti dupa ameadi
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RQMANILOR SUB 1IHAT0-VITEAZUL 101

merge pana la mijlocul noptii, cale de cinci mile, se odih-

neste putin 'And la revérsatul zorilor intr'un loc priincios,
inainteaza d'acolo inch vre-o cinci mile si duminecd, in 17/27
ajunge la orasul Targoviste pe riul Ialomita. AcOlo, sub ocro-
tirea muntilor, Il intocmi tabara, asecland strdji ca sä pri-
vigheze in toate partile i eclu pe loc cate-va gile. In urma
pled si d'acolea si 4itin4end tot mai la munte, urmand tèrmurile
Dambovitel, se adaposti intr'un loc anevoe de apropiat, la
cetatea lui Negru-Voda, ale aril' Intãriri, sdrobite de putina
vreme de Turd, se vedeati Inca. Astaqi chiar tot se mai véd
daramaturi de cetatue intr'acel loc minunat defrumos i plin
de legende i suvenire despre Negru-Voda, domnul cel mai
Topular intre teranii nostri. Acest loc e inca vestit printr'o
bdtalie stralucitä ce castigd, la 1342, Dragomir, comandantul
puterilor lui Ladislail-Voda, domnul Te'rei-Romanesti, asupra
armiel lui Ludovic I, craiul Ungariei, care sub comanda lui
Ni.colae Garan si Simeon Meghesel, navalise in tara noastra.
Unguril furä trasi de Romani in aceste locuri grele si in-
franti cu totul caciênd in batae i cei doi generali al bor.
Locuitoril Bucurestilor ,si ai Targovistei paräsindu-si casele
se radicaserd cu tot bunul lor si insotisera armata in retra-
gerea ei spre munti. In sfarsit Mihaiü lásal i cetatea lui Ne-
gru-Voda si se trase tot mai adinc in munti, pe apa Dam-
bovitei in sus, la sat la Stoinesti. In aceasta retragere mai
multi ostasi romani desertard si ostile moldovene se intoar-
sera in tara lor, unde erail chemate, rétnanend astfel cu
hail numai ca la opt mii ostasi, dar top alesi si viteji. El
Ii asezd la Stoienesti tabara, se santui bine si se facu osti-
rel tàbii, avand statornica hotarire d'a astepta intr'acest loc
sosirea lui Bathori, d'a inchide pana atunci calea Ardealului
lui Sinan-Pasa si d'a urma aparand prin lupte marunte pa-
tria sa nenorocità, pe care acum n'o mai putea apara prin
batalii marl.

XX

A doua 4i dupd batalia de la Calugareni, Turcii, vKend

ca crestinii nu fac nici o miscare, indraznird vre-o cati-va
www.dacoromanica.ro
 102 N. BALCESCII

din el a inainta.pand in locul unde.fusese tabdra Româneasca

si unde gasird putin bagagia greil si cate-va tunuri parasite.
La aceastã veste se pornira gonaci in toate partile, de prin-
sera cati-va térani, de la cari aflara drumul ce luase ostirea
romaneasca. Hasan-Pasa trecu atunci strimtoarea cu o des-
partire de armie si tabari dincolo in campie. Inteaceeasi
vreme, el porni o patrula spre Bucuresti, de aduse din preajma
acestur oras robi, bucate si vite. Sinan43asa insà cu armata
sa, nu indrazni a se lua indata dupd Mihaiii-Voda, ci sedu
doua clile pe loc panä sa-si intremeze ostirea din spaina si
arneteala in care caguse dupa infringerea sa, si pand sa-i so-
seasca, dupd spusa unora, putinele osti rémase in urma 1.
Spre a fi sigur ca nu va fi -isbit in spate de Romani, el tri-
mise un grup de oaste sa cuprincla cetatea Brailei si el in-
susi, la 15 q5 August, cu toata armata cea mare, trecu strim-
toarea Calugärenilor si merse de tabari in campie la satul
Copaceni dincoace de riul Argesului, si la 17/27 inainta 'And
la Bucuresti, unde tabari sub oras. Indata ce sosi, Sinan po-
runci de luara de pe turnurile bisericilor crucile si globurile
aurite, pe care le sfarimail in bucati, precum si icoancle, si
pusera pe tumuli, in locul crucilor, semiluna. In mitropolie
pusera, in locul altarulw, un mihrab (altar mahornetan) si un
mimber (estrada spre a pune un tron) si ast-fel prefacend-o
in gearnie, la 20 80 ale acelei Inn)", facurd acolo slujba si ru-
gaciunea turceasca 2. Aceastä rugacrune se savarsi de Hasan-
Efendi, seicul din skitul Mustafa-Pasa, care insotise pe Sinan
intr'aceasta campanie. Acela care lua crucea de pe turnuri
era un topcifi (tunar) numit Ibraim-Pasa, pe care marele vizir
spre resplatire il facu atunci capitan in guardia sa.
1 Analistit turd nu pomenesc nirnic d'aceste osti ce unit din analistil
crestim spun ca rémasese peste Dunare. Ceea-ce ne face a primi aceasta
cu indoiala, cact credem ca, de ar fi fost cu temeiu, Turch n'ar fi ui-
tat'o spre a indrepta perderea bataliet.
2 Autorul a corms aci o eroare. Biserica despre care vorbeste nu poate
fi Mitropolia, care s'a zidit cu vre-o sase-dect de ant in urma de catre
Constantin-Voda Basarab carnul. Credem mai mult cä acea biseria era
manastirea Radu-Voda in care stint ca s'a inchis apoi Turcii, sau cbiar
si biserica domneasca de la Curtea vech.e. Aota editoPuluz.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMA.NILOR SUB MIHAlt-VITEAZUJ., 103

Dava savarsirea rug5.ciunei, vizirul adund sub cortul sea

pe eel mai insemnati ofiteri al sé i le clise ca. lasarea Mol-
dovei si a terei Romanesti in stapanirea ghiaurilor e o pri-
cind necurmata de turburdri si imparecberi pentru rescoalele
ce e fac ; Ca spre a curma toate acestea in viitor, el pro-
pune ca aceste doue ten sa se prefaca in provinch ale
statului Oaleti), ni spre a tine intr'insele randuiala i pe
popor n supunere, sa se zideasca cloud cetati, una la
Bucurqt i alta la Targoviste. Toti ofiteril gasira buna
aceasta parere. Vizirul instiinta indatä Portel hotarirea sva-
tului i numi pe Satirgi-Mohamed-Pasa la acest noü pasalik
din tara Romaneascd. Asa, pentru a doua oard, Turcil isbu-
tird in statornica lor dorinta de a preface tara in pasalik.
Dar acum, ca i intdiasi data, la 1522, el imtimpinara in Mi-
Said, un alt Radu de la Afumati si nu puturd apera cu ar-
mele fapta lor nelegiuita. Ast-fel tot-d'auna, in timpuri grele
ni nenorocite, roditorul pamant al patriel noastre nya nascut
isbaviton !
Esind din adunare, vizirul cu tot! ofiteril sei se preumbla
prin mabalalele orasului i alesera mandstirea lui Alexandru-
Voda, spre a face dintr'insa cetate. Aceastä manastire mare,
bramul Sintei Treimi, fu :zidita din jos de Bucuresti, de cdtre
Alexandru-Voda II-lea, feciorul Mircei-Vocla III-lea, la 1573;
stricandu-se apol de 'cure, cum vom vedea mai la vale, ea
se rezidi din noil, intocmai cum se afla astacli, de Radu-Voda
feciorul Mihnel-Voda Turcitul si nepot lui Alexandru-Voda
II-lea, si de atunci ea se chiama manastirea lui Radu-Vocla.
Voind Sinan sã faca aceasta cetatuie mai mare, puse de
lärgi locul imprejmuirei de doua ori pe cat era, cOprinclend
in launtrul cetatuiekbiserica si zidurile din prejur i ocolindu-
le cu bastioane si fortificath. in vrerne ce mesterii mesurati
si trageail liniile, beilerbeii, spahiii si ianicerii fura tramisi
dupa lemnele trebuincioase pentru constructia bulevardelor
ni mausii alergaia.in toate pärtile spre a aduna lucratori; si,
find cá lumnea din tara era fugita la munti .si nu se putea
aduna un mare numer de oameni, Turch furã siliti a tramite
sa mai aduca lucratori din Bulgaria. Cladirea cetatel incepu

www.dacoromanica.ro
 104 N. BAIL CESCU

la 21 31 August si cu atata silintà lucrard la densa luck in

doue-spre-dece lile fu terminata. Curn se sdvarsi intdrirea
palisadetor cetatuiel, Sinan-Pasa puse intr'insa doue tunuri
man cu ghiulele de patra-spre-dece oca si earba, munitii si
bucate indestule. Apol lash' in Bucuresti pe Satirgi-Mehemed-
Paca cu o mie de ianiceri si o mie culogli drept garnizoana,
poruncindu-i. sà savarseasca intdrirea de lemn ce pusese sà
se faca imprejurul orasului si care se si sfirsi intr'o luna de
ile iar el, ridicandu-si tabara la 5/ 13 Septernvrie, porni spre
Targoviste.

XXI.

De doué sute de ani, din dilele lui Mircea-Voda cel betran,

Targovistea era mereii scaunul térel. De putind vreme numai
cresterea Bucurestilor i importanta lui comerciald fdcuse pe
domni a lua obiceiul de a petrece o parte din iearna in acest
oras. Era atunci Targovistea oras foarte mare, impodobit si
populat si se intindea frumos pe malul drept al Ialornitel,
ocolit de multime de gradini, vii si livezi de pomi roditofi.
Scriitorii contimporani de felurite natii se minuneadd de fru-
musetea acestut oras, declarandu-I ca e vrednic de a fi ca-
pitala unei ten i locuinta unui domn mare. Acel oras po-
pulat, astadi d'abia e un orasel. Zidurile lui marete vremea
le-a ruinat si le-a aseménat cu pamintul. Un singur turn, re-
masita din vestita Curte Domneascd, se inalta trist i singu-
ratic pe d'asupra acelor gramezi de ruine, intocmai ca acele
marl cruel: de peatra infipte in varful unor plesuve movilii,
morminte ale vitejilor cacluti in batae. Acest turn, ce mus-
chiul numai cu verdeata sa impodobeste, e scump Romanilor
ca un monument care le vorbeste de timpii lor de glorie si
de marire. El a fost martur la tatea triumfuri! El a vedut,
unul dupd altul, pe Mircea-cel-Batran, Dracul-Voda, Vlad-Te-
pes, Radul-cel-mare, Radu de la afumati, Mihaiti-Viteazul si
Matheiii-Basarab, top voevodii nostri 'cei marl si vestiti in
pace si in resboiu. Umbrele acestor efoici luptatori pare ca
le veqi inaltandu-se singuratice si tacute imprejurul acestei
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMANII,OR SUB MIHAIII-VITEAZUL 105

ruine; adierea vintului ce sufla din Carpati, querand in tur-

nul pustiii, ne pomeneste numele lor si undele marete ale
Ialomitei par a canta necontenit un cantec de märire intru
gloria lor. Astfel i se nduceste off carui Roman cu inima
sirntitoare, cand cata mult la aceasta mult elocuenta ruina,
si el nu se poate opri d'a simti durere amard si d'a suspina
dupa vremea trecuta. Dar nimeni n'a simtit aceasta mai pu-
ternic si n'a exprimat in cuvinte mai frumoase simtirea sa,
ca tine, Carlovo! floarea poesiei, june cu inima de foc. Ca o
cometä trecdtoare, tu strälucisi un minut peste Romania ui-
mita si incantata de lucirea ta. 0 moarte cruda te rapi fara
vrerne; dar apucasi a ne lasa o lacrima ferbinte pentru gloria
trecuta si o scinteie datatoare de vieat a. pentru viitor. 1 Can-
tarea ta sublimd asupra .ruinelor Targovistei puse pecetia
veciniciei asuprd-le si ni le va 'Astra chiar cand pustiirile
anilor le vor sterge cu totul de pre pamint.

XXII.

Turcil gasird Targovistea paräsita de locuitori Si pustie.

Sinan porunci indata sa se apuce de intarirea orasului ca la
Bucuresti. El prefacu o mandstire ce era aproape de curtea
domneascd, in cetdtuie; curtea domneasca era atunci zidita
in formä de un mare castel, ce putea Inca incdpea intr'insa
de la patru la cinci mil ostasi si era incinsa cu un zid gnus
si cu tunuri. Sinan mai intari si acest zid din prejurul pa-
Iatului, de amandoué partile cu pdmint si cu un val de pali-
sade de copaci, arnestecati cu pamint. Apoi incungiura orasul
cu un zid de petre si de grindi lipite cu huma si cu parnint
cleios, pe care 11 rezimà cu un alt val de pdmint, lat de
doue-spre-dece picioare si 11 ocoli cu 'un sant foarte adanc,
de doue-spre-dece picioare de larg, lásand cetatii numai o
poarta in fata si alta mai mica in dos, ambe legate cu fer,
si facand inlauntrul din apa riului, trei fantam. Aceste lucrdri
1 Oda la Ruinele Targoviftei fi Marod, oda la Wirea Romdaeasca,
pe care le retiparim, la capatul acestet carp, cluar dupa originalele lui
Car lova, pe care le poseda nernuritorul N. Balcescu. Nota Editorulai.
www.dacoromanica.ro
 106 N. BALCESCU

urmard qi i noapte sub privigherea de aproape a lui Sinan

si se sfarsird in trei-cleci de 4ile.
Dar Sinan, cand ve4u lucrul aproape de sfarsit, hotari sa
nu-0 mai pearsld vremea in nelucrare. El lash' in Targoviste
doue tunuri marl, patru culevrine si alte tunuri de campie
cu munitiile i provisiunile trebuincioase pentru hrana, dand
cornanda cetatil lui Ali Bei, fiul lui Haydar-Pasa beiul de
Ciurin, pe care il declara beiler-bei de Trapezunt, alaturandu-i
pe Koci, beiu din Amasia, i lasandu-le 1500 oameni cu in-
sarcinare de a savarsi lucrul intaririlor cetatii ; iar el porni
cu toata oastea cdtre munti in urma lul Mihaiii-Voola. Planul
lui era ca, ajungand ostirea romaneascä, s'o infranga si cal-
cãnd-o in picioare, sa patruncla in Ardeal, ca sa combineze
operatiile sale cu ale armiel ce fiu seü Muhamed-Pasa co-
manda in Ungaria. Dar Mihaiii-Voda, aflandu-se in tabara de
lii Stoinesti, intarita atat prin natura cat i prin arta, nu era
Lesne de infrant. Asa dar, totul din potrivai se intampla. Sinan
venise sa tabere nu departe de strimtnarea in care sta Mihain
si in fata taberii lui pe un loc inalt de unde putea vedea
ambele taberi. El sta Si se mira de indrasneala alor nostril
can, in asa mic nurner, se incumatail Inca a-I astepta faxa
frica. Mihaii insa se feria d'a se apuca in batalie generala
cu dusmanuI, dar el fu neobosit a-i hartui armata i a-i co-
prinde liniile de comunicatii s-i provisiile. Une ori intarita o
ceata de Turd, o tragea dupd sine in locuri grele si el ne-
cunoscute, unde o sfarima cu inlesnire ; alte ori cuteza a
isbi pe Turci chiar in tabara lor. Mal adesea prin gonacil
lui cu cai usori, punea mana pe multi dusmani i dobandea
de la densii prada multa, cai nenumerati i peste o sutd de
camile. cAst-fel acest eroil rasboinic, qice Walther, nici de
Idosirea nestatornicilof ostasi ce 11 pardsise, nici de multimea
«vrasmasilor, neperclendu-si inima , printr'un résboia partial,
osteneste pe dusmani si le inchide calea Ardealului, dand
intrlast-fel timp lui Bathori de a-si aduna oastea Si d'a-i veni
intru ajutor. Dar chiar de nu i-ar veni acesta in ajutor, Mihaiü
acuma putea fi sigur cã tara lui e mantuitä de Turd, cad:
acestia, neputend a-I scoate din positia de la Soienesti, find
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB I111AI0-VITEAZIM 107

si demoralizati prin invingerile -ce incercaserd, nu vor mai

putea nici trece in Ardeal nici sta mult in tara, mai cu seamA
cal si iarna se apropia. Cetatile facute la Targoviste si la
Bucuresti nu erail o ocrotire temeinica, dupa curn vom vedea,
si apol aveati i experienta trecutului, cam in acele trel ingro-
zitoare expeditii ce facuserd mai dinainte Turcil in tara Ro-
maneascd, povetuiti chiar de sultanil lor, Baiazit (1397),
Mahomet Mg (1419) si Mahomet lI-lea (1462), invingétori saIi
invinsi, el nu puturd sta mult in tail, fiind-ca Romanii se
trAgeaii in positiile lor din Inunti, unde dusmanul nu-i putea
ajunge si de uncle ei ii dail harta neincetat, ii rApiail pro-
visiile 1i1 osteniati prin lupte mdrunte,incat ii siliau a lasa
campia pustiita i ara deseartd.

XXIII.

In mijlocul acestor vremi, Sigismund Bathori, dupa atata

intardiere, era acum viitor spre hotarele terei Romanesti, cu
osti grele. Amenintarea unel primejdii obstesti sculase in pi-
cioare i unise impreunA pe toate popoarele resboinice care
locuesc Ardealul. Duminecd in 17 2.7 August, el esise din Alba-
Iulia insotit numai de guardia sa, ce se alcatuia de doué mil
oameni pedestrime si de alp atatia calarime, cu multe bagage
de resboiu. A doua-li ajunse la Sas-Sebes (Mercurea) i chiar
in aceiasi qi, 18 28 August, primi olAcarul trärnis, cum stim,
de Mihaiii-VodA, din tabdra de la Calugareni in IS seara,
spre a-i vesti stralucita isbanda si a-1 ruga sA grAbeasca a-i
veni intr'ajutor. Aceastà glorioasa veste, Sigismund o scrise
indatA impératului. A doua qi el primi Inca" altd veste de bu-
curie, adecd luarea --cetatel Lipova. Dupd o robie. de patru-
clem i patru de ani sub Turd, aceastä cetate cacluse, la 13
August, tot intr'o i cu bataia de la Calugareni, in inainele
lui Borbely care, dupa cum stim, de cata-va vrem e. o ocolise
si o bkea. Dar aceia ce multiuni mai mult pe Bathori fu
stirea ce-I veni C. Tatarii care erati sa vind sa." nAvaleasca
prin Moldavia, in Ardeal, sosind pand la Nipru, fusesera siliti
a se intoarce inapoi, cad aflard curn ca Cazacii i cu Mus-
www.dacoromanica.ro
 108 N. BALCESCU

calii aü dat ndvald in tara lor si cà avanguardia tdtareascal

ce pdtrunsese in Moldova, fusese ast-fel infranta. de Moldo-
veni si de Munteni, incat facuse pe cei-l'alti a perde pofta
de a le mai veni intr'ajutor.
Asa, Bathori putea acum fi sigur cd nu va fi superat prin-
tr'alte ndvdliri in operatiile sale impotriva lui Sinan. El fu
silit a zabovi la Sas-Sebes o lund de dile ca sà dea timp
ostilor chemate din toate partile, a se aduna. El trimise in-
nainte pe comitil Baltazar Bogati, Benedict Minceti i Lupul.
Cornis, la cele opt scanne secuiesti, ca s cheme pe vitejil
Sdcui la arme. Dar acest popor respunse ca." nu se va duce
la resboid pana nu i .se va da mai intaid inapoi libertatea
ce i se rdpise pentru o revoltd ce fdcuse cat-va timp inainte.
Acesti Sdcui, fiind cel mai multi terani, libertatea ce voiad,
era d'a nu mal fi iobagi la nobilii locului. Cererea lor puse
in mare cumpéra i ameteald pe Bathori, caci .el era fireste
mai plecat catre nobili, care-I slujiserd cu credinta si se ri-
dicaserd cu WO in oaste, si nu voia sà resplateascã atatea
jertfe ale lor, facendu-i sà piarda veniturile ce el trdgeail de
la iobagi i ruinandu-I. Se temea Inca de exemplul urit ce
va da in tard, acordand Sdcuilor libertatea ; ceia ce vedend
cel-l'alti iobagi, s'ar indemna si el a o cere pentru densii,
revoltandu-se impotriva nobililor. Dar interesul patriel i ame-
nintarea vra.smasului vorbird mai puternic de cat interesele
aristocratice, le biruird i Sdcuii dobandirà libertatea ceruta.
De la Sas-Sebq, Bathori porni cdtre lOcul hotarit pentru
concentrarea ostilor, in campiile Barsei, la dealul negru (Fe-
ketehalom), in preajma Brasovului, unde ajunse in 4 Octombrie
(st. nal), fdcend 'And acolo 6 tabere. Aci, sosind 14,755 Sdcui
armati, li se proclamd in tabard libertatea lor, intdrind'o cu
mare credinta. i jurament. Pentru aceasth libertate ce li se
dete, Sacuii se indatorard ca sA dea la trebuinta de resboiti
pand la patru-deci mil oarneni cu cheltuiala lor, ca sà pla-
teascal in toff anii printului, de fie-ce casd, un ioachim, o
masurd de grail i alta de oyez, si de se Va naste lui Sigis-
mund un fecior, fie-care sa-i aducd un boa ingräsat in curte.
Indulcindu-se atunci. Sacuii de libertatea dobanditd, trimiserd
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIU-VITEAZUL 109

de mai adunara Si alti ostasi i ast-fel numerul lor in tabArd

se urcd la doue-cleci i patru mii oameni din care 9200 pus-
casi, iar cei-l'alti lAnceri i shgetari. Sease-spre-qece mu SAcui,
cari remfmeafi din numerul de patru-cieci mii ce se invoiserd
a da, trebuia sa stea in Ardeal, spre a apAra tara de vre-o
ndvälire ce o ar putea ameninta din riartea Polonilor, cari
. pe atunci se aflati in Moldova.
Apoi venirà in tabard nobilii Ardealului care pusese in pi-
cioare trei-spre-clece mil' de oameni; prusianul Ioan Veicher,
fiul lui Ernest, veni cu sease-spre-lece miT cavaleri Teutoni,
armati cu ate o puscd i un pistol pe langd care aveail si
arc si sAgeti; apoi opt-cleci Cazaci din Polonia ; trei-sute
Cazaci ai lui Bathori, armati asemenea cu o puscd i un pis-
tol ; Stefan Bocskai cu opt sute ldnceri de la Oradia-mare
o mie doue sute archebuzieri pedestri; patru mii pedestrasi
cu pusti, ridicati cu cheltuiala Sasilor, din care o mie inves-
titi cu negru, i pentru ao.tia numiti Negrii, cu cheltuiala
Sibienilor, o mie investiti in albastru, cu cheltuiala Brasove-
nilor, o mie in verde cu cheltuiala Mediesenilor si o mie in
rosu cu cheltuiala Bistritenilor. AdunAndu-se toate aceste os-
tiri, Bathori porni cu densele de veni langd vama Branului,
la Torzburger-Pass, eastel zidit de Ludovic, craiul Ungariei
si apoi mai addogit cu intdrituri .de Hunyad si care in acea
vreme se afla sub paza Brasovenilor. Aci sosi Stefan Rdsvan
domnul Moldovei cu doué mil trei sute pedestrasi, opt sute
caldrep i doue-qeci i doue tunuri mari puse pe care. El
nu putu veni d'a dreptul pe la SAcui, de temerea Tatarilor
i fu silit a face inconjur. In drumu-I, el se intAlnise cu o
ceatd. de Poloni ce navalise in tard i tinea a-1 zAbovi in
cale; dar el, taind-o si spargend-o foarte refi, ludndu-i i multd
pradd, ii urmA drumul, trecu muntii i pdtrunse in Ardeal.
Indatd sosi veste in tabArA cd hatmanul Poloniei Zamoisky,
aflAnd cà Rdzvan-Vocld a plecat in Ardeal, intrase in Mol-
dova färd stirea craiului seü i pusese domn pe un Ieremia
Movild. Aceastd veste turbura foarte pe Bathori si pe Stefan-
Vodd, dar se vedurd siliti a suferi de o cam data si urma
calea apucatd, cad Sinan-Pasa ameninta i Sacuii eraii ne-
www.dacoromanica.ro
 110 N. BALCECII

odihniti i cartitori, pentru ca nu li se dedese Inca diploma-

intaritoare a drepturilor de curand dobandite.
Aceasta diploma, scrisa pe pergament, li se dete in sfarsit
in !nand i indata o seamd dintr'insil porni inainte spre tara
Romaneascd. Cum sosi acest ajutor la Stoienesti, Mihaiü, de
si mult mai slab detat dusmanul, dar plin de sperare in Dum-
nedea si de incredere in voinicii sel, puse gand sa-si cerce
norocul i sä dea o batalie generala cu Turcii. Insa Bathori
poruncise Sdcuilor set ca sa nu se incumeteze fara intelep-
ciune in noroc i sa nu intreprinda nimic pana nu va veni
eI insu-sr. Drept aceia, fu silit Mihaiü sà astepte sosirea lui
Sigismund Bathori.

XXIV

In 7 Octomvrie (st. nal) Sigismund Bathori, impartindu-si

()stile in noué trupuri, Ii clati tabara cu multà greutate din
pricina drumurilor noroioase si, trecend inaltimile Carpatilor,
ajunse in povarnisul acelor munti la satul Rucar, in coprinsul
hotarelor Orel Romanesti, unde, in strimtoare de munte, isi
puse tabara. Pe cand ostasii lui ii intocmiail acolo tabara
isi intindean corturile i pavilioanele, un vultur negru
foarte mare, luandu-si sborul de pe muntele vecin numit
Peatra Craiulu, pluti cat-va timp in aer pe d'asupra taberii
si apoi se arunca cu multd iuteala d'asupra cortului intins
al printului ardelean. Greutatea trupului sèü, ne iertandu-1
a se scula lesne ca sà sboare, ostasil ce se aflati aproape,
veclendu-1 alergara iute, ii prinsera si-I dusera la pretoriul
printului. Inlesnirea cu care se prinse aceasta pasere, do-
mesnicia i neinspäimantarea ei de sun etul armelor si de stri-
gatele taberei, facura ca ostasii sa priveasca aceasta intam-
plare ca o minune si ca un augur. Unii 4iceaü cã vulturul
arata pe Sinan care are sd cadd in manile crestinilor ; altil,
mai fricosi, banuiait cà acest augur vesteste invingerea ores-
tinilor, de vreme ce vulturul este pajerea imperatiel nemtesti.
lezuitil ce insotjaü pe Bathori se incercara a exploata aceastd
intamplare in folosul propagandei lor. Alfons Carilio scria
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MITIAlt-VITEAZUL 111

atunci de la Rucar in Ardeal, ca mul, vklênd aceastä mi-

nune dumnecleeasca, aü venit la credinta papistaseascd.
Bathori fu silit a zabovi la Rucar o saptarnana, pAna tre-
curd Calle cele grele si inguste ale acelor munti, numeroa-
sele cara cu praful, munitiile i bagagieIe armatei; caci aceasta
trecere de la Bran este una din cele mai grele ale terei Ro-
manesti ; muntele este ripos i rapede, Calle inguste, ast-fel
incat fura siliti a lasa carale cu funii, la vale. Aci sosira.' di
ajutoarele imperatesti ce se asteptail de atata vreme : si-
lezianul Albert Raybitsch, unul din cei mai vestiti capitani
de calarime, trirnis de archiducele IVIaximilian, de la Casovia,
cu o mie sease sute cuirasieri germani, ce se chernati Reiteri
in acel timp i cu o suta cinci-deci Cazaci din tinuturile Po-
loniei, frumos echipati, si Inca Silvio Piccolomini cu seapte
cleci i cinci cavaleri florentini, trimisi de marele duce de
Toscana cu porunca ca sa ierneze in Ardeal. Bathori trimi-
sese intru intimpinarea lor pe Francisc Theke ca sa le in-
grijeasca de conace i sa-I calauzeasca 'Ana in tabara.
rand a nu pleca din Rucar printul Ardealului facu cdutare
armatei sale, care se urca la trei-cleci i doue mii pedestrasi,
doue-cleci i doué mil calareti si cinci-deci, si patru tunuri ;
apoi clatindu-si tabara, merse sease mile mai inainie i, tre-
cênd Dimbovita, ajunse Ia sat la Stoienesti, unde cu mare
dorinta fu intimpinat de Mihaiti-Voda, care il astepta, cum
stim, acolo, cu sine avend oastea sa de opt mil de oameni si
doué-cleci L done' tunuri. Numérul ostirilor impreunate se urca
atunci la sease-cleci i doué mii ostasi i seapte-cleci si cease
tunuri. Bathori tabari la Stoienesti spre a lasa ostile sale a
se odihni si a se intrema putin.

Xxv
Armiile protivnice se aflail acurn aproape una de alta. Os-
tasii lui Bathori, cari erail mai mult .adunatura neobicinuitã
cu r6sboiul, speriati mai intaiii de nume'rul si de vitejia Tur-
cilor, avusese acum vreme a se deprinde cu incetul, a-i ve-
dea mai fail fricà si a lua curagiii. De la sosirea Sdcuilor in
www.dacoromanica.ro
 112 N. BALCESCU

tabara de la Stoienesti, dupä earl urmara curand i alte cete,

unele dupa altele, ei incepusera a intalni pe Turci, cand mergeail
dupa furagal. Lupte mérunte se inhatati intre unii i altii si
in aceste lupte, mai adesea crestinii biruiaü. Emulatia inträ
atunci intre acestia ; cetele ce rnergead dupd furagid se mai
marird si din qi in qi luptele se facura mai dese. Aceste batdi
marunte imbarbatara pana. in urma inteatat pe crestini, incat
ei asteptad acum cu nerdbdare ocasia unei batalii generale
cu Turcii. Din potrivd., acestia, demoralisati de invingerea
de la Calugareni, de putina isbandd ce dobandise papa atunci
in toata aceasta campanies, acum, cand védura pe crestini
cu puteri asa de insemnate, ei perdura de tot inima si do-
rinta de a se mai bate. Aceasta fu pricina care facu pe Si-
nan, in data ce vedu inglotirea ostilor la Stoienesti, de pleca
de acolo si ii mutd tabera langa Targovistea. Scopul sea
era sa caute a prelungi cat va putea mai mult resboiul, fiind
sigur ca, in vreme ce armia lin era intru toate indestulata
din tard, armia crestina, avênd lipsa de bucate i de bani,
nu va putea rnult sã stea adunata i va fi nevoita a se ra-
sipi. Generalii crestini, intelegend acest plan al lui Sinan,
botarira a grabi cat mai mult operatiile resboiului, i spre
aceasta, a porni indata dupa Turci i a-1 sili sa prirneasca
farà intardiere o batalie.
in 15 Octombrie de dimineata, un semn ceresc veni a mai
imbarbata pe crestini si le mari sperarile de biruinta. Pe un
cer senin 51 cu toate ca soarele resdrise, ei vedura in vreme
de un ceas, d'asupra taberii lor, o cometa strdlucitoare. Aceasta
stea fu privita de densii ca un inger vestitor de biruinta. Ar-
mia crestind, ce sosise cale de cease ceasuri numai de Tar-
goviste, se clati de acolo si in aceiasi di, de 15 Octombrie,
merse de tabari intr'o campie mare, o mibã departe de Tar-
goviste si un sfert de leghe de tabara lui Sinan, cu hotarire
d'a-i da batalie in diva urmatoare, de va voi s'o prirneascd.
Abia armata crestina sosi intr'acel loc, abia calareth in-
cepuse a descdlica i pedestrasii a pune armele jos cand o
mare turburare ameti toata tabara. NiSte strejari ce se aflase
pusi la paza intr'o padure in noaptea trecuta, audind de de-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB 3IIHAIO-VITEAZUL 113

parte un sgomot fdcut de alf ostasl crestini cari tãiaü lemne,

il inchipuird Ca acolo trebuie sa fie toatd armia turceascd,
care vine drept cdtre densii; frica fdcandu-i sal vddd cea ce
nu era, el o luard la fuga spre tabärd. Ostasii ce-i vedurd
sosind speriati, intrebandu-I pricing, aflara de la' densiI cum
eh' aü védut armia vrdjmasd viind sa-i loveascd. Vestea aceasta
se respandi iute in toatd tabdra; semnalul de bdtae se dete
indatd i toti ostasil, alergancl la arme, umblaii invalmasati,
acend larrnd mare, fail a se putea intocmi la randul lor si
fdrà putea gdsi steagul i cdpitäniile lor. In acea neo-
randuiald, spaima facendu-1 sd auda bubuituri de tunuri vrdj-
mdsestl, fie-care incepu a se gandi numar la mijloace de
scdpare. In sfarsit avanguardia, alcatuitd de Romani i os-
tasil nemtl isbutird a se aseda mai intaia in randuiala si sta
gata a prirni pe Turd, cand in cele din urma se deslusi lui
Bathori pricina acelei turburdn. El trimise atunci de spuse
in toate pdrtile ca sd se insenineze i sa se linisteasca spi-
ritele turburate si inspaimantate, dar neputandu-se nici a.sa
astampara larma, el fu silit a pune sd strige prin trambite,
ca fie-care sd tacd sub pedeapsa de moarte, Numar printr'-
aceasta strasnicii porunca, ostasii se linistird.
Era, intre ambele tabere vrajmase si la o departare nurnar
de o alergatura de cal atat de la una cat si de la alta, un
deal mare tdiat prin mijloc, in poalele cdruia curgea Dam-
bovita. Pe acest deal spun ea' sd se fi urcat Sinan, ca sa
priveasca bine armata crestind. Vedendu-o mult mar nume-
roasai de cum socotia si bine randuitd, audind i vestea res-
pandita cd se asteapta si archiducele Maximilian cu o mul-
time de soldati italieni, cdtand apor si la demoralisarea armier
sale, temerea ii coprinse inima si nu se mai gandi la alt ceva
decat la fuga. Adunand un svat de résboiii, el umbla a-sr
ascunde cugetul de a fugi sub idea unui plan ce ar fi facut ;
el qise Ca socoteste sal nu primeascd batalia i s'o amane pe
altd data ; cã acum se va trage putin indarat, lasand pe Ali-
Paa spre a apara Targovistea ; ca apor, cand va vedea pe
crestini -ocupati cu asedierea cetätei, el va navali intr'o
noapte asuprd-le si lesne II va birui. In urma acestora, el
www.dacoromanica.ro
N. Bkleescu Istorin Romebutor sub Mihrus- Vitenzul.
 114 N. DAL CESCU

Inzestra cetatea Targoviste cu patru-deci de tunuri i cu mu-

nitie indestula, puse o garnizona de 3500 pand la 4000 os-
tasi, parte pedestrime, parte caldrime, sub cornanda lui Ali-
Pasa de Trapezunt, pe langa care rasa. pe Mihnea-Vodd si
vre-o cati-Va bei, iar densul in zori de dia., la 16 Octombrie,
cu toata cea-l-alta oaste, pardsindu-si tabdra, färä de a-si mar
da timpul de a-I strica intãririle, o intinse cu graba spre
Bucuresti.
XXVI

In aceiast di, 16 Octombrie, la rdsaritul soarelui, Bathori,

nestiind ca Sinan se trage acum spre Bucuresti.si asteptan-
du-se la o batalie generald, puse sa dicã din trambite ca
fie-care ostas sä se randuiascà sub steagul sea. Apor, im-
partindu-si armata in seapte trupuri, care toate se urcaa la
numerul de doud-deci si ease mil caldreti si de la trer-deci
si cinci 'And la patru-deci mii pedestrasi, numi dupa densul
general mai mare peste toata oastea pe Stefan Bocskai, nu
atat pentru virtutile lui militare, cat pentru ca-i era unchia
despre mumä i unul din cer mai insemnati si mai avuti no-
bill ar Ardealulur. Cercand apol svaturile domnilor rornani
si ale lur Bocskai, el intocmi randul batalier ast-fel : la avan-
guardie puse be Mihaiu-Vodd, avend cu sine patru mil de
calaretr cu land ai lur, bine invetati, la care se addogird co-
hortele lui Albert Kiraly si scadroanele lui Stefan Csaki. La
aripa dreapta se asezard cloud turme de cinci mil din cei
mai burn calareti, cu land. La stanga tot acelas numer de
lanceri si in acelast rand. La centru era pedestrirnea atat
cea pretoriana cat si a Secuilor cu coase i cu sulite, avend
langa sine toata artileria. In urma acestora venia toata ca-
larimea germana, in a doua linie. Pe a treia linie venia un
corp de doud-spre-dece mil calareti lancen, care duceaa
steagurile aurite, si apoi aka ceata care apara persoana lur
Bathori. In urma tutulor venia ramasita armater cu carale si
bagagiele, fiind ast-fel intru tot, seapte panze de ostr.
Dupd aceia, Bathori puse de sluji dinaintea tutulor, o li-
turgbie solernna, se cumineca cu santa grijanie si 0 trecu
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIINVITEAZUL 115

din mand in mand cu multa evlavie la multi din capil osti-

rei si din soldati, de facura asemeni. Toate aceste pregatin
luard cata-va vreme, pand dupa arniacli, cand doi crestini,
cari se dicead scapati din manile Turcilor, din cetatea Tar-
govistei, sosira in tabard, aducend stiri cum ca Sinan-Pasa
se trasese cu graba i ldsase pe Ali-Pasa cu Mihnea-Voda
in Targoviste ; ca de done' clile garnizoana cetatii e foarte
spaimantata i ca ianicerii lnil chibzuiad a se trage, daca
un pasa nu iar fi tinut cu sila, dar ca cu toate acestea, doue
sute din el tot scapasera si se irnprastiara. Capii armiei nu se
incredurd in aceasta arkare i, ternendu-se de vre un vicle-
sug din partea lui Sinan, spre a-i trage in vre o cursa, po-
runcira ostasilor sa se tina toatã noaptea aceia in intocmire
de bataie, fara strica randurile si a pune armele jos "si
trimisera gonad si iscoade in toate partile ca sa afle ade-
vérul ce s'a facut Sinan. Armia cretina petrecu veghind in
armata toatä noaptea aceia si a doua di, la 17 Octornivrie,
pana spre amiadi. Atunci Sosird cati-va alergatori, aducend
veste cä Turcii erad putin departe, aratandu-se cà vor a se
bate. AI nostri se pregatiad cu inima a le sta frunte, cand
sosira altii cu veste mai sigura ca. Sinan se trage spre BU-
Cureti, iar ca acele osti turcesti ce se véd, erad arierguar-
dia de patru mil calareti jib Hasan-Pasa, care mergea tra-
gendu-se incet si cu build randuiala, ingrijind d'a nu primi
in coada vre-o sminteala din partea noastra. Aceasta spai-
mantare i fuga a lui Sinan mira foarte pe al nostri, soco-
tind cu cat armia lui era mai numeroasa deck a lor si cum
aceastã grabnica retragere va dernoralisa de tot pe Turd.
Alte iscoade venira atunci de aratara lUl Bathori ca vre o
patru mil Romani, barbati i femei, de deosebita varsta, ro-
biti, ii ducea o ceata de Turd spre Dunare. Printul porunci
indata .1a cinci sute Ardeleni pedestri sa alerge sã taie calea
acelor Turci i sà mantuie pre acei sérmani robiti. Indata
armia crestina merse, chiar in acea qi, 17 Octornvrie, de
ocupa fard nici o impotrivire tabara parasita a lui Sinan,
unde gdsi vre-o cinci sad sease Turci cart, esiti find de mai
nainte din tabard, d'abia se intorseserd acum cand picara in
www.dacoromanica.ro
 116 N. BALCESCU

rnânile crestinilor i furà indatà injunghiatl. Crestinii gasird

tabära turceascd ticsitä cu multe mobile, corturi, praf, ghiu-
lele, tunuri, bucate, dobitoace, cAmile, catari i alte lucruri
si furd foarte mahniti ca aceasta pradd bogatal nu fu pretul
vitejiei lor. Acestea dovediad graba cu care Turcii fugiserä
si gresala ce fdcusera crestinii d'a nu inainta mai iute, spre
a-i lovi pana nu se departasera".

XXVII

Bathori chemd atunci la svat pe cei mai de frunte cdpi-

tam ai armatei si pe nunciul Monsignor Alfons Viscoti, pe
care il trimisese Papa cu o suma insemnatà de bani pentru
trebuintele resboiului. Aci se propuse ca." : de vreme ce ar-
mia turceascd plind de fried, s'a tras spre Bucuresti, ce svat
oar e. ar fi mai bun ? a urma fard intarcliere pe dusman silind
in acea spaima a lui a-1 ajunge i a-1 birui unde-va ? sail a
lua mai intâiiI cetatea Thrgovistei, unde lasase el garnizoand
si gatire, din care se intelegea ca voieste a se apera acolo
multa vreme. Unii din generalii ardelern, plini de incredere
in curagiul lor si in noroc, creclend cã singura nefericire ce
li se poate intirnpla este d'a Ita timp lui Sinan sal scape,
erag de parere d'a nu se mai opri nici o i la aceastã ce-
tate, a care dobandire nu o pretuiag intru nimic, si a se
lua dupa Sinan, siguri fiind cà, indafã ce-1 vor birui, cetatea
va cadea negresit fara de nici o osteneala din parte-le, cand
din potriva, daca isi vor consuma puterile lor imprejurul
acestei sandramale (bicoque), armata lui Sinan isi va lua pu-
ten, va tabári in loc tare i, avend vreme de ajuns, isi va
indrepta trebile sau cel putin se va trage in siguranta si,
crescendu-si apoi puterile cu noug ajutoare sad gasind mij-
loc d'a se uni cu Tatarii, va da crestinilor mult mai mult de
lucru i va aprinde din nou flacarile cele acum aproape
stinse ale resboiului,
Miliaiu si Albert Kiraly statura impotrivA la aceasta parere.
Ei clisera ca ar fi cu primejdie d'a inainta, caci s'ar pune
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA MOMINILOR SUB MIRAIt-VITEAZIM 117

intre garnizoana cetatii, caie ar putea sa le taie liniile de

comunicatie i provisiile, i armata lui Sinan. Silvio Picco-
lomini rezimd si el aceastd parere, prin cuvintele urmatoare :
«Dustnanul, dise el, sad s'a tras de temerea, taberet nuastre,
sail spre a gasi loc mai bun de bataie ; dar i intr'unul si
«in cel-alt cas, el a apucat inainte cu o di si o noapte si a
«putut sa-si pregateasca lucrurile sale, incat nu-1 vom gäsi
«nepregatit, nici in loc d'a nu se putea mult folosi de graba
«noastra. Din altd parte, ne vom afla in mijlocul a dol vraj-
«masi, daca vom lasa inapoi cetatea, de uncle vom fi necur-
«mat superati, mai cu seamà despre munitiile ce se asteapta
«din Ardeal. Apoi, a se pune intr'o asemenea primejdie este
«impotriva a off cdrui temeid de resboid i ori carui obiceid
«al unui intelept capitan. Se adaoge Inca si aceasta privire
«importanta, Ca noi suntem cat se poate osteniti i slabiti
«de drum si, urmand cu graba pe dustpan, ii vom gasi acum
«odihnit si in randuiald i ne vom afla in primejdie d'a fi cu
«top infranti. Dar daca el, din intimplare, s'a tras cu gand
«d'a fi mai departe de hotarele Ardealului i prin urmare
«intr'un loc unde noi vom avea mai putina inlesnire de hrana
«0 alte trebuincioase, in vreme ce el, invecinandu-se cu Du-
«narea, va putea, prin mijlocul acestui rid, a se ingriji mai
< bine; apucandu-ne noi acum a bate cetatea, ii vom sili, spre
«a nu-si perde cu totul reputatia, sa vinä inteajutorül alor
«sel, i atunci vom gasi foloasele-noastre a ne inhata la lupta.
«De se va hotari insä el a astepta in Bucuresti, ce folos
«mare avea-vom oare daca vom merge sa-1 lovim mane 0
«nu dupã doué sad trei dile? Incat spre a se uni Sinan cu
«Tätarii, e lucru cu neputintd, aflandu-ne noi intre densii;
«osebit de aceia Ca Tatarii nu sunt intr'un loc, de unde sa
«poata trece cu atata iuteala in aceasta parte. Picolomini,
incheie dicend Ca*, «de 0 nu este de parere a se lua cu atata
«neoranduiala dupa dusman si a sta, dupd cum vor unii, in
«arme, chiar toata noaptea aceia, dar crede ca ar fi bine ca
go banda din cavaleria noastra sd mearga sa supere arief-
«guardia dusmanului, fiind-ca, afara de neodihna ce-i va
«pricinui, vom putea sa avem i limbã de miscarile lui i sa
www.dacoromanica.ro
 118 N. BALCESCU

qstim mai bine ce este de facub. Sigismund Bathori i toti

cel-l-alti capi se unird bucurosi la una ca aceasta i tot sva-
tul hotari bdtaia Targovistei. Fara Indoialã, aceasta urma
o va dovedi, aceasta- n'a fost cea mai bund chibzuire,
cad intdrdierea crestinilor prileji mantuirea lui Sinan.
Se luase hotdrire a tabéri in oare-care post, aproape de
Targovistea, vedut de Piccolomini mai dinainte si, spre a-
ceasta, trimisera un numer de calareti ca sã tina rdnduiala,
spre a merge ostile lard amestec, sa-si iea locurile de ase-
dare. Indatã dupd aceia, pre obiceiul resboiulut, cerura ca
cetatea sà se predea. Pasa, comandantul cefatii, catând. la
fuga lui Sinan, la numérul armatei ce-1 ocolise, la lipsa de
speranta d'a fi ajutat, sta in chibzuire sä inchine cetatea spre
a se mintui el si toti ai sei. Dar ianiceril, ce era in cetate
in numér de doua mit, se impotrivird, fiind mai bucurosi a
se apara dupà cum cerea onoarea lor i fagaduiala data lui
Sinan. lntr'acestea, crestinii, taberind comod chiar in acea
seard,7 1:7 octomvrie, se duse Piccolomini sa vada cetatea sl

apoi puntarã tunurile spre densa.

XXVIII.

in noaptea aceia soldatil fdcurd bastit, pe obiceml lor. In

dimineata urmatoare, 8 18 octomvrie, dupa ce, prin metereze,
santuri acoperite i tabit de lemne amestecate cu pamint, se
apropiara at nostri de ziduri i asezara baterii de tunuri, de
o data cu multa inversunare de tret pdrti incepurd a bate
cetatea. Stralucitul Rdsvan-Vodd, avend cu sine Moldovenii
set, impreund si cu legiunile Sacuilor, se asedase despre ra-
sarit, pe drumul Bucurestilor, i batea partea de sus a cetatii
cu zece tunuri. Dintr'alta parte neinvinsul Michaiti-Voda, cu
inimosul Bathori, care acum pentru intâiai data vedea res-
boiul, i cu eroicul Kiraly, se asezara despre munti si despre
riul Ialomita, la o manastire, care fu atunci stricata si mai
apoi dreasa, departe de cetate de o batae de sageata. Ei
ridicara acolo doue movili in forma de turn si cu doue ba-
terit, de Cate dece tunuri fie-care, incepurd din aceste doue
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB TCHAIC-VITEAZUL 119

parti, prin detunaturi neintrerupte, a improsca puternic zi-

durile. Mergend apol intr'alt templu mult mai aproape de ce-
tate, fard intrerupere, grdbesc lucrarile asedierii. Era cu greil
insa d'a se apropia de cetate, cad, afard de intaririle si San-
turile ce o inconjurail, avea Inca si niste balti imprejur. Apoi
Turcii din launtru se aparail cu cele mai de pe urrna puteri
ale inimei lor. De mai multe ori, prin tunuri, ei inpinsera
inapoi pe asediatorn ce umblail sa treaca santurile cu luntri,
re'sturnara cu pustile pre cei cari, isbutind a .trece santul,
cercail acum a pune sari pe ziduri sail aduceail foc la 61-
pile intarirei de lemn spre a o aprinde; intr'un cuvênt ei nu
uitail nirnic din cea ce trebuia spre apararea cetatii.
Vedend ai nostri cä nu isbutesc astfel, se rnarginirà a urma
cu tunarirea infricosatoare de bombe si ghiulele, catand a
sparge laturile zidurilor. Fumul acestor dese descarcari de
arme ale asediatorilor si asediatilor ajunse de intuneca aerul
si ascunse si unora si altora vederea dusmanilor. Säcuii cau-
tara a se folosi de aceastd negura; ei aduserd lemne uscate,
catran, rasina, bustene aprinse, torte si alte materii aprincyé-
toare si, atitind bine focul, incepurd a-I arunca pe stresinile
caselor din cetate si cautard a aprinde intaririle el. Dar find-
cd birnele din care erail facute acele intarituri erau Inca vercli
si prin urmare umede si huma dupd dênsele nu se uscase,
ele nu se puteail lesne aprinde de focul ce li se puneail pe
de desubt. Pe langd aceasta, prin desele puscariri ale artile-
riei crestine, sferamdturile caselor cetatii incepurd a cadea pe
capul celor ce se aflail sub zid catand a-I aprinde si astfel
ii silt a se trage indèrèt. Apoi dusmanii, luptandu-se vite-
jeste, nu mai lasard a se apropia de ziduri, trick isbanda re.-
mase cu totul induoioasa.

XXIX

Ve'clênd Bathori si cei-l'alti descuragiarea ostilor de atatea

silinte zadarnice ce facusera, se dusera de indemnard pe
Sacui a da dovadd ca-si aduc arninte de libertatea cea de cu-
rand dobandita, a nu se descuragea de anevointe si de pri..
www.dacoromanica.ro
 120 N. BALCESCU

mejdil si a se arka ca sunt barbatl cu inima i vrednici de

libertate. Sacuil se formara atunci in cohorte i incepura a
aduce o mai mare multime de lemne uscate, spre a da foc
zidului. Multi din el cagura sub loviturile dusmanilor, dar
despretuind ori ce primejdie, vitejii Sacui isbutira in sfarsit
a aprinde intdririle. La vederea flacarii ce se intindea in toate
partile, el strigard toti intr'una : disus! Maria !0 si, care cu
scari, cel mai multi fard scarl, detera navald spre a sari zi-
durile, in vreme ce o parte dinteinsii purta focul intr'alte
laturi ale cetatii. Artileria, din locul el, aruncand ghiulele
arse de cele inventate de craiul Stefan Bathori, aprinclea aco-
perisurile caselor, i daramaturile lor, prin mijlocul flacarilor,
cadeati pre capul asediatilor. Acum, zidul peste tot luase foc
si Turcif, inchisl de flacarile cele groaznice de marl ce mereü
cresteati, sunt nevoitl, cel putin o mare parte din el, a lasa
aperarea zidurilor, spre a incerca sà stinga focul. AI nostri
se folosesc de acest minut, dad voiniceste asalt si in vecina-
tatea seril, din toate partile isbucnesc in cetate. Turcil, lip-
siti de svat, ametiti de flacari si de vrajmasii ce-i impresu-
rase, ne mai avend vreme a capitula, spre a se mantui de
primejdie si de o prapadire desavarsita, es cu totil pe portita
despre deal, necunoscutà de al nostri, catand pe acolo sea-
pare. Dar calarimea crestina, care pre obiceiul rezboiului,
sta gata pentru ori-ce intimplare a luptei i astepta calare
esitul isbirei, ii vede, lila cu .caii in goana, le taie calea, pe
unii ii ucide, pe altil ii prinde ; putini numai, favorisatI de
noapte, putura scapa prin pacluri, i acestia Inca, pand mai
apoi, furd gasiti i ucisi si din toatà garnizoana, nurnai trei
Turd, find bine calaritl si ajutati de intunecirnea noptii,
avura norocul sã scape si se indreptard spre Bucuresti ca
sa clued lui Sinan vestea acestei nenorociri.
Sacuii intrand in oras facura mare vérsare de sange da-
ramand si scotocind in cele mai ascunse locuri ale cetatii
dupa prada lucru la care sunt foarte deprinsi, spun aria-
ei gasira intr'un loc tainic, ascunsi pe Ali-
Esti]. timpului,
Pasa, comandantul cetatil si pe Mehemet-Bei. lpic unil ca
acesti Turci nu esiserd din cetate, mai bucuros voind o moarte
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIIIAIt-VITEAZUL 121

glorioasa decat a fugi ; altil spun ca." erati raniti si de aceia

remasese pe loc. Sacuii II duserd la Bathori. Intre prinsl, se
mai aflaii alp dol bel : Turan, beiul de. Bucuresti si Susin,
beiul de Targovistea ; la top li se ierta. viata. Lepadatul Mih-
nea-Vodd, intimpind in cetate o moarte norocita, ce i s'ar fi
cadut a-i veni prin gade, de cadea in manile crestinilor ; tru-
pul lui se gdsi intre cel morti ; asemenea si al cadiului de
Avlona. Prada ce Sacuit mai cu seama, facura in oras si care
toatà li se lasà, fu cu deosebire mare. Se gasird in cetate
doue tunuri marl care aruncati ghiulele la cinci-gecl i sease
livre si alte patru-qeci i doué mai mici; se gasira Inca bani
multi, scule de aur si de argint, munitil si provisif de hrand
pentru trel ani, caci Sinan acolo Ii asezase magazine. In
aceastà asediere, din Turd, ca la o mie fura trecup sub sa-
bie. Din al nostri perird numal sease-deci ostasi, dar mai
multi se rdnira.

XXX

Bucuria ce simtird crestinii pentru luarea Targovistei se

mai adaogi cu vestirea unel alte isbanch asupra vrajmasilor.
Ceata ce cu dou ile inainte Bathori pornise ca sá taie calea
Turcilor, cari duceati patru miX robi i turme marl de vite
spre podul de la Giurgia, calauzita fiind de oarneni de tara
care cunosteail bine caile muntilor si ale padurilor, trecuse
inaintea Turcilor i, coprinlend strimtorile pana a nu sosi
el, ii isbi cu putere, ii sparse rea, ucise mai pe top, dobandi
inapoi toatà prada lor, i mantui pe robl.
A doua-cli dupa luarea Targovistei, 9/19 Octombrie, generalii
crestini se adunara la svat de résboia si poruncird a le aduce
inainte pe Ali-Pasa pre care il silirà prin fagaduieli i amenintari
a arata ceia ce sae despre planurile i numerul ostasilor lui
Sinan, intrebandu-1 Inca cum a indraznit el a se impotrivi
in cetate, cu asa putina ostire, la o armata atat de nume-
roasa. La aceste intrebari Ali réspunse cu respectul cuviin-
cios, dar cu multd netemere i fara a-sl schimba fata, ca.
Sinan n'avea cu densul fard numal de la doue-cleci si opt
www.dacoromanica.ro
 192 N. BALCESM

(Tana* la trei-deci mil' de ostasi, fi ind ca si-a risipit oastea

«prin orasele i cetatile terei i ii este peste putinta ca s'o
cpoatd aduna in putind vreme ; cd dacd hanul cu Tharii
«ce se asteaptd din li in qi, nuo va veni in ajutor, el crede
«cd Sinan, afland luarea Targovistei, va pdrasi Bucurestil si
«se va trage spre Giurgiu, ca sal treacd Dundrea inddrat; in
«sfdrsit cd, dacd vor crestinii a pune mama pe densul trebue
«sa se grabeascd a coprinde si a sfararna ace) pod de pre
Dunare : Sinan, urma Ali, plecand, imi rasã numai putine osti
«pentru aperarea Targovistei, dar me facu sã sper cal Ieremia,
«domnul Moldovei, va bdga in cetate un ajutor de cinci mu
«ostasl, afard de qece miT ce-mi fagdduia el insusi, dicend
«cd are sã vie mai apoi sa goneascd pe crestini de langd
«cetate. El me asigurd Inca ca armata crestina nu este nu-
«meroasà, cad cei mai multi soldati sunt Sacm, pe cari adi
«mane e 4igur sa-i intoarcd in partea sa. Blestematul ! m'a
«inselat i m'a expus la o moarte mai cu totul sigura. 0 vrdj-
masie veche e pricina care l'a fAcut a se purta ast-fel cu
«mine. Sinan a fost dusman de moarte tatdlui meti, care s'a
«at-Mat cu slujbe mari catre imperdtie; dar find, ca tatäl ineü
(n'avea nici o temere de densul si el nu-i putea face nimic,
tra.datorul s'a folosit de aceastd ocasie ca sd verse asupra
enenorocitului fia ura ce purta tataluiD.
Nu se stie dacd Ali era sincer saC vorbia ast-fel numai
ca sa-si tragd compatimirea lii Bathori. Era insa de necre-
dut ca Sinan sà aiba cu densul numai atata ostire catd ardta
el, de vreme ce, cand el pleca de la Targoviste, armia lui
intrecea cu mult in num.& pe a crestinilor, dupa cum mar-
turisesc toti analistii contimporani. Vedend Ali putinul efect
c.e facuse plangerile sale, propuse sa se rescumpere cu o
sutd de mil talere de aur ; dar Piccolomini se impotrivi a i se da
libertatea. El avea interes a tine prins pe un om asa de insem-
nat ca, intirnplandu-se nenorocirea sà cada in mainile Tur-
cilor, sd-1 poata schimba cu densul i find-ca acest siret ita-
lian se facuse stapin pe spiritul lui Bathori, Ii hotari lesne a
1 Aceasta este o fabula pe care cred ca capil crestini o acreditase,
cad Mihaiu-Voda la Calugarem inch' o repeta ostasilor sei, cum am vedut.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHArt-VITEAZUL 123

nu primi propunerea Turcului. Printul dupd ce respunse, cu

putine vorbe las Ali-Pasa, ii trdmise sub pazd pand la gazda
sa i dupd aceia, impreund cu ali turd, ii porni pe la Bra-
sov la Clus in Ardeal.
In urma acestora, capil armiei ascultard i raportul iscoa-
delor ce trdrniseserd ca sã ia limba despre Turd i, vecidnd
oare-care potrivire cu ardtarea celor prini, hotarird a porni
indatä dupd armata turceascd. Din nenorocire trebuird a mai
sedea pe loc incä o cli, parte spre a imputernici oastea mun-
Cita de drum si de bdtae, parte spre. a astepta munitiile si
bucatele ce se aduceati din Ardeal in tabard.
Aceste intdrclieri fatale mdntuird pre Sinan-Pasa, cu toate
greselile la In cb.ua aceea, 616 Octombrie, cdtre seard,
vre-o patru mil Turd, carI, dupd incredintarea data de Si-
nan c va zdbovi Idngd TergoViste Inca dude saptdrndni, lã-
saserä de vre-o cdte-va qile tabdra si se duserd departe de
acolo dupd brand, furagii i prada, se intoarserd aducend
cu dinsil ease-geci mii boi ce-i rdpisera din muntli si ma-
noasele cdmpii ale Tarei-Romanesti. Intraii Turch in tabärd,
mdndnd dinaintea lor convoiul de vite, fdrd a banui de fuga
rusinoasd a lui Sinan; ei nu fura desamdgiti deck când din
acele corturi ce el credeaa pline de ianiceri, veclura asvar-
lindu-se Românh i Sàcuii, cari ndvAlira asuprd-le sid taiard
feu' si färd mild. Aceastd intimplare neprevedutd respandi im-
belsugarea in tabdra crestind, incdt un boi ajunse a se vinde
pe un pret de nimic.

XXXI

Sinan-Pasa, dupd cum stim, il pdraisise tabdra de langrt

Targoviste in dimineata de 6/16 Octombre i luase cu grabd
calea Bucurestilor. Hasan-Pasa, care rerndsese in urmai cu
patru mii cdraretI drept arierguarda indatà ce ye*, din indl-
timea muntilor pogorandu-se steagurile crestine spre Targo-
viste, grabi cat putu la drum spre a ajunge tabdra. Dupd o
cale de o qui, vizirul tabarise, când incepu a se aucli urletele
tunurilor crestinesti dinaintea Targovistel. Tunul lui Mikal-
www.dacoromanica.ro
 124 N. BALCESCU

ogli b strigard Turch prin tabard, inghietatl de spaima. So-

sird atunci niste tramisi din partea garnizoanei din Targo-
viste, chernand pe vizirul intr'ajutorul cetatii ; dar acesta, cà-
tând la spaimantarea ostilor, sta la indoiald si nu stia ce sà
faca. Intr'aceea o ceata de vre-o trel sute crestini ce se
afatard la intrarea unei päduri vecine de tabara lui, fl sili a
lua o hotarire. Ostile Rurneliei, din porunca lui, mersera asu-
pra cetei, dar crestinil le baturd, le rdrira foarte mult rin-
durile si le luard in goand. Din acei ce se intoarserd nu era
unul care sa nu fie rdnit. Un delir de spaimd coprinse atunci
toata tabara. Multi din soldati incepurd a se respandi cete,
cete; capii umblad invalmasiti lard sã tie ce sa faca; unii
svatuiati a se intoarce la Targoviste., lucru ce era cu nepu-
tinta din pricina dernoralisärii armiei. Sinan scrise.indata lui
Ali-Pasa la Targoviste sä apere cat va putea cetatea, iar
vedendu-se in cea mai de apoi primejdie, sa se traga cu
oastea sa, spre podul de la Dundre. Aceste scrisori n'ajun-
sera' pand la Ali find prinse de catre ai nostri. Vizirul apoi
41 urmä retragerea spre Bucuresci, unde ajunse in cloud dile.
In acea -dernoralisare a oastei sale, Sin an, in loc sal se gra-
beasca a o trece cat mar curind peste Dundre, spre a o mantui
asteptandu-se la o aparare mai indelungata din partea Tar-
govistei, se incumeta a mai zabovi la Bucuresti. El obsti dar
ca armia va sedea acolo cincl-spre-dece dile i porunci ca
nici o ostire, nici un negutator sa nu treacd podul Giurgiu-
lui pand la acel soroc si, pentru aceasta, orindui o guardie
la pod cu strasnicd poruncd O. nu lase pe nimeni a trece.
Pe langa acestea se silia in tot chipul a linisti spiritele si a
le da curagid. In vremea aceasta, cei trei calareti scapati cu
mare gred la luarea Targovistei, sosird in Bucuresci, vineri
dimineata la 10 20 Octombre, aducand veste despre caderea
cetatii in manile crestinilor. Peste mesurd mari aceasta stire
spaima i ameteala in tabard. Sinan atunci, vedand ca des-
curagiarea ostilor creste mered in loc d'a scadea, curn aflä
si de luarea Targovistei, se sperie si el atat de mult in cat,
cu toate cä intarise orasul Bucurestilor si manastirea lui
Alexandru-Vodd mai bine deck Targovistea, nu se mai in-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAI1J-V3TEAZUL 125

cregu nici in acea aparare i numai indrazni a astepta acolo

pe biruitorul dusman. El porunci sa puna in pivnitile acelei
manastin o mare catatime de praf de pusca lie care4 aco-
peri cu pae, aseclend un fitil lung care sd arda cu incetul,
ldsand i oamern spre a-1 da foc, ca ast-fel cand vor intra
crestinii in acel loc, mandstirea de o data sã fie svarlità in
aer cu o mare putere i densii sa piara ca vai de ei, sub
acele ruine. In cliva aceia, 20 Octombre, cu graba mare, Si-
nan stranse tunurile si munitiile de resboid si le incarca in
cara ; apoi dete foc fortificatiilor i orasului Bucurestilor si,
la miezul noptil, 20 spre 21, luminat de flacarile acestui parjol ce
prefacu in cenusa tot orasul cu doue-cleci i doua de biserici ce
avea atunci, impins de desperare, ca cum ar fi avut pe dusrnan
in spatele sed, se puse rusinos pe fuga si, cat mai iute putu,
intinse spre Giurgiu. Ast-fel mai mult fugind de cat facend
o retragere, merse Sinan patru-spre-gece ceasuri mered si
nu tabari de cat dupd ce trecu stramtoarea Calugarenilor ;
dar tunurile Si munitiile de resboid nu putura ajunge Ir acest
loc de cat in doue-cleci si patru de ceasuri. Chid sosira toate
si se stranse armia intreagd, plecara toti cu aceiasi graba
spre Giurgid, unde, cu toatil silinta ce pusesera la drum, din
pricina neoranduelei in care se aflad ostile, nu puturà sosi
de cat tocmai Luni 13 23 Octombrie, facênd ast-fel trei tabere
de la Bucuresti pand la Giurgiu. In acea fuga prapastioasa
Turch semenara drumul cu armele lor si cu un numér in-
semnat de tunuri, camile i bagaje, deosebit de ce napusti-
sera in Bucuresti. Spaima lor era asa de mare in cat, prin
strimtori i pe poduri, ajunsera a se omoe unil pe alth ca
55.treaca care de care mai inainte. In aceasta stare de groaza
se aflara ei mai cu seama cand trecura strimtoarea de la Ca-
lugareni. In ori-ce copaci li se parea a vedea un dusman,
in orl-ce minut se asteptad sa vacla stralucind dinaintca ochilor
lor, sabia fulgeratoare a lui Mihaiu.
Este de luat in seamd ca in toata aceasta campanie, a
carii glorie anali.stii crestim in mare parte o dad lui Bathori
ca unuia ce comanda toata armia crestind, analitii turci din
contra nici cã pomenesc de densul ; spairna Turcilor, acela
www.dacoromanica.ro
 126 i DALCEscu

ce-a ingrozia, ii gonia si-I ameninta mereil cu moartea, era

cafurisitul Mikal-ogliv. Aducerea aminte a groazel ce Mihaiü
insufla pe atunci Turcilor, pana açIi Inca se pastreaza in pot
porul roman i musulman, printr'o multime de legende, tra-
ditil i cantece populare. Unul din cei mai bum poeti al
nostril, incadrä una din aceste traditil in urmatoarea frumoasa
strofa :
Spun cA 'n urma luptei, in Asia bogata,
Dacà musulmanii vedeau câte o-data,
Un armasar ce 'n preajma-1 cata sforaind,
Coprinsi d'adânca spaim2a, iceaü cu 'nfiorare
Ca el a veclut umbra cea ingrozitoare
A lui Mihaiu-Viteazul, asupra-le viind 1).

XXXII.

Bathori, dupa ce puse sä dreaga cetatea Targovistei si o

inzestr4 cu o garnizoand tare, in 11/21 Octombrie, clinch de
dimineata se indreptä cu toatä armia in urma lui Sinan, spre
Bucuresti. In cale, crestinii intalnird mai multe cete de cate
trel, patru si cinci sute Turd, cari se reslatisera si top fura
mist, ast-fel in cat campiile i livedile din drum erati semd-
nate cu trupuri moarte de Turci. Dupd ce luard o bucata
bunä de drum, el intalnira trel fugari Unguri cari le spusera
ca. Sinan, temendu-se de sosirea lor, fugise in grabd, lasand
in Bucuresti multe bagaje, bucate, munitil, robi, camile si
cate-va tunuri pe care nu le putuse lua, find osiile i roatele
sfarirnate; ca in cale el mai lasase multe alte bagaje ; cà
groaza armiel intregi era atat de mare in cat fail indoiala,
cand va sosi in locuri grele, in strimtorile inguste i baltoase
de la Calugarem, se vor rani intre sine ca sa poatà trece
unul altuia inainte. Bathori, neincredendu-se pe aratarea
acestor fugari, trimise pe cdpitanii Nicolae Serm.yei si George
Farkas cu o sutd de calareti ca sä faca o recunoastere spre
Bucuresti si sa iea limba.
Acestia, intorcendu-se spre seara, intarira raportul fugarilor.
1) Gr. Alexandrescu, Oda la ostirea romana.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MHIAIU-VITEAZUL 127

Aceasta botäri pe generalii crestini a merge d'aci inainte cu

mars fortat ca sa märeasca temerea si groaza dusmanului in
fuga sa. Ei aflard atunci ca Sinan, in calea sa de la Bucu-
curesti la Giurgiu, Cala toate podurile de pre niuri, punea
pedici la treceri, strimtori si vaduri, ardea si pustiea toate
satele, ca ast-fel, lipsa bucatelor si anevointele drumulm sa
intarclieze goana ce-i da armia crestina. Genera lit se sfatuira
atunci si hotarird a schimba drumul, a lua altul mult mai
spre dreapta de Bucuresti. Acest drum, pe langa aceia ca
avea folosul de a nu fi calcat si smintit de dusman, scapd
Inca pe crestim de cursa ce le intinsese Sinan in mandstirea
lui Alexandru Voda la Bucuresti, care saltd atunci si spul-
bera in aer fara a vatama pe nirneni ; dar el fäcea un in-
conjur cu deosebire de lung, era plin de mocirle si de crang
si prin urmare era asa de greil de umblat, in cat se intargie
foarte mult mersul armiei, iar mai cu seama al artilei-iei care
mai toata femase inapoi. In cale, armia mai intimpina niste
osti turcesti rémase in urmd, pe care foarte le snopi si le
sdrobi, in cat multe mii de trupuri de om, de cai si de ca-
mile zaceati d'a lungul drumuiui, si aerul se imputi de o mare
putoare. Dar Turcii, in arneteala fugei lor, uitaserd tate-va
poduri netaiate ; ast-fel crestii avurd noroc a gasi nesfaramat
podul de la Arges, pe care trecuse Turcit si puturd si ei
inainta fard zabava. Gaud ajunsera la o departare de doue
mile de Giurgiu, primird veste cd Sinan, afland prin oameni
din loc de sosirea lor, trecuse cu o cli inainte Dunarea cu
cea mai mare parte din ostile sale ; ca ramasese Inca dincoace
de rid o multirne de care, bagaje, o prada insemnata de tot
felul, cu un mare numer de robi, spre baza carora lasase
opt mil Turd, cari nu trecusera Inca., nici nu indrazniati a
incerca podul, ce era foarte slab, cu o greutate asa de mare
ca a carelor si a tunurilor, [Jana a nu trece mai intaitl pe-
'destrimea si calarimea.
Bathori atunci, svatuindu-se cu toti generalii, isl intoc-
meste armia de bataie. Mihaia ce se aflase rnereil la avan-
guardie, porni iute inainte cu Romanii sei ca sa dea harta
vrajrnasului si sa-1 impedece a trece podul pana sa soseascii
www.dacoromanica.ro
 128 N. BALCESCU

Bathori cu toata. armi. InaintAnd Românii cAtre Giurgiu, el

intampind in cale o seamd de Turci furagiori ce duceati niste
turme de dobitoace, ii imprästie indata., ucid. pe eel mai multi
pe cei-l'alti ii prind trdmit indarAt lui Bathori, cdruia II
deterã aceleasi tir despre Sinan. Atunci Sigismund grAbi
si mai mult la drum, pdrêndu-i tare re'h cã un concurs de
imprejurari fatale il facuse sà piardd mult timp si prilejise
scaparea lui Sinan. Inteaceasta vrerne Mihaiu-Vodd sosise la
Giurgiu i ajunse pe Turd, la 15 25 Octombrie.

XXXIII

Orasul Giurgiulth, afarA de un zid slab ce-1 inconjura, era

ocrotit de castelul San-Giorgiu. Acest castel avea o positie
foarte tare. Arta si natura contribuisera a-1 intari. El era ase-
zat pe o insulA foarte frumoasa, numitA Sloboclia ,si formata.
de un mic brat al Dunarii, care se desparte putin mai d'a-
supra si inconjurAnd un spatid de doue jugere, cade iarài
in matca riului. Ast-fel castelul, acoperind cu totul mica in-
suld pana in marginile ei, pdrea a pluti d'asupra undelor.
Dupa ternelfile lui ce astA-di Inca se ve'cl, acest castel nu e
indoiala ca a fost zidit de Romani. Daramat in vremea na-
valirilor barbarilor, el fu rezidit de pe la anul una mie dupa
Christos de Genovesi, de la can Iuá i numele de San-Gior-
gio, ptronul acelei negutatoare republici. Pe la sfArsitul
veacului al XIII-lea, Negru-Voda duce al Fagarasului, intin-
clendu-si stapanirea peste toatA tara Romaneasca, pAnd la
Dunare, mai intari castelul San-Giorgiu. La 1418, cand Ma-
hornet Liu navali in tara noastra de pustii o parte dintr'insa,
intre alte cetati de pre Dunare ce coprinse, fu i acest cas-
tel, pe care-I intari. Putin dupd aceia, Rorn Anil il luarA inapol
sub vestitul domn Dan al III-lea Dracula. La 1431, impera-
tul Sigismund, rege al Ungariei, mar intAri acest castel cu
fortificath .si alte zidiri, când el trirnise pe un viteaz general
Joan Marotius, in ajutorul lui Dracula-Voda, impotriva lui
Radu poreclit,. Prasna-glava, care intrase in tara cu ajutor
de la Turci. Caciend dupä aceia iarasi in mânile Turcilor
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAID-VITEAZUL 129

castelul San-Giorgiu le fu rdpit impreund cu cele-l'alte cetati

de cdtre Vlad:Voda-Tepes. Dar dupa moartea acestui dornn
de crudA i viteazA aducere aminte, Turcii Ii luard inapoi
la 1479, fiindu-le ddruit de Vlad 1111-lea, pe care ei II nurni-
sera dornn cdrà de alegerea Orel; dar ii perdura curêncl
dupa aceia i Romanii ii stApAnird pAnA la anul 1544, cand
Turcii II luara iarãi, impreund cu Braila i Turnul. De atunci
e fusese merea in stApAnirea lor, 'Ana in acest an 1595, si
apoi dupd moartea lui Mihaiü, cAdu iar in manile lor, i fu stä-
panit de densii parid la tractatul de la Adrianopole (1830),
in urma caruia se dararnA cu totul si orasul intra in stapa-
nirea noasträ.
Pe vremea de care povestim, era acest castel foarte tare
prin positia sa, prin intaririle ce avea si prin ocrotirea ce
primia de la cetatea Rusciucului, incAt dobAndise reputatia
d'a nu putea fi luat. Ek era atunci cladit dupd vechiul obi-
coin, cu zidun tan, dar lard valun de pamint i farA flancuri
la zid, avend numai turnulete imprejur si in launtru un turn
mare (donjon). Mergea atunci podul facut de Sinan de la
capul cel de langa orasul Giurgiului, loc unde se varsa doue
dun in Dunare, Wind l poalele castelului, unde trecand o
intindere de pamint de dece past, se unia cu cel-alt brat al
podului cel mai lung, care ducea la "insula cea mare si de
acolo in Talul Rusciucului.

XXXIV

Sinan-Pasa, ajungesnd la Giurgiu (23 Octomvrie) cu armata

in cea mai mare neorAnduiala, obsti ca va sedea acolo trei
dile si ast-fel mai adaogi inca o gresala la eke facuse pand
atunci in aceasta retragere. Pricina acestei noi zabavi ce
puse la trecerea armatei sale peste Dunare fu o masura fi-
nanciara a administratiei turcesti. Flind-ca Turcii pustiisera
si pradaserd toatA tara pand in hotarele Ardealulm, luAnd
mai multe mit de robi, o catatime nenumeratA de vite cc se
vinduserd la inezat in tabara i atAta prada hick incarca-
sera cu densa ca la dece mil care, vizirul puse la intrarea
N. Bileesca: Ja,,ra www.dacoromanica.ro
Itomthulo0 sub Mihalu-Viteazul. 9
 130 K. BALCESCII

podului un inspector .si un scriitor, insdrcinandu-1 a cere de

la negutatorii can' duceali dobitoacele si cele-lalte marfuri si
lucruri cumpérate, legiuitul drept de Ia 1 la 5 (pencik) pe
seama sultanului. In vreme ce se urma aceasta nenorocita
lucrare, iatd ajunge veste (24 oct.) ca Mihaiii se apropie in
capul armiel sale si ca acum nu e departe. Mesura fiscald
fu indatd pardsita si mai intdiil Sinan-Pasa trecu singur in
noaptea aceia (24 spre 25 oct.) podul. Dupa densul, toata
noaptea pana la cra.patul clileI, trecura mereti pe pod la Rus-
ciuc, pavilionul viziruhn cu corturile, ianicerimea si o parte
din tunurile si munitiile de resboiti ; dar coloanele cele mai
man rerndsesera inca pe malul rornanesc; asemeni rernasese
napustite multe tunuri si bagagiele cele grele, cad in acel
grozav amestec si in spaima ce stapania pe toti, nimeni nu
voia sa ajute pe sotul sea. Se dedese voie atunci soldatilor
si negutatorilor a trece care cum va. putea, ca sa scape si
soldatil, stricandu-si randurile, negutatoriI parasindu-sI avu-
tiile incarcate in care, se repedira toti cu totul si in amestec
spre pod. 0 multime fard seama de oameni si de vite se
inghesuise pe pod in cea mai mare neoranduiala; o spaima
panica stdpanise toate mintile i pretutindeni era cea mai
mare desorganisatie, cand lard veste, f;le la patru ceasun dupa
amiadi (25 oct.), oastea lui Mihail' se arata si intra in sesul
dinaintea Giurgiului unde tabari. Dar fail a perde vreme,
Romanii impingend inaintea lor si deschiclendu-si drum prin-
tre multimea turmelor de vite mari si mici si printr'un mare
numér de robi, cad peste tabara si bagagiele Turcilor, ii is-
besc in spate cu atata iuteala incat pe toti ii reschird, pe
unii ii taie lard mild, pe altil ii prind, pe alti-I pun pe goana
spre pod si mantue vre-o cinci mii Romani, afard de femei
si de copii, ce fusesera robiti in tara Romaneasca si Mol-,
dova. Acesti Romani, scapand ast-fel din robie, se armard
cum puturà si detera mana de ajutor fratilor lor impotriva
dusmanilor. 0 despartire din oastea lui Mihaiil inainta pand
la malul Dunarii si alte patru scadroane cu pedesfrime, ar-
matd cu pusti, incepura a lovi cu focun asupra podului ;
apoi Mihail"' aseza tunurile pe un delusor vecin si ast-fel de
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIU-VITEAZUL 131

o parte tunurile, de alta cu muschetaria, facu sä ploud un

pada de foc asupra Turcilor. In toata lungimea podului se
vedea atunci o gloata adancd, indesatd, amestecatd, de ostasl
negutatori, femei, copii, cal, camile i alte dobitoace, tunuri
0. care, impingendu-se, imboldindu-se, strivindu-se unii in-
tr'altii ; fie-care om ingrijat de mantuirea sa, cautand a lua
pas inaintea vecinului sett, unil calcati in picioarele cailor,
altif ranindu-se in armele celor-lalp ; apoi primejdia i teme-
rea crescend din ce in ce, incepura a se bate si a se ucide
intre sine. Din aceasta grozava imbulzeald de oameni si de
vite se auclia une off o murmurare ce sbarniia inecat, alte
on o alarmd mare arnestecata de gernete si de groaznice
blesterne. Aceiasi imbulzeald i aceleasi nevoi se petreceail
if capul podului intre cei ce, simtind in spate palosul ro-
manesc, se munciail sà apuce a intra pe pod. Sinan, din
malul Rusciucului, privia aceastd chinuire a armatei sale fard
a-i da nici un ajutor. Garnizoana castelului numai, prin tu-
nun i pusti, incepu a versa o ploaie de gloante i ghiulele
asupra Romanilor. Dar acestia, fara a se spaimanta de aceasta
furtund, iuirà i mai mult focurile lor, incat neoranduiala si
spaima Turcilor ajunsera la culme si o groaznica desperare
Ii coprinse. Cel de pe pod, neputand rasbi inainte si ne mai
vedend alt mijloc de scapare, se pusera sa arunce artileria
si cardle in Dundre, ca sd-si faca loc i ca sa nu cadd si
ele in rnanile crestinilor ; apoi multi din el se asvbrlira in
apd, chemand numele lui Allah §i cercand a scapa in not.
Dar unii din nestiinta de a innota, altii din vartejurile riului
cec aveati a trece in toatä lungimea lui, perird inghiti de
unde ; cel-lalti furä ucii, cad ingrozitorul Mihaiü imbarbata
pe al ser si-Iindemna la bataie, cu graiul, cu mana si cu
fapta. Prin artileria sa, el isbuti in sfarsit a rupe podul in
doue, de la mijloc. Un gernet de groaza umplu atunci aerul
prapastiosul adanc al riului, cu gura cascatd, sorbi si in-
ghiti inteo data, gloate de vrajmasi.

www.dacoromanica.ro
 132 N. BALCESOU

XXXV.
In vreme ce o parte din armata musulmana se sbuciuma
si se lupta astfel impotriva valurilor riului i peria sail de
unde sail de gloantele ce trimitead cresting, fara a capéta de
nicaieri nici un ajutor, sosi pe loc i Bathori cu ostile sale.
Turcilor, cari remasesera pe malul romanesc, inchii intre
jumetatea podului sfaramat i ai nostri, li se taiase tot mij-
locul de scdpare si nu mai avead alt ce face decat a se lupta,
a se inneca sad a se preda. El incercard un minut a se apara
sub ocrotirea unel baricade de card legate in mare num.&
unul langa altul, pe care o facuse Sinan la capul podului
spre a stavili navelirea calarimii crestine. Dar Bathori indata
ce sosi, orandui o ceata de pedestrime aleasa ca sa sfaranie
aceasta baricada. Apol trimise pe cei mai buni din puscasil
set', cari cadura cu furie asupra dusmanilor osteniti de lupta,
raniti i slabiti, macelarindu-i groaznic. Acei ce putura scapa
dinaintea crudului si neimblanclitului palos crestinesc, in des-
perarea lor, se aruncard in rid, incercandu-se in zadar a-1
trece in not; astfel mai multi isi aflara moartea in valurile
Dunaref. Atunci se prapadi cu totul acolo vestita ceatà a
ekingiilor, care doue veacuri statuse groaza Ungariei si a
Germaniei; ei se aflasera pusi de paza la capul podului pe
malul romanesc i nici unul dintr'insii nu putu scapa; ase-
menea nici un om nu mai remasese pe langa Hasan-Pasa, la
arierguardie.
In isbanda aceasta se deosehi mai cu seama pedestrimea
aleasa a Sacuilor ce purta numirea de Pixidari (sulitari),
vestita de viteaza. Dunarea se umpluse de trupuri moarte ale
Turcilor i undele ei se rosiserd de sangele versat. Afara de
lesurile turcesti, ce stau asternute i gramadite ea niste movili
pe uscat, o multime de alte lesuri de oameni, de cai si de
camile se aflau in bratul Dunarii ce desparte insula San-Geor-
giu de malul romanesc, gramadite i inclestate ast-fel unele
de altele, incat in acel loc Dunarea abia putea a-si urma cur-
sul seu; si cand, dupa batalie, voirà crestinn sà adape dobi-
toacele, nu putu scoate apa de acolo fara de a scoate de
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RORANILOR SUB IVIIHAlt-VITEAZUL 133

odata vre un trup de om sail de cal. Mu lt mai multi Turd

se vedeail plutind pe unde, in cursul apel, plini de rani, ju-
matate rnorti, gemand i vdietandu-se cu jale. Uricioasä si
ingrozitoare priveliste de omor!
Turcii, earl trecuserd in insula cea mare, cdutard sä ajute
pe ticaitil lor frati. Safargi-Mehmet-Pasa puse d'acolo de in-
drepta tunurile spre tabera crestineascd, dar loviturile n'ajun-
geaa, ,sail din nestiinta tunarilor sail din reaoa positie, si nu
putufà vdtdma pe ai nostri in vreme ce acestia, avend bum
tunart si favorisati si de positie, nu aruncail nici o umplutura
in sec. Printr'acest mijloc ei puturd coprinde doue din cinci
corabil ce aveail Turcii atunci acolo pe Dundre; cele-lalte
trel scapard cu fuga.
Martoril ce aü vedut cu ochii spun cà pierira intr'aceasta
batai.e de la trecerea Dundrii, ca la opt-spre-zece mit Turci. 1
Deosebit de robii ce rnântuira, crestinit dobandira o mare
parte din artileria vräjmasilor, steagurile si bagagiele lor, o
multime de dobitoace si ease mii care inca.rcate cu prada.
Analistul turc contimporan Sead-Uddin incheie descrierea ce
face de aceasta bdtalie asa de nenorocita pentru ai sei, prin
aceste cuvinte: CovArsirea amestecului i spairna fu asa de
mare, incat putem dice ca thci odatã nu se vedu o agemenea
desävArsita. invingere!

Dupa." ce crestinii impedicara pe barbari in trecerea lor, sfa-

rarnand podul ce ducea la insula San-Georgiii si facând atata
peire inteinsit, unii din ei vrura sa cuprindã indata si al doi-
lea pod, care ducea de la poalele castelulm la insula cea
mare si sa sfapaneascã aceastã insula, ucigand i aruncand
in rill pe Turcil ce se atlail acolo. Done steagurt din pedes-
Numerul Turcilor morti la aceasta batalie este iarasi nesigur. in
vreme ce Istvanfi si Frachcta ii fac nurnal de 6000, Montreux il urca la
30,000. Nm am primit de mai dreapta cifra de 18,000, data de Walter,
care se apropie de aceia de 16,000 data de Sieur Ambri §i aIi ana-
lit, §i de aceia de 17,000 ce ne da istoricul .Sacy.
www.dacoromanica.ro
 134 N. BALCESCU

trimea domnului Moldaviei, cu o infocata indrazneala se ra-

pezirà pe acest pod. Turcil din insula cea mare, veclend
aceasta, foarte se ingrozirá i temendu-se Ca toata armata sa
n'aihd acelasi gand, incepurd a tdia cu securi capul podului
din partea bor. Dar cei-latti ostasi crestini nu indraznira a
insoti pe inimosii Moldoveni ca sà nu se expund intre armata
lui Sinan d'o parte si focul castelului de alta. EY nu stiaii ca
castelul nu-I putea supera, lipsindu-i praful de pucd. Sinan
incarcase patru care cu lãqi de praf i le pornise a se duce
in castel; dar din invälmaseala in care picara Turcii la so-
sirea crestinilor, aceste care nu apucaserd sa treacd podul in.
castel. Ele luard apoi foc, catre seard, din intamplare, prin
crestinii ce rataceati printre randurile carelor spre a ja.fui si
saltard de o data in aer cu mare sgomot, in coloane de fum;
lucru minunat insa ea nimeni nu fu ranit. Deci acei viteji
Moldoveni, nevalendu-se ajutati de nimeni, fura nevoiti a lasa
indrazneata lor intreprindere, care ar fi fost atat de frumoasa
si fblositoare armiei i ar fi inlesnit mult coprinderea castelului,
Acestea petrecându-se ast-fel pand in noapte, armata cres-
tind, ne mai avend vreme a tabdri, se hotäri a bivoaca pe loc.
Calarimea de sine-si area' vointa de a sta inarmata toata
noaptea aceia, temendu-se ea nu curn-va dusmanii, folosin-
du-se de intunecimea noptii, sã treacd din insula cu corabii
ca sa vind sari isbeascd. Pi lda calarimei fu urmata de toate
cele-l'alte osti i ast-fel armia intreagd. veghia inarmata toata
noaptea, puind in toate partile streji spre a priveghia miscd-
rile Turcilor. Acestia se aflaii atunci, cea mai mare parte,
trecuti pe malul Rusciului ; vre o cinci mii dintransit tdba-
risera din porunca lui Sinan in insula cea mare ; altii, din
spaima ce le dedese crestinii, scdpasera si se trasesera sub
castel, la intrarea podului, ce ducea la aceasta insula, de,
uncle fu trimisa o altd mâna de soldati spre paza acelm pod
si spre a da puteri garnizoanel castelului, care se urca atunci
la numerul de 800 ostasi.
A doua qi (26 Oct.) Bathori, incredintandu-se cd nu mai
are nimic de temut, purcegend toti din lowl uncle petrecu-
sera noaptea, ceva mai inainte ii. aseclara tabera, apoi in-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHATU-VITEAZIJI, 135

dreptara asupra castelului San-Giorgit tunurile luate de la

Turci la Targoviste. Loviturile tele dese si neintrerupte ale
artileriel in putine ceasuri facura o sparturd in ziduri, care
socotita fiind destul de larga, indata se alese de tot cortul
tate dol soldati i, formandu-se ast-fel o ceata bund, i se po-
runci a da asaltul, trecend bratul Dunarii pe vase, cad po-
dul era sfaramat. Aceastä ceata era alcatuità nu numal de
pedestrasl, dar si de caldreti cari lasandu-si cail, cerurd a
merge la asalt si, du sabia in mand, se repezird cu inima,
prin rMne, d'asupra zidurilor. Dar nenorocita pedestrime Un-
gureascd, atat de viteazd in multe randuri, nerabdatoare d'a
intra in castel, se repedi cu multà nebagare de seamd i cu
curagia, inainta pand in varful sparturei, unde fu isbità c'o
neprevedutd furtund de gloante, ce trinti morti pe acele da-
ramaturi ca la doue sute oameni ; multi altif furd raniti, eel-
l'alti invini i respinsi inapol. Garnizoana castelului intr'a-
dever, ocrotita de taria zidurilor, se apera cu o indäratnica
barbatie, aruncand asupra crestinilor, nu numal cu pustile
din 'care trageau rar, avend lipsd de praf, dar din care tra-
geati de aproape foarte i drept la intã, ci ined cu sageti
land, sulite, gereturi, pe care le aruncail cu mana, si in sfar-
sit cu marl bolovani de peatrd. Ea primi mai apol praf si
alte ajutoare din insula tea mare prin mijlocul podului ce lega
acea insulã cu castelul. In acea insula stim cd era o tabdra
de cinci mil 'Turd, carl incepura acum a supéra reü prin tu-
nurile lor pe al nostri i, atat prin aceasta cat i prin ajuto-
rul necurmat ce da castelului, zaddrnicea toate silintele ce
faceatl crestinif de a-I coprinde. Afard de aceasta, Sinan pe
langa mal, luandu-se cu cordbiile, veni 'Anà in dreptul cas-
telului i d'acolo cu balimezurl de cele marl, nurnite doubles
faulconneaux, duplices falcones, trageau neincetat asupra cres-
tinilor cu mare vätämare a tuturor, mai cu seamá a acelor
.ce bateau cetatea sail se urcad la asalt. Se judica atunci a
fi de mare trebuinta sa se pund o stavila intre castel si in-
sula de unde veneati ajutoare; pentru aceia se hotdri sa se
taie partea de langa castel a .podului ce ducea la insuld. Cu
toate cA acest lucru era cu primejdie, dar Silvio Piccolo-
.
www.dacoromanica.ro
 136 N. BA.I.CESCU

mini, care primise comanda a toata artileriet, sa incumata

a-I indeplini cu bine. El se puse insusi in capul unei cete si
merse spre pod, dar fiind nevoit a trece sub castel, a-0 ex-
pune oastea descoperità la focurile lui i inca a se apuca 3i
la harta cu Turcil ce staa de pazà in acel loc, el perdu multi
ostasi i noaptea apucandu-1 cand d'abia putin din pod se
tdiase, fu silit a se trage. Ast-fel aceasta intreprindere, fa-
cuta cu mai multã vitejie deck intelepciune, nu isbuti. Se
chibzuira atunci a arde podul pyin tunuii i prin focuri fa
bricate i acest mijioc fu norocit cu izbanda. Un bun numér
de Turd, Carl- veneau atunci pe acel pod in ajutorul ase-
diatilor, se innecara. Dupa aceia crestinii indreptara toata
artileria asupra zidurilor castelului. Aceasta artilerie era putin
numeroasa, caci din greutatea drumului cele mai multe si
mai marl tunurt rérnaseserã in urma, I cu toate cã se asteptati
in tot ceasul, Inca nu sosisera. Cele mai mart tunuri ce aveau
ei atunci in tabara d'abia purtau ghiulele de trei-dect livre.
Curand insa inaintarea noptil sili si tunurile sa tacd.

XXXVII:

. La medul noptil incepurd din nou tunurile a bubui i pus-

carira cetatea pand putir, dupd medul dilet (27 oct.), cand se
facu o buna spat-tura in ziduri, crapata de patru braturi. Pic-
colomini judecd cum ca acea spartura e destul spre a putea
intra in castel, cu atat mai mult ca descoperea intre apara".-
ton temerea i confusia ; dar Ungurit, speriatt de cea d'intdia
a lor. neisbutire, 'nu voird a se cerca cu asalt sub pricinuire
Ca spartura nu e destul de larga, cu toate ca Italienit trebuiail
sa rnearga inaintea lor. Piccolomini atunci se intoarse catre
at set sio indemna a-i face cinste si a pastra reputatia fla-
iti si a lor insist, castigata in multe alte intreprinden
mult mai primejdioase, dar nu intr'o causa nici mai dreapta;
nici despre care mai mult pot spera ajutorul ceresc, de vreme
ce se lupta impotriva vrajrnasilor fatist at lege crestinestp>.
picend acestea, impreuna cavalern set imbarbatati de cu-
vintele 1w, navaleste cu vitejie, purtand sabia in mand, si se
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIO-VITEAZUL 137

urcd peste rdinele acele] sparturi. Ian Weicher, l'asand caii,

alearga si el cu ai si, inimos la asali. Alt! ostasi se friai
luard dupd densil i nAvalind ru totil, cu curie mare, se ur-
card pe o parte de ziduri i infipsera un steag. Dar Turch
se aparati cu energia desperarel, aruncand in crestin] gra-
nate si petre. De o jumétate de ceas tinea .acurn lupta CU o
deopotriva inversunare nitre asediator] i asediap, cand Pic-
colomini, vedend cA putinii ostasi ce se urcasera la asalt nu
vor putea isbuti de nu vor fi indatã sprijiniti de ostir] proas-
pete, se intoarse cu iuteala catre Unguri si le strigh : ((Nu
gsunt oare acolo Italienii pusi Iii primejdie pentru mantuirea
«patriei voastre i spre a incerca tot o soarta cu voi, spre
gnirnicifea dusmanilor universal], iar ai vostri particular] im-
«pilaton? Puteti oare suferi a-i vedea acum, sau tragendu-se
ginapoi parasiti fiind .de voi, saü insemnand cu sange .locul
«si intemeindu-I cu moarte, intru vecmica aducere aminte a
gviitorimei de nobila lor infocare si de putin recunoscetoarea
,voastra moliciune ? UnguriT fAcurd atunci, de rusine,.aceia
ce ternerea ii oprea d'a intreprinde, si cu multa ferosie aler-
gara a reinnoi asaltul. Cornandantul castelglui, vedend aceasta
noud navalire ce-I arneninta i spairnantarea oarnenilor sel,
desperd de a se ma] putea apera i dete tristul semn ca voeste
parlamenta si a se preda. Piccolomini porunci indata ostilor
'sale a sta in loc si el se gatia sà asculte propunerile Tur-
cjlor, Cand de odata Ungurii i Sácuii, nerabdatori acum d'a
resbuna perderea sotilor lot, se reped furios] in castel, fäcend
multa larmä i irnpingend inainte pe Italieni, care, aflandu-se
ast-fel striviti intre soth lor i vrajmast, suferirA foarte, ranindu-se
mulp dinteinsit. Dupd oare-care impotrivire a vrajmasilor, cres-
tinit coprind castelul catre seara si Turch can scapara de
Cea furie a soldatului biruitor, se inchisera in turnul
din nauntru. Dar nic] in -acest nost nu se putura ci mult
apara si, coprindend crestinil si acel turn cu asalt, ma] pe
tpti Turch WI se aflati acolo. ii trecura prin ascutisursabiel.
In acest loc se ranira Cati-va din al nostri, cei mai multi de
petre, iar tunurile i pustile din insula cea mare vdtemara
pe Ungurit ce se aflati deipre acea parte si le omorird ca la
www.dacoromanica.ro
 138 ic. BALchscu

patru-deci oameni. Sacuii trecura sub sabie tot ce intimpi-

nark fara milk necrutand nicY sex nicl varsta. Acel din Turd
ce fugisera afara din castel, furd macelariti sail se innecara
in Dundre. Vre-o sutá dinteinsit, pogorindu-se de pe ziduri,
voira sa." fuga inteo galera ce era acolo la term, dar urmatl
fiind de aproape de al nostri, sarira cu totii impreund pe ga-
lerd i ucigend ai ni4tri pe Turd, remase acea corabie in
stapanirea invingetorilor. Ea fu cunoscuta a fi una din acelea
ce in anul trecut luaserd Turcil cu dênii, cand ail plecat de
la Comorn. Alta galera ce se afla intre insula si pod si pe
care eraii 2500 Turd si Tatarl, .sdrobità find de loviturile
artileriei, se afunda, mergend in cursul riulul ; numal vas-
lasii puturd scapa. Din opt sute Turd, ce alcdtuiail garni-
zoana, numg unul se mantui. El se arunca in Dunare spre
a o trece in not si, cu toate ca fu ochit de ai nostri cari
asvarlira ô multime de groante dupa densul, avu minunatul
noroc de a ajunge neatins tot in not, pand in tabera lui Sinan
de la Rusciuk. Din crestint cadura la aceasta luare a caste-
lului doue sute cinci-c,leci oameni si multi se ranira. In castel
se gasira trei-deci i noue tunuri, din care doué foarte marl,
doue culevrine de 39 si cele-l'alte marunte.
Prada ce pica atunci in manile ostasilor fu nepretuita: o
multime de bani, arme, scule i alte lucruri scumpe, o cã-
tàçime nemesurata de grail si un mare num.& de capete de'
vite, camile, catari, cal fr,/mosi ce Sinan luase din tara Ro-
maneasca i n'apucase aT trimite. curn voia, 'la Constanti-
nopole, i cari erau atat de numerosi in cat, dupa ce luard
pe cei rraibuni, nefiind destui oameni spre a incaleca pe cei-
l'alti, ii manail cu cardul amestecati cu vitele. In toate partile
se, vedeau fluturand steaguri musulmane; stofele de aur, bra-
tarile scumpe, pavilioanele de matase contrastaii cu hainele
proaste ale Romanilor i Sacuilor. In acea bucurie generala,
Italienn nulnat se aratara fo;arte mahniti, cad Ungurii, nava-
lind in castel tocmat cand Turch erail gata a capitula, le
rapise gloria acelet coprinderi; dar printul Bathori cu nun-
ciul Papet i internunciul impardtesc ii mangaiara cu cuvinte
dulci, cu laude si cu damn. Trofeele acestet campanii, deo_
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MMAItT-VITBAZUL 139

sebit de mai rnulte mil de robi mantuiti, furd doud-deci

seapte steaguri, ca la o sutä doue-deci tunuri, din care unele
de o mdrime insemnatd i, de la 18 Octombrie, luarea Tar-
govistei, pand la 27 ale aceleiasi luni, atat la Targoviste
cat si in goana ce crestinii detera Turcilor and la Giurgiu,
inteaceastä din urmd bdtaie si la luarea castelului, Turcii
perdurd peste tot ca la doud-deci i ease de mil oameni.
Acest sfarsit nenorocit avu acea ingroditoare expeditie a lui
Sinan in Tara-Romaneascd, care amenintase cä va inghiti pentru
tot-d'auna natia romand i cu densa i crestindtatea, pe care
ea mai puterrric atunci o ocrotia. Eroilor de la Calugareni
se cuvine mai ales onoarea isbandei in aceastà glorioasa.
campanie. Venirea lui Bathori nu fdcu alt decat reschird ai
goni un dusman invins i demoralisat, carele i fard aceasta
ar fi fost curand nevoit a deserta tara. Datoria i gloria lui
Bathori era a nu lasa nici un picior de Turc sä easä din
tard i ar fi putut s'o facd, de nu umbla asa moale ii cu
sfieald. Chiar i sdrobirea Turcilor la podul de pe Dundre,
o furd crestinii datori mai mult iutimei lui Mihaiii si a Ro-
manilor sel. Pentru aceea, puteaa ax'um acestia, cu o dreaptd
fald, sa strige lui Sinan, impreund. cu un poet al lor popu-
lar : «Ce te-al fdcut, mare vizir ? Unde-ti «sunt voinicii, paso
«cu trei tuiuri? Ventul impotrivirei saramd zdbalile arma-
«sarilor tei ; navala se trase inapoi spdirnantatd cl,e pepturile
«goale ale vitejilor !,
XXXVIII

Sinan, de pe malul drept al Dunarii, privi cu jale trista

soarta a armiei lui si coprinderea castelulut San-Giorgiu,
blestemand in desperarea sa cerul i pe Mahomet. El, Mariu
al Osrnanilor, el, triumfatorul Asiei, Africei i Euroliei, el,
Sinan cel nebiruit carele in trufia si'n zadArnicia sa despre-
tuia toata luinea si credea ca ea trebue sa robeascd caori-
tiilor si ambitiei 1w, I sä se vada el acum la o varstd trecuta
1 Istvaqi se exprirna cu aceste cuvinte asupra hn Sinan : aAst-fel Si-
nan care in launtru i dinafara nici o data anu-si plecase capul, a cartil
www.dacoromanica.ro
 140 N. BALCESCU

de opt-zeci am, dupd o carierd atat de strdlucitd, resturnat

din cultura glorielf sale, biruit de niste domni tineri i -Card
barbd, dupd cum ardta el, mai ales pe Bathori! Si armia lui,
atat de puternicd, atat de bine ingrijità i inzestratai cu bani,
cu arrne, tunuri i munitii indestule, à o vadd acum far-à
steaguri, farà tunuri, lard bagage, fard corturi, den-ioralisatd
adusd intr'o asemenea stare, de niste osti adunate in pripa,
slabe si feu armate !
«Sinan, dice Sagredo. ostas deprins in résboaie si'nvechit
«in arme, nu avu atata putere de sufiet spre a suferi neno-
erocirea sa si, obicinuit a birui, el se planse 'amar ca noro-
ucul, la batranete, isi lua inapor favorile sale». Nenorocitul
vizir fu silit indatd a-si trage tabèra de pe malui Dundril,
de la Rusciuk, cam crestinii, cum dobindird castelul, indrep-
tara gurile tunurilor de pe ziduri, spre tabdra turceasca si
incepura a tuna asupra-I. La Rusciuk el facu cdutare arma-
tei sale, ca sa vada de i-a mai rarnas ; alese pe Satirgi-Me-
hemet-Pasa i pe Segbanbasi-Iatin-Aga pentru paza si apa-
rarea Vidinului, i ii trdmise cu o mie de oarnern caldrirne
sub comanda agal, Guciuk-Osman. Apoi puse garnizoane
prin toate cetatile din lungul Dundrii i, Inpartindu-i ostile
in cete putin numeroase, isi ridica tabara si lua cu graba
calea Rasgradului cu toti negutatorii armater. Acolo lash' pe
Hasan-Pasa, dandu-i titlul de seraskier, cu vre-o cati-va san-
giaci din ostile Rumeliei, pe Zarargi-basi cu rnunitiile de
eesbaih si tunurile, dand porunca ofiterilor sa ierneze la Sumla.
Intr'acest loc afla prin scrison din Ungaria, de la fiul soh,
Mohamet-Pasa, isbandile crestinilor intr'acea tara i luarea
vestitei cetatil Graanul de cdtre armata imperateascd.
trutie i zadarnicie despretuia pe toti, care, mândru de puterile sale,
Inesocotia pe ale celora-Palti i gandea ca trebue a sluji capritiikYr ai
«ambitiei sale, isgonit din Tara-Romaneasca peste Dunare, fu cu drep-
«tate pedepsit de cutezarca i nesocotinta sa; i Giurgiu, aceasta cetate
«atat de tare. care de mai multe veacuri tinea de Turci, fu luata dinain-
«tea ochilor sel, de un cap nou si de niste ostiri adunate in pripa. Ar-
mata 1w, sdrobita in cea mai mare parte, lipsita de toate bagagele
sale, se indrepta spre Constantinopole, printr'o retragere ce semena
mult cu luga, in trupurt deosebite si putin numeroase .
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIIIAM-VITBAZUL 141

In vara aceia, aceasta armatd.fiind bine povatuita de yes-

titul print Mansfeld, Juase cu isbanda ofensiva i biruinta
remase sub steagurile sale. De o kind de dile ea bätea ce-
tatea Graanului, cand Mohamet-Pasa, feciorul lui Sinan, esi
din Buda si veni de isbi pe asediatori. El fu insa biruit si
fugi läsandu-si steaguri, bagagie i artilerie in puterea invin-
getorilor. Dar moartea lui Mansfeld ce se intamplä cate-va
dile dupd aceia (14 August 1595), imbarbata iarãT pe Turci
si Kara-Ali-bei, guvernorul cetatii Graanului, ceru o intal-
nire cu generalii unguri, Nadesdy i Palfi, incercand a-i face
sa ridice asedierea. Spre respuns la aceasta propunere, Palfi
.facu ;tire Turcului de invingerea ce Sinan patise la Calu-
gäreni, a ,carei veste glorioasa ajunsese tocmai atunci, si cum
Turcul nu voia a crede, PaUl Ii dise 0.cd numal Turcii aii
obiceia sä mintar. Invingerea lui Sinan de la Cdlugareni facu
mare impresie asupra Turcilor din Ungaria, descuragia pe
aperatorii cetatii Graanuiui si inriuri mult in hotararea lor
d'a capitula. Ast-fel se tin, strins legate unele de altele, ope-
ratiile resboiului i sabia Romanilor de la Calugareni re's-
turnd puternicele zicluri ale cetatii Graanului din Ungaria
de sus.
Vestea coprinderet acestei cetati adaogi foarte mahnirea
lut Sinan.. El se grabi a scrie Sultanului spre a se desvino-
vati i spre a micsora perderile sale, dicendu-i ca cresting
n'ati stricat cleat bagagiele i putini oameni de cei nedeprinsi
din arierguardie, dar ca nervul ostilor e cu densul ; ca daca
iarna ce se apropie i asprimea timpului nu mai da cale is-
bandirei, el si-o pastreaza .pentru primavara viitoare, cand,
saa va muri, saü isi va indrepta invingerea ce din intamplare
i-a venit, i li va isbandi de la inimd prin präpadirea lui
Bathori si a lui Mihaiu. In aceasta scrisoare el isi versa' mai
cu seama foctil asupra lui Mihaiti-Voda. Dar Sultanul nu se
multumi cu aceasta si, chemand pe Mustafa, afla de la den-
sul marimea perderii si purtarea cea neiateleapta a lui Sinan.
Groaza domni in Constantinopole cand se audi de patirea.
mut Sinan ; indata ce el sosi in rapitala, Sultanul 11 scoase
din vizirat si-I trimise in locul sea obicinuit de exil, la Mal-
www.dacoromanica.ro
 142 N. BALCESCII

gara; asemenea departa din slujb sa. i pe cairnacamul Ibraim-

Pasa, invinovdtindu-1 c6, n'a trimis la vreme ostiri, ban! si
bucate, i numi vizir pc Sala-Mohamet-Pasa. Muftiul späiman-
tat atunci de nenorocirea Musulmanilor, presintá Sultanului
o poemd jalnicd compusd de Ali-Celebi, asupra tristei start
a marginilor imperatiei. Sultanul porunci a se face rugdciuni
publice in piata cailor (Atmeidan) i predicatorul Sa.ntei-Sofii,
seikul Mohijedin Cautd a intdri curagiul poporului i simti-
mintele lui religioase prin verseturi din Coran i prin tradi-
tiile Profetului.

oc)(1)(

Dupa glorioasa coprindere a castelului San-Giorgiu se tinu

svat intre capii .armatel Crestine pentru a hotari de trebue
a trece Dundrea spre a lua in goand preste tot locul pe in-
grozitorul dusman, sail a trece cu armia in Moldov,t spre a,
isgoni Re Polon! i pe domnul pus de densii acolo si a trage
aceastà tara iardsi in alianta crestind. Cea pdrere era
card- indoiala minunaa, cad catând la dernoralisatia Turcilor,
biruitorii crestini ar fi putut acum inainta, fArd d'a intâmpina
grele stavilt; pAnd la Constantinopole. Dar i se aduse impo-
trivä lipsa ,mijloacelor de a trece Dundrea cad podul nu pu-
tea sluji indata, fiind parte stricat de at nostri, parte de Turd,
alte vase pentru trecere n'aveail deck doue galere din cele
luate de la Turd. Apoi apropierea iernei si lipsa de barn
spre a pldti mai multd vreme ostasii cari siliati a pune capdt
acelei expeditii, iar mai ales se temeail ca nu cum-va Polonii
din Moldova, ce erail in intelegere cu Turcit i cu Tatarii,
sa supere Ardealul i ara Romaneascd, pe când armia ar
inainta in Turcia. Aceste temeri inriurirä mult asupra spiri-
tulut lui Bathori, si-1 hothrira a se intoarce in Ardeal, de unde
sa treacA in Moldova spre a goni pe Polon! si a restatornici
pe Razvan-Vodal in scaunul sèü. Mult mai bine ar Ii facut
el de alegea din oastea sa cei mai bun! ostasi, fäcend-o ast-
fel sa castige in cualitate ceia ce perdea in nurnér i, incre-
dintand-o lut Mihaiti-VodA, l'ar fi trecut in Bulgaria, ceia ce
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIII-VITEAZDL 143

nu era cu neputinta. Mihaiii, care cunostea bine aceasta tall

si era iubit de locuitori, ar 11 putut curati de tot Bulgaria in
acea iarna de Turd, trecendu-I Balganil si. lasand pe de pH-
mavard spre a porni catre Constantinopole. Ce resultate mi-
nunate n'ar fi putut atunci avea aceastä expeditie, pe care
nepriceperea lui Bathori o starpi cu totul ! Unil din capetele
armatef, intre care si Piccolonliini povatui atunci a drege cas-
telul San-Giorgiu si a pune garnizoand intr'insul, spre a in-
chide in viitor Turcilor trecerea Dundril printr'acest loc. Dar
.Bathori, pricinuind cd castelul e prea departe de Ardeal si
ch dregerea si tinerea lui va cosita prea mull, porunci sa-1
darame si. sà dea foc caselor, si in cea din urma c,li a aceleI
luni puse de arse si partea podului ce mal remasese, im-
preunä cu luntrile pe care era facut. Apoi, lasandu-si armia
sub comanda lui Stefan Bocskai, locotentul sell general, in-
sotit de o ceatã de calarime, avand cu sine si pe Piccolomini
cu cavalerh sel, lua calea Brasovului. Cu densul pleca'si. nun-
ciul Papel si internunciul imperatesc generalul Carol Magnus,
istoriograful imperatului, care facu o descriere despr.e toata
aceasta campanie si o trimise stapanuluI sal la Praga, dupa
care descriere spune analistul. frances Gherrin ca a copiat
pe a sa.
Mercurl la di intaiil de Noemvrie Bathori si sotii sél se
duserd la Bucuresti si aflara orasul desert de locuitori. Aci
gasira doue tunuri marl parasite de dusman in fuga lui cea
grabnica. Dupd ce isi intretnard puterile in x-erne de trei
dile, 'Isl. urmara calea inainte 'Ana la orasul Gherghita, care
si el se afla desert de locuitori. Mihaiu insotise pe Bathori
pana intr'acest oras. Inainte de a se desparti aci unul dc
altul, printul Ardealului, voind sa-si arate recunostinta sa
pentru atata vitejie si intelepciune cu care se deosebise Mi-
haill in aceasta campanie, se invoi a preface tractatul de la
20 Mai il, ce era atat de nesuferit acestuia, si a-I inapoia toate
drepturile stapanirel de sinesi, oprind pe seama-I titlul ono-
rific de suzeran. Farà indoiala ca Bathori n'avea alt in cotro
face, ternendu-se ca, de nu va jertfi acel tractat, sä nu fie
silit la aceasta de Mihaiil ce acum era liber de grija Turci-
www.dacoromanica.ro
 144 N. BALCI.SCU

lor. Dupa aceastã invoire prieteneasca.", Bathori opri, cu voia

lui Mihaid cinci-qeci tunuri din cele dobandite de la Turd
si apoi, luandu-si diva bund de la densul, porni spre Brasov.
In acest oras el astepta cate-va dile pand ii ajunse i Stefan
Bocskai si Razvan-Vocla impreuna cu toata amata. Apoi dete
lui Razvan doife mu Sacui ajutor ca sal intre in Moldova,
sa goneasca pe Ieremia Vodd i pe Lesi. Asa Bathori, in
relele sale chibzuirt, nu numai ca nu trecu in Bulgaria spre
a da goana Turcilor, dar inch nici in Moldova nu facu o
expeditie serioasa, dupa cum se fagaduise. Adevér e ca el
instiinta pe Razvan a nu intreprinde nimic cu o indrazneala
nesocotità i, de va vedea Ca Polomi sunt mai multi la nu-
mer si puteri, sa nu dea bataie, ci sa. astepte 'pan-a sa-i tri-
mita un mai mare ajutor. Dar era lesne de inteles ea Raz-
van, odata in apropiere de dusman, nu va fi poate stapan
a se feri de batalie, chiar lasand de o parte natura lui cea
mult cutezatoare. Ar fi fost mult mai bine daca. Bathori in-
treprindea insusi aceasta expeditie, saü daca da de atunci
lui Raz'van un ajutor mai insemnat. Ast-fel ar fi ferit pe cre-
clinciosul. seu Razvan i oastea lut de trista soartä ce intArn-
pinara in Moldova.
In urma acestor oranduieli, Bathori ridicandu-se de la Bra-
sov, merse in scaunul seu din Alba-Iulia vesel de triumfurile
sale. El scris ,-. de aci, in 16 Noemvrie, Papei, vestindu-1 de
biruinta dobandita asupra lui Sinan i tramitandu-i vre o
cate-va steaguri mai insemnate, luate de la Turci, intre care
pi steagul cel verde al Prooroculut dobandit la batalia de la
Calugareni. Pontificele remase foarte indatorat de acest dar,
multumi 1w Bathori fagaduindu-i ajutoare de bani si de oameni
pi 'porunci a se face rugaciunt i Te-Deum, in toate bisericele
Romei penfru acesfe isbârii, iar cu steagurile impodobi
templurile sale. El trimise apoi printului Ardelean, prin Luigi
dell'Anguisciola, camerierul seu de cinste, o sabie i o pa-
larie bine cuvintate.
Bathori pornise i la Praga un curier spre a duce vestea
biruintel, carele sosi in acea capitald in 4 Decernvrie. Ar-
chiducele Mateiu, afland la Viena aceasta veselitoare stire,
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB M1HAIII-VITEAZUL 145

puse de cantd un Te-Deum in biserica SantuluI Stefan si in

toate cele-l'alte biserici ale orasului. Europg, intreagd se in-
veseli veclendu-se mantuitä de primejdia ce o amenintase si
afland smerirea lui Sinan, acel dusman cumplit si neirdpdcat
ce mult o ingrijise. Numele lui Bathori, care stiu a trage
asuprd-si gIoria principald a acestei isbanqi, fu trambitat in
toate pdrtile de scriitorii i oratorii contimporani si, in fre-
nesia entusiasmului si a lingusirei, el fu aseménat cu Ale-
xandru-cel-mare i cu Iu Iie Cesar, cei mai vestiti cdpitani
din vremea veche.

XL

Dupa plecarea printului Bathori, neobositul Mihaiti-Voda,

fard perdere de vreme, hotari a sfarsi campania cucerind
cetatile de pe ambele termuri ale Dundrii, pe unde se, mai
aflail Turd, cari ar putea fi vdtdmatori terif. Drept aceia, el
porni spre Braila care se coprinsese, cum stim de Tura, in
vreme ce din porunca lui, spdtarul Udrea lua cetatea Nico-
polei i aga Fdrcas se indrepta spre Vidin. Turcii din Braila,
cum aflard cd Mihaiü s'apropie de densii, napustird cetatea
si fugird peste Dunare. in acea fuga grabnica trei sute din
ei se innecara in acest riü. Mihaiü primi glas de la indrdz-
netul Udrea cd, dupd ce a treeut Dundrea, s'a lovit de fatii
cu Afis-Pasa care ii esise intru intampinare i foarte i-a tdiat
si i-a spart oastea, in cat acest pasa d'abia a putut scdpa
cu done' slugi. Mihaiü pripi atunci despre Nicopole si apoi,
trecenci Dundrea, se impreund cu Udrea, isbestd Nicopolul
si arde, sfarrnd, robeste i pustieste toate serhaturile turcesti
din Bulgaria pand la Vidin. Ajungend aci, el gasi cetatea
in puterea indaratnicului viteaz Färcas, care ii isbandise
glorios acum perderea ce prin inselaciune incercase intr'acest
loc cate-va lum mai inainte. Acest general, mai mult voinic
deck norocos, fusese mai 'nainte preot in satul Färcdsanii
din judetul Romanati si se nurnia Popa-Stoica. Aflandu-se
intr'acest loc de margine, care era adesea bantuit de Turci,
Popa-Stoica luase obiceiti dupd sdivarsirea liturgiel, de-si lasa
www.dacoromanica.ro
N. BAlcescu : Istoria lionidnilor sub Mthat u- Vileazul. 10
 146 N. BALCESCU

patrahilul si, armându-se cu securea, pleca in capul sateni-

lor de 'Ana la. Turd. Vestea voiniciel lui ajunse pand la
care puse pe mitropolit de-I despopi i in loc de
rasa, ii investi cu cepchen, si in loc de cruce, 11 arma cu
sabie, creclendu-1 mai vrednic de a sluji patria cu armele
decat cu liturgiile. Farcas adeveri asteptdrile domnului si vi-
tejia cu care se deosebi in mai multe rinduri ii dobandi
de la densul slujba de aga sail general de pedestrime. Ast-
fel acum, ca in mai multe rinduri, vom vedea pe acest domn
resplatind de o potriva meritul si slujbele catre patrie, lard
a cduta privilegiile nasteril saii ale starii.
Locnitorii din Bulgaria, afland de sosirea lui Mihaiil la
Vidin, se adunara toti din toate partile de i se inchinara.
Vitejiile acestui domn aprinsera toate spiritele popoarelor
chinuite de Turd ; locuitorii din Serbia, Bulgaria, Bosnia,
Macedonia, Albania si mai multe parti ale Greciei alergail
de pretutindeni sub steagurile lui i toate popoarele acestor
provincil ii intorseserd privirea spre dênsul ca cat-re un In-
ger de mantuire. De atunci ele incepura a-I numi «Steaua
lor de la ffescirit».
Aceste din urma biruinte de la Nicopole si Vidin incunu-
nara frumos minunata i nemuritoarea campanie din vara
anului 1595, intrit toate vrednica de cea de earnd. Ridicarea
Românilor, ca un viscol de mânie, purtase ferul si pârjolul
peste toata intinderea de la Dunare a imparatiei turcesti.

www.dacoromanica.ro
 NOTE
1. Despre planurile MAR nor lui Mihaiii-Viteazul

In urmatoarea nota" reproducem mai intaiii cate-va rânduri pe

care Balcescu, bolnav §i aproape de moartea sa, le scria din exil
adresandu-le, dupd cum se vede, catre un amic din Ora, aruia
ii recomanda a face un pelerinagiu pe tërdmul luptelor lui Mihaiu
spre a completa indicatiunile topografice §i legendare care, in
lipsd de o bura chartá a terei §i proscris din patria sa, nu le
putea insu§1 dobândi:
eMai intaiii vei cApata o chartã build a -Orel Române§ti §i a
«Ardealului san §i mal multe spre a le confrunta, a le corige
%una dupä alta §i a insemna pe una dintr'insele locurile istorice
4ce nu se vor afla insemnate. AceastA charta ast-fel indreptatà
«cu numirea locurilor istorice, dupd cum le vet cerceta, imi va
esluji spre a face o chartd generala a campaniilor din toata. vremea
elui Mihaia-Voda".
«i mai intdin in judetul Vla§ca, a insemna pe chartà positia
«satelor Petra §i Hulubegtii, unde s'an aflat cu tabdra sa Mihail:1-k
«Voda. in iarna anului 1595. Apoi satul Scterpeiteqtii sau .5serba-
Iteqtii, unde a tabärit hanul cu Tatarii. Apoi satele Putinei §i
gStaneqtii, unde Buze§tii au bdtut pe Tatari. In toate aceste lo-
«curi vel merge in persoand §i vei cauta, precum in toate locurile
Ice se vor insemna la vale ca s'a petrecut vre'o batalie, a aduna
«de la locuitori, orl-ce pove§ti, legende, Cantece poporale ar privi
4acele locuri. Acestea trebue a le scri ast-fel cum le spun te'ranii.
www.dacoromanica.ro
 148 N. BALCESCU

cDespre evenimentele din vara anului. 1595

((A afla care poate sa fie largimea Dunarii intre Rusciuk si
4 Giurgiu. Despre podul pe luntri care facu Sinan pe Dundre,
«spun istoricii turd '. ca, fiind in mijlocul riului un ostrov lataret
.(plat) sddit cli sàlcii, duserã podul de la Rusciuk acolo in 5 sail
46 dile. A afla numele acestui ostrov. De la acest ostrov a
«venit podul la cetatuia Singiorgiu, din insula cea mica, care
«acum e daramata. A cerceta daca insula unde sunt ruinele
. ((cetatuei se numeste si ea: Singiorgiu, cad unii o numesc Slo-
bozia. De la aceasta insuld, a carei intindere sd-mi o insemnezi
«(spun cd are numai doue jugere, deux arpents) mergea podul la
4malul nostru cac,lend intr'un loc unde dou'd dun se varsa. in
Dundre. A cauta p'acolo aproape acest loc i numele celor
doue Hurl (sail unuia, de e unul).
«Sinan, plecand cu oastea-de la Giurgiu, tabari in cea d'intai
«noapte intr'un sat ruinat in dreapta Cainuri. Ce loc poate fi
aceastd Canzura ? §i a doua i ajunse in Vadul Calugarenilor
«trecênd, dice un autor, riul Neajlovul pe trel poduri. Oare
cNeajlovul se chiama riul cel mai de aproape de Calugareni, viind
de la Giurgiu ? Pe charta mea ved ca acest riu se chiama
41Salcia.A se asigura bine de aceasta. Trebue a sti ca multe
«din numirile aduse de istoricii straini, turd, unguri, poloni, etc.
«sunt cam gresite saa stricate putin ; de aceia a cauta une-ori
pe acelea ce se apropie oare-ce de iiênsele.
«CalugarenI
La acest loc important trebue a se opri mai mult. A face un
ecroquis de plariur acestei strimton si a o descrie cu amaruntul
coprindênd lungimea i largimea stramtoril, a soselei si a po-
t dului ce trec printeinsa, apele ce se varsã intr'insa, numele
dealurilor ce o impresoara. «Istoria spune ca vizirul Sinan Ii
asedase corturile pe o inaltime la intrarea stramtorei despre Giur-
ca Mihaiu luase posiOa dincolo de nil, pe o inaltime
« giu ;
edoue mile departe de tabara turceasca, ocupand stramtoarea
despre Bucuresti. Ast-fel ambele armate protivnice se aflau ase-
4zate pe doue inaltimi fa0' in fata, find despartite numai de pa-
« durea din vale ce nu le oprea de a se vedea. A afla dealul unde
erau Turcii precum i acela unde erau Romanil si a insemna nu-
4mele lor i on-ce povesti i legende se vor afla la Calugarem.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MMAItf-VITEAZUL 149

Satul Copeicenii vine oare dincolo de riul Arges, sad d'incoace

4(plecand de la Giurgiu)?

Tirgovi§tea
4Ce biserica (oare Mitropolia?) era vecina cu curtea Domneasca
4si pe care Sinan o prefacu in cetatuie ? A cauta daca pe langa
eruinele curtei se mai kine vre-o bivrica ? Targovistea vechia
oare pe malul drept al Ialomitei.se intindea ? De este adevdrat
«ca imprejurul orasului a fost i niste bálti ? La bataia cetatel
«Targovistei de crestini (1595), Razvan-Vodd cu oastea sa se ase-
«zase despre resarit pe drumul Bucurestilor, batênd partea de
«sus a cetatei ; dintealta parte, spun istoricil ca. Mihaid cu Ba-
4thori se asegase despre murrti i riul Ialom4a, la o manastire
a (care fu atunci stricatä i apol dreasa) departe de o bataie de
«sageata. Care poate sa fie aceasta manastire ? Nu cum-va Mat-
cndstirea Dealului ? Dar aceasta nu era mai departe de cetate ?
«ori ca orasul atunci se intindea mult mai mult de cat astaqi ?
4 A deslega aceste intrebari. Istoria adaoga ca Mihaid merse
capol la un alt templu, mult mai aproape de cetate, de unde o
4batea cu tunurile. A ghici i pe acest templu.
4Cand aü venit crestinii de la Ruccir §i Stoiene0i asupra Tar-
«govistei, sub zidurile carui oras era tabarit Sinan, el tabarira
«lute() campie mare, o mila departe de Targoviste i cu un sfert
ede leghe departe de tabara lui Sinan. In mijlocul ambelor ta-
«bed, inteo distanta de o alergatura de cal si de una si de cea-
<Walla parte, era un deal mare taiat prin mijloc in doud, la poa-
llele caruia curgea Doimbovita. Pe acest deal se urca Sinan ca
4sd priveasca armia crestina. A gasi acest deal si numele lui
«si a cerceta de se afla vre-o vorbä sad poveste de aceastä in-
«timplare.
«Mihaid, in retragerea sa dinaintea lui Sinan, de la Calugareni,
«vine la Targoviste ; d'acolo, intinclênd tot mai departe in munti,
«urmand .tdrmurile Dambovikei, se adaposteste la Cetiquia lui
aNegru-Voda, ale carii intariri, de putina vreme sdrobite de
a Turd, se vedead Inca. Acest loc e vestit printeo batalie ce cas-
ctiga, la 1342, Dragomir comandantul puterilor lui Ladislad Voda,
asupra ostireI craiului Ungariei Ludovic I care, sub comanda
dui Nicolae Garan si Simeon Meghesel, ndvalise in tard; acesti
duci unguri caclura morti in acea bataie. A face o descriptie
www.dacoromanica.ro
 160 N. BALCESCU

«amärunta a acestui loc numit Cetatea lui Negru-Vodd, a mine-

«lor ce se afla, a culege toate traditiile §i legendele ce se po-
«vestesc acolo de Negru-Voda §i suvenirile, de vor fi, ale bã-
thJiei susmentionate ce a ilustrat acel loc.
«De la Cetatea lul Negru-Vodd Mihail' se trase mai in munti,
«tot pe apa Dâmbovitei in sus, phnd la satul Stoienelti unde td-
«bäri. A face aceiasi calatorie, descriind drumul si distanta
«intre Cetatea Negrului i Stoiene.Ftii; a descoperi cel din urma
«loc i traditiile ce se vor* fi pästrat din acele vremi, caci acolo
«a mai avut Mihaiü intalnire cu Turcii.
«De la Stoieneqtz a merge la Rueter ; insemnând distanta; aci
«a merge la granita Ardealului si a descrie trecerea din Ardeal
«in tard. P'aci intrã printul Ardealului in ajutorul lui
e Tr e cer e a muntelui, spun istoricii contimporani cum cã era ri-
«poasa §i repede §i atat de ingustà inat trebuirá a slobozi cardle
«cu funiile la vale. Tot asa e i acum?

Mafia de la Teleajen (1600)

«Aceastd batalie ce urma. intre Poloni, sub hatmanul Zamoisky
«§i Mihaiu-Voda, se fäcu pe apa Teleajenului, ceva mai in sus pe rlü
eurcând din drumul Ploestilor. Oastea româneascd era aseclata in-
etr'un loc de trei pdrti inconjurat de munti mari si acoperiti de pa-
cduri: in a patra parte, pe unde Mihaiii intrase in acel loc si se afla
«ast-fel inchis, venia riul T eleajenul, care fäcea o cotiturd acolo,
«inat trebuia a-I trece de cloud ori spre a intra in padurea cea
«deasa ce se afla in fruntea taberei.românesti. A gasi acel loc
«de ba.tae urmând din drumul Ploestilor pe Teleajen in sus si a
culege ori ce suvenire se vor fi pastrat acolo de aceasta In-
tâmplare

Aci se intrerupe manuscriptul ; dar va fi lesne a complecta

cererile autorului, urmând si pentru localitatile Inca neinsemnate
a ci, sistema intrebuintata de densul. Sub raportul topografic, lu-
crarea e acurn mult inlesnitã prin publicarea chartei celei marl
a prei-Romanesti executatal de inginerii statului major austriac
si prin mai multe bune charte ale Transilvaniei publicate in acesti
din urma ani.
In ceia ce se atinge de evenirnentele din 1594 si din vara anu-
lui 1595, fiesi-cine va gasi pe chartd, satele Petr ile, Putineid, Std-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMANILOR SUB MIHAltr-VITEAZUL 151

neftii; fiesi-cine va vedea Ca insula cea mica din fata Giurgiului,

cea cu ruine de o cetatuie, se chiamd inteadev e'r Singeorgiu ;
iar cea latareata din susul ei, Ramadanul; va gasi asemenea
valea Sinai pe drumul Giurgiului; va gasi satul Coficicenii d'a
stanga Argesului. Dar cea ce rémane Inca de gäsit e localitatile
satelor Hulubegtii §i. Scarficitgtii ori .5'erbateqtii, care poate s'au
ruinat de tot, ori ca multe alte sate din tara noastra, §i-a chim-
bat numirile. E Inca de aflat care a fost valea Camuri, daca nu
cum-va vom lua-o drept valea Ceaguri §i satul invecinat la care
a mas Sinan-Pa§a, drept satul Dadilovu. 126mane Inca de con-
statat daca cum-va ceva traditii si legende a rémas pe alocurea,
din acele fapte de arme stralucite, de si timpul §i nenorocirile
posterioare aü ters mai toate arnintirile glorioase printre popu-
latiile adesea secerate §i adesea prenoite ale judetelor române
marginase Dunarii.
Crucea de peatra de la Calugareni, dupa cum spune si Bal-
cescul, e cu 90 de ani posterioara §i nu de loc relativa la glo-
_
riosul fapt de arme al lui MihaiU. Aceasta cruce monolita; mare
§i frumos sapata cu ornamente pe muchi, poarta o inscriptiune
care, in mai multe locuri s'a sters prin fdrâmarea petril, desi un
mic pavilion de cdramidd boltit o apara de injuriile timpului.
Inteo repede trecere pe la Calugareni, am descifrat, sapate pe
aceastd cruce, urmatoarele cuvinte ce le transcriem precat s'a
putut mai exact pastra.

fie fafa desfire Giurgiu :

tsvanta aceasta si de viata aduc'etoare cruce ridicatã este de prea
tluminatul §i slavitul domn Io erban Cantacuzino Voevod ade-
tveratui nepot al batranului erban Basdrab.... si pomenire ye-
« cinica inalta.... ste la capul acestui frumos si minunat pod ca-
d rele insusi impreund cu iubit fiu-sea.... la lucrarea lui find si Cate...*

fie muclzia stánga- :

«pentru cã §i Marii sale in veaci build pomenire si multamita sa-i
«vie si sA-I remae. liii i doamnei lui Marii si cucoanelor lui fa-
tcutu-s'ail dar acest pod §i aceasta dumnezeeasca cruce s'ail ra-
tclicat inteal patrulea an al domniei sale la anul de la zidirea
clumiI 7112 (de la Chr. 1682) msta (luna) Octovri dni (dile) 17z.
www.dacoromanica.ro
 152 N. BALCESCII

pe fata despre Neajlov:

dar.... ridicarea acestel cinstitei si de yiata facètoare cruce
earata osteneala §i strddania facerei acestui mare si temeinic pod
eintre vecinica pomenire iara luminatului acest precum in ce
d i a fata s'ad dis iara in ceasta.... ta fata. scrisusad intru pomenire
esi cinstiti boiarini Marii sale cari s'ad intêmplat la facerea po-
adului acestuia impreund cu a lor lumirlat domn.... dus toti cu
4multd stradanie si osteneala de la inceperea podului 'Ana la svér-
«sit cari pre nume sunt acestea Radu Nasturel vel ban Badea
Balaceanul vel vornic Gligorie Gradisteanul vel logfet Vlad
eCocorescul biv vel logfet Constantin Bräncoveanul vel spatar
dordakie Catacozino vel storriic Alexandru biv vel stolnic Mibul
cbiv vel pitar Tanasie vel arma§ Costandin Balaceanul vel aga
e§erban vt logofe't Fiera vt vistiar Serban vel capitan za lefecii
cParvul Cretulescul vt postelnic fiind impreund cu toate breas-
glele slujitori si al curti dereptu aceia s'ad scris ca sá fie intru
eveacinica pomenire. Lt. ot rodjetva Chr

Precum vedem, nimic in aceasta inscriptiune nu arninteste fai-

moasa batdlie a lid' Mibaid Viteazul si singurul punct prin care
acest monument mai nod poate presenta oaresi care relatiuni cu
faptul de arme de la 1595, e modificarile ce constructia acelui
mare gi minunat pod al lui Serban-Vodd Cantacuzino, trebue sä
fi adus localitatii in care s'au batut Romanii cu Sinan Pasa. In-
teadev 'dr, de si positiunea topografica n'a putut schimba in trei
secoll, dar balta formata de Neajlov nu mai pare a fi acurn asa
de amenintatoare, nici lunca asa de paduroasa, cum ni le descrid
istoricii de pe atunci. Cu cladirea podului trebue neaparat sa se
fi taiat multi din copaci i sa se fi facut luerari spre a injgheba
apele raslatate ale riului ; constructiunea rselei moderne ce
merge la Giurgiu a prescbimbat si ea infatisarea salbaticà si
mocirloasa a locului.

Dar pe langa lucrarile de utilitate introduse de civilisatiune

intr'acea vale memorabila, oare un monument care sa dovedeasca
recunostinta Romanilor, catre parintii lor ce aü aparat tara cu
barbatie, n'ar fi tot asa de folos, ca si o cale lesnicioasa deschisd
pe acolo comerciului ? Ceia ce inalta o natiune, ceia ce-i inspird
demnitatea i taria, nu e atat desvoltarea prosperitatel sale ma-
teriale, nici imbelsugarea productelor industriel sale, nici imul-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIIIAIti-IrITEAZUL 153

tirea capitalurilor §i averilor, nici luxul Nietei casnice, ci respectul

catre eroil §i gloriile nationale de ori-ce fel, ci amorul catre pa-
mantul natal, pentru pastrarea caruia s'aft luptat generatiunile
trecute, ci iubirea care limba si datinele parinte§ti, mosteniri
scumpe, rémase din vechime! Fara de aceste elemente spiritul
national pere. Inima se slee§te in recile speculatiuni si in intre-
prinderile egoiste ale industriel si ale negotului. Literilor i ar-
telor e dat de a intretine vie veneratiunea gloriilor trecute, de
a destepta nobilele aspiratiuni de a insufla sacrificil marete.
E o datorie santa a popoarelor, pe care civilisatiunea o con-
sacrà pe toata cliva mai tare, de a cerceta si de a scoate la lu-
mina faptele trecutului lor, de a eternisa, prin ajutorul artelor,
memoria barbatilor marl si evenimentelor glorioase. SA' nu ne-
socoteasca dar nimeni cata influentã salutarie poate avea asupra
unel natiuni amintirea virtutilor el strabune ; adesea off ea a
produs faptele marl si aceasta ne intemeiaza mult a crede cu-
vintelor until amic cand qicea: gSa ne aducem aminte de epoca
«}u1 Mihaiii, in care Romanul atinse culmea marirei, care ne-a
glasat cele maI glorioase pagine in analele tèrei. Cine nu s'a
gentusiasmat citind bataliele lui Mihaifi ? Cine n'a admirat ge-
gniul barbatiel lui ? Calugareni ! Termopile ale Romanilor ! cate
ginimi nu tresar la suvenirea voastra! Cate suflete nu aprindetl!
ocate brate nu inarmatn Cand Romanul si-ar perde de tot cre-
gdinta, and ori-ce scanteie de patriotism s'ar stinge in inima
glui, nurnele vostru singur ar fi in stare sd-1 ridice, sa-1 entu-
gsiasmeze §i sA-1 faca a muri luptandu-se saii a triumfa lo
Editorul.

2. Despre Poetul V. Carlova.

Vasile Carlova, nastut in Bucuresti la 1809, imbrati§a ca toatà
tinerimea inimoasa de pe atunci, carierea militara la 1831; dar
moartea ii rapi la varsta de 23 ani. Din poesiile lui repro-
ducem pe cele doue" urmatoare, pästrate si citate de N. Balcescu.
Ruinele Targovi§tel.
0 ziduri intristate, o monument slava!
In ce märire naltä si vol ati stralucit,
Pe cand un soare dulce si mult mai fericit
41 reve'rsa lumina p'acest pamint robit!
www.dacoromanica.ro
154 N. BALCESCU

Dar in sfarsit Saturn, cum i s'a dat de sus,

In negura uitdrei indatà v'a supus. . .
Ce jale ye coprinde! Cum totul v'aii perit!
Sub osandirea soartel de tot 41 innegrit;
Din slava stramoseascd nimic nu v'a rémas;
Off unde nu se vede nici urma unui pas,
Si'n vreme ce odatd ori care muritor
Privia la voi cu rivnd, cu ochid atintdtor,
Acurn de spairnd multd se trage inapol
Indatd ce privirea 11 cade drept pe voi. . .
Dar Inca, ziduri triste, aveti un ce pla.cut
Cand ochiul ye priveste in linistit minut:
De jale 11 patrundeti, de mild. il
Voi Inca in fiinta drept pilda ne slujgl
Cum cele mai sldvite i cu temeiu -de fer
A omenirei fapte, din fata lumei per,
Cum totul se repune ca urme indärdt
Pe aripele vremei, de nu se mai ark,
Cum ornul, cat sd fie in toate sdvarsit,
Pe negandite cade saü pere in sfarsit.
Eu unul, in credinta, mai mult me multumesc
A voastrd daramare pe ganduri sa. privesc,
De cat zidire naltd, deck palat frumos,
Cu strdlucire multd, dar fard de folos,
Si 'ntocmai cum pdstorul ce umbld pre campii
La adapost alearga cand vede vijelii,
Asa si eü acurna, in viscol de dureri,
La voi, spre usurintd, cu triste viu pareri.
Nici Muselor cantare, nici mild voi din cer.
0 patrie a plange cu multã jale cer!
La voi, la voi, nadejde eu am de ajutor.
Voi sunteti de cuvinte si de idei isvor.
Cand sgomotul de diod inceatd peste tot,
Cand noaptea atmosfera intunecd de tot.
Cand omul de necazuri, de trude ostenit,
In linistirea noptel se afla adormit,
Eu nici atunci de ganduri odihnd neav'end,
La voi fara sfiald vitt' singur, ldcramand,
Si de vederea voastrà cea tristd 'nsufletat,
A voastrã neagra soartd descoper nencetat.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIO-VITEAZIIL 155

Me crez langa mormantul marirei strdmosesti

Si simt o tanguire de lucruri omenesti
Si mi se pare inch' c'au4 un jalnic glas
Dicend aceste vorbe: (Ce vai a mai remas
«Cand cea mai tare slava ca umbra a trecut,
(cCand duhul cel mai slobod cu densa a caqut!

Acest trist glas, ruine! pre mine m'a pätruns

Si a huli viata in stare m'a adus.

Deci primiti, rume ! pan' voi vedea pamint,

Sa via spre mangaere, sà pling p'acest mormint,
Unde tiranul Inca un pas n'a cutezat,
Cad la vederea voastra se simte spaimantat!

MARUL
Odd Wirei romane cu ocasia inaltarei steaguluz national la 1831

Fratil mei! copii resboinici, ascultare mumei dati!

hid ceasul, mic si mare, armele sa'mbratisati,
Strigand toti intr'o unire,
Spre a mumei fericire :
S'alergam de obste, frati !

,Cerul voè ye deschide -un drum foarte laudat

Ca sa mergeti cu pas mare catre slava ne'ncetat.
Fie voe dar in minte
Ca Europa insali simte
In ce cale ati intrat.

Glasul patriel sã sune in auiu1 tuturor,

Strigand vod: cLenevirea rusinata sub picior !s
Toti acum cu o strigare,
Spre a voastra inaltare,
sa dati mama. d'ajutor.
www.dacoromanica.ro
156 N. BALCESCII

Acea arma ruginita §i ascunsa in mormint

Bratele sa inferbinte ; iasa iara§i pre pamint !
Tinerimea s'o 'ncunune
Cu isbancli i fapte bune ;
Pe ea faca jurthnint !
Inaintea fie-cdrui indestul v'atl umilit ;
Indestul §i lenevirea cu greii somn v'a stapanit ;
Acea soarta fard mila,
Sail de voie sail de sila,
In sfar§it v'a slobogit.
Priviti slava de aproape ; vol in urmã a-ti calcat
Si pe fruntea fie-carni raza el a luminat ;
Deci la arme dati navala
Si pe rand e§iti cu falai
Cad vulturul s'a 'naltat!
El sub aripa-I ye chiarna §i veste§te ca sa §titl
Ca d'acuma inainte Natie sa ye numiti;
Deci d'acuma inainte
Alergati cat mai ferbinte
Laure sa. dobanditi.

Inteaceasta cale santa infruntati ori-ce nevol;

Biruinta pretutinderii sa se tie dupa vol.,
Si strigati c'o glasuire :
«Slava', dragoste, unire
«In veci fie intre non»
Inainte-ve" vrajma§ii sà aplece fruntea lor,
cunoascã neputinta ca sa scape de omor
Dar atunci a voastra. 'nand
Spre el fie mai blajina,
Dandu-le §i ajutor.

Barbatia §i virtutea aid Inca se gasesc ;

Inca curge printre vine acel sange stramo§esc,
'Ce la vreme se arata
Si nu pere nici o data,
Ca un dar dumnegeesc.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIt-VITEAZUL 167

Pe campia romaneasca, tot tacere pana cand ?

'Dana cand de arme pline sal nu sune cand §i cand ?
Si pe 'ntinsa ei latime
SA' nu iasà cu iutirne
Cetele mereti la rand.
Aid §coala biruinter intr'o vrerne a statut,
Ale caria ruine se véd inca vechi de mult ;
Dar acum fära zabava
Acea strämo§easca slava
A sa iasa un minut.
Glasul nostru strigand ; «Anne !D pe stramo§1 a de§teptat,
Ale cdrora tèrane in morminte s'au mi§cat
S'a lor umbre 'n veci acute
Stair cat colo neveclute,
Privind steagul inaltat.
Ce privire dulce mie ! steagul filfae in vint ;
Armele lucesc §i slava ese iara§1 din mormint ;
Tinerimea indrasneatd, .
Mandra, falnicd, mareatä,
U§or calca pre pamint.
Lacrima de bucurie ! curgi, ah, curgi neincetat!
Veacuri sunt de cand ascunsd p'al meti pept tu n'ai picat.
Arma, iata ca luce§te !
Slava iatà ca zimbe§te !
Steagul, iata-1 s'a inaltat !

www.dacoromanica.ro
 CARTEA III
ROBIREA TERANULUI
(DECEDIvRIE 1595 - APRILIE 1599).

Am vegut ca la propunerea ce impératul Germaniei facuse

regelui Poloniei de a intra in legatura crestind in contra Tur-
cilor, acesta ii respunsese inteun chip rece i nehotarit, adao-
gand ca trebuie a consulta dieta i ea atunci ii va da res-
puns. In 7 Februarie 1595 se deschise dieta republicei po-
lone la Cracovia. Papa trimise acolo pe legatul sea, Annibal
de Capua, Arhiepiscop al Neapolel, carele impingea pe rege
si pe poloni a se alia cu impératul i cu toate popoarele
crestine in contra dusmanului comun al crestinafatit. Aceasta
treabd importanta se desbatu cu multd infocare. Regele era
aplecat spre aceasta unire si acei ce tin eat"' de curte sfatuiaii
alianta cu impératul, in numele religiei ce- o poruncea. Ceia-
declaraii cal nu e prudent d'a rupe o pace de seapte-
qeci de ani cu Turcil si a pune in primejdie mantuirea pa-
triel lor, spre a face stujba strainilor ; cä resboiul va naste
multe rele care anevoie se vor putea vindeca ; ca, in lipsa
de arme si de barn, trebue mai intai a aduce tara intr'o stare
infloritoare i puternica. Partisanir résboiului propuneati a
pune un bir de un scud de tot capul de evreti, precum se
facuse in 1578, in résboiul cu Muscalii. Joan Sarius Zamoisky,
cancelarul regatului i marele hatman al coroanei, care avea
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB M1HAIti-VITEAZUL. 159

mare inriurire in dieta i intorcea inima regelui dui:4 cum

yoia, ura pe Nemti si se lupta in contra lor, sprijinind Ca ar
fi cu primejdie a se amesteca in acel rèsboiti, i adesea re-
petand vorbele regelui Stefan Bathori : ca. republica Poloniei
cata vreme va fi aliata de Turd, va pdstra mdrirea sa. Aces-
tea se petrecura inainte de sosirea lui Stanislas Pavlovici,
episcopul Olrnutzului i lui Venceslas Berka, solii din partea,
impèratului, precum si a lui Dimitrie Napradi, prepositul Ara-
dului, Nicolae Socol i Mihaiü Kelemesi, tramisi din partea
dietei Ungariei, pe langa cari se unird i deputatii lui Ba-
thori, printul Transilvaniei, ai lui Mihaiü domnul terei Ro-
manesti, i ai domnului Moldovei. Dietá se prelungise spre
a astepta sosirea acestor soli. Cei din partea electorului de
Brandeburg, Joan Costitz i loan Benkendorf de Wardin si
din pat-tea electorului Saxoniei, Nicolae Reusner i Christofor
Brokendorf, sosird asemeni in Cracovia pe la sfarsitul lui
Martie, spre a indemna pe Poloni a-al uni puterile lor cu ale
impe'ratului, ca sà apere o causa asa dreapta. Legatul Paper,
Malespina, ii indoise obicinuita sa activitate. Ii vedeaa aler-
gand mereü ITt toate partile, cand la rege, in audienta par-
ticulard cu solii, cand la cei mai de cdpetenie nobili si se-
natori, yisitandu-i in deosebi, impingêndu-I, indemnandu-i,
amenintandu-i, silindu-i pe toti a nu sta de laturi din aceasta
cruciata in contra paganilor. Dar toate acestea caclurd dinain-
tea urei ce Zamoisky purta Nemtilor si aplecarii ce el avea
pentru pacea cu Turcii. i cu toate ca, spre a nu descuragia
pe soli si a le Vasa sperarea putintei unei invoiell, se numise
o corniSie din senat, pentru a cerceta conditiile tractatului
propus de impératul, dar nu se incheia nimic, traganand la
vreme 'Dana cand sosirea unui ciaus turc cu scrisori din par-
tea- sultanului catre rege si din partea lui Ferhat-Pasa catre
senat, cerénd de la Poloni pastrarea pacii, primind un rès-
puns favorabil, toate nadejdile solilor se curmara i ei fura
snip a se intoarce la locul lor fard de nici o isprava:

www.dacoromanica.ro
 160 N. BALCESCU

II

In vreme ce Sinan-Pasa se apropia de Dundre ca sä nd-

vd.leascd peste terile române si când se vestise cd si rataril
avead sd napädeasca in Moldova in ajutorul Turcilor, Raz-
van-vodd, véclendu-si tara slàbità de atatea nevol ale res-
boaelor, ale domnilor tirani, si risipitori de tard, veclend toata
partea de jos a Moldovei pustiitd, locuitorii ei in de obste
risipiti, fugind inspdimantati de sila ce li se facea d'a fi res-
boinici si d'asi apdra vetrile, boerg, in capul cdrora se afla
unul numit Nedelcu, om cu mare autoritate, desperend de
mantuirea tern lor, trdgendu-se de densul si ndzuind in aju-
toare streine, fu silit a se adresa la Poloni cerend aliantd si
ajutor impotriva pdganilor. Respunsul ce dobandi fu cd, de
vreme ce nu este in stare a-si apera tara, sd se lepede de
alianta cu cresting si sa se supund mai bine Turcilor. Ast_
fel, strimtorat de toate pdrtile, Razvan-Vodd, pe care Sigis-
mund Bathori il chema intr'ajutor, vegend cá singuri nu-si
va putea apdra tara, atunci, la nevoie de a veni Tdtarii, ho-
tad a se duce in tabara lui Bathori, in contralui Sinan. De
aceia, ludndu-si sotia si incarcându-si avutiile in card, cu oas-
tea ce avea, lua calea Transilvaniei.
Indata ce se afla in Po Ionia de plecarea lui Razvan, ma-
rele hatman Zamoisky, care se afla nu departe de granitd,
hotari a se folosi de resboiul dintre Romdni si Transilvani
cu Turci, spre a coprinde tara Moldovel, remasd fArd stdpdn,
a o smulge de sub influenta printului Transilvaniei si a im-
peratului Germaniei si a aseza in acea tard vechile pretentil
de suprematie ale Polonilor. Aceste pretentii erail cd Moldova
ar fi fost vre-o data un feud al Poloniei. Pentru aceia, luand
de pretext ca, de vreme ce se aude ch Tatarii ati trecut Bo-
risthenele si se apropie de Moldova pe drumul numit Negru,
apoi aceasta apropiere a Thtarilor, putend aduce vatämare
provinciilor polonese marginase, cum Pocutia, Rutenia si Po-
doha, este nevoie ca el sa ia positie in Moldova, spre asi-
gurarea Poloniei. Avend putine ostiri pe langd densul, el se
adresa la Cazaci, chemându-i in ajutor : dar acestia, maniosi.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIt-VITEAZUL 161

cad Zamoisky le refusase d'a le plati leafa si le declarase

ca, de vor sup6ra saa jefui vre un oras turcesc, ii va privi
ca dusmani ai Poloniel, in loc d'at veni inteajutor, navalira
in Po Ionia si detera in jaf provinciile Volinia si Podolia. Tri-
misil lui Zamoisky catre rege cerêndu4 ce sa faca, fi adu-
sera acest fespuns : «Poarta-te dupd imprejurdri !,
Hatmanul, fail a astepta o hotarire lamunta din partea re-
gelui, ii urma planul sat. Spre a se descarca oare-cum de
rèspunderea ce putea sa cala asupra-i, el convoca un sfat
ostasesc, in care pofti pe toti senatorii din tabard si din ve-
cinatate si-i facu sa primeasca hotarirea lui. Spre a nu pica
in vrajmasie cu Turcq, prin aceasta demonstratie, el tramise
un sol la Sinan-Pasa cu declaratie ca Polonia, fiind legath de
veacuri d'o prietenie strinsa cu Poarta otomana, doreste a
o pastra nesiluita; ca aceasta prietenie nu s'a clàtit prin na-
valirea de curând a Tatarilor in Polonia; ca intrarea ce fac
Polonesii acum in Moldavia tinteste numai a pune sub ocro-
tire hotarele polone in contra Tatarilor ce se aproprie de
dênsele; cä organisatia ce .are sa iea Moldova nu va fi im-
potrivitoare dreptului Portii, ci din contra, aceasta tara va
ramdnea ca i mai 'nainte, o mijlocitoare intre Turcia si Po-
Ionia, puind ast-fel distanta intre hotarele lor, departand on-
ce pricind de résboia si chezasuind prietesugul acestor cloud.
natii.

III

In 27 August, la facerea i1ei, Zamoisky porunci sa qica

trimbitile i trecu InSU1, cu armia lui, Nistrul care era foarte
scaclut atund, prin trei locuri si in not 1. Armata polona era
vesela si plina de incredere in generalul sea. Indata véclura

1 La 1 Octombrie Zamoisky trecu cu arrnia lui Nistrul i sosi a doua

4i la Hotin care se inchina de popor la marele cancelar ; el puse acolo
comandant pe graful Beltzan cu o garnisoana. Cinci one dupd aceea,
el merse la Iasi, residenta Moldovei, unde fu primit cu multa cinste.
Craiul Poloniei tramise prin cornitele Lyblin, inca 1500 calareti si 2000
de pedestrasi, oamein eu curagiu.
www.dacoromanica.ro
N. Balcescu: latoria Bomanilor sub Milorat-Vitemna. 11
 162 N. BALCESCU

cu bucurie ca sosi i Zolkiewsky cu fel-1144a regimentelor

Liovului. In Hotin, cetatea Moldovei, pe marginea Poloniei, era
nurnai o garnizoana de cloud sute Unguri. Indatã ce locuitorii
aflara de plecarea lui Rdzvan si de intrarea lui Zamoisky,
temendu-se d'a trage asuprd-le resbunarea Polonilor sail a
Turcilor, prin silä i amenintari isbutird a scoate din aceasta
cetate garnizoana si ai deschide calea spre a trece in Transilva-
nia. 0 deputatie numeroasa de locuitori, viind atunci sá ceard
protectia regelui Poloniei, numai ca sa-i scape SA' nu cacla
in manile Turcilor, Zamoisky puse in cetate garnisoana po-
lona si comandant pe cornitele Beltzan. Boerii ce insotise pe
Zarnoisky din Polonia, ii indemnard a cere un domn. Intre
candidatii ce se ardtail era un grec oare-crre ce tinea pe
fata unui domn Alexandru Bogdan si trdise in Polonia ; dar
acesta fu departat, cam. Moldovenii urau pe Greci i pe dom-
nil sträini. Ceiala1i candidap flied luca Stroici, logofat mare
vornicul Ieremia Movila, ce se aflaii in tabara lui Zamoisky.
Ei emigrase din Moldova cu Petru-Voda-Schiopul, la 1591
cand acesta preferi sa se lase mai bine de domnie de cat a
mari haraciul terel, dupa cum cereati Turcii. In vremea pe-
trecerei lor in Polonia, pentru dragostea ce aratara catre acea
tard i slujbele ce-i facusera, ei dobandise titluri de nobieta
in Polonia. Ieremia, prin bogatiile si mosiile sale si prin alian-
tele sale cu cele mai insemnate farnilii polone, fu favorisat
si Zamoisky de sinesi 11 numi domn, cu aceste conditil, ca
el sa trimità o deputatie la Regele Poloniel ca sa-1 roage
sa primeasca pe Moldova sub ocrotirea i ca un feud al re-
gatulm polon ; ca el sa se bucure de tara Moldovei, soco-
tindu-se cu titlul i rangul de Palatin al Poloniei ; ca, intam-
plandu-se ca crestinii sa birue pe Turci, atunci Moldova sa
remana supusa singur numai Poloniei ; iar daca pacea cu
Poarta se va pdstra, Ieremia va carmui tam, dupa cum au
carrnuit-o i cei mai dinainte domni, pastrand in oni-ce cas;
credinta regelui Poloniei. Movilã primi aceste conditil 0, in-
tdrindu-le prin juramant, tramise solie regelui.
Familia Movilestilor care acum, pentru peirea Moldovei, se
urca pe scena politica, incepu a se face cunoscuta din vre-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIINVITEAZUL 163

mea lui Stefan-Vodd cel mare. Cand acest viteaz domn merse
de intimpind la Schee pe Siret pe Hroiot Ungurul ce nava-
lise in tard, ii cadu calul, ucis in batai.. Aturici un Purice-
Aprodul dete calul ui domnului sal ; iar Stefan-Vodd nu
putea incaleca ingrabd, fiind om mic, dise Purice-Apro-
dul: oDoamne, eft me void face o movilitd si vino de te sue
<pe mine si incalecdY). Si puindu-se pe densul Stefan voda a
incdlecat pe cal, dicându-i : oSdrace Purice, de 01 scapa eü
ei tu, atunci ti-i schimba numele din Purice Movila! Voind
Dumnedeir, isbutind in bataie Stefan-Vodd si scapand si el
ei Aprodul, ii facu boier arrnas-mare i dintru acest Purice
se trase neamul Movilestilor.
In vrernea aceia sosi la Hotin Ambrosie Casquida,.din par-
tea lui Sigismund, principele Transilvaniei, cu scrisori catre
Zamoisky, prin care il poftia sd lase Moldova, cam e a lui
si ii anunta ca Sinan trecuse Dunarea cu mari ostiri, adao-
gind ca sa se uneasca impotriva vrajmasilor comuni i sa
opreascd navalirea Tatarilor. Zamoisky r6spunse cà Moldo-
venii sunt foarte intaritati asupra lui Rdzvan, pentru care isi
alesese ei alt dornn ; ca el nu poate a vorbi singur despre
alianta i ca trebue a se intelege intru aceasta cu regele.
Zamoisky, intrand in grije de venirea Tätarilor, incepu a
cauta o positie bund, in care la nevoie, sd se poata apera
cu oastea sa, care se spune cà era de dece mii oameni, im-
potriva nuorilor de Tatari si pogorandu-se la vale gasi un
loc cum doria si isi asedd tabara intre riul Prutului si riul
Iasa (fijia ?), inconjurdnd-o, dupa obiceiul polones, cu o in-
gradire de card, ambele Hurl nu numai ca aperad tabara,
dar inca slujau spre a transporta mai lesne bucatele. Dupa
ce sfarsi de a-si intocmi tabdra Zamoisky ii lepada vestmin-
tele sale de Hatman, se imbraca ca un sirnplu soldat si intra
pe ascuns in Iasi, voind sà vada cu ochii dacd castelul acelm
oras poate a se intari in graba ; dar gdsi orasul stricat si ars
de curdnd de Cazaci, dupa cum am vedut, i infatisand o
trista priveliste de grarnedi inegrite. Castelul numai sta in pi-

www.dacoromanica.ro
164 N. BALCESCU

cioare, zidit fiind de peatra tare,' precum i trei biserici grecesti,

una armeneasca' i alta catolicd, toate de peatrd, i zidirea bailor
d'o architecturd orientald minunat de frumoasd. Zarnoisky se in-
credintä indata cà acest oras, find cu totul sfaritnat, nu se
poate intAri intr'o vreme scurtà i fard marl cheltueli. Dar
fiind-ca Iasii era capital al téri, Zamoisky vru sà clued acolo
pe noul domn i sà-1 pund in scaun cu multä solemnitate ;
el porunci la trei regimente de guarda a insoti pe domn la
intrarea lui in oras. and bietil locuitori veclurd pe noul
domn in capul unei cavalcade marete, intrand in oras, esir5.
din mijlocul ruinelor si din gaurele unde stail ascunsi pand
atunci, si-1 intampinara ocolindu-1 cu strigdri de bucurie si
dupa obiceiul locului, aruncandu-i roade inbelsugate, cum
spicuri de grail si struguri. and se aproprie domnul de
biserica cea mare (Mitropolia) care era sub palat, ii intam-
pina vladica in capul clerului séil, purtand crud si icoane si-1
duse in altar, unde savarsindu-se ungerea obicinuità, '11 urea
pe scaunul domnesc din biseria. Dupd ce se sfarsi ruga-
ciunea, esind de acolo, merse la palat, unde Zarnoisky, luan-
du-1 de mand, 11 duse la tron, pe care sequ ca un print su-
veran, iar Zamoisky ii adresd aceste cuvinte: «Printe ! Ar-
mele poloneze te-ail pus pe acest «tron ; aceleasi arme, pe
cat Dumnecleil va ingAdui, te vor «ap'era. Te-ai fäcut vasal,
nu ca odinioara, unor tirarn bar <bari, dar unui rege al until:
popor liber i mdrinimos. Fil «dar credincios lor i recu-
noscetor in tcate faptele tale,.

IV.
Cand sosi la Varsovia vestea cà Zamoisky, de capul lui,
fara imputernicirea regelui, intrase in Moldova, aceasta tur-
bura foarte mult spiritele si se scorni multa larmà din partea
celor ce-1 uraü. Mitropolitul L. Kankowski, vechiul primat, fu
cel d'intai a carui manie isbucni in contra hatmanului. El
aduna indata nobilimea marei Polonii i trimise o scrisoare,
I Se vede ca autorul voia sa faca aci o nota mai pre larg despre cas-
telul sau Curtile Domnesti din Iasi. Dar manuscriptul seu poarta numai
www.dacoromanica.ro Nota editorzelict.
indicatiunea acestel inteniuni.
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIRAIU-VITEAZUL 165

In numele acestor dietine adunate, ardtand mirarea lor cea

mare, ca un singur cetatean sà indrasneascd a intra in capul
unei armii intr'o tara strdind i aceasta fard invoirea statu-
rilor generale. Inteaceiasi vreme, se afla la curtea Poloniei
archiducesa (Maria?), muma reginei, care, dupa ce visitase
pe cea-l-alta tied, principesa Transilvaniel, sosise acuma la
Varsovia. Aceasta archiducesà, cu totul plecata la interesele
impératului si ale printului Transilvaniei, se-sili, prin fica sa,
ca sä facd pe rege sà cheme inapoi pe Zamoiski. Regele insa,
de si turburat de resultatul unei asa de indrasnete intreprin-
derl, nu cutezà a displace lui Zamoiski i partidei lui, cdrora
el datora tronul Si lasa aceasta treaba in hotarirea senatului
ce era sa se adune.
Dar hatmanul insusi, in "tabara sa, era coprins de temere
si se gandea curn va esi cu cinste din acest pas gred ce fa-
cuse i prin care fusese in primejdie armia i raspunderea
sa. El scrisese lui Sinan precum i sangiacului de la Tighina
ca Po Ionia nu voeste a rupe prietenia cu Poarta i ea' do-
reste numai sa adaposteasca de Thad hotarele sale din par-
tea Moldovei. El rugd pe Sinan d'a nu se impotrivi la inal-
tarea lui Movila, facuta in folosul comun al Turcilor si Po-
lonilor, ci sa-1 sprijineasca cu creditul sèü, langa Sultanul
dupà fagaduielile noului voevod d'a plati un tribut indoit
(50 mh lire, in loc de 25 mit). Oar trufasul Sinan, ce se afla
atunci in Valachia, plin Inca de sperare cal va birui pe crestim,
respunse cà cugetul stapanului seil nu se invoieste cu intra-
rea Polonilor in Moldova, fiind destul de puternic spre a
apara ele sale: ca Sultanul dispusese de Moldova si cà n'are
trebuinta de armia polona ca sa pund in stdpinirea acestor
ten, pe cela caruia a dat'o. Un réspuns asa de mandru baga
in grijd pe Zamoiski. El se temu Inca de ocasia ce da acum
vrajmasiei dusmanilor sei din Po Ionia spre a-I face red. In
acest pas greti, in care nesocotinta sa II aruncase, neavend
cu sine de cat 10,000 oamera, el cautd a scapa prin virtutea
sa i hotari a se impotrivi barbateste la armia nenumérata a
Tatarilor ce s'apropia. Inteadever Gherei hanul Crimului avu
acelast gand ca Zamoiski. El nu se prea grabise a veni in
www.dacoromanica.ro
 166 N. BALCESCIJ

ajutorul lui Sinan, dup.' cum fusese poftit, dar socotea a se

folosi de acele turburairi spre a coprinde Moldova si a o im-
popula cu ratari. Pentru aceia el se sculd, linpreunã cu
frate-seii Feti-Gherei si cu nepotul séit si tot de odatà cumhat
al sal, sangiacul Tighinei, i plecd spre Moldova cu 70 mii
Tkari, cu copiii si nevestele lor si 2000 ianicen. 1 El pre-
tindea cà dupä fagaduiala i invoirea Portei, trebue sa." sea.-
paneascA toata. Moldova, afarà de partea despre hotarul Po-
loniei, care se va stdpâni de nepotul sea de sofa', Adil-Ghirei,
sangiacul Tighinei i Kiliel, sub titlu de pasà. Aceasta insa
nu era adevArat Ca i s'ar fi ingaduit, caci solii ce trimise el
pentru aceasta la Poartd, dupa intrarea sa in Moldova, sosind
d'abea in urma des'avarsitei invingeri a lui Sinan, se intoar-
sera fard de nici un réspuns din partea Sultanului.

V.

in 19 Octomvrie, Zamoisky, asteptând venirea Tatarilor

si-a mutat tabara din acel loc i trecênd cu armia Prutul,
din partea de unde se astepta Tätarii, se aseca la Tutora in
niste campii intinse, udate de doué pdrti de cotitura apei,
intari tabara cu valun i santuri adânci din partile cele
douè deschise, facand fabii de pdmint ca niste turnun
alte intariri, departe de tabara de o loviturd de tun, unde
puse balimezurile, lásand taberii patru porti inzestrate cu tu-
nun. in 10 .,0 Octomvrie avanposturile polone intâmpinard a-
vanguardia tatdreascà i incderandu-se pupn la lupta, luard
cati-va prinsi pe care ii aduserd lut Zamoisky. Chiar in cliva
aceia, hanul instiinta pe hatmanul cã va sosi a-doua-cli la
oastea 1w. Zamoisky chema indata" pe polcovnich cei man,
deprinsi la resboiu, in cortul lui si le spuse ca in qioa d'in-
tai voeste a se feri d'a isbi pe dusman, tiindu-se in delensivd
hartuindu-i numai adesea cu cete midi,. 'Ana sa apuce
1 Numérul ostirei tatare e inca nehotarit. Cronicarii poloni se pare ca
cu exageratie ii urca la 70 mil. Hanul, in scrisoarea sa catre Zamoisky
spune Ca vine cu 20 mii numai. Iar alti autori pun numerul oastet ta-
.
taresti la 30 mil.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RomAraLOR SUB IIIHAW-VITEAZUL 167

()stile a se obicinui cu acei nod de 'Mari si a se imbarbata

dupd obiceiii. A doua i in 11/21, hanul, dupà fagaduiala se
apropie de tabara Polonesa. i Planicki, in capul brigadei
sale, sburd intru intampinarea la In aceasta lupta, carabi-
nerii poloni trantird dupd cal vre-o cati-va Tatari, iar Tu-
recki, un ofiter polon, fu prins de dusman ; coloanele tätd-
resti incepura atunci a urma una dupd alta si dupd obiceiul
acelui neam, calaretii respanditi in campie, cdutail a se bate
in deosebi. Sangiacul incepu a pustii cu vr'o 500 ianiceri,
cu carabinele lor cele lungi ce duc gloantele departe, incat
uciserä i calul pe care se afla calare Zamoisky la poarta
taberii. Hanul, veclend cà Polonii se tin bine si ca rdnise
multi din ai sei, porunceste fratelui sèü Fede-Gherel sà
treaca Prutul pe de 11 vale cu doué corpuri de armie din
cele mai viteze. inteaceiasi vreme, din partea Polonilor por-
nird cAte-va regimente intru intampinarea sa. Hanul veclend
aceasta, mai porneste coloane noue, care sa atace pe Po-
loni in flanc ai sa-1 arunce in Prut. Zamoisky, observand si
aceste manevre, il gateste armata, porunceste de deschide
portile taberii i scotend inainte din toate partile pe carabi-
neri, atat poloni cat i unguri, saluta pe barbari cu atatea
gloante in cat doboard o mare parte la pdmint i sileste pe cei-
l-alti a se retrage. Fede-Gherel se si trase in graba, perdend
multi din ai sei. Atunci sangiacul trämise o trompetà i ceru
a parlamenta ; se numird spre acest sfarsit par amentari din
ambele parti resboitoare; dar noaptea opri ori-ce intelegere
si lucrare. A doui i hanul i sangiacul, saü spre a speria
pe Poloni, aratand indrasneala lor, saü cà voird sa-si schimbe
positia din lipsa pasunei, puserd de defilara in coaste toate
trupele lor dinaintea taberii polone. Nuoril nenum.erati ai
acestei orde ascunsese placuta vedere a frumoaselor livery ;
verdeata nu se mai vedea, ci in toate partile numai o gloata
indesita de oameni si de cal ; eel* mai vechi dintre rèsboi-
nick lesi nu-si aducea aminte sà fi vequt vre-o data o armie
asa numeroasa. Zamoisky se temu ca Tatarii sa nu voiasca
a trece Prutul si a merge spre ; de aceia, portuecind a
puscari cu tunurile defileul dusmanului, tot de odata por-
www.dacoromanica.ro
 168 N. BALCESCU

neste o seamd de osti c1 artilerie, ca, in intamplare cand

Tatarii vor apuca spre Iai, sã arda podul de pe Prut cu
ghiulele aprinse. Dar hanul nu voia a merge spré Iai, ci
numal se silia a scoate pe Lesi din tabard in camp, unde
credea ca lesne ii va birui ; caci TatariI, obicinuiti a se bate
in campie si calare, nu voiad a se lupta pe jos nici a ataca
fortificatiile. Ast-fel si unif i altil, neputênd a se vdtama,
venira la nevoia a cduta d'a se intelge. Sangiacul ceru din
nod a parlamenta ; tunurile tacura si se deschise conferintele
intre capil polonl i capii Tatarilor. '

VI

Positia ltn Zamoisky intr'adev6r ajunsese a fi foarte pri-

mejdioasa ; departe de tara sa, fdrà sperare de ajutor, fàrã

1 < La 13 Oct. cancelarul strmse armia ca sa-1 vesteasca cum ca Ta-

tarii veniaü cu gloata. Multi se speriara si cereau sa se intoarca in Po-
Ionia ; multi insa preferira a muri cu densul, decat a fugi dinaintea
dusmanulm. Indata cancelarul alese un loc pe termul apei i intari ta-
bara cu o baricada de cara. Inteacestea, sosi un Cazac din partea se-
fului tatar aducend un bilet cu aceasta cuprindere : «Tu, cane batrin,
«daca esti un viteaz resboinic, nu fugi de mine, cad in trel dile voi fi
enegresit langa tine ! Acela.si cazac aduse o scrisoare de la sangiacul
de Tighina, care dicea ca este pasa in Moldavia i Valachia; ca Sulta-
nul dedese terile mtregi ale Nrlachiei i Moldovei la Tatari pentru bu-
nele lor slujbe ; ca el, Zamoisky, trebue indata sa incalece i sa iasa
dinaintea hanului a se umili, a se pleca si a atinge cu truntea 'lui pi-
cioarele sale, nefiind alt mijloc de scapare pentru densul. In 18 Oct.
Tatarii sosira liana in tabara Polonilor ; dar se trasera. indata. In 20 se
intOarsera 10,000 Tatari asupra taberei polone, impotriva carora indrep-
tara . artileria cea mare st pentru a doua ora fura pusi pe fuga i risi-
.
pip. A doua qi Tatarul ceru sore a se intelege de pace o armistitie,
care fu primita. Se facu o invoire de sease bum i Tatarul consiniti a da
steagul seu de domnie liii Ieremia, pentru dragostea regelm Poloniei.
Din partea Tatai ilor rémasera pe loc mai mult de 3000, din can multi
insemnati. Numerul Tatarilor se urca liana la 70,000, cu femei i copli.
Sangiacul de "1 ighina avea 8000 cu densul. Multi din Tatari se intoar-
sera la Torna si lasa o mie calareti in Moldova, iar cu cel-l-alti 18.000,
el pleca dupa Cazaci ca sa-i supuna si sa Prinda pe tradatorul Nalipa-
Veiko . Histor von Emporung.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIU-VITEAZUL 169

bucate, impresurat de o parte de o gloata. de Tatari, de din-

colo, din partea tarii Romanesti, avend temere ca sa nu fie
isbit de Turcii de la Braila, el se temea Inca nu cumva
tarii, lasandu-1 in tabára sa, sã ea calea Poloniei spre a o
pustii in lipsa lui, i pe cand el, in acele locuri deschise, nu ar
putea goni din urrna, cu artileria i calarimea grea, pe niste
cete asa de usoare i sprintene ea ale Tatarilor.
Ieremia Movilã, vedend primejdia in care se aflail Polonii,
nu dormise in vrernea acestor dile de bataie, ci veghia spre
a-i mantui pe ei i pe sine. El tramisese daruri hanultu,
dandu-i acele cinci sate ce pand asta-df se numesc satde
Hdnecf i legandu-se a-I da pe tot anul miere sub numirea
baltzi pasaliki i altele, i ast-fel se apropiard Tatarii de in-
voire cu Polonii, cum am vedut, i dandu-s1 zaloage din
ambe partile, incepurd a tracta. Conditiile pãcii, dupa cro-
nicaril Poloniei, flied aceste : 1, ca sangiacul sa depund
demnitatea sa de pasa al Moldova ; 2, Ieremia Movila, pe
care il vor locuitodi, sa fie pastrat de domn ; 3, armiile td-
taresti i turcesti sà se intoarcã tot pe unde aü venit si in
tra dile sa iasa din Moldova, lard a face nici o nedreptate ;
4, prinsii de résboiti sa se intoarcà de la unil la altii, Idea
nici o rescurnpdrare ; 5, hatmanul sà atragri gratia .regelui
spre hanul i spre sangiacul, pentru cele facute de densii ;
6, acestia fagaduesc si se indatoreaza. ca Sultanul va trimite
steagul i tuiurile de domnie cu hatiserif lui Iremia ; 7, hanul
sa trimità o ambasadd regelut Polonia. Acest tractat, pe
care cronicarii poloni Pad numit glorios (chwalebne przy-
mierze), observeaza tate, bine un invetat polon, d. Pekowski
nu arata in ce sta aceasta pretinsa glorie. Mal intai5 ca con-
ditia d'intain prin care sangiacul depune demnitatea ce isi
arogase de pasa al Moldovei, este o absurditate i un joc al
Tatarilor cu Zamoisky, de vreme ce el, cu aceasta nu per-
dead nimic, act ei n'avea.5 nicI un drept asupra Moldovei,
fiind-ca divanul nu voise a primi cererea lor i läsa pe tri-
mish hanului sal piece lard nici un resultat.
< Primirea una asemenea condith din partea hit Zarnoisky,
«dice d. Senkowski, dovedeste nurnai ca in tabara polond
www.dacoromanica.ro
 170 N. BALCESCU

«nu se stia nimic lamurit 0i cA toate se faceaii pipaind.prin

«intuneric . Afara de aceasta, cronicarii polorff noteaza, ea
spre gloria lui Zamoisky, aceste conditii : 1, ca. Ieremia nu
nurnal ca. se cunoaste tributar al Turcilor, marind tributul,
dar inca se recunoaste i tributar cdtre hanul si imparte pa-
mintul Moldovei, dandu-i satele de care s'a vorbit; 2, ca os-
tirile polone sA iasã i sd nu mai intre in Moldova; 3, ca
regele Poloniei sA trimitd un sol la impératie spre intarirea
prietesugului intre ambele puteri ; si 4, ca Polonesii sO-si
uneasca puterile cu Tatarii impotriva Cazacilor de la Nistru,
cari faceall resboi Turcilor si Tatarilor si nu mai trimiteail
acestora darurile obicinuite.
Afara de aceasta, cronicarii poloni mai uitd, dice d. Sen-
kowski, cA Zamoiski c'edese asignrare deosebita Tatarilor cA
donatia ce li se facuse sub Stefan Liu (1578) si care con-
sta in dece mii galbeni si un numer oare-care de blani de
jcler i samuri, sA li se plateasca d'aci inainte pe tot anuE
Istoricul Naim-Effendi pomeneste. lamurit despre aceasta
singurd o asernenea imprejurare e de ajuns spre a talmaci
inclata. buna vointd cu care Tatarn incheiara acest tractat.
Aceastd natie a Tatarilor, pricina sultanului era cu totul deo-
sebita de a lor. in toate resboaiele hanii n'ail vanat deeat
folosul lor i d'acilea vine ca ei erail gata a irrcheia un trac-
tat de pace, indata ce dusmanul lor le da un castig mare.
Cele-l'alte conclitil ale acestur pretins glorios tractat sunt
obicinuite si asemenea tuturor celor ce mutt facut in toate
tractatele glorioase saü nenorocite cu Turcii si cu oardele
Crimului. Ast-fel, reducend acest trattat la dreapta lui va-
loare, vedem cA stralucirea lui i cualificatia ce-1 dau croni-
earn de tractat glorios, pere in fata nepartinirei si a criticei
sanatoase.
Dupa iscalirea conditiilor tractatului, Zamoisky ddrui san-
giacului o haina de matase cusuta cu aur si lui Abrnet-Aga
o cupa de aur. Hanul darui asemenea pe zdloagele Polonier
ce erau la dênsul, cu haine de matase aurite si a doua-cli
se trase cu ostirea si se indrepta catre campiile Crimului.
Zamoisky pleca asemenea spre a se intoaree in Polonia,
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ItO3IINILOR SUB MIHk1t-VITEAZUL 171

lasand in leafd liii Ieremia, dupd cererea sa, trei mii ostasi
poloni, sub comanda lui loan Potocki, starostele Camenitei
si lui Stanislas Chanski. Ieremia insusi se duse de se asecla
in scaun la Suceava. Hanul, pand a nu se departa, scrisese
regelui Poloniei, trimetendu-i o ambasada, prin care-i cerea
sà intareasca' pacea incheiata cu hatmanul Zamoisky, adao-
gend ca, de nu vor pedepsi Polonil pe Cazaci, apoi va rupe
negociatiile i va reincepe resboiul. Trimisul tatarului darui
regelm un cal si o sageata din partea hanului; regele scrise
hanului si, daruind solului o frurnoasa bland de cacorn, ii
porni inapoi. cToate acestea, spune un analist contimporan,
<mu fura deck o umbra de pace intr'un soare ce rosia de
«resboaie.»

VII.

Sigismund Bathori umpluse Europa cu plangerile sale in

contra Polonilor, pentru faptele lor in Moldova. El II acusa
sub cuvint ca aü intrat inteaceasta tara, card a fi provocati,
ca s'o smulga de sub ascultarea sa i s'o reduca iar sub ju-
gul Turcifor, de care se mantuise cu atatea jertfe. Imperatul
si Papa, la cari se plansese, s'criindu-le in deosebi, trimisera
indatai soli si scrisera in pricina aceasta regelui Poloniei.
Imperatul scrise in 30 Octornvrie i rugd pe rege ca sã
strice tractatul fãcut cu paganii in contra printului Transil-
vaniei si sa. lase Moldova in stapanirea lui Rdzvan. Papa
scrise, la 8 Noemvrie 1595, regelui Poloniei intr'un chip foarte
aspru, o scrisoare pe care acesta o primi in Decembrie: «Cu
gcondefil de durere, incepe el, ve scria cä cele facute in Mol_
cdova crud m'ail intristat.» i imputa. apoi Ca n'a ascultat de
loc rugaciunile ce mereti i-a facut de a se uni cu crestinil in
contra Turcilor; cà spera cd, daca consideratii particulare Ii
opreau a se declara pe fata impotriva Turcilor si a le face
resboi, cel putin nu va aduce stavile i opositie scopurilor
printilor federati si nu va turbura cursul fericit al armelor
lor, dupa cum lamurit o fagaduise atat catre densul cat si cá-
tre imperat; cã cu faptele lui a intarit pe Turci in puterile
www.dacoromanica.ro
 172 N. BALCESCU

ai sperdrile lor si a slabit pe crestmi. «Toti te invinovatesc,

«dice Papa, ca." te-al confederat cu Turcul i Tätarul impo-
«triva printilor federati si mai cu samà inmpotriva prea iu-
«bitului nostru Sigismund, printul Transilvaniei, caci spre a-I
«vatama, ai numit alt domn in Moldova, fagaduind a-I apdra
cu ajutorul Turcilor i ratan Ion» Aceasta faptä Papa o Ca-
lifica de nevrednicd, i incheie propuind arbitragiul sea pen-
tru diferentele dintre regele Poloniei i cumnatul sea, prin-
tul Transilvaniei, «ca Sà sterpeasca dintre densii toate räda.-
«cinile amare de prigonire i vrajba., sal le smulga i sa. le
«arunce in foc.» Mult mai aspru fu scrisoarea ce Papa adresd,
tot intr'acea di, catre Zamoisky: aapta ta din Moldova va
«atrage defdimarea si hula tuturor oamenilor cinstiti cari tra-
«esc astadi si can vor fi in viitorime. Ce prieten al binelm
«public, ce om inflacarat de dragostea lui Dumneded nu va
ctangui, cã chiar in acel moment cand se facea Turcilor,
«acesti dusmani vecinici si neirnblanclip ai crestinilor, un res-
«bol sant i trebuincios pentru mantuirea i libertatea popo-
«rului crestin i apdrarea credintei, atunci cand, ocrotiti in-
«tr'un chip minunat de mana lui Dumnedea, dobandird is-
doandi ast-fel incat nici n'arn, vedut nici n'arn audit altele
«asemenea, nici in anit acestia, nici in veacurile trecute, cine,
«dic, nu va tangui ca chiar in acel minut, cand se spera a-
«tata isbanda, se facu in Moldova tot ce putea usura si in-
«tari pe dusmanil Crucer i ai lui Christos si din potriva se
«opri si se slabi in cursul biruintelor lor apáratoril credintei,
cse turbura resultatul resboiului si se puse tot in primejdie
«s. c. 1.» Ii ameninta apoi pentru relele poveter ce da Rege-
lut i pentru aceasta. crimd si acest scandal impotriva cresti-
natdpi. Papa scrise asemenea Cardianului Bathori mustran-
du-1 pärinteste pentru cä atata pe Poloni in contra vérului
seu printul Transilvaniei i poruncindu-r sä vina indata la
Roma.
Mihaiu-Voevod tramise si el atunci o ambasada la regele
Poloniei care sosi la Cracovia si in 14 noemvrie fu primitã in
audienta de rege. Istoricit tac despre misiile acestei deputatir,
dar eu socotesc ca ea privia tot in pricina Moldovel.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMA/TIMM SUB MIHAIt-VITFAZUL 173

VIII

Viteazul Razvan nu asteptd sa vada isprava acestor trac-

tatii, de la care putin se nadujduia, i hotari cu armele in
'nand, a-si redobandi tronul ce i se rdpise. Cu putinul aju-
tor ce luase de la Sigismund Bathori, el purcese spre Mol-
dova la 27 Noembrie, trecu Muntii Oituzului, ce despart tara
sacuiascd de Moldova, in 29 Noembrie 1595 si, afland veste
despre starea dusmanului, vedendu-se mai slab cu numérul,
trimise indata la Bathori, cerend un adacis de oaste si mai
cu seamd un mai mare numér de calareti; dar pand a nu
sosi acestia la hotarele Moldovei, Ieremia Vodd cu Polonii
se grabesc a izbi pe Rdzvan. Ostirea polond se afla respan-
dita in mai multe statii in tara, cand de o data Chanski,
care era pus de Potocki cu despdrtirea lui in garnizoana la
Suceava, in§tiint:d pe Potocki cä Razvan se aproprie in grabd
.drept spre Suceava, in capul unei numeroase otiri. Iere-
mia indata achind ostire de tard cat putu i porunci lui Po-
tocki de adund in iuteala regimentele sale si graii de se uni
cu ceata lui Chanski, d'abia cu cloud ceasuri inaintea bataii.
Era intr'o Duminecd, 5 Decembrie, cand Razvan sosi aproape
de Suceava. Oastea sa se alcatuia de patru mii pedestrasi ;
cea mai mare parte eraii din vechil sei ostasi cu putini ce
inrolase de curand si apoi Secuil ce-1 insotise din porunca
printului Bathori i o mie calareti armati cu lance tot de ai
printUlui Transilvaniei. Armia lui Razvan-Voda inainta pe dea-
luri prin niste locuri mai inalte decal acelea unde se afla
oastea lui Ieremia, ast-fel in cat ea se vedea mai lesne de
cdtre aceasta. El ii intocmi randuiala batdliei ast-fel : la stanga
sa, care era aparata prin cara si tot aparatul de resboiti, erail
cinci sute calareti la dreapta care era aparatä de un zid ce
incepea de la santurile taberii si se intindea mult departe
'Ana la tabara poloneza, era asemenea calarime ; in centru,
doue batalioane pedestrime dupa care urmail alte dece; pe
urma ramasita de calarime i pedestrime ca o reserva. tn
toate partile se vedeaa steaguri fluturand; steagul calarimei
www.dacoromanica.ro
 174 s. BALCESCU

era cel mai impodobit; el purta o frumoasa inscriptie care spu-

nea ca Moldova s'a dat de Transilvania lui Razvan.
Ieremia-Vodd esise- inainte la satul Arenii, unde-si asegase
ostile sale, iar ostirea polona el o randui la Schei despre
carnpie si sta ca la pazd re sub un mal care e alàturi, aproape
de drumul Bail. Randuiala et era in coloane treptate ast-fel:
inainte sta cu avanguardia, in lipsd de calarime usoara, 100
Moldovern; dupa densii veniad cloud batalioane ale lui Sta-
nislati Minski i Nicolae ZObrzydowski; erail aseclate putin
mai la dreapta din pricina ca positia'era mai buna i spre a fi
ferite de vint, ast-fel ca batalioanele lui Tworzanski i Mi-
lewski, ce se aflati la stanga, erad rutin mai 'nainte decat
densele, dar mai inainte inca se afla batalionul lui Zavrow-
ski ce nu se vedea de cele-l'alte, fiind ascuns de fortificatin
la centru era Porycki cu regirnentul séti, avend de reazim
trupele 1w Potocki, comandantul Camenitei, pe al fratelui
seu Stefan si la stanga pe al fratelui sed al treilea Jacob:
dupa densii, tot la mijloc, venia apoi o trupd de puScasi a
lui Joan Tomas Drohojewski, si langd densa, pedestrirnea sub
comanda lui Albert Vitoslawki i Andrei Klopocki. La stanga,
imprejurul zidului de care am pomenit mai sus, se asec,lase
niste tunuri man si altele de dimple, care arnenintad dreapta
lui Razvan i ocrotiad pedestrimea moldoveneascd i pe Ca-
zaci. Ranh a nu se apropia ostile de bataia pustilor, Polonit
descarcara de doua on tunurilor in ostirea 1w Razvan ; una
din descarcatun rasturna pe Valentin Gheghe, unul din capii
pedestrimei acestuia.

IX
Ieremia era la biserica ascultand liturgia, cand avanguar-
dia lut Razvan se apro *e de ostile terel i cand esi Ieremia
de la biserica, indata se incaerara Moldovenil lui Razvan cu
ai lui Ieremia; lupta intre ambele aceste osti nu tinu mult,
caci urand, se vede, a-si varsa sangele frate cu frate i unele
si altele se trasera din bataie.
Polonii atunci din dealul de unde erad despre Schel se
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHATO-VITEAZUL 175

repedira asupra Sdcuilor. Zobrzydowsky, cu trupa sa si a

lui Chanski, cad acesta se afla atunci langa Potocki, si Chris-
tofor Broniewski se asvarld peste dreapta lui Razvan ; insa
Zobrzydowski, cu toatä barbatia ce ardta; ranindu-se la obraz
si la brat, nu putu sprijini lovirea lui Razvan i ar fi pent
cu oastea sa, de nu grdbia Potocki a-I veni intr'ajutor. Intea-
ceiasi vrerne, Porycki cu infanteria i puscasii lui Viersbow-
ski, isbeste centru lui Razvan, in vreme ce batalioanele lui
Twerzanski si Milewski se asvarld asupra dreptei in ajutorul
lui Zobrzydowski. Toate isijirile impreunate ale acestor cete
sfdrarna randurile Sacuilor, can se trag inapoi putM i ast-fel
Polonii petrund in tabard". RazvanVodd, care, cu toate ca
se vécluse mai slab mult cu numerul i cu valoarea ostilor
deck dusrnanii, nu numai ca nu se ferise de bataie dar il
i cautasr- cu barbatie, se afla atunci langa infanteria sa; el
se credea apdrat de cavalerie, cand aceasta de o data pa-
rasind tunurile, o iea de-a-fuga. Indesert Razvan omoara cu
mana lui mai multi, ca sa intoarca pe fugan inapol, silin-
tele lui fura zadarnice. Polonii cuprinsera tunurile; Sacuii,
veclend fuga cdlarirnei, intoarsera i ei spatele. Razvan, pa-
rdsit de ostire, rarnanand numai cu putini din ai sei, se luptd
multà vreme inca cu cel mai mare curagal ce putu ; doT cai
ucisi sub densul; el sari pe un al treilea cu rnultd sprintenie
si isbea de moarte pe toti cap ii intampina palosul sea. qCe
<mai viteaz !, strigaa, minunati de atata curagiu, atat ai lin
cat si dusmanii ce-1 vedeati. Dar in sfarsit, parasit de ai sei
si de noroc, veclendu-si toata tabara coprinsa, ostirea rasla-
tita fugind in toate partile, cu inima sfasiata de durere, el se
lasd a se trage de ,putinii credinciosi remasi pe langa el,
care voiau a-I mantui; ci luard cam spre stanga si se infun-
dard in paidun. Poloni: lasara regimentele lui Drohojewski in
tabara si toate cele-l'alte se luara a goni pe ostasii lui Razvan,
can fugiall respanditi i rataciti in voia intamplarii prin rnunti
prin paduri; cel mai multi caclura in manile dusmanilor, foarte
putini flied aceia ce putura ajunge a trece muntil in Tran-
silvania. Biruitorii coprinsera o mare pradd, cate-va tunun
de campie, toate. stindardele i toata averea ce Razvan do-
www.dacoromanica.ro
 176 N. BALCESCU

bandise de la Aron-Vodd si prada capatata de la Turd la

Targoviste i la Giurgiu.

Sérmanul Razvan, dupd ce rataci multa vreme cu sotif s61,

ajunse seara intr'un sdtulet unde se adaposti putin, schim-
bandu-sI hainele si se del-Artä sub ocrotirea noptil. Indatà
sosird in sat niste trimil d'ai lui Ieremia, ce alergail dupa.
Razvan ; gazdele acestuia, speriap de vecinii caff II mustrail
ca ail primit un dusman in casà, furd siliti a mhrturisi calea
in cotro aü apucat fugarii. Ast-fel, acesti nenorociti fura in-
data ajunsl in cale i prinsi nu fard o luptd barbateasca, in
rare Razvan fu rdnit i Ungurif Mateiü Sekiel ce comanda
peste 400 calarep i Glie Kakoci, vechiul sot al lui Razvan
in oastea lui Aron-Voda, cadurd morp, impreund cu altii.
Intre pripsi se afla fratele luI Rdzvan, un boier mare anurne
Calota, vistier i logofet al domnului, impreund cu alp boieri
si capete de Unguti. Adusl dinaintea lui Ieremia, Razvan si
cu sotii lui se purtard in cumplita lor nenorocire cu toatä.
vrednicia si barbatia cuvenita. La toate intrebarile ce li se
facura, eI top pastrara o tacere mandrä i despretuitoare.
Cate-va 4ile dupd aceia, pe la jumetatea lui Decemvrie, cru-
dul Ieremia, nesocotind i legile resboiulm Scare santeste per-
soana unui prins i Iegile omenirei, osandi pe top. prinsii la
moarte. Printr'o cruclime spaimantatoare, el porunci a pune
pe Razvan la cazna. ; apoi ii taiará nasul i buzele, i dup.
aceia puse de-I trase in teapa expuindu-1 ast-fel, priveliste
de jale ! la armia i la locuitorii terii. In minutul in care
mult-nenorocitul Razvan-Voda gernea de duren pe teapa, cu
o cruda barbarie, adusera pe frate-s6i1 dinaintea lui de-r
taiara capul. La aceasta vedere dureroasã a mortii fratelui
seu adaogna la suferintele sale, Razvan de o data se ridica
tisni pe teapa, intinse bratele catre dragul sal frate, i intr'a-
ceasta miscare isi dete sufletul.
Sa intoarcem mai bine ochii de la aceasta crunta priveliste
care rescoala inima la o asemenea crirna uricioasa, ce va
www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMA:NH.0R SUB TIMAIU-VITEAZUL 177

rémdnea o path. vecinicd de necinste asupra neamului lui Ie-

remia Movila care o porunci si asupra Polonilor care o sus
ferird lard impotrivire, cu atat mai mult ch. Rdzvan era prin-
sul lor. In drumul ce merge de la Suceava la Baia si pdnd
astd-di se aratà si se pomeneste movila 1u Rdzvan-Vocki, loc
unde zac neuitate, ramOsitele viteazulm dornn.
Ast-fel de cumplita moarte avu acest barbat, pe care me-
ritul séti i norocirea Ii inaltase din pulbere pe tronul patriei
sale. Ndscut tigan dintr'un neam osandit de veacuri la ro-
bie, el fu incd o dovadà puternicd curn cd in ochii prove-
dintei nu sunt popoare alese i popoare osandite, cd ea re's-
pandeste de o potrivd indurdrile sale peste toti oamenii fdrd
osebire de natie, dar puind pe fruntea fie-caruia pecetea
Dumnecleirel si declarandu-1 cu drepturi de o potrivd ca toatd
omenirea, la libertate, la egalitate, la virtute si la adev6r.

XI

Cumplita moarte a lui Rdzvan intristd foarte mult nu nu-

mai pe printul Transilvaniei dar si pe imperatul si pe Papa
Clement. Bathori hotdri sd-si ea satisfactie cu armele in con-
tra Polonilor si impe'ratul, parta§ al mdniei sale, hotdri a-I
ajuta si a lua parte la résbunarea acestei insulte a Poloni-
lor, ce le era cornund la arnandoi. Pontificile insa, tem'en-
du-se cu tot dreptul c5. acest résboiii intre crestini va fi vã-
tämàtor résboiului cel cu noroc inceput in contra Turcilor
ci ca va putea arunca crestindtatea Inca in vr'o primejdie
mare fard nici ui leac de mântuire, se puse intre partile
prigonitoare, propuind mijlocirea sa pOrinteascd pentru ca,
prin creditul séü, sä impace aceste certe si sä aducd unirea
ci o norocitd intelegere. El trimise spre acest sfarsit in Po-
Ionia pe episcopul de Caserta, Alfons Visconti, milanes, la
regele Poloniei si la printul Transilvaniel. Sigismund al III-lea
regele Poloniei, miccat de aceste mustrdri, trAmise la Roma
pe Florian Gimbicki, secretarul coroand, ca sà arate pond-
ficelui cal armele polone in Moldova fdcuserd mare slujbd
crestindtatii, scapand acea tara de Mari si tot de odatd
www.dacoromanica.ro
N. BMcescu: Istorta RomInilor sub Mihaib-Vileasul. 12
 178 N. BALCESCU

oprind pe acestia d'a navali asupra Ungariei si a staturilor

imparatesti. Zamoisky scrise si el Papii, in 10 Ianuarie 1596,
aratandu-i aceleasi i indreptatindu-si faptele sale cu multe
sofisme si neadeveruri. Spre a imblancli mai lesne pe Papa,
carele era foarte '..ntaritat in contra-le, spre a-1 trage in par-
tea lor si a-1 desarma mania, regele Poloniel i Zamoisky ii
trimisera, din partea sinodului de legea greceasca, doi epis-
copi ruteni, ca sa i se inchine si sa recunoasca. suprematia
Papii. Inteadever aceasta fapta, care nu isbuti pana la utma
facu mare placere Papil, in cat se amand cu totul.satisfactia
asteptata de Bathori de la Poloni, ceea ce mahni pe acesta
pana inteatat in cat caclu in greseli mari, foarte vatamatoare
crestinatatii. Zamoisky fu atacat cu rnulta inviersunare in
dieta de la Cracovia de dusmanii lui, cari-1 acusail cu mult
drept cä a implorat si a cumperat pacea de la Tatari. El
se scuza dand faptelor o coloare favorabila, dar foarte ne-
adeverata. Senatorii regatului scrisera atunci (24 Martie 1596)
imperatului Rudolf, aratandu-i Ca ei sirnt cd datoria comund
este ca sa impedice pe Turd a reduce in pasalik principa-
tele Moldova si Valachia ; ca neputend printul Transilvaniel
a le apara, e nevoie ca Polonii sa le ea sub protectia lor ;
.00 pentru aceasta slujba crestineasca ce ei vor sä faca, cer
ca impératul sa le dea o suta mil fiorinti i sà departeze pe
Mihaiii din Tara-Romaneasca, caci nu-1 pot apdra lard a rupe
de fata pacea cu Turcii. Aceasta scrisoare sucita i plina de
viclenii nu dovedia alt-ceva decat dorinta Polonilor d'a pune
ei in Tara-Romaneasca alt domn in locul lui Mihaiü. Acesta
fu cel d'intana semn al urei ucigatoare ce Polonii purtara
eroului nostru.

XII

Mihaiii-Voda, dupa luarea Vidinului, unde-1 lasaram, se

intoarse inapol la Targoviste. Intoarcerea sa in tara este un
mers triumfal ; toti ostasii sunt incarcati de praqi ; poporul
ii primeste cu cantece de veselie i vrajmasii trernurd de
numele lui. El incepu indatã a se ocupa sa vindice ranile ai
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIII-VITEAZUL 179

ticalo.side ce pustiirile i fesboiul adusese asupra terii. In-

teadevér, starea ei era vrednicd de jale. Populatia se mic-
sorase foarte mult prin moarte, prin pribegirea locuitorilor
in tan straine i prin robirile Turcilor ; numai in aceastä din
urma campanie Sinan robise doue-deci mil locuitori si apu-
case a-I trece Dundrea. Orasele si satele raü ruinate si pre-
fácute in cenusa ; campurile erail parasite, viile smulse gra-
nele calcate de ostirile ce serpuisera prin toata tara, nu pu-
tuse da rod ; dobitoacele murise sail fusese rapite de vrajmasi,
can apucasera sa treaca peste Dunare mai mult de 60 mil
vite. Romanil jertfiserd totul pentna desrobirea libertatii lor ;
dar aceasta e un bine atat de mare in cat bu nici o jertfd,
fie cat de grea, nu e scump cump'eratd.
Mihain-Vodd trimise in Transilvania cu multà cheltuiala,
fiind i acolo mare lipsa, caci negotul incetase cu totul
din pricina résboiului, de cumpard grane, faind, yin, se-
mintã i toate cele trebuincioase, de imparti intre popor, care,
la glasul domnului sëu, pardsi padurile i vizuinele muntilor
unde se traisese, incepu a rezidi orasele i satele pe ruinile
celor vechi, se apucà de munca parnintului si putu indatä sà
pretuiasca foloasele independentii ce dobandise cu atita ertfa.
Iar, pentru ca ostasii fara de exercitii, sa nu se inmoaie si
sa nu sa corurnpa in lene si nelucrare, domnul dete voie la
vre-o cate-va mil sä treaca Dunarea i sà necajeasca pe vraj-
masi. Acestia napadesc peste Pelinul, oras intins i, dupa ce
ail ucis mai multi locuitotori, II prefäcu in cenusa i, robind
o femeie cu o fatä i un baiat ai unui din cei mai bogati
si insemnati locuitori, anume Michaloglu, ii aduc in dar dom-
nului, care tratandu-i cu multa omenie, intoarse pe femee cu
copii inapoi la sotul ei pentru o rèscumparare de 50 mil gal-
beni de aur.
Nenorocirea expedipei lui Sinan despera pe Sultanul d'a
putea invinge fgtis pe Mihaiil-Voda. El se incredinta cà spre
a-1 A/Mama trebue a alerga la intrigi, a lucra mai intaiil spre
a-1 desface de aliatii seT, impCratul Germaniei i printul Tran-
silvaniei, si a atita in tard partide in contra la Spre acest
sfarsit, prin beilerbeiul de la Pesta, fäcu propuneri foarte bune
www.dacoromanica.ro
 180 N. BALCESCU

impératului, numai ca acesta sd se traga de Mihaiti si sa-I

considere ca un rebel cdtre Poartd : dar imperatul depdrtá
cu manie aceste necinstite conditii ce i se propuneaii. Sul-
tanul atunci intrebuintà alte mijloace spre a ajunge la sco-
pul sëü. Trimise mai intaid un aga in tara Romaneascd ca
sd atite pe boierii nemultdmiti si sa-I scoale in contra lui
Mihaiü si in folosul Portii ; tot-de-o-datd dete poruncd pasilor
de pe margine i hanului Tatarilor sà stea gata a intra in
tard spre a ajuta partida ce era sd se revolte in favorul Tur-
cilor. Tot intr'o vreme Sultanul trdmise la Sigismund Bathori
un ciaus cu fagdduiald c,-.1 va ldsa Transilvania lard nici un
alt tribut decat vasele de argint ce era obiceiti de se da cancl
se pldtia tributul, indatorandu-se Inca a-i da i tara Roma.-
neascd, dacd el va primi a goni pe Mihaiü i a se trage din
confederatia cu imperatul Rudolf. Bathori, dupd ce tinu cat-va
pe ciaus la sine, il trdmise inapoi, dicendu-i sã spund stdpa-
nului sèü cd el, print al Transilvaniei, nicl odatd nu va ldsa
partea crestinilor spre a se uni cu dusmanul lor. Prin povata
nunciului Papei si a lui A. Carilio, el plecd la 4 Februarie
cu un-spre-dece trdsuri i doue-deci cal de cdldrie la Praga
, spre a se intalni cu imperatul si a dobandi ajutoare de resboia.

XIII

Sultanul, ce nu putu isbuti langd impératul i Bathori spre

a vdtdma pe Mihaiü, fu mai norocit pe langd Romani, de la
cari dobandi ceea ce nu putuse avea de la strêini. Aga trd-
mis in Tara* gdsi intre boieri ceea cc tot-d'auna a fost lesne
de a gdsi, oameni corupti, Can pentru o marsavd ambitie si
ldcomie de bani, stair gata a vinde domnul i ara lor. 0
conspiratie intinsh i groaznicd se forma, IQ capul cdreia sta
din boierii cel mai de frunte, unul anume Dumitru, cel mai
bdtran din sfetnicii domnului i logoretul Chissar cu un flu
al sëü. ease mu Tdtari din Dobrogea, cu care se un ise si
trei mil Turd, trebuiail sä ndvaleascd ard veste in tard spre
a ajuta pe conspiratori, ce se unise cu Turcii pentru ca sá
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIti-VITEAZIJL 181

mantue tara, cum cliceati ei, si sa pearda pe Mihaiü dandu-1

in manile dusmanului. Dar acesta afla de vreme printr'un
chip minunat planurile nemature incd ce se urziati de nele-
giuitii boieri in cpntra lui si a Ora El puse streji langa Du-
ndre. ca sd primeasca pe dusmanul ce era gata a navdli si
puse de tale pe traddtorii Dumitru, Chissar si cu fiul sèü, ca
niste vicleni de domnie i stricatori de tard. Patru dile dupd
pedeapsa conjuratilor, cei 9000 Turd si Tdtari trec Dunarea ;
domnul mai trimite un ajutor de 3000 pedestrasi si 300 cd-
larett ostirei expeduitä de mai inainte la granita, care isbind
pe dusman intr'o lupta norocita, ii birue, coprinde tunurile
si bagagiele lui si pe cei mai multi ii omoara saü ii prind
robi. Tot in acele dile, cu patru mile mai jos de la locul acestel
alti trei mu Turd, in intelegere cu conspiratoril din
tard, trec Dunarea ; dar sunt indata intimpinati de cAtre lo-
cuitorit terani adunati si de catre pazitorii marginilor si sunt
invinst, de si nu fard putina pagubd a Romanilor.
In vremea aceasta, Februarie 1596, hanul Gherai intrase
in Moldova cu 30 mii Tdtari si patru mii Turd cu tunuri
impel-Mesh. El avea porunca. a Sultanulut a intra in Valachia,
dar neindräsnind, voi sã insele pe Mihaiil-Voda. El se adresd
la Ieremia-Voda al Moldovei, care il prinlise cu drag ca pe
un prietin ci aliat cul1 fagadui doue mil galbern de va voi
a favorisa planul sett de a insela pe Mihaiu, fácendu-1 sà
primeasca a se supune P.ortei. Domnul Moldovei facu cunos-
cut lut Mihaitl-Vodd cã hanul are deplind putere de la Sul-
tanul .d'a incheia pace intre Romani si Turd, puind conditie
ca Mihaiil sa goneasca trupele straine luate in leafd de den-
sul, care, dicea hanul, nu numai ca pustiesc tara turceascd,
dar Inca sunt o sarcind pentru cea romaneascd. Hanul tra-
mise tot de-o-datä lui Mihaiu-Voda, spre mai mare incredere, doi
din cei mai insemnati Tatari, ca zaloage, cerend numai pentru
slujba sa cate-va mil galbeni. avea trebuinta de ceva
vreme de pace dupd atatea sdruncinari si suferinte prici-
nuite de resboaiele trecute, cu nial mult ca Bathori se por-
nise la Praga si nu putca astepta ajutor de la dênsul, ba
inca vestea se respandise cã acesta voia sa abdice carmui-
www.dacoromanica.ro
 182 N. B AL CES CIT

rea staturilor sale ci drepturile dobAndite asupra térei Roma,

necti in favoarea impératului Rudolf. Aceste priviri induplecard
pe Mihaid a primi mijlocul ce i se infatisa spre a intra in
impAciuire mdcar vremelnicd cu Turcii. El trirnise hanului
solii sei cu un dar cAtre densul, ca sd trateze despre con-
ditiile propusei pAci ; tot-de-odatd dete drumul trupelor tran-
silvane. Cum afld hanul cd Mihaiil cdcluse in cursa ce i-o in-
tinsese, ici lua masca de pe obraz, nAvAli de-o-datd cu ar-
mata sa in cesul dintre Buzed, BrAila si Bucuresti, unde td-
bAri, pornind cete in toate pArtile, carele mai mult de opt dfle
cercard tara, arciend oracele, hrdpind bucatele, robind pe lo-
cuitori, pustiind tot ci cAutand in tot chipul a pune mAna pe
Mihaid. Doué sute de Cazaci, cari erau de paid la granitd,
sub comanda lui Koseza, Kirecki, Liemanowski ci Bilecki,
cum véclurd apropierea TAtarilor, trecurd despre partea lor
in Moldova, dupd ce jAfuira pe terani din satele ce &ail in-
sarcinati a apAra ; numai 40 dinteincii ici pAstrard datoria ci
juramAntul, ci, védend cd nu e chip de impotrivire la o asa
multime de TAtari, grAbird de alergard a vesti domnului
aceasta navAlire neacteptatd. Positia acestuia era foarte grea.
Fara.' haul, fdrA ostire, cAci ostirea teril ce rernAsese era
respandita in tarA ci in cuartierele de iarnd, inconjurat de
nevoi, nesigur daca dusmanii boieri nu-1 vor trAda in mânile
dusrnanilor strAini, el umbla faitacind, cautand mijloace de a
mAntui pe el ci tara de aceastd primejdie. «In acele nevoi
«marl', dice Walter, eroicul sett suflet scoate cea mai de apoi
«virtute a lui).. Inteun scurt timp el adund 6000 oameni si
sprijinindu-se in ajutorul lui Dumneqed si in mAngAerea ea
se lupta pentru buna causd, porneste intru intimpinarea fio-
roaser multimi a TAtarilor, isbeste, taie ci pune in go mA nicte
cete marl. de Tatari ce se reslatisera dupA pradd si gonindu-I,
merge la oracul Gherghita unde gasi greul ordici tAtaresti.
Hanul rémase incremenit la o indrAznealA asa de mare din
partea lur Mihaid si, cu toate CA octirea sa era mai mult de
cease ori mai mare, nu indrAzni a primi bdtaia, ci se trase
rusinos spre tara sa. Spun cd atAt in luptele partiale unde 11
batu Mihaiti, cum ci in goana ce dete hanului, ir omori ca la
www.dacoromanica.ro
 ISTOMA ROMINILOR SUB DIIIIAIU-VITEAZUL 183

opt mii Tátari. Mihaiti coprinse apol orasul Braila pe care-1

cotropise TAtaril, fAcend marl grozdvii. Mihaiü omori pe toti
Turcii i TAtarii ce gdsi vii, crutandu-le numai can.; pe multi
Tura ii spAnclurd afará din oras. Unii, cari voise sh treacd
Dundrea, goniti fiind cu rnulta iuteala, se inecarA; prea putini
puturà numai scapa.

XIV

Vicleana cursd ce i-o intinsese tátarul, facu pe Mihâiü a

fi foarte neincreqetor cdtre Tura si a nu mai voi sd trateze
cu densii de aceia, cand in Aprilie, Sultanul II trimise doi
;

ciausi vorbindu-i de pace si rugandu-1 a-I lasa sá treacd cu

ostirile in Ungaria, el mai cd nu voia a-i primi, ba inca, spre
a-si resbuna de ocara fAcutd de TAtarii ce-i calcase tara, dete
drumul la vr'o chti-va ostasi ai sei ca sA treacA Dundrea Si
sd primp' pe Turd.
In luna lui Maiti 2000 Romani coprind Cladova, se intd-
resc inteinsa si rescoalA O parte mare din Bulgaria ; tot a-
tuna 2500 haiduci romani din tara Romhneascd, trecend Du-
nArea mai in sus de Nicopole, pustiesc mai multe sate si is-
besc fArd de veste cetatea numitä Plevna pe Isc, mai la vale
de Nicopole, prind pe beiul cetatii, ce venise curAnd de la
Adrianopole cu femeia i cu copii lui, precum i multi alti
tura Si evrei insemnati, chstigd multd prada i pe urind sfarmh
orasul. La intoarcere furd isbiti de ianicerii si turcii din Ni-
copole ; dar se bAturd asa de bine si cu atata indemAnare,
incht putini vràjrnasi scAparA, i ei se intoarserd biruitori cu
prada lor in tara Româneascd, afarA din patru ini nurnai ce
cAdurA morti intr'acea luptd I.

1 <1200 haiduci lovira orasul Nicopole i prinsera pe Buras beiul....

care de curand sosise de la Adrianopole, mpnit find de irnpèratul in
acest post. El pustiira tot locul numit Plenia si omorâra tot ce se irn-
potrivea treceril lor ; ramasita fu data flacarilor. Intorcendu-se din Ni-
copole in numer de 1800, if isbir. i, dupa o lupta tare, haiduch biruird.
Numerul Turcilor ucisi in aceste deosehite locurt se urca la 3000. Hai-
ducil se intoarsera cu multa pradd>. Tiirkisch. und Siebenbiirg. Victorie.
www.dacoromanica.ro
 184 N. BALCESCU

Dupd aceia Mihail-Vodal trimise la 6 Mali-1 pe Veliceico

cu 1300 haiduci la Baba in Bulgaria, oras neinchis si bogat
mare ca de doue-de di mil case, cele mai multe de mesteri ;
haiducil 11 bdturd, ii coprinserd i incdrcard o surã cinci-deci
card de avutil dobdndite, ludnd prinsl pe multi turd insem-
nati cu muierile i copiii lor. El sedurd acolo trel dile; apol,
(land foc orasului i sfdrdmându-1, luard calea inapoi spre Du-
nare cu toatd dobdnda, iar Turcil se strinserd din toate pdr_
tile in numer de 12.000 sub un pasd i ajunserd pe Veliceico
cu oastea lui, la un loc ce se chiamd Comissul. Haiducil ve-
dend aceasta, incepurd a se hartui 4i i noapte cu dusmanul,
pand cdnd, simtind cd le va fi anevoie de a scdpa, tdiara pe
toti prinsii, prefacurd in cenuse toate hagagele lor si prada
dobdndita i, recomandându-le lui Dumnecleii, se aruncard
cu furie asupra dusmanului si mai toti cddurd morti ; dar sub
densii in loc zdceaii patru miT Turd. foarte se
intristd i instiinta pe printul Transilvaniel, care atunci se
intorsese de la Praga.
El sosise in acest oras la 4 Februarie, i fu foarte bine pri-
mit de top' domnii curtil ; indatà dupd aceia, cadu bolnav
gra' de langoare, fiindu-i viata in primejdie. Cdnd incepu a
se insdndtosi, ii duserà la catedrald ca sd asculte liturgia ;
aci i se fdcu un cuvint foarte plin de laudd pentru densul.
Bathori respunse foarte frumos in limba latinà, asigurand ca
el va stdrui cu statornicie in partida ce luase si cà nici odatd
nu se va deslipi de casa Austriel si de impératie, dar cà sperd
ca imperatul i imperatia nu-1 vor pärdsi, cã e incredintat
de i se vor da ajutoarele fagaduite, va dobdndi cu sprijinul
lui Dumnedeil mal marl biruinte asupra dusmanului numelui
crestinesc deck cele ,dobdndite pand acum. imperatul acor-
ddndu-i apol a audientd particulard, ii dete autorisatie a se
intoarce, dupd ce ii incarcd de daruri si fagaduieli. I se pro-
misera trei mh pedestrasi si doue mil caldreti, pe can impe-
ratul sad tina trel luni cu ate 24.000 scudi pe lund si de
cad. sa dispund Bathori dupd plac. Papa ii lágddui 40.000
galbeni pe lund i insdrcina pe Francisco Murio del Monte
sa stranga pentru densul ostasi in Italia. Dupd ce-si lud diva
www.dacoromanica.ro
 ISTORU ROMANILOR SITE MIHAra-VITEAZUL 185

bund de la impératul, Sigismund se duse la Viena. In toate

partile fu primit cu aceiasi fald si, spre a-I indatora si mai
mult la urmarea resboiului, ie.suitii colegiului Vienei ii facura
un cuvant in public si vorbira de densul ca de un al doilea
Iosue. Cugeta Bathori sa." treaca de acolo la Gratz spre a vi-
sita pe soacra-sa archiducesa Maria de Bavaria, cand afld Ca
in Transilvania, Sãcuii, superati cad in dieta din urma li se
luase drepturile ce li se dedese cand se pornira impotriva
lui Sinan si intdritati de cardinalul Andreiii si de Stefan Bat-
horestii ce se aflati proscrist i fugari in Po Ionia, se revol-
tard. Aceasta imprejurare ii facu sa-si schimbe hotdrirea si
sa se porneasca spre Transilvania. Pand a nu ajunge el in
aceastä tara, unchiu sea Stefan Bocskai potolise réscoala,
inecand-o in sange si pedepsind pe sell cu mare crugime,
casnind pe unii, la altil taindu-le capul, pe altii spanzuran-
du-i si la altii tdindu-le nasul si urechile.
Cum sosi in Transilvania, Sigismund ist aduna oastea; dupa
ce Ind doué mid cetati, Fillack i Czanad, cu o mare per-
dere de Turd, isbi Temesvarul prin trei parti. Dinaintea
acestui oras sosi si Michaid-Vodd chernat de Bathori, cu 4000
luptatori i o multime de boieri. Dupa o asediere de clece vile,
in 25 Maid, fu isbit de Turci si de Mari in num.& de vr'o
40,000, care venise prin Bulgaria in Banat. Dupa o lupta
sangeroasai de amandoua partile, Sigismund fu silit a ridica
asedierea, cad numai ajutoarele fagaduite de la impératul nu
sosead, ba Inca insust trebuia sä meargd cu doué-zect roil
ostasi spre a se uni cu archiducele Maximilian, ca sa intdm-
pine ostirea turceasca ce insusi Sultanul povatuia in Ungaria;
iar Michaid se intoarse spre a-si apdra tara:

XV.

Lala-Mahomet ce se numise vizir, surghiunindu-se Sinan,

murise trei qule dupa aceia i aceasta intamplare pant Tur-
cilor un semn ceresc ce poruncia d'a numi din nod pe Si-
nan in locul sea.
Astfel acest neimpacat dusman al crestinilor fu scos din
www.dacoromanica.ro
 186 N. BALCESCU

exil si din nod, pentru a cincea oard, fu investit cu slujba

viziereascd. Toata grija lui fu sa-si rdsbune de rusinea ce-i
facuse crestinii. El avu curagiul i energia sã insufle Sulta-
nului hotarirea d'a merge insusi la rèsboid, urmand pilda lui
Suleiman cel mare. Armia, poporul, seicii in predicatiile lor,
ai provinciile de margine in jalbile lor, ceread aceasta ca sin-
gurul mijloc de a mântui imperatia. Hotarirea Sultanului d'a
merge la oaste in prinid-vara se obstise, i pregatirile de rés-
boid se facura cu grabd mare toata. iarna. Sinan intampind
acum un rival in ambitia lui, pe vechiul sea prieten, cumnatul
sultanului, Ibrahim fostul caimacam, carele, dorind viziratul,
spunea de fata cã bdtranetele fac pe Sinan nevrednic. La
aceste vorbe fiorosul Sinan striga fatd cu Sultanul
< Spun ca stint batran i slabit; daca (lice asa Ibrahim, iasa
< cu mine in curte sà ne luptarn in suliti si in sabie impre-
«una!» i dicend acestea, apucd pe Ibrahim de brad de-1 tari
afara din sala.
La inceputul primaverii, in minutul cand spera de a-sl fa's-
buna asupra crestinilor si d'a se incorona cu lauri nol, cru-
dul arnaut muri intr'o mercuri (3 Aprilie 1596), di rea in ochii
moslirnilor. Acest ministru de un caracter aspru i lacom, lasa
avutii foarte mari adunate in campaniile sale din Ungaria,
Valachia, Georgia si Imenul. Ibrahim se numi atunci vizir si
serasker al armiei din Ungaria. Trei dile dupà numirea lui,
sosirà la Constantinopole cartile lui Michaid si ale boierilor
terei Romanesti, cerend a face irnpaciuire. Aceasta era invoi-
rea ce fäcuse cu hanul pe care o trimisese spre intarire la
Constantinopole, pana a nu-si da Tatarul pe fata viclenia sa.
.Hogea Sead-Uddin, istoricul ce ne-a fost atat de folos in
aceasta scriere, citi aceste corespondente in divan in locul
lui reis-effendi i o disputa infocata se aprinse intre muftiul
ai hogea. Acesta era de pdrere ca sà primeasca pacea, dacd
Michaid va da pe fiul s'ed drept zàbog, i muftiul Bostansade
era impotrivitor. dicend ca.' nu se poate a tracta cu Michaid.
Fiind-ca muftiul se scuba' indatä i esi afard, Sead-Uddin se
supara, dar Ii lua seama si, folosindu-se de lipsa protivnicului
sea, el indupleca pe reis-effendi sa filch* un rAspuns lui 1VIi-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIU-VITEAZUL 187

haul si boierilor terel intr'un inteles favoritor, dupd cum

voia. Dar aceasta nu sluji nimic, cad Mihaiii, cum stirn, ne-
increletor acurn dupd inseldciunea hanulm, refusä d'a mai
tracta cu Turcil. Acestia insd nu indrasnira a-1 mai isbi atunci,
speriati de atdtea invingen, i hotdrird a purta résboiul in
Ungaria, uncle insust Sultanul avea sa rneargd: Departarea
Sultanului la oaste era foarte neplacutd mumel sale, vene-
tiana Baffo care era sufletul annuirei si fácea pe fiul sal sal
urmeze in toate dupd placul er. Hotárind sã facd on-ce, numal
ca sal opreascd aceasta depArtare, care putea sa slAbeascd
influinta el, ea rupse toate legdturile cu credinta parintilor el
si propuse o mdcelarire generald a tuturor crestiniIor. Aceste
comploturi din norocire nu isbutird. Sultanul se multumi a
goni din Constantinopole cu firman pe tott grecil neinsurati,
puindu-le un soroc de tret qile. Sultana rnuma (valideaoa),
veclend cd a perdut stãpanirea pe inirna fiulut ei, cduta a se
folosi de farmecul celel mar frurnoase roabe din sarai spre a
o redobdndi. Mahornet se parea la inceput ca," cacluse in cursa;
el respunse la desmerdArile roabel cu amorul cel mai info-
cat; dar (sand ea deschise gura ca sa-1 roage sa remana in
Constantinopole, Mahomet chiar in pat, in centrul placerilor
sale, puse mana pe cutit si ucise fard mild pe acea jertfa ne-
norocitd a ambitiel murnel sale, fapta care dovedeste o inimd
mai mult feroasd decat energicd. El puse apol de mai inecd
câte-va fernei, sub pretext cd n'ati tinut postul; apoi in 21
Iunie (1596) se porni in cale spre Ungaria insotit de un alai
maret i cu toata oastea, ducend CI dinsul dervisi, femer,
icioglani, eunuci, cani de vinatoare i oirm. Ambasadoril
Franciei 9 i Engliterei primird poruncd de a insoti pe Sultan
in aceasta expeditie in contra crestinilor.

XVI.

indata dupd luarea Graanului in anul trecut, feld-maresalul

imperdtesc din Ungaria, Mansfeld, muri (14 Aug. 1594) si cu
densul peri si disciplina din armia nernteasca. Teranil din
www.dacoromanica.ro
 188 N. BALCESCII

Austria, impovdrati de despuerele i jafurile nobililor de o

parte si ale trupelor de alta, se adunara intre Claus si riul
Ens si se revoltara. Aceasta revolta crescu i se mari foarte
fu cumplità nu numai nobililor dar i imperatiei. Ostirile
ce se tramisera in contra lor, nemultamite cad mi li se pla-
tise simbria, se revoltard i incepura a prada orasele si sa-
tele ce scapase nepradate de terani. Aceste intamplari oprird
cursul fericit al isbinclilor in contra Turcilor si cata-va vreme
puserd Austria intr'o anarhie grozava de care de abia scapa,
ajutatä ffind de neunirele si de lipsa de disciplina a revoltantilor.
Indata ce imperatul intelese despre pregatirile ce Turcii
faceati impotri-va UngarieY, tramise solii sel la Papa si la
principii Europel, rugand sa caute a-I ajuta in aceasta pri-
mejdie comuna a crestinatatii. Papa se sili din noti a rein-
sufleti zelul pentru resboiti, cu totul slabit, al printilor ita-
lieni ; el cduta in zadar a face pe Spanioli i Francesi sä
inceteze resboiul intre densii si a-si intoarce armele in con-
tra Turcilor ; si, cunoscend ca toata lumea de ce mare folos
ar fi Polonia cand ar primi sa intre in legatura crestind,
hotari a mai face o incercare i tramise pe cardinalul Hen-
ric Caetan, in cualitate de delegat in Polonia, ca sä se si-
leased cand se va aduna dieta, a indatora pe rege i pe cei
mari ai craiei sa-at uneasca puterile cu ale imperatiei. Papa
scrise in deosebi i reginei Poloniei i puse pe archiducesa
Maria di Grazzo, muma el, i pe sord-sa principesa Transil-
vaniei sa-i scrie ca sa indemne pe regele inteaceasta fapta,
spre slujba lui Dumneleil si in obstescul interes al creti-
natatil. Legatul Pape ajunse in Varsovia cu episcopul de
Breslau, ambasador al impératului i dobandind audienta de
la dietà, ii expuse inteun frumos cuvint ce s'a tiparit atunch
misia lui, aratand jertfele ce Papa a facut pentru crestina-
tate si datoria Polonilor d'a ajuta pe crustini, caci fail den-
ii puterile imperatiei germane intregi nu sunt in stare a sta
impotriva puterei celei peste mesura mare a paganilor. Episcopul
ce presida dieta respunse cA aceasta propunere cere o mare
ci coapta desbatere. «Polonesii, gice un contimpuran, voiaü
«pace cu dusmanul pacii i nici o price cu pricinuitoi-ul gal-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIU-VITEAZUL 189

,cevilorh. Ura veche i naturald a Polonilor si mai cu seama

a .lui Zamoisky catre casa Austriei isbuti, i legatul Papei
plecd fail a dobandi nimic.
Intrigile Engliterei nu putin slujird spre a impedeca aceasta
unire a Polonilor cu impératul in contra Turcilor. Ambasa-
dorul efigles sosise in iarna aceia in Constantinopole i rés-
pandise vestea cã misia lui este d'a uni pe Tura i Poloni
in contra voevodilor teril Romanesti i Transilvaniei. Sim-
patii insa i ajutoare dintealtd parte venird a incuragia pe
crestini in résboiul grea ce purtaa. Tarul Muscalilor Fedor
I si sahul Persilor tramiserd ambasadori la Praga de inche-
iard alianta cu impératul in contra Turcilor, i vre-o cate-va
cete de Scotezi venira pe la Dantzig in Transilvania spre a
lua parte la résboia. Deputatii din partea popoarelor din
Hertegovina i alte locuri supuse Turcilor reclamard in zadar
ajutoare de la impératul spre a se revolta.

XVII

In vremea aceasta Sultanul, cu doue sute mii oameni si

trei sute de tunuri mari i midi, sosise la Belgrad i d'acolo
merse la Buda unde ajunse in 2 Septembrie. Inapoia lui,
Mihaia isbia arierguardia i rdpea provisiile ostirel. El co-
prinsese pe Dunare sease cordbii mari incdrcate cu munitii
ce se duceaa la Belgrad, omorise 1200 Turd ce le insoteaa,
luase tot ce era in cordbii si pe densele le dase afund. Cu
putine dile mai inainte de '6/23 Iu lie trimisese Mihaia-Voda
o seamd de osti alese ca sä ea Vidinul, puindu-le cap pe
aga Farcas. Romanil trecura Dunarea pe la Sdelgea. Turcii
insd le prinserd veste si, adunaridu-se in mare numér, nu
esira sa se loveasca pe fata, ci se ascunsera de facurd mes-
tesug. Asa mergend ostile lui Mihaia-Vodd lard tearna, Tur-
cii le lovird de fata i fdra veste i, dupa un résboia tare
ce tinu multd vreme, biruird Turcii pe ai nostri i cap' fura
caldri dintre densil scapard Cate ceva, insa putinel, ear pe-
destrasii perira cu totul. Aceasta perdere scarbi tare pe Mi-
haia-Vodd si, vedendu-se in lipsa. de soldati, tara fiind foarte
www.dacoromanica.ro
 190 N. BALCESCIJ

despopulatd, tramise in ten strdine sa stringa voinici viteji

si sd aduca o seamd de Lesi, de Cazaci si de alte feluri de
oameni cari-i erati de folos.
Iar SuItanul de la Buda merse de tabdri dinaintea cetatii
Er lad, (la 21 sept.) a carel isbire se hotdrise intr'un svat de
resboin. Dupd ce Sultanul, potrivit unui precept al Coranului,
soma garnizona d'a imbratisa islamismul i d'a preda cetatea,
incepu asediul ; dupd seapte dile, Valonii din cetate se re-
voltard i silirä pe cdpetenii a capitula ; orasul se dete mai
intai i cetatuia nu intardie a urma acestul exemplu. Maxi-
milian archiducele, care era numit generalism al impèratiei,
si printul Sigismund al Transilvaniei sosird prea terditi in
ajutorul Erlaului; dar el vrurd sa-si résbune, printr'o biruinta,
de perderea acestui oras.
Giafer-Pasa, putina vreme dupd acea irnportantd cuprin-
dere, intalni armia crestind cornandata de acei doi printt, in
preajma cetatel Erlaü, pe campia nurnità Keresztes, unde
riul Cincia se varsã in balti, pand a nu se uni cu nisa; am-
bele armate protivnice se lovird acolo i tinura o lupta in-
versunata de tret dile (23, 24 si 25 oct. 1596), in care osti-
rile se baturd lard resultat hotdritor; cu toatä indaratnica
impotrivire a otomanilor, oastea crestina ii respinse, le ucise
vre-o mie de oameni, le Ilia 40 de tunuri i sta sa rérnand
invingkoare. Turcii eraU scosi din tabara ion §i pusi pe fugd;
isbanda era acum a crestinilor. Aceasta imprejurare mai crescu
dorinta ce de mai multd vreme ardta Sultanul Mahornet d'a
se intoarce la Constantinopole; in svatul ce se tinu insa
pentru aceasta, se hotäri, dupd parerea lui Sead-Uddin-Hogea,
ca fiinta de fata a Padisahului era trebuincioash spre a irn-
barbdta pe ostasi. In sfarsit, la 27 Octomvrie, Nemth si Un-
gurii isbesc trupul de armata unde se afla Sultanul, care se
trase sub cortul lui Ionnis-Bei capul mutefericalelor, asedat
in dosul bagagielor. Batalia era acum perduta pentru oto-
mani ; artileria era in puterea dusmanului; corturile Sulta-
nului erau in jaf, cad din nenorocire soldatii crestini nu
stiura a se cumpdta i, calcand poruncile lui Maximilian,
se aruncara pe avutiile ce le staii inainte si se puserd
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RONAMLOR SUB 111HAIO-VITEAZUL 191

pe jaf, fãrà oranduiala, strigand biruinta; oamenil casel Sul-

tanului nu puteail stabili lacomia biruitorilor altfel decat cu o
nefolositoare impotrivire ; totul era perdut pentru Turd, cand o
isbire facutd la timp schirnba fata lucrurilor. Cicala-Pasa, care
era pus la panda cu o arierguardie de 40 mii oameni, védênd
netocmeala crestinilor, se repedi de o data cu caldrimea sa, in
minutul cand Nemtii i Unguril inflgeaü steagul crucei i saltail
in triumf imprejurul atator bogate pradi, i le smulse din mani
biruinta. In mai putin de o jumdtate de ora el impinse in balta
caldritnea crestind, care trecu peste pedestrime. i fu nirnicita;
cinci-zeci mii de oameni, cacluti sub palosul musulmanilor, stall
in mocirld. 0 groaza panica coprinsese armata crestina, cart se
imprdstie in. toate partile, fie-care ostas fugind in cotro vedea
cu ochii, fard sã tie unde, i cel mai multi perind in balta
sub sabia Tätarilor. Cinci-deci mu crestini si numai doua-deci
mii musulrnani perird in aceste lupte ce tinura patru qile.
Maximilian se refugie spre Casovia, Sigismund Bathori spre
hotarul térel sale. Spun ca osebit de acel groaznic macel,
care umpluse baltile de starvuri, Turcii biruitori mai facura.
In aceastd batalie o pradd de dece mii galbeni in argint si
noud-deci i eapte tunuri. Analistil lor aseamana aceasta
lupta cu acea de la Mohaci si de la Cialdiran. «Astfel fu,
«dice Sacy, aceastd batalie de Keresztes, pe care cresting
co castigara prin curagiul lor si o perdurd prin lacornia lor;
exemplu ingrozitor care arata generalilor cá vitejia po ate
cisbandi a capata foloase, dar cä numai disciplina le poate
< pastrap.
Dupd aceasta invingere §trdlucita Cicala-Pasa, caruia Sul-
tanul era dator isbanda, fu numit mare vizir in locul lui
Ibraim-Pasa, iar padisahul se intoarse la Constantinopole.

XVIII

Cand Turcii de pe margine ve'durd trecerea Sultanului cu

atata ostire asupra Ungariei, incepurd a se semeti, a esi in
Tara-RomaneAsca pe malurile Dundril, a prada si a isbi. Mi-
haiii-Voda ii strinse atunci ()stile si dupa sdrbatoarea S-tului
www.dacoromanica.ro
 192 N. BALCESCLJ

Michail, cu 2000 oameni, purcese asupra Turcilor. Mergend

prin tard, domnul intalni o seama de Turci pe apa Teleor-
manului, robind i stricand tara ; el ii isbi si-i prinse pre
toti vii ; apol merse de ocoli cetatea Turnul, o batu si o arse.
Dupd aceea trecu Dundrea i isbi cetatea Nicopoli in 12
Noembrie, ucise pe toti Turcii ce-i staturd impotriva, coprinse
bulevardul cel mai insemnat, pe care-I asemand cu pdmantul;
si pe insäsi cetatuia era s'o coprinza, cand afla vestea ne-
norocitei batalii de la Keresztes, care-1 intrista. foarte. San-
giacul Nicopolei, care era inchis in cetate, tramise atunci
domnului stofe tesute cu aur i argint, samururi frumoase,.
dece cai cu harsale de argint, rugandu-1 sa se lase de a mai
bate cetatea si a nu mai intarita mania Sultanului, care acum
biruitor se intoarce din Ungaria si se asteapta la Sofia. Pasa
inca se fagaduia cd va mijloci ca Mihaiü sa-si aibà pacea
de la Turd i ca Sultanul sal-1 recunoasca pe el si pe fiul
seri de domni mostenitori ai Tèrei-Romanesci. Domnul cata
mult mai putin la aceste fagadueli frumoase decat la puterea
zidurilor cetatii si la vestea intoarcerei Sultanului, care putea
navali asupra-I ; el se prefacu dar cà induplecat de sfaturile
sangiacului, primi cererea sa i ridicandu-se de acolo, uncle
zabovise cinci dile, trecu Dundrea. Domnul trecuse riul in
tard intr'o dimineata la rdsaritul soarelui i, insotit numal
de sease insi din cdpetenii, apucase lard grije inainte, urmat
intr'o lunga departare de cinci-cleci calareti, si in sfarsit mai
departe Inca venia toata oastea de pre randuiala ei. Ast-fel
mergand in cale, domnul si cu sotii lui inalnira doi Turd .

pe care-i prinserd i aflara de la densii cà fac parte dinteo

banda de 500 Turci care bantuie satele acelui judet, ardend
jefuind si cà aceastai ceatà nu e departe. Cum afla aceasta,.
viteazul domn se repede iute cu cei sease soti ai sel catre
acel 500 Turd, ii ajunge si-i isbeste furios. Spun cd omori
patru-spre-dece ini cu mana lui, pana cand apuca de-i veni
ajutor din oaste, de-i prinse pe toti cati scdpard de moarte.
Dupa aceasta fapta de semeata. i nesocotita vitejie, eroul se
duse la Targoviste spre a se odihni si a se bucura de trium-
furile sale.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHA1U-VITEAZUL 193

XIX

Dar intrigile i vicleniile tichlosilor boieri nu-1 lasard multe

dile a ingriji in repaos de treburile teril. In cele d'intaid gile
ale lui Decembrie, potrivit fagaduelilor i invoelei facuta cu
sangiacul Nicopolei, Sultanul se grahi a trimite 1ui Mihain
o deputatie de doud-deci 1fl1 cu steag rosu spre semn de
pace. Boierii, dusmani ar dornnului, se folosira indata de
aceasta, spre a invirlovati pe Mihaiii-Voda cdtre printul Transil-
vaniei cum ca ar fi hotarit a se trage din legatura cu densul
si cu crestinii spre a se lega cu Turcir. Bathori, slab de minte
si bdnuitor, adund indata sfetnich se' spre a se chibzui despre
ceea ce trebue a face in aceste imprejurari, cu atat mai grele
ca el nu era in stare a ataca de fata pe Mihaiü. Acesta aflá
banuelile ce boierif bagase in capul lui Bathori i toata intriga
tesuta spre perdarea lui i indata instiinta pe printul Tran-
silvaniei cà,. intärit prin nevinovatia sa, el a hotarit sal mearga
in capitala lui sh-1 intalneasch, nurnai cu o mica suita si
sperd ca" va scoate de minciund pe cei ce Pad parit, ara-
tandu-i Ca e credincios juramintelor sale. Aceastä hotarire
indrasneata a lui Mihaiü inmarmuri pe dusmanii 1w i tidied
de pe inima lui Bathori toata banuiala. Mihaia rasa sub in-
grijire i pazd pe deputath Sultanului 'Yana la intoarcerea
sa, apoi luand cu densul pe Mihalcea banul, pe Buzescu si
putini alçi boieri, porni in Transilvania i ajunse la Alba-Iulia
in 30 Decernvrie. Bathori ii tramisese inainte pe secretarul.
seu de stat Pancratie Sennyei cu patru-deci de trasuri de
parada si o multime de nobili; el insusi ii esi inainte cu un
sfert de leghe din oras, 1ingusindu-1 cat putea cu dragostea.
Ast-fel cu cea mai mare pompa fu primit Mihaiti-Vodd in capitala
printilor Transilvaniei. A doua di, in cea din urma di a lui
Decembrie, Bathori tramise o seama de calareti lui Mihaiü-
VodA ca sa-1 insoteasca la curtea sa. Acolo, de fata cu cei
mai de capetenie domni ai Ardealului i cu nunciul Papei,
ambii domni vorbira ca la cloud ceasuri ; pe urma 11Iihaiu-
Vodd fu dus cu multa cinste la casa sa, gatindu-se Bathori
N. Bileescu : Istoruz Roma,www.dacoromanica.ro
dor sub Mthaw-Voiedzul. 13
 194 N. BALCESCU

a-1 astepta a doua cii cutoatä fala cuvenità unui asemenea domn.
In diva cea d'intaid a anului nod Mihaiii-Vodd se duse cu multa
solemnitate la biserica; pe urind merse la printul Transilva-
niei care-1 ospata maret, si la patru ceasuri se intoarse la
cuartierul sal. La 2 Ianuarie voevodul fu ospdtat la casa
cancelaruluf Iojika, unde banchetul tinu pand la seapte cea-
surf seara.
La 3 Ianuarie ofiterif i pagii printului Transilvanief adu-
sera. la Mibaiii-Voda, din partea lui Bathori, sease pabare
maff de aur smaltuite, un ibric si un lighian de argint. Oa-
menu ". domnului furd asemenea tratati dupd obtazul fie-chruia.
Mihaig-Voda tramise si el printului Bathori daruri frumoase
ce sta in vr'o cate-va bldni de mult pre i haine bogate,
care furd primite tot cu aceiasi bund vointa cu care furd tri-
mise. La 5 Ianuarie Mihaiti-Vodd merse de-si lila zma bund
de la Bathori spre a se intoarce in tara. 1 Atunci Bathori
facu cunoscut lui Mihaig cà inima lui e foarte amarità, cacI
autoritatea Papei si fagaduelile ce a dat imp'eratului if leaga
manile si nu-1 lasa asi lua satisfactia Si r6sbunarea ce i se
cuvine despre Puloni; cã Polonia nu numai cd e holarita a
tine sub protectia sa pe Moldavia, dar Inca voieste a o intinde
9i asupra Valahiei; cà impèratul nu-I dä ajutoarele fagaduite
in bani i oamenf, i astfel el se afla in nevoie sag de a se
ruina cu totul, sag de a face pace cu turcii; ca intr'o ase-
menea positie i ostenit de atatea griji ale puterii, a hotarit
a abdica lasa tara in stapanirea Austrief, dupa trac-
tatul incheiat cu aceasta putere la Ianuarie 1595; cd spre
acest sfarsit pleacd la Praga ca sà negotieze. Mihaig, care
vru sa iea parte la acele deliberatif si negociatii arata lui
Sigismund cã doreste si el a trimite un sol la Praga ; spre
acest sfarsit lasa langa Bathori pe banul Mihalcea ca sa.-1 in-

1 Herrera insa qice: Mihaiu-Voda merse in Transilvania sa roage pe

Sigismund sa continueze resboiul cu Turch, licênd ca nici o provincie
nu e mai espusa i mai trebuincioasa la resboiii ca Valachia. Printul ii
respunse ca primeste cu bucurie vointa sa si ca o va impartasi i im-
pèratului. Mihani Ii dete un boier al seu ca sa mearga la impèratie sä
faca aceiasi rugaciune ce a facut printului Sigismund.»
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAlt-VITEAZUL 195

sotesca. la Praga. El dise lui Sigismund si solului set' d'a

spune impératului Rodolf II-lea ca.' el va sta mijlocitor, de va
voi sa facã pace cu Poarta si-1 va ajuta de va voi resboiti ;
dar el in acest din urma cas, ardta impératului ca nu cumva
sa-1 inceapd pand nu va uni puterile tuturor printilor crestini;
cA atunci trebue a isbi de o data i cu toti impreund i ca
astfel e sigur de biruinta. Dupd aceea Mihaiti-Vodd se in-
toarse in tara Romaneasca, i Bathori, insotit dé banul Mi-
halcea, plecd cu patru-deci trasuri spre Praga, unde ajunse
la `17 Fevruarie (1597), fiind primit i tratat cu mare fald si
cinste in tOta calatoria sa prin staturile Austriel.

Xk.
indata. ce Mihal-Vodd se intoarse in capitala terii, asemenat cu
intelegerea ce avusese cu Bathori ,e1 chema pe ciausul turcesc
ce-1 E:stepta, primi de fata steagul de pace ce-i adresase din
partea Sultanului si-I dete un réspuns multumitor, asedend
astfel pace cu Turcii. Aceasta pace fu cu atat mai mult in
nevoe a o primi atunci, cu cat aflase cã o armie puternica
se aduna la Sofia, gata a navali in tara Romaneasca i ca
acum Transilvania, ca si impératia, nu se indemanati al sta
in ajutor. Aceasta pace nu era decat o incetare de ostilitap
ai n'avea nici un caracter definitiv. Astfel, sub umbra acestel
pad', Mihaig cauta a se pregati,pentru résbohl. El se inte-
lesese cu Bathori ca acesta sa dobandeascä ajutoare de la
impérat i cu pregätirile ce va face si el sa navaleasca irn-
preund in Turcia, sigur ca multe popoare crestine se vor
ridica la vederea stindardelor lor. Inteadever Mihaiü, prin
agenth sel si mai cu seamã prin vestea vitejiel si a triumfurilor
sale, pregatise popoarele supuse Turcilor spre a scutura
greul i rusinatul jug ce le apdsa. Un complot intins in toata
Turcia, al carui cap era episcopul de la Tarnov, se formase.
Serbii i Bulgarif se fagaduird lui Mihaiü ca, indata ce va
trece Dunarea, se vor ridica cu totii din toate partile, vor
tdia toate garnizoanele turcesti, ii vor da Sofia in mand
si-1 vor trece Balcanul. Mihaifl incepu cu multd activitate a
www.dacoromanica.ro
 196 N. BA.LCESCU

se gati de oaste; el incepu a stringe oameni de tard la oaste

si a chema in leafa ostiri straine, dup.' obiceiul de atunci.
Din nenorocire, Ieremia-Vodd din Moldova, 4:busman al cres-
tinilor si partisan al Turcilor, nu numai Ca deschise cale Mari-
bor prin tara sa, dar Inca se opuse la trecerea a 6000 Cazaci
ce venia in slujba lui Mihaiü. Dintealta. parte, Sigismund
Bathori castigd numai fagadueli mari, dar nici bani, nici
ostiri de la irnp"erat. Ast-fel crestinii nu putura Ii gata la vreme
si Turcii, cari nu se amagiail asupra gandurilor ostile ale
lui Mihaia, descoperird coiriplotul Bulgarilor,si episcopul de
la Tarnov, impreuna cu multi altil, furä prinsi, chinuiti groaz-
nic si taiati in bucati. Atunci clece mil Sarbi desperati
vor sa se scoale ; in Iunie. trarnit soli lui
numindu-1 cap al lor i fagaduindu-i cà vor coprinde cetatea
Vasita i Cladova i cd nu vor cruta nici sangele nici vieata
lor pentru densul i pentru a scutura acel trist jug al bar-
barilor impilatori. Mihaiii-Voda le respunse sà mai astepte
cat-va, pana sä vina o ocasie mai priincioasa, care sa in-
lesneascd mai mult isbutirea unei asa de primejdioase
intreprinderi. Desi acest plan de isbire asupra Turcilor se
nimici de o cam data, Mihaiü insa Il urmai pregatirile sale.
La inceputul lui Iulie 1597 el facu cdutarea armiei sale,
care era de 15,000 oameni i dete de fie-care ostas Cate
cinci talere. El mai astepta Inca cati-va buni ostasi silesieni,
tramisi in ajutor de impérat ; tot in acea hind Henric Lesota,
un ofiter al impératului, soli in Targoviste ca sa plateasca,
in numele stapanului seU, leald pe toata luna, la patru mii
alesi caldreti d'ai lui

XXI.

Vegend greutatile ce intimpina din partea aliatilor sel ca

sa faca o expeditie puternica si serioasa impotriva Turcilor,
Mihaiu-Voda se incredinta cã nu va isbuti nimic in contra-le,
cata vreme nu va fi destul de tare spre a se lupta singur
cu densit ; fard a mai ndzui la ajutoare straine, care, cand
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB AUHAITT-VITEAZUL 197

nu yin, cand trebuie a le cumpdra cu jertfe scumpe, dupa

cum i se intarnplase cu Bathori, el se incredinta ca o nape,
spre a castiga si a-si pdstra independenta, trebuie s'o pund
sub ocrotirea puteril sale iar nu a strdinului, ori cat de.bland
si dulce acesta s'ar ardta. El cauta dar care sunt elementele
de putere ale patriel lui i nici nu-i fu cu anevoie a le gasi.
Potopul de natil barbare i furtunele veacurilor ce trecuse
peste pamantul vechel Dacil de la desbarcarea lui de Ro-
mani, nu-1 putura deserta de acesti locuitori cari prinsese
radacina puternicd i adanc infiptd aci. Romanii se pastrara
dar, in toata intinderea Daciei, cu limba, cu obiceiurile strä-
bune, cu caracterul lor national, fara a se impestrita cu alte
nearnuri straine; in Valachia st Moldova ramasera locuitoril
in cea mai mare omogenitate; in Transilvania Insà, pe alo-
curea se asezard, in putin num6r, SãCUI, Sasi i Ungurl,
precum Si Sarbi in Banat, dar in toate locurile, majoritatea
era Romani. Timpul viforos al veacului de mijloc impartise
pamantul romanesc in trel tan: Transilvania cu Banatul,
Moldova si tara Romaneascd; dar in inimile tuturor Romanilor
rdmase nestearsd traditia unui trai comun i dorinta d'a-1
infiinta din nsil. In acele timpuri grele ale navdlirei barba-
rilor, in cloud randuri tara Romaneasca si Moldova se pus
tiira, locuitoril trdgendu-se la munte si in Ardeal, de unde,
cand barbaril desertara locurile, ei se reintoarsera sub domnil
lor, la vechele lor vetre. Dar multä vreme Inca, pand la 1467,
domnil tarii Romanesti pastrara stapanire peste ducatele
Ornlasului, Fagdrasului Si Radna in Transilvania, precum si
domnul Moldovel stapani mai multa vreme ducatul Maramu-
resului. intamplarile tinuse aceste tari, Transilvania, tara Ro-
maneasca si Moldova, singure, isolate, libere, intre imparatia
Turceasca, Ungaria i POlonia, cari toate amenintati cotro-
pirea lor. Era dar firesc lucru ca ori-care din voevociii acestor
trel tari se simtea in putere, sa caute a le uni inteun singur
stat i ast-fel a reintemeia vechiul regat al Daciel. Dacd
vedem aceasta ideie intrand adesea in capul domnilor ungu-
resti din Ardeal, cu atat mai mult ea trebuia sa intre in
capul acelor marl voevodi romani cari se inspirara de sim-
www.dacoromanica.ro
 198 N. BALCESCU

timantul national al Romani lor. Nationalitatea, desi nu avea

atunci acel caracter reflectiv si ideal ce a dobdndit in clilele
noastre, dar era mult mai intinsá si mai puternicA, ca sirn-
timant. Top istoricii veacului de mijloc se mira de puterea
cu care Românii ii pastreazdi obiceiele romane i simtimin-
tele lor nationale, trAind in mijlocul barbarilor, farà a se
amesteca cu dnii. Tin et de ocarA, zice Tomasi, autor
«contimporan cu Mihaia-Voda, nurnirea de Valach, nevoind
ea fi chemati altfel decat Romani .si glorificandu-se cd se
etrag din Romani.»
Mircea cel batran fu cel d'intai domn roman care se luotä
pentru unitatea nationala. Voi s cuprinza" Transilvania ai
atata un résboi cu Sigismund, regele Ungariei, carele dete
pas Turcilor a se amesteca si a sili pe Mircea, la 1393, de
a se declara vasal al lui Baiazid, Apoi Mircea Ii intoarse
armele asupra acestuia si, dupa ce coprinse Moldova si o
rApi de la Iuga-Voda, reclamd mostenirea imparatiel romano-
bulgare de la Tura ii intinse stdpanirea pand la Balcani 1.
Dar isprava acestor silinti ale marelui Mircea furä pand in
urma intemeerea suzeranitatil turcesti asupra Orli.
Stefan-eel-mare al Moldovei Calcã pe pasurile lui, coprinse
tara Romdneasat pe care n'o putu tine si trase prin aceasta
asupra-st furia Turcilor. Apoi el dobândeste in proprietatea
de la invinsul sat de la Peatra, vestitul rege roman al Un-
gariel, Matei Corvin, cetatea de Balta. i Ciceiul din Tran-
silvania. Acest dar mai tdrcliu sileste pe un urmas din osul
lui, pe Petru Rares, a se amesteca" in trebile Transilvaniei
si a voi sa cuprinda aceastA tara ; dar cade si el jertfd acestor
ambitit nationale. Cu cat insa aceasta idee dobdndea martiri
mm man, cu cat ea costa mai mult pe Romani, cu atitta,
dupa caracterul lor staruitor, tineau ei mai mult la densa.
In cliltle lui Despot-Voda (1572) din Moldova, ale acestui
svanturatic de geniu, se qicea in popor Ca tret ingeri se
1 Ca dovada vom cita titlul ce poarta Mircea-Voda in docurnentele

remase de la densul in care el se dice : «Down al anuinduror laturilor

Dunarii, pana in nmrea Neagra, Voivod al Ungro-Valachiez, duce al
Andafulur u Fagarafului, i al cetatir Drestiorul (Silistra)stapdnitor».
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA MOMINILOR SUB MIHAIt-VITEAZUL 199

ardtase domnului in vis, in dimineata Craciunului, cu coroane

de aur, proorocind cà el va stapani curand peste Moldova,
tara Romãneasc si Transilvania. Marea idee a Unitd(ii na-
tionale era dar pe acele vrenu un simtimant popular; in
ochil poporulul, ea era aceea ce este si astadt, adica un
drept i o datorie, singurul mijloc d'a se mantui de sub stä-
panirea strainilor, d'a intra in intregimea drepturilor sale si
d'a le 'Astra nevátamate de bantuirea dusmanilor. Spre a o
realisa, ce trebuia oare ? 0 sabie romaneasca puternica. Ro-
manii acum gasise aceasta. In capul tarel Romanesti sta un
domn roman, tar-1dr, indrasnet, arnbitios, cu minte malta, cu
inirna aprinsa spre fapte vitejesti, vestit i mester in résboaie;
el se inspird de simtimantul natiei, se aprinse de aceastd
idee a regenerdrii nationale si, cu puternica lul vointa, ho-
tara a nu pregeta pand la moarte tetra. indeplinirea el. um-
prejurarile politice ii fura favoritoare i deschisera un camp
intins ambitiel lui celei marl.

XXII

Machinatiile si intrigile de atata vreme pregatite de curtea

Austriei, adusera isprava lor. Sigismund Bathori, povatuit
de duhovnicul sü iesuitul ari1io i de Silvio Piccolomini,
amândoi vanduti curtei Austriel, fu tarat spre Praga, cum
stim, unde ajunse in 17 Februarie. Acolo, dupd o primire
stralucità, impératul, in numele regelui Spaniel, ii dete cor-
donul Mielului de aur, ce atata ii dorise ; vanitatea acestut
print usor la minte fu foarte magulita si-1 indupleca a asculta
aceea ce-I insuflail partisanil Austriel. In conferintele ce se
deschisera, Bathori propuse cd, de vreme ce neputinta lui
fisica nu-1 iearta a avea mostenitori, el, voeste a se lepada
de acum de stapanirea Transiivaniet si a o da Austriei. Irn-
pératul, invatat de al sél a fi viclean, se prefacu mai intai a
se mira de aceasta propunere si a n'o primi, dar aceste con-
ditil ca impèratul sa-t dea pe vieata, in schimb pentru Tran-
silvania, ducatele Oppeln i Ratibor din Silesia; ca sa-1 dea
Inca pe tot anul o pensie de 50,000 scuzi de aur, p1ãtii la
www.dacoromanica.ro
 200 N. BALCESCU

Venetia, la Roma sad la Genua ; ca, find-ca. are de gand a

se cdlugari, sa urmeze despartirea intre el si sotia lui, care
va pastra titlu de pricipesd a Transilvaniei; ca, de va intra
in ordinile bisericesti, sa i se dea un venit in vr'o mandstire
.si sa mijloceasca la Papa spre a-1 face cardinal ; ca, in ori-
ce vreme si locas, impèratul sasu dea titlul de Prea-streilucit.
Departandu-se de Praga, Bathori hotari cu impe'ratul qiva
in care acesta sd trimita ambasadori la dieta ca sà pri-
measca stdpanirea Transilvaniei, dupà care fapta apoi, ar-
chiducele Maximilian, fratele impe'ratului sa fie trarnis spre
a carmui tam. Dupd incheerea acestor capituldri, care se ho-
tarise a fi tinute secrete, Sigismund Bathori se intoarse in
Transilvania i indata convoca staturile la Alba-Iulia pentru
17 Aprilie, unde ceru cheltueli pentru fesboiti, care i se si
decretard. Dar vorba'se reSpandise de oare-care invoieli fãcute
intre Sigismund si impératul ; si, cu toate ca staturile nu
stiad de sigur felul acelor invoieli, dar le banuiad si Ince-
pura a se plange cu otarime ca de do.u6 ori Sigismund, fard
invoirea te'rii, se dusese la impèratul. Toti se adunati
impartasead in taina temerile lor, cad nu indrazniad a se
aduna si a vorbi de fata, spaimantati find de patirea nobi-
lilor din anul 1594. Ii aducead aminte suferirile ce tara
patise de la Nemti in 4i1el 1u Ferdinant, si nu se indoiad
ca, de vor cadea iar sub jugul Austriei, vor pati acum si
mai réd. Sigismund insa, nesocotind i dieta i drepturile
teril, se purta in toate dupa placul lui, sad mai bine dupa
cum ii soptead iesuitii vinduti Austriei ce-.1 inconjurad. Dupa
sfatul lui Carilio si al partisanilor Austriei, el trimise, in 27
Septernvrie, pe Stefan lojica sä asedieze Timisoara, dar din
pricina ploilor acesta fu silit a lasa cetatea in 27 Noemvrie
si a se intoarce in Ardeal.

XXIII.

Catand insa la caracterul usurel i ne statornic al lui Si-

gismund, nimeni nu era sigur despre ceea ce. va face pana
la urmd. Aci se arata ca se cdiesc de cele inchieate cu im-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMAIsTILOR SUB MIRAIOVITEAZUL 2 I

peratul si-i declara ca de nu se vor indeplini fagaduielile

de ajutor ce i se fãcuse, va strica toate indatoririle sale si
va face pace cu Turcii, aceea ce sprerie atat pe curtea Aus-
triei, in cat ii tramise pe data o solie noud compusa de epis-
copul de Agriea, baronul Adangelo Popel-Brun, impreuna
cu comitele Sigismund de la Torre spre a-1 linisti i a-1
pdstra in aplicarea sa catre Austria. Aci se lasa cu totul de
urrnd dupa svaturile vetamatoare ale iesuitilor. Apol, temen-
du-se ca unirea celor mal insemnati al teril sä nu fie o eta-
vilà neinvinsa planului séi d'a inchina tara Austriei, cduta
in mintea lui in veci turbui ata mijloacele d'a impiedica acea
unire. Spre acest sfarsit scrise intr'o 4i lui Gaspar Cornis;
<data vointa mea cand voiü pleca din Transilvania tu sa :

«nu 1ai domnia la nimeni altul, ci s'o iei pe seama ta: pen-
«tru aceea te-am facut cap peste armiile térii.) Intealtà di
luã d'o parte pe unchiul sal Stefan Bocskai si-i dise: Te
osvatuesc, de-ti trebue domnia Ardealului, sa nu Iasi sal ti-o
ciea oare-care roman (dand a intelege pe lojica)s. Apoi pro-
« puse. domnia lui Iojica chiar.
Stefan Iojica, cancelarul Transilvaniei, era Roman. Meritul
sëü singur ii ridicase din pulbere, Ia cea mai insemnta slujba
a tend. D'abia intrase in varsta barbateasca si era impodobit
cu multà invétatura, cu o minte cultivatd, sandtoasa, iscusitd,
voioasa, ambitioasa de mdrime, de putere si de fapte marl si
ldudate. El dobândise atata influenta asupra tinerului ifárã
de experienta print, Meat se putea dice inteadever cà el era
adevératul stapan al térii. Invétatura si limbutia lui Ii faceail
de unia farmecul i dragostea tutulor. El ajunse intr'o po-
sitie asa de inalta, incat cel mai marl domni ai Transilvaniei
priveail ca o mare fericire d'a merita, cu multd inchinaciune
jertfire, favoarea si creditul sal. Mt-fel Sigismund puse in
rivalitate pe. Cate trel acesti barbati puternici i arunca intre
densii semintele de discordie si de vrajmasie. Obicinuit de
mult a seména vrajba intre curtesanii sel, in acest minut
Inca mai mult el nu se credea in siguranta, decat vedând pe
tog cel-l-alti ca nu se incred unii intr'altii. Dar Iojica prive-
ghia cu luare aminte la toate 2-andurile printului. Ii incuragia
www.dacoromanica.ro
 202 N. BALCESCU

in hotdrirea d'a parási tronul, dar ii dicea sä nu-1 lase pe

mana. Nemtilor, ci a i-1 da lui. El indràzni in public a se
ardta ca un candidat la tron si a cduta sä dobandeasca vo-
turile poporului. El ii dicea saü punea pe prietenii sei sAil
died Ca curagiul si cinstea lui ii fdcuse a merita acest post
inalt la intimplarea abdicatiei lui Sigismund. Indrdsneala
influenta ce avea in tara nimicnicise sperantele competitorilor
sél. Bathori, intr'un moment de céintA, inchee cu densul o
invoiald asemenea acelei ce incheiase la 1594 cu Baltazar
Bathori.
El porneste la POrfã un sol secret ca s'a cearã sä se tr5.-
mita, dupà obicei, lui Iojica intärirea de domn al Transilva-
niei prin steag sj. buzdugan. Dupd aceia, ca sà isbAndeasca
mat sigur, Iojica prin intelegere cu Sigismund scrise la vice-
craiul din Casovia, ca nici el nici Cesarul 0, nu se grai-
beasca d'a intra saü d'a trdmite comisari in Transilvania, caci
nu s'a hotarit 'And acum nimic despre esirea printului Sigis-
mund din principat si staturile térei nu vor ca Ardealul sã
cada in mâni stralne. Aceste scrisori trimise de Iojica, vice-
craiul le expediazd indatã la impératul, care se hotari atunci
a trimite lard perdere de vreme in Transilvania pe archidu-
cele Maximilian ; si pdri'd a se gdti acesta de drum, numi trei
comisari ai séi ca sã meargd inainte sa indatoreze pe Sigis-
mund a se tine de invoiala facutá si a, le preda in m'ana lor
guvernul terii. Comisari i. numiti erail Stefan Zuchiana, episcop
de Vacia, Francisc, Nadazdi ci Bartolorneiti Petz consiliar de
resboiil; dar Nadazdi isi ceru iertdciune a nu primi
fiind bolnav, se numi in locu-i Nicolae Istvanfi vice-palatin
ai Ungariei, autor mai pe urmd al ldudatei istorii a acelor
timpuri, care ne fuse mult de folos, ci lin ii cAstiga maguli-
toarea numire de TituLiviü al Ungariei.

XXIV

In vremea aceasta védend cã Sigismund de

temerea Turcilor umbla sa-si dea tara impératului, cã impé-
ratul insusi desperat de o noud si mai ingrozitoare revoltá
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAlt-VITBAZUL 203

a taranilor, umbla a se impaciui cu Turcii, speriati si el de

revolta ianicerilor, i putin dupd aceia deschidea conferinte
-de pace la Weizen, gandi si el a cauta sa inthee o pace
hotaratoare cu Turcii, pace ce-I va lasa liber a lucra la pla-
nul ce-si inchipuise in mintea lui. El primi bine pe Hali-
Massar-Ciaus ce veni la densul in vara acelm an 1597 din
partea Sultatrulul, care se spaimantase de pregdtirile ce au-
dise cd face Mihaiii-Voda. Pricinile care sileag pe Sultan a
face pace erag cloud; revolta ostasilor, lipsa i foametea.
Desele rdscoale ale ianicerilor la Constantinopole oprira. pe
Tura d'a intreprinde ceva insemnat in acest an (1597). Solul
aduse domnului din partea sultanulul scrisori i feluri de fa-
gadueli cam jaluitoare, unde cu vorbe dulci i Se al-Ma ca Sul-
tanul nu a vrut a-i porunci, ci Fa rugat si-1 roaga d'a se
face prieten al sed ; ca-I fagadueste curn-ca Tataril nu vor
mai incerca a trece prin tara Rornaneascd, numal Mihaiü sa
se uneasca cu Turcii impotriva crestinilor, sigur fiind cd, de
vor fi comandati de un general viteaz ca densul, Turcil vor
fi nebiruiti. Mihaiti-Vodd respunse ca primeste pacea i prie-
tesugul cu Turcii, dar nici o data nu se va lupta cu densii
impotriva crestinilor; ca tot ce poate fagadui este d'a sta
neutru. Sultanul fu foarte vesel si de aceasta isprava, la care
nu se astepta, i indata, dupa povata lui Ibraim-Pasa vizirul,
se crrabi a tramite o ambasada mai strdlucita decat cele
trecut e.
Teranil din Austria, irnpilati prin trecerea necurmatà a
ostilOr aruncati in desperatie de garnizoanele, care, sub
pretext cal nu li se plateste 5 i cä li se mananca lefile de
capi, jefuiall in toate partile, se ridicasera Inca din celalalt
an si se revoltard cu totul in acest an (1597), puind in capul lor
pe unul nurnit George Bruner. El *se plangeati
intre altele cã, find impovoratl de biruri si redusi in robie
de nobleta, nu mai eraft in stare a suferi aceste jafuri i ca
el nu puteag nici sä rnunceasca nici sa semene pamanturile,
de vreme ce-i lua mered de la munca lor ; cä dupd ce da
stapanilor a treia parte din productele lor, apoi erag i expusl
la prada soldatilor. Ei adaogead insä ca nu stag impotriva.
www.dacoromanica.ro
 204 N. BALCESCII

a plati dajdiile pentru resboiul cu Turcii, la care gata sunt

sà mearga iniI, insotind pe stapanii lor.
Aceste plangeri. nefiind ascultate, rovolta se destinse ca
furia resbunarii multd vreme indbusità. Ostirea imperatului
fu silita a lasa pe Turd d'o parte, spre a ineca cu greU ai
dupd o lupta foarte lunga, dreapta sculare a bietilor terani.
In 12 August 1597 sosira in Bucuresti doi ciaui, solil
Sultanului, aducend pentru Mihairi-Voda i fiul sèü Petrascu,
atunci in varstd de 13 ani, un firman de domnie pe vieata,
in care cerea numal jumatate tributul ce plàtia domnii mai
'nainte, o lance si un buzdugan, semnele putelii, i alte multe
daruri de mare pret scoase din hasnaua imperateascd,
doud-cleci caftane tesute cu fir de aur, o sabie cu teaca de
aur impodobitd cu petre scumpe, un surguciii lucrat cu mare
maiestrie, impodobit cu birliante, rubine i margasitare, o'
coroand de diamante, cai imparatesti cu harsale i frane
aurite, si mai multe altele.
Mihaii primi pe soli cu mare cinste, esind intru intimpi-
narea lor cu multa fald Si pompà domneasca, cad «mull il
gprindea domnia,, dice un contimporan. Solii i se inchinara
si-I salutard cu vorbe dulci i ,cu hainele de aur imperatesti
(Fail investmintat, cu sabie stralucità laO incins i coroana
«Inca dat sã poarte.o Domnul facu asemenea mare cinste
solilor, ii puse a sedea langd densul, porunci d'a aduce caf-
lane de-i invesmintd, precum i alte" daruri multe le facu;
apoi, ospétandu-se frumos si daruindu-i, ii trimese inapoi.
Cu incheerea acestei pad cu Turcul, inchee si Walther in-
teresanta biografie ce ne-a läsat despre Mihaifi-Vodd ai pleaca.
la Constantinopole. El petrecuse cata-va Vreme in tara Ro-
maneasca, chemat fiind a ingriji de invetatura lui Petrascu,
feciorul cel mare al lui Mihaid. In diva de St. Petre, anul
1597, acest invetat barbat dete scolarului sac un compliment
Th versuri care s'a pastrat.
In prefata scrierii sale, ce o tipari la Gcerlicz in anul 1599,
Inca traind Mihaiii-Voda., Walther spune cä ea fu tradusa de
densul in latineste de pe un original romanesc, scris de un
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMANILOR SUB MIHAIt-VITEAZUL 205

logofét al domnului in luna lui Iu lie 1597 si aprobat de den-

sul chiar. Acest original romanesc Inca nu s'a putut gasi.

XXV

Sigur acum ca nu va fi super-at de Turd, Mihaid se dete

cu totul intru infiintarea planulul sed, in vreme ce in Tran-
silvania, prin intelegere cu Iojica, lucra spre a opri pe Nemti
d'a apuca acea card, ci a o lua in stdpanire sad el sad prie-
tenul lul, Iojica, iar agentii sei in Moldova pregatiad spiritele
in favoarea sa. El vru Inca atunci, mai nainte de toate, a
coprinde Moldova oi a-si résbuna asupra lui Ieremia Movila.
9i asupra Polonilor. Inteadever Polonir de mult tiny, nu mai
ascundead vrajrndsia lor cdtre Mihaid-Voda; ei rnered lucra
a-1 strica cand cu impératul, cand cu Sultanul. Er propuserà
in mai ,multe randuri Papel i impératului cd se vor invoi a
da ajutor impotriva Turcilor, de-1 vor lasa a goni pe Mi-
haid si a lua stapanirea acestor doué fed romane; si, ye-
lend ca propunerile lor nu erad primite, el se adresard Cu
asemenea cereri la Poartä (sept. 1597), fagaduind ca vor da
tributul obicinuit acestor teri si ajutor in contra crestinilor.
Ieremia Voda, creaturd a Polonilor, ii desvélise vrajmasia cd-
tre Mihaid, cum am vedut, in mai multe randuri i domnia lui
era o primejdie mare pentru tara Romaneascd. Moldovenir, cari
in vétase a cunoaste pe Movilá si urad domnia lui asupritoare
jugul tot d'a-una gred pentru Moldoveni al influenter Po-
lonilOr, se inveselirà cu inima and l veni veste i fagaduieh de
la Mihaiu-Voda, pe care-1 slaviad ca pe un viteaz cinstiad
ca pe un erod roman, de la care asteptad toti mantuirea
natiel intregi ; sub steagurile lui Michaiu multi dinteinsir aler-
gara spre a se lupta. Ei primird bucuros uni tara cu tara
Romaneasca, sub un asa mare domn, care le aducea aminte
pe Stefan-Vodd, a Cann pornenire nestearsa era din inima
Scrierea lm Walther despre Mihai-Viteazul s'a retiparit cu tradu-
cere româneasca, in Tesaurul fle monumente istorice pentru Ronuinia,
adnnate 5 i publicate de A. Papiu liariann. Tom. I. p. 1-46, Bucuresh,
1862. Nota editorulni.
www.dacoromanica.ro
 206 N. BALCESCU

bor. Mihaiii-Vodd, asigurandu-se de .aceste bune aplecari ale

Moldovenilor, incepu a se pregati in aceastä iarnd pentru a
intra in Moldova in primavard (1598), si instiing pe printul
Transilvaniei c5. Moldovenii II doresc de stdpanitor, ca sa-i
stea si el intr'ajutor spre a goni pe Ieremia Movia
isbândi asupra Polonilor.
XXVI

Dar Sigismund Bathori acum Cdluse iardsi sub influenta

nemteascà i, uitând fAgAduelele si legdturile de curand fa"-
cute cu Iojica, se hotdri a se tine mai bine de cele incheiate
cu irnp6ratul; si, aflând de sosirea comisarilor impèratului,
convocd., la inceputul lui Aprilie, dieta la Alba-lulia; si, ascun-
dend cu mare ingrijire planurile sale, se prefacu ca cere bani
pentru urmarea re'sboiului impotriva Turcilor.
Era atunci in Transilvania langa. printul Bathori un nunciu
al Papei, episcop d Cervice. Acesta prinsese cu cancelarul
Iojica un mare prietesug i ast-fel aflase toate planurile sale.
Dar ambitios i prieten mincinos, calugdrul, care nu-si in-
drepta cdile deck spre mijloacele cele mai sigure d'a dobândi
favoarea Papei, socoti cà pentru aceasta va ajunge mai lesne
scopul sal prin impérat decat prin Iojica. Se hotdri dar a
träda prietesugul i increderea lul Iojica si,. esind la Turda
inaintea comisarilor imperdtesti, le spuse c5. Iojica umb1ã prin
toate mijloacele -a dobândi tronul i cà nu lash' pe Nemti a
stapâni tara; cal el prin influenta si fagaduelile lui a tras in
parte-si multi din deputatil dietel i ca, prin indemnurile lui,
dicta nu voieste a recunoaste de bune invoielile facute intre
Sigismund i cesarul, Card stirea el. Trimisii, audind a-
ceasta, Ii urmara drumul chtre Alba-Iulia, unde Sigismund
ii primi cu cinste si le dete buna agaduiala, 'ca-si va tine
cuvintul cAtre impèrat. In conferinta ce avu Sigismund cu
comisarii, fata fiind i Bocskai, se chibzuird despre mijloacele
d'a sili pe deputatii indaratnici a primi invoirea facuta; hotari
a dobândi de la dènii prin spaimA aceea ce nu credeail cä
pot dobandi cu voe. Se invoird dar a isbi o lovitura pater
nicd, jertfind vre unul din cei mai puternici magnati spre a
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIU-VITBAZIM 207

ingrozi pe ceilalti. Inima dusmana de ungur se dete pe fata

prin aceasta alegere. Sigismund Kra cuvintul i arata. ca Io-
jica este acela care merita pedeapsa.
Inima lui Iojica se umpluse de grija cand vedu sosirea
lard veste a comisarilor imperatului, de la care nici un bine
nu putea astepta.
A doua gi dis-de dimineata, plin de acel neastamper, pre-
simtire a une nenorociri ce ne ameninta, Iojica, sad spre a
se linisti si a se gandi la scdparea sa, sal spre a se chibzui
despre trebile ce erati sà se trateze in dietä, incalecd pe un
cal ce-i daruise de curand Sigismund i vru sh iasd din oras,
insotit numai de vr'o cate-va din slugile sale. Pe cand trecea
pe poarta Sf. George, calul sn, impedecandu-se de podul ce
era stricat, caclu astfel incat p'aci era sd sfdrame capul lui Iojica.
Dar acesta nf.,inspaimantandu-se, se urca indata pe el si inainta
cat-va in campie; apoi acelasi neastamper ii intoarse in oras.
Dar pand a nu sosi el, Sigismund, in vreme ce staturile
dupd obiceiti mergeal in biserica cea mare spre a tine se-
dinta lor, le trimite porunca d'a se aduna la palat. Deputatil
ascultal de porunca printului i, fara a banui nirnic, intra in
palat. In vremea aceasta, Iojica sosind, intra si el cu densii.
Dar indata vec,la cà esirea li se inchide de pretorienl. Atunci
intrara in sala comisarii impératului, can, aratand adunarii
cartile de impute,rnicire ce aveati de la imperat, expuserd prin
grail misiunea lor, çIi.ênd cà aCt venit sã puna in lucrare
tractatul incheiat de Sigismund cu imperatul si cà acum re-
mand ca staturile sä intareascä prin jurdmint aceasta in-
voire. Sigismund intra si el atunci in sala adunarn i marturisi
ca. a idcut cu imperatul schimbul Transilvaniel pentru duca-
tele Ratibor i Oppeln, pentru aceea porunceste staturilor ca
sa asculte, calci de nu, are la poarta lictori ca sä pedepseasca
neascultarea lor.
XXVII.
indata ce printul sfarsi cuvintul seti, comisarii irnperatestr
scoaserd scrisorile trimise de Iojica la vice-craiul de la Ca-
sovia, de care am pomenit inapoi si le aratard adundrii, qi-
www.dacoromanica.ro
 208 N. BALCESCIT

cend cà e de tanguit ca intre- magnatii Transilvaniel sa se

afle unul care sä indrasneascd, prin machinapile sale turbu-
ratoare, o ruina alianta i invoielile incheiate de atata vreme
Intre cesarul i Sigismund.
«Audiud acestea, Bathori vru sà departeze d'asupra-1 bd-
onuiala de nestatornicie si, cu o marsava viclenie, descdrca
«toata vina pe Iojica, dicend cã aceste scrisori nu sunt prin
«stire-a lui, Ca Iojica este autorul acestor machinatii i acestei
«conspiratiT ascunse, dusman cesarului si al republicel; ca.
«are comunicatii secrete cu si ca el nu poate
«suferi ca o asemenea crima sä rernana nepeflepsità. Apoi
«porunci lui Stefan Bocskai de a arestui chiar in adunare pe
«bietul Iojic, ce rémdsese inmarmurit vedend i auc,lind a
«asamenea nerusinata tradare. El fu dat in paza lui Stefan
( Lazà r! cel d'intai cdpitan al pedestrasilor palatului, care-1
( puse in feare si-1 duse in temnita. Caderea unul asa insem-
nat om favorit 'And atunci al printului i judecata sa card.
«marturi produserd efectul care se astepta de uneltitori. Spaima
«intra in inima tuturor, incat privira inmarmurip si in tdcere
«aceasta scend. Spre a insufla i mai mare groazd in ini-
«mile deputatilor, Sigismand puse de arestd un ostas ce se
«deosebise foarte mult atat in re'sboiii cat si in pace, anume
«Thoma, sub pricinuire ca i s'a spus de niste paritori cum-ca
«el ar fi vorbit oare-ce despre impilarea libertatil; apoi spre
«noapte fdra judecata puse de-1 spanzura in vileag.»
«Toate aceste farä-de-legi, dice istoricul ungur Bethlen,
«insuflard tuturor o mare durere si se 'vditail incet, dicend
«ca, dupa vechiul decret al strarnosilor lor i dupd legile
«patriei, nu se cadea ca niste oameni liberi sa fie pedepsip
«astfel de pe capritul unur om, cu spanzurdtoare i cu taiere
«de cap, fard pricina si fdra sa li se lase un minut ca sä
«cunoasca invinovatirea ce ii s- e aduce; ca, daca e un lucru
ggrozav i criminal d'a omori pentru ori-ce pricina pe un om
«care n'a fost cercetat si invinovatit nici osandit, era tot a-
«semenea nedrept a-1 arunca in temnità. Dar aceste plangeri
«zadarnice man: nirneni nu indräznea a vorbi in public pen-
«tru legile patriei, stiind foarte bine cd indata ce o vorba ii-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR SUB MIHAIt-VITEAZUL 209

dberd va esi din gura cui-va, vor trimite lanturi, securi, lie-
ton si calm ca sa-1 ornoare.

XXVIII

Sigismund publica atunci un decret prin care indatora pe

tot proprietarul de un dorrien ddruit de stapanire saü curn-
per-at, cum si pe tot proprietarul de un oficiii municipal, a
jura credinta lui Rudolf imperatul si craiul Ungariei, adao-
gand ca cel c'e nu va primi aceasta se va privi ca unul ce
a bagat sabie de foc in tard si va fi pedepsit cu moarte si
confiscatie. Acest amenintator decret fu primit de toti intr'o
adâncd si trista tacere ; nimem nu rnurmurd, nimem nu arata
ea se invoeste.
In sfarsit deputatii indrásnira a face o incercare sfieata.
Ei trimiserd la Sigismund pe Francisc Theke, unul din cei mar
insemnati nobili, spre a-1 ruga in numele tuturor, d'a nu parasi
tara intr'un asemenea minut, d'a cumpani cuminte coapta hota-
rirea ce va lua ; d'a nu se rasa in asemenea insemnate lu-
cruri a fi povatuit de capriciii, ci de judecata. ; ca, daca in
ori-ce lucru semetia i graba sunt rele, ele sunt mar prirnej-
dioase deck tot-d'auna atunci cand se amesteca cu primej-
dia patriei ; ca de i s'a urat atat cu natiunea i poporul hi-
ck voeste, fara ca nirnem sä i-o ceard, sa-si lase dregatoria
sa, cel putin sa lase nevétarnata si curata libertatea de care
tot-d'auna tara s'a bucurat, alege print, si sa pastreze
neclintite drepturile terei de la St. Andreiu, regele Ungarier,
pe care ail jurat el cu toti cei-ralti printi si nobili a le pazi.
Bathori respunse necajit la aceasta solie cca el nu vrea sa umble
a de pe placul altora, ci de pe al seu. Ducend Francisc Theke
acest respuns la deputati, acestia desperati i ingroziti de
ceea ce pkise Iojica, nu mai indrasnira a sta impotriva si,
plecandu-se imprejurarilor, se hotarira a asculta nedreapta
porunca a printului si a consuma ast-fel prin invoirea lor
miseleasca tradare de tara a 1w Bathori. Senatorii mai intaiu,
apoi cei mari i cei-ralti deputati ai staturilor facurã juremint
lin Rudolf mai mull din buza de cat din inima.
www.dacoromanica.ro
N. Balcescu : Islorm Homdmlor sub Mil aul-1 ,teaztd. 14
 210 N. DAL CES CIT

Dupa aceea comisaril imp'eratului, in numele lui, jurara

paza drepturilor Transilvaniel. Exemplare ale jurêmintelor si
copia invoil el intre Sigismund i cesarul s'ail pus in Os-
trare la Sibiti i un exemplar din jufemintul Transilvanilor
se trimise impératului. Inteacest chip Ardealul fu tradat
Austriel.

XXIX

Magnatil i nobilii cautard atunci sá capete o rèsplata a

lasitatei lor. El trimisera la Sigismund pe Francisc Theke si
pe Albert Ltiveg, jude din Sibiü, ca sä1 roage sa scoata
din temnita pe Iojica, un om asa de insemnat si care se rudea
cu cele mai d'intaiil familii, chiar i cu a printului ; Ca, de
a facut vre-o crima, sa fie judecat in calea legii ; i cd Si-
gismund nu se cade sa nesocoteascd asa pe fata libertatea
nobililor, addogind cã el staii gata a chiezdsui pentru Iojica.
La acestea Sigismund réspunse cã acum Iojica e in puterea
cornisarilor impérdtesti, carora le-a dat tara si puterea d'a face
dreptate.
Chiar in noaptea aceea târciü Christofor Kereszturi porunci
sa scoata pe Iojica din asa unde era arestat. Acesta, urcân-
du-se in trasurd, fata cu Eustatie Guylasi, gise: cIatd pretul
firieteniel regilor !» Atunci Kereszturi 11 dete in mama lui Bar-
tholomeil Petz, care se intorcea la imperatul. Acesta-1 duse
la inchisoare in Szathmar. Toatä averea lui Iojica fu confis-
catd. Se gasira la densul niste cupe de argint, pe care Iojica
pusese sal sape aceste cuvinte, presimtirea soartei ce astepta ;
g Tu nu mai indlfat atdt, Dumnedeul met, de-cdt ca sd me
faci sd cad de mai sus !D

XXX

Predarea Ardealului de Sigismund in mana Austrier fu

peste voia, nu numai a locuitorilor din tail, ci Inca si a
acelor ce se afiati expatriati. tim cä intre acestia era si car-
dinalul Andreiti Bathori care petrecea in Polonia. El se cre-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMANILOR SUB MIHAItf-VITEAZUL 211

dea fireste a fi chemat a mosteni tronul dupa Sigismund si

afld cu pärere de re'il cal acesta, dupa ce l'a prigonit, l'a is-
gonit din tail i i-a rdpit averea, acum 11 rapeste i spera
rea ce avea d'a se urca intr'o i pe tronul Ardealului. El
scrise o scrisoare lui Sigismund, care fireste avu putin efect ;
apo= indrazni sã intre in Ardeal ca sä faca vre-o miscare ;
dar, gasind pe Nemti intemeiati, se védu. silit a esi indata ;
alerga in graba la regele Poloniei si stiind cà impératul nem-
tesc era sa dea Ardealul in stdpanirea archiducelui Maximi-
lian, ce 'Astra Inca titlu de rege al Poloniei, se sili cu aceasta
cat putu spre a intardta pe craiul Poloniei asupra irnpèra-
tului si a fratelui lui. cNu e destul, ii dise el, pentru casa
4Austriei, care crede ca tot II este iertat, d'a calca toate trac-
-Itatele i d'a vrea sa tisurpeze toate coroanele ; ea intrebuin-
«teaza astacli nu puterea, ci siretenia i inseldtoria cea mai
<cmestesugità spre .a despuia niste printi vecini aliati ai Po-
41oniei. Ambitia ei e pricina Ca asta-d1 toata Ungaria genie
sub jugul paganilor ; acolo va ajunge i Transilvania, de
4nu se va grdbi a lua armele spre a infrana dorintele am-
< bitioase ale unei familii a carei ldcomie n'are marginio
Nunciul Papei, ce se afla atunci la curtea Vienei, aflând
de proiectele cardinalului, povatui pe curtea Austriei ca ar-
chiducele Maximilian sd lepede titlul ce Inca purta de Rege
al Poloniei, ca prin aceasta satisfactie data Polonilor sa-i in-
datoreze a nu ldsa pe cardinalul Bathori sä faca turburari in
Ungaria. Dar craiul Poloniei nu sta atunci a sprijini preten-
tiile cardinalului Andreiti. El se gatia pentru nesocotita
nenorocita expeditie ce facu in anul acela in Suedia. E stiut
ca, mostenind dupa moartea tatälui sal crdia Suediei, el ne-
multumise poporul acestei teri, voind, de pe sfaturile cele
rele ale iesuitilor, sa sileascd pe acest popor protestant a
primi legea catolica. Tara atunci sá fesculd, puind in capul
guvernului pe Carol, ducele de Sudermania, unchiul craiului
Sigismund.
XXXI
Rana a nu se departa din Transilvania, Sigismund Bathori
trimise cu o arnbasadd solemnd pe Sarmasagi la Mihaiii-Vodd
www.dacoromanica.ro
 512 N. BAICESCIT

in tara Romaneascd, despre care aflase ca s'a turburat foarte

primind vestea abdicarii sale in favoarea imperatulm. El ii
trimise scrisori in cad ii scria ch ar fi vrut sd-r trimita. pe
Bocskai; dar fiind-ca comisarii cesarului sunt acolea, el are
trebuinta de dênsul, i pentru aceea ii trirnite in loc pe Sar-
masagi, ca pe cei mai credincios al cas,1 sale pe care l'ar
fi putut trimite, i .ca doreste ca Mihaiil sa aibà toatà incre-
derea intr'ensul. Afara din aceste scrison prin disul deputat
facu cunoscut lui Mihaiu-Voda. Ca el nu voeste a lasa Tran-
silvania fard sperare de a se mai intoarce, dar ca crede ca.
presenta sa poate sa atate pe parintir crestini a lua armele
in contra Turcilor, top' impreunà si de odata ; cä crede iar
ca, fiind de fata, mult mai bine va putea inlesni toate pre-
gatirile de bani si armii i Cate trebye la resboiii, de cat lu-
crand prin deputati ; iar daca nu va isbuti a atita, a impinge,
a arma pe crestim in contra Turcilor, precum doreste, va
lucra atunci a aseqa o pace generala intre tota crestinit si
barbarii, pace care, dupa asigurarea lui, va coprinde i tara
Romaneascd. Tot atunci el respunse la cererea ce
ii facuse mai inainte d'a-1 ajuta spre a coprinde Moldova si-i
spuse prin Sarmasagi ca-1 povatueste sà stea linistit, cam atat
Papa cat si irnperatul sunt hotariti a opri ori-ce resboiil intre
Munteni, Moldoveni i Poloni, intrand la nevoe in mijloc spre
a-i irnpaciui.
Ilusiile cu care se hrdnea saü pe care numai le arata Bathori
erau cu totul copilaresti. Depärtat de tron putea el oare sa
aiba mai multa influenta in Europa de cat cand era pe tron,
straludnd de .gloria biruintelor sale? Stavila care oprea le-
gatura crestind d'a isbuti era temerea tuturor stapanilor Eu-
ropei despre ambitia i marirea case]. austriace. Popoarele
Europei nu voia sa-si verse sangele, banii i sudoarea lor
pentru un resboiu al carm castig era sa fie pentru Austria.
De atunci existenta Turcier se privea ca necesara ecuilibrului
european, ca o stavila naturala ambitiel Austriei, precum a-
ceasta era o stavila ambitier Turciei. Iata pricina pentru care
Polonia, Franta si Englitera, nu numar cd nu voira a intra
in legatura in contra Turcilor, ba inca ajutara pe acestia,
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RONANILOR SUB MIHAIII-VITEAZUL 213

cautand a ie dobandi pacea, cand ii ve"du caluti.in grea ne-

voie. Chipul cu care Austria lud in mand Transilvania i ab-
dicarea prin inselare a lui Bathori, marird in Europa si mai
mult dreptele temeri despre nesatioasa ambitie a curtii aus-
triace.

XXXII

Intr'aceea Sigismund se gdtea a pleca spre Silesia. El nu

lua pe sotia lui cu densul, de care hotarise a se desparti, ci
o läsa, ca sà carmuiasca tronul impreund cu comisarii impera-
tului. In 17 Maiü, el ajunse la Zaurin, care din neingrijirea
Turcilor, de curênd cacluse prin apucare rail de veste, in
mâna oastei impèratului. Archiducele Mathei veni acolo a
doua i sà intalneascd pe Bathori cu un cortegiii pompos.
Dupa o sedere de trei dile, in care Nemtil se silira cat pu-
turd sa facd pe Bathori a-si petrece vremea prin turnire si
alte placeri, se duserd amendoi la Viena i apoi la Breslau
si in toate locurile fura prirniti cu cea mai mare cinste, dupa po-
runcile intr'adins ale imp6ratului. Pe la sfirsitul lui Iunie, Si-
gismund se dike la Oppeln i Ratibor, unde ambasadorir im-
peratului II instalara in noul ski statulet. Petrecerea lui Bathori
in Austria produse un entusiasm pregatit de curte, care tintea
-a-si acoperi mactinatiile cu care il despuiase de tron. Aus-
triacil urcaü nand in slava cerului aceasta lepadare marim-
moasã a lui Sigismund de un tron intarit prin atatea isbandi
strdlucite. Triumful lui Bathori asupra lui insusi, qiceau ca
este mai presus de biruintele ce 'Ana atunci stralucisera viata
sa. Toate artele se intrecurd spre a consanti memoria acestui
eveniment. Vestitul Sadeler, zugrav impèratesc, din porunca
lui Rudolf, facu portretul printului si-1 impodobi cu figuri a-
legorice privitoare la abdicarea lui. Se vedea o ancora de
care se tineail trei coroane cu aceasta devisa : Scio cui cre-
didi. Aceste coroane aratati Transilvania, Moldavia si Valachia
pe care Bathori le dase imperatului, pe aceste dou6 insa nu-
mai cu nurnele ; de desubtul portretului se sdpase felurite
versuri.
www.dacoromanica.ro
 214 N. BA.LCESCII

in térile §traine mai intai nimeni nu voia a crede lepädarea

lui Sigismund de tron. Oamenii ambitiosi se miraii cum sa-si
paraseasca el ast-fel tara i tronul. Toti cei cu minte nu se
puteail domiri cum el, domn sapanitor, sa rivneasca dupa o
pAlarie de cardinal. Abdicarea, lor li se parea un amestec de
marinimie si de slabiciune, mai mult un capricia de cat a
faptà curnpanita i serioasa. Din aceasta, se putea lesne bdnui
c5 mane poate acest om usure, ascultator de alt capriciii sail
la alte inspiratii contrarie, se va cai i va lucra cu totul in
contra faptei de acum.

XXXIII.

Vestea prefacerilor dip Transilvania t ambasada lui _Sar-

masagi turbura foarte pe Singur, isolat, tinta
a vrajrnasiei Turcilor, Polonilor, cari tocmai atunci inoir5.
pacea cu Turcii, a Tatarilor si a lm Ieremia Movilil, lipsit
de barn si mijloace pentru a tine o ostire mare in picioare
ca sa se apere dinaintea atator dusmani puternici, panä
aci el ist räzimase spatele si armele de Transilvania. Prin
aceea numai cã aceasta tard pica sub stdpanirea Austriei,
Mihaid-Voda cu tara, trebui sa cap sub influenta acestel im-
pe'ratit chiar i daca Sigismund nu ar fi tratat pentru Vala-
chia, lasand Austriei, drepturile de protectie dobandite de
densul. Mihaid nu putea tare lesne sã nesocoteasca aceasta
dare, care n'avea nimic serios in sine, de vreme ce vitejiile
sale rupsese tractatul de la Mail 1595 ; dar putea el oare,
afiandu-se inconjurat de atati dusmani, sigur ca I urcii can-
tau prilej a reincepe resboiul, sa se strice acum cu Austria?
El vequ cà proiectul sat asupra Transilvaniei se nirniceste,
ca sperarea sa cea iubitai de a coprinde Moldova trebue a-
rnanata de o cam-data ; el in cepu sd creadd cã aldturandu-se
pe langa imperatia Austriei, va putea isbuti a face pe aceasta
sa inteleaga irnportanta d'a organisa i d'a intemeea un stat
Romanesc mare si puternic sub protectoratul ei si care sä
fie sabia i bulevardul ei si al crestinatatei despre orient.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAItT-VITEAZUL 215

Credea insa si mai mult in sine insusi. El nu parasi proiectele

sale, ci amand numai indeplinirea lor.
Spre a arata buna-vointa sa cdtre impératul, se grabi a tri-
mite cdtre comisarii impèrdtesti in Ardeal doi soli, pe .Ilie
Cacaci s'ecuiul i pe Petre Armeanul, ca sa le spuna cä, dupa
plecarea lui Sigismund, el nu stie ce sà facd si in cine sa
se rezime, neavend bani de ajuns spre a plati ostirea trebuin-
cioasa la ; cã nestiind ce ail de gand sa faca cesa-
rul si comisarii, a trirnis ca sa-1 intrebe de-i pot inainta bani
acum, saii daca se indatoreazd a plati mai pe urmd banii ce
el va lua imprumut, zalojind averea lui; ca spre a se inte-
lege de t6te aceste, s'ar fi dus insusi la, dênii, dar ca n'a
putut, fiind-ca-si scrantise un umér la venatoare, cadend de
pe cal. Comisarii gandird c. cu ori-ce pret trebuie a tine in
partea Austriei pe acest indrasnet i intreprinclaor resboinic;
spre a nu-1 supéra si a nu-I sili sã treacd la dusman, ii
respunserd sä aibd putina rabdare i sd fie sigur cã toate se
vor incheia de pe dorintele sale; cd despre toate acestea, ei se
vor intelege prin oameni alesi saf inii vor veni la densul; Ca
indata ce printul Maximilian, ce se asteapta sà. vind, va sosi,
el nu va uita nimic din cele de trebuinta spre a-I apara si
a-1 intdri in puteri, ci va trdmite si cinstiri marl, care
vor creste i lnàla marirea lui. Mihaid-Vode astepta cata-va
vreme, dar végend ca archiducele Maximilian nu-i mai so-
seste, trimise cu o noud solie pe spatarul Radu i pe logo-
fétul Miriste, ca sa arate comisarilor cd el nu mai poate as-
tepta si le cerc un réspuns hotarit. Arnbil comisari imperd-
testi, episcopul de Veitzen Si Istvanfi, tinend svat cu unii din
cei mai insemnati ai Transilvaniei i ldsand oameni alesi spre
a purta trebile Ardealului in lipsa lor, plecara inii spre a
veni la Mihaiii-Voda in tara Rornaneascd, luand cu sine pe
Gaspar Corni 5i pe Pangratie Sennyei, cunoscuti bine lui
Mihaiu din deosebite ambaskie ce avurd la dênsul. Luand
pe la Sibiti si Brasov, ei trecura muntii pe la Rucar si ajun-
sera' la Targoviste peste seapte 1i1e dupa plecarea lor din
Alba-Iulia. Aflandu-se tot bolnav, Mihaiü trimise inaintea lor
pe fiul sea Patrascu cu mai mult de trei mii soldati si-i aduse
www.dacoromanica.ro
 216 N. BALCESCII

cu mare cinste in Targoviste. Conferintele se prelungira trel

qile si se inchciard cu un tractat in coprinderea urmatoare :

XXXIV.

uMibaiii, Voevodul terei Roma' nesti si svetnicul Maestatil Sale

imperkesti i Craiesti etc., din preuna cu Eftimie mitropoli-
dtul Targovistei, vornicul Dumitru, banul Mihalcea, clucerul
dRadu, logofetul Teodor, vistierul Andronake, spatarul Ne-
dgru, logofétul Miriste, banul Calota", svetnicii lui i repre-
dsentanti ai teril Romanesti, sunt hotariti sa-si uneascd tara
<dor cu coroana Ungariei. Spre acest sfarsit, intelegendu-se
dcu vrednicul de cinste Stefan Szuhay, episcop de Veitzen
«si prefect al camerei unguresti de la Presburg si cu prea
dstralucitul Nicolae Istvanfi de Kisaszon-falva, propalatinul
dregatului Ungariei i capitan al cetatii CEdenburg, legap
«plenipotenpari i comisari impel-Mesa in Transilvania si in
dtara Romaneascd, a incheiat cele urmdtoare :
(1. imperatul se indatoreazA a da leafä la 5000 soldati
dd'ai lui ; cat pentru alp 5000 caldrime i pedrestime
dee cere Mihaia, comisarii sä se sileasca a face ca im-
dperatul sail sa-i trimita oaste, saü sà dea leafa pentru tine-
area si armarea lor, insd vara leafd intreaga i iearna pe
«jumatate. Mara de aceasta, avend Mihaia nevoe absolutd
d de un mai mare ajutor, imperatul sail, in numele lui arhi-
dducele Maiximilian se indatoreazd a-i veni in ajutor cu os-
utile Ardealului si din alte para. Asemenea si Mihaia se in-
« datoreazd d'a se sili sá respingd merea pe Turd din par-
dtea locului si de a merge in ajutorul Transilvaniei si a par-
dplor vecine ale Ungariei, când nevoia va porunei.
2. Mihaig si fiul sea Patrascu si toti urmaitorii lor in li-
nie dreapta barbateasca. sa stapaneasca tara Romaneascã
dcu toate venittrile, drepturile si hotarele el, ca vasah ai
dimperiului, fard a plati vre un alt tribut decat sa dea in tot
d anul la imperAtie un dar de cinste dupd voia i alegerea sa.
«Mosiile cumperate de Mihaia i fiul sea cu banii lor sa
R fie ale lor si sã aiba voe d'a face cu densele on ce le va placea.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMANILOR SUB MIHAI(J-VITEAZUL 217

«3. Intimplandu-se ca Mihaid i Petrascu sà moara fara

«mostenitori, Maria Sa impératul sà alba a intari .pe domnul
oce se va alege prin invoirea obsteasta a boierilor, staturi-
«lor si randurilor terii.
«Maria Sa..va da domnului, off-care, va fi in Ungaria sad
«in Transilvania, o cetate cu venituri indestule spre inerea lut.
«4. Facetorii de rele si desertoril cari dir) tara Roma-
4neasca trec in Transilvania i Ungaria, sa se poata prinde
«si aduce inapoi.
«5. Negutatoril din tara Romaneascd vor avea liber co-
<merciul cu Transilvania, fard insà a vatama privilegilele ce-
«taitilor slobode din aceastd tard. In tara Romaneasca nego-
«tul va fi liber, platind taxa hotärita.
06. Religia i biserica romana sal fie libere, ocrotite 9i
«neatinse de nimeni.
«7. Nunciii i ambasadoril ce domnul terii va trimite la
«impératul sad la ducele Maximilian sa aiba indata audienta
«si sa fie tratati dupd cum cere cuviinta.
«Acest tractat s'a incheiat in 9 lunie 1598, in biserica St.
Nicolae din Targoviste.»

in aceeasi ai (la 9 lunie), inainte de incheierea tractatului,

Mihaid-Voda, in aceeasi biserica a Santului Nicolae, depuse
jurdmintul de credinta lui Rudolf II si urmasilor lui, i dui:4
densul jurd mitropolitul Eftimie si toti boieril.
Pana a nu pleca din tara Romaneascd, comisarii deterd
domnului pretul de 17,500 florinti de Ungaria, pentru prega-
tirile de resboid; qece mii florinti II platira in moneta si pen-
tru ceilalti sapte mu, Mihaid-Vodd primi un inel cu un m'are
diamant i alte trei-cleci si sapte diamante mai midi,
Acest tractat a fost mult laudat de unil din istorici. Tara
Romaneasca singura, dis'ad ei, nu putea sa-si pastreze ne-
atarnarea sa; cum putea dar face mai bine decat a se inchina
Austriei cu asa favoritoare conditii? Alaturandu-se de Austria,
Romanii din Tara Romaneascd se alaturail de o data si de
www.dacoromanica.ro
 218 N. BALCESCII

atatia Romani frati ai lor din Transilvania, Banat si din par-

tile orientale ale Ungaria. Moldovenii inch n'ar fi intardiat
a se lipi de Austria cu aceleasi conditii ca Muntenii. Prin
lipirea cu Austria, Romanii incetati d'a face parte din orien-
tul barbar si se uneati cu apusul luminat i astfel sporeaii
ei iute in calea civilisatiei. incet cu incet, imprejurarile aju-
tand, Romanii, sub ocrotirea Austriei se intaread i doban-
dind unitatea nationala, dobandead putinta d'a castiga ca
vreme neatarnarea lor i intrati in toate drepturile naturale
ale natiilor. Toate aceste consideratii sunt frumoase si ar fi
fost i adeverate, dacà din norocire, sinceritatea s'ar putea
afla vr'odath in invoirile fãcute intre o parte slabà si alta mai
puternica, care este tot d'a-una plecata a abusa de puterea
si de protectia ei; dach firea imperdpilor care sunt niste adu-
nhturi de staturi si natii fdra nici o asemanare i legatura
intre ele, strinse i inute la o lalth intr'un stat nurnai prin
sila, s'ar putea invoi cu idea nationalitatei si a independintii
natiilor. Austria dar ar fi abusat de protectia ei, aceia ce ar
fi silit pe Romani a se arunca din nal in bratele Turcilor,
spre a schpa de Nemti, dupa cum fAcusera in vremea lui
Mircea spre a schpa de Unguri. Apoi chinuiti de Tura, ar
fi ajuns fireste acolo unde aü ajuns, a se arunca in bratele
Rusilor, spre a schpa de Turd, pentru ca un veac duph aceea
sa se arunce iar in bratele Turcilor, spre a scapa de protec-
toratul impilator al Muscalilor. Oscilatii nenorocite dar nea-
phrate, cand un stat mic se aflà intre altele mai mari si smin-
cit de densele. Aceasta este soarta nenorocith a natiilor care
se bizuesc in sträini, iar nu in ele insile; astfel a fost si va
fi .soarta terilor Romane, catä vrerne nu se vor imputernici
prin unitatea nationala. Strainul intr'o tard e dot-d'auna vh-
tamator unei natii Si facerile lui de bine chiar sunt rele mari.
Intr'acest tractat mai vedem cum eh Mihaiti-Voda tinti inca
a face tronul ereditar si a intemeia o clinastie. Multi din vo-
evoçlii nostri cei mari, inaintea si in urma lui MihaikVorld,
visard ereditatea si, printr'o fatalitate minunath, acest vis facu
sd se stingh cu sunet mostenirea lor. Mircea cel batran visa
ereditate si pana nu muri, avu durerea sa vadh pe nume-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHATO-VITEAZUL 219

rosii sel flu 1egiuii i barstarli, sfasiind tara prin pretentiile

lor la tronul de la care tatal lor ii gonia. Neagoe Basarab
visa ereditate i pretentia fiului séi.i d'a domni rdscula tara
ei o arunca in niste re'sboaie civile i intr'o anarchie grozavd
care dete prilej Turcilor a face tara pasalic; ea ar fi si pe-
rit, dacd din norocire nu-si alegea domn pe Radul de la Afu-
mati, care o mantui, iar fiul luf Neagoe-Voda muri pribeag
si in ticalosie la Constantinopole. Mihaiil-Voa visa ereditate
ei fiul séü muri expatriat in pament streln ftirá a-0 mai vedea
tara dupd moartea tataluf. sèd. Serban Cantacuzino visa e-
reditate si béu otravã vèrsatä de chiar rudele sale de aproape,
iar fiul séü rdtaci isgonit in tard straina. Brancoveanu-Vodd
visa ereditate i, pand a nu muri, vèclu capetele a Cate pa-
tru fif aI set' rostogolindu-se la picioarele sale, tdiate de sabie
turceasca; pretentie nebund inteadev'er d'a intemeia stabili.-
tatea unei dinastil intr'un pament ce se misca si .se cufunda
in mijlocul furtunelor dese ce din afard 11 cutreerd, in rnij-
locul unor oameni ce lesne se prefag si se schimbd! Moldo-
venif incepura statul lor prin ereditatea domniei, dar indata
caracterul nestatornic al poporulur, if aduse a face domnii
dupa alegere. La un popor cu un caracter schimbator i ne-
statornic trebue institutii in analogie cu firea sa, care sd re-
guleze aceasta nestatornicie, fara a pretinde d'a o InàbuL
Un asemenea popor are trebuinta de institutii libere, alega-
toare, republicane.

XXXVI.

Coprinderea Transilvaniei de Austriaci si tractatul lui Mi-

haid cu densii supdrara foarte pe Turci si-i hotarird a nu
suferi aceasta si a se osti din noir asupra Transilvaniel si a
terii Romanesti, pand ele se aflail Inca in arneteala acelor
prefaceri de stapanire. Satirgi Mehmet-Pasa, al douilea vizir,
ce se afla in Ungaria, primi porunca a intra in Transilvania
pasii de pe marginea Dundrif trebuird a-el impreuna pu-
terile spre a navali in tara Romaneascd. Mihaiä, imputernicit.
prin ajutorul ce luase de la impèrat, se pregat- a acum a face
www.dacoromanica.ro
 220 N. BALCESCU

o noud campanie cu Turcii, cand o intimplare neprevkluta

de nimeni, curma..proiectele sale, arunca Ungaria, Transil-
vania i Valachia in valuri noue, si in sfirsit deschide 'calea
asa mutt dorità de inirna luL
in palatul din Ratibor in Silesia, Bathori, in loc de acea
linite filosoficd de care-Si facuse o icoana asa de incatatoare,
gasi neplacuta uniformitate a unei vieti fãrà lucru i uritul
stapani. inima sa.
Ca toti domnitorii cari de bund voe se pogorise de pe
scaun, el se hotarise a o face stapanit fiind de ambitia
de a minuna lumea prin despretul märirilor omenesti si
printr'o fapta .neobicinuità. Dar de indata ce acest minut
trecu, el incepu a dori de pe tronul perdut. in mijlocul pla-
cerilor din Ratibor, trdind o viata molaticd, lard trebi din
launtru, fard griji din afard, i se facu dor de larma taberilor
si de acel cort deschis, in care aerul batea in toate pärtile.
Fiind-cri din putere si din gloria militara nu pretuise decat va-
nitatea lor, trufia lui suferea acum, caci n'avea cuI da destule
porunci; inima lui ofta dupd résboaiele care hraneail dra-
gostea d'a. aucli pe toti sldvind numele la El incepu a bles-
tema acuin in zadar i tarclia pe acei ce-1 sfatuiserd la, aceastg
lepadare a tronului, rus;inoasà i pricinuitoare de atâtea ne-
norocin si, cu aceiasi usurinta cu care venise in Ratibor,
gandi sa se intoarca in Ardeal. Insa mai intaiti ispiti dacd
spiritele din Transilvania ii sunt spre favoare si adresä o scri-
soare unchiului sal Stefan Bocskai, printr'un trimis inadins,
expuindu-1 ca un copil uritul ce-1 coprinsese si rugindu-1 prin
juraminte ca sà lucieze pentru, densul sa poata scapa din acel
grozav exiiiü. In Transilvania, carmuirea comisarilor impératului
si oare-care prefaceri ce ei incercara a introduce, nernul-
-tumise pe acei aspri magnati unguri can de atata vreme in-
vetasera a uri pe nemti. Ei erail atunci foarte ingrijati de
amenintarile Turcilor din Banat, ca sa nu navaleasca fdra
veste asupra-le, fard ca ei sa fie gata de impotrivire. De
vreme ce Maximilian archiducele era hotarit a lua stdpanirea
Transilvaniei, magnatii trimiserd la densul sa-1 roage a veni
cat mai in grab cu oaste ca sa ia guvernul terii i s'o apere
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RONANILOR SUB MIHATINVITEAZUL 221

de dusman. Dar Maximilian, incurcat I resboiul din Unga-

ria, da di peste di, i nici el nu venea nici oaste nu trime-
tea. Locuitorii Transilvaniei, ingrijati fiind-ca nu-si indepli-
neste agaduelile acute cand i s'a incbitat Ardealul, incepurd
a card asupra Imperatului. Bocskai cartea mai mult deck
toti, parendu-i red ca, prin abdicarea nepotului set"' Bathori,
perduse toatä importanta si puterea ce avea in tara. Cand
prirni scrisoarea lui Sigismund, el o comunica episcopului
de Transilvania, Naprasdi, oposant al guvernului impäratesc
care avea de prieten pe Lupul Corni§, unul din cei mai
insemnati sécui, si in intelegere cu densul, respunse lur Sigis-
mund ca sa tie pEn de speranta, find-ca er lucreazd pentru
densul i sd se grabeasca a veni in Transilvania.

XXXVII

Cum primi Bathori aceasta scrisoare, fdra a mar intardia,

incepu a se gati de plecare. Ternandu-se ca duhovnicul sea
parintele Carilio, al carui zel pentru Austria d era acum cu-
noscut, aducendu-si arninte cu cata infocare II povkuise a
se lepada de tron, sd aduca vre-o impiedecare, se gandi
a-I trdmite la imperatul ca sa-i arate ca sorocul cand trebuia
a i se pldti pensia hotaritä a trecut i Inca" n'a primit nirnic ;
si tot de-o-data sa-I roage ca sa i se adaoge in stapanirea
sa Lactemisul, mosiea doamner Marra Marica, fosta sotie a
lui Vratislau Prenestein, vicar de Boernia, care avea un fru-
mos si mare palat ce se dice cd seamana cu vestitul palat Pitti
din Florenta, sad vre un alt loc frnmos de locuit, plangen-
du-se ca in statul lur nu are casa de locuinta care sa-i placa.
Parintele Carilio pleca si in putine dile se intoarse doban-
dind ambele ceren de la Impérat. Dar Sigismund nu astep-
tase intoarcerea lur si, putine dile dupa plecare-i, insotit nu-
mar de doi inI si imbracat, dupa cum dic unh, calugareste,
se porni pe ascuns din Ratibor si, lasand drumul mare spre
a nu cadea in cursele lin Maximilian, se indrepta pe alta
cale mai lunga pe langa hotarul Poloniei si, in timp de noapte,
ajunse fara veste la Cluj in Transilvania, in 20 ale lunii lur
www.dacoromanica.ro
 222 N. BALCESCU

August. Indata ce sosi, se indreptd cdtre Mihaiü Katonai, ce

era prefect al orasului, carele ii spuse cä i sotia lui se afla
sositä cu o di inainte in oras, spre a astepta venirea archi-
ducelui ce acum era in Casnvia, i trimisese o mie de ca-
lareti spre a o insoti in Germania. El porunci sa mearga la
densa sa-i spund cd a sosit i s'o salute in numele lui. Prin-
cipesa se afla la bisericà facendu-si: rugdciunea cand i se aduse
aceasta veste neasteptatä ce o mird i o turburd foarte. Ea
respunse cã indata ce se va savarsi slujba bisericei, nu lea-
pada o convorbire fatà cu marturi. Sigismund pe data ce se
intalni cu sotia lui, simtind cat de mult ea-i va fi de trebuinta
in acele imprejurdri, trase spre sine cu mangaieri prefacute
Ii cu fagadueli pe acea sermand femee, lipsitä de svat si de
ajutor, pe care atat o nesocotise i o urgisese mai 'nainte.
Dup'aceea, fära intardiere, porni pe Benedict Macedi 1 i pe
Stefan Lazar, cap al soldatilor palatului, care avea cheile
cetatil, la Alba-Iulia, unde intrard fara de a afla comisarii
impératului i dusera la Bocskai scrisoarea lui Bathori. Acesta
chiar in noaptea aceea, luand cu sine o trupd de soldah, se
duce la cortul lui Gaspar Cornis, ce se afla tabdrit langa
Sebes cu oastea terii adunata pentru apararea despre Turd,
si-i vesteste sosirea lui Sigismund la Cluj cu sotia lui 1i-1
indeamnd prin cuvinte scurte i aspre a-1 recunoaste de print.
Cornis, dupd oare-care indoire i amenintarl ale lut Bocskai,
se invoi. Moise Secuiul (Szekeli) trase indata pe secuii ce
alcatuiati cea mai- mare parte din ostire, in conspiratie, fa-
gaduindu-le libertatea. Exemplul acestora trase i pe cele-
l'alte WI care recunoscurd de cap pe Bocskai. Comisarit im-
peratesti, pardsiti de osh si de Cornis, trimiserd carp ceta-
tilor sasesti si la Clusam spre a le aduce aminte jurdmintul
facut imperatultn. Ei trimisera i lui Maximilian trei plicuri
de scrisori tot intr'un fel, ca sa-1 died sai grabeascd a veni
pana nu va apuca dusmanul a se intari. Dar aceste scrisori
n'avura noroc a merge la adresa lor. Un plic ce se incre-
dintasee unui Gheorghe Palatici fu dat de acesta lui Boc-
skai ca sag' atragai favoarea. Altul se lud de ta Nicolae Ha-
nol, pe cand acest curier ii schimba calul la Turda, cu mare
www.dacoromanica.ro
 ISTORTA ROMANILOR SUB MIHATU-VITEAZUL 223

primejdie a vietil sale. Iar al treilea, Joan Marin raguzanul

ce-1 ducea, tradat fiind de- sotii séi italieni, fu silit a-1 inghiti,
cand in vremea nontii aprodfi, banuind ce a avea cu sine,
Ii inconjurara casa i umblad a sparge usile spre a intra.
A doua-di din i de dimineata Bocskai esi din tabard' cu
Cornis si se duse la deputatii impèratului de le aratard scri-
sorile lui Sigismund ce Ii chiama la densul. Acestia- respun-
sera cã vremea ii va svatui. Bocskai atunci puse paza la pa-
latul unde se afla comisaril i, intorcendu-se in tabard, chema
o adunare, unde se planse de Nemti ca sunt grel i scumpi,
ca nu trimisera pana atunci nici ostiri, nici bani, nici aju-
toare; cal Maximilian nu indrasneste sa vina in provincie ;
pana in acea 4i ei fuserd purtati de deputati cu nadejdii za-
clarnice ; Ca nu trebue a mai astepta nimic de la densii; ca
dusmanii sunt in arme, primejdia de fata. Nevoia e neapa-
rata de a-.1 intoarce dorintele asupra acelui print pe care mila
dumnedeeasca ii adusese indarat i cä trebuie a-1 da inapoi
sceptrul. Toti" aclamard aceste cuvinte, urara ani multi si
fericiti printului i trimisera deputati la Cluj spre a-1 felicita.
Deputatil cesarului find. aspru

Sigismund, dupa ce primi juramintul locuitorilor Clusului,

tramise in toate partile in Transilvania spre a instiinta pe
popor de sosirea lw. Toti se supusera ; Sasii numai statura
in cumpéna cat-va. Ei cliceati cd nu pot a-1 face juramintul
din pricind ca. tot el le poruncise d'a jura imp6ratului si ca.
mai 'nainte trebuia sa-1 deslege de acel juramint. Cetatea
Oradia mare, ce era annandanta de George Kiral, rémase
singura de nu voia a se supune lui Sigismund si a calca ju-
rémintul facut impératului.
in 22 August Sigismund scrise archiducelui Maximilian, ca-
rele era in cale ca sa vind in Transilvania, cum ca vedend
insusi cu ochii Ca principatele Oppeln, si Ratibor ce i se de-
dese spre compensatie pentru Transilvania i Valachia, erad
de o valoare mult mai neinsemnata cleat ceea ce i se ara-
www.dacoromanica.ro
 224 N. BXLCESQU

tase, aflase de cuviinta, pentru aceste drepte i puternice-

cuvinte, a se intoarce in tara sa ; cà acurn e stäpan Peste
Clus, capitala Transilvaniei; cà e hotdrit a se sili cat va
putea ca s. pastreze ce e al seil, impotriva ori caruia ar
navali asupra-1. De aceea maga' pe Maximilian d'a nu-si maI
urma inainte calatoria, ca sã nu-I puna in reaua nevoe d'a
se apara i d'a supera pe eel ce cauta a-I indatora ; cd in
ori-ce chip el este hotarit a cruta tot-d'auna i a cauta,
dupa cum se cade, cinstea i protectia impératului si a ea-
sel Austriei, d'a respecta slanta imperatie, dupd cum tot-d'a-
una a urmat, i d'a sprijini interesele ei pe cat ii va sta in putinta..
Dupa aceea, Sigismund se duse la Turda cu sotia lui,
unde convoca dieta i trimise carti poruncitoare, iscalite de
dênsul si de sotia lui, la comisarii cesarului, amenintandu-I
ca-I va aduce cu sila de nu vor voi sä vind de voe. Pentru
aceea comisarii, insotiti de o trupd de calaretI, furd adusI
la Turda si dupa cinci qile de la sosirea lor, Sigismund II
cherna dinainte-I i, departand ori-ce martor "afara. de sotia
lui, le qise cu vorbe prefacute cà este tare mahnit Ca a su-
pérat pe cesarul prin intoarcerea sa din Silesia, dar cd a
fost silit fara voe a o face, cacl locul acolo nu-i era pldcut
ca locuinta ; cà pastreazá inca cesarului vechia sa credintd,
nurnai acesta sa nu-I faca resboiri si Maximilian sal nu caute
a-I gonr din tara ; cd el crede ca n'are a se teme de una
ca aceasta de la niste printi asa de buni si de intelepp ;
dar cã, daca din intimplare va vedea cã pregatesc impotriva-i
vre-o vrasmasie, atunci va aduna ci densul puterile sale si
ale altor printi si se va pregati de aperare. Apoi fagadui
comisarilor cao va libera indata ce supusil sel ii vor fi iertat.
Inteaceea Maximilian, ce sosise la Casovia, prinse cate-va
care ale printului Transilvaniei ce veneail din Sileia incar-
cate cu mult aur in barn si bucap, precum i cu alte lu-
cruri pretioase si in care erail si multi oamenl din suita
printulm. Maximilian duse aceste cara in orasul cel mai a-
propiat. Cum afla acesta, Sigismund declard ca nu va da
drurnul comisarilor 'Ana ce nu i se va intoarce carale. Din
aceasta incepura vorbe mai aspre intre densul Si curtea Aus-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIU-VITEAZUL 225

triei. El striga tare impotriva-1, ac,isand-o ca a intrebuintat

reti credinta sa cea lesne si increderea sa. La aceste cuvinte
casa Austriel respunse tare ca." Sigismund adaoge obrasni-
cia pe langa Viclenia sa.

XXXIX.

Reurcarea pe tron a lui Bathori, ca si abditarea lui, trebui

sa' fie fatala unui om ce-1 slujise cu atata credinta i fu jert-
fit de densul cu o cruclirne atat de vicleana. Iojica, curn stirn,
zricea in inchisoare la Szathmar, cand impératul, turbat de
manie cà Sigismund Ii rapise Transilvania, voi sa-si re'sbune
asupra eui-va i sa infrdneze cu aceasta pe improtivnicii
Transilvaniel. El trimise indata la Szathmar pe Ion Marin,
dalmat din Saguza, ca sà omoare pe Stefan Iojica. Acesta,
ce fusese rudit cu Iojica, temendu-se a nu fi acusat cá s'a
purtat nelegiuit cu un asa mare om, vru sa-1 judece, chema
vre-o cati-va insi spre a-1 judeca, pirindul ca.' a pretins la
domnia Transilvaniel si cà e vinovat in contra suveranului
caci a atdtat pe cei marl si pe popor si a voit sa dobandeasca
o tara ce impératul o hotarise lui Maximilian. Iojica suferi
cu multd marinimie nedreplatea soartei lui; el despretui orl-ce
aparare, nu primi nici advocat, nici voi a resturna multe cu-
vinte mincinoase si nedrepte ale Orel; el nu voi a cere nici
de la judecatori, nici de la imperat revisia procesula Fu
dar qsandit la moarte. Singura femeea lui, ce era si ea ro-
mdnca, fosta doamnd in tara Romaneasca, facu oare-care ru-
gaciunI i ispitiri zadarnice pentru a mantui pe sotul ei. 0-
sanditul fu mai tarcliil pus la casna; apoi 11 dusera la poarta
cetatil, uncle dupa ce rosti cate-va cuvinte spre apararea sa
si ceru dupa obiceiü iertaciune de. la multimea dunata, fu
isbit cu securea de un turc rodit; capul i se rostogoli la pa-
mint. S'a bdgat de searnä ca lojica fu ornorit in aceiasi luna
5i qi cand, cu patru ani rnai inainte, prin inspiratia lui, a luf
Gesti i Bocskai, se sugrumard Baltazar Bathori si Wolfgang
Kowatzius. El fu inmormantat fard nici o cinste intr'o biserica
din cetatue i d'abia acoperit cu pamint, ceea ce vadend un
www.dacoromanica.ro
. BAleeseu : Isorie Romthalor sub Miltaiii-Veteazul. 15
 226 N. BALCESCII

prieten al lui Iojica, ceru voie capitanului din Szathmar ca

sA-1 ingroape dupd cuviintd. Ast-fel fu sfarsitul acestui bar-
bat, unul din cei mai mari ai Romanilor din Ardeal. Dacd
norocirea ar fi ajutat meritul i ambitia lui, el ar fi ajims sA
domneasca in patria lui i soarta fratilor sel Romani ar fi
fost cu totul alta. Vina lui fu cà dori independenta patriel
sale. El peri nevinovat i ucis faira de lege de Austria, CACI
ea n'avea drept asupral-i, nefiind supusul ei, vina ce i se im-
puta nefiind savarsitai inainte ca Austria sa. fi ocupat Ardea-
lul. Averea sa fu confiscata de impératie. Lasara numai so-
tiei sale i junelui sü flit campul Grindu, spre a putea su-
feri amdraciunea sari de fata. si a indulci dorul starii trecute.
Vremea insa intoarse o parte mare din mosiile lui Iojica la
fiul sea. Urmasii drepti i 141 Iojica i pina all se tinu in
buna stare si treaptd, dar, cu totul deosebiti de strabunul
lor, ei tradard nationalitatea romana pentru a imbratisa pe
cea maghiard i tradard i pe aceasta, dandu-se cu totul in
partida casei Austriei, dusmana Ungariel i ucigasea stra-
bunului lor.

XL

Se aucli atunci ca al doilea vizir Mehmet-Satirgi-Pasa se

apropie de hotarele Transilvaniei, ca impresurase Cianadul
si-1 luase, dupd ce batuse pe comandantul cetatii Francisc
Lugaci i ostile sale ; ca intr'o alergatura coprinsese Aradul
Naglaciul, care fusesera parasite de ostile imperatesti, si
Ca acum se indreapta spre Oradia. Sigismund expedui la Sa-
tirgi pe MateiA Borbeli, cerend sA-I trimita patru deputati la
Lipova ca sA trateze d'o alianta. El fagadui Inca curn-cd de
vor voi Turcii, le va da in mana pe deputatii impératului
numai sA facd pace. Dar Satirgi ii réspunse a se adresa la
Constantinopole de voeste a contracta alianta. Acest réspuns
spaimanta pe Sigismund i, vegend cà alt chip de cat a cauta
sa se Impace cu imperatul nu este, incepu a trata mai cu
omenire pe deputati si porni la Casovia catre Maximilian pe
Gavril Heller si pe Luca Transmerici cetateni din Clus, spre
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR SUB MMAIt-VITEAZUL 227

a pipai gandurile archiducelui. Deputatii if aduserd cuvinte

blande de la Maximilian si fagaduiala d'al intoarce carele si
oamenii prinsi, de va da drumul deputatilor pana in noud
4ile. Sigismund, vesel de acest fespuns neasteptat, se grabi
de trimise pe deputati la Casovia, langd Maximilian, pe care-I
gäsira greti bolnav.
E invederat cd Austria in acel moment, cand Turcif cii o
noud furie se pornise spre bataie, nu indrasnea a deschide
rèsboiti i ca prefera mijloace pacinice de invoire. Aceastd
'incredintare incuragie pe Sigismund d'a porni la Praga pe
episcopul Albei, Napradi si pe Stefan Bocskai, impreund ai
cu comitele Sigismund de la Torre, care fu insdrcinat a trece
de la Praga in Roma la Papa Clement. Deputatif eraii in-
sarcinati d'a cere reinoirea aliantel de la 1594.
Sigismund trimise inteaceeasI vreme pe Stefan Bodoni la
Mihaf-Voda, de care simtia cat are trebuinta Transilvania, ca
sa-1 roage a incheia un tractat de alianta si tot de-o-data sd-I
ceard i un ajutor de oaste impotriva gloatef turcestl ce inainta
spre a pustii Transilvania. Mihaiii-Vodd se temu ca de nu va
primi alianta lui Sigismund si de nu i-ar sta in ajutor, l'ar
putea sili pe acesta a se arunca in bratele Turcilor, aceea
ce ar fi fost o mare primejdie pentru tara Romaneasca, cacl .

Turcii o ar fi putut isbi din partea Dunarii si din partea

muntilor. Pentru tara Rornaneasca lupta cu o. armie ce vine
despre Dunare e peste putinta de nu va putea a se rezima
pe muntf. Alianta Transilvaniel in dst cas if este dar nea-
parafa. Mihaiü stia apoi ca imp'eratul cauta impaciuire cu Si-
gismund ; de aceea nu se indoi a primi alianta, puind con-
ditie cu juramint cä pe aid vreme Sigismund va sta pe tron
nu va rasa pe Turd sa intre iii acea tara. Aceastd conditie
primindu-se, Mihaiti-Vodd spuse lui Sigismund ca nu va putea
primi rugaciunea ce-I face ca sá vina insusi intr'ajutor din
pricind cä insusi e amenintat de Turcl din partea Dunarii,
dar la trebuinta if va trimite on-cat ajutor va putea. Fara
multa intarcliere Mihaiti-Vodd trimise lui Sigismund tref mil
voinici archebusieri pedestri, investiti ungureste, toti intr'o
forma. si 590 calareti cazaci cu palos, arc si archebusa, pu-
www.dacoromanica.ro
 228 N. BALCESCU

indu-le cap pe aga Leca. El sosird in Clus, unde era adu-

natd armata lui Sigismund ce priveghia miscdrile Turcilor
care bdtead Oradia.

XLI

Hafiz-Ahrnet-Pasa fostul beiler-beiu in Bosna, ce se afla de

curand nurnit pas5 la Vidin, insdrcinat d'a apdra si a strejui
ter-muffle Dundrei, primise poruncd sà se uneascd cu Meh-
met-Pasa de la Silistra ca s5 nalvaleascd in tara Rornaneascd..
afland aceste gdtiri ale Turcilor, ii strânse os-
tirile si le porni spre Nicopole, unde se puserd a pandi pe
Hafiz-Pasa, care, impreund cu Ramazan-Zadeh,beiii de Adana,
si cu alti reizi ce i se dedese in ajutor, esi din -Vidin si isO
calea Rusciucului si Silistrel spre a se uni cu Mehrnet-Pasa.
Cand ajunse Hafiz-Pasa in campia Senaudin laugh' Nicopole,
la satul Chiselesti, vornicul Dimu saü Dumitru, capul ostirel
romane, se prefficu Ca e insdrcinat de Mihaiil spre a trata
de pace si, sub pretext cd aduce cardle cu tributul, el apropie
de tabara turceascd tunurile sale acoperite cu postav rosu ;
20,000 Romani deterd de o data si fàrà veste ndvala. asu-
pra Turcilor ce erali d'abia 3000 ; foarte putini din acestia
stand impotrivd, toti deterd dosul i scdpard in Tarnovita.
Vornicul Dimu se intoarse la Mihait cu doue" tunuri luate
din acea isbandd. Mihaiü trecu atunci cu toatä oastea sa Du-
närea ma: presus de Nicopole i intimpind pe Hafiz-Pasa,
care, cu osti ce cdpdtase din Dobrogea i Zagre, in numér
de 13,000, venea sa-si résbune invingerea. Mihaiii-Vodd is-
beste de fatä pe Tura, ii birue, ii irnprdstie, le coprinde tu-
nurile i toatd tabara. Spun cd in aceastd invingere Hafiz-
Ahrnet-Pasa perdu tot, Inca* i hainele sale si turbanul, si cä
vrand sa-si ridd de dênsul, imbrdcal o baba' bdtrand
cu hainele si cu turbanul pasii i o ardtd armiel sale, qicend :
Iata Serdarul ; l'am prins ; cel putin nu e deosebire de la
unul pand la altuh ; i radea. dicend acestea. Milmiu-Voda
se apucd apol a bate cu tunurile cetatea Nicopolei si Sam-
bdtd, 10 Septemvrie, dete un asalt mare, dar nu putu int.ra
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIt-VITEAZUL 229

in cetate, cad Turcil zideaii noaptea aceea ce spargeail Ro-

manii diva. Dupa ce mai sedu Mihaid-Vodd acolo trel dile,
arsera orasul i plenuird tara imprejur, apoi purcese cu toata
oastea in sus spre Vidin. Sangiacul ce farnasese acolo tri-
wise de grab de stranse top Ttircii din tinutul Vidinului si
dete de stire si beiului din Baia de-i venira osti intr'ajutor i esi
intru intimpinarea lui Mihaiil-VodA in sesul Vidinului. Re's-
boiul tinu tare si multa vreme ; in cea de apol, fura biruiti
Turcii, cu multä peire a lor ; putini scapara in cetate, cei-
Valli furà taiati, goniti, risipiti..In goana ce dete Turcilor Mi-
bait, carele dupd obiceiti se afia in fruntea ostilor, cautand
a se bate singur ca un soldat, precurn faceati eroil vechi-
mei, invapdiat de barbatia sa Med sa sirup', se v'edu singur,
résletit de oamenit sèl. 0 ceata de Turd ve'dêndu-1, se in-
toarserd cu mare furie asuprd-I ; Mihaiii se apara vitejeste,
ucide vr'o cati-va din dusrnani, cand un turc cu sulita o im-
pontisa asupra lui i i-o infipse putin in pantece. Dar dorn-
nul, vedend primejdia, se grAbi a apuca sulita cu arnandou6
manile sale de fer Si cautd in toate partile ca sa-i vina cine-va
din boeri in ajutor sa-1 scape de peire. Alti boeri mai aproape
nu se aflard, fard numal Preda Buzescu i &ate-ski Stroe
stolnicul, cari grabird de tdiara capul turcului 1 i pe cele-l'alte
sotil ale lui, si mantuird pe domnul lor, care le fu tot-d'auna
recunoscetor pentru barbatia ce el aratard atunci.
Dupd aceastä batAlie sedu Mihaiii-Vodd sub cetate dece
dile deplin, ardend imprejur toata marginea téril turcesti ;
apol, cu ostile i cu toata dobancla, plecd spre a trece Du-
narea pe la Rusava in taxa. Insa cand furã ostile jumétate
trecute, se lasa un vint cu vifor pe Dunare, Inca fu silita
cea-l-alta jumetate din urma a astepta dece dile 'Ana se po-
toli vintul, in care vreme ostirea a tot plenuit si ars tara tur-
ceasca imprejur. Dupa aceia trecu si ea si se adunara. in 5
Noembrie ; iar donmul cu toti boierii se intoarse la scaun
in Targoviste. El aduse in tara 16 mii crestini de ambe sexe
din Bulgaria cu averea lor, pe care-i asecla in tara, dandu-le
pamanturi spre a umplea locurile pustiite de Turd. Apoi,
cum ajunse in capitala, tramise in dar 1w Bathori din dobinda
www.dacoromanica.ro
 230 N. BALCESCU

lui, pe fratele pasil de Anatolia ce-1 prinsese in bAtaie, un

steag mare aura cu o coroand de argint poleit si un hanger
turcesc intr'o teaca. de aur.

XLII

Aceste strAlucite isbandi ale lui Mihaiti-Vodà spdimântarã

pe Turdi ce se luptail in Ungaria i deterd curagiii cresti-
nilor. Satargi-Mehrnet-Pasa, care, dupd cum stim, cu o pu-
ternica oaste prin sdpaituri de mine si dese asalturi bätea Ora-
dia-mare, ce era vitejeste apäratä de locuitori, indatã ce afla
veste cã trei castele mici din Ungaria picase in mana Nem-
tilor, cd Buda e asediatã si in sfarsit cd Mihaiii-Voda a ba-
tut pe Hahz-Pasa, se ridicd cu ostirea sa .si se trase spre
Solnoc. Sigismund Bathori se intoarse la Cluj, unde licentie
ostirea i pleca cu principesa in preumblare prin tara, rà-
sufland atunci de temerea ce avusese despre Turd ; incepu
insà a-i fi fricA ca nu curnva irnpèratul, folosindu-se de in-
vingerea Turcilor, mai sigur si mai liber in miscarile sale,
sà voiascti a-I impune acum aspre conditii; din nal incepu
a se cdi cä s'a urcat pe tron i scrise deputatilor sél la
Praga ca sa caute cel putin a dobandi sä i se adaoge pe
langa principatele Oppeln .si Ratibor, tinutul Kremner in
Moravia, cu o pensie de 50.000 scudi de aur i amnistia
despre revolutia acésta a Transilvaniei. In vreme ce amba-
sadorii ser lucrail cu inimA la Praga i isbutird pand in sfirsit
a clobandi condith foarte favorabile de la impératul i ast-fel
cum nu se asteptaii a dobandi, partida contrarie Austriei,
care acum era foarte mare in Transilvania, lucra mai _cu
graba, folosindu-se de on-ce sgomot care fAcea pe Sigisrnund
a-si schiinba parerea, aratandu-I neincetat cá tractatul lui cu
impératul este o mare ocarà pentru dénsul si va fi o path.'
vecinicA pentru familia lui ; cd din print suveraii a ajuns rob
al Austriei; ca." de va pune in indeplinire un asemenea trac-
tat nedrept, sa.' se teama de viata lui, i cã in sfarsit Tran--
silvania are sä se afle in primejdie d'a fi napadita de Turd,
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROIVIANILOR SUB ISMIAIU-VITEAZUL 231

cari nu vor ingadui nici odata pe casa Austriei sä stdpaneasca

aceasta tara. Ei gicead ca tara e ostenita de resboid si cã
singura mantuire pentru densa e alianta cu Turcii. Dar fiind-ca
Sigismund are legaturi prin juramint cu Mihaid-Vodd d'a nu
se deslipi de imperatul i d'a nu face alianta cu Turcul, e
bine ca Sigismund sà abdice in favoarea verului sal, car-
clinalul Bathori pe care sa.-1 cheme din exil ; ei incheiad fa-
cendu-i un tablod ingrozitor de primejdia la care se expunea
insusi si de nenorocirile care vor impovara patria sa, jurandu-1
sA prirneasca mai bine dragostea rudelor sale de cat jugul
nesuferit al casei austriace.
Aceste poveti le augia adesea Sigismund de la cei ce-1 in-
conjurad ; acestea i le scria din Polonia si cumnatul sal hat-
manul Zamoisky. Un iesuit anumr Kabosi isbuti in sfarsit a
indupleca pe Sigismund ca sã cheme din Polonia pe verul
sed cardinalul Andrei Bathori. Acesta, cum i se vesti cä poate
a se intoarce in Transilvania, unde-1 asteapta un tron, merse
la Cracovia de lud svatul regelui Polonier si al lui Zarnoisky
si apoi, sub haine de negutator, ajunse in Transilvania, in
luna lui Fevruarie 1599 si merse la Sibiiii, unde se atla Si-
gismund cu sotia, sositi din preumblarea lor princiard, i unde,
fiind la hotarul terii Roman esti, Mihaid-Voda trimisese boieri
ca sa-1 cornplimenteze.

XLIII

Sigismund prirni foarte bine pe cardinalul si-i arata rnulta

dragoste; el versa multe lacrarni imbratisandu-I, crept-id cu
aceasta sã tearga aducerea aminte a trecutului; se urnili
fard demnitate dinaintea dusmanului sal; il ruga sa-i erte
nebunia ce facuse, impins de svaturi rele si oarba patima ce-1
pornise a face atata red familiei sale; il jurd in nurnele lui
Dumnecled ca sa primeasca, ca o stergere a acelei ocari, a-
ceastai deschisa destainuire ce face si a nu pastra despre aceea
nici o manie. Cardinalul, stapânit de dorinta de a se urca pe
tron, inchise in inima sa pentru un minut toatd dusmania sa
impotriva fatarnicului se(' vet- i respunse la fatarnicia lui cu
www.dacoromanica.ro
 232 N. BALCESCLT

asemenea fatArnicie i cu semne de dragoste. Ei plecard im-

preund la Alba-Iulia, unde Sigismund, 'spre a trage mai mult
prietesugul i increderea verului seu, ii opri sã seacla in casa
lui. Vedendu-i in toate qilele preumblându-se irnpreund in-
teaceeasi trdsurd i aratandu-si atata dragoste, se minunail
toti oamenii cum acesti dusmani de atatia ani incepuse de
o data a se iubi atat de mult. Sigismund se invoi cu cardi-
nalul ca acesta sa-i plateasca in tot anul 24,000 scudi de
aur, sä-1 dea in stdpanire cetatea Bistrita cu pamentul sal si
a decea parte din venit, precum i alte cetati mai mici si
venituri. Apoi arnbii plecard la adunarea dietei ce se con-
vocase la Medias, in luna lui Martie. Acilea ml intaiil se
revocd osanda impotriva isgonitilor din tard. Cardinalul si cu
partisanil sel cApatard iarasi cu cinste rangul i avutia lor,
facendu-se intru aceasta un edict prin care se poruncea ca
toti can aü vr'un exemplar din actul de osanda fãcut inainte,
sa-1 aduca guvernului spre a fi arse, sub pedeapsa de o gloaba
de 200 scudi de aur pentru acela care va calca aceasta po-
runcd. Se propuse apoi dietei sä se aleaga cardinalul de print
al Transilvaniei i toatã nobilimea ungureasca grabea cat pu-
tea aceastä alegere. Sigismund tinu, in treaba aceasta, un lung
cuvint in limba ungureasca. El vorbi mult despre slujoele ce
cardinalul a fãcut crestinatatii i despre faptele cele marl ce
tatal lin Stefan facuse in vremi de pace si de resboiii. '
Vorbi Inca si mai mult de tot ce el insusi Meuse pentru
binele statului si, dupà ce a. aratat primejdiile in care era Tran-
silvania, dise ca, vrend a o feri de toate acele calamitati, nu
vede alt rnijloc mai bun si mai lesne de cat sa pun5 pe car-
dinal in locul seu, dandu-i sarcina carmuirei, ce el nu se mai
sirnte in stare a o purta.
«Cunoasteti, addogi el, .si primejdiile in care m'arn aflat
m'au invetat cá noi avem de o potriva a ne teme de pu-
a terea ambilor imperati, vecinii nostri, in contra carora am avut
«a tine atatea resboaie. Este peste putinta sa ne bucuram de
apace de nu vom gasi mijloace d'a cruta inteaceeasi vreme
ape amendoi acesti stapanitori. Unchiul meu, politic iscusit
«precat i pitan viteaz, de mai multe off mi-a dis'o, cand
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAII7I-VITBA2UL 2d3

«eram copil; dar daca n'am urmat acele svaturi intelepte,

«void cel putin sä dreg toate relele ce nesocotinta .mea a
efacut si sa las locul vérului mea, care singur numat poate
epriveghia la pdstrarea acestei provincii i a-i aduce pacea.
«El are curagia i statornicie si se bucura de o sanatate de-
«savarsitä. Slujbele cele mari ce a adus la ambele imperatit
«il fac a fi cinstit de densele si el are inca cle prieten de a-
«proape pe regele Poloniei, acest puternic vecin, in cat ori-
«cum s'ar intoarce trebile, domnia acestui print va fi fericita.
eTransilvania, sleita si ostenita de atatea perden, are tre-
«buinta de pace si numai cardinalul o poate economisi cu
«ambele imperatii vecine. Polonia si *Moldavia, care ail mare
«credit la Poada, fiind in interesele noastre, va fi lesne a
«tine pacea cu Turcul i nici despre partea imperatului nu
«e mai greil ; acest print n'are a se plange de cardinalul, care
«apoi are protectia Papei i, cand curtea Romei va primi a-
«legerea sa, imperatul nu va mai indrasni nici a misca.
'<Cat pentru mine, adaose el, sunt bolnavicios. Perul meü
«cel alb, cu toate cä sunt intr'o varsta putin inaintata
«boalele ce simt in trupul met', me silesc a lasa armuirea
«statului. Insutietit d'un adeverat zel pentru patria mea, las
«de bund voe sceptru la un om care are puterile trebuincioase
«ale spiritului si ale trupului spre a purta aceasta sarcina.
«Abdicarea mea nu e fard exemplu. Carol al V-lea i vre-o
ecati-va alti regi a caror aducere aminte va fi tot-d'auna vred-
enica de cinste, dupd ce inultä vreme si de pre legi ad car-
emuit popoarele lor, aü preferit mantuirea patriel lor la in-
eteresele lor particulare si s'ail departat de bund voie de gri-
< jile carmuiret.),
Dupa aceea, el acorda o amnistie generala despre trecut
ci puse pe toti deputatii, oament obicinuiti din cele trecute
a primi toate poruncile cusupunere si rabdare de jurard cre-
dinta cardinalului. Acesta dupa ce facu si el juremant depu-
tatilor, multuntind lut Bathori si la toti deputatit terii, trimise
indata pe unul din ofiteril lth la Poarta ca sa capete o tre-
cere libera pentru ambasadorit sei, cari sa trateze cu Sultanul.
Acest trimis capata de la Turd haina de matase tesuta
www.dacoromanica.ro
 234 ic. BALCESCU

cu aur, dupa cum se obicinueste, si fu insarcinat a spune

stapanului ski ca poate pang in cele patru urmätoare luni
sã trimita pe minitrii i darurile lui.
Aceastd revolutie din Transilvania fu privita de Romani
ca un complot pentru peirea lor si a domnului lor. Chroni-
cele romanesti acusä cu acrime viclenia facutd de Sigismund
abdicand in favoarea cardinalului, numai ca SA poatä face
pace cu Turcii, de la care el era oprit prin juremintul facut
lui Mihaiü, i prin aceasta sa-1 IneIe. Cea d'intaid abdicare
a lui Sigismund silise pe Mihaiii-Vodà a se inchina Nemtilor
pi intarità pe Turd asupra-i, i cand, prirnejduindu-se a su-
Ora pe Nemti, Mfhaiti-Voda primise alianta cu Sigismund,
acesta, prin a doua abdicare, da tara in mana Turcilor, Po-
lonilor i lui Ieremia-Voda, coalitie dusmana de moarte
lui Mihaiii-Vodà, care acum punea in prirnejdie mare si tara
si tronul seri.
Drept aceea cum afla Mihaiii-Voda de noua revolutie a
Transilvaniei, el puse mana pe sabre.

XLIV

Este un fapt invederat ea_ Balcescu, and acestei a treia carti din
storia Romanilor sub Mihaiu-Vodd-Viteazul > titlul de <Robirea Tera-
maw , a avut de gand sa tracteze intr'insa mai pre larg despre actul
de organisatiune sociald, care poarta nuniele de Afeclamdntul liii Milmiu-
Viteazul, §i despre care el a vorbit cam in treacat in disertatiunea sa
tDespre starea sociala a muncitorilor plugari in principatele Rointine,
In deosebite timpurt», tipdrita in Magasinul istoric pentru Dacia, din
anul 1848.
Se vede cd timpul sau lipsa de documente in sträinatate, unde se afla
nu i-au permis a indeplini aceasta a sa dorintd. Noi insa am socotit ca
cititorul frumoasei Si instructivei sale scrieri va afla placere si folos,
regasind aci, alaturi cu partea din scriére cc'l era consacrata in mintea
autorului, notiunile de istorie sociala a teranului roman, pe care Bal-
cescu le adunase cu vre-o opt am mai 'nainte. De aceea reproducem
portiunea din numita disertatiune in care se coprinde ilmliimintul me-
morabil al biz Mihaiti-Viteazul. Ea va forma ca i un ultim capitol,
adaos la aceasta a treia carte a istoriei lui Miliazu-Voda.
Nota editorului.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RODIANILOR SUR MIRAIII-VITEAZUL 235

Deosebirea ce se vede in starea muncitorilor plugari intre

mai multe popoare iI are pricina in institutiile ce carmuiesc
proprietatea. Unele popoare ad primit frnpärtirea pamantului
in proprietati private, in vreme ce altele ad pdstrat principid
ca tot pamentul .este al Statului. Este cunoscut ea Romanii
ca i Grecif, Fenicienii si Cartaginesii, adoptaserà pe cel
trintaid si-I intrebuintara la toate coloniile lor. El este astac,11
comun la toate popoarele europene. Cel d'al doilea s'a adop-
tat mai de obste in Asia. S'a gasit asemeni la Peruvieni,
Mexicani, in mai multe din insulele Sudului si la popoarele
din lduntrul Africel. Mai multi se invoiesc a qice cã pricina
acestui deosebit obiceid este ca cele d'intaid societati s'ati
aseclat prin colonisatie, in vreme ce cele d'al doilea s'ad for-
mat prin concuistd. Irnpi-ejurarile care deosebesc aceste doue
moduri de organisatie sociald sunt cä colonistil ce se expa-
triazd ca sa dobandeascd pacea, libertatea sad buna stare
materiald ce Ie lipsesc in locul lor de nastere, sunt agricul-
toff .si alcatuesc o adunare de familii sad asociatil egale, care
tireste cà impart pamantul coprins in parti, si la toatä fami-
lia, poate si la tot .insul se da o parte. De simt oare-care
impotrivife de la locuitorii acelui pamint, ei nu-i robesc,
se multumesc numai a coprinde locul ce le trebuie, traind
sub legile sale si gata a primi de cetateni pe cei vechi lo-
cuitori. Popoarele concuerante insd, supuse find neaparat
unui cap resboinic, indrãsne i investit cu o putere nemar-
ginita, .sunt mai adesea straine agriculturei. Ele se rnultumesc
mai bine a etre de la supusii lnr productele parnanrului,
decal a le dobindi prin intelegerea i silintele lor. Despotis-
mul dar este sufletul concuistei, dupa cum egalitatea este
sufletul colonisatiei.
Dupa aceste consideratil generale nu ne mai indoim ea
Romanii, colonisand Dacia, ad impartit, dapa obiceiul lor,
pamantul intre colonisti. Navalirile barbarilor in aceastd pro-
vincie nu putura vatarna acest obiceid, caci barbarii, dupa
cum stim, aü fost mai mult trecatori prin acest loc. Pe langa.
acestea, ei erad cu totul straini agriculturel. EY nici nu atilt-
gea plugul, lice Ammian Marcellin. Colonistii dar, remanend
www.dacoromanica.ro
 '236 N. DALCESCU

singuri a se indeletnici cu agricultura, putura a-ai phstra obi-

ceiurile strabune, caci, desi inconjurati i coprinsi de bar-
bari, ei nu avurd nici un amestec cu dêni, dupa cum o
mdrturiseste Gibbon. Multi Inca dintre acesti colonistl nu
avurd a suferi nimic de barbari, caci, retragêndu-se in Car-
pati, el Ii pastrara libertatea Jor ; de unde, cancl barbaril mai
slabird, ei se pogorird Ca niste alti Pelasgi, se intinserd cu in-
cetul in campie si ii redobandira locurile stramosesti. Ast-
fel in veacul al XIII familia Negru, suverana Fagaras, isi
muta capitala in Campulung; si dui-A o jumatate de veac
in urma., familia Dragos, suverand in Maramures, se cobari
in Moldova.
Unil din istoriografii nostril, necdutand print'o criticd sä-
natoasa a se orienta prin intunericul, ce din multinlea fabu-
lelor acopere inceputul istoriei noastre, precum al tutulor
popoarelor vech i noi, s'afi plecat a crede ca. Radu-Negru
in Tara-Romaneasca i Bogdan-Dragos in Moldova aü fost
niste concueranti ce aü coprins aceste teri si le-ab impopu-
lat, gasindu-le pustil. D'acii s'ati intemeiat a dice ca tot
parnantul a fost proprietate a Statului i 'ea impdrtirea lui in
proprietati private a urmat prin vointa i ddruirea stapani-
torulm. Noud aceasta parere ni se pare ratacita. Mai in-
6.16, Ca inca inainte de 1290, epoca cand cronicele i chri-
soavele pun venirea Radului-Negru-Voevod, se aflail printi
romani, intre cari, la 1247, unul numit Linoiu si altul Senes-
laii, a caror stapanire Bela IV, regele Ungariei o intareste
in diploma prin care da banatul Severinului cavalerilor Ie-
rusaffmului. Al doilea ca, de ar fi fost Tara-Romaneasca pustie
in acea epoca,. cum se putea ea impopula in cati-va ani atat
de mult, incat chiar de la 1330 Romanii sa poata sprijini
lupte asa crancene, mai intaiii cu Ungurii i apoi cu Turcii?
Asernenea si Moldavia, cum ar fi putut fi pustie, cand stim
ca in veacul al XII si al XIII, in acea tara infloriaii mai multe
republice vestite, precurn Barladul, Cetatea-Alba, Galatil, Chi-
lia, Hotinul i Tighina? Noi dar gasim adev6rata parerea
obstestei adunari a Moldaviei de la 1817, care, chematä find
a deslega aceasta intrebare, a dovedit, prin citatii de istorici
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA MOMAMLOR SUB MIHAlt-VITEAZTJL 237

si acte ale domnilor, cd Moldova era locuita la venirea lui

Dragos, cà pamantul era impartit in propcietati private si c5.
locurile domnesti era nurnal locurile de pustiii, adica cele ce
nu se stapaneag de nimem din nepomenit veac, branistile
domnesti §i locurile tdrgurilor.
Dacd Radu-Negru i Bogdan-Drago aü gdsit fel-He popu-
late, el n'ag putut fi concueranti, eaci niste stapanitori de sta-
turf asa mid ca Fagarasul i Maramuresul, nu puteag sa
aiba destuld putere spre a coprinde.asemenea provincii. De
n'ag venit ca concueranti, el n'ag putut robi, n'ag putut des-
poseda un popor intreg, ci dimpotriva aü trebuit sà respecte
obiceiurile lui, dupa cum istoria lamurit ne spune cã ati res-
pectat pe ale banatului Craiovel. Feudaliratea dar nu se putu
introduce in terY cu acesti domni. Muntil erag mai populati
si tot locuitorul a trebuit sa-si aiba mosia sa. Acurn Inca cei
mai multi mosneni se Mid la munti. Campia, care din apa-
sarea navalirei barbarilor pe alocurea rémasese pustie, tre-
bue sa fi remas pe seama statului, formand aceia ce la Ro-
mani se numea ager publicus. Din aceste locuri domnii fd-
ceag danii. Ele insa ati trebuit sa fie putine la numer, CACI.
curand dupã aceia, vedem pe domni a. fi siliti sa cumpere
mosil de la rnosneni spre a le face danie vre unut boier sag
a inzestra vr'o mdnastire. Campia trebui in urma sd se im-
populeze, i mai cu samd la 1390 sub Mihaig Basarab,
cand navdlirile Turcilor in Thracia silira pe multi din Ro-
mânii Misiilor a trece in tara Romaneascd. Asernenea si in
Moldova proprietarii campiel sag al teril-de-jos si-ag adus co-
loni din tara-de-sus cum si din alte teri vecine de i-ati ase-
4at pe moiile lor. Atunci stapanul parnantului fãcu trei parti
din domenul sea, din care cloud le imparti in parti midi pe
la colonistil sél si cea-l'alta fu cultivatä de acestia in folosul
lut, prin mijlocul clãci, adicd a unui numer de clile de lucru.
Dar in starea de atarnare si de supunere desavarsità in
care se aflad cultivatoril saraci, si desarmati dinaintea stapa-
nulm lor résboinic care avea puterea in mana, si care era
proprietar absolut nu numai peste parnint dar i peste tot ce
sluja a-I esploata, dinaintea stapanului de la care ei aveag
www.dacoromanica.ro
 238 N. BALCESCU

hrana din toate dilele, el erati foarte slabi i peste putin se

veclurd silii a subscrie la legile cele mai aspre. Mai curand
sail mai tarditl le lud si libertatea si-i facu robi ai parnintu-
Ini. Ast-fel a urmat in toatà Europa, ast-fel a trebuit sä ur-
meze i la nol, cad robia este o consecuentä neaperatä a
sistemel de clacd; ea in tot-d'a-una a insotifo sail a venit
indatä dupd densa. La inceput insä erail putini la numér
acesti nenorociti; cea mai mare parte a populatiei fiind mo-
nen sail rdzest. Curend insA desposedarea acestora incepu
a se face, numerul lor a' se imputina din di in qi i mosioarele
lor a se concentra in proprietati marl. Interesul, nevoia si
sila conlucrard la aceasta.
Interesul, cad proprietaril cel marl, dobAndind de la sta.-
panitori dreptul de scutire de dAjdil pentru satele lor i toatd
greutatea statului rdmânend numal pe mosneni, multi din-
teacestia, spre a scdpa de tirania guvernului i spre a se bu-
cura de folosurile ce le da scutirea clajdielor i protectia
unui stApan puternic, preferird a se vinde el cu rnoii1e lor
pe un pret foarte usor.
Nevoia, cad indatä ce libertatea terilor fu amenintata de
natiile vecine, mosnenil trebuird sa alerge s'o apere. El ail
apArat'o viteieste si aü mAntuit'o. Dar, in vreme ce patria isi
pästra libertatea sa, el si-o perdeail pe a lor. Un istoric mo-
dern a observat'o prea bine: qAceste resboaie, dice Vaillant,
aü fAcut sd pearà egalitatea din tard. BAtranul soldat, in-
Atorcandu-se la casa sa, ii gAseste femeea plangend; fata
«sail feciorul ce a lasat in leagAn a perit. Sdrac, cad s'a lup-
<tat nurnal pentru patrie, este silit a-si vinde tarina so, co-
diba sa ; i peste putin, neputAnd alt-fel a-si plAti indatori-
«rile sale cdtre stat, a se vinde i pe sinei i, in vreme ce
opand atunci boieri i mosneni erail numal résboinici, se fa.-
«curd résboinici i supusl, earl se prefacura curand in boieri
(si clacasr, adicd stapani i robi. Acesta este pentru tara Ro-
cmAneasca, chiar i pentru Moldova, resultatul a trei-deci si
Itrei de am de resboiil a lui Mircea Studiul chrisoave-
lor fAcut sã cunoastem cã aceastä observatie e dreapta.
Inteadever din dilele principilor résboinici sati curend dupd
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHATO-VITEAZUL 239

densii se gdsesc cele mai multe acte prin care mosnenii iI

vend mosiile sail le sunt rapite de cdtre stapânitori i bo-
ieri. Avem foarte multe exemple de asernenea acte. I
Cum-Ca Si la asemenea a contribuit mult spre desposedarea
mosnenilor i robirea lor, chrisoavele i chronicile care irn-
preund o mdrturisesc, nu ne mai lasa sa ne indoim. In lauda
ce un chronicar face domnului Constantin Duca-Voevod, 4ice:
«cà acest domn facea dreptate tutulor si mai cu samd celor
«ce pdraa pentru vecinatate nu-1 da fie-cum la vecindtate si
«fdra jurdrnint, ci mai cu dinadinsul re'spundea celuia ce avea
«nevoie de vecinatate, qicendu-i : pas deli cautd trei saü patru
« oameni juratori, cum n'a fost nici tata-seil, nici mosul sea ye-
«cini de mosie aceluia cine-1 trdgea ; i asa jurdnd ii da vol-
«nicie sa fie slobod in veci de vecinatate, cã acum fdcuse
«boerii obiceiü noil de clicea : cu pdcat este sd-lrobesti pe frate-
« tea, cad paganii ii cumperd robi pe bani si in al seaptelea
«an ii iartd, iara altii i mat cut-end le dad sloboclenie ;
«iard tu esti crestin, i neludndu-1 pe bani i fiind cres-
«tin ca si tine, si tu in veci sa-1 vecinesti 1» Cantemir aseme-
nea marturiseste : «cd o parte din clacasi sunt din rdzesii
«care pentru saracie vendut mosiile lor cele phrintesti
«si silit cu strimbdtate sà primeasca jugul supunerii.»
Chrisovul Clococenilor asemenea aratd «cã adesele turburdri
< ale locurilor i marea imbelsugare a unora aü facut pe

1 Intre alte acte insemnam i unul de la Constantin Basarab-Voevod

din 10 Tunic 1654, prin care intareste familiei BuzeOlor stapânirea a 128
de mosii ce le avea parte remase de la mosi strdmosi, parte cumperate.
Litre aceste din urind figureaza vre-o doue-deci cumperate de postelnicu
Radu Buzescu de la mosneni in lilele lui Mihaiil-Voevod-Viteazul
<Aceste sate, dice chrisovul, aü fost knezi (adica domneffi slobozo si cu
mosiile lor de mai nainte vreme ; apoi când aO fost in dilele raposatului.
Mihaiii-Voevod, let 7102, ei vedend atâta nevoie i greutate pentru biruri
si n'ai1 avut cu ce sä se plateasca de greutatile lor, ci aü venit la jupa'n
uRadul-Clucerul Buzescul, fiind atunci vel-spatar, ei de a lor buna voie
usi s'ail vendut, vecini, ei cu toti fiii lor i toate pArtile lor de mosie,
upe bani gata : insd CArstea cu stanjeni 60, aspri 1875, Dan cu stanjeni
«10 aspri 375 s. c. 1.) Tot in acel act mai la vale se dice ca un aspru
umbla atunci dol bath.
www.dacoromanica.ro
 240 N. BALCESCU

.cei mai multi din romanii Transilvaniei hobag saü robi,

«precum in Valachia sunt rumdnii si in Moldavia vecinirD.
Acestea fura, dupd socotinta noastra, pricinile care stin-
sera' egalitatea strabuna de drepturi si de stare in terile noa-
stre ci formai-à acea monstruositate sociald ca o tara intreaga
sà robeascd la cati-va particulari. 0 aristocratie de bani saü
de stare, singurul fel de aristocratic ce a fost totdeauna in
tara noastra, se intocmi atunci. Puternica prin avutiile sale,
ea se organisa mai bine din c,Ii in 4i si se intemeia pe robia
gloatelor. Aceasta robie nu putu insd fi completa deck prea
tarcliii, din pricina turburarilor terei care favorisaii oare cat
pre terani, dandu-le prilej a rdtaci dintr'o parte a teril in-
tr'alta si operand ast-fel o adesd strdmutare in stari.
Mihaiii-Viteazul fu cel d'intaia domn care legiui printr'un
agecidmánt al sell ca fie-care fermi p'a cui mosie se va afla
atunci, acolo sä remand rumán vecinic. 1 Acest act barbar,
facut de un print ce a lucrat atata pentru libertate, anevoie
s'ar putea pricepe de n'arn sti caaristocratia, puternica atunci,
a trebuit s5.-1 sileasca la aceasta. De atunci se desdvarsi re-
gimul feodal in tara noastrd. De atunci ciacacii, transformati
in robi, nu numai cà urmard a se vinde impreuna cu päman-
tul, dar i numele lor incepu a se. trece in actul vin4erei,
desi nu se puteati vinde deosebit de pamant, ca robii tigani;
de atunci proprietarul, murindu-i robul Farà mostenitori, putea
sa-1 mosteneasca; de atunci el putea sa-i indatoreze a munct
cat va voi. Singurul drept ce se da teranului rob era ca stä-
panul lui sà nu-i poata rapi de pre vointa banii, vitele si in-
strumentele de araturd si de a nu-1 putea pedepsi deck co-
rectional, iar nu a-1 omori, cad facend-o, se osindea ca un
ucigas, iar nevasta si copiii ucisului remaneaa liberi. Fara a
Desiire acest wciemdnt se pomeneste in mai multe vectu chrisoave
domnesti, dintre care vom cita unul de la Radu-Mihnea-Voevod, din
anul 1613, unde se gice : «.... acesti rumânt mai sus qi§i n'au fost apu-
«cat aseclemântul Iui Mihaiu-Voevod, la ace§ti boeri mai sus dial. Deci -
«Mihaiu-Voevod, domnia-sa asa a fost facut ase4emânt atunci, cum care
«pe unde va fi, acela sa fie runuin vecinic unde se va afla ; opol dorn-
ania-mea am cautat si am judecat cu tc4i ciustIii dregetori ai domniei-
arnele si n'am vrut domnia-mea a strica aseprnântul lui Mihaiu-Voevcd...».
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB IIIII-IAlt-VITEAZUL 241

sti cand s'a desavarsit sistemul feodal in Moldova, stim ca

pe acea vrerne, aceleasi obiceiuri erail i acolo. Legiuirile
lui Vasilie-Voevod din Moldova si ale lui Mateiü Basarab-
Voevod din tara Româneascà mai inthri in urrna acest obi-
ceid, adaogind pentru proprietarul care ar primi un rob strain
pe mosia sa, o pedeapsa de doue-spre-clece litre argint catre
stapanire i doue-deci i patru catre stapanul acelui rob.
Asa robia fu résplata claselor de sus ale societatil catre
clasele de jos, care le-au hranit, le-ad respectat tot-d'auna,
le-au phstrat in positia lor si aü jertfit i munca si barn si
viata pentru patrie si libertate. De atunci, de la Mihaiu-
Viteazul, tara se imparti in douà tabere vrajmase, avend in-
terese impotrivite ; de atunci incoace poporul se facu nesiin-
titor la glasul domnului si al boierilor, nu mai vru a se jertfi
pentru o patr.ie, uncle nu i s'ail lasat drepturi i pentru o li-
bertate de care el nu se poate bucura ; i tara, in loc de a
se realta, merse cu gräbire spre scadenie. Timpuri neno-
rocite o coplesira in urma.

Sa ne oprim insa aci, mai inainte ca fatalul aFe femânt,

stors dP nevoi lui Mihaiu-Voda \Titeazul si care, statornicind
pe deplin in lard robirea frrci,iii/fi, avea sa sta'rpeasca- is-
voarele vii ale vitejiel rornanesti, mai inainte ca el sa fi dat
prApastioasele sale rocluri.
In faptele ce urmeaza vom vedea dar cea mai de pe urma
stralucire a poporului roman, bucurandu-se inca de ( onstfinta
cel putin a libertatil sale.

N. Balcescu : l9torm Remdn for sub 31, oam-Vite 16

www.dacoromanica.ro
 CARTEA IV
UNITATEA NATIONALA
(ApraLIE 1599 IULlE 1600.)

Pe culmea cea mai inaltd a muntilor Carpati se intinde o

tard mandrä Si bine-cuvintatä intre toate tèrile semènate de
Domnul pre pdrant. Ea seaniand a fi un maret i intins palat,
cap d'operà de architecturd, unde sunt adunate i asezate cu
mfindrie toate frumusetile naturale ce impodobeste cele-l'alte
tinutun ale Europei, pe care ea ni le aduce aminte. Un brail
de munti ocoleste, precum zidul o cetate, toafà aceastd taxa'
pi dintr'insul, ici colea, se desfac, intindendu-se panà in cen-
trul ei ca niste valuri proptitoare, mai multe siruri de dea-
luri inalte i frumoase, marete pedestaluri inverdite care varsd
urnele lor de zapad.ã peste väi i peste lunci:Mai presus de
acel brau muntos se inalta doué piramide marl de munti, cu
crestetele incununate de o vecinica diadeind de ninsoare, care
ca doin uriasi stan la ambele capete ale Orel, cAtând unul in
fata altuia. Padun stufoase, in care ursul se preumblai in
voie ca un domn stapânitor, umbresc culmea acelor munti.
Si. nu departe de aceste locuri, can IV aduc aminte. natura
Orilor de rniada-noapte, dai, ca la portile Romei, peste câmpii
arse si va.ruite, unde bivolul dormiteaza a-lene. Ast-fel miada-
noapte si anada-di traesc intr'acest tinut alatun una de alta
pi armonisand impreuna. Aci stejaril, bradii si fagii trufasi
inalta capul lor spre cer ; alatun te afundi intr'o mare de
grafi i porumb, din care nu se mai vede calul i calaretul.
On in-cotro te-i uita, vedi colon felurite ca un intins curcubeu
si tabloul cel mai incfinfator farmeca vederea : stanci pra-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROM/NIL/DR SUB MIHATO-VITEAZUL 243

pastioase, munp uriasi ale caror varfuri mangaie nouril; pa-

dun intunecoase, lunci inverdite, livedi mirositoare, vai re-
coroase, garle a caror limpede apA curge printre campiile
inflorite, paraie repedi, care mugind groaznic se pravalesc in
cataracte printre acele amenintatoare stanci de piatra ce plac
vederii i o spaiment tot de-o-datd. Apoi in tot locul dai de
riuri mafi cu nume armonioase, ale caror unde port aurul.
In pantecele acestor munti zac comorile minerale cele mai
bogate si mai felurile din Europa : sarea, ferul, argintul, a-
rarna, plumbul, mercuriul, zincul, antimoniul, arsenicul, co-
baltul, triteaoa, teluriul si in sfarsit metalul cel mai imbelsugat
de cat toate, aurul, pe care il vedi strdlucind 'Ana i prin
noroiul drumurilor.
Ast-fel este tara Ardealulia.
Dar nu numal artistul i naturalistul, ci Inca strategicul,
politicul si archeologul ail de multe a se minuna intr'acest
impodobit tinut. Cel d'intal va privi i va cerceta cu mirare
aceastã puternica i intinsa cetate naturald, scaparea neamu-
rilor in epocele grele ale istoriei lurnel. De ori unde vei veni,
ai sa urci mult spre a ajunge la densa si nu pop patrunde
in ea fara de a fi strabdtut cel putin una din acele seapte
porp intarite de natura, lesne de aperat, foarte anevoie de
coprins. Politicul va admira felurimea natiilor si a religiilor
adunate din toate colturile luniei pe acest pamant, unde
Dumnecleti insusi pare a le fi chemat, intindend dinaintea
lor o masa asa de imbelsugatA, cum si rninunatele institutil
democratice ce aü ocrotit acesti munti pe cand despotismul
le matura din toatA Europa. In sfarsit istoricul-archeolog va
cerceta cu interes suvenirile i ramasitile Dacilor, ale acelui
viteaz si nenorocit popor, cea din urma odrasla din acel neam
minunat al Pclasgilor, care se arata la leaganul civiIisaiei
tutulor popoarelor si forma varsta croical a omenirei. El va
intâlni inca la tot pasul urmele de uriasi ale poporului ro-
man, domnn lumei, caci Ardealul e cea mai frumoasã parte
a Daciei fericite (Dada felix), draga tam a Cesarilor.
Aci erati Apulurn, Salinia, Napoca, Patavium, Praetoria
Augusta, Agme, Auraria, frumoase i insemnate colonii ro-
www.dacoromanica.ro
 244 N. BALCESCU

mane, din care patru cu drept italic, si cea mai vestitd deck
toate, Sarmisegetusa Regia, capitala lui Decebal, numit5. apoi
Ulpia Traiana, de ale care! ruine plind e si astacli valea
Hategul
Remdsitele templelor, basilicelor, apeductelor, bdilor data si
asta-ch puternica dovadd de cultura cea mare in care ajun-
sese Dacia sub Romani.

II

Dar nu tinu nici done veacun inflorirea Daciei si impera-

tul Aurelian, la 274, isi retrage legiunile dintr'ensa i o lasä
in mamile Gotilor. D'aciinainte cumplite nevoi, in vreme de
mar multe veacuri, coplesird Dacia. Aflându-se in calea bar-
barilor, peste densa mar intai se varsa acel ingrozitor potop, de
neamun, care ineaca toath Europa. DupA. Goti, Hunii cei groaz-
nici, GepeIiT, Avarii, Bulgarii, Pacinatii, Comanir i alth tre-
cura asupra-1 pand cdtre sfarsitul veacului al IX-lea, dar firã
a o putea insd pustii, fdra a putea sili pe locuitorit er sa-si
paraseasca." patria. In acele vremi grele, Ardealul mai cu
seama fu scutitorul natiel romane. In rnuntil lut scdpara lo-
cuitoril terel Românesti si ai Moldovei, cancl se vequra na-
paditi de barban, de unde, când se mar limpezea locul de
dusrnarn, er se coborau la sesuri catre c5minele lor cele
vechr. Era atunci (in veacul al IX-lea), dupa caclerea Ava-
rilor, Dacia libera si, in vreme ce in Dacia inferioara se in-
terneia banatul Craiover, in Dacia superioara se format:1 mat
'fluke statun române libere.
Pe la inceputul veacultu al X-lea domniau peste Ardeal,
Banat si Bihar, românir Gelu, Menomorut .si Gladi, -ând un
nou neam barbar din Asia, Ungurii, nãvali asupra-le. Ro-
manit statura puternic impotriva acestut nou potop. Dupa
doue lungi resboaie, ducele Ungurilor Arpad Inca nu putu
cuprinde Biharul tara lur Menomorut si tocrnar dupd moartea
acestuia, intra in stapânirea er cu drept de mostenire, fiind-
ca fiul sen Zolta luase in casatorie pe fica ducelur Menomo-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIti-VITEAZUL 245

rut. Gelu, domnul Românilor din Ardeal, Inca se impotrivi

eroeste ungurului Tuhutum si muri in bataie de o moarte
glorioasa pentru patria sa (904). «Atunci, qice cronica,. Ro-
4manii, vedend moartea domnului lor, detera mana cu Un-
«gurii de bund-voia lor i ii aleserd domn pre Tuhutum,
ctatal lui Horea.
Ast-fel Romanii, nu invinsi i coprinsl fiind, dar printr'o
unire'politica, primird pe Unguri in tara lor. Intr'acest chip
dupà un rèsboi sangeros, intrara Unguril si in Banat, unde
domnia Gladiu.
La inceputul domnirel Ungurilor soarta Românilor fu mai
blanda. El iI pastrara constitutiile lor provinciale cu ducii
lor proprii ; Romani"' erau atunci sop ai Ungurilor, iar nu
supusii lor. Tot Ardealul nu incapuse inca in stapanirea
Ungurilor, i pe lânga hotarele de mia7a-di se aflau ducate
cu totul libere, precum era cele ale Fagarasului, Ornlasului
si Muresului. In cele-lalte parti ale Ardealului supuse Ungu-
rilor, acestia erail foarte putini ; mai mult o armata decat o
populatie. Afara de densii, se mai aflaa atunci in Ardeal
niste oarde ce locuia munth de catre rèsarit. Acestia eraa
din acelas neam, Secuii, ce se cred a fi ramasite din o.stile
lui Atila. EI eraa impartiti in scaune i aveaa o organisatie
cu totul dornocratica.
Mai tar4ia, pe la 1143, o colonie germand veni iti Ardeal
chiemata fiind de craiul Gheiza II-lea si asedata de d'ensul
in pamantul numit craiesc. Cu top Ungurii, Secuii i Sash,
tot Romanii, desi multi din el trecusera in vecinele princi-
pate, remasera insa in mai mare numér in Ardeal si ii pas-
trara pand in al XIII-lea veac, impreuna cu simtirnantul
drepturilor de rnosteni al terei, Inca si multe drepturi, pre-
cum si parnanturile lor. Dar din gelosie, natiile ce vecuiaa
cu densii intr'aceias1 tara, iar mai cu seama de cand ducii
Ungurilor se urcara la vrednicia de regi i introdusera io-
bagia, incepurà a trata pe Romani ca un popor cuprins si,
de pre dreptul cuprinderilor de pe atunci, ii despuiara de
pamanturile lor, spre a si le imparp intre sine si a reduce
pe mostenii Orel la soarta de iobagi.
www.dacoromanica.ro
 246 N. BALCESCII

Rcirnanii nu suferira in tacere tirania si reducerea lor din

stare de natie liberd la aceea a iobagiei ; dar norocul nu-i
ajuta i fie-care a lor réscoald nefericità ingreuia mai mult
jugul ce-i apasa. Ast-fel Inca din vremea lui Stefan, craiul
Ungariei,. in Banat, Optiu nepotul ducelui Gladiu, veciend
tendintele tiranice ale Ungurilor, chema popornl la arme
dupa un in fricosat resboi, numai prin tradarea ginerelui
seri Cinad fu invins. Apor mai tarcliti, cand jugul ajunse si
mai gred, Romanii redusi acurn toti in stare terdneasca, se
sculara in mai rnulte randuri in veacul XII-lea, al XIII-lea
si al XIV-lea. Istoria Ardealului si a Ungariei de pre acele
timpuri e plind de asa numitele r'escoale (Jrcinc.ytt (turnultus
rusticorum). Aceste rescoale nu erau numai ridicarea ioba-
gului in contra stapanului sea, dar mai mult réscoala sim-
timantului national al unui popor chinuit de alt popor. De
atunci ura neamurilor luã proportii man i, in vreme ce
aceasta deosebire a sangelui slujia irnpi'atorilor de pretext
la tirania lor, in inima impilatilor ea hränia vecinic dorinta
de neatarnare.

III

Jugul Romanilor in Ardeal se ingreuia nu nurnai din par-

tea nobililor Unguri, ci Inca si din partea popilor catolici.
Era o intreità tiranie: religioasa, politica si sociald..La 1366
Ludovic regele Ungariei dedese voe nobililor sa star-
peasca de tot natia romana. Aceasta cruntà prigonire ajunse
atat de nesuferital, incat la 1437 Romanil apucard cu totil ar-
mele impotriva tiranilor. Ei Ii alesera povatuitor pe An-
tonie Magnu. Ungurii chemard intr'ajutor pe Secui 9i pe Sasi, se
conjurara impreunä i facura legaturi, spre aperarea comund si
starpirea Romanilor, intarind cu juramant a lor legatura, in
17 Septembre 1437. Aceasta legatura o mai intarird Inca in 2 Fe-
bruarie 1438 si fu temelia constitutiti ce a domnit in Ardeal
pana la anul 1848. Dar teranii romarn, ajutati si de putinil
nobili din neamul lor ce se mai pdstrase, tinura resboiul mai
bine de doi ani i tocmai la 1439, caclend asupra-le toata.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAlt-VITEAZUL 247

puterea Ungariei, ei se linistira. dupd ce insä craiul Albert

le dete libertatea de a se strarnuta in on-ce loc si veri cand le
va place. Inaltarea Romanului Ioan Huniad la guvernul Un-
gariei si aceea a fiului sal Matheiti la demnitatea de rege
opri furia Ungurilor de asupra Romani bor. Matheig pedepsi
Inca cu crancenie pe cerhicosii nobili Unguri din Ardeal,
rebelatl in contra-1, sub prii_inuire cd nu vor a se supune la
un rraig roman. Voind sa dea satisfactiune cererilor popo-
rului roman, de la 1467 el il scapd de dijmele ce platea la
popii catolici si-1 apera de asupririle nobililor. Craiul Matheig,
ca si tatal ség Joan Huniad, spre a ridica natia lor apasata,
nu stiu face alt ceva decat n. inmulti numérul nobililor ro-
mani. Aceasta mesurd fu slabal in adever, cad acesti nobili,
sag erag sdraci si neputiociosi a tinea frunte numerosilor no-
bill, sag de erail bogati dobandeag interese protivnice mul-
timei si se innecag in aristocratia maghiard, perdendu-si na-
tionalitatea. Adever e cd Corvinii, inaltati in marimea lor prin
Ungun care ii priveghiag de aproape, stiindu-i de sange
romanesc, nu puteag face mai mult. Ei nu putead si. de ar
fi avut acele idei si ar fi voit sal desfiinteze regimul feodal
sad sa goneasca pe Unguri din pamantul Romanilor si sa."
desparta acestora din crdie, tara deosebita. Cu totul dim-
potrivd, tintirile lor erag sd ingloteze pe toti Romanii in
acelasi stat cu Unguril; de acolo venird si ispitirile lor ne-
norocite de a coprinde Tara-Romaneasca. si Moldova.
Dar cu craiul Matheig muri si dreptatea, de. pe spusa si
de asta-di a poporului in Ungaria si Ardeal, si asuprirea ta.-
ranilor romani crescu din di in di. La anul 1514 isbucni acea
revolutie a teranilor din Ungaria sub Doja, ingrozitoare prin
crancenia faptelor el si a pedepselor ce trase asupra-i. Ro-
rnanii din Banat, precum si chiar nobilii Romani din Mara-
mures, luard parte la aceasta. revolutie. Taranil romani din
Ardeal ce nu se miscaserd, impartasira pedeapsa celor-l'alti
si perdura dreptul a se muta de pe o mosie pe alta. Apoi
se introduse si cartea de legi a lui Verhoczy, care legiuia:
cd teranul n'are nimic afard de simbria pentru munca sa
(rusticus prmter mercedem laboris sui nihil habet).
www.dacoromanica.ro
 248 N. BA.LCESCU

Pedeapsa dumnerleeasca nu intargie a izbi pe aristocratil

Unguri.
Cand puternicul sultan Soliman navali asupra Ungariei,
t'eranii nu voird a se scula spre a apdra o patrie unde nu
li se lasase nici un drept, si Ungaria fu lovita de moarte,
impreuna cu craiul er, in batalia rnernorabild de la Mobaci
29 August 1526). Banatul de atuncr caqu cu totul in stapa-
nirea Turcilor si Ardealul remase sub prinp unguri alesi si
vasali ai Portir. Aceastd noua epocd in care intra Ardealul
fu si mai fatala Romani lor. Atunci se ivird acele legi batjocori-
toare pentru Romani, prin care veneticii ungun si sotii lor
ocaresc numele si neamul romanesc ; religia Rornanilor numar
vremelniceste o suferead i pe densir ii dedard de hoti, tâl-
han si vagabondi in tara lor mostenitä de la parinti ; legi
care cu totul ii departeaza de slujbe civile, nu le iartai a urn-
bla cu sabie, palo i altd arma, pedepsind cu tdiere de mana
dreapta pe acela la care se va gasi o prised; legi prin care
nu le este ertat. a purta haine de postav, nici pantaloni, nici
cisme, nici palarie de un fiorin, nici camase subtire, apor
alte nenumerate prescriptii de rusinoasa i vecinica iobagie-
Ura nationald a Rornanilor in contra tiranilor Ungun se
intrupd atunci in oare-care invidualitati puternice, care, fard a
simti poate, se facura organul er. Ast-fel Stefan Mailat, ro-
man din tinutul Fagärasulur (1537-15 t1), mar apor Gaspar
Bekes de la Caransebes (1573 1575) si Pavel Macikasr (1586)
clatira torta discordiei peste capetele Ungurilor si-i vetarnard
greil prin rescoalele i resboaiele ce atitard. Ast-fel viteazul
domn al Moldover Petru Rares de clece on navali in Ardeal
(1528 1544), pustiind cand pe Sasi, cand pe Secui, cand pe
Ungun, reclarnand mosie parinteased in acea tara. Si indata
dupa aceea, Alexandru Vodal al Moldaviel i Petru-Vodd al
Tarer-Romanestr intrara (1550, 1552, 1553, 1556 si 1557), mij-
locind intre deosebitele partide i tot-d'au a pedepsind pe
unir din asupritorir Rornanilor. Aceste intimplari facurd ca
in acest veac, Romanir dintr'o parte si dintr'alta a Carpatilor
se frecara unil cu alth, ii irnpartasird durerile, isr adusera
aminte traditiile unur traiu cornun Si dorira infiintarea lui.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIIIAIt-VITEAZUL 249

De atunci, de Cate ori un steag romanesc se iveste falfaind

in varful Carpatilor, Ardealul intreg se infioara, Romanii de
sperare, tiranii de spaima.

IV

Am védut in cartea din urma cum, schimbandu-se lucru-

rile si vremile, ajunse Ardealul in stapinirea cardinalului An-
drei Bathori, prietenul Polonilor, al Turcilor si al lui Teremia-
Vocla. Movila din Moldova, top dusmani inversunati ai lui
Mihaid-Veda. Cea d'intaia grijä a noului stapanitor fu d'a
tramite un sol la Poarta spre a incheea pacea, si Poarta,
dupa ce intoarse pe sol cu réspuns favoritor, nu intardie a
tramite in Ardeal un ciaus spre a trata de pace. CArdinalul
se arata d'intnentairi cã voieste a sta neutru si a fi tot de-
odata prieten si cu Turcit .si cu Nerntii, cumpanindu-se ast-
fel intre ambele aceste parp resboitoare pand SA' vadd care-i
va da mai marl foloase. Pentru aceasta, hotari a trimite
solie la imperatul. Acesta primise bine pe solil trirnisi
de Sigismund si-i pornise inapoi cu conditil moderate. Abia
esisera ei din Praga cand imperatul afla revolutia din Tran-
silvania. Maniat foarte de a se vedea inselat intr'astfel de usu-
rinta sau viclenia Ungurilor, el porni indata pe doctorul Petz
cu porunca sa aresteze pe soil ori unde-i va gasi. Acestia,
ajungend la Thorn', aflara cà Sigismund, cu obicinuita sa
usurinta de minte, lásase Ardealul cardinalului i hotarira sa
nu meargà mai departe pana sa afle vointa cesarului. Aco-
lo-i ajunse Bartolomeu Petz si-i puse sa faca juremant de
credinta imperatului, iar ei nu se intoarsera in Ardeal decat
mai tardni, dupa moartea cardinalului. Dar in Ardeal acesta
revocase pe soli din insarcinarea lor si trimise in locul lor
la imperatul pe Kamuth, carele fu arestat de Petz la Viena,
iar cartile lui i se luara si se trimiserd imperatulut. Petz, so-
sind in Ardeal, gasi interesele stapanului sett mult mai reti
decat banuia. Nobilii i popoarele erail foarte intaratati im-
potriva Austriei i erati cu totil incredintap Ca ar fi mult mai
bine pentru densii a se bucura de dulcetile pacii sub un Print
www.dacoromanica.ro
 250 N. BALCESCU

pamantean, care are invoirea si ocrotirea Turcului, deck a

avea de stapan un strain care sa-i arunce fard indoire inteun
resboia sangeros. Cu toate acestea cardinalul, cautand a efts-
tiga vreme, scrise lui George Basta, generalul impératesc ce
se atla cu oastea sa la Lanovic si-1 ruga d'a nu-1 supera si
lovi nici intr'un chip, caci el voeste a intari toate cele in-
cheiate cu solii lui Sigismund de irnperatul ; cà el n'are alte
tintin deck pastrarea pacii si a bunei randueh in Ardeal ;
ea ast-fel umbletele lor nu vor fi neplacute si nu va fi nevoe
a intrebuinta sila catre un print aliat al imperatiei. Basta as-
culta bucuros aceasta rugaciune i dete porunca la ai sei
d'a nu supera nirneni hotarele Ardealului. Petz se intoarse
la Praga pe la sfarsitul lui Aprilie. Cardinalul ii dedese o
scrisoare catre imperatul, prin care ruga pe M. S. a crede
cà el e gata la on-ce slujba, mar cu seamd in ce priveste
interesul comun al crestinatatir ; cã spre a sfarsi in pace pri-
cea ce s'a ivit, el va trimite indata soli cu deplind imputer-
nicire. El Inca propunea ca, spre a strange si mai mult le-
gatura sa cu imperatul, sà i se dea in casatorie pe princi-
pesa Maria-Christina, care acum. se invoise a se desparti de
Sigismund Bathori. Aceasta juna i frumoasa principesd, jert-
fita prin o politica perfida ca sa fie sotia lui Bathori, dupd
patru am de suferinte, acum, prin invoire cu sotul ei, subs-
crisese actele prin care cerea Papei sã strice unirea lor. Pri-
cinuirea fu neimplinirea cdsatoriei. Aceste acte ce se ates-
tara de cardinalul Andreia si de alp trei marton din partea
printului i patru din a principeser, intre care era duhovnicul
arnanduror i doue dame din casa sa de cele mai aproape
de persoana ei. Atunci se ivise in public multe fabule spre
a talmaci neputinta fisica a lui Bathori. Unii, precum am mai
spus, diceaa ca el fusese legat prin farmecele unei babe fer-
mecatoare numità Ioana care era a lin loan Koacock. Altii
spuneaa ca mama lui Stefan Bocskai, dorind ca Sigismund
sa iea in casatorie pe o fiica a ei si neisbutind, caci vanitatea
lur ii facu sa prefere pe o nemtoaica, prin farmece ii legase.
Cardinalul porni atunci la Roma pe secretarul sea Tomasi,
mai pe urma autor a doue scrien despre acele timpun, ca
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAUNVITEAZUL 251

sã vesteascd Papel inältarea sa pe tronul Ardealului si sä-1

roage a-I da iertare spre a se putea cununa cu Maria-Chris-
tina. Papa, prirnind actele de despartenie, stricã cAsätoria,
in 14 lulie (1589), intr'un consistorid, dar Maria-Christina era
desgustata de lume i sdtula, de suferinte i, neprimind pro-
punerile cardinalului, pdrasi Ardealul si se intoarse la Gratz
langa parintil sel. De acolo se intoarse fara intarcliere la ma-
ndstirea Santa-Maria d'Halla la Inspruck, unde se calugäri.
Ea era d'abia de 25 de ani. Era o femee frumoasd, cu minte,
impodobita cu inVetaturd, iubeata, dar avu nenorocirea a fi
ndscutä archiducesd i osanditä din naster-e a sluji de instru-
ment orb politicei farniliei sale. Ea fusese mai inthid hotd-
rita a se casatori cu posomoratul bdtram, tiranul Filip II-lea,
regele Spaniel ; apoi i se schimba nenorocirea, dand-o in
cdsatorie dupd Bathori. Ast-fel in acea mandstire perirà in-
gropate sub vel atatea damn strdlucite ce impodobea pe acea
nenorocità femee, laudata i cdità d toti cati aü cunoscut-o.

Imperatul nu respunse la scrisoarea ce-I trimisese cardi-

nalul Bathori prin Petz si porunci generalului Basta s'a se
grijeasca de oaste spre a intra in Ardeal. Asemenea, primind
scrisoff de la Mihaid-Vod5 cum cà el se teme de o tràdare
din partea lin Andreiu, si Ca ar dori sd se osteascai in contra
lui, ii trimise printr'un ragnzan o bunà suma" de bani. Car-
dinalul, vadendu-se amenintat din toate p5rtile, cu mai multa
graba decat preveduse el, si ingrijat de primejdia in care se
afla, ceru un pasport i trirnise pe Gaspar Cornis la Basta
spre a castiga vreme. Acest trimis arata ca : daca impéra-
tul nu primeste o invoire pe care stapanul sea tot d'auna
a dorit'o, acest print va fi nevoit pentru apararea sa a-si
«cduta un puternic protector ; ca el roaga pe M. S. I. sh de-
clare curat de voeste a trata pe cardinalul ca un aliat sad
«ca un dusman ; ca un ciaus al Portil ce era langai densul,
ii fagdduia ajutorul si prietenia sultanului, fall a cere mai
<mult de 10 mil galbeni tribut anual, in loc de 15 mu ce
www.dacoromanica.ro
 252 N. BiLCESCU

«era mai 'nainte, i cä, neputand sta lard protectie, se va

declara pentru Poarta ; dar cà cardinalul, gandind mai mult
«la cea ce ceread de la densul rangul i calitatea sa, doria
mai bine sa se uneasca cu imperatul impotriva dusmanultui
tcornun al nurnelut de crestin, deck a se ardta cà jertfeste
tintereselor sale particulare causa religiel precum si man-
ttuirea i libertatea patriel sale ; cà multe erad rmjloacele
«de impaciuire i ca trebue a mai strange nodurile prin-
«tr'o noue casatorie cu casa Bathorescilor, asupra careia casa
Austriet a versat atatea facen de bine ; cacardinaiul, ver
primar cu Sigismund, se va sili d'a merita aceasta alianta,
prm jertfirea si credinta sa si ca el doreste ca imperatul sa
4 bine voiasca a-i da in casatorie pe princesa Maria Chris-
< tina; ca atunci acest print, rezemandu-se pe aceasta augusta
casatorie, va privi de aci inainte ca dusman, nu nurnai pe
<Jure, acest crud bicid al crestinilor, dar Inca i pe tott cap
tvor isbi sad vor nesocoti casa Austriei
Basta fu putin atins la inimà de aceste cuvinte si, incredin-
tat fiind ca cardinalul nu lucra cu buna credinta, réspunse
trimisului cu aceeast prefacere: <<cã stapanul sea trebue sa
tspere mult la buna-vointa imperatului; cal el va face indata
cunoscut M. S. aplecarile in care se afla cardinalul i crede
tea vor fi ascultate bucuros propunerile acestut print; cd, a-
tfara de acestea, el le va rezema cu tot creditul sed.)
Cardinalul intr'adever nu era de buna credinta. Prieten al
Poloniet, careia era mult indatorat, el nu putea sä voiasca
serios alianta cu imperatuL El stia acum ca casatoria ce ce-
rea. era peste putinta. El credea mai mult in Turci, care it
multurniad dorintele fagaduia i tara Romaneasca. Lut ii
trebuia insa cata-va vreme spre a se intelege bine cu Turcii,
Polonit i cu Movilä si a se intemeia in tara, a se ingriji de
oaste si a dobandi ajutoare de la aliatil set. El trimise spre
acest sfirsit in Polonia pe Gavriil Banfi, unul din senatori si
pe Stefan Cacasi de la Clus, iar in Moldova pe Ion cu nu-
mele Negy (Mare) din orasul Baia de Cris. Acesta era insar-
cinat d'a negotia o casatorie intre unica fata a lui Ieremia-
Voda cu Ion Iffiu, fratele seu din muma.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMAIVILOR SUB MIHAIU-VITEAZUL 253

VI.

Acum cardinalul, cregend cà a inselat si a adormit pe im-

peratul, voi sa adoarmd i sä insele si -pe Mihaiii-Voda, de
care simtise cd nu e iubit, precum nici el nu-1 iubea. Mihaid-
Vodd inteadever, -intelese bine cat de primejdioasa e pentru
densul urcarea cardinalului la domnia Ardealulur. El despe-
rase cu totul de a se mai putea acum impdciui cu Turcul
a se bate cu densul; avend Ardealul dusman, ii era foarte
greti. El incepu a priveghea cu luare-aminte toate miscdrile
cardinalului Si afla curat cã acesta facuse alianta cu Polo-
nia, cu Turcii i cu Ieremia 5i ca, inainte de toate aliatii
asupra teril Romanesti si asupra capului lui vor napadi, cà
Turch se invoisera a lasa lut Andreiu Transilvania si tara
Romaneasca, scaclend i tributul cu cinci mit galbeni si ca,
de pe povata i sfaturile cardinalului, Poarta urzea acum
curse private spre a-1 perde. MihaiS instiinta de toate aces-
tea pe imperatul, fagaduind cà va goni pe cardinal din Ar-
deal. Afara de primejdia cu care il arfieninta cardinalul, lui
Mihaiu h era ciudd mare cum un popa (cum ii qicea el) sa
domneasca peste o tara asa de frumoasa, de care el se cre-
dea mult mar vrednic i care-1 iubea pe densul foarte mult.
Cardinalul trimise lui Mihaiu-Voda pe Gaspar Cornis, pe
care-1 numise general rnar mare peste toata oastea sa. Acesta
fusese unul din sfetnich lui Sigismund la anul 1594, cand se
ucisera nobilii. El ura pe cardinalul Bathori si partida tur-
ceasca si se temea de resbunarea er. Cu putine dile inainte,
el primise o infruntare grea de la junele Iffiu, frate vitreg al
cardinalului, al carui tata perise in acea ucidere de la 1594.
Corpis avea drept a se terne ca amnestia i uitarea faga-
duita de cardinalul nu va fi tinuta de seamd. Ast-fel inspirat,
spun ca Cornis intalnindu-se cu Mihaiu-Voda, II mai intaratã
asupra cardinalulur, incredintandu-1 de gandurile vrajmasest1
ale acestuia si-1 intemeea mar mult in proiectul seu de a in-
tra in Ardeal. Intorcandu-se langa cardinal, Cornis 11 asigura
ca Mihaiu-Voda nu hrancste nici un cuget de dusmanie asu-
pra-1 si nu banuie.ste nimic. Nu mult dupa aceea, cardinalul
www.dacoromanica.ro
 254 N. RiLCESCU

trimise la Mihaiii-Voda alti dor soli, pe batranul George Ra-

vazdi, unul din senatori i pe Nicolae Viteazu, barbat insem-
nat si care cunostea limba romaneasca, cspre a-i fagadui
<prietenie i raporturi de buna vecinatate cerand si de la
«densul asemeneao. Mihai, necunoscend Inca deplin cuge-
tele imperatului i credend ln sinceritatea cardinalului se in-
dupleca a incheia cu acesta un tractat, puind in conditie ca
cardinalul sal nu se desbine de imperatul, nici sa se alieze
cu Turch, ci, unindu-si armele impreuna, sa poarte rësboiti
impotriva lor. Acest tractat incheiat la 14 Aprilie 1599, se
subscrise de Mihaiii si de dece boieri ai si i prin juramint
pe evanghelie se intdri. Apol solii ardeleni, dupd o zabovire
de doue luni in tara Romaneasca, se intoarsera acasä.
Dar nu trecu Vreme multd i Mihaiii-Voda se incredinta de
viclenia cardinalului catre densul. El prinse un trirnis al car-
dinalului ce mergea la Turd si, din cartile ce se gasise hi
densul, se dovedi cum ca cardinalul incheiase pace si alianta
cu Turch si cu Ieremia-Voda Si voia sa-1 rdstoarne din tron
si sa-1 prinda, pentru care sfirsit chibzuiail fie care a-si aduna
ostile in tabdra. Mihaiu, vedend ca este ast-fel inselat, se ho-
tari d'a apuca inaintea vrajmasilor sei, de a-I isbi pand a nu
fi ei in stare sa-1 isbeasca ; deer incepu a aduna si a inscrie
soldati numerosi, parte mare din Polo nr, Cazaci, Serbi. El
scrise imperatului toate faptele cardinalulur, ardtand ca va
sa-1 resbune despre densul i sà cuprinda Ardealul, cerend
pentru aceasta de la Maiestatea Sa sa contribuiasca cu 30
mil talere pentru plata ostirilor si cu dece mu pusti. In vremea
aceasta, spre a nu insufla banueh cardinalului, respandi vor-
ba .ca aceste gatirl de oaste le face impotriva Turcilor.

VII.

Cu toate acestea faima, adesea prevestitoare adeverata a

nenorocirilor ce ameninta, incepu a se lati, atitand toate vor-
biri e, spaimantand toate fetele, vestind cã acele pregatiri de
resboiu ale lui Mihaiu-Voda nu se ftc hnpotriva Turcilor ci
impotriva Ardealului. Atunci printul Andreiu porni Un sol la
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RONANILOR SUB MIHAIU-VITEAZUL 255

Casovia, spre a intreba pe generalul Basta daca e adevér

ca Mihaiu-Vodä pregateste o revolutie si ferbe in mintea sa
proiectul d'a-1 goni i d'a stapani Ardealul. Basta, ascultand
vorbele acestui trimis, respunse foarte simplu ca gandurile
lui Mihaia Ii sunt necunoscute i cã cardinalul Ii poate in-
treba pe el insusi de ceea ce pregateste. Cardinalul se
hotari atunci a trimite la Mihaia-Voda pe senatorul Pancra-
tie Sennyei spre a iscodi gandurile luL Mihaiu primi pe sol
cu multa bund vointà i cinstiri in palatul sea de la Tar-
& gov4te, inconjurat fiind de soldatir set. Sennyei ceru de la
densul d'a nu lasa pe printul Andreiu in cumpena, intre te-
mere si sperare; d'a irnprastia printr'o declaratie cu inima cu-
rata, sgornotul reil ce alearga nu' numal in Ardeal, dar inca
si in toate partile din afard. Mihaiü, vedend proectele sale
descopzrite, se simti in nevoe d'a insela pe dusmanul sea,
spre a nu fi insusi inselat si perdut de densul. El protesta
cu multa infocare dinaintea lui Sennyei impotriva nedreptei
lor barmen ce cardinalul are asuprd-i ; el aduse aminte de
juramintul ce a facut cã va pazi pace si prietesug cu Ar-
dealul i ca." aceasta i-o pc vatueste i interesul sea. El adaose
protestatir i juraminte Ca ast-fel va urma si in viitor, decla-
rand in sfarsit ca el sta.' gata a trirnite in Ardeal pe sotia
sa i pe fiul sell Petrascu ca zaloage ale credintei sale, nil-
mai cardinalul sa trimita pe frate-sea Stefan Bathori la
Turnu-Rosu, langa hotarul tech Romantsti, spre primi
sd se indatoreze Ca va purta grije pentru siguranta i buna
petrecere a familiei sale, dupa cum o cere datoria i prie-
tesugul. Istoricul Bethlen, in cuvintul ce pune in gura lui
Mihaiii in aceasta imprejurare, pretinde ca el ar fi dis ca,
de va intra in Ardeal, sa-I duca Dumnedea a manca trupul
femeil sale si a bea sangele fiului seu. Noue ne vine cu
grea a crede la acest juramint, and stirn cat de mare era
credinta sa i cat de puternica inima sa. Ca toate inirnile
de leu, el isi iubia familia. Credern mai mult saü ca aceste
cuvinte sunt niste exageratii ale analistilor ungurr contimpo-
rani sail cd Sennyei chiar, care i el era tainic dusrnan al
Cardinalului, a adaus de la sine aceste cuvinte spre a in-
www.dacoromanica.ro
 266 N. BALCESCU

sufla calugarului o incredere oarba iti Mihaiii-Voda. Gaspar

Cornis Inca declara ca el Ii pune capul ca Mihaia-Vocla
n'are nici un gand de vrasmasie. Ast-fel creclutil printului
Andrei .slujird mai mult a-I insela deck chiar dusmanul sal

Inteacest chip Andrei Bathori se inseld si, incredintat a-

cum ca.' Mihaiii-Voda nu cugetà red asupra.-1, ii dete voia
ceruta de acesta d'a cumpera in orasele sasesti arme, praf,
trambite, steaguri si tot ce-i trebuia pentru resboia si de a
le trece in tara Romaneasca. Asemenea el ingadui la vr-o
cati-va unguri, precum George Mako i frate-seu Grigore,
Franciscu Lugaci, reshoinici viteji si cercati, si la multi
altil, a intra in slujba lui Mihaiti-Voda, dorind ei a se bate
sub densul. Dar aceasta incredere ce vea in Mihaiii nu
opri pe cardinal d'a lucra si cu mai multa infocare cu aliatil
sei intru infiintarea planurilor comune. El se invoi pentru in-
cheierea pacii i aliantei cu Turcii prin Mustafa, solul tur-
cesc, si ciausul Usaim, care de cata-va vreme se afla petre-
cand in buna cinste la curtea lui ; dintr'alta parte se inte-
lese cu leremia-Vocla si cu Polonii ca fie-care, stringendu-si
ostile in taberi, sa stea gata a-i veni intru ajutor. El insusi
isi aduna oti1e, punend. tabera Id Sas sebe i astepta nu-
mai sosirea aliatilor sei spre a se porni impotriva lui MiliaM.
In vreme ce cardinalul fara grije, pana sa-i vina aliatil, isi
petrecea timpul, preumblandu-se prin munti, venand la pas-
travi si desfatandu-se prin mancari i beuturi, armia 1w, ce
sta in nelucrare la Sas-sebes, incepu a carti si a se plange,
mai cu searna nobilimea. Fie-care de pe caracterul sed,
Striga si 4icea ca-si perdeau vrernea intr'o nelucrare nefo-
lositoare i rusinoasa, ca se ruinail acolo nefacend nimic,
ca ci slabiau i ei nu puteau merge sa ingrijeasca de tre-
bile casnice ale lor ; ca e necuviincios lucru, in vreme ce
erau in siguranta, fara dusrnan de nicairi, de .a-si petrece
vara inchisi In tabera, topindu-se in moliciune. Cei mai lim-
buti nu respectau nici pe printul nici pe svetnich sei ; ca ei
strigau ca cardinalul era fricos, nesocotit, nehotarit si, lenes
si ca, obicinuit fiind la trandavia calugareasca si la o vieata

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIt-VITEAZUL 257

delicata singuratica, el nu stia ce trebue unei armii 0i

i
ceea ce cere interesul statului: ca el a luat domnia lard sa
stie prin ce ar putea mantui republica si cum si cu ce se
face resboiul. Cardinalul, cum audi aceste cartiri ale ostasi-
lor, se ingriji foarte i indata, lasand in tabera numal pe
pretorieni i trupele mercenare, dete la toate celelalte osti
voe de a se intoarce pe la casele lor. Ast-fel, nu oarba in-
credere in Mihaid-Voda, ci temerea sa de cartirile ostirilor,
fdcu pe cardinal a strica lagarul si a se desarma do o cam data.

VIII

In vremea aceea sosi in Ardeal la Alba-Iulia (20 August

1599) German Malaspina, episcopul de Caserta, ca nunciu
apostolic pe langa cardinal. Acesta fusese, cum stim, in a-
ceeasi cualitate in Po Ionia, unde din reaua credinta cu
care se purtase, isi trase hula tutulor, si Polonesii facura
un joc pe nurnele lui ce insemna spin reit, Oicand snici o
data nu pot fi spinii buni, macar si de ar fi trimisi de la Ro-
ma». El era intr'adever un ambitios i intrigant mare, cautand
prin toate chipurile a dobandi paldria' de cardinal, ce foarte
mult o doria. Dupd o sedere de cati-va ani in Polonia, despe-
rand de a-si, vedea dorinta implinita, trecu in Ardeal, teatru pe
atunci de multe intrigi. El doria in tol chipul sa castige favoa-
rea impératului, ca printr'insul sa dobandeasca cardinalatul. El
se sili a face pe Andrei Bathori sà. inteleaga cat este de urit
ocdritor pentru densul, fiind crestin si cardinal Inca, sd se alieze
cu Turcii impotriva crestinilor si a Papei ; cal el trebue sh se
teama de mania Papei si a sfantului colegid si de resbuna-
rea imperatului si a tuturor crestinilor. El ii fagaduia Inca
cum-cd va mOoci la Papa ca sari dea voie a se casatori
ca sd nu se stinga ast-fel familia Bathorestilor, Un analist
ungur de pe atunci, anume Szamoscozi, pretinde ca. printul
Andrei se induplica la aceste cuvinte ale lui Malaspina si
se fagadui ca va strica alianta cu Turcii, cu atit mai mult
ca acestia pretindeld ca sa le dea inapol cetatile de mar-
gine Lipova, Ieneu i alte treceri vecine ; clicea numai ca,
www.dacoromanica.ro
N. 135.1cescu : !storm Rolududor sub Mihuiii-Yaeasul 17
 258 N. BALCESCU

temêndu-se de impotrivirea locuitorilor, voia ca sã tind a-

ceastã hotarire secretà pana la epoca când se va aduna
dieta ; iar pentru incheerea acestei aliante porni indata pe
Stefan Cacasi la impératul ; si apoi chemä la sine pe solfi
turd, le declara ca voieste r6sboiti cu Poarta. Istoricul Beth-
len face bine de a se indoi, observând Ca cei-l'alti analisti
tac despre aceasta i ca solii séi langa sultanul, Nicolae Gavay
si Francisc Budai, nu se intoarsera de la Poartd, decat dupd
intrarea luiMihaiii-Vodd in Ardeal. Urma ins4 ne va ardta càAn-
dreiü Bathori nu era de loc sincer in fagdduelild sale. 0 do-
vadd despre aceasta Inca este Ca, in vreme ce el protesta
despre hotdrirea lui d'a se alia cu impèratul, el scria lui Joan
Zamoisky cerend poveti i protestand de vointa lui de a ti-
nea cu Polonii. Zamoisky ii réspunse, in 23 Septembre 1599,
ca sd se grabeascä a trimite o ambasadà la Staturile Polo-
niei, cerend protectia lor pentru densul i pentru provincia
sa. Este adeve'r ca tog actorii acestei scene umblail cautand
a se insela intre sine unii pe altii : Andreia Bathori insela
pe imperatul, pe Mihaiü, pe Basta si pe Malaspina ; impératul
insela pe cardinalul, pe al cdrui trimis Cacasi 11 primi foarte
bine la Pilsna, unde se dusese, si-i dete sperari ca va incheia
in curând tractatul cerut, i inteaceiasi vreme trimitea in-
structii tainice la Mihaiii-Vodd si la generalul Basta ca sa se
inteleaga impreuna spre a intra cat mai cu grab in Ardeal
si a goni d'acolo pe cardinal. El Inca insela 9i pe Mihaiü-
Vodã, lasandu-I a spera mult, dar fiind bine hotdrit a se sluji
cu densul ca un instrument si a nu-1 ldsa sa se intemeeze
In stdpanirea Ardealului. Mihaici-Voda cauta a insela pe car-
dinalul i inteaceeasi vreme voia sà insele pe Basta, intrand
in Ardeal inaintea lui, cum si pe impèrat, fiind hotdrit a
pdstra aceasta tard sub carmuirea sa. Basta asemenea voia sã
sileasch in toate chipurile spre a dobandi el, iar nu Mihaiti,
carmuirea Ardealului ; in sfarsit Malaspina umbla sa insele
pe toata lumea, vinând in toate partile mult dorita palarie
de cardinaL Acest chip viclean de a lucra, desi in diva de
astadi, cand ideile morale sunt mult mai desvoltate, este oare-
cum iertat, decorandu-se cu numirea de diplomatie i inse-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIO-VITEAZUL 259

laciune de resboal, datoria istoriei, aceastä constiinta a nea-

mutui omenesc, este de a-1 osandi. Mihaiii-Vodd din toti este
mai lesne de iertat ; el era amenintat cu viclenie in carmui-
rea i patria sa si era nevoit sa se apere cu aceleasi arme
cu care era isbit; arnbitia lui Inca avea un scop mult mai
nobil si mai inalt cleat a celor-l'alti; el tintea a reo-enera
natia sa.

IX

Mihaiti-Voda, afland de tabara cardinalului de la Sas-Sebes,

trimise 'in Ardeal pe banul Mihalcea, sfetnicul seil de aproape
pe George Rat, serb cu neamul 9i cu numele, spre a cer-
ceta puterile i gandurile lui Andreiti. Sosind langa acest
print, ciii declarard ca Mihaia-Voda voieste sa navaleasca
in Bulgaria, in vreme ce Ibraim-Pasa résboia in Ungaria,
dupa cum Meuse cu isbanda in anul trecut, 1 i cä ar dori pen-
tru aceasta sa nu i se intample in lipsa vre o prirnejdie din
partea Ardealului. Cardinalul incredinta pe trirnisi cd Mibaia-
Vada poate fi sigur cä nu i se va aduce nici o stanjenire la
intreprinderile sale; pe langa acest réspuns, trirnisii raportara
lui Mihaiü1 cä in tabara de langa orasul Sas-Sebes, Andreiti
avea numai piste pretorieni 0i oare-care osti mercenare: iar
oastea teril se licentiase din pricina serbatorilor i fiind fãrä
grija de vrajmasi.
In acele c,Iile Mihaitl-Vodd trimise la Rudolf cesarul pe u-
nul din boierii sei anume Stoica, boier ales, intelept si de
cinste al teril, ca sä dea porunca lui George Basta sa-si
uneasca la Casovia ()stile sale cu garnisoanele germane si
cu Stefan Bocskai, i impreund cu ()stile V,aradinului sã cadd
cu totii asupra Ardealului, in care el, Mihaiü, va navali in-
tr'acea vreme; i ast-fel Andreitl, silit fiind a-91 imparti ostile
sa nu poatä respinge nici pe unul nict pe cel-alalt dusrnan.
Cesarul, trimitend pe Stoica la Szathmar, if réspunse ca va
afla vointa sa de la vice-regele din Casovia. Cu toate acestea
trirnise carp lui Moise Secuiul, cdpitanul Szathmarului, po-
runcindu-i ca sa dea la vreme tot ce va fi trebuincios. Ge-
www.dacoromanica.ro
 260 N. BALCESCII

neralul George Rat aduse Inca lui Mihaiü o suma de bani

din partea impèratului si el se puse atunci a-si aduna oastea
si a pregdti expeditia ce avea in gand, réspandind mered
vorba cd se gateste impotriva Turcilor. Autorii contimporadi
vorbesc ast-fel de armata lui in aceasta epoch' : «Slujesc de
«soldati acestui voevod, afard de Romanii, a cdror vitejie o
«cunosc bine Turcii din vremea viteazului lor capitan Dra-
«cula, multi unguri, &rdeleni, cati-va arnauti, greci si serbi.
«Are putini puscasi, de care s; aflã in lipsd si ardelenii,
«cad aceste popoare si mai cu seamd unguril, se bat mai
«voios cu sãbiile si calari cu sulitele si cu. mare indrasneald
«arata fata la vrajmasi.D
Mihaiti 41 iubea ostasii si cea d'intaiii a lul ingrijire era
pentru densii. Tot-d'auna-in mijlocul lor, facendu-le necurmat
cautare, cercetand trebuintele lor, cand ardtandu-le familiari-
tatea unui camarad, cand vorbindu-le cu puterea i marirea
unui domn, cand cu dragostea unui pa-rinte, el fermeca si
rapea mintea i inimile ostasilor. Vitejil din toate partile si
din toate natiile alergati cu entusiasm sub steagul unui era',
care le fagaduia biruinti glorioase, cad ei stiati bine ea el
41 tine fagaduiala, i infocarea lor era asa de mare cat si
increderea lor. Cu un asemenea .cdpitan ei erail gata a in-
treprinde tot, siguri cã vör isbuti. Ei erail mandri de densul
mandri de sinesi, gandind cà fac parte dintr'o armie ne-
biruita. Romanii precum i Moldovenii Ii i4rniaü imbolditi_
mai mult din datorie i dragoste catre patrie, pe care el o
facuse atat de glorioasa i fagaduia a o face pe atat de mare.
Serbii, Bulgarii, Grecii, Arnautii alergail la densul ca catre-
uri inger de libertate si de mantuire pentru neamurile lor.
Cazacii, Polonesh, Ungurii se intocmeati sub steagul lui, unii
povatuiti prin admirarea lot pentru un mare eroil, altii im-
pinsi prin dragostea resboiului si a foloaselor ce aducea os-
tasilor, altil, ca mai toti vitejil, cad inima lor era aprinsa de
acea nobila dragoste a gloriei, care impinge pe om la moarte,
ca sa dobandeasca nemurire.
Intr'aceea, in cursul lui Septemvrie, Mihaiti-Vodal trimise
alti dor boieri, anurne unul vistierul Damian si cel-alalt Precla
www.dacoromanica.ro
 ISTORLA. ROMANILOR SUB mraikrt-vrrEAzuL 261

ca sa ceard in numele lui o trecere sigurd prin mijlocul Ar-

dealului in Ungaria, unde 11 chema imperatul in ajutor im-
potriva puternicului Ibraim-Pasa, fagaduind a trece prin Ar-
deal fära a vdtama pe nimeni. Dar cardinalul réspunse cal
nu crede cã veo primejdie asa mare ameninta crestinatatea,
luck sã aiba trebuinta de ajutorul lui Mihai, indemnandu-1
in ori-ce cas a trece mai bine Dundrea in Bulgaria, dupdcum
II era gandui, i va face prin aceasta o diversie mult mai folosi-
toare crestinilor. D'abia se intoarserd acesti boieri laugh' Mihaiü
Vodd si el trimise din not' cardinalului pe Mihalcea, banul Cra-
iovei i pe George Rat, capitanul guardiilor sale, spre a ye, ti ca,
de pe povata ce i-a dat el, este gata sa treacd Dundrea Spre a
pustii Bulgaria. Dar cu toate acestea Andrea"' nu se incredu
porni la Mihaiü pe George Palatici, om foarte dibaci, ca
sa-1 incredinteze cä pacea incheiatä cu Turcii si cu Tatarit
este numai o prefacere pana sa-i vina bine a se declara dusma-
nul lor, aceea ce sperd a o putea face curend ; i cd el
voeste a cultiva cu densul santele drepturi ale unei bune
vecinatati si ale unui prietesug nesiluit. Mihaal, care stia
acum ce temei aü cuvintele lui Andrei, réspunse Ca si el
voeste sa. traeasca in bund unire cu printul Ardealului. Mi-
haiti lucra cu atata taind, in cat, impartindu-si armia In de-
osebite locuri, nu lasa lui Palatici sa vadd, farã numai trei
sute pedestrasi din guardia sa. Intorcendu-se langa cardina-
lul, Palatici II raporta respunsul lui adaogind ca n'a
vedut la densul nici o pregatire de résboi.
Cardinalul, sigur acum cà Mihaiü va sta in liniste i ca a
cAstigat ast-fel timpul trebuincios pentru infiintarea proiec-
telor sale, credu cã va putea acum sa-si caute a se desface
de protivnicii set din Iduntru si sà resbune uciderea fratelut
sëü Baltazar. Cu toate cà la alegerea sa de print el jurase,
pentru dênsu i pentru fratele sèü tefart, uitare desavarsi-
ta i cd nu va cauta nici o resbunare, acum umbla sa pri-
goneasca sub alte pricinuiri pe acei ce-i credea ca sfatuitori
ai acelei ucideri; ast-fel era $,tefan Bocskai, Gaspar Cornis,
George Rasvadi i altii. Puind pricind ca. Bocskai, nu a
intrat In Ardeal cand a fost chemat, cardinalul ocupase ce-
www.dacoromanica.ro
 262 N. BALCESCII

tatile Deva si Gorghiu, ce erati in stdpânirea lui Bocskai.

Asernenea Stefan Bathori tragea la judecatd pe sus insern-
natii svatuitori ai osdndel lui Baltazar, cerend ca sa-1 intoarcd
starea acestuia, ce Sigismund Bathori o impartise intre densh.
Drept aceea. cardinalul convocd dieta pentru 18 Octombrie
(s. n.), cliva St. Luca, la Alba-Iulia, spre a hotdri despre
aceste pretenth ale lui si ale fratelui seLl. In vrernea aceasta
Sigismund Bathori, dupd o petrecere d'abia de cdte-va luni
in Po Ionia, scrise cardinalului, cà i s'a urdt cu traiul in tard
strdind i doreste a intra in Ardeal, spre a trai o vieata li-
nistità. Cardinalul, temendu-se cu tot dreptul de un om atat
de neastdmpdrat, Ii respunse printr'o poesioard in patru ver-
surf (quatrain), povetuindu-1 sà stea linistit, si-i refusd cererea.

Intr'aceea Ieremia-Vodd din Moldova facu stire cardinalului

ca Milmin-Voda voieste a intra in Ardeal cu osti grele si tot
intr'o vreme Joan Marc, serb de neam, ndscut i crescut in
Ardeal, care stiind bine limba rorndneasca si latineascd, se
afla in slujba lui Mihaiii-Voda ca secretar si cunostea proec-
tele 1w, scrise cardinalului ca sa nu creada incredintarile
lui MihaiLl, caci el are de gand a navdli in Ardeal si a co-
prinde aceastd tard, pentru care sfdrsit isi adund toate ostile.
Andrei Bathori porni indata la Mihaiii-Vodd in solie pe To-
mas Czomortany, orn ager la minte, ca Sã caute prin toate
chipurile a descoperi proiectele lut Mihaiti. Czomortany sosi
la Bucuresti sdmbata spre seard, 11 Octombrie, i indata
avu audienta de la Mihaiu-Vodd, iar dupd cdtd-va vreme de
vorba, ludnd cuvintul domnului, se intoarse a doua-cli du-
minica catre cardinal, cu un réspuns pacinic. Despre aceastd
solie analistii contimporani se deosibesc intre sine. Chronica
romdnd si unii din analistii unguri pretind cá cardil_alul in-
sarcina pe Czornortany a spune lui MihaiLl, sd-si lase tara si
scaunul, caci apoi de nu, va fi isgonit de densill si de Turci
si va incdpea in mana acestora. Se vede Ca cardinalului i se
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB 11IIHAIU-VITEAZUL 263

dete ast-fel pe fatä gandirea sa, sail pentru ca credea cä

pes`e putin va fi in stare a o pune in lucrare, fiind-ca if si
sosise acum niste cete de polonezi i moldoveni intr'ajutor,
sail Ca a voit sa sperie pe Mihaiü i sa mai castige un re-
paus pe cat-va tiny. Aceiasi analistf unguri spun cd Mihaiü-
Vodã, audind vorbele hti Czomortany, se infurie si era cat
p'aci sa dea Inortil pe aducetorul acestif obraznice soul, dar
ca, stapanindu-si mania, el gandi Ca e mai bine a respecta
dreptul gintelor si a cauta sa resbune acest afront asupra
lui Andrei, de la care i-a venit, cleat asupra solului. Pentru
aceea respunse acestuia cu vorbe dulci i bitne, fdgadui a fi
ingaduitor intru toate i nu-1 lasa a descoperi pe fisionomia
lui nici un semn care sa-i destainuiasca cugMul. Ast-fel acest
minunat barbat stia c.and voia a se stapani pe sine-st si a-si
inveli proiectele, asa in cat nimeni sä nu le poata patrunde.
Dar un alt analist, Ambrosie Simigiani, pretinde ca An-
dreiü propuse lui Mihaiü a-I da asil in Ardeal daca. Turcii
vor veni sa-1 goneasca din Tara Romaneasca, si pana sa-si
faca pace cu densii ; ca Gaspar Cornis, dusman al cardina-
lain, in intelegere fiind cu Czomortany, care si el era tai-
nic partisan al luf Mihaitd, in slujba cdruia comandase niste
ostiri, puse pe acesta a spune lui Mihaiü ca i se porunceste
d'a esi indata din tara Romaneasca, almintrelea va fi prins
de Turcl, fiind el o stavild la alianta cardinalului cu Turcii.
Simigiani ca i Szamoscozi banuiesc ca. Gaspar Cornis cu
Pancratie Sennyei, unul din senatori, i cu multi altii din
cei marl ai Ardealului, mai cu seamd din cei compromisi cu
Sigismund Bathori in uciderea nobilor la 1594, temendu-se
d'a cadea jertfa lin Andrei si Stefan Bathorestii, chemard pe
Mihaiid-Vodd a intra in Ardeal. Cest din urma analist pre-
tinde ca adesea multi au audit pe Gaspar Cornis clicend :
«Cand tai un cap din Bathoresti, indatri se iveste altul in
doe, dar voi face ast-fel de bine ca me voi mantui pentru
tot d'auna de aceastä peire. Aceste invinovatin, precum
altele ce vom vedea mai la vale, noua, dupa cum si al-
tor istorici ungurl i strainx, nu ni se par destul de temei-
nice ca sa putern incheia din ele o acusatie de tradare pen-
www.dacoromanica.ro
 264 N. BAL CES CU

tru Cornis si, pentru sotii lui catre neamul lor. Fara indoiala
cä acestia nu iubiati pe cardinalul de care avead a se terne;
dar mai toti Ungurii simtiati ca densii si de la simtimintul
de urd 'Ana la tradare este inca mult.

XI

Mihaiii-Vodd iardsi nu avea trebuinta de ajutorul unor tra-

datori dintre nobili, cand avea in parte-i toate popoarele Ar-
dealului. Romanii, poporul cel mai numeros dintr'aceastd
tard, de mult tintise ochil spre densul cu credinta sperdrei,
si-1 astepta ca pre un mantuitor, spre a-i scapa de tirania
aristocratiei unguresti. Inteadever, printr'o fatalitate a lucru-
rilor, asuprirea Ungurilor ardeleni asupra iobagilor lor Ro-
mani, se adaogia intr'o progresie crescdtoare de ce se mai
apropia ceasul ursit spre pedeapsa ei. Intr'o chronica sä-
seasca de pe acele timpuri citim, la anul 1592, acestea : <Foarte
cadeverat este ceea ce dice Livia (in cartea IV, decada 4),
«imbuibarea si sgarcea sunt ciumele care restoarna. toate
«impératiile cele mari. In ambele acestea se deprindeail no-
«bilii foarte tare, mai ales Kendiescii ; atatea barn storceati
«de la iobagi incat nimanui nu-i era iertat a lua bani im-
«prurnut sau alte soiuri de hrand, clecat numai de la el. Apoi
«vinurile ce le da iobagilor erail foarte acre, fard gust si
«nici de o treaba; asemenea si graul era rnuced si taratos
«si totusi cu pret mare : carnea de boU, de oaie sati era de vita
bolnavã sail de mortaciune, pe care iobagii, macar ca nu
le putead nicr gusta, erail siliti a o plati cu pret destul de
«mare ; nu cauta nimeni la Irina, nici la sdracia plebel celei
«mai ticaloase, nici la Detmnedeil, ci facea fie-cine ce voia.
Fie-care era craiti sail* principe.
gKendiescii, spre a-si asigura lucrurile sale, trimiteati scri-
«son in toate partile ca principii; pe acestia ir urmair altii,
«ast-fel incat si cei mal trenturosi nobili deprindeatl tirania
«si rautatea asupra sarmanilor Oran" Te uiti, Doamne, si
«rabdi! Faimos a fost si Francisc Alardi, ce locuia la Mure;
«langa San-Paul, si batranul Bogati, camatari si sfarnari foarte
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIRAIII-VITEAZUL 265

cavuti, carI aü intreprins cea mai mare tiranie cu nenoro-

cita plebe.),
Aceste se urmati la 1592, inaintea resboiului. De seapte
ani de cand urma neincetat resboiul, chinurile i nevoile Ro-
manilor crescuseral peste mesura, incat inima lor acum ferbea
de dorinta d'a-si versa focul resbundril peste capetele tira-
nilor lor, domnii Ardealului.
Deosebit de Romanii, pe care in lips5. de alte pricini, le-
gatura sangelui i-ar fi silit a sta mai bine cu fratii lor din
lard decãt cu neam strain, apol chiar si Sasil i Secuii erati
cu totul in favoarea lui MihaiU-Voda. Orasele sasesti, oste-
nite i nemultumite de domnia ungureascd, aplecate din na-
tural catre imperatul Germaniei, späimantate Inca de cata-va
vreine de ura cea mare ce le hrania cardinalul si de tinti-
rile lui d'a le aduce cu sila la legea papistaseascd, despre
fagaduiala ce dedese Papii, pentru a intra ast-fel in favoarea
acestuia si a le starpi cu totul, se plecati bucurosi catre Mi-
haiti-Voda, care cricea cà cuprinde tara pentru imperatul.
Ei aflaseral ca. la Alba-Iulia se si ridicase in piatal seapte
tepl in care Andreiti voia sa tragal pe cei seapte judecd-
tori saxoni inainte de 18 Octomvrie, diva hotarita pen-
tru deschiderea dietei, la care acestia trebuia sa se afle.
Albert Hull, comitele Sasilor i unul din cel mai mari din
bärbatii lor, descoperind acest groasnic proiect, hotari a-sr
mantui compatriotii de tirania unui popor crud si fanatic. El
se grabi a scrie lui Mihaia, rugandu-I sã vina cat ma cu-
rand in ajutor, fagaduind a réscula toatà natia in favoarea lul.
Mihail, spre a le da dovada de increderea sa
alesese pe Christofor Herschel, cetatean de la Brasov frate
.cu judele aceluI oras, spre a-1 trimite in Praga la impératul
cu carti, in care se trata de gonirea cardinalului din Ardeal.
Se dice cd Herzely facu aceastã calatorie sub pretext de co-
mercia i cd Mihaiti dete lui Herzely pentru drum o suta de
galbeni de aur i impératul, dupal ce l'a resplatit cum se
cade, ii trirnise inapol la Mihail:1.
Secuii asemenea, dupa curn stim, aveaU o urd fioroasa
impotriva nobililor si mai ales asupra farniliei Bathores-
www.dacoromanica.ro
 266 N. BALCESCU

tilor. Purtarea cea inselatoare a acestora, dandu-le liber-

tatea cand aveaü nevoie de densii i rapindu-le-o indata
ce trecea primejdia, chipul cumplit prin care cea din urma
réscoald a lor (1596) fusese pedepsita, ii facuserd nerabda-
torl de a. scutura jugul, tinend a da mama de ajutor ori-carul
dusman al casei Bathorestilor.
Asa, toate popoarele Ardealului uraii pe cardinalul, astep-
taü cu nerabdare si stair' gata sà ajute pe Mihaiü spre a rdpi
din mana lui tara Ardealului. Mihaiü dar in Ardeal era spe-
rarea i sprijinul intereselor populare impotriva aristocratiel
si domnirel unguresti. Var! pentru ce necunoscu el aceasta
frumoasa misie i trase asupra-si pedeapsa meritata a celor
ce ralca menirea cu care provedinta i-a insarcinat !
Dar afara de popoare-, stim Ca o mare parte din cel mai
marl nobili al Ardealului, nemultumiti de Bathoresti, chemail
in dorinta inimel lor pe Mihaiü, desi in lipsa de doveqi te-
meinice, nu credeaa cà aceasta dorinta sä fi mers pana la
tradare si ea el sä fi inlesnit cu ceva triumful lui Mihail.
Ast-fel, cursoarea ce tara pe Mihaiü i-1 impingea in Ar-
deal era puternica, nebiruital, providentiala.
XII
A doua c,Ii dupa pornirea Iui Czomortany spre Ardeal, luni,
in 13 Octombrie 1599, Mihaiu-Vodd adund la Ploesti o parte
mare din ostile sale. TOata gloata ostasilor Romani i serbi
era aseclata in plata' si pe ; iar calaretil guardiel sale
numiti Curtenil i o ceata de Cazaci si de polonesi, ii res-
pandi imprejurul orasului. Generalului Baba-Novac, care avea
sub comanda sa 5000 oameni pedestrime, precum i haidu-
cilor din Ungaria, le dete porunca de a-sii intocmi ostimea
lor armata in cinci randuri din plata pana la curtea pala-
tulut domnesc. Ast-fel fiind posturile aseclate, adusera dinain-
tea lul Mihaiii mai intaiti pe viteazul George Mako cu cel-
l'alti capitani de oaste, Stefan Tascuni, Ion Tarnasfalvi, Gri-
gore Kis si pe toti oficeril unguri, ce slujiail in armata sa.
Domnul le lud manile lor in ale sale sitt puse sa jure ca-1
vor urma on unde-i va povdtui, mai ales in expeditia ce el
www.dacoromanica.ro
 3STORIA ROMANILOR SUB MIRAM-VITEAZUL 267

pregateste ; ca vor asculta i vor indeplini toate poruncile

sale si ca nu vor trada steagul sea nici de fata nici inteas-
cuns. Dupd ce dete ast-fel drumul lui Mako i ostilor sale,
aduse asemeni de la satul Florestil 500 calareti unguri
comandatl de Dimitrie ce-i dicea cel mare si pe locote-
nentii sel Georgie Horvath, Ion Kis, Petru Kidel, Ion Sinoli
cati-va altii. El aduse Inca i pe beslii, de earl avea
doue sute in oastea lui. Aceasta ceata de caIareti, sub o
numire turceasca, era intocmita. de Mihaiii-Voda. Ei aveaii o
plata deosebita i ajunsera a fi fruntasii vitejilor. Capul lor
era Stefan Petnahazi. Mihaitl-Voda ii aduse pe unul dupa
altul spre a face juremint. Fura unii cad se indoira putin
a face un jurérnint orb si cam nehotdrit ; catre cari intor-
cendu-se Mihaiii, le dise cu oare-care asprime: %Faceti, caci
edatoria soldatilor este a urma pe general, iar nu a gene-
<ralului pe soldati; mie mi-se cade a porunci, voué a asculta!1
cdutand merea a tine cat mai ascuns proiectul seid,
respandise vorbe, ca mai nainte, ca aceasta gatire de rés-
boa"' se face asupra Turcilor; dar o seamd de boieri patrun-
sesera proiectele sale. Erati multi din boierii sel cei mai
iubiti, cdrora nu le prea placeati tintirile amlnlor Mihai, cum
se dicea atunci, adeca ale domnului si ale banului Mihalcea,
carele mereii atita ambitia oi pofta de dornnire si de coprin-
deri a domnului seri. Acel boieri iuLeaü tara i pe domn,
dar voiaü sd vada pacea si se impotriveati expeditiei din
Ardeal, ca una care poate avea pana in urma sfarsit red,
atitand multi dusmani asupra térii i zadarnicind sperarea
de a o vedea impaciuità i culegend rodul de atata sange
versat. Intre acesti hoieri era si Theodosie Logofétul, boier
betran, ales, de cinste i priceput la sfat. Folosindu-se de
lipsa banului Mihalcea, ce se afla Inca in Ardeal langd car-
dinalul, acest boier voia sä faca o silinta spre a intoarce pe
Mihaiii-Voda din hotdrirea sa de a intra in Ardeal; el trase
in gandul seti pe sotia lui Mihaiü, doamna Stanca 1). Era o
1) In manuscriptul autorulm numele doamnei e Florica, dar este o
evidentã eroare pe care am indreptat-o. Florica a fost tiica iui Mthaiu.
Nota editoruluz.
www.dacoromanica.ro
 2t:8 N. BALCESCII

femee aleasd'aceasta doamna, ale carif ealitati chiar dusmanii

sotului ei nu se putural opri a le ineumma cu laude entu-
siaste. Buna, blanda, supusd, inger de murna si de sotie, ea
adesea dornolia iuteala si asprimea caracterului sotului ei, si
inteaceeasi vreme, inima eroica, ea impartasa de multe.ori
primejdiile harbatuluf séti, insotindu-1 in re'sboaie si pana pe
campul bataliilor, stand la coasta la Ca logofkul Theodosie,
ea nu iubia pe banul Mihalcea pe care-I invinovatia ca sa-
tueste fed pe domn. Fie un presimtimint de nenorocirile ce
coprinderea Ardealului va trage asupra familief sale, fie nu-
mai niste scrupule nobile i impuse ori-cuf este in positie
d'a asculta numaf glasul inimei sale, card d'a avea alte do-
rinte mai inalte a implini, ei i se parea cà e nedrept lucru
a purta rèsboiul in Ardeal. Cu inima stapanita de aceste
simtiri, ea se duse laugh' sotul sèü, silind prin rugaciuni si
lacrdmi a-1 intoarce din hotairirea la Ea if aduse aminte
asilul ce le dedese Ardealul atunci cand erati amandol pri-
begi, prigoniti de tiranul Alexandru, ajutorul ce-i dedese
printul Sigismund spre a se face domn si mai .pe urmd spre
a mantui tam de navalirea lui Sinan Pasa, si-1 jura pre Dum-
nedefi, pe sfantul Mihaiü i pe sfantul Nicolae, patronil easel
lor, d'a nu purta fesboiil intrio tara de la care primise numal
bine, spre a nu trage asuprd-si osanda nemultamitorilor. In-
focatele i elocuentele cuvinte, precum ci lacrdmile ei furd
zadarnice; ele nu puturd clati hotdrirea sotului sal. Si oare
s'ar fi ca4ut ca el tocmai acum, in minutul d'i o indeplini,
sa se lase de o idee care de multd vreme framanta inima
sa? In ce oare se arata el nemultamitor ? Daca Sigismund
Bathori l'a ajutat intru ceva prin creditul sëü spre a capata
domnia, el nu i-a resplatit insutit aceasta mica facere de bine
prin eate foloase biruintele sale adusese Ardealului i sporise
gloria lui Sigismund? Trebuia oare sa uite la cate umilinte
supusese Sigismund pe Mihaiü i patria lui ? Trebuia sa uite
ca pata rusinosului tractat de la 1595 nu era inch' stearsa?
Daca Sigismund a venit sa-I ajute impotriva lui Sinan, nu
era oare spre a se ajuta pe sine-si i Ardealul care era de
o potriva. arnenintat ? Atat numai ca., in We sa atsepte pe
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIU-V1TEAZUL 269

Tura in Ardeal, veni sa-i intirnpine in tara Romaneasca si

ferise prin aceasta Ardealul de pustiirile resboiului? Apol,
chiar de ar fi avut Mihaiii si Romanii datoria de a fi recu-
noscatori lui Sigismund, acesta mai cdrmuia el oare acum
Ardealul? Nu-1 lasase pentru peirea lui Mihain in manile
cardinalulut? Acesta apoi nu era vedit de dusman al nostru?
Trebuia oare sa-i lase timp a ne isbi si a ne pune in stare
d'a nu-i putea sta impotrivd? Si chiar de ar fi fost alt-fel
purtarea cardinalului, chiar de ar fi avut Mihaiii datoria sa
se arate recunoscetor catre densul, apoi recunostinta perso-
nald a unui domn poate oare sà stinga dreptul si datoria
unei natii? Putea el sa se lepede de causa natiunel pe care
se fagdduise a o ajuta? Ardealul a caret. gloata de popu-
latie sunt Romani, nu este el o tard romaneasch ? Trebuia
oare a mai lasa in stapanirea Ungurilor toatä aceasta tard,
care, de pe dreptul nature! si dreptul oamenilor, este a Ro-
rnanilor ? Mai ales cand chiar si populatiile de alt sange il
chemati ?
Ce? fiind-ca ne tragern din acel popor, stapan al lumei,
care intemeie cea mai minunatà si mai colosala unitate cu-
noscuta in istoria omenirei, fi-vom noi osanditi a trai alaturi
frate cu frate, in yea strain unul de altul? Suntem nui osan-
diti a isphsi marirea stramosilor nostri si jugul sub care el
plecara lumea traind vecinic isolati unul de altul, sub un
deosebit jug barbar? Dumneqed nu ne-a dat si noué oare
acelasi drept ca celor-l'alte natii si aceeasi datorie, o anume
misie a implini in omenire? Dar intreprinderea e grea de a
crea unitatea nationala; ea va atata multi dusmani asupra-ne
si curend sail mar tardia va veni o qi fatala, precum venise
lui Mircea, lui Stefan-cel-Mare si lui Petru Rares. Ce? pentra
ca." o datorie, o datorie nationala, o datorie de viata si de
moarte e anevoioasa, suntem oare in drept a ne apdra de
densa? Se poate oare naste ceva in lume fard jertfe si du--
reri? Eroul va cadea inteadever sub aceasta grea sarcina.
El va adaoge un nume glorios mai mult in sirul martirilor
unitatil nationale ; dar silintele lui, sangele sea versat, pana
si greselile lui vor lumina calea generatiilor viitoare si 0 qi ,

www.dacoromanica.ro
 270 N. BALCESCU

va veni cat de tamp, cand ursitele glorioase ce el a visat

pentru natie, pand in sfarsit se vor Indeplini.
XIII
Pan'a nu intra in Ardeal, Mihaiii se chibzui a feri in lip-
sd-i tara Romaneascd de ndvAlirile Turcilor ; spre acest sfar-
sit, de pe spusa lui Bethlen, se trimise soli vestindu-le cd
povdtueste o armie impotriva cardinalului, care a incheiat
pace cu impératul si ca.' se va sili in tot chipul a-I aduce la
ascultare si a-I face credincios sultanului. Spre a da mai
mult credit acestei fabule in ochii Turcilor, el lasd in Tar-
goviste un ciaus insdrcinat a primi in lipsa lui un tribut pen-
tru sultana Adesea turcul ca si Mihaiii aii cdutat a se in-
sela unul pe altul in asemenea fabule groase, la care nirneni
nu putea crede si fdrd indoiald eä si acum, dacd Turcii nu
ndva.lird in tard, pricina fu mai mult din neputintà decat de
increderea in vorbele lui Mihaii.i. Slujindu-se cu asemenea
vorbe, acesta nu vdtdmd decat caracterului séa, si cu oare-ce
temeiil isi tragea asupra-si din partea dusmanilor sei invi-
novdtirea de a fi om viclean, prefdcut si lard credintä. In-
nainte de a esi din tara, Mihaiii aseqa pe bdtrana sa mumd
Teodora, pentru care era plin de dragoste si de ingrijire,
ca intr'un loc de sigurantd, la mdndstirea Cozia, clddità in
sinul Carpatilor, ca sd seadd acolo catà vreme va tine re'sboiul.
Aceastd bdtrand doamnd, care vequ si presimti cu inima nes-
tatornica norocire a fiului sal, fericirea si restristea lui pand
si. tristul &du sfarsit, -mud in aceeasi niandstire cinci ani dupd
aceasta. expeditie (1603).
Doamna Stanca, ne isbutind a intoarce pe sotul ei de a in-
treprinde expeditia hothratd, voi sà-1 insoteasca in Ardeal si
impreund cu fiul seil Petrascu, ce era atunci de douè-cleci si
cinci de ani, sd impärtaseasca primejdiile sotului ei.
XIV
Mihaiii-Vodd nu se multumi, ca un general harnic, a in-
v'elui expeditia sa in cel mai mare secret, dar Inca adoptd
' un plan de operatii a cdrui idee strategicd cu drept poate
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAlt-VITEAZUL 271

minuna. In intelegere fiind cu Sasii, sigur d'a trage pe Sécui

in partea sa, el hotari sa intre cu oastea principald pe la Va.-
leni, si pe la pasul Buzèului in Ardeal, sã se asede intre
Sasl si Se'cul, sa tina pe aceia in supunere, sä traga pe aces-
tia in partea lui si sa inchidd calea prin care ajutoarele de
Poloni si de Moldoveni puteati sosi cardinalului. Tot intr'o
vreme el trimise peste Olt la Radu Buzescu si la banul Udrea
ca sa sard si el cu toate ()stile Craiovei, ale Jiulul si cu ale
.Mehedintilor, sa-i iasä inainte catre luncile Sibiu lui, si, ocu-
pand acest oras aliat, sa tina calea deschisa caltre Alba-Iulia,
capitala Ardealului st punctul obiectiv al operatiilor fesboiului.
Ast-fel toate intocmind si preve"dend, trel dile dupa depu-
nerea jure'mantului ostilor, la 16 Octombrie, Mihaiti-Vodd po-
runci ungurilor sé1 sä mearga a tabdri in poalele Carpa-
tilor ce despart tara Romaneasca de Ardeal. Acolo chema
in grabà toata multimea ostasilor, ce erail imprastiatl prin
prejur in batalioane, puse prin glasul crainicilor de proclama
Ca toate trasurile sa." femana in urma ; fie-care sa-si poarte
bagagiul ; lucrurile cele mai grele sa se incarce pe cal de
carausi si in putine trasuri rémase pentru femeile si avutu-
rile boierilor ; sa incarce lucrurile taberil pe cal uson de
munte, lasAnd tot ce e greil de purtat ; ca printul Andreiii
a facut pace si afianta. cu Turcul ; cd oastea va trece prin Ar-
deal, cad cesarul i-a dat loc de intalnire in Ungaria; cA el
voeste ca in aceasta cale capeteniile si. soldatii sä fie unul
langa altul soti de drum. Ast-fel poruncind, el se pune cu
toatd oastea a trece muntil indreptandu-se catre pasul Bu-
zèului. Inainte trimise, o ceatà aleasa spre a ocupa trecdto-
rile si a stapani stramtorile, ca sa nu lase pe dusman sã res-
toarne pe drum copacii, lucru ce lesne se face intr'acele lo-
curl, si ast-fel sa-I taie drumul sati sa-i intinda curse in strim-
torile de din-coace, poruncind ca, de se vor gasi, sä le strice
ca sa inlesneascd trecerea armiel. El se lud pe urma acestel
cete cu atata iuteala incat intr'o gi ci o noapte trecuse mun-
til mai cu toate ostile sale, pana a nu merge Inca vestea in
Ardeal ca el a pOrnit din tara Romaneascd. Aceasta extra-
ordinard iuteald dovedeste lamurit ca. aceSt mare résboinic
www.dacoromanica.ro
 272 N. BALCESCTJ

fu poate cel d'intaiti in Europa, care simti 4isa comuna acum

«cd se cretul tacticei sta in picioarex.. Timpul uscat i arge-
tor al verii trecuse si acela al toamnei din acest an favorisa
intreprinderea lui Mihaiii, cad nici cerul nu fu ploios, de pre
cum adesea se intampla in aceasta lund, de face parnantul
noroios, riici zapada, nici frigul nici o aka turburare a ae-
rului nu intarzie aceasta expeditie. «Lin genia favoritoriii
dui Mihaiü, impotrivitor Ungurilor, 4ice Bethlen, ii facuse
%tot lesne de implinit. Drumurile nu eraii inchise prin copaci
qresturnati, nici apérate de ostire; el nu intalni nici o oaste
«care sa-1 opreasca in cale, i trecu Alpil cu mai mare iuteala
«deck odinioara Anibal».

XV

Dupd ce a trecut muntii, gasind un loc priincios pentru

hrana i odihna ostilor, la trecerea din tara Romaneasca in
Ardeal numita a Buze'ului, Mihaift-Veda tabdri acolo in acea
qi, care era Sambata (18 Octombrie). Indata porni pe George
Mako, Joan Tamasfalvi, Stefan Harali i un alt Stefan Dömös,
toti Se'cui de neam, ca sa indemne pe S'ecui la revoltd. A-
jungend langa concetatenii lor, acestia se silird cat putura
ca sa-i aducd cu gloata in tabdra lui MihaiU. Et le fagaduira
marl resplatiri i mai ales o libertate temeinica, pentru care
d'atatea ori ei se sculaserd i trdsesera asuprd-le cumplite
pedepse de la printit Bathoresti i cei mai inaintea lor ; ei ii
povatuira d'a scutura acum acest jug nu numai rusinos, dar
si nesuferit ; sa nu gandeascã ca vor fi in siguranta de nu
vor imbratisa nici o parte nici atta ; sà se socoteasca-cd langa
Mihaiü vor fi indata résplatiti prin redobandirea libertatil
cä n'au nimic a spera de la printul Andreiü, un Bathori si
un popd ; cà mai bine este a scutura odatä o nevrednica
robire deck a se lasa traind vecinic sub impilare., ei i nea-
mul lor ; Auqind aceste vorbe i altele, Sècuii, care locuiaii
Cikudul i Ghergiul, rèspunsera cà ei nu vor lua armele si
nu se vor duce la Mihaiii 'Anà cand cetatuia Orheiul, zi-
ditä d'asupra capetelor lor de Ion Sigismund ce fuSese
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB AintArtr-vITEAzim 273

ales crai al Ungariei, nu va fi ddramatd; cd dacd

esind biruitor voieste a primi aceastd conditie Si sh le dea
libertatea, fagaduesc d'a alerga indata langd densul si d'a
urma steagul sü. Insthntendu-se Mahaia despre acestea,
primi cererile lor si Secuil, cum aflard réspunsul domnu-
lui, se adunard in mare numer langa cetatuia Orheiul i o
deterd pradd fiacdrilor; apol: vr'o mie dinteinsii alergara la
arme. In vrerne ce acestia se gdtesc a se duce langd. Mi-
haid-Vodd, sfaramand si ardend palaturile nobililor, cei-alalti
SecuI, dupd exemplul lor, ndvailirä cu atata furie asupra pa-
laturilor celor mari, in cat mai nici unul nu scdpd de omor.
Intre aceste palaturi furã arse si acele din posesiile lui Ion
Beldi din secuime, care cu gresala spun unii cit se arserd
de Mihaiii-Vdda.
Intr'aceia, ridicendu-s1 tabera de la Buzeti, Mihaiü o asecia
duminicd (19 Octombrie) langa Presmér,oras din tara Barsei
sail din tinutul Brasovului. Mihaid-Voda, nevoind sd lase in
urmã un oras asa de important ca Brasovul, care ar fi putut
a-1 isbi in spate, sail a-1 taia linia de comunicatie i provi-
siile, chiemd indata in cortul seri pre cer mar de cdpetenie
ai orasului, 'intre care judele Valentin Herschel, orn ales prin
calitdtile i prin avutiile sale, si le clise ca sad dea orasul si
sd-I jure credintd, fiind mai bine pentru densir a-1 sprijini
deck a-1 mania. Judele se consultit cu magistratul orasului
si nu atat pentru ordseni cat pentru tara Barsei ce le era
supusa, hotarara si se invoird cu totii ca sa facd pre voia
1(11 Mihaiü, sub conditie dacd va coprinde tara. Asa dar in
20 Octombrie esird deputati din partea orasului, Cirilit Greis-
sing, senator si betran de respectat prin perul sëü cel alb
si prin intelepciunea sa, impreund cu Luca Hirscher, orato-
rul comunitatii i cu alti doi cetatenI jurati, insotiti si de
catl-va soldatl. Apropiindu-se ei de tabard, le esirit intru in-
tampinare cati-va cazaci care ii duserd la cortul domnului.
presentarit un car cu cojoace trebuincioase soldatilor
spre a se feri de frig, si bucate multe, si-1 rugard sit trac-
teze orasul Brasovului cu milostivire, cad populatia, fiind
putin resboinicd i cu totul dedatit la industrie, nu-1 poate
www.dacoromanica.ro
N. Billeescu : Istoria Ronubsilor sub MrhalS-Vilearrul. 18
 274 N. BALCESCU

intru nimic vétama. Mihaia le re'spunse ca ei prin inscris

intarit cu pecetea cetatii sã se indatoreze cu credinta impe"-
ratulur nemtesc, cam de nu, el va da in prada cetatea cu
tot tinutul ei. La aceste cuvinte deputatii, vedend primejdia,
Isi cerurd trel dile spre a se chibzui.

XVI

In noaptea acelei dile, lurn spre marti (20 spre 21 Octom-

brie) dupà miezul noptir, pe o ploaie si o grindind grozava,
Mihaiil dete semnalul d'a ridica tabara de la Presrne'r si
merse de tabari la Codlea.
In diva urmètoare (21 Octombrie) sosird in taberd Pavel
Kertz doctorul cetatir, Mather Fronius si Ion Hirscher jurap
cu cap-va din sutasi, sob ai Brasovenilor, spuind ca comu-
nitatea n'a mai voit sa astepte parã in sorocul de trer qile,
ca sa aduca fespuns si Ca i-a insarcinat sa roage pe Mihaiii- .
Vodd a se multumi cu fagaduiala ca-i vor fi credinciosi, de-1
va ajuta Dumnedeil a isbuti asupra lui Andreiu ; ca de vreme
ce le voeste binele, dupd curn dice, sà se indure asupra-le
si sa nu-i puna in primejclie de a peri prin resbunarea lui
Andreiii; cu toate acestea, el fagaduiail de acurn a nu unelti
nimic impotriva lui, nici de fata, nici pe ascuns si ca vor
sta in liniste desavarsita, numai si domnul sä fie bine-voitor
locuitorilor targulur si loculur dimprejur. Mihaiil it asculta cu
luare aminte si le fespunse ast-fel: «Ved ca voi ye tineti si
«de mine si de principele vostru si nu fail cuvint. Deci ed
-esunt multamit cu fagaduintele voastre numar sa remaneti
« statornici. D
In 22 Octombrie Mihaiil trece cu toatd oastea sa peste
mdgura Codlei, si inca in aceiasi c,li ajunge la Sercaia, o
mosie de ale Brasovulur. Trec'ed armia prin padurea numita
Dracon, care se intinde la 16 mir de pasi, niste veliti poloni
din avanguardie, intalnind cati-va negutatori ce veniail cu
marfa, ir pradard si-i ucisera. Alf soldati in cale aprinsera
cate-va sate, intre care Feldioara si Maghiuru.sul, pradard
catr-va preoti si ridicara mai ales toti mil si bucatele ce ga-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA MOMANILOR SUB MIHAlt-VITEAZUL 275

sird prin sate. Asemenea rele, care facura pe ana1itii i is-

toricil unguri a urla si a se vaita de fara-de-legile ostirei lui
Mihail", chiar si astadi cand armiile se afla disciplinate 3i
administratia provisiilor organisata, sunt foarte comune la o
ostire ce navaleste in pamant strain si este nevoita a se hrani
curn i unde va putea. Apoi indaratnicia locuitorilor de a-sl
ascunde bucatele mania pe ostasi. Mihaid se silea cat putea
a tine in fraul discipliner pe ostasi; dar strasnicia lui nu
putea sa vada si sà pedepseascd totul. Asa, cand pleca
oastea din Presmer, niste ostasi pusera foc targulur.
cum afla, sari si puse oamenii sei sä stingd focul «jurandu-se,
«spune o cronica vrajrnasa lui, cum ca cu voia lui nu se fac
lacestea, insa el nu e in stare a tine in frane o ast-fel de
<,multime de ostasi furiosid> El afla rna" apoi Ca niste ostasi
isbisera castelul de la Heltia i eraa p'aci sa-1 coprinda si
indata trimese porunca strasnica de-i opri de la aceasta in-
treprindere. Acestea sunt destule spre a nimici nerusinatele
hule ale istoricilor unguri care invinovatesc pe Mihaia, nu
numai Ca n'a acut nimic spre a infrana ostasimea, Cl ncd
a indernnat-o «la hope, talhdrie, pustiire, aprinderi si ornor)).
Era cu grea inteadever a nu se intampla oare-care escesuri
si a 'Astra o strasnica disciplina intr'o armie numeroasd,
compusa in mare parte de ostasi mercenari de felurite natii.
Spre a-sl inchipui cMe-va ce fel eraa armiile atunci, trebue
sa-si aducd aminte cum eraa ele mai cap-va arn in urmd, in
rasboiul de trei-deci de ani. Armia IUI Mihaia trebuia sd se-
mene cu aceea imperateasca a vestitului Wallenstein.
La 23 Octombrie Mihaia scoase afara o proclamatie, ves-
tind ca el a venit ca sa tina pe locuitorii Ardealului in cre-
dinta si supunerea ce ei jurasera mai nainte impératului si a
scoate din scaun pe Andreia Bathori, carele, lasand partida
crestineasca, va sa predea Ardealul Turcilor. Dupd aceea el
porni de la Sercaia spre Fagaras anevdtamand pre nimern,
«dice aceeasi chronica citatà mai sus, nici pradancl satele,
«pentru cã de buna-voie ii deterd cele trebuincioase spre
«brand»; si chiar inteaceeasi qi ajunse la Cartisoara. In cale
in toate partile Mihaia revolutiona popoarele si le silea, mai
www.dacoromanica.ro
 276 N. BALCESCU

ales pe Sasi (pe care nu voia sd-i lase in urma sa in stare

de a se arma) a se uni cu armia sa.
Mihaitl facea toate cu o grabà mare, incredintat fiind ca
Andreiti se afld cu totul fard de putere, incat el credea cà
silind la drum, il va putea ajunge pan'a nu apuca el sa-si
stranga armia si cd lesne il va butea nimici.

XVII.

La Alba-lulia dieta se adunase chiar in aceiasi di in care

Mihaiii-Vodä tabarise in stramtorile Carpatilor. Ea se apucase
indata dupd cererea printului de a face proces -lui Bocskai,
care nu voise a se inatisa in persoana dinainte-1 de pe cum
fusese citat. Dupd doue dile, iata soseste un curier trimis de
Valentin Herschel de la Brasov cu carti catre cardinalul, pe
care deschidêndu-le svetnicul seil Gaspar Cornis, vedu cã se
vesteste cd de o cam data tot e linistit si sigur, afara numal
Ca s'a vedut ratacind intr'o trecere in vecinatatea Buzeului
niste companii de veliti polonezi, dar cal et nu facuserd nici
un reit nici oamenilor, nici vitelor, si cd de se va intimpla
ceva mai insemnat, vor face indata cunoscut. Dar curierul care
adusese scrisorile, cand esise din Brasov veduse avanguardia
lui Mihaiii intinsd de bataie in preajma orasului. Ajungand la
Alba-Iulia, Inca galben de fried, si socotind cà in cdrtile sale
se pomeneste de navalirea lut Mihaiil, nu spuse nimic lui
Gaspar Cornis, dar respandea aceasta veste printre orasani,
incat tot orasul se umplu si ferbea pe ulite vorbind de aceasta,
cand cet mari nu stiaii Inca nimic. Un capitan de calareti
pretoriani anume Gaspar Libek, ducendu-se la Cornis, ii facu
cunoscut sgornotul respandit de curier In oras. «Ajuta-ne,
Doamne!h, striga Cornis tremurand la aceasta groaznica stire
si indata aducand inainte-i pe curier, se asigurd de adevér
si dupà ce-1 musträ reit, alerga la printul Andreiti spre a-i
spune primejdia ce-1 ameninta. Cine ar fi veclut turbutarea si
spaima lut Cornis atunci s'ar fi incredintat cã acest om nu
poate fi tradator, de pre cum rail banuit unil din analisti.
Spun ca. Aandreiii Bathori dintru'ntaiii nu voi sa creacla,
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAlti-VITEAZUL 277

tratand aceastd veste. de fabuld i glumd, mai ales cä solii

lui Mihaiü, banul Mihalcea i Geoige. Rat, se aflati la Alba,
langd dênsul si-1 incredintati a nu se ingriji, cad toate vor
esi cu bine. Cu toate acestea, tiind dupd obiceia indatd sfat
Cu eel mai mari, porunci sã trimitd lard intdrdiere in toate
pax-tile spre a chema pe locuitori la arme. inteaceea nobili-
mea Se'cuilor, mai aproape fiind de réil i credincioasd. prin-
-tului Andreia, trimetea curier peste curier spre a-1 vesti cd.
Mihaiti-Vodd a trecut Alpii si a sosit cu o armie insemnata
la Presm'er ; cd a aprins nu numai castelul lui Ion Beldi, ce
se afla atunci la died, dar hied a purtat flacdra i sabia prin
toate satele i orasele ce a intimpinat pdna la Feldioara. Spune
Ambrosius Simigiani cä multi din nobili, voitori de réa ai
printului Andreig, prindeati scrisorile ce-i erati adresate si
opreail pe curieri d'a se infatisa dinaintea lui; pe ldngd a-
ceasta, vorbele despre sosirea dusmanului- se impotrivea una
alteia i ei se sileati prin multe cuvintdri a-1 incredinta cä
n'are a se teme de nimic. Cu toate acestea, qice Bethlen, pre-
cum valul goneste valul, d'asemenea o vorbd despre sosirea
lui Mihaiu mdrea si interneia cele-l'alte vorbe i umplea ure-
chile tutulor. A doua noapte dupd sosirea curierului de la
Brasov se duserd Stefan Bathori, Gaspar Cornis, Pancratie
Sennyei i Stefan Bodoni langd. printul Andreiti, pe care-1
gdsirà meditand i cantând dintr'un instrument de musicd,
pe cdnd tara era in foc. EY ii desteptard din meditatia sa,
descoperindu-i adévérata stare a lucrurilor. Andreiti, fard a
se prea grabi i fd.rd a-11 perde cumpétul, dete drum dietei
si, nurnirrd pe Gaspar Cornis locotenent al ski peste toatä
armia, trimise indatã porunci strasnice in toate pdrtile crdiel,
spre a se purta, de pe obiceiti, in tot locul o sabie incrun-
tatä in st'inge si a vesti cà fdrd zabavä 1 i cu cea mai mare
iuteald toata nobilimea, toatd bras a ostaseascd sä se adune
inarrnatd. la Sas-Sebes, caci o primejdie obsteascal amenintd
si nu suferd nici o intargliere; cã toti acei ce nu se vor grabi
a veni vor fi priviti ca niste trdda.tori si desertori si se vor
pedepsi cu moartea cea mai cruntd. El scrise asemenea si la
Secui, cari erail scutiti de slujba ostdseascd de ctind fuseserd
www.dacoromanica.ro
 278 N. BALCESCU

despuiati de libertatea lor, «licendu-le Ca intr'o primejdie a-

«tat de grea sd-si uneasca si el puterile spre a goni din pa-
«trie pe dusmanul comun, fagdduind a da libertate la toti a-
ceia ce-1 vor sta inteajutbr; ea' era mult mak bine si mai
sigur pentru Secui clobindi libertatea de la un print a-
«les de densii, care are aceiasi natk, limbd i obiceiuri ca si
«ei, decal a lua armele in favoarea unuk stréin, impotriva a-
celuia ce este os din osul lor si sdnge din sdngele lori;
pentru ca sa-k facd sa se lupte cu densul i fArd voia lor,
Andreiu lua mésuri aspre in fara Secuilor dintre riurile Mu-
resul i Crisul, odinioard riul aurit. Una din aceste mesuri
era punerea in lucrare a unuk obiceiti vechin intrebuintat de
Sciti i apol si in Urigaria pe la inceputul acestei crdik. Acest
obiceiu era ca la o primej-die mare cu care ameninta vr'un
dusman strain tara, acel locuitor ce nu se scula indatd dupd
porunca spre a lua armele impotriva dusmanului, era legat
cu funik prin mijlocul trupului i cu multd rusine pedepsit.
Dar ura Secuilor asupra luk Andreid era atdt de mare incdt
nick amenintdrile, nick fagaduielile lui nu-1 puturd indupleca
a lua armele in favoarea lui.
In urma acestora, cardinalul merse de intalni pe Malaspina
ce era bolnav, ii expuse primejdia in care se afla si do-
bãndi de la acesta fagaduiala ca va sta mijlocitor spre a-1 im-
pdciui cu Mihaiu-Vodd. Ek se chibzuird de a trimite mai na-
inte pe un nobil Isac Csejtie la Mihaiii spre a afla cererile.
luk si a cauta sa-1 aduca.la simtiminte pacinice, Dar Mihaid,
fard a da nick un respuns, opri la sine pe Isac Csejtie pand
dupa bataie. Fara a mak perde vreme, cardinalul, urcdndu-se
intr'o trasura, esi din capitala sa, ce nu mak era s'o vadd,
ursit a fi o priveliste ticaloasã a lunecoaselor lucrun omensti.
El lasa in locul seu in Alba-Iulia pe fratele seil Stefan Ba-
thori i pe Ladislas Gyulasi si se duse la Sas-Sebes, unde
se facu adunarea ostilor. Aci, afldnd Andreiil ca Mihaiil in-
nainteaza repede spre Alba, fara a astepta toate ()stile ce so-
seau incet, isk ridica tabara de acolo. El porunci ca cek ce
vor sosi sa-1 urmeze, si, lasand d'o parte Fagdrasul unde a-
yea garnizoana, se =ndrepta cu mare graba spre Sibiiü, unde

www.dacoromanica.ro
 ISTORTA ROMINILOR SUB ICHAII-J-VITRAZTJL 279

ajunse a treia di, in 24 Octomvrie. Locuitorit Sibiiului, cari

impreuna cu capetenia lor Albert Silveg erati aliati cu Mi-
haiii, ii primird rece, fara a-i da datoriile de credinta cuvenite.

inteaceea Mihaiü inainta cu grabä spre Sibiiü, socotind

sa ajunga acolo inaintea lui Andrei. In 25 Octombrie el a-
junse langa targul Talmaciului cu oastea, cu sotia i cu fa-
milia sa. Tinta lut era a inlesni unirea CU armia sa a sease
mil ostasit Oltent ce-I aducea pe la Turnu-Rosu, Radu Bu-
zescu si banul Udrea, pe can ii astepta in tot minutul si
cari sosird tocmai a doua-di in 261. Armia lui Mihaiu se
mai adaogise in cale cu o suma de Secui, Sasi i alti par-
tisani ai sei din Ardeal, mai ales Romanii, ce-i venise in-
tr'ajutor. Ast-fel, impreunandu-si oastea, mai
naitancl spre Sibiiü, Ii asedd tabera la Sat la Vestem, tiin-
du-si rnereti armia intre cotiturile muntilor, pana va socoti
c'a venit vrernea ca s'o scoatd. la campie.
intre strimtorile muntilor era un spatiü ses indestul de
mare, -uncle Mihaii putea taberi si a-st intocmi ()stile. Acolo
el ascunse ceata ferneilor, tot ce de pe varsta si de pe sex
nu era in stare d'a se lupta irnpreund cut bagagile. si cu o
mare multime de care. Mercuri in 17 (27) Octombrie, stre-
jile ambelor armate protivnice se aratara si se vedura unele
cu altele. Dar, atat pentru ca tunurile noastre remasera in
urma, cale d'o qi, cat si pentru ca in acea qi era seri:A."-
toarea evanghelistului Luca, pe care Rornanii II cinsteag
foarte mult, Mihaiu hotari a-st tine ()stile in strimtorile mun-
tilor Si d'a nu da bataia in acea cii. .

Cardinalul, vedend aproprierea armiei lut Mihaiu, intra in

grijä mare, cact nesosindu-i Inca ajutoarele de la Lipova,
Ieneu, Caransebes si ale Secuilor din scaunele Ariesulut si

1 Beth len gre§e§te puind aci numele lui Baba-Novac in locul lui Radii
Buzescu §i banul Udrea. Novac cu baiducii sei intrase in Ardeal im-
preuna cu Mihaiu-Voda.
www.dacoromanica.ro
 280 N. BALCESCU

Muresului, el se socotea mai slab in yuteri, nu nunial cu

numeral, dar ti cu calitatea ostilor. .Intr'adever, 4ice Be-
«thlern, Românii, can de mai multi ani se afla. in resboid
gnecontenit cu Tura', obisnuiti cu munca si cu prirnejdiile,
cerati priviti de top ca malt mai buni ostasi decat Un-
«guril.» Intre aceste osti romanesti, mai 'deprinse la isbanda
si mai vestite erad cetele ce se chemati Buze#ii i Reiteqtii,
pre nurnele cdpitanilor sei, fratil Buzesti si George Rat. Cu
toate cd in adevér ostile lui Mihaiü erati mai bune de-
cat ale lur Andrei, in care se aflati multi térani red armati
si nedeprinsi cu resboiul, dar cu numeral nu se deosibea
mult intre densele. Fie-care armie numéra ca la 25 mii Jup-
tàtori; 1 artilieria lui Andrei era mar bana si mai numeroasa
deck a lur Mihaid ; ea numera mai mult de patru-cleci tu-
nun in vreme ce Mihaiti avea nurnai opt-spre-clece bucap,
mari si micr. cardinalul in tabera sa aduna pe langA sine
senatul si alp oarneni incercati spre a se slatui curn sa"
poarte mar bine résboiul. Parerile fura. impotrivite ; unii

Un analist ungur anume Szamoscozi, martor de fatä citat de Beth-

lem, vorbeste ast-fel despre numerul ostilor liii Mihaiu-Vocid : <cEste a-
anevoie d'a spune curat ate osti erau, cad capeteniile insii n'o stiat ;
«fie-care, dupa patima sa, ridica sau scadea numerul cum voia. Roma-
«nui insii, can vor sa se arate mai curagiosi, rnarturisesc un numér
«necredut de mic. Iar noi fara patima vom arata ceea ce am vedut Cu
«ochii nostri. Acel ce vorhesc mai mutt urea la 30 mii pedrestrasi ai
acalareti, numerul ostasilor lui Mihaiu ; acei ce spun mai putin, 20 mii.
aRomanii spun numai 8 mii. Acei ce tin mijlocul spun 25 mil. Atka
«mi le pare a fi mai de creditt. Acei ce pun mai mult sail mai putin
«fac abus de calcul si Iära cuvint se arata darnici ih cifre. Nimeni nu
opoate tagadui ca aceasta fu un potop mare de oameni, ca cum toata
«tara Romaneasca smulsä de la vetrile sale caduse peste noi. 0 parte
<mare era voluntari ce alergasera la Mihaiu, trasi. prin speranta de a
aputea prada, si nu atat puterea lor reala cat multimea lor insutla groaza.
Este inca de sigur ca Mihaiu-Voda isi addogi numerul ostilor sale,
«dupa ce intra in Ardeal, atat pentru ca multi de la sine alergan in
atabera lui impinsi de speranta pradei, cat i pentru ca Mihaia, in toate
upartile pe unde trecea, poruncea sa proclame intr'o parte si intr'alta,
«ca el va privi ca dusman va résbuna ca de un asernenea pe ori-cine,
acare fiind in stare a purta armele, nu va urma inarmat oastea sa. El

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MMAITT-VITEAZUL 281

sfatuiatl d'a prelungi rèsboiul si a nu lasa hotarasca

sft
soarta i norocul unei singure bAtälil. Ei cliceati cft aceasta
prelungire va desorganisa armata lui Mihaiü prin foamete,
ostenelile résboiului, lipsa banilor si nedisciplina ostasilor ;
ca, cu cat s'ar intarclia mai mult, cu atata armia lor va
creste in numér, in vreme ce a lui Mihaia va slabi. Altii
qiceati ca trebue a rezima toata tabéra de didurile Sibiulut
i s'o caintareasca
una ;
prin metereze fäcute cu care legate impre-
ast-fel, unind tabéra cu orasul, vor putea sã alba
indestulare despre hrand i sa respingä pe du.srnan prin lo-
vituri de tun, de cum-va s'ar ispiti el sa-1 loveasca ; Ca tre-
bue a potoli focul dusmanilor prelungind resboiul prin a-
manari, fagaduell, inseldciuni si solii ; ca ast-fel puterile dus-
manului se vor inrnuia si se vor slabi prin asteptare si prin
isbirt partiale, mai ales cu un om ca Mihaiü, iute, indrasnet
si ne rebdator ; ast-fel, incheiaü ei. Fabiu birui pe Anibale
si craiul Matheid triurnfa langa Vratislati de silintele a doi
puternici crai, al Poloniei si al Boerniei. Emeric Szicszai,
unul din credinciosii printului Andrei, il ruga in deosebi d'a-st
cduta un asil inaintea luptei spre a se feri de primejthile
résbolului, aduCendu-1 aminte despre nenorocirile de la Varna
si Mohaci. La acestea Andrei réspunse : D'asi fi in locul

«lucra intr'acest chip atat ca sa se sperie spiritele cu multimea, cat si

4spre a nu lasa in spate-1 nimic din care sa se poata organisa bata-
-dioane.; aceea ce la vedere märea oastea Voevodului, era un numer
4foarte mare de care, pe care impotriva unei strasnice porunci a dom-
anului, fie-care tam cu sine, precum facuse voevodul i top' boerh, pur-
4tand nevestele, copiii, toata starea i avutia, ca cum ar fi avut de
«gand de a schimba pentru tot-d'auna pamintul de locuinta ; pricina
4era caci se temeati ca, in lipsa donmului si a armatei din tam, Turcii
4saii Tatarii sa nu cum-va sa navaleascä spre a o prada.»
Despre armia lui Andrei, analistit unguri a scad peste rne'sura, fa-
cand-o de 9 mii altit Inca in numér de 5 mit. Dar mai multi istorici
si analisti steim, precum De Thou (XIII p. 352), Guèrin (p. 497), Orte-
_Hu (p. 453), Bisseliu si altii o fac de 25 mii. Istvanfi asemenea dice Ca
num6ru1 ostilor craft mai de o potriva de ambe partile. Din acestea se
lamureste ca, de si poate a fost oastea romaneacsa mai mare cleat
cea ungureasca, deosibirea insa. era neinsemnata.
www.dacoromanica.ro
 282 N. BALCESCIT

«teu, si ea as face-o, dar stiindu-mé cap al acestei armil,

nu voi sd fiu fugal' si sà desertez de la al mei.
Dar altil, pe cari banuitorii chronican ii numerd printre
dusmanii lui Andreia, Ii povatuiaii a nu se trage inapol si
a nu hisa sà treacd ocasia d'a stãvili ndvalirea dusmanului
si a opri rëul d'a se intinde mai mult ; cu cat mai mult vor
intardia, cu atat armia lui Mihaid va cresre prin venirea Se-
cuilor, ce-I mai asteaptä sã vina si a altor partisani al sel ;
ca dusmanul va fi mult mai de ingrozit atunci cand isi va
uni toate puterile. Pentru aceea nu este vreme de perdut ;
trebue a lua armele pentru patrie i pentru libertatea opiilor
sei si a cerca norocul resboiului. Acest svat era si cel mai
bun, cAci in adever on-ce prelungire a resboiului ar fi fost
in paguba lui Andreia iin folosul lui Mihaia, de vrerne ce
popoarele Ardealului tinea cu acesta din urmd. La un ase-
menea svat se uni si Andreia si hotari a-si cerca norocul.
Mai 'nainte insa el voi sa." sleiascã toate rnijloacele de impa-
ciuire. 0! nepriceputa minte omeneasa! dice unul din chro-
qnicarii nostri ; cAtà vrerne fu de a tocmi tara si a face pace
si nu vru, ci vru sa tocmeasca Cand nu fu de nici un folos,.

XIX

Mihata-Voda, precum am vedut in urma si din pricinele

aratate, ne voind a da bataie in acea di de Mercuri 17 27
Octombrie, spre a indatora pe dusrnan a nu-1 isbi, se socoti
a-1 ocupa in acea gi cu negociatii. Trimise dar soli la An-
dreia, cerendu-i ca sa-i deschida calea pentru el si armia
sa, spre a merge sa se uneascd cu Nerntii impotriva Turci-
cilor, caci de nu, apoi si-o va deschicle el cu sabia ; ca el
n'a intrat cu gandun vrajrnd.sesti in Ardeal; ca de s'a facut
vr'o pustiire prin sate si orase, a fost fara porunca lui, An-
dreiu, cloritor de pace, ascultând solii, ii trimise inapol la
Mihata, impreuna cu doi ai sei, purtand acest respuns : ca
Mihaiu-Voda trebue sd se traga in tara Româneasca tot pe
clrumul pe unde a venit i sa despagubeasca toate relele
«ce au facut ostash sei si apoi sa faca o noua legatura de
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIii-VITEAZUL 283

«pace si alianta temeinica impreuna Mihaiu, ascultand pro-

punerile deputatilor, se arata a le prirni in de bine si, spre
a insufla mai multe sperarl de pace liii Andreiii, el incheie
cu aceiasl deputati o incercare de arme pentru acea qi, pen-
tru care ceru zaloage, fagaduind de a trirnite si din parte-i.
Andreiii se grabi a trirnite pe Moise Secuiul i pe Melchior
Bogathi, cel capitan vestit, cu cinste cunoscut de
Mihaiü pentru campaniile sale in Ardeal, cel-l'alt june ales
prin nasterea i calitätile sale. Mihaiii Ii trimite doi boeri stra-
luciti, postelnicii Preda si George, cu cari Andreiti vorbi si
se _planse cu vioiciune de purtarea lui Mihaiü catre dênsul.
Intr'aceasta yreme sosi in tabara lui Andreiti, Malaspina, le-
gatul Papil, pe care indata printul 11 porni lang-a Mihaiu-Voda
ca sa se sileasca in tot chipul spre a-1 aduce sa faca pace. Nun-
ciul, infatisandu-se inaintea lui Mihaiti, nu se temu d'a ne-
cinsti caracterul set' de episcop si de sol, pogorandu-se pana
a minti inteun chip nerusinat. Prefacendu-se Ca vine de la
curtea imperatului si slujindu-se cu numele M. S. Imperiale,
de la care spunea cd are carte la mana, el porunci lui Mi-
haiti sa iasa inclata din Ardeal, fara a face nici o vrajrnasie.
Cerend Mihai sa i se arate porunca imperatului, nunciul
respunse ea ea se afla in rnanile printului Andreiti, caruia
a lasafo, dar ca peste putin poate sa i-o aduca. Malaspina
fu nenorocit in inselaciunea sa, caci Mihaiu ii dete de min-
ciuna scotend carte a imperatului cu totul dimpotriva prin
care i se poruncea sa isbeasca pe cardinalul fara intarcliere
si declard ca la aceastã porunca voia sã asculte. Nunciul ii
conjura atunci in numele lui Dumneqeil ca sa nu facd nici
o miscare in diva aceia, pana ce va vorbi cardinalulut ca
sa-1 aduca la alte simtirninte. Mihaiii nu mat respunse nirnic
nunciului si acesta se intoarse chiar in acea di la Andreiu.
Din partea lor, Moise Secuiul si Melchior Bogathi se silira
prin multe cuvinte a aduce pe Mihaiu la sirntiminte paciMce
si bine-voitoare catre Andreiu, clicend cu inselaciune, ca un
tractat de pace s'a si incheiat intre acesta si imperatul ; ca,
privind nestatornicia lucrurilor omenesti, sa." se multumeasca

www.dacoromanica.ro
 284 N. BA.I.CESCIT

pe positia sa de acum i sa n'o jertfeascd ambitiei sale si

until viitor nesigur.
La acestea iata care fu respunsul lui -mai: «Am jurat
lui Christor, pe Turd sd nu slujesc i vol pe densii ii iubiti,
«cum oare s me incred voile D'aceia hotark-am a ye co-
«prinde tara si a rnuri ca un crestin saü peste voi a domni..
El adaogi cã alianta ce spun ei c'afi incheiat cu impératul
este o plicinuire desearta spre a ocoli greutatile de fata si
mai mult spre a rupe pacea decat a o face; cà e mai bine
a hotari prin arme deck a mai face tractat de pace. Incat
«pentru nestatornicia norocului, tiLi, ise ei ca sunt om,
«dar stia i aceea c5. Dumnedeil ajutã resboaiele drepte, ai
«ell am luat armele pentru lege; el va intdri pe cei ce se
«lupta pentru densul i va prigoni pe cei ce-1 «vind .

Joi, in 18/98 Octombrie, qi consantita de pe calendarul nou,

apostolilor Simon si Iuda, din di de dimineata
trimise inapoi lui Andrei pe Moise Secuiul i pe Melchior
Bogathi, cu urmatorul ultimatum: «Andrei Bathori, ca un
«partisan al Turcilor i vinc,letor al pricinei crestinatatii sa. se
«lepede de stapanirea Transilvaniei, sa imbrace haina po-
«peasca, sa se duca in Po Ionia si sa lase principatul pe
«seama lui Sigismund Bathori, saü de almintrelea va hotari
«puterea armelor; iar atunci el, domn al Ora RomAnesti se
«leaga ca-1 va face a dobandi milostivirea imperatului . Car-
dinalul intelese atunci ca trebuia a se gdti de resboi i tri-
mise inapoi zaloagele lui Mihail]. El se gandi insa sa mai
trimitã o data pe Malaspi-:a langa Mihaiü, spre a mai face
o cercare de pace. UrcAndu-se intr'o trasura, insotit de o
mica escorta, Malaspina intra in tabara voevodului, dar acesta
nu vru sa-1 prirneasca si, finid-ca. Malaspina se apucd in ta-
bera a vorbi ofiterilor i ostasilor, indemnAndu-i sa lase ar-
mele ca sa nu verse sange crestin, Mihaiü, vedendu-1 cal-
«clind ast-fel de a doua card datoriile sale de sol si price-
(Tend ca nu-i adusese nici acum porunca impératului faga-
«duita, 11 chema dinainte-i, ii mustra putin pentru inselaciu-
«nea lui i, fard a vatama intru nimic respectul cuyenit per-
«soanei sale, il trimese pAna. la a doua porunca, la arest in
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAII:T-VITEAZTJL 285

ccoada taberil, puindu-1 sub paza fiului seti PAtrascu, ca sa

«nu i se imtample nici un refl.
Faird cuvent aü bAnuit unif Unguri cA si Malaspina, voind
sà castige favoarea impératului i sã dobAndeascd prin mij-
locirea lui demnitatea de cardinal, lucra in secret in favoarea
lui Mihaiü si cd de bund voie el rémase in tabdra lui. Po-
lonezii mai ales, urAnd pe Malaspina, umplurd Europa de
invinovatirile lor, dicend cd el a fost un spion al imperatu-
lui i eh a inselat si a perdut pe cardinalul.
AceastA bänuiald a venit din aceia cd, in urma batAliei,
Malaspina se ardtd plin de zel pentru Mihaiü i pentru im-
peratul. Dar este de credut ca. el se ardtA ast-fel, cAci se
compromisese foarte mult in ochii lor, prin focul cu care
apArase pe Andreiil inaintea bAtAliel. Aceea ce silise pe Ma-
laspina a sta in favoarea cardinalului era cal acesta cAt-va
mai nainte fagAduise in secret Papel a-i inchina Ardealul,
sperAnd cA ast-fel ii va avea la nevoie sprijin impotriva im-
peratului si va putea 'Astra aceastA tard ca un feud atArnAtor
de sfAntul Scaun.
In vreme ce Andreiil i Ungurii sta in cump 'end intre te-
mere si nAdejde i asteptail intoarcerea lui Malaspina, ca sA
vada de le aduce pace sail resboiti, Mihaiil II ia toate me-
surile pentru bAtaie. El ii intocmeste armia, iT aseazd tu-
nurile, pune tot lucrul la locul sea, si, innaintAnd spre Sibiiil,
trimite un crainic cardinalului ca se-I spunA cA el voeste sA
crute sangele crestinilor, cA el nu vine ca sa-1 verse, dar CA,
in numele imperatului sA-I asigureze invoirile ce i se dedese
si i se jurase de Sigismund, cum si sa-1 facd a intra in stA-
pAnirea acestei ; cA cardinalul tinea un principat ce nu
era al lui ; in sfArsit ii declarA cd, de nu va lasa mai curend
armele spre .a se supune la M. S., el '11 va goni de pre urmA
cu foc si cu sA-ige pAnd ii va scoate afard din aceast5. tard.

XX

La aceastA vestire trufasd printul Andreiü, perdend spe-

rarea de impAciuire cu care in zadar se mAgulise, maniat
www.dacoromanica.ro
 286 N. B.A.LCESCU

peste mesura, trimise inapoi pe crainic, inalecd calul i po-

runci lui Gaspar Cornis, generalul-sef d'a forma rendu-ile
d'a intocmi armia de bataie. Locul unde armia fu intocrnita
era o carnpie, nu prea bine aleasa, aseclata." intre orasul Sibiiu
tergul Selimberg ; aceasta campie este din natura asa de
nepotrivita incat pamantul se pleaca din partea Selimbergu-
lui i dirnpotriva se ridich din partea orasului Sibiiului; in-
tinderea ei este d'aproape patru mil pasi. Mihaiti era spre
resdrit, urmand riul Sibiiului. Andreid era de cea-l'alta parte
riului, spre apus. Armia lui Andreid fu intocmita ast-fel
ca ea ocupa partea cea mai de jos a campiei, inchisa de
ambele parti intrc oras si riul Sibiid. Mihaiu din contra res-
pandise osta.sii sel parte pe ses i cea mai mare parte pe
inaltirnile care din sus de sibiia i de Selimberg. se tin de
munti, ast-fel incat, de pe imprejurari, voevodul putea alege
sad de pe naturã sad de pe vointa, un loc mai priincios, in
vreme cc printul Andreid n'ar fi putut lua cleat unul mai fed.
Intocrnirea armiei- lul Andreid era aceasta: la centru o mie
calareti, al caror cap era viteazul Moise Secuiul, avend de
locotenenti oe Francisc Sevri si pe eel doi Toma, unul Czo-
mortany, celalalt Becz, ambii seem i vestiti in resboid; pe
langa densh erad trei sute polonezi armati cu arcuri, pusti,
si sabh, comandati de un nobil i voinic polon. La dreapta
erad asegap pedestrash luati din garnisoane i o mie Sasi ;
aceasta aripa o comanda Stefan Lazar, resboinic harnic care
se ilustrase in resboaiele cu Muscalii din vrernile lui Stefan
craiul poloniel; acestuia se dete ca ajutor George Aradi,
ungur, capitan al pedestrasilor Brasovului, carele se afla pe
langa Andreit., inca din naintea navalini lui Mihaid. La stanga
venea intaid 600 pedestrasi pretoriem, 441 albaqtrfi, de pe
uniforma lor; capul acestei cete alese era Matheid Pereseth,
voinic indäratnic avênd de locotenent pe Francisc Turi.
Dupa" densii venea o armie ajutatoare, povatuita de Petre
Huszar si Stefan Tahi, ambh unguri din Ungaria can fuse-
sera' pentru vestea vitejiel lor chernati de printul Sigismund
in Ardeal. Huszar primise de la Andreid comanda intregei
aripe stange. Alaturi cu oastea lui Huszar, tot la stanga, ye-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILOR SUB MIRAIO-VITEAZUL 287

neail cei mai de capetenie magna i nobih, Melchior Bo-

gathi, Nicolae Zalasdi i mai multi altil, iar la stanga lor
era Andreia Bp.rcsai banul Lugosului cu o caldrime voinicd,
Gaspar Sibrik capitan al calarimei pretoriene si junii nobili
ce slujeail la palat, al caror regiment se urca la 400 oarneni
addogit inca cu mai atati pedestrasi alesi, veniti, cum se
dicea, de la portile Comitatelor. In a doua linie venea fa-
langea saü corpul armiei de reserva, formata de oamenii
Cornitatelor si de nobilime. Capii erail Ion Iftiu numit junde,
de pe varsta lw, carele era frate vitreg cu printul Andreiu,
Stefan Toldi, George Ravazdi, Stefan Bodoni dintre Senator],
Baltazar Cornis asemenea senator si nu al lui Gaspar Corms,
precurn si multi altil. Capul tutulor era Gaspar Cornis, dar
fiind-ca in calitate de general-sef, el comanda toata arm:a,
Pancratie Sennyei lila in locu-i comanda acestei trupe. La
spatele ei veneaa 600 calareti ai caror capi erau Benedict
Mendzenti, Mihaiu Szeinere, Wolfgang Petki si Stefan Beseni.
Ast-fel intocmindu-se armia, Andreia se apropie de capi
si le tinu un cuvent lung plin de patima, fara demnitate si
cuviinta, in care se vedeste semetia si obraznicia ce mai
tot-d'auna a intrebuintat Ungurul cdtre Roman. El nu se
multami nurnai a imputa lui Mihaia mustrarile obicinuite
atunci de Unguri, ca s'a aratat ingrat catre densii, can rail
ajutat d'a se face domn si rail mantuit de Sinan ; dar Inca
arunca injuraturi groase i nevrednice asupra lui si a natiel
romane: «Mihaiu, dicea Andreiü, e un sarpe pe care l'a hranit
«In sinul sea, si al carui venin umbra' sa-1 otraveascd. Fratii
«Jul pasc i astadi porcii i caprele in padurile teril Roma-
«nesti. El searnana mai mult unui dobitoc fioros de cat unui
«orn. El s'a unit 'cu talharii si cu téranii, semenii lui din
«toate tinuturile spre peirea noastra. Nu ye temeti, adaogi
«el, de aceasta natie proasta i defaimata, de veacuri dajnica
«Ungariel, natie de robi, pe care se cuvine a-i bate mai bine
«cu nuiele si bete de cat cu ferul>. Apoi spre a aprinde si
mai mult mania ostasilor sei in contra lui Mihaiu i sa le
dovedeasca reaoa lui credinta, el puse de ceti tractatul de
alianta ce acesta incheiase cu Ravazdi si cu Viteazul si-1 in-
www.dacoromanica.ro
 288 N. BALCESCU

tarise prin juramintul lui si al boierilor. Andrea) uita numai

a spune cd el a fost cel d'intaid care cdlcase i rupsese
acest tractat prin comploturile sale impotriya lui Mihaiti si
prin pacea ce incheiase cu Turcii. Dupa aceea cardinalul
se aseia la dreapta falangel sale, inteun loc inaltat, spre a
priveghea toate intemplarile resboiului i, pentru ca locul
sed sa poata fi veclut de cdtre ai sel, el puse inainte-i un
steag mic pe care era tesut cu aur litera A. El purta pla-
tosa ostaseascd i incaleca un cal negru i generos, ce-1
avea in dar de la Sigismund Bathori ; langa densul sta
Stefan Csaki din Medias)", George Palatici si vr'o cati-va alti
nobili dintre Secui.

XXI

Mihaiii cata la intocmirea oas-tei lui Andrea-) i depre densa

41 intocmi pe a sa. El veciu cã Andrea-1 int'arise mai bine
cu osti aripa stanga, apoi centrul; iar aripa dreapta era
cea mai slaba; deci el hotari a-si concentra silintele si is-
birea asupra acestei din urrn'd aripe a dusmanului si a cen-
trului, refusand a inhata bataia intre dreapta lui si stanga
dusmanului. Pentru aceea el intdri stanga sa fata cu dreapta
lui Andreitl, puind acolo pe Baba-Novac, vestit general pe
acele vremi, cu catanele si haiducil se); la dreapta era ca-
larimea serbeasca, o ceata de cazaci i alta de Moldoveni.
La centru erag ungurii, avend cap mai mare pe George
Mako ; iar capii cohortelor erail Francisc Lugasi, Dimitrie
numit cel Mare, George Horvath, Mihail]. Gyulai, Lupul Noak
si altii can comandaft batalioane sati companii. In dosul lor
erau Polonezil cu o searnd numeroasa de Cazam si callirimea
româneasca. In sfirsit venea Mihaiü cu falangea .sa, o trupa
de o mic Secui, impreund i boeril cu militiile lor. Trei crud .

marl* intregi de aur erati dinaintea lui Mihaiü si indatä dupa

crud venea eroica Iui sotie doamna Stanca. Para a nu se
inhata ostile la lupta, Mihaiu protestä prin un crainic ce tri-
rnisese in tabera lin Andrea) pentru sangele ce are sä se
verse, ca, impotriva vointei sale, cardinalul ii sileste a se
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIU-VITEAZUL 289

bate. Apoi el declara ca el cla iertare tuturor celor ce vor

voi a recunoaste pe impératul de stapan. El propuse Inca
de a se cruta viata celor ce vor voi sa fuga dintr'o tabard
intr'alta, sau caci spera ca un mare numer din soldatii lui
Andreiu vor trece la densul, precum sà i intempla, sad cà
voia a da Ardelenilor un semn de buna lui vointd cdtre
d en sii.
Mihaid, trecend in fruntea ostilor, le vorbi putin cu cuvinte
scurte si energice, ast-fel cum trebuia unor ostasi doritori
de a se bate. Purtandu-si in dreapta si in stanga trupul,
ochii i bratele sale, domnul mar mult prin gesturi expresive
clectit prin cuvinte indemna pe ai sei, clicendu-le: «Aicea (si
arata tabera sa) aicea este dreptatea, aicea pricina cea buna,
tocmelele; legaturile si jurdmintele de pace, imperatul di
Dumnecleu. Grabiti dar, caci cu hiruinta v asteapta h glorie
mare si o bogata prada. Iar dusmanul (intorcendn-si mana
catre dinsul) ce are oare pe seamd-r, fara nurnai credinta
calcata in picioare si jurarnintul batjocorit, lipsa de ori-ce
barbatie, vicleniile, cursele, sfaturile oteritoare cu Turcir di
nelegiuirea unor legaturi vinovate. Sub un cap chemat la
cele sfinte soldatul e pangarit ; sub o purpura sfanta e un
spiept nevrednic i rasvratit catre cer. De la unii ca acestia
ce mai e de asteptat? fara numai aceea ce ei ne arata:
inimi indoite, trernurul trupului lor, blesteme femeesti si
«prin urniare fuga mai nainte de a se bate .

Ast-fel scurt cuvinta Mihaiu si graind, chipu-i fulgereaza,

ochi-i scanteiaza i focul inimer sale aprincle in inimile osta-
silor sei un eroic entusiasin. Er sunt sigurt acum ca vor bi-
rui. Domnul porunci indata a se invoca in toata tahara de
trei on santul nume al lui lsus. 0 strigare mare se inaltd
de o data la- ceruri: semnul de batae se dete si trimbitele
incepura a suna din ambele tabere.

XXII.

Era ciece ceasuri de clirnineata Octombrie) ca.nd in-

cepu battilia prin o furioasa navalire de ambele parti. Sune-
www.dacoromanica.ro
N. Balceseu: 'storm Romthulor sub lf t rat -) deu 19
 290 N. BALCESCU

tele trimbitelor, urletele tunurilor, infioratoarea suerare a ghiu-

lelor ce se incrucisall in aer, clancaitul paloselor, strigarile
luptdtorilor, fumul prafului, care in mijlocul sgomotului in-
tuneca cerul, toate acestea respandeail in toate partile spairna
mortii si curmati vieti lard numer. Tunurile lui Mihaiti-Voda
erati asedate pe un loc mai bun deck al Ungurilor i ar fi
avut tunari mai mesteri, cacl ghiulelele, aruncate prea sus,
treceail preste capetele ungurilor lovind numal yarfui
si le fdcea mai multa spaimd deck vatamare.
D'abia se incepuse btia, cand un nobil roman din oastea
lui Andreiti, anume Daniil Zalasdi, Ii làsã postul ce i se
incredintase i, dand pinteni calului, trecu in tabara noastra.
Talentele sale si favoarea printilor Bathoresti ridicase pe Za-
lasdi dintr'o treaptd de jos la aceea de nobil. El facuse Ba-
thorestiior multe slujbe, care stralucise nurnele lui. Cinstea ai
slujbele facute,si primite l'ar fi indatorit a ramanea credin-
cios lui Andreiti, dar glasul sangelui 11 impinse, cu marea
mirare si intristare a Ungurilor, in tabara lui Mihail'. Spun
eh el facu cunoscut lui Mihaiü positia armiei vrãjmase. Curend
dupa aceea, vom vedea cum Ungurii rasplatird lui Zalasdi
cu moarte cumplitd pentru aceastä fapta.
Cea d'intaiti isbire o facu Baba-Novac cu recea-i vitejie,
in capul calketilor séi, asupra lui Stefan Lazar, pe care-I
avea in fata ; dar cu toate silintele ce puse, el fu respins
inapoi de voinicii pedestrasi ai acestuia. Indata Mihaiü ii tri-
mise in ajutor o trupd voinicd de calareti armati cu lance.
Erati calaretii Unguri i Sécuii comandati de George Mako.
Acestia, ajungend in mijlocul ostasilor lui Baba-Novac, ui-
miti de neisbanda lor, Ii imbarbateazà din nal i impreund
impingand inainte cail lor, cad peste ostile lui Lazar si ale
lui Andreiti; apoi despartindu-se in douà trupuri, unul se
lasa asupra pedestrasilor, care siliserA pe Baba a da inapoi,
Ii macelareste groaznic, calcand pe unil in picioarele cailor
lor, lovind pe altii cu lancile. Acolo peri Stefan Lazar, ce
comanda aceasta aripa. El se jertfi de buna voie mortei, as-
varlindu-se in mijlocul mdcelului soldatilor sei si strigand
Voiti sa mor ca sa nu mai slujesc un popa nernultumitor
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMINILOR SUB MIHAIU-VITEAZUL 291

care mi-a rapit cinstea i vreclniciile mele. Cel-l'alt trup

cadu peste oastea lui Moise ce-i era in fata. Aci se facu o
mare ucidere, cacf fiind punctul principal al batail, si o parte
si alta se purta cu barbatie si se vatamara greu. Ungurul,
.clice Beth len, era in luptä cu ungurul ; unul se batea spre
<c a apdra patria, cel-l'alt spre a o robi.p In sfarsit dupa ce
se luptara cat-va cu puteri d'o potriva, trimitend Mihaiü inca
un ajutor la ai sei, Moise Secuiul fu impins inapoi de Mako
si perdu multa lume in retragerea sa. Un steag investit CU sem-
nele Bathorestilor fu rapit de la oastea sa; stegarif Toma
numit Grecul, Stefan Szeplaki, si Tudor Colbaz furd omoriti.
Petre Huszar din aripa stangd, védend oastea lui Moise c'a
dat inapoi i cd bdtalia este mai perduta, grabi a alerga
intr'ajutorul 1w Moise cu voinica trupA de lancerf ce comanda
dand asupra sarbilor siqingurilor 1w Mihaiü, ostenip de
o lungd lupta, II respinse inapol. Vedend aceasta, Mihaiü cu
ramasita calarimei sale ungurestl i romanesti, cu cea mai
mare parte din reserva sa, alerga insus: asupra lul Petru
Huszar, da ajutor ungurilor i sarbilor sei i .dupd multa vet--
sare de sange, respinge inapol toate trupele luf Huszar, in-
cremenite de atata voinicie. Mihaiü insusi alerga ca un left
prin mijlocul vrajmasilor, tiind in mand sabia sa groaznica
si amenintatoare, cu care dobora in dreapta si in stanga pe
cap intampina. El nu se multumi insä a inima pe ai set prin
exemplul ce le da, ci Inca prin cuvinte ii indemna, if im-
pingea, if imbarbdta spre a folosi de acest minut priincios
ca sã spargd de tot armia dusmand.

XXII

Ungurit acum perdusera bdtaia ; armia lor in rdsipa fugea

in toate partilc; reserva numal singura mai tinea. Aceasta
trupa numeroasa si curagioasa, care inca nu dedese in ha-
taie, statu in ajutor la cele-l'alte osti, le opri din fuga lor si
le sili a se intoarce spre armia improtivnica. Andreiii Barc-
sai, Moise Sécuil, Stefan Tahi, Petre Huszar i cei-l'alp cap,
temendu-se ca isbanda lut Mihaiü sa nu se prelungeasca si
www.dacoromanica.ro
 292 N. BALCEsau

spre a pune stavilai furioaselor sale isbiri, se indeamna si se

imbdrbdteazd unil pe ali, Ii pun in orânduiala batalioanele
ale caror randuri eraii stricate si, cu energia desperdrii, cu
o numeroas'a caldrime de lancep i cu toatà pedestrimea guar-
diei, furios se aruncá asupra lul Mihaiü, mândru i sigur acum
de isbanda sa. Lupta reincepe atunci cu mare inviersunare
din amandoud Orti le si ajunge ingrozitoare, desperafa. Ro-
mânii i Ungurii se sfasie unii pe altii ca niste tigri flamânc,11,
stiind bine ca Pretul biruintei e frumoas'a i mdnoasa tard a
Ardealului. Unii se lupta ca s'o tina ; cel-alalp ca sh ea
inapol mostenirea pArinteascal. Biruinta multà vreme statu
nehotarita, pand când silintele desperate ale Ungurilor
improspAtarea ostilor lor, sparsera oastea ostenita" a lui Mi-
haiti si 0 silira a da dos. Cea mai spaimântätoare neoran-
rânduiala intrà atunci in randuri1 6 acelor ostasi, can cat-va
timp inainte erail biruiton. Fuga lor fu atat de rape& incat
cu mare greil Mibaiü isbuti a-i opri in loc. Calare pe un cal
spumegAtor, plin de foc, acoperit de sudoare si de praf, el
alerga inteo parte si intr'alta, intrebuintand t'ând indemna-
rile, cand amenintarile, când insesi loviturile spre a intoarce
pe ostasii s'el la bataie. El isbuti mai inteia prin autoritatea
persoanei sale a opri steagurile ; apol pe langa dênsele, se
nevoi a opri pe fugan strigandu-le : «Ce va sa c,lica aceasta
miselie ? Ce va sa dica aceasta spaimântare neobicinuita,
«care ye face sa." Fasati a ye scapa din main o biruinta cds-
«tigata ? Voi ye trageti dinteo lupta cu. noroc inceputa ; voi
dap pas unui dusman ingrozit si in rasipa a-si aduna pu-
«terile. Unde suntep voi, vitejii mei soldati, cari odinioara
«ap pustiit Bulgaria, can ati sdrobit armiile lui Caraiman si
ale lui Ahmet, cari ati imbogatit tara Româneasca cu jafu-
«rile barbarilor? Pentru ce puterile voastre sunt acum topite,
rnàuile voastre slabite si inimile voastre tara barbatie ? Si,
« aceea ce este rusinos de spus, nevrednic de facut,
epentru ce manele voastre armate chiama in ajutorul lor pi-
«cioarele voastre nearmate ? Ast-fel oare o sä biruiti si sa
cluati Ardcalul ? ast-fel o sä umpleti casele voastre de do-
ItAnda ? Pentru ce dar nu ye opriti? Nu vrep oare mai bine
www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMINILOR SUB M1HATC-VITEAZUL 293

«a dobandi asta-di gloria deck o vecinica necinste ?, Prin

asemenea cuvinte-i apostrofa Mihaid ; dar spaima, era mai
puternica deck rusinea. Ea biruia nu numai cuvintele, ci
Inca rànile i loviturile. In dosul taberii Romanilor era un
deal naltisor inconjurat cu santurnanga satul Heltau. D'abia
in acel loc, numit tufisul Cisnadiei, Mihaiü isbuti a opri fuga
ostasilor, a-i intocmi in oranduiala si a-i intoarce cu fata
cdtre dusman.

XXIV

Ungurii facusera un pas mare spre biruinta i ar fi putut

isbuti a sparge cu totul si a reslati oastea noastra spaiman-
tatã si pusa pe goana si a impedeca pe Mihaiti-Vodd a o
intocmi din not), daca Acei ce comandati reserva ar fi dus'o
in ajutorul kn. Barcsai i. a ltu Moise, cari isbutisera a in-
frange armia romana ; dar Corni i Pancratie Sennyei ti-
nura in nerniscare reserva ce era sub comanda br. In vremea
aceea, Mihaiü ii clad ostile din noti asupra vrajmasului. El
porni inainte cloud cete de polonesi ce nu dedeserd Inca in
aceea qi, cari navalird cu furie asupra ostilor lut Barcsai
Moise, ucigend si resturnand totul dinnaintea lor. Moise si
Barcsai sprijinird cat-va aceastä furtunoasa isbire ; dar, ye-
dend ca nimeni nu le vine intr'ajutor, ca tlancul lor desco-
perit e amenintat de Mihaiti, se trag cu graba sTpre reserva.
Atunci o ceata de poloni ce slujiaii in armia lui Andrei!),
vecland fuga Ungurilor i credend c bataia e perdutà de
densii, trec langa compatriotit lor in armia noastra. In vreme
ce se petreceati acestea Gaspar Cornis, generalul sef al dus-
manului, voind sa facà o recunoastere spre dreapta ca sà
vada ce e de facut in starea de atuncl a luptei, fu fard veste
ocolit de scadroanele moldovene ce slujeail in armia noas-
tra ; ii prinserd si-I aduserd dinaintea lui Mihaiu, care, cu-
noscendu-1 de mult din soliile lui si respectand virtutea si
vrednicia ce impodobeail pe acest laudat resboinic, ii trata
bine si-1 puse in loc sigur ca sa nu i se intample nimic.
Aa fost unit, dice Bethlen, vrajmasi ai cinstei i ai reputa-
www.dacoromanica.ro
 294 N. EALCESCU

«tiei lui, can aü dis ca Cornis de buna-voie si intr'adins s'a

dasat a fi prins si dus la Mihaiü, fiind din partida Impëra-
tu1ui>. Analistii strdini stail insà la indoiala despre aceasta.
Prinsoarea fara veste a generalului-sef, dezertarea Polonilor,
spargerea ostilor lui Moise si ale Jul Barcsai, incremenira de
spaima pe Andreiti si pe ostasii sei, incat el nu mai indras-
nira a tine lupta cu Mamie, in vreme ce acesta, reimbarbd-
tancl pe al sei, se aruncd puternic inainte, taie, turbura si
pune in neorindinald toate cetele unguresti.
Era acum trel ceasuri dupd amiadi. Andreiii, care de la
seapte ceasuri dirnineata statuse in acel loc, ye-lend acurna,
d/pã o batalie de cinci ceasuri, armia sa in rasipa, lard
speranta de a mai indrepta bataia, gandi la sine spre a se
acanthi prin fugal, de pre povata unora i, inainte de scapd-
tatul soarelui, el Ii parasi postul i armata luand fuga, in-
sotit fiind de o sutd de caldreti, intre cari erau frate-seir Ion
Iffiu, Ion Gerendi, George Falatici, Ion Beldi cu fill sél Pavel
si Clement, Torna, Czomortany, Nicolae Mico i mult,1 altil.
Oastea lui Andreiil, pardsità ast-fel de printul seCi i lipsita
de generalul sea robit, cauta a mai tine pand la sosirea
noptil, ce nu era departe ca sal se poata trage in siguranta.
Obosirea arrniei noastre o ajuta intru aceasta. Noaptea acum
sosise i bataia tot mai tinea. Pancratie Sennyei, Moise sa-
cuiul, stefan Toldi, Petre Huszar mai sprijinird Inca mai
multe isbiri ale lui Grigorie Mako, cand pe la opt ceasuri
Mihaiil, intelegend de fuga 1w Andrei6 si pricepend cä ba-
talia nu mai este nehotarita i ca rernane numal a o sfarsi,
impinge inainte cate-va cete din oastea sa, qicendu-le: «Fetii
«Mei, mai opintiti inca odata ; biruinta e a voastra ; vitejia
voastra mi-o chezasuieste Navala acestor cete sparge cu
.

totul remasita ostilor lui Andreiia si le pune pe fuga. «El se

e trap,- in tacere, dice Bethlen, cu pasi grabnici si fara ran-
Aduiala, parasind Romanilor tabera, biruinta si patria . Ai
nostri se aruncara indatd in tabéra ungureasca, unde gasirä
si pradara mult aur, argint, haine, cal, corturi, multe steagurl
si patru-deci i cinci tunuri. Ostasii nostri petrecura noaptea
aceea pradand tabera ungureasca i serbatorind biruinta lor
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAra-VITBAZUL 295

prin mese, cantece i chiote de veselie. Armia lui Andrea"'

lAsase pe campul bAtaliel 2027 morp i aproape la 1000 rd-
nit! i prini. intre acesti din urma, afarà de generalul Cor-
nis, cacluse si George Ravazdi, pe care Sécuii, urandu-1 'de
moarte pentru tirania cu care pedepsise revolta lor, ii orno-
lira.' a doua i dupd bAtalie. Asemenea pap de cake Romani
si sécuianul Wolfgang Cornis. Toti cei-alald prinsi, cu ma-
rinirnie de Mihaal fura liberati. Perderea noastrA a trebuit
Inca sa fie insemnata, desi mai mica decat a Urigurilor 1.
Dintre al nostri Inca re'maserd morti mai multi ostasi de
rind, in vrerne ce din Unguri picard multi nobili, intre cari,
afard de cei mai sus insemnati, furl Francisc Tholdalesi,
Ion Sassaovi, Mihaiü Culpenius, ce purta steagul guardiei,
Ion Berende, Daniil Rako si altii.
«Multe muieri unguroaice, dice Stavrinos, rémaserd vkluve
in diva aceea ; turburatu-s'a soarele si diva s'a intunecat ;
«praful in aer se inalta i pamintul tot s'a rosit de sAnge
«Niersat... Sä fi vedut acolo trupuri moarte i tineri viteji cum
«zAceail in tarina goi fard suflare.D Lesurile ce stail mor-
mane in campie furd adunate de locuitorii Sibiiului si in-
gropate toate la o laltà. Ast-fel ace! ce cu putin inainte
eraa dusmanil inviersunati, mijlocind natura, se läsard fàrá
impotrivire a fi impreunati inteacelas mormint. Fiind-ca groapa
fAcutä nu putea coprinde atatia morti, grämädirà trupurile
unul peste altul, puind intre fie care din ele o mAna de
earbA, astfel incat se fAcu o movilA mare, ce se intinclea la
un mil de oras, si «care va fi, dice dureros Bethlen, pentru
veacurile viitoare un monument vecinic de peirea Ardea-
lului».
Astfel fu be"tAlia de la Sibiiü, una din cele mai vestite in
analele gloriei romane. Ea fu mult mai mare prin resulta-
tele ei, caci ne fAcu inclatA stApAni al Ardealului.
Dupa istoricul Orteliu, moiii lui Miham nu treceau peste 200 oa-
mt,m, aceea ce e anevoie de cre4ut intr'o lupta asa de lunga i invier-
§unata. Bethlen pretinde ca din ambele parti impreuna perira 2000 os-
tasi. Istvanfi spune ca din oastea cardinalului perira nurnai 1118 osta§1.
De Thou §i Bisseliu nutnéra 3000 oamem perduti de Andreiu. Apoi
Montreux exagereazd acest nurner, urcându-1 la 12 mil.
www.dacoromanica.ro
 296 N. BALCESCU

doua-di vineri 29 Octombrie Ia resaritul soarelui, Mi-

haiil porni, in deosebite directii, numeroase cete spre a lua
in goana.
pe dusman. El le porunci ca sa fie cu mare ingri-
jire, ca nu cum-va dusmanul sd umble a se aduna unde-va
si a intinde vre o cursa. Sore a ispiti bine starea lucru-
rilor, el trimise spioni in toate partile, mai ales spre Alba-
Julia. poruncindu-le d'a-i raporta indata. Intr'adever esise
vorba cii sore Alba si Clus printul Andreiil facea pregatiri
de resbohl si c ridicase un mare nurner de soldap. Mihaii
insa cunoscu indata ca nicairi nu se afla osti ca sa indras-
neasca a sta sail de fata, saii pe ascuns impotriva lui bi-
ruitor, i hotari a-si duce armia drept la Alba-Iulia, sore a
stapani aceasta capitala a Ardealului si, impreuna cu densa,
tara toata.
Inteaceeiasi vreine ficu de obste cunoscut p -in proclamatif
si prin crainici : ca in on-ce parte se va arita Andreiil Bat-
hori sa-1 primp i si i-1 aduci la Alba, via sail mort, faga-
duind o buna risplatire pentru o asemenea slujba i decla-
rand ca va pedepsi strasnic pe aceia ce-i vor da licas sail
ii vor Scapa. El porunci inca a se inchide toate trecerile ai
porni 1200 oameni din oaste de impenara toate drumurile, cau-
Valid pe Andreiu. La Alba-Iulia Stefan Bathori i Ladislaa
Gyulasi, pe cart Andreiu ii insarcinase cu adrninistratia tern,
cum aflari de batilia nefericita pentru densii de la Siliiiu,
luard ce aveail mai scump i, cu o mica sniti, fugira G)u-
lasi la Ceh, iar Stefan Batori mai intaiu la Clus, apoi la ce-
tatea Husta, pe hotarul Poloniei. Acolo astepta cat-va, dar
perdend sperarea d'a capeta ajutoare de la Polont, el se
duse la- SnrelaO, loc de uncle se trage caQa Bathoretilor.
Cum se vedura liberi prin fuga lin Stefan Bathori, Albe-
nil se grabira a porni dinaintea ku Mihaii trei deputap,
oameni intelepp si elocuenti, anume Martin Turi, Stefan ce-i
cjicea Sartorius si George Nagilabu. Acestia gasira pe Mi-
haii tabarit nu departe de SibiiCi si, infatisandu-I niste cupe
www.dacoromanica.ro
 1STORIA. ROMANILOR SUB MIRAIII-VITEAZUL 297

de aur i alte daruri scumpe, 11 rugard ca sa.' fie mai mult

cu indurare deck cu asprirne, sa.' nu pustiascd un oras bi-
ruit care se preda" farä irnpotrivire si sà nu dPa jaf o capi-
talã unde el are sa locuiasca ; ca er stau gata, pen fru- pro-
tectia ce. le va da, a se jertfi, el si tot ce u, pentru densul.
La acestea respunse Mihaiu e ca el n'a intreprins acest res-
oboid spre a strica acea WA i ca iubeste mult mai bine a
go vedea semenatd si plina de avuturi i bucate deck de a o
apustii si a o ruina cu cruzime ; ea' el a vrut numat sa aducã
ape locuitori la credinta Catre imperatul, ce er ii juraserà si
aapoi si-at calcat jurämintul, nesocotind legile durnnecleesu
«si omenesti ; ca gandul lut, coprindend tara, n'a fost altul
alarà nurnal d'a infrange pe rebeh, a da pacea si linistea
apopoarelor ; pentru aceia, el nu va face nici o sminteala
«nici locuitorilor Albei, nici tuturor celor ce vor recunoaste
«autoritatea sa, ba Inca el ii va insoti cu toata bunatatea sa
c MA' vreme ii vor fi credinciosp).

XXVI.

Intr'aceea Mihaia-Vodk ridicendu-si tabera de la Sibiiu,

inainta cu incetul spre Alba-Iulia. Prin toate orasele pe unde
trecu _prin cale, locuitorit alergau inainte-i cu daruri, trdgAnd
pusti in semn de véselie i primindu-1 cu mare dragoste sti
entusiasm. Apropiindu-se de Alba, locuitorii orasului i at
judetului ii intimpinara cale de o Jeghe inainte cu multa
cinste i daruri. In capul lor era episcopul catolic Dimitrie
Naprazdi, inconjurat de tot clerul seu. El felicitA in nurnele
poporului pe domn de sosirea sa, urindu-i tot felul de ler--
cirt o domnie vecnica asupra teril Ardealului ce el doban-
disc cu sabia, o viata indelungata i isbandi multe care sa
se adaoge unele peste altele. In aceia qi, lurn 1 Noem-
brie (s. n.) intra cu mare poinpa. in capitala
Ardealului. Dorinta ce adesea avea d'a face intiparire asu-
pra pop,arelor printr'o stralucia priveliste adaogindu-se la
vesela imbatare a unel isbânch de atka vreme doritk facu
pe Mihaid de puse in aceasta intrare triumfalã 0 podoaba
www.dacoromanica.ro
 298 N. BALCESCU

neaudità in partile noastre. Intrarea s'a lacut prin poarta

Sfantului George. De la aceasta poarta pana la palatul dom-
nesc sta insirap ostasii de ambe partile caiel, in mai multe
randmI, in closul carora se grarnadise mil de mii de popor.
Inainte venea episcopul i clerul séü, corporatiile orasului,
apoi o banda de musicd, care se compunea de opt trambite
ce cu multa armonie modulad sunetele lor, de atatea tobe
de otel de pre obiceiul turcesc, de un bun nurnèr de flaute
si fluiere. In urma acestei orhestre venea Mihaid calare pe
un maret cal alb. Opt copil de casa, investiti cu mare ele-
ganta, inconjurad calul domnului.
Mihaid purta pe cap un calpac unguresc impod,obit cu o
fulie neagra de pene de cocor, legata cu o copcd de aur; o
mantie lungd alba de matase tesuta cu fir, avend pe de la-
turi tesup vulturi de aur; o tunicd alba de aceeasi materie;
lungi ciorapi de matase albi, cusuti cu petre scumpe si cisme
de saftian galben; de brad atarna o pada de Taban impo-
dobita cu aur si rubine.
0 ceata de dece lautari urma indatà dupd domn, cantancl
cantece nationale. Opt seidi ducead de frail opt cat acope-
riti cu sele pretioase, lucrate in aur .si in argint i impodo-
biti la cap cu pene marl. Apoi venea o multime de boieri
si ofiteri stralucip, top calari, i o numeroasa trupà de sol-
dati. Langa domn se purtad steagurile lui Andrei Bathori,
luate in batalia de la Sibiid. Ele erad desfäcute i plecate
spre painant in semn c. Ardealul este supus.
Ast-fel in mijlocul concertului trembitelor, tobelor i altor
instrumente, in sunetul clopotelor si in vuetul tunurilor, cu
care se uniad strigarile de bucurie ale poporului, infra Mi-
haid in capitala Ardealului i trase la palatul domnesc. In
cale, pan'a nu ajunge la acest palat, Mihaiti spun ca se in-
drepta catre un nobil ungur Stefan Bodoni, ce aduse prins
in batalia de la Sibiiü i-1 intreba unde ar fi mai bine sa traga.
Fara indoiala, vise Bodoni, in palatul printului Andrei.» La
care vorbe Mihaid respunse «Ce nu sunt eu inca biruitor 1PD
mirandu-se ca inca se da numele lui Andreiii until palat, care
acum era cu drept cuvintul al sea. Toata ostasimea se im_
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RONANILOR SUB MIHAIII-VITEAZUL 299

pdrti in liniste i cu orânduiald prin ospatärii si case publi-

ce, Cara a face nici o pagubd saü vatamare locuitorilor. Ni-
meni n'ar fi indra'snit a face vre un rètl, stiind pe strasnicul
donin acolea.
Exemplul Albanilor fu urmat de locuitoril tutulor oraselor
rii cari se grabira a trdmite deputatii la Mihaiü spre a-i
aduce inchindciunile si credinta lor si a cere mila si ocroti-
rea lui. Cetatea Clusului la cea d'intain s'omatie ce i se facu,
se inchind in 4 NoEmbrie i primi in garnisond 1000 soldati
sub comanda banului Mihalcea. Mihaiü porni 3000 soldati
spre a aduce la supunere toatä tam de jos, si inteaceeasi
vreme scoase un decret. deosebit,_prin care fa'gaduia mila si
ertarea sa la toti de o potriva, de oci-ce treapta ar fi, cari
vor depune armele i vor asculta de d'ensul si de slujbasii
s'ei. El obsti acest decret in toate pArtile prin obicinuitii cu-
rieri. Ast-fel toatà tam Ardealului pAnd la Solnocul din acest
tinut, era acum supusd lui Mihaiü, deosebit nurnai de cetati-
le Husta si Uivara. Mihaiil incepu a purta titlul urrndtor:
Mihaiü voevodul Terii RomAnesti, al sântitei maiestati ceasa-
erocrdiesti consiliar i locutiitor asupra Ardealului si de oastei
gMaiestätei sale dincoace de Ardeal si de partile lui supuse
<capitan P. I
Stirea biruintei lui asupra cardinalului fiind indata dusa
prin scrisori la impératul Rudolf, acesta se bucurd foarte
mult i o vesti intregei imperatii, ddnd lui Mihaiü cele mai
marete laude. Toata lurnea era acum plind de numele lui
Mihaiü-Vodà si minunata de repe4ile lul isbAnqi. Prin, vitejia
lui, pustiirile Turcilor i Thtarilor fusese stavilite si crestinil
tràiaU linistiti sub apèrarea sabiel sale pururea invingetoare.
Acum tot el, pedepsind pe rebeli i impacand turburarile po-
poarelor, da in mdnile cesarului cheile Daciilor. Nirnic nu
mai lipsea gloriei lui i, de pe spusa istoricului Bisseliu, lui
i se aplica, in mintea natiilor crestine, vechea cântare de bi-
1Noi nu cunoastem bine care a fost natura legarnint-lor din nainte
mtre impératul si Mihaiu despre Ardeal. Este thsa prea de credut ca
acest titlu Mihaiu nu si l'a luat de la sine i ca Austria cel putin i-1
fagaduise.
www.dacoromanica.ro
 300 N. BALCESCII

ruinta a bisericii, in care se prosldveste, ca biruitor al tutu-

lor celor rel santul patron al vitejilor si mai cu osebire al
lui Mihaiü, cerescul voevod i Archanghel Mihail.

XXVII

Oare ce se va fi facut nenorocitul Andrei Bathori? Din cliva

in care, cu desperarea in inima, fugi din campul batalii de
la Sibiiu i s'a perdut urma. Nimeni nu putea spune uncle se
afla. Ramas'a Inca in tara, oprit de vr'o sperare, saü ca, per-
lend tronul, isi parasi si patria, sjlind nutrial a-g rnantui
vieata ? Isbutit'a inch' inteaceasta? Inceput'a in tara sträina
clescoloraful si tristul trai- al pribegiei, acea crudd suferinta,
care usuca pe om fara de a-1 ornori? Ast-fel se intrebau toti
in Ardeal, biruitori i biruiti. Van In vreme ce trufasul
séü biruitor intra cu o pompa mareata in capitala sa, ser-
manul Andrei in coltul impotrivitor al teril platia printr'o
moarte cruda nenorocirea de a fi domnit.
El se trasese, cum am veclut, din campul batalii insotit de
o sutd insi calari, trecu pe langa SibiiU si luã directia Sighi-
soarei, voind sà se indrepteze prin Moldova in Polonia, unde
sa astepte vre-o ocasie priincioasa pentru a-3; redobandi tro-
nul perdut. El ajunse intr'o fuga pana la Oiternir. Acolo ca-
lul sea cacju in norot si el trebui sa-1 lase, impreuna cu
multa avutie ce era pe densul, ca sa scape cat mai iute in
cetatea Odorhei din Secuime, unde sotii sd II povatuira a
merge. Aci el cercetà pe unde e mai bine a trece in Mol-
dova. El dete aci porunci spre a tine in datoria supunerii
pe Secui, de nu s'au revoltat inca, fagaduindu-le uitarea re-
vokei lor si cà le- va da vechea libertate; dar toate erail za-
darnice. Poporul secui ii ura de moarte; nobilii se'cui numaf,
cari fusesera la bataie si aceia pe care ii gasi pe la casele
lor, primird bucuros a-1 insoti si a ocroti la fuga sa. Ei se
temeati de Mihaiu a remanea in tara, ear mai en seamä de
ura inversunata ce aveaü asuprd-le compatriotil lor ruinati
prin libertatea ce dedese teranilor secul, ei do-
.; ; -
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHATU-VITEAZUL 301

reati cel putin sa-si poata scapa vieata, fugind in tard straind.
Pregatirile ce nobilimea trebuia s faca pentru fuga lui, silira
pe Printul Andrti a astepta pe loc trei qile, i aceastd. zà-
bavà fu peirea capului sëü. Wend el aceasta intarcliere i te-
mêndu-se ca multimea sotilor sT sa nu vedeasca mai mult dusma-
nului fuga sa, el hotari a se desparti de d'ensiI. 'Asa in cetatuia
Odorheiu pe George Palatici ; apoi, alegand un numer oare-care
din nobili spre a-1 insoti, dete drurnul celor-Palti, multamindu-le
de credinta ce i-au aratat si povatuindu-I sa mearga sa se in chine
biruitorului Mihaiti, de la care crede Ca vor primi iertare,
sa astepte in liniste vremea care Dumneqeil, ce tine in mama
sa ursitele imp6rati1or o va insemna pentru mantuirea Ar-
dealuluI de sub puterea acestor biruitori straini. De acolo An-
dreiu, lasandu-si bogatele sale' vestminte de purpura, spre a
pune haine taranesti, se indreptd spre Moldova, departandu-se
mult de drumul cel mare, luand potecile i facand ocoluri
spre a-st ascunde si mai bine fuga. Dupa catd-va cale ajunse
intr'o vale unde gasi tin isvor cu apa dulce i imbelsugata;
vederea locului placendu-I cu deosebire, el se opri acolo, apol,
deschiqend sacul unuia din soldatii sei, lua putin vin si pane
spre a-sr potoli oare-curn foamea i setea i a starnpara ama-
rul inimei *sale. Facend acest mic ospet, 'el se adresa catre
LEI ce-1 inconjurati si le qise; <Precum mantuitorul Christos,
dnainte d'a se da jertfa mortii, facu cina cea din urma cu
cucenicii sèr si fu vindut de Iuda, unul dint'insii, care-i intin-
csese cursd, asemenea si eu, caqut in nenorocire prin trada-
«ton, poate fac astach cea din urma cina cu voi, pe care o
consantesc mortil meleo) Aceasta presimtire a mortil ce-1 as-
tepta ci pe care o si intampina in qiva urmatoare, misca
foarte inima sa, ca i a tutulor celor ce-1 ascultau. Plecand
din acest loc, ei ajunsera a doua qi in vederea muntilor ce-
lor marl ce tin pana la hotarele Moldovei in capatul tinutu-
lui secuiesc nurnit Csik i sosird la un loc pe care locuitorii
ii numesc San-Thomas, de pre o biserica ce-i este consantita.
Acolo, in a seasea c,li dupa nenorocita batalie, se opri Andreia,
gandind ca in aceste locuri va fi mai in siguranta de cur-
www.dacoromanica.ro
 302 N. BALCESCU

sele Secuilor. Aceste locuri, ca toate cele ce inconjurd Ar-

dealul, sunt aspre, muntoase, paduroase.

XXVIII.

Era intre secui un nobil din neamul lor anume Blasie Or-
dog, care, prin facerile de bine ale cardinaluhn, ajunsese din
stare sdracà la o avutie insernnatd. El nu voise sà meargd
la bataie, luand de pricinuire starea cea rea a sdnatiltel sale;
dar indatá ce augi despre invingerea i fuga lui Andreiti, el
puse-sd tragd clopotele spre a aduna, de pe cum este obi-
ceitl la tard, rudele sale, cldcasii i compatrio01 sei i incepu
a-i atata spre a se lua vrajmaseste in goand pe Andreiti. El
qicea cu o mare furie cdtre un popor acum destul de infu-
riat «cá ei trebuie sà aresteze pe Andreiti, uneltitorul atator
Irele, ca sã merite buna-vointa lur Mihaiti; Ca numele Ba-
«thori vecinic a hrdnit nenorocirile publice si private si ca este
«bine a-I sterpi din tard; cd trebue a ucide pe acest popa
«nevrednic in pace si in resboiti, ca sä nu mai remand rn-
«meni din aceasta afurisità farnilie, spre a chinui tara prin
«tirania sa.* Nici ca fdcea trebuinta de multe indemndri, Se-
cuii fiind insuflati de o urä omoratoare aspra nuMelui Ba-
thorestilor, cdci mai intaiti stefan Bathori i Sigismund Ba-
thort, in anil trecuti, le rdpise nu numat ori-ce libertate, ci inca
ii pedepsise foarte aspru pentru revolta lor si apoi ii supu-
sese nobilimei ca niste robi vinduti. Ei cdutail toate mijloa-
cele spre a scdpa de aceasta robire; pentru aceea ei mutase
asupra lui Andreiti toata ura ce hrdnise catre cei mai dina-
inte Bathoresti fagd.duiati prin moartea sa d'a-si redobandi
libertatea si a se mantui de o rohire ocairitoare. Pentru aceea
ei voird mai bine sa pearqd pe printul Andreiti si nobilimea
secuie, de cat sa piard ei insi-si si sa fiie vecinic robi. Ei a-
lergard toti din toate partile, bètrani i juni, care cu arnir,
care fdrd arme, unii impinsi de furie si de indrdsneald, altil
de sperarea jdfulut, inchipuindu-si ca. Andreiti cu nobilii ce-I
insoteau trebuia sã aibd multe avutil cu densit. Intru aceasta
sperarea lor nu era cu totul inselatd. Printnl Andreiti si
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIRAIU-VITEAZUL 303

suita sa aflasera Ca sunt goniti de o ceata de secui, dar nu o

credeau indestul de mare spre a-1 putea vdtama. Cu toate
acestea Andreig, nevoind a fi intarcliata suita sa de bagagiele
cele multe, vrea sa. h pardseasôd ; dintealta parte strimtorile
mocirloase nu-i ingaduia a se prea grabi.
Numeroasa ceata a secuilor isbi pe fugari in poalele mun-
telui San-Torna. Cand se apropie printul Andreid cu sotii sel
de acest loc, cam pe la scapatatul soarelui, dete peste niste
strimtori cu santuri i gäsira drumul acoperit de copaci, iar
vre o sutä de secui stand in loc i asteptandu-i. Ei intdri-
sera' asa de bine acea strimtoare Meat erail siguri cal nimeni
nu va putea rdsbi printr'insa. La stanga acelui loc era un
munte foarte nalt, ale cdrui povirnisuri era(' acoperite cu pa-
dun i cu rnaracini. Cand suita lui Andreiii apuca de intra
in acele strimtori catand mai mult la fuga de cat la bhtaie,
Säcuii o isbird cu strigari marl, de o data in fata si in dos.
Fugaril se opresc atunci barbateste si se intocmesc spre ba-
taie. Secuii, veclend micul numér al protivnicilor, navaleste
cu mai mare foc asuprd-le, descarca in ei pustile ce avearb
apoi incep a asvirli cu sageti, suliti, barde i lanci;
altii, ea dusmanul sa nu-i poatà lovi, find el cdlare si el pe
jos, réstoarna cail tärind plopi pe pamint desradacinend alti
copaci si silindu-se in tot Chipul a face lupta de o potriva.
Nu cu mai putind infocare nobilimea Ii apärd viata si pe
printul sëil i respinge cat poate isbirile teranilor ; multi ea-
Ora din ambele parti, dar mult mai multi din partea lui An-
dreib. inteadever, cagend fard de veste in cursä, incurcati
de bagagiele lor, ei nu puteati a se sluji cu folos de call lor
si mi le venea lesne a-si intrebuinta arrnele impotriva dus-
manului. Deosebit cle aceasta, el erail foarte putini i Skull
mai mult de opt sute. Pentru aceea Andreiii i nobilii, re's-
biti de multime, incep a se trage inapoi reslatiti; unil per-
lendu-si can, se arunca pe jos printre stejari si cranguri pi
fug incotro pot. Teranil secui mai ageri la picior si cunos-
cand locurile, se urea' mai cu inlesnire prin strirntorile si as-
primile muntilor, cautd, gdsesc i ucid pe nobili ce nu cu-

www.dacoromanica.ro
 804 N. BALCESCIT

nosteaii caile i sangereazd pana in departa toate acele pra-

pastii cu uciderile lor.

XXIX

Printul Andreal, rugat fiind de ai sei ca sa fuga sa scape

pana cand et mai tineaü frunte dusrnanului se si trasese cu
un mic numer, lasand drumul mare si luand'o prin cotiturile
muntelui. Dupd ce a facut ca vre-o cloud mit de past, el fu
silit din pricina prapastiilor si a greutAtilor drumulut, sa-si
lase calaria, cu atat mai mult cà calul sei1 nu mai putea umbla
fiind cu totul obosit. Deci el incepu pe jos a urea pe munte,
ajunse cum putu in locurt anevoe de apropiat i ii indreptd
fuga spre parti nelocuite. Lepddand tot ce ar fi putut intar-
dia fuga sa, cu patru sop, ce din intamplare gasise, el pa-
trunse palm in adancul muntilor. Prin acesti munti Stefan
numit Negrul era foarte trebuincios printului, cam cunostea
bine caile, dar fiind-ca sangele ce-I curgea din rana ce el
primise II lua puterea i simturile, Andreiii i oth set, te-
mendu-se ca dusmanii ce-i goniaü sa nu-1 gaseasca i sa-I
rapeasca putina viata ce-i mai rémasese, 11 culcara mai mort
intr'un loc umbrit acoperira cu frunze uscate. Vindecan-
du-se dupa aceea si intorcandu-se la casa sa, el povesti aceasta
barbara macelarire.
Dupa acest fel de ingropare a lut Negru, Andreiu mai
inainta cat-va cloborit de sete, de caldura si de drum ; in sfar-
facandu-se din ce in ce mai mult noapte, el si singurul
sot ce-1 mai rémasese, un nobil credincies anume Nicolae
Mico, zarira lucind in departare un foc. Ei se indreptara spre
acest loc numit Nascalat, care se straluci de atunci prin
crunta drama ce se petrecu intr'insul. Sosind langa acest
foc care ardea in coliba unm pastor, Andreiu, obosit de os-
teneala drumului, nu mai putea face un pas i, murind de
sete, ceru de la teranul ce gasi intr'acel bordeiu sa-1 dea de
beut, Teranul ne-avend alt-ceva, Ii dete putin zer. Printul
Andreiu lua cupa si mai intaiu o intinse lui Nicolae Mico ca
sa guste, qicend : Sa bem aceste amaraciuni cu care viclenii
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SITE MIHAIt-VITEAZUL 305

«si tradatorii ne-au adapat indestul». El inghiti putin, apoi

trimise indatã pe teran sa-I caute putinA apd, dandu-I un gal-
ben de aur unguresc, numai sa vie mai curand. Esind atunci
din colibd, Andreiii se duse de se intinse pe iarba sub un
copacia vecin, iI rezimd capul de un trunchia pe jumetate
putred i insdrcina pe Mico sä stea la paza., in vreme ce el
se va odihni putin, ca sà poata, apoi a-si urma drumul, fa-
gaduind cA va sta si el la randul sea de streaja pana cand
Mico va odihni. Zacand ast-fel pe pärnantul gol, Andreiu lua
breviarul in mand, se puse a citi, la lumina lunei, ceasurile
canonice i 4ndata osteneala biruindu-1, somnul pe nesimtite
ii coprinse. In vremea aceasta lupta Sécuilor urmend deose-
bitele cotituri i locuri grele, pe unde Mico i Andreia fu-
gisera, sosesc cu o iutime minunata si cad asupra teranului
strigand : < Ce procleti de nobili ai primit in gazda ? De nu
«ni-i vei da indata te vom ucide, dupa ce te vom face mai
intaiii a suferi mil de chinuri, caldule». Spdimantat foarte
pi nestiind ce voiaa el sa facd, teranul le spuse : «cd doui inI
«intrase la densul, seduse putin si apoi esise ; ca." el nu stia
«de loc cine eraa ei si cà gandeste cA sunt ascunsi p'acolo
«p'aproape. Mico audind sgomotul acelor ce sosiaa i intre-
bärile ce faceaa teranului, se duse spAimantat de sculA pe
printul A`ndreia i-I vesti ca dusrnanii calcat, rugandu-1
sa caute a scapa cum va putea. Dar luna, ca cum s'ar fi te-
mut a lumina fara-de-legea, se ascunsese sub negrii nod: ; si
in acel intunerec, Andreia, care nu cunostea locurile n'avea
chip de scdpare. El trimise pe Mico inaintea vrajmasilor spre
a cauta sa-i imblandeasca prin.vorbe i fagadueh. Dar gloata
Secuilor furioasa, in loc d'a asculta rugaciunile lui Mico, in-
toarse ca.tre densul armele ei. Dupa ce se ocroti un minut
cu sabia sa, Mico, plin de ram, fu prins via. Se povesteste
ca., doritor d'a scApa mai curand de viata, i simtind pe ga-
tu-I taisul ruginit al palosului unui teran, el ii intinse sabia
sa, care era mai ascutita, dicendu-1: <Slujeste-te cu aceasta,
«prietene, si nu me mai sfasia, rAnindu-me cu arma ta fArd
«taisv. i icend aceste, el ii intinse gatlejul, ca sd nu se
died ca un viteaz a avut ca un om fära inimã, capul faiat
www.dacoromanica.ro
N. Baleescu: Istor,a Romlimlor sub Mthani-Viteacul. 20
 306 N. BALCESCU

pe dinapoi. In vreme ce Mico era ast-fel prins i ucis, Blasie

Ordog, de care am pomenit mai sus, impreunà cu alti trei
soli, isbeste pe Andreiü. Impins mai mult de nevoie de cat
de vitejie, Andrea' trase sabia cea lat5. ce purta la coastà
si incepu a se aver-a cu o mand slabd, silind sd nu moard
fard de resbunare. El isbutise a rani pe unii din vràjmasi,
cdnd Blasie, mai indemanatic in luptd, II dete o loviturd de
secure in frunte, fdcendu-i o rand mare d'asupra ochiului
stang, de,..unde incepu sangele a curge parati de-1 acoperea
vederea. In aceastd stare nenorocitul Andrea" incercd sã fugd,
dar urmat de aproape de ucigasi, el primi cu o asemenea
arm a. o altd rand, in partea din dos a capului, d'asupra gru-
mazului i, perclend simtirile, cdclu la paimant, baltendu-se in
sangele set'. N'apucase inch' sd-si dea sufletul cand acigasil,
urandu-li-se de vremea ce perdeail ca sd-i smulgd un inel
frumos de diamant ce purta in degetul cel mic, Ii tdiard de-
getul ca sã poatà lua inelul ; apoi, apropiindu-s de densul
Blasie Ordog, II tdie capul, pe care, punendu-1 intr'o
cu densul, iar trupul ii lásard in acel loc despuiat de
ori-ce vesmant si in prada fiarelor sélbatice. Aceastä tragedie
se petrecu langd satul Szent Domokos (St. Dominic). Astd-di
Inca, intr'acele pàri, teranii II aratä locul unde fu omorat
sermanul Andrea" si credinciosul sea Mico. 1

XXX

Ast-fel fu sfarsitul lui Andrea' Bathori, print, cardinal si epis-

cop de Varmia in Prusia. El era in vrastd de doue-qeci si opt
de ani numai, inalt la stat, barba i perul capului galbene,
pe care de pe ritul religiei, el avea obiceiti a le purta rase.
Era d'un caracter dulce i bland si mai bim pentru bisericd
1 Analistii contimporani se deosebese asupra 4i1ei in care Andreitt fu
ucis. Timon si Alexandru Dubokay pomenesc de diva de 31 Octombrie.
Orteliu o pune la 9 Noembrie, iar Bisseliu tocmai la 20 Noembrie. Noi
am urmat pe Bethlen, care o pune sease Vile dupd bataia de la Sibiu,
adica in noaptea de 3 spre 4 Noembrie, socotirrd aceasta data, dupa po-
trivirea ce a facut cu altele, ca cea mat adeveratd.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIU-VITEAZUL 307

deck pentru fesboiil. Din copildria lui avusese plecare spre

calugarie. Din nen orocire chiar calitatile lur private fdcurd
dinteinsul un réil stdpanitor ; ambitia de a domni il perdu ; el
cumperd printr'o crudd moarte o domnie de opt luni asupra Ar-
dealului si fu numai un jalnic exemplu al ticdlosiel ursitelor orne-
nesti. De pe ardtarea unor analisti, nenorocirea in care pica An-
dreiil si Ungurir din.Ardeal fusese prevestità prin niste semne ce-
resti. In luna lui Iunie se ridicd de odatd despre apus o furtund
grozavd care infricosd pe toff si pricinui multd stricalciune intr'o
parte mare a Ardealului. De .dimineata norir se rostogoleail
unii d'asupra altora. Cerul intreg se intunecase ; tunetul urla
neincetat ; träsnetul ce cddea, fulgerile ce straluciail prin
intuneric, o ploaie deasd si repede si mai ales o vijelie gro-
zavà spaimantase pe toff. Parte din acoperisele caselor din
Alba-Iulia furd ridicate, nältimile zidurilor dobbrite precum
si grajdurile din curtea printului care erail foarte puternic
zidite ; pastorii pe drumuri furd rdsturnati sail tariti cu iuteald
incotro nu voiail ; multi car ce pdsteail pe la camp furd as-
varliti in Mures, unde se innecard ; o multime de stejari marl
si pomi roditori furd smulsi din rdddcina. Aceastd furtund
tinu ceva mai putin de un ceas si fu prività de toti ca pre-
vestirea nenorocirilor ce sosird cu cate-va luni in urmd. In-
teaceeasi vrerne globuri de foc se ardtard in deosebite lo-
curi réspandind groaza. 0 multime de lupi se pogorira cete
cete din muntii nurniti Meses si se respandird in sesurile
Ardealului si prin sate, asemenea si multe alte fiare salba-
tice. Cinci qile inaintea bdtdliei de la Sibiiil, toatà noaptea
se vegura flacari pe cer, ast-fel in cat armata lui Andreiil
merse la drum luminatd d'aceste minunate flacari. Cand An-
dreiil tdbéri la orasul Mercurea din pämentul sasesc, el veclu
de o data trecênd pe dinainte-1 un arap negru purtand in
mand o coasd grozavd. El intrebd cine are o sluga cu un
chip asa de nepldcut si toff magnatir, dupa ce cercetard si
cautara, ir rèspunsera cal un asemenea om nu se aft" in
armie. Cu putine lile pand a nu se intalni Andreiu cu Mi-
haiil-Vodd, el visa cd picase in niste turme de tapi furiosi
si cd d'abia scapase, cand niste porci ii sfasiara mantela si
www.dacoromanica.ro
 308 N. BALCESCU

coiful. Incredintat cä acest vis este un semn de fat, el II

povesti indatd la Alba-Iulia 1i Stefan Bathori si altora. In
vreme ce Andreid se scobora pe scara palatului sat din
Alba-Iulia ca sà meargd la tabéra de la Sas-Sebes, unul din
pintenii sel de aur se sfaramd i cand esia pe poartd li
sfaramd asemenea i chiotoarea mantalei sale. In sfarsit spi-
ritul de superstitie si de misticism al Ungurilor merse pand
a crede cd Si schimbarea portului ce et facuserd de vre-&
cati-va ani, fusese un semn fed care ardtd cà ei trebuie sà
sufere iatr'o i jugul unei natii strdine.

XXXI

Dupa uciderea lut Andreid, Sécuii se apucard a cduta

prin pAdurt i prin strimtori pe nobilii cari umblad rdtdcind.
prin intuneric si, ditpai ce-i uciserd mai pe toti, se intoarserd
la locul luptet spre a culege jaful. Dar cu cat pusese mai:
multa grabd spre a castiga aceastd pradd, cia atata perdurd
din vreme spre a o impdrti, certandu-se i injurandu-se intre
densii in cat p'aci erati sa se inhate la bataie cu armele.
Furd omorip atunci, parte cu Andreid, parte in fuga lor,
Ion Beldi cu junele séu fill Pavel, Nicolae Mico, fratil Tomas
st Emeric Besz, Francisc Romany comis al lui Andreid, cd-
ruia ii scapd viata in lupta, omorand un sécuid ce-1 ameninta
cu moartea, Emeric Lazar, Francisc numit cel Mare, Mihaid
Caraczoni, mester cdpitan de artilerie, si multi altil vestiti
prin meritul si avutiile lor. «Secuit Ii ucidead «fdrd milà, in-.
«credintati ca nimic nu putea fi mai folositor republicer se"-
«cuiesti decat moartea tutulor acestor oameni earl ii tinuse
«inteo robie aspra, ca pe niste robt cumperati cu bani. Ei
«credead ca nurnai acest mijloc au spre a-al redobandi sta-
«rea lor cea d'intaiu i a-st asigura libertatea pe care o do
«riau cu infocareD. Numat un singur nobil, Csomortany,
bdrbat vestit in re'sboaie, scapd in Moldova. Acesta este ace-
last care, dupa curn s'a veclut inapol, fusese trimis sol de
Andreid la Mihaid-Voda i carele, cu toate cã credinta lui
era banuita lui Andreiu, il insoti in fuga sa, dovadd puter-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMANILOR SUB MIHATO-VITEAZUL 309

nica despre usurinta ce pun une-orl oamenii in banuielile lor !

Fu atunci o disputa. intre Secui, din cari unii voiag sã
pastreze in viata vre-o cdti-va din nobilii prini. iar altii ce-
reag ca sa se omoare indata acesti oarneni nesuferiti si
vrednici de uraD ; se invoird apoi a amâna pentru cata-va
vreme moartea unora dintr'inpil. Acestia erail Ion Iffig, fra-
tele lui Andreid, Stefan Kabosi, Gaspar Palosi, Nicolae Bar-
tacuti, Francisc Gereb i Wolfgang Lazar, Secuii le legard
rnanile la spate si tot injurdndu-I rnered ii pornird ca sa-i
duca spre Alba Iulia la Mihaiii-Voda. Inaintea lor, Blasie Or-
clog ducea, infipt intr'o sulita, sangeratul cap al lui Andreid
Bathori invelit intr'o pânzà. Pana a nu ajunge insd la Alba-
lulia, Secuii in cale ucisera pe prinii lor ; trupurile lor le
aruncard intr'un sant langa Alba, iar capetele sangerate pi
vinete le asvdrlira neingropate in oras. Blasie Ordog pastrd
numai pe Ion Iffiu, pe un fiu al lui Nicolae Miko anume Mi-
baud in varstd numal de 12 ani i capul luf Andreid, pe care-1
infatisa lui Mihaid-Yodd, in 11 ale lui Noembrie. Puserd ca-
pul pe o mask si Mihaid cata putin la densul in tacere, pand
cand, veqend pe doamna Stanca ce era langa densul ine-
cdndu-se in lacrimi, o intrebd pentru ce plange ? cPentru
cä, respunse aceasta miloasä i simtitoare femeie, aceea ce
Zi s'a intamplat lui se poate intampla si tie sag acestuia ,
aratând pe fiul ei Patrascu. Aceasta vorba pdtrunse inima
otelita a asprului domn si-i aduse aminte nestatornicia lucru-
rilor omenesti. Cuprins de rnila, el plecd capul cu intristare,
lacrdmile de o data imbrobodird fulgerarea ochilor lul si din
inimd striga. < 0 saracul pop.' ! saracul popa !)) Ast-fel planse
marele Cesar cand velu dinainte-I capul dusmanului sed
Pompeig.
Dupa aceasta Mihaig trimise acest cap, pus sub un disc,
lui Malaspina. Acesta puse un zugrav de scoase un portret
de pe densul, pe care-1 trimise imperatula Mihaig trimise
pe Ion Iffiu in inchisoare la cetatea Deva i, de pe povata
ce-i dete logofatul Teodosie, porni oameni sal caute trupul
lui Andreiu pe care-1 gasird gol, dar nevdtarnat de paséri
pl dobitoace, nelipsind de la densul decdt degetul cel mic
www.dacoromanica.ro
 31 0 N. BALCESCU

care fusese taiat de ucigasi, dupa cum am spus. Trupul mor-

tului fu pus intr'un car si, ca sd nu fie intr'o asemenea stare
expus privirilor, cand bagara carul in oras, ii acoperira cu
foi de copaci verçli. Ast-fel 11 aduserd in Alba-Iulia noud qile
dupa moartea sa. Indata, cu mare ingrijire din porunca lui
Mihaid, fu trupul investit cu haine nlärete, intins pe o pea-
trã de marmura i acoperita cu o manta de purpura. Apoi
II dusera in templul cel mic ca sà stea pana la dioa inmor-
mantarii. Cate-va dile dupà aceea, adunendu-se acolo si de-
putatii terii convocap pentru deschiderea dietei, Mihaiii tri-
mise de aduse i trupul lui Baltazar Bathori pe care printul
Sigismund pusese de-1 ingropase fard nici o cinste in ceta-
tuia de la Gherla i apoi se facu inrnormentarea lui Andreiti
cu o pompa de tot craiasca. Sicriul era purtat de juni nobili
si inconjurat de toti boerii români. Armasarul lui, frumos
impodobit cu toate armele sale, urma dupa sicriü. Apoi ve-
nia Mihaia insusi cu fata intristata, cu o multime de nobili,
ofiten i popor. Inainte i inapol pdsiau cu toata cuviinta
ostile inarmate si in buna randuiald. Apoi preotii, cantaretii
si faclele nu mai aveati numer. Ast-fel dusera trupul lui An-
dreiii in biserica cea mare si-1 pusera in acel monument ce el,
in vieata find, zidise pentni frate-sed Baltazar. Acolo tru-
purile ambilor frati furd impreunate. In acelasi templu za-
ceari de mai multa vreme ingropati doi alti calugan, barbati
man si puternici, can perira cu aceeasi moarte ra Andreiu,
Cardinalul George Martinitiii, ucis din porunca imperatului
Ferdinand, mosul lui Rudolf II, si episcopul Oradiei, ucis de
Griti. Blasie Ordog, ucigasul lui Andreiti, in loc de resplata
ce astepta de la Mihaiti, fu osandit a i se taia capul pentru
fara-de-legea ce facuse. Math.' prada ce Sécuii luasera de la
Andrei si de la soth lui, in aur i argint, din porunca lui
Mihaid, fu versata in visteria terii.

XXXII

Mila, indurarea i generositatea ce arata Mihaiti-Voda catre

cainicul seü dusman, man favoarea popoarelor pentru densul,
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMAN1LOR SUB MIHAIO-VITEAZUL 311

ii atrase inimile nobilimei Ardealului si lauda tuturor natiilor

straine. Nobilii transilvani simtird mai ales atunci ca, uriti
fiind de moarte de catre popor, singura lor scapare e acum
Mihaig. Ei gandird cd, de ad perdut carmuirea térii si ag
caclut sub un stapanitor de alt sange, incai sa caute a-si
pdstra starea si viata lor. Acestea intr'adevér erail atunci
foarte amenintate. Am vOut inapol ce fel urail si tratati
Sècuii pe nobili. Ostasii mercenari ungurt, poloni, serbi, ca-
zaci si altii fespandindu-se prin teara, nefiind sub ochiul
strasnic al domnului, necajiag Inca pe locuitori, iar mai ales
pe nobili, facêndu-i sä simta toate relele reshoiului. Apoi
chinuita natie a Românilor din Ardeal, cum afla de invin-
gerea de la Sibiig, se ridicà in picioare groaznica, inviersu-
natd, amenintatoare. Cu cat fuseserd ei mai cumplit impilati
de nobilii unguri, cu cat mai mult innecaserd in inima lor
suferintele si ura ce aveag catre dênsii, cu atat isbucnirea
acestet ure fu puternica si pustiitoare. Romanil Ardeleni cu-
ventail ast-fel si intr'un chip simplu catre Unguri: «Sunteti
gniste venetici, cari ati venit prin sila de ne-ati calcat tara,
«ne-ati rapit pamanturile, drepturile, viata; ne-ati chinuit si
«ne-ati aruncat in cea mai cumplita robie. Intre noi si intre
gvol n'a domnit dreptatea sag simtirile omenirei, ci nurnal
gsila ; acum cand ne-am desteptat si ne simtim puternici,
g vrem sa intraru si noi in drepturile st in pamanturile noastre,
gce ni le-ati rapit odinioard; vom lua dar pe searna-ne mo-
gsiile si casele voastre, iar pe vol ye vom ucide sag ye vom
d goni, ca sd curatim tara de voiD. Aceste idei si simteminte
povatuird toate revo.lutiile facute sag incercate de Romani,
de la navälirea Ungurilor pana asta-qt. Ast-fel revolutiile
veacului de mijloc, aceea de la 1437, rascoala de la 1599,
insurectia lui Horia de la 1784 si revolutia de la 1848 furd
mai mult inspirate de setea résbunarii deck de dragostea
libertatii, si pentrU aceia Rotnanii nu-si putura asigura liber-
tatea ; cad libertatea triumfd fall a-si résbuna ; altmintrelea
ea nu mai este libertate ci numai résbunare. Nici o data si
nici intr'un loc libertatea nu s'a putut interneia prin calcarea

www.dacoromanica.ro
 312 w..BALCEscu

dreptätii i prin carmuirea groazei. Libertatea nu se tine si

nu se intemeiazà prin tiranie, ci numal prin libertate.
Romanii, credend a-si asigura libertatea si a stinge aris-
trocratia, se puneati de ucideati la aristrocrati i pustiaii bu-
nurile lor .si, fiind-ca mai adesea nobilii apucati de fugeati,
ei II varsail furia mai mult asupra bietilor burgesi unguri
de prin orase; apoi, cum trecea furtuna, aristrocratia era ia-
fast in per si Romanul iar cadea in ghiara ei. De asemenea
mai multi domni romani din principate, dusmani ai aristro-
cratiei, printr'un guvern de teroare, credeati cà fac ceva uci-
clend la boieri, in loc de a ucide boeria. Toata schimbarea
era de persoane, dar spiritul de castä si institutia se pastra,
ba inca se mai intarea prin interesul ce insuflail oamenilor,
cei prigoniti i impilai. Revolutia de la 1848 din tam Ro-
maneasca singurd pricepu Ca spre a asigura libertatea, trebue
a lasa pe boieri sã putrecleasca in pace si a ucide boeria
prin proclamarea dreptului comun. Romanii ardeleni n'au
priceput aceasta nici la 1848; cu atat mai putin ei o pricepurd
la 1599. Er nu se gandeati .cd nu este nici drept, nici folo-
sitor, nici cu putinta de a curati tara Ardealului de toate po-
pulatiile straine, care fac mai a treia parte din totalul locui-
torilor ei; uitard cä o posesie indelungata aduce drepturr po-
sitive si netagaduite, cá o nationalitate, ori-cat de mica va fi,
trebue respectata, caici sant e dreptul ce are ea de a trdi in
parnantul ce ocupa; ca acest drept natural e pe d'asupra
ori-cdrui drept istoric, de vreme ce pamantul este al oame-
nilor, iar nu oamenii ai parnantului. Problema de deslegat
in Ardeal era si este, nu cum vor facefie-care din Romani,
Unguri, Sasi i Secui, ca sa remana numai ei singuri intr'acea
tara si sà goneasca pe cele-alalte popoare, ci proclamand
dreptul comun saü egalitatea pentru individe i nationalitati,
sã caute mijlocul de a armonisa impreund, alcdtuind un stat
federativ. Fara indoiald cà numérul Romanilor in Ardeal le
asigura in orr-ce cas o preponderanta naturala i dreapta in
trebile teril i va preface oare-curn Arnealul inteo tard ro-
maneascd.
Ast-fel Romanir i Ungurii la 1848, luptendu-se unit im-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIt-VITEAZUL 313

potriva celor-l'alti, plecard de ta aceleasi principii gresite si

caclura sub acelasi jug.

XXXIII

Asa si 'a 1599, Romanii ardeleni ridicendu-se, nu se purtard

ca un popor matur, insuflat de dragostea libertatii prin care pur-
tarea ei ar fi impus si lui Mihaici i asupritorilor lor i ar fi silit si
pe unul i pe cel-Palti ai intregi in drepturile lor naturale si so-
ciale, ci, setosi de resbunare, se apucard sà preumble torte si
palos prin palaturile nobililor. Multi nobili perird atunci. Dar
si mai multi Inca scapard, unit afard din tard, altii sub pro-
tectia lui Mihaiü. Acesta nu putea sä sufere asemenea neo-
randueli care se descdrcail asupra-1. Banuit Inca pana. a nu
intra in Ardeal, de Unguri cã lucreazd prin preoti romani a
scula pe terani impotriva noblimei unguresti, el dorea sd do-
vedeasca neadeverul acelor banueli, de si dupd intrarea sa
in Ardeal fusese indemnat spre uciderea nobilmel unguresti,
nu numai de care Romanii ardeleni si de catre o seama de
boieri, dar Inca si de un numer insemnat din eel* mari
ai Ardealului, in capul cdrora era episcopul catolic Dimitrie
Naprazdi. 0 politica card inima ar fi indemnat poate pe Mi-
haiii a-51 asigura stapanirea Ardealului prin nimicirea acestel
aristocratii puternice, care tot d'auna era sa-1 stea in potriva ;
dar inima sa, dorinta d'a-si da un nume mare si bun in Eu-
ropa, care-si atintise ochii acum asupra-i ii del:Ai-tail de la o
asemenea faptg, preferind a incerca cu binele sa-si traga
inimile nobililor unguri. Din nehorocire el nu se mul-
turni numai a-i tolera i protegea, ci se inconjurd de densii,
le incredinta posturile cele mai insemnate in arme i admi-
nistratie i imparti iaràsi intre clênsil averea confiscata de la .

cei ucisi in bdtaie sail care pribegiserd. Umilinta ce arata5

catre densul accsti aspri i trufasi nobili i setea cu care vi-
naü favoarea lui, inseld pe MihaiU. El credu ca ei nu vor mai
ridica nici o data capul lor, dupd ce 1-au plecat asa de jos.
El socoti ca va gdsi un reazim i o putere intr'insii 51 ca
www.dacoromanica.ro
 314 N. BALCESCIT

prin ei va trage inima intregei natii unguresti i va deschide

un camp mare la intinsele i ambitoasele sale proiecte. Aceasta
II orbi si-1 facu de impinse pand la nesocotintä generositatea
sa catre densii; si cu cat ei stdruiati in invinovatirile i ba-
nuelile lor, cu cat ei complotati i umblail mai red sd-1
surpe, cu atata el se ardta mai indurator catre densii, in-
cat generositatea lui ajunse a fi o slabiciune care-1 perdu.
Aceasta facu ca el, dupd ce domoli setea de resburiare a te"-
ranilor romani, nu le dete libertatea, spre a nu vatama in-
teresele nobililor. Adevér cd el nu putea lucra in Ardeal irn-
potrivd de ce facuse in tara Romaneasca. Nenorocitul afezd-
mint de rumdnie, ca un butuc ii tinea in lant si.-1 tara spre
perclare. El dedese libertatea Secuilor, nevoit fiind i fiind-ca
acestia numai de putina- vreme o perdusera i o dor,eati cu
infocare. Dar Romanii de mai multe veacuri ii perdusera
libertatea si fiind i mai numerosi,. paguba ce ar fi simtit no-
bilii Unguri ar fi fost mult mai sirntitoare. Apoi Secuil era
o populatie foarte resboinica, in vreme ce Romanii sub im-
pilare uitaserä pand i intrebuintarea arm elor, de la a cdror
manuire stapanii lor II opriserd. Mihaiü insd, ca toi résboi-
nicii, credea mai mult in soldati dealt in popor ; spiritul lui
era mai mult de concuerant decat de nationalist. Nobilii in
ochii lui erati representantii poporului, natia armata, si pre
arme voia el a se intemeia. Mihaiü socoti sa urmeze in
Ardeal, in privinta Romanilor, politica Corvinilor, adica
a usura oare-curn sarcinile téranilor, a-i ocroti in contra
abuzurilor nobililor si a inalta mai multi dinteinsii in treapta
de nobili, ca ast-fel natia sa fie representatä in dietele térii.
Dar am veclut mai inapoi cã aceasta sistema nu adusese marl:
foloase romanilor., caci nobilii lor, dobandind interese impo-
trivitoare gloatei poporului, se aliati cu cei-l'alti nobili unguri
si se lepadaa chiar si de nationalitatea lor. Datoria lui Mihaiü
ar fi fost de a da Romanilor iertarea de iobagie si proprie-
tate de päment spre chezdsiuirea acelei libertati i de a in-
fiinta o representare deosebità a lor in dieta celor-Palte trei
natii. Ast-fel el ar fi dat stapanirii sale in Ardeal o temelie
neclintita. Nici odatà ocasie mai bund pentru aceasta nu se
www.dacoromanica.ro
 lSTORIA. ROMANILOR SUB MIHAAT-VITEAZUL 315

infdtisase ca acum, indatà dupd bdtdlia de la Sibiü, cand

Ungurii ingroziti, amortiti cu totul, se multumiail de li s'ar
fi lasat mdcar viata. Mai tãrdiü Mihaiii in zadar voi ; ane-
vointele crescuse prea mult ; ocasia trecuse. Si nu trebue a
crede ch noi aci judecdm pe Mihaiil de pe ideile de demo-
cratie ale veacului nostru, iar nu de pe acelea ale veacului
ski caci urma ne va dovedi cà aceste idel eraii bine simtite
atunci Si insusi de Mihaid.
De alt-fel de idei inspirat insa, Mihaid-Voda deschise la
20 Noembrie in Alba-Iulia adunarea generald, in care el Id-
gddui cä va pdstra constitutia terei i toate privilegiile, li-
bertatile i dãniile nobililor, afard de cele facute de Sigismund.
Representantii depuserd jurdmintul de credintà i, spre réspuns
la cererile domnului d'a i-se dá provisii si bani pentru tinerea
ostilor, se orandui ca de fie-care casd sail poartd (cum se dice
in Ardeal) sd se dea cate opt me'suri de fdind si opt mèsuri
de ov'ez saü ord, si de la dece case Cate o vita de tdiat, iar
fiind omul sdrac, in lipsd de vita, sà dea trei oi. Asemenea
se hotdri ca, de vreme ce s'a dat libertatea Se'cuilor, acestia
sd aibã a da, de pe vechiul lor obicei, cand se schimbä
dumnul saü cand se insoard, din sease boi unul pe seama
domnului. Aceastä dare se nurnia de Sècui fripturd de
bod. Incat pentru bani spre purtarea rèsboiului, se hotdri
ca sà se dea de fie-care casà, fail a fi nimeni scutit, nici
dornn nici boer, Cate sease fiorini; trel fiorini sd se dea pand
in 25 dile, socotindu-se din diva publicaril decretului, iar
cei-l'alti trei cu 25 dile mai tardiil. Toate cele-l'alte articole,,
ce se incheard atunci i furã cuprinse in actul general al
dietil care se intdri de Mihaiii-Vodd si se publica, privesc
numai interesele nobililor ; ele daü voie unora dinteinsii a se
intoarce in tard, asigurd libertatea Se'cuilor, iar pe Romani,
fdra nici o usurare, ii rasa' in starea de iobagi al nobililor.
Ast-fel Mihaiü trddase misia sa in Ardeal i merita de a cddea.
XXXIV
In vrernea aceasta se fespandi faima in Ardeal cum cà o
ostire turceascd ar fi intrat in tara Romaneasca pe la ince-
www.dacoromanica.ro
 316 N. BALCESCU

putul lui decembrie, si multi se ingrijira ; dar aceastä temere peri

indatd, ldmurindu-se cum ca Turcil, ce intraserd in tara, cu toate
cã bine armati, de pe obiceiul lor, erau insa putini si venisera
numal ca sä cumpere miere si unt, aceea ce facend, esird din tara,
fard a vatama pe nimeni. Cu toate astea, Mihaiil, ingrijindu-se,
porni armie de calareti in tara Romaneascd care sa impedice ase-
men ea veniri ale Turcilor si sa apere tam. Scurt dupa. aceea
Mihaiil porni si pe fiul se'il Pétrascu in tam Romaneasca cu
o seama de oaste, spre a carmui tara in locul lull, si-i dete
de curator pe Pancratie Sennyei, pe care Irish" dupa o luna
11 recherna inapol, nu se stie din ce pricina. Mihaiil porun-
cise la o seamd de nobili din Ardeal ca sa insoteasca pe
Pétrascu in tara Romaneascd. Dar el incepura a tremura
toti, gandind cá merg la peirea lor, de se vor duce in tara
Romaneasca, si rugard pe Mihaiil d'a amana de o cam data
pornirea lor, la care el se si invoi.
La sfarsitul dietil, Mihaid puse de aduse la Alba-Iulia vis-
tieria printului Sigismund ce el pusese in cetatuia Vecs, sub
paza lui Stefan. Bodoni. Era un numér insemnat de vase de
argint : cupe, talez-e, discuri, vasuri si intre altele, niste pa-
hare de argint asa de marl incat abia doi oameni puteail
duce unul gol; pe langa aceste mai erail podoabe de cal,
platose, seh ornate cu petre scumpe si diamanturi, OK
pumnale, palose, hangeruri, securi si alte asemenea lucruri ;
apol mai multe vesminte scumpe pretuite 32 mii florini, din
care unul impodobit cu diamanturi era pretuit 15 mil florini !
pe urmã un mare numér de monbte de aur numite de Por-
tugalia, din care una facea cat gece galbeni de aur. Cand
intra Mihaiü ca sa vadd aceasta avutie in casa unde era
aseclata, rapit de mirare strigd : oCe de bani am sã fac d'aci
(ca sa-mi platesc ostash si oamenii melD. Pretul se ridica
intr'adevér la mai multe sute de mii de florini. Mihaiil isi
asecla apoi ostirea in deosebite comitate pentru iernat, im-
partind-o mai ales prin cetati; dar oare care escesuri ce fai-
cura ostasii si mai ales ungurii, s'erbii si cazach, ridicard
plangeri din partea locuitorilor, mai cu osebire din partea
nobililor, carl alergail la Mihail väitandu-se. La aceste plan-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAID-VITEAZUL 317

geri, Mihaiü respundea adesea cu bundtate, dicend «ca

«acestea se fac lard stirea lui, fdgaduind cä va pedepsi stra-
«snic pe cei vinovati; cd de vreme ce, din mila lui Dum-
«nezeil, Ardealul este acum al lui, el se va sili spre a face
«sa domneasca intr'insul pacea i linistea i cà va stdrui ca
«nimeni sa nu incerce vre-o pagubaD.
In vremea aceasta, cuprins de manie asupra lui Ion Maro,
puse sa-1 caute si sa-1 goneascd prin toatà tara, pand-1 vor
prinde. Este stiut cà acest secretar al lui Mihaiü desvelise
mai intaill printului Andreiü proiectul stapanului sal d'a na-
vàli in Ardeal. Mihaiü II ierta cu generositate aceasta vina ;
dar in ajunul bataliei de la Sibiiü, nemultamitorul Maro tre-
cuse din tabera lui Mihaiti in aceea a lul Andreiti, sperand
ea acesta va isbandi. Mihaiti care iertase intãiü pe Maro, in-
tra intr'o manie furioasà la aceasta noud a lui trddare. Maro,
care aflase mania domnului asupra-I, rätaci pe ascuns inteo
parte si intr'alta prin sate si orase, pe la deosebiti nobili,
cdutand vre o ocasie spre a fugi in Ungaria. Ast-fel umbland,
el se duse din intamplare sati intr'adins la Stefan Tholdi,
nobil ungur, rugandu-1 a-i acorda un asil ca sä scape de
goana ce-i da Mihaiü. Tholdi Ii primi si-i fagadui ca va fi in
siguranta in casa lui; dar, temandu-se de Mihaiti i dorind,
a dobandi favoarea sa, ii descoperi indata Ca Maro este as-
cuns la densul. Tarit la Alha-Iulia, Maro fu dus dinaintea lui
Mihail), care dupa ce-1 rnustra pentru fara-de-legea lui, ii dete
pe mana calailor mesteri a chinui pe vinoyati. Acestia il le-
garà strins de picioare si de rnani la un stalp, care se afla
inteuna din suburb:de Albei; apol ii ciuntird mai intaiti pi-
cioarele, pe urma genuchil unul dupa altul si in sfarsit bra-
tele pand la coate. Trupul lui, sfasiat si despuiat de toate
vesmintele, remase cloud dile in privirea tutulor, acoperit de
noroiti si de sange.
Dar sa intoarcem mai bine ochii de la aceasta uricioasa
priveliste, tanguind barbaria acelor timpuri.

www.dacoromanica.ro
 318 N. BALCESCIT

XXXV.
Mihaid-Voda trimise o deputatie de doue persoane, intre
cr.re i Petru Armeanul, ca sa mearga la Praga sa vesteasca
impératului norocita biruinta asupra lui Andrei si coprinde-
rea Ardealului. Ajungend deputatia la Viena i (land archi-
ducelui Mateid aceasta inveselitoare stire, el puse indata sa
cante in toate bisericile Te Deum laudamus §i, poruncind sà
duca toate tunurile pe bulevarduri, desertara mai multe salve
de artilerie spre semn de bucurie. Archiducele Mateid darui
capeteniei deputatilor un lant de aur i la sotil sei cate un
pahar de argint suflat cu aur ; apoi deputatia se porni inainte
si se duse la Pilsen, unde gasi pre imperatul. Ea raporta im-
peratului despre isbanda dobindita. Aceasta ambasadá fu ve-
sel primita de Marirea sa i fiind bine ddruita, primi porunca
a se intoarce inapoi.
Imperatul scrise indata Papii, vestindu-i norocita coprindere
a Ardealului, si (de oare-ce nu cunostea inca moartea car-
dinalului) plangendu-se foarte de purtarea lui, invinovatindu-1
cd el este in intelegere cu Turcii i rugand pe Santia sa ca
sa-1 afuriseasca i sa-i iea inapoi palaria de cardinal. Intr'a-
eeai vreme sosi la Roma si scrisorile episcopului Malaspina,
carea vestead moartea cardinalului. Tot atunci solul craiulut
Polonie] facu cunoscut ca invingerea i moartea cardinalului
adusese marl neplaceri la toata curtea regelui Poloniei si cã
toi strigad impotriva lui Malaspina. Cu ocasia acestor deo-
sebite srisori, Papa convoca la 12 Ianuarie 1600, o congre-
gatie de noue-spre-dece cardinali ca sa chibzuiasca de trebue
a se cere vre-o satisfactie si a huli omorirea cardinalulm. Papa
mai intaid i apoi cel mai multi din cardinal] fura de parere
(ca. nu trebue de o cam data a procede nic] cu censura, nici
ga cere vre o satisfactie despre moartea cardinalului, cu atat
«mat putin ca el fusese ucis in resboiu, purtand arme si in-
cteo haina Si meserie deosebita de aceea de cardinal ; a nu se
(stie cine l'a ucis i daca aceia stiad sad nu ca ucid un cardi-,
(nal, nic] daca sunt ei catolici saü schismatici si afara de
(juridictia sintulu] scaun ; ca, inainte de a procede la afuri-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROgANILOR SUB BIIHAIU-VITEAZUL 319

< sire, trebue a face forma' de judecata pe care in acea neho-

«Cadre nu still de unde s'o inceapd; cd apol cu aceasta, Papa
«ar supèra pe impératul si pe printul terii Romanesti, pen-
< tru mania acestora asupra cardinalului, a carui memorie et
«se vor sili a o innegri cat vor putea ; cal in acel cas ei car
«putea privi ca acute indirect impotriva lor acele procederi
«si censuri si vor face a se compune carti impotriva cardi-
«nalului, in care nici colegiul cardinarilor, nici santul Scaun
«nu vor fi crutati; Ca' mai bine este sä astepte sosirea nun-
« ciului Malaspina, care acum lasase Ardealul si se afla in
I cale spre a se intoarce la Roma si de la care vor afla mai
«multe mai deslusite si vor sti ce este de facub.
Se vede cã mai tarliii Papa se hotdri a pedepsi uciderea
cardinalului osandit, de pre cum spune analistul Timon, pe
toata natia secuie de un post strasnic
. , de o sutd de ani. Ma-
laspina, intorcendu-se la Roma, Papa il facu sä simta cä
aflase purtarea lui, cad ii porunci sa se traga in episcopatul
s'eu, unde muri de mahnire, ducend dorul palariei de cardinal.

XXXVI.

Ci dar in mijlocul acestor vremi, la 2 Noembrie, generalul

Basta, pe care archiducele Maximilian, departandu-se la Viena,
il ldsase locotenent in locu-i la Casovia si in Ungaria de
sus, insotit de Mihaiti. Sekeli, Pavel Nias si David Ungnad,
se duse cu ostile lor la Oradea mare, purtand cu densii si
o mare sum:: de bani ce impératul tramisese la Casovia pen-
tru plata armiel. El voiati sä vind in Ardeal spre a da ajutor
lui Mihaiti intru cuprinderea acestel ten, cand aflara ca Mi-
haiti a si isbutit a coprinde tara fail a mai astepta ajutorul
bor. Cu toate acestea, Basta hotdri a intra cu armia sa in
Ardeal, cu pretentia d'a carmui tara in numele impératului,
David Tingnad, svetnic insemnat al impératului, stralucit prin
multe solii la Constantinopole si intr'alte parti, apuca inain-
tea lui Basta si, insotit de Petre Lasli, sosi in 12 Noembrie
la Alba-Iulia spre 'a curteni pe Mihaiil-Voda despre norocita
sa biruinta. Acesta le dete audienta a doua cli in 13, la opt
www.dacoromanica.ro
 320 N. BALCESCII

ceasuri de dimineata, primindu-i foarte bine. Dupa aceea le

trimise acasa capul lui Andrei Bathori, pe care-1 balsamise.
Ungnad puse indata de scoase un potret de pre cap, foarte
asemanat. In 17 Noembrie, cand Ungnad voi sa plece, Mi-
haill, care primise in dar de la d'ensul un ban de aur mare
pe care erail clece portrete ale impératuhu, ii trimise si el
printr'unul din cel mai marl al s'el ofiteri, o harsa frumoasa,
rugandu-1 s'o primeascd cu bund-vointa. Ungnad primi acest
dar aratand o mare multumire si apol porni din Ardeal.
Mihai-Vodd, afland de venirea lui Basta, trimise indata vr'o
mie de oameni catre cetatea Husta de pe Mures, care e cheia
drumului ce din Po Ionia, Ungaria si Moldova duce in Ar-
deal. In aceasta cetate era o garnizoand de 19 companii de
trabanti, carora se poruncise d'a se tine bine acolo pana la
cel din urma om ; dar ei, ve'd'end cetatea ocolita si isbita.
perdura curajul si se inchinard cu conditie cà li se va cruta
viata. Intrand valonii lui Mihal in cetate, puserd mana pe
avutil nepretuite, cacl acolo Bathori si multi nobill isi lasase
averile lor. Spun ca aceste avutil se urcati la dece milioane.
Tot atunci Mihail' cuprinse si Lipnva si alte orase din Banat.
Basta, intrand in Ardeal, prinse la Sirnlati pe Stefan Ba-
thori, care fugise acolo de la cetatea Husta. El ii fagadui ca
va dobandi ertare de la imperatul, daca va mijloci predarea.
cetatii Uivara, cea mai puternica a Ardealulm si unde eralt
atunci in garnizoana 2000 trabantl cu multe arme. Stefan
Bathori primi a-si cumpèra libertatea prin predarea Uiliarei.
Mihail' se grabi a trimite o garnizoana in acea cetate. Ast-fel
acum, prin predarea acestei din urma cetati, Ardealul intreg
ca.* sub stapanirea lui Mihail'. Atunci pentru intaiasi data se
intalni in fata Mihail' cu Basta, al carui nume era menit a fi
inscris cu sangele sell in istoria vietel lui. El nu-si placurd
unul altuia. Dupa ce-si aratara antipatia lor in public prin
vorbe arnare si impungatoare, ce unul dicea asupra altuia si
muscandu-se prin satire, imprejurarile ii aduse indata a si-o
arata prin fapte.
Sa ne oprim putin asupra acestui :-,creniii fatal al eroului
roman.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB ALIHAlti-VITEAZUL 321

George Basta era de neamul lin arnaut, dar ndscut intr'un

sat numit la Rocca, langa Tarent, la anul 1547; tatail-seil Di-
initrie, nobil din Albania, ii pardsise tara impreund cu alte
familii spre a scdpa de tirania otomand si trecuse in Pulia
sub umbrirea craiului Spaniel, care-I Meuse o pensie anuald
si-i dedese comanda unel companil de Fancied tot arnauti,
cu care-I trirnise la Milan. El lua de sotie o darnd din Alexan-
dria si .avu dol feciori, din care ce-1 mai mare Nicolae, ajunse
locotenent-general de cavalerie in armia craiului Spaniel, cel
d'al doilea, .George Basta, intra la patru-spre-clece ani ca
soldat in compapia tatalui sêi, apol dupà moartea lui, trecu
ca stegar in compania fratelui seri El ajunse curând loco-
tenent in acea companie, pe urniä cdpitan de archebusieri
calhel, capitan de lancieri, svetnic de résboiti. El comanda
un regiment de calarime de arnauti, cand ducele de Parma
fu numit carmuitor in terile de jos la 1597, si el se perfec-
tiona in meseria armelor sub acest mare capitan, care, re-
cunoscend meritul lui Basta, il fâcu comisar general de ca-
ldrime la anul 1580. El se deosebi in asedierile cetatilor An-
vers (1584) si Bonna (1588), insoti in Franta pe ducele de
Parma in ajutorul Ligel la anii 1590 si 1592, asernenea facu
parte din expeditia comitelui Carol de Mansfeld in Francia
la 1593. Dupd aceea merse de facu cate-va campanii in Un-
garia, se intoarse iardsl in terile de jos la 1596 si, la 1597,
fu cerut de impératul de la Filip II, regele Spaniel, ca sa-1
lase sa intre in slujba sa i dobandindu-1, ii numi general
de artilerie i guvernator al cetatil Vienel si apol general in
oastea archiducelui Maximilian, fratele impératului. El era
mare si plin la trup, gras la fata, ochil marl i privirea as-
pea., gura potrivita, dar buza de sus cam ridicatd, fata ma's-
linie, caracterul fisionomiel lui arata viclenia ; iar caracterul
lui moral vom lasa ca faptele lui sã ni-1 vedeasca 1
1 Basta e autorui a doue scrieri despre arta militara 1. Maestro di
Campo generale, Venetia, 1606, in 40: 2. Governo de la Cavaleria leg-
giera. Francfort, 1612, in fol. Cea d'intaia din aceste scrieri se aft* in
Biblioteca Statului in Bucuresti impodollita cu un potret al lui Basta ;
cea de a dona am gäsit-o in Biblioteca nationala din Paris.
www.dacoromanica.ro
N. BlIcesou Istorta Romthulor sub Mthaiii- V ileazul 21
 322 N. BALCESCU

Mihaiii-Vodà se supéra de venirea lui Basta, nu voi in nici

un* chip sa-1 cunoasca de general cdpitan al terii, cliand Ca
el este numit cdpitan general si print vasal i tributar al im-
pératului; el facu cunoscut lui Basta ca, de vreme ce a Li-
ruit pe cardinalul fara .ajutorul niménui, va putea 'Astra prea
bine tara in supunere, si el ar face bine a se trage in Un-
garia de sus$ caci n'are trebuinta nici de denst.il nici de os-
tile lui. Dar Basta, care era sigur a dobandi el de la impé-
ratul carmuirea Ardealului, nu numai cà nu voi Sä asculte
cererea lui Mihaid, dar Inca pretinse sa puna garnizoane
nemtesti prin cetatile Ardealului, .silind pe Mihaid, in nurnele
impératului, a primi aceasta macar pe o vreme, pand cAnd
Ardealul va fi cu totul iinitit si nu va mai avea a se teme
de navalirea stréinilor. Mihal-Voda, care primise in numele
impératului i numai ca locotenent al lui jurdmantul de cre-
dinta al téril Ardealului, jurase asemenea cA va 'Astra toate
privilegiile i drepturile acestei fed. El era hotarat a-si tine
juramantul chiar impotriva imperatulu=, al cdrui scop inte-
lese ca era a reduce tara intr'o provincie a impératiei, iar
nu a o tine ca o tara deosebità, libeiã i numal tributara
coroanei sale, de pe cum se fagaduise intãiü. Afara de aceasta
Mihai nu voia sã lase din mana-i guvernul Ardealului, pe
care-1 castigase cu sabia i sd-1 vadd mai ales trecefid in
manile lui Basta pe care de acum Inca nu putea suferi.
Peste putin ura acestor doi oameni se védi publicului in-
tr'o ciocnire, care fu p'aci sã aprinda flacarile résboiului in-
tre dênsii. Basta, spre a incepe indeplinirea vointel sale d'a
pune garnizoane din ostirea sa prin cetati, trimise o ceata
de German! ca sa intre in cetatea Husta, de pe Tisa. Dar
comandantul roman ce Mihaid pusese in acea cetate, nu voi
sh primeasca in launtru pe oamenil lui Basta si inchiclen-
du-le portile cetatii, ii respinse inapoi cu vorbe rastite. Oas-
tea imp6rateasca fu nevoita sa petreaca noaptea aceea in
camp pe-o bruma i un frig mare si pe urma a se intoarce
www.dacoromanica.ro
 lSTORIA ROMINILO-R. SUB AUHAIU-VITEAZUL 323

indardt. Basta, afland aceasta, se infurie i indata incepu a

se pregdti de resboiil, trimitend sa-I vina caldrimea din Si-,
lesia si pedestrimea de pe marginile vecine ale Ungariei si
intocmindu-si ast4e1 o numeroasd .ostire sub arme. Mihaiii nu
se lash' mai in urind i ii stranse si el pe langa sine toate
puterile. Amendoue taberile erati acum gata a incepe résboia
intre densele i a se dumica una pe alta. Dar jurisconsultul
Petz, om indemanatec, ce se afla atunci in Ardeal, alergend
cand la Mihaiti cand la Basta si aratandu-le primejdia in care
se expune crestinatatea deschiclendu-se intre ei un résboiil
civil, pe cand Ibraim-Pasa in Ungaria incepea a ameninta
prin miscdri résboinice, isbuti prin autoritatea cuvintelor lui
a-i impaca i, desi ei urmard a se uri din inimd, dar in ve-
derea oamennor traiail in pace. Mal apoi insà rugat de Basta
Mihaiü primi la 24 Decembrie in cetatea Husta, pe langa gar-
nizona romaneasca si 200 de soldati ai imperatului. In ora-
sele Tatta si Simlati Inca erati niste cete de Nemti. Iar in
cele-l'alte cetati Mihaiti nu lash' sa intre garnizoane impèrã-
teti, clicend ca aceasta este impotriva privilegiilor i liber-
tatilor térii i ca acum resboiul incetand in aceastä tard, el
n'are trebuinta.' de alte puteri de cat d'ale lui. Afland el prin
comisarul imperatesc Petz cá imperatul voeste a da carmui-
rea Ardealului lui Basta, se manic foarte de inselaciunea,
nemultunlirea i perfitlia imperateasca i striga tare ca.' in
aceastd revolutie, Ardealul a dobandit mai mult un stapan
puternic, al carui jug nesuferit o va impovora, de cat un
apardtor impotriva puterei turcesti. Mihaiü imputa. Inca prin
vorbe amare cruclimea, scumpetea i obrasnicia cu care putin
mai nainte oarnenii impératesti tratasera Ardealul. In urma
acestora, domnul facu sfat cu toff boerii romani i nobilii
Ardealului, aratandu-le tupta ce are cu oamenii imperatesti
pentru drepturile tern. La acest sfat toti full de parere si
indemnard pe Mihaiü ca sà tind domnia ace, tel teri, fiind
numai tributard cdtre irnperatul. Spre a face cunoscut impé-
ratului aceastã hotdrire a terii, Mihaiti ii trimise indata doi
soli,. pe banul Mihalcea i pe logofetul Stoica, cel mai stra-
luciti dintre sfetnicii lui. Acestia, sosind in 13 Ianuarie (1600)
www.dacoromanica.ro
 824 N. BALCESCIJ

la Pilsen, infatisard mai inteia imperatului din partea lui

sabia, busduganul i steagul lui Andrei Bathori,
precum i calul ce el inchlecase in. bätalie. Apoi ei it facurä
cunoscut ca Mihaiii-Voda nu se priveste in Ardeal de cat
ca un guvernator spre a administra tara si a o pdzi de nal-
välirile dusmanilor i ca, sub acest titlu, el voeste ca impè-
ratul sa i-o incredinteze ; al doilea cereail ca sä se hotdrasca
ce sa faca cu orasul Clusului, care de mai multe off necu-
noscuse i trada.se autoritatea imperateasca i merita o pe-
deapsd exemplard ; i in sfarsit cum sa se poarte cu acei
nobili din krdeal, care fugisera i acum cereati iertare voind
a se intoarce inapoi. Solii, dupd ce furd ascultati cu multa.
buna-vointä de imperatul i dupa_ ce M. S. tinu sfat, fura
bine daruiti i trimesi inapoi cu mare cinste, purtand acest
respuns: Cà impératul va trimite comisarii sei in Ardeal si
«cd printeinsii va face cunoscut lui Mihaiü vointa sap. In
vremea aceasta sosise la curtea impèrdteascA scrisori secrete
ale lui Basta impotriva lui prin care el facea
cunoscut sfatului impératesc Ca acest print voia sa usurpeze
suveranitatea teril; Ca omenia ce acest om barbar afecteaza
si dragostea ce el arata cà are pentru popoarele invinse ma-
resc banuelile, i e de temut ca rugaciunile cele vii ce el
face impératului pentru pastrarea privilegiilor teril 8i spre a-I
indemna a nu trimite intr'insa ostiri stre'ine, sd nu aucuncia
gandiri ambitioase. Aceste scrisori aruncara in deosebite pa-
reri sfatul imperatesc, sail mai bine acea, camarila de femei
si de iesuiti ce carmuiail imperatia in locul slabului si. lene-
sului Rudolf II. Unii, castigati cu totul in favoarea lui Mi-
strigail ca. Basta scrie ca un rival i ca un pismas al
gloriei sale ; ca. Mihaiii este foarte credincios irnperatului
ca este un capitan cu merit si cu vitejie sublima. Dar altii,
a cdror pdrere birui, cliserà cã trebue a da mai mult crede-
mint lui Basta, capitan credincios i cu sfat intelept, de cat
lui Mihail"' a carui nesatioasa ambitie. de a domni este
deobste cunoscuta.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIRATtr-VITEAZUL 325

XXXVIII.

Mihaiü sigur acum cà, dupd ce l'a ajutat norocul ca sà

cuprincla Ardealul, ii va ajuta ca sa-1 i stäpaneasca, astepta
cu o veseld nerdbdare sosirea comisarilor imperatului i urma
a administra Ardealul ca pe o tara a sa. La 9 Februarie el
convoca dieta trii, unde, de pe clisa unui cronicar Sas, nu
facura alta de cat mancard, beura. i numerard banii lui Voda» ;
iar de pre marturia istoricului Bethlen, aceasta sesiune se
vede, a fi fost mai serioasa, caci Mihaid, incepend a se de-
silusiona de nobilii unguri i voind a face oare-care usurari
poporului, acestia incepura a-I ruga sa nu se atinga de pri-
vilegiile lor. El indrasneaii a vorbi de privilegiile lor atunci
când cu ori-ce jertfd trebuia a uni pe toff locuitorii Ora'
spre a opera privilegiile Ora ce erau amenintate de Nernti.
Domnul, furios de aceasta, réspunse lovind cu mana mane-
rul sdbiei sale si strigand : data privilegiul vostru !), Din ne-
norocire el ameninta numai, dar nu lucrd. Inteadever acum
era mai gra' d'a o face de cat indata dupd batalia de la
Sibiu. EL apucase din nenorocire a jura paza constitutiei
térii si, credincios juremântului ca un dornn cOnstitutional,
el nu putea preface ninnic in tard fard de invoirea dietei. El
nu voia Inca sa faca ca Sigismund, sA sileasca dieta prin
impilare a-i implini vointa. Ast-fel acum, ca si mai pe urma,
ne yom incredMta cA buna credinta il per-du pe el si toc-
mai aceastd virtute i-o tagaduira dusmanil sei. Ungurii il in-
vinovatira atunci cd el ar fi vrut sA stingd nobilimea
ar fi i facut-o, daca Dimitrie archiepiscopul Bulgarilor nu
s'ar fi dus cu Biblia la densul ca sA-1 intoarca din acea ho-
tdrare. Vom mai vedea in urma aceasta invinovatire repe-
clindu-se de mai multe ori, la care singurul réspuns ce isto-
ria poate -da spre a o nimicnici este Ca Mihaiii a avut multe
ocasii de a o face, ba Inca si imprejm Arile Pad indatorat
spre aceasta, si tot n'a facut-o. Asemenea suntem la indoiala
de aratarea ce numal Bethlen face cum ca. Mihaiü ar fi po-
runcit in acea vreme lui George Ratz comandantul cetatii
www.dacoromanica.ro
 326 N. BALCESCU

Deva sà arunce in Muresul inghetat pe junele Ion Iffiu, ce

se afla acolo la inchisoare. Mihaiii era un ow iute la m'anie
dar nu era crud. Viata lui ne dovedeste cu ce generositate
el s'a purtat inteatatea rânduri, cdtre boeril din tara Roma-
neasca: ce complotase peirea lul. Apoi am veriut dorinta lui
d'a trage prin bunAtate inima Ungurilor si ii vorn vedea in
privinta lor generos 'And la nesocotintd Mihaiii-Vodd, care
mai de mult fägaduise ct se va duce la Brasov si fusese
impedecat prin venirea solilor i prin alte trebi, se duse in
sfarsit la 1 Martie in acest oras, unde infra" cu mai mult de
6000 calareti si pedestrii si cu o pompa. necregutd. La
9 Martie ajunse la Brasov un sol de la imperatul tur-
cesc, pasa de la Timisoara, bétran venerabil numit Hu-

1 Inteaceea Mihaiü spre a pastra memoria biruintei sale in Ardeal

puse de tale o medalie care se aflä in cabinetul impèratesc de la Viena
batuta in aur i tragend dece galbeni. Pe fata principal& se vede por-
tretul lui Mihaiü. Atat imprejurul portretului, cat 5 i pe cea-Paltà parte se
coprinde titlul lui in latineste ast-fel:
aMichael Valachiae Transalpinae Woiwoda, sacrae Caesareae Regiae
«Majestatis Consiliarius per Transilvaniam Locumtenens, cis Transilva-
niam partium eius super exercitu Generalis Capitaneus»,
Si in mijloc: aa Deo vigilantia, virtute et armi victoriam nactus
(1600)) adica:
MihaiA Voevodul tèrii Romanesti, Consilierul Majestatii Sale Impe-
riale, craiesc locutiitor al Ardealului i general capitan peste armia din
partile cele dincoace de Ardeal, dobAndind de la Dumnedeil biruinta.
prin veghiere, virtute i arme, 1600.
Acest titlu dovedeste ca aceasta medlie s'a taiat dupA cuprinderea
Moldovei, precum aü banuit unii did istorici.
Si inteadeve'r, dice Ioachim, vegherea lui era neobosita. Ea nu-1 pa.-
rasea nici odatA si el a aratat in toate imprejurArile ca stia sd se pa-
zeascã de cele mai mici lucruri ce l'ar fi putut vaterna; vitejia lui era
in tot chipul incercatA si int'aceasta, dusmanii si cei mai inversunati
ii da dreptate. In sfarsit, nascut, ca sA dicer') asa, in tabara, crescut
sub corturi, manuind armele mai bine de cat on i cine din ai s61 el
nu dete de minciuna devisa sa. El irnpreuna intr'insul virtutile ce un
poet chnta despre un alt eroti:
Labor impiger, aspera virtue
Vis animi excellens ardor, vigilantia, cura,
et durum tractandis robur in amis.
(loachimis NenerOfnetes Munz-Kabinet).
www.dacoromanica.ro
 ISTOECIA ROMANILOR SUB MIHAIU-VITEAZUL 327

raia-Aga. Mihaid 11 esi inainte cale de o jumdtate de mil de

oras la Ghimbas cu o cavalcadd mareata; cand se intalnird,
unul si altul se detera jos de pe cai i dupa ce se im-
bratisard, Aga lua de la Mihaid o paid persieneascd ce acest
dornn purta la coapsa sa si-I ddrui alta turceascä impodobita
cu aur i petre scumpe. Pe langd aceasta, ii mai dete un
steag verde spre semn de protectie otomana, mai multe pene
de erodid din cele mai frumoase, spre a face full, sapte cai
de pre i un foarte bun soim. Aceste daruri furd purtate
inaintea lui Mihaiü, i ast-fel ei intrard amandoi in Brasov
in sgornotul artileriei intregi. Trimisul turc se sili in tot chipul a
indupleca pe Mihaid d'a se deslipi de irnperatul Germaniei
spre a se alia cu sultanul. Mihaid II réspunse cu bund-vointa,
dar ii declara curat cã el nici odata nu va recunoaste alta
autoritate de cat aceea a impèratului crestinesc. Tot atunci so-
sird i trimiii impératului catre Mihaid-Voda, neamtul David
Ungnad si ungurul Mihaid Seckeli capitan in Sathmar. Ei
furd martori la aceasta primire facutai solului turcesc. Lui
Mihaid ii paru bine de aceasta ; el nu se indoi cà o priveliste
asa de noud nu-i va pune in grije i cä banuelile ce-i va
cuprinde if va face sà fie mai induplecatori. Cu toate acestea
el le dete sa inteleaga Ca ei nu trebue a se scandalisa de ce
ve'cluserd ; cà el nu putea a nu primi de pe cuviinta urk am-
basador si de a-i face cinstea ce i se cadea, far-a de a fi
privit de top ca cel mai putin curtean dintre toti printil. Mi-
haiüporfli inapoi pe solul turcesc facendu-i multe daruri si
cinste mare, trimerend sultanului vorbe pacinice si in secret
fagaduind munti de aur, cum se clice. Agentil. imperatesti,
infatisandu-se dinaintea domnului ii giserä ; «ca cesarul, pen-
«tru atata credinta i slujbe memorabile alelui, IT fagadueste
(toatä clementa i toata bunatatea sa impérateasca, dar fiind-ca
qimprejurarile i starea Ardealului o cer, el 11 porunceste d'a
«se intoarce indatai in tara Romaneasc4 si d'a pdzi hotarele
«impotriva Turcilor). Spre dovada de favoarea cesarului el
ii infatisara o carte imperäteasca cu aceasta coprindere:

www.dacoromanica.ro
 328 N. BA.LCESCU

XXXIX

«Rudolf al II-lea, din mila lui Dumnecled Impel-at al Ro-

manilor, pururea august.
«Noi recunoastem i facem a se cunoaste prin coprinderea
«acestora tutulor :
«Dupa ce, din mila a tot puternicului Dumneged (pen-
«tru gloria cdruia ne luptam impotriva natiilor pagane si
«barbare) Ardealul a fost supus puterel noastre i stralu-
«citui Mihaid-Vocla din tam Româneasca, inflacarat de un
«mare zel pentru crestinatate, a supus pe sine si tara sa
MaiestateI noastre si ne-a dovedit credinta sa catre noi prin
«fericitele i curagioasele-sale intrepinderi impotriva Turcului
«si in Ardeal, unde a tras aceasta tara de sub domnirea ne-
«dreapta a cardinalulul Bathori si a dobandit o mare biruinta;
latat pentru ingrijirea cu care priveghem la pdstrarea pose-
«siilor noastre, cat pentru bunatatea i darnicia noastra obici-
«nuita catre supusil si vasalii nostril, am voit sä marturisim
«ca statornica credinta a stralucitulul voivod Mihaid catre
noi i slujbele sale ne ad fost placute, incredintati nu nu-
«mai ea strdlucitul voevod va urma a fi credincios precum a
«fost, dar 'Inca si urmasil sei vor imita acest laudat exemplu
«de credinta si de curagid; pentru aceia din chiar vointa
cnoasträ dupa ce am chibzuit indestul, primim in credinta
esi clientela noastra i aceea a urmétorilor nostri regi al
«Ungariei pe numitul Mibaiü Voevod i copil sei i tinutul
«sell tara Romaneasca, precum o marturisim prin aceste
«carp*. Ast-fel, de Cate orl va fi trebuinta, pe cat vom putea
«noi ii vom da ajutor, pentru ca domnia acestel ten Ro-
«manesti sa treaca regulat de la persoana stralucituluI Mihaid
ecu legiuitii seI copil de sexul barbatesc de la cel d'intaid
«nascut, cu aceasta conditie insà, ca. de Cate oil' se va infa-
«tica un nod cas de mostenire, acel ce va mosteni va face
«noue i urmdtdrilor nostri juramantul de credinta ce Mihaid
4.ne-a facut. Spre dovada acestor carti, subscrise cu mana
-Inoastra si la care s'a pus pecetea noastra, datu-s'a in ora-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMAIN1LOR SUB MIHAINVITEAZUL 329

sul nostru Pi lna, in 11 Februarie, anul Domnului 1600, al

«24 lea al stapanirei- noastre ca rege imperat al Romanilor, al
«28-lea ca rege al Ungariei si al 24-lea al stdpanirei noastre
«ca rege al Boemiei.
RUDOLF.
Prin porunca S'antei Maiestath
Sale imperatesti
Ion Barvitius.»
Mihain-Vodd, audind de aceea ce-i spuneail agentii cesa-
rului in numeleseil, nu-si putu tine mania si le respunse
indata de fata: «ca el nu va Vasa Ardealul spre a se intoarce
«in tara Romaneascã si nu va face pe voia impératului ; Ca
«de si cesarul i-a platit in toti anil o subventie, dar cà prin
«toate ostenelile i priinejdiile ce a suferit de la dusmanii
«cesarului, luptandu-se pentru densul, el meritase guvernul
«Ardealului, care de pre dreptate i legiuit i se cuvine,,
(land a intelege cã nuinai puterea armelor cu care castigase
.aceastä tard, II va putea sili a o intoarce inapoi. Apoi Mihaiü
de a doua oard adund la svat boierii, cari toti furd de pa-
rere «ca II este prin intelepciune poruncit a pastra pe seamd-i
«Ardealul; cd el suindu-se pe scaunul terii Romanesti, tar.
-«era ocolità de vrajmasi si ca. Dumnedeil ii puse in mand
«Ardealul ca cu puterile unite a ambelor teri, sa se poata
«apera,. Mihaiü, vedend ca simtemintele boierilor si ale nobi-
lilor ardeleni conglasuesc cu ale sale, se interneie si mai
mult in hotararea de a tine Ardealul. In 15 martie el deschise
dieta pe scare o chemase la Brasov. Cu doue dile inainte el
-voise s'o amane i sa-i schimbe locul la Sibiiii, dar fiind-ca
deputatil veniserd din toate pdrtile, 11 rugaii a o continna.
Toata svatuirea dietei, tinu nurnat un ceas, aruncand o con-
tributie de patru fiorini de cap. Tot! se asteptaii la o con-
tributie mult mai aspra ; apoi, audind aceasta, o priviati ca o
binefacre deosebita si se invoird cu totii. In 16 martie la 7
1 Acest act, spune Bethlen care cel d'intAid l'a scos la luminä, era
:scris pe pergament si se afia pastrat in biblioteca tut Gabriel Bethlen,
printul Ardealului, si la Jnogrtea lui trecu la comitele Stefan Bethlen,
fratele see.
www.dacoromanica.ro
 33() N. BALCESCII

ceasuri porni din Brasov la Sibiiti si d'acolo la Alba, ducencl

pe agentil impdratesti cu sine. Aci, dupà ce-1 tinu
Cate o sdptdmand.si ii mai.zdbovi si la Clus, ii trimise inapoi
la imperatul Rudolf cu acest respuns: «cd de nu va trimite
«subventia anuald i aceasta in graba,- .el va duce asupra
«imperatului nu numal oameni, dar Inca mil de mii de demoni ;
«cal el n'are trebuintã de ajutorul strdinilor; cà are destui
«soldati, nurnai bani II lipsesc spre a-i putea tine». El ruga
Inca pe agenti a se sili ca imperatul sa numeasca alta per-
soana in locul lui Basta, care ii era banuit din deosebite cu-
vinte i pentru ca sveclile lor particulare sa nu turbure li-
nistea fedi intregi. El invinovatia mai ales pe Basta ch., in
loc sd grabeasca a-i aduce ajutorul ce era dator impotriva
cardinalului, Ii pecrecuse vremea in zadar in fapte de ni-
mic, Inca se prefacuse cà e bolnav, pentru cal primise o suml
mare de bani de la cardinal, prin mijlocul lui Cornis ca s5.
nu-I vatdme i pentru aceea el se miscase prea cu incetul
cu oastea sa spre Ardeal, rasand sa scape ocasia d'a intra
irnpreuna cu densul in acea tard. Deosebit de acesta, Mihaifl
facu a se propune de pe ldturi agentilor imperatului «ca,
«de vreme ce Ardealul i se face din ce in mai iubit, el do-
reste ca sa-1 stapaneasca si dupd densul sà treaca la fiul
<sal prin drepi de mostenire; ca pe langa Ardeal, sà i se
(sadaoge Inca Oradia-Mare, Husta, Baia mare si partile din
«afara ale Hotarului Ungariel, care mai 'nainte tinuse de
«Ardeal si ca tot ce va mai castiga cu vreme, ter i oameni,
(.sà rdmând pe seama lui si a fiului sea ; ca sa i se dea bani
« pentru a ridica osti si aceleasi pensii i aceaiasi cinste de
care se bucurase Sigismund Bathori, intre care sa fie facut
«si principe al Santei impératii si sä i se dea ordinul mie-
dului de aur; Ca imperatul i cei-l'alti principi crestini, care
«tin de imperatie sa se indatoreze de a-I rescumpara cu bath
e de la Turd, intimplandu-se sà cac,1ä prins Ip manile lor ;
«ca dacd cum-va va fi gonit de dusmani -din Transilvania
sail din Tara-Rornaneasca, imperatur sä caibã a-i plati o
«sutai miT talere pentru traiul sea in Ungaria de sus». El
addogi, spre a pipai si mai bine plecdrile deputatilor imp&
www.dacoromanica.ro
 ISTOBIA ROMANILOR SUB MILIAM-VITEAZUL 331

ratului, «ca spera .cd nu i se vor cere inapoi cetatile Ardea-

dulai, pe care si le luase in stapanire. Apoi din parte-i se
indatora catre imperat a-I privi ca pe un print puternic ;
«cal nici o data nu va umbla a-1 smulge terile ce el ii incre-
«dintase, ci din potriva a i le 'Astra prin slujbe credincioase,
«precum asemenea i cele-l'alte parti ale Ardealului- ce sunt
<ale Mdriei sale, cu partea de tard 'Ana in Tisa, el le va cu-
«prinde si le va supune imperatului. Dacd toate aceste dä-
ruiri le va dobandi el de la bundtatea i darnicia- impéra-
ltului, apoi fagadueste a face pentru mantuirea crestinatatii
«mai multe isbandi i coprinderi asupra dusmanului comun,
«de cum ar face vre-o data cine-va i cd, de rse va da
< nurnai atatia bani cat se cheltuia pe fie-care an in Ungaria
«pentru armie, se leagd cA va supune imperatului toata
«tara de la marea Neagra pana la Buda, Stuhlweissemburg
<si Solnoc).
De si aceste cereri ale lui Mihaid erati mult mai prejos
de conditiile ce impératul dedese lui Sigismund Bathori prin
tractatul de la 24 Ianuarie 1595, ele se pdrura peste mesurd
de marl agentilor imperatului i aprinsi Inca de Basta im-
potriva lui Mihaid, se intoarserd foarte intArAta i cu inima
banuitoare laugh' impératul, cdruia ii insuflarA aceleasi banueli.
Mihaid nu-si mai facea ilusii acurn asupra Nemtilor ; el in-
telese cd de buna-voe ei nu-i vor da nimica, ci numal siliti
de densul si de imprejurari. El se gandi a se impaciui cu
dusrrianii seT ca sa incete odata acest indelungat resboid si
spre a putea fi liber la intamplare in fata Nemtilor. Pentru
aceea trimise o solie la craiul Poloniei spre a incheia pace
si aliantà. Vorba esi atunci cA Mihaid propuse si lui Ieremia
domnul Moldovei ca sa-si dea pe fie-sa dupa Petrascu, fiul
lui Mihaiii, ca asa Ardealul, Polonia, Moldavia Si tara Roma-
neasca fiind una, sa n'aiba temere nici de Tatari, nici de
Tura, cu mult mai putin Inca de Nemti. Dar o noud dorinta
de domnire ce coprinse pe nestatornicul Sigismund Bathori,
impedecd. ori-ce tratatie i aprinse din nod flacarile resboiului.

www.dacoromanica.ro
 332 N. BALCESCU

XL.

Cand Sigismund Bathori afld tragica moarte a vèrului sëü

Andreia, alerga indatã cAtre cumnatul se-a Joan Zarnoisky,
marele cancelar al Poloniei ca sd-1 roage sa-i vind intr'ajutor
spre a redobandi Ardcalul si de a goni dintr'insul pe Mi-
haiil-Voda. Din nenorocire pentru dênsul, in acest drum i se
aprinsera doue" trdsuri care arserd impreund cu mai multi
cal si cu tot ce avea mai scump. Zamoisky nu-i refuza aju-
torul sü. Ast,fel Sigismund pe care niste emigratl din Ar-
deal, anume Francisc Ferrei, Gabriel Beth len si altii II atAtail
rnereil spre a fesbuna moartea cardinalului, fäcu confederatie
cu Ieremia-Vodd din 1Violdova i u Zamoisky. Se dicea Ca
el se invoise cu acesta pe urmkoarele base : «ca Zamoisky
«sa-1 ajute pe Sigismund din toate puterile cu bani i oameni
«spre a-I restatornici pe tron ; Sigismund sa ia in casatorie
10 .fata a lui Zamoisky, saü pe ori-cine alt, numal sa nu fie
«neintoaica ; de va .muri fárá feciori, atunci domnia Ardea-
«lului sa cada In mostenire la fiul lui Zamoisky, nascut din
«Griselda sora lui Sigismund. In tot casul Sigismund si Ar-
«dealul sa fie cu totul desfAcuti de Nemtl».
Sigismund i Ieremia-VodA se adresara si la Sultanul ce-
rand bani si oaste intr'ajutor. Sultanul nu indrasni a se de
clara de fata impotriva lui Mihaiii, refusA a le da bani, dar
in taina era cu densii ; el mijloci mult prin scrisori ca Polo-
nii sa le stea puternic in ajutor i le trimise o seama de oaste,
care de fata se priviail ca volontarl. Zamoisky asemenea 1'0 puse
toate silintele spre a hotari pe rege la acest rèsboiil i prin acesta
dete o buna ocasie Suedilor de a scdpa de acest rege al
lor, pe care nu-1 mai voiail.
Ast-fel craiul Sigismund li perdu drepturile sale din Sue-
dia, spre a calca pe ale vecinilor sél. Aliatil puserd in pi-
cioare o armie de mai mult de 40,000 ostasi, compusä de
Moldoveni, Unguri, Poloni, Tatari si Turd. El se apropiard
de hotarul Ardealului i sta acum a navali asupra lui 1311-
hate, Va dd.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MMIAIt-17ITEAZUI 333

Acesta afid furtuna ce-1 ameninta i ineepu sa se prega-

teased in graba a o stavili din toata puterea ambelor teri ce
el stapania. In inima sa se bucura de .noua ocasie ce dus-
manii ii dag, sad mai bine de silinta ce ei ii ac d'a-si in-
deplini proiectul sëu cel vechig d'a coprinde Moldova, pre-
cum coprinsese Ardealul. El era sigur de ostasii si de po-
poarele sale si avea toata credinta Secuii Ii erag
cu totul jertfiti pentru drepturile ce capdtase de la densul ;
Cazacii, Serbii si Bulgarii sta gata a muri pentru densul, cad
el ii imbracase, ii inarmase, ii scautase adesea i le plätia sim-
brie bund. Trupurile lor cele marl, barbele cele lungi, strd-
lucirea vestmintelor si armelor lor insuflad groaza. Dar Mi-
haig punea terneig si mai mult pe iubirea ostilor rómanesti,
viteze i cercate in atatea résboaie, i apoi se intemeia el pe
dragostea poporului roman din ambele -teri, care in rdpirea
entusiasmului ce avea pentru eroul seg, nu-1 numea alt-fel
deck 4( Macedon al nostru». Moldovenii insisT iubiag mai din
trecut pe Mihaid 5 cu atat mai mult pre cat urati acum de
moarte pe leremia pentru asprimea carmuirei sale si pentru
dajdiile nesuferite ce el scosese. inteadever el pusese o daj-
die de o soldie de aur pe lurid si tog banii ce-i strangea, if
trecea in Polonia, spre a avga cu ce trai acolo la nevoie,
cad el nu se intemeia in puterile sale si negresit Inca mai
putin pe dragostea supusilor sei.
Mihaig Ii avea armia ast-fel impartitä in deosebite parti
ale Ardealului: Sécuii remaserd in tinutul lor; Ungurii mer-
cenari, in num.& de 1500, erag asedati langa. orasul Brasov
pe malurile riului Barsa, prin satele i castelurile nobililor,
ca intr'un loc mai lesne de brat* iar pe Cazaci ii asezà in
tabera in térgul numit Arany (Uroiul) pe termul Muresului
langa cetatea Deva. Mihaiü, ,sail din dorinta de a se feri de
résboifi si de a infiinta planul aliantei intre Ardeal, Moldova,
tara Romaneasca i Polonia ceil inchipuise, sag ca, despe-
rand de a putea impedica résboiul; voia numai sà castige
vreme ca sä se poata gati i isbi pe dusman fara veste, des-
chise tractatie de pre cum avea obiceig de a vorbi tot de
pace, pe cand se pregdtia cu din-adinsul pentru rèsboiü. EL
www.dacoromanica.ro
 331 N. BALCESCII1

trimise un sol la Sigismund, propuindu-i ca-1 va intoarce Ar-

dealul, daca el va lua in casatorie pe fica sa Florica, fagaduind
ca nu va pdstra pentru sine deck orasul. Brasovului si ce-
tatea Fagarasului. Sigismund era gata a primi aceste propu-
neri, dar Baltazar Szilasi i Hertelius, cari erail pe langa den-
sul, ii facura a schimba parerea, cu atat mai mult cà de
aceasta propunere a lui Mihaiii se tinea si alta ce aceasta tot
cu aceea.§1 ocasie facuse lui Ieremia. MihaiC 13 cerea sa dea
pe fie-sa dupd fiul lui, Petrascu i apol de bund-voie sd se
traga in Po Ionia, lepadandu-se de domnia Moldovei care sa
remand pe seama lui Mihaiii, ca de acolo sá aibd ocasie a
goni pe tatari de la Dundre pana la cetatea Alba. si Nistru
si ast-fel sa-si mareasca statul.

XLI

Negociatiile cu Sigismund i cu Ieremia nu isbutird. Mihail',

vegend cd nu va putea inconjura resboiul, voi cel putin a
se sili sa slabeasca cat putea mai mult pe dusman. Spre acest
sfarsit trimise la sultanul un sol anume Mihaiil Torbk spre
a-i vorbi de dorinta lui de a tine pace cu Turcii i a-i cere
semnele intdrirei pentru domnia sa asupra Ardealului. Ase-
menea trimise o solie si la craiul Poloniei poftindu-1 ca sã
nu sprijineasca pe dusmanul sea leremia Movilã, nici sä dea
ocrotire ennigratilor din Ardeal, intre cad era si Thomas
Csomortany. Aceasta solie, nu numai cà nu fu dscultatd, dar
Inca craiul Sigismund instiinta pe Ieremia de hotarirea lui
Mihaiü d'a-1 isbi, ca sa ia mésurile cuviincioase,.sa gateasca
provisii pentru armia Po lona i sd intareasca cetatile Suceava
si Hotinul. Mihaiil se tulburd foarte veclend pe Po loth de-
clarati cu totul si de fata vräjmasi ai sei. El Ii inchipui
atunci un plan de urias ; el voia sa navaleasca in Polonia,
sa se foloseasca de simpatiile ce avea in poporul acelei fed
spre a face o revolutie, a resturna pe rege, a pune pe altul
in locu-i saü chiar a opri acea crdie pe seamd-i. Inteadever. o
parte mare din locuitorii Poloniei i popoarele ruse, speriate
de unirea religioasa, la care regele Sigismund impreund cu
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMAIIILOR SUB MIIIAIII-VITEAZUL 335

iesuitii ce-1 carmuiail, le silead a face cu religia catolica, cite-

mail pe Mihaid din toata inima bor. eNu era acum de temut,
.qic cronicarii poloni, de perderea unei singure provincii,
4 dar de schimbarea guvernului pentru tot regatulp. Martu-
risesc Inca unii din analistil poloni c.a. Mihaid merse si mai
departe, ca cerea sä desmaduleze cilia Poloniei, fara-de-lege
impotriva santului drept al natiilor, care din norocire nu in-
tina atunci sabia romaneasca, femaind ca sa fie, in dilele -
noastre, povara rusinoasa a suveranilor Europei. Spre inde-
plinirea planului sal asupra Poloniei, Mihaiii se puse in co-
respondenta cu payiarchul de la Constantinopole, cu mitro-
politul 'de la Kiev, cu marele duce al Muscalilor si cu Carol
ducele de Sudermania, carele carmuia regatul Suediei. El
fagadui acelor doi archiepiscopi ca, de-1 vor ajuta cu mijloa-
cele ce le sunt prin putinta, el va coprinde Polonia, va in-
temeea acolo religia re'saritului si o va intinde mai .departe
in Europa. Stapanitorilor ; el propunea o alianta pentru im-
partirea Poloniei pe aceste base : casei Austriace sa se dea
Polonia cea mare, Muscalului, Lituania; Suediel Livonia, iar
cele-l'alte provincii le opria pe seama sa. Mai inainte insa
de a-i sosi rèspunsurile de prin toate locurile de unde tri-
misese soli, Mhiaid isi puse ostile in miscare asupra Mol-
dovei. Aceasta graba a lui ii fu folositoare intr'aceea ca ii
inlesni repedea cuprindere a acelei tveri ; dar il vatama rnult
apoi, cad nefiind sigur de aliatii s6i, el nu indrasni sa traga
foloasele isbandilor sale, nävalind in Polonia, ca sa schimbe
soarta acestei tell sad s'o sileasca a incheia pace. Fu in-
teadeve'r o mare gresala din partea lui Mihaiil, pe care o plati
scump, de a intarata pe toate puterile vecine impotriva-i, la-
sandu-se pe sine fara nici un aliat. De ar fi apucat cel putin
a se invoi cu impe'ratul in privinta Ardealului ca sa fie sigur
ca nu va fi isbit in lipsa-i, sad de ar fi luat in Ardeal drept
temelie a stapanirei sale intreaga multitne a poporului roman ;
dar el jertfise pe aceasta nobililor, a caror dragoste tot nu
si-o putu trage si cart acum si. ei complotati pieirea lui. Mi-
haid intr'adevér prev'eduse multe din acestea ; el cautase sa
amane acest fesboiii, la care era tirit ca de o fatalitate. Ho-
www.dacoromanica.ro
 336 N. BALCESCU

ta."randu-se a-1 face, el spera cä, pe langa aceea ca-si implinea

o veche dorintà a inimei sale, coprinclend Moldova, o isbanda
noua va putea Inca sa-i slujasca a invinge inderatnicia Ans-
triel si a o sili fat-a voie chiar sa-i acorde toate cererile sale
in privirea Ardealului ; i intr'aceasta nu se insela. El nu
stia ins cä aceasta impe'ratie nu uita nici odata ceea ce i
s'a smuls prin sild, nu iarta pre cei ce aü siluit'o i cd per-
fida ei politica, in cumplita-i sete de résbunare, nu-si alege
mijloacele. Mihaig instiinta insa pe impératul cal el voieste a
face o expeditie impotriva Moldovei spre a goni de acolo pe
emigratii din Ardeal, partisani ai lui Andreiti Bathori i ai
familiei lui, dandu-i mult a .spera. Spre a se asigura cd no-
bilii unguri din Ardeal nu vor face nici o miscare in con-
tra-i porni la fiul ség Pdtrascu, in tara Romaneasca, trei-
qeci din cei mai de capetenie nobill ca sa fie ca niste zd-
loage. El nu voi sa ia in ajutor nici pe Basta, nici .vre-o
ceata din oastea impe'rateasca, sag din'adins sag din graba
cu care era silit a ndvali asupra dusmanului

XLII

Adunandu-si in graba ostile sale stréine din cartierele lor,.

Mihail"' le impreunä cu armia sa i cu a Ardealului. Esi din
Alba-Iulia i, la 1 Maig, Ii asecld tabdra langd oraselul Presme'r.
Acolo porunci la toti Sécuii sà se scoale in arme i sa-lur-
meze. El facu cunoscut atunci armiei cá are sä intre in
Moldova spre a résbuna moartea lui Stefan-Vodd Rdsvan,
aliatul sal, pc care Ieremia-Voda 11 omorise cinci ani mai
inainte, intr'un chip crud, rusinos si impotrivitor obiceiurilor
crestinesti. Armia lui Mihaid, spun ca trecea peste 50,000
ostasi din cari 38,000 puscasi, 3000 cazaci, 4000 calareti serbi,
4000 secul si 4000 voluntari sub comarlda lui Baba-Novac.
Cea mai mare parte din aceasta armie trebuia sà se pogoare
Aci autorul voia sa adaoge un capitol special pentiu care nu exist&
text, caci afläm aci in manuscris urmátoarea notä : «A intercala aci un
capitol deosebit de descriere a Moldovelz.
Nota editorulut.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMANILOR SUB MIHAIO-VITEAZUL 1187

din Ardeal in Moldova pe la Trotus ; cea-l'altd sä treaca din

tara Romaneascd pe la Focsani. In 6 Maiti 1600, Mihaiii, la-
sandu-si sotia in Ardeal, porni spre Moldova si, voind a sosi
chiar i inainte de vestea sosirel sale, cu o graba de care
toti s'ati minunat, fara a da résuflare ostilor sale, trecu ho-
tarul, nu prin drumul obicinuit pe unde stia ca-1 asteaptä
dusmanul, ci urcandu-se prin muntil cel mai grei, printre
stanci si prin aspre strimtori. Pe acolo armia avu a suferi
mult, mai cu searnal din lipsa provisiilor ce nu gasira mci pe
acolo nici in pdrtile Moldovel, de oare-ce dusmanul le pus-
tiise mai dinainte. Caii insa avura pdsune i ostasii furd si-
liti a se 'Irani cu foi de copaci ; totusi ostile nu murmurara
de loc impotriva acestel repejuni. Inteadever Mihaiu le de-
dese incredintare ca vor birui i le facuse sa spere mult in
imbelsugarea i gloria ce vor dobandi prin biruinta castigata
fara de nici un aliat. Ostile vrajmase, oranduite spre paza
acelor munti, védend cu mirare i spaiina cã dusmanul, tre-
cend prin prapastii, le-a ocolit, se traserd spre sesul Moldovel
catre tabAra lor cea mare din launtrul térei.
Sigismund Bathori, i Ieremia-Vould, can se aflau atunci
la o nunta in orastil Trotusului, luand veste cä Mihaiii a
trecut muntii cel marl si cà acum, randuit de batalie, se a-
propie de densii, remaserd incremeniti. In groaza ce-1 cu-
prinse, el gandira Ca aceea ce e mai sigur pentru densil este
d'a se retrage in läuntrul térii i fard zabava sculandu-se cu
toata armia, se indreptard spre Suceava. ne
intimpinand in fata-i pe du.smani, de pre cum se astepta, se
Ind dupa densin cu aceeasi iuteala cu care trecuse
Armia lui avu si aice a suferi mult de saracia locu-
lui, mai ales ca dusmanul pustia tot in cale spre a in-
taNia goana ce-i da ai nostri. Dar ostile lui Mihaiu, biruind
aceste suferinte, se imbarbatara si mai niult, silird la drum si
in sfarsit ajunserd pe cele vräjmase la un loc anurne lascea
si le nevoira a sta de résboiu ; avanguardia dusrnanului al-
caltuita de cate-va regimente polonese bine armate, isbi a-
vanguardia noastra compusd de cati-va rornani si serbi i o
sparsera. Mihaiü trimise indata de chema o searnd de Ungun
N. Bileeseu: Mona Rombulor sub Mehaiii-Vaeuz a
www.dacoromanica.ro 22
 388 N. BALCESCU

de Ardeal, earl se aflati mai in urma si-i asvarli asupra Po-

lonilor din avanguardia dusmanilor, cari dupd putina aparare,
se intoarsera in risipa, ldsand in loc ca la 200 morti dinteinsii.
Intre acestia era si un viteaz polon anume Dydynski. Indata
dupd aceasta lupta de avanguardie, ambele trupuri de ar-
mie protivnice se aratard una in fata alteia. Ele catarkcat-va
una catre alta ca cum ar fi asteptat ceva. Ce va face armia
moldoveand? Lupta-se-va ea alaturi cu Polonil pentru un domn
pus de acestia si nesuferit tail', impotriva fratilor lor de sange
si a unui eroti, fala tutulor Romanilor ? Moldovenil nu sta.-
tura mult in cumpena. Intr'o clipai 15,000 dinteinsii, puindu-si
cusmele in varful lancilor, cu mare strigare de bucurie, tre-
curd in tabdra lui Mihaiti. Ieremia nu mai avu alt ce face
de cat a fugi cat mai in graba, impreuna eu oastea ce-i ré-
mäsese, spre Hotin. Ajungend la Suceava, el nu indrasni sa
intre in cetate, neincregendu-se in locuitori. < Era asa de
«groaznic Mihaiti-Vodd si vestit de resboae in toate aceste
«parti, qice Miron Costin, cat indata ce ail sosit la Suceava
«i s'au inchinat cetatea Sucevil si a Neamtului si puse in
«cetati o seamd de al lui pedestrasi. Cronicarul polon Hei-
denstein banueste ca comandantul Sucevii, un polon anume
Trzaska, ar fi trddat cetatea, castigat fiind printeo mica rés-
platire. Mihaiti-Voda apoi pripi asa de aproape pe Ieremia,
in cat avanguardia sa ajunse niste haiduci pedestri cu cate-va
care din arierguardia lui leremia. Haiducil staturd cu inima
la résboid aparandu-se cate-va ceasuri, dar inglotandu-se
oastea lui Mihaiti, ei furd sparti si'deterd dosul. Aceasta lupta
statu langa riul jijia, la un sat anume Verbia, unde sta o
movild mare fãcuta. dupd aceea peste trupuri, de Ieremia. In
sfirsit dusmanul ajugend la Nistru, la cetatea de margine a
Moldovel, numità Hotinul, pe care Ieremia o ingrijise foarte
bine cu slujitori de ai sei nemti, hotari de a se opri acolo spre
a da bdtaie, sperand cä va putea isbuti sal birue ostile lui Mihaiti,
obosite de atata cale. Numérul ostasilor ce avead aliatil cu
densii se urca Inca la 30,000. In 8 Maiti sosi si Mihaiti pe -

loc si indata se inhata bataia la Otani langa Hotin. Batalia

tinu de la 10 ceasuri dimineata panA seara si, cu toate ca
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIU-TITEAZUL 339

dusmanui se purta mai vitejeste in aceastai batalie, dar nu

fu mai norocit de cat alta data. Mihaiti cacjii cu o furie mare
asupra armiel dusmane, care dupa o lunga impotrivire perdu
campul de bataie, pe care-1 rosi si ucra cu valuri de sange ;
8000 din vräjmasi zaceail pe campul bataliei, iar din oastea
noastra 'numai 2000 ; multi dusmani Inca perird ca vai de ei,
inecati in riul Nistrului. Romanii castigard o pradd bogata,
iar dusmanii ce scapara se inchiserd cu toti in cetatea Ho-
tinului 1

XL III

Mihaiil incepu a bate cetatea. Ghiulele lui, spune Miron,

se cunosteail in zidurile cetatii pana la surparea ei, si dupa
un asediu de trei qui; vegend cd nu o va putea sparge, cad
II lipseati tunuri marl, puse un trup de paid imprejurul cetatii
si, laisand in capul ostilor pe Udrea, impreuna cu Deli Marcu
si Baba-Novac, el se intoarse la Suceava si de acolo la Iasi,
unde intrã cu triumf, se sui in tronul domnilor moldoveni,
primind intr'o ceremonie solemnd jurdmantul de credinta al
boierilor acestel teri. De atunci el incepu a se intitula si a
se scrie : c Domn al terel Romanesti, al Moldovei si al Ar-
Idealului.D Ieremia-Voda, véc,lend cd-1 vor scoate din cetate,
fugi intr'o noapte pe furis cu top boierii lui in Polonia. Mihaiti
desi cunostea bine cat de multi partisani are in Polonia in-
treagd, iar mai cu seamà cal vecina tara a Podoliel, care era
de lege orientald il chema si-1 astepta cu mare bucurie spre
a i se inchina lui, tot nu indrasni a trece peste
. hotar in Po-
Ionia, spre a sfarsi rèsboiul, incheind pace sail indeplinindu-si
planurile sale in acea tara; din pricind cd el Inca nu era in-
teles bine cu aliatii s61, cá nu putuse coprinde cetatea Ho-
1 Mai toti analistii pun aceasta bataie pe Nistru, insa unit la Hotim
la un loc aproape, pe care nu-1 scriu tot un fel. Asa de Thou scrie
Orthein, Orteliu Oglioni §i MO Orthun, Bisselie, Orthano. Aceasta din
urma se aseamana cu numele satultn Otamz de langa Hotin, unde cre-
dem ca s'a dat aceasta batalie, necunoscend vr'un loc acolo al cdrui
nume sa apropie mai mult de cele date de istorici.
www.dacoromanica.ro
 340 N. BALCESCU

tinul i cà trebi grebnice ii chemail in Ardeal. Aceasta fu

o mare gresala a lui Mihaiii, caci vecinatele provincii erail
fàrã osti si cu simpatia popoarelor, chiar i fara de aliatii set,
el ar fi putut irnpune vointa sa in Po Ionia. El scrise craiului
Poloniei cd a luat armele si a intrat in Moldova spre a opri
isbucnirea unui complot rèü ce Ieremia urclise irnpotriva-1.
Eraii atunci Polonil stransi la died in Varsovia, svdtuind oaste
impotriva Suediei, silind mult craiul ca sa" i se dea mijloace
de a-si redobandi craia de mostenire. Esise vorba cum ca.
Mihaid dobandise de la Poarta intdrirea nu numai de domn
al Moldovel, ci Inca i se dedese o diploma scrisà cu litere
de aur, prin care i se intdria stapanirea peste toate provin-
ciile polone ce va putea coprinde. Toate acestea atitard marl
dispute in dietd. Adoratorir si partisanil lui Mihaiü, cari erail.
multi, tägaduiail adevérul acestei din urme vorbe i, laudand
faptele eroice ale lui Mihaiü, impotriva Turcilor, incredintaiil
ca el va fi un om foarte folositor republicei i pregätirile
resboinice ce vor sã facã impotriva-1 sunt de prisos. «Sigu-
< ranta cràiei Poloniei, cjiceail ei, nu se razima pe Moldova.
«Ce ne pasa noua i ce perde sad castiga republica, daca.
«va domni in acea tarà Ierernia sat Mihaiii? De trebue a a-
«pera pe Ieremia, apere-1 aceia can ail castig dintr'aceasta
«si cdrora le place ori-ce pricinuire, numai sä poata face res-
boiu.» Aceasta din urrnd observatie bdtea in Zarnoisky si in
ambii frati Potocki. Cel d'intaiii era patronul liii Ieremia pe
care-1 pusese pe tronul Moldovei i fagaduise a-1 apara ; cei-
l'aIti eraii ruditi cu leremia prin casatorie. Partida lui Za-
rnoisky striga impotriva partidei lui Mihaiti, invinovatind'o de
a fi spirit austriac i prietena a religiei resaritului. 0 gresala
se facu atunci din partea noastra. Baba-Novac intra in Po-
cutia, provincie a Poloniei, cu gand Ca sä tragd pe Cazaci
in partea lui Mihaiü. El pustii acolo rnoiile lm Stefan Po-
tocki. Fara indoiala cà aveam drept a intra in Polonia, care
ne facuse resboiii !Ana atunci ; aveam drept a intra in Po-
cutia, care este o veche provincie a Moldovei, fiind cumperata
la 1431 de Alexandru-Vodd cel bun si cel betran de la craiul
Poloniei Vladislaü, intr'o mie de ruble de argint, si apoi rnulta

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMAWILOR SUB MIRAItl-VITEAZUL 141

vreme ea stätu o pricina de résboaie necurmate intre Po-

loni si Moldoveni. Mihaiü cunostea aceasta si reclama acum
drepturile Moldovel asupra Pocutiei. Dar nefiind hotarit Mi-
haiti a purta indatd resboiul in Po Ionia, intrarea in Pocutia
era o gresala, caci intaratà mai mult pe dusmanil sei din
Po Ionia si le dete cuvint impotriva partisanilor nostri. Partida
lui Zamoisky incepu inteadever a striga tare ch. Baba-Novac
a pustiit Pocutia prin foc si sabie, ducênd in robie o mul-
time de oameni, femei i copil, prin mijlocul oraselor si sa-
telor aprinse. Cu toate acestea dieta nu voia a libera bani
pentru pregdtirile de resboiti. Zamoisky nu se descuraje de
acestea, nici se lash' din hotdrirea sa. El castiga pe craiul,
asupra cdruia stim cà avea mare influenta, mereti qicendu-I
prin scrisori i prin graiti ca unchiul i vräjmasul sea ducele
de Sudermania din Suedia se va bucura mult i se va intàri
in puterea sa, vedend cä streinil calca tara Poloniei nepe-
depsiti. In intelegere dar cu craiul, Zamoisky dete porunca
atmanului Zotiewsky de a se duce in graba cu cate osti va
putea sã adune mai curend ca sa se asecle pe Nistru spre a
apéra hotarul si a observa miscdrile lui Mihaiü. Acesta, ye-
Ond atunci cã Polonii nu sunt Inca in stare a-i face vre-un
reti, cà ei se multumesc a sta in positie de aperarP, socoti
pada una alta sà se intoarca in Ardeal, spre a pune capet
la pricina ce era intre densul si imperatul pentru stapanirea
Ardealului. El trimise curieri la cetatile acestei teri spre a
vesti triumfurile sale in Moldova si tot Ardealul isi ardtà ve-
selia prin descarcaturi de tunuri si alte ceremonii. Asemenea
Mihaiü pornise curieri la impératul ca sa-i faca cunoscut co-
prinderea Moldovel si a i-o inchina din partea sa si a fiului
sèü Petrascu, pastrand insa pe searna-i stdpanirea ei.

XLIV

Apoi spre trage dragostea poporului Moldovei, Mihaiü

IT ierta birul si-1 aduse a fagadui Ca pe cata vreme se va
'Astra aceastd iertare, cu mijloacele lor, locuito-ii vor apéra
tara de tot felul de dusmani. El oprise asemenea prin stras-
www.dacoromanica.ro
 342 N. BALCESCU

nica porunca jaful in orase si sate, hotarand a fi osanditi

la bataie top ostenii romani cad o vor calca; iar pe ostasii
unguri, fiind mai deprinsl la pradd, 11 osandea la moarte.
Din nenorocire nobilii Unguri, cari strigaserd atat de mult
asupra relelor ce faceati soldatii lui Mihaiii in Ardeal, gd-
seati cd este prea firesc lucru ca ostasit lor sa prade in
Moldova nepedepsiti. Intr'o ci eapte unguri din oamenii
lui Pancratie Sennyei i Giegi Sibrii, nobili insemnati din
Ardeal, fura prinsi jafuind si aclusi dinaintea lui IVlihaiü. 0
multime de nobili alergara atunci si se rugara de domn, in
numele intregei arrnil unguresti, ca sã dea drurnul vinovati-
lor. Mihaiti le dete drumul cu vorbe nehotdrite si cum ple-
card nobilii, indata tramise poruncd sal omoare pe acel seapte
prinsi. Incepurd atunci Ungurii a inurmura, dicend cà fara
dreptate ati fost acestia ucii. Niste intriganti ambitiosi pre-
cum Moise Secuiul si Stefan Csaki ce folosird de ocasie spre
a intarita pe nobill impotriva carmuiril lui Mihaiü i a-i aduce
a trimite pe ascuns deputati catre Sigismund Bathori, carele
se audise cd se afla la marginile Podoliei in tabérd cu 'roan
Zamoisky cancelarul craiei polone, spre a se svätui cu den-
sul si cu Potocki despre chipul cu care ar putea sà intre
mai lesne in Ardeal spre a goni pe Mihaiü, fagaduind ca." ei
ii vor sta intru ajutor d i cã poporul 11 va primi cu mare bu-
curie. Sigismund le réspunse ca : «Durnnedeti e bun si Ca,
g de va voi sa-1 cheme iarasi la carmuirea Ardealului, el nu va
glasa sa-r scape din mana ocasia, de temere ca sd nu stea im-
gpotriva vointii lui Dumnedeu. Dar cd acuma trebue a suferi
ecu rabdare toate relele la care ca oameni suntem supusi,
(si asteapta vremea hotarità de Dumnedeti pentru sfarsitul
tiraniel lui Mihaiü. Zamoisky Inca fagaclui cà la vreme va
da ajutor aliatului seri Sigismund. Boierii Moldovei se ru-
gara de Mihaiii ca sa le dea domn spre a-i carmui in locu-i
pe fiul set"' Nicolae. Mihaiti le fagadui intaiii a le face pre
voie si porni numai deck pe Radu Buzescu si pe postelni-
cul Stoica cu o ceata de 300 insi sa meargd sal aducd din
tara Romaneasca pe fiul sat Nicolae, dar pe urma se socoti
cum ca fiul seti este prea tiner si nu va putea carmui o tard
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA MOMANILOR SUB MIHAIII-VITEAZUL 343

de margine, mai ales ca avea Inca a se teme de Ierernia si

de Poloni, Si ii schimba hotarirea, oranduind o comisie vre-
melnica de carmuire pentru Moldova, alcatuità de patru ge-
nerah al sei, anume hatmanul Udrea, vistierul Andrani, ar-
masul Sava si spätarul Negrea. Apoi in 27 Iunie, pardsind
Moldova, trecu pe la Oituz in Ardeal i veni la Brasov, in-
sotit numai de 400 calareti cazaci, serbi i valoni. El po-
runcise ca armia sa-1 urmeze, ramaind in Moldova numai
6000 pedestrasi i calareti, sub comanda unui boier stralucit
in résboaie, anume Marza si a lui Moise Sècuiul, pe care-I
numise in aceasta expeditie cdpitan general al Ungurilor.
La Brasov, Mihaiil netrecu cinci dile. Aici, necajindu-se pe
Brasoveni pentru niste vorbe deserte ce audise de la densii,
IT ameninta ca" le va pi-Ma cetatea, dar rugat de unii din
. oamenii si si mai ales de Moise S 6cuiul, care-1 insotise din
Moldova, se imblandi si-i ierta, cad el adesea avea aseme-
nea manir prefacute. El ii imparti apol armia in Ardeal
intr'ast-fel : pe Unguri, sub poruncile lui George Mako si
Stefan Tarkany, in tara Barsei ; pe Serbi in scaunele Sasi-
lor de la Cohalm i Sine ; pe Poloni i pe Cazaci asernenea
in scaunele sasesti, de la Sighisoara si Medias, si cu toatä
cea-l'alta oaste inträ cu triumf in Alba-Iulia, in cele dintaiii
dile ale lui Iulie si hotari diva de 20 ale aceleiasi luni pen-
tru a se aduna acolo dieta tarn*.

XLV

Cand se vesti coprinderea Moldovei, toatä lumea rernase

uimitã de mirare. Acel capitan care umblä si isbeste cu iu-
teala trasnetului, acel minunati ostasi cari sufere in tacere
marsurile cele mai repedi, osteneala i foamea cumplita, träind
numai de entusiasm si de glorie, batendu-si joc de puterile
naturei, ca si de ale oamenilor, acea buna randuiala, acea
disciplina i jertfirea ce ei pästrase in acea campanie, toate
strdlucitele triumfuri care incununara stradaniile lor fura glo-
rificate si trambitate in toate partile. Veacul nu ardtase Inca
in Europa o asemenea armie nici un asemenea general. In
www.dacoromanica.ro
 344 N. BALCESCU

toate partile se aicea ca. Mihaiil a coprins Ardealul in un-

spre-dece dile si Moldova numai in opt. Top dusmanil seI
se ingrozira. El se incredintara ea singuri nu pot face nimic
impotriva-1 ci numai coalisandu-se toti impreund.
Mihaiü ajunse acuma in culmea gloriel si a marirei ce el
visase. Abia cinci ani trecuse de cand el trasese sabia spre
a apera tara sa de tirania turceascd i printr'o multime de
eroice triumfuri, respinsese potopul turcesc departe de den-
sul si de intreaga Europa crestind. Nu numai atat ! El voise
a-VI crea o patrie mare pe cat tine pamantul romanesc
norocul ajutandu-I, in cate-va luni si Ardealul si Moldova si
o parte din Banat sunt unite cu taia Romaneasca. Rema-
sese numai Timisoara cu tinutul ce se afla tub Turcl si Ora-
dea-mare cu partile orientale ale Ungarief, pe care el le ce-
rea de la imperatul, cu dreptul ca ele fac parte din Ardeal,
precum fusese si sub Sigismund Bathori. Aceste mici tinu-
turi dobandite unitatea nationala ar fi fost completa, Inde-
pendenta absoluta ar fi urmat fard indoiala. Mihaia realisase
acum visa rea iubità a voevodilor celor mari ai Romanilor.
Acum Romanul s'a infratit cu Romanul, si toti aü una si
aceeasi patrie, una si aceeasl carmuire nationala, ast-fel pre-
cum ei n'ad fost din vremile uitate ale vechimel. Statul acesta
noil are hotare naturale de rninune ; el e destul de puternic ;
pamentul sea destul de bine-cuvantat de cer ; locuitorii seI
numerosi si in mare parte omogeni ; el poate trdi, poate sta
de sine-si si a se apéra impotriva navalirilor streine. Mihaia
avea destula intelegere spre a constitui acest stat, ale carui
hotare le trasese cu sabia sa. Dar spre a aseqa bine temeliile
si a intari cimentul acestel zidiri, prea grabnic inaltata, ii
trebuia vreme ; i vremea ii fu de lipsa. El n'apucase Inca
sa incunune zidirea sa d'abia ridicata i iata glasul cobitor
al clopotului rdstristei incepe a suna cu tarie, si din toate
partite inviersunati alearga dusmanii sei miT de mii i toti
inteuna spre a-I ddrama. Vai ! cad nu ne am putut opri aci,
in culmea triumfului natiel Române, oprind impreund cu noi
51 timpul i istoria ?

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROliANILOR SUB MIHATa-VITEAZUL 845

Pentru ce dupd draga povestire a atâtor norocite si marl

isbAndi, sdfirn osdnditi a descrie si cruntele noastre neno-
rociri ? ! 1

1 S'ar putea Iice ca aceasta patriotica urare a autorului, cel putin

pentru sinest, s'a indeplinit, ca moartea l'a rapft mat inainte ca sa fi
terminat cartea urmatoare, a V-a dIirislezi> i sá fi inteput macar ul-
tima aGurusleu». Am putea sa ne oprim aci cu aceasta publicare, mar-
ginind-o in cele patru carti care povestesc mdretele fapte implinite de
Eroul Românilor p'ana in epoca and el ajunse, singur dintre toti dom-
nii romani de pand astiicli, a realisa dorul intregei Românimi, Unitatea
Nationald.
Respectul insa ce datorim ilustrulut scriitor N. Balcescu ne impune
si sarcina de a da publicitatif cele XXXII capitole ce ne-aii remas prin-
tre manuscrisele lui, din urmatoarea carte a V-a. Iii planul Dalcescului
cu densa trebuia sa se inceapa a doua parte a opera' sale : Scaderea
mdrirei ronidneW, precum cele tiparite pa'na acum formau partea in-
tala sau Cregerea acelei mariri.
Nota editorului
www.dacoromanica.ro
 CARTEA V
MIR1SLEU
(n1LIE 1600 IANUARIE 1601.)

Indatd dupg intoarcerea lui Mihaiii in Alba-Iulia sosird a-

colo olaci de la imperatul aducendu-1 urärt pentru noro-
cita isbAnd5. din Moldova si insriintându-1 ca s5.' se multu-
meascä cu tara Româneascd i cu Moldova si sa. lase Ar-
dealul pe seama imperatului. Mihaiii nu se putea invoi cu
aceste propuneri, neindurindu-se a läsa Ardealul; el porni
indatd la curtea imperdteascd doi soli, pe Tudosie Logofe-
tul i pe Gaspar Cornis, spre a ruga pe Rudolf II ca sä-I
lase Ardealul, cdci l'a dobAndit cu sabia i cu ataa sudoare,
osteneli i sange, dea drumul asupra Turcilor, sá
mearga a lua mai Ifltâiu de la densii Timisoara, pe care s'o
iuchine imperatului. Dupa aceea, Mihaiü schimba carmuirea
vremelnicA din Moldova si ora.ndui acolo in locul sëü pe
Marcu, fiiul lui Petru-Vodà Cercel, trimetând impreurià cu
densul pe credinciosul sèii Preda Buzescu.
Intru aceea, Mihaiii, la 20 Iulie 1600, deschise dieta in
Alba-Iulia spre a o consulta despre deosebite trebuinte ale
terel. El o puse din not' de-i jurd credint5. insd nu se spar-
sese dieta i Mihaiü, afland Ca doctorul Bartholometi Petz
trimis de imperatul cdtre densul, sosise la Satmar in Ar-
deal, porni doi ardelem, pe Francisc Alord si Andreiti Bar-
csais la Clus, ca sa se impreune cu banul Mihakea ce era a-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMANILOR SUB MIHATINVITEAZUL 347

colo, ca sà mearga tustrei la Satmar langã acest ambasa-

dor spre a-1 invita sá vind la Alba, unde-1 astepta dieta cu
nerabdare,' ca sa aducà banii ceruti inteatatea randuri imp6-
ratului de Mihaitl, si in sfarsit spre a trata despre trebile
Ardealului si ale carmuirei sale. El le clise ca la intamplare
cand solul banuitor, cum se aude, s'ar teme sä vina, ei sà
rémand la Satmar, zalog pand la intoarcerea sa. Ajungend
acestia la Satmar, induplecard pe Petz a merge la Alba si
ei rérnasera in acel oras. Petz fu adus in campia Albei in
mijlocul multirnei de popor i inconjorat de un stralacit cor-
tegiil de pedestrasi si de calareti ; pe urmd, dupa un maret
cuvint de urare ce-i tinu Pancratie Sennyei, fu dus la pa-
lat, unde Mihaiii ir esi intru intimpinarea pand la mijlocul
randurilor. Bartholomeil Petz, find astfel primit, adusese
domnului, in numele impératului, daruri scumpe, titlul de
Locutiitori al seil in Ardeal, acela de consilier impèratesc i o
sumã insemnatà de bani pentru plata ostasilor, pe care insä
o lasase la Satmar, sail din pricina nesigurantei drumurilor,
cum da el a intelege, sail pentru cà nu voia sa. dea acesti
bani in mana lui Mihaiü, pand a nu se asigura mai nainte
bine de simtemintele lui. Mihaiu, dupd ce primi bine pe so-
lul impératesc, i trirnise réspuns prin Gaspar Cornis si Pan-
cratie Sennyei: Ica sa binevoiascd a se intoarce indata. langa
«Cesar, spre a-i cere pentru densul si in numele séti, sa-i dea
«Ardealul sub niste noué conditii i sa-1 roage a trimite rés-
«puns craiului Poloniei ca sà nu-1 isbeasca cu putere in Mol-
«dova, pentru ca el, cu ostile ardelene, moldovene si mun-
«tenesti precurn i cu acele ce avea in leala de la impéra-
ttul, sa poatá cu mai multä graba si sigurantä merge impo-
«triva Turcilor, sa treaca Dundrea si sä ameninte Constan-
tinopolulD. Audind acestea, Bartholomeil Petz le -réspunse in
taind: «ca.' el stie cum ca dupa pornirea sa, Mihaiü nu va
«implini nici una din fagaiduielile sale, ca.' inseldtoria lui este
«acum deplin cunoscuta ; dar, clise el, treaba voastra este de
«a priveghia toate faptele lui si, de-1 veti vedea ca planuieste
«ceva impotriva imperatulm, dati inclata de stire Maiestatei
«Sale. v. Aceste cuvinte ale lui Petz ne desvalesc caracterul ade-
www.dacoromanica.ro
 348 N. BA.LCESCTJ

vérat al misiei lui ; cu toate acestea el fagadui a sprijini din-

naintea impératului cererile lui Mihaiü. Ast-fel se intoarse
Petz, dupd ce in cate-va dile fu tratat cu mare cinste de ca.-
tre Mihaiü i umplut de daruri. In aceasta vreme Mihaiii in-
cepu a-si lua urmdtorul titlu : Miliaiii Voevod al Orli Roma.-
ne§ti, al Moldavei, concilier al Santa Maiesteiti inifidrategi
qi crdie§ti ci Loctqiitorul sat In Ardeal.
Intr'aceea dieta hotari o contributie de sease florini de fie-
care poarta pentru tinerea ostilor domnului, poruncind la toti
a fi gata de plecare in rásboiii la porunca domneascd. In
vremea aceasta, nobilii din Ardeal, ce fusesera trimisi in tara
Romaneascd la Pätrascu, se intoarsera. inapoi.

Incheindu-se dieta, vestird lui Mihaiü Ca' un sol de la ma-

rele vizir Ibrahim se apropie de Brasov cu darurile ce-1 tri-
mite impératul turcesc. Deci indata el porni intr'acolo cu o
escorta numeroasà. Afland sosirea solului, el esi din orasul
Brasov in campie spre a-1 intimpina, impreuna cu top guarclii
séi si cu alte osti, ducênd inainte i prin seizi cati-va cai
frumosi. El se pogori de pe cal, primi steagul sultanului ple-
candu-se si imbratisandu-1; pe urrna., salutand cu mult res-
pect pe sol, primi de la densul sabia i cuca pe care o puse
pe cap. Apoi incalecand, puse pe sol la stanga sa, ceea ce
pentru turci este un loc mai de dnste decal dreapta, II duse
In oras pe cand se descarcail toate tunurile si bombardele
ce se aflati in Brasov si-1 primi, in aceastai lunga procesiune,
cu toate semnele putincioase de bucurie i cu toate gratiile
uneI gazde recunoscétoare. Dupd ce 1-a tratat maret, 1-a im-
povarat cu daruri i 1-a tinut catd-va vreme la sine, Mihaiil
ii dete drumul si se intoarse la Alba-Iulia.
Impreund cu solul turc, Mihaiii trimise in solie la marele
vizir Ibrahim, care batea atunci cetatea Canisa, pe vornicul
Dimu sail Dumitru spre a trata despre trebile Ungariei; dupa
luarea Canisei, pe la inceputul lui septemvrie (1600), vizirul Ibra-
him porni la Constantinopole pe ambasadorul roman cu Iazid-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIO-VITEAZUL 349

seade, reis-efendi al taberii, spre a se intelege acolo cu diva-

nul i cu sultanul. Hafiz-Pasa eunucul, veclend pe Dinul
care-1 inselase si-1 biruise la Nicopole in anul 1598, precum
am vedut inapoi, voi sa-si resbune. El dobandi de la muftiul
Sanollah o fetva care declara ca solul unui domn viclean
ca Mihaiil este afara de dreptul gintelor. Pe aceastà fetva
rezimandu-se, eunucul puse mana pe Dinu i-1 batu la fa-
laugh' pana ce-si dete sufletul in groaznice dureri. Aceasta
trase asupra lui Hafiz-Pasa mania tuturor, chiar si a Turci-
lor. Ibrahim-Pasa mai ales se supéra foarte i scrise inte-
aceasta sultanei-valide. Hafiz-Pasa fu indata departat din
slujba de caimdcan. Aceasta intimpinare insä manic foarte
pe Mihaiü i din noti ii intarata impotriva 'Iurcilor.
Intr'aceea densul, afland ca Polonii adunara oaste pe ho-
tarul Moldovet si ca 9i-an aseciat tabera langa Nistru in
dreptul Hotinului, scrise indata generarului impératesc din
Ungaria de sus ca sa-si tina armia gata, ca la trebuintd.s'o
poata avea sub mama. Era Basta care comanda aceasta ar-
mie. Din porunca imperateascä el se trasese din Ardeal la
Casovia, capitala guvernului sea, cu durere de inima Ca
lash' Ardealul pe mana lui Mihaiti. El avea insa porunca de
a sta gata a ajuta pe Mihaiü la ori ce cerere.
Dar aceste favon ce impératul facu lui Mihaiü ascundeail
o vicleand tradare. Am audit warbele lui Petz catre Corms
si Sennyei si am observat cà ele védesc adeverata lui misie.
Inteadever el fusese insdrcinat ca, pe o parte sa aduca lui
Mrhaiti implinirea cererilor lui, iar pe de alta sà pregateasca
elementele prin care sa poatä trage resbunare asupra lui
Mihaiü pentru siluirea ce staruinta sa facuse imperatului. In
lipsa de oaste spre a putea scoate prin sila pe Mihaiu din
Ardeal, Cesarul, carele se temea ca din ambitie el sa se a-
lieze cu Turcii i sa se proclame neatarnat de imperatie;
hotari a-1 adormi acordandu-i cererile sale si intr'aceeasi
vreme, cunoscend ura nobililor unguri catre Mihaiü, prin tai-
nice istructir ce dete lui Petz i lul Basta, ii insdrcina a se
folosi de aceasta ura, a o atata si a o lati si mai mult, iar
cand va isbucni réscoala, a ajuta cu putere miscarile in con-
www.dacoromanica.ro
 350 N. BA.I.CgSCII

tra lui Mihaid. Petz si Basta nu pregetard intru aceasta ;

elemente gasird cu prisos. Cunoastem viclenele uneltiri ale
lui Moise Sécuiul si Stefan Csaki in Moldova. Cu toata fa-
voarea la care-I avea Mihaid pe amandoi, cu toata cinstea
si darurile ce le facea, ei ii urmad in taind comploturile
lor. Moise Sècuiul läsase pe Marzea in Moldova si insotise,
cum am védut, pe Mihaid in Ardeal. La intoarcerea sa el se
opri catd-'iTa vrerne in tinutul Barsei, in orasele Feldioara
si Bodul ; se intelese acolo cu George Mako si cu
capitani ce comandad pe ostasii unguri, despre intoarcerea
lui Sigismund i revolta in contra 1111 Mihaid, atatand-I a
sta i ei una spre a mantui natia lor de sub domnirea unui
asa de fed stapan. Dupd aceea, el trecu la Sighisoara sub
cuvint c'a sa-si yap.' femeea i pe ginerele se'd Wolfgang
Cornis si, sedend putin acolo, fugi in Polonia la Zamoisky,
ca sa-I ceara ajutor de oaste impotriva lui Mihaid. Indatà
ce acesta audi de desertarea lui Moise Si intelese uneltirile
lui porni la Sighisoara pe George Rat ca sa prinda pe
Wolfgang Corni si sä i-1 aduca in feare la Alba-Iulia. Pe
cand se savarseail acestea, Se-cuii din scaunul Odorheiului,
gland vicleniile nobililor pe care atat de mult ii urad, puserd
mama pe doi anume Francisc Farca i. Mihaid
Szemere si-i uciserd acolo in Sighisoara. Unul din complo-
tisti, anume loan Petki, ce se afla acolo, o lila la fuga ; dar
domnul spre pedeapsa ii confisca avuturile, iar pe Wolf-
gang Cornis, dupd ce fu adus la Alba-Iulia, ii pusera la in-
chisome. Uciderea acelor doi nobili Si arestarea acestui din
urma deterd pricina intringantilor a atita si a spaimanta
lumea, pregatind i intindend ast-fel complotul lor. Ei mai
ales strigad mai tare, i intru aceasta se pdrea ca aü oare
care cuvint, in contra relelor ce facead ostasii in tard si
aiceati Ca acestia ar fi omorit un preot sas din targul nu-
mit Insula Crestina i cà ar fi jefuit pe alth. Dar aceea ce
pricinui mai multd turburare fu fapta ce se intampla in ora-
sul Huedinul. Mihaid trimise in acest oras o suta de pedes-
trash rornani spre a fi hraniti acolo. Locuitorii nu prea
erad multumiti de purtarea lor ; cand intr'o i de duminica,
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA RONINILOR SUB MIHAItr-VITRAZTJL 351

dimineata pe cand el' mergeati in numér mare la bisericd,

iatd cã véd in piatd mai multi ostasi roman! beg facend
feluri de rele si necdjind oamenii, luandu-le marfa de prin
.praivalii. Larma si. strigdrile negutatorilor si soldaglot auclin-
du-se in bisericd, locuitorii ce se aflail in auntru, nestiind
ce se petrece afard, esird inspdimantati din bisericd si se
silird a impdca cearta ; dar intdratandu-se si mai mult si unil
si alp', Romanii cheamd pe tog ai lor intr'ajutor si urmeazd
a prada si a face la rele ; locuitoril din partea lor se adund
multime mare, iail armele, ndvdlesc asupra Rornanilor si-i
ucid pe tog, afard de un mic nurnér ce puturd scdpa. Afiand
aceasta IVIihaiii se turburd foarte si, in aprinderea maniei
sele impotriva locuitorilor Huedinului, voind a face un strasnic
exemplu, porunci lui Stefan Csaki, cdpitan general peste
toath armia terii, sd ia catä oaste II va trebui, ca sa meargd
sd spargai orasul, sd ucidd pe locuitori sail sd-i aducd prinsi.
Csaki, neindrdsnind a sta impotriva poruncii domnesti, plecd
spre a o indeplini; dar apucd inainte de trimise pe asLuns un
om care spuse locuitorilor primejdia ce-i ameninta. Locui-
torii se grdbird atunci a fugi la munte cu familiile lor si cu
tot ce aveail mai scump ; un mic numér numai de nenorociti,
cre(Vend cd nu li se va intimpla nimic, rémaserd pe lac si
orasul fu ars impreund cu densii.

III

Vestindu-se toate acestea in tara, se spdimintard peste

. mésurd nobilii, in cat multi (ca la o sutd dinteinsii), inchr-
cand in card familiile cu tot ce aveati mai scump, se sileail
a se mantui prin fuga. Afland insd Mihaid aceste miscdri
ale nobilimei in urma desertdrei lui Moise Sécuiul, spre a
opri ca din aceastd ferbere sd nu se aprinla un foc mai
mare si plecat find mai mult a intrebuinta mijloace blande
deck aspre cdtre nobill, trimise oficial in palatele si locuin-
tele lor pe Nicolae Viteazul, un roman din Ardeal, vestit
orator pe acele timpuri. Viteazul, supus si jertfit cu totul
donmului, prirni cu bucurie insdrcinarea ce-i dete si, inchi-
www.dacoromanica.ro
 852 N. BALCESCU

nandu-i-se plecat, se si duse la fie-care nobil in deosebi; in-

trebuintand felurite argumente de pe spiritul celor cdtre
care se adresa, el se sili a-i incredinta despre stralucitele
proecte ce are domnul pentru crestinatate i adesea sfarsa
cuvintul dicend cA «Mihaiti iuheste mai presus de ori ce
mantuire i pastrarea crestinilor ; ca qi i noapte el se gan-
ldeste numal cum ar putea sluji mai cu credinta imperatu-
din, a intinde hotarele crestinesti, a dobancli puterile Tur-
«cilor, in sfarsit a pdstra Ardelenilor, a caror vitejie o pre-
( tuise in cea de curend biruinta asupra lui Ieremia, vechilor
dor legi i privilegii; ca el n'are nimic mai scump ca san-
«gele nobililor, nirnic care sa iubeascd mai mult ca natia
«ungureascd, i ca flu va intreprinde mmic impotriva legilor
«obstesti ale acestei ten, precum de curend o incredintase
«lui Bartolomeiil Petz solul impératulm ; ca nimeni nu tre-
cbue sa se turbure de fuga lui Moise Secuiul, carele in cea
«din urrna expeditie din Moldova facuse parte dintr'o con-
juratie; al carui scop era de a omori pe domn spre a da
eprincipatul lui Sigismund, i ca el; prin fuga sa in Polonia,
«scapase de dreapta pedeapsa a vicleniei sale ; cä desi doi
«oarneni insemnati, Francis Farca i Mihaiü Szernere, fuse-
«sera ucisi la Sighisoara prin furia Secuilor, aceasta foarte
«a fost neplacuta domnului si el asigureaza ca uneltitorii
mortil lor se vor pedepsi indata cu moarte, iar pentru va-
«tarnarea ce soldatil dornnulin aü facut, fard stirea
docuitorilor, dupa o cercetare si o pretuire facutd, se vor
«plati pana la un han». Prin asemenea cuvinte i juraminte
personale, Nicolae Viteazul, parendu-se a fi dornolit infer-
bintarea nobililor, se intoarse triumfator langa Mihaiti. No-
bilii unguri erail insa impärtiti in deosebite päreri si partide.
Acei veniti din Ungaria, cari numai de cata-va vrerne se
statornicird in Ardeal i cari nu impartaseail ura nationala
a nobililor transilvanem catre Romani se lipsira din inima
de Mihaiü. Ei vedeau de atatia ani, de la nenorocita infran-
gere de la Mohaci, draga lor patrie Ungaria robita i sfasi-
ata de Turci i Nemti. EI vedeau acum ca nu ail alta spe-
rare de a mantui p,atria lor si de a o reintregi in libertatea
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB mitrAit-viTEAzin, 353

si unitatea ei decat in Mihaiü. inteinsul ei il pironiserd

toate sperarile ; el 11 inconjurati, II atatati, ii indemnail, il lin-
guseail
, dandu-i titlul de Rege, titlu cu care il salutase i vi-
zirul Ibraim ; i II rugati sa scape craia Ungariei din manile
Turcilor si ale Nemtilor i s'o opreasca pe seama-I, adu-
cendu-si bine aminte cà cele mai stralueite timpuri ale ace-
lei craii aü fost cand ea era carmuitá de familia romand a
Corvinilor. Aceste sperari nu erail desearte; ele coprindeati
o mare idee, care fusese visarea barbatilor celor mari unguri
si romani in trecut, i care a femas de atunci pand asta-qi
si va fi Inca in viitor idealul oamenilor de stat ai acestor
doue natii, deopotriva viteze i generoase. inteadev'er, lo-
cuind in parte pe acelasi parnint, singure nurnai deosebin-
du-se cu sangele de cele-l'alte neamuri din prejur, deopo-
triva amenintate i bantuite de puternicele imperatii ce le
impresoara, aceste natii dintru inceput semènaii menite a-51
uni, vieata printr'o legaturd frateasca, spre mantuirea si
desvoltarea comuna i spre a forma un stat mare si puter-
nic intre Adriatica i Marea-Neagra. Mai multi regi al Un-
gariei, precum Stefan-cel-mare, Carol-Robert, Sigismund I .si
Ludvic I, precum i Corvinii dorird si se ispitird a infiinta
aceasta. idee ; dar, infatisatori ai ideilor veacului lor si at
geniului semet i iubitor de domnire al Unguriloi, in loc
de a vorbi Romanilor de fratie i egalitate, el cereail ca a-
cestia sA li se supuna si sä recunoasca a lor suprematie.
Aceste smintite si nenorocite pretentii atataii in inima Ro-
manilor, infocatä atunci .pentru libertate, o urd mare impo-
triva Ungurilor i teate cereal-He regilor Ungariei si navalirile
lor in tara Romaneased si in Moldova fura greil pedepsite.
Ambitia 1w Mihaii zimbia la proiectele nobililor din Unga-
ria ; el intrevedea poate in viitor o 4i in care se va ispiti
intru indeplinirea lor ; dar de o cam data se vede cä, desi
ameninta prin vorbe pe. Austria ea s'o aduca a-i implini ce-
cerile, dar in adevér nu avea cle gand sà ridice re'sboiti in
contra-I spre a-I smulge drepturile el asupra cràiel ungare,
de pe curn ii invinovatesc unii din istorici. Nevoia si inte-
lepciunea sa ii sileaü spre aceasta. Inconjorat de atati dus-
www.dacoromanica.ro
N. Baleescu: Muria Romani /or sub 31 Maul- Vitenzul 23
 354 N. BALCESCU

mani, el nu putea sà scoatä sabie si asupra Austriei, cand

toata sperarea lui de sprijinire o avea numal inteinsa.

IV.

Cu totul altele erati simtemintele nobililor unguri din Ar-

deal catre Mihaid. Un inic numér distrisi,, recunoscétori
pentru purtarea cea blanda a domnului catre nobilime, se lipi-
sera de dansul ai-1 slujead in dreptate ; ei vedead bine ca,
de vor scapa de stapanirea lui Mihaid vor cadea sub Nemti,
sub Turci sad sub Sigismund Bathori, i vor fi cu mult mai
red. Cei mai multi insà nu iubeati pe Mi.haiü, fiind-ca era
domn roman. Deprinsl I uri si a despretui natia romand in
iobagii lor terani, le venea cu ciudd up pleca semetele
trufasele lor capete sub o stapanire romaneascd. Ei se te-
mead Inca, i cu mare cuvint, de relele urmari ce poate a-
vea pentru densii intemeierea unui guvern romanesc in Ar-
deal ; se temeati de o schimbare in politica lui Mihaiii, de
dioa in care el va inceta d'a mai fi generos cdtre densii ai
d'a-i ocroti pe- ei i privilegiile lor in paguba Romanilor; se
mai temead chiar ca cel mai multi dinteinsii, castigati de
domn sad manati de simtul slugariei si al ambitiei, sa nu
se lepede cu incetul de nationalitatea lor si sä se roma-
neascd. Ceea ce se petrecea in Ardeal de cat-va timp da
temeiti mare temerilor lor. Mihaid incepuse a favora cu de-
osebire pe Romani si a cata cu ochiti banuitor la nobilii
unguri, pe cari ii invinoVatia de a fi nernulturnitori ca-
tre dênsul, iar mai ales la nobifii. secui, pe care ii stia
dusmani ai sei, pentru libertatea ce le deduse poporului.
El inalta din Romanii ardeleni la treapta de nobili, silia
pe unguri a face oare-care usurare teranilor, i ocrotia pe
acestia impotriva abusurilor. Deosebit de aceasta ince-
puse a umple Ardealul flesertat in mare parte de locti-
itori, cu colonii de romaril din tara Romaneascd. si de
bulgari, si nu se incredea deck in acei nobili unguri cari
adoptasera cu totul obiceile i vesmintele romaliesti. Apoi
iar, ca sa placd Romanilor ardeleni, le zidise mitropolie
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAINVITEAZUL 355

in Alba-Julia Si o inzestrase cu multe averi. Un baston

de argint, daruit de densul mitropolitului loan la anul 1599,
se pdstreazà i pand asta-cli la Blaj. Toate acestea dovedeail
la Mihaiii planul de a romani cu incetul Ardealul, iar pe no-
bilii unguri ii ingrijaU foarte ; ei vedead cd se stinge cu totul
suprematia lor in Transilvania, care se prefacea intr'o tara
mai cu seamd romaneascd. Aceste temeri le atita si le maria
Inca micul numer de complotisti pe cari i-am véclut in lu-
crare inca din expeditia in Moldova. Dupd. fuga lu Moise Se-
cuiul, sotul sea Stefan Csaki remesese cap al corn plotului.
Csaki se tragea din una din cele mai stralucite familii un-
guresti din Ardeal. Era el om ager 14 minte, harnic, cu fal-
nicd infatisare, dulce la limbà, dar viclean la inirna si ambitios
peste mesurd; el inchipuise a aduce resturnari in Ardeal, cä
doard va putea dobandi pe seamd-i tronul acestei teri. Ince-
puse prin a se face cu totul curtean al lui Mihaiü, imitand
in toate, apucaturile i obiceiurile lui, aparand cu infocare
faptele si proiectele lui, indltandu-1 pand la cer i compa-
randu-1 cu cei mai mari eroit al lumei, ale cdror mari fapte
le lauda istoria. Prin aceste chipuri, iar mai ales prin vite-
jia ce dovedi in expeditia Moldovii, Mihaiii 11 luase foarte
la inima., II arata mare incredere, 11 numise cdpitan general
al toatei armiei sale 5i4 ddruise mai multe mosii insemnate
in Ardeal. Csaki trada cu nevrednicie increderea domnului
si bundtatile lui cdtre densul i profita de favoarea ce avea
ca sa abuseze de densele si sa surpe pe facétorul seu de
bine. Pe langd aceea cä povetuia propaganda rebeliunel in
Ardeal, el era in corespondenta necurmatà cu generelul
Basta, cdtre care se arata cu totul inchinat Austriei i lucrand
numal pentru densa, pe cand inteaceeasi vreme, prin Moise
Secuiul, el sta in relatii cu Polonesii, cu Sigismund Bathori
si cu leremia Movild. Acesta se puse atunci in raport cu
Tatarii i cu Turcii, cerend ajutor impotriva lui Mihaiii. Si
unil i altil fura voiosi a intra in coalitie. Turcil trimisera pe
data in taind 40,000 galbeni de aur, sumä insemnatai pe acele
timpuri, lui Ieremia Movila ca sã facd osti in contra lin Mi-
haiü si-i detetera hatiserif de domnie neschimbata. in Moldova
www.dacoromanica.ro
 856 N. BALCESCU

lui i semintiei sale. Inteaceeasi vreme, el aclunad osti in

Bulgaria, gata a navali la vreme in tara Romaneascd. Ast-
fel o coalitie puternica i ingrozitoare se pregatea asupra
capului 1U1 Mihaiü. Austriacii, Unguril, Polonii, Ieremia cu
partida sa in Moldova, Turcii st Tatarii, toate aceste po-
poare, cari fusese umilite prin triurnfurile noastre, calcate de
ostile noastre, acum intelegendu-se din mana in mand unele
cu altele, se infiorail de manie si de sperare si se gateail a
navali mii de mii intr'una, ca o vijelie- furioasa spre a dobori
la pamant un singur om ; dar acest om era Mihai Viteazul,
domn al vitejilor Romani!

V.

Mihaiii nu banuia nirnic de furtuna ce-1 ameninta ; el se

incredea Inca in steaua sa si in fatalitate, acea superstitie a oa-
menilor cdrora mult le-a slujit norocul. El simti bine cd Polonil
saü Turcii nu-1 vor rasa mult in odihna, dar socotia C cu spri-
jinul Austriei, de care nu se indoiat, va putea lesne sà pedepseascd
indrasneala dusmanului. Se vede ca Mihaid se tinea de hotd-
rirea sa d'a se porni impotriva Turcilor ca sa le iea Banatul
Timisoarei, de pre cum se fagaduise cesaruiul. El spera cã
pe langa folosul d'a uni Banatul cu cele-ralte teri romane,
prin acest résboiti va castiga Inca cu totul increderea Aus-
triei, temétoare ca el sà nu se alieze cu Turcii. Spre acest
sfarsit Mihaiü avea nevoe de a fi sigur cd nu va fi isbit de
poloni. Pentru aceea trimise la craiul Poloniei doi soli, pe
George Rat si pe Stroe Buzescu, boer insemnat, spre a-I
arata pricinile care rail silit a coprinde Moldova, asigurandu-1
ca «nu are de gand sã faca nimic impotriva republicei po-
doneze si a regelui el, cd el Inca se pune la voia craiului
«imbiindu-1 la prietenie si la bund vecindtate, numal sa voiasca
«el a se uni cu crestinii si a se lepada de alianta Turcilor.
Pretinde Bethlen cà aceasta solie era o prefacere din partea
lui MihaiiI, ca sa insele pe craiul Poloniel dupa curn inse-
lase pe Arlreiu Bathori 5 i pe Ieremia Movilã, i sa-1 isbeasca
lard de veste si cam a fi el gata de apdrare, iar cã scopul
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIU-VITEAZUL 857

voevodului era de a subjuga Polonia ; ca solii sei, sosind la

Satmar spusera in numele stApanului lor catre ofiteril irnpe-
rdtesti ce gasirá acolo cà printul Românilor are mare prie-
tenie catre archiducele Maximilian si cugetä a-I face rege al
Poloniei ; ca intr'aceasta are corespondenta secretà cu ducele
terir muscalesb, pentru ca Muscalii de o parte, Mihaiii de alta
si Maximilian de a treia parte inteaceeasi vremt s isbeasca.
Polonia ; ca pe urmA, comunicand acelor ofiteri solia lor la
craiul. Poloniei, ei ii asigurarà cá merg la densul numai spre
a-i da mai rnultà incredintare despre gandurile lui Mihaid.
Dar inteadever proiectele acestuia tintead intru a goni, de
se va putea, pe regele Poloniei, apoi a da mai lesne de o
parte pe Maximilian si asigura pentru sine craia acelei
teri. Soul, starsind trebile lor la Satmar, plecara spre Mun-
cad. Este cu gred a crede ca Mihaiü, pe carele acesti isto-
rid stréini ii arat5 atat de ascuns si de prefacut in gandu-
rile sale, sä si le fi dat pe fata cu asa nesocotinta. Credem
c5 multe din acestea sunt numai bánueli. Mihaid se multumea
de 'o cam data* pe Cate tinuturi coprinsese, far5 a mai vui
sà rapeasca i altele de la Poloni, si ci ar fi fost bucuros
daca." Polonii l'ar fi lasat sh stdpaneascA in pace Moldova,
dorinta lui fiind acum d'a-si mari tara, coprindend locuni, ti-
nuturi si cetati numal de la Turci, iar mai ales banatul Ti-
misoarel cu cetatile Ghiula i Solnocul din Ardeal, ce se
aflad Inca in rnânile Turcilor.

VI.

Dar cu toate asigurdrile ce Mihaiü dedese nobililor unguri

prin Nicolae Viteazul, ferberea tot domnia intre densii. A-
ceasta incepu a neodihni pe dorrm. 0 umbra de tristd ingri-
jare, presimtire a viforului ce urla in departare, amenintase
d'a intra in cutezatoarea i voinica sa inimã. Credend, ca
toti comtimporanii sei, in inriuriri misterioase ale naturei
asupra omului, in astrologi i ghicitori, el intrebd pe mumA-
sa, ce era mesterâ in a ghici viitorul ; dar ea-i réspunse cal
(aermenul puterei sale se apropie». Fárà de a se indupleca
www.dacoromanica.ro
 858 N. EALCESCU

la aceasta desvélire a soartei lui urmatoare, Mihaiti intr'o

di, cand un mare numèr de nobili se aflail adunati la
Alba-Iulia, puse sa aleaga juni sprinteni romani si unguri,
ca sä se apuce la lupta dinaintea Jul si sa prevada din esi-
tul bataii, daca pana in sfarsit triumful va rèmanea pe langa
natia romana saii va trece la cea ungureasca. Se alesera
dar atati romani cati si unguri si-i inarmara numal cu
-barde si ciomege ; randuindu-se ei spre bataie, in fata dom-
nului, langd riul Ampoita, junil luptatori de ambele neamuri
se inhatara la lupta cu de-o-potriva indrasneala si se luptara
multd vreme, tinend biruinta la indoiala, ne voind a se Idsa
nici unii nici altii. in sfarsit ungurii, cari erail mereil umiliti
prin cuvintele ocdritoare pe care romanii se obicinuisera a
le intrebuinta cand le vorbeati, vëdênd si cä unii din pedes-
trasi roman: se amesteca printre luptatori, navdlira tare ma-
niosl bardele lor asupra romanilor si isbutird a-i pune pe
goana pand la portile cetdtii. Domnul, dupa ce a laudat pe
junii unguri pensru isbanda lor, ii chema in curtea palatuluf
sal, puse sa le dea cu imbelsugare pane si yin si apoi le
dete drumul. Pe cand junii unguri esiail din curte felicitati
de toti cä in aceasta luptA s'ail aratat mai voinici ca romanii,
soldatii romani ce pazeati la poarta, supèrandu-se de ingam-
farea lor, puserd mama pe unu dintr'insii si incepurd a-I bate
cu nuiele si ciomege; sotii lui, mai luand indrasneald si din
vinul ce béuserd, alergara in ajutor si lucaerard din noil lupta
cu ostasii romani, pe care il rasipisera.
In aceleasi dile alta intamplare veni de mai adaose ura
intre cetele ostasesti. Vre o suta de ofiteri cazaci venise la
Alba-Iulia spre a-si primi leafa. Aci in oras, unul din cazaci
gasi o femee publica si o lud la sine. Amantul acestel femei,
care era din curtea domnului, afland aceasta, se duse de-si
lua cu sila tiitoarea inapoi. Cazacul maniat asupra romanului,
chemd pe sotii lui intr'ajutor ; romanul chemd pe pedestrasii
romanii si indata se incaerara la lupta cu armele. Afland ca-
peteniile cazacesti ca sotii lor in oras se afla in primejdie,
es cu armele, ucid si ranesc mai multi din romani. Acestia
se adunä a.tunci in num.& mai mare si dail navala cu pustile
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB 311HATU-VITEAZUL 359

in cazaci ; indaratnicindu-se i unil altil, tinura bdtaie ca

i
la trel CeasurI, incat perira din ambele parti ca la o surd
de oamenl. Auclind despre acestea, cei-l-alti cazaci din tabèrà
se ridica cu totil si sosesc ing1otii langa Alba, amenintand
pe rornanI. Cand afld domnul toate acestea, el se grabi a
tramite oameni de-I impdcara i 1initirà pe unil ca i pe
cei-l-alti prin amenintaff i fagaduinte.
Asemenea desbinarI arataa slabiciunea unei arrnate, corn-
pusa din ostI din felurite natii, in care se strecurase nein-
franarea, gelosia i vrajmasia cetelor unele catre altele ; ele
daü curaj dusmanilor in uneltirile lor cele tainice in contra
lul Mihail'.

VII

Inteadever nobilii cari complotaa se foloseaa de orl-ce spre a

atata lumea si a o imbia la o revolta de fata impotriva lul Mihaia.
Ca sa traga prin spaima pe toti nobilii in svaturile lor viclene, el
respandiaa merea vorba cà voevodul are de gand sa-1 puna sub
sabie pe totI. Prin asemenea cuvinte inchipuite, ei rascoleaa
patimile, desteptaa urele i hrdneaa spaima printre nobili. Noi
am ardtat inapol viclenia acestel mincinoase vest); i cuvin-
tele ce departaa pe Mihail' de la o asemenea urmare. Ana-
listil unguri cari pun temera pe aceasta banuiald, nu aduc
nimic spre a o intemeia prin dovecti, lard numai aceste doué
fapte, care Inca 5 i ele ai trebuinta de a fi adeverite. El spun
cà intr'o seara Mihaiü, aflandu-se in palatul sal din Alba-
Iulia, in camera numita veres barsonyos (caci sub vechil prin-
cipi pdretil ci eraa irnbracati cu purpura), unde pre obiceiul
sal se odihnea pe perne si pernite puse una d'asupra altora,
despre moda turceascd numita kerevat, chemd la sine pe un
ofiter ungur numit tefan Hadnagy din legiunea mercenari-
lor unguri care se afla in cuartier in tara BarseI. Dupà ce
l'a pus de .a jurat pep Icoana Maicei Domnului, ce era afar-
oath' in parete, Mihaia (lice cà i-ar fi vorbit inteastfel sip
aduci aminte, tefane, tot ce am facut pentru crestindtatea
dn tara Romaneasca, ce prirnejdil am infruntat spre a su-
www.dacoromanica.ro
 360 N. BALCESOU

«pune regelui Romanilor Ardealul rebel si spre a birui pe

«cardinalul carele, prin indernanarile i inselatoria printului
«Sigisrriund, dobandise peste voia impératului domnia aces-
«tei teri. Cat despre voi, pe cari ces-l-alt1 principi ye neso-
«cotea, nedandu-ve nici barn, nici cinstirile cuvenite vitejiei
«voastre, ddrnicia mea v'a incarcat cu faceri de bine ; aju-
«tand Dumneded i norocul, v'am facut din sAraci bogap,
«din pedestrasi calareti, din necunoscuti vestiti i faimosl,
«fiind ef singur printul care cauta mai putin la nastere,
«avere i alte lucruri, pe care eel-I-alp prinp le cinstesc in
«supusii lor mai mult decat vitejia i faptele trurnoase. Am
castigat trei mandre provincii, tara Romaneasca, Ardealul
«si Moldova, pe care le-am luat cu mare gred de la print]
( puternici. Ce ne mai rémane oare sa dobAndirn, de pe pa-
«rerea chiar a impératul Turcilor, fara nuinal diadema era-
«iasca ? Impératul crestin ne o va acorda lesne, mai cu seama
«dupd ce va incerca puterile noastre, de yeti voi. Dupa dar-
knicia mea cea veche catre vol. atunci cand n'aveam, atAtea
(mijloace, putep inchipui ce cinstiri ye asteapta pe tine si pe
esopi tél. Dar, iubite Stefan, avem 'o stavild, pe nobilii Ar-
«deleni, obicinuiti a trai in descatári casnice, tinendu-se de
«lucrarea parnintului, de vindtorii, nego i alte petreceri. Pu-
«pn doritori de glorie, de triumfuri asupra nMiilor streine, de
«a mari hotarele téril lor, el se multumesc pe starea de acum
«a lucrurilor. El ad purtat cu parere de red armele pand aici
<impotriva Turcilor, a aror aliantä le-a slujit de a petrece
cat-va tirhp in clesfatari. Dar find opriti prin credinta ce
«ad fagaduit inteatatea rinduri impératului, el privesc ca o
«fard-de-lege de a intreprinde ceva impotrivd-I, sad de fata
«sad pe tainC. Asa dar, numai sdrobind i perdend pana la
(.cel mai din urma pe aceste trandave trunchiuri ale crestind-
«tatil, vom putea noi dobandi adevérata glorie a unel marl
4vitejii i marginile dorite ale celor mai bogate fed. Trebue
«sd-i sdrobim pe top, Stefane draga. Alearga indata catre
ungurii vostri, lasap in tinutul Barsei i spune-le in numele
«nostru ceea ce ai audit. Nobilii ucisi i tara umplandu-se
«de serbi si de romani, atunci lesne vom putea pune mama
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB III1HATO-VITEAZUL 361

«pe 'hotarele tngariei i cu incetul vom putea merge pana

«la Praga. Acurn primeste done sute colonate, pretul credin-
«tei tale i, de ne va ajuta norocul, vet primi i mai mult».
Acestea dicend dete drumul lui Hatnagy primind de la den-
sul fagaduiala ca-t va fi credincios i va implini insarcina-
rea sa.
Ca Mihaiu sa se fi plans adesea de nemultumirea nobili-
lor unguri, ca el sa-i fi amenintat poate CS, va pedepsi de-si
vor urma comploturile lor, aceasta este lesne de intelet; dar
ca el sa Ii avut hotarirea a-i ucide, aceasta n'avem destul te-
meiti a o crede. El tot d'a una a tagaduit aceasta. De ar fi
avut un asemenea gand, curn de nu-i ucise inteatatea ran-
dun, cand Ii avea pe toti adunati la un loc cu ocasia die-
telor saü pentru alte pricini. Spre indeplinirea acestui scop,
el nu avea trebuinta sa castige pe Hadnagy saü chiar pe
cei 1500 unguri ce forrnau legiunea din tinutul Barset, avend
destui soldati in supunerea carora avea deplind incredere. A-
po1 chiar, in lipsa de soldati, spre a se curata de nobili,
n'avea decat sa inch* ochii i sa lase pe teranil romani
din Ardeal i pe secut indeplini infocatul lor dor de
résbunare asupra-le.
A doua fapta adusa de unguri impottiva lui Mihaia este
o scrisoare ce spun ca el a scris'o lui Tamasfalvi. Acesta era
de neam sëcuiü i de mai mutt slujia in armia voevodului,
carele pentru vitejia ce aratase in batalia de la Sibiiil, if ma-
rise leafa si-1 facuse prefect mai mare si capitan peste secuir din
scaunu Muresului. In campania Moldovei, fiind-cd jefuise o ma-
nàtire, Mihaiü poruncise sa.-1 tale capul, dar apoi 11 tend. Ta-
masfalvi, precum vom vedea, fu nevrednic de increderea at
de generositatea dornnulut sëü. Scrisoarea ce spune Ca Mi-
haiit ii sense, ar fi sunat asa: «Tamasfalvil «In cele mai man
«greutati, in minutele cele mai critice, noi am incercat S i nici
«odatd nu ne-am indoit de jertifirea ta pentru not, cunos-
ccend vitejia ta, talentele tale si credinta ta. Cand vei ve-
Idea aceasta carte, desfasurati steagurile i pune-le in cale cu
«ostash fel; pe unde vei sti ca se afla vre-o taberd de no-
«bili, du-te acolo in graba i ucide-i pand la cel mai de pe
www.dacoromanica.ro
 362 N. BALCESCIT

urind. Tu vei prinii peste putine qile o mare si insentnata

dovada de recunostinta mea.» Scrisoarea aceasta adeverata
fiind, nu dovedeste 'Inca ceea ce aci ad cugetat unguril a o
face sa dovedeascd. Ea se vede a fi scrisa dup.' rescoala no-
bililor i atunci Mihaid era in drept a porunci sa se risi-
peasca i sà ucidd nobilii adunati in tabere.

VIII.

inteaceea George Mako, capul legiunei de unguri ce se

afla in tam Barsei, de pre intelegerea ce am velut ce avuse
cu Moise Secuiul, nu numai cã lucra mered a face pe os-
tasii ce comanda sà se revolteze impotriva lui Mihaid, dar 'Inca
indemna de fata i pe alti prieteni ai lui ca sã stea gata pentru
rescoala.Unul dinteacesti prietetli tramise lui Mihaid-Vodà niste
scrisori primite de la Mako, unde-i dicea! «Sa. ai de sigur cd nele-
giukul Mihaid-Voda conspird moartea tutulor nobililor. De
«aceea trebue; prin toate chipurile, prin inselare saU prin sild, de
«se va putea, sd-1 perdem pe dinsul mai din nainte. Iata-me ed,
«chiar de m'ar chema el langa dinsul, nu me void duce, ci
«cu soldati a1eT, pe care cred ca-i void indupleca lesne sa-si
«scape sangele i patria lor, void apera natia mea pand la
«cel din urmä suspin impotriva crudimei acestui tiran. Nu me
«indoiesc Ca vei face asernenea.» Afland apoi Mako cà aceste
scrisori aü picat in manile lui Mihaiü, scrise lui Stefan Hal-
rnagyi, nobil ungur prieten al sea, carele se afla in slujbai
prea de aproape a domnului, de a-i trdmite cum va sti ina-
poi acele carti scrise in gluma, fiindu-i teamd a lasa in mana
lui Mihaid acea dovada materiald cu care putea fi tras in
judecata. Dar Halmagyi, si el prieten necredincios, spuse
toate domnului si se sili si el prin multe cuvinte a-1 face sa
intoarca acea carte lui Mako ; unul din cuvintele sale era ca
«and inapoi acele carp va ridica orl ce neincredere de la Mako
«si ca linistindu-I i mantuindu-1 de temerea pedepsil ce-I as-
« teaptd, va putea lesne sa-I traga la curtea sa». Dar Mihaid-Voda
réspunse : «Nu se poate, fetul med, nici se cuvine a da o scri-
«soare atat de obrasnica i atat de primejdioasa, la cel ca-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIk ROMANILOR SUB 3111-1AIe-VITBAZUL 363

«rele a scris'o. Ea este o dovada a vicleniei lui impotriva

mea i o marturie temeinich a dreptei pedepse ce am ho-
«tdrit a-i face.» Cu toate acestea junele Halmagyi indupleca
pe domn a rupe o parte pe care sä o tind ca o dovada de
dreptatea pedepsel ce-i hotdrise i sa-i dea pe cele-lalte spre
a le tramite inapoi lui George Mako. Halmagyi duse aceste
scrisori lui Mako, asigurandu-1 cã domnul nici le veduse,.
nici le citise; dar Mako, bagand de seama Ca lipseste o parte
din ele, ii crescu temerea si cu toate cà domnul 11 chema
prin carte a veni cu soldatil in tabera sa, el remase stator-
nic pe langa hotarirea lui de mai Dainte de a nu merge. El
nu statu insd in nelucrare, ci in toata diva respandea vorba
printre ostasii sel cà Mihaid voeste a ucide pe toti unguril,,
vorbd care se marea trecend din gurd in gurd, fie care de
pre obiceid mai adaogind ceva de la sine ; el se silea ast-fel
a aduce pe soldatii maniati prin aceste vorbe a se revolt&
asupra domnului. Pe de altä parte Mihaid II chema mereil
prin scrisori a veni la Alba cu ostile alese i cu nobilii ce
avea sub porunci, find gata a intreprinde o expeditie im-
potriva Turcilor. Vedend insa cd sub nici un cuvint nu poate
birui indaratnicia lui George Mako, Mihaid plecat mai mutt
spre rnijloace blande i impacatoare, chema la sine pe Gri-
gore Mako, fratele lui George, ostas curagios i acesta, dar
mai dulce la caracter decat trate-sill si pe care-1 avea in de
bine, fiindu-i foarte credincios, si-1 tramise cu insdrcinare ca
sa caute a indupleca pe fratele lui i sd-1 aducd la Alba-Iu-
lia. Acesta se duse langa frate-sed, dar nu isbuti intr'altceva
fara numai sa facd pe George Mako a &Amite domnului, in
numele legiunel intlegi pe Martin Vere i pe George Bor-
sai cu sarcina de a-i dice ca : «ostasii nu pot veni tang&
<domn panh nu li se va trarnite leafa pe patru luni ce nu
di se platise Inca ; afard de aceasta, ca ei se roaga ca dorn-
«nul sä iea in bag-are de searnd cum ca ei 1-ad slujit cu bar-
batie i ca acum s'a respandit o groaznica vorbä despre
hotärirea ce domnul ar fi luat de da pe top' jertfd mortel;
<ca soldatii, inspaimintati de aceasta, se tern a se impreuna
«cu ()stile taberei; cä chiar dacd acest sgornot nu are te-
www.dacoromanica.ro
 364 . N. BALCESCU

«mein, el insd fdcuse o asa mare intiparire asupra spirutului

4ostilor, Inca sub nici o pricinuire ei nu vor merge, la din-
4sul, de nu le va ft-Amite mai nainte arti care sal declare de
«mincinos
.
acest sgomot. Auqind Mihaiü acestea de la de-
putat], remase incremenit de mirare si de ciudd, din aceste
nevrednice vorbe imprdstiate de voitorii de fell. El respunse
jurându-se pe tot ce are mai skit, pe vieata, norocirea, fe-
meea i copiii sei, ca nici o-data n'a meditat un asemenea
proiect. «Ar trebui sal am o inimã de fer spre a nu recu-
«noaste meritele i faptele lor cele bune ; ar fi cea mai mare
«nemultumire din parte-mi de a trata pe niste veterani ce
«m'ad slujit asa de bine, pe mine si pe copiii mei, ca niste
« fdator] de rele vrednici sle pedeapsd. Deci sà nu se mai
«teamd nimeni de aceste sgomote mincinoase, semdnate de
AturburAtorii pdce] obstesti si de dusmanii norocirei mele.
« Le voiü da acele carp de incredintare unde se vor at-Ma
4gandurile mele; asemenea le voiil pldti ce mai ail a lua. ,
Dar aceste asigurdri curate si sincere, zadarnice erail, caci
Mako, ca i nobilii, cari bine stiail cd toate acele sgomote
scornite de dinsii erail mincinoase, rerndneail statornici in ho-
tarirea lor de a duce complotul pand la sarsit.

IX.

Toate aceste fapte de care atinserdm panà acum inteaceastã

carte se petrecurd in cursul lunei lui August 1600. Pe la ca-
petul acestel luni, fiind lucrurile inteaceastà stare intre domn
si George Mako, Stefan Csaki, cu vre o cati-va magnati con-
juratii lui, se adunard la Clus,'unde tineau svaturi tainice cum
vor face spre a impartdsi proiectele lor nobilimei si a scula
tara; hotdrird a ft-Amite veste tainicd la fie-care d'a se afla
la o qi hotarità in câmpiile vecine de orasul Turda. Mihaid-
Voda audind despre aceastai adunare a nobililor la Clus si
bdnuind din cele ce stia despre complotul unor nobili din
Moldova cd vor sa." cheme pe Sigismund i pe Zamoisky, pre-
cum si din scrisorile lui Mako ca.' este oare-care miscare in
Ardeal, trdmise réspuns nobililor adunati in Clus sä vind in-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUR MIHAlt-VITEAZUL 365

data la curtea lui. Dar acestia, stiindu-se vinovati, se temurk

se,sscusard cu deosebite pricinuiri i indata se si réspandird.
In vreme ce acestea se petreceaa in Ardeal, Mihaiii prirni
veste sigura din Polcmia Ca Zamoisky, Ieremia Movilã si Si-
gismund Bathori cu 0 puternica armata stall gata a intra in
Transilvania. Indata el porni oldcari spre Casovia catre George
Basta, ca sa.-1 invite, precum ii i era poruncit prin carti de
archiducele Mateiti, cu cea mai mare graba a veni cu oastea
sa spre a se impreuna cu domnul la Alba-Iulia, rugandu-I
foarte ca, de va vedea cum ca nu poate ajunge la vrefne cu
pedestrimea, sa.-1 tramitã inainte cat mai curênd dou6 mii
caldreti. Trdmisii lui Mihaiü intimpinard pe Basta, done' mar-
suri de Casovia, in cale spre Ardeal, Printr'o coincidentk
lesne de inteles de pre cele ce am vèclut inapoi, pe cand no-
bilif se adunati la Clus si hotarail diva de isbucnirea revoltel,
Basta se miscase si el din Casovia, la 2 Septembrie (1600)
pi luase calea spre hotarele ardelene. El avea cu densul pe
colonelul Rotowitz cu o mie de calareti reiteri, un regiment
de o mie pedestrasi toti din Silesia, regimentul lui Pezen
de trei mii de Nemti, apoi o seamd de osti din partea lo-
cului, in patru companii nurnal de caldrime de rand nem-
teasca i compania guardiei sale de caldrime valond, cu vre-o
cati-va husari i haiduci. Peste tot oastea sa se urca la seapte
mil oameni pedestrime si calarime i nouè tunuri, din care
trel de baterie i ease de campanie cu toate cele trebuin-
cioase. Basta, dinaintea tramisilor 1w Mihain, se prefacu cá
are mare prietenie catre domnul lor si se arata foarte voios
a-I veni intru ajutor. El le dise cä nu yoate, fard de a face
o mare nesocotinta si a se pune in prirnejdie,. a porni in-
nainte, cum cerea Mihaiü, caldrimea sa de care simte nevoie
pentru a sprijini pedestrimea prin campiile pc unde are sa
treacä i unde poate sà fie isbit de Turd, Poloni i Tatari ;
dar fagaduia ca, in cea mai mare graba putincioasa, va
alerga cu toata oastea spre a da ascultare poruncilor cesa-
rului si a sluji pe Mihaiü intr'o asa frurnoasa ocasie. Trd-
misii se intoarserd spre a duce acest fespuns lui Mihaiü, iar
Basta, trecend riul Tisa si campia Kaló cu 0 iuteala neau-
www.dacoromanica.ro
 366 N. BALCESCII

dita, ii duse oastea pe la Satmar la hotarele Ardealului si se

opri la satul Maitin, spre a privegbia cele ce se pefreceati
in Transilvania.

Mihaiia-Voda, sperand cd Basta va sosi in ajutorul sat,

poruncise la toti ai terii d'a veni armati in tab6ra de langa
.orasul sdsesc numit Sas-Sebes. Aci se adunard indata toff
ostasii, romani, poloni, cazaci i sëcuii toti, osebit de cald-
retii din scaunele Muresului i Ariesului ; dar nobilii unguri,
de pe cum li se dedese cuvintul de rnagnatii conjurati, se
adunard cu totii langa orasul Turda in campia numita Ke-
resztes, langa riul Ariesului i täbèrira acolo. V6dênd Mihaiü
cà nobilii nu inainteazd mai incoace de Turda, incepu a le
da zor i le porunci ca in trei dile sã porneasca: spre Alba-
lulia. Dar nobilii, (land de all pana mane, ii trarnisera pe
Gabriel Banfi ca sal arate domnulni cuvintele care ii opria
d'a veni la Sas-Sebes, dintre care cele mai de capetenie
trail : ca in tinutul Albei si al Sebesului, care sunt pustiite
prin atata soldatime i prin oamenii curtii ce, alearga mered
intr'o parte i intr'alta, nu pot gasi nutret de cal*, in vreme
ce la Turda sunt livedi i pdsuni indestule de vite, i cà i
viata oamenilor este acolo mai lesne ; cà toti comitii ce se
aflä dusi ca sà stringa contributiile hotarite de dieta Inca
naP sosit, dar cã ei stag gata la cel d'intaid semn al dom-
nului sa mearga unde le va porunci. «Ast-fel, dice Bethlen,
nobilii, ca niste pas0-1 care au sa fie prinse in cursd, vAl-
4turail imprejurul laturilor ce pe ascuns ei intinsesera lui
Mihaiii., Acesta pdru a se domoli prin cuvintele lui Banfii facu
cunoscut magnatilor i nobililor ca sà vina la Alba-Iulia fie-care
cu Cate o sluga, lagand cele-alalte osti ale lor in tabèrd, fiind-ca
imprejurarile ceread ca sã le comunice lucruri de interes
public. Pretinde Bethlen Ca aceastd chemare era cu gand ca
omoare ; Ca banul Mihalcea dedese acest svat, pe care
Ii aprobase cea mai mare parte din boieri, licênd ca va peri
domnul de nu va face sa piara nobilimea ; dar Radu Bu-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIt-VITEAZUL 867

zescu, carele era aplecat cdtre unguri, caci slujise odinioard

ca stolnic pe Stefan Bathori cand era acesta print in Ardeal,
fu de pdrere sa se intrebuinteze mijloace blande cdtre nobill
fiind mai lesne a le castiga dragostea decat a le insufla te-
mere. ESte anevoie de inteles cum Mihail] a putut crede cà
nobilii, cari nu voiail sã vina la dênsul cu ostile lor, vor
veni fdra de osti. Nu se poate tagadui Ca acurn nu mai era
de intarliat. Trebuia a merge asupra acelor nobili cari in-
drasniail a nu da ascultare poruncilor domnului lor, a le
imprästia ()stile Inca nehotarite i neadunate toate si a pe-
depsi pe capil conjuratiei ; iar de apucail ei a se intemeia
in puteri, trebuia a face un apel poporului roman si sécuiü
i, insurectiel nobililor, a respunde printr'o insurectie popo-
rand. Cu aceasta parghie puternica in mana i sprijinind
armia nationala cu oastea sa regulata ce avea in leafd, Mi-
haiti ar fi fost sigur de a nimici ori-ce putere dusmand
In Ardeal. Adevér cä furia poporului ar fi cucerit toata no-
bilimea. Fia ! piard ! cad si-a meritat peirea. Din nenorocire
Mihaiil nu pricepu nici-odatà Ca in popor i numai in popor
era adevèrata lui putere, adeve-ratul lui sprijin. El le cdutase
cand in nobilime, cand in armata si in ostile mercenarii,
cand in ocrotirea Austriei. Desi insd apasand poporul sail
nefacend nimic pentru d'ensul, el ii depärtase de la sine
inima lui, dar poporul, in care simtemêntul national vecinic
si curat trdeste, era Inca gata a se scula la chemarea lui.
Cand insd Mihail] se hotari a face, era prea tarditi. 0 fata-
litate orbeste pe Mihaiü, sal] mai bine el este tdrit si pe-
depsit prin urinal-He neaparate ale greselilor sale. El, carele
a minunat lumea prin indrasneala sa, prin iutimea cu tare
apuca de isbia pe dusman pana a nu prinde acesta de veste
el carele a sdrobit atati vrajrnasi puternici, acum stà ametit
dinaintea rdscoalei unui card de nobili. In loc d'a porni asu-
pra-le, el sta in nelucrare, magulindu-se cu sperarea ca cu
vorba if va aduce la cunostinta. Asigurarea cd Basta ii va
veni in ajutor i ca ast-fel nobilii, aflandu-se prinsi intre
douè armil, nu vor indrazni sà facd nimic, singurd numai
aceasta poate explica oare-cum purtarea lui. Ast-fel, ca cum
www.dacoromanica.ro
 368 N. BALCESCU

si-ar fi pus in gand cu paguba sa sà arate neadeverul ca_

lornniilor analistilor unguri asuprh-I, iii loc d'a porni oaste
iflcontra nobililor, el trAmise in tabera lor doi unguri, pe
Ioan Kemeny senator si pe tefan Petki rhsboinic ales
(aceasta cadend in vinh mare, fusese osenclit a -i se thia
capul, dar Mihaiil dupd rughciunea senatorilor si mai ales
a episcopului ardelean Naprazdi, luand in privire ca el se
purtase vitejeste la Lipova i intr'alte parti, ii ierth), pentru
ca densii arnandoi sã afle ce vor nobilii si sa caute a-i im-
pdca prin fagaduieli.

XI

Acesti doi tramisi unguri trAdard increderea ce Mihaiü puse

Sosind in tabera nobililor el audird plangeri, tanguiri
ascunse, vequta pe unI versand lacrimi. Cu toate Ca nobilif adu-
nati in taberd erail impotrivitori domnului, intre dansii insä nu
era nici o unire; nici unul nu indrdsnia a se incredinta altuia.
Numal numele lui Mihaiü Ii amutia pe toti i, desi tiaü cà sufer
toti de o durere, nimeni nu cuteza a descoperi rana comuna.
Corturile resunail de suspinäri si de vaiete; ar fi clis cineva
ch-s niste oameni isbiti lard veste de focul trdsnetului, sphi-
«mantatl de sgomotul tunetului, cari arath printr'o chutatura.
<neghioaba cà otrava unel duhori puturoase i-a petruns cu
gtotul,. Ast-fel ii descrie chiar i istoricul ungur Bethlen.
Putini erail aceea cari aveah curagiul de a versa mania ce
ferbea in inima lor, si chiar aceia, vorbind incet i numal
catre prieteni, oiceail ch gvoevodul este un inseldtor, un a-
deverat turc si c. trebuie a se mantui prin on-ce rnijloc de
g aceastä peireD. Cu toate Ca pusese in capul oastei lor pe
Stefan Csaki, dar stiindml favorisat i entusiast de Mihaid,
nimeni nu avea incredere intr'insul i nimeni chiar din prie-
tenil set nu indrdsnia dinaintea lui a spune ceva Impotriva
domnulul, nici macar in glumh. in aceasta stare de spaimh
si de sfiala reciproch in care se aflail nobibil, ar fi fost foarte
lesne a-t rasipi dach Mihaift, pe langa solie i vorbe blande.
ar ft inaintat indath spre densii cu armia sa. Ar ft fost ase-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB KIHAIt-VITEAZUL 369

menea cu putintd, atunci la inceput a-1 impaca i prin vorbe

si cu fagadueli, daca trirniii lui Mihaiü, in loc d'a cduta sa
faca pace, nu atitail Inca mai mult pe nobili si nu ii apro-
piaii unul de altul. Csaki, intelegend inima lui loan Kemeny
si a lui Petki, trimiii lui Mihaiü i simtind 'obiectul neincre-
dere tutulor, se adresd catre densii, licendu-le: andrasni-
«voiil a vorbi cu siguranta dinaintea vostraRD «Dar noi di-
nainte-ti?» respunsera ei. Csaki ii asigura dandu-si cuvintul
si mana dreaptd. Atunci acestia ii indemnara a nu perde
vreme. Conjuratii toti cari erail intelesi unii cu altil se intru-
nira. Ei convocard o adunare generala a nobililor, in care
Csaky lua cuvintul si-i indemnd cu multd elocuenta «a. sell
«tura jugul unui domn strain, barbar i tiran, carele a jurat
«peirea lor Si carele pentru aceasta voieste a se folosi de o-
«casia de fata, cand se aflä toti adunati la un loc i armati
«si cand oastea cesarului nu e departep: El sfarsi propuind
ca «sa trimità adunarea soli la Basta generalul Ungariei de
«sus, care acum se aft" la hotar, spre a-1 chema in ajutor,
«aratandu-i cã a venit vremea ca sà dobandeascd Ardealul
«pe seama imperatului, sd-si isbandeasca despre Mihaid si tot
«de odata. pe densii sa-I rnantuiasca de tirania acestui om.P
Ayu mare putere cuvintarea lui Csaki asupra nobililor adu-
nati, nu spre a creste ura lor catre Mihaiü dar spre a-i ho-
tali la resbunare. Indata ei alesera din sinul lor pe Francisc
Alord i pe Gabriel Haller ca sa mearga langa Basta, insär-
cinandu-I ca sä-1 roage «a le da ajutor spre a se mantui de
«jugul si carmuirea crunta a lui Mihaiü, sa-1 spunä cà voe-
tvodul este aliat tainic al Turcilor; cà d'abia dedese drumul
«trimisului de la imperatul Rudolf, cand primi cu mare pompa
«pe trimisul turc, carele Ii dedese spre intarirea domniei,
«semnele de la impératul turcesc; cã ei fagaduesc o vecinica
«credinta impératului Rudolf, catre carele sunt si de mai na-
«inte legati; ea' primejdia grabeste; palosul domnului ameninta
eacum capetele ungurilor; ca dupa nimicirea lor, acest trufa,,,-
«barbar va merge cu sabia i focul in mâni sa-si cerce no-
«rocul spre Casovia, de pe acurn se fagaduise marelui virir
«Ibraim-Pasa ; ca daca Basta nu le va da ajutorul asteptat,
www.dacoromanica.ro
N. Billcescu: Istoria Romanilor sub Mehaai-Viteazul. 24
 370 N. BALCESCII

«el, cari sunt hotäriti a nu mai suferi pe Mihaiil, se vor ye-

«dea nevoiti sag a chema pe Sigismund ce este la hotar cu
«oastea puternicd sail a cere ajutorul sultanului turcesc.
Nimic nu era mai neadeverat deck aceste invinovatiri ce
aduceati lingurii lui Mihaiil. In loc d'a se ardta tiran catre
nobili, el le mantuise viata de furia Sécuilor si a Romanilor ;
in loc d'ai ucide, de pe cum facuse Sigismund, pe carele
el doreail a-1 avea domn in locul lui Mihaiil, acesta nu pe-
depsise pe nimeni fard vind si judecatd, ba Inca pe multi
din cel osanditi II iertai. El pastrase starea si privilegiile lot.'
cu paguba Romanilor si cu propria sa scadere ; pastrase cu
scumpatate constitutia Orel, nu facuse nici o schimbare in
legi, nu scosese nici a dajdie lard invoirea dietei, si nu
siluise hotdririle acestia, de pe cum inteatatea randuri facuse
Sigismund. Pe langd aceasta e invederat cd nu .el era tainic
aliat al Turcilor, ei tocmai nobilii, cari in fata se aratail ple-
cati imperatului, iar pe ascuns isi dail mana cu Sigismund,
cu Polonii si cu Turcii, nobilii ale caror viclene urmdri nu
intarclia a esi la iveald. Pe nagejdea lui Sigismund si a Po-
lonilor mai mult se sculaserd ei, si daca acum se adresail
care Basta, aceasta o faceati de nevoe, cad. Bathori si aliatii
lui erail inca departe, inca nu pregatiti si li era teamh de a
nu fi isbitl de Mihaiil in graba ; pentru aceea se indreptara
la Basta pe care-1 stiail aproape si gata a-i ajuta. Gandind
nobilii cã el va voi un act public de credinta, deterd depu-
tatilor spre a i le duce, carp subscrise in marine tutulor stä-
rilor si pecetluite cu pecetea lor, in care isl inchinail cre-
dinta lor cesarului Rudolf.

XII.

Dupa ce pornira pe acesti deputati la Basta, nobilii trimi-

sera altii lui George Mako, ca sa-1 roage, de-I este scumpa
mantuirea patriei, sal vind indatä la densii cu ()stile ce el co-
manda. Afiand aceasta, Mako lash' tinutul Barsei si se indrepta
spre orasul Medias. Cand primira veste nobilii de sosirea lui
la Medias, ii trirniserd pe Nicolae Bogathi ca sa-i.fagaduiasca,
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAINVITEAZUL 371

intre alte lucruri, Ca ei nu-si vor mai aduce aminte de re-

tide ce el le-a facut de curend, cà nu-i vor lua nici oclatà
fard despagubire i faith' o judecata mai dinainte moii1e ce
voevodul II incredintase, i ca. Inca ii vor darui leafa pe
doue luniD ; i spre a da mai mult temeid acestor fagadueli,
II trimisera in acelas oras unde inca se afla pe Joan Kemeni
si pe Stefan Petki, cari veniserd la densii de la Mihaiü, ca
sa-1 roage a-si adUce aminte de natia ungard din care si el
se trage, de a urma ceea ce a inceput, de a veni in tabara
de la Turda, a-si uni puterile sale cu ale lor, spre a departa
din tard un tiran crud, de a nu se teme de un popor cdruia
norocul a slujit mai mult deck curagiul.
in vremea aceasta; curierii vestird lui Mihaid ca. Mako, sta.-
ruind in indaratnicia sa, in loc d'a merge cu oastea sa la
Alba-Julia, de pre cum Ii poruncise, s'a dus la Medias. Ti-
nendu-se de hotdrirea sa d'a umbla cu binele i a-i linisti si
domoli mai mult cu mijloace impaciuitoare, Mihaid gati doue
sohi, una catre soldatil lui Mako, puind in capu-i pe Joan
Nemas cu insarcinare de a astampera mintile ostilor si a le
ridica ori ce banuiald, plangendu-ae de rescoala lor, cheman-
du-i la datorie, ca nu in acest minut greu pentru crestini
punà in nevoe a-i pedepsi, pe densul careIe in tot d'auna a
fast bine-voitor cdtre dênii, i nu ei sa fie o stavild la bu-
nele si cuvioasele sale stradanii. Cea:l'alta solie, compusa de
Pancratie Sennyei si de vistierul Stoica, roman ispravnic al
palatului, care de curand se intorsest de la Pilna, unde fu-
sese trimis ambasador catre impératul Rudolf, avea a merge
in tabara nobililor la Turda. Ei erad insarcinati sà dea de
minciund sgomotul réspendit printre nobili Ca el voeste peirea
lor. Cu acestia dete impreuná i pe trimisul cdtre Mako, spre
a-I presenta nobilimel. Ajungend cu totii la Turda, acesti de-
putati, dinaintea tutulor npbililor adunati, fata fiind si doi
soli trimisi de George Mako, ii implinirà misia ce le era
incredintata. Facendu-se tacere, vistierul Stoica, cu gravita-
tea sa obicinuita, ast-fel' cuvanta : Cu mare parere de red
.« a aflat domnul resvratirea lui George Mako i réscoala le-
«giunel sale, rescoala ce el n'a intaritat prin nici o nedrep-
www.dacoromanica.ro
 372 N..BALCESCU

«tate, find multumit de bunele slujbe ale ei pand acum ; el

«nu cunoaste pricina unel asa fall de veste desbindri
«banue cà poate t a ar fi efectul unel miscari pricinuite prin-
«tr'un sgomot mincinos mai mult decat printr'o veste sigurd.
«Dacd el 'au fost indemnati la aceasta indarjire nesocotità,
«cad le-a remas simbria neplatita, iata cà le-a trimis prin
doan Nemes simbria de patru luni intregi ; de au alta te-
«mere, sa o paraseasca, cad domnul le-a trimis carti de in-
ccredintare la care tot crestinul trebue sà se increacla. Daca.
«sunt ceva vinovatl in legatura facutd de Sigismund, dom-
«nul ii imbieacla cu uitard i cu o ertare deplina. Cu mai
«maie pdrere de réti a aflat domnul ca." nobilimea s'a turbu-
«rat de oare-care larma resvratitc are care da. domnului gân-
(dun mincinoase i nelegiuite ; el iea de martor pe Dumne-
«cleili pe santi ca n'are nimic mai scump ca sangele no-
«bailor; nimic nu are mai la inimà lard numal de a 'Astra
elegile lor cele vechi si ale patriei, si el sta gata a resplati
«fie-caruia de pre meritele sale .
Abia sfarsi Stoica cuventul i cei doi trimisi al lui George
Mako strigara «cd toti sotil lor de arme nu vor sa rnearga
«a se impreuna cu domnul, ca.' el nu mai vor sà slujeasca
«sub steagurile lui, ca el vor mai bine sà treaca indata in
«Ungaria, unde vor gasi vechea libertate a patrielj adminis-
«tratia dreptatei, siguranta pentru viata lor i milostivirea
«imperatului; cd in zadar Stoica osteneste urechile lor prin-
«teatatea vorbe, cad Mako a si hotarit a trece in Ungaria,.
Deputatii Romani, veclend intdratnicia lor, nebdnuind nimic
nici de intelegerea lor cu nobilii, nici de hotaritea acestora
d'a ridica cap si sabie impotriva domnulul, creclend vorbele
trirnisilor lui Mako i gandind cä acesta se va indrepta spre
Clus, ca sa treaca. in Ungaria, se duserd acolo spre a-I in-
timpina, Ei aveau de gand sa laude lui Mako i ostilor sale
milostivirea domnului, sä se sileasca a domoli mania lor i.
sa-i aducà in tabdra domnului, sail, de nu isbuteall cu vorba,
sä scoale in numele domnului pe térani si sà ucida pe soldati
pana la unul. Aceasta fusese si dorinta lui Mihai 0 ase-
menea hotarire ar fi trebuit a o lua la vreme si a o intinde
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMA11LOR SUB 11111Al1T-VITBAZUL 373

peste toata tam. Din nenorocire nu se facu nimic, nici ma-

car in acest cas in parte. Deputatii, mergend la Cluj, as-
teptara acolo in zadar, mai multe zile sosirea ostilor lui Mako
si, ve'dend cà nu mai vin, se intoarsera la Alba-Iulia langa
domn lard sa fi facut nimic. Asemenea i loan Nemes, du-
cêndu-se la George Mako, ii spuse tot ce-i disese voevodul,
dar simtind Ca Cana dinaintea unui surd si perdendu-si toata
sperarea, se intoarse si el la Mihaid.

XIII.

Intru aceea, deputatii nobililor trimisi la generalul Basta

ajunserd la Maitin, unde se afla acesta si, spunêndu-si insar-
cinarea lor, furd cu rnulta bund-vointa i dragoste primiti.
Basta se arata mai mult vesel si prea gata a-i sluji, si le fa-
gadui ajutorul si sosirea sa. Sunt insa unii analisti cari, ne-
banuind ca Basta avea instructii tainice de la impératul, in-
structii provocate Idea indoiald de ura lui, spre a lucra intru
surparea lui Mihaiü, pretind ca Basta stdtu putin in cumpéna,
and primi solia nobililor. Dar si de este adeveratd aceasta
indoire a lui Basta, e invederat ca ea era o Prefacere. Mai
multi analisti i istorici Lug noi se indoesc ca. Basta ar fi
putul indrasni a nu asculta porunca impérateasca, de nu ar
fi avut tainice ihstructil spre a lucra in contra poruncei celei
data de fata. In adev6r, urrnarile curtii austriace sunt destul
de cunoscute, si apoi clilar daca Basta, manat numal de ura
sa contra lui Mihaiü, a lucra in contra poruncilor impéra-
ratului séii, oare acesta, nepedepsind neascultarea lui, n'a
luat asupra-si toata réspunderea si nu (Id terneiti drept la ofi
ce banuiald ?
Basta, spre a acoperi réspunderea sa personal& i aceea
a curtii impérdtesti ale carii tainice instructii nu le putea
arata armiei sale, careia Ii spusese cä o duce in ajutorul lui
Mihaia, spun ca convoca un sfat de résboiii, propunendu:1
a-at da pdrerea daca trebue a ajuta pe Mihaiü ori pe nobilii
revoltati. Trei fura parerile in care se impArtira membrii
acelui svat. Uni, erau de pdrere d'a nu ajuta nici pe o parte
www.dacoromanica.ro
 374 N. BALCESCU

nici pe alta, ci d'a astepta sa se vacla esitul si a dobandi

noi porunci de la imperatul ; altii, ca potrivit Poruncilor ce-
sarului, trebue a merge in ajutorul lui Mihaid si a nu se da
ascultare acelor oameni resvratiti la Turda, ravnitori mered
de lucruri noue, si pre atat streini de imperatia cesarului,
precat sunt indaratnici si dusmani lui Mihaid-Voda; ea- ei nu
cer ajutorul lui Basta, pentru ca. iubesc mai bine pe impe-
ratul dealt pe Mihaiü, ci numai siliti fiind prin greseala res-
coalei lor, de a chema ajutorul cel mai vecin. Ei adaogead
ca bine este ca voevodul sà infraneze trupa revoltatilor, fiind
niste oameni indrásneti cu mintea i pururea gata la lucrun
noi ; ast-fel apol, cand se va lepäda Mihaid de Ardeal, aceasta
tara va fi mai lesne si mai in pace carmuita de ministrii ce-
sarului. Urma va dovedi cA aceastd parere era cea mai in-
teleapta. A treia insà, pe care Basta o inspira unui june cu
totul inchinat lui, comitele Tomaso Cauriolo, strejar-maior
general, si pe care el o sprijinea, era- cA trebue a se uni cu
revoltantii si a. se folosi de aceasta ocasie spre a rapi Ar-
dealul din manile usurpAtoare i tiranice ale lui Mihaid ; cá
de esi poruncã au de a ajuta pe acesta, dar imperatul nu stie,
cum le-ad aflat ei, inselaciunile cu care Mihaid voeste a prd-
pädi oastea lor si a se rebela impotriva cesarului ; ca." prin
ajutorul ce vor da nobililor i mantuindu-i de Mihaid, vor in-
datora si mai mult pe acestia la credintd catre imperatul ;
cã cu oastea lor i cu cei doi-spre-dece mii i mai bine de
luptatori ce spun cd ad nobilii, i prin aceea cA. Mihaid iiu
cunoaste scopurile ce aü si ii asteapta a-I veni in ajutor, vor
putea lesne a-I isbi laird veste si a-I birui.
Svatul, ce era intocrnit de Basta mai mult de oameni si-
gun ai 1ui, probd aceastä parer a comitetului Tomaso Cau-
riolo, si Basta ecarele de mai inainte era hotArit la aceastao,
de pre cult spune istoricul séü Spontoni, indata ce primi
din nod de la solii nobililor juramantul ea vor fi pururea
credinciosi cesarului Rudolf, chemd la sine pe Rothalt, capul
celor patru companil de rand nemtesti din calarimea Unga-
riei de sus, sio porunci in secret d'a se pune indata in cale
cu calaretil sel spre Turda si de va gasi acolo lucrurile si-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAre-VITEAZUL 375

gure, ast-fel dupd cum fágAduisera soliT, sd se uneascd cu no-

asigurandu-1 Ca cea-l'altd oaste in vre-o cinci clile se va
impreuna cu densul, El il porunci sd caute a bate locurile
si a lua lirnbd unde este Mihaid si.cu ce puteri se afla ;
dach din intamplare acesta, apucand inaintea gandurilOr al-
tura, se va fi unit si impecat cu nobilii, sd-si schitribe hotä-
rirea i sal meargd la densul sb-1 spuna cd, potrivit porun-
cilor cesarulul, armia ii vine in ajutor. Ast-fel Basta, de pre
imprejurdri, sta gata a trdda sad pe Mihaid saü pe
ardeleni. El chetnä apol p e deputatii nobililor si stdrui mult
ca nobilii sd nu dea baltdlie voevodului pand nu va apuca
sdi soseaScd si densul ; cä daca de pe natura locurilor, fArd
voia lor vor fi silii a veni in luptd, sh se tragd mai bine spre
Clus. Inteaceeasi vreme, se acea stire tutulor nobililor Ar-
dealului, tutulor brdslelor de ostasi de all aduce aminte
de credinta ce ail jurat imperatului Rudolf, de a pdrdsi pe
voevod si de a veni in tabera lor.

XIV.

Intorcendu-se deputatii in tabera nobililor, le spuse cdte

le disese Basta. Deci el indatä, ascultând svatul acestuia,
trimit deputati la Secuil ce tinead cu Mihaid ca sb-1 indemne
a se uni cu densil. Dar SecuiI, recunoscétori care Mihaid
pentru libertatea ce le dedese si temendu-se Ca de vor veni
Unguril iar la putere, nu numal Ca o yor perde cu vremea,
dar C incd el vor cduta a-si rdsbuna asupra-le pentru multii
nobili ce omoriserd, respunserd cca el sunt multumitl de un
,domn asa mare ca Mihaid». Tot intr'o vreme nobilii trimi-
serd la Cazacil lui Mihaid pe Balthazar Veres, i pe loan
Zoltai jurisconsult, ca sd-I invite a se uni cu densii sub bune
si sigure Conditu. Cazacil insä erau cu totul jertfitl lui Mi-
haid. Slujind in dobandd si iubitori de bogdtie, el cdpdtaserd
mult de la voevodul romdnesc si sperad incd a mai cdpdta.
Mihaid, precum am ardtat, avea multd ingrijire pentru ostasil
sei. Adesea la mese el ddruia pe Cazaci ca si pe cele-l'alte
osti, cu bani, cu cal, cu haine cusute in firuri ce luau ve-
www.dacoromanica.ro
 376 N. BALCESCU

derile prin felurimea colorilor si a florilor. Ast-fel toata armia

sa era frurnos irnpodobita i mandra de stralucitoarele el im-
brAcamintl, cat j de vitejla ei. Adesea Mihaiii, cand le da
daruri. sail leafa, ii indemna s. stea credinciosi pe langa
prietenia si norocul lui si le dicea : «Mai adastati putin, os-
,(tasi, i ye void duce intr'o tard, unde se gasesc cu imbel-
«sugare, matasea, aurul, diamantele si tot felul de avutii».
AcIste fagadueli i buna vointa ce MihaiC aratä ostirilor, Ii-
pis a cu totul inimile Cazacilor de densul si, cand deputatii
nobililor se dusera sa-i indemne ca sa se traga din partea
voevodului, infuriati ei uciserd indata pe Balthazar Veres
duserd domnului toate cartile ce le trimiseserd nobilii. Sotul
lui Balthazar, jurisconsultul loan Zoltai, d'abia scapa ; pe
cand el se silea a dovedi cazacilor Ca, potrivit legilor lui
Justinian, el aü drepte cuvinte de a pdrasi pe Mihaifi, aces-
tia navalird asuprd-i siluindu-1, bätandu-1 i rupendu-i hainele
incat cu gred apucä de scapa in stramborile muntilor.
Fura mai norociti nobilii cu alte osti. Ei rugasera inca sà
vina la densii pe pedestrasii pretoriani al voevopului, cari
erad in numer de seapte sute si pe calaretii BeIii, ambele
cete compuse de Unguri ; dar pedestrasii avurd anevointa a
fugi, caci domnul, simtind gandurile lor, ii sili a sta in fraul
discipline, ucigend cati-va centurioni al lor si inchidend pe
tofi cel-l'alti intr'o gradina ingradita cu ziduri ce se afla langa
camerile sale. Aceasta gradina, in care Mihaid clädi o bae
frumoasà, fu mai tardid fäcuta cetatue de printul Ardealului
Gabriel Bethlen. Cati-va din acesti pedestrasi, cari putura
scapa, fura ucisi in cale prin pasnicil oranduiti de streajd
de care Mihaid i foarte putini, facand un mare ocol, ajun-
sera tardia i tocmai dupd batae in tabera nobililor. Cala-
retil be1ii isbutird mai bine. Inteun semn hotarat, ei se scu-
lard -cu totil si se dusera la Turda a se uni cu nobilii. Pe
langa densii se lud si Joan Iacobini, un finer cu invetatura,
ce era secretar la cancelaria domnului. El fusese mai inainte
in aceeasi calitate pe langa Sigismund Bathori si insotind
pe acest print in expeditia sa din tara Rornaneasca impo-
triva lui Sinan vizirul la 1595, descrise aceasta campanie.
www.dacoromanica.ro
 3STORIA ROMANILOR SUB MIHAltf-VITEAZUL 377

XV.

Nobilii trimisera asemenea, Inca din 2 Septembrie, scrisori

la Sasii din Brasov. si Sibid spre a-i trage in parlea lor, pa-
rdsind pe Mihaiti. Sasii insd necunoscend marimea miscarii
impotriva acestuia i temendu7se de puterea lui, spre a se
'arata cu slujba i credinta Care densul, Ii trimisera acele
cdrti. Inca nu sosisera acestea in mana domnului, si Braso-
venii precum i Sibienii primesc i alte cart! de la nobili in
care se coprindea pe larg tot planul desbinarii Ungurilor.
Brasoveni1 indata pornira aceste carti cu un om intr'adins la
domn, iar sibienii spre a se arata si mai cu bund-vointa, plecard
mai multi in persoana spre a duce cartile, luand cu densii i pe
omul trimis de Brasoveni. Era el sã intre in curtea domnului,
cand aflara de la unii oameni ai curtii cà cele-lalte cetati sd-
sesti sea lepadat de credinta lor catre Mihaiü, precum pi Ed
totil unguril, ce se aflail in tabara acestuia, ati fugit si s'air
impreunat cu nobilii, castigandu-si mai intai amnistie deplina
pentru cate facuserd, cand se aflail sub poruncile lui Mihaiid,
lucru ce nobilii bucurosi le acordara, mai ales sperand cä
cu modul acesta vor putea trage in partea lor i pe Sècui.
Acestea intelegend, Sibienil se intorc din drum la al. sei pi
trimit la Brasoveni noi scrisori de la nobili, cu altele ce ei
primiserà de la German! si Unguri si de la oameni i ge-
neralii impèratului, indemnatoare la revoltd, vestindu-le cà si
ei, in 10 Semptembrie, s'aft resculat i rugandu-i a sta im-
preund cu densii. Sasii n'aveail nici un temeiil a se revolta.
El-, impreuna cu Sécuii, chemaserd pe Mihaid in Ardeal. A-
cesta nu numai ca-i mantui de tirania lui Andrei Bathori, dar
Inca ii favorase cu deosebire in toata vremea; dar Saii, ne-
multumitori i misei, cat banuira slabiciunea facétorului lor
de bine si .vedurd cã i imperatul e impotriva-i, nu pregetard
a-1 parasi si a rèsplati printr'o tradare marsava binele ce le
facuse domnul Romanilor.
Brasovenii, cum primird acele scrisori de la Sibieni, inca
atunci seara, Durninica. 11 Septembrie, toti cu mare aplaus
www.dacoromanica.ro
 378 xi. BALCESCU

se invoesc a se desbate de sub Mihaia Si indata in acea

noapte prind si pun la inchisoare pe toff Romanii, pe catl
pot pune mana, Pntre care furd vistierul Vistelie si George
fratele banului Mihalcea: pe altii iarási ii omorird «cautand
«pe Romani in toate unghiurile i väile, ice cronica saseascal
«a lui Fuchsius, i dandu-i morth fara de nici o crutaren.
Dupd aceea in zadar se ispitird in cate-va locuri a pétrunde
pand la tabara nobililor, caci ostile lui Mihagi it staivilean.
Ei fura ailiti a-si mdrgini revolta in tinutul lor si a urma cu
uciderile miselesti de Romani, (le pre cum incepusera. Nu-
inal Sasii de la Bistrita puturd trAmite cate-va sute de pe-
destrasi in tabéra Ungurilor. Acestia se adresard cu ruga-
ciune si la Cluseni, gicendu4e: ccä voevodul a hotdrit a nimici
«de tot natia lor; cà trebue a ajuta patria amenintata de o
«asemenea soartai ; ca ClueniT, fiind singuri care ail arétat
«virtute in imprejurari _grele i generositate la trebuintele pa-
« triei, pentru aceea cer de la densil a le da o mie de pus-
ccasi i seapte sute talere imprumut». Ciusenii, dupa ce re's-
punserd numai cate-va cuvinte de neprimire la deputatii no-
bililor, pornira indath langa domn, printr'un lung inconjur,
pe concetatenii lor Joan Hosszu i Tonta Literatu, spre a-I
spune cererile nobililor si a se lega cdtre densul printr'o
noud legatura de credinta, iar drept résplata a credintei lor,
a-I cere s. li se dea numai un singur targ. Dupd ce i-ou lau-
dat foarte, domnul le fagadui a le implini cu prisos cererea,
de-I vor rémanea credinciosi. El dete stire deputatilor d'a face
un mare ocol i d'a se intoarce in graba catre concetatenii
lor, caci pe drumul cel mare ei vor putea sà cada in manile
Ungurilor. Dar nobilii taiase toate drumurile, ca dorhnul sa
nu stie nimic de starea lor i deputatii, cu toate ca urma-
'sera svatul lui Ivlihaiü, litând un drum cotit, tot flied prinsi
de nobih i adusi despuiati in tabéra, de unde inse li se dete
apoi drumul ca sã se intoarca la concetätenil sa Clusenii
remaserd pe laugh' Mihaiu. Numai unul anume Joan
Darabos ridica câti-va caldreti §i4 duse in tabera nobililor
qicendu-le: Aideti sa ne luptam cu inima sub steagul im-
«peratului, -aruia am jurat credinta b i protestand impotriva
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MJEATO-VITEAZUL 879

lui Stefan Seres magistratul Chiului, carele oprea off ce

rgcoala.
Astfel mai mult in numele imp6ratuluI se fäcea revolta.
Prirt viclenia Ungurilor, care in fata se al-Mail supusi impè-
ratuluI, lila insurectia intindere si putere mare si incinse de
toate partile pe Mihaiü, in vreme ce, de ar fi ascultat el po-
porul curn trebue sa faca, ar fi putut coprinde cu totul pe
du.sman si nu i-ar fi dat vreme sa se intareasca in putere Si
desorganizeze .arrnata cu inCetul. in pept inima ni se
frange de ce inaintam cu povestirea cdtre acea catastrold
groaznica, la care se tarard aceSte greseli ; caci de aci isvo-
rail, nu nurnai nenorocirile acelui mare barbat, unul din cel
mai minunati in istoria omenirei, dar inca i nenorocirile
natieI romane, care dinteatata marire i glorie, caslu, Impre-
unA cu eroul sü, intr'o prapastie späimantatoare, de unde
doué veacuri si jumatate de suferinte Inca nu ati putut'o
mantui.

XVI.

In vremea aceasta George Mako, incheind cu deputatii

nobililor conditiile de alianta, plecase de la Media i. sosise
cale de cinci mile de tabèra rebelilor, intr'un loc nurnit Bo-
gacia, irnbelsugat de yin, unde dete soldatilor sëi voe sã bea.
Cu toate vorbele mincinoase asupra lui Mihaiii ce fespandise
intre ostasi de atata vreme, el nu era inca sigur cà va putea
st-i faca a se revolta, uitandu-si credinta jurata domnului si
bunatatile luI pentru dansii. Drept acea ii opri ostasii in-
tr'acest loc creclênd ca prin ameteala betiei ii va tari lesne
in tabéra nobililor. El trarnise crdinciosi de al* sei dintre ofi-
ten si soldati prin toate carciumile unde se aflail ostasi de-
sertand pahare, care incepura a carti cu dispret si a rosti
arnenintari asupra lui Mihaiü. Trebue, iceaü ei, sa gonim
ope aceasta feara pana la hotarele lerei Romanesti; trebue
«sd murim pentru patrie i sa alegem dintre unguri dornn
«de sangele nostru. Decat sa tinem cu Mihaii pentru o pe-
.catoasä leafd ce ne o da mai mult de nevoe decat de dra-
www.dacoromanica.ro
 380 N. BiLCESCII

tgoste, mai bine sa ne unim cu George Basta, din armia

«cdruia se (lice cà ail si sosit cate-va mil de ostasi de frunter»
si fiind--cà nimeni nu vorbea impotriva acestora, sangele os-
tasllor se aprindea prin beuturä din ce in ce mai mult.
George Mako, temendu-se ca a doua-qi potolindu-se focul
vinului, sd nu se schimbe si parerile, Cara a mai astepta sd
se facd cliva, da armiel sale semnul de plecare, trece Mure-
sul si apol opreste un minut in loc pe ostasi si le graeste
ast-fel: «Sotilor nemuritorul Dumnezea -ne.a dat eri tutulor
«una si aceeasi gandire si toti farã osebire v'ati unit impo-
«triva acelei peiri a natiel noastre, acelui stricator al legilor
«noastre, carele planuia cu cruzime moartea noastrà a tu-
«tulor, impotriva lui Mihaiii Voevod! Vol atl luat armele
«pentru apararea acestel provincil, ce prin vitejia noastra
«Mihaiii a supus'o tiranisel sale; voi v'ati pus a apéra atatea
«fecioare curate si nevinovate impotriva dobitocirel s'i cru-
«c,limei barbarilor. Siguri ca astacli vom putea sa resbunäm
«relele ce domnul prin nol a facut Ungurilor, intariti prin
«alianta dumnecleeasca aideti in tabéra lor si sal unim soarta
«noastra cu a lor).
Soldatil respunserd acestel cuvintati a lui Mako printr'o
murmurare manioasà. Uitand vorbele de eri si cei mai multi
viindu-si acum in fire din ameteala vinului, isi adusera a-
minte datorinta lor si incepurd in gura mare a lauda face-
rile de bine ale voivodului, osandind o asa rusinoasa ne-
multumire din parte-le. El isi aduceati aminte ca ail fost
gol si ca Mihail"' II imbracase, Ca erail pe jos si ca el le
deduse cal si, din stare de caldreti de rand il inaltase apoi in
rangurl mai inalte; ca ar fi o necesitate neperitoare, o fapta
vinovata dinaintea lui Dumnezeti de a trage sabia asupra
until' asa de mare fecator de bine, carele afarã de leala ce
le-a pltit, le-a mai fäcut si atatea alte bunatati. Vre-o cati-va
comandantl Inca isl despartira ostile de cea-al tha armie,
protestand in gura mare asupra tradatorului George Mako.
Acesta era perdut acurn, daca din nenorocire nu-i sosia in
acel minut in ajutor Wolfgang Kamutki, trimis de nobili
spre a birui indoirile ostasilor. Acest deputat, june cu cu-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIff-VITEAZUL 381

ragid si cif mare elocuenta, tinu ostasilor un cuvint, in care

reinnoi i intari in numele nobilimei toate celelagaduite de
Nicolae Bogathi i adaogi; «Ca George Basta este sa. vina
«en o puternicd armie in ajutorul Ungurilor, cd el e la ho-
utar, ca o mare temere a coprins pe voevod, cd Stefan
«Csalii vine asemenea intru intampinarea lor cu magnatil
tëril spre a-i fericita, cà este mult mai cu cinste, de va
evoi asa norocul, a cadea apàrând viata sa i mantuirea
epatriei, de cat a mai sluji putin timp Inca si intr'o spaima
tnecurmata pe un tiran.p
Prin aceste si alte vorbe, el castiga Ord in urma spiri-
tele turburate ale soklatilor. George Mako, veclênd ostasii
aprinsi, dete semnul i dupa ce mustra pe acel ce nu-1 vor
urma, puse armia in miscare, i chiar aceia cari 'And atunci
if eraii impotrivitori furd siliti a merge cu dênsul. indata
Stefan Csaki, in fruntea unel parti din ostile nobililor.si a
celor mai insemnati dintre capii lor, cu un costum stralucit
si calare pe un cal, maret ins'euat, esi intru intampinarea
legiunel luI Mako, sunand trambitele, tobele si dand toate
semnele de veselie. Ambele ostl oprindu-se in loc, Csaki le
rosti un cuvint pompos i apol din ambele part): il detera
mainele si se imbratiseara. Toti unguril laudd pe soldatil
lui Mako cà aü pretuit mai mlut pe Durimeqeil, patria i le-
gea deck prietenia Rornanilor. Dupa aceea ii due in tabera
unde nobilii le dail la toti mese, le ddruesc o catirne indas-
tulatoare de grail, nutret pentru cal si leafa pe doue" luni.
Ast-fel se implini tradarea lui Mako si a legiunei sale.
XVII.

Mihaid-Vodd, cu toate Ca nu aflase nimic despre trada-

rea lui Basta, dar cunoscancl acum puterile nobililor, in-
cepu cu tot dinadinsul a se gdti de oaste. El chema pe linga
sine toate otile, chiar pe acelea din orasele de margine,
precum Ienö, Lipova, Lugo i Caransebes, sub povata lui
Andrei Barcsai ; scrise inca si lui Pétrascu sd-I aducà o oaste
insemnatä in tara Romaneascd. Afard de acestea, el stringea
www.dacoromanica.ro
 382 N. BALCESCU

arme, munitil si tot ce era de trebuinta pentru un lung rès-

re'sboi. De si se gatea de bataie, dar dorinta lui era sta-
tornica d'a o inconjura. Pentru aceea, el cherna la sine doul
preoti, parintele George Vasarhelly din societatea lui Iesu,
om bun si predicator de minune, i pe loan Ungvari, alt
predicator elocuent al reformatilor din Alba, carele stia adinc
din carp, tramise pe amandoi la Turda, fi ind el de re-
ligil deosebite, sã poata sta fie-care pe langa cel de credinta
lor, insarcinandu-i a propune pace si iertare nobililor i a-r
indemna sa-st uneasca mai bine puterile impreuna spre a se
lupta impotriva Turculur ; «dacd cum-va el sad soldatil lui
«ad facut vre-o gresala s'o spund de fata fard sfieala ; in
«slarsit s5.-I incredinteze cà prin cainta lor i milostivirea sa,
«aceasta rascoala se va putea ispasi printr'o vecinica uitare.»
Dar cancl acesti deputatl sosird la tabéra nobililor, nu fura
nici primiti, nici ascultati.
Inteaceea Rothalt, urmand poruncile generalulul se'd Basta
se apropie de Turda si, afland starea nobililor acolo, porni
inainte cu calarimea sa in tabèra lor, unde fu primit cu marl
demonstratil de bucurie 1 El asigura nobililor cà generalul séd,
doritor de a-i ajuta si a-I mantui de tirania lui Mihaid, in cinci
dile va veni sa se impreune cu dinsii, i pentru aceea l'a
tramis pe el inainte cu calarimea sa, spre a le fi de slujba
pand atuncl. El apol tramise fespuns inapol lui Basta ca sa-r
dea de stire despre ceea ce a facut, i porni vre-o dece sad
doi-spre-d.ece calareti usori ca sa bard drumul, nu nurnal spre
Alba-Iulia, ci in toate partile, spre a descoperi unde se afla
atunci Mihaiu. Doi din acesti cdlareti fura prinsi de pasnicii
acestuia si de la dinsii el afla cà chiar in acea qi Basta trebuie
salt impreune armia cu a nobililor. Basta in .adeve'r, pornind
de la Maitin, veni la Tasnad, indreptandu-se catre Ardeal,
pe drumul numit Mesesia, din pricina varului de care se afla
acolo multime sad al nasipului alb ; se opri apol putin la
orasul Zilau in poalele muntelui Mesesul la hotarul Ardealului,

1 Despre Bethlen, capul acestei calarirni nu era Rothalt, ci Ladislau

PetO.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMANILOR SUB MIHATO-VITEAZTJL 883

de unde, in doué marsuri, sosi la Clus cu armia i bagagele

sale, la 13 septembrie. Aci fu primit cu pompa de catre lo-
cuitoril, can II esira intru intampinare.
Tabera de la .Turda se marea pe tot ceasul. Tradatorul
Tamasfalvi, de care am pomenit inapoi, sosi si el cu 400 Ca-
lareti secul din scaunul Muresului, ldudandu-se cal a venit
nechemat ca sa dee mana de .ajutor impotriva tiranului si
aratand nobililor scrisoarea ce-i tramisese Mihaiü si a casii
coprindere am védut-o mai sus. Mai venira inca o searna de
secui din scaunul Ariesului. Acesti secui din scaunele Mu-
resului, i Ariesului tot d'auna s'ati deosebit simtemintele
si causa de ale fratilor éi din cele-alalte scaune. Mai
iubitori de liniste, ei s'au tinut in veci departe de revo-
lutii, alaturandu-se mai adesea de puterea care li se parea
mai legiuita: asa ei aü fost cu Andreiii impotriva lui Mihaid;
pe urrna stäturd cu nobilii, cad acestia se aratail ca sunt
supusi impératului. In çlilele noastre Inca ei aü tinut spre
partea imperatului impotr-iva tot neamului lor rebelat asuprd-i.
Clusenii, vedendu-se i densii in manile armiei lui Basta,
trebuira sa se supuna la randul lor i sä trimita nobililor os-
tile si banii ce le cerusera. Inteaceea, in tabéra de la Turda
sbura in toate corturile vestea sosirei lui Basta si tot! veselin-
du-se castigara inimd si se aratard mai aprinsi impotriva
domnului, incepend a striga de fata la arine! §i instiintand
pe improtivnicii lor, la scapatatul soarelui, prin descarcari
de arme, semn obicinuit pe atunci la soldatil din tabere ca
dovadd de infocarea lor si de dorinta de a veni la lupta.
Dupa ce dete la Clus "o qi de odihnd ostilor sale, Basta
sosi intr'un singur mars pana la tabéra nobililor, departe nu-
mai de doue mile. El fu primit cu mari semne de bucurie
si salutat cu mare respect de toate starile, ce-i esise intru
intempinare. El tabari dincolo de podul de pre riul Arieau-
he, pe locul unui sat de curand ars de Cazaci, care se chema
Keresztes. Inelata Stefan Czaki si magnati in deterd
comanda tuturor ostilor Ardealului, ce erail in numér de
doué-spre-clece mu ostasi calari i pedestri si patru tunuri;

www.dacoromanica.ro
 884 N. BALCESCU

top' se supun cu toti ai slor 'la poruncile lui, indestuleazh

cu grail si cu bucatele trebuincioase.

XVIII.

Afia.nd Mihai-Vodd sosirea lui Basta in tabèra nobililor,

trimise in aceastd tabèra unul din cei mai de frunte boeri
sl anume Andrei Postelnicul i pe Luca Trausner, dându-le
trei soliI: cea dinthia pentru George Basta, chruia ii insdr-
dna sh-i spue ca e de vreme ce n'are nici o porunch de la
:

eimperatul sà nhvhleasch in tinutul s 66, sä plece dandu-i

«pace si sa-si aduch aminte c ce trude si cheltueli el bi-
cruise pe turd In interesul crestinatatii 1 cu ce greutati su-
tpusese Ardealul impératului, festurnand pe cardinalul An-
« dreiil, care avea sprijin i putere in Polonia si Moldova ;
acestea imp6ratul nu le-ar fi putut face, de nu era el; de
eaceea ar fi cu nedrept a rèspunde la athtea slujbe printr'o
epurtare dusrnand
A doua insdrcinare era pentru nobili, carora el vrea sa ii
se aduca aminte eca ei aü fost toti in puterea lui atunci
e cand a supus Ardealul, ea' el ar fi putut sa-i ucidd pe top',
dard Ca el fusese ark de milostiv iii cat nu le fãcu nimic
crèti la sfarsitul résboiului, ci inch-i phstra in legile i pri-
evilegiele lor, child, de pe dreptul re'sboiului el ar Ii putut
«sal desfiinteze si sã nimiceascd toate acele legi i prero-
egative; ca el si acum e gata a le da tot ce e drept si a
epastra in armie o asprã disciplina; ch se mira de ce ei s'ati
crevoltat impotriva-1, si Ca' ar trebui sh se gandeasca cum
tea Dumnecleil sprijind in tot-d'auna numai pricinele drepte
A treia insarcinare era pentru ostasii ce-lpärdsise i carora
el puse sh. le spund : tea densii trebue sa-si aduch aminte cum
ca el ii ridicase din starea proastd la trepte mai inalte ; eh el, si nu
ealtul, in tara Romaneasca si in Ardeal, le dedese cal, haine, arme
esialte podoabe ce mai aveati ; eh' in toate ocasiile el le-a ardtat
ebuna-vointa sa ; ca sub poruncile sale, in tara Româneasch,
tel aü infrant pe Turd si aü chstigat reputatie i boghtii, si
(eh atunci cand ci se umplea de dobandd de la dusman, el
www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMANILOR SUB MITIAICT-VITRAZUL 385

«nu oprea nimic pe seama-i, lasandu-le lor totul si tratandu-t

gtot-d'auna nu ca pe niste slujbasi ci ca pe niste copit ai sei;
< sa se socoteasca ei dar, impotriva cui aü sa ridice acum
«arma si cu ce rusine ai sà fie patati pe toata viata ce le
mai remane ; iar cat despre densul, el jurd pe ce are mai
scump cd se va purta catre densit cu binele i cu dragoste
«ca si mai 'nainte, de se vor intoarce la datoria lor.
Inse cand deputath sosira in tabera, nu li se dete voie d'a
arata in public aceste propuneri.
Mihar nu-si mai facea acum ilusii asupra dusmanilor si,
in vreme ce astepta intoarcerea acestor deputati de sarg el
. se gatea ca sà porneascd impotriva nobililor si a lui Basta.

In noaptea din ajunul qilei in care era sa iasa din Alba-lulia

i se ivi in vis o mare si groasnica furtuna, care se ridica.
despre Turda, se opri si se sparse tunand infricosat d'asupra
Albei si 'And 'n sfarsit II isbi cu trasnet pe el insusi. Minunat
de acest vis si desteptandu-se fara veste, Mihaiü sare din
pat, aprinde o luminare i porunceste sa vind indata la densul
Pancratie Senny, tefan Bodoni si cati-va din cei mai de
capetenie boeri. Acestia, alergand iute, gasird pe domn tur-
burat foarte de visul ce avusese i pe care-I destainui i lor,
spunendu-le ca aceasta IT prevesteste nenorociri. Cu greil
boieril isbutira a-1 Iiniti. Urma ne va arata cä acest vis fu,
vai ! cu prisos profetic.

XIX.

A doua-di Michaiii, ridicand tabera de la Alba-Iulia dete

porunca armiei sä se aseze de la vale de orasul Aiud, in
campia numita Tinod. Intr'aceea'st vrerne Basta, dupd ce dete
o qi de repaos, ostilor sale, obosite de iutimea cu care veniserd
la Turda, in 16 septembrie, impreuna cu oastea nobililor,
ridjcà tabera de la Keresztes si merse de o aseza intr'o campie
udata de riul Muresului din tinutul Uioarei, pe care Mihaiti
.0 dedese banului Mihalcea. De aci, in dimineata viitoare, 17
septembrie, randuindu-si armia de batae, porni impreund cu
toate bagagiele sale spre Aiud, cu gand de a täbert in sus-
www.dacoromanica.ro
N Bilcescu; Istorut Ronu2nflor sub Millow-nteazul 25
 386 N. BALCESCU

numita campie Tinod ; dar, afland c Mihaid l'a intrecut Ii

ocuparea acestui loc, el se opri langd satul Mirisled, unde
pi intimpind pe Mihaid cu tabéra asezata pe o campie de
alaturea, numità Holtmure.s.
Mirisleul e un sat doué leghe dincolo de Alba-Iulia 1 El e
asezat in capetul de dincoace al unei campii lungi de sease
mile aproape, dar de o largime mai mica, find termurita de
o parte de munti. iar de cea-ralta de Mures, rid plutitor care
din tara Secuilor trece prin mijlocul Ardealului, soseste la
Lipowa in Banat si se varsa in Tisa. In unele locuri largimea
campiel e de o mild, in vreme ce cu cat vine mai incoace
spre satul Mirisleului, se strimtoreaza, pand ajunge de o ju-
matate de mila si mai putin. Satul era asezat intre dealuri
pi riul Muresului, incallecand drumul cel mare, care pe la
poalele muntilor duce din Alba-Iulia la Clus. Dincoace de
sat se intindea o bola' cultivata de marimea unei mile, care
e termurita printr'un parad mult adanc ce din dealuri se
varsa in Mures. Pe acest parati era un pod, pe unde drumul
cel mare si alte doue mai mici, unul din sat si altul de la
Mures, trec spre Alba-Iulia. Dincoace de acest pod si de
parad era aberat Mihaid. El läsase de la corturi pand la
parad numai atata loc cat ii era de trebuinta pentru Oath'
de arme spre a-sf mantui ostirea. Era positia taberei noastre
asa de temeinica si in loc asa de bun, incat nu putea avea
a se teme de nimic, si nici un chip nu era ca vrdjmasul sa
ne poata isbi sad sili la bätae fár. voia noastra ; cad aripa
dreapta, care se afla despre riul Muresul, era ocrotità de o
mare padure, care si densa se ocrotea de zagazuri si de ter-
murile riului ; la aripa stangd se indltail necurmate dealuri
i munti, care incingead, pana i spatele taberei noastre ; ca
sa treaca prin acel munti nu se putea almintrelea decat
printr'un urcus, care era o poteca strimta i aceea foarte bine
pazita i cu tunuri intarita ; in frunte era paraul adanc de
care am pomenit sipe al carui pod ingust i foarte lesne de rupt,

I De pe Tarducci, iar de pe Istvanfi, trel mile de Alba. Lucrul trebue

verificat, eau pe charte este mai mult.
www.dacoromanica.ro
 IS T 0 RIA ROM ANIL OR SU B MIHAIU-VITEAZUh 387

anevoe i numal cu marl perderi ar fi putut trece ostile dus-

mane. In tot lungul acestui parad Mihaiii asezase bateril de
tunuri. El trdmisese Inca dincolo de Mure.s, pe un deal inalt
lang-5. satul Gambasul, trel sute caldreti spre a observa ran-
duiala ostilor dusinane i sà vacyd ce facead ele.
Veclend a vrajmasul inainteazd spre satul Mirisled, el
scoase din taberà o trupd de dnue mil caldreti poloni 1 i o
tramise dincolo de sat spre a recunoaste ostirea protivnicului.
In data aceastii trupd se inhata in lupta cu avanguardia dus-
mana, con-ipusä de calareti ardeleni sub comanda lui Stefan
Csaki. Lupta tint] cat-va indoioasa, cacl cand unil (sand altil
dovedead si din nod se intorcead la harp. Afland Basta
de aceastd lupta ce se urma la avanguardie, impreuna cele
doue reginiente nemtesti, al lui Pezen i cel din Silezia, f5.-
cend dintr'insele un batalion mare, ca un lung patrat cu doue
manicl de cate cinci sute muschetari tie-care, si in mijloc
puse pe sulitasi, lasand numal atata desert cat incapead cele
sease tunuri de campie, pe care le randui acolo cu muni-
tiunea lor, tarate de pedestrime cu manile. Inteaceesta ran-
duialä, deschiclêndu-I cea-l'alta oaste drum, inainta bata-
lionul pand la cele d'intai osti de la avanguardie, unde luan-
dull* positie pe un loc inaltat, veclu pe Poloni, formati in
scadroane, stand in campie putin departe de sat, nehotariti
ce sà faca, indata, la un semn dat, se deschise indoue aripi
fruntea de suliti a batalionulul, i tunurile se desertard drept
in Poloni, doborind ghiulelele lor atati oameni i cal, incat
eel-l'attl, spaimintandu-se, caclurd in confusie si neoranduiala.
Fara a le rasa vreme a se desmetici si a se pune din nod
la rand, Basta inaintä spre densii cele done manicl de mus-
chetari care incepurd a da cu focuri in Poloni, ast-fel incat
acestia furà siliti a se trage inapol. In retragerea lor, ei puserd
foc de patru colturi satului Mirisled, pentru ca dusmanul sa
nu se poata aseza intr'insul. Dincoace de sat el deterd peste
o ceata de husari unguri cari trecusera cu gand s iea pe
Polonezi pe la spate, dar furd el prinsl la mijloc de Poloni

1 De pe Betblen insd era o trupa de Cazaci

www.dacoromanica.ro
 888 N. BALCESCII

de o parte, si de alta de o ceatä trarnisä de Mihaiti in aju-

torul Polonilor ; ast-fel ace husaii fura toti snopiti acolo,
fàrà ca Basta, care privea aceastd maceldrire, sa-voiasca a le
da ajutor, pricinuind ea lard porunca el se duserd acolo.

XX.

Unguril, védênd aceastd isbanda a lor sél, voiau ca Basta

sa uneasca indata puterile lor spre a isbi tabéra lui
Stefan Csaki cu Joan Miklos si vre-o cati-va magnatl se dusera
la Basta CR sa-i spuna aceasti dorinta a nobililor si a sol-
datilor. Basta le r6spunse : «Caut la asedarea locului i ved
«ea voevodul si-a pus tabèra intr'o positie prea tare incat
«nu-1 vom putea trage spre bataie fard de a perde multi
«clintr'ai nostri ; pe langa aceasta se apropie seara si vremea
«de a ne bate a trecut asta-di. Voevodul intrebuinteaza mes-
etesug, dect trebue a lucra impotriva-i cu multd minte. Cu
«toate acestea, de socotiti cä trebue sä incepem asta-di bataia,
«ea nu stau impotriva, cad chiar cand aceasta parte a armiel
dmpératesti ar peri, cesarul, prea milostivul med stapan, mai
«are si alti ostasi multi ; dar daca, fereasca Dumnedeil!
«vom fi biruiti, cea mai mare primejdie ye ameninta pe voi
esi aceastä tard ce va cddea in peire. Socotesc dar ca e bine
«sa petrecem in liniste noaptea viitoare i sper ca. voevodul
«se va trage in acest timp, sau, de va avea de gand a se
«bate, el va veni spre noi. Pentru aceia, sunt de parere s.
«asteptam diva de mane care am sperare ca ne va fi fericitä .
Acest svat al lui Basta fu primit de tog. Cereail unil de la
Basta ca sä intre in sat sa caute a stinge focul si a-si aseza
colo tabéra ; ear, din mai multe pricini, mai ales din iutimea
parjolului ce era anevoie de potolit, generalul nu se invoi.
El ist tabèri ostirea dincolo de Mirisleti, la apus aproape de
sat, intr'un loc care, parte se intindea pe campie, parte se
urca frumos pe deal. El desparti din oaste trei trupuri marl
de guardie, asedêndu-le la cele trei intran ale satului de catre
tabera noastra: unul de Unguri, in varful unui deal unde
era o biserica ce domina satul, altul de Ardeleni, dincoace
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIIIA1U-VITEAZUL 389

de sat, langa drumul cel mare, si al treilea, alcatuit de toatã

pedestrimea nernteasca si de toata artileria, sub comanda
strejarului general-major comitele Tomaso Cauriolo brescianul,
pe malul Muresului d'a mana stanga, care era vecin de tabera
noastra, de o bdtaie de tun. Acolo ridicara Nemtii o tabie intre
riil si sat, si de o data ambele parti incepura a tuna una
asupra celei-l'alte.
Pe la cea d'intai mutare a santinelelor de noapte, prinsera
Nemtii patru din sease Romani, cari cu nesocotita indrasnealà,
voind sa calce vre-o santinela, cadura intr'o cursd intinsa de
comitele Cauriolo la povarnisul riului. El futã indata dusl la
cortul lui Basta si amenintati de densul cu streangul de nu
vor mdrturisi adevérul ; spuserd cà dincolo de pârail e taberit
Mihaiü cu mai mult de trel-cleci mil luptatori si patru-deci
tunuri marl si de campie, i ca din ceas in ceas asteapta pe
fiul sèü Pdtrascu cu deosebit ajutor. Sail din nestiinta saü
din nevointa acesti prinsi nu spusera adeverul despre numerul
ostilor lui Mihaiü. Adever era numal ca densul addsta pe fiul
sëii; aceasta pricind II facea a nu se prea grabi la bataie.
Vedend dar cà dusmanil stail 1initi, il inchise si el ostile
in taberd, asteptand diva de a doua-di sã vada ce va face
protivnicul.

XXI.

Pe la medul noptil aceliasi dile (17 septemvrie), Mihaiil

chema insd pe unul din eel mai viteji capitani al sél, Petre
Armeanul, si-1 tramise in tabera dusmand cu carp' catre Basta
si Unguri, in care el lua de martur pe cel inalt si pe toti
Sântii : Ica densul nu este pricina acestei nenorociri a cres-
«tinilor ; Ca asa foe nu s'a aprins din greseala lui, ci din
4neastimperul i réutatea a dol trel nobill numai ; cd el nici
«a gandit vre-o data sa ajunga treaba la o batalie intre cres-
«tini, la acea crudime de a-si versa sangele intre densil ; ca
«de vreme ce el e credincios impératului, ce cata Basta cu
«ostile impératesti in tabera rebelilor ? Intoarca-se dar toti
«catre densul i sã mearga cu totil sa bath.' Timisoara saü
www.dacoromanica.ro
 890 N. BALCESCU

«sa se lupte cu Turcii, ori unde ii vor -gasi ; ar fi aceasta

«crestinesc lucru de a nu trage sabie intre sine ; ar fi aceasta
«glorios pentru rn a iestatea sa im pérateasca
Basta i Ardelenii respunserd indata lui Mihaia : «cd mai
Intâii ei nu-I cunoscusera ; cà 3 i lor li se pdrea crud lucru
d'a versa atata sange crestin, ori si care parte ar triumfa ; dar
cca e prea tardia spre a da un réspuns hotardt intr'o pricind
«asa de insemnat5, pentru care trebuie svatul i chibzuirea
«ale tutulor starilor ; cà vor face aceasta i ca a doua qi din
«cli de dimineata ii vor da respunss 1 Aceste cuvinte eraii
inseldtoare, ca.ci nici o hordrire nu luard Ungurii, nici re's-
puns nu detera. lui Mihaiii a doua i de dimineatd. Er vor-
b:se asa numal spre a hräni in Mihaia acea fatala sperare
ce avu Ca va putea sà vind la pace si sa se fereasca de
bdtaie.
Mihaiü intr'adevér1e voia acestea din toata inima. Fie
oarba-I incredere in Austria si dorinta nesmintità ce pururea
a avut d'a se ardta credincios catre dênsa; fie acea letargie
morald care stapaneste mintea unui om mai mare si-i in-
toarce toate pasurile in greseli, cand provedinta a hotdrit
surparea lui, Mihaia era indoios, nehOtarit, fard vointa sta-
tornic5. «El se lupta cu inima pe jumétate, dice biograful
«sea Stavrinos, cad nu voia a se bate cu Nemtii ca sa nu
«se arate tradatorp. Apoi nici un minut nu fu mai critic, mai
insemnat, mai cumpanitor in viata lui ca aceasta. Nici odata
ca acurn el n'avusese nevoe de a desfasura cele mai din urma
puteri ale sufletului sea; nici odata nu fu el mai mult indatorat
a birui. Biruit, era pentru densul o ruin5. completà, de pre
cum si fuse. Biruitor, el scapa de odata si de legaturile sale
cu Austria si de acelea cu Unguril. AristOcratia ungureasca

1 De pe Spontoni si Tarducci, Basta dete 1ui Mihaiu prin Petre Ar-

meanul un respuns toarte ,aspru, qicêndu-i sã lase indatil tara Ardea-
lului si sa se tragd in tara Româneasca, ffigaduind a nu-1 supera in re-
tragerea sa ; dupa aceea, puse pe PetreArmeanul sub paz 5. pa.nä-1 scoase
din tabara. Mihaiu, audind acestea, foarte se ma.nie p cu vorbe de ame-
nintare si de dispret porunci, cu toate cã era inca noapte, sa dica din
trambite si din tobe, obstind hatalia pe dimineata.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MUIAlt-VITEAZUL 391

perea pentru tot-d'auna in Ardeal si aceasta tara, cu peirea

Ungurilor si a Sasilor, remanea o tarà mai cu searna ro-
rnaneasca. Austria, amenintata de Turd, neavend alta armie
spre a-1 opune, s'ar fi vedut silita sa lase od-ce pretentii asu-
. pra Ardealului si a partilor ce se tin de deRsul i sa recu-
noascd independenta noului stat romanesc. Po Ionia n'ar fi
mai indrasnit atunci a ne supera, sad, si de o facea, Mi-
haid ar fi cadut asupra-i cu toate puterile sale, cu farmecul
numelui sea de nebiruit, cu simpatiile ce el avea in popu-
latiile ei, si arnar de densa ! De atunci, natia romana, in-
conjurand toate nenorocirile ce o *bantuira in urma, s'ar fi
constituit in intregimea drepturilor sale, in unitatea si liberta-
tea ei i s'ar fi apucat a indeplini, cu putere mare, misiunea de
liberare i le civilisare la care provedinta a menit-o in orientele
Europei. Ca ta marire, cate glorii i fericiri o ar fi intimpinat
in aceasta cale ! 0 biruinta ! si toate aceste visari tot acest
maret ideal de nationnlitate, de atunci se inflinta!

XXII.

A doua-di dimineata 8 18 Septemvrie, Mihaid nu se misca

din tabera sa, hotarit fiind a astepta in acel loc, intarit pu-
ternic de natura, i sigur cà va sdrobi pe dusman de se va
ispiti dênsul a trece pariul spre al isbi. Generalul Basta in
aceeasi dirnineata ii destinse armia in randuiala de bdtalie
sub forma de semi-luna, dincoaci de satul Mirisled in holda
cea cultivatd, cu hotarire statornica a inhata lupta cu Mihaid.
Neincredendu-se insa numai pe aratarea Ungurilor, cari pre-
tindead ca este foarte lesne a trece pariul, voi sa mearga
sa vada locurile chiar cu ochil sei. El se asigura atunci de
primejdia invederata la care s'ar expune de ar isbi pe Mi-
haid in acel post bine ocrotit, atat prin pariul cel anevoie
de trecut care apéra fruntea i o parte din flanc, cat i prin
o inaltime d'a mana stanga, de unde artileria matura tot lo-
cul coprins intre tabera lui Mihaid si sat.
Spun ca privind acestea, Basta increti sprinceana i vise :
«Prietenii me faceati sa flu acurn qah-niat, din dorinta ce ati
www.dacoromanica.ro
 392 N. BALCESCU

qde a-si resbuna, de nu catarn lucrul aci cu ochil melp; dand

a intelege pe Ungurii, can ii isese cä e lesne i Comodd
trecerea pariului. Deci, armat si calare cum se afla, l chema
svatu de resboiil i cu bune cuvinte dovedi primejdia la
care s'ar expune armia lor, de s'ar ispiti a trece pariul spre
a isbi pe ai nostri i incheie clicend Ca este trebuinta a face
cu totul alt ceva. Parerea lui era ca sa se traga putin inapoi,
pentru Ca Mihaiü, inselandu-se de prefacetoria acestei fugi
pärute, sa se ia in urma-le si sà piarda folosul da acea
fireasca cetate a locului. Ungurii respunserd la aceasta pa-
rere cu inima resculatã cd este lucru foarte necinstitor i va-
Orator de a face o retragere in fata unui dusman numeros
si indräsnet, caci a se retrage, spre a se feri de bataie de
pre aparenta locului, nu este alt-ceva deck a fugi
rupe insusi oastea, taind inima la ai si i marind pe a dus-
manilor ; ca parerea lor este ca, nesocotind acea mica greu-
tate, sa treaca riul, isbind pe vrajmas, saü sh-1 inchidd in
acel post unde se aflä asteptand o ocasie priincioasa de a
se lupta.
Basta se sili sa le dovedeasca cum ca aceea ce propune
el nu este o retragere si mai putin Inca un fel de fuga, ci
o stratagemä militara spre a scoate pe dusman din acel loc
intarit, asigurandu-le ea el cu Nemtii sei se va pune la arier-
guardie spre a nu pierde nici un om.
Se tinea acest sfat de résboiil, cum s'a 4is, in campie si
calare, facend toti capii im cerc imprejurul lui Basta, ca-
tand a-1 pazi de loviturile tun urilor romanesti, ce grindinail din
toate partile, indreptate.fiind in acea parte de catre capul tuna-
rilor luT Mihai, un italian de la Mantua, anume Vincenzo.
Intr'aceea un soldat ungur, doritor d'a afla si el ce se ho-
tarase in sfatul de resboiil, apropiindu-se de cerc, cu coiful
in mat* iata o lovitura de tun, indreptata la semn spre a
nimeri in acea adunare de ofiteri càlàri, sboara acelui sol-
dat coiful din mana fara de a-1 rani nici pe densul nici pe cal,
care indata se puse pe fuga, iar ghiuleaua trecu alaturi cu
comitele Camil Cauriolo, carele intr'acea parte inchidea oco-
lul sfatului, cu primejdie de moarte pentru el.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAT0-VITEAZUL 893

Aceastd imprejurare fácu cã sfatul se sparse de odat5. td-

randu-se i Ungurii in grabd catre pdrerea lut Basta.
Indata, ridicand strejile, tragand tunurile de pre intariturt
scotend pedestrimea din preajma satului si puind foc case-
lor, oastea se cldti spre plecare ; avanguardia se indrepta
cdtre un pod peste Mures; dupa aceea, veni bagagiul in
card, Rpm toata pedestrimea si cdlarimea din Ardeal, deose-
bind dinteensa numai doue mii de cdlarett spre intarirea
avanguardieicla care remaserd tunurile i toti pedestrasil ai
calaretii germani, impreund si Basta cu cele doue cete de mus-
chetart, cu patru companii de caldrime de rand din Ungaria de
sus si cu compania de Valoni, guardia sa personald, avênd
Inca cu sine mat mulp nobilt cavalen nemp, unguri, fran-
cesi si italieni. Inteaceastd randuiald, toata armia se indrepta
cdtre satul Dej, de unde veniserd in qiva trecutd.

XXIII.

Din4i-de-dimineatä Mihaiü, esind din tabdrd, Il intocmise

armia si astepta sã vaclã ce face dusmanul, cand strejele si
iscoadele Ii raportard Ca oastea protivnica s'a ridicat i cä
merge acum inapol spre partea de unde a venit. Intru'ntaia
lui ii fu cu greil a crede aceasta, dar veclend cà asa era, Il
inchipui fatald orbire! Ca inteadever Basta fuge si zim-
bind clise : «Uncle fuge canele de italian ? Nu stie el cä in
qtot locul ii void ajunge Deci indata, pärdsind postul séü
atat de sigur, se puse in goand dupa dusrnan cu mare furie
si nu cu mai putind neoranduiald. Temendu-se insd cd nu-1
va putea ajunge la vrerne cu toata oastea, el porni inainte
o mare parte din caldrimea sa, cu date-va trupe de Cazaci,
ca sä recunoascd pe dusman, sa-1 supere i sd-1 intarclieze
in retragerea sa. Dar cele cloud cete de muschetari, cari se
oprird in loc, schirnbandu-se cand unii, cand altil in luptd,
ajutate de artilerie si de Caldrimea usoard, tinurd in depar-
tare pe ca.läretii nostri.
Dusmanul inse, din pricina acestor isbiri, se trdgea incet
aceasta pla.cea lut MihaitI, doritor sà soseascd insusi cu
www.dacoromanica.ro
 394 N. BA.LCESCU

toata oastea, spre a se destinde de batae dincolo de Miris-

left, in acea spatioasd campie, creclend mereil cà dusmanii
fug spre a se feri de o intalnire. Basta insa incepu a se
misca si mai incet ca sä insele pe Mihaiü, -dandu-1 nädejde
ca-1 va ajunge i departandu-1 de sat cat putea mai mult.
Inima lui saltä de bucurie cand veclu cà, duph cdlarime, ies
din sat si cdrutele de artilerie romaneascd, semn cà Mihani
parasind cu totul postul sëü, inainta cu toate ale sale puteri.
Basta ii insemnase de mai nainte un loc bun si destul de
intins care in parte, putin cate putin, se ridica frumos, ré-
manend Inca destuld carnpie pentru caldrime. De acest loc
apropiindu-se, el se tot intorcea i privia miscarile lui Mihaii.i.
Acesta, crecVend mereil ca dusmanul fuge i dorind foarte
sd-1 ajunga la timp, zorea pedestrimea la drum si tot inteo,
vreme porunci sa-i aduca inainte un cavaler ungur, ce fusese
prins, anume Baltazar Born emissa, cdruia filen multe intre-
barl despre persoana lui Basta, de densul bine cunoscutd,
cercetandu-1 cam in gluma, de crede el ca.' Basta il va as-
tepta saü va fugi intins la Casovia, Bornemissa, ldudand ta-
lentele ostasesti ale lui Basta si addogind ca el crede Ca va
primi bdtaia i cà aceastd retragete nu este lard vre un mis-
ter ; Mihaifi fu foarte vesel la aceste cuvinte, aratandu-se cu
mare dorinta de a se bate si ajungend 1n campie ca la cinci
sute de pasi dincolo de Mirisleil, porurici armiel a se opri in
loc si a se intocmi in randuiala de bataie.
Basta, veqênd aceasta, se opri si el cu cinci sute de pasi
departe de Mihaiü, langa satul Dej i ii intoarse toata ar-
mata spre clensul. Cum bagd de seamd Mihaiü cà dusmanul
se oprise in loc, pentru intaiasi data banuind Ca fuga 1u fu-
sese poate o stratagemd, se urea pe un deal, vecin ca sa
vacla ostirile lui i gise cdtre Andreirl Barcsai, generalul sea:
Ce gandesti cä vor dusmanii ?paVor sa dea bataliep, rés-
punse acesta. Atunci Mihai,din nal stapanit de indoirile
nehotaririle spiritului sêü, II clise ash' facem pace cu den-
«sii, domnule Barcsai.x. cE cam tarcliil acum, stralucite
doamne ;fu respunsul luipuneti platosa, randueste soldatii
de batalie i sa ne pregatim de lupta.D.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIUWITEAZUL 345

XXIV.

Indata Mihaill se puse de-0 intocmi ostile de biitalie. El

facu din toata armata o singura irunte de o potrivd, destul
de indesata pentru ingustimea câmpiei, intindendu-se de la
dealuri pana 'n rapa riului Muresului. In aripa dreapta, in-
cepend de la Mures, veneau mai intaiii top Cazacii, care erail
arcasi i archebuzieri clãri, impartiti in 4 scadroane langa
care venead dou'e scadroane de lanced Romani. NurrCerul a-
cestei cete de carat-eV romanl si cazaci se urca la 4500 oa-
meni i era5 comandatii de Stefan Tahi, carele arsese Aiu-
dul si de Francisc Lazar. Alaturi cu caldrimea venea un ba-
talion mare de pedestrime de S'ecui, Serbi si Romani avend
in frunte patru tunuri mici, ocrotit din partea stanga de un alt
scadron de lanceri poloni i moldoveni. Peste toata aceastd aripa
dreapta era mai mare Baba-Novac, cel mai d'itaid general al
calarimei, coin, desi b6tran, dice Spontoni, dar cu mare
foc si curagiii .si cu o deosebità experienta.,. La aripa stangd,
care era termuritã de munte, venea fernasita calarimei, ini-
partita in cinci scadroane, in numér de patru mii, Romani,
Serbi i Sécui, ai cdror capi erail George Budai, i Petre
Odobasa; aceste scadroane era5 randuite de ambele laturi
a altor doué batalioane de pedestrime sécuie, romana, sarbd
si rnoldovand, intarite i ele cu Cate doue" tunuri de campie
si asezate ast-fel in cat aceastã aripa stangd se sfarsia in-
tindendu-se incovoiata pe drumul cel mare ce ducea la Alba-
Iulia. Toata cealaltd artilerie fu asezatá dinteaceasta parte,
pe acelasi drum mare, dinaintea liniei de bdtalie. In centru
veneail Cate-va mil' de pedestrasi sëcui, comandati de Pan-
gratie Sennyei, de Stefan Bodoni si de Andrei Barcsai. Aci
era si Mihai5 cu o trupa stralucita, alcatuità de boierii sél
si de toatà acea nobilime ce-i rémasese credincioasd in Ar-
deal si care-1 insotia din Moldova si Polonia ; dar, pre obi-
ceiul sal, el nu sta la un loc, ci mereü alerga printre deo-
sebite randuri. In dosul acestei uniT, ca reserva, venea, sub
George Farms, cdruia de putin timp domnul ii luase comanda
www.dacoromanica.ro
 396 l. BALCESCII

cetatii Lipova, trel mu ca15reti secui si un numer insemnat

de terani pe jos, Romani si Secui, pe cari Mihaid Ii armase
cu pustile ce-i tramisese imperatul Rudolf, cum si o seqrna.
de Serbi, cari cu putin mai nainte parAsiserd tara turceascd
si venise in mare numér a se aseza in Ardeal.
Scopul lui Mihaiii era, de pre cum spun Ungurii, ca nimi-
cind pe Ungurii din Ardeal, s5. puna pe acesti Serbi in locul
lor, iar o parte dinteensii sà-1 tramita in locurile pustii de
prin tara Rornâneasca. In 'urma acestora veniaü opt-sute
soldati de guardie pe jos, sub coinanda ungurului Matheill
Gyamarthi..Numérul ostirel lui Mihaiti, de pe mArturia chiar
a istoricilor unguri, se urca aproape la doue-qeci si doué
mii oameni 1, i tunuri, mari si mid, doue-deci i eapte de
pe Tarducci, iar trei-qeci i doue, de pe Beth len. Erau
acesti ostasi ai lui Mihaid din eel mai de rand ce avusese,
caci ostile cele mar bune se aflad in Moldova si in tara Ro-
maneasca. Firea acestor soldati era ast-fel cä ei nu-si tineati
bine sireagul i cä daü inteo parte si intr'alta, de pre cum
le venia, Card de nici o randuiald. Aci intr'o sdriturd se as-
varleau prea departe si äpoi aci se trageati fárà mesurà
inapoi:
Intocmindu-si ast-fel ostile, Mihaiti le rosti un cuvant, le
laudd mult, porunci la daue mil pedestrasi. archebuzieri secui
alesit sh se urce pe dealul cel mai invecinat ce se inalta
langà drumul cel mare, si dete semnul de bdta.e. Soldatii
respunserd cu marl strigäri i tunurile de la cele trei bata-
lioane si de pe drumul mare incepurä de o data a tuna si
a grindina asupra ostirei dusmane din fata lor.

Basta, catand la intocmirea armiei lui Mihaiti, ll randui

si el pe a sa intr'o singurd frunte paraleld cu a lui 2. El
1 Beth len o face de 25 mu, iar analistii italient exagereazd si mai
-mult, urcand armia peste numerul de 30,000
2 Spontoni aratä cu greseala ca Basta dete lithei sale de bâtalie o
forma semi-lunai a.
www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMANILOR SUB MIHAIU-VITRAZUL 397

asezd in capétul aripei drepte, asupra drurnului celui mare,

un scadron de pedestrirne din Ardeal si Ungaria. Alaturi
venea o ceata de doue mii calareti lancieri, sub comanda lui
Stefan Csaki, Ladislail Petke si George Mako. Dupa densii
veniau pedestrasii seem din scaunul Muresului, pedestrasil
Cluseni si Bistriteni, avend de cap pe Fracisc Turi. .Apol
venea o ceata de o mie 'cinci sute cAlãretl reiterf din Silezia,
sub povatuirea lui Melchior Rottowitz si Ioan Sepratwitz.
Preste toatà aceastä aripa era cap mai mare Stefan Csaki.
La aripa stangd, pe rapa Muresulur, stall doue cete d lan-
cieri ardeleni, langd care era inteo ceata calarimea lur Pro-
postvari, si in coasta et un scadron de pedestrime din Un-
garia i Ardeal, comandat de Sigridie Prunitz moravul, flan-
cuita de calarimea Ungariei de sus sub poruncile lui Ragozi;
apoi un alt scadron de reiteri sub povatuirea lui Balthazar
Rottowitz, vér al lui Melchior. In centru venia batalionul de
doue regimente pedestrime nemteasca, comandat de colone-
lul loan -Henric Babtist Petz, avend la dreapta cati-va card-
reti armati usor sub poruncile lui Stefan Petki. Intre centru
si aripa stangd sta Basta cu cel o sutd valoni alesi 9 cu
cavalerii strdini. El tinea de rezervä cele patru companil de
rand de Cala-rime nemteasca din Ungaria de sus, comandate
de Rothalt, punend in acest scadron i stindardul imparatesc,
tinut de un june ungur. Tot inapoi veniaa Inca' doué sute
caldreti sub poruncile lui Ioan numit Gel-din-urmd. Ioan Ta-
masfalvi, cu patru sute calareti sécui din scaunul Muresului
Matheia Pereset, cu cate-va mu de terani, inconjuraii toata."
armata, inveluind'o. In sfarsit artileria fu asezatd dinaintea
centrului, pe partile cele marl ridicate ale campiel. Pe un
car se vedea stand George Borbely, stralucit prin biruintele
castigate la 1595 asupra Turcilor, la Lipova, Cianad i Ienö.
Neputendu-se sluji cu manile si picioarele sale din pricina
reumatismelor articulare de care suferea, el fusese poftit a
sta privitor la lupta, svaturile lui find foarte pretuite.
Ostirea toata a lui Basta cu a Ungurilor se urca, de pre
istoricil acestora, peste numérul de opt-spre-dece mil, iar de
pre Spontoni, panegristul lui Basta, era de doué-deci mii,
www.dacoromanica.ro
 398 N. BALCESCII

din care doue-spre-dece mii pedestrime de deosebite natii,

dar toti de o vitejie incercatd, opt mii caldrime, cu trei tu-
nuri de baterie i doue-spre-dece de carnpie.
Ast-fel intocmindu-si armia, Basta dete semnalul de bataie,
in numele lui Isus si Maria!

XXVI.

Era dupd amiac,li cand incepu batalia printeo furioasa pLis-

carie din ambele parti. Artileria dusmanului ne supera putin,
precum i pustile noastre pe densul dar tunurile noastre de
pe drumul mare il vatdma grei.1. El se clatind din loc .si se
apropia cu pas incet spre linia noastra care sta frumos ne-
clintità asteptandu-l. Artileria noastra insä urn* furtunand
departe cu mare paguba toatã linia dusmanului i i-ar fi pri-
cinuit stingere i mai mare, dacd nepotrivirea locului 131.1 i-ar
fi slujit pe alocurea drept zid de aparare impotriva ghiule-
lelor care se ingropaii in pamant. Atunci, dintre vrajmasi,
peri de o ghiulea de culevrind Stefan Borseny, unul din cei
mai insemnati nobili unguri.
Pe la doue ceasuri dupd ameadi, desperarea dusmanilor
de pustiirile ce le facea artileria romând asezata pe drum
inspira strejarului-maior general Cauriolo o iedee fericità
care hotäri soarta bataliei. El se infatisa dinaintea lui Basta
si-i Oise ca." el se leaga cà, cu o build ceatã de muschetari
aleai, va putea pune mana pe artileria dusmand asezatai pe
drum, care atat de vètdmätoare este armiei lor. Pl5.cu lui
Basta aceastã propunere i indata scoase" din renduri trei
sute din cei mai buni muschetari si-i dete lui Cauriolo.
Acesta apuca cu vre-o cinci-deci pasi mai nainte de aripa
dreapta i, luandu-se pe langa dealuri, ascuns i apdrat de
cotiturile lor, inainteaza rapide asupra guardiei de Secui si
de Serbi, ce era lasata spre aperarea artileriel noastre.
Mihaiii vedend cum acea ceatä de muschetari inainta cu
hotaiare, bdnui vre-o stratagema i porunci la cel mai vecin
scadron de lanceri, in num& de trei mil calareti, ca sal im-
presoare pe dusman, isbind in coastá pe muschetarii pove-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAIU-VITEAZUL 99

tuiti de Cauriolo. Basta insd véclu acea divisie de lanceri

stand gata a se pune in miscare si, presimtind menirea lor,
porunci lui Melchior Rottowitz ca cu toti reiteril sei sa gra-
beasca. a intampina pe lancieri nostri i s5.-I isbeasca cand
se vor misca, pand a nu apuca ei a lovi pe muschetari.
Intr'aceea, artileria romaneascd ii urrna pustiirile sale in
randurile dusmanului. Inca si eel doue mii archebuzieri secui,
ce se afiall asezati pe inältime, veclend ca dusmanii mai
inainteazd spre densii, descarcara asupra-le toti intr'una un
foc de rand ; dar putin II vatamard, cad nu mesuraserd bine
distanta i erati la vre o doue sute de pasi departe de densii.
in acelasi timp se rnisca inainte i acea divisie de lanceri
mai sus pomeniti, in care Mihaiil ii pusese sperarea si de
cari Basta foarte era in grije, dar pana a nu ajunge ei sä
isbeasca pe muschetari, pe care de sigur i-ar fi sdrobit cu
totul, Melchior Rottowitz se grabi a sprijini furia lor, impre-
surandu-i cu reiterii sei i, dupà ce se tdiard unii cu altii
cat-va, furà lancerii nostri respinsi inapoi.
Intr'acest chip, scapand muschetaril de isbirea lancerilor
romani, navalird spre pasnicii artileriei noastre. Artileria, din
pricina norilor de fum i de pulbere ce intunecali pand in
departare aerul, nici cà vedea apropierea dusmanilor, cand
accstia, ajungend la bataie, incepu a trage luandu-i
pe la spate. Ast-fel isbiti fard veste i fiind in mai putin numér,
pasnicii artileriei, ori ce fac spre apararea lor este zadarnic
.si mai toti cad moil peste cardle artileriei, care pica atunci
in manile dusmanului. Indata Cauriolo porunci sä intoarca
gurile tunurilor, ast-fel coprinse, catre linia noastrd.

XXVII.

Indata ce Basta vézu isbutirea lui Cauriolo, porunci ca

pedestrimea i calarimea ardelene, ajutate de divisia de pe-
destrasi nemti, sã navaileasca asupra aripei noastre stange.
Dar furia dumanu1ui intampind un curagiii deopotriva de
mare in pedestrimea noastrd, care sta teapaná fara de asi
strica finia. Nimic n'ar fi putut ispravi aci dusmanul i ar fi
www.dacoromanica.ro
 400 N. BALCESCTJ

fost respins inapoi cit rusine si cu perdere, dacd artileria

noastrd, coprinsd de densul, isbind acum in ai nostri, nu ar
fi facut in randurile lor, adanci si ingrozitoare pustiirl. Aceasta
ii aduse in neoranduiald si pana in urrna ii sili a-si strica
sirurile si a se reschira. Mihaia i capitanii sei printre cari
spatarul Radu si aga Leca, chior d'un ochii dar viteaz mare,
alergail inaintea ostasilor ce se reslatiail, silind a-i opri in
loc i indemnandu-i prin vorbe si prin semne a se intoarce
la bdtaie; dar, veciend. Ca silintele lor sunt zadarnice,
adanc craft prin perderea artileriel sale si prin rdsipirea
aripel stange, se duse in graba la centru ca sa stavileasch
pe Basta, ce inainta catre acea parte. Aci stdtu catand a
inima pe ai sei si tot mai spera cd va putea indrepta bard-
lia, cand veclu cã i aripa dreapta dà cu incetul inapoi. Ea
fusese de o data isbita de calarimea. lui Ragozi, de pedestri-
mea ungureasca a lui Prunitz si de ramasitele caldrimei ar-
delene i silesiane, asa incat, cu toata puternica impotrivire
ai cu rninunile de vitejie ale lui Baba-Novac, fu silita a se
pleca acelor isbiri impreunate. Cazacii, mai intai de toti din
aceasta aripa, se asvarlira in ran] Muresul, unde multi din
teinsii se innecara.
Wend ostash din centru cä 0i aripa stangd s'a spart,
incepura si ei a-si pards; rêndurile, pravalindu-se in neoran-
cluiala si in voia
Mihnaia si generalii sei se silesc din toate resputerile a opri
pe fugari, impingendu-i spre bdtaie, pe unii prin cuvinte, pe
altii cu mana i pe altii cu pavaza. Zadarnica. truda! Nici a
putere omeneascd nu mai era in stare acum a opri din fuga
pe reschirath Si spaimantatii soldati. Pardsit ast-fel de ostasii
sei si de norocul dusman, Mihaiü remasese singur cu cati-va
ofiteri si calareti, pe acest nenorocit camp de bataie. El
stransese pe langa sine steagurile, sperend cà armia se va
aduna in jurul acelor semne glorioase. Dusmanii se apropiati
sa-1 impresoare i Mihaiü cu inima despicata de durere nu
se putea smulge din acel loc. Toti respectai; acea tacuta. ai
adanca mahnire; cu toate acesta dusmanii se apropiase;
trebuia a fugi.,..-Aceasta o strigail cu rugare catre Mihaiti
www.dacoromanica.ro
-
`

"
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAlt-VITEAZUL 401

sotii lui. El, Mihaial... el sa fuga? 0 ! nu... generalii sei,

prietenii sei iubiti ii inconjoarA, 11 roagA, 11 indeamnd, II
tarasc. El se hotAri in sfArsit. Mai intAi insA porunci sa-i
aducA steagul cel mare, steagul terii. Acest steag foarte
vechiti i privit de Romani ca sfAnt, era de damasc alb, avend
zugrAvit un corb pe un camp verde, purtand in cioc o cruce
rosie indoità. Mihaiü puse de-1 scoase de pre lancea de care
era atArnat si-I ascunse in sanul sé, dAnd ast-fel exemplu ofite-
rilor sei de faeurd asemenea spre a scapa cat mai multe stea-
guff se putu. DupA aceea, dAnd pinteni calului i lAsAndu-i
frAul pe voie luä fuga insotit de ofiterii sei, de cati-va po-
loni si de alti calareti, ce puturA scapa, cAci dusmanii impre-
surase pe MihaiA i trupa sa ; ei eraii p'aci sa-1 inchida de
toate pArtile la mijloc i pe top' sA-1 prindA, de mai intArc,liail
cAtusi de putin. Mihaid gonit de aproape in fuga sa, de cala-
rimea valond si de alti cavaleri dintre dusmani, avend toti
cea mai mare dorinta ca sA aiba cinstea a-I duce prins
lui Basta.

XXVIII

. Inteacest chip, necurmat si de aproape gonit de dusman,

Mihaiü ajunse la malul Muresului in vecindtate de satul cel
ars Mirisleil; riul era lat, adAnc i plin de trupurile ostasilor
ce se incumetaserA a-1 trece; cu toate acestea nu era alta
de facut, cAci dusmanul era in spate. Mihaiti nu stAtu de loc
in cumpanA; el se asvArli in apa, incredintandu-se in puterea
agerului ski armAsar. Asteptarea lui nu fu inselatd; genero-
sul fugar, desi obosit de truda acelei clile, se lupta impotriva
valurilor intArAtate ale riului, InotAnd cu putere, si, ferind pe
cAlaretul ski de ori-ce primejdie, 11 trecu pe cel-alalt mal al
riului; dar acoio, el se opri sleit de puteri i Mihaiü, veclend
neputinta lui, descalecd si, recunoscCtor pentru slujba ce-i
fAcuse, cu acea dragoste ce are calaretul pentru calul seu,
sotul sal iubit, el il mAngae, ii trase de coama fruntel, 11
sarutd i apo:di dete drurnul sA rnearg a. slobod pe oampie.
Acest cal, cu deosebire frumos, roib infocat, de vita turceasca
N. Bileescu: Istoria Botnamlor sub Mthanc-ntenzoll 26
www.dacoromanica.ro
 402 N. BILCgSGI.J

curcitd, fusese trarnis in dar lui Sigismund Bathori, cand era

print in Ardeal, de Vicenzo ducele de Mantua. De la Sigis-
muncl, el incapue in stapanirea lui Mihaiii si pdrasit fiind
intr'asfel de dansul, el pica in inarfile ostasilor lui Basta, cari
mult se minunara de frumusetile lui.
Incalecand Mihaiü pe alt cal, se intoarse i aruncd ochii
asupra campiei de bataie, unde se vedeaii rumele armiel
sale, toata reschiratd, gonita i taiata de dusmani. Oh! eine
ar putea spune cath durere sorbi inirna lui in acea ochire!
Apol se indrepta spre Alba-Iulia. In cale, el ajunse pe ostasil
sei ce fugisera, ii puse in randuiald pe cat putu, si impreuna
cu dânii, intra in Alba. Aci., pana a nu sosi el, se aflase
prin fugari de invingerea Romani lor. Soldatii ce eraii pusi
in paza la cetatuia principala esisera. de acolo; Wolfgang
Corn% care efa inchis intr'insa, gland aceasta, se cobori in
curtea cetatuieL; vre o cinci sease paznici ce remdsesera,
veclendu-1 eh se preumbla singur (caci slugile ce avea pe
langa sine alergaii prin palatele boierilor spre a jefui) pusera
mana pe dansul si, tragendu-1 printr'o mica poarta a ceta-
tuiei despre gradina, ii aruncara mai intai 0 secure in frunte,
pe urmä ii fäcura trei alte rani tot cu securea, si in sfarsit
ii omorara.
Mihaiii nu zabovi la Alb.a-lulia decat pana ii schirnba
calul si-st lua ce avea mai scump ; apoi apuca drumul spre
cetatuia Fagarasului.
Ast-fel fu batalia de la Mirisleil, aceasta intaie nenorocire
incepatura si pricind a tutulor celor-Palte.. Ast-fel nestatorni-
cul noroc in cate-va ceasuri ne rapi aceea ce ne dedese
inteatatia ani i dupa atatea mari stradanii. Val ! cate sperari
frumoase inelã el! Cate proiecte mari nimici!
Mirisleii ! blestem asupra ta, loc de peire, loc
afurisit! Ce de sange eroic sorbisi tu in aceasta qi pustie!
Amax noue! Acest sange II vom isbandi curand. Biruintele
stralucite de la Gurusleil (3 August 1601), de la Brasov (17
Iulie 1603), de la Petrisdorf (12 lulie 1611) ne vor resbuna
cu prisos asupra viclenilor Unguri; ele insä nu ne vor putea
intoarce marimea perduta in aceasta qi; si nenorocitele
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIRAlt-VITEAZUL 403

noastre slasieri cu Ungurii, de atunci pana acum, nu vor

folosi decat despoticelor imperatii, dusmanele noastre comune.
Ni se cade a versa lacrimi amare asupra acestei mari neno-
rociri de la Mirisled ; dar sa nu invinovatim de loc prove-
dinta. Noi, cari robiseram pe fratii nostri teranii din tara
RomAneasca i pastrasem in robia Ungurilor pe cei din Ar-
deal, mai meritam noi oare atunci maximea i fericirea?

XXIX

Armia noastra se reschirase in toate partile. Spun ca.- de la

Mirisled spre Alba, ca la doué mile de loc, erad câmpiile si
drumurile semanate cu trupuri do morti sad murindi. De pe
marturisirea cea mai dreaptA si a mai multora, noi perduram
4000 oameni doué-spre-dece tunuri i toate bagagele.
Basta, folosindu-se de biruinta, pornise indata caldrimea sa
usoara, insotita de o mie din calaretii lui Csaki, spre Alba-
Julia, in urma ostasilor lui Mihaid, din cari pe multi intimpi-
nand, ii ucisera sad if- prinserA. Ajungend acestia in Alba,
cu toate cA top al nostri se departaserd, el insa luand de
pretext ca. Inca ad mai rérnas lucruri de ale RomAnilor, deterd
in prada orasul i uciserd mai multi locuitori nevinovati. El
pusera acolo mana pe armele trarnise lui Mihaiii de im-
peratul. Basta poruncise la toti gonacii sei ca sä pdstreze
1 Beth len insa spune. ca Basta, Insarcinand pe locuitorii Aiudului d'a
aduna intr'un mormint toate trupurile celor caduti in batae, el detera
aceasta sarcina unora din concetatenh lor, cari, indeplinind'o, raportard,
de pe spusa analelor unguresti, ca in cea mai mare movila erau nottè
mil de trupurl si in cea mai mica douè mil, din ambele tabere, dar cei
mai multi erau Secul si Romani. Riul Muresul strica mai tardiu cea mai
mare din aceste movile. In acest numer nu se socotesc cel inecap. De
ar Ii temeinicd aceasta aratare, ar urma ca fbi, perdênd de la 4 la 5
miT oameni si Inca doue mu Secui ucisi dupa batalie (cum se va vedea),
dusmanul ar fi perdut mai mult de 4 mil oarneni. Italienh Tarducci si
Spontoni, exagereaza cu deosebire numerul ucii1or. Cel d'intaiu dice ca
noi perduram dece mit ostasi si Basta patru-deci numai ; cel d'al doilea
ca am perdut noi opt-spre-dece mh, afara de cel inecati in Mures, si
trei-deci tunuri, marl si mid, iar Basta numai patru-deci de insi.
www.dacoromanica.ro
 404 N. NAL CES CU

vieata tutulor acelora din Secul cari de bund-voie vor depune

armele, gandind castige in partea sa. Aceastd bund-vo-
intd a lui Basta chtre Secul fu pricina c. in noaptea bad-
lief chiar, neunirea intrd intre densul i Unguri earl, in loc
de a se läsa a fi manati de densul, ii ardtard cd el le-a slu-
jit de instrument numal.
Stim ca. Mihaid asezase pe un deal ce dornina locul bdtdliei dou6
mu archebuzieri secui, oameni alël, socotind cã prin inalitimea
positiel vor putea face multà vdtdmare dusmanilorcu necurmata
grindind a archebuzelor bor. Acestia fiindu-le poruncit d'a nu se
misca din loc fdrd numai cand vor fi chemati, vedurd privelis-
tea laicramoasai ifurã privitori al nenorocitel bätälii, nemiscan-
du-se din locul lor. Dupd ce vedurd mdceldrirea sotilor lor
temandu-se si el de a lor vieatd, fdcurd de mai multe ori
semne cu bandierile Ca' vor sd se predea. Basta intelese
semnele lor primi in mild, i cu omenire le ddrui vieata
libertatea. Dar in acea noapte chiar, ce din intimplare era
foarte intunecoasà, Csaki, carele incepuse a se ingamfa c,ii-
cand cd el si cu Ungurii sel aü castigat bdtdlia, iar nii
Basta, chemd la sine pe nobilii i credinciosii si dintre un-
guril din Ardeal i incepu a se plange de Basta, cdci a pri-
« mit in mild pe Sécul, cari erad tocmai din cel ce se. re-
«voltase cu plebea impotriva nobilimel, ispitindu-se a o stinge
«cu totul ; intr'acest chip, el cari, cu obicinuita lor vitejie,
dobandiserd o asa de strAlucitã biruintd, sd nu-si poatd
«lua drept resplata a ostenelilor lor, satisfactie de-si mica,
«despre niste dusmani asa de neimpdcati. Deci el era de
«pdrere cd nu se cade a läsa nepedepsitl pe acel misel; dar
«ca.' in acea noapte chiar sã pund sfarsit dusmäniei si vietei
«acelor oameni dintr'o partidd ce le este cu atata supérare
dmpotrivitoare si vrdsmase. Cat despre general, lesne se vor
«putea indrepta dinainte-1, sub cuvint ca ei n'ad fagdduit
«nimic secuilor i prin urmare n'ad gresit intru nimic sco-
< tand din lumina dilei pe acesti turburdtori al linistei comune».
«Pldcurd fOrte cuvintele lui Csaki la acele inimi stricate
«de necazurile pdtite, din nattird nemilostive i peste mesurd
«nesatioase de résbunareD, dice Spontoni. Deci top de ob-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR SUB NIHAra-VITEAZUL 405

ste hotarird ca pe la medul noptii sa ucidd pe acei nenoro-

citi, care pe parola data lor de Basta, neputend banui o a-
semenea barbara intreprindere asupra-le, fard grije sag dor-
meag, sad nearmati vegbeag. In puterea noptii si in tacerea
cea mai mare, nobilirnea ridica din cuartierele lor cate-va
mit de pedestril sasi i unguri, povatuiti de cdpitani dintre
nobili, dusmani de moarte a Sécuilor si inconjurara locul
despartit unde acesti nenorociti avusese porunca a tabdri.
La un semn dat intre nobili din deosebite parti ei navalira
cu soldatil lor in mijlocul Sécuilor i, cu vicleand i aspra
crudime, iute sj fãrà preget II injunghiail si-i ucideag unde
si precum ii aflati. Pun aceasta groaznica jertfa, se astim-
perara sufletele nesatioase ale nobililor cu moartea a doue
mii nenorociti Sean, toti oameni alesi i floarea natiei lor.
«Fapta cu atat mai crudd i barbard, adaoge Spontoni, ca
se .savarsea de oamem de aceeasi natie,. lege si obiceiuri.*
Ast-fel de cinste si de inima curata aveau aristocratii unguri,
dusmanii nostri.
Desplacu foarte cruda lor résbunare la toata armia impe-
rateascal si multi incepurd a povatui si a striga lui Basta
de a pedepsi pe cei ce aü necinstit toata armia i pe gene-
ralul et ; dar Basta, desi an-IA.1-ft de acestea nu indrasni a
face nici a dice nimic. Ast-fel capatã si mai multä indras-
neald Csaki, carele puind mana pe cate-va tunuri i pe
o parte de munitiunile din dobanda bätàlieI, fara de voia
I ui Basta, le trimise la castelul sell de la Almas.
A doua-di dupd batalie, Basta porni pe cornitele Tomasu
Cauriolo la curtea imperäteasca spre a duce bandierelesi steagu-
rile castigate in bataie. In dece dile ajunse acesta la curte i fu
indatä primit de impératul, care se inveseli mult de isbanda.
darui bine pe trimis i läuda mult fapta lui Basta. Ast-fel
se dovedi complicitatea curtii in purtarea generalului ei in
A rdeal.
intr'aceea, Basta si Ungurii, lira a mai intarzia, alearga la
Alba-Iulia, unde gasesc orasul pradat de oamenii lor i tru-
pul lui Wolfgang Cornis. Ei poruncesc sa.-1 pund trupul in-

www.dacoromanica.ro
 406 N. BALCESCU

tr'un sicrid spre a-1 inmorrninta mai tardid si lard a mai perde
vreme se luara in urma lui Mihaid.

Mihaid, obosit, plin de grijd si de intristare, cu pUtiflhl oa-

meni ce-1 insotead, ldsand de laturi Sibiiul,.rnerse la Fagaras,
unde avea in cetate femeea i multe lucruri pretioase ale lui.
Aci se apuca sa-si adune rarnasitele spairnintate ale ostirei
sale, care alergad catand scdpare in acest Inc sigur. Printre
acesti ostasi se arata i Baba-Novac, ranit, cu perul i barba
arse, cu fata smolita de pulberea sangeroasd a bataliei, caci
Il facuse cum se cade datoria lui in dioa luptei, indeplinind
tot de odata i slujba unui chpitan prevedetor si a unui voi-
nic soldat. infatisandu-se el dinaintea domnului séd, iT disc
suspinand i intristat:. «Suntem biruiti i infranti, doamne,
«mai mult de impotrivnicul nostru noroc, decat de armele
«dusmanului; i pentru ca el sa nu remand cu totul manga-
«iat prin moartea ta, incalecd-ti calul i mantuieste-te trecend
«in tara Romaneasca. Acest loc nu este atat de sigur cat sa
«nu poata fi luat de biruitorul Basta, carele mered goneste
erespenditele remasite ale ticaitei noastre ostiri. i inteade-
«vet- sa me credi cà asi fi voit mai bine sa. reman mort
«printre atati viteji soldati, ucisi in batalie, decat fugind sã
«mai traiesc dupd o perdere atat de nenorocitä i vrednica
«de lacrami, de n'as fi dorit a ingriji Inca de siguranta ta si
«a te sluji [And la cel din urma suspin. Fugi dar cu ce ai
«mai scump, caci dusmanii peste putin vor sosi aci, vor im-
«presura aceasta cetatuie, i atunci iti va fi .peste putinta sa.
escapi. Eu insa voi remanea aci spre a aduna pe nenorocitii
«risipiti si voi sta pana la moarte impotriva dusmanilor nostri.*
Mihaid iubea i stima foarte pe batranul sea. general Baba-
Novac i hotäri a urma povata lui. Desi insa Baba-Novac
staruia .ca sà remand cu cati-va soldati spre apararea acelei
cetatui si a tine in loc pe dusrnani, pana sä apuce Mihaid
sa scape, voind ast-fel a-al jertfi vieata pentru mantuirea sta-
panului sed, dar Mihaid nici intr'un chip nu voi sa piece Idea
www.dacoromanica.ro
 1STORIA ROMANILOR SUB MIHAIC-VITEAZUL 407

densul. Deci impreuna intrara in tara Barsei la 23 Septem-

vrie i aberira la Cod lea. Aci Mihaiii intimpina trupele ce,
kle pre porunca lui, ii aducea fiul sèü Petrascu, din tara Ro-
maneasca i cele ce-i venise in ajutor din Moldova.

XXXI.

'Tara Barsei fusese teatrul de scene sangeroase. Brasovenii

in 12 Septemvrie, a-doua-cli dupa rascoala lor, ridicaserd furci
in mijlocul pietei, unde acatail pe ori-ce roman puteaa pune
mana. In aceeasi i aflara ca o trupd de romani sunt aproape
de hotarul Barsei la Ruar voind sa intre in Ardeal. Aceasta
stire o intarira cati-va barbati fruntasi din oastea romana, cari
veniaü inainte i mergeaa fara prepus, nestiind nirnic de tra-
darea Brasovenilor. Acestia insa fara veste cad asupra-le si-i
duc in cetatea Brasovului, unde dupà putina cercetare, furd
indata omoriti, pastrand numai pe un agd al lor cu vieata.
In aceeasi seard, pe la 4 ceasuri, esird Brasovenii ca sd in-
-Campine pe Romanii ce sosiaa. Dar acestia, vadendu-se mai
slabi cu numerul, se traserd inapoi. Putini picard in manile
dusmanilor i fura ucisi fard rnila.
In 13 Septemvrie pe la ameadi Brasovenii merg de pun
tabera la Presrner, ca in cliva urmatoare sa ndvaleasca asu-
pra acelor Romani ce se asteptaii sa villa din Moldova pe la
Oituz. Pe langa densii se unirà a-doua-di o suta cinci-geci
pedestrasi unguri cu pusti. In acea cli de.14 Septemvrie, ei
navalesc asupra Romanilor, cari incepeati a se ardta. Dar ai
nostri le respunsera cu ast-fel de tarie in cat pe multi dintr'-
Inii omorirg pe altii ii ranira i capul tunarilor lor primi
printeo bornba o ast-fel de lovitura in cat nn remase pele pe
trupul sell care sd nu fie arsa. Catre seara le merse Braso-
venilor mai bine, cad luara de la Romani un tun ; dar a doua
4i, afiand ca soseste din Moldova armasul Sava cu o trupa
de Moldoveni, ei napustird totul i fugird de se inchisera. in
Brasov.
In aceeasi qi Sécuii de pe langa Olt se ridicd asupra Sa-
silor i aprind Crisbavul i Bodila. A-doua-cli in 16, se adund
www.dacoromanica.ro
 408 x. BALCESCU

Romanii cu Moldovenii, intre care era si armasul Sava, si cu

Secuii, la Presmar de unde mai nainte de a incepe ceva,
trirnit o deputatie la senatul din Brasov ca sà ceara urmd-
toarele: <<10. intreaba pentru ce nu i-aa ldsat sà treaca in
«pace, ci le-au facut feluri de stricacium, omorind multi dinte-
<trial i luandu-le i masinele de résboia; 2°, cer sã li se
dea lor toti nobilii câti s'ar afla la ei si mai ales eel ce sal
dmpreunat clioa trecutd cu densii contra Romanilor, aseme-
enea i tunul tot de la dànii. Acestea le cer printr'un bra-
sovean pe care Fail fost prins in clioa trecutd. Secuii ame-
ninta pe Brasoveni cu foc, de nu le vor da pe nobili i tu-
nul. Brasovenii respund cal de vor da foc, ei vor omori fe-
meile i copiii Romanilor i ai Secuilor, care se afla spre si-
guritate in Brasov. In urma acestora, in clioa de 17 Septem-
vrie, trecurd ai nostri in pace prin tara Barsei, nefacend alta
stricaciune deck ca aprinsera un sat romanesc ce parte se
tinea de Brasov, parte era mosia unui nobil. Spun ca nu-
merul celor earl trecusera se urca peste cinci miT. Inteacest
timp, brasovenii primesc scrisoare de la Turda, ca sä inch*
toate slrumurile i sa taie toate podurile de catre Moldova si
Romania, pentru ca sã nu poata veni oaste de ajutor lui Mi-
hail'. Dar brasovenii n'avurã timp a face nimic, caci dimi-
neata, la 8 Septemvrie, aflara printr'un roman anume Rascie
ce venea din tara Romaneascd si care picase in manile lor,
cum ca. Petrascu, fiul lui Mihaiü, se apropie CU o armie de
29,000 oameni i cã Romanii sunt hotdriti a deprada toatä
tara Barsei si a o nimici prin foc i prin sabie; lucru de care
se si incredintard Brasovenii, caci pe la ameach o seama de
Romani, afland Ca femeile lor lasate in Brasov s'ar fi omo-
rit de oräseni, deterd de o data foc la satele urmatoare: Pres-
merul, Hermanul, Bodul, Sant-Petrul, Heltia, Noul, Feldioara,
Rotbavul si Magherusul. Brasovenii insa nu omoriserd pe fe-
meile Romanilor; ei numai le adunasera de prin oras, unde
sedeati imprastiate si le inchiseserd in casa svatului, ca sà le
opuna acelor ce vor navdli asupra cetatii. In 19 Septemvrie
Romanii se apropie de cetate i aprind intr'o suburbie trei
case, dar fiind foarte putini se trag dinaintea navalirei ora-
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA. ROMANILOR SUB MIHAIt-VITEAZUL 409

senilor. in 20 Septemvrie Pètrascu, care sosise cu armia sa,

trimite cu amenintari si fagaduelI scrisoare ordSenilor, indem-
nindu-I a se supune lui Mihaitl. Tot in acea 4i nouè cete e-
site din sècuime in tara Barsel, prefac tot ce le vine inainte
in praf i cenuse si aprind satele de a-randul, incat seara ar-
dea si Cod lea. Brasovenii, spaimintati de aceste pustiiff, s'ar
fi supus indatil; dar a doua-zi (21 Septemvrie) primira veste
cum cal Mihaiil a fost bdtut la Mirisle-u. Stirea aceasta ii in-
darji spre apérare.
latà care fura pustiirile ce se casunara in tara Barsei pana
in cliva de 23 Septemvrie, cand sosi Mihaiü la Cod lea, pus-
tiiri ce nu furd intrecute deck prin infricosatul résboiii local
de la 1848 si 1849.

XXXII.

Mihaiii, intrand in tara Barsei, aprins de manie asupra Sa-

silor pentru trädarea lor, porunci sd se dea flacdrilor toate
targurile pe unde trecea. Soldatif sél de la Mirisleti, adu-
nandu-se pe langa dênsul i impreunandu-se cu ()stile venite
din tara Romaneascà si din Moldo Va, el se véclu iarasI in ca-
pul unei armate puternice, pe care autorii poloni o urca la
cmci-clecI mu oameni. De ar fi adevérata spusa cronicarulut
Fuchsius, cã Petrascu venise cu doue-decI i nou mu i ca
armasul Sava adunam cinci miI sub comanda lui, adaogin-
du-se acestea cu vre o cinci-spre-dece mu scapatl de la Mi-
risleti, aratarea polonilor n'ar fi o exageratie. Ori-si cum Mi-
haiti avea acum destule trupe ca sà poata crede ca va isbuti
résbuna asupra luI Basta si a Ungurilor i a-si redobandi
puterea asupra Ardealului.
El Ii asezase ostile la Bod i la Presmér i astepta sosi-
rea Nemtilor si a Ungurilor, care acum erati pe la Sércaia,
ca sá le dea batalie, and in 30 Octomvrie if sosi stirea Ca
hatmanul Zamoisky, cu Sigismund Bathori i cu Ieremia Mo-
vita', ati intrat in Moldova in capul unei frumoast armate corn-
pusa de Poloni, Turd si Tatari i ca ei se apropie ca sà
navaleasca in Ardeal. Polonii trecuserd Nistrul in Moldova
www.dacoromanica.ro
 410 N. BAL CES CU

la 30 Septemvrie. Stim cà cu cate-va luni inainte, Inca

aflandu-se Mihaiil in Moldova, Zolkiewsky cu armia sa, din
porunca lul Zamoisky, Il asegase tabera pe malul Nistrului
in dreptul Hotinului, unde taberail Romanii. Intalniri particu-
lare incepura de atunci intre ostasii ambelor tabere. Polonii,
incuragiati de niste mid lupte, in care fuseserd norocosi, ce-
reail de la capetenia lor sa-i lase sa treaca riul. Zolkiewsky
scrise lui Zarnoisky intrebandu-1 de-I dà voie a trece Nistrul
mai nainte de Sosirea lui. Zamoisky Ii réspunse Ca se lasa
pe intelepciunea sa, recomandandu-I cl'a a nu expune cu usu-
rinta ostile ce avea si care, perclendu-se, nu vor mai putea
fi puse la loc, din ura ce simte tam pentru noT dajdii. Zol-
kiewsky, incuragiat prin acest réspuns al lui Zamoisky, se
urca pe o magurd de unde putea sä vacla tot ce se petrecea
i Ltabera noastra.
Inteo i veclend cd la noi nu ese asa mare priveghiere,
de pe cum era tot d'a-una, trecu riul fara veste si facu o is-
bire puternica cu tunuri marl asupra intaririlor taberel noas-
tre, care vdtdmandu-se grea, ai nostril fura siliti a se asecla
in alta tabérd, o mild mai departe de dosul celei d'intaiii. Po-
lonezil furd nevoiti indatd a trece riul inapol. Tot ce castigara
prin aceasta isbire fu ca comunicatia pentru transportul bu-
catelor se fact' pentru el mai inlesnitoare. Intr'acea, Polonil
mai luard inima i sperare de isbanda, cand velurd Ca sosi
in tabéra lor i Ieremia-Voda. El ii lasase femeea si copin
la Camenita si venise a se uni cu Zolkiewski, aducend cu sine
o mie de calareti i cincl-sute pedestrasi.
Generalil nostri din Moldova scriserd lui Zolkiewski, intre-
bandu-1 pentru ce a trecut Nistrul si de aduce resboiti saü
pace? Polonul réspunse «cä aceastd intrebare din partea ce-
«lor ce aü varsat sange polon este o noud ocard; ca résbo-
«iul si pacea atarna de la craii1; ca el propune o armistitie de
«trei-zeci (Ale ca sa mearg'à un trimis din partea noastra a
«se intelege despre .acestea cu craiul».
Aceastd arLnistitie, pe care al. nostri facura greseala a o
primi, o incheiase Zolkiewski, in intelegere fiind la aceasta
e.
' 9-
www.dacoromanica.ro
-
-
 ISTORIA ROMANILOR SUB MIHAItr-VITBAZUL 411

cu Zamoisky, numai cu acel scop ca sa dea acestuia timp sä

soseasca cu armia sa.
XXXIII 1
1 Ati i ast-fel se intrerupe manuscriptul lui Nicolae Balcescu, fara
de nici o urma de redactiune pentru ultimile capitole din Cartea a V-a
precum nici pentru Cartea VI-a care avea sa fie cea din urma.
Despre toate aparentele, cartea intitulata Mirislea, avea sa coprinda
tot sirul nenorocirilor militare ale lui Mihaiii din 1600, perderile sale in
Moldova si in tara Romaneasca, cu bataliile de la Seret si de la Telea-
jen, in Octomvrie 1600, unde armatele sromane furà invinse de Potoki
si de tradatorul Moisi Sècuiul, cu aceea de la Arges perduta la 25 No-
emvrie. Repede l groaznica gramadire de catastrofe, picand una dupa
alta pe capul eroului roman, parásit acum de norocul, dar nu si de ge-
niul sea! De aceea, el null' perdu curagiul i, in Cartea V I-a a operei
lui Balcescu, noi 1-am fi ve'dut de sigur pornind insusi la Viena si la
?raga co sa vada i sa vorbeasca in. persoana cu imperatul Rudolf, c
ruia se aratase pururea asa devotat.
Pana Balcescului ne-ar fi descris, cu neasemuitul ei farmec, impre-
siunea impunatoare ce produse voevodul roman asupra curtei austriace,
petrecerea Iui prefungita la Viena i la Praga, in prirnavara anului 1601;
mtrevederea sa cu imperatul i dibacele hu tractative diplomatice, dis-
tinctiunile meritate ce el obtinu acolo i in sfarsit intoarcerea sa trium-
fala in Ardeal unde, ajutat acum de vicleanul Basta si gonind din scaun
pe nestatornicul Sigismund Bathori, intors pentru a treia oara la dom-
nia Transilvaniei, Mihaiii. ii limpedi restristile militate din toamna anu-
lui trecut in stralucitoarea batälie de la Guruslèfi, isbanda castigata in
13 August 1601.
Ziva vestita de la Guruslgii era destinata de Balcescu sa fie punctul
luminos al acestel ultime carti a operei, sale, precum ea parea a 11 si
un nod luceafar de glorie pentru domnia romaneasca a lin Mihaiu.
Dar, printeun contrast din cele mai dramatice, in pripa dupa densa,
nvea sa soseasca groaznica scena de tradare, in care generalul Basta,
unealta inreutatita a vicleniei austriace, curma prin ucigasi din guardia
sa valona, viata mult prea scurta a eroului roman i resturna ast-fel
din temelie tot edificiul marirei nationale a Romanilor.
Cate subiecte de elocuente, de uimitoare, de patetice povestin ! Cine
va fi acela care, cu un egal talent, va irnplini vre o data lipsurile pe
care o moarte timpurie le-a lasat in nemuritoarea scriere a lin N. Balcescu!

§i cine va fi acela care va indeplini aievea visul de Marire Roma-

neasca, pe care ucidei ea lui Mihaiu Viteazul, 11 conteni din faptuirea
lui in acea fatala dimineata de 29 Augnst 1601 !
Nota editorulus.
www.dacoromanica.ro
 411Itik _ wit
LI11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111/
= =
F.. In Editura ,MINERVEI" ail aparut :
= =
, Biblioteca populara yinerva
=

= . ....... =
=
_
_-
=
=
=
=
=
E."
.

No. 1, 2 0 3.
.---
15 Bani nume'rd1
Istoria populara a Rominilor.
-_=
__
_--
= ./ 4. Cântarea Rominiei. ..

= ., 5. Istorla populari a Literat. Romano. =

=
=
n 6.
7.
Revolutia lui Tudor Vladimirescu.
Pierderea Basarabiel.
-
E.
:9
= ., - 8, Unirea Princip. 0 Domnia lui Cuza. =
=
=
!,
.,
.1,
9.
10.
11.
. Mihail Kogaluiceanu.
Vasile AlexandrE.
Stefan-cel-Nare. '
-
=
=
.
n 12-13. Mihail' Viteaznl.
trie !., 14. Revolutia Jul Horla. Oa
f, 15. Trei Scrisori. -'--
=
n 16. Cum sa. ne crestem copiii.
/1. 17. Pgstrarea sanfitatii. _
» 18. Ce frig, cetim. /
_
--..- -.. _ o =
=

Biblioteca scriitorilor Romini -1

. Cotinond: ,

_
V. ALEKAADRI: Opere complete. Vol. I. Poesii.
, N. BALcEscu :
.
» »
.
Istoria Romdnilor
sub Mihaiii-Viteuzul
=
=
=
,
=
P. ISPIRESCU : » » Legende sat Basmele =
Romelnilor
. . =
N. FILIMON : ., » » Owed?' veela ft void'. =
. =
Pretul fie-cArui volum: 1 Left 50 Bani. _
_
nilliiiiiiiiiiimimiliiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiin
111111111111 --.......111111111/11111111111111111r alt
velP 11111Pr
www.dacoromanica.ro