,

,#v'___" ,,,,,,,..",,,,,,,,,,,,,wv,.............w...

POLITICA
D

IC

10 N

EXBEY DE SAMOSU
DE

C.

p, fiRicEscu,

4,t

BUCURESCI.
Tipografia Joan Weiss, Strada Clementel No. 15.
.

1870.

itaxonLemamwerumasseciamscrwir,.

www.dacoromanica.ro

,x...

POLITICA
D -LUI

;IC

ICO

IC

EX-BEY DE SAMOSt
DE

u.

p.

Ik.RICESCU,

BUCURESCI.
Tipografia Ioan Weiss, Strada Clementei No. 15.

1870.

www.dacoromanica.ro

Suntil 1 ucruri marl promise, qi fierbe ceva'n 61t1

C'AcI astil-fellti de persOne nu stail cu mina g614
Tarti individulu nostril e Cioneerealla preflicutU,

Ce Dracu, si nu altul, scuipA de rail facia.

0 junI! nu Ell ea peril, la curse milliOne;
Gad Oancea, de v'o prinde, pe tett ve da plocOne
La Turcul, sail la Neamtul, sau si la Anglorrianti
Cad eIlu este de tote, afarg de Romani'.
Gloria de pe saltea,
Cu ciubucii gi cu cafeal
Tantalida.) *)

*) Sau Ciclopele tristel figuri, poemii eroicA, ce s'attribuie

D. Heliad kadulescu, ce a compuso la 1854, in memoria Memoriuliti D-lul Ion Ghica, datil baronulul Spleni la 1850. VeF Capitolu III.

www.dacoromanica.ro

Prefa.ca,
Vedend bucuria Roplor de cite on D. Ion
Ghica este chematt a compune cabinetult, lau-

dandu'i principiele Ale constitutionale, sand

in realitate in duoo fenduri Ministerult I. Ghica

a priimit blamt in Press& i In Camerl de la

Capil RNilor , tocmal pentru neconstitutionalismulti set;

ITNend pe D. Ion Ghica, alliatt ierl cu

Ro0 spre a resturna pe Voda-Cuza, ca se alliada din nuoti cu den ii pentru urt noun resturnare, care pOte va folosi numai streinilor,
i prin urmare D-lui Ion Ghica, ally cgruia
visa de aura este tronuit;
Stiind pe D. I. Ghica ca, perfidt prin calcult, ca i prin temperamentt, de cand a venit In Om din emigratiune, D-sa s'a silit,
prin tote mij16 cele, a'1 ajunge scopulu unei
ambitiuM culpabile, semrtnand intriga Intre Romann cu influinca i cu scopurl nobile, duo
maxima machiavelica divide et impera-,

www.dacoromanica.ro

tiind din esperiine& ca D. I. Ghica detests pe Roil, precum acetia detests pe D. I6n
Ghica, dar c sa serva unit de altil pentru ajungerea unor scopurl culpabile, remaind a dejuca cellll find pe cel descreeratl;
Fiind multi earl credu pe D. Ion Ghica
anti barbatu de SOW seriosu, amict sincerli
ally ordinel i stabilittii, cand in realitate nu va-

lorela mat mult dead D. Rosetti, amenduoi

discipult at primilor Bel fanarioti, earl all adus
Romania la dime degite de mormentuld el;
Pentru aceste cuvinte, am creclut a adduce
unit servicill t6rrel publicand actele D -lui Ion

Ghica, ea mu publicu, de la 1848 pina acti,

acte ce figurNa in differite opere i fol publice, pe care le citesil anume, spre a putea
fi controlate.

C. D. Aricescu.

www.dacoromanica.ro

D. Ion Ghica inairde de 1848.

Despre politica D. Ion Ghica inainte de 1848, eta ce
citim %Vila opera, imprimata la Paris la 1859:
Oma instruita, dar Ara principit, D. Ion Ghica, fost
Bey de Samos, este intrigantii in gradulii cellii mai inaltii.
Condiscipula cu D. Al. G. Golescu in collegiulit S-tul

Sawa i In cola de arte i manufacturi din Paris, at

luat am6nduol parte la politica in anil din urma al administratiunit lul Alex. Ghica. D. I. Ghica a figurat In
oppositiunea dirigeata de C'ampinena, i a luat parte la
conspiratiunea 1 usesca de la Braila din 1841.

La 1843, occupy to Iasi IA catedra de matematica

si de economie politick cooperand cu D. D. Alexandri
i Cogalnicenu la fundarea Progresului, revista literara
i tiintifica, pe care o suprima Voila Allhail Sturze a
din causa tendintelor sae politice.
In preqioa revolutiunii de la 48, D. Ion Ghica era unul
din eel mai activi i influintl capt at partidului national." ')

D. Ion Rica, ca membru all`n Comitelulut

revolutionara de la 1848.
intre membrii Comitetului revolutionaril de la 48, a
figurat i D. Ion Ghica. Istoricul Balcescu, din preuna,
cu D. Al. G. Golescu i cu D. Ion Ghica fussessera numiti
1) Biografia oamenilor marl din Romania

Paris, Place du Pan.,

theon 1859 pag. 65-66.

1

www.dacoromanica.ro

de cei-alti membri al Comitetului c'ua putere discretionab., fiind allesi ca un reit trebuinciosa; cad '1 credeil
mai capabili de cat cell -ally, sail mai bine se sfiail de
ambitiunea lora ; Inse, Inaintea Revolutiunii, D. Ion Ghica
pled, la Constantinopole ; si actiunea sa Inceta cu totu

In tea,.
Tinta Comitetului revolutionaru era, nu d'a organisa
revolutiunea, cum (lice Balcescu, ci a o dirige, ne hissand'o a degenera In terrore, Intr'un alt 1 't
Actiunea D. lOn Ghica, Inaintea plecarii sale la Constantinopole, o descrie D Heliade (Radulescu), unul din
capii miscaril regeneratore de la 48.
D. Heliade assigura c5, D. Ion Ghica, ginerile Generalului Mavru, (alle caruia simpatil pentru Russia nu le
'Ate nimeni contesta) era instrumentul occulta allu poMice russesci) care lucra la ua zavera, prin partitul
muscalesca, alliatu cu partitul Romano-fanariotti ; ca mis-

siunea D-lui I. Ghica a fosta a recruta pe toti perturbatoril de messerie, ca cu el s'ameninte pe 'Watt Bibescu ,
silindula a cere adjutorul Russiei, cum facusse Voda Sturz a

peste Milcova, sad a Impinge lucrulii pans la anarchie, spre a justifica invasiunea muscalesca; ast-fella, D.
Ion Ghica a recrutata p'aparatorii Slavonismulul, pe con
spiratoril de in Braila (contra lul Voda Alex. Ghica,) pe
eel assemenea lul iesuitl, si pe anarhisti.
Domnil Heliade si Tend dejucara planurile russofili-

lora mascati, danda man, cu dansii spre a le paralisa

actiunea fatala ; D. Heliade scrisse cu litere marl, in capula Curierulul Romanu, epigrafa ura'seil tirania, 'eat e

fried de anarchie; prin acesta, Instiinta Natiunea a se

feri de anarchisti, can voiail a sploata miscarea regeneratorie, anarchistii fiinda cu mult mai pericolosi decat tiranil ; tot d'odatti, D. Heliade redacts singura programa
revolutiunii, ce differia multil d'a D. Ion Ghica gi consortiT, acesta continand germinil resbellului civild.

www.dacoromanica.ro

D. Heliade dejua assemenea planul revoltei, propusti

de comissiunea sup reml (In care figura si D. Ion Ghica)
ca, prin mijlocirea officeriloril Cristofi i Gr. Marghiloman, se se libereze criminalil din ocnele de la Telega
0 de la Whoa, ca cu tilharl se se inaugureze revolutiunea, care s'ar fi schimbatti Intro curate zavera ; ceea ce
doria Russia din ton inima.
D. Heliade n'a pututt1 Inse dejuca si planul IncerdriT
d'assasinattl allu lul Von Bibescu de cktre trel indiviqi,
fanatisati de perturbatoril de messerie, condusi de D. Ion
Ghica.

D. Ion Ghica, sigurtl ca instructiunile sale vor fi fidel

essecutate de affidatii set, cre4u cg, e prudinte a se retrage dupe sceng, duc6ndu-se la Constantinopole, inainte
d'a isl1ucni revolutiunea ; ca d'acollo sa derige firul
machiriatiuniloril selle, servindil astir -felit de instrumentu
politicelT ascunse a Russiel, de la care spera se priimesca
plata servicielortI stile. 1).

D. Ion Ghica, ca representantii la Constantinopole allu Revolutinnig Roman.

Retragerea D-lui Ion Ghica din Or Inaintea revolutiunii, si stabilirea sa In Constantinopole, cuibul intrigilorti fanariotice si muschlqci, sub pretextil ca, fiind tratat de ambitiosti de cittre membril Comitetului revolutio1) Fragmente despre lucrurile si dmenir nostril din 1848, de N.
alicescu, publicate in Buciumul N. 119 pe 1863.
Memorial Comissiunei pentru luarea socoteleloril Comitetului
revolupionaril, al6ssa de emigrapi la Paris, in 28 Noembrie
1849.

Memoires sur la Regeneration Routhaine, par Heliade, pag.

, 38-39.
Suplement a l'histoire des Principaut6s de Regnault, par N.
Rousso, pag. 32, 33, 65 si 74.
1*

www.dacoromanica.ro

nara , voeFe a juca unit role secundarti In miFarea de

la 48" pusse la Indoiala prefacutul sea patriotisma, justificanda conduita sa, d'a prinde adica Orpele cu mana

altuia, i a pescui pe regele pecilora in ape turbure.

Inteadevera, D. Ion Ghica, ca diplomatti, prevedea resultatul revolutiunil din Franca ski din alte state, prin
urmare, alla revolutiunii din Romania.
D-sa '1-a 4isa : ,,cu elementul anarchica, Introdusa in
Guvernul provisoria, Romania peste pucint va fi teatrul
resbelulul civila, provocata mai alesil de arptorea cestiune
a proprietatii ; resbellul civila va provoca invasiunea
Ruilarii, stationati la Prate; sail, dm& ordinea va fi mantinuta In terra, anarchitii din Guverna vor provoca at-

tentaturi criminale, (ca cello de la 19 Iuniti) sail curse

perfide (ca cea de la 29 'unit.); ast-fella ca miscarea va fi
compromise, i capil micarii deconsiderati. in fine, caderea revolutiunil In Franca, In Austria, In Prussia, cu-

randa s'aa mai tarqia, va adduce de sigurti caderea revolutiunii In Romania. In ambele casuri, ea, aflandu-m6
in Constantinopole ne compromise, prepare t6remul spre
a'ml adjunge scopula, (domnia) cu ajutorulu Russiei sail
alla Angliel, pe care le voiil servi Inteascunsa, pentru
acesta sfarit.a."

Conduita D-lui Ion Ghica la Constantinopole, ca agente alla terrii .1i ca emigrate politica, justifica assertiunea nostra.
Prima visit& ce D. Ion Ghica facu In Constantinopole,
ca representantil al pail, fu la ambassadorul rusescti,
spre a'i pune la dispositie serviciele stile.
Un Moldovena assigura a, in urrna raporturilora lul

Soliman Pap ca milcarea Romano. era la protestatie

contra zaverel preparata de Russia, s,i ca Romanil susOa. suzeranitatea Portil, unul din Minitril Sultanulul
care nu cunocea Inca adevOratul role al D. Ion Ghica,
se hasarda a'i face propunerea acesta : ca , In case d'o

www.dacoromanica.ro

invasie a Rusilorti , RomAnii s6, proteste cu armele In

maul, car armde nu le vor lipsi.

D. Ion Ghica respunse ca n'are assemenea instructii
de la Guvernul seu, si ca Romanii nu sunt de loc dispusl a s'arata ostilY Russia; uitandil Ins limbagiul, cu
totul contrarifi, ce tinusse collegiloru sec, ca membru anti
Comitetulul revolutionarti.
D. Scarlat Filipescu, prefectul districtulul RImnicu-SArat, In timpul revolutiunii, a coniunicatft Romanilorti
emigray de la Brussa, c6. Consulul Russescil Cotzebue '1
ar fi 4issil, la Focsanl, ca Revolutia nu va putea reusi

de cat avendtt In capul el pe D. Ion Ghica.

D-nil Giurescu, Menu, Dimitrie si Constantin Florescu, si all emigeati Romani, trecdndil. prin Fusciucil
ca s6 mergN, la Constantinopole, Pasa din Rusciucti le-a
4isstI Una din causele Caderii revolutii a fost lit Romania fussesse r6i1 representata la Constantinopole ; fiind
el Ion Ghica fussese unit muscalti, unit tradatorti."
Doctorul acestul Pasa a affirmatii acellasu lucru ca.tre aly
Romani ; In fine, Rusten Bey, secretaral lul Fuat-Efendi,

a affirmatil si (Jamul acesta la un pr6n40, fa0, cu mat

multi streini.

1)

D. 16n Ghica ca emigratil politic&

Conformil principiiloru proclamate de Natiune la 4 8
Capil miscaril, Imputerniciti In streinetate de RomaniT
emigrati, erau datorl a sustine, In facia Europel demomocratice si officiale, autonomia Ierril si suzeranitatea
Portii.
D. lon Ghica reusi a attrage cat! -va din emigratii de
la Brussa ; s,i 'I facil a adopta politica sa russ6sca : a-

did a cembate pe Turd, alliatil nostril natural! dupe

-1) Opera D. N. Rousso, peg. 32, 33, 75, 108.

www.dacoromanica.ro

tractate ; si tota de tat (lath i fticu a aproba ,.;i cheltuelele

ce D. Ion Ghica fticusse cu banil emigratilorti ki altor RomAnY patrioti, clieltuele In detrimental causeI RomAne.

In opera citata se vede anti comptil de 20,640 lei.

sub-scristi de D. Ion Ghica. Acesti bani erat destinati
pentru sustinerea causei Romrtne ; D. Ion Ghica

I dette

la mai multi Romani din coteria sa spre a merge In

Transilvania sa formese acolo utt legiune de Romani care

se lupte ImpreunA cu Ungurit Acesta la finele annulai

1849, ciaida causa Ungariel era perdut4 . . . Prin acesta
D. Ion Ghica nu ftIcea de cat s t justifice manifestul Rassic)." de la Mit 48, ca Romanii viseza, unit Imperili DacoRoman*.
D-nil Bratieni, Rossetti ki compania publicarit tofu pe

atunci la Londra, In jurnalele Republica i Tatum], u6,

braved, contra Guvernulal turcescit, negrekit In Intelegere cu D. Ion Ghica, cu care all fosta stransti legati In
timpul Revolutiunil ki In timpul Emigratiunil. Acesta
era un documenta pretiosti pentru Russia.
Guvernul 1111 Cossuth, In preqioa caderil Revolutil ma-

ghiare, trimite la Sultanul un emissarti, anume Baronul

Spleni, ca sa solicite neutralitatea Turciei Acesta trimisti marturisi D -luI Heliada. la Londra, s,i D-lor Nicolae
ski Stefan Golescu, Alexandra G. Golescu ki Tell la Paris,
ca. D. Ion Ghica 99 presintasse la Constantinopole unit
memoriti, ca din partea RomPinilort, ca salta comunice

guvernului ungurescti, memoriti care avea de scopti a

nexarea Romaniei la Ungaria. Baronul Spleni a refusattl
BM priimi, observAnd ca,' este un actti nepolitica din partea Romaniloth, s.i di Ungurii priimindu-111 ar fi sa re'splatescA reti ospitalitatea ce le dedesse Turcia. Porta,

informatl despre acesta de la Ambassadorul russescti,

sili pe emisarult unguril a pArassi Constantinopole; astfelti Russia V adjunse scopulti, compromit6ndti causa Un-

gariei 9n ochii Turcia

www.dacoromanica.ro

Dui% numirea Domnilor In Romania la 1849, fiindti silita de Francia i Anglia a se retrage. din Principate,
Russia nascoci complotula din 1850 ca sa justifice prelungirea occupatiunil qtirilor selle. Pentru acesta sfar.lita

se servi tote cu D. Ion Ghica, care, printeuna emigratti,

scrisse emigratilort de la Brussa ca complotul din Ro-

mania contra Rqloril era urditti de Heliade, Tell

Popa apca
Assemenea machinatiuni deconsiderara cu total pe D.
Ion Ghica In ochil Romanilorti de la Brussa, caril 'lit

demascara In ochil Capilor miscarii, rugandul a sustine

cu curaja i sinceritate principiile proclamate de natiune la 48 : singura ancora de scapare a nationalitatii Romane. Intre altele, emigratil de la Brussa comanicaa capilorti missaril ua copie dupe ill scrissore originala a D-luI Ion Ghica cake D-lii Alexandra C. Golescu, prin care 'lit invita a face pe emigrati sa subscrie
comptul relative la formarea legiunil romane, care avea
sa lupte cu Unguril ; si sfarkia scrissorea printeunti postscriptum, In care dicea sa nu Incredintezi nimenul a-

ceste hartil , i sa mi le lnapoezi cu omit sigura, grabindu-te a trimete pe cine-va In Transilvania pentru
missiunea ce are sa Implinesca acolo. Acesta, la Ianuariti 1850, cand Revolutia lingua era caluta. In opera citata se dice anca ca, In timpul Revolutiunii, unit
romanti din Constantinopole scrisse D -luT Grigore Serurie

ca, se 'ndoesce multi de fidelitatea agentulul t&ril pe

linga Porta, cad frecuenteda pe consulul Russiel ')
La 1859, D. Gr. Serurie veni singurti sa ridice masca
D -luI Ion Ghica, Intr'un articolit din Reforma No. 8, In
care dicea Unti Romanti trimistt la Constantinopole cu
1) Supliiment b. Thistoire de Regnault, par N. Rousso, pag. 77, 78,
88,
92, 93 103, 97, 108, 109. Vedi ai Gal6rie des agents
Russes.

www.dacoromanica.ro

Inalta missiune In causa Romans, a aromit neincetat

cu descantece pe Romanii partitulul nationala, pana
calla acestia se desceptara Inteo ci In macelul de Ia
Multi Spirit ; In prima-vera annulul 1849, eat Intrebuinta tote cabalele spre a se refusa de Turd debarcarea,
In Constantinopole a LocotenenceI Domne0, ce venia din
Paris; correspondinta lui o prinsessera Romanii din Brussa

din preuna cu bilantul banilora de infanta" insuire; In

broura sa de la 1853, ella a calomniat cu perlidic pe
emigratii romani eel cunoscussera anima; a desurit i
a Invrajbit pe emigratif romanY dcnigrandu'Y char la
streinY; a complotat cu streinii pentru anexarea Principatelora de Austria; a Impiedicatil formarea legiunil Romane de la 1853; si dupa, ce a prostituit causa nationalieda. romane, pentru titlul be Bey, a venit apoi 'In
terra, cu fessi turcescii, reIncepand intrigile selle obicinuite."

Opera D-ha 1&n Ohio din entigraftune.

La 1853, D. Ion Ghica publica la Paris, pentru prima
exit, ua brovra politica sub titlu:
Derniere occupation des principautes danubiennes par
la Russie;
i cu tote ca, era tare convinsa ca Romanii nu mat
air a se teme de Russia , D. Ion Ghica nu cutesy a suscrie opera sa cu propriul sett nume, ci o suscrie cu pseudonumele G. Chainoi, care nu este de cat anagramma

numelul Ion Ghica; negre0t, spre a putea Ia trebuinta,

se nege opera sa: reserva de diplomatil ! . . .
Ne vom Incerca a da lectorilor In acesta capitoltt ua
idee pe scurta despre materia acellel opere politice.
Scopula principala alit" autorulul este demascarea politiceT

cutropitort a Russiel In Orientfi, Incephd de la

Petru cella mare; natura subiectuluI duce firece p'autortt

www.dacoromanica.ro

a arata mai int6iti capitulatiile nostre cu Turcia, prin

urmare, concluita Portil 'a Russia dtre Romani; face
apoY analisa cestiunil politice a Regulamentulul; demascii,
intrigile Russia 4n Principate sub Domnii regulamentarY ;
descrie starea administrative i financial% sub Domnil Al.
Ghica, M. Sturza 1) i Bibescu; vorbece despre statistica
Principatelor ; stigmatised, pe boieril instrumente a]le
Russiei ; descrie dqteptarea spiritelord prin propaganda

ideiloru nationale, cari au preparatti mkcarea de la 48;

nationalktilor In revolutiunea
descrie rolulu boerilor
de la 1848; i terming, prin conventiunea de la Balta-

Limanti, critidnd administratiunea printulul *tirbei, rivalulil WI la domnie

Ceea ce ne importA, este opiniunea autorulul despre
Revolutiunea romang, fii capil ei de la 1848.
Vorbind despre aspiratiunile tOranilod i biurocratilor,
dice cg, ci dorescu revolutiunea, unii pentru a lua pcimantul
boerilor, cei lalti pentru a occupa functiuni: inalte; apoY
vine la Demagogy i se esprima, ast-fellil In privinta for
Ca so se urce la putere, acetia flatecla passiunile poporului; el ail idei escentrice; suntil des yens sans aveu
et sans occupations; adepti al teorielord lul Mazzini, care

vised ua confederatie generals a republicilor nationale

din Europa; lad a se gandi, In ceea ce privetce republica Romank cg, Russia, Austria si Turcia s'ar oppune
seriosil la acesta.

Aceti visgtori, cari nu trsdescii in lu-

mea realer, vised lndadar unit regatil Daco-Roman, de

la Tissa pang la Marea Negrg, cu unit rege de rassa ger-

mane.

. . .

La acesta este numal lig, mid difficultate : aceea d'a

I) Despre care slice, la pag. 60, c5, era unit omit eminamente con-

stitutionalti, pentru care Posteritatea 2 va multutni ; dar se

grabesce a adgoga, ca era constituponalii ca Regale Filip
din Franp, stand a'si face ua maioritate cu on ce prefti.

www.dacoromanica.ro

10

din terra Romani Torii pe celle trey imperiuri cari le stap6nescii, i cari nu vor ceda negreit nici
ua palmA de locti. Ace01 visatori atepta numal un micfi
congres la Viena, spre a realisa utopiele lor. Russia ar
ajuta un asemenea lilanu, cu conditia ca Regatul DacoRoman se fia indipendinte, avend un rege din familia
deposseda

Tarilor , spre a putea Inghiti mai lesne acelti regata,

dupe cum a flint cu Crimeea1).
Acei juni visatori, abandonati In Paris , fara nici ua
directiune , fad, nici ul privighere, se esaltard de ideile
revolutionare alle lul Michelet i Louis Blanc ; intrara

In relatiune Cu turburd'torii societdia, irnbuiba(l de doetrinele cele mai" perieulose ; In fine, clioa de 24 Febr. 48,

i aflara, ca pe top streinii revolutionary din Paris , cu

puca In mama In dosul baricadelor. Revolutiunea terminate In Franca , -nu le mai remanea de facut de cat
a alerga se rescole i terra for , amagiti de manifestulii
guvernului provisoriti din France)."
D. I. Ghica , criticand pe D. Eliad ca litteratorti , 'i
nega talentul i serviciele ce adduse litteraturel, sub cuv6ntti ca a speculat litteratura ca ua mart), , 0 a facut ridicule, limba romana3). Despre rolultt politicu ce D. Eliade
a jucat la 48, nici un cuv-entil ! De D. Tell dice ca, prin
sabia sa, a facut se triumfe Revolutiunea ; dar Insinuesa,
lntr'un modti perfidti , ca ar fi fost agentti secretti allu
Russie14).

In acesta opera aflam multe axiome politice i idei

sanetose ; D. Ion Ghica a applicat uncle din axiome,
viind la putere , dupe cum se va lncredinta lectorulit ;
1) Pag. 1, 2, 3, 4, 506.
2) Pag. 78-79.
3) Pag. 75. Cu t6te acestea, recundsce c5. D. Eliad avea la 48
ua popularitate immensa.
4) Pag. 90.

www.dacoromanica.ro

11

dar nu sciu se fi realisat vr'ua ides sanetosa , ca4end

;i D-sa in p6catula acellora pe earn critics ea au ruinat finangele terra
Astfel, la pag. 10, citim :
Opiniunea publica, acista regina a lumii , moaie cerbicele Regilor nedrepti i sperjuri, astute baielnetele ,
ghintuesce tunurile."
La paginea 14, citim :

Politica nu pote fi nit affacere de sentimenta. Alliangele n'atarna de la ministrii , ci de la tendingele

geniul poporelor."

La pagina 16, citim :

In politica, ca in tote , este tot-d'auna ceva ascuns

(un dessous de carte), ud, mistificare diplomatica, pe care
numai timpul o da pe fats. Vox populi, vox Dei. In
Russia, ca pretutindeni."
La paginea 78, citim :
Romanii detests pe cei mai patrioti, cand el ajungu
la putere ; ;i uita din contra trecutul compromis allit
unui omit, Indata ce ellu intra In oppositiune contra
guvernului. Dinteacesta nu trebue a conchide ca poporulti
romant ar fi neguvernabila , i c'ar avea din instincta
gn orrore guvernamentula. Acesta dispositiune se esplica
ca guvernantii din Romania ail facut totul Ord aqi spre
a',1 attrage ura ;i disprecula guvernatilor."
Cand lectorul va ajunge la finele operei nostre, se va
incredinga ca aceste observatiuni juditiose se applica de
minune qi fostului In trei ronduri ministru, Ion Ghica , banuita ;i antipatica chiar amicilor sec politici.

In fine, D. Ion crhica promitte la pag. 16 din opera

sa ca, la timpu, va publica, ca complementil alla operil
citate , ua lucrare ce o are gata , despre organisarea
administrative i judiciary a Principatelor.
DupO 17 and de mteptare , credem a fi In dreptil sa

www.dacoromanica.ro

12

pretindemil de la Marcie nostril diplomaiti opera promisa,, cel pugin spre a o admira.

D. ten Ghica, ea candidate de deputalii la

allegerile de la Deeembrie 1858 fi Aprilie 1859.
Cu urcarea Caimacamului, Al. Ghica pe tronul terrei
de dincoa de Milcovti , portile Romania se deschiserA
tutor Romanilor emigrati ; toti se grabied a reintra In
patria lord , Incep6ndt1 a forma prin press6 op:niunea

public& pentru allegerile de la

1857 ; ei contribuira,

ca deputati i ca publickti, pentru triumfulti cellor patru

doringe vitale alle Divanulul Ad-hoc ; luptarti apoi contra
intrigilorti strhinilord , cars, prin Chimacamia lui Maim
i Vogoride, voiatt a allege Domni pe unii din Pringii
Regulamentari ; 0 reuir5,, In fine, a paralisa culpabilul
for scopil, la 24 Ianuariu 1859, prin Indoita allegere a
lui Vod5, Cuza.

In timpul acesta de lupte politice i de frainanthrI electorale,

de la Oct. 1856 pn,n5, la Ianuaritt 1859.
D. Ion Ghica edea d'oparte, In Turcia, ca Bey de Samos,
neluandil nici u5, parte, direct& sari indirecta , la mica-

rea cea mare de la 1857 ,li 1859. Altepta 0 mananc6

plkinta d'a gata.
Tocmai la Decembrie 1858, 11 vedem apparand In terit,
cu fissui turcescil ; 10 pusse Indath, candidatura de deputata In districtul Dimbovita. Allegatorii Ins II contes-

tail, dreptul de a fi allestl , ca unul care sprijinisse interessele straine, In calitate de Bey de Samos; D. Ion
Ghica simti trebuinta a se app5,ra lnaintea Tribunalulul
de Dambovita.

Avem subt ochi ug brour5, a D-sale , Intitulat5, Pledorita D. Ion Ghica de la 24 Decembre 1858 , lnaintea
Tribunalulul de DImbovita."

www.dacoromanica.ro

13

In acea pledoarie, D. Ion Ghica Bice : chiar ca princit

de Samos mi.-am Fistrat nationalitatea ; i Yn curstt de
unit-sere -Qece ani de essitill, am trait cu mijloce onorabile; cad a priimi functiunl Intr'ua terra strains, nu este

a priimi nationalitatea acellel tent afara din Francia,

unde legea o prescrie positivd.
A. trebuit, dupe 11 any de essilifi, se Inert i acesta.
deceptiune In simtimentul i cugetarile mele!

E trist a nu putea essersa un Roman dreptul cella

may sant pentru un cetaten, d'a vota 'a priimi voturY
de la Increderea Compatriotilor sei!
Numai acellora cars 'mi vor da votul le recuflosc
dreptul a supune viata mea public& i privata la ua cercetare; le voitt da o In essaminare, la timpul cuviincios
ca s'o urmaresca , qi cu Ali, din copilaria mea pene acum, In Intru i afara din terra.
Concurentii mei, puternicI prin dragostea compatriotilor, prin talentele s,i energia patriotismulul, sunt mai cu
sema puternicl In concureng cu mine, care am lipsit din

terra In curs de 11 ani."

Cu OM apararea sa, D. Ion Ghica a fost respins de
alegatori; ei au trebuit sa 'V qica;
Cum putem avea Incredere Inteun omit a caruia con-

duita a fost, de la 48 One la 59, maY mult de cat echivocd";

i care, dupa ce a paralisat causa nationalitatit

'a mivar;I de la 48; dupa ce a servit, ca Bey de Samost', interessele inamicilor

autonomiel nOstre; apol

a stat d'oparte, In timpul luptelor de la 1857 s,i 1859;

i tocmal cand difficultatile craft aplanate de altil, se
presinta ca candidat de deputatil; li atunci chiar, cu
fessul turcesc, simbold de servilismtt !

Pe dud D. Ion Ghica era respinstt de alegatoril din

DImbovita, cel l'altY colegi al sel de la 48 (afara, de D
Heliade care purtasse fessul i D-sa ca qi D. Ion Ghica

www.dacoromanica.ro

14

erati ales,1 ca Deputati,

in adunarea de 18.'57, si in

Camera electiva de la 59.

La 1859 Aprilie, D. Ion Ghica iar se presintl ca candidat de deputatii, tail la Dambovita, din preunl cu D.
Heliade ; amlndoui furl a doua ors, respinli de allegl-

tori, (') cari onorarl atnnci cu Increderea for pe D. C. Cretulescu. (redactorul Ccncordiei de la 1857, ski Deputatl

liberall in Divanul ad-hoc) 3i pe D. G. Cretenu, (ennoscut prin opperile selle poetice, i mar alessii prin collaborarea sa la Patria de la 1855, i la Concordia do
la 1857).

Ministerul IOn Ghica din Romania de peste Milcov.

La Inceputul lul Martie 1859, foile publice anuntati
ca D. Ion Ghica s'a numit prepdente allbii Cabinetulul
din Moldova, i Ministru de interne.

In programa sa, acestfi Ministerti facea appelti la concursul patriotic alibi Adunlrif, care functiona ; promitea
respectarea Conventiunii, si grabnica realisare a reformelorn prescrise de pactul fundamental ; i a nume, egalitatea Inaintea legit', ImbunatAtirea sorter locuitorilortl,
desfiintarea privilegelorti i monopoluriloil, facAndti ca
tote drepturile i libertatile constitutionale sa devie realitati visibile ; promitea Indt darea functiunilor dupg
merite ; applicarea legilorti pentru tots, flea deosebire
i desvoltarea i Incuragiarea comerciului, a industriel,
clerulul etc.

In curse de douo luni chtti a durat acestil Ministerti,

ellu n'a realisatti nici una din promisiunile sale; de ki
1) Pep foils publice de atunel, ti In parte Ronbanul, No. 52 pe
1839.

www.dacoromanica.ro

15

D. Cogalnicenu, atata In Camera, dtil si In foea sa

(Steaoa Dirnarii, de la 30 Martie) atragea luarea aminte
a guvernuld asupra modificaril legit electorale, formand

ua Adunare compusa din elemente mat marl de cata

celle ce intra In Adunarile formate de anexula II alit
Conventiunel, care paralisa chiar lucrarile Comissiunei
Centrale". ')
Pe langa. Impulsia liberalilor din Camera si din pressa,
guvernula avea si Impulsia cetatenilora din Iassy, care

suscriat ua petitie catre Camera pentru largirea legit

electorale.

D. Ion Ghica, care trebuia sa debute ea Ministru prin

acea mare reforma, n'a racut nimicu ; si, dupa. done luni

d'ua guvernare sterpii, s'a retras la finele lul Aprilie,

cedanda locula D. Manolache Costache.
Acesta capitola 11 pota completa Rornanii de peste

Milcova, care se aflati la acea epoca In capul partidei

liberale, si mat ales:barbati1 de Stata initiatl In secretele
politice de atuncl.

Ministerul iOn Ghica de la 11 Oct. 1859.

In capitolul pre,cedenta amu \rept sterilitatea faptelora primului Ministeria de done luni al D. Ion Ghica,
care n'a realisata nimica din ale promisese In programa sa;

sa cercetama acum faptele selle ca Ministru In cursa de

opta luni aprOpe, de la 11 Oct. 59 pane, in finele lui
Maiti 1860.

Romanul, care la 1859 era organul partitulul liberalii,

a salutat Ministerul I. Ghica cu aceste cuvinte :
Guvernul glisesce ua situatiune mare si frumOsa; cu
mare Inlesnire, de va voi, "ite deveni unit creatoril." (2)
1) Ronainulii No. 29 qi 52 pe 1859.
2) Romanul No. 115 pe 1859.

www.dacoromanica.ro

16

Ministru I. Ghica debuts Inteadev6rii prin desfiintarea

cellor 5000 lei, cautiunea reclamat5, de la qiarilti de
ordonanta preset de la 30 Sept ; dar se opri aci, mantin6ndil ordonanta presseT 1), (Una. avertissemente qiaralui Reforma 2), suprimandil Ewa Curierul Rtmani 3);
i qiarul umoristicti Nichipercea 4) ; In Moldova, Steaua
Dunarii, organul partitului liberal, cel mat elloquentti .1i
patrioticfi, era lovitt" de done processe de pressa 5) j Mi-

ilisterul Ion Ghica aka In fine pe urmele Ministerulut

precedent'', ale caruia fapte fussesera desaprobate de opiniunea public5.

Ministerul I. Ghica, nu numai nu lnchisse processulil

intentatti prevenitilor de la 28 Sept. espuindu-se ast-felit

a priimi blamti de la Magistrature, prin aquitarea lora

la 20 Noembre de catre Curtea de Appellii, dar In cursul processulul destitui pe procurorul Curtil, care facusse
deja rapportul seti In acest5, cestiune 6); facu ca nuoul
procurorti se appele la instanta superior5, sentinta Curtis

de la 20 Noembre ; lam a se intenta un nuoti procesti

qiarului Romdnul, pentru until articolti In care se dovedea c5, monedele se precupetescti de unit din cassier17) ;
impure Capitalel, printr'o simple ordonang5, u5, lege cu
imposite, votato, de Divanult" Obtescri dela Balta-Limanti,

relativl la Guarditi1 de nopte, contra cArora se ridicassell reclamari legitime In pressa Intreg5, ; ast-felil ca D.
Dimitrie Ghica declare In publicti ca, ca s,efil allb. poli-

1) Vecli critics acestei ordonanee in Romanul No. 117 pi 118 pe

1859.

2) Vesli. No. 30 pe 59 allii acestel fa.

3) Veill Monitorul No. 155 pe 59.
4) lionitlnuM No. 152.
5) Steaua Dunaril de la 17 Decembre 59.
6) Romttnult1 No. 125 pe 1859.
7) Idem No. 132.

www.dacoromanica.ro

17

ciel sub Vodh Stirbel, a refusat a applica acea lege, mergendil panA all da demissia, pe care Stirbel a refusat'o,
preferAnd mai bine a pArAsi projectul In cestiune ; 1)
dete ordinul din 10 Noembre, relativt la Intocmirea listelorrt electorale, ale crtria dispositiuni illegale le a cornbAtut Romanui In No 127 ; dete circulara No. 9100 din
17 Octom. cittre Prefecti, ce se pote considera ca n
professiune de credinta administrativit, 1i pe care a aiialisat'o Reforma In No. 28, dovedind eh, cu tote frumosele principiT de dreptate, legalitate ;i libertate ale
;efulul Cabinetulul, farh buni Prefecti ;i suprefecti orT

ce mesuri de felul acesta suet' pulbere de auru in ochii

cellorti credull; acea foe denunta Inch' Guvernulul acte
illegale, ca ordinul No. 7055 din 8 Noembre, care anula
trel resolutiuni domnevi ; denunta functionaii alle carom abusurT er' sustinute cu acte legale 2) ; gi critica
decrete ca celle de sub No. 263 ;i 451, ca nepolitice .;i
nedrepte ; imputa guvernulul darea In judecath a D. Anton Anion, alit' cAruia dossarti s'a Inchisti Indatrt, convinsit enenpi Ministrul de absurditatea vines; In fine, imputa guvernulul cii, nu da in luminh petitia boerilorii
cittre POrth pentru anularea allegeril lul Wit Cuza,
despre care att vorbitti tote qiarele 3) .1i care a provocatil epistola D. Dimitrie Ghica din Rontanul, prin care
se cere publicarea numelor acellorti boerl tr ;7" _d_tor.; cum
;i propunerea D -lul Coghlnicenu din se'nul Comissiunel

Centrale, d'a se trece In Constitutiune unit articolrt re-

1) lrep in .Romanulii. No. 117 protestul D. Dim. Ghica contra acestci m'esuri a D. Ion Ghica ; si articolul seu despre Guarda
Nationalil in Reforma No. 16 pa 59.
2) veqt in Reforma No. 21, articolul prin care se combats decretul No. 961, basat pe raportul Ministrului Justitiei No
8832.

3) Reforma No. 12 pe 1859.

2

www.dacoromanica.ro

18

lativil

la pedepsa ce merits cel ce volt mai sere in

viitorti protectiuni streine, cu paguba autonomiel.

Aceste legitime reclame, abusurile si ilegalitatile denuntate guvernulul, roman sterpe ; Guvernula e mutt,
apaticti, aproba In totul politica predecessorelul set, des.
pretuinda opiniunea publics, despre care D. I. Ghica qi-

cea, In brosura sa de la 1853, ca, Opinia publics este

regina lumil, care moie cerbicea Regilorti nedrepti si sper-

juri, care astute baionetele si astupa tunurile, si pe care

toff acCi sunt datori a o respecta."

La 6 Decembre 1859, Ministerul presequt de D. Ion

Ghica deschide Camera, cu messagiulti No. 525, care con-

tinea programa sa politica, relativa la organisarea Principatelort-Unite ; In ea se qicea, ca preambula, ca s'ar

socoti un acta de cetatena reit din partea acelora cars,
miscati d'un interesil meschinii, ar cutesa se puie piedica
lucrdrii n6stre comune, Romania fiind ostenita de incer
ari zadarnice, fare scopti si Earn folosti, ki voind a pcifi
inainte ia da semne de viatd:." 1)
Luand acts d'acesta angajamenta solemna, spre alla
rechema memories D. Ion Ghica la formarea Coalitiunil
cu drepta cuventa numita monstru6sd, se vedem ce promitea messagiul Domnesca?
Promitea reforme In tote ramurile, In Finance, Justitie,

Culte, Administratie, Lucrari publice, Armata, Instructiune, industrie, comercia si agriculture, In ministere si
chiar In privinta streinilor stability In terra.
Promitea mai ales deslegarea cestiunii propriet46, ce
preocupa tote spiritele, Impedicand tote combinarile de

viitor ;" mustra pressa pentru licenta sa, devenind in

mainile unor pers6ne un instrument de desordine f i de des-

binare intre ceta:teni '); In fine, justifica disolvarea Ca1) Monitorul No. 148 pe 1859.
2) dre pressa oposiliunii, in

care

figura

www.dacoromanica.ro

li

fiSea

D. Ion

19

merel pe motivul ca adunarea, fiind chemata, a alege pe

Domnitora, fiind adica ua adunare esclusivil politica si
constituanta, nu se putea preface de la sine In adunare
legislative. Se non vero, e ben trovato.
Despre reforma electorala, nici unt cuvluta! . . .
Ministerul pote credea ca va face acea reforma cu Camera ce va veni; der tiea bine, dupe cum observassera
celle doue organe puternice de publicitate (Romanul 1
Saito, Dund"rfi,),

ca Adunarile trebuesca dissolvate a-

supra unui faptil, propuindule guvernul projecte d'un interesa patrioticti ; i refusand a le desbate, atunci guvernul sa le dissolve "
Pang, a vedea resultatul allegerilor fixate pentru Februariti. 1860, se vedem attitudinea guvernului In chestia
administrative i electorala.
Mal intaiti, In privinta finantelor, mentionam anularea
contractului pentru arendarea venitulul canalulul Dunarii 'a esploataril padurilor,* de la gura Argeului pens
la gura Seretulul, fd"ra- motive, gi Ord a se specifica nume-rul ostrOvelorzi

al cantata, lemnelorli; ceea ce a dat

loca la grave bdnueli In privinta moralitayi Guvernulul,

dupe cum a dovedit'o qiarul Romdnul In No. de la 30
Decembre 1859 (No, 151).
Prin creatiunile celle noue, facute fara voturile camera.
creatiunl de posturi i de diurne i prin mat multe
cheltueli facute numai dupe deslegri ministeriale , fara,
a prevedea i fondurile necessaril, D. Ion Ghica a lassat un deficit de mai multe milione2), pe care nula puGhica, nu este ea un instrument de desordine ? Lasam acdsta
la apretierea lectorului.
') Rom2nul de la 1 gi 8 Decembre , nude se reproduce ti observatiunile judiciOse ale &elle, Dunclrei, in privinta impossii
d'a avea o camera liberals ea Anesul II al Conventiunel.
2)

Itfonitorul No. 207 din 1860.

edinta de la 9 August and

www.dacoromanica.ro

20

tea acoperi de cat printr'un budgete de 100 miliOne, si

prin imposite none, mai alles acella assupra vitelor satenilor') desfiintat de Camera prin initiativa Ministerulul Iepurenu. Budgetul annulu11859, peste care nu putea
trece Ministerul I. Ghica , 'nainte d'a se vota un alte
budgete, se urea la 39,020,000 lei, afara de Ministerul
Cultelore , ce avea budgetul see deosebit ; cat pentru
budgetul din 1860, dupa ce a k;eclut doue luni prin sectiuni, Camera, spaimantatii, de acea cifra, n'a voit
lua in desbatere ; cbiar .1i dupe votul de blame., nu era
inca depus pe biuroul Adunaril ; tocmaY In luna lul Iunit
s'a depus de Ministeriul ce'I a succesil. 'aponn edinta
din 14 Ianuarie 1861 , D. Ion Ghica se plangea a la
15 Ianuaritt terra e fail budget ! Vedea paiul din ochiul
altuia, nu vedea lnse barna din ochiul see. D-sa ultasse
ca ,

in loco se presinte budgetul see pc 1860 In De-

cembrie 1859 , a preferat . a dissolve Camera chiar In

clioa deschideril , sub pretestul tiut ; adeverul era ca
guvernul I. Ghica n'avea simpatiele Did unuT particle , 1

spera In viitorele alleged; dar budgetul soil nu Pa depuse nicl dupe deschiderea noueY legislaturl, adica la 29

Februarie 1860, ci dupe trei Lunt

In privinta allegerilore, Rointiuld In 'No. de la 19 Decembre 1859 , qicea ca sub guvernul Caimacamului Al.
Ghica, numite de' Nita, allegatoril aii tinut adunad politice , fia sae nu allegatorT , spre a se lumina assupra
candidatilore de deputatT ; ca chiar sub guvernul CMmacemiel de treI , libertatea Intrunirilor n'a fost Impedicata ; pe cand guvernul constitutional al D. Ion Ghica,
printr'ua ordine a prefectulul politiel No. 32,109 de la
29 Sept., a push terra Intr'un fail de stare de assedie,
figurkil reprobarea generals [Wit de Camera pentru eseesii
de putere, fi rea intrebuintare a fandurilor Statula.
Monitor No. 167. edinta din 31 Main'.

www.dacoromanica.ro

21

oil ce addunare d'a trata affaceri politice , subt oil ce

colOre, filnd oprititi ; si intreba Romanut data allegerile
sub uvernul constitutional allti D. Ion Ghica all a se
face ca sub guvernul Cdinacdnniei de trey, de gloridsd
memorie?"

D. Ion Ghica a dat ordine contraril circularelord selle

cttre prefeti , relative la allegeri , gi chiard assupra al1 egerilord de dellegati ; dovada, destituirea prefectului
de Muscelti, 1P. Dimitrie Rucarenu, care nu consimtisse

a c'd"lca legea in favorea unul recomandat alld D. I.

Ghica; apol, ce este mai gravd, lntr'una Si aceemi chestiune, in done differite judete, a data done ordine contraislicatOre, dupe cum s'a dovedit chiar in Camel% , cu
ocasia verifich'ril titlurilorti ";'a constathril neregularitititilorti urinate In acea epoch').
Vont observa Ind In trecere ca Ministerul Ion Ghica,
dupe dissolvarea Camerei , In timpuld allegerilor, a &cut"' 250 schimb'ciri In personalul impie,gatilorti adminis-

trativi ;i judecdtorescr); acesta o qicem ca respunsd la

organul reposatti al D. Ion Ghica, care nu inceta a imputa guvernulul pre;eclut de D Dimitrie Ghica ingerenta
sa In allegerl, prin impiegatii Statulul.
i fiind ca vorbim de organul D. Ion Ghica, se mientionam, iards,1 In trecere, ca ;i la 1860 D-sa avea organul sed oficiostl de publicitate, adicit Dambovita, redactatti de D. Bolintinenu, (care a schimbat multe colorY, ca omit politicti); acea foie sustinea atunci politic%
D-lui Ion Ghica cu faimOsa axioma iesuitica Pinta justi-

fiat mijlocul, pe care a combdtut'o Romdnul, cu multd

logicd, In No. de la 15 Decembre 59.
(Veqi No. 104, 144 ;i 150.)
in streinetate, guvernul avea (liana francesd Le Siecle.
1) Monit. No. 62 pe 1860, F,ledinta din 8 Martie
2) Monitorul No. 126 qi 128 pe 1859; qi Romeina No. 151,

www.dacoromanica.ro

22

care In No. de la 22 Decembre aplauda messagiul de la

6 Decembre; iar Monitorui roman reproducea acelle
laude salariate In No. 156 pe 1859.
Romanul de la 16 Decombre 59, protestandii contra
redactoruld Monitorutu'i, care pretindea ca, qiarele nu
potti desbate messagiul domneseti 1), dovedea el acesta
e ud faptd anticonstitutionald i vdtdmdtore din tote puncturile de vedere ; apd adducea aminte D-lui Ion Ghica

sub Printul Bibescu, D-sa a sustinut, cu multi aria, In

i literard, 2), dreptul si datoria pressel

fOea qcintifica,'

d'a desbate messagele Domnescl."

In No. de la 23 Decembre, Romani critica circulara

D. Ministru Ion Ghica catre prefectl, relativa la allegerl, unde figura, I.ntre altele, frassele ca administratia
se vegheze ca vorbele allegatorilorti se fie cuviinciosse, o-

prindil a discuta pe cei ce nu vor fi allegatori." Romanul, analisandil acelle frasse, echivoce ca i politica D.
Ion Ghica, dovedea prin acesta chiar ingerinta director a
guvernulul In allegerl.
Despre OM parte, .Reforma, dovedea ca, politica D.
Ion Ghica este politica, de Meftstofeles (Reforma No. 32
si 33 pe 1859.)
In privinta arendarq averilor Inchinate D. IOn Ghicaa Iutocmit acea comissiune care legitima protocolul de la
Paris; Comissiune pe care a mantinuto i Ministerul D. Ros
setti ce a succesfi D. Ion Ghica; Comissiune care a fost

tin obstacolti pentru Ministerul Iepurenu, ce n'a Ingaduito a lucra, fiind attentorie autonomid, dar mid n'a
1) Ve(li analisa acellul messagiii de D. Ion BrAtianu in Ranzanul
No. 191, 193, 145.
Vecli si Steaoa Dun'drii: din a done
decadit a lui Decembre, ce a desbAtut gi ea messagiul dom
nescii.

1) Ce se publics in Moldova la 1844, si uncle Sgurezri, mul$1 ar-

ticoli cu initialele IG. Tot d'auna D. Ion Ghica a fost in

res erv5; negreqit, spre a nu se comprornite I

www.dacoromanica.ro

23

putut'o desfiinta, in momentul chid se spera unirea de

la Constantinopole, i cand s'ar fi compromis chestia cea
mare printr'un conflict anti unel cestiuni secundare.

Venim la chestia arendmilor Statulul. El nu respunse

se sera nici chiar aren4ile anului 1858, neplatindit nicl
macar parte din aremple anului 1859 0 1860.
On. D. C. Cretulescu, Ministrul Cultelor de la 1859,
luasse mesurl energice contra acelor arenda0, silindu'l
la plata arenplor, dupe ce le accordasse destule amanari ; D. Ion Ghica Inse consimti ale face un sciigniant
illegalii,

ca sa'0 assigure reqta In alegerile de peste

Olth, dupe cum s'a accusat In Camera de chtre D. G.

Etirbei, cu ocaqia votaril scapmantului.
D Ion Ghica este Inca autorul conventiunii Romaniel
cu Rusia pentru navigabilitatea Prutului. Mentionam acesta intrecere, numal ca se arritam sinceritatea Roiilor,
amicil politicl al D-lui Lin Ghica. Lectorul 10 aduce aminte ca D. Anton Arion, In Inanifestul see catre alegatori, de la 17 Fevruarie anul curent, 1) acusa Camera
trecuta pentru acesta conventiune, care, dupe D-luT, are
consecintele celle mai funeste pentru independinta 'Astra;

eand Insu0 Guvernul Ro0ilor o recomandasse Camerel

D-lor, prin cuirentul tronulul, ca s'o voteze mai curandii.
Mal multe projecte de legi vedem publicate In foea officials 2) de cabinetul Ion Ghica, dintre cari unele s'ah
deppusti pe biuroul Camerei, in .ledinta de la 17 Martie. 3)

Intre acelle proiecte /nse nu vedem proiectul pentru

inbunatatirea sOrtel terranilorti , promish In programul

D. Ion Ghica de la deschiderea sessiunil 59 -60; nicl

proiecte ca acellea ce D-sa reclama in respunsul la adressa
1) Vecll Democratic de la 18 Fevruarie 1870.
2) No. 23, 24 ci 67.
3) Moat. No. 75.

www.dacoromanica.ro

24

tronulul de la 30 Ian. 1861, menite a face prosperitatea

fi aria notionaa ; adica urgenga unel legI judiciare organice, care se garantese independenga magistraturd ;
legea care se regulese, Intr'un modil practicti, respunderea Ministriloril; legea de necompatibilitate Intre mandatul de deputattt cu functiunile dependinte de Guvern ;"
In fine D-sa n'a staruit a se deppune, In sessiunea 59-60,
proiectul anungatit de Guvernul Epureanu In discursul
tronului, pentru reforma electorala ; ci s'a grAbit, prin
intriga sa, a se pone In Accusare Ministerul de la 13 Iuliu 1860; clar chiar dupg. 11 Fehr., D. Ion Ghica n'a
venit cu legea pentru respunderea ministerial6; alt-felltl,

cum ar fi putut contracta faimossul Imprumut Oppenheim, despre care vom vorbi la locul seta?
Tote acelle proiecte alle D. Ion Ghica nu erat decAtti
pulbere de am-it In ochiT teiril ; era sigur ca., cu legea
electoralit a Conventiund, nu putea forma ua majoritate
care se susti5, assemenea proiecte; dace era sincere, trebuia, cum i s'a clisti de publicktI, se propuie camerel
celle dope proiecte vitale, reforma eleetoraa si legea ruraa; si in urma refusulul, se disolve Camera, facend appelfi la terra, cum a facut D. Cogainiceanu la 2 Maitl.

D. Ion Ghica, cu tots, silinga ce'i a dat a forma tilt

majoritate docile'); lime din 75 Deputati, alles, la Februarie 1860, sub influence guvernamentalh, abia vr'o 20
puta trece de liberals 2); din aces,tia doted din trey partY,

avend pe DD. Rossetti si Bratianu In frunte, se unir5.

cu BoeriT din maioritate spre a da Guvernului I. Ghica
votul de nelncredere de la 30 Aprilie 1860, despre care
vom vorbi Indattt.
I) Veill protesturile foilor publice pentru clilcarea Art. 7 din legea
electorala, fi in parte, alle Ronainu/ui." din No. 12, 33, 96, 47
pe 1860.
2) Monitorul No. pe 44 1860.

www.dacoromanica.ro

25

Pentru prima Ora, D. Ion Ghica fa allesti atuncl deputatti s.i In Dambovita i la Dolja ; and mat nainte, In
dou6 r6iduri, nu reuisse, ca simplu cetatail ; a fost
allestl Insa ca Ministru.
in edinta din 17 Martie 1), D. Ion Bratianu imputa
CabinettiluI ca, prin facerea statisticel In timpul allegerilorti, a silita p'allegatori a tainui adev6ratul lora venit ; iar prin formarea din mu a listelorti electorale, contra littereI anexului II din Conventiune, Guvernul a influintatti allegerile.
D. G. Stirbeiti imputa Guvernului ca a lucrat, in chestiunea acesta,, contra interpretari data de Camera legit
electorale.

Cu occasiunea desbaterii respunsulta la discursulii tronuluT, in edinta de la 24, Martie 3) D. Ion Bratianu
dovedea ca Guvernul are intentiuni absolutiste.

in edinta de la 21 Aprilie 3). D. Ion Bratianu dovedea ca Guvernului nu l: place regimul parlamentar ; iar
D. General Tellti constata ca multe lucreiri alle Guvernului suntii neconstitutionale 1 neconventionale.

in eclinta de la 26 Aprilie, Camera imputa Guvernului ca, din cestiunea scapmantului aren4eloril de la
moiile Statulul, a voit a face uci (mina" electoral ii, ; fti ca

dovada se adduces allegerea D-lai Ion Mica de Mtn

arendaii din Doljia. 4)
in edinta de la 29 Aprilie 5), cu occasia verificarii tit lulul de deputata a D. tirbeiti, s'a doveditti arbitrarulti
arestaril acestuia de crttre prefectul de Doljiil, in preqiva
allegerilorti, sub Invinovititirea de perturbatoril al liniftei ;
a fost Insit acbitatil de catre procurorul Curtilor-Unite.
1) Monitorul No. 75.

2) Monitorul No. 89 pe 1860.

3) Idem No. 105.
4) Idem No. 112
5) Idem No. 124 cii 126.

www.dacoromanica.ro

26

D. Ion Ghica voit'a ore prin acesta WO resbune contra

fi111117pentru messura luta de Voda-Stirbeiti, la 1850, Indatorand pe D Ion Ghica a restitui Vistieriel ua raja ducati,

luati pe nedrept de D-sa, ca agent alia terri in Constantinopole, In timpul revolutiuni de la 48 ? .. . Venim la
votul de blama propusa de D. Ion Bratianu, pentru necontenitele violdri, ale legti, de ctindii e la putere D. Ion
Ghica. In edinta de la 30 Aprilie 1) se voteqa propunerea de blame cu 31 voturi, contra 11, In coprindere ea Camera desaprobd illegalitatile comise de ministerti , invitandu'l a pune caged abaterilor din drumul legala, Acesta provOca retragerea Ministrulul Ion Ghica,
anuntata In edinta de la 5 Mail". 9
Dupe retragerea sea de la Ministeriti, In curse de 25
de (1ine, pena la venirea anal Ministeria, D. Ion Ghica
a fa' cuta mai bine de 30 nuniirl (afara din permutatil)
Intre care cinci prefecti , facuti Inteua qi, si peste 15
destituiti, Intre care un director de ministeria , un preedinte de Curte , trel membril de Curte , un sefa de
Sectiune, etc.3)

Nu putem termina mai bine acesta capitola de cat cu

critica ce Nationalul facu atunci unel circulare a D-lui Ion
Ghica dare allegatorii din Dolji , multumindu-le pentru

allegerea sa ca Deputata In Camera, critica ce a reprodus'o Trom,petla In No. 809, anul corentil.

In preclioa regretabilulul evenimenta din Craiova,

locuitoril acestul orma as trebuit sa priimesca din partea d-lui Ion Ghica ua circulara avenda de obiectti aparenal a multami commitentilor 501 pentru votula care
i-a deschisil us,ele AdunariT; Insa aceste mul(amirl,_ ce
ne este permisa sa le gasimti tarciie, fiind-ca se faceart
I) Monitorul No. 131.
2) Idem No. 136.
3) Monitorul No. 137 pe 1860 cd cello urwiltare.

www.dacoromanica.ro

27

dupe aprOpe unit amid, de buns semi nu figuroza acolo

de dart spre a servi de pretexta la ua, manopera alle

carer motive se pota pe drepta cuvdnta Maui.
Acosta circulars, consacrata, pe de urt parte spre elogiula prea pucinti modesta anti autorulut el, se applica

pre de alts parte a arunca blamulti cello mar nedrepta

totora Omenilora politicT, alle carort idee nu le permitil
sa urmeze s.irula de idol alle d -lul Ion Ghica.
Asti 1, calla restabilirea ordinil ne- a redattl Angele
rece pre care ma, assemenea manopeta era de nature a
ni-la urea , ne vomit permite cite -va cuvinte asupra acestuT subiectti.

Dell , fiinda Impotriva gustulul nostril sa intram in

amanuntimele uriciose alle pretinseloru servicie, pre cart
D. Ion Ghica se lauds ca le ar fi addusti t6rreT, fie prin
capacitatea sa, fie In virtutea patriotismuluT sea, si mar
mult In calitatea sa de ministru de chat In aceea de
deputata , ne vom margini a aminti ca tote proiectele
de legi, ce le a addus In camera, fiind calcate de dumnelui Intr'unti mods servila pre legile In vigore In alte
terre, 3i prin deossebirea de impregiurari i de miqloce,
aceste legi nefiind applicabill In terra acesta frtra modificarile celle mar seriose, a resultata din acesta ca aclunarea, fortata a le lua In consideratiune, sl-a perdutti
timpula ; ceea ce a necessitate prelungirea el cu trel

luni preste terminula fixate pentru Inaidere , 1 a tinut

desbateri a crtrorti sterilitate ar fi r6mas Tara compensatiune, den patriotismul adunaril , trecend peste necaOdle ce'i impunea proiectele complicate alle d -luI Ion
Ghica, nu le ar fi modificata de susti pone josit cu pacienta prin amendamente laboriose, ca sa nu lase terra
cu totulit nepregatita pentru reformele pre earl opiniunea public& le reclama nelncetatti.
i In adeverti, ori-tine a assistath la desbaterile adu-

WW1, nu s'ar fi putut opri de a fi forte impressionatti

www.dacoromanica.ro

28

pre d'ut parte de energicele silinte alle membrilor sei,

ca st scota, din dedalit legile Imprumutate din strtinttate, printre cart d. Ion Ghica II preumbla cu athta oboselt attentiunea , erd, pre de alta de rolulti passivti
ce acestt din urma adoptasse sistematicesce, i pre care
nu-lt abandona de catti atunci candti, veendt pre Adunare

In setea sa d'a produce ceva utile i practice- -

In punctult de a se degagia de piedicele selle multiple,

intervenea spre a reinoda nodurile pre earl ea le desfacuse; ceea ce necessita din partea acesteia still dea
nuoe ostenele ca sit sfarame cu destverire cercult viciosti In care d. Ion Ghica ',1 dedea reutaciosa placere
a se inchide.
Amu putea aminti aci punerea In lucrare a multimii
de creatiuni datorite arbitrariulul d-lui Ion Ghica ; dent
ca nisce lucrurl ce s'ati petrecutt In clillele nostre, 1 cu
scirea tutora, credemil de prissosti a le enumera.
In resumatu , pre care punctti seriosti din nuoa or-

dine de lucruri ar putea WO baseze terra pltngerile

selle, dect nu assupra nenorocitel initiative care Itsstndti
moscenire consecuentele selle guvernelor posteriere 'i-a
obligatti sit caute In nuol imposite milocele de a accoperi monstruosul budgetti alit d -lul Ion Ghica, macar et
acestti budgetti, care era de 100 de millione, a fost redust la 70 ?

D. Ion Ghica, care declara Intent cli, In Ont. adu-

et ar

fi fericitt In cliva child budgetuluT set de

100 millione 'i-ar succeda unulti de 500, avut'a pla-

nare ,

nult, impingend adunarea pre acestt calle ruinttore, a

excita nit miscare pe care sit o pott Interce In profitulti
unel Inane, dert, absurde ambitiuni, ce nu mai este secrete pentru nimenl?

Nu mergemt pent a sustine aces* dera,

cunnos-

cendti isolarea pre care dreptele neincrederl alle tend,

fie prin instinctt, fie prin scire, at creat'o d. Ion Ghica,

www.dacoromanica.ro

29

vomit admite bucurosti ct propuntmdri marea cifil care

11 ar fi promisil sit Imultesdi numerulti Implinitilork deveniti creaturi alle sale, 1sl pussese In gAndil sa form*
uit clienteld pi opagandistd, cu un scopil ascunsk a citrui
puritate nu pete scrtpa nebitnuitit.
Dupe tote acestea, precum In uncle castle nenorocirea este bunA , trebue sa speritin cit natiunea va sci sa
profite din cruda experientl, ce a Malta cu unii omen1 ;
i ca adunarea , stabilindti ua just6t balantit lntre resur-

sele terra si serviciele pre cars le pote ea ascepta de

la guvernk va vota d'aci Inainte budgetele cele mai In
rapportti cu miqlocele contribuabililorl"

D. Ion (Mica, sufletulu prima cOalifiuid

parlamentare.
In qioa de 15 Aprilie 1861, s'a pima. In accusare Ministerul de la 13 Iullti 1860, prevclut de D. Manolache
Costache.

Canal citeve tine -va aiji, cu siinge rece, foiele publice (rotund, si desbaterile din Carnerit, In cestiunea
de faciit, cum si apitrarea Ministerului, (nu In sdnul Adunarii, uncle i s'ail refusat apararea) ci ditre opiniunea
publick si dupe (leee luni de la punerea sa In accusare 1), remAne convins ca numai resbunarea personald a
dictatil cellor 35 Deputati actul lora de la 15 Aprilie
1861 ;

si di D. Ion Ghica a luat cea mai active parte

la acestA fapta, demnit de caracterul

EatA ce ne propunem a dovedi In acestil Capitoll

Totul era preparatil pentru drama ce s'a jucatit In

memorabila qi de 15 Aprilie 1861.
'1

Vq1 brocairti Ministerulti de la 13 Mill 1860. Bucaresei

Tipogra 6a Nationalulni, 1862.

www.dacoromanica.ro

30

Mai Antall", fusiunea elementelorti cellor mai contraril,

Infratirea natureloril cellorti mai antipatice, allianca

inamiciloru cellord mai nelmpecati pand, atuncI, i dup'aceea in luptA de morte ; In fine, sMcutarea lul Caiafa cu
Iuda.

Dupe terminarea dramel,

fie-care actorti reinta In

rolul seu ; iarksj done tabere, inamice de morte ; cu deosebire a D. Ion Ghica, care "Anti aci inclina spre Stinga,

cu calculu, tot din calculil trece la Drepta.

TInta justifica mjlOcele. Scopul era, pentru D. Ion Ghica

a desbina, spre a putea domina ; adicti,, a eliniina bullets

din partidul progresistil, spre a putea mai lesne esploata
In folosul sell elementul de desordine; in fine, a prepara terremul, spre a putea pescui Intfuh, qi, In apa turbure, pe Regile pescilorii (domnia). Pentru liberalil eel

fall, scopul era se scape de nite rivall ca DD. Boerescu, Costaforu, General Vladoianu si I. Ion. Filippescu,
earl, prin meritele lord personale, prin luminele Ai patriotismul lore, eclipsed nite nulitAti ambitiose, ce
amageti lumea prin cuvinte de libertate i nationalitate.

Pentru retrograqi, scopul era a deconsidera pe Democratii de talentri si de ktiinta, slabind ast-fel partidul
progresistu prin desbinare i stigmatisare. Si uniT si altiT profitail de occasiune ca BEV resbune contra Generalului Vladoianu, care nu essecutase ordinile Caimacl-

mid de trel la 23 lanuarit 1859, in favorea candidatuluY Boerilor ; contra D. V. Boerescu, Caruia '1 venisse i

fericita idee d'a propune pe Domnfi Fe allesuni

Moldovel, la 24 Ian., contra dorintei fakilor liberall, cart
D-luT

aveil de candidat pe D. N. Golescu, ne avendil atunci

anse D. Ion Briitianu; contra D Boerescu mai erea, din
partea Rosjilor, un felil de rancuna pentru ca reintrasse
In Ministerul Iepurenu, dupb, ce fticuse parte din Ministerul Rosseti-Bratianu; ceea ce dovedea Increderea Domnitorului In D. Boerescu, ce presinta mai multe garantil

www.dacoromanica.ro

31

de ordine, de capacitate i de patriotisma, de catil a-

ceia pe cari faptele lora posteriore 'Ian aratatti terrel

ca perturbatorl sistematia, saclificand total ambitiunii for meschine. Acesta era scopul ascunsil; aparintele ereu legalitatea i moralitatea. Vom vorbi indata despre acesta SO, vedem mai Anthill mijlocele pentru ajungerea scopulul
Pentru acestil sfarit, totul s'a push In joca : amanari
si escluderi la verificarea titluriloru, departandu-se Insui Generalul Tell, sub pretest"' ea n'are venitul prescris de lege; lipsa Mitropolitului In cioa de 15 Aprilie,
care cel pucin s'ar fi abtinut ; Intellegerea intima intre
press& 1) ski tribunes, cari esagerail grevlele Ministrilora;
declararea Camerel in permanenta ; si refusul d'a se aOra accusatil. Asemenea manopere, din partea accusatorilora, dovedea tact" i inteliginta, i le assigurati triumful ; din partea acusatilora, a fost tfa greOla d'a face
procese de pressa; ua greela d'a nu da in judecata pe prefectul de Doljai care n'a tiut Intampina r6scola, ca prefectula de Prahova; ua gres.ela neiertata d'a nu se lncongiura
in Adunare cu toti amicil loru, cad lipseil In qioa hotarl-

tore ; greOla d'a se retrage Ministri din Camera In qioa

fatala, lasanda Reit adversarilora campul de batae ;

(16ra cea mai mare greal& a fosta d'a intra in Minis-

2) Unii din scrliterI ail putut fi induqi in errore de Capil pretinfi

liberali, atatil de dibaci a insnfla incredere cellorsimplif, cum
qi cellor sincere; acestia nu puteil crede ntfttil de perflclip'a-

eel farisei politick' in cat ea se serve de pana for neesperimentatg, ca d'un instrument, spre ajungerea scopurilor
for culpabile ; and inse unii din aceia cu inima castes a surprins pe impostori in flagrant delict de perfldie, s'aii teas de
den,ii ; gi alp: all avut curagiul a rupe en R130 in publicil,
demascandu'i ea pe nisce qarlatani politick'.

www.dacoromanica.ro

32

tern cu glumetul D. Iepurenu ') i mai alles d'a nu dissolve Camera In urma refusulul acestia d'a vota legea
electorala si legea rurall. Orl cum, grelelele for nu meritaa asemena pedepsa.
Fara acele greelle din partea Ministrilori, combinarile machiavelice ar fi fost dejucate; cad Coalitiunea n'ar
fi putut Intruni majoritatea cerut6 pentru acesta sflqit 2).

Ua bill joca adesea un mare rolil in luptele parlamentare ; Para ua bill, a fost dat In judeeita Generalul
Vladoianul, care a assigurat triumful Unirii
cratiel la 24 Ian. 1859;

'a,1

Demo -

0 cu duce bile3) D. loan Bratianu

a venit la ministera ca se compromita financele prin

concessiunea Strusberga, i se se compromita si el cu cliestiunea Transilvaniel s'a Bulgariel; in ambele casurT, D. Ion

Ghica a jucat rolul lui Mefistofeles din Faust

inainte d'a se vota propunerea pentru punerea in accusare, s'a votat propunerea dad, Ministerul trebue sail
nu se fie ascultata? 27 Deputati au opinat prin bile se
nu fie ascultattl; iar 23 an fost de parere ca se se apere.
Peste cate-va minute se voteza propunerea pentru darea, In judecata, subserisa de 34 deputatl; i se aproba,
eu 35 bile contra 15.
Dad. cel 23 deputatT, cari opinassera pentru a se Ingadui Ministerul se se apere, ar fi fost convinl de ceea
ce att facut, d'ar fi avut adicit cat de putina pudore, ar
fi respectat cel putin forma esteriora a justitieT, nepar') D. Foru a ficut amend onorabil a in qedinta Camerei de la
2 Ian. 1867 (Mon. No. 5) clicend nod cand am avut onorea a fi collegulit D-lui Ieputinu, a fost numai la nenorocire." (ilaritate)
2) Daca Ministrii ar fi stat in Camera la votare, nuMC,Irul depu-

taplor ar fi fost 53, nu 50; ar fi lipsit atunci as bilr spre

a se forma dour', treime, trebuind 36 voturi.

3) Cad de vi s'a priimit propunerea de blam cu majoritate de

trei voturi, insi5 un deputat a votat din grefelci contra Ministrilor, core s'a abtinut in ledinca dela 21 Febr. 1867.

www.dacoromanica.ro

33

ticiphndfi la votul d'accusare ; atunci Coalitiunea n'ar fi

putut intruni done treimi. Eat dar dovedith ca nu convingerea celor 35 Deputati despre crimele Ministerulul
Iepurenu, ci patima orba" le a dictat votul din qioa de
15 Aprilie 1861; i chnd cel 35 Domni vor citi aceste
rilnduri, se vor ruina, veencl earl servit ca instrumente
passive unor intrige meschine.
Propunerea celor 34 deputatl, pentru punerea In acusare, era basath, pe dime considerante: ch, Ministerul, ca
se acopere illegalith,tile sale, i se Inabuesca, arethrile
Camerel chtre Domnitor, cerusse disolvarea el ; .i ch. In
cursul alegerilor, Intrebuintasse tote mijlocele de care
dispune un guvernil ca sa essercite asupra contiintel alegetoriloril o pressiune neamlith; prin urmare, In virtutea Art. 15 din Conventiune, propuitorii cered darea
In judeccta a Ministrilort.
Majoritatea, dupe propunerea D. Ion Ghica, allege nit
Comissiune, compush de D. D. I. Otetele,lanu, N. Bibescu,

C. Rosetti, G. Wenn, Anton Anion, D. Bratianu i Ion

Ghica, Inshrcinatti, cu actul coordonator; i ea numece pe

D. I. Ghica raportor allu actulul care avea sa serve de

carma acusatorului ce va fi Insiircinat cu recuisitorul acelui
procesii.

Nimeni Ins& din partea camerel nu s'a dus se sustie

acusatia lnaintea Curtil de Cassatiune; probh, evidenth,
despre neculpabilitatea MinisteruluT, de care Inski Camera era convinsh, tiind ca lnaintea Y. Curti de justitie nu va putea sustine accusarea, conform art. 15 din
Conventiune.

Inainte d'a analisa actul coordonator, se vedem respunsul Ministerului dad s'a facut propunerea cellor 34;
ad dupe aceea Ministerul s'a trasu indath din Adunare,

creend ca demnitatea sa nu'l mai permite a sta Intr'ul camera atat de arbitrara; scrupulli nejustificabilit In
ochil ratiunil care le ordonh, a sta ph& la votul
3

www.dacoromanica.ro

34

definitivil spre a dejuca manoperile adversarilor. Acestia se

pot scusa cit nu el au oprit apararea Ministerilor, ci sin gurY MinistriY, prin retragerea lor, n'au voit a se apAra,
simtindu-se pote slabl In acesta.
Ministril respunserli, In qioa de 16 Aprilie :
ciceti c'am comisti illegalittitY; dar nu formulatI nici
una, nu Infatiatl lidY us dovaditi.
Ne vorbiti de inclulgenta ; nol nu cerem de dt, dreptate , fiind datore Camera a ne asculta Inainte d'a

ne accusa; pentru acesta ye cerem, data nu 24 de

ore, o singura sent cel putin, ca se ne concertam aptrarea, nefiind totY MinistriY fatA. Ne vedem surprinsi, pen-

tru ca enT s'a facut propunerea, erY s'a dat In sectiunT,

sectiunile se adunA noptea, si adi yin tote la tribuna cerendil accusarea, fara a formula nit singurA fapta ; si
D-v. tot adl voitY a ne accusa, fail a ne accorda cateva ore, spre a ve putea si nol Intreba : care sunt crirade pentru care voiti a ne trimite In judecatA. ?
I6:icet1 ca v'atl declaratil In permanents; dar si justitia este In permanents.
icetY ca puncturile de accusare sunt coprinse In adressa la discursul tronulul din sessiunea trecutd dar
discutia se face asupra propuneriT cellor 34, care dice
ca s'a influintatti alegerile i cA s'a dissolvat Camera cu
scopti d'a se calca prerogativele el; pe CAnd adressa la
tronti tontine numaI desaprobarea unora din faptele Ministrilor ; In fine, propunerea nu arats nisi vr'uit alcare
de lege positivci,

nicY

rissipa de bani, publics, singurele

cause pentru care se pOte da un Minister a In judeca.th,

conform Art. 15 din Conventiune.
SustinetT cit Camera nu e Curte de judecata ; dar Adunarea, In casul de fats, nu este ore ug, Curte de punere In accusare ? Rolul eT este de jude instructor ; si
dupe principiul fundamental In orl ce instructiune pe-

www.dacoromanica.ro

35

alk nizneza nu se da In judecatA Inainte d'a fi ascultat

'a se aduna probele pe care se basesii accusarea.

I)iceti ca faptele pentru care ne accusati le cunkte

terra din organele de publicitate ; pate fi acesta =tilt
legalli de accusare ?
Ne prevestitl In fine di, orT ce apArare, fie alit de
ellocuentsk ar fl de prisos, fiind ca aveti convictinnile
formate mai din nainte ; dar Art. 15 din Conventiune nu
cere convictiuni, ci probe legale, si nurnaT pentru rissi-

pire de bani si violare de legf.

Este de demnitatea CamereT a nu trece cu us.urinta
peste un assemenea actit ; Bind di Camera Isj va atrage
osencla istorieT, trimitendil un Ministeriil 4n judecata fara

a'l permite a'0 da contil de faptele sale.

Garantia ce legea accorda cellul din urmo, cetatentt
D-v. o refusati consiliarilor tronulul, ce ail guvernata
terra; aflatI dar ea o ast-feliz de accusare va fi cela mal
frumosti triumfil allti vietel lor."
MinistriT afirma In aptirarea lorti care Opiniunea publick c6, ar mai fi (list's si urmiitorele cuvinte, ce nu se
vedit trecute In Monitor ii :
Dea Domnul ca, Ministerul ce va e0 din sinul acestel Majoritiiti care ne accusk sit nu tred prin greutiitile prin care am trecutii noi ! Fac6, cerul ca cu acestA
persecutiune se lncete luptele, i sit se Infatesd toti
Romanii !"
Sit analisitmil acum In trecere raportul Comissiunil In;

Arcinata cu coordonarea fapteloril pentru care s'a pusii

In accusare Ministerul de la 13 Iuliti 1860.
Dintre ace tY Ministri, vom observa mai anteiii

ea unul fussese collegul D -lul Ion Ghica In Ministerul de la

11 Oct. 59, i patru contribuissera ore-cum la ciiderea

sa ; se 'Ate dar banui un feltt de resbunare din partea

cellui mai activti si vindicativa luptAtorit contra Minis-

www.dacoromanica.ro

36

terului accusata ; ast-fela ca patima a jucatil un rola

Insemnata in acea accusare, unica In felula el.
Eata capetele de acusare din raportul In cestiune :
1. Evenimentele de la Craiova. Cum ca a fost rescola
la Craiova, la Noembre 1860, este necontestabilti '). Ministerul era dar accusat cri, '0 a facut datoria d'a i'estabili ordinea. Asemenea datorie '0 a Implinit'o 0 minis-

trul Ion Ghica, tend ordonasse arestarea D. GG. Stirbell, dupe a':irmarea prefectulul de Doljia, ce'la Merlmina ca tulburator anti ordinil publice.
Daca a prefectul provocat rescola de la Craiova cum
sustineu adversaril, cine a provocat rescola de In Ploevi
i Bolgrada, rescole ce s'aa IntAmplat in acela0 timpa?
De se nu s'a d'at prefectul In judecata? Dar ore Ministrul Ion Ghica dat-a iu judecata pc prefectul de Dolja
pentru arbitrara arestare a D. GG.
? De ce Ministerul ce a succesa Ministerulul Iepurenn n'a dat ellu
In judecata pe prefectul ce a provocat rescola de la Craiova?
nu trebuea care dat In judecata si prefectill
de Prahova? Negreit. Pe D. Gr. Marghiloman, fiinda

ca a tras In popora;
tras In popora.

3i

pe D. Sc. Voinescu, fiinda ca, n'a

2. (Mica rea drepturilor municipale.

Nu s'a indicat nicl ua lege positiva care s'o fi calcat

Ministerula.
3. Violarea legit electorale.

In lipsa d'ua interpretare a cuvin'elor din acea lege

les listes seront dresses par les soins de l'administration,
guvernele conventionale au aplicata acesta disposititine
dupe cum a Inteles'o fie care.
Pentru assemenea cestiuni, Camera s'a marginitil a da
1) Vesli ami5nuntele pi depepele prefectului p'ale gnvernului, in

bropura Minislerul de la 13 lulie 1860, pug. 95-119, relativ

la aeon rese615.

www.dacoromanica.ro

37

yotd de bland Ministerului Ion Ghica; iar pe Ministerul

Dim. Ghica Pa absolvit ; de i prin circularele sale, a-

cesta luasse dreptti basa listele din annul trecutd, declarate de majoritatea Camerel ca viciose 0 illegale; i
lasasse In liste tot pe cei Inscrisy de prefeti In anul trecutd, pentru care D. Dim. Ghica combAtusse cu furie
pe Ministerulti acusatd.

Apoi, data Ministerul de la 13 Iulid merita pentru acesta osenda capitala sub Conventiune, ce sena ar merita Ministerul Ion BrAtianu, si chiar Ministerul Ghica
Cogalnicenu, sub Constitutiune? . . .
4. Influintarea allegerilortz.
Care Ministerd a stat cu mhinele In slut' In timpulil
luptelord electorale ? Daca Ministerul Iepurenu ar fi meritate. Inchisorea pentru acesta, Ministerul reteveelorii i
Ministerul bitelorg, ce ar fi meritatil ?

Daca neregularitdtile, 0 chiar pressiunea prefetilord,

ar trebui puse In sarcina guvernelort, apoi pressiunea
unor prefeti de sub Ministerul Ion Ghica de la Oct. 1866,

0 mai alles viol rile monstruose, cum s'a qisivin Camera, alle D. Pantazi Ghica, prefetul de Buzet, n'ar fi
meritat ore punerea In accusare a acellui Ministeril? Cu
tote astea, Camera a fAcutil din acesta numai obiectuld
unel interpeldri.
Gatti pentru schimbarea si permutarea impiegatilorti

In timpul allegerilord i alld formkii listelor electorale, care Ministerd n'a usat de dreptul sed? Celli"
mai culpabild, Inainte de 2 Maid, data acesta e cull*
a fost Miuisterul Ion Ghica, cum am dovedit; asemenea i Ministerul Dim. Ghica, cum se 'Ate vedea din protestdrile Pressel 'ale Tribunei de la finele anului 1861.

Pentru ce dar majoritatea n'a accusat la Decembre

1861 pe Ministerul Dim. Ghica, dupe cum a faze cu
Ministerul Iepurenu la Aprilie acelmil and?
Respunsul e simplu: majoritatea Camerel fiind a Con-

www.dacoromanica.ro

38

servatorilorti, ea nu putea blama sad accusa pe unul din

capil se, care se compromisesse pentru dtnii. Pentru ce
ore D. Ion Ghica i alliatii sei din stAnga nu imitarA
politica Conseoratorilor?
Ace tia craft in dreptft a fi Infuriati contra Ministe-

rului de la 13 Ina". 1860; cad acesta se silisse, en paguba sa, a prepara triumful partidel liberale. Din contra,
fa1iI liberall, cu D. Ion Ghica In frunte, dad mting, d'ajutord Boeriloril pentru a umili, a deconsidera, a strivi
partidul progresist, prin accusarea Ministerulul de la 13

Md.; ast-fel ca D. Ion Ghica n'a facut de cat a Inlesni

venirea la putere a Retrograflortl, can ad provocat prin
arbitrarul si IncapAthnarea lord catastrofa de la 8 lunid
1862.

SA nu uititmil In fine ca mhnAstirile (Ilse lnchinate 1i

BrAncovenesci, ne fiind secularisate la 1860, averile for
served a lmpedica recumkterea allegeril lui Voda Cuza,
a paralisa Unirea i reformele salutariT, 6'a conrumpe cons,tiinta allegAtorilord. Citesca lectorul Toile liberale din
timpiT aceia, ki se va incredinta de adeverti.
Terminam cu aceste cuvinte din apdrarea Ministerului
accusat cAtre Opiniunea publics:
Majoritatile adesea ad crucificat dreptatea s'ad proscris patriotism]. Numeral IN:Ste juca un mare roll In
institutiunile omenesci; dar dreptatea nu se numdra, ci
se descopere prin lumina adeverului s'a tiintei."
Ministerul Iepurenu a fost achitat de I. Carte de Justitle; iar Curtea cea gra appelic, confirmhndd verdictul I.
Curti, l'a absolvit assemenea, reservAndul numal votul
de blamd, care i s'ar fi dat d'o Camera impartiala.

www.dacoromanica.ro

39

D. Ion Ghica, suffieful coalifiunif tnonstru6se.

Am veptil 911 capitolulfi precedentti cum D. Ion Ghica,

resturnatu de la putere de conservator) unity cu fakil

liberali, 9 i da mina cu denii spre a pune In accusare
Ministerulti Iepurenu.
Membril din maioritatea CamereT, spre recunoscinca,
11111 allegil vice-preedinte; gi ellfi lupttt cu denii pentru
paralisarea reformelor cellorti marl sociale; combate apol
Ministerultl Stefan Golescu, cdruia maioritatea i dedesse

unti votil de blamil sub pretestd ca, nu presintasse budgetulti In epte

') dar motivultt era tolerarea manifestaril poporului , In qioa de 11 Iuniti 1861 , care,
prin petitiunea suscrisa In chmpulti libertatil , se da rid
forca morald lui Voila Cuza de a proclarna unirea, 'a
Intruni camerile pentru lArgirea legit electorale.
In sessiunea camerei din 61-62 , drill maioritatea
conservatorilor votd, legea de press i legea rurald , D.
Ion Ghica n'a protestat , cum a fttcut D. Coghlnicenu ,
contra acellor legi prin care se sugruma libertatea presseY ,
Si se prefacea cultivatorul romanfi Inteunti nomadti cu
cortulit la spinare.
In fine, ca membru allfi maioritkiT, D-sa votd dictatura ce
Boieril offereati lul Voila Cuza, chip() assassinatulti lul Ca-

targiu de la 8 Iuniti 1862, spre alfi compromitte In ochil

natiunil, crerjend ca, Vora' Cuza este atat de simplu Ca,
In virtutea acellel puteri discretionale , sa esecute acea

lege rurald, anti de fatala

naSiuniT.

Dejucati, Conservatoril, alliati cu liberalii falsi,

gi

avend In

1) Ves11 desbaterile Camerei din Iuniii 1861, in Monit. No. 142

144, 146.

www.dacoromanica.ro

40

frunte pe D. Ion Ghica, suscrie faimosa doleancA, citith

In edinta de la 22 Ianuarit 1863.

In adressa de resturnare de la 1863, figura paragrafulti cellil cu 16 Ministere In care Domnitorul era lo-

vial pe facia ; In ellil se qicea:

NicI concursul omeniloril n'art lipsit M. Tale ; cad
In 16 Ministere ce s'at succest de patru anni at intratfi
toti barbatii care ail ua valore politica In terra ; i toti

au ekitti de la putere faxa a lasa In urma-le de CAM

unit pote reputatia lorti politica." ')
In edinta de la 14 Februariti , duprt chiar propunerea d-lui Grigorie M. Sturzea , unul din corifeil coalitiunil , Camera sterge acellil paragrafit , fiind silit'a a
recumisce cti, prin acelle ronduri se lovia directri Capul
Statulul.
Cu tote astea , Fpocritul D. Ion Ghica, In edinta de
la 5 Februarifi, se esprima ast-fellti , In privinca acellui
paragrafti :

Atat Guvernul cum i oratorii au voit se lasse a se

creae ca maT allesti ea i cu D. Panu am fi isbit mai
susti de Ministrii; acesta n'a fostfi In cugetul nostru ; ki
face acesta protestare numai ca IA formaiitate , pentru
ca nimeni nu pOte vedea acesta In paragraful Incriminatil."
In edinta de la 13 Fevruarie, la Intrebarea D-luy

Cracte, ca la care anume Ministeril se aplica accusarea

cellor 32 deputati ca s'ai violat regimul Constitutional ;
cad li D. Than Ghica a fost accusat de acesta ?"
D. Ion Ghica respunde: se aplica la tote Ministerele
ce n'ail respectat regimul Constitutional, on care ar fi
elle."
1) Veql desbaterile de Ia 5 ping Ia 15 Februariii inclusivii; si
celle de la 18, 22 gi 26 Febr. 1863, publicate in Monitor"
gi intr'ug. brosurg. ad -hoc, in tipografia Tribune' din Iasi
cu spesele Conservatorilor de peste Milcov5.

www.dacoromanica.ro

41

Un altil Domnitor, cu mai multi' curagiti de cat Vodl

Cuza, In urma acellei dolleante, ar fi trimis Indata Inaintea Justitiel tote Ministerele can violassera regimul constitutional, Mini0riT fiind singurl responsabill.
In edinta de la 14 Febvuarie, citindu-se paragraful

din dolleantA grin care se facea imputarea a nu s'a

trimis Camerelor Constitutiunea votatA. de Comissiunea
CentralI, D. V. Boerescu Intreba
La ce Ministeril se face allusiune? cad s.i D. Ion Ghica

a refusat a o trimite "

D. Ion Ghica respunde : n'am gasit atuncl acesta opportun ; dar Adunarea avea dreptil s'o cell ; 0 eti atunci
o damii, sail me retragemil" (Ecce homo 0

D. Boerescu observA c5, nu crede ca D. Ion Ghica

ar fi recunoscut atunci Adun6ril dreptul s'o cell; dar
constaa el n'a dat'o."
Tot D. Boerescu Intreba: aft s'arunca, accusarea de
fal0ficare a listelor electorale, de destituirT de functionari, de atacii la libertatea individuals? fiind c5, tote
Ministerele, i mai ailed' al D. IOn Ghica, ail fostri accusate pentru acesta."
D. Ion Ghica respunde: se aplica la tote Ministerele;
0 nu me esceptesti de loci' pe mine, fiind gata a priimi
tots respunderea fapteloril melle."

Dar atunci pentru ce se Incrimina tronul? Si dacii

Voda-Cuza erea de rea credintA, pentru ce D. Ion Ghica
.i Coalisati1 sei, fo;ti Ministril, n'atl imitat pe Generalul
Tellil care, ctindti a vedut l'ca. Vodh-Cuza se Incerca, allit

usa i pe D-sa, la trantit demissia In nasil?

In fine, faimosa deleanca se voteza. cu 52 voturl, fiind
5 contra i 50 abtinuti.
Mare triumfil ! Ridicolul fu complectfi.
Baca, Voda-Cuza a caqut, peste trel anni, causa este
ea de la 2 Mail' pans la 11 Febr, egalitatea Si libertatea fusseserl parodiate, concessiunile patronate cu ci-

www.dacoromanica.ro

42

nismul ce caracterisa pe Vocla-Cuza, i cu immoralitatea

ce caracterisa pe mill din Ministril lul 2 Mai ".
Pe la finele anulul 1863, s'a publicatti In Elea umoristica Aghiurd, (No 3. *) ua %bulb, care era la parodia
spirituals a CoalitiuniT monstrucise : ea esprima bunulu
simtA all" poporulul, care intellegea prin instinctil ca
Voda-Cuza trebuia sustinutu atunci pentru a realisa reformele celle marl sociale, reforme pe cari si Conservatoril si Demagogil aveati interest' a nu se realisa; VodA-

Cuza lovi In cap" Hydra care deschisese gura fatala ;

din nenorocire, Heroulli se lmbata de triumfulti set', si
surprinse Hyaddormi In bracele immoralitatiT, unde
dra la 11 Februarit, sub forma Geniulul libertatil, child
In realitate ell" nu fu de cat Geniult1 1.0114 cum vom
dovedi In capitolele urnatore.
Eats fabula In cestiune care espriml cu fidelitate intentiunele capilor Coalitiunii monstruose.

Lupil, Oile i Calnil.

0 turma de oi grasse and multi s'esploatasse

De lupT, de urs,I i alte marl bestii shngerOse;
dea and bunt. pastor",
Deci, Oile voira
S'assigure ald turmel nesiguit viitord ;
Allesserl dar tote nal chine liberalti
Care jurg, sa, fie constitutional":
Ministril sh guverne, fiind respunghtori;

Iar Regele sh &Irma, pe pajistea cu flori

Dar din nenorocire, In turma cea de I

De mult se pripitisse multi Lupi i multi Vulpol,
9) De D. C. Aricescu

www.dacoromanica.ro

43

Depri4 ca sA manance chte unit miellu grk4ciorti ;

Acum li se tliasse merticul Dinnelor.
Pe d'an parte, chinil cel lacoml i curcitl
Erafi sub privighere, 'adesea ciomagitt
Atund lupil selbatecl i cel dumesnicitI
41 del laba cu caini1, cu cainii cel curcitY,
Cu scopti ca sa allunge pe bravul Pruptord.
Obsysca Adunare era ptrghia lor,
In care s'illustrara mai multi oratory marl :
OY, cairn, i lupi, 1i capre, Opt, vulpi i chiar mAgari.
Noi nu vom reproduce discursurile tote,
Ci numal pe acellea ce sunt may Insemnate.'

Una deputatil se scat

1i vine la tribunti :
Era unti lupa n6prasnicii, cu coda pena,'n ]unit.')
Ella singur consumasse vr'o duo sute ol,
i miei, si capre multe, Si duoeqed de bol.
Professia de credingh venim sa facem adl:
Sinceritatea nostra e scrisk pe brazil ...
Ali oile cu lupil 4 y dad laba de Irate.
Unire, frail, unire pentru eternitate!
Programa nostra este diving libertate ;
Stindardul nostru, sacra nationalitate.
Ce! n'auclitl vol ore In codrul cent vecinil
In fie-care nopte unti gemetil tristii, streind ?
E Ursul ce murmura s,'amening& pe of ;
E ursul alba, terrorea cireclilor de bol;
E ursul alba, cu care Tiranul s'a 'ntelles;
Tiranul, (act, pe care chiar Lupil l'ati alles;
i ast54I ellti voiesce s'ommore Lupil toti.
V'assigur, nu sunt Lupil al oilor despotl;
Cad oile trAirA, in pace 0 iubire,
Vr'o qece any mai bine cu Lupil 'n infrgtire.

') D. Or M, Sturza.

www.dacoromanica.ro

44

i data vre odath. ati fost Lupil fatall,

Me credeti culpa este a Urilor urall.
Pe Lupi i putem tine cu chinil In respectit ;
Cu Ursul nicl Ciobanul nu 'Ate tine peptil.
Se dice a phstorul ce NoI, Nol l'am alles,
I a dat labs cu UrsiI, cu care s'a'ntelles
In locul lul sa urce pe tronit, peste unit anti,
Unit puiii de Ursit terribilii, unit Ursh Siberiant.
Voiti voi dar acesta? (Nu! Nu! Toti protesthm!)
El bine! Jos Tiranul! Unit Lupii sa Intronhm!
Cad Lupul e unit ageril si nobilti animalit :
Nu suffere 0, fie tratatil ca unit hamall
Ellh vrea sh fie Ebert ; cad simte libertatea;
far oaea cea smerita, ea vrea egalitatea.
Toti stim cum a smerita si innocenta oae
Cu fig' se multumesce, adesea i cu paie;
Dar chinele si lupul, crescutl in libertate,
Traescii In libertate, morn pentru libertate.
(0 voce i respunde : cum Lupil dece ani
Ait fost el sclavi nemernici la Ursi siberianI?)
A fost forgo. maiore : chci capul cel plecatil

Nu este nisi odath de sabie &Matt.

Acest1 Lupi ne phstrarh livedile bogate,
Si astil pic for de munte, i Alta libertate ;
El bine! Lupil asthdl sunt sinceri patrioti.
Jos darh dictatorul! Jos chinii eel despotl!
Devisa nostro, fie Unirea i Fratia.
0 rupem cu trecutul i cu Diplomatia.
In Iordanil a@ Lupil tots, tots s'att botedat ...
(0 voce i -respunde: Naravul l'atI lhsat ?)
Ne imputati nhravul? Neravul se preface;
i titI prin ce minune? Nevoea, ea 41ii face
Pe lupti unit fidelt eine! Nol nu voim domnia.
Domnia e condamnata! Vrem pacea si fratia,
(Bah mare'n Adunare) Nol vrem legalitate;

www.dacoromanica.ro

45

Nol nu vrem dictatura: vrem sacra libertate.

Represintantil turmel, NoT suntem, numal Nol
Nol suntem avocatiT firesci aI astor o'f,
Pe care le Inka15, Tiranul ipocritil.
Jos dar5, Dictatorul! Am clis, ki am sflrkit."

Potitile ki Lupil se sari In piciore,

'applauda, freneticti p'acelltt oratorti mare.
Atunci cere parola unit fanfaronii copoitt
Ce trece tot-d'auna d'ap5,r5.torit de 1St ')
voe, taint coltatI !
O LupT, onore roe I
Recunoscinca turmei voT astaql meritati!

De ce este NI vorba? De scumpa libertate,

Ce vor s'o scamotese pothile baltate ;
D'aceea Lupil agerl, al nostril alliati,
Voescil s5, scape turma de Lupil eel spurcati.
Destul am lost cu totil In crud, desbinare,
De care profitara, acel cu burta mare.
In loc ca sti, comb atom fatala dictaturl,
Ne sflkiam cu totil, porniti d'o negra ur5,.
Dar ce sunt Lupil ore? Sunt chinI degeneratl;
Sunt fratl tot dintr'o mama, ki eel mat respectati.
El asta(11 se botes5, ; el adi mitrturisescil
Grekelele trecute ; el dar se pocliescii.

In ora de pericolit, child turma '6 amenintatil,

El viral sit scape turma cu ininfa curat5,.
Cum potit dar a'l respinge? Din contra, i sald

Intl* for a mea Ian, ki botul for srtrut. "

Toti lupil aplaudar5, p'acestrt kiretit Vulpoiii.

Atuncl cere parola unit NO stegarrt de oI.2)

O mandatari al turmel, al lupilor trecutil
1) D. Ion Britiann.
2) D. Cogillnicenn.

www.dacoromanica.ro

46

Insuffle, la toy fricit ; d'aceea n'am crept

i nu creqrt vre date, ca sincerY pot fi eI.
Intrebe fie-care pe bietil mielusei
Cine nu stie ore ca lupil sunt misei?
(Nu'sl schimba lupul firea! respund vr'o jece mieY)
Ma! Lupul e lupul ; si oaea e patite, !
Prin lupi nu 'Dote turma se, fie fericite..
Frumosele cuvinte de any sunt viclenie :
A vostre, libertate ascunde tiranie . . .
Ca ctinii, dud si Lupil Incepti a 16tra el,
E val de biata turmit ! E vaY de bietil miei!
De uncle vine relit ce voY ail Imputati
La Regele pestorul, la chinil devotatl?
CulpabiliY sunt lupil ce cerii adI libertate :
De patru any aprope In astit Adunare,
Tot lupil si iar lupil sunt In maioritate.
Ca mandatary aI turmei, ce ati facut vol oare ?
Lasat -ati biata turma. In pradit si nevoi;
i v'ati unit cu ca,inil ca se pradatl pe ol.

i all, vol, lupi nemernici, dud suntetl dejucatY,

P'allesul turmel nostre voiti sal resturnatY ?
Dar Regele e sacru. Nol vrem stabilitatea:
Cad numal grin acesta triumfe, Libertatea.
(Aplaude. tots mieiY) Pestorul nostru este
0 sacra fictiune, ce nu pitcittueste.
Nu Regele, Ministrul, art e respunetorfi.
iTapoi, de e vr'o culpa, e culpa tuturor.
CIO Regele e unul, si chiar d'ar fi Neronii;
Ce 'Ate elltt In contra a unuY millionCi ?
[fie -a amegit tiranul ! strigati nelncetat.

De ce atunci Mate, vol nu ati protestat ?

refusati ;
Ca mandatary, bugetul puteati
Iar ca ministril, Indate, sa demissionatI.
Atuncea si Tiranul, precum 11 numiti Vol,
Era sit joce dancul asa precum vrem Nol.

www.dacoromanica.ro

47

Nu e sinceritate : domnia o vretT toil;

Dar turma ve respinge, fiind nisce desp otT.
(Murmure'n Adunare. Destul ! Ne-am luminat)
me am pugine vorbe, 'apoi am terminat.
De vrem se fim puternici, se cade Instill NoT
S'emancipam Indata acelle mil de oT,
Ce NT de lupT suet tunse pe anti de patru orT.
Sa, dam drepturT Intinse l'al turmel paqitori ;
Dar asta nu convine la Lupil eel miser . .."
ET ! bine piara LupiT, i scape bietii MieT ! "

Toil mieiT aplodara atuncl p'acella copoia..

Iar Cainil i cu Lupil s'amestica, prin of
Cu scopa sa le revolte prin intrigT i minciuni,
Stiind ca'n oil ce turma sunt i pro0 i nebunT ;

Dar Regele pastorula pe Lupi '1-a dejucat ;

Si oile scapate pe LupT 'T -ait fluerat.

Ministrul Ion Ghica judecat de poetul

Bolintinenu.
Credem a face placere lectorilor consacranda unit Capitol criticel ce D. Bolintinenu a facut administratiunil D.
Ion Ghica, spre a se vedea i opiniunea celluT maT in -

Ulna arnica alla fostului Bel de Samos, In privinga politica selle echivoce.
Eata ce citim intr'unit memoria istorica anti D. Dim.
Bolintinenu, sub titlu CUZA-VODA i OAMENII SEI,
imprimata la 1870, a patra editiune :
Cu cate-va qille Inaintea sangeluT va'rsata la Craiova,
se \Nara, acolo multime de esemplare , unit fella de
professiune de credinga din partea until fost capa de
cabineta , cake allegetoril seT , D. Ion Ghica. Era 1 n

www.dacoromanica.ro

48

Craiova ua classy de arend4 care donlinail sub guvernele trecute, i cari eraa favorati de Domni si de Ministrit In schimbula influingel for , push In serviciula
guvernului , el erati tolerati a esploata poporatia rural&
dupti domenurile ce le aveail In arenda. Acesta sistema
trecu sub domnia cea noun (a lui Voda Cuza). Pentru
acella0 motivu Ministerula (Ion Ghica) le accords scaOmentulti cella renumitil , o mare pierdere pentru
Statil ; dar Guvernula isi allia simpatiile acellor privelegiati, cari platira recunVinta for alleg6nd deputati
pe unil din Ministril (Intre care si D. I. Ghica) ce
lucrassera la effectuarea scaccame'ntului* 1)

La lucruri nuoi, ennui nuof ! Domnula Gaza Intellesse acesta, i chiema la putere omens nuol (Intre cari
si pe D. Ion Ghica) ; dar acestia nu Indreptarit nimic :
cad n'aveaii prineipii; abia stiau ce este Conventiai
dar nu Intellegeaa ce sunt principiele. Trebuia educatie
politica, instructie politica, Imbunatatirea prin legi. Datinele se faca bune prin legl bune. Dar c'and eel chicmati a esecuta legile nu ail dative, dud cel chiemati a
forma principiele nu au principil, legile nu se esecuta,
si datinele suffers." 2)
Din causa nemultumitilor ce formaa nomolulii partidelor de oppositie, se nascu spiritula de adaosa la cheltuelile Statului, adica Imultirea functiunilor ; marirea salariulul impiegatilor fu inaugurate de Ministeriul Ion
Ghica, apol de Ministerulti Iepurenu i Cogalnicenu." 3)
Chestia Polonilor lul Milcovski (la care a participat
si D. I. Ghica, capula coalitiunil monstruose) era grave,
push pe terremula diplomatica In Constantinopole. Ea
mica Inca Vita diplomatia europena si pe Porta. Se
1) Pag. 31.
2) Pag. 51.
3) Prig. 61.

www.dacoromanica.ro

49

fa.cu propuneri p6na chiar la destituirea Domnulul (ceea ce

doria coalitiunea , IntellOsa cu Milcovski) 1). Unele din
puterile garante aveati cuncltin0", d'acea violare a territoriulut romitniti. De i Polonil intrasserd cu sgomotti In

Bassarabia, spre a trece in Russia, i Milcovski dedesse

chiar ua proclamatie (tiparita in Romanul), Guvernulti

nu se gesndia a le opri trecerea, cand us depeO, de la

D. C. Negri din Constantinopole anungtt Domnului ca
Puterile Garante sunt InFjtiintate , i c i interesele celle

marl alle natiei 'alle tronulul cereit a se opri Indata

Polonil a trece in Russia." 2)
Dupe 11 Fehr., D. Strat (Ministrultti Cultelor In Ministerulti Ion Ghica) desfiinciti opt sute stole de sate, de
i Ministerulti d'atunci se pretinclea amicti allu respandirit instructiel si educatiei." 3)
Dupe 11 Febr. , cand se elabora Constitutia , capii
Revolutiunii, prin D. Ion Ghica, pretinsera In consiliulti de

Strau trecerea In Constitutiune a art. 6, relativ la drepturile politice accordate Jidovilor. Fie care 10 amiatesce
cele Intamplate la up, Camerei , si ditiramarea Havrei
din Capitalit In qioa cand se desbatu acellu articolti spre
a face parte din Constitutiune; i cum Camera 911u Inlatura. Din tote cestiunele vitale alle natiel, credem c6,
acesta este principall." 4)

Ion Ghica intl.& In couspiratia calcaril Palatulul,

attrtiOnd dupe sine mai multi omens de Insemn6tate
din Moldova i Valahia." 5)
Revolutia de la 11 Febr. dette 114 proclamatie : rissipa
financelor era motivulti resturnarii Doinnului. Indatit ce
resturMitoril venira la putere , facur'a nuos6 concessiuni
1) Pag. 88.
2) Pag. 86.
3) Pug: 51.
4) Pag. 127
5) Pag. 143.

128.
4

www.dacoromanica.ro

50

Imprumuturi, ba chiar gratificatii de cote duoe mil de

galbeni ca se maga se pledese causa Revolutiunil . .
Sistemulti luT Cuza remasse In vigore ; gi va remanea
Incd, ; fiind ca partidele n'aii principil , i elle lupta numaT ca se vie la putere, spre a urma sistemult1 de umigi

lirea terrel." ')

Numai Omenii

schimbat, iar sistemul a rOmas

i va remanea pe cat
tilnpt instructia morala i politick nu va intra In senulk
natiei ca se schimbe datinele , i pe cat timpd natia va
sufferi guveme immorale." 2)
Constitutia a restrens egalitatea drepturilor politico,
decretatd. la 2 Maiti , Si pusk sub ochil Puterilor Garante Inca de la 1861. Para nu vor fi toti Romanii allegetori, ci nu vor inceta a fi proprietatea classelor. Daca,
0 este fried, ca Guveniuld so nu facd allegerile prin
gloatte , tine ye opresce a face ud lege prin care Guvernulil se fie cu totul Inlkturatil din esercitiult. allegerilor ? Cine ne opresce a da poporulul educatia politick
sat instructia ?" 3)
Acestd, imputare nu s'applick 6re mai cu sand D-lui
Ion Ghica, care voesce a trece de cellti maT liberalii si
constitutionalk omit de Statd ? Cella pugin, proclamat-a
D-sa inamovibilitatea In magistraturd , ce este ud, garantie reald, In favorea libertdtii allegerilor 5'a proprieacella und mijlocil de guvernil ;

tAtil cetktenilor ?

Vom vedea In capitolele urmktore falsitatea principielor acestul oink de Statil allt Romaniei, care inspird

cu dreptil cuvtnt temere chiar acellora ce vor a se

servi de esperiinta sa In affaceri publice, spre ajungerea
scopurilor for ascunse.
1) Fag. 156
2) Pag. 166.
3) Pag. 188.

157.

www.dacoromanica.ro

51

Ministerul Ion Ghica dela 11 Febr. 1866.

Eatfi ne sositi Ia 11 Febr., child capii coalitiunil monstruose, profitilnd de gresellele lui Voda Cuza ') si de
nesincera applicare a principiilor cellor marl proclamate
Ia 2 Mai, amfigira, pe unil din capii ostirii, si latura

cfilcarea dela palat din noptea aceea, cand s'ati accoperit d'unil vellti negru vulturii romfini, cum a qis gene-

ral Florescu In sedinga Camerei dela 27 Febr., anal.

corenttl. Armata Insa, a adaogat general Florescu, a respins on -ce solidaritate cu mei tints sag sese tradatori."
Inteadever, cu urcarea lui Carol I pe tronil, mai multe
sute de officieri ati protestat contra acelluT actfi, care a
compromis area, ostirii romane. '')
D. Ion Ghica, suffletulti conspirapunti cum o numesce
Insusi D. N. Blaremberg, Domnia sa determinasse pe
DD. Colonels Haralambie, Cretulescu si Calinescu a participa la actulti din noptea dela 11 Febr.
Credem a putea affirma ca, concursulti acellor trei coloneli Illit datoram mai virtos insistintei i conjuratiunelor D-lui Ion Ghica si Ion B`alficenu, can singuri reusirli, a Invinge scrupulele D-lor , fticendu'i a intrevedea
calamitaple ce ar amenity, terra, data D-lor ar refusa
d'a face Causes COMUna cu NaPunea."

Se cerceam data la 11 Februariti, natiunea a conspirat cu cei feSe trad.Cli02i, i can erati calamitrttile ce amenintaft terra ?

Oppositiunea din Camera n'a fost pentru resturnarea

lui Voda Cuza , ci numai pentru reintrarea Guvernului
') Vecli Caza-Vodil gi oamenif 85'1, de Dim. Bolintinenn, pag.
120-195.
2) WO Trompetta de la 10 qi 19 Februari5 1870 fi manifestarea officerilor cum si 150 depep clitre Col. Solomon cu occasia reintrAril s611e in cadrele armatei.
3) Suplimentul Ordinal, pqg. 117, de D N. Blaremberg.
4*

www.dacoromanica.ro

52

pe callea legal. Capil armateY fur& amagiti de Capil

Coalitiunel monstruose ca poporulii se va manifesta in
ora decisivit ; astfel c5, unulti din capil armatel, care In
11 Fevruariti a devenit si capti anti GuvernuluT, (Col.
Haralambie) ar fi intrebat pe collegil set oil est le peuple
(undo. e poporuld ?) la 4'19 ore dimineca , cand VoclitCuza era de mult radicatti, ki inchisti Intr'uit case par-

ticulars.')
Daca dupe aceea Camerele au dat adesiunea lor, acesta a fost ca sa se evite resbelluld ciyyj Insusl messagiul GuvernuluI de contraband& a facut appeld in patriotismul for a sanctiona faptuld , s'a consacra ideea
princuluT straind, solemn esprimata dp Natiune la 1857.
Dupla aceea, municipalitatile ki prefecturele s'aii manifestat si elle in favorea acelleI ideY, cum se manifestaserit In multe OndurT mal 'nainte In favorea lul Voila
Cuza, si cum s'a manifestat cu occasiunea plebiscitelor.3)

Prima datorie dar a Capilor conspiratiunil era a nu

compromite ostirea ; si D. Ion Glum, care reusisse a
invinge scrupulutti cellos trel coloneli, si care trece de
trebuia a face ea eate-va sute de burta-verde,
avend In cap veuit 4ece comissarl revolutionary (cari
Inainte de 11 Febr. privegheail miscarile militarilor) eI
s6 fats irruptiune In palatil, dui-A unit simulacru de re=
sisten0 din partea gardel palatului ; si ei se silesert pc
Volt Cuza, cu pistolul zn gate, a suscrie actulti de abdicare, fiind pote permis atunci Guvernulul a Bice In mes-

sagid c& abdicarea a fost dorita qi cerutit de naliune ;

cu tote ea, dupO cum i s'a observat de autoruld acestel
1) Very bropra 111 Fehrtiariti 1966, de D. N. Crefulescit

pag. 4, publiclircorrprta. de la 4, 9 0 14 Octombre 1890.

3) Veql brokers mea Illissolvarea Camerel, 1866, pag,

4-6.

www.dacoromanica.ro

53

brosuri, la Martie 1866, In Dissolvarea Ca9nerei: (pag. 4)

ar fi trebuit se fie s'unti decreta In care se figureze
celle trel persone din guvernula provisoriu , dupe cum
s'a urmat i cu abdicarea lul Voda Bibescu, la 13 Iunitt

48, care n'a fost niel aceea de bun. voe.

Cu moduli". acesta, s'ar fi evitat i nemultumirea officerilor cari aii credut de datorie a protesta titre Carol

la urcarea sa pe trout, si manifestarile In favorea Col.

Solomon, si revolta grenicerilor, i ma alles scandalul
produs de Capitanul Anibal Ghergheli , prin rapportulti
set. catre Colonel Radovicl, i prin petitia sa entre Camera, refusInd a depune juramentulti ce i se impunea.1)
Refusul Februaris:ilor d'a publica corespondinca di-

plomatica a lul Voda Cuza, (pe care se dice a D. Ion

Ghica a pus maim lndata dupe arestarea acelluia) cu
tote somatiunele pressa 2), i allegerea lul Vodn, Cuza
ca deputatil al Collegiulul IV din Mehedinti, i refusulil

Ministerulul Bratianu d'a lasa se intre Voda Giza In

terra, si umilirea terra prin firmanul de recunostere at
lul Carol I, si revolta grenicerilor, si propaganda ce s'a
flout si se face In favorea fostulul Domnd, 3i In fine
actele celle marl alle acestuia, din care una singura ar
illustra domnirea unul Principe, acestea dovedesciI In
destul ca nu natiunea, ci pretendentii ra Domnie Si la Mi-

nistere, ci ca demascati i Ingenuchiati la 2 MaiiI 1864,

aceia, nu Natiunea, au resturnat pe Voila Cuza, sploaVaud defectele selle ca individu, si concessiunele ce ellu
a fost silitu a face Diplomatiei, care aderasse la actulti
regeneratora dela 2 Mal.

Dar se vedem data Februaristil, In multi earora era

D. Ion Ghica, ca sefil allu Cabinetului, au facut se dis') Vm11' Trompetta de la 26 Itumaral 1867.

2) Veqf Trornpctta de la 22-27 Marge, gi 1 Aprilie 1866, cum

gi No. No. do la 2 Februariil vi 26 Iuliii 1867.

www.dacoromanica.ro

54

para acelle calamithtI de care D. N. B]aramberg se sile0e

a justifica actulil de la 11 Febr.

D. Coanicenu promisesse publicului unit bilangA de
progressul i scAderea StatuluY, In fie care ramura, din
cioa dela 11 Febr. 1866 piny la 11 Febr. 1867; si fiind
ca Domnia sa nu s'a tinut de vorbA, altil s'aii InsArcinat
cu acesta lucrare importantA, care s'a i publicat In Trompetta 1), 'apol InteuA brourA.
Asemen ea avem subt ochi Darea de sena de care alle-

00,4; de autorulti acestei bropri, in care sunt pe scurt

desbatterile Camerel de la 11 Febr. piny la 18 Martie,
c,nd Locotenenga domnescA a dissolvat Camera dela
2 Mai, sub pretestuIt ridicolit ca a Incercat a se preface in Conventiune ca aceea din Franga dela 1793.
In acesta capitolt, vom esamina actele Ministerulul
Ion Ghica, dela 11 Febr. pina' la finele lul Mai 1866,
cAnd s'a retrasil dela putere.
Mai Anteiu, In edinga dela 12 Febr , Ministerul, prin

organulti D. 1. Ghica, declara a preocuparea sa nu

este a lovi In trecutil, ci numal a face ceva pentru viitort ; s.i a a intrat indata in puterea legilor esistinfi,
nefdeenduse cea mai mica" modificare la ceea ce esisa,
Ora concursulti corpurilor legiuitore ( aplause prelungite).
i oil ce se va vice In acesta privincA, se tie natiunea
Intregg. cA, ar fi numaY iscodirl allil unor aspiratiuni pote
Insyllate (aplause)."
Vom observa In trecere ca prin acesta declarare guver-

nul mai Anteiil recunqtea lovirea de state dela 2 Mai,

pe care o cornbAtusse pin. atunci, i care fussesse callulu de bAtae aim conspiratorilor.
Guvernulil lingqia apol Camera eitA din votult1 universalt, aducend astfel ommagine lul Voda Cuza, pe care
qicea ca natiunea l'a resturnat ; dar guvernult1 avea ne1) Vesli No. No. de la 26 rebruariil, 9 i 12 Mai tie 1867.

www.dacoromanica.ro

55

voe de represintatiunea Orrei, ca prin ea se pOtg mantine erdinea, fail care terra ar fi fost amenintata de
invasiuni, sad de readucerea pe trond a lul Voda Cuza
de cgtre eel Invins,T.

In aceeaV edinta se numesce ug, deputatiune pentru

cercetarea hirtielor date la Pala* iar In edinta dela

12 Martie, fiind intrebat Genera lulu Tell, unulg din membrii Comissiunil, despre resultatul hirtielor ce appartin
Natiunil, D-sa respunde ca fiind clae pests grammada,

s'au regulat acelle hirtil, formanduse lint dossarti, parafat Fli sigillat,

ce s'a Increditat D. Dim. Sturza, mini-

strul lucthrilor publice.

EsprimAnduse doringa de unit

din Deputati ca se alba F,ii Camera cunotingg d'acelle

hIrtiY, D. Tell respunde ca acea nergbdare nu se pOte
satisface dedt dupe 4 sail 5 luny.
De atunci sunt patru anl; i nici und Ministerd, nici
chiar Ministerul Ghica-Cogglnicenu, n'a publicat nici ua
hIrtie din celle de domenuld istoriel.

Cu tote acestea, Trompetta", In No. de la 2 Febr.

1867, afirma cg, In armoarul In care se afla Corespondinta diplomaticg a lul Veda Cuza, 'a cdruia cheia o
pgstra densul, ar fi fost hIrtil despre care Vodd-Cuza
qicea adesea :

Mid or vedea Inteug qi Romhnii lucrarile mele, or

sh"mi ridice statue."
Apol din scrisorea lul Vodg Cuza, Cake Carol I, publicatg In Trompetta, No. 524 (18-20 Iunid 1867) ,s,i
care mentionesg de hirtiele Mate de Salvatorl, se dovedeOe

ca- Cuza Vula a fost celld mai patriot i national din

Domnil Romany; i Ca chestia pringului strein avea a o
resolve ellil Insu.li, In Intelegere, nu cu Tarul, ci cu Napoleon, cdruia li i scrisese in 1 Oct. 1865 pentru acest sflRit. Acosta simtind Capil conspiratiunil Incepurg,
a propaga ideea cg Vodg, Cuza tratesa. cu Russia pentru
ling principe din famillia Tarilor, pentru ca Wig discre-

www.dacoromanica.ro

56

ditese in ochii natiuuii ; iar D. Ion Ghica affirma cittre

Deputati, In salla Conferincelor, ca acea scrisore nu esistA; precum i Ministru de resbel inducea armata in erore, sustiind acella1 neadever ; uitand insa acellil Ministru de resbellti rapportulti seu despre starea armatei,
rapportii publicat in Monitorulii de la 3 Aprilie, i prin
care se constata ca Von, Cup a lAsat 40,000 de osta0,
plus 32 batalliOne de militil, plus ult, artilerie cu 100

gull de foal; si acesta, armata nu putea s'o Intrebuinterle Cuza in folosulti Russiei, Acella ellti tilll Opte ani
atilt de sus stindardul nationalti, in cat vorbia cu trufia
lui Tepeti Si Vizirului i Patriarhulul.

Eatd pentru ce n'a dat mina Salvatorilor a publica

actele diplomatice alle luT Voda. Cuza , acelle acte cari
dovedesc patriotismulil lul Vocra Cuza ; comparandu-le
Romanii cu actele guvernelor ce s'ati succesti dupe 11
Febr. ail fiticut pe multi a dori domnia lul Vodd Cuza ;

dar Voda Cuza are destul patriotismil ca se fac5, a se

realisa pe deplin dorinca Natiuniff de la 1857, parali7
'sand ast-fel uneltirile ambitioilor, consolidand nationalitatea, si preparand unitatea Romaniei.
In edinta de la 14 Febr. guvernul I. Ghica propune
numirea a doue comissiuni parlamentare, una pentru cercetarea stAril finantiale a terei pine, la 10 Febr, si alta
pentru lucrArile publice c4i ministerul de resbellti.
Deja era ue, comissiune bugetara In care figura i generalul Tell, Si care anulasse tote creditele straordinare
ii suplimentariT, contrarii legil de contabilitate ; scopul
guvernului, propuind numirea unei comisiuni finantiale,
era a elimina pe Gen. Tell din viitorele Comisiuni. Generalu Tell, deschisse ochii Deputatilor, cari decisera ca
ancheta finantialit s5, se fach" de catre comisiunea bugetara si ln care figura Gen. Tell.
Inca fiind Cuza Vodii, pe Tron, maioritatca docile, a

Camerel, pentru respectul ce't insufla caracterul Gen.

www.dacoromanica.ro

57

Tell, 11111 considers ca caph anti el, ca Mentorulh sell; %A,

votul pe faciti, prin care Guvernul de la 2 Malt voia a

controla contiinta Deputatilor, acestia ar fi votat tot d'auna In sensu] cuvintelor. Gen. Tell ; eta pentru ce minoritatea de 12 Deputati din sessiunea 64-65, dup5,
11 Febr. deveni majoritate, recunoschndil pe faciti ca
capil alld el pe Gen. Tell, ;i votti necontenit subt impulsiunea acestui Onor. barbat, care deveni idolul Camerei, mai allesii dupti ce se respandi stirea ca Conte le
de Flandra, pe care Camerele 111il proclamaserti Domnii
In qioa de 11 Fehr , refusti Tronul Romtiniei ; mai toti
Deputatii atunci furti d'acord a proclaim Domn pe Generalul Tell.
Mai multi Deputati de dincolo i de dincoa de Mdcov

declarara dorinca acesta Gen. Tell; acesta le respunse

ca refusti, pentru cuvintele ca convinctiunea sa este precum a esprimat'o i terra la 1857, Ca numai stabilitatea prin mos,tenirea Tronului, In famillia unui Principe
de vita latina, pOte face fericirea terei; ca esperiinca a
dovedit ca, rivalitatile pentru Domnie ail fost causa tutor nenorociri'or acestor terri, In cat n'ail putut realisa
nici una din reformele celle maxi; a unitatea Statului
romtinu attirnti numai de la stabilitatea Tronului, care
In vets an fi tinta attacurilor tuturor partidelor, chiar
data pe Tron ar fi un Mircea sau unh Stefan; prin urmare, Generalul Tell conjurti pe Deputati, In numele
Romtinismului sari Unittitii nationale, a lucra cu toti pen-

tru realisarea dorintel esprimata de natiune la 1857.

Negresit ca membrii guvernului revolutionart, cars au
trebuit sa afle acesta dispositie a maioritittitii Camerei, (i
Intre ei erail i aspirantI la Domnie, ca D. Ion Ghica,
de esemplu) s'ail grtibit a disolve Camera, sub pretestul
ridicol c5, Camera aspirti a se preface In Conventiune

nationals.
Venim la cestiune.

www.dacoromanica.ro

58

In edinta de la 18 Februaritl se presinta, Intre alte

proiecte, Si acella pentru Imprumutulti nationalti de 30
mili6ne, din care nu s'a putut efectua niclf chiar unit milhone, (MO cum se assigura.
Daca natiunea intreet a resturnat Regimulfi conrumptii
dela 2 Mai, cum pretindfi Salvatorii, cum acea natiune
a lasat In isolare, a duoacli chiar, pe Salvatori, remaind
surd& la appellulfi patrioticfi ce i s'a facut pentru acellil
Imprumutfi ?

Comparand acea indiferinta cu entusiasmulii poporului

dela 2 Mai, cand millione de lei all dat

i indiviqi, Si

comune, i districte, pentru cumperare de arme, lectorulii

pote Intellege data 11 Februarifi a putut fi consideratil

de natiune ca

y,_oa

fnvierii natiuna romane, CUM Bice

D. N. Blaremberg, In allti atria ajunfi, membrii conspiratiunii, afar& de D. Ioan Ghica, care de cat-va timpfi
Incetasse a veni la Intrunirile nostre, eratt adunati la
.D. Blaremberg." ')
In edinta din 19 Februariti, Adunarea , dupe propunerea Guvernului, decide a se trata de urging& de cAtre
commissiunea ad-hoc proiectul pentru garda civics, care
s'a desbAtut i votat tot de urginga In edingele dela 26,
27 i 28 Februarifi. Esperienga a justificat temmerile acellora cari sustineati, In press& i la tribuna, cs acest&
&mos& institutiune, care e de prisos Intemill state organisatfi, Inca de la Mircea, dupe sistemul ridicarii g16telor, va deveni In maim Demagogilor unit instrumentfi
periculosfi de anarhie, de i scopulfi a este pat a legilor
'a Constitutiunii, garantarea Ordinei 'a LibertAtii ; dar
Demagogii pot preface In iatagane de Ianicieri baionettele intelliginte.

In edinta de la 21 Febr. se tratesa de urgings, chiar

In acea edinta, raportul Commissiunii relativil la trimi') Supthrentii la Ordinea pag. 117.

www.dacoromanica.ro

59

terea de ambassadori pe 16ng Puterile garante pentru

sustinerea votului din 11 Febr. ; cum si creditul de 300,000
lei pentru cheltuell diplomatice.

Aceste cheltueli nu erail oare o rissipl In faga crises

financiale, s'a scopurilor de domnie ce urmareau unit din
Salvatori ? ') Nu aces ambassadori, ci Noroculti ne-a
scApat de invasiuni, gratificandu-ne cu Pringit streinO, de
i nu de vicar lati7a, cum au cerut Romanii la 1857; dar
acesta o consider5, unit ca mill pasti spre realisarea definitivg a doringei de la 1857.

In sedintele dela 2, 4, 5 si 7 s'a deslAtut rapportulq

Comissiunil bugetare pentru anularea cellor mai multe
credite suplimentaril ki straordinarii pe anii 1864 si 1865.

Intre acelle credite figura s'allii Bailed de scomptri

cu privilegit esclusivil, s'allil Enid ferate Bucuresci-Giur01 ; guvernulil, In marea mirare a tuturor, le-a sustinut,
cu multA CaldurA, amdnduoe. Generalul Tell si autorulil
acestel brosure at comb'atut energic assertiunele perfide
alle primului ministru, D. I. Ghica.
Cairn parola Generalulul Tell.
D-lor, onor. D. prim
Ministru a combAtut lucrarea comissiunel budgetare relativA la concessiunea drumurilor de fer de la Bucuresci

la Giurgiti, si a combatueo In felul acesta. D-sa a Inceput mai antel prin a (lice ca este ilegall acesta concessiune, ca Guvernul trecut a acordat-o In contra tutulor legilor, In contra Constitutiunel; D-sa deci a recunoscut ca acesta concessiune este ilegal data. Apoi a
aditogat : Mid D. Tell sustine ea acesta concessinne a
fost ilegal data, are tots dreptatea D-sa , Impreun'a cu

minoritatea Adunarei; are dreptate a combate acesta

concessiune ; Insrt nu este tot ast-fel si pentru majoritate.

Majoritatea nu pOte sti o combats, pentru ca ea a votat

concessiunea, prin rOspunsul sell la discursul Tronului.
1) V es li Trompet la de la 19 Aprilie.

www.dacoromanica.ro

60

D-lor, chnd am audit pronuntandu-se acele cuviate

de D. prim Ministru, anima 'mi -a saugerat. In adev6r,
D-lor, In acesta Adunare a fost mai 'nainte o majoritate
;i o minor;tate, ;i D-4ett scie pentru ce ; lnsa nu m6 as;
teptam ca onor. D. prim Ministru sa vie sa ne amintesca
de cele petrecute pe atunci In acesta Adunare. Asa dera,

pentru ca D. prim Ministru s'a pus pe acest t6ramil,

sunt ki err nevoit de al urma.
D. prim Ministru 'lice a majoritatea, prin respunsul
el la adressa, a recunoscut de buna acesta concessiune,
si ca acum numal 'Ate reveni asupra'i.
Deed, Domnilor, noi, earl ne-am unit cu totil spre
a recunosce cele racute, nu credeam nici data a onor.
prim Ministru s'ar putea servi de maxima faimosa machiavelica divide et impera
desbina ca sa poi domni. Eata ce a facut onor. prim Ministru : a voit sa desbine majoritatea de minoritate; si, dupa mine, momentul
nu e bine ales : cad, In Impregiurarile In carl ne afiam,
trebue sa flinu cu totil units; nimeni nu trebue sa aduca discordia Intre nos.

Acum, Domnilor, s ne punem pe unit alt t6ramti.

Onor. prim Ministrn placutu-i-a ore voturile de marnainte ale majoritatei Adunarel , pe care aqi vine sa le
laude? Artati-me , Domnilor, ea me pun pe toramukt acesta. Onor. prim Ministru, ca om politic, lnainte de 11
Februarill, n'a tunat ;i fulgerat In contra voturiloril majoritatel ? Nu le-a nimicnicit din tote puterile D -Iul?
Cilimu dera asta-QI invoca acele voturi? Cum, D-lor ! tot
acel lucru era reit erl ;i astkli e bun ? El ! D-lor, cum

pOte sa-1 placa ;i displaca dupe Intamplare acela;t1 lucru? Adeverul e unul, si trebue. sustinutil toff]. d'auna;
eand 'I a placut cuiva erl un lucru, trebue sa -1 pima ;i
asta-Q1
Negre;it, D-lorii, ea onor. prim Ministru
scie O. fie consecinte cand 11 vine la socotela. Aci Insa,

www.dacoromanica.ro

61

ca sit cftstige causa, D-lul invocA votul majoritlitei. Si

v6 rog 0% nu perdeti din vedere ci, ell din capul loculuT am sustinutil cit, cu ocasiunea respunsulul In discur-

sul Tronului, nu se putea vota nici concessiuni, nici

budget. Acum onor. prim Ministru ne mai dice : D-lor,
(led nu vom recunesce ea bane aceste concessiuni, apoi
avenatt sit fire' amenintatT de multe procese ; si obser-

vati bine, D-lor, ca avem aface cu capitalist) marl Carl

au sit influenteze puterile Europene." D-lor, argumentul
acesta al onor. prim Ministru mi se pare ca e nedrept.
Onor. prim Ministrn, argume,ntand ast-fel, a avut In privinta concessiunelor duo mesurl. Concessiunea drumului

de fer si a bitncei, dice onor. prim Ministru, nu se pote

strica, pentru eft avema a face cu capitallstil cutare ; cele
alte concessiuni se pottl strica, pentru ca suntil omen)
slabi.

. .

D. lOn Ghica, Preqedinte al Consiliului. N'amti disfi

acesta.
D. Tell. N'atT disti asa, dent acestea sunt consecintele
celor dise de D-vostrft : pentru cit nol amt. desfiintat
concessiunea Monitor/dui, si atunci nu atY ijis nimict,
fiind cit acestrt concessiune nu era data until strain ; pe
al nostri dent 4T putem nedreptliti, pe strati Insft, nu.
ARA dreptate e pentru al nostri, alta pentru straini.

Child am Meat interpelarea Guvernulul alaltit-ieri, In

privinta concessiunel (art de Municipalitate D-lui Godillot, Ministerul nu s'a opus ; din contra, a propusti sit
se numescrt o comissiune ea sit cerceteze pricina; ba Inert

a fiticut mai molt, a comblitut, inteun mod indirectri,

acesta concessiune; si a combittut'o, sii-mi permitil al
'T-o spume, Intr'un mod esagerat. Ministerul va spus
D-vostrfi, ell ad e necesitate, dicend ca Municipalitatea
a angajat halm]. Verde, hanul lul Manuc, etc. sere ditrfttnare, ceea ce nu o sit se "ite esecuta de Municipalitate; si cu acesta a dat ocasiune si onor. mett coleg,

www.dacoromanica.ro

62

D. Lahovari, ca sa strige : ai sa (lama toporul In mho,

membrilor fostei Municipalitati, ski sa merga a derlma
aceste hanurl." Dena, D-lor, nici hanul Verde, nici hanul
lul Manuc, nu sent prevedute In concessiune ; pentru ca
ele se aft de cea -alts parte a gh, rlei, i onor. prim Ministru a trebuit negreita sa, scie acesta. Cum vedeti,
ea combat concessiunea D-lui Godillot, dert o combat
pe adeveratul el teram. Onor. Prim Ministru a combatut-o Inteuna mod esagerat. ') Ala dera concessiunea
D -luI Godillot se pOte strica ; dent a altora straini nu.
Apol, D-lor, acesta e dreptatea ce trebue sa urmeze
cine-va? Unit guvern trebue ore sa aiba done mOsuri In
mama lul? D-lor, positiunea D -luI Prim Ministru Intea-

cesta afacere era din cele mar favorabile care 'Ate sa

fie vre-odata pentru. un Ministru. Onor. Prim Ministru a
fost cu totul strain de lucrarile petrecute In terra acum
duol ani de dille, i prin urmare nu i se pote imputa
nici unul din acele fapte ; D-sa dent ar fi putut sa ne
lase pe nor, cari am facut lucrurile, sa k desfacem. Tot

ce ar fi putut lust face D-sa, ca Ministru, era de a

ne dice :

D-lor, de ki nu am fost amestecat In acesta lucrare,

Insa eil, ca Ministru, me simtil dator asta-di se vO spuia
opiniunea mea, ca, striciind acesta concessiune , pOte
terra sa fie In pericol." Aryl( fi Inteles pe D. Prim Ministru sa, se puie pe acest tOram. Dent onor. D. Ministru,

In be de a face acesta, a sustinut cu caldura cea mar

mare concessiunea drumulul de fer i a bancei
Am q is ca Onor. Prim Ministru a lntrebuintat tote
argurnentele cele mar puternice ca sa, sustie concessiunea
drumului de fer yi a Mucci, nu din punctul de vedere

1) Vesli desbaterile din Senate in costiunea acesta, qedinp, din

9 Martin 1870.

Supplim. In Monitor No 86 qi 88.

www.dacoromanica.ro

63

al legalitateT el, ci ca se ve pota convinge pe D-v., a

lntrebuintat i acest argument; a 4is: ET, D-lor, vretT
sa fie Inconjurnta terra cu zidurile Chinei ?
Derit nu scitT D-v. ca qidurile ChineT all fost sparte
cu tunurl de catre Europeni? Tera Romanesca, D-lor,
nu a fost nicl o data Incongiurata cu qidurile Chinei; ea
a deschis portile stile tutulor strainilor ; Si decd. a Meat
vre-o greala IlomaniT, este cd, le-ad deschis prea mutt
( aplause)."

Apol, D-lor, bine e ore ca noT de fried, sa Ingenunchiamil terra Inaintea streinilor, i cand au i cand nu
au drept? Astfel ne Incuragia,45, onor. D. prim Ministru?

Sunt trist sa and din partea D-sale aceste vorbe. Inteleg ca un individ, ca terra, cand legile ordona, sa Indeplinesca conditiunile eT, sa respecte contractele tncheiate de de'nsul; dera nu de fried., nu prin amenintare.
Onor. prim Ministru a cis ca trebue sa mentinem concessiunea, pentru ca altmintrelea streinil au sa ne faca
nu still cet
El bine, D-lor, dud Ora e in dreptul
set], mie nu-ml e frica de streinil ce ar veni cu baioneta
sa impund, sleirea Visteriel nostre In folosul until particular (aplause).
Reviti, D-lor, la argumetul cel mai puternic al onor.
D. prim Ministru, la acela adicd ca majoritatea, prin votarea adresei, a votat i acesta concessiune.

Apoi D-lor, dada e ma, majoritatea a votat i concessiunea Monitondza; majoritatea a votat i conncessinnea Municipalitatil; majoritatea a votat 1 contractul Go-

dillot al mtirel; tote le-a votat majoritatea. Derd, cand

majoritatea a venit i a desfiintat concessiunea Monitorului, de ce onor. prim Ministru n'a 4is nimic ? Cum de
a lasat sa se desfiiinteze acesta concessiune, fara sa detepte pe majoritate, ca ea, fiind votata prin adresa la
Tron, trebuia acum sa o mentinem? Onor. prim Mini-

www.dacoromanica.ro

64

Insa nu 'l -a pitsat de concessiunea Monitonata care e

data unor omens mid , ci 'la pitsat numai pentru concessiunele acelea cad sunt calcite unor marl capitalilti
streinl.

Ca se fill mai lamurit, Domnilor cata se adaog ore

care esplicatil.

IVIinoritatea, prin amandamentele see, a atacat tote

concessiunile ce am avut onore sa le mentionez adiniore,
Si majoritatea n'a luat In consideratiune acele amandamente ;i le-a respins prin votul el.
,,In amandamentele minoritatil se mentiona ;i despre
concessiunea drumulul de feet, concessiunea batted, concessiunea Godillot si concessiunea lt[onitorului, i majori-

tatea a respins tote acele amendamente ; ;i cu tote acestea onor. D. prim Ministru nu s'a legat de cele-alte,
ci numai de aceste done; mi se pare ca n'a facut bine
onor. Domn prim Ministru ; cad daca se is In consideratiune votul majoritatii, de la respunsul la adressa Tronului, apol trebue sa, se recunoscit tote concessiunile de
bune; data din contra maioritatea a stricat ua concessi-

une, apol pote sit le strice pe tote.

Domni or, tine nu scie ca In acesta Adunare nu s'a
desbatut In fond concesiunea de fatit? Pentru ca n'a vrut
ministerul a se discuta ; ministerul de atunci a qis ca
nu e asta treba mist* ci a Senatului ; not nu avail

de cat se facein un act de politetrt; data sunt rele aceste concessiuni, Senatul ;i coinisiunea mixtrt ail sit le
, strice ; data stint niscal lucrari atingatore de budget,
child va veni budgetul In discutinne, atunci not le voila
cerceta bine. Domnilor, cand va veni budgetul, a adaogat atunci ministerul, ye rog sit fiti stra;nicI ;Si sit faceti controlul cel mai scrupulos ; dar aci nu este cesti-

unea de budgete, ci de un act de politetrt. . . .

Acura onor prim Ministru invoca un act de politeta,
ca un vot afirmativ pentru acesta comisiune.

www.dacoromanica.ro

65

Domnilor 'ml pare forte red, ca onorabilul prim Ministru, prin cuvintele Domniel sale, incuragiaza pe stre-

iM In pretentiunI ce nu le-ad trecut prin minte sa le

faca. Cand aces,t1 concessionarl aud pe D. ministru ca
dice : mantineti, Domnilor, acesta, concessiune ; pentrii

ca decd nu o yeti mantine, terra o sa fie ruinata, prin

procesele ce vor intenta concessionaril," Intreb, Domnilor, cand aud streinil pronuntandu-se de Minister assemenea cuvinte nu o sa, fie Incuragiati ca sa, pretinp.
enorme despagubiri ? Eta, Domnilor, pentru ce aV fi
dorit ca D. prim ministru sa nu is asupra sa acesta galcOva, s'o lase asupra nostra; noI am face, nol s'o des-

facem. Deca sustin anularea acestel concessiunl, nu o

fac din alt pun ct de vedere, nu o Inc cu cugetul de a
combate pe Ministru, pentru ca doresc a da tot spriyinul
nostru guvernului, mai cu sernti in acest timp; Ci numal
pentru ca, In adincul consciintei mele, cred ca este ilegala ; afai a numal decd Dumneqed 'ml a luat mintile,
'ml a Intunecat vederile, ca sa, numal cunosc albul din
negru ; Si In acest cas numaT suet trebuincios terrel mele,

trebue sa me clued O. me pocaesc. Era dad, nu 'raI-a

luat Dumnaled mintile, (led, credeti, i d-vostra ca mine
ca aceste concesiuni suntti ilegale, sfarlmati-le; ca sa
se Invete minte totT MinistriT trecutT i viitori, cum tre-

bue sa dispue altrt-data de averea Statulul ce li se Incredintep.

D. Ion Ghica Prefedinte al Consiliulut Esplidncl cuvintele salle ce ad fost produs un uret efectil asupra
Adunarii, dice intre alte repetiri i acesta :
Call ad fost, Domnilor, divisiunile ce am vrut sg, pull

Intre d-vostrti? Oare and am dis etc d Camera a dat

un vot, aruncat-am ed prin acesta divisiune intre d-v. ?
In consciintii, dice D. Tell: plitcuta ore d -lut Ministru
actual voturile Adunarei trecute ? Nu; atuncY de ce dera
5

www.dacoromanica.ro

66

'I plat ast6-111? El, Domnilor, cand guvernul a vequt

mai mune onor. persOne, preocup6ndu-se cg, actul de 11

Februariti nu are alt stop de dt restur_area celor ce

s'ail facut de la 2 Maiti incoa, am tinut o conferinta
secret la Minister, la care a luat parte i D. Tell, i
acolo am declarat c6, scopul Guvernulul nu este a veni
A d6rame nimic din ce s'a gent prin Adunare i dup6,
canonele legilor (iretul).

D-lor, cand a fost a se vota din adresa TronuluY

relativ la acesta cestiune, D. Boerescu, actualul raportor, v'a ilis d'atuncl : Pentru numele lul D-4eil, nu vo-

tati acest paragraf macar, pentru d, acest paragraf

consaca concesiunea!" D-v. Ina '1-ati votat. V6 rog
sa nu credeti, D-lor, a spulndu-v6 acesta, ett all voi A
pun desbinare intre D-v.
D. C. Aricescu are parola.
Domni, Deputati, care Bunt argumentele cu care sustine Guvernultt creditulti in discutiune ?
Se pottt reduce la trey, principale :

1. Consimtimentul Camerel In adressa cltre Trod',

In privinta concessiunel all ferate.
2. Consideratiuni politice , ce pottt face din cestiunea
In desbatere o cestiune international.
3. Desplgubiri marl , ce ar fi In dreptil sd reclame
concesionaril de la Stat.
La primula argumentil respundem :

Dad. Guvernul se basezii, pe adressa care trona ,

unde figureqa paragrafulu prin care Camera multunaqte

fostulul Domnu ca a concesil acea line ferata , apol

sa ne fie permisti Si no6 a ne basa pe desbaterile ce
le-a provocata acelit paragrafil, 1 cari urmeza a fi luate
In consideratiune ; fiind ca, din esplidrile date cu acea

www.dacoromanica.ro

67
, se va convinge InstO Guvernulti In ce sensa
a votatit fosta majoritate acelit paragrafa din adressa.
Fosta minoritate, In amandamentula relativa la concesiunea tail ferate de la Bucuresci la Giurgiu , a qisti
ca acea concesiune este isbita de nulitate , find ilegala
i onerosa pentru tesaura. Onor. D. _Boerescu a qisti,
In edinta de la 8 Ianuaria :

ocasiune

Afara de Warne de legi , acestti drama costa aprope de 80 miliOne lei ; i dad, onor. majoritate va Incuviinta paragrafula din adresa, relativit la acela drum,
prin acesta chiar va vota Imprumutula de 80 milione."
Atunci , mai multi oratory , ce sustineati adressa , i

Ins4 Guvernula, ca sa linifesca pe onor. fosta majoritate, ail datil urmatorele esplicari.
Mai 'Malt , onor. D. Voinescu , raportorulit Comissionei Insarcinata cu respunsula la messagiulti tronului,
a 4isti, chiar In raportula sea, citit In edinta, de la 3
Ianuariti trecutti:
Tote acelle delapidarl i illegalitali au sa se revisuiasca de Camera, cu occasiunea cercetard budgetului;

si cate se vor gasi rea acute, Camera este absolut In

dreptil a le refusa Guvernului."
Totit in acea edintil, a mai adaogata onorabilul D.
Voinescu;

Faptele relative la tifre suntti tote cestiuni de .budgetti. Comissiunea budgetara, ce se ocupa cu seriositate
i scrupulositate , ea este In dreptit a veni cu tote creditele , i a le supune onor. AdunarI ; si dovedindu-le
illegale, tine o Impiedica a le refusa, precool i concesiunele

pe care le va crede pagubitore interesului tesaurulta ?"

Apoi a venitit onor. D. Cociu , i a qisti , tot In edinta aceea :

D. Boerescu sa nu uite ca, pentru cercetarea creditelord, este comissiunea budgetara , care Inca nu'1 a deposit lucrarea sa. Daca ne am pronunta not acum asu5*

www.dacoromanica.ro

68

pra acellord credite , lucrarea comissiunei n'ar cleveni

ore de prisos?"
In fine, chiar onor. D. Ministru de esterne qisse, In
numele colegiloru sex, In edinga, din 4 Ianuariti:
Ce necesitate ar max fi, D-lor, , a se institui comissiuni Inteo Camera? Pentru ce s'a instituit Comissiunea

budgetary ? Pentru ce onor. Adunare a Insarcinata acea comissiune ca sa is semmele de la Guvernil ? Cu

scopulti ca s6 arate Adundrii descoperirile Mute, i
onor. CamerA, suverancl in acesta, sa hotarasca "
AtuncY onor. fosta majoritate , linktita , a votatil paragrafulti din adressa , ca und simplu 2.ct5 de politega.

InsuiY fostulti Domnitorti, respunend Camerei cu

ocasiunea presintarei respunsului la messagiulti Tronalui, In clioa de 16 Iamiariti, a (list. :
La discutiunea budgetelorti, aveti un campti tntinstt
pentru activitatea D-v.; acolo controlutil D-v., cu ose
bire, pole fi trebue sa se esersecle.
Eti m6 voitl bucura vegendu-v6 ca cercetatY, cu cea
maT mare Ingrijire, anevointele i Inchipuirile terrel; i
ca constatati, cu cea max scrupulosa luare aminte , Intrebuintarea banilorti publicT."

Dar dice onor guvernti:

Nu e max putinti adeveratti ca Camera a votatil acelle concessiunY In adressa Tronului: c5,cY se (lice acolo

curattl, ca Camera multumqte guvernuluY Maria-Tale

fiind-ca a concedatti acelle concessiuni etc "
Lasti sa respuncla guvernulul onor. D. Boerescu, a caruia autoritate a invocat'o 1nsu.1 guvernult1 In edin

de la 5 corentit.
In edinta de la 8 Ianuaritl, onor. D. Boerescu a 4.is,
In privinta acesta:
Voturile nostre nu devinti legi de ctt numal atunci
cand elle vor fi intbrcieate cu formele cerute de Constitu-

www.dacoromanica.ro

69

$iune, cAnd adia vor fi provocate printr'un projectii, promulgate ki sanctionate de Domnit."
SA nu uitatI IncA, D-lorti, ca contractule acellel concessiuni, ca ski creditulti relative. la clAnsa, alt fostft date
Inainte de votarea adressel. Astfelti, concesionarulit nu

se pote justifica , pentru a mentine contractulti, salt a

pretinde despAgubirY, cu paragraful din adressA, relative
la concessiunea Enid ferate In cestiune.
Vedeti dar, D-lorti , CA primula arguments alit guvernului, pentru sustinerea creditulul In discutiune , nu
este Intemeiatit ; prin urmare, onor. membriI din fosta
maioritate pote vota, fare, scrupulti , fare, temere d'a fi
taxati de nelogici i neconsecinti , pot vota In linikce anularea credituluY.
Venimil la all duoilea argumentil : la consideratiunele

politice, ce pot face din cestiunea de fate, o cestiune internationalA.

Onor. commissiune budgetary v'a spus ajY, In raportulti set, ce, esplicArile date ierl de onor. guverne, In acestA cestiune, nu sunt de nature, a Ingriji Camera. Ni
s'a cerute. secretulit In privinta acesta ; Ile voiti pAstra.1)

Dar A ne fie permisti a disceta cell putin cuvintele

de questiune internalionalci.
S'a 4is, Domnilor,, Inteuna din E;edintele trecute ,

ce,

acel concesionarl sunt forte influinti. Se pote. Insh, una

din doe : On politica Europa permite NI Puterilor garante a deslega , In favorea nostra , cestiunea ce sunt
chiemate a esamina la Paris, prin representantil lor,,
sati nu le permite. In ambele casurY, Inriurirea acellor
influinti banchierl pote ea modifica decisiunile InaltuluY

1) Comuniarile contidentiale ale D. Ion Ghicn, in conferinca secrab: de la 6 Martie, ail f oat reclame pi adresse dela Consult
recoraanditnd reclamele concessionarilor sprijiniti de Ouvernii.

www.dacoromanica.ro

70

Areopagti? Nu! Affirma acesta, pentru onOrea Areopagului.

Romania, Domnilor , este cheia Orientulul; si intere-

suit' Europei este ca acesta cheie sa n'o possede nimeni:

cad , precum a (jisu illustrula captive de la Santa Elena, cine va posseda Provinciile dunarene , va posseda
Constantinopolul ; si acela va fi stapanti peste OM lumea ; asa dar, aurula tuturor banchierilor din lume nu

pote ecuivala cu positia 'Astra geografica, prima garantie

a nationalitatil nostre ; a duoa garantie este patrona-

giula a septe puterl marl, cu interese diverse; voia adaoga o a treea garantie, nu mal pugin valabila : attitudInea nostril, ca nafzune matures fi demnd. Astfela dar,

mica nara terra se 'Ate crede aill tot asa de tare,

stand In legalitate si In ordine, ca celle mai tart puteri,
av6nd a juca cur6nd un mare role In equilibrula europeanti.

Acesta este opiniunea mea, pe care o suppuitl cu respecta la apprecierea On. Camere.
Asa dar, pericolele invocate de Onor. Guverna, In cestiunea de faces, le putem privi ca pericole imaginare ; si,
ca ast-fela, elle nu pot nelinisci pe onor. Adunare, ce
urmeqa a avea consciinta demnitateI selle, ca representatiune nationala.
Venima la alti treilea argumentti, adica : la despagubirea ce ar fi In drepttl a reclama concessionarul, In cas
de anulare a concesiunei decretata illegalmente.
Mai Intaia voia observa, D-lor, ca acea despagubiret
dupes calculula Mita de Wo'rbati competinti, este forte
mica In comparatiune cu enormele sume ce ar accorda
Statul, In casul cand s'ar mentine concessiunea.
SA presupunem Insa ca despagubirea ar fi enorma, cum
s'ai'l is de sprijinitoril concessiund ; tine o va plati ?
Negresit, aceia can au dat acelle concesiuni, contra legel ki In paguba fiscului ; cad este drept, D-lora, ca, dad,

www.dacoromanica.ro

71

D-la Majora Liebrecht ede a@ la Inchisore, pentru ri-

sipirea banilor publicl, si urmesa a IntOrce Statulul banii luatl cu modul sciut, apol cu atat may mult urmesa
ca Ministri culpabill s5, dea banii eerily de concesionarl, ca
desprigubire; si tail pentru acela1 cuventu, urmesa a

si D-lor day In judecata.

Si ne mirama cum onor.
Locoteni ta, care guverna In numele lul Filip I, n'a data
fi

Inca in judecata pe aceY Minktri, In virtutea art. 15

din Conventiune? Ceea ce n'a facuta Guvernul, sa speran& ca va face onor. Camera, tote in virtutea art.
citat ? .

Assemenea esemplu, D-lor, ar avea cel may fericit resultat ; adica, respectul legilor si economia banilor puHid de eatre tote guvernele viitore. 1)

Dar ni se va observa ea averea fo0ilorti Minktri nu

Vote fi Indestul pentru despagubirea pretinsa de concessionari. Atunci, D-lor, Natiunea, ca sa scape de un rea
may mare, fad si acesta saerificia platesca ea restul
despagubirii catre influintil concessionary.
Nu pot admite presupunerea unora ca epte puterY,

cart' ne au garantata autonomia, sa consimta a ne impune cu baioneta plata sumelor fabulose de despagubire
pretinse de concessionary.

El bine, D-lor, chiar In casul acesta estremil, de cats

a ne sinuccide singurl, ucciga-ne protectoril nostril, hind

ea am voit a p&p legalitatea 0 a economisa banii puVom Bice atuncl cu acel Rege al Frantel: Totul e perdut, afara de onnore !" Vom cadea sugrumay

bat

de Europa officials, In applaudele Europel democratice.

Dar, nu! acesta este o simpla ipotesa. Puterile protec1) Dace s'ar fi ficut acellu esemplu, Ministerul Ion Ghica n'ar fi
contractul Imprumutul Oppenheim cu 21 la sutA, nisi Ministerul Ion Bfatianu n'ar fi dat concessianea Strussberg cu 270
mil franci chilometru si gra caietil de InsArcinkl.

www.dacoromanica.ro

72

tore or tine cont de missiunea 'Astra, care este drep-

tatea, legalitatea i economia: treime sacra a unei Adunari nationale.

Termin, D-lor, invitandu-ve, pe Domnia-vostra, din

fosta majoritate a acestel adunari, a anula, d'impreuna

cu nol, fosta minoritate, creditula de .. .. 1,114,158 lei,
pentru cuventulti espusa In rapportulti onor. Comissiuni
budgetare ; s,i cu ocasiunea acesta, me simtu datorti a
multumi aceste onor. Comissiuni care a bine a meritat
de la not s.i de la patrie ; fiind-ca V a facuta datoria
In consciinta.
SA anulamil, D-lore, creditultt In discutiune ; caci altfelt; ca sl fima logici ,s,i consecinti, priimind acesta creditil, urmeqa a le priimi pe tote ; i deja am anulat creditele relative la concessiunea Monitorului.

S. nu uitame, D-lorti, ca tocmai aceste concessiuni,

pe care le patrone4A 01 Guvernulti, a fosta picatura
ce a facutt se, deborde vasuld abusurilorti i alit illegalitatilorti guvernului capta! Aceste concessiuni ati fost
principala causa a destronarei fostului Domnitora.
SA ne facemu datoria, D-lorti, pentru onorea Came rel, pentru demnitatea nationala, pentru moralitatea publicl.
Am qisti (aplaude)."
In fine, In edinca de la 7 Martie, anularea creditului
In ceStiune fu adoptatA de on. Camera c'o maioritate de
71 voturl de membril presinti, fiind multi absinti la ora
votsarii ....

intrebam : in urma votulul Camerel de la 7 Martie

ce a facut guvernulti? A anulat concessiunea Godillot,
relativa la contractula Municipalitatii, dupe cum atesta
Monitorult. No. 61 ') ; a anulat concessiunea Monitorului,
1) Vei' desbaterea din Senat de la 9 Marti 1870, in Suplim.
Monit. No. 86.

www.dacoromanica.ro

73

dupo cum constata, Monitorula No . . . ; clar cele-l-alte

concessiuni, anulate de Camera d'odata cu aceea a Monitorului 'a D. Godillot, sunt Inca In fiingi ; ,s,i, ce e mal
graves, fares a atepta votula Senatului, In privinga Concessiunii Bancei, Inca de la Februarit, D. Ministru de.
finance recunosce indirect acesta. concessiune, In rapporWit sea No. 4981, prin care suppune la sanctiunea Inaltei Locotenenge Statutele societatii anonime, sub titlu
cases de comereig, care s6 ,$). incuviintqa de Locotenenca

prin decretula No. 230 din 21 Februaritl, publicata In

Monitorula No. 42. 1)

Nu putem termina mai bine cestiunea concessiunelor,

decat reproducend unit passagia din discursula D. N.

Cretulescu, relativti la despagubirea de 5 mil. ceruta, de
Godillot pentru anularea contractulul cu Municipalitatea,
discursti tinutu In edinga Senatului dela 9 Martie, anulu
corentu, i care a fost cu adressa D. Ion Ghica:
Onor D. Ion Ghica a vorbit de tote concessiunile In
facia carora s'a gasit guvernul dela 11 Febr., concessiuni

earl a qis D sa ca adussese oemultamiri In poporti."

Admit pentru un moment ca, acele concessiuni ail fost
de natures a exaspera poporul" ; dent sa vedem ce a
facut guvernul acela dupes 11 Febr. pentru a satisface
poporul? A anulat concessiunea drumulul de fer d'aicI
la Giurgiti, care s'a qis ca era onorosa pentru terra, ,li
a introdus modificatiuni call In loc sa satisfaca pe popor, a satisfacut pe antreprenor i a adus paguba, terra ;
cad D-vostra cunkteti, ca dupb conventiunea primitive,
acest drum de fer trebuia sa merges panes In miqlocul
Dunarei la insula Ramadan, care aducea marl lnlesniri
1) Cu tote proteetgrile Comercianfilor qi meseriagilor ; vet petitia
Cu 200 semn'aturi contra Bilncei, iniblicata. in Trompetta dela
24 Februariil 1866,

www.dacoromanica.ro

74

Mat pentru comercifi, cat i pentru voiagiorl,

i cele

mai multe cheltuell 0 lucrad de arta era sa se fad

acolo; acolo era sd, cheltuesca concessionarul mai multe
milione pentru facerea lucrarilor de arta dupe conventiunea din ulna ; drumul de fer s'a oprit la bariera Giurgiti '). Al 2-lea, concessiunea prevedea a drumul de fer
A se predea Statulul in 22 de luny; la anul 1867, dupd
conventiunea modificata de guvernul de la 11 Febr., s'a

prelungit predarea pans la 1869 0 terra a perdut doul

anY de esploatatia. Al treilea, anuitatile urma A se platesca In termen de 16 anY, de vreme ce prin conventiunea din urma s'a fixat termenul de 10 anY, i nu
cred ca, se fia tot una pentru terra ca acesta datorie
sit se platesca In 10 sad In 16 anY.
D-lor, s'a anulat Imprumutul Zarifi, la care ell n'am
participat de loc, cad acel lmprumut s'a facut sub ministrul D. Bosianu. El bine, D-lor, fail a intra acum
sa cercetez deal, conventiunea Medd, cu Zarifi a fost
In adever un imprumut, sad o simply transactiune, prin
care Zarifi se insarcina sd, despagubesca comunitatile
locurilor sfinte, tot ce mid este el anulandu-se acea con ventiune, 0 cestiunea monastirilor remaind neresolvata
nu scid deed, mane, poimane chnd se va resolva, cand
calugari grecl vor cere despagubirea ce li se cuvine
(cad el negrekit n'o sa renunce), nu sciti tic cum o sa,
platesca, terra. S'a ois aci cd, concessiunile a adus nemultamiri In popor, derd, ganditus'a D. I. Ghica la nemultamirile poporulul dud a facut Imprumutul Oppenheim In modal cel maY oneros pentru terra?
') Acesta privesce pe Ministrul Dim. Briitianu, care a piigubit
StatulS cu 80,000 de galbeni; find ea,. prin reducerea cellor trel
chilometre, nu s'a scaclut lid pretul cellor lalte 70 chilometre, Sind

date D. Bartley 193.000 fraud de chilometru tocmai in vederea

lucrilrilor costisit6re ce eraii sa se &Al p'acelle trei chilometre.
Vein desvoltarea acestei cestiuni in P, ena dela 19 Martie 1869.

www.dacoromanica.ro

75

D. on Ghica. i D-ta erai sa '1 fad.

D. N. Crefulescu. Et atuncl contractassemil Imprumutul cu 12 /s si era lucru sav6r0t, i D-vostra mi se
pare ca nu l'atl facut cu 12 la suta. Ganditu-s'a asemenea cei de la guvern Ia nemultamirile poporulul
cand s'a dat concessiunea Strussberg si Offenheim cu
pregiuri a,la de marl ?"

Daca Camera de Ia Martie 1866 a gasit cu tale a anulla concessiunea Godillot, fiind data illegal, 0 data guvernele dup5 11 Febr. alt gasit cu calle a se despagubi Godillot cu 5 mil. francY, pentru ma0nele i cladirile dela
Tirgoviste, si alte cheltuell facute de concessionart, pentru ce oare acele guverne n'ati luat cel pucin masurY a
Intretine acele ma0ne si cladirY , cad costa pe Stat 5
millione ?

D. General Florescu, cu occasiunea Jesbateril hugetului Min. de resbellt, a cerut In edinta Camerel de la
27 Febr. espirat, 200,000 fr. pentru punerea In mkcare
a ma0nelor din prima sectiune a arsenaluluY din Urgevkte, cart dela 1866 at remasil parasite ; de si erat menite a Indestula trebuincele armatel, 'a servi Inca de
basa, industriel nationale.

Ce s'a Mut cu acellu arsenalt ? intreba D. General

Florescu. Millione pet In ma0nele si instrumentele acellea, ce nu product nicl unti folosti , pe cftnd numai
sectiunea rotariei ar fi fost unti isvord de bogatie publics ')."
Eata dovedit ca SalvatorlY n'ati avut de scopti cleat
numai resturnarea lui Voda Cuza, si nici de cum desfiintarea sistemel fatale, care a continuat i dupo 11 Febr.
Veqi tsedinIa Cameral' de la 2 Martie 1870, unde s'a demon-

strat foldsele imense ce ar fi addus Statului acellu stabilimentii

chiar daca s'ar fi continuat lncrarile ca metteri streinl, in profitul
Statului.

www.dacoromanica.ro

76

Eatti, dovedit ca, Salvatoril Watt fost dech destructorti a

tot ce a lasat bunt]. 2 Mar.
Venim la lucrarile Camerel dissolvata la Martit. 1866

In ,ledinta de la 12 Martie se lncepe desbaterea bugetelor ; i'n acea .edint5. se votesa bugetulti consiliulul de
Ministril, alit Consiliulul de Stattl ,$.'allti Ministerulul de es-

terneLa finele c.edingei, onor. D. Tell dice: Spelt, Domnilor, ca, 1)6116 SambAth, toate bugetele vor fi votate, data qi

Onor. Guvernti ne va lnlesni acesta" sarcina."

Dar Guvernulti tace; del cugeta a dissolve Camera.

In edinga de la 14 Martie, dupO votarea bugetulu1
Ministerulul justiciei, comissiunea bugetar5, , simtind nevoea, ca i Ministru lucarilor publice, a reorganisa acestil

Ministertl, din causa abusurilor Inaddcinate acolo, comissiunea bugetarl, Intelles'a cu D. Ministru, propune.
prin organul Onor. D. Tell, a'I da tifra de 12 millione,
ca se reface singurti bugetulti, pe care '1e va adduce apoI sere confirmare inaintea Adun'ariI; i Camera votes5,
conclusiunele rapportulul Comissiunil.
In edinga de la 15 Martie se desbate bugetulu Ministerulul de interne. D. Ministru respectivti, cautand pricid, de cert5,, se siles.te a provoca cris5, ministcriala, cu
occasiunea tifrel de 110,040 lei relativ5, la personalulti
serviciulul sanitart. din BucureFI i Iasi.
In kedinga dela 16 Martie continue desbatterea acelluia,,i1 bugetti ; i In privinga tifrel mentionate de 110010
lel, D. Ministru de interne IO permitte, din chiar senin,
a dice c5, va pune capital' situaliunii ; cuvinte ce le re-

peta de duo ors.

Tot in acesta, edinc5, , Guvernultl pre,sinta, proiectulti
pentru amanarea aplicgril legit prin care, In urma unui
recesementii generalti, se lttsa asupra Comunelor pe cincl
anT perceperea impositelor directe ; lege adoptat5, mai

in unapimitate de Camere, dupo 2 Mal, promulgat'ap-

www.dacoromanica.ro

77

prolntii de totY, ca cea mai practice

'avantagiosa, 'a

caria aplicare avea sIi fie la 1 Tuna 1866.

El bine ! Guvernulti revolutionarri o anulesa , continuand a merge pe vegmele In care ye am Inomolit, i
dovedind gelosie, sail prostie, sail mal bine spirit de distrugere.
In edinga dela 17 Martie, find In desbattere bugetul
Min. Cultelor, Gen. Tell (lice :
Domnilor, Al I/Nut ierY ca Onor. D. Ministru de interne, In discutiunea bugetuld Ministrulul Domniel- salle,
ne a amenintat, qicencl a va f a sa pue cagt acestor lucruri:. Ell n'am Intelles alt ce va decat ca Domnia-sa ne
ameninta, 0 ca voesce a disolve Camera. Domnilor, a.41
avemil timpuld sa vorbim tot ce putem vorbi. A se dissolva Adunarea,rfara mandatulil Domnitorulul nostru, este
o illegalitate ; i fiind-ca, e vorba de dissolvarea Adunarii,
nol protestam. (Voci : protestam ! sgomot)

Acum, Domnilor, dup6 ce ne am facutil datoria, i

am protestatil, remane ca Guvernulil sa fad, ce va voi.
Cand va veni cu decretulil de dissolvare, nol ne vom supune: cad mai nainte de tote, suntemii datorY sa dam
tot concursul nostru guvernulul ca Adunare legala Intru mentinerea ordinel In terra; cad numal prin ordine
putem spera realisarea dorincelor nostre.
Domnilor, sa dam probe ca vrem sa mantinemti ordinea, ski se facem declaratiune onor. D. Ministru ca
din p artea nested, nici nu am cautat gilceva, ilia nu o
cautam ; i data discutam leg, bugete, le discutamil cu
demnitatea independingel nostre, cu sangele rece ce se
cuvine sa aiba mandataril NatiuniY. "

In fine, In edinga dela 18 Martie, nefiind Inca terminate desbatterea Budgetelor, Guvernulii dissolve Camera sub pretestultt aratatil la Inceputulil acestul capitolil.

Astfel Camera aceea atat de docile Guvernulul din

www.dacoromanica.ro

78

causa votulul pe faga, cand nu avu a se mal teme de

Dictatorula care o numisse, deveni u5, Camera libera,
realisanduse astfel profetia D. Bolliac, care In Buciumutti
dela 5 Decembre 1864, protestand contra violarii contiinteT allegerilor de atunci, qicea :

Trebue se spunem francamente ca parodia care s'a

flcut votulul universalti de eatre spiritul reulul, a covir-

it tota pacienta nostrl; nu desperam Insa, pentru ca

credem In geniul care protege pre Romani ki terra lor.
Dinteua rea procedere, va e i unu resultatti bums; din
Impilare va ei libertatea, din strivire va e i independinga. Toate silingele illegale spre a scote ua Camera
servila, avem convinctiunea profunda ca au dat Camera
cea mal independinte care a avut vr'uadata Romania."
In urma acestel protestari energice, D. Cogalnicenu
suprima Buciumul prin decretul dela 6 Decembre, demntt
de dictatorul dela 2 Mat.
Romanulti dela 2 Martie 1869 ca se justifice dissolvarea Camerel dela 18 Martie, sustine ca puterile garante
celle ostile, cari formesa maioritatea, cugetail a cere elle
InsasT dela guvernil dissolvarea acelleT Camere ; i ca
trebuia prin urmare, scapata demnitatea terrei dejucand

scopurile for viclene.

Dar atunci pentru ce s'a Intrebuintatfi mijloculti
ca. Camera pune pedia, Guvernulu'i, ysi fintesa a se

preface in Conventiune nalionaa ? Nu era mai bine ua

Intellegere prealabila titre Guverni1 ki Gen. Tell, care
a legitimat Revolutiuuea In qioa de 11 Febr., qicena ca
Capii el all bine meritat della patrie? (sic). Trecutulti i
caracterulil Gen. Tell trebuia se Insuffie destula lucre dere; cad barbatulti acesta d'ar . fi fost mai pugin patrioth, ar fi fost agl Domnti, cum am dovedit ; ba Inca
ar fi putut resturna pe Capii RevolutiuniT, pucin dupo
11 Febr, cum i s'a propus de unit din barbatir de statu
dela 2 MaY, i de D. Balacenu la 1868 ; dar Gen. Tell

www.dacoromanica.ro

79

a pus patria tnainte de tote. Salvatorilor le trebuia n

Camera docila, caci se temea de Camera ce lucra dupo
impulsiune Gen. Tell, ce devenise nit for0, i care credea ca va fi alles Domnd. Eata adev6rulti, In Oa simplitatea lui.
Venim acum la circulara D. Ministru de esterne, Ion
Ghica, catre agentii puterilor garant1,1) si la messagiulti
prin care a deschis la 28 Aprilie Adunarea clisa Constituantei done acte prin care Salvatoril s'ati silit a justi-

fica calcarea de la palat, arundnd noroiil asupra Mini-.

strilor lull 2 Maid.
D. N. Cretulescu Intrna brqura ad-hoc 2) a analisat
acelle doue acte, din care estragem cele urmatore :

I.

Atat 4n circulara ministrulul trebelorti din alai* de

la 20 Februaritl, catre agentil puterilort garanti precum In messagiuld de la 28 Aprilie sa cite : ca, onemulicimirea era genera le ysi ca napunea se simjea umiliter
Zvi desonorater inaintea Europei, ea uer resturnare nu se mai

puti inlet-tura, ea ea era dorita de to/1; ca Romani; po

poril ysi armata, toti se aflati setoil de a seerpa terra de
ud stare de Inerurt steci5l'et6re." Care popord, care armata,

simtea in unanimitate atatti de multi' injosirea terrel?

Nu gasescti de catti vre ua 15 fo0 ministri cart( s'ati
succedatti la putere, ronduri-rondurT, sub Vocla-Cuza, i
earl ad fostd capil calcariT, svi teal -va officiari din garnisona Bucurescilor. Poporulti n'a avut cea mai mica cunnoscinta despre calcarea palatului din nOptea de 10 spre
11 Februaritl ?
1) Pablicatil in Trompetta" de la 27 Martie 1866.
2) Intitalatrt 11-23 Fehr. 1866.

www.dacoromanica.ro

80

Bietif soldati i officiarY, nail avutil nici eY idea despre acesta, Cana. vre-u5, duoi-trey ;elf al loru 11 scossell din casarme, ;i 11 condusserl pe la 3 ore din nopte
pe piecele Bucurescilord?

Dom in adeverri, autoril lug 11 Februariti erait convin;1 de acea uriti, de acea desperare, de acea indignatiune a poporulul ;i a armatel, pentru ce s'a, se ascunda
in intunericulii noptiY, ;i sit nu se puny din contra la
lumina sorelui in capulil acellul poporil, sit1 dirige miscarea gi s fad. ua revolutiune Cum, omenT conservatory, bArbati al ordinel, se coborA la miqloce pc carl legile, morala publics ssi istoria le a osInditil pururea ;i
le a privitil ca acte numal a resturngtorilord de meseria ? Cum omeni de Statu au pututil ss uite 1)60 inteatata respectulti datoritil simtimentului militariil Ti sa
mergI a povatui pe osta;Y sA fad, u6, assemene fapta ? Cum

tarbati al ordinil au pututil ss compromia armata candu

n'avea trebuintA de assemenT miqloce, Cad, dupe qisa born,
Ora Intrega era la desperare? Dent autoril calcaril sciail pre
bine cg, cu tote nemult6mirile ce erail in terra., ;isunt astag
;i may multil de cltu atunci, ca in orl-ce epoch,' de transfor-

mare radicale, candu chiar classile societdtil in favorulil

carora s'ati operatil reformele nu pail appretia spiritul

altoru reforme i suffere , ;i cand singurulti isvoril de
bogAtie allti terreY nostre , productiunea pAmentulul, se

aft cu desavarsire secatii, din lipsa de recolta In trey any

d'a rondulu, si acesta la unit gradu astfelti incatti ua
mare parte a terrei se gilt In cea may mare miseriA ; autorii calcarii, elicit, sciati pre bine din esperienta , ca nu
potil isbuti a face u6, revolutiune, c5,c1 poporulu roman de
felult1 lug urasce resturnArile ; poporulti romans, prin in-

stinctulti set, prin bunulti seh simtt, scie sa apprecieze

impregiurarile Si greua epoch' de transitiune ce strAbAtemil. Ore nu este totti acellt instincts, to-VI acellti bunti
simtu allit Romitniloril care In Ilioa de 11 Februariil ne

www.dacoromanica.ro

81

a fern de mitt resboifi civile ski de tote calamitittile ce

s'ar fi urmatt, deca aceia earl, chiar In acea qi de 1 t
Februarifi , puteati la, rondultI lorti sii, resiste autorilor it
cAlcariT ,

nu arti

fi

preferitti sa se tins In hituri

si sit

lase tOt6, respunderea assupra autorilor complotulul?

Nota Ministrulul trebilor din afarfi, de la 20 Februaprinteunti 0rti de frase pucin parlamentarie, aruna
cu profusiune assupra omenilor guvernulul trecut mai
multe incriminfiri.

Ed nu me void occupa de frase ; elle, card nu sunt

justificate, devin calomnie ; 0 calomniele se Intorc pestle
In fine assupra celor ce se servti cu densele. Void cerceta Insd unele din cite -va allegatiuni i appretuiri
copprinse In acea notfi.
Se pretinde ca lipsa capacitatilor din consiliulti fostului Domnd facusse ca guvernarea sa fie din celle mai
injositore. Aci autorele i collegil sel sunt pre modestY
pentru sine Y, cfici capacitates D-lor a fost mai de multe
ori chiematfi a prelede la consiliele si la actele Domnului resturnattl ; . . . i pe rond ati lost date jos de parti-

tele camerelor In numele carora se credeati ei In drept

a adjunge la putere. Creq. ca n'ar fi de prisos a enumera
aid cfite-va din actele acestor capacitati, 0 a aminti cis,
unit ad Intocinitti budgete alle carora cheltuele coverati cu multd veniturile terrei, i meritulti carora sta
In deficitulfi ce elle presentati. Ast-fetid s'afi veclutti ministriT la 1860, sub preedinta d -luI I. Ghica , urcandil
ciffra budgetulul, numal pentru terra RomanescA, de la
43 milliOne d'ufidatli, la 100 millione ; pe c?tnd budgetele

ambelorti terri unite, In urma totorti reformelorti s, sa,

creatiunilorfi, cu anuitittile lucrarilor0 publice , cu anuitfitile ImprumuturilorA effectuate di proiectate, cu fon-

t
www.dacoromanica.ro

82

derie de tunuri, cu vapore de resbellit , cu ua armata

Induoita, cu unit arsenalti de 200 mil pusce, se urea la
summa de 160 millione. Si deca vomit examina ce crea-

tiuni se proiecta prin budgetul de 100 millione al D.,

Ion Ghica, numal pentru terra-Romanescit, nu vom giisi
de Wit sporiri de lefuri, otelurl pentru prefecture 0 allocatiuni de baui pentru desptgubirea arendasilorti pentru pagube nejustificate. Si ce se propunea de titre acelle capacitati spre a accoperi Insemnatulti deficittl ce
Lassa acellit budgetit de 100 millione ? Creatiuni de imposite monstruose! Firesce Ca nisce assemeni budgete afi
provocatti nemultdmirea si Ingrijirea; si camera s'a v6duta
nevoita a nu mai da allii seu sprijinti unord assemenT
capacitati.

Alte capacitati s'ad presentatil la 1861 cu budgete

cart scadeart veniturile terrei, fail a cauta sa accopere
cheltuele care, departe de a fi Impucinate, elle mergead
din contra crescadit ; void sa amintescti dreptuld de exporta care presinta ud, summa annuale de mai multe
millione lei, 0 care s'a stersd din veniturile Statului,
-card, a fi lnlocuite cu alte resurse.
Alte capacitati art facut ca compturile Statului sd, nu
se mai pots In veci lamuri , aplichnd und sistemit de

comptabilitate si de perceperi cu totula null in terra.

De aid results confusiune si desoraine In comptabilitate,

Incittil nu credit ca situatiunea nostra financiara sa se

pots, limped vre-urt-datd; de aci mai result& si acelle
spitimentatore remasite pe In contribuabill si pe la cassierT, can profitard, de confusiunea ce se introdusse spre

a sustrage summe insemnate, datorite Statului.

CAM pentru applicarea legilorti financiare, ea se Wm
ast-felitt In catit provoca, revolta In mai multe parti alle
tercel, si mai en sema la Craiova ki la Ploesci. Capacitatile de care vorbiriimit fora nevoite , spre a se mantine la gaverniA, a se servi Cu puterea armafii.

www.dacoromanica.ro

83

Astfel tote acelle capacitati if ail tintitit de CAW In a

distruge, era. nici-uklatit Intim a organisa ceva; 0 ail parasitti puterea fiind cit le lipsea sprijinulil camerelorti.
Se Intelege ca e vorba de ministerulti Rosetti-Bratianu.

Guvernul de la 11 Februariti, atat catre agentil puterilor garanti, CAW 0 catre camera, fit nevoitil a face
tilt declarare solemna, ca va mantine institutiunile In vigore, i cit rolulti guvernulul provisoritt se va margini In
mantinerea ordinil publice 0 In expedierea trebilorti,
pea candfi puterile vortt hotarl. Promisiunea nu fu tinut& multi' timpti de astti guverntl. Ea fit calcata prin
InTu0rea ce'0 lu'a acestti guvernti provisorit, proclamatti
de sine-0, de a confectiona legi i a le promulga, si In
urma de a disolva aceea0 camera caria IT datorea umbra de legalitate a existentel selle, 0 cu care, dupe legea vechia, i nuoa, pe dal timpti tronul era vacantfi,

urma ca sa conduct numal trebile currents alle terra.

i ore nu e loculti aci a ne Intreba : deca motivul reale
allti disolvarii acesteT camere , chiar In dioa chilli se
vota budgetele, n'a fostil rapporturile comissiunil Insarcinata, a cerceta prin deosebite ministerie gestiunea administratiunii trecute, rapporturl prin carT se constata
calcarl de legT, cheltuele fart autorisatiunea camerelort,
preschimbari de contracte, nuoe directiuni date lucrarilorti publice, incepute si effectuate in mare paste, opere
alle chiar unora din omenil de la 11 Februaritl, pe Candi'
se aflat1 ministri sub regimulti trecutil ?
Ua-data camera disolvata, guvernulti remasse In deplina sa actiune de guvernil dictatoriale i resvratitorn.
ACUMA Ili' vom vedea la lucru. Tota lumea scie ca nu

e gra' a se pune cineva mai presusti de legs; greulti

este a se mantine In cerculfi legilorl In nota sa de la
www.dacoromanica.ro

84

20 Februarill, D. Ion Ghica declara ca allegerile mandata-

rilorti de la camera disolvatit se facusse prin miqloce

ilegall ; dell cum s'ail Meat ore nouele alegeri ?
AcOsta nu mai pote fi unit secretti pentru niment
Dossariele allegeriloru devise In Constituanta si In Camera de la 1868, ne o spunil lndestulil. i, spre a cita
unit singuril exemplu, void Intreba ce a descoperitil anqueta de la Mehedinti, care nu pote fi pusa la Indoelit,
cad ea era facuta de omens ce avert unit interessil In
regimulil de care vorbimil ?
Omenil de la 11 Februarift n'art sciuttl sit fie nici
chiar revolutionari, cad' atunci and fi avutil curaghilti a

se pane chiar din slioa de 11 Februariii mai presusil de

legi. Caut in astit framantare ua idea, si nu gasescu do
catil urt inconsecinta. Deca acesti omen art cregutil..ca
trebue a se servi cu legile Statutului , apoi atunci ar fi
trebuitil sit respecte statutulit Si institutiunile emanate
dintr'Insula. La din contra trebuia sa alba curagiulil a
se pune, din qioa d'antehl , In Maxi de statute. Dena
nu era datil capacitittilorii de la putere a face acesta ;
si de aceea ad adjunsil in nit monstruositate ce nu are
nume In istoria poporeloril. El ail pkitti In lucrare cu
uil camera esita din acellil orribile statutti fruit a convoca yi senatulil; si child a trebuitil sres1 dea cuv(Intulii
pentru acesta, n'a negatil dreptulil senatului d'a controla
lucrarile adunaril, ci s'a servitit de pretexte cars nu sunt
de nature a radica prestigiulii unei autoritati ce se respectit. Nu era mai demnil a sfilsia statutulil ?
Ofenimil la messagiulil prin care s'a deschisti camera
de la 28 Aprilie. Incriminarile si defitimitrile din messagia sunt datoril a le examina ; cud autorii lord ail

ttitatti ca este al datoria sacra pentru cello ce accuse

sa justifice accusarile spre a nu se pune In positiune de
calomniatoril.

Ceea ce se pote (lice In chestia unrril este ca ciilca-

www.dacoromanica.ro

85

rea de la palatti , la inceputti a provocattl simtimentuld desunitil, tradusit In faptil prin revolta de la
Iassy, utde s'a versatt1 atata singe spre a se manifesta
negreitti Increderea in Omenii de la 11 Februariti i
adhesiunea la actulti. lord.

Mal anteirt vomit intreba: ce s'a fdcut' pentru mitntinerea positiunil politice in care ail gitsitti terra Omenii
de la 11 Februariti ? Ce resultate s'au dobenditti In urma

unorti combinarl atatti de pucin socotite ca aceea a

lnarmarii Si a recuisitiunilortt?

Eit nu credit ca scopulti InarmAril si fi pututti fi altulu de catti acella de a se face ua demonstratiune ; (lend,
ua demonstratiune, pentru care s'a fa'cutti atata framentare i s'a risipitti atiltea sume, nu se putea face mai
cu demnitate cu singura armata de care dispunea atuncl
terra? Cata sit multamimil evenementelorti de din afara;

Cad' deo, Puterile garantI nu se &eat preocupate de

ceea ce se petrecea in centruhl Europei, neaperatil ca
11 Fevruariti putea sa attrag5, celle mai marl calamititti assupra terrel ; putea si devinh' chiar mormentulil
autonomies i nationalit'atii nostre.

Cum se pOte califica darea de semi ce se face prin

messagirt , despre cestiunea monastirilorti (Use Inchinate,
care de faptiit se afla resolvatti numal dupe initiative guvernulul de la 1862-63? De atunci averile acestorti
monastiri &di parte In domenele Statului ; 3i , Para 11
Februariii, acestit cestiune era pena astkli i diplomati-

cesce regulate, de vreme ce tote puterile garanti adherassera la miqloculti admisti de guvernti pentru a se face
numal unit adjutorti locurilor sante. A spune prin messagiti ca administratiunea do la 11 Februaritt graesce
negociarile intr'acesta, este a arreta pucinti respectti catre
aceia cAtre earl se adressa messagiulti. Cine nu scie ca
omenil ce formau guvernulil de la 11 Februariti nu erati

www.dacoromanica.ro

86

In relatiune cu vre-uii, putere , actulfi din care ekisse acella guvernit nefiinda recunoscuta ?
Motivele pentru cari s'a facutit Imprumutulii de 150
miliOne lel, pentru adjutorulit locurilorti sante, imputata
atatti de multti guvernului trecut, i chipultt cum a fosta
contractatit , cats sa fie forte bine cunnoscute @ approbate de administratiunea de la 1866, de vreme ce ministrultt

ce a facutit acesta Imprumuta a occupat (D. Strat) un

locfi In guvernula dupo 11 Febr. Acesta me dispensa
de a cerceta legea Imprumutulul i moduli" executariI el.

Messagiulti care arunca tote relele assupra guvernului trecutti assigura ca functionaril fostulul regima,
i

din

cari IA mare parte tat mai occupy i astaqi

posturile lore, iesasse interessele i drepturile particularilorti; ca corruperea era generale i Intermit gradti
spaimfintatora. In facia unel assemene stars de lucrurl,
cum unit guverna capabile i intelligente, nepartinitorti
k.i leale, n'a pututti da judicatii de catil pe unit singurti
functionarti ? Can sunt acelle IngrozitOre abusurl ? De
catre tine a nume sunt commise? Si pentru ce guvernula
patriotica din noptea de 11 Februariti, n'a putut limpeqi i denuncia a nume assemenl fapte can attingti
moralitatea publics ?
i ore appretiarile unora omen) , avfinda unit inte-

resat vitale a'0 scusa uh, fapta ca aceea de la 11 Februaria, sunt elle sentinge Inaintea carora ori-tine trebue a se inclina ? Tote aceste denunciari de delapidari
de abusurl .c.I , pe cats vreme justitia nu se va pronuncia asupra-le, nu pota aye de catti caracterulti unor
defaimari i calomnie.

Prin messagiti se face ua declarare Insemnata : ea

budgetele au fost reduse. Numerulti ministerielorti fiindu

redusti la find Inca de la 1864, lucrarile publice tre-

www.dacoromanica.ro

87

cdndu la Ministeriu16 de interne , i justitia Ia Culte i

Instructiune publickguvernulti de la 11 Februariti le a

urcat la Opte, spre a se pute negreitti c5,patui tog salvatorii de la 11 Februartg. Crearea a done ministerie a occasionatfi firesce crearea mai multorti posturi , i prin

urmare crescerea ciffrei cheltuelelorl i pentru care

sferitil se crea unti ministerib' allu Lucarilora publice?
pentru a se suspenda executarea lucrarilor lncepute sub
regimulti trecutti ? Pentru ce se crea unit ministeriti de
Justitil , chdu chiar din autoril lui 11 Februariti decu dreptii cuv6ntti, in camerele trecute , ca ministeriult1 de JustitiA n'are cuv6ntil de a mai fi, de chid
cea mai mare parte din attributele selle au trecutd Ia
Curtea de Cassatiune ? i In adev6rfi, In urma nouei organisatiuni judiciare , care a radicatii tutela tribunalelorti de la acestti ministeriti, la ce mai "Ate servi unit

ministeriti allu Justitiei aparte ?

Inchisorile se arrett6 prin messagiti ca s'ati gAsitti

la 11 Februariti Inteul stare de jale : dmeni, inchig Fi

necercetafi cu lunele , dmeni lipsill de Zibertate far'a sci

de aunt vinovati. D6ca asta ar fi fost tocmai asa, apoi

cari sunt agentii , directamente responsabill Inteacesta,

dati judecAtii pentru ca at lipsitti la datoriele lore. ?

Ceea ce cunoscti In asta privinta este, cd, dupe 11 Februariii, s'a populatti temnitele cu omens fitrA cea mai
mica form& judiciary, far mandattl i far consimtimentulti cellorti pe cari legea 1 a instituitil spre acesttt
sforitit

Messagiulti amintesce tote lipsurile ce exista In organisarea justitiei , da assigurArY a se va pune cap6til
nestabilitatii in magistrature , i promite ca va Inceta
spiritulu acella care cerea a face din justitia: unu instrumentii politicez. Monitorele ne arretA Indestult ca, in gura
unora , stabilitatea Insenmeza preschimbarea perpetua.

caul pentru a nu mai fi blnuita justitia ca devine unit

www.dacoromanica.ro

88

instrumenttt politicti, este de regretattt ca messagiulti n'a

citatit anume casurile de acesta naturl de sub guvernulti trecutti ; In catit privesce guvernulti de la 11 Februarit, ell nu void cita de catd destituirea de la Martiii
a primulul procurore de la Curtea de Cassatiune, Intend
epocl dudtt prima grill a Omenilorti de la 11 Februaritt
era sa, se potl sclpa de fostil ministril prin darea lord
In judecatd.1)
Messagiulit, vorbindti despre situatiunea financial% a
Orrel, sett maY bine, .despre activulti i passivulti tesau-

rului publicit, se rostesce ast-felitt: In clioa cana guvernulti actuate a luati canna Statului, s'a reiclicatg veluN1

ce

acoperea pritpastia in care eramii amenintali, a

, ;i in
fine spune ca la 11 Februaritt 1866 a constatattt unit

eadea ; arrOth apol activuld ;i passivulti Statului

deficitti de 55,761,841 lel.

Ca sa fiord drepti i lealY, trebue sa recunOscemil ca

veulti de care se vorbesce In messagiti s'a radicattl
Inca din luna luY Decembre 1865, cu occasiunea presin-

taxi' de catre ministrulti Financelortt la camera a budgetulul pe annuli 1866 ; Ora maY cu seml la presentarea, In luna lul lanuaritt 1866 a proiectulut de lege
pentru Imprumutulu de 40 milliOne lei , menial a accoperi tote datoriele trecutulul. Atunci s'a depusu pe biuroulti camerel situatiunea nostrl financiaril , ski s'a dernonstratit ca singurulti mkilocit pentru a desface aceste
datoriY nu este altulti de dal contractarea In strAinltate a maul Imprumutfi care sit se liquideze prin anuitAti.

Este cunnoscutfi el acestti Imprumutit s'a votatit de

1) La care se sdaogg gi lovirea inamovibilitglii I. Curti de Justitie, prin destituirea mai multor membrii ce cerusserii, conform legii, constatarea anilor de servicil

www.dacoromanica.ro

89

corpurile legiuitore , ;i a guvernulu era In ajunulti de

ale effectua, chndti a venial evenimentele de la 11 Februarie.

D'arti fi mai avutti pucind rabdare, ;i are fi maY ananate calcarea de la palate, se &eau Imprumutule ef-

fectuate. Tesaurule publice ar fi qittl din greutatile in

care se afla , terra ar fi profitate de versarea in circulatiune a 40 milione lei, si creditule Statulul s'ar fi reardicate cu desoveqire. Acosta este cu at'attl maY multti
de regretate , cu Cate capacitatile de la 11 Februarie
n'ati putute gesi alto miqloce maY nemeritti spre a solda datoriele trecutulul de cattl Imprumutule Oppen-1

heir cu 18 la suta ; si pe lInga Imprumute, a ma)

Impovarate ii biota terra, In crisa In care ne aflame, cu
mai multe imposite si concessiuni ruinatore.
Aceste deficite de 40 millione, era nu de 55,761,841
lei , dupe cum se arretta In messagit, cad nu trebuea
a compta deficite i bonurile emise pentru cumperatorea
tutunului ,
tutunurile fiind ua marl& in magasiele
Statulul care, desfacendu-se &ice, restituia cu prisosti
aceste defiIn cassa Statulul banil acellore bonuri ;
cite de 40 millione lei, clice, se reproeza de Care autorii lui 11 Februarie tote guvernului trecute. Sa cercetam lnse, i sa vedeme pone la ce puncte i acesta
assertiune este adeverata , i dem chiar dintre autorii
calcaril de la palate , fostY ministri In intervalule de 7
anni de domnia a lul Voda-Cuza, nu att si (limp partea
lore de respundere in astir deficitti.
Cate pentru trecerea in budgetuld veniturilor a unor
cifre lusorie fi nejustificate, de si budgetul anului 1865
nu a fost Intocmite de mine , eii Ina me creqe datortl
a intreba la rondul meta pe guvernul actuale, cari sunt
veniturile reali alle annulul 1866 ? cad budgetule generale alle Statulul pe annuli"' 1866 nu s'a date publi-

www.dacoromanica.ro

90
,li Camera de la 1869 a facut ua situatiune finanVail care stigmatisesa pe Salvatorl.
Acesta fiindti qissti in trecdtti , s cercethm cu tot&
seriositatea originea deficitului de 40 miliOne lei.
Plecandti de la annulti 1859, gdsescil in rapportuld
de la 23 Maid 1860 allti ministrului de Finance de atunci
chtre Domnil , rapportti relative la Inchialarea compturilore terre-Romanesci pe annulti 1859 , i la situatiunea financial% pe acellaki annti , ca activulti tesaurulul
la 1 Ianuarin 1860 se urea la lei 8,875,442 , era passivuld la lei 46,452,761 ; differenth dent intre activti si

cittitil,

passivti leT 37,677,339 este datorid publicd. De vomit scade

din summa passivulul cu approximatiune 20 millione,

spre a intra In spiritulti mentionatuluT mai susti rapportil,

care pretinde ca lid mare parte din passivti este fictivd, .

toff' ne lipsea spre accoperirea datoriel vre-ud 17 milHone Si jum'etate.

De vomit cerceta assemene 1i situatiunea financiaria

a Moldovel, tote la finele annulul 1859 , vomit gdsi in
expunerea de motive a budgetulul pe 1862, presentatil
adundril , ca datoria in acea parte a t6rrei se urca la
leT 10,500,000 ; totalulti dent anti passivulul pentru am-

bele Principate la finituld MT 1859 era aprope de 28

millione.

Din acesta datorid, platindu-se treptelnicesce pe fie-

care annti cdte IA parte, tesaurulii publicd s'a gdsitti

mereti Impovdratd cu summele ce se soldat , de vreme
ce soldarea lorti se facea cu din veniturile annualT alle
budgetulul in detrimentuld cheltuelelord ordinarie budgetare.

Cercetandt acuma resultatulti annilorti 1860 , 1861,

, vedemti din bilantulti datoriel Statulul

1862 i 1863

depusti pe biuroulti Adundril In sessiunea annuluT 186364, ea datoria reale In sarcina tesaurului , numal p6na
la Noembre 1863, era de 26,612,2 10 leT. Prin urmare,

www.dacoromanica.ro

91

fara a in6 mal occupa de ciffra datoriei ce a lasatti si

exercitiulil annului 1864 In povara annului 1865 , on
tine pote vede ca pentru datoria Statului nu pottl fi
accusati Ministrii Statutului.

De vomit voi sa ne dam soma de causele ce ail addusti ac6sta 'stare de lucruri, vomit fi siliti sa admitemil
el una din celle principali a fostti lipsa de budgete re-

gulate Intr'unil interval de 4 aunt Nu dora ea ministrii nu le presentati , dera camerele, fiind occupate de
lupte politice, nu se occupail de budgete.
De la annulti 1860 p6n6 la 1865 , nu cunnoscti sa
se fi votatti unit budgetti de camera, acella anti annului 1860 pentru terra-Rombesca a fostti votatti abia pe
la Septembre.
Pe annulti 1861 nu s'ati votatti budgete ; s'ati servitit cu acella allu annului 1860. Pe annultl. 1862 , gasescttt presentate camerelor, de ministrii ambelorit term,
budgete separate, cars assemenea nu s'ati votatti. i de
i unirea a fostil proclamata la Ianuariti acella annti, si
sessiunea adunarilorti Intrunite a fostti prelungita 0116
la luniti, der& nits anti budgetti nu s'a votatti ; s'a datti
numai latitudine guvernului a urma totti dupe budgetul
annului 1860, si dupe creditele supplementarie si extraordinarie ce '1 ail deschis differitele ministerie dupe
t rebuinta.

Nu creqii Insa de prisostl, In cestiunea de facia , a

nota aci ciffrele Infacisate pentru Principatele separate pe
annuli' 1862. Acella anti terrei-RomAnesci se Inchiaia la
cheltuele i venituri cu ciffra de lei 88,362,917; veniturile Insa se complectati cu vre-ua 19 milliOne provenite din remasite , (din care mare parte nu erati Inca
implinite la 1866) din reservele de la ministerulti Cultelora, din Imprumutul de 4 millione, si din alte summe
extraordinarie, can n'atl mai pututil figura In budgetele
annilorti urmatori.

www.dacoromanica.ro

92

Budgetulti Moldovei tat% pe 1862 se urea la cheltucle la ciffra de 51,010,307 lei, era la venitil la summa
de 46,342,436 lei, lils'andit ast-feliii unit deficit-it de lei
4,668,307 , deoscbitti uil datoriil ciltre fostil proprietary
al tiganilorit emancipati, capitalit si dobendil vre ua 81/2
millione, ua datorie flotantl de vre u6, 5 millione, ;i remkite assemene vre la 5 milliOne.
A duoa causa a acestel desordine financiare este Insemnatele remkite dupe la contribuabilf , dent mai cu
sema, dupe la cassieri 5f perceptori , In urma applicaril
nuouluT sistemit de comptabilitate ;i de perceptiuni, rem'aite cari nu cre(lti a exagera de le vont lnsemna aci
In ciffra de peste 40 millione.
UA altfi causa, din care a provenitti datoriele de astali alle StatuluT , a fostil lmpucinarea i supprimarea
unora dintre veniturile Inscrise In budgetulti annulul
1860, i cari In =mil 1861, 62, 63 si 64 n'ati maY existatit. Ast-feliti sunt : reservele Cultelorti si altorti casse
publice, productulti Intregti allu dreptulul de exportil d
alte veniturT.

De vomit adauge pe Peng acestea sporirea successive a cheltuelelor provocate de nuoele creatiunT, curtea
de Cassatiune, curtea de Compturi, corpurile legislative,

precum i Insemnatele adause &cute mai la tote serviciele publice, ne vomit explica si mai bine causele can
att produssfi deficitulti In cestiune. Ast-feliti vedemil ca
serviciulit pensiunilorti, ce la annulti 1859 se urca aproximativti la ciffra de 5 milliOne lei pentru ambele Principate, astficy s'a Intreit ; lefile 0i diurnele s'ait sporitit
de la 1860 p6na la 1866, cu adausele i creatiuuile celle
nuoe , cellti pucinil cu vre-tia, 15 millione ; la lucrilrile
publice s'a adaustt vre-ua 7 millione , la armata vre-ufi,
20 milliOne , i in sfIqitti mai tote serviciele publice ail
crescutil In aceemi proportiune.1)
1) Adaogri coneessinnele Strusberg ci Offenheim, ei imprumutul

Oppenheim, fi rissipa de bans din partea Refiner,

www.dacoromanica.ro

93

Etta dent cum se explicit deficitulti ce apessti, assupra tesaurulul publicit. Deca acuma , pe lIngra aceste
cause evidenti ce enumeraill, vorti mai fi ;i alte oculte,
dilapidart ;i sustrageri de summe sub differite pretexte,
can se vor fi tticutti In timpulti de epte anni de donmie
a lul Voda-Cuza, Si cari vorti fi contribuittl assemenea
In crescerea nevoielort1 financiare In care ne aflamu, eh
unula nu void lua assupra-mi sa affirms, nicl ca au existattt assemeni dilapidrtri, nicl d nu ail existath. E de
datoria ornenilorti de la 11 Februariti, cari au avut trey
and puterea In imam , i cart affirmit existeuta unorti
assemeni clilapidari, i prin urmare trebue sa le cunOscii,
cari sunt Si tine sunt autoril lorti , este de datoria

lord ca s5, le Ilea pe facia. Acesta an fi cu atatu mai

multti de doritti, cAci tine nu scie ca aci e rang care
ne rode pe nol tie timpi immemoria112
Nu crew de prisosti , In cestiunea deficitulul ce ne
occupti, a cita aci cuvintele rostite In camera de catre
differitil ministril tie Finance , de Cate onY ci veneati sa
Gera credite pentru serviciul dobenclilorti in Imprurnutu-

rile ce se simtiati nevoiti a contracta.

La 1861 Mani, d. Dimitrie Ghica, ministrulti tie Finance de atunci, cu occasiunea cereriI in camera a unul
Imprumutti de 4 million lei, intre altele nines: ve roe,
d-lorg, a lua indatd in desbatere proiectulii de lege pen
fru astir imprumutrt, tact` nu sunt la indoiald ca i d -trt
sunteli, incredinfali, ca cu starea in care se afta astdg
vistieria , guvernul este on totulii in impossibilitate de a
conduce lucrdrile Statului;" ski mai la vale, aditogand, qicea

Ca functionarti sunt

, soldagf,

indestulare,

bolnavilor in spitale le lipsescii hrana ysi altele assemeni

imperiose trebuinfe.'`

Prevdintele consiliuluY , reposatulit Barbu Catargiu,

spre a IntAri cuvintele collegulul sai de la Finance , si
a combate ore -cart lntempinarY facute de unit deputati,

www.dacoromanica.ro

94

se exprima ast-felia : guvernulii este fella de la .1 Ia-

nuariii ; and vi s'a ardtatii ca cassierulit inapoia mandatele din lipsd de bane, pentru ca in casa se aflag numai 4 mii lei , fi, trebuia sd se respuncld indatd pests 2
milliane ; and vi s'a arcitatii ca soldalii fi bolnavii more
de fame , se pate gdsi unit' deputatil care set vina a nu
spune cci, nu este uci cestiune seriasd ca nu e primejdid ?

Dia ce cestiune pate fi mai, seriosd de cdtil ud cestiune

de on6re f i view? De onare, flindil cd Statue este in falitd; de yield, fiindii cd 6menii, morii de fame !

La 1862 Februaria, acella0 barbata de Stata, reposatula Barba Catargiu, prevdintele Consiliului

spre

a sustine legea pentru unti credita de 400 mu lei ce

cerea spre plata doban4ilorti la datoria flotante , qicea
acestii imprumutit este ca: Statulii se afid in acea positiune nenorocita de a cadea sub acea impoarcitare vorbci
de falita" i mai la vale : ca chiar in casulii and tesaurul nostru ar aye creanje multil mai mart de cat datorii, tail 2 se pate applica acestii cusentil, dem nu pate
respunde cele mai neapdrate cheltueli clilnice; fi sail. Dlor
ce sunt aceste cheltuele clilnice 1' e hrana soldalilor in casarme, sunt medicamentele bolnavilor in spitale, e intretinerea copiilor in scale."

La 1863 Ianuaria, D. Tell, ministrula Cultelorti de

atunci, veninda In camera O. sustina, In lipsa ministruhi de Finance ce se afla bolnavti, legea pentru mit credita de 600 mil lei, pentru serviciula de dobenda la
datoria flotanta, s'a exprimata ast-felia : ,,D.lor, ve este
cunoscutd la toli starea tesaurului publtcii, acistd strimtoratd
stare a causal multe suferinte ; suntem la inceputulii an-

nului f i Inca nu am inceputti a strenge veniturile, afa in

call soldatif suffere de celle d'anteig necesitetTi , internatele suffere, functionarii publici suffere. Puteli derd lesne
intellege pentru ce ceremii urgenta acestui creditti."

La 1863 Noembre, d. Stege, ministru de finance de

www.dacoromanica.ro

95

atuncI, ca sa sustina cererea pentru unit credita de 1

milionit, tot pentru serviciul de dobende la datoria libtanta, i sti combats, amanarea cercetaril proiectului de
lege propusa de unit deputatti, qicea : D-v6strei avefi
vreme, eu nu am vreme; nu voiii sta nici unit minute la
ministeriii Cu prefiulii de a yea , pe fie -care minuti , venindu creditorii Statuldi cerend a li se piciti polifele lor;
nu voiii mai sta cu prefulti de a rofi pe fie care minutil
inaintea acellorg creditori.
In mesagiulti D. I. Ghica se mai dice ca causele ce ati
adclusa datoria flotante la ciffra de 24 de millione lei,
este nemantinerea differitelora guverne ce s'ad succedata de la 1862 lncoa, In conditiunile legiloru prin can
li se accorda creditele pentru serviciele dobendelorit in
datoria flotanta ; si In privinta guvernului trecutil, se

mai aclauge ca ela ar fi desnaturata spiritula legit spre

a pute emite mai multe bonuri de tesaurit, de Mil era
autorisatil de legea Imprumutului.
Dupe mine, nemantinerea differitelorti guverne Yn li_
mitele legiloru prin care li se accorda credite pentru
serviciulit dobendelorit la datoria flotanta , nu pote fi

considerate de can. ca effectula nevoeloril Si greutatilor In care s'ail aflatil acele guverne , era nici cum ca
cause.

Ace14 nevoie i greutati, credit ca urmeza sa fi siMa data pe d. ministru de Finance dela 1866, candil se
afla occupant% aceemi positiune In Moldova in 1861,
cattl si pe reposatulti Panu, Ca prepdinte all. consiliu1111 tot In acea epoca, a contracta Imprumuturi In conditiuni forte onerose pentru Statt ; Si acesta Inteua stare
de lucruri mai pucina dificile de cata aceea In care s'a
gasitti guvernulti la 1865.
i de vomit vre sa luamil cunoscinta i de conditiunile mum cu care aceste ImprumuturI s'ail efectuatti,
vomit vede ca unit Imprumutd In ciffra de lei 2,646,000

www.dacoromanica.ro

96

contractata In anula 1860, neputeldu-se pliiti la made*, ministriT de mai sus, la Martin 1861, facura ua
conventiune cu banchieriT ca sa prelungesca plata la
Mail, si le accordara 10 la sutit dolAnda si un escompt
1114 pentru termenula prelungita. Imprumutula neput6ndu-se desface nici la luna lul Maiti, se prelungesce
OM la August, dolAnda se fixeza 61.4 101, era escomptula se sporesce de la 1114 la 5. In sfesrsita guver-

nultt se vede nevoita la Iunia 1861 a face la nuort

conventiune pentru unit Imprumuta de 2 millione lei,
cu termena de 15 lune si cu conditiune ca dobInda, ca 10 0/0
sit se platesch la sfIrsitul fie-caria luny, sa se retina de critre
banchieri din ast Imprumut lei 7 sute mu ce aveati a priimi

din Imprumutulti de mai Inainte, Impreuna cu procen-

tele de 15% , sa se priimesca In loca de numeraria,

600 mil lei, capete si dolAnda, In bonurY de Tigani, cu
totultt despretuite
cad elle :se scomptatt cu jum6tate
pretula
si In contra legit care prescria mOdula desfacerii acestor bonuri.

Ceea ce Insa nu se cade a trece sub tacere, este ca

tote aceste Imprumuturi s'ait facuta cu simple Inchiari
alle ConsiliuluT de ministril, ifoxa nici ua autorisatiune
legislative.'),
Voltz vorbi In trecatil si de qioa de 3 August 1865, atatu de multa Imputata guvernulul trecuttt. Celle pe-

trecute in acea

cli

s'att justificattt prin calcarea de la

palata : 3 Augusta a fostil ua cercare ; atunci armata

'sT a facut datoria ; 11 Februaritt a fost isbanda. Deca
guvernula si armata seviirsesca ua crime cand nabusescil
1) Lirmeazi aci legea monopolului tutunuluT, pe care D. I. Ghica o

calificii de curse ; dar esperiiuca a dovedit el este uil sorginte

sigurrt de venitil, pi pe care guvernele viitdr e o vor adopta, do
nevoe. Asemenca, concesiunea Bailed p'a drumului ferat, Salvatorii le ail mengnut, dAnd concessiuni cu mult mai ruingtore.

www.dacoromanica.ro

97

rescOla dupe ulite, apoi cum se va califica purtarea guvernuldi de la 11 Februarid In evenimentele de la Iassy ?
Ne mai remtine a vorbi de tabara de la Argesil.
De 3 Aprilie, sail lupta fratucida de la Tali.
Despre plebiscituld de la Aprilie 1866.
Despre revolta granicerilor.
Despre ingerinta In alegerile Constituantei.
Despre arestarea arbitrary a Col. Solomon.
Fiind ca clesvoltarea acestor cestiuni ar da acestui opusculd o prea mare lutindere, ne mdrginim a trimite
pe lectord la Trompetta Carpatilor uncle tote acelle
cestiuni s'ai'l tratat pe larg i cu mai multa sinceritate
de cat In organele Februaristilor.

Astfel, despre tabara de la Arge0 , care a provocat

acelle vestite rechisitiuni, cari au fost pentru locuitori
nit curata spoliare , s'a dovedit , In sedinta Camerel de
la 2 Martie 1870 , ca acea tabard, facuta In eventualitatea trecerei Dundrii de ca"tre Turd, nu era unit puntil
strategicil ; cad In cadd de nere4td,
ceea ce s'ar fi
putut Inthmpla
soldatuld n'avea ad'epostii nude sa se
retragd, aceld puntd nefiind pe axa cea mare, cum este
Targovitea , uncle strebunil uostri, dup6 repurtarea 11lustrelor victoril, venead a se adaposti fiind rargoviste

aprope de capitald; apol drumulil de fend find pe axa

cea mare, reservele militare s'ar fi concentrat acolo mai
cu inlesnire , av6nd din distanca In distanca materialurile necessarii.
Pentru 3 Aprilie , veqi Trompetta de la 19 i 27 Aprilie 1866.
Despre plebiscite, vom observa ca Salvatorii Wait cutezat a esclude pe D. Cogalnicenu din Constituantd, pentru cd s'a servitd cu plebiscitul pentru sanctionarea re-

formelor cellor mart de la 2 Mai; cad Gen. Tell le a

respuns ca, de vor attaca plebiscitul de la MM 1864, D-sa
va attaca plebiscitul de la Aprilie 1866; Februaristil s'at
7

www.dacoromanica.ro

98

pus atunci pe terhmul innnoralittii, ca sa justifice escluderea D. Coghlnicenu din Constituantii.

Despre revolta graniemilor, vedi Trompetta de la 27

Mal si 21 'unlit 1866.

Despre ingerinta In allegerile Constituantel, vedi Trom3, 6 , 10 i 24 Mai , 17 .1i 21

petta de la 27 Aprilie,
Iuniu

1866

Despre arestarca Col. Solomon , vedi Trompetta de la

24 Mail
In fine , recomandrun lectorilor In Pressa de la 18
Martie 1869, justificarea DD. Bil,15.cenu ski D. Sturza la
accusarea DD. Rosetti ii Briltianu, cari insinuiah In or-

ganulti for ea D. Ion Ghica ar fi lucrat pentru domni e,

dupe 11 Februariu , prin agentil terrei de la Paris .1i
din Constantinopole.

Trompetta in No de la 31 Maid 1866 anunta lectorilor sel plecarea din terra, a D. Ion Ghica, in missiune
straordinarci, observftnd

cit simte tera trebuinta a se

afla In terra D. Ion Ghica in momentele acellea."

Iar la 3 Iunifi, D. Ion Ghica si parasia terra, ducCndu-se la Constantinopole pentru recunosterea WI Carol
I ca Domnil anti Romanilor.
In capitolul viitorti vom vedea resultatulh missiuna
selle straordinare.

Ft'llitanitlit de recunOscere alit lid Carol 1.

In intervalulh de due luni apprope , de in 11 Mai
, D. Ion Ghica lucresit in Constantinopole pentru recunkterea de chtre Porta a MI
pan& la 11 Tuba 1866

Carol I; resultatul este firmanul SultanuluT Abdul Aziz,

prin care numesce pe Carol de Domnitor and

Boner,.

nilor, ca cum plebiscitulti de la Aprilie 1866, confirmath

de Constituantii, n'ar fi Insemnath nimic.

www.dacoromanica.ro

99

Analisa acestuT acta politicit a facut-o autorula bilancului anulul 11 Febr. 1866 pang, la 11 Febr. 1867 , publicat In Trompetta de la 26 Febr., 9 si 12 Martie 1867.
Coppiema :

Acesta documenta se aft de mult In mana nOstra, si

mit fi pututil sa-la publicam multi]. mar 'nainte de Gazeta Augsbourg si Independenta Belgied, dera limbagiulti

Portei ni ff a parutit MAW de semeta si Matti de umilitora pentru nor, ore-cari dispositiuni ale firmanulul
sunta asa de contrarie constitutiunii si drepturilora Romaniei, caracterula generale alit aCCestu1 documenta con-

trasts Intr'atata cu situatiunea demna ce Voda-Cuza sciusse sa creeze Romaniei in facia, cu Sublima Porta, In
CAW nor nu amit pututit sa credemti de Cart forte tarqui In autenticitatea scrisorilora si firmanulul Sultanulul
pre care Ilia reproducemit aci. Asa@ Induoela nu mar
este de loca permisa, canal duoe, jiare dintre cele mar
acreditate in Europa art deschisit colonele lora acestth
documenta, si data. Insu-si Monitoruli Universale, orgaunlit officiale alit Franciel si alit Imperatului Francesilora, a adeverita existenta lul dandu-I publicitate.
Eta dent resultatula brilantti alit negociatiunilora ce
d -niI Ion Ghica, Dimitrie Sturza, etc. ati urmaritit unula
dupe altula la Constantinopole.
Vom vorbi alts -data de consecuentele deplorabill ce
acestit firmana urmeza, sa traga mar tardirt pentru tent.
In bilantulti nostru sinoptica, de lucruri numal cunoscute ki positive, nu putema sa ne Intindemti si la conjecture. Sa ne marginima de asta-data a examina dispositiunile principall ale firmanulul Sultanulul.
Articolele 1, 6 si 9 suntit de ordina generale : ele nu
modifica Intru nimica situatiunea care ne a fostrt facuta
prin vechiele nostre tractate.
Articulula 2, relativa la cifra armatei, ne umilesce
cumplita. Ta to ingagezi, dice Sultanula Dornnitorulul
7*

www.dacoromanica.ro

100

Romimid, a nu trece, sub nici unit pretestii tsi fug u uci

prealabilel infelegere cu guvernulti meg preste cifra de
trei, tleei mii ()meta la care forts armata de totit felulii
a Principatelorii-Unite va putea fi urcatei."
Ast-felti Porta ne fadicA,
i In ce termetil!
unit
dreptit pre care Vodit -Cuza luase in faptit ;i In dreptit,
In applausele si mandrirea tisrel IntregY, de la unit cap6tit pen6, la altulti, ;i a tutor Romttnilorti de pre oil
uncle se aflatl eI. Moulton/Li Statulul de la 11 Februaritt
Incoa 'ST -a permisti intr'uit tli sit spunit In colonele sele
officiall, cit armata nn trecuse nici-uit-datit, sub regimulit
precedente, preste cifra de 9 mil omenl; insit acestit-i1/0nitorti a vorbith, In acea Ali cent puchni, precum vorbesce tottl-d'a-una qiatulti Romania care nu minte
mid o data. La aeeste alegarl ale qiarului officiale mai
oppunemit unit rapportit alit d-luI Lecca, ministrant de
Resbellit allu guvernulul provisoriti, publicatit In acella0
Monitorg dte-va (Lille dupe 11 Februariit, rapportit care
constatit, Inteunti chipit nerefutabile, cit Vodit-Cuza liissasse Romtiniei, smulsit de pre trout, uit armatil, de patru-pci mil ()meal ;i uit sutit tunurl.
ComparatT acum, vol de tote partitele ;i de tote credintele, trecutalit cu presentula.
Articolulti 3 anti firmanulul a U.Oris,;Z pre Principele
RomAnieT sit batit monetiti, (led acestit monetit trebue sit
de bunit
Ode unit semnii anti guvernulL Imperiale,
sernit semi -lung islamismulul, sett 'mite unii fesii de Somosii,
Flumosl concuistit, Intriadeverit! Sit ne addttcetnit aminte cit ui. lege pentru institatianea, monetel nationale fussesse preparatti, sub regimulit trecutil, i multi

mit cit acestA monetit trebuia sit fie

bittutii,

de dtre

Vod6,-Cuza, proprio motu, cu efigia suveranulul terra pre

Musa, In cursulti aunulul 1866. NoT am si amintith acestit faptil In Trompetta din 21 Noembre annuli' 1866,
syi chiar modelele acestel monete se batusera. Avemil o-

www.dacoromanica.ro

101

'Area qi fericirea a possede net exemplart alit nostru,

In temeiulfi chruia putemil sa affirmhmil eh acesta moneth este adeveratti nationale, adeveratti romhh, citcf ea
nu porta, Did unit semnit nicY allti fessuluY nici alld semilune, ci numal chipulti suveranulul terret.
Consecintele acestuY articol s'ati veQut cu occasia baterel

monetel d'argint i de aur, cu effigia Domnitorului ; reproducem cite -va pasage din Le Constitutionnel, de la
Malu trecut, reprodus de Trompetta In No. 820.
Uh scrissOre din Constantinopole adressata Correspondenlei Bullier ne informezh ca, grata interventiuniY officiose a uneY 041 din corpulti diplomaticti accreditath,

pre ling Sultanulti, difficultatea care s'a radicath Intre

POrth i principele Carol relativh la moneta, ce batu may

al-alta ..eft, este pe calle d'a se arangia. Representantil

principall al puterilorit garante, nevoindfi ca uh cestiune

de detailit ca acesta sit iea proportiuni ce ar putea

fi

exploatate de partita perturbatorilorn romanY, all sprijinitit cu tOth influenta lora demersurile Acute de chtre
d. Sturdza, Agentele Principelul Carol la Constantinopole, ,pentru ca representatiunile ce s'a creguth In drepttt
Porta sit faca, sit se produch fara amhraciune.
Demersurile lortt, datorite In mare parte simpatielor
ce d. Sturdza 's.1 a chstigatti, se pare ca art avutti unit
buntl resultatil ; ca suntemh In putinth a adauge la informhrile ce precedil, ch, scrissOrea prin care Porta a facuth cunnoscutti la Bucurescl obiectiunile selle ware nicI
unit caracterti officiale. Acesta este uh simpla noth a
marelul Vizirn ce nu porta nici num6ril de rondti, nici
sigiliti, i exprima, cu moderatiune cate -va observatiuni
curtenitore relativti la efigia principelui Carol ce se aft
pre nuoi]e monete romilne.
Putemtl Inch adauge ca guvernulti romanft n'are alte
dispositiuni de WU celle may conciliante In privinta Porte, tit ca In dificultatea de faciA, ca i In orl-care alta

www.dacoromanica.ro

102

ce s'ar putea nasce, este animatti de dorinta sincera a

da orl -ce satisfactiune puterii suzerane.

Decd. moneta nationale pre care ea n'a Incetatil a o

cere, i pre care promite sa o dea decd ar avea puterea,
se tragea din circulatiune, sod i se bittea unit semit de
vassalitate, tots Romanii ar fi simtitd Inteacesta ua as,a,
umilire In catil perturbatoriT tiaral fi avutti nisi ua ostenela sa provoke ore -care desordine, alle card incon-

veniente ar fi cu atattl mai marl pentru Porta i pentru puterile garanti de catti circularea unei monete de
aurd, care cu tote acestea va Inlesni transactiunile commerciall, cad este Intocmai cu acella T titlu ca a nOstra."
Articolul 4 din firman tracteza despre relatiunile nOstre
internationall. Sublima Porta, In nesecabila sa buns-vointa
pentru Romania, ne accords cu ua mans ceea ce ne era
datOre,

ne retrage cu u5, alta dreptuld d'a ne

folosi

de unit a,ntecedente pre care Voda-Cuza Illa luasse Intr'unti chiptt abile In 1865. Care este acestil actti generest" allii Porter? In viitord guvernultt imperiale va consulta Principatele-Unite asupra dispositiunilord totorti
tractateloril sett conventiunilorti ce va negotia cu puterile straine, tractate i conventiuni earl suntd applicabili
Romaniei, dupe cum fie -tine scie, In virtutea tractatului
din Paris."
Facendtt acesta, Porta este ecuitabile, nimica mai multtt.
Era inteadeverd ciudattt ca commerciul nostru, indus-

tria nostra, tote bogatiele terra sa Vita fi compromise

printeund tractatil de commerciti cc ant fi semnatti
Porta_ cu veri-u5, putere Ore-care , fara ca guvernultt
Ar fi
lesne sa citamtt mai multe esemple In acesta privinta,
yi este de notorietate publics ca Voda-Cuza, In mai
multe ronduri, Insdrcinasse pre demnultt nostru representante pre MO Sublima Porta, pre onorabilele d.
nostru sd, scie unit singurti cuventti dintr'Insuld.

Costache Negri d'a face la Constantinopole representa-

www.dacoromanica.ro

103

tiunile cele mai energice contra acestel stall de lucruri,

si ca aceste reclamari adussesse lagadueli a carorti legitima realisare este tailiu pretinsa concessiune a Portii.
i spre despagubire , ce avantagie considerabili nu ne
retrage firmanula? Victoriele diplomatice alle reg,imului
precedinte sunt sterse , pentru ca Romania nu va mai
pute face d'aci Inainte de catil arrangemente de interessii
locale ; si Inca aceste arrangemente nu vora pute fi Inchiaiate de cliff' cu administraJiunzle limitrofe; arrangemente, In fine, cars sa nu aiba de loc forma de tractate officiali, nici caracterii politici 1. A! cata de departe

suntema de regimula trecuta, si can de bine se vede

ca Marele Vizira alla Sultanului nu mai avea Inainte-i
pre agentele lui Voda-Cuza! Cine din nol nu'si adduce
aminte cu orgolia cart de multi' largisse Voda-Cuza
domenul actiunil politice a Romaniei! Fara a mai vorbi
despre relatiunile selle intime cu Principil Serbiei si
Muntenegrului , Voda-Cuza nu a inchiaiat ore , In mai
mai multe ronduri, conventiuni telegrafice si postali, nu
cu administratiunile postali sea telegrafice alle Austriei
s,i Russiel, deed Inca cu_ guvernamthitele Majestatii Selle

Imperatulti Francisca Josef si Majestatil Sele Imperatul

Alexandru? N'adherasse elm ore d'a dreptula , mai cu
soma in 1865 , fare a se preoccupa de reclamatiunile
Sublimel Porti, la conventiunea telegrafice internationale

semnata la Paris de Care tote puterile europene? Ski

guvernulti Imperatului Napoleon, din parte'i , n'a data
Ore acta de aceste adhesiune guvernului romana, prin
organula officiale anti d -lul Tillos, agentele diplomatica

si consula generale anti Franciei In Bucuresci? VodaCuza nu obtinusse In fine, in acellasi anna , de la guvernula francesa, cu tote oppositiunea si demars,ele forte

active alle Sublimei Porti, ca Romania sa figureze la

Espositiunea Universale din 1867 Intr'un loch speciale,
all eT propria, separatil de alla Turciel, cu acellesi a-

www.dacoromanica.ro

104

vantage ca tote puterile Intr'adev6rti independint1 din

universil?

Etta trecutulti pre care firmanulti l'a stersti!

Articolul 5 interQice Principe lul Romanies a creea orsett decoratiunt. Cum n'o sg, ne mal adducemti aminte ca ski institutiunea until ordinti romanti, ca i creatiunea unel monete romane , fussesse deeisti, de catre
Ved&-Cuza , i ca acesta ordinti trebuia sa, se numesc4
cline

Ordinta Unirri? Not nu vroimiiprin acesta sA spunem

ceva Eroilor de la 11 Februariti pre care dumneloril:s6
n'o fi sciindti. -- In calcarea palatulul, dunmelorit au avuttt mat multe surprise earl negreitil le ar fi %cut
marl huresiunl d6c5, nu ar fi fostil transportati prin
fumulu gloriei unel isbande atatt de eroice ! Intre altele,
dunmelor ati gasitti , Intr'una din mobilele cabinetuld
de travaliti allu lul Voda-Cuza, inseinnele_ a 5 classe alle
i In cassa thesaurultd centrale 'IA mare

or4 znti.

cantitate de insemne de tote gradele alle acelluia0 ordint, care trebuia sa fie instituittl In currdndti.9 Aveuia
i nol unit modeltl , pre care -lit vomit publica d6c6, politicii lul 11 Februar1u volt cuteza a nega decoratiunea

tare; porte-o i dumnelor cleca se simtii demni de

(Asa; dera primulti ordinti create In Romania cea mareta. este ordinulii Unira ceea ce nu 'ite opri d'a se
mat creea i alts (walk care negreitil ca va fi acella
allti indipendinia. AlAturi cu interdictiunea absolutt1
pronunciatit de cAtre Porta, sa adaugemil, dupe ore -cars
informatiuni, ca s'ati ggsitti printre hartiele lui VodaCuza ua scrisore Bata a rariei Selle cAtre agentele sett
Constantinopole, scrissore In care Inaltimea Sa lnsitirina pre d. C. Negri, nu ca sa solicite autorisatiunea
''a creea unti ordinti, ci numal d'a anuncia simplu Inaltei
1) Ve01 Trompetta de la 12 Martie 1867 mule s'a publicat Stet tele Ordinulul Unirii.

www.dacoromanica.ro

105

Port creatiunea Ordinuldi (Mira, ki a ruga pe M. S. 1.

Sultanulfi sa, bine-voiasca, a priimi insemnele celle mar
inalte alle acestuT ordinii romanii. Legea pentru Infiinta,rea ordinului Unirii s'a votatti de consiliul de Static
din 2 In liti 1864, i s'a sanctionatil in temeiulit plebiscitului; a se yule Alonitorulii Officiale pre annulit 1864.
CAt& distant& de la aceste fapte nationali IAA la interdictiunea atilt& de umilitore a Sublimer Porti!
Articolul 7 stipulezit marirea tributulul ce se platesce

Portii. E de erequtti acesta? Unit spoil de irapov6rarsi

pentru financele Romaniei in momentulti Candit Vistieria

e golrt, In ora dna. Principele Carol declara corpurilor

legiuitere ca, valorile Statului se scomptail cu 30 % i
a trebuia sa se contracteze unit imprumutil forte onerosti ! Acestit urcare a tributuluT fost'a eel pucinfi exigeanta de care Porta ? Fost'a din contra, dupe cum ni
se affirma, cu gratiositate offerit6 Marelui Vizir de catre
d. Ion Ghica, atunci plenipotentiarii alltI Principelul Carol la Constantinopole? AcestA offerire va fi fost Inteadev6rii retrasrt de dare plenipotentiaril posteriori ai Altetii Selle? Etta, ceea ce Ind, nu scimit, OM ceea ce
Ora se IntrebA d'impreuna cu nor.
Articolult1 8 este relativil la messure de politiA generale. Acestti articolii, forte elasticil In termenil seT, arti
putea avea, In viitortt, marl inconveniente.
In tots timpil RomAnia s'a distinsil prin virtutile selle
ospitaliere; ea a servitti adesse de asilfi victimelorti luptelorit politice call agitait Statele limitrofe. Vecinii notri n'arti putea ore lnteo di, presentandu-se acellesj linpregiurari, sa, exige de la nor esplusiunea infortunatilorit
earl aril fi cautatt until refugiti pre panientulil nostru, si
a ne sili s5, calcamii In piciore marile exemple ce ne aiti
legatit pArintil nostri ?
Acestea su+it principalile reflexiunl ce ne a inspiratit
lectura firmanului Sultanului. CA conditiunile copprinse

www.dacoromanica.ro

106

Inteinsulft sunt consimtite de catre guvernulfi romhnil,

nu pote fi Indoela, dupe citiiea ambelord scrissori schimbate Intre Marele Vizir allil. Sublimel Porti si Domnitorulti Rom'aniei, cu data din 19 i 20 Octobre 1866. Consimtimentulfi exprimatil In scrisOrea princiara rklica nisce
cestiuni forte importanti.

Etta aceste cestiuni :

Cum mit accorda articolul 3 alba firmanului, relativil
la creatiunea un.ei monete, cum anti putea pune In accordu acestfi articolil s,i reservele eelle conditionali cu

art. 93 ail constitutiunii care prescrie creatiunea unei

monete Rationale ? Constitutiunea dice: Domnul are dreptulil
" era firmanul dice : Se da autorisatiune . . ."

Cum am face sit figureze art. 5 anti firmanului imperiale, care interelice creatiunea a on -ce ordinfi sell decoratiune, lInga articolulti 93 allil constitutiunii care dice :
Domnuld va putea offeri decoratiunea romana ?"
Cum am accorda art. 4 allii firmanului, care marginesce

inteunti chipii atatil de strInsfi actiunea exteriore a guvernului romanfi, cu art. 92 anti constitutiunii care dice :
Domuulti inchiine cu Statele strinne conventiuni de cornmerciii, de navigafiune etc. . . ?"
Si considerantulfi firmanului, care urmeza dupe art. 9,

nu copprinde o stipulatiune forte precisa: Tu .2i coboritora, tei in linie dreptci,

stipulatiune absolutil contraria art. 83 allfi constitutiunii romane? Articolulfi 83
inteadeveril declara tronulti Romaniei ereditaril, nu numai pentru coboritorii directi al Principelui Carol de
Hohenzollern, ci Inca ,,i pentru fratii sel ssi coborltorii
dintelnii, si chlar, In lipsa de collaterali seri coboritori
al loll, pentru on -care Principe aril allege Principele
Carol clintr'una din dinastiele domnitore alle Europa
Etta darri, constitutiunea romfina, calcata In mai multe
punctuni essentiali alle selle ! i cei trel segotiatori ai
arangementelorti diplomatice, continute In firmanulfi Sul-

www.dacoromanica.ro

107

tanuluY, fussert pene eri ministri aI Domnitorulul Romaniel !

Terminande, mai facemii o intrebare, care va fi cea

din urine, : Scrissorea Principelul Carol care Marele Vi-

zir nu este contrasemnata, dupe cum s'a vequtil, de titre nici unulti din ministri. Pentru ce, i ce sit conchidentu de aci ? Art. 92 allii constitutiuniI (lice formale:
Nici unii, actii allii Domnului nu pole se, ail it effectii
dace nu este contrasemnatii de care unii ministru."
Salvatoril patriel at fundatil In Bucuresci o societate
a amicilor Constitufiunii, care 'V a luattit dreptfi tints, a
protege pactulil nostru fundamentale, si a veghia la mantinerea strictrt a tutorrt stipulatiuniloril selle. Le suppumine cu smerenirt cestiunile ce ne a venitil. In gandit nog,
la citirea scrissoriloril schimbate Intre Principele Carol
5!i Marele Vizir, ca kli firmanulti Sultanului."
Terra, prin represintantil sel, a fost revoltate, de firmanultt ce analisarem, ski In done rendurT Ministrulti de
esterne fu somat de deputati a depune pe biuroulii. Camerel actele diplomatice relative la acestrt cestiune.
Ast-fel, In .ledinca de la 28 Decembrie 1866, D. Petre
Gre,di;teanu interpellesa pe d. Ministru de esterne a depune
actele diplomatice alle situatiunii nostre politice : fiindit
u'a preoccupatiune legitim5 a AdunexiI, i conform usului din alte staturl constitutionale.

Camera propune a se desbatte acesta, cestiune dupe

votarea bugetulul.
Peste duce qille, in edinca de la 30 Decembrie, duce
(led deputatI facia ta propunere pentru depunerea acteion diplomatice, relative la relatiunele nostre politice din
afarl.
Se trimitte la sectiunY, unde (lace i acIT ; cu tote astea organele de publicitate ail tratat cestiunea, dupe cum
am aretat.
Esitarea Guvernulul d'a depune pe biuroulii Camera

www.dacoromanica.ro

108

acelle acte, probes Indestul ca Guvernulfi merita blamulti cei l'a dat opiniunea publics Inainte de all da Camera.

Ministenclii IOi Ghica dela 15 lulia 1866.

Monitorul No. 155 din 1866 anunta Romanidnuoa combinare ministerialiti; cabinetulfi, presequt de D. Ion Ghica, se

compunea de Domnil Strat la Culte, Mavrogheni la finance, Ion Cantacuzin la Justitie, GG. Stirbel la esterne,
Dim. Sturza la lucrarile publice, si Gen. Ioan Ghica la
resbellti.
Deschidem 1Vlonitorulii, Romanulii si Trompetta: foea

officials, officiosa, si foea Oppositiunii.

Cellfi d'anteifi acttt anti D. Ministru IOn Ghica este

circularea sa catre prefeti , din 19 hal, No. 16173 ')

In care Intalnim passage ca acestea:
Guvernulti e datorfi a garanta fie-caruia persona ki
averea ; libertatea unuY omti nu se opreFe de cat acolo
unde lncepe a lovi In libertatea altuia. 2)
Terra, (lice Maria Sa, In memorabilulii sett cuventti
dela 30 Iuniti (12 MA), a intrat lilteus stare normalii;
sa conlucram cu totiT ca sa, sustineni edificiula ce amu
ridicatfi. 3)

Obidnuiti-va a considera Constitutia ca evangelic noshi, politica, si pastrati neclintite prescriptiunele el.
1) Vecli Trompetta de la 5 August 1866.

2) Vom vedea, cu occasia allegerilor, a D. I. Ghica sine altil

limbegin, prin care incuragesil anaihia ca sa lovesca in libertatea al-

tors.

3) Comparati aceste vorbe cu manifestul din Romiinulii dela 8

Mai 1870, subscrisii de comitetulii de saint publicii, in care figuresa fi. d. I. Ghica.

www.dacoromanica.ro

109

Fiti unti organti de Infrittire si unit centru de iubire

Intre judeenii DV. ')
Persecutiunea, ura, animositatile i isbirea In credineele altora, sunt triste remasite alle traditiunelor gresite ;
elle sunt reprobate de credinga nostra ortodoxa. Ori-ce
persecutiune, ors -ce apitsare, adduce dupti sine alte persecutiuni gi alte apitsari ; si acelle fapte compromit tii
pierdt1 societatile."

Redactiunea nompett:ei, ca sa Incuragese pe d. Minis-

tru a aplica aceste principii salutarii, a steriotipat acea

circulars. In trei numere consecutive din foea sa, spre a
fi comentata In tote cercurile ; apoi facendu'l elogie, i
(lice :

Data acesta program* ce tontine fondulit lntregti

antfl unei prefacers totale de constiincit guNernamentala,

nu va fi ua littera morta, ca atatea altele, in cAt sit

fim silly sit cicem, ce frumosti scrie D. Ministru Ion
Ghica ! apoi D. I. Ghica va remttnea cello mai mare Ministru alltt Romaniei !"
Redactiunea Pornpettei a fost silitit peste putin de Insusi
Ministru diplomattt a's1 schimba opiniunea.
Allfi duoilea actti de felulu acesta, este faimosulti comunicata din Illonitorul de la 23 August, ca Ministerulti
guverna trei luni en Parlamentulti si no6 luni cu Pressa,

a aria datorie este a lumina guvernitlii pe callea legaIMO s'a dreptatii.

Cu tote cit Romanulu multumesce Ministrului In No.
dela 24 August. 1866, pentru comunicatul englestt, observe

Insit ca era trebuinta a espune lamurit credinca sa,

si

modulti practica anti guvernulul constitutionaltl.

') Vedl in Trompelta dela 27 Noembrie 1866 reclama cetlitenilor
din Bnze6 contra prefetultif Pantazi Ohica, fratele Ministrului
vedi ei eedinca Camerel dela 3 Decembrie 1866 to privinca Ingeriucei D. prefet Pantazi Ghica in allegeri, ca si . vedeti cum a pro&at acelld prefetil de consiliele fratelui seti Ministru.

www.dacoromanica.ro

110

Allu treilea actil de felulti cellor doue de maT sus este

numirea comissiunil pentru elaborarea legilor prevklute
de art. 132 din Constitutiune, cum atestrt MonitoruM
No. 192.
Daca unit din membril acestel comissiunT, ce erafi avocatT, s'ati retras Indaa, fiind ca pOte acesta lucrare
nu producea folose materiale, D. Ion Ghica era datorn.
a'Y Inlocui cu altY bArbati competent'', Carl nu erati avocatl , precum On. D. Al. Cretiescu, la care s'a adre-

sat pentru actele stitril civile ; dar tote acelle circulare,

comunicate, comissiuni etc. nu furl decat numal ua pulbere de aurti, sere a amagi pre cei simplil.
Romanulii cu tote astea s'a declarat din capulit loculuY

pentru politica MinisteruluT I Ghica.

In No. dela 17 Ina' 1866 qicea :

Acestil Ministerti este tot cellit de la 11 Februaria,
nu numal c6, este pre;equt de D. Ion Ghica, dar fiind
cit In majoritatea lul este tot acella; prin urmare, data
acella a fost acclamat de natiunea Intregg, (!), si acesta tre-

bue sa aib6, deplina Incredere a Natiunil."

Plna la finele lul Decembre, Romaulti a menajat acestti Ministerti, chiar cand era slit a critica uncle fapte
alle selle neconstitutionale.
Ast-fel, In No. dela 25 Decembrie, Romanulti qicea :
Noi nu numal n'am combAtut acestti guvernit, dar
abia, ici-colea, ;i din cand In cand, am facut cite urt criticA forte morl, a unor fapte alle selle ; ;i chiar In acelle mid critice, repetam ca stimrtm pe membril acestui Ministertt."

Etta cite -va din acelle mid critice :

In No. de la 30 hat, Ro ntnu 7'1 .m puta Guvernulul
vinderea a 400 cal din armatil, care costasse unulti cite
35 galb, ;i se vindea cu cate 10 galb. producancl ua, pagubrt Insemnatii. StatuluT.

In No. dela 10 ;i 14 August, protesta contra crticaril

www.dacoromanica.ro

111

art. 32, 46 i 80 din legea electoralk criticand procedauea Ministrului Ion Ghica care notificasse prin prefeti
primarilor convocarea collegielor electorale.

In No. dela 2, 5 0 17 Sept, citim mai multe protesturi contra dressitrii lisfelor electorale ; Intre cad, protestulli redactiunil contra destituirii unor primari din 11fovtl, lar5, cuventfi ; protestuld In favorea unor arestati,
nejudecati si Inchii cu criminalii ; protestunt contra unor cruximi barbare esercitate la duo sate din Malcent ; protestil contra destituiril unui procuroril din Prahova.

In No. dela 2 Septembrie, se relates5, ua serie de abusari spilimentrttore din partea unor impiegati administrativi.
Romeznu? dela 26 Oct. publics protestant mai multor
cetateni din Ploiesci contra prefectului, care nu publicasse prin comune ordinal No. 21,849 pentru neamesticulti functionarilorti In allegeri.
In No. dela 18 Decembrie, Romanuiii Intreba : ce s'a
facutu cu anchetta dela Oltu, Inaintath Ministerului de
interne i de Justitie, i care a dovedit abusuri forte
marl ?

Ce s'a facatti cu cei ce accordasserA despAgubiri de

millione la contraccii guvernului, ce au fostti calcatil contractele tort, 1i pentru care guvernant a trebuit se cheltuesea sume marl ?

Se imputa In fine guvernului ca destitue functionari

despre a ciirora probitate n'are nimeni a (lice nimic,
fiind accusati numai ca apartin cutArii particle politice
In No. dela 18 Ianuarlti 1867, Roma'nulti protesta contra destituiril unorti professori, pentru publicare de articoli prin aliare, culla' a presinta guvernulti legea care
s'asigure p'acestl impiegati contra arbitrarulul guvernament al ti.

Aci e locunt a mentiona

despre aintinarea pentru

www.dacoromanica.ro

112

1867 a societatil litterare, convocata de guvernultt precalenth pentru 1 August 1866, sub pretestti de Idintarea carantinelor pe la frontiere 1) ; dar adev'e'rul era
spre a menagia p'Austria i pe Russia can nu puteatt vedea cu ochi buni tta asemenea societate.
Tot cam p'atunci d. Ion Ghica, ca prepdinte de Consilitt anti Rombiei, felicity pe d. Andrai, ce devenise
pre edinte antit ministerului unguresc : acttt nepolitich,
ce nu se 'Ate justifica, ssi pentru care a fosttt interpelat in
Camera de d. Cogalniceanu; actu ce confirms memoriult1 ce
d. I. Ghica presintase la Constantinopole Baronulul Spleni,

pentru incorporarea Romaniei cu Ugaria, precum am

aratath la Inceputultt aceste opere.
ComparAnd cineva aceste mici ciitice, ce era slit Romanul a le face, ca se scape apparintele, cu oppositittnea sistematica, cu accusarile gratuite, cu incriminarile
perfide, cu insultele grave i repetate alle Romeinu/ui,
contra Guvernelor Dimitrie Ghica, Alexandru G. Golescu
i Iepurenu, se revolts veilOnd atttta partialitate pentru

unit ,'atata reutate pentru altil.

Cu tote acestea, Ministerul Ioan Ghica, a fost i densul combatut cu patitna, cAnd Roil, alliati cu Cogalnicenistif, vequra ca att atise a veni la ministerti, precum
vom vedea la locultt sett.

In fine, eta-ne sositi la allegerile de la Noembrie

1866, care s'adducti ca modeltt d'allegerI constitutionale
de eel interesati In acesta.
Atund apparu In Monitorul No. 233 epistola Domnitorulul catre pressedintele Cabinetulta, in care se qicea:

Ca considers ca ua datorie d'a veghea ca legea clectoraltt se fie esecutata cu cea 'nal mare sinceritate,
fara us umbra macar (VIA infiuinclt administrative, dorind ca tote opiniunile so se manifeste cu francheta i
lealitate

. . .

') Nadi *Monitore' No. 162 pe 1866.

www.dacoromanica.ro

113

E bine ca natiunea se
privescti .;i priveghedh

fie
.

Incredintath ca asculth,

Guvernulh va applica legea In totht rigOrea el contra functionarilor can s'ar Incerca a se amesteca In operatiunea electoralh, a appitsa consciino alleghtorilor.
In basa acestel epistole, Ministru Ioan Ghica trimitea
prefectilor telegrama No. 21849 pentru neamesteculu
functionarilor In allegerT.

Romanui In No. de la 24 Octombrie , comenthfid epistola Domnitorului, dicea :

De i Ministerulh, In multe rendurl, a facuth cunoscuth ch voiesce a lilsa allegetorilor deplina libertate,
Domnul Romtinilor a gasit lush de cuviinqh a face li
Mtiria Sa cunoscut a acesta este i vointa i credinta
s.i politica sa."
Conclusiunea logic& a acestor cuvinte este eh Domni-

torul n'a pus temeiti p'acelle promissiuni alle Ministrilor set, s.i a voit a le face cunoscut prin publicitate eh
asculta, privesce i priveghesh. Cine nu cumisce stilulti
Capilorh DemagogieI ?

Trompetta de la 26 Oct., reproducend acea epistolh,

qicea :

Pe chnd Domnitorulh dit asemenea probe de francheth In libertatea allegerilor, Rqii, amid aT Jidanilor,
i inamicT jurati aT libertiltilor , sugrumit libertatea ad-

versarilor set Inteuti, adunare Ro01 au negat Albilor

dreptul for d'a se aduna , gonindu'l ELLA, din localul
Inchiriat de densi1, i insultandu'I ; partidul centru, compush de tot ce este intelliginch, Inthiriedrt aceemi sari, ;'
dar in duoe renduri D. Bolliac , ce era invitath a vorbi,
este intrerupth prin strighte i insulte , Incht preledintele , Invlitatul arhimandrith Veniamin Catulescu , este
silit a phrhsi scaunulti, strigend: Domnilor ! tot ce am
se (licit este eh nu meritati libertitti. Eti nu mal poth

sta Ideua ay. adunare."

8

www.dacoromanica.ro

114

Eatit cum intellegil Roi1 libertatea; numai Pentru

el libertate. Pentru ce ore tradarea se teme de virtute?
Pentru ce innoranca se teme de luminA? Pentru ce minciuna tremurl Inaintea adeverului? Pentru ca Indatti ce
s'ar face lumina, nullitkile ar disparea , i libertkile
ar prinde riidlicinil...."

Presupuind el allegerile de la 1866 aft fost libere,

meritulft nu pOte fi allti D. Ion Ghica, ci alit'. Domni-

torula
Cu occasittnea acellor allegeri apparu In foia Rom&
i In Trompetta de la 16 aceeasj
lunit, professiunea de credingii a D. Ion Ghica Care al-

nulfi de la 10 Oct.

lege,torii din Craiova.

Daca e adeverat ca stilul e multi, apoi acea professiune de credinOt caracteria de minune politica echivock. a D. Ion Ghica. 0 recomanam cu dinadinsul lectorilor.

Ronuinut, recomandand'o allegetorilor In No. In care

fu publicate, , observe. ca, suet perti In acea professiune

care ar fi avut nevoe de mai multi claritate ....

Voiesce ore D. I. Ghica, dicea intre altele Romania,
se Inlitture poporule de la on ce ammesticti In luptele
tolitice?"
Multumitii. epistolel Domnitorulul , Adunarea fu compusA In maioritate de somitkI. Mal jumetate din Deputatl eraft oratorY distin0.
Artincand cine-va ochil pe Monitor/Li No. 250, unde
s'afl publicat numele Deputatilor, vede ca Guvernamentall, approximativ, email numai vr'o opt; Ro.01, vr'o 25 ;

fractiunea, vr'o trtieci si tint]; Albil, vr'o 43 ; Cogalniceni0i1, vr'o trel-pci si cind ; si avocati curatl, vr'o
opt, din can eel mai multi guvernamentall purl.
In privily, illegalitkilor i ingerintelor Guvernului
In allegert, recomandfun edintele din 27, 28 i 30 Noembrie, i celle de la 1, 2 i 3 Decembrie 1866.

www.dacoromanica.ro

115

In edinga de la 27 Noembrie , D. G. Ghica rapportort' gicea ca lupta electorala to Pitesci a degeneratii

In conflicte materiale , merg6nd Liana a se compromitte
unil moment"' siguranga publics."
Acelleml violinge s'ai'l repetat i la Ploiescl. In le-

dinta de la 28 Noembrie s'a constatat pressiunea functionariloril 'a professorilor In collegiulit IV din Tutova.

In seclinca de la 30 Noembrie s'a constatat desordinele de la Braila, uncle allegatoril s'ail batut lntre el.
In privinta violentelor din Ilfov , cedam parola DD.
N. Blaremberg, Bolliac si Dim. Ghica.
In s,edinta de la 1 Vecembrie 1866, (Monit. No. 266)
D. N Blaramberg combatea energicti violenta i corumptiunea In allegerile collegiulul III din Ilfov, constatanda

ca 1150 alegatorI fusessera sterli din lista electorall de

un membru al primariel, iar 1000 alegatorl s'ail abtinut,
protestand ; astfel ca, ace tia formatt o majoritate mal
mare de cat 1700 ce participasera la vot ; apoi, cu ocasia desbateriI propuneril pentru anularea acelel alegeri , i darea In juclecata a personelor ce au comis escesele i desordinele, D. N. Blaremberg qicea :

Nu e vorba de invalidarea unei alegerl , ci A nu

consacram un precedent de natura a descuragia pe 5meniI onetI, a compromite libertatile nostre publice 'a
transforma colegiele electorale bite() arena, de gladiator'.

Aceste alegerl suet fructul unor violente materiale :

bande disciplinate i Inregimentate, cu pietre i ciomege,
Impiedicati grin amenintari i lovirl intrarea alegatorilor de opiniuni contrare ; .1i la un semnal dat , faceati
eruptiune In local, goniati cu furie pe alegatori , instalei unti biuroil complesentil, i /wig cu assaltii man-

datul ce increderea publics it refusasse "

Tot In edinta de la 1 Decembre 1866 , D. Blaremberg reproducea o proclamatiune a DD. Rosetti=Bratianu

dupe 11 Februaria, catre locuitoril , In care 5e qicea :

www.dacoromanica.ro

116

Desordinea ne va aduce drept la anarchie; i din anarchie nimic nu Fite ei de cat cel mai cumplit i grozav despotism. Numal tiranil se bucurit de anarthie , eY
avend interes a provoca adunitri tulburatore. Feriti-ve
de el , sit nu cadeti In
vritjmasy al revolutiuneY ;

curslt. El sunt eel mai marl

dati dar mama guvernului a

stavili relele for uneltiri."

La Aprilie 1870, D. N. Blaremberg consimtia a fi ales prin mijlocele ce le desaproba la 1866 ! ...
Tot D. N. Blaremberg a descris In foia sa, la 1867,
sisteinia infernal de guvernare al D-10 Ion Ghica, ce a
saferit ca Ianiciarii Roiilor se usese de violenfele cele
mai bratale.

La 1870 , D. N. Blaremberg consimtia a fi ales de

banda Ianicerilor.1)

D. Bolliac qicea tot In ledinca dela 1 Decembre

Guvernulti se nu intervie In allegerl; dar cam' se

face zorba (brttae) trebue so intervie (risete).
Mai multi prefects i suprefectl ar trebui destituitY,
fiind cit

s'at abatut de la ordinulti dat de Domnitorti

prin epistola cittre preedintele Cabinetulul . .

0 voce. Afaril de prefectulti de la Buzefi.
D. Bolliac. Toti ; i chiar primarii, can nu sunt mai
pucini responsabilY de neorinduelele ce s'att fitcut prin
mijlocirea Ion

. .

CU pentru alleii capitalel, velendu-se el In camera

nisce citpitani fAra soldati, credem cit se vor retrage ei
singurl."

D. Dim. Ghica, descriind siluirile fitcute de roil mai

in tote culorile, Intrebuintand WAY i insulte, qicea:
Am rapportatil D. Ministru I. Ghica aceste siluiri ; i
1) Dupre allegerile de la Noembrie 1867, recomandim lectorilor
paginele sliartilur Terra", nude tipKtul de alarmd al D-lni N. Illeremberg contra Ianicerilor rofii face a se sbirli pgrul de spiral..

www.dacoromanica.ro

117

D-sa 'mY a respunsil : nu respungil de alai pins la

up, localulul alegerilor."
Aa dar allegatoril eraa la dispositia bandelor de

ianiceri, lncurageate de D. Ministru Ion Mica.

La 1 Noembrie, Inainte de allegerY, s'a sporit precul
priineI, de la 36 parale la unit let ; iar gardi tiY de la
Radu-Voda erati alle0 dintre cel ce Impartkia opiniunele ro;iilor."

Tot In edinta de la 1 Decembrie , s'a constatat ca

D. Ion Balacenu a fost alles deputata pe cand se afla
agentti alit tercel la Paris , In timpul cand contracta
Imprumutul Oppenhein.

D. Ion Ghica sustine ca D. Balacenu Is,,Y didesse demissiunea cu patru luny Inainte, dar ca nu s'a publicat ;
;i ca l'a mentinut in postul set numal pentru a contracta
Imprumutulit In cestiune.
D. Asian observa, di de s'ar admite ca unit functionart, care a demissionat, pote continua a functiona , si
prin urmare se "ite allege deputata , tine ne lncredinOs& ca Guvernula nu l'ar tine ;i dup'aceea in functiune ?
(aplause). AtuncY ne vom vedea nabt0t1 In Camera numaY de aghenti aY Guvernulul (aplause). Eats uit teorie
periculosa pentru libertatile publice, data legea nu se
va applica cu sinceritate.
D. Cogalnicenu observit ca legiuitorula n'a Intelles ca
functionarula se dea ua hIrtie in maim Ministrului , ca
apol sa pea fi allest deputata; ci a inteles ca Ministrul sift dea priimirea , se o treat In registre , i chiar
s'o publice.

Tot in edinta de la 1 Decembrie D. Vladimirescu

dovedesce ca s'a alles ca deputata In collegiul IV din
Vilcea contra voingei administrative, avend d'adversara

pe D. I. Strat, Ministru de Culte.

Cu occasiunea acesta, D. Cogalnicenu, dice : Guyer-

unlit met de la 2 Mai a fost franca, n'a voit a face

www.dacoromanica.ro

118

/die, alismil iesuiticii (aplause). La 2 Mai, guvernul spunea carat ce voiesce ; dupe 11 Fehr. , una se spun si
alta se face."

In sedinca de la 2 Decembre se constata ingerinta

fatia a administratiuniT In collegiul IV din Romania, avend de resultat falsificarea allegeriT delegatilor , si a

votulul In allegerea deputatului , unde a fost alles D.

Dim. Sturza, Ministru lucrarilor publice, ce a facut presshine prin agentii sea subaltern) ; iar prefectul era amich
intimil cu D. Sturza.
In sedinga de la 3 Decembrie, D. Cogalnicenu affirma
ca prefectulti de Roman a lnrlurit allegerile In chipulti
cellfi mai periculosti.
La Prahova se constata asemenea marl neregularitatT.
D. Foru cere reglementarea legiT electorale ; si In sedinqa de la 21 Decembrie, se si face propunere pentru
numirea unel comissiunT Insarcinat& cu interpretarea legil ellectorale , spre a se evita pe viitorti gresita ei applicare.

Se trimite la sectiunl unde -zace si ac11. Daca s'ar fi

reglementatil: atunci legea electorala , allegttorii ar fi
fost feritT de reteveile Rosilor dela allegerile din 1867
cari ail provocat bltele dela allegerile din 1869 si 1870.
La Mehedinti se constata asemenea, tot In sed.inta de
la 3 Decembrie 1866, ca prefectulti Insusi a presidat biuroulti electorala, influintand allegerea pe face.
In collegiult1 IV din Buzeil, pressiunea administrative
a lost tertibilii, Intrebuintand prefectula arestari de allegatori, destituirT de primarT etc.
Comissiunea opinesa a se trimite acolo ancheta parlamentara ; iar D. Cogalnicenu observe ca, cand unit prefectil

IsT permite a discuta prin qiare calitatile deputatilor, e

tia dovada pipiiita de pressiune administrative.
D. I. Marghiloman observe ca., fiind alles In Buzeil,
Vote affirma cu probe ca nicT unit prefectil n'a comis a

www.dacoromanica.ro

119

suta parte din arbitrariulti intrebuintatil de prefectulti

Pantazi Ghica, tote libertrttile find batjocorite acolo,
fiind 40 primari destituiti, i tote autoritrttile in piciore
la allegerea deputatuld collegiului IV.
D. Ministru preedinte respunde ca D. Pantazi Ghica
V a dat demissiunea.
Cu tote acestea , In ;edinta de la 21 Dccembrie, observilndu-i-se eh D. Pantazi Ghica continue a fi prefectil
la Buzeti, D. Ion Ghica respunde :
Acesta e treba mea data prefectulit de Buzeti
a
dat sail nu demissiunea. Adeverulti este ch".I a dat demissiunea , fiind acesta una din prerogativele Guvernu-

'l

lui ;

Camera are drept a face anchetrt parlamentarrt,

iar nu a insulta pe prefecti."

In edinca de la 10 Decembre, se face propunere pentru ua ancheta parlamentarh , care sh cercetese violencele ;i illegalith'tile comise In allegeri, spre a se da culpabilii In judecata.
Pe d'alth parte, RometnuM , organti officiosil, i care
sustinea guvernultt Ion Ghica p'atunc11), In No. de la
12 Noembrie invith guvernulti a da In judecata pe impiegatii ce art influintatti allegerile.
Iar In No. de la 3 Noembrie, ridicula allegerea de la
Cahul, unde s'allessesserh duoi guvernamentali purl', pre-

cum s'allessesserh duph 2 Mai, tot acolo, iatAi duoi

guvernamentali.

In fine In No. de la 18 Decembrie , &maul lutrcba

ca cc slart Scut cu impiegatii cari, contra legii :a vointei Domnitorului , art violat allegerile, arestand pe preedintil biurourilor , i falsificand i legea i voinga allegatorilor ?"

De ce Ore Ministerula Bratianu , duph cc a venit la

pi

') Vecli Romitnul" de la 17 Mai i la Decernblie 1866. veo

'rrompetta" de la 30 Oct. ;Ai 27 Noembiie, aeellaPu aria,

www.dacoromanica.ro

120

putere , n'a esecutat voturile Camere de la 10 Si 21

Decembrie ? Mind ce, voia a influinta s.i cliii allegerile ;

altfel, cum ar fi putut avea acea faimose maioritate de

clapisti, cu sus, copil ; jos, beep
In edinta de la 12 Decembrie vine In desbattere respunsulti la discursulfi tronulul , in care era unit paragraft' despre politica din dell a Guvernuld ; unit de-

putatI voiau Witt scota, spre a au avea aerulti ce, Camera approba printeacesta conduita D. I. Ghica in privinta firmanuluI de recunoscere a luI Carol I. Primult
Ministru observe, ca nu se pune la spatele tronulul , ca
Camera se votese adressa , i are destule mijlOce a da
guvernului vote de blamfi , tragendu'lfi la barra Natiunei, cand va gasi de cuviince.
In fine , In edinta de la 14, se modifies Adressa in
comitetti secrete ; i la votarea pe paragrafurl , la paragrafulfi III (uncle se qicea el terra a vequt cu bucurie consacrarea ce I. Porte, i Puterile Garante at" dat
appmentuluI nostru politico, fare, jicnirea drepturilor
terreI) D. Cogalnicenu observe : nee votese, , cu reserve,

d'a se adduce de Guvernil Cartea galbena, ce infatkesit

situatiunea politick' a terreI."
D. Ion Bratianu respunde :
Toti ne facem acea reserve,."
Astfel fu votate Adressa, cu 104 voturi din 109 Deputati presinti, iar 5 s'an abtinut.
In edinta de la 20 Decembrie , Ministerule depune
pe biuroulil Camerei conventiunea pentru drumult ferata de la Bucuresci la Giurgiu, cum i aceea pentru
applicarea sistemulni metrich de mesurI i greutati.
D. N. Patient' observe, ca aceste concessiuni ae fost
respinse de Camera de la 2 Mat
Cu tote acestea , se trimit in desbaterea sectiunelor,
.1i se votes& sub Ministerul Bratianu.
Tot In acea s.edinciti, D. Cracte interpelese guvernultt

www.dacoromanica.ro

121

In privinga Instreinaril mai multor padurT de peste Milcov, In valore de 40 mil.

Din desbattere se constata ca Consiliule de State, la
31 Mai 1866 , desfiintasse ordinele din 1864 pentru oprirea titerii acellor paduri ; si Guvernule a supus la
approbarea Domnulul acea decisiune la 11 Lira 1866 ;
in urma Ministrul finangelor a atacat contractul Inaintea
justitiei.
D. Cracte observe ca Ministerulti, care pusesse chestia
pe terremule de escese de putere anti Guvernului de la
1864, urma la Iunie 1866 a porni Indata procesti ; ceea
ce n'a fecut , &Ind. Inca voie a se continua teerea pitdurilor.

In aceste cestiune fare implicate multe persone, Intre

care si D. Ion Bratianu, ca Ministru de finance.

D Bratianu respunde ca D-sa s'a pronuntat pentru

anularea decisiunii Consiliului de State ; dar D. Lascar
Catargiu a sustinut ce peste Milcov, d'odata cu arendarea malielor, , se putea da In titiere .1i padurile dup'a-

celle nmii.
Se face propunere ca se se numesce ua comissiune
care se ceicetese chestia si se refere Camera
Nimic nu s'a facut , find ce nici unti vote nu e seriost, data nu e respundere ministeriale.
In sedinga de la 21 Decembrie, D. P. Gra' ditenu interpellesa Guvernule pentru depunerea actelor diplomatice , relative la situatiunea nostre, politica din afara
(applause) ; interpellare care se repetta si In edinta de

la 28, tot de d. Petre Gradistenu, dupe celle tree Ole

prescrise de Regulamentulti Camerei.
Camera era occupata cu bugetele ; is dar angajamentti
.

ca, se va lea in desbattere dupe votarea bugetelor ; si

trece la ordinea Old.
In edinga de la 30 Decembrie, 20 .deputati face nit
propunere pentru depunerea acellor acte diplomatice ;

www.dacoromanica.ro

122

propuncrea se trimitte la sectiuni , undo std ingropatd

ca mat tote propunerile de felulti acesta.

Tot In ;edinta de la 21 Decembrie, D. Fleva ;i D.

Bolliac interpella guvernuld In privinta streinilor ce occupy functiuni publice, contra art. 10 din Constitutiune;
;i anume, la finance, la tribunaluri, la luceari publice,
;Si mat alles la telegraftl, serviciuld cella mai delicatii,
del dispune de secretele Statului.

D. Bolliac presinta ud petitiune din partea a 40 telegTafisti roman, la can adera toti telegrafistii prin depes,e
(applause in tribuna publica).

D. Ion Ghica respunde : cd in acestti servicii nu

este discipline; ca sunt multi tineri fari merite ; ca esista multe viciud; ca e anevoe a descoperi pe Romani
din streini (intrerumperl) ; cd, dupti Constitutiune pot fi
streini In unele servicii publice , precum telegrafuld ;i
vaporele ; ca fard, streini nu s'ar fi putut stabili serviciuli telegraficti ; ca numai cu de'n;ii se face serviciul
iute ;i cu accuratecd ; ca streinil din telegrafti sunt le7
pddati de protectiunele straine ; ca nu'l putem lasa pe
drumuri , fiind in servicii de la D:56 , i servind en
mare zeld ; mai alles ca sunt ;i ma;inisti , i Ronitudi
nu sunt apt pentru acesta."
D, Bolliac observe ca din contra, Romanii, find intelliginti, sunt apti pentru tote. Aduce esemple pe inginerii Aninoanu, Donici, Caputinenu ai altif , can sunt
In disponibilitate.. Vamile, ca

gi

Lucrttrile publice

sunt

lasate asemenea pe man strainilor (aplause).

In fine se numesce ua comissiune ca sa cerceteze
cestiunea.

NicT ua data spiritul de corpti nu s'a manifestat cu

mai multi energie ;i unire ca in casulti de facd Paginele Trompetta sunt Aline de protesturile telegrafistilor.
Ca ;i lucratorii tipografi, telegrafistii sunt martin ai societdtilor moderne ; el aductiservicii emminente Statului,

www.dacoromanica.ro

121

i remanti cel mai multi faro vederi la finitul carieril

s.i fara, mijloce de esistenca, mai alles cu nuoa lege
a pensiunilor. Era dar drept , umanti si politicu ca D.
ministru I. Ghica se nuni disprece In gradulti acella.1)
Eata rapportulti comissiunei In cestiune. fllu reproducem in extenso, pentru rus,inea acellul guvernt si onnorea corpului telegraficti ; illu Insotimti i de proiectulti
de lege relativil la cestiune, spre a judeca publicula In
deplina cunqtinch' de causa.
lor,

D-nii telegrafisti roman , toy, din WU, Romania, aft

presintatil represintatiunei nationale plangere contra nedreptatii de care sunt loviti i sistematich urn-lady de
care administratiunea telegrafo-postal,.
ET se plangti de suferintele Si umilintele ce au avutti
a Indura In totti timpul fatalel directiunl a fostuluT directorfi telegrafo-postalti Librecht, care, prin o combinatiune jesuitica, Meuse din acesta atatti de utila institutiune unit instrumentti puternicti, candti ale unul guvernfi

despotict canal ale strainilorti, era din ei, telegraktii

roman, prada batjocorei telegraktilorti straini ;

Ca si dupe caderea lei Librecht, sorta lord nu s'ati

schimbatti ; apostolil sel adunati i recrutati Inadinsti pen-

tru acelmi scopti, stair acolo, li apasa 0-1 alunga In fata

legilord 0 a constitutiunii ;
Ca institutiunea telegrafulul, creata i menita pentru
serviciulti Romanilorti, facutti de Romani, se pare a fi
daruita strainilorti pentru a o esploata curnil le place.

Era Romanii, cart prin sacrificiulfi a onT ce alit' viitord

s'ati silitti a dovedi si a doveditti ca -Ora nu mai avea

trebuinta de strain In acesta ramura, se WO cu obstinatiune lnlaturati. Strainii ce guvernulti 'i a avutti angagiati, la Inceputfi candu s'a Infiintatil telegrafulti, s'ad
') Vecti Trompetta de la 16 pi 23 Sept. i 7, 11, 18, 26 of 30 Oct.

1866; 1, 12, 26 of 29 Ian.; 2 Febr. oi 5 Mart e 1867,

www.dacoromanica.ro

124

dust]. de opth ani ; dark din nefericire, a venitil la directiune unit straint, ;i acesttt strati', avendil nevoie de
instrumente pentru a';1 Implini scopurile sale culpabile,
s'a push pe gona si persecutiuni contra RomAniloril, s'a
deschisil posturile de numirl ;i InaintAri la telegrafil si
poste tutuloril parAsitilort strAini.
Astit-felit astA-di asemene posturl se occupy de Eyre,
poloni, nemti ;i altii, care, veniti In tea fie-care cu meseria luY, unult templarit, altulu friserii, altult tapiseril,
altult vapsitortl, altulu calla de pavAlie, altulu ch'prarit
e;itit din armata austriaa, altulit garsonil de cafenea
etc. at gasitu ImbrAtipre lInga seminele loru, fostul director Librecht, In prejudiciulil Si ;dispretiulit dreptului
RomAnilorit.

CA, asemene domni ah Invetath arta telegrafia de la

5i cu tote aceste, printr'o derisiune
amarA ;i incalificabilA, mai tote guvernele ate s'ah succedatil ;i se succedit au fostit ademenite a crede de fostulit directoril mai nainte, si asa-di de catre urma;ii sel
d -nil Nenici, Breslauer i lsac, ca strainii ce se af1.5. acumil la telegrafil suntit necesari a sta In posturile lort,
pentru a Invela telegrafia pe Romani; intrigi cu care au
sciutil a se InsInui pe linga guvernii, InvetAtua de care
telegrafi;tii Romani au orore, precum nu mai putin 1i
telegraNtiT RomAni,

de arta de a cheltui 100 pentru 10 cAndit e vorba de

Infiintath vrc unit obiectit sail lucrare.
Proba, ca protestulh lorit de a avea monopolulit functiuniloril telegrafice e numai o amAgire , este ca Ron-Anil, Inca de la 1858, all protestatit si au luatit In con-

pore respunderea in scrisit ca sunt In stare a tine singuri serviciulh telegTaficir, au datfi dovedi de acesta; ;i
atunci guvernulit a desfacuth pe functionarii austriacl,
ca strA'ini earl fait panea din gura RomAnilorit ; suntit

altii de aces Omni car]. n'ail In tea nici familiA, nici pa,
trig, nici avere, nici credintA nationals.

www.dacoromanica.ro

125

Afara de acesta petitiune s'a mai primith o declarathine din partea corpulul telegrafistilor Romani, ca Wit
respunderea serviciulul asupra d-lorfi faril, concursulti vre unuia din strainii aflati acum In functiune ; prin
ac6sta, declaratiune proptiat ca, spre a se putea Indata
ajunge la nationalisarea acestul servicift, se se iea urmatOrele dispositiuni :

1. Directiunea telegrafo-postale sit se Incredinteze de

Indata unul Romanh din ;efiii de static actuall, earl se
compue Indata directiunea acestul servicit, numai din
Romani telegrafo-postali.

2. La tote statiunile telegrafice, pe unde ;efii nu sunt

Romani, sit se Inlocuesca cu oficianti Romani din cel

mai vechi.
3. Directiunea Romany sit fie obligati ca, lndata dapa
instalarea ei , se formeze done scoli de telegrafie romaa, In Bucuresci ;i
facesnd apelh prin Monitor"
;i jurnale , junilor studiosbi, cari vor voi a Imbragika ac6sta cariera, puindu-li-se In vedere programa Printulul

Stirbel dup6 care s'a formath ant(lia scat Romani telegrafica, adicit programa de organisatie a telegrafelor,
alcii.,tuita de comisia technica de atuncY , aprobata de
consiliul administrativil estraordinaril, In unire cu eforia
drumurilorh, spntarita de Volt Stirbel cu resolutiunea
comunicata cu adresa secretariatulul No. 2993 , de la

28 Iuliil 1855. Aceste cursuri se volt preda In Bucuresci de kefulti sectiunil technice allh directiuni ; iar In
Ias,I de care ;efulti statiel.
4. Directiunea Romani telegrafica, sa fie obligati, ;i
sit aiba dreptulti, ca, dupo un termenti de trey luny , pe
elevii cari aft facutit studiulti artel telegrafice , dupo acestil intervalti, sit -I supue unui esamenit ; ;i care volt
tnsttsi cunoscintele cerute pentru unit oficianth de telegrafti, se Inlocuesca pe strains.
5. sa, se publice prin foile oficiale ca tots functionaril

www.dacoromanica.ro

126

telegrafo-postali Romani, retrai din servicitt i puI In

clisponibilitate prin reducere de budgetti, se rechiama, In
serviciti cu gradulti ce ati avut la qire.
In fine corpulti telegrafistilorti Romani , In virtutea
statuteloril serviciulul telegraficil alti Romtiniel, No. 407
din 1859, Iulitt 8, i In virtutea art. 10 din Constitutiune,
reclamtt dreptulti for romanti la ocupatiunea posturilorti
telegrafo-post ale.
DecT ,

In vederea unel tAnguirl atatil de seriosa, , in

vederea unei reclamatiuni de drepturi sustinuta cu atAta staruinta i convictiune de c5,tre telegrafitii Romani, comisiunea, pentru a putea veni Inaintea d-vostrA
cu relatiuni Cat se 'Ate mai complecte, i cu conclusiuni

sprijinite pe dreptti 1 lege, a autatti mai 'nainte de

tote a aduna sciinte despre organisatiunea instructiunei
telegrafelorti, reglementele ei, i conditiunile administratiunei ; i pentru acestil sfaritti, s'a adresatti la ministerulil de interne.
Acura, primindu-se de la onor. ministeriti cu adresa
sub No. 763, dossierele care continti lucrarile atingatore
de instructiunea telegrafelorti, i veyndt1 comisiunea din
cercetarea lorti , (cad contractele, ice ministeriul a, a
lipsescti) ca telegrafistil strainl ati fostti adui in terra,
prin mijlocirea fostuluT comandante C. R. de arme Co, dupe cererea facutil de departamentulti de interne, cu diferite apuntamente si diurne, pe termenti de
unti anti de (tile, care termentt In until s'a prelungitti

ronini

pe ese luni numai ;

CA din acel stritini uu mai este astkii nici unulti In
terra,, thud tots Inapoiatl in Viena, conformil angajamen-

tulul ce au avutti cu guvernulti ;

CA la 1855 s'a statornicitti programa pentru inveta,tulle teoretice i practice, ce suntii a se preda elevilortt
avementului telegraficii , 1 acesta a distrasti de la aplicatinni parte din j unimea romanat , care s'ait dedatii

www.dacoromanica.ro

127

cu totulil la stuclierea acestei arte, pentru ca sa pOta In

urmh avea dreptii la serviciu ;
Vecliendil juranAntulil ce se impune functionarulul telegafisth In coprinderea urmhtore : juril In numele a
tofu puterniculul de a fi credinciosh terra i Domnului ;
asemenea juril de a pazi cu sfintenie regulile si legil e
privitore telegrafului , si de a nu ImpartMi nimarui coprinderea depesjeloril ce'mi aru fi Incredintate seh. cunoscute : asa skini ajute D-4eil
VeOndt1 ca prin 39 din statutele servicialuT telegrafictl, se (lice ca Statulil nu is asupra'0 nicT ua respundere pentru corespondinta privata , i asa fiindri ,
strainului dh nit Ingrijire maT mult de catu Romanului
pentru siguranta acel corespondente ;
Veyndh 95, tail din statute, care impune amploiatului telegrafich, ca antesia conditiune, calitatea de Ronnanii sed Impam6ntenitil Romanu, Incatil streini de felil
nu trebue se mai aiba loch.;
Vepadil 96 , care pretinde ca Inaintarea In servicid .se se filch, luandu-se de bash meritele, vechimea si
purtarile ;

Veyndh din dosariil ca la anula 1858 Decembre in

3, Caimacamia terel Romanesci a si push In lucrare
95 numindh pe Aga Simion Marcovicl inspectord generaril allh Telegrafului;In loculu d-lui Ilinterahalter, departath pentru incapacitate ;
Avendii in vedere si art. 10 din Constitutiune, care
cumisce dreptulh la functiunile publice numal Romaniloril ;

Ski considerandit nedreptatea si lovirea mare ce se face

, preferanduli-se streinii ,
atuncea canal
ei aduch. sciintele , capacitatea 1i meritele cerute de
programa ;
Considerandh ca acosta aru fi a Instreina pe Ro-

Romanilorh

mani, i a Impamanteni pe streini antra din lege ;

www.dacoromanica.ro

128

Considertandil ca acest& urmare regreta,bil5, i condamnabila, ce se vede comisa pone scum, este o cMcare a

statutelorti care suntil legea i regulamentulfi Instructiune1 telegrafulul, este o Infruntare a principiulul statornicitti In art. 10 din Constitutiune, si (lac& s'ar maT
tolera asemenea abaterT i nesocotinte de cele scrise In
legT, va ajunge a se perde cu totuld respectulu lorti, a
se slabi autoritatea loru,Si raulu progresilna a se face
nevindecatil ;
Comisiunea d-vOstea, d -nil Deputati, s'a unitti In conclusiune ca: sa se chieme Guvernulfi a se conforma

legiloril de la care cu parere de rel se vede ca s'a Intors0 ; nemijlocit se Inlocuiasc5, pe totT telegrafistil strainT
cu Romani, de la directore One la cantoniera ; si In viitorii se fie cu privighere ca sulA nici anti cuventfi sa

nu se maI Incredinteqe asemenea Insemnate posturT

la,

strainT.

Aceste conclusiuni, sub-semnatult raportoril, are onOre

a le supune aprobatiunii d-vostra , d-ni deputatT.
(Semnatt). Raportorfi. Al. Siklenu.

Esponere de motive
asupra proiectului de lege relativii la admiterea dupe trebuinfit in
servic ulil Statultil a streinilorti cu cunoscinte speciale in aplicapunea artelorii
sciinteloru mecanice si industriale; si regulare%
positiunii aceloril earl se gasescii astit-qi in serviciii cu sail farii
contracte.

Institutiunile mecanice si industriale, cari sunt sufletuli1 productiunel In terile civilisate, la nol sunt Inca aprope de starea primitive i fiindti ea este unil Inceputil
la tote, 5i ca omeniT de specialitAtT nu se potti forma
dintr'o di intr'alta, Statulti romhni1, la crearea unoril
servicil speciale, este obligat a avea recursil la talentele
si la cunoscietele strainilorti din terile lnaintate In civilisatiune, la care industria este In florea eT, spre a ne da

www.dacoromanica.ro

129

otneni cu cunoscinte speciale In aplicatiunea artelort ;i

a sciinteloril mecanice ;i industriale.

In acestil spiritil Constitutiunea de Si prin art. 10 popresce admiterea streiniloril In functiunile publice, a reservattt Insa, clausa casuriloril esceptionale In care elf pot
fi primitl In serviciulti Statulul.
Condusil de aceste considerante, si consequentti art.
susillstt din Constitutiune, Guvernuld a elaboratil acest
proiectil de lege , atatil asupra admiteril streinilord de
care Leta ar avea trebuintrt, chtil i pentru regularea positittnei acelortt cars se gAsescil astil-cli In serviciul Sta-

tului, cu sae lath coutracte, pe care proiectit sub-scrislat vine alit aduce cu mesagiti. Domnescil. In deliberarile onor. Adunild a deputatiloril.
Ministru PreFiedinte: Ion Ghica.

PROIECTU DE LEGE.

Art. 1. Guvernulti va putea admite In servicitt de ai arte, uncle se

ceril cunoscinte de speciall aplicatiune a artelord mecanice, pe strainii ce vord dovedi ca possedA asemenea
teliere, usine, fabrice, machine, sciinte

cunoscinte.

Art. 2. Acesta admisibilitate a streinilord nu va avea

locil de catil numai la cast" calldu nu se vorti glisi RomAnI de capacitate egale cu acea a streiniloril, si In urma concursului sad cercA'rilortl ce se voril face.
Art. 3. In timpultt catil va fi In serviciulil Statulul,
streinulti va fi supusil legilord si regulamentelord Ord,
farrt a putea recurge la legile qi autoritiltile Ore sole
Art. 4. Serviciulil telegrafictl Si postalti este reservatti
numai Romitniloril , cu esceptiune c t pe timpui de
trei ani de la promulgarea acestei leg( , se va putea
cinema treI streinI cu cunoscinte speciale pentru organisarea ;i regularea acestui servicitt.
Aceia Insg, din streinT call se voril fi aflAndtt astit-c11
9

www.dacoromanica.ro

130

Inteacesttl serviciti i vorti fi Imp finial trel ani de servicitl, se vorti putea mAntine, dad, vorti cere, In termentl
de trel lunT, a fi admiY la stagitl, pentru obtinerea naturalisatiuneT, conformti legeT.

Art. 5. Guvernulti pote chiema misiuni streine pentru

on ce serviciti, Insrt pe unit timpti determinattl.

Art. 6. Streinil antori In serviciulti Statulul i anume adu0 de Guvernil, vorti continua One la espirarea
termenului contractulul lore.
Prelungirea termenului sari continuarea In servicirt a

celorti adu0 farl contracts, nu se va putea face de alit

In virtutea unel legi speciale.
Ministru Prepdinte: Ion Ghica.

Tot In ledinta de la 21 Decembrie, i tot D. Bolliac

interpelle, guvernulit In chestia d. Pand, Olaneseu, care
pretindea de la Stattl peste duoe millione leT , ca con tracciti de potie ; se Imputl Ministerulul ce n'a supus
cestiunea la cercetarea consiliulul de advocati , cari au
priimit dossarultl cu done cline Inaintea InfAtiOril procesuluT ; astfel ca Statulti a fost condamnattl , la prima
instance, la 42,000 galbeni ; Curtea a redus cilia la
8000 galbenT ; prin urmare , se cerea revisuirea procesulta, fiind constatatl lipsa de acte importante din dossiera ad-hoc ; iar acelle hartiI au trebuit se dispare pe
cand dossiera s'afla In directia pqtelor.
D. Ion Ghica respunde ca, find cumnatti cu D. Pan&

Wiesen, tine mult la onorea sa , pentru ca se nu suffere cea mai mica bannialrt ; promitte dar a cerceta care

a putut

fi

impiegatulti ce'0 a permis a sustrage acte

din dossierA ?

Camera numesce urt comissiune, compustt de DD. Bolliac, C. GrAditenu i Al Sihlenu.

In edinta de la 5 'multi, comissiunea depune rapportulti sett, In care se constat6. lipsa actelor ; cestiunea

www.dacoromanica.ro

131

Ind fiind intratA pe mAna justicieT , conchide a 'Asa

justicia sA se pronunce. Camera trece la ordinea (Inlet.
Justicia a descoperit frauda , multumiti luminelor ce
a addus, In aces'il. cestiune, D. T. Augustin , efultt serviciulul aclministrativti de la telegraftl , publichnd In
nompetf a de la 22 Decembrie unit articol importanttP);

Statul a cktigat 8000 galbenl, dar D. Augustin a perdut postultt, desfiintandu-se Intr'adins acea sectiune administrative ; a

platittt Ind si cu libertatea sa

fiind

arestath chte-va Mille, sub pretesturi ridicule.

Tot In sedinta de la 21 Decembrie , D. Ministru Ion
Ghica fu interpellatil In privinca prefectuluT de la Buzett, D. Pantazi Ghica, fratele MinistruluT, care tot functiona, de 0 anuntasse D. I. Ghica c5, a demissionat.

Ministru respunde ca fratele sett ''Y a dat In multe

ronduri demissiunea, dar ca n'a voit a o priimi, tiindulti
cu sila la postult1 sett.
La gravele accusAri ce interpellantultt face prefectulul de Buzetl, d: prim ministru respunde :
Litsati justitia se Inferese ea pe functionary, mai alles
dnd sunt infamy 0 scellerati ; dar acesta so n'o Mica
Camera , ca desorganiseza terra, deconsiderand pe functionarY... Celt der a se da unit blamit acellor cuvinte,
pentru respectultt datoritti autoritittil. Autoritatea e slabit
la noi ; s,i Dv. trebue a o IntAri cu puterea morals ;

del altfel, se va Intari cu altg, putere."

La cuvintele acestea, pline de adevOrti , vom observa
D -luI Ion Ghica :

1. CO, si Ministril trebue se fie impartiall, chiar dud

functionaril sunt amicii si conshgeni al lor, (laud satisfacere pliingerilor drepte si legithne , In basa axiomel
vox populi, vox Dei, care este Opiniunea publics, regina
lumiT, care 'moie cerbicele tiranilor 0 diplomatilor, cum
a 4is D. Ion Ghica.
1) Ve1i Trompetta" de In 24 Nom. qi 4 Decem. 1866.

www.dacoromanica.ro

132

2. D. Ioa Ghica are duoo mesuri. In edinga camerei

de la 5 febr. 1863, Domnia-sa, aptirturd adressa cellor ce
voiati resturnarea lul Vodli-Cuza, a pronuntatti grave
cuvinte, pe care Inst4 le-a blamat la 21 Decembre 1866.
Se numescti atli administratori cari meritA se fie in
pucdrie ; li de voiti fi chemat se citestt name, le voiti

cita, qisse D. I. Ghica la 5 febr. 1866."

D. N. Cretulescu, preledintele Consiliulul de ministriT,

cere ca D. I. . Ghica se numescd, p'acei prefecti ce mo-

rn pucaria.
D. Ion Ghica promitte a respunde, dar uu respunde.
In edinta urmetoare, (6 Febr.) D. N. Cretulescu somesa din nuott pe D. I. Ghica a da pe facA numele acellor prefeti ce merit'a pu;citria.
D. Lascar Catargiu (lice ca va lua roluld D. Joan
Ghica ea se respumpi.
D. N. Cretulescu a iscitlit decretultl de numire allti
acellui prefetti ce merita puaria ; i'l voitt da i adressa
lui ca snit cunosca ; d'o cam datti,, 'I pottt spune ce pAgubavlil e On. D. Mihail Jora.
D. N. Cretulescu. Numqtelti, Domnule Lascar Catargiu.
D. Lascar.
EacA, D. Jora 'ml a spus ca prefetultt

de la Tecuci '1 a furat straele si ciubucele.

D. Jora.MO mini veend a se comunia, lntr'un chip
officiale, conversatiuni intime ce se facti Immo I Intre a-

mid. ET bine ! Domnilor, celle ce v'a spus On. D. Catargiu, eti ve declaril a nu le am qis; li nu titt nimic
despre acesta.

D. Lascar Catargiu.AcestO secrete l'a comunicat D.

Jora la mai multi.
D. N. Cretulescu da desmintire D-luT Lascar Catargiu,
affirmand c6, n'a suscristt Domnia sa decretuli1 de numire alltt acellui prefetti ; ca ; necunoscend omenii de
peste Milcov, 1't gasit p'acellti Domntt eftt de sectiune

www.dacoromanica.ro

133

la Ministerul de interne,

.s,i

i l'a recomandat chiar fos-

tulti directore alit' acel!uI Ministerh ; c'acellti individh a servit sub tote ministerele, s,i chiar sub ministerulti D. Lascar
Catargiu. D. Cretulescu staruesce a cere de la D. Ion Ghica

a declara cari sunt impiegatii cari merits puritria ; cad

alt-fel este unit calomniatorg."
Lasam la 'impartialitatea lectoruluY a califica conduita D.
Ion Mica; nol 'I vom observa numal ca nicl o fapta fara plata.

In urma interpellari1 pentru prefetulti de Buzeu, Ministru preedinte anuNa camerd ca guvernulti v a dat
demissiunea, i Domnitorulti avisesa la formarea nuolul
ministerti, (applause in tribuna publics.)
Cine a aplaudat ?
Voci
Tribuna (sgomotti)
Deputatil.
D. Cogalnic6nu.
Regretti aceste aplaude, on de uncle
ar veni ; fiind ca nu e ua fcricire pentru terra chnd se
scrhimba Ministerulit
SA ne permita D. Cogtilnicenu a'T observa : Oare caVoci
VocY

derea de la Ianuariti 1870 a ministerulul Dimitrie Ghica

tine a provocat'o ? D. Cogalnicenu prin amicil se'i din
Camera, dupa convinctiunea intima a cellor deprin0 cu
fisellele parlamentare. Semana vorbele cu faptele ?

D. N. Ionescu observa ca ar fi dorit ca celle din urma cuvinte alle D. primh ministru, aruncate in Adunare
cu athta uvrintiti, sa nu fie ua amenintare ; adica ca
forta brutala sa predomine peste forta moral& (aplause).
D. N. Ionescu propune ca, conform usulul englesit,

Camera sa se a,mhie pentru opt chile, sere a da timph

Guvernulul a avisa la unit ministerh constitutionalti ,i
parlamentarti, care se n'aiba nevoe de alte foNe de cat
de forca moralit (aplause prelungite) ; sa n'aiba nevoe
de alts autoritate de cat de aceea a legit, de cat de
santa putere a legalitatil (aplause).
D. prime ministru, esplichnd cuvintele selle, se mirk

www.dacoromanica.ro

134

de D. lonescu, vechea sa cunqtinta, cg, pune In Indoela

principiele sale liberale.
D. C. GrAdis.tenu cere ca Ministerulti se' retraga demisiunea.

D. Dimitrie Ghica observa Ca schimbarea Ministrilor e

bucuria nebunilor ; i ca cei ce voescii assemenea schimbari
nu'Y iubescti sera; In momentulti de lack on ce sgu-

duire ar fi ptigubitore terra

D. Iepurenu observa asemenea ca, prin retragerea Ministerului, s'ar complica situatiunea ; ,I O. i Adunarea
i terra s'ar afla InteuA, positiune clifficiM; Ministrii earl
vorti stabilitatea n'ar trebui a da ei Insu0 lovire acellei
stabilitati prin retragerea lor.
D. Ion Ghica justifictt demissiunea sa prin lipsa de maioritate ; di, Adunarea trebue a da unti ministerti din
sInulti ei propritl, ministerti care se aibrt simpatia i Increderea Camerei, cc crede ca '1 lipsesce guvernului I.
Ghica.

D. Foru crede ca prin laudele aduse ministerului, In

ultimelel momente, canal ellti a muritti, ar sufferi demnitatea unui guvernil constitutionalti, fiindit obiceit, chnd
more unit omit, salti plAngemt, i snit criticAmil candil
trAiesce (rlsete, murmure).
0 voce. Mos,tenitorulti se bucurA.
D. Foru, continuhndil. Nu aprobti paxerea d-lul Iepu-

renu d'a da Camera guvernului unit votil de lncredere;

cAc1 asemenea propunere ar avea aerul d'ua preintellegere
din partca Mintstrilorii cu unii, din Deputofi... . (protesthri, Intrerumperi, sgomotil).

D. Iepurenu. Numal .arlatanii fact acesta......

Costa-Foru. Daca d-nu Iepurenu crede ca acesta este
pentru domni-sa....
(Sgomottl. Mai multi deputati parasescil salla.
edinca se radicA).

www.dacoromanica.ro

135

Ministerulii 90 retrage demissiunea, cad sagdtta d-lui

Foru a mersti dreptil la tinta.
In edinca de la 28 Decembrie, dupa ce se discuta ua
Intrega edinca proiectulli pentru desfiintarea velnicelort
rachiulul de bucate 5i taxarea luT, d-nu prima Ministru
cere amanarea proiectulul p6n6 la votarea bugetulul de
veniturl.
D. Costa-F.oru observa ca, prin asemenea procedari din

partea guvernului, s'ar putea accusa Adunarea ca nu

face nimic5, pierend5 timpulii n discutiuni secs ; si e
bine a se evita asemenea banuelle.
D. I. Ghica respunde ca tote consiliele judecene s'ati
pronuntat5 pentru oprirea fabricelord de spirtose."

Cu atail mai multi" trebuia a starui d-nu Ministry

sa se voteze unt proiectil In sensuld acella, faia a se
maT trimite cest;unea la calendele grece.

Nol credemil ca acesta a fosttt uh tactica din partea

guvernului, ca Si scadam6ntulti arenda0loril, spre a'sT
attrage favOrea possessoriloril acellort fabrice.
In edinga dela 30 Decembrie aflame Intre altele anuntarea interpellaril d -luI Bolliac pentru publicarea Mrtielorfi istorice alle lul Voda-Cuza, pe care nici pene aqi
nu cuteza Salvatorii a le publica.
In edinca dela 5 Ianuarill se face propunere pentru
lnfiintarea unel Band fonciare.
Niel un Ministerti nu s'a ganditil cellfi pucin la Infiintarea until munte de pietate, data nu la ua Banca fonciara, spre a scapa omenil intrebuintati din ghiara camatarilorfi, cari s'ail lnavutit cu dobency de chte 20 0
30 la Rita. Numai cu Bacfifurde Imprumutulul Oppenheim, s'a concessiunelorfi podurilorti si drumurilor de ferti
am fi putut avea asemenea institutiuni bine-facatore.
Dar, Deputati, Allegatori, Ministrii, tots se gandescil nu-

mai la plapuma. OrT ce populit merita sOrta lul.

Tot In edinga de la 5 Ian. 1867, DD. Stefan Go-

www.dacoromanica.ro

136

lescu si Nae Paclenu interpella pe d. primi Preedinte

In privinca amanaril decretulul prin care Locotenenca
domnesa dedesse in judecata pe eel din urma Ministrii
al lul Valt Cuza; citci in s,edinca. Constituantei de la
13 Maiii 1866, Ministeriulti declarasse crt anmistia privesce numal crimele ssi delictele politice ; iar pentru despagubirea de bani, procesultt va urma ; acesta a repetat-o Ministerulti Si la 1 Iuliu 1866, aditogiind cii judecata criminals find Incetat6 , urmos& judecata civila

despre bani, care este lnaintea Curtii de Cassatiune, ce

a Inapoiat dossarele; si actiunea a lncetat , ajar cea
civila

NO nu putea fi altfel, pentru mite cuvinte ce se'ntellegit, din care cellti principaltt este, ca data unit din Ministrif Statutului ar merita puvaria, apol uniT din Minis-

triT de la 11 Februariti mcrittt de sigur ocna.

In s,edinta de la 11 Ian , find in desbattere bugetulti.
Ministerului de resbellti , se constatit ca lefa de 24,000
lei ce se accordasse de SalvatorT gen. Ion Ghica, ce era
In disponibilitate, este contra legit, si numal ca favore,
si se respinge de CamerA cu 60 voturl contra 28.
In fine, eta -ne in edinga de la 13 Ianuariti (numerti
fatalti) cand vine In desbattere Imprumutulti Oppenhein ;
cestiunea fiind delicat1 , sa ne permittit lectorulil a o

trata pe larg, In interesulli tutulor.

Imprumutul Oppenhein.
In acea edinc4, D. Ion Ghica, eful cabinetulul, cere
a se vota de urgentrt rapportul Comissiunei budgetare,
privitoril la Imprumutul Oppenhein, prin care se da guvernului unit votti de blamd.
D. Popass observ4 ca prin acesta Ministerul voesce a
provoca chestia ministerialA ;
c6, votulti de
blame ar avea de consecintA nevotarea budgetelor prin

www.dacoromanica.ro

137

disolvarea CameriY sett retragerea MinisteruluY, nefiind

sigurfi data Ministerul ce va veni ar putea lua solidaritatea acellor budgete ; iar bilul de indemnitate ar area de, consecinta stergerea cu buretele a faptulul celul
gravfi imputat guvernulul de comissiune; cere dar amanarea desbaterii proiectulul pang dupfi votarea bugetuluY, observiindi1 D. Popass ca ar fi bine ca D. Ion
Ghica se se desbrace de omul cel vechiu , ci se se lmbrace In omulti cellti nuoti; cu alte vorbe, se fiat mai ipugin diplomat ft.

D. Prim prqedinte respunde:

Ca, n'are se se desbrace de omul cello vecbid, ci va
reinttnea acella care a fostti, care este ;i care va fi ...;
cti guvernul nu pote sufferi athrnatit asupra capulul sett
acea sabie a lul Damocles ; ca trebue lasata acea cestiune dupe votarea budgetulta, iar nu s5, se Impart'a,
raportul In sute de brovre , d'Imprcunit cu actele secrete din dossiers ; ca, data n'a relevatti acestA chestiune
maY 'nainte , causa este ca.' intrasse deja In desbatere
budgetul Ministeriulul de resbellfi , si ca dupfi Regulamentii , trebuia sat lasse a trece 3
; conchide ea

Guvernul voesce a sci data camera va fi de opiniunea

comissiunel budgetare, adicA d'a se da Guvernulul vote
de blamti, pentru rissipa de banl publicY cu negligentfi
si rea credincifi."

StAruino, D. Ion Ghica d'a se vota de urge* pro jectulti in cestiune, era un actfi de dibficie ; cad allianca
Rosiilor cu Cogfilnicenistil de la Concordia Inc6, nu se
effectuasse ; .1i camera, neputendfi da atuncY tth, majori-

tate care se (lea un Ministerft , era silitit a da ministerului billti de indemnitate; acesta a Intelles-o stegariT
Rosiilortt, cari au demascat cu necaz scopulti diplomatuluY In organul for principal, griibind fatala alliangifi,
care s'a i effectuat peste chteva, 'septAmani , cum vom
vedea la locul sett

www.dacoromanica.ro

138

Etta rapportulA In cestiune all>ri comissiel bugetare :

Domnilor Deputali.

In cAtil privesce legea InstreinAriT und parti din Bunurile Statulul,

ConsiderandA :

CA Art. 36 autoriqa pe Ministrul Financelorti a trata

cu capitalisti pentru realisarea unuT ImprumutA de 50
millione lei, conformii baselor emisse In acea lege ;
CA basele legit suntil v6n4area immobilelorti pentru
accoperirea datoriel flotante ;

Ca autorisarea d'a trata un linprumut nu ridica puteriT legiuitore dreptulti sett de ratificare ;

Ca legea de facia a fostti votata in urma promulgarii Constitutiunei ;

Ca art. 32 allti Constitutiunel alin. 4 dice : ca orl-ce

lege cere lnvoirea a cittoril trelle ramurm alle puterel legiuitore ;

Ca guvernulti n'a suppus-o .1i in delliberarea SenatuMI, chndti legT multu mai putin importante de cat-A acesta le a suppusti ;
Ca chiar deca Guvernul s'ar fi socotit In drepttt a
contracta, farl rattificarea CamereT , acestil Imprumutti,
nu putea s6 ipotecese alte fondurl de MA celle allocate
de lege pentru stingerea acestel datorii ;
CA din scrissorea D-lui Secretar general al Ministeriulul de Finance din 23 Octombre') se constata destul
de lAmurit ca capitalistiT Englezi n'afi socotitti pe guvernil autorisattl a face , far5, sanctiunea Camerei, unti
Imprumut prin care s'ar ipoteca alte fondurl de catti acellea prevequte In lege.
In WA privesce Imputernicirea D -luI Ion Balacenu,
ConsiderAnd :
D. Vinterhalder.

www.dacoromanica.ro

139

Ca, D. Machu insui

prin depep sa din 23 Oc-

tombre, recunosce ca Imputernicirea sa trebue relnoith

clod Ministeriul Si Incuviinteza propunerile de Imprumut.

Ca. D. Balacenu la 24 Octombre a contractat Imprumutul cu Oppenhein !Ara a alt epta respunsul D-lui Ministru ;

Ca Domnitorul, Consiliul de Ministrii ,.-zi Ministrul de

finance In speciala a constatat ca D. Balacenu era In

congedia, i contra ordinulul D -luI Ministru de Finance
a contractatti Imprumutul pe basele unel ImputernicirT
Incetate ;

Ca D. Ministru de Finance a luat actin ca, D. Balacenu a contractatil pe responsabilitatea sa ;

Ca D. Bilaconu a trecut chiar i peste linputernicirea espirata , contractilnda Imprumutul cu 1014 la Oh,
mar jos de cat cursul renter danubiane la Londra, s.i cu
0, dobanda care se urea cu interesse , comission , samsarlIca

alte cheltuele la 21 24 ,c5

/ adica cu 724/95 mar

multa de cat dupe Imputernicirea espirata.

In cat privesce conditiile Imprumutului :
Consider-and ;

Ca Imprumutul contractat de D. Balk'cenu, departe de

a ajuta statgl In crisa financiara In care se afia, l'a aruncat Inteo situatiune ruinatore prin conditiunile onerose cu care s'a facut ;
Ca art. 18 din contract, danda preferinta In timpii de
3 and D-lor Oppenhein pentru negociare a on ce Imprumut , pune pe Statul roman In neputinta la on ce
nevoe de a face un alt Imprumut, cu conditil mar folositore de chta acesta ;
CA D. Ministru de Finance ins4, prin depep sa catre D. Balacenu , arata ca prefera miseria In care se
Oa tesaurulit publica , de chat acelle conditiuni ruinatore ; ca conditiunile Imprumutulul Erlanger ere' mai

www.dacoromanica.ro

140

olositore de chtu alle Imprumutului actualti cu 2,654,560 f r. (dupA tabloul comparativi1).

CA imprumutul s'a contractatil in timpul cel mai nefa
vorabil , pe chndil capitalistil lnsemnati din Anglia nu

recunqteti guvernului dreptul de a contracta un assemenea Imprumut fara rattificarea Camerel, si printeacesta illu discreditase lnainte de a se efectua ;
CA cu tote acestea D. Vinterhalder, In scrisorea sa
dare D. Ministru de Finance, se fAlesce c'ar fi putut
contracta cu conditil mai pucin onerOse ;

CA chiar la 21 Noembre se vede ca s'a fitcut D-lui

Ministru de Finance WA propunere pentu un Imprumut
de 50 millione lei , cu condtiuui care se nu coste mai
multti de cat 1194 ,,, la "/,, tote spessele coprinse.
In cAtii privesce approbarea Imprumutnlui facutA de
Consiliul de Ministrii, in urma sosiril D -luI BitlAcenu ;
Considerandii :

CA motivele espusse In jurnalul Consiliului de minis-

tii din 3 Noembre nu suntil altele de catti necesitittile

tesauului;
CA aceste motive at esistatit i la contractarea Imprumutului cu Erlanger, i cu tote cat conditiunile eraii malt mai pucin onerose, contractul s'a respins :
CA dupe desaprobarea datit de lntregul GuvernA contractArii fAcutA de D. BrilAcenu, nu se pOte lntelege ce

a putut Indemna pc Consiliul de Ministri a reveni asupra acestel hotArari,

lua asuprAV, cu 12 qille Inaintea deschideriT sessiunil corpurilor legiuitore, ua responsabilitate ma de gravy,, Comissiunea Budgetary In unamitatea membrilor presenti, k'anume : printul Grigorie
MilraT Sturza, Nae Paclenul, Andrei Prijbenu, Alexandra
Gheorghiu, Mihail Coghlnicenu Si subscrisul,
DeclarA :

1, CA D. 'On BAlacenu a contractat Imprumutulti Op-

www.dacoromanica.ro

141

penheim Inteun chipti nelegal , fara procura , i chiar

contra ordinulul espresso ally guvernului.
2. Ca acestia Imprumut este contractata In conditiuni
mai grelle de chat chiar acella din procura espirata data

D-lui Balacenu cu occasiunea Imprumutului Lefevre,

maY grelle chiar i de cat conditiunile Imprumutului Erlanger, pe care InsuT D. Ministru de Finance le a de-

clarat ruinatore pentru terra.

3. Ca D. Balitcenu trebue se fin trimisti Inaintea Justitiei ca passibil de ttita asprimea legilorti, i respunetor cu persona Si averea sa de tote pagubele ce a addusti tOrrii, lucrand Ewa procura i Lira calitate.
4. Ca D. Ion Ghica , prqedintele Consiliulul de ministril, a facut rut aproband Imprumutul Oppenheim In
calitate de Ministru ad-interim la finance, cand trebuia
ce se dedesse maY
se cunosca desaprobarea espresa
nainte asupra acestul Imprumut de D. Ministru titular
de Finance, Petre Mavrogeni.
5 In fine ca Guvernul, recunosc6nd Imprumutul

pilatorti, facut Intr'un mod atitta de arbitraril , Lira a

pure pe Camera In positiune de a se rosti asupai, 'acesta cand numal eratt de cilt4 12 (bile piina la Intrunirea el, a causat Verrel ua mare paguba, si dar merita
tota desaprobarea Represintatiunil nationale.
Itaportor: Gr. BalA.

Am awe a ye aminti, D-lor Deputati, ca prin jurnalul sea de la Decembre, anul trecut, Cousiliul de Ministri a maY afectat drepta ipotecit concessionarilor linprumutului Oppenheim 6,040,000 lei In veniturile vamilor, , a doua ipoteca dupa concessionarea Imprumutulul Sterna , in privire ca dupa art 15 din contracts,
Statula era Indatorat a da ua ipoteca de 16,548,000
lel eel pucin, i ca Guvernul nu a dat de cats 10 miRaportor : Gr. Balgt.
Hone si jumetate.

www.dacoromanica.ro

142

Lasam acum parola Deputatilort ; citci din frecarea ideilort va resari mai bine lumina adeverului.
Discutiunea urrneqa In edinta de la 14 i 15 Ianuaritt 1867.
D. V. Boerescu sustine ca, nu e politict i prudinte Ca,

printeua interpretare judaica de cuvinte, sa se (Warne

Imprumutul, adica creditul terra In Europa ; deduce din
clesbaterile Constituantei ca, guvernul era aurorisat a con-

tracta Imprumutul; alt-fel legea ar fi fost ua, illusiune ;

ca de i prin art. 3 Imprumutul e umilitor, , der trebue
considerat ca faptu Implinitil ; ca art fi trebuitt sa at
tepte guvernult ratificarea Camerei, dar legea n'a fostt
esplicita, si culpa e a Constituantei; ca crisele ministeriale nu trebuescil facute assupra budgetelort, cari sunt
a le terii; ca Camera are destule alte mi4loce a provoca
crise ministeriale ; i propune ca comissiunea budgetary
AV retraga conclusiunile.
D. Ion Bratiann se apara mai multi' pe sine, ca Ministru de Finance din timpult Constituantei, canal s'a
Totatt legea pentru matt Imprarimtil, obserrandt ca a
propust alte mijloce pentrn accoperirea datoriei flotante,
precum adaosul impositelort fonciare pe 6 luni, venclarea unorii domenii alle Statului i monetta-hartie ; i ca
acelle imposite, votate de Constituanta, kii lnscrise In bud-

gete, at fostt suprese de guvernult Ion Ghica ; i find

ca tots at tacutt dada s'a violatt legea budgetary a

Constituantei, sa suffere terra consecintele; dart Eindii
ca guvernult a umplutt litiple Vistieriei cu milionele lift
Oppenheirn, nu e dreptt a i se da vote de blamil ; cu
tote acestea Ministerul nu trebuia a se servi cu chestiunile financiale spre a face politica, si spre a'1 crea ua
popularitate cu desfiintarea impositelor In ajunult allegerilord (aplause).
D. Cogalnicenu, ca membru alit comissiunii, aparAndt
opera sa, dice : ca de li cu stomahulii lihnittl, fiindil

www.dacoromanica.ro

143

ca Camera s'a push in durer6sa situatiune in care se afia

CardinaliT dude allegti pe Papa (In permanents), 1110,
observe, :

Ca D. Ministru prepdinte, contra obicinuintil D-sele,

In edinga trecuta, a foste violente si nedrepte, Invinovatinde comissiunea pentru respendirea projectuluT In
discutiune in multime de brosyre ; ca se mire, de scandalisarea sa pentru publicitatea brosurelorti, cantle D-sa
a declarat, prin Monitore, ce, ca Ministru constitutional,

Intellege a carmui terra prin pressa; ca acesta s'a facute. sere a se aduce cestiunea la apprecierea acelluia
pe care Voltaire 11 declara maT cu bung simpte de Cate
barbatil cei mai de genie, adica tote, lumea, adica opiniunea publics. Intelegeme se, me fi scandalisatti ee, observe franculd oratorti, atuncl canal pressa era Incetuata sub regimul met' ; dare nu Intellegti a se scandalise Ministru I. Ghica, atetti de liberale, 0 care professeza anti de susti respectuld see pentru pressa (aplause).
D. Prim Ministru a qisa ca Camera n'are dreptul a
trece peste capetele guvernuluT, adeogendil D-sa, ca data
e as,a, chiar de sera va propune Domnitorulul a numi

pe D. Beleceanu din nuoe agentti anti guvernuluT la Paris. La aceste teoril, i voie observa : ca pene nu vine
Ministerul a lua asupriN responsabilitatea actelore, Adunarea are dreptulti a cere darea in judecata a orT cani1 functionare allti Statulul ; si pentru acesta, nu voiti
merge In Anglia, uncle s'ati date In judecata de Parlament generalT, guvernatorT, i altT functionary aT statului; ci ye vole cita precedenti din analele nostre parlamentare. In Camera Moldovel s'ail data In judecata maT
multi prefeti, fiinde-ca s'ae amestecate In allegerl; chiar
In sessiunea actuale, s'a propusti darea in judecata a
prefetului de Meheclintl; i In camera din naintea let

2 Maiti, D. Gr. M. Sturza a propuse darea In judecata

a onor. D. Negri, agentultt terrel la Constantinopole;...

www.dacoromanica.ro

144

ca data guvernulti are dreptulti a numi din nott pe D.

Balaceanu agenta allu terrel la Paris, i camera are
dreptula, canal va veni In desbatere budgetula Ministemini de Estcrne, sa, nu 'I votese banil pentru acca ageutie; i et unul a;a voiti face, cigar pentru cuvintele
ce a Indemnatit pe comisiumea budgetary a cere darea
In judecata a D-lul Balaceanu: cad ea nu voescu ca un
agenta sa'sj permita a dice until ministru da-te la na
parte, ca jail et tots respunderea assupra mea Inaintea
DomnitoruluL" Ea nu voescu ca centrula de gravitate
alla puterel essecutive sa, fie la Paris; ea nu voescu ca
aprecierile starii nostre financiale sa fie In portofoliul unuT alto functionara de citta In portofoliula ministrulul
nostru de finance (aplause) ; i tote acestea s'att Lentil
de D. Balaceanu.

Ministerul Insqi nu va contesta ca Imprumutul Oppenheim, afara, de cheltuele, costa, pe terra, de la 17 34

la 18 '14 "0 pc alma. Aceste tifre se vor marturisi, In
cursa de 23 de anY, de tots Deputatil care se vor succede aid ; le vor marturisi tots contribuabilil, In acel 23
de anT, el cad vor achita acesta Imprumut.
D. Pim Ministru a mai qisti ca atacanda Imprumutul
sdruncinam Insu0 creditul publica, fac6ndu-ne D. Minis-

tru, cu cuno;tintele selle Intinse de fosttl profesore de

economia politica, la mica lectiune despre fluctuatiunile
creditulul ;i despre causele carela lovesca.
Nu ao erea momentul a ne (lice assemenea cuvinte ;
ci trebuia spuse atunci cand a lassata a se raspandi In
terra si In streinatate sgomotul ca situatiunea nostra financiara este desesperata; ca avem Omit la opt sute
millione lei datorie ; aceste cuvinte sunta de natura a
sdruncina, Intr'un chipa grosav, creditul nostru.
Baronul Stern a priimit a contracta cu noi ; ;i pe

obligatiunea de 100 galb. ne a dat 88 galb. Cum se In-

www.dacoromanica.ro

145

tampla ca pe aceem1 obligatiune de 100 galb. am priimit numal 52 galb. ? Aci este OM cestiunea.
,Cum s'a facut imprumutul acesta nenorocit ? Contractarea Imprumutului s'a Incredintat une1 persone, alt-fel
onorabila, dar care nu era ua specialitate In materie financiar:i. Aci e nodal cestiunel.
Cat pentru legea ConstiturPteT, D. Miuistru de interne a avutti cuventil ca,ndil a clisil: ore sfitituescil, Dom-

nilor, tend vetT vota WI, lege pe viitortt, redigiati-o astfella In eat se nu maT fie supusa, la felurite interpretari;" decT legea nu a, G-uverdului numaT dreptul a
tracta, ci i dreptul d'a contracta ; dar cui s'a dat acestil drepta ? S'a dat Guvernului, fiinta collective, fiinta
morale, ; iar nu uneT singure persone. Dace Guvernul ar
fi venial In Adunare s'ar fi clisti : dati carte blanche (putere nemarginita) D-luT N . . . . d'a contracta una Impruniuta de 18 i'l millione francs, fitra reserve de ratificare din partea Adunarif s'ail a Guvernului, Adunarea
n'ar fi accordat nimenuT acesta drepta.
ET bine ! aci este gresela Ministerului; dreptul care
Camera i'a data Ministerului, la sub-delegata unei siagure persone ; ,,i acesta far& reserve de ratificare (aprobarT, aplause); ki dovada a aci este gresela, ea, dad

D. Machu ar fi avuttt ua, procura marginita, adica ca

lucrarea sa se fie supusa ratificarii Guvernului, sunta
signal ea Ministerul atuncl s'ar fi qissil : nu ratifica acestit Imprumut, i prefera nilseria In care me aflu."
Nereservanclu-V Insa dreptul de ratificare, Ministerul 'IT

a legat bracele; ki cu tote ca agentul de la Constantinopole a respunsa, In numele Domnitoruld, ca nu recunosce imprumutul, procura D. Machu fiindil pentru
unil anume Imprumuta, Guvernul a trebuit sa, tie sema
de amenintarile D. Oppenheim, care a respunsil : PuOn 'ml 'ma ! Procura e In regula ; nu priimesca nicT ua
Implcare ; cautati-ve cu agentul D-v."
10

www.dacoromanica.ro

146

Eatit causa pentru ce Ministerul a fosta silit a trece

peste furcele caudine ale D. Ion Machu ; i pentru ce
Camera e sal la ramlul et a trece pe sub furcele caudine ale D. Oppenheim, admitenda Imprumutul ca fapta
Indeplinit; i eta causa ce a silit i pe Comissiunea budgetara a opina pentru darea sea in judecata, fiincla ca
nu trebuia sit lucrede cu inima, ci cu capul, cad a contractatti unti Imprumut greU, fiindti silit chiar guvernul
a dice ca s'a facut cu conditiuni grelle.
Aa dar Ministerul .a greit prin slabiciune In facia
acestel situatiuni facuta de agentul sett, si mal allesa a
amenintarilort selle; a greit, neavenda destula rabdare
Inca 12 Mile liana la intrunirea Camerei , pentru ca atuncl sa, vie Inaintea ci, i sit arate faptele petrecute.
Ministerul a preferit a se Imbraca cu respunderea faptelor agentulul sea; Ministerul dar, nu nol, a provocat
crisa ministeriala.

Ni se dice ca prin conclusiunile rapportului se (la

Ministerulul unit blama, ceea ce nu era In competinga
comissiunei ; dar acesta este IA simpla opiniune pe care
Camera o pote respinge, anti el find dreptula de blama.
Cat pentru teoria D. Ion Bratianu, ca Comissiunea
nu putea emite ua asemenea opiniune, inainte d'a vedea
data putem succede Ministerulul blamata, void respunde
cit apreciarea cestiunil politice nu era In attributiile
ComissiuniI ; cad altfel , dup. teoria emis5, nici ua Comissiune n'ar mal putea se vie la ua conclusiune. Comissiunile se allega ca ComissiunI cercetatore , nu ca
corpa politico; Comissia budgetary e compusit de deputatl din tote fractinnile, din stanga , din drepta si din
centru ; dovada ca n'a fost ua idee politica care a presidat la allegerea acestel comissiunl ; prin urmare, ea nu
se occupy de crisa ministeriala, a caria appreciare sty
la Adunare.
Ca deputata , ca membru ally corpulul politico, ve

www.dacoromanica.ro

147

marturisesca In sinceritate cy Imprumutula acesta s'a

Medi' Intr'unti modti neregulatti si pagubitorti ; ca s'ar

fi pututh face Intermit moda maT Wei si maT folositor
terrei ; si me Intemeesti In acesta pe InsusT cuvintele
secretarulul generala anti Ministeriului de Finance, care
vine si dice .efultti sett aceste cuvinte , ce merita tota
seriosa luare aminte a D-vostra:
Imprtunutul s'a Incheiath WA se fitt consultata ; si
d'aci vine ca conditiunile lul sunt maT pucinti avantagiese de dal acellea ce me falescti ca al fi puttit dohandl prin alte case de band ; asta-di, in facia unul
fapta implinitti, canda contractubl se aft, ratificatla, cre4ti

cu totula de prisosti a mai reveni la acesat punctu, si

a ye esprima tta parere de reti nefolositore etc."
Intre onorabilul D. Balaceanu i Intre onorabilul D.
Vinterhalder, ca specialitate financiard, voitt fi pentru opiniunea cellul din urma ; i convinctiunea mea este ca,

dad, nu s'ara fi WW1 cu atata pripa Imprumutul contractatti de D Balaceanu, s'ar fi pututit face unit Imprumutti multi' mai bunt", pe sprijinulti morala care Itt
cilscigasse terra prin recunoscerea Domnitorulul de Turcia i Europa lntrega."
D. Prevdinte allti consiliulul, avendil cella din urma
cuventulti, respunde: ca in terile celle mai constitutionale nu se tiparesca tote hartiile din cancelaria unul ministera; ca nicl pressa nici deputatil n'att dreptii sa publice tote docurnentele oficiale; ca tote Imprumuturile
sunt onerose ; ca ministril de asta-cli nu sunt din aceia
cari facti treburi ; ca numirea D -lul Balaceanu nu tre-

bue privity ca ua sfidare, ci numal ca ua dreptate ; ce

nu cunOsce In terra nicl unit financiarh de talia acellora
cari se aft In alte parti ; ca ministerulti nu putea merge
la Paris, nicl a chema banchieril streinT in terra ; ca Imprumutuld Erlangher, dupe calculde facute de D-sa cu
omeni special!, era cu 2 millione maT onerosti de catti

www.dacoromanica.ro

148

allti lul Oppenheim, 5i ca In 15 anT ajungea la 24 millione maT Inuit-U.

Acestea avemil de qisti, termini D. prim-ministru ;

guvernuld acesta va fi mai multumitil de votult de blamti
alit D-vOstra de cite de votulti (le confientii.
(A! A! sgomott, murmure).
D-lorti, positiunea acestul Ministerti este forte ostenitore, i suntti couvinsti ca o Intellegeti 1i D-strrt. Prin

urmare, votulti de blamil pote et nuld vetT da; (Mali

(led 'lit' veil da, I111 vomit purta cu m5,ndrie, pentru ca
In qillele grele am luatti ua responsabilitate pe care altil nu aril fi luat'o ; deft am scapatt u situatiune financiara din celle mai grele, Si pote ca, miline eel ce au
datti acestt Mama', judechndil maT rece, vort regreta ca
'14-at datti unuT Ministert care '.ta Meat datoria ; cu
atittti maT multi ne amti facutt datoria, cu cite, In tim-

purl grelle, amt luatti assupra nostril u5, responsabili-

tate pe care nu art fi luat-o orT-tine. i (more D-luT

BalAcenu, chiarti deco, ne-a fortatt maim, cumt a hiss -o
D-14 CogAlniceanu. Ye declarti ca posteritatea, care va
cerceta earl eras Impregiurarile financiare de atunci, ne

va da dreptate ca. amt facutt acestil Imprumutt, de Si

onerost ; pentru ca i noT amt regretatti, ca terra 'Astra s'a aflattl In positiune d'a face assemenea Imprumuturl !"

Puindu-se la vote maT multe amandamente, proppusse

de DD-nil N. Ionescu si Fleva, de comissiuuea budgetart, ;i de D-ld Vasile Boerescu, sA priimesce amandamentulti cellui din urmt, cu 58 voturT contra 40 ; iar
D. Ion BrAtianu se abtine ale la votti, din causa ultimelora cuvinte alle D-lui Ion Ghica.
Comissiunea budgetary modifict conclusiunile raportuluT set, In moduli' urmAtorti :
CA de ;i Imprumutulti Oppenheim era facutt Intr'un

modt neregulatt ;i ruinittort pentru terra, dupe Inwww.dacoromanica.ro

149

ski declararea Guvernului , Insa, ca fapttt Indeplinit%

li numai spre ferirea discreditului financiaril allu terrei,
comissiunea budgetary este nevoita a propune Adunaril
inscrierea in budgetula Ministeriului de finance a annulMO de 8,425,103 lei, parale 11.
In privinta proceduril, fiinda ca Insu Ministerula a
declaratti ca Imprumutul s'a facutil fara procura, speciala, i 'n paguba terrei i fail a reserva i puteril
legiuitore apreciarea faptelorti, canda nu mai erea de
cats 12 (line pink la intrunirea ei, comissiunea recunosce a acesta moda de procedure a compromis% Intfunil chipti gray% interesele financiare alle Orrei.
,In ce se atinge de D. Ion Balaceanu, fiind-ca D. Ministru a declarata cit is assupra'i tots respunderea acestui fapta, comisiunea retrage propunerea sa, pentru
darea In judecata a agentulul GuvernuluT."
Amendamentula D -luI Boerescu era conceputa In ter meniT urmatori :

Considerandii ca grin legea votata de Constituanta,

care a data guvernulul autorisarea d'a contracta unit
Imprumuta, nu se vede veua, aratare de condi(iunT, aid
veua, reserva a ratificarii adunIrilorti viitore ;
Considerandti ca'n consecinta, acesta Imprumutil este
legal% ;i trebuie ciffra lul prevNuta In budgetula anului correntti ;

Adunarea decide a se insctie acesta ciffra In budget% lnlaturanda conclusiunile comissiunei budgetare."
Acesta propunere , sustinutti cu talentultI cunoscuta
alla D-lui Boerescu, fu votata cu majoritate de 58 con-

tra 40. lag, unit mijlocti nobilti de resbunare din partea D -luT Boerescu, contra autorului acellul rapporttl care

opina la 1861 pentru darea In judecata a ministerulul de

la 13 Iuliti 1860, din care facea parte ;i D. Boerescu;
rapportil demnit de autorulii set], .1i in care figurea, pas-

www.dacoromanica.ro

150

sage ca celle urmatOre, cari se potti aplica mai bine D-lui

Ion Ghica la 1867, de att. D-lui Boerescu la 1861:

Libertatea i dreptatea trebuie sa fie unit instinctfi
allu sufietulta, iar nu ua, vana parada
Acestfi guvernti, inspiratt de intentiuni rele, a zada,r-

nicitt tote sperantele Romhilort ; ast-felfi In catIIt ne

trebuie silinte marl ca sa putemil qi din anarhia i din
discreditulfi In care am caqutti....
Acellfi guvernit printfunfi sistemti culpabilu, facendfi

parada de sentimentele celle mai Inalte, a cautatil a amagi lumea, spre a's1 adjunge culpabilulti sell scopti."
Iata cum vorbia maestrulti In morals si In educatiune,
D. Ion Ghica, la 1861; i am vequtil faptele selle ca
ministru salvatore dupe 11 Febr. 1866.
Se vedemt acme aprecierea Imprumutulul Oppenheim
de catre D. Rosetti i C-nia.
Romhnul" de la 16 Ianuariti 1867 qicea:
Guvernulti este vinovatil, nu pentru ca a Wide. Imprumutulti, ci pentru ca a violat legea votata de Adunare, prin nepunerea In vInclare a moOlorfi prescrise de
lege, i prin suprimarea impositelor votate de Adunare.
Pentru ce ore? fiindti ca veneati alegerile, i ministril
voeail sa ca tige pe proprietari; fiindti ca minitril ail
aruncat pe D. Balaceanu, In fata comissiunil budgetare,
dupa. cum Toreadoril arunca In facia taurului pIncla cea
ro;ie ; i ast-felti Ministerulti a scapat prin lovirile ce
s'ar'i dat D-lui Balaceanu.
D. Ion Gbica s'a declarat Sambata Washington, i
Luni Cambon allti Romania"

In No. de la 17 lanuarit 1867, Romanul" qicea

Domnu prim-ministru, cu occasia desbaterii imprumutului Oppenheim, a (lissit In Camera ca D-sa cu colegil
sel sunt nisce Washington) al Romania cyi ca, posteritatea '1 va bine-cuv6nta, si le va ridica monumente, caci
au salvatti natiunea. Nol Insa, nu credemfi ca, D-lor au

www.dacoromanica.ro

151

fostfi la Inaltimea situatiunei ; nu credem ca D-lor '1 afi

Implinitu misiunea ca Washington sail ca Cavour In

1850

. . .

In administratiune, In justitie, In finance, ne aflam

In aceeaI stare In care eram Inainte de 11 Febr.
Am tacutil pens acum, pentru ca tinemti socotela de
positiunea cea critic& a guvernulul, i pentru ca speram
ca elltt va intra In fine pe calea ce '1 impune situatiunea tarrii din nauntru i din afara.
Data majoritatea Camerel a fost snit& a da ministeriului un vottii de aprobare pentru Imprumutul Oppenheim, acesta a facut'o numai pentru a nu se compromite
creditul nostru In afara ; guvernul Ins& remane respunqator In fata natiunel pentru acel Imprumut, atat din
punctul de vedere moral cat i material.
Cu tote acestea, not asiguram pe Washington al Romanie1 ca 'I vom da concursul nostru, ca i In trecut,
Indata ce va voi sa schimbe politica, adica sa lovesca abusurile cu tarie, sa provOce a for descoperire, i sa fad,
sa simta terra ca Domnia dreptatil ail sosit."
Venimti acum la votultt de blamfi, datti ministerulul
Ion Ghica

In edinga de la 20 Februarie (Monit. No. 44 i 45

pe 1867) vine pe tapettl propunerea de neincredere In
ministerfi, din partea D. Petre Graditenu, care clise ca
nu pote da punga Statului until ministerfi care n'a Indeplinit prescriptiunele art. 132 din Constitutiune, d'a face
legi speciale privitore la obiectele prevegute d'acellti articoltt, de esemplu, la respunderea ministrilorti, la garantarea libertatil individuale 'a presser, a conditiilorfi de
admissibilitate i Inaintare In functiuni etc. etc.
Se numesce ua comissiune ca sa cerceteze propunerea de neincredere, i minoritatea o aproba, fiindfi compush de DomniT Ion Bratianu, Alex. Vericenu i Pruncu.
Acea propunere se desbate s,i se voteza In edinca de

www.dacoromanica.ro

152

la 21 Febr. Desbaterea acellul votti de blamtt fiind iruportantd, dam und estracth dintr'Insa :
D. I. Brdtianu baseza votuld de nelncredere :
1. Pe amenintarea fa' cutd, de D. prim ministru ca, data
In optd Mile nu va termina Camera budgetele, numal iea
respunderea situatiunii : cuvinte grave In gura unui barbatil de Stott. ca D. Ion Ghica , care cumpanesce fie-ce

vorba eel ese din gura, si nu se pote scusa ca le-a pti

din caldura improvisaril ;

2. Pe amenintarea ca si puterea esecutiva are drepturile si mijlocele selle de aparare, fdra a fi fostt provocatd a face assemenea amenintari; mai allesil chudti
acelle cuvinte all fostd la adressa D-lui Coglniceanu,
care a facut ud, lovitura de Stall; ceea ce a ingrijatil
pe multi asemenea tendince , In starea actuald, candil
regimuld constitutionalti este Inca prea, june, si trebue
sa tinemu contu pentru ori-ce cuvinte de natura a destepta temeri: cad D. ministru prin acelle cuvinte a Ltisatil sa se Intellegd ca drepturile puterii esecutive Par
putea Intinde peste marginele Constitutiunii.
3. Pe conduita echivoca a ministerulul, care ea sciut
a se ridica la Inaltimea missiunil selle d'a Infrati par-

tidele spre a da ud maioritate, care ar fi avut'o guvernuld, data 3,r fi adust1 proiecte de lege cc ar fi dat satisfacere dorintelord legitime alle terrel, nemultumirea
In terra fiindti generals sr legitimd.
4. Pe imprumutuld Oppenheim , pe care D. I. Bratianu l'a votatil numai In consideratia creditulul terrel In
facia Europel, invitandil Camera a Incuviinta trecerea In
budgetult StatuluT a acellui creditd, spre a evita ua crisa
ministeriall In momentult Candi' ochil Europel finantiale
erad tintiti assupra votulul acelluia ; a criticatti Insa, nu
numal modulti cum s'a facut Imprumutuld, dar si neIngrijirea guvernulul d'a se rasa a fi pusil In acelle con-

ditiuni care saIti aduca la trista necessitate d'a con-

www.dacoromanica.ro

153

tracta unit imprumutti atatil de onerost ; cad nu este

a scapa terra prin mesuri finantiale d'asemenea natura;
fiind contra imprumuturilort, cart compromitt viitorult averii terrei , fiind mai de preferit contributiuni ca celle

votate de Constituantk pe care guvernult a refusal a

le implini, fart, consimtimentult prealabilti alit Camerei,
ki cand dobenda Imprumutulul este multi' mai mare de
cattl acellti midi adaosti de impositt (numerose aplause).
5. Pe mantinerea concessiunelort , datoria mini guvernt find!! a pregfiti opinia publica. prin Monitorti, tar
nu se vie Inteunt modil ascunsti ki tAcutti cu ua, ciffra
In budgetil fart, a spline nimicti ; Si ministerult a tinutti
i In acestA cestiune un mutismfi complett, de ki a trebuit sa aiba u'a puternica pressiune care salt fact a persiste In acelle concessiuni at'att de refit vklute de terra.

6. Pe reformarea hugetulul, ce a Watt camerei unui

timpil lungt, atiitil de preciost, brat i trebuia camereY
tie, discutiune de patru cinci luni ca se potfi dritIri tote
acelle reforme acute de Ministert In bugett. Celli puOnt. Ministerulti n'a spus francamente opinia sa In prindpit, ca se scie camera pant, uncle 'Ate sufferi asemenea
preschimbArT In bugett.

Chiar camera Anglia, care arc ill educatiune de

seculi, data nu ktie ce voekce Ministerulti, i data pre-

kedintele nu va fi initiate In politica sa, camera va bate

campii, ki guvernult va produce numM framantilturi,
chianti tiind-o pc lucru kese luta sail unit ant.
7. Pc positiunea guvernului In faca camerei , nefiindtt
guvernulti espresiunea maioritatii camerei, fiindti ce, n'a
ktiutti a se face espresiunea nevoilord ki trebuincelorti
terrei ; tar data adunarea n'a voitti a da guvernului
de la Inceputti unit votfi de neincredere, tocmai acesta este

la dovadl di n'a voitti a face crize ministeriale ; caci

tots ktiti ca ki D. BrAtianu eii, clesele schimbtiri de ministers

at provocatt lovirea de state de 2 Malt, fiind c Minis-

www.dacoromanica.ro

154

terulti Cogalnieenu a fostti sustinutti qece luny de adunare ; ci s'at datti alte arme acelul ministertr ca sa fad

lovitura de state.

Cat pentru Ministerulti Ion Ghica, data nu-1 mil

datii Indata votti de blamt, causa a fosttt ca, fiinda tuna
regimil not , nu voiaruti a provoca Indat5 crisa ministeriala ; 1 amil sufferitt, de i administratia sa era forte slabs,

de i era somnoleng5, In tote, fiindtI activitate numai In

relle si In rautati.

Depekia D. Gonda de la Craiova, unde D. Ion Ghica

are affectiY, este In defavorea Ministerulul; cad Vice a

se lea masuri Indata ca sa Incetese focurile

hotiile,

administratia fiind caVuta

Daca administratia
nu este activa i intelliginte, tote legile volt fi n liters,
morta . . . Prestigiulu nu se pierde prin interpellarY, ci
Illt cascigli guvernula cand se pune la Inaltimea missiunil
sele, eandil se face adica, espresiunea nevoilor terrei, i
sand este vrednicti sa le dea ua satisfacere (aplause).
Eat& de ce n'avemti Incredere In Ministerti, fiindt ca
nu credemii ca are taria de caractertl, i acellu curagit

ca In situatiunele grelle politice s6 lupte curna trebue

pentru interesele cele marl alle tend In faca tuturora
pericolilorti (aplause); jail nu ca In recunoscerea de la
Constantinopole

. . .

Membrii acestul guvernti, de Si adversary al principelorA melle, cu tote astea 'Y ama sustinutti; gi numaY
chndti m'am convinsti ca nu sunt la Inaltimea missiunii lort,
atuncY amit Incetatit a'l mai sustine ; si acesta este opiniunea
terra. intregi, care voesce Incetarea administratiunil de acil."
D. prim a-ministru respunde ca cuvintele D-lui Bratianu,

ca ministerul nu corespunde la espiratiile si trebuingele

terreI, sunt cuvinte vage, fara, precisiune, pe care nu le
lntelege domnia sa.
,. Pentru ataculti adusti onorabilitatil ministeruhli Ion
Ghica, cre44 ca, din scitpare de vedere a iscalit D. Ion

www.dacoromanica.ro

155

Bratianu propunerea de blamfi, &dud alusiune la Incuviintarea fabriceloril de spirt& 0 esportatiune, data numai
cellor& ce se bucura de favorea ministerulul.
Pentru Imprumutul Oppenheim, ellil s'a facutit nu
pentru a se plati trebuintele guvernulul actualli, ci pentru
refuirea datoriel facuta de alte guverne : 0 este avantagiost pentru terra, ca 'I a radicatti credituld (murmure)
Pentru politica misteriosa a guvernului, D. Ion Ghica
respunde ca minktrii tree& de mult ca moderati, precumil
MO tree& de Albi 0 Emil; ast-fel& ca ei lila& fostti nici

cu drepta Rid cu stanga.

Am cerutii opt& Mille pentru votarea budgetului, spre

a se lamuri situatiunea, a se regula chestia de lucredere ministerial& ; D. Bratianu Imi attribue prin acesta
intentiunea unel lovirl de Statil.... et ma am& Intellesd.
Dandumi-se votulil de blamil, voiti face appelil la majoritatea Camerel a da un& ministert, fiindil ca nu suntem& de opinie a se dissolva Camera
Gre;eli se pot& face, dar nu cu precugretare ; ideile
de ambitiune all trecut& act.
Nu end& ca Intre nol se mai al% resturnatori(!), conspiratori ;i socialkti ; ambitiunea de resturnare a principiilorti recunoscute de tots, sari conspiratiuni contra acestor& principii, nu esista, nisi nu pot& esista.
Despre libertati, elle sunt trebuinciose, caci licenta
omork licenta. N'am& aplicat legea, se Vice. Era periculos& a aplica legea votata de Constituanta In situatiunea politica a terra : e cestiune d'apreciere.
Ve, conjurti avota concessiunele ; voiti starui, ca deputat

0 ca ministru pentru acesta; volt starui din tote puterile

melle constitutionale (murmure); voiti ridica glasulti meti
pentru acelle concessiuni ; ;i Inca ve spuiti ca, votulti
ce veti da aVi e complicat& cu acesta cestiune."
Puindu-se la votti propunerea, D-lui Petre Gradktenu,

www.dacoromanica.ro

156

din 115 votantl,

abtiindu-se Ministril, 56 voturl suet

contra propuneriY, 59 pentru ; prin urmare votuld de
neincredere se prihnesce.

D. Rosetti In Romanuld" de la 17 Februarid 1867,

critica politica ministerului Ion Ghica In moduld urmator :

Callea pe care a merstl ministeruld prep4util de D.

Ion Ghica o credemil forte greita, prin urmare vetamittore intereselord generall; fiind di primuld ministru trebuia, dupe deschiderea Camerel, sa convoce pe DeputatY
In Intrunirl particulare, spre a le arata greutatile ,,i ging4ia situatiunil, 'a le esplica politica sa, tinta i mid-

locele cu care credea a ajunge acea tinta, ,s,i a face i

pe DeputatI sa spuie opiniunele lord, formandd ast-felti
na maioritate Intemeiata p'acelleaI principle ; din contra, ministeruld a lasatil pe Deputati sa lupte lntre dinsii
23 de Mile, numai pentru verificarea titlurilord; apoi
dupe acesta, D. prim ministru ll da demissiunea o reia
Inapol, fara sa scie nimenY pentru ce; i nici atunci nu

se sill a forma la maioritate basata pe principie, sail a'

se retrage, sail a dissolva Camera.
Data ministeruld a avutd maioritatea, apoi numaY a
lul este culpa cd, Adunarea a pusil trey Iunl, In verificarea titlurilott, In interpelari i 'n desbaterea catorilva budgete, barandu-se ast-felti In seed In paguba natiuniT.

Data Ministeruld n'a avutd maioritatea, pentru ce

n'a push In lucrare miqlOcele coustitutionale spre a o
dobandi ? Fii la casil de nereRita, sa se retraga motivat,
lasAndti red,punderea cellord ce nu voiati a priimi politica sa, bine definita i lamuritt esplicata.
Prin isolarea sa, Camera a perdutil ua sessiune Intrega In verificarea titlurilorti, In interpelari i In desbaterea unoril budgete lipsite de unitatea i scopuld spre
care elle trebue se converga.
ni dup'aceste mail i nelntellese greeli, ministeruld

www.dacoromanica.ro

157

face si greala neertate d'a reduce In budgeting instructiuniI publice remuuerariele preotilorti ti professorilori,
d'a suprima cite -va sane Si catedre; i ce e mal grave,
ministrulti instructiuniI publice (D. Strat) 3,1 alocesa su-

ma de 212,561 lei ca cheltuele straordinare, ce nici nit

data n'ae figurate In budgetulti acellul ministere.
ApoT, In ,edinta de la 14 Februaria, primulg ministru, dupe ce prelungesce sessiunea pone la 15 Martie,
accuse Adunarea c'a pierdutg trel luni fax'a face nimic,
puinde ast-felt a treia ore cestiunea ministeriala ; 1i cere
a i se da indata unit vote de blame sag de nQlncredere,
da
dAnde Camerel ung termeng de opts Bile sere
budgetele regulate ; sae la din contra, elle numal pate
lua respunderea, i va demissiunea.
i dupe mal multe
Impunsaturi Si denegitri , dupe mal multe IntortochiarI
de cuvinte, ameninte pe D. Cogelnicenu ce , data n'ar
fi ministru, ar sci cum se se apere de atacurile D-s611e.

Ast-fel ministerule, care, In curs de trel luni, a Indemnate pe deputay s'amane cestiunele politice si rninisteriale dupe desbaterea budgetelorg ; ministering care a
facutti pe mortula pine de uneql, Incepe a accusa Aduna-

rea c'a perdutil treI luni In desbaterY arptore; fare a

patea forma la maio-eitate care se dea una ministers
care sit se bucure de increderea camera
Dar are D. prime Ministru dormit-a somnul magneticti de la 15 Noembrig 66 pine la 14 Februariti 67, ca
sit nu scie ce s'a facia In aceste trel luni?
Data nu scie nimice, este culpabila, dt ca romans, i
ca oing politics, ci ca Ministru; data scie, precuing i
sstie forte bine, cute n'a, vaqutti ca prin cuvintele sole
inculpa Adunarea In ochil natiunil, arittAnd-o ce Impiedice, pe miaiatril cel buns i capabili? Asemenea lovirI
sunte forte periculose pentru regimulti nostru parlamen-

tare, lovitt a doua qi dupe, rena4erea lul d'ung barbat

ca D. Ion Ghica.

www.dacoromanica.ro

158

$i pentru ce D. prima ministru, in loci d'a respunde

D. Marzescu, care 'Iii apucase de scurtti, respunde D -luI
Cogalnicenu, care nulti atacase ? D. Cogillnicenu, Candi'
a crequtti ca asa cere politica ce urmaria, n'a disolvatil
Adunarea, ci a facia o lovire de Static. Pentru ce D.
prima Ministru ameninta ca pote srt'i vie ;i D-lui pofta

a usa de drepturile de aparare ? D. Io i Ghica trebue

sit scie, ca omit politicu, ca na natiune, In urma atatora
framintari i caderl, devise banuitore ;i tematore ; trebue
fi raportatti prefectula politiei cite se qica, i
cite se banuescti; i temerea respandece calomnia ca
adica s'art fi lucrand pentru distrugerea regimului constitu-

tionals; alma darn unti barbati1 de State ca Domnia sa,

dupa ce a contribuitil prin cea mat deplina, neactiune
si prin isolarea sa de Adunare, la divisiunea partidelorti si
la neproducerea Adunarii, ameninta apol Adunarea? Dar
nu 0ie oare ca, prin asemenea fapte, (la consistenta temerilort i tutors calornnielorti, si compromite ast-felti
ceea ce nu se pOte compromite ?
Suntema darti siliti a adressa D-lei prima. Ministru
Ion Ghica cuvintele ce cliarele italiane adresega barbaLuluT de State allu italiel, D. Ricasoli :

Nu suntil guverne tan de cite acellea ce se regima

pe opiniunea publica si pe libertate ; afara din acestea,
nu suntti de cats gurerne violenti."

Tot D. Rosetti, In Romanula" de la 22 Februariti,

unde s'a publicatti edinta cu votula de blame, termina
ast-fela revista politica.
Chiar data Ministerulti ar fi avutti cite -va bille In
favorea sa, tofu remane constatatil c'a avutti moraliceste
Intrega Adunarea In contra lul. Eaca resultatulti la care
conduce ua politica nedifinita ii ovaitore, sea misteriosa,

emu a definit-o Insu0 D. Dimitrie Ghica "

Eata recunoscinta Rosiloru catre D. Ion Ghica, care a
inlesnit venirea mend Camere de d.eputati clapisti, In p ute-

www.dacoromanica.ro

159

rea reteveelor ; care a Inlesnit venirea Roiilor la putere ca Minitrii , prin abtinerea de la votit a Ministrilout preepti de I Ghica, Si mai ales prin ultimele Cu=
vinte alle acestuia , ce at provocatfi votult1 de blamil,
cuvinte Elise cu scopt d'a IntArIta chiart p'amicii sel pa'Wei, numai ca sri InlesnescA venirea Roiilorti la guvernu,
negreitil cu scopti d'a'l compromite.

D. Ion Ghat, ca conspiratorg fi resturnatora

popetag.
Ne remane a dovedi ca. D. Ion Ghica, de cAndti a apparutti pe scena politics, n'a fAcutti de catil a se allia cu
perturbatoril sistematici, spre a resturna, nu numal ministril, dar 1 Domnitorl.
Cu tote cA D. Ion Ghica s'a silitit a prinde tot-d'auna
erpele cu mina altuia, cu tote ca conspiratiunele sole
pentru resturnari s'a silitil a le masca subt unit constitutionalisnt cagiest, In complotult lul BontillA Insa se vede
pe fa ca Incercarea de resturnare a lul Cuza-VodA, care nereuindil, se Incerdi a forma acea vestitA coal thine monstruosA alit cAria scopit numai este acli unti misterti pen-

tru nimeni; nereuindil aid aceea , profits de greelele

ministriloril Statutulul, i amAgind trel coloneli, capT de
armata, D. I. Ghica silesce pe VodA-Cuza se abdice, In nop-

tea nefasta de 11 Februarit 1866, ea pistolult In gatil ;

apol, se desbinit de Capil Roiileril, i acestia vine alit
incrimina In primult lout organti de publicitate , la Aprilie 1868, cit D. Ion Ghica a lucrat Inteacunsti, dupe 11
Februaritl, cu D. BAlAceanu, pentru a se face Domnii,
tronulti fiindti visult de aunt alit acestuT omit ambitiosti,

care ca astl-felt n'a avutil egalti In trecutil de dal pe

Voda Stirbey, i In present pe coalisatulti set, Ion Briltianu.
In fine, a(11, ca membru alit comitetului mazzinistt,

scopult set nu este de cat resturnarea, cu sperantA

www.dacoromanica.ro

160

d'a pescui In apit turbure pe Regele Pesci lorti, cum IT Qicea D. Cog5Inicenu In organulti seti la Ianuariti espirat.
Despre complotulti lul Bonti115, veqa, lectorul dossiera
No. 387 pe 1859 in arhiva ministeruluT Justitiel; In acea
dossier& figuresa acte compromitiltore pentru D. Ion Ghica;

acolo afliitnti c. Bonti115,, pe care D. Ion Ghica l'a cunoscuttl la 1850 In Constantinopole, ca officerti ottomanti,
l'a recomandatil D -luI in Februariti 1859 D-luT Ion Brtlii-

ceanu, ce l'a amploiatti ca agentti secretit la politia din

Bucuresci ; c. Butting, cu alti cincT streini I T propusesera a omorl pe Voda.-Cuza printeu5, marina infernal. ;
cri, D. Balacenu s'a scusatil c5, s'a servitti cu Bonti115, numai ca agentti provocatorti pentru descoperirea co mplotuluT;
ca, de la 8 Februariti One la finele luT Martie, politia

n'a facutti nimicu pentru prinderea conspiratorilorti; c.

In fine Justitia a osAnditti pe trel din e1 la cincT ani d'arest

la Snagovil, iar pe Bontilla fllu pusse numal sub privigherea politiei pe unti anti i jumetate; iar a1t1 4 iNT furrt
osInditi la Inchisore pe unit anti In temnita din CapitalIt.
Din actele ce figures& In dosiera aceea , matt .1i

din sentinta No. 114 de la August 1859, lectorulti remane convinst cit sufletulti acelul complotii a fost tot D. Ion
Ghica ; ki

daca procesult s'artl fi judicatil Inaintea unuT

juriti inteliginte, dup5, parerea mistra, i D. Ion Ghica

i D. I. BalAcenu ar fi fostti condamnatT, celti putinfi ca
complicT al acelorti assassins.

D. Costaforu, unulti din membril InalteT Curti, care a

judicatti procesuIti luT Bontilllt, ImI clicea, pe la anulti
1860, ca D. Ion Ghica merita a fi condamnatti ; 1i daca curtea nu l'a condamnatti, a fostti prestigiul guvernuluT; ciicT
trista impresiune ant fi facuttl, mai alesti In Europa, con-

damnarea unul consiliarti allti tronulul, care, In calitate

de Ministru , complotes5, contra vieteT DomnitoruluT,
ce'lli onorasse cu increderea sa ca Ministru.
Nisce asemenea fapte l'ati silitfi pe D. Ion Ghita a s e

www.dacoromanica.ro

161

justifica adesea onT In Camera de banuela ce plana

asupal ca conspiratora.
Ast-fel, In sedinta de la 8 Februarie 1863, D. Ion
Ghica 4icea:

Amts fosta banuitii ca ama conspirata cu multi , si

maT alesu cu Bontilla, si amil fosta trasa chiar inaintea
Curtil Ynalte, unde era judecatoru si D. Costaforu.

Dar trebue sa scima ua data tots ca capulu Statului e inviolabila. Nol suutema adevaratl aparatorl al tronulul .... Nol ceT 32 deputati din adresa rninoritatii consideramil persona Domnitorulul ca sacra ; iaru daca sunt

frase cu dublu sense. (Ca D. Ion Ghica) ea voiu cere

modificarea acelora frasse (siretu!).

In sedinta de la 21 Februaria 1867, D. Ion Ghica

qicea :

Nu e Intaea oara canda ea treca de mil suspectii, tat

d'alina amu fostil suspectatil, ca arnica alla D. Cogalnicenu, care a facuta In Camera Moldovel ua propunere
fara stirea mea ; ama fosta banuitii ca eramu intelesa
cu D-sa ca se resturnamu....
D. Cogalnicenu
Nu s'a resturnata.
Ion Ghica
0 still bine, dart amu fosta banuitil ca
conlucrep cu D. Cogalnicenu nu still la care machinatiuni infernale. TotT au fosta spalati, chiar onor. D. Cogalniceanu ; numal ea am r6masa sub acesta suspiciune
(ilaritate) ; si echoulii qiarelorti a coutinuata a repeta
multu timpa epitetula pomposa de tradatoril.
Alta data ama fosta banuita ca sunt cu drepta contra
stangei, si alta data cu stanga contra dreptel. Toti au
fosta spalati, afara de mine ; banuiala a remasa, fiinda
ca nu eram nici cu uniT nici cu altil: pentru ca doremil
infratirea tutulora capacitatilort, ca sa lucram impreuna
la fericirea terreT ( ! ).

Amu mai fosta banuita ca complice alit'. D. Cogillnicenu in lovitura de State de la 2 Malt, cand nu e-

n
www.dacoromanica.ro

162

ram In Bucuresci , si acesta coincid enqa cu cioa de 2

Maid a data ua dovada ca era Intellegere Intre mine

cu D. Cogalniceanu.

Am fosta apol banuita de Insusj D. Cogalniceanu ca

voescil a resturna ministerula din care facea parte ; scle
toti cata Mama opusti la acesta."

Pentru ce ore numal D. Ion Ghica este banuitti de

tots ca intrkanta si conspiratora? i pentru ce sinite
tota-d'a-una trebtfnta a se justifica ? i pentru ce D.
Ion Ghica este alliatula naturala i perpetuti ally cellor
ce nu fact un mistera din resturnari?
Ecca diplomatula a caruia politica echivoca am croqut

de datorie a o Improspata In mintea Romanilora, spre

a se feri de acesta omit Insemnatil cum se feresce cineva de erpele cu clopotei, sail maY just de crococlilula
ce imitesa tanguitulti copillulul, spre a putea mai le1ne
prinde prada sa. Graecca fid s, nulla fides.

FINE.

www.dacoromanica.ro