Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BUCURESCI
EDITURA LIBRARIEI SOCEC (5, Comp.
Dragul me amic,
I) Impiegatif vtimel.
LA CONSTANTINOPOL
Monsieur le Gdnéral,
Envoye par Mr. Lamartine, comme agent confidentiel
du gouvernement frangais, pour lui rendre un compte exact
de la situation politique de la Valachie, j'ai eu di;jä plusieurs
fois l'occasion d'adresser des rapports au ministre des affaires
etrangeres. dans lesquels j'ai du fixer son attention principa-
lement sur les points suivants :
La Valachie et la Moldavie sont actuellement des pro-
vinces russes. Touts la partie intelligente du pays se revolte
contre une administration pareille; on est prêt A faire une
revolution; on pourrait memo compter sur un succès heureux,
si les menaces d'une intervention russe n'etaient a chaque in-
stant mises en avant. Le Prince regnant lui-meme se dit porte
aux reformes, mais empOche par la Russie. Le parti national
MICHAS AD A PRANCIEI 9
7)
Mon cher (3 hika7
4°1V(74
it*
, --p)
v
II.
Iubite Ghica"
Sosirarn aci acum. Nti putern trage la o-
telul unde e§tI, cad. Pap ce ne-a insotit ne-a
TUBA:3U FATA. CU REVOLUTIA 35
N. Balcescu" .
No. III.
Nicolae Beilcescu lui Ion, Ghica la Constantinopol.
Bucurescl, 16 Iunie 1848.
11
Iubite Ghica"
Salutare §i frOtie
N. Bcilcescu.
Iubite Ghica"
Cu venirea Ra§canului acolo, d'abia am
vreme sail writ vr'o cate-va renduri. Aicea
suntem lini§titi de mai multe clue, de cand a-
dica, ne-am intors in Capitala iara.§1 (3 Iulie).
46 N. BALCEEICIIT
No. V.
C. A. .Rosetti luf Ion Ghica la Constantinopol.
30 Iu lie
nI2 August (1848).
Cher ami7
Nu ti-am scris pana acum, caci crede ca
nu am putut; at trecut clue i noptl intregi
MA, sä vit acasa, i pana acum chiar de la
8 Iunie, de cand. capitan Costache m'a mutat
in casarma. i pana mal alalta-erl, socotind
peste tot, n'am vorbit cu biata Maria mea 60
de minute. Lipsa ta am simtit'o atat de mult
in cat de 10 orl pe fie care cli cliceam, unde
este Ion.
nTara a fost gata pentru revolutie, insa din
nenorocire nu sunt oameni, nu sunt oameni
rna virtos cu capacitate. Oamenii ce alcatueat
guvernul aveau capacitate de ddtruire, inais non
pas celle de construire. Nu socotl ca mö scot
§i pe mine din acest numër, cad cu toate ca
scil ca-t1 mancam urechile 'cu Cand 01 II gu-
vern provisorie, nicl o data nu am fost atat
de prost incat sa nu cunosc ca nu am capa-
citate de a guverna. Nu voesc sa acuz pe ni-
menea, dar am desavar§ita convinctie ca, daca
acest guvern se compunea de alp' oamenl, tara
48 O. A. ROBETTX
)7
Rosetti.
No. XV.
C. A. Rosetti luf Ion Ghica la Constantinopol.
Paris, rue Fleurus, No. 1. Maid 11 [1849].
2)
Prietene,
)7
Ast4l am primit epistola ta de la 24 A-
prile. Coprinderea el este foarte grava, §i de
aceea trebue sail vorbesc asp, cum a§l" vorbi
unui, frate §i unui cetatean virtuos.
Asculta-rnë dar :
15
Ti-am scris mai deunacll parerea mea a-
supra alegerii de Dictator a lui Negri, §i crecl cg,
al inteles ca nu voesc un Dictator. Mil ca vrel
prin aceasta sa, scapl tara de acel aroganti §i
imbecill egoi§ti carl o perdura o-data, §'acum o
compromit in toate felurile. Mal scift Inca c'al
ales pe Negri pentru ca-1 cunoscl ca este un
om onest, pentru ca-ti este prieten, pentru ca
al veclut ca el poate fi ales, §i pentru ca prin
alegerea unul Moldovan crecll ca Moldovenii ce
sunt mal susceptibill, ca sä nu qic mai inapoiatl
decat Muntenii, o sa primeasca mal lesne U-
nirea Principatelor, care este parghia (le levier)
libertatii Romanilor. Sunt de parerea ta. Pri-
mesc pe d. Negri §i. alege Inca dol sat Inca un
Moldovan, pe Melinescu spre pilda, §i votez cu
Dt8PICE EMIGRATIE 71
No. XVI.
C. A. Rosetti, lzei Ion, Ghica la Constantinopol.
Paris, 12 Rue de l'Ouest, dans mes meubles.
16 Octobre [1849].
Rosetti" .
No. XXI.
A. G. Golescu i §Itefan Golescu lui Ion Ghica
la Constantinopol.
,Paris, 17 Decembre 1848.
Frate !
Pana nu vom abate tirania ce apasa Ro-
manismul Dreptatea i Freitia" tot in doll sa
o purtam.
Planurile tale de a ne aduna ca sa deter-
minam modul uniform, dupa care trebue sä lu-
cram, Imi place foarte mult, dar cum sä-1 pun
in lucrare cand nu sunt bani? Al venit aid N.
0 St. Golescii, Voinescu, Grad*eanu, C. Bal-
cescu, Rosetti, N. Cretulescu i Bratienii ; se
mai afla poetul Alexandri, i se a§teapta peste
putin i Negri, Alexandri cel mic, un Muruzi,
Lascar Rosetti, Iepureanu §i inc. vre unul sail
dol Moldoveni. Din catIne aflam aid numai vre-o
suta galbeni mai avem ; bani numai 500 galbeni
se Weapta de la Colqhoun din cei public): ce i
s'ail incredintat lui ca sa-I trimita la Paris. A-
cum aflam ca nici un bancher din Bucurescl nu
vrea sa mai trimitä polita. Ce va fi nu mill, dar
macar cu ace§ti 500 galbeni cum sä se misce
toti din Paris ? i cata cheltuiala vom mai face
AOTIIINEA EMIGRATILOR 83
,Stefan Golescu" .
94 A. G. GOLESCII
No. XX.
I. G. Golescu lid' Ion Ghica la Constantinopol .
No. XXII.
A. G. Golescu luf Ion Ghica la Constantinopol.
Frate Ghica,
Scrisoarea aceasta scrit frantuzesce,
dupa, povetele d-lul Siefels de Soldenhof, care ne
(lice ct Turcll sunt infricopti de simpatia noa-
strä catre Austria §i cä o scrisoare care ne-ar
apöra de toate imputatiile ce ni se fac (fail a
TURCIA RATA CT ROMANI! 101
No. XXIII.
A. G. Golescu lid Ion Ghica la Constantinopol.
No. VII.
A. G. Golescu he Ion Ghica la Constantinopol.
[1848].
No. VIII.
Petitiune ecitre Adunarea Nationalci a Frantiet.
27Citoyens repre'sentants !
Quand la Republique de 24 Fevrier eut
lance son manifeste aux peuples et aux sou-
verains de l'Europe, les Roumains ne purent
plus douter que l'heure de la délivrance n'etit
sonne aussi pour eux. Sans considerer les pe-
rils de leur situation, Hs eurent confiance dans
PETITIIINEA CATRE PRANTAL 115
No. IX.
Cdtre Lordul Palmerston.
Mylord !
Dans la situation deplorable oil les évé-
nements de Septembre dernier ont place la Va-
118 A. G. GOLESOU
No. X.
1-ul Memorial dat Ministerulid Germanic
in Francfort, in 17 Septembrie 1848, din partea
agentului Romdnid, Joan Maiorescu.
nOnorabile Ministeriu
Revolutiunea Romana de la 9 (11) Iunie
.a tras asupra Dunaril de jos luarea aminte a tu-
tulor popOrelor lurninate ale Europel. Evenimen-
tul a facut o intiparire cu atat mal profunda
cu cat in Europa domnia peste tot o parere
cum ca Principatele Romane de la Dunare cu
simtimintele lor sunt inchinate Rusiel. Acest
prejudet, de cum-va a fost cu adanc nutrit din
vre-o parte, putea sa se nasca, numal din necuno-
scinta poporului §i a starel lui politice catre
Turcia §i catre puterea protectoare de la Nord.
Nu ! Romanii n'at nimic mai pucin decat sim-
timinte rusesci.
Pe cand evenimentele din Februarie
Martie cutremurarä lumea §i promisera o to-
tala reformare a stärel sociale a poporelor, se
milca §i in Romania cu putere spiritul de li-
bertate tinut in amorteala prin ap6sarea secu-
lilor trecuti, facura. i el revolutiunea lor po-
litica, cea mai pacifica din ate at fost vre-odi-
raznunat. ckraz GERMANIA 121
No. XI.
2-lea Memorial dat Ministeriului German in
16 Noembrie, din partea plenipotentulid Romdnier,.
Ioan Maiorescu.
Inalt Ministeriu!
Greutg.tile actiunef orientale ocupg de un
§ir de anI pe cef mai insemngtori publici§ti §i
bgrbatl de stat al tutulor tërilor Europef, mai
virtos af Germaniel. Ca dintr'un instinct cautg
Europa spre tërile despre Mama Neagrg carl se
véd alese de ursitg a fi teatrul unor marl eve-
nimente. Acl, simte §i clice fie-care, catg sg se
aleagg libertatea Europef mai ales a Germaniel
ca acelei mai de aproape! Pe de o parte, in-
semngtoarea din punct politic §i comercial pu-
sgciune a Constantinopoluluf, astäi scaunul unef
putréde ma§ine de stat, a until corp trage
agonia, care insg tot mai are sub sine fructu-
oasele tërf Danubiane ; pe de alta parte, pute-
rea Rusiei ce necontenit tot se Intinde spre
miaclg-cli, impinsa de nesatiul de töri §i ajutatg,
de o diplomatie astutg §i cu multg mgestrie or-
ganisatg ca infati§gtoarea absolutismuluf celul
maI teapën §i inimica on cgref libere desvoltäri
a mintef ; aceste dag dreptate popoarelor libere
MEMOR/II 0.A.TRE GERMANIA
133
17
unde avem scrisori de curOnd, consulif austriacI
136 IOAN MAIORESCII
No. XII.
Din actele Parlamentului de Francfort asupra
Principatelor Danubiane.
In pdinta 96 de la 13 Octombrie, dom-
nul Schulz de la Vailburg a pus aceastg intre-
bare Ministerului celor esterne:
Ghica. Amintiri. 27,641. 10
146 PARLAMENTI:11, DIN FRANCIPORT
No. XIII.
Generalul Magheru catre Ion Ghica la Con-
stantinopol.
Trieste, 24 Ianuarie (5 Febr.) 1S49".
Salutare §i fratie
Amicul d-tale, G. Maghieru.
No. XIV.
_roan Afaiorescu ceitre Generalul Magheru la Triest.
Viena, 1O/29 Decembre, 1848.
Dreptate, Freitie!
Amice,
Am primit scrisoarea d-tale de la Agram,
in care imi chef ca sa via dela Viena sa ne ve-
dem in Triest, am primit §i pe cea-lalta chiar
de la Triest, in care me insciintezi, c i ami-
cul nostru I. Filipescu, ce se intoarce de la Con-
stantinopol, se aflä cu d-ta in Triest. Void pleca
§i et in 2-3 cuile, ca sa ne intilnim acilea.
Pana atunci me grabese a-ti da o scurta rela-
tiune despre lucrarile mele in Francfort, ca sa
puteti i d-iioastra a informa pe agentul nostru
din Constantinopol. Eu, care cunosc indemana-
tatea diplomatiei moscovite i basa el, de a se
servl de toate mijloacele ce duc la scop, nu me
mir de prepusul intru care se Oa Poarta Oto-
mana, ca o partida romana in capul careia se
afla d. Eliade, ar fl lucrand prin mine in Franc-
fort in contra intereselor Turciel. Interesul ce a
luat in Francfort i Ministeriul i Parlamentul la
causa romana, a facut cea mai neplacuta inti-
160 IOAN MAIOBEBOU
Amice Bcilcescule !
Viena, 7 Februarie 1849. Ell am primit
scrisoarea ta, lasä-m 5t vorbesc cu tu, Ca e
roman , din Triest. Scrisoarea amicului Ma-
gheru de la 2 Februarie am primit/o alaltaeri.
Cum se poate Ca a ta dela 1 Februarie sa a-
junga, aci mai tarp ? 12ici Ca mai §ecli in Triest
5 iIe. Va sa qicA scrisoarea aceasta nu te va
AOTIIINEA IN GERMANIA 169
Salutare, frätie
I. M."
;
'74c-
V.
No. XXIV.
Bespunsul NI Szarvady la intrebarea comiteluf
Zamoyski.
Paris, le 9 Mars, 1849.
)1
Monsieur I
En repondant a, votre invitation flatteuse,
de vous faire connaitre les intentions du gou-
vernement hongrois et sortout des Magyars, vis-
a,-vis des elements Slaves du Royaume de la
Hongrie, je ne fais que remplir un devoir sacré.
Puissent ces lignes etre accueillies par ceux a,
qui elles s'adressent avec tant de bienveillance
qu'elles ont éte écrites avec sincérite.
L'union étroite des peuples promettait de
devenir la devise du nouveau temps, la politi-
que exclusive des Cours semblait avoir fini son
rele, mais les tristes événements dont presque
tous les pays form ant le territoire de la mo-
narchie tour a, tour sont devenus le theatre,
ont cruellement desabuse ces esperances.
L'avenir nous laisse encore une possibi-
lite de réparer le mal ; c'est la suppression de
toute jalousie de nationalité, c'est la recon-
ciliation sincere de toutes les nationalités inte-
ressees.
180 SZARVADY
Nita ,Magheru,
Alexandru I. Manu,
ManO,
Mihail Marghiloman,
Negulici,
Padeanu,
Constantin Raco vita,
Scarlat Filipescu,
Serghiad,
imon,
Teologu,
Fratil Costache §i Iorgu Valeanu,
Zane,
Zosirna.
D'abia isbutise bietii tinerI a se capetul,
ghemuitl cate patru §i cate cincl intr'o camera,
§i casele toate unde locueall ere' inconjurate
de cava§iI politiel earl nu-i lasa sa se departeze
prea mult din mahalaua bor. Mai' pe seara intra
in camera mea doi functionari al Ministeriulul
afacerilor straine, Ali-Nehad Efendi §i Rusten
Bey (Marini), clicendu-rni ca ayeat ordine a in-
terna la Brusa pe RomaniI not* yenitl, cerên-
du-ml a-i pune , in relatie cu ca,t1-ya dintr'in§ii
pentru a se intelege asupra modului calatoriel
i intretinerel lor. Se intimplase sa, fie la mine
Alexandru C. Golescu §i G. Valeanu, cu call
Ghica, Amintiri, 27,641 13
CONVENTIIINEA
394
»Article 5.
)7
Pendant la duree de l'occupation, les deux Cours
continueront a faire resider dans les Principautés un
commissaire extraordinaire Russe et un commissaire
extraordinaire Ottoman ; ces agents spéciaux seront
charges de surveiller la marche des affaires, et d'offrir
en commun aux Hospodars leurs avis et leurs con-
seils, toutes les fois qu'ils remarqueront quelques abus
graves, ou qulque mesure nuisible a la tranquillité du
pays. Les dits commissaires extraordinaires seront
munis d'instructions, identiques, concertees entre les
deux Cours, et qui leur traceront leur devoir et le degre
d'ingérence qu'ils auront h exercer dans les affaires des
Principautes. Les deux commissaires auront également
a s'entendre sur le choix de membres du comité de
revision a. établir dans les Principautes, ainsi qu'il a
&Le dit a. l'article 3. Ils rendront compte a leurs Cours
respectives du travail de ces comités, en y joignant
les propres observations.
DELA BALTA LIMAN 199
Article 6.
La duree du present arrangement est fixe au
terme de sept annees, a l'expiration duquel les deux
Cours se reservent de prendre en consideration la situa-
tion dans laquelle les Principautes se trouveraient alors,
et d'aviser aux mesures ulterieures qu'elles jugeraient
les plus convenables et les plus propres a assurer
pour im long avenir le bien etre et la tranquilite de
ces provinces.
Article 7.
II est entendu que par le present Acte, motive
par des circonstances exceptionelles, et conclu pour
un temps limite, ii n'est derog6 a aucune des stipu-
lations existantes entre les deux Cours a l'egard des
Principautes de Valachie et de Moldavie, et que tous
les traites anterieurs, corrobores par l'acte separe du
traité d'Andrianople, conservent toute leur force et
valeur.
Le sept articles qui precedent ayant 6t6 arretes
et conclus, notre signature et le cachet de nos Armes
ont ete apposes au present Acte, qui est remis a la
Sublime Porte en echange de celui qui nous est remis
par Son Altesse le Grand Vizir et S. E. le Ministre
des affaires etrangères précites.
Fait a Balta Liman le 19 Avril (1 Mai) 1849
(et de l'Hegire le 8 Djemasi-ul Akhir 1265).
(L. S.) (s.) Vladimir Edon'.
Envoye extraordinaire et ministre plenipoten-
tiaire de S. M. l'Empereur de Russie pres la Sublime
Porte Ottomane".
200 CAIMACAMII
(Signd), N Golescu".
N. GOLESCII 203
No. LVI.
Excellence,
II m'a été de toute impossibilite de vous
exprimer toute la joie que j'ai ressentie en vous
voyant, lors de mon arrivée a Constantinople ;
avec quel regret pourtant ne suis-je pas parti.
Je suis accourru aupres de vous, Excellence,
comme un fils dans les bras de son Ore. Tout
Valaque Men pensant vous consicière pour tel,
d'autant plus moi, qui a pu, plus souvent que
les autres, apprécier votre cceur plein de dou-
ceur et de magnanimite. Je viens done exposer
a mon pere l'état critique dans lequel je me
trouve, ainsi que tous mes autres compatriotes
demeurant a Paris. Nous sommes sans argent,
Excellence, et par consequent exposes a etre
enferrnes d'un jour a l'autre. Voici done ce que
je prie Votre Excellence de vouloir bien faire
pour nous.
N. Golesco" .
A. G. GOLESCII 205
No. LXVIII.
A. G. Golescu care Ion Ghica la Constantinopol.
Paris, le 24 Février 1849.
Mon cher Ghica !
Je suis pris au dépourvu. Je n'ai que le
temps de t'ecrire peu de lignes a la hate. Nos
imprirnés seront finis aujourd'hui, et demain
nous les envoyons avec lettres d'envoi aux ca-
binets de Londres, Francfort, Vienne et Berlin.
Nous en distribuerons environ 2000 exemplaires
aux divers parlements, journaux et cabinets de
lecture.
Mardi prochain (27) on fait des interpel-
lations a Londres, et Lord Palmerston n'en est
pas facile, ce qui prouve bien que la reponse
qu'il doit faire ne peut etre que favorable a
notre cause. J'ai yu Mr. Poujade, il est tres
bien dispose pour nous, et son caracthre, que tu
connais fort bien, nous garantit que sa mission
sera tres-serieuse. Ii m'a dit que la meme mis-
sion lui avait eté offerte peu apres la révolu-
tion de Février et qu'il n'avait pas voulu ac-
cepter pgrcequ'il avait demandé avant tout des
instructions positives, une politique nette et
digne de ]a, France, ne voulant pas jouer le rOle
206 G. A. GOLE9017
No. LXVI.
A. G. Golescu lid Ion Ghica la Con.stantinopol.
Paris, 27 Avril, 1849.
Cher Ghica !
L'affaire de la legion roumaine dont tu
me parles dans ta dernibre lettre, est connue
ici de presque tous. Je n'ai donc pas jug pru-
208 A. G. GOLEBOU
No. LXX.
A. G. Golescu lui Ion Ghica la Constantinopol.
Fontenay aux Roses, 27 Juin, 1849.
Iubite Ghica7
1)
Al töu prieten ,
N. Balcescu" .
Salutare si fratie,
N. Beilcescu" .
Iubite Ghica7
Arn primit en scrisoarea ta din 10 Ghe-
narie. Imi pare bine ca aprobezi hotarirea mea
d'a ven1 la Constantinopol. Mane plec cu Bala-
ceanul la Triest, unde me voiti imbarca pentru
Constantinopol. Pricina de nu ti-arn scris din Tran-
silvania nu a fost lenea mea, care e mare, dupa
cum soil', dar nesciinta de te afli Inca acolo,
246 N. BALCESCIT
27
Sall spurn un lucru, care te va face sa
rich : Monti a trimis §i el un om la Pancioya ca
sa mearga la Unguri sä pofteasca sa, vie cu-
rend sag iea, e fricos. S[kende]r e sdravan §i
sunt rnultumit de el, numai prea iubesce a face
propaganda cu vreme i farä vrerne §i la ori cine.
Acea ce putea se ne dea de belea in Banat".
Iubite Ghica,
Iata acli a 4-a i de cand sunt ad, a§tep-
tand pe Balacealiu §i cel-lalti ca sä vie. Cand
am plecat, am vrut sa- iat. impreuna cu mine
§i mi-afl is ,c5, nu se pot gat a§a curaid, pa
n'aveam timp de perdut nici un ceas. A remas
dar sa plece peste douë ceasuri. Le-am lasat
toata inlesnirea, le-am tocmit §i luntrea, n'aveall
decat sä se imbarce. Bani aveall fie-care cate
20-30 #. Pentru ce n'ag venit Inca, nu pot pri-
cepe. Am trimis de acilea un om, care a venit
cu noi pana aci, pa sa-I aduca §i iata ca tot
n'ati venit. Am anuntat aci pe la avantposturi
sosirea lor, ca sa nu-I opreasca
Eti nu-I mai pot altepta, §1 plec
peste 2 sail 3 ceasuri. Ai pleca indata, dar
Skender are putina treaba. Tata o gramada de
clile, cari le-arn perdut pentru tovaräsil mei. Mai
mult de 14 clue perdute de geaba, ca sa Wept
pe cel-lalti, cand la Negotin, cand la Milanovati,
cand aci. Are drept Itallianni cand qice : Me-
266 N. BALCESCII
21 Mai.
8 Iunie.
Monsieur le Ministre,
L'émigration Roumaine de la Moldo-Va-
lachie désirant elle aussi s'associer h cette lutte
glorieuse que la Hongrie soutient avec tant de
bravoure contre les ennemis de la liberté des
peuples, rn'a charge de prier l'honorable Gou-
vernement de la Hongrie de lui permettre de
former une legion composee des troupes de trois
armes sous son drapeau national. Cette legion
se mettant en tout a, la disposition de l'hono-
rable Gouvernement Hongrois , j'espère qu'il
voudra bien se charger de son equipement, ar-
mement et de son entretien.
En vous priant, Monsieur le Ministre, de
soumettre a, l'honorable Gouvernement la de-
mande clue j'ai l'honneur de lui faire, j'ai l'hon-
neur, etc.
Debreczin, 30 Mai, 1849.
Monsieur;
PROIECT DE LEGE
hongrois.
f) Pour la correspondance entre les mu-
nicipalités de la Hongrie et celles des parties
intégrantes, celles-ci sont obligees d'accepter les
lettres hongroises comme celles-la les latines.
Art. 5. A part de ces trois principes la
nation hongroise partagera non seulernent tous
les droits politiques sans distinction de langue
ou de religion avec toutes les nations qui ha-
bitent le pays, mais elle garantie aussi cette
egalite(!) du droit des nationalités qui bien que
promise dans d'autres états ne fut nullernent ef-
fectuée aussi sincerernent que chez nous(?), et
qui servent de pretexte pour exciter la révolte
contre la Hongrie ne fut en vérité qu'un moyen
par lequel l'absolutisme cherche a se consolider.
Art. 6. Cependant pour lever toute diffi-
culté, le gouvernement Hongrois est pret a ac-
cepter au nom de la nation toutes les condi-
tions par lesquelles les nations de langues dif-
férentes de la Hongrie croient rnieux garantir
leurs nationalités, pourvu que ces conditions s'ac-
cordent avec les trois principes ci-dessus enon-
ces. Il est done pret a. confier l'administration
298 N. BALCEBOU
22 Iunie.
2)
A doua Qi dupa, ce incepusem scrisoarea
aceasta a sosit aci P. §i am oprit'o ca sa ti-o
trimit printr'insul. Aducëtorul iti va spune toate
imprejurarile d'aci §i cum stad lucrurile. Per-
tzel a sosit aci, precurn i Bisczanovski. Se ga-
tesce o opositie strarica contra lui Gorgey.
Mi s'a propus d'a lua §i ed parte §i d'a lucra
intr'aceasta, dar am refusat, cad void sa a§tept
sa nu m'arnestec in partide i sa-mi compromit
positia ad, dupa cum creq ca face Bisczanovski
§i cei-lalti. Atat void face : void sprijmi ca din
partea Romanilor, Bern sa rërnae in Transilvania
cu putere, unde poate face bine. Iti alatur aci
o proclamatie data de Bern cand s'a intors in Tran-
silvania, in care infrunta, pe Unguri 0 de care
ace§tia s'a superat foarte. Am pus pe un tinör
300 N. BALCEscu
16.
lubite,
l/Unguril at perdut o bätaie acum la Raab.
Muscalii inainteaza spre Pesta. UnguriI at luat
Arad ul .
Aici se gatese puternic de aperare. At
convocat tot poporul la rasboit dant §i natio-
nal. At douö proiecte : unul d'a remanO in
Pesta, sa.-§i retraga aci Wile §i sa se apere ca la
Rorna ; altul d'a merge G-uvernul unguresc in
tabara. Proclamatia ce a e§it eri, declarand pa-
tria in primejdie, e minunata. Primejdia e mare,
cad landwer-ul tot rët a lucrat pana acum aci,
§i in el e nadejde.
In Transilvania Rornanii s'at resculat cu tow
/7
12
Iata resultatul de
ViU de la Dembinski.
aseara. El arata ca Unguril pot Inca concentra
80 mu i ca e chip de impotrivire astfel. Top'
se trasesera de parerea lui, afara de Kossuth,
cand primira raporturi de la G-Orgey ca armata
lul e en deroute i ca se trage la munti, cum a
facut asta iarna %sand drumul de Pesta des-
chis. Dembinski plena maine. Muscalil sunt la
Debreczin. Je ne sais encore ce que je dois faire.
Am venit aci sa me bat i nu pocia aye nici
acea multumire.
Am scris astacli lui Balaceanu, ca sa-1 aret
ce-i scrii §i sa-1 povatuesc sa se traga d'acolo
in Turcia.
Socotesc sa me duc ai la Kossuth, cu toate
ca multi. Imi clic ca e de prisos. Apoi Inca imi
clic ca in aceste imprejurari nu ar trebui a mal
compromite pe Romani".
ION OHIOA 333
Lurg 2 Iulie.
Mbite,
A ceasta e a 5-a scrisoare ce ti-am scris
de 10 dile. Nu scia de le-1 primi pe toate, caci
trebuie sa sciI ca scrisorile mele se urmeaza
ap, cat una se tine §i completeaza pe cea-laltä.
Astfel cat mi-e teama ca pierclendu-se una vei
pierde firul, i anevoie veI intelege pe cea-laltã.
Eu am primit de la tine aceste scrisori nurnal :
Din 4 Iuniu supt No. 5 ;
11 far& nurnër ;
17 ,2
No. 7. Pe aceasta am pri-
mit'o aseara, dupa ce ti-am trimis pe a mea
No. 14. Tu ar fi trebuit sa-mI insemnezi cate
scrisori dela mine anume ai primit, i sa-ml
342 N. BALOEsou
,2 Iulie, 10 ceasuri.
6 Iulie.
7
Ghica , iubite Ghica , ingenuche §i .mul-
tumesce Jul Dumneclet , patria noastra se va
mantui. Vit dela Kossuth. Aceea ce d'abia in-
drasneam a visa, se va irnplinl. Beni a batut
Muscalff la Bistrita §1 i-a gonit earl ; acum s'a
dus la Bra§ov §i apoi la Valachia mare. Am ye-
clut deperle lui. Mi s'a aretat de Kossuth. Vor
sä ca§tige cu banI pe Orner-Pa§a. i se va face.
Inchipuesceif bucuria mea cand Kossuth mi-a
propus ca sä, beau pe Iancu cu toata armata lui
in Valachia mare.
Trebue, a is, ca top' Romanil din Transilva-
nia §i Banat sa, mearga sa mantuiasca Principatele,
unde e temeiul nationalitätei romane. A§a dar
peste putin, impreuna cu Bern, voiu intra in Va-
lachia mare c'o mare putere, §i 8 milioane
Romani vor fi in picioare contra Muscalilor.
IINGUR.11 lp ROMANII 367
7,15 Iu lie.
Messieurs,
Projet de pacification.
1. Les Valaques faisant une nationalité li
part seront designes dorenavant dans les actes
publics sous leur nom de Romans.
2. Le gouvernement Hongrois clesirant le
libre developpement de toutes les nationalités
faisant partie de la Hongrie, accorde aux Ro-
mans les garanties nationales suivantes.
3. L'usage diplomatique de la langue Hon-
groise ne devant s'etendre que sur la legislation,
l'administration des affaires publiques et gouver-
nementales et en tant qu'elle est indispenseble-
ment necessaire pour le maintien de l'unite de
l'Etat de Hongrie. La langue dont on se servira
GIII7BILNIIL 1ING4..RLDI 373
77
Colonel Lt. Colonel Major comme dans
878 LEGIIINNA noarArizesa
Etat du bataillon.
Le bataillon se compose de 6 compagnies
de ligne et une de voltigeurs, et recevra 4 pieces
de canons et une voiture de 4 chevaux pour la
pharmacie. L'artillerie sera payee comme les vo-
lontaires.
Etat des compagnies.
Chaque cornpagnie se compose, outre les
charges, d'un tambour, d'un menuisier, d'un tail-
leur, cordonnier etc. etc., de 150 5, 200 volontai-
res, qui recevront la solde et la ration comme
des volontaires. Le bataillon aura un tailleur
la solde est de 20 ft argent par mois, 1 ration
de pain, 1 de viande et uniforme de caporal.
En campagne et dans les marches chaque corn-
pagnie aura deux voitures 5, 4 chevaux pour les
hommes et officiers. Un armurier a 20 fl. ar-
gent par mois, 1 ration de Rain et viande, uni-
forme.
380 LEGIIINBA 11.0MANEASCA
Habillement d'infanterie.
11Categorie.
24.
25.
Bulletin de la guerre Hongroise. Bulletin d'armge.
Szegedin le 25 Juillet 1849.
Le general GOrgey ayant recu les ordres
de quitter sa position auprès de Comorn et de
se porter sur Miscolcz pour opOrer de la, vers
Pesth, conjointement avec le corps de Dembinski,
est arrivO dans cette vine le 22 de ce mois
avec 30,000 hommes, ayant laisse 15,000 pour
renforcer la garnison de la forteresse de Comorn.
Le general Gorgey se mit en marche le 11 Juillet
le long de la rive gauche du Danube. Ensuite
de l'évacuation successive de Debreczin, Mis-
kolcz, SzAszbereny etc., toutes les forces de l'en-
nemi étant concentrées dans les environs de
Pest ; il a du livrer quatre combats contre les
forces combinées des armdes de Haynan et Pas-
kevich s'elevant presque au nombre de 200,000 ;
il a battu l'ennemi a quatre reprises,. a, Waitzen,
Rdtsag, Balassa-Gyarmat et Losoncz. La bataille
de Waitzen surtout fut courronnee d'un succès
complet, l'ennemi fut force de se retirer sur
tous les points, laissant plus de 3000 morts sur
le champ de bataille.
Le lendemain le general GOrgey ayant
quitte Waitzen, les Russes pour se venger de
RAEIBOIIIL /N IINGARIA 391
26.
Proclamation du ge'neral Bern.
Habitants de la Moldavie I
Les Russes viennent de faire une nou-
velle invasion en Hongrie et dans la Transyl-
vanie sans aucune declaration de gueri4. L'Eu-
rope se tait a: cette infraction a, tous les droits
des nations ! mais les Hongrois sont assez forts
pour écraser leurs ennemis. En entrant avec les
Russes dans une lutte a, mort, les Hongrois veu-
lent meme en faire profiter les peuples limi-
trophes que l'oppression russe &rase.
C'est dans ce but qu'une partie de mon
armee est entree en Moldavie.
Peuple Moldave, si tu veux etre libre et
jouir d'un gouvernement constitutionnel sous la
suzeraineté de la Haute Porte, leve-toi pour ex-
terminer les hordes barbares qui infestent ton
pays natal. Que tous les sommes capables de
porter leurs armes se jettent sur l'ennemi corn-
mun ; qu'ils interceptent toutes les communica-
BEM IN MOLDOVA 393
AstäT cu bucurie
Ungurilor venit1
Pre Beni In campie
Cu toti sA InsoiL
Marte Veule
Mare bravule,
Cu nol sA fiI,
Tu insotesce
i 'nsufletesce
Pe al tel RI
Unguril se apazA!
Pre MO un mare foc,
§i Bern osp6teazA
Cu din,lii la un loc.
Iaa1 a pornirä
Unguril mult voinici,
Ca lanturi se In§irA
P'a dealului potici.
Femeile cu jale
Privindu-I lAcrAmand
bis
II auqiail pe vale
Cum se duceat cantaud.
27.
Adresse du gdneral Bern aux Autoritjs Moldaves.
Cdtre autoritatea civikt superioard a oraplui
§i districtului Ocna.
Afland cum ca, avant-garda mea nu mai a
fost indestuld a bate trupele rusescl ce se aflail
la granita Transilvaniel, eu Insumi am ajuns in
Moldova ca sa, ajut natia moldovana a goni de
tot pe Ru§l.
Toti bärbatil §i tineril call voesc a con-
tribul la aceasta fapta, sfantä sunt chematl a
venl indata la cuartirul general al meg, unde vor
fi organisatl milithresce sub WI lor nationali.
Fie-care sa ia armele, earl vor fi avut, §i ace§tI
cari aq cal sa vie Wart
396 CO NFEILINT A DELA PAP IS
28.
Proces verbal de la Conference tenue a Paris par
MIL le Prince Czartorysky, Szarvady,,
Pulsicy, Teleki, etc.
17
On discuta et examina les arangements a.
prendre, les concessions mutuelles a faire tant
de la part des Madjars, que de la part d'autres
populations de la Hongrie , afin d' assurer la
paix intérieure de ce pays, et réunir toutes ses
forces contre les armées coallisées de l'Autriche
et de la Russie.
, La question une fois posée, elle en fit
naitre une nouvelle, dont la solution prealable
parut indispensable. La dite question prealable
serait de savoir, o devrait s'arréter la guerre
de la Hongrie contre la cour de Vienne, ou pour
rnieux dire, que ferait-on de l'Empire d'Autriche
après une victoire definitive ? Cette rneme ques-
tion fut oeja posee par des personnes marquan-
tes a, Mr. Pulsky a, Londres.
Et il a 6tO reconnu en principe :
Atendu que la Maison de Habsbourg a
perdu la confiance et l'attachement des peuples
soumis a son sceptre;
)) attendu que le prestige dont elle s'en-
tourait et qui lui fournissait les moyens de gou-
verner, se trouve maintenant dissipé ;
attendu que par cela merne, la maison
de Habsbourg ne saurait plus être qu'un danger
constant pour les libertés et les droits sacrOs
398 IINGUILII, POLONI1 F BOKEnnt
29.
Contrat avec l'agent du Prince Czartorinski pour
l'entre'e de quelques officiers Polonais dans la ld-
gion Roumaine en Transylvanie.
Monsieur Ion Ghica agissant au nom du
parti national Rouman, apres s'être entendu
avec Monsieur Michel Czaika Czaikovski l'agent
de Son Altesse le Prince A. Czartorinsky a Con-
stantinople, accepte Messieurs les officiers Polo-
nais Jakubowski, Soulakowski et Wysoski au ser-
vice de la legion Rournane qui se forme a Pesth.
Les susdits officiers Polonais, d'après l'au-
torisation de l'agent de Son Altesse le Prince
A. Czartorinski, acceptent le service dans la le-
gion Roumane qui se forme a Pesth, jusqu'a ce
qu'ils soient appeles par S. A. le Prince Czar-
orinski ou par son representant a servir la
cause de la Pologne d'une manière plus directe,
cas dans lequel les susdits officiers seront libres
de quitter la legion Roumane. Les susdits offi-
ciers Polonais occuperont dans la legion Rou-
mane les grades que le gouvernement Hongrois
jugera a propos de leur décerner.
nConstantinople le 1-er Juillet 1849.
Ion Ghica
Michel Czaika Czaikovski".
404 somANII p Po Lcauf
Iubite,
in scrisoarea d'acum trei chle, ti-am aretat in
scurt cele urmate pana atunci. In seara acea chiar
ducendu-mé la Zarnoiski §i Bisczanowski ca
sa le daft scrisoarea s. ti-o trimita. AcWia me
asigurara ca lucrurile merg ap de reir, in cat
N. BALCE13011
405
31.
Paris, 17 Octobre 1849.
Cher Ghyca, je suis a Paris depuis hier
soir. Je suis venu par Pesth et Vienne. Je n'ai
pas le temps de te racconter la manibre toute
drOle et les différents deguisements avec les-
quels j'ai traverse tous les Otats du Schwartz-
Gelb. Je t'dcrirai demain une lettre détaillée.
Men,songe et courage, voila ce qui m'a sauvO.
Adieu. Mes compliments a M-me Ghyca.
Tout a toi
.N. Balcesco".
*
Iubite Ghica,
Iata urmarea istoriel mele. Bo Iliac fi
povestit'o pang cand ne-am despartit langa Ca-
ransebe§. Am intrat in acest oral, cu toate el
mi se spunea cg pot gasi acolo pe du§man,
fiind-cd vream sa merg la Bern §i altg cale nu
aveam. Nu era nici imprudenta, nicl u§urintg,
nici esces de vitejie, ci numal stgruinta in a in-
deplini hotarirea de a ajunge in sfir§it pe Bern,
dupg care alergam de vre-o trel saptamani.
Dupg ce rn'a läsat Bolliac, eti am propus Un-
gurului ce ne insotia d'a intra ca mine in o-
ra§, vrend a espune pe Racovitg §i pe Florescu.
Ungurul a primit. Atuncl §i Meth' n'atl vrut sa
me lase a merge singur §i s'ag rugat sg le
dat voe a veni §i el. Am avut norocire a nu
ggsi pe vrajma§ in ora§ §i a apuca drumul Ha-
teguluI, unde dupg o cale de un ceas ajunsergm
armata Ungureasca ce sg trgsese din ora§. Me
408 N. BALCEBOU
26 Octombrie.
»Iubite Ghica,
Al ttql
N. B"
420 N. BILOXI:10U
16 Decemvrie, minuit.
40..
Me'moire de Balcesco remis aux gouvernements de
France et d'Angleterre par l'entremise du
Comte Zamoyski.
Mémoire relatif a l'intervention Russe dans les Principautes
Moldo-Valaques.
42.
London 13 (1) Ianuarie 1850.
Iubite Ghica,
1)
Am primit scrisoarea ta din 15 Ghenarie
§i. mi-a parut bine de multe ce-mi sail. De al
hotarit sa vii, apol grabqte-te ca sa poti merge
cel tArcliti in luna viitoare la Londra, cacl ti-am
scris Ca am renclez-vous la 20 ale acqtia i ne-
462 N. BILOBSCIII
Iubite Ghica,
N. B."
17
Despre istoria de la Belgrad mi-a spus §i
Bisczanowski. Am ispitit pe Teleky §i am. v6c1ut
ca el nu scie nimic. Cel dela Londra'ai mel cuno-
scutI s'aa dus in Elvetiea pentru treaba.
508 N. BALCESOU
,, -W. B.
27
Ti-am trimes 5 esemplare din bropra mea
prin po§te adresate la HOtel d'Angleterre".
SA bagi de seama a indrepta aceste grepll: 1.
pagina 72 linia 37, a §tergo cuvintele divise
en series" ; 2. P. 81 linia 23 a pune ses fir-
mans" in loc de les fermiers".
Aceste gre§ell aU trecut din vedere-mi,
cad me grabiam erl, ca sa pot a ti-le trimite
astaqi. Voig cauta ail mal trimite i prin Se-
fels.
Nu mi-al spus daca memoarul fAcut de Go-
lescu l'al dat acolo §1 ce efect a facut".
510 N. BALI:3E80U
Iubite Ghica,
N. B.
Iubite Ghica,
M'al pus in mare nevoe cu intarlierea
acelor bani, dar in sMr§it cred Ca peste trei qile
II void prirni, dupa cum irni scriI.
41 trimit aci aläturi un certificat al doe-
torului §i un Ilya§ a lul Fernez, dupa care am
fost silit a autorisa pe frate-tai sa manance la
masa lui Fernez numal pana in 6 septarnani,
timp necesar pana sa vie réspunsul tat' §i ho-
tarirea cum vrel sa se urmeze intr'aceasta. De
acea scrie-mi indata. Frate-töfi asemenea se plange
ca n'are haine, ca tu nu i-ai hotarit de unde
sa iea §i cine sa-I faca. A venit la mine de i-am
dat o pereche de cisme, ca n'avea ; §i m'am
dus de am rugat pe D. Fernez sa-i cumpere o
pereche de cisme.
AV vrea sa-ml trim** raportul lui Ionescu.
Prin Mocani s'ar putO face propaganda §i
in Principate.
trimit aci un articol tiparit de o foaie
mensualä, ce ese la inceputul fie-carel lunl sub
riumirea de Ligue des peuples. Redactorul el este
unul Carpentier ce fusese colaboratorul et la Tri-
bune des peuples i banuit ca are relatil d'aproape
Ghka, Amintiri. 27,641. 33
514 N. Bli.x.csscu
60.
Monsieur le Comte,
J'ai lu attentivement la relation que vous
m'avez fait l'honneur de me communiquer et je me
conforme a votre invitation en vous faisant part
de mon opinion sur une question, dont l'impor-
tance est aussi grande, aussi vitale pour nous
autres Roumains que pour les Magyars et les
Polonais.
Vous me permettrez, Monsieur le Comte,
de ne pas m'etendre sur les dispositions gene-
516 N. BALCESCII
Tubite Ghica,
N. B."
STAREA EMIGRATILOR 543
lubite Ghica,
77
Cu pqta viitoare spune lui Barbu Ca volt
respunde la scrisoarea lui.
,;M-me Emmeline Raymond se afla aci de
douë qile §i mi-a spus sä-ti scrit complimente."
lubite Ghica,
N'am ceif seri de .aid. Tell a scris dela
Atena lul §tefan Golescu, cum ca tu mergend
la Brussa, al clis catre Magheru 0 altiI, ca sa
ne unim cu Ru§ii in contra Turcilor. Aceste
vorbe lice ca Magheru le-a spus la altul caruia
am uitat numele, care i le-a. scris.
548 N. BALCEISCII
N. B."
Iubite Ghica,
In pricina organisatiel emigratiei scil mai
dinainte ideile mele. N'am putut primi organi-
sarea propusa de Golescu de un comitet de fata
cu societate secreta, pentru cuvintele ce-am aretat
ORGALNISAREA EMIGEtATIIINE1 549
70.
17
D-ltei Alexandru Golescu la Brussa
Dreptate, fralie.
Iubite frate,
Insarcinarea ce al pus asupra-ne prin adresa
ta am primit'o cu placere §i socotindu-ne ono-
rati printr'insa ne-am gandit a convoca pe top'
fratiI Romani emigrati §i. revolutionari d'aci §i
a le-o comunica.
Hotarirea Adunarel vi s'a facut cunoscuta
prin deosebita adresä. Pricinile, Carl ail oprit pe
adunare a primi propunerea ta, sunt in scurt
acestea :
1. Anevointele §i piedicele de tot felul ce
puteam intimpina, atat intre nol, cat §i de din
gait, de ne vom constitua public intr'o socie-
tate cu un guvern sail cap al emigratiei. Aceste
anevointe at nimicit pang, acum toate proiectele
de organisatie.
2. Proiectul töa de a face un cornitet de
fata cu o societate secret& infati§eaza Inca mai
multe neindemanarl, caci la o societate secreta
acea ce e neapërat a ft mai secret este tocmal
cornitetul diregator.
552 N. BALOESCIT
71.
Iubite Ghica,
N'am vreme ail scrie.
Iatä IV trimit ni§te acte aci §i proclamatia,
din cari sa cauti a baga §1 in tara. IV void mai
trimite.
Cauta indatd, la poste-restante o scrisoare
ce-ti trimit mane dimineata pe numele tn.
Sandtate.
N. B.
,6 Octomvrie.
N B.
:2
Cauta sa bagi in tara ceva bropre din
caci cu po§ta nu mai putern trirnite
1)Rornania" ,
acolo. Cauta-le la po§ta".
Iubite Ghica,
De la tine n'am prirnit scrisori prin douö
po§te. Pentru ce ?
N'ani multe sl-ti Krill, cad nu scia nimic,
nici fac nimic. Eri a fost aci un duel intre MA-
linescu §1 Bolintineanu. Acest din urrna dedese
de fata un angajament secret luat intre vre-o
cati-va de aci, de sunt acurn mai multe luni.
Era o fapta necinstitä, §i Malinescu a calificat'o
ast-fel. D'aci dueL Bolintineanu n'a nimerit. Ma-
linescu a slobozit in vint, clicend lui Bolintineanu
cd numal cu o purtare cinstitä va §terge pata
ce §i-a fäcut. Ast-fel nu s'a vërsat sange.
M-me Marie Cantacuzène e aci , o vöd
adesea §i m'a rugat aseara sail writ' din parte-i
ca ai face bine sa vii ad §1 i-ai face mare mul-
tumire.
Din tard se aude aci, cd ar fi mai venit
trupe. Adio.
Al t6ii
N. B" .
POLITICA CU TURCII 571
11
Credeam cg nu te mai afli in Constanti-
nopol, ne primind atata vreme scrisori dela tine,
de acea nu ti-am scris §i eU vre-o cata-va vreme.
Fiind-ca doresci mult sa me vecli §i s ne
lugm la trantealg, apoI scoalg-te §i vino aici §i
cred Ca vel aye multumirea a te certa cu mine,
cat vel vrea, i noapte. In scrisorile mele
i.
N. Ba'1."
Al tral
N. Bal."
580 N. BALCESOU
Iubite Ghica,
Sunt de treI Vile din noti bolnav in pat.
ItI voit scrie dar mai putin decat altd data,
de se poate.
A§T fi fost tare multumit sä al tu drep-
582 N. BALOESOIT
Iubite Ghica,
7,
Nimeni aci n'a aflat intimplarea dela §coala
de medicina de acolo, despre care imi vorbesci
in scrisoarea ta sosita prin cel din urni curier.
A§1 doll dar sacmi deslu§esci acea intimplare.
Cat pentru panea ce-mi propun, scrisorile mele
trecute IV Tor fi deslu§it ea, nu pociu primi.
Sunt hotarit a nu me ocupa decat de sanatatea
mea. Pentru acea V-am spus ca las peste cate-
va septamani Parisul. Cred ca, m'oiil duce la
ape in Pirinei (Eaux bonnes) §i apoi de acolo
584 N. BAL CESCII
2)
Sunt de cate-va clile a§ezat la tara la
Ville d'Avray (Sentier des Vignes Grand Chalet
e adresa mea). Am venit ieri de am dormit la
Paris, cad am avut un banchet pentru aniver-
sarea revolutiei Transilvaniel din 15 (3) Maig 1848.
Am facut un spitiu (speech) bataios. Iata pentru
ce iti scriti din Paris §i ne avOnd la mine seri-
soarea ta din urma voiti respunde numai la cate
imi aduc aminte ca-mi scrii. Pricepi bine ca
afara de cuvintele de sanatate cari me opresc
d'a me ocupa de altceva §1 atat mai putin de
positia ce vor Turcil .01 a-mi face, gandesc ca me
cunosci indestul ca sa creql ca nu pocit a priml
nimic de la Turd, cand ii ved nu numal nefo-
lositori tërei, dar Inca ostili , cand il ved ca s'aa
purtat ca ni§te c.... cu nol. Scil ca nu sunt
turcofob, 011 voiu clice 0 tie acea ce am clis
lui Poujade, cand a plecat de aci §i mi-a vorbit
de steagul ce trebue sä tinem in téra, ca e au-
tonomia §i suzeranitatea. C'est bien, i-am clis,
mais il faut que ce drapeau soit pris au sérieux
des deux cOtés et vous voyez par tout cc qui
s'est passé et se passe que nous ne pouvons
pas prendre les Tures au sOrieux. Am avut V
586 N. BAIA:mem
Iubite Ghica,
Curierul din urma nu mi-a adus nimic de
la tine. Ea n'arn multe inca a-ti spune, find cu
totul lipsit de ve§ti din tara. Se a§teapta in Paris
o droaie de Bucure§teni. Sunt multumit cä traesc
la tara, ca sä nu-i vö.. Este de minune cum
cei mai irnpelitati reactionari se jura yiind aci
ca sunt revolutionari.
Ca sa, yiil la cele ce mi-ai scris in scriso-
11
77
Sunt doue po§te sati douë-cleci iilile de
cand n'am primit nici o scrisoare dela tine. Ce?
iar te-al maniat? ecl tot la tara la Ville d'Avray,
aqi numai am venit in Paris de unde IV scritl.
Sunt tot §ubred §1. crecl c'oig pleca la Mi. Nu
Kit' de me voiti puté intoarce la Paris, poate
pentru putine, clile, §i apoi me apz pentru, mai
multe luni in Italia. Cu toti doctoril §i docto-
rife nu simt nici o uprare la boala mea. Imi
pare reti ca nu faci nimic ca sa ne vedem, ca,
te doresc. Incal vino sä petreci iarna in Italia.
Ne vom da rendez-vous la Pisa oil la Roma.
Iti trimit aci o adresa la Romani facuta de
not Eti m'am impotrivit cat am putut, find cu to-
592 N. NALOEsetr
Iubite Ghica,
Nu ti-am scris de mult, ca am fost §i eü
tot bolnav. parut tare rëti, ca §i tu al fost
bolnav. Cand al sa vil incoaci? EU nu m'arn
putut duce la MY, §i la Septemvrie tocmai mö
pogor spre Italia. Voit petrece cate-va qile la
Nice cu Balaceanul, apol nu wig unde mö voiü
a§eza pentru iarna. Pentru ce nu vii §i tu
intr'acolo ?
RELATII DIVERSE 595
le 5 de la lune de Ramazan,
le 3 de la lune de Zihkaadeh,
le 19, 17 et 22 de la meme lune,
le dernier jour ibid.,
596 N. BALOEscxr
Iubite Ghica,
Iubite Ghica,
Am primit doue scrisori dela tine trirnise
prin Balaceanul. Ii multumesc pentru datele ce
mi-ai trimis i nuvelele ce-mi dal. ImI pare röü
de banuiala ce a! asupra-mi ca m'am racit saiA
602 N. BALOESOIT
J7
Iubite Ghica7
lubite Ghica2
Iubite Ghica,
Te insciintez ca cu batelul viitor, adecä
cel care de la sfar§itul acestei lunI plead% dela
Marsilia nadajduesc a me imbarca spre a venl
la Constantinopol, unde oiü fi poate pe la 10
Mait sari maI curend. Te-am rugat sa-ml cauti
Ghka, Amintir. 27,641. 39
610 N. BALCESCII
Iubite Ghica,
Iubite Ghica,
n'fi-am scris dela Malta la 1 Oct. Aici am
sosit la 4 Oct. Nadajduiam sa pot §ede mai
multe clile in Neapol, dar aerul nu-rni priesce
de loc. Sunt silit sa plec. Vream inse a a§tepta
sosirea lui Paleologu la 14, care poate a-mi
aduce ceva§1 dela tine. Aici doctoril §i multi din
locuitorii Romei me povatuesc a nu merge in
acest ora§, caci e foarte umed iarna §i n'oiu fi
bine. Aceasta m'a facut a me hotari a trece la
Palermo, a carei clima e dovedita de cea mai
bunä din toata Italia pentru o boala ca a mea.
Dar iata ce se mai ivl astacli. Politia imi
cere, ca sä pot sta aci, §i mai ales a trece in Si-
cilia, o cheza§ie din partea vre unei persoane
cunoscute de aci ca, am mijloace de traia §i ca
nu me voit amesteca in politica lor. Apol et
nu cunosc pe nimeni aci, nici consul turc nu e,
nici la vre un bancher n'am recomandatie, ne-
ingrijind de acestea toate, cad n'aveam de gand
a me opri aci. Acestea le-am talmacit politiei,
dar imi respund ca a§a e regulamentul lor pen-
tru streini. Deci te rog sa-mi capeti d'acolo vre-o
614 N. BA.Lonsou
N. B.
Convention A.
Il Convention B.
VIII.
Afacerea Bo Iliac.
»Domnul me71 )
Eram prea umilit i n'am putut astaqi
n
Mil mArturisesc prin graia toatA recunoscinta.
mea. Nevasta mea me silete sAil scritl, i ea
sunt inca in vertejul arestului de unde m'al scos.
Primesce dar märturisirea recunoscintel noastre,
0 crede cA ne vom socoti norociti, cand vom
puté sail plAtim macar in parte astA mare fa-
cere de bine.
Supusul Dle
)1
Chesar Bolliac.
849, Dec. 24. Constantinopol".
AFACIDREA BOLLIAC 629
»Donnul meg ,
Cunoastqi zelul cu care am imbratisat
causa Ungariei : jurnalul ce redigearn in Tran-
silvania si-1 imparliam gratis in 1500 exemplare
in toate pailile unde se aflag Romani, cu mi-
side cele grele ce prirnearn dela guvern, pentru
care ful proscris pentru a treia oara de Tar,
pot fi dovada. Serveam causa maghiara pentru
ca intr'insa priveam causa romana la care am
sacrifiat tot, facend din vi4a mea un sir de
inchisori, exiluri, espatriLl si proscrieri. De n'am
perit in tot timpul cat am propagat idea de
unirea Romanilor cu Ungurii intre Sasi, Serbi
si Romani revoltati, si de cate oil am traver-
sat capitale inernice, trirnes de generalul Bern
la guvernatorul, si de guvernator la Bern, de
cate ori am intrat pe tèrimul unde eram pro-
scris, a fost numai un capritig al intimplarii.
Eg, Domnul meg, am stat in Ungaria pana
la sfarsitul sfarsitului, si la 16 August, aflandu-
rnö in Orsova cu o misie foarte importanta
si periculoasa, acreditat de generalul Bem catre
tql capii militari, afland cä d-1 guvernator trece
Dunarea in qiva acea chiar incognito, am sta-
e30 BOLLIAO IN IINGARIA
Domnul meg,
Cand am trimis feciorul mefl in taxa ca
sa-mI aduca nevasta ti-am dat un amanet in
puterea caruia sa-ml gäsescI 5000 lel cu soroc
de treI lunt Fa bine de arata aducaorulul ace-
stuia acel amanet, cad voifl sä-1 vincl.
Chesar Boll iac.
849, 10-bre, 25".
11Domnul met)
Ea sunt bine incredintat ca Magheru nu
634 APACEBBA BOLLIAC
2)
Monsieur)
Par ordre de S. Ministre de la
E. le
police, j'ai le plaisir de vous prévenir, que si
AFACEREA BOLLIAC 635
Domnul meet,
Dreptate, freitie,
Luni la 24 Ianuarie s. v. s'a facut adu-
nanta de emigrati romani din Paris la care s'ail
infati§at d-nii Eliad §i Tell ca trimi§i plenipo-
tentl din partea emigratilor din Transilvania §i
recunoscuti Locotenentl, spre a lucra, in numele
Romanilor, dimpreuna cu colegul D-lor d-1 N.
Golescu.
Numörul celor de fata emigrati in aceasta
§edinta, a fost de 18 §i anume :
D-nil §tefan, Nicolae §i Al. G. Golesci, I.
Voinescu, Eliad, Tell, Gr. Grädi§teanu, Plerianu,
Christofi, Rosetti, N. Cretulescu, Paleologu, Teu-
lescu, Petri, N. Ionescu, G. Creteanu, Magheru
(cel june) §i I. I. Filipescu.
Dupa mai multe desbaterl s'at facut douö
propositil : una de D-nil Rosetti §i Cretulescu
§i cea-lalth de d-nil St. Golescu §i I. Voinescu.
7)
Cea d'intai coprinde cele urmatoare :
Noi nu recunoascem de §efl carmuitori al
emigratiel §i al causel romane pe cel trel Ro-
mani ale§1 de emigratia din Transilvania, ci voim
a se face alta alegere".
648 pFu EMIGRATITINEI
77
Cea din urma precum urmeazA :
Noi nu putem face altfelft decat a recu-
7/
17
alese, insa provisoriti, pana ne vom intelege cu
emigratil din Transilvania, cU,I am socotit de
cuviinta ca ar fi mai bine sa avem un guvern
compus numal d'o singura persoana cu un con-
), siliti de altI patru sail cinci".
Dreptate, fratie.
Domnule,
Ca sit se poata pune pe un drum cat ar
sta prin putinta mai energic i sa se apere la
diferentele cabinete drepturile Romani lor calcate
in picioare , emigratii romani din Austria at
aflat cu cale §i at investit cu deplina putere
neprecurmata pe subinsemnaVi, iar eel din Franta
provisorit ca sa lucreze in causa rornana spre
a se da o solutiune conforma cu drepturile ce
ne consacra tratatele §i vechile noastre datine ex-
primate prin proclamatiunea revolutiunei.
Dar ca jos insemnap sa poata da curs in-
sarcinärel ce li s'a pus, vëd necesitatea de a
consulta §i. lucrarile ce vei fi facut D-ta langa
cabinetul unde ai fost acreditat. Prin urmare te
invitam sa binevoescI a ne comunica cat mal
fara intarcliere toate actele ce forma lucrarile
D-tale acolo.
Credem de prisos, domnule, a adaoga, ca
gravitatea imprejurarilor nu sufera cea mal pu-
tina amanare la respunsul ce se a§teapta de la
D-ta, §i Inca ca deslu§irile §i arnanuntele ce ne
650 DZEIPILE POLITICA TTIRCIEI
))Domnilor,
Am primit cu cel din urma paquebot o
hartie a d-voastra, prin care imi cereti cu rnultg,
652 N. BALCESCII
Gratis :
Znagoveanulul # 10
D-1 Arista 10
Bolintineanu prin d-1 Teulescu . . 16
Devus 10
, Padeanu 10
Toma Constandin n 3
Zanea 4
# 253
Adica galbenf doue sute cinci-zed §i trei
sunt a se primi de la cel de sus araati, anume
sub disposiVile coprinse,. §i daca vreunul din
D-lor va tagadul ca nu a prinnt suma arëtata
la numele söti, atund pe de o parte va da in-
scris, iar pe de alta cel ce va fi renduit cu strin-
gerea acestor bani Imi va face cunoscut ca sa-I
dail do veclI care acum, atat pentru boala mea,
cat §i pentru neindemanarea timpulul nu le pu-
tul da d'impreuna cu aceasta.
G. .Nitzescu.
1849, Fevr. 10, Sibi
Bang clap' :
Dap lul Marin, imprumut fäcut lul N. Bälcescu,
când a plecat cu 136.1aceanu in Transilvania 10428
Dati lul N. Balcescu cand a plecat 10428
Trimi§1 Bälcesculul Nicu la Paris 2142
DA! lul Duilie and a plecat in Transilvania . 1000
DA! lul Zalic 640
DAT lui Andronic 180
Dat! lul Neni§or 704
cmintari BINESOI 657
640 d. Zalic
180 d. Androne
704 d. Nenisor
1500 d. Deivos
1605 d, Manu
2000 d. Filipescu
120 3 pasapoarte
1300 Barbulul Balcescu
19477
950
20427
Adeca, Lel doue clecl de mil patru Bute doueclecl §i
s-6pte cheltuitl.
M. Sergiescu.
M. Serghiescu.
660 BALCESOU VI LOCOTENENTII
n Domnul mei)
Insarcinat de adunarea emigratilor romani
din Paris, tinutá la 12 (24) ale acesteia, via a
ye comunica a el decisie. Mal intal sunte1
poftit ca Mercurl la 16 (28) Noemvrie sä bine-
voiti a ye afla fata la adunarea ce este a se
tine in locul bibliotecel romane; §i al doilea vi
se alatura aci in copie jurnalul incheat in adu-
narea de 41, ca dupa dinsdl sa ye convingeti
de necesitatea a ye afla fata la adunarea viitoare.
Salutare §i fratie,
(Subtinsemnat) Paleologu.
Adresata, d-lor Tell §i N. Plerianu.
Astali 24 Noemvrie, adunandu-ne chematl
de d. Balcescu, auliram socoteala ce ne dete
de banil rema§I asupra-I §i declaram ca acum
ca §i mai inainte suntem convin§1 Ca d. BM-
cescu este cu adeverat onest.
Aulind apol hartiile ce ne-a comunicat d.
Gr. Marghilornan atingatoare de diferendul ce
este intre d. Balcescu §i d. Tell, declaram ca
adunarea nu este competenta la aceasta."
CEEITIIINt BANESOI 661
12
C'est la St. Nicolas aujourd'hui. C'est le
saint dont tu profanes le nom qui m ' a en-
voye, car, vois tu, ii y a quinze jours que je
ne puis pas m'eloigner de ma patrie pour etre
ternoin de cette solennite.
Tu étais bien gai. Pourquoi es tu devenu
pale? quelle est cette rage qui t'étouffe?
Je porte a la posterite de ta nation, a
la délivrance de ton peuple, je porte a, sa liberté.
IL
IV.
N. Golesco.
2)
Domnule Ioan Ghica,
/)Frate Negulici,
Frate Russo,
AI daa numele acesta, cacl cata carte scii,
al Invetat-o singur ca §i Rousseau, §i apoi pang,
nu va muri tiranul, §i sistema despotica, ce apasa,
pe Ru§I nu va pieri, Rusul e un sclav. Atuncl
cand va fi liber, n'am de ce sa-1 urasc, e §.1 el
orn l i Cre§tin ; pana atunci insa mi se pare ca
te profanez numindu-te Rusu. Primesce dela mine
aceasta schimbare §i fie ca o profetie, daca nu
ca sa ajungi pe marele filosof In genia, cel putin
in spiritul i simVmentul de egalitate, de ome-
fire §i de onOre.
Imi place §i me stim norocit ail strange
CATILA. EMIGEATII DELA BRUSSA 719
22
curie !bravil Romanl !generosl baetllnu
piere patria noastra cu ast-fel de fil !" si alto
asemenea.
Sunt plin de multurnire si de recunoscinfa
ca scrisorile mele s'at prirnit de Dumnea-voastra
si s'au simtit in adeveratul lor sens ; Mel cu
copiile lor schimonosite poate, urnblasera unil a
face mare re0, rett de desbinare, facendu-le fel
de fel de restalmacirl.
Fratiler, ea cuget ca, eram datorl sg ye
scriem pe toata expeditia, dandu-ve socoteala de
ce facern, aretandu-ve cugetarile i parerile noa-
stre, luminandu-ve asupra orI-cgrel curse ce ni
se intinde, povatuindu-ne unit pe a1i cu blan-
dete si cu inima curata. In loc sä fiti incriminat
ca nu am urmat asa, ca nu v'am scris in tot-
deauna ; me incrimina din contra pentru acele
patine si deue scrisorl, de ce sa le scrit. El
vor sa alba monopolul tutulor, el singurl sa Cu-
gete i sa faca i sa lucreze orl cat de röü §i
copilaresce ; el singurl sä scrie i sa tie cores-
pondente cu eine vor, MIA sä dea socoteala ni-
rnanul. Calomnia fie monopolul lor, iar consiliul
si luminarea, darea parerilor este un drept al
fie-caruia. Pe toata espedifia yin felurimi de
scrisori din Constantinopol, and cu o idee cand
cu alta, cand cu 0 para, cand cu alta, cand
724 ELIAD
Dreptate, frdtie.
Fratilor,
Adresa D-voastre dela 26 Iunie Mdreptata
catre emigratil Romani ce se afla in Paris am pri-
mit'o prin curierul dela 20 Iu lie s. n. Daca prin a-
ceasta nu ye putem da relatie lamurita despre ceea
ce am fi facut in urma primirei adresei D-voastre,
causa este cd pang, acuma nu s'a putut aduna
la o lalta toti fracil de aid ca sä li se comunice
afiarea cu cale a D-voastre : Credem insa cä cu
viitorul curier vom puté sa v6 dam amanun-
tele ce a§teptati despre opinia celor d'aici frati.
Pana atunci ye putem incredinta ca, pe cat
se atinge de datoria ori-carui Roman adevërat,
ca mai presus de toate se cuvine a pretui in-
teresele patriei sale atat de bine lamurite in pro-
clainatia in care popolul nostru facu revolutia sa
la 11/23 Iunie 1848, nu vom cruta nirnic ca nici unul
din acele principil, ce foarte cu cuvint D-voastra,
le reduceti la dreptul de autonomie a tërei §i
de suzeranitate al Portel, sa nu se vateme, nici
sa se preschimbe.
732 LOGOTENENTIf
)1
rubite Costache,
Frate Zosima,
Am primit scrisoarea D-tale- §i poti vedea
si din cele ce suit in general §i fie-caruia in par-
ticular, cata bucurie ne-a adus intocmirea D-v.
§i ajutorul ce ne faceti, cat mai virtos simtirea
ce ye infrumuseteaza pe top de a nu voi capi
ca oamenl liberi, ci insarcinatl servitori pe care
il supuneti sub plata. Asta e Roman, fratilor, e
frurnos, e nobil.
Et pang, aci nu v'am scris mult ca sa nu
fit in gura inimicilor ; cand insa me vöd insar-
cinat §i am primit insarcinarea, ye sunt dator
a vö tine in relatie ; §i voit combate de will
inainte orl-ce parere, orl-ce intriga, ori-ce mi§-
care in contra autonomiel noastre §i a suzera-
nitateI Portl ; voit demasca pe totl.
N'am alci frati §i amid dent pe amicil cau-
seI noastre, a§a cum o intelege proclarnatia din
9 Iunie 1848 ; §i n'am alp: inimicl decat pe ini-
micil el.
Mie, oamenil broprel din Londra, protestul
democratic §i hartia din Constantinopol nu mi-at
fault nimic, decat neconsecinta lor m'a facut
Amintiri Ghica. 27,641. 47
738 LLIAD
7)
Dreptate ! frqie !
/7
Mon cher Ghica)
Cher anti,
Dreptate, frdtie.
Domnilor membri al Comitetulul numit de o parte din e-
rnigratiunea laminas
XII.
Dreptate, freitie.
D-lor I. Eliad, N. Golescu qi Chr. Tell.
De cand suntern afarg din patrie, din dis-
gratie, nu ne-am putut organisa §i D-voastrg, ca
776 EMIGRATIf DELA DRUMM
Dreptate, fratie.
Fratilor espatriati i emigrati!
Suferintele cele mari ale popolului roman,
demoralisarea introdusä in toate clasele societatii
prin despotismul R egulamentului §i coruptiunea
NATURA REVOLUTIIINEt DELA 11348 777
Aeociatia Roman/I,.
Dreptate, freitie.
Frat,ilor din Brussa i toatd Turcia,
Solutia chestiunei romane depinde de im-
prejurarile Europa
Fie ce Roman in emigratie a facut cat a
putut i cat s'a priceput pentru causa generala;
suntem ca siguri ca asemenea va face §i de aci
inainte.
Incercarile de a se organisa emigratia in
comitet, din nenorocire nu adusera decat nein-
voiri, ure §i deplorabile desbinari.
Insarcinatf de cea mai mare parte din D-v.
a infati§a i a sustine in numele D-voastre
principiele mi§carii romane, on pe unde ne vom
afla,o alta parte refusa a ne recunoasce, §i,
dupa cum s'a priceput, §i-a luat voea adesea a
808 N. GOLEEIC17, TELL, ELIADE
Domnul meg !
e Monsieur,
gSlefiltan Golesco..
veo. e2v-4,,c
NI.; -04s_eft) rtglteW):;11-4
44e-494-14c2iP4r-
XIII.
iDomnilor,
eSunt 16 luni de and nu incetaci i i
M'acusaci :
e t. De trddator al Patriei;
e 2. de satelit al Rusiei ;
e 3. de inimic al Imperiului Otoman ;
.4. de réa-voitor al Guvernului ;
.5. ca. noi mâncardm banii Statului ;
a6. ca noi nu facurdm §i nu facem nimic
pentru Patrie, §i voi totul;
e 7. cá e§iram din programa revoluciei §i din
voirqele poporului ;
e8. cä compromitem i ridiculam causa noa-
stra in strdinAtate
tScii bine (D-le Tell) cd inaintea revo-
146' ti-am is ca n'am incredere in D-1 Eliade,
banuindu-1 d'un caracter foarte slab §i §ovaitor ;
D-ta ai incuragiat temerea mea , neaperându-1
nici cum
e Am protestat, fiind-cd nu-i ertat unui Guvern
sa scoale in picioare o§tirea §i sd sperie lumea,
pe o simpla parola §optitá la urechie. V'am ois
de multe .on cã Guvernul ocolit de soldaci este
un Guvern de opresie, ca armele noastre trebue
sá fie dreptatea §i populul ; §i de the ori vedeam
pe D-1 Eliade ocolit d'o guardie de Armeni (fiind-
cd la noi nu se pseail Elvetiani), de ca.te ori me
urcam pe treptele Palatului §i vedeam solda0i ca
in tabard de resbel, mi se inchidea inima, cad
DESPRE ELIADE ql TELL 829
200 Galbn
dela guvernul provisoriii . . 600
ca ministru al instrucciei peste zoo
Afard din banii ce platirdm pentru hrana
voastra. in Craiova §i in Bucuresci, §i peste 200 #
pentru 2 träsuri ce avegi pentru voi numai, afard
din 20,000 de sfanOhi ce luardti dela D. C. Bah
cescu, afard §i din 2,000 # ai mei, ai no§tri, ce
re'maserd la D. Tell. 5'acum iatd. 15 luni de cand
DESPEE ELUDE rir TELL 833
i) Vestt Afonitorul.
DESPEE ELIADE yx TELL 835
cDomnule Eliade!
Toate scrisorile D-tale dela 4/16 Dec. in-
coa, in cea ce ne priveste pe noi, ne-ad atins
foarte mult, cad era indemn de D-ta, si se vede
cd conesilatif nostri, de cari ne-am despartit nu-
mai fiind-ca aü comis fapte desoneste i misere,
te-aa informat cu pasiune despre noi, saii mai
bine vrend ca sã vindice depdrtarea D-lor, ne-au
calomniat intr'un mod de care numai D-lor poate
sunt capabili.
cCât pentru banii cAci am putut sa-ci trimitem
pentru tractarea causei noastre cu deschiderea
unui jurnal, noi ne repurtdrn la scrisoarea trimisd
una cu el si la apelul nostru din 5;17 Decern-
brie 1849.
Salutare i fraAie.
cDonindor,
Am priimit scrisoarea D-voastre din 18/30
Aprilie. Am veclut cele scrise si iar mi-aii pdrut
reil de ate Imi scrieti cd se urmeaza aci. Vecl,
fratilor, cd a ajuns mai mult ure personale intre
Romani, iar nu despartire de principii. Cine este
cu un partici, e considerat de om de omenie si
privilegiat a dice si a lucra ori-cum va voi ; de-
fectele nu i se ved decat dela cea-lalta partida ;
tristd stare ! 5i pretindem a indrepta i lumea.
iNu tiü, amatii mei frati, daca cate imi
scrieti pentru cei despartiti de D-voastra sunt ade-
vérate sail nu, cad eu nu me afiu cu D-voastra.
Stit insä si ye asigur cà. acesti despartiti de
D-voastra nici o data n'au cutezat sã scrie asupra
D-voastre i sa ye intineze. Tot dorul le-a fost
si le este ca. sunteti prea creduli, §i aceasta cali-
ficat'ie nu e nici yitiu, nici defect. .5tia lard cu
durere de suflet cd-mi faceti o nedreptate scriin-
clu-mi lucruri ce nici D-voastra nu credeti. Imi
aruncati asupra-mi sarcina ca mi s'azi etrimis circa
.0oo fr., cari adoperafi cu consciinid, 1ft/ea sd
producd mulb . N'am priimit, Domnilor, cleat
2 200 fr., doue mii doue sute o data si sapte sute
854 ELIADE
cDomnilor,
e Drepale frayie.
c Drepale !nig e.
e Domnule Brdtiene,
e D-1 Eliad ne-a acut in toamna anului tre-
cut un apel ca sa-1 ajutam cu ceva bani spre a
deschide un jurnal in Paris pentru tractarea cau-
se', §i noi am respuns dupã putinca-ne, cu multu-
mire, dar apoi ii a refusat.
EMIGRATII DELA BEIISSA 861
iDreplate fridge.
eFratilor Romeini,
1) PArff din aceastI foarte rar g. broprl earl reprodus maT sus
la pag. 827-848. Intreagit s'a reprodus In C. A. Rosati, Scrierr din
junge 1i din esilia, Tomul II (BucurescT 1885), pag. 5-66.
SCRISORILE 1 DOCUMENTELE
CUPRINSE INTR'ACEST 'VOLUM
Pag.
1848. Iunie 14, Bucurescl.Dr. Louis Mandl cl-
tre Generalul Aupick 8
» » 16, Bucuresci.N. 13Alcescu si Rosetti
cAtre Ion Ghica . 38
» Iu lie 18 (30), Bucuresci. N. BAlcescu cA-
tre Ion Ghica 45
» » 30 (Aug. 12), Bucurescl C. A. Rosetti
care Ion Ghica . . . . . . . . . 47
» August 7 (i9), Braila.D. G. Golescu cä-
tre Ion Ghica . 21
» > 10 (22), Constantinopol. N. BAl-
cescu care Ion Ghica. 34
» Septembre 5 (i7), Francfort.I-ul Memoriu
dat MinisteriuluT Germanic din partea
agentuluT României Ioan Maiorescu . 120
1 3, 17 (29). Petitiunea Românilor care
Sultanul 55
» » Paris. Protestul Emigratilor din
Paris care Sultanul ..... . .. 57
870 scrusom p DOCUMENTE
Pag.
1848. Sept. 29, Nicolae Gheorghiade (I
Eliade) cgtre Ion Ghica 641
» Octobre Francfort. Din actele Pada-
mentuluf de Francfort asupra Princi-
patelor Danubiane 145
Novembre 4 (16), Francfort.-2-lea Memo-
rial dat Ministeriulta German din par-
tea plenipotentulta României Ioan Ma-
iorescu . 132
s Ic (22), Viena. loan Maiorescu cgtre
Generalul Magheru 159
a a 16 (28), Belgrad. N. Bglcescu care
Ion Ghica . 238
o 17, Paris. A. G. Golescu §i Stefan
Golescu cgtre Ion Ghica 82
) 26. Paris. A. G. Golescu cgtre Ion
Ghica 94
o A. G. Golescu care Ion Ghica mo
A. G. Golescu care Ion Ghica 102
>> A. G. Golescu cgtre Ion Ghica io8
n Petitiune cgtre Adunarea Nati-
onall a FrancieT 114
n Adresa plenipotentiarilor români
cgtre Lordul Palmerston . . . . . 117
1849. Ianuarie 4, Belgrad. N. Bglcescu cgtre
Ion Ghica 242
21, Belgrad. N. Bglcescu atre Ion
Ghica 245
s 24 (5 Febr.), Triest. Generalul Ma-
gheru cgtre Ion Ghica . 151
SCRISORI 85 DOCUMENTE 871
Pag.
1849. Februarie 5 (17), Paris. Nicolae Golescu
atre Ion Ghica . 707
7, Viena.I. Maiorescu atre N. BAl-
cescu. 168
8 (20), Paris.Adresa prin care Tell,
N. Golescu i Eliade numesc pe Ion
Ghica representantul lor la Constan-
tinopol 649
io, Sibiiit Socoteala de banii Erni-
gratiunii.
c<Cu imprumutare.) (G. Nitescu), . 656
«Bala dati.»
«Cornptul banilor primitt ) . . a 657
«Lista de banii ce s'aii adunat din
contributie) alatuitä de M. Serghiescu. 658
«Lista de bang ce s'ati cheltuit alcA.-
tuita de M. Serghiescu
24, Paris. A. G. Golescu care Ion
Ghica 505
Paris.Circulara luI Eliade, Tell 0
N. Golescu, ca ef't aT Emigratiund . 647
) Martie 7, Paris. N. Golescu catre Ion
Ghica 708
( 8, Constantinopol. Proces verbal al
emigratilor dela Constantinopol . . . 709
D 9, Paris. Respunsul luT Szarvady la
intrebarea cornitelui Zamoyski. . . . 179
z 5 12 (24), Constantinopol. N. Bal-
cescu care Eliade, Tell 0 N. Golescu 651
872 SCRISORI sI DOCUMENTS
Pag.
1840. Aprilie 17 (29), Negotin N. Bälcescu cg-
tre Ion Ghica 257
18 (30), N. BAlcescu care Ion Ghica 259
20, Passy. C. A. Rosetti care Ion
Ghica 63
26, 27 (8, 9 Maiii),N. BAlcescu ca-
tre Ion Ghica ..... . . . 249, 257
a 27, Paris.A. G. Golescu care Ion
Ghica 207
ScrisOrea lul Butianu catre
gurt 325
/ Maiii I Conventiunea dela Balta-Liman in-
tre Rusia i Turcia 194
2 (14), Brussa.Jurnalul Emigratiunei
din Brussa 710
8, 9 (20, 21), Mehadia. N. Baracescu
care Ion Ghica 267, 269
a 10, Panciova.N. Balcescu care Ion
Ghica 261
11, 11, Paris. C. A. Rosetti care Ion
Ghica . . . . . 70
. 12, Panciova.N. Bglcescu atre Ion
Ghica 261
13 (25), Brussa.EmigratiT dela Brus-
sa catre Ion Ghica 713
14, Panciova.N. Balcescu catre Ion
Ghica 265
a a 17 (29), Debretin.N. BAlcescu care
Ion Ghica 271
SCRISORI qt DOCUMENTE 872
Pag.
1849. Maiti 17, Paris. N. Golescu cltre Suleiman
Pa,a 203
a 18, Proces verbal al Conferintd de
la Paris tinutà de Printul Czartoryski,
Szarvady, Pulsky, Teleki, etc . . 396
2 30, Debretin. Scriscirea Jul N. Bal-
cescu atre Comitele Batthyani . . . 291
Iunie 2, Debretin.Respunsul luT Batthyani
care N. Balcescu 292
Proiect de lege : Despre drepturile
natiunel române civile i judiciale
Despre treburile bisericesci» 293
a 3, Debretin. N. BAlcescu atre Ion
Ghica 276
2 a 6, 3, Pesta. N. Balcescu atre Ion
Ghica 283, 288
to, Pesta. Extras din circulara JuT
Batthyani care agentii diplornatici 0
comandantil militarl al granitelor . . 295
2 13 (25), Pesta.N. BAlcescu cAtre Ion
Ghica 315
14, 22, Pesta N. Balcescu care Ion
Ghica 298, 299
Proclatnatia Generalului Bern atre
locuitoril Transilvaniei 306
15 (27), Pesta.N. Balcescu catre Ion
Ghica 322
18, Pesta. Circulara lui Batthyani cA-
tre toti agentii diplomatici ai Ungariel 310
874 SCRISORI IF DOCUMENTS
Pag.
1849 Iunie 27, Fontenay aux Roses.A. G. Go-
lescu care Ion Ghica 215
, » 29, 30, Pesta.N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 328, 332
» 31-3 Iulie, Pesta. N. Bglcescu care
Ion Ghica 341-352
, Iulie 1, Constantinopol. Contract incheiat
cu agentul PrintuluI Czartoryski pen-
tru introducerea oficerilor poloni in
legiunea rot-pang din Transilvania . . 403
» 1-3 (13-15), Segedin.N. Bglcescu cg-
tre Ion Ghica . . . . 362-370
O , I, 2, (Constantinopol).Ion Ghica cl-
tre N. BAlcescu 333, 340
D 3 4, 6, Pesta. N. BAlcescu cAtre Ion
Ghica 352, 359
3 3 7 (i9), Oituz. Proclamacia Generalu-
luI Bern cAtre Moldoveni cu rnarpl
Ita Bern . . . . - 392, 393
o 1, 12, One0'1.Adresa Generalului Bern
cAtre autoritgOle MoldoveI 395
, , 14, Segedin. Adresa luf Batthyani
cAtre N. BAlcescu .i Bolliac . . . . . 371
, g Projet de pacification, 372
, 14, Segedin.Convequnea fAcutg de
N. BAlcescu 0 Bolliac cu Guvernato-
rul Ungarid Kossuth pentru forrnarea
legiunil romine 376
, ) Manifestul Guvernului unguresc. 384
, Starea armatei unguresci . . . . 387
SCRISORI qx DOCURIENTE 875
Pag.
1849. Iu lie 20 (1 Aug.), Paris. Eliade care
Negulici 714
2 20 (1 Aug.), Paris. Eliade cAtre
Russo 718
, 20 (1 Aug.), Paris. Eliade atre de-
tinutiT dela Brussa 722
25, Segedin. Buletin din rësboiul
unguresc 390
26 (7 Aug.), Paris. Locotenentii cA
tre detinutiT dela Brussa 731
, August 3 (i5), Paris. Eliade atre Costa-
che Alexandrescu 734
, » Paris. Eliade atre Grigorie Zo-
sima 737
15, Or§ova. N. Bälcescu care Ion
Ghica 404
3 17, Fontenay aux Roses. A. G
Golescu atre Ion Ghica 748
, Septembre 4 (16), Paris. LocotenentiT cA-
tre Emigratil dela Brussa 743
> Paris. A. G. Golescu care Ion
Ghica 755
, Octobre 16, Paris. C. A. Rosetti cAtre
Ion Ghica 78
, 17, Paris.N. BAlcescu, V. si Ion A
lexandri care Ion Ghica 406
v 22 , 26 Paris. N. Bälcescu atre
Ion Ghica 407, 416
D 26, Brussa.EmigratiT dela Brussa cä-
tre Ion Ghica 848
876 SCRIBORI qi DOCUMENTE
Pag.
1849. Octobre Brussa.Emigratii dela Brussa
cgtre LocotenentiT dela Paris . , 763
» Novembre 6, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 418
e 7, Paris. A. G. Golescu cgtre Ion
Ghica 849
) 13 (25), Paris. Procesul-verbal in-
cheiat de Adunarea Emigratilor in ces-
tiunea banilor remasl asupra lui N
Bglcescu 66o
) 2 16, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 419
3. ) 20, Brussa.Bolliac cgtre Ion Ghica 629
2 2 Paris. Respunsul dat de Tell,
Eliade si Plesoianu la invitarea de a
asista la cetirea procesulta-verbal pri-
vitor la baniT remas1 asupra ha N
Bglcescu 66i
) Decembre 2, Paris. Asociatia Româng,
Statute 797
3. ) 2, Paris. Estrase din (Ape! la oa-
menu cei liberly de C. A. Rosetti si
din scrisoarea deschisg care Eliade
si Tell 827
2 2 4 (i6), Paris.LocotenentiT din Paris
care Emigratii dela Brussa 769
2 2 5 (i7), Brussa.EmigratiT dela Brussa
cgtre Eliade, N. Golescu si Tell . . . 775
) 2 5 (I 7), Brussa.,EmigratiT dela Brussa
care cei dela Constantinopol si Paris. 776
SERISORI Is DOCUMEINTE 877
Pag.
1849. Decembre 6, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 420
6. Paris. Ernigratil deli. Paris cgtre
cel dela Brussa 795
6, Paris. Eliade cgtre EmigratiT dela
Brussa 786
7, Paris. N. Bglcescu care Ion Ghica 421
15 (27), Paris. LocotenentiT N. Go-
lescu, Tell 01 Eliade cgtre EmigratiT
dela Brussa 8or
15 (27), Paris. LocotenentiT N. Go-
lescu, Tell i Eliade cgtre EmigratiT
dela Brussa 807
2 15, 16, Paris. N. BAlcescu cgtre Ion
Ghica 424, 430
17, Paris. Eliade care detinutiT dela
Brussa . . .
24, Constantinopol.
. ---Act. de..... .
garan-
674
Pag.
1849. Decembre 27, Paris. N. BAlcescu cAtre Ion
Ghica 437
» » 27 , COnstantinopol. Bolliac cAtre
Ion Ghica 633
» S 30 , Constantinopol. Bolliac cgtre
Eliade 814
» Alexandru Golescu cAtre Ion
Ghica 783
1850. Ianuarie I (13), Londra. N. BAlcescu cg-
tre Ion Ghica 451
» » 4, Londra. N. BAlcescu ctre Ion
Ghica. 447
» 17, Paris. Stefan Golescu cgtre Ion
Ghica 823
9 9 25 (6 Febr.), Brussa.Emigratil dela
Brussa cAtre Eliade 852
» 26, Paris. N. BAlcescu care Ion
,-....
....Tnica 456
» Februarie 6, Paris.N. Bdlcescu cgtre Ion
Ghica 461
» » 16, Paris. N. BAlcescu catre Ion
Ghica 464
» > 22, Paris. Eliade cAtre emigraiT
dela Brussa 85 5
» » 23 , Paris. N. .Bglcescu cAtre Ion
Ghica 469
» Martie 4, Paris. N. Bglcescu cAtre Ale-
xandru Golescu 472
2. 6 , Paris. N. Bglcescu cAtre Ion
Ghica 490
SCRISOEI 9I DOCITMENTE 879
Pag.
1850. Martie 16, Paris. N. Balcescu care Ion
Ghica 493
t 26, Paris. N. Balcescu catre Ion
Ghica 495
a Aprilie 6, Paris. N. Balcescu catre Ion
Ghica . . 497
a a 15 (27), Constantinopol. Stamatello
Volgo, dragomanul PoliçieT, catre Ion
Ghica 634
s (i6) 28, Constantinopol. Ion Ghica
care seful Politiei 635
16, Paris. N. Balcescu care Ion
Ghica 500
s 18 (30), Brussa.Emigratif dela Brussa
catre A. G. Golescu, N. Balcescu si
D. Bratianu 859
a 18 (30), Brussa.Emigratil dela Brussa
catre D. Bratianu . 86o
s 26 , Paris. N. Balcescu care Ion
Ghica so
Maiti 5 (17), Paris.--Eliade care Emigratii
dela Brussa 853
a a 6, Paris.N. Balcescu care Ion Ghica 503
s 7, Constantinopo1.Garan0a data de
Ion Ghica catre Politie pentru Bolliac. 635
s Constantinopol. Bolliac catre Ion
Ghica 636
s Constantinopol.Petitia 1u Bolliac
care Ministeriul turcesc 636
s 16, Paris.N. Balcescu care Ion Ghica 5o6
880 SCRUM= lir DOCUMENTE
Pag.
1850. Maiii 26, Paris. N. Bglcescu care Ion
Ghica 507
) Iunie 6, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 510
a 13 (25). Brussa.A. C. Golescu cgtre
emigratii dela Paris 861
a a 16, Paris. N. Bglcescu care Ion
Ghica . . 513
a 26, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica. - 5 14
a Iulie 1, Paris. Scrisoarea lui N. Bglcescu
care Contele Zamoyski 515
a 6, Paris.N. BAlcescu care Ion Ghica 532
. a 16, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 535
a a 26, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 536
a August 6, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 539
a 16, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 54 t
a , 26, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion Ghica. 543
a Septernbre 6, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 546
a 16, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 547
a 27, Paris. N. Balcescu care Ion Ghica 548
a 28, Paris.Emigratii dela Paris carg
cei dela Brussa i Constantinopol . . 866
a Brussa. Votul emigraOlor din
Brussa privitor la luarea socotelilor . 868
a Octobre 6, Paris. N. BAlcescu, St. Go-
lescu §i D. Braianu cgtre A. Golescu. 551
) 6, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica. 552
SCRISORI fr DOWNIER TE 881
Pag.
1850. Octobre 16, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 553
» 26, Paris. N. Bglcescu care Ion Ghica 604
Novembre 6, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 56o
, 16, Paris.N. BAlcescu care Ion Ghica 562
, 26, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 564
Decernbre 6, Paris.N. Bgl cescu care Ion
Ghica 567
, )17, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 570
1851. Ianuarie 17, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 571
)) D 26, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 572
, Februarie 6, Paris. N. Bacescu cgtre Ion
Ghica 574
c 17, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 576
) 25, Constantinopol. Socoteala Orilla
de M. Serghiescu despre 15,000 lei
dal de Gole,tI 659
» ) 27, Paris.N. Bglcescu.cgtre Ion Ghica. 578
>, Martie 7, Paris N. Bglcescu cgtre Ion Ghica. 579
) ) 26, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica. 580
Aprilie 16, Paris. N. Bglcescu cdtre Ion
Ghica 581
) ) 26, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 583
, Maid 26, Paris. N. Brilcescu care Ion
Ghica 585
26, Ville d'Avray. N. Bglcescu
..
cg-
tre Ion Ghica, . . 588
Amintici Ghica. 27,641. 56
882 SCRISORI pr DOCUMENTE
Fag.
1851. Iunie 5, Paris.N. Bglcescu catre Ion Ghica. 591
» 15, Ville d'Avray. N. Balcescu cg-
tre Ion Ghica 593
» Iu lie [6, Vile d'Avray. N. Bglcescu cg-
tre Ion Ghica 594
D 26, Paris. N. Balcescu i C. Negri
cgtre Ion Ghica 596
Octobre 7, Toulon. N. Balcescu care
Ion Ghica 599
a a 16, Hyeres. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 601
Novembre 27, Hyères N. Bglcescu cgtre
Ion Ghica 6o6
1852. Martie 17, Hyeres. N. Bglcescu care Ion
Ghica 6o8
A prilie 17, Hyères. N. Bglcescu care Ion
Ghica 609
Scptembre 22. N. Bglcescu cgtre Ion
.Ghica 610
Octobre 1, Malta. N. Balcescu cgtre Ion
Ghica 612
a a , Neapol. N. Balcescu care Ion
Ghica 613
1859. Maiii 20. -- Cony eMiunea dintre Cuza si
Kossuth privitoare la infiinicarea de
Iaggre la granitg.
«Conventiunea A > 619
ConvenOunea B» 621