Sunteți pe pagina 1din 882

ION GHICA

AYPTIRI DI\ DRIBEGIA


dupa 1848.

NOUli SCRISOIti CORE V. ALECSANDRI.

BUCURESCI
EDITURA LIBRARIEI SOCEC (5, Comp.

Ca lea Victories No.7.


1889
Din Stabilimentul gra& Soceen & Tee lu
Strada Berzei, 96.
[27,641]
I.
Londra, Fevruarie 1888.

Dragul me amic,

Sci ca la Constantinopol rar sa nu te po-


menesci din somn in sunete de tun; al caror
numer varieaza dupa rangul localitätei unde s'a
ivit incendit.
In noaptea de Boboteaza a anulul 1853 ca-
cluse o zapada numai apa, un fel de lapovita; §1
temperatura dedese in hung : o raceala umeda,
care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile,
un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde
oamenii at sobe i ferestre indoite.
Me culcasem §i d'abia incepusem a me
obicinui , clentänind din dinV, cu temperatura
.

aternutu1u i cu reveneala ciar§afurilor, cand aud


tunul; numer trei dätäturi, linT ic ca focul era
undeva pe Bosfor, i me afund mal adanc in
4 PlUBEGIA DDPA 1848

plapumg Me lua somnul, cand becciul, lovind


de trel or cu bata in caldarim striga : Iangan
vaaaa r1 Ortakioida" (foc la Ortakioi). La
aceasta scire said repede din pat §i alerg la cio-
rapi 0 la cisme ; dar incaltandu-me incep a ra-
Vona, §i-mi qic cä pang rn'oid imbraca §'oit da
de vale la Tophana, o sa treaca un ceas ; acolo,
cid gasi .n'oit gasi caic, dar cli c'am gasit; mai
imi trebue un ceas ba i done, pang la vadul
de la Ortakioi ; apoi mai pune vre-o trei-cleci
de minute la deal in sus, pang la casa banche-
rului armean Pi§mi§ (casa la care me interesam,
caci imi tineam acolo hartii, intr'un dulap la
D-na Snadeska, o arnica din copilarie a comite-
sel Edling, nascuta Sturdza), fac trel sail patru
ceasuri, timp destul ca sg arcla toata mahalaoa.
pang ce cid ajunge ed. Mai bine sa Wept sg.
se lumineze.
In chug, cand rn'am dus sa ved ce se pe-
trecuse, am gasit casa arsa pang, la pament
inipreuna cu vre-o sutg, done de alte case; noroc
ca focul incepuse de la deal 0 servitoril chiria§ei,
ajutati de oamenil proprietarülui, avusese timp
sa scape obiectele §i sculele din casa, aruncan-
du-le pe ferestre in gradina peste zidurile tera-
selor. Acolo am gasit §i eti hartiile mele vra-
furl p'intre spalirile de portocall §i de iasomii,
CORESPONDENTA EMIGRATILOR 5

amestecate cu apa cacluta din cer §i din tulum-


bele pompierilor. Le-am strins gramada intr'o
boccea, pe care am purtat'o cu mine ani multi
pe la Pera §i. pe Bosfor, din casa 'n casä, am
carat'o pe la Samos, pe la Bucuresci, pana ail
ajuns la movie la Ghergani. Acolo, and mi:am
a§ezat hartiile in biblioteca, am ales intr'un pa-
chet corespondenta emigratilor no§tri din timpul
esiliului.
Mu lt am mai cautat acu dol ani acel pachet ;
am petrecut clile intregi resfoind, cu ajutorul
d-lui Bianu, toate hartiile mele, fara a da peste
dinsul; cand, asta tOrnna, voind A, fac öre-cari
reparatil la casa, lucratoril ail gasit acele hartii
inghesuite intre zid §i biblioteca.
Am esitat mult pana ce me hotaril sa le
dail publicitatii, dar mi-am pus intrebarea dad,
eram in drept sa le distrug; caci, de§i printre
dinsele sunt unele pline de barmen', de acusari
§i de invective; altele carl respira ura §1 invidie,
stare psichologica inerenta tuturor emigratiuni-
lor ; caci esiliatul departat de patrie, despartit
de familie §i de tote afectiunile sale din tinerete
§i din copilarie, trait in lipse §i privatiuni, d'abia
tolerat in parnentul unde a putut gasi un trist
adapost, 10 inaspresce spiritul, i§1 impetresce
inima, se crede persecutat, tradat, spionat, §i
6 PRIBEGIA BUPA 1848

devine Mnuitor, §i de multe oil chiar nedrept


0 pismuitor.
Mi-am qis ca sunt unele din acele hartii
call au, pcite, un interes istoric, altele iar cari,
prin talentul §i patriotismul cu care a:a fost
concepute §i redactate intr'acei nenorociti timpi,
ne impun recunoscinta catre acel earl at §tiut
sa atraga atentiunea Europei asupra Wei nOstre.
Pastrez originalele tuturor actelor ce volt'
publica ad; ele sunt la dispositiunea acelor cari
ar voi sa le yap sail sa le controleze. Cat pen-
tru cele scrise de mine, epistole, note §i memo-
rande, cate vor fi scapat de foc, de apa §i din
calatoril, Imi propuia a le publica mai la urma,
intr'un volum separat.
*

In cliva de "/29 Malt 1848 me imbarcam


la Braila pe un vapor al Lloydului austriac, plin
de Gred §i de Ovrei cari fugeau de frica cho-
lerel , §i a treia cli in resaritul soarelui aruncam
ancora in Cornul-de-Aur, intre Sarai-Burnii, Scu-
tari §i Tophana, unde furam indata inconjurati
de toate patine de barcile ghiumrucciilor ('), cari
se agatat cu cangile de vapor leganatl de tala-

I) Impiegatif vtimel.
LA CONSTANTINOPOL

zurile mart% Voia4 sg ne iea sa ne ducg in


fundul golfului, la vama de la Galata, ca sa ne
caute prin 141; noroc ca servitorul de piata al
Otelulul Missiri a venit de ne-a scapat din ma-
nile acelei lae de cer§etorI patentatl', astupandu-le
gura cu cati-va gologanl.
Acel servitor, Charles, fostul calauz al ma-
relui poet Alphonse de Lamartine in cglatoria
sa in Orient, era fiul luI Giacomo, pictorul de-
corator care a zugravit divinitaVe Olirnpulul ce
impodobeat saloanele palatuluf juT Grigorie Vocla
Ghica, casg cacluta acum de vre-o catl-va ant,
prin cumporgtOre, in familia Lahovari ; iar Gia-
como, amicul luf Silvio Pelico §i al lul Gonfalo-
nieri, din pictor ajunsese birta§ la insula Prin-
ghipo. Dunia darki feleki (lurnea e o roata,
lumea e ca o roata) clice poetul Persan. Aci era
acea roata cand cholera a venit de a pus capet
aceleI decadente, luand intr'o singura noapte pe
Giacomo §1 pe fiul sea Carlo, in momentul cand
I§1 faceag pregatirile d'a se duce sa se inroleze
sub bandiera eroului Garibaldi.

Indata ce m'am instalat la otel, cea d'intal


grijg mi-a fost de a me presenta generaluluI
Aupick cu scrisoarea ce aveam de la doctorul
8 LA OONSTANTINOPOL

Mandl, scrisoare despre care ti-am vorbit In epi-


stola precedenta.(')
La intrebarea mea daca putearn sa vöd pe
generalul , vestitul Nicol, portarul ambasadel",
mi-a respuns ca generalul era stabilit la Terapia,
in palatul de vara, i cg, nu venea la Pera de-
cat o data pe septemana, in clilele cand sosea
vaporul Mesageriilor de la Marsilia ; iar, daca
aveam vre-o afacere urgenta, puteam sg, mö a-
dresez la Vicomtele de Reculot intaiul secretar.
Profitand de aceste indicatiuni, am intrat

i) Scrisori. Editiune nouk 1887, pag. 722. late, textul


scrisoarel d-rulul Mandl cAtre Generalul Aupick :

Bucharest, ce 14 juin 1848.

Monsieur le Gdnéral,
Envoye par Mr. Lamartine, comme agent confidentiel
du gouvernement frangais, pour lui rendre un compte exact
de la situation politique de la Valachie, j'ai eu di;jä plusieurs
fois l'occasion d'adresser des rapports au ministre des affaires
etrangeres. dans lesquels j'ai du fixer son attention principa-
lement sur les points suivants :
La Valachie et la Moldavie sont actuellement des pro-
vinces russes. Touts la partie intelligente du pays se revolte
contre une administration pareille; on est prêt A faire une
revolution; on pourrait memo compter sur un succès heureux,
si les menaces d'une intervention russe n'etaient a chaque in-
stant mises en avant. Le Prince regnant lui-meme se dit porte
aux reformes, mais empOche par la Russie. Le parti national
MICHAS AD A PRANCIEI 9

In cancelarie, ca sg, iaü sfat de la secretar, cum


sä fac ca sa pot vedea pe ambasador cat maI
neintarqiat.
Vicomtele de Reculot era tipul adevëratuldi
gentilom frances ; tinër, plin de arnenitate, de
§cdla acelor cari die : Soyons citoyens, mais di-
sons nous Monsieur. Liberal atat prin credintele
sale proprii cat §i prin traditiunile familiei ca-
reia apartinea ; Repot al generaluluI Lafayette,
vër cu Ferdinand de Lasteyrie, facea parte
din grupul republican in capul caruia erat Arago,

du pays a done resolu d'envoyer un agent confidentiel, Mr.


Ghika (Jean), a Constantinople, a, fin de s'entendre avec le ca-
binet Turc. 11 espère trouver prbs de vous, Monsieur le Gene-
ral, tout l'appui moral que vous pourrier lui preter. J'ai déjà
prOvenu Mr. Lamartine, ii y a quelques jours, du prochain
depart de ce delegue, et il est possible que dans une des pro-
chaines depeches que vous recevrez de Paris, il en sera que-
stion. Seulement, comme ii avait Otd d'abord decide que ce
serait Mr. Etienne Golesco, qui partirait, j'ai donne ce nom.
J'espOre, Monsieur le General, que les esperances des
patriotes Valaques ne seront pas trompees, et que l'insuffl-
sance de ma recommandation ne diminuera en rien l'appui
moral, que la pOlitique de la Republique vous permettra de
donner au delegud, Mr. Ghika.
Veuillez agreer, Monsieur, l'expression de ma plus haute
estime.
Veitre trés-humble serviteur.
Dr. Louis Mandl."
10 LA CONSTANTINOPOL

Garnier Pages §i Carnot. Cu venirea Republicei


din 1848 fusese numit prim secretar la amba-
sada din Constantinopol in locul duceluI de Beau-
fremont, de odata cu numirea generalului Aupick
in locul baronuluf de Bourqueney.
Nu eram de qece minute la vorba, cand
intra Cor, prirnul dragoman , vechit cunoscut
al meg de la Paris. Acesta, dupa schirnbarea
cator-va cuvinte de politqa, Ine intreaba daca
cunosceam pe Stefan Golescu §i de eram in bune
relatil cu dinsul, spuindu-mi ca, dupa continutul
uneI depe§e a lul Lam artine , atunci ministru
trebilor din afarA, era a§teptat de ambasador.
I-am esplicat ca imprejurarf independente de vo-
inta sa oprind pe Stefan Golescu de a calatorl,
misiunea cu care era sa fie insarcinat ImI fusese
incredintata mie.
E§ind de la ambasada, am intrat cu dra-
gomanul Cor In casa, la socru-so, la bancherul
Jacques Alleon, unde am gasit pe un alt vechig
cunoscut, pe polonezul Czaika Czaikowski, agen-
tul principelul Adam Czartoryski, pe care Bucu-
rescenif maT tarclig, pe la anul 1855, l'ag cu-
noscut sub numele de Sadik-Pa§a.
Dupa o lung convorbire cu ace§ti doi vechl
amid, Cor mi-a oferit sa-1 intovara§esc la Tera-
pia ca sa me presinte indata ambasadorului.
AMBASADA PaitivoIxf
11

Generalul Aupick mi-a facut o mica espu-


nere, cam idilica, despre sentimentele pacinice
de cari era animat guvernul Republicel §i despre
sprijinul ce pot Wepta de la Republica franceza
toate nationalitatile cari aspira la o viata poli-
tica; mi-a chs ca se simtea fericit a putea de-
clara sus i tare, ca a gasit in guvernul pe langa
care era acreditat sentimentele cele mai gene-
roase §i intentiunile cele mai binevoitoare pentru
populatiunile cre§tine ale Imperiului Otoman,
asigurandu-me ca puteam compta pe concursul
§i pe sprijinul Portel pentru isbanda misiunei
mele.
M'a sfatuit sa vëcl cat mai curênd pe Rifaat
Pap, ministrul afacerilor streine, prevestindu-më
tot odata ca ori-ce i-ag destainui avea sa fie
sciut chiar de a doua-cli de internunciul Aus-
triei, baronul St firmer; mi-a recomandat deplina
incredere in marele Vizir, patriotul Sarim Pap,
§i m'a sfatuit sa nu vëd de indata pe Seraskie-
rul (ministru de resbel) Riza Pap, caci voia sa-1
informeze chiar el insqf de misiunea cu care
eram insarcinat. Riza Pap era p'atunci ministrul
cel mai influent la Palat, partisan calduros al
aliantei francese §i amic personal al generalului
Aupick.
12 LA CONSTANTINOPOL. POARTA

Chiar de a doua-cli am inceput alergärile


mele, urmand sfaturilor ambaradorului Franciel.
Espunerile mele despre aspiratiunile §i de-
terminarea Romanilor produceau cea maI bung,
impresie asupra ministrilor Portel. La top' ga-
seam incurajafi 0 asigurari ca vom fi sustinuti.
Eram bine informat de tot ce se petrecea la
Poarta; cunosceam, Inca de cand eram student la
Paris, pe Emin Mull lis Efendi p'atunci prim se-
cretar al ambasadel Otomane de la Paris §i pe
colonelul Mehemet Bey, ata§at militar in timpul
ambasadel lui Re§id Pa§a, tinerI pe carl actim
ii gäseam pe unul mare dragoman al Portei. 0
pe celalalt general de divisie (Mehemet Kibrisli
Pa§a), comandant al armatel Iracului §i Arabi-
stanului, chemat la Constantinopol, ca sa fie
trimis ambasador la Londra.
*

In seara de 18/80 Iunie, aflandu-me la Boia-


gikioi, la Ernin Efendi, mi se spune ca venise
Kiri la logofatul Aristarchi, ca in Bucuresci p0-
14ia Mouse arestari, §i ca orasul era in mare
ferbere. A doua qi, la ambasada englesa la Te-
rapia, Alison, secretarul oriental, imi remite un
plic; agentul diplomatic engles din Bucuresci,
Colquhoun, imi facea cunoscut arestärile operate
SCIItt DE LA BUDITREBC±
13

in Bucuresci. Plicul continea i o scrisoare de la


Nicolae Golescu, care me insciinta ca se afla
ascuns la loc sigur §i ca mai multi din amicii
no§tri, intre Carl imi cita pe Stefan Golescu, pe
A. G. Golescu i pe Eliad, pornise la Islas, unde
se afla maiorul Tell 0 capitanul Plevianu cu
dOue companii. De aci incolo scirile, de0 tarp
de cate lece i cinci-spre-pce vile, dar se urmati
lant unele dupa altele, regulat dupa repeqiciunea
evenirn en telor.
In liva urmatOre, insarcinatul de afaceri
al Belgiei, Kerkow, venind de la o visita ce
Meuse ambasadorulul rusesc, imi spune ca acolo
logofatul Nicolae Aristarchi povestea in detalid
arestarile facute in Bucuresci in qiva de 719 Iunie
si atentatul din 8/2o Iunie in contra vietel lul
Vodä Bibescu.
Nu trece o soptemana dupa aceea i Emin
Efendi mö insciintéza cä Aristarchi adusese la
Poarta un plic adresat mie, trimis prin lipcan al
Postelniciel (curier de cabinet) din Bucuresci ,
care tragend dupa obiceiii la cancelaria roma-
neasca la Fanar, hartiile ce continea apse in
mana lui Aristarchi, din al caror cuprins resulta
cä guvernul lui Bibescu incetase i ca se a§-
tepta in Bucurescl sosirea Guvernului provisoriil
proclamat la Islas.
14 LA CONSTANTIN OPOL

Logofatul Aristarchi ceruse lusi Rifaat Pap,


ca et sa fit arestat.
FacOnd et cunoscuta lui Riza Pap aceasta
imprejurare, a trirnis indata pe secretarul sët
la Rifaat Pap de i-a cerut acele hartil pe cart
mi le-a trimis la otelul uncle locuiam, insciin-
tandu-rno ca nu aveam sa mö tern de nitnica.
Chiar in cliva aceea Principe le Hangerliu,
fiorosul dragoman rusesc , a cerut Portel din
partea lui Titoff ocuparea Principatelor cu trupe
combinate rusesci §i turcesci, §i restabilirea sta-
tulul quo din nainte de "/23 Iunie 1848.
Co,nsulul general al Rusiel, Kotzebue, im-
preuna cu generalul rus Duhamel, comisarul ex-
traordinar, parasise Bucurescii, protestand in
contra celor petrecute. Generalul G-esterswein
trecuse Prutul cu divisiunea ce comanda, ocu-
pase Ia§ii §i inainta spre Focpni ; dar in urma
notei rusescl, convocandu-se Marele Consilit al
Portel §i rostindu-se in contra cererii rusesci,
s'a ernis idea de a se trimite o comisie care sa
cerceteze pasurile §1 dorintele Romanilor.
De§-1 Inca din luna WI Aprilie, de cand cu
turburarile de la Imi, Poarta trimisese pe Talat
Efendi in Principate, dar s'a hotarit sa-1 inlo-
cueasca printr'o persoana de o mal mare insem-
natate, §i alegerea eyi s'a oprit asupra lul Solei-
COMISAR TURCESC IN PRINCIPATE 13

man Pa§a de curend intors de la ambasada din


Paris, dandu-I de consilier pe Emin Efendi.
In seara cand Emin Efendi mi-a anuntat nu-
mirea sa, am avut ocasiunea a face o curioasa
cunoscinta.
Emin Efendi imi ice ca, voind sa aiba cu
dinsul pe cine-va care sa cunoasca limba terei,
i se recomandase un tiller care pretindea ca,
scie vorbi romanesce, §i me ruga s. intru in
vorba cu dinsul, ca sa-1 spun daca II pOte servl
ta dragoman, §i ordona servitorulul sa-I cheme
pe Ahmet Aga. Eti me adresez catre dinsul,
licendu-I :
Excelenta sa irni spune c scil romanesce;
ca mine : reteveiii de teiti pe miriVe de

Tenerul repeta curat ca un Roman neau§


cuvintele mele.
Atunci II lie :
Dumnea-ta, domnule, nu numai c vor-
besci romanesce, dar eti Roman dupä vorba ca
§i dupa chip."
Tinerul se ro§1 §i-mi lice : am trecut §i
nol prin teara §1 am avut ocasie a inveta limba
d'acolo".
Vrei sa cud pOte a te-al oprit mai mulp
aril in Sfantul Sava".
16 LA CONSTANTINOPOL

Dupa aceste Mine vorbe schimbate cu acel


tinör, am asigurat pe Emin Efendi ca, daca
Ahmet Aga vorbesce §i turcesce tot a§a de bine
ca romanesce, va avea un dragoman perfect.
MulV ani mai in urma m'am gasit la masa
la Necet Bey cu un Ahmet Efendi, functionar
important la ministerul de finante; acesta era
fostul Ahmet Aga de care vorbiiii. §i iata tragi-
comica sa istoriora.
Acest musulman, pana a nu fi Ahmet Aga,
fusese un Petrake, calfa la un cojocar din Bu-
cures& Cum sell, blanaria cea mai fina §i mai
scumpa care se obicinuia in Seyaiti §i in casele
Regialilor era lucrata de cojocaril no§tri Bucu-
resceni. Stapanul sat jupanul lul Petrake 11 tri
misese cu cate-va misade de kakum, de sin
de silvie §i de spinari paced, coade §i profiruri
de samur, tot blanarie aleasa, la un corespondent
al sët din Tarigrad, ca sa le vincla; §i tinérul
Petrake le ducea pe la haremurile §i selamlicu-
rile din Stambul §i Scutari, pana s'a indragit cu
o hanumei vëduva bogata din Kadikioi, in casa
careia petrecea adesea in lini§te §i pace Vile §i
nopti, pana intr'o cu cand, voind sa iasä, vede
casa inconjurata de o mulVme de mahalagil turd
botrani, intre carl Kadiul, Imamul §i Muftiul §i
hanume botrane färä idsmac, carI strigad resbu-
UN HOMAN TIIROIT 17

nare pentru profanatiunea religiel. Uncle s'a


mai pomenit, strigati cu totii , ghiaur in casa
unel fice a Islamului luminat I" Tin6ru1, care
cunoscea C. dupa legea mahometana, casul se
pedepsea cu perderea capului, se reträsese in
casa §i sta ascuns, fail, a indräsni sa pa§asca
pragul u§ei, a§teptandu-§i ceasul
Trecuse Qile multe §i casa tot ocolita §i
cliva §i noaptea de fanatici carl pandeaft pe cre§tin
ca sa-1 inhqe ; pang, intr'o dimineata hanuma ese
furioasa in poarta la ulitä, cheama pe cel mai in-
fluenti dintre incunjuratori, intrebandu-1 pentru
ce afrontul ce i se facea? El il respund furio§l,
ca religia cea luminata era nesocotitä, insultata,
calcatä in picioare, §i-1 cerea pe ghiaur.
La aceste cuvinte ea le respunde, ca una
din cele mai marl datoril ale unui bun Musul-
man, fie barbat, fie femee, era de a lumina pe
cel necredincio§i, arbtandu-le religia cea adevé-
rata; ca acum tinërul era catechisit §i ca era
gata a imbrAti§a Islamismul.
Tinërul fu chemat indata dinaintea Ima-
mului, caruia II respunse prin cuvintele :
Allah hil Allah Mohammet Rusul Allah."
Dumnepa e Dumnecleil §i Mohamet este
Profetul set.
Cuvinte cabalistice prin carl Petrake a de-
Ghica, Amintiri. 27,641. 2
18 LA CONSTANTINOPOL

venit Ahmet Efendi, barbatul unel frumoase §i.


bogate hanume, §i ce scii acum o fi vre-un Ah-
met Pap, guvernatorul vre-unui aialet din Eu-
ropa sat din Asia.
Cred ca, printre Mahometanl se afla multi
Romani din cel dupa malul Dunarei, mai ales
earl, dintr'o imprejurare sat dintr'alta, de voe
sat de nevoe, s'at turcit, precum am avut un
cas la 1866 cu oficerul de granita Leurdeanu,
care, intr'un moment de aberaVune nei*leasä,
refusand a se supune ordinelor generalului Ma-
gheru, s'a resvratit, a arestat pe §eful set §i
l'a dat pe mana Turcilor, ceea-ce l'a facut a nu
mai indrasni sa se intoarca in teara, i s'a turcit.
La Brusa in anul 1849, cerend voie lui
Sarim Pap, guvernorul Hudaverdighiarului, sa
putem visita mormintele vechilor Sultani, Pap
a orenduit pe un venerabil Imam (popa) sä ne
calanzeasca. Era un om inalt i frumos, imbracat
in haine albe de la cap panä la picioare. Eram
cu Golescii (Alecu §1 Radu); Serghiad, Zane,
Alecu Mann, G. Valeanu, Pädeanu §i aI1ii. Dupa,
ce Imamul ne-a aretat toate mormintele curl sunt
intr'un fel de cimitir aprOpe de Ult Giarnl, me
intorc catre camaraclii mei, qicendu-le ca nu ne-a
aretat mormintul Sultanului Baiazed . Atunci
RUSII SPRE PRINOIPATE 19

Imamul ne Vice in romaneasca cea mai roma-


neasca cuvintele :
Mormintul lui Baiazed este tocmai colo in
deal la giarnia care se numesce Sultan Baiazid
Giamisi".
Acel Imam era fiul unui tëran roman din
satul Mola-Braini, din judetul Brand.. Intrat de
copil servitor la un aga turc din cetatea Brailei,
la caderea fortaretel la 1828, s'a dus cu sta-
panu-so, si departandu-se de al lul a invëtat
carte turceasca, a fost admis la Medreseaua de la
giarnia Sultan Selim, §i a imbratilat Islamismul.

In urma atitudinel ce luase Poarta, dup.


sfaturile ambasadorului Franciel, generalul Ges-
terswein a primit ordin sa tread, inapol Prutul
pe rnalul stang, luandu-i-se comanda §i dandu-se
gen eralului Lilders, aruncandu-se vina Wahl
teritoriului Otoman asupra acelui cornandant,
care de inima rea s'a §i sinucis.
Europa intreaga era in ferbere §i temerile
de rasboit §i de revolutiuni erat mai pretutin-
dent Ambasada generalului Aupick era o am-
basada mai mult militara. Osebit de personalul
civil obicinuit, care se compunea din vicomtele
de Reculot, de marchisul de Massignac, de Edm
20 LA OONSTANTINOPOL

de Bourqueney, §i vre-o §ase §apte atapti §i


dragomani, G eneralul adusese in suita sa mai
multi ofiteri, pe colonelul Margadel, ofiter de
Stat-Major, pe capitanul Dessain, outer de genit,
pe capitanul de artilerie Sabatier, pe capitanul
de cavalerie Lefrangais; mai avea inca, V trei
alti ofiteri, pe capitanii Magnan, Dupreuil V
Mouginot, carora li se incredintase §coala militara
de la Taxim. Toti ace§ti ofiteri erat ocupati a
studia positiunile strategice §i rnijloacele de ape-
rare ale Constantinopolului, §i erat destinati ca
la cas de trebuinta sa iea parte in armata tur-
ceasca, precum s'a facut mai tarp cu ofiteril
call intovara§ise ambasada generalului Baraguay
d'Hillier.
Mal de-odatä cu pornirea lui Soleiman-Pa§a
spre Giurgiu, generalul Aupick a trimis la Bu-
curesci V la Ia§1 pe capitanii Sabatier, Dessain
§i Lefrancais.
La 7/19 August ace§ti ofiteri erat ajun§1 la
Braila, V dupä cate-va clile se puneat la dispo-
sitiunea generalului Magheru in tabara din cam-
pul lui Traian.
Efectul sosirel ofiterilor francesi in teara a
fost mare. Cate sperante de§teptate in inimele
Romanilor ! Un orizont intins V glorios se des-
chidea aspiratiunilor nationale.
OPICERI 811ANCEII IN PIIINCIPATE 21

Iata ce-mf scriea Dimitrie Gheorghe Golescu,


prefectul Brailel de atuncl, despre sosirea acelor
o fi ceri :

No. I(') Ibraila 1848, le 7/19 Aoilt.

7)
Mon cher (3 hika7

Les capitaines Sabattier et Dessain avec


Mr. Jules Colsar m'ont remis votre lettre. Je
me suis conforme en tout A ce que vous m'y
prescriviez. Les deux premiers sont partis hier
pour Bucarest, dans votre voiture. Je leur ai
donne une lettre de recommandation pour Et.
Golesco. Je vous remercie de m'avoir procure
leur connaissance. Je viens de déchirer une
longue lettre que je vous adressais relative-
ment A nos affaires. La deputation qui arrive
avec ce bateau vous en fera sentir la raison.
On m'écrit de Galatz que dans peu il doit
éclater en Moldavie aussi un soulèvement ge-
neral , mais, selon toutes les apparences, ce
soulèvement aurait pour unique but la desti-
tution du Prince, contre lequel on commence
déjA A y distribuer des violentes diatribes. Votre
I) Acest num6r corespunde cu acela§1 nunt6r al hartieT
originale.
22 LA CONSTANTINOPOL

belle idée de la reunion des deux Principautes


ne prend malheureusernent racine que dans
tits peu de tetes moldaves. Je jettais l'autre
jour les yeux sur une carte imprimée a Vienne
il y a plus de vingt ans, qui ne contenait que
les pays de race roumaine, la Valachie, la Bes-
sarabie , la Moldavie , la Bucovine, la Transyl-
vanie et le Banat. Savez vous que cela for-
merait un joli petit royaurne, tout rond, avec
des fronti6res que la nature semble avoir indi-
quées? La Mer Noire, le Danube, le Teiss lui
formerait une jolie ceinture de fiancée, un beau
rempart contre les outrages de l'Otranger. Le
centre de ce royaume nous donnarait Iassy
ou Romano pour capitale , qui serait comme
un phare pour les nations slaves qui nous en-
tourent, et qui repandrait ses rayons de lu-
mibre parmi elles. Je ne sais pourquoi je pense
que cette idOe, qui eut éte une pure utopie
l'anée passée, me parait aujourd'hui si rëali-
sable , qu'on pourrait presque parier que la
chose aura lieu, mais quand? voila le seul point
d'incertitude qui me reste encore. La revolution
francaise de 48 A proclamO l'affranchissement
des peuples, mais encore plus le principe des
nationalités. Chaque nation a un droit a sa
propre existence politique, et tous les hommes
DIIMITILIT G01,28017 23

qui parlent une rnerne langue doivent etre con-


sid6rés comme ne formant qu'une seule nation.
C'est la le signe distinctif que Men leur a
donne pour les separer les uns des autres sur
ce globe; les frontieres qui tiennent a, la na-
ture du terrain ne viennent qu'en second lieu.
Si le principe des nationalites doit triompher,
comme tout le fait esperer les Roumains seront
un peuple de huit millions. Mais il y aura des
luttes terribles, avant que ce principe puisse
se transformer en fait dans toute l'Europe.
C'est une des dernières épreuves que notre
société malade doit essuyer. La fraternisation
des peuples ne viendra qu'apres pour accomplir
l'ceuvre de le civilisation.
Je vous prie de m'écrire par chaque ba-
teau et d'accuser la reception de mes lettres.
J'en ferai de merne a, l'egard des votres.
Agreez l'expression de mes sentiments les
plus distingues.
1)
Demetre Golescu."
Yr 14k-

4°1V(74
it*
, --p)
v

II.

latä pe scurt cum se petreceail lucrurile


in tan :
In urma arestarilor din clioa de 9/21 Iunie,
cati-va din membril comitetuluI revolutionar,
isbutind a se furi§a §i a scapa de arestarI, at
alergat la Islaz, unde se afla maiorul Tell §i cd-
pitanul Plerianu cu douë companii de infanterie,
§i acolo at radicat stindardul revolutionar, at
proclamat Constitutiunea §i at dat de scire in
toata, tam, incunosciintand §i pe comitetul din
Bucuresci.
Pretutindeni scirea rescularei a fost prirnita
cu multamire §i entusiasm. Tara intreaga s'a
de§teptat ca dintr'o letargie adanca.
Magheru , carmuitorul judeOlui. Romanati ,
insciinteaza indata din Caracal pe voda Bibescu
despre cele ce se petreceat §i de mar§a insur-
REVOLUTIA LA IBLAZ 25

gentilor spre Cralova. Bibescu fl respunde or-


donandu-1 sa-§I stringa top dorobantii, sä por-
neasca in contra rebelilor, sa-1 loveasca §i sà im-
pusce pe top' capil.
Mare agitatiune in Bucuresci in urma sci-
rilor sosite de la Islaz. Voda Bibescu, voind sä
arate nepasare, ese in plimbare la §osea in tra-
sura deschisä, insotit de ministrul set' Villara,
atunci trei tineri inarmatl se arunca intr'o birja,
ajung träsura domneasca, trag asupra Domnului,
pe care din norocire nu-1 nemeresc, sdrobindu-i
num ai epoleta.
In timpul acesta Eliad, Tell §i Stefan Go-
lescu pornesc cu cele done companil de la Islaz
spre Caracal, radicand satele i implantand stin-
dardul tricolor pe biserici §i pe casele publice.
Ajungend, gloata de mai multe mil, la mar-
ginea ora§ului Caracal cu strigatele de : sa tra-
iasca Constitutiunea, sa traiasca libertatea, le-a
e§it inainte prefectul Magheru cu 600 de doro-
bantl inarmatl dar, in loc de a-I intimpina cu
focuri, se arunca in brate unil altora, strigand
sa tralasca libertatea i Constitutia, traiasca gu-
vernul provisorit.
A doua i gloata, marita cu oamenii lui
Magheru §i cu ora§en1 din Caracal, inainteaza
spre Craiova, marindu-se necontenit pe drum pe
26 INT INDEREA BEVOLUTIEI

unde trecea cu oamenil satelor. La apropierea lor,


prefectul de DO, Iancu Bibescu, cu maiorul Via-
cla§anu §i doue companil de infanterie, paräsise
Craiova, ineat revolutionarif intra in ora§ MIA
a intimpina cea mai mica impotrivire.
Dar peste cli, in primirea facuta notabililor
de ung din membril noului guvern proclamat,
ace§tia aft intrat in tratatiuni cu o comisiune
trimisa de lumea reaqionara din Craiova, faga-
duindu-le modificatiunI in unele articole ale nouei
ConstituOuni, dand chiar ordine ca iganii robi,
de §i declaraV liberi, sä se intoarca la slujba
fo§tilor stapani §i eranii c1aca§1, declaratl afran-
cap de munca obligatoria, sä lasa la munca cam-
pului boeresc. Aceste mOsuri, de §i aq imbunat
care-cum clasele avute, dar aü rocit fOrte mult
zelul popular, in cat reactiunea, luand curagiA,
peste noapte casa ocupata de membrii guvernu-
lui a fost inconglurata §i amenintata. Situatiu-
nea devenea critica daca nu venia Magheru, care
prin curagiul sou a impra§tiat mulOrnea incon-
giuratorilor §i a deblocat pe membrii guvernu-
lui, cari aft putut porni a doua i spre Bucu-
resci, intovara§41 de donO companii de infante-
rie §i de 800 de dorobanV calarl.
In Bucuresci, sosind proclamaVa din 9/21
Iunie de la Islaz in qiva de 11/23 Iunie, tinërul
REVOLT/VA IN BUCIIIIEBCI 27

iuncar Nita, Magheru, nepotul generalului Ma-


gheru, gasind un esemplar, Ii citesce in piata in
Lipscani. Lumea se aduna §i pornesce in gloata
la palat, unde Voda Bibescu, dupg, putina esi-
tatiune, iscalesce Constitutiunea §.1 numesce mi-
nisterul cerut de popor ; dar dupa trei clile pa-
rasesce capitala, pleaca la Bra§ov §i tara rëmane
pe manile guvernului proclamat la Islaz, care
intra triumfator in capitala in cima de 16/28 Iunie.
Dar, fie neesperienta a noilor Omeni de la
guvern, fie dibacie din partea reactionarilor, fap-
tul este ca in cliva de 19 Iluur comanda o§tirei se
gasesce concentrata in manile colonehlor Odo-
bescu §i Solomon, cari inconjoara palatul cu un
batalion de infanterie, §i membril comitetului
revolutionar se pomenesc de o-data arestati, dar
§i de asta data iar curagiul §i presenta de spi-
rit a lui Magheru scapa, situatiunea : el trage sa-
bia, trece printre navalitori §i se baricadeaza in-
tr'o camera in palat cu cati-va dorobanti §i tine
bine pana ce a putut sosi poporul condus de
Ion Bratianu §i de popa Tun, care a deblocat
auvernul §i a arestat pe cei doi colonell cari con-
dusese atacul palatului §i arestarea guvernului.
Acel atac pare sä fi fost mai mult asupra
persoanelor cari compunean guvernul decat in
28 GIIVERN17L BEVOLITTIIINEI

contra ideel revolutiunel. Viva de 191 Lute a co-


stat viata a 13 oameni, popor §i soldatl.
Cate-va qile dupa reinstalarea guvernului,
oamenii cari 11 compuneat, in urma scirilor false
ce primiat despre intrarea trupelor rusesci care
nu sosise nicl la Foc§ani, pe cand el, creclOn-
du-le ajunse la portile Bucurescilor la Urziceni
§i la Afumatl, parasesc capitala fa veste, la-
sand pe locuitorii el in voia intimptarilor ; luase
cu din§11 §i o parte din militie, qicOnd ca se
trag la munte ca sa facä o campanie de gueril-
las in contra Ru§ilor, dar, parasitl de o§tirea
ce luase cu dinp, se indreptéza spre granita
Transilvaniel §i. unil resbesc pana in Bra§ov.
Dar, afland ca trupele rusesci nu nurnai ca nu
intrase in tart, dar ca parasise chiar §i Moldova,
trecend pe malul sting al Prutului, se intorc in
Bucuresci §i iat in mana franele guvernului fara
cea mai mica impotrivire; atat era de mare iu-
birea §i devotamentul poporulul pentru Consti-
tutie, in cat toate erat iertate oamenilor de la
Islaz. Aceasta era starea lucrurilor pe la ince-
putul lul August, cand Soleiman-Pa§a i Ernin-
Efendi, terminand la Giurgiu clilele de carantina,
dupa mai multe intelegerI ce at avut cu mem-
bril guvernului prin dragornanul Tinghiroglu ,
ace§ti soli al Portil at avut o primire triurnfalä,
REVOLUTIA IN BUCIIRESCI 29

poporul ii saluta cu strigatele: Sd, traiascd Sul-


tanul, Augustul nostru Suveran". Soleiman-Pap
intra indatd, in cele mai bune relatii cu guver-
nul i, dobandind cate-va modificatiuni in Con-
stitutiune 0 in personalul guvernului, recunoasce,
in numele Sultanului, §1 Caimacamia de trei corn-
pusd de Eliad, Tell 0 N. Golescu.
La intaia mea convorbire ce am avut cu Sir
Stratford Canning, dupd isbucnirea revolutiunei,
Ambasadorul mi-a is ca intelegea causele care
aU putut aduce acel resultat, adaogand ca luau]
in sine nu ar avea nici o gravitate daca ar
privi numai pe Poarta; dar Ca e preocupat de
consecintele ce poate avea asupra politicei gene-
rale a Rusiei in Orient. Mi-a is ca politica sa
era a sfatui pe Turd a nu se arnesteca §i a
nu vedea in rescularea Romanilor decat o do-
rintä de reforme constitutionale 0 a nu trata
pe Romanl ca rebel, ci sa cerceteze cu blan-
dete pasurile i aspiratiunile lor ; a addogat
ca va sfatui pe Poarta sa se fereasca, mai ales
de a trimite trupe peste Dunare, cum pare cd,
voesce a face ; cad aceasta ar trage fail in-
doeala trimiterea de trupe rusesd, sub cuvint
sa apere pe Cretini in contra barbarilor Maho-
metarii, i ca toata lucrarea Ambasadei Rusesci
consta intru a convinge pe Turd a face act de
30 RIISIA

autoritate, trimetOnd o§tiri §i pedepsind pe re-


sculatori.
Poarta credea ca putea umbla in duoë luntre,
el trimetOnd pe Suleiman Pap cu instructiuni
impaciuitoare §i bine voitoare, §i dand ordine lui
Omer Pap sä tread, Dunärea, urma tot-de-odata
o jurnatate a povetelor Ambasadorilor Francei
§i a Engliterel, §i pe jumatate povetile lui Titoff.
Tot p'atunci baronul Tecco, Ministru Piemo-
tului, m'a intrebat dad, aveam cunoscinta de mi§-
carea Romanico-Slavista ce se facea, spuindu-mi
ca fusese insciintat despre aceasta chiar de un
membru al Patriarchiei. Adevërul este ca indata
dupa, isbucnirea Revolutiunel Romane oamenii
Patriarchatului din Fanar alergail pe la repre-
sentantii Puterilor streine §i pe la Mini§tri Turd,
§optindu -le misterios despre un mare corn-
plot, spuindu-le cä, un mare nurnër de Slavi lu-
crail pe subt ascuns la formarea unui Stat inde-
pendent, cuprinclend Valachia, Moldova, Croatia,
Transilvania, Serbia, Bulgaria §i Iliria ; stat unit
prin limba §i religie, cu un principe suveran
independent.
Din nenorocire la Constantinopol lucrurile se
complicati din cri in qi mai mult ; esigentele Ru-
sieI deveneaa din ce in ce mai staruitoare, pe cand
resistenta Portiel mergea tot slabind cu cat se
SLABIOICTNEA PORTE! 31

sim,tea mai putin sustinuta. Cu cat partidele


estreme in Francia 41 accentuat mai indrasnet
ideile §i pretentiunile esagerate, cu atat actiunea
guvernului republicel in afara devenea mai slaba
§i mai reservata, incat ambasadorul sëil nu mai
indrasnea accentua cuvintele §i a impinge
pe guvernul Portel la o impotrivire curagioasa
cererilor Rusiel. Ministerul Sarim-Pa§a era inlo-
cuit printr'un minister de conciliatiune, prin Re-
§id-Pasa , care se temea sa impinga lucrurile
pina la o ruptura, noul vizir 41 punea toate si-
lintele intru a impaca pe Rusia §i a nu fi acusat
sari banuit de o politica aventuroasä. Reactiunea
deja incepuse a radica pretutindenea capul.
Rusia in fata slabiciunil Portei §1 a esitatiunei
Ambasadorilor Franciel §i Engliterel, devenea din
cli in qi mai dictatoriala, suqinend c nimeni
altul decat Tarul §i Sultanul avea dreptul a
se amesteca in afacerile Principatelor; respingea
ori-ce reforma §i inbunathVre §i staruea pentru
pedepsirea Revolutionarilor Romani. Se areta
hotarita a sili pe Poarta a lua mesurile ce pro-
punea.
Iata un extract dupa o nota a lui Canning
catra Lordul Palmerston din luna Iulie 1848 :
Rifaat-Pa§a a venit de mi-a cerut cu staruinta a
v6 informa cä Poarta ar don sä stringa, mai mult de-
32 ELUSIA t TURCIA

cat ori cand relqiunele de incredere i cordialitate


ce esistd. intre Guvernuld Sultanului §i acela al Ma-
jestätei Sale Britanice. Excelenta Sa mi-a observat
ca, Poarta, se afl a. expusa la un mare pericol, i ca
avea incredere c Guvernul Britanic ar fi dispus a o
sustine i chiar a o ajuta la trebuinta. Mi -a cerut
mai intaid a cunoasce opiniunile mele asupra modului
cum Europa ar privi starea lucrurilor fata, cu Turcia,
cand i-am expus c in mijlocul intunericulul §i al
incertitudinel se aratat trel casuri de pericol mai mult
sat mai putin apreciabile: eventualitatea unei erup-
tiuni din partea Franciei, dqteptarea populard a con-
sciintelor nationale i necesitatea in perspectiva de
nouö combinatiuni politice, s'a oprit mai special asupra
eventualitdtii din urma , ca asupra unui obiect de
neodihna pentru Poarta. Mi-a qis ea in insurectiunea
Valachiei vedea apropierea celor duoë eventualitati
din urma.; 0 a adaogat ca dorea sa cunoasa vederile
Excelentiei tale despre recunoascerea Republicel fran-
cese, acum a mai multe din Statele cele mid ad
recunoscut acel Guvern."

Acum ambasadorul rusesc Titoff cerea, in


mod cominatorit, rechemarea §i desaprobarea lul
Soleiman-Pa§a, ocuparea Principatelor cu trupe
combinate ale amandorora Imperiilor §i numirea
unui Caimacam, care sa restabileasca domnirea
Regulamentului Organic. Guvernul otoman, cat
timp a putut compta pe sprijinul ambasadoruluf
PrancieT, a resistat cerintelor Rusiel.
RIISIA qz PRINCIIPATELE 33

Inteuna din cele din urma ile ale lui Ju-


lie, ducendu-me la Terapia, am gasit pe genera-
lul Aupick cu lacramile in ochi; tinea in mana
o epistola sosita chiär atunci, prin vaporul me-
sagerilor ; tremura citind'o ; cel mai bun arnic
camarad de arme al sea, generalul Breat, fu-
sese asasinat neomenesce de insurgenti pe ba-
ricadele Parisului in cliva de 14 Iulie. Intorcendu-
se catre mine imi clice : La guerre civile est
chez nous, mon pauvre Ghica; maintenant rien
n'empechera plus les Russes d'entrer dans vo-
tre pays". i in adever peste putine ile Poarta
acceda cererilor Rusie, desaproba mésurile luate
de Soleiman-Pa§a, Ii inlocuia cu Fuad-Efendi,
i
amegiul marelui Vizir, cu instructiuni de a lucra
in acord cu generalul Duhamel, tramitend or-
dine lui Omer-Pap sä ocupe Bucurescii, impre-
una, cu generalul alders, instaland caimacam pe
Constantin Cantacuzino ea sa restabileasca re-
gimul Regulamentului Organic.
In tot timpul acesta, Soleiman-Pap era in
cea mai mare ignoranta despre cele ce se pe-
treceati la Poarta.
De §i eli ineam pe guvern in buna sciinta,
de tot ce se pregatea la Constantinopol, Loco-
tenenta noastra, rezemandu-se pe asigurarile lui
Soleiman-Pa§a, clicea ca scrisorile mele erati di-
Ghica, 27,641. 3
34 INTELAREA TIIRCILOR IN TARA.

date de scopurI ascunse §i ca nu trebuiaq cre-


clute. Atat cestiunea Domniel intorsese capul
unora din oameniI no§tri de la guvern I
Inteo dimineath,, generalul de brigada Ri-
faat-Pap trece Dunarea cu douë regimente §i
ii apaza tabera in marginea Brallei §i la ener-
gica protestare a prefectului D. Golescu, röspunde
verbal §i confidential ca, in putine cue Fuad-
Efendi, noul comisar, va intra §i el cu trupe in
Bucuresci. Tot-o-dath generalul Duhamel se im-
barca la Gaa, suindu-se pe Dunare in sus spre
Giurgiu.
In cliva de 10 (22) August, servitorul ote-
luluI, care venea de la vaporul sosit de la Ga-
lati, unde se dusese sa caute pasageri, ImI spune
ca pe acest vapor vOluse maI mult1 boeri ve-
nit1 de la Bucurescl, dar ca s'ail scoborit la
Stambul. Am crept intafil ca sa fi fost vre-o
deputatie din partea boerilor reactionarI, dar nu
trece o ora §i prirnesc urrnatorul bilet iscalit de
Nicu Balcescu.
No. II.
([1848, 10 (22) August] I x ceasurt

Iubite Ghica"
Sosirarn aci acum. Nti putern trage la o-
telul unde e§tI, cad. Pap ce ne-a insotit ne-a
TUBA:3U FATA. CU REVOLUTIA 35

poftit a merge la dinsul pana mane, cand ni se


va da o locuinta. Adresul nostru este : Bance
Capusit Hassertilarin BaOnda Raib Efendi. Sun-
tem in ornul turcesc. Cauta dar sä ne velill
astazi.
cSalutare $i frI0e

N. Balcescu" .

Gandul mi s'a dus indata, ca aceasta tra-


gere la casa lui Raghib-Efendi, secretarul lui So-
leiman-Pa§a, care intovara§a de la Bucuresci pe
deputatii no§tri, sa nu fie o secuestrare deghi-
sata, §i dupa cele ce am aflat mal tarclit, cam
aveam dreptate. Raghib-Efendi, ca sa se arate
cu slujba la Poarta concepuse idea de a detine
pe ace§t1 trimi§1 ca ostatici, creclend Ca astfel
o sa poata dobandi modificatiunI in Constitqi-
unea proclamata la Islaz.
Preocupat de idea de lipsa de sinceritate
din, partea Turcului, am alergat indata la gene-
ralul Aupick, prevestindu-1 de cele ce se petre-
ceat. Generalul a trimis Indatä pe Doprat, unul
din Dragomanil sei, la noul Ministru al afacerilor
streine Aali-Pa§a, sfatuindu-1 sa lase pc mem-
brii deputatiunil liberl all alege locuintele lor
unde vor voi.
Comisia sail deputatiunea aleasa de Soleiman-
36 OIIVERNIIL REVOLUTION AR

Pa§a , In intelegere cu cel trel CalmacamI al


no§tri, se compunea de cinci membril §i anume:
de Stefan Golescu, Dumitru Bratianu, Nicolae
Balcescu, Grigorie Gradi§teanu, Vasiliadi, avend
pe Melic ca dragoman. Dupa povetele ambasa-
dorului Franciel, Raib-Efendi le-a declarat, cd
dna voiat puteau sal aleaga locuinte in Pera;
§i pana seara ceI maI multi' erat a§ezatl in
otelul Missiri, unde locuiam 0 et.
Nicu Bdlcescu, pus in curent de cum stall
lucrurile la Constantinopol, el care, ca 0 C. A.
Rosetti §i Bratianu, erat pentru o resistenta des-
perata, s'a hotarit sd, se intoarca la Bucuresci
ca sä lumineze pe guvern sa preintimpine cele
ce se pregatead, §i a 0 plecat,cu cel d'intalt va-
por, iar cel-1a1t1 deputati at maI rëmas cate-va
clile in Constantinopol, asteptand dupa vorbele
lui Raghib-Efendi sa se infati§eze la Sultanul.
Nicu Balcescu ducea cu dinsul la Bucuresci
o epistola adresatä lul Magheru iscalita de din-
sul, de Balcescu, §i de mine, in care ii cliceam ca,
daca dupa o luptd, cu Turcil sat cu Ru§il se va
gasi strimtorat sa treaca in Transilvania cu do-
robantil §i cu panduril lul 0 sa se uneasca cu
Iancu, cu Roman §i cu Axenti sat cu Buteanu.
In urma arestarilor facute in qiva de 13
(25) Septembrie 1848 §i instalarea Logofatulul
EXILABEA REVOLUTIONABILOR 37

Constantin Cantacuzino Caimacam al Valachiei,


oamenif Carl ail luat o parte mal activa, in tim-
pul celor trel luni de guvern revolutionar au
fost irnpartiti in mai multe categorii.
1. Cel trei fo§ti Caimacami, Eliad, Tell §1
N. Golescu escortati, pana la Turnul-Ro§u §i
ajun§l la frontiera Transilvaniei, all fost pu§1 in
libertate, ca sa se poata duce fie-care unde ar
voi, cu conditiune numal de a nu se intoarce
in tail.
2. Dintre Romanii call au jucat un rol mai
important in revolutiune, precum fratii Costache
§i Nicolae Balcescu, fratif D. §i I. Bratianu,
fratil §tefan, Radu §i Alexandru C. Golescu, Ce-
sar Bo Iliac §i cati-va altil, all fosti trimi§1 sub
escorta la Giurgiu §i acolo imbarcati pe o ghimie
turceasca. §i porniti In susul Dunärei sub bung.
paza ; §i, ajungend la Or§ova, peste trel septe-
mani de calatorie pe apa, au fost pu§1 in li-
bertate.
3. Cel mai mare riumër dintre cei arestati
la Cotroceni all fost siliti sa treaca peste frunta-
rifle terei, care incotro all putut apuca.
Dintre membril guvernului provisorig, unul
mai cu seama era cunoscut de poporul de jos,
de tinerime, de §colari §i de negustorime. Tinea
de mai multi ani condeiul romanesc in mana
38 NICOLAE BALCEEICII

ca literator §i ca jurnalist mai ales douë satire


de ocasiune, pline de spirit, .111eicepl i Duhaf
Duhaf mao, Ii facuse foarte popular. El eclipsase
in guvern pe doi colegi ai sëi, .carl in
toate ocasiunile ii cedat pasul, personificase in-
tr'insul tot meritul de§teptarei nationale. Invalit
in manta alba se arëta In public escortat de o
garda compusa de vecini din mahalaua In care
locuea, cei mai multi armeni §i rude. Cu cat
Caimacarnii no§tri se ingamfail mai mult, cu
atat afacerile importante eraU mai neglijate §1
mai uitate, in cat popularitatea locotenentei mer-
gea decrescend, §i §cadea pe toata clioa in spiritul
oamenilor dotati cu simt politic §i patriotic.
Transcrit aci trel epistole ce am primit la
Constantinopol in timpul guvernului revolutionar.

No. III.
Nicolae Beilcescu lui Ion, Ghica la Constantinopol.
Bucurescl, 16 Iunie 1848.

11
Iubite Ghica"

Am primit vr'o doue scrisori de la tine,


din 11 §i 17 Iulie, afara de alte doue cifrate.
N'am putut sg-ti scriU de loc, din pricina ca
de la Revolutie incoace vremea mi-a lipsit de
MERSUL REVOLUTIEI 39

tot spre a scrie pentru treburile i fortunele ce


le-am avut. Ca sä pop intelege starea lucru-
rilor la nol, trebue sd scil ce s'a urmat de la
11 pänd acum. Me voiti nevol a ti le spune
pe scurt.
Revolutia de la 11 a fost cea mai frumoasa
ce s'a intimplat vr'o data la un popor. Cu o
cli inainte se aflase revolta de peste Olt; se
aflase ca in mai multe locuri inca tara e in
picioare, cum la Prahova iVdlcea. Iuncdrul
Magheru, intr'acea i, dupd arniaqi, citesce pro-
clamatia in Lipscani ; semnalul prin clopote se
da, pi poporul se indrepteaza in gramadd, cdtre
Palat, unde strig mereti lui Voda sd iscaleasca
Constitutia. Cu o i inainte Voda fusese la ca-
sarma i poftise pe ostire sa-i apere Tronul,
§i ostasii i-an clis ca el vor apera Constitutia
si Fat poftit i pe dinsul s'o primeascd. Voda
a iscAlit Constitutia, veclendu-se silit de popor, ,
numinduli i un noil minister dintre revolu-
tionari anume : N. G-olescu , eü, Tell , Eliad ,
Magheru, St. Golescu i Roset-aga. Peste doue
Oile insa, Bibescu demoralisat de tot de cele
ce se intimplase, si-a dat demisia. Atuncl nol
am intocmit un guvern provisoriu. La Mitro-
politul se adunasera boerii. Acolo am niers si
nol cu poporul , si am proclamat guvernul ,
40 N. BALCESCU

puind pe Mitropolit ca Pre§edinte. A doua cli


avuram sfintirea steagurilor §i juramintul gvar-
diei nationale, a armiel, a poporuluI, in campul
de la Filaret, ce s'a numit Campul Libertatii.
Imi aduceam atunci aminte, in aceasta frumoasa,
solemnitate, de qiva acea, cand acum cinci ani,
juraram nol patru in§I acolo, intocmirea socie-
thp noastre care acum mantul tara! Peste
trel clue , sosira §i rnembrii de peste Olt. In
lipsa lor, spre a tine buna, renduiala in Vire
noI facurarn o mare gre§ala, cadi läsaram pe
Odobescu ca ministru §i pe Solomon in capul
regirnentului din Capitala. Cum a venit sä fa-
cern aceasta nu V-0 pot desluO acum, dar la
vreme ti le voit spune pe larg. A treia ,
dupa sosirea membrilor la 19 Julie, Odobescu
§i Solomon, complotara impotriva noastra. A-
gitatia incepuse de ambitio§I rnascati in apëra-
torl aI proprietatii , carl ne invinovateau cä
vrem sa rapim de la proprietari ca sa dam
tëranilor, cu toate ca nol le declarasem, cä vom
lasa aceasta chestie sa se deslege prin ob§teasca
adunare constituanta. In cliva aceea dar, Odo-
bescu §i Solomon, sub pretext de o visitä de
representatie a oficerilor, , aduc6nd fara veste
douë roate de soldati beti, ne arestui in Palat.
Cum se aflä aceasta in popor, indata, se aduna
MERBUL REVOLUTIEI 41

cu o graba nespusa. Solomon atunci, vêcl6nd


nevoia, se trase cu soldatil spre casarma, dupa
ce slobozi foc in norodul desarmat, din care se
omorira vre o nouö in§1 §i alti atati raniti.
Odobescu, remaind in Palat, se arestul, mai
pe seara se arestul §i Solomon, caci poporul
inconjurase casarma, §i. el, vroind se fuga, fu
arestuit. Guvernul incepu iara§1 lucrarile sale,
insa reactia tot crescea. Ru§ii atund cu ciocoil
incepura a urcli la intrigi. Kotzebue de la Foc-
§ani incepuse a scrie rneret scrisori dupa seri-
sori la mitropolitul ca sa gateasca bucate pentru
o§tirile rusesci ce at trecut Prutul. Vestea se
respandi ca Ru§ii yin §i reactionaril luara 0
indrasneala mare. Guvernul era paralisat in lu-
crarile sale. Osta§ii corupti fiind prin Odobescu
§i Solomon, erail cu totii demoralisati. Oamenii
ce trimiseram pe la granite §1 in Moldova ne
asigura ca Ru§ii stag sä intre in tara noastra.
In Bucuresci era o panica nespusa. Ne sfatuiam
ce sa facem ? Dupa cum era §i ideea ta, hota-
risem a concentra toata o§tirea §i a ne trage
la munti unde-va spre Campulung, de unde
sä putem avea relatil cu Transilvania ce ne
fagaduia a ne ajuta cu regimentele granitare.
Cand propusesem oficerilor regimentului No. 3
ca sa ne insoteasca, top. oficerii o bagara pe
42 N. BALCEsccr

maneca, §i ca nisce la§i mersera salt dea de-


rnisia §i incepura a striga in contra-ne decla-
randu-se mai in insurectie. Reactia inauntru
crescii §i mai mult. Atunci, mai primind sciri
sigure Ca Ru§ii ail intrat in Moldova, ca sunt
Inca la Foc§ani, am hotarit a ne trage cu roa-
tele ce venise cu tabara lui Tell, cu tunurile
§i cu 0 parte din calarime spre Campulung,
lasand in Capitala regimentul insurgent §i pe
Mitropolitul pana la intoarcerea noastra. Indata
dupa retragerea noastra, Baleanu §i cu T. Va-
carescu, ajutati, de Odobescu §i Solomon, ca-
rora Mitropolitul, ce s'a purtat ca un tradator,
le dete drumul din inchisoare, intemeiaza Cai-
macarnia. Vestitul Capitat Costache ese cu bi-
ciul pe ulie, toate semnele §i stindardele se
dAramara. Poporul nostru al Capitalei trebue
insa sa scii, fara flaterie, ca a intrecut pe toate
popoarele Europel, chiar §i pe Parisieni. Indata
fii in picioare, rasturnara Caimacamia, ce abia
domni vr'o cate-va ceasuri, §i poporul striga §i
trimise deputatil ca sa ne cherne indarat, nu-
mind pana la sosirea noastra un guvern interi-
mar in care §i Carnpineanu. Odobescu §i Solomon
se inchid in casarma. Poporul inconjoara ca-
sarma in num6r de vr'o 40,000, iar soldatii
nu mai indrasnesc a face foc, §i ambii coloneli
MEESUL REVOLIIVE 43

tradatori de douë ori i§1 del demisia §i easa


afara din tail. Campineanu 0-a perdut mult
din popularitate, facend gre§eala sa apere pe
Odobescu mereil. Intoarcerea noastra fu un tri-
umf, in vreme ce tragerea noastra din Capitath,
fii o deruta. 'De atunci am mers mai bine, mai
lini§tit, ne-am ocupat in pace §i intre altele am
scos si decretul alegerilor, hotarind deschiderea
Constituantei pentru 25 August. Starea din la-
untru este ast-fel: suntem tall in Bucuresci,
caci poporul e cu noi §i mai cu seamä negustoril,
earl ail Mut mult in revolutia din 30 Iunit.
Mara poporul am inceput a-1 pregati prin sate,
prin trimiterea de comisari. Prin crap sunt
mca multi reactionari. De am avea insa, lini§te
§i nici un atac din afara, n'am mai avea nici o
temere. Dar astacli trebue sä Sell ca arme n'a-
vem de loc. Armata noastra s'a demoralisat,
§i-a perdut de tot disciplina, incat tot ce putem
face cu dinsa e s'o stricam. Nu ne este de fo-
los nici inauntru nici data, caci aret ca nu vor
a se bate. In tara asemenea, toti clic sa nu se
bath, §i sa cautam a ne lupta cu puterea mo-
rala §i reclamand dreptul nostru. 0§tirea ne-
regulata, cu care am insarcinat pe Magheru, nu
e Inca formatä. Magheru e peste Olt pentru a-
ceasta. A ne trage la munti nu putem acum,
44 N. BID:am:Hi

nicI nu ne lasä poporul din Capita la, ci tre-


bue sa, stam aci oil ce s'o intimpla. Talat-Efendi
ne-a spus meret ca Poarta a recunoscut Con-
stitutia §i pe tine de agent, §i ne da cele
mai marl §i. frumoase nadejdf, spuindu-ne ca
Ru§il se trag din Moldova, acea ce se adeve-
reaza, dupa scirile ce avem cä at inceput a se
trage spre Prut indarat. Solirnan Pa§a §i Emin-
Efendi cu cei-lalti at sosit la Rusciuc. Am
trirnes pe Voinescu II inainte-I. El astacli ne
scrie ca, dupa, ce n'a voit a-I primi la Rusciuc
ca om oficial ci numal confidential, i-a dat bune
nadejdil. Nol aci &earn lui Soleirnan-Pa§a o
intrare triumfala. In urrna Voinescu ne clise
ca Emin-Efendi i-a clis dupa acea ca vor intra
cu un corp insemnat de o§tire, §i i-a cerut
§i 0 presa pentru ca sa tipareasca proclamatil
romanesci. Nol am respuns lui Voinescu ca sa-i
spue ca n'a gäsit presa, negustoril refusand
sa mearga de ternere; ca, de va voi, sa se
adreseze la guvern, cu toate Ca, acesta n'are
presa lut Ca, in sfir§it, el trebue sa se de-
clare de vine ca prieten sat ca inamic, de
voesce a recunoasce dreptul nostru d'a ne da
legi §i autonomia tërei sat nu, ca sa scim in
ce positie tara §1 guvernul at a fi unul ca-
tre altul. Acum nu scia ce se va alege. Na-
MERSUL REVOLUTIEI 45

dejdea noastra de apërare e numai in Virea


din Transilvania, §i aceasta foarte slaba. Tara
noastra n'are arme, n'are Vire, care s'a de-
moralisat cu totul. Scrie-mi cum merg lucrurile
p'acolo ? Nol aci ne vom lupta cu cuvintul cat
vom putea. Nu trebue a perde insä nadejdea.
D-(jea veghiaza asupra Romaniei.
Ti-am trimes bani.
27

Salutare §i frOtie
N. Bcilcescu.

Complimente multe la M-me Ghica."

Intai o imbrati§are §'apoi ca eg singur am


inchis acestea la bunul consul Engles".
Rosetti."
No. IV.
N. Balcescu luf Ion Ghica la Constantinopol.
Bucurescl, 1S/30 Iulie [1848.]

Iubite Ghica"
Cu venirea Ra§canului acolo, d'abia am
vreme sail writ vr'o cate-va renduri. Aicea
suntem lini§titi de mai multe clue, de cand a-
dica, ne-am intors in Capitala iara.§1 (3 Iulie).
46 N. BALCEEICIIT

Reactionari sunt destul §i in toata tara, dar


i-am cam speriat cu vorba, de §i nu in fapta.
Poporul II ca§tigarn din qi in i mai mult. Ne-
gustorimea toata din Bucuresci este revolutio-
nara. Reactionaril insa tot cam comploteaza.
Nadajduim acuma in venirea lui Soleiman-Pa§a.
Acesta mane vine la Giurgiu de la Rusciuc.
El \ne asigura ca ne va fi in favor. Nadajduim
ea nici otenI turcesci nu vor veni in tail.
0§ti1e rusesci se trag din Moldova. Nadajduim
ca ne-o merge bine. Am dat afara legea ale-
gerilor. Ti-am trimes, sunt vr'o trei qile, bani
§i scrisori. Lucreaza cu activitate acolo, ca sa
dobindim recunoascerea Constitutiei. Numai prin
aceasta scapam revolutia §i biruim toata reactia.
Adio, iubite Ghica. Scrie-mi mai des".
Salutare §1 fratie
N. Balcescu" .

De va avea trebuinta Ra§canu de ceva a-


colo , ajuta-1. Complimente de la Tell, §i Go-
lesci §i toti. cel-lalti."
C. A. B.013EITTI 47

No. V.
C. A. .Rosetti luf Ion Ghica la Constantinopol.
30 Iu lie
nI2 August (1848).

Cher ami7
Nu ti-am scris pana acum, caci crede ca
nu am putut; at trecut clue i noptl intregi
MA, sä vit acasa, i pana acum chiar de la
8 Iunie, de cand. capitan Costache m'a mutat
in casarma. i pana mal alalta-erl, socotind
peste tot, n'am vorbit cu biata Maria mea 60
de minute. Lipsa ta am simtit'o atat de mult
in cat de 10 orl pe fie care cli cliceam, unde
este Ion.
nTara a fost gata pentru revolutie, insa din
nenorocire nu sunt oameni, nu sunt oameni
rna virtos cu capacitate. Oamenii ce alcatueat
guvernul aveau capacitate de ddtruire, inais non
pas celle de construire. Nu socotl ca mö scot
§i pe mine din acest numër, cad cu toate ca
scil ca-t1 mancam urechile 'cu Cand 01 II gu-
vern provisorie, nicl o data nu am fost atat
de prost incat sa nu cunosc ca nu am capa-
citate de a guverna. Nu voesc sa acuz pe ni-
menea, dar am desavar§ita convinctie ca, daca
acest guvern se compunea de alp' oamenl, tara
48 O. A. ROBETTX

era scapatg. Crede cg inima mea n'a simtit un


minut mgcar bucuria libertatii din princina a-
ceasta.
Dar sg le lgsgm acestea ; a se lamenta cine-
va de cele trecute este o perdere etimp.
In cate-va vorbe se-ti spun ea cum stain.
Dupg o stgruinta a Turcilor de 10 qile, dacg nu
va fi §i mai mult, s'a ales un guvern de 6
membri sub numele de Locotenenta Domneascg ;
sa lsäm cg §1 aci a fost o escamatorie. Acest
guvern, indatg dupg cererea prin graia al unui
Tinghir-Effendi, trimisul lui Soleiman-Pa§a, ca-
role a profitat de poltroneria lui Eliad §i carele
a induplecat §i pe cei-lalti, Locotenenta a facut
o publicatie In care (pee:
Les nouvelles institutions demande'es par le
peuple Valaque, ne seront en vigueur qu'apres l'ap-
probation de S. E. Suleiman-Pacha et la sanction
de S. H. le Sultan" .
Ce sg facem not? sg-1 dam jos §i sub ju-
decatg, se face istorie mare pe campul Fila-
retului ; dar adunand, dupa obiceiul ce avem,
vre-o 6 7 mil oameni, II adusergm din vorba
§i protestarg in potriva acelel proclamatii. Apoi
fiind cu Soleiman-Pa§a a cerut ca negre§it sg fie
ale§1 numai trel membri i numai din mini§tri.
Se alese indata N. Golescu, Eliad §i Tell; §i po-
EILSIIL REvoLtrvE1 49

porul veni la palat §i le Vise: Nu aveti voe sä


ninstrainati nici unul din drepturile noastre, cad
la dinpotriva nol vorn protesta §i. nu vom recu-
noasce acea lucrare."
Preste cate-va ceasuri dupa aceasta, acest
not guvern republica acea afurisita proclamatie,
insa trage numal 6 esemplare.
Nol dar, ca sä nu perdem tot ce avem mai
scump, umblam acurn sä facem un protest din
partea poporului iscalit, prin care sa anulam a-
cea hartie nenorocita.
Tata, dragul meu, trista stare in care ne
aflarn. Silesce-te tu cel putin sa scapi biata taxa,
cad noi suntem ticalo§ii ticalo§ilor. La revedere.
Serie mai des.
Mes respects a Madame G-hica".
[C. A. Rosettij
Membrii Caimäcamiei ajun§1 la Sibiiü, N. Go-
lescu §i-a urmat indata drumul spre Viena. §i
Paris, iar Eliad si Tell au remas in Sibiit, unde
incetul cu incetul s'aq adunat mai multi emi-
grati, ca la 30 la numër, §i facendu-se acolo a-
dunare s'a hotarit de cati-va ca fosta Cain-laza-
mie de trei sa lucreze in numele Emigratiei pe
langa guvernele straine.

Ghica, .Amini in, 27,641. 4


50 RIIBIA fil TURCIA

La 4 Octombre 1848, in urma afacerii de


la casarma din Dealu-Spirea, Ambasadorul Titoff
a facut cunoscut Portel, ca Imperatul Rusiel a
dat ordin a ocupa Principatele cel putin 2 ani
cu 30,000 de o§tire ; §i la 4 Noembrie comu-
nica lui . Aali-Pa§a un rnesagiu, prin care Co-
mitele de Nesselrode acusa pe Poarta de a cruta
pe revolutionarii Romani, §i reclama in con-
tra piedecelor ce ar duce noul Comisar Fuad-
Efendi la intrarea trupelor rusesci in Romania,
cerend Portel sa trimita grabnic instruqii acelui
Comisar de a lucra in unire cu Generalul Du-
hamel. In urma acestui mesagiu, Sultanul in-
grijat a cerut lui Canning o manifestare din par-
tea divisiunei navale de sub comanda Amiralu-
lui Parker ; cerere la care Lordul Palmerston
nerespur4end intr'un mod categoric in timpul
ernii 48-49, relatiunile intre Rusia §i Poarta ati
devenit mai strinse; i in toate actele §i comu-
nicatille, Imperatul Niculae asuma o perfecta ega-
litate cu Curtea Suzerana in tot ce privea Prin-
cipatele Danubiane.
Dupa restabilirea staril celei vechi a lucru-
rilor, Rusia a propus o ocupatiune in comun
de §apte ani §i semnarea unel conventiuni, §i
la inpotrivirea ce aceasta propunere a intim-
pinat din partea Poqei, Imperatul a trimis in
EMIGRATIIINEA ROMANA 51

Aprilie pe Generalul Grabbe cu o epistola au-


tografa, care Sultan 0 cu instructiuni de a con-
vinge pe Poarta despre recunoscinta ce-i datora
pentru pacificarea Principatelor.
Cu toata energica nota a lui Canning §i cu
toata cooperatiunea Generalului Aupick, Poarta,
ne fiind asigurata despre un sprijin material, a
cedat injonctiunilor lui Grabbe, §i la 1 Mail
1849, a incheiat Conventia prin care Rusia ca§-
tiga mult mai mult decat ceruse la inceput,
0 a prornulgat un Hati-§erif prin care Hos-
p6darii erat sa fie numiti pe §apte ani prin in-
telegere intre Imperatul §i Sultanul ; Ob§teasca
Adunare suspendata indefinit ; numirea unei co-
misiuni pentru a propune reforme organice §i
ocuparea Principatelor.
*

Afland in Constantinopol el N. G-olescu a


sosit la Paris, i-am scris o epistola in care-i es-
primam ideea de a avea un singur §ef al emigra-
tiunei, eare, ajutat de luminele §i devotamentul
tinerilor emigrati, sa lucreze in numele tërei pen-
tru un viitor mai mult sat mai putin departat,
§i il sfatuiam sa se duca indata sa gaseasca la
Viena sat la Dresda pe fostul domn Alexandru
Ghica §i sa-i propue sa se declare capul emigra-
52 EMIEFRATIIINE A Rome NA

tiuneI, adoptand principiile programulul revolu-


tionar din 1848. 11 trimeteam §i o epistola ca-
tre fostul Domn, prin care rememoram conver-
satiile ce aveam la Viena, in anil 1845 §i 1846,
cand ne plimbam noaptea,. parcurand de cate
clece §i cinci-spre-clece ori distanta dintre otelul
Stadt London §i Stadt Frankfort; iar in cas de
a nu pute convinge pe Alexandru Ghica la a-
ceasta actiune, sa se declare el, Nicolae Golescu,
§ef al emigraOunei, ca unul ce putuse ca§tiga
amicia lui Soleiman-Pa§a, fostul comisar al Pon
tei in timpul revolutiunel.
Mal adaogam intr'o epistoll ca considerarn
de cea mai mare importaqa ca generalul Ma-
gheru sa, nu depue armele i se, nu licentieze
trupele adunate in tabera de la Traian, ci sä
treaca cu panduril in Transilvania.
Me aflam la Constantinopol cu totul in ne-
sciinta despre cele ce se petreceat intre emigrati
§i despre terile pe unde rataceati, nu eram in
comunicatiune decat cu trimisul guvernului la
Paris, Alexandru G. Golescu, cu trimisul la Frank-
fort Joan Maiorescu §i cu generalul Magheru,
care se stabilise la Triest ; ace§tia, sciindu-me la
Constantinopol, imi impartg§eati cugetarile §i lu-
crarile lor, tiindu-1 §i al in curent despre cele
ce se petreceail in Constantinopol §i in Bucuresci.
Ill
Putine i1e dupa intrarea trupelor turcesci
in Bucuresci, sosia la Constantinopol Ubicini, a-
ducetor de intaiele sciri despre cele petrecute in
cliva de 13/25 Septembre. Aducea §i o petitiune
din partea terei catre Sultanul, petitiune pe care
foasta Locotenenta me insarcina sa o inmanez Mi-
nistrului afacerilor 8traine. Ubicini mai aducea
depe§ile lui Colquhoun catre Sir Stratford Canning,
intors dinadins din congedit, i pe ale cancela-
rid franceze care generalul Aupick ; el era in-
sarcinat a face acelor ambasadori i o espunere
verbala despre cele petrecute cu intrarea lui Fuad
Efendi cu trupe turcesci, cu instalarea Caima-
camulul C. Cantacuzino, cu lupta pompierilor in
dealul Spirel §i cu arestarea deputatilor Romani
la Cotroceni.
54 ()ERBIUM!: ROMANILOR

Am esitat mult de a da petitiunea ce-mI


era trimeasa, pentru ca nu gasiam redactiunea
potrivita cu starea terei de atunci, dar sfatu-
indu-me CU Ubicini §i cu Cor, am ajuns a ne
convinge ca nu eram in drept a nu me achita
de sarcina ce mi se impunea §i am dus'o chiar
a doua i lul Aali-Pa§a.
Ministrul Portei citind'o, repeta necontenit
cuvintele : c' est malheureux.... c'est deplo-
nrable". §i dupl ce a citit'o a pus'o intr'un seltar
al mesei Je la porterai a la con-
), naissance de Sa Majeste le Sultan"; i-o fi vor-
bit Sultanului, de acea petitiune, se poate, dar
de dat sunt sigur ca nu i-a dat'o, cad dupa dol
saft trel ani, Aali-Pa§a, cautand inteacel seltar,
o hartie privit6re la o cerere ce-i dédusern din
partea unora din Romanii detinutl la Brusa, am
zarit acea petitiune tot unde o pusese cand i-am
dat'o. Ministrul parendu-rni bine dispus, am pro-
fitat de ocasiune ca sa-I qic: Comme je vois
que V. E. n'a pas grand besoin de ces papiers
je la prierai de m'en faire don, ils pourront
servir un jour a l'histoire de mon pays". Aali-
Pa§a, fan, cea mal mica esitatiune, mi-a dat-o
impreuna cu mal multe alte hartil privitoare la
cestiunea Principatelor. Tot atunci, avend pofta
de vorba, mi-a spus cum Re§id-Pa§a desemnase
PETITIA CATRA SULTAN E5

de Caimacam pe Costache Cantacuzino, creqend


cA. era frate-so Grigorie, pe care il cunoscuse la
Paris , mi-a mai spus §i. cuvintele pentru cari
Fuad-Ffendi sustinuse candidatura lui tirbei la
Domnie in contra lul C. Cantacuzino.
Mai tarqiil fo§tii Locotenenti mi-ail maT tri-
mes de la Paris §i un protest. Continutul ace-
lor doue acte catre Sultanul era cel urmätor :
No. VI.

Petitiunea Romdnilor adresatd Sultanultd cu data


de 17 (29) Septembre 1848.
Sire,
Les vassaux toujours fideles de Votre Ma-
jeste Impériale habitants de la vile de Bucarest
et de la Valachie toute entière Vous adjurent
au nom de l'humanite, au nom de Dieu qui est
le meme pour tous, de mettre un terme aux
scenes horribles qui ensanglantent le pays de-
puis trois jours.
Votre Commissaire Fuad Efendi est venu
accompagne de notre ennemi mortel et le Vo-
tre, Sire, le general Duhamel. Il nous a dit que
tel était le bon plaisir de Votre Majeste, que le
detestable Reglement Organique fut rétabli con-
56 PETITIA CIATRA SULTAN

trairement aux assurances qui nous avaient été


données par son predecesseur Suleyman Pacha.
Bien qu'ayant peine a croire a une pareille in-
jonction, nous eussions trouve sans doute la force
de nous y soumettre ; mais on ne nous en a pas
laisse le temps. Nous avons été trahis, egorges
par celui-la mOme en qui nous avions mis notre
confiance. On nous dit : envoyez une deputation
dans le camp pour entendre les volontés du Sul-
tan. Nos deputes partent et on les retient pri-
sonniers et le general Duhamel les menace de
les envoyer en Siberie. On dit a notre guverne-
ment : calmez les populations effrayées, empO-
chez toute manifestation qui pourrait are mal
interpretee, ayez confiance , nous sommes vos
amis. Et voila que l'armée Imperiale entre dans
notre ville en ennemie, massacre nos soldats, se
repend dans les rues, pile nos maisons et ou-
trage nos femmes et nos fines, nous tuant, et
nous blessant nous mèmes quand nous refusons
de nous laisser voler. Qu'avons nous fait? quel
est notre crime ? Est-ce que notre ville a ete
prise d'assaut 2 Pour quoi a-t-on disperse et foule
aux pieds des chevaux les pretres de nos villa-
ges qui s'étaient portes lundi au devant des trou-
pes Imperiales avec la croix qui est le signe de
notre religion et le simbole de la paix?
PETIT1A. ()Amt.& SULTAN 57

Et comme si ce n'aait pas assez de ces


maux, on nous annonce que les Russes seront
ici dans trois jours pour achever l'ceuvre de des-
truction.
Sire, celui qui a fait ou souffert toutes ces
choses a dit qu'il venait en Votre nom, mais
nous ne le croyons pas. Comment Votre Ma-
jesté, qui est le pere de ses peuples, aurait-elle
pu commander d'egorger des paisibles habitants,
des femmes, des enfants, des vieillards ?
VoilA pourquoi nous en appellons A Vous
meme, Sire, et nous placons sous votre sauve-
garde personnelle, Vous priant de ne pas redu-
ire des hommes qui se sont montrés jusqu'au
bout les fidèles vassaux de Votre MajestO a ne
prendre plus conseil que de leur desespoir".
(Signds) D. Bratiano, Balcesco, Cretzulesco,
Rosetti, Boeresco, Nazlim, Manole et 2,000 autres
signatures.
No. LII.
Protestul Emigratilor din Paris celtre Sultan.
A Sa Hautesse le Sultan.
Sire,
Au milieu des maux qui ont pese sur no-
tre patrie, maux rendus plus douloureux par la
58 OMPATIA 111780-TIIII0EASCA

main qui les infligeaient, nous avons su renfer-


mer en nous l'amertume de nos plaintes et le
cri de notre desespoir.
A quelque epreuve que notre fldélite ait éte
mise, nous n'avons point devie de la ligne de
conduite que nous nous etions tracée, nous som-
mes restes jusqu'au dernier moment et nous res-
tons encore les fideles vassaux de Votre Ma-
jeste.
Votre Majeste nous rendra elle-meme ce te-
rnoignage qu'en ceci nous avons fait tout ce qui
dependait de nous pour déjouer les esperances
de nos ennemis et ouvrir a la Sublime Porte la
voie d'une politique plus regulière, plus conforme
sa dignite et a, ses intérets.
Nous espérions que de son cote la Sublime
Porte pour prix de notre fldelité ne tolérerait
sous aucun pretexte l'intervention armee de la
Russie, intervention qui viole a la fois les droits
des Principautés et les prerogatives de la Cour
Suzeraine, seule arbitre dans la question.
Aujourd'hui, bien que l'occupation des Prin-
cipautés soit un fait accompli, notre conflance
dans le triomphe de nos droits est la méme
comme aussi l'espoir que nous placons dans
l'appui de notre Auguste Suzerain.
PROTESTIIL ROMANILOR 59

;La justice a ete violée, ii faut que la jus-


tice recouvre ses droit.
La verité a été etouffée sous le mensonge,
ii faut que la verité se fasse jour.
Voila pourquoi nous déposons aux pieds
du trOne de Votre Majeste le memoire ci-joint
oti se trouve retrace avec un court expose des
droits des Principautes, l'historique de la revo-
lution roumaine du 11/23 juin.
nEt en meme temps que nous accomplissons
ce devoir sacre envers Votre Majeste, laquelle
ne peut vouloir jeter le decouragement dans
Fame de ses &Wes vassaux par un plus long
oubli de leurs droits, nous remplissons un au-
tre devoir non moins sacre envers notre patrie
en protestant une dernière fois en son nom,
ainsi que nous le faisons par la presente :
Contre le fait meme de l'occupation ;
Contre l'emprunt impose recemment la
Valachie pour subvenir aux frais de cette occu-
pation, et qui tend a, la priver a jamais de son
in depen dance ;
Contre toute atteinte portée a, son droit
d'autonomie.
Et subsidiairement contre tout acte de quel-
que nature qu'il puisse etre accompli tant pen-
dant la duree de cette occupation que sous le
60 EMIGRATIA ROMANA

poid des mesures de rigueur et de proscription


qui en frappant des milliers de citoyens privent
le pays de sa representation complete et legale.
Les membres de I 'ex- gouvernement pro-
visoir et delegues de l'emigration Valaque :
('Signe& N. Golesco, I. Eliad, Maghiero, I.
Voinesco, C. A. Rosetti, Chr. Tell, N. Kretzulesco,
D. Kretzulesco, D. Bratiano, N. Plevianu, A.
Christa, I. C. Bratiano, Stefan G-olesco, Gr.
Gradi§teano, P. Teulesco, Jean J. Philippesco,
I. Maioresco, A. G. Golesco.

In qilele cat a stat Ubicini la Constantino-.


pol in toamna anului 1848 am elaborat impre-
una o schita de organisare §i de actiune a emi-
gratiunel, project pe care el s'a insarcinat a-1
sustine. dinaintea Romanilor cari se adunase in
mare numer la Paris.
Intr'acel proiect de organisare, idea domi-
nanta era unitatea de actiune : un singur ef;
idee bine primita de multi din emigrati, precum
Nicu Balcescu, Alexandru G. Golescu, Balaceanu
si altil ; dar combatuta de Rosetti, de Bratieni
§i de mai multi ; a fost inlaturata de majoritate.
Rosetti voia un comitet compus de cel pu-
tin cinci membri, lucrand sub controlul unui
consilit compus de mai multe persoane. Eliad
ACTIIINEA EMIGRATIE/ 61

§i Tell tineaa intr'una ca. el fusese proclamatl la


Sibit §efi al emigratiunei.
In proiectul elaborat cu Ubicini era cd cen-
trul de actiune i scaunul directiunel sa fie in
Constantinopol, avend agentl in toate capitalele
§i orlunde va cere trebuinta pentru a pleda
drepturile törel pe 1ng guvernele Europel
a atrage simpatiile prin presa, §i prin opinia pu-
blica asupra Romanilor, araand lumel pericolul
ce poate resulta pentru Orient dintr'o prea mare
estindere a actiunel §i a impietarilor Rusiel.
Unul din punctele importante ale acestul
program era intelegerea cu toti capil carl con-
duceati partidul liberal din Ungaria, Transilva-
nia, Banat, Bucovina, Italia, Po Ionia, G-ermania,
§i infiintarea unul ziar care A, se ocupe cu in-
teresele tuturor nationalitatilor, propagand unire
§i fratie intre dinsele.
Circumstantele politice ere' favorabile pen-
tru intelegerea §i infrätirea popoarelor impilate.
Romanil din Constantinopol ne pusesern in re-
latiuni bune cu mai multi din Italienil influentl
cari ne deschisese coloanele ziarelor celor mai
importante. Baronul Tecco, rninistrul Piernontu-
lui, protegia i seconda actiunea noastra. Stam
in cele mai bune relatiuni cu agentii Principelui
Adam Czartoryski, cu §efil radicall al Ungurilor
62 ACTIIINEA EMIGRATIEI

§i cu generalii Polonesi Carl comandat armatele


Italiene §1 Ungare, §i incepusem a ne ocupa cu
organisarea unei legiuni Romane in Transilva-
nia, ca sa putem aduce o intdegere §i o comu-
nitate de actiune intre Romani §i Unguri. Ne
asigurasem pentru aceasta de concursul genera-
lilor Bern, Czanowski, Visoski §i Dembinski ;
credeam ca generalul Magheru, dupa povata noa-
stra, a lui Nicu Balcescu §i a mea, trecuse in
Transilvania cu o§tirea ce adunase in campul lui
Traian, ca se unise cu Iancu §i ca lucra sa, im-
pace pe Romani cu Unguri.
Dar la Sibit ca §i in Romania, marea ma-
joritate asculta de Eliad, ale carui invective §i
bar-well ne faceat sa ne indoim unil de altil. Pe
cand el i§1 petrecea timpul §i talentul in scrieri
mistice §i acusä ri copilaresci in contra Jul N. BOA-
cescu, lui Rosetti, a Bratienilor §i in general in
contra tuturor acelora earl nu se plecag talen-
tulul sëü politic ; top cap indräsniam a vorbi sag
a scrie fara scirea §i incuviintarea lui, eram in
ochii lul tradatori §i spioni muscalesci.
Aceasta purtare a lui Eliad ne-a facut pe
mai multi a lua hotarirea a ne tiné cu totul
afara de actiunea celor trei membri a fostei Lo-
cotenente earl, 1§1 adjudecase lor lucrarile §i con-
ducerea emigratiunii.
C. A. ROSETTI DESPRE inficiRitvz 63

Cel retrall sag 1161114 dug, din colectivi-


tate, consideram revolutia de la 1848 i per--
petiile celor trel luni de guvern al revoluVunel
numai ca o dovada de de§teptare a nationalita-
tei romane, ca un preludit sag un mic episod
al dramel celei marl ce se pregatia pentru Ro-
mania, drama al carel desnodamint Dumnecleti
scie care generatie se va invrednici a-1 vedO.
Lucram fara preget fie-care in cercul sög de ac-
tiune, cum ne pricepeam mai bine, pastrandu-ne
individualitatea noastra , ceea ce nu opria d'a
corespunde §i adesea chiar a ne intelege asu-
pra unor cestiunl.
Dag aci textul a cator-va din erristolele co-
respondentel cu unil din amicil mel din copila-
rie precum Rosetti, Alex. G. Golescu.
No. XVII.
C. A. .Rosetti lui Ion Ghica la Constantinopol.
p1849, Aprils 20, Passy.

Am primit alaltaeri epistola ta, i de §i nu


sciu cand pleaca vasul furnegator, am hotarit
astaill sa vorbesc cu tine putin, dar pan' a nu
incepe aii respunde o sail vorbesc putin de mine.
2)
Am fost sat sunt bolnav din chiar senin/
cum clice Romanul. Am scuipat sange vre-o patru
64 0. A. ROSETTI DESPRE EMIGRATIE

ile neincetat §1 am scuipat o catatime destula


sa, sature §i sa inece chiar pe * " insu0, dad&
a§1 fi putut sa-1 scuip pe fata. Acurna insä am
incetat, §i medicul dice ca, de nu void muri, o
sä traesc. Dar soil tu oare ca nu-mi prea vine
a§a lesne sa me mut la Pere Lachaise, i pri-
cina gandesc ca este : 1) ca omul insurat moare
mai anevoe de cat flacaul, 2) ca hotarisem sa
nu mor panä ce voia vede Republica Univer-
sala ; dar in pisrna patriei tot o sä traesc cel
putin pana la liberarea Romaniei de Muscali, de
Turd' §i de Eliad. Yelp ca nu cer lucruri de tot
cu neputinta, caci nu sunt Inca atat de atacat
cat sa nu 'pot trai pana la toamna ; i pana la
toamnä o sä inviam. Dar sa, lasam mortiI cu
mortil §i viii cu viii, i pana ce suntem Inca
vii, sa vorbim despre viata. Scil ca in Franta
domnesce reactia §i ca, pe toata iva comprima
cate-o libertate, §i tu scil ce puternica se face
libertatea cea comprimata. A§a dar eü crez Ca
foarte cure'nd vom aye sfanta explosie, mai crez
ca §i mai curend vom ave Republica G-ermana,
daca mai cu seama Unguril vor aye timp sa
vie la portile Vienei. A! Unguril, Unguril! Spu-
ne-mI cand amp' acest nume nu-ti vine sail pui
in cap sacul cu cenu§a, ? Nuil vine sä iei un
pistol, §i incepend de la Eliad sa sfir§esci la tine ?
C. A. ROSETTI DESPRE EMIGRATIE 65

Ru§ine §i de o mie de ori rqine ! Ce clic!


blestem pe oamenii aceia, intr'al carora numer
sunt primul, care perdura gloria natiei romane
§i napadira peste dinsa suferintele §i ru§inea
robiel. A! dad, eram un guvern de Romani,
gloria aceasta d'a scapa lumea din robie n'ar fi
avut'o Ungurii, ci no! ; sat, uniti cu Ungurii,
am fi fost siguri sa luam Viena §i sa procla-
main Republica ; cand acum tremuram §i.a§tep-
tam sa putem aduna faramiturile ospatului un-
guresc. Dar, mai bine decat sä plangem pe rui-
nele trecutului, sa ne pregatim pentru viitor ;
§i despre aceasta voit sa-Vi vorbesc cate-va mi-
nute. Dar, pentru ca sa, procedarn dupa regula,
sa-ti respuncl la epistola ta, caci find-ea medi-
cul m'a oprit d'a vorbi cu cei de pe langa mine,
prescriindu-mi ca Pitagora silence absolu, voit
sa-mi rësbun, vorbind cu tine in pisma facul-
tate!.
ca tacerea mea te face sa banuesci
J)Dici
ca intriga §i calomnia m'ati biruit §i pe mine.
Dar ! inteleg banuiala ta, cand imi aduc aminte
cum aceste douë arme at omorit libertatea §i
fericirea omului de la inceputul lumel, de cand
omult era androgin, §i pana cand dobitoacele
lui Alexandrescu luarä carma Romaniei. Insa
nici o-data nu dat creclamint calomelor, §i
Ghica, Amintiri, 27,641. 6
66 C. A. ROBETTI

cand am vre-o banuiall pe cine-va, Ii cer cu-


vint. Un orn onest §i virtuos nu poate fi nici
insultat, nici calomniat, aducl aminte cd
Diogen cand 1-a clis cine-va : rid de tine oamenil
ceia", el a respuns: nu me cred insultat, pentru
ca n'am nimic de ridicol" ; §i tot pe acest te-
rneit n'al dreptate cand cud cd de al fi fost in
tara, du§maniI töi ar fi profitat i te-ar fi ucis
cu adevërurile ce al fi qis. Nul nu-mi va fi teamd
met o-data de calomnil, cand voitl ft inaintea
poporului. Dar este virgin, cum qici, §i lesne se
poate in§ela, insa cand vor fi adunatl la un loc
10,000 de oameni, atuncl nu me mal tern, cad .

dreapta judecata, lumina, Dumnecletl, este in mij-


locul lor. A ! Daca ai fi fost tu in Bucuresci, al fl
sprijinit ideile cele bune §i al fi combdtut pe cele
rele, ne-al fi lurninat pe totl, al fi avut mai pu-
tind credintd in Turcia, i atuncl negre§it ca e-
ram sa, fim astacli fundatoril Rornaniel celef noue
0 al libertgei. Dar cea ce nu facuram erl, de
ce sä n'o facem mane? Asculta-më! Daca vel
afla revolutia Frantiei, care, daca, eil nu sunt un
smintit, va veni ourênd, plead, indata §i vino
in tall, unde eti foarte trebuincios. Nu trebue
sa ne Madam unil pe a1ii, dar suntem foarte
sëraci de oameni. Cauta, gandesce-te qile intregi
§1 \Tech cd, n'avem un ministru de finance, n'a-
DEEIPRE EMIGRATLE
67

vem un ministru de resbel, n'avem nici 17 ad-


ministratori. Vino dar, §i lasa diplomatia d'a-
colo, cad m'am saturat de intelepeiune i de di-
plomatie.
Domnu Eliad, daca este un bun grama-
tic sau nu, aceasta o poate hotari Laurianu.
Poet? nici-de-cum, §i am s'o dovedesc. Cat pen-
tru geniul §i caracterul set este copia lui Claud,
imperatul Roman, §i al Jul Caligula --numai a-
cesta este mai r6ti cleat din§ii ca tot cel par-
venit; 11 compar cu impëratii pentru Ca intre
din§ii gasesc imbecill cu desavar§ire, ca sa adune
petril de pe marginea marii §i sä intre apol in
capitol cu triumful de liberator, a§a precum a
facut d. Eliad, cand a fugit la sAnatoasa §i apoi
a intrat tras de popol. Dar sa-1 lasam, ca nu
merita sa vorbesc de dinsul. 0 ! cand ai sci
cum se silira mai toti sa denigreze Romania in
ochil Francezilor ; cand ai sci ce intrigi, ce ba-
sete ; cand al sci ca fratil emigratl qiceat Ca
Fanariotii ne fericira. Tu al dreptate sä te teml
de lucrarea cea proasta mai rëil decat de ne-
lucrare mai bine cu eel sdravan la paguba de-
cat cu cel ticalos la ca§tig ; dar dada este a§a,
cum ti-a venit sa alegi un singur §ef §i sa alegl
pe d. Negri. Eu unul, daca a§i putea m'a§1 o-
pune la aceasta, de §i poate are avantagiul d'a
68 O. A. BOSETTI

ne scapa de Eliad ; insä, pentru ca cred ca este


lesne de resturnat, nu voesc sa-1 restorn cu a-
cest mijloc. Golescu Negru, sluga lui Eliad §i
dictatorul Romaniei, a facut toate piedicele ce a
putut ca sa nu se voteze alegerea voastra, §i a
isbutit. Et insa a§1 fi votat contra §i iata cu-
vintele mele: Alegem un comitet, alegem un §ef
ca cap ca sä desrobeasca tara! El bine, cand
dar d. Negri va desrobi tara , ce vor clice Ro-
mann Ne perdura cel 9 §i cei 3 §i ne scapa u-
nul. Se traiasca d. Negri, .sa traiasca Negri! sa,
traiasca dictatorul! N'a§1 vol, dragul met, sa o-
bicinuesc pe Romani a crede ca un om poate
sa fericeasca sat sa nenoroceasca. N'asi voi sa-1
1nvë a, adora pe om, n'a§1 vol, sa-i espuit la
primejdia de a fi escamot41. Apol cata, capaci-
tate II trebue acelui dictator ? §i noi din neno-
rocire n'avem nimeni capacitatea unul orn de
genit, sat cel putin acel om nu este d. Negri.
A§a dar votez pentru 3, §i am §i qis'o i am
scris'o aici la Romani (cacl eram bolnav cand
se adunara), §i, creqend ca vor face ceva, am
scris ca votez pentru Ion G-hica, Nicolae Bal-
cescu, Costachi Negri, dar nu s'a facut Inca ni-
mica , pentru ca nu o vrea Proconsulul lul
Eliad, Golescu, i pentru ca nirneni din nol nu se
pune cu peptul inainte-I. Dar asculta-me ; toate
DESPRE EMIGRATIE 69

acestea sunt de prisos. Daca reactia va triumfa,


nici d. Negri, Dici tu chiar, nu yeti pute face
nirnic sail mai nimic, cad Turcil sunt barbari,
in decade*, §i prin urmare all toate vitiile.
Slabiciunea Turcilor in§ala ; §i cand sunt slabl
ne da in gura Muscalului, cand sunt tarl vor sa
ne inghita ei. Socot insa ca cerul va fi drept §i
ca peste o Irma doue II vom goni cu totil din
Romania §i vom prodarna Republica romana in-
dependenta §i sociala.
Respectele mele sotiei tale, §i spune-i ca
in viitor sa fad, ruga §i pentru pamint, cad
crede-me ca avem noi mai multa trebuinta de
cat blestematii acel de Angell. Al tea frate

)7
Rosetti.

Mes amities a Cretzulesco. Spune-I Ca oa-


menil lul d'aici n'au vrut sa-mi dea nicl o para.
Spun e-1 sa se lase de a crede in Turd, c'o sa-1
taie capul. Salutare §1 fratie Ionescului, de va
fi acolo. Sotia mea ii va scrie, gandesc, mane,
de acea nici nu clic nimic pentru dinsa."
70 C. A. ItOBETTI

No. XV.
C. A. Rosetti luf Ion Ghica la Constantinopol.
Paris, rue Fleurus, No. 1. Maid 11 [1849].

2)
Prietene,

)7
Ast4l am primit epistola ta de la 24 A-
prile. Coprinderea el este foarte grava, §i de
aceea trebue sail vorbesc asp, cum a§l" vorbi
unui, frate §i unui cetatean virtuos.
Asculta-rnë dar :
15
Ti-am scris mai deunacll parerea mea a-
supra alegerii de Dictator a lui Negri, §i crecl cg,
al inteles ca nu voesc un Dictator. Mil ca vrel
prin aceasta sa, scapl tara de acel aroganti §i
imbecill egoi§ti carl o perdura o-data, §'acum o
compromit in toate felurile. Mal scift Inca c'al
ales pe Negri pentru ca-1 cunoscl ca este un
om onest, pentru ca-ti este prieten, pentru ca
al veclut ca el poate fi ales, §i pentru ca prin
alegerea unul Moldovan crecll ca Moldovenii ce
sunt mal susceptibill, ca sä nu qic mai inapoiatl
decat Muntenii, o sa primeasca mal lesne U-
nirea Principatelor, care este parghia (le levier)
libertatii Romanilor. Sunt de parerea ta. Pri-
mesc pe d. Negri §i. alege Inca dol sat Inca un
Moldovan, pe Melinescu spre pilda, §i votez cu
Dt8PICE EMIGRATIE 71

toata inima. Dar pentru unul singur nu votez,


caci vëcl prirnejdie pentru Romani a aye un
Dictator. Nu ca d. Negri va abusa de positia sa,
ca scit ca nu este capabil de tradare, dar des-
chide drumul ambitio§ilor ; vede tara ca trebue
un Dictator ca sa fie fericitä §i libera. Apoi dar
tie trebue sail. spun tot, fie chiar §i o nebu-
nie sat parere gre§ita, nu cred pe d. Negri re-
volutionar ; 1'a§1 face poate intaiul ministru, sat
President sat Print, de vorn mai fi osandiV sa
avem Printi sat Presidenti al Republicel Ro-
mane, dar nu voit da votul met pentru Negri
ca sä fie el singur guvernator in timp de revo-
lutie, pentru Ca Inca o-data nu cred ca are la
foi d'un revolutionnaire. A§a dar vecli ca et u-
nul , aici nu pot lua initiativa a aduna pe
Romani §i a-1 indemna, a-I imboldi, a-I esalta
a-i sill sa. voteze nurnirea lui ; destula jertfa am
facut Ca n'am clis nirnului nimic, i aceasta am
facut'o pentru tine. Acum sail mai spun ceva.
Nu scia, dar dupa cat pot judeca, tu fad douë gre-
§eli foarte marl, dupa parerea mea. Cea d'in-
tait este ca crecli ca prin diplomatie o sa isbu-
tim sä scoatem pe Ru§1 din tan, §i uniti cu
Turcia sa dobandirn cel putin Constitutia de la
11/23 Iunie 1848. Te inseli. Nu vom dobandi ni-
mic, sai mai nimic, pe cat Franta va fi in re-
72 C. A. ROSETTI

actie. Nu creq in Turcia precurn nu del in E-


liade ; sat cu alte cuvinte Turcia este ca Eliade
§i Eliade ca Turcia , 1aä, imbecilA §i rapi-
toare ca dinsul, necinstitA §1 ipocritA ca slAbi-
ciunea, o natie barbara, in decadentd, de la
care nu a§tept decat trAdare i robie ori de
cate ori if va yen). bine. Speranta mea dar a
fost §i este in triumful democratiel, §i diploma-
tia mea ceea ce am cerut §i nu m'a ascultat
nimenf §i ceea ce cer in de§ert este sA se nu-
meascA un comitet de 3 Romani, BAlcescu, tu,
Malinescu sat unul din BrAtienI, sat dol din
ace§tia §i unul pe cine veti vol. Acest comitet
sa guverne totul, §i toatA emigratia sA se supue
lui. Fie-care Roman sA depue tot ce are bani
sciintA, viatA. Acest comitet sl trateze diploma-
ticesce cu Poarta, dar pastrand tot-d'a-una dig-
nitatea natiel §i sa, in§ele pe cat se va pute pe
diplomatii turd, etc., etc. SA adune arme §i sA
le aibA gata, sA cumpere jurnalurile francese,
germane, etc., etc. SA facä el chiar un jurnal
in Franta, altul in Germania §i altul in Tran-
silvania. SA scrie neincetat jurnaluri sat bro§urf
romanesci §i sA le bage in ará. Destul cat am
clis, ca sa intelegi ce voesc, mai adaog numai
CA aceasta am cerut'o din luna luf Decembre,
adaogand CA trebue sa mergern mai aproape de
DESPRE EMIGRATIE 73

tan:, §i creV, sunt sigur, ca daca eram ascultat,


astaVi Muscalii din Romania ar fi fost in iaduri,
§i Romanii cu Unguril la zidurile Vienel. Acum
este foarte tarViu ; cu toate aceastea §i acum
tot aceasta o cer, tot in acest mod de guvern
§i diplomatie ved salvarea noastra. Dar irni vei
Vice : vec11 c5 nu se poate, pentru ca Eliad §1
Tell sunt ticalo§1, pentru ca Nicolae §i Stefan
Golescu nu sunt revolutionari §i sunt oameni
fara vointa, pentru ca Negru Golescu este prost,
ambitios, intrigant §i devotat lui Eliad §i Tell,
pentru ca ei se supun vointelor sale, §i pentru
Ca uresc pe toti acei ce indrasnesc sa-1 stea
impotriva, §i nu1 adoara ca pe un genit al Ro-
maniei ; pentru ca Bratienii, Ghica, Rosetti, Bal-
cescu etc. nu se pun serios pe lucru sa se uneasca
intre dIni1, sa iea initiativa §i sa mearga ina-
inte, calcand pe aceste cadavre, §i pentru Ca
cei-l-alti Romani se invertesc ca barca fall car-
ma". A§a este; pe cat vom fi a§a, nu vorn face
nimic, dar nici cu sistemul ce ai luat, cu pove-
tile lui Canning §i Aupick, §i cu dictatura lui
Negri nu vom face nimic, ba inca me tem Ca
de vom face ceva, vom face doue rele §1 abia
un bine.. Iata, dragul met, parerea mea §i crede
ca aid, daca nu s'a votat, saü ca sä ic mai
bine, de nu s'a luat in bagare de seama pro-
74 C. A. BOSETTI

grama voastra, vina nu este a mea, cad cum


ti-am is, eli n'am e§it din camera mea de la Passy,
§ivina este a amicului teü Negru, carele cu-
noasce acum diplornaVa , Barro §i Falloux §i
cel-l-alti tineri all luat'o §i aceasta cu aceea§1
u§urinta cu care Romanul boer, privesce toate
chestiile nationale. Acu, vina ta este pentru cl,
n'ai cunoscut, nu-1 cunosci §i nu vrel sa-1 cu-
nosci pe Negru G-olescu. Ti-am vorbit tot de
trecut, vorbesc putin de viitor. Nu sail,
cum ti-am mai clis, nicl ce-al facut, nici ce fad
acolo ; nu schl cari sunt ideile tale, cum crecli
ca ar fi mai bine sä urmam, §i ce crecli ca tre-
bue sa facem. Ti-am spus numal ca banuesc ell
de tine, ca locul in care traesci §i oamenil cu
cari te aduni, §i. cu cari e§ti in corespondenta
te-ati facut moderat, §i nu mai WI sigur ca in
curend democratia. va triumfa. Eli unula am cre-
clut §i creci mai mult decat tot-dea-una ca, in
curOnd vom aye aid une Republique democrati-
que et sociale , ca Val merge la viitorul gu-
vern cu 10, 15 mil de Francezi §i vom cere 50
de mil de pusci, oficeri, etc., etc.; ca tu, Bn-
cescu, Bratianu §i a1i tineri veVi intra in tara
(cad armiile vor e§i indata Sfl Ca le vom scoa-
te), \Teti lua in mana guvernul §i yeti merge
inainte ; Ca Turcil o sa fie si1iI de Franta sa
DESPEE EMIGRAVE 75

ne lase in pace, sail ca, daca nu ne vor lasa,


vorn merge pentru a doua oara la Adrianopol.
Aceasta am creclut'o §i aceasta o crecl. Aceasta
am a§teptat §i aceasta o Wept acum din cli
in qi, din ceas in ceas. Nebunie ? Poate, dar o sa
mor curend cu aceasta nebunie §i aceasta moarte
va fi mai dulce dent aceea de care am perit,
creclend in diplomatie §i ascultand pe cel inle-
lepti. A§a dar iti clic tie : fil gata §i la cel mai
mic semn, plead, spre tail §i du-te acolo unde
vor fi cei-lalti Romani , fratii tel intr'o cre-
dinta §i patriotism.
Eti crel, dragul met, a suferintele cu cari
te lupti d'un an de qile te-ail ostenit, caci in
adever, iti cliC tu nu maf e2ti tu. Eral tare, ni-
mic nu te speria, nimic nu te descuragia, nimic
nu te facea sa la§1 din mana aceea ce apuca-
se§1. Necazurile, durerile cand te loviat, te gar
siat tare ca marmora §i, de §.1 poate lasat cate
un semn in inima ta, insä ea tot remanea puter-
nica.. Eral intelept, insa eral §i nebun, §i poate
a acel amestec de intelepciune §i nebunie m'a
facut sa te stim, sa te iubesc §i sa, me inclin
inaintea superioritatil tale , dar acum nu te mai
cunosc. Sciti ca ai suferit mult, §i sail a sunt
suferinte de acelea ce nu le scie nimeni §i cari
sunt mai dureroase decat acelea ce ne lovesc
76 O. 4. ROSETTI

ca trasnetul. Dar nu gasesci tu in tine, in da-


toriile tale, in trebuinta ce KIT ca are Roma-
nia de tine? nu gasesci, Iic, o parte din pute
rea ta, ca sä le invingi §i sä te ridici iara§1 §i
sa ne dal pe Ion al nostru? Ce? Nenorocirile
facura oare sä cap din capul -Mu firele de pör
in care sta puterea ce aveai? Nu, dragul meU,
cad nol traim Inca §i te iubim, §1 firele puteril
tale sunt Romania §i prietenil tel. Scoala-te clar,
cad, Inca o-data, ai cape. Ce? al simti, qici,
destula abnegatie ca sa te la§l sa te turteasca
un colos, §i te ingrijesci, te revolti, veclendu-te
atacat de nisce insecte? Spune tu singur, acesta
este limbagiul lui Ion al nostru? Nu, Ion al met,
cand vedea colosul venind asupra-1, se ridica
inintea lui §i sumecandull manicele se apuca
la lupta §i résturna colosul ; dar cand veclé o
insecta ca se urca pe dinsul, suriclea §i cand
ii ostenia sbarnaitul el ii da un bobarnac §i
cadea jos insecta. Riql dar, sat da-le un bobar-
nac §i nu vor mai esista. Nu te teme de din§ii
§i de nimeni. Röul ce au putut sa ne faca, l'ati
%cut. Mal mult nidi ca mai pot acum. De nu
va triumfa democratia, el nu vor pute face ni-
mic. Nici Turcia, nici Rusia n'o sä dea carma
törel lui Eliad i tovara§ii. De va triumfa, pre-
cum sunt sigur, apol cu toata propaganda lor,
DESPRE EMIGRATIE 77

sunt atat de incapabili §i atat de criminali, in


cat cinci minute numal espune portretul lor pe
campul Libertatii, §i vei vedé trecOnd pe dMa-
inte-ti popolul tëll Roman licênd : Caesar mo-
rituri te salutant."
Scil ca am fost bolnav, dar ceea ce me
intristeaza, mai mult este c'a§1 vol sa me due
in Transilvania §i medicul nu mö lasa. Ariata
este atat de dulce in cat me supuit, iat la doe,
tuff, mi-am captu§it pieptul cu visicdtori §i me
supuiti la toate ticalo§iile facultätil. Din noroci-
rea mea, a plecat Cretulescu d'aici, caci cine
mai scie cate rani §i cata amaraciune Nrea sa
mai imi fad, §i sa-mi mai dea §i eL Spune-I, te
rog, c'am primit alaltaeri scrisoarea lui, dar ca
nu-i respun g. astdcli, pentru ca n'am ce sa-I spun
decat ceea ce i-am qis mereü i nu vrea sa me
creacld : ca Turcii sunt mi§el §i ea Franta o sa
scape lumea de robie. El nu voesce sa mö
ere* §i de aceea nu-i scriti astädi; cu toate a-
cestea da-I pentru mine o sdrutare, spune-1 ca
M-me Catherine Iacovencu a arötat mare talent
in rola ce a jucat pe scena ruseascd, §i ca-1 rog,
and i-o scrie s'o feliciteze i din parte-mi. Bi-
bescu a cerut iertaciune frate-so, §i ast-fel s'a
sfir§it pricina. Respectele mele sotiei tale §i a
lui, §i Inca o imbrati§are pentru voi amandol.
C. A. _Rosette .
78 C. A. ROSETTI

No. XVI.
C. A. Rosetti, lzei Ion, Ghica la Constantinopol.
Paris, 12 Rue de l'Ouest, dans mes meubles.
16 Octobre [1849].

Imi WI dator o epistola, atat mai bine,


acuma o sa-mi fii dator doue. Cu mine n'o sa
al nici o-data cearta pentru asemenea lucruri;
insä, pentru ca nu mi-al respuns sunt silit ail
mai spune ca nu wit, nu dori*le, nicl ideile
tale; acele le sell pentru ca e§ti roman ca §i
mine ; dar ceea ce nu sciU este sistemul, calea,
ideile tale oficiale, ca sa clic a§a, prin care
§i cu care crecli ca putem sä ne redobandim pa-
tria i libertatea. Ea ti-am spus, mi se pare, pe
ale mele, §i-5 voil mai spune cand vel vol, ce
cred ell ca putem §i ce ar trebui sa, facem. A-
cum me socot dator ail vorbi putin politica.
Crecli tu Ca Turcil vor trage acum sabia,
saU, ca sa clic mai drept, crecli ca Nicolae va
scoate sabia? §i dad, se va face resbelul, crecli
tu ca Turcil in sfar§it se vor de§tepta din le-
targia, din stupiditatea lor ? El unul nu cred
nici una nici alta ; nu cred Ca Nicolae va in-
sista, sal de va insista, crecl. ca Turcil vor da
tot §i. totul i pe toti i nu vor goll iataganul.
Nu cred iara§1 ca Nicolae se va risca a
DESPRE MEIER AVE 79

deschide un resbel care poate fi peirea lul, in


asemenea tirnp ; §i in sMr§it chiar daca Turcul
va goll iataganul, chiar daca Nicolae va fi atat
de orb, in cat sa nu vacla cg un resbel poate
fi peirea IA tot nu cred ca, Turcil vor vedé cä
noi putem sa le fim de mare ajutor, ca putem
sari scapgm din peire, de vor vol sg faca ceea
ce se cuvine. Cu toate acestea insa, de §i nu
crecl nici in rgsboiti, nici ca Turcil vor inceta
d'a fi Turd (ce sail fac, nu creQ. ca mortii in-
viazg, §i Turcii sunt mortl pentru mine); de§i
pe de alta parte sunt sigur, ca la intimplare
d'o minune ca aceasta, tu e§ti destul a carmul
lucrurile, am socotit de cuviinta a-ti spune §i
parerea mea.
Turcii sa se inteleaga cu noi mai intaiil
in toate ; sa ne dea firman, intarind anticele tra-
tate §i recunoscend intreagg-ne §i deplina inde-
pendenta. Apoi sä ne dea bani §i arme, sa ne
inlesneascg sa intram incognito 4, 5 in tail;
comandantul armiei sä fie in intelegere cu nol,
§i cand va veni ora, sa ne sculam intr'o unire
§i sa curgim taxa de Muscall, apol sa se traga §i
dumnea-lor ; ara sail aleaga de buna voe oamenil
ce va vol s'o carrnuiasca, §i modul guvernului
ce-i va place ei, chiar §i Republica ; §i Roma-
nia una cu Moldovia ii va da 30,000 de sold*"
80 0. A.. ROEIETTI

ca sa cornbata pe capitan Nicolae, poate chiar


§i Ungurii, de le va inlesnl rnijloacele, de §i prea
tarp, insä se poate sa isbuteasca a ridica ia-
ra§1 o armie. Acest sublim resbel va topi pe
Nicolae, §i Republica Romana va .esalta capetele
si inimele ; §i ea unul sunt sigur ca lumea in-
treaga ce turbeaza in larqurile el le va rurnpe in
acel moment. Am ispravit ; de m'ai irVes, a-
tat mai bine pentru mine ; de nu m'al inteles,
atat mai rëa pentru noi. Tu veqi bine ca a.§1
aye multe sail clic in aceasta, dar este de pri-
sos. De rn'ai inteles, tu scil tot ; de nu mai in-
teles, oil cat a.§1 desvolta ideile mele, ar fi de
prisos ; pentru ca omul nu irOlege ceea ce nu
simte §i nu crede. II ic nurnal ca pentru mi-
ne e§ti rospunclator de binele §1 de röul ce va
e§1. Daca nici unul din aceste vise nu se vor
realisa, precum cred, n'ar fi cu putinta oare sa
ne intelegem cu tine cel putin i sa lucram?
Nu al tu ca §i mine asigurarea cä in curend
mane poate, peste un an, peste doul, peste trei
socialismul o sa, triumfe? Nu trebue oare sa ne
pregatim ca sa, nu ne mai gaseasca invierea got,
cum am fost in anul trecut? Nu suntern datori
sa cream o patrie, sa pregatim mijloacele des-
robirel, §'apol mijloacele d'a interneia, d'a sadi
libertatea ? Daca dar eti d'aceasta parere, ea
DEEIPRE EMIGEATIE
81

II voig spune ceea ce trebue sa facern dupd


parerea mea; mai cu searna ca sper Ca in luna
aceasta sag in cea viitoare sa isbutim a face aci
o mica societate de 6, 7, 10, ori cap ne vom
put6 ajunge in idei, §i sa incepem a lucra ; de
ce oare sa nu fii §i tu cu noi §i noi cu tine ?
De ce puterile tale sa se paraliseze nefiind spri-
jinite d'ale noastre, §'ale noastre nefiind suqinute
d'ale tale? De ce sa nu fim un suflet §1 idee,
precum suntem fiii uneI singure mume? Acestea
aveam a-ti qice d'o-cam-data.

Arata, te rog, respectele mele sotiei tale §i


fratescile imbrati§ari lul Sergiescu, Ionescu, ca-
ruia sunt dator o epistola, §i tutulor Romanilor
ce vor vol sa le primeasca cu bucuria cu care
le dat eg.
Trebile mele merg §i mai rëft decat ale
tale ; fie, nol nu vom perl. De vei vol sa-mi
scril, te rog a nu-mi scrie prin Golesci. Pri-
mesce acum o imbrati§are de frate, pana la re-
vedere.

Rosetti" .

Ghica, Amintiri, 27.641. 6


82 A. G. GOLESCIII

No. XXI.
A. G. Golescu i §Itefan Golescu lui Ion Ghica
la Constantinopol.
,Paris, 17 Decembre 1848.

Frate !
Pana nu vom abate tirania ce apasa Ro-
manismul Dreptatea i Freitia" tot in doll sa
o purtam.
Planurile tale de a ne aduna ca sa deter-
minam modul uniform, dupa care trebue sä lu-
cram, Imi place foarte mult, dar cum sä-1 pun
in lucrare cand nu sunt bani? Al venit aid N.
0 St. Golescii, Voinescu, Grad*eanu, C. Bal-
cescu, Rosetti, N. Cretulescu i Bratienii ; se
mai afla poetul Alexandri, i se a§teapta peste
putin i Negri, Alexandri cel mic, un Muruzi,
Lascar Rosetti, Iepureanu §i inc. vre unul sail
dol Moldoveni. Din catIne aflam aid numai vre-o
suta galbeni mai avem ; bani numai 500 galbeni
se Weapta de la Colqhoun din cei public): ce i
s'ail incredintat lui ca sa-I trimita la Paris. A-
cum aflam ca nici un bancher din Bucurescl nu
vrea sa mai trimitä polita. Ce va fi nu mill, dar
macar cu ace§ti 500 galbeni cum sä se misce
toti din Paris ? i cata cheltuiala vom mai face
AOTIIINEA EMIGRATILOR 83

pang, vor sosi §i acel bani ? Dad, aduc Moldovenil


ceva bani cu din§ii nu scitl, dar hu crecl, dupg, §ti-
rile ce avem din Bucovina §i Transilvania. C. BM-
cescu avea cu dinsul aproape 3,000 galbenl, §i
s'a pus de i-a d lul Magheru §i Eliad, §i a ve-
nit numal cu 400 galbeni, din care a mai dat
unora §i altora §i a Minas cu nimic. Magheru
n'avea banl sa ie pandurimea i cheltuia din
punga lui!... 1000 de galbeni lugl de la BM-
cescu i-a cheltuit chiar in campul lui Traian §i
cei-lalp bani s'au impärtit refugigilor din Ar-
deal !... Acuma ce facem nol fara bani? Cum sä
lucram §i cum sa porneasca Rornanil la Con-
stantinopol sat la Viena? Subscriptii in tall
cum sa, fad, cand toti cei buni sunt arestuiti?
Cand n'avem agenti prin Transilvania, Bucovi-
na, Banat, Serbia, Bulgaria, Romania §i Moldova ?
A§a, dar, vecll tu bine cg, ne aflam inteun cerc
vicios : färä organisare nu se aduna bani, §i fart
bani nu ne putem organisa!
In ast-fel de imprejurari organisgia se
face (de par la loi de nécéssité). Fie N. Go-
lescu §i N. Ghica capl al emigrgiei. Nu scit de
va fi venit N. Ghica la Constantinopol, dar
pang, sa vie N. Golescu nu Wept*" ; scrip' §i
trimiteti oamenl sg, adune bani in taxa §i sa ft.--
mega sumele la Constantinopol, §i tu trimite-
A. G. GOLE8017
81

le incoace, ca sa se porneasca de aici Romanii


§i sa remae numal unul sat dol. Aici top' pri-
mesc pe acel doi capi ce i-ati numit voi de a-
colo ; et scil ca de mult ti-am scris, Ca mö su-
puit la toate ce yeti hotari, nu mai sa fie un
comitet oare-care, sa fie un cap. Nu avem nu-
vele de la Eliad -Mel de la Tell. Balcescu mi-a
scris in 22 N. din Sibit §i nu-mi lice nimic de
moartea lui Bolliac, ba clice ca a sosit cu din-
sul §i cu vërul met Alecu ; a§a dar moartea lui
Bolliac nu este adevërata. Magheru a plecat spre
Francfort. Balcescu clice ca politia austriaca nu
l'a lasat in Transilvania, §i mai adaoga ca nici
de dinsul nu este sigur cal va lasa politia ; cli
nu prea crecl la aceasta; se poate ca numele lui
Magheru sa fi speriat pe guvern, dar despre
cel-laltl emigrati nu cred sa-I goneasca Austria,
cad mai mult decat or and guvernul Au-
striei a inteles Ca trebue sa se sileasca a atrage
simpatiile Romanilor. Este un lucru de mare
importantä pentru Austria ca printre cele-lalte
natii din cuprinsul imperiului sa recunoasca §i
o natie romana care va numëra pana la 3,500,000
oameni §i care, prosperand sub guvernul con-
stitutional al Imperiului, ar trage neapërat sim-
patiile Principatelor Romanesci in favorul Ger-
maniei. Cum vrel dar ca Austria sä persecute
ACTIIINEA BMIGRATILOR 85

pe Romani? Ba ea all povatul pe toata emi-


gratia din Transilvania sä ceara de la Viena na-
turalisatie in Transilvania §i a§a averile lor in
Principate sa fie sigure, precum §i persoanele
lor, cand vor vol sa-§1 caute de interesuri. Ea
sunt patruns Ca de va renasce Romanismul in
Austria, nu mai poate perl Romanismul in Prin-
cipate, macar de i ar remand Muscalil pentru
tot-d'a-una in tail ; de aceea socotesc ca cestiu-
nea Romanismului din Austria este o cestiune
de viata sail de moarte pentru noi ; de aceea
§i indemn pe tov ca sa nu se departeze din
Transilvania, Bucovina §i Banat. Austria, avend
acela§I interes cu nol, nu ne poate persecuta;
dar cine kie ce gre§ala vor fi facut emigratif
no§tri? Vor fi inceput a sbiera deniocratie §i
fratie cu Unguril, pe cand Austria nu vrea sä
asculte de democratie, §i atat uresce pe Ungurl,
in cat numai pentru perderea lor favoreaza cele-
lalte nationalitati?
De la aceste toate, nu trebue sa tragi tu
consecintä ca et a§i bate cu toba ca trebue sa
ne unim cu Austria. Et kill ca ce se scrie prin
gazete nu trebue sa cap sub respunderea noa-
stra ; insä nici prin gazete n'a§i vol sa se prea
vorbeasca larnurit despre unirea Principatelor cu
Austria. Ce a lucrat Maiorescu este lucru secret,
86 A. G. GOLESCII

O. de se va descoperl putern sa desavuarn un a-


gent ; chiar .eil ca dinsul lucrasern MIA a lua
instructii de la nimeni, caci vedearn c. numal
a.§a vom atrage simpatiile §i atentia Germaniel
catre nol. Trebuia sa facem pasurl ca sä doban-
dim favorul Austriei pentru Romanil din Tran-
silvania, Bucovina etc., etc. Trebuia sä doban-
dim acest favor, ca sa asiguram fiinta nationala
a Principatelor. Nimic dar din aceste pasuri nu
trebue sa sperie pe Turcil cel 1uminai, iar pe
ceI-laltI Turd n'ai cum sari fact sa inteleaga, ca
ne trebue libertate, §i in aceasta sta dificultatea
cea serioasä a positiel noastre. Ea sunt partisanul
cel mai mare §i mai sincer al unel nedespartite
uniri a Principatelor cu Turcia pe terneiul capitu-
latiilor ; eu cu inima curata a§1 puté sa jur cre-
dint& Portel, O. nu cred sa fie o tradare adevë-
rata cand facem pasuri de acelea carl aduc pe
Austria sa iea drept sisterna a protege pe Ro-
manil din Transilvania ; §i prin un asemenea
cuib de libertate, facem cu neputinta periciunea
nationalitatel Romanesci in Principate. Cand ai
gasi un Turc luminat, care sa voiasca ca nol
libertatea Principatelor, fara a se teme de ye-
leitati vrajma§esci din parte-ne, de fata cu din-
sul aT lucra pentru Romanil din Austria ; dar
ACTIIINEA EMIGEATILOR 87

gasesce-mi pe acel Turc, tu care traesci printre


Turd.
In scurt, nu crecl sa avem multe sisteme
de politica. Romanii se afla impartiti intre trel
puteri ; acei ce se afla. in Basarabia putine re-
law aü cu cer-lalti, iar ace§tia, de§i fac parte
unil de Imperiul Austriei, iar altil de Imperiul
Otoman, insa. multe §i adese re1aii all intre ei.
De va inflorl dar Romanismul in Austria nu se
poate sa piara in Turcia i vice-versa ; cum se
poate dar sa nu se intereseze unif de desvolta-
rea naVonala, a celor-lalr Politica celor din Au-
stria este sa se alba bine cu Curtea ca sa scape
de ungurism. Politica celor din Turcia este sa se
alba, bine cu Sultanul, ca sa scape de slavonism.
Toata maestria noastra este sa arötärn Turcilor ca.
cu cat vor sprijini. mai mult desvoltarea noastra
nationala. cu atat vor fi mai siguri sa ne aiba
cu din§ii, cad numai dorinta de a pastra natio-
nalitatea noastra §i neputinta de a o dobandi
cu Turcii ne-ar face so ne aruncam in manile
Austriei; incolo este marea antipatie intre Ro-
mani §i Germani, chiar dupa caracterul lor na-
tural ; i cand ar fi Turcia o putere tare 0 li-
berala, mai lesne ar alerga Rornanil din Au-
stria la Constantinopol decat noi la Viena ; cand
am fi nol desvoltati i puternici mai lesne
88 .A.. G. GOLEBCII

ar veni Transilvania la noi decat noi sa mer-


gem a ne lipi de Austria prin Transilvania.
De m'am intins atat de mult asupra a-
cestui punt, pricina este ca vream aröt ca
nu prea ne paralisam luerarile unii altora ; sunt
lucruri de carl n'a,§I vorbi prin gazete : nu all
pune, spre esemplu, sä scrie ca Tell §i Eliad se
due la Francfort ca sä inchine taxa Germaniel,
dar ca sa ceara ajutorul Germaniel in contra
Ru§ilor, cari ameninta libertatea comerciului Du-
näril, §i viseaza deslipirea provinciilor slave de
care Germania. Dar toate cate se scrill prin
gazete nu sunt ale noastre, §i Turcil cei lumi-
nail vor intelege lucrul cum merge; poti sa le
§i qicI ca, chiar agentii §i spionii ru§i scrit ast-
fel de lucruri prin gazete ca sä ne strice cu
dini, §i ea nol atat de mult dorim sa le are-
tam sinceritatea noastra, in cat le comunicam
toate lucrarile noastre catre curiae straine, §i
am vrea cu din§ii §i print-14i sa lucram; noi
cerem §i consul permanent turcesc in Bucuresci,
ca sa nu mai remae nici o indoiala Turciel de-
spre disposiii1e noastre. Dar, ca sä ne nimicim
cu totul in cat prin noi in§i-ne §i d'a dreptul
sa, nu cerem nimica de la Cabinetele Europei,
aceasta sa nu o a§tepte Poarta nici s'o doreasca,
caci ori eine mai bine 1§I apera causa sa ; §i apoi
ACTIUNEA EMIGRATILOR 89

ce natie nu are §i ea ambitia §i susceptibilita-


tea sa, §i ce ar vice chiar cabineturile Europei
veclend ca nu facem pasuri d'a dreptul? Ar clice
ca, nu avem destula ambitie §i energie nationala,
§i decat sä fim un stat färä nerv §i sub influ-
enta Muscalilor, in cat sä incurcam tot mereu
relatiile internationale, mai bine sa, fim o-data
incorporati Rusiei.
Aceste toate ti le qisei caci imi adusel a-
minte ca Mehmet-Pa§a vrea ca sä nu lucram ni-
mic d'a dreptul la Paris, Londra, etc., ci tot prin
Constantinopol. Bine este dar sa le dam sa in-
teleaga ca ar trebul sa se lase de o trufie §i de
o susceptibilitate foarte reü inteleasa ; §i ca, cand
noi recunoascem cu toata sinceritatea suprema-
tia Portei §i comunicam toate lucrärile noastre
agentilor turcesci prin Europa, atund facem tot
ce se poate face ca sa ne aretam curatenia ini-
mei §i respectul catre Suzeran. Iar cand ne-am
arka Turcilor cu totul retra§1 din scena politica
§i Europeana, atunci sa le fie mai multä teama
de intentiile noastre, cad atunci negre§it ca ne
ascundem, nefiind cu putinta a ne abdica viata
noastra nationala §i neaperatele noastre relatii
cu cele-lalte natil.
Acum imi romane sa-tI cer mai multe es-
plicatil : ce tot intelegi tu ca-ti plac frasele sen-
90 A. G. GOLESCII

tirnentale, dar numal prin carp', nu §i aiurea? Mi-al


repetat asta de vre-o trei ori, §i nu inteleg ce
vrei sa imputezi i cui? Diplomatica sentimen-
tall nu face nimeni cad ar ft o nebunie, dar
gazetele sa nu faca frasuri umflate ? Tu scil bine
ca gazetele prepara opinia publica, §i a aceastä
opinie mai lesne isbutesci a o impinge cu ah I
§i cu oh !, numal acest ah ! i acest oh! M. nu a-
junga la ridicol. Protestul poporului Roman scris
in frantuzesce de Bratianu nu s'a tiparit, nici
cred sä se tipareasca, acela nu-mi place nici
mie; dar and hill serial tu despre ura ta pen-
tru frasele ampulate nu era pe aici nici Bra-
tianu nicl Rosetti. Nu credeam sa me socotesci
§i pe mine unul din aceia a caror imaginatie
sboara prin eterul absurdului, precum o clic 6U
insu§1 acelor ce poseda aceastä Nirtute, care a-
deverat este o calitate in sine, dar o calitate o-
pusa ratiei, de care mie mai mult irni place sa
me lipsesc. Bilecoc §i. Vafflant, alte excentrici-
tap', alte esageratil! D'apoi, cum poti sa aduci
lumea la uniformitate de caractere, §i. de ce cu-
sururile avocatilor sä traga pecat asupra causel?
Alta esplicatie : Ce al de te legi de mine
pentru presupusa ta combinaVe de casatorie cu
biata fate, de care-mi vorbesci? N'ai citit tu
scrisorile ce am trirnes caclutel Locotenentii ca
ACTIIINEA EMIGRATILOR 91

sg o insciintez despre prepusurile mele asupra


trimisului Consul la not? De ti-a vorbit bine
de mine, aceasta este o dovada cO, m'am Mcut
§i eil diplomat §i scia a jertfl §i a ascunde afini-
täi1e sad disparitgile politice ce am cu cutare
sag cutare partida aceasta a trebuit sa depar-
teze de la tine teama el mö voig tinO de fra-
suri ampulate. Destul cu glumele.
nal m'am inteles cu Maiorescu §i cu Mini-
sterul din Francfort ca sa se mijloceasca o confe-
rinta diplomatica pentru causa Principatelor intre
Franta, Anglia §i Londra (sic. Germania?). Ministe-
rul din Francfort a §i recomandat agentilor set la
Paris §i la Londra ca sa cerceteze disposiiile cabi-
netelor in privinta Principatelor, §i sa atraga a-
tentia lor asupra importentei ce poate lua causa
Principatelor la un cas de resbel intre demo-
cratie §i absolutism. Incurcgtura causel Italiel
poate sg aducg la iveala causa Principatelor §i
deschiderea until congres, ca sg pue termen la
aceasta cestiune. Pentru aceasta me §i due eti la
Londra cu scrisorl din partea lui Schmerling,
ministrul trebilor din afara din Francfort, §i din
partea lui Gag ern, fratele presidentului, catre a-
gentil puterel centrale §i a Prusiei. Cu din§ii o
sa lucrez ea sa indemn pe Ministerul sg de-
schidg conferinte sail secrete sail deschise a-
92 A. G. GOLESOU VI STEFAN GOLESCU

supra Principatelor dimpreuna cu Cabinetul fran-


cez §i vienez.
Acum a§1 mai trece §i la pagina urma-
toare de n'a,§1 fi suit sa las §i lul Stefan loc de
scris §i sa, me supun §i eil somnului care me
doboara.
Te rog sä infati§ezi sotiel tale inchinaciu-
nile mele. Ed cu revolutia noastra §1 cu atatea
preocupatil uitasem ca, ai plecat amindoi din
Bucuresci.
Al teq amic4 frate,
I. G. Golescu" .
Frate Ghica,
Indata ce am sosit la Paris, cea dintaiu
preocupatie a fost ca sail* scria, dar in cliva a-
ceea plecase posta. Sunt §.1 am fost tot-d'a-una
de parere ca. cea mai multa parte a emigratiei
trebue sä traga la Constantinopol, atat ca sa
dam curagit Turcilor sa, se impotriveasca Ru-
§ilor, cat ca sa, ne opunem la orl-ce prefacere a
institutiilor noastre, pana, cand mai intaig Ru§ii
nu vor e§i din tail. Cred ca acum Turcii or
aye ma multa, increclere in povetele noastre,
-ca ceea ce s'a intimplat o preveclusem §i intr'o
scrisoare detaliata ce in qiva plecarel noastre
A OTIUNEL EMIGRATILOR 93

de la Constantinopol am adresat lui Emin E-


fendi , i-am descris curat. la ce pericole ne
espune politica fal§d a Turciei. A§a dar
mal adaug nimic despre interesurile noastre po-
litice, fiind cu totul de parerea ta §i a Gole-
scului; daca aveti pe acolo mai multe mijloace,
trimete-ne bani §i indath pornim. Am remas
multumiti de dispositiile amicale atat a guver-
nului central din Germania cat §i a dietei, §i
aid am dat sä inteleaga Frantezilor ca n'am
aori sa dobandim mai mult. Maiorescu a lucrat
prea bine la Francfort. Acum trebue sa fi ple-
cat la Viena §i sper c i acolo va triumfa, de
§i in adever causa noastra e mai greU de a fi
pledath la Viena &cat in off care alta parte,
cad me tern de vre o alianta secreth facuta cu
Rusia. Creel ca cunosci cum am scapat din ma-
nile Turcilor. Balcescu neaperat si-a scris. A§tep-
tam toi cu nerabdare o scrisoare de la tine
pana a nu ne determina a pleca din Paris ;
pang, atunci veriil meü ne va pute face cuno-
scut resultatul ce va dobandl la Londra. Infä-
ti§aza plecatele rnele inchinaciuni lui M-me Ghica.
Irnbrati§aza din parte-mi pe Filipescu, Melic §i
Ipatescu.

,Stefan Golescu" .
94 A. G. GOLESCII

Venirea noastra la Paris a fost mai mult


ca sä redigiem un memoria, prin care sa just-
ficam revolutia noastra , sä lepadam acusatia
d'asupra-ne, acusatie ce ne-o fac de comuni§ti,
sa protestam in potriva ocupaVel Principate-
lor. Acest memorand se va iscall, §i se va da
atat osebitelor Carnere cat §i Ministeriilor".

No. XX.
I. G. Golescu lid' Ion Ghica la Constantinopol .

Paris, le 26 DOcembre 1848.


Mon cher Ghika,
Cette decade a ete sterile pour nous. Nous
n'avons pas fait grande chose ; l'élection du Pré-
sident absorbait l'attention de tous : bien fou
celui qui se serait hasardé a parler a, quelques
Français de Tures, de Roumains ou de Cosaques.
Le manque d'argent contient toujours les no-
tres ici, et m'empeche aussi d'aller a Londres.
Ii y a plus de deux mois que personne n'a recu
ici de lettres de Bucarest. Les banquiers de
chez nous ne veulent pas donner de lettre de
change pour Vienne ni pour Constantinople, en-
core moins pour Paris. Les 500 * qu'on at-
tend de Mr. Colquhoun n'arrivent pas, et on
ACTIIINEA EXIGRAVLOR 95

n'en a point des nouvelles. Mais supposons qu'ils


nous arrivent un de ces jours : C'est a peine
de quoi suffire pour les depenses que nous au-
rons fait jusque la, et de quoi payer le voyage
d'ici a Constantinople pour deux ou trois d'entre
nous. Que feront les autres ? Je n'en sais rien.
Balcesco Constandin a fait la sottise de donner
tout l'argent qu'on lui avait confie pour une
mission (pres de 3000 #). Notre gouvernement
a fait aussi la faute de ne pas m'envoyer les
1000 # qui étaient decrétes pour la mission
dont retais charge et voila que maintenant nous
nous trouvons sans moyens d'action. Il nous
faut au moins 1000 # pour faire aller la pu-
blicité a notre satisfaction, et il nous en faut
autant pour pouvoir nous repandre et agir se-
lon les nécessités du temps.
J'apprends 'avec peine que les Tures qui
devraient etre nos meilleurs amis se méfient de
notre action a l'étranger. J'aurai pense que c'est
a eux, nos amis et protecteurs, de nous recom-
mander aupres des cabinets etrangers. Qu'avons
nous done fait pour éveiller a Constantinople
des méfiances a notre égard ? Pour moi, je
pousse la franchise et la sincerité du cceur si
loin, que je communique a S. Ex. Mehmet-
Pacha tous nos projets et démarches, lui de-
96 A. G. GOLESOff

mandant conseil et appui comme h un des no-


tres. Devons nous nous effacer cornpletement
de la scene politique et nous en rapporter aux
en voyes de la S. Porte du soin de faire nos
propres affaires ? Mais cela ne serait ni à notre
avantage ni a celui de la S. Porte; cela ne se-
rait pas a notre avantage, parceque personne
mieux que nous ne saurait plaider notre cause
et qu'il y aurait contradiction h desirer cer-
taMes libertés nationales, et a ne rien faire pour
temoigner de ce désir a l'Europe qui, hier en-
core, nous croyait russolatres et depourvus de
tout sentiment national. Cela ne serait pas k
l'avantage de la S. Porte, car l'Europe pourrait
toujours elever des doutes sur une parfaite en-
tente entre Tures et Valaques, tant qu'elle ne
palpera pas cette entente en contant les uns
et les autres. Que fait la Russie depuis 17 ans
sinon repeter h qui veut l'entendre, que les
Moldo-Valaques sont avec les Russes contre les
Tures? sur quoi se fondaient les Russes quand
ils demandent les Principautes, sinon sur cette
préten due inimitie qui separe les Valaques des
Turcs, et qui fait de la possession des Princi-
pautés nne veritable cause de faiblesse pour la
Turquie ? C'est a nous done h dejouer ces pro-
jets perfides, et c'est h la Sublime Porte h nous
A CTIIINEA EMIGILATILOR 97

aider de son mieux pour faire conriaitre nous


memes nos vceux h Paris, Londres, Francfort,
Vienne, Berlin etc. Mais la Russie, est encore lh
pour nous brouiller avec nos protecteurs natu-
rels. Elle eveille des méfiances dans la pensee
des Turcs sur le but de nos dèmarches ; *elle fait
croire que nous cherchons h nous détacher corn-
pletement de la S. Porte, que nous dernandons
is l'Autriche de nous incorporer a ses Etats, et
que sais-je encore! A tout cela ii y a un re-
mede excellent, c'est de travailler sous les yeux
et par les conseils merne des envoyes de la S.
Porte, de ne faire aucune démarche qui ne soit
connue d'enx. Quant h rnoi, frit-ce meme des
démarches qui pourraient paraitre suspectes h
la S. Porte, je les cornmuniquerai avec la plus
grade franchise aux ambassadeurs Turcs, quand
je sentirai que les ambassadeurs ont l'intelli-
gence des intérets véritables de la S. Porte. On
suspecte, par exemple, nos relations avec l'Au-
triche ; h ce sujet je dirai en m'adressant aux
Turcs intelligents : Etes vous bien sfirs que les
articles qui paraissent dans les journaux alle
mands ne soient de fabrique russe pour met-
tre la discorde parmi nous ? Ne sentez-vous pas
d'ailleurs, que nous avons besoin de l'appui di-
plomatique de l'Autriche ? Pourquoi se méfier
Ghica, Amineiri, 27,641. 7
98 A. G. GOLESCII

de l'Autriche. N'a-t-elle pas les mêmes intOrêts


de conservation que la S. Porte envers la Rus-
sie ? Craindrait-on, par hasard, ses velditds de
conquete sur les Principautds Moldo-Valaques?
Mais ne sait-on pas que s'il y a une antipa-
thie Men marquee entre peuples, c'est entre
ceux d'origine latine et d'origme germaine? Corn-
ment supposer done que nous voudrons jamais
devenir un avec les Allernands? Les Turcs in-
telligents ne sentent-ils pas que, rdduits a re-
chercher l'appui diplomatique de l'Autriche, sans
lequel nous n'aurons pas celui de la France et
de l'Angleterre, nous sommes bien obliges de
nous taire sur bien des prétentions dlevées dans
les journaux allemands, de ne point elever une
voix de protestation, et de caresser mane ces
douces espdrances de l'Autriche, bien assures
d'avance que jamais l'Autriche ne pourra nous
engloutir, tant que nous aurons les Turcs pour
nous ?
Que les Turcs ce rassurent done ii n'y a
pas de peuple qui desire plus aujourd'hui une
Turquie forte que le peuple Moldo-Valaque, et
dans ce peuple ii n'y a pas de parti plus
dOvoue aux interdts de la S. Porte que le parti
dOrnocratique, celui qui travaille avec une per-
severance infatigable à détourner les classes pau-
ACTIIINEA EMIGRATILOR 99

vres et ignorantes de l'influence que les Russes


pourraient exercer sur elles par le moyen des
boyards qui toujours ont incline pour la Rus-
sie et toujours ont trahi la Porte pour servir
la Russie , qui en retour de ces bons offi-
ces enlevait au pleuple ses droits antiques et
donnait aux boyards des privileges qu'ils n'a-
vaient jamais eu et qui consommaient la mine
du pays.
Les nouvelles que tu nous donnes sont
graves ; elles peuvent amener la guerre ; que
le bon Dieu veuille qu'il en soit ainsi, et aus-
shin nous affluerons a Constantinople oa nous
formerons une legion Moldo-Valaque, pour mar-
cher avec les Turcs contre ces maudits Kal-
mouks qui ruinent notre pays. S'il y avait a
Constantinople autant de haine contre les Rus-
ses qu'il y en a parmi nous, la guerre serait
déja déclaree, mais peut-etre cela viendra bientOt.
Efforces toi de faire comprendre a Constan-
tinople que tout travail de revision du Regle-
ment qui se ferait sous le poids de l'occupa-
tion etrangere, porterait en soi le principe de
sa propre condamnation, ainsi qu'il en a ete du
Reglement lui-rneme ; et en outre , ce travail
risque d'être fait a l'avantage de la Russie, vu
que pres de 2000 Valaques sont hors d'etht d'in-
100 A. Cf. GOLESCII

finer sur l'opinion publique, et que ce sont pré-


cisément ceux qui réunissent en eux le plus
d'intelligence et de haine du protectorat russe.
Co serait une faute immense pour, la Turquie
que de consentir a cette r6vision avant l'éva-
cuation des Principautés et avant la proclama-
tion (rune amnistie g6n6rale qui permettrait, a,
tous les raugies Moldo-Valaques de rentrer dans
le pays pour renforcer le parti turc. Nous esp6-
rons bien que cette faute ne sera pas faite,
sans quoi toute la campagne contre le protec-
torat russe serait a. recommencer dans des con-
ditions bien plus d6savantageuses.
Adieu, courage et foi en l'avenir, que ce
soit notre devise.
A. G. Golescu" .

No. XXII.
A. G. Golescu luf Ion Ghica la Constantinopol.

Frate Ghica,
Scrisoarea aceasta scrit frantuzesce,
dupa, povetele d-lul Siefels de Soldenhof, care ne
(lice ct Turcll sunt infricopti de simpatia noa-
strä catre Austria §i cä o scrisoare care ne-ar
apöra de toate imputatiile ce ni se fac (fail a
TURCIA RATA CT ROMANI! 101

fi destinatd insd pentru dinsii) le-ar da mare in-


credere in lucrdrile noastre cand le-al citi o tu
ca &wan, de bunele noastre simtiminte.
Tata dar pentru aceasta m'am pus si et de
22

am scris cele alaturate in lirnbA frantuzeascd.


Tra langd aceasta sail mai recomand aic
a cduta, de va fi cu putiqa, prin archivele tur-
cesci, daturi despre dreptul nostru politic. Tu
scil turcesce, vecti dar nu cum-va vel pute sa
dobandesci vOia a scormoni prin archivele lor ?
Poate sa gasescI multe foarte folositOare i ne-
sciute d fbi, precum spre pilda corespondenta
cand cu tractatul de la Carlovitz, unde Turcil
at respuns trimisilor Lesl, cd Priricipaturile nu
sunt supuse cu sabia, 1i prin urmare, Poarta
nu poate instrdina nici o parte din pdmintul
bor. YeçlI asernenea coresponderqa, cand cu da-
rea Bucovinei si a Basarabiel. Yeq1 asemenea
protesturile ce s'at fAcut pe puterile Europeue
in contra tractatuluI de St. Petersburg (1834),
prin care se qice ca nu s'a recunoscut Regula-
mentul terei de legal nici protectoratul Rusiel.
Aceste protesturl le voit cduta, i et, dar
poate cd tu ma lesne le ye): dobandi de la
Turci.
Acum imi aduc aminte cd tu me intrebl
de resultatul conversatiei mele cu Thiers. Iatä-l:
102 A. G. GOLEEICII

De se vor areta Ru§ii el vor sa pastreze Prin-


cipaturile peste sorocul conditional pus in circu-
lara luI Nesselrode, 19 Iulie (1 August), apol
crede §i el a Franta nu poate privi cu nepa-
sare, etc. etc. ! 11"
Alaturata scrisoare pentru vara-mea fa
bine de o trimite la Bucuresci.
Salutare i fralie" .

No. XXIII.
A. G. Golescu lid Ion Ghica la Constantinopol.

Mon cher Ghika,


Je t'écris encore a la hate chez Mr. Vo-
ronitz. J'ai vu Ubicini , il nous sera d'un grand
secours, mais il faut de l'argent pour publier
n'importe quoi, et l'argent est introuvable pour
nous dans les circonstances actuelles.
Il est indispensable de nous pouvoir ren-
-contrer quelque part. Francfort, malgré son 6-
loignement, est le point le plus propre a cet
effet. Vienne ne peut plus faire notre affaire
d'après les nouvelles que j'en regois.
N'importe comment et n'irnporte on, faites
en sorte que nous nous rencontrions quelque
.part. Quand vous vous serez entendus, vous
ACTIIINEA EBTIGELAVLO 103

n'avez qu'a me le faire savoir et je volerai au


rendez-vous, s'il me reste bien entendu de l'ar-
gent pour cet effet, car en ce moment je n'ai
pas plus de 60 #, tout juste ce qu'il me faut
pour aller a Londres, oil ii faut bien que je me
rende, puisque personne de vous autres n'y a
été envoye. Si vous vous réunissez a Francfort,
je m'y trouverai a mon retour de Londres, si
non, je tacherai de venir n'importe oil, a part
en Transylvanie, oü je serai bien pris et pendu
par les Magyars qui se sont permis d'intercepter
quelques unes de mes lettres a Laurian.
Dans tous les cas, vous pouvez disposer
de ma personne, decidez comme ii ,vous plaira
a mon egard. Je suis a vos ordres. Je crois
qu'il nous faut plus que jamais une discipline
militaire.
Nos esprits sont trop indisciplin6s et avec
cela trop inexpérimentés. Cela nous a fait beau-
coup de tort. II faut que l'expérience nous serve
de lecon et que nous sortions de cette anarchie
des vues et des tendances. Je vote pour une
sorte de dictature, et je 'In' en dOclare soldat
soumis a la discipline la plus militaire ; que la
rnoitié d'entre nous en fassent autant et nous
sommes sauvés ; si non , non.
II est done bien entendu que vous me
104 A. G. GOLESOU

ferez savoir oa et quand vous vous reunissez.


Si j'ai encore quelqu'argent, je m'y rendrai, si
non, je vous &lira" pour vous demander des
ordres, a la lettre, pour tout ce que vous au-
rez decide de faire par moi, n'importe ofi et
n'importe de quelle maniere.
f, J' a i recu tes lettres ; je ta,cherai de voir
Bastide aujourd'hui et demain et puis je pars
pour Francfort et Londres. Dans ma prochaine
lettre, je t'écrirai ce que j'aurai fait. A present
je veux te parler seulement d'une petition que
je veux presenter a l'assemblée nationale de
ma part et de celle de MaIoresco, dont je vais
recueillir la signature a Francfort, et qui avait
comme rnoi des pouvoirs illimités, et de la part
de ceux que je pourrai encore y trouver parmi
les notres-demandant formellement .et officiellement
la protection francaise comme nous demande-
rons par le rneme procede la protection du pou-
voir central allemand et celle de l'Angleterre.
C'est bien peu de chose relativement aux a-
dresses que j'avais dernande a notre Lieute-
nance princiere, recouvertes d'environ 10 a 20
mille signatures 1 Mais ce n'est pas une raison
pour se refuser de nous attacher par ce faible
ffi a l'ancre salutaire des formalik's, des formes
plus ou moins le:gales qui seules peuvent amener
POLITIOd. EMIGRATILOR 105

notre question sur le tapis de la diplomatie


Européenne, et forcer ces Messieurs de s'en
saisir bpn gre malgre.
A Paris du moins c'est le seul moyen
de provoquer un rapport de la part du comité
des Affaires etrangeres, base sur un travail se-
rieux, un examen attentif, unp enquette enfin
sur les affaires de M.-Valachie.
Ma petition te paraitra peut-ètre trop sur
la pente de la politique de sentiment, comme
tu l'appelles avec raison. Mais je crois qu'il est
bon et convenable de ne pas abandonner celle-
la, qui nous gagne la simpathie des demago-
gues (lesquels demain pourront etre au pouvoir),
tout en nous attachant a la politique plus po-
sitiye des intérets. Du reste je te l'enverrai
par la prochaine expedition, tu en jugeras toi-
m erne.
Les petitions pour Francfort et Londres
seront sans doute écrites sur un autre pied. A
chaque nation, il faut parler son langage. 11
n'est pas mal de parler a la France celui du
cceur, parcequ'elle s'en vante tant. Ii n'est pas
mal de lui jeter a la figure les justes reproches
de bassesse et d'hypoerisie. Cela me fait encore
penser au dit projet de conspiration generale
de la presse de l'Europe contre la France bour-
A. G. GOLE8017

geoise qui veut se couvrir d'un manteau de


Caton ou du Christ. Le mets-tu en pratique ce
projet? Songes-y bien, la guerre en depend, et
tu sais que la guerre seule peut nous sauver.
Or tu connais bien le caractère des Français :
Ce sont de gros enfants; ii faut les prendre
par l'amour propre, les blesser au vif dans l'hon-
neur. Cela amenera indubitablement la guerre
au printemps prochain.
Adieu. Ton ami
A. G. Golesco".
IV.

Cu putine clue inaintea intraril Turcilor in


Bucuresci i restabilirea stäriI dinainte de 11/23
Iunie, guvernul caimacarftiei de trel trimise dol
agent1 in Europa : pe loan Maiorescu la Francfort,
ca S. lucreze In favorul Romanilor pe langa
dieta germana §i pe langa guvernele Confedera-
tiune1, i pe Alexandru G. Golescu la Paris §i
la Londra, ca s. sustie drepturile Romanilor
pe langa guvernele i parlamentele FrancieI gi
En gliterel.
Aceastä misiune, de§i ii s'a dat cam tarp,
ast-fel c, pe cand aceI agentl all ajuns la po-
sturile ce li se desemnase, totul era terminat
108 A. G. GOLESCII

in Bucurescl, i Caimacamul Cantaeuzina dompea


prin vointa Jul Fuad Efendi i a Generalulul
Duhamel ; insä acestl dol barbati 'fat -calf-tat
mai putin all face datoria cu zel, patriotism §i
inteligenta, respandind in jurul lor adeverul a-
supra cestiunel romane §i chemand atenOunea
Europel asupra Principatelor. El, sciindu-me la
Constantinopol, me tineat in curent de toate
lucrarile lor.
Dail aid cate-va din epistolele, raporturile
§i memoriile ce Alex. G. Golescu §i I. Maiorescu
au adresat guvernelor pe langa earl erau acre-
ditati, precum §i corespondenta generalului Ma-
gheru.

No. VII.
A. G. Golescu he Ion Ghica la Constantinopol.
[1848].

Mon cher Ghika,


Je t'envoie ci-joint trois pikes :
10 Une petite note que j'ai fait remettre
ii y a quelque jours a, Mr. Drouyn de Lhuys
par un depute, et d'après laquelle je crois qu'il
va faire expedier aujourd'hui des instructions
pour engager Aupick a ro'opposer formellement
a tout projet de confiscation ;
POLITICA ENIGRATILOP, 109

112° Un mémoire statistique qué j'ai fait é-


galement remettre a Mr. Drouyn de Lhuys II
y a dix jours, pour lui faire connaitre l'impor-
tance matArielle de la question Moldo-Valaque;
1)30 TJne epreuve de mémoire sur notre
droit historique, tel qu'il sera joint au mémoire
justificatif de notre revolution (piece non en-
core terminée).
Par la premiere pièce tu verras quelle est
la raison principale que j'ai mise en avant pour
determiner le ministère a intervenir. J'avais
ete effraye par les correspondances de Constan-
tinople, insérées dans les journaux, mais il pa-
rait que la menace n'est pas bien positive,
puisque tu ne nous en dis rien dans ta dernière
lettre.
Par la seconde pièce tu verras la manière
dont je presente ici notre question, et pout-
être tu ne sentiras bien l'esprit dans lequel j'ai
ecrit ce memoire que quand je t'en enverrai
un second auquel je travaille actuellement et
dans lequel je veux aborder la question des
alliances pour la France, et specialement de cel-
les contractees avec la Turquie et les divers
peuples de l'Autriche.
Tu ne chercheras pas l'exactitude dans
les chiffres qui, la plupart du temps, sont un
110 A. G. GOLESCIII

peu ampoules, mais tu examineras surtout la


maniere de les grouper pour en faire ressortir
ma these et tu me communiqueras tes obser-
vations a cet egard. C. Balcesco m'a etO d'un
secours infini dans cette ceuvre ; il a trouvO
dans sa mOmoire tous les chiffres dont j'avais
besoin ; je n'ai fait que les grossir proportion-
nellement pour mieux plaider notre cause, en
me gardant bien, cependant, de presenter des
chiffres exagérOs pour les faits contestables ainsi
que 'pour ceux qu'il est facile de constater, et
en modérant beaucoup les pretentions et les
esperances dans l'avenir, car le ton de la mo-
deration est le plus favorable a, l'insinuation.
Par la troisième piece tu verras notre po-
litique vis-a-vis de la Turquie. Les notes d'a-
pres lesquelles ce mémoire a ete fait etaient
pretes depuis plus de deux mois, et il y a plus
de trois mois que je les avais communiquees a
quelques deputes et a Bastide, mais tu auras
appris deja pourquoi et comment ce. retard. Je
t'en ai parle, je crois, dans mes dernières let-
tres. Trois mois pour accoucher d'un mémoire I

Je rougis devant les deputes pour notre repu-


tation a nous tous I
La decade qui vient de s'écouler n'a pas
ete plus heureuse que les precedentes, mais elle
ACTIITNEA EMIGRATILOB. 111

a Ote plus orageuse. Les dissentiments ont de-


genere en disputes, dont je n'aurais pas voulu
etre temoin et encore moins acteur.
LI s'est forme deux partis bien tranches :
l'un qui, tout en avouant qu'il fallait menager
la Porte, l'attaquait cependant dans sa suscep-
tibiae, si non dans ses intentions, et cela par
des raisons de dignité nationale , l'autre qui
voulait taire tout ce qui Otait de nature a 6-
veiller la susceptibilité de la Turquie. S'il n'y
avait rien de personnel dans le parti qu'on em-
brasse, on serait toujours pret a se rendre a,
la raison, mais il n'en est point ainsi, et l'on est
toujours plus dispose a epouser la cause de ses
amis ou celle qui est en harmonie avec ses
propres passions.
Du reste, tous les dissentiments et ce re-
tard extreme ont porte leurs fruits, car après
tant de debats et de disputes, VoInesco a trouve
moyen de concilier les deux partis en meme temps
que d'éviter toute cause de refroidissement a
la Porte, en proposant d'adresser les mémoires
directement a la Porte avec une petition au
Sultan pour protester contre tout changement
porte a nos lois constitutionnelles, pendant la
durée de l'occupation et sous le coup des me-
sures de proscription qui frappent la partie la
112 A. G. GOLESCU

plus intelligente du pays (près de 1500 hommes,


c'est-a-dire presque tout le pays legal, hors une
centaine de boyards) et de n'adresser aux Puis-
sances de l'Europe qu'une simple communica-
tion de cette démarche auprès de la Porte, ac-
compagnee d'une priOre de seconder nos efforts
pour obtenir de notre Suzeraih la reparation
des torts qui ont etO faits a la revolution et
au pays.
Si les cabinets de l'Europe ont quelque
sentiment de la justice, ils sentiront bien qu'ils
nous doivent quelque appui dans ce sens, eux
dont les demarches a Constantinople ont tant
compromis notre cause ! Les Turcs seront de
leur cOté très flattés de ce que nous ne de-
mandons l'intervention des Puissances que com me
moyen d'obtenir plus facillement l'appui de la
Porte, et de notre cOte, nous ne mendions pas
des Puissances ce que nous savons bien d'a-
vance qu'elles ne nous accorderont pas, mais
nous nous contentons de leur demander la juste
reparation des torts qu'ils nous ont faits au-
prbs de notre Suzerain.
Notre démarche va se decider je crois
dans ce sens et ce sera très sage.
Il me reste tout juste assez de temps pour
te dire quelques mots de la note dont tu m'as
AOTIIINE.A. EMIGRATILOR 113

envoye une copie. Mon avis est que, sauf la


recommandation que tu fais de la personne de
Campineano, et que nous dösapprouvons comme
nuisible h notre cause, le reste est bien dit
pour plaire aux Turcs et les faire agir en no-
tre faveur. Nous trouvons la recommandation
que tu fais de la personne de Campineano dan-
gereuse, parcequ'il a Ote prouve qu'il est inca-
pable de risquer qulque chose de ses interets
pour tenter une politique nationale ! Pour la
plupart d'entre nous Campineano a trahi. la cause
du pays ; pour moi ses intentions sont pour le
moins douteuses et, par consequent, je crois
qu'il fallait Oviter de le presenter comme Otant
du parti turco-national.
2)
Je t'observe en outre avec la plus sin-
cere amitie que cette recommandation peut en
outre te faire du tort en laissant croire aux
mefiants et aux indifferents que tu fais les af-
faires de ton oncle.
Pèse bien cette consideration et abstiens
toi par la suite de tout ce qui peut preter a
de telles suppositions, car plus que jamais nous
avons besoin de preserver notre reputation de
toute atteinte ; les temps viendront bientOt oil
il faudra qu'on ne puisse pas dire : mais celui-la,
Claw, Amintirt, 27,641. 8
114 A. G. GOLESOU

tient de trop près a tel traitre ou a, tel horn-


I)me suspect".
J'espere que tu ne verras dans ce qui
preckle aucun indice de méfiance de la part
des notres. Je n'ai voulu y mettre qu'un aver-
tissement justifiable à, mes yeux par les innorn-
brables imputations que se sont mutuellement
renvoyees les gens de chez nous, que nous
croyons le plus lies entre eux et qui cependant
agissaient les uns a, cOte des autres et pour
ainsi dire par les places publiques.
Adieu et presente mes hommages respec-
tueux a Madame G-hica.
Ton ami
A. G. Goleseo".

No. VIII.
Petitiune ecitre Adunarea Nationalci a Frantiet.

27Citoyens repre'sentants !
Quand la Republique de 24 Fevrier eut
lance son manifeste aux peuples et aux sou-
verains de l'Europe, les Roumains ne purent
plus douter que l'heure de la délivrance n'etit
sonne aussi pour eux. Sans considerer les pe-
rils de leur situation, Hs eurent confiance dans
PETITIIINEA CATRE PRANTAL 115

les prommesses de la ROpublique ; ils arbor6-


rent l'Otendard de la libert6 et parlèrent un lan-
gage que la France leur avait appris. Mais, tan-
dis que la revolution triomphait chez eux, des
evenements imprevus venaient jeter le trouble
dans la société française, et la grande Républi-
que ne put s'occuper que de son propre salut.
L'autocrate du Nord s'en réjouit. Il re-
doubla d'activité, envoya ses armées souiller le
sol de la liberté et lanca contre la Roumanie
un manifeste dont rien ne peut egaler l'injustice
de la perfidie.
Le peuple Roumain ne put retenir son in-
dignation. Il rem arqua avec douleur le silence
de la diplomatie nouvelle a cet egard, mais con-
fiant dans son bon droit, il brisa avec le pro-
tectorat russe et en appela a l'Europe de la
justice de sa cause, prêt a sceller de son sang
les droits sacrés qui lui étaient contestOs.
La Sublime Porte envoya son plénipoten-
tiaire Suleynian-Pacha, lequel ne tarda pas a re-
connaitre le gouvernement provisoire, sorti a-
lors pour la seconde fois des suffrages du peuple.
Mais, livrée par l'abandon general de l'Europe
A sa propre faiblesse, la Sublime Porte ftit bien-
ta forcée de se désavouer elle-même et de de-
venir le bourreau de la Russie.
116 A. G. GOLESCII

Dans cette triste situation, il ne reste au


peuple Roumain que de protester au nom de
la libertO et de demander de l'Europe libérale
le redressement des torts qu'une injuste indif-
férence a fait commettre a, son égard.
Ils vous conjurent donc, citoyens repré-
sentants de la grande et magnanirne Nation :
De surveiller de près le crime politique
que la diplomatie russe trame en ce moment
contre sa nationalité;
De ne pas tolérer que cette diplomatie
soutienne sans contradiction a la face de l'Eu-
rope, qu'il n'y a de droit public pour les Princi-
pautés Roumaines, que celui que le caprice du
Czar veut bien lui accorder ,
De prendre en sèrieuse consideration le
mOmoire ci-joint, contenant la justification des
droits des dites Principautes, tels qu'ils résul-
tent de la justice aernelle de l'histoire et des
capitulations, en vertu desquelles les Principau-
tés ont fait soumission a la Sublitne Porte;
De prendre egalement en consideration les
justes griefs des Roumains contre le protecto-
rat russe, protectorat inique et corrupteur, dan-
gereux a l'équilibre de l'Europe, par la facultO
qu'il accorde a la Russie d'entraver le develop-
pement national des Roumains et de se reser-
PETIVIINEA OAT/1E PRAII.TA 117

ver par a une action plus libre et plus imme-


diate sur les Slaves du Midi ;
De declarer, enfin, le protectorat russe
nul en droit, en attendant que les circonstan-
ces politiques permettent de le supprimer en
fait.
Tels sont, citoyens représentants, les voeux
que nous avons mission de vous faire enten-
dre. Envoyes d'un gouvernement issu du peuple,
reconnu par le plenipotentiaire de la Sublime
Porte et par les representants des puissances
etrangbres dans les Principautes, notre mandat
ne peut pas s'anéantir devant la force de baIo-
nettes, et decides, en vertu de nos pleins pou-
voirs, t placer notre Patrie malheureuse sous
la sauvegarde des Puissances amies de la li-
bertO, nous demandons, par la présente sup-
plique, la genereuse assistance de la Nation
frangaise".

No. IX.
Cdtre Lordul Palmerston.
Mylord !
Dans la situation deplorable oil les évé-
nements de Septembre dernier ont place la Va-
118 A. G. GOLESOU

lachie, il ne reste plus a, cet infortuné pays que


d'en appeler aux sentiments de justice de l'Eu-
rope libOrale, et de mettre sous sa sauvegarde
ses droits méconnus et violés.
,,Les soussignOs, deleguës plénipotentiaires
du gouvernement Valaque alors existant et of-
ficiellement reconnu par le commissaire pleni-
potentiaire de la S. Porte, ainsi que par les re-
présentants des Puissances étrangères residents
a. Bucarest, supplient a, cet effet le gouverne-
ment de Sa MajestO Britannique :
De vouloir bien, par son intervention,
faire évacuer les Principautes, qu'une plus longue
occupation par les armOes russes menace d'une
ruine totale et d'une dette qui finirait par corn-
promettre A tout jamais leur indépendance ;
De ne pas tolérer plus longtemps que la
Russie soutienne a, la face de l'Europe qu'il n'y
a, qu'il ne peut y avoir pour les Principautes
de droit public autre que celui que le caprice
du Czar veut bien leur accorder ;
De vouloir bien prendre en consideration
le mémoire ci-joint, contenant l'appreciation des
droits de la Roumanie, fondés non seulement
sur la justice éternelle, mais encore sur son
histoire et ses capitulations avec la Sublime
PETIT/UNEA CATRE ANGLIA 119

Porte, capitulations qui sont entrOes dans le


droit public de l'Europe ,
De vouloir bien, en outre, prendre en con-
sidération les justes griefs des Roumains con-
tre le protectorat russe, protectorat inique et
corrupteur, qui a su s'imposer par la ruse et
par la force et qui devient tous les jours plus
dangereux a ,l'oquilibre de l'Europe par la fa-
cultO qu'elle s'est reservée d'entraver le dOve-
loppement national des Rournains, pour acquOrir
plus de libertO d'action sur les Slaves du Midi ,
De prendre les mesures que Sa haute sa-
gesse lui suggOrera a l'effet d'arriver a la solu-
tion de la question Moldo-Valaque, conformO-
ment aux voeux et aux droits imprescriptibles
du peuple Roumain.
Tels sont les voeux que nous avons mis-
sion de faire entendre a Votre Grace. Nous
comptons d'autant plus sur la gOnOreuse as-
sistance du gouvernement de la Grande Bre-
tagne que
(Suit la terminaison non encore dOcidOe)".
120 IOAN MAIOREBOU

No. X.
1-ul Memorial dat Ministerulid Germanic
in Francfort, in 17 Septembrie 1848, din partea
agentului Romdnid, Joan Maiorescu.

nOnorabile Ministeriu
Revolutiunea Romana de la 9 (11) Iunie
.a tras asupra Dunaril de jos luarea aminte a tu-
tulor popOrelor lurninate ale Europel. Evenimen-
tul a facut o intiparire cu atat mal profunda
cu cat in Europa domnia peste tot o parere
cum ca Principatele Romane de la Dunare cu
simtimintele lor sunt inchinate Rusiel. Acest
prejudet, de cum-va a fost cu adanc nutrit din
vre-o parte, putea sa se nasca, numal din necuno-
scinta poporului §i a starel lui politice catre
Turcia §i catre puterea protectoare de la Nord.
Nu ! Romanii n'at nimic mai pucin decat sim-
timinte rusesci.
Pe cand evenimentele din Februarie
Martie cutremurarä lumea §i promisera o to-
tala reformare a stärel sociale a poporelor, se
milca §i in Romania cu putere spiritul de li-
bertate tinut in amorteala prin ap6sarea secu-
lilor trecuti, facura. i el revolutiunea lor po-
litica, cea mai pacifica din ate at fost vre-odi-
raznunat. ckraz GERMANIA 121

nioara, pentru ca era e§itä din cele mai intime


dorinte ale poporului Roman intreg. Mi§carea
politica a Romanilor este singura in felul set,
pentru ca de la inceput ea nu s'a intemeiat pe
vre-o putere materiala ; aceasta a fost gandul cel
din urma i pe drept §i pe dreptate. Ea n'a a-
vut de fundament nici vre-o intelegere generala
sat vre-o conjuratiune, dupa cum Rusia se in-
cearca a respandi. Caci manifestarile politice ale
Romanilor ies la lumina in deosebite provincil
§i in deosebiti timpi. Ast-fel in Moldavia in Mar-
tie ; in Transilvania la Blaj, in Malt ; in Roma-
nia proprie in Iunie §i ceva mai tarp in Ba-
nat. Tocmal* in aceasta avem dovada Ca popo-
rul Roman intreg a ajuns la cunoscinta §i la
simtul trebuintel de libertate §i de independinta
nationala.
§i in adever, acest 'popor Roman din re-
sarit nu este vre-un numer neinsemnator de co-
nationali, ci un popor mare §i compact in cu-
prinsul terilor sale, precum se va pute vede
din tabela ce urmeaza ad, care este scoasa cu
icrupulositate din protocoalele deosebitelor au-
toritäti civile §i eclesiastice.
122 IOAN MAIORESCII

Astacli locuesc Romani in Dacia :


In Moldova fail Basarabia §i Bucovina :
1,460,000
In Romania proprie . . . 2,455,000
In Basarabia 896,000 ')
In Transilvania 1,486,000
In Banat, Ungaria §i Bucovina 2,385,000
8,682,000
Ce se atinge mal virtos de Romanii din Ro-
mania §i Moldova, el Inca ag avut a purta resbel
cu Poarta in seculii 14, 15 §i 16, §i i§1 ca§tigara
in ele un grad mal mare de independinta de-
cat era obicinuitä Poarta atuncl invingaoare a
da inimicilor set Amendouë Principatele prin
capitulatiuni propril se a§ezara sub protectiunea
Portei, mai ca staturi suverane. Capitulatiunile
Romaniel sunt de curOnd tiparite in bro§ura
d-lui Alecu Golescu la fata 4, 6, pe care sub-
semnatul are onoarea de a sub§terne inaltului
Minister spre vedere. In acelea a rëmas Princi-
patelor in cele din nauntru, nu numal indepen-
dinta legislativa §i administrativa, dar chiar §i
dreptul de all alege pe Principil liberi din si-
I) Aceasta num6ratoare am retinut'o pentru ea e ofi-
eiala, dar dupa alte daturl sigure, numérul Romanilor din Ba-
sarabia se urea, la un milion.
raznacatrfr CATRE GERMANIA f2g

nul lor, iar in a fath s'a reput dreptul de a


face tractate cu statele sträine, de a declara
resbel §i de a lncheia pace, fara a fi datoare
pentru aceasta cu vre-o r6spundere care Malta
Poarta. Principatele nu se indatorara nicI maL
car a ajuta pe Poarta cu puterea lor armata,
cand din contra Poarta se legase a protecta Prin-
cipatele §i a le apëra in contra ori-carul inimic. Pen-
tru toate aceste foloase Principatele nu s'ati indato-
rat decat la un tribut anual prea neinsemnator.
Poarta Otomana, Inca la capitolul 117 in
tratatul de la Carlovitz 1699, a recunoscut cu
solemnitate aceste capitulatiuni, prin urmare §i
integritatea Principatelor. Cu ocasiunea aceasta,
legatiI Poloni pretinsera pentru sine o parte
din Moldova, la care trimi§ii PorteI rëspunsera :
Ca ei nu pot Instraina din Principate nici o
palma de loc, pentru ca Principatele nu sunt
supuse cu sabia, ci s'at pus ele de buna voe
sub protectiunea Portel. In adevër, ce se atinge
de legislatiunea interna, Turcia nu s'a atins de
dinsa nicl o-datä, §i aceasta este causa pentru
care Principatele §i in timpil cel din urma se
arétan credincioase §i sincere catre Poarth, cand
din contra, ura asupra Ru§ilor a tot crescut din
an in an, din cause foarte naturale, precum se
desvolta in cele urmatoare :
124 IOEN MAIOREEICII

Inclinarea principilor catre casa Austriei


in suta 17-lea §i mai mult apol deplina apo-
stasie a Principe lui Moldovan Cantemir in fa-
voarea lui Petru I In anii 1710 §i 11, umplura
pe Poarta de prepusuri §i neincredere in prin-
cipil din familiele terilor, §1 atunci forma ea pla-
nul de a da Principatelor cu puterea principi
din familiele Fanarului de la Constantinopol,
fara insa de a se atinge de legile Orel. Ace§ti fa-
narioti ail §i domnit in Principate un secol in-
treg pana la anul 1821, insa nu in folosul Por-
tei unde a tintit ea prin aceasta intocmire, ci
din cli in i tot mal mult in favoarea Rusiel,
pentru scopurile acestei puterl pe socoteala ne-
fericitelor tëri. Cabinetul rus, adica, spre a fi
consecuent in urmarea mar§rutei politice desem-
nate de Petru I catre Constantinopol, promise
Fanariocilor salvarea G-reciei §i-ilingu§ia cu laude
de conlucratori la acest lucru mare. Not' scim
bine ca Rusia nu S'a gandit nici pe departe la
liberarea Greciel, asemenea c. i Fanariotil at
ingrijit mai mult de pungile lor, decat de fratii
lor cei nefericiti; cu toate acestea Rusia a reu§it
a-i atrage in folosul sea.
Acum cauta Rusia a stringe relaVunile a-
cestea §i mai tare, §i in adevër resbelele cu
Poarta Inca in suta 18 ii infaAara mai multe
NEMORItt OATRE GERMANIA 125

ocasiuni favorabile. Mai virtos Caterina 2-a a-


duse lucrul pang inteatat in cat, prin uneltirea
printr'ascuns a Fanariotilor, e§ira dela cati-va boeri
cererl pentru protectiunea rusg. Caterina se fo-
losi de acest moment §i, in tractatul de la Cu-
ciuk-Cainargi anul 1777, se declara. protectoare
a Principatelor. In calitatea aceasta se poarta
Rusia d'atunci incoace in tractatele ce s'ag mai
incheiat intre ea §i Poartg, in care in toate se
stipuleaza cae ceva §i pentru Principate, pana
ce in tractatul de la Adrianopole de la 1829,
se face vorba espresg despre capitulatiunile cele
vechl care sa §i raporteazg din nog ; insa pe
langa aceasta se vede, din ce in ce, tot mai lu-
minat scopul rus 'de a supune oare cand Prin-
cipatele Imperiului sëg.
A§a in tractatul de la Cuciuk-Cainargi
1777 in care Basarabia se desparte de Moldova,
ca cand nu s'ar fi tinut de ea, se lasa din ye-
dere garantata integritate a Principatelor.
A§a in anul 1769, Rusia, numal cu pute-
rea, farg nici un drept, promite Austriei Bu-
covina pentru alianta ce avura intre sine, §1
apoi in anul 1777 silesce pe Poarta, a concede
formal Austriei aceastg parte a Moldova
A§a purtarea Rusiei care patriotul Gri-
gorie G-hica, principele Moldovel, care la ocasiu-
126 IOAN MAIOREE3011

nea aceasta s'a opus in puterea vechilor capi-


tulatiuni.
A§a staruirea Rusiel In Pacea de la Tilsit
de all asigura din partea lui Napoleon domnia
peste ambele Principate,
A§a luarea i inerea pentru tot-dea-una
a Basarabief In anul 1812 in contra tractatelor
0 mai cu searna in contra capitulatiunilor.
A§a introducerea unui Regulament Orga-
nic pe temeiul tractatelor de la Adrianopol, care
Regulament insä in mai multe puncturi sta d'a
dreptul in contra acestui tractat.
A§a In urrna incercata virire pe furi§ in
Regulament a unei clause care nu este tiparita
in Regulament, 0 care s'a gsit numal intr'un
esemplar manuscris, insemnata de o man& ne-
cunoscuta a margine cu condeiul de plumb,
care insa, cand s'ar fi primit intocmai dupa cum
pretindea consulul Ruckman, ar fi dat Rusiei in
legislatdunea interna drept sanqionator.
Aceasta sin* a Rusiel de a face oare-
cand din Principate proprietati ruse, rea rënias
necunoscuta Portel, §i dad, ea nu s'a opus mai
eu putere acestor plane inimice §i pericoloase
pentru dinsa, causa nu este lipsa de intelegere
0 de vointa, ci lipsa de putere de la sine §i
MEMORII-7 CATEE GERMANIA 127

isolarea cea politica a Portel in relatiunile sale


catre acest puternic vecin.
Aceastä pusaciune a Portei catre Rusia,
pusaciune fundata in natura lucrului §i cuno-
south inaintea Europei intregi, s'a araat in
fapta, §i in Vele acestea cu ocasiunea ridicaril
Romanilor §i a reformarei statului lor, in cele
interne. Cad pe cand Poarta, care Intr'o mai mare
independinta a Principatelor de catre Rusia i§i
vedea prea bine folosul sal, se grabl a primi
resultatele revoluVunei §i a recunoasce Consti-
tutiunea de la 11 Iunie pe care §i-a dat'o Ro-
mania sie§i in 9 Rusia, care din contra in mi-
§carea Romanilor nu vedea decat o piedica in
planurile sale, se studi In tot modul a o ni-
micnici §i nu se de note pline de min-
sfil
ciuni cu scop pe de o parte ca Europa sa nu-§I
poata, face o dee luminata §i adevaata despre
starea lucrurilor la Dunarea de jos, iar pe de
alta parte ca sä impinga, pe Poarta la mësuri
inimice catre tara Romana.
Ast-fel consulul muscal de la Ia§i, dom-
nul Kotzebue, intr'o scrisoare de la Iunie catre
Mitropolitul Roma,niei, acusa pe Romanil din a-
ceasta, tara ca at conspirat CU .Unguril cu scop
spre a-i aduce In tara.
Ast-fel manifestul domnului Nesselrode de
128 IOAN MAIOREBOU

la 19 Julie descrie pe Romani ca pe nisce ye-


cinl periculo§1 altor staturl.
Ast-fel notele ruse in Constantinopol de-
ping starea Principatelor de la scularea Roma-
nilor ca o anarchie intreaga care a sacrificat
mil de oameni.
Apoi ca putere protectoare, clicend ca se
intemeiaza pe acestea, gäsesce ocasiune de a
intra cu arme in Moldavia §i de a ameninta de
acolo §1 pe Romania. Pe drurnul acesta pa§ind,
Rusia a ree§it a produce la Poarta o purtare
retrograda §i a o face ca nu numal sa-§I traga
aprobatiunea data Constitutiunel Romane, ci sä
tramitä §i un comisar din parte-§1 in persoana
lui Suleiman-Pala , cu oare-care trupe armate
§i cu insarcinare de a restabili in Romania or-
dinea legala.
Comisarul Portel, dupa ce a adunat sciinta
curata despre starea lucrurilor in tara, s'a sim-
tit motivat nu numai a nu implini scopul pen-
tru care era trimis, ci, intemeindu-se pe cea ce
a veclut cu ochil, cd reformele de stat ce se
facurä sunt favorabile pentru Poarta, §i ca sunt
isvorite din vointa comuna a poporulul, §i ca
pretutindenea domnesce cea mai mare pace §i
orinduiala, a recunoscut pe guvernul provisoriti
din Bucurescl, l'a intarit sub nume de Locote-
MEMORIII CATR.E GERMANIA
129

nentg Dornneasca V a invitat pe agentil i ple-


nipotentii puterilor strgine din Bucuresci ca sg
reinceapg relatiunile lor diplomatice cu guvernul
cel nog, ca cu un guvern legal §i recunoscut de
Malta Poartg, ceea ce s'a V fäcut de top cap'
se Oat in Bucuresci.
Lisa Rusia iar a sciut a ridica prepusurl a-
supra caracterului lui Suleiman Pa§a §i asupra
scopului revolutiunei romane, ca sa nelini§teasca
pe Poartg, §i a reu§it prin aceste imputgciuni
plasmuite a o face ca sg, trimita pe un alt co-
misar in persoana lui Amegi Fuad Efendi, se-
cretarul Divanului, cu plenipotenta i instruc-
tiuni despre a carora natura, pe cat ajung sci-
rile din targ, guvernul provisorit pang acum
n'a putut dobandi sciintg curatg §i sigurg; vorbe
insä, de altmintrelea din isvoare de credinta, cir-
culeaza V se crucesc una pe alta. Vic unil ca
cornisarul este venit spre a implini dorinta Portei
§i a-I asigura interesul, influentand alegerea nou-
lui Domn constitutional ; clic aIiI ca insgrcinarea
comisarului este de a restabill lucrurile in sta-
rea dinaintea revolutiunel, §1 ca spre acest scop
se adung, trupe turcesci la Dungre. Altil iar le
esplicg pe amèndouë intr'acolo, ca Poarta sim-
tind gandul Rusiel de a ocupa chiar acum Princi-

Ghica, Aminliri, "7 641. 9


IOAN NAIOREEICII
130

patele §i de a le tine pentru sine, se prepara


la un resbel defensiv in contra acestei puteri.
Aceasta este starea lucrurilor de astalp in
Principate. 0 imprejurare numai este de luat a-
minte, cä toata, Romania, ori §i cat de neinsem-
natoare II sunt mijloacele de aperare in contra
Rusiei, este determinata a opune toata resistenta
putincioasa pentru libertatea sa inauntru §i pen-
tru independinta sa catre Rusia ; insä tot de o-
data bucuroasa a intra in ori-ce relatiuni prin
care pe de o parte i s'ar asigura drepturile sale,
iar pe de alta s'ar ridica frica de o totala sub-
jugare de Rusia.
Este de toti cunoscut ca, afara de intere-
sul comun tutulor puterilor Europei, de a pune
odata .stavila intinderei Ru§ilor spre amiadt-di,
Germania mai are §i alt interes proprit la te-
rile de la Dunarea de jos ; §i mai ales as-tap
cand Principatele intind bucuroase mana la on-
ce tocmeala cuviincioasa, se pare , nu numai
ca, a sosit minutul cel mai favorabil spre a a-
sigura aceste interese, ci poate sa se nasca, §i
pericol din intarcliere ; cad Rusia sigura de
resultatele politicel sale, este in stare de a face
in curend ori-ce amestec on intervenire din alta
parte cu neputinta sat cel putin foarte cu a-
nevoe; la intimplare de a cere cestiunea italica
MEMORIII CATRE GERMANIA 131

neapërat vre-o schimbare teritoriala pentru Au-


stria, Principatele nu numal ca n'ar vrea, ci ar
fi Inca bucuroase a intra amèndouë intr'o in-
tima uniune de stat intre sine §i in alta rela-
tiune de stat cu Austria sub principe de casa
aceasta §i sub protectiunea Imperiului german.
Ina lta putere centrala, care in causa ita-
lid, a luat asupra-§1 intervenirea cu Franta §i
Englitera, ar putea gasi fara greutate drumul
care unesce interesele germane cu ale Principa-
telor.
Insa inainte de toate sa bifie-voiasca a In-
toarce a sa luare aminte la cererea ce o face
prin mine guvernul met, de a primi asupra-§I
intervenirea intre Principate i intre ambele pu-
teri protectoare in interesul german bine inte-
les §i conform timpului de astacli.
Pe langa incredintarea de cea mai aleasa
stima infatiaza subscrisul acest memorial din
mandatul guvernului stn.
,Plenipotentul Principatelor Danubiane in Francfort.
Joan Maiorescu.
Francfort, 17129 Septembrie, r848a.
132 IOAN MAIORESOIT

No. XI.
2-lea Memorial dat Ministeriului German in
16 Noembrie, din partea plenipotentulid Romdnier,.
Ioan Maiorescu.

Inalt Ministeriu!
Greutg.tile actiunef orientale ocupg de un
§ir de anI pe cef mai insemngtori publici§ti §i
bgrbatl de stat al tutulor tërilor Europef, mai
virtos af Germaniel. Ca dintr'un instinct cautg
Europa spre tërile despre Mama Neagrg carl se
véd alese de ursitg a fi teatrul unor marl eve-
nimente. Acl, simte §i clice fie-care, catg sg se
aleagg libertatea Europef mai ales a Germaniel
ca acelei mai de aproape! Pe de o parte, in-
semngtoarea din punct politic §i comercial pu-
sgciune a Constantinopoluluf, astäi scaunul unef
putréde ma§ine de stat, a until corp trage
agonia, care insg tot mai are sub sine fructu-
oasele tërf Danubiane ; pe de alta parte, pute-
rea Rusiei ce necontenit tot se Intinde spre
miaclg-cli, impinsa de nesatiul de töri §i ajutatg,
de o diplomatie astutg §i cu multg mgestrie or-
ganisatg ca infati§gtoarea absolutismuluf celul
maI teapën §i inimica on cgref libere desvoltäri
a mintef ; aceste dag dreptate popoarelor libere
MEMOR/II 0.A.TRE GERMANIA
133

la comunä parere despre resaritul Europel. La


aceasta se mai adaoga numeroasele vise slavice
earl se intind pana in inirna G-errnaniei, §i care
prea u§or se pot insufla, aprinde §i IV de ideia
unul slavism universal, daca in parte nu sunt
§i pana acum. Tot ce este greti §i periculos din
acest punct de vedere se subsemneaza sub nume
de panslavism. Panslavismul representat, dupa
cum cred unit, de Rusia dupa cum se afla ea astacli,
este o chimera, o neputinta, pentru ca Rusia
se teme mai tare de semintiile slavice iubitoare
de libertate decat de alte natiuni. Apol idea
panslavismului nici n'a e§it de la Rusia, §i de§i
nu se poate nega cä diplomatia ruseasca se fo-
losesce de aceasta idee pentru scopurile sale,
totu§i chiar Ru§ii sunt convin§1 de neputinta
reelisarii panslavismulul prin Rusia. Dar peri-
colul amenintä din alta parte, de la semintiile
slavice, despre apus §i miada-di, earl ati asverlit
mai intOid idea panslavismului in lume.
Dupä gradul in care s'a de§teptat pretu-
tindeni sirntul nacional, dupa studiul nationali-
tatilor de a se descata de elemente straine §i
a se desface de legamintele cele nenaturale spre
a se stringe mai tare de cele egale §i spre a
se constitua de sine, realisarea panslavismulul
nu mai este chimera, ba are Inca multd proba-
134 IOAN MAIM:MEMO'

bilitate pentru sine. Eli nu cred nicI pe departe


la realisarea panslavismului, sub forma unui
stat unic §i nedespartit ; cat pentru aceasta po-
poarele slave sunt prea despartite intre sine
prin datine, limba, literatura, §i religie. In punc-
tul acesta popoarele slave stat unele catre al-
tele mai tot in acele relatiuni in cari stati §i po-
poarele romane : Romani, Italieni, Spanioll. Este
insa realisarea panslavismului cu putinta §i pro-
babila in forma de staturi confederate, sail in
forma de o alianta, legatuinta de stat.
Pericolul ce se nasce de aid pentru Ger-
mania este invederat, daca mai virtos vom lua
aminte cat de profunde radëcini a prins ura a-
supra Germaniel in toate semintiile slavice. Ne-
voia impune Germaniei datoria de a se gandi
la mijloacele prin carl sä poata a sta in contra
pornirilor panslave §i a inlatura pericolul ce o
ameninta ; mijloacele acestea sa imbie ele de
ce s'a imbiat §1 pana acum ; dar Germania nu
le-a pus in lucrare ; ea nu §i-a pretuit importan-
tele sale interese in Sud-Estul Europel nici o-
data. Ea le-a päräsit inteun mod ce nu se poate
escusa; aceasta se recunoscii §i se §i mustra cu
amaraciune de catre cel mai eminent): bärbati
de stat ai Germaniei in toti timpii, precum a-
nume §i in clilele acestea de catre legatul Au-
MEMORIII CATRE GERMANIA 1315

striei din Atena, domnul de Prokesch. Observa-


tiunea acestui barbat de stat e cu mult mal
importantä decat st nu i se dea un loc in a-
cest memorial. Ea se cuprinde intr'o scrisoare
a acelui legat din 30 August 1848, cAtre pefe-
ricitul ministru Latour, §i suna- ast-fel :
Rugii, qice domnul de Prokesch, se a4-eazd
in Principatele Danubiane cu o ne.pisare ce se a-
profile de crima de fnalted trddare ; ldsardm nol
in anul 1829 (ce n' am scris eg in contra) gurq
Dundrei sd cacid in mdna Ru4.ilor intr'un mor
ment cand armata ruseascd se Via intr' o ad:fel
de pusdciune, in cat cabinetul din Petersburg ar
fi primil orl-ce remonsiratiune din fiarte-ne. Poccle
ce i acum ne vom Idsa a ne purla de nas cu
vorbe goale gi a ajuta ca influenta ruseascd sd se
intdreascii panel la Drava fi Sava. Poarla se re-
luta, dar n' are pe nimeni dupl. sine. Franta se
tird de Austria fi anarchia stet sub un cort cu
Rusia, i Austria gi Germania care ar avea aid
cel inaig cuvint sunt nule ; fie aceasta a,ra sag
ba, mie mi se rupe inima, dar ce j5ol th ?"
Nu mat putin amar se esprim1 redaqiu-
nea Gazetei universale de Augsburg" in foia
sa principalä de la 18 Oct. 1848 :
Inteaceea in Principatele Danubiane, de
17

17
unde avem scrisori de curOnd, consulif austriacI
136 IOAN MAIORESCII

se tracteaza de catre Rusia §i Sturza cu o bat-


jocura, dupa care, dna vor sa-§i mantue onoa-
rea, nu le mai rërnane alta detht sa-§1 iea pas-
porturile §i sa plece. Rusia va domni d'aici
incolo ea singura in tërile acelea, pana cand
1)
Germania 1§1 va aduce atninte ce ca§tigase ea
77
odata. acolo cu §iroae de sange.
In adevër, pasivitatea representantilor pu-
terilor germane in Constantinopol, in hmele din
urma, cu ocasiunea amenintatoarei sculari a di-
plomatiei rusesci in contra Portei in causa Prin-
cipatelor, a batut foarte tare la ochi. Nimenea nu
este care sä DU cunoasca incurcata stare a G-er-
maniei peste tot §i mai ales a Austriei precurn
§i nilscuta de aci greutate de a pa§i in cele din
afara cu energie; dar cu toate acestea, daca vorn
cugeta ca in cele din urma Poarta nici a cerut,
nici a alteptat mal mult decat ca politica ei in
contra nedreptelor pretentiuni ale Rusiel sä fie
aprobate, pasivitatea Internunciului Austriel rë-
mane ori §i cum neesplicabila ; §i omul se simte
fara voe aplecat a da creqemint until prepus
acceptat din mai multe parti ca .cabinetul vie-
nez a fost din mai inainte inteles CU Rusia, pen-
tru ca ast-fél salt asigureze votul §i ajutorul a-
cestei puteri in cestiunea Italiei.
Cat pencru aceasta, fie ala sat alt-fel, a-
MEMORIII caTaz GERMANIA 137

tat este adeverat ca §i cea mal noul ocasiune


de a deschide influentel germane un drum si-
gur §i indelung tiitor spre resarit a fost neba-
gata In seama.
Dar soarta Principatelor Danubiane Inca
nu este determinata , insä se relupta Turcia a
pune in lucrare toate mësurile ce i se propun
de catre Rusia, Inca arata ca printre armärile
sale cele puternice §i prin trimiterea numeroase-
lor trupe spre Dunare, acea buna intelegere
dintre ea §i Rusia la care se provoaca necon-
tenit manifestele rusesci, este numai sfortata §i
minutala, insa mai e timp de a reapuca §i a
indrepta acea ce s'a trecut cu vederea.
De aceea imi iag voie de a desfa§ura Inal-
tului Minister in putine cuvinte mijloacele prin
a carora punere in lucrare, resaritul Europei se
poata asigura in interesul Germaniei §i al teri-
lor de la Dunn.e peste tot, §i prin care in parte
se poata intreprinde §i acum un ce foarte im-
portant pentru Moldavia §i Romania ce gem sub
indoita ocupatiune militara.
De la marginele sud-ostice ale G-ermaniei
pana la Marea Neagra sunt mai ales douë po-
poare, cu putin la numer, Maghiari §i Romani
orientall, carl II taie poporimea slavica, in douë
parti. Intre el locuesc si Germain*, anurne ni§te
138 IOAN MAIORESCIT

neinsemnatoare colonii germane prin Ungaria


si apoi mai virtos Sa§ii in Transilvania. Ace§ti
din urma, ca la trel sute de mii CU numërul,
esistat de secoll ca o natiune de sine, cu drep-
turf §i privilegiuri singulare pana ce uniunea
Transilvaniei cu Ungaria, decretath in Dieta de
la Cluj in contra vointei lor §i in contra vo-
intei Romanilor, a tras dupa sine nimicirea esi-
stentei lor politice, §i a ocasionat ridicarea lor,
in unire cu Romanii, in contra Maghiarilor.
Aceasta insurgenta din Transilvania, ca
sa insemnam in treacät, n'are nimic a face cu
mi§caciunele slavice, n'are nici o tendinta rem-
tionara, precum place unora a qice, §i nu tin-
tesce la stingerea Maghiarilor oil la ingroparea
libertatel lor. Nu ; acesta e un resbel impus de
nevoe, o lupta in contra pretentiunilor §i in contra
terorismului partidel maghiarizatoare ce acum
se afla la guvern ; §i nu are alt scop decat ega-
litatea de drepturi pentru natiunea germana §i
romana, a§a cum s'a pronuntat ea in Constitu-.
tiunea austriaca §i probarea prin fapth a ne-
clintitel lor credinte catre Casa Habsburga. De
aceea Sa§ii §i Romanii in Transilvania s'aii decla-
rat pentru Constitutiunea austriacä. Ca nascut Ro-
man din Transilvania, crescut intre Romani, Sa§1
MEMORIII GIME GERMANIA 139

gaghiari, sunt curioscut cu starea §i relatiu,


nile acestor tëri.
Daca Maghiaril ar fi recunoscut i asigur
rat prin lege pe cele-lalte nationalitäti, el ar fi
avut in Romani §i Sa§i pe cel mai naturall §i
mai credincio§I conluptatori in contra pornirilor
panslavice, daca acestea esista in adevOr.
Dar G-ermanii acWia sunt, dupa numërul
lor, un element cu mult mai neinsemnator decat
ce sä se poata lua drept basa pentru combina-
tiuni politiceinameritoare (?). Din contra Maghiaril
Romanil orientali se insupsc intemeierel unul
propugnacul tare 0 permanent in contra pan-
slavismului in interesul libertätei Europel 0 al
lumina Ambele elemente, cel maghiaric ce se
tine de familia sernitica, i cel oriental roman, a
careia patrie originara este Italia, esista astacli
in resaritul Europel cu totul isolate, intocmal
ca o insula intr'o mare slavica care numal printr'o
ingusta limba de pamint se unesce spre apus
cu Germania.
Precum este de invederat cä numal peste
cadavrul acestor douë natiuni i peste al Smi-
lor ce locuesc printre ei, vor putea da mana
Slavii despre rësarit §i miacia-noapte cu cei de
la miada-di spre a realisa un imperia universal
slay, tot a§a este de sigur ca numal prin inte-
140 IO AN NAIONESOU

meierea unul stat maghiar liber §i fundarea


unul asemenea, stat roman tare mai incolo spre
resarit, §i prin alegarea lor de Germania va de-
veni panslavismul cu neputinta, iar Maghiaril
§i Romanil in stare de 'all implinl misiunea lor,
ca inainte-garda a popoarelor civilisate in resä-
ritul Europel.
Ce se atinge mai. intaiti de Ungaria nu
se poate nega ca elementul maghiaric in acest
regat nu este mai nicairi compact de ajuns, ast-
fel ca, consolidandu-se odata in läuntru intr'un
mod perdurator, sail poata, urma neimpedecat
a sa misiune. Din contra, Romanil orientali, in-
tre termenil vechil Dacil, Dunarea Nistru §i Tisa,
fac poporimea cea principala foarte precumpa-
nitoare, cad Romanil stafl astacli in Dacia noue
milioane in contra doli milioane trel sute de
mil Maghiari, Serbi §i Germani, §i ce se tine
de ambele Principate Danubiane poporimea este
esclusiv romana.
Maghiaril voira sa, se intareasca prin in-
corporarea Transilvaniel cu Ungaria, §i stoarsera
cu putere a§a numita uniune in contra vointei
Romanilor §i Sa§ilor. Dar natiunea maghiara in
Ungaria se afla inainte de uniune intr'o propor-
tiune mult mai favorabila catre cele-lalte se-
mintil decat dupa uniune ; pentru ca Transil-
ELEMORIU CATRE GERMANIA 141

vania a adus Ungariei cinci sute de mil Ma-


ghiarl §i un milion jumaate Romani, §i trei
sute de mil Sa§1. In adevör, aceasta nu se poate
numl ca§tg. Cea d'intait urmare a acestul pas
rët calculat este resbelul de nationalitate ce a
prorupt §i In Tfansilvania. Maghiaril se vede all
fi cunoscut mai tarclit eroarea, cad el fac Se-
cuilor propuse premibile de a se stramuta in
Ungaria. De se va intimpla aceasta, precum e
§i probabil, atunci dad, nu toata partea apu-
sana a Daciel, dar de sigur Transilvania nu se
mai poate sustine pentru Ungaria, cad Secuil
din punct de vedere militar fac poporimea prin-
cipala a Maghiarilor in Dacia iar in Transilvania
§i cu numërul. Apol Transilvania dupa pusaciu-
nea sa geografica numal impreunata cu Princi-
patele Danubiane va putea ajunge vre odata la
o stare materiala placuta, §i astacli produsele
industriel Sa§ilor mai numal in Principatele Da-
nubiane i§1 at a lor plata.
De aici ar e§1 pentru viitorul stat roman
27

de sine un teritorit ce ar cuprinde cam intreaga


.Dacie veche ; Bucovina §i Basarabia rupte cu
puterea §i cu nedreptul din Moldavia, se tin fi-
resce de acest stat roman.
Maghiaril din contra ar ca§tiga o popo-
rime de vita lor mai compacta, §i spre a !neon-
14ff IO A.N MAIORES if

jura pe viitor luptele de nationalitate intre Ma-


ghiari §i Romani s'ar putea §i ar cata a se da
voie rëmg§itelor ambelor nationalitäti de a trece
in statul respectivel lor semintii dupa esemplul
Secuilor. Pacificului §i industriosului popor Sas
i s'ar asigura in noul stat roman esistenta sa
nationala, precum era inainte de uniune.
Ungaria, fara Croatia §i Slavonia §i fara
Transilvania §i ce se va mai adäogt la ea, Unga-
ria, clic, cu o poporirne maghiara ca precumpa-
nitoare va fi mult mai fericita §i mai tare. 0
ast-fel de Ungarie, legata prin alianta ofensiva
§i defensiva cu Romania §i alipite arnendouö de
Germania printr'o legatura de stat, cum am pro-
pus ea pentru Principatele Danubiane in Me-
morandul meti de la 17/29 Septembrie, Inlatura
pericolul panslavismului, asigura resaritul Eu-
ropel §i ca§tiga Germaniel o influenta necesara
ce i se cuvine pana, la Mama Neagra.
Cum ca, natiunile aceste amendouë ail sa
se lege de Germania, este o incredintare gene-
rala a tutulor Romanilor i Maghiarilor celor
luminati §i intelepti ; cad on i cat de favora-
bil s'ar alege, s'ar determina esistenta de stat a
ambelor douë natiunl, ele fara, Germania sunt
prea debile contra panslavismulul.
Insa, ca cestiunea orientala sa se desnoade
MEMORIII CATTLE GERMANIA 143

mai cu deplinatate, ar cata a admesura Gre-


ciei termeni mai naturall atat pe uscat cat §i
in insule.
Realisarea acestor combinatiuni este fall
indoiala lucrul viitorului, insa daca, nu ne in-
§ala toate semnele, rninutul nu este departe
care va pretinde toata activitatea §i indemna-
tatea barbatilor de stat al Germaniel pentru
realisarea acestor combinaVuni in toata, a lor
estensitate.
Chiar ridicarea Romanilor din vara aceasta
17

a adus Germaniel aminte de datoria sa, §i a


dat dorita ocasiune de a lucra care acel scop.
Aceasta se poate §i acum, cat pentru Moldavia
§i Romania ; §i sunt sigur ca resultatul va re-
munera intreprinsa ; caci, cum am insemnat mai
sus, soarta acestor frurnoase dar nefericite teri
nu este inca, nimic mai putin decat determi-
nate..
Firesce, aci ni se pune in cale Intreba-
rea : cum s'ar purta Turcia la aceasta?
Fara a me lása asupra evenimentelor ce
la o transformare a staturilor Europel neaperat
vor lovi pe Turcia, intrebaciunea aceasta cat
pentru Moldavia §i Romania, cum sunt ele as-MA
se poate deslega prea u§or. Insa§i Turcia ne
iese aid cu bratele deschise. In anil cel dol din
144 IOAN MA1031E13017

urmg maI de multe orl a venit vorba la Poartg


cg prin capitalisarea tributului anual sa se u§u-
reze rescumpërarea acestor douë Principate
st se lase de tot libere.
Turcil argumenteazg ast-fel: Pentru Tur-
cia este mai bine, este nemgrginit mal folositor
all face cu modul acesta din poporul roman un
amic credincios cleat ca Principatele sg mai
rëmana §i de aci inainte nurnal un camp de-
schis pentru intrigi din partea RusieI in contra
lor in§ile §i in contra TurcieI.
In adevër, departarea influenteI rusesci de
la Dungre este pentru Turcia o cestiune de viata,
§i ori-ce ajutor pentru aceasta din partea Ger-
manieI l'ar primi ea cu recunoscintä. Principatele
sunt in stare de a se rescumpëra; insg pentru
cuvinte ce se inteleg de sine, ele nu pot incerca
rescumperarea decat sub garantia §i protectiu-
nea Germaniel.
De aci se vede ca cea d'intait ocupaciune
a ambasadeI germane la Constantinopol ar fi a
lucra ca trupele rusescI A, se tragg din Princi-
pate, la care sä cearti neapërat Invoirea cabine-
tulul vienes, pentru el Turcil sunt dedati a
ved6 pe Germania in Viena ; cgtre aceasta Tur-
cil nu vor intelege nicl odatg ce va sa clicg pu-
terea centrala a Germaniel pang ce Prusia §i
MEMORIt CATRE GERMANIA
145

Austria nu se vor supune rechigma pe am-


basadoril lor special Tot oda U.. cu acest pas
s'ar putea incepe negociatiuni pentru rescumpë-
rarea Principatelor §i pentru unirea lor intr'un
stat, sub un Principe din casa Austriei §i sub
protectiunea Germaniel. Ceea ce mai remane de
facut pentru un stat Roman mai mare atarng
de la viitor.
Inalta putere centrala a Germaniel este
de a gäsi pe urr drumul cel mai bun, spre a
adveni la un resultat fericit in interesul Ger-
maniei §i al Principatelor tot de odatg.
Dand inaltului minister al Germaniel a-
ceasta, hartie, subsemnatul remane cu cea mai
aleasg sting.
loan Maiorescu
P1enipotentu1 Principatelor Danubiane.
Prancfort, 4116 Noernbrie, 1848".

No. XII.
Din actele Parlamentului de Francfort asupra
Principatelor Danubiane.
In pdinta 96 de la 13 Octombrie, dom-
nul Schulz de la Vailburg a pus aceastg intre-
bare Ministerului celor esterne:
Ghica. Amintiri. 27,641. 10
146 PARLAMENTI:11, DIN FRANCIPORT

(Ce mésuri a lual Ministerul Imperiului


German spre a afidra interesele Germanid in
Moldova 4.i Romania in contra esorbilan/elor ru-
sesci?,
)2Ministeriul a clis Ca va da röspunsul in lu-
na urmatoare, adica la 16 Octombrie.
In edinta, 97 de la 16 Octombrie dom-
nul FOrster de la Hiinfeld a motivat a doua in-
terpelaciune ast-fel :
ePrinczatele Romanice , Romania §.i Mol-
davia, s' azi &Oil Autintele (?) populilor germani
fientru a-§-1 intocmi o Constitutiune democratica.
Rusia s' a ameslecat, Poarta inset a recunoscul
nouele institutiuni find ele un profiumnacul pen-
tru sine insdfi, dar prin influenta ruseascei se
vi§iu nevoild ali lua inapoi aprobarea data. Ru-
sia concentreaza la marginile Principatelor trupe,
trupe armate insemnaloare, eland cu aceasta sco-
pul sea invederat pe fala de a apuca Principa-
tde §i de a le line pentru sine, cand de alla parte
ea §i acum face ,Fi drege in ele ca in casa sa.
Principatele nu sunt cu dreplul de resbel subju-
gate de Pearta, ci s' azi pus de buna voie sub pro-
tectiunea ei prin tractate reginduli drefitul de
independinta legislativa §.i admnistrativa, 4.i finan-
fide sunt ale Princifiatelor,, cari azi sei dea
Poried numai un tribute pentru ca sa le prolegeze.
DESPRE PRINCIPATELE ROMANE 147

.Nici o natiune n' are interes asa de mare ca cea


germand de a nu ldsa sâ cacid aceste Princi-
pate si.tb puterea Rusid. Un Imperiii Romanic
desfire amictfld-cli legal firesce de Germania, are
tot acea inaltd insemndtate ca cel Maghiar, ba
incd si mai inaltd . De aceea imi iad voie de a
pune aceste intreMciuni MinisleriaiaI
tr. Ce misuri a luat Ministeriul de a opri
inundarea Principatelor de trufie rusesci si de a
aHra drepturile bor."
t 2. Ce piedici stag la mifloc de nu se tri-
mit legati la Petersburg si Constanfinopol?
(3. Putem spera a acesti ambasadori vor
porni curênd ?,
27
Ministeriul a rëspuns in aceasta sedinta la
ambele intrebaciuni precum urmeaza.:
Dozed" interpeldciuni se tin de relafiunile
Germanid si ale puterei centrale cdtre Moldavia
si Romilnia. 0 interpeldciune, ce s' a fdcut cuno-
scutd incd de Vineri, este din partea domnului
Schulz si a mai multor altor domni; cea-laltd este
din partea domnului Fairster ce s' a adus astdo'i
in cunoscinta Parlamentului. La aceasta am a-
noare a respunde mallet Adundri a ponderosi-
&tea Principatelor Danubiane pentru Germania
s' a recunoscut de .Ministerite in toad a ei es/en-
sitate, cd Ministeriul cunoasce foarte luminat cti
148 PARLAMENTIIL DIN FRANOPORT

o mare parte a viitorului PrinczPatelor atirnd


de la o amesurald inlucrare a Germaniei, 91 cd
prin urmare Ministeriul este petruns de necesi-
tatea de a clistiga acolo cat se va putea mai cu,
rend elementului german ponderantia cea mai de-
terminatd ; dar mnalla adunanid va recunoasce cd
asemenea prelimindri urmeazd a se face intr'un
mod respuncl dor scopului. De aceea Ministeriul
s' a pus in relatiuni directe cu bd. rbatii cari aü
cunoscinie intinse despre starea Principatelor dela
Dundre, ca impreund cu ei sd se consulteze de-
spre modul cel mai inemeritor de a innoda rela-
tiuni diplomatice cu aces& Principate.
tResultatul desbaterilor cu acesti bdrbati este
cd desi PrincOatele aü un grad cell de independin/d,
dar incd tot se lin de Turcia ; prin urmare, rela-
liunile diplomatice cu ele nu se pot innoda inainte de
a se lega cu Constantinopolul. Asa dar s' a determi-
nal a se tune in lucrare ambasada la Constan-
linopol, si am onoare de a face cunoscut Adu-
ndrei cd aceasta se va face in cel mai scurt
limp.
Fiind-ca ministrul n'a rëspuns nimic pen-
tru ambasada de la Petersburg, interpelatiunea
s'a repetat la 23 Oct. §i ministrul iar a rö-
spuns numaI pentru Constantinopol §i Princi-
pate ast-fel:
DESPRE PRINOIPATELB ROXANE 149

.111inisteriocl, firecum a declarat in una din


odintele trecute, se ocufid Cu' ambasada din Con-
stantinopol, 4.i am onoore de a notifica cá amba-
sadorul s' a 4i denumit. Tot odatd cu ambasado-
rul vor fileca $i agentii difilomatid fientru Prin-
cipatele Danubiane ,si ale puncluri in Orient, .
,,Iri §edirqa 106 de la 31 Octombrie, dom-
nul Schulz §1 consortil aü motivat ce se vede
mal jos in modul urrnAtor :
Luand in bdgare de seamd cd Romania ci
Moldavia firintr'un adins imputernicit, care de
mai mult limp apeeafild resultatul stdruintelor
sale, a cerut o intervenire sprijinitoare din par-
lea Germaniei ;
eLuand in bdgare de seamd cd de cele d'intdiü
dalorii ale puterei centrale se tine a intoarce a
sa luare aminte asupra terilor de la Dundre,
a trage in cercul activild/ei sale o materie ce
fidnd acum a fast neglijald intr'un mod neespli-
cabil;
t Ludnd in bag-are de seamd cd aid nu se
lucreazd de mai putin decal de destuparea vechi-
lor drumuri ale comerciului fi ale emigratiunei
germane, fi despre asigurarea relatiunilor inlime
cu Orientul, prin impingerea inapol a exorbilan-
Iiilor ale Rusiel ce cresc amenintand;
cLuand In bdgare de seamd cd acestd mi-
150 PARLAMENTTIL DIN FRANCPOILT

siuni, ce urmeazd din noii poseiciunea Germania,


vine in ajulor ridicarea Romanilor resdriteni
fientru libertate, 4.1 cd violota a fiesare a acestei
ridicdri indoesce trebuinfa protectiund ;
eLudnd in urmd in Mgare de seamd cd
Germania in implinirea acestd misiuni poate fi
sigurd chiar de sprifinirea Porfa, Adunanfa ge-
nerald decreteazd :
1 A se intocmi un comitel care sd se consul-
teze asufira cestiund Dundra in toatd a el esten-
sitate fi sd facd proiedele cuvenite, .
Aceasta motiune s'a dat la comitetul causei
21

internationale ca sä raporteze. Raportul s'a ci-


tit in pdinta 108 de la 3 Noembrie, a caruia
cuprindere pe scurt este aceasta :
t Comisiunea causei internafionale cunoasce
in toata a el insemndtate fi estensitate cestiunea
Danubiand atinsd in mogunea ae mai sus, 4-i so-
cotesce de datoria puterel centrale a intoarce de-
plina sa luare aminte ferilor Danubiane, precum
a fi declarat Ministeriul celor externe cd se o-
cupd cu aceasta cestiune importantd, care cu du-
rere mcirturisim, firea a fost fidnd acum pardsitd
de Germania;
4 Comisiunea, unindu-se in fiintel cu motivele
celor ce ag facut mofiunea, nu gdsesce cu cale a
intocmi o comisiune speciald pentru aceastd ce-
DESPRE PRINCIPATELE ROMANE 151

stiune acum, cand prin incurcalurile ce sail ivit


in toad fiartea sud-esticd, desnodamentul acestei
cestiuni nu cade nemiflocit in cercul lucrdrilor
Adunantei. Dar Germania are sci urmeze o fioli-
tied fiuternicd la Duncire, ci aceasta fiolitica sfie-
ram, ai fioate lucra ,si va lucra curend cu atat
mai tare fi mai facetoare de bine, cu cat Germa-
nia n' are sd refiresenteze in risdrit decal causa
dreptalei, civilisaliunei fi a libertalei. Aceste mari
interese de via/a vor fi recunoscute in timfiul sdzi
fientru ferile Danubiane, .
Comitetul propune ca aceasta causa së rëmae
la comitetul causei internationale. Pre§edintele
va insemna o cu de desbatere."

No. XIII.
Generalul Magheru catre Ion Ghica la Con-
stantinopol.
Trieste, 24 Ianuarie (5 Febr.) 1S49".

Socot de prisos a-ti da aid o relatie a-


1.

mënunta despre deliberarea fratilor no§tri espa-


sigur find ca vei fi sciind aceasta foarte
bine. Trebue sa fi sciind asemenea ca Archi-
mandritul Ioan Snagoveanul, Bolliac, N. Balcescu,
Bolintineanu, Gr. Ipatescu, A. Zane, Aristia, Io-
152 GENERAL MAGRERII

nescu §i Deivos at trecut In Transilvania unde


se AA §i Tell §i Eliad; iar cei-lalti s'at dirigeat
catre Occident, spre Paris §i London.
Et, precum ,§i aiti Romani, am fost silit
a parasl Hermanstadtele, unde me aflam, prin co-
municatie oficiala din partea cornandantului Tran-
silvaniei. Mi s'a imputat adica Ca Transilvanenil
§i Banatenil m'ar fi fost cerut ca cornandant al
lor, intriga facuta negre§it de catre inimicii no-
§tri Ru§i. De aceea am §i hotarit a me trage
spre Occident §i a me oprl de o cam data aici
la Trieste, unde pang acum sunt in pace, §i
undo dupa positia geografica a acestui ora§ me
aflu la egala distanta, de care Paris, Francfort,
Viena, Romania §i Constantinopol. Inca de la
Belgrad, mai multi amid ai causei noastre §i
chiar compatrioti d'ai no§tri m'at indemnat a
veni acolo la Stambul, facêndu me sa pricep, ca
la ori-ce eventualitate de ruptura intre sciutele
done puteri a§1 putea fi de folos la organisatia
mesurilor resbelnice ce ar fi luat in tara noa-
stra. Eram aproape de a o face, dar alta consi-
deratie rn'a facut a renunta pentru putin timp
la acest proiect ; iata ce :
Indata dupa plecarea mea din Herman-
stadt, in tot cursul calatoriei mele am auclit di-
ferite noutati, cari erat departe de a me bucura.
POLITICA MUCH A T, ILOR 153

Ca adica la Constantinopol se dusese §i se a-


cralitase falsa faima cum Ca emigratii nostri ar
fi itnpartiti in doue campuri oposite ; ca la Con-
stantinopol incep a se grupa Rornanil cel bunt
sub nume de partida turca, si ca acestia din
toate puterile se silesc acolo a contrabalanta si
a paralisa acturile si lucrarile unei alte partide
Romane a carei numire ar fi germana §i care
la Francfort, cu capul ei Eliad, ar fi lucrand cu
totul in contra interesurilor Turciel, si prin ur-
mare ar fl avend o politica cu totul oposita cu
aceea a adevératei partide turca dela Constanti-
nopol. Ca pe langa acestea, aceasta din urma
ar fi vrend sa-si dea un cap, de vreme ce in-
chipuita partida germana si-a dat pe Eliad, care,
dupa cum se credea. la Constantinopol, s'ar fi §i
afland de mult la Francfort cu Maiorescu.
Aceste vest m'ad intors din drumul mea,
caci am voit sa larnuresc ca ce aparenta ar fi
putut sa dea nastere unei asemenea supositil.
Apoi, iubite domnule, trebue sä scil mai
inainte de toate ca desi s'ar fi ivit in timpii
trecuti mai multe desghinari personale, insä a-
ceste mic jocuri de ambitie s'aiA sters, imi place
sa o cred in toata convinctia, s'ad §ters clic di-
naintea periculului iminent al patriei comune.
154 GENERAL MAGHERIT

Nimeni, clic, nu poate fi atat de mic la inima,


atat de putin iubitor de tam lui ca sa se mai
gandeascg la ni§te calcule vile de ambitie e-
goista.
12
Soil' bine, domnul met, cg din capul lu-
crului tot-deauna nol am vizat a ne agata, a
rezerna politica noastrg de Puterea suzerang.
Toate lucrarile noastre, toate faptele noastre aü
trebuit negre§it sg dovedeascg Europei §.1 mai
cu seamg Portel ca adevërat acest sentiment a
format esenta politicel noastre, cad intr'alt fel,
ca sg aduc aid un mic esemplu, ce n'ar fi pu-
tut face bravii Romani, cari aveat armele in
mana §i toate gloatele din Romania mica ?....
Am vNut insa Ca Turcia, cu toata buna vointa de
a ne sprijini, se gasia inteo positie inferioarg
inaintea celel-late puteri. Ce trebuia sa facem
nol ? Negre§it sa cautam a scoate pe Poartg
din aceasta positie, §i a o pune pe un picior
mai ferm. Cum o putedm face? Pe cat ne ierta
puterile, negre§it prin silinta de a trage sim-
patiile celor-lalte puteri libere asupra causei noa-
stre, §i de a capota prin chipul acesta puterf
noue, cel putin morale, Inaltel Porti. Aceasta
am facut'o §i aceasta mai mult decat toate
poate dovedi mai chiar cat de strins ne ti-
POLITICA EMIGILATILOR 155

nem nol de Turcia §i cu cgtg caldurg sincerd


ne silim a o vedé tare 0 puternicd, ca ast-fel
sg poata §i pe noi a ne ajuta cu mai multa e-
ficacitate.
Acestea eraa destule ca sä nimiceascg ori-
ce supositie nefavorabila asupra agenWor din
Oc &dent al emigratiel.
Ea am scris lui Maiorescu, inca dela A-
gram 0 chiar de aid, caci Eliad nu s'a mutat
de loc pana acum din Hermanstadt, cerêndu-I un
espus de lucrdrile sale de acolo. El ImI §i a-
dresa algturata scrisoare care n'are trebuintd de
comentaria. Maiorescu apoi a 0 venit aci la
Trieste, mi-a narat 0 din gurg ale lui lucrgri §i
mi-a spus ca aa fost intru toate aprobate §i de
fratil no§tri, cari, spre a se duce la Paris, aa
trecut i s'at oprit mai multe qile pe la Franc-
fort.
IV trimit chiar scrisoarea in original a lui
Maiorescu, ca dacd, vei socoti de folos, s'o pot):
aröta la care vei voi acolo, ca sg-I Scott din
ori-ce presupus asupra noastra, §1 ca sg-i incre-
dintezi cd. in G-ermania n'am cdutat alt dent
a face politica el' arnica §i conformä cu a Tur-
ciei In cestiunea romand.
Acum remane a-ti comunica §i diferitele
156 GB NERALIIL MAGIIERIT

mösuri ce am socotit de neapörata trebuinta a


lua in causa organisarel ernigratiel.
Atat Maiorescu cat §i eü am scris celor
11

dela Paris in causa aceasta. Cel din Transilva-


nia, in numër de mai bine de douë sute, §1 noi
(§i negre§it, dupa cum mi-a spus Maiorescu, §i
cel dela Paris aprobau idea aceasta) am liiat
hotarirea a alege un comitet. Comitetul acesta
va fi mixt, va fi compus adica de Romani 0
Moldoveni, caci ar fi foarte impolitic §i foarte
imprudent ca noi de sine ne sa facem o despar-
tire intre interesele omogene ale t6rilor Roma-
nia §i Moldavia. Acest comitet va denumi dele-
gati la toate cabinetele puterilor europene, ori
unde va gasl cu cuviinta. Politica comitetului
va fi determinata de voturile majoritatel mem-
brilor lui. Se va ocupa in numele natiunel ro-
mane de toate mijloacele atat materiale cat §i
morale pentru triumful causei noastre §i pentru
intretinerea fratilor ernigrati (Romani-Moldoveni).
Aceasta idee fara indoiala ai sa, o aprobezi §i
d-ta; cu toate el, dupa comunicatiunile ce ni le
facia Filipescu, d-ta precum §i cei-lalti fral emi-
grafi de acolo ati fost de parere a numi un sin-
gur cap. EA insa socot ca sa parasiti aceasta
din urma opiniune, mai vidos ca, dupa cum
POLITICA EMIGRA TILOR 157

m'am silit a ye esplica, ori-ce prepus de dife-


rite partide s'a aridicat pentru tot-deauna de de-
asupra emigratiei.
Am convocat pe top capil revolutiei noastre
a se aduna sat la Viena sat la Trieste, ca cen-
tru, spre a procede la electia acestui comitet,
§i fiind-ca spre esemplu ar fi cu greil in toate
privintele ca top ceI de la Transilvania sä se
transporte aid, s'a gasit cu cale ca ei sa tri-
mita numai delegati carora sä le confieze votu-
rile lor pentru acest comitet.
Ast-fel vor vedea Turcia §i Europa Ca Ro-
manii de ob§te sunt unip §i ca toate silintele
lor sunt indreptate spre un singur tel, spre
mentinerea puterei Otomane §i spre fericirea
tërei lor. Luand in consideratie toate acestea,
färä indoiala Inaltul Divan se va convinge daca
nu s'a fi convins Inca bine ca noi lucrain ca
chiar ni§te Turd, cad inamicul comun a facut
a ni se confunda interesele §i a ne uni ca ni§te
frap pe earl II ameninta tot un pericol.
loan Filipescu, amicul nostru, mi-a spus,
spre bucuria tutulor, c'avem amid bunl la Stam-
bul. Cat pentru d-ta ii multumesc i din parte-mi
ca roman ca prin energica §i patriotica d-tale ac-
tivitate pop balanta, dupa cat se poate face, in-
fluenta inimicilor no§tri.
158 GENERALIIL MAGHERII

Adutl aminte ca patria d-tale nu va fi in-


grata catre salvatoril el §i aceasta idee sa te
sustie In dificila d-tale misie.

Salutare §i fratie
Amicul d-tale, G. Maghieru.

P. S. Te rog, iubite domnule, de a cer-


ceta, de se va putea,'.daca s'a primit la amba-
sada franceza de acolo un pachet ce l'am fost
adresat prin d. Hory din Bucuresci catre D. Des-
saint. Intrinsul se cuprindea o relatie esacta
de toate eveniinentele §i o esplicatie pe larg a
conduitel ce am trebuit sa, tin in timpul din
urma. Toate astea, rugam pe d. Dessaint, ca
dupa ce le va imparta*1 generalului Aupick, de
va socotl Ca e bine, sa le dea apol lui Riza
Pa§a, cad)." nol totl credeam ca acesta era sa
ramplaseze ca comisar cu noue instructii pe
Fuad Efendi.
Nu me indoesc Ca vel binevol a me o-
nora cu respunsul d-tale, §i a me vest ce s'a
Mout cu pachetul mal sus numit.
Adresa mea este: Constantin Barthelemi,
Trieste, Poste-Restante.
IOAN MAIORESOU 159

No. XIV.
_roan Afaiorescu ceitre Generalul Magheru la Triest.
Viena, 1O/29 Decembre, 1848.

Dreptate, Freitie!
Amice,
Am primit scrisoarea d-tale de la Agram,
in care imi chef ca sa via dela Viena sa ne ve-
dem in Triest, am primit §i pe cea-lalta chiar
de la Triest, in care me insciintezi, c i ami-
cul nostru I. Filipescu, ce se intoarce de la Con-
stantinopol, se aflä cu d-ta in Triest. Void pleca
§i et in 2-3 cuile, ca sa ne intilnim acilea.
Pana atunci me grabese a-ti da o scurta rela-
tiune despre lucrarile mele in Francfort, ca sa
puteti i d-iioastra a informa pe agentul nostru
din Constantinopol. Eu, care cunosc indemana-
tatea diplomatiei moscovite i basa el, de a se
servl de toate mijloacele ce duc la scop, nu me
mir de prepusul intru care se Oa Poarta Oto-
mana, ca o partida romana in capul careia se
afla d. Eliade, ar fl lucrand prin mine in Franc-
fort in contra intereselor Turciel. Interesul ce a
luat in Francfort i Ministeriul i Parlamentul la
causa romana, a facut cea mai neplacuta inti-
160 IOAN MAIOBEBOU

Wire in Petersburg, §i diplomatia acestui ca-


binet a inceput de acum a prepara piedici §i
stavile ambasadorului Imperiului german , pe
cand va merge acesta in Stanibul. Aceste le aflai
chiar din gura minWrilor §i a pre§edintelui Par-
lamentului in Francfort. Nu este nici o indoiala
ad diplornatia ruseasca se incearcti a speria pe
Poarta, Ca noul Imperia german va fi pericu-
los pentru Osmani ; insa frica aceasta va tine
la Turci numal pana atunci, pana cand e vor
citi Constitutiunea Germanief de la Francfort,
in care la titulul, despre terminul Imperiului german
s'a decretat acest principig : Nici o tard care
nu este germand, adicd al cdrui popor nu este
german, nu se va putea incorpora nic odatd cu
mci un stat german. Principii Germani car' dom-
nese asteicli peste teri ce yult sunt germane, vor sta
de aci, inainte cdtre aceste terti numai' in relatiune
de unire personale . Ce frica poate sä alba Tur-
cia acum cand in legile fundamentale ale nouluf
IMperit, se anuleaza inainte ori-ce conquista din
partea Germaniei ?
Iata, pe scurt cea ce am lucrat in Francfort
cu Ministeriul d'a dreptul §i prin Parlament :
La 17/29 Septembrie am dat Ministeriulul
un memorial, in care am araat drepturile Prin-
cipatelor intemeiate pe capitulatiunile lor cu
PARLAMENTIIL GERMAN 161

Poarta §i pe tractate, am esplicat relaVunile


Principatelor care Turcia §i Rusia, precum §i
relatiunile intre Turcia §1 Rusia in ceea ce
se atinge de Principate, pana la trimiterea lui
Fuad, fara a sci eil la 17/29 Septembrie ce a fa-
cut Fuad in Bucuresci.
17
La 4/16 Noembrie am dat alt memorial in
care tractez Cestiunea Orientala' din punct de ve-
dere european in general §i roman in parte.
Ca roman in acest memorial nu putearn a nu
me gandi §i de intimplarea and o totala me-
tamorfosa in Europa ar lovi pe Turcia in teme-
liile sale, §i a nu me intreba : ce ar putea fi
atunci Romanii pentru Europa in general §i in
parte pentru Germania? Afara de acest cas, toata
lucrarea mea este in interesul Turciel, unit cu
interesul Principatelor. Venind la Triest, ye voila
citl lucrarile mele, §i yeti vedea. Acum ve in-
semnez ca causa romana a venit de cinci ori
in Parlamentul GerrnanieI, pana la plecarea rnea
spre Viena,
10 In §edinta 96 in 13 Octombrie inter-
pelara cluburile din centrul stang §i aripa stan-
ga : Ce mösuri a luat Ministeriul in contra esor-
bitantelor rusesd In Principate?
20 In §edinta 97 s'a citit alta interpelare
foarte interesanta, intemeiata pe capitulatiunile
Ghica, Amintiri 27,641. 11
162 IOAN MAIORESCII

Principatelor. Un roman nu ar putea face mai


bine. Ea desvolta importanta poporului roman
pentru Europa, Germania §i Turcia in interesul
ace§tia. Ca sa vedeti ca nu e in contra intere-
selor Turciel, iata traduc aci rëspunsul Ministru-
lul celor esterne, scos din cuvint in cuvint din
actele Parlamentului cele tiparite. Respunsul s'a
dat tot in §edinta 97 de la 16 Octombrie ; dupa
ce la 13 Octombrie seara s'a tinut o conferinta
ministeriala de 3 ore, asupra memorialului met
dela 29 Septembrie. In conferinta a fost de fata
Archiducele Ioan, §i dup a. stäruirea mea s'a a-
dus §i Baronul Richthofen, consul general al Pru-
siei in Principate, pentruca la intrarea Ru§ilor
in Moldavia a rupt relatiunile sale cu Sturza,
venise la Berlin ; tot dupa staruinta mea, s'a
chemat in acea conferinta §i istoricul Fallmereyer
cunoscut Turcilor in Constantinopol §i chiar per-
sonal Sultanului, dela care are §i Ordinul Ni
Dupa conferinta ce a avut Ministeriul , s'a
dat apoi Luni in 16 Octombrie la ambele inter-
pelate acest respuns in Parlament :
(Doug interpelate se tin de relatiunile Ger-
maniei 4.i ale puterei centrale cdtre .Moldavia si
Romdnia . 0 inierfielatd, ce s' a f dem` cunosculd
incd de Vineri (13 0 dombrie) , este din p artea
d-lui Schulz, 4.i a mai multor altor cunoscuti ;
PARLAMENTIIL GERMAN 163

cea-laltd este din tartea d-lui Forster 4-i a con-


sortilor, care s' a adus astddi in cunoscinta Par-
lamentului. La aceste am onoare de a rispunde
Inallei Adunante, cii ponderositatea Principatelor
Danubiane s' a recunoscut de Minister in toalita
ei estensitate, cd Ministeriul cunoasce foarte lu-
minat, cd o parte a viitorului aces/or Principate
atirnd de la o cuviincioasd (convenable) inlucrare
a Germaniei, si cd, trin urmare, Ministeriul este
petruns de necesitalea de a cdp`iga acolo Germa-
niei ponderanta cea mai determinald. Dar inalta
Adunanta va recunoasce cii asemenea prelimindri
urmeazd a se face intr'un mod amesurat scopu-
lui. De aceea Ministeriul s' a pus in relatiuni
directe cu bdrbati can* az cunoscinte intinse de-
spre starea Princit atelor, ca impreund cu ei sd
se consulteze destre modul cel mai inemerit de a
inoda relatiuni ditlomatice cu aceste Principal&
Resultatul desbaterilor cu acep`i bdrbati este cd,
dep. Princitatele ai un grad cell (certain) de in-
dependintd, dar ele tot se tin de Turcia; firin
urmare relatiunile diplomatice cu ele se pot inoda
numai dupa ce se vor incepe cuConstantinotolul.
Am onoare de a face cunoscut Adunantei, cii s' a
determinal a se tune in lucrare ambasada de
conslantinopol in cel mai scurt limp,
)) Acesta este rëspunsul Ministrului, in toe-
IOAN MAIOILESCII
161

mai dupd original, scos din actele Parlamen-


tulul.
3() La 23 Octombrie s'a tractat iar despre
Principate. In ambele interpelate trecute s'a in-
trebat ministeriul de ce nu se trimit ambasa-
dorl la Petersburg §i Constantinopol ? Ministe-
riul, dupa, cum se vede din respunsul set, a tei-
cut cu totul despre Petersburg. De aceea din par-
tea Parlarnentului, Luni" la 23 Octombrie, s'a
fäcut a 3-a intrebare Ministeriulul, atingendu-se
causa ambasadel de Petersburg din punctul ro-
man. Ministrul a respuns, teice'nd i acum cu
totul de Petersburg. Respunsul este acesta, scos
din actele Parlamentulul.
e Minisieriul, precum a declarat in una din
.yedintele trecute, se ocupd cu ambasada dela Con-
stantinopol, fi am onoare de a notifica Adunantei
cã ambasadorul ar fi denumit. Tot de odald cu
ambasadorul vor pleca ci agentii diplomatici pen-
tru Principate gi ate puncturi in Orient, .
1)
edinta 106 de la 31 Octombrie
40 In
centrul stang unit cu maT multe fraqiunl, a
motivat intr'un mod foarte interesant o rnotiune
in Parlament. In motive se desvolta ca cestiu-
nea Danubiand, din punct de vedere roman, prea
a fost neglijata de Germania, ca Rusia dupa de-
bilitatea Portel a luat o positiune periculoasä,
PARLAMENTI:IL GERMAN 165

Ca a ocupat Principatele farg nici un drept,


cg un agent al Principatelor (eg) adasta atata
timp resultatul stäruintelor sale, ca chiar Poarta
Otomang s'ar bucura veclOnd pe Germania ca,
incepe a lucra spre a paralisa esorbitantele Ru-
siel, cerOnd aceasta chiar interesul eL Dui:4 ace-
ste se pune motiunea urrngtoare :
tParlamentill decreleazd a se intocmi o co-
misiune care sd se consulleze asupraestiunei Da-
nubiane in toata a ei esiensitate si sd facd pro-
iectele cuvenite, .
Parlamentul a decretat ca motiunea sg se
dea la comitetul causelor internationale, ca sa
raporteze.
50 In §edinta 108 dela 3 Noembrie, s'a
citit raportul comitetului international, care nu
gasesce cu cale ca sa, se denumeascg o comi-
siune speciald pentru causa Danubiang, ci sa rë-
mana i causa aceasta tot la comitetul internatio-
nal, ca sa, o lucreze acesta.
Eq am fost de fatg cgnd s'a desbätut la
comitet motiunea, i atarna dela mine ca sä fac
sa se denumeasca o comisiune speciala ; dar in-
telegend ca ai depus d-ta armele, am vëclut Ca
lucrul nu se mai poate tracta nemijlocit in Par-
lament, ci pe drum diplomatic. De aceea m'am
invoit ca causa sg rënigng la comitetul inter-
166 IOAN MAIORESCU

national, care o cunoscea mai. bine. Iata pe scurt


rOspunsul saü raportul comitetului tradus din
protocolul Parlamentului din edinta 108 , 3
Noembrie.
Comisiunea causeior internationale cunoasce
in toad a ei insemndtate i estensitate cestiunea
Danubiand atinsd in mogunea de mai sus, 4.i
socotesce de datoria fiuterel centrale a intoarce de-
filina sa luare aminte terilor Danubiane, firecum
a declarat .111-inisteriul celor esterne, cd se ocupd de
aceastd cestiuneimfiortantd carecu durere mdrtu-
risim firea a fost fi and acum 15 dr dsild de Germania .
Comisiunea celor internationale se unesce in fiintd
cu motivele motiunel,dar nu gdsesce cu cale a in-
tocmi o comisiune speciald fientru aceastd causd
acum, and firin incurcdturile ce s'a ivit in boatd
fiartea surt-osticd, desnoddmintul acestei cause nu
cade nemijlocit in cercul lucrdrilor Parlamentu-
lui. Dar Germania trebue sa urmeze o politica
fiuternith la Dundre, o aceastd politica sfierdm
cd fioate lucra i cã va i lucra in curend, cu
atat mai tare 4.i mai fdaloare de bine, cu cat
Germania n' are sd refiresenteze in Orient decal
causa drefitalei, a civilisatiei 4.i a libertdlei. A-
ceste marl interese de viald vor fi recunoscute in
limfiul br, ,ci fientru Princifiatele Danubiane.
PARL AMR NT1:71. GERMAN
167

Comisiunea internalionald propune ca eausa a-


ceasta sã rrnâie la sine).
Pre§edintele a declarat ,ca va insemna o
cli ca sa se desbata Orerea din acest raport.
Pana in 8 Decembrie, and am plecat din Franc-
fort, nu s'a desbatut.
/2Cat pentru ambasada, aceasta s'a arnanat
pana la incetarea provisoriului i alegerea unui
cap definitiv al Germaniel, care se va face pela
eapotul luneY Ianuarie ort la inceputul lui Fe-
bruarie. In Minister se AA acum capitulatiunile
noastre §i toate tractatele intre Poarta §i Rusia
comentate bine ; asernenea §i memorialele mele.
Cunosc §i instruqiunile earl se vor da amba-
sadei. Nu putea fi mai favorabile decum sunt.
Ministeriul s'a adresat §i la cabinetul En-
gliterel ca sa-1 provoace a se uni cu politica
Germaniei in causa Danubiana. Mini§trii, dupa
staruirea mea, dedera §i Golescului scrisori de
recomandatie catre ambasadorii puterilor ger-
mane la Londra ca sad ajute ; mie imI dedera
asemenea scrisori la Viena, dar politica Vienei
va remanea tot cam pasiva, pana ce vorn im-
paca pe Ungaria. Atunci se va schimba.
Aceste sä le facetl cunoscute amicului no-
stru Ghica in Constantinopol ea sa scie. Dad,
§i Austria §i Prusia nu-0 vor rechiema pe am-
168 IOAN BIAIORESCIT

basadorii lor speciali de pe la puterile Europei,


ca sa romana numai un ambasador pentru toata,
Germania, precurn s'a decretat la Francfort, po-
litica lor tot va fi una cu politica Imperiului
german; va fi nurnal una, indata ce Austria va
scapa de resbelul din Ungaria §i va avea armata
de acolo disponibila,. Ea se va a§eza indata, pe
marginile Rusiei §i ale Principatelor. Turcia va
avea in Germania pe cel mai credincios arnic.
Frica ca in Francfort s'ar lucra in contra Tur-
ciei este o intriga a diplomatiei moscovite. Ne
vom vedea peste putin la Triest. Pana atunci,
salutare, fratie.
I. Maiorescu" .
No. LXXII.
I. Maiorescu ccitre N. Balcescu.

Amice Bcilcescule !
Viena, 7 Februarie 1849. Ell am primit
scrisoarea ta, lasä-m 5t vorbesc cu tu, Ca e
roman , din Triest. Scrisoarea amicului Ma-
gheru de la 2 Februarie am primit/o alaltaeri.
Cum se poate Ca a ta dela 1 Februarie sa a-
junga, aci mai tarp ? 12ici Ca mai §ecli in Triest
5 iIe. Va sa qicA scrisoarea aceasta nu te va
AOTIIINEA IN GERMANIA 169

gsI acolo? Haide, eli iT suit cu toate acestea.


Pentru implinirea datoriilor mele e roman am
cautat multumirea tot-deauna in consciinta mea
§i bucuria in resultatele, fructele lucrului meti,
ca daca nu me voiü putea recorl cu amandoue,
sa am cel putin pe cea d'intaiti drept man-
gaere.
Primesc de la orl-cine, cu atat mai virtos
dela N. Balcescu, ori-ce obiectiuni ; dar scil, a-
mice, ca cuvintele ce le aducl§i care imI sunt
cunoscute ca §i In loc de a me face sa-mI
para ret de pasul met, me intarese §i mai mult
in idea ea bine am facut ? SA nu crecll ca n'a§l
fi avut atata petrundere diplomatica ca sA scifl
ca ochil cel de Argus al diplomatiel moscovitice
me urrnAriail pretutindene. Yelp tu bine ca o
luna de Vile am §eVut in Franfort, farä de a
scrie macar o literä ; insa atat Archiducele Joan,
cat §i pre§edintele Ministeriului cerea dela mine
un memorial, clicend CA pe vorbe nu pot tine
conferinte. Ce eram sa fac ? Plenipotinta aveam
in creditiva, pour prendre des engagements au
mon nom et au nom du pays"; dar instructiuni
detaiatoare, specificatoare lipseau cu totul. De
erat aceste, le puteam da pe ele, §i memoria-
lul putea e§1 atunci altfel.
Me mir ca 'citind memorialele arnandoue,
170 IOAN MAIORESOU

ti-al format pgrerea ca eti ai isbi interesele


Turciel! Ea care am strigat tot-deauna, care am
scris §i fratilor Eliade §i Tell la Francfort 0 mai
eurOnd celor de la Paris (cari s'at taiat in douö
secte Bratienii, Voin escu §i Rosetti, anti- Turd,
Golescii, Gradi§teanu i Alexandri mai positid)
ea sa nu se lase din vedere singurul principi4
(le leg itimitate, pe care s'a urclit toatg revolutiu-
nea §i pe care nu se mai poate tracta astaqi
causa ; adicg inteirirea relatiunilor cu Poarta 0-
tomanâeü clic, care nu m'am lepadat nici un
minut de aceasta dogma, cum puteam lucra in
contra Turciei ? Citesce bine rnernorialele §i vecll
Ca combinandu-le pe amandoue, eti nu ara ni-
mic in contra intereselor Turciel.
In 1-iul memorial, cererea principalg este
intervenir ea Germaniei, insa arunc §1 idea de u-
nirea Principatelor sub un principe austriac, le-
gand'o de cestiunea italicg. Adevërat aci nu a-
ret cum sa se impace interesul Turcilor ; resufla
insa tot memorialul credintg §i sinceritate din
partea Romanilor catre Poarta.
In al 2-lea memorial am purces din idea
panslavismului, de unde me contrariezi §i tu.
Vorbind de panslavism, potl sg nu te gandesci
la desmadularea Imperiului otoman ? i gandin-
du-te la acest eveniment, poti a mai vorbi de
ACIIIIINEA IN GERMANIA 171

un stat mare roman in relatiuni cu Poarta ?


Poate oare insa§i Poarta a pretinde o asemenea
intimplare ca Romanii sa se sacrifice pentru ea
in darnu ? Nurnai in supositiunea aceasta unica
am uitat pe Turd: : cad, nici el nu pot fi a§a,
de seci, ca sa nu scie ca la o asemenea intini-
plare n'are nicl un cuvint de a cere ca sa ca-
dem impreuna cu ea; n'at nici un cuvint, dupa
ce cugetul le spune, cä el i acum, cand n'at
fost amenint4 de panslavism, ne-at sacrificat.
Indata insä ce m'am scoborit din aceasta
suposiVune, pe care o vëd §i et ca §i tine inteun
viitqr nu prea departat, §i am trecut la positiv,
dupa cum sunt lucrurile astacli, et vorbesc de
unirea Frincipatelor §i alipirea de Germania cu
invoirea PorteI, prin capitalisare de tribut. Se
irVege, ca daca nu va vol Poarta, vom remane
tot sub ea, caci, in memoriale, n'am atins nici
cu o vorba neplacuta pe Turcia. Acesta e co-
mentariul acelor memoriale.
Me intrebi de comitet §i de Romanii Ar-
deleni. Te in§eli creclend ca oamenii aceia vor,
ori sunt Inc1inai Muscalilor. Frica numal de Un-
gun i-a adus la acel pas desperat de a se gandI
sa, fie ajutati de Ru§i. Alaltderi am primit o
scrisoare de la Barnutit iata ce-mi scrie de-
spre aceasta ; sunt cuvintele lui :
172 IOAN MAIOREFICII

Sabina 24 Ianuarie. Suntem intr'o dilema


periculoasa. Adaunazi ne-am incurcat contra voiei
l)noastr e a da plenipotenta domnulul §iaguna §i
profesoruluf sas Gottfried Muller, ca sä cheine
Rup intr'ajutor. D. §iaguna ne-a scris din Bu-
curesci, ca aiders nu poate da fall scirea Im-
përatului Nicolae. Aseara, in 23 Ianuarie, am
luat scire sigura ca aprobarea a venit de la Cur-
tea ruseasca ca sa dea ajutor indata ce vor cere
natiunile, insa ajutorul se va da sans consequence.
Sa§ii at tinut consilit mare aseara, sarY cheme
ori nu ; nu scit ce at conchis. .Acela care ne-a
descoperit resolutiunea Rusului, ne-a dat consi-
liul sa ne declaram §i nol, pana la 8 ore dimi-
neata (adica in 25 Ianuarie), dar nof am judecat,
17
sci nu pckim nici un pas maf incolo in aceastei diplo-
matie incurcatd 0 dilematicet . Cand am dat We-
l) nipotentia, Inca numai cu acea rnangaiere am

dat'o, ca am crept toata intreprinderea aceasta


a nu fi decat o Spiegelfechterey (ilusiune). Dar,
de ar fi lucru serios, ar fi de tot periculos pen-
tru Romani, ca spesele resbelului numai cu Mol-
davia 0 Romdnia s'ar pleiti ! Mal bine sa murim
decat sa ne vindem noi pe nol, oti pe fratii no-
§tri. Insa §i acum suntem plecap a crede ca, nu
,,e lucru serios.
TRANSILVANIA VI PRINCIPATELE 173

Mini§tril de aci m'at primit bine ; dar am in-


teles, cä pentru ochi ; nu pot figura ca pentru
Principate ; a§a dar m'an desbräcat de caracte-
rul de agent cu care am fost la Francfort, §i
sunt aci ca roman transilvan, in interesul na-
tiunei Romane din statele Austriel. E mai bine
§i pentru Principate. Am fäcut mult. Ca sä in-
telegi, judeca, ca Ministril me intreaba : oare
In adever Romanii sa nu fie inclinati Ru§ilor ?
cad noue tot din contra ne spun".
In memoriul ce am dat pentru Romanil
din statele Austriel, i pe langa care am alatu-
rat 0 pe cele dela Francfort, am virit §i. causa
Principatelor, §i am apostrofat cam aspru ne-
suferirea in Transilvania a Romanilor din Prin-
cipate.
Kogalniceanu pleaca astacli la Paris, prin
el mai scria §i eti. El va trebul sa remana a-
gentul Principatelor la Viena ; ell me bag in
Transilvania ; cad: mi-mi place cum s'ati purtat.
Fiti siguri a in calitatea aceasta ye voill face treaba
cea mai buna, 0 din cand in cand ye voit in-
sciinta. Eil motivez constituirea nqiunei Romane
din Austria intr'un singur corp, tot cu privire
la Principate. Ideile mele at inceput a prinde
radking, §i memoriele all fäcut la Minister in-
tiparire. Voiil copia scrisoarea ta (lasand ce nu
171 MAN MAIORESCII

se tine de el) pentru Mini§triI Schwarzemberg,


Stadion §i. Bruck. Laurian s'a trirnis de comi-
tet ad, ca sA se uneasca cu mine; a plecat la
15 Ianuarie §i n'a mai venit.

Salutare, frätie
I. M."
;
'74c-

V.

Pe la inceputul anulul 1849, venind Nicu


Balcescu cu Iancu Balaceanu la Constantinopol,
am conceput impreuna idea formärel unel le-
giunI Romane in Transilvania care sa lupte a-
laturf cu Ungurii in contra absolutismulul §i
pentru liberarea nationalitg,tilor, cautand a im-
paca pe Romanil cu Maghiaril, intre care ura si
persecutiunea ajunsese la culme, se omorat unil
pe a1i gloate ca selbaticiI ; e destul de a aminti
aci ca. conducatoril Romanilor i§1 da numele fio-
ros de comitet de macel. Nicu Balcescu §i Ba-
laceanu se ofereat sä mearga in munti la Moti
sa se inteleaga cu Iancii 1 cu Axentie.
In epistola de scrieam §efuluI rescularii din
, Transilvania ii conjuram sa se impace cu Un-
176 REVOLUTIIINEA DIN TRANSILVANIA

guril, clicendu-I ca daca Maghiaril ar triumfa MIA


ajutorul Romanilor, nu se va face nimica bun
pentru Romani, iar daca, ar triumfa prin co-
operarea Romanilor atunci Maghiaril nu vor pu-
tea sa tagaduiasca sat sä nu recunoasca dreptu-
rile nationale ale Romanilor, cad altfel poate
vorbi omul cand are arma in mana.
Nu se poate admite ca natiunile sa fie con-
duse nurnai de interese; ele fiind colectivitati
de oameni traiesc, cugeta i sirnt ca oamenii,
prin urmare ca §i pentru orn, nu se poate ad-
mite ca singurul mobil al actiunilor lor sä fie
interesul. Dumneclet, cand a zidit pe om, i-a
dat ca cumpana a instinctelor egoiste, §i alte
instincte mai inalte , mai nobile, §i cat vor dura
instinctele de un asemenea ordin, pe cata vreme
omenirea va urmarl in aceastä lume si altceva
decat satisfacerea trebuintelor materiale, natiu-
nile vor fi conduse mai lesne de idel cari vor-
besc imaginatiunef §i inimel decat facend apel la
in terese.
De §i multi se lepadati de programul din
Iunie 1848 §i-1 atribuiaiA unor oameni pe care
II tratail de vinduti cand Muscalului and Tur-
cului, cand Englezului, nol cel-lalVi aperam fap-
tul revolutionar din 1848 a§a cum a fost §i
cum a remas in inima §i in sufletul nostru. El.
ACTIIINEA IINGURILOR 177

a putut fi copiat sat imitat, cum or vrea sd


clicd, dupa cele ce se faceat p'atunci ; dar, de
ni s'ar fi dat sä optam intre cea mai frurnoasä,
organisatie 0 intre unirea Romanilor, nol nu am
fi §ovait un singur moment.
Slavismul, prin intrarea Ru0lor in Austria;
primea o puternicd cooperatiune §i devenea a-
menintdtor pentru Romani ca §i pentru Unguri,
singuri cari puteat organisa o stavila intre ma-
rele slavism Rus §i Iugo-slavi.
Baronul Tecco, Ministru Piemontului din
Constantinopol, ne incuraja 0 ne seconda in in-
treprinderea noastrd, trimetea §i el la Debretzin,
impreund cu Bdlcescu §i cu Baldceanu, pe un o-
Wr Sard, pe capitanul Monti, cu scop de a
forma §i el in Ungaria o legiune italiand ala-
turi cu legiunea romana.
P'atunci armata ungureascd, sub comanda
lui GyOrgey, a lul Klapka §i a lui Bern, batea pe
imperatesci in toate intdlnirile, dela Turnu-Rop
pana la Presburg, 0 tinërul imporat Frantz-Iosif
nu gasise alt mijloc de a opri perderea coroanel
S-tului Stefan dent de a recurge la ajutorul Taru-
lui ; tratarile 0 incepuse la Petersburg 0 gene-
ralul Luders a§tepta la Bucurescl din moment
in moment ordinul sä tread, in Transilvania cu
corpul ce comanda in Principate.
12
Ghica, Amintin, 27,641
178 POLITICA 1INGIIHILOR

Transilvania este o cetate tare pentru Un-


garia, dar pentru Romani este ceva mal mult,
este o cestiune de nationalitate, o cestiune vi-
tala. Situatiunea dificila in care se gaseat atunci
Unguril ii silea sa lase la o parte trufia ma-
ghiara §i erag nevoiti a priml conditiunile Ro-
manilor ca sa-I poata aye alaturi cu din§ii in
lupta pentru libertate.
Imprejurarile erail favorabile pentru Ro-
mani §i ocasiunea nu trebuia lasata sä scape
fall% a se araa §i el pe campul de luptä cu ar-
mele in mana, adunati sub un steag romanesc
ca toate natiunile cari revendicaü drepttil la o
viatä nationala.
Comitele Teleki, trimisul lui Kossuth la
Paris intrebat despre intentiunile guvernului un-
guresc asupra situatiunei ce cugeta sa fad, Ro-
manilor din Transilvania §i din Banat, ne-a rë-
spuns prin secretarul sëü Szarvady Ca soarta ce
guvernul Ungariel voia sa faca Romanilor din
Ungaria era identica cu aceea ce cugeta pentru
Croati §i Serbi §i cele-lalte nationalitati ale Re-
gatului, trimitindu-ne o copie dupa respunsul
ce facuse comitelui Zamoyski la o intrebare a-
naloga privitoare la Slavi.
Dag aci textul acelui respuns :
ISZAHVADY 179

No. XXIV.
Bespunsul NI Szarvady la intrebarea comiteluf
Zamoyski.
Paris, le 9 Mars, 1849.

)1
Monsieur I
En repondant a, votre invitation flatteuse,
de vous faire connaitre les intentions du gou-
vernement hongrois et sortout des Magyars, vis-
a,-vis des elements Slaves du Royaume de la
Hongrie, je ne fais que remplir un devoir sacré.
Puissent ces lignes etre accueillies par ceux a,
qui elles s'adressent avec tant de bienveillance
qu'elles ont éte écrites avec sincérite.
L'union étroite des peuples promettait de
devenir la devise du nouveau temps, la politi-
que exclusive des Cours semblait avoir fini son
rele, mais les tristes événements dont presque
tous les pays form ant le territoire de la mo-
narchie tour a, tour sont devenus le theatre,
ont cruellement desabuse ces esperances.
L'avenir nous laisse encore une possibi-
lite de réparer le mal ; c'est la suppression de
toute jalousie de nationalité, c'est la recon-
ciliation sincere de toutes les nationalités inte-
ressees.
180 SZARVADY

Que de notre cOté ce désir est sincere je


veux le prouver, parceque je laisse tomber un
voile sur le passé. C'est un sacrifice de se taire
sur les causes d'un combat qu'on croit etre un
juste combat et d'abandonner ainsi le terrain au
raisonement du parti adversaire. Tachons de
nous faire mutuellement ce sacrifice !
II est toutefois nOcessaire de remarquer
que les principes exposés ci dessous et que je
proclame sans crainte comme ceux de notre
gouvernement ne datent pas d'aujourd'hui. Le
ministere hongrois leur aurait voulu rendre hom-
mage des son avenement. Si pourtant sa bonne
volonté ne fut pas couronnée du succes attendu,
la raison en doit etre cherchée dans des évé-
nements d'avant Mars, et dans leur habile ex-
ploitation de. la part de l'Autriche.
Le gouvernement hongrois avait toujours
l'egalité des nationalités devant les yeux et la
Constitution particulière a la Hongrie lui aurait
permis de faire une realité de ce principe.
L'homme qui encore aujourd'hui est a la
tete du gouvernement hongrois, avait déclaré
solennellement a la dernière Diete de Pesth que
la Hongrie ne s'opposerait nullement a l'indé-
pendance complete de la Croatie, si les Croates
P OLITICA UNGURILOR 181

forrnulaient cette indépendance comme condition


de leur amitié.
Le gouvernement hongrois aurait éte 6-
galement pret de faire aux Serbes toutes les
concessions possibles, s'il avait pu se faire en-
tendre. Chez les Serbes les difficultés que nous
avons rencontrOes a l'egard des autres natio-
nalités Slaves, furent augmentées par l'influence
insurmontable des Serbes Turcs. C'est comme
si les Polonais ou les Tchèques se laissaient in-
fluencer par les Russes. Des dialecticiens saga-
ces pourraient peut-etre découvrir quelque ho-
mogén6itO d'intérets nationaux, mais toute u-
nion avec les autres nationalites , meme avec
les nationalitOs Slaves, deviendrait impossible
par une telle alliance.
Je ne veux nullement mettre en doute
que les Serbes Turcs, ne fussent pas conduits
par un noble élan de nationalité , mais je veux
constater un fait qui devait nécessairement em-
pecher nos intentions pacifiques. Ces intentions
pacifiques existent et aujourd'hui plus qu'autre-
fois. Le gouvernement hongrois veut sincere-
ment la paix avec les Serbes, et il serait pret
d'appuyer la creation de la Voévodina Serbska".
cet egard ii ne pourrait s'Olever de &bat
sérieux entre nous que concernant les limites
182 BZARVADT

de cette Voevodina. Ces limites devraient etre


indiquées par le meme droit au nom duquel les
Serbes réclament la creation de la Yoévodine,
par le droit de l'egalite des nationalités.
Les Slovaques auraient trouve dans le sy-
steme de municipalite, dans le jury, dans la re-
presentation nationale, les garanties nécessaires,
et la liberté de l'enseignement et des cultes au-
rait dU chasser les derniers doutes dans notre
sincerité 1
Aux Valaques, pour ne pas les oublier dans
cet expose, on avait fait toutes les promesses
possibles dans la personne d6 leur Eveque Scha-
guna. Mais tout etait inutile. Nous voyons agir
chez cette nationalité des causes pareilles que
chez les Serbes. Les Valaques des Principautés
du Danube, dans une jalousie aveugle, avaient
excite leurs freres contre le gouvernement hon-
grois.
Celui-ci fut pousse au combat, mais tou-
jours ii s'est montre pret de donner la main a.
la reconciliation. Sa victoire meme ne serait
pas une défaite de la nationalité Slave dont la
reconciliation et non l'oppression doit etre le
but du gouvernement hongrois. Cette reconci-
liation est un principe de vie suffisamment re-
connu par lui.
POLITICK IINGURILOR 183

Notre invitation adressée a votre noble


compatriote le general Dembinski, de se rendre
en Hongrie, pourrait vous garantir de la sincO-
rite de ces sentiments. Nous, les representants
du gouvernement hongrois, le comte Ladislas
Teleki a la tete, nous n'avons pas hésité un
moment d'adopter le programme du brave gé-
néral, publie depuis par les journaux, de l'a-
dopter au nom du gouvernement hongrois. Cet
acte vous prouvera que les intentions actuelles
du gouvernement hongrois a l'egard des Slaves
sont loyales, si vous vouliez meme contester la
loyautè de ses intentions antérieures.
Le gouvernement est donc pret a une ré-
conciliation sincere avec les nationalités Slaves
qui dans ce moment lui font la guerre. Il est
pret de réaliser l'egalite de toutes les nationa-
lités. La langue magyare n'aurait la preference
qu'a la Diete generale. Si la Croatie doit pren-
dre part a celle-ci, cela devrait etre dOcidO par
ce pays lui-meme, jusqu'a ce que la majorité
de toutes les nationalités egalement representees
n'opterait autrement. Mais le territoire de la
Hongrie, de la Croatie et de la Transylvanie
ne pourrait etre lie avec les autres classes he-
réditaires que par l'union personnelle du Sou-
verain.
EIZAIINTADY
184

Une telle reconstitution des rapports mis


en question aujourd'hui serait d'autant plus re-
commandable, qu'elle est la plus naturelle et
par consequent la plus durable, sans entraver
le developpement indepenclant des autres pro-
vinces.
El le serait la plus naturelle, parceque les
habitants du territoire hongrois, dans la plus
large signification du mot, c'est-a-dire y com-
pris la Croatie et la Transylvanie ayant les me-
mes intérets materiels et moraux. Ce territoire
forme une unite naturelle consolidée encore par
l'influence d'une commune histoire.
Cette reconstitution serait la plus durable
parcequ'elle Oterait a la politique Autrichienne
les rnoyens de se servir des partis differents
de la Monarchie les uns contre les autres.
Elle n'empecherait pas le developpement
independant des autres Etats, tandis que tout
autre plan de reorganisation discuté jusqu'a
present par la presse entraverait l'avenir de
toutes les provinces.
Une telle reorganisation serait favorisée
par l'Allernagne.
La Monarchie formerait une confederation
dont tous les membres se garantiraient le main-
tien mutuel de leurs droits. Un groupement na-
POLITICA IINGIIRILOR 185

turel indique par l'histoire faciliterait ce main-


tien, parcequ'une collision serait presque impos-
sible.
!, Toute autre position vis-a-vis de l'Autriche
ne pourrait nous etre imposee que par la force
des armes. Si une telle position serait durable, si
elle serait avantageuse pour les autres pays, je le
soumets a votre appreciation.
C'est ainsi a peu pits que je m'imagine
une transaction pacifique. Que le parti qui de-
cide aujourd'hui du sort de l'Autriche reflé-
chisse bien avant de se her a jamais. Si une
fois les armes autrichiennes auront vaincu en
Hongrie, il sera trop tard pour nous tous.
Agreez, etc. .etc.
,Frdderic Szarvady
Secretaire de la Legation Hongroise".

Transilvania se afla Mteo stare insPaimin-


tatoare. Ungurii o voiaa Ungariel cu pretenp
c. ar fi fost concuistata de din§iI ; Sa§ii o voiat
pamint sasesc pe temeiul hrisoavelor rege§ti
prin carl li se invoia colonisarea, §i Romanil fi-
resce o voiafl parnint romanesc cu dreptul de
186 SITITATIIINEA IN TRANSILVANIA

intal ocupantf §i de concuista dela Dad, cu


dreptul de locuita de din§ii fara intreruptie de
17 secoll, §i in fine cu dreptul a sunt de trel
patru oil mai numero§1 intre Carpati §i Tisa
decat toate cele-lalte nationalitati impreuna.
Guvernul imperatesc, folosindu-se de idea
nenorocita a TJngurilor de a vol sa maghiari-
seze pe Romani sciuse sa semene §i sa hra-
neasca ura §i gelosia intre Romani §i Unguri,
ura care crescuse din cli In cli, mal ales de
cand parasise limba latina, care unia färä riva-
litate deosebitele nationalitäti ; §i acum lupta de-
generase in resbel de esterminare.
Idea de maghiarisare era pe atat de peri-
culoasa pe cat era de intempestiva idea de o
Dade mare, care se manifestase in adunarea
dela Blaj, a carei consecinta ar fi fost despar-
tirea Transilvaniel de Ungaria. Amandoue ace-
ste idel, departe de a apropia nationalitatile din
Ungaria intre dinsele §i a fi favorabile libertatel
§i nationalitatilor, in imprejurarile de atund pro-
fitail absolutismulul. Rolul nostru al emigrati-
lor Romani din Principate era de a araa Un-
gurilor ca el patru milioane nu puteati contopi
§i mistul douecleci de milioane de oameni de
nationalitati diverse. Kossuth intelegea bine a-
ceasta §i convenea, insä numal intre patru ochi,
ACTIIINEA ROMINILOR 187

dar oficial clicea lui Balcescu Ca daca ar renunta


la idea maghiarisaril n'ar mai fi el Kossuth ;
cu toate acestea insa in multe din elocintele
sale cuvinte chcea ca Ungurii cai Romanii erat
§i unit §i a1ii isolati in Europa i ca numai in-
fratirea II putea mantul de amenintarile pan-
slavice §i pangermanice.
Intelegerea cu Romanii ar fi adus Ungu-
rilor un contingent de peste douë sute de mil
de luptatori din Transilvania §i din Banat in
contra carora ajutorul lul Paskievitz §i lui Lu-
ders ar fi römas fara efect.
Romanii de peste Carpati sperat mult in
Romanii din Principate; casul era preveOut §i fu-
sese discutat §i hotarit intre noi in Comitetul
revolutionar indata ce se ivise idea de a se a-
duna la Blaj. Transilvania se presinta firesce ca
refugiul revolutiel romane in cas de a fi in-
vinsa, hotarirea era de a lupta la munte §1 a
trece cu armele pe la Bran. Dar Locotenentil
no§tri, odata ce s'ati vëclut recunoscuti de So-
leiman Pa§a, at uitat toate §i a§teptat Domnia.
Daca pe la inceputul lul Octombrie 1848
ar fi trecut la Bra§ov numal 5000 de Romani
bine armatl §i condu§1 de un capitan cu renume
precum era generalul Magheru, aducènd impa-
ciuirea intre Romani §i Ungurl, Bern ar fi pri-
188 IN TRANSILVANIA

mit toate conditiunile Romanilor, cacl o armata


de 40,000 Ungurl ce comanda era tinuta in
respect §i paralisata in toate mi§carile de un
pumn de RomanI far. arrne comandati de Iancu
§i Axentie. Daca cel putin le-ar fi trirnis armele
ce guvernul revoluVonar adunase in Bucuresci,
pe carl mai in urrna Caimacamul Cantacuzino
le-a trimis in Transilvania, nu insa 6a sä se dea
Romanilor ci Sa§ilor, de§i Romanil erati cel a-
devèrat espusi la nO.valirile Secuilor carl veneail
bine armati, se napusteau asupra satelor roma-
nescl, le jefueail i le ardeat, pe cand el Ro-
manil nu aveail decat ciomege ca sa se apere.
Inteo singura nävälire le-ail ars SAcelele, nouë
sate din cele maI marl ; chiar armele ce Ro-
manil apucail din lupta dela Unguri i dela SecuI,
guvernul austriac le lua §i le da Sa§ilor. Un
general ungur ImI spunea ca Romanil chiar fara.
arme de foc, numal cu ciomege §i erag inspai-
mintatori : navaleail asupra lor §i le opreaft tre-
cerea" ; spunea ca odata, ca sa poata trece dela
Turda la Sibia, fusese silit sa omoare o gloata
de 8000 de Romani. Trei lunI aü aperat Bel-
gradu contra bombardaril Ungurilor, facOnd e§iri
in toate noptile inarmati numai cu su1ii i cu
ciomege; la Abrud àü nimicit cu totul o§tirea
lui Hatvani de n'at lasat sa scape nici picior
ACTIIINEA ItomANILos 189

de Ungur, trecend totul prin foc §i ciomag. Nu-


mai el Rornanil au aperat Bra§ovu in contra
ngvalirilor Secuilor §i all tinut in nemi§care 40,000
de o§tire ungureascg comandata de viteazul §i
genialul Bern. Nurnal cu Romanil s'au tinut gar-
nisoanele dupg linia muntilor de la Mure§ pang
in virful lui Craiil.
Si pentru toate serviciile cele insemnate ce
all adus ImperatieI ii s'a respuns dela Olmiltz
Ca se vor bucura §i el de drepturile celor-lalte
popoare , iar cand a fost §'a lost, in Constitutia
acordatg, Transilvania a fost tratatg ca pamint
sasesc, iar Unguril le fagaduea amnistia cu con-
ditiunea d'a depune mal intal armele, §i aceasta
nurnal poporului de jos, nu insg §i §efilor. Iar
amnistia acordatg de Bern era data din propria
sa initiativa, de acea nici nu oprise pe Ungurl
d'a comite crwilimi".
Romanif n'ad ca§tigat nirnica in 1848 §i
1849, puindull pelea in saramurg pentru im-
peratul, dar all speriat pe Maghiari cu vitejia
lor, a§a ca peste qece ani, la 1859 in con-
vorbirea ce Kossuth a avut cu Napoleon III,
cand irnperatul i-a propus ca derivativ In con-
tra AustrieI a ridice o resculare de Unguri in
Transilvania in contra Austriei, s'a cutremurat
carnea pe dinsul, §i iatg acel respuns al lui
190 SITUATIIINEA IN TRANBILVANIA

Kossuth : non I non Sire je ne jouerai pas a la


legére avec le sang de ma nation, il pourrait se
trouver encore parmi les Valaques de ce pays des
hommes qui renouvellent les atrocités commi-
ses en 1849", 0 s'ar fi gasit fan indoiala, pen-
tru ca Unguril n'arl invëtat nimic dela luptele
nenorocite din 1848 §i 1849.

La sosirea lui N. Balcescu 0 lui Balaceanu,


starea Transilvaniei era infioratoare. Bern, dupa
mai multe desbateri cu ace§ti do l. tinerf, admi-
sese idea de a preface causa maghiara in causa
romana, sa intre in Moldova i sa poarte ra-
sboia pana in Galitia; dar predarea dela Vila-
go§ 0 chemarea lui a lua comanda dela Dem-
binski la Ternipara a pus capot rasboiului au-
stro-ungar.

Pe la finitul lui Martie 1849 irqelegerea in-


tre Poarta 0 arnbasadorul rusesc in privmta
Principatelor era sëvêr§itä ; guvernele erat in-
telese chiar 0 asupra persoanelor cari erat sa
SOHIIEBARI IN PRINOIPATE 191

ocupe tronurile Valachiei §i al Moldovel. Poarta


primise pe Stirbeig de Domn al Valachiel cu
conditiunea ca Rusia s primeasca numirea lui
Grigorie A. Ghica de Domn al Moldovel. Con-
ventiunea era iscalita la Balta-Liman, §i se a-
§tepta venirea generalului Grabbe cu sanctiunea
impëratului Nicolae.
Cu toate c inusem pe Al. G. G-olescu in
curent de toate tratatiunile §i de tot ce se fa-
cea pentru Principate, §i-1 trimesesem lista chiar
de persoanele ce eraü sa fie proscrise, Locote-
nentii o tineat una §i buna ca toate aceste sciri
erail numai scornituri Carl invalueat candida-
tura lui Campineanu la Domnie.
Preocuparea noastra, de atunci, a Balcescu-
lui §i a mea, era intelegerea cu Unguril §i cu
Iancu §i formarea legiunil. Mai multi din Ro-
manil aflatori in Constantinopol : Apoloni, Dei-
vos, Al. Manu, Caraca§, C. Florescu §i alti mai
multi a§teptaft cu nerabdare sa porneasca sä
gäseasca pe Balcescu §i pe Balaceanu in Tran-
silvania. Generalii poloni treceaa de cei mai ca-
pabill organisatori i comandanti ; armata ita-
liana era comandata de generalul Czanowski, ar-
mata ungara 'de Dembinski, Visoski §i Bern ; noi
ne asigurasem de bravul comite Ilinski, cuno-
scut mai tarclit cu numele de Skinder Pap.
192 pnosesupf attuNTENI

Dumined, in qiva de Pasce anul 1849, des


de dimineatg, N. Balcescu i BalAceanu, into-
vgx5,0ti de Alecu Manu, de comitele Ilinski §i
de capitanul italian Monti, alergat cu po§ta cg-
%xi pe campul care se intinde de la S. Ste-
fano spre Silivria, trAgend spre Adrianopol, ca
sg, tread, in Ungaria prin taxa sOrbeasca pe la
Panciova.
Cu douë clile mai inainte, douë vapoare, u-
nul al Lloydului austriac venind de la Varna,
0 cel-alalt de la Odesa, purtand pavilionul rus
de onor la catargiul cel mare, se opreat in Bo-
sfor. Cel d'intAit desbarca, intre alp* alaorl,
0 28 tineri romani refugiql sat isgonill.
anume pe :
Adrian,
Apolonie,
P. CernAtescu,
Duilie,
Dutulescu,
Fratil Costache i Dumitrache G. Florescu,
Giurescu,
Fratil Radu i Alexandru C. Golescu,
Joranu,
Fratii Nicolae 0 C. Ipatescu,
Rusu Läcusteanu,
Llzureanu,
EXILA TZI
193

Nita ,Magheru,
Alexandru I. Manu,
ManO,
Mihail Marghiloman,
Negulici,
Padeanu,
Constantin Raco vita,
Scarlat Filipescu,
Serghiad,
imon,
Teologu,
Fratil Costache §i Iorgu Valeanu,
Zane,
Zosirna.
D'abia isbutise bietii tinerI a se capetul,
ghemuitl cate patru §i cate cincl intr'o camera,
§i casele toate unde locueall ere' inconjurate
de cava§iI politiel earl nu-i lasa sa se departeze
prea mult din mahalaua bor. Mai' pe seara intra
in camera mea doi functionari al Ministeriulul
afacerilor straine, Ali-Nehad Efendi §i Rusten
Bey (Marini), clicendu-rni ca ayeat ordine a in-
terna la Brusa pe RomaniI not* yenitl, cerên-
du-ml a-i pune , in relatie cu ca,t1-ya dintr'in§ii
pentru a se intelege asupra modului calatoriel
i intretinerel lor. Se intimplase sa, fie la mine
Alexandru C. Golescu §i G. Valeanu, cu call
Ghica, Amintiri, 27,641 13
CONVENTIIINEA
394

s'aü inteles ; §i a doua cli, afard de vre-o treI,


patru earl atil preferat sa treacd in alte State,
porneati la Brusa condu§1 de Ali-Nehad
Efendi.
Cel-alalt vapor apartinea marinei rusesci de
resbel §i aducea la Constantinopol pe generalul
G-rabbe cu instructiuni pentru incheierea con-
ventiei care s'a iscalit la 1 Mail 18491a Balta-
Liman.
Iata textul acestei conventiuni :

Convention entre la Bussie et la Turquie, relative aux


Principautés Danubiennes, signée ci Balta-Liman, le
1 Mai 1849.
Sa Majeste Impériale le trés haut et très puis-
sant Empereur et autocrate de toutes les Russies, et
Sa Majesté Impériale le trés haut et tres puissant
Empereur et Padichach des Ottomans, animés d'une
egale sollicitude pour le bien étre des Principautés de
Moldavie et de Valachie, et fideles aux engagements
antérieurs qui assurent aux dites Principautés le pri-
vilége d'une administration distincte et certaines au-
tres immunités locales, ont reconnu qu'a la suite des
commotions qui viennent d'agiter ces provinces, et
plus particulièrement la Valachie, ii devient nécessaire
de prendre, d'un commun accord, des mesures extra-
ordinaires et efficaces pour proteger ces immunités et
privileges, soit contre les bouleversements revolution-
naipes et anarchiques, soit contre les abus de pouvoir
DELL BALTA. LIMAN 195

qui y paralysaient l'ex6cution des lois et priyaient


les habitants paisibles des bienfaits du regime dont
les deux Principaut6s doivent jouir en vertu des trai-
tés solenneIs conclus entre la Russie et la Sublime
Porte ;
A cet effet, nous soussignés par l'ordre et l'au-
torisation expresse de Sa Majest6 l'Empereur de tou-
tes les Russies, et Son Altesse Rechid Pacha, Grand-
Vizir, et Son Excellence Hali-Pacha, ministre des af-
faires étrangères de la Sublime Porte Ottomane, par
l'ordre et l'autorisation expresse de S. M. le Sultan,'
après nous are dtment expriqués et concertés ensemble,
avons arrét6 et conclu les articles suivants:
n Article 1.
Vu les circonstances exceptionnelles amen6es
par les derniers 6vénements, les deux Cours Impéria-
les sont convenues qu'au lieu de suivre le mode 6-
tabli par le règlement de 1831 pour l'élection des Hos-
podars de Moldavie et de Valachie, ces hauts fonc-
tionnaires a vie seront nommés par Sa Majest6 le
Sultan d'après un mode spécialement concerté pour
cette fois entre les deux Cours, dans le but de con-
fier l'administration de ces provinces aux candidats
les plus dignes, et jouissant de rneilleure renomm6e
parmi leurs compatriotes. Pour cette fois egalement,
les deux hospodars ne seront nommés que pour sept
ans, les deux Cours se réservant un an avant l'expi-
ration du ternie fix6 pour la présente transaction, de
prendre en consideration l'état intérieur des Princi-
pautés et les services qu'auraient rendu les deux Hos-
CONVENTIIINEA
196

podars pour aviser d'un commun accord A des deter-


minations ultérieures.
, Article 2.
Le Reglement Organique accorde aux Principau-
tes en 1831 continuera a etre en vigueur, sauf les
changements et les modifications dont l'experience a
prouve la nécessité , notamment pour ce qui con-
cerne les assemblees ordinaires et extraordinares des
boyards. Dans le mode de composition et d'election
suivi jusqu'ici, ces reunions ayant donne lieu plus
d'une fois a des conflits deplorables, et meme a des
actes d'insubordination ouvertes, leur convocation res-
tera suspendue, et les deux Cours se réservent de s'en-
tendre, au sujet de leur rétablissement, sur des ba-
ses combinées avec toute la maturite requise, a l'é-
poque oil elles jugeront que cette mesure pourrait
etre mise a execution sans inconvenient pour la main-
tien du repos public dans les Principautés. Leurs
fonctions délibératives seront provisoirement confiées
a des Conseils ou Divans ad-hoc formes des Boyards
les plus notables et les plus dignes de confiance, et a
quelques membres du haut clerge. Les attributions prin-
cipales do ces Conseils seront l'aprette des impOts et
l'examen du budget annuel dans les deux provinces.
)7
Article 3.
Afin de procéder avec toute la maturite néces-
saire aux ameliorations organiques que réclament la
situation actuelle des Principautes et les abus admi-
nistratifs qui s'y sont introduits, il sera établi deux
DELA BALTA LIMAN 197

Comités de revision, un a Yassi, l'autre a Bucarest,


composes des boyards les plus recommandables par
leur caractere et leur capacite, auxquels sera defer&
la tache de reviser les réglements existants et de si-
gnaler les modifications les plus propres h donner h
l'administration du pays la regularité et l'ensemble
qui leur ont souvent manque. Le travail de ces co-
mites sera soumis dans le plus bref Mai possible h
l'examen du gouvernement Ottoman qui, apres s'étre
entendu avec la Cour de Russie, et avoir ainsi con-
state l'approbation mutuelle, accordera aux dites mo-
difications sa sanction definitive, qui sera publiee,
moyennant la forme usitée d'un Hatti Sherif de S.
M. le Sultan.
Article 4.
Les troubles qui viennent d'agiter si profonde-
ment les Principautes ayant démontre la nécessité de
preter h leurs Gouvernement l'appui d'une force mili-
taire capable de reprimer tout mouvement insurrec-
tionnel, et de faire respecter les autorités établies,
les deux Cours Impériales sont convenues de prolon-
ger la presence d'une certaine partie des troupes Rus-
ses et Ottomanes qui occupent aujourd'hui le pays ;
et notamment pour preserver les frontières et la Mol-
davie des accidents de dehors, il a été decide qu'on
y laisserait pour le moment de 25,000 a 35,000 horn-
mes de chacune des deux parts. Apres le rétablisse-
ment de la tranquilite des dites frontières, il restera
dans les deux pays par 10,000 hommes de chaque
cOte, jusqu'h l'achevement des travaux d'amélioration
198 CONVENTIIINEA

organique et la consolidation du repos interieur des


deux provinces.
Ensuite les troupes des deux puissances eva-
cueront complètement les Principautés, mais resteront
encore a portée d'y entrer immédiatement, dans le
cas oü des circonstances réclameraient de nouveau
l'adoption de cette mesure. Indépendamment de cela,
on aura soin de completer sans retard la reorganisa-
tion de la milice indigène, de manière a ce qu'elle offre,
par sa discipline et son effectif, une garantie suffisante
pour le maintien de l'ordre legal.

»Article 5.
)7
Pendant la duree de l'occupation, les deux Cours
continueront a faire resider dans les Principautés un
commissaire extraordinaire Russe et un commissaire
extraordinaire Ottoman ; ces agents spéciaux seront
charges de surveiller la marche des affaires, et d'offrir
en commun aux Hospodars leurs avis et leurs con-
seils, toutes les fois qu'ils remarqueront quelques abus
graves, ou qulque mesure nuisible a la tranquillité du
pays. Les dits commissaires extraordinaires seront
munis d'instructions, identiques, concertees entre les
deux Cours, et qui leur traceront leur devoir et le degre
d'ingérence qu'ils auront h exercer dans les affaires des
Principautes. Les deux commissaires auront également
a s'entendre sur le choix de membres du comité de
revision a. établir dans les Principautes, ainsi qu'il a
&Le dit a. l'article 3. Ils rendront compte a leurs Cours
respectives du travail de ces comités, en y joignant
les propres observations.
DELA BALTA LIMAN 199

Article 6.
La duree du present arrangement est fixe au
terme de sept annees, a l'expiration duquel les deux
Cours se reservent de prendre en consideration la situa-
tion dans laquelle les Principautes se trouveraient alors,
et d'aviser aux mesures ulterieures qu'elles jugeraient
les plus convenables et les plus propres a assurer
pour im long avenir le bien etre et la tranquilite de
ces provinces.
Article 7.
II est entendu que par le present Acte, motive
par des circonstances exceptionelles, et conclu pour
un temps limite, ii n'est derog6 a aucune des stipu-
lations existantes entre les deux Cours a l'egard des
Principautes de Valachie et de Moldavie, et que tous
les traites anterieurs, corrobores par l'acte separe du
traité d'Andrianople, conservent toute leur force et
valeur.
Le sept articles qui precedent ayant 6t6 arretes
et conclus, notre signature et le cachet de nos Armes
ont ete apposes au present Acte, qui est remis a la
Sublime Porte en echange de celui qui nous est remis
par Son Altesse le Grand Vizir et S. E. le Ministre
des affaires etrangères précites.
Fait a Balta Liman le 19 Avril (1 Mai) 1849
(et de l'Hegire le 8 Djemasi-ul Akhir 1265).
(L. S.) (s.) Vladimir Edon'.
Envoye extraordinaire et ministre plenipoten-
tiaire de S. M. l'Empereur de Russie pres la Sublime
Porte Ottomane".
200 CAIMACAMII

Tot atuncl intra in Cornul de aur §i vapo-


rul frances al mesageriilor pe care se allati cel
trel fo§tI Caimacami al no§tri, Eliad, Tell §i N.
Golescu.
Inca de cand e§ise din tail fo§til no§tri
Caimacaml aveall dorinta de a se stabill la Con-
stantinopol, dar pare ca ar fi voit sa ail:A un
fel de autoritate, chemati oare-cum §i stipen-
diatl de guvernul Otoman ; scrieat necontenit
mini§trilor cerendu-le sa le trirnita banl, dar
scrisorile lor rémaneau fait respuns.
Intr'o li chernat de Aali-Pa§a, iml spune
ca primise o depe§e prin care Principe le Cali-
machi il facea cunoscut dela Paris, ca fostil
Caimacarni se hotarise sa vie la Constantino-
pol ; me chemase ca sa-mi qica sa le scrill sä
nu vie, cad dupa intelegerile ce avea cu Ru-
sia, Poarta va trebul sa-1 interneze undeva in
Asia.
De §i nu eram in relatie de corespondenta
cu acel oarnenl, dar am insciintat indata pe
Alexandru G. Golescu de toate lisele lull Aali-
Pasa, insarcinandu-1 a le da aceasta in cuno-
noscinta ; intalnind apol pe Costache Alexan-
drescu, cumnatul lull Eliad, pe strada, la Pera,
i-am fãcut si lui cunoscut, de §i el fusese d'a
dreptul insciintat. Eliad insa atat la avertismen-
LA CONEITANTINOPOL
201

tul Golescului cat §i la acel al cumnatu-sen


Alexandrescu, respunde ca aceasta era numal o
intriga a mea ; Costache Alexandrescu a fost
chiar trimis de Aali-Pa§a la Pirea ca sag' o-
preasca d'a veni la Constantinopol, dar a fost
cu neputinta de a I scoate din idea lor.
Ajun§l In portul Constantinopolului, cand
afl voit sa iasg din vapor au fost opritl de po-
litie §i cu mare anevointa s'a permis numal
nuia, WI N. Golescu, ca sa meargg insotit de
un pazitor pang, la Suleiman-Pa§a.
Acesta l'a primit sfatuindu-1 sa se intoarca
indata pe batel. Intr'acea trecere Golescu s'a pu-
tut abate un minut pe la mine.
Pe la amiacl am fost chemat la Aali-
Pa§a care m'a Msarcinat sä me duc pe vapor
sa staruesc din partea lui ca sa se intoarca, gi
pentru casul ca poate nu ar avea bani de in-
toarcere mi-a dat un bilet catre bancherul Al-
leon sa pue la dispositia mea suma de 3300
fraud. Vaporul pornea la 5 ore seara §i se in-
timplase sa fie qiva de Pasce, prin urmare cu
neputinta de a gasi. un cantor deschis ; d'abia
am putut gasi pe Allëon, dar neavend bani a-
casa mi-a, dat o creditiva asupra easel James
Bell & C-ie la Malta ; acel efect l'am dus i l'am
inmanat pe vapor lui N, G-olescu pentru care mi-a
202 CIAIMACAMII

dat o recipisa ('). Tot odata i-am remis §i un or-


din al generalului Aupick catre comandantul ba-
teluluI, ca sa le dea trecerea gratuita pana la
Marsilia, i astfel aü pornit inapol.
Cate-va vile dupa intoarcerea la Paris, N.
Golescu mi-a trirnis o epistola la adresa luI Su-
leiman-Pa§a, dupa care alatur aci copie. Am in-
credintat'o unui impiegat al PorteI, lui Enys
Efendi sa o dea la adresa et Enys Efendi mi-a
adus'o Inapol dupa o luna sail douö, cerOndu-ml
din partea lui Suleiman-Pap sa-I fac o traductie
in limba turceasca, traductie pe care i-am tri-
mes'o. Adaog aci §i alte trel epistole ale lui Alex.
G. Golescu privitoare la cestiunea formärei le-
giuneI romane §i asupra calatoriel celor trei Cal-
macaml la Constantinopol.

1) Textul recep-isel este urmatorul:


Recu par Monsieur Ion Ghyca une lettre de credit de
fr. trois-mille-trois-cent, de la part de MM: Jaques et Antoine
Alléon sur MM. James Bell et C-ie a Malte.
.,15 Avril, 1849, Constantinople.

(Signd), N Golescu".
N. GOLESCII 203

No. LVI.

N. Golescu cdtre Suleiman-Pap(').


Paris, le 17 Mai, 1819

Excellence,
II m'a été de toute impossibilite de vous
exprimer toute la joie que j'ai ressentie en vous
voyant, lors de mon arrivée a Constantinople ;
avec quel regret pourtant ne suis-je pas parti.
Je suis accourru aupres de vous, Excellence,
comme un fils dans les bras de son Ore. Tout
Valaque Men pensant vous consicière pour tel,
d'autant plus moi, qui a pu, plus souvent que
les autres, apprécier votre cceur plein de dou-
ceur et de magnanimite. Je viens done exposer
a mon pere l'état critique dans lequel je me
trouve, ainsi que tous mes autres compatriotes
demeurant a Paris. Nous sommes sans argent,
Excellence, et par consequent exposes a etre
enferrnes d'un jour a l'autre. Voici done ce que
je prie Votre Excellence de vouloir bien faire
pour nous.

1) Adresa sub textul serisorel : A Son Excellence Suley-


man Pacha, Ministre de la Marine.
204 N. GOLE8CII

Nous pouvons etre classes en deux cate-


gories. Les uns ayant de la fortune, les autres
n'en ayant pas du tout. Les premiers supplient
Votre Excellence de vouloir faire en sorte que
le gouvernement turc leur avancat une som
me d'argent, qui lui sera restituee des que nous
rentrerons dans le pays, oil. bien que nos fa-
milies puissent le faire. Quant pour les autres,
le gouvernement fera un acte de pieté que de
leur envoyer de quoi se nourrir. Jusqu'a pre-
sent nous avons partage ensemble, mais main-
tenant nous autres aussi, nous sommes obliges
de courrir a la munificence de la Sublime Porte,
qui j'espere ne nous laissera pas subir les con-
sequences de la misere.
Veuillez, Excellence, vouloir prendre en
consideration ma priere tout en me mettant au
nombre de vos plus devoués serviteurs.
J'ai l'honneur d'etre

,,De Votre Excellence le trbs-humble


et trbs-obéissant serviteur

N. Golesco" .
A. G. GOLESCII 205

No. LXVIII.
A. G. Golescu care Ion Ghica la Constantinopol.
Paris, le 24 Février 1849.
Mon cher Ghica !
Je suis pris au dépourvu. Je n'ai que le
temps de t'ecrire peu de lignes a la hate. Nos
imprirnés seront finis aujourd'hui, et demain
nous les envoyons avec lettres d'envoi aux ca-
binets de Londres, Francfort, Vienne et Berlin.
Nous en distribuerons environ 2000 exemplaires
aux divers parlements, journaux et cabinets de
lecture.
Mardi prochain (27) on fait des interpel-
lations a Londres, et Lord Palmerston n'en est
pas facile, ce qui prouve bien que la reponse
qu'il doit faire ne peut etre que favorable a
notre cause. J'ai yu Mr. Poujade, il est tres
bien dispose pour nous, et son caracthre, que tu
connais fort bien, nous garantit que sa mission
sera tres-serieuse. Ii m'a dit que la meme mis-
sion lui avait eté offerte peu apres la révolu-
tion de Février et qu'il n'avait pas voulu ac-
cepter pgrcequ'il avait demandé avant tout des
instructions positives, une politique nette et
digne de ]a, France, ne voulant pas jouer le rOle
206 G. A. GOLE9017

d'une poupee. Cela veut bien dire, il me semble,


que s'il accepte en ce moment, c'est que la po-
litique a tourne et que les instructions sont
de nature a le laisser agir avec energie et di-
gnité.
Je suis bien fache de ne pouvoir repon-
dre bien longuement a ta dernière lettre. Je me
reserve de le faire par le prochain paquebot.
Imagines toi que je n'ai qu'un quart d'heure
pour écrire. La journée du 24 n'était point celle
de l'expedition, je ne m'attendais point a etre
si presse. Je viens d'apprendre par Mr. Schefels,
que cette fois-ci le paquebot se derange de ses
habitudes, et qu'il faut absolument t'écrire- a la
hate, sous peine de remettre au 7 du mois pro-
chain.
Mr. de Reculot est tres bon pour nous.
Je pule souvent avec lui de toi. II ne revien-
dra a Constantinople que si on veut le nom-
mer charge d'affaires et il pretend que pour le
moment il n'a pas beaucoup de chances. Il est
parti hier pour un mois a la campagne.
Peut-étre par le prochain. paquebot Nicolas
pourra-t-il partir, je ne le pense cependant pas,
car ii ne compte trouver de l'argent qu'd Vienne
et ii n'a pas encore de quoi alter jusqu'd Vienne.
Encore n'est-il pas bien stir d'en trouver a
RELATII O FRANCES/I 207

Vienne. Je crains que l'ex-Prince Ghica ne le


retienne plusieurs semaines en remettant d'un
jour a l'autre pour lui donner 100 # qu'il lui
écrit ne lui etre pas bien facile de trouver.
Adieu, mes hommages respectueux a Ma-
dame Ghica et mes amities a, N. Balcesco
ton ami
A. G. Golesco" .

Je viens de me rappeler seulement que


c'est l'anniversaire de la trop fameuse revolu-
tion du 24 Fevrier ; vive donc a jamais la re-
volution democratique et sociale, comme on l'ap-
pelle, mais meurent tous les républicains socia-
listes qui ne valent pas le diable ; que Dieu pre-
serve notre pays de ce fléau HI"

No. LXVI.
A. G. Golescu lid Ion Ghica la Con.stantinopol.
Paris, 27 Avril, 1849.
Cher Ghica !
L'affaire de la legion roumaine dont tu
me parles dans ta dernibre lettre, est connue
ici de presque tous. Je n'ai donc pas jug pru-
208 A. G. GOLEBOU

dent de cacher quelque chose a, cet egard et je


ne serais pas etonne que Tell et Eliad sachent
déja tout ce qui s'est fait a, cet egard. Maghero
eut Ote le meilleur pour se mettre a, la tete
d'une legion roumaine. Si tu lui a écrit et qu'il
ne t'a point repondu, c'est sans doute que ta let-
tre ne lui sera pas parvenue, ou bien qu'elle l'aura
trouve très-malade, comme on le disait ici, ii
y a quelques semaines. Du reste quel que soit
le chef de la legion, je e,ras qu'il ne soit trop
tard pour la pouvoir organiser.
Le Valaques de Transylvanie ont eu un
moment supreme, c'est celui oii l'on a proclame
la levee en masse ; ii fallait se saisir de cette
occasion pour demander de armes et menacer
de marcher sur les Saxons pour les desarmer,
si on ne voulait leur en fournir. Si on s'était
montre hardi, Puchner n'aurait pas joue avec
ces pauvres Valaques comme avec des marionet-
tes. Lorsqu'il s'etait agi de délivrer Lauriani
de la prison, on n'a pas hesite a, soulever les
villages Valaques et a les faire marcher sur
Hermannstadt, quand les Saxons n'en etaient pas
encore aux abois et que la guerre contre les
Maghiars n'etait pas encore declaree ; et quand
le fameux Ianco s'est trouve, par le fait de la
levee en masse, a. la tete de 80,000 hommes
MItICAREA DIN TRANSILVANIA
209

(dit-on), on a hésité de tenir un langage a peu


près comme celui ci: Donnez nous des armes
et non point des fourches et des piques, si vous
voulez que nous risquions nos vies et nos biens
pour l'Empereur. Nous voulons bien sauver l'Em-
pire et le consolider pour l'avenir, mais nous
ne voulons point le faire en automates, qui ne
soient bons qu'a, servir de chair a canon ; nous
voulons jouer un rOle special a nous, un rOle
important dans la conservation de l'Empire.
Laissez-nous donc nous organiser en legions na-
tionales, donnez nous des canons et des fusils,
de la poudre, de l'argent, ou bien nous mar-
chons sur les Saxons qui ont pris tout pour
eux et qui nous laissent exposés a la mitraille
de l'ennemi, tandis qu'ils s'enferment dans leurs
villes. Donnez-nous des armes ou nous les pre-
nons de force, car nous voulons sauver l'Em-
pire malgré vous. Les Roumains sont vaillants
et ils sont fideles a la Maison d'Autriche ; vous
autres, vous etes poltrons, et si vous ne nous
donnez point des armes vous etes traitres a la
Maison d'Autriche et nous marchons sur vous
comme sur des rebelles ou des traitres".
Je ne sais trop ce que Puchner eut pu
rOpondre a un tel langage ; les Croates n'ont-
ils pas commence a peu pr6s comme cela leur
Chico, .4mintiri. 27,641. 14
A. fa. GOLEBOU
210

resistance, malgre les protestations et les me-


naces de l'Archiduc Etienne et du cabinet de
Vienne ? Si les Valaques avaient éte armés, s'ils
.avaient parle comme ont pule les Croates, s'ils
avaient eu des chefs, comme ceux-ci en ont eu,
on n'aurait pas entendu dire : la lacheté des
Valaques, la perfidie des Valaques etc. etc. On
n'aurait pas entendu repéter que les Valaques
sont tan tOt avec l'Autriche, tanta avec les Ma-
ghiars, tantOt avec les Russes et toujours avec
le plus fort !... On nous aurait respectes com-
me on respecte les Croates quoiqu'instrurnents
de la reaction ; devant la question de la natio-
nalite, il n'y a pas de question de démocratie.
Avant tout etre et puis examiner le comment.
Les Valaques comme les Croates devaient are
pour ceux qui leur promettaient l'existence na-
tionale. Les Maghiars la leur refusaient, l'Au-
triche la leur promettait, le choix n'était pas
embarassant pour eux et il ne pouvait are des-
honorat pour une nation de s'allier a un mo-
narque qui leur promettait l'existance pour re-
pousser une democratie qui menacait d'aeindre
les nationalités. Que si ensuite le monarque s'é-
tait montre ingrat et avait mis sa perfidie
decouvert, ii n'en aurait pas coute aux Rou-
mains plus qu'aux Croates de le menacer d'une
2ILIVCAMEA DIN TRANSILVANIA. 211

defection et cette menace eut été d'autant plus


efficace, que les Roumains eussent pris une part
plus directe et plus brillante dans la lutte. Voyez
que d'efforts les Maghiars font pour entrainer
la defection des Croates, tandis gulls disent a-
vec un mépris desesperant: Quant aux Vala-
ques nous en aurons facilement raison ii ne ;

.vaut pas la peine de leur faire des courbettes,


ni de nous her a leur egard par des engage-
ments positifs qui pourraient enchainer notre a-
venir ! Voyez aussi avec quel soin l'Autriche
menage la susceptibilite des Croates, tandis qu'elle
est sourde aux plus modestes reclamations des
Roumains ! C'est que les Croates ont agi avec
vigueur, qu'ils ont eu une politique certaine,
invariable, ferme et qu'ils n'ont point manqué
d'hommes d'Etat, tandis que les pauvres Vala-
ques n'ont su que servir de. chair A canon ! Je
me rapelle encore, qu'A mon pasage par la Tran-
sylvanie, on ne savait pas encore s'il fallait etre
avec l'Empereur oil avec les Maghiars I Et ces
hesitations se sont prolongees jusqu'A ce que
le cabinet de Vienne, ayant mis en quelque sorte
les Valaques en demeure de se declarer, Bs se
sont livr6s comme des moutons A discretion
d'un Puchner.
Quand nos emigres sont arrives en Tran-
212 A. G. GOLESCII

sylvanie, ils n'ont pas vu en quoi avait cloche


la politique des Valaques de Transylvanie, et
ils se sont mis inconsidérément a crier a droite
et h gauche qu'il fallait s'allier aux Maghiars
pour renverser la perfide dynastie d'Autriche,
croyant qu'il suffirait, qu'eux, inconnus dans le
pays, parlassent et prechassent Valiance ma-
ghiare pour changer tout d'un coup les idees
et les prejugés du peuple contre les Maghiars.
Ils n'ont réussi qu'a compromettre les Valaques
aupres du cabinet de Vienne, sans rien faire
pour la cause maghiare, car je ne suppose pas
que quelques mots lances h tort et h travers
aient fait quelque chose pour l'armée de Bern.
Quoiqu'il en soit, puisque le mal est main-
tenant fait, puisque les Valaques sont enfin par
la force des choses avec Bern, puisque l'armée
russe va se frotter avec celle de Bern, ne fal-
lait-il pas songer h organiser une legion Rou-
maine, quand ce ne serait que pour se donner
le plaisir d'abattre quelques tetes de Calmouks?
Oui, sans doute, seulement je crains qu'il ne
soit trop tard.
S'il n'est pas trop tard, vous aurez sans
aucun doute fait la seule chose qui pouvait
quelque peu relever l'honneur des Valaques. Nous
verrons.
MIVAREA DIN TRANSILVANIA 213

Quant a Maghero, je crois qu'il accepte-


rait d'autant plus volontiers de prendre part
a, la formation de la dite legion, que ce sera
peut-etre le seul moyen de réparer la faute
immense qui a eté commise lorsqu'il a licencié
ses pandours et qu'il n'a pas passe avec armes
et bagages et avec ce qui etait plus determine
du ate des Valaques de Transylvanie sans la
permission de Puchner.
S'il avait pu joindre Ianco, avec deux
mille pandours seulement, ii prenait une posi-
tion inexpugnable contre l'Autriche elle-meme,
si elle avait voulu empecher que des Valaques
vinsent au secours de Valaques, comme des
Serbes de Turquie étaient dep. venus au secours
des Serbes d'Autriche. J'en ai deja, parle a Ma-
ghero comme d'une chose a, desirer, et sans lui
dire que la chose était en train de s'exécuter.
Je ne doute pas qu'il ne se rende en Transyl-
vanie s'il est en bonne sante et s'il en a les
moyens.
Par le prochain paquebot nous attendons
des nouvelles des trois chefs de l'emigration,
chefs sans autorite, puisque toi qu'ils consentaient
a.te laisser- continuer tes fonctions a-bas, tu ne
veux point les reconnaitre, ni N. Balcesco non
214 A. G. GOLESCII

plus, et que Bratiano D. gulls consentent égale-


ment a, laisser a Londres, n'est pas de ceux
qui sont tres-disposes a les reconnaftre. Quant
A moi, j'ai plie devant ce que je croyais etre
la ferme volonte des emigres de Transylvanie,
ce qui ne m'a pas empeche de leur dire era-
ment des vérités assez dures. Je ne me suis
cependant pas retire parceque je ne veux pas
les reconnaitre, car je crois que toute insubor-
dination contre la majorite est toujours dan-
gereuse par l'exemple, mais parceque je suis
degotte du tout en masse.
Nous manquons d'hommes, voila mon avis ;
nous n'avons que des brouillons ou des intri-
gants et des malhonnetes ; s'il y a des excep-
tions, elles sont si peu nombreuses que je ne
veux pas accepter de solidarité avec la masse.
Quand je verrai quelqu'un a la tete avec l'étoffe
d'un dictateur,, je serai toujours pret a offrir
mes services, sans accepter d'autre solidarité
que celle du fonctionnaire vis-a-vis du chef. Mais
quant a conseiller telle organisation plutOt que
telle autre (dans l'émigration) ou tel mode d'ac-
tion plutet que tel autre, c'est ce que j'ai bien
résolu de ne point faire a l'avenir. Que la mas-
se d'intrigants et de fanatiques se tire d'affaire
ORGANIBAREA. EMIGRATIIINEI 215

comme elle pourra. On peut bien aussi faire


quelque bien a son pays, en se tenant a l'écart.
Adieu,
ton ami
I. G. Golesco.
Mes hommages respectueux a ta femme".

No. LXX.
A. G. Golescu lui Ion Ghica la Constantinopol.
Fontenay aux Roses, 27 Juin, 1849.

Mon cher Ghica!


Comme tu reviens encore sur la question
tant rebattue de l'ex-Lieutenance et qu'Alexan-
dre, mon cousin, me reproche aussi comme une
faute impardonnable, l'ombre d'un soupcon qui
a pu passer un moment par mon esprit, je suis
bien oblige aussi de revenir sur un sujet que
je croyais assez éclairci pour ne plus encourir
des reproches plus graves que ma faute, si faute
il y a. Tu n'as jamais estime ni les talents, ni
le caractère moral d'Eliade ; celui-ci, a tort ou
a. raison, passait pour dieter ses volontés a Tell
et pour etre maitre, par consequent, des votes
216 A. G. GOLEEIGIT

de la Lieutenance ; voila plus qu'il n'en fallait


pour te rendre ennemi decide de la dite Lieu-
tenance. Mais ce n'est pas tout : plusieurs per-
sonnes, qui, avant la revolution, étaient loin de
professer pour la personne d'Eliade un mépris
souverain, comme tu le faisais au vu et au su
de tout le monde, se sont singulièrement rap-
prochees de ta maniere de voir, depuis qu'elles
ont vu la Lieutenance a l'oeuvre; Balcesco no-
tamment, qui avait une confiance illimitée en
Tell et qui ne mésestimait nullernent Eliade, en
est venu a penser a peu pres comme toi au
sujet de ces Messieurs. Tout cela a dill singu-
lièrement fortifier en toi la conviction que la
Lieutenance avait Ote et qu'elle continuerait a
etre fatale au pays et a la revolution; qu'y a-t-il
que de tres naturel dans tout ceci? Le premier
tu m'as propose de faire en sorte que Tell et
Eliade se desistassent de l'initiative qu'il leur
appartenait de prendre dans les actes de l'émi-
gration, en leur qualite de membres de l'ex-
Lieutenance. Tu as écrit dans le meme sens a
d'autres personnes, et en cela tu n'as pas &LC
heureux, car Tell et Eliade avaient appris que
ton désir cache était de les voir mis de cOte
et de voir arriver Nicolas Golesco seul a, la tete
des affaires de l'emigration. Il ne m'est janlais
ORGANISABEIA EMIGRATIIINEI 217

venu dans l'esprit de blamer ce désir de ta part,


ni les demarches que tu aurais employees pour
arriver a sa realisation, car je n'y voyais que
la consequence logique d'une conviction irré-
sistible, d'une invincible repulsion pour les per-
sonnes en question ; mais j'ai eu l'occasion de
constater que la maniere détournée dont tu a-
vais voulu insinuer a Tell et a Eliade de se de-
sister avait completement manqué son but, car
ces Messieurs arriverent a Paris avec la con-
viction que tu t'etais entendu avec nous pour
faire aller Nicolas comme seul chef de l'émi-
gration a Constantinople, afin de faire triompher
sa candidature a la principaute aux depens de
ces Messieurs etc. etc. Pour la premiere fois
j'ai étO soupçonne de donner dans des tripota-
ges de cette nature ; d'un mot j'ai voulu en-
clouer cette batterie de soupgons qui, atteignant
tout le monde sans distinction, rendait tout tra-
vail impossible ; vous soupconnez notre bonne
foi, leur ai-je dit, he bien, prenez l'incognito,
partez au plutOt sans mot dire a personne, ren-
dez-vous a, Constantinople, vous deux et Nicolas
Golesco, entrez en relation avec les Turcs, et
vous verrez vous memes ce qu'il en est. S'il
n'est point vrai que les Turcs n'ont ,pas grande
confiance en vous deux, demeurez A Constan-
A. G. GOLESOIT
218

tinople tous le trois et vous deiouerez l'intrigue


que vous supposez qu'on ourdit contre vous ;
si au contraire, les Tures ne veulent point en-
trer en pourparlers avec vous deux, Vous seriez
sots et coupables en meme temps, de vouloir
demeurer plus longtemps a Constantinople a ti-
tre de Lieutenance. Ceci fut dit quelques jours
seulement apres le vote des emigres de Paris,
qui confirmait celui de l'emigration de Transyl-
vanie, par lequel ces Messieurs se disaient ap-
pelés avec Nicolas G-olesco a la tete des affaires
de l'ernigration roumaine. Un mot d'explication
a ce sujet : Dans notre reunion ii s'est trouve
deux personnes qui ont nie que ces Messieurs
aient Oté élus chefs de l'anigration ; Teulesco
est l'une de ces personnes ; quand ii lui fut ob-
serve que l'élection avait eu lieu a Kronstadt,
ii répondit que la quantitê des emigres ne de-
vait pas l'emporter sur la qualite de ceux qui
se trouvaient a Hermannstadt et a Paris sans
doute ; cette reponse malheureuse ne fit qu'em-
brouiller d'avantage la question. Enfin, ii fut
décidé que pour donner preuve de dêférence en-
vers la majorité (qui avait droll, de se forma-
liser de cette pretendue comparaison qu'on vou-
lait établir entre la quantite des votes et leur
qualite) nous reconnaitrions provisoirement ces
WIG-ANIS A.REA ZMIGRATIIINEI 219

Messieurs pour chefs et que nous écririons is


tous les emigres pour tacher d'obtenir une mo-
dification du vote qui avait eu lieu en Tran-
sylvanie (s'il y a eu vote). J'ai vote avec la
majorité parceque j'ai trouve cette proposition
plus propre A concilier tout, et surtout A pre-
venir un dissentiment entre nous et la majo-
rite des emigres. J'ai vote encore pour cette
proposition afin de voir au plutet un commen-
cement d'action au nom de l'emigration entiere,
ce qui serait devenu impossible avant deux ou
trois mois, si l'on n'avait point reconnu l'au-
torite de ces Messieurs du moins provisoirement ;
j'ai vote surtout dans la pensee de prévenir la
dissipation du peu d'argent qui ëtait resté A la .

disposition de l'emigration et dans celle de de-


mander compte au plutOt des sommes qui a-
vaient été confiées A plusieurs d'entre nous. Cela
fait, je n'ai pas voulu etre un des trois secré-
taires que ces Messieurs se sont choisis tout de
suite et cela par des raisons simplement person-
nelles et non point par esprit d'opposition con-
tre ces Messieurs. Je prevoyais, par exemple,
la perte d'un temps que je pouvais employer
plus utileMent et je prevoyais aussi qu'on in-
terpreterait d'une fawn calomnieuse la coinci-
dence, par laquelle il se faisait que précisérnent
220 A. 0. GOLESCII

ceux qui ent le plus appuyé la proposition qui a-


vait triomphé étaient aussi ceux qui, avec les
trois membres de la Lieutenance, devaient tout
decider et tout faire. Mais vous voulez prévenir
les imputations d'un parti ; vous tombez par la
mème sous l'accusation du parti adverse ; tel
est le sort de ceux qui ne sont d'aucun parti :
mon refus a eté mal interpreté par Eliade et
par Tell, et comme j'ai vu que je n'avais réussi
qu'A aggraver les mefiances, je me suis ravise ;
j'ai accepte de travailler avec ces Messieurs, et
c'est alors que du premier coup, j'ai propose
de mettre un terme a, une situation si fausse
et j'ai conseille le voyage incognito. Tous les
autres ont approuve l'idee , personne n'y a fait
là moindre objection et il a été decide que nous
devions éviter la moindre indiscretion. Depuis
j'ai ete a meme d'apprecier ce que vallent ces
Messieurs comme hommes politiques ; ii y a en
des disputes plutet que des discussions, et comme
Tell confond toujours la séverite du franc re-
publicain avec la grossièreté d'un mal appris,
ii y a eu du froid entre nous. Il y avait done
pres de deux mois depuis qu'il n'était plus
question entre nous ni du depart de ces Mes-
sieurs ni de quoi qu'il soit d'important, lorsque
j'ai regu ton premier avertissement que ces
ORGANIBAREA EMIGRATIIINEI 221

Messieurs ne seraient pas bien vus a, Constan-


tinople. Ces Messieurs se trouvaient alors a
Londres ; ton second avertissement était beau-
coup plus categorique. Tu me disais que le mi-
nistere Turc leur faisait savoir par toi de ne
pas venir a, Constantinople. J'ai lu a. Nicolas
Crezzulesco cette seconde lettre, et lui ai même
communique les soupçons que ton premier aver-
tissement avait éveille en quelques uns d'entre
nous, soupçons que je n'avais pas eu le cou-
rage de repousser pour plus d'une raison. D'a-
bord, j'étais a bout de mes forces que j'avais
epuisées a. force d'avoir bataille envers et con-
tre tous, et je ne me sentais pas le courage de
recommencer une nouvelle lutte pour repousser
de nouveaux ; a. peine venais-je de
sortir d'une querelle d'une violence peu com-
mune que j'avais eu avec Rosetti et Bratiano
et de toutes les scenes qu'elles avaient entraine
avec elle ; en moins d'un mois je m'étais dis-
pute ou refroidi avec Tell, Eliade, Rosetti, Bra-
tiano, VoInesco, C. Balcesco et quelques autres;
II faut, sans doute, que j'aie peche Dar quel-
qu'endroit pour m'etre ainsi brouillé avec tout
le monde. Ce que je sais, cependant, c'est que je
ne me suis passione que contre l'indignite des
uns et contre les passions personnelles des au-
222 A. G. GOLESCII

tres ; j'eusse sans doute beaucoup rnieux réussi


si j'avais pu contenir l'indignation en moi et
conserver plus d'indifférence et plus de sang
froid, tout en soutenant ma these comme on
soutient une chose de peu d'interet. Mais la
question n'est point de montrer par oa j'ai pe-
chO, ce que je veux te faire comprendre c'est
qu'au moment oa est arrive ton premier aver-
tissement, j'etais tellement épuise au moral, que
je ne me sentais pas le courage de commencer
une neuvelle lutte pour détruire des soupeons
nouveaux ; j'ai done garde le silence sur Ia prO-
tendue intrigue qu'on t'attribuait. Du silence A
un commencement d'hésitation ii n'y a qu'un
pas, et A force de voir des gens convaincus que
tu intriguais pour empecher ces Messieurs d'ar-
river A Constantinople, j'ai incline a penser que
cette intrigue n'était pas impossible de ta part,
du moment que tu avais la conviction que ces
Messieurs seraient nuisibles A notre cause. Si
j'ai commis quelque peche A ton égard, c'est
celui-la et non point d'autre, et la meilleure
preuve c'est que j'ai continue A t'Ocrire comme
auparavant, ce que je n'eusse certes point fait
si j'avais pu croire qu'il y efit quelque chose
d'indigne au fond de ta pensée ; comme j'ai
communiqué cette hesitation de mon esprit A
mina, IF ELIADE 223

Nicolas Crezzulesco et que d'apres une de tes


lettres et d'apres une lettre que celui-ci m'a é-
crit de Constantinople, j'ai pu croire qu'il t'a-
vait devoile le soupçon auquel je m'etais laisse
aller, j'ai mieux aime t'avouer la chose plutet
que de t'abandonner a l'exageration immanquable
des faits quand ils sont mal appris. C'est ce
que j'ai fait dans une de mes dernières lettres,
mais mal fait, sans doute, puisque je ne suis
pas encore parvenu a, me mettre a l'abri des
reproches injustes. Je te le répete done encore
une fois, ma rnéfiance n'est pas allee plus loin;
ii y aurait mensonge de ma part a vouloir pa-
raitre plus confiant que je ne l'ai té, mais ii
y a aurait injustice aussi de votre part a, m'ac-
cuser de plus de méfiance que je n'en ai eu.
Quand Tell et Eliade s'efforçaient de me prouver
que Bratiano et Rosetti avaient trahi, j'étais
tres prévenu contre ceux-ci, et cependant je leur
ai toujours répondu que s'ils parviennent jamais
a me prouver quelque chose, ce ne sera jamais
que Bratiano et Rosetti ont conspire contre leur
pays, mais seulement qu'ils ont conspire contre
Messieurs Tell et Eliade ; sans prejuger la ques-
tion, je mettais une borne de bon sens a, la
méfiance. Quand ces memes personnes voulaient
me prouver que tu avais aussi trahi, je met-
224 A. G. GOLEBOIr

tais aussi une borne a leur mAfiance a, ton 6-


gard, borne antérieure a, toute discussion. J'ad-
mettais le fait d'ambition, mais je n'y voyais
pas de quoi t'en faire un reproche. J'admettais
clue tu 6tais clëvou6 a Carnpineano, jusqu'a tra-
vailler pour sa candidature a la Principauté, mais
un dövouement de conviction n'est point un
reproche, comme le serait un dévouement fac-
tice. J'admettais que dans ton mariage ii pou-
vait y avoir eu du calcul('), mais je n'y voyais
rien d'infamant. J'admettais une excessive ha-
bileté de ta part, mais je soutenais que l'habi-
letO n'était ni supercherie ni indignite, et je con-
cluais que tout ce que ces Messieurs pouvaient
tenter de me prouver, c'est qu'il fallait avoir
les yeux ouverts sur toi, pour voir si ton dé-
vouement pour Campineano, ou si ta propre
ambition ne t'entraineraient point a, mettre toute
ton habileté au service d'une personne que nous
n'estimons pas comme homme politique. C'est
la, il me semble, parler en homme sérieux qui
ne se laisse entrainer ni a. un exas de con-
fiance, ni a un excès de méfiance. Je ne me
chargeais pas de faire l'apologie des hommes ;
je voulais seulement &after par anticipation

I) Car il a ifite question de tout cela, vois-tu?


TELL qz ELIADE
225

tout exc6s d'indignite, afin de prouver qu'il y


avait moyen de travailler avec les mêmes horn-
mes si fautifs qu'on les suppose. Voila qui est
dit pour la méfiance ; du reste lA n'est point
toute la question : quand j'ai reçu ton second
avertissement, ii n'y avait plus mefiance qui
tienne : ii falait communiquer l'avertissement A
ces Messieurs, afin de les prévenir de ce qui
les attendait s'ils se rendaient A Constantinople,
et ce qu'on me reproche, c'est que, loin de leur
avoir communiqué la chose, je leur cache tout,
je les engage encore A partir, je cours même
faire de l'argent pour leur faciliter les moyens
de se rendre A Constantinople, et je fais tout
cela en trompant les uns et les autres, et je
suis accuse de tout cela par Nicolas Crezzou-
lesco Tu ne dois done pas t'Otonner de l'indi-
I

gnation a laquelle ces accusations odieuses m'ont


dii porter, ni de la reponse que cette indigna-
tion m'a dictée pour N. Crezzoulesco. Quels ont
ete les moteurs infames de ces calomnies, ce
n'est pas A moi a les decouvrir ; du reste, a-
près un premier mouvement d'indignation, ii
ne m'est resté de tout cela, qu'un profond me-
pris et tine profonde pitie pour les vrais cou-
pables. J'ai des témoins qui attesteront toujours
que j'ai fait part A ces Messieurs de ce qui les
Ghica, Arnintiri, 27,641. 15
226 A. 0. GOLE EICII

attendait a Constantinople. Tell lui- memo a-


vouera, que quand je lui ai fait part de la cho-
se, il m'a repondu qu'il en avait d6ja connais-
sance, qu'Eliade en avait 6t6 averti par ses pro-
pres parents (ou amis) de Constantinople, que
néanmoins ii était bien décid6 pour son compte
a partir avec N. Golesco par le prochain paque-
bot, que quant a Eliade ii n'avait point d'ar-
gent pour le moment; paroles que j'ai repe-
tees a N. Crezzoulesco et tandis que celui-ci
croyait que je m'entendais avec Tell et Eliade
pour le tromper dans le stupide plaisir de le
faire voyager en compagnie de ces Messieurs,
j'étais, moi, brouill6 avec Tell et froid avec E-
liade en raison de nouvelles disputes que nous
avions eues une semaine auparavant Et on a
I

os6 inventer que j'ai continue a engager ces


Messieurs a partir et que je suis all6 jus-
qu'a courir pour leur faire de l'argent. Je
pourrais bien invoquer le temoignage de Co-
galniceano qui, m'ayant exprim6 l'intention oi
ii Otait deux jours avant le depart de ces Mes-
sieurs de faire une souscription entre Moldaves
pour fournir aux frais du voyage d'Eliade, n'a
recu de moi que cette simple réponse : Four
moi je ne donne pas un seul sol par la raison que
je n'en ai point. Je pourrais encore invoquer le
TELL Ip ELIATIE 227

temoignage de ces Messieurs eux-rnemes, car ils


sayent bien qu'ils ne m'ont parle de cette af-
faire de l'argent que le jour mème de leur de-
part. Mais a quoi servirait d'invoquer des te-
moignages suspects contre des calomnies stu-
pides ? Ii ne restera rien de tout ceci qu'une
trace d'infarnie sur le front des calomniateurs,
que Dieu leur permette de la pouvoir laver par
leur conduite a venir! Pour mon compte, je ne
demande pas mieux. Pour terminer le long 4
ennuyeux retour vers un passe triste, je te dirai
qu'Eliade et Tell sont persuades que le premier
intrigant dans toute cette affaire c'est toi, le se-
cond Balcesco et le troisibme moi, et pour
preuve de ceci, ii dévoile au monde notre cor-
respondance reguliere, comme si cette correspon-
dance avait ete un secret pour quelqu'un! Com-
ment correspondre avec quelqu'un qu'on croit
tre pour la candidature de Campineano ! C'est
Ia un crime impardonnable et qui ne peut s'ex-
pliquer que par un crime encore plus grand,
celui de conspirer avec Ghica et Balcesco con-
tre le vrai parti de la djmocratie, c'est a dire
contre Messieurs Tell et Eliade, sans doute dans
le but toujours cache de travailler a la candi-
ature de N. Golesco etc. etc !...
Tout ceci devrait bien, il me semble, vous
228 A. G. GOLESCII

prouver que je n'ai cherché A tromper person-


ne au profit de Tell et d'Eliade, avec lesquels
j'ai été la plupart du temps ou brouille ou en
froid, sans que les charitables faiseurs de ea-
lomnies s'en soient seulement doutes, et ce n'est
pas la moindre peine que je leur réservais dans
ma malice, car en leur cachant les querelles
presque continuelles et le froid qu'il y a vait en-
tre moi et ces Messieurs, je leur laissais igno-
corer que leurs calomnies seraient un jour mi-
ses A découvert et qu'ils se casseraient le col
contre une éclatante impossibilité !
Puisque le temps est venu, j'ai mis tout
a, découvert et vous pouvez maintenant me ju-
ger tel que j'ai OtO: ni excès de confiance, ni
excas de mOfiance. Quant a mon devoir je l'ai
rempli en dépit de toute méfiance et je défie
quiconque d'articuler vis-a-vis de moi un seul
fait qui prouve que j'ai manqué a quelque de-
voir de dignitO, de loyautO, ou d'honneur. La
présente explication est la dernière que je me
permettrai a. cet egard, et a, moins qu'on ne
vienne de nouveau articuler quelque fait con-
traire a ce que j'avance la. Ii reste bien en-
tendu que je ne te parlerai plus de tout cela.
Si je t'en ai tant parle cette fois-ci, c'est pour
clOre une fois pour toutes une explication in-
LEGIIINEA ROMANI 229

terminable. Comme je n'ai pas le temps de re-


peter les memos choses a mon cousin Alexan-
dre, envoie lui, je te prie, la présente lettre, a-
fin qu'il en prenne connaissance. Je n'ai qu'un
mot a ajouter a tout ce que je viens de dire,
c'est que je défie quiconque de s'élever en faux
contre ce qui est dit dans les pages qui prece-
dent, ou du moins de le faire d'une maniere
claire et categorique en articulant des faits pré-
cis et en ma presence.
J'arrive maintenant aux affaires du pays.
Tout ce que tu me dis relativernent a notre po-
litique vis-a-vis des peuples qui nous environ-
nent est parfaitement vrai. Je suis absolument
du menle avis, et quant a, la formation d'une
legion roumaine, je la crois d'une si grande im-
portance pour nous, que je m'étonne comment
tu as pu rencontrer a cet egard des obstacles
parmi les nOtres ; il me semble que le devoir
de tous ceux qui se sentent un pen le courage
militaire, devrait etre de se rendre en Transyl-
vanie pour contribuer de leur mieux a la for-
mation de cette legion qui nous donnera et des
rnoyens d'action pour l'avenir et le droit de re-
clamer quelque chose de Maghiars apres la vic-
toire et le moyen de faire parler la presse Eu-
ropéenne des 3,500,000 Valaques qui vivent dans
280 A. 0. GOLESCIT

les Etats de l'Autriche et de l'emigration rou-


maine qui. joue auprbs de ces Valaques le rOle
que l'on voit jouer a l'emigration polonaise en
Hongrie. Tant que nous avons fait mine de ré-
sister soit a la Turquie, soit a la Russie, les
journaux ne cessaient d'énumèrer nos forces et
de parler a tout propos des Roumains de la
depuis que nous n'avons plus
Moldo-Valachie ;
l'air de vouloir on de desirer quelque chose, on
ne s'occupe plus de nous, et e'est justice. Si
nous voulons montrer a l'Europe que nous vou-
lons quelque chose et que nous le voulons a
outrance, si nous voulons lui apprendre qu'elle
peut compter sur l'Olement Roumain, sur son
ënergie et sa force vitale dans la combinaison
des elements de la balance politique, si nous
voulons enfin mettre en evidence notre haine
contre le protectorat russe, poursuivons done
de cette haine tout ce qui porte l'uniforme russe
et scellons de notre sang cette haine que nous
ne saurions trop dOvelopper chez nous pour as-
surer notre existence politique. Mais nous sou-
tenons que le peuple entier daeste le russe, et
que le pays est pret a se soulever contre les
armOes du Czar ; nous mettons dans nos actes
publics : Jeune encore et pleine de vigueur la na-
tion Roumaine veut vivre ou inourir pour la libertd...,
LEGIIINEA IN TRANSILVANIA 231

puis, qu' elle salt que Dieu a implanté en elle la


mission de repousser les barbares et de civiliser
l' Orient etc. etc. Nous faisons par la meme
raison un crime au gouvernement revolution-
naire de notre pays de n'avoir pas tente Ia
lutte contre la Turquie et la Russie en meme
temps, et puis quand ii s'agit de faire vivre le
nom de Roumanie dans une lutte contre les Co-
saques, et qui s'opere sur un territoire Rou-
main, nous laissons tout faire aux Maghiars.
Eux luttent et nous nous contentons de parler
de lutter 1 et de tant de sang Roumain, repandu
sur le theatre de la guerre, n'est dit rnot
ii
nulle part, par la raison que la, oil ii n'y a que
le drapeau maghiar, tout l'honneur des efforts
revient aux Maghiars, et nous qui avons le cceur
si ardent lorsqu'il s'agit de poser, n'avons plus
le courage d'aller aupres de nos freres de Tran-
sylvanie pour les servir de nos conseils et de
notre exemple, pour faire vivre le drapeau et
le nom de la Roumanie au milieu de la pous-
sière des combats. OU sont done nos braves mi-
litaires, ces héros qui devaient sauver la revo-
lution de Bucarest? Voila ce que se demandent
les gens sérieux, et s'ils savaient que de tous
ceux que le pays possedait, les plus braves ont
dil emigrer et que de ceux-ci pas un ne se
232 A. CF. GOLE80II

trouve sur le' champ de bataille ou se jouent


les destinées de l'Europe orientale et par con-
sequent de tous les Roumains, s'ils savaient
tout cela, que se diraient-ils ? Ils se diraient pro-
bablement que ces héros de notre revolution
sont bien loin d'être braves, ou bien qu'ils
n'ont dans le cceur ni amour de la liberté, ni
amour de la patrie, pas plus qu'ils n'ont dans
l'esprit l'intelligence de la situation ; qu'en un
mot ils ne se proposaient de lutter en Valachie
que pour une sorte d'independance de clocher
et non pour se faire de la Roumanie une pa-
trie grande et libre. Je n'entends point blamer
nos officiers qui promènent leur triste existence
dans l'exil. J'en connais qui ne demanderaient
pas mieux que de se rendre sur le theatre de
la guerre. Mais oil sont les fonds pour les faire
partir ? Tant qu'il y a eu quelques fonds, et
qu'il était indispensable d'avoir un comité di-
recteur pour en regler l'emploi, ii ne nous a
pas été possible de venir a bout de former ce
comité; ii faut done bien que nous subissions
les consequences de nos fautes; ii faut bien se
resigner a une honteuse inaction, pendant que
sur le territoire Roumain des flots de sang Ma-
ghiar et Polonais coulent pour la liberte et l'in-
d6pendance nationale.
LEGIUNRA IN TRANSILVANIA 233

Nous sommes tous solidaires quand il s'a-


git de la question nationale; les fautes commi-
ses par les uns retombent sur tous. C'est pour-
quoi, il faudrait etre plus indulgent et conseil-
ler plutOt que de reprocher.
D'ailleurs aucun d'entre nous ne peut se
croire enti6rement a, l'abri de tout reproche.
Le devoir de tous ceux qui se trouvaient en
Transylvanie était d'y rester et non point de
courir en Europe pour chercher la sympathie
des peuples et des cabinets a, Vienne, Francfort,
Paris, Londres etc. etc. Quand Us ont fait cette
faute, notre devoir a. nous, qui étions envoyés
pour cela en Europe, c'était de precher par l'e-
xemple plutet que par des reproches ; c'était
de nous en retourner en Transylvanie, puisque
ces messieurs venaient faire en Europe ce que
nous étions charges de faire nous memes et cd
a, quoi nous pouvions sans doute suffire ; si nous
l'avions fait, nous eussions entraine de force
tout le monde et nous serions parvenus a, or-
ganiser la resistance armee des Roumains de la
Transylvanie. Nous ne l'avons point fait, soyons
donc justes et indulgents et répartissons sur
tous une' faute que nous n'avons rien fait pour
prevenir. Tu as de l'argent et tu l'emplois pour
faciliter le voyage de ceux qui veulent aller
234 A. G. GOLESCII

contribuer h la formation de la legion roumaine.


C'est fort bien ; c'est fort bien , tu fais ton de-
voir ; moi qui ne peux aider de mon argent, je
voudrais bien aider de ma personne. Non que
je crois qu'un fusil de plus ajoutera h la force de
la legion ; d'ailleurs je ne sais meme pas si je
serais bon soldat, c'est une chose que je n'ai
jamais essayee, et le courage peut me manquer
comme h bien d'autres. Mais quand je voulais
aller en Transylvanie je n'entendais pas donner
a la cause un soldat de plus, mais aller aider
de la parole, de l'influence et de l'exemple, 4
la formation d'une legion roumaine que je crois
indispensable a notre cause et seule capable de
réparer bien des fautes commises par nous.
Pour l'election de Broussa, je n'ai qu'une
chose a te dire. C'est que quand j'ai dit que
je ne voulais plus me meler de rien, je l'ai bien
pense et dit en memo temps et que rien au
monde ne peut me faire revenir sur ma deci-
sion h cet egard. C'est donc peine perdue de me
faire entrer dans une combinaison quelconque.
Tu peux declarer cela h tout le monde ; du
reste, je crois que les emigres de Paris n'ap-
prouvent nullement l'idee qui a domine ceux
de Broussa ; II y a eu une reunion hier au soir,
mais je n'ai pas pu m'y rendre ; je ne sais done
ORGANISAILZ A EXIGRATIIINEI 285

pas tout ce qui a 6-té dit ; mais en somme ii a


ete decide, me dit-on, qu'on ferait une adresse
aux emigres de Broussa, pour leur dire pour-
quoi on n'approuvait pas leur idee.
La protestation qui sera remise au mi-
nistbre au nom des trois ex-Lieutenants est faite,
mais je ne l'ai pas encore lue. C'est Sefels de
Soldehoff qui l'a faite ; on Pa lue a, Maugin (re-
présentant), qui l'a trouvée tras-bien. VoilA tout
ce que j'en sais. Du reste par le prochain pa-
quebot, je t'en enverrai une copie.
Comme je n'ai pas le temps de repéter
les mêmes doses a, Alexandre, mon cousin, et
A Nicolas Crezzoulesco je te prie de leur donner
connaissance de cette lettre, car j'avais absolu-
ment les memes choses a, leur dire, relative-
ment aux imputations qui ont ete A tort por-
tees contre moi et auxquelles ils ont bien plus
a tort prete créance.
Je suis tits content de voir que tu es
dispose A continuer notre correspondance, non
pas d'agent a, agent, car nous ne sommes plus
que les agents de notre cause, delegues par
nous mêmes, mais de Roumain A Roumain, car
quoique je ne veuille me meler dans aucune
combinaison, je n'entends pas rester entièrement
inactif, et après avoir essayé de me retremper
236 A. G. GOLESCII

un peu par la solitude a la campagne, ii faut


bien que je recommence a faire quelque chose
par la presse ou par la parole. Je tiens donc
a ce que nous soyons en correspondance pour
nous Oelairer mutuellernent sur ce que nous a-
vons a faire.
Dis a Negri, Alexandri, N. Crezzoulesco
et mon cousin Alexandre, que je me propose
de leur ëcrire par le prochain paquebot.
Adieu
Mes hommages respectueux a ta femme,
a ma tante ZoO et a Catinca Rosetti aussi. Je
vais Ocrire par le prochain paquebot. Tauhe de
faire parvenir la lettre ci-incluse a Bucarest".
VI.

Starea Europel la inceputul primäverel a


anului 1849 se putea resuma astfel : Lupta prin-
cipiulul de nationalitate in contra dominatiunel
straine ; Italienil, Unguril i RomaniI luase ini-
tiativa. Italienil, biruitorl la inceput, fusese silii
a primi conditiunile aspre ale Jul Radetzky, dar a-
cum cavalerescul lor Rege Victor Emanuel se gAtea
sa reinceapa lupta i sa rësbune pe Regescul si
pärinte. RomaniI, abandon* de toata Europa,
depuserit armele , dupä ce araarä in Dealul
Spirei vitejia de care eraU capabill ; §i acum nu-
mai Ungurii luptatil, §i tinerele lor trupe, cari
sburat din victorie in victorie, aträsese asupra
238 N. BALCESCII

Ungariel admiratia lumel intregi i ingrijase nu


numai pe Austria, dar chiar Rusia incepuse a se
teme ca revolutiunea sa nu se intinda in Polo-
nia. Germania era in fermentatiune §i toata, lu-
mea se a§tepta la o prefacere generall a härtei
Europel. Rusia sta cu arma in mana cu ochii
tintiti la resultatul alegerilor din Franta §i u-
nirea intre Unguri , Romani §i Italienl putea
sa faca isbanda certa.
In fata acelor imprejurari nu ne era permis
noue Romanilor din Principate s stain nepasa-
tori i afara din actiunea generala. Noi cati-va
corespundeam intre noi §i ne comunicam unil
altora lucrarile §1 cugetarile noastre. Dat aci
corespondenta mea cu N. Bälcescu, cand era in
Ungaria §i in Transilvania.

1. Belgrad, 28 (16) Decembrie, 1848.

Iubite Ghica7

Nu ti-am scris de mult §i pricina e ca nu


sciam unde te afli. Scrisoarea ta din 17 Oc-
tombrie am primit'o tarclit §i dupa aceea am
auclit CPL tu ai fi plecat din Constantinopol. Nu
sciam unde trimit respunsul.
Et scitl el dela Semlin, dupa ce am sca-
DI N TR ANSILV AN I A 239

pat din manile Turcilor, m'am intors in Tran-


silvania ca sa studiez micarea Romanilor de a-
colo §i din Banat. Nu vream s merg inainte,
pana n'of vedO cu ochiI ce avem sa alteptam
dela Romanil de acolo. Scii ca atat in Banat,
cat §i In Transilvania Rornanii in gloata s'a4
sculat asupra Ungurilor i i-a stins cif totul §i
pentru tot-deauna din acele tërI. Din nenorocire
mi§carea Romanilor, care e dreapta intr'aceea ca
Ungurii erat ciocoil lor §i le refusa nationalitatea,
a profitat reactiel Imperatesci. Pe langa aceea
comitetul Roman, care este in capul natiel acolo,
se afla cu totul sub poruncile 1u General-Comman-
do, care il dirigeaza cam in scopul lul. Spre a scapa
din aceasta positie am povatuit pe comitet ca
sä convoace o adunare nationala, care sä Inceapä
a organisa Transilvania ca o ara Romaneasca
§i a o declara astfel. Aceasta a facut'o, dar ble-
stematul de General-Commando , ca sa-I parali-
seze, i-a silit sa faca douö adunarl, una de Ro-
mani unit); §i alta de neuniti. Astfel cu dogma
religioasa ce impreuna totl Romanil §tersesera
in Adunarea dela Blaj asta primavara, umbla
a-I desuni. Am povatuit pe Romanif din Banat
ca sä trimia deputatl la acele adunarI, i im-
preuna sä ceara ca Romanimea toata, cata se
aflä in Imperiul austriac, st formeze un corp
240 N. BAIA:3E80U

nedespartit, avend aceea§f organisatie §i aceea§1


adrninistratie. Lucru nu e sfar§it §i numai ince-
put intr'aceste locurf. Romanii din Transilvania
acum ca, se \Ted scapati de Ungurf vor sa se in-
toarca in potriva Sa§ilor, pe cari if urase ca§i pe
Ungurf, §i cef din Banat In potriva Serbilor care se
incerc sa-1 incalece §i sa-1 invelue in vertejul Pan-
slavismuluf. 0 ! cate nenorociri simtimintul de
nationalitate a adus intr'aceste locurf. Rasboiul
intre Ungurf §i Romani este un rasboit barbar,
§i astfel cum nici in secolul de mijloc nu s'a
urmat. Aceea ce e un avantagiil pentru Ro-
mani, este ca s'at pus totl in picioare, ca, se alb,
multi tinerl in capul natief §i cu mare populari-
tate §i ca at invetat a se bate §i a nu le fi teama
de rasboit. Cand gloatele s'aü mi§cat atat de
tare, este anevoie a le supune fail a le mul-
tami, de aceea Imporatul va fi silit a le acorda
mult §i prea mult. EU a§1 fi dorit ca Unguril
sa se fi purtat altfel, sa nu fi provocat pe Ro-
mani §i sa se fi infratit cu din§il, cad lucrurile
ar fi luat o fata cu totul alta, §i Imperiul au-
striac se desmadula. Dar oil cum, crecl Ca acum
soarta Romanimef va fi mult irnbunatacitä §i Ca
Transilvania i Banatul desmadulate de Ungaria
s'a.il apropiat mult de unirea cu nol. Apropo de
SPRE TRANSILVANIA
241

nol, ce se lucreazg pe acolo ? EU nu schl nimic


§i numal de pe audite pe aci aflai cate ceva,
aceea ce in'a hotärit ca in loc sg me due la Paris,
unde n'am mult a face, sa vit acolo langa tine.
Sell ca Gole§tii, Bratianu §i Rosetti s'aU dus
inainte. Cred ca or fl la Paris, cad n'am primit
scrisori de la din§ii. Magheru a plecat mai di-
nainte tot acolo, §i Tell §i Eliade at venit cu
mine pana aci §i s'an dus tot la Paris. Ple-
carea acestor vestql Locotenenti a fost nu-
mai, cad le era frica sa mai §ada in Transil-
vania. N'or face nimic nici la Paris , dupa
cum n'aq fäcut in guvern. Acum, ca sail e-
scuseze nevrednicia lor,, nu fac altceva de-
cat sa ne innegreasca pe nol pe tql, qicend
Ca numal ei erat de treaba §i partida natio-
nalg, §i noi top' partida muscaleasca. Audi tu,
nol partida muscaleasca ! Asta aft umblat s'o bage
in capul tutulor Romanilor ernigrati. EU mai
§ed acilea vre-o 5 dile, pana ol primi ceva pa-
rale d'acasa §i apol plec pe la Triest spre Con-
stantinopol. 0 sa am mare mu4umire sa fla
cu tine.
» Adu-me aminte la placuta suvenire a
M-mel Ghica. Nu scia daca N. Cretulescu este
acolo, dupa cum am aup. De e adever, spune-i

Ghica, Amintin, 27,611. 16


N. BALOBEICTI
242

complimente i ca i-am rëspuns la scrisorile ce


mi-a trimis la Sem lin.
Complimente multe lui I. Filipescu.

1)
Al töu prieten ,
N. Balcescu" .

2. Belgrad, 4 Janvier, 1849.

Jubite al meg Ghica,


Me aflu inca a§teptand in Belgrad scri-
soil d'acasa i pe Balaceano care nu este de tot
sanatos. Socotosc c intr'o septernana cel mult
vorn putea porni spre Triest §i de acolo ne
vom ambarca pentru Constantinopol. Sunt ne-
rabdator sa ajung acolo sä flu cu tine. De nu
vom avea ce face acolo, apoi sunt hotarit sa
trec in Italia, de se va face pe acolo vre un
rasboia. Sunt nesatios de o viata, activa. Idea
ta de o legiune rornana care sä mearga in
Italia e irealisibila, din lipsa de oameni. Tot ce
am putea stringe este vre-o 30 tineri dintre e-
migrati, cari sa, voiasca a merge sa se bata.
Cat pentru organisatia unui Comitet, o a-
probez §i socotesc a o face ; pentru acea am
EXIGRATIA acautril 243

sprijinit parerea aceasta cu confratil mei priso-


nieri, cand ne-am aflat la Sem lin, acum douë luni,
ca sa ne ducem cu totil in Transilvania, sa ga-
sim §i pe cei-lalti emigranti i sa tocmim un Co-
mitet. El insa n'at aprobat i ail fost de parere
ca mal intâdü sa mearga la Viena sä vada sta-
rea lucrurilor, i d'acolo ne-am dat rendez-vous
in Transilvania, unde nu numal ca nu s'au in-
tors, dar nici nu mi-ati mai scris, i acum nu
scit de nici unul unde se afla. Afara de aceasta
fondurile nogstre sunt foarte neinsemnate, cu
toate ca am audit cd suntern acusati Ca am
luat mai multe milioane. Acusatie cu totul ne-
adevOrata, cad trebue sa scii ca cheltuelile ex-
traordinare ale revolutiei nu se urea la mai
mult de 700,000 lei, in plata progoanelor, plata
agentilor in strainatate, cheltuell cu tinerea Tur-
cilor la Giurgiu, tinerea trupelor lui Magheru,
lefile Comisarilor trimiV prin tara cu propa-
ganda. Din aceasta suma, scadOnd 450,000 lei,
lista civila ce s'a econornisit, cum V alte eco-
nomil, romane invederat Ca revolutia n'a costi-
sit pe taxa mai Mmic. Acestea i le spun atat
pentru sciinta ta cat i ca sa poti disculpa pe
acolo revolutia Ca ar fi saracit tara. Socotelile
sunt lamurit tiparite in Monitorifi de banil ce
am gasit in casa. Voiü ca viind acolo sa lucrarn
244 N. BALCEscu

un mic uvragiii asupra Ideilor revoligiei ronidne.


In starea de astaqi a lucrurilor ne va fi cu a-
nevoe a strange bani prin subscriptie. Tara noa-
stra geme sub un regim de teroare §i eg crecl
ca numai un räsboiti turco-rus poate schimba
starea de fata. Spre aceasta trebue sa tintim.
Acolo ye facetf mare ilusie asupra spiri-
tului Slavilor din Turcia 0 Austria, socotindu-1
anti-rus. E cu totul din. potriva. Rusia a lucrat
puternic prin propaganda i toate aceste po-
poare privesc §i a§teapta pe Ru§1 ca pe nisce
liberator!. Sunt de douë luni in mijlocul ace-
stor popoare §i am veclut cu durere cat de mare
este popularitatea Ru§ilor. Pana i Romanil din
Banat §i Transilvania ii doresc 0-i a§teapta sa
vie ca pe nisce mantuitori. In Transilvania am
staruit mult pe langa Comitetul roman ca sä
faca propaganda in contra, dar n'a Mout nimic
cu putine qile pana a nu pleca din Kronstadt,
poporul adunat in piata, striga in gura mare
ca sä cheme sä vie Muscalii , ca-I prapadesc
Ungurii. Barit §i alti Romani inteligenti ce se
impotrivira furl insultati, ba Inca un popa ro-
man din Sacele se fagadul Ca va impu§ca pe
Barit.
Ce este bine in Transilvania este ca Ro-
manil sunt in picioare §i la trebuinta vorn putea
MIFAREA DIN TRANSILVANIA 245

cu inlesnire a recruta oameni, spre a intra in


tara. Sunt mai multi tineri cari sunt in capul
poporului §i s'au facut vestiti cum Iancul, So-
lomon i a1it Toate posturile insemnate sunt
in mana Romani lor. Emigrantil no§tri fac propa-
ganda republicand §i anti-rusa. Transilvania se
face cu totul arä Romaneasca. Laurianul §i Pro-
topopul Papazolul era sa mearga la Viena.
Bdlaceanul imi da zor sa sfaresc. Aveam
sa-ti suit' mai multe. Vina e a lut
Multe complimente la M-me Ghica.

Salutare si fratie,
N. Beilcescu" .

3. Belgrade, 21 Ianuarie, 1849.

Iubite Ghica7
Arn primit en scrisoarea ta din 10 Ghe-
narie. Imi pare bine ca aprobezi hotarirea mea
d'a ven1 la Constantinopol. Mane plec cu Bala-
ceanul la Triest, unde me voiti imbarca pentru
Constantinopol. Pricina de nu ti-arn scris din Tran-
silvania nu a fost lenea mea, care e mare, dupa
cum soil', dar nesciinta de te afli Inca acolo,
246 N. BALCESCIT

cacl p'acolo e§ise vorba ca a fost silit sa pleci.


Dela plecarea mea din Transilvania n'am primit
inca nici o scire. Se vede ca comunicatiile iar
s'aa taiat. Se aude ca Ungurii sat mai bine
Secuil sub generalul BOmes ar fi facut progrese
§i ca ar fi luat indarat Clausenburgul cum §1
Cronstadtul. Inteo scrisoare din Viena se qice
ca, Rornanil din Transilvania §i Banat ar fi pri-
mit dela Imporatul dreptut d'a fi guvernati d'un
Voevod roman. De o fi adeverat, apol e un
mare pas al nationalitatel noastre in aceste partl.
Pentru mine chestia nationalitatel o pul mai pre-
sus de libertate. Pana cand un popor nu va
esista ca natie, n'are ce face cu libertatea. Li-
bertatea se poate lesne redobandi, cand se va
perde, iar nationalitatea nu. De aceea ea crecl
a in positia de acum a tërel noastre trebue
sa tintim mai mult a pastra nationalitatea noa-
stra atat de amenintata §i sa cerem atata li-
bertate, pe cat ne este neaperata pentru desvol-
tarea nationalitatei noastre. Mi-e teama mult ca
prietenif no§tri din Franta sa nu fad, marl gre-
§ell §i mai röa sa ne vatame decat sa, ne
foloseasca. N'am incredere deplina decat in A-
rapila, dar mö tern ca fiind singur, glasul lui va
fi astupat de cel imprudenti. Ed le-am scris de
mai multe on. Scrie-le asemenea.
SPRE TI1AN8ILVANI&
247

Am vëclut aci pe Lenoir. Mi-a placut mult.


Dar socotesc c i0 face prea marl ilusil asupra
Slavilor, mal cu seama in privinta simpatielor
ruses& Slavii, dupe ideea mea, grepsc tare pri-
mind ajutorul rusesc pentru resturnarea ambe-
lor imperil a Turciel i Austriel, OA nu e in-
doiala ca acolo tintesce slavismul. Aci se vor-
besce foarte mult despre o curOnda revolutie in
Bulgaria 0 Bosnia.
Generalul Duhamel a trimis aci, e cate-va
qile, pe secretarul sëü baron Grot cu asemenea
propunerl catre Printul d'aci. Rusia fagaduesce
intruparea Bosniel cu Serbia, iar Bulgaria se va
da lul Mih. Milo§. Se vede ca aceste propuneri
ag ridicat indoelile lui Caragheorghe i Pat ho-
tarit a lucra in acest sens. Imperiul turc va
cadea farä indoialä, de nu va grabi a face con-
cesii populatiilor cre§tine i a goni pe Ru0 din
Principate. Astacli aflal c'a mai sosit un trimis
dela Bucuresci. Rup ii del mare activitate.
)7
Din Ungaria se aude ca armata lul Kos-
suth s'a impraVat mai toata §i se da cu soco-
teala ca el va cauta sä fuga in Turcia pe la
Adakali sat prin Serbia. Caderea Ungurilor poate
sa aduca §i evacuatia Principatelor de RuO, caci
insä0 Europa reactionara, care a suferit ocupa-
tia Principatelor ca sa poata ataca pe Unguri la
248 N. BALCESCII

trebuinta §i a suqinea Imperiul austriac, va don


retragerea lor ; cu atat mai rnult ca Austria
voesce ca indata ce se va scapa de Unguri sa
desarmeze pe Slavi. Toate acestea poate insä sa
aduca complicatii nouë.
Ministeriul austriac este in cumpena sa
cacla, cad nu voesce a primi principiul suvera-
nitatei poporului sat sa inchicla Camera. Cama-
rila, cu toate, triumfurile ei, nu va indräsni, so-
cotesc, a se arunca de tot in absolutism §i a se
alia cu Rusia.
Aprobez tare mult idea ta d'a constitui
un guvern in emigratie, care sa represinteze le-
rile. Dar nu prea sunt multumit, cad vrei me-
reil un Locotenent. Cate trel nu fac o ceapa.
N. G-olescu poate este cel mai bun, tocmal fi-
md-ca este mai nul. Tell e o a doua editie a
lui Eliade, §i acesta un blestemat.
Sunt nerabdator sa ajung in Constantino-
pol, sa mai traesc cu tine. Apropo, sä scii ca
m'am facut mai puternic §i me bisuesc Ca te-oi
birul lesne acum.
Multe complimente la M-me G-hica.
Salutare i fratie,
N. B.
EIPRE TRANSILVANIA. 249

0 sail vie scrisori catre mine sub numele


de Conrad Albert dela Bucuresci. Le vel 'Astra
pana la sosira mea acolo."

4 26 Aprile (8 Maiu) 1849.

Prin cele treT scrisori ce ti-am trimit dela


plecarea mea, ai avut scire cum am mers pana
atunci. Scil pentru ce m'am oprit 5 i1e la Ne-
gotin i pentru ce apoI m'am dus la Milanovat
Balaceanu a plecat singur la Or§ova, ca s afle
ce se petrece in Banat §i apoi sa se intoarca
. curend la Sainita ce este un sat in Banat in
dreptul de unde eram

Am hotarit Impreuna cu Skender


sa ne riscam singurl i sa facem
une reconnaissance
in Banat, §i s ne asiguram pe unde am putea
trece la Ungurl, 0 cum scil pasurile noastre nu
erat vizate. Am trecut dar vis-a-vis. Am fost
250 N. BALCESCII

seara la Drencova, pretestand ca cautgm vapo-


rul care plecase in acea dimineatg d'acolo. A
doua qi, dupg ce am vizat pasul intr'un sat, am
plecat inainte, clicend Ca mergem sg trecem in
Serbia pe la Gradi§tea. Para a nu ajunge acolo,
am aflat Ca TJnguril aü intrat cu o i mai ina-
inte in Vere i Ca s'e a§teapta in acea noapte
in Weisskirchen. Am hotgrit atuncl a merge
inaintea lor. Am isbutit a ne mai viza pasul
pana la Kurin, clicend cg trecem la Semendria.
Am intalnit in drum o rnultime de emigrati din
acele orme, cum i trupele ce o luase la fuga.
Erarn oprit §i intrebat la tot pasul. Pericolul
nostru era cu atat mai mare, ca intelesesem
p'acolo ca cv (?), care trecuse tot p'acolo ina-
inte de 8 qile fusese arestat ca spion la Ver-
§et, noi insä cu minciuni i cu curagia am e§it
Iirnpei din toate fara a patimi nimic. Era no-
roc ca vorbearn romanesce i sarbesce. Am a-
juns seara in Weisskirchen, de unde fugise top,
afará de cati-va ora§eni Nemti §i Romani par-
tisani al Ungurilor. Toti ne asigurag ca ace§tia
vor sosi indata. Dar nol nu ne multumeam cu
aceastg nadejde. De aceea i hotarirgm ca chiar
in acea noapte sg mergem inaintea lor. El ye-
niserg pana la un sat numit Lagerdorf, trois
heures loin de noi, unde chiar in acea noapte
REVOLUTIA IINGURILOR 251

all avut 0 bataie cu o trupa de imperatescl. Pare-


rea mea era ca In acea noapte sa furam call
chirigiului §i astfel calare sa mergem, dar pe
urma, privind ca nu vom nimeri drumul, sotul
meu clise ca sa mergem noaptea in caruta §i,
e§ind din oras, sa silim pe chirigill cu armele
ca sa schimbe drumul §i sa ne duca unde vrearn.
Ne-am in voit cu chirigiul, dar in rninutul ple-
caret' n'a vrut in nici un chip sa piece pana a
nu se face qiul. Nuil pop' inchipul turbarea
noastra. Nu putem a-1 sill in sfart in mijlo-
cul oraplul, ce era in picioare pe u141, qiva
ne ajunse in disputa cu dinsul. Am vrut sa la-
sam bagagiul i sa mergem pe jos, dar nu mat
era vreme, cad in acea vreme 4 companil im-
periale intrara in oras. S. [Kender], care nu iu-
besce a fi fata cu oastea regulata, care putea a
ne ispiti prea mult, a vrut sa plece. La retraite
a dt6 honorable avec armes et bagages. Mais la
tristesse d' avoir 6choué quand on a de' au port a
etj três profonde. Pourtant sans se de'courager car on
avait la conviction d'avoir fait tout ce qu' on pou-
vait faire pour re'ussir, on a décidd de se re-
tirer en Serbie par Semendria §i d'acolo la Be-
ligrad, unde cumpörand cal sa ne intoarcem iar
p'acolo prin proteqia pa§il, cad guvernul serb
nu ne favoriseaza. Apol trecend Dunarea sa ne
252 N. BALCESCII

indreptam pe la Alibunar. De trei qile dar me


aflu la Beligrad, ocupandu-me pentru aceasta.
Aci ati venit toti sotii de calatorie.
)) Si Mahomet ne va pas a la Montagne c'est

la Montagne qui vient a Mahomet. Tel fat mon


cri quand on vient me dire a l'instant que les Ma-
gyars sont a Panciova.
Am uitat spul ca atat Balaceanu cat
§i Manu, intalnind la Orsova mai multi Romani,
intre carl i Transilvaneni, le-aq spus toate.
A cum sail daft oare-care scire , de cea
ce se trece in Banat. Puchner cu vre o 10 mii a-
curn vre-o trei qile se afla la Orsova si Meha-
dia. Spunea ca armata lui e foarte demoralisata.
Unguril intr'acea parte erat la Caransebes si se
intinsesera pana la Teregova. Se qicea la Or-
soya Ca Puchner asteapta ca s. opereze intra-
rea Rusilor in Transilvania, care era sa fie la 5
Krill Mai la centrul Banatului, Unguril dupa ce ati
intrat in Verset, aU batut pe Teodorovitz mai
alaltaieri si spun Ca aCt intrat aseara in Pan-
ciova. Multi d'aci se tern di, vor veni i aci.
O lupta insa favoritoare pentru Unguri a
fost intre eT i Stratirnirovitz Si Chitiani.
Peste putine clile Unguril matura tot Ba-
natul de ostirea imperateasca, care mai Ca nu esista
aci. 0 mare descuragiare e in popor in Banat.
REVOL ITTIA DNGURILOR
253

Ii y a impuissance complete chez les Slaves, leur


et leur mouvement national a disparu depuis qu'ils
combattent avec et pour l' Autriche, ce n'est plus
l'entousiasme de l'annee pass6e.
Este adevër Ca din Banat a mers o de-
putatie cerOnd ajutor la Duhamel, dar nu li s'a
fagaduit.
Se clice ca Romanii §i Sa§ii din Transilvania
ati pactizat cu totul cu Ungurii. Se clice cit la
Panciova, pe cand se a§tepta sa vie Ungurii,
a fost o lupta cu pietre intre ora§enii ce erall
de partida lor cu
Unguril pe unde merg inroleaza §i revo-
lutioneaza. Astfel armata lor acum se alcatuesce
mai mult de sträini, pana §i pe Sa§ii din Tran-
silvania inrolat.
Mai de una-cli intr'o lupta spun ca s'a
luat de o§tirea impörateasca cincl prisonieri, din
Carl doi SOrbi, dol Romani §i un Ungur. Intre-
bandu-i comandantul ca cum slujesc el in o§tirea
ungureasca in potriva fratilor lor, el au respuns :
Slujim cad* Unguril se bat pentru libertate, iar
nv oi pentru Impöratul". Banul Ielacici se a§tepta
la Semlin. Spun ca, Patriarchul se duce la Es-
sek inaintea lui, ca sa, se inteleaga. Tot popo-
rul acusg, pe Patriarchul ca-I vinde Austriei §i
de una-qi a fost o emeute la Semlin. Se clice
254 N. BALCESCII

ca Ielacici In potriva vointei lui Velden a lasat


armata impörateasca, §i cu rëma§itele armiei lui
s'a intors in tara sa. Spun ca e foarte nemul-
tamit. Positia lui Maherhofer §i intrigile lui pe
langa, Patriarchul at adus mare nemultarnire.
Positia Sèrbilor e de jale. Uräsce §i pe Ma-
ghiari §i pe Austriaci, §i nu scie ce SärI fad,
capului.
In sus Ungurii at trecut Raab §i Pre-
sburgul §i se aflä p'aproape de Vierta. Campa-
nia se va sfar§1 curend, de nu va fi interventie
sträina.
Ministerul de la Viena a cerut lui Dern- ..
binski o armistitie de o luna §i el le-a dat nu-
mai de o qi, clicend ca nu va incheia nic o
armistitie alta decat la Viena.
Intr'un jurnal din Cracovia se invedereaza
c. Ru§ii in numör de 40,000 intra in G-alitia.
Asemenea §i Prusienil in nurnër de 60,000 se
asaza pe hotarul lor. Ei vor sa intervie in fa-
vorul Austriel pretestand ca Maghiarii s'at unit
cu Polonezil §i ca, §i ei sunt amerintati.
Nu mai este indoiala ca toate guvernele
din Europa s'at inteles ca sa infraneze dorin-
tele natiilor ce vor a se ridica §i a se constitua.
Bern a fdcut ca Maghiaril, Secuil, Romanii §i
Nemtil sa fraterniseze intre din§ii in Transilvania.
REVOLIITIA IINGURILOR 255

Spun ca §i-a facut un cachet, unde sunt Insem-


nate trel ter`i unite, Ungaria, Po Ionia §i Roma-
nia. Ce qici d'acestea toate? El se afla la Te-
mesvar, pe care il asedie, fárä sa-1 fi luat Inca.
Toata recrutatia ce Nemtii din Banat §i Tran-
silvania facuse pentru oVrea lui Puchner at
dat'o ei in00 lui Bern.
Aflai acurna ca nu e adeverat cä, Maghiarii
at intrat in Panciova, dar sunt aproape. Ei se
aflä in nurnör de vre-o 17,000 sub Pertzell. Otirea
imperiala din Banat, ce se afla sub comanda lul
Puchner, Teodorovitz, Stratimirovitz §i Kicsiani
se urca la vre-o 27 mil, dar toate aceste 4 cor-
purl sunt despartite, isolate, batute in deosebi
si foarte demoralisate. Bern, cum ti-am scris, se
afla cu o§tirea lui spre Temesvar i Caransebq
§i Pertzell din aceasta parte.
Acurn sa4i vorbesc d'alt-ceva ; Wept so-
sirea unui om ce am la Panciova, ca sä spue
adeverul. Cautam cai de cumperat i apoi cat
mai curend plecam. Me aflu intr'o nerabdare
nespusa, pana sa vecl aceasta treabd sfar0ta.
A m aflat aci dela Gauthier ca muma-mea
7)

mi-a trimis 300 galbent G-andesc ca-1 vel fi pri-


mit. Scii ca din suma de 400 4*, ce era la mine
a luat Peret Grigore 42 4k, pe care este dator
a-I da el.
256 N. BALCESCIS

Ea din banil ce mi-a dat Marin la plecare,


am Minas numal cu 100 #. Ceilalti s'at chel-
tuit in calatorie i cu plata unor mid datoril
din Tarigrad §i curnpörarea de arme §i cele tre-
buincioase de drum.
Din ace§ti 100 # am dat 22 # lui Metaxa,
irni rërnane dar 78 #, din cari trebue sa chel-
tuesc aci cel putin vre-o 30 # pentru a cum-
Ora un cal, earl sunt foarte scumpl, cum §i
haine serbe, de va fi anevointa a merge la el.
Prin urmare iml va remanea numal vre-o 50 #
pentru calatoria mea, traiul meg acolo §i deose-
bite strapaturi ce trebue sa am pe la Debre-
czin ; altmintrelea nu voig putea fi de Mei un fo-
los. De aceea am spus lui Bälaceanu, cum §i
lui Manu, earl iml cer bani, ca nu le pocifl da.
Cand vel avea mijloc §i vei putea a-mi mai tri-
mite ceva bani, n'ar strica. Ti-am scris cam multe
§i poate le scil §i nu vor avea mult interes pen-
tru tine ; o sa al inca anevointa la descifrat.
Trimite, te rog lui Arapila la Paris alfabetul ci-
frat ce-1 am cu tine, cad n'am cum corespunde
cu el. N'al ultat sä ingrijesci de dinsul §i sa-I
inlesnesci dela Turd ceva bani de care are tre-
buinta spre a trai. Adieu.
B.
REVOLUTIA IINGUREASC A 257

27
Sall spurn un lucru, care te va face sa
rich : Monti a trimis §i el un om la Pancioya ca
sa mearga la Unguri sä pofteasca sa, vie cu-
rend sag iea, e fricos. S[kende]r e sdravan §i
sunt rnultumit de el, numai prea iubesce a face
propaganda cu vreme i farä vrerne §i la ori cine.
Acea ce putea se ne dea de belea in Banat".

5. ,27 Aprilie (9 Maiii) 1849.

Oeul a venit. Unguril at intrat in Pan-


ciova astaqi la 2 ore. Mane crecl ca plecam.
Dieta dela Debreczin a proclamat independinta
Ungariei §i a törilor unite cu dinsa de Austria
depanta familiel de Habsburg. Un jurnal a-
sigura ca Bern a luat Ternevarul. Ecrivez a tous
ceux (sic) Mess. de Paris. Expliques leur la poli-
tique que nous voulons soutenir ici et dites que
osta§ii sa vie in Ungaria.
Tachez de faire en sorte que Gauthier ob-
tient (sic) le consulat pourrait nous
étre d'une grande utilite". Je pars ci, l' instant" .

6. Negotin, 17 (29) Aprile 1849.

Iubite, suntem de 5 lile aci, cad sotil no-


§tri, negasind aci pe cel ce trebuia sari a§tepte,
Ghica, Amintiri, P7,641 17
258 N. BALOBBOU

le-ati espediat scrisori ca sä vie, 0 a trebuit sa-I


a§teptam pang, a se intoarce de la Belgrad. A-
staqi plecam. Starea lucrurilor este aceasta : La
Or§ova este oVrea lui Puchner, care se intinde
pang, la Mehadia. UnguriI sunt la Caransebe§.
Bern a plecat din Transilvania la Dembinski care
se aft, langa Pesta. Aceste imprejurari ne o-
presc a trece la Or§ova, ci orl pe la Svinita,
pe unde a trecut batalia, san pe la Belgrad.
Balaceanu, care are pasul vizat de Nerntl, va trece
la Or§ova 0 de acolo pe marginea Dunarei, pana
unde va socotl ca §i noi putem trece. Monti va
trece prin Valachia pe la Calafat.
IV voig maI scrie poate dela Belgrad de
voit merge acolo. multe din parte-mI la
M-me Ghica. Vream sa-I scritl §i sa-I descrin
calaoria noastra calareata i episoadele ei, dar
vremea imi lipsl. Rëmâi dator a o face indata
ce voiti putea.
De a venit Negri §i Alexandri acolo im-
brAi§eaza-i din parte-ml, precum i pe Filipescu.
Salutare i fratie,
B.

N'am putut sa-ti trirnit aceasta scrisoare


d'alaltaierI §i iata trimit astacll prin Vol-
BEVOLITTIA. IN UNGAILIE.
259

zeag, cu care ne intimpinaram aseara aci la


Milanovit1, in dreptul Svinitei. Vom cauta, dad,
vom putea, a trece p'aci. Balaceanu s'a dus ierI
la Or§ova i deseara ii a§teptam.
17
Am auclit ca frate-met cel mic a trecut
la Constantinopol. Me rog sa-1 tif de aproape §i
sa-1 intrebuintezi, sä nu-1 la§1 oinar".

7. 30 (18) Aprilie 1849.


Iubite Ghica,
Ti-am scris pana acum de doue oil dela
Lom §i Negotin. Astaill de dimineata ti-am scris
cea din urrna scrisoare prin D. Colsag. Stint tot
unde eram astap dimineata, voit §edea 'Ana
mane 0 apoi voit vedea incotro voit lua-o.
Nu e anevoe a intra in hotar, dar Ma-
ghiarii sunt d'aci departe la 3 ori 4 qile i pana
a ajunge la e e greu, on sera ford vom [merge ?)
0 la Patriarchul.
Am auclit ca Pesta s'a luat de Unguri §1
ca Bern cu Pertzel au deblocat Comorn, facend
un frumos mar§ 0 transportanduli o§tile din Tran-
silvania in cara. Ar fi bine ca, de se va putea,
sa porne§ti d'acolo vre-o doi-treI din ()Ruff
ce all venit de curend pentru aceasta; insa, ar
260 N. BALCE8C17

fi bine sä Wei*" alta scrisoare dela mine sati


de se va putea sl-i trimiti la Belgrad sa Wepte
porunca mea. Am inOles ca frate-met Barbu a
venit acolo, ti-am scris ca doresc sa-1 iel pe langa
tine §i sa-1 povatuesci spre bine. Te rog sa al
pentru fratil mei acela§i prietqug ce al pentru
mine.
WA aceasta scrisoare, s'o dal la ori-care
din fratil mei vel intalnl mai inainte §i. sA le
qici ca, dupa ce o va citi unul sa o comunice
0 celui-lalt.
Adio, complimentele mele la Czaika.
Al WI, B.

De-mi va fi sosit acolo nisce hartil, ce


scrisesem la Bucuresci sä mi le trimita, me rog
sa le iel tu i sa le dal la 31-me Ghica, pe care o
rog a mi le 'Astra, precum §i lucrurile ce am
lasat acolo la plecarea mea.
tntre acele hartil poate or fi §i nisce ofi-
suri ale lui G-hica in privirea tëranilor, pe cari
sä le comunicl lui Ionescu, dar tot sa mi le pa-
strezi.
Alaturata scrisoare care D. Bobrick s'o
dal lui Czaika".
REVOLUTIA IN IINGAILIA 261

8. Panciova, 10 Mai 1849.

Mon cher Ghyca,


Enfin j'ai rempli la premiere partie de
mes souhaits, je suis depuis le soir parmi les
Hongrois, qui nous ont reçu tres bien. Le ge-
neral Pertzel, que nous avons trouve ici, a été
tres aimable pour nous. Nous avons été tres
heureux d'arriver sans aucun peril.
Adieu, mes compliments a tous les amis.
Le general Bern est tits pres d'ici et j'irai le voir
avant d'aller a Pesth ou doit se trouver le gou-
vernement hongrois".
Salut et fraternité,
B. G.

Je vous écris sur ce chiffon n'ayant pas


pu trouver d'autre papier. ,A la guerre comme
a la guerre".

9. Panciova, 12 Matti 1849.

Iubite Ghica, sunt de aseara aci, dupa cum


te-am insciintat printr'un ravA§el. Am fost silit
262 N. BALCEBOIT

sä §eel aell §i poate §i mane aci, ca sg a§tept pe


Giuvara, Manu §i Costiescu, care i-am läsat sä
plece dou6 ceasuri dupa pornirea mea, nefiind gata
a me insoti, cand am plecat. Me mir cum n'ail
mai venit. Creel ca ploaia, care se varsa de ieri
pana astacli i-a oprit. Pe nol insä nu ne-a stan-
jinit §i am ajuns aci aseara noaptea pe o ploaie
grozava. Un minut ne-am socotit pierduti. Lul
Monti a vrut sa-1 vie le§in. La cel d'intal post
cand abordaram (cad am venit cu luntrea pe
Dungre) ne pomenirgm cu mai multe pusci ochite
spre noi. Acei ce ne ochiat ne adresati vorba
serbesce, aceea ce ne facii sa credem un minut
ca avem kaiserlichii inaintea noastra.
Generalul Bern se afla asediand Teme§va-
rul. Eri era venit la Weissenkirchen. Va sg clica
nu e departe d'aci. Se qice ca peste 5 elile vine.
Pe Puchner auel Ca l'a bätut Beni §i l'a gonit
iarg§i in taxa Romaneasca. Am aflat dela unil a-
genti Poloni §i Unguri ce ail fost prin tara
noastrg, ca poporul e gata a se ridica ; numal
ciocoii mari §i mici sunt cu totul muscaliti. Si-
le§te-te ca Turcii sg, nu facg vre-o mi§elie cu
acel protocol. Pentru nol creel ca tot ce trebue
sä facem acum, este sg ne silim a ca§tiga vreme
§i a nu lasa pe Turd a se invol cu Ru§ii, dupa
REVOLUTIA IN UNGARIA 263

cum ace§tia ar vrea acum, cgcl chestia Ungariel


§i a Poloniel ne va favoriza.
Et am rëmas aci cu Skender. Monti im-
preung cu altul aü plecat la Debreczin §i Pesta,
unde va ggsi guvernul unguresc. Ii va jeter dans
la balance des destins de la Hongrie le poids de
son epee italienne. Dui:a cele ce am inteles din
conversatia cu generalul Pertzel, Unguril a cordg
nationalitgtilor numai cam aceea ce le acordeaza
§i Austria , adicg administratie municipalg cu
exercitiul limbel or ; nu sunt Inca sigur de li
se acordä §i administratie cum §i dietä provin-
cialg. Dar incolo limba ungureascg ca limbg a
guvernului Regatului §i a Dietel ob§te§ti. El re-
clamg integritatea Ungariei ; alt-fel qicend, nu
confederatie de deosebite nationalitäti egale in
toate, ci o Ungarie unitg, tot cu predominatia
limbel sari a elementului Maghiar. Nu cred cg,
aceasta va rnultumi pe Slavl. E adevör ca acum
Slavil s'an invins, mais ii ne suffit pas de con-
quérir, ii faut pouvoir conserver. Apol, de nu
se vor rnultumi macar o parte din cererile lor,
Rusia §i Austria lesne II vor organisg §i pune
din nog in picioare. Este de sigur aci Ca Rusia
va interveni.
A§teptam manifestul Dietel Maghiare pen-
tru independinta. Scrie-mi, mö rog, prin L. Lr. la
264 N. BALCE8CU

Belgrad, care mi-a fagaduit a gasi mijloace a-mi


trimite scrisorile.
Cand vel putea, te rog sa-mi mai trimiti
ceva parale.
Fa bine de scrie la Paris ca Magheru §i
ofiterii sa, vie incoace.
Mu lte complirnente la M-me Ghica, pe care
o rog a nu uita ca mi-a fagaduit a-mi scrie.
Salutare §i fratie,
N. Balcescu.

Dembinski e in Galitia, unde a batut pe


Nernti §i a sculat pe Poloni. FAI dela tine n'am
primit alta scrisoare decat cea trimisä prin Manu.
Am aflat aci ca Bern a trimis un Ungur agent
in tara Romaneasca. Mi s'a spus numele dar
l'arn uitat. Cred Ca am fäcut bine de am venit
aci §i ca voig fi folositor. Mi se .rupe inima
cand vöd pe bravii Unguri §i entusiasmul lor §i
cand gandesc in ce apunere §i ce proasta rola
jucam noi Romani pana acum. Ii n'y a pas
d'humiliation plus profondement sentie que celle
qui blesse l'amour propre national.
Insciinteaza pe Arapila despre mine §i cata
a te intelege in toate cu dinsul. Ai don mult,
pentru binele tërel noastre, ca noi trei sa fim
BEVOLUTIA IN IINGARIA 265

bine impreuna §i strins legatl unul langä altul.


Trimite aceasta lui Arapi la."

10. Panciova, 14 Main 1849.

Iubite Ghica,
Iata acli a 4-a i de cand sunt ad, a§tep-
tand pe Balacealiu §i cel-lalti ca sä vie. Cand
am plecat, am vrut sa- iat. impreuna cu mine
§i mi-afl is ,c5, nu se pot gat a§a curaid, pa
n'aveam timp de perdut nici un ceas. A remas
dar sa plece peste douë ceasuri. Le-am lasat
toata inlesnirea, le-am tocmit §i luntrea, n'aveall
decat sä se imbarce. Bani aveall fie-care cate
20-30 #. Pentru ce n'ag venit Inca, nu pot pri-
cepe. Am trimis de acilea un om, care a venit
cu noi pana aci, pa sa-I aduca §i iata ca tot
n'ati venit. Am anuntat aci pe la avantposturi
sosirea lor, ca sa nu-I opreasca
Eti nu-I mai pot altepta, §1 plec
peste 2 sail 3 ceasuri. Ai pleca indata, dar
Skender are putina treaba. Tata o gramada de
clile, cari le-arn perdut pentru tovaräsil mei. Mai
mult de 14 clue perdute de geaba, ca sa Wept
pe cel-lalti, cand la Negotin, cand la Milanovati,
cand aci. Are drept Itallianni cand qice : Me-
266 N. BALCESCII

.,glio solo che mal accompagniato." Imi pare rön


ca tinërul Magheru n'a venit. El mi-ar fi fost de
folos
Aud acum ca Bern e la Orsova. Entu-
siasmul Ungurilor este nespus. Lui Kossuth 11
clic Dumnecleu1 lor. Spun Ca la inceputul rësbo-
iului el n'avea decat 15,000 ostali §i acum at
150,000 §i a1t1 50,000, cari Inca nu sunt armati.
At fabrici bune de arme si acum fac arme pen-
tru Polonezi ! Fara indoiala ca Polonia toata are
sa se ridice.
Se clice ca avantgarda ruseasca in numër
de 8,000 a intrat in Silesia §i ca, alp' 32,000
vor venl ea sg, apere Viena §i sa opereze in con-
tra Ungurilor. Nurnai de atat nu se sperie Un-
gurii, ci grija lor e .ca, s'a rospandit vorba ca
Rusil vor trimite 300,000 in potriva-le. El clic
ca nu vor emigra nici o data, ci se vor apera
in Carpati, de le va merge rëil. E vremea ca
§i Turcii sa se misce acum.
Banatul e de§ertat de Kaiserlichi. Generalul
Pertzel a plecat sg, ia Semlinul, unde sunt prea
putini vräjma§i, numal 4 batalioane §i 2 escadroa-
ne. Ea cred ca s'or retrage fara impotrivire. Sol-
datil ca §i ofiteril Unguri sunt cei mai multi' copil
dela 16 20 ani, dar an entusiasm §i se bat bine.
Generalul Pertzel era avocat §i in 7 luni a a-
ILEVOLITTIA IN 1INGABIA 267

juns general. El este sub Bern, care e cornan-


dant peste Transilvania §i Banat. Va sa, Oi Ca, CA
cu dinsul am de fäcut.
A ajuns seara §i n'am plecat din pricina
lui Skender. A rernas pe dimineata. Toate a-
cestea zAbAvi me supera grozav.
G-eneralul Bern are numaI in Banat 30,000
oaste afara din ce are in Transilvania.
Pertzel are 20,000. Aicea in ora§ a venit
cu 7-10,000.
Dembinski a intrat in Galitia numal cu
12,000 Polonl §i a bgtut pe Slick in treI rin-
durl".
-

11. Aux bains de Mebadia 20 (8) Maid.

Je suis ici, mon cher ami, depuis avant hier


soir. Ici j'ai trouve Bern.
Il m'a dit qu'il ne peut faire la legion
sans l'autorisation du gouvernement, que je dois
par consequent aller b, Debreczin et que si je
reussis la,, il me promet de me faire avoir en
dix jours deux mille ou meme plus oameni, din
prisonieri scat' recruti ronzdnf. Je pars donc au-
jourd'hui. Balaceano avec les deux autres ce sunt
268 N. 331.Loz8etr

cu mine, j'ai obtenu qu'en attendant le succes mon


projet sei intro inteun batalion roman que Bern
forme maintenant. Vous savez que Puchner n'a
pas attendu l'arrnee Hongroise a Orsova et qu'il
est rentre en Valachie. Il avait pourtant 14,000
hommes et 56 canons, trois fois plus que les
Hongrois. Le general Bern a envoyé faire dire
aux Turcs de les désarmer.
J'ai appris a Panciova, par le dernier bul-
1)

letin de Czaika, le protocole qui a ae fait a


Constantinople et qui m'a fait une peine extreme.
Le Sultan nous a trahi de nouveau et je crois
qu'il continuera de le faire et que nous ne pou-
vons pas avoir aucune confiance dans lui et les
siens. Toute notre action trebue acum a fi sur
TJnguri. Me tern mult de orbirea acestora. Je
tacherai pourtant de remplir mon devoir avec
toute l'abilite, et toute l'activite dont je serai
capable, afin que ma conscience ne me re-
proche rien.
Adio.
Al tOa prieten,
B.
Multe complimente la M-me G-hica.
Ea n'am primit altl, scrisoare dela tine,
cleat cea adusA prin Zelinski (M). ,
REVOLITTIA IN IINGARIA 269

On ne 'croft pas ici que les Russes inter-


viendront en Hongrie.
Bem este numal osta§, §i lilice ca nu se
ocupa, cu politica. Cand i-am clis que je m'offre
pour la conciliation des Roumains, mi-a lis :
Ca are oaste §i tunuri.
Les événements nous favoriseront en dé-
pit des hommes.
Par ce petit mot de Balaciano vous voyez
qu'ils ent change d'avis et ce qu'ils vont deve-
nir. J'ai reussi a faire recevoir Costiesco qui 6-
tait officier d'artillerie, avec le meme grade. Le
general Bern lui a demande d'offrir des preuves
qu'il est officer et comme il n'avait rien avec
lui, pas meme un passeport, alors il a Cté recu
sur mon assurance qu'il a ete officier chez nous.
Si je réussis a faire la legion ces MM-rs. pour-
ront passer la.
J'ai dit que les evënements nous favori-
seront, car Bern a la promesse des Hongrois
ca indata ce vor birul pe Nerntl, sa-I dea 30 mil
ca sa tread, in Polonia.

21 Mai.

Je continue ma lettre pour vous raconter


ce qui s'est passe hier soir.
270 N. BALOBSCIII

Bern a dit a ces MM. que les Roumain


sunt foarte roil vOcluti in armata lul Bn a lui
By in Ardeal cu
qu'ils ne profiteront rien a, servir comme sim-
ples individus dans des corps hongrois et qu'ils
feront mieux s'a§tepte isbanda mea. Quoiqu'ils dou-
tent de cela car Unguril in genere §i Kossuth sont
exaspOrOs contre les Roumains qui ont de nou-
veau cornencé la guerre. Il a très bien corn-
pris les grands avantages de notre projet et il
en a convenu, et il parrait en souhaiter. le slice
cès, les MM. lui ont très bien repondu. Et ainsi
tous les trois ils partent aujourd'hui a. Sibilt oui
ils attendront mon succès.
Bern a l'air faux. Il a des petits yeux, et
ii sourit continuellement. Ii dit toujours qu'il
ne s'occupe pas de politique. Je suis str qu'il
cache des grands projets. Il est d'une politesse
froide. Ii parrait qu'il déteste le parti de Czaika.
Sa lettre et celle de Bisczanovski que j'ai eu a.
Beligrad ont fait mauvais effet sur Bern. Aussi
Skender a etO très mal rep et il vient avec
rnoi a Debretzin.
Bal. a repris son petit moi qui n'avait
. .

plus d'irnportance, apres ce qui s'est passé


depuis.
A cOtO d'autres tribulations nous sommes
HEIVOLUTIA IN IINGARIA 271

aussi genes dans le point de vim pécuniaire. Moi


j'ai da donner encore de l'argent a ces MMrs.
et il m'en reste a peine 50 4*, avec cela je dois
faire le voyage et un séjour prolong peut-etre
d'après ce qu'on m'assure ici, ces MMrs. ont a
eux tous 11 4*. M. a eu la sotise de prendre en
route son sad avec son linge et 25 4*. Il faudra
donc que j'en donne encore a ces MMrs.
)7
0 n a demandO a ces MMrs. s'ils ont des
chevaux, et ils ont repondu negativement, mais
en eux memes ils ont pense que s'ils en a-
vaient pour le moment ils les auraient mange.
Un allemand qui vient de Craiova me dit :
que les paysans sont exaperes a un tel point,
que trente mille russes ne sont pas assez pour
les maintenir, qu'ils ne veulent plus travailler
en disant qu'ils mouront de faim mais avec les
ciocof et qu'ils attenclent Magheru.
0 n dit que les Turcs en Valachie ont
22

donne 5 jour a Puchner pour sortir du pays.


Si vous pouviez m'envoyer une lettre de change
qui me soit payee a Debretzin par l'agent Polo-
nais qui est la vous ne feriez pas mal".

12. ,Debreczin, 29 (17) Maid.

Iubite Ghica, sunt de trei clile aci. A doua


272 N. NALON86:r

qi dupa, sosirea mea am avut o conferinta de


doue ceasuri cu pre§edintele L. Kossuth. Am
fost tare multumit de dinsul §i de primirea ce
mi-a facut. Mi-a parut nu numai un om lumi-
nat i foarte deosebit, dar Inca un homme de
bien. Null pot povesti in deamerunt aceea ce
am vorbit, caci. timpul imi lipsesc.e. Destul ca in
ceea ce privesce pe nol intra cu totul in idee de o
confederatie, §i a primit bucuros d'a forma le-
giunea. Mane voig face o adresa catre Raeff Ef-
fendi d'aci, cerendu-I formarea until batalion de
infanterie, un division de cavalerie §i o jume-
tate baterie. Acum aceea ce me ingrijesce este
ca cu ce voiii forma aceasta, cad pana acum
n'am decat patru confrati. Nu sciii daca a scris
la Paris ca Magheru cum §i Tell §i toti cel-laltI sa
vie aci, cad' este de trebuinta sa avem capi
in aceastä Wire din emigrati. Trimite-mi dar
de unde scil asemenea emigrati. Scrie-mi a-
semenea cu deameruntul starea lucrurilor in Con-
stantinopol. ELI aci am fost prea cu reserva.
Je n'ai pas l'air d' aller au devant, las ca s'o faca
ei. Am clis lui Kossuth ca nu voia sa intru
acurn in tara pentru revolutie. La aceasta s'a
in voit §i el qicend ca, de ar privi numai inte-
resul lor, ar face-o, ca sa ocupe pe Muscali acolo,
dar ca e mai bine a a§tepta putin. Dupa cum
BEVOLUTI.A. IN TILANSILVANIA 273

ti-am scris in cea din urrna scrisoare, lupta iar


a inceput in Transilvania, din nenorocire. Se
vede ca cu toate ca Bern dedese amnestie ge-
nerala, dar inver§unarea acelor popoare, cum
§i purtarea cea neornenoasa a comisarului trimis
nolo Czany a adus pe Romani in desperare §i
intr'o incruntare a§a mare, in cat at facut gro-
zävii la Abrud, at omorit pe un deputat Ro-
man Drago§, trirnis acolo de aci, spre a-i im-
paciul, aU batut i aft potopit un corp de 1,800
Unguri, dupa cum clic, §i aq luat §i 4 tunuri.
Aft buna positie la munti i sunt vre-o 40 mil
intre cari 2 mu regulati, i toti aft pusci cu
baioneta. Iancu e peste dif (?). Imi pare bine ca
Romanii tin bine, caci vor dobandi bune conditii,
cad Unguril sunt foarte ingrijati.
Am vëqut astäcli pe Ministrul din gall §i
a cerut interventia mea. Comme ii y a defiance
re'ciproque, vor que noi sa slujim catre Romani
de garant al drepturilor ce li se va da ; ase-
menea §i Serbia pentru Slavi. Vecli ca cu a-
ceasta luam o positie minunata aci. Le gouver-
nement parait assez bien dispos6 pour les Va-
laques de la Transylvanie. Ii leur accorde bien
des choses et des droits. Tout ce qu'il veut, et
c'est a quoi les Valaques ne se sont jamais op-
posé, a ce que je sache, c'est que la langue di-
Glz;ca, Amintiri 27,641 18
N. BALCESOIT
274

plomatique du pays soit la langue hongroise,


mais dans les affaires ale districtelor cum §i In
ale religieI, fie-care natie sä alba limba sa. Ase-
menea guvernul doresce a maintenir integrita-
tea. regatulul. J'espère que l'arrangement est
possible, quoique un peu difficile Cc cause du fa-
natisme et de l'excitation des deux parties.
Pre§edintele itni clicea : eil nu pricep
pe Romanil din Transilvania ; el carl, o mar-
turisesc, afl suferit atata in trecut de nobili-
mea ungara din Transilvania, el carl aü sufe-
nit §i de la Nemtl §i afi. tacut, §i acum, cand le
am dat libertate, se scoala, in potriva noastra, se
aliaza cu Nemtil §i Ru§ii, vrajma§il d-voastre.
EA a§1 fi inteles sa se scoale pentru indepen-
dinta lor §i unirea cu tara Romaneasca, dar asta
nu se arata a fi scopul lor. Asta ar fi Meal o
idee pe care o inteleg, de§i nu o pot acorda,
nefiindu-mi iertat a demembra statul". De aci a
venit vorba ca Ungurii ne prepun ca am tint
a face Regatul Daciel §i ca am indemnat pe
Romani la rescoala, intemeindu-se pe o scrisoare
a lui A. Golescu catre Laurian prinsa de din-
sul. Nu am avut greutate a-i dovedi §i crecl §i
a-1 conVinge de nedreptatea parel ce ni se face,
cä in loc de a desparti pe Transilvania de Un-
garia, noi am vrut Inca mal mult a o uni, §i
REVOLITTIA. IN TRANSILVANIA 275

Inca a face mai mult pentru Ungaria ; cd in sfar-


§it ca idea de Regatul Daciei este nascocita de
RV spre a baga neunirea §1 vrajba intre noi
§i Unguri.
Kossuth are marl planurl, dar ii trebue
pusci. Ar dorl sa capete dela Sultan cu bund
plata. I-am fagdduit cd-ti voitl scrie ca sä mij-
locesci intru aceasta. IV trimit aceastä scrisoare
prin agentul ce se trimite acolo §i cu care vel
fi in relatil. Adio.
Salutare §i frdtie,
B.

Intimplarea reinceperel ostilitatilor intre


Romani §i Unguri in Transilvania a fost a§a,
dupa cum auclii : cd capii Romanilor impreu-
nandu-se in Abrud ca sa facd pacea, §1 pe cand
era sa jure in biserica credinta Constitutiei Un-
gariei, at fost loviti fail. veste .§i prin tradare
de o ceata de Unguri. Iancu a scapat in munti,
iar Butian §i Dobrea at rftas, clicend 0, nu
vor sa fuga, de vreme ce at fäcut pace, §i lu-
andu-1 Ungurii i-at spanzurat. Aceasta a adus
intdritarea Romanilor sub Iancu §i Axentie §i
prapanirea Abrudului de din§ii".
276 N. BALcsscu

13. Debreczin, 3 Iunie 1849.

Iubite, al veclut prin epistola No. 9 dela


29 ale trecutel I), ce ti-am trimis prin Andrassy
(yell alaturata llstA de numiri pe care o val a-
daoga la cea-lalta facuta de nol acolo), care vine
agent al Ungariel la Constantinopol, Ceea ce s'a
urmat pana atuncl. Ell sunt foarte superat, ca
Inca n'am scrisoare dela tine. Nesciinta in care
sunt de ceea ca se petrece in Constantinopol
me paralisena in lucrarile male aci. Nu sciu de
trebue a da angajamente anume sail a face tractat
pentru un fel de confederatie pentru taxa noastra.
Am auclit ca Sultanul ne-a tradat iara§i§i ca §tirbel
s'a numit Domn. Am auclit Inca ca in Bucuresci
s'a facut o revolutie. Tu ar fi trebuit sa-ml dal
instructil lamurite de ceea ce trebue sä fac.
Aicl idea Ca Ungaria nu poate trai decat prin
confederatia Romanilor din Transilvania §i a
Slavilor, este foarte mult respandita. Dar gu-
vernul nu vrea Inca aceasta, dar lice mult ca
vor a face confederatie cu Valachia mare §i Va-
lachia mica, cu Moldavia §i cu Serbia. Despre a-
ceasta mi-a vorbit mult Kossuth, Bathiani §i. Sa-
mara, §i Ca pentru cea-lalta vor face concesil §i

I) Mal sus, pag. 271.


BEVOLUTIA IN TRANSILVANIA. 277

asigurarl pentru nationalitatea fie-carul. Aci totl


cef dreptl ic ca Romanil aa mare drept, dar
ca all facut rëti, de at unit causa lor cu Austria.
Iancu i Moldovan spun ca all ca la 50 mil arrnati
cu pusci i tunuri, au ofiteri cu din§iI, §i au batut
in aceste Vile de dou on pe Ungurl. Bern s'a dus
acum in contra lor ; in cea din urma data at
perit mai mult de 1,000 din Unguri. Legioana
dela Viena s'a stins cu totul, Iancu poarta nu-
mele poetic de Craiul Muntilor. Fanatismul §i
inver§unarea e mare. El dat groaza mare in Un-
gurl ; all tactica §i comanda deosebita. Spun ca if
aud strigand din muntl: Irnpingetl pe Uungurl la
vale, mai". Nu schl daca s'an deosebit de Austria.
A§I dori-o mult, dupa cum a§1 dori sá mai bata
odata pe Unguri, cad cu aceasta s'ar inlesni trac-
tatul ce lucru acum. Intru aceasta iata ce am
facut. Am cerut de la deputatl sa-mi arate ce
all cerut Romanif. Mi-ail dat el acest proiect,
ce in copie alatur ad; JC ca cu aceste putine
se multumesc Romanil. Am dat'o ieri la Ba-
thiani. I-am Vis : vedetl Ca Romanil acorda vouë
ambele principil ce voit1 : integritatea Regatu-
luI i liinba voastra de diplomatie; cele-lalte sa
le datl. Vecll dar, ca din partea Romanilor ce-
rerea nu e mare. Aceasta se va alege la Pesta,
unde guvernul §i ell plecarn mane. Aceste pre-
278 N. BALOESCII

tenth reciproce mi se par mie nisce secaturI curate,


caci cu democratia majoritatea Dietel Ungariei
va fi Romanil §i Slavii, §i ca anevointele re-
ciproce vor sill pe tql a priml a tral in confe-
deratie. Ce este de facut acum, este a impaciul(?)
orl-cum pe Romani cu Unguri, spre a-i opune ,

catre Muscall. §i fiind-ca Romanil §i Iancu n'ar


vol a depune puscile, cu idea de nationalitate
sa caut a arunca .toata, aceasta gloata in Valachia
mare §1 Moldova in contra Muscalilor. Aceasta idee
crede Ca, cu toata anevointa sa, tot s'ar putea
esecuta daca Ungurii §i guvernul ar fi cu minte.
Altmintrelea vor fi perdutl. Daca guvernul me
va asculta, atunci eU i cu deputatif vom merge
la Iancu §i vom cauta a-I convinge. Mi-e tearna
Ca o fi tanclig. Eti am clis la guvern sa caute
a face o armistitie cu Romanil de o cam data,
pana a se intelege. E rëü numai ca Dieta s'a
prorogat pana la 2 Julie. G-uvernul asemenea se
muta, la Pesta. Multi critica aceasta. GOrgyei a
fost ad i a cautat a o oprl ; dar guvernul se
teme poate ca Muscalii din Galitia i Romanil
din Transilvania sa nu vie aci. Am uitat
clic Ca Iancu se afla spre Abrud §i Moldovan in
Banfi-Huniad.
G-Orgyei e foarte ambitios si presumtios,
de§i se arata mult republican. El a bagat intriga
REVOLUTIA IN TRANSILVANIA 279

intre Lechi §i Unguri. Dembinski s'a super-at ca


nu-1 &IA voie sä mearga in Galitia, §*1 a dat de-
misia. Visoski s'a pus in locul lui. Dembinski
a scris la Visoski, care a scris ierI Ia guvern
ca 25 mil Muscali at trecut din Galitia pe la Duc las
§i 10 pe la Solnoc incoace. Aceasta a dat groaza
in Unguri, earl se tern de Muscali §i nu credeat
Ca vor vent Slovacii vin cu Ungurii, dar nu-
mai fiind-ca legioana Lehilor a garantisat ca Un-
guril le vor da nationalitatea.
Semere rn'a rugat ieri ca sa scrid la a-
gentii no§tri la Londra §i la Paris, uncle, vice,
scit ca sunteti mult , ca sa apere §i sa
ajute §i pe Unguri. Cum vecli tu et joc aci
rola de protector. Agissez en cons6quence. Ar-
mata e foarte superata ca Dembinski s'a retras.
Bisczanovski n'a sosit Inca aci, de care
imi pare ret, caci m'a§1 fi ajutat cu dinsul.
Bathyani ti-a scris tie prin Andrassy, pre-
cum §i lui Czaika.
SA nu te superi, caci ti-am scris Prince,
cad: am facut'o pentru ca aci sunt Ungurii
si mai cu seama Bathyani aristo-democratt Dar
sa scii ca alta data n'of face-o. Vecli insa sa nu
me dal de ru§ine, caci o imprejurare lung de
spus m'a indemnat la aceasta.
Et am scris lul Bathyani c la Constan-
280 N. BALCESOU

tinopol tu §i Czaika putetl mult §i Ca Andrassy


sä caute a fi bine cu vol. De aceea vol cautatl
a-I influenta mult, cad lupta va tine mult aci,
cad Ungaria are mai mult de 200 mil osta§1
sdravenl §i mult entusiasm.
Pentru legioana iata, eum stain. Ell am
dat a doua i, dupa ce ti-am scris alaturata in
copie sub No. 1 adresa la Ministru. A doua
a venit acesta la mine §i mi-a clis ca cererea
mea e primita intocmal, dar puscl nu ati.
Eti am ips sa-mi dea macar vre-o 200, ca
sä fac de o cam data macar o companie care
va sluji de noyeau, §i cand eI on nol vom ca-
peta pusci, vom completa legioana, ca de voia
gasi eli pusci guvernul sa, le plateasei. A§a ne
am invoit. Cat pentru cele-lalte conditil ale trac-
tatului, vorn avea intocmal ca legioana Lehilor,
adicä foarte bune ; intre care e aceasta ca la
sfar§itu1 resbelului sa ne dea atatl osta§1 d'al
lor ajutor cat vor fi ai no§tri, cum §i cate 6
tunurl de o brigada. lToili umbla a scoate sol-
dat,1 §i oarneni cu puscl din Valachia mare §i
mica, dar toata nadejdea mea este ea tu sa fad
a mi se trimite la Or§ova =car 2 sail 3 miI
pusci carl se vor plati de guvern. Dar acestea
trebue sa vie anume pentru mine ca sa nu
poata guvernul a le hla pe seama lor, cad guver-
REVOLUTIA IN TRANSILVANZA 281

nul are nevoie spre a arrna Ca la 50 mil recruti.


Aci am element mare intre Romani §i de a§1 avea
pusci multe §i un bun general Roman, a§1 pune
o armata cel putin de 30 mil; cadi Romanil, cand
afl aulit ca wig ridica un steag Roman, cu
totii vor alerga sä se bata sub el , iar sub
al lui Semere nu vor. Ca Archimed dar me a-
dresez la tine Oil cer aceste doue lucrurl, fa-
gaduind cu dinsele a resturna lumea. Cauta dar
a-mi trimite cat mai multe pusci. De-am dobindi
aceasta, apol ar trebui sa mijlocesci prin Czaika.ca
sä capeti un bun general Leah, §i de cei vestitl,
ca sä-1 punem In capul armatei noastre. Bine e
sit scril la Paris, ca sa vie aci toti cati sunt o-
sta§I. ai no§tri. Ea n'o pot face, cad n'am co-
municatie deschisä. Dupa cum vel vedea In copia
cu No. 2 a Ministerului, tractatul pentru legion
il yob) face la Pesta.
In scrisoarea catre M-rne G-hica, pe care
te rog sa o mustri ca nu §i-a tinut fagaduiala
' ce mi-a dat, vel vedea ce am patit cu Bolliac.
Afara de aceea trebue sa scii, ca nu s'a mul-
tumit a. ridica o contributie pe ora§e, ci voesce
a o face §i pe sate, §i a venit sä ceara voie de-
la guvern pentru o foaie de sate. Et nu prea
eram de aceasta parere, ca sa nu ostenirn aci
pe oameni cu cererile ; dar n'am avut ce-i face.
282 N. BALCEsou

As-tap a plecat indarat. Ce e drept jurnalul lui


nu e röü, cu toate ea e prea unguresc, §i dupa
cum imi spune baga multe numere in tara. I-am
is sa se pue in corespondinta cu tine prin mij-
locul, prin care eram sa-ti scrifi §i ea de mergeam
in Transilvania, adica prin Bucuresci cu Paleo-
logu, §i i-am dat cifra noastra cu acesta. Cauta §i
tu se-I scril, ca-ti poate fi de folos. Ia-1 cu bi-
nele, ca aci l'am facut de a injurat pe Eliade,
§i a is ca e de parerea noastra pentru Negri.
Bolliac este a§ezat la Bra§ov.
Scrierni, me rog, cat mai curend §i, de nu
e§tI sigur ed scrisoarea me va gasl, trimete-mi-o
cu un om espres. Numal sa-ml scril lamurit de-
spre toate cate ti-am scris. Eu te ostenesc pe
tine cu a§a lungi scrisori cifrate, dar imi inchi-
puesc ea §i tu al patina treaba ca mine §i prin
urmare 1I dafi de lucru. Toi eel ce aü fost cu
mine din al nostri s'ag dus la Sibit, unde me
alteapta. Skender numal e cu mine §i plecam
irnpreuua, mane la Pesta.
)2
Salutare §i fratie,
B.
27
Sa-mi dal voe sa-ti fac eornision de un
Moldovean, cad doresc sa am macar unul de
pofta in legion".
REVOLIIVA IN TRANSILVANIA 283

14. Pesta, 6 Iunie 1849.

Sunt d'aseara in Pesta. N'am putut all


trimite scrisoarea de la Debreczin. Am plecat
alaltaieri d'acolo, §1 am venit cu trasura pana
la Solnoc, d'aci cu drumul de fer pang. in Pesta.
Kossuth a avut o primire triumfala atat pe
drum, cat §i aicl. Am fost martor la toate, cacl
am venit p'acela§i train. Astacli n'am putut avea
intalnire cu Bathyani, caci ne-am dat vorba pe
mane, Jol, a ne vedea. N'am ce face, mi-e urit,
§i de aceea iti mai suit cate ceva.
Kossuth are mare popularitate in popor,
dar tot are multi oposantl; acurn sunt cu minte
§i tac. Kossuth este bun demagog, dar spun ca
are putina capacitate de om de Stat. Se Vice Ca
Nyari §i altii ce sunt cam opositie, se arata mai
favoritori causel nationalitatilor celor-lalte , dar
ffind-ca, acum at putina influenta, n'am vrut sa-1
vëcl, ca sa nu mö compromit la guvernul maghiar.
TJn Roman trebue a avea multa circonspectie aci,
cad Unguril at deena de nol, mai cu seama cati
at in cap ca lucram pentru imptratia noastra.
In 8 Vile, cat am §eclut in Debreczin, am \rept
Rumani(?) pe Kossuth, Bathyani, Sernere. Acesta
dupa Kossuth e cel mai popular. Generalii Un-
guri merg cam ponci§l cu guvernul §i cu cel
284 N. BALI:7E8MT

Lehi. Gorgey este frondeur 0 a facut marl mi-


§elif lui Dembinski. Pertzel asernenea n'a vrut
sa rornfte sub colnanda lui Bern, §i a dat de-
misia. Sunt sigur c. sfar§indu-se rësboiul vor
incepe a cauta s restoarne pe Kossuth, dar acum
nu cred. Scrie-mi ce nadajdue§ti dela Sultanul ;
va face rösboit ? sat de nu, atunci sa cautam a
ne mantul singurl cum vom putea, cad and
am Vis lul Kossuth ca noi nu voim a face acum
revolutie, ci a mai a§tepta, a clis 0 el ca soco-
tesce a§a, adaugand : Mie mi-ar fi lesne a a-
11
runca pe Pertzel in Valachia mare, ca sa ocup pe
77
Muscali acolo §i sä-I opresc a veni aci, dar s'ar
prapadi Valachia mare". Dar imprejurarile rë-
sboiului §i invasia Muscalilor in Or§ova, cum
§1. revolutia Bern Lehia (?) ne pot da ocasie favora-
bill ; atunci et sunt de idee d'a nu ne opri
chiar daca Sultanul s'ar impotrivi. Se Vice ca
Austriacil ar fi batut pe Unguri de curênd la
Edimburg.
Dela Transilvania numal scit nirnic. Tu
pop' afla ceva despre aceasta mai bine dela Bo-
liac, cu care sa te pui in corespondinta. &it
ca nu-1 fad haz, i al cuvint. Asemenea sunt §i
et, dar cred ca. oamenii politici nu trebue sa
'alba patimi §i trebue a se povatui nurnai de
calculul ratiei §i a trage folos din ori-cine.
REVOLIITIA N TRANBILVANIA 285

Ea aci la Unguri me tin mandru, nu prea


arat ca nadajduesc numai la ei, §i fac mare cas
de buna intelegere a noastra cu Sultanul, §i a-
ceasta ca sa n'am aer de supliant i sa nu le
dat nas.
Sunt tare sanatos §i ce e mai mult7 me
simt mai puternic §i mai cu activitate decat
alta data..
Eti crecl ca in vhtor partidele, care vor sfa-
§ia in Semere (?) vor fi ale nationalitatei Unguresci
chiar, se vor impart1 intre din§ii, unit tiind
pentru nationalitatea a unei natil, dui:A, cum s'a
§i facut in anul trecut, §i aliI pentru alta. Ce-
la donnera a ce pays un caractere particulier.
Ce sera pas certes en Europe lutte des clases
mais des nations, pana vor ajunge la o adevë-
rata, confederatie, cu toate a §i aceasta e de
indoit, de va fi cu putinta, privind dorintele de
unitate nationala ce Romanii §i Slavil viseaza
a face cu fratil lor din Turcia §i care sunt foarte
respandite. Dans le monde moral comme dans
le monde physique rien ne se fait par saut. Les
nations devraient tacher d'obtenir leur affran-
chissement en commun et après s'occuper de
leur affranchissement partiel. Ii n'y pas a dire
que TJngaria e §i material §i moral mai ina-
286 N. BA.LCEE}OtT

inte decat Romanil §i Slavil. De la une pre-


ponderance toute naturelle, mais qui ne peut
durer et ne doit pas. Me rog sä fad cuno-
scut ceea ce fac aci §i-ti suit lui Negri. Et
am fps §i clic Ungurilor : le différend intre vol
§i RomAni vient de la. Vous dites : Transilva-
nia §i Banatul est notre pays car nous l'avons con-
quis autre fois ; el clic sunt ale noastre §i sun-
tern stapanil cel vechi §i acum nu mai vrem a
fi conquis. Suntem 3 milioane §i vol 4 cel mult,
dar nu tocmai, §i vrem sa fim natie. V'ail pro-
pus astä \Tara unire fr4easca §i conditil mo-
deste pentru aceasta prin mai multi deputati
din Transilvania §i Banat, §i i-ati nesocotit. Vol
ati clis ca dreptul de nationalitate cu sabie se
ia, at fost dar nevoitl a face aceasta §i Bind
slabi §i nearmati at luat de ajutor §1 pusci, de un-
de at putut gasi, de aci a venit firesce alianta cu
Austria. Vous les avez provoque et meprise parce-
que vous saviez qu'ils sont faibles, et ils ont dft ta-
cher d'être puternicl. Acum iata ce trebue a face etc.
etc. Trebue in ori-ce chip §i cu orl-ce jertfa a se
impaciul natiile, caci altmintrelea ele vor fi pentru
Ungaria, precum Polonia §i Irlanda sunt pentru
Rusia §i Englitera, §i Moscovitismul le va inhata
curend sat mai tarclit. Libertatea individualä nu
e destul. Les nations vor libertate naVonala.
REVOLT:I:IA IN TRANBILVANIA 287

Unguril spun ca, all la 200 mil armata, dar


creq ca ail nu mai mult de 120, adica 91 bata-
lioane si 17 regimente de cavalerie, carl fac
108 mil-I-4 mii legioana leaha; afara de guarda
nationala care are putine pusci.
Aci me mai opresc, cad sunt ostenit si
crecl ca i tu te-ai ostenit descifrand, i m'al dat
dracului pe mine si depesile inele de mai mul-
te ori.
La Romani am clis sa socoteasca ca din
robi ce erail nu pot ajunge de o data domni, prin
urmare trebue a remanea langa Unguri, chiar
intr'o positie putin mai de jos, si Ca viitorul va
fi al lor ; Ca garantia cea mai temeinica a na-
tionalitatei lor este In libertatea Valachiei marl i
mid si Moldaviei, i ca aceasta nu se va do-
bandi decat prin ajutorul Ungurilor. On doit s'im-
poser des sacrifics dans le present pour des a-
vantages dans l'avenir.
vrea ca sa pastrezi toate aceste scri-
sori. Ele ne pot fi trebuincioase mai tarclia, cand
patriotii ne-or acusa, ca am vrut sä vindem tara
si natia la Unguri in contra Locotenentei. Moi je
pense toujours a mes ennemis politiques et je
veux qu'ils me trouvent toujours arme et cui-
rasse contre leurs attaques. Decifrand sa pa-
strezi copiile i originalul.
288 N. BALCESCff

11Am auqit astadi ca Bern, care s'a dus la


Transilvania in contra Romanilor, ca ail de gand
a-I impresura muntil §i a le da foc §i prin gloate
de Secul a sterpi pe Romani, dupa cum at facut
fan. isprava Muscalii in contra Cerchezilor. Dad,
resboiul va lua un asemenea caracter de ester-
rninatie , apoi anevoe se va impaca. Aceasta
m'a mahnit i m'a desperat. Sunt intr'o po-
sitie echivoca. Iubesc pe Romani §i mi-ar parea
reg sa se stinga. Je sens qu'il est nécessaire
pour tous ceux qui airnent la liberté de soutenir
les Maghiares qui sont le seul peuple qui est
armé et qui en merne temps combat contre la
Russie et ses aliös les despotes. Apoi pacea ce
doresc, se face din ce in ce mai anevoie.

8 Iunie.

Astaqi am vëclut pe Bathyani in pricina


legioanel; n'am sfar§it inca tot din pricina are-
tata mai sus, dar socotesc a sfar§1 curend. Am
aflat la dinsul Pressa din 22 Main, unde am ye-
clut protocolul incheiat acolo. El a clis ca, Un-
guril or fi prieteni cu Turcil §i. tot deodata si
cu Romanii, cata vreme interesele ambelor nea-
muri or fi asemenea, ca, departandu-se, ei pot
REVOLIITIIINEA t& IINGARIA
289

römanea bine sat Cu amandoi, sat cu unil sat


cu altii. Pe urma a clis ca eI sper mult in noi,
§i ca ar fi bine a lucra impreuna a trage in
confederatia noastra in contra Austriei pe Bosnia,
Bulgaria, Albania. Intelesul vorbelor lui celor din
sus era ca o asigurare ea Unguril nu ne-or läsa
pentru Sultan. Mi s'a plans foarte de Pertzel ca
s'a amestecat in treaba lui, legand re1aii cu Au-
striacii §i numind pe Lenoir §i pe Czaika agenti aT
Ungurilor, cum §i de Biscianowski caruia a scris
sa vie aci. Acum ve,1 c toata speranta noa-
stra e aci. Et socot ca sederea ta in Constan-
tinopol este de putin folos §i prin urmare ai.
putea venl macar pentru putine qile aci potl ;

veni cu mare inlesnire pe la Vidin la Or§ova,


cu atat mai mult ca este de _mare trebuintä sa
avem un om sdravan ; §i et spul drept §1 din
fundul inimei, ie G-hyco, ca unui bun prieten
al met, doresc sa mor §i de aceea sa merg sä
me bat. Nu me intreba pricina acestei hotariri,
cad n'o sciü nici efl. Voit a§tepta insa aci §i
hotarirea ta, caci mat inainte de toate voit sa
fit credincios indatorirei ce am luat cu tine.
Et ar trebul sa me duc in Transilvania
spre a priveghia formarea legioanei, dar nu scit
ce voit face, atat ca alte trebi ar cere sa fit
aci, cat §i din lipsa de bani. Tu ai putea sa-nni
Ghica, Amintiri, 27,641. 19
290 N. BALONectr

trimip o po1ia prin Andrassy. Et trimit aceastä


scrisoare la Belgrad §i tu tot prin acest mijloc sa-mi
sail. Dupe cum mi-a spus ast41 Bathyani, Mu-
scalii nu yin inca aci. De vei venl aci, ingri-
jesce mai intai acolo de pusci.
Skender inca n'are bani acum §i-1 dat et,
caci Monti l'a in§elat §i nu i-a platit cea ce era
dator.
Al teü prieten,
B.
Proiectul de lege s'a luat de guvernul Un-
guresc la cercetare, cer oare-care rnodificatil, dar
m'oi sill sa treacg a§a.
Et a§i socoti Ca n'ar trebui sa vie multi
din cei vestip compatriop dela Paris, caci mai
röt ne vor incurca aci lucrarea. De pop, trimite
pe frate-met Barbu aci pentru legiune.
CetaVle cari se mai pn de Nemti in Transil-
vania i Banat sunt : Belgradu Arad §i Temevar.
Skender te roagl sa spul lui Horvad sa-i
trimitä peceple la Belgrad cum i vre-o 4 fesuri.
Tunes (?) a fost trecut, se vede, cfti a fost
aci spre dus in mo§ie, nu l'am gasit noi.
Ar trebui sä grabip cu organisarea erni-
gratiei, dupe curn hotärisem la Constantinopol."
LEGIIINEA ROMANEASCA. 291

(Anex& la pag. 280).

Monsieur le Ministre,
L'émigration Roumaine de la Moldo-Va-
lachie désirant elle aussi s'associer h cette lutte
glorieuse que la Hongrie soutient avec tant de
bravoure contre les ennemis de la liberté des
peuples, rn'a charge de prier l'honorable Gou-
vernement de la Hongrie de lui permettre de
former une legion composee des troupes de trois
armes sous son drapeau national. Cette legion
se mettant en tout a, la disposition de l'hono-
rable Gouvernement Hongrois , j'espère qu'il
voudra bien se charger de son equipement, ar-
mement et de son entretien.
En vous priant, Monsieur le Ministre, de
soumettre a, l'honorable Gouvernement la de-
mande clue j'ai l'honneur de lui faire, j'ai l'hon-
neur, etc.
Debreczin, 30 Mai, 1849.

A Son Excellence C-te Bathyani, Ministre


)7

des Affaires Etrang6res" .


292 N. BALCESOU

(Anexä la pag. 281).

Monsieur;

Comme on a (MA emballe chez Mr. le G-ou-


verneur les ecrits, qui ont rapport a l'enrole-
ment des legions etrangeres, je suis facile de ne
pas pouvoir vous soumettre les points en ques-
tion jusqu'a ce que arriverons à Pesth. Je dois
done vous prier de vous y rendre comme ii e-
tait d'ailleurs votre intention, a ce que je crois.
Veuillez bien y passer a, mon bureau dans
le courant de la sernaine prochaine et j'espère
que nous nous entendrons a ce sujet.
Agreez l'assurance des sentiments distin-
gues avec lesquels j'ai l'honneur d'être

votre devoué serviteur,


Casimir Bathyani
Ministre des Affaires Etrangiires.
Debreczin, 2 Juin, 1849.

17 A Mr. Balcesco, enooyd du p. n. R.


IMPACIDIREA ROMANILOR 293

(Anexä la pag. 277.)

PROIECT DE LEGE

Art. I. Despre drepturile natiunei Romane civile


0, judiciale.

§ 1. Incetand Intrebuir4area cuvintului Olah,


in locul lui se interneiaza cuvintul Roman.
§ 2. Nationalitatea Romanilor se recunoasce
§i pentru de apururea se asigureaza.
§ 3. Romanii se pot folosi cu limba lor
liberi in biserici §i §coli §i in exercqiunea drep-
turilor civil e.
§ 4. Statul e dator a ridica pentru Romani,
dupa proportia poporului, §coll mai marl §i ele-
mentare, in cart limba maghiará va fi §i ea in-
vqata, insa toate sciintele se vor propune in
limba romana.
§ 5. La UniversitaVle Maghiare se va ridica
cate o catedra de limba Romana.
§ 6. In comunitätile (sic) cele Romanesci,
comanda guardiel nationale stabile va fi roma-
nesce.
294 N. BALCESCU

§ 7. In aceste comitaturI, scaune §i cetati,


unde Romanil fac multimea, limba consultaril" va
fi Romana. Pr otocolul se va incheia in limba
Romanä §i Maghiara. Corespondintele oficiale la
Dietä, cu ocarmuirea §i cu juridictille (afara de
acelea unde Romanil formeaza, majoritatea) se
vor face in limba Maghiara.
§ 8. In privinta dreptului petitiunei fie-ca-
ruia Roman e liber a-§1 a§terne causa sa inain-
tea ocarmuirei in limba Romana.
§ 9. Ocarmuirea e indatorata ca legile törei
§i toate ordinele ce s'ating de toti sa se apliceze
a le tipari §i in limba Romanä.
§ 10. In cornitaturile acelea unde Romanil
fac multimea trebue sa, se aplice ocarmuitorI
supreml din natiunea Romana.
§ 11. In dregatoriile Statului, precum §i la
scaunele de sus §i de jos, in ramurile de slujbe
mart §i mid, dupe proportie, trebue sa se aplice
§i Romani.
§ 12. In comunitgile (sic) Romanescf, unde
se vor intocmi Juril, limba judecatoare va fi
Romana, iar judecata pentru impaciuirea ambelor
Orli se va alcatul in limba partilor.
IMPACIIIIBEA 3101ITAN1LOR 295

Art. II. Despre treburile bisericesci.


§ 13. Romanii trebile sale cele bisericesci
rezimate pe temeiul democratic liber le vor car-
mul in urmare :
§ 14. Stand sub un ocarmuitor bisericesc,
liber ales, yor fi sco0 pentru d'apururea de sub
ierarchia serbeasca.
§ 15. In tot anul sa poata tinea odata Si-
nod partial 0 general.
§ 16. La Ministeriul Cultului se va ridica
pentru Romanif de legea rësarituldi o ramura de
slujbe deosebit, al careia membri sa fie toti
Rom ant
§ 17. Romanil unitl vor fi neatarnati de
Mitropolia dela Strigon.

(Anexá la pag. 277).

Extrait de la circularie du Ministre des Affaires E-


trangeres C-te Casimir Batthyany de Pest, le 10 Juin
1849, d tous les agents diplomatiques et comandants mi-
litaires des frontieres.

Art. 4. Il y a trois principes qui doivent


servir de base avant tout a cette reconciliation,
296 N. BALCEsetr

et respectivement à, toue aliance, sur lesquel-


les nous ne ceclerons en rien et ci, aucune condi-
tion, car ce serait autant . que nous suicider nous-
memes. Ces principes sont ceux qui suivent :
,,u) L'unité de l'Etat.
b) L'intOgritè du territoire de l'Etat comme
elle existe depuis des si6cles.
0 La suprématie de l'élement hongrois
7)

telle qu'il l'acquis depuis Mille ans par les armes


ci la main, par laquelle il s'est constituë en
état autonorne, et qu'il s'est conserv6' en eta-
blissant l'usage de la langue hongroise comme
langue diplomatique lorsqu'il partageat tous ces
droits civils avec les nations des langues diffe-
rentes qui habitent la Hongrie. La qualité di-
plomatique de la langue hongroise est définie
par les lois dans les points suivants :
a) Les consultations du corps lOgislatif
ainsi que les lois et tous les documents qui y
ont rapport se font en langue hongroise.
b) Dans l'administration intérieure c'est
cette rneme langue dont on se sert, mais on
correspond avec l'etranger dans la langue res-
pective.
c) Devant tous les tribunaux inférieurs et
supérieurs.
IMPACIIIIRE A ROMANILOR 297

d) Dans les ecoles superieures le hon-


grois est la langue qu'on doit employer.
e) Les matricules doivent etre écrites en
27

hongrois.
f) Pour la correspondance entre les mu-
nicipalités de la Hongrie et celles des parties
intégrantes, celles-ci sont obligees d'accepter les
lettres hongroises comme celles-la les latines.
Art. 5. A part de ces trois principes la
nation hongroise partagera non seulernent tous
les droits politiques sans distinction de langue
ou de religion avec toutes les nations qui ha-
bitent le pays, mais elle garantie aussi cette
egalite(!) du droit des nationalités qui bien que
promise dans d'autres états ne fut nullernent ef-
fectuée aussi sincerernent que chez nous(?), et
qui servent de pretexte pour exciter la révolte
contre la Hongrie ne fut en vérité qu'un moyen
par lequel l'absolutisme cherche a se consolider.
Art. 6. Cependant pour lever toute diffi-
culté, le gouvernement Hongrois est pret a ac-
cepter au nom de la nation toutes les condi-
tions par lesquelles les nations de langues dif-
férentes de la Hongrie croient rnieux garantir
leurs nationalités, pourvu que ces conditions s'ac-
cordent avec les trois principes ci-dessus enon-
ces. Il est done pret a. confier l'administration
298 N. BALCEBOU

des affaires 6désiastiques sous l'inspection su-


prème de l'Etat uniquement aux fidèles de
chaque religion, et dans laquelle, aussi bien que
dans toutes leurs affaires particuli6res, qui re-
gardent leurs écoles a eux, leurs familles, leurs
communes, leurs proc6s aux tribunaux infbrieurs
et ceux qui se font de vive voix, ils se peuvent
servir de leur propre langue".

15. Pesta, 14 Iunie 1849.

MuscaliI sunt la Presburg. Spun ca numal


vr'o 14 mil. Gorgey a batut pe Austriacl la Anus
(Neusatz). Bern, la propunerea de a primi a comanda
en chef armia a respuns ca el cunoasce Ca Dem-
binski este mai bun §i ca voesce a slujI sub din-
sul. Ce va lice la aceasta Gorgey, care primia
a servl sub Bern iar nu sub Dembinski ? Bern
nu are de loc confierqa in GOrgey §i ice ca
numal Dembinski poate bate pe Muscall. El lice :
OM, acum ai facut numal vinatoare, iar nu ras-
boit. Pertzel s'a batut la Titel (Timel ?) pe Jela-
cid, Nugent §i Puchner §i s'a tras la Varbas. Un-
guril stall reit in Banat, cad acetia trel at ca
la 35 mil. In Transilvania Rornanif asemenea
stat bine §i trebue multa oaste ca sa-1 birue
REVOLUTIIINEA iN IINGARIA 299

macar cu Bern. Din nenorocire guvernul ma-


ghiar lucreaza incet ca guvernul nostru din tim-
pul revolutiune, §i nu s'a grabit a face concesil
la Austriaci 0 la Romani. athyani mi-a spus
ca Szemere lucreaza intru aceasta o proclama-
tie. Am fost ieri i astalp la dinsul, dar nu
l'am putut vedé Bind bolnav. Szemere e prep-
dinte al Mini§trilor.

22 Iunie.

2)
A doua Qi dupa, ce incepusem scrisoarea
aceasta a sosit aci P. §i am oprit'o ca sa ti-o
trimit printr'insul. Aducëtorul iti va spune toate
imprejurarile d'aci §i cum stad lucrurile. Per-
tzel a sosit aci, precurn i Bisczanovski. Se ga-
tesce o opositie strarica contra lui Gorgey.
Mi s'a propus d'a lua §i ed parte §i d'a lucra
intr'aceasta, dar am refusat, cad void sa a§tept
sa nu m'arnestec in partide i sa-mi compromit
positia ad, dupa cum creq ca face Bisczanovski
§i cei-lalti. Atat void face : void sprijmi ca din
partea Romanilor, Bern sa rërnae in Transilvania
cu putere, unde poate face bine. Iti alatur aci
o proclamatie data de Bern cand s'a intors in Tran-
silvania, in care infrunta, pe Unguri 0 de care
ace§tia s'a superat foarte. Am pus pe un tinör
300 N. BALCEscu

d'a tradus'o din unguresce. Cauta s'o pricepi,


cad limba romana, in care a tradus'o e cu to-
tul ungarisata, §i n'am avut vreme a o drege.
Kossuth a fost la Varadin, de s'a intalnit cu
Bern, pricina ti-o va spune P.
Am primit aseara, tocrnal scrisoarea ta
No. 5, iar cele-lalte 4 dinainte Inca nu le-am
voclut. Aceasta e singura scrisoare ce am luat dela
tine, de cand am venit in Ungaria. Bern apera
mult pe Rornanil din Transilvania §i Banat. Voia
vedea acurn daca i§1 va tinea §i fagaduiala ce
mi-a dat d'a ne da oameni pentru legiune. Pen-
tru legioana asta a trebuit sa trimit un om
intr'adins ca sa mi aduca regulamentul alei
polone din tabara ei spre Galitia, §i a§a capë-
tandu-1 ieri mi-a is Bathyani sä fac un pro-
iect de conventie, pe care l'am §i facut §i mane
il due. Fiind-ca n'o sa pot poate a-ti trimite o
copie dupa dinsul, neavOnd ocasie sigura ca a-
ceasta, 11 volt insemna aci preliminarul §i con-
clusia. Sper ca voiu face pe Bathyani a-I priml
astfel curn e scris. Tot ce trebue sä silesci este
a-mi trimite cat mai curOnd este pusci. Eu voiü
capeta dela din§if vr'o 300. Pentru toate cele-
l'alte rn'arn invoit : ca tot volontirul care va a-
duce una a i se plat cate 16 florinti argint ;
pe acest pret dar socotind insä §i transportul,
REVOLIIVIINEA IN IINGARIA 301

poti a-mi trirnite bune §i multe, cad: face 48


sfantihi una. Despre aceasta ti-am scris in nu-
mërul 10. Despre aceasta pun.e-ri poalele in brág,
curn cliceag stramo§ii nqtri, §i lucreaza iute.
In scrisoarea ta am gasit multe vederi minu-
nate. Am avut intal idee ca dinteinsa sa trag
inateria unui mernoar, dar apol din cuvintul in-
semnat de tine ca Sultanul sa nu afle poate aceasta
(aceea ce nu e anevoe aci), am socotit ca mai
bine sa citesc scrisoarea ta lui Bathyani §i Sze-
mere. Aceasta o void i face-o mane.
GOrgey a fost deunacli aci vre-o dou6 qile ;
am cautat sa-1 vöd §i ne dedesern ceas de in-
talnire in Buda, dar intarqiind el mult in Pesta
dupa treburi, err, dupa ce l'am a§teptat vre-o
trei ceasurl, m'am intors, §i el indata a plecat
la oaste, §i a§a nu l'am vëclut. Imi pare rön,
caul poate oamenii sunt nedrepti catre dinsul §i
a§1 ti dorit a judeca singur despre el.
Din ce am §eclut mai mult aci, m'am a-
sigurat §i mai mult in opinia mea asupra oame-
nilor insemnati d'aci, j care ti-am insemnat'o
in deosebitele mele scrisori.
Iti trimit vre-o cate-va numere din foaia
lui Bolliac, din care un esemplar sa trim41 la
Paris.
)7
Aci s'a inceput o foaie romana; n'am vrut
302 N. BALozsou

sa me dat de fatä ca redactor, dar voit cauta


a o influenta mult §i fait asta, curn §i a scrie
cate odata. 0 sa caut a-ti trirnite No. 1, ce tre-
bue sa fi e§it din tipar. Bisczanovski a fost a-
cum la mine §i m'a rugat sa1 dat cererea ce
am facut eü pentru Romanii din Transilvania
§i Banat ca sa ceara §i el aceea pentru Slavi.
Aceea ce am fäcut. Aristocratii Unguri din Tran-
silvania sunt impotrivitori stra§nici mai cu seama.
art. 7 §i. 10. P. iti poate povesti o disputa,
ce am avut cu mai multi dintr'in§ii.
Et, cum ti-am is, doresc sa me bat ; pen-
tru aceea te rog sa-mi trimiti aci un ajutor, pe
care sag pot insarcina cu trebile aci, pang cand
oiu face et chief la bataie. Doresc sa fie un
om de inteles §i intelegetor. De s'ar putea u-
nul din Alexandri Vasile sat Iancu, cel d'intai
mai bine, cel d'al doilea ar fi bine sa,-1 dat o
companie in legioana. Imi pare ret ca n'am
pe nimeni acum sub mana ca sä las aci, cad
va fi neaperat ca eu sa me duc chiar acum In
Transilvania pentru a priveghia organisarea le-
gioanet Cand ai fi putut tu a vent pentru cate-
va ile, n'ar fi fost ret, en atat mai mult ca
te doresc tai-e. Ai dorl §i pe cocoana d-tale, dar
sunt supérat pe d-ei ca nu mi-a scris de loc me rog
;

s'o pedepsesci stra§nic, §i aceasta lasand'o acolo


LEGIIINEA ROMANEABOA.
803

§i viind tu singur incoace. De maI nadajduesci


ceva Inca, atuncl remai acolo.
In nisce gazete am vöclut ca Englitera cere
a se desfiinta conventia dela Balta-Liman. Nu
Kit de e adeverat? Scriemi. Scrisorile sa mi le
trimii prin Bathyany.
Vasile ar fi bun, ca l'a§I pune sa faca curte
la una.doue .din damele ce aü influenta, §i a§a
am merge bine, cad din nenorocire eg sunt
tare gauche in aceasta materie. Banii i -am
star§it, dar socotesc ca e de prisos a-mi mai
trimite, de se va face legiunea. Ar trebui
insa ca sa mijlocesci prin suscriptil a avea un Ca-
pitala§, de care vom avea trebuinta in alte o-
casil §i pentru alte pricini. I. e in Transilvania,
dar cei-lalti de call me intrebi nu Kit ce s'at
facut. Despre trate-meg Barbu nu-mi scril. Ti-am
scris sag trimii aci adeca la Sibit. Scrie lui
Alecu la Paris de toate cele ce-ti scrig, ca ei
nu-i pot scrie.
/2 Cand cifrezi me rog s'o fad mai bine, a-
dica fara gre§ell §i sa deosibesci cuvintele. Scrie-mi
mult, deslu§it §i mai des. Trebue sa sell Ca toti
Lehil din legiunea alor ce se afla in Transil-
vania sunt cu totul in favorul Romanilor d'a-
colo, §i o marturisesce de fata chiar §i p'aci prin
capitala.
304 N. BALCESOU

L'opinion du gouvernement hongrois corn-


me aussi celle des patriotes qui ont dirige et
qui dirigent encore le mouvement national et
liberal Roumain est, que les deux nations Hon-
groise et Rournaine, par leur voisinage, par leur
position topographique, par la similitude de leurs
intéras industriels et politiques, et surtout par
le peril, dont toutes les deux nationalités sont
menacées du cOté du panslavisme, qui tend h
s'élever sur leur ruine, sont destinees à ne for-
mer dans l'avenir qu'un seul et meme etat fé-
daatif. Il est done de leur devoir et de leur
droit de s'entraider reciproquement et de com-
battre aujourd'hui sous le mane drapeau con-
tre le panslavisme pour la defense de la liberte,
comme autre fois elles cornbattaient de mane
contre l'islarnisme pour la defence de la Chrétienté.
Ces considerations ont amené les patriotes Rou-
mains de la Moldo-Valachie h proposer au G-ou-
vernement hongrois de leur permettre de for-
mer une legion de volontaires Roumains pour
s'associer à cette lutte sainte que la Hongrie
soutient avec tant de courage et de gloire con-
tre l'Autriche et la Russie, qui sont les ennemis
de la liberté des peuples ; et le Gouvernement
hongrois a accepté avec plaisir cette proposi-
tion et la confirme par le present acte, sous les
LEGIIINIA ROMANEASCA
305

conditions ci-dessus mentionnées, dont il garan-


tit l'execution. (UrmeazA 19 articole tratand de
oamenl, lefile , armarea , imbräcamintea etc.).
Apoi conclusia.
La legion jure fidelité a la Romanie (Mol-
do-Valachie) et a la Hongrie, s'oblige de combattre
pour la liberté, mais jamais contre la Hongrie.
En cas de reels dangers pour sa patrie, la le-
gion, avec la permission du gouvernement. hon-
grois (lequel ne la lui refusera pas) se rendra
au secours de sa patrie avec armes, munitions,
artillerie et cavalerie et le gouvernement Hon-
grois promet de soutenir la Romanie autant
que l'intéret reciproque l'exigerait.
Les Roumains peuvent etre stirs que la
noble et magnanime nation Hongroise ne corn-
battra que pour la cause de la liberté et jamais
pour opprirner quelque nationalité que ce soit,
le but du gouvernement Hongrois etant que
toutes les nationalités de la Hongrie, aient dans
l'avenir un libre et egal developpement. Par
consequent ii garantit la nationalite des Rou-
mains habitant la Hongrie. Ce pour quoi la
legion Roumaine combattra les ennemis de la
Hongrie, qui sont en meme temps ceux de la
liberte.
',Les patriotes Rournains s'engagent de plus
Ghica, AminGri, 27,641. 20
306 N. BALCESCU.

a user de tous leurs moyens moraux pour agir


sur leurs freres de la Transylvanie et les ame-
ner a, cesser cette lutte fratricide qu'ils soutien-
nent encore contre la nation Hongroise et a se
donner la main pour la defense de la liberte de
la patrie commune.
Szemere Inca nu a sfar§it proiectul pentru
concesiile ce vor a face nationalitaVlor. Bat-
thyani mi-a is ca indata ce s'a sfar0, mi-1
va infati§a ca sa-1 cercetam i sal discutam im-
preuna. E adever cä aci se lucreaza fOrte incet.
Au mo§tenit gleich-ul Nemtilor.

(Anexii, la pag. 299).

Proclamatia Generaluluf Beni attre locuitorif


Tr ansilvaniei.

Din Virea, mea cea din Banat, m'am in-


tors indarat, dupe ce acest tinut insemnator,
care este intre Dunare, Tisa §i Mure§, tarel Un-
gurqti, l'am cuprins indärat. Numai Timi§Ora
mai este in mana improtivnicului, dar intru a-
tata inconjurata, ca in putintica vreme trebue
sa se dea. Locuitoril cei apas41 plini de bucurie
s'aa dat pe sine subt ocarmuirea cea Maghiara,
PROOLAIXATIA Mil BEM 307

§i pentru ca 1-amscos din jugul Austriacesc §i


din tirania SOrbilor mi-aa multärnit mie.
Cu cat mi-e mai mare bucuria ca invin-
gerea improtivnicului cu foarte putine jertfe a
armadiei mele cea viteaza o am facut, atat mai
tare me supera §i me infioarg jelbile cele multe,
earl le-am auclit dupe ce rn'am intors, in cat cg
amnestia care prin mine s'a vestit locuitorilor
Transilvaniel, prin unii nu in tot locul se cin-
stesce, §i mai virtos unii dintre madulgrile scau-
nelor judecatoresci straordinare, nici ca cat nu
o baga in seama.
Fac cunoscut dar, cum Ca cu amnestia
care o am dat, cand am recuprins Transilvania
loeuitorilor teril, §i care insu§i ocarmuirea Inca
o at primit de bung, incat id colea nu s'ar
tine, dupe faggduinta mea, me voit sili a o tine
in sus, dupe ce aceasta numai in privinta vencla-
torilor patriei, jefuitorilor §i ucigatorilor i§1 poate
perde puterea sa.
Prochern dar prin aceasta publice pe toti
aceia car! in contra datei mele amnestiale orin-
duele, macar cu ce s'ar fi vagmat, plangerile
sale documentate sa mi le a§tearne mie, ca la
ocarmuirea, care vrea numai dreptate iar nu
isbande, sa mijlocesc punerea pa§ilor celor de
lipsa in contra acelora cari impotriva orin-
308 GENERALIIL BEM

duelei mele amnestiale gre§ind, acea o aü vatg-


mat. Plangerile nedocumentate nu se vor lua in
samg.
Ca darg toate excesurile, earl s'ar pute in-
tampla prin cuprinderea §i 1icitaia averilor, pre-
cum §i incuiarea i judecarea statariala a per-
soanelor sg se incunjure renduesc; cum ca lu-
crarile judetelor acestora pang la alta rênduiala
a ocarmuirei interimaliter sa. incete, Iuand afara
investigatiile cele legale cari sunt in curgere in
contra uciggtorilor i rapitorilor cel earl sunt
prin§1. Tar toti. aceia langg cheza§ie din prinsoare,
numai decat sg se libereze, in contra cgrora nu
se dovedesce apriat cum cg sunt venclgtori de pa-
trie sag sunt uciga0 sat jefuitorl. In contra ace-
stora investigatia numai pang atuncl inceatg, pang
and se vor pune scaunele cele judecgtoare, iara
in curgerea sa cea de mal inainte, iarg atuncea
se va continua, ca fiind ei slobocli toate docu-
mentele ce sunt de lipsä spre adeveri nevi-
novatia sa, mai lesne sa le poatg caltiga.
Cu mare durere vedem, cum ca i aceia
earl* pentru cg§tigarea 1ibertäii civile §i-ad 1Tel--
sat sangele, libertatea cea adeverata red intele-
gend'o asupresc si teroriseazg §i prin aceasta
instrging simpatia cgtre ocgrmuirea cea Ma -
ghiara.
PROOLAMATIA CATRA TRANBILVANIA
309

Drept acea et Vote individele cele militare


din earl stall mai virtos judetele cele statariale,
ci lipsesc de dregatorie, 0 de cum va fi lipsa §i
mai aspru ii voig pedepsi, de cum va acestei po-
runci a mea nu s'or pleca , persoanele cele civile
cari sunt la ace1ea§1 scaune judiciare, de cum va
vor indrazni a face asemenea excesuri if voia
prinde §i ii voit pune inaintea judecatil stata-
riale, find ca vreat ca orinduiala mea cea am-
nestiala, care §i ocarmuirea pana la un hotar
marginit o at intarit 0 o ail cunoscut sa rernae
adever, sä nu se vatarne 0 rnic§oreze de arna-
giala. Et vointei acestel voit sci a-I da 0
putere.
Aceia cari vreat sa se indulceasca eu bu-
natatea orinduelei mele amnestiale, dara pana
acum ca fugiti din taxa se afla in tart straina,
cu intoarcerea inapoi sa se sileasca all castiga
docurnente adeveritoare, cum cä el sat n'at §tiut
nemica din orinduiala mea amnestiala sat cu pu-
terea aft fost siliti a remanO acolo 0 pentru acea
nu o aa sciut folosi spre binele sat.
Preolilor, macar din ce nearn sat religie,
pre vol cari sunteti mai aproape de popul, ye
indatorese ca sa-mi araati mie ce apasa pe po-
pul mai tare 0 prin ce mijloace s'ar put6 mai
curOnd 0 mai bine ajuta , ca voesc subt ocar-
310 BATTHYANI

muirea mea interimala cataneasca nu numai inde-


stularea fiete-caruia concetatean loyal a o temeia,
dar vreag ca i incredintarea i dragostea catre
Ocarmuirea Maghiara din li in cli sa o intaresc,
care este dorirea §i scopul insql a Ocarmuito-
rului President al törel."

16.

Circulaire ci tous les agents diplomatiques


de la Hongrie.
176 -K. U.

Aprbs les actions terribles, dont la dynas-


tie autrichienne s'est rendu coupable envers les
peuples habitant ses pays, et surtout le royaume
de Hongrie, on pouvait bien croire sa fureur
sanglante rassasiée, pensant qu'il ne restait a
marquer sur les pages historiques de notre mal-
heureuse patrie, aucune nouvelle injustice, aucune
cruauté non commise.
Trahison, parjure, violation de sa parole
donnee, cabales jouées, excitation a la revolte,
alliance avec des bandes meurtrières qui ne fai-
saient que piller, incendier et tuer, arrestations
des parlementaires, emprisonnement des patrio-
CRITIMILE AUSTRIACILOR 311

tes, leurs jugernents et executions contre tout


droit, contributions violentes, fabrication de faus-
ses notes, insolence de tout genre, bombarde-
ment et incendies non motives des capitales,
destruction sauvage de biens des particuliers,
ainsi que des tresors publics, souillure du droit
des peuples et de la morale; tout ce qui sou-
leve le coeur en effrayant Fame, tout ce qui est
horrible, lache et blaspheme fut commis contre
ce pauvre pays.
La Hongrie souffrit, mais jamais elle ne
s'ecarta de la voie de la justice, jamais elle ne
se laissa emporter par un sentiment de ven-
geance, jamais elle n'usa de pareils moyens sous
prgexte de repressailles. La nation Hongroise
fut victorieuse en champs ouverts par l'heroisme
de ses troupes et la justice de ses armes ; le
dernier de ses simples soldats ne versa son sang
qu'en defense de sa propre personne, menageant
l'ennemi traitre merne au milieu du combat le
plus furieux.
Von ce qui explique la douleur profonde,
)7

que cette nation ressentit en voyant traites


ignominieusement ses malheureux combattants,
qui tomberent prissonniers entre les mains de
l'ennemi barbare. Ii n'y a d'inhumanité qui ne
fut commise par les mercenaires de l'Autriche
312 BATTHYANI

vis-a-vis de ces pauvres captifs. Rtre accablOs de


famine, trainès sans aucune raison d'un endroit
a l'autre, atteints de paroles blessantes et d'in-
jures personnelles, souvent même l'exécution a
mort Otait leur sort ordinaire ; pendant qu'au
contraire au camp hongrois, la majorité des pri-
sonniers autrichiens n'a eu qu'a se louer d'un
traitement humain et gOnéreux, et quelques uns
en publibrent leur reconnaissance.
Le General en chef de l'armée Hongroise
espérant faire finir de tels méfaits, adressa un
écrit au maréchal de camp de l'armée autri-
chienne, et tout en lui reprochant le manque de
noblesse de cette manière d'agir, il l'interpella
a ne plus tacher de cette manibre le nom de
l'armée autrichienne et celui de ses comman-
dants. Encore lui fit-il observer que 6 8000
prisonniers autrichiens ainsi qu'un nombre a
peu prës egal de blesses et de malades se trou-
,.

vent en nos mains, que ce nombre dépasse


de beaucoup celui des notres (sic) captifs, et
qu'entre les captifs autrichiens il y a des of-
ficiers de grades supérieurs hongrois de nais-
sance et par consequent coupables du crime de
trahison envers leur patrie ; qu'il ne dependra
donc que du premier signal pour que la tête d'un
cauliumaLE AIISTRIACILOR 313

Hongrois massacre soit vengee par une triple


execution.
Mais cet appel du General n'eut aucune
suite.
Au contraire, un nouveau crime fut com-
mis.
Le Baron Mednyanszky, döfenseur heroique
et commandant du fort de Leopoldstadt, ainsi
que le capitaine d'artillerie Gruber tomberent
dans les mains ennemies, une partie de la gar-
nison ayant capitule. On les traina pendant
plusieurs mois dans des cachots, puis leur fit un
proces illegal, et malgre le dit appel de notre
General en chef, auquel on ne repondit .pas
meme, ces deux officiers furent executes pour
avoir selon leur devoir consciencieusement dé-
fendu la forteresse. Et pour que l'execution Mt
plus dégradante encore, c'est la corde qui fut
choisie comme moyen d'execution.
Cependant la Hongrie a toujours encore
horreur de cruelles repressailles , elle estime
beaucoup trop la vie de ses braves citoyens pour
les livrer a de sauvages massacres, et c'est pour
cette raison que le Gouvernement a decide de
ne s'eloigner pas meme a. l'avenir du chemin
que l'humanité lui prescrivait jusqul present.
314 BATI.HYANI

Mais en attendant la, le sort de nos mal-


heureux prisonniers reste toujours plonge dans
une cruelle incertitude; soit qu'ils fussent tom-
bés dans les mains de l'ennerni comme prison-
niers de guerre, soit comme victirnes de la po-
litique. C'est en ce sens que je vous charge
d'établir et constater ces faits pits du Gouver-
nement auquel vous etes envoyé, au nom de
l'humanité et de la civilisation, reclarner qu'il
fasse finir ces cruautés inoules.
Si les puissances étrangbres ne veulent
2)

nous secourir, qu'ils fassent valoir au moins la


justice celeste et les droits sacrés des peuples,
en faisant sentir a l'Autriche la honte des pa-
reils procedés, qui ne sont dignes que des peu-
ples sauvages, et qu'ils sauvent aussi la vie a
plusieurs centaines d'hommes de tout parti, en
soulageant au moins leurs souffrances.
En autre, servez vous de la presse, afin
que l'opinion publique soit le juge de ceux qui
se sont soufflé de pareils forfaits et que leur
nom soit marque a toute éternité par le mépris
general. Enfin faites savoir, que le Gouverne-
ment lui-même avec toute la bonne volonté de
retenir le peuple et le soldat ne pourra a la
fin plus etre en état de maitriser l'exasperation,
que des pareils forfaits font naitre, et que rien
ItEVOLUTIA tN IINGARI& 315

ne serait plus terrible qu'une guerre a, mort,


üü chacun se rendrait justice a lui meme.
Pesth, le 18 Juin, 1849.

Comte Casimir Batthydni,


Ministre des Affaires dtrangeres."

17. Pest, 25 (13) Juin 1849.

i- a m scris alaitaieri prin Paleologu. Poate


aceasta scrisoare II va ajunge inainte, dar tot
pentru aceasta nu pot reveni asupra celor ce V-
am scris acolo §i numai continuez acea seri-
soare. Am citit, dupa cum ti-am scris, scrisoarea
ta lui Batthyani. Mi-a dis sunt hotariti la
o lupta, inver§unata, i ca, nu vor primi nici o
condiVe sat transactie. Kossuth s'a esprirnat
asernenea catre Bisczanowski, care s'a presentat
la dinsul alaltaieri. Bern s'a impacat cu Guyer-
nul Maghiar In conferinta ce a avut cu Kossuth,
day n'a primit cornanda in Banat. Lehii sunt
privi0 aci comme un mal ne'ce'ssaire. Bern scii ca
dedese demisia. Amnistia, mic§orarea pretului säril
facuta de el, cum i dorinta d'a fi independent
de GOrgeyi a fost pricina. Dembinski s'a tras
316 N. BA Loasou

cu totul, se alteapta aci. Starea militard §i po-


sitia ambelor parti s'a insarcinat Skender a o
scrie lui Czaika, cad eü n'avusei vreme acum a
scrie mutt. Te man dar la scrisoarea alaturata.
Vei vede ca stam cam rOti. In Guvernul Ma-
ghiar moliciune. Ne invoire in Genera li. Neimpa-
care a nationalitätilor. Generalul Asunj (?) imi cli-
cea astacli cd cele mai multe batalioane nu sunt
complete ; d'abia at cdte 300 400, §i in loc
d'a-le completa fac altele nouë. Pu§ci lipsesc,
Austriacii. §i Muscalii ne impresoard. Dupe o a§-
teptare de douo qeci chle, astdcli am primit
dela Bathyani alaturata nota despre concesiile
ce vor a face nationalitätilor. Cum ti-am scris
de unach, era vorba ca sa discutdm impreund,
§1 maine mo voit duce la dinsul pentru aceasta.
Cum poti singur vede comparand'o cu cea ce
am cerut, nu me poate multumi, caci fdra, indo-
iala, cd cu aceasta nu se vor impdca Romanii ;
caci inteinsa nu se da, dent acea ce at avut
totdeauna Rornanii, adicd limba In biserici §i in
§coalele bor. Acea ce li se da mai mult, este
limba lor in comune. Dar nu se vorbesce nimic
1. de §coalele superioare (acea ce a avut
pand acum) ;
2. de organisarea nationala a comitatelor
unde majoritatea sunt Romani ;
IMP IC ARE A It OMANIL OR 317

3. de garda nationala romaneasca ;


4. de despartirea Romanilor in treburile
religiei de Serbi §i de Mitropolia de Strigong ;
5. de limba romaneasca in jury ;
6. de nationalitate nu pomenesce nici un
cuvint.
1)
Apoi acestea era cererile cele principale.
Cum sa fad pe Roman, care are armele in
mana §i canna Austria prin constitutie I-a dat
egalitate nationala, administratie §i dieta pro-
vinciala §i legiuitoare, cum sa-1 fad cu aceste
concesif a se multumi, a depune armele §i a
tine cu Unguril. Ea desperez despre aceasta.
Voit cauta mane a le vorbi §i a le de§chide
ochii. Le-am clis de mai multe ori :. Les re-
volutions actuelles se sont faites pour deux
principes : democratic et nationalite'. Ce fait nul
part ne s'est montre avec tant de force qu'en
Hongrie. Vous devez compter avec lui dans l'in-
téret de votre salut dans le present et de votre
sécurité dans l'avenir, etc. etc. De voig socoti
de trebuinta, voit face §i un memoar. M'am
silit §i me silesc sa, fac tot ce voiti pute ca sa
n'avem mustrare de cuget ca nu ne-am facut dato-
ria noastra, aducend o impacare atat de doritä §i-
atat de trebuincioasä intre Romani §i Unguri.
Proiectul meg cum l'am dat, creq ca era bun ;
318 N. BALCEsou

de o parte pastra tot acea ce vrea Ungurii a


pastra mai mult, adicg integritatea tëril, limba
lor diplomatica §i chiar §i centralisatia ce ei o
socotesc cu gre§alg de neaperatg. Dintealta Ro-
inniT dobandiat oare care garanVI naVonale, bune
pentru din§ii §i carl 1-ar fi indestulat acum. Din
nenorocire timpul grabesce n'ai vreme a lumina
oamenil sag a lucra asupra opiniel publice. Tre-
buese fapte grabnice §i asta e anevoe de doban-
dit aci. Privesc viitorul cu multg ingrijire. Dacg
Ungaria va cade, apol noi cadem cu totul.§i pentru
mult timp. Eu le-am clis adesea : in politica eg
nu creq mult la simpatil §i numal la interesuri ;
ye märturisesc dar ca gonesc interesul natiel
mele, dar pe acela ii gasesc cu totul in al vostru,
§1 pentru acea sunt cu totul pentru vol §i do-
resc numal ca a§a sa sitntiti §i vol. Asemenea
ca Ungaria are douö di, sag sa fie aristo-
cratica-monarchicg §i in legaturg cu Austria,
sag democraticg -§i unitg la olalta cu Romanit
Batthydni mi-a spus ca ambasadorul Sultanului
la Viena a propus ca sa dea V el ajutor Aus-
triacilor. De acea Batthydni a scris lui Adrassy,
ca sg spue Sultanului, Ca de nu vor a le face
ajutor sag a sta neutri, apol Unguril vor cguta
a nu aye trebuinta de el V a-I supëra in Vala-
chia mare, mica §i Moldova. Sunt ostenit i null'
IMPACAREA ROMANILOR 319

poci scrie mai multe. Pentru legioana am


dat actul alaltdieri lui Batthydni, era sa-1 arate
Guvernului maghiar §i sa mö in§tiinteze, dar
pana acli nu mi-a facut nimic cunoscut. Unguril
sunt ca Turcii, lucra incet. Bacalimul §i aci dorn-
nesce. Mi-e téma ca s'o sfar§i lucrul, cand o fi
prea tarlia. Crede insê ca nu e vina mea, ca ne-
rabdarea m'a mistuit cu totul.
Socotesc Ca ar trebui sa mai astepti vr'o
scrisoare de la mine pana sa te misci de acolo,
dupe cum i scrisesem. Sa-mi trimii insé pe
eine va, n'ar strica. Spune, te rog, la cucoana D-le,
ca mi-am facut testarnentul §i am lasat cu su-
fletul acolo ca o iert, caci nu mi-a scris, dupa
fagaduiala.
Al tea
13-

1. L'usage diplomatique de la langue Hon-


groise ne s'étendra que sur l'administration des
affaires publiques et gouvernementales et en
tant qu'elle est indispensablement nécessaire
pour le maintien de l'unité de l'Atat de Hon-
grie.
2. Le Gouvernement reconnait le principe
que dans l'état de Hongrie, la langue dans l'ad-
320 N. B ALCM=

ministration des communes sera celle de la ma-


jorite des habitants, excepté oil la commune
meme a regard de la langue peut etre divisée
en deux communes separées.
3. La langue d'instruction clans les ecoles
élémentaires sera celle qui sera determinee par
l'administration de la commune.
4. On se servira partout de la langue ma-
ternelle dans l'eglise et pour l'instruction réli-
gieuse ; les matricules seront aussi redigées dans
la memo langue.
5. Les croyants du rite oriental auront
les memos droits dont les confesseurs des autres
religions jouissent a l'egard de l'administration
autonome de leurs eglises et a, l'egard de l'ad-
ministration de leurs écoles.
6. Le Gouvernement consent à ce qu'ils
donnent le titre de Patriarche a leur archi-pre-
tre (pontif), dont le pouvoir ecclesiastique ne
pourrait jamais s'étendre au dela des frontières
de l'Etat de Hongrie.
7. On établira au Ministere de l'Instruo-
ton publique une section particuliere pour les
affaires des croyants du rite oriental.
8. Les Ocoles et les églises du rite orien-
tal participeront de tous les avantages qu'on
accordera a. celles de toute autre religion.
REVOLUTIA IN UNGARIA
321

9. Comme jusqu'h present, ils pourront


aussi h l'avenir administer eux-mernes les fon-
dations de leurs eglises et de leurs ecoles.
1.0. S'ils le désirent, on etablira h l'Uni-
versite de Bude-Pesth une faculte theologique
part pour eux.
11. us seront admis a l'egal des autres ci-
toyens à tous les emploits de l'Etat et le passe
ne pourra jamais former un obstacle h cet
egard pour ceux qui seront compris dans l'am-
nistie generale.
12, On convoquera un synode general pour
les croyants du rite oriental aussitOt que les
circonstances de l'Etat le permettront.
Outre cos concessions le Gouvernement
Hongrois publie une amnistie generale pour tou-
tes les comunes, qui seduites par les intrigues
de la dynastie autrichienne, se sont levees les
armes 4 la main contre le Gouvernement legal
de la Hongrie, aussitOt qu'il déclarent de vou-
loir rester fidbles h la patrie commune, qu'ils
rendent leurs armes a l'autorité militaire ou
civile designee a cela, et qu'ils deposent le ser-
ment sur l'independance de l'Rtat Hongrois",

Ghica, Amintin, 27,641. 21


322 N. BALOESCII

18. Pesta, 27 (15) Iunie 1849.

Starea lucrurilor e aceasta. 64 mil Muscali


§i Austriacl all intrat in Ungaria din Galitia.
Wysoski, care avea 10 mil le-a stat In potriva la
Eperjes, Kassa, Enyitzke §i GOntz (itl insernnez
numele ora§elor §i satelor dupe o carta ungu-
reasca ea n'am alta, cauta a le ghici pe cartele
ce ai), dar a fost snit a se trage indarat pana
la Miskoltz, (20 mile de Pesta, 10 mile de De-
breczin departe). Dintr' alta parte Jelacici, care are
la 40 mil spun ca a trecut Tissa vrind sa mearga
la Temesvar. Wetter (?), care cornanda acolo pe
Ungurl, spun ca s'a tras la Teresiopol (?). Din sus
Unguril asernenea s'at tras in preajrna Comornu-
lui ; spun ca acolo se afla 80 mil Austriaci cu
Muscall.. In Transilvania ail intrat 30 mil Mus-
call pe la Time§ ocupand Kronstadtul §1 din
Bucovina pe la Bargail. Bern, care se afla la
Belgrad din Transilvania, s'a dus sä-1 bata ; se
slice ca el are la 40 mil in tot Banatul §i Tran-
silvania. In sus Unguril afi 40 mil §i vre-o 10
contra lul Jelacici. Vecli dar ca armia Unguri-
lor d'abia trece peste 100 mil ; positia e grea §i
mai desperata. Guvernul maghiar va fi nevoit a
lasa Pesta §i a trai in tabara. Asta e hotarit §i se
va face curend, cad Muscalii pot fi aci in Pesta in 5
REVOLUTIA IN TRANBILVANIA 323

clile. Dembinski a venit en plangendu-se mult de


Gorgey. Astac11 s'a intalnit cu Kossuth, caruia a
fagaduit sa remae in Ungaria. Gorgey a primit
sä mearga astacli la dinsul sa-I faca escusurI. Eft
am \rept putin astacii pe Dembinski, dar mane
de dimineata am vorbit sä merg la dinsul ca sa.-1
gasesc singur §i sa-I vorbesc. Eft am clis ca sa
puI conditii in garantiI, cad UnguriI sunt porci
de calni. Inchipue§te-ti c. Batthydni s'a in§elat
a-mi spune ast541 ca dorinta §i scopul lor este
sa amalgamiseze pe Romanil din Transilvania §i
Banat. Ils n'ont ni rien oublie, ni rien appris.
I-am facut observatil asupra notei ce am
trimis in privinta concesiilor, §i mi-a fagaduit
oare care modificatil. (Ungurii ic ca vor sa face,
pe Romani Ungurl , dupe cum Francezii au
frantozit pe AlsatienI). Maine II voia da un
memoar, despre ce modificatil voift. Numai ml-e
tearna c'or fi toate prea tarclit. Despre legioana
asemenea am vorbit §i mi-a fagaduit ca maIne
se va intelege cu Ministru de finance §i rasboin
pentru aceasta. 1111-e teama Ca din toate n'or ie§i
nimic. Din nenorocire banil am sfar§it de tot
Nu Kit ce m'oit face. Nu crecl ca voit mai
e§i din Ungaria. N'am nicl cum sa me duc In
Transilvania. Dela Skender am sa, iat 160 florini
de argint §i nu are §i eL Sunt hotarit insä sa staft
324 BUTEANII

pana la urma. Din MAI multe pricinl voiti fi ne.


voit pete a me duce sa me bat. P6te aceasta seri-
soare e cea din urma ce-ti scria, cad: comuni-
catiile s'or inchide.
B.
Wisocki fait une retraite admirable. Il a
battu et repousse plusieurs fois les Russes. La
derniere fois c'êtait a Szikso. Ii n'a avec lui que
5 mille Polonais, les Hongrois ayant f. le c
Despecetlui scrisoarea ca clic ca CI-Orgey, iii
loc sa merga ieri la Dembinski, a plecat la ,ta-
bara. Szabo, locotiitorul Ministrului rasboiului, a
fost aseara la Dembinski §1 1-a spus ca este o
nebunie sa se bata cu Muscalii §i Austriacii §i
cä el vor se rendre aux Ru0. Dembinski le-a
respuns : on vous donnera le pied au cu. Sic
transit gloria mundi.
alatur aci o copie dupe o scrisoare a lui
Butianu, fostul prefect Roman ce s'a spenzurat
mai deunacli de Unguri. Aceastä scrisoare adre-
sata catre Unguri a trimis'o la Maiorul Ciutac.
Mie mi s'a imparta0t ierl 0 am pus'o de s'a
tradus din unguresce, ca sa ti-o impartapsc,
ca sa vecli ce clic §i Romanil 0 cum se al:16M
0 el" .
BUTEANII 325

Din rindurile , earl catre Ladislati Fop


scrise§I, aa véd cum ca D-voastra lucrati langa
principiile egalitatil 1ibertaU, i a fraternitatil.
Foarte me mir, cad §i nol Romani).* tot pentru ace-
la§i princip ne luptarn ; 0 de cand am inceput lupta
aceasta tot adeverata libertate §i recunoscinta
existentei politicesci a natiunei Romane o am
strigat. Aceasta ne-a fost sirnbolul, pentru asta
traim i murirn. Daca dar §i D-voastra pentru
asta ye luptati, atunci intre nol nu este nici o
disclinire §i e paguba a versa atata sange fara
nici un folos. Acésta nu o poftesce nici nu o
aduce cu sine principiul fratietatii ; dar a§a veg.
ca ce cliceti despre noi Romanil, Ca noi ne lup-
tam langa absolutism, aceia tocmai se potri-
vesce pe sama voastra. N'arn cercat nof cu vol
a ne insoti spre luptarea libertatil, numai natio-
nalitatea sa ne o cunoa§teti ? N'arn voit noi a in-
tinde dreapta noastra voue, numal principiul ega-
ntatil a§a sa-1 intelegeti, precum e intelesul lui
cel adevérat ? Credeti, a trecut timpul d'a mal
subjuga popor. In tot poporul ca §i in D-vOstra
s'a trezit simtul nationalitatii. Nici atata nu
v'ati putut inca desmeti, Ca de simpatia Roma-
nilor aveti lipsa ? Nu vedeti ca §i nof i vol,
doue elemente isolate, stain In mijlo cul atator
milioane de SlavI, cari se silesc a ne inghiti.
326 REVOLUTTA ROMANILOR

Elernentul Roman cu mult e mai compact dela


Tisa pann, la Marea Neagra decat al vostru, §i
nu poate peri din firul popoarelor. i ce bine ar
fi aceasta, de v'ati gandi, v'ati lua la socoteala §i
v'ati sili a ca§tiga dragostea Romanilor (pentru
ca clea 1 de aceasta aveti lipsa) iar nu a omori
oameni nearmati, a impu§ca femei §i prunci, a
aprinde sate, a saraci poporul, i toata tara a o
preface in centirirn (cimetierre). Aceasta se im-
potrive§te cu drepturile omenirel, naturel 0 a
popoarelor ; §i de nu yeti inceta de faptele aces-
tea tirane, cari se cuvin numal popoarelor bar-
bare i salbatice, acu§i yeti da seama Inaintea
Europei celel culte, cad aceastä grea apesare nu
o all ajuns numai subt jugul salbaticilor Mon-
goli, Tatari §i Turd. §i ce e mai mult ? Are
spurcati In bisericl, multe cele ce se tin de
slujba besericeasca §i de teremonii, acelea le-ati
pradat §i le facetl nimic. A§a darn., fratilor Ma-
ghiari , aceasta ye poruncesce vOue simbolul
vostru ? AcAsta e libertatea i fraternitatea,
care ati proclamat vol ? Aceia call se Intorc
la vol, a§a II primiti cat II despuiati de toate
averile i poporul Ii faceti ca cer§etorit, fu-
gitoria in lume, ca prin aceasta §i moralice§te
apasandu-1, sa-1 putetl intrebuinta ca un instru-
ment. Aceasta nici Dumnecleil nicl oamenil nu o
BUTEANU 327

pot rabda. Noi suntem gata saa a trai sat a


peri §i a ne sustMé omenia §i a ne osti §i mal
incolo pentru principiul nostru. Soartea va hotari.
Doara, neamurile cele culte a Europel vor privi
aceasta ; §i nadajduim CA de nu altil, neamurile earl
sunt tot de acela§1 soia, ace1ea§1 doara s'or grabi
a ne fi intru ajutor §i a ne scoate din legturile
sclavismulul. Caci doara, neamurile cari iubesc li-
bertatea vor grabi .sa ne vie spre ajutor. Noi
pana atunci ne vom bate pana la moarte, ca sa
nu cada, pe nol blesternul nepotilor no§tri. Li-
bertatea voastra sunt furcile, egalitatea dreptu-
rilor sta intr'acea ca cele-lalte neamurI cari locu-
esc cu vol Inteo teara sä le topiti in elementul
maghiar. Treziti-vë, mai este Inca vrerne, §i nu
ye patati caracterul national, cad sunteti falo§1,
§i de Multe on fala cea proasta mult stria, unei
natii, §i o politica rea i smintita pe un neam ii
poate rästurna in mormint. La acésta fie-ve de
esemplu neamurile cele glorioase, call de mult s'aft
stins i at petit. Vol i in timpul acesta al li-
bertätil Inca tineti in sus forma sistemel scla-
vismulul vechit. Dregatorii din corpus juris §1
Verbotzi (legile fundamentale maghiare), adeca
vol numal la slugl poftitl a fi ocarmuitorl, iar
nu la cetateni liberi. A§a este ca libertatea
32,8 BEVOLII'VA IN IMANSILVANIA

voastra e lingu§itura, arnagitura i vorba seaca!


Asta fie destul.
in Aprilie.
,,(IscAlit) Bute'an, prefect".

(Me rog sä pastrezi aceasta, cad o privesc


ca un document istoric)".

19. ,Pesta, 29 Iunie 1849.

lubite,
l/Unguril at perdut o bätaie acum la Raab.
Muscalii inainteaza spre Pesta. UnguriI at luat
Arad ul .
Aici se gatese puternic de aperare. At
convocat tot poporul la rasboit dant §i natio-
nal. At douö proiecte : unul d'a remanO in
Pesta, sa.-§i retraga aci Wile §i sa se apere ca la
Rorna ; altul d'a merge G-uvernul unguresc in
tabara. Proclamatia ce a e§it eri, declarand pa-
tria in primejdie, e minunata. Primejdia e mare,
cad landwer-ul tot rët a lucrat pana acum aci,
§i in el e nadejde.
In Transilvania Rornanii s'at resculat cu tow
/7

in contra Ungurilor. Bern se af1ä in positie critica.


N. BALCEscrr 329

Din nenorocire nu se grabesc a da ce se cade


nationalitatilor. Batthydni a rëspuns lui Biscza-
nowski, care a cerut mal mult ceva decat eCi
pe seama Slavilor : qu'ils prefèrent p6rir plutOt
que de se suicider. Protocolul facut la Paris intru
aceasta de Malali (?) §i Czartoriski nu s'a primit
aci de G-uvernul Maghiar. A searg, a fost Dembinski
§i cu Bisczanovski la mine §i cel dintaiu mi-a
fagaduit a nu primi comanda , decat numai
de vor da nationalitatea Romanilor §i Slavilor.
Astaseara el s'a dus la sfat la Kossuth. A§tept
sa se intoarca ca sa aflu ce s'a facut. Se lice
ca GOrgey se trage §i.ca totul va fi in mana lui
Dembinski. MI-ar 01.6 bine, cad este un om
cum se cade §i-mi place mult.
Am fost astacll la Batthyani. I-am dat o
nota despre modificatiile ce trebue sa faca la
nota ce ml-a trimis'o, a carei condip ti le-am
insemnat. Modificatiile ce voiü, asemenea ti
le-am Insemnat in No. 12. MI-a primit toate
afara de articolil 6 §i 10 (yell din cel dintait
proiect ce ti-am dat). Pentru legioana mi-a qis,
acea ce este cam adevërat, Ca e cam tarclitl,
cad acum, pana a o face, lucru se hotaresce aci,
adica Muscalil yin in Pesta. Dar ca daca Ungurii
or impinge ceva inapoi pe Muscall acum, atunci
lesne putem face. Nu mö multumesc pe atat
330 REVOLITTIA IN IINGARIA

voit sä me due maine sa vecl pe Kossuth §i st


am cu dinsul o esplicatie hotarita §1 lamuritä.
Batthyani este o sea:tura, om de.lum (?) iar nu
de treaba, §i din nenorocire cu dinsul am avut
a face.
Tu yelp ca pupa treaba am facut. Dar, de
al primit scrisorile mele in care ti-am lamurit
starea lucrurilor §i a oamenilor aci, apol nu me
vel invinovati. Ce puteam face et cand Dem-
binski, Bern §i altiI Inca 'fat putut scoate la
cale cu Ungurii. Crede ea sunt pro§t1 §i ciocol
totl, §i ca de n'ar fi contra Muscalilor n'ar me-
rita sa-I priveasca cineva: Ea nu crecl ea aci o
e§i lucru bine. Spalrna e mare. Lumea e oste-
nita la resbel. tn capiT arrnatei dat putina con-
fienta. Precum se arata spiritul lor prin vorba
lui Szabo atre Dembinski ce tl-am insemnat'o
in cea din urma scrisoare, §i pe urrna a taga-
duit'o cand acesta a intrebat pe Kossuth ; tre-
bue dar a ne a§tepta §i la tradart
De me voit intelege cu Kossuth, apol me
duc in Banat i aeolo scol poporul Roman sub
steagul national. De nu, apol stall aci i fac
ce o face toata lumea. Poate Muscalii m'or prinde
aci sat poate oill muri. Allah Kerirn ! Crecl
ea e de datoria mea sa stall aci cat voit pute
§i 'Ana iml veI scrie ce sa fac.
N. MULOESCII
331

Am primit ierl scrisoarea ta de la 11 Iunie.


Tu de ce nu-m1 scrii de scrisorele mele de le-al
prima pe toate ?
Longuard e aci de vr'o 4 clile. Am fost
ieri la dinsul cu Bisczanol'Tski. Pe cei de call
imi scrii compatrioti nu i-am vNut §i nu §titi
unde se afla. Inchipue§teli ca de la Balaceanu
§i cellalp n'am primit Inca nici o scrisoare §i
nu scit ce s'at fftut de cand ne-am despartit
la Mehadia, sunt num 5 septamanl. Nu puteam
merge impreuna la Debreczin §i aci din lipsa
banilor. A§I vrea sa serif lui Golescu Negru toate
cate IV Krill, sa-i spul ce-am facut §1 ce n'arn
facut, cum §i opiniile mele asupra oamenilor §1
lucrurilor, §i sa-i impartalesci hartiile §i actele
ce -VI-am trimis. Ele vor sluji sa, arate inteo qi
ca in aceste momente critice pentru libertatea
lumei, nol n'am stat in nelucrare, §i ca vina nu
e a noastra nici a Romanilor. Batthyani imi cli-
cea astäcli ea de ce Romanil din Transilvania
nu se unesc cu din§ii in potriva Ru§ilor, §i pe
urrna iar or incepe a se bate impreuna pentru
nationalitate. La care pricepl ca i-am respuns Ca
de ce ei nu le da drepturile lor, §i asta s'ar face;
ca ea a§1 face-o, dar poporul aprins impotriva-le nu
resoneazd ca nol §. c. 1. Ca ei propun asta, fiind
siguri ca pe urma vor puté ecrasa pe Romani §. c. L
332 Mit:MAL/I IN IINGARIA

Fuseit la Dembinski ca sa yell de resul-


tat §i Inca nu s'a intors de la sfat. Sunt 11 cea-
surl din noapte. Mane dimineata voia afla,
voia continua scrisoarea.
Noapte buna.

30 Iunie, 10 ceasurl dimineata.

12
Iata resultatul de
ViU de la Dembinski.
aseara. El arata ca Unguril pot Inca concentra
80 mu i ca e chip de impotrivire astfel. Top'
se trasesera de parerea lui, afara de Kossuth,
cand primira raporturi de la G-Orgey ca armata
lul e en deroute i ca se trage la munti, cum a
facut asta iarna %sand drumul de Pesta des-
chis. Dembinski plena maine. Muscalil sunt la
Debreczin. Je ne sais encore ce que je dois faire.
Am venit aci sa me bat i nu pocia aye nici
acea multumire.
Am scris astacli lui Balaceanu, ca sa-1 aret
ce-i scrii §i sa-1 povatuesc sa se traga d'acolo
in Turcia.
Socotesc sa me duc ai la Kossuth, cu toate
ca multi. Imi clic ca e de prisos. Apoi Inca imi
clic ca in aceste imprejurari nu ar trebui a mal
compromite pe Romani".
ION OHIOA 333

20. Ion Ghica catrd N. Balcescu.


Inca la 8 Iunie tu nu primise§I nici o seri-
soare de la mine, cu toate cä afara de deosebi-
tele ocasii, peste clece II-arn mai scris pe toata
septamana . prin leahul din Belgrad ; in una din
cele din urnaa ii vorbesc pe larg de cea ce s'a
facut la Paris intre agentul Guvernului Maghiar
Szarvady, Pulski, Czartorysky §i Rieger deputa-
tul Ceh. In previsia ca poate acea scrisoare sä
se fi perdut iI trimit o alta copie. Tu sä pri-
vesci acest protocol ca un fel de 'indatorire
luata de Guvernul Maghiar catre natia romana.
Cat pentru Romani mi se pare mie ca aceasta
ar fi non plus ultra a celora ce ar putea pretinde
dela Ungurl, cum clici prea cu cuvint, ca toate
acestea sunt .secaturi §i dovedesce Ca Romanil
nu an avut oameni cari sa-I povatuiasca, cacl
Romanil §1 Slavii ar forma majoritatea 'in Par-
lament, o data ce s'ar uni in princip egalitatea
de drepturi- politice, §i ar impune on ce ar voi.
Mai mult cleat ori cand eil sunt de parere ca
este de facut ; de§i s'a facut tractalu(?) Grabe,
de§i s'a numit Stirbey Domn, dar sunt de pa-
rere sa lucram pentru confederatie intre Unga-
ria, Valachia mare, Valachia- mica, Banat §i
Transilvania, pe basa protocolului dela Paris §i
334 ION GRIOA

putem aduce pe Sultanul a primi cu conditia de


a i se da Crimeia, Inca Baronul Spleen mi-a cps
ca i-ar fi lis'o chiar un Tun mi-a parut bine,
cad'. Intaia data, cand i-am propus'o et, atat
Spleen cat §i Major Braon s'at speriat. Erat
amandol oameni cu mica capacitate. Andrassy
nu mi se pare mai cu mita capacitate. Major
Braon are avantagiul de a fi mai conciliant. Imi
pare red ca se duce, cu atat mai mult ca era
singurul agent ce putea aye G-uvernul Maghiar.
Calitatea sa de- Englez ii facea inatacabil, in
vreme ce Spleen a fost silit a-I ruga Vizirul sa
piece din pricina protestatiilor §i acusatiilor lui
Titoff §i Sturmer. Ti-am trimis in precedenta scri-
soare ca Sultanul a protestat in potriva intrarel
Muscalilor In Transilvania prin Romania mare,
in potriva intrarei Austriacilor pe la Or§ova, §i
a refusat intrarea prin Serbia. Se qice Ca Gene-
ralul Malkowski, care a inlocuit pe Puchner, in-
data ce a auclit cateva pu§ti ale Ungurilor de
pe langa Or§ova, a tulit'o d'a fuga indarat §1
a intrat in Valachia la Cernett Se clice ca al-
ders cu 25,000 Muscali ar fi intrat In Bra§ov
§i ca ar fi avut §i o isbire, dar acestea toate se
vor lumina mai bine mane sat poimane. Aid
minciunile boncanesc §i este foarte anevoie a
descurca care novita este de crept, cand nu
SITUATIIINEA. DIIPA REVOLUTIE 335

este raport oficial, care se intimplä foarte rar §i


chiar acela de multe ori se in§all, mai ales la
Bucure§ti, unde nu mai este scrupul de a minti.
Pastrez toate scrisorile tale, dar voind sä le co-
mmie lui G. Negru §i neavend vrerne a le copia
le-am trimis la Paris cu conditie ca sa mi le
tramitä inapol. Acum inse pot trimite copil,
fiind di am pe loran, care m'ajuta la scris. Tre-
bue sail vorbesc in treat de magaria lui Eliad.
A trimis o enciclica catre emigratil ce sunt la
Brusa ; pe tine te face mincinos, necinstit, ca-
lomniator, cad al scris ca. nu 1 a ales nimeni
locotenenti in Transilvania. Te tratéza de hot,
ca ai furat bani §i nu te-ai supus a-1 trimite lor,
cand ti-at cerut socoteala ; te trata de intrigant
§. al. Pe mine me trata de intrigant, ca nu
m'am bagat in revolutie, decat ca sa-1 trädez
Muscalilor §i ca sä fac interesul met particular,
precum mi l'am fäcut §i ca sa fac pe Campineanu
Domn §. al. Poruncesce dar ca locotenent sa
nu se supue nimeni la sfatuirile noastre. Na-
dajduesc sail pot trimite o copie.
Romanii de la Brusa sunt seci de tot. Le-
arn propus sä contribue §i mi-at raspuns Ca
mai intait sa le spuit ce am de gand sä fac
cu banii ce se va da, daca acea cheltuiall e de
folos ; a§a dar I-am lasat dracului. Et m'am in-
336 ION GRIOA

curcat foarte req in privinta pecuniara. ItI tri-


mit trel oficerl CellI, ca sa intre in legionul
roman. Filipescu pornesce cu dinsiI.
Ti-am Ois intr'una din scrisorile precedente
despre hotarirea celor dela Brusa, pOte pune in
lucrare ; cu toate acestea ell am lis lui Negri
A, ia carma lucrarilor. MI-a lis ca va sa, se gan-
deasca douë clile ; mane trebue sa-mi dea respuns.
Va intra indata in tratatie cu A ndrassy si va scrie
lul Batthydni. Intrigele lui Eliade sunt nepomenite
si sunt pricina de nu-s Romanii Inca organisatt
§tirile dela Paris sunt foarte rele. Ledru-
17

Rollin a facut interpelatie in potriva felulul de


a interpreta votul CamereI in pricina speditiu-
nel RomeI ; resultatul a fost chemare la ordin
din partea Presedinteluf si un vot al Camerel,
cä armia francesa a meritat dela patrie in lupta
in potriva Romanilor. A doua cli grupe pe ulite
pentru o manifestatie in favorul Italiei, intocmal
ca la manifestatia in favorul Lehiei. La Camera
Muntenil propun punerea in acusatie a Prep-
dintelui L. Bonaparte si a ministrilor ca silui-
torI aI articoluluI 111 al Constitutiel, care qice
ca natia francesä respectä toate nationalitatile ;
pe urma baricade, lovituri de puscl , catl-va
oameni omoritl. Parisul §i toata Franta dechia-
rata in stare de asediu. Pe Ledru-Rollin si pe
SITUATIA IN EUROPA 337

al deputati de partida lui II invinovatesc (?),


cad at voit sa faca o conventie nationalä in
sala St. Martin. G-eneralul Changarnier iar este
comandant al garnisoanel militare i al garde)."
nationale. In seara de 14 Iunie Parisul era lini§-
tit. In Baden §i Palatinat tin, dar nu se intinde
rni§carea in cele-lalte parti ale Gerrnaniel. Aici
se clice ca Ltiders cu 24 mil Muscall ar fi in-
trat in Herrnannstadt §i. se inclreapta spre Kron-
stadt. La Predeal a fost o intalnire intre Secleri
Muscall. Ace§tia ar fl impins pe Secleri ; la,
Or§ova Secleril at impins trupele lui Puchner
iar in Valachia mica, §i cauta sa-1 treaca pe unde
sa nu intalneasca Wire impotrivitoare. Se vede
Ca sunt trupe foarte dernoralisate. Se clice ca
Bern se afla la Tomos-Varos (?) aproape de Bu-
covina.
Sultanul s'a compromis foarte catre Mus-
call §i. Austriaci cu sistemul de neutralitate ce
a adoptat, i fara indoiala ca aceste douë puteri,
de vor isbuti, §i-or rasbuna in potriva Turcilor,
si poate ca nu-I or lasa fara. rasboit. Turcil at luat
putin rëü (nas?) decand unil alii at läudat armia
lor de reserva. Pune in gand ca el n'o credeat
nicl a treia parte, pe cat este. S'at pornenit o
data ca yin 150 mil de ostall de unde nu
a§teptat decat 40 mil. Apoi, de vor mai bate
Gh;ca, Amintiri. 27,641. 22
338 ION Gales

Unguril o data pe Muscall, apol sunt la indoiald


ca Turcil vor cadea pe el. Daca me voiiJ invoi
CU pentru arme, apoi trimit pe Ma-
rin Serghiescu ca sa privegheze transportul lor
in numele tea pana unde vor putea trece din-
colo. Am insarcinat pe Filipescu sa, caute a se
intelege cu Pa§a de la Vidin. Cand voia gasi pe
eine va, am de gand sä organisez o propaganda
sistematica in toata tam. Vel sci ca eü sunt
hotarit a nu intra in tara decat cand voit
putea sä intru cum sciti eü. Conditiile legioanel
sunt foarte bune §i trebuesc primite ; cat pentru
tu trebue sa tratezi pe basele urma-
cele-lalte
toare. Nol vrem sa stam unitl cu Turcia sub
regimul capitulatiilor, carl ne permit a trata cu
cele-lalte popoare §i ne putem prea bine uni cu
Romanil de la Transilvania, §i prin urmare cu
Ungaria sub raportul comercial, industrial, sciin-
tific etc. §i chiar politic, cacl atlmintrelea capitula-
iiIe noastre nu se opun ca sa fim chiar unitl politi-
cesce cu Transilvania §i cu Ungaria indestul(?),
numal sa ne platim tributul regulat in totl anil
§i dupe acea sunt patruns Ca ne .vom putea
arangia cu Turcil ; scopul ar fi ca totl RomaniI
sa fie reuniti cu nol §i chiar federaV cu altul
dupe principiul egalitatil drepturilor ; acolo tre-
bue sa vizarn. Filipescu a fost astä diinineata
INFO 3:Lauri POLITICE 339

la Ministrul trebilor din afara ; l'a intrebat unde


se duce, Filipescu 1-a qis ca se duce la Belgrad
ca sa treaca mai departe. Ministru turc 1-a facut
observatia ca nu va putea merge la Viena ; Fili-
pescu 1-a Iis atunci ca se duce in Transilvania. Mi-
nistrul l'a intrebat daca poate sa tread,. Filipescu
a profitat de asta, ca sa-I ceara scrisori de reco-
mandatie catre Pasii dela Rusciuc, Vidin si Bel-
grad. I-a dat aceste scrisori. Filipescu a -clis ca
se va sluji cu ele ca sa cumpere arme pentru
legioana. Pentru aceasta Andrassy II va da o
intreaga putere. Turcii nu se supöra de a ne
vedé armati, i chiar daca am lovi pe Rusi din
Valachia mare, Valachia mica si Moldavia. Dar
iata jocul ce vor: juca daca vor crede Ca Roma-
nil (?) sunt pentru Unguri, ei vor cadea pe Mus-
call in cas impotrivitor vor cadea pe nol i pe
Unguri. Bern a scris lui Fuad-Efendi o scri-
soare, in care se plange ca Turcil nu pazesc
neutralitatea si lasa pe Austriaci sa intre in
Valachia, si termina, clicend, cä daca va bate pe
Rusi, va merge sa-si Lea datoria si la Turd si
sa goneasca pe asta canalie, vorbind de Rusl.
Asta scrisoare a fost trirnisa ad, ea a facut mal
mult pe Vizir sa ridã. Pastrez scrisorile tale,
fa tot aceasi cu ale mele. Aid in mom entul asta
Romanil reactionari incep a fi in prea mare nu-
340 ION GHIOA

men Vin cu fie-care paquebot. Buzoiano a de-


barcat intait, pe urma Rizo cu femeea sa, Ion
Aleco Ghica §i femea sa. Aproposito de aceasta
a venit o cearta cu Madame Gosmann mar§anda
de mode. Ele s'ati disputat, era aprcipe sd se
incaere la masa la ospelul Engliteril, find de
fata oameni de toate natiile §i chiar Indieni ;
dar cea mai mare bdtalie s'a dat la insula Prin-
cilor. A venit Doamna Bogdan, Moisachi ; acesta
a venit ca easier §i dragoman al lui Ion G-hica
ce era insärcinat a cumpera principatul pentru
A. Ghica. Caciula mare a venit prea tarclit.
Mane se a§teapta ex-Printul Bibescu. El vine sã
facd bM cu nevasta la insulele Prinipului. Ru-
sia l'a fdcut Print de Iinperiu . §1 1-a Mgacluit
sa-I plateasca datoriile, precum §i o mare pen-
sie pe viata. Stirbey §i Grigorita Ghica trebue
sa soseasca curend. Admiratoril lui Eliade se gan-
desc sa mearga a-I vedé.

Lurg 2 Iulie.

Negri nu vrea sa primeasca ; gice Ca vrea


mai intait sa son deze intentiile lui Grigorita Ghica,
caci el crede ca va aduce mai multe slujbe to-
rei, intrand. La Paris I. Bratianu, Rusetachi,
Melinescu §1 Voinescu s'ati declarat comitet cle-
N. EALCEscu 341

mocratic. Ne-am fi putut uni cu din§ii, daca nu


ar fi luat un nume a§a pompos §i care o sa le
paraliseze on ce lucrare ce este de facut. Go-
lescu Negru umbla §ovaind cu curu in doué
luntri. Comitetul democratic a protestat in po-
triva conventiel Grabe ; la aceasta a facut bine.
Frate-tëil pornesce sëptamana viitoare. Malca-ta
nu mi-a trimis Inca banil. Daca oiü putea scoate
ceva de la cel de la Brusa, trirnite indata.

21. Pesta, 31 Iunie 1849.

Mbite,
A ceasta e a 5-a scrisoare ce ti-am scris
de 10 dile. Nu scia de le-1 primi pe toate, caci
trebuie sa sciI ca scrisorile mele se urmeaza
ap, cat una se tine §i completeaza pe cea-laltä.
Astfel cat mi-e teama ca pierclendu-se una vei
pierde firul, i anevoie veI intelege pe cea-laltã.
Eu am primit de la tine aceste scrisori nurnal :
Din 4 Iuniu supt No. 5 ;
11 far& nurnër ;
17 ,2
No. 7. Pe aceasta am pri-
mit'o aseara, dupa ce ti-am trimis pe a mea
No. 14. Tu ar fi trebuit sa-mI insemnezi cate
scrisori dela mine anume ai primit, i sa-ml
342 N. BALOEsou

respunc11 la toata scrisoarea §i la tot numêrul a-


nume, ca a§a sä ne putem larnurl. Erl, dupe cum
ti-am spus In scrisoarea No. 14, m'arn dus la 6 cea-
surl dupe ameacli sa ved pe Kossuth, dar nu m'a
primit, pretextand ca e bolnav. Batthyani a venit
sa-mI spuie aceasta escuclandu-l. Am clis atunci
acestuia, cea ce vream se qic celui-lalt. I-am
spus ca nu e vreme de pierdut, ca ea crecl Ca
Inca este timp a cerca a dobindi de nu coope-
ratia macar neutralitatea lui Iancu, §i pentru a-
ceasta trebuie maI intait facute concesil largl. 2-a
a trimite plenipotentie lui Bem ca sa trateze sin-
gur pentru aceasta cu Iancu, de vreme ce spun
Ca G-uvernul maghiar nu are timp a face acum a-
ceasta ; Ca din parte-ml voiu trimite §i eu un corni-
sar la Iancu, ca Impreuna sa lucreze pentru aceasta.
El ml-a qis ca nu pot a face concesil astfel cum
voia eg, ca nu pot a da plenipotenVe lui Bem,
cacl este prea liberal ; que du reste s'ils sont
perdu, les Roumains nu-i va mantui. La acestea
intelegi ca m'am supörat §i m'am dus la Dem-
binski unde era Bisczanovski §i Longuard. Ace-
stora le-am spus toate §i am ciis ca ea plec din Pesta,
caci nu pocitt folosi §i mantui oamenil ce vor
de buna voie a se perde, §i ca toate acestea do-
vedescil ca sunt tarati: iar nu liberall, i Ca causa
lor nu merita ca un orn cinstit a se pierde
REVOLUTIA IN IINGARIA. 343

pentru el. Dembinski mi-a is sä mai remaiti


cad poate va fi nurnit cap al armiel. Acum a-
vein elemente pentru o revolutie contra gu-
vernului, dar timpul nu e priincios, caci ar
urma mare desorganisare. Asta noapte a venit
un curier de la Bern, clicend ca nu poate dis-
posa decat de 5 mil oameni, avend cu
inconjurat muntii lul Iancu §i ca trebuie cat mai
curend a face pace cu Romanii. Nu putea veni
mai apropo ca sä dovedeasca adevörul vorbei mele
de ell. Peste o i sat doue Guvernul maghiar §i eu
asemenea ne rnutam la Ketskemet, unde se va con-
centra o§tile §i apol la nevoie la Segedin, §i apol
Domnul scie unde (vecli inse directia). Tot ce e greu
e ca Ielacici ne taie calea pe la spate. Aceia ce-mi
cud ca trebuia Oise lui Bern le-am clis in parte
de atunci, §i am mai insarcinat pe Bolliac cand
l'am intalnit in Debreczin, care e bine cu din-
sul ca sag ica cu me§te§ug mare, ca nol l'am
numi bucuros de Domn sat rege al nostu. Ori
cum el e pe cat positia Ii iarta, in favorul Ro-
manilor. Lehil din a lor legioana sunt cu totul pen-
tru Romani, §i aU cerut dela Bern ca el sa nu
se bata contra Romanilor. Kossuth a carmuit
slab §i reti, el mia, dovedit §i mai mult Ca nicl
o data un demagog nu poate fi un om de Stat.
El a pierdut Ungaria. La aceasta iea mare parte
344 N. BA LCESCII

§i GOrgey. Acesta vrea sa fuga la munti §i nu


ascultä pe Guvernul unguresc. S'a trimis eri ge-
neralul Kis ? ca sa.-1 sileasca sä se supuie sat sa-i
iea comanda. Tot un lucru Inca superator pen-
tru mine este ca, n'am bani de loc. Astach n'am
bani (?) nici cu ce sa marline. Ai putea sa-mI tri-
un credit la Lenoir ? san Bisczanovski de
vre-o 40 #. DI, cum ti-am spus, me duc cu
G-uvernul inaghiar §i ol sta aid in Ungaria pan,
la urinä. Serrez la main bien affectueusement de
ma part a M-ma Ghica que j'airne toujours beau-
coup, malgré qu'elle m'a manqué de prornesse.
Am fost acum la Dembinski §i am aflat cä
7)

Gergey a dat demisia de general §i a rernas mi-


nistru de resbel. Dembinski mI-a qis: ils ont fait
plus de fautes qu'il y a de cheveux sur la tete
d'un homme crepu. El inse se leaga sa tie res-
belulil Inca 6 luni. Crecl ca va fl nurnit. Inchi-
puesce-ti cat aceste nehotariri aduc pierdere de
vreme §i apasa positia. Dembinski vrea ca sa
iea ofensiva, prapadind 1-it corpul lui Ielacici §i
apoI contra Muscalilor. Vrea sä eviteze o batalie
mare §i sa poarte resbel defensiv in privinta
strategica, adeca a hartul pe du§man.
Tu pricepi ca multe din cele ce-ti scriü, tre-
buie sä le ii ascunse de Unguril din Constantino-
pol, altele de altil tot din Constantinopol. Deosi-
SITUATIA tN UNGARIA 845

besce singur, cap ai bre, ar clice un Osman lit. Ni-


mic Inca nu e hotarit, planurile se schimba din ceas
in ceas. Sunt prea bine cu Dembinski, me va
ajuta crecl asemenea i Bisczanovski. Acesta este
un peu brouillon, et une fois qu'il a quelque
chose en tete, ii y revient a chaque moment et
a propos de toute chose. Maintenant il a tou-
jours les Autrichiens dans la bouche. Je ne sais
si c'est une qualite diplomatique, mais j'avoue
que je ne la possede pas. En effet, je me crois
tres peu propre à faire un diplomate : je ne suis
pas assez souple. Cu toate acestea nu creq ca
sunt de vinä In neisprava d'aci. Dembinski avea
un tractat cu Ungurff ca sa-1 ajute sa intre in
Galgia. pi cand tot fu gata fu oprit. Tot Lehii
I-at pus in pieioare pe Unguri si el nu-I pot su-
ferl. Bisczanovski e mai inapol decat mine. De
aci incheie ca Ungurii sunt foarte de nimic. Ati pen-
tru Romani o ura nespusa. Cu toate acestea tot nu
desper si tot faceam acum daca venirea Mus-
calilor nu intrerupea lucrarea , acum Inca e
vreme. Banl asernenea le lipsesc. Qi si noapte
tiparesc la bancnote si nu pot isbutl a acoperl
chieltuelile. Au sosit astaqi Murgu si aII Depu-
tatl din Banat si Transilvania i irni spun Ca acolo
Romanil sunt foarte intaritql contra Ungurilor,
cad acestia II maltrateaza foarte ret, si ca nu mai
346 N. BALCESCU

e chip d-al opri a face revolutie §i a se uni cu


Muscalii.
EA insumi desper §i nu mai crecl ca e chip
a impaca aceste ambe natil. Nu pop' resona cu
ura, resbunarea, fanatismul, mandria nationala
§i inver§unarea aminduror ; trebuie pentru a-
ceasta vreme §i multa vreme. Cea mai mare
vina e a Ungurilor. Acum e tarp. La fatalité
s'accomplira. Ambele natii s'at tarit una pe
alta in mormint !

n1 Iulie 3 ceasurl dupe ameadl.

Am fost la Dembinski. GOrgey nu s'a supus.


S'a dus aseara acolo Mesaros. Guvernul maghiar
plead, acuma. A§tept pasaportul §i o carta pentru
drumul de fier de la Batthyani ca sa plec §i eti
mane. Pesta infatileaza un spectacol trist. Pe
ulita nu intalne§ti de cat calabalicuri §i oameni
fugind incotro pot.
)) Muscalii poimane trebuie se fle aid% Tot

este in ddbandade. Kossuth s'a desceptat in


sfar§it §i aseara a clis ca se vede ca Gorgey
vrea se rendre la Austrieci. Le sauve qui peut
est Oneral, §i socot ca s'o opri in Turcia. Poate
aceasta, scrisoare va sosi impreunä cu mine la
Constantinopol. Nu scit de voiti putea a ti-o
SITITATIA tN UNGARIA 347

trimite inainte. Sunt ingrijat de Balaceanu si


c-nie cdrora am scris la Sibiti de mai multe on
§i n'am primit respuns. I-am scris §i ieri sa se
traga spre Turcia. Nu mai este speranta. Prin
aceastä scrisoare vecli cum tot minutul schimba
empireaza situatia. P'aici s'a respandit vorba
ca Ledru-Rolin e president al Republicei §i ca a
declarat rasboiu Austriei, dar nu crecl nimic.
Ii parait que Dieu s'est fait Cosaque et qu'il va
refaire le monde a son image. Helas ! Proud-
hon avait bien raison de mettre ce mauvais
Dieu a la porte en le honnissant. Am fost astacll
de dimineata la Longvard. Prin douö trel con-
vorbiri ce am avut cu dinsul, rani dispus cu
totul pentru Romani §i imi clicea ca voe§te
a merge la Kossuth sa insisteze pentru aceasta.
Tarclit ! Consciirqa noastra poate fl lini§titä, cad
ne am fdcut datoria. Unguril nu pot clice a§a.
Ungurii pier ca §i nol §i tot din acea causa.
Ambele natil am avut in cap un general care.
nu concentra armia la vreme. Gorgey poate da
mana cu Tell. Inchipuesceil Ca Unguril, Inca
at mai mult de 80 mil, dar impariita §i re-
spandita nu inse departe ; §i cu toate acestea
iata unde ne aflat (sic). E probabil ca cu top*
orn fi prin§1 de Muscall. Eu sunt hotarit a
§edé §i a pleca din Ungaria cu cel mai din
348 N. BALCESCU

urrna. Sa n'al norocirea nici sa mori cu cinste ! !

Nu cunosc nimic mai crud. Je suis nO sous une


mauvaise etoile. Scrisorile mele sunt mai mult
jurnal.
10 ceasuri seara.

Fusel la Dembinski sa mai aflu ceva ; e


un foarte bun 0 de treaba betran §i-mi place
mult. Se respandise vorba in oras ca Rush' ail
fost batuti la Capolna, dar el imi spuse ca e
minciuna. Mane s'a§teapta scire dela Metzaros.
Kossuth 0 Szemere aü plecat. Cei-lalti Mini§tri
sunt in permanenta §i pleaca mane la un ceas,
cand voiti pleca §i eu, precum §i Bisczanowski,
Longward §i top' ceilalti. Dembinski mi-a is
Ca va remanea pana va primi scire dela Mesa-
ros; i-am Vis sä se pazeasca ca nu cumva
Swarz-Gelbovicii, de cari se afla multi intre ora-
§eni, vëclOnd lipsa Guvernului §i a o§tirel din
ora§ sa nu pue maim pe dinsul sa-1 dea Ru§i-
bor. M'a ascultat §i a poruncit sa-1 aduca un corps
de garde. Asta seara se facuse oare care larma
prin ora§ in potriva banquenotelor, caci se Vice ca
Rusil ail declarat ca nu vor a le primi. C'est
une ruse de guerre spre a paralisa Guvernul.
DupO toate probabilitatile Metzaros va fi arestuit
de GOrgey. Daca acesta iT aducea 0 se concentra
IINGUILII tin ROMAN If 349

cu corpul lui Vetter §i a lui Vissotzky, se aduna


ca la 80 mil oameni §i se putea intocmi o a-
per-are. A§a imi iilicea Dembinski. El acum po-
runcesce in lipsa lul Metzaros, care s'a numit
en chef numai cu numele, pana va trage oastea
dela GOrgey.
Nici o scire din Transilvania. Regele Co-
drilor Iancu a mai batut, se clice, pe Kerneny,
care mersese sa-1 caute prin Munti. Poate GOr-
gey s'a supune, dar atuncl poate o fi prea tar-
çiii pentru concentrare. La batalia de la Raab
TJngurii aü pierdut 7 mil oameni.
Daca Ungurii s'ar fi impacat cu Romanii
s'ar fi putut trage in Transilvania, unde ar fi
putut tine un resbel vecinic. Acum nu pot merge
acolo.
Bern se aflá paralisat in operatiile sale, §i
oastea lui e perduta pentru TJngaria, cacl Secuil
nu vor sä iasa din Transilvania, unde §ed. De-
acea Bern nici folosesce Ungariei, nici poate
fi folosit. Cum pot fi oameni de stat aceia ce
nu prevedea aceasta §i earl cue Ca Romanii nu-I
poate mantul. Apoi trebue sa scii ca Romani! se
bat mai cu infocare §i ail mai mult ensemble
decat Ungurii, §i. Muntil sunt in mana lor.
Am trimes en doi tineri la Iancu sa-1 po-
vatuiasca din parte-rni sa se tie neutru intre
350 N. B A L CE S C If

UngurI §i Miscall, §i sa nu iasl din rnunti, cum


§i sä caute a se invol cu Bern, indemnand pe
acesta a se pune in capul unel mi§cari mal mult
rornanä sat curat Transilvanä, färä exceptie de
nationalitati, cAclend Guvernul maghiar. Aseme-
nea am scris lui Balaceanu. De void putea, in-
surni me void duce in Transilvania.
II faut du temps pour les bonnes choses
et malheureusement les ëvénements marchent
trop vite, les hommes ne sont pas assez inge-
nieux, pour avoir des bonnes et grandes inspi-
rations. Aussi je n'augure et n'attends rien
de bon.
Venisern aci cu credinta ca void muri sail
void face vr'o fapta folositoare, §i ved Ca eveni-
mente crude me stavilesc , §i mö tem, §i. privesc
cu groazA nevoia in care (At fi a pleca de aid'.
§i a incepe iara§f trista vieatä de proscris.

,2 Iulie, 10 ceasuri.

Metzaros a sosit. Gorgey este blocat de


vrajma§i §i nu l'a putut vedé. Corpul acela
dar, care era de 45 mil, e perdut.
3 Iulie, 11 ceasurI noaptea.

n Kossuth s'a intors astaqi dupa prAnz.


REVOLT:TVA IN IINGARIA 351

Aci a venit veste ca la Comorn err in 2 Iu lie


50 mil vrajmasi isbind corpul lui GOrgey, a-
cesta le-a taiat aripa stanga si i-a impins paha
la Acs (sic). Centrula si aripa clreapta a fost
respinsä de Klapka. Se Vice ca Unguril at per-
dut 700 oameni si Nemtii 2000. Asemenea Un-
guril ar fi luat 9 tunuri , dar scil ca si Au-
striacii at luat 6 dela ei, de care tace buleti-
nulde aci. Pour menager les succeptibilités na-
tionales Dembinsky n'a pas voulu etre en chef
si a lasat pe Metzaros, dar el va purta ope-
ratiile. Dembinsky se leaga ca va tine 6 lunr.
Planul lui Dembinsky scii ca este sa mute ras-
boiul in Ungaria de jos, in vreme ce Kossuth si
GOrgey vor a parasi cu totul Ungaria si a merge
la. Viena. Acea ce Dembinsky Vice ca nu este cu
putinta acuma. Aradu s'a dat Ungurilor. Daca se
va da si Temesvarul ce-1 bombardeaza acum, apoi
lucrul merge bine, cad Un,guri at atunci basa
buna de operatii. Se Vice ca Rusil de la Mis-
koltz s'ail indreptat spre Debreczin si ati lasat
drumul Pester, acea ce ne Mei sa mai remanem
putin aci. Se da cu socoteala cad vor sa taie
Transilvania de, Ungaria si se indrepteaza in
ajutorul Ternesvarului. Jelacici s'a retras spre
Titel. Nemtir da la Comorn dupa bataia de alal-
tderi, s'all retras, dar Dernbinsky banuia aseara
352 N. BALCEsou

ca nu cumva sa se fi luat dupa corpul lui Kmety


ee se afia la Stulveissemburg. La Debreczin po-
porul a ornorit pe prisonierii ru§1 §i nernti ce
erail acolo, acum e ternere mare ca Ru§ii sa nu
fad, repressailles. Astacli poate plecam spre Sze-
gedin.

22. Pesta, 14 Juillet 1849, 6 ceasuri seara.

Ti-am trimes astacli o scrisoare, acum in-


cep alta. Yei ca scrisorile mele sunt un jur-
nal in care insemnez nuvelele de toata clioa §i
de tot ceasul. Daca Muscalii urma a 1)41 ina-
inte dupa cum incepuse, pana astacli se sfir§ia
comedia in,Ungaria, dar n'ati fost infaillibles nici
el. Ploile §i drurnul baltos a oprit apropierea
Ru§ilor. Mor multi de caldura §i holera. Spun
ca ar fi la Polgar ,acum. Dembinsky a luat
dispositil §i caltigand vreme se ca§tiga viata.
Iata 0 clile de cand guvernul sta in invalrna-
§eala din pricina lui G-Orgey. S'a trimis eri §i
astall curier la G-Orgey ca sa-i ceara 20 mil.
Austriacil s'a tras indärät de la _Comm.. Dern--
binsky banuesce ca s'or fi pogorit in ajutor
lui Jelacici.
Bisczanowsky a plecat eri. I-am dat eri 0
BEVOLUTIA iN IINGARIA 353'

polita ca sa platesci lui Czaika 15 #. i astaqi


alta ti-am trimes in scrisoarea mea ca s. pri-
mesci 27 # tot dela Czaika.
Am primit jurnalul celor de la Brusa ce
mi-ai trimes. Sunt §i et de parere ca trebue
modificat. Mi-a parut bine vëlënd ca intre legi-
timi§tii aceia (cad Locotenentil §i cu ai lor reso-
neaza tocmal a§a socotindu-se ca de droit divin
puterea revolutionara a Românilor este inerenta
persoanel lor, §i Ca Romanii §i-at alienat pentru
tot-deauna dreptul de a ave alt guvern sat cap
decat pe dumnea-lor) s'at unit mai toti pentru
Negri, dar conditiile ce pun la aceasta trebuesc
modificate, de nu se vor putO suprima. Tu ar
trebul sá incepi a face ca Czaika, la una sat
douë septamani cate un buletin, dand in cuno-
scinta la toil emigratii prin agenti starea lu-
crurilor §i lucrarile noastre. Cu voia fara voia
celor-lalti, tu organiseaza acolo concentrare §i da
directie ethigratiel, et te voit secunda, §i cine
va vrea vie dupa noi. Cand este anarchie trebue
a lua in mana directia lucrarilor fara a a§tepta
a o primi dela cei-lalti. Cauta Inca isvoare ba-
nesci, ingrijesce Inca a-mi trimite pusci, cad a-
ceasta este o mare stavila pentru legiune, find
mare lipsa aci. Cum dracu sa insistez ca sä faca
legiunea, cand i1 spun §i e adevër ca at multe
Ghica, Amintirt, 27,641. 23
354 N. BiLozecnr

batalioane in carl nici pe sfert oarnenil n'au


pusci. Acesta ar fi chipul cel mai bun spre a
isbuti in planul nostiu. Totul dar atarna mai
mult dela tine.
Am lasat pe guvernul maghiar In aceste qile
in pace, fiind-ca nu scia ce sa-§i faca capulul, dar je
reviendrai a la charge bienta. Este mare nenoro-
cire, ca Unguril nu pricep foloasele ce ar dobandi
de ar lua alta politica cu nationalitatile i mai cu
seama cu Romanil. Ce se va intimpla din a-
ceasta ? lath. ce cred : dad. Unguril, cum efi do-
resc din suflet, vor birul pe Ru§i, apol acea bi-
ruinta va profita in viitor mai mult Romanilor
decat lor, caci isprava acestei biruinte va n ipso
facto liberarea Polonilor i a Principatelor Carl
al) o politica contraria politicei de acum a gu-
vernului maghiar. Aceasta o simt Unguril §i
pentru aceea cat va mana acesta lucrurile nu
va lega relatii mai strinse cu Polonif §1. Ro-
manil decat o alianta defensiva i ofensiva, §i a-
ceasta Inca nu se va puté poate face din deosebi-
rea politicei, dar cu vremea Inca firesce guvernul
se va modifica §i. alti oameni mai putin ostill nati-
onalitatilor vor lua carma, cad de asemenea oameni
tot se afla i intre Unguri. Pentru Unguri chiar
n'ail fara numai un mijloc a-si pastra nationalita-
tea lor, §i aceasta e federatia, iar nu suprematia ;
IINGURII fp ItomINII 355

altmintrelea vor av6 soarta ce amerinta pe Turci.


Inteadever Ungurii, vita concheranta, este foarte
mica la num6r ca §i Turcil §i din cli in i piere.
Este observat cä aceasta vita nu se inmultesce
ca Romanil §i cele-lalte natil; elle est frappee
de stérilit6 et destinée à s'aeindre peu a peu
ca §i Turcii. Crede ca am alergat mai prin
toata Ungaria §i n'am v6clut Unguri compacti,
afara de vre-o cate-va sate imprejurul Debre-
czinului §i pe langa Tisa in toate cele-lalte lo-
curl sunt innecati in noianul altor neamuri.
Asemanarea lor cu Turcil este foarte mare, a-
tat in caracter, in vitejia individuala, cat §i in
trufia nationala. Soarta le va fi asemenea. Ea
nu crecl sa fie nici 4 milioane de Unguri a-
dev6rati §i ace§tia nu compactl la un loc, ci
respanditi in mijlocul unel populatii de patru
oil mai mare §i ostila lor. Acum ail o ar-
mata, dar in acea armata d6ue din trel parti
sunt straini, intre cari la 30 mil recrutatl in-
tre Romani. Din aceste date singur poti trage
conclusia. Ea le-am çlis; suprematia §i demo-
cratia nu se pot alia impreuna §i et crecl ca
veti pica tocmai in groapa, ce vreti a sapa na-
tionalitatilor. Dupa parerea mea, Ungaria are
dou6 cal inaintea sa : de voiesce a-§I 'Astra su-
prematia ce a avut pang, acum, atuncl trebue
36 N. BALCIEBOU

a rërnané aristocrata §i despotica, sag intr'alte


cuvinte a rëmanO cum a fost langa, Austria;
de voesce a fi liberg §i democraticg §i a incongiura
inteaceea§1 vreme §i temerea de Panslavism,
trebue a da mana la 9 milioane Romani, nap
innascuta democratica, ce sa stea impreung cu
dinsa §i langg dinsa ; inteun cuvint din dou6
una, sag o Ungarie Austriacg sag o Ungarie
Romang, altmintrelea nu se poate.
Natia romang din toate naii1e Orientului
are cel mai frumos viitor, este mare, crecl mai la
10 rnilioane, este compactä §i cuprinde tot tinutul
din Tisa p8ng la Marea Neagrg §i din Carpa0
la Balcani, cad trebue sa scii cg in Transilvania,
afara de vre-o 400 mil Semi i Sa§1, Unguril
sunt numai vre-o cate-va mil §i incolo tot Ro-
mani. Asemenea in Banat. Dincoace de Tisa
sunt foarte putini Serbi. In Bulgaria m'a mirat
incl foarte mult neintalnind din Balcani §i pan
in Dunare nici un sat bulggresc, §i numal sate
romanesci. Unde sunt Bulgarii? In Bulgaria se
aflg putini prin orme §i apoi intre Vidin §i Ni§
§i dincolo de Balcani ; Romanii se intind in toata
Bulgaria proprie §i pe tot malul drept al Du-
narei pang la Belgrad. In partea serbicg, pe Du-
nare, dupg cum mi s'a spus, sunt mai mult de
40,000 familii romane. Bulgaria proprie dar,
INSEMNATATEA ROMANILOB.
357

dupa locuitoril el de astacli, este o tara roma-


neasca; vecli dar ca am drept s reculez hota-
rele patriel noastre pana in Balcani. 0 sa moara
Bo Iliac de necaz cä n'a a.vut el intOit aceasta
idee. Romanismul nu se va pute desvolta §i
scapa .de atati vrajma§i ce-1 apasä, pana cand
ambele Principate nu vor fi libere §i nu vor or-
ganisa puterea lor armata., astfel cum o visam
acum vre-o 5 ani, §i cu care sail traga cu sabia
hotarele sale nationale. Puterea publica a unul
stat organisat este singura garantie a sa. Dum-
necleul met politic de mai multa vreme este
puterea, este Iehova, Dumnecleul armatelor. Este
de trebuinta, a popularisa intre Romani aceste
idei §i a Intoarce toata tinta lor nationala catre
arma, numal, caci numal cu dinsa se vor mantul
§i vor fi marl §i puternici. Et simt cu atat mai
mult aceasta trebuinta, cad se afla intre nol o
§coala romantica, care despretuesce puterea ma-
teriala a unui stat §i ne vorbesce numal de pu-
terea moralä, puterea dreptului (ve01 d. ex. a-
dresa guvernului provisorit din Iulie anul trecut
catre Soliman-Pa§a). §coala romantica In care
iat parte atat Russet, cat §i Eliad §i altil, a
perdut revolutia noastra. Sciü Ca §i tu al ideile
mele §i nesciind ce se va intimpla cu mine aci,
358 N. B A.LCESCII

aT dori sa nu le pastrezi pentru tine, §i sä cauti


a le popularisa.
Itl trimit No. 2 din f6aiea Democratiee,
unde este un document al guvernului pentru
Romanil din Transilvania. II trimit Inca §i a-
cest estract, care arata opinia luI Kossuth §i
hotarirea nestramutata intru aceasta. Acesta mi
s'a dat in secret §1 doresc ca §i tu sa-1 ii aseme-
nea, cad afland guvernul maghiar Ca il am, poate
sa-1 compromita positia mea aci. Et II impar-
ta§esc toate aceste documente, pe care te rog
sa le pastrezi impreuna CU scrisorile mele, cad
doresc sa scrig ceva pe urma intr'aceasta. De
n'o voig puté eg, apol veI face-o tu, sag Go-
lescu negru, caruia mö rog a-I comunica toate.
De poti tu, fa acum ceva pentru jurnale.
Positia Turcilor in Principate (IA slabiciune
politicei noastre ad, cad Ungurii §i Lehil vor
a menagea pe Turd §i prin urmare se tem a
face ceva ce nu le-ar placO, sag care ar trage
bänuiala lor. Lucreaza Inca acolo asupra lui An-
drassy. Nu e decat un mijloc pentru nationalita-
tea natiflor ; a dobandi este a résturna guver-
nul maghiar, dar acum e vreme. Apo'l o s'o faca
Muscalil, cad ell crecl ca isbanda e peste pu-
tinta, afara numai daca lucrurile nu se vor pre-
face in Paris, Londra §i Constantinopol.
REV OLIITIA. 'IN IINGABIA 359

6 Iulie.

Astacli am fost la Batthiany. Mi-a spus ca


Iancu a scris lui Kossuth ca se unesce cu Un-
guril contra Ru§ilor de-i va da nationalitatea
si cele-lalte. I s'a rëspuns indata dupe basele
hotarite cu mine. A ceasta e de o mare importanta
mai cu seama ca Bern este silit a aye necur-
mat ca acum contra lig Iancu 10 mil. Bern
se Oa acum intr'o positie rea. Muscalii at ve-
nit in Transilvania cu 30 ; el avea numal

9, caci armata II era respandita. De aceea Mu-


scalii afi inaintat 'Ana la Dej. Aceasta la 31 Maul
Bern a§teapta artilerie ca sari atace. El se afla
acum In Maros-Vasarhely, la Tecue (?).
La Comorn as-tap era sa fie o bataie. Dupe
12

aceea armata era sa se traga incoace, lasand o


garmsoana buna. Toata, puterea se concentreaza
spre Szegedin §i Banat. Dembinski spell, ca,
va stringe 100 mil. Vor sa bata intêill pe Ielacici
§i apol pe Muscali.
Din ticalo§ia guvernului maghiar nu se scie
Inca unde e Muscalii. Se clice ca e la Tokai
§i ca Inca nu e la Debreczin. Se qice ca s'a de-
spartit In douë, unii intr'acolo, altii incoace spre
Pesta. Acestea le-am afiat acurn de la Dem-
binski. Avem buna nadejde. Pentru legioana
360 14 Blmozscu

mi-a spus Batthyani ca sa mai Wept vre-o trei


patru qile, pana se va orendul un ministru de
rasboit, cad Gorgey a dat demisia. Se clice ca
se va orendul Aulich. Metzaros s'a numit gene-
ral en chef peste toate trupele §i Dembinski chef
de l'etat-major general dupa cum era Chra-
novski la Piemont. GOrgey pastreaza comanda
corpului lui.
Batthyani mi-a spus ca at greutate din
pricina banilor. Inchipuesce-ti ca at nevoe acum
a cumpera puscile care se afla la Vidin, §i a-
ceasta ca din pricina acestor temeri §i mu-
tan teascurile n'a putut lucra. De va tine, cum
sper acum, rasboiul, apol voit face legiuneá,
cad la aceasta qi i noapte gandesc. Monti Inca
n'a isbutit in legiunea lui par% acum din lipsa
puscilor. Bathyani IrnI icea c vrea sa trimita
la Vidin lume ca sa schimbe cu puscile. Cum
lti pare?
Ea tot me tin de idea ce ti-am imparta-
§it intr'una din scrisorile mele (crecl No. 12),
adica d'a me duce cu un steag national in
muntil Transilvaniei la Iancu §i d'a porni pe Ro-
mani contra Muscalilor prin ideia nationalitä-
teI §i a-i scula pe toti. Am insarcinat astacli pe
Longvard a o propune WI Kossuth. El este cu
totul de parerea mea §i are bune argurnente a
BEVOLUTIA IN IINGARIA 361

da ; a §i fost astäVI, dar neputend gäsi vreme pri-


incioasd, a remas pe mane a se intelege cu
di nsul.
G-uvernul maghiar §i mal cu seamd Kossuth
a Mit o ru§ine ca §i guvernul nostru luand fuga
cum at auclit ca yin Muscalii. Jurnalele
rid acum. Cartesc Inca pentru destitutia lui
GOrgey. Kossuth a venit astach aci, Bisczanovski
asemenea. Aseara me aflam la Batthyani cand
fu chemat afara §i indata inträ, aducendu-ml pe
Neni§or care a sosit alaltdieri aci §i venise sa-1
intrebe unde me aflu. Mane il pornesc in Tran-
silvania la cei-lalti, cdrora am scris ca de nu
voiti pute isbuti curend in treaba d'aci, apol volt
umbla a-i a§eVa pe top' dupd gradul ler in oastea
ungara. Sunt foarte ingrijat de din§ii, caci ii
scit fara mijloace, §i in oare care chip nol a-
mandol suntem responsabili, cdci i-am adus aci.
Lui .Neni§or, care a venit fara bani, i-am mij-
loCit de toate ca sä se duca in Transilvania.
Se poate aceasta ca Negri §i Alecsandri sa fie
acolo §i nicl tu, nicl ei sä nu-rni scrie nimic, el
pe cari ii iubesc atat ? Tot aceasta a§1 Vice §i
de M-me Catinca Negri, care am auVit ca a
venit acolo, dar dumnea-el are mai multa drep-
tate sd me fi uitat.
Gandesc ca om mai §ede aci vre-o trel
362 N. BALOE8011

cli1e apol om merge unde ti-am insemnat.


i
Ce voig face dupa aceea, nu scit. AI fi dorit
sa fig aci liber fär insarcinare, ca s m6 pot
lasa dorintelor mele.
Muscalii sufere mult i va suferl Inca de
clirna boalele ei, cum 0 de strugurii ce vor
manca la Tokai peste putina vreme. Dembinski
pune temeig p'aceasta.
In scrisoarea nevestel sunt ceva hartii
pentru tine.
Nu plecam astacli, §i mai rërnanem pana
vorn mai vedO starea vajma0ilui (?).
Ti-am trimes prin Bisczanovski polita de
12

15 4* care i-am primit de la dinsul ca s'o pla-


tesci lul Czaica sag Lenoir.
trimet acum una de 27 4* ca sa iei
dela Czaica.
Irni romai dator dar cu 12 4#, la care mai
adaogOnd ce vei put6, mö rog a mi-i trimite
cat mai curOnd".

23. Szegedin, 13 (1) Juillet 1849. Minuit.

Je suis parti avec le gouvernement Hon-


grois le 8 du mois en hate de Pest, oil on di-
sait que les Autrichiens vont entrer dans quel-
PEVOLUTIA IN IINGARIA 363

ques heures. Rien n'est arrive pourtant et Pest


est encore Hongrois. Je suis venu par Solnoc ici.
Szegedin est actuellement la capitale du pays.
Les choses ont vane ici et nous sommes en
faveur. Pusesem in lucrare mal multe mine pen-
tru aceasta : Dembinski §i Longward. Acesta
mi- a spus c Canning s'a pronuntat pentru
Romanii 'din Transilvania. Aceasta a spus el
guvernului maghiar, care acum intr'acolo tin-
te§te fara a mtepta mult. Batthyani m'a pof-
tit la dinsul spre a ne intelege. Eram cam supe-
rat pe dinsul , cad i vedeam ca-mi sta in
cale ca sä nu me inteleg d'adreptul cu Kossuth.
In vremea aceasta a sosit ad Bolliac, Deivos,
Mann i Vernescu. Am clis lui Bolliac sa mearga
la Kossuth. L'am dascalit ce sa-I clica. Kossuth
l'a primit bine 0 i-a fagaduit ca va implinl toate.
Seara am fost la Batthyani §i ne-am Invoit in
toate conditiile acelea, afara de art. X. Adeve-
rat ca acel articol se reduce la putin, de vreme
ce sfaturile de administrap precum 0 sub-
prefectif sunt ale0, i numal prefectul comitatu-
lui e numit de guvern. Acestea s'a facut ieri.
AT am fost la Kossuth cu Bolliac. I-am dus a-
ceste conditii care le-a primit, cum 0 tractatul
pentru legioana, care asemenea a fost primit cu
conditie d'a face acum un batalion de o cam data §i
364 N. BALCIESCII

peste putin sä complectez legioana. Mane me


duc iar la dinsul ca sa ieaa lucrul sfar§it §i sa
plecarn cu totii in. Transilvania, atat pentru le-
gioana cat §i ca sa caut a impeca pe Romani.
Kossuth ne-a Qis ca el vrea sä trimitä pe Bern In
Valachia mare ca sä compromita pe Turd §i
sa-i sileasca a se demasca. El e cam superat
pe ei. Ne a intrebat ce credem noi pentru a-
ceasta. La care am respuns potrivit scrisori-
lor tale, ca Turcil vor fi pentru Unguri daca vor
bate. pe Muscali, ca ei nu mai pot pretinde la
neutralitatea Valachiel marl, unde mai cu seama
se aflä Muscali, Ca ei pot a sta in Valachia mica.
Mane voiil intra in mai multa deslu§ire cu
Kossuth.
Bolliac, cum ti-arn spus, e bine cu Bern §i
i-a is intr'o qi, Ca noi II putem face o cariera
mai stralucita decat i-a facut Ungurii, daca se
va da noire §i va goni pe Muscali din Valachia
mare. Imi asigura Ca nu i-a parut reti d'a-
ceasta isbire ci bout portant. Se vede Ca aceasta
o doresce §i Bern. Se clice ca el a batut pe Mu-
scan afarã din Transilvania §i ca a intrat in
Bucovina. Nu se scie de e adeverat. La intim-
plare cand Bern va intra in Valachia mare, apol
vol d'acolo trebue sa, veniti in Valachia mare cu
Negri, ca sal puneti in capul trebilor. Pentru
REVOLUTIA IN TINGARIA 365

Iancu i se faggduesc& un rang de sus in armata


Ungariel. EU voiti sa. me intalnesc cu el in
Transilvania. Kossuth mi-a spus ca scrisoarea
lui e foarte frumoasa, dar cam vagg in cererl.
Skender e la Panciova. t vote. seri sg vie.
Nous avons beaucoup de confiance dans l'action
de nos armées ici. Nous esperons que l'en-
nemi sera battu. L'esprit du peuple est admi-
rable ; il se rassemble partout en landsturm.
Gorgey a remas cu toatä o§tirea lui la Co-
morn, adica cu 50 mil. Muscalii in numer de
45 mil s'a tras spre dinsul ca sg se uneasca
cu 30 mil Muscali, ce sunt intr'acolo §i cu Au-
striacii. Dembinski opereazg acum in dosul Mu-
scalilor cu 28 mil. 15 mil Muscall ce erail spre
Debreczin nu se §tie ce s'a facut, poate s'a dus
spre Transilvania. Dembinski cauta acum a de-
gagia pe Gergey. Cum veg.I planul s'a schim-
bat de o cam data din mai multe necesitati,
iar mai cu seamg din vointa lui Gergey, §.1 Un-
guril acum vor sg tie linia Tisel. La nevoe se
va face ce a voit Dembinski, adicg a se Con-
centra intre Tisa, Mure§, Dungre §i in Transil-
vania.
Dar gloria? a cul sg fie? qicea Bolliac. Eu
intaiii am avut idea. Ell acum m'am dus iara§1
366 N. HAL CEBOU

la Kossuth pentru aceasta. Ca sä scap de din-


sul, i-am fagaduit sa-I dati un röva§ la mana ca
e glorios §i l'am iscalit in tratatul legit:5nel,
dandu-I titlul de de'llegué special de l' emigration de
la Transilvanie. Voit trimite pe Bolliac sa §ada
pe langa Bern §i sag clascaleasca fi voiti da
plenipotentie a §i incheia ceva.

n14 _lune, 2 ceasurl dupã pranz.

7
Ghica , iubite Ghica , ingenuche §i .mul-
tumesce Jul Dumneclet , patria noastra se va
mantui. Vit dela Kossuth. Aceea ce d'abia in-
drasneam a visa, se va irnplinl. Beni a batut
Muscalff la Bistrita §1 i-a gonit earl ; acum s'a
dus la Bra§ov §i apoi la Valachia mare. Am ye-
clut deperle lui. Mi s'a aretat de Kossuth. Vor
sä ca§tige cu banI pe Orner-Pa§a. i se va face.
Inchipuesceif bucuria mea cand Kossuth mi-a
propus ca sä, beau pe Iancu cu toata armata lui
in Valachia mare.
Trebue, a is, ca top' Romanil din Transilva-
nia §i Banat sa, mearga sa mantuiasca Principatele,
unde e temeiul nationalitätei romane. A§a dar
peste putin, impreuna cu Bern, voiu intra in Va-
lachia mare c'o mare putere, §i 8 milioane
Romani vor fi in picioare contra Muscalilor.
IINGUR.11 lp ROMANII 367

Kossuth imi inlesnesce toate spre a lucra in'Tran-


silvania 0 ne da 0 bani de cheltuiala , el e in
adevör un om mare. Acum crecl ca causa liber-
tatei va isbuti. N'am fost nici odata, a§a fericit
ca in acest minut.
Astacli e trei luni de cand ne-am despar-
tit. Am suferit mult, am trecut prin multe mo-
mente crude, dar acurn toate mi s'aa resplatit
cu prisos. Tu scil ce-tf remane sa fact Nu-VI
pot scrie mal mult. Am lis lul Kossuth ca In
proclamatia ce va face Beni sa clica ca Unguril
vor sa scape §i pe Valachia mare §i pe Turd de
Muscali, care II tiresc intr'o politica rea, ca vor
fratie cu totil etc. etc.
Mane plec negre§it , acum sunt foarte
emu 0 am multa treaba ca sail mai pot scrie.
Ti-am scris pe scurt. Tu completeaza cu gan-
dul. IV trimit binecuvintarea mea pentru idea
ce-ai avut d'a me trimite aci. Nu credeam
ca §i visurile se pot implini. A§tept o adresa
dela Batthyani formala in privinta concesiilor.
Imi aduc arninte acea ce scriam luI Ion Bra-
tianu cand eram la Constantinopol, clicendu-i
Ca acela va pute mantui patria, care va clice :
diMru Ungaria am descalecat". Bolliac imi este
de mult folos. Kossuth intra cu totul in pro-
368 N. BiLOESCII

iectul 'din scrisoarea ta. Despre acesta am vor-


bit mult astacli. Bern e cu totul pentru noL
rai fait expedier les ordres du gouverne-
ment a, Skender a Panciova, oCt il se trouve, pour
qu'il aille au plutOt en Transylvanie. Legiunea
sera en avant-garde cand s'o duce in Valachia.
Kossuth a destituit le gouverneur de la Transyl-
vanie, caci s'a purtat rëü cu Romanii, dupa
cum a aratat Bolliac".

Creq ca mi-al vNut jurnalul. M'am stre-


curat prin toate §i n'am parasit granita, lucrand
cand pe ascuns, cand de fata. Am dobandit confi-
enta multor oamenl trebuincio§i, §i de cand m'arn
intalnit cu Balcescu la Debreczin, unde venisem
pentru acela§i scop, lucram impreuna la toate.
Serie lui G-rigorie Peretz, ca §i daca nu va vo
sa vie aid tovara§ul lui, care ar fi de mare tre-
buinta, el sä nu piarcla o cli, sa, vie singur, caci
0 e foarte trebuincios.
11
Chesar Bolliac" .

Manu te roaga ca, gasind un ocazion, sag tri-


miti. geamantanul lui ce l'a lasat la Vigoureux
ca sa-1 dea tie.. Deivos II trimite passaportul.
IINGUR.Ti I B.O.KANI1 369

Este de mare trebuinta a trimite un agent in


Bucovina. Trebuesc acolo pregatite duhurile la
mi§care §i la unire cu Moldova §i Valachia mare.
Efi o sà. caut a o face. Dar ar fi mai* bine ca
tu sa trimi1 d'acolo pe Ra§canu on pe Ionescu".

7,15 Iu lie.

Oh I Bacalimul i apatia turceasca. N'am


putut a isbutl ca er §i acli sa se iscaleasca, porun-
cile de Kossuth §i sa, plec, dar mane nadajduesc.
M'am invoit cu Kossuth ca Iancu sa faca cererile
potrivit acestora i atuncI el sa, le aprobeze, fa-
gaduind a le face a se aproba §i de Dieta ; cum
0 tot el sa, ceara a merge in Valachia mare
spre a ne mantul de MuscalI. Am dictat insumi
porunca catre Bern in treaba noastra, prin care
i se clice sa lucreze in intelegere cu nol §i se
autoriseaza a intra in Valachia mare.
Le general Guyon vient de frotter assez bien
Jelacid a, Verbas. Balaceanu se afla la Vasar-
hey. II voiq insarcina ca impreuna cu Bolliac sa,
mearga, a se ocupa cu form area legiunel. Ea voia
romane la Iancu pana a sfar0 cu dinsul
a-I lua §i pe el cu armata luf §i sä. pregatim
intrarea in Valachia mare. Aceasta frumoasa
idee despre Iancu am dat'o lui Kossuth prin
Ghica, Amintiri. 27,641. '24
N. H.L.T40$8017-
870

Longvard, i astfel a venit dela drnsul propune-


rea. 'Acesta mi-a vorbit mult despre Lear (nu
tia bine minte numele), care se afla acolo pe
langa Canning §i care, cunoscOnd aceste locurl, pri-
vesce cestia nationalitatilor ca i nol. De nu e§ti
In relatie cu dinsu, ar trebul sä intri, cad mi
l'a laudat mult. Longvard are duh. El imi cli-
cea : Vous verrez que quand les Hongrois bat-
teront es Russes, l'Europe interviendra pour sau-
ver la Russie". Plecam astacti, cad am sfar0t
toate. Bani sa nu-mi mal trirnii, dar sä inles-
nesci venirea fratemeil Barbu aci. Copia trata-
tului pentru legioana o vel prirni prin Czaika,
caruia o va trirnite Bisczanovski. Acesta este
un alarmiste ; de acea spune lui Czaika, ca sa
nu iea a la lettre cele ce-i va scrie, cad lucru,
rile Ungurilor le merg mai bine de cat le cre-
de el.
Iata II trimit tractatul, fiindca Kossuth nu
se putea ocupa d'a cerceta amëruntele chestiei
ostalescl, de care nu era lid competent ; de
acea, cum yell, am lasat'o in treaba lui Bern,
ca sä nu mai perdem timpul aci. A venit un
ofiter din Transilvania. Romanii a mai facut o
isbire 0 a luat douë tunuri. Legioana polona,
primind porunca a merge in contra lor, nu s'a
supus de loc".
GI:MB/1MM IINGABIBi
871

(Anexa. la pag. 370).

Copie dupei aciresul Minist. [277K. it]

Messieurs,

Vous you's etes offert comme intermédiaire


espérant rétablir la paix entre le gouvernement
hongrois et les insurges Rournains de la Tran-
sylvanie. Vous m'avez propose plusieurs articles
formant le désir de vos compatriotes Transyl-
\Tains. Je les ai communiqué avec Monsieur le
gouverneur et MM. le Ministres, et j'ai l'hon-
neur de vous les renvoyer avec tres peu de mo-
difications en meme temps qu'une traduction en
hongrois. Le gouvernement desire vivement la
paix et le bonheur de tous les habitants de la
Hongrie. Si vous pouvez exercer votre influence
ce que les Roumains mettent bas les armes,
dans le temps fixé et qu'ils soumettent les dits
articles au gouvernement en forme de demande,
je puis vous garantir qu'ils seront acceptés de
la part du gouvernement. Vous aurez rendu par
la, un grand service au pays et. a vos compa-
triotes.
372 PACIPICIAREA ROMAXILOR

Agreez, Messieurs, l'assurance de ma con-


sideration trës distinguee.
Szegedin 10 14 Juillet 1849.

,Le Ministre des Affaires Etrangeres,


Comte Casimir Bathyani.
nA Messieurs Balcesco, Agent de l'Emigration
Boumaine et Cdsar Bo iliac".

(Anexã la pag. 370).

Projet de pacification.
1. Les Valaques faisant une nationalité li
part seront designes dorenavant dans les actes
publics sous leur nom de Romans.
2. Le gouvernement Hongrois clesirant le
libre developpement de toutes les nationalités
faisant partie de la Hongrie, accorde aux Ro-
mans les garanties nationales suivantes.
3. L'usage diplomatique de la langue Hon-
groise ne devant s'etendre que sur la legislation,
l'administration des affaires publiques et gouver-
nementales et en tant qu'elle est indispenseble-
ment necessaire pour le maintien de l'unite de
l'Etat de Hongrie. La langue dont on se servira
GIII7BILNIIL 1ING4..RLDI 373

dans l'administration des communes sera par


consequant celle de la majorité des habitants.
4. Dans les comitats ou autre juridiction
exclusivement romane ou bien oil la majorite
est de cette nation on pourra se servir pour
les discutions de la langue romane aussi bien
que de la langue magyare. Le protocole se fera
de meme avec le texte dans ces deux lan-
gues.
,,Les correspondances avec la diète, le gou-
vernement et les juridictions se feront en langue
magyare, excepté toute fois la correspondance
entre les juridictions oü on se sert de deux
langues. Dans ce cas on pourra correspondre
en langue romane.
5. Dans toutes les Ocoles, celles qui existent
déja aussi bien que celles que l'Etat fondera
dans l'avenir pour les Romans, la langue de
l'enseignement sera la langue romane.
6. Dans les cas qu'on introduise le juri ou
la procedure verbale dans les tribunaux infé-
rieurs, le principe destine dans l'article 4 s'é-
tendre egalement a la procedure judiciaire pour
les juridictions comprises dans ce memo article.
7. Tout Roman sera libre de donner des
petitions dans sa propre langue.
8. Les Romans du rithe grec auront les
874 PACIFiVARBA RODEAN/LOR

mêmes droits, dont les confesseurs des autreo


religions jouissent a, l'egard de l'administration
autonome de leur eglise et de leurs &ores. ns
seront par consequant independants de la hyer-
archie serbe et pourront Olire librement leurs eve-
ques, dont le' chef portera le titre de patriarche.
9. On établira au Ministere .de l'Instruc-
ton publique une section particulière pour leo
affaires des croyants du rithe grec, composee en
totalité par des Romans de ce rithe.
10. Les écoles et les eglises de ce rithe
participeront de tous les avantages qu'on ac-
cordera a. celles de toutes autres religions.
11. Comme jusqul present, ils pourront.
aussi a. l'avenir administrer eux-meme les fon-
dations de leurs eglises et de Ieurs écoles.
12. On établira a. l'Université de Buda-
Pesth une faculte théologique a, part pour eux.
13. Les Romans, apres une notification pre-
liminaire et une ordonan6e du gouvernement, pour-
ront s'assembler annuellement en synodes par,
tiduliers et generaux pour leurs affaires de reli-
gion et d'ecole sous la surveillance d'un corn-
missaire du gouvernement.
14. Dans les communautes oü la langue
romane prevaut, le commandment de la garde
nationale se fera en roman.
GUITBRNIIL IINGARIEI 375

15. Ils seront admis a l'égal des autres ci-


toyens a, tous les emplois de l'Etat, et le passe
ne pourra jamais former un obstacle a cet 6gard
pour personne.
16. Les Romans insurges contre la Hon-
grie Ldéposeront dans deux semaines apres la
communication de la signature de ce traité, les
armes a la plus proche autoritO civile ou mili-
taire.
17. II sera accordd par le gouvernement
Hongrois une amnistie complete et generale pour
tous le Romans compromis dans les derniers e-
v6nements, qui remplissent la condition stipu-
lee dans l'article précédant.
18. Les Romans insurges, apres avoir de-
pose les armes, preteront le serment a lain-
dependance.de la Hongrie. Quiconque ne pretera
pas ce serment deux semaines apres la con-
clusion du traité de pacification, ou qui ne dé-
posera pas les armes jusqu'au terme mentiond
dans l'article 16, sera excla de l'amnistie.
Il serait de plus nécessaire d'ajouter en
ce qui concerne les paysans que :
1. Les corvés et autres prestations féo-
dales sont abolies dans les sens de la loi com-
pletement tant pour les paysans civialista que
pour les Hurubas ;
376 PACIGIOAREA itomANILOR

2. les villages brilles avec leur territoire


qui a appartenu aux paysans seront rendu a ceux-
ci pour qu'ils puissent s'établir chacun dans sa
maison ,
3. les contrats forces qu'on pretend que
les seigneurs ont extorques des paysans depuis
que la Transylvanie a ete reconquise, si le fait
sera prouve, seront declares nuls et non-avenus".

(Anex 5. la pag. 370).

L'opinion du gouvernement Hongrois, corn-


me aussi celle des patriotes, qui ont dirige et
dirigent meme maintenant le mouvement liberal
en Roumanie (Moldo-Valachie) est, que les deux
nations Hongroise et Roumaine, par leur posi-
tion topographique, par la similitude de leurs
interets et surtout par le danger dont toutes les
deux sont menacées du ceté du Panslavisme,
doivent s'entraider reciproquement et combattre
aujourd'hui sous le meme drapeau contre le
Panslavisme pour la defense de la liberté, comme
.autrefois elles combattaient ensemble pour celle
de la chretienté. Ces considerations ont arnene
les patriotes Moldo-Valaques a proposer au gou-
vernement Hongrois de leur permettre de for-
mer une legion pour combattre en Hongrie con-
GIIITBRNIIL IINGARLBI 377

tre l'Autriche et la Russie qui menacent la li-


berté commune, et le gouvernement a accept6
cette demande et la confirme par le present
acte sous les condition ci-dessous mentionnées.
I. Une des villes sise sur la frontike de
Valachie et Transylvanie sera designee par le gou-
vernement Hongrois pour la reunion des volon-
taires Roumains et la formation de la legion.
Ii y aura sur la frontière des commissaires du
gouvernement charges de recevoir les volon-
taires et de les envoyer dans les villes de réu-
nion. Le gouvernement Hongrois se charge main-
tenant de l'entretien et de l'armement d'un ba-
taillon, le reste de la legion devant etre corn-
pleto par la suite, dans les conditions ci-aprës.
II. La solde de MM. les officiers, sous-of-
ficiers, et soldats sera la meme que celle des offi-
ciers, sous-officiers et soldats de l'armee Hongroise.
La dur6e de la legion sera pour tout le temps
de la guerre. Elle sera toujours regardee comme
étant vis-a-vis de l'ennenii et recevra le surplus
de la solde de campagne.

Solde mensuelle d'Etat-Major.

77
Colonel Lt. Colonel Major comme dans
878 LEGIIINNA noarArizesa

l'armëe Hongroiseainsi que les rations. pour


les chevaux.
Adjudant-major solde de capitainer 2 ra-
tions pour cheval et 3 ft. argent par mois pour
frais de bureau.
Chirurgien-major solde de capitaine-1 ra-
tion -pour le cheval.
1' Aide-major solde de Lieutenant, 1 ra-
tion pour le cheval.
2'e Aide, qui. est aussi pharmaciensolde
de Sous-lieutenant.
Capitaine-rapporteur, solde de capitaine.
Deux fourriers 6, 20 fl. argent par mois,
1 ration pain et de viande et l'uniforme- de ser-
gent.
Solde de Capitainecomme dans l'armee
Hongroise. Les deux plus anciens Capitaines de
chaque bataillon auront une ration pour le che-
val. Les capitaines, qui seront detaches, auront
une ration pour cheval.
Solde de lieutenant et Sous-lieutenant la
rneme que dans l'arrnee Hongroise.
Solde des sergents-caporaux et soldats ;
le trompette et tambour recevront en surplus
de la solde 2 krtz. argent par jour.
Chaque comandant de compagnie recevra
1 krtz. argent par jour et par chaque tête pour
LEGIVNEA:11.0MATTBABOA 37g

frais divers des compagnies its ne doivent done


pas avoir de prétention pour les frais d'expecli-
ton etc. En outre .ils recevront 30 ft argent
chaque indiS pour reparation des armes, fourni-
ture's, botes etc.

Etat du bataillon.
Le bataillon se compose de 6 compagnies
de ligne et une de voltigeurs, et recevra 4 pieces
de canons et une voiture de 4 chevaux pour la
pharmacie. L'artillerie sera payee comme les vo-
lontaires.
Etat des compagnies.
Chaque cornpagnie se compose, outre les
charges, d'un tambour, d'un menuisier, d'un tail-
leur, cordonnier etc. etc., de 150 5, 200 volontai-
res, qui recevront la solde et la ration comme
des volontaires. Le bataillon aura un tailleur
la solde est de 20 ft argent par mois, 1 ration
de pain, 1 de viande et uniforme de caporal.
En campagne et dans les marches chaque corn-
pagnie aura deux voitures 5, 4 chevaux pour les
hommes et officiers. Un armurier a 20 fl. ar-
gent par mois, 1 ration de Rain et viande, uni-
forme.
380 LEGIIINBA 11.0MANEASCA

Habillement d'infanterie.

Un attila en drap bleu avec les brande-


bours rouges et jaunes, pantalon garance avec
un passepoil bleu sur la couture. Un petit Shakho,
khepi rouge, sur le kliépi l'aigle national cou-
leur d'or et la cocarde nationale Hongroise. Au
dessous du khepi une plume en crin noir. Les
sacs et les courroies en cuir noir.

11Categorie.

Un manteau gris en drap pour trois ans ;


attila 2 ans , pantalon 1 an, bonnet de po-
lice rouge rond pour 1 an ; toile ciree pour le
khepi 2 ans , trois chemises, deux calecons pour
1 an , 2 paires de souliers 1 an ; 1 blouse et
1 pantalon d'éte 1 an ; plume de khOpi 2 ans ,
1 cravate 1 an.
Le malades seront reps dans les hOpi-
taux civils et militaires et soignes au compte
du gouvernement Hongrois.
L'artillerie sera composee de Roumains.
III. Chaque homme qui passera de l'ennemi
pour entrer dans la legion aura droit au,x con-
ditions ci-dessus et ci-dessous mentionnees.
IV. Pour differents achats, comme brosse,
LEGIIINEA ROMANEASCA 381

gourde etc., chaque volontaire, en entrant au


service, recevra 6 fl. argent.
V. Les hommes blesses ou estropies en ser-
vice seront considOrés comme les nationaux.
VI. Les veuves et enfants des hommes
morts sur le champs de bataille seront pension-
nes par le gouvernement Hongrois en propor-
tion des grades que les défunts occupaient, et
comme ceux qui se sont particuliërement di-
stingués dans la guerre.
VII La legion sera sous les ordres du gou-
vernement national Hongrois.
VIII. Le temps de service est pour la du-
rée de la guerre.
IX. Ceux qui ont servi au moins 3 mois
dans la legion et qui après la guerre voudront
rester au service Hongrois seront reps dans
l'armée avec le mèrne grade qu'ils avaient dans
la legion.
X. Ceux qui voudront entrer au service
civil recevront les emploits conformes a leurs
grades militaires et a leurs capacites. Les sol-
dats pourront recevoir des champs et autres
secours pour devenir cultivateurs.
XI. Tout homme qui a servi dans la legion
est de droit citoyen Hongrois.
382 LEGIIINICA ROMINEASCI

XII. Le commandement sera en langue


Roumaine.
XIII. Les officiers jusqu'au grade de capi-
taine sont nommes par le commandant de la le-
gion. Les officiers supérieurs sont proposes par
le commandant de la legion et approuvés par
le gouvernement Hongrois. Les sous-offioiers et
caporaux sent nemmes par le commandant de
la legion. Le commandant est propose par l'En-
voye du parti national charge de 3a formation
de la legion et les delegues spéciaux de l'émi-
gration.
XIV. Les armes de la legion procures par
les volontaires seront payés par le gouverne-
m ent Hongrois a, 16 fl. argent par fusil.
XV. La cavallerie de la legion recevra la
meme solde que l'infanterie et Vartillerie, re-
cevra le fourrage pour les chevaux, 1 ration de
pain, 1 de viande et 1 krtz. argent par jour
par cheval pour fourrage. L'escadron aura un
maréchal ferrand qui aura 20 fl. argent par mois,
1 ration de pain, 1 de viande par jour et l'u-
niforme. Les lances, sabres et 1 pistolet par
homme seront donnés par le gouvernement Hon-
grois. Les chevaux seront au compte de la le-
gion et ne couteront rien au gouvernement Hon-
grois.
LEGIIINEA MOMANBASOIL 383

XVI. Les officiers ne peuverit are révo-


ques que d'après les lois militaires.
XVII. On ne peut envoyer des officiers des
autres corps pour entrer dans la legion sans le
consentement du commandant de la legion, et
il sera en droit de le refuser ou de le rece-
voir.
XVIII. Les officiers de tous grades rece-
vront un mois de solde pour entrer en campagne.
Les sous-officiers qui seront nommes officiers
recevront pour leur equipement 2 mois de sokie
de gratification.
2)
La legion s'engage pour la durée de la
guerre. Quand l'interet de la patrie la réclamera,
la legion pourra, avec le consentement du gou-
vernement (qui toutefois ne le refusera pas), se
rendre dans sa patrie, avec armes, bagages et
munitions.
» Le gouvernement promet dans ce cas
d'aider les patriotes Roumains pour obtenir la
liberté de leur patrie, autant que les interas
communs le lui permettront.
La legion jure fidelito a la Roumanie et
a la Hongrie. Elle s'engage a combattre pour
la liberte et l'independance, mais jamais contre
la nationalite d'aucun peuple, principe qui lui
884 LEG11:1 NBA. ROMAlg EASCA

est aussi cher qu'a la brave et magnanime na-


tion Hongroise.
Fait en deux a Szegedin le 14 Juillet 1849.

L'agerit de l'emigration Approuva en principe


Nationale L. Kossuth
,,N. Balcesco. Gouverneur de l'Etat Hon-
grois.
Le délagua spacial de I'd- Les (Wails seront reglas par
migration Mr. le Lieutenant gandral
C. Bo iliac. Bern qui y est autorise.

(Amex& la pag. 370). 1849.

Manifeste du gouvernement Hongrois.

Dans toute la lutte qui s'est engagee en


Hongrie , depuis le commencement jusqu ' au -
jourd'hui, les Hongrois ne sont jamais sortis de
la voie legale. Ce problàme demontre par les
faits, devrait plaider en faveur de la cause Hon-
groise devant les cabinets Europeens, qui res-
pectent les droits politiques des nations et donne
une garantie, que ce n'est point l'anarchie et
le desordre qui les a pousse aux armes, mais
qu'au contraire ils luttent pour la defense de
l'ordre et du droit contre l'arbitraire et le de-
sordre.
MANIFEBT UNWIRES() 385

Le royaume de la Hongrie, auquel appar-


tenait deja la Croatie, l'Illyrie, la Slavonie, la
Serbie, la Transylvavie et la Slovaquie, n'a pas
6té conquis par l'Autriche , mais ii s 'y est
réuni volontairement sous la condition, que ses
droits et son intégrité seront respectés. La Prag-
matique Sanction de la maison de Habsbourg
lui assurait pleinement cette existence indépen-
dante, meme apres sa reunion a l'Empire. Nous
n'énumérerons pas combien de fois les Hongrois
ont sauve l'Empire d'Autriche nous ne repéte-
rons pas les sermens pretes par chaque Em-
pereur a son avbnement a la couronne royale
de Hongrie. Les pages de l'histoire sont ou-
vertes a tout le monde pour attester les faits
des Hongrois et les serments de la maison de
Habsbourg.
Au commencement des commotions euro-
77

péennes en 1848, les Hongrois ont voulu pro-


ceder par des voies legales aux ameliorations et
aux réformes jugées indispensables. Le cabinet
de Vienne, sans se declarer contre les Hongrois,
mettant en oeuvre sa maxime ordinaire de di-
viser pour regner, par ses agents illicites, a pousse
les Croates, les Serbes et les autres Slaves, ainsi
que les Roumans, a demander des constitutions
et des institutions séparées de celles des Ma-
Glzica, Amintiri, 27,641. 25
386 MANIFEST IINGURESO

gyars. C'était une tentative a arnener le démem-


brernent du Royaume de la Hongrie et a, annu-
ler son existence. Le danger qui menagait la
Hongrie a eté compris non seulement par les
Maghyars, mais encore par beaucoup de Slaves,
d'entre ceux qui composent ce Royaume. La
preuve en est, que parmi les chefs du mouve-
ment Hongrois et parmi les troupes Hongroises
il se trouve aussi bien des Slaves que des Ma-
gyars. Les Hongrois ont protesté devant le ca-
binet de Vienne de cette atteinte portée a la
Pragmatique Sanction. Le cabinet de Vienne sem-
blait en apparence donner raison aux Hongrois,
tandis qu'il poussait les Slaves a prendre les
armes contre les Magyars, et faisait partir les
troupes Hongroises pour l'Italie et les provinces
eloignées de l'Empire d'Autriche afin de degar-
nir la Hongrie des troupes nationales. Cette
ruse du cabinet de Vienne a encourage a prendre
les armes les Slaves de la Croatie et de la Ser-
bie, et la lutte inegale s'engagea, inegale, car les
Hongrois, n'yant pas leurs troupes nationales,
n'ont eu que leurs droits et leur patriotisme
pour se défendre, tandisque les Croates ont recu
de l'argent et des armes de l'Autriche. Leurs ré-
giments de frontibre sont sortis sous le corn-
mandernent du chef de la Croatie, et les Serbes,
MANIFEST IINGITRESO 387

outre les secours de l'Autriche, ont recu des vo-


lontaires, de l'argent et des armes de la Princi-
paute serbe, qui n'appartient gubre a l'Autricher
mais fait partie intégrale de la Turquie ; les Hon-
grois, forts de leurs droits et animés d'un pa-
triotisme ardent et éclairO, ont su former des
armées, et faire revenir une partie des troupes
que l'Autriche avait sorti du pays.
Toujours, cependant, modérés et se basant
sur la legalitO, ils combattaient ceux qui vou-
laient porter atteinte a la Pragmatique Sanction
et demandaient au Cabinet de Vienne de reve-
nir a des sentiments de justice et a la maison
de Habsbourg de tenir les promesses de ses
ancetres. Les choses restèrent la jusqu'au mo-
ment...

24.

Etat de l'arme'e Hongroise. [1849].

line lettre de Szegedin a la date du 17


Juillet nous donne le nombre de l'armOe Hon-
groise ainsi que les indications des contrées dans
lesquelles chaque corps d'armée agit.
24,000 h. Sous les ordres du general *Wetter,
aprbs avoir battu le ban Jelacid, ont
388 ARMATA IINGUREASCA

occupe Warbas et s'avancent vers la


direction de Sem lin.
12,000 h. Sous les ordres du general Guyam.
Ces troupes ont debloque et ravitaille
Waradin et il se dirigent sur Karlovatz.
12,000 h. Sous les ordres du general Wysoski
se sont porte sur G-ross-Wardein.
6,000 h. Sous les ordres du general Kemety,
coupes par les Austro-Russes du corps
d'armée du general Arthur GOrgey sont
allé rejoindre le corps d'armée du ge-
neral Wysoski.
24,000 h. Sous le cominandement du general
Perczell. 6,000 de ces hommes se trou-
vent dans le Banat jusqu'h Panciova,
le4 autres sont echelonnés entre Kecs-
kemét et Czegled.
39,000 h. Sous les ordres du general Arthur
Gorgey. II avait deja, l'ordre de laisser
10,000 hommes renforcer la garnison
de Komorn et de rejoindre la grande
armee avec 29,000 hommes, qui lui
reste, ou si s'est lui possible de se por-
ter au derriere de l'arrnée Russe dans
la direction de Dukla.
30,000 h. Sous les ordres immédiats du gene-
A_TLIKATA IINGUREASCA
389

ral Dembinski. Ces troupes sont eche-


lonnês entre Czegled et Solnoc.
7,000 h. Devant Temesvar.
4,500 h. Devant Karlsbourg.
10,000 h. Pour surveiller les mouvements du
partisan Ianco dans les Carpathes.
11,000 h. Occupant le Banat et la frontière Mol-
do-Yalaque depuis Orsova jusqu'au de%
de Hermannstadt.
17,500 h. Formant un corps mobile non loin de
Bistritza. Toutes ces troupes se trou-
vent dans le Banat et dans la Tran-
sylvanie et sont commandees par le ge-
neral Bern.
3,000 h. Sous les ordres du general Herman
G-Orgey, se trouvent dans les Carpathes
pour soutenir les nombreux corps des
guerillas qui s'y sont formes.
20,000 h. Dans les places fortes.
220,000.
/i Outre ces troupes on forme une nou-
velle legion polonaise a, Arad, une legion rou-
maine a Klausembourg et une legion slave h
Szegedin.
890 RASBOITYL 1N IINGARIA

25.
Bulletin de la guerre Hongroise. Bulletin d'armge.
Szegedin le 25 Juillet 1849.
Le general GOrgey ayant recu les ordres
de quitter sa position auprès de Comorn et de
se porter sur Miscolcz pour opOrer de la, vers
Pesth, conjointement avec le corps de Dembinski,
est arrivO dans cette vine le 22 de ce mois
avec 30,000 hommes, ayant laisse 15,000 pour
renforcer la garnison de la forteresse de Comorn.
Le general Gorgey se mit en marche le 11 Juillet
le long de la rive gauche du Danube. Ensuite
de l'évacuation successive de Debreczin, Mis-
kolcz, SzAszbereny etc., toutes les forces de l'en-
nemi étant concentrées dans les environs de
Pest ; il a du livrer quatre combats contre les
forces combinées des armdes de Haynan et Pas-
kevich s'elevant presque au nombre de 200,000 ;
il a battu l'ennemi a quatre reprises,. a, Waitzen,
Rdtsag, Balassa-Gyarmat et Losoncz. La bataille
de Waitzen surtout fut courronnee d'un succès
complet, l'ennemi fut force de se retirer sur
tous les points, laissant plus de 3000 morts sur
le champ de bataille.
Le lendemain le general GOrgey ayant
quitte Waitzen, les Russes pour se venger de
RAEIBOIIIL /N IINGARIA 391

cet ëchec ont bridé et dOtruit complètement la


florissante ville de Waitzen, leur cruautO ëtait
telle, que d'apres des renseignements positifs,
les commissaires autrichiens eux-même ont pro-
test6 contre cet excès de barbarisme, mais en
vain, les Busses ont dtd leurs masques et ne font
plus grand cas de gouvernement autrichien.
A l'occasion de la bataille livrOe dans les
montagnes de Rötság la perte des Russes n'è-
tait pas moindre a celle qu'ils ont subis a Wai-
tzen ; la vengeance fut la même, Retsag a subi
le sort de cette \Tulle, elle fut détruite.
La dernière battaille a été lirée a Losoncz ;
l'ennemi fut mis hors d'etat d'empecher plus
longtemps le general GOrgey dans sa marche,
qui ne fut plus attaqud depuis.
D'apr6s les derni6res nouvelles la jonction
entre le corps d'armée du general Dembinsky et
G-Orgey vient d'être effectuée. Le quartier gene-
ral du general Dembinsky se trouve a Zsambok
au dela de Saszberény. Le 22 il y avait un com-
bat d'avant-poste a 0-Tura ; un détachement de
Dembinsky et un autre de Paskevich voulant
faire simultanément une reconnaissance forcée
s'y sont rencontrO, ii n'y avait pas des résul-
tats. d'importance.
Le quartier general de l'arm6e du Bas-
392 DEM IN MOLDOVA

Danube est A, Peterwardein ; on attend des nou-


velles de ses dernières operations. Le Ban Jel-
lachich s'est retire a Kamenitz. On n'a pas des
nouvelles de la Transylvanie".

26.
Proclamation du ge'neral Bern.
Habitants de la Moldavie I
Les Russes viennent de faire une nou-
velle invasion en Hongrie et dans la Transyl-
vanie sans aucune declaration de gueri4. L'Eu-
rope se tait a: cette infraction a, tous les droits
des nations ! mais les Hongrois sont assez forts
pour écraser leurs ennemis. En entrant avec les
Russes dans une lutte a, mort, les Hongrois veu-
lent meme en faire profiter les peuples limi-
trophes que l'oppression russe &rase.
C'est dans ce but qu'une partie de mon
armee est entree en Moldavie.
Peuple Moldave, si tu veux etre libre et
jouir d'un gouvernement constitutionnel sous la
suzeraineté de la Haute Porte, leve-toi pour ex-
terminer les hordes barbares qui infestent ton
pays natal. Que tous les sommes capables de
porter leurs armes se jettent sur l'ennemi corn-
mun ; qu'ils interceptent toutes les communica-
BEM IN MOLDOVA 393

tions, et bienta avec le concours de l'arrnee Hon-


groise et de la population guerrière Valaque, qui
se lèvera en meme temps, la destruction de Par-
mee ennemie ne sera pas difficile.
Le secours de la Haute Porte ne se fera
pas attendre, car elle sentira que l'émancipation
de la Moldavie et de la Valachie, qui veulent
rester sous la Suzerainete exclusive comme elles
l'ont été autrefois, peut seule assurer son e-
xistence politique future sapée par le Czar de
jour en jour d'avantage.
Defile d'Oltuz en Transylvanie 19 (7) Juillet 1849,

Le general en chef de l'année Hongroise


en Transylvanie
Bem" .

AstäT cu bucurie
Ungurilor venit1
Pre Beni In campie
Cu toti sA InsoiL

SpAlaV armele voastre


De §oldurI le legatI bis
Din campurile noastre
Pre Ru§1 ii alungatI
394 BEM IN MOLDOVA

Marte Veule
Mare bravule,
Cu nol sA fiI,
Tu insotesce
i 'nsufletesce
Pe al tel RI

Opt mil de ol despoaie


§i in frigArl le pun,
De surle, de cimpoaie
PAdurile rösun.

Unguril se apazA!
Pre MO un mare foc,
§i Bern osp6teazA
Cu din,lii la un loc.

Marte kieule, etc.

Staü gata acum cu totil


SA plece la isbAndA,
sa goneasca Ru§ii
SA capete dobAnda.

Bern merge inainte


P'un cal cu ager curs I bin
El peste 'nbrAcAminte
Poarta o piele de urs.
BEDS IN MOLDOVA 395

Iaa1 a pornirä
Unguril mult voinici,
Ca lanturi se In§irA
P'a dealului potici.

Femeile cu jale
Privindu-I lAcrAmand
bis
II auqiail pe vale
Cum se duceat cantaud.

Marte kleule, etc.

27.
Adresse du gdneral Bern aux Autoritjs Moldaves.
Cdtre autoritatea civikt superioard a oraplui
§i districtului Ocna.
Afland cum ca, avant-garda mea nu mai a
fost indestuld a bate trupele rusescl ce se aflail
la granita Transilvaniel, eu Insumi am ajuns in
Moldova ca sa, ajut natia moldovana a goni de
tot pe Ru§l.
Toti bärbatil §i tineril call voesc a con-
tribul la aceasta fapta, sfantä sunt chematl a
venl indata la cuartirul general al meg, unde vor
fi organisatl milithresce sub WI lor nationali.
Fie-care sa ia armele, earl vor fi avut, §i ace§tI
cari aq cal sa vie Wart
396 CO NFEILINT A DELA PAP IS

E§ti rugat, domnule , sä veste§ti aceasta


noutate prin darabanA la toate localitatile din
tinutul dumitale 0 sä Impärtesci aceasta procla-
matie pe la toti locuitoril.
Militia care se al:11. la Ocna pentru a päzi
pe faptuitoril de rele sä stea in pace, §i astfel
numal se va bucura de protectia mea §i-0 va
pastra functiile sale.
nOnestl, 12 Iulie [1849].

,General-cap al ostirilor din Transilvania


Feld-Maresal Leitenant
Bon" .

28.
Proces verbal de la Conference tenue a Paris par
MIL le Prince Czartorysky, Szarvady,,
Pulsicy, Teleki, etc.

Dans une conference qui eut lieu chez S.


A. le Prince A. Czartorysky et t laquelle prirent
part Mr. le comte Teleki envoye du gouverne-
ment Hongrois aupres la Republique Française,
Mr. Szarvady secrétaire de la dite legation Hon-
groise, et Pulsky agent Hongrois en Angleterre,
ainsi que Mr. Rieger depute Tschech a la der-
niere diete générale de l'Empire d'Autriche, hom-
me influent dans le parti national de son pays.
CONFERINTA DELA PARIS 397

17
On discuta et examina les arangements a.
prendre, les concessions mutuelles a faire tant
de la part des Madjars, que de la part d'autres
populations de la Hongrie , afin d' assurer la
paix intérieure de ce pays, et réunir toutes ses
forces contre les armées coallisées de l'Autriche
et de la Russie.
, La question une fois posée, elle en fit
naitre une nouvelle, dont la solution prealable
parut indispensable. La dite question prealable
serait de savoir, o devrait s'arréter la guerre
de la Hongrie contre la cour de Vienne, ou pour
rnieux dire, que ferait-on de l'Empire d'Autriche
après une victoire definitive ? Cette rneme ques-
tion fut oeja posee par des personnes marquan-
tes a, Mr. Pulsky a, Londres.
Et il a 6tO reconnu en principe :
Atendu que la Maison de Habsbourg a
perdu la confiance et l'attachement des peuples
soumis a son sceptre;
)) attendu que le prestige dont elle s'en-
tourait et qui lui fournissait les moyens de gou-
verner, se trouve maintenant dissipé ;
attendu que par cela merne, la maison
de Habsbourg ne saurait plus être qu'un danger
constant pour les libertés et les droits sacrOs
398 IINGUILII, POLONI1 F BOKEnnt

des differentes nations, qui composent encore


la Monarchie Autrichienne, telle qu'elle existe;
attendu que le maintien d'une agloine-
ration de peuples qu'aucun motif n'appelle a,
vivre sous un centre commun, ne saurait etre
rnaintenu sans leser les voeux, les influences,
les interets et les droits de ces memes peuples.
La decheance de la Maison de Habsbourg
et la dissolution de son Empire accomplies mo-
ralement par le fait seul de la desafection ge-
nerale devient aujourd'hui une necessite tant
pour la Hongrie que pour les peuples soumis
au sceptre de l'Autriche, ce serait done le but
de la guerre contre la cour de Vienne, que les
Hongrois et leurs allies devraient chercher a,
atteindre.
11
Mais attendu quel'interet general de
l'Europe demande l'existence d'un &tat puissant
et intermediaire entre la Russie, la Turquie et
l'Europe occidentale;
attendu queune partie des peuples corn-
1)

posant aujourd'hui la Monarchie Autrichienne,


tels que: les Bohèmes, Moraves, Silesiens, Illi-
riens et sauf reserve les G-aliciens, seraient dis-
poses et trouveraient leur interet a former con-
jointement avec la Hongrie reconstituee un Otat
federatif ;
IMPARTIREA AIIBTRIEI 399

attendu quecet etat constitué sur des


bases d'equite et de justice pourrait reunir les
elements de force et de puissance propres a re-
pondre a l'interet Europeen qu'il aurait à sau-
vegarder.
Il a ete reconnu en principe, que c'est
la Hongrie qui par sa lutte glorieuse contre
l'Autriche, s'est deja assure le droit d'initiative
dans toutes les combinaisons d'interet commun
pour les dits peuples, qu'il appartient d'inviter par
un acte solennel et dans un moment opportun
les peuples de la Monarchie Autrichienne a for-
mer d'un commun accord une nouvelle federa-
tion, laquelle sans toucher en quoique ce soit
a l'autonomie des Oats fel:Wes, pourrait neans-
moins assurer a cette nouvelle federation le
degre indispensable de force et de puissance.
II a ete reconnu en outre, que les popu-
lations Italiennes et Allemandes de la Monar-
chic, dont les interets et les voeux sont neces-
sairement differents de ceux des populations
precitees devraient etre laissees parfaitement li-
bres de se constituer separement de la nouvelle
federation et de se reunir chacune comme elles
l'entendraient, les unes aux autres allemands de
Francfort, les autres a un Atat Italien.
Ces points ainsi resolus quant au prin-
400 IINGURIt, POLONI I BOILEMIf

cipe, on examina la question interieure de la


Hon grie.
Les membres de la legation Hongroise ont
temoighe qu'en autant que les dispositions de
leurs compatriotes Madjiars et les intentions du
gouvernement et de la Dibte Hongroise leur
étaient connues, ils croyaient pouvoir assurer,
qu'on etait pret a reconnaitre aux nationalites
non Madgiares de la Hongrie tous les droits
qu'en bonne justice elles seraient fondées a re-
clamer. D'après l'opinion de ces Messieurs les
nationalités non Madgiares de la Hongrie pré-
sentaient deux categories distinctes , savoir :
les nationalités bien definies pour les limites
des pays qu'elles occupent et par les tradi-
tions d'une existence a part, et les nationa-
lités moins developpees et non compactes. Dans
la premiere categorie se trouvent la Croatie, la
Vajevodyna et les Roumains ; dans la seconde
les Slovaques et les Allernands.
D'après le ternoignage des Messieurs de la
legation Hongroise les Madgiars seraient deci-
des a laisser aux peuples de la premiere cate-
gorie toute leur autonomie et de ne les ratta-
cher a la couronne de Hongrie que par un lien
federal. Sauf toute fois les stipulations a faire
pour l'entretenir d'une fiotte commune, la con-
UNGunt, Pound, BOILEMt 401

struction des voies de communication et les


garanties d'un commerce libre.
Ces points principaux en ce qui concerne
les grandes fractions régles resteraient a, resou-
dre la question des frontières militaires. Mes-
sieurs de la legation Hongroise déclarent qu'on
veut laisser aux frontières la liberte de rentrer
sous la loi commune et de se réunir aux po-
pulations civiles de leurs pays respectifs, ou de
continuer, si bon leur semble, le regime mili-
taire mais qu'on ne saurait le leur imposer
sous aucun pretexte, ni par aucune raison quelle-
conque.
Pour les populations comprises dans la
seconde categorie Messieurs de la legation Hon-
groise pretendent, qu'en leur assurant une ad-
ministration propre, c'est-h-dire , dont le per-
sonnel serait compose de leurs nationaux , une
justice rendue par les magistrats indigènes, le
libre usage de leur langue dans les écoles, dans
l'administration et dans les tribunaux, des in-
stitutions communales analogues a, leurs habi-
tudes et a, leur état social, et le libre exercice
de leur culte, on aura rempli a, leur egard tout
ce que la justice et l'equite la plus stricte peu-
vent exiger, et qu'en avançant au dela, de cette
limite on mettrait la perturbation et l'impuis-
Ghica, Amintiri, 27,6411 26
402 CONVENTIA DELA PARIS

sance au sein de l'état sans satisfaire aucun


voeu legitime, aucun besoin reel.
Ces assurances de la part de Mrs. de la
7)

legation Hongroise ont paru h S. A. le Prince


A. Czartoryski et Mr. Rieger attaché aux intO-
rêts des populations non Madgiars de la Hongrie,
très satisfaisantes et conformes aux voeux con-
nus de ces populations, par consequent propres
h les amener h des voies de conciliation.
Et il a etO convenu d'un commun accord :
1. Que la Dibte Hongroise devait formu-
ler dans un acte officiel et sollennel les decla-
rations ci-dessus indiquees, et que les popula-
tions non Madgiars de la Hongrie devaient les
accepter avec satisfaction et confiance et tour-
ner dorenavant leurs armes et leurs efforts con-
tre l'ennemi commun, c'est h dire contre la coa-
lition Austro-Russe ,
2. Qu'il Otait par consequent du devoir et
de l'intOret des vrais amis de la liberte dans cette
partie de l'Europe et particulièrement de ceux
dont les interets nationaux y sont engages de
redoubler d'efforts afin d'assurer ce rOsultat dans
le plus bref (Mai.
Paris le 18 Mai 1849."
somINIS p Po Lornf 403

29.
Contrat avec l'agent du Prince Czartorinski pour
l'entre'e de quelques officiers Polonais dans la ld-
gion Roumaine en Transylvanie.
Monsieur Ion Ghica agissant au nom du
parti national Rouman, apres s'être entendu
avec Monsieur Michel Czaika Czaikovski l'agent
de Son Altesse le Prince A. Czartorinsky a Con-
stantinople, accepte Messieurs les officiers Polo-
nais Jakubowski, Soulakowski et Wysoski au ser-
vice de la legion Rournane qui se forme a Pesth.
Les susdits officiers Polonais, d'après l'au-
torisation de l'agent de Son Altesse le Prince
A. Czartorinski, acceptent le service dans la le-
gion Roumane qui se forme a Pesth, jusqu'a ce
qu'ils soient appeles par S. A. le Prince Czar-
orinski ou par son representant a servir la
cause de la Pologne d'une manière plus directe,
cas dans lequel les susdits officiers seront libres
de quitter la legion Roumane. Les susdits offi-
ciers Polonais occuperont dans la legion Rou-
mane les grades que le gouvernement Hongrois
jugera a propos de leur décerner.
nConstantinople le 1-er Juillet 1849.
Ion Ghica
Michel Czaika Czaikovski".
404 somANII p Po Lcauf

M. Constantin Jakubowski lieutenant au


regiment des lanciers de Karkow, dernissione
en 1847 ; il a commande un détachernent de
cavalerie en 1848 dans le grand Duche de Po-
sen ; il a servi en Italie dans la legion polone-
lombarde en 1848 pendant la premiere cam-
pagne et dans la legion polone-romaine en 1849.
M. Valerien Soulakowski sous-lieutenant
du regiment d'infanterie autrichienne Koudelka
il a fait la campagne d'Italie de 1848 et 1849
dans la legion polone-lombarde et polone-ro-
maine.
M. Jean Wysoski eleve de l'ecole mili-
taire du general Chizanowski ; ii a servi a. Ve-
nise dans l'artillerie dans le grade de sous-lieu-
tenant".

30. Orpva, 15 August, 1849.

Iubite,
in scrisoarea d'acum trei chle, ti-am aretat in
scurt cele urmate pana atunci. In seara acea chiar
ducendu-mé la Zarnoiski §i Bisczanowski ca
sa le daft scrisoarea s. ti-o trimita. AcWia me
asigurara ca lucrurile merg ap de reir, in cat
N. BALCE13011
405

trebue a gandi la retragere, ca ei precum §i


chiar Kossuth pleaca indata cu legionul Lehilor
la Wysoski. EtI voig, le-am clis, sä Wept pana
mane pe Beni. Dar el mi-a clisera atatea ca mane
o fi prea tarclit, ca m'ag facut a clice : Voig
veni cu vol pana la o statie sag pana la Ca-
ransebe§ §i acolo volt a§tepta sa \Ted ce face
Bern ; ca daca el va vol a se sustine, apol
voit fi cu dinsul §i me voig intoarce langa el".
In acea noapte am §i pornit. Pana a nu ajunge
la Caransebe§, Wysoski mI-a dat o insarcinare
ca sa merg Inainte, §i ala am venit aseara aci
la Or§ova.
Aci am gasit pe Bolliac. Am aflat Ca
ciocoii din tart ail dat porunca, ca ambil de
vom intra intre cel-lalti in tara sa fim arestati
indata. Nu sciam ce face §i incontro s'o apucam?
Aflaram acum prin Zamoiski, care sosi astäcli
aci, ca Bern trage in Transilvania cu tri led mil §i
ca se tine. Hotariram dar sa plecam indata spre
Transilvania pe la Lugo§, pe unde e calea deschisa.
Asta II spun ca sa scii. TI-am spus §i alta data
ca voig sa mor sag sa fac vre-o fapta mare. So-
cot ca acum vom puté incepe o mi§care ro-
rnand. De nu alt ceva, macar o grozavä resbu-
nare ciocoilor.
27
Am gasit aci la Bolliac mai multe scrisori
406 BALOESOU kII ALEXANDRI

de la tine. N'arn avut timp a le decifra. IV tri-


mit epistola lui Golescu. Scrie-I sg vie incoace".

31.
Paris, 17 Octobre 1849.
Cher Ghyca, je suis a Paris depuis hier
soir. Je suis venu par Pesth et Vienne. Je n'ai
pas le temps de te racconter la manibre toute
drOle et les différents deguisements avec les-
quels j'ai traverse tous les Otats du Schwartz-
Gelb. Je t'dcrirai demain une lettre détaillée.
Men,songe et courage, voila ce qui m'a sauvO.
Adieu. Mes compliments a M-me Ghyca.
Tout a toi
.N. Balcesco".
*

Mon cher vieux, Romanul nu piere, clice


o vorbg. veche. C'est ce qui m'explique le miracle
de l'évasion de Balcesco. J'en suis heureux
comme si j'avais revu mon propre frëre. Vivent
ceux qui ne sont pas morts. Voilla mes opi-
nions. Je t'ai envoyé par un certain Mr. Losth
une lettre de recommandation. Ne la prends
pas au serieux par la raison que moi-meme
je n'ai jamais vu mon recommandO. Agis en
consequence et portes toi bien. Je t'attends a
N. NILO Esou 407

Paris et en attendant, je t'embrasse et te prie


de presenter mes amities a M-me Ghyca.
Salutare frAteasca Saliam alekim
Ion Alexandri. V. Alexandre.

32. Paris, 22 Octomvrie 1849.

Iubite Ghica,
Iata urmarea istoriel mele. Bo Iliac fi
povestit'o pang cand ne-am despartit langa Ca-
ransebe§. Am intrat in acest oral, cu toate el
mi se spunea cg pot gasi acolo pe du§man,
fiind-cd vream sa merg la Bern §i altg cale nu
aveam. Nu era nici imprudenta, nicl u§urintg,
nici esces de vitejie, ci numal stgruinta in a in-
deplini hotarirea de a ajunge in sfir§it pe Bern,
dupg care alergam de vre-o trel saptamani.
Dupg ce rn'a läsat Bolliac, eti am propus Un-
gurului ce ne insotia d'a intra ca mine in o-
ra§, vrend a espune pe Racovitg §i pe Florescu.
Ungurul a primit. Atuncl §i Meth' n'atl vrut sa
me lase a merge singur §i s'ag rugat sg le
dat voe a veni §i el. Am avut norocire a nu
ggsi pe vrajma§ in ora§ §i a apuca drumul Ha-
teguluI, unde dupg o cale de un ceas ajunsergm
armata Ungureasca ce sg trgsese din ora§. Me
408 N. BALCEBOU

intalnil cu capul el comtele Lazar §i merseram


impreuna pana spre Poarta de fer, camp vestit
de glorie a lul Huniad cu Turcii. Me silil in
tot chipul sa, de§tept pupa inimä in comtele
Lazar, care impreuna cu armata lul erau foarte
demoralisati, indemnandu-1 ca sa, ne oprim §i sa
dam acolea in acea positie minunata o bataie
in cinstea lui Huniad. Dar in zadar imi fu sill*,
atunci II lasal §i plecal cu sotii mei spre Hateg.
Pana a nu ajunge intr'acest ora§ intalnii
locuitoril o§tirea fugind §i strigand : Istene
§i
Muszka, acea ce vrea sa çlicä ca Muscalii sunt
In ora§. Cu toate acestea nu ne intoarseram in-
darat §i intraram in oral. Muscahi erail la por-
tile oraplui pe deal §i comandantul oraplui se
ocupa de a capitula. §eclul in ora§ pana cand
am veclut pe Muscali a porni sa, intre, atuncl
me, trasel In graba inapol pang la un sat anume
G-radi§tea. Acolo lasararn trasura §i incalicaram
pe cal, luand o calluza, ca sä ne tread, peste
munti pe poteci spre Deva, unde ni se spune
ca e Bern. Dupa o calatorie de o cli prin munti,
dupa ce am fost primejduiVi d'a fi arestati §i
ucilf de törani reactionari ce ne lua, de Ungurl,
sosiram seara la un sat Linjina, unde aflararn
ca cu o cli inainte armata lul Bern s'a des-
facut §i ca el a pornit pe la Luncanl peste
PLEOAREA DIN IINGARIA 409

muntl la Or§ova. Nu-t1 pot descrie ce am su-


ferit atunci, veclend toate illusiile mele perdute
pentru tot-deauna. Nu-nil mai remanea atunci de-
cat sa vedem cum sa ne scapam viata, cad ne
aflam impresurati de vrajma§1. Drumurile spre
Or§ova Imi erag inchise §i Or§ova cu departare.
Puteam cu anevointa insa a intra in tara la
Vulcan, dar sciam Ca voit fi arestuit indata ;
am hotarit a trece printre Ru§1 §1 a me arunca
in muntil lui Iancu. Plecai a doua cli cu Flo-
rescu §i Racovitä spre Mure§, vrend a trece a-
cest rig printre Deva §i podul Simeriel (Piski),
unde §i furam prin§I de Cazaci §i iata cum :
A§teptam langa Mure§ pe un deal ca sa innopteze,
sa trecem riul fart, a ne vede picheturile mu-
scale§ti in§irate d'alungul riului, cand ne pome-
niram cu ml escadron de Cozaci langa not Pa-
durea era departe. Hotariram atunci a-1 in§ela,
§i plecaram spre din§iI, le cliseram Ca suntem
ai Iancului, etc. Ei ne- luarä cu din§ii sa ne duca
la Lilders ce era aproape cu tabara. Sciain cä
acesta me cauta §i are pe langa dinsul copoi
cum Popescu, Bala§escu §i altii din tara. Pe
drum ne imprieteniram cu Cazacil ce vorbiat
romanesce, le deteram tutun, Ii in§elaram cu
vorba, astfel in cat ne detera drumul §i ne in-
toarseram spre Murs pe care il trecusem a
410 N. BAD:3E9011

doua i dimineata. In doua dile de ostenitoare


calatorie prin muntl ajunseram la Campenl.
Iancu, pe care il insciintasem de sosirea mea,
imi gasise o coliba intr'o padure in preajma
Campenilor, unde §eclul ascuns o luna de dile.
Ru§ii i Nerntil me cautat pe moarte i Iancu
a fost chemat de doue orl la Sibiü i cercetat
despre mine. Din norocire acturile earl ar fl
putut compromite pe Iancu nu erat cunoscute
Nemtilor i Ru§ilor, 0 el putt a se desvinovati
0 a dice ca, nu scie unde sunt et. Romanil d'a-
colo miaS aretat multa dragoste i jertfire. A.
fost peste putinta sa pocia capeta un pasaport
sub orl-ce nume. De acea am hotarit antait s.
tree in Moldova pe ascuns pe la Toplitza peste
munti i sa me predail Moldovenilor ca sa m6
treaca in Turcia. Pe urma am gasit ca mai si-
gur d'a merge la Semlin §i a trece la Belgrad.
Industria Muntenilor, unde me aflam, este a face
0 a vinde donite i ciubere, §i astfel eI pot ca-
latori in toata tara Ungureasca fara ca nimeni
sa-I intrebe de pas. Hotaxii dar a me face do-
nitar.
Me bolnavisem in munti de urit §i de ne-
lucrate, me apucase frigurile i un junghitl.
Plecai bolnav §i osteneala drumului me facti sa-
natos. Am plecat Impreuna cu Racovita, Neni-
PLECIANDA DIN IINGARIA 411

§or §i Dinca, eroul bataliel dela Bucuresci cu


Turcil, ce fusese langa Iancu. Ell nu vrearn sa-1
iat, dar el at insistat dorind sa vie cu mine
la Constantinopol. Am luat trel tëranl sail mori,
cum se numesc acolo ; am lncarcat trel care
marl cu donite, ne-am spoit cat am putut §i
ne-am imbracat in zdrente ca sa semanam a
Motl, §i am pornit la drum prin taxa Ungureasca
pe la Buteni la Arad. Luaseram Inca dela Iancu,
afara de reva§urile de donitarl, ni§te atestaturl
sub nume schimbate ca suntem din taxa Ro-
rnaneasca §i ca ne-am batut pentru Impëratul
impotriva rebelilor Maghiarl §i cä mergem pe
la Semlin la Belgrad sa ne cautam familia. Dupa
o calatorie de trei vile facuram o intalnire ne-
placuta. Un tist de gendarmerie ungur, cu mai
mulVi gendarmi ne opri in cale, Incepti a ne
cauta prin care sub pretest d'a cauta arme (arMe?),
gasi ni§te mantale §i ni§te cisme, incepu a ne
sudul §i a (lice ca le avem de furat dela domnl.
Nu fu destul ca ne lua hainele, dar din neno-
rocire se gasl un atestat d'acele ale lul Iancu,
pe care Neni§or nu il ascunsese bine ; intreba
al cui este. Dinca spuse cd e al lui §i Indata
ii arestuira §i noue ne dete voie a merge Ma-
inte. Se despartl bietul Dina de noi fárä haine,
fara banl, cacI n'avusei vreme a-I da, avend
412 N. BALOESCTh

banii ascun§1. 111-a parut tare rn de dinsul,


cad e un zdravan Mat §i me ingrijia pe drum.
Cred ca o fi scapat de vreme ce e cunoscut ca
s'a batut pentru Schwarz-Gelbi, V il scia §i el
V Ru§ii. Aceasta intimplare ne-a facut a schimba
drumul V a merge la Lipova, d'acolo pe la Ti-
mi§oara la Panciova §i Sem lin.
Am facut aceasta calatorie in 10 lile yin-
lend la doniti din sat in sat V din ora§ in ora§.
Am trait reti dormind tot mern pe iarba u-
meda, in ploaie, fara foc, hränit rn. Viata asta
caineasca m'a facut sanatos V apol potriveam
lucrul avec ce fond de bonne humeur qui ne
manque dans les temps ordinaires et que je trouve
toujours en moi dans les grandes occasions. Ala
de esemplu la Panciova am petrecut o cli in-
treaga in piata pe o ploaie strarica vinclend
ciubere §i certandu-me cu babele cate un ceas
pentru un craitar. Am lasat carutele cu marfa
la Dunare §i nol am intrat pe seara in Semlin.
Am petrecut noaptea intr'o carciuma, unde am
fost primiti de pomana. A doua qi des de di-
mine* am alergat pe la cunoscutil no§tri, eau-
tand mijloc d'a trece la Belgrad §i i-am gasit
pe toti speriati de tirania Nemtilor, clicendu-ne
sa fugim cat mai curend ca e peste putinta sa
trecem in Belgrad, ce e un loc banuit. Am fost
PLEO.A.B.EA DIN IINGARIA 413

in sfar§it la consulul engles Fontblanc, care mi-a


spus tot acestea. I-am aretat ca am un pas fran-
ces, dar ca nu-1 pot da de Na, de vreme ce
poarta un nume polon §i supus austriac (aveam
pasul lui Deivos) §i ca n'are nicl o viza nem-
teasca V. astfel nu pochl esplica cum me aflu a-
colea. El imi fagadul sa mearga la Belgrad sa-mi
scoata un reva§ dela Limperani ca sa pociii trece,
dar imi clise ca pentru cel dol sop ai mei nu
se poate face nimic §i ca sa flti multumit de
voill puté trece §i siugur. Me veclui atund si-
lit sa povatuesc pe Racovitä §1 Neni§or sä se
intoarca indarat in Ardeal, §i, flind-ca el nu sunt
compromitati, sa caute a dobandi pasuri bune cu
care sa calatoreasca. Apol trecul Dunarea, me
imbracal in hainele mele 0 me intorsel in Sem-
lin ca un om de treaba, tragend la un otel. A
doua qi Fontblanc iml aduse respuns dela Lim-
perani ca sa-mi vizez pasul. If repetai ca e peste
putinta, ca cum roll'', al-eta la polipe me are-
steaza. El imi clise ca el nu-mi poate face nimic,
ca Limperani are datorie a face V nu vrea, §i
me lasä in ulita. Remasel in positie foarte am-
barasanta. Me aflam in Semlin fara nici un pas
regulat, fail sa scit ce nume sa dail la otel, uncle
mi se cerea pasul. A me intoarce inapol nu se
mai putea, caci carutele plecasera cu sopi mei.
414 N. BALCESOU

Eram sigur ca trebue sa me arestuiasca. Inteo


asemenea positie altul s'ar fi aruncat in Dunare,
et hotaril a me arunca pe Dunare §i a me duce
la Viena. imi luai inima in dinti §i atestatul
lui Iancu in mana, §i me dusel la General-Com-
mando. II spusei multe §i potrivite minciuni ;
cä eram sa merg la Belgrad, dar auclind Ca ru-
denia mea nu se mai afla acolo, voit sa me
duc la Viena sa-mi continuez studiile. Dupa mai
multe cercetarl §i consultari isbutil a dobandl o
viza pentru Viena. In pas aveam numele de A-
lexandru Tonescu.
Speram Ca volt pute evita Pesta §i a
merge pe la Agram, dar vaporul de pe Sava
plecase §i trebuia sa a§tept 10 clile ;. fusel silit
a nu perde vreme §i a pleca inainte pe Dunare
la Pesta. Mustatile mele rase me ajuta de nu
ful cunoscut in Pesta, unde am fost silt a
§ede o qi §i a umbla prin cancelarii spre a-mi
viza pasul. Ace1ea§1 at vrut sa me piarclä la
Viena, unde am fost asemenea foarte mult su-
perat de politie in doue dile ce-am §eclut. Ca
sa iat pas dela Mussurus pentru Berlin a tre-
buit sä aduc un bilet dela baronul Deben, cap
la politie, ca sunt supus otoman. Acesta m'a
speriat atat de mult cu chestiOnele lul, in cat
pierclend rabdarea superat i-am cliS: ncela valait
PLEOABEA DIN IINGAILI6 415

bien la peine de combattre pour votre Empe-


reur pour etre questionné par vous comme un
criminel". Aceste vorbe mi-at scos biletul. Ast-
fel am scapat de Schwarz-Gelbi. Ce e mai cu-
rios in toate aceste este ca am scapat cu banii
lui alders.
Iancu primise 3 mil galbeni in bani de 5
ruble dela Laders §i dintr'aceia mi-a dat i mie
50 # cu Carl am calatorit, caci bani nu aveam.
Trebue sa seri ca afara din banii ce am luat la
plecarea mea din Constantinopol, despre a caror
intrebuintare ti-am dat socoteala, am cheltuit
Inca dela mine pentru tinerea rnea §i a vr'o noue
compatrioti 130 #. Scil ca am luat dela Kossuth,
cand m'am dus in munti pentru cheltuiala dru-
mului, ca la 150 #, §i din acb§tia am cheltuit ;
banii ce mi-al trimis prin Zamoiski nu i-am pri-
mit, CALI nu-mi trebuia. Tu mi-e§t1 dator cu
12 # din banii Jul Skender. Am sa iail vre-o 4
saa 5 # de la I. Ionescu §i aIi atatia dela
Zane ; de vei puté sa,-1 -sec* §i sa mi-i trimql
me indatorezi. De ai mijloc sa mai adaugl vre-o
20 saa 30 # dela tine imprurnut n'ar strica,
ca me aflu tare strimtorat aci, sosind fara pa-
rale multe §i fara haine.
416 N. BALCBSOU

26 Octombrie.

Alaltaeri a sosit §i I. Balaceanu (al nostru)


dela Viena. Florescu, Caraca all fost in munti
§i d'aci s'ag dus la Sibit, vrend sg se intoarca
in targ,. Deivos, Dui lie §i alp rernasesera in Clu§
§i erat sä se tragil in munti cu gen. Gal, apoi
nu scit ce s'at facut.
In munti trebue sa scii ca pe Romani i-a
desarmat §i a bagat garnisoane prin toate sa-
tele. Cererile ce all facut Rornanil prin depu-
tatii lor la Viena n'at fost primite. Laurianu §i
Barnutit sunt in Transilvania. De se va declara
resboiii, cum nu cred, apof et vit la Constanti-
nopol, de nu apoi cred Ca tu vel veni aci. A§I
vrea, in aceasta din urma intimplare, sa ne apu-
cam aci a scrie o revistä Romaneascg serioasg,
care sa ne desmeticeascg pe toti Romanii din
ameteala in cari suntem §i sä ne indrepteze pe
o cale bung. Pentru aceasta ne trebue fondurt
Ell voiu scrie lui Negri in Moldova. Asemenea
socot cg, de n'ai intrebuintat toti banii, ce cred
poate ca i-ai primit acum dela mumg-mea, apoI
Ii putem intrebuinta in treaba, aceasta.
Spun e te rog lui Bolliac §i luI Bolinti-
1)

neanu complimente. Bietul Bolliac a avut no-


roc ca n'a rëmas cu mine, cg se prapadia. Ne-
PLECAREA DIN IINGARIA 417

vasta lul a fost la Clu§. Acum s'a dus, socot,


In tara.
Et aveam hotarirea, viind la Constanti-
nopol, d'a me a§ecla Intre CutovlahI, caci socot
de neaperat a developa nationalitatea inteacest
avantpost al Romanismulut De al putea trimite
un om sdraven acolo, ca sa ne faca un raport
asupra stäril morale 0 politice a lor, apol am
cauta o §coald, §i sa dam de lucru la atatia ti-
neri ce mor de foame. Ar trebul ca trimisul
tëU sa se ia acolo bine cu popil §i episcopii
seri ? a capeta fondurl pentru deschiderea unel
FOIL
Et aci am veclut pe toti afara de doi lo-
cotenenti, earl sunt parasiti de toti compatriotil
afara de fratil Gole§ti §i Gradi§teanu. Et dupa
toate semnele II cred nebuni.
Spune lul Bo Iliac ca. Locotenentii II acusa
ca a yIndut §i el o bucata de tail Ungurilor.
Te rog sa-mi senT regulat prin toate po§tiele
cli luf Bo Iliac §i Bolintineanu sa-mi scrie. Dar
Marin 'ce face ? Spune-1 multä fratie dela mine.
Asemenea i Skender-bey, caruia II vel areta Ca
imi pare ret ca nu l'arn intalnit ca sa putem
a esecuta planul nostru d'a remane talhari in
Carp*. Adio.
Al tell, N. Balcescu.
Ghica, Amintiri. 27,641. 27
418 N. BALCIESOU

Iubite, n'ar fi mijloc a dobandl d'acolo un


post pe langa ambasada dela Londra, de pilda
vre un attaché sag secretar ? De ce nu fad tu
ceva cerend din parte-mi Ministeriulur

33. 6 Novemvrie 1849.

Iubite Ghica, ce? iar ne batem? Jurnalele


d'aci de vre-o doue chle ne face s'o credem. De
e adeverat insciinteza-mo ca sa viil indatä acolo.
Balaceanul e aci i pleaca peste trot' i1e spre
Montpellier. Dar, de va fi rasboig, apoi indata
ne intalnim i plecarn la Constantinopol. Aci ne
avend ce face, m'am apucat de capul Locote-
nentil, ca sa le platesc de calomniile ce a vérsat
asupra ta §i a mea. Am poftit pe Tell sa se
bata la duel §i nu I-a dat me§ii. I-a fost frica
sa nu-71 fad, vre un glont buba. Am de gand
sa-I fac atat de ocara, in cat sa-i silesc sa fuga
din Paris. Am veclut pe Baron Spleny la Brown
mI-a 1is ca are sä ceara satisfaci Jul Eliad
pentru pricina ce sell.
Ce fac aT no§tri p'acolo ? Marin, frate-met,
Bolliac. Scrie-ml regulat i spune multe compli-
mente la M-me Ghica din parte-mi.
nAl tëU
N. BNcescu.
DEBPILE EXIGOELATII ROMANf 419

Spune MI Bo Iliac ca am ayut aci la Te-


leki o ceartä pentru dinsul cu Szemere, care pre-
tindea cä el n'a dat aceI nasturi de diamant lul
Omer-Pap. I-am spus curat §i M ochi, ca e
min ciunä

34. 16 Novemvrie 1849.

»Iubite Ghica,

Et Inca n'am primit scrisoare dela tine.


Sper ca cu paquebotul dela 19 wit aye. it1
trimit aci o scrisoare dela Ionescu mic atre
Iollescu mare.
Ce faceti, ye batet1 sail nu? Scrie-mi ca
sä schl ce sä fac. N'am spune d'aoi. Nu
facem nimic. Eu me gatesc pentru publicatie.
A§tept sä-mi trimi §1 tu ceva articole d'acolo
d'ale tale i d'ale lui Ionescu.
Complimente la cocoana.

Al ttql

N. B"
420 N. BILOXI:10U

35. Paris 6 Decemvrie [1849].

Nu tl-am scris pe de o parte, cacl a§tep-


tam sa aflu de e§t1 in Constantinopol sat al
plecat incoa, dupa, cum imI scril in scrisoarea
ta din 5 ale lui Noemvrie.
Prin actele eel va trimite Voinescu, vel
vedé ce am putut face aci. Nu e tocmal bine,
dar Meal sa ne scaparn de LocotenentiI, s. ne
organisam intr'un chip §'apoI lesne vom per-
fectiona organisatia. Cauta dar a dobandi cat
mal multe adesil vel puté dintre emigrantiI din
Constantinopol §i Brussa. Nol suntem aci 14,
la call adaogindu-se 2 dela Geneva §i 2 dela
Viena, fac 18. Cu cel d'acolo vom put6 aye
maioritate.
Scii ca aci, spre a nimicnicl acusatiile ce
ne arunca acel blestematl, carl acusa ca sa nu
fie acusatl, am numit o comisie pentru cerceta-
rea de banl rërna,§1 pe la unil altil.
Et, dupa ce am araat toata istoria bani-
lor rëma§1 la mine, am spus ca plecand din
Constantinopol am lasat sa prirnescl tu banil
d'acasa §i sa-1 til pana s'o organisa emigratia,
comme nous e'tions alors en train de le faire. Ca
la intimplare, cand nu vom isbuti a ne orga-
nisa, apol tu potl a-1 cheltul in folosul causel,
ORGANISAREA EXIGRATIIINEI 421

cum II socotl mal bine. Ea acum nu wit, pri-


mit'aI tu banI §1 catl? Ce-al facut cu din01?
Despre acestea me rog sa-ml dal lemurire curata,
ca sä scit ce sa fac aci.
A sosit aci Biberstein, polon ce-al cuno-
scut din Constantinopol. A venit din Ungaria,
de unde a scapat anevoe ; ml-a spus a a fost
cu Duilie cata-va vreme, §i ca acesta, dobandind
un pas ca Roman din Transilvania, a remas a-
colo pe langa Sibit intr'un sat. Tot acolo §i
intr'acest chip trebue sa fie Neni§or, Manu §1
Caraca§.
Balaceanu e la Geneva cu Mitica Cretzu-
lescu.
Ce s'a facut Bolliac, frate-met? N'am pri-
mit nicl o scrisoare dela el.
Dela tine asemenea numaI o scrisoare am,
cea dela 5 Noemvrie.
AI tihl
N. Beilcescu."

36. ,Paris 7 Decemvrie 1849.


lubite Ghica,
Sefels vent la mine acum §i imi aduse
scrisoarea ta din 14 ale trecutel. Tare iml pare
422 N. BALCEscar

rü ca nu sosi cu o saptAmana inainte. Ti-am


scris ieri ce-am fost silit a face aci. De cand am
venit at capt toti pe mine, -aqteptand numal
dela mine a provoca o organisatie, clicênd et
sunt umiliati s vacla ca Locotenentil II repre-
sentéza cu destulä nevrednicie in toate partile.
impinsara lucrul prea iute, cad et ce-
17

ream inai inainte a m6 intelege cu tine 0 Ma-


gheru. Simtiam i simt trebuinta unei organi-
satii, care sa ne dea o positie nu atat catre
straini cat catre Romani , ca sä putem aye
oare care inactie in partile Romane. Dar eram
de opinie d'a forma o societate secreta. Tu vecli
dar cata nenorocire, ca scrisoarea ta imi veni
tarclit. Acum ce socoti tu sa facem ?
A strica §i aceastä organisare este a ne per-
de cu totul in opinie i a face multumire mare la
Locotenenti. Gandeqte-te curat i spune-mi ce e de
facut, cad et voit sa lucrez mai inainte de
toate in intelegere §i impreuna cu tine, cad te
iubesc i te stim mai mult decat se poate Ca
crep dupa aretarea d-lui Eliad. Gandese ca am
trebuinta sail spun ca n'am luat nici odata pe
Eliad de confident al simtimintelor mele catre
tine. i aceasta e o infamie ca atatea altele, ce
a näscocit acest mar§av.
A§tept cu nerabdare o scrisoare a ta.
.
ORGANISAILE A EMIGHATIIINEf 423

In privirqa cestiel lui Bo Iliac, convinqia


mea morala este ca Unguril sunt mi§ei, Ca nu
numal. n'at nici o dovadä, dar Inca I-am gasit
curat mincino§1 intr'aceste 3 puncte, earl sunt
destule ca sä, dovedeasca ca in toate mint.
1. Au pretins mai intait, dupa cum §i tu
iml arql, ca Bolliac a dat inapoi lul Kossuth
pintenii §i garnitura nasturilor in Turcia, acea
ce nu e adeverat.
2. Szemere mi-a spus aci mie ca aceasta
e adevër ca s'a facut la Or§ova, dar ca atunci
brilianturile eraa Inca la Bolliac §i. ca Kossuth,
in rëva§ul ce I-a dat, Vice ca brilianturile reman
a se trimite la X Pap, in .vreme ce et find
fatd, cand Kossuth a scris acest rëva§, iil minte
ca a qis, dupa cum i-a spus Bolliac, ca brilian-
turile s'at trirnis. Despre aceasta poti vedé a-
cel rëva§ ce trebue sa fie la Bolliac.
3. El spun Ca un negustor a marturisit
in Viva plecaril lul Bolliac spre Caransebe§, ca
a veclut acele brilianturl la dinsul. Apol aceasta
nu e adevarat, caci et am fost tot mered a-
tuncl cu Bolliac §i n'am véVut viind nici un ne-
gustor, Mci n'am simtit ca Bolliac ar fi avOnd
acele briliante.
Despre bani Bolliac avea 200 # dgi de
Kossuth atata numal pe Carl mi i-a araat.
424 N. Blx.ozeou

Cand am gasit pe Bo Iliac la Or lova, era Inca


plin de ilusfi i gandea ca. toate or merge bine
§i inteaceastä positie ; on cat de stricat om sä
fi fost, n'ar fi putut sa compromita el positia
lui in Ungaria §i sa se lapede de tot efectul ce
a§tepta din intelegerea cu X Pala , idee pentru
care se nevoise atat de mult §i. care plata fi-
resce in ochif lui mai mult decat acele dia-
mante.
Toate aceste consideratii me fac sa crel,
cum crecli §1 tu, ca Bolliac e calomniat. Ii faut
chercher à les faire valoir. Daca Bolliac va vol
dat i o atestare forma% despre aceasta
sunt gata a o face.
Multe complimente la cocoana. Sa-mi scrie.
Lui Barbu n'avusei vreme a scrie. Corn-
plimente lul Catargiu §i Marin.
Al tSii
N. Balcescu" .

37. n[Paris] 15 Decemvrie 1849.

De cand am primit scrisoarea ta din 14


Noemvrie, la care' ti-am respuns indata putin,
rn'am socotit mai mult §i am vöclut ca idea ta
ORGANISARE A inmate Nitrzuat 425

e cea maI bung §i cea mal practicabila in po-


sitia in care ne aflam. Ea are Inca meritul d'a
ne scapa de formele democratice, care in aceasta
Imprejurare ne poate maI mult vatama decat
a ne ajuta. De acea et am declarat lul Rosetti
§i D. Bratianu a tu, neprimind a fi in Cornitet,
eU dupa legaturile ce am cu tine, nu pot sta.
Aceasta am scris'o §i lui Magheru, 1 aretand la
totI cuvintele tern einice, pe earl te razirnl tu a
nu primi. A poi retragerea mea aduce neaperat
desfiintarea a tot ce s'a facut aci. De acea a§1
fi fost tare multumit, dad, tu n'ai fi dat afar&
hartiile ce ti s'a trimis de Voinescu intr'aceasta.
Am cautat §i voit cauta a trage pe Magheru in
sfera noastra de lucrare, caci ne poate fi folo-
sitor cu numele §i popularitatea WI, de nu prin
capacitate.
Eil socot Ca trebue a a§eza lucrarea ast-
fel : Tu sa remal in Constantinopol orl cum vel
sci §i vel putO. EU sa remal aci in Paris §i de
n'om aye pe cine trimite la Londra, apol sa
me duc odata acolo sa-ml deschid oare-care re-
latiI i apol d'aci sa-mi pastrez acele relatil. Pe
Arapila sä-1 trimetem mai la primavara in Tran-
silvania. Bolliac sa mearga in Bulgaria §i pe
malul DunareI ca sa fie in comunicatie cu tara.
Magheru sa romae la Viena, care avend pe Pe-
426 N. BALOEBOU

retz pe langa dinsul ne poate ajuta. Nu schl


dna Maiorescu este acolo, caci l'am pute in-
trebuinta. Eft acilea, afara de jurnalele francese,
cu carl sunt in relatie i le dat articole, voiü
sa incep o revista romand, care sa apere re-
volutia noastra i sa pregateasca alta noua. Am
§1 inceput a lucra un articol introducëtor care
va cuprinde aceasta :
Partea I.Idea progresului lege istorica.
Aplicatia acestel legi in istoria noastra, adeca
un tabloü despre istoria Romanilor dela inceput
pan'acum.
Partea Care este calea noastra d'aci
inainte. Trei tinte deosebite, intre Carl alearga
natiile.
1. Tinta nationala cea mai principala, de
unde chestia de unitate nationala chestie de viata
si putere atat inlauntru cat §i din afara §i care ne
poate pune in stare a ne implini misia noastra in
omenire. Ce este acum practicabil in aceasta pri-
I4nta. Unirea Principatelor de o cam data, etc.
2. Tinta sociala care se rezumd in chestia
proprietgil, de care se leaga §i chestia dajdiel, a
creditului §i a organisatiei lui.
3. Tinta politica sa0 formele organisatiei
din lAuntru sau libertatea i legalitatea indivi-
duala. Suveranitatea poporulul. Tiparul. Asociatil.
ORGANIBAREA BMIGRATIIINEi 427

Camera. Domnul. Judecatoriile §i legile. Puterea


armatg. Educatia §i instructia, etc.
Principiuri generale §i in scurt voiü da a-
supra tuturor acestor puncte. Acest articol va
sluji ca o tablg de materii §i fie-care punct din-
tr'insele va forma in urmg obiectul unui articol
deosebit, tratat pe larg.
Opinia mea e cg cu incetul aceasta revistg,
se va face Kul ce dorim, adecg ca va concen-
tra pe toff in opinia §i lucrarea sa §i astfel vom
putea a dobandi atat in tart, cat §i intre erni-
gray o centralisatie neimpusa de nimeni.
Acum trebue sä ne chibzuim de mijloacele
de bani, atat pentru tipgrirea revistei, cat §i
pentru cele-lalte. Despre acestea cautg d'a do-
bandl dela Turd.
EU socot ca, aceasta e cu atat mai trebu-
incioasg, cu cat trebue sg, cgutgm a influenta
idelle in Ord, unde se propun reforme §i se nu-
mesc comitete. Cu atat mai mult eU cred cg,, cand
aceste comitete vor sfar§1 lucrarea lor, Ru§ii ca
§iTurcii vor fl snip ca la 1831 a convoca o
Adunare de revisie care sg le desbatg §i sg, le
primeasca.
Ea socot incg ca, actia noasträ mai cu
seamg, acum trebue sg se concentreze in Mol-
dova §i Transilvania, unde sunt oameni d'ai
428 N. BALOBSON

no§tri in capul lucrurilor i cari trebue imbol-


OA in tall la noi putin putem face noi.
De acea et voit sa tit de aproape pe Moldo-
veni §i am §i scris lul Negri ceva lnteaceasta,
cerêndu-I a ne capeta banl pentru revista. Acum
cu plecarea lul Alexandri poimane, II voit mai seri.
Scrie-ml de potl dobandl prin Moldova
foaea din Bucovina, de nu, apoi t1-0 trimit et
d'aci, cad o primim. Asemenea cauta a-ml tri-
mite [de] p'acolo jurnalele din Bucuresci §i Mol-
dova, cum §i din Transilvania.
Iml serif ca-mi vel trimite socoteala de
banil cari I-al luat dela muma-mea. A§I fi dorit
de s'ar pute ca in aceasta, socoteala sa, nu fi-
gureze banil luatl dela Marin pentiu plecarea
mea §i a lui Bälaceanu in Ungaria. Pricina e
aceasta: ca cei blestematl d'aci at inceput sa
clica ca acea ce m ' a facut a merge in Un-
garia, a fost ca sa am dreptul i privilegiul a
manca ace§ti bani. A§a n'ai vrea ca numele
met sa figureze ; potl araa acea ce al dat la
cel-laltl. Ea aci am dat socoteala de bani §i
le-am dovedit Ca din 400 * ce erat asupra-mi
n'am mancat un galben, macar dq am fost
strimtorat. Pentru 300 * primil de tine am
spus Ca. pentru dinp tu al sa dai socoteala,
cad et, plecand din Constantinopol, am lasat sa-I
OBGANISAREA EMIGRATIONEI 429

primescl tu pentru Casa emigratiel d'a colo, §i la


intimplare, cand emigratia nu s'ar organisa, dupg
cum eram in lucrare a o face, apoi sa ingrijesci
ca ace§ti bani sä se intrebuinteze in folosul causel
cum vei socoti mal- bine. Aceasta e pentru in-
teresul amanduror, ca sg nu clica cg ne-am in-
voit intre nol se, flagmam banil. II voit trimite
peste putin copie de memoarul ce am dat Co-
misiel intru aceasta.
Imi trebue negre§it ca sa-mi trimiI son--
soil de recomandatie dela Divan cgtre ambasa-
doril turcesci d'aci §i dela Londra, cad altmin-
trelea nu pot face nimic aci.
In privinta instructiilor ce ceri a se tri-
mite ambasadorilor de acolo, Sefels mi-a clis ca
cabineturile le-at dat plenipotentie §i Ca totul
atarng de la purtarea lor acum. Tu cautg a-I
lucra meret §i de ori-ce vel aye trebuinta aci
scrie-mi, dar numai te rog pentru acele reco-
rnandatil a mi-le inlesni ca sa pot cere dela Ca-
limach a-mf deschide relatif aci.
Ea sufer mult aci din pricina climel, care
me superg la pept.
Am aflat Ca in Transilvania Schwarz-G-elbi,
at arestat pe Manu. MI-e teamg de bietul bgiat
sä nu sufere pentru nol top'. Avea inimg §.1 mi-a
fost de folos acolo.
430 N.7:41,0E807

16 Decemvrie, minuit.

Vit dela o soiree dela Czartoryski §i gäsii


scrisoarea ta din 24 Noemvrie.
In aceasta sunt doue puncte la cari voig
respunde:
I.. Este chestia de lucrare intr'aceste im-
prejurgri. Eti socot §i am vorbit cu Argpill, ca
sg me repez pang la Londra sa \TN pe Pal-
merston. Poate banii ce mi-ai trimis sg-mi slu-
jeascg la aceasta, dar nu-mi va fi de ajuns
me gandesc de unde sg mai capet. Dintealtg
parte acilea om cauta a face ce se va pute.
Este grell c Ministeriul s ' a schimbat i ca
tocmai cand un Ministru din gait invatg nitica
carte romaneascg, Ii dg afarg 0 vine altul ne-
pricopsit. Apoi scii Ca ei anevoe se pricopsesc.
Tot ce e de facut mai bine e d'a-i pri-
copsi prin Palmerston ; §i aceasta m'oi sill a
face. In clilele astea voiti face un memoar sim-
plu i scurt. Irni pare ret cg nu-mi scrii nimic
despre natura memoarului, caci eil cred ca, tre-
bue sg cerem lucruri practice 0 practicabile in
imprejurgrile de fatg §issa mai lgsgm la o parte
pe Mircea, Vlad i cei-lalti. Trebue a presenta o
solutie care sg se parg mai lesne. Altrnintrelea
n'o scoatem la capetairl.
ACTIUM{ POLITICA 431

lini pare rëa cl nu mi-al trimis recornan-


datiile dela Divan. MI-ar fi fost de mare lipsA.
Inca nu e vreme perduta, sile§te-te. Czartoryski
mi-a spus astä seara, ca lucrul e cam pe rasboiti
la primayarA. Din altä parte o scrisoare dela
Galati ce am veclut, spune Ca la Bräila aU ve-
nit 1500 pionerl Ru§I, cari se eserciteaza a
face pod pe Dunare.
Despre istoria banilor n'avusei vreme a-ti
trimite memoarul ce am dat la comisie, ce eü
insu-mi am provocat d'a se face, vëclend cä
blestematii aU indräsnit a mö acusa ca nu le-
arn dat banil sa-I manance. Pricina in scurt
e a§a :
din 600 # ce mi se dedese spre a merge la
Paris, §i carl 'prin ofisul Locotenentii s'a hotä-
tit sä fie pentru deputatie la Constantinopol,
s'at Intrebuintat astfel :
20 # opriti de la Visterie pentru cumperarea
auruluI ;
100 # dati lui Vasiliadi, casierul deputatiei ;
40 # cheltuitI in. calaoria §i intoarcerea dela
Constantinopol cu deputatia ;
40 # cheltuiti pe ghimie in cornun ;
42 # luati de Peretz ;
300 # prirniti. de tine.
542
432 N. BALOBSCII

Reman 58 # neplätiti din suma care


s'a luat din ace§ti bani de frate-met cel mic,
cand a fost isgonit din tail §i nesciind natura
acestor banl, a luat din ei dela muma-mea ne-
avend bani, §i pe cari am clis ca me insarcinez
a-I plati. Et le-am aretat pe larg pentru ce nu
I-am dat in Transilvania §i la Locotenentl ; §i
ca din aceasta se vede ca et, de§i in mare lips&
in toata aceasta vreme, n'am intrebuintat pe sa-
ma-mi ace§ti bani, nicl n'arn trait din bani publici
ca top.' cei-lalti. Acum vecl ca tu in socoteala ce-mi
trimiti treci banii ce mi s'at dat mie §i lul Ba-
laceanu pe seama mea. C'est donner gain de
cause a nos ennemis, ca sa clica ca ne-am inte-
les impreuna ca sa oprim banil pe seama-ne.
Tu sell Ca, cand am plecat in Utigaria, nu era
vorba d'a se plati ace§ti bani din banil ce era
sa vie dela muma-mea. Positia aci e ciudata,
cad nu e drept ca nici tu §i Marin sä pierdeg
ace§ti bani ; §1 et a§i dori sa scap odata de ori-
ce prilej d'a fi hulit fara temeili de blestematt
Gande§te dar cum s'o potrivim, cad et socot
Ca aceasta comisie iti va cere soceteala de in-
trebuintarea banilor. Tu trebue sä areti ca banil
ace§tia s'at depus in cassa emigrapi d'acolo, §i
ca i-ai intrebuintat cum ai socotit folositor, a-
rétand mai pe larg intrebuintarea bor. De nu
ORGANISAREA EMIGRATIIINEI 433

rernanea ca banii dap' mie sa intre in aceasta


socoteala, apoi incal arata ca aceasta nu era o-
pinia noastra la plecare, dar ca vointa emigra-
lief a fost d'a se despagubi Mann din ace§ti
bani. Ca ace§tl banl nu s'at dat numai pentru
mine, dar at slujit la 10 a1i compatrioti ; ca
pe langa din§ii am cheltuit et dela mine 130 #
pentru ajutorul compatriotilor din Ungaria mai
mult. Numele celor ce am ajutat cu banl este :
Baläceanu, Manu, Costiescu, Deivos, Vernescu,
Bozoiceanu, Florescu, Racovita, Neni§or etc.
Astfel te rog, cand vei da socoteala s'o
dal larnurit, ca sa nu fie prepusuri de catre
blestemati, nici .asupra ta, nici asupra mea.
Chestia nu este ca sä intord banif caci ni-
meni n'are drept a ti-I cere, fiind al cassei emi-
gratiel d'acolo, §i fiind a ea i-am läsat in dis-
positia ta spre a-I intrebuinta in folosul causei,
dar sa areti ca nu i-am mancat et, cum vinuesc
.unii altil.
In sfar§it tu gande§te-te asupra tuturor a-
cestora §i fa cum te vel pricepe mai bine.
Despre jurnaluri aci putem tiparl In ori-care,
numai scrisul e cam anevoe. Ba Inca mai mult
se bat de pe noi, care mai de care, mai cu
seama dupa, mine parceque je blague sur la Hon-
grie. Deunacli am avut nesce scene ciudate.
Ghica, Amintiri, 27,641. 28
434 N. BALCESCII

Unil din vechil redactorl al Tribunei populi-


lor vor sä reinceapa acest jurnal. Vre-o cati-va
deputati de opositie §i Colson vrea sa fad,
un jurnal tot de asemenea fel §1 tendinta.
Apol lupte , certe , hule intre ambele redac
til, carl sä pue maim pe concursul nostru §i
al Ungurilor. In sfar§it eü m'am declarat pen-
tru cea din urrna redactie. Asemenea am luat
oare-cari indatorirl reciproce cu foaea La Po-
logne a lui Cyprien Robert, care se va modifica
oare cum intr'un sens mai general pentru toate
nationalitatile iar nu nurnal pentru Slavi.
Scrisoarea catre Aupick, de n'o voit puté
face acum, o trimit prin curierul viitor.
Pentru ace§ti bani ce mi-al trimis acum,
trebue sa-1 arql ca mi-al trimis insarcinat fiind
de emigratil d'acolo cu o misie la Londra. Eu
cred ca, socoteala tu trebue s'o dai catre emi-
gratiI din Constantinopol, §i cerendu-ti-se d'aci
sat dintealta parte sa le aröti ca le imparta-
§e§tI pentru §tiinta, socoteala ce al dat la al töl
acolo.
Am araat scrisoarea lui Sefels la Ale-
xandri. El banue§te Ca Eliad sat tefan Go-
lescu a spus ca, acele hartii yin dela tine. Dar
et n'am fost intru nimic amestecat intr'aceasta
§i am aflat'o tocmal mai deunacli.
PROPAGANDA LA LONDRA 435

ImI pare ret ca nu avul vreme a re-


spunde la placuta scrisoare ce mI-a trimis M-me
la curierul viitor o voia face.
Ghica ;
Multa sanatate lui Marin, Barbu, Bolliac,
Catargiu.
Adio.
,A1 MI prieten
N. Bdlcescu.
Te rog mult pentru cei 15 4t, ce tl-am scris
asta-vara din Ungaria ca am imprurnutat dela
Bisczanowski, sa-I platescI cand II va cere, el sail
generalul Dembinski".

38. Paris 26 Dechemvrie 1849.


,Am dat note lul Ubicini pentru ca sa,
facä un memoar pentru Mini§tril d'aci §i Lon-
dra. AstacII e gata. Eram sä plec mane la
Londra, dar me stanjinesce lipsa a vre-o 200 fr.,
earl trebue a plan aci la casa unde §ecl, pang
a nu pleca. 1\Taajduesc sa pot cdpeta. La In-
timplare Inpotrivitoare, atuncI caut prin Czar-
toryski a trimite memoarul la Londra, ca sa se
dea lui Palmerston. Andrassy de vre-o cateva
clile e aci 0 astaill II Wept sä vie la mine sa,
ne intelegem asupra pricinel luI Bolliac.
436 N. BILOESCII

Dela Marghilornan n'am luat bani, dupä


cum mi-a scris Marin, ea& n'are.
Aici nu se face nimic, nu se a§teapta ni-
mic, cu Ministeriul de aci nu e de vorbit, cad
e de acli pana mane. Tot ce e de facut e la
Londra, §i mi-o parea tare Mt de voifi fi silit
a nu merge, cu atat mai mult cd acum a0 avea
destule inlesniri spre a cunoasce lume p'acolo.
Noi avem trebuirqa de my om care sa §eacla
statornic sail mai multa vreme acolo, caci chiar
de voifi merge efi, nu voifi putea §edea mai
mult de 10 i1e, adeca pana s'o sfar0 cel 450 fr.
De ce nu cauti a dobandl ceva parale dela Turci?
Astfel a§1 putO §edö acolo vre-o 2 luni, cad
ea cred ca cearta aceasta cu Ru§ii va tine mult.
Apoi nu e destul numai a ved6 odata pe Pal-
merston 0 a-I da un memoar, pe care poate
nu l'ar citl, dar a ca§tiga pe tql cei ce-1 irn-
presoara §i a-i sill a-I aduce adesea aminte, pre-
cum §i pe jurnali§ti, lucru care cere vreme.
Stavila cea mare la toata, lucrarea noastra e
banii. Acela care o cdpaa bani pentru causa, ii
va face cea mai mare slujba. Nol aci ca §1 tu acolo,
nous sommes a bout des sacrifices pécuniaires.
Tr'ebue cautat intealtä parte. Eti am scris in
Moldova prin Alexandri, care a plecat.
Acea ce-mi serif despre foaea La Pologne,
PROPAGANDA LA LONDRA 437

s'a §i facut de mai multe clile, dupa cum ti-am


mai scris. Era vorba despre format de a-I mai
marl, dar trebue bani, §i a remas de o cam data.
Despre revista noastra a§tept bani spre
a o incepe. Spune lui Bolliac §i Ionescu sa-mi
trimita de lucru. Asemenea i tu a§1 don sa lu-
crezi ceva asupra creditului la nol etc.
N. B" .

39. ,,27 Dechemvrie [1849].

Andrassy a venit la mine. I am spus pri-


cina lui Bolliac dupe cum o scifl i am araat'o
in scrisoarea mea de mai deunali , el mi-a lis
ca a scris lui Kossuth, dar ca n'are Inca re-
spuns. Ar trebul ca Bolliac sä caute a dobandl
o chitanta de la Zaman, caruia lice ca, a dat
scrisorile §i diamantele. Trebue sa socotesc ca, a-
ceasta intereseaza pe toata emigrap §i mai cu
seama pe nol, cari am lucrat acolo impreuna.
Iti trimit copie dupe rnemoar. Ubicini l'a
facut intocmai dupa cum I-am aretat in notele
mele ca sal redigeze. Et cred Ca e bun. Ca
trebue sä tratam chestia politica actuala §i ca, de
ne vor cere un memorit mai intins sat special
438 N. sALwasou

asupra cutarul sat cutarul punct sat partl a


chestiel romane, lesne ii putem face. Pentru acea
mergend la Londra voit lua cu mine toate cele
trebuincioase spre a pute la trebuinO, turna la
mernoarurl.
Inca n'am gasit banl, dar plec acum sa mal
caut. De voit gasl, apol plec mane seara cu Te-
leki §i Andrassy.
Spune lul Barbu ca n'avusel vreme a-1 scrie7
dar sunt sanatos.
Complimente la Marin, Catargiu, Bo Iliac.
trimit §i scrisoarea catre Aupick. De
va place, scrie alta pentru mine §i me
iscale§te §1 o da.
Et cred c ar trebul sä. dai copie de pe
memoarul acesta lui Canning, Aupick §i lui Ali-
Pala, aretand Ca s'a dat de mine la Ministerul
d'aci §1 de la Londra."

40..
Me'moire de Balcesco remis aux gouvernements de
France et d'Angleterre par l'entremise du
Comte Zamoyski.
Mémoire relatif a l'intervention Russe dans les Principautes
Moldo-Valaques.

Le manifeste de la Russie date de 19 (31)


MEMOBIII DESPRE PRIX OIPATE 439

Juillet 1848 et qui precéda de deux mois en-


viron l'occupation des Principautes, pose for-
mellement ces deux principes :
1. Que l'occupation sera temporaire et
qu'elle cessera de plein droit, sur la simple de-
mande de la Porte, aussitOt que l'ordre aura
été rétabli dans les Principautés. 0
2. Que le statut organique qui régit les Prin-
cipautés a besoin d'être revise, et que des mo-
difications peuvent y etre juges necessaires. 2)
Comment la Russie a-t-elle tenu ces an-
gagements, quelles reformes, qu'elles ameliora-
tions a-t-elle introduites dans le regime intérieur
des Principautes?
,,Le 30 Septembre 1848 le general Liiders,
qui depuis quelques semaines déja, occupait la
Moldavie, franchit la fronti6re de la Valachie a,
la tete de l'avant-garde Russe. Quatre mois s'é-
coulent jusqu'aux premiers jours de Février 1849.
A cette epoque il ne reste plus aucune trace
de l'insurrection qui a motive aux yeux de l'Eu-
I) Du moment qu'en Valachie l'ordre legal aura éte re-
tabli, ou que la Porte croira avoir acquis une suffisante ga-
rantie du repos interieur des deux provinces, nos troupes en
seront retires. (Manifesto du Comte Nesselrode du 19 (31) Juillet).
2) Il se peut que le regime administratif des Principau-
tes soit susceptible d'ameliorations, gull est besoin memo
d'être modifié en plus d'un point (ibid.).
440 N. RiLCIESCIT

rope l'entrée des troupes Russes sur le terri-


toire Valaque. L'ordre legal, comme l'entend la
Russie, est entièrernent retabli, c. A. d. que tous
ceux qui ont pris part aux derniers événements
sont emprisonnés ou exiles, tandis que le pays
écrasé de contributions de guerre, oblige de nour-
rir et d'heberger cinquante mille Cosaques, au
lieu que le gouvernement Turc entretient ses ar-
mees A ses frais, est ruine de fond en comble.
De reformes il n'en a pas ete question. Une
commission, il est vrai, a été nornmee, mais c'est
pour juger militairement tous les individus sus-
pects d'hostilite A la Russie.
C'est alors que la Turquie croyant avoir
17

acquis toutes les garanties desirables de la tran-


quillite interieure des Principautes, notifia au ca-
binet de St. Petershourg son intention d'evacuer
le pays, en invitant la Russie A suivre son e-
xemple.
La Russie refuse. Elle ne nie pas le droit
de la Porte, mais elle declare le moment inopor-
tun se faisant seule arbitre A l'exclusion de la
Cour Suzeraine, dans une question ot celle-ci
devait etre seule A decider. Ce refus obligea
la Porte A prolonger de son cOte l' occupation
afin de ne point laisser la Russie maitresse ab-
MEMORIt DEEIPHE PRINCIPATZ 441

solue du terrain ; et la situation des Principau-


tés continua a, s'aggraver de jour en jour.
Enfin le Per Mai 1849 intervint la con-
vention de Balta-Liman. On sait quelle grave
atteinte cette convention, qui, du reste, ne peut
etre considérée comme faissant partie du droit
publique Europeen, porte h la fois aux prero-
gatives de la Cour Suzeraine comme aux pri-
vileges des Principautés, en reconnaissant a, la
Russie un droit qui lui avait toujours été con-
teste, celui d'occuper militairement les deux pro-
vinces et de s'immiscer dans leur administration
intérieure. Toute fois elle maintint les deux prin-
cipes ci-dessus.
On nommera deux comités de revision du
Statut organique, dont le travail sera soumis a,
l'examen du gouvernement Ottoman, qui apres
s'etre entendu avec la Cour de Russie, le pro-
mulguera sous forme d'un hatti-schérif.
(Art. 2 de la convention de Balta-Liman).
Chacun des deux gouvernements entretiendra
dans les Principautés de 20 h 30 mine hommes
jusqu'a la pacification des pays limitrophes ;
apres la pacification et jusqu'h l'achèvement de
la Constitution des Principautes, il y aura 10
mille hommes de 'chaque cOte ; apres quoi les
442 N. BALCIESOTT

deux puissances evacueront complbternent et si-


multanOment les provinces".
(Ibid. art. 4). Mais en meme temps que
la Russie reconnait ces deux principes, elle se
sert d'un pour se dispenser d'avoir egard a
l'autre. Le Statut organique avait etO rOdigO et
promulguO avec l'appui de 100 mille baIonnettes.
Ce n'Otait pas trop pour reviser ce mOrne Sta-
tut d'une armOe d'occupation de 30 mille hom-
mes. surtout quand l'insurrection triomphe aux
frontiëres de la Hongrie? Seulement après la.
pacification des pays limitrophes, ce chiffre sera,
reduit a 10 mille hommes.
Soit. HO bien, aujourd'hui cette pacifica-
tion a eu lieu, et la Turquie fidèle a, ses enga-
gements ayant OvacuO partiellement les Princi-
pautOs, elle a droit de compter que la Russia
suivra son exemple.
II n'en est rien. La Russie a toujours un
prOtexte a mettre en avant pour prolonger l'occu-
pation , elle repond a la sommation de la Porte :
Que la Porte s'est trop hatOe de reduire a10 mille
11

hommes ses troupes en Valachie, que pour elle,


ne pourra remplir a ce sujet les stipulations de
la Convention de Balta-Liman, qu'ailtant que le
diffOrend au sujet des refugies sera vidO et que
les relations seront reprises."
MEMORIS' DESPRE PRINCEPATE 443

Tel est du moins le . contenu d'une note


que M. de Titoff vient de communiquer officieuse-
ment a la Porte de la part de son gouverne-
ment et qui a été apportee a Paris par les cor-
respondances de Constantinople du 5 Décembre
dernier.
Quelle est donc cette nouvelle pretention
de la Russie? Et qu'ont de .
commun les refu-
gies avec l'occupation des Principautés ? Est-ce
ainsi qu'elle tient ses engagements ? Et ces pa-
roles emphatiques du manifeste du 19 (21) Juil-
let, que le passé pouvant repondre du present,
que plus d'une fois a des epoques antérieures,
la Russie avait occupé tout ou partie des Prin-
cipautes, et que fidele a la parole qu'elle en a-
vait donnée d'avance, elle les avait toujours
evacuees des l'accomplissement des conditions
qu'elle avait mises a la retraite" n'étaient-elles
qu'un piege tendu a la bonne fois et a la ore-
dulité de l'Europe ?
Mais si la Russie continue a entretenir 30
mille hommes dans les Principautes au mepris
de ses engagements et malgré les reclamations
incessantes de la Porte, voyons ce qu'elle a fait
en vue de ces ameliorations, dont elle meme
avait reconnu l'urgence.
Elle commença par suspendre les assemblées
444 N. BALCESCII

generales a qui seules appartient, en vertu des


capitulations et du droit d'autonomie des Prin-
cipautés, l'administration interieure du pays.
Elle nomma deux comites pour la reyi-
sion du Statut organique , mais ces comités au
lieu d'être la representation legale et complete
du pays, sont composes uniquement de boyards
devoués a la Russie, et nommes d'office par
elle comme cela c'était deja pratique pour l'as-
semblée de 1831, et si ici encore le passe doit
etre pris pour gage du present, on peut deja
prévoir que la nouvelle constitution qui se pre-
pare sera pire que le Statut organique lui-meme.
En attendant, l'occupation Russe coate a
la Valachie un million de piastres par mois, et
pendant l'année qui vient de s'ecouler la dette
s'est accrue de 20 millions de piastres (7. mil-
lions de francs).
Le malaise du pays s'accroit de jour en
jour sous le Hospodar actuel, qui au lieu de
chercher a faire oublier rillegalite de son elec-
tion aux yeux du parti national, semble avoir
pris a tache d'attirer le mécontentement de
toutes les parties de la population.
Enfin le cabinet de St.-Petersbourg, dont
la politique depuis la double occupation a tou-
jours tendu a compromettre les Tures vis-a-vis
MEMORth DE8PRE PRINCIPATE 445

des Valaques en rejetant sur eux le blame ap-


parent des mesures de repression qu'elle avait
provoquees ou exigees en secret, commence a
repandre le bruit que Sa M. l'Empereur est
pret a exiger de la Porte l'union de deux Prin-
cipautés et leur indépendance sous le protecto-
rat de la Russie, projet que la Russie caresse
depuis longtemps comme un moyen assure de
la conduire a son but et au sujet duquel ses
agents furent charges de sonder les dispositions
des chefs du parti liberal en 1848, quelques
jours avant le mouvement de Juin.
Et pour se tenir prette a toute eventua-
lité, elle organise des corps francs de Valaques
commandés par des officiers russes et en langue
russe.
II est temps que les cabinets de l'Europe
ouvrent les yeux sur cette politique envahissante
et ces sourdes rnenées de la Russie. Ce n'est
plus un simple intéret d'humanité qui est en
jeu ; H s'agit de l'existence meme de l'Empire
Ottoman. Il ne suffit pas d'avoir fermé les dO-
troits, H faut encore, si l'on tient a la conser-
vation de la Turquie, couvrir sa frontière sep-
tentrionale et contraindre le flot de l'innondation
russe a rentrer dans son lit. Que si les puis-
sances se dOcident enfin a intervenir, la der-
446 N. BAschseu

nière note remise au Divan par M. de Titoff


leur en fournit les moyens par la connexité
qu'elle établit entre deux questions jusqu'ici dis-
tinctes, le différend relatif aux refugies et l'é-
vacuation des Principautes. Par la l'Europe, qui
s'est si vivement &nue en faveur de la pre-
miere, en demeurant comme étrangere a la se-
conde, est amenee comme malgre elle a entrer
dans le &bat, et son intervention en faveur des
Principautes est non seulement justifiée aux yeux
de la Russie, mais elle devient en quelque sorte
nécessaire.
Pour ce qui est d'eux personnellement,
les Valaques dont les uns ont toujours tendu
au maintien et au libre exercice de leurs droits,
tels qu'ils resultent de leurs capitulations avec
la Porte et des traites posterieurs '), a, savoir
l'inviolabilité de leur territoire et leur indepen-
dance administrative et legislative, les Valaques
savent qu'ils n'ont pas de plus siir garant de
ces memes droits que la Turquie. Mais ils sa-
vent aussi que la Turquie abandonnée a elle
meme est hors d'aat de lutter longtemps et vic-
torieusement contre les exigences de la Russie,

i) Citer en note ici les articles du traité d'Andrianople,


qui nous concernent.
M.EMORlir DESPRE PRINCIPATE 447

et voila pourquoi ils solicitent l'intervention di-


recto des puissances a seule fin d'obtenir con-
formement aux principes reconnus par la Russie
elle-meme et a, ses propres engagements :
1. L'evacuation des Principautés ;
2. La reunion immediate d'une assemblée
nationale, üü tous les intents de la population
soient représentes, qui soit chargee d'introduire
dans le regime interieur des Principautes les
réformes et les ameliorations nécessaires ;
3. Enfin l'amnistie pour toute participa-
tion aux Ovenements qui ont servi de pretexte
a, la double occupation des Principautes en Sep-
tembre 1848.
Paris le 26 Décembre 1849."

41. ,Londra 4 Ianuarie 1860.

.Sunt la Londra dela ale acestei lunt


1
Am veclut pe Meherned Pa§a, caruia am vorbit
mult de tine. Erl a fost Lord Stuard la mine qi
mi-a spus ca, Palmerston e la tara qi se va in-
toarce peste vre-o 5 cslile. Lord Stuard me asi-
guM voit fi primit cu placere de Palmer-
ston ; ca, acesta se ca,We Ca n'a protestat la
448 N. BALOESOU

intrarea Ru§ilor in tara noastra la 1848, §1 me


face a spera mult. Am comunicat lui Stuard
memoarul, de care ti-am trimis copie. El pleaca
mane la arä, unde se afla Palmerston, ca stL-I
anuncieze venirea mea §i sal pregateasca. Pana
atund caut a cunoasce pe alp* membri al Par-
lamentulul, carT ne pot ajuta. Voit merge §i la
Cobden. Totl imi ic aci ca e foarte ret ca nu
avem un agent al nostru, care sä §ada necur-
mat la Londra cä intr'o saptamana nu se pot
scoate trebile la cap ; nici nu se poate cine-va
introduce in lume, care se face cu gret aci. De
acea viii la propunerea ce ti-am mai facut, d'a
cauta banI dela Turd, ca sä. §edem unul din noi
aci macar vre-o 3 luni, in aceasta vreme, pe
cand dureaza tractatiile diplomatice, cari vor
mai dura Inca. Et mö aflu tare u§or de parale.
D'abia mal am 200 fr., cad aid la birt platesc
17 fr. mancarea §i §ederea pe qi, fiind neape-
rat a av6 un apartament bun spre a primi lu-
mea. Mane insë \Tout cauta a lua un apartament
mai modest en septamana. Ai vrea, sa mal pot
sedO o septamana. Toata speranta imI este in
30 4t ce Wept sa-ml soseasca d'acasä in clilele
acestea. Din Paris am plecat cu 400 fr., lasand
datoriile neplatite. Elcit §i fara, parale, merge
Mt. De vel capeta vre-o 2 sat 300 4* dela Turd,
lIfTENVIMILE TURCIEI 449

apol -më pot intoarce din Paris iara§1 aci spre


a continua lucrarea. Cu toate acestea fire§te ca,
n'oiil pleca pang a nu da ochi cu Palmerston.
Mai iata ceva numai pentru tine despre
care sa nu scoti vorba :
Scit de sigur cä Ali-Pap a scris lui Cali-
mach la Paris, ca, este vreme a da capët che-
stfei Principatelor ce de 30 ani e o belea pen-
tru Turcia, §i-1 cere povata asupra unei solutii
la aceasta chestie spinoasa. Calimach a röspuns
ca, intre alte .imprejurari, el ar fi povatuit a da
Principatele in schimb Austriel pentru provin-
ciele adriatice , cari ar fi apropiat Turcia de
Europa. Dar ca acum aceasta nu se poate face,
de vreme ce Austria e vasala Rusiei, i apoi
acea de care trebue a se ferl este apropierea
Ru§ilor de Dunare, care e perderea Imporatiei.
Ca chestia Principatelor se poate alege cu tunul
sat cu tractatiile. Despre tunuri Divanul trebue
sa tie mai bine de poate intrebuinta acest ar-
gument. Despre tractatii socoate ca ar trebui
ca Divanul sa ceara la Europa ca sa, faca din
ambele Principate o alta Belgie, adeca un stat
liber sub garantia tutulor Puterilor. Adeca Tur-
cia lepede drepturile sale, etc. Moi je tou-
cherai tits adroitement ce point sans le deman-
der, sans le donner comme un voeu des popu-
Ghica, Amin/in, 27,011. 29
450 N. NALONscu

lations ; dar cu un mijroc ma sigur d'a da o


solutie definitiva chestiei, cad ori ce alta ajur-
neaza numai chestia , iar nu o resolveaza.
Aceasta, ca nu cerênd mult sa nu dobandim §i
putinul ce cer prin mernoar §i ca sa nu ne iso-
lam de Turd, acea ce ne-ar vätärna in ochil
Englezilor.
In numorul dela 2 genarie din Times este
un articol, unde se vorbe§te despre Kossuth
rnulte rele §i se pomene§te §i de istoria lui Bol-
liac fara a-I numI pe nume, dar 4icendu-1 agen-
tul roman, acea ce in6 pune pe mine poate in
dant. Pulsky §i Andrassy ce mi Fag arötat,
clis ca vor scrie contra.
Po§ta dela Constantinopol ce trebue sa so-
seasca la 29, nu sosise in Paris la plecarea mea
in 31 seara §i panä acum inca n'arn primit seri-
scare dela tine pe acel curler. Poate poimane
voiü primi-o dela Paris, de va ft sosit pant acli.
Ingrije§te-te de bani §i pentru revistä, cum
§i pune-te pe lucru acolo.
Complimentele mele respectoase la Madame
Ghica. Spune lui Barbu cä sunt sanatos §i te
rog nu-1 läsa fara treaba, da-I de lucru §1 si-
le§te-1 sa citeasca cartf.
AI téit
N. Bdleescu.
ACIVITNEA LA LONDRA 451

Cand vei aye un ocasion trimite-mi lu-


crurile ce am lasat la tine la plecarea mea.
Palmerston, cu toate ce §i lucreaza
clic
Tories, a ca§tigat §i ca§tiga popularitate din cli in
cli. De acea nu e temere d'a cade".

42.
London 13 (1) Ianuarie 1850.

Dupa cum ti-am scris cu po§ta din urrna


me aflu de douë septamani la London §i sunt
nevoit a mai §edé o septamana, din pricina ca
Lord Palmerston Inca n'a sosit dela tart. Am
trirnis pe Lord Stuard sa-1 previe de sosirea
mea §i ca doresc sä-mi dea audienta, §i mi-a adus
respuns ca Palmerston doresce a me vede §i
ca me va primi cu placere in ori-ce cii oill
trece la dinsul, dupa 16, qi cand va veni in
Lon dra.
Aici am fost mult prin lurne §i am cuno-
scut multi din membril Parlamentului.
Astacli am avut o convorbire de douë cea-
suri cu Cobden, dela care insä putin avem de
alteptat. El qice ca vita §i religia musulmana
n'are vitalitate §i ca Orientul nu se va pute
scapa , decat daca, Sultanul s'o cre§tina; ca
452 N. BALOEseir

cu la§itatea §i coruptia Turcilor nu e mijloc d'a


trata serios ; Ca Rusia cu bani totdeauna va ca-
§tiga. Apol adaoga ca Rusia in vecl nu poate
face rasboig Engliterei sat Statelor-Unite, carf
intr'o plimbare I prapade§te putinele porturi ce
are ; Ca flota ruseasca, care a vëclut'o la Kron-
stadt, e un lucru de nimic §i de ris ; el are o
bunä opinie de tërile noastre i numesce valea
Dunärei Valea .Misisipiului, Europa. El Vice Ca
principiul lui e la non-intervention. I-am röspuns
ca asta e §i al nostru §i al tutulor popoarelor,
dar nu e destul ca sa-1 profeseze o putere, dar
sa sileasca §i pe cele-lalte a-I 021; apoi acum
acest principit e cu neputinta, de vreme ce chiar
Englitera a intervenit in Sicilia §i in Turcia, etc.
Chestia noastra nu e pentru Englitera o chestie
presenta de interese comerciale (poate in viitor),
dar o chestie de umanitate §i echilibru politic.
La aceasta el respunde Ca echilibrul politic e o
dobitocie a diplomatilor ; ca chiar cand Rusia
ar lua Constantinopolul n'ar ca§tiga mult, caci
Englezil cu trei cornii de linie a§ezate la e§i-
rea Dardanelelor, if inchide de nu mai indrasnesc
a e§i din cuibul lor. Cobden a§teapta tot dela
mi§carea industriala chiar §i reformarea Rusiei.
Aceste insemnari scurte vor fi destule spre all
ACTIIINEA LA LONDRA 453

areta cea ce putem a§tepta dela acest partid,


care are mare viitor aci.
In scrisoarea ta dela 12 §i 13 Dechemvrie
ml-ai scris multe cifrate, pe care in parte nu-
mai le-am inteles, din pricing cg cifra ce aveam
cu tine ani ars'o in Transilvania, de acea sä nu mai
scrii cleat numal cu cifrul acesta : c v 0 etc.,
acesta numai ii iU minte. Am aflat aci de si-
gur cg peste o lung Italia toatg se va revolta.
Asemenea in Paris e hotAritä diva unel revolutil.
Nu lua aceste de vorbe, ci de lucru serios. Je le
tiens de bonne source. Am mare temere c ne-
isbutind o fl mai Mil apoi. Nu scoate vorba,
te rog.
Sunt prielnI insernnate, pe cari n'am vreme
a V-le insemna, earl necesiteaza ca peste o lung
sg me intorc la Londra, adecg pe la sfar§itul
lui Fevruarie, ca sä stall vr'o cgtg-va vreme.
Cautä dar de vei pute a imprumuta vre-o 100 *
pentru mine, indatorindu- me cgtre acel impru-
mutgtor a-i plAti in 6 luni de qi1e, eget muma-
mea se ocupg a vinde ceva din acareturi spre a
lua bani, dupg cum f-am scris.
Asemenea imi scrii ca sg flii gata a veni
acolo. Apoi trebue sa scil ca a se gati e lesne,
dar a me urni din Paris farg a aye bani e
anevoe. De acea, de va face trebuintg sä viii
454 N. BALozecni

a colo trebue sa ingrijesci a-mi trimite vre-o 700 fr.


cel putin, ca sa poti pleca.
Et aci am sfar§it banii §i am scris la
Paris, ca sg capöt vre-o 300 fr., altmintrelea
rërnal zglog in Londra, cad nu credeam Ca voill
intarclia mai mult de pee clile.
Hotgrirea lui Ionescu e bung, dar ar trebui
sa nu uiti ce ti-am scris i pe Cutovlahi. Despre
idea d'a trimite pe Albu in Transilvania, e de
prisos, c'o sa-1 lege de geaba. Romanii at fg-
cut cererile d'a se uni cu cel din Banat, Un-
garia orientala §i Bucovina §i in mai multe rOn-
duri, dar nu s'a ascultat. Jelbile Romanilor date
prin deputatia colectiva a tutulor acestor pro-
vince, s'a tiparit in romanesce la Viena intr'o
bro§ura ce o am la Paris. Romanif sunt foarte
maltratati de Nernti in favorul Sqilor §i sunt
foarte nemultumiti.
E de prisos dar .a trimite pe Albu trebue
acolo un om mai serios. Trimite pe Albu la Cu-
tovlahl sg-I catihiseze §i sa le ia parale. Banii
sunt neaperati. Cautg cum vei sci a capaa de
la Turd, altmintrelea nu e mijloc de lucrare.
Am facut multe §i bune lucrari aci. Sunt
nergbdator pang oiü da ochi cu Palmerston.
Despre carta qta la Viena, nu cred sg fie de
vinclare in Paris. Dar am vequt una la M-me
ACTIIINEA LA LONDRA 455

Anica Ghica, nevasta lul Iorgu Ghica dela Ga-


lati, o frumoasä ce aveam la Paris de vre-o lund
§i jumaate §i cu care sunt prieten. Ii voit mai
scrie Ca sa o dea lul Aräpilä i sA trimitd. In
septdmana asta am fost tot in soirele. Luni seara
am fost la Mehemet-Pap, care a fost foarte
amabil cu mine §i m'a presentat insu§1 la vre-o
cdte-va persoane. Jol seara am fost la Cobden.
Mercuri la 0 lady frumoasa. Aseard am cuno-
scut pe Louis Blanc la o soirée la M-me Milner
Gibson, o prietend a lui Mazzini §i nevasta unui
membru din Parlament.
Pentru generalul ce cauti pentru noi, efl
pot lua pe Klapka cu care sunt foarte legat aci.
Vecli Ca dupd multe Incercdri imi adusei
acum aminte §i cuvintul de cheie a altei cifre.
Imi rëmane lista de nume ce am perdut'o, cum
§i alfabetul.
M-me Gibson mi-a spus §i ea aseara en
confidence cd acea ce a oprit pe Mazzini d'a veni aci,
unde se a§teptd in luna aceasta, este mi§carea ce
se pregIte§te a isbucni in Italia. Ea e sare du
fait et de la réussite. Dar aceasta o §tiam mal
bine dintealtä parte."
456 N. Blzezsou

Pentru tine numal.


43. Paris, 26 Ianuarie 1850.

Am primit scrisoarea ta din 25 Dechem-


vrie aci cand m'am intors la 22 dela Londra.
IntM sail' spun ce am facut la Londra.
Am vëclut la 17 pe Palmerston, care m'a
primit tare bine §i cu multa afabilitate. MI-a
fagaduit el va citi memoarul cu toata luarea
aminte §i m'a lasat a spera ca ocupatia nu va
tine mult. Ea cred pe Palmerston bine inten-
tionat et assez tapageur ca sa vrea §i rabel,
dar se afla in fata a douë partide puternice,
carl sunt in contra resbelului : Tories, ce sunt
pentru Rusia ca totl reactionarii, §i Cobden cu
free trade, carl sunt din. Congresul Pacil. Cand
s'a pornit flota la Constantinopol, Palmerston
n'a indrasnit a o face, pana cand Cobden nu a
fagaduit a-1 sprijinl.. A fost anevointa a hotari pe
Cobden la aceasta, cad '. el se temeati sa nu iasa
un resbel §i el e din Congresul 061.
Cobden are multa putere prin popularita-
1)

tea §i partida lui. Ideile lui ti le-am arötat prin


scrisoarea trecuta. Acea ce le indrepteaza §i ne
face noué bine, este ca el are o a§a mare idee
de puterea Engliterel §i de inferioritatea Ru§ilor,
in cat crede Ca nicl odata ace§tia nu vor in-
8ITUAT1A IN ANGLIA 457

drasn1 a le face resbel, cu atat maI mult ca


baniI le lipsesc, §i intr'acel cas n'ar put6 sä se
imprumute dela Englezi. Pe MO aceasta el
urasce pe Ru§i, adeca pe despotismul guvernu-
lui, dupa cum poti vedé din cuvintul ce a spus
in meetingul asupra imprumutariI ce a facut
Rusia in Englitera. Am fost poftit de Cobden
de am asistat la acest meeting intre membril
comitetului. Acestea toate II va dovedi ca de
va ven1 Cobden in putere va indrasni mult in
contra Rusiei, cu toate c e din congresul paciI.
Tories Ii concentreaza puterile §i vor aye ca
la 240 membri in Parlament acum. Este ternere
ca sa nu vie de o cam data un minister cu to-
tul Tory, adeca Sidney §i Aberdeen, pana a
ajunge la un Minister din free trade. Cobden
insa imi clicea ca prefera un minister Tory, cad'
atunci toate partidele liberale se unesc in contra-I
§i-1 silesc a lua o directie cu totul liberala §i a
lucra in potriva ideilor lui. Aceasta s'a putut
face cu Lord Peel, dar nu cred cä va isbuti cu
Aberdeen care nu e liberal ca Peel.
Palmerston are sa propue rnulte biluri li-
berale ca sa traga partidele de aceasta nuanta
in parte-I. Lord Stuard mi-a fagaduit ca va face
o motiune in Camera Comunelor pentru Principate
§i in sensul cererilor mele. MI-a cerut numai ca
458 N. NALozsou

sa fac pe Cobden a-I sprijini. Am vorbit cu acesta


§i sper ca ne va ajuta. Lord Beaumont va face
acea§l moVune in Camera Lorclilor. Lord Stuard
scil ca este cu totul al luI Palmerston §i nu face
nimic fara invoirea lul. Dovada ca acesta nu ne
este ostil. E pecat ca n'arn putut sa mal stat
la Londra, ca sa fit acolo la deschiderea Parla-
mentulul §i cand s'o face motiunea pentru not
M'arn legat ins& sti, suit lui Stuard. Asemenea
am luat §i oare earl legaturi cu unele jurnale
d'acolo.
Am gasit in Londra pe Henigsen, care a
)7

fost la Belgrad §i Vidin, unde a cunoscut pe


I. Filipescu §i Racovita. El a publicat multe ar-
ticole interesante asupra Principatelor §i a Ser-
biet Asemenea §i eu am dat la Daily News un
articol dupa memoar Mcut.
Am §eclut la Londra 3 septamanI §i am
cheltuit 750 fr. Va sa qica, patria imI remane
datoare cu 300 fr. De vreme ce tu nu primesci
a face parte din comitet, apol nicl et nu pot
primi.
Astaclf am avut o adunare cu Rosetti 55
D. Bratianu §i le-am spus ca dorinta mea este
a desfiinta comitetul ; de vreme ce tu §i Magheru
nu sunteti, nicl et nu pot fi i sa ne consti-
tuim in comitet secret. A rémas in sMr§it sa
LIPS". DZ MANI 459

a§tept o scrisoare dela tine prin po§ta viitoare,


sa vedem ce mai qici §i tu, caci eg nu voig s.
me despart de tine §i s WI parte acolo unde
tu n'ai fi.
Tu e§ti tare gata §i foarte iubitor a face
planuri Milt a te gandl ca spre esecutia lor
trebue bani A vrea sä intrebuintezi fertilita-
tea duhubu teli spre resolvarea acestel probleme:
cum sei capetdm bani. Altmintrelea toate sunt
de prisos §i de geaba a mai constitua comitete sag
a se mai incerca a intreprinde ceva. Eg m'am gãn-
dit tare mult §i in zadar la aceasta. Am avut
un minut idea de a negotia o cAsatorie in Mol-
dova (de unde mi se deschisese oare care vorbe),
ca luand o zestre bunicica sa pot av6 ce sa-
crifica pentru causa. Dar n'am avut curagit a
da urmare la o asemenea idee §i a arunca pe
o carte necunoscuta lini§tea §i fericirea intim
a vietei mele. Une esp6ce de pudeur de coeur
m'emp6che de faire ce sacrifice.
Pentru idea ta de o confederatie orien-
tala, sunt fericit c te-am prevenit §i rn'am in-
talnit cu tine in aceasta idee.
)7 Am intocmit la Londra un comitet in care
vor fi cate trei representanti de aceste §ase
natil : Romani, Ungurl, Poloni, Ru§1, Bohemi §i
Turd ; Slav ii Sudului.
460 l. BALCEBOII

Tinta este o confederatie dernocraticg a


tutulor, mijloace revoluVonare, acord §i unitate
§i solidaritate in mi§care. Acest comitet e secret.
Pang acuma membril sunt : pentru 1-a nape
eg, §i am recomandat pe tine §1 Argpilg. De
vorn ggsl un moldovean bun , apol unul din
nol II va da locul; pentru a 2a G-eneralul
Klapka, Teleki, Pulsky; a 3-a Printul Lubomirski
§i Contele Braniski (ambil sunt foarte bogati §i
a faggduit bani. Pentru a 4-a Golovine. NicI o
resolutie definitiva nu se poate lua de nu vor
fi toate naii1e representate. Trebue sa nu vor-
bescl la nimeni pe pamint d'aceasta, nici la
Czaika. Dad, Kossuth cand va scApa va fi de
idea noasträ, atunci unul d'al lui II va da locul.
Pentru aceasta este necesitate ca unul din
nol sa se a§eze la Londra.
Chestia rornang in general am ca§tigat'o
deplin dela Unguri. Klapka, care e bine voclut
in Londra, are idei foarte largi. Socot ca va pu-
blica o bro§urg asupra cum ar trebul a se or-
ganisa Europa , Orientala. El propune o dieta fe-
derala in care discutfile sg se fad, in limbile
nemteasca §i francesg, etc. pentru inlesnirea tu-
tulor, aceste limbi fiind cele mai' generale in
acele locurl. Eu a§i fi de opinie a substitua
limba latina foarte intinsä in Polonia i Ungaria
ORGANIBARE SEOR.ETA DEMOCRATICA 461

i care ar fi favoritoare noue de§i necunoscuta.


Fii foarte discret, cad te impuc. Apol cel
dol din a treia at fost cornpromitgi in complotul
din urma din Rusia, §i d'asta \Tara a emigrat.
17
Golovine va incepe la Lonara o foaie fran-
cesa in acest sens.
Idea trebue propagata, dar esistenta co-
mitetuluI §i. numele membrilor trebue a remane
secrete.
Spune, me rog, frate-met, Catargiului i
1111 Ionescu ca sunt tare nenorocit ca vremea
me opria a le respunde cu aceasta pVe, dar cu
cea viitoare negre0t.
Mu lte complimente la cocoana D-le, care
m'a uitat cu totul.
Sunt foarte grabit, cacl trebue sä that in-
data scrisoarea aceasta.

44. ,Paris 6 Fevruarie 1850.

Iubite Ghica,
1)
Am primit scrisoarea ta din 15 Ghenarie
§i. mi-a parut bine de multe ce-mi sail. De al
hotarit sa vii, apol grabqte-te ca sa poti merge
cel tArcliti in luna viitoare la Londra, cacl ti-am
scris Ca am renclez-vous la 20 ale acqtia i ne-
462 N. BILOBSCIII

putend merge eti, ar fi bine ca incaI in luna


viitoare sä mere tu.
Iata ce s'a facut aci dupa primirea har-
tiei dela Brussa. Ea mi-am dat demisia din co-
mitet, pricinuirid neintelegerea in care se afla
emigrantiI, atat in privirea chestielor de prin-
cipii, cat §i de persoane, precura_ §i pentru Ca
tu §i Magheru n'ati primit. Apoi s'a hotarit d'a
se propune celor dela Brussa o transactie, adeca
alegerea unul comitet de trei, caci numirea de
cap efarupaza pe ro§iI no§tri.
EA am spus ca, nu cred la putinta d'a se
constitua un comitet, caci chiar §i daca s'ar in-
telege in principie, dar asupra persoanelor nu
poate fi intelegere. Dar cd e bine a ne araa
condescendenti §i binevoitori catre juniI din
Brussa spre a nu-I descuragia. Rosetti §i Voi-
nescu oare cat voia Inca ca sa ne declaram en
attendant en permanence §i sa ne constituam cu
totil aci in societate, lucrand de fata impreuna.
Am avut o mare nevoe a face ca parerea lui
sa cada dupd douë seante, substituind o adu-
nare pe septamana de discutie asupra chestielor
politice §i sociale ce intereseaza causa noastra.
Asemenea n'am aprobat redactia rëspunsului
celor dela Brussa facuta de Rosetti, §i de§i am
subscris'o, dar am spus tutulor reservele ce fac.
NEINTELEGERILE tNTEE EMIGRAT1 463

Rosetti este tot cam batut cu leuca. Brátienii


s'ail fäcut mai rationabili. EU nu cred ca se
poate constitua un comitet public, §i am privit
lucrul ca un mijloc d'a ajurna de o cam data
§i pentru mal multa vreme aceastä intocmire.
Nu \Ted marl foloase dela intocmirea unul co-
mitet public, §i cred ca e mal bine a face un
comitet secret. I. Bratianu mi-a lis §i el astaqi
ca este de aceasta Were. EU am clis ca trebue
sa a§teptam venirea ta aci, spre a intoctni ceva,
Parerea lor e aci d'a intocml un comitet revo-
lutionar ca cel din tara, care sä aleaga alt co-
mitet de trel membri. Scrie-mi ce gande§ti si
tu despre acestea. Eti voig de o cam data a
sta de o parte §i a me ocupa de a scrie. Cred
ca aceasta este tot ce putem face mai bine acurn.
Voit sä sfar§ese o scriere asupra lui Mihai Vi-
teazul §i sa pui0 piatra de ternelie a unitatei
nationale. Asemenea m'a§1 ocupa §i de revista
de a§1 aye rnijloace. Despre aceasta Wept fa-
gaduiala ta. Dispositiile ce-al Mart cu Marin sunt
bune, dar vor intarclia fire§te.
In scrisoarea trecuta tl-am talmacit pri-
cina, care cere ca unul din nol sa se afle la
Londra §i pentru ce tl-am scris despre bans,
cand me aflarn in acel ora§.
Ell am vorbit mult cu Unguril despre idea
464 N. BALOESOU

d'a se pune sub protectia Turcilor §i cel mai


multi at primit, de§i se tern ca aceasta sa nu
le MO, tort in ochil popoarelor europene din
privinta religiei.
Klapka a 0 vorbit mult in acest sens lui
Mehemet-Pa§a.
Et n'am veclut inca pe Calimach, cu toate
ca scit ca are foarte buna opinie despre mine,
dar compatriotil no§tri s'at pus cu el in po-
sitie foarte delicatä , supörandu-se cad: nu i-a
poftit pe la balurile ce a dat. Aceasta m'a oprit
d'a merge la dinsul de o cam data.
Ti-am scris pentru lucrurile ce am lasat la
tine a mi-le trimite. Scrie-mi daca Alecu Manu
e acolo".

45. Paris 16 Fevruarie 1850.

Am primit scrisoarea ta dela 24 Ianuarie.


Socoteala o voit infati§a mane la causqii
de aci, §i o voit pastra pana a ti-o trimite cu
po§ta dela 26. Fil fail grip, ca nu va e§1 din
mana mea. Am fost i sunt contra ideei de a
tipari atatea socoteli, cat §i istoril i acusatil
despre revolutie, caci cu aceste nu putem decat
a ne face ma noue in§ine facendu-ne de ocara
unii pe a1ii. M'am silit sa opresc pe Rosetti
NBINTELEGERILE EMIGEATILOB, 465

s'o faca §i n'am putut isbuti. Am aulit ca el


a autografiat un memoar asupra lui Eliad §i
Tell, cum 0 a dat seama de cheltuelile comite-
tulul revolutionar. Aseara l'am veclut i mi-a
spus ca are sa-rni aduca un esemplar pentru
tine ; 1-am 4jis mai bine sa le opreascd §i sa nu
le dea afara decat mai taNiti, dar nu a vrut a
me asculta. Eliad aseniene a publicat in fran-
tuze§te o urmare a scrieril lui ce a anuntat. Este
foarte ticaloasä §i plina de minciuni §i contra-
cliceri ; clice de esemplu ca opositia lui Campi-
neanu dela 1837 era facuta de Rusia ; cä revo-
lutia dela 1848 s'a lucrat de Mavru §i aseme-
nea indemnata de Rusia ; indirect e§ti §i tu cu-
prins intre uneltele muscale§ti. Sistema lui Eliad
este ca sà, supuna intrigi marl ale Rusiel in
toate partile, ca sa conclue ca numal el le-a pu-
tut pricepe, ca sa-§1 dea laude nemesurate. Dupa
ce arata cu fel de fel de minciuni §i calomnil
intrigile Rusiel §i actia ei in toata lucrarea pa-
triotica facuta de 12 ani in tan, pune in gura
consulilor muscale§ti 0 a lui Duharnel apropo
de el (Eliad) aceasta strigare de admiratie: Quel
homme ! Il est le seul qui nous a compris. Il est dan-
gereux". Tout cela fait pitiO et cet écrit le per-
dra complètement. Ii dit qu'il n'y a que lui, le

Gh;ca, Amintiri. 27,641. 30


466 N. BALOEsou

diable et l'Empereur Nicolas qui connaissent la


politique russe. Admirez cette trinite!!
Balaceanu e la Nice, unde se afla §i sora-
sa Sultana. De done lunI aproape n'am scrisorI
dela dinsul. I-am scris de mai multe ori.
Am nisce treburi aci, nisce lucrari de sfar-
§it in biblioteci pentru o scriere ce am intre-
prins, care me va sill a amana mergerea mea
la Londra pentru vre-o cate-va septamani, cu
atat mal mult ca, dupa cum vel fi vöclut, inter-
pelatiile s'atil Mcut in doue rendurI in Parlament
apropo de chestia noasträ, farl, sä aduca vre
un resultat deosebit. De ce merge ved ca n'av em
nimic a a§tepta dela guverne, §i toata lucrarea
noastra §i nadejdea trebue a fi in opositil. Cobden
Irni clicea cu mare temeiti n'attendez rien des
gouvernements ; la force n'a d'attraction que
pour la force, les faiblesses ou les oppositions
doivent s'attirer les unes les autres et devenir
force par leur alliance."
Acea ce me sile§te a merge la Londra maI
mult este treaba cea-lalta. Mal cu searna ca Maz-
zini va merge acolo in curend. ApoI socot ca
trebue a ne intelege §i cu dinsul §i Ledru Rol-
lin, cum §i oare-carI Nemtl radicali §1 a intocml
o mare solidaritate revolutionara in toatä Eu-
ropa. Schl Ca aceste sunt §i opiniile Jul Maz-
BEL AVILE 2N TARA 467

zini. Sunt aci in raporturi cu unii din deputatii


Munteni i ml-a propusera sa me due a intalnl
pe Ledru-Rollin. Voiam scrisori de la din§ii. Ea
la Londra am cunoscut pe Louis Blanc mult,
dar pe Ledru nu, fiind-ca traia prea retirat.
Din tail, primesc scrisori cam rar, dar din
Moldova mai adesea de la Alexandri i M-me
Emmeline Raymond, care are mult priete§ug pen-
tru mine. Scii ca acolo Bal§ §i-a dat demisia
in locul lui s'a pus Mavrocordat. Emmelina imi
scrie ca, le Ministhre des travaux publics nou-
vellement créé, afin de veiller a l'embellissement
de la ville a éte offert au marl de M-me R.
Rosnovano, qui l'a refuse parceque dit-il : si ze
dois embellir la ville, ze dois supprimer ma per-
some" ; et il ne veut ni ne peut s'interdir la
voie publique.
Aceasta ip arata, cä prietenele noastre, nu
s'ag schimbat.
Nu soil de primesci acolo Gazeta de Bu-
covina". De n'o poti priml scrie-mi, ca sa 11-o
trimit, cad mie imi vine. Asemenea me rog in-
grijesce a ne trimite toate jurnalele din Bucu-
resci.
Cand a§1 pute sa trag pe Tudorita Bal§
incoa, l'a§1 sill sa ne fie de folos, curn §i a-1
face a da bani, cad am multa influenta asupra-I
468 N. BILOE8011.

§i asupra M-mel Bal§. VOA sa-1 scrig peste


curend.
Ar trebul sa scril lul A. Golescu la Brussal
sa-I arötl sa se lase de formarea unul comitet
de o cam data, cad opiniile sunt prea impar-
tite §i patimile prea aprinse ; ca toata lucrarea
noastra publica acum este numal scrisul prin
jurnale streine §i romanesci ; ca pentru aceasta.
e de prisos un comitet ; in cat pentru lucrarea
secreta, ce se poate face e invederat ca nu se
poate face printr'un asemenea comitet.
Apoi tu nu primesci; eü asemenea nu ;
rnultl din cei ce sunt in contra Locotenentii
sunt i in contra lul Roset §i Bratienii; cu ce
§i cu cine sa formam un cornitet? Aceasta idee
e simtita in sfar§it §i de cel d'aci.
Mune plecate inchinaciuni la cucoana D-le,
pe care s'o mustri, cad de mult nu mi-a scris.
Spune-mi ce semne d Toto ? Daca are sa iasa
vr'o poama buna. Frate-teg mi-a spus ce-ti scrie.
Din aceasta mi se adevereaza ca nu te-al mul-
tumit nurnal a trada tara la Muscall §i Unguri,
dar aT tradat §i al calcat Inca §i contractul ce
aveal cu frate-tëü. Ea socot ca era mai bine
sa-1 dal pe mana lul Ubicini. De WI sa vil
acilea, apoi lasa-1 lul Debain, pana cand vel veni
§i vel vedé ce e de facut cu dinsul. Mi-e
NEINTELEGERILE EMIGRATILOR 469

teama ca del vei läsa slobod cum cere, sa nu


fad reil.
Nicolas Golesco duquel tu me parles, est
un homme inconsequent sab fleac, cum lice Ro-
manul. Il signe tout ce que Eliad veut lui faire
signer contre nous, et apres cela il ne man-
que jamais d'aucune de nos parties et de nos
reunions. Il vient assez souvent me voir. Ce soir
encore il viendra diner ici. Je m'en vais lui la-
ver bien la tete un de ces jours a propos de
toi. L'autre jour il disait a Alexandre: giaba
ve casniti sa ne doboriti, tot noi avem sa re-
manem qi sa, carmuim." Te Tog sa nu vorbesci
d'aceasta vorba, cad fac o indiscretie spuind'o,
de vreme ce Alecu m'a oprit d'a o face. Spune
lul Ionescu ca va primi cu po§ta viitoare nisce
gazete dela frate-set".

46. Paris 23 Fevruarie 1850.

Iubite Ghica,

Po§ta plead, mane dimineata, cadi luna


asta e mai mica, dent cele-lalte. Afial aceasta
acum fiind la Sefels, unde iti §i scriu.
470 N. BILLOEBOU

Curierul din urma, a ajuns astä seara, dar


Inca n'am primit scrisorile dela tine (imi inchi-
puesc ca, trebue sä fie).
Am scris la Londra ca sä me insciinteze
despre cliva adunaril cestii. Mazzini trebue sa
fi trecut acolo. El a facut un proiect despre o
solidaritate revolutionara a tutulor natiilor Eu-
ropel. Propune o adunare a delegatilor tutulor
emigratilor saü nationalitatilor spre a se fate-
lege §i a adopta un plan de operatii. Eu cred
ca ar fi fost bine ca tu sa, mai vii incoa §i acolo
sa te ramplaseze Voinescu. N'ar trebul insa sa
la§i locul pana nu vei gasI pe cine-va care sa
fie bun d'a te ramplasa. Voinescu e cam lene§,
dar nu Kit pe cine altul am putO numl. Apoi
pe acesta Ii aud Ca vrea sa mearga acolo. Mai
gande§te-te §i tu.
Pe Arapila voia sä-1 pornesc pana la Viena,
ca sa, se intalneasca cu deputatiile tutulor Roma-
nilor din partile Transilvaniel, Banatului §i Unga-
riei, ce se afla acolo impreuna cu Iancu, Axenti
§i altil. Este o mare mi§care nationala intre toti
Romanil din Austria. TV cu un glas i cu
multa unire §i stäruire cer unirea a trei mi-
lioane §i jumötate Romani intr'o tard Bond-
neased cu guvernul, capul national §i institutii
deosebite : Senat, Camera de representanti, etc.
AGITATIIIN1 POLITIOE 471

In toate partile at pe episcopi In cap ; §i jurna-


lul Bucovinel §i al Transilvaniel, ce primesc ad,
vorbesc cu multa infocare intr'aceasta. Arapile,
trebue se, face, o asocigie mare intre top' Bo-
mdnii.
Aicea s'a rospandit idea, cum ca Rusia
propune Frantiel §i Engliterel independinta §i
unirea terilor sub protectoratul el, §i ca Poarta
cere un protectorat colectiv.
Din tare, imi scrie ca Ru§if plec §i ca se
Vice ca Duhamel va veni cu amnestie pentru
eel espatriati.
Ed am scris la Moldova luf Panaioti Bal§,
ce se afia langa Ga1at1, ca se, fie in corespon-
dente, cu mine §i sa ne scrie despre ale terii.
I-am Vis sa-mI trimita scrisorile la tine sub numele
meg Conrad Albrecht. Scrie-I §i tu, cad il cred
mai bun decat Cogalniceanu. Apoi prin agentul
Czaika dela Galati sag Tulcea pot1 trimite scri-
sorile la Bal§ sag la M-me Anica Ghica, care se,
le dea acestuia. Aceasta doamna a plecat §i eY
i-am dat scrisoarea catre Panaioti Bal§.
Ingrijesce ca sä avem jurnalele din Bucu-
resci §i Ia§I, precum §i buletinele. Altept bani
dela tine pentru revista, ca s'o incep.
Am scris luT Laurian in Transilvania ca
se, me insciinteze despre putinta d'a baga acolo
472 N. BALOE8017

revista §i d'a-i face multi abonatl. Cred ca cu


oare-care mesurä am pute s'o bagam i s'o
nem cu abonatil d'acolo.
Adio. Al teU
N. B" .

N. Beilcescu cdtrei Alexandru Golescu.


47. Paris le 4 Mars 1850.

Je viens, mon cher Alexandre , de lire


une longue lettre de toi qu'Etienne m'a com-
muniquée.
J'ai vu que tu t'es mis de bonne fois et
en pleine sincerité a étudier notre revolution
et nos révolutionnaires ; a examiner ce qu'ils ont
fait et ce qu'il leur reste a faire. Tu nous an-
gages a faire la meme etude. Dans l'état oü
nous sommes aujourd'hui cette etude ne ferait
peut-etre qu'animer les animosités personnelles,
car tout en faisant abstraction des noms pro-
pres on ne pourrait s'empecher de citer les nuan-
ces d'opinions qui divisaient les revolutionnaires
et se baser sur elles pour expliquer le mal et
le bien qui a éte fait. Or dans ce cas ii vaut
mieux nommer qulqu'un et en faire le portrait
que de se borner a l'indiquer sans le nommer.
BEvoLuve. I SEVOLIITIONARII 4'78

Voila, pourquoi je me suis refuse, et je differe


d'écrire un historique de notre revolution malgre
les pri6res et les provocations qu'on m'a faites
surtout depuis les publications de M. Eliad. J'ai
repondu que notre revolution n'est pas finie
pour etre jugée, elle n'est que commencee ; la
plupart des acteurs qui y ont figure ne se sont
pas assez fait connaitre ; ils n'ont pas dit leur
dernier mot, pour qu'on puisse en toute con-
science les juger et en faire un portrait exact
et vrai. Ii vaut mieux donc s'abstenir a defaut
de pleine connaissance que d'écrire une histoire
hypothetique et fausse. C'est lã le devoir d'un his-
torien consciencieux. Mais il est presque impossible
et meme nuisible d'écrire aujourd'hui une histoire
de notre revolution ; nous pouvons retirer un
grand avantage en nOus communiquant les uns
aux autres nos opinions particulieres sur les
hornmes de la revolution et sur la revolution
elle-mane, comme vous venez de nous en don-
ner l'exemple, et par ce travail nos idées se rec-
tifieront et nous nous préparerons a ecrire ou a
comprendre un jour notre histoire. Voila pourquoi
je rn'empresse de vous communiquer mes observa-
tions sur tous les points que tu as traité dans ta
lettre, en y mettant la mane sincerité que toi.
nJe suis en train de finir un travail qui
474 N. BALCIESCII

me laisse très peu de temps disponible, c'est


pourquoi je ne pourrai donner les developpe-
ments que je voudrai a cette lettre. Je serai
done court et je ne ferai que te poser les ja-
lons de notre histoire de la revolution, que tu
completteras et developperas dans ta pensee.
Je commence par le commencement.
La revolution de Juin n'a pas ete inventee
ni fabriquee, ni par moi, ni par vous, ni par
Mr. Eliad, ni par nul autre revolutionnaire. Elle
n'est que le develloppement de ce travail in-
cessant et providentiel, commence dans notre
société comme dans toutes les sociétés depuis
son origine. Elle derive surtout plus directement
de la revolution de 1821. A cette epoque op-
primes par les Phanariotes et par les ciocoi au
nom de l'etat, nous fimes contre ces deux partis
unis une revolution nationale et democratique.
De plus, nous reelamames des Tures le main-
tien de nos capitulations. Le résultat de cette
revolution fut que nous gagnames notre cause
vis-a-vis des Turcs ; nous gagnames partout aussi
la revolution nationale, c'est-a-dire que nous fla-
mes affranchis des Phanariotes. Mais nous per-
dimes par la suite la revolution democratique,
pareeque le Règlement organique, constitua mème
plus fortement l'aristocratie et le peuple au lieu
REVOLITTIA I REVOLIITIONARII 475

d'être opprime seulement au nom de l'etat, le


fut encore plus au nom de la propriéte. Quel
devait etre done le programme de la revolution
de 1848? C'était le développement progressif
de la revolution de 1821. C'était d'organiser la
démocratie et d'affranchir le paysan en le con-
stituant proprietaire. En un mot une revolution
démocratique et sociale était a faire. Tel fut no-
tre but et le programme de 1848. Il est en tout
le meme que celui de 1821, moMs les Phana-
riotes, plus la question sociale. Nous n'avons
pas fait une revolution ni contre les Turcs, ni
contre les Russes. Notre droit pour faire la re-
volution c'était notre droit d'autonomie qui
nous avait été reconnu par les deux puissances,
quoique viole de temps en temps, et meme dans
le Reglement. Nous en reclamames l'observation
sans vouloir nous affranchir des. traités. Cette
revolution réalisée, il nous restait deux autres
revolutions a. faire ; une revolution d'unite na-
tionale et plus tard l'ihdependance nationale pour
faire rentrer de cette maniere la nation dans
la plenitude de ses droits naturels. Il est done
evident pour tous ceux qui comprennent quelque
chose au progres et au développement histori-
que que la revolution avenir ne se bornera
pas a etre democratique et sociale, mais que,
476 N. BALOESCII

selon les tendances actuelles des idees dans


toute l'Europe et surtout parmi les Romans,
elle se fera en une de l'unite nationale. La re-
volution démocratique et sociale servira plutot
de moyen que de but. Le question d'unite a
fait des grands progres et s'est tres simplifiée.
L'union de la Valachie et de la Moldavie est
un fait acquis pour tout le monde, meme aux
yeux des Russes, et ne peut tarder a se réali-
ser. Les Valaques de l'Autriche, bases sur la
constitution de 4 Mars et sur les promesses
faites, demandent avec ensemble et beaucoup
d'instances d'être constitues en un seul corps
de nation de 3 millions et demi, et ils finiront
par l'obtenir.
Quand donc deux grands groupes' de 4 mil-
lions et de 3 millions et demi des Romans seront
constitués a OW [Pun] de l'autre, qui pourra
l'empecher de s'unir ? Notre Romanie donc exis-
tera. J'en ai la foi intime. Aveugle qui ne le
voit pas. Elle peut exister par et au profit ou
de la Turquie ou de l'Autriche selon que l'une
ou l'autre s'empressera de la favoriser. Elle peut
exister malgre toutes les deux et contre elles, si
elles font obstacle. Les Magyars éclairés ne s'y op-
posent plus et sont heureux a ce prix de vivre
en confederation avec nous. Es ne perdent rien ;
REVOLIITIA tp REVOLUTIONARIf 477

ils gagnent au contraire. Il se peut done que le


cas se presente oil la revolution d'unité natio-
nale soit en meme temps une revolution d'in-
dependance. Peut-être avant de voir notre nation
rentrée dans tous ses droits se pasera-t-il un
siècle ? un siècle pendant lequel nous seront
destines a guerroyer contre les Russes, de meme
que nous avons passé dir siècles a guerroyer
contre les barbares et quatre contre les Turcs.
Mais qu'est ce qu'un siècle dans la vie d'une
nation ? Je crois pourtant que nous n'aurons pas
longtemps a souffrir et attendre. Aujourd'hui le
progrès marche d'un mouvement très acceléré ,
et je ne crains pas les Russes. Je crois au con-
traire que nous sommes plus pi-6s de les con-
quérir par nos idées que d'en etre conquis.
Maintenant venons a notre 11 Juin. Le
coinitet revolutionnaire ne fit pas la revolution,
il s'en empara, la dirigeat, la regla. Il mit en
programme le sentiment du peuple , il lui preta
l'idée revolutionnaire. Les idées malheureusement
ont toujours étO tits peu nombreuses dans no-
tre peuple. Ses revolutions ont ete plutOt des
revolutions de sentiment, une explosion de ses
souffrances, que les résultat de convictions ba-
sees sur la pensee, sur un travail prealable de
478 N. BALozsorr

l'intelligence. C'est pour cela qu'elles ont êté


toujours précaires et faibles en resultats.
Je suis sur bien des points d'accord avec
vous sur le jugement que vous portez sur nos
revolutionnaires avec la seule difference que je ne
crois pas comme vous Eliad propre a rediger un
journal et a poser le programme d'une revolution
avenir. Il manque de coeur et d'aspiration ge-
néreuse ; il est trop préoccupé de sa personnalite,
et son esprit est tres Otroit pour concevoir gram
dement. Rosetti et Bratiano sont tout aussi im-
propres a cela. Ce sont des gens de sentiment
mais non de pensée. Le sens pratique leur man-
que. Ils n'ont pas de suite dans leurs idées et
ils sont incapables d'etudier les questions avant
d'en parler. Reste Ghica, A. Golesco, moi et Maio-
resco dont vous faites une catégorie. J'écarte ce
dernier que je connais peu, mais que je crois coim
me vous capable, et je reviens aux trois premiers.
L'opinion que vous avez sur nous est la meme
qu'on professait dans notre cercle révolutionnaire
avant, pendant et apres la revolution et qu'on a
cherche faire partager au public; c'est qu'a cOte de
certaine capacité, d'un sens pratique et positif,
nous réunissons beaucoup d'ambition et meme de
la mauvaise. Car il y a deux ambitions politiques :
celle qui veut le pouvoir pour le pouvoir et celle qui
REVOLIIVA p REVOLUTIONARI± 479

veut le pouvoir pour réaliser le bien. Mon opinion


est toute differente. Je crois que nous avons donne
trës peu de preuves de notre capacite et mal-
heureusement trop de notre ambition, d'indiffe-
rence pour le pouvoir, c'est pourquoi nous fil-
mes la cause de la chute de la revolution. Nous
ne nous sommes pas fait révolutionnaires pour
briguer le pouvoir ; si telle était l'ambition de
Ghica il pourrait mieux réussir en étant reaction-
naire, Russe, Phanariote, qu'en se faisant révo-
lutionnaire. Quant a moi j'étais fatalement en
quelque sorte pousse a are révolutionnaire. J'a-
vais commence la vie en me faisant mettre en
prison pour la revolution et prison oblige corn-
me noblesse. Bolliac se trouvait dans la merne
position. Quand nous trois nous filmes nommes,
par vous tous, membres du comae qui devait
organiser la revolution avec un discretionnaire,
nous sentimes et beaucoup de vous nous le fi-
rent sentir : que nous avons ete choisis comme
un mal nécessaire, qu'on nous croyait les plus
capables, mais qu'on se défiaient de nous, de no-
tre ambition. Depuis ce moment cette defiance
nous plagat dans une fausse position. Pour eta-
blir la confiance, dont nous sentions le prix,
nous fames forces de nous occuper toujours de
notre personnalite, des garanties a vous donner
480 N. BALOESCIT

contre notre ambition présupposee. Nous nous étu-


diames a, nous effacer, et une fois la revolution
faite, une fois notre mission accomplie de vous
en laisser la direction et la responsabilite. Si
nous étions ambitieux nous aurions tache de con-
server le pouvoir apres la revolution exclusi-
vement dans nos mains et peut-etre nous au-
rions bien fait. Avant la revolution meme Ghica
part pour Constantinople et son action disparait
cornplètement dans le pays. Pendant toute la
revolution ii n'a été en correspondence qu'avec
moi, et comme je savais qu'on se defiait de lui,
j'a vais toujours soin d'ouvrir ses lettres devant
tous les membres du gouvernement et de leur
en donner connaissance. Alexandre part quelque
temps apres la revolution en Transylavanie et
son action disparait aussi. Je reste seul. Qu'ai-je
fait pour prouver mon ambition ? Le 11 Juin, en
mon absence, je suis nommé par le peuple ministre.
J'arrive trois jours apres a Bucarest. Je
vois qu'on envie ma position, qu'on me soup-
gonne de nouveau et je donne ma démission. Je
declare que je ne veux pas me meler en rien
au gouvernement, que je me reserve de pro-
pager la revolution par la presse. Ce n'est qu'a-
pres des instances réitérées que j'acceptai a etre
quoi? Le secrétaire de M. Eliad et Compagnie.
REVOLUTIA I REVOLUTIONARII 481

La revolution Otait alors dans nos mains


et la plupart de ces MM. étaient en petite Va-
lachie. J'aurai pu choisir et fixer ma place. Je
ne l'ai pas fait. Si je suis reste comme secré-
taire c'est dans l'intention de les forcer a, faire
le moindre mal possible. Quelle position nous
avons donné aux autres, et j'ai le regret d'y
avoir contribué pour la plus grande part, car
Rosetti et Bratiano étaient hostiles. Nous fimes
Nicolas ministre de l'intérieur, Eliad membre
du gouvernement et ministre, Tell membre du
gouvernement et ministre de la guerre et g6-
néral de l'armée régulière, Maghero membre
du gouvernement, general de l'armée irregulière,
généralissime ou inspecteur de toutes les gardes
nationales du pays, plus un pouvoir supreme
dictatorial sur 7 districts du pays. Quel immense
pouvoir ! Toutes les resources du pays dans leurs
mains ! Qu'en ont-ils fait ?
Mes opinions révolutionnaires je les ai ex-
posees a mes collegues et a, plusieurs reprises.
Il nous faut, ai-je dit, un gouvernement éner-
gigue et fort, sans sentimentalité dans sa poli-
tique, mais guide par des principes de justice
et de morale et sans s'embourber dans le sang.
Ii faut que la revolution ne transige pas avec
ses ennemis ; elle doit les vaincre ou en etre
Ghicc;. Amintiri, 27,641. 31
482 N. BALOESCII

vaincue, et si elle tombe, qu'elle tombe du moins


avec dignite, avec grandeur.
La mission d'un gouvernement revolution-
7)

naire est tits simple : propager et armer la rd-


volution, voila son affaire. C'est a dire verser la
revolution comme conviction dans l' ame du
peuple et apres cela lui mettre l'arme en main
et lui dire : maintenant que tu as une croyance,
sois pret a mourir pour elle.
II n'y avait qu'Alexandre qui partageait
cette maniere de voir. Nicolas ne savait pas
trop pourquoi il a fait la revolution et ce qu'il
y a a faire. Rosetti seduit par les inspirations ge-
néreuses de son coeur, voulait faire de la revo-
lution une epopee sentimentale et croyait qu'avec
quelques discours et proclamations pathetiques
toute la contradiction, l'opposition, la haine du
parti vaincu se noyera dans un vaste baiser
fraternel. II ne comprenait la revolution, que
comme une transaction, et il lui falait des Bo-
yards partout. Aussi malgre l'opposition vive
que je fis avec Alexandre, aide par Voinesco,
Nicolas et Bratiano, ii réussit a nom mer au Mi-
nistere des finances Heresco, membre du Mi-
nistere de Bibesco, contre lequel nos avions fait
la revolution. C'est ainsi que le lendemain de
la revolution, nous la mimes aux pieds d'un
REVOLUTIA p REVOLUTIONARIt 488

stupide boyard qui la repoussa dedaigneusement


du pied, Bratiano jeune avait des idées plus re-
volutionnaires que Rosetti; mais ce n'était pas
un homme de gouvernement. C'est un homme
qui aime l'agitation pour l'agitation. Quant a
Eliad, Tell etc., ils n'avaient ni des idées, ni de
l'initiative, ni de la volonté. Ils ne s'occupaient
que de leur personnalite et de leur mesquine am-
bition. Je n'ai pas le temps de t'entretenir de
toutes nos discutions, et de nos luttes parle-
mentaires au sein du gouvernement, car, comme
vous le savez bien ce n'etait pas un gouverne-
ment d'action, mais de discution. Les reaction-
naires s'attaquerent premièrement a la question
sociale, et malgre toutes les concessions qu'on
leur avait fait UP, et auxquelles je me suis
constamment oppose, ils en vinrent le 19 Juin a
un mouvement. Le peuple gagna la victoire et
le gouvernement, qui avait eté imprévoyant le
matin, fut stupide pour ne pas dire infame et
traitre pendant la nuit du 19 au SO. Il y a
quatre actes qu'il fit alors : 1. L'arrestation lache
de Solomon qu'on aurait pu areter a la ca-
serne, et auquel on a dresse un guet-hpens in-
digne, en me faisant jouer a mon insu, moi leur
collegue, un role triste dans cette deplorable af-
faire ; 2. Un décret du gouvernement par lequel
484 N. BALCEBOII

l'art. 13 sur la propriété était abandonné, ef-


face et relegue a l'assemblee generale : c'etait
donner le fruit de la victoire a nos ennemis
vaincus. Je suis, je crois, le seul qui n'a pas
voulu signer cet acte ; 3. The proclamation par
laquelle on excuse Odobesco ; tout en refusant
de la signer, .j'ai force Rosetti à intercaler dans
la proclamation que ces excuses sont du dire
d'Odobesco et non pas l'opinion du gouverne-
merit ; 4. L'avancement que Tell fait aux offi-
ciers qui nous avaient garrotes le matin et qui
avaient commande le feu sur le peuple.
On tourna de plus en derision Alexandre
7)

et on l'accusa d'être un Robespierre, quand ii


proposa de faire passer Odobesco et Solomon de-
vant un conseil de guerre. Mon frere vient nous
dire que les negociants demandent la loi mar-
tiale ; j'appuie cette opinion et on la rejette. Si
on aurait puni sévèrernent alors ; nous n'aurions
pas ete contraints de quitter Bucarest le 29 et
le peuple force de refaire pour la troisibme fois
la revolution. La question sociale était donc tout
a, fait abadonnée par le gouvernement le 19 et
par le peuple le 30. Eliad surtout ne voulait
plus entendre parler ; il en voulait aux paysans
pour s'etre soulevés contre nous dans notre
fuite. Plus tard, lors de la discution pour la con-
REVOLUTIA fp REVOLIITIONARIi 485

vocation de la Constituante, j'ai trouve moyen


de revenir h la question sociale. Vous savez
qu'Eliad, appuyé de Campiniano, Rosetti, Vol-
nesco , Nicolas, voulait composer l'assemblée
de 100 Boyards, 100 negociants et 100 pay-
sans. J'ai soutenu le vote universel et direct,
et apres une discution de quatre seances, ayant
gagne les voix d'Etienne, Bratiano, le Metropo-
litain, Maghero et Philipesco, j'ai emporté la
victoire, et comme le principal argument de nos
adversaires était que leur systeme est nécessaire
comme une garantie h donner aux boyards pour
la discution de l'art 13, j'ai propose la forma-
tion de la commission et on l'a accepté sans
savoir trop ce que cela sera.
J'ai organise alors aussi les commissaires
contre la majorité du gouvernement qui était
hostile h ce projet. En ai-je fait un moyen de
popularite pour moi ? Vous savez que je n'ai
pas meme voulu les nommer rnoi-meme et que
je les ai fait nommer par les Clubs. De meme
que j'ai decreté l'organisation d'une commission,
dans laquelle j'avais nomme toi, Zane, Bolinti-
neano, Roman, pour diriger les commissaires et
la propagande. J'ai reorganise la feuille des vil-
lages et j'ai aide avec de l'argent la formation
du journal Le peuple souverain. Me suis-je fait
486 N. BALCESCII

proner dans ces journaux sur lesquels j'avais de


l'autorite ? ! Ou bien ai-je comme d'autres prone
mes amis et cherche a leur faire de la popu-
larité !?
Quand on allait nommer la Lieutenance,
on vient me proposer d'y etre nomme, on l'avait
decide dans un Club. Je m'y refuse et veux
partir pour Paris oil. nous n'avions encore per-
sonne. Mais au moment de partir Bratiano vient
m'empecher. Il me declare qu'il se defie de la.
Lieutenance, que comme j'ai de l'action sur ces
MM. je dois rester pour les empecher de mal
faire, sans cela il est decide a, chercher a les
renverser. Voila, ce qui me décida a rester et a.
écrire h Alexandre a. Vienne de se rendre h Paris.
Que n'avons pas fait et moi et Bratiano
et Bolliac et Rosetti pour engager le gouverne-
ment a. concentrer les troupes, a arrner le pays ?
Tout a ete inutile.
La Lieutenance inaugura son avenernent en
sacrifiant par un acte public remis a Soliman
l'autonomie du pays, malgré l' opposition que nous
lui fimes. Tes fret-es ont trempé aussi dans cette
malheureuse action. Depuis lors la revolution
politique fut sacrifiée et abandonnée corn me l'avait
ete deja la revolution sociale, car je vous l'ai
notre droit de faire la revolution n'était que
REVOLT:TILL I REVOLUTIONml 487

celui d'autonornie. Quelques jours apres je me


trouvai a Constantinople et parlant avec Cor j'ai
prononce le mot de revolution. Vous ne pouvez
plus rien reclamer,, me-dit-il, au nom de la
revolution. Maintenant vous vous etes soumis ;
vous ne pouvez plus parler au nom du droit
.révolutionnaire. Vous devez tout attendre, se-
lon la declaration de votre gouvernement, de
la bonne volonté du Sultan. Il avait rai-
son. Ainsi c' est Soliman-Pap, c'est la Lieute-
nance, ce n'est pas Fuat qui a renversd la re'vo-
lution. Celui-ci n'a fait que substituer un Caima-
cam aux trois Lieutenants. La rdvolution n'existait
plus. La Lieutenance le savait bien quand elle
n'a pas voulu convoquer la Constituante avant
d'obtenir l'autorisation de Constantinople. La re-
volution Atait a, recommencer. C'était la mon opi-
nion et celle de Ghica. Celui-ci, qu'on représente
comme un homme avide de pouvoir, un nouveau
Pisistrate, m'engagea alors a nous mettre d'ac-
cord a Bucarest pour dormer la Dictature a Ma-
ghero, qu'il n'avait jamais connu. Arrive a Bu-
carest j'ai fait tout mon possible pour engager
Tell a preparer une defense qui aurait pu pour
le moins nous mettre u meme de faire une ca-
pitulation honorable et avantageuse au pays. Je
n'ai pas pu réussir. Chercher a renverser la
488 N. BALCEEICII

Lieutenance c'etait trop tard et je craignais d'of-


frir un prétexte plausible pour l'entrée des Tures
a, Bucarest ; je me suis borne a faire envoyer
a Maghero l'artillerie et la cavalerie de Bucarest
et a l'engager a se declarer dictateur et a se
maintenir dans les cas ob. la Lieutenance serait
renversee par les Tures. Vous savez le reste:
Maintenant n'ai-je pas raison de dire que
si nous trois, qui avions dirige la revolution
jusqu'au 11 Juin, nous aurions été plus capa-
bles pour prévoir l'avenir qui nous attendait ou
plus ambitieux, nous aurions mieux agi, nous ne
nous serions pas disperses, et moi je n'aurais pas
borne mon action a maintenir l'harmonie entre
MM. Eliad, Tell, Rosetti et Bratiano. Et au lieu de
ne rien faire et de leur crier toujours comme
Cassandre qu'ils font mal, n'aurai-je pas mieux fait
d'agir même malgre eux et contre eux? Ii n'y
a qu'une chose qui peut m'excuser, c'est que je
n'étais pas soutenu, que je n' avais pas assez de
popularité ; et que de plus !dais trop fier pour
la mendier comme les autres et pas assez comjclien
pour l'obtenir.
17
Cet historique de la revolution, la defiance
qu'on nous a portee et qu'on a la mauvaise foi
de nous porter encore vous explique pourquoi
nous sommes peu propres et pour ma part
REVOLUTIA L REVOLUTIONARI1 489

tres peu disposes a diriger l'emigration. On ne


peut pas comploter et nous sommes dans cet-
te position sans une pleine confiance. Je sais
qu' elle ne s impose pas et qu 'elle s 'obtient
par le merite. Chercher a la meriter, tel est
mon desir. Pour cela il nous faut du temps ;
ii faut laisser les animosites s'effacer, les pas-
sions s'eteindre pour que nos emigres puis-
sent jouir de l'exercice de toutes leurs facul-
tes et raisonner juste. En attendant il ne faut
pas se croiser les bras. Que ceux qui ont une
pleine confiance les uns dans les autres s'en-
tendent entre eux et travaillent ensemble. Je
n'ai pas cesse un seul instant de le faire depuis
plus d'une armee. Je ne suis pas encore de ton
opinion pour diviser notre action. Je crois que
les memes hommes peuvent agir pres des ca-
binets pour retirer quelque avantage de la si-
tuation actuelle de notre patrie, en merne temps
qu'en secret ils peuvent travailler et preparer
les elements pour une revolution nationale dans
l'avenir et telle que nous la revons.
Il nous faut donc renoncer pour le mo-
ment a concentrer l'Emigration. Combien d'essais
sans resultat n'avons nous pas fait ? Mais cela
n'empeche pas une entente et une action secrete
ou particuliere entre tous ceux qui ont pleine
490 N. BAICESCIT

et entiere confiance entre eux. Et voila ce dont


je m'occupe. Je serai heureux si je pourai par-
venir a gagner la tienne comme tu possèdes
toute la mienne.
Salut cordial
N. Beilcesco.

Mes amities a tous nos amis de Brusse..


Ma lettre se ressent de la precipitation que j'ai
mise a l'ecrire. Je n'ai eu ni le temps de la
revoir, de la corriger et de la copier. Tache de
la dechiffrer".

48. n[Paris] 6 Marta 1850.

Am primit scrisoarea ta de la 14 Fe-


vruarie precum §i 800 fr. IV alatur aci chi-
tanta de 300 &and ce am dat la croitorul care
mi-al clis.
Dad, novelile despre Transilvania vor fi a-
deverate, apof e foarte ren, cAci nu e mijloc
d'a isbutl Mra, arme in contra Austriacilor §i
Muscalilor. G-azeta Transilvaniet" din 6 Fevru-
arie nu pomenesce nimic nici de arestarea Ian-
cului, nicl de agitatia poporulut In numerile tre-
PREGATIRt BEVOLITTIONARE 491

cute din Ianuarie era ca pe Iancu la un tirg in


munti II arestuisera nisce soldati, dar ca popo-
rul se resculase armandu-se cu parl §i capita-
nul fu silit a-1 libera, rugandu-1 sa, lini§teasca
poporul, caci gre§eala s'a facut. In alt numer
spune ea, Iancu cu Axentie at pranclit la Vol-
gernut in Sibit i ca vor porni la Viena. In urma
acestora am hotarit sa trimit pe Arapila acolo.
Era sa-1 pornesc, dar mai a§tept vre o 3 4
clue sa vedem ce se mal aude.
Me magulesc a crede cä e o minciuna scor-
nita in Bucuresci, de unde es mune. Nisce seri-
sori sosite aci mai deunaili vesteat ca pe Bol-
liac l'a inchis i pe tine te-a exilat in Siria.
In Gazeta Transilvaniei asemenea nu se
vorbesce de guerila din Carpati.
La 9 ale acestei ese la Londra o foaie
frantuzeasca de Golovine sub titlul Le feVéral.
Mi-a scris sä-1 trimit articole. Et socot sa me
due acolo pe la sfar§itul lunei. Am scris sa in-
treb dad, Mazzini a sosit acolo. Cred Ca cu
dinsul, cu Ledru Rollin, cu Manin, pe care l'am
cunoscut mai deunacli aci, §i altil de fie-care natie
ate unu sä facem un comitet revolutionar euro-
pean, conservand tot de odata comitetul Europei
orientale. Mi-am inchipuit un §ir de comitete su-
puse unul altuia, incepend gradat : 1. dela....(?) 2.1a
492 N. BALCESOU

cele cincI terl rornane. 3. unul central in Paris


pentru toata romanimea ; i apol acele douë pen-
tru chestiile internationale §i europene.
Scrisorile din tara vorbesc mult de o am-
nestie pentru espatriatI, din care se va esclua
numal Locotenentii, Magheru §i tu, clic unele,
iar altele pun pe Bolliac in locu-tI. Spune-mI, la
un asemenea cas, ce gandescI Ca e de facut. EA
cred Ca unii din noi macar sa nu intram in
tara, unde nu putem face nimic ; afara, numal
de casul and am puté fl ale§1 de deputati la
Adunarea pentru revizia Regularnentului.
Nu ti-am trimis Inca socoteala subscrisa
din pricina ca, and am araat'o intai erat §i
putinI causa§1, §i D. Bratianu ridica oare-carI
obiectiI secI, §i de atunci nu i-am putut aduna ;
dar o voit face in clilele astea. Hartia insa nu
a e§it din mana mea. Dar ce folos ca causa§iI
de la Brussa aü trimes aci numal o copie intä-
rita dupa cea furata de din§il, adaugand §i un
teanc grozav de acusatil in potriva-tI §1 in po-
triva noastra tutulor. Locotenentii ne-at impar-
talit oficialmente acele acte. Dar et am spus
in Adunare ca n'am dorinta sa, aflu mi§eliile §i
injuraturile a ast-fel de oamenl, §i citirea hartie-
lor se opri inapoindu-se D. Locotenenti.
Intimplarile din Grecia at dat prilej celor
EMIGRATI1 ROMANI 493

albi de aci sail aux reac ca sa se apropie de


Rusia, vinuind ca Palmerston umblg sg-I incurce
intr'un resbel.
Spune-rnI ce aI de gand sä fad? Remai
acolo saU vii incoacI? Spune-I cocoanel sg me
ierte ca nu I-am putut scrie §i ca aceasta n'o
escuseaza cä iml scrie aa rar.
Negri este sg villa in primgvara asta aci.
11

Asernenea §1 Balaceanu se intoarce la Maig in


Paris.
Ar trebul sä ingrijescI cg sä arzi acele
scrisorf ale mele care vorbesc de comitetul dela
Londra.
Bo lliac mi s'a plans ca tu nu-I incredin-
tez1 nimic ; el ImI spune ca e mandru de lucra,-
rile tale i de activitatea ta. Spune-I cate odata
ce e de spus. E curies ca o femee. Vöd Ca re-
soneaza drept i il scia Ca nu e indiscret. Eti
ii voit scrie Ca me puill In re1aii cu revolutio-
naril EuropeI, dar nu-I vorbi de comitet."

49. Paris 16 Martie 1850.

Am tare putin a-tI scrie l i vreme aseme-


494 N. BAtanseu

nea putina. Isbanda electorala a sociaVilor


schirnba starea lucrurilor aci. Ministeriul cade.
F. Barrot a §1 dat demisia.
n Din taxa iml scrie ca boeril s'ati spairnan-
tat ca o sa, ne dea amnistie qi sa ne Intoarcem.
Gazeta Transilvaniel s'a oprit. Iancu e dus
la Viena, dar nu arestat.
Golescu va pleca septamana asta la Viena.
El a facut un memoar asupra stariI poli-
tice a terel, pe care il vom da aci §i la Londra.
Cu pWa viitoare iti volt trimite o copie.
Itl trimit deschisa aceasta scrisoare cake
Albu ca sa citescI respunsul meil la scrisoarea
lul catre §tefan. 0 pop citl §i la altil, de vel
gasi de cuviinta.
Cartile de visita le-am dat sa le faca, de
voia puté ti le voill &mite cu acest curier,
adeca de le va primi Sefels. Acesta hall' da zor
ca sa ajutam §i nol publicatiile preset Spune-mi
cu cat al pute ajuta Polonia sail alt jurnal ,
dupa cum al (ills. Vail sa fac o bro§ura fran-
tuzeasca asupra chestiel sociale la not
Complimente respectoase la lenep D-tale
cocoana, care nu mai imI scrie.
IV-. B."
STAILEA ROMANILOR 495

50. Paris 26 Martie 1850.

Am primit scrisoarea ta dela 6 Martie


impreunä cu toate documentele despre chestia
proprietatif, §i me i ocup a lucra o bropra fran-
cesa de vre o 4 coil de tipar asupra acestel che-
stil, cea mai importanta a revolutiei noastre.
7)
vrea s scift daca reformele promise
se vor margini in aceste lucrari ale comisiilor
despre proprietate. Daca nu se va face reforme
generale a Regulamentului.
In privinta amnestiel am aucht i nol. Ca
sa, ne hotarim la ceva, a§teptam s'o vedem e§ita.
Et scrisesem in tara la familie, de sunt dou6
(?), cä n'am de gand sa me intorc. Sora
mea Imi scrie Ca boerii sunt späimantati de intoar-
cerea noastra ; ca unul spuindu-I ca crede ca
poate n'om vrea noi sa venim i anume de
mine, ea i-a respuns ca inteadevër ca nu ne-om
grabi a veni, cad o sa ne doara inima sa ve-
dem tara in starea in care at adus'o boerii cu
Muscalit Et cred insa el unil din nol, call nu
fac nimic, nici at a face aci, mai bine e a se
intoarce in tail, mai cu seama in casul cand
s'ar face reforme sat s'ar deschide o Adunare
National& ; atunci ne-am puté duce tot)", macar
496 N. 331.LOESCII

vremelnice§te in targ. Ar trebui sg impingi acolo


la deschiderea unef AdungrI, fiind numal acesta mi-
jlocul de a face ceva imbunatgtirI in taxa_ Dar
ar trebul ca sg nu fie numai o Adunare de boeri.
Nu sunt .insg de idea ta, d'a te läsa sg te tri-
mita la Alep. AI puté fi mult mal folositor aci
dent acolo.
Alecu Golescu Inca n'a putut pleca din pri-
cina banilor. Et ii fac vre-o 130 fr., dar nu-i
ajunge. Cred cä o capeta Inca vre-o 170 §i a§a
va putO pleca pang in tref qile.
Tanen trebue sg fie tot la Viena. Gazeta
Transilvanief s'a oprit, iar Bucovina ese de douë
or pe septamang. Gazeta lul Carcalechi §i Bu-
letinul le primesce Rosetti aci prin Winterhalder
care e in targ.
Sefels mi-a fagaduit trimite prin D.
Arzunenu, ce pleacg d'aci pentru Constantinopol,
cartele de visitg §i ni§te bro§urI ce-ti trimit pen-
tru tine si altele dela Bolintineanu pentru Ca-
targiu.
Apropo de bropri. La 1848 toamna
A. Golescu dedese lui Biberstein (Buginski) ni§te
bro§urI ca sg mi le aduca in targ, unde me
aflam atunci. El spune cg ti le-a dat ie la Con-
stantinopol. Adevër este?
Poesia alaturatg pentru cocoana d-tale.
CIONFEDEFLATIA DI:MAI:MI
497

Pentru ce esclusia lul Eliad §i Tell din am-


nistie ? Li se face o posipe esceptionala ce nu
meritä. Eliad a §i protestat intr'un articol in
Semaine, plangendu-se Ca Poarta tocmai pe eel
credincio§1 ai el' nu-1 iarta.
17
Mu ltä fratie la top acolo.

N. B."

51. ,Paris 6 Apri le [1850].

ImI Orli tare rn ca aflai Ca e§ti bolnav.


Imi pare bine ca Bolliac a scapat de toate
belelele §1 ca Caraca§1 a e§it la lume , et il cre-
deam inchis. Nu soil nimic de Manu, Duilie §i.
Dina,. Iti trimit trei esemplare din memoarul
facut de Golescu ca sa dai la Aupick, Canning
§i Ali-Pap.. Am clis lui Sefels sa trimita unul
lui Ahrnet-Effendi. Ea am scris lui Stuard §i
luI Palmerston §i le-am trimes cate unul: Am
insarcinat pe cel dint= sa-1 dea la cel d'al doilea.
De al vreme pune de scoate o copie dupa me-
moar §i impartA§esce-o la camaraqiI dela Brussa.
Memoarul tel ce al trimis lui Kossuth e
bun, dar a§1 fl vrut sit fie mai lamurit. El cred
,
Ohica, Amintirt, 27,611. 32
498 N. BALCE13011

cä cu Kossuth e putin de facut, cacl e foarte


entête in ideile lui.
It): voit trimite un project de confederatie
ce volt sa fac pe aceste base :
1. Tref nationalitati deosebite cu teritoriul
§i administratia lor : Ungurii, Romanii i Jugo-
Slavii.
S. In privinta despailirel teritoriului se va
socoti majoritatea locuitorilor ludetului sat a
Comitatula Minoritatea, de va fi mare, va dobandl
garantil nationale de limbä, de religie §i de ad-
ministratie comunala, iar va fi lipita de terito-
riul maioritatel.
Statul federal se va numi Staturile unite
ale Dunarei §i vor cuprinde, afara din tot rega-
tul Ungariei, Bucovina, Moldova, Valachia, Ser-
bia §i Basarabia, cand om lua-o.
3. Adunare centrala federala de 150 de-
putatl, cate 50 de fie-care din trei nationalitati",
se va aduna in tot anul in capitala fiecarel na-
tionalitäti pe rend. Ea va hotari i limba discu-
tiilor sale (frantuzeasca §i nemteasca sat alta).
11Adunarea va numi pe un an un guvern
federal de trei Membri, din carI unul va fi mi-
nistru de rásboit, altul al pricinilor din afara,
§i al treilea al comerciulul i comunicatiilor.
CONFEDERATIA. DUNABEI 499

Aceste MinisteriurI nurnal §i cu treburile


lor sunt treburile federale.
Adunarea va hotari i partea dajdii ce
trebue a da fie-care nationalitate dupa populaVa
§i veniturile sale pentru federatie. Insa stringe-
rea dajdillor va fi facuta de guvernul deosebit
al naVonalitatilor.
/) Com pleteaza aceste principil din capul teU,

pana cand iT voit trirnite proiectul ce voig sa


fac, §i care cred Ca va fi primit de Teleky qi
Klapka, V-1 vom da un caracter semi-oficial.
Gandese sa puig pe Czartoryski sä representeze
pe Serbi cu Jugo-Slavl.
EA pun sub tipar in qilele astea o bro§ura
in frantuzesce asupra chestiel proprietatii la noi.
Dupa acea apoi me apue de publicarea Revistei
romanesct Nu uit Ca. mi-ai fagaduit a ajuta
aceasta intreprindere i te grabe§te.
Golescu a plecat a-seara.
,A1 550
N. B.

N'avusei vreme a scrie nici frate-mea, nid


la nimenI altul. Spune-le. la top; multa sanatate.
Ti-am ttimis. prin Sefels laarta dela Artaria
dela Viena, agile de visita §1 nisce bropre".
500 N. BALozeou

52. ,Paris, 16 Aprilie 1850.

N'am ce-ti scrie mal deosebit de aci. Sciri


din tail iar n'avem, nici dela G-olescu ce trebue
sä fie tot la Viena.
Vreme Inca n'am writ mult, ca me
aflu mutandu-me. St. Dominique St. Germain,
18, este adresa mea acum.
Am vöclut aci pe Bisczanowski, iar Za-
moyski n'a sosit Inca.
Complimentele mele la Caraca§I §i la tot):
prietenii.
N. B.

In jurnalul La Sonaine este un articol


lung despre nol, corespondenta din Moldova trasa
din foaea Bucovinel.
N'am avut Inca vreme a vedé Concordia.
In septamana asta pun sub tipar scrierea mea
de care ti-arn vorbit. Cred ca. te va interesa.
AO don mult ca sa n'apuce Turcil a priml lucra-
rile comisiilor, pana a nu e§i lucrarea mea.

Am trimes ierl rëgpuns lul Eliad prin


N. Golescu ca sa nu mai' poarte grija lul Bolliac
ca a furat diamantele Ungariel, cad a 'scapat
ORGANISAR1 REVOLUTIONARE 501

de toate. Eliad II poarta grija tot in sensul care


io poarta §i M-me Eliad, adeca ii hulesce. El
ice ca dovada ca Bolliac este unealtä musca-
leasca, e priete§ugul 1u cu Katov §i Mavru, etc.

53 Paris 26 Aprilie 1850.

Scrisoarea ta din 2 Aprille am primit'o.


Banil ce spul ca o sa-mI trimit1 yin foarte
la vreme ca sa pocit plati cu o parte dintein§ii
(la 300 fr.) tiparirea scriereI mele ce nadajduesc
a 11-0 trinlite cu po§ta vhtoare.
AstacII am pus'o sub tipar.
Din 500 fr. ce mkal trimis, am platit 300
fr. datoria pentru §ederea la Londra §i 100 am
dat luI Arapila.
A§tept la sfir*itul lunei bani d'acasä, cu
carI sä me repecl pe la Londra, de va fi trebu-
inta. Pricina ca nu m'am dus pana acum a fost,
ca atat Klapka cat §i m'at insciintat
ca sunt sa v aci.
Din Moldova imI scrie. dela 8 Aprilie Bal§
Teodor §i nevasta lul Ca a e§it amnistia, §i me
poftesc impreunä cu top prietenii mei sa merg
p'acolo, sä traiesc vre-o cata-va vreme cu din§il.
Deo fi adevërat ca s'a dat amnistia, apol me
602 N. BALCBSOLT

due pentru cate-va clile p'acolo, fiind-ca doresc


sa vecl pe muma-mea, §i 1-am scris sa vie la,
Foc§ani off Galati ca s'o intalnesc. Vohl sa ve-
dem ce mai putem face cu Moldovenii, §i de le
putem scoate ceva bani, caci toate planurile rë-
man in nelucrare din aceasta pricina.
Starea de astacll a lucrurilor nu poate in-
tarclia mult a se preface. Niel alba; nicl roei nu
vor putO sa a§tepte pana la 1852. Partida care
va simtl ea are sa, fie biruita atunci prin vot,
va ingriji mal din vreme a face o mi§care, un
appel cl la force. Cei albi sunt foarte descura-
jati impreuna cu Burgravif §i Margravif lor.
Sunt sigur ca inainte de un an vom aye
de lucru §i mult. Trebue dar sa ne gatim In
tot chipul.
Sociala in Fraqa va aduce forament res-
belul general.
Dela Arapila n'arn nicl o serisoare pana
acum.
Articolul 1u Noguez este incomplet §i con-
clusia proasta nu poate a-mi sluji nimic. Vei
vede in articolul meld greplele.
Articolul facut de Ionescu asemenea e mult
17

greVt, precum §i chipul de despagubire ce arata


si pe care sunt silit a-I refuta.
)) Am cautat la un cabinet de lectura nume-
concremslui ItEvoLuroNenzi 503

rile din Concordia, dar n'am gasit pe acele tre-


cute, unde trebue sg fie articolul WI. Era mg
bine sg mi le trimitt
Sper cg peste putin sg ne puteni impärp,
cum clicl, dar Incet, au fur et a, mesure ce
poate fie-care potrivit mijloacelor banqtl.
N'arn vreme all scrie mal mult. Compli-
mente la cocoana.
Al tëii
N. Bdicescu.

Barbu de ce nu-ml scrie ?


M-me Rosnovano a venit aci".

54. n[Paris] 6 Maid 1850.

Prin scrisoarea din 5 Aprilie inn' spul cg


o sg-mI trimitl cu pqta viitoare banl i nu mi-al
trimis, dar Iml dal comisioane pe carl cu pg-
rere de rëu nu le pot face Ong a nu primi
bani dela tine sail d'acasg, cad acum me aflu
farg para. Din 500 fr. ce mial trimis luna
trecutg am dat 100 fr. lul Golescu i 300 spre
a plgti datoria dela Londra, inca 8 fr. pentru
cgrtile de visita etc. Altept banil acet1 fAga-
504 N. BALCESOU

duitl ca s. platesc tiparul broprel mele care


ese in septamana asta. Golescu §i Laurianu mi at
scris dela Viena. Muscalii at trimes cavaleril
la 3 prefecti, lancu, Axentie §i Balint §i la alti
Romani din Transilvania. Golescu lucreaza. ca
Romanil sä nu le primeasca. Romanii din Au-
stria n'at dobandit ince, nimic din cererile lor ;
de acea sunt foarte nemulturnitl. Se a§teapta sä
ese constitutia provinciala a Transilvaniel. In
Transilvania s'a introdus in toate trebile oficiale
limba germana §i biurocratia austriaca. Lanturi
none, scrie Lauriani, se pregatesc, iar libertatl
de loc ; el se tot escuzä cu starea provisorie,
insa pasurile ce fac §i ca provisoril sunt rele".
Gazeta Transilvaniei are sä iasa din not sub re-
dactia lul Mure§anu. Ministeriul austriac a corn-
pus la Viena o comisie pentru formarea unel
terminologil juridice rornane, in care se afla nu-
mitt Laurianu, Maiorescu §i Aron Florian. Atat
este tot ce at dobandit positiv Romanil dela
A ustriacl.
Golescu me povatuesce sä nu cum-va sa
calc cu piciorul pe la Viena.
Romanil no§tri din Transilvania (Manu
etc.) s'at tras in Serbia.
Notele istorice ce-mi cerl voit cauta a ti
le trirnite prin po§ta viitoare.
ROMANII IN AUSTRIA, UNGURII 505

Imi pare rn ca tu i Golescu v'ati pus


sä turburati pe morti zacend in cimitirul lor.
Kossuth e mort §i nu ne mai poate sluji, la-
sati-1 in pace. Am Mout cu dinsul tot ce era
cu putinta. L'am silit a da un démenti a sa vie
et a son principe, acordand acele concesii in-
complete Romani lor. C'était un acte de suicide.
Ii ne peut plus aller au dela. Kossuth e repre-
sentantul a Ungariei trecutului, a unui trecut in-
gropat pentru totdeauna. Ne trebue a ne adresa
la un representant al Ungariel viitorului, al Un-
gariei putincioase. L'action de Kossuth sur les
destinées de /a Hongrie est finie pour toujours.
Noutatile de aci le-al prirnit prin gazete.
Ahmet-Effendi a scris aci ca se aflä si in
tara o triada ca a lui Pierre Leroux, aceasta
este : Protectoratul, hospodaratul §i boiaratul".
De amnistie Imi pare rn ca nu se mai
autle nimic, cad a§l dori sa me reped in Mol-
dova.
De ce Barbu nu-mi mai scrie ?
La M-me Ghica, me rog, sä, nu spui nici
complimente nici ca o doresc, caci sunt supë-
rat pe D-ei, ca nu mi-a respuns la mai multe
scrisori.
Adio.
N. B.
506 N. BALCESCII

Iti intorc scrisoarea lui Golescu §i cea cgtre


Melic, cari am aulit cg s'at intors acolo".

5 5. ,[Paris] 16 Maid 1850

Aici este o neodihng mare §i o turburare


in toate spiritele, produsg prin reformarea legel
electorale. E mare minune de s'o petrece lucrul
cu lini§te. Poporul vrea sg iasa la ulitg §i la
harp,. Capii §i jurnalele ro§ii se silesc cat pot
a-I oprl. 0 parte din soldati sunt cu poporul,
dar pov4uesc a nu se bate acum, ci a a§tepta
vre-o douë luni in care vreme toatä armata se
va roeb. Mai mult de 150 ma de iscglituri vor pro-
testa in Paris in contra legel ce se propune.
Idea Ro§ilor d'a intinde lupta in toatg Franta
§i a nu o concentra nurnai In Paris, e bung.
Fgrg indoialg Ca aceastä lege va aduce un lung
rásboal civil, de nu acum dar peste putin. Pati-
mele sunt aprinse in cel mai mare grad. Am-
bele partide nu respirg decat mgcelarirea par-
tidel contrare. C'est une guerre d'extermination
sans exemple dans les annales du monde. Ce
va e§1 din acestea toate?
Poate de o cam data un folos mare pen-
2/
AGITATITTNI IN PRANTA 507

tru Rusia. Trebue sa prevedem tot §i sd ne


nem gata la toate eventualitätile.
Din cartea mea d'abia s'a tiparit treI colI,
mal este Inca trel, prin urmare d'abia cu po§ta
viitoare la 26 tI-o voia trirnite. Gandesc ca am
sleit chestia §i am dat lovituri de bardd Regu-
lamentuluI §i boerilor.
Ell Ingrijesc §i povatuesc pe frate-teil aci
cat pociu, fd te rog §i tu asemenea cu frate-met
acolo. MI5, II scriset Da-I de lucru §i pune-1 sä
citeasca la dill, sa nul pia* vrernea.
Nu mi-ai trimis banii de carl mi-ai vorbit.
Lipsa banilor m'a oprit d'a zorl tiparirea cartel.
A§tept d'acasa. Poate m'of repecli pentru
catd-va vreme la Londra, de ml-o venl. Arapila
asemenea Iml scrie dela Viena sä-I trirnit vre-o
suta fraud.
1)
Adio.
N. B.

56. ,Paris 26 Maiii 1850

17
Despre istoria de la Belgrad mi-a spus §i
Bisczanowski. Am ispitit pe Teleky §i am. v6c1ut
ca el nu scie nimic. Cel dela Londra'ai mel cuno-
scutI s'aa dus in Elvetiea pentru treaba.
508 N. BALCESOU

N'am avut Inca vreme trimite notele,


dar cred ca cu po§ta viitoare. Cred ca e de pri-
sos : 1. Ca n'oia pute trimite note lungl §i
deslu§ite ; 2. ca Poujade plena din taxa peste
curend en conge. Este aci unul ce a fost con-
sul la Odesa, care va porni peste putin spre a-1
ramplasa. A cerut Rusului (Moldovanu) sa-1 faca
cunoscut cu not, §i a§tept sa mi-1 aduca astäI
la mine.
A§tept sa-mi aduca dela tipografie vre-o
cate-va esemplare din bro§ura mea spre a-ti tri-
mite. Am dat zor ca sa pot aye vre-o 10 ma-
car, ca trimet, §1 cu po§ta viitoare void tri-
mite mai multe. Sa cauti a o pune in mana
Turcilor §i ambasadorilor, cum §i a trimite in
ara lui Ahmet-Effendi si la toti prietenii. P'a-
colo at mai multe mijloace. Am fost d'o dig-
nitate aspra catre Turd in bro§ura fara insa a-I
ataca+ Sunt curios sa scid opinia ta despre
scriere.
N'am pus numele socotind de prisos, de
vreme ce top ai no§tri din tara, vor pricepe ca
ed am scris'o. De acea cred ca e de prisos a
face aci mister catr Turd despre numele au-
torului.
,,Aci discutia legei electorale tot se ur-
rneaza. 0 parte mare din popor vrea sa iasä la
QUESTION ECONOMIQUE 509

maidan la trAntA, dar Muntenil il opresc. Emi-


gratil FrancesI din Londra i ElveVail indeamna
a se bate. Et n'a§1 vrea acum bAtae, cAcl cred
CA n'or isbutI §i apol §i isbutirea o cred intern-
pestiva din cuvintele ce foarte bine al developat
in scrisoarea ta lul Ruset.
Golescu e la Viena §i-ml scrie CA Romanil
din Transilvania sunt foarte intaritatl.

,, -W. B.

27
Ti-am trimes 5 esemplare din bropra mea
prin po§te adresate la HOtel d'Angleterre".
SA bagi de seama a indrepta aceste grepll: 1.
pagina 72 linia 37, a §tergo cuvintele divise
en series" ; 2. P. 81 linia 23 a pune ses fir-
mans" in loc de les fermiers".
Aceste gre§ell aU trecut din vedere-mi,
cad me grabiam erl, ca sa pot a ti-le trimite
astaqi. Voig cauta ail mal trimite i prin Se-
fels.
Nu mi-al spus daca memoarul fAcut de Go-
lescu l'al dat acolo §1 ce efect a facut".
510 N. BALI:3E80U

57. Paris, 6 Iunie 1850.

Iubite Ghica,

Sunt bolnav putin ; de acea putin I1 void


scrie. TI-am trimis prin comisionarul ce mi-ai
insemnat la Belhomme, negutatorul d'acolo, 50
esemplare din brosura mea. Trimite dar la acesta
de le cere, cad le-am trimis pe numele lui.
Cauta a le baga in terile noastre. Spune-rnI ce
impresie a facut brosura la Turd. Ar trebul sa
faci o nota si s'o daI atat lui Ali-Pasa, cat si
s'o trirnitl lui Ahmet-Effendi, in care sa clici,
acea ce mI-a scapat din vedere, ca la 1831
boerii se impotriveat .1a desfiintarea poslusici-
lor tot cu ace1eas1 cuvinte ce &AA astacll impo-
triva libertatif munceI, qicOnd, ca nu vor aye
cu ce se sluji in casa si in curtile lorisi a mil-
tiva \Tulle lor cele numeroase (vecif pentru aceasta
mucalita scrisoare a lui Dudescu dare -Villara
tiparita in Poporul Suveran din August 1848,
'pe care ar fi bine s'o traduci i s'o arql Tur-
cilor); 'ca cu toate adeste, desfiintandu-se -poslus-
nicil nu din vrerea boerilor, dar prin ucaz ru-
sesc, boerii se putura sluji maI bine cu slugi
sirnbriase si toate viile se cultiva all mai bine
QUESTION ECIONONIQUE" 511

cu munca libera a la journee et a la tache ;


fail ca aceasta sa fie prea scumpa sat se lip-
seasca. Ar trebul Inca sg dal oare-care desvol-
taxi despre renta care este Inca foarte ingreoiata
socotita 5 p.0/0, de vreme ce in Franta nu este
decat 2 sat 2 1/20/0.
,,Comuhistil nostri aci sunt nemultumitl ca
n'am cerut abolitia proprietatei, a rentel, etc.
NoI, call am atacat-privilegiul si monopolul pro-
prietatel, vom fi nevoiti a Ile lupta odata spre
a apëra proprietatea de comunism.
17
Am primit o scrisoare dela T. Bals, prin
care imi anunciazg cu parere de rët ca amnistia
este o minciuna de o cam data. Ea scid ilusiile
dupg carl aspirg Bals ; dar cred ca candidatii de
acest fel tocmal ne sunt folositori si trebuin-
ciosi, pentru acea tin relatil cu dinsul. C'est un
assez brave homme du reste et il parait avoir
beaucoup d'affection pour moi. Asa nu e de spe-
rat sg merg in Moldova. Era sg vie Negri aci,
dar nu cred ca va veni. Mavrogheni si Alex.
Mavrocordat sunt sa vie la Ems cu nevestele lor
si apoi aci. Ce fel de oameni sunt acestia, pe earl
tu 1-ai cunoscut? Et nu scit ce o sg fac ? Ce-o sa
mö mai fac ? Mijloacele nu me iarta a mai sedO in
Paris, si me tot uit incontro s'o apuc ca sa gasesc
la vie d bon marchd. Poate m'oiü duce a me
512 N. NALcEsou

a§eza in vre un or4el al Spaniel, cacl a venl


la Constantinopol nu ca§tig nimic in eftinAtate.

N. B.

trimit nisce articole e§ite in National,


sA le trimiV la Brussanl. Ii trimit alAturata
scrisoare dela D. Fernez. El m'a rugat ca sl-I de-
schiclf creditul astfel, adecA sa autorisezi pe Fillet
et Wille bancherul a plati ses bordereaux.
2. SA-I respuncll daca primesci ca frate-tëti
sA manance la masa familiei lul, dupa cum qice
CA a gasit doctorul de cuviinta.
3. Eil l'am autorisat ca sa ia un repeti-
tor de matematicA. Asemenea are un profesor
de arme 0 de piano dupa hotArirea lul Go-
lescu.
4. SA regulezl imbrIcAmintea lul. Frate-
tëti mi s'a plans CA n'are cisme. Et am rugat
erl pe D. Fernez sA-I faca, paha vel scrie
tu. Despre toate aceste puncte, me rog sA dal
deslu§irI cum vreI sa se urmeze."
EMIGRATIA LA PARIS 513

58. Paris, IC Iunie 1850.

Iubite Ghica,
M'al pus in mare nevoe cu intarlierea
acelor bani, dar in sMr§it cred Ca peste trei qile
II void prirni, dupa cum irni scriI.
41 trimit aci aläturi un certificat al doe-
torului §i un Ilya§ a lul Fernez, dupa care am
fost silit a autorisa pe frate-tai sa manance la
masa lui Fernez numal pana in 6 septarnani,
timp necesar pana sa vie réspunsul tat' §i ho-
tarirea cum vrel sa se urmeze intr'aceasta. De
acea scrie-mi indata. Frate-töfi asemenea se plange
ca n'are haine, ca tu nu i-ai hotarit de unde
sa iea §i cine sa-I faca. A venit la mine de i-am
dat o pereche de cisme, ca n'avea ; §i m'am
dus de am rugat pe D. Fernez sa-i cumpere o
pereche de cisme.
AV vrea sa-ml trim** raportul lui Ionescu.
Prin Mocani s'ar putO face propaganda §i
in Principate.
trimit aci un articol tiparit de o foaie
mensualä, ce ese la inceputul fie-carel lunl sub
riumirea de Ligue des peuples. Redactorul el este
unul Carpentier ce fusese colaboratorul et la Tri-
bune des peuples i banuit ca are relatil d'aproape
Ghka, Amintiri. 27,641. 33
514 N. Bli.x.csscu

cu politia. Acum este prieten cu Eliad §i vel


vedé ce scrie vestitul Locotenent in potriva ta.
It1 trimit o scrisoare catre Zane spre ré-
spuns la cea ce mi-a trimis, cite§te-o §i tu.
Mö rog ingrije§te de frate-met ceva§I,
chiama-1 §i fa-lsa inteleaga de nebunia ce am auclit
ca voesce a face, a se insura §i cu o fata saraca,
cand §i el este sarac. EU sunt a§a de superat
asupra-i in cat nu-1 pot scrie ; sä se gandeasca
la biata muma-mea atat de necajita , §i cat o
sa sufere cand va afla.
Cauta a trimite din bro§url in tara §i in
Moldova ; trimite cu vaporul vre-o douë trel la
M-me Anica Ghica la Galati §i la Negri.
Al tell
NI B.

llCauza§if d'aci urla ca in Buletinul" din


urma vincll tara Turcilor; vecll scrisoarea catre
Zane. Trimite la Brussa articolul lui Eliad".

59. Paris 26 Iunie 1850.

N'am nimic scrie. Sunt Inca superat


CATEE OONTELE ZAMOYSICI 515

putin pe tine, ca asigurandume ca al sa-ml tri-


mitl 577 fr. curend, m'aI fäcut a lua angajamente
cu unil alp §i nu numal neai dat de ru§ine, dar
m'al pus §1 in positie foarte critica.
Cred cä diseara voiil afla ca Ministerul
englez a scapat de criza In care era.
Marghiloman cel tiner se intoarce in tail.
0 sa te rog sa-I trimii acolo o scrisoare de re-
comandatie catre Ahmet Effendi. Am trebuinta
ca sa, poata fi cunoscut §i ocrotit de Ahmet".

60.

Lettre de N. Bdlcescu au Comte Zamoyski.

Monsieur le Comte,
J'ai lu attentivement la relation que vous
m'avez fait l'honneur de me communiquer et je me
conforme a votre invitation en vous faisant part
de mon opinion sur une question, dont l'impor-
tance est aussi grande, aussi vitale pour nous
autres Roumains que pour les Magyars et les
Polonais.
Vous me permettrez, Monsieur le Comte,
de ne pas m'etendre sur les dispositions gene-
516 N. BALCESCII

rales du plan, étant occupe en ce moment-ci


de traiter le sujet dans un écrit a part avec tous
les dévelloppernents qu'il comporte et de me
tenir strictement aux points qui concernent les
Roumains.
Les organes intelligents des differentes e-
migrations, qui se sont trouvés l'hiver passé en
Turquie ont tous senti que la federation seule
était la voie de salut des nations opprimees ; en
consequence ils admettent logiquement dans ce
pacte la Hongrie, la Pologne, la Croatie, la Serbie
et les Pays Roumains. Qui dit federation, dit
solidalité d'intérets, de droits, de charges et de
benefices ; en ceci l'experience nous a fait faire
un pas immense. La similitude de l'histoire et
des destinees de la Pologne, de la Hongrie, de
l'Italie et des Pays Roumains prouve supérieu-
rement que la solidarite seule peut garantir leur
existence a venir, car ce sont les querelles de
voisinage, la confusion des races, les guerres
d'ambition qui nous ont tous affaiblis puis livrés
successivement aux Turcs, aux Autrichiens et
aux Busses.
Cependant, Monsieur le Comte, je craMs
que la leçon du passe ne soit pas prise dans
toute la consideratiOn qu'elle mérite, malgré sa
gravite et des 'les premieres lignes de la rela-
CONFEDERATIIINEA ORIENTALA 517

tion, que vous m'avez fait l'honneur de rn 'en-


voyer, je suis oblige de m'arreter et de vous
prier de rn'édairer sur cette incertitude : Qu' en-
tend-on par Pays Roumains ? Sont-ce les Prin-
cipautes seulement, ou bien les Principautes, les
contrées du Sud de la Hongrie peuplOes exclu-
sivement ou en majorité par les Roumains? Je
penche A croire d'apres vos reserves a regard
de la Voyvodine Serbe que les memes reserves
s'appliquent aux Pays Roumains en general,
c'est-a..-dire aux Principautes et aux contrées peu-
plOes de Roumains comprises dans les limites
actuelles de la Hongrie et de la Transylvanie ;
mais un peu plus loin l'énumération des natio-
nalités de la Hongrie me fait presumer par l'o-
mission du nom Rournain, que l'emigration Hon-
groise entendrait par Pays Roumains les Prin-
cipautés seulement. J'insiste sur ce point, Mon-
sieur le Comte, d'abord parceque je suis Rou-
main, et qu'a ce titre il m'intéresse particulie-
rement ; mais je serais Otranger a la question
que j'insisterais egalement. Je crois que dans
l'interet du grand but que se proposent les dif-
férentes emigrations, les difficultés doivent etre
aplanies d'avance, les objections prevues et re-
solues, les droits constatés, le vague determine
et le principe nettement expose, afin que cha-
518 N. BALOESCII

cun sache en vertu du quoi II agit et pourquoi


il combat. Hommes de la liberte, n'évitons pas
la lurniere, et faisons la part de chacun avant la
bataille pour ne pas donner prise aux querelles
et a la confusion, et pour ne pas nous déchirer
apres avoir conquis la liberte de nos nationalités,
faute de nous etre entendus a temps.
A part cette incertitude que souleve la
question Romaine, la confeddration ou plutot la
ligue est possible, nécessaire, consequente avec
l'histoire et j'ajouterai le seul et unique moyen
pour nos nationalités de s'affranchir et dans l'a-
venir de se garantir contre les menaces enva-
hissantes du moscovitisme et du germanisme.
Ceci est de la politique generale et j'y adhere
parcequ'elle est large, bien entendue et que sa
raison n'a pas besoin d'être démontree pour etre
comprise. La Suzerainete de la Turquie que re--
migration Hongroise semble vouloir appeler a.
son secours ne peut pas etre défavorablernent
accueillie par les Rournains et en définitif ce
n'est qu'en un cas.
La Bande orientale ne peut done trouver
de difficultés sérieuses de la part des intéresses.
L'idee s'est revelee depuis longtemps elle est
;

constituée déja puisqu'elle est l'aspiration gene-


rale. Cependant, l'existence matérielle de la Bande
CONFEDERA TIIINEA ORIENTAL 519

rencontre une difficulté de mise en execution,


et cette difficulte est suscitée par le pays qui y
a le plus d'intëret, par la Hongrie. Monsieur
Kossuth dit: ,,Qu'il est avant tout Maghyare,
que c'est pour la Hongrie Magyare qu'il se d6-
voue ; qu'il veut absolument tout ce qu'il croit
indispensable pour l'existence de l'état Hongrois,
tel qu'il le concoit dans son unite historique et
politique. Hormis ces conditions indispensables
ii veut conceder aux differentes races et langues
repandues en Hongrie tout ce que peut leur don-
ner une égalite compl6te des droits civils et po-
litiques avec les Magyares et rrinne tout le de-
veloppement national, oute la part que peut
valoir a leurs langues respectives dans les ad-
ministrations locales la proportion nurnerique
des différentes populations. Mais ii veut comme
langue politique et diplomatique pour la Hon-
grie entière et comme lien d'unité entre toutes
les parties du pays, la langue Magyare". Cette
profession de foi de Monsieur Kossuth me jette
dans une profonde perplexité ; car elle me sem-
ble être la conclusion du système si malheureu-
sement pratiqué de 1848 a 1849. Certes per-
sonne ne rend plus de justice que moi a Mon-
sieur Kossuth et a la brave nation, dont il a
dirige les destinëes en ces derniers temps mais
;
520 N. BALCESCII

plus les qualités de M. Kossuth sont eminentes,


plus nous devons raisonner avec calme et re-
sister a l'entrainement. Cette profession de foi
affaiblit la bande de 15 millions d'ames Hon-
grois, Roumains et Slaves, et d'un appoint de
six autres millions de Roumains des Principau-
.Ws y comprises les deux provinces de yace Rou-
maine (la Bucovine et la Bassarabie) enclavees
aujourd'hui dans les Empires d'Autriche et de
Russie. Et voici pourquoi.
- Selon nous l'unite politique de la Hongrie
au rnoyen d'une administration, d'une langue,
et d'un etat Magyare est une impossibilite, et cette
impossibilite, Monsieur le Comte, ressort de la
statistique, de la geographie et de l'histoire, des
moeurs, des traditions opposees et des habitu-
des des différentes races. Les Magyares en tant
que Magyares auront une place distinguée dans
la ligue orientale, mais les Magyares, corps
politique dirigeant et absorbant l'individualité
Roumaine et Slave, ne peuvent que ressusciter
les conflits de races et perpetuer la guerre ci-
vile. Supposons la Bande orientale d'après Mon-
sieur Kossuth... Il est hors de doute que la
Croatie voudra y rentrer comme etat a part, et
refusera les armes a la main comme en 1848
de reconnaitre la suprématie politique d'une
CONFEDERATIIINEA. OBIENTALA 521

autre langue et d'une autre race. II y aurait


done lutte ou derogation au principe Magyare ,
et en meme temps un affaiblissement de la
Bande. Refusera-t-on aux Roumains, aux Serbes
et aux Illiriens ce que l'on sera oblige de gre
ou de force de reconnaitre aux Croates? Vous
voyez, Monsieur le Comte, que les Magyares se-
ront forces d'errer dans un cercle vicieux vio-
lent, dont le moindre defaut sera de léser le
principe fondamental de l'association generale,
respect et reconnaissance des nationalite's. Et si
l'influence de la Pologne, qui ne saurait etre que
grande dans la confederation, ne pourrait parvenir
h, denouer les' difficultés en litige, qu'arriverait-il ?
Il arriverait que la nation magyare, par raison
supreme de salut, détruira en elle meme tout
germe de libertO et courbera sa propre tete sous
une autorité dictatoriale pour etouffer par la
terreur les dissidences de races, car autrement
avec un regime taut soit peu liberal, un prin-
cipe d'élection, quelque mince qu'il puisse etre,
la majorité slave et roumaine Ctoufferait l'Otat
legal c. a,. d. l'état magyare. Admettre l'unité
politique et historique d'un état magyare c'est
poser en principe le suicide de la race magyare,
et c'est ce que nous ne voudrions jamais nous
autres Roumains dont l'existence est plus etroi-
522 N. IILLOEBCII

tement liée à celle des Magyares. A cOtO de ce


danger permanent existent d'autres dangers non
moins graves. Les haines de race a, race au lieu
de s'Oteindre se raviveraient plus animées que
jamais, les Slaves pactiseront de coeur et de
main avec tout espbce de libérateurs, s'appelas-
sent-ils Russes ou Allemands, les Roumains les
suivraient ou tourneraient leurs regards vers
leurs freres des .Principautes, la Hongrie serait
chaque jour un probleme, et la prosperite, la
force, l'existence de la confédération entière sans
cesse en jeu. 1848 a été l'explosion de la guerre
des races couvant depuis mille ans, et c'est
parceque Pon a sauté pieds joints par dessus le
principe des nationalités que nous avons tous
été englouti dans un commun naufrage, Serbes,
Croates, Roumains, Magyares. A ce sujet, Mon-
sieur, nous ne saurions assez lober les Galli-
ciens d'avoir compris la foi nouvelle en n'insis-
tant pas sur l'incorporation de la Bucovine
la Galicie et d'avoir fait le sacrifice encore plus
rigoureux des RuthOniens.
Une étude sérieuse et la connaissance de
l'antagonisme profond des diverses races de
la Hongrie m'a convaincu de l'irnpossibilitO d'un
état Hongrois dans les proportions d'unitO poli-
tique et historique comme l'entrevoit Monsieur
CONFEDEILATIIINEA ORIENTAL 523

Kossuth. Je ne serais pas Roumain, que je n'en


penserais autrement ; relier a, la ligue des peuples
la Hongrie avec sa complication actuelle et en
vertu du principe magyare seulement c'est se
preparer des maux incalculables. La ligue des
peuples, dont nous nous occupons procède du
sentiment de l'injustice, qui a ete commise a
leur ëgard et de l'iniquite politique du parque-
tage des nationalitës sans afinité et sans liens
entre elles. La force des gouvernements Autri-
chien et Russe se trouve dans l'antagonisme
des différentes races qui composent leurs em-
pires. Diviser c'est regner. Aussi, Monsieur le
Comte, je pense que le droit historique est un
mauvais droit h invoquer, car c'est le droit de
la force, de l'invasion et de la conquete et nous
cherchons a, nous affranchir par le droit im-
muable : la justice. Or, se qui est juste pour le
Magyare, pour le Polonais, pour l'Italien, doit
etre juste pour le Slave et le Roumain et ré-
ciproquement pour tous ; la justice ne peut avoir
deux mesures. Aujourd'hui la justice pour les
peuples est contenue dans la question stricte
des nationalités ; c'est par elles et pour elles
qu'ils se meuvent.
Mais enfin voyons ce qu'est en Hongrie
le droit historique; le droit est incontestablement
524 N. BILOESCII

la conquete. Ii y a mile ans de cela, les Magyares


envahissent les pays occupés par les Slaves et
les Roumains, et s'établissent au milieu d'eux.
Mais ces populations disparaissent-elles ? La con-
quete subit-elle les memes phases que dans la
Gaule, en Italie, en Espagne et ailleurs ? Les
Slaves et les Roumains perdent-ils le souvenir
de leur origine et de leur importance ; abdiquent-
ils leurs moeurs, leurs costumes, leurs idiomes?
Non, ils cedent a la force envahissante sans l'ac-
cepter, les trois races campent dans les mernes
positions morales et matérielles et au bout de
mile ans elles se retrouvent face a face comme
aux jours d'Arpad et .les armes a. la main. Si
la conquete est parvenue a prendre racine sur
quelques points du territoire, elle est cependant
restëe toujours a l'état d'agression, mais elle a
Ochoué dans la denationalisation, et c'est la seule
conquete rOelle et qui puisse justifier le titre
historique. Pendant le moyen age, non seule-
ment l'arnalgame ne s'effectue pas malgré les
lois féroces de l'epoque, mais les races s'éloi-
gnent d'avantage les unes des autres, et se hals-
sent de plus en plus dans leur déchéance poli-
tique et l'isolement oil les place la diversité des
langues, des traditions et des religions. Durant
cette longue période les peuples de la Hongrie
CONFEDERATIIINEA OSIENTALA 526

passent a se hair et h se battre entre eux, sauf


quelques efforts communs contre les Tures ; leurs
guerres intestines ouvrent la Hongrie aux Tures
et finalement la livrent h l'Autriche.
Parmi les nationalités opprimées de la
Hongrie aucune ne fut plus maltraitée, mais aussi
aucune plus tenace h tenter l'affranchissement
que la race Roumaine. Des 1438 les Saxons,
les Hongrois et les Sicules de la Transylvanie
forment une ligue contre les Roumains ; on leur
enleve les droits civils et politiques ; ainsi que
M. Kossuth lui merne l'a rappele en 1848 h la
tribune et clans ses circulaires, leur nom meme
était fiétri par les lois du pays. Les Roumains
par repressailles et instinct de race prennent part
h toutes les guerres des Principautés contre la
Hongrie, et fomentent sans cesse des souleve-
ments.. En 1784 il fallut les efforts combines de
la noblesse Transylvaine et des impériaux pour
étouffer la revolution doublement politique et
sociale tent6e par bora. En 1791 les Roumains
réclament de l'Empereur Leopold leur emanci-
pation ; la diete Transylvaine s'y refusa. Cepen-
dant malgre repression legale, malgre la séverite
des edits, malgre l'incertitude et l'avenir, la foi
de la nationalite survit h tout ; la race mise
hors la loi se revele par sa persistance h de-
526 N. BALCEBOU

mander l'affranchissement. Vint 1848. Les Ma-


gyares proclambrent ce que M. Kossuth appelle
l'egalite des droits. La di6te Transylvaine, non
obstant les nouveaux droits politiques et civils,
conclut l'acte d'annexion de la Transylvanie a, la
Hongrie sans consulter ou plutOt malgré la po-
pulation Roumaine. Cet inqualifiable et impoli-
tique mepris de la diète et le régime de ter-
reur auquel on soumit les Roumains, donna
le signal de cette guerre néfaste , qui a plonge
la Transylvanie dans la ruine et la misëre. Les
Roumains comme les Slaves ne purent et ne
dilrent pas se contenter de l'egalite devant la
loi, qui d'ailleurs ne leur arrivait pas par un
effet de la bonne volonté des Magyares, mais
par effet providentiel et absolu de la revolution
de Mars ; egalite des droits les faisait Magyares
et ils voulaient rester Roumains et Slaves. Cette
égalité pour are vraie devait provenir de Vega-
lite des nationalités. Egalite des nationalitOs fut
donc le voeu et la demande generate d'un bout
de la Hongrie a l'autre.
Vous connaissez, Monsieur le Comte, le
succès de ces demandes ; elles rencontrèrent une
résistance a laquelle certes on ne devait pas
s'attendre après une revolution faite au ,nom de
la liberté, de l'OgalitO et de la fraternité. Cette
CONPEDERATIIINEA ORIENTALA 627

résistance fatale et en quelque sorte aveugle,


sonna le toxin de la guerre civile au Nord, au
Sud, partout, et amena les Autrichiens et les
Russes. Je suis intirnement convaincu que les
destinées de la Hongrie eussent Oté toutes au-
tres si le gouvernement rOvolutionnaire de Pesth
avait transigé avec les Slaves et les Roumains
et voulu revenir de son système de tout par et
pour le Magyarisme. Le gouvernement révolu-
tionnaire de Pest a peine instituO a eu le tort
de se poser en gouvernement legitime. Au lieu
d'être un intermédiaire et un concihateur entre
les inimitiés, les intOrets des races, il est resté
parti hostile, puisqu'il n'était aux yeux des Rou-
mains et des Slaves que le gouverment Magyare,
aclamé et soutenu par les Magyares seuls. Ce
n'est pas par sympathie pour le despotisme que
les Roumains ont fait la guerre en Transylvanie
et dans le Banat ; comme les Croates et les
Serbes, ils ont étO forcément amenés a soutenir
l'Autriche pour ne pas mentir a la foi de la na-
tionalitO qui les a fait vivre depuis dix siècles.
L'Autriche a parfaitement et depuis longternps
compris ce que la foi nationale avait de force,
d'energie et de puissance ; et pendant que le
gouvernement Magyare refusait catégoriquement,
l'Autriche promettait et donnait ; ce fut l'appat.
528 N. BALCESCII

Les populations trompees par l'Autriche crient


encore aujourd'hui ce qu'elles criaient apres Mars
1848 : e'galite' des nationalitds et fdddration. Ces
quelques mots contiennent l'avenir des peuples,
la destruction de l'Autriche et la garantie réelle
d'existence pour les Magyares en tant que race.
Penser a denationaliser aujourd'hui, apres l'expé-
rience de dix siëcles et l'experience sanglante
de deux dernières années, les races de la Hon-
grie et les plier a une suprematie quelconque,
est une chimere pleine de désastres et de dé-
combres. Il est incontestable que six millions
de Slaves , trois millions et demie de Roumains,
dont les efforts tendent au nom de la federa-
tion a détruire l'Autriche, ne voudront jamais
subir la suprématie de cinq millions de Ma-
gyares contre lesquels ils protestent depuis qu'ils
se connaissent. Cela tombe sous le sens. Le
droit historique nous ramène done droit au point
du depart: la force, l'invasion et la conquete.
Ce droit n'est pas une solution admissible, car
il est la question meme. Du reste, vous avez
vu plus haut, Monsieur le Comte, que les Rou-
mains comme les Slaves ont aussi un droit his-
torique a faire valoir, droit bien antérieur a
celui de Magyares. Voila, done deux droits his-
toriques en presence; lequel est le plus juste?
CO NFEDER ATTUNEA ORIENTAL A 529

Les nationalités de la Hongrie, au lieu de s'en-


tredéchirer éternellement l'histoire a, la main,
ne feraient-elles pas mieux de s'en rapporter
au droit nature], seul droit imprescriptible, et
de tacher de vivre comme soeurs dans leur pa-
trie commune ? Je le rep6te, Monsieur le Comte,
non seulement le droit historique n'est ni une
preuve, ni un droit, et ne peut favoriser l'unité
d'un kat purement Magyare, mais la statistique
et la géographie s'y opposent egalement. Au-
cune des trois races, dont les forces numeriques
se balansent a peu pres, ne saurait s'imposer
aux deux autres avec ses moeurs, ses aptitudes,
ses tendances et ses souvenirs historiques,. sa
littérature et sa langue, sans encourir l'accusa-
ton d'ambition et par consequent sans provo-
quer la resistance. Et considérez qu'en 1848 les
Roumains et les Slaves ont hautement dit: maitres
pour maitres, nous choisissons les Autrichiens
parcequ'ils promettent regalité des nationalités.
Ce cri n'est pas parti des meneurs et des chefs,
il est parti des masses ; de 1848 a, 1849 il s'est
trouvé des homm es parmi les Slaves et les Rou-
mains qui ont abondé dans le sens de la poli-
tique Magyare, se réservant de la combattre plus
tard. Malgré leur popularité ils n'ont pu detour-
ner leurs nations de la pensée éternelle: Pas de
Ghica, Amintiri, 27,641. 34
530 N. BALCESC17

suprematie, nationalité intacte. Ces homrnes ont


fini tous par etre rejetés et considérés comme
transfuges. La geographie vient au secours des
chiffres ; en effet, on dirait que la Providence,
dans la prevision de ce qui se passe aujourd'hui,
a pris soin pour faciliter la solution de la ques-
tion des nationalites, de grouper h part les for-
ces de chacune d'elles et de rnarquer chaque
contrée du caractbre indelible du peuple qui l'ha-
bite ;les Hongrois vivant parmi les Roumains,
les Slaves parmi les Hongrois et vice-versa ne
sont que des cas prives ou des colonies étiolees
qui degen6rent et se den ationalisent rapidement.
,,La Hongrie ne peut done pas entrer comme
Otat Magyare dans la ligue sans subir une trans-
formation interieure. Cette transformation selon
les Roumains n'attenuerait en rien le rang, la
force et l'influence que la Hongrie occuperait
dans la ligue, et aurait pour effet d'agrandir
merne son territoire, en attirant les Roumains
des Principautes ; la transformation consisterait
en une demarcation des races d'après les lois
d'une majorite bien constatee ; chaque nationa-
lite s'organiserait elle-meme selon ses propres
besoins et ses aptitudes, et toutes auraient entre
elles un lien federal h l'instar de la Suisse, le-
quel servirait a rattacher une Hongrie abstraite
CONFEDERATIIINEA OR1ENTALA 531

a la grande bande ou ligue orientale. Voila,


Monsieur le Comte, la pensée générale des Rou-
mains ; les dOveloppements et les consequences
sont faciles a entrevoir. Si. Monsieur Kossuth
veut assurer l'existence et le developpement de
la nation Magyare et concourir a l'affranchisse-
ment des nations subjuguees et enchainèes, ii
peut compter sur dix millions de Roumains et
sur les Slaves probablement aussi, mais a, titre
d'alliés, de fedérés et de fr6res. Notre principe
politique est simple: respect, reconnaissance,
.6galitO et solidaritO des nationalités ; dix siècles
de luttes et de souffrances ont agrandi ce prin-
cipe. Quelque inconvenient que peut avoir la réa-
lisation de ce principe pour les illusions histo-
riques des quelqu'uns
. des Magyares, nous cro-
yons, et en cela nous sommes d'accord avec la
majoritO des Magyares éclairOs, qu'il est seul
capable d'unir nos efforts et de nous faire trou-
ver des sécurités mutuelles contre toute even-
tualité intérieure ou extérieure ; l'unité politique
de la Hongrie, autre que par un pacte federal,
serait la perte de la nation Magyare ; car elle
se heurterait dans ses essais de dOveloppement
contre une majoritO hostile.
En vous envoyant, Monsieur le Comte, cet
exposé rapide qui est le résurnO de l'opinion ge-
582 N. BALCESCII

1161-ale des Roumains de la Hongrie, je ne puis


assez vous remercier de l'honneur que vous
m'avez fait de vous adresser a moi plutet qu'a
d'autres.
Je profite de l'occasion , M. le Comte,
pour vous prier de faire parvenir a Monsieur
le Prince Czartoryski l'expression de la recon-
naissance que les Roumains lui doivent pour le
rdle conciliateur de sa politique, pour les no-
bles efforts qu'il a tente en faveur de leurs droits
pendant les deux dernibres années et pour l'appui
diplomatique qu'il n'a cess6 depuis a accorder
a l'émigration Roumaine.
Agreez, je vous en prie, M. le Comte, l'ex-
pression de ma trbs haute consideration.

Votre tres devoue serviteur


N. B«lcesco.
Paris ce 1er Juillet 1850.
18, Rue St. Dominique, St. Gerniain".

61. Paris 6 Iulie 1850.

Ce mal umblati dupa comiteturi, cand nu


sunt banl ? Cu ce sa fad propaganda, sa tri-
STAREA EMIGRATILOR 533

miI agentl? Scii ca e cu neputinta a stringe


contributii din tail. Apol scil ca cei mal multi
din no)", nu mai ail rnijloace de trait aci, §i sunt
silii a se impra§tia. Et insurni nu wit incotro
sa plec, ca sa, pot till. 111i s'at sleit toate mi-
jloacele §i traese pe datoril de atata vreme. De
cand sunt aci, muma-mea nu mi-a putut trimite
decat 600 fr. In tara nu se gasesc bath, nici
ca sä se imprurnute cine-va cu ipoteca , nici
ca sä vint. Vroiam sa vindem in* cea mai
mica, ni§te vil §i ni§te locuri de casa din Bu-
curesci §i muma-mea imi .scrie ca nu poate ca-
peta mu§terii.
Ti-am spus de mai multe ori, cä alt mi-
jloc ca sa traim n'avern, cleat dela Turd sa
capotam cu imprumutare de nu altmintrelea.
Gole§til ail facut propunere la guvernul
turces3 §i nu le-a dat Inca. nici un respuns. Ar
trebui ca sa caqi tu, ca sat guvernul, sat vre un
particular sat bancher d'acolo sa primeasca, a ne
face o imprumutare de cate-va mh de galbeni pe
ipoteca de mo§ii §i cu o dobinda, mai omeneasca.
Bratienii, precum §i nol suntem gata
G-olescii,
a pune ipoteca. mo§iile noastre, cari fac mai
mune mil de galbeni. Gande§te-te la aceasta §i
yelp de nu pop' face treaba prin Alléon sat alt
cineva, de nu poti prin guvern. Altmintrelea nu
534 N. BALCESCII

putem nici a mai tral. Et traesc ca vai de om


de a§1 fi putut Meal sa mai remal vre-o cate-
va luni pana sa sfar§esc lucrarea istorica ce am
inceput. Me gandese sä me duc sa me fac da-
seal in vre un ora§el din taxa turceasca.
Gande§te-te serios §i cauta a ne scoate
din nevoie, altmintrelea toate planurile sunt za-
darnice, cad judeca Ca subscriptil nu putem
a§tepta. Moldovenil aü fagaduit §i n'at facut
nimic.
Fa bine, me rog, de chiama pe Barbu §i-I
povatuesce sa se intoarca in tail, ca sa, caute
de casa, ca biata mumä-mea e singura §i I-a
scris §i ea ca s rnearga in tail.
trimit aci o scrisoare, ce am adresat
lui. Zamoyski dupa cererea iui §i in urma unei
comunicatil ce mi-a fgcut. Pastreaz'o pentru tine
§i n'o areta la nimenl. Intr'insa se cuprind mai
toate notele ce-mI cereal.
De s'ar numi comisia, ar trebul sg, se nu-
measca Brg,tianul cel mare, Alecu sag §tefan
Golescu cu mine; dar inca odata fara chip de
bani nu mai incerc41 nimic.
Complimente multe la M-me Ghica."
AFACERi PAMILIARE VI POLITICE 535

62. ,Paris 16 Julie 1850.

In alaturata scrisoare catre Alecu Golescu


dela mine vel vedé respunsul meg la propune-
rea celor dela Brussa.
Scrie-rni, me rog, ce impresie a facut pe la
Turd bro§ura mea, precum §i in tara. Peste
putine qile iti voit mal trirnite vre-o cate-va
exemplare. Am scris lui Barbu ca sa se duca
in tart,. Fa bine de-1 veql §i-1 indeamna, sä plece
in tara, dupa, cum voesce §i rnumä-rnea. De nu
va fi mijloc ca sa mearga in taxa, apol pornesce-1
in Moldova. Me rog tare sa te ocupi de aceasta.
N'am sail spun nimic alta. Arapila e la Carls-
bad cu murna-sa §i apol va merge in Transil-
vania peste vre-o douë luni.
Nu sciii nimic nici din Transilvania, nici
din tara §i Moldova.
Fiindlca te rog sa ingrijescl pentru frate-
meg, iata §1 eü ingrijesc pentru al teg. Am auclit
ca face nine pe credit la croitor §i am clis croi-
torului sa nu-I mai faca fara scirea ta §i sa-ml
trimiä nota ca sa ti-o trimit tie, ca sä o plä-
tesci. Frate-teg a cerut bani la M-me Carnpi-
neanu (ex-Ottetele§iano), ce a fost cate-va clile
aci. Ea nu a vrut sa-I dea §i mi-a spus. I-am
clis §i eg ca bine a facut, de nu i-a dat, ca poate
5,30 N. BA LCESCII

if cheltuia. Pentru acea mai bine am gasit cu


cale ca trimit nota §i tu sä ingrije§ti pen-
tru plata fara a-I trirnite banii WT. Ii poti tri-
mite sat mie saa d-lui Fernez. A§tept 'MO. re-
spuns despre cate ti-am scris in privinta ft-ate-tea.
Adu arninte la M-me Ghica ca-mi este da-
toare done respunsuri. Ved ca iar s'a dat lenei.
Am trimis pe Marghiloman cel mic in
teara. Me rog mai intaia sa-1 trirniti o recoman-
datie catre Ahmed-Effendi. Scrisoarea s'o adre-
sezi subt numele Mihaescu la Bucuresci, §i s'o
trimiti lui Grent, qicOndu-1 ca s'o dea in mana
lui Marghiloman Mihalache. Asemenea vei urma
cu toate ce-ti voia trimite sub acel nume §i i le vet
trimite §i tu. El 0 sa-mi scrie sub numele Albert
Smith la Constantinopol dand scrisoarea tot lui
G-rent, la mine ,§i apol prin tine la Savie (?) aci.
Acea ce-ti qic sa faci e neaperat, pentru cä la o
trebuinta sä aiba protectia Turculul, cum §i ca
sa. pue pe junirnea din tear& in raport cu dinsul."

63. Paris 26 lulie 1850.

Iubite Ghica, scrisorile lul Ionescu m'at


interesat foarte. P'acolo ni se deschide un camp
felurit §i bogat, in care putem mult semana §i
STAREA EMIGRATILOR 637

mult secera. Trebue sä ne ocupdm cu tot di-


nadinsul. In loc de canal la Chiustenge n'ar fi
mai bine d'a face un drum de fier ?
Spune lui Ionescu sd-mi capete §i mie un
ciflac, cdci am de gand ca cel mult de prima-
yard sä merg sä me a§ez in Dobrogea ; poate
frate-met Costache o merge inainte. A§1 vrea
sä am mai multe amönunturi despre aceasta.
Ar fi bine ca Ionescu sa facd o relatie ldmu-
rita despre toate intr'un memoar §i s mi-1 irn-
parta§eascd, ca sd ne putem folosl de dinsul.
Scrisorile lui ti le voit trirnite pe po§ta
viitoare.
Sunt trel luni de clile de cand in toate
scrisorile tale citesc aceastä frasä : tl trimit
bani prin Pillet-Will & Co. etc." Adese fad aceasta
varianta: Cu mta viitoare iti trirnit bani etc."
Efectul acestui fras stereotip este, ca in toate
clilele de po§ta sa me pornesc tocmai in cel-lalt
cap al Parisului la numitul bancher §i sd me
intorc cu buzele umflate. Cat va mai tine a-
ceasta mistificatie ?
Fd bine de ocaresce pe Bolliac cd nu mi-a
respuns la scrisoarea ce i-am scris pentru frate-
seti ; nu-i mai Krill, de vreme ce nu-mi respunde.
Am intrat in platca de 250 fr., caci am trebuit
sd jail o datorie a lui pe searna mea i sa dat
538 N. BALOBEICII

poli ca sa nu-1 inchicla. Dadi pana in 10 clile


nu voit primi banii dela Bo Iliac, apol me in-
chide pe mine. Russet inca a platit o suma §i
mai mare. Chiar daca, n'avea bani Bo Iliac putea
sa ne scrie, ca sä scim ce sa facem §i sa nu ne
lasam in nadejdea lui.
Cärpe ce-mi ceri, cum §i tot ce ml-al mai
cerut, cum cisine §. a. 1., nu pocig a ti le trirnite
acuma, neavend nici bani, nici credit, cad la li-
brarul meg am mai luat cäri pe credit pentru
Golescu albul §i nu mi-ag trimis banil nimeni.
,,Scrie-mi dacä este mijloc d'a-§1 capaa cine-
va viata prin Bulgaria muncind, cad a§1 vrea
mult sä rnerg a me a§eza acolo, mijloacele nu
me iarta a mai §edé aci.
Scrierea lui Deprez se alcatuesce de deo-
sebite articole ce a scris in Revue des deux
mondes.
Frate-teg cere sa-i dal 10 fr. pe septarnana
pour menus plaisirs.
Gandesc ca articolul ce ti-am trirnis, adica
epistola mea la Z[amoyski], cuprinde toate no-
titele ce vreai ; de voescl mai mult, scrie-mi."
STAREA EMIGRAVLOR 639

64. ,Paris 6 August 1850.

Ved ca al artag, §i cand ii vine pofta de


galceava, cadi pe cine ii ese inainte, §i ast-fel
pici in gre§ala d'a fi nedrept §i d'a te indol de
cel mai buni ai tel prieteni. Ce-ti venl sa dici
ca eü i Aräpila avem defienta de tine ? Pana a
nu pleca acesta la Viena, nu ti-am scris ca
plead, §i pentru ce ? El se plange asemenea de
tine ca nu i-ai scris §i nu i-al trimis banil ce
a dat la pension pentru frate-tha, pentru care
a dat polita Ca .le va plat la luna lui Iulie. So-
rocul a trecut §i banil nu sunt platiti. El se
afla acum la Marienbad. Stint cam sup6rat pe
dinsul. Ti trimisesem ca sä mal ro§easca, pe Ro-
manii din partea locului, §i mi-e tearnä ca in loc
sa, faca el ceva, pe dinsul ran prefacut din negru
in negru-galben. E cam moale §i fära indra-
sneala.
In pricina banilor ce era sa-mi trimiti, ar
fi fost de dorit ca sa Wei** pana, vei avO §i
II vei trimite, §i apoi sa-mi senT ca, i-al trimis.
Mi-al fi crutat ast-fel multe superari. In scri-
soarea din urma, Inca serif cä i-al trimis, me
duc la bancher §i es ru§inat. Fil mai serios la
vorba.
MO N. BALCESCII

Imf scril la 14 Julie ca-mi trimiI cu acel


curier doue proiecte pentru gendarml §i coordo-
nazi §i nu mi-le trimiti, trimitendu-mi inse al.
tul pe care imi scril ca o sa-1 trimitl in sep-
tamana viitoare. Ce va sa clica incurcatura
asta ? .

Scrisoarea lui Achmet ti-o trimesel.


Nu-mi scrii dad, ai trimis in tall ceva
bropri ; de vrel, mal trimit. Un librar dela
Petersburg a facut comision la librarul meg pen-
tru vre-o cate-va esemplare, earl i s'ag trimis.
Aid s'a umplut Parisul de Moldo-Romani. Vin
pe toate gilele.
Lui Barbu am scris in mal multe renduri.
Fa bine de stäruesce de dinsul sa plece. Despre
frate-tet, gait de nota croitorulul ce ti-am tri-
mis, mi-a mai venit alt croitor cu o politä a lui
de vre-o 300 fr. ca sa o platesc eg. Nu scig cum
a putut sä cheltuiasca mai bine de 700 ft. pe
haine intr'un an. L'am mustrat pentru asta. Se
vede ca a facut haine §i le-a vindut. Teulescu
se plange ca i-a luat un palton imprurnut §i i
l'a vindut. MI-a clis scrit sa i-1 platesci.
Me rog sa-rni trirnip cu cel dintal ocasion
§ahul i cutia de Wade ce o am acolo. D. Flo-
rescu am auclit ca este sa vie; trimite prin el.
ST AREA EMIGRATILOR 541

Magheru e in Transilvania i n'a venit de


loc la Paris. Ion Brätianu s'a dus asernenea in
Transilvania".

65. ,Paris 16 August 1850.

Tubite Ghica,

Sunt bolnav, de acea null pot scrie mult.


Il trimit tot prin Belhomme ake 50 esemplare
din Question e'conomique; cata a le baga in tart.
Am scris la Londra pentru styl.ographie §i
11

am is ca sa tbl-o trimita de a dreptul la Constan-


tinopol.
Nu scit de oia puté implini toate co-
misioanele din lipsa de banl. Mi-al trimis 600
fr., din earl dupa o scrisoare a ta trecuta 577
sunt pentru mine, remane dar 23 fr. al tel.
Voig pune septarnana asta sub tipar o
revista. Voiü scoate un numer §i de se va puté,
adica de se va gasI bani, apol om continua. Un
numer de 4 coale 8" costisesce la 300 fr.
Acea ce-mI spul despre Maghiari nu e a-
deverat. Am ispitit pe Teleky. Klapka a fost
pe aid doue clue §i a venit sa me vadä.
Spune complimente la T. Bal i cauta a
542 N. BALCESCII

trage vre un folos de §ederea lul acolo. Nu uita


a-mi trimite §ahul §i cutia de palarie ce am
acolo, cum §i ceva tutun §i tumbechl mai cu
seamd.
In Semaine vel vedé un articol al lul Eliad,
in care spune comploturile tale rusescl cu cel
dela Brussa, din Paris §i din Bucurescl.
Nevoe cu cornpatrio01 avem §i aci. Aucl
ca Peretz a fugit aseara §i me lasa pe mine in
platca de 250 fr., pentru care am dat rövas et
ca sa nu-1 las sä-1 inchiä. Sorocul de platit e
peste o septamand §i nu sal cum sa fac.
Spune-I frate-söti sa ingrijeasca el a mi-I tri-
mite indata.
Ii alatur aci o hartie care mi-a dat'o
dol agronornI, ce ar vol sa vie acolo. Conditiile
nu sunt absolute §i cu observatiile ce le-am fa-
cut, vëd ca vor ldsa mult dintr'insele. Cred ca
te vel pute folosi de din§ii la mo§ia ta. Scrie-mi,
de al trebuinta §i ce condip le dal.

N. B."
STAREA EMIGRATILOR 543

66. Paris 26 August 1850.

lubite Ghica,

N'am vreme ail scrie mult, §i putin am


sail Vic.
Mö intrebi cum m'am in§elat cu Golescil,
§i pe ce terneiuri. Ei singuri ag venit §i rni-ail
qis, ca sunt gata sa intre in ori-ce fel de or-
ganisatie se pun la dispositiunea noastrg.
§i
Sunt tare multgrnit de din§ii §i farg sa se fi
baut sau certat cu Eliad, se invoesc ca este
un mi§el. Sunt oameni sinceri §i cred Ca vor fi
de mare folos causel.
Sunt lesne de in§elat §i pentru acea Eliad
i-a esploatat , dar acum, ca sunt desabuzati, cred
cg ne vor fi de folos.
Despre Magheru asemenea, A. Golescu i-a
vorbit mult §i crecl Ca .§i el va fi cu nol. ca
despre Tell, e tot cu Eliad , scii ca se aflg in
G-recia §i nadajclue§te ca Turcil il va interna cu
Eliad la Chio, facendu-le lean., dupg cum se
Vice cg le-a propus.
Mi-ar pgr6 bine, caci sunt mult strimto-
rati §i all copii si neveste.
Veli dar Ca top' revoluVonaril cei mai in-
544 N. BILOESCII

sernnati sunt cu not, adeca cu opinia §i partida


ce cred ca e mal sincera §i mai priceputa.
Eti incep peste putin revista, scotind un
numer de vre-o cinci coale. Ingrijasce §i tu sail
VI fagaduiala data de a ajuta publicatia, cum §i
d'a gäsi mijloc d'a o baga in tara.
Ar fi neaperat d'a me repecli 'Ana la Lon-
dra, unde scii ca se afla §1 Mazzini. Vai vedé
ce voill pute face.
Pentru ce IVI-me Ghica nu mai vrea sa-mi
scrie ?
Ahmet-Effendi scrie lui Sefels acestea :
Les Valaques, qui désirent rentrer dans le pays,
n'ont qu'a dresser une lettre a Stirbey sans au-
11

cune protestation, mais seulement pour prendre


l'angagement de ne rien entreprendre contre
l'ordre des choses établi. Le pays leur sera
.,ouvert.
Am pus pe Sefels sa ceara deslu§irile ur-
matoare :
I. Dacä aceasta cuprinde §i pe cel espa-
triati cu firman?
2. Dad, vre unul din not, mergend in Mol-
dova, poate fi indatorat a face cererea ceruta
catre StirbeI sat Ghica, de vreme ce, cand merge
in Constantinopol sag intr'altä parte a Turciei,
nu ni se cere nici o declaratie.
ACTIIINEA EMIGILATILOR 645

A§tept respunsul precum §i curierul viitor,


prin care imi fägadueV a-mi spune despre am-
nistie. In Ligue des peuples am aulit a a mai
e§it un articol in care Eliad te injura anume.
Cred ca nu merita o refutatie, cad ar fi a da
importantA acestei fol, ce ese odata pe lunä §i
pe care n'o cite§te nimerg, nici nu e cunoscutä.
Aud Inca ca, a §i incetat. Ea am trimis röspuns
redactorului, Mcendu-1 sä inteleaga necuviinta
unor asemenea articole. Cred ca e destul.

77
Cu pqta viitoare spune lui Barbu Ca volt
respunde la scrisoarea lui.
,;M-me Emmeline Raymond se afla aci de
douë qile §i mi-a spus sä-ti scrit complimente."

Gkica, Amintiri, P7,641. 35


546 N. BALCEscu

67. Paris 6 Septembrie 1850.

Iubite Ghica, IV suit pe scurt, caci vre-


mea imi lipsesce. Mai antaitt, spre a respunde la
cea ce imi serif in scrisoarea ta din 14 August
despre mi§carea ce se pregatesce in tara, cu
toate ca se potrivesce cu scrisorile ce prirnim
din taxa, dar nu cred cä s'o face nimic. Cand
o fi sä se scoale tan, tot nol om scula-o. Din-
tr'o parte imi pare bine de aceste vorbe qite
in tall, cad da de hrana §i intretine viata in
popor. Dar a crede ca se va face o miFare, nu
pot. C'est trop absurde. Astacli am fost adunati
Golescii, Bratianu, Voinescu, Russet, Malinescu,
frate-mea §i et. Vorba era ca sä trirnitern pe
cine-va la Londra ca sä fraterniseze cu emigratii
organisati acolo, adeca Mazzini, Ledru-Rollin, re-
dactorii Proserisulul. Am fost ales et ca sa me
due, dar n'am primit din pricina ca declaran-
du-mö pe MA, cum se cere, nu me voit mai
puté intoarce in Franta, nici in nici un loc pe
continent. Apoi am nevoe sa stat in Paris pana
in primavara, ca sa sfar§esc scrierea istorica ce
lucrez, care cred ca va fi mai folositoare natiei
cleat conlucrarea mea la Londra in redactia Pro-
serisuluI. A minas dar lucrul baltä pana se va
gasl un homme de bonne volonté.
Ao TruNEA. EXIGRATILOS 547

Revista care incepe aci am hotarit a o


incepe cu un apel sat proclamatie iscalitä de
toti de aid, care sa arate ca suntem unitl. Go-
lescil vor iscall. Atunci se va vedO ca Eliad a
rëmas singur. Scrie-mi mai lamurit despre pa-
mintul ce vetl lua in Dobrogea. Am trebuinta
sa gasesc mijloace d'a tral §i Inca §i d'a face
bani, cad sunt ruinat §i n'o mai pociti duce in
strainatate.
I. Bratianu a scris dela Sibit §i e tare
multumit de duhul Romanilor d'acolo, cum 0
de tëranl. El Tice ca in tara toate partidele se
plec spre noi §i ne stirneaza.
N. B" .

68. Paris, 16 Septembre 1850.

lubite Ghica,
N'am ceif seri de .aid. Tell a scris dela
Atena lul §tefan Golescu, cum ca tu mergend
la Brussa, al clis catre Magheru 0 altiI, ca sa
ne unim cu Ru§ii in contra Turcilor. Aceste
vorbe lice ca Magheru le-a spus la altul caruia
am uitat numele, care i le-a. scris.
548 N. BALCEISCII

Dintealta parte clice ca, Bo Iliac i-a qis ca


sä faca revolutie, §i ia laudat mult pe Mavru.
De unde inchee ca tu etI in intelegere cu Mavru
§i Campineanu §i ca arunci vina ca el (Tell)
vrea sa faca revolutie. I-am spus ca e mi§el §i
i-am aretat scrisoarea ta.
In pricina adresei G-olescului am hotarit
a face o comisiune de propaganda numai , iar
nu cum cere el.
// Am clis la espeditorul meg sa scrie comi-
sionarului de la Marsilia, ca sa scrie la Constan-
tinopol la D. Belhomme ca dea broprele
tie. Mo mir cum nu le-al luat, de vrerne ce tu
chiar mi-al clis sa ti le trimit printr'insul.
Adio, n'am vreme scri mai mult.
Al MCI

N. B."

69. Paris 27 Septernbrie 1850.

Iubite Ghica,
In pricina organisatiel emigratiei scil mai
dinainte ideile mele. N'am putut primi organi-
sarea propusa de Golescu de un comitet de fata
cu societate secreta, pentru cuvintele ce-am aretat
ORGALNISAREA EMIGEtATIIINE1 549

mal dinainte intr'o scrisoare trimisg lui Golescu


prin tine. Dar am propus emigratilor d'aci ca
sa numim o comisie de propaganda a ideilor na-
tionale curat romanesd, §i fiind-ca causa§il d'aci
asculta acum cea ce le lie, s'ail §i invoit §i s'a
ales cu majoritatea glasurilor ell, D. Brgtianu
§i Malinescu Moldovan. Am hotarit sg, cerern
adesia voastrg d'acolo §i a celor dela Brussa.
Acea ce am facut cred ca e ce era mal bine §i
mal putincios, ca sg avem un centru recunoscut
§i farg, pretentie de guvern §i organisatie. Ni-
meni nu ne opresce acum sg, organisam §i so-
cietate secreta sail orl-ce alt, de vreme ce cam-
pul e deschis. Dar cu aceasta scapam de sta-
tute, de controluri publice §i multe alte ane-
vointe ale unel organisatii publice a emigratiet
Cu po§ta viitoare v6 voit trimite o adresä din
partea celor d'aci, cerendu-v6 adesia §i aretand
pricinile, pentru can n'arn primit proiectul lui
Golescu. Cautati dar prin o adesie fara conditif
ca sg, sfar§im odata cu aceasta chestie ce ne
framanta de dol ant G-olescil ati fost cu nof §i
l ucrgrn impreung.
nTi-arn spus ca am hotarit sa trantim cu
totii un manifest care sa arate ca suntern unit1
col d'aci, tott lasand numai pe Eliad singur d'o
parte. L'arn §i facut §i iscalit, dupg cum il yeti
550 N. NALanscu

vedé. Dar acum s'a ivit o greutate, ca multi


din cauza§l, carora nu le spusesem d'aceasta, s'ag
plans Ca nu am vrut sa iscaleasca §i el ; acum
mane fac o Adunare la mine de cel ce at isca-
lit, ca säI indemn sä primeasca §i pe altii sa
iscaleasca. Pentru acea cred Ca vom fi nevoiti
a arnana scoaterea lul §i a-I retipärl din not.
Acest manifest se va tiparl §i in revista ce e
sub tipar sub titlul de Romdnia viitoare. Cred
ca vei ft mUltumit de dinsa §i in vre-o clece
clue tl-o void trimite acolo. Numai sa ingrijesci
mal bine a o baga in tara decat n'al %cut pen-
tru Question dconomique.
Venirea M-me Sturza acolo este ca sa ca-
pete decoratie, de nu un portret al Sultanulul
pe seama-l.
A§l dorl sa-ml scril lämurit despre pro-
iectele de colonisare in Bulgaria. Am nevoe
ca sa las Parisul de primavara §i aI vol sa.pot
ca§tiga banl cat de multi. Fa bine de me po-
vatuesce ce e de facut acolo ; §i da-mf amörun-
turi despre mijloacele §i banii trebuincio§1 ca
sa intreprind esploatarea unul ciflic. Insarcineaza
pe Ionescu a me lamurI despre toate scriindu-mi.
Am nevoe sa me imbogatesc i e in acea Ca-
lifornie descoperitä de dinsul. "
ORGANISAREA EMIGRATIUNEt 551

70.

17
D-ltei Alexandru Golescu la Brussa
Dreptate, fralie.

Iubite frate,
Insarcinarea ce al pus asupra-ne prin adresa
ta am primit'o cu placere §i socotindu-ne ono-
rati printr'insa ne-am gandit a convoca pe top'
fratiI Romani emigrati §i. revolutionari d'aci §i
a le-o comunica.
Hotarirea Adunarel vi s'a facut cunoscuta
prin deosebita adresä. Pricinile, Carl ail oprit pe
adunare a primi propunerea ta, sunt in scurt
acestea :
1. Anevointele §i piedicele de tot felul ce
puteam intimpina, atat intre nol, cat §i de din
gait, de ne vom constitua public intr'o socie-
tate cu un guvern sail cap al emigratiei. Aceste
anevointe at nimicit pang, acum toate proiectele
de organisatie.
2. Proiectul töa de a face un cornitet de
fata cu o societate secret& infati§eaza Inca mai
multe neindemanarl, caci la o societate secreta
acea ce e neapërat a ft mai secret este tocmal
cornitetul diregator.
552 N. BALOESCIT

Spre a inconjura dar cunoscutele Intre not'


anevointe §i piedici §i tot de odata sä dam sa-
tisfactie dorintel de ob§te simtitä de o centra-
lisatie a lucrdrilor noastre, luand in privinta ca
lucrarea cea mai urgenta acum e propaganda
principiilor revolutiel §i a Romaniei viitoare, se
hotdri numirea unel cornisil de propaganda.
,Salutare §i frAtie
N. Beilcescu, S. Golescu, D. Bralianu.
, Paris 6 Octomvrie 1850."

71.
Iubite Ghica,
N'am vreme ail scrie.
Iatä IV trimit ni§te acte aci §i proclamatia,
din cari sa cauti a baga §1 in tara. IV void mai
trimite.
Cauta indatd, la poste-restante o scrisoare
ce-ti trimit mane dimineata pe numele tn.
Sandtate.
N. B.
,6 Octomvrie.

Trimite §i la Brussa o proclamatie".


ACTIurrEA EMIGRAVIINEI 553

72. Paris 16 Octomvrie 1850.

Dinteatatea scrisori adresate de un an de


clue catre tine 0 catre cel dela Brussa al putut
ved6 lamurit ideile mele asupra lucrurilor oame-
nilor no§tri i asupra viitorului nostru, §i de cea
ce ar trebui sa facem. Sell Inca starea tutulor
celor de aci, ca sunt turco-fobi. Trebuind a face
ceva cu dinll, iar dupä propunerile voastre de
acolo, a trebuit sa caut a-I moclera puindu-I pe
o cale mai serioasa §i solida. Le-arn clis dar ca
nu e treaba noasträ de a face propaganda nici pen-
tru nici in contra Turcilor, ci o propaganda curat
romaneasca, nationala ; sa lasärn de o cam data
de laturl toate chestiile sociale §i sa ne apucam
de a ne crea o natie, dupa cum §i tu al scris'o
in mai multe nnduri lui Russet §i mie. Dar spre
acest sfar0t trebuia oare a nu ne ocupa decat
de Principate, adaogand, cum qici tu, numai Ba-
sarabia, pe care s'o reclamam dela Muscall ?
Trebuia oare sa punern ca condicie suzeranita-
tea Portei? Trebuia sa araam ca nadejdea noa-
stra este numal In guverne i in lucrarea diplo-
matica ?
A supra celel d'intain intrebari cred ca ne
7)

ar fi respuns fie-care, cä pentru ce sa cerem o


554 N. NALczecu

unitate care §i ea sa fie o fractie foarte slaba


ca sä poata tral singura ; ca marginind cheStia
in crearea a douë Romanii, una austriaca §i alta
turd, nu putem in§ela pe nimeni sa creaqa ca
gandul nostru este de a ne opri acolo, cu atat
mai mult ea de multa vreme ni se imputa a-
ceasta, in cat chiar imparatiile acele precum §i
Rusia gasese prea natural §i nu are a se mai
mira acum de cererea noastra, ori cat nu le
place. Tu insu§1 mi-al spus ca Austria §i cu boerii
fac propaganda pan-romana. Acum lasam camp
slobod partidel austriace, cum §i cei turcesci,
ca sa indemne pe acele puteri a se folosl de
dorinta de unire a Romanilor, spre a constitua
o Romanie in folosul §i sub suzeranitatea bor.
Singura greutate ce gasesc in panromanism este
ca vom aye anevointa a ne intelege cu Unguril,
earl tin merea ca Rornanii din Austria sa faca
parte din statul lor §i nu primesc federatia pe
temeiurile propuse de mine in scrisoarea catre
Zarnoyski. Dar vom lucra a-I aduce acolo. In
sfar§it aceasta e o chestie de viitor §i nevoile
poate ne or sill a ne face concesil reciproce nol
§i Ungurii. Toata treaba noastra, este sa ne fa-
cern putere §i apoi putern trata cu ori-cine. Po-
litica noastra sa fie la o nevoe mare a nu sa-
crifica libertatea facendu-ne ultra-Romani, pre-
ACT.IIINEA EMIGRATIUNEt 555

cum aU facut'o Unguril facendu-se ultra-Maghiarl.


Positiile reciproce, in carl ne vorn afla in mi-
nutul de lucrare, puterea care va putO desfa-
§ura ori-ce natie, va face ca cea mai puternica
va ca§tiga mal mult §i cred cä nol putem aye
mat multe elemente de putere, §i aa Unguril
vor fi snip' a ne face concesil.
Pentru a doua chestie vecli singur ca nu
ne puteam pronunta curat §i trebuia s'o lasarn
dans le vague. Nu este indoialä ca astaql sa se
hotarasca Turcia a ne ajuta in contra Ru§ilor
cu conditie ca sa primim suzeranitatea el, ca nu
o vom face. Dar trebue oare sa, ne apucam a
tot face o propaganda turceasca, §i a ne tot
tiri la picioarele el, cand ea ne da cu piciorul ?
Facall datoria catre noi §i nol ne vom face
care ea. Tu ai acum un camp deschis a dascall
pe Turd, aretandu-le ca purtarea lor ne-a fãcut
sä pierdem nadejdile ce pusesem in el §i ne-a
recit inimele catre din§ii, §i ca trebue sa se gra-
beasca a face ceva pentru töri, dad, nu vor ca
in desperarea lor sa se arunce la orl-ce sfant
le-o e§1 inainte. Multe lucruri, de carl se va
plange de nol le pop' arunca sur les impatiences
et le ddsespoir de l'exil. Pe langa, asta §til Inca
ca multi Turd nu prea tin la noi §i ar vrO bu-
curos, A, se scape de noi, numai sa nu ne yap
556 N. BALOEBQtT

Rust Cred dar ca clicend noi ca dad, Turcif ne


In§ala §i nu voesce a ne scapa, trebue sd, cau-
tam a ne scapa noi in§i-ne ; daca ei vor sa-§1
piarda imperatia §i pe dinii, nol nu vrem sa
ne perdem ; ca noi cunoascem nevoia d'a fi aliap
cu dini §i cu Unguril in contra Panslavismulul ;
nu putem sa-I supörarn mult. Pop arëta inca ca
o dovada ca cd dela Paris nu le sunt vrajtnasi,
este ca ea §1 Golescii suntem cu ei. .

In cat pentru a treia chestie, este nu numal


opinia genera% intre emigrapi no§tri, dar §i in
toata Europa, ba Inca §i la Turd, ca numai o ca-
tastrofa europeana ne poate hotdri soarta a ne
mantul. Nimeni nu mai crede acum ca Impe-
rapile vor putO face pentru nol, ci numai re-
volupa generala. Au risque dar de a fi privip
ca anarchist de cabinete trebuia sä araarn ca
ele ne-at dovedit ca nu maI putem astepta ni-
mic dela dinsele, ci din revolupe numai. Cum
oare 'Ana acum nu ne-aa privit top ca revolu-
tionail, §i nu ne-aa tratat ast-fel chiar §i Poarta ?
Trebue oare a mai tot in§ela poporul ca la 1848,
dicênd cd Poarta primesce revolupa §i ne da
constitutia, cand a fost din potriva ?
Nu e mai bine a vorbl curat §1 a spune
poporuluI ea le roi ne ldche que ce que le peuple
arrache. Sa nu credern ca putem in§ela pe di-
ACTIIINEA EMIGRATIUNEt 557

plomati §i ca el nu scia curat ce suntem *i ce


vrem. Trebue numal ca in lucrarile noastre sa
punem dignitate, tact, mësura, sä ne marginim
a ne pregati poporul, fara a cauta a ne trim-
bita prin jurnalele straine inainte de vreme, nicl
a ne asocia cu comitetul dela Londra, Mazzini,
Ledru-Rollin etc.
11
Veql ca Eliad, cu tot turcismul lui,
§1
a§teapta tot dela revolutia generall. Proclamatia
lui a tiparit'o in Evenement. Bolintineanu mi-a
spus ca a trimes'o lui Catargiu. Ne ataca foarte
pe nol, iar mai in deosebi pe Ionescu. Arata-l-o.
EU m'arn opus aci ca sa se tipareasca in fran-
tuzesce proclamatia noastra §i am clis la con-
proscri§ii mei, ca de vor, s'o tipareasca fära
iscalitura mea.
Pe temeiurile ce itl expusei i am redijat
acea proclamatie ce ti-am trimis, care cred ca
in termenil mesuratl in care e scrisa itl va fi
placuta. N'a prea placut la al no§tri aci, ga-
sind'o prea rece §i vaga, cu toate acestea ail
fost nevoitl a o priml. Apol am tratat istori-
cesce ca un articol simplu chestia nationala, ca
un comentarit al proclamatiunel ; acest articol
ce va e§i in revista sub titlul Mersul revolutiei
in Istoria Romdnilor, este cam asemenea unei
scrisorl ce trimisesem lui Golescu la Brussa, in
558 N. BALCESCII

care hotarirn insemnarea revolutiilor trecute §i


calea ce va lua revolutia in viitor. Astfel trac-
tata nu prea bate *la ochi §1 nu sperie cam
mult.
N'aI cuvint sä te plangf de mine ca m'am
inteles cu N. Golescu. TI-am scris d'atuncI ca
G-olescil aa venit la mine §i s'aa pus la dispo-
siOa mea. Am primit, cacl am socotit ca este
de mare folos a-I desface de Eliad caruia II
slujia de instrument §1 if da rnultä putere in
opinie.
Nu sciam pana la ce punct tu e§ti supë-
rat pe din§ii. Credearn ca e§ti §i tu ca mine,
indiferent la chestii personale, cand socotescI ca
e o chestie a tëril in mijloc. La 1848 ea aveam
tare a me plange de N. Golescu, care soil cum
s'a purtat catre mine §i cei-lalti la 1840. Cu
toate acestea, cand v'arn vëclut pe vol cu din-
sul, nu am fost impotrivitor a intra in relatif
cu dinsul §i n'am cerut esclusia lui saa a mea §1
am uitat cele trecute. Cre cä a§a veI face §i
tu. C'est beaucoup plus digne du reste. Cand ve-
vrea ca sa-I trag o batae saa sa-1 fac sa se cal
iasca de ce a scris, sunt gata a o face. Ti-am
spus de atatea off ca voia sa fia in acord cu
tine, nu numal fiind-ca te §tim, te cred mai
serios §i mal capabil decat totl ceI-lalti, dar
ACTIIINEA EMIGRATIIINEI 559

fiind-ca te iubesc mai mult dent pe toi. AO


dori numai ca atat pentru tine cat §i pentru
mine sa nu te areti la emigrati ca e§ti pentru
Turd sine qua non. Ca acilea cei ce nu-ti vor
bine IV imputa aceasta §i II face tort in opinie.
))Apol wig sa al opinia pentru tine §i eü
te aper mereti aci, caci nadejdile mele sunt in
tine la o intimplare favorabild, caci cel de aici
nu sunt buni mai de nimic. Ti-am trirnis Inca,
qece esemplare -din Question economique prin doc-
torul Bronzau care pleaca
Di lui Drozt, cu care e prietin, sä ceara
pachetul dat de Sefels pentru tine.
Alecu G-olescu n'a sosit Inca. Imi pare tare
reu ca s'a purtat moale in treaba ce-1 insarci-
nasern. Era ca sd mearga in Transilvania §i n'a
indraznit, se vede, gicend ca nu-I lasa Nemtii
§i ca e peste putinta pentru nol a rdsbl acolo.
Apol Iancu Bratianu se afla de doue luni la Si-
bid de fata §i ne superat de nimeni, Wend pro-
paganda, avend relatii in tara. Imi pare reti ca
aceasta va desconsidera pe Arapila in ochil oa-
menilor de aci. Prea e moale, negru §i fricos.
Trimite aceastä scrisoare lui Albu la Brussa.
Al têu
N. B.
560 N. BILozsctr

Te rog, cand vel aye ocasiune, trimite-mi


§ahul §i cutia de palarie, in care am nite hartil
ce-mi trebue.
Ea cred sail trimit peste putin cal-tile ce
mi-ai cerut, deodata cu revista.
Spune lui Peretz ca are o scrisoare la
poste-restante la Constantinopol.
))'11-a§1 fi trimis proclarnatia lui Eliad, dar
o am acasa §i-ti scriti de la Voinescu, cad pe
mine me muta acum intealta, Casa, 63 rue clu
Bac. La adresa aceasta sa-mi scrii d'aci inainte.

73. Paris, 6 Noemvrie 1850.


RELATIUNI DIVERSE 561'

Alecu n'a sosit ad Inca, §i am trimis pe


frate-set Tache sa primeasca banil in locul lui.
Cu proiectul de esploatatie n'am sfar§it
2)

Inca, din pricina, ca am insárcinat pe un prietin


ca sal dea in cercetare unui inspector de agri-
cultura dela ministerul comertuluf §i Inca nu mi
l'a adus, dar cu po§ta viitoare ti-1 inapoiez. A-
tunci iti voit trimite §i regulamentele §i formu-
larele institutului agricol dela Versailles §i a tu-
turor Ferrnes-ecoles din Franta, ce mi s'a dat
dela ministerul de comeq.
Te plangi ca scrisorile mele sunt fara sa-
voare etc. E adever, dar cum pop* socoti Ca
pricina este ca me defiez de tine, etc. ? Cand ar
1-1 una ca acea ti-a§1 spune-o sat ti-a§1 cere es-
plicatii. Pricina e Ca, sat n'am vreme une-ori,
sat n'am cell scrie ; sat am Cate o tandard,
cate o superare in cap, cand trebue a-t1 scrie
§i care-mi tae pofta de vorba.
Imi pare bine ca vii. Grabesce g vent cat
mai curend ; ar fi de trebuinta, sa fii aci, am mai
pune minte in capetele cele seci de p'aci. I. BA-
läceanu a venit ieri cu nevasta lul. Nu l'am
vöclut inca. 0 sa petreaca iarna aci.
Bro§ura-revista nu a e§it Inca, dar peste
Gkica, Amintirt. 27,641. 36
662 N. BALCESCII

trel oil& se sfarsesce de tiparit si 5-o trimit cu


posta viitoare.
N'am ceil mai scrie d'aci i sfarsesc, desi
superandu-te.

N B.

Imi scrie dela Iasi ca. M-me Hebne Stourdza


este tot la Constantinopol, Ca lucreaza pentru
N. Sutzo a-I face Domn, cad vrea sä-1 ia de bar-
bat. §ahul l'am primit, dar lipsesc trei pioni,
doi rosi i unul alb, cum si jumötate de esichier.
Ai vrea sa-mi scrii, de nu cum-va ail remas
la tine, ca sa nu mai fac altele din not aci. A-
sernenea te rog a-mi trimite cutia de palarie,
uncle am niste hartii ce-mi sunt trebuincioase."

74 Paris 16 Noemvrie 1850.

Iubite Ghica, Scull ca al sa te plangi si


acum de mine c1-5 scriti putin i fara savoare,
espresia ta, dar tot am sail scria si de asta
data putin, caci vrernea iml lipsesce.
Memoarul tell despre esploatatia Dobrogei
EXPLOATAILEA DOGROGE1 563

Iidedesem la ministerul comertului , ca sä-1


dea In cercetarea unul agronom, cgdi et nu cu-
nosc ast-fel de lighioane, dar dupg ce mi l'a tinut
vre-o cate-va i1e, mi-1 aduse prietenul met inapoi
fArg ispravg. Et desesperat de causg m'am dus
ierl la Versailles §'acolo m'am indreptat catre
directorul institutuluI agronomic §i i-am läsat
memoarul sg-1 cerceteze. Nu-1 pot aye pang,
mane searg, de acea tocmal cu po§ta viitoare
ti-1 trimit. AtuncI itl voit trimite §i statutele
des Fermes-ecoles, de carl tl-am vorbit in scri-
soarea trecutg. Acum am clis sg-tl trimita, prin
po§ta vre-o cate-va esemplare din revista, ce a
e§it de cate-va
Nemtii, cum se vede, nu se maI bat. Iml
pare rët, ca ne-ar fi dat de lucru. Alecu Go-
lescu a venit din Germania. El ne-a adus aci
numal convinctia intimg ce a dobandit despre ne-
putinta de trai a Austriel, toate popoarele fiind
acum in contra el. I. Bratianu, care e tot la
Sibit, ne scrie cg vestea de resbel atitase nadej-
dile Ungurilor, earl lucreazg foarte bine nolo;
spun ca at §i arme §i tunurl Inca ascunse. Ro-
manii inteligentl sunt cu Imperatul. Poporul se
apropie de Unguri §i e de temut cg ar sacrifica
nationalitatea pentru libertate.
Vit dela adunarea cguza§ilor, unde i-am
564 N. BILCEscu

facut sa inteleaga trebuinta d'a nu fi ultra-Ro-


mani separati§ti, §i ca noi trebue sa profesam
respectul nationalitatilor §i egalitatea lor §i fe-
deratia cu Ungurii §i Iugo-slavii. Am isbutit
foarte bine, §i m'aU insarcinat a scrie in treaba
aceasta §i a face propaganda in felul acesta,
adeca in felul scrisorel mele catre Zamoyski.
Adio. De Poujade Inca n'am aflat de a
venit, de acea pastrez plicul lui la mine.
Complimente la cocoana.
A1 ted
N. Bal.

:2
Cauta sa bagi in tara ceva bropre din
caci cu po§ta nu mai putern trirnite
1)Rornania" ,
acolo. Cauta-le la po§ta".

75. Paris 26 Noemvrie 1850.

/7 Cu po§ta din urma dela 19, n'am prirnit ni-


m ic dela tine. Cu po§ta trecuta iti scrisesem ca ti-am
trimis broprele e§ite, dar nu ti s'atl trimis din
neingrijirea Mälinescului care se insarcinase. Acum
ti-am trimis 40 tot prin comisionarul Belhomme,
EMIGRATIA DELA PARIS 565

prin care ti-am trimes §i Question dconomique.


Am clis trimit i cu po§ta vre-o doue, ca
sä le ai mai curend. In pachetul cu care iti tri-
mit acele 40 bropre, ti-am addogat: 1. Cartea
insemnatd in rdva§ul alaturat ce mi s'a dat de
la rninisterul comertului ; 2. Formularele ferme-
lor-roale tot d'acolo ; §i 3. Doue plicuri in earl
sunt scrisorile lui Ionescu cate mi-al trimis.
inapoiez proiectul cu scrisoarea aceasta,
ca sd veQ1 observatiile ce a Mout aci directorul
institutului de la Versailles. Am auqit astacli cd
Poujade a sosit §i mane II duc pachetul
Nu scit nimic spune. Comitetul de
propaganda a reposat ieri §i iatä cum. De mai
multä vreme am bdgat de seama, c o seamd
de oameni cum Russet, Ionescu, Voinescu i altii,
se cam ofuscd de mine, temendu-se de popula-
ritatea mea. Inca dela numirea mea in comisie
àü inceput fel de fel de intrigi talmacind §i rds-
tdlmäcind misia comisiei, §i tot cerend la soco-
teli §i programuri, la cari m'am tot refusat ; ad
inceput a ne injura de fatä §i pe delaturi. In
sfar§it, dupd mai multe dispute, fiind adunati
vre-o cati-va la Russet alaltdieri aü hotdrit a
organisa emigratia §i at, convocat pe toti ieri
la bibliotecd. Acolo find §i efi, am luat act, iv-
cend cd de vreme ce 10 din 10 in§1, ce ne-at
566 N. BALCEBOTY

ales, propun o organisatie noud, privesc comisia


de propaganda ca desfiintata ipso facto §i find
cd, nu mai am ilusie in lucrdrile d-lor §i nu-I so-
cotesc oameni serio§i, .me trag cu totul din oil-
ce arnestec §i adundri cu d-lor. Asemenea a fa-
cut §i Malinescu. S'at certat toata qiva acea Si
a rOmas sa se mai certe §i Dumineca viitoare.
EU \TM ca e peste putinta a organisa ceva§i §i a face
ceva§i cu atAla oameni patimmi §i invidio§1 in me-
diocritatea bor. Necazul lor pe mine vine §i d'acolo
ca nu i-am läsat sa mearga, la Londra. Erat unil
Carl aveati dorinta de calatorie §i in lipsa de
bani pusesera ochii pe 4000 lei trimi§i dela
Brussa cu o destinatie speciala §i pe carl nu-i
puteam intrebuinta. EU le-am clis ca n'avern zor
d'aceasta, ca mai intaiti sä esistam in tr'un fel
§i sa ludm rädäcind in arä ca sa nu mergem
fara sa avem nici un temeig, nici o putere, sa
in§elam §i pe Mazzini §i pe noi. Trebue inainte
de toate sa representam ceva§i, ca sa putem
sci ce ajutor putem face celor-lalte popoare §i
ce lucrare proprie putem aye la o vreme de
mi§care. Apoi trebue Inca bani spre a depune
la cassa centrald, §i nu sunt. Mijloc de lucrare
null' da, i imi poruncesc sä le gonesc pe Mu-
Kali din tail in soroc hotärit. Incercarea care
facusem a fost cea din urniä, creclend ca Mend
.
PO LITICA VIITO RULIII 567

o organisatie pe un picior mai modest §i mai


putin pretentios §1 fail a fi guvern, cum o fäcu-
sem, va putO mai putin supora pe partisanil
statului-anarchic, dar vgd ca §i a§a nu se poate.
,A1 ton prieten
.N. Balcescu".

76. Paris 6 Decomvrie 1850.

EU nu pricep ce vrei tu, G-hica. N'al


fost cel d'intaiti care inteatatea buletinurl pu-
blice al propagat uniunea tutulor Romanilor?
N'al ndscocit insu§i cuvintul de pan-romanism?
Crecli oare ca ne vom put6 mantui numal pre
calea diplomaticd, iar nu prin revolutie? Ti-e
teamg, ca cabinetele sa nu ne iea de revolutio-
nail? Apol cum ne-ati privit oare pang, acum
chiar §i Turcil §i cum ne-ati tratat decat ca re-
volutionari §i anarchi§ti? TI-e teamd Inca de su-
përarea Austriei pe nol, par'cd nu scii cg, aceastä
ostilitate a el ne-o arata, cam de mult? Austria,
dupg, cum .V-o spune Arapila, care s'a dus acolo
Schwarz-G-elb §i a venit cu convingerea ca ea
nu mal poate träl, ca toate popoarele sunt im-
568 N. BALCESCII

potrivä-i §i ca, va fi desmAdulatá peste puVn.


Ea creq cg, mijloacele noastre de lucrare, punctul
de reazAm este in Transilvania ; numal cu Ro-
manif d'acolo vorn pute odatä pune terile in
picioare, printr'in§ii chestia noastra se leaga cu
a Europei, färä din§ii" suntem isolati. E nevoe
dar a nu declara ca voim doue Romanii, una
austriaca §i alta turca. Gre§ala ta este cg, crecli
pe diplornaV pro§ti de tot §i ca lesne se pot
in§ela. Apol §i Austriacil ne-at dovedit'o Inca
mai de mult, arötänd cg, tintirea noastra este a
intemeia Regatul Dacia TJn partid politic trebue
sa-§I aiba steagul set §1 sa-1 a§eze ouvertement
et franchement. Mijloacele de lucrare nurnai
cer secretul.
Aici s'atl adunat Duminecd cauza§ii, s'ati
injurat §i s'ail despartit mai invier§unati, cum
n'aa fost nici odatä. Bolintineanu insu§i s'a pur-
tat foarte mi§elesce. Intriga desunirei ace§tia a
venit dela Bolliac, Russet, Voinescu, Teulescu
§i Ionescu. Acum me injure, pe mine ca de ce
mi-am dat demisia. EU m'am tras cu totul de
d-lor tql §i sunt hotarit a nu me mai amesteca
intru nimic.
In cutia de palarie llsasem doue portrete
in daguerotip §i vre-o cate-va Mail' §i scrisori
intime foarte trebuitoare. Cutia era inchisa, cu
CERTELE EMIGRATILOR 569

lacat §i cheia la mine. Cum dar a sosit la tine


deschisa §i goala ? Eil am clis feciorulul MA chiar
atunci s'o duca la tine. Cutia goala nu-ml trebue.
Cea ce imi trebue sunt lucrurile ce erail acolo.
Doresc mult, de vel putë, a le gasl §i Iml vei
face o mare slujba. Nu scil cat m'arn supörat
cand am vëclut ca ImI sail de perderea lor.
Ocupa-te §i cerceteaza, te rog, despre aceasta
prin Marin §i altiI. 011 ce vel gas1 trimite-ml.
Al tha
2) N. B.

Nu-nfi [spul] cand al sa vii incoaci.


Cu po§ta de 41 Bolliac trimite la poste
2)

restante o scrisoare lui Grigorie Peretz , i s'o


caute.
Din alaturatul revers ce-mi scrie Sefels,
vei vedé ca. frate-tal l'a pus la mana cu 50 fr.,
pe carl nu vrea sa-I dea §i pe earl se cuvine
sa-I platesci tu.
1)
Pe cand tu te plangi de mine, cauza§iI
me injura §i me invinovgesc aci ca lucrez ca
sa te facl Domn. II y a de quoi se degonter de
l'humanitd" .
570 N. BALCESCIT

77 Paris 17 1/emir/lie 1850.

Iubite Ghica,
De la tine n'am prirnit scrisori prin douö
po§te. Pentru ce ?
N'ani multe sl-ti Krill, cad nu scia nimic,
nici fac nimic. Eri a fost aci un duel intre MA-
linescu §1 Bolintineanu. Acest din urrna dedese
de fata un angajament secret luat intre vre-o
cati-va de aci, de sunt acurn mai multe luni.
Era o fapta necinstitä, §i Malinescu a calificat'o
ast-fel. D'aci dueL Bolintineanu n'a nimerit. Ma-
linescu a slobozit in vint, clicend lui Bolintineanu
cd numal cu o purtare cinstitä va §terge pata
ce §i-a fäcut. Ast-fel nu s'a vërsat sange.
M-me Marie Cantacuzène e aci , o vöd
adesea §i m'a rugat aseara sail writ' din parte-i
ca ai face bine sa vii ad §1 i-ai face mare mul-
tumire.
Din tard se aude aci, cd ar fi mai venit
trupe. Adio.
Al t6ii
N. B" .
POLITICA CU TURCII 571

78. Paris 17 Ianuarie 1851.

11
Credeam cg nu te mai afli in Constanti-
nopol, ne primind atata vreme scrisori dela tine,
de acea nu ti-am scris §i eU vre-o cata-va vreme.
Fiind-ca doresci mult sa me vecli §i s ne
lugm la trantealg, apoI scoalg-te §i vino aici §i
cred Ca vel aye multumirea a te certa cu mine,
cat vel vrea, i noapte. In scrisorile mele
i.

trecute ti-am esplicat cum inteleg ea lucrurile.


Faca Turch acea ce qici, adecg sg uneascg te-
rile, sä dea constitutie etc. §i o voiti prim) bu-
curos ca un pas inainte, dar tot tinpnd mai
la vale. Dar daca suntem pails* de Turd)", cum
cred, i va trebul sg cautam a ne scgpa iar fg-
cOnd revoluta, atunci e de datoria noastrg sa
cgutam a trage din acea revolutie tot folosul
putincios §i sä-1 dam aliati" natural)", adecg pe
popoare, iar nu pe guvernuri.
Am prea bung idee de mintea ta, ca sa
crecl cg, intelegi alt-fel lucrul acesta.
Alaltgsearg eram la Czartoryski. Toti a colo
se ara suporati de conversia lui Czaika.
Pachetul toil l'arn dat lui Poujade.
Aicea nu facem nimic. Eu i-am dat dra-
572 N. BALChI3CII

culul pe compatriotl i nu mal am amestec cu


din 0.
111-me Cantacuzene m'a insarcinat ierl
trimit complimente din parte-1 §i te maga. MA'
trirnitl cat-va tutun turcesc, adaugend Ca al in-
datora-o cand l'al aduce singur.
Iti trimit aceasta scrisoare prin pqte, cad
cu istoria lui Czaika s'a desorganisat de o cam
data espeditia, prin care trimiteam.
Din taxa n'avem nimic not.
Trimite-mi, te rog, ceva deslu§irI asupra
constitutiel propuse de Turd.
Al ted
N. B."

79. Paris 26 Ianuarie 1851.

Mo poftesci prin scrisoarea ta dela 5 Ge-


narie d'a venl la Constantinopol. Aceasta nu o
pot face acum din lipsa mijloacelor una §i al
doilea ca am de lucru cu bibliotecele §i pana
n'oit sfar§i lucrarea inceputa nu fac nici un pas
din Paris. Apoi ce o sä fac acolo ? Carl sunt
acele lucruri importante, de earl iml vorbesd?
Tu, de socotl ca al de treaba acolo, stal i drege
POLITICA CII Timm! 573

§i lucreaza cum te pricepl. In pricina lui Bolliac


nu Kill ce sa cred. Eil il vëd aci ca se arata
strimtorat §i fail banl. Mi se pare insa eä acele
lucrurl n'au mers la destinatia lor. Ce s'aU fa-
cut dar ?
Din tara am primit ieri o scrisoare, unde
vëd cä atat revolutionaril no§tri cat §i Turcil sunt
foarte superatl de scrierile noastre aci. Doresc
ca §i unil §i altiI sa isbuteascd a ne scoate de
minciuna, mantuind taxa. Mie mi s'a acrit de
tot de politica §i doresc a me ocupa numal de
istorie.
Nu-mi scril nirnic de ce s'a facut acolo.
Ce e acea adresä la Magheru, de care am auclit?
Ce clic §i ce fac cauza§iI dela Brussa §i Constan-
tinopol? Ce s'a urmat cu proc1am4ia noastrd,
de care vorbesc aci cauza§il §i carl cliceat ca tu
al presentat'o Turcilor, foarte ret. Ea le-am clis
ca eti tl-am scris s'o arötl la Tura Scrie-mI de-
slu§it, te rog, intr'acestea. Spune-mi ce alteAl
dela Turcl. Era un mijloc ca Turcil sä aiba drep-
tate in contra-ne, trebuia sä ne rospuncla cdnd
le-am cps : facetf, facênd ceva. Apol ea cred ca
n'or face nimic.
Scrie-mi regulat. Pentru ce te dal lenel?
P'aicI s'a auqit ca tirbeI 41 da demisia.
574 N. BALCESCII

Ce este adever in vorba ca Muscalil es de prima-


vara, ca se da amnistie etc?
77
Complimente Ia M-rne Ghica.
nAl thu prieten
N. B" .

80. ,,Paris 6 Fevruarie 1851.

Nici nu me tern de tine, nici lene imi este,


Inca mai putin e adevër cä sunt amoresat. Pri-
cina de nu tl-am scris mai mult a fost de o
parte vremea, care mi-a lipsit, find acum pana
in urechi ingropat In ni§te in-folio grozave, de
unde culeg vitejiile stramo§ilor, de vreme ce pe
contimporanil mi§eil-am dat draculul. Despre tara,
apol putin auclim nol §i de acea, sciind ca tu scil
mult mai multe i mai bune, null suit nimic. De
cele d'aci pricini cauza§e§ti, asemenea putine
sunt, caci at incetat. Noutatea ilei este trel
marl scriéri ale lui Bolliac, carl, dupa spusa lui
in secret la toata lumea, sunt sub tipar. Un vo-
lum de poesil, idem de prosa i un jurnal Po-
pulul Suveran intr'un format ceva mai mare
decat Ddbats. Mie iml vine sa cred ca secretul
ACTIUNEA EMIGICATILOR 575

acesta e lipsit de realitate. Ast4i l'am intalnit


pe ulitä i mi-a spus cg a primit scrisoare din
targ, care II veste§te cä MuscaliI nu es 0 ca
Turcil at pus secuestru pe stare-I.
Dacg et in lipsg de materie sunt silit
trimite scrisorl uscate §i slabe, tu, care aI, cum
clicl, multe de spus, pentru ce fact' a.§a, ?
Poujade, care il ved cate odatä, mi-a clis
ca o sg dea un memoar la minister, aretand
nevoia de a da o constitutie Principatelor dupg
e§irea trupelor.
Spune-mi cand al' de gand sa vil incoace.
Daca este de ngdajduit sat de sigur e§irea tru-
pelor, darea unel constitutii, 0 cum 0 ce fel ?
Oare amnistie are sä se dea ?
Poujade mi-a spus ca el e de opinie sa
se carmuiascg terile de o comisie,i sa lipseasca
Domnia i ca tu nu vrel, vrei Domnie. A-
§i
ceasta me baga in marl banuelI i rnl-e teama
Ca cauza§ii at dreptate, zicend ca umbli sä te
facT Domn.
Tot ce-mi pare ret .este ca \Ted ca nu te
aciresezi la mine pentru ca sa te fac Domn.
Find dar ci te port' ast-fel, apol am de gand
sa fac pe altul Domn. Am 0 declarat cduza§ilor
Ca am sä fac pe Balaceanul, §i cg te depgrtez
pe tine de pe scaun.
576 N. BALCEEICD

31-me Cantacuzne m'a insgrcinat


)7
spui
multe complirnente si aduc aminte sg,-1 a-
ducl tutun. Asemenea te rog sa-mI aduci putin
turnbesai.
It1 trimit aceste scrisori sa le dai, te rog,
dupa adres.
Dumnecln sa te pazeasca §i sa te ajute
§i insufle mai rnulta dragoste pentru prie-
tinul tn.
N. Beil.

',Negri, V. Alexandri i aqii yin la Maiti ad.'

81. ,Paris 17 Fevruarie 1851.

Pentru ce nu-mi scriT regulat ? Pe curierul


trecut n'am primit nimic dela tine. Aud ca se
fac multe p'acolo. Nu Kit de e adevör. Am
vëclut o scrisoare dela Iasi, in care se vorbesce
de un firman, facOnd insemnate scaderi in sar-
cinele tëranilor. Apoi spune ca Ghica-Voda a
vorbit de Nä cu mai multi, qicOnd ca la Con-
stantinopol s'a hotärit ca sa faca din Principate
0 craie, etc.
ORGANISAlit REV OLIITIONAR E 577

Mi se par toate acestea basme. Dar a§i


dorl sa-mi serif ce se aude p'acolo. Asernenea
te-a§1 ruga sä-mi trimiti memoarul lui Arsachi
asupra broprei mele §i asupra drepturilor ce cid
la boerii cei midi.
Cred ca le ai sat le potl cape-La. De aici
n'am ce spune. Multa lume din tail va veni in
vara asta pentru espositie. Scrie-ml tu cand al
de gand sa vil. A§tept sosirea lui Bratianu din
Transilvania ca sail suit despre starea Rornanilor
d'acolo. Pe Br. at vrut Nemtii in cele din urmd sa-1
inchip pentru broprele ce a bagat in tara. Erni-
gratia ungureasca d'aci s'a organisat printr'un
comitet de 5 membri. Ace§ta sunt Teleky presi-
dent; membri generalul Klapka §i Czez, Szemere §i
Vucovitz, ambil fo§ti mini§tri. Acest comitet s'a
adresat la mine ca sari dat un memoar despre
chipul d'a irnpaca pe Romani cu Unguril. Am §i
lucrat ceva in ideile ce-mi scil §i. le voit da peste
cate-va qile. Ar fi foarte folositor sa apucam a
ne intelege cu din§ii pana a nu e§1 Kossuth,
care va fi impotrivitor. Klapka §i Teleky se
apropie mult in idei cu mine. Te volt in§tiinta
la vreme de resultat.
ItI trimit alaturata scrisoare a lui Ubicini,
care me insarcineaza a te ruga §i et, ca sa-I
faci cell. cere.
Ghica, Amintiri, 27,641. 37
578 N. BA.LOES011

Multe inchinaciuni prea plecate la uitä-


toarea de prieteni a dumi-tale cucoana.
N. Bak."

82. ,Paris 27 Fevruarie 1851.

Spui ca Muscalii se duc la Martie, §i in


Gazeta lui Carcalechi se vede calf fac aprovi-
sionarea §i pe lunile lui Maia §i Iunie. Bro§ura
ILA Cor ml-a clis Poujade ca are sa ti-0 trimita.
Pe cele-lalte pan'acum nu le-am vëclut. Am clis
lui Poujade sä te pue in relatie cu noul amba-
sador francez acolo. Poate l'oia vedé §1 eti.
Eg, iubite Ghica, sufer mult de pept §i
poate oiti da ortul popel. Doctoril me asigura
Ca am numal plamanul stAng atacat §i ca, cu
ingrijiri" multe me pot doftori. Am intrat intr'o
cura. Domnul scie ce resultat o qr.
Madame Cantacuzène mi-a spus sail' mul-
tamesc pentru tutun §i cä are sail' scrie.
Te felicitez ca -V s'a inmulVt familia §i
te rog sa spill multe inchinäciuni plecate la
M-me Ghica.
Cand dracul aveti sä veniVi incoa? Mi-e
dor tare sa ye vecl.
BOALA SA DE PIEPT 679

N'am scrie mai mult.


Tritnite aceasta scrisoare catre Alecu ml-a
dat'o frate-seti §tefan.

N. Ba'1."

83. Paris 7 Martie [1861].

Am fost rëü bolnav cateva clile in casa.


Generalul Dernbinsky a fost mai alaltaierl la mine
§i mi s'a araat foarte incantat de tine.
Poujade pleaca poimane in tail.
Din taxa nu scim nimic, decat ca se Weapta
sa vie de espositie multime de lume.
Te rog sä dal scrisorile acestea dupa adresa.
Cand al sa vil aci ? Te Wept cu nerab-
dare. Tutunul ce fagO,duisql a trimite la M-me
Cantacuzbne Inca n'a sosit.

Al tral
N. Bal."
580 N. BALCESOU

84. Paris, 26 Martie [1853

Ca sä mö duc la Londra n'am nici bani


)) 7 7

nicT sandtate, nici pofta, dar D. Bratianu aucl


ca voesce s mearga peste cata-va vreme. Atunci
l'oiil sfatui s caute a vedO pe Palmerston.
Ar trebul ca Turcri sä ia initiativa acestei ce-
rerY §i ei n'o fac. De acea sunt de nimic §i
pentru noi mai mult un embaras.
Proiectul tell de constitutie l'am citit. A§1
vrea sa sciü ce ai vrut sä faci cu dinsul, l'ai
dat la Turd sail a§a numal Pal Mcut. Ori-ce
constitutie, cat de strinsa sä fie, numai sa ne
dea mijlOce de a lucra asupra tëril §i de a da
törii o legalitate, a§i socoti-o acuma o fericire.
In aceastä priyinta aprobez foarte mult
proiectul tell, care are multe lucruri foarte bune
§i de adoptat chiar in constitutia republicana
de aci, cum descentralisarea puterii care e un
bine §i o garantie a libertatil publice §i indivi-
duale. Ii trimit aci alt memoar ce am dat Un-
gurilor §i respunsul ce mi-ati trimis el prin Teleky.
Eu cred ca ei ail sa se adreseze la Kossuth spre
a afla §i parerea lui. Ar trebul lucrat asupra-1
spre a fi adus in aceste idei. Ingrijesce despre
aceasta.
DESPRE UN PROIECT DE CONSTITIIVE 581

Te rog trimite indatä acest memoar §i re-


spunsul lui Teleky lui A. Golescu la Brussa,
cad i l'am fagaduit §i i-am scris Ca i-1 trimit
prin tine. Asemenea te rog d'a da toate aceste
scrisorl dupd adresd.
Malinescu trebue sä se afle la Brussa,
dupd, cum am aflat. Trimite-i scrisoarea ce nil-a
dat'o Negri. Cautd a fi bine cu Malinescu, cad
este om sdravan §i serios. E mal bun decat
totl cel-lalti Moldovenl §i MuntenI impreuna.
Al teii
N. Bak.

Mu lte cornplirnente la cocoana §i spune-mi


cand ai de wand sä vil aci".

85. Paris, 16 Aprilie [1851],

Iubite Ghica,
Sunt de treI Vile din noti bolnav in pat.
ItI voit scrie dar mai putin decat altd data,
de se poate.
A§T fi fost tare multumit sä al tu drep-
582 N. BALOESOIT

tate i doctoril d'aci sa fie ni§te mi§eI. Dar vëd


a sufer gret i primavara in loc sa-ml fac
bine, cum nadajduiam, me arunca de douë el in
pat pana acum. Asemenea nu cred a a merge
la Constantinopol poate sa-mI fac vre-un bine.
E ora§ prea sëlbatic i e prea mare lipsa de
cornoditatile vieei, ca sa pot tral §i a-ml cauta
de sanatate. Cat de a face §i a lucra, nici ca
me mal gandesc acum ; volt sa me ocup de sa-
natatea mea §i. de nimic alt.
Poujade a plecat i scrisoarea catre dinsul
ce am primit'o cu cel din urrna curier i-o void
trimite la Bucuresci, iar suita Regulamentului
nu-I o pot trimite. Cauta a i-o trimite tu.
A§I vrea sa sell ce al Mut §i ce al de gand
sa facl cu acest proiect ? Descentralisatia admi-
nistrativ i institutiile pro vinciale i comunale
mi-au placut, dar nu pot pricepe pe Domn §i
cu Caimacamil. Sat cel d'intait sat cel de al
doilea sunt de prisos.

nPricina de ti-am trirnes unele scrisori prin


SCIRI POLITICE IIII PERSONALE 583

po§ta a fost ca Sefels nu mi le-a prima In cele


d'intait clile ale schimbaxii lui Czaika.
De vre-o doue oil, precum cu po§ta tre-
cuta, am ajuns tarp cu plicul met, pe cand
se inchisese curierul §i a§a am fost anevoit a
le trimite cu po§ta.
Acum nu s'o mai intimpla, §i et am platit
vre-o cate-va scrisori d'ale tale.
Prietin
N. B."

86. ,Paris, 26 Aprilie 1851.

Iubite Ghica,

7,
Nimeni aci n'a aflat intimplarea dela §coala
de medicina de acolo, despre care imi vorbesci
in scrisoarea ta sosita prin cel din urni curier.
A§1 doll dar sacmi deslu§esci acea intimplare.
Cat pentru panea ce-mi propun, scrisorile mele
trecute IV Tor fi deslu§it ea, nu pociu primi.
Sunt hotarit a nu me ocupa decat de sanatatea
mea. Pentru acea V-am spus ca las peste cate-
va septamani Parisul. Cred ca, m'oiil duce la
ape in Pirinei (Eaux bonnes) §i apoi de acolo
584 N. BAL CESCII

me voiti duce a me a§eza in vr'un ora§ al Ita.


lieI, unde am sa petrec pana in primavara vii-
toare. Veqf dar ca nu pot merge la Constanti-
nopol, unde nu mi s'ar cuveni a till nici pentru
sanatate, nicI pentru viata uritä §i lipsita de
tete comoditatile vieei. Ai dorl insä sä-mi de-
slu§easca, daca postul de care im vorbesci are
leafa §i ce insemnatate poate aye §i ce folos
poate aduce ; cad la casul cand mi-ar place,
te-a§I ruga sa recomanp pe frate-met Costache,
care n'are nicl o treaba aci §i se afla cam in
lipsa. In vreme ce acolo §i-ar gas1 §i ocupatie
§i ti-ar fi §i tie de ajutor in ceva. De ai pute
face aceasta, m'al indatora foarte.
Nu Kill de ti-am scris ca. D. Bratianu a
plecat la Londra. Mi-a fagaduit ca are sa umble
mult ca sa indemne pe Palmerston sa sileasca
pe Turd sa faca oare-care reforme §i concesil
in tara, dupa cum imi spuneal tu. I-am aretat
scriserea ta, in care me indemni a face aceasta.
A§i vrea sa scia de ai de gand sä vii pentru
expositia dela Londra §i and. AV dori sä te
\red 'Ana a nu me departa din Paris. Ea n'oin
pleca pana pe la 15 Iunie.
Din tail aci nu scim nimic.
Al tell
N. B".
POLITICA TURCILOR 585

87. Paris, 26 Maid 1851.

2)
Sunt de cate-va clile a§ezat la tara la
Ville d'Avray (Sentier des Vignes Grand Chalet
e adresa mea). Am venit ieri de am dormit la
Paris, cad am avut un banchet pentru aniver-
sarea revolutiei Transilvaniel din 15 (3) Maig 1848.
Am facut un spitiu (speech) bataios. Iata pentru
ce iti scriti din Paris §i ne avOnd la mine seri-
soarea ta din urma voiti respunde numai la cate
imi aduc aminte ca-mi scrii. Pricepi bine ca
afara de cuvintele de sanatate cari me opresc
d'a me ocupa de altceva §1 atat mai putin de
positia ce vor Turcil .01 a-mi face, gandesc ca me
cunosci indestul ca sa creql ca nu pocit a priml
nimic de la Turd, cand ii ved nu numal nefo-
lositori tërei, dar Inca ostili , cand il ved ca s'aa
purtat ca ni§te c.... cu nol. Scil ca nu sunt
turcofob, 011 voiu clice 0 tie acea ce am clis
lui Poujade, cand a plecat de aci §i mi-a vorbit
de steagul ce trebue sä tinem in téra, ca e au-
tonomia §i suzeranitatea. C'est bien, i-am clis,
mais il faut que ce drapeau soit pris au sérieux
des deux cOtés et vous voyez par tout cc qui
s'est passé et se passe que nous ne pouvons
pas prendre les Tures au sOrieux. Am avut V
586 N. BAIA:mem

et ca tine ilusil in el, cu atata mai mult ca


scif ca am fost din acel ce i-a inventat. Cre-
deam ca pana a veni. o a doua epoca revolu-
tionara, vom puté progresa §i reforma multe §i
a ne pregati §i a combate infiuenta ruseasca
prin protectia turceasca. Dar istoria acestor din
urma trel ani e de ajuns spre a stinge ori-ce
ilusie. hü o pilda.... ce-ml dede0 tu in scrisoa-
rea ta din urma. Vorbesc despre proiectul despre
proprietate, pe care il priml Divanul,
_
ast-fel
cum il facura, boeril, dupa ce facurä un an
de clile nazuri Ca nu-1 primesc. Apoi nimeni nu
poate qice ca de acest proiect se tinea vre-o
cestie de politica internationala cu Rusia §i ca
Poarta n'ar fi putut face alt-fel.
Mie imi pare ret ca in vreme ce totl trag
intr'o parte, tu te obstinezi a rëmané singur,
isolat intr'o tabara parasita §i fail a aduce vre
un folos. Imi pare ret ca prin esaltatia ta tur-
ceasca iti alienezi simpatiile tutulor. Te pul de
scril ast-fel pe la mai multi pe aici, car! profita
de scrisorile tale in contra ta. Cum se face ca
o copie dupa memoarul ce al trimes lui Poujade
pentru ca sa-1 dea la ministru se afla in ma-
nile Gradi§teanului, care l'a capaat dela Con-
stantinopol. Apol iata Ca venira mal multi su-
poratl la mine, aretandu-ml acest fras din me-
POLITICA TURCILOR 587

moarul tet: Le Gouvernement revolutionnaire


devait par consequent tomber nécessairement
entre le mains de ces theoriciens incapables et
exageres dans leur tendance, et preter par la
le flanc aux attaques dirigés contre lui". Teoriile
revolutiei, imi clic, nu le-ai aprobat, nu le-ai iscalit
insuti? oamenii revolutiei, nu al fost insotit cu
din§ii? Pentru ce dai cu piatra intr'acei oameni
§i acele teoril ? Frasul acela 11 ved o inutilitate
care I1 face nil in ochil oamenilor ; apoi pen-
tru ce scoti afara acte, carl sunt, ca sa clic ma,
diplomatice. In sfar§it conclusii din toate acestea,
Ca e numal un mijloc pentru Turd, ca sa mai
alba ceva influenta in tall §i intre noi: este sa
se apuce cu barbatie sa faca, bine terei, iar sa
nu ne mai poarte din bacalim in bacalim.
2)Ca doresc sä te vecl , cad te iubesc §i
voit sã ne certam o-data bine, sail mai free
ridichia i apoi sa ne intelegem. Te poftesc dar
sä vil incoace. Pe la sfar§itul lui August poate
me intorc §i et la Paris dela apele minerale.
IT trimit doue exemplare dintr'o bro§ura a lui
Ruset, .din care vel trimite una la Brussa. Ase-
menea din aceastä foae ce scot plevurarif de
aci, intre care cel mai betran redactor en chef
este Cretianu, sa dal doue lui Zane §i una lui
Ionescu §i una pentru tine.
588 N. HALOES OLT

Aid nimic deosebit. Pang, la sfar§itul lunei


alteptarn pe Negri §i B. Alecsandri ce sunt pe
drum.
Complimente multe la cocoana D-tale, ce
m'a uitat cu totul.
Al teU
N. B."

88. Ville d'Avray, 06 Maid 1851.

Iubite Ghica,
Curierul din urma nu mi-a adus nimic de
la tine. Ea n'arn multe inca a-ti spune, find cu
totul lipsit de ve§ti din tara. Se a§teapta in Paris
o droaie de Bucure§teni. Sunt multumit cä traesc
la tara, ca sä nu-i vö.. Este de minune cum
cei mai irnpelitati reactionari se jura yiind aci
ca sunt revolutionari.
Ca sa, yiil la cele ce mi-ai scris in scriso-
11

rile trecute §i la propunerea ce mi-ai facut din


partea Turcilor, II void mai adttoga ca nu e de-
cdt un mijloc ca sa facd pe Romani a avO con-
fienp, §i nadejde in Turd, §i a-I sprijinl, §i acesta
este ca Turcil sa inceapa odatä a cloyed). prin
POLITICA TIIIWILOR 589

fapte simpatiile lor pentru nol. Pana acum de-


la 48 insu§1 pot marturisi, ca alta ne-at vorbit
§i ne-at fagaduit §i alta at lucrat. Faptele lor
at arëtat mi§elia lor §i aft scos de minciuna
toate vorbele lor. Acum crecl ca e ar vrea sa
se plateasca de fagaduelile facute revolutiei noa-
stre, facOnd posiVe sat dand pilaf la cati-va re-
volutionari. Iatä pentru ce crecl acum ca nu e
bine pentru noi chiar §i pentru cel ce at mare
confienta in Turcia, d'a primi nimic dela ei acum,
pana, n'or incepe a ajuta curat §i prin fapte in-
vederate tërile. Eu ti-am scris de mult ca crel,
ca positia ce aft luat Romanii de aci poate aduce
acel efect d'a impinge pe Tura a face ceva pen-
tru tëri din temere d'a-§1 perde popularitatea.
Este cunoscut : qu'on compte plutot avec celui
qui nous brave qu'avec celui qui se prosterne a, nos
pieds. Ti-am scris ca tu poti folosl mult in aceastä
ocasie acolo, &and Turcilor iata, urmarea pur-
täril voastre, grabiti la fapte, ca sunteti perduti.
Inteadevër cand Romanii or favorisa sat s'or
pune in capul unei mi§cari revolutionare in
Turcia, fara indoiala eä va fi cel mai mare pe-
rico] pentru Poartd.
Este lesne sa cud tu ca §i o corespondinta
din Constantinopol de mai alalta eri din Pressd,
ca Romanil nu pot all desvolta i ocroti na-
590 N. BALOEBINT

tionalitatea decat subt steagul .turcesc. Trebue


sa dovedesci tot de o-data ca steagul turcesc
inteadevör voesce a ne ocroti.
In sfar§it incheig cu o vorba foarte cu
minte a lui Cobden, ce mi-o licea la Londra §i
pe care spune-o Turcilor : Toute la difficultO
(a propos de P existence de PEmpire Ottoman
et des Principaut6s) n'est ni dans les Russes,
ni dans la France, ni dans l'Angleterre, mais
dans les Turcs. On ne peut stivre une politique
constante avec eux, parce qu'ils n'ont pas de
patriotisme et se laissent gagner par l'argent
des Russes, etc".
IV qic sa spul aceasta Turcilor, caci Cobden
mane poate ajunge la Minister §i sä scie ce
opinie afl de din§ii oamenii viitorului chiar in
Englitera.
Sunt sigur ca dad, Turcil acti ar da o con-
stitutie §i o legalitate in ara, toti de aci ar
primi-o cu bucurie §i cel putin pentru cata-va
vreme duhurile s'ar impéca.
Al teii
N. B.

Eil sunt tot bolnav §i foarte ingrijat. Doc-


torn me omoara cu doctoril.
PROOLAMATIA EMIGRATILOR 691

Scrie-1, me rog, lui Alecu G-olescu pentru


o carte a mea Istoria Valachiei a lui Cogal-
niceanu" (in frantuzesce) , se afla rätacita pe
la Brussa, sa ti-o trimita tie, ca sa mi-o trimiti
cu cea d'intaill ocasiune. A§1 dorl sa te hota-
resci a veni aci, cad apol multa vreme nu ne
mai vedem, cad, cum ti-arn spus, trebue sa me
duc a me a§eza in Italia."

89. Paris, 5 Iunie 1851.

77
Sunt doue po§te sati douë-cleci iilile de
cand n'am primit nici o scrisoare dela tine. Ce?
iar te-al maniat? ecl tot la tara la Ville d'Avray,
aqi numai am venit in Paris de unde IV scritl.
Sunt tot §ubred §1. crecl c'oig pleca la Mi. Nu
Kit' de me voiti puté intoarce la Paris, poate
pentru putine, clile, §i apoi me apz pentru, mai
multe luni in Italia. Cu toti doctoril §i docto-
rife nu simt nici o uprare la boala mea. Imi
pare reti ca nu faci nimic ca sa ne vedem, ca,
te doresc. Incal vino sä petreci iarna in Italia.
Ne vom da rendez-vous la Pisa oil la Roma.
Iti trimit aci o adresa la Romani facuta de
not Eti m'am impotrivit cat am putut, find cu to-
592 N. NALOEsetr

tul saturat de proclarnatii §i protesturi, dar totl


frapi cauza§1 ail fost de Were ca imprejurarea
e§irei Muscalilor 0 noul ofis al lul tirbei, in
care ne injura 0 ne ocaresce cu numele de mal-
faiteurs cere un rëspuns. Am indreptat dar
aceasta proclamatie fäcuta de Roset, ast-fel cum
este. Tata, dupa opinia mea, tot ce a scris Ruset
de mai cu minte. Crecl Ca nu vei aye ce clice
in contra.
Din tara nu se vorbesce nimic de amnistie,
se vede ca acea ce-mi serial' a e§it de minciuna.
Spune-mi, me rog, ce se mai clice p'acolo. Ce
a§tepti §i ce nadajduesci dela Turd: ? Eti me in-
credintez din cu in cli a sunt blestemati 0 ca
n'aii facut cleat sa ne minta. De al o opinie
contrarie dovedescem1 prin fapte §i argumente
seriOse, dar nu prin declaratiile sentimentale ale
unor Turd numal, ca n'am cuvint. Resultatul
ce voit a trage dintr'aceasta este ca, crecl ca
tu iti perch' vremea §i pe tine, stand fara nici
o isprava ca sä asculti palavrele turcescl, §i ca
al fi foarte folositor sa vii aci sa lucram cu totil
§i sa vedem ce putem face. Gandesce-te serios
despre aceasta, cu atat mai mult ca eil o sä
mö departez din Paris §i sell opinia mea despre
cbipul de a lucra 0 a intelege a tovara§ilor
no§tri. Tu al fi dar de mare folos aci.
EEL A.TII DIVERSE 593

Spune multe inchinaciuni plecate la M-me


Ghica §i intreab'o de ce m'a pus la urgie.
,A1 tba
.N . B.

Trimite una din aceste adrese la Brussa".

90. Ville d'Avray, 15 Iunie 1851.

Credeam incal a, spre recunoscinta pen-


tru priete§ugul ce am pentru tine, cand ti-0
abate sa te lepecli de mine, me vei insciinta dupa
cuviinta, §i-mi vei areta care e pricina de fugi
de mine. E mai mult de o lunä de cand n'am
primit nici o scrisoare dela tine. Aceasta e do-
vada ca fugi de mine. AO vrea sa sciti pentru
ce mi te-ai superat.
Iata iti trimit multe scrisori dela baeti.
Vei vale acolo un speech ce am facut acum o
luna, §i-mi vel scrie daca ti-a placut.
Trimit ad o scrisoare ce mi-a dat'o A. Go-
lescu, fiindu-i trimisa dela tatal Malinescuhfi.
Nu schl acesta unde se afla. De e tot p'acolo
sail la Brussa, fa bine de i-o da. Sail de nu,
dti-o Albului.
Amintin, altica, 27,e41 . 38
594 N. BILeEsetr

N'am ce-ti scrie §i nici voit all scrie mai


multe , pana nu mi-i face cinste a-mi spune
pentru ce nu-mi sail' de loc.
Vasile Alecsandri se aflä in Paris. Inca o
multime de reactionari, I. Bibescu, I. Florescu,
tirboaica etc. C. Cantacuzino face la visite pe
la revolutionari, qicend ca el tot cu noi §i pen-
tru noi a lucrat pana acurn §i de aci inainte
tot cu nol vrea sa fie. Parerea mea ar fi sä le
darn cu piciorul unde-va la a§a rni§ei ciocol.
Al oil
N. B."

91. Ville d'Avray, 16 Iulie 1851.

Iubite Ghica,
Nu ti-am scris de mult, ca am fost §i eü
tot bolnav. parut tare rëti, ca §i tu al fost
bolnav. Cand al sa vil incoaci? EU nu m'arn
putut duce la MY, §i la Septemvrie tocmai mö
pogor spre Italia. Voit petrece cate-va qile la
Nice cu Balaceanul, apol nu wig unde mö voiü
a§eza pentru iarna. Pentru ce nu vii §i tu
intr'acolo ?
RELATII DIVERSE 595

N'am cell spune d'aci. Parisul e plin de


reactionari Romani; dar totl spun ca sunt re-
volutionari. EU am dat comision la Paris, cd de
se va gasl intre din§ii unul care sä marturi-
seascd Ca e reactionar sä mi-1 aducd sag vël,
cdcl mi s'a gretuit foarte atat de revolutionarii-
revolutionari(?) cat §i de reactionarii-revolutionari.
Negri cu sord-sa e aci. Negri se intoarce
peste cate-va chile find numit parcalab la Ga-
iar sord-sa Catinca remane.
Te-am rugat, sunt cate-va luni, s, Knit la
Brussa la Alecu Golescu sail trimitä o carte a
mea (Istoria Valachiel de Cogalniceanu, in Iran-
tuzesce) ce se aflä ratacitä p'acolo §i de care am
nevoe.
Te rog i acum pentru acea carte pe care
sa mi-o triniiI cat mai curend. Asemenea te
rog ca sä gasescl pe cine-va care sa-mi traducd
aceste date turcesci In date cre§tinesci. Imi sunt
de mare trebuinta, find privitoare la istoria
anului 1595 despre faptele lui Mihal-Voda.
Anne'e 1003 (parte din anul 1595) :
le 12 et le 21 de la lune de Schaban;
)7

le 5 de la lune de Ramazan,
le 3 de la lune de Zihkaadeh,
le 19, 17 et 22 de la meme lune,
le dernier jour ibid.,
596 N. BALOEscxr

le -14, 18, 20, 22 et 25 de la lune de


Zi-lkigeh.
n Ann de 1004 (altä parte din anul 1595):
le 8 de la lune de Muharem,
le 12 et 14 de la lune de Safar.
Trebue sä gasesci vre un turc sat un
cre§tin invetat, care sa, scie a calcula lunile lu-
nare, ca sä nemereasca drept. Vecli, te rog, a-mi
trimite acestea mai curend.
Scrie-mi mai des i spune-mi ce se mai
povestesce p'acolo.
Al thd
N. Bc11."

92. Paris, 26 Iulie 1851.

Iubite Ghica,

Pentru ce al a te plAnge de mine? Ti-am


tälmAcit mai de mult, Ca am perdut toate nä-
dejdile despre Turd. Ti-am spus ca doresc sa-mi
spui ce a§tepti tu dela din§ii, de vrel sä rëmai
inhärnat in jugul lor. Nu mi-ai respuns nimic
positiv. Creel ca ti-ar fi §i anevoe aui dovedi
cu acte ca Turcil sunt pentru noi. Din minutul
DIBOUVI POLITICS 697

dar ca Turcia se declara, singura, cum am auclit


insumi din gurile a mai multor Turci marl §1
in mai multe renduri, precum §i de la amba-
sade de aci, ca nu poate face nimic pentru nol
§i ca, ne trimite la un viitor nesigur, cand va
pute fi ajutata de Europa in rdsbol cu Muscalii,
spre a ne da multumire. Era firesce sa facem
ca dinsa §i sti, vedem ca, neputend nimic a§tepta
din present, trebue sa catam la viitor. i fiind
Ca, precum mult inainte de 48, a§teptam im-
preuna o revolutie generala §i cautam a ne pre-
gati din vreme, cum o incepusem la 1843, ay.
§i acum creq ca are sa, vie o revolutie mai in-
frico§ata §i socot ca e bine sa ne pregatim, §i
pentru aceasta a desvolta simtimintul nationa-
litatii §i credinta Romanului in el mal mult de-
cat in streini, de unde firesce curge idea pan-
romanisrnuluI, pe care tu al inceput a o propaga
mal intait prin buletinele tale carl mergeat fi-
resce §i in maim reactionarilor ca §i in a noastra.
Pentru ce dar qici ca am dat o alta, linie
de politica ?
Pe Turd vecll bine ca-1 tree cu vederea. N'am
nimic a impart,1 cu din§ii. Fiind-ca nu ne pot
ajuta, cauta sa ne ajutarn instql, cad noi nu
vrem sa perim. Cand o venl revolutia, om cauta
sa, venim la invoialä, sa ne intelegem fratesce.
598 N. BALCESCII

Car ils sont en embaras pour nous, et leur su-


zerainetO par les traités rend legitime et néces-
saire le protectorat russe. Nu ne vom putO
scapa de acesta, pana nu ne vom scapa de
acelalalt.
In proclamatia acea scrisa de Russet, pe
care am iscalit'o de sila mare, caci m'at rugat
mai mult de o septamana compatriotil, nu se
vorbesce nimic de Turd, §i crecl ca e destul cu
minte §i moderata. Dar despre acestea cat §i
despre N. Golescu ti-am scris de mai: multe ori.
Imi vorbesci Inca de legalitate, la care vrei sa
flu injugat. Ce intelegi prin legalitate? §i care?
Legalitatea Regulamentului .§i a firmanelor ? Le-
galitatea Conventiel dela Balta-Liman. Aceasta
este astacli legalitatea dinaUntru i dinafara a
tCrei noastre.
Eti te-a§1 sfatul sa te 1a§1 de dobitoacele
bacalimuri §i minciuni turcesci, afarä numal dad,
nu creql la o revolutie viitoare, atunci inteleg
ca, neavOnd nici un steag, sa stal cu Turcii fad,
a te magull insa ca vel dobandl ceva cat pen-
tru mine, cand voifl perde nadejdea intr'o re-
vouie viitoare, apol mö dail delaturi fail a mö
mai ocupa de nimic.
Sunt tot bolnav din qi in qi mai mult.
A§tept pe sora-mea sa vie sa me vaga in cli-
DISOUTII POLITICE 599

lele astea ; apoi pe la sfaqitul lunei viitoare


voill cauta a pleca spre Italia. Alaturata scri-
soare a lui Ionescu d'aci, da-o mö rog frate-seti
d'acolo.
Nu uita d'a spune lui A. Golescu sä caute
un mijloc spre a-ml trimite Istoria .lui CogAlni-
ceanu, de care ti-am scris.
Al Oa
N. B.

l)i eg, iubite, aflandu-mo aid insd gata de


a porni maine la Moldova, te imbrdtivz din tot
sufletul , alaturand pentru dama ta respectele
mele. Spre revedere dar unde?
K. .N(egri)".

93. Toulon, 7 Octoinvrie 1851.

Iubite Ghica, m'ai uitat cu totul. Sunt


atatea luni de cand nu mi-al scris. Adevër ca
i ell nu ti-am scris cam de mult ; dar apoi mil
poate cd am fost tot bolnav i destul de röft.
Vdrsäturi dese de sange m'aa släbit cu totul,
deosebit de tuse ce tot meret cresce. Sanaa-
600 N_ BALCESCIT

tea mea s'a dus cu totul §i nu crecl sa o mai


redobindesc. Am plecat dela 1 Oct. dela Paris,
ca sa dag de caldura. Inca nu Kill unde sä me
a§ez pentru a petrece iarna. Doctoril mi-au vor-
bit de aste trei locuri : Pisa, Roma V. Hyères.
Apoi la Pisa nu me pot duce, cad voiti gäsi
acolo Austriaci. La Rorna, undo dorearn tare sä
merg, imi scrie Manu §i Racovita dela Turin ca
nu cumva sä me due, cad sunt compromitat
cu numele de Andreescu, a carui intimplare la
Roma o vei fi aflat. Remane Hybres, care este,
spun, un loc cam trist, find plin numal de bol-
navi. Acest ora§el este aproape de Toulon, doue
ceasuri numal, astacli me duc sa-1 vecl. Doriam
sa me duc a petrece cate-va qile la Nice, dar
sunt atat de sdrobit de drum §i am §i racit
alaltaieri seara la Marsilia, in cat nu crecl. sä
pot merge acum. Cum vecli, Inca nu sunt hota-
tit unde voiü petrece iarna. Cand eram hotarit
a merge la Roma nadajduiam ca poate vei puté
§i tu veni a petrece iarna acolo. Era sa vie §i
M-me Cantacuzino §i ne intelesesem ea sail
scriem sa vii §1 tu. De volt' fi sa merg la Roma
II voiti scrie, caci dorese sa te vecl sä mai
vorbim.
De voiti rernane la Hyères, fiind-ca nu sunt
departe de Nice, de ce nu vii acolo. Yei gasl
DISCIITII POLITICE 601

atali prieteni: Balaceanu, surorile lui, apoi ed,


Marie Cantacuzene 0 alp; poate eü am pe sora-
mea cu mine. In ori-ce cas scrie-mi mai curend
la Nice la Balaceanu. De politica n'am cell
spune.
Eti de mal mult de (3 luni nu mai me
ocup de nimic. Pana a nu pleca din Paris, me
asigurail ro0i francezi §i ai no§tri, precum §i
D. Bratianu dela Londra ca va fi negre0t o re-
volutie la primavara.
Am auclit Inca in Paris ca tu te fad ne-
27

gre0t Domn, de acea iatä i1 suit : ca sa nu


me uiti i pe mine Doamne, cand ye); veni intru
imparatia ta.
,A1 tOü prieten
N. Bal."

94 Hyeres, 16 Oct. 1851.

Iubite Ghica,
Am primit doue scrisori dela tine trirnise
prin Balaceanul. Ii multumesc pentru datele ce
mi-ai trimis i nuvelele ce-mi dal. ImI pare röü
de banuiala ce a! asupra-mi ca m'am racit saiA
602 N. BALOESOIT

m'am departat de priete§ugul teü. Chiar cand


am sta mai multd vrerne in tabere diferite, dar
nu vrajma§e, nu e un cuvint ca sa incetdm d'a
ne iubl, cata vrerne ne stimam. Vina este a
ta ca sthruesci a apera o causa moarta. Ce pot
face Turcii pentru noi? Chiar sa vrea, acea ce
at dovedit din contra, reactia Europeand, le va
lega manile. Apoi revolutia Europeana firesce
ca nu-i va baga in searna, ba Inca if va pune
poate §i in primejdie, cad färä indoiala mi§ca-
rea, revolutionara viitoare va fi mai serioasa §i
mai generala §i nu se va opri numal la Dunare.
Dna creql dar la o revolutie viitoare, ar trebul
mai bine sail intrebuintezi tOte facultatile cu
carl te-a impodobit Dumnelilet spre a pregatl
§i conduce la bine acea revolutie. Cand m'am
temut §i et de iminenta unel asemenea revo-
lutil, am socotit ca e bine d'a nu-i lasa nici pre-
gatirea, nici directia in mani nedestoinice, §i
pentru acea m'am unit, cum clic)", cu nol prie-
tinI. Acum boala m'a mis tout a fait hors de
service et je me considère comme mort a toute
reactive (?). Intr'aceasta imprejurare crecl ca fact
§i mai ret tinendu-te delaturi, te perclf fdra nicf
un folos §i la§f soarta natief in maini ce pot
s'o mai piarqa iard§f. Gande§te-te serios la aceasta
§i imi respunde. Te-am provocat sä-rni areti
POLITICA TIIILOILOR 603

ideile tale §i ce nadajduesci dela Turd. §i din


lucrgrile diplomatice numai. Opinia mea ca §i a
celor-lalti nu e ca nol sg ne apucgm de bätae
cu Turcii, dar Ca datoria noastrg e c acum
trebue sri. pregatim taxa d'a lua parte §i ea la
mi§carea ce se a§teaptg, fgrg a ne ingriji de
opinia Turcilor intr'aceasta §i WO. a ne perde
vremea stand in genuche inainte.le, §1 cerOndu-le
in zadar sä ne dea de pomana drepturile noastre.
Te-am rugat sa-mi trimii istoria lui Co-
gälniceanu ce ti s'a dat ca at- mi.o trimitl. Te
rog Inca trimite-mi-o ct mal in grabg. EU voitl
petrece iarna toata aci la Hy 6res, este un fru-
mos §i impodobit de naturg org§el, douö cea-
suri departe de Toulon.
))Cand al fi un om cum se cade §i cum te
voiUz te-al repecll pang aci §i am vorbi multe,
cari nu pot a ti le spune prin scris.
OrI-cum, crede Ca te iubesc §i pul mai
mult pret pe tine decat pe multi alit
Multe plecate inchinãciuni la M-rne Ghica.
De ce .nu mai vrea a-mi scrie?
Al t6ii
N Bal.
17

Adresa mea : a Hybl-es (Depart. du Var.).


Chateau Denis en France".
1)
804 N. BALCESCU

95. Paris, 26 Octomvrio 1850.

J7
Iubite Ghica7

Pachetul WI din urrnä dela 5 Octomvrie


l'am prirnit tarclit, tocmai la 24 nu Kitt din
;

ce pricinä §i prin eine l'al trimis. De acea nu


avusel vreme a canta indata, un agronom, pen-
tru a-I da in cercetare proiectul tn. Diseara
mö voiti duce la un prieten ce am la Ministe-
rul de comercin sa,4 ic sä-ml caute un aseme-
nea om.
Bolliac a sosit aci §i i-am araat cele ce-mi
scril, care le-a marturisit de adevOrate. A§a dar
lucru e sfar§it.
Nu mi-ai trimis articolul lui Arsache prin
2)

care refuteaza, scrierea mea.


N'am nimic ail scrie. Cu po§ta viitoare
ii trimit negre§it revista. Sunt articole bune
intr'insa, dar cam apilpisite §i prea dafl cu barda
in Dumnecleil. Le-am cam pilit putin, dar nu
am putut de ajuns. -

Nu mi-al rëspuns la cea cell" scrisesem


despre cum a§l" puté trI i face bani mulVi
muncind p'acolo sail in Dobrogea. Scrie-ml" la-
murit, interesandu-te de aceasta, cAci V-am a-
sclai PBBSONALE 605

rötat starea mea financiara. A§1 vrea sa mai


§ez pAna la primavara aci, ca sa sfar§esc o
scriere i toata nadejdea de traift se marginesce
in vre-o 500 fr., ce mi s'at fagaduit de muma-
mea. Apoi banil ti§tia d'abia sa-mi ajunga douö
uni.
Ititrimit voturile celor dela Brussa, pe
carY mö rog sä le trim*. lui Zane, care mi le-a
cerut inapoi. Ale voastre le pastrez pecetluite
pana sa-mi spui ce se fac cu ele.
Aicea avem in toate Sambetile adunäri
intro cauza§i pentru discutia principiilor sociale
revolutionare. Sambata trecuta era discuVa
asupra cestiei proprietatii. Russet m'a atacat de
reactionar §i el §i-a spus sisterna lui care e abo-
litia de proprietatea individuala a pamintului,
clicend Ca a§a vrea Prudhon. Ionescu i-a do-
vedit cu Prudhon in mana Ca nu l'a inteles §i
Ca Prudhon nu vrea abolitia proprietatii. Russet
a römas singur de parerea lui i eü i-am dove-
dit, dupa multumirea tutulor, ca el e reactionar
cu asemenea idei."
606 N. BiLCESCII

96. Hyères le 27 Nov. [1851].

lubite Ghica2

Ti-arn scris de doue ori de cand sunt a§e-


zat aci. Me rnir cum de nu mi-ai respuns. Daca
nu politicesce macar prietenesce cre ct men--
tarn un respuns.
Et nu mai scit nimic de politica, nu sunt
in corespondentä, .adeca nimeni din politici nu
mi-a mai scris de mult. Me ocup cautandu-mi
de boala, la care tu nu crecli, cum imi spune
Balaceanu ca-I senT. Sunt cu toate acestea mult
mai bine 0 aI vrea sa ai dreptate. In prima-
vara, adeca In Aprilie ai vrea sa insotesc pe
sora-mea pana la hotarul terel, ca sa veq intea-
cea0 vreme i pe muma-mea i sa fac i o cala-
torie pe mare, care mi-ar completa cura. Apoi am
auqit ca Turcii sunt superati foc pe mine, nu
scit pentru ce, ai vrea dar sä scit de pot aye
trecere sloboda i nebantuita prin tara Padi§ahu-
lui. Tu, care te-aI facut pilafcit cu totul, spune-rni
de mi-o potl asigura. Intr'acest chip a0 aye
placere sa te ITN. Mai tariu, pe la Mait, voit
sa me pocit intoarce la Paris, spre a pune sub
tipar istoria la care lucrez. i apropo de aceasta
SCIRI PERSONALE 607

istorie, fiind c te-al arötat cu atata buna-vointa


de mi-al deslu§it acele date, sa-mi dai voe sa
te rog Inca sa cauti pe la vre un filosof turc
prieten d'al tel aceasta scriere : Tarischi-Sela-
niki saü Istoria Tesalonikului in turcesce, care
incepe dela cel d'intait ani al imparatieI lui So-
lirnan pana la anul turcesc 1008 (1599).
G-Asind aceasta istorie manuscrisa, de care
se afld multe copii, vel cauta a-mi traduce in-
timplarile din anil turcesci 1003 §i 1004 (1595
cre§tinesce) earl ne privesc, saü espeditia lui
Sinan Vizirul in tara Romaneasca.
Ocupa-te, te rog, cat mai curênd de aceasta,
cad fagaduesc a te trece la nemurire.
Te-am rugat pentru istoria lui Cogälni-
ceanu, ce o am la tine, sa mi-o trimiti. Nu uita.
Scrie-mi, te rog, mai des §i mö iubesce,
pe cat te iubesc eu. Mi-e destul.
Al Oil
N. B.

Complimente la M-me G-hica.


Adresa mea : Hybl-es Depart. du Var.
Chateau Denis. France".
608 N. BALensoo

97 Hyöres. 17 Martie 1852.

Scrisoarea ta dela 25 Fevruarie m'a gasit


intr'adevër sculat din pat, unde am zacut douë
luni §i jurnötate, dar inca foarte neputincios,
de acea putin iI vola scrie.
DI n'oit putO pleca d'aci, inainte de 29
ale lunel viitoare. Doresc tare mult sa-mi fie iertat
a m6 a§eza in Moldova pe vara incal, caci ernele
trebue sa le petrec intr'o china, mai calda. In
tail nu tit sä intru. In Banat va fi foarte anevoe.
Pe marginea Dunarei nu sunt comoditatile tre-
buincioase la un om de sAnatatea mea. Rernane
dar Moldova, unde am scris la cine-va sa intrebe
pe Voda derni da voie a merge sa-mi vöcl fa-
milia cate-va i1e intr'unul din ormele Moldovel
precum G-alatul. De mi se va da o voie a§a
marginita poate voifl isbuti a o prelungi mai
mult, adeca pana in toamna, cand mail intoarce
a me a§eza in Italia spre a petrece iarna.
Nu am ilusiile tale asupra presidentului
§i nu mai Wept nimic bine §i dela nimeni pe
multi ani Inca pentru tara noastra.
N'am sciri nici din tall, nici mai scull nirnic
despre cauza§ii emigrati. Ast-fel n'am afiat decat
din scrisoarea ta esistenta congresului Smirniot.
SOIRI PERSONALE
809

M-me M. Cantacuzene me ins'arcineaza, sa-ti


scrffi complimente din par te-i. Nadajduesc Ca va
yenl cu mine §i cu sora-mea pana la Constan-
tinopol.
Te-ai ocupat a-mi lua note dupe istoricul
turc Selaniki ? Ai don sa le gasesc gata. Ase-
menea, de vei ave vreme, iea note tot despre
acea epoca din Fesliket Tewarich a lui Hagi Chalfa,
scriere istorica care incepe dela anul 1000 (1591)
pana, la 1065 (1654). &if ca voffi evenimentele
§i rasboaiele Turcilor in Tara Rornaneasca dela
1594 1601, §i mai cu seama cel dintaf ani.
nSunt ostenit.
))Complimente la cocoana D-le.
Prieten
N. B."

98. nilyères, 17 Aprilie [1852].

Iubite Ghica,
Te insciintez ca cu batelul viitor, adecä
cel care de la sfar§itul acestei lunI plead% dela
Marsilia nadajduesc a me imbarca spre a venl
la Constantinopol, unde oiü fi poate pe la 10
Mait sari maI curend. Te-am rugat sa-ml cauti
Ghka, Amintir. 27,641. 39
610 N. BALCESCII

doue odal pentru mine §i sora-mea pe aproape


de tine, care sa le pot inchiria cu septamana, §i
se, am, de se poate, in casa mijloace de hrana,
caci ell nu mai am puteri a umbla pe jos. In-
grije§te-te, te rog, de acestea §i cauta a me in-
sciinta indata la sosirea mea, ca sa scifl unde sa
me duc, caci n'a§1 vre sa me a§ez in Pera.
M-me Cantacuzene se intoarce la Paris ;
me insarcineaza ail spune multa prietenie. Go-
lescu s'a intors la Paris de vre-o cate-va clile
§i d'acolo pleaca indata. la Viena, unde va pe-
trece vara impreuna cu ma-sa §i cu sororile. El
are de gand a se a§eza apol in Elvetia.
Din Moldova irni scrie ca nu se poate primi
cererea ce am facut.
Au revoir.
Al 011
N. B".

99. Mercur1 22 Sept. [1852].

Iubite Ghica, Astacli a venit doctorul la


mine §i. m'a povatuit sa nu mai stall aci, unde
nu-mi prie§te aerul, §i sa plec indata in Italia,
iar nu in Eghipet, unde e loc selbatic, §i apoi voia
fi §i singur. Pentru acea am hotarit a pleca ne-
SOIRI PERSONALE 611

gresit Sambata viitdre in 25 pentru Roma. Soil


insa ca in acest ora§ nii-a compromis la politie
nurnele Andreescu. Deci mö tern sa nu am vre-o
superare, drept care pricina te rog sa-mi Ca-
peti ceva scrisorl de recomandatie catre vre unii
din capii o§tei franceze din Roma, cum §i catre
ceva Romani influinti, ca la intimplare de a fi
supërat de politia locala sä am ceva cunoseuti
in earl sa me sprijin. Cauta dar indata a-mi ea-
peta asernenea scrisori dela Ambasada francesa,
dela Techo sat alt cineva. AI sa le spui ca me
due la Roma pentru sanatate §i voia sä am
cunoscinte placute §i folositoare la vre-o intim-
plare de nevoe. Alearga indata dupd acele seri-
soil, ca Vineri sa le am §i Sambata sä pot pleca,
cael altfel nu indrasnesc a pleca.
Trimite-mi chronicele Moldovenesci, istoria
lui Cogalniceanu §i scrisorile ce sunt la tine.
12
Complimente la M-me Ghica. Spune-i ea
nu prea sunt bine §i nu pot merge s'o vëcl ; de
nu va veni pe la Pera, apoi nu ne vedem.
Fa-mi, te rog, treaba §i fil mai cu noroc
ca la Selaniki.
Al teU
N. B".
612 N. BALOESCII

100. Malta 1 Oct. 1852.

Iubite Ghica,

Sosil astaell la amiaell la Malta. N'am su-


ferit de loc de mare, dar de vre-o trel elile avem
ap de cald, in cat nu puteam nici dormi, nici
resufla.
Am bagat de seama ca, intre chronicele
Moldovel ce ml-al intors, lipsesce a lui Ureche,
0 apoi e tocmai acea de care am mai mult tre-
buinta. Te rog a mi-o trimite cum vei sci §i
cat mal in graba. Creel ca n'aI uitat pentru scri-
soarea la Roma §i calf vei aduce aminte 0 de
Selaniki. Scrie-mi tot la Neapol poste-restante.
Complimente la M-me Ghica §i la totl
fratil cauzaV.
Al tell prieten
N. B.

Et scrig putin, caci puterile imi sunt slabe,


tu nu al dreptul a face ca mine.
Trimite, te rog, alaturata cu mijloc sigur
la sora-mea'.
BCIRI PERSONALE 613

101. Neapoli 11 Oct. 1852.

Iubite Ghica,
n'fi-am scris dela Malta la 1 Oct. Aici am
sosit la 4 Oct. Nadajduiam sa pot §ede mai
multe clile in Neapol, dar aerul nu-rni priesce
de loc. Sunt silit sa plec. Vream inse a a§tepta
sosirea lui Paleologu la 14, care poate a-mi
aduce ceva§1 dela tine. Aici doctoril §i multi din
locuitorii Romei me povatuesc a nu merge in
acest ora§, caci e foarte umed iarna §i n'oiu fi
bine. Aceasta m'a facut a me hotari a trece la
Palermo, a carei clima e dovedita de cea mai
bunä din toata Italia pentru o boala ca a mea.
Dar iata ce se mai ivl astacli. Politia imi
cere, ca sä pot sta aci, §i mai ales a trece in Si-
cilia, o cheza§ie din partea vre unei persoane
cunoscute de aci ca, am mijloace de traia §i ca
nu me voit amesteca in politica lor. Apol et
nu cunosc pe nimeni aci, nici consul turc nu e,
nici la vre un bancher n'am recomandatie, ne-
ingrijind de acestea toate, cad n'aveam de gand
a me opri aci. Acestea le-am talmacit politiei,
dar imi respund ca a§a e regulamentul lor pen-
tru streini. Deci te rog sa-mi capeti d'acolo vre-o
614 N. BA.Lonsou

scrisoare de recomandatie pentru cine-va la Nea-


pol 0 la Palermo, care se dovedeasce, ce, nu
sunt vagabund §i sä pocia tral in pace in crMa
Neapolulul. Aceste scrisori sä mi-le trimii, te
rog, indate cu vaporul co pleace, d'acolo la 25,
ca la 4 Noem. sá le am ad, ca se, pot trece cat
mai curend la Palermo, cad §ederea aci rni.e
vetarnatoare.
Adio, iubite Ghica, nu te supora de aceste
belele ce II aduc §i crede-me al tell iubit prieten

N. B.

)/Complimente multe la M-me Ghica.


Aste.cli 12 Oct. s'a dres treaba cu politia.
Toata pricina era se, me pungeasca. Cu toate
acestea tot capete,-mi vre o scrisoare de redo-
mandatie. MO tern ca o sa mor de urit singur
in Sicilia.
Scrie-mi la Palermo poste-restante, cad plec
la 15".
VII.

Aci imi vine in minte Ca clece aM mai in


urma, la 1859, Ungurii ail' incercat o aqiune
identica.
Pe la inceputul lui Martie al acelui an
Voda Cuza, dupt ce venise in Bucuresci §i luase
in mana franele guvernului Principatului Mun-
teniel, se intorsese la Ia§1. Pe atunci Austria,
imbatata de succesele lui Radetzki, care, in urma
victoriel de la Novara din 1849, impinsese cu-
tezanta pana a cere sa ocupe cetatea Alexandria
ca o garantie de pace, acum guvernul Imperial
incepuse a cere noulul §i cavalerescului 13 ege
616 cruzA.vord SI IINGURII

Victor Emanuel asiguraxt §i mat Indrasnete ,


precum desarmarea, licentiarea voluntarilor §i es-
pulsiunea mai multor refugiti Italient din Lom-
bardia §i din Toscana, §i acestea prin note ame-
nintatoare.
Intr'o convorbire ce am avut cu repausa-
tul Beclard, agentul diplomatic al Frantiel, de-
spre dificultätile ce intimpina la Constantinopol
recunoascerea indoitel alegeri a Doinnului Prin-
cipatelor Unite, eU esprimandu-mi ideile mele,
i-am is ca aceasta Impotrivire a Portet §i a
unora din Puterile semnatoare in tractatul de
Paris, nu va pute tine mult, cad in curend
diplomatia europeana va fi ocupata cu o ces-
tiune mult mai grav. §i mai importanta ; cad
Imperatul Napoleon III a§teapta cu nerabdare
sa yap. pe Austriaci trecend Ticinu, ca sa aibä
cuvint de a trece §i el Varu, nu numai in aju-
torul Piemontelui, dar pentru liberarea a toatet
Italii; §i ea data Cuza §i-ar Intelege positia ar
forma un lagar de cateva mil de oament la Oi-
tuz, ceea ce ar obliga pe Austria a sustrage
100,000 de soldati din armata sa din Italia, ca
sa contie Transilvania §i ar da poate 1111 Cuza-
Vodá dreptul de a revendica mult mai mult
decat sanctiunea celor doue alegert.
Nu ad trecut trel clile dupa aceasta, intre-
TRATARILE DE LA 1859 617

vorbire cu Beclard, cand I. Balkeanu, care era


prefect al Bucuresciulul, imI remite o telegrama
cifrata prin care Voda-Cuza me chema la Ia§1,
propuindu-mi Ministeriul de interne cu prep-
dinta cabinetului in locul lui Vasile Sturdza.
Cea d'intM recomandatie a lul Vocla Cuza,
dupa indeplinirea formalitatilor instalarei mele
ca ministru, i-a fost sa Krill lui Negri la Con-
stantinopol sä staruiasca pe langa Poarta §i pe
MO, ambasadori pentru recunoascerea indoitel
Domnii. I-am respuns Ca me fvoiil conforma do-
rintei M. S., dar ca staruinta lui Negri nu va
aye, in starea de atunci a lucrurilor, nicI un
efect, §i ca formarea unui lagar la Oituz ar fi
mijlocul cel mal nemerit.
Voda s'a uitat lung la mine fail a inte-
lege §i fail a-mI cere vre-o esplicatie, ca cum
a§I fi clis o prostie.
Dupa cate-va clile Cuza era la Bucuresci,
de unde imI telegrafia sa-I trimit un proiect
pentru formarea unui lagar la Flores& Cuza in-
telesese de la sine cuvintele mele sail ele II fu-
sese esplicate de Beclard.
Putin dupa intrarea mea la Ministeriul
Moldovel, servitorul hotelului Binder, unde eram
in gazda, imi veste§te visita unui domn Roland,
§i pe cine vecl intrand in camera ? pe generalul
618 cumt.voDA gl imainui

Klapka, eroul de la Komorn. Generalul Klapka


a fost presentat lui Voda chiar intr'acea cli §i
a avut o lunga §i amicall intrevorbire. Klapka
a comunicat Domnitorului nostril in mod con-
fidential asigurarile ce avea Kossuth de la Prin-
cipele Napoleon despre participarea Ungurilor la
resbelul italo-frances contra Austria Intelegerea
intre Cuza §i Klapka a fost completa, dar fiind
ca. Voda se grabea sa plece la Bucuresci, a rö-
mas sa se redige o schita de protocol care sa,
se discute mai indelete la intoarcerea lui Voda
de la Bucuresci.
Nu scid de s'a mai intors generalul Klapka
la Ia§1, cad era ocupat la Genova cu formarea
legiunel unguresci, dar la 20 Maia 1859, pe
cand ell nu mai eram ministru, s'a incheiat prin
Klapka sat prin Berzentze douë conventiuni
Intre Voda Cuza §i Kossuth. §i d-lui Vasile Ale-
xandri i s'a dat ordin sa urmeze pe Impel-a tul
Napoleon la cuartierul general de la Villa-franca
§i Vallenzia.
Dl Lascar Catargiu, care m'a inlocuit ca
prirn-ministru, ne poate spune de ce in textul
publicat de Kossuth nu se afla nici un cuvint
despre garantiile in favoarea Transilvaniei §i a
Banatului precum nici vorbirea ce se facea de-
CONVENTIIINILE DELA DM 619

spre Bucovina in schqa de proiect de protocol


ce am läsat in mAnile lui Voda Cuza.
Daü aci textul tractatului de la 20 Malt
1859, ap cum a fost publicat de Kossuth :

Convention A.

Le Prince Couza autorise les patriotes


hongrois A etablir des depas d'armes dans la
vallée du Seret, a BacAu, A Roman oil dans
des communes plus proches encore des fron-
tières de la Transylvanie, telles que Ocna et
Piatra.
Le Prince demandera a S. M. l'Empereur
des Français 30,000 fusils, dont 10,000 seront
destinés au forces militaires Moldo-Valaques, et
20,000 seront mis A la disposition des chefs de
l'insurrection en Hongrie et en Transylvanie. Ii
demandera ces armes sans délai, vu l'urgence
et le temps qu'exige le transport des armes des
ports de la Méditerranée jusqu'A destination.
On s'entendra ensuite sur l'envoi ultérieur
des approvisionnements de guerre, qui devront
are repartis entre la Hongrie et les Principau-
tOs suiVant leurs besoins.
nOutre les armes demandées aux puis-
620 ctrze-voDi iv. InsrauRII

sances alliées, on requerra du gouvernement


serbe un certain nombre de canons, dont une
partie sera remise par le gouvernement Moldo-
Valaque aux Hongrois.
D'autre part, le general Klapka fera, à, Paris
et a. Londres, les plus grands efforts pour l'envoi
immédiat des armes, des munitions de guerre
et de tout le materiel d'Oquipement nOcessaire
aux armées Moldo-Valaque et Hongroise pour
leur entrée en campagne.
II s'occupera Cgalement d'enroler a Paris
ou ailleurs un personnel medical ainsi que quel-
ques officiers du genie et de l'artillerie pour or-
ganiser ces deux corps dans les Principautes.
Le general s'entendra pour toutes ces ques-
tions avec les agents du Prince a, Paris.
On enverra des agents hongrois a, Buca-
2)

rest, a Yassy et a Galatz pour établir des relations


continues avec le gouvernement du Prince.
Les agents de Belgrade auront soin de
tenir le gouvernement Moldo-Valaque au courant
de tout ce qui s'y passera.
Ms que la guerre Oclatera en Italie, le
gouvernement Moldo-Valaque rnettra a la dispo-
sition du chef militaire hongrois tous les moyens
nécessaires au transport des armes, des muni-
tions de guerre etc., jusqu'a la frontière.
CONVENTIIINILE DELA 1859 621

Quant aux Magyars, Rs promettent leur


plus actif secours au gouvernement Moldo-Va-
laque, pour l'occupation de la Bucovine et pour
l'eloignement des difflcultés que les evenements
et les complications éventuelles pourraient lui
susciter par suite de cette occupation."

Il Convention B.

Pour le succès de l'insurrection hongroise,


il importe beaucoup que les nationalités hon-
groise, roumaine et serbe habitant la Hongrie,
abandonnent tout esprit de parti, toute idée de
separation et s'abstiennent de tous les actes
d'hostilité qui ont cause de si grands malheurs
en 1848 et 1849.
Ils ne doivent pas oublier que l'Autriche
pourrait, cette fois encore, recourrir aux moyens
iniques par lesquels, a, cette epoque, elle a ex-
cite l'une contre l'autre ces notionalités rivales
pour les assujetir les unes a l'aide des autres.
La nation hongroise est convaincue d'a-
vance qu'elle peut compter sur la sympathie
des patriotes Valaques. A Paris on espère que
le gouvernement des Principautes, inspire par ses
propres in-MI-as, emploiera son influence auprès
622 auze-voD.A. I Ingennal

de ses nationaux habitant la Hongrie et la Tran-


sylvanie dans le sens de la conciliation.
D'autre part, les patriotes hongrois, des
le commencement de la lutte, proclameront les
principes suivants, qui devront etre insérés dans
la Constitution de la Hongrie.
1. Oubli des anciennes discussions, et recon-
ciliation pleine et entière entre les Serbes, les
Valaques et les Hongrois.
2. Memes droits, memes libertés pour tous
les habitants de la Hongrie sans distinction de
race ni de religion.
3. Autononiie des communes et des co-
rnitats. Les habitants des Comitats a population
mixte s'entendront amicalement entre eux sur
la langue officielle a adopter (magyare , serbe
ou roumaine).
4. Independance complete pour chaque con-
fession et chaque nationalité de l'administration
des cultes et de l'instruction publique.
5. Les troupes serbes et valaques seront
organisées séparérnent et commandOes dans leur
langue nationale. Egalite complete dans toute
Yarn-16e pour l'accession a tous les emplois, titres
et dignites.
6. Apres la guerre, une assemblée sera
convoquOe en Transylvanie pour délibOrer sur
CONVENTIIINILE DELA 1859 623

l'union administrative de cette province avec la


Hongrie ; et si la majorité decide que l'ancienne
administration autonome de la Transylvanie doive
etre retablie, les Magyars ne s'y opposeront pas.
7. Nous devons tous nous inspirer des
principes de la fraternité. Ces principes seuls
pourront nous conduir a notre but, qui est la
confederation des trois Etats danubiens : Hon-
grie, Serbie et Moldo-Valachie."

In qiva de 29 Aprilie generalul austriac


Gyulai trece Ticinu, 0 nimeni nu mal putea fi la
indoialä, mai ales in urma cuvintelor rostite de
Imperatul Napoleon la primirea corpului diplo-
matic in cliva de anul not' 1859, ca. Impora-
tul Francief o sa treaca cu Vire in Italia ca
aliatul lui Victor Emanuel.
Rasboiul nu a avut resultatul la care se
Veptag mal ales Italienil 0 Unguril, i decep-
tiunea le-a fost mare cand ati aflat ca la 8 Iulie
1859 a fost iscalit la Villa-franca armistitiul, care
a avut ca Incheere tractatul de la Zaribch.
(AIINy.,
.
;0,4 to.kw.

VIII.

Afacerea Bo Iliac.

0 imprejurare care a ocupat pe emigratil


no§tri din Constantinopol §i din Brussa precum
§i pe emigratif Ungaro-PolonI a fost acusatiunea
cgclutä asupra lui Bo Iliac ca ar fi tinut in pro-
fitul sëü nouö pietre de diamant de la nasturil
uniformel Comitelui Zichy, celui esecutat de Un-
gurl prin spanzuratoare, acusare pentru care
Bo Iliac a fost arestat in Constantinopol §i care
s'a terminat prin misiunea ComiteluI Leiningen,
Poarta primind a despagubl pe familia Comite-
luI Zichy cu 2500 galbeni, valoarea acelor pietre.
Dupl plecarea lui Eliad §i Tell din Tran-
A FACEREL BOLLIAO 625

silvania, Cesar Bo Iliac a r6rnas in Bra§ov §i s'a


alaturat pe langa generalul Bern, caruia Ii ca§-
tigase increderea i dobandise asupra lui oare-
care influentä, facendu-i mai multe servicil.
Cand generalul Bern s'a hotarit sa atace
pe Ru§1 in Moldova pe la Oituz luand'o pe va-
lea Trotuplui, a voit sa-§1 asigure neutralitatea
sat chiar concursul armatei Otomane, care era
sub comanda lui Omer-Pa§a, i a trimes pe Bol-
liac la Pesta cu scrisori catre Kossuth, propuindu-1
sa insarcineze pe Bo Iliac sa faca sa parvie in
marine cornandirului armatel turce§ti un dar de
valoare.
.
Kossuth, aproband idea lui Bern, a autori-
sat pe conservatorul tesaurulul sä permita lul
Bo Iliac sa aleaga §i sa ia un obiect de valoare.
Bo Iliac a ales o garnitura cu pietre scumpe care
apartinea irnbracamintel de parada a esecutatu-
lui de Unguri Comite Zichy, nasturi de diamant
§i o pereche de pinteni, pentru care Bo Iliac a
dat tesaurulul adeverinta de primire.
Viind in Constantinopol mai multi emigrati
Unguri, a e§it vorba ca acele scule nu fusese
predate la destinatia lor §i ct prin abus de in-
credere fusese tinute de Bo Iliac in profitul sPn.
Putine clile dupa trecerea Ungurilor in Turcia
sosesce §i Bo Iliac i trage drept la mine in Bola-
Ghica, Amintiri, 27,641. 40
626 AFACEREA BOLLIAO

gikioi; indata ce-1 vöd, II vorbesc de banuelile §i


acusarile ce erat asupra lul pentru diamantele
Comitelui Zichy ; el imi spune ca cu adevArat
luase acele obiecte, dar ca la Or§ova le dedese
inapol lul Kossuth, arAtandu-ml o hartie iscalita
de Kossuth in care se cslicea cä primise pintenil
de diamant §i garnitura bumbilor. EA multu-
rnindu-mè pe atata, am continuat reIaii1e mele
cu Bolliac, aporandu-1 in contra tutulor acelor
carI II acusat. Mai tarclit insa, am aulit Jcèn-
du-se ca. intr'acea hartie de descarcare pe care
Bolliac nu mi-o citise toata, s'ar fi aflat frasa
urrnatoare ca postscript: romaind asupra d-lui
Bolliac numal pietrile de diamant dela bumbi,".
frasa, pe care nu rni-o arétase.
Inteo i, pe la inceputul lui Decembrie 1849,
Aali-Pa§a chiama pe d. Alecu Catargiu, care era
impiegat la Tergiman Odasi, biuroul traducatori-
lor) §i-1 insarcineaza, sä. caute pe Bolliac §i sa-i
transmita dorinta ministrului de a-1 vedé.
A doua i, presentandu-se Bolliac in camera
ministrului, fu trimis sub paza, de cavas la Se-
raskerat (ministeru de resbel) §i remis lui Tefyk
Bey, Kehaiaoa (Directorul) ministerului care l'a
trimis la inchisoare.
Causa arestäril lui Bolliac eta ca generalul
Bern, imbrati§and Islamismul i devenit Murat
A PAOBREA BOLLIACI 627

Pap, prin urmare camarad de arme cu Omer


Pap, scrisese acestuia o epistola prin care il
intreba daca primise ni§te obiecte de valoare
ce-i trimisese prin Bo lliac. Omer Pap, nevoind
sa fie banuit ca ar fi fost mituit, a trimis acea
scrisoare lui Mehemet Aali Pap Seraskeru, ce-
rend sa se cerceteze Bo Iliac ca sä nu remae asupra
sa banuiala de mituire.
Se intimplase ca tocmai atuncl Ahmet We-
fyk Efendi fusese numit comisar in Principate
in locul lui Fuad Efendi, §i insarcinat ca in trece-
rea pe la Vumla, unde se afia detinuti emigratii
Unguri §i Po Toni, sa reguleze transferarea lor la
Kutaia; lui i se mai impunea §i casul reclama-
tiunei lui Omer Pap, dandu-i-se toate hartiile
privitoare la cestiunea Bo lfiac.
A doua i dupa arestarea lul Bo Iliac am
primit o invitare de la Wefyk, care indata ce
am ajuns a trimis la Seraskerat d'a chemat pe
Tefyk Bey, care a venit aducend cu dinsul pe
Bo Iliac, pe care l'a liberat pe garantia mea §i a
lui Marin Serghiescu, ca nu va dosi §i Ca va fi
la dispositiunea guvernului otoman la ori-ce
chemare.
Dat aci hartiile aferente la aceasta afacere.
628 AFACEREA BOLLIAC

No. LXXVIII. Act de garankie dat lui Ahmed


Wefyk Efendi.

nNous soussignés déclarons garantir que


Sr. Bo Iliac ne quittera pas Constantinople sans
une permission spéciale du gouvernement et
qu'il se tiendra A la disposition de qui de droit
A la premiere requisition.
Constantinople le 24 Décembre 1849.

Ion Clam, Marin Serghiesco" .

No. LXXIX. Bolliac ccitre Ion Ghica.

»Domnul me71 )
Eram prea umilit i n'am putut astaqi
n
Mil mArturisesc prin graia toatA recunoscinta.
mea. Nevasta mea me silete sAil scritl, i ea
sunt inca in vertejul arestului de unde m'al scos.
Primesce dar märturisirea recunoscintel noastre,
0 crede cA ne vom socoti norociti, cand vom
puté sail plAtim macar in parte astA mare fa-
cere de bine.
Supusul Dle
)1
Chesar Bolliac.
849, Dec. 24. Constantinopol".
AFACIDREA BOLLIAC 629

No. LXXX. Bo Iliac ccitre Ion Ghica.

»Donnul meg ,
Cunoastqi zelul cu care am imbratisat
causa Ungariei : jurnalul ce redigearn in Tran-
silvania si-1 imparliam gratis in 1500 exemplare
in toate pailile unde se aflag Romani, cu mi-
side cele grele ce prirnearn dela guvern, pentru
care ful proscris pentru a treia oara de Tar,
pot fi dovada. Serveam causa maghiara pentru
ca intr'insa priveam causa romana la care am
sacrifiat tot, facend din vi4a mea un sir de
inchisori, exiluri, espatriLl si proscrieri. De n'am
perit in tot timpul cat am propagat idea de
unirea Romanilor cu Ungurii intre Sasi, Serbi
si Romani revoltati, si de cate oil am traver-
sat capitale inernice, trirnes de generalul Bern
la guvernatorul, si de guvernator la Bern, de
cate ori am intrat pe tèrimul unde eram pro-
scris, a fost numai un capritig al intimplarii.
Eg, Domnul meg, am stat in Ungaria pana
la sfarsitul sfarsitului, si la 16 August, aflandu-
rnö in Orsova cu o misie foarte importanta
si periculoasa, acreditat de generalul Bem catre
tql capii militari, afland cä d-1 guvernator trece
Dunarea in qiva acea chiar incognito, am sta-
e30 BOLLIAO IN IINGARIA

ruit foarte mult ca sa-1 vecl, §i i-am dat aci so-


coteala de toate misiile cu care fusesern insärcinat
de catre Excelenta Sa, §i ne-am desfacut intre
noi ca dol oameni de onoare ce at de gand sa
se mai intalneasca.
Printr'o scrisoare a d-lui Bern, trimisa cu
curier intr'adins, eram chemat cu ori-ce pret
langa dinsul in Transilvania. Am plecat in aceea§1
gi,nesocotind toata prirnejdia, cu mirarea chiar
a bärbaVlor de arme ce fugea fie-care in cotro
vedea cu ochii. Am putut strabate panä noap-
tea in Caransebe§, dar aci mi s'a taiat drumul
de vrajma§1 §i, lasandu-rni trasura cu tot ce
avusesern linga mine, scapai nurnal cu trupul
in träsura d-lui Filip, cu care am venit pana
la Mehadia cautand insa ori-ce mijloc ca sa me
pocit intoarce unde eram chemat. Aci am ga-
sit §i pe d-1 Szemere, cu care avui o lunga vor-
bire, caci era stroin mai la toate cate se tre-
cuse intre mine §i Bern, intre mine §i Kossuth.
Banuind ca poate va afla la mine ceva care
sa-I princla bine in ru§inoasa-1 fuga, irni spuse
ca el este acum guvernatorul, ca Kossuth s'a
gonit din Ungaria i ca trebue sa-i dat lui so-
coteala, de cele ce am lucrat cu Bern §i Kossuth.
Pentru ca nu am vrut sa-1 crecl guvernator, a
luat cu mine un ton ce se poate lua nurnal
ABACEB.EA BOLLIAO 631

intr'un timp de anarchie ca acela §i pentru care


cred ca, va fi silit sa-rni dea socoteala cand ne
vom intalnl. Ru§inat de aceasta sail nu scig de
ce, a plecat indata, §i eg am remas cautand nein-
cetat cum sa me due la Bern. Un capitan desgustat
foarte, ce cauta sa-§1 Lea drum prin Romania
in tara so, dar care voia sa, intre in _Romania
cu Bern §i d'acolo sa piece, proiecta sa apuce
muntil ce clicea ca cunoa§te. Acestuia, fata cu
d-1 K. Batyani, i-am fagaduit ca, dna va pute
sa me duca. §i pe mine pana in tabara lui Bern,
eg II voig da pa§aportul meg §i o suta galbenl
ca sa se duca unde va vol. Eram in punct de
plecare, cand aflaram ca. §i muntii aceia erat
coprin§1 de vrajma§T, atund furam silitl sg, Nre-

nim la Or§ova. Am intrat pana la schela Cla-


dovi, m'arn intors inapoi, m'am intalnit cu Sze-
mere foarte rece ; ornora Ungurii pe Poloni in
ulita, §i dupa cum am aflat din pricina lui Sze-
mere, care gicea ca, din pricina Polonilor ag ve-
nit Muscalii in Ungaria §i s'a perdut causa. Am
fost la d-1 Visotki, am §eclut §i impreuna cu
Polonil am trecut Dunarea.
Viind la Constantinopol aflait ca. §i aci ar
fl respandit impotriva-rni dl Szemere veninul
caloinniei, dar dumnea-lul nu mai era aci. M'am
intilnit cu dl Filip, fata §i cu altil; ne-am bu-
632 BOLLIAC IN IINGARIA

curat amandoi de asta intalnire, a criticat §i


dumnea-lul destul purtarea lul Szemere. Mi-a spus
ca am tot euvintul sa-I cer o satisfactie, §i s'a
aretat Ca simpatiseaza mult cu mine, pentru un
inscris foarte ptigubitor pentru mine, pe care
l'am dat intr'un exces de zel fata cu dumnea-
luI ministrului de finance care s'a predat Au-
striacilor.
Stag de trel lunI in Constantinopol a§tep-
tand o consecuenta a amenintarilor lui Szemere,
§i ca sä &AA o dovada de probitatea mea. Nu
se arata nimeni care sa-mI cearä socoteala dar
ce folos, ca-mI vine din cand In cand cate o
suflare din veninul ce a \Tel-sat Szernere.
Ire rog, Domnul met, aretatl d-luI Conte
Andrassy, ca-1 rog sa bine-voiasca a-mi da un
sfat de cea ce trebue sa fac. Spune-I Ca am
voit sa me due insu-ml pe marginea Dunarri ca
sä pot intalni pe domnil Kosuth §i Bern, spre
a puté cu aceasta sa astup gurile celor rB
dar Ca imprejurarile ce §titl m'a oprit, cand era
sa me imbarc. A§I fi voit sa me duc eg la
Dumnea-lul ca sä-1 rog a se interesa la aceasta
pricina, dar m'am temut sa nu me espui la
vre-o primire ce nu o merit.
Al d-vóstre devotat
1849, 9-bre, 20, Brussa. Cesar Bolliac.
AFACEREA HOLLIA0 633

P. S. Bine-voitl, Domnule, a trimite aceasta


scrisoare catre nevasta mea §i rugati pe cine
vet1 socoti sa ye trimitä o sciinta positiva de-
spre dinsa, cacI sunt patru WM de cand am la-
sat'o in mijlocul Sacuimel, §i tote mijloacele ce
am intrebuintat pang, acum aU fost zadarnice,
cacl Inca n'am putut afla nirnic despre soarta eI.
C. B."

No. LXXX' C. Bo Iliac ceitre Nicolae Alexan-


drescu.

Domnul meg,
Cand am trimis feciorul mefl in taxa ca
sa-mI aduca nevasta ti-am dat un amanet in
puterea caruia sa-ml gäsescI 5000 lel cu soroc
de treI lunt Fa bine de arata aducaorulul ace-
stuia acel amanet, cad voifl sä-1 vincl.
Chesar Boll iac.
849, 10-bre, 25".

No. LXXXLBolliac ceitre Ion Chico .

11Domnul met)
Ea sunt bine incredintat ca Magheru nu
634 APACEBBA BOLLIAC

primesce sa, lucreze cu oamenii carT aU protestat


de fata ca el nu e bun de nimic alt decat de
sabie, i l'a departat din guvern, ba Inca aü §i
voit sa-1 lege. Acestea sunt chiar espresiile lul,
intr'o scrisoare catre mine. El se induplecase sa
vie aci sa lucreze cu d-ta §i cu mine. Ce tre-
bue dar sa-I serit acum ?
,.De Bratianu te poate incredinta §i Mice-
scu, ca Ungurii at proasta idee. I'a Minas nu-
mele dacicul ambasador intre diniT. Et sunt de
idee ca, daca nu se poate forma un comitet de
D-ta, Balcescu §i Arapila, sa remae lucru tot
cum aT is intai afara numai daca ai acum alte
cuvinte ; pana astall et am lucrat in sensul
acela. AI ocasie sa triinii articole in Bucovina?
Et trebue sa scrit lui Magheru.
Supusul d-tale,
Bolliac.
849, 10-bre, 27".

No. LXXXII. Dragomanul poliieI ccitre


Ion Ghica.

2)
Monsieur)
Par ordre de S. Ministre de la
E. le
police, j'ai le plaisir de vous prévenir, que si
AFACEREA BOLLIAC 635

vous voulez etre garant comme autrefois pour


Mr. Bo Iliac lequel se trouve au Ministhre de la
police , ii faut que vous veniez rester garant
pour etre délivre ce soir, si non il restera comme
prisonnier.
Tout a vous,
Stamatello Volgo.
1-er interprete de la police.
Zaptii5, 15 (27) Avril 1850".

No. LXXXIII. Ion Ghica catre pful poNter.


Je soussigne declare me porter garant que
Mr. C. Bolliac mon compatriote se tiendra a la
disposition du G-ouvernement et qu'il ne quit-
tera Constantinople sans une autorisation spe-
ciale. Le present écrit je le declare valable pour
dix jours, apres lequel terme je serai libre de
retirer mon cautionnement, ayant a rn'absenter
de Constantinople pour un petit voyage.
Constantinople, le 28 Avril, 1850.
Ion Ghica" .

No. LXXXIV. Je soussigne garantis a


636 AFACEELEA BOLLIACI

Monsieur Stamatello interprbte du Minist6re de


la police que Mr. Bo Iliac se présentera a lui, a,
son bureau a la police, avant vingt-quatre heures.
Constantinople, le 7 Mai, 1S50.
Ion Ghicce .

No. LXXXV. Bolliac ceitre Ion Ghica.

Domnul meet,

latä hartia ce voiU sa daft Ministrului. Fa


bine a o indrepta pe unde nu va fi buna §1
tradu-o In frantuzesce spre a pute sa o pre-
scriu §i sä o dail mane. Fil §i asta data bun cat
al fost pana acum.
Al d-tale plecat,
27
rhesar" .

No. LXXXVL Excelentie,


Proscris din tara mea, m'am vöclut silit
a-rri! cauta un asil in strainatate. M'am adresat
la guvernul unguresc, §i prin slujbele §i devo-
tarnentul meU, am ajuns a4 aye increderea pana
la cel din urma moment al sea.
Dupa rësturnarea lui, calomnia, care se
AFACEREA SOLLIAO 637

pune tot-deauna pe tot ce cade, a trebuit sä-mi


dea §i mie lovitura el, §i din nenorocire in fa-
bula ce a creat a amestecat §i numele unul dig-
nitar al Inaltel Poql.
Cand mi-a venit vestea astel acusatii, et
perdusem tot ce avusesem cu mine in Ungaria
§i isbutisem a-mi scapa viata in Serbia. M'am
gandit la mijloacele prin care a§1 pute da un
demantit calomniatorilor i mi-am impus ca da-
toile de onoare a veni in Constantinopol. Pupa
ce am stat o lima de dile, veclend ca aci nu-mi
pocit gäsi 0 ocupatie §i ca cheltuelile sunt marl,
am hotärit sa plec, §i m'am adresat la Exce-
lenta Yoastra, cu cerere a mi se da un pasport
spre a me duce cu familia mea in Franta. Acea-
sta a fost in Octomvrie. Nu numal ca nu mi
s'a dat atunci pasportul, dar am §i fost oprit a
e§i din ora§ §i altele care respundeat foarte
crud curtoaziel mele.
Dupä mai multe cererl, la Martie 12, 1850,
mi s'a dat pasportul, §i me credeam norocit in
idee ca voit pute pleca WO. sa super guvernul
cu vre-o cerere de care sciam ca are destule de
la a1ii, cu toate Ca mijloacele mele §i atuncl
chiar erat foarte
Cand eram gata sä plec po1iia m'a cAu-
638 ABACERBA BOLLIAC

tat din not §i am pgit toate acelea ce Exce-


lenta Voastra le cunoasce.
Excelenta, daca in adever oprirea mea in
Constantinopol este numaI din pricina unor ce-
reri vage farä nurne de acusätor pentru ni§te
neinsemnate lucrurl perdute chiar in Ungaria,
impreuna cu tot ce am avut §i al met, dupa
destolnicile dovezi ce am dat ; daca vointa Por-
teI va fi sa platesc et aste lucruri aceluia ce-mi
va aduce inscrisul ce am dat pentru primirea
lor, atuncI am onoare sa ye repet, C cu toate
ca starea ce mai am in tara mea este mica pe
langa starile obicinuite acolo, dar tot poate fi
d'o valoare ca de o clecime de off mai mare de-
cat a acelor lucruri. Aceastä stare a mea e ne-
mi§catoare §i intr'o tall a carul legiuitul pro-
tector este Maiestatea Sa Sultanul. Nu veil dar
pentru ce ar trebui ca eli sa fit osandit a sta
aci spre a tiri o viata inactiva §i in miserie.
Me adresez la Excelenta Voastra §i ye rog
sa bine-yogi a-mi da cat maI curend voe sa
plec, pentru ca suferintele morale ce am avut in
ast curs de clece lunI mi-at atacat sanatatea
atat mie cat §1 nevestei mele; §i tot de odata,
indrasnesc a me ruga sa poruncit1 a mi se in-
lesni §i mijloacele neaperate spre a me puté
duce cu familia pana la Paris, pentru ca nu
AFA ("BREA BOLLIAC 639

numai c'am cheltuit §i am vendut in aste clece


luni tot ce am putut aye cu mine, dar sunt §i
dator, §1 nu mi se da. voe sg vend nimic din
cele ce mai am in patrie.
Aceasta inlesnire, Excelenta, nu o cer ca
pensie sat gratificatie din partea until guvern
cgruia nu am avut nici odat5 prilejul a sluji ,
mi§carea noasträ a fost ret vecluta de Inalta
Poartg, §i in vreme ce sunt sub osinda vinei
mele, nu pocit aye §i resplatire tot odatg pen-
tru aceia§1 fapta. Slabul temeit ce socotesc ca-mi
poate da dreptul a cere un ajutor este, ca fiind
impilat a sta aci noue luni farg nici o ocupatie
a trebuit sa cheltuesc tot acea ce putea sa-mi
ajungg in altg parte a Europei pang sä incep
a-mi pute produce trebuincioasele cu osteneala
mea. Plin de speranta Wept de la Excelenta
Voastrg curmarea acestei vieti nesuferite in care
at putut isbuti sä me arunce vrajrna§ii mei.
nAl Excelentel Voastre plecata, sluga."
Ix.

Dupg sosirea lui Eliad §i a lui Tell in Tran-


silvania ni se trimetea din timp in timp la
Constantinopol o publicatiune numitg Caru-iute,
care, sub forma de corespondenta apocrifg din
Bucuresci, continea mai cu deosebire denigrgri
i invective in contra mai multora din oamenii
revolutiunei ; pe mine incai din trgdgtor §i din
spion muscalesc nu me mai scotea; atata nu-
mai consolatie, cg eram in bunä companie pe
un rend cu Nicu Balcescu, C. A. Rosetti, fratil
Brgtienii §i mai multi altii, cari nu erati mai
bine tratati decat mine. Numal Eliad era apo-
teosat in acele scrisori : el era incarnatiunea
ELIADE
641

de§teptareI nationale; era o fiinta legendara ;


era Heliad 1121chkg (fiul soareluI), precum Achileus
Pilides era fiul lui Pe let; sat §i mal frumos
§i mal nimerit, numele fi venia dela hebraicul
Eli sail cel putin dela prorocul Elie, care §i
astacli tot se plimba din cand in, cand cu ca-
r* prin norl, tunand §1 fulgerand ; iar porecla
de Radulescu iI venea dela feodaliI no§tri ba-
ronl Racli, Bari sat Glacli dinaintea lul Radu
Negru §i Drago§, §i cate §i mal ate.
Pe cand eram tratat de tradator §i de spion
muscalesc in elucubraOunile lui Eliad, primesc
o scrisoare din Sibit cu data de 29 Septembrie
1848, scrisoare foarte amicala iscalita Nicolae
Gheorghiadi , nume cu totul necunoscut mie ;
iata cuprinsul acelei epistole :

No. XXVII. Nicolae Gheorghiadi lui Ion Ghica


la Constantinopol.

Iubitul meg domn,


Nu scit Inca dad, N. Golescul e pe dru-
mul Constantinopoli unde a plecat, sat arestat
dimpreuna cu ceI-laltI fratl aI seI, ce sunt la un
loc cu Balce§tiI, Bolliac, Grig. Gradi§teanu, Va-
siliade, Zanea, Bolintineanul, parint. Than, etc.
Amintiri, Ghica, 27,641. 41
642 ELIADE

in numër de 14. Unil clic ca sunt trimi§l la


Brussa, altii la Or§ova a li se da drumul in
Banat.
Nol suntem la Sibii, eil §i fratele Tell.
Magheru tine Inca Romania mica sub Constitutie,
a protestat. yin o§tiri turcesci asupra lui. Nu
Kit de se va isbi. Et i-am scris sa, fie prudent,
sä nu dea revolutiei caracter de rebelie.
Fuad Efendi s'a purtat foarte crud §i ama-
gitor catre Romani, i cred ca a e§it din in-
structiile adevörate ale guvernului sn. 0§tirea
turceasca a facut, prin inspiratia, crecl, a lui Du-
hamel, cele mai marl cruclimi in capitala. Sol-
datilor romani din casarma, ce e§isera cu puscele
goale a le face onori, a le presenta armele in
sunetul musicei, le-a rëspuns cu mitralie , i-a
silit a-0 preda armele §i ucis apoi desarmati ;
mahalale ati jefuit, femei §i copii ati omorit §i
acestea toate s'at facut ca sä sature pe Romani
de Turd, sä cheme ajutorul Muscalilor, sa vie
ei sa se poarte mai bine, sa ca§tige inimele §i
sa faca ce vor vol. De nu va lua mésuri cabi-
netul turcesc, causa noastra e perduta §i cu
dinsa poate va fi rëu §i de imperiul turcesc.
Fuad-Efendi n'a vrut nici de cum sa com-
bine interesele guvernului sn cu ale noastre,
care era atat de bine unite; n'a vrut sa pe-
PIIRTAREA TURCILOR FATA CU ILEvOLTITIA 643

trunda in duhul Romani lor. Pe nicl unul din


guvernul nostru n'a vrut sa, primeasca la Giurgiu
niclla Giule§t1, unde tabara sa era plina, de
ciocol reactionari muscaliti. N'a chemat dintre
cel credincio§1 PorteI decat la Cotroceni in ta-
bara, unde a proclamat pe Cantacuzino de Cai-
macarn, §i unde a inchis foarte crud pe toti
deputatiI capitalei.
S'a scris o relatie pe larg despre cele in-
timplate dela 13 pana la 19 Sept. in BucurescI
de un martor ocular, §i de se va tipari ti-o voit
trimite cu prima posta, iar de nu, va mal in-
tarclia pana se va prescrie, cad et nu o am,
§i am Q.is sa -brag o copie care e de cate-va
coale bune.
Maiorescul scrie de la Fracfort ca acolo
dieta se ocupa de a baga chestiunea Principate-
lor in tractarea despre Italia ; adica la intim-
plare de a perde Austria Italia, sa se despagu-
beasca cu Principatele noastre, indemnisand pe
Poarta. Principatelor sa se dea Constitutia Au-
striel ce e numal cu o Camera §i cu votul fail
cens ; sa aiba Principatele un Print sat Rege
din familia Austriel etc. De unde a venit idea
aceasta nu scit. Combina, judeca §i fil pe cat
prevederea, nationalitatea, nevoia te va povatul
a fi pur sat contra el. Cat pentru mine am do-
ELI ADE
644

nit §i doresc a fi a1aturati de Poartg dupg ve-


chile noastre drepturi basate pe tractate.
Arata, me rog, inchingciunile mele doamnei
Ghica.
A revedere vrednicul rneil amic.
Salutare §i fratie.
Adresa mea este Nicolae Gheorghiade la
Paris.
1848 Sept. 29, SibiI".

De §i, citind acea epistolg, icoana, stilul §i


tonul imi aducea in minte numele lul Eliad, dar
nu puteam admite ca ornul care me trata de
tradator, putea tot intr'o vreme sg-rni scrie o
epistolg amicala §i de incredere fraleasca. Pang
intr'o cli, se presintg in camera mea un ti-
ller care, adresandu-se in limba greceasca, imi
clice ca voia sa, vorbeasca cu d-1 Ghica. Spuindu-1
ca d-1 Ghica eram eü, tinerul, continuand tot
pe limba lul Demosten, i§i cere scuse, Oicend ca,
crecluse s gaseasca pe Iancu Ghica, amicul §i
carnaradul sell de anne, dar se felicita ca acea
eroare 1 procurase cunoscinta unui compatriot.
Dupe, ce imi qice acestea, I decling numele :
Oficerul Zalic, fiul doamnei Eliad.
Mi-a povestit multe, intre care ca. Meuse
mai multe fapte eroice in timpul revo1qiunei,
FAT& CU EMIGRATII 645

cd fusese alungat din Sibiü, cd calatorise cu


Eliad i cu Tell si cd, venise cu scrisori catre
Soleiman-Pasa ca sa intre in armata turceascd.
Intrebdndu-1 eli dacd cunoscuse la Sibiu pe
un Nicolae G-heorghiad, Imi spune ca acesta era
nurnele ce adoptase Eliad, dar ca d'aci incolo
se va numi Eliad Rddulescu.
Pe la finele anului 1848 Eliad si Tell, so-
sind in Paris, ca unit ce cu Nicolae Golescu fu-
sese proclamati la Sibiu de catl-va ca seff ai
emigratiunei, aveat pretentia d'a dornina asupra
tutulor Romanilor si a nu permite nimönui nic
o actiune, nic o scriere fara scirea i incuviin-
tarea lor trei.
Acea pretenVune a provocat o adunare ge-
nerala a emigratilor din Paris, in care, dupa o
lunga discutiune, rnaioritatea s'a rostit ca recu-
noscea alegerea dela Sibiu, insa numai in mod
provisorit, papa cand se vor putO rosti i emi-
gratil aflätori in alte orase.
Nicu Balcescu, Bratienil, C. A. Rosetti eü
si cati-va ali, cap' eram tratati de Eliad in scrie-
rile sale de rël patrioti, ne reträsesern din co-
lectivitate si cdutam a aye fie-care actiunea noa-
strä individuala, lucrand cu condeiul i cu cu-
vintul, cum ne pricepearn mal bine, cea ce nu
646 FATA OLT EMIGRATII

ne oprea d'a comunica unii cu aliI, a ne inte-


lege 0 a ne consulta in multe din lucrarile
noastre.
Care nu fa mirarea mea, cand pe la ince-
putul anului 1849, m'am pomenit cu o adresa din
Paris, subsemnata Tell, N. Golescu i Eliad, cu
data de 8 (20) Fevruarie 1849, prin care acei
trel domni constituiti in guvern, me num eat re-
presentantul sat agentul lor la Constantinopol.
Am respins onorul ce-mi faceat, rOspun-
clondu-le ca data Eliad credea adevorate cele ce
scria unora §i altora in contra mea i tiparea
in pamfletele sale, apoi facea act de rot roman
§i o crima de lese-patrie incredintand un post
atat de important unui intrigant, tradator §i
spion muscalesc, iar daca infamiile §1 calomniile
ce scriea in contra mea 0 in contra mal multor
alti Romani, erat zamisliri ale imaginatiunel
sale, nu puteam decat a-i deplange starea min-
tall ca §i pe cea morala.
Dail aci circulara prin care Eliad, Tell 0
N. Golescu faceat cunoscut emigratilor aveni-
mentul lor ca §efi §i adresa prin care mO nu-
meat representantul lor pe langa inalta Poarta.
ESII EMIGRATIIINRI 647

No. L.Circulara lui Eliad, Tell §i N. Golescu


ca efi ai emigrqiund.

Dreptate, freitie,
Luni la 24 Ianuarie s. v. s'a facut adu-
nanta de emigrati romani din Paris la care s'ail
infati§at d-nii Eliad §i Tell ca trimi§i plenipo-
tentl din partea emigratilor din Transilvania §i
recunoscuti Locotenentl, spre a lucra, in numele
Romanilor, dimpreuna cu colegul D-lor d-1 N.
Golescu.
Numörul celor de fata emigrati in aceasta
§edinta, a fost de 18 §i anume :
D-nil §tefan, Nicolae §i Al. G. Golesci, I.
Voinescu, Eliad, Tell, Gr. Grädi§teanu, Plerianu,
Christofi, Rosetti, N. Cretulescu, Paleologu, Teu-
lescu, Petri, N. Ionescu, G. Creteanu, Magheru
(cel june) §i I. I. Filipescu.
Dupa mai multe desbaterl s'at facut douö
propositil : una de D-nil Rosetti §i Cretulescu
§i cea-lalth de d-nil St. Golescu §i I. Voinescu.
7)
Cea d'intai coprinde cele urmatoare :
Noi nu recunoascem de §efl carmuitori al
emigratiel §i al causel romane pe cel trel Ro-
mani ale§1 de emigratia din Transilvania, ci voim
a se face alta alegere".
648 pFu EMIGRATITINEI

77
Cea din urma precum urmeazA :
Noi nu putem face altfelft decat a recu-
7/

noasce alegerea facuta de un mai mare numör


)7de emigrati decat acela al emigratilor de aid'
din Paris. D'aceea recunoascem pe persoanele
7/

17
alese, insa provisoriti, pana ne vom intelege cu
emigratil din Transilvania, cU,I am socotit de
cuviinta ca ar fi mai bine sa avem un guvern
compus numal d'o singura persoana cu un con-
), siliti de altI patru sail cinci".

In urma aceste propositil s' aft pus la


balotare, §i cea d'intei a avut numai voturile
celor ce ail propus'o, iar cea d'a doua a unit
maioritatea.
Prin urmare s'all primit de capi a2i emi-
gratiel romane D-nif N. Golescu, I. Eliad §i Ch.
Tell, care vor lucra in causa romana. Aceasta
numire se face d-tale cunoscuta spre a recunoa-
sce in viitor de guvern al emigratiel, pana la
a doua punere la cale, pe aceste trel persoane,
catre care §i numal te vei indrepta la ori-ce im-
prejurare ce ar cere deslegare.

I. Eliade, .N. Golescu, Mr. Tell".


12E1171 EMIGRATIIINEI 649

No. XLV. Adresa prin care Tell, N. Golescu si Eliad


numesc pe Ion Ghica representantul lor la Constantinopol.

Dreptate, fratie.

Domnule,
Ca sit se poata pune pe un drum cat ar
sta prin putinta mai energic i sa se apere la
diferentele cabinete drepturile Romani lor calcate
in picioare , emigratii romani din Austria at
aflat cu cale §i at investit cu deplina putere
neprecurmata pe subinsemnaVi, iar eel din Franta
provisorit ca sa lucreze in causa rornana spre
a se da o solutiune conforma cu drepturile ce
ne consacra tratatele §i vechile noastre datine ex-
primate prin proclamatiunea revolutiunei.
Dar ca jos insemnap sa poata da curs in-
sarcinärel ce li s'a pus, vëd necesitatea de a
consulta §i. lucrarile ce vei fi facut D-ta langa
cabinetul unde ai fost acreditat. Prin urmare te
invitam sa binevoescI a ne comunica cat mal
fara intarcliere toate actele ce forma lucrarile
D-tale acolo.
Credem de prisos, domnule, a adaoga, ca
gravitatea imprejurarilor nu sufera cea mal pu-
tina amanare la respunsul ce se a§teapta de la
D-ta, §i Inca ca deslu§irile §i arnanuntele ce ne
650 DZEIPILE POLITICA TTIRCIEI

vel da inteaceasta vor coprinde §i o relatie mai


intinsä asupra cabinetului d'acolo, ca sg ne pu-
tern orienta in calea pe care voim a pune lucrg-
rile noastre.
Tot de odatg, cunoscend credinta, zelul §i
stäruinta ce al pus in trebile patriel in tot cur-
sul de timp de cand te afli pe langg acel cabi-
net, te rugam a primi ca §i de acum inainte
sg fii representantul drepturilor Romanilor aco-
lea, pgstrandull aceia§1 misiune. Insg ti se face
cunoscut, Ca politica jos insemnatilor este tot
acea ce at avut adeveratii Romani de la Ince-
put §i in tot cursul revolutiunei, d'a reinnoi
adicg vechile noastre legaturi cu Malta Poartg
§i d'a o convinge, in toate lucrgrile ce vorn face,
despre a noasträ sinceritate §i credinta.
Acesta este drumul ce ne-am tras §i o
abatere dintr'insul din partea D-tale va fi nu nu-
mai desavuata, ci supusg la respundere inaintea
tutulor Romanilor cgrora mantuirea torei le este
atat de scumpg.
Salutare §i frgtie !
Chr. Tell, N. Golescu, I. Eliud.
No. 8. 1849, 8 (20) Fevruarie, Paris".

Cestiunea care preocupa mai mult pe §efii


emigratiunei era cestiunea banilor ; galcevurile
§EFII EMIGRATIIINEI 651

0 acusatiunile incepura Inca din qilele d'intal,


decum Eliad §i Tell sosise la Sibia. Ace§ti doi
§efi recunoscutI de emigratil din Transilvania aa
cerut §i aa adunat totI banii publici call se
aflat asupra unora din ernigratl, intre carI vre-o
3000 de galbenI ce se aflaa la C. Balcescu. Dar
N. Balcescu, refusand a da lui Eliade 0 lul Tell
suma de 500 saa 600 de galbeni ce i se incre-
dintase de guvernul provisoria pentru o misiune
speciala cu care fusese insarcinat, qicOndu-le ca
acel banI iI reserva a-I cheltui pentru patrie, iar
nu pentru patriotl, aceasta opunere deduse Ice
la vorbe grele 0 ofensatoare 0 chiar la pro-
vocari. Acurn LocotenentiI, creclendu-se omnipo-
tenti aa adresat luI N. Balcescu o nota cu caracter
oficial, cerendu-I acel bani, nota care a provo-
cat din partea 1111 Balcescu respunsul urmator.
Transcria tot odata §i alte conturi cate am pu-
tut gasi intre hartiile mele.

No. LXI. N. Beilcescu ceitre Eliad, Tell §1


N. Golescu la Paris.

))Domnilor,
Am primit cu cel din urma paquebot o
hartie a d-voastra, prin care imi cereti cu rnultg,
652 N. BALCESCII

staruinta socoteala de banil ce s'at lasat la mine


in Bucuresci, cum §i d'a ye trimite suma ce va
fi mai esistand.
L'aceasta am onoare a vö respunde : ca
mai intaitil, vecl cu mirare ca, d-voastra iml mai
cereti o socoteala care v'am dat'o de atatea ori
la top Romanil in deob§te §i la fie-care din
d-voastra in parte. Dna, insa aveti placere a o
mai afla odata, puteti a cere aceasta sciinta
de la d. A. G. G-olescu, la care am trimis'o de
mai multa vreme, spre a o face cunoscut la toti
cel ce vor aye curiositatea ca sa o afle.
In cat pentru cea ce se atinge de a ye
trimite ace§ti bani, n'o pociu, d-lor, face, §i din
aceasta pricina :
D-voastra sciti, d-lor, ca ace§ti ball rë-
ma§1 la mine din calaoria mea la Tarigrad cand
i-am adus inaintea d-voastra ca sa vi-i intorc,
fin s'a clis de cake comitetul revolutionar (sin-
gura autoritate ce am cunoscut, cata vreme a
esistat) ca sa-I pastrez pang la a doua porunca.
Cand am fost in Transilvania, dupa povata d-lui
St,. Golescu, plecand din tail i-am lasat acolo,
temendu-më sa-I iat cu mine, nesciind unde merg.
Ca sa-I iall am a§teptat porunca comitetului.
Pentru acea am §i refusat a-i da in Transilvania
OZEITIIINI BANES0/ 653

la directia orenduitg, pentru strangerea de ase-


menea bani.
Maioritatea comitetului revolutionar aflan-
du-se la Paris, am scris de atuncl acolo .prin
d. A. G. Golescu, insarcinandul ca sa arate co-
mitetului socoteala de banii ce se afla la mine
§i ca a§tept sä trimita a mi-I cere, adaogand
numai ca, ca membru al comitetului, ai dori ca
ace§ti bani sa se cheltulasca in folosul patriel,
iar nu al patriciilor.
Dupg, adresele de mai deunacli ce primi-
sem ad, veclui ca comitetul revolutionar s'a des-
fiintat, dupg, vointa majoritatii ce se afla acolo,
§i ca d-voastra trel v'ati ales provisoriü de capi
af emigratiei.
Aceasta alegere nu s'a parut regulata atAt
mie cat §1 la toata ernigratia romana d'aci, fiind-
cg, emigratia din Paris v'ail dat votul (dupg, cum
se lamure§te din jurnalul ce ne-ati trimes) pre-
supunend ca d-voastra ati fost ale§i de emigra-
tii din Transilvania de capi, acea ce nu e ade-
vërat.
Comitetul revolutionar desfacendu-se fara
a-mi trimite nici o hotarire a sa asupra acestor
bani, rn'am crequt, d-lor, liber a disposa de
din§ii in chipul ce void socoti mai folositor.
Pentru acea am primit propunerea ce mi-a
654 N. BILCESOII

facut'o mie d. A. G. Golescu, prin scrisoarea


sa din 17 Fevruarie, d'a intemeia o foaie pu-
blicg la Paris cu ace§ti bani, care sd apere causa
romgna ; §i i-am §i scris ca poate lua indatorire
pentru aceastg sumg ce se Old la mine.
Dati voie, mö rog, d-lor, ca secretar al
emigratiei romane d'aci, a ye araa, cg sunt in-
sarcinat a ye cere sciintele urmgtoare :
1. Ce s'a fdcut cu surna de bani depusg
de d. N. Golescu in pastrarea d-lui Colqhoun ?
2. Ce s'a fäcut cu sumele date de d. C.
Balcescu in pastrarea d-lor Tell §i Eliad ?
Emigratia d'aci a aflat cg d-lor at depus
o parte din aceste sume in pgstrarea directief
numite pentru aceasta in Transilvania, dar cd
peste putin le-at luat in tot sat in parte (nu
scim ?) sub pricinuire Ca merg in misiune in
occident.
Ernigratia din Constantinopol nu privesce
de regulata aceastg lucrare, de vreme ce direc-
tia din Transilvania nu era cap al ernigratiel V
n'a fost autorisata de emigratil care at numit'o
de a da asemenea misiune §i d'a disposa fang.
scirea lor de sume insemnate de bani.
De acea emigratia din Constantinopol arata
d-voastrg dorinta d'a vedé reintregite toate a-
ceste sume ce s'at respdndit, sume de care va
CESTIIINI EiNESOI 655

av6 mare trebuintä capul emigratiei ce se va


numi.
3. Ce s'a Mout cu suma ce a remas in
pästrare la d. C. Balcescu ?
Despre aceste punturi subtinsemnatul roa-
ga, pe d-voastrA a-I onora cu réspuns.
Constantinopol, 24 (12) Martie 1849".

(Minut-autograf al lul N. Beilcescu).

No. XLIII. Cu imprumutare :


Del Alexandrina Florescu # 30
D-1 Major Teologu . . . 30
Chesar Bolliac 15
Nicolae Alexandrescu 15
Zatreanu 10
Nic. Apollonie 12
Grigorie Zosima 20
Iscovescu 10
Bajescu 6
Livaditi
Vernescu
Giurescu
....... ,
6
6
4
Baronzi n 5
Falcoianu 5
Lazureanu n 3
Sergie Capitanu 4
Giuvara , 2
Soimescu 1
Duilie 2
656 N. BALOESCIT

Gratis :
Znagoveanulul # 10
D-1 Arista 10
Bolintineanu prin d-1 Teulescu . . 16
Devus 10
, Padeanu 10
Toma Constandin n 3
Zanea 4
# 253
Adica galbenf doue sute cinci-zed §i trei
sunt a se primi de la cel de sus araati, anume
sub disposiVile coprinse,. §i daca vreunul din
D-lor va tagadul ca nu a prinnt suma arëtata
la numele söti, atund pe de o parte va da in-
scris, iar pe de alta cel ce va fi renduit cu strin-
gerea acestor bani Imi va face cunoscut ca sa-I
dail do veclI care acum, atat pentru boala mea,
cat §i pentru neindemanarea timpulul nu le pu-
tul da d'impreuna cu aceasta.
G. .Nitzescu.
1849, Fevr. 10, Sibi

Bang clap' :
Dap lul Marin, imprumut fäcut lul N. Bälcescu,
când a plecat cu 136.1aceanu in Transilvania 10428
Dati lul N. Balcescu cand a plecat 10428
Trimi§1 Bälcesculul Nicu la Paris 2142
DA! lul Duilie and a plecat in Transilvania . 1000
DA! lul Zalic 640
DAT lui Andronic 180
Dat! lul Neni§or 704
cmintari BINESOI 657

Dati WI Deivos 1500


Datl lul Alex. Manu 1605
Dat1 lul Filipescu 2000
Dati lul Barbu BMcescu . 1300
Datl WI Czaika pentru Filipescu 2860
Pappoartel e . 120
Dap de Grant lul Groppler la Bucurescl 1240
Cheltuitl . 36147

Comptul banilor primiti:


Imprumutatl dela Marin Serghiescu §i datl lul BM-
cescu Nicu 10428
Datl de Nicolae Golescu 350
Datl de D-na Zoe Golescu 400
Datl de emigratiT de la Brussa 212
LäsatI la mine pentru cAletoria lul Alex. Manu de
la Constantinopol la Brussa 600
Primiti de Marin Sergiescu pentru Nenivr . . . 805
Primitl dela Bucure§t1 pentru Manu 755
Dela Constantin Florescu 150
Dela Costache Negri prin Marin . . . 250
Dela Nicu Catargiu prin Marin 300
Dela Räducanu Ruset
Dela V. Alexandri prin Marin 250
R5mas,l la Marin din contributia veche 600
Dela D-na Zinca Balcescu * 299 15398
30498
DatI de mine 5649
Total 36147
Cheltuitl 36147

Amintiri, Ghica, 27/41 42


658 CIESTIIINI BANEnt

No. LXIV. Listd de banif, ce s'ad adunat din


contributie
Lel
400 Cocoana Zinca Goleasca
250 d. Costache Negri
300 d. Nicu Catargiu
300 d. Raducanu Rout
250 d. Vasile Alexandri
180 d. Costache Polihronie
150 d. Costache Florescul
1830
1500 d. Ion Ghica
655 d. Ghica
755 Prim* pentru Menu
805 Primitl pentru Neni§or
2000 d. Ghica
324 d. Ghica
212 Dela Brusa
690 Contributie veche
350 N. Golescu
600 BanI datl de Turd
9021
1300 d. Ghica
10321 adica dece ma trel sute douedecl i unul
dap de persdnele jos insemnate.
5000 primitI dela d. Ghica.Septembre 19.
15321 adica cincIspredece mil trel sute dduedecI gi
unul.
M. Sergiescu.

No. LXV. Listd de banii ce s'aü cheltuit :


Lel
10428 d. Nicu BMcescu
1000 d. Duilie
CESTIIINI BANEEICf 659

640 d. Zalic
180 d. Androne
704 d. Nenisor
1500 d. Deivos
1605 d, Manu
2000 d. Filipescu
120 3 pasapoarte
1300 Barbulul Balcescu
19477
950
20427
Adeca, Lel doue clecl de mil patru Bute doueclecl §i
s-6pte cheltuitl.
M. Sergiescu.

Sumo, de lel cinclspreOece mil No. 1500 venita, (dela)


DD. Golestl am primit'o, care s'a intrebuintat cum la vale se
aratã, adea:
Lel 540 ciao d-lul RacovitA.
4536 popritl de mine.
1080 al Ioranulul.
3000 trimisl In politA la Brusa.
3245 in galbenl se af16, la mine spre a-1 trimite
la Brusa.
2600 asupra d-lul G-hica.
15000 suma.
Si spre dovada am dat aceasta in nunat3r indoit.
Costantinopole la 25 Fevruarie 1851.

M. Serghiescu.
660 BALCESOU VI LOCOTENENTII

No. XXX. Procesul-verbal incheiat de adunarea


emigratilor in cestiunea banilor rema0 asupra
lid N. Badcescu.
Paris 1849. Noeravrie 13 (25.)

n Domnul mei)
Insarcinat de adunarea emigratilor romani
din Paris, tinutá la 12 (24) ale acesteia, via a
ye comunica a el decisie. Mal intal sunte1
poftit ca Mercurl la 16 (28) Noemvrie sä bine-
voiti a ye afla fata la adunarea ce este a se
tine in locul bibliotecel romane; §i al doilea vi
se alatura aci in copie jurnalul incheat in adu-
narea de 41, ca dupa dinsdl sa ye convingeti
de necesitatea a ye afla fata la adunarea viitoare.
Salutare §i fratie,
(Subtinsemnat) Paleologu.
Adresata, d-lor Tell §i N. Plerianu.
Astali 24 Noemvrie, adunandu-ne chematl
de d. Balcescu, auliram socoteala ce ne dete
de banil rema§I asupra-I §i declaram ca acum
ca §i mai inainte suntem convin§1 Ca d. BM-
cescu este cu adeverat onest.
Aulind apol hartiile ce ne-a comunicat d.
Gr. Marghilornan atingatoare de diferendul ce
este intre d. Balcescu §i d. Tell, declaram ca
adunarea nu este competenta la aceasta."
CEEITIIINt BANESOI 661

No. XXXII. Respunsul lut Tell, Eliad i Ple-


foianu la invitarea de a veni la adunarea emi-
gratilor ca sd asiste la citirea procesului-verbal
privitor la banif remnI asupra luf N. Balcescu.
A dresa catre d. Paleologu fawtä de subt-insemnatil.
In prepusul ce este asupra d-lui N. BM-
cescu cd, §i-a insu§it banl publici pe 6are Inca
II tine asuprd-§i, a fost cestiunea de a hotari
de o cam data emigratia romand, daa, purtarea
d-luI a fost onestä sail nu, ca sa se pad apoI
pune provisoriil in positie a se Mësura cu oa-
menil de la care cere satisfactie.
Ce va hotari mal tarqiu tara despre banil
propril a sel, aceasta este altä socoteald , §i
cea ce scie in convinctia sa d. Tell, caruia d.
N. Balcescu in douö rendurl 1-a propus a im-
parti cu d-lui banii ce 1.611 avea asuprali §i
despre care d. Tell l'a reimpins, §i aceasta este
altä socoteald.
Aci este vorba de a-§i da fie-care emigrat
parerea in consclinta sa dupa moralitatea de
care este capabil §i dupa esperienta ce are, in
puncturile urmatoare :
1. Dacd, merita mi§carea romand §i mai
virtos toata emigratia de a fi patata cu sfete-
risirea de bani publicl numal pentru doue trei
662 BILCIESCIII I LOOOTBNENTIf

miserabile condee, ce catastrofa repede nu a


iertat a se regula §i a rëmas asupra vre-o dol
trei indivizl?
2. Daca, aceste individe se cuvenea a tine
bani asupra-le §i a-I cheltui dupa ale lor do-
rinte sat a le da in socoteala emigratieI intregi
sail a majoritätii, ori unde s'a aflat, care emi-
gratie poarta intreaga ponosul acestor banI?
3. Daca d. N. Balcescu, unul din cel ce
ag avut asemenea bani, luand banI din viste-
rie sa plece cu o misie §i neplecand, trebuia
sa-I tie asupra-§I, sail sa-I desfaca indata, cand
avea timpul a-I intoarce?
4. Daca, dupa, ce nu I-a intors §i cand o
majoritate insemnatoare a emigratieI l'a in-
demnat dea socoteala §i sa se u§ureze de
ace§tI bani ce ii vatama foarte de a-I tine a-
supra-§I, se cuvinea sa respunda categoric §i
positiv sag nu?
5. Daca supuindu-se in Bra§ov sa-§I dea
socoteala i araand ca nu are bani asupra-§1,
§i promitend a-I trimite din Sem lin a fost onest
sá promita §i sa nu-I trimitä §1 tie pana
sa.-I
astaclI asuprälf sat sa-I cheltuiasca dupa vointa
sa arbitrara?
6. Dupa ce i-a scris comitetul numit de
emigratia din Transilvania i recunoscut pro-
OEBTIIINI BINEEICI 663

visorit §i de cea din Paris, ca sa dea soco-


teall acelor bani ce era la dumnea-lui, se cuvine
eel putin a da socoteall, daca nu spre indestu-
larea emigratiei, Meal in avantagiul sn de a
scutura dupa sine o banuiall ce-I facea atata
rn. Daca se cuvenea sa intarqie atata §i sa
insemneze in parte cand cu unul cand cu altul
prin scrisori particulare §i cu vorbe la ureche,
ca cu d. Tell §i altii, in sarcina onoarei sale §i
in parte a emigratiel intregi ?
7. §i in fine daca ni§te banl ce nu sunt
proprietatea cul-va, dupa ce se tine afara din
forme asuprall §i dupa ce se codesce cine-va
§i de a-i rospunde §i de all da socoteala care
eel ce sufere ru§inea §i sarcina lor; claca in
cele dupe urma se poate cine-va plati de din§iI
numai cu vorba ea s'a cheltuit, sat daca, rês-
punclendu-1 in cele din urma cu atata sill §i
nu de buna-voie; ce? poate fi scapat de vina
sat cel putin de pata de secfestruire, pentru
ca tot hotul prins intoarce in fine cele furate
sat in natura sat in pielea sa, cu intoarcerea
insa nu se spall §i de nurnele ce-1 merita?
Acestea sunt intrebärile §i asupra lor este
1)

invitat fie-care all da categoric opiniunea sub


a sa susemnatura.
Aceasta a fost cestiunea §i pentru aceasta
664 BALOES017 p LOCOTENENTA

s'a intrebat opinia celor maturi 0 competenV


Romani §i din Paris , iar nu pentru a se a-
duna cu loc fara loc, cu timp fara timp, cu
competinta sat necompetinta, spre a forma la
comitete din care esperienta a invederat a nu
ese nimic esential serios sail cel putin agreabil.
Insa, in loc de a se pronunta asupra a-
cestor mai sus punturi 0 all da fie-care opinia
ori-care va av6 despre d. N. Balcescu, se vëcla
un jurnal §i o invitatie subscrisa de doispre-
clece in§i ce nu formeaza nici majoritatea emi-
gratiel din Paris §i din care eel mai multi sunt
necompetenti de a face asemenea invitäri, mai
virtos josinsemnatit
Vëcslendu-se josinsemnatii chematl spre a
ne aduna spre formarea unui noa comitet §i
all da socoteala §i vë(21end pe cel ce figureaza
ca invitatorl, se simt nevoiti odata pentru tot-
deauna a se esprima cu aceasta ocasie curat
0 limpede, ca sa inceteze de 41 inainte catre
din§il ori-ce fel de invitari de asemenea natura
0 a nu se mai vedé espu§1, dupa cum at mai fost
odata; josinsemnatii, atat catre d-nii invitatori
cat 0 catre toti emigratii competenti din Paris,
fac cunoscut el in versta in care se afia, in
principiul pe care ail jurat odata 0 insarcinarea
ce at dela o mare parte a emigratiei nu pot
CEEIT/IINf IIINEEICI 665

nici primi invitarI nici asista la adunärl for-


male, unde se afla, fata madularI de aceste patfu
categoriI:
1. Unde sunt barbatiI ce at e§it din prin-
cipiile programeI mi§caril Romanilor §i s ' ati
declarat prin publicarl de ostili §i neplacutI
Turcilor, carora Romanil s'au declarat a fi prie-
tent
2. Unde se afla oamenii asupra carora este
o murmura surda §i grava de un atentat oare-
care asupra fostului domn al tëreI, fapta sail
pata In contra programeT natiel. Panä cand
ace§tI junl nu se vor disculpa sat scutura de
napastea ce este asupra-le, cu toata buna-vointa,
§i consideratia despre trecutul d-lor, josinsern-
natil nu pot primi invitatif pentru treb1 comune
ale emigratiel nici a se afla fata cu d-lor a de-
libera despre dinsele.
3. Uncle se afla fatä oameni earl s'au in-
fruntat in fata la Rucal de tradatorI, call s'au
pus de din dos in categoria de a fi in relatil
cu vrajma§il causei §i acum i§1 cer§esc unul
altuia opinia §i ajutorul, orl ceI ce at scos a-
semenea vorbe grave ag fost in drept sa le
scoata §i atund adunarile se cuvine a fi pru-
dente, sail ea, ceI ce le-ail suferit at fost vic-
time §i atund nici intr'o limba nici intr'o mo-
666 sALosson X LOCOTRINENTII

rala nu se chiarna onest. Aid e o dilema de


tradator si calomniator,§i nici unii nici altil
null at locul in chibsuiri de oameni maturi
§i 1)441.
4. Unde, ca sa se inmulteasca numërul vo-
tantilor unel fractiuni,, se chiama §i juni ne-
virstnicl, necompetenti a delibera, cu toata cu-
ratia, demnitatea §i onestitatea d-lor.
Mai toate subsemnaturile celor dol-spre-clece
invitatori sunt de una sati de alta dintr'aceste
patru categoril, §i prin urmare josinsernnatil
spre sciinta fac cunoscut ca nu pot veni la
chemare §i fliC Ca vor mai primi invitari off
corespondentif formale cu asernenea persoane,
orl care le vor fi relatiile personale cu dinsele
ca oameni privati.
Cat insa pentru darea socotelei ce ar putO
sa, ni se ceara, fac cunoscut toatel emigratiei
Ca §i-at dat'o odata in pragul tëril inaintea unei
majoritäti insemnate in Transilvania §i, de va
cere trebuinta, o vor mai da on cand la cel ce
sunt competinV a le o cere spre sciinta §i in-
SUi a vra§ma§ilor lor.

I. Eliade, Chr. Tell, B. Plevianu.

Anul 1849 Noemvrie. Paris."


ELIADE 667

Cu toate observatiunile ce ii s'au facut


cu toate apelurile la concordie, clevetirile §i Ca-
lomniile n'at putut inceta din contra ura
discordia semenata de fo§tii no§tri Locotenenti.
mergea tot crescend. Dat ad ca specimen o
epistola politico- filosofica a lut Eliad adresata
emigratilor dela Brusa('), earl plateau prin con-
tributiunI generoase tiparirea elucubratiunilor
unui spirit bolnav i fantast, precum scrierea
urmatoare:
No. XXVI.

Je me suis retire de mon pays, je me


suis sépare de mes enfants. Aux pieds des Car-
pathes je me suis arreté pour reposer ma tete
sur le seuil de ma patrie.
Je vis mes freres livrés a la fureur des
Cosaks, fouetés et mis aux fers. J'entendis les
lamentations des justes, les cris et les pleurs
des paysans.
Hornmes et femmes, vieillards et enfants,
betail, vivres et champs la proie de l'ennemi,

1) Manuscrisul trimis la Brusa diferä in cale-va locurl de


cea ce a tipärit mai in urm6. in Souvenirs et impressions d'un
proscrit par J. Eléliade Radulesco", Paris 1850, p. 6-11, dar
sensul §i stilul este acela§1.
668 ELIA DE

la priere et la malediction, les pleurs et les


gemissements se melant aux mugissements des
taureaux.
L'intelligence etouffee ou banie, la rnatière
détruite ou usurpee, les droits violes, la patrie
trahie et agonisante.
Rien n'effraya mon ame cornme le spec,
tacle de la debauche : les filles de la corrup-
tion fetant l'arrivée de l'ennemi de Dieu et
des hommes.
Les femmes qui professaient la vertu et
le patriotisme forcées par leurs maxis d'ouvrir
les premieres leurs salons a la joie, et comme
des bacantes danser sur le tombeau de la na-
tionalite. Mon arne recula et mes yeux n'eurent
plus des larmes.
nJe pris la fuite et la terre fuyait sous mes
pas; jour et nuit je marchais et au bout de
quinze jours retais encore sur les frontières
de mon pays natal.
A la St. Nicolas rétais à Orsova. Helas
non loin de moi j'entendis celebrer dans ma
patrie le jour onomastique du Czar.
//On chantait peut-etre le Te-Deum. Das-
phème ! je me suis eerie. Mon ame fit un bond
et m'abandonna en cherchant la vengence.
Insense ! je cherchais... la foudre, j'invo-
PANTABIt POLITICE 669

quais tous les desastres, j ' avais besoin d ' un


cataclisme, car j ' Otais dévore par le besoin
d'ecraser le tyran, d'annéantir son armee.
Ah ! si la terre pouvait s'ouvrir et engloutir
a la fois Cosaks et hommes, le tyran et moi!
Et je ne me suis senti fatigue , épuisé,
que lorsque j'ai vu ma faiblesse... Je ris de
douleur , et mon desespoir fut longtemps muet.
On chante encore peut are, me suis-je
7)

dit, chante toi aussi, mon Arne et j'invoquais


les cherubins vengeurs, les genies des anathe-
mes bibliques.
II me fallait cette harpe sur laquelle David
entonna le psaume qui predit l'extermination
de la race de l'impie et de l'injuste.
Pauvre proscrit et fugitif ! tu n'as que ta
voix.
Et mon Arne dans son ardeur se maria
aux Ames de tous mes frères qui gemissaient
en Roumanie, des toutes les victimes qui sont
tombées sous les coups de ce bourreau.
Ma voix emprunta toutes leurs voix et
entonna le chant des imprecations. Si le tyran
eut ete capable de remords, j'aurais in-vogue
ce genie vengeur de Dieu et des hommes.

I. Pleure ma patrie, je pleure avec toi ;


670 ELIA.DB

chante et je t'accompagne ; nos accents sont


ceux de la douleur.
J'entends tes coursiers... ils ne precedent
pas les noces de tes enfants ; leurs hénisse-
ments accompagnent le chant funebre.
Tes cloches annoncent une mort: les as-
)7

sassins et leurs complices dansent sur ton corps


sanglant.
22
Célèbre ma patrie, chante ton Te-Deum;
le ris du malheur est plus lugubre que les cris
des mourants.
Ton chant ressemble au mien. Adresse toi
A Dieu, je m'adresse au Czar. C'est le jour de
son nom. L'année prochaine ses enfants hur-
leront ou danseront sur sa tombe.
l) 11 est plein de joie aujourd'hui; il remplit

la coupe qui écume a ses levres, la musique


lui annonce les toasts de ses flatteurs.
Chante ma patrie, je chante avec toi.
17

II.Hourra! Cosak... je me présente aussi


festin. Je viens porter aussi un toast: A la
republique moscovite, Cosaks, buvez, rejouissez
vous!
He bien! Czar, pourquoi t'arretes tu?....
Puissant imposteur,, profanateur de la Croix,
bourreau couronne, c'est A toi que je m'adresse.
PANTASIt POLITICE 671

12
C'est la St. Nicolas aujourd'hui. C'est le
saint dont tu profanes le nom qui m ' a en-
voye, car, vois tu, ii y a quinze jours que je
ne puis pas m'eloigner de ma patrie pour etre
ternoin de cette solennite.
Tu étais bien gai. Pourquoi es tu devenu
pale? quelle est cette rage qui t'étouffe?
Je porte a la posterite de ta nation, a
la délivrance de ton peuple, je porte a, sa liberté.

III. Au nom du Dieu qui m'inspire je


t'arrache de ton pouvoir,, je te depouille de ta
grandeur mensongere, et dans toute ta mise-
rable nudité, je te jette à la face du monde,
aux pieds de ce Dieu que tu profanes.
Je te livre a la malediction des genera-
tions futures, de ton peuple, ta victirne et de
ta posterite meme.
Je te livre aux anathernes de ce clerge
meme qui est devenu l'organe de ta volonte
impie.
Satan a fait de toi son fils bien aimé, son
esprit est devenu ton Arne.
Antichriste des derniers temps ! Ce n'est
pas ma colere sacrée qui te designe par ton
veritable nom; c'est la verite, la justice divine,
ce sont tes oeuvres.
ELIADES
672

IV. Ma patrie et ma famille sont devenues


la proie de ta rage. Vampire incarné dans le bac-
tard des Romanows! Tu as déchirO la chaire
de mes frères, tu as sucO leur sang, tu as de-
séché la moelle de leurs os.
Tu prepares des fers A l'humanité entière,
tu viens comme un cataclisme engloutir dans
les vagues de tes hordes, dans la mort morale,
toutes les Ames, en les prOparant par l'escla-
vage au service de ton veritable père.

V.Tes enfants te maudiront comme tes


ft-61-es, excepté toi, ont maudit tous ces tyrans
et toutes ces femrnes adultères qui ont régné
sur le même trOne d'ou tu combats aujour-
d'hui Christ et ses Evangiles.
A chacun selon ses oeuvres, et voila, de
ma part ton salaire. C'est le gage de ma haine
que je legue A ma postéritO contre la tienne.
Oui, tu trembles, tyran, car ton règne est
passé , ton heure a sonné : le milieu de ce
siècle verra ta chute. Je revlendrai l' armee
prochaine prier sur ta tombe, prier pour ton
Arne et saluer la liberté de la Pologne. La Mu-
sique a cessO... Continuez malheureux... Hourra!
Vive la liberté moscovite."
X.

in vara anului 1849 fo§til no§tri locote-


nenti intorcOndu-se la Paris din calëtoria ce fa-
cuse pant', la Constantinopol §i indärat, incepurá
o lucrare de actiune §i influenta sistematica, a-
supra emigratilor, mal ales asupra celor detinuti
la Brussa, la care pare cA se interesa mai mult
Eliad. Dag aci ca specimen cate-va scrieri §i
epistole colective §i private cari mi s'at dat la
1854 de Dumitrache Florescu, care a fost archi-
varul emigratilor din Brussa, §i la care at remas
tOte acele hârtil, cand acel emigrati unul ate
unul s'ag impraltiat. La pornirea luf D. Flo-
rescu din Constantinopol, 1ntovära§indu-1 et pe
avisul frances Le Narval, comandat de amiralul
Egelmans atunci locotenent de vassel (lieutenant
Amineiri, Ghica, 27,641. 43
674 ELIAD

de vaisseau), care a avut gentileta d'a-1 lua


pana la Marsilia pe vaporul ce comanda, D. Flo-
rescu mi-a remis mie un pachet care continea
corespondente scrise cele mai multe chiar de
mana autorilor.
Din aläturata corespondenta se pote vedé
cat de mare era iubirea §i increderea acelor ti-
neri in Eliad.
Epistola cu care incep este o lectie de mo-
rala politica i sociala cu care voesce sa lurni-
neze pe tineril romani §i sari initieze in viata
politica.

No. XXXVIII. Eliad ceitre detinutii de la


Brussa. (')
Dreptate, Fratie !
Fratilor din Brussa !
I.

cata bucurie mi-aduse scrisoarea D-vOstra


2/

din 1 (13) Octomvrie, prin care se vede §i uni-


rea §i patriotismul D-voastra al tutulor la for-
marea until fond necesar a sustine causa prin

I) In bropra tipkit 5. nEpistole s,i acte" textul este schim-


bat p. 27 41.
CATRA EMIGRATI1 DELA EMMA 675

tipar, pe atata m'au intristat scrisorile din urma


din 27 ale mal multora din D-voastra care co-
prind desbaterile tempestuoase ce discordia inta-
rita intre D-voastra.
Resultatul acestor desbaterI nu fü, dupa
cum se vede, decat o desbinare fatala §i o pro-
nuntare curata, a douë campufi.
Pana cand emigratia curata, nepatata nici
de ambitil trecute, nici de prepusurl, nici de In-
cercari fatale causei, acesta emigratie clic, pana
cand avea un singur cuget de a profesa §i a
sustine acele 22 de articole decretate i procla-
mate de Poporul roman ce ne Mai pe toti a
ne glorifica cu acest nume, pana atunci nimeni
nu putea clice ca sunt douë carnpuri, pentru ca
cealalta parte a emigratiei nu era decat de nisce
depärtati öre-cum pentru felurirni de cuvinte
bine-cuvintate.
In cele 22 articole nu se lice a ierta §i
a delibera cu oameni ce se intind a pune mana
sacrilege pe bani publici, pentru ca asemenea
iertari de fata, nu se facea nidi in timpii trecuti.
In cele 22 articole nu se clice ca cei pre-
pu0 cu dreptul sat nedreptul de atentat se poata
figura de alegatori on a1eT pang, nu se vor
disculpa. Asemenea legi, nu le pot priimi nici
barbarii. Tera i miFarea ei n'a fost solidara
676 ELI AD

la un asemenea atentat (de va 11. fost), §i oarnenif


miFäril a delibera cu prepu0I este ca i cand
s'ar incarca mi§carea cu respunderea.
Cele 22 articole nu Vic ca cei ce aü intre-
/2

prins mi§carea sa poata face causa comuna cu


reactionarii, sa conspire a o aresta 0 a lega pe
fratii lor. 0 asemenea morala, un asemenea ca-
racter nu este iertat nic intre talhari, 0 nu
crecl san iertati i D-vOstra fratilor, barb*" ce
v'ati sculat a reforma o societate §i ye puteti
Vice apostoH §1 martini al unei cause sacre !
A§a dar, ca sä incheh, pana cand o mica
factiune se compunea numai de asemenea indi-
vide, aceea nu se putea numi camp. Cand insa
acest mic numör se poate indoi cu Romani de
care Patria se puth onora pentru curatia, zelul
§i abnegatia lor, cu ömenii ce 0-ati pastrat viga
pura , atunci numal acei oameni singuri corn-
pun un camp, care unit cu factiunea sus ciisä
face un camp considerabil de victime.
Acum avern douö campuri, cum se vede :
unul constitutional §i altul cu un cuget mare mare,
ce dateaza de la Mihal Bravul, rechiernat de P.
Jorgovid, P. Major, S. Clain, G-. Lazar etc. etc.
§.1 pe care nici Transilvänenil, nicI Moldovenil, nici
Romanil nu creclurä de intelept a-I manifesta,
find un obiect nematur de§i desiderabil, ffind
CATRA EMIGRATII DELA BRUSSA 677

un obiect la a caruia realisare numal timpul si


imprejurarile pot lucra cu resultat.
Ca sa ne arate nebunl, capil, visatorI de ne-
posibil, si prin urmare turburatorI in vanit (?) de
ordine si pace, manifestul din Petersburg din Iu lie
1848 ne calomnia de visatorl si intreprinclëtorl a
realisa acest cuget. Ca sa intarite asupra noastra
Austria, Turcia si insusl rivalitatea Ungariel ,
spre a respinge si persecuta orl ce element ro-
man, si spre a face a se inchide poarta orl carul
Roman ce va veni la vre-una din puterile ce at
baarantat integritatea Irnperiului Otoman. Teara
intreaga, guvernul eI ail protestat asupra acestel
infernale calomnil si astach, cine vine sa inve-
dereze Turciel si Europel ca nu Rusia a mintit,
ci Rornanil minteati cand faceati pe prudentil, pe
positivil, pe adevkatil politici? Cine vine, frati-
lor, sO, märturiseasca aceasta, facOndu-vë a ye
amagl dupa doctrinele lor cele perfide ?
D Complicil Odobescului si Solomon, rudele
lui Mavru, cu care fac parte redactoril si au-
toril articolulul invitator Romanilor sa cap, cu
inima si cu capul a primi pe Muscah, subsem-
natoril comitetului clis democratic etc. etc. Cer-
cetati pe top', luati-le sirul relatiilor, rudenil, al
doctrinelor, al faptelor din téra si in ernigratie ;
si vedetl apol si reserva lor nu se exprima el
678 EL1AD

d'a dreptul cu asemenea cugete, nu scrie el, ci


pe D-voastra, ye pune a ye exprima; §i cand fac
cate o neconsecuentä grava, pe D-voastra ye pun
a-I apöra ; se pronunta din nenorocire douë cam-
purl §i se despart de principiile autonomiei §i su-
zeranitätii, se fac partisani celor ce s'at cercat a.
ne despgrti de Turcia, aceia pe caril Turcia, dupa
ce i-a tinut cu pensii, este dispusa a-I trimite
spre invqatura. aiurea. Nu fratilor! nu ye faceti
victime involontare, ajutand planurilor §i calom-
nielor inhnicilor frumoasei §i legalei noastre cause.
Sa licem ca din fatalitate s'ad despartit
aste douë campuri. Ed firesce nu pot fi decat
cu cei ce ail profesat principiele mele §i eü pe
ale lor. Sunt cu cea ce ad profesat teara §i erni-
gratia romana, matura §i curata, ce ati profesat
cu totil, fratilor, paha mai deunach.
Dv. mi-ati trimis nisce bani, despre a Ca-
rora primire v'am réspuns cu po§ta trecuta ; des-
tinata lor este spre a pleda causa prin tipar ;
insä care causä sa pledez ? Acea ce ad procla-
mat Romanil in téra, sat pe a ajutãtorilor ca-
lomniilor muscalesci ? De va fi cea d'a doua,
ed nu sunt omul ; de va fi cea d'anteit, cum
dap' banil unii pentru o causa, i apol susti-.
neti pe cel ce ye imbrancesc a ye compromite
chiar causa.
CATRA EMIGRATII DELA BRUSSA 679

IL

SA venim si la expresiile ce mi-ad facut


si la cugetarile ce desteptara in mine scrisorile
din urma ce primisern de la D-voastra si pun-
turile desbaterilor ce avurati.
Pana sä ye spuig de altele, voit sa m6 in-
cerc a vö vorbi despre politica, in care unii din-
tre Romani trec atat de eminenti si necesarii
cutare i cutare, clic unil dintre D-voastre, sunt
cu adeverat ast-fel i ast-fel, insa ce s Te fad ?
Sunt capete politice, sunt capabill, ag ener-
gie etc. etc."
Intrebatu-v'ati vre odata, 'fratilor ce este
politica ? este ea o stiinta, o arta, un talent, o
deprindere ? o sciinta, numai sat resultatul altor
sciinte, al unui studig profund i fflosofic al
individelor, popolilor, al istoriei si al natiei mai
virtos in care se da cine-va de politic si d'a po-
litic voesce a-I servi?
Pana nu ne dam definitia despre un obiect,
este semn ea, prea putin cunoascem acel obiect
si oamenil ce-1 profesa.
Politic vine de la polis, cetate, sag mai
bine stat. Omul sëlbatic bine vedeti ca nu e un
politic, nu e adeca om de cetate, sag mai vir-
680 ELIAD

tos barbat de stat. Cand insa incepe a cugeta


d'a se uni pe sine §i pe altil in societate §i a
forma un stat, sciinta politica se incepe atuncea
intr'insul §i se desvolta gradual dupa meditaVile,
studiile §i experientele sale.
)) Cu cat politicul cunoasce mai bine nevoile

§i necesitatile omului ca individ §i ca om colec-


tiv, ca societate; cu cat cunoasce mai bine po-
sitia, costumele, deprinderile, moravurile, carac-
terul, gustul popolului, pe care voesce a-I conduce,
cu atata este un politic mai luminat.
Cu cat cine-va este politic mai luminat, cu
atat intreprinderile sale in folosul comun reies
la capa mai ferice, faptele sale at resultate
mai folositoare, legile sale sunt mai suportabile,
mai durabile, pentru ca sunt mai conforme cu
natura omului §i positia fisica on morala, ori
geografica a popolului sët.
Licurg fu mai politic decat contimporanil
sëi, concetdteni (ce cunoascem) ; Solon mai poli-
tic decat al söi ; Numa decat arnindol poate ;
Brutu §i Colatin sotul WI mai politici decat cate
trel cei de sus, pentru Ca statul lor fuse mai
bine primit de popul §i mai sustinut ; constitutia
lor durd mai mult decat ale celor de sus, §i pen-
tru Ca sciinta politica in parintil Republicel Ro-
mei fir crescuta cu bunele celor dinaintea lor §i
CATIti EXIGRATII DELA BRUSBA 681

insu§1 cu cunoscinta relelor acelora. Din dol


Regi al Spartel e§ira dol consull al Romel, fara
insa a fi pe viata ; din primil magistrati electivi
al Atenel e§i alegerea consulilor, §i se fad' Re-
publica Rornel sa fie mai putin supusa tiraniei
ace1ora§1 persoane §i sa dure mai mult decat
a Spartel §i a Atenel. Din Patricil §i Plebeil lui
Romulti §i Numa, cel ce mai rernasera nascura
iar atatea ca1amität1 civile, §i panä in urrna veni
§i caderea Republicel ; cad aceasta fa o insti-
tutie de privilegil nascatoare, de rivalitati §i ure
juste, institutie antinaturala, iata, debilitatea safl
purinatatea politicei brutana §i Republica lui caclfr,
cad purta in sinul sn, un princip de moartea
ce o rodea : o aristocratie. Moisi fa mai politic
decat cel de sus, §i legile lui durara prin toate
persecutiile atatea mil de ani ; ele produsera
Christianismul ; §i Luther, cu cat se apropia mal
mult de Moisi, cu atat fU mal mare politic de-
cat totl.
Crist fi §1 mai politic decat toti. Legile
lui fura §i mal upare. El nu venl a distruge, ci a
implini ale lul Moisi si lasa campul a mai implinl
§i alit, caci cunoscea natura progresiva a omu-
luI ; implinatoril nu fura unil considerati de dinsul
ca apostati ci ca frati al sel. Sa venim la timpi
mai aproape de nol. Petru cel mare al Rusiei
682 ELIAD

§i Frederic al Prusiei furl iar politici, pentru CA


mai intOig i§l studiaserl populii pe caril ajun-
sera, a-i cunoasce ca pe degete , studiarA istoria
i populii Europei, §i intreveclura §i un viitor.
S. mai vorbim in general: pentru tot timpul §i
pentru tot locul a face un stat, o cetate, o
polis, sail a lucra d'a politic, este a forma in-
divide, familii, mai inteiti grupe mid , a le orga-
nisa dupa principiele in care voesce cine-va a
le forma.
Din familii sail grupe bine formate se in-
chee societate bine formata §i durabila dupa
legile ce o imbinA sati o desbinA. A§a se for-
meaza o societate din cetAti, familii §i Mdi-
vide, ca §i o armatA in regirnente, companil §i
soldati.
Societatea mai intOM e locala, partiala de
27

cetate, de sat , apol sat cu sat, cetate cu ce-


tate, provincie cu provincie pana faci o nape,
§i apoi natie cu natie pana se face o uma-
nitate.
Asta e lucrul secolilor, timpul, cel d'intOM
ministru al lui Dumnecleu, §i acei oamenl sunt
politici marl cari calculA, mosoara, cumpanesc §i
administrA timpul §i predestina ca tot lucrul sa
se facA la timp §i la locul sèii.
Individ, farnilie, grupA sail sernintie, sat
CATRA EMIGRATIt DELA BRUSSA 683

saft cetate, provincie, natie, umanitate sunt idef


vechl antice, i ag intrat in domeniul sciintei co-
lective §i universale. Cine ese cu aceste idei nu
ne spune nimica nog, cand le combina insg bine
§i le predestina ordinea ne face sg credem, ca
are un metod, o maniera de a procede in sis-
terna sa. Cine ye spune ca poate organisa oaste
pang, nu va invëta soldatii §i va organisa corn-
panif §i regimente, acela ori e amagitor on va
sa amageasca. Cine ye spune ca poate astgli
forma urnanitate, pang nu se vor prepara natii
§i pang, nu von e§i acestea din intunenicul in
care le-at adus tiranii lor, acela on e arnagit
sag vrea sa amageasca. Cine ye spune cä poate
iar astAill forma o natie panä nu va prepara,
curati, lumina §i organisa pantile el, incepend de
la provintialismu, acela sat e amggit sag vrea
sä amageasca.
Cine ye spune ca poate forma o provincie,
77

o cetate, o familie incai armonicg, pana nu va


prepara §i lumina, moralisa individele, acela ori
e amagit off va sa, amageasca.
Pentru aceasta, printr'o lege providentiala
ce nu sufere salt, popolii incep mai inteig dela
lurninare on invötgtura particularg a individelor
prin apostolat, prin §coale, prin tipar, prin tea-
tru, prin biserica etc. etc. ; §i incep mai inteiu de
684 ELIAD

la limba, cad ea este organul prin care se co-


municg ideile, cad ea e cea d'intaifi legaturg ce
leagg o natie mai mult decat religia. Uitati-ve
la Unguri, ei profesg trel i patru religil, i daca,
o llmbä, o natie formeaza.
Elinil avurg mai intOid Orfei, Rapsocli §i
Aecli ce prepara individele, §i apol Licurgii si
Solonii formara societati. Italia avil asemenea
mai intOhl §i apoi un Numa ce forma o Roma,
§i apoi un Brutu a cgruia Republica da o natie.
Lazar Gheorghe ar fi fost un nebun, un
copil, daca doritor cum era de o Romanie tare
§i unita, §1-ar fi perdut timpul ca un cavaler
vanturator a proclama o Dacie, i nu ar fi ve-
nit intr'un colt, intr'o vizuing, dupa cum era
atunci covgcieria din S-tu Sava, ca sg forme
cati-va dasca,14, caror sa le dea misiune a pre-
para oare-cum Bucurescil §i teara, mai apoi, prin
adeptil lor insciintind-o pe toata qiva cu vorba §i
cu tiparul a realisa o provincie, doue pe aceleali
base §i legi liberale.
Poate cine-va din Romani clice Ca dupa
atatea sacrificiuri se forma incal o provincie un-
deva ? La ce pot astaili a se bucura Muntenii?
Cu ce Moldovenii ? la ce Transilvanii ?.
Nu e Roman, fratilor, care sa, nu arclg in
?)

sufletul sëil a se realisa odatg o Romanie tare


DATIL& EMIGRATIf DELA EMMA 685

qiunita, precum nu era Israelit acela ce nu dorea


realisarea acelui Ierusalim ideal. Aceasta dorinta
patriotica nu e o crima ca s'o ascunclä un Ro-
man ci este un cuget, o credinta ; §i nicl o lege
nu pedepsesce cugetul orl-care va fi, necum un
cuget läudabil. Fapta se pedepsesce, cand meritä
a fi pedepsita pentru paguba ce aduce.
Acest cuget 1-a avut totl antenatii no§tri
ce ne-ail lasat de mo§tenire ideile §i misiunea
lor. Aceastä dorinta am avut-o §i noI, insä reali-
sarea el, depinde de la legile eterne ale Provedintel
ce unesce atom cu atom a forma abur, abur
cu abur a forma picatura, picatura cu picatura
a forma ploae orl sorgente, sorginta cu sorginta
a forma riurel, apol riurl, apol fluvii, apoi mare
§i iar d'a capo. Turcul aspira la binele sn co-
mun, §i cu cat aspira cu atat e mai läudabil.
Grecul, Italianul, Germanul, asemenea ; 0. Roma-
nulul adica, de ce sa nu-1 fie iertat sa aspire ca
sa dea §i el o parte nobila §i libera acelei urna-
nit* la care astaql viseaza toate popoarele.
Nu e cugetul, iar o clic, crima, ci fapta cand
se face cu paguba cuiva, 1i ca prematura, sea-
mana o incercare de neposibil.
Popoarele toate se sculara la 1848 §i se
sculara §i Romanil. Tronurile trernurati i §ovaeatl,
pentru ca noi totl nu proclamaseram atuncl de-
ELIAD
686

cat posibilul §i dreptul, dupa legi 0 tractate !


Nu cum-va atunci nu sciarn toti visele de aur ale
antinatilor no§tri ? Pentru ce, fratilor ? Pentru
ce salt in natura nu se face ? Pentru ca cu
dreptul am fi intaritat asupra noastra 0 Turcif
§i Austriacil 0 chiar Unguril §i cabinetele Eu-
ropei, §i pentru cti tot Romanul intelept n'ar fl
cutezat sa, iea parte intr'o rni§care ce ar fi ari-
dicat stindardul revoltei 0 ar fi cugetat a se
bate pe uscat 0 pe apa cu atatea puteri.
Avem autonomia ? Putem reform legile,
)1

0 nu ne poate nimeni impedica decat cu vio-


latia. Suntem sub umbra suzeranitatel ? Engles,
Frances, Neamt, cata sa, respecteze integritatea
Irnperiului Otoman, 0 IVIuscalii cata sa se traga
la locul lor.
Aste douë principil am proclarnat, 0 pen-
tru aceasta poporul vent ca la nunta, pentru
aceasta Turcia nu ne trata ca inamicl, pentru
aceasta putem striga in tot-deauna ca invazia
rusa este o violare, pentru aceasta 0 de ne
vom perde noi, causa noastra nu e perduta §i
dreptul este in partea noastra oil la ce judecatcl
va veni odata timpul a ne infati§a.
Noi cu totil intreprinseram mi§carea, lua-
ram de basä principiele ei. Juraram pe dinsele
bune sail rele sa facem o manifestatie domestica,
CATRA EMIGRATII DELA BRDEISA 687

ca sA ic a§a, provinciald, fArA a amesteca pe


altil compromitandu-i pe ei §i pe noi. Cum ati
fi numit oare, fratilor, cAnd sail toti saU unii
din noi, ar fi dat pe fata cugetul sail principiele
noastre mai 'nainte de timp §i de resuflarea
mi§carii ? De am fi fAcut una ca aceasta, cu totil
s'ar fi numit impolitic, imprudent, copilaresc.
De ar fi fAcut o parte sail unul din noi, s'ar
fi numit trAdare.
SA punem acum o supositie, un ipotes. Nota
bene. SA punem CA s'ar fi organisat o provincie
Romana, saü e aproape de a se organisa. SA
punem CA visul de aur incepe a se areta des
fie-caruia: mi§ca-te Mete, cearca Romane, vor-
besce, lucreazA, expune-te, cad '. visul teil se apro-
pie de a se realisa. SA punem cA mai intal
incepe unul (care numai impins de Muscal sA nu
fie), incep mai multi a cugeta la mijloacele in-
treprinderii, a cerca rnintile, a le prepara, a le
aduce pan intru a se organisa intr'un comitet,
spre a pune pe drum fapta, a face propaganda
necesarie §i predestina timpul resuflArii.
Cum ai numi, fratilor, atunci cand acel
oameni §'ar da pe fatA cugetul mai 'nainte §i
chiar d'a se constitua un comitet oare-care ?
fara indoiala, ca numai politici nu i-ati nurni,
ba nici oarneni de rend cu sensul cornun.
688 ELIAD

SA venim la aplicatie. Unii din noi se in-


datorara solemnel cu toti a realisa in anul tre-
cut o mi§care domestica, provinciala, legala sat
legitima, dupd limbagiul diplomatic; prinaird, prin-
cipiele mi§carii i jurara pe biata onoare a lor,
cat avura, a fi discreti, sinceri, fidell unul altuia,
fidell §i amid Turcilor §i a fugi pe cat se poate
§i la inceputul faptii §i in timpul sat in mijlocul
el de oni-ce patä de sange §i desordine.
Apol acei unii, fac causa comuna dela prima
qi a mi§cdril cu Odobescul §i Solomon a aresta
§i lega guvernul proclamat de popol din sinul
aceluia§i comitet. Acel unil fac pe demagogy, in-
vitand poporul in contra principielor a se bate
cu Turci, cand poporul n'avea nici de unele. Acei
unii critica §i sfa§ie pe pentru ce sa fie
urmátori principielor in care s'at indatorat, pen-
tru cä, n'at pus indata cu voe, cu forta mana
pe bani publici §i particulari, cu violatie chiar,
§i sa alba apoi mijloace de a se bate ; §i cand
fac aceasta critica ? cand véd ca Ungurii, ce
avura §i bani §i arme pe care sa poata da bani
§i brate mai deprinse la resbel i cetati fortifi-
cate §i numér mai mare, §1 capacitap mai multe
0 mai varie, §i o instructie mai veche, §i ciocol
mai putini, cad totl se lepadasera mai dinainte
de dreptul iabdcieT, Unguril, clic, caclura pana in
CATRA EMIGRATI1 DELA EMMA 689

cele din urma prada inimicului multiplicat §i


Georgeilor. Apol tot ace§ti unit publica, bropre
asupra Turcilor, protesta copilaresce dupa, tarim
ilegal, propun sa schimbe la stapani §i sa cap.
din suzeranitate.
Apol tot ace§ti unii §i cu aliY, declara as-
tacli principiele cu care ne calomnia politica mos-
covita :
Politici, numit'i Dv. asemenea fapte §i ne-
consecinte ?
Una din primele calitati dupa dreptate ale
unui politic adeverat, este de a ft consecuent §i
atunci ace§ti unii se vor pute oare-cum a se
numi politici, ba mai bine diplomatici, cand din
nenorocire va veni odata o ch. fatala, (care creq
ca se grabesc s'o aduca) cand ei vor puté sa
ne clica in fall,: oameni simpli §i creduli, pro-
§tilor, eü mai 'nainte de causa voastra, m'am
fost indatorat alta causa a servi, §i nu mi-am
pus toate puterile. Nu am investit toate formele
ca sa me pot strecura §i intra in rerunchil co-
mitetului vostru revolutionar, decat ca sa ye
sciü mi§carile i sa ye paralis faptele in folosul
causei carei serveam Mel ; nu m'am pus in Con-
stantinopoli, de unde sa me inteleg cu ai mei,
decat ca sa ye am cheia in mana mea. Nu mi-am
clis pang, astacli cä sunt d'aI vo§tri, decat ca
Amintirti, Ghica, 27,641. 44
690 ELIAD

ori-ce voiti face in contra interesurilor turce§ti


§i ale voastre, sä cada in respunderea toata a
voastra §i sä ye compromit causa. Acum cand
n'aveti ce mal lucra, nici ce mai spera, cand
causa care serveam e in triumful set, cand eU
mi-am luat plata pe larg dela Domnul met cel
mai adeverat, §i cand ye vecl atat de apt)." in
cat ye pot insulta fara teama §i a ye spune in
fatä curat cine sunt '§i !cum 'v'am imbrobodit
§i v'am jucat ; acurn spuneti-mi, n'arn fost un
diplomat, un politic ?" A§a Escelenta ori Maria
ta, politic al fost, insa nu politic infernal, §i noi
n'avem de ce sa te numim Iuda cad numele cel
bun Vi-e destul ca sâ ajungi foarte popular cu
dinsul, in ura §i blestemul Romani lor."
Cu asta conditie, fratilor, acei unii pot fi
cu adeverat, capete, cum se clic ele, politice ori
diplornatice, dupa intelesul lor (et insa am un
alt inteles pe care '1 voit desvolta mai jos) iar
alt-fel creclendu-I de curati, cum mi-ar place §i
mie sa-i crecl, sunt tot ce a scos Romania vre
odata mai copilaresc, mai neconsecuent, mai corn-
promitator, mai badaran boerit in politica. adica...
insa \Teti vede mai la vale expresia.
Este politica lui Bourgeois G-entilhomrne.
El abia se vecluse ceva, on credea ca e ceva
§i vrea sa faca, sa crape dracu, pe fie-sa corn-
CITRA EMIGILATII DELA BILIISSA 691

tesg, sail cine §tie ce, ca am uitat §i elI ca om.


Frate, II zicea nevasta, lasä s'o dam
dupa un om de potriva noastra. Eil n'am mai
fost comtesa §i am tinut casa.
Tad. proasto, zicea badaranu, nu me
necajiti mai mult, c'apol indatä o fac marchisa,
princesa, reging.... Pang se pomeni bietul om,
el, un curat Mamamu§i de sus pana jos, §i apoi
arra arra bastonara etc. etc.
Norocire ca nevasta §i fata ce nu visa la
d'al de alea, se capuisera d'un ginere pe po-
triva lor.
Romanii vrurg sa realiseze o provincie,
doue, bine organisate, pe potriva lor, sub umbra
Turciel. Nu politicil no§tri eel marl, nu bataia pe
uscat §i pe apa, nu, apol democratii §i mai
multe nu vor dumnealor, §i o democratie pre-
parata de un comitet de calitate lamurit din can-
titatea anirnala, brutala; cat le facurg unil alth
observatil se neeajira oamenil foe, §i numai de-
cat deterg din picior §i scoaserg un Imperit
Daco-Roman dintr'un cap mai mare decat coa-
fura bietulul Mamamu§i.
Asta e starea deplorabila a politicilor no§tri
de el consider* de curatl §i neinpin§1 de par-
ghii streine. Noi insa ne avem convicple §i nu
plangem decat causa §i pe eel care din Dv. vor
692 ELIAD

cadé victime credule §i inocente, servind alta


causa decat aceea ce cred a servi.
Sa venim iar la politica.... Insa po§ta me
grabesce §i cu viitorul batel, ye voit vorbi ca
sa incheiu, §i ye voit alatura o intrevorbire ce
am avut la Londra, ce ye va lumina pe toti.
Nu ye grabiti.
Salutare §i fratie !
I. Eliade.
17 Decembrie 1849.
Copie fidelã dupa, original D. Florescu.

IV.

Sa venim iar la politica. Ea este o sciinta


ce §i-a fäcut progresele, pe cat filosofia flea pe
ale sale §i se popolarisa mai mult spre a lu-
mina massele, pe cat istoria sail experienta se-
colilor devenI mai inavutitä, pe cat dreptatea
divina incepa a scapa din aceea ce se iilice dreptul
Roman. Este o sell* care poate face bine sail
reti ca §i matematica, mecanica, chimia etc. Cu
matematica §i mecanica se ardica edificiuri, se
apropie popoll, prin facilitarea comunicatiei, se
apera nationalitatea si drepturile oamenilor. Tot
cu matematica insa §i mecanica se derapena mai
CAPRI EM/GRATII DELA DRUBS A 693

repede edificiuri, cetdti §i drepturi §i nationali-


tap. A§a e §i cu chimia, fisica §i altele.
Politica e ca filosofia ce lumineazd Socrati,
Platoni §i care ascute §i pe sofi§ti.
Filosofia are numele acesta cand este amor
de intelepciune §i cautd adevörul, se numesce
insä sofistica, cand incurca §i ascunde adevörul.
Politica meritä numele ce i Fat dat dela
polls sat stat, cand se ocupa, de ale statului
pe principil oare care, §i sustine acele principil
cu demnitatea de fata, §i mai virtos cand are
de basa umanitatea, dreptatea ; insä §i cu ori-ce
prq. Caci se afla oarneni ce ail de basa un
princip sail mai multe, un cuget oare-care §i
ca sä ajungd la implinirea lor, sub nume de
suveranitatea scopului i§1 iarta, toate mijloacele :
cruqime, amenintare, rugdminte, minciuni, adu-
lare, basete, calomnii, toata arta amagitoare,
toata infamia; atunci politica e degenerata, pa-
rodiatd, decazutd, mincinoasa, ; politica devine
diplomatic, fdtdrie, ipocrisie ce ia toate culorile,
se investe toate formele sacre §i profane, *e un
cameleon cugetator, perfid, e §arpele antic ce
se strecurd in rnijlocul paradisului, §i se adresd
la partea cea mai debild a omeniril, la femee,
la junime, §i promite tot, eternitatea, divinita-
tea insu§1.
694 ELIAD

Diplomatia nu mai e sciinta a careia sor-


gente §i scop e adevërul, e o arta infarna ce pro-
vine dela minciune, se serve cu minciunea §i
cresce din deprindere dupa un talent infernale-
mente particular. Provedinta, spre a se ferl oa-
menii, i-a pus sigiliul §i a insemnat'o ca pe gu§ter
cu coloarea §i forma sa hidoasa, ca pe §earpele
sunator cu clopotei. Capabilul de a se face un
diplomatic e insemnat inca din nascere, chipu-I
te rempinge, te desgusta on te infioreaza ; tru-
pu-I rachitic on desvoltat II rechiarna o fiara
on tiritoare sat vicleana sag carnivora ; ochil ii
joaca ca ai vulpel sag se atinta ca ai viperel,
surisul ii e o rinjire, glasul strident orl rauc,
vórbele-I ori prea tarclii ori prea rapecli, respun-
surile-I cotitoare, pline de reserva, provocatoare,
monosilabice ; gesturile-i nici odata majestoase
orl simple, ci sag emfatice sag deplorabil bur-
lesci. 0 raceala, un inghet II are tot aerul. Are-
clOndu-1 nu te poti tine d'a clice : imi displace,
ce antipatica figura e stirpitura asta !
Politica o repet, se degenera dupa oameni
§i dupa sisterne in diplomatie ca filosofia in so-
fistica, ca retorica in avocatlic ; ca economia in
sgarcenie, ca religiositatea in superstitie, ca an-
gelul in demon.
Insa §i unul §i altul, sat §i una §i alta e
CATE& EMIGRATIf DEL& BRIMS& 695

o putere : una a adeverului §i alta a minciunil,


una cereasca §i alta infernala.
Mai e Inca un rëü asemenea de infernal
§i fatal ca insu§i diavolul ; asta e inoranta de
bine §i de rn, neinvëtatura.
Veqi pe unit oameni profesand nisce sciinte
sag arte ce nu le cunosc, fac pe medicul, pe fi-
losoful, pe literatul, pe me§terul cutare fail a
cunoasce medicina, filosofia, literatura, maestria
cutare. A§tia se numesc prlatani. Asemenea
fac unil pe politicul sail diplomatul §i sunt §ar-
latani §i in una §i in alta, cei care nici o data
nu s'aU intrebat : ce e politica §i diplomatia ?"
Amesteca pe una cu alta, §i in kc de a'§i aduna
cunoscintele necesaril, a cunoasce limba, mora-
vurile §i trebuintele popolului, positia lul poli-
tica §i geografica, ordinea timpului §i palirea
lui, toata viata §i-o pierd intru a amagi, ama-
gindu-se mai crud pe sine ; ori-ce intreprind nu
scot la capa, ci din contra compromit ; cu eine
i§i dati mana, cugeta sal amageasca ; neconse-
cuenti In toate incurca tot ; fanfaroni, ambitio§I
in caderea cea deplorabila a vorbei, se intrec
intru a fi importaqi fac-totum, sufletul faptei;
nesciinta insä nu'i ajuta, filarchia if face nesu-
feriti, §i turbarea Ca ii cunoasce lumea II face
a distruge pentru cä nu pot crea; atunci intrigi,
696 ELIAD

calomnif base ; ca ciurna, ca o fatalitate sunt pe


unde trec sat se amesticA, §i blestemul ce e
asupra lor, at tristul curagit a'l numl politic,
in marea mirare a credulilor §i a victirnelor lor.
Nu e mirare ca §arlatani1 sä aibä sop* cuscri
(comperi) §i oare-cum §i partid ori mai bine
taraf, pentru el §i talharil at companioni §i
gasde ; insä §arlatanii intre sine se cunosc, unul
de altul se feresce, §i unirea lor nu tine decat
atata pe cat tine interesul lor infam. Nu e de
mirare ca §arlatanii sä alba §i proseliti sat vic-
time, cad. §i acele mueri coruptoare ce Turcii le
numese pe numele lor adeverat, atrag la sine
spre a le da branci in orgii, nu matroane es-
perimentate, ci creaturele cele mai fragile, cele
mai virginale §i cele mai neavute.
V.

Fratilor, sä venim iar la principiele noa-


stre, sa ye comunic o intrevorbire ce am avut
la Londra. Nu ca doara era destinatä de a fi se-
cretä, ci s'a tacut pentru discretia ce eram dator
ca.tre persoana cu care am vorbit ; §i acea per-
soana, era necesara §i folositoare causei noastre.
Me determinait insb,, a trece de indescret spre
a ye pute lumina. Ire aduceti aminte ca. Pavel
clice ca an primi martirul etern, §1-ar inchina el
()ATEA ENCIGRATII DELA BRUSSA 697

sufletul focului G-eenei, cand ar puté cu aceasta


sa faca ca natia sa, inbrati§eze doctrina lui Christ.
Tata intrevorbirea :
21
Aveti Dumnea-voastra vre-un cuget de
independinta ? me intreba cu un ochiil scrutator
acea persoana.
Intarliai a respunde. Me uitaia la den-
sul ca un om tentat, pus intr'o dilema sail d'a
compromite causa, e§ind din principiele ei, sail
d'a trece ca un om sail natie ce nu poate Mil
stapan.
n Me iarta, if clisei, a crede ca, intrebarea
e o tentatie , cand m'am exprimat odata in de-
stul de chiar despre principiile mi§carii patriel"
noastre. Me intrebI ca pe representant al aces-
tor principil ? Nu am §i nici nu pot sa am alte
dorinte acurn decat conservarea §i intregimea
acestor principii. Me intrebl ca pe un Roman
simplu ce n'a§ aye nici o indatorire ? Doresc
cel mai' inalt bine naliei mele , doresc ceea-ce
doresci §i D-ta natiei Englese. Ca prudent insa
doresc posibilul. Pentru ce me intrebi despre
imposibil in timpil §i in politica de astacll ?
2)
Pentru ce sunt unil din D-v. car)." as-
pira la independinta §i vor sa lucreze ?
)2
Cine sunt a§tia ?
7,
Campineanu s'a aretat de ast-fel, cand
698 ELI AD

a venit p'aci, §i §tirbeit, fiind in Londra, acurn


in urma (1848), a aruncat o vorba qicënd ca de
va consimti Englitera, se incearca el a vorbi
ambasadorului rus §i a se duce insu§i la Petre-
burg a tracta despre independinta Principatelor,
§i adaose ca crede ca va putea indupleca cabi-
netul rus. Sunteti §i. D-v. de acel... partid...
sail de aceasta opinie ?
» Nu sciu ce relatii avea Campinenu, res-
punsei et, and a venit p'aci, §i de unde ii
era inspirata acea idee, de unde II provenia sin-
ceritatea a'§i are-La dorinta. Cat pentru §tirbeiti
insa, erect D-ta Ca ar ft cutezat el sa propue c>
asemenea parere sat enormitate daca nu ar fi
fost impins de Ru§i sä o propue ?... Nol nu sun-
tem de partidul rus, §i. cu atata mai putin in-
plinitori ori organe ale planurilor lioscovite.
)) Pentru ce adica nu vreti independinta?

me intreaba iara cu un ochiti observator.


)7
Mai 'nainte de a respunde, iarta-mi sa
te intreb : Mai vrer'ar puterile Europei sa se
incarce in qiva de astacli cu garantii, cand vor
sa se scuture de cele in care sunt indatorate ?
. Nu, respunse, aceasta e d'o politica ve-
che, e o indatorire cu multe sarcine , a garanta
va sa clica a sustine, §i a sustine va sa, clica.
CATRA EMIGRATII DELA EMMA 699

a declara §i a §i face resbel cand va cere tre-


buinta.
2)
Cine dar ne garantesce independinta ca
sa o dorim §i sa o cerem, §i de ne o va garanti
Englitera oil Franta pe unde sä vie a ne apëra
la timp ? Austria singura la o invazie rusa ar
fi putut sä ne dea un repede ajutor. Austria
astaill sub protectia Rusiel , mai tarp va fi
poate vasala eL Apol a cere independinta, fara
garantie, fara mijloace de a fi aperati la nevoe,
MIA a aye vecini sal doara in inirna intrarea
Ru§ilor in mijlocul Romanilor, este curat a ne
face organe prin sciinta saa prin nesciinta Ru-
§ilor, a ne deslipl adica de Turcia ca indepen-
dintl, a remane in soarta noastra §i la cel mai
mic pretest sa poath Rusia declara resbel Ro-
manilor. La o asemenea imprejurare pentru Ro-
mani , pentru o mâna de pamint nimeni nu
declara resbel Rusiel ca sa ne sustie , nimeni
pentru atata nu'§I strica relatiile §i interesele
cu Rusia. Pentru Turcia, pentru integritatea el
se face resbel general, iar pentru Romania nu.
A§a clan., pentru ca nu e putinta de garantie
§i prin urmare §i de resbel, nol nu vrem sa pe-
rim, §i sub protectia Turciei putem esista cu
autonornia noastra.
Pricepi D-ta acurn, adlogal eil, pentru ce
700 ELIAD

Ru§il, prin unil ca tirbeift, ar dori independinta


noastra, ca sa ne poata adica inghi0 ast-fel cum
in cele de acum nu le vine a§a facil ; cad Tur-
cul nu ne lasa, §i pe Turcu nu '1 abandona
Europa sag interesele el ; §i nol gratie acestel
arrnonil de interese putem esista. Daca Ru§ii
voesc binele Romanilor §i cu adevërat indepen-
dinta lor, ar face mai intOig ca sl, esiste el : ar
da inapol Moldovel Basarabia, ar indatora pe
Austria sa-I intoarca Bucovina, ar face sa se
uneasca cu Moldova §i Tera romana, Transilvania
§i Banatul, §1 ar face a se compune o putere
de vre-o 11 milioane Romani, la care cred ca
Turcia n'ar face de cat bucuros sa aplaude, caci
se scapa de un vecin ca Rusul §i se pune coaste
la coaste cu Ull vecin amic §i nepretentios ca
Romanul. Lisa unde ? Muscalul nu numai cä nu
va una ca aceasta, ci Inca inventa §i fabula Im-
periului Daco-Roman §i incrimina cu dinsul mi§-
carea Romanilor prin manifestul seg din Iulie
1848. El curat astäI va sä ne deslipeasca de
la Turci cu ori-ce titlu, sa remanem in voia in-
templarel sub a lui d'a dreptul influenta fatalä.
Nu ye mai spul incuviintarea cu care fura
laudate principiele noastre de autonomie §1 de
suzeranitate, prude* rni§caril noastre §i curatia
CIATRA EMIGRATI1 DELA BRIISSA 701

acestui partid sag totalitati de Romani pe care


eg II numiam national.
Imi pare bine, terming, ca ye cunoa-
teti interesele, Domnilor."
Remane, fratilor, a judeca din aceasta in-
trevorbire, machinatiile Rusiei, a vede cine sunt
oamenii ce vor sä ye legene cu asemenea ilusil,
ce relatii i ce simpatii ag el, care le e viata
trecuta §i asupra caror sunt antipatiile lor ? Cer-
neti §i discerneti bine 0 apoi determinati-ve.
Eu mi-am fgcut datoria.
De mai ai fi avut a mai urma cu insgr-
cinarea ce mi-ati fost dat, nu v'4 fi comunicat
incg aceasta intrevorbire. Fiind-ca me trag insg
cu hotgrire a nu mai lucra in numele nimului
de cat al meg insumi, §i fiind-ca rernaneti sin-
gun solidarl de ori-ce yeti face, creclui de ulti-
ma'ml datorie a ye lumina. Comparati intrevor-
birea aceasta dela Martie 1849, cu manifestul
rus ce circula astäi prin Moldo-Valachia, Bul-
garia 0 Serbia, ce promite Muscalul la impre-
giurare de resbel ; unirea Moldova cu tara Ro-
mcind sub guvernul national, despartite de Turcia
qi sub protectia d'a dreptul a Rusie ! I !
Salutare i fratie
,1849 Decembrie 6 (17).
I. Eliade.
Paris.
702 ELIAD

P. S. Cu tragerea noastra, fratilor, cred cã


ye yeti invol, dad, ye despartia numal persoa-
nele iar nu principiele, sail daca Yeti fi barbati
de invoit. Nu luatl, ye rog, de insulta aceasta
trasura, repede, cad cugetul ei este spre a ye
atinge amorul propriti ca sa aretati c titi a
ye uni §i a ye intelege in onoarea §i mantuirea
causel ce infaV§ati. Noi putinii am sciut a ne
invoi §i ne vom invol §i de aci inainte ; §i ye
vorn lauda faptele on cand vor merita laude.
Fiind-ca incetez de asta-cli ori-ce corespon-
dinta in general catre D-v. §i rernal in relatil
particulare numal cu cel ce me vor onora cu
arnicia D-lor, me simt dator a ye multumi la
toti de increderea cu care m'ati onorat §i a me
disculpa de done grele impucinari sail patime
ce mi le inculpara mai multi fart. clreptate.
Una este rancoarea ce 'ml dati mai toti,
färä cuvint, saü patime personale §i alta graba
le a ye insciinta despre D. Ghica care o dati
c a s'ar nasce din aceea§I rancoare, ye amagiti: insa.
Eti am avut cu adeverat ura asupra unor
cameni ce m'at pagubit in parte, m'ati alungat,
m'ail persecutat, malt ruinat, pot qice §i ma-
terial §i moral, §i i-am uitat. Nu m'a auit ni-
meni vorbind de din§ii. Mi s'a intemplat dela
mi§care incoa sa me insulte multi din frati in
CATHA EMEGRATII DELA. 3310:185d 703

fata §i am rabdat ; am tinut poate socoteala


pentru ce se atingea de mine ; n'am amestecat
insä simpatia personala cu causa. Daca I-am
vöclut ca sunt de ace1ea§1 principii §i consecu-
eV nu m'am despartit de din§ii. In timpul
mi§cgrii vrura reactionariI §i organele ruse sa
me lege §i sa me ucida ; cu ei facura causa co-
muna chiar de ai no§tri, §i i-am uitat.
D. Ghica nici nu m'a pagubit, nici judecata
am avut vre-o data cu D-lui, nici n'am venit in
Nä la vorbe grele, nici a fost in tara, ca sa
conspire sa me ucida, nici a fost considerat de
mine in rêndul nebunilor §i esaltatilor ; si ve
spuit Ca d'ar fi fost fratele met consange orl tatal
met §i l'a§ fi vöclut arbitrarit e§ind din prin-
cipie, l'a§1 fi tractat mai aspru. A sustine cine-va
fara partinire principiele, a se uni cu cei ce l'at
superat in persoana §i a combate pe cel ce se
abate dintr'insele, fie amic, fie indiferent, fie
inamic, asta nu se chiama rancoare, daca §titi
ce e rancoarea §i patima personala.
Et politicesce nu uresc decdt pe cei ce
stäruesc a fi abatuti din principiele politicei noa-
stre, §i D-v. rancoare o numiti aceasta ? Svan-
turata Patrie, daca fill töl judica ast-fel ! Ura,
rancoarea orbesce §i vedeti ca inventa §1 cele
neexistate, calomniaza, §i et cum putuit tacé
701 ELIAD

peste doue luni de mar§a inconsecuenta §i corn-


prornitatoare, §i tinuta a nu se divulga margi-
nindu-me numal a face sa i se observeze de
catre amicil sel, apoi aceastä tacere de 80 Vile
aproape, §i nevoia de a respunde, cand mi s'a
pus sula in coaste, graba o numitil? A§a e graba,
a§a e rancoarea in inirnele D-v., ca nu puteti
nici discussi pentru persoane altele de ale D-v.
sa le tineti cu pace §i cu consideratie ? Intre
D-voastra cu adeverat in mare durere a rnea a
ajuns ure personale, care, de ar fi alMate dupa
cat este de rece inima mea §i indiferenta pentru
D. Ghica, crede-me ca, v'ati invol §i intelege.
Imi pare bine ca disculpandu-me aflu oca-
sie a ye lovi §i a§1 doll sa Ire usture, sa me
uriti, sa me dati reilor, numal sa ye uniti D-v.
Uniti-ve incai in ura asupra mea, caci adesea
face §i. ura minuni de unire. Sfatul Iudeilor nici
odata n'a fost mai unit ca in judecata ce con-
damna pe Christ §i libera pe Barahas. NI
o proba de unire, §i fie §i in ura, numai RI
stir*. Insä vai, pe cine nu-i unesce DumneVet
adica sinceritatea, inima curata, cugetul sacru,
abnegarea de ale sale §i de sine, discordia cu-
rend if desunesce. Uitati-ve in emigratie §i ye-
deli cap' sunt uniti ? Aceia ce cu inima pe inima
at intrat in mi§care §i ail luat crucea §i s'at le-
CATRA EMIGRATIt DELA BB:OSSA 703

padat de sine. Daca jumatate emigratia se coin-


pune de asemenea oameni, ce minune ! ce tesaur
pentru Patrie !
Ia sa nurnëram pe cel unitl in principie
§i in stirna reciproca, de vor fi dupti curn ati
fost pana acum :
2 Golesci, Nicolae §i Stefan,
Tell,
Maghieru G.,
Gr. Gradi§teanul,
Aristia,
Plevianul,
Christofi,
Nigulid,
Zosima,
Russo,
Serurie,
Parintele Ioan,
Parintele Sapca,
Eliade §i cu top' ceI-lalti mai tineri curn-
nap al lui §i amid pe cari i-a avut ca pe nisce
fit Nu le rechiem numele, cad inimile lor le
spune. De vor fi Via unii, ce mai frurnoasa
unire ! §i cat e de durabila, cad e vechie, curata,
fära interes, fara precugetare. Unii aft mo§te-
nit'o dela parinti, altii ail supt'o cu laptele, altii
ati sanctifiat'o cu stima §i cu afectia candida
Ghka 27,641. 45
706 ELIAD

§i entusiasta. Vie peste voi toti, fratilor, aceasta


stima, incredere §i unire de care nol ne putern
incalcli, caci vine dela spiritul consolatiei, al ade-
vërului, dela spiritul acela ce in limbi de foc se
revarsa peste tot omul ce-1 adoara §i-1 cultiva.
Salutare si fratie.

Inca o vorba despre rancoare §i patimi


personale. Vreti sa, ye spuiU curat. Acum sunt
tras, §i ca om ce nu infati§ez nici o causal de
voit considera pe D. Ghica iar ca om de nici
un partid, de il void scoate din politica §i din
staruinta ce cate o data avii a se arnesteca in
lucruri ce nu le cunoscea, credeti-më ca il con-
sider cu mult mai mult decat pe multi Romani
din Paris §i de aci dintre D-voastra. La mine
nu e rancOre ci consecuenta de principie.
Sa ye spuiti ce face neunire: Dragostea §i
)7

ura oarba §i fanatica ce au oarnenil pentru unele


individe. Asemenea afectil sunt iertate in famihi,
care §i ele strica cate o data, Ca manca educatia ;
nu sunt iertate insä in marea familie a societatii.
Asemenea nici urele oarbe §i fanatice cu atata
mai rnult nu sunt iertate; pentru ca cu cat sunt
de fatale cu atata sunt §i ridicole, sunt ure Don-
Chi§ionesci. Ariosto are nisce eroi mai mult ima-
ginari, §i Napolitenil §i in cliva de astacli, unil tin
CATHA EMIGRATII DELA BRUSSA 707

cu un erou §i ali cu altul, §i ajung de schimba


la stilete; injurele, tirnuirile, trantelile i basto-
nadele nu se mai tin in socoteala. Nu faceti a§a,
daca sunteti barbati. FiI scumpi la laude, tine-
ti-ve afactiile pentru re1aiT particulare, iar nu
in cele publice ; §i cand sunt neinvoiri intre in-
divide, nu le faceti neinvoiri publice. Judecatile
rece, lin, fara partinire §i condamnati ca bar-
baiI iar nu ca selbaticii. Fugiti de adunäri unde
se uita questiile §i se ocupa de personalitati ; sat
mai bine, de puteti, dati-le o directie utila i aba-
teti-le cat puteti de a se tine cu cheltuiala celor
ce nu sunt de fata. Ast-fel de adunari astali in
lurnea inaintata nu se tine nici intre muieri."

No. XLV. Nicolae Golescu catre Ion Ghica la


Constantinopol.
cParis le 5 (i7) Fevrier 1849-
Cher ami,
7)
Je rn'empresse de vous envoyer les papiers
ci-joints, qui vous feront comprendre la resolu-
tion que nous avons prise. Ubicini est charge
de vous faire voir le mei-noire que nous voulons
donner a la Porte ; s'il se trouve etre de votre
goat signez le aussi avec les autres Valaques
qui se trouyent la bas et donner le vous meme
708 N. GOLESCII

en le distribuant ensuite a toutes les autorités


tant Turques qu'etrangères. Mon depart pour
Constantinople a ete encore renvoye manque
d'argent. Nous sommes dans une pauvrete com-
plète. Pas moyen de pouvoir emprunter ici un
seul sou. Il nous faut done attendre que l'ar-
gent nous vienne de chez vous. Si ces M.M. les
Turcs voulaient nous aider pour le moment en
nous prOtant quelques milliers de piastres pour
pouvoir nous transporter d'ici, ils seraient bien
charmants et nous leur serions hien plus re-
connaissants. Tachez, cher ami, de toucher un
peu cette corde et nous faire savoir le plutOt
l'issue de cette négociation. Mes amities sincères
h tous les Moldovalaques particulièrement a Bal-
cesco et Balatzeano. N'oubliez pas de me met-
tre aux pieds de Madame votre epouse. Adieu
cher ami."
N. Golesco.

No. LI. N. Golescu lui Ion Ghica la Con-


stantinopol.
( Paris le 7 Mars 1849.

Mon cher Ghica, c'est pour vous rappeler


que nous n'avons point de l'argent que je m'em-
EMIGRATI1 DELA CONEITANTINOPOL 709

presse de vous écrire la présente. Dites le a ces


M.M. et faites tout votre possible de nous en-
voyer, car autrement nous serons obliges de dé-
menager a Clichy. On dit que les Hongrois corn-
mencent a faire des merveilles. Dieu veuille qu'ils
réussissent, alors seulement nous pouront nous
débarrasser des Russes en nous unissant avec
les Croates et les Transylvains. Il me reste main-
tenant a vous prier de faire mes amities sin.-
cères a. Balcesco et mes baise mains a M-rne
votre épouse."
Votre devou(5

N. Golesco.

No. LIX. Proces verbal al emigratilor dela


Constantinopol.

Astaqi 8 Martie (stil nou) anul 1849 adu


nandu-ne noI, sub-iscalit1 emigratl Moldo-Romani
din Constantinopol am chibzuit :
77
C. interesul national cere ca ambele emi-
gratii Romane din Moldavia §i téra Romaneascä
sg, se impreune sub o singura directie, care sä
lucreze pe langa cabinetele §i popoarele Euro-
pene pentru unirea ambelor Principate intr'un
singur Stat, sub suzeranitatea Turciei, §i doban-
710 EMIGRATIf DELA CONSTANTINOPOL

direa dreptului de a provoca, pe temeiul drep-


tului de autonomie a terilor, o reformä potrivitä
cu trebuintele societatii noastre.
)) Ca pentru a put6 lega re1aii intime cu
cabinetele §i a trage confiienta lor, este neaperat
a incredinta aceasta directie, careia i se va su-
pune toata emigratia, unui singur individ.
Aceasta chibzuire a noastra se va face cu-
noscut tutulor fratilor emigrati din cele-lalte lo-
curl prin DD. Raducanu Rosetti §i N. Balcescu,
ce s'a numit secretari.
Iscaliti : Theodor Ra§canu, I. Balaceanu, Ion
Ghica, G. Zalic, K. Alexandrescu, M. Marghi-
lornan, N. Catargiu, D. Gherghel, N. Balcescu,
Rad. Rosetti, M. Serghiescu, Nicolae Ipatescu,
I. Ionesco."

No. LW. Diurnal.


Astacli 2/14 Maiti anul 1849, sub-semnatii
Ernigrati Romani din Brussa, luand in bagare
de searna punerea la cale facuta de catre fratii
Emigrati din Constantinopole, ca, pentru intere-
sul national, ambele emigratil Romane din Mol-
davia §i teara Romaneasca sa se impreune sub
o singura directie, care sä lucre pe langa cabi-
netele §i popoarele Europeene pentru uniunea
EELIODATA DELA BRUSSA 711

ambelor Principate intr'un singur stat tot sub


suzeranitatea Turciei, §i pentru recunoascerea re-
formelor cerute de trebuintele societatii noastre,
pe temeiul dreptului de autonomie a terilor; gi
ca tot o data, spre a putO lega relatii intime
cu cabinetele §i atrage confienta lor, este nea-
pOrat a incredinta aceasta directie unui singur in-
divid ; noi, adunandu-ne §i deliberand, ne unim
atat pentru uniunea anibelor Principate, cat §i
pentru incredintarea acestei directii unui singur
individ. Tot o data insa, luand in bagare de
searna ca este neaperata trebuinta ca acest cap
al emigratilor sa fie insotit §i de un comitet, am
gAsit cu cale cele urmatoare :
1). Acest comitet sa fie compus din cinci
membri.
2). Daca capul ernigratilor, dupa majoritatea
glasurilor se va alege dintre Rornanil din Mol-
davia, atunci comitetul sa fie compus de doi
din Moldavia §i trel din teara Romaneasca ; iar
daca capul se va alege dintre RomaniI din teara
Romaneasca, atunci in comitet sa fie trei membri
din Moldavia §i dol din teara Romaneasca.
3). Capul Emigratilor va ave in delibera-
tiile comitetului numal parere consultativa iar
nici 0 data vot.
712 EMIGRAVI DELA EMMA

4). Capul Emigratilor nu va pute nici o


data sa trateze chestii nedesbatute §i nedecise
de cornitet, §i inteun cuvint nu va putO lucra
nimic fait cunoscinta acestul cotnitet.
,5). Toate lucrarile comitetului se vor urma
printr'un jurnal, care se va pune in lucrare cand
va fi subsemnat de majoritate.
Pe aceste base dar pa§ind intru alegerea
atat a capului Emigratilor cat §i a membrilor co-
mitetuldi prin votaVe, a e§it resultatul urrnator :

Pentru cap al emigraplor


D. Constantin Negri cu voturI 15
Nicolae Golescu 71 11
5

Pentru membril, cornitetului

D. Joan Eliad cu voturi 19


Nicolae Golesct 1) . . . 1
Stefan Golescu . . . . . 3
Alexandru Georgie Golescu cu voturl. 19
Christache Tell cu voturi . . 10
Vasilie Alexandri 1) 20
Nicolae BAlcescu 7
Joan Majorescu )7
1

Aceasta gasire cu cale §i alegere se va face


17

cunoscuta fratilor Ernigrati din Constantinopole,


EMIGRATIl DELA DRUMM 713

care o vor comunica §i celor-lalti emigrati din


ambele Principate ce se mai afla prin alte lo-
curl. Tot o data insa vor cunoasce toti. fratil
Emigrati ca aceasta alegere va fi recunoscuta
de noi, daca §i de dën§ii se vor priimi articolele
sus alegate."
Subscri§i: C. Zossima, D. Florescu, C. Ser-
giad, G. Lazureanu, Radu Golescu, A. Zane, P.
Cernatescu, N. Russu, Negulici, Al. Muller, D.
Dutulescu, Alexandre Golesco, C. Filipescu, Joan
Maghiero, Iorga Giurescu, G-. Valleanu, K. Pa-
deanu, I. §imoni, Gr. Ipatescu, G. Serurie.

No. LIII. Emigratii dela Brussa cettre Ion


Ghica.

2)
Domnule Ioan Ghica,

Vi se trimite cu aceasta resultatul delibe-


ratiilor §i votatiei emigratilor din Brussa asupra
formel §i numirii directiei emigratilor Romani
din ambele principate, §i sunteti invitati ca, co-
municand acestea §i celor-lalti emigrati din alte
locuri, sa ne imparta§iti de resultatul general
al votatiilor.
Vo rugam asemenea, sä ne recomandati §i
714 ELIAD

cati-va frati Moldoveni din care sa alegem pe


al cincilea membru in comitet.
Salutare §i fratie.
pentru emigratiT din Brussa

C. Zossima, A. Golesco, Radu


Golescu, A. Zane"."
Brussa, 13 (26) Maiu 1849."

No. XLVI. I. Eliade ceitre Negulici.

/)Frate Negulici,

Am priimit scrisoarea D-tale. Am respuns


la top' fratii in general §i Dv. caror mi-aV scris
in particular. Are sunt foarte recunoscator la toti
pentru increderea ce ne dati.
Sunt, frate, foarte mangaiat, scrisorile in
parte ale D-voastra, mi-ail facut mult bine. Nu
scia nimic despre familia mea dela Fevr. Eram
toti fara nici un soldiü, eü mai virtos ajunsesem
sa nu mai am nici hartie pe ce sa-mi cumper, §i
seara me culcam fära luminare. Asta me uluia
de tot §i me facea sa pierd §i singura mangaere
a scrisului.
Nu pocia sail spun pana la cata baseta
CATRA EMIGRATI± DELA. BRRSSA 715

ajunsese intrigile 0 corespondentele din Con-


stantinopol : para, calomnia, ridicolul, toate s'at
cercat.
Sunt martori peste 10 francesi cu care am
calatorit dela Marsilia in Constantinopol. El sunt
inca in Constantinopole, §i mai virtos D. Dufour,
pe care il cunoasce Cocoana Zinca. De vel merge
in Constantinopol, fa cunoscinta cu dinsul, in-
treaba-1 cat ne iubea toti francesil pe batel, cum
era representata natia cu nol trel, §i cum era
cu D. Cretulescu ; in ce fel de chip simtimen-
tele noastre §i purtarea ne recomanda 0 pana
unde conversatia in diferente materil II facea sa
se apropie de noi. Hel bine, s'a coborit D. Cre-
tulescu a scrie §i accasta ca il crapa obrazul de
noi pe batel, ca intram in discusil, cum ne re-
manea francesil, cá scoteam cordelele Ni§amului,
§i alte lucruri neadeverate. Ca sa, pricepi cat nu
se sfiesc oarnenii a§tia de a-§i degrada fiinta 0
a inventa minciuni, intreaba, a§a te rog, pe de-
parte, spre convincVa D-tale, cand vel merge in
Constantinopole, pe oil-care din francesil ce aU
venit cu noi. Prin Dufour pop face cunoscinta
cu to-tii. Vecli asta nu e para ci aperare, §i de
a0 fi sa me aper pe mine a§ tace : sunt §i alti
dol sfa§iati.
Prate Negulici, fratilor Zossima 0 Russo,
716 ELIAD

daca me iubiti cum ye stim §i ye iubesc, ye


rog aretati-mi acela§i semn de dragoste, toti scri-
ti-mi cum ye scrit frate iar nu Domnule, cad
fratii ce am avut dela mama i-a luat Dumne-
cleil ; §i mama ca sa mi-I dea n'a sirntit atatea
dureri la nascere, cat a simtit §i simte mama
noastra Patrie ca sa, ne infrateasca §i sa ne dea
fie-caruia ataIia frati. Durerile patriei ne-a in-
fratit, fratilor, §i nu ne mai poate desparti de
cat numal infamia in care am aye nenorocirea
sä cadem vre unul din noi.
Nu sciti cu cata caldura ye del numele de
frate, §i cata mangaiere imi va face cand imi
yeti da §i D-voastra acest nurne. La revedere.
Salutare §i frätie.
I. Eliad.
20 (1) Jul. 1849.

P. S. Dela Unguri se aud minuni.


P. S. Nu scii un lucru, ti-aduci aminte Ia
Bra§ov, cand cu nici un chip nu puteam sa me
despart de copii §i sa-1 las in foc ca sa me in-
carc cu insarcinarea ce mi-atl dat'o. Iti aduci
aminte cand II spuneam ca fac doue rele cu pri-
mirea mea, intal ca-mi parasesc copil §i al doilea
ca multi in loc sä o iea ca un sacrificiti din partea
unul tata all abandona copiii, or sa me urasca
§i mai mult §i or sa me sfa§ie. Preclicerea mea
CATRA EMIGRATII DELA BRUBSA 717

s'a implinit, pentru 0, era vedere curata iar nu


prevedere.
Ip aduci aminte iara ca ye spuneam ca
calea e lunga, nevoile marl, depärtarea de fa-
milii indelungata, §i e un mare rëti a se aven-
tura cineva in streinatate. Mijloace n'avem, bani
nu sunt etc.
Atunci D-ta cu alii, nu-rni aduc aminte
)7

bine daca era D. Dui lie §i Rucareanul, imi qi-


seräti ea vorba este sa facep ce putep §i fiind
Ca nu sunt alp bani, sa mearga unul in loc de
doi §i prin urmare sa merg eU §i sa-mi dap mie
acel cinci sute galbeni.
Daca aveti suflet spunep ce v'am respuns :
Asta propunere mi s'a parut o nenorocire ; n'arn
putut sä primesc, v'am spus Ca numai auclirea
ei o sa raceasca pe D. Tell, §1 cu dreptul o sa,
se simta ranit ; v'am rugat sä n'o mai repetap.
Hei bine, D. Tell mi-a imputat ca am in-
trigat eü §i ca mi-ap primit-o D-voastra ; alte
atatea. I-am spus cu toata raceala Ca nu e ade-
vCrat §i ca timpul va descoperi adevörul, ca
pot sa-1 aduc probe mi-a is ca §i D-lui are probe,
caa i-a spus o N. Balcescu.
Acum nimeni nu poate sci adeverul mai
bine decat D-ta §i cap erati de fata. D-voastra
scip de unde a e§it aceasta vorba §i acea parere.
718 ELIAD

Singuri putet1 vede ca duhul acestor oameni nu


e de Impacare ci tot de desbinare. Nu se ru§i-
neaza a asuprI §i a spune minciunI, nurnal sa
vada, ca, pot desbina.
Arata, te rog, imbrati§Arile mele la totl fr.*.
A le scrie la totl n'am putut, pe rend insa le
voirl areta dragostea §i stirna mea. Fratilor Zanea,
Ipatescl, Serghie, Serghiade, Florescu, Filipescul,
Mano, Giurescu §i eel-1a1)", spune-le toate sim-
patiile mele. A revedere."

No. XLVII. Eliad ccitre Russo.

Frate Russo,
AI daa numele acesta, cacl cata carte scii,
al Invetat-o singur ca §i Rousseau, §i apoi pang,
nu va muri tiranul, §i sistema despotica, ce apasa,
pe Ru§I nu va pieri, Rusul e un sclav. Atuncl
cand va fi liber, n'am de ce sa-1 urasc, e §.1 el
orn l i Cre§tin ; pana atunci insa mi se pare ca
te profanez numindu-te Rusu. Primesce dela mine
aceasta schimbare §i fie ca o profetie, daca nu
ca sa ajungi pe marele filosof In genia, cel putin
in spiritul i simVmentul de egalitate, de ome-
fire §i de onOre.
Imi place §i me stim norocit ail strange
CATILA. EMIGEATII DELA BRUSSA 719

mana §i a te numi frate. Scrisoarea D-tale II


onoara caracterul, a placut tutulor fratilor cA-
rora am citit'o.
Scrii de unire §i stimA reciproca. Ea sin-
17

gura ne mangaie in streinatate, cel unitl suntem


§i vom fi unii d'aceleasi principie. Fratil G-olesci,
Grig. Gradi§teanu, Plevianu, Hristofi, Aristia
Teologul, ne vedem mai tot-deauna ; se intelege
cä i cu nol trel N. Golescu, Tell §i Eliade ; cei-
1a15 s'at despartit ; dupA ce aü fost destulA
vreme constitutionali, acum s'at ales cu calitatea
sA fie democrati, despretuind o biatA cantitate
ca nol de vre-o sutA de emigratl i de o érä
intreaga ce geme.
Ce frumoasa simtire §i ferbinte mi-a de§-
teptat espresia D-tale cand vorbesci de D-na Go-
leasca i te esprimi cu vorbele Mama D-lor
Golesci §i a noastra a tutulor ." Dar, fratilor, buna
si mare mumA aveti, Romana §i la chip §1 la
inimA. Ea a fäcut §i a inspirat ace§ti patru voi-
nici, §i rabda ca o spartana dorul de mumA cu
cea mai mare resignatie. SA ye traeasca mama
asta. §i respectul ce II sunteti datori sA-1 arAtati
prin dragostea copiilor dumnea-el.
Din Transilvania am priimit cAte-va numere
ale foaiel Espatriatul." D. Boliac redactorul el
§i Part. Ion ne servesc causa foarte bine prin
720 ELIAD

acea foae, ins scil ce ? §i pentru densa n'ag pu-


tut tacea. D. Ghica scrie in Paris, luand'o in
bathe de joc, ridiculand pe Boliac cu batalionul
sacru §i aratandu-1 ca a furat idea lui Balacescu (?)
Adica trebuia sa stea eel' din Transilvania, sa
nu scrie nimic, sa nu faca nimic pana nu va
cere voiea sag nu vor veni ace)." ce ag luat in
rnonopol §i patria §i. corespondenta §i lucrarile..
In loc sa le multumim caror se ostenesc §i ne
servesc causa cu atata curaj §i demnitate, II iea
in ris ! Ce mic§orime ! Sa dea Dumneclet sa fie
numai invidie §i mic§orime de suflet, iar nu §i
tradare.
Salutare §i fratie !
I. Eliade.
(20 (I) Ell. I849..
XL

Ali Nead Efendi Intovara§ise pe tineril Ro-


mani la Brussa §.1 remasese cu el acolo ca co-
misar insarcinat cu supravegherea §i intretinerea
lor pe comptul statulul. Se inchiriase mal multe
case in cari locuiat cate §6se §i §epte sub
un ace1a§1 acoperi§, unde aveat Masa §i in-
grijire. Mal tarzit detinutil, cerend a li se da fie-
caruia individual partea ce costa intretinerea lor,
§i cererea incuviintandu-se, primeat fie-care cate
o mie de lei pe luna chiar daca päräsea Brussa
§i se ducea de se a§eza la Constantinopol sat la'
Smirna.
La Brussa viata era ieftina §i traind chiar
ca nisce Beizadele, cum le ziceat toll acolo, pu-
teat pune de o parte din mia de lei ce li se da
Amintiri Ghica. 27,e341. 46
722 ELIAD

pe fie-care lurid. i, in devotarnentul lor pentru


tOra, hotarise ca acele economil sä le trimita re-
gulat lui Eliad la Paris pentru a scrie 0 a tipari
pentru sustinerea i aperarea drepturilor Patriel,
cea ce a urmat pana la regularea pensiel ce fa-
cuse Poarta lui Eliad §i lui Tell, cand s'at sta-
bilit la Chio, pana la intoarcerea lor in téra.
IAA aci cate-va din epistolele urmate intre
Eliad cu tineril dela Brussa, intre care recita dis-
cutiunele neplacute, §i banuelile ajunsese pana
a pismui, a se iscodi §i a-s1 intercepta scrisorile,
dand un trist §i dureros spectacol streinilor §i
consulilor dela Brussa. Din nenorocire insa cel mai
multi prin sentirnentele, invëtätura §i purtarea
lor erati cautati §i bine primiti in tOte casele.

No. XLIX. Eliad cdtre detinutii dela Brussa.


Paris 1849 Iul. 20 (I).

FrItilor din Brussa,


Scrisorile Duinnea-voastra at facut o serba-
toare pentru totl Romanii nerataciti din Paris.
Este mai o septamand de cand le-am primit, §i
ori-cand ne intalnim, fie-care nu se poate tine
Inca de a nu esclama Wit veste cate un fras
de bucurie, de mirare, de entusiasm : Ce bu-
(ATEA ENCIGILATII DELA BE.IISSA 723

22
curie !bravil Romanl !generosl baetllnu
piere patria noastra cu ast-fel de fil !" si alto
asemenea.
Sunt plin de multurnire si de recunoscinfa
ca scrisorile mele s'at prirnit de Dumnea-voastra
si s'au simtit in adeveratul lor sens ; Mel cu
copiile lor schimonosite poate, urnblasera unil a
face mare re0, rett de desbinare, facendu-le fel
de fel de restalmacirl.
Fratiler, ea cuget ca, eram datorl sg ye
scriem pe toata expeditia, dandu-ve socoteala de
ce facern, aretandu-ve cugetarile i parerile noa-
stre, luminandu-ve asupra orI-cgrel curse ce ni
se intinde, povatuindu-ne unit pe a1i cu blan-
dete si cu inima curata. In loc sä fiti incriminat
ca nu am urmat asa, ca nu v'am scris in tot-
deauna ; me incrimina din contra pentru acele
patine si deue scrisorl, de ce sa le scrit. El
vor sa alba monopolul tutulor, el singurl sa Cu-
gete i sa faca i sa lucreze orl cat de röü §i
copilaresce ; el singurl sä scrie i sa tie cores-
pondente cu eine vor, MIA sä dea socoteala ni-
rnanul. Calomnia fie monopolul lor, iar consiliul
si luminarea, darea parerilor este un drept al
fie-caruia. Pe toata espedifia yin felurimi de
scrisori din Constantinopol, and cu o idee cand
cu alta, cand cu 0 para, cand cu alta, cand
724 ELIAD

pline de batjocure §i ridicole, al carora scop


nu e decat sa ne desbine i sa ne faca a
e§i din programa mi§carii §i abjura principiele
constitutiel, cornpromitandu-ne in ochil naVei ce
a jurat pe dinsa §i sufere pentru dinsa, in ochil
Europel §i in ochii Turciel. Aceste scrisori sunt
iertate, necriticate, pentru Ca Dumnea-lor §i-at
arogat monopolul de a scrie. Eti insa pentru
douö scrisori fui condemnat de Dumnea-lor; §i
pentru ce ? caci v'am dat parerile mele care le
aveti §i D-voastra ? cacl v'am märturisit pro-
fesia mea de credinta? caci v'am spus §i pe va-
por §i intr'aceste scrisori ca, capi n'am avut de-
cat Patria sat popolul §i ca nu ne trebue capi?
caci mi-am luat o datorie inspirata de dragostea
catre D-voastra, §i de virsta mea a crede cä ye
dat oare-care consiliuri ?
Pe autonomia törei §i pe suzeranitatea Porta
am jurat. Oare ce va zice lumea, cand dintre
emigratI, ce bropre ca cea dela Londra, In care
se ataca POrta ? Cand din tre emigrati ce pro-
testuri ca cel care s'a vëzut din partea unui
conlitet democratic ? Numele nu fac faptele; daca
chiama pe cineva Aristid oil Caton, oil Achille
off Petru va sä zica oare ca §i este insu§i A-
ristide, oil Caton, oil Achille al antichitatei, orl
Apostolul Petru ? Sail ea virtutile acestor bar-
CATEA EMIGEAV DELA BEITSBA 725

bag at trecut in omonimul lor? Franta astacli


se zice democratica §i nici o data libertatea n'a
fost mai innecata inteinsa ca astaqi. Pentru ce
cu un nume atat de profanat de impostoril con-
timporani, cu un nume atat de batjocorit in
Franta sa abjuram principiele santel noastre con-
stitutil bazata pe datinele teril care fac ceva
mai sacru decat o dernonstratie §i sa ne per-
dem causa cu copilaril ? insa acestea nu yin de
la copii, cä sunt destul de rnaricel.
Acum in urma se mai facir o hartie in Con-
stantinopol mai oleoleo. Cine a auzit de dinsa,
a remas in uirnire de atata imprudenta. Ungurii
se plang §i prepun Ca a fost o cursa pentru
din§ii a-i compromite cu Turcia. Ungurilor, Ca-
rora ii s'a propus s'o primeasca, at refuzat, zi-
cend ca e nebuna. De vi se va propune sa sub-
scriti o asemenea hartie, feriti-ve, nu e curat
lucru. Singuri scriti sa se tie autonomia §i su-
zeranitatea ; prin urmare nu e§iti nici o data din
aceste doue principil. Aci sta mantuirea noastra.
Cel putin de vor fi calcate, violate, sä nu vie
din partea noastra. Cuprinsul §i sensul acestel
hartil ii cunosc, insa nu pot sa vi-1 suit acum.
Atata ye rog : feriti-ve de a pune subsemnatura
pe ori-ce act in contra autonorniei §i suzeranita-
til, ori-ce act care ne degrada in starea sclavilor,
726 ELIAD

ce schimba, stapanii sag de buna voe, sag da..t1


de zestre, sag in schimb, sag vindutt Pricepeti,
fratilor, o ast-fel de hartie cutezara uniI sa faca.
Este lucru curat asta ?
. Aceia§i oameni ce in Bucuresci facura atatea
rele in intelegere cu Odobescu, mi§catl din parghie
in parghie prin re1aii, oil de rudenie, on amicie,
sa-1 vada cineva despartit1 de mai intregimea e-
migratiei §i sa tie ne'ncetat un drum cu totul al-
tul de al constitutiei, cand inapoind Cu calitatea,
cand prefacendu-se ca inainteaza cu democratil,
cand in dreapta cu o hartie, cand in stanga cu
un act ; §i tOte faptele, tOte gre§alele sa se gra-
madeasca §i sa faca un tot ce ne vatama causa,
ast-fel ca inimicil no§tri nu ne ar fi putut va-
tama. Astea toate o repet §i o voig repeta ca.
nu se pot mi§ca decat de parghii necurate ine-
mice, §i credulil se fac victim e. Sunt plin de
mangaere §.1 aplaud simtimintul de a ye tine
dreptul de oamenT liberI cu aceemi misiune fie
care fara capi i fara vatafi. Fapta D-voastra de
a scoate din neavere §i a ne trimite una mie
franci, e o proba vie Ca nu vC trebue capi ci
insärcinati, avocat1, servitori. Pe tot Romanul
sa.-1 intareasca Dumneclea tot-deauna de a plati
iar nu de a ft platit ! Cand p1atiT cereti soco-
teala. Ce ati facut D-voastra ye onora §i noi
CATRA EMIGRATIf DELA BRUSSA 727

primim cu bucurie insärcinarea. Se va da §i ce-


lor de aci hartia D-voastra.
17
Eram hotariti, v'am scris cate trei ca nu
ne mai amestecam in nimica ca capi sag coade,
dent numai ca Romani. Pe conditia asta insa
de a fi p1atii primim tot. Nu o mie de franci
ci §i chiar un franc de ne-4 fi trimis din nea-
verea D-voastra, se schimba i rolul i langagiul.
Nu mai suntem capi ci slugl. Pricepeti voi ? A-
ceasta sä o cer4 dela altii §i dela vol in§i-ve,
daca v'atI luat crucea care o purtatl, a esilului
0 a proscriptiei.
Feriti-ve de ambiVo§1; §i daca 4 vëzut §i
in mine alta ambitie dent a mö sacrifica ser-
vind, fugqi de mine, ca nu vt3 sunt omul. Atatea
scrisori nebune stag de fata, de pe la toti e§tia
ce umbla sa ye amageasca cu capacitati, ce zic
ca ag marl, cu minte diplomatica, alergari in
sus §i in jos ca sa desbine prin pire 0 min-
ciuni ; hel bine, ace§ti oameni in tail, in timpul
constitutiel, n'apucaseram sa fim recunoscuti, §i
mirosea muci la Domnie, scria scrisori pe la co-
misari sä faca a fi a1e§1 de Domni ; vö poate
spune §i fratele Scarlat Filipescul. Apoi sa cream
da cine-va pe ast-fel de oameni, copi1aro§1 §i
ambitio0 fara timp §i farä bc?
C e fac astacli decat intrigi? cine-i pune
728 ELIAD

sa le faca ? Cu ce le-ap gre§it sag le-am gre§it?


Pentru ce mal toata emigratia sa aiba acelea§i
principil pe care at jurat, §i numai el nu? Va
sa zica este ca suntem desparMi in douë cam-
purl ? Nu, un camp suntem top', §i inimicul ce
sugruma teara, ca sa ne faca rög, afara recruta
pe aceia din emigratl cal sunt lepadati din sinul
emigratiel pentru pete de bani. Ce a facut C.
Balcescul peste o mie de galbeni ? Ce a
facut frate-so Nicu §ease sute altil ? Nu zic
sag dea altora, cum i-am dat nol comitetului ales
de D-voastra, ci nici sa voiascA a da socoteala
nimulul, zicOnd ca nu cunoasce pe nimeni ! Ce
v'am socotit nol cand v'am dat socoteala §i banil,
si ce ne-am socotit pe nol ? Asta va sa zica
fratie, a ne stima unii.pe altii, 0 a stima cel
mai putini pe cel mai mulV; iar nu sa e§irn cu
calitate i cu cantitate, §i apol ca sä facem rëg
sa iscalim la comitete dernocratice i sä voim
a schimba oamenil §i naVile ca vitele.
In Londra astacli se fac minuni pentru Un-
gull, i nol stain cu jind ca nu ne putem duce
a mai cerca intru a se mi§ca cestiunea in fa-
voarea Turcilor, i prin urmare i intr'a noastra.
Pentru ce? pentru cá banil publici s'ag mancat
de cel ce urnblä Cu democrapi, par'ca nol §i vol
n'am fi ceva [mai] mult decat democratl, daca ne
CIVIL EXIGRATA DELA BRITEISA 729

nevoim a fi cre§tint Nol aristocratl §i vol, earl


clam socoteala unul altuia? Nol aristocratl, earl
n'aveam cu ce sa cumperam seara luminare
§i clioa hartie, daca nu ne trimiteatl vol bani ?
Vol aristocraV, care nu suferiti vataff §i care
scoatetl cel dupa urma obol ea sa ajutatl pe
fr4ii vo§tri ? Vol aristocratl ce v'atl pus cu topl
in egalitatea proscriMiel §i esilulul, §i v'atl perdut
libertatea ?
Sa v6 dam socoteala. In urma protestulul
fall chibzuintd, n'am pornit mi§care in contra ca
sa-1 anulam in public, socotind Ca nu e bine sa
ne scie lumea ca suntern unil in dreapta §i aqii
in stanga. Am facut alt protest, ca §i cand nici
n'ar fi esistat al lor. L'am dat la Ministeriul fran-
ces §i am tiparit vre-o suta de copil, nu ea sa
se publice, ci ca sa le impaqim pe la al no§tri,
dandu-le socoteala.
il vom trimite §i la Londra ; nu l'am tri-
mis, cacl nu aveam cum sa ne ducem ; daca nu
ne trirniteatl bani nu aveam nicl cu ce tipari
aceste esemplare ca sä ye trimitem §i D-voastra.
Eil am scris o bro§ura in care ara : Consti-
tutia -Orel dela Radu Negru pana la Mihaig. Drep-
turile §i datinele el. Schimbarea principielor con-
stitutiel la Mihaig.Reforma lui,Mavrocordat.
Regimul fanariot. Intrigile Rusiel dela Petru pana
730 ELIAD

la 1828. Autonomia tBrel 'Ana aci. Intrigile


Rusiel dela 1828-48. Impunerea regulamen-
tulul, perderea autonorniel.Causele ce aU adus
pe Romani sa faca mi§carea §i in fine preparatia
mi§caril ; revolutia, partea dramatica a el, am
lasat'o pe searna altora sat pentru alti timpi.
Aceasta bro§ura, de voit afla un editor, crez sO
a§1 putO sa v'o trimit cu expeditia viitoare ;
iar de nu, va mai intarzia pana voit afla mij-
loace a o tiparl. Este lucrata frantuzesce
,Arn lucrat iar o scriere intitulata Impre-
siile unui Roman dupa ajungere in Franta". Am
aflat 0, le tipäresc §i vi le voit trimite. Nu putin
va recomanda scrierea aceasta Romania, pe fiii
el §i institutiile el. Simpatil vom dobOndi. In-
tr'insa figura §i traductia unel poesil ce am fa-
cut la Or§ova uncle mB aflam la Sf. Nicolae
trecut 1848 Dec. 6; vB trimit copie §i D-voastra.
MB ocup §i cu Evangheliile a le comenta, cum
este Tata] nostru. Acestea le voit da in forma
de jurnal sub titlu Hristianismul, ca sa luäm
arma din mana Iesuitilor. Evangheliele la ince-
putul lor era jurnalul epocel, cacl chiar numele
Ev-ayyEAEia va sL zica nuvela bund.
77
Salutare §i fratie
I. Eliade.
LOOOTENENTII 7.31.

No. LVIII. Locotenentii cdtre detinutii dela


Brussa.
cParis 26 Iu lie (7 August) 1849.

Dreptate, frdtie.

Fratilor,
Adresa D-voastre dela 26 Iunie Mdreptata
catre emigratil Romani ce se afla in Paris am pri-
mit'o prin curierul dela 20 Iu lie s. n. Daca prin a-
ceasta nu ye putem da relatie lamurita despre ceea
ce am fi facut in urma primirei adresei D-voastre,
causa este cd pang, acuma nu s'a putut aduna
la o lalta toti fracil de aid ca sä li se comunice
afiarea cu cale a D-voastre : Credem insa cä cu
viitorul curier vom puté sa v6 dam amanun-
tele ce a§teptati despre opinia celor d'aici frati.
Pana atunci ye putem incredinta ca, pe cat
se atinge de datoria ori-carui Roman adevërat,
ca mai presus de toate se cuvine a pretui in-
teresele patriei sale atat de bine lamurite in pro-
clainatia in care popolul nostru facu revolutia sa
la 11/23 Iunie 1848, nu vom cruta nirnic ca nici unul
din acele principil, ce foarte cu cuvint D-voastra,
le reduceti la dreptul de autonomie a tërei §i
de suzeranitate al Portel, sa nu se vateme, nici
sa se preschimbe.
732 LOGOTENENTIf

Cat pentru insarcinarea ce fie puneti ca sa


protestam in contra actului unora din &all de
aid prin care ziceti Ca s'ar fi atacand ambele
acele principii, ye respundem ca, pe cat ne-a pu-
tut erta starea lucrulul §i cuviinta de a nu ne
discredita unil pe a1ii i a ne refuta prin jur-
nale, cea ce ar fi fost o noua nefericire pentru
emigratie, am facut'o indata ce am crezut tim-
pul priincios §i in modul cel mai bun,
A protesta in contra celor in urma supra-
venite in Constantinopole a fost parerea tutulora
emigratilor greutatea §i atingerea ce se face
;

drepturilor tërel §i acelor douë principil sunt


forte mari §i nu se putea trece sub Were. De s'a
protestat insa, precum cunoasceti mai 'nainte de
a lua nol initiativa, dati-ne voie a vO marturisi
ca aceasta a mijlocit numai pentru ca luandu-se
de d'asupra noastra increderea ce speram Ca va
axé tot-deauna in nol emigratia, nu se putea
face in alt-fel decat prin consultare cu toti
fratii emigrati de aid, 0 dinteaceasta causa im-
partindu-se opiniile, cel ce aü fost de contra pa-
rere at crezut ca fac bine, protestand in acei
termeni. Ca sa declinam insa ori-ce respundere
si sa implinim in ace1a§1 timp §i datoria de. Ro-
mani dike teara, am facut din parte-ne protes-
()ATEA EMIGHAV DELA BEIISSA 733

tatia ce alaturam aci in copie am dat'o Inca de


la 28 Iunie trecut st. n. Ministrului celor din
afara §i apol am facut'o cunoscuta §i ambasadel
inaltel Portl.
Nu putem afla, fratilor, indestule cuvinte
a ye marturisi deplina noastra recunoscinta pen-
tru increderea ce ne aretati §i mai cu prisos
pentru subscriptia ce facurati in favoarea noa-
stra, care cu atat mai mult ne-a umplut de mul-
tumire cu cat ne da o noul proba de a D-v.
dragoste, de care ye rugam sa credeti ca a catat
sä simtim cea mai profunda durere vezOndu-ne
un minut lipsiI, pentru ca nici unul din noi nu
se cunoscea culpabil in consciinta sa. Precum In
teara, aa §i afara §i oil in ce posiVe ne vom afla,
n'am voit nici voim a fi alt decat sclavil Ro-
manilor §i al causel lor. Singura noastra recom-
pensa nu dorim a fi alt, nici am dorit a fi, de-.
cat a ne bucura tot-deauna de o deplina incre-
dere din partea Romanilor ca sa putern av
ocasia sa-I incredintam cat ne-au fost §.1 ne sunt
de scumpe interesele patriel. PrimiT dar cele mai
vii multurniri ale noastre §i, de ne este iertat,
vom mai adaoga Inca §i lauda pentru ajutorul
ce unil din D-voastra ne scria ca cugetati a face
§i fratelui nostru Maiorescu care merita toata
634 ELIAD

recunoscinta RomAnilor §i se afla, in starea cea


mai din urmä §i chiar despre ale vietei.
Salutare §i fra,tie !
Chr. Tell, N. Golescu, I. Eliad."

No. XLVIII. Eliad cdtre Costache Alexandrescu.

)1
rubite Costache,

Scrisoarea ta din 12 /24


/ Iulie am primit'o,
insa, despecetluita. Nu-mi mai trimite scrisori
prin ocasiune. Eti ti-am rëspuns la toate scri-
sorile §i ti-am arötat D-tale adresa mea rue
Notre Dame des victoires. HOtel national"; daca
ai trimite-mi §i mie lista poscri§ilor. Banff dela
fratil din Brussa i-am primit §i le-am §i trimis
respuns.
Imi pare bine de Niculache ca. poate sa
mearga in -Vara, sA,-§1 vadA, copila§ul §i familia.
Abia alaltaieri am primit scrisoare dela copii,
de cand m'am despartit. Nu sciam unde se OA
§1 cum tilesc. Imi scriU din Vidin, unde s'au
tras acum dupa, evenirnentele din urma,. Fa cum
Tel sci s5, mearga, aceasta scrisoare sigur acolo.
Adresa Mariti este: a Madame Marie Alexandrino
a, Vidin, par Mr. le capitaine et consul Marco.
CERTELE EBLIGRATILOR 735

Am scris o scrisoare catre Ec. S. Ali Pa§a


in pricina ajutorului. Am intarziat ca s'o trimit
caci voiam sa mearga prin ambasadorul nostru
d'aici D. Kalimachi §1 acesta lipsea la bal.
Aici nebunii de demagogi §i esaltatii facu-
sera un comitet democratic §i at dat un protest
in care ating dreptul de suzeranitate al Tur-
ciei, ca sa compromita toata mi§carea ; deatunci
am rupt'o cu din§ii §i, ca sä nu ne scie lumea,
n'am mai dat prin gazete articole ca sti-I refutam.
Am facut nol foasta Locotenenta un alt protest,
conform cu dreptul de suzeranitate al Portii §i
de autonomie al nostru, respectand dignitatea
Turciei §i tiindu-ne de dinsa ca de singura noa-
stra speranO, de mantuire.
In clilele acestea iar se vècslt prin gazete Ca
intrarea Ungurilor in Moldova s'a facut prin in-
telegere cu G-olescu §i Eliade 1 De unde sa. ne
Intelegem ? nol in Paris §i Bern in Transilvania ;
V apoi ce treaba avem noi sa ne amestecam
ca Bern sa intre in Moldova ? Niel incai in
teara noastra. §'apoi ce ajutor putem noi sa le
dam Ungurilor ? Suntem in teara? avem puterea
in mana ? sag sä le dam ceva cartl de recoman-
datie ? Asta nuvela fal§a respandita iar se vede
o cursa insa neroada, caci n'a avut creclernint.
N'arn avut trebuintä nici sa o refutam. Toata lu-
736 ELIAD

mea doresce isbutirea Ungurilor i impilarea vra§-


rna§ilor lor, §i nu* pot §i eu decat sa fac urarl
fierbinti pentru victoria lor ; insa sa me mi§c mai
mult din duhul constitutiel noastre, §i se, es din
faga§ul care mi l'am tras a nu merge decat in
spiritul vointei Turcilor, aceasta nu voit face-o
nici o data. Eli sunt steruitor §i pismatarit in
convictifie mele, §i chiar de m'ar strivi Poarta,
eu tot II voit fi credincios §i tot-deauna voit
(lice Romanilor de dinsa sa se tie.
Daca pop' §i daca al cu ce, te rog trimite-rnl
ceva tutun prin ambasada Turceasca. De ni se va
face vr'o leafa, trimite §i vr'o imamea pana la
o sute, douë-cleci lel.
Scrie §i tu Mariti §i daca vecli ca poate fi pri7
mita §i ajutata, indeamn'o sa vie in Constant-
nopole fa cum vet' sci sa mearga sigur scrisorile
la dinsa.
Arata amicilor complimenturl, a revedere.
De nu va fi plecat Niculache, arata-I im-
brati§arile mele §i urarile de toata fericirea.
I. Eliad.
(1849 Aug. 3 (i s)
c Paris. Notre Dante des Victoires. HOtel National.,
ELIAD 737

No. XXXIII. Eliad lui Grigorie Zosima.

Frate Zosima,
Am primit scrisoarea D-tale- §i poti vedea
si din cele ce suit in general §i fie-caruia in par-
ticular, cata bucurie ne-a adus intocmirea D-v.
§i ajutorul ce ne faceti, cat mai virtos simtirea
ce ye infrumuseteaza pe top de a nu voi capi
ca oamenl liberi, ci insarcinatl servitori pe care
il supuneti sub plata. Asta e Roman, fratilor, e
frurnos, e nobil.
Et pang, aci nu v'am scris mult ca sa nu
fit in gura inimicilor ; cand insa me vöd insar-
cinat §i am primit insarcinarea, ye sunt dator
a vö tine in relatie ; §i voit combate de will
inainte orl-ce parere, orl-ce intriga, ori-ce mi§-
care in contra autonomiel noastre §i a suzera-
nitateI Portl ; voit demasca pe totl.
N'am alci frati §i amid dent pe amicil cau-
seI noastre, a§a cum o intelege proclarnatia din
9 Iunie 1848 ; §i n'am alp: inimicl decat pe ini-
micil el.
Mie, oamenil broprel din Londra, protestul
democratic §i hartia din Constantinopol nu mi-at
fault nimic, decat neconsecinta lor m'a facut
Amintiri Ghica. 27,641. 47
738 LLIAD

mai intal a-I tracta de copi1aro§1 §i mai in urma


de Dumnecleg sä mO ierte.
Eg voig oarnenii sa aiba vorbele a cores-
punde cu faptele, §i mai bine faptele cu vorbele.
Pentru ce am fost nedespartit de G-olesci ? Pen-
tru ca privilegiurile lor ag fost mai marl §i s'ag
desbracat de dinsele ; pentru ca inaintea mi§carel
s'at dus §i §1-ag deslegat de dna, sätenii; pentru
ca in timpul constitqiei aU fost consecuenti in
fapte dupa vorbe ; pentru ca in tot-deauna n'ag
vorbit §i n'ag Mout cleat ce se cuvine ; pentru
ca s'ag silit a impaca mintile iar nu a le des-
bina ; pentru ca tot-deauna at avut inainte prin-
cipiele causel ; pentru Ca mama lor avg in tot-
deauna §i in Sibiu §i pretutindeni pe toti refu-
giail ea fiii söl, §i-i aduna pe langa sine ca muma
aripata pe miCli söi pul sub aripile sale ; cine e
ast-fel e fratele, muma §i domnul meg. Ce am
veclut dela ce§ti-lalti ? Toate cate §titi D-voastra
in esilig §i el in Constinopole §i unif §i in slujbe.
Cine II clice? i pentru ce sunteti persecu-
tali mai mult? all doara sunteti mai compromi§i
de cat el ? sag Ca pentru ca n'aveti socri gene-
rail §i sotil ruse §i frati ce at servit Ru§ilor, sag
poate pentru ca nu v'ati luat educaVa in Odesa?
T1netI minte, Domnilor, scrisorile astea ale
11

mele: dateaza din 20 Julie 1849 §i de va mal fi in


CERTIIRt CII EMIGRATIf 739

fiinta, alta scrisoare a mea de felul acesteia sa fit


criticat. El insa ne'ncetat de 9 luni suit cum
sa ne calomnieze §i sa ne desbine, §i daca am
hotarit sa-i demasc o data sa nu fie vorba, sa
nu se qica mai tarclit ca et am inceput : iata
data scrisoril mele ; el at uitat odata sä ne
apere §i sa-I dernasc.
J/Salutare §i fratie.
I. Eliad."
.
Dupa defectiunea lui GyOrgey §i perderea
Mtäliel dela Temerara, Kossuth §i Casimir Ba-
tyany, .intovara§iti de generalii Dembinsky, Bern,
Krnety, Gyon §i de o rnultirne de ofiteri de toate
gradele, sosesc la Mehadia, trec Dunärea la Or-
§ova §i se predat in mana garnizoanel turcesci,
care il primesce ca mosafirl al Sultanului, iar
generalii Unguri §i Polonl, earl nu at apucat sa
treaca in tara Turceasca §i at calilut pe mana
Austriacilor, at fost judecatl militaresce §i esecu-
tali ; §i acum Austria, intr'o glasuire cu Rusia,
cerea estradarea refugiatilor in virtutea tracta-
tului dela Belgrad. Cestiunea era delicata, cad'
se scia ca, de cadea pe manile autoritatii Au-
striace, era din partea Sultanului o violare a da-
toriilor ospitalitatil ; note aspre incepuse a se
schimba §i tonal notelor §i ultimatelor rusesel
740 RELATII CU TURIN A

§i austriace luase un ton corninatoriu, in cat


putin lipsea de a ajunge la o declaratiune de
resbel. Pe de o parte Austria §i Rusia cerea pe
refugitii Unguri §i Poloni in puterea tractatului,
pe de alta Sultanul facuse din impotrivirea de
a-I preda o cestiune de onor personal. In acele
imprejurarl care trebuia sä fie dorinta noastra a
emigratilor Romani? Negre§it resbelul in contra
Rusiel, singura chee care ne putea deschide por-
tile törei, din care eram proscri§1.
Procurandu-mi eil corespondenta politica din-
tre Poarta, §i cei patru ambasadori, le-am trimis
§ir, una dupa alta, cliarului des De'bats.
Publicarea acelor hartil facOnd mare larma,
Principe le Calimach, ambasadorul Otoman dela
Paris, afland ca acele documente fusese trimise
.dela Constantinopol, unul din Romani care vir
sita adesea pe Pr. Calimach, ii spune ca acele
hartii trebue sa fi fost trimise de mine, care
negre§it trebue sa mi le fi procurat prin Alecu
t. Catargiu, atunci impiegat al Ministerului Afa-
cerilor streine, in cat supërarea lui Aali Pa§a
cade asupra acelui tOnör impiegat, pe care il
dojenesce §i II ameninta cu pedeapsa i desti-
tuire. Tinërul, care nu scie de unde lui aceasta,
vine ingrijat la mine §i-mi relateaza cele petre-
cute. A doua i Ii iau cu mine §i mergem im-
BELATI1 CII TURCIA 741

preuna la Aali Pa§a cal-Ilia i-am declarat ca eu


publicasem acele hartil , dar, ca unul ce nu eram
In serviciul turcesc, nici pensionat, nu eram dator
nici discretiune, nici a-I spune cum §i ce fel mi
le-am procurat , dar ca credeam o datorie de
onor, de vreme ce o banuiala nedreaptä cacluse
asupra unul nevinovat, a-i declara ca nu prin
Alecu Catargiu, nici prin vre-un alt Impiegat al
Portei mi le-am procurat. Aali Pa§a ne-a conce-
diat licendu-mi : aucun soupçon ne plane plus
nsur Mr. Catargi, car je devine comment vous
7)
vous les etes procures."
Tot p'atunci Locotenenta a trimis la Brussa
o circulara cake emigrati, pe care o transcrit
mai la vale.
Aceastä circulara a fo§tilor no§tri locote-
nenti precum §i epistolele lui Eliad, era o acu-
sare in buna forma de inalta tradare. 1-?ice ca
voisem sa vend téra la Unguri prin mijlocirea
lui Baron Spleny, care, dupa spusele lul Eliad, II
aretase chiar scrisorile §i memoriile mele pri-
vitoare la aceasta tratatie. Dar cine era §i ce
era acest Baron Spleny ?
Baronul Spleny fusese cel mai elegant §i
mai lucitor teller magnat in tot felul de sport.
Neme§ calaret, venator de ur§1 §i de lupl, calare
§i pe jos, era prin sora sa cumnat lui Generalul
742 RELATI1 CU TURCIA.

engles Guyon invingatorul faimosului General


austriac Shlik. In timpul guvernului lui Kossuth
fusese trimis in subordine la Constantinopol, im-
preuna cu viteazul Major Engles Brown.
La Constantinopol Baronul Spleny, facOnd
cuno§tinta cu mai multi dervi§1 Boharalii, a caclut
la patima ha§i§ului.
Intaia§1 data cand l'arn vöut, l'arn gasit
foarte trist, era preocupat, .dupa curn ne spunea
el, de idea ca i se lungea nasul, ca ajunsese
'Dana la casa de peste ulita, ca, trecatoril nu tre-
ceat peste acea punte cu destula precautiune,
§i ca guvernul turcesc ii propunea sa-1 curnpere
nasul ca sa-1 pue pod peste Cornu de aur intre
Tersana §i Fanar.
Aceasta era starea de halucinqiuni bizare in
care traia bietul tinër, cand catastrofa dela Te-
me§oara a adus pe soru-sa D-na G-uyon, care,
cum Pa vëclut intr'o asemenea stare, l'a pornit
la Paris ca sit se caute. Acolo a facut Eliad cu-
no§tinta Baronuldi Spleny, prin a§a nurnita Co-
miteasa del Caretto, veche cuno§tinVi, a Baro-
nului dela Pesta, din timpurile splendoril sale.
Putin timp a stat Spleny la Paris §i s'a
intors iar la Constantinopol la amicil sël ha§i-
§ari. Cine n'a voclut pe stradele Starnbulului §i
ale Perel un om descult cu hainele sdrente ca
LOCOTENENV 743

de cer§etor, in cap cu un fes soios mestecand


din gurd necontenit, spuind ca stomacul sell nu
mai poate mistui alta mancare decat ziduri, te-
melii de casteluri ?... .

No. XXIX. Locotenentif cdtre emigratii dela


Brussa.

7)
Dreptate ! frqie !

Fratilor emigrati din Brussa li Constantinopole,

nCurierul dela 10 ale curgetoarel aduse din


Constantinopole trel scrisorl particulare, una de
la D. Constantin Alexandrescu catre D. Eliad,
alta dela D. N. Opran catre D. Plevianu §i a
treia dela D. Ion Ghica catre D. A. Golescu.
Cea d'antel cuprinde cd, : am auclit ca D-ta
7)

nsingur al fi fäcut un protest cdtre ambasadorul


Turc din Paris, in care declari pe D. Ghica
dimpreund cu emigratil din Constantinopole de
tradatorl; ca el lucrd in favoarea Ungariel, adica
cd téra sa fie ata§ata el. Acest protest clic ca
ar fi venit la Poarta, §i ca Poarta ar fi chemat
22

pre D. Ghica §i i-ar fi facut observatie. Sermanil


emigrati erat acum consternatl nesciind ce o sa
fie ; se clice ca daca nu era D. Ghica, era sä fie
744 CATB.A. Ezencise.TII DELA. BRUSBA

in lanturi din pricina dumi-sale §i Inca, pana


11
acuma nu sunt scapati."
Cea d'a doua catre D. Plevianu cuprinde
17

ca : se vorbesce de sigur ca D. Eliade a vindut


pe compatriotil söl, aretand ambasadei Turce§t1
de acolo Ca Romanii ail facut complot cu Un-
guril ca sa iea armele In potriva Portii spre nea-
tarnarea Principatelor.
Domnul Ghica, dupa ce Vice a D. Eliade
a facut o asemenea acusatie formala catre am-
basada d'aici, apol promite cu venitorul curier
§i copie dupa acea protestatie.
In urma acestor scrisori, D. Eliade ne dete
aci alaturatul in copie adres, prin care cere In
numele direptatii, spre lini§tea D-voastra, atat
celor din Constantinopole cat §i celor din Brussa,
sa vö in§tiintam despre orl-ce cunoa§tem in a-
ceasta imprejurare despre demar§a §i calomnia
D-lui Ghica, sau §i despre ori-ce vom descoperi
despre Dumnea-lui.
Prin urmare ne socotim datorl a ye face
cunoscut mai antel cum s'a aflat aci demar§a,
facuta de catre D. Ghica §i pe care, dorind a nu
e§i din principii mi§carea Wei §i imputernicirei
ce ne-ati dat totl cei din Brussa §i o parte din
cei din Constantinopole d'a protesta tot-deauna
oil cand vre unul din Romani §i Emigrati se
LOCOTENENTIt 745

va abate din acele principil i va voi sa lucre


in contra dreptului tërei de autonomie §i de suze-
ranitate a Inaltei Pori n'am putut'o califica alt-fel
de cat de copilareasca §i neconsequenta. Apoi a
ye araa i cercetarile ce am facut ca sa aflam
daca in adevër esista o asemenea hartie data cAtre
ambasada de aid sat intelegere prin grait cu
ambasadorul, §i in fine sa ye araam ca, suntem
moralice§te convin§i ca D. Eliade n'a putut se-
vir§i o asemenea fapta ce i se irnputa.
Eaca dar inceputul acestei imprejurari :
D. Eliade ne arata in una din qile ca, du-
cOndu-se sa dea o scrisoare catre familia D-sale
ce o §tia in Transilvania, s'a intalnit cu D. Ba-
ron Spleny, carele intre altele i-a spus ca D. Ion
Ghica, cand se afla Baronul la Constantinopole,
a venit cu o hartie, propuindu-i ca s'o indrepte
din partea sa §i a unor Romani catre guvernul
Ungariel. Aceasta hartie cuprindea: Ca se anexeze
t6ra Romaneasca langa Ungaria ; ca, D. Baronul
n'a putut sa primeasca o asemenea hartie, are-
tand ca a venit pentru trebuintele natiei sale 0
a aflat ospitalitate in Turcia §i ca ar fi contra
ori-careia cuveninte nu numai d'a prirni din par-
tea vasalilor o asemenea hartie ci nici a intra
cu din§ii in asemenea vorbe ; ca D. Ghica i-a
röspuns Ca, spre a nu supera pe Turcia, sa pro-
746 ()ATEA EMIGRATII DELA BRUSSA

puna a-1 cia in schimb Croatia, la care D. Ba-


ronul i-a adaos Ca acesta nu este sentiment de
oameni progresivl, caci astacli nu se face schim-
burl de natil ca de vite, i altele asernenea, pre-
cum le arata D. Eliade in scrisoarea catre D.
Alexandrescu, ni le-a spus nouë.
Acestea auclindu-le i pentru cuvintele ce
mai sus am spus, völjend ca sunt cu totul con-
tra celor de capetenie principil ale mi§carei noa-
stre, ale tërii §i ale emigratilor, ni s'a parut de
necrept §i am hotarit a ne duce din noi cati-va
spre a ne incredinta chiar dela Baronul Spleny.
Dupa cate-va clue dar s'at dus DD. Stefan,
Nicolae i lexandru Golesci, i intrebandul,
le-a repetit asernenea ; afarä numai ca hartia nu
era subsemnata de nimeni ci numai ca o parere
a D-lui Ghica. Tar despre critica ce a facut D.
Ghica oarnenilor micarii, ca adica n'au §tiut a
se folosi de ocasie spre a stoarce dela boerl
dela cel bogati ver-un milion de galbeni §i des-
pre intrevorbirea ce a urmat despre aceasta,
fiind-ca n'am intrebat pe D. Spleny, nu putem
areta nirnic. D. Baron a mai adaos incheind ca.
el a remas mult in mirare despre demar§a D-lui
Ghica care, daca nu alt-fel, cel putin se poate
socoti facuta fara gandire.
DCat despre cercetarile ce am facut ca sa
LOCOTENENTII 747

aflarn de esistä vre o hartie data din partea D-lui


Eliade, sail vre o intelegere cu ambasadorul, am
rugat pe D. Stefan Golescu a cauta sa afle cu
scumpetate adeverul, §i ne respunse ca insu§1
D. Scheffels, secretarul arnbasadel, l'a incredintat
ca nu numal hartia nu esista, ci inca nici s'a in-
teles in asemenea imprejurare D. Eliade cu am-
basadorul ; cad, de ar fi fost dat din parte-1 un
ast-fel de act, sail de ar fi mijlocit intelegere,
fart indoiala ar fi §tiut, ca unul ce insu§I urma
sä scrie intr'aceasta Ministerului.
Din toate acestea dar, convingendu-ne cä
imputarea ce se face D-lui Eliad este nurnal o ca-
lomnie nemeritata §i ne basata pe nici un cu-
vint valabil, §i spre a da curs cererel D-sale, ne
facem o datorie a vi le da §i D-voastra, in cu-
noscinta ; insä fiind-ca D. Ghica promite Ca va
trimite copie de acusatia ce qice Ca a facut D.
Eliade prin ambasada de aici, spre a ne putO
pronunta §i legalmente, kteptam venirea cu-
rierului dela 20 ale curgetoareI, §i despre cele
ce voin mai afla ve vom face iarki cunoscut §i
al doilea ; caci este timp, fratilor, a ne cunoasce
§1 a pretui pe fie-care dupa faptele sale. i fiind-ca
poate ca cu acel curier din intemplare oare-care sa
nu ne vinä acea copie, §i credem Ca §i D-voastra
nu mai putin decat nol suntet1 in neastimper
A. G. GOLEEICII
748

d'a cunoasce maI curend adevörul, yeti starul


ca D. Ghica sa trimitä negre§it o asemenea copie,
de va fi esistand acusatia din partea D lui Eliade ;
saü nefiincl, sa ye respunda fara intarcliere, ca
sd §tirn ce opinie sa ne formain §i unil §i altil
despre fie-care.
Salutare §i fratie.
Ch. Tell, N. Golescu.
4Paris, 4 (16) Sept. 1849.'

No. LXVII. A. G. Golescu cdtre Ion Ghica la


Constantinopol.
cFontenay aux Roses. 17 Aoilt 1849.

/7
Mon cher Ghica)

Cette fois-ci je n'ai pas eu de lettre de


toi. J'attendais cependant avec impatience des
nouvelles de nos affaires en Transylvanie. Les
journaux parlent de nouveau d'une réconcilia-
ton entre Roumains et Maghiars. La Dibte Ma-
ghiare, disent-ils, avant de se proroger, a proclarnO
les droits imprescriptibles de la nationalitO Rou-
maine. Voila donc que vos dOmarches et vos
sacrifices a toi et a Balcesco ont abouti a quel-
que chose. 1Tous pouvez maintenant regarder
avec pitié ceux qui tournaient en ridicule votre
ROMANI! DIN TRANBILVANIA 749

entreprise, parcequ'ils n'y figuraient eux ni d'es-


prit ni de cceur. Je considbre la chose comme
tits importante, parceque quelle que soit
de la lutte, les Roumains tiendront bon pour les
libertés qui de toutes parts leur ont éte promi-
ses. Il fallait absolument cet acte de la part
du parlement Maghiar pour ()ter de leur impor-
tance aux promesses faites par la cour de Vienne,
que vous réussissiez ou non a, former la legion
en question, vous n'en aurez pas moins con-
tribué a. cet acte important et c'est beaucoup.
C'est assez aussi pour faire rougir les envieux.
Quant a ce que vous pouvez faire pour les Ma-
ghiars, cela ne se réduit pas non plus a zero,
car supposons meme que vous ne reunissiez
pas seulement 300 hommes dans votre legion ;
n'est-il pas evident, que vous vous serez em-
ployes a ramener les Roumains de Transylvanie
dans la bonne voie ? a, les tirer du camp russe
en leur montrant les Maghiars plus libéraux que
la cour de Vienne et de St. Petersbourg ? N'eus-
siez vous réussi qu'a, ramener un petit nombre
de Roumains dans la bonne voie, qu'a, faciliter
un tant soit peu l'ceuvre réconciliatrice entre-
prise par Bern, que vous aurez toujours fait
quelque chose pour la cause Maghiare. Vos ef-
750 A. G. GOLESCU

forts n'auront donc pas abouti au vide, et ce


sera l'aernel remord des envieux.
Je n e sais pas si dans ma derniere lettre
je me suis bien exp1iqu6 a regard des machi-
nations des en vieux. Je voulais te dire que tous
les griefs d'accusation qu'on avait a porter con-
tre toi se résurnaient en ceci : tu es ambitieux,
habile, proche parent des Russolatres. Je vais au
devant des désirs des accusateurs et j'affirme,
en effet, comme je l'ai toujours dit, que tu es
tres ambitieux, tres /labile et proche parent des
Campineano etc. Mais ne peut-on pas are am-
bitieux pour le bien ? habile pour le bien ? oui,
sans doute., des lors c'est à savoir comment
tu te sers de ton habileté et de tes parents et
en quoi tu places ton ambition que git toute
la question. Toutes ces circonstances font de
toi un homme dangereux et donnent a tout ci-
toyen (commes elles imposent a tout vrai Ja-
cobin) le devoir de surveiller tes actions de pits,
d'etre continuellement sur ta piste. Le jacobi-
nisme a ses préjugés que j'ai partagés dans le
temps ; il a ses soupgons nuageux qui intervien-
nent dans tout ; tu ne dois done pas t'étonner
ni te formaliser de ce que plus que tout autre
tu appeles sur toi les regards serutateurs de
tout ce qui a une pensée politique. Maintenant
BANUELI 751

que je suis assez éloignë de toutes sortes de


prejuges, je m'appercois que ce n'est ni raison-
nable ni prudent, de repousser les hommes d'ac-
tion, par cela merne qu'ils sont puissants ; de
les mettre en suspicion, par cela meme que leur
ambition et leur puissance peut les étourdir.
vois au contraire que quand on veut renverser
un ordre de choses tres puissant, c'est a l'hornme
le plus ambitieux et le plus capable qu'il faut
avoir recours pour peu qu'il soit honnete et
ferrO sur les principes, sans aller présupposer
qu'il abusera de la puissance qu'il trouvera sur
la premiere ligne. Que si plus tard, ii trahit la
veritable cause, c'est alors seulement qu'il faut
songer a l'écarter, et cela sera d'autant plus fa-
cile, que plus confiants jusque la en lui, nos
paroles ne pourront pas etre mal interpretees
et attribuOes a la basse envie. Vailä quelle doit
etre la ligne de conduite de tout homme de
bien ; et quant a moi, tu peux etre sUr que si
j'avais quelque raison de douter de ta sincéritO
dans les principes que tu professes, ce n'est
que lorsque je te verrai au sommet de l'échelle
politique, sur le trOne par exemple, que je corn-
rnencerai a dire : il est trop puissant par l'am-
bition, par l'esprit, par ses parents. Oui, mais en-
core une fois tout le monde n'en est pas la. Je
752 A. G. GOLESCII

comprends très bien les prejuges du jacobinisme


et tu dois aussi comprendre qu'avoir l'ceil fixé
sur les hommes politiques, surveiller leurs actes
avec vigilance, est du droit de tout le monde,
et ne point te facher de ce que tu es l'objet
de quelque prevention ou de quelque méfiance.
J'ai eu des preventions contre toi, et je ne puis
pas dire encore, que je sois passe a. une con-
fiance aveugle a ton egard (a quoi servirait de
nous tromper par des mots ?), et cependant je
t'estime et je te placerai toujours en avant quand
ii s'agira de faire quelque bien, sauf a pren-
dre mes precautions en jacobin, quand il le fau-
dra. Tu es sans doute bien persuade que si je
n'ai pas encore en toi cette confiance aveugle
qu'il serait si desirable que nous eussions entre
nous tous, Eliade de son cOte est persuade que
j'ai des intelligences avec toi et Balcesco et que
j'ai conspire avec vous autres pour faire echouer
leur nomination I Tachez d'accorder ces soupçons
qui se contredisent l'un l'autre ! moi je les ac-
corde par l'aveuglement des uns et des autres
qui est la seule logique des partis.
Voila trop parle pour un simple différend,
n
mais, comme c'est pour la dernibre fois que je
t'en parle, j'ai tenu a placer les points sur les
afin qu'il ne survienne plus un nouveau ma-
ACTIIINEA EMIGRATILOR 753

entendu a propos de cette explication. JEk u'ai


pas le temps d'6crire a Crezzulesco , dis lui seu-
lenient qu'il saura que je ne lui ai pas menti,
quand je lui ai affirme que depuis que tu m'as
fait part de la manière dont ces Messieurs se-
raient reps a, Constantinople, je n'ai engage
aucun d'entre eux de s'y rendre.
:/Ce qu'il y a de plus sérieux que tout cela,
c'est que nous comptons faire ici une protes-
tation solennelle contre la nouvelle violation de
nos droits. On a nommé un comitO pour s'en
occuper. C'est Bratiano, Rosetti et moi qui a-
vons etO nornmés pour cela. Nous verrons si
nous pourrons nous entendre. L'esprit de cette
protestation sera de reclamer contre des conces-
sions que la Turquie n'avait pas le droit de faire,
et contre les gouvernements de France et d'An-
gleterre qui nous ont indignement trompes. La
protestation sera présentee seulement a, l'As-
semblOe legislative de Paris. Par le prochain
paquebot je pourrai t'en envoyer une copie,
ou bien te donner de nouveaux details sur la
chose, si nous ne parvenons pas a, nous en-
tendre.
II ne faudrait pas trop t'effrayer de l'atti-
tude que nous comptons prendre désormais. La
guerre est bien décidément déclarée entre les
Amintin Ghica. 27,641. 48
754 A. G. GOLESCII

Rois coalises et les peuples non encore ligues.


Que nous fassions des sacrifices a notre honneur
ou que nous n'en fassions point, les rois ne
nous en tiendront aucun compte. Nous serons
toujours livres au double despotisme de la Tur-
quie et de la Russie, si non exclusivement a
ce dernier. Que si au contraire, les peuples tri-
omphent ils ne tiendront compte que des sa-
crifices que nous aurons fait pour la cause de
la liberW et de la fermeté avec laquelle nous
aurons défendu notre honneur national et re-
pousse les outrages des tyrans. La politique
change du tout au tout. Elle se simplifie singu-
lièrement. De l'argent et des armes et que cha-
cun de nous se rende en Transylvanie pour y
continuer le mouvement Roumain, de concert
avec les Maghiars qui se plient parfaiternent
aujourd'hui a cette politique. Demain ii serait
peut etre trop tard. Remarquons bien que le
Roumanisme ne fera parler et s'occuper de lui,
que quand il luttera comme Roumanisme sous le
drapeau national que chacun de nous se mette
donc a la tete d'une legion de la levee en mas-
se, le drapeau roumain en tete, et tout le mon-
de sera oblige alors de tenir compte de nos
efforts et de compter avec nous cela veut dire :
fais en sorte de nous avoir au plutOt quelqu'ar-
A CTIIINEA EMIGRATILOIt
755

gent du ministere Turc. Des 120 ducats, que


j'ai reps de chez moi, il ne reste plus un sou
dans ma poche".
A. G. Golescu.

No. XL] V. A. G. Golescu cdtre Ion Ghica


la Constantinopol.

Cher anti,

Il y a un genie malfaisant, une fatalité


cruelle vindicative qui nous persecute tous les
deux. Imagine toi que le paquet qui renfermait
ton compte-rendu et la lettre dans laquelle tu me
recommandais le plus grand secret, que ce paquet
meme est tombé dans la main des misérables
Negoulitz, Zossima, Ipatesco etc. Voici comment
cela est arrive et comment nous l'avons appris.
Avant notre querelle avec ces Messieurs nous lo-
gions, Rodolphe et rnoi, dans la meme maison
que Zossima. Mr. Crepin a plusieurs reprises
vint nous faire visite, de plus son gargon, tou-
tes les fois que les jours de poste nous n'alli-
ons pas nous memes recevoir les lettres, avait
l'habitude de nous les apporter lui-meme. De-
puis notre rupture, ayant deménage, mais n'ayant
756 A. G. GOLEEICIT

pas en meme temps mis Mr. Crepin au cou-


rant de toutes nos miseres, nous allions réguliere-
ment nous trier-nes ou nous envoyons un d'entre
les notres chercher les lettres chez Mr. Crepin.
Ce jour la je ne sais pas par quel oubli ou plu-
tOt par quel malheur nous oubliames tous de
le faire (a moins que tu ne les ai expedie par la
voie de terre) et Mr. Crepin, ignorant notre de-
menagement de nous envoyer aussita le paquet
comme par le passé; Mrs Zossirna et Negulitz,
qui continuent a loger dans la meme maison,
en ont aussitOt prate, l'ont ouvert et ont tire
copie tant de ta lettre qu'en merne temps ils ont
retenu ,un des deux comptes que tu m'as en-
voyé. A la reception du paquet j'ai ete tout
etonne et a cause de l'heure avancee et du jour
inusite, c'etait un samedi la veille de notre nou-
velle armee et puis vers deux heures du soir,
toutes choses qui ne nous etaient encore jamais
arrive, mais enfin j'ouvre le paquet et lis ta
lettre et puis le compte (il n'y avait qu'un seul)
puis encore la lettre; j'avoue que je m'arretais
un instant sur les passages oft tu disais au plu-
riel: les comptes ne pas les exposer", les envo-
yer" qui ne s'accordait pas trop avec l'unique
compte que je trouvais dans le paquet ; mais,
comme dans ce cornpte il y avait les reps et les
ACTIUNEA EXIGRATILOR 757

clepenses, j'en ai suppose tout naturellement que


tu faisais allusion par ces les" au double compte
et je passai outre. Ce soir memo nous devions
faire entre nous le reveillon pour enterrer l'an-
cienne année et feter la nouvelle. Je profitais
de cette circonstance et je previns mes cama-
rades que le lendemain j'avais a leur communi-
quer un papier, et comme auparavant plusieu-
res indiscretions avaient ét6 commises je les
priais d'etre plus circonspects, plus parolistes a
l'avenir, ce que tous me prornirent de faire. Les
jours .suivants tout se passa dans l'ordre. et le
quatrième jour de la reception de la lettre, la
poste devant partir, j'expediai le compte avec le
reste sans que rien transpira a l'oreil des op-
posants. Ce n'est que deux trois jours après
que nous rectmes, Rodolph et moi, un billet si-
gne Negulici et Zossima dans lequel ces Mrs nous
invitaient a leur donner un rendez-vous, ayant
nous faire communication de choses d'intéret
publique, mais qui toute fois nous intOressaient
nous plus que tous les autres. Nous primes
cette demarche comme des avances a une re-
conciliation, d'autant plus qu'ils venaient d'ap-
prendre la dernission des trois membres de l'an-
cienne ex-lieutenance, et notre demarche vis-a-vis
des emigres pour les engager a une nouvelle
758 A. G. GOLE8013

reorganisation. Ne voulant plus avoir aucune


relation avec ces Mrs nous repondimes seule-
ment a Negulici que, si ce qu'il voulait nous
communiquer etait d'un intéret general, ii n'a-
vait qu'A s'adresser a tous et ceux d'entre
nous qui voudraient les entendre les entendrai-
ent, mais que si cela ne concernait que nous
deux, nous les remercions d'avance, mais nous
ne pouvons plus, pour le moment, etre en rela-
tion &c. &c... Le lendemain nous efimes la visite
de Mr. Giuresco, espece de rapporteur, de mou-
chard il nous avertit, mais s'adressant .plutOt
aux autres qu'a, moi, qu'un de ces jours nous re-
cevrons d'eux un papier qui decilera les yeux a.
bien de monde, qui prouvera qu'entre nous me-
mes ii n'y a pas de bonne foi, que quelques uns
qui s'entendent entre eux (toi et moi) menent
et trompent les autres, car dans la lettre me re-
commandant le secret, les misérables ont cru que
j'en ferai meme un aux notres, puis, en s'en
allant, il fit le fin, l'habile et ajouta qu'il ne se-
rait pas mal qu'un d'entre nous se rendit en
Transylvanie, moi par exemple. Ces dernibres
paroles me frapperent comme un coup de foudre.
Comment, par qui en ont ils pu etre informés?
Ii y a donc parmi nous des misérables, me suis-
je dit, comme parmi eux..., et mille autres dou-
ACTIIINEA EMIGRAVLOR 759

tes et mille colores, mille indignations, mine im-


precations . Enfln avant-hier soir Rus accom-
pagnO de Giuresco se présenta chez nous avec
une liasse de papiers ; on lit d'abord la dOflni-
tion d'Eliad: qu'est-ce que la politique? oü ii ment
comme un arracheur de dents et bat la cam-
pagne comme un pr6somptueux ; puis la dCmis-
sion des membres du Comité de l'ex-lieutenance,
par encore un eloge d'Eliad sur le vrai patrio-
tisme des Mrs Zossima, Ipatesco, Negulici &c.
&c...; puis enfln le papier qui, suivant leur dire et
leur espérance devait mettre au grand jour no-
tre infamie a, nous deux et faire éclater la ziza-
nie et la discorde parmi les autres. Je ne te re-
laterai le contenu; il est plein d'injures pour les
cinq qui l'ont signO, pour nous tous; leur bruler
la cervelle ou plutOt les souffleter, n'est pas le
moment; leur scélératesse est grande, ils sont
capables de tout, nous comparaitrions de nou-
veau devant le tribunal du Pasha, et cette fois-
ci cela irrait plus loin, cella irrait jusqu'a, Con-
stantinople ; dans leur infamie ii n'y a pas de
terme, ils nous Font assure d'avance et ils en
ont donné des preuves. Descendre dans la boue
avec eux, les egaler, en user des manes moyens,
cela ne nous est pas possible, il faut donc souf-
frir et souffrir jusqul ce que la chaine qui nous
760 A. G. GOIAS=

rive b, des scélérats aussi accomplis, qui noue


indissolublement la vie, les actes des hommes
honnetes avec la vie, les actes des hommes
méchants, malhonnetes, se brise une fois... Ah!
quel moment de bonheur, de félicité que sera
ce jour la,. Mon dieu, quelle vie que la notre,
quelle decheance, quelle desolation, quel enfer.
Serait il vrai que nous aurons passe par tous
ces egouts sans nous en salir, nous souiller
nous memes ? Leur désappointement fut grand
lorsqu'ils apprirent de la bouche des autres
qu'entre nous il n'y avait pas de mystère, qu'ils
en avaient pris connaissance de tes comptes,
qu'ils les approuvaient, les justifiaient et hono-
raient ta conduite. Mais tout cela, cher ami, ne
peut etre qu'une fiche de consolation pour toi,
et je sens tout le mal qu'involontairement je
t'ai fait ; ton compte est entre leurs mains, ils
peuvent se venger de toi, te compromettre par
devant la Porte , ils peuvent plus, ils peuvent
l'envoyer a, Bucarest oil tu ne manque d'enne-
mis, tant s'en faut. Dis moi maintenant qu'y
a-t-il a, faire? car leur arracher le papier des
mains cela n'est pas possible, il ne faut pas
meme y penser. Pour ma consolation je voudrai
savoir si par hasard tu ne m'as pas envoyé le
AOTIIINEA EMIGRATILOR 761

paquet par la poste de terre, en ce cas tu se-


rais de moitié dans ma faute, car ce n'est que
les jours de bateau a vapeur que tu nous avais
habitué a recevoir de tes lettres, et c'est alors
aussi que nous allions d'ordinaire chez Mr Cre-
pin ; qu'a l'avenir du moins ii soit convenu en-
tre nous de ne nous expédier tes lettres que
par bateau a vapeur ; de plus j'ai prié Mr Cre-
pin de ne plus remettre les paquets qu'a moi
ou en cas d'indisposition qu'à ceux qui vien-
draient de ma part ; ainsi j'espere qu'a l'avenir
pareil malheur ne se renouvelera plus. Encore
une fois, cher ami, pardonne ce qui ne peut etre
attribué qu'a, un fatal accident. Je suis bien fa-
chO que ce soit moi, justement ton ami, qui l'oc-
casionne, qui soit peut-etre le plus grand mal
qui puisse t'arriver.
Je te disais dans ma derniere lettre que
j'avais des observations a te faire au sujet de
ton idOe de me rendre en Transylvanie. Apres
mure reflection je me suis appercu que toutes
les objections que je me proposals de me faire
se reduisaient a des considerations toutes per-
sonnelles, au besoin de reparer mes forces phy-
siques, ma sante délabrée, aux bains de Loubche
en Suisse, au désir de retramper un peu mon
762 .11.. G. GOLESCII

moral enerve, abruti par un séjour de quelques


mois dans le foyer de la vie sociale, dans Paris ;
mais tout cela, comme tu vois, ne sont que des
considerations d'interet prive, en d'autres mots
que de l'egoisme ; et nous en avons assez fait de-
puis bientOt un an ; il est temps maintenent que
nous en fassions aussi un peu d'abnegation. Mal-
heureusement avec cette histoire tout est Amite
et je crois pas qu'il serait prudent de remettre
ce projet au moins pour quelques semaines. Si
tu ne partages pas les memes aprehensions, dis
le moi ; je serai sur ce point toujours de ton a-
vis ; la seule veritable difficulté c'est l'argent. Ma.
mere m'Ocrit qu'il ne faut rien esperer... Ma peti-
tion est prete, je n'ai qu'a la transcrire et a te
l'envoyer. Je t'ai prie pour m'acheter l'histoire
de la revolution de l'année 1848 par Lamartine,
envoie la moi si tu es en fond; tu nous rendras
un grand service, ce sera une consolation au
milieu de tant de degotit, tant d'amertume. Dans
ton compte-rendu j'ai remarque bien des contras-
tes pour ne pas dire d'avantage; pour une mission
aussi importante et pour des rentiers aussi gros
et gras des centaines de piastres cela fait pitie;
votre patriotisme est bien nain ; ce n'est pas
ainsi que Pon sauve une cause. Pourtant Ionesco
AMIINEA EMIGRATILOR 763

m'avait beaucoup loué les intentions genéreuses


des Moldaves ; peut-etre que je me trompe.
Adieu.
Ton ami,
Alexandre.
Ecris-moi sans faute par la prochain expedition."

No. XLII. Unii din Emigrat,ii de la Brussit


eatre Locotenenta de la Paris.

Dreptate, frdtie.
Domnilor membri al Comitetulul numit de o parte din e-
rnigratiunea laminas

Am audit cu destula intristare rancoarea


deplorabila dintre DD. I. Eliad §i I. Ghica, i ne
doare inima vëdend doI oameni scumpi patriel
comune pentru cunoscintele cele intinse, talen-
tele 0 zelul de a-I servi, ca acum cand patria
geme §i cu ochil fipV. asupra-ne se indoiesce daca
debe sa ne bine oil röti cuvinte, sunt atat de
mult preocupati a se inegri, in cat se acusä
unul pre altul : tristä soartä pentru D-lor §i
mare disgratie pentru nol
Cuvintele raportate de D. Baron Spleny In
17

privinta D-luI G-hica, despre planul dat ca pa-


rere, ce se qice a i s'ar fi comunicat, nol le
764 EMIGRAV DELA BED8BA

consideram ca folie din partea D-lui Spleny,


pentru ca nu se poate ca D. Ghica sa-i propuna
un plan atat de inapoiat, de oara-ce mai mult
sat mai putin toti scim pe ce principii 0 base
at fost toate lucrarile D-lui Ghica ca sa pcita
ajunge la scopul ce tot romanul bun debe sa-§1
propuna §i sa-1 sanctifice, ne miram cum D-tra
ati putut da creclemint unul maghiar, cand sci-
ati Ca cu putin mai nainte Maghiarii, dupa toate
actele lor, at vrut sa intrepunä zizania .in toti
Romanii! §1 ca de 0 mai pre urma decisera a fi
mai drepti, a uni causa Thr cu a Romanilor 0 a
celor-l-alte natiunf din Ungaria, erat insa multi
din ei contrarii la aceste idel, i poate ca D.
Spleny fu unul din numërul acelora.
Cat pentru defaimarea facuta de D. Ghica
)7

D-lui Ellad, daca D. Ghica nu va putea produce


argumente convingatoare, nol cu parere de rët
II vom pretui ca pe unul care confunda pasiu-
nea in sanatoasa cugetare ce debe sa caracte-
rise pre un om ca barbat, cand i§1 propune a
se ocupa cu lucrurile cele mai serioase precum :
liberarea §i. venitoriul patriei.
Noi Insä, ori care ar fi inculpatiunile, ca-
lomniile ce ace§ti dol indivizi atat de impor-
tang causei comune i§1 imput unul altuia, suntem
convin§I §i credem fermarnente ca nici unul din ei
NEINTELEGERILE DIN EMIGRATIIINE 765

a facut sail ar face in consciinta sa verf un act


contra interesului nqiunei romane. Suntem con-
vin§f ca fie care din ef tintesce mai mult sail
mai putin la o patrie liberä, la o Romanie ast-fel
cum tot Romanul bun §i rationabil doresce ; ma
ca intre unul §i altul este diversitate d'opiniune
asupra mijloacelor, celor prin earl s'ar putea a-
junge la scop, aceasta poate fi fait, a se atri-
bui veri unuia din el macula de nesinceritate,
de rea cugetare in causa nationald. Nu putem
exprima durerea ce simtim, §i tot-odata indem-
natiunea noastra ca nisce ure personale, nesce
intrigi nedemne, a cui origina precede cu mult
revolutiunea din Iunie, ajunsera a se substitui
deliberatiunilor causei nationale care se afla,
sa nu-§1 ocupe mintea cleat de ni§te particu-
laritati despre cari am dori sa, nu maf auqirn
nici odata. Vedem ca prin exces de disgratie a-
ceste intrigi, aceste ure §i certuri intre dol sat
maf multi oameni, adusera desunirea in toata
emigratiunea; cause particulare luara locul cau-
sef nationale, cei mai multi din emigratii no§tri
in loc de a se gandi la mijloace salutaril rëu-
liii comun, in loc de a pa§i pre calea prin care
s'ar putea aduce un remediii la suferintele pa-
triel, nu se ocupa decat d'a sustine, d'a apera
unif pe o persoana, a1ii pe alta, adica d'a se
766 BMIGELATII DELA DRUMM

declara oare cum ca partisan de persoane, iar


nu de principiu, pentru ca despre principiu ne
fiind nicl o data cestiune, desbatere, nol credem
ca este tot unul.
Nol dar, dupa toate aceste miseril ce se par
a nu mai avea termen, declaram Ca nu suntem
partisani a nici unel persoane, ca suntem parti-
sani al unor idei, al unui principiu. Aceasta idee,
acest principiti este superfluti a spune in detail
care sunt ; ele sunt cunosdute de tot romanul
inteligent, sunt acelea cari dupa, cugetarea noa-
stra credem ca ar putea realisa odata liberarea
natiunel noastre. On earl persoane dar ar es-
prime mai mult, mai bine aceste idel, acest
principit, ar procede mai cu energie prin fapte
la realisarea lor, sunt persoanele ce noi cautam,
sunt acelea cu care ne vom uni mai strins, pre
cari vom apara, vom sustine din toate puterile
noastre in lucrarile lor. Pin'acum noi (afara de
oare cari mi§cari in Ungaria cu ocasiunea revo-
lutiunei d'acolo) n'aucliram decat vorbe de tot
felul, de multe on i frumoase; d'aceste vorbe
noi suntem mai mult decat satul ; noi cerem
fapte carl sa corespunda cu ele, §i fapte n'am
prea vëclut.
De la expatriarea noastra pan'acum, intr'un
spatia de timp mai mult d'un an, nici o orga-
NEINTELEGEBILE DIN EMIGNATIIINB 767

nisatiune in emigratiunea noastra, nicl un pro-


tect, nici o procedere pentru patrie, tot timpul se
consuma in intrigl, in desbateri personale, vane,
§i toate aceste calamitati nu se pot atribui decat
desunirei principalilor Emigratiunel. Ca sä qim
dar din aceasta miserie ajunsa in culmine, care
infloresce foarte mult asupra soartel patriel co-
mune, decidem d'a nu ne mai mesteca in particu-
laritäti, de a respinge de la augirea noastra oil ce
certe, oil ce discutiuni de cause personale. Sunt
multe locuri, unde tiparul e liber , daca de acolo
acel oameni dintre al notri carl se acusa, unul
pre altul de rëi patrioti, publice-§I ideile lor, nu
acelea de personalitate, nu acelea ce fie-care din
el are pentru adversarul sëil; atunci timpul s'ar
perde in van, urele, inimiciVile ar cresce mai
mult cu sacrificarea interesului cornun; publice,
qicem, acele idel, acel principil ce fie-care din el
are in cestiunea interesului national; puna-se in
relatiune a lucra cu persoanele altor natiuni care
sunt de principiul nostru, care sunt convenabile
interesului comun natiunel noastre. Noi credem
ca acest mijloc, care ar fi o concurenta de fapte
in profitul natiunel noastre §i in derapanarea nici
unei persoane de acel principiii, este cel mai
bun prin care s'ar putea cunoasce caracterul
fiecul, prin care s'ar descoperi pre cat fie-care
768 EXIGRAVI DELA BEDEISA

este inaintat sag nu pre calea realisaril scopu-


lui comun, precat fie-care are patriotism sau nu.
DD. Tell §i N. G-olescu sunt rugall a co-
munica aceasta hartie §i celor-lalt1 compatrioti
al noWi din Paris.
Salutare §i fratie.
Redactor, Adrian.

(Subsemnatl 16) A. G-olescu, R. Golescu,


G-. Adrian, D. Florescu, P. Cernatescu, C. Bo Iliac,
Marin Serghiescu, G. Valleanu, A. lane, C. Ser-
ghiad, C. Podeanu, Gr. Joranu, A. Mano, I. Ma-
gheru, I. Simon. (in Const. Deivos).

Brussa, 1849 Oct."


t74 _ 6735i'ler
40" *-.1"-Vret.,141

XII.

No. XXXV. Locotenentii din Paris cdtre


emigratii dela Brussa.

nFratilor despärtit i : Bolliac, Golescii, Zanea, etc.


Dreptate, Freitie.
Fratilor,
Divulgarea diversitätii opiniilor politice in-
tre emigratii romani i a abateril din princi-
piele muvmentuldi general al tëril din cli in cli
vedem ca se face fatala causei comune. Faptele
0 vorbele 0 purtarile particulare ale unora aduc
din cli in cli resposabili pe top emigratil 0 insu0
pe acei ce paria astacl i. furl consecuenti, constanti
0 fidell principiilor proclarnate de popolul intreg.
FLA, aci am creclut ca este o discretie i
o prude* a täcé 0 a ne sci numai nol, aco-
Antintiri Ghica. 27,641. 49
770 LOCOTENENTIf

perindu-ne §i intimpinand nisce fapte ce credeam


Ca sunt efect numal al unel inconsecuente in-
directe.
Papta insa ca bro§ura publicata la Londra,
Ca protestul nurnit democratic, ca intrevorbirea
D-lul Ghica cu D-nul Baronul Spleni, fara scirea
emigratiel §i fara sa aiba nicI o insarcinare ori
imputernicire de la nimeni, vorbele indiscrete
ce es in tote adunarile, atat in Paris cat §i in
Brussa din partea celor ce pat uitat programa
mi§caril, hartil colective ca §i cea din urma a
D-voastre din ale trecutel luni catre jos in-
semnafil ; tOte acestea s'aa facut in destul de
cunoscute prin neastamporul celor ce profeseza
principiI streine muvmentului roman §i a ma-
joritafiI emigrafief, in cat spre a mantui causa
generala, fie-care e dator all deschide ochil §i a
yede bine de unde provin aceste intrigi §i di-
versitati fatale.
Fratilor, iar ye repetam ca, dupa insarcina-
rea ce ne-afI dat a representa §i a susfine in
contra ori-cui cele doue salutaril principie ale
autonomiel §i ale suzeranitatiI, o mare mirare ne
a cuprins cand am auclit demar§a D-luI G-hica
atat de cutezatore §i inapoitOre, dupa, cum o nu-
mitI §i D-voastra, cand aVi fi convin§i ca a fa-
cut'o. Apol §i mai mult ne-au indignat cutezarea
ACTIVITATEA LOB 771

D-lui de a null cunoasce gre§ala §t de a se incerca


sa o acopere cu alta, de i nu mai grava dar
mai mic§oratoare impra§tiind §i cu vorbe §i prin
inscris o calomnie curata asupra colegului nostru
inculpandu-1 de o necuviintä ,c,e, mai inainte de
noi i D-voastra, D. Ghica avea toata couvictia
ca o asemenea acusare era o asuprire Invederata.
V'am insciintat despre aceasta nu ca despre
o causa intre D-nul Eliad i D-nul Ghica, pentru
c. nici un emigrant nu e dator sa tie socoteala
de cata simpatie sari antipatie esista. intre indi-
vide ca particulari ; v'arn insciintat ex oficium.
(sic), dupa insarcinarea ce ne-ati dat despre.aba-
terea D-lui Ghica din principie, ca sã seim fie-
care unde ne aflam §i CU cine avem a face.
Aci a fost intrebarea : avut'a D-nul Ghica
inconsecuenta de a face o asemenea demar§a sari
nu ? din virsta sa cea frageta i-a venit aceasta
copilarie, sag din calcul, sat nu cumva de alt.
unde-va ? pentru ca trebuea, 0 mai dicem, sa
scim unde ne aflam.
A meritat D-nul Eliad sä fie atat de calom-
fiat pentru c'a simtit datoria a ne spune cele
ce a audit ?
Acestea vi le-am scris dupa datorie, i dupa
datorie am cautat sa ne convingem despre ade-
vër. Scopul nostru n'a fost ca sä apesarn pe
772 LOCOTENENTIt

unul sail sa ajutam pe altul, ci in folosul §i apëra-


rea causel sa ne convingem cu top cine e fie-care.
Nimeni din Romani n'are bucurie cand causa
mai perde un om, 0 noi dorim ca tot emigra-
tul sä fie demn de numele Exilat pentru Patrie.
Cand insä din nenorocire II este vatamator, atunci
nu e trebuinta a se multi numërul persecutaxii
0 cu oameni ce ne dail de ripa, atunci departe
de acela ori cine va fi, off cum il va chema :
intre victime persecutorul este o calamitate.
A fost intrebarea : cine e victima D-1 Ghica
oil D-nul Eliad, nu pentru persoana D-lor ci pen-
tru causä.
D-voastra insä ne respundeti intr'un chip
foarte intunecat, confundati causa cu personali-
tati ; cercetati atat de u§or adevërul : de a fost
abatere din principie, de putea sa ne compro-
mita acea abatere, de este iertat cui-va a se abate
a§a de arbitrarg 0 imprudent ; in toate acestea
ye apörati a ye exprima categoric ; 0 chiar 0
din nenorocire, de 0 acoperit, insä vö declarati
destul de lamurit ca aveti un cuget, un princip,
care cu cat un vis ce l'ail avut toti Romanii
adevCrati Inca de la Mihaia Bravu, cu atata s'a
socotit de fatal la imprejurari inca mai propicii
a se incerca sa-1 esecute oil ce Roman intelept
0 cu adevörat doritor de binele comun.
ACTIVITATEA LOR 773

Acest principit, fratilor, nu l'a incuviintat


comitetul ce a organisat rni§carea in care ati fi-
gurat §i unil din D-voastra, nu l'a proclamat
tara ; §i cand manifestul din Petersburg din Tulle
1848 ne incrimina cu dinsul, tara, G-uvernul el
§i emigratif all protestat asupra unei asemenea
perfide §i infernal indemanatice calomnil. Nimic
nu e mai fatal causel noastre ce am inceput'o cu
totii, decat a servi cu asernenea indiscrete de-
clarati1 pe insu§1 inimicii no§tri, dandu-le armä §i
cuvinte a araa Ca acusatia lor n'a fost calomnie.
Diversitatea principielor, abaterea din prin-
cipiele muvmentului legal al popolului roman,
sunt causele despartirel intre emigrat1, iar nu
ure personale, cum vö exprirnati D-voastra.
Noi inaintea mi§caril ne-am tras un vaga§,
§i natia apoI ne-a indatorat a nu mal e§i dintr'in-
sul pdnei in ceipetdifi. Cine urméza pe acestvaga§,
acela este amicul §i fratele nostru national, cine
ese dintr'insul simtim cu totii o datorie a-i face
observatil, §i devine inimic general daca persista
in abaterea sa ; ura, de va fi ura, nu e rancoare
personala ci o parte din ura generala in care
facern §i nol parte. A intimpina gre§ala until
frate abatut, a-i combate apostasia, cand va fi,
a-1 desaproba purtarea §i faptele, nu e mic§orime
de resbunare ci o datorie sacra ? caci pentru
774 LOCOTENENTI1

aceasta ne-a ales popolul odata, §i pentru aceasta


ne-ati insarcillat o majoritate din ernigraVe cu a-
tata staruinta, unde figurati §i D-voastra, fratilor.
Unil din D-voastra sunteti amicil no§tri in-
timi, frati altil, consingi ; §i ce ura personala
intre noi cand ye facern observatiile de sus §i
ye aducem aminte Ca seamana Ca ai uitat pro-
grama mi§carii cand läsati sä ye scape asemenea
idel §i priricipi ce ati socotit de prudent a le
thie.ascunse in nobila comoara a inimel D-voastrA,
chiar atunci cand victoria popoarelor era atat
de radioasa.
Nu ye rataciti, fratilor, cu ilusil. Nu scim
§i nu sciti" insa de unde vine ; sciti insa curat
ca inimicil no§tri ne-at calomniat cu dinsele.
Ne pare rëll sa ye vedem cu cinci luni ina-
inte dandu-ne o insarcinare in termeni chiarl a
infati§a §i apera principiele autonomiei §i suzera-
nitatii ; §i cu cinci luni mai in urma a ye ex-
prima atat de intunecat, atat de cotind, atat de
deplorabilernente diplomatic. Cine v'a imprurnutat
langagiul asta atat de strein nouë §i partei cei-
lane dintre D-voastra, §i D-voastra in§i-vë nu sciti
cum sa vë exprirnati cu dinsul, §i ye faceti atat
de obscuri unde sunteti frumo§1, §i atat de lumi-
nati §i den acolo unde ar fi in stare sa corn-
prornita causa careia suntern cu totii martini ?
EMIGRATIf DELA BRITEISA 775

Ne pare rea sa, vedem aceasta neconstanta


in idel §i in opinii la D-voastra, dol-spreclece, §i
alta indoitg inconstanta §i nedeterminare a dol
dintre D-voastrg ce figureaza, suscri§1 la douë
opinil atat de contrarii.
Speram cg Dumnept, in numele cgruia ne
am sculat cu totii, am lucrat trei luni §i suferim
mai mult de un an, acel Dumneclet ne va uni
a ne cunoasce adeveratele foloase §i a desparti
din mijlocul nostru pe cei ce ne vom convinge
ca. umbla a ne desbina.
Salutare, fratie !
N. Golescu, Chr. Tell, I. Eliade.
;1849 Decembre 4 (16) Paris."

Adaus de indna lui, Eliade : In cat pentru prin-


cipie, cat pentru ce se atinge de mine, judece altii."

Emigratii dela Brussa catra D-nii Eliad,


N. Golescu i Tell.
cBrussa 5 (17) Decembre 1849.

Dreptate, freitie.
D-lor I. Eliad, N. Golescu qi Chr. Tell.
De cand suntern afarg din patrie, din dis-
gratie, nu ne-am putut organisa §i D-voastrg, ca
776 EMIGRATIf DELA DRUMM

membri al ex-locotenentel domnesci, ai repre-


sentat STA acum cu drept causa noastra. Pen-
tru acest cuvint §i subscri§ii v'at insarcinat o-
data d'a protesta in contra ori cuI va ataca prin-
cipiele de suzeranitate a Inaltei Porti §i de au-
tonornia törii, §i ye multtimim de tot ce ai fa-
cut in interesul patriel.
Acum credem, D-lor, ca e timp de a ne or-
ganisa ; §i subsemnatil, facOnd un apel catre toata
emigratia, datorie imperioasa pentru ori-care pa-
triot, ye rog ca sa. concurati §i D-voastra pentru
aceastä organisare.
Salutare §i fratie.
Al. Zane, R. Golescu, D. Florescu, AL Go-
lescu, P. Cernatescu, I. Deivos, Al. Manu, Po-
deanu, C. Serghiad, I. Simon."

No. XXXIV. Emigratii dela Brussa catrd cei


dela Constananopole §i dela Paris.
arussa 5 (I 7) Decembrie 1849.

Dreptate, fratie.
Fratilor espatriati i emigrati!
Suferintele cele mari ale popolului roman,
demoralisarea introdusä in toate clasele societatii
prin despotismul R egulamentului §i coruptiunea
NATURA REVOLUTIIINEt DELA 11348 777

G-uvernului, tristul rol ce juca principil no§tri


sub influente inimice in numele natiunel rornane,
§i in fine precipitiul ce sta deschis inainte-ne ca
sa ne inghita etc., ne facea ca sa dorim cu totil
din inima reforme radicale. Pe langa aceasta
popolil care suspinati dupa libertate n'avura nici
o data ocasiune mal favorabila, mal frumoasa
de a scutura jugul despotismului ca in anul 1848,
cand toata Europa culta, totl popolil care inte-
legeati §i apreciati libertatea ca binele suprem,
alungati despotismul §i in triumful lor se con-
stitueaa pe principil, base dernocratice, procla-
mand dreptatea §i fratia de devisa intre din§il
§i cei-laltl popoll.
,,Ast-fel popolul roman, condus de ranele
cele sangerande ale patriei, incurajat de esemple
atat de marl, alat de frumoase §i basat pe au-
tonomia patriei, s'a sculat §i cu o strigare a
fost destul ca sa !derime despotismul adus prin
Regularnent §i sä fundeze libertatea prin revolu-
tiunea din 9 §i 11 Iunie. Popolul roman, in sin-
ceritatea sa, spre a asigura pe inalta Poarta de
devotarnentul sal §i de legalitatea sentimentelor
sale, a recurs la augustul sea suzeran a-I intari
constitutia proclamata, protestand atat inaltel
Portl cat §i in fine Europel in contra usurparel,
abusulul §i ilegalitatii Protectoratului Rus.
778 EMIGRATII DELA BRIISBA

Tref luni, cat dura revolutia noastra pe ba-


sele constitutiunel in armonie cu demna politica
a inaltel Porti, popolul roman, de §i administra-
tiunea interioara n'avusese timp sa.-§1 ia cursul
sëü regulat, de §i nouele legi nu se sanctionasera
prin adunarea constituanta §i nu luasera puterea
§i activitatea lor, totu§1 a dat probe de matu-
ritate, seriositate §i moralitate ; §i caderea consti-
tutiunel noastre nu e ca§unata de precocitatea
reformelor proclamate, de abusul unei libertati
neintelese, ci numal de preponderenta spiritului
reactionar ce incl. de atunci incepuse a domni
in politica Europa Argumentele contraril liber-
tatil patriel ale inimicilor el interiori §i exte-
riorl sunt curate calomnil.
Toate acestea, fratilor, legitima revolutiu-
nea noastra §i ne facu demnl de constitutiunea
proclamata ; insa nu se cuvine a .ne margini aci
§i sa stam cu manele in sin, a§teptand, dupa cum
clice proverbul pica para sa te imbue", ci sa
propa§im cu demnitate pe calea ce ne-am pre-
insemnat, pentru ca nu scim cand va suna ora
salvarif patriel noastre ! In timpurl bune §i fa-
vorabile fie cul Ii e dat de a lucra bine, dar in
cele grele, §i adverse numal celor cu principil,
tarie §i inima mare.
Sa lasam acum, fratilor, la o parte orl-ce
ORGANISAREA EMIGRATIEI 779

simtiri partieulare, ori-ce pasiuni personale ce


aduc dernoralisarea ; §i, aridicandu-ne mai presus
de noi inine, sa aruncam o cautätura asupra
positiunei de acum a patriel §i asupra datoriilor
celor neapërate ale noastre. Fratilor, tara zace
sub jugul acelei puteri de a aril fatala influ-
enta am cercat sa o se:10m ! Poporul geme sub
baionetele ruse ! cu atat mai mult cu atat
mai amar cu cat a§tepta ca in moderatiunea,
legalitatea, moralitatea, dreptatea §i demnitatea
sa in cursul revolutiunei, sa fie u§urat de bar-
barele nedreptati ce i se facea §i considerat ca
basa a societatil ! Ce am facut nol de la espa-
trierea §i emigrarea noastra pana man ca acest
popor cel putin sa se console sa11 indulceasca
amarita §i trista sa viata cu speranta, care sin-
gura poate rnentine in vigOre puterea morala a
until popor?! Ce am facut no'. de cand suntem
afara din patrie, ca sa tragem increderea, sim-
patia §1 estimea atat a Augustului nostru Suze-
ran cat §i a cabinetelor populilor de la care
a§teptam a fi sprijiniti in binele §i fericirea pa-
triei ? Ce am facut noi ca sä fixam atentiunea
Occidentului asupra causel suferindei noastre pa-
tril, ca sa nu se confunde cu eausele provoca-
toare de desordine, de anarchie, i sa o facem
causa europeanti ? Ce am facut noi ca sa tragem
780 EMIGRATII DELA BRUBSA

luarea aminte a Occidentulul asupra tractatelor


calcatoare dintre colosul nordului §i Malta Poarta,
§i mai cu seama asupra celul din urma, de la
Balta-Liman, care ameninta nu numal existenta
patriel noastre dar §i Orientul intreg, §i ale cärula
triste consecinte mintea se spaimanta de a le
reculege, cuprinde §i enumera? Facut'am nol ceva
de cincl-spre-clece luni, de cand ratacim din loc
in loc, ca sa se poata justifica emigrarea noastra
inaintea cornpatriotilor ce sufera in tara §i Ina-
intea Europel ce ne prive§te ? Nu, nu 1... §i
causele aü fost discordia, partidele §i neorga-
nisarea in care ne aflam, ale carora efecte ur-
meaza a fi neactivitatea, paralisarea etc.
Acum, dupa o pierdere de timp atat de in-
delung, ce aduse rele atat de marl, credern ca
o organisatiune e simtita de tot romanul bine
cugetator, §i noi implinim o datorie irnperioasa,
facend apel la patriotismul tutulor emigratilor,
conjurandu-1 ca sa concure intr'o umanitate (sic !
unanimitate ?) la infiintarea el.
Noi subscri§ii, pentru aceasta organisatiune
opinarn astfel : Emigratiunea sa, aleaga prin ma-
joritatea voturilor cinci persoane cu incredere
patriotica nationala §i mai cu seama capacitate
politico, fiind-ca aceste trel calitatl se cer ne-
aperat de la orl-care represinta o causä politica.
ORGANISABEA EMIGRAVIINEf 781

Ace§tia earl prin majoritatea voturilor A, aleaga


pe unul dintrin§ii de cap al emigratiel, §i capul
i§i va asocia dol din cei cinci ca sä conlucre ca
comitet responsabil, §i numai capul sa alba exe-
cutarea proiectelor, a lucrarilor politice §i a tot
ce se atinge de binele causei noastre sub res-
ponsabilitatea sa de executare conform jurnale-
lor incheiate de majoritatea comitetului.
Pentru acest plan noi argumentam asp, :
Este necesitate de a fi un cap representant
al causel §i emigratiunel, pentru ca o unitate in
toate lucrurile va puté fi numal cand va exe-
cuta unul, apoi chiar §i cabinetele nu vor vol
sa tracteze nici o data cu mai multi in§1, pentru
ca in politica tactul, consecuenta §i secretul tin
intaiul loc §i numal de unul pot fi bine Impli-
nite. Adaogirea a doi membri pe langa un cap
e oportuna pentru o mai matura §i mai serioasa
lucrare, de 6re ce unul singur de multe oil se
poate in§ela; §i sa fie numai doi fiind-ca din
disgratie nu avem multi oameni cu capacitate
politica, §i acei putini cati avem sunt necesari de
a se trimite pe langa cabinetele cele mai influi-
toare, pentru redigere de jurnale in limbele fran-
cesä, germana etc. , in fine ca capul debe all
asocia, dupa alegerea sa, pe ceilalti doi membri,
782 EMIGRATII DELA BRUSBA

e neaperata pentru o armonioasa intelegere in


lucrari, desbateri etc. etc.
Singurele principii care se pun de basa lu-
crarilor comitetului sunt suzeranitatea inaltel
Portl i autonomia patriei.
Sunt invita ti. toti confratii emigrati ca sa
binevoiasca, de vor aye ceva obiectiuni a face
asupra acestei propuneri a le comunica la Pa-
ris cat maI curênd DD. membri ai comisiunei
insarcinate cu stringerea voturilor §i tragerea
scrutinului pentru alegerea comitetului san ca-
pului emigratiunel, care vor fi ale§i dupa votul
ce fie-care emigrat va trirnite de o data cu o-
biectiunile ce va fi facut. Ace le voturi se inte-
lege ca se vor trimite inchise §i se vor deschide
in cliva determinata pentru aceasta de fata cu
emigratif din Paris.
Termenul trimiterel voturilor de numirea
comitetului sat capului ernigratiunel credem sa
fie la 1/13 aprilie 1850, care vor fi asemenea in-
chise ca i eele-lalte.
NoI subsernnatil am trimis aceasta hartie
d-liff D. Golescu §i l'am rugat ca s'o arate tu-
tulor fratilor emigrati din Patis.
Salutare §i fratie !
D. Florescu, C. Florescu, G. Adrian, C. Ra-
covitä, A. G-olescu, R. G-olescu, A. Zane, C. Ser-
ORGANIS AREA EMIGR ATI Ei 783

ghiad, C. Padeanu, Gr. Joranu, A. Mano, Simon,


I. Deivos.
Pentra membri al comisiunei insarcinata cu
72

tragerea scrutinului s'au votat St. Golescu, D.


Bratianu, sail in lipsa sa D. Bolintineanu §i D.
Golescu.
Pentru Constanti(nopole).
Subsemnath invitä pe d. I. Ionescu a al-eta
aceasta hartie tutulor fratilor emigratt din Con-
stantinopol, §i obiectiumle ce vor fi avend a
face sa le trirnitä atat aid catre nol cat §i la
Paris §i catra d-1. D. G. Golescu, care este in-
vitat de nol ca sa comunice acest apel con-
fratilor d'acolo.
,.Redactor, P. Cernatescu."

Alexandru Golescu ceitra Ion Ghica.


Cher Jean! Voici la volumineuse lettre que
7)

j'adresse à mes freres et a Alexandre, lis la,


puis expedies la par le prochain bateau a va-
peur ; je ne pense pas que son contenu te sa-
tisfasse tout a fait , peut-etre meme pas du
tout ; mais voila, mon cher ami, le résultat pro-
fond et consciencieux, ofi nous a amené l'examen
impartial de cette affaire, du moins d'apres les
784 ALEXANDRII GOLESCII

données connues jusqu'a present de nous. Au


reste la semaine prochaine nous enverrons a
ces messieurs un papier forrnel, signé d'une
dixaine d'entre nous, oil, sans entrer dans tous
les details du procès, nous les avertissons une
fois pour toutes, avertissement au surplus qui
va aussi a ton adresse ainsi qu'a tous les autres
qui aspirent a la preponderance, que nous en
avons assez avec les querelles personnelles, qu'a
l'avenir nous voulons des actes, des principes,
des ceuvres patriotiques et plus des accusations,
des paroles ; que l'emigration devient de plus
en plus serieuse, et comme telle veut aussi de
la part de ceux qui sont charges de servir la
cause, de conduire, de diriger l'ernigration, veut
de leur part du sérieux, de l'abnegation, l'oubli
complet de leur personnalite ; ce papier, je suis
sur, te plaira davantage. J'apprends par Par-
rivée de Bolliac, Theophil et les autres que je
n'ai pas encore vus, que Maioresco est parti
pour la Transil vanie ; malgre cela ne manque
pas de lui envoyer les 47 ducats, si tu as un mo-
yen Mr de le faire ; les 1415 piastres, que dans
ma dernibre lettre je te faisais savoir que tu
les toucheras chez le frère de Mr. Crepin, je
les retiens ici, la contribution d'Eliad ayant mis
nos bourses a sec; tu les prendras donc, ainsi
ORGANIBAREA EMIGRATIEI 785

que les 1172 autres piastres de l'argent que


ma mere t'a 1aiss6; en tout tu prendras 2587
piastres. Jean ! mets toi en relation avec Malo-
resco, Lauriano, Baritz, Barnoutz etc., faisons
quelque chose pour l'avenir ; nous aurons bientOt
besoin d'un comit6 roumain a Paris, compose
au moins de cinq membres, un pour chacune
des provinces; tout cela dernande du temps, une
correspondance suivie. Si vous autres vous ne
faites pas votre devoir, qui avez toutes facilités
en main, qui done le fera? Pour mieux corn-
prendre ce que je veux entendre par tout cela,
lis ma lettre a Alexandre et a mes freres, lais-
ses la ta mauvaise humeur, tes bouderies ? Ou-
blies tes projets individuels et mets toi a rceuvre
pour pouvoir faire quelque chose de solide, de
bien pense avec et par tous les intelligents des
cinq provinces ; autrement le beau reve d'une
grande Roumanie s'évanouira comme tout s'é-
vanouit, lorsque les hommes ne sont pas unis,
en accord, dans une parfaite entente. Tu ne me
réponds pas a mes lettres, 'a mes ébauches d'i-
dOes. C'est mal de ta part ; si tu repousses ceux
que tu appeles tes amis, si tu gardes avec eux
le silence, avec qui done agiras-tu ? T'entenderas
tu avec toi meme ? Je t'ai deja repondu sur
cette maniere de vouloir agir, c'est un Ogare-
Amintiri Glam. 27,641. 50
786 ALEXANDRII GOLESCII

ment, mon ami ; (-;'est faire le petit Men, lors-


qu'on peut faire le grand ; c'est se refuser au
grand pour le petit, c'est faire du mal a ta
patrie que tu aimes, qui a besoin de toi. Re-
nonce a ce système, il est nuisible a tous, aussi
a toi plus qu'a tous les autres. En voila assez
avec les conseils, pardonne les moi. C'est par-
ceque je t'aime, que j'airne aussi mon pays, que
je me permets de te les faire, autrement pour-
quoi te les dirai-je. Adieu. Ton ami.
Alexandre.
J/Qu'y a-t-il a espOrer pour nous? Envoie moi
les passeports de Maghieru et de Djouresco; ils
me mangent les oreilles, surtout Djouresco ou
autrement Amali. Dis moi s'il y a un moyen
pour correspondre sarement avec la Transilvanie.
La lettre de Ion MaIoresco retiens la, et n'en-
voie que celle de Vasile Major."

No. LXXIII.Eliad cittrd emigratii dela Brussa.


cparis 5849. Decemv. 6. Rue Notre
Dame des Victoires. Hotel National.

Fratilor din Brussa !


Am primit scrisoarea D-voastre din 1/13
ELI AD
787

Octombrie dimpreuna cu 2200 fr. D. Perdiki-


des, care imi trimite ace§tI bani prin po§ta ,
imI scrie ca in adever trimis 2400 fr.,
insa 200 fr. i-a oprit el pentru cheltueli, §i me
indatoreaza prin scrisoarea sa s ye insciintez
despre aceasta.
Ve face onoare, Domnil mei §i frati, a-
ceasta credinta i devotament pentru ale pa-
triel, cand pe cel mai multi din emigrati sven-
turile §i suferintele facut sceptici, mate-
riall §i poate pe unii §i brutal (Resultat prea
firesc). Omul e intreit: fisic, intelectual §i moral.
Cand nu e in starea normala, cand e gonit
dupa urma, cand 11 obosesce, fatica, foamea §i
setea, and n'are unde sa-§1 mai plece capul,
cand n'are cu ce sa-§1 aline foamea §i sa-§i
incalzeasca trupul, credeti oare ca acel om, in
asernenea stare, mai se gande§te la arte, la
§tiinta §i la armonia ce ese din amandol ? Nu,
fratilor, atuncl inceteaza omul intelectual §i
moral ; nurnaI omul material mai esista, §i pa-
siunile -Lae intr'insul sunt a§a de tari §i vil,
ca ale ferel flamande ce cant% sa manance.
De mai are putere in D-voastra glasul pa-
triel, de se simte Inca in D-voastra omul mo-
ral §i intelectual, este ori ca din viata trecuta
atl cultivat §i atl intärit inima §i mintea D-v.
788 ELIA D

cat sa nu cap, curend, sail ca neaverea si


persecutiile v'at fost mai putine aci, saü ca
amandoue aceste imprejurari v'at ajutat sa stati
tan i neinvin0. Aci in Paris a fost i e
mare neavere i strimtorare, §i cand saracia
intra pe up, dragostea ese pe fereastra. De
aci cereri de socoteala, acusatii, imputari, ure,
intaritdri, neinvoire, pentru Ca nu mai esista
decat omul material.
Ve multumesc, fratilor, de onoarea ce-mi
faceti a ve increde sa-mi trimiteti ace§ti bani,
§i va fi nu un pecat, ci o crima de a nu se
al-eta Eliad demn de frumoasa i nobila voastra
incredere. Observatiile ce-mi faceti m'at bucurat
mai mult decat sacrificiul ce faceti, pentru ca
a sacrifica unde se cuvine, a cea este intelept.
Ea ved ca am a face cu barbati patiti i maturi,
iar nu cu credull entusiasti ce se lasd a fi ju-
caria impostorilor. Ea ye \Ted ca, de0 departe,
insa vedeVi lucrurile ca de aci din Paris, 0 me
intrebati de ce Positivul §i nu alt jurnal ? A§a
a§1 fi intrebat i et.
Eata causa. Ea v'am scris in August, cand
in Paris mai nu mai esista jurnal liberal sat pro-
gresiv ; Popolul, Democratia etc. etc., eraa des-
fiintate ; redactorii inch41 i gazetele ce mai
vorbeaa, ere' ori reactionare, on bastarde, ori fri-
CATEA EMIGRATII DE LA BRUBSA 789

coase. Unul din proprietaril i redactoril Repre-


sentantului Popolului (fosta gazeta), D. Fauvety,
ca sa nu lase a muri glasul progresului, cuteaza
atuncl a pune de la sine 10 mil franci, altul 5
mil, altul 5 mil pana adunara o suma de
25 miI franci i incepura Positiful, singura ga-
zeta ce mai aridica capul a vorbi in favoarea
popoarelor in stare de e'tat de siege. No. I al
acestel fol vedereaza data el. Umblam cu caciula
in mail pe la redactori cu cate un articol,
nu se uita, la mine nicl ca la un cer§etor.
La Positif aflaiti priimire fara interes, cad re-
dactoril nu §tiii inca ca a§i fi doritor st iag act
la un jurnal a§a de cutezator §i adevörat positif.
V'am scris §i iata causa. De atunci pana acum
sunt patru luni ; lucrurile s'ail schimbat. Tiparul
si-a mai luat aventul. Causa popoarelor dobOndi
mal multe guri §i mai potente. i astäi cred
Ca s'ar pune banil D-voastre §i mai bine ; iata
cum :
Val incerca la Reforme, al carel redactor
en chef este Abatele Lamennais, si care a prirnit
cate-va articole in causa noastra ; vom cerca a
lua ceva parte in actii ; voiü da i la Positif
o parte, caci e cu inima §i intelept i se poate
inainta a se face, daca nu quotidian, cel putin
ebdomaderiu, i cgcl toti din partea Progesului
790 ELIAD

sunt astaql saracl §i proletari, voiti dispune dar


vreo 600 francl spre tiparirea istoriel drep-
turilor noastre §i a causei, la care tiparire ajuta
§i D. Gr. Grädi§teanul cu SOO francl.
Ve miratl, cum cel din Paris nu concu-
rara la pa§irea mea. Iata, de ce : 1) Ca toti sunt
neavuti i datori ; 2) ca §i de ar aye banl,
credeti D-voastra ca copil nevirstnici dimpreuna
cu cel ce s'aU despartit de nol, declarandu-se
asupra Turcilor, vor fi vre-o data a concura
acolo unde se unesc Golescil, Tell, Eliade, Ple-
§oianu, Gradi§teanu §i Aristia ? Oarnenii ace§tia
vor cum a ne compromite pe toti, dupa cum
mal ne aft §i compromis.
Bro§ura dela Londra asupra Turcilor, pro-
testul comitetului democratic, compus de copii,
murmura vaga a purtAril lui Ghica, care el a
scornit'o in neastamperul sëü, publicarea cores-
pondentil din Temps, ce cadea pe secretarul
ambasadel Otomane §i care se descoperi de acesta
(ca sa scape de respundere), ca este e§ita dela
Romani, toate contribuira a mahni pe Turci a-
supra noastra, §i a ne pune pe top' intr'o ca-
tegorie de ingratl, de vicleni, de nebuni etc.
El nu §tit ca suntem despartiti, §i crede,
sau Ii fac sä creada, ca toate neconsecuentele
CATRA. =GRATH DELA BRUSSA 791

astea, purced d'intr'un cuib, Ca mi§carea noastra


n'a fost sincera, §i altele.
Acum in urmd, cu venirea D-lui N. BM-
cescu, duelurile ne mai remanea. §i intre cine ?
De o cam data Tell cu Bälcescu, §i mai tarcliti
Eliade cu alii, §i mai tailitl Golescii, adica oa-
menil pe care I-a recunoscut Poarta Price-
peti §i cuvintele §i origina §i consecuer4e1e.
7)
Se incepura cornitete, adundri, cand in
Paris toate partidele aü poliVe §i spioni, ne po-
meniram invita0 la adunare. Subsernnqii la in-
vitare erat :
1) Bratienii, Voinescul §i a1ii ce ag figurat
la protestul asupra Turcilor ;
2) Cretulescu, Paleologu, asupra carora este
))

acea murmura de atentat asupra Bibescului, des-


pre care teara, mi§carea el §i oamenil mi§carii
nu sunt respuncletorl, cad nu at fost parta§i ;
)73) Copii nevirstnici, ce all venit sä invete,
ca Berindei, Creteanu §i altil.
Ne am vNut nevoiti a respunde §i a ne
lamuri oda-0, mai virtos ca D-voastra ne aT
dat o misiune, §i nu ne putem aduna formal
cu oamenil ale carora pareri §i fapte ye corn-
promite §i care es din principiile Autonorniel. §i
Suzeranitatel ce de atatea on ni repetat
a le sustine in numele D-voastre.
792 ELIAD

Vi se trimite respunsul in copie, (N. B.


plecand po§ta, nu s'a putut copia, §i rernane cu
curierul urmator). Pe urma lui n'am avut nici
un respuns, caci am fost declarat ca nu mai
primim nid o corespondenta. Insa D. Tell, lua
o scrisoare dela D. Paleologu, astfel cum nici
cel mai talcs scelerat §i criminal n'ar fi me-
ritat sä alba,. Cum s'a coborit junele asta pan,
acolo, §i cine l'a facut a cade atata, nu pociti
intelege. D. Tell este proprietarul acelei scrisorl
§i singur v'o poate irnparta§i.
De ye tineti de principiile pe care am ju-
rat cu totil, de voiVi sa nu ye pue Turcil in
categoria acelor ce s'ati abatut dintr'insele, este
timpul, dupa cum m'arn informat alaltaeri, a ye
face profesia de credinta. Vre0 sa faceti causa
comuna cu copii, cu renegaVi la principiile Au-
tonomiei §i Suzeranitatii §i cu banuitil de asa-
sini ? Sunteti liberi. Noi insa, §i chiar de vom
remane numai singuri , vom remane pana in
cele dup. urma fidell ai principielor ce am pro-
clamat §i am profesat §i nu vom abandona credinta
noastra catre Turd, §i chiar de ne vor cufunda
el intre cel vicleni. Nu vom schimba principiile
decat dupa ce se vor slei de tot, §i nu va mai
fi speranta, adica cand ne vor abandona ele ca
sleite, ca perite.
CATRA. EAEIGRATII DELA BEM:MA 793

Aceasta copie este subscrisa de DD. Tell,


Plerianu §i mine numai, pentru ca DD. G-olescii
§i G-radi§teanul at gis ca vor respunde mal in
urrna. IVIi se pare ca, nu se invoesc la unu sat
douë din cele patru punturi. A§teapta sa vada
ce mai fac cei ce se aduna §i ce le vor mai
scrie ca sä. respuncla.
Fratilor, credintele politice sunt ca §i cele
religidse. E§1 christianismul intait unul si pur,
apoi se despartira oamenil in oare-care articole,
arieni, catolici, protestanti, calvini etc. etc. certe,
resbele, vörsari de sange, §i fie-care tine pentru
sine, numele general de Crqtin.
Veni anul 1848. Se sculara popoarele, li-
berali, constitutionall, republicani, democrati, so-
ciali§ti, rnonarchi§ti, legitimi§ti, reactionari, de
tot felul. Detera §i Romanil semn de viata, se
sculara cu totil ; inteit se despartira Domne§tii,
apoi ciocoe§tii, apol se intrevOclura, muscalitii,
apoi esaltatii, apoi invidio§ii, apoi nemte§til, apol
ungure§til, apol cine mai §tie cari. Unil rerna-
sera credincio§1 intreg celor 22 articole ale cre-
plui politic. Fie-care partida insa nu se leapada
de numele de Roman.
Bine nu intru in cercetare, cine e renegat
sat eretic politic sat schismatic. Fie cum va fi
fie-care, numai sail dea pe fata profesia sa de
794 ELIAD

credinta in cate articole va voi. Noi am dat'o


o data. Are 22 de articole, in fata lumel §i a
S'at despartit sectele politice intre Ro-
mani, ca sectele religi6se intre Cre§tini. Fie-
care secta are insa adunarea sa formalä, care
se chiarna eclesie saü biserica. In biserica or-
todoxa nu intra ca actor catolicul §i protestantul
§i vice versa. Afara insa pot fi amici, tovardsi
de negot, pot a se incuscri §i altele.
Sa venim la noi. Avem noi top' aceqi
credinta politica ? Putem face causa comuna in
adunari formale sat in lucrari pentru targ. Daca
nu avem, daca unii din nol s'ati abatut din fa-
ga§ul celor 22 articole, cata sä ne despartim
bisericile sal) adunarile, mai virtos, cand aceasta
taina de a ne ascunde ca suntem despartiti ne
face rei) in ochii Turcilor, pentru ca ne face res-
punptori pe unii de faptele altora. Cine e de
credinta noastra politica sa se arate, caci noi
o sa ne araarn Turcilor ce opinil avem §i ce
principil.
Salutare §i fratie.
I. Eliade."
EXIGRATII DIN PARIS 795

No. XXXVII.Emigratii dela Paris ceitrei cei dela


Brussa.
cParis 6 Decembre 1849.

Fratilor emigrari din Brussa.


Fratilor,
b 7

Cinci-spre-clece luni àü trecut de cand fa-


tala lovire ce vra§rnap aü dat patriel noastre,
si emigratia romana, respandita in toate partile
Europei pang. §i in Asia-mica, a incetat de a da
vre un sernn de viata, astfel in cat inaintea
patriei cat i In afara ar qice cineva ca Roma-
nul s'a lepadat de principiele in numele carora
a facut una din cele mai frumoase revolutii,
prin care s'a insemnat anul 1848. Datoria, cu
toate acestea, a fie-carui patriot era ca nici un
minut sä nu inceteze din lucrari, care de natura
lor sa fie ca o protestatie energica, eterna a
sentimentelor sale, a religiei sale politice, a in-
clignatiei sale impotriva siluirei pamintului sëü
de na§tere. Aceasta nelucrare, aceasta apatie,
acest, ca sä qicem a§a, sinucid moral cu mult
mai fatal decat on ce pornire vra§m4easca a
acelor ce aü jurat perzania törel noastre, nu se
poate atribui numai la nenorocirea ca emigra-
tia n'a fost nici odata adunata la un singur
796 EMIGRATII DIN PARIS

loc, nu se pOte atribui numai la greutatea de


a se intelege unul cu altul tot romanul emigrat
prin corespondenta, ci mai cu searna la lipsa
unel organisatil regulate §i la efectul unor in-
trigi oculte, cu atat mai nemerit urzite cu cat
ele at isbutit a invrajbi cu totul intre din§ii
pe toti aceia ce cu putin inainte se unisera in-
tr'un singur sentiment al iubirei de patrie §i
i§1 facusera o datorie, ca evitand ori-ce prece-
dent, ori-ce sentiment de simpatie sat antipatie,
sail jure unul altuia priete§ug §i sinceritate,
pentru ca sa duca la un capët fericit intreprin-
derea regeneratiel patriel romane.
Pentru aceste consideratii, ernigratii §ecla-
tori in Paris, chibzuind ca e vremea a lepada
din cestiile de princip orl-ce cestie de persona-
litate, ca c'o neaporata trebuinta a face sa re-
invieze spiritul de unire §i clod* de lucrare,
dupa mai multe desbateri in seanta de la 2 De-
cembrie, a gasit de cuviinta a se constitua inteo
societate sub titlu de Asociatie romand i a alege
un comitet esecutif al vointelor el, alcatuind ni§te
statute prin care tot de odata lasa in parte fie-
caruia o larga parte de lucrare prin initiativa
ce i se acordeaza.
Pe langa aceasta mai multe acusaVi asu-
pra unora dintre emigratii Romani, ca ar fi in-
ORGANISAREA EMIGRAVEI 797

trebuintat rëü banii publicl ce li s'ati fost incre-


dintat in cursul revolutiel, air indemnat pe totl
a se orendui o comisiune care sa ceara soco-
teala de la totl aceia ce ail fost luat bani §i sa
o cerceteze.
IJAceastä comisie compusa din DD. Gr. Mar-
ghiloman, Bolintineanu, I. Voinescu, a §i intrat
in lucrare §i a §i primit socoteala de la DD. A.
G. G-olescu, fratil Balce§tI §i Rosetti, §i indata
ce va sfar§i, va cere §i de la cel-laltl, precum
DD. Eliad, Tell, N. Golescu etc. etc.; pentru
aceasta se cere asemenea §i adesia D-voastra.
Adunarea, neindoindu-se nici de cum de
patrioticele D-voastre sentimente, a socotit de
netagaduita datorie, in nurnele suferintelor pa-
triel, ajutorul §i cooperatia D-voastra.
Membril comitetului sunt : DD. I. Ghica,
Magheru (tata), N. Balcescu, Rosetti, D. Bra-
tianu.
,Pentru adunare
I. Voinescu II."

Aeociatia Roman/I,.

Art. I. Scopul asociatiel este de a pre-


gati RomanieI un viitor fericit.
Art. II. Sunt membri al acestel asociatil
798 ASOCIATIA ROMANA.. LA PARIS

toti Romanil sedAtorl in ori-ce parte de loc, care


vor adera la statutele acestea.
Art. III. Ori-ce strein prietin al Romaniei,
care ar voi a face parte din aceasta asociatie,
de va fi propus de trei din membrii, se va su-
pune until vot al adunärii membrilor asociatiei
si se va priimi, de va dobOndi majoritate abso-
luta a membrilor aflati fatA la seanta.
Art. IV. Asociatia, pentru indeplinirea
voturilor e, numeste un comitet esecutif.
Art. V. Comitetul se compune din cinci
membri alesi, din numërul membrilor asociati,
pe un an de dile.
La alegerea comitetului in anul 1850 vor
lua parte toti aderentii septori in ori-ce parte
de loc care vor trimite voturile lor la reside*
comitetuluI. Aceste voturi vor veni pecetluite
la comitet i comitetul este dator a le aduce
tot ast-fel in adunare, unde se vor deschide de
cAtre presidentul adunäril si de secretar, odatä
cu voturile celor aflati de fatã.
Alegerea se va face tot-deauna la 1 ale lu-
nel lui Ianuarie.
Art. VI. Cornitetul este indatorat si deplin
imputernicit a intrebuinta toate mijloacele spre
indeplinirea scopului societAtil.
STATUTE 799

Art. VII. Toate fondurile destinate ale so-


cietatil vor fi adresate cornitetulul.
Art. VIII.Lucrarile cornitetulul nu vor fi
valabile de nu vor fi subscrise de trei din mern-
brii luI, iar reside* lui va fi acolo unde dupa
imprejurari se vor afla NA adunati in acest
numör.
Art. IX.Cotnitetul va convoca adunarea
membrilor de cate oil va cere trebuinta.
Art. X. Ori-ce membru are dreptul a in-
terpela pe comitet in adunare.
Art. XI. Ori-ce membru are dreptul de
initiativd, pentru aceasta insa se cere ca pro-
punerea sa fie sprijinita prin subscrierile a altor
dol membri §i adresate catre comitet. Comitetul
de va gasi bunä propunerea, o va pune In lu-
crare, iar de nu, este dator sa convoace o adu-
dunare a membrilor §i sä le-o faca cunoscuta. Ho-
tarirea adunarii, de nu va fi fost fata autorul
propunerei, comitetul este indatorat a i-o co-
munica.
Art. XII. Comitetul, la sfaqtul anului, va
da socoteala de lucrärile sale §i de intrebuin-
tarea sumelor ce va fi avut.
Art. XIII. Comitetul se poate destitua in
parte sail in total, cand va perde increderea aso-
clatiel. Pentru aceasta trebue ca propunerea sa
800 A.SOCIATIA ROMANA" LA PARIS

fie sprijinita de trei membrii §1 adresata catre


comitet. Comitetul convoaca atuncl adunarea
care hotaresce daca propunerea trebue luata in
bagare de searna; dupa ce se va desbate, va face
cunoscut resultatul la top' aderentii care vor
trirnite opinia lor in scris, dupa modul hotarit
la art. V.
Art. XIV.Aceste statute nu se vor pute
revisui decat la 1 Decembre 1850. Pentru a-
ceasta revisie se cere a se consulta totl membril
atat de fata cat §1 cel ce lipsese in alte locurl;
iar adoptarea modificatiilor, se va face cu ma-
joritatea de dou6 a treia a membrilor afiati fata
in adunare. Parerile membrilor lipsa, se vor lua
in bagare de seama ca propuneri.
Art. XV. Cu douë luni inaintea seantel
anuale, Comitetul este indatorat d'a incuno§tiinta
tutulor membrilor asociati, in orl-ce parte de
loc se vor fi eland, locul in care are a se tine
seanta anuala.
Adoptat in seanta membrilor la 2 Decem-
brie 1849, Paris.
I. Voinescu, I. Bratianu, K. B. Balcescu,
Gr. Marghiloman, T. Paleologu, A. G. Golescu,
Cozadini, D. Bolintineanu, C. A. Rosetti, N.
Balcescu, M. Marghiloman, D. Berendei, G. Ma-
LOCOTENENTIf 801

gheru, Kinezu, A. Paleologu, Teulescu, G-. Cre-


tianu, Leca, D. Bratianu.
cSubscris, ca unul ce am presidat seanta In aceasa adunare.
I. *Voinescu."

No. XXXIX.Lorotenentii, N. Golescu, Tell 0


Ehade ccitra emigratii dela Brussa.
Dreptate, frdtie.
Re latie.
Dela insarcinarea ce ne-ati dat in Transil-
vania la ate trel, a lucra in numele D-voastre,
n'am fost despartiti dent pang, la ajungerea a
doi in Paris, §i un an se apropie de cand ate
trel insarcinatii D-voastre sunt neincetat impre-
una. Prin urmare aceasta relatie se da, nu in
parte de la fie-care, ci in numele triumviratului
ales de D-voastra.
La departul nostru din Transilvania, emi-
gratia ne-a dat la doi .din noi cate 300 galbeni
§1 apoi la cate trel cate 333 1/3 fr., trimi§1 din
Brussa.
Facuram o calaorie prin toate dificultatile
resbelului civil §i al iernei, mai mult de 40 dile,
pana in Francfort, aci intarcliararn vr'o qece dile ;

afiand cele lucrate de mai inainte de D. Maio-


rescu, infati§aram causa noastra din punctul sëft
.Amintiri Ohica. 27,641. 51
802 N. GOLE8017, TELL, ELIADE

adevërat de vedere, in interesul Germaniel, la


minister ; apoi asemine catre Archiduca Joan,
adaogand cele ce se ating de interesul Austriei
in Principate, Ca vecina ; araaram situatia ast-
fel cum Germania §i Austria sub ori-ce forma
stabila le vor alina sä nu fie streine la mi§carea
noastra §i la cat poate ea folosi interesurile lor,
in contra ambitiei §i predominaril moscovite.
Dupa intrunirea noastra in Paris, s'a %cut
a se discuta, in cate-va seante, memoriul justi-
ficativ al mi§cdrii §i a se publica cu din banii
ce se aflat. la D. St. Golescu §i cu ce a mai
adaos de la sine DD. Plevianul §i Christofi.
Acest memorit s'a indreptat prin hartii
in parte formale sail petiii catre Malta Poarta,
catre cabinetele Engliterei, Franciel, Austriei §i
Prusiel ; apol la membril assembleei Franciel §i
parlamentelor Engliterel, apol pe la redactiile
jurnalelor.
In acest memor4 dupa ce se arata mi§-
carea romana, causele §i cuvintele se pro-
ei,
testa cu energie §i se combate calomnia prin
care cabinetul moscovit inculpa fara ru§ine mi§-
carea noastra, se mai protesta apoi mai dinainte
in contra ori-carui act ce se va mai araa ori
de unde atentatoriu autonomiel noastre §i Su-
zeranitatei inaltei Porti.
ACTIYITATEA EMIGIZATIIINEI 808

La Londra furam singurf a da acel memoria


§i a Infäti§a reclamatiile Romanilor, ce in pro-
clamatia muvementului lor, apela la justitia bri-
tanicA, francesa. §i germana. Pledaräin causa unde
s'a cuvenit, dupA, cum §titi §1 din cele ce vi
s'at. scris §i qis, cele ce vi s'ail spus pe batel
in portul Constantinopolei §i din cele ce s'ag
publicat. IntimpinarAm spre a face la timp pe
D-1 D. Brätianu a-§I retracta cele publicate in
contra Turcilor In bro§ura sa ; facuräm a se
publica in limba englesa bro§ura ce v'am arötat
in portul Constantinopolei, cuprinclötoare de si-
tuatia romana, de politica rusA,, .de o chartA a
Moldo-Valachiel, de un tabloil comparativ de co-
mercit, spre a interesa minile englese. Aceasta
se impartl in mai multe mil de esemplare prin
Londra §i cetAtile cele mai comerciante ale En-
gliterel ; scopul fu spre a prepara opinia §i a
face ca parlamentul sä fie nevoit a interpela mi-
nisteriul despre invasia Rupor in törile noastre.
Aceastä interpelatie, precum tii, s'a facut in
21 Martie 1849, i dupl expresia unui bärbat
din Londra, cu dinsa s'a batut un piron in pe-
retii parlamentului britanic, §i causa noastra a
remas in etern inscrisa, in protocoalele parlamen-
tare ale Mani Britanie.
Venind Inapol in Paris, pentru primirea ce
804 N. GOLESCII, TELL. ELIADE

avuram in Londra, ni se oferi d'a fi asemenea


prim*" de ministrul frances, unde pledaram causa
cu destula energie, dupa cum in parte ati voclut
§i publicat. Apol plecaram la Constantinopole
spre a incheia programa ce ne-am fost tras la
plecarea noasträ din Cronstadt, dupa cum §titi
cei carora v'am comunicat'o.
I) In Constantinopole ye sunt apoi cunoscute

pedicile ce avuram ; apol naufragiul ce cercaram


la inturnare ; apoi privatiile in care furam de
la Mait, §i in care, daca simtiam durere, era
pentru Ca n'aveam rnijloace a da mi§care lucra-
rilor noastre. .

Dupa incheerea tractatului de la Balta-Liman


vadendu-se dreptul autonorniei noastre violat ,
o parte din Romani se forma in comitet demo-
cratic §i protesta bruse 0 de pe tarim ilegal in
contra acestil violatii. Ca sa nu perdem situqia
propice §i legala, in care ne-am fost pus, ne fa-
curam datoria a protesta pe de o parte asupra
acelui pact atentatorill drepturilor noastre §i a
anula pe de altä demar§a ilegala §i compromi-
tetoare a acelor ce subinsemnasera memoriul
justificativ §i profesa apoi alte principil d'ale
D-voastre §i d'ale
D'atunci incoa, pe cat puturam, tinuram in
oare-care chip tiparul, ocupandu-1 la timp cu
A CTIV ITATEA EMIGRATIIINEI 805

causa noastra si cu scrieri care, desi afara oare


cum de cestiunea romana, foarte d'aproape insä
in cestiunile ce framinta aliti Europa, si de care
depinde si a noastra, scrieri prin care s'a hive-
derat ca Romanil nu sunt nici streini, nici a-
poiati in spiritul secolului.
S'a lucrat apol istoria drepturilor Romani lor
si a protectoratului moscovit, care se dete publi-
citatei,Istoria muvmentului roman, Suveniri
si impresil ale unui proscris, ce le cunoasteti.
S'a lucrat, cu un cuvint, materie mai multä
de 800 coale, cu scrieri si prescrieri, si toate
ar fi fost astacli publicate intru lamurirea causei
noastre si formarea opiniel, daca n'ar fi lipsit
mijloacele pecuniare.
Fratilor, in timp de un an, peste 140
clile, furam neincetat in calëtoril, adica :
50 clile din Cronstadt in Paris,
30 clile din Paris la, Londra, sederea acolo
si inturnarea,
40 clile din Paris la Constantinopole, sede-
rea in port, intarqierea, naufragiul si venirea
inapol in Paris.
V6 este cunoscut cä calëtoria, si mai var-
tos pe mare, costa mai mult de 2 # pe cli la
al doilea loc, si prin urmare numal in calaorie
ni se dusera peste 300 # de unuL Puna-se apoi
806 N. GOLEBOII, TELL. ELIADE

domestici de piata, neincetati la comisiuni cdtre


bärbati de Stat, visite neaperate la locuri unde
nu se poate duce cineva pe jos, dacd voe§te a
fi primit, apol alte cheltuell, publicari, prescrieri,
intrebuintari de oameni, plati particulare spre
revisia §i corigerea celor scrise, apol nutrimen-
tul, imbräcdmintea, chirii, focul, lumina, ajun-
sera cu toate a trece suma de alti 300 4t, cari
nu se fäcurd decat de la familiile noastre, de la
gurele copfilor no§tri §i din bursele adeverat
de comun ale D-lor Plerianu §i Christofi, pana
le desecard cu totul, dandu-ne numai nouë peste
100 # afard de ceea ce detera, mai pe la toll
emigratii. De credeti cd v'am servit cu atatea
mijloace modeste, asta ne este toatd, consolatia
§i recompensa ce a§teptam de la D-voastre. De
credeti din contra, iard§i faceti bine, pentru cd
noi nu ne-am facut decat datoria, §i locul no-
stru cel adevërat nu . se va insemna dent in
domeniul istoriel §i al nepartinitoarel dreptati,
unde nu vom aye nici amid* pärtinitori, nici
inamici asupritori. Aci mai ades amicii ne stria
läudandu-ne , §i inamicil ne strivesc apasan-
du-ne.
Dumnecleil insd prevecla ca sa dea omului
inteligenta a profita adesea din observatiile mult
ACTIVITATEA ZMIGRATIIINEI 807

vöptoare ale invidiosului decat din amorul cel


orb al amicului.
Salutare §i fratie..
.N. Golescu, Chr. Tell, I. Eliade.
c Paris 1849, D ecembre 15 (27). '

No. XL. Locotenentii .N. Golescu, Tell i Eliade


cdtrd emigr*i dela Brussa i din Turcia.

Dreptate, freitie.
Frat,ilor din Brussa i toatd Turcia,
Solutia chestiunei romane depinde de im-
prejurarile Europa
Fie ce Roman in emigratie a facut cat a
putut i cat s'a priceput pentru causa generala;
suntem ca siguri ca asemenea va face §i de aci
inainte.
Incercarile de a se organisa emigratia in
comitet, din nenorocire nu adusera decat nein-
voiri, ure §i deplorabile desbinari.
Insarcinatf de cea mai mare parte din D-v.
a infati§a i a sustine in numele D-voastre
principiele mi§carii romane, on pe unde ne vom
afla,o alta parte refusa a ne recunoasce, §i,
dupa cum s'a priceput, §i-a luat voea adesea a
808 N. GOLEEIC17, TELL, ELIADE

e§i din faga§u1 ce ni 1-a tras tam. Dumneclet


§tie i timpul va descoperi, dad, prin §tiinta sat
ne§tiinta, daca ca complicl sat ca ratácitl se
sfortara atat a compromite causa §i pe confratil
lor consequentl.
Din observatiile ce am crept de datorie a
le face §i a ye comunica la timp cele intimplate,
e§ira atatea discuii, icane §i sofisme §i se pro-
dusera desbinari §i mal pronuntate, in cat unde
noI, in insarcinarea noastra, am ultat in tot-dea-
una orl-ce afectie i orl-ce antipatil, cautand nu-
mai datoria, in emigraVe vedern ca cu adevërat
se nascura ure personale §i Romanil in esilit
unul pe altul se sfa§ie, urandu-se fanatic.
Fratilor, cand era o tart §i o Europa ce
cauta la dinsa i un popol ce avea instinctul
adevëratelor sale interese, ce ardica glasul co-
lectiv §i imposant §i impunea Were la orl-ce
patime §i invidie, atuncl capil ale§l aveat o san-
cinä respectabila a lmplini, §i cu toate ca in
adevër el nu erat decat cei mai' din urmä §i
cel mal nepregetätorl servI al popolului, insa im-
porta* imprejurarilor, gravitatea serviril, rea-
litatea magistraturel, putea oare cum sa atite
dorinte vane, invidii §i insusl binecuvintate cri-
tice. Cu toate aceste, toate acele patime taceat
aturicl §i era mal multa unire §i pace, cacl era
ORGANISM:LEA EMIGRATIEI 809

temerea de opinia a mai mult de douö milioane


de popol. Acum and vorbele vane §i vage de
capetenii §i sub-capetenii n'au nici o autoritate,
nici un prestigit ; cand Europa nu numai ca nu
se uita la noi, ci inca ne a §i uitat; §i dad, o facem
sa-§i aduca aminte de noi, nu vede decat necon-
secinte; acum cand ori-ce organisare searnana un
joc de copil, plus compromiterea, cand copiii sea-
mana ni§te papu§e sat ni§te oameni ce-§1 aban-
dona, familiele spre a nu puté sat a nu fi lasati a
face nimic ; acum, cand nu e o putere suverana
a unui popol mai presus de toate opiniile ca sa
puie la locul sot ori-ce capacitate §i ori-ce In-
cercare turburatoare §i invidioasa, ; cand causa
tOrel nu mai e priveghiata de mai mult de 4
milioane ochi, aporata de mal mult de 4 mi-
lioane brate, §i ajunse prada unor capete tarclit
ambitioase §i a unor minti credule ; acum, cand
n'are de cine se mai terne o mana de emigratie,
la:La urele pe fata, ambiii1e fara ru§ine, desbi-
narile In amiag.1 i ridicolul sarcastic flageland
atat de neomenos o mtreprindere atat de nobila
§i dreapta, o intreprindere a until popol intreg
batjocorita, parodiata, degenerata de vre-o clece
individe ce n'at sciut nimic crea in viata lor !!! !
causa urelor §i a desbinarilor, vedem ca
nu este alta decat afectia §i stima cu care unil
810 N. GOLESCII, TELL, ELIALE

ne onoarg, Inca §i antipatia §i dispretul cu care


altii aflg de cuviintg a ne recompensa sacrificiu-
rile §i vegherile.
Fie care crede (din cei curati §i credull
insg) Ca serve§te causa cu increderea saü nein-
crederea ce ne-o conservg. Unil cred sail se
obstin a crede ca fiinta noastrg in aceasta jucgrie
de cornitet e in paguba §i in perderea causel,
altil iara cred ca, de vom lipsi nol dintr'insul,
se perde lumea. Prin urrnare disputele §i urele
ajung la culme fart, cuvint §i dintr'o parte §i din
tr'alta. Nu, fratilor, nu credeti ca dacg ne-a
deschis cineva ua §i am fost ascultati, ne-ail
ascultat ca pe ni§te imputernicitl al emigratiei.
Ca sa inceteze dar toate aceste certe ne-
12

folositoare §i sg nu ajungem a ne face de ris,


venim la hotarirea noastra ce-am avut'o Inca
de cand am e§it din tart, §i D-voastrg din Tran-
silvania nu ne-atl läsat a o tine, indatorandu-ne
a ne abandona familiile in mijlocul ororilor ma-
celulul civil ca sg ye servim causa, venim, cli-
cem, la prima otarire §i ye rugam a ne ierta
sa scuturgm de pe nol aceasta sarcina atat de
apesatoare pentru nol §i atat de desbingtoare
intre D-voastra.
I) Cu lepadarea saü tragerea noastrg, simtim

de datorie a vö da un compte-rendu despre cele


ORGANISARE A EMIGRATIEI 811

ce am putut lucra in curs de un an, pe care


11 aläturam aci, §i. dati-ne voie a ye face §i in-
semnärile noastre pe care, ca ni§te mai maturi,
cutezam a le numl §i consiliuri.
Fratilor, de ye este scumpa patria §i causa
el, care nu e numai a D-voastra, nu o sacrifi-
cap' fie care dupa parerea sa. Fiti unitl in prin-
cipiurile proclamate de tail, daca vreti sa lu-
crati in numele terel §i sa ye asculte lumea.
Nu e§iti din linia celor douö salutare principii
ale autonomiel nationale §i suzeranitgii Otomane.
Cine se abate din aceste doue principil, Mra voea
patriei, poate fi abatut, insa pe seama sa, §i
glasul §i opinia sa se isoleaza.
De vë puteti unl cu totii in aceste prin-
cipil, §i prin urmare in toate cele 22 articole ,
de credeti apoi ca se cuvine a ye organisa in
oare care comitet, alegeti-ve cu totii in unire
barbati cunoscuti de opiniile D-voastre de ace-
lea§1 principii, dati-le o programa §i imputerni-
citi-i a lucra dupa dinsa §i a ye representa.
De vedeti ca ye desparte principiele, ca pro-
feseaza unii altele de cele ce a profesat tara,
atunci cel care sunteti hotariti a remane con-
secinti §i fideli Constitutiel despartiti-ve, caci spre
mantuirea causel §i a D-voastra personal este
nevoie a se face douë campuri. Aleaga-§1 atunci
R12 N. GOLESCII, TELL, ELLADE

fie-care camp oamenil sëi s lucreze in nu-


mele sëü. Pentru principie, iara§1 o mai clicem,
ye puteti desparti ; iar a vö imperechia §i a ye
desbina pentru persoane, §i in asemenea timp a
ajunge la ure, pentru c unil vor pe unil i
ali pe aliT, aceasta nu ye este iertat, fratilor,
§i aveti sa dati gret. respuns. Nu distruge ni-
menl biserica, daca nu II place preotul.
Aretati cu degetul pe cel care ye desbina
§i unqi-vë cu totil in acelall crecl politic al pa-
triel, daca vreti a fi al patriel, imprumutati-vë
glasul ei colectiv daca vret1 a vorbi in numele
el. Aveti pacea §i unirea eI daca vreti sa tre-
ceti de adeveratil el fit Ea nu sufere nicl o
schisma, nici un eres in cele 22 articole ale
constitutiunei sale.
Orl cum ye vetl invoi §i orl cum ye vetl
desbina, vö rugam insa, ca la ori-ce fel de ale-
gere sa avet1 bunatatea a ne scoate pe nol
trel ; pentru cä nu mai primim nici o insarci-
nare dela nimeni, afara de aceea ce ne vom irn
pune in§ine dupa datoria ce avem ca Romani,
on unde vom fi.. Asupra acestei salutarie hota-
riff ne vedem nevoiti a ye repeta cu staruire
ca sa, nu ye mai facet): nici o ilusie §i sa mai
contati pe nol a mat primi vre o insarcinare ;
§i determinarea noastra, ye rug= a crede, ca
ORGANIBAREA EMIGRATIEI 813

nu vine din indignaVe ci din dorinta de a vedO


o unire intre D-voastra. Inchipuiti-ve dara ca
nu mai esistam §i alegeti pe cine \Teti afla de
cuviinta.
Ve marturisim cu toate acestea ca, ca Ro-
mani, ca unil ce am fost odatd de atatea off ale§1
de popolul intreg a infati§a §i a sustine dorintele
§i drepturile lui, iar nu esageratil de esaltati ;
ca oameni ce, dupa legalitatea drepturilor törel,
am fost recunoscutt de inalta Poarta a guverna
aceasta tart, ori cand vom ved6 vre-un act atin-
gator de principiul Autonomiel §i al Suzerani-
tatii, il vom combate in numele tërel, ce astacli
are glasul astupat 0 care, cand putea vorbl §i
striga, §1-a pronuntat dorintele 0 drepturile sale
0 §1-a facut alegerea. In nurnele el vom combate
§i strain 0 Roman §i insu§1 pe fratele nostru
consinge, cand vor cuteza a compromite, dege-
nerand causa.
Salutarefratie.
N. Golescu, Chr. Tell, I. Eliacle.
(Paris 15 (27) Decembrie 1849.)
814 BOLLIAC

No. XLI. Cesar Bolliac ccitrei Eliade.


Constantinopole 1849, Decembrie 30.

Domnul meg !

2)0 calomnie noug asupra-Mi mö silesce sg


reclam o esplicatie asupra unei eroare ce ur-
meaza sg fi fost izvorul asteI calomnii. D-nul
Nicolae Alexandrescu, amicul dumi-tale §i al met,
imi spuse Ca intr'o scrisoare a dumi-tale cgtrg
D-na Eliad ar fi alusil asupra unor intriganti
ce §I-ar fi propus sg bage discordia in casa
D-voastrg, scriind 1.611 de sotie cgtra sot, §i Ca
acei intriganti a§ fi eü. Domnul met, dela des-
pgrtirea noastrg §i pang astgqi nu am scris
dumi-tale decat numal o singurg scrisoare, §i
in care nu era nici o vorbg despre D-na Eliad
nici in bine nidf in rëii. Dupg douë scrisori ce
am priimit dela D-ta, in Constantinopole, am
veclut cg acea scrisoare a mea nu a ajuns pang
la D-ta. De unde vine dar astg eroare ? Te rog,
Domnul met, da o deslu§ire, nu mie ci D-nei
Eliad. Familia Eliad §i Tell hill sunt scumpe ca
§i familia Perez, §i le doresc tot ceea ce pot dorl
celei din urmg. De alte protestatil nu am trebu-
intg, cad cu toate mititelele intrigi ale omutilor
LIICRAREA IN TRANBILVANIA 815

peste care me uit ca un gigant peste pigmei,


soil bine ca, amicul meg nu me va gasI in me-
moria sa, de ar strabate-o cat de adanc, un mi-
nut macar fals.
En aI fi norocit aci, cad mi-am putut
vedé nevasta, despre care patru luni de clile
nu am sciut nici de mai traesce, cad o lasasem
in mijlocul anarchiei in Secuimea resculata in
potriva revolutionarilor §i intr'un oral incon-
jurat de tabere gata a-1 da foc ; dar o respun-
dere morala de mare importenta, cad sunt in
joc, onoarea mea §i a mai multor alte persoane
atat ale Imperiului cat i streine ; respundere
care me leaga moralice§te de patru luni in Con-
stantinopole, me apasa, frate, ca §i cand ar fi
tot Stambulul pe grumazil mei. Mai adaoga la
aceasta §i o respundere materiala din care de asi
aye o stare de trei oil mai mare decat
cica ce am, tot nu m'ar puté scapa.
Iarta Domnul meg, daca tocmal acum
,

respund la scrisorile D-tale dela 16 Octombrie


§i 16 Noembrie.
Este mai bine de un an de cand ne-am
despart'it §i numal aste doue scrisori am primit
dela D-ta. Scrisoarea ce mi-al trimis in Transil-
vania a intrat In mana D-nei Eliad, care a des-
chis-o, i dupa ce s'a citit de mai multi, s'a
816 BOLLIAC

gasit Ca prea este rnulta politica intr'insa ca sg


mi se poatg confia. Am audit vorbindu-se de asta
scrisoare, dar nu am vedut-o. Cu toate astea,
dupg luarea Transilvaniel de Unguri §i dupg in-
telegerea ce am avut cu Bern, v'am scris acolo
o lungg scrisoare, in care ye dam relatie de
toate cate proiectam cu dinsul ; ye ceream o
imputernicire a pute lucra langa guvernul un-
guresc in numele emigratiel noastre, §i conjuram
tot ce este militar in emigratia roman sä vie
sa-§1 spele pata in ultima arena in care se mai
lupta libertatea cu tirania. Imi sangera inima
vedend cum se adun din toate parlile luptgtori
de toatg natia, cum se form eaza legioane sub
diferite stindarde §i numai stindardul roman,
numai revoluVa noastrg uitatg cu totul in asta
cruciadg. Timpul nu me ierta ca sä altept res-
punsul D-voastra. Am luat initiativa, am dat o
gazetg spre a esprima dori*le Romanilor, §i am
inceput a trata cu Guvernul pentru formarea
unel legioane romane, §i pentru un ajutor se-
rios spre a ne puté dobendi cele proclamate
cu atata emfaz §i parasite cu atata slabiciune.
Vent §i Bglcescu cu cati-va tineri plini de inima,
§1 m'am socotit norocit cand am vedut cg §i
alp din ai no§tri s'ag mai gandit ca mine. Am
lucrat impreung §1 am isbutit a unl pe Unguri
LIICR AREA IN TRANSILV ANIA 817

cu Romanil ; cu recunoascerea nationalitatil lor,


0 toate acelea pentru care inima fie-caruia Ro-
man trebuea sa tresara §i pentru care am me-
ritat intre fratii no§tri dela Paris numele de tra-
datorl de patrie. Actele autentice insa de lucr--
rile noastre in Ungaria stall, §i ne vor disculpa,
cand vom socotl ca trebue sa ne dam o socoteala.
In tara noastra hotariram, ca nu trebue sa
ne batem, dupa ce mai intaiii chemaram la arme
0 ne armaram §i nol de sus pana jos. In Italia
gasiram ca prea este departe sa mergem, ca, ni
se race§te culhul, 0 cg, n'avern treaba cu din§ii,
de§i in timp de pace ii numeam frati, de§i causa
era .aceea0 ; in Ungaria, ca este in potriva na-
tionalitätilor, politica nu iartä; 0 ne siliram in
sfar§it printr'o mie de sofisme §i pretexte sa ne
scuzam chiar in ochil no§tri de o poltronerie
continua ce faca sa ne treacä toate prilejile cele
frumoase, fara ca macar o sabie romana sä poata
luci In vre-o lupta pentru libertate ; Mra sa
vedem §i stindardul revolutiei noastre fiuturand
intr'un camp ; fall ca un singur Roman sa dea
un semn de credinta in cele ce a jurat. Revolutia
noastra pefi §i se §terse ca §i cand n'ar fi fost,
fara sa ne lase un suvenir macar glorios, fara
sa infrumuseteze o pagina a istoriei noastre; fan,
sa ne lase macar un nume maI mult pe cerul
Amintiri Ghica. 27,641. 52
818 BOLLIAC

patriei. Cel puOn cat ne-a läsat revolupa dela


8 2o, cu toate cd biata ord pläti destul de scump
si astä jucdrie copildreascd a noastrd de an. Nu
are clreptate Tarul in manifestul lui ? N'au drep-
tate Turcii i cele-lalte naPi sd ne nesocoteascd ?
N'au dreptate ciocoii ca sa ricld de noi ? S,i de
unde toate astea ? Din sldbiciunea guvernului re-
vo14onar.
Aucl vorbindu-se de emigrafia polond, ita-
Hand, germand ; de emigra0a romdnd nici o vorbd.
Dece mii emigrati romani radcesc pe marginile
Dundrii pand in Marea neagrd ; nici o organis4e,
nici o chibzuire pentru o lume ce am impins'o in
nenorociri. Toate emigraPe se organiseazd; Ii
dail 'nano., se coloniseazd ; emigratia romand. cer-
seste prin orase si sate, si noi ne certdm, precum
gild i D-ta, te j5rofz la mir, ne calomnidrn prin
circulare date peste emigra0 ca bulele Papei peste
Catolici si care nu fac decat sà. ne divize, sã
ne paraliseze si mai mult de cea ce suntem, si
sa ne facd uriciosi si flOU i streinilor.
Este un an de cand sunte0 in Paris, a0
fost in Londra, care este partida ce ai fácut in Ca-
mere ? ce jurnaluri aci interesat la causa noastra. ?
Ce instruccii ai mijlocit ambasadorului engles
frances de aci pentru nenorocita noastral 0ra. ?
In ce relatii ne-a0 pus cu emigr4i1e cele-lalte ?
ARTIRNEA EMIGRATIEI
819

Ce suntem pregatiO a face la o declaratie de


räsboiii ? Sta-vom tot ca in rdsboiul Ungariei ? Ce
a0 cerut dela Poarta pentru emigra0 rom5,ni ?
and ne-am desparOt dela Cronstadt, am insem-
nat D. Tell §i D-le patru lucruri ce erau atunci
de fdcut : unirea Ungurilor cu Romanii, credit de
bani, credit de arme, si nici unul din doi sa nu
meargd in Constantinopole. Despre nici una din
trei nu am veclut nimic si cea din urmd s'a acut
in contra, numai ca sa ne fe§telim si in emigratie
inaintea ingracilor ce ne prostitue la ori-ce ca-
pi-kill al ciocoilor, la oH-ce cerere de muscdlas.
Grizoti, emigratul grec, onorat aci, are numai pe
persoana lui clece mii de lei pe luna.. Iiibescu
are ddruite palate si milioane si poarta. insemnele
Domniei la oH-ce ceremonie, pentru ca a fost rus.
Fratele se'il , mai muscal deck dinsul, s'a bu-
curat aici nu numai de onoarea cerutd la .inve-
stitura Domneascd, ci si de intimitdti si de toate
semnele de stimd si de amicie. Cantacuzin, un biet
caimacamas, numit de Duhamel in ordia turceascd
lard nici o formd ; pe Iânga cea ce a furat in
caimacamie, i-a mai acut o gratificacie de dou'e-
cleci si cinci mii galbeni ; si D-voastral, cu toate
titlurile ce ar fi trebuit sd aveci la Poartä, nu ye
lasã sä punqi nici piciorul pe uscat si ye trimite
820 BOLLI AC

ate un biet bac§i§ de slugd. Pentru ce toate


astea ? Pentru cd nu §ti0 sd imposati.
c Nu gAndi cä aste adevéruri aspre vin din
vre o vra§ma§ie. Câmpul Ebert*, clubul rege-
neratiei, popolul suveran §i espatriatul i0 au dat
dovecli de sentimentele mele, §i cred cd causa
de vrd§md§ie nu poate fi la mijloc. Despre intri-
gile ce-mi scrii nu-0 respund nimic, cad mi se
pare o copildrie lungd dela inceput §i pkid la
sfar§it.
c Te am admirat in taicil nostru §i sunt man-
dru de cate ori imi arunc ochii pe bro§ura ce
mi-ai trimis. Este toatd prea bine, §i a§tept cu
nerabdare continua0a. Paze§te-te sa nu pui ceva
pete peste emigrati ; crede cä nu este nimeni
din cei ce-0 inchipuesci träddtori de patrie.
ca din parte-mi, ca Roman emigrat, sunt
foarte recunoscdtor lui Ghica : I) pentru cd a fost
singuiul roman ce a mi§cat din afard ca sd ne
folosim cu ceva din rdsboiul Ungariei ; 2) pentru
O., prin meritele lui personale, cunoscirqe, ca-
pacitate §i stare, a putut sd-§i creeze aci o p0-
si0e, sä se pue in relatie cu tot ce este mai emi-
nent §i joacd o rold astdcli in Constantinopole,
§i sa. fie o casd de emigrat roman in care sd se
vadd adesea carta de visitd a lui Canning, Au-
pick §. c. 1., §i al 3-lea pentru cd lucreazd ne-
DESPRE EMIGRATI 821

contenit cli §i noapte ; positia §i creditul ce §i-a


creat poate da o greutate lucrdrilor lui, §i toate
aste lucrdri sunt pentru fericirea patriei mele, pe
care a§i dori s'o véd, insä tot cu coloarea cu
care am e§it dintr'insa §i nu §i cu chipul cu care
am eit, §i me mir cum §i pe D-ta aceste cali-
tati §i merite ale lui, cum de nu te-a indemnat
la o prietenie §i stimd. Nu crede cá cu acestea
voesc sd neg talentele §i meritele altora, dar este
vorbd de oameni ce pot lucra in circonstantele
de astddi.
cA§tept cu nerdbdare minutul cand sa pociu
veni a ye inbrdtio§a. acolo. Doresc pe Tell din
suflet §i a§i dori sal nu moard la duel ca sa.-1
pocid ave eü secondant la o pricind ce o sa am
la Paris. Dar Stefan, sfântul 5tefan, ce face ? Me
gandesc cu drag la dinsul ; el a e§it ca un mar-
garitar fãrä pata din toata revolutia. Ce sunt aste
comiteturi §i para-comiteturi, ce tot faceti pe acolo?
comisii §. c. 1. Sa lucrdm cu totii, frate, la cea
ce putem, §i sa nu mai tot ambitiondm a ne face
mai mari peste cei mai mici §i sä ne mai facem
de risul ciocoilor. Am fostdrd tari §i mari §i tot
nu am fdcut nimic. Afara. de N. Balcescu §i Ion
Ghica, care §i-a dat demisia, ell nu ved pe nici
unul, din cei ce s'ati ales acum, capabil a fi in-
622 BOLLIAC

tr'un comitet. Maghierul este bun, insa bun pen-


tru altele; si Roset nu poate fi priimit in nimic,
pAna mai intâill nu-si va da socoteala : Cum ne
a scapat din mânà portofoliul Bibescului ? Curn
s'a dat Bibescului dela acelor trei tineri calom-
nia0 cä ar fi tras in el? §. c. 1. Se alcatuise si la
Brussa un comitet in care erai D-ta, Ghica, BAT-
cescu, Arapila §i eü. Eu insã nu am priimit pen-
tru Ca nu me simc capabil a fi acolo. Am propus
in locu-mi pe 5tefan, cu toate Ca nu sunt nici de
cum de parere sã fie un comitet dupa cAte in-
trigi am veglut.
eSpune D-nului Tell, ca am platit din ve-
nitul mosiei mele, clece mii de lei marchitanului ce
a adus oelele. Nu este a§a cä asta paguba mi
s'a pricinuit din slabiciunea Locotenenei ? Iata
pentru ce am cerut doue sute galbeni la Bra-
sov, si D-voastra ad facut asa cum sa.. nu mi
se dea nimic.
cImbrali§eazd in locu-mi pe Plesoianu si spu-
ne-i sa invee carte multd militard, ca sä merite
epoletele ce i-a pus revolu0a. Acum nu o sä mai
fie vorba de cruce, o sa fie de sabie, daca, o fi
sd mai fie.
(Te salut, caci am vre o doue scrisori pe
masä care-mi crincind ca doi ghicli, tot rendul
reclamà singe si aur. Scrie, te rog, Cocoani Ma-
STEFAN GOLESCIT 823

riti cine a fost acei intriganti ce ti-au scris reu


de dumnea-ei.
e Salutare si fratie.
.Cesar Bolliak..

No. LXXIV. Stefan Golescu cdfrd Ion Ghica.


cParis le 17 Janvier 1850.

e Monsieur,

e Votre lettre en date du 15 Décembre, je


viens de la recevoir au moment meme oil j'allais
fermer ma lettre pour mes freres de Broussa. Je
m'empresse de vous exprirner ma reconnaissance
pour l'obligeance que vous avez de me donner
des details circonstancies sur le depart de ma
mere de Constantinople. En effet j'étais tres in-
quiet de son silence sur son depart de Constan-
tinople, mais depuis j'ai rep de ses nouvelles de
Golesti et de Bucarest. D'abord, elle a éte tres
bien regue par Mr. Stirbey, grace a la lettre de
Rechid Pacha pour Omer Pacha ; mais plus tard
Mr. Liiders, voulant probablement faire sentir qu'il
etait une autorité au dessus meme du Ministere
Ottoman, par une note adressée a Mr. Stirbey
il a fait signifier a ma mere que dans trois jours
824 STEFAN GOLESCII

elle eut a quitter la capitale sans pouvoir y re-


tourner. La Russie veut nous humilier, mais elle
n'y parviendra jamais, car jamais nous ne con-
sentirons a nous adresser a elle pour solliciter
ni pardon ni faveur. Si ma mere avait rendu vi-
site a Liiders, nul doute qu'elle aurait pu séjour-
ner a Bucarest, ainsi que Mr. Stirbey le lui avait
declare la premiere fois, quoique l'intention de
ma mere ne filt pas de prolonger son séjour dans
la capitale, qu'autant qu'elle aurait besoin pour
arranger certaines affaires de famille. Je plains
cependant Mr. Stirbey qui, dans sa pusilanimité,
n'a pas cru pouvoir se servir du pretexte de la
recommandation du Grand Vizir pour repondre a
Mr. Liiders que les fils pouvaient etre coupables
de rebellion, sans que pour cela leur mere en
fut complice et par consequent passible des ri-
gueurs qu'on ne saurait exercer raisonnablement
que contre ses fils. Le paquet de mon frere Ale-
xandre je l'ai rep, et je vous en remercie en
vous priant de vouloir bien lui envoyer la lettre
ci incluse. Ici on a rep des nouvelles de Mol-
davie qui annoncent qu'un grand nombre de trou-
pes russes viennent de pénetrer en Moldavie ; a ce
qu'il parait decidement on veut en finir avec la
guerre au printemps. Dieu veuille que cette even-
tualité se realise, c'est tout ce qui peut nous ar-
ACTIIINEA RIISEAEICA 825

river de plus heureux, si je ne me trompe ; car


une paix avec de nouvelles concessions ne sau-
rait que nous etre fatale. Le Nafiolion, journal
de l'Elysée Bourbon, nouvellement créé, donne
la nouvelle que la Porte, pour couper court a la
question des provinces Moldo-Valaques, est deci-
dee a les declarer independantes, en les plagant
sous le protectorat immediat de quatre Puissances
de l'Europe. Y a-t-il quelque chose de vrai dans
cette nouvelle ?
Veuillez presenter mes respects a M-me
Ghica et agréer pour .vous mes amities.
c Votre dévoué

gSlefiltan Golesco..
veo. e2v-4,,c
NI.; -04s_eft) rtglteW):;11-4
44e-494-14c2iP4r-

XIII.

Intrigile si calomniile lui Eliad si ale colegi-


lor sei, indemnase pe unii din nol pana a nu mai
voi sd se amestece in afacerile emigra0ai si chiar
a cauta a se apera cu condeiul. Dail aci estract
de epistola cleschisa adresata D-lor Eliad si Tell
de C. A. Rosetti, ca respuns la acusdrile §i po-
nosurile ce i se aducea de ace§ti doi Domni. A-
ceasta epistold a fost autografiata chiar de mama
autorului ei.
In cat pentru mine, dupa ce alergasem in-
destul pentru a face ca soartea depnuOor sd fie
cat mai putin aspra, dupa ce am mijlocit elibe-
rarea mai multora si formarea corpului de ingineri
de §osele ai vialetului Hudaverdighiarului, corn-
pus numai de tineri români, le-arn declarat ca nu
mai voesc sd me amestec sail sã me mai ocup
cu afacerile lor, aceasta in speranta ca se va pune
printr'aceasta o stavila clevetirilor si clevetitorilor.
C. A. BOSETTI 827

No. LXII. C. A. Rose la cdtrei Eliade 47. Tell.

Domnilor Eliade 4-i Tell.

iDomnilor,
eSunt 16 luni de and nu incetaci i i

noapte, prin grai §i prin scris, in fad §i in spate,


sa m'ataca0, sä. me insu1ta0, numindu-mé intrigant,
perfid §i trAddtor, §i sciti cà mi-am invelit capul
cu suferintele patriei, cu cur4enia cugetului, cu
dignitatea de om §i datoria mea de roman, pre-
cum §i-1 inve1e§te arabu CU mantia sa pand ce
trece vintul Simun, §i am a§teptat se vi s'aline
mania ca sa vedeci adevérul. Dar. se vede cd pa-
timile omului sunt mai turbate deal chiar Si-
munu, cad in loc de pace, atacurile cresc din cli
in cli, intinclendu-se mai peste to0 emigra0.

Am täcut in sfir§it, pentru ca aparânclu-mè incepe


lupta §i sunt silit se ye lovesc. D-tale, d-le Eliad,
ii vine lesne, fiind pucini, foarte putini cei ce, tre-
cend pe langd d-ta, scapard neatin§1 in curs de
zo de ani, de and ti-ai pus toatä inima, toata
activitatea, toatd viata a te deprinde, a te per-
fec;iona intru aceasta
828 C. A. BOSETTI

M'acusaci :
e t. De trddator al Patriei;
e 2. de satelit al Rusiei ;
e 3. de inimic al Imperiului Otoman ;
.4. de réa-voitor al Guvernului ;
.5. ca. noi mâncardm banii Statului ;
a6. ca noi nu facurdm §i nu facem nimic
pentru Patrie, §i voi totul;
e 7. cá e§iram din programa revoluciei §i din
voirqele poporului ;
e8. cä compromitem i ridiculam causa noa-
stra in strdinAtate
tScii bine (D-le Tell) cd inaintea revo-
146' ti-am is ca n'am incredere in D-1 Eliade,
banuindu-1 d'un caracter foarte slab §i §ovaitor ;
D-ta ai incuragiat temerea mea , neaperându-1
nici cum
e Am protestat, fiind-cd nu-i ertat unui Guvern
sa scoale in picioare o§tirea §i sd sperie lumea,
pe o simpla parola §optitá la urechie. V'am ois
de multe .on cã Guvernul ocolit de soldaci este
un Guvern de opresie, ca armele noastre trebue
sá fie dreptatea §i populul ; §i de the ori vedeam
pe D-1 Eliade ocolit d'o guardie de Armeni (fiind-
cd la noi nu se pseail Elvetiani), de ca.te ori me
urcam pe treptele Palatului §i vedeam solda0i ca
in tabard de resbel, mi se inchidea inima, cad
DESPRE ELIADE ql TELL 829

vedeam un Guvern slab, fricos, ce se pregdtea a


bate poporul cu arme §i inirnicii cu crucea, §i
carele voia se de§arte armele soldatilor români
in inimile poporului roman, ca sd-1 deprinda a
tdce de fricd sail a face Lresbele civile ; dovadd
cd indatd ce armia otomanä veni la barierd ai
gonit sold* de langa D-ta, rémaind singur in
palat, cand in capitald dornnea §i prdda streinul ;
§i strdlucitu-ti confrate, D-1 Eliade, licentiind gu-
ardia sa §i desbracandu-se de mantia Mihaileana,
s'ascunse in casele strdinilor. ..
(5'apoi, Domnilor, de voiti ca negre§it sa.
ne condamnam dupe amicii no§tri, de §i este
foarte nedrept, eü unul primesc, fiind-ca cei ce
me onoard cu amicitia lor, sunt dintre barba0i
cei mai virtuo§i, dintre Românii cei mai adeve-
rati. Dar ce yeti dice voi, ce pand in virsta a-
ceasta nu v'a ertat ceru s'aveti nici unul ? Ce
vel cjice, D-le Eliad, cand din intimplare s'ar
dovedi Ca vr'un corespondent intim, sail vre-o
rudd d'aproape a dumi-tale, s'ar dovedi, unul ca
este spion §i cel-alalt fur de bani adunati cu nume
strain! Ce vei çlice, cand iti voi dovedi cä pana
in virsta aceasta, in nici o casä de muscal, mai
la nici .una de boer, la nici o visita nici bal n'arn
intrat ; §i nu numai cugetul, dar nici tdlpile pi-
cioarelor mele nu sunt tävälite de praful caselor
830 C. A. ROSETTI

lor ; când D-ta, nu este nici un consul rusesc,


nici un guvern, nici un boer, cu care n'ai fost in
intimitate? Pentru aceasta eu nu te numesc tra.-
ddtor, dar te intreb cu ce drept D-ta, carele nu
numai atat, ci Inca ai luat gratificatii, ranguri,
slujbe, decoratii dela toate guvernele . . . . fu§i
in toate partidele, §1 amicul tutulor printilor, e§ti
subt umbrar de ori-ce banuiald, §i eü, carele nu
numai c'am luat nimic, ci 'Inca am refusat slujbe
dela princele Bibescu, eü carele am refusat banii
ce-mi da ca sa viu in Paris, caci ti-aduci aminte?
veni§i singur D-ta la mine , vesel , vesel dela
masa printului, unde, intre noi vorbind, chemat
fiind n'am venit, §i-mi facu§i buna-vestire cã Maria
Sa doresce sa me' cunoasca §i sA-mi dea bani a
e merge la Paris,. Eu, carele drept oda facui o
plângere intitulatà ePlapama mea, sunt, suntem
mai espu§i deck D-ta la oH-ce clefetire de sa-
teliti rusesci ; când gratificatiile noastre, ale D-lor
Balcescu, Ghica, §i-a altora, inca fura esiliuri, per-
secutii §i inchisori? Pentru merite eU cu cel putin
ca §'ale dumi-tale, §i lumea scie cà. princele
Bibescu gasea versurile mele cele proaste mai
frumoase deck poesiile dumi-tale. De ce numai
D-ta aveai voie sa publici un jurnal §i eiinu ? §i
de ce dici ca. sunt inimicul Turcilor, când nu eu
ci D-ta ai facut ode armiilor rusesci, §i ai is
DESPRE ELIADE tr TELL 831

Ca Nicolae este parintele, liberatorul nostru cre-


stin i icoana lui Dumnecleti ?
eParinte al nationalitatii, amic al Otomani-
lor i inimicul Rusilor, de ce ai facut o oda la
2 Septembre? i fi-vorri noi culpabili de ne vom
devua Rusiei i vom striga cu invefatorul nostru :
Crucea iard,s1 lumineazd
< Pe vechiul seii drag pamint,
Semiluna s' infrunteazd
Aproape d' al sed mormint.
«Crestinul iari!c1 trdeste
«In locul cel pdmintesc
Ismail fricos grdbeste
«In pustiul arapesc.

.5i cred, Domnule, cd me vei erta de nu


citez alte strofe mult mai frumoase sciind cd
,

n'am nici operile nici sublimu-ci Curler. Trimi-


te-mi-le i me indalorez a gasi pe toatä foaea
câte o oda pentru Muscali saU pentru boerii cei
mai tradatori, in contra drepturilor noastre, si de-
fdimatoare pentru Imperiul Otoman. Trimite-mi
Curierul §i voi dovedi ca ne depravai in toate
felurile, i adesea ne gliceai, ca profesorul dumi-
tale Machiavel, sà. adorani stapanirea cad este
foarte buna fiind-ca princele trebue sä verse pe
populi tot reul de odata, lasand sa cacla binele
picaturg cu picdtura .
832 C. A. ROBETTI

(Mai spune-mi incd, apostol al libertdtii §i al


autonomiei noastre, de ce când te-ai certat cu cen-
sorul ai scris cã a lasat a se tipdri poesiile D-lui
Alexandrescu tce ataca. drepturile CurOor suze-
trane §i protectrice, ce aü drepturi nehig-dduite
tin ara noastra ?,
.5i in sfir§it, D-ta ce ici, färd cea mai mica
dovadd, cã complotarn sa te arunc dupe tron;
când populul era adunat in curte cerend Regu-
lamentul sd-1 arda ,si nu voiai sei-1 dai, spune-mi
cum si-ar fi mers de e§iarn la fereastrd §i, arun-
când Oda dumi-lale la Regulament, cliceam:
cReforma dreaptel in veci trAiascä,

Ca om privat ai binevoit a lua, in ajunul


revoluOei, din banii no§tri, ca sa.-0 cumperi un
po§talion §i sä plate§ti lucraorilor tipografiei :

200 Galbn
dela guvernul provisoriii . . 600
ca ministru al instrucciei peste zoo
Afard din banii ce platirdm pentru hrana
voastra. in Craiova §i in Bucuresci, §i peste 200 #
pentru 2 träsuri ce avegi pentru voi numai, afard
din 20,000 de sfanOhi ce luardti dela D. C. Bah
cescu, afard §i din 2,000 # ai mei, ai no§tri, ce
re'maserd la D. Tell. 5'acum iatd. 15 luni de cand
DESPEE ELUDE rir TELL 833

petreceti in calatorii lard de nid n scop, nid


folos, petreceri, teatre etc., cheltuind din banii
acestia si din alte contributii indirecte
Vedi dar, cd nu numai n'ai perdut nimic, ci pen-
tru D-ta, pentru voi, revolut'ia a fost o adeveratd
cchiverniseald,, cheltuind si acum chiar, pentru
pläceri trupescica se dantuiti, cum dice D-1 Mi-
chelet, tpe mormintele Italie', ale Ungariei si ale
gRomaniei, economiile unor tineri patrioti esilati,
ce sunt silifi sã i le dea, pentru cd. le-ai dis :
,Eram holdrili sd nu ne mai amestecdm in ni-
emic, dar pe condiga et a fi primim tot:
(nu o mu de frand, ci chiar unul de ne ati fi
etrdmis, se schimbd si rolld ,si langagiul.,
cAstfel dar, patrioti generosi, de nu se ga-
seail acei Romani devuati, ca se v'e plateasca,
erati gata se lasati patria se piara fara se-i dati
ajutor ? Cad negresit, de primiti sarcina i dina-
riul unor prisonieri, ye sirntiti capabili. Pe ce legi,
pe ce morald, ye rezemati, cand diceti ca p'un
franc chiar se schirnba i rolul i langagiul unui
Roman? *i fi-vom noi culpabili de am dice p'acest
temeiii, cã rolul si langagiul vostru a fost reac-
tionar, fiind-ca nu ye lasaram se fiti p1atii cu
lista civilä a princelui ? Pe ce legi, pe ce moralã
ye rezemati cand diceti ca numai cu conditia d'a
fi platici, primiti tot? A! de vor fi esistand ase-
Amintiri Ghica 27,641 6a
834 C. A. ItOSETTI

menea legi, cel putin nu sunt române, cad Ro-


mânul ye dice prin antica sa baladd, ca. voe§te:
4Voinici groO la ceafa'
a Voinici fdrA leafg.

....tIncriminaOile cresc §i se intind astfel, incAt imi


vine a crede cá a0 hotärit a nu ye odini pAna
ce nu yeti ucide pe toci cei ce nu voesc a ye
crede de profqi. 5i munca va fi grea, domnilor,
caci ve'd cà remaseraci numai cind in Paris (find-
ca. cei din Paris au durerea d'a vedea cum traici
§i ce facet° §i cealalta lume cu toate cã ye
numirä0 cdatatori de libertati,, spuindu-ne ca. efii-
ecaretti in mijlocul nostru cu libertatea, cu m5.-
4 nile §i vemintele albe ca insu§i ve§mintele li-
e bert4ii române, ; cu toate ca cliserati sa ne in-
chinam la voi, ascultand intru toate (pe cei ce
cDumn4ezi ii insuflaz §i te numi§i cArhanghelu
persist a crede ca sunte0 oameni ca
eMihai1,(1),
toci oamenii, ba Inca cu multe slabiciuni §i pa-
timi omene§ti.
(5i ca se vedem de ail sail nu dreptate,
spune-mi, D-le Eliade, D-ta ce ai preten0a sa te
adora.m, D-ta ce e§ti acum &boy de ani, de §ti-

i) Vestt Afonitorul.
DESPEE ELIADE yx TELL 835

in0. §1 de geniii, ce al facut §1 ce ai organisat


inaintea revolupei, mai cu seamd and D-ta nu
mai aveai glas, cad aveal un jurnal §i eral cu-
noscut de tóta lumea cititoare? PAnd atunci insd
dd-mi voie seii mai spui eii, cd putin inaintea re-
voluOei al fdcut o odd censorului §i ministru
K. Filipescu, care-le nu m'a lasat se serif' nici
ca este zapada §i fig in Rusia, silindu-te sä ne
faci a crede cä censura la noi este mai liberald
deck in Frana chiar.
c Acum ca-ci vecluram propaganda jurnalului,
spune-rni careli-a fost propaganda prin grai §i actie?
Nu me duc mai departe, pe când formaram nol
Societatea literard, careia lacendu-i concurenta te
sileai s'o sugrumi din fa§d incd, ci se incepem din
anul din urmd. Unde erai pe când to;i cki ne
scii §i ne calomniezi, ne adunam spre a forma
o societate pentru teatru, alta pentru a pad fie-
care un tribut potrivit cu venitul seil, alta pentru
a improprietdri pe sätean ? 5i dupe revolutia Fran-
ei, unde erai pe and incepuram a forma pro-
iectul pentru revoluOe? Unde erai când indata
dupa revolutia Vienel eram gata O. ne sculdm, §i
numai neunirea unora din confrati fu pricina in-
tdrclierii ? Unde erai pe and D-nii Golesci, cu
mergerea lor la mo§ie, cu propunerea ce lacurd
satenilor, opunerea ce le fdcii guvernul §1 dispu-
836 C. A. ROSE=

tele lor cu Prince le, semanau ideile libertdtii si ale


revolutiei ? Unde erai pe cand casele noastre,
ocolite de politie, strigau popolului cscoald-te §i
ajutd pe cei ce veghiazd politia, caci ei negre§it
ducreaza pentru tine?, Unde erai pe arid Vilara
clicea lui Golescu §i N. Bdlcescu, se nu mai vie la
mine, §i ei respundeau: cd'aci ne ducem d'a drep-
tul? Unde erai pe când discutam cu Princele re-.
volutia, §i me amerinta cu temnita, clicendu-mi c'am
tpus lumea in picioare si spaima in inimile boeri-
dor) ? $i toate acestea intr'o said publica, de unde
cuvintele revolutie etc., intrard in tirechile a una
sutá functionari §i privitori, ca se intre apoi prin-
tr'en§ii in inimile a altor sute de oameni ; cad
nimeni nu-mi va putea tagAdui cd intr'o capitald,
unde nu erati profesori, tribune si jurnale, unde
nu era nici o societate secreta, o mare parte de
propaganda s'a fdcut prin adundrile noastre ce
se facurd publice si puternice prin paza si per-
secutia poliiei. Unde erai pe când toti se espu-
neail intinclend propaganda? Unde erai pe când
D-1 Boliac, ce este mai sarac deck D-ta, propunea
mica sa argintarie, §i noi, vinclend si amanetând
stdrile noastre, hotdrirdm se facem revolutia?
EU unul nu te-am veclut, nu te-am simiit
pe nicairi; si pand imi vei dovedi cd fdceai ceva
mai bine, dd-mi voe a-ti spune cã insuflai spaima
DESPRE ELIADE 9I TELL
837

in inimile unora, frica intr'ale altora, §i te intoarceai


imprejurul unor idei vage §i aro. §ir, in care,
multumitá caracterului celui slab ce ai, te ai fi
aflat Inca incurcat, daea D-nii Golesci §i Boliac
nu te aruncau in mijlocul nostru
Spune-mi oare, ca membru al guvernului
ce reformd facu§i saü propuse§i? nimic, n'ai avut
nici un plan, nici o idee limpede decat acea a
§i prin urmare n'ai avut nici amor, cad
fricei ;
amorul este mai tare §i mai durabil deck frica.
N'ai fost nici pentru resbel, nici pentru pace, nici
pentru nici contra revol4ei, nici Turc, nici Mus-
cal, nici Roman. 5i, ca se-'ci do vedesc cd vorbesc
numai despre cele ce pot dovedi , te invit la
discuPe
cAm voit reinvierea na0onalit4i, redobah-
dind intreg mare §i neatins dreptul nostru de au-
tonomie, tindend Sublimei Porli o mana. frateasca
§i primind a-i plati tributul de recunoscinta pentru
ajutorul ce va fi datoare se ni-1 dea ori cand II
vom cere; iar de nu va voi s'o silim se primeasca
dreptele noastre cereri ce sunt in interesul ei ca
§i intr'al nostru; §i subt osanda de tradatori cdtre
patrie §i care imperiul Otoman, chiar s'a clis cd
trebue se silirn Turcia, sciind cd de refusa, pricina
este cä nu se increde in puterea noastra, nesciind
catä via0. §i vigoare este in populu roman. Si
838 C. A. 33.08ETTI

fiind-ca toti, cu D-ta impreund, voirdm astfel, ho-


tarirdm, de vom fi atacaci de ori-cine se ne tra-
gem pe munO, 300 mdcar de vom fi, §i se inem
lupta pand ce nactile streine ne vor ajuta ; de nu
se perim cu armele in mâna ca se dam n4ei
intAia leccie de libertate, §i lumei intaia dovadd
cd tot mai esistdm, silind'o a adaoga o nationa-
litate mai mult in cdlindarul european.
t Am voit se ne unim cu Moldavia, se fim
un singur trup, precum suntem un singur suflet ;
§1 se suflam impregiuru-ne, cu toatd puterea unei
natii june, spiritul revolutionar, deschidend bracele
la ori-ce element nacional va invia prin suflarea
noastra
t A Domnilor ! in loc d'a judeca pe cei-lal0
dupe faptele voastre §i a clice cd nu facem nimic
pentru patrie, n'ar fi mai demn pentru voi, capi
§i datatori de libertate, ca cu faptele cele bune
§i cuvintele voastre cele fr4e§ti se aprindqi in
noi patriotismu, se ne indemna;i, se ne silici chiar
a ne implini datoria, in loc d'a ne da tristul drept
se ye dicem in gura mare, luand de martori pe
tov emigracii din Paris, ca nu numai n'aci incer-
cercat'o nici odatc 1 , §i ca. v'ati §i indaratnicit,
de cate ori noi ereticii v'am chemat la fra4ie, la
conlucrare, fugind totdeauna numai voi doi de oil-
ce adunare de Români, chiar §i literara, a§a ca
DESPRE ELIADE qi TELL 839

curn aerul ce respiraii compatrio0i vo§tri ar fi


mai pernicios pentru sfintenia voastrd deck nu
fu la Iafa pentru viata lui Napoleon suflarea cea
ciumoasd a soldatilor ; n'ar fi fost mai bine §i
nu erati datori chiar ca toti bdrbatii cei virtuo§i,
se ye apropiati de noi cei pacdto§i, se ne intin-
deti mâna §i se ne ridicati pAnd la voi ? Cad
ori-cine poate mdrturisi, cd cei cu desdver§ire per-
fecti n'afi trebuinta de nici un ajutor, de nici un
preceptor, nici chiar de locotenenta de Domn.
N'ar fi fost mai profitabil pentru noi §i pentru
voi se nu me siliti prin calomniele voastre se
ye dovedesc, cd §i dupa ce junghiardti revolutia
§1 plecarati din taxa., nu numai cd nu fdcurdti ni-
mie, ci ca omul cel vechiii suflarati discordia in
familia cea sacrã a emigratilor, silindu-ne a anula
§i-a impedica ori-ce lucrare a noastrd ?
(Dar fiind-cd nu voiti a face cum e bine,
veniti, Domnilor, se ye dovedesc cd dela 13/25
Septembrie §i pAnd acum, voi numai nu lucrati
nimic, voi numai furdti inimicii Imperiului Otoman,
voi numai e§irdti din vointele natiei, voi numai
calomniardti revolutia §i ridiculardti emigratia. . .
c Acum spuneti §i vol in ce intrebuintarati
aceste 6 luni dela e§ire-ve din card pând la so-
sire-ve in Paris ? In speculatii de bani, interese
personale, intrigi, poltronerii §i calomnii, cum
840 a. A. ROSETTI

spuneti voi singuri iar nu ezi. Caci mi s'a dat


tot mie s'arat oamenilor Ca voi si numai voi sin-
guri ati sciut se ne spuneti cine sunteti.
rDi, D. Eliad, da-ne socoteala de tot ce al
facut ; orn cu genii", mare politic, inspirat al Dom-
nulul, primul si etern locotenent. Vorbesce, Ii
daii parola D. Eliad : Vqend cã sunt multi
cclin noi ce aveaii ce sit mdnance, ne chibzuirtim
fdcurdm o subscriptie care ne dete 220 # de
(la eel ce aveazi mai mull 4-1'4 impdrtirdm la
feel ce n' avead, faci s'a märginit luerarea noastri,
quid ne avand eel lucre n Bralcm. Apoi eel de a-
mcolo, ne find in corespondentd cu cei de aid,
cne,a dis : duceti-vi amendoi, In/e/egefi-v i cu D.
N. Golescu, penlru cd" noi vrem sit tinem ,rirul
revolutiei, >ci lad cate 250 # de om : lucratI crn
deplintt putero
t. , . . Plecardm dar ci venirdm la Franc-
(fort sd vorbim cu Maiorescu, de undo aveam In
gaud se Wain eárt1 de recomandatie, se venim apoi
min Paris, din Paris la Londra, ,s' apoi se mer-
egem in Tarigrad, CaCi seiind Poarta slabä, voiam
cmai antaiti ca din Paris saii din Londra se ne
casigurdm cel putin de protectia unui ambasador.
cGdsirdm ei pe Iablowski, ne spuse cit s' a feicut
cdoue parade: una Eliad, alla Golescu una ca se
ginchine tam Austria' pi alta Turciei, scire ce ne
DESPRE ELIADE IF TELL 841

<a desplacut forte mull, cdd Czaika scria cd a-


(ceastd scire este resfidndild in Constantinopol.
Nol dar voim s'ardtdm opiniile noastre qi dicem
<sazi sd se continueze revolutia, fdcendu.se cum a
üs cei din Brafov, ori sd se facd un comilet
icentral, cum veci cd se cere, sazi pate cd unii
gsdlui find de noi sate' avênd griefuri, socotesc
gni fioale fie-care sei fie slobod ori se continlieze
ou nol sat. nu, (/)
A ! de voiO ca in adevér sa ye priimim
de oarneni cu geniü i politici eminen0, de Ro-
mâni chiar; apol nici o torturd nu este de ajuns
se ye pedepseascd cd nu ve4ur4i resbelul ce se
pregatea inaintea ochilor vostri, cd nu arètard0
Românilor calea pe care trebue se meargd, §i
Ungurilor politica cea adevératd, publiand pe
toatä diva un jurnal i alte brosuri (ce le-a0 fi
putut introduce si in ard, cu miile de sfa4hi
ce aveati), si prin care de nu isbute4 a opri
vdrsdrile de sAnge, máceläriile, arderile si peirea
ce veni ; de nu isbutea0 a face o unire mare si
adevératal care ar fi scdpat si Ungaria i Rom5.-
nia, cel putin ardtand Românilor cine furd, cine
sunt i ce fel trebue se fie, ardtându-le misia lor
§i dovedindu-le ca. nu vom fi liberi pând ce nu

I) Discurs tinut In seanta din Paris, 6 Fevruarie 1849.


842 C. A. ROSETTI

vom fi uniti si solidari unii pentru alcii, ye faceaCi


cel pucin datoria semdnând seminca libertdcii §'a
nacionalitdcii, ce de nu ar fi dat indata rodul dorit,
n'ar fi perit insd nici odata asemenea cuvinte
e Dupd ce dar ye impuserdci cu sila dictatori
a toatei emigracii ce nu v'a numit, si ne gonird#
din mijlocul vostru, spuneci-mi ce fdcuraci, cad
iatd un an de ciile de când domniCi fdrd piedica ?

Spuneci voi ce acura.ci d'atunci §i pAn'acum in


London si in Paris? Nimic. 5i, fiindcd paralisard#
lucrdrile lui Ion Ghica in Constantinopole, spuneti
de ce ye duserdci acolo si ce facuraci ? Nimic.
Acum cd v'athaiii o parte din re'ul ce falcurdti
Romanilor,, Turcilor §i emigraciei, trebue oare
sd ye mai arét cd tot voi esirdci din voinCele na-
ciunii ?
Dar spune D-ta singur, n'ai ride dacd Mazzini,
Manin sau Kossuth in intAia publicacie, dupd ca.-
derea patriei lor, sub titlu cel pompos de cSuve-
(mire si impresii ale unui proscrisp, ar vorbi, ,s'eqcz
de mul1, in felu jurnalului Charivari, despre felu
cu care duanierii rescolird in mgibernd iar nu
g§i in cismele lor, ; cum cd ddruird cigarele t ne-
e voind ca Franca sã fie o prostituatä dela care
ecumpe'rd cineva pldcerile sale,; s'ancadrand toate
acestea in cuvinte tavalite si de rea educacie, pe
DESPRE ELIADE SI TELL 843

care me vei erta cd nu le pot scrie aci ; despre


baluri, teatre, plimbari pe bulevarde §i campurile
Elisee, §i panglicile dela ve§rnintele oarnenilor,
mai cu searna cand a Domniei tale, ce nu este
romana, ce nu este ca§tigata ci capétatd, e mult
mai in vedere decal ale Francesilor. A ! nu ga.-
si§1 in inima-V de Roman §i de proscris nimic
alt mai bun, mai nobil, mai folositor patriei §i
mai potrivit cu geniul unui §ef al revoluOei des-
pre care sd vorbesci natiei celei mai inteligente ?t.

Cele ce urmeazd, sunt estrase din cApel la oa-


emend cel liben de C. A. Rosetti (Paris, 1849, De-
ccembrie 2) -- Domnilor membri a comisiunei pentru
cluarea socotelilor) Acest cApeh este autografiat impre-
und cu scrisoarea deschisd adresatd D-Ior Eliade i Telb.
tIn aceste çlile, cand, precum mai çliseiu, afarã
din cei doi Locotenenti, mai to0 Românii sunt acu-
sa0 de catre cei doi fo§ti locotenen0, sunt silit a
face cunoscut c'atat inainte cat §i dupä revolutie
n'am luat dela Stat nici o para, nici sub titlu de gra-
tifica0e saü despagubire, precum a luat D. Eliade
dela guvernu provisoriii 600 #, nici sub titlu de
leafa a funcciei mele. Cad §tici ca membrii gu-
vernului provisorid, de §i D. Eliad a propus §'a
staruit in mai multe renduri ca sä iea pe seama-le
lista civila a Princului, avend nenorocirea d'a nu
844 0. A. ItOSETTI

isbuti propunerea sa, nu luardm nici o plata. Am


priimit insd pe drum vre-o 40 sail 50 de galbeni
dela unul din cei ce aveaa din banil Statului
pentru deosebite misii. Mai in urmd am cheltuit
§i eü pentru confratii mei arestati o sumd egald,
de nu si mai mare ; si cu toate acestea, fiindcd
sciam cd mica sumd din banii Statului, ce a re-
mas la cei ce fuseserd trimisi cu misil secrete, nu
trebue sa fie cheltuite, cum dice D. N. Balcescu,
in folosul patriotilor ci al patriei, am scris for-
mal DD. Golesci Inca din luna lui Ianuarie, facen-
du-le cunoscut ca voiU respunde foarte curend
acea almã de bani. Dati-mi voie, Domnilor, sä
pui aci o parte din acea epistold, fiind in raport
cu introducerea acestel adrese
eVe iert calomniatori ai mei,
Muscali saü Locotenenti, pentru toate durerile ce
mi-ati pricinuit ; dar nu ye voiu ierta nici odata de
me yeti mai sili sd vorbesc de mine insumi, cobo-
randu-me in arena neomenoasd si anti-romând in
care de 16 luni me chernati neincetat, §i Dum-
nedeu imi ajutd sa resist pAnd acum.
ePicum sä venim la cifre.
Primiti dela D. C. A. Rosetti . . galbeni 1000
(Ion Ghica) . . e 900
fratii l3rdtieni . . . . 400
Peste tot z 2 300
DESPRE ELIADE tp TELL 845

Da/i dupci ordinu comitetului :


D. X. X. X. (Telegescu dela Ploesci) galbeni 315
a Ion Eliade 2 i8o
6 Tell , goo
6 D. Brdtianu ,200
c C. Balcescu , 5o
6 N. Balcescu , wo
6 Negulici , 30
e Eliad 3. 20
6 Eliad §i St. Golescu ca sd-i dea
D. Tell , 700
6 Boliak (mi se pare) , 30
0 pu§ca. , cdruta §i bac§i§uri la ple-
carea D-lui Eliade , 20
Peste tot . . . 3 2545
Vedeti, Domnilor, cd banii e§iti din cast,
intrec pe cei intrati cu 4* 245, §1 pricina este
c'am depus mai mult deck anuntasem §i cu
toata dobAnda de 20 la sutd ce am platit §i pla-
tesc , am depus Inca mai mult i deck ace§ti
245 galbeni, dar nu pot da socoteald anume pe
ce i-am cheltuit ; §i cred ca ori cine poate vedea
cd 'n momentele cele dupd urmd, and ne pre-
gdteam pentru revolutie §i politia me 'ngrija §i
me urmärea, am putut cheltui vr'o 200 galbeni,
fdra ca sd pot tine 0 socoteald strictd ; dar pen-
846 O. A. ROSETTI

tru cd trdim inteun timp cand numai calomnia-


torii vorbesc §i sunt ascultati, si prin urmare cei
ce n'au asemenea principii trebue sä dovedeasca
sail sd tacd, iatä c'acea sumä de bani nu figu-
reazd in cifre.
eM'è socot dator, Domnilor, a ye mai face
cunoscut, ca membru al comitetului revolutionar
§'al asociatiei studentilor roman!, cd s'a mai dat
D. general Tell, de cdtre D. A. G. Golescu, Inca
800 galbeni (de nu 850). Acesti bani erau adu-
nati de catre D-1 A. C. Golescu, pentru asociatia
studentilor roman! si D -1 A. C. Golescu intru
inceput mi-a fost dat mie aceastä sumd imprumut
si cu soroc de 3 sail 4 luni, ear eil, destinandu-i
pentru revolutid, ii ldsasem la D-1. A. G. Golescu.
Mai in urma D-1 A. C. Golescu, dorind si aci
ca'n toate, sd nu remae mai in urmd, cand este
vorba d'a face un sacrificiii pentru patrie, mi-a
fdcut cunoscut c'acea sumä de bani, remâne pe
respunderea sa. Dar ori si cine va fi cel ce res-
punde Asociatiei pentru dinsii, noi suntem in drept
a face cunoscut c'acesti bani s'au dat D-lui ge-
neral Tell, si prin urmare suntem in drept a
cere dela Domnia sa socoteald si pentru suma
aceasta. 5i fiindcd pe drumu ce ne-a pus D. Tell,
suntem silt! a spune tot ce stim, am onoarea d'a
face cunoscut comisiei, cã dupd mine, din 2400
DESPRE ELIADE g t TELL 847

galbeni ce a priimit D-1 Tell, inaintea revolutiei,


n'a putut cheltui, dupa cum adesea ne-a sfius in-
su§i, mai mult de 150 galbeni si precum ori-cine
poate calcula ca. in calatoria D-lor dela Islas si
pana. la Romanati nu puteau cheltui mai mult cu
o companie de soldati care isi avea indestularea
dela capitanul ei ; cad pentru cele-lalte escursii
ce mai facura. dela Romanati la Craiova, s'a luat
dela administratiile acestor districte peste 30,000
lei, afarà din plata ce a facut magistratu pentru
indestularea membrilor guvernului de acolo, pre-
cum poate adeveri ori-cine a vedut aceste soco-
teli inatisate la ministeru din intru s'al finantelor.
e Daca earasi va dice D-1 general Tell c'a
cheltuit din banii acestia cu armia sa in retragere
la munti, protestez 1) fiindca banii acestia n'a
fost dati pentru asemenea expeditii, si al 2-lea
fiindca. D-1 Maghieru, carele in adevér purta toate
cheltuelile, a 'nfatisat socotelile si s'a scadut din
banii ce avea pentru formarea pandurilor cu 500
galbeni, si cred ca.' Statul a plait destul de scump
acea expeditie ca sà nu mai fim sili0 s'o platim si
noi D-lui general. Ast-fel dar D-1 Tell a priimit
peste tot # 2400.
cheltuiti la Islas, sd dicem 200
dati in Bucuresti D-lui C. A. Rosetti 200
peste tot . . 400
remasi la Domnia sa . . . 2000
848 EMIGRAV! DE LA BRUBSA

cDomnilor. Eu n'acuz pe nimeni ca durn-


nea-lor, i dacd D-1 Tell va fi cheltuit ceva bani
in trebuinte ale patriei, voiU priimi cu bucurie so-
cotelile sale. Dar, ca membru i contribuitor al
comitetului, sunt in drept a-i cere i socotelile si
banii remasi, mai cu seamd and dumnea-lui ne-a
dat aceasta. frumoasd pildd.
Puindu-mé la dispositiile comisiei, am onoa-
rea, Domnilor, d'a ye saluta frateste.
C. A. Rosetti.,

No. XXV. Emigra/ii dela Brussa card


Ion Ghica.
cDreptate frdlie.
cDornnule lone Ghica,
(Dela inceputul revolutiunii noastre pang
acum am avut destul timp si mai multe ocasiuni
ca sd putem cunoasce i aprecia talentele si tactul
D-tale politic pe nemarginitul camp de luptd al
diplomatiei, care din ce in ce se destinde inaintea
noastra, si de unde sa putem culege laure pentru
liberarea i fericirea patriei si natiunei noastre.
cAcum, audind cu durere cä Dumnea-ta, des-
gustat de marile pedice ce intimpini in frumoasa
si penibila carierd ce ti-ai preinsemnat, te-ai fi de-
CATRA ION GHICA 849

terminat a te retrage in locuri mai pldcute pen-


tru o viaà mai dulce. Noi, pentru cd cu tot drep-
tul meriti crederea si recunostinta noastra., te
rugdm a remâné tot in Constantinopol, aproape
de augustul nostru Suzeran, cel mai natural, mai
secur si mai generos protector al nostru, pAnd
când aceastd a noastrd alegere se va aproba de
majoritatea emigr4unei.
e Salutare si frdtie.

e G. Adrian, C. Serghiad, Cesar Boliak, Jo-


ranu, Alexandru Golescu, P. Cerndtescu, D. Flo-
rescu, A. Zane, C. Padeanu, Radu Golescu, loan
Deivos, M. Serghiescu, loan Maghieru, Ioan 5i-
mon, B. Balcescu, N. Apoloni, I. Ionescu, Al.
Mano.
, Brussa 26 Oct. 1849 (6 Noemv.)).

No. LXIX. A. G. Golescu cdiret Ion Ghica


la Consianteinopole.
c Paris 7 Novembre 1849.

e Mon cher Ghica, Je t'écris ces quelques


mots de chez Balcesco. Je n'ai que le temps de
te manifester ma surprise de me voir impliqué
par toi dans l'affaire de la lettre signée par Tell
et N. Golesco. J'apprends de Bolintineano que
Arnintiri Glum. 27,641. 51
850 A. G. GOLESCU

tu as des griefs contre moi a ce sujet. Alexandri


m'apprends la meme chose et Catinca Rosetti
m'écrit de Constantinople que tu es furieux contre
moi a propos de cette affaire. Je ne comprends
ni comment ni a propct de quoi je suis implique
dans cette nouvelle affaire. Tout ce que je sais
de cette affaire, c'est que je suis alle avec mes
cousins chez Spleny et que celui-ci nous a de-
clare n'avoir jamais rep de toi un papier signé
par un ou par plusieurs d'entre nos emigres,
ayant rapport a la situation des Principautés et
a leurs relations avec la Hongrie, et que m6me
il n'a jamais parle a Eliade que d'une note non
signée et n'ayant aucun caractere officiel ou seu-
lement officieux. Or, comme au contraire Eliade
avait soutenu que Spleny lui avait parle de propo- .
sitions faites et sig-nées par toi et par plusieurs des
nOtres, j'ai eu une forte dispute avec lui a ce
sujet et je ne lui ai meme plus parle depuis.
Voila donc de quoi je suis coupable dans cette
affaire ! Je ne comprends pas ce que tti as a me
reprocher a ce sujet. Je pense avoir été assez
franc avec toi, pour n'avoir plus a craindre d'etre
l'objet d'une suspicion aussi peu fondee.
cEn tous cas, comme je suis au plus mal
avec Tell et Eliade, je m'engage a ne plus t'en
parler ; on ne peut parler avec impartialité. de
NEINTELEGEBILE EIVEIGRATILOR 851

ses ennemis, et je ne veux pas m'exposer a etre


injuste pas merne avec mes ennemis. J'espere donc
que de ton côte aussi tu ne m'en parleras plus.
Tant que nos relations personnelles n'etaient pas
arrivées a ce degré d'inimitie j'ai pu me permettre
de t'en parler ; maintenant c'est fini. Je te prie
seulement de croire, une fois pour toutes, que je
ne me mele plus en rien de ce qui regarde ces
M-rs ; que pour moi c'est comme si ces Messieurs
n'existaient pas et que par consequent tu ne dois
plus preter foi a des intrigues indignes d'hommes
qui se respectent.
,Je reviens a la charge pour t'engager a
venir toi meme a Paris, ou j'espere bien que
nous finirons par nous entendre sur ce qu'il y
a faire, en dehors de tout esprit de parti.
(Ton ami
c A. G. Golesco.

.Mes respects a Madame Ghica. Si tu vois


ma tante Golesco, dis lui, que si je ne lui ai
pas écrit par ce courrier, c'est que je suis per-
suade que ma lettre ne l'eut plus trouvée a Con-
stantinople..
852 EMIGHATII DELA BRUSSA

No. LXXI.Ernig-ralii dela Brussa edIrd Eliade.


cBrussa 6 Febru. (25 lan.) 1850.

c Drepale, .fr tiyie .

cDomnule Eliade!
Toate scrisorile D-tale dela 4/16 Dec. in-
coa, in cea ce ne priveste pe noi, ne-ad atins
foarte mult, cad era indemn de D-ta, si se vede
cd conesilatif nostri, de cari ne-am despartit nu-
mai fiind-ca aü comis fapte desoneste i misere,
te-aa informat cu pasiune despre noi, saii mai
bine vrend ca sã vindice depdrtarea D-lor, ne-au
calomniat intr'un mod de care numai D-lor poate
sunt capabili.
cCât pentru banii cAci am putut sa-ci trimitem
pentru tractarea causei noastre cu deschiderea
unui jurnal, noi ne repurtdrn la scrisoarea trimisd
una cu el si la apelul nostru din 5;17 Decern-
brie 1849.
Salutare i fraAie.

tRadu Golescu, Alexandru Golescu, II Flo-


rescu, P. Cernatescu, G. Vallianu, A. Zané, C.
Padianu, I. Magheru, I. Simon, A. Mano.
Red. Cernatescu.),
E [JADE 833

No. LXXIV. Eliade ctUrd emigrratil dela Ilrussa

cDonindor,
Am priimit scrisoarea D-voastre din 18/30
Aprilie. Am veclut cele scrise si iar mi-aii pdrut
reil de ate Imi scrieti cd se urmeaza aci. Vecl,
fratilor, cd a ajuns mai mult ure personale intre
Romani, iar nu despartire de principii. Cine este
cu un partici, e considerat de om de omenie si
privilegiat a dice si a lucra ori-cum va voi ; de-
fectele nu i se ved decat dela cea-lalta partida ;
tristd stare ! 5i pretindem a indrepta i lumea.
iNu tiü, amatii mei frati, daca cate imi
scrieti pentru cei despartiti de D-voastra sunt ade-
vérate sail nu, cad eu nu me afiu cu D-voastra.
Stit insä si ye asigur cà. acesti despartiti de
D-voastra nici o data n'au cutezat sã scrie asupra
D-voastre i sa ye intineze. Tot dorul le-a fost
si le este ca. sunteti prea creduli, §i aceasta cali-
ficat'ie nu e nici yitiu, nici defect. .5tia lard cu
durere de suflet cd-mi faceti o nedreptate scriin-
clu-mi lucruri ce nici D-voastra nu credeti. Imi
aruncati asupra-mi sarcina ca mi s'azi etrimis circa
.0oo fr., cari adoperafi cu consciinid, 1ft/ea sd
producd mulb . N'am priimit, Domnilor, cleat
2 200 fr., doue mii doue sute o data si sapte sute
854 ELIADE

opt altd data, a cdror socoteald am trimis'o ce-


lor ce aü dat ace§ti bani.
(Tata, fratii mei, pentru ce n'am putut priimi
banii ce ai suscris. Nu e drept, nici cuviincios,
nici generos sd-mi incdrcati sume ca sd-mi adu-
ceti aminte cd nu s'au adoperat cu con§tiinta. Vor-
biti de onestitale, sinceritale, moralitale ; §i dacá
este onest, sincer §i moral sd incdrcati pe un om
ce ye chiamd la unire, la pace, la amorul intre
sine §i pentru patrie ; dacd credeti cä i acum
lucrurile mele ye ating sati ye atacd, ye rog sä
me erta0, sail nu me yeti erta ; nu mai diceti ca.
me mai respectati Inca., fiti sinceri. N'am ambi-
tionat respectul nimului, ci amorul care l'am dat
§i eu. Am4-mé cum ye am, daca se poate; §i
atunci yeti dice albului albü, i lui doué doué, iar
nu patru.
ePentru banii ce-mi scrieti sd. daU D-lui D.
Bratianul, nu i-am priimit. De mi se vor trimite
imi void face o placere a ye servi. Am vorbit
cu D. Brdtianu, i-am respuns §i in scris asupra a-
cestor bani. D-voastra bine §titi cd. nu sunt la mine
(vorbim in convinctie morala iar nu dupd forme
judiciare) ; §titi in con§tiinta cã n'am priimit acei
bani §i me insdrcinati a-i respunde. Pentru ce ?
Pentru ca din disgr4e nu ye invoii intre D-voa-
stra. ; aci sunt patimile care vorbesc acum, iar nu
CATRA EMIGRATII DELA BRITEMA 855

ratia §i sufletele D-voastre ce le iubesc ata.t.


Dar, Domnilor, imi sunteti dragi, caci sunteti Ro-
mâni, sunteti esilati ; §i esiliu ii suferiti pentru de-
votament, pentru adevér; ati luat crucea pentru
a servi pe alii i a suferi martiriul, §i in tara
n'ati umblat nici dupd vodie nici dupa parcalabie.
Imi sunteti dragi §i ye rog, pAna nu se vor mai
alina patimile, incetati de a-mi mai scrie, caci imi
face mare reit, §i nu cred sa fiti a§a de crudi ca
sa faceti a-mi veni durerile dela obiectele afecti-
ilor mele. Domnul cu D-voastra! Amorul §i pacea
lui in inimile D-voastra. A revedere, amatil mei.
tSalutare §i fratie.
.11 Eliade.
1850 Mali 17 (5), Paris.

tD-lor Cernatescu, Sergiade, Valeanu, A.


Golescu, R. Golescu, D. Florescu, I. Magheru,
Pädeanu, Simon, Zanea, Mano,.

No. XLII. Eliade cãlrã emigragi dela Brussa.

cDomnilor,

t Am priimit scrisoarea D-voastre din 25 Ian.


(6 Feb.). Am v'edut declaratia formala, prin care
cu dece iscalituri stigmatisati pe fratii D-voastra.
856 ELIA DE

din esilifi pentru aceeasi causd cu numele de facd-


tori de fapte desoneste si misere. Mu lt am plans
si pe acusatori si pe acusati. EU nu cunosc ce a
curs intre D-voastra astd diferintd, insd ve4 cd
ei ori la cine s'ail plans de D-voastra, nu v'ail
calificat ast-fel, ci mult s'ail intins a ye dice cã
sunteti abatuti din principiele proclamate de natie;
si ye plang amagirea cdror sunteti dupe si mai
tarditi poate victime. Poate sd n'aiba cuvinte la
Cate dic, 41 marginesc si isi rnesoard insd vorbele
cum sa. sada bine oamenilor ce represinta o causä.
Nu fiti, Domnii mei, ori de ce parte veti fi, scumpi
la dreptate si fratie si ieftini la injurii si asupriri.
Nu suferiti oamenii ce-si (Jail prerogative si pri-
vilege a calomnia, si altora nu le iartá nici drep-
tul de a se disculpa.
i Cat pentru banii ce-mi scrieti cã mi-ati tri-
mis spre tractarea causei D-voastre cu deschide-
rea unui jurnal, me iertati, cd nu-i pociii primi :
ci. Pentru cd. nu §tiii care este causa D-voa-
stre, pentru cä nici o data nu v'ati pronuntat.
Ne dati astd yard in luna lui Maiu imputernicire
a sustine principiele Autonomiei si Suzeranitatii,
si apoi ye puneti sub steagul celui ce a vrut sa
ne vindá ca pe vite la Unguri, si ye supèrati pe
ori-cine, ca sa se apere de calornnii, este nevoit
a-1 da pe fatd.
NEINTELEGERILE EMIGRATILOR 857

g 2. Ca i de a0 fi cu to0i de acelea§i prin-


cipii ale natiei saU erei noastre, cu 2 200 franci
nu se poate incepe un jurnal al nostru.
c3. Ca. nu pot a me incdrca cu bani dela
oamenii ce nu-i cunosc §i nu ne cunosc bine.
Experiena m'a acut sã ved. multe §i mai virtos
in dilele acestea.
eMe ierta0, Domnilor, §i ye rog nu me mai
injurati, injurându-ve intre sine. Nu v'am Idcut
nimic. Nu v'am luat nimic. Cat am putut, v'am lost
la toti, §i d'a dreptul §i indirect, invecator de limbd.
V'am aretat drumul cum sa ye scapa0 mai intâill
limba de muscalism §1 nici aceea nu mi-o ierta
amicii D-v. §i inimicii mei. Cei care aperd slo-
vele §i vorbele Muscalilor, nu ye fie teamd, sunt
numai buni a servi Muscalilor cu paguba D-v.
and va fi Carditi mrni ve0 da dreptate, pentru
cã inimile nu ye sunt stricate ; daca. ve(i fi cfre-
z=,

§it, ai fäcut-o din inocent


Ce voiti puté voila mai face §i de ad ina-
inte. Pe inimicii mei personali i-am iertat §i ii
voiti ierta. Pe inimicii insd principielor rnele lite-
rare, filosofice, religioase §i politice, nu i pociü
ierta ; i-am combaut §i i voiü combate pAnd la
ultima mea ora ; §i yoia Lisa de mo§tenire fiilor
mei materiali §1 spirituali a-i combate,
and me veci mai onora cu vre-o scrisoare
858 ELI ADE

laconica, cu finete, plind de injurii card &at-4


D-voastre, ye jur pe Dumnecleil sa nu mai inco-
ronati asemenea scrisori cu vorbele Dreplate
frdfie., Pentru numele patriei, nu ye inveta0 asa
de tineri a isbi cu biciul sarcasmului sfiintele....(I)
care astacli o tard este in foc. Din adincul inimei
ye scri, cu toata curd0a inimei; i pentru cd luaiü
tonul si cutezarqa de a ye da oare care consiliuri,
credeci me ca-mi fu fricd ca de foc, de a pune in
capul scrisorii mele Dreplate ,si frafie, temendu-
me cd poate in sacrul meil necaz voiü comite vre-o
nedreptate, atingendu-ve asa cum nu meritati.
«A revedere.
I. Eliade.
4185o, Feb. 22 (6 Marte).
'Paris, Rue Notre Dame des Victoires
g 116tel National.

.DD. Florescul, Padeanul, Zanea, A. si R.


Golesci, Cerndtescul, Simon, I. Magheru, Valeanu,
Mano.
« P. S. Respectati-mi, ye rog, expresia de sa-
crul necaz, caci e vorba dorul de a ne vedé in
fr4ie cu toti. Nu crede0 alt-fel. 5i pallei cellalte
asemenea le scriii, când intrebuinteazd expresii
nefraIesti saU necuviincioase bdrbatilor.,

) Probabil aicT lipsesce o parte din scrisoare sari sunt ate-va


cuvinte sanite In original.
EMIGRATII DELA BRUBSA 859

No. LVII. Emig-y-(1M dela Brussa cdtrci A.


G. Golescu, AT. Bdlcescu ,ci D. Bralianu.
.Brussa 18 (30) April 1850.

e Drepale frayie.

D-1°'. A. G. Golescu, AT. Balcescu 4.z. D. Brdtianu.


(Fiind-ca D. Eliade ne-a refusat in fine suma
cu carea putusem contribui la apelul D-lui pentru
deschiderea unui jurnal, unde sa se tracteze causa
romand, §i cunoscand necesitatea cea mare de fon-
duri pentru publicarea scrierilor interesante causei,
noi am invitat pe unul din D-voastra, pe D-1 D.
Brätianu, a primi dela D. Eliade suma de lei tur-
ce§ti 4027, patru mii douë-cleci §i §apte, §i a ii
tine pand se vor coloca pentru scopul arétat. Dar
fiind-ca, ca sã se poata adopera cat mai bine,
noi in unanimitate v'am ales pe D-voastra ca sá
decideti asupra scrierilor ce ail merit mai mult
§i care ar tracta mai bine causa, fie in genere,
fie in parte, in sens politic §i national, fie in ori-ce
limba scrisd §i de oH-care roman din ori-ce parte
a României, §i a se publica cu ace§ti bani. Intim-
plandu-se insd, ca vre unul din D-voastra sã fie
intre autorii ce ar presenta asemenea scrieri ,
atunci in locul aceluia se va alege altul de emi-
81;0 EMIGRATII DELA BRUSEIA

gratii de acia, pentru apreciarea §i judecarea


meritului acelei scrieri.
Suntem incredincai, Domnilor, cã dreptatea,
patriotismul §i cuno§tirqele D-voastre vor face ca
ace§ti bani sa fie atat de bine §i frurnos intrebu-
ir.qaci in cat pe langa lauda ce veci merita D-voa-
strd, sa simOm §i noi acea contentatie a sufletu-
lui ce indeamnd, da curagiii §i celor debili spre
fapte bune.
Red. Cerndlescu.
Salutare §i fracie.

D. Florescu, Al. Golescu, R. Golescu, P.


Cerndtescu, G. Vdleanu, C. Sergiad, Al. Zane,
C. Padeanu, A. Mano, I. Magheru, I. Simon.»

No. LXXVI. Ernigralii dela Brussa cdtrd


D. Brdlianu.
r Brussa 18 (30) April 1850.

c Drepale !nig e.
e Domnule Brdtiene,
e D-1 Eliad ne-a acut in toamna anului tre-
cut un apel ca sa-1 ajutam cu ceva bani spre a
deschide un jurnal in Paris pentru tractarea cau-
se', §i noi am respuns dupã putinca-ne, cu multu-
mire, dar apoi ii a refusat.
EMIGRATII DELA BEIISSA 861

eAcum sciind ca. e mare necesitate de fon-


duri pentru publicarea scrierilor interesante causei,
fie in parte, fie in genere, noi am decis ca sd
incredinyim acei bani D-tale, p5.na se vor ado-
pera conform scopului §i instrucOunilor noastre
pentru publicarea acelei scrieri, carea ar merita mai
mult §i pentru carea ar opina cel puOn doi din
membrii comisiunei ale§i de noi.
iSuma subscri§ilor ce se afla la D. Eliad
era de lei 9940, din carea scaclend 3500 pri-
miti aici dela D. Zosima §i cheltueala analoga a
transportului lor la Paris, de lei 713, mai remâne
a primi D-ta 5727, din carea, trimiOnd 1700 la
D. Ghica in Constantinopole, pentru completarea
sumei la polita D-lui Balcescu, remân asupra D tale
4027, ca fond public.
Salutare §i fratie.
(Red. Cerndlescu.,

A. C. Golescu cdtrit emigrapi dela Paris.

iDreplate fridge.
eFratilor Romeini,

Starea morala de astacli a Romanilor, mai


din toate provinciile române, este una din cele
862 A. C. GOLESCII

mai avantagioase interesului national prin care


Românii trecurd pato. acum. Escludand epoca cea
belicoasa a Românilor din mediul ev, nici o data
poate spiritul lor nu fu mai intreprinclétor deck
astadi pentru a ajunge la scopul lor national. Cu
toate astea, acest spirit poate produce fructe bune
sag rele pentru natiunea romana, dupa directiunea
politica*, buna sati rea ce i s'ar da acum. Ambi-
tiunile rele, pasiunile perverse, partidele contrarii
una alteia, de multe ori contrarie toate intere-
sului national, n'aii lipsit nici o data din sinul
unel natiuni §1 cu atat mai mult din sinul natiu-
nilor apésate de juguri streine. In aceastd cate-
gorie este astácji i natiunea romând.
Ast-fel se afld acum §i poate vor mai fo-
menta Inca in sinul Românilor diferite factiuni anti-
nationale unele din indiferintd de patrie, altele
din rAtAcire, care, sustinute i incuragiate prin pro-
tecOunea streinului inimic al românismului, nu tin-
tesc decat a stinge spiritul roman saU a-i da o
directie contrarie interesului national §i a implini
printr'aceasta scopul infernal al neimpècatului ini-
mic al Românilor. Pentru a preveni dar feul su-
prem in care peste putin târçliü poate fi precipi-
tatd naOunea romând de cele care vor s'o inghitd,
este indispensabil o organisare saü un legamint
intre Românii cei cari astädi cugetd §i simt mai
APEL CATRA EMIGRATI 863

bine pentru natiunea lor, care sa conducd spiritul


Românilor pe calea cea adevèratd. Aceasta orga-
nisare, care nu poate avea un inceput sail o rd-
ddcind decdt numai in cercul emigratilor români,
fiind-cd numai ei sunt intr'o positiune de a pute
lua initiativa, a fost tot-deauna simtitd de ei si
propusd de multe ori, insd opiniunile diverse au
facut ca ea nici pAna astacli sd nu se poatd realisa.
cAcum, dupd toate acestea, subsemnatii ye-
clênd imposibilitatea de organisatiune intre emi-
grati, prin modurile cercate pând astacji, vèclend
paralisarea la care am fi fost redusi, comitetul
unei asemenea organisdri, chiar de ar fi reusit ea ;
veclend Inca. pe MAIO acestea necesitatea mai ur-
genta deck tot-deauna de o lucrare serioasd §i
regulata pentru respAndirea i mentinerea in for-
titudine a ideilor i sentimentelor nationale intre
Români, propun numirea directd a unui comitet
de trei membri, care sd conducd lucrarile in sen-
sul acesta prin organisarea unei .societati.
cPentru constituirea acestei societdti, a cui
esistentd procede dela comitet, comitetul creator
al ei redige singur statutele ce crede mai conve-
nabile dupd intelegerea sa, si nu le comunica de-
ck acelor indivicli din societate pe care el crede
indispensabil a-i initia in lucrarile lui. Fie-care in-
(livid, chiar din cei care concuri la alegerea co-
804 A. C. GOLESCU

mitetului, nu se poate compta ca fàcênd parte din


societate deck dupd ce va fi primit un particular
anunciii pentru aceasta din partea comitetului.
(Este adevérat cà intre modul actual de or-
ganisare i intre cele propuse pas.na acum este o
diferenã foarte mare, sunt incidental insa cà asta
n'ar putea fi o pedicà la realisarea acestei orga-
nisaciuni, daca to;i emigra0 nostri vor lua in con-
sideraOune imposibilitatea in care ne afla.m d'a
pute lucra mai bine printr'un alt mod. Fie-care
emigrat catd sà aibd in vedere posiOunea noastrd
cea criticd in cea ce se atinge de a ne organisa
§i de a lucra. Aceastd posiciune este cä noi ne
afidm intre doue rele din care catd a preferi pe
cel mai mic, adicd a alege intr'o asemenea or-
ganisare incompleta, chiar dupd convincOunea mea
insd indispensabila, §i intre o desorganisare corn-
pieta., sai intre starea de a face un ceva minim
si intre aceea de a face nimica. Pentru cã a sta
intr'o desorganisare ca p'and acum, escludend lu-
crdrile in parte a trei patru emigrati, va sd Okä
a face nimica si a lasa calea deschisà unor fac-
tiosi antina0ona1i pentru a conduce spre rëü chiar
si tendina cea bunã a naciunei. Printr'aceastd or-
ganisare nu se intelege a da ordine numai cer-
cului emigraOunei, care dupa ce este foarte in-
semnificativn. la numer, apoi mulci poate §i din
ORGANISM:LEA EMIGRATIEI 865

cei care o compun astddi nu vor adera acum.


Scopul acestei organisdri este ca ea, incependu-si
esistenta sa dela comitet, sä se intindd cat se va
pute mai mult pretutindeni unde se afld Romani.
Acurn toata dificultatea pen tru efectuarea ei constá
in a ave o incredere perfectd in persoanele ce
vor compune comitetul, si eU cred cã nite ase-
menea persoane nu lipsesc dintre emigratii nostri.
Destul este a aye convictiunea intimd in noi
ca. oamenii ce nurnim in comitet, pe langd oare
care capacitate de a lucra, unesc si onestitatea
si sentirnentul adeverat national, ca sa putem fi
siguri ca. lucrdrile lor, cu toate ca in positiunea
de a nu se pute censura direct, vor da tot-dea-
una un resultat mai bun deck acel al desorga-
nisdrei complete.
(La alegerea acestui comitet, care se inte-
lege a fi numit duo majoritatea voturilor ade-
rentilor, sunt invitati a concurge toti fratii emi-
grati din Paris si din cele-lalte locuri cati vor fi
aproband o asemenea organisare.
(Subsemnatul transmite acest apel precum si
votul sell pentru numirea, membrilor comitetului
in primirea D-lor N. Balcescu, St. Golescu si D.
Brdtianu, care sunt rugati a aréta apelul si celor-
lalti frati români, si a desigila votul impreund cu
voturile emigratilor care vor adera. La desigilarea
Amintin Ghica 27,641 55
866 ERCIGRATII DELA PARIS

voturilor sunt invitati D-lor a declara dupd nu-


merul voturilor pe membrii comitetului fard a de-
clara si numele votanplor.
ISalutare si fratie.
sA. C. Golescu.
« Redactor G. Adrian.
Brussa 13 (25) Iunie 1850.,

No. LXXV. ,Emigragi Románi din Paris,


fratilor emigrati din Brussa 4.i Constantinopol.
«Dreptale frdtie.

c Chemarea yoastrd, fratilor, prin care ne


aretati din dorinta de a forma un comitet al emi-
gratiei cu insdrcinarea de a lucra in interesele
Romanilor, ne fu si de astd data bine yenitd, §i
ye mu4umim pentru bunul vostru indemn. Dar
cu pérere de réu trebue sa ye spunem, ca desi
si noi am simtit de apururea nevoia unui centru,
care concentrând in sine micile puteri impras-
tiate a tutulor emigratilor, sä desasure o lucrare
mai intinsd, mai tare in s-ta causd a mântuirei
neamului si a terei noastre ; nici o data insd de
ale ori ne-am incercat, off eke desbateri am
avut, cand principiile dupre care era a se in-
fiinta, când modul organisdrei unui asemenea co-
ORGANISAREd EMIGRATIEI 867

mitet desbinau pdrerile, in cat nu puturam ajunge


la scopul dorit.
eAcum, dupd primirea chemasei voastre, ia
rät ne mai adunaram §i, cernand cu de-amanun-
tul lucrul, ne-am incredinat Ca singurul mijloc de
a ajunge la o organis4e mai deplinita este, sal
incepem mai intaiti a ne Iimpei ideile pi a ne
intdri credinta revolutionarei, care fiind facute,
organisatia insd§i va fi de sine formatd. De aceia,
socotind ca respandirea principiilor revol4ei ro-
rna.ne§ti este cea mai de capetenie §i neaperatd
lucrare a se face, am numit o comisie de profia-
gandii, alegend pe fratii N. Balcescu, D. Bratianu
§i B. Malinescu, care sunt insdrcina0 de a lucra,
prin toate mijloacele ce vor pute, spre a lati §i
a inrdddcina aceste idei in sufletul a tot poporul
roman. 5i ye indemndm, fracilor, cd daca ve0 fi
pd.rta§i voincei noastre, sä ne trimiteti §1 incuviin-
;area voastrd, sperand cd mai tarcliii, mai lumi-
nandu-ne §i imbundt4indu-ne, vom pute intemeia
§i ceva mai mare, mai bun, mai demn de s-nta
noastrd causd !
cParis 28 Septembre 185o. dn numele adun6riT
cD. Brdtiann, president.
I. Voinescu if
cSubscriii ca secretar, InsI nicT consider aceasta ca respuns la a.
dresa D.lut Golescu, nici am fost de Orere, lepddând toate propunerile
D-luf, s. ajungem la o organisa0e cu totul dep5rtatl de organisatta pro-
pug de D-luT Golescu.s
868 NEINTELEGEBILE EMIGRATILOR

No. XXXI. Votul emigratilor din Brussa


privitor Ia luarea socotelilor.
cat pentru membrii care sd. compund co-
misiunea provisorie insarcinatd. cu luarea comptu-
lui banilor publici, noi subsemnatii am votat pen-
tru DD . Stefan Golescu , Dimitrie Golescu
Winterhalder.
(Subscri4.0 t C. Racovitd, G. Adrian, D.
Florescu, Radu Golescu, Alexandru Golescu, P.
Cerndtescu, C. G. Florescu, Al. Zane.,
Un singur glas de indignatiune s'a audit din
partea emigratilor calomniati, maltratati si acusaV
de Eliade, a fost brosura autografiata a lui C.
A. Rosetti, intitulatd e.Apel la oamenii cd li-
beri de C. A. Rosetta, Paris, 1849, Decembre 2.)
Brosura este compusd din doue parti : intdia este
o scrisoare adresata. Domnilor Membri ai co-
misid pentru luarea socotelilor , a doua este
scrisoarea adresatd cDomnilor Eliade i Tell.)(1)

1) PArff din aceastI foarte rar g. broprl earl reprodus maT sus
la pag. 827-848. Intreagit s'a reprodus In C. A. Rosati, Scrierr din
junge 1i din esilia, Tomul II (BucurescT 1885), pag. 5-66.
SCRISORILE 1 DOCUMENTELE
CUPRINSE INTR'ACEST 'VOLUM

Pag.
1848. Iunie 14, Bucurescl.Dr. Louis Mandl cl-
tre Generalul Aupick 8
» » 16, Bucuresci.N. 13Alcescu si Rosetti
cAtre Ion Ghica . 38
» Iu lie 18 (30), Bucuresci. N. BAlcescu cA-
tre Ion Ghica 45
» » 30 (Aug. 12), Bucurescl C. A. Rosetti
care Ion Ghica . . . . . . . . . 47
» August 7 (i9), Braila.D. G. Golescu cä-
tre Ion Ghica . 21
» > 10 (22), Constantinopol. N. BAl-
cescu care Ion Ghica. 34
» Septembre 5 (i7), Francfort.I-ul Memoriu
dat MinisteriuluT Germanic din partea
agentuluT României Ioan Maiorescu . 120
1 3, 17 (29). Petitiunea Românilor care
Sultanul 55
» » Paris. Protestul Emigratilor din
Paris care Sultanul ..... . .. 57
870 scrusom p DOCUMENTE

Pag.
1848. Sept. 29, Nicolae Gheorghiade (I
Eliade) cgtre Ion Ghica 641
» Octobre Francfort. Din actele Pada-
mentuluf de Francfort asupra Princi-
patelor Danubiane 145
Novembre 4 (16), Francfort.-2-lea Memo-
rial dat Ministeriulta German din par-
tea plenipotentulta României Ioan Ma-
iorescu . 132
s Ic (22), Viena. loan Maiorescu cgtre
Generalul Magheru 159
a a 16 (28), Belgrad. N. Bglcescu care
Ion Ghica . 238
o 17, Paris. A. G. Golescu §i Stefan
Golescu cgtre Ion Ghica 82
) 26. Paris. A. G. Golescu cgtre Ion
Ghica 94
o A. G. Golescu care Ion Ghica mo
A. G. Golescu care Ion Ghica 102
>> A. G. Golescu cgtre Ion Ghica io8
n Petitiune cgtre Adunarea Nati-
onall a FrancieT 114
n Adresa plenipotentiarilor români
cgtre Lordul Palmerston . . . . . 117
1849. Ianuarie 4, Belgrad. N. Bglcescu cgtre
Ion Ghica 242
21, Belgrad. N. Bglcescu atre Ion
Ghica 245
s 24 (5 Febr.), Triest. Generalul Ma-
gheru cgtre Ion Ghica . 151
SCRISORI 85 DOCUMENTE 871

Pag.
1849. Februarie 5 (17), Paris. Nicolae Golescu
atre Ion Ghica . 707
7, Viena.I. Maiorescu atre N. BAl-
cescu. 168
8 (20), Paris.Adresa prin care Tell,
N. Golescu i Eliade numesc pe Ion
Ghica representantul lor la Constan-
tinopol 649
io, Sibiiit Socoteala de banii Erni-
gratiunii.
c<Cu imprumutare.) (G. Nitescu), . 656
«Bala dati.»
«Cornptul banilor primitt ) . . a 657
«Lista de banii ce s'aii adunat din
contributie) alatuitä de M. Serghiescu. 658
«Lista de bang ce s'ati cheltuit alcA.-
tuita de M. Serghiescu
24, Paris. A. G. Golescu care Ion
Ghica 505
Paris.Circulara luI Eliade, Tell 0
N. Golescu, ca ef't aT Emigratiund . 647
) Martie 7, Paris. N. Golescu catre Ion
Ghica 708
( 8, Constantinopol. Proces verbal al
emigratilor dela Constantinopol . . . 709
D 9, Paris. Respunsul luT Szarvady la
intrebarea cornitelui Zamoyski. . . . 179
z 5 12 (24), Constantinopol. N. Bal-
cescu care Eliade, Tell 0 N. Golescu 651
872 SCRISORI sI DOCUMENTS

Pag.
1840. Aprilie 17 (29), Negotin N. Bälcescu cg-
tre Ion Ghica 257
18 (30), N. BAlcescu care Ion Ghica 259
20, Passy. C. A. Rosetti care Ion
Ghica 63
26, 27 (8, 9 Maiii),N. BAlcescu ca-
tre Ion Ghica ..... . . . 249, 257
a 27, Paris.A. G. Golescu care Ion
Ghica 207
ScrisOrea lul Butianu catre
gurt 325
/ Maiii I Conventiunea dela Balta-Liman in-
tre Rusia i Turcia 194
2 (14), Brussa.Jurnalul Emigratiunei
din Brussa 710
8, 9 (20, 21), Mehadia. N. Baracescu
care Ion Ghica 267, 269
a 10, Panciova.N. Balcescu care Ion
Ghica 261
11, 11, Paris. C. A. Rosetti care Ion
Ghica . . . . . 70
. 12, Panciova.N. Bglcescu atre Ion
Ghica 261
13 (25), Brussa.EmigratiT dela Brus-
sa catre Ion Ghica 713
14, Panciova.N. Balcescu catre Ion
Ghica 265
a a 17 (29), Debretin.N. BAlcescu care
Ion Ghica 271
SCRISORI qt DOCUMENTE 872

Pag.
1849. Maiti 17, Paris. N. Golescu cltre Suleiman
Pa,a 203
a 18, Proces verbal al Conferintd de
la Paris tinutà de Printul Czartoryski,
Szarvady, Pulsky, Teleki, etc . . 396
2 30, Debretin. Scriscirea Jul N. Bal-
cescu atre Comitele Batthyani . . . 291
Iunie 2, Debretin.Respunsul luT Batthyani
care N. Balcescu 292
Proiect de lege : Despre drepturile
natiunel române civile i judiciale
Despre treburile bisericesci» 293
a 3, Debretin. N. BAlcescu atre Ion
Ghica 276
2 a 6, 3, Pesta. N. Balcescu atre Ion
Ghica 283, 288
to, Pesta. Extras din circulara JuT
Batthyani care agentii diplornatici 0
comandantil militarl al granitelor . . 295
2 13 (25), Pesta.N. BAlcescu cAtre Ion
Ghica 315
14, 22, Pesta N. Balcescu care Ion
Ghica 298, 299
Proclatnatia Generalului Bern atre
locuitoril Transilvaniei 306
15 (27), Pesta.N. Balcescu catre Ion
Ghica 322
18, Pesta. Circulara lui Batthyani cA-
tre toti agentii diplomatici ai Ungariel 310
874 SCRISORI IF DOCUMENTS

Pag.
1849 Iunie 27, Fontenay aux Roses.A. G. Go-
lescu care Ion Ghica 215
, » 29, 30, Pesta.N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 328, 332
» 31-3 Iulie, Pesta. N. Bglcescu care
Ion Ghica 341-352
, Iulie 1, Constantinopol. Contract incheiat
cu agentul PrintuluI Czartoryski pen-
tru introducerea oficerilor poloni in
legiunea rot-pang din Transilvania . . 403
» 1-3 (13-15), Segedin.N. Bglcescu cg-
tre Ion Ghica . . . . 362-370
O , I, 2, (Constantinopol).Ion Ghica cl-
tre N. BAlcescu 333, 340
D 3 4, 6, Pesta. N. BAlcescu cAtre Ion
Ghica 352, 359
3 3 7 (i9), Oituz. Proclamacia Generalu-
luI Bern cAtre Moldoveni cu rnarpl
Ita Bern . . . . - 392, 393
o 1, 12, One0'1.Adresa Generalului Bern
cAtre autoritgOle MoldoveI 395
, , 14, Segedin. Adresa luf Batthyani
cAtre N. BAlcescu .i Bolliac . . . . . 371
, g Projet de pacification, 372
, 14, Segedin.Convequnea fAcutg de
N. BAlcescu 0 Bolliac cu Guvernato-
rul Ungarid Kossuth pentru forrnarea
legiunil romine 376
, ) Manifestul Guvernului unguresc. 384
, Starea armatei unguresci . . . . 387
SCRISORI qx DOCURIENTE 875

Pag.
1849. Iu lie 20 (1 Aug.), Paris. Eliade care
Negulici 714
2 20 (1 Aug.), Paris. Eliade cAtre
Russo 718
, 20 (1 Aug.), Paris. Eliade atre de-
tinutiT dela Brussa 722
25, Segedin. Buletin din rësboiul
unguresc 390
26 (7 Aug.), Paris. Locotenentii cA
tre detinutiT dela Brussa 731
, August 3 (i5), Paris. Eliade atre Costa-
che Alexandrescu 734
, » Paris. Eliade atre Grigorie Zo-
sima 737
15, Or§ova. N. Bälcescu care Ion
Ghica 404
3 17, Fontenay aux Roses. A. G
Golescu atre Ion Ghica 748
, Septembre 4 (16), Paris. LocotenentiT cA-
tre Emigratil dela Brussa 743
> Paris. A. G. Golescu care Ion
Ghica 755
, Octobre 16, Paris. C. A. Rosetti cAtre
Ion Ghica 78
, 17, Paris.N. BAlcescu, V. si Ion A
lexandri care Ion Ghica 406
v 22 , 26 Paris. N. Bälcescu atre
Ion Ghica 407, 416
D 26, Brussa.EmigratiT dela Brussa cä-
tre Ion Ghica 848
876 SCRIBORI qi DOCUMENTE

Pag.
1849. Octobre Brussa.Emigratii dela Brussa
cgtre LocotenentiT dela Paris . , 763
» Novembre 6, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 418
e 7, Paris. A. G. Golescu cgtre Ion
Ghica 849
) 13 (25), Paris. Procesul-verbal in-
cheiat de Adunarea Emigratilor in ces-
tiunea banilor remasl asupra lui N
Bglcescu 66o
) 2 16, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 419
3. ) 20, Brussa.Bolliac cgtre Ion Ghica 629
2 2 Paris. Respunsul dat de Tell,
Eliade si Plesoianu la invitarea de a
asista la cetirea procesulta-verbal pri-
vitor la baniT remas1 asupra ha N
Bglcescu 66i
) Decembre 2, Paris. Asociatia Româng,
Statute 797
3. ) 2, Paris. Estrase din (Ape! la oa-
menu cei liberly de C. A. Rosetti si
din scrisoarea deschisg care Eliade
si Tell 827
2 2 4 (i6), Paris.LocotenentiT din Paris
care Emigratii dela Brussa 769
2 2 5 (i7), Brussa.EmigratiT dela Brussa
cgtre Eliade, N. Golescu si Tell . . . 775
) 2 5 (I 7), Brussa.,EmigratiT dela Brussa
care cei dela Constantinopol si Paris. 776
SERISORI Is DOCUMEINTE 877

Pag.
1849. Decembre 6, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 420
6. Paris. Ernigratil deli. Paris cgtre
cel dela Brussa 795
6, Paris. Eliade cgtre EmigratiT dela
Brussa 786
7, Paris. N. Bglcescu care Ion Ghica 421
15 (27), Paris. LocotenentiT N. Go-
lescu, Tell 01 Eliade cgtre EmigratiT
dela Brussa 8or
15 (27), Paris. LocotenentiT N. Go-
lescu, Tell i Eliade cgtre EmigratiT
dela Brussa 807
2 15, 16, Paris. N. BAlcescu cgtre Ion
Ghica 424, 430
17, Paris. Eliade care detinutiT dela
Brussa . . .

24, Constantinopol.
. ---Act. de..... .
garan-
674

tie dat de Ion Ghica i Marin Ser-


ghiescu luT Achmet Wefyk Efendi pen-
tru Bolliac 628
24, Constantinopol. Bolliac care
Ion Ghica 628
25 , Constantinopol. Bolliac cgtre
Nicolae Alexandrescu . . . . . . 633
26, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 435
26, Paris. Memoriul dat de N. Bgl-
cescu guvernelor Franciei i EnglitereT
prin mijlocirea ConteluT Zamoyski . . 438
878 EICRISORI qi DOCTIMENTE

Pag.
1849. Decembre 27, Paris. N. BAlcescu cAtre Ion
Ghica 437
» » 27 , COnstantinopol. Bolliac cAtre
Ion Ghica 633
» S 30 , Constantinopol. Bolliac cgtre
Eliade 814
» Alexandru Golescu cAtre Ion
Ghica 783
1850. Ianuarie I (13), Londra. N. BAlcescu cg-
tre Ion Ghica 451
» » 4, Londra. N. BAlcescu ctre Ion
Ghica. 447
» 17, Paris. Stefan Golescu cgtre Ion
Ghica 823
9 9 25 (6 Febr.), Brussa.Emigratil dela
Brussa cAtre Eliade 852
» 26, Paris. N. BAlcescu care Ion
,-....
....Tnica 456
» Februarie 6, Paris.N. Bdlcescu cgtre Ion
Ghica 461
» » 16, Paris. N. BAlcescu catre Ion
Ghica 464
» > 22, Paris. Eliade cAtre emigraiT
dela Brussa 85 5
» » 23 , Paris. N. .Bglcescu cAtre Ion
Ghica 469
» Martie 4, Paris. N. Bglcescu cAtre Ale-
xandru Golescu 472
2. 6 , Paris. N. Bglcescu cAtre Ion
Ghica 490
SCRISOEI 9I DOCITMENTE 879

Pag.
1850. Martie 16, Paris. N. Balcescu care Ion
Ghica 493
t 26, Paris. N. Balcescu catre Ion
Ghica 495
a Aprilie 6, Paris. N. Balcescu catre Ion
Ghica . . 497
a a 15 (27), Constantinopol. Stamatello
Volgo, dragomanul PoliçieT, catre Ion
Ghica 634
s (i6) 28, Constantinopol. Ion Ghica
care seful Politiei 635
16, Paris. N. Balcescu care Ion
Ghica 500
s 18 (30), Brussa.Emigratif dela Brussa
catre A. G. Golescu, N. Balcescu si
D. Bratianu 859
a 18 (30), Brussa.Emigratil dela Brussa
catre D. Bratianu . 86o
s 26 , Paris. N. Balcescu care Ion
Ghica so
Maiti 5 (17), Paris.--Eliade care Emigratii
dela Brussa 853
a a 6, Paris.N. Balcescu care Ion Ghica 503
s 7, Constantinopo1.Garan0a data de
Ion Ghica catre Politie pentru Bolliac. 635
s Constantinopol. Bolliac catre Ion
Ghica 636
s Constantinopol.Petitia 1u Bolliac
care Ministeriul turcesc 636
s 16, Paris.N. Balcescu care Ion Ghica 5o6
880 SCRUM= lir DOCUMENTE

Pag.
1850. Maiii 26, Paris. N. Bglcescu care Ion
Ghica 507
) Iunie 6, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 510
a 13 (25). Brussa.A. C. Golescu cgtre
emigratii dela Paris 861
a a 16, Paris. N. Bglcescu care Ion
Ghica . . 513
a 26, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica. - 5 14
a Iulie 1, Paris. Scrisoarea lui N. Bglcescu
care Contele Zamoyski 515
a 6, Paris.N. BAlcescu care Ion Ghica 532
. a 16, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 535
a a 26, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 536
a August 6, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 539
a 16, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 54 t
a , 26, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion Ghica. 543
a Septernbre 6, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 546
a 16, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 547
a 27, Paris. N. Balcescu care Ion Ghica 548
a 28, Paris.Emigratii dela Paris carg
cei dela Brussa i Constantinopol . . 866
a Brussa. Votul emigraOlor din
Brussa privitor la luarea socotelilor . 868
a Octobre 6, Paris. N. BAlcescu, St. Go-
lescu §i D. Braianu cgtre A. Golescu. 551
) 6, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica. 552
SCRISORI fr DOWNIER TE 881

Pag.
1850. Octobre 16, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 553
» 26, Paris. N. Bglcescu care Ion Ghica 604
Novembre 6, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 56o
, 16, Paris.N. BAlcescu care Ion Ghica 562
, 26, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 564
Decernbre 6, Paris.N. Bgl cescu care Ion
Ghica 567
, )17, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 570
1851. Ianuarie 17, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 571
)) D 26, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 572
, Februarie 6, Paris. N. Bacescu cgtre Ion
Ghica 574
c 17, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 576
) 25, Constantinopol. Socoteala Orilla
de M. Serghiescu despre 15,000 lei
dal de Gole,tI 659
» ) 27, Paris.N. Bglcescu.cgtre Ion Ghica. 578
>, Martie 7, Paris N. Bglcescu cgtre Ion Ghica. 579
) ) 26, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica. 580
Aprilie 16, Paris. N. Bglcescu cdtre Ion
Ghica 581
) ) 26, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 583
, Maid 26, Paris. N. Brilcescu care Ion
Ghica 585
26, Ville d'Avray. N. Bglcescu
..
cg-
tre Ion Ghica, . . 588
Amintici Ghica. 27,641. 56
882 SCRISORI pr DOCUMENTE

Fag.
1851. Iunie 5, Paris.N. Bglcescu catre Ion Ghica. 591
» 15, Ville d'Avray. N. Balcescu cg-
tre Ion Ghica 593
» Iu lie [6, Vile d'Avray. N. Bglcescu cg-
tre Ion Ghica 594
D 26, Paris. N. Balcescu i C. Negri
cgtre Ion Ghica 596
Octobre 7, Toulon. N. Balcescu care
Ion Ghica 599
a a 16, Hyeres. N. Bglcescu cgtre Ion
Ghica 601
Novembre 27, Hyères N. Bglcescu cgtre
Ion Ghica 6o6
1852. Martie 17, Hyeres. N. Bglcescu care Ion
Ghica 6o8
A prilie 17, Hyères. N. Bglcescu care Ion
Ghica 609
Scptembre 22. N. Bglcescu cgtre Ion
.Ghica 610
Octobre 1, Malta. N. Balcescu cgtre Ion
Ghica 612
a a , Neapol. N. Balcescu care Ion
Ghica 613
1859. Maiii 20. -- Cony eMiunea dintre Cuza si
Kossuth privitoare la infiinicarea de
Iaggre la granitg.
«Conventiunea A > 619
ConvenOunea B» 621

S-ar putea să vă placă și