Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
D.
PA PAS TA TE
'Vasile
.ALECSAND
El en a
NE GRI
ca
un
iu r n al
al
in e
poetului
-1
L 947
TIP A R U L
ROM
BUCURETI
A NES G
s. A. R.
AIIIIMMINSIIIIIIMIEM
C. D. PAPASTATE
Vasile
ALECSANDRI
i
Elena
NEGRI
cu un
jurnal inedit
al poetillizi
literar al anului.
ani acesf
urriat intim
referitor la marea lui clragoste
pe
care
le
prezintei,
inclureratet
pasiune.
este
clomeniul
Domnule Papastate
pilul meu cel mat drag, pe care, sunt convinsd. ed it vett iubi
tot atilt de mull ca $i mine, exprimdndu -va totdeodatd toatek
recunoginta si multumirile mele.
Elena Ing. Ivanescu-Capra
15 Noemvrie 1945
Crainva
INTRODUCERE
Suat momente in existenta unui om, care valoreaza
sin -
bilite sa se narue si nouci lume sa se creieze. Intamplarea, acest imponderabil, a schimbat totul, cland posibilitatea unor noi
intepreteiri, ducand la mai intemeiate concluzii.
Aca este ci cu manuscrisul pe care it dam acum la lumina.
Creat ci pastrat in taina de marele poet V. Alecsandri, el nu isi
gasecre valorificarea sZ dreptul la vieata, dealt fericitei intdmplari de a fi avut, in toamna anului 1945, prilejul s'o cunoasteTn
pe posesoarrea lui, stranepoata poetului.
i
C.
D. PAPASTATE
In aceasta modestei locuinta, care pare insa a fi un nepretuit muzeu at poetului, am descoperit pentru, intdia oara,
printre atettea obiecte de Tiref ce au apartinut candva lui V.
Alecsandri 0 manuscrisul ceileitoriei sale in Orient si Italia
precum f i jurnalul intim uncle qi-a insemnat peripetiile qi im
presiile marei iubiri pentru Elena Negri.
Scris intr'un block-notes pe care V. Alecsandri it ?Astra
intotdeauna la dclnsul, el a fost deiruit d-nei Elena Ing. Iviinescu de ceitre meituqa d-sale, Paulina Alecsandri 0 tinut mina
astazi cu o rarei discretie 0 Ind ales cu un cult care nu cunoaqte
margini. Si astfel (lewd 'n prezent literatura romans se imbogatefte cu inca o creatie a lui V. Alecsandri, faptul se datoreft
acestei doamne care a pcistrat manuscrisul cu adeincei pietate
atcltia ani, pana alnd intro zi intamplarea a feicut sei ma cunoasca 0 sel mi-1 incredinteze... 0 aceasta nu lard un adevarat
proces de corWiintd, ceici considera o profanare Ociscolirea trecutului marelui poet.
Dupa indelungi convorbiri, a incuviintat in cele din urniit
IN TRODUCERE
limpede ca oriunde sufletul indreigostit al poetului, cu inclinatiile lui romantice, cu gusturile hilt clasice si cu spiritul de
observatie at realitatii, care face din el un spirit complex, armonios dotat, plin de caldurd, de humor si imaginatie.
Scris cu o sutd de ani in urmei, intr'o epoca de pin romantism in Muntenia qi Moldova, manuscrisul pdstreazd cu.
loarea local a timpului si desveue pentru intelia oars, cu mult
inainte de a-0 fi tiparit primele poezii, pe marele scriit')r de
-mai telrziu.
10
C.
D. PAPASTATE
prettiri gresite sau putin probabile ale diferitelor creatii si datari ale operii lui poetice, privind epoca 1846-1847.
Redactat in limba franceza, manuscrisul prezinta deasemeni ci valorea unui alt aspect al scrisului lui V. Alecsandri_
Cu toate erorile inerente unui scriitor care se exprimci in limba
strainti, jurnalul poetului pune in evidenta realele lui posibi
littiti de redare si uneori chiar subtilittiti de limb a, rar cunoscute pe vremea dind scrie poetul.
In partea doua a jurnalului Wm manuscrisul note/or Si
socote%tor tinute de V. Alecsandri in tot timpul acestei cellator, cane se gtisesc si ele inserate tot in acela0 block-notes.
Studiul ce urmeaza va ctiuta sa" releveze, pe /angcl diferitele aspecte ale tatentutui lui V. Alecsandri ca poet Uric,
si unete influente, firesti de altfel, /a epoca de renastere literary in care scrie autorul. Privit si judecat in perspective acestor timpuri, poetul va aparea astfel mai bine conturat, iar comoara operii sale va crepe cu inca o nestematti, pe care astazi o dam la iveala.
latei deci cum, reinviatcl, epoca de tinerete a lui V. Alecsandri,
cea mai importantcl pentru poezia lirica, dar ci cea
mai putin cunoscuta si comentata sau greqit comentata , ii
precizeazci acum adcvtiratele ei trascituri, prin publicarca manu-
PARTEA I
CAPITOLUL I
Vasile Alecsandri i Elena Negri
1.
15.
14
C. D. PAPASTATE
15
dintre el si Costache Negri. In anii acestia se imprieteneste cu el, iar de atunci inainte sentimente puternice i-a unit
pentru tot restul vietii. Mu lt mai in vrasta decat V. Alecsandri,
Costache Negri va fi pentru poet un frate mai mare, si pe numele acesta it va chema totdeauna.
Prietenia for si mai ales frateasca for legatura au contribuit indeose.bi Ia intalnirea si cunostinta lui Vasile Alecsandri
cu Elena Negri.
Dupe cinci ani de petrecere si invatatura la Paris, perioada in care temperamentul poetului se fixase prin lecture si
studii, intr'o atmosfera de p1M romantism, V. Alecsandri trebui
sa se intoarca in tare. De data aceasta in tovarasia lui Costache
Negri si Nicolae Docan is drumul Moldovei, coborind in sudul
Frantei si strabatand Italia. Costache Negri, care isi Meuse stu1) Elena Radulescu -Pogoneanu: Vieata lei Alecsandri Ed. Scrisul Romanesc p. 38 mentio eaza : In ceeace priveste miscarea literar6, tan6rul
Moldovein pica in capitala Frantei in anii triumfali ai scoalei romantice; in
anii cAnd se succed : Les Chants du crepuscule, Jocelyn, La chute d'un ange,
16
C.
D. PAPASTATE
constitui pentru tot restul zilelor lui, idealul unei vieti romanest! de maine, odata ce se va Intoarce in Cara. Dela Venetia la
1) Musset : Les Nuits 1835
Ceiledoria lui G. Sand la Venetia
1834
La CharStendhal : Historie de la peinture en Italie 1817
treuse de Parrne 1839.
1833
'-
'..0"-;.,414WaaZ
3?
r
tatog
rL'
:4)
r11,.,,,64,.
,n
Nes40.4..
VASILE ALECSANDRI
(1819-1890)
Tablou din 1845
17
maturit si rafinat sufleteste prin cinci ani de sedere in capitala Frantei si, ceeace adaoga la farmecul lui, cu un mare bagagiu de iluzii si de idei moderne". Iar un altu12) adaoga: Cu
parul sau lung, ce-i cadea pe umere ; cu cravatele sale stacojii,
aduse din Italia ; cu largile jiletce pe care le purta, si care erau
croite dupd moda Parisului de pe la 1830, Alecsandri trebue sa
fi avut nu numai apucaturile si idealurile, dar si toata infatisarea tipica a duelgiului i bonjuristului de glorios renume."
Nu mai putin sugestiv este urmatorul portret lasat de D.
C. Olanescu
cu parul sau lung si buclat, cu jiletci largi,
dupd moda pariziana, cu legaturi la gat batatoare la ochi, cu
pantaloni stramti si binge trasi pe piciorul incaltat cu pantofi de
lac, cu talma neagra captusita cu catifea visinie [ Alecsandri]
si alti amid imbracati ca dansul, pareau niste aratari streine in
mijlocul boerilor giubelii, cu antereu, cu islic si papuci cu mesi
galbeni".
Dar data felul in care se imbraca Alecsandri Ii facea sa
pard in ochii boerilor giubelii ca o aratare strains, nu mai putin
caraghioasa i se parea acum tanarului frantuzit privelistea Ia-
1894 p. 19-20.
C.
18
D. PAPASTATE
si chioare, cu streasinile putrede si ascutite, cu scarile intunecoase, cu ograzile mari si pustii, cu gradinile pline de burueni
ssalbatice si cu zidurile groase prin prejur. Locuintele, cuiburi de
Cu toate acestea, dragostea de Cara si mai cu seams tovarasii sai de vtudii si tinerete din Franta, carora vine sa li se adaoge si Mihail Kogalniceanu (se stie cg V. Alecsandri Intretinea corespondents cu acesta la Paris 2), Costache Negri, Alecu
Russo, Ralet, Rolla, Ion Ghica, N. Balcescu s. a., ii fac vleata
frumoasa, iar viitorul ii surade.
Legat din ce in ce mai mult de Costache Negri, ii frecventeaza deseori familia, si astfel ajunge sa cunoasca pe Elena Negri, fiinta care va insemna pentru V. Alecsandri totul in vieata.
2. Vasile Alecsandri ,si Elena Negri
sandri nu se putea s nu fie remarcat de indatd cu intoareerea sa din strainatate. Saloanele toate ii erau deci deschise si
viitorul poet era primit oriunde si pretuit ca atare. Dar tot la
acea epoca, Mihail Kogalniceanu se intorsese dela Berlin, iar
Ion Ghica, pe care 11 cunoscuse la Paris, fusese numit profesor
la Iasi la Academia Mihaileand. Rand pe rand tinerii ce fusesera la invatatura In strainatate se intorc In Cara, si un grup
de entuziasti is fiinta. Dar, deli apropia(i de toti acestia prin
aceleasi nazuinti, V. Alecsandri ramane totusi mai strans legat
de Costache Negri.
19
nara. Intr'un jurnal intim, pe care poetul 1-a lasat fiicei sale
Maria, el descrie in termenii urmatori aceasta intalnire:
1840. Basile Rosetti (marie a la roeur de Costache Negri,
Mime Catinka Negri) nature passionnee, prodigue, s'eprend d'amitie pour moi.
1) N. Petrascu: op. cit. p. 17-18.
2) G. Bengescu: Com. lit. 1888 p. 28.
3) Elena Paclulescu-Pogoneanu: OD. cit. p. 82.
C.
.10
D. PAPASTATE
proviser des vers en l'honneur de Madame Helene. Je lui redte de memoire des strophes du poeme Zunaril/a; elle replique par la strophe suivante, car elle connaissait tout mon
poeme par coeur" 1)
21
Ce e mai remarcabil e ceeace era ea sufleteste ; inteligenta, cultivate, vibranta cu gustul sigur si format. 1)
Nu se poate o mai bun5 confirmare a portretului ei sufletesc decat gestul Elenei Negri (pe atunci Inca Elena VarnavLiteanu) de a incuraja si aprecia culegerea primelor poezii
populare de care V. Alecsandri. In timp ce boerii din vremea
aceea nu intelegeau pe poet, care se coborise pang la popor
pentru a-si cauta inspiratia, iar cucoanele saloanelor exclamauCe pacat ca sunt atat de taranesti!, singura Elena Negri, miscata de aeeste productiuni, scrise plina de entuziasm lui V.
Alecsandri, felicitandurl si incurajandu-1, in actiunea ce o intreprinsese Ion Ghica, in cartea sa Scrisori, mentioneaz4 : Elena
N. ne sustinea in societate".
Intalnirea insa nu a fost deck intamplatoare. Elena Negri
era casatorita, iar V. Alecsandri, abia intors din strainatate era
in vremea aceea prea prins de planurile de refacere ale tarii.
Totusi, prletenia lui cu Costache Negri 1-a facut s vine deseori
in contact cu familia acestuia si sa intalneasca pe aceea ce-1
uimise in 1340 cu spiritul ei incantator i ironic. Generozitatea
si sensibilitatea ei, nu puteau trece neobservate de poetul ce
se trezea In el.
In anul 1845, cand revine la mosia lui Costache Negri, la
IVIAnjina, Vasile Alecsandri intilneste din nou pe Elena Negri,
care cu doi ani in urma se despartise de sotul ei Varnav-Liteanu.
,,Elena Negri, scrie un biograf al lui V. Alecsandri 2), era
ta'nara Inca, despartita de un barbat ce nu stiuse sa-i inspire
iubire. In lume, ea era o dame afabiTa si plina de spirit. Cand
infra in serate, insotita de sora sa Catinca, gatite amandoug si
impodobite cu rochii de bal, se ngstea in jurul for un murmur
de admirare : una brund delicate, cu surasul pe buze, alta
blonde cu figura deschisa, burboniana si plina de mandrie. Uri
portret al ei de pe la 1844 ii infatiseaza capul frumos, cu zulufi
22
C.
D. PAPASTATE
23
24
C.
ySi
D. PAPASTATE
mans, care spun mai mult decat cuvintele sarace ale unei
limbi Inca nedeplin formate, toate imbraca in decorul campenese, sensuri adanci si semnificatii fara margini. Toata curatenia
sufleteasca a cloud inimi- ce se iubesc, toata dorinta patimase
a unor ganduri ce se impletesc fericite, se topesc in idealul ce
poetul si-1 faureste din aceasta fiinta aleasa. Caci, incontestabil
25
26
C. D. PAPASTATE
27
calitate ii plange suferint.ele unei iubiri neimpairtasite Si sfarete prin a ameninta pe iubita sa, ca se sinucide :
Ma sfirsesc, arnar ma doare
n'arn mila cui set cer ;
Toate sunt nesimtitoare
Oameni, elementuri, cer.
.Fi
A rapus milostivirea
Chiar si duhul ingeresc,
Care insusi e simtirea!
Alt ce mai nada- jduesc ?
28
C. D. PAPASTATD
Costache Conachi, un alt poet al timpului, ludndu-si ran-Jas bun dela ce fusese el odinioard, cu o senind resemnare
impusd de legile aspre ale vietii, scrie pe la 1847.: Amor la,
a ta putere.
Amor, la al tau jartfelnic iarasi viu sei ma inchin,
Dar nu cu clintari de slava, ci cu lacrimi gi sus pin,
Sa-mi ieu de-acum ziva buns dela inalt schiptrul tau,
Ca o sluga cu credinfa ce ci-au plinit hacul
29
C D PAPASTATE
30
este un indiciu ca nu-i era gandul la Elena, pe cata vreme aceasta calAtone
dupe plecarea Elenei Negri, nu era deck up mijloc de a deruta curiozitatea
celor ce se interesau prea mult de iubirea lor. Al doilea, primirea desfAtatoare
pe care Ninita i-o face poetului la Venetia putem spune ca nici n'a existat,
deoarece V. Alecsandri ai Elena Negri s'au Intalnit pentru prima oath la Tneht
la 5 Septemvrie 1846, jar nu la Venetia. V. Alecsandri o aatepta acolo de
cateva zile, deoarece poetul sosise cu vaporul la Triest la 29 August 1846
seara ai deci in once caz nu Elena Negri i-ar fi putut face o primire desfitatoare lui V. Alecsandri, ci in cazul cel mai bun poetul i-ar fi fAcut Ninitei,
31
a colinda o buns parte din Germania sub cuvant ca i i ingrijete sanatatea, iar eu am strabatut mai multe mari sub
cuvantul nu mai putin adevarat al unei calatorii in Orient.
Plecati amandoi din acelasi toe, am agiuns la tints, batandu-ne
4) v. ms. inedit p. 89: AstAzi 2 Dec. sunt case luni in cap, decand
N. a parasit tarp. Ea a plecat din Moldova la 2 Iunie ".
Cf. cu afirmata lui Serban Cioculescu (lstoria literaturii roman modune Ed. Casa Scoalelor 1944 p. 78) Al doilea ciclu de poezii originate e
inspirat de dragostea lui pentru Elena- Negri, pe care o Insoteste in OMtorille ei din Italia". V. Alecsandri nu o insote5te pe Elena Negri decat in
cAlAtoria din anul 1846-1847, deearece prima calgtorie Elena Negri o face
numar cu familia ei in anul 1841.
C D. PAPASTATE
32
2) Elena Radulescu
1:
':;1^141
"4.1
c,th
'
14
..
c
ELENA NEGRI
Mani 1847)
Tablou din 1847
(Dupe Elena Rdclulaseu-Pogonaanu)
(1816 (1)
33
34
C.
D. PAPASTATE
35
36
C.
D. PAPAsTATE
37
Scrisa cu mai multa emotie si poate cu mai multa suferinta, poezia tradeaza nerabdarea, framantarea si chinul dorin-
drumul Venetiei. In ziva de 8 la oarele 6 dimineata, noteaza in Jurnalul sau intim poetul l), plecarea din Triest sere
Venetia, pe Arhiducele Frederic, pe o vreme minunata". Care
ceasurile doug dupa amiaza, vaporul an.coreazaIn port in fats
1) v. ms. inedit p. 7.
38
C.
D. PAPASTATE
care in aita parte. Plimbarile 1e. faceau impreuna si tot impreuna au intreprins cercetarea Venetiei fn cautarea urmi apartament comun, pe care it gasesc la d-na Spaletta in Palatul Berzon, aoolo unde Elena Negri si cu familia sa au stat in 1841. Isi
154.
39
C.
40
D. PAPASTATE
fara griji, absorbiti cu totul de fericirea noastra, de nebucopilaresti. Ceasurile tree, zilele curg, sapta'manile se gramadesc in urma noastra asa de repede, ca aproape
ni-i groaza. Ni-e team& sa nu imbatranim prea devreme, fara
niile
sa ne dam seama de goana timpului". Ratacind printre coloanele Procuratiilor sau amestecandu-se prin multirnea strazilor, cei doi indragostiti isi vor odihni admirativ privirea
inaintea lui San Marc, pe fatada dantelata a Palatului Dogilor,
sau vor asculta transportati simfonita de clopote a bisericilor
venetiene. In amurgurile linistite de toamna vor privi trans-
41
,5'i'n
Copilarosi si plini de sperante pentru viitor, V. Alecsandri si Elena Negri due la Venetia vieata indragostitilor roman_
tici si totusi se gandesc $i la gospodarie. lath" lista 2) lucrurilor trebuitoare gospodariei lor, pe care cei doi in.dragostiti be
pot strange in grabs, pentru Inceput :
1.
6 felegeanuri si 6 zarfuri
2.
1 ibric pentru cafea turceasea,-- mai cu seams Moka.
3.
1 marina de cafea cu lapte.
4.
1 oca zahar, precum si vanilie.
5.
1 gavanosel de mustar frantuzesc.
6.
1 cutie de sardele de Nantes.
7.
Mortadella si branza.
8.
Fructe din be.4ug.
Toate acestea, scrie poetu13), le tinem deocamdata in
tr'un dulapior
mobila noastra,
pe cat e 11 cumparam si
avem de gaud sa 1-1 daruim lui Antonio".
Deliciul convietuirii for la Venetia 11 formeaza mai ales
oonvorbirile. Asa isi cunosc gusturile, se completeaza unul pe
altul, spiritualizand banala intalnire a obisnuitilor indragos-
titi. Cand, furati de vis, calatorese ou gandul in tarile mi1) Vasilie Alecsandri : Poezii vol. 1 ed. cit. p. 155
2) v. ms. inedit p. 14.
3) Idem p. 14.
156.
42
C.
D. PAPASTATE
none, card sceptici si neinduratori discuta cele mai aride subiecte de analiza. Intreaga for viata constitue un tot indivizibil, omogen Dupa gustare, scrie poetu11) yin indelungile
si placutele convorbiri care se taraga'neaza farce sa ne dam
seama, pang la ceasul unu sau cloud dupa amiaza, sarind dela
subiectul cel mai serios, la nimicurile cele mai nebunatice, dela
analiza cea mai sceptics asupra sentimentelor omenesti la explicatiile cele mai adevarate si cele mai alintatoare ale amorului nostru, dela amintirile triste sau vesele ale trecutului
nostru, la fagaduelile stralucitoare ale viitorului si toate acestea, cand stand ghemuiti pe canape, cand primblandu-ne prin
odaie, cand alergand ca niste colegieni, in jurul mobilelor. Dar
ceeace-i mai curios este faptul ca tot vorbind, alergand, razand, ne apropiem pe nesimtite unul de altul si cand ne trezim, ma pomenesc tinand monitica pe genunchi, sarutandu-ne instinctiv in tot timpul discutiei noastre, farce sa luam
seama. Tin cuvant si o sarutare este temeiul conversatiei noastre". Dar nici plimbarile in gondola nu lipsesc. Cu coverta
43
44
C.
D. PAPASTATE
Negri au stat in Venetia (locuind palatul Benzonus (Benzoni) pe Canal Grande) din Septemvrie 1846 pang 'n Ianuarie
1847, cand au trecut la Neapole si de-acolo la Palermo" 2).
Alexandru Marcu, ocupandu-se de Intalnirea lui V. Alecsan-
Niciuna din aceste afirmatiuni nu corespunde adevaru1) N. Petrascu: op. cit. p. 116.
2) Elena Radulescu
62
63.
4$
pang la Paris, jar apoi dela Paris prin Lyon, Marsilia, Genua, Livorno, Neapole, yin in Sicilia. Intinerariul intregei calato-
Triest
Bruosa
Smyrna
Venetia
Constantinopole
Munchen
Stuttgart
Gratz
Salzburg
Caisruhe
Strasburg
Baden
Paris 1)... Asa dar, afirmatia CA, el luA
46
C. D. PAPASTATE
Luandu-si deci ramas bun dela Venetia for mult iubita, dela Canal Grande, San Marc si Piazetta, dela Giudeca
1) v. ms. inedit p. 27.
2) idem p. 40.
3) idem p. 42.
47
Probabil
aparte.
48
C. D. PAPASTATE
tul o asteapta cu multa nerabdare. In tot timpul lipsei Ninitii, gandul lui a fost la ea, si tot ce scrie in aceste trei
zile poarta semnul iubirii lui nemarginite. De altfel, poetul
abia o astepta sa-i citeasca tot ceeace scrisese si s primeasca
din partea ei aprobarea sau dezaprobarea cuvenita. Devi pare
curios aceasta, totusi Elena Negri, dupa cum vom dovedi-o
41140Fir*NZ'
-tt!.41'
' -17
PP
C
.0.
at
c
1
4441,0i,
R.V
M1,13,1,000,,soOrlanounirg.
Negri.
(DtipA Al. Alarm)
Elena
4g
s.
Negri a parasit Ora. In tot timpul acesta, singura sau in tovarasia lui V. Alecsandri a strabatut Europa, si-a purtat visurile prin taxi straine
ingrijit sanatatea pe malurile insorite ale Adriatitei. Acum, mai suferinda si mai lipsita de elan ca oricand, se gaseste in drum spre Paris, unde
doctorul se va pronunVi asupra rnersului boalei si masurilor
ce trebuesc luate.
Inca trei zile si V Alecsandri si Elena Negri vor sosi in
Orasul Luminii", spre care calatoreau de aproape o Luna. In
cursul zilei de 5 Decemvrie 1846 pe la orele cinci seara, cei doi
indragostiti infra in Paris. Elena Negri noteaza de datA
50
C.
D. PAPASTATE
poate, cu ani in urma, plecat din fundul Moldovei, strabatand imparatiile Europei,
coborind din diligenta prafuita
in tovarasia lui Nicolae Docan, Alexandru Cuza, Aga Mihalache si Panaite Radu, condusi de titre profesorul grec Filip Furnarachi, dornic de o lume noua, sau stand visitor sub urn-.
51
de reinoire tinereasca a spiritului romantic. Homer, Virgil, Horatiu, Bernardin de Saint-Pierre, Rousseau, Chateaubriand, Lamartine, Hugo, Musset, pentru a nu. aminti decat cateva culmi
ale literaturii mai des cercetate) pe atunci, aveau sa-i deschida
larg calea spre poezie si studiul frumosului. i tot aid, iubitor
de teatru, va fi vazut pe Samson, M-me Georges, pe Rachel s. a.
iubitul ei In Orasul Luminii" se implinise. Suntem la Pafraza magical!" vorbeste mai mult decat once comentariu.
Si thtusi cele treisprezece zile petrecute la Paris sunt cele mai
ris!!
52
C. D. PAPASTATE
din nou la drum, de data aceasta imbarcati pe vaporul Neptun", pentru at cobori pe Rhon, spre Marsilia. Dar acest mijloc
de transport nu este confortabil ca primul. Harmalaie
murneorinduiala
darie
glod. Ploua in cabinele de
ploaie
domni si doamne", noteaza de data aceasta fugitiv poetul,1)
Dupa o oprire la St. Esprit, uncle petrec noaptea, ajung in ziva
de 24 Decemvrie la Avignon. Pentru prima oars V. Alecsandri,
deli in compania Elenei Negri, viziteaza gingur orasul. Sana-
53
C. D. PAPASTATE
54
urm.
VASILE ALECSANDRI
1 ELENA NEGRI
55
lumina uriasa a Vezuviului, care, cu limbile-i de foc, ii impodobea culmile, in timp ce gandurile linistite hoinareau in largul zarilor fares de margin'. Aci, dupes ce sanatatea Ninitit incepuse sa se indrepte, poetul trai cateva clipe de neuitat, asemeni celora dela Venetia. Muza it viziteaza din nou si compune
atunci Cantonetd Napo Wand, poezie care va purta initial titlul
Barcarola Sicilian& Cu Balcescu, scrie poetul, m'am primblat
pe golful Neapolului in noptile luminoase ale Italiei, am admirat flacara uriasa ce incununa fruntea Vezuviului, am respirat aerul parfumat al Siciliei, ratacind pe malurile marii" 1).
Dar dupes o sedere prelungita la Neapo le, V. Alecsandri
si Elena Negri pornesc in ziva de 19 Ianuarie 1847 spre Palermo, unde ajung la 20 Ianuarie, de climireata. Dupes o sedere
provizorie la HOtel de Sicile", se mutes la Vila Delfina" In
ziva de 28 Ianuarie 1847. Dela 20 Ianuarie si 'Ana la 23 Martie,
Vasile Alecsandri si Elena Negri rarnan la Palermo. Si aceste clipe cunt din acelea ce fericeau pe Vasile Alecsandri 0 Elena Negri
56
C.
D. PAPASTATE
cau crengile incarcate de fructe a doi portocali mandarini. Frivirea se intindea pe gradini pline de flora ecsotice ce raspandeau
2) Cf. $erban Cioculescu: op. cit. p. 85. (Para din easel, a Post scrisit
spre a distrage pe sotia lui Costache Negria. Dupa cum se vede nu este
vorba de sotia lui Costache Negri, ci de Elena Negri, sora lui.
57
de Bosfor.
1) V. Alecsandri: Teatru vol. 1 ed. Socec, p. XV 3 $i urm. Elena
RAdulescu Pogoneanu crede cA aceastA scrisoare este adresatA probabil lui los
58
C.
D. PAPASTATE
Mai juste par a fi afirmatiile d-nei Elena Radulescu-Pogoneanu : Probabil teama, dorinta familiei poate, il face pe Alecsandri sa porneasca cu dansa spre Cara (Aprilie) hand tot calea
marii,"1) au toate ca nici acestea nu aduc lucruri mai precise.
Astfel stand lucrurile, afirmatia lui N. Petrascu3), ca fratele Elenei Negri, Costache Negri, s'ar fi aflat in acest timp la
Constantinopol este inexacta. El se gasea la Neapole, alaturi
de sora lui Elena, si de prietenul lui, V. Alecsandri. Cat despre
afirmatia Elenei Radulescu-Pogoneanu, ca fratele si sora (Zulnia) vestiti inca de la plecarea din Italia, le iesisera poate undeva Inainte, sau venisera numai la Constantinopole, Intru intampiriarea calatorilor", si ca servitoarea Ana Moldoveni insotise desigur pe Elena Negri in tot timpul calatoriei dela plecarea din Moldova" 4), raman si ele nu tocmai conforme cu realitatea, deoarece sigur Costache Negri a lost cu V. Alecsandri
si Elena Negri la Neapole si nu le-'a iesit in intampinaxe la
Constantinopol, iar servitoarea Ana Moldoveni nu pare sa fi
Insotit pe Elena Negri in caTatoria ei, deoarece nicaieri In furnalul lui V. Alecsandri nu se vorbeste despre ea, pe cand despre.
alti servitori straini Se vorbeste. Mult mai probabil pare sa fi
venit cu sora Elenei, Zulnia, la Constantinopol.
Plecati spre Cara la 25 Aprilie 1847, ei ajung in dreptul
1) Elena Radulescu -Pogoneanu: op. cit. p. 95.
2) v. ms. inedit p. 100.
3) N. PetraKu: OD. cit. p. 117.
4) Elena Raduleseu-Pogoneanu: op. cit. p. 95 n.
15.
59
de aur. Fratele, sora si tovarasul de caldtbrie, poetul, impreuna cu Balaceanu si Kogalniceanu o intmormantara in curtea
bisericii grecesti din Pera, iar pe lespdclea de marmura de pe
rnormantul ei, sgpard cuvintele
ELENA NEGRI
Moldova
4 Mai 1847
Dupa tragicul sfarsit al Niniii, V. Alecsandri pleaca imediat in tars, astfel ca ajunge la Galati la 6/-8 Mai 1847. Sub
nemiloasa loviturd a destinului, poetul scrie Adio si Pe Mare,
wide isi plange iubita pe care o pierduse :
0 valuri maxi de spume !
Purtati-mei prin lume
Ca frunza lard nume
Ce o plutiti usor,
,Si m'aruncati din mare
Pierdut, fart/ suflari,
Pe malul de uitare
Adincului Bosfor ! 1)-
60
C.
D. PAPASTATE
CAPITOLUL II
169
i La
62
C.
D. PAPASTATE
Inceputul iubirii.
2.
3.
Ateptarea.
Fericirea.
Durerea.
4.
1. Inceputul iubirii
63
tul in descrierea naturii &este accente fericite, pline de notatii ale lotului si imprejurarilor in care cei doi indragostiti
s'au intalnit, jurandu-si iubire eterna. In serile de primavara,
scrie unul din biografii lui V. Alecsandri, 2) esau pe cai, se
plimbau;, lasand fraiele pe coame, voind s prelungeasca la nesfarsit placerea acelor ceasuri. Aid a scris el mai multe poezii,
din care strabate entuziasmul, visele si iluziile de atunci, adica
Dartea cea mai frumoasa si mai poetica a iubirii, cand cel mai
1) Vasilie Alecsandri: Poezie vol. 1 ed. cit. p. 124-129.
C.
Ezt
D. PAPASTATE
destainuirii fericirii, care it stapaneste. 0 striga retoric la inceput, o invalue apoi abstract in filosofare naives intovarasind-o
difuz cu elementele naturii, pentru ca in sfarsit sa o marturiseasca colorand-o cu elemente mistic-panteiste, in ultima parte
a poeziei. Iubirea isi-sptmea cuvantul. Trimisa de insusi Dumnezeu, ea unea doua inirni predestinate sa se iubeasca si sa fie
fericite.
_ es:eel"
747.0
/; :,-4
..:53:: ,
,/1
. C 4'137. 441,4-t
X /414 ,A;#fr*
". aI 4
,,. ......
41.>, -.,
9 Al I
.
1
...c,
4-^"...., ,... -( AI t sr
4<it lei.
,'
4,
-.r:
0!
... 4
"or ..-..
"
.,7.
'
.410?"--
,f1,/
.
,,,,../... i /-
4,, .,....
.4.. 77.444?
le
44
;01411%..
,.
;J7.
,4Ito
AP.
. 4 2.
/7. .
4401 4,
,e9r
".
/f1
.,,r,or
041..a
4, `....
.."$ :1,- f....,,...............- .,, 21411010...,
As,
0",
Z.*, 6
rte.
V
'.
;,,,../ s: 4...'
'
dgplor
4114
* FY
44:2-
te .E
"O
'''.
'4e1
1st 1I.4. 4.
At... oet---ill.K. 4
0.
,..4-ji
..
Se" 0 14,4
.7.
e.;;' /14-.6041111. o
4.
01 alt
41) Ar......e
ayt di ....44:11tfr0000r"..... . 41
".."`
ref" /PI e#
4,.....1110..*
e' '41.4e".1;
:44 .60
"
- 04. .4,,,404
#:,
. ",07 a a elk
4k
03.0.--'
442.., r,
R44.4
dorte. 4
11,
a L 4!
484.
/?.' .. f"*.. e
Xt./
461
1104
65
Mult mai delicata cleat prima, aceasta de a doua marturisire de iubire incanta prin ritmul vioiu al versului, mai
mult decat prin sugestiva rezonanta a cuvintelor. Usoara ca
factura, nu tontine acea profunda emotie atat de necesara unei
adevarate poezii de iubire. Are totusi nuante de subiectivism
ce ii dau o nota de sinceritate jurarnatului pe care it face. Simti
un suflet care prins in mrejile iubirii se sbate intre vis si realitate. Dragostea ii vorbeste discret si el si-o marturiseste tot
atat de discret iubitei sale.
Aceasta dragoste adevarata se accentueaza din ce in ce
mai mult si se rasfrange in opera poetultii. In cautarea iubirii
C.
66
D. PAPASTATE
a sa Pinta, sc pearda
mice simtire
Procedeul substituirii persoanelor este romantic. Romantice si felul de exprimare al glasului care in fond nu esfe
decat poetul. Perifraza nu adauga nimic sentimentului autentic, din contra face sa lanceazeasca interesul lectorului. Cornparatiile puerile (sburdand la nemurire ca vulturul in scare")
67
un continut dureros, in care sufletul poetuld ranit de o nea5teptata despartire sangera sub povara unei suferinti si a
unei pierderi. Aripile fericirii nascande cad obosite, strapgandu-se neputincioa-le in jurul visului frumos al unei iubiri
abia inmugurite. Glasul tremura sugrumat de emotle si lacra1) V ilie Alecsandri: Poezii vol.! ed. cit. p. 136-137.
2) ldem : Poezii vol. I ed. cit. p. 138.
63
C. D. PAPASTATE
mile curg din belsug data cu suspinul despartirii farg intoarceri. Si totusi lucrurile nu stau tocmai asa. Temperamentul
poetului, al cgrui optimism flatly ii incunung totdeauna frunten cu n.epasarea sening a tineretii, nu ggseste accente grave
pentru a deplange aceasta despartire. Poezia pare mai mult o
urare si o incurajare adresata iubitei sale.
Mergi dar fcira mdhnire, te du fi fii voioasei
Cdci ingerul iubirii si inima-mi duioasd
Te vor urma oriunde cu tainicul for sbor ;
ySi cdt vei fi departe, ca mine te gandeste,
Ca to efti a Inea viatel, ca soarta te iubeste
Ca cerul ne peistreazti fence viitor".
Nota de optimism strabate intreaga poezie, fiindcg iubirea pluteste peste sufletele celor doi indragostiti. Fericireg
poetului este prezenta pretutindeni, urmgrind pasii iubitei
sale. Increderea in dragostea lui trebue
dea si ei faria de
a suporta despgrtirea atat de neasteptatg :
$i cdnd va fi lumina, si ccind in miez de noapte
Vei dsculta cu lacrimi a ingerElor foapte,
Zi draga mea, atuncea, precum oiu zice en:
Nu e fiin a 'n lume ca mine de iubitti!
,,Amorul ma 'ncununei cu-o razes streilucitii,
Venefic4 m'afteaptil zdmbind la visul meu !".
69
2. Ageptarea
Cep de-a doua parte a rornanului sau de dragoste incepe cu poezia Dulce inger1) (Brussa, Iu lie 1846). V. Alecsandri paraseste Iasii (dupd cum. stim acum precis) la 7/19 Iunie
1846, iar Galatii la 9/21 Italie 1846, cu destinatia Constantinopole. In luna Iu lie se gaseste la Brussa, de uncle, cu gandul vesnic la Ninita, ii trimite, romantic, un ravas de dragoste,
in genul unei rugaciuni aducatoare de pine si de noroc. Adresandu-se unui Inger din imaginatia sa, poetul it roaga sa is
sub buna-i ocrotire pe aceea care, departe de el, este singura
si suferinda. Puterea-i diving sa -1 fie un sprijin continuu impotriva soartei rele, care ar pandi-o, amenintandu-i vieata. ySi
tot acea putere sa Ii astearna covor de vis si fericire in calea
ei plinA de suferinta.
70
C.
D. PAPASTATE
sunt deadreptul momente de depasire poetica in evolutia h1) Elena Radulescu-Pogoneanu: Vasilie Alecsandri Poezli vol. 1 Ed.
Scr Rom, p. 45 n. 4.
2) Vasilie Alecsandri: Poezli vol. I ed. eft. p. 143.
71
lied a talentului lui V. Alecsandri. Simtirea isi &este expresia potrivita, evoluata pe o adevarata tema lirica, din care
svacneste neincetat nadejdea. Departarile se strang, sufletele
se apropie si peste furtuni si vanturi pluteste senind iubirea.
Si increderea in acest sentiment profund ii cid taria sa infrunte suferinta.
Tot aci scrie poetul Pescarul Bosforului 1) (Constantinopole,. Iunie 1846), incercare de a transpune inteun decor
August si nu in Iunie, iar in 1846 in Iunie, inclinam sa credem impreuna cu Elena Radulescu-Pogonean.0 ca adevarata
data este Iunie 1846. Din intreaga atmosfera a poeziei, scrie
d-sa, se vede ca ea a fost scrisa la Constantinopol mai probabil
in 1846, fiindca in amandoud editiile (in care ciclul Lcieri-
mioare-lor sunt asezate in ordine strict cronologica), Pescarul Bosforului urmeaza dupd Dulce finger" si Cantec de ferifericire" amandoua scrise in 1846. 2) In once caz insa nu putem
fi de parerea lui Ch. Drouhet 3), care recomanda modificarea
datei lunie 1845 in August-Octomvrie 1845, pe simplele presupuneri de datari eronate a multor poezii ale scriitorului nostru.
In August 1845 poetul a fost intradevar impresionat de tabloul
feeric al Bosforului pe care it descrie astfel : Mahalalele Tera_
pia. Arnavut-Kioi, Yeni-Kioi ineanta, transports, mirruneaza
1) Vasilie Alecsandri: Poezii vol., I ed. cit. p. 146.
72
C.
D. PAPASTATE
cumpere rand pe rand caftane, saluri de Casmir", iuti armasari de la Misir" said lung caic de abanos" prelucrat cu imnuri din Coran frumos".
.51 treizeci de vdslaqi Osmani
Ce vesel ar sbura
1) Cit. din Elena RAdulescu-Pogoneanu: op. cit. p. 88.
73
o nota mai precisa de framantare sufleteasca. Neliistea intalnirii ii sthpaneste, speranta pare ca it paraseste, total in juru-i
se narue intr'o adanch si nesfarsita asteptare. Departe de lume,
poetul isi plange singur suferinta, cu ochii pierduti in zarile in1) Vasilie Alecsandri : Poezii, vol. I ed. cit. p. 153.
74
C.
D. PAPAS CATE
tunecate ale departarilor. Totul e trist In jurul lui, tar el nemiscat ramane dus pe ganduri.
,,Stau ca o piatrci in nemivare
Pierdut pe ganduri adeseori,
Privesc la ceruri, privesc la mare_
Pe mare va/uri ! in ceruri nori..."
75
cire al inceputului iubesc si sunt iubit", ajunge la o mai subtila expunere a iubirii si la o mai patrunzatoare interpretare
a ei. Pretutindeni se simte acum mane sigura a artistului, puterea lui evocatoare si armonioasa melodie a limbii. Versul
pare masurat si cizelat cu mai =ilia maestrie, expresia constituind o fericita adecvare la ideea sau sentimentul pe care
le exprima.
Data de 11 Septemvrie 1846 are o insemnatate deosebita, de_
oarece V. Alecsandri considers aceasta zi, o rascruce serioasa
in vieata lui: inceputul vietii intime cu Elena Negri. De altfel
poetul insusi a incrustat cu litere cirilice inteo piatra scurnpa,
aceasta data. 3) Evocarea acestei vieti de apropiere sufleteasca,
1) In itinerarul calAtoriei Elenei Negri este mentionata plecarea din
gi sosirea la Triest la 3 August.
2) Vasilie Alecsandri : Poezii, vol.!, ed. cit. p. 153.
Galati la 2 lunie
76
C.
D. PAPASTATE
77
C. D PAPASTATE
78
Alexandru Marcu crede cal izvorui de inspirartie al poeziei urea la cunoscuta cantoneta La biondina in gondoleta" a
lui Antonio Lamberti." 1) Nu mai putin semnificativa insa este
51 apropierea ce s'ar putea face intre poezia lui V. Alecsandri
i una din legendele venetiene. laid cum relateaza poetul acest
lucru, prietenului salt Edouard Grenier 2): ...Vous avez vu a Vanise, sans doute, les porteuses d'eau qui vont chaque jour remplir leurs seaux de cuivre au puits du palais des doges? Quand
it
79
80
C.
D. PAPASTATE
sul sincer ce 1-a dat tuturor ispitelor care voiau s'o rdpeasca
dragostei sale. Prin acest raspuns, ea ridica un imn de slava
iubirii, tot asa cum V. Alecsandri preamareste fericirea iubirii.
sale. Versul vioiu i ritmat exprima senindtate si voie buns,
iar cadru exotic al Venetiei arunca o lumina de vis peste cetatea palatelor scaldate in apele lunii.
Mult mai profunda, cu rezonante mult mai ample si versuri mult mai sonore si sugestive este scrisa poezia 0 sears la
Lido') (Venetia
Oct. 1846). Gama sufletului sau capdta acum
o complexitate de inspiratie mult mai spiritualizata, iar solemnitatea momentului ds intregei atmosfere un aer de meditatie si
spovedanie sentimentala. Martora a iubirii lor, Venetia cernita,
care a cunoscut pe vremuri glorii triumfale" si a carei gondole negre" alunecau in taina pe canaluri, Venetia este chemata
de aster data de poet sa marturiseasca tuturor, daca din timpurile sale de glorie si pans astazi a vazut vreun chip mai Ingeresc decat al iubitei sale.
4.0
t
. 4/41/0-.2
10
;10,14C4-
.e.
asac7,-
"5.-e.; 41-
41 Ph
"/`
/iit
1"
slAte
000.44,
4.41"."' .040.4:14
%.0#.4t40. /APP.
mere
4,4 .."----x-
/1--z-
tootr"~
....,-.7.
.4- ./P. . 1-A A or.4.4-42:
42. Al'.... fa - A.....-,,
6:::. S -.0 A. , Aye...Ay As' 40,4ka-... .
41 47.7.-7./ .... / ,./4/' .." /7 .' , -..471.., ......Ar7:_ti Ies./....1
1 ...e ./ oeiri ed, .....A.4..... jr: yrs.; d".1'1....;....11
/4 4.4' 1.46 Z'4 7e: Ae7 Aeo 0-./46,...101.k.
,...._, 77,e. A..."lb,, ,,,,,,,,,,. 4,...4.1,4 ,..."
...
........
.4"../---,....--
,,444.
..),,...:,. .4, 4.., ,,, ,,,,,,.....-,....., 1
'./.4tot
10x..--!-
A "-,--; iy.4
tioilk 410"., "4 .
4 . 40111047,...e 414./ .. ,,,,......,4 .. " - 4 .
,'
;.1. L.... .
got", rt. ..,:ft .r"--I" .-f ,i,
/ A. di"
,
4 v....2...J .f. ..47A ....4-7 4.-e, .1. e.........4-verfr
........ -Act-4577. ,- e... ..e./4- .4" dia...., 4 ... ,-dyes.Az'
ls 46'-, . I At fe- Z. *2 '
Z..
....."
.* 0
4.....,
1,4404,11"'..
'
II;
-.4 .":..
/".1.4. ....-1
.0.....ae, 0.4.."
../
At.
--
"VA. 'M
4 14
yo4 sAr
1*K1t,
..
.41"
<:
......-., 4,10,4*
.i.
81
Inteleasa astfel, iubirea poetului nu cunoaste decat formele ideale ale Dumnezeirii insasi:
Iubirea ta-mi insufla un dor de nemurire
Iubirea mea ma 'na/td, /a tronul ingeresc !
'n leagan de gondola, in vemicei iubire
Cat lumea lcinga tine as urea ca sa traesc !"
6
82
C.
D. PAPASTATE
BARCAROLA VENETIANA
Pe mare Lind
Care suspina,
Stele le toate plutesc usor,
De ce, vai mie,
Ste luta vie
De ce iubita,
Lira slavita,
Nu se aude glasu-pi duios?
Tainica noapte
Cu blande soapte
Te cheamil, drags, s'o incununi,
Gondola genie,
Cad. multa vreme
alci in gondola
Cu-o barcarole
83
84
C.
D. PAPASTATE
Varianta a doua :
BARCAROLA
Pe marea ling
Care suspinci,
De stralucefte
Ca un luceafeir dumnezeesc.
Privege-acuma,
Despicand brume
Luna din valuri so'na/cd'n cer.
Ah, rdsari, vino
Scumpa lumina
Sd ?ming& dulce pe gondolier.
Ceici in gondola.
Cu-o barcaroki
Visul tau gingcq va ingema.
i noaptea 'ntreagd,
Ninita dragd,
Varianta a treia:
BARCAROLA
Pe marea /ind
Care suspind,
Stele le toate plutesc ufor,
De ce, vai mie,
Ste lutci vie
Dintre cana/uri
$i de pe maluri
Se'nalfd-un ctintee melodios,
De ce, Ninird,
A to gurird,
Nu se nude canteind voio:.?
85
86
C.
D. PAPASTATE
Tainica noapte
Cu bldnde o apt e
Te cheama, drags, s'o incununt.
Gondola geme,
Vese/-uparti
Dintr'al tau negru palat crtiesc.
Vin de za'mbege,
De straluceqte
Ca un luceafar dumnezeesc.
Prive$te-acuma.
Despicand 5ruma
Scumpa lumina
S(1i Winged tristul tau gondolier.
Caci in gondola
Cu-o barcarole):
Si noapta 'ntreaga
Ninita drags,
Incet pe mare te-a legana.
Salzburg 24 Noemvrie
Varianta a patra:
BARCAROLA
Pe marea lino
Care suspina.
Dintre canaluri
Si de pe maluri
Se'nalta-un aintec melodios.
De ce, Ninita,
A to gurita
Nu se aude ceintand voios.
Tainica noapte
Cu blonde soapte
Te cheamti, dragti, s'o incununi.
Gondola geme,
Ceici in gondola
Cu-o barcarota
Visul tau gingaq va Ingclnq
87
88
C.
D. PAPASTATE
Salzburg 24 Noemvrie
Varianta a cincea:
BARCAROLA
Pe marea Una.
Care suspinci
A to gurifd
Nu se aude cantcind voios ?
Tainica noapte
Cu bldnde oapte
Te cheamei drags, s'o incununi.
Gondola geme,
Ceici multei vreme
Variants a asea :
BARCAROLA
Pe marea Una
Care =spina
Stelele toate plutesc vlor.
De ce, vai mie,
Steluta vie
Lipseqti to numai din horul lor?
Dintre canaluri
Si de pe maluri
Se 'naltd - un cantec melodios
De ce, Ninita,
A to gurita
Nu se aude cantand voios ?
Tainica noapte
Cu blande f oapte
Te cheama, draga, s'o incununi.
90
C.
D. PAPASTATE
Gondola genie,
alci in gondola
Cu-o barcarole
Visul tau gingaf va ingtina.
,Si noaptea 'ntreaga,
Ninita drags,
Facet pe mare te-a legeina.
Salzburg 24 Noemvrie
Variants a saptea :
BARCAROLA VENETIANA
Pe mares Una'
Care stsspin a
Dintre cc naluri
$i de pe maluri
Se 'na/ta-un cantec melodios
De ce, Ninita,
A to guritei
Nu se aude cantand voios ?
Tainica noapte
Cu blande qoapte
Te cheamd, drags, s'o incununi.
Gondola geme,
Ceici multei vreme
Vesel, ward
Dintr'al tau negru palat regesc.
Vin de zeimbeqte,
De stralucege
Ca un luceafar dumnezeesc.
Cu blanda-i fat5.
Plutind prin ceata."
Luna din valuri se'naltel'n cer.
Ah! vin5, vina,
Scumpa iumina
Sa ?winged du/ce pe gondolier.
Eu in gondola
Cu-o barcarole
Visul tau gingaq voiu ingana,
tiSi noaptea 'ntreagd,
Ninita drags
Incet pe mare te-oi legdna.
Salzburg 24 Noemvrie
C.
D. PAPASTATE
Spontaneitatea inspiratiei este prelucrata de mana artistului in neobosita cauLare a cuvantului, cel mai poetic si in ace-
Iasi timp si eel mai expresiv posibil. Insasi oscilarea in alegerea expresiei celei mai fericite, care sa redea si ideea, dar sa
satisfaca placut si urechea, cum este cazul celor cloud ver-
si gon-
al poetului. Desi ar parea impersonala, poezia Barcarola yenetianci este tot atat de subiectiva ca si celelalte. Imprejurarile in care a fost scrisa, ne fac sa credem in sincera expri-
Si
93
94
C.
D. PAPASTATE
BARCAROLA NINITII
(durtec venetian)
95
96
C.
D. PAPASTATE
In iubire va'nceta!
Salzburg, Nov 24
Versiunea a doua :
BARCAROLA NINITII.
(cantec venetian)
Cu Ninita'n gondoleta
Ceind ma primbiu 'ncetisor,
Treceitorul din Piateta
oftand de dor
Ne priveste
Atunci cerul se'nsenind
Zambind vesel l'amandoi,
S'Adriatica s'alind,
Se alinti pentru noi.
In laguna de ne place
A pluti pe-al marii val,
Pentru noi Siroco tace
Pe-a lui Lido verde mat
,,Si sub lunga sa lopatd
Gondoleta salty /in
Cu Ninita leganatei
Legeinatei pe-al meu sin.
Versiunea a treia:
GONDOLETA
Cu Ninita'n gondoleta
Cdnd ma primbtu 'ncetipr,
Trecithorui din Piateta
Ne priveqte
oftand de dor.
Atunci cerul se'nsenina
Lucind vesel, l'amandoi.
S'Adriatica s'alind,
Se alind pentru noi.
97
98
D. PAPASTATE
99
]n Ianuarie 1847, lira poetului amutise. Evenimentele se suc1) V. Alecsandri : Teatru 1875 p. XVII, XVII!.
2) idem.
3) v. ma. inedit pp. 13, 20, 32, 38, 49, 68, 69, 87, 92.
4) v. ms. inedit p. 27.
5) Vasilie Alecsandri : Poezil vol. 1 ed. cit. p. 173.
100
C.
D. PAPASTATE
101
102
C.
Si
D. PAPASTATE
puna vointa de neinfrant, nu va putea insa niciodata sa infrunte legea si mai puternica a iubirii. Ea face ca tineretea sa-t
urmeze nestavilit avantul pans card moartea ii va curma firui
Fericit care 'mplineste
Visul s'du pe-acest pthrui'nt!
103
C.
104
D. PAPASTATE
glasu-i se ingheatti
De mine departat.
19.
105
Ce o plutiti upr,
nearuncati din mare
Pierdut, f ara suflare
Pe malul de uitare
,Fi
Adeincului Bosfor !
peramentul lui vesel, optimist, nu poate gasi nota justa pentru a canta o adancg suferinta. Moartea Ninitii depaseste puterea lui de exprimare elegiacg, deli in strafundul sufletului
rana este mereu deschis5..
Dup5 ani si ani, imaginea iubitei sale va stdrui mereu
ui rnintea si sufletul poetului. Ea se va adanci din ce in ce mai
mult si se va, proiecta ca o lumina stdruitoare pe fondul sufe
rintei sale omenesti. Nicicand poetul nu o va uita, si din amintirea ei va trdi tot restul vietii.
Cand Imprejurdrile ii vor permite sd revadd locurile oe
i-au fost martore durerii sale, poetul inspirat de trecut si de
fericirea de odinioard, va scrie cateva din cele mai frumoase
si mai reunite poezii din grupul durerii. Astfel este cazul poeziei Adio" (Constantinopoli
Maiu 1849), scrisd cu ocazia
unei caldtorii a lui V. Alecsandri la Constantinopol, in acel
an. Timpul linistise intrucatva durerea, care iI incercase cu doi
ani in urma. Mult mai calms, dar in acelasi timp si mult mai
profundd, poezia este marturia unei admiratli fdrd sfdrsit
pentru Elena Negri. Gandul sau curat, simtirea lui cea mai
ginga:,3e, dorul lui cel mai adanc, toate poetul le inching adultrativ iubitei sale. Ea este singura fiintd, care a stiut sg-i insu-
fle sentimentul curat al iubirii, si prin aaeasta sA-i dea totdeodata si adevaratul sens al vietii.
106
C.
D. PAPASTATE
107
Sugestiva, poezia prezinta in toata desfasurarea ei o pugi sustinuta note emotive. Dela siinpla descriere a ursitei si pang la concretizarea ei prin definitie, poetul face sg teaeasca fiecare manta a portretului sau a tabloului povestindu-i
iubirea si retraind-o cu, intensitatea initials. Versul ritmat,
ca si delicatele imagini ale descrierii fac din aceasta poezie
ternica
108
C.
D. PAPASTATE
basm a poeziei. Trecerea dela un moment la altul se desemneaza natural prin simpla reluare a temei pe un alt plan st
cu alte nuante. Ursita mea este una din rarile bacati bine construite ale lui V. Alecsandri. Nimic de prisos in tcata aceasta
poveste a vietli sale. Pe planurt diferite, acelasi suflet palpita
evoluand dela fericire sl pand la suferinta. Si peste tot planeaza abstract destinul.
La Venetia mult duioasd1), nedatata, este penultima bucata din grupul poeziilor consacrate durerii. Ea constitue un irrin
Te iubesc in a to jale
In vestmantul tau cernit
Si in gondolele tate
Ce se pierd printre canale
Ca un vis neispravit.
Te iubesc 6u dor fierbinte
109
Niciodata poetul nu a exprimat cu atata putere si cu atata sensibilitate durerea sfasietoare a dragostei sale. In imen-
110
C.
D. PAPASTATE
111
cand rand pe rand toata gama poetics a framantarii sale sufletesti. Cand suava si tremuran,da in primele clipe de extaz
amoros, cand exuberant& si tutus; umbrita de indoiala in
timpul asteptarii, cand plina de vieata si fericire, in epoca implinirilor sentimentale, cand insfarsit turburata si trista in
si arm.
CAPITOLUL III
Vasi le Alecsandri i Jurnalula sem intim
te;
os
..r
64; N.60.1t..A
L....4 /4--":01.7/401....te i ler-4 ;te 4. de ".. Ar 4e-0e
.44.447A
^d
-^;
. 4. -........7
4ri4Z
,e1;1?-/Ars.
447.
.4,-,....."."
Act 4.. 4;
...4f..Z47,4""
rt.rose +04:
00.4r .4,-Ay,.--09.
.,
"PILO
.7
4-
1401-
"...XL A
-04
7.1.
Am A Ia.-
'-
4,2_,
'4 4460c..,.
468.00
sP.4.,
...
-"1")4;:: "")
411444.4., .
46-""....4
/Ade."
14 Pf4Yk ,,,lakZe,
"
7445."
v e 0, A 2>"
4/ (4
*---,t-sk re of 4r
',toted.
,/,
.44 ,f rr.s.,..=. A
"
;- ;1; f
4 "y544, d
4 eteg
.4w."
!flee., 4,4".
*4. OW 44#
4 An..
eo. 1/
11- 1.4
-44
,14;" 441%,
744
44,2 ri
4re-
tea, r ,.
;. 47:024,PV1--
.dc
tipiiii116-.
1; . *21. /
pit r G4:00.
4* 'A*
4,-/E
ite
4,
it44, 4A4
4--.4:44.r
.410 .4
".
14"...", ;4. -
"Aeroft.,
11E.
113
in randurile ce urmeaz5.
1. Romantismul lui V. Alecsandri
Daca romantismul ca scoalg literary incepe sa se manifeste abia in pragul secolului al XlX-lea, antenele lui se intind cu mult in urma, Inca pe la jumatatea secolului al XVIIIlea, cand l'abbe Prevost, J. J. Rousseau si Bernardin de SaintPierre publics Manon Lescaut, La Nouvelle Heloise si Paul et
Virginie. Suceesele acestor cart' in plina desfasurare ideoloPica a unor scriitori ca Montesquieu, Voitaire, Diderot, d'Alem-
bert s. a., aratg cat de puternica era aceasta manifestare sufleteascg, cat de profund necesara si mai ales cat de dorita
era de citiiorii secolului care precede romantismul.
Dac5 influenta exercitata de aceasta literaturg este atat
de mare in secolul ideilor", atunci see poate intelege cat de vie
trebue sa fi fost ea in epoca de ascensiune a romantismului.
Imaginatia si sens'bilitatea, roveria, melancolia si tristetea,
114
C.
D. PAPASTATE
nistite ale canalurilor venetiene, cu calmul prelungit al hillstilor odihnitoare, cu misterul adanc al melodiilor fara cuvinte.
cu poezia insasi a culorilor pline de fartnec si chemari mistuitoare. intr'un cuvant la nature e tat d Arne." a romantici-or se
gaseste in Jurnalul lui V. Alecsandri pretutindeni.
..A cette heure-la la lumieere decroft sensiblement; l'obscuritp s'avance comme un traitre Ce n est le jour et ce n'est pas
encore la nuit; c'est un moment morne oil la nature semble
etre a l'agonie, ota le ciel n'a pas d'etoiles, it est tris.e comrn&
un trone, vide, oil chaque chose s'enveloppe d'une teinte inde-
dulce" si cadentata" ca insasi visurile iubirii for incanta1) v. ms. inedit p. 22-23.
2) v. ms. inedit p. 23.
115
Ware. Vagul reveriei nu face deal sa adaoge o nota romantied nedefinita starii sufletesti pe care cei doi indragostiti o
incearcA.
Nu tot asa se intamp1a atunci cand, in momentul desei fac din nou o plimbare in gondolg, pentru a-si lua
rihnas bun dela locurile fericirii ce o lass in urma.". Atunci
peizajul divine trist, culorile se intuneca, intocmai ca si sufletul lor, si vantul sufla puternic si rece pes'e laguna. Santi
elm sufletul se tangue, dezagregandu-se. Tacerea vorbeste
mai dureros ca oricand. Nous retournons tristement vers Ia
place. St. Marc. Le vent d'hiver souffle dans les cordages des
vaisseaux que nous longeons. Les falots des rives jettent une
In timp ce in primul, cei doi indrapstiti fericiti sunt .,leghnati de o clatinare ling si cadentata", in cel de al doilea,
datorita plec5rii din Venetia si poate si boalei Elenei Negri,
care incepuse s se agraveze, se plimbg de data aceasta tri;ti
-Jar vantul iernii suera printre odgoanele vaselor". La nature
Rat d'ame" este cat se poate de bine reprezentat prin romantismul lui V. Alecsandri.
Din tablourile romantice senine ale naturii, nu lip31ste
aproape niciodatg lima. Romantismul lunii este si el prezent
la V. Alecsandri. Aparitia ei nimbeaza cu lumina aurie tabloul
noptii. Frangandu-si razele pe Puntea Susp'nelor, sau plutind
odihnitor peste lagunele si coloanele palatelor venetiene, preenta lunii nuan(eaza tabloul, definind si mai mult starea suIleteascA.
C.
116
D. PAPASTATE
117
C.
118
D. PAPASTATE
est celui de tous qui nous a le plus
Linia clasica a monumentelor lui Canova, a carui autenticitate se baza mai ales pe studiul antichitatii, isi gaseste
expresia fericita in monumentele de arta ce par mulate dupa
viu, cu exceptia statuetelor mitologice, care constitue partea
caduca a operii sale. Dar si aici Canova gaseste uneori linia
justa a expresiei si simtul rar al compozitiei. Asa este cazul
sculpturilor Venus i Adonis pe care V. Alecsandri le admira
in Glyptoteca din Munchen. Temperamentul sau echilibrat,
gustu-i ordonat, seninatatea insasi a sufletului sau fericit,
faceau pe poet sa admire linistea olimpiand a clasicismului,
cu care parca avea vadite contingente. Asa dar, monumente
119
l'Academie, la bibliotheque, l'eg'ise de St. Louis, la Basilique, etc... en styles gothico - mauresque... Plusieurs statues
en bronze fondues par Stieglmayer elevees sur les places pul'obelisque cm bronze erige a la memoire de 30.000
bavarois morts en Russie, etc,... etc,.. etc... Enfin telle est l'impression faite actuellement par l'aspect de Munich, qu'on
ne peut s'empecher de reconnaitre dans le roi Louis I un vebliques
120
C.
D. PAPASTATE
format de capodoperile antichitatii sau ale acelora cari reprezinta spiritul clasic al vremii. Evolutia literara a poetului
de mai tarziu va confirma neindoios acest lucru.
3. Humorul lui V. Alecsandri
Rareori . romanticii, preocupati de teme sentimentale,
unde imaginatia si reveria se impletesc cu melancolia si tristetea, dand intregului mai mult caracterul unei suferinti chinuitoare, au facut loc in opera for humorului. A. de Musset
si aceasta numai in prima lui epoca literara,
singurul
presara culoarea locals cu nuante izbitoare de ironie si humor,
pe care ceilalti romantici nu le cunosc si poate nici nu le apreciaza cu atata caldura. Clasicul si romanticul V. Alecsandri
format sub influenta celor cloua scoale literare, va pastra seninatatea olimpiana a clasicilor, va canta uneori in genul visator al romant'cilor si isi va colora adesea scrisul cu note de
ironie si humor, amintind parca intr'o oarecare masura spiritul caustic al scriitorilor din secolul al XVIII-lea. Asa se explica dece in ,Jurnalul sau intim apar u_nele pagini de adevarat humor pe care poetul stie sa-1 plaseze cu foarte mult
bun simt si niciodata cu tendinte de exagerare. Nota humorului iti descreteste fruntea, justetea observatiei iti satisface
spiritul, iar pointa neasteptata creeaza o atmosfera de destindere, care face sa varieze intregnl, nuantandu-1. Imaginatia
are in aceasta munca de elaborare un rol esential, si V. Alecsandri nu ezita niciodata sa o pupa la Qontributie, cu intregul
ei cortegiu de evocare, de improspatare si de transfigurare a
materialului prezentat.
1) v. ms. inedit p. 77.
121
Asa bunaoara humorul reiese adesea din apropieri neasteptate intre fiinte si obiee`e, efectul resimtindu-se fara
prea mari eforturi. De exemplu, poetul intalnind la Triest pe
un cunoscut, care intovarases e pe o doamnd intr'o cdratorie,
scrie: Le lendemain soir elle part de Trieste accompagnee
de Mr. Anagnosty (lequel me semble etre le bagage le plus
embarassant que l'on puisse avoir en voyage)" 1).
Alteori humorul rei se dintr'un amestec heteroc.lit al
termenilor Apropierea este neasteptall si efectul humorului
sigur. De exemplu: , Le 14 je rev'ens a Venise en compagnie
de plusieurs Anglais et d'un Came leon d'Egypte" 2).
Nu rare sunt 'insa cazurile ca'nd poetul puncteaza humorul cu o simtitoare dozy de ironic si un fel de arriere pensee" politic. Antipatia lui pentru Germani pi-o exprima la
fiecare pas, cand i se iveste ocazia. Astfel amintind calatoria
pe vapor in tovar5sia cameleonului, nu pierde prilejul sa ironizeze lipsa de perspicacitate a Germanilor, Egg de atitudinea acestui animal exotic. Plictisit, carneleonul casc5. Inteligenta animalului este pus in contrast cu naivitatea gandirii
122
C.
D. PAPASTATE
acelasi timp in lumina spiritul de observatie al lui V. Alecsandri si puterea imag:natiei sale. Asa e bunaoard cazul descrierii tovarasului sat' de calatorie dintre Gratz si Ischl, a carui
prezentare plind de fantasmagorie si humor ne incarrtg...
If ....., le lendemain en jettant (sic) les yeux a droite et a
gauche, je m'appercois (sic) qu'autant cette partie de la St'yrie
est belle, pittoresque et mysterieure, autont tete de mon
1) v. ms. inedit p. 62-63.
2) v. ms. inedit p. 89.
123
certains rapports entre les accidents de terrain qui se deroulent sous nos regards et la difformite des traits qui s'epanouissent a mes cotes. En effet, la bouche de mon compagnon ressemble au ravin que nous avons franclii au point du
jour; les levres tombantes et gerces de Tune imitent les eboulements des bords escarp& de l'aute. Le nez du voisin est enrichi de certains bourgeons mons.rueux qui representant en
miniature les rockers parsemes sur les flancs des montagnes
d'alentour, et ses cheveux en desordre qui se dressent de
froid simulent parfaitement une fork de sapins apres un violent orage. Decidement mon compagnon de voyage est un morceap curieux d'his'oire naturelle et je me livre a des etudes de
124
C.
D. PAPASTATE
Nu mai putin interesanta si plina de humor este observatia pe care o face poetul, explicand cantecul Italienilor din
fata cafenelelor venetiene. Neasteptata, pointa te surprinde
placut si te face s surazi de ingeniozitatea solutiei date de
autor: ,,... Devant les cafs les consommateurs font foule et
devant ces derniers de maiheureux chanteurs italiens -orient
avec le desespoir de la m sere des morceaux d'opera. Tout le
pathetique qurls mettent dans leur voix proviennent plutot
de l'estomac que du coeur. C'est le vide du 1-er qui donne
In felul acesta, alaturi do roman' ism si clasicism, Jurnalul intim al lui V. Alecsandri pune in lumina Inca urea dii
multiplele trasaturi ale t lentului sau de scriitor, humorul.
Variat si sustinut, acest humor se nuanteaza la f' ecare pas,
tradand o complexitate fericita a temperam.entului si talentului lui V. Alecsandri.
125
ent grace... Nous avions use trois lorgnons, abime une j umelle perdu une longue-vue... Nous regardions quatorze heures sans nous arreter" 3), toti marii scriitori si romantici si-au
manifes at entuziasmul pentru acest pamant al luminii si al
tr cutului plin de amintiri vii, elocvente si adPmenitoare. Toti
ar f' putut subscrie aceasta paging plind de inteles a lui Mery
din La Contesse Hortensia: L'Italie a des charmes qu'on re-
126
C.
D. PAPASTATE
127
C.
128
D. PAPASTATE
En legers tourbillons.
Leurs pavilions.
12t,
toria ei cu A. de Musset, a lasat nenumgrate tablouri mi,scgtoare ale Venetiei, cuib de fericire al stator indragostiti celebri. Sonoritatea cristaling a cerului, a apei $i a marmurei,
linistea misterioasa a noptilor sub clar de lung, cantecul traganat al gondolierilor strabgtand canalurile in semi intuneric, toata poezia orasului de pe laguna este redata cu deosebit
entuziasm si mgestrie de G. Sand. Nu mai putin interesanta
este descrierea gradinilor si noptilor venetiene :
130
C.
D. PAPASTATE
trois elements de Venise, et que, du haut de la tour de SaintMarc une grande voix d'airain plane sur ma tete, je commence
a ne plus vivre que par les pores et, malheur a qui viendrait
faire appel a mon Ame"1).
sau aceasta evocare a melocliilor indepartate sub cerul cristalin al orasului gondolelor si misterioaselor nopti de poezie..,A
Venise, oil (Pair, le marbre et l'eau ont unei sororite si pure,
la nuit un silence si mysterieux et le clair de lune de si romanesques beautes, la romance a un langage persuasif et les
instruments des tons pasionnes" 2).
Cu o viziune mult mai precise, Stendhal va la.sa in paginile nemuritoarelor sale opere: Rome, Naples et Florence, Promenade dans Rome si La Chartreuse de Parme o
sinteza viguroasa a Italiei, a carei valoare reala va concura
poezia scriitorilor romantici. Biericile, palatele, muzeele sunt
descrise cu o rare znigala. Religiozitatea superstitioasa a poporului tradeaza o sincere creclinta primitive cu temeri de
misteriosul necunoscut care
inconjura. Iubirea este un
ce necesar in tara sangelui cald si al soarelui vesnic. Dans
I'heureuse Lombardie, a Milan, a Venise, la grande ou pour
101
p. 38. cf.
p. 155-158.
3) Stendhal : De 1' Amour I p. 3.
131
132
C.
D. PAPASTATE
133
Daca arhitectura si arta in general nu constitue preocuparea de capetenie a poetului, in schimb peizajul natural al Venetiei este evocat cu nespusa maestrie de V. Alecsandri. Bate
ceasul sapte, gondola se departeaza de peron si palatul Benzon
se pierde in urma noastra in Intuneric.
Antonio se indreapta spre Giudeca; mergem in liniste
dealungul palatului Foscari si dupace am trecut prin mai multe
canaluri, iesim in canalul nostru favorit. Gondola luneca usor
pe suprafata apei; miscarile sunt domoale si potrivite cu gandurilp noastre. In giurul nostru peste tot kiiste si intluneric. Nu
auzim decat sgomotul cadentat al vaslei. Nu vedem prin f erestrele gondolei decat o ceata pala, care pare mai- departe ca
uneste cerul cu oainantul. E cea din urma plimbare a noastra
pe Giudeca. N. plange. Adio Giudeca! Ne intoarcem tristi spre
piata San Marc. Vantul de iarna suers printre odgoanele vacelor dealungul carora trecem. Felinarele de pe maluri arunca
in apa o lumina palida si slabs ; valurile vin s se sfarme in
plesnet de coastele gondolei" 2).
134
C.
D. PAPASTATE
135
C.
136
D. PAPASTATE
131
descriere, care it apropie, indiscutabil, de marii scriitori francezi! lata de exemplu descrierea unui crepuscul care it apropie
de J. J. Rousseau :
A cette heure-la la lumiere decroit (sic) sensiblement;
l'obscurite s'avance comme un traitre (sic). Ce n'est plus le jour
et ce n'est pas encore la nuit ; c'est un moment morne oil le ciel
n'a pas d'etoile-s, it est triste comme urA trone vide, ou chaque
chose s'enveloppe d'une teinte indecise. Le coeur este comme
clans une attente douloureuse; it eprouve des angoisses indefinissables (sic). La pensee flotte incertaine comme une barque
sur une mer sans bornes; elle souffre comme sous l'impression
d'un rove penible (sic) quoiqu' insaisissable. C'est une heure ou
je sens des tristesses infinies, ou it me semble assister de loin a
la mort d'une personne que j'aime. J'ai des abattements involontalres et je deviens soucieux" 1).
sau versurile din Petite Chansonnette care 1.75.c1 astazi pentru prima opera lumina tiparului, amintesc ritmul vioiu si ironia
necrutatoare a lui Beranger:
Sautez, peres !
Dausez, meres !
Vite au coffre ;
Faites of f re
13g
C.
D. PAPASTATE
Courez pores
Courez mores
A la foire aux princillons
Prendre Gilles
En guenilles
Et gendrillons en haillons!`").
ticipand insd pe Th. Gautier, isi is astfel ramas bun dela Venetia: Huit heures et demi sonnent ,nous fesons (sic) un tour
sur notre chore Piazetta; nous donnons un dernier coup d'oeil
au feerique (sic) palais des Doges et au pont des soupirs et
1) v. ms. inedit p. 66-69.
2) Th. Gautier ; Italia p. 279-280.
139
nous remontons dans la gondole, tristes comme des exiles. Adieu donc St. Marc et la Piazetta.
Nous redescendons le Canal Grande a travers ses nombreux et magnifiques palais; nous revoyons de loin les fenetres
sombres de notre cher appartement au palais Benzon et apres
avoir pass sous le Rialto, nous allons nous embarquer sur le
bateau a vapeur qui doit partir dans une demi heure. Antonio, notre brave gondolier, nous fait ses adieux en nous embrassant les mains et se perd bientot (sic) avec sa gondole dans
140
C.
D. PAPASTATE
de notre patrie, de sorte que la Moldavie ne peut pas nous accuser d'oubli envers elle, en egard aux nombreuses gouttes
contennues dans une tasse, et aux nombreuses tasses que nous
consommons journellement. Nous appelons cela nos libations
en honneur du pays").
Iata dece consideram pe V. Alecsandri un autentic scriitor francez, bineinteles cu rezervele pe care le-am facut atunci
141
442
C.
D. PAPASTATE
ironia uneori usturatoare, manuscrisul, adus astazi pentru prima oars la cunostinta publicului, reflects cu toata complexitatea pe scriitorul V. Alecsandri.
Vazuta intr'o noud lumina, aceasta epoca a vietii poetului fixeaza un moment din evolutia literara a Bardului dela
1Viircesti. Precizand rolul pe care 1-a jucat Elena Negri in vieata
lui V. Alecsandri, manuscrisul implineste in acelasi timp una
din marile lacune, care persista in vieata si activitatea poetului.
CAPITOLUL IV
144
C.
D. PAPASTATE
cauta sa stabilim anumite filatiuni ale poeziei lui V. Alecsandri cu scriitorii francezi. Desi problems a mai fost
cercetata si de altii1), totusi ea nu pare pe deplin rezolvata
Lnfluentele straine in poezia lui V. Alecsandri fiind deci Inca
o chestiune deschisa, vom adauga si cuva.ntul nostru in aceasta privinta.
.1/
At+
_As...,
/14445-
01'
oPe....e,
04:14.1
4.0241etralL.#.,444:21- -"wags
itti Iwo!
se-xi
It4
NeN,
;0.41..
AAP esse-Ag
0401,
ce)4...4...;41,".
Ai414.
.41,44
:)%tozno
70
ta14.a ..1,
(9"
"
adee
Je.40,r-on4.4441.1:1;
'AO ACM
filla..,A6C-
.*;,-(
Au._
"tr..,
06*-4""a
:4----X;c
"Ler ..1444.4444-4 .144er.:
slf.e,
1141.7
,:\ik
145
146
C.
D. PAPASTATE
147
neremarcata de tandrui poet, care se dedase cu totul lecturilor sentimentale ale vremii. L'abbe Prevost, cu romanul sau
. Manon Lescaut lass si el urme sensibile in scrisul lui V. AI ecsandri. Reducerea intregei fericiri cu tot cortegiul ei de stari
sufletesti exaltate sau calme, la existenta unei singure persoane, si topirea intregei vieti orneriest in insasi existenta ei
de totdeauna: iubirea, stint puncte comune scriitorului francez
din secolul al XVIII-lea si scriitorului roman dela jurnAtatea
secolului al XIX-lea. Cand V. Alecsandri va insemna in Jur-
nalut sau intim starea de suflet ce-1 stApanea in clipa infaptuirii viselor lui amoroase, isi va aduce aminte cu sigurantii
de randurile cavalerului Des Grieux, care isi marttnisea iubirea sa astfel: En depit du plus cruel de tous les sorts, je
trouvais ma felicite dans ses regards et dans la certitude que
j'avais de son affection. J'avais perdu, a verite, tout ce que
le reste des hommes estime; mais etre maitre du coeur de
Manon, le seul bien clue j'estimais. Vivre en Europe, vivre en
Amerique, que m'importait-il en quel endroit vivre si j'etais
sur d'y etre heureux en y vivant avec ma maitresse! Tout l'univers n'est-il pas la patrie de deux amants fideles ? Ne trouvent-ils pas l'un dans l'autre pore, mere, parents, amis. richesse
et felicite ?" 1).
Mult mai laconic, dar tot asa de sugestiv, inspirandu-Se din L'Abbe Prevost, V. Alecsandri scrie aceste randuri
C.
148
D. PAPASTATE
149
aux prestiges de l'amour saisirent le coeur du dernier Abencerage. Immobile et muet, it plongeait des regards &tonnes, dans
cette habitation des genies; it croyait etre transports a l'entree
imitatie romantics, pe de alta situatia asemandtoare a poetului indragostit de Elena Negri, cu aceea a lui Lamartine, care
a iubit cu toata pasiunea pe Elvire, dadeau lui V. Alecsandri
prilejul unor imprumuturi si imitatii sensibile. Asa bundoara.
1) Chate thbriand : Le Dernier Abencerage Ed. Firtidn-D1d3t et Cie Pans
1878 pp. 167, 168, 169, 182, 187, 188.
150
C.
D. PAPASTATE
Versuri ca:
Identitatea de situatii este evidenta, cu singura deosebire ca la poetul francez vorbete trecutul, pe cata vreme la
poetul roman vorbWe prezentul.
Cared V. Alecsandri, notandu-i impresiile, sfarete prin
151
bucurii fara intoarceri. Cat de profund simtite, cat de puternic evocatoare sunt randurile prin care V. Alecsandri, luandu-si ramas bun dela cuibul fericirii venetiene, creioneaza
acest tablou sugestiv, facand sa iasa pe primul plan regretul
unor timpuri trecute. Que de mysteres de coeur, que de
joyeux epanchements, combien de scenes douces ou folles,
serieuses ou enfantines se sont passees en deux mois entre les
murs de cet appartement!
La, c'est le canape sur lequel nous avons fait nos parties
joyeuses de dominos le soir et nos petits soupers a deux heures
apres minuit. La, c'est le bureau autour du quel (sic) nous avons tant de fois count comme des enfants avec de grands
tclats de rire. La, sont nos deux petits balcons sur lesquels nous
nous sommes tant de fois places pour admirer le palais Foscari
&claire par les derniers rayons du soleil et le mouvement des
gondbles glissant sur le Canal. Chaque meuble a son souvenir,
chaque coin a pour nous sa petite hiStoire connue de nous deux
seulement" 3).
52
C.
D. PAPASTATE
153
154
C.
D. PAPASTATE
VASILE ALECSANDRI
1 MENA NEGRI
155
strofa din poezia Voeu a lui V. Hugo, dupg cum arata Ch.
1) Vasile Alecsandri: Poezd vol. 1 p.
2) Lamai tine: ibid. Le Lac (Premieres poesies) ed. cit. p. 47.
156
C.
D. PAPASTATE
Drouhet1), intreaga atmosfera orientala a bucatii sty sub influenta staruitoare a poetului francez, in privinta technicei
Intrebuintate. Desvoltarea ideii prin enumerare si reducerea
tuturor enumerarilor la o antiteza, de data aceasta sentimentala, sunt procedee romantice caracteristice lui V. Hugo. V.
Alecsandri s'a servit de ele, pulverizand parfumul oriental, am_
157
11.
158
C.
D. PAPASTATE
zillor. In prima sa maniera Penfant terrible" al romantismului era ironic, plin de humor Si de fantezie, Si cu toata apartenenta lui romantics, isi permitea uneori sa-0i bath' joc de procedeele inaugurate de acest curent. Tot pe A. de Musset din Ballade a la lune Si altele, credem ca 1-a avut V., Alecsandri drept
model cane, deli romantic, 4i bate joc de procedeele romanticilor, in randurile urmatoare: ..cependant tant N. que moi
nous n'e somrnes jamais tombes dans la ridicule exageration
1) A. de Musset : Premieres Poesies : A. Juana p. 127 Ed. Larousse.
159
160
C.
D. PAPASTATE
Paris.
.e1'
4..:4,,
9-:/
t-
AA-7:
'itt34
4-
,11:C\r
4)4Art...37.
k
04,00-444,4
144.:014+-"0,006.r
C k,
t.
Ato-A-lav'
;i..iitf
1
'N.
CONCLUZII
tivitatea lui literara dintre anii 1845-1847 erau putin cunogcute sau mai adesea gresit cunoscute, manuscrisul ineclit pe
care it cuprind paginile de fata e de natura a lamuri definitiv
unul din cele mai de seams momente ale poeziei sale erotice
Bazandu-ne pe acest manuscris, am urmarit pas cu pas
desfasurarea evenimentelor din epoca mentionata, scotand in
lumin5 anumite date, interpretand uneori altele neconforme
cu realitatea, cautand intotdeauna sa dam o interpretare justa
insezufarilor ce ni le-a pus la ind9.nana manuscrisul. In tehil
acesta am asezat intr'o noua lumina, mai adevarata, vieata poetului si iubirea lui pentru 'Elena Negri, intre 1845-1847.
Dupa toate acestea, am incercit sa interpretam sub un
alt unghiu opera poetics din acea epoca, urmarind metodic
inlantuirea evenimentelor din vieata cu realizarile artiscice ale
poetului. Pe temeiul acestor note din manuscris, am definitivat
data si locul creatiei unor poezii, care abia acurn, isi pot.gast o
explicatie si o justa interpretare a starilor sufleteSti exprimate.
Studiind indeaproaPe manuscrisul, am surprins caracteristici temperamentale si literare ale lui V. Alecsandri, contribuind astfel sa-1 prezentam sub un nou aspect psihologic si
lit erar.
162
C. D. PAPASTA(E
Tata deci cum, prin manuscrisul ce-1 publicarn, se limpezeste una .din epocile cele mai importante ale vietii. intime a
lui V. Alecsandri si odata cu ea $i anumite parti ale poeziei
sale erotice.
PARTEA II-a
L i i mu rire
Una din cele mai serioase dificultati ce am intampinat in
transpunerea in romanefte a Jurnalului" inedit, a fost problema vocabularului pc care urma sa-/ folosim pentru aceasta
lucrare.,
eompus.
8)
9)
10)
In ziva de 7/19 Iunie 1846, plecat din Iasi pe drumul Romanului. La o giumatate de posts, caii porniti in goana mare dau
Ma opresc
peste niste care taranesti si oistea trasurii se frange.
patru ceasuri la Podu Liloae pentru a drege trasura si seara ma
duc sa cer gazduire la D-1 Millo 1), care ma primeste cu obisnuita-i
Alecsandri
2) Manjina: mo8la lui Costache Negri la 43 km. departare de Galati
Aci se Intruneau patriotii din Muntenia $i Moldova incepand din anul 1843.
Aci, aproape de hotare, departe de Iasi si de privegherea bAnuitoare a
stapAnirii, scrie Elena RAdulescu-Pogoneanu in Vieata lui Alecsandri", p. 84,
la diferite date din an, dar in deosebi la 21 Maiu, de ziva lui Negri, care si
prin independenta materiald si prin varstd deveni in curand un fel de cap
al generatiei sale, luard de prin 1843-1844 obiceiul de a se intalni tinerii prieteni de simtiri si de idei dintr'o parte $i alta a Milcovului. _Q.colo se intalMr. Alecsandri, Itogalniceanu, Epureanu, Negruzzi, Rallet, Rolla, Lascdr Roseti, Alecu Russo din Moldova si Ion Ghica, N. Balcescu, Cs Filipescu din
Muntenia. La Manjina In 1845, la o asemenea sdrbatoare, se vAzurd intaia oars
Alexandri cu BAlcescu, si acolo s'a legat intre ei acea prietenie unicd, acea
frAtie de suflet, care aduce o notd Bose de calda in corespondenta for $i a
lAsat ca o prelungd vibratie in poezia $i diverse scrieri ale lui Alecsandrl.
Aci Moldoveni i Munteni aveau ocazia de a se cunoaste mai deaproape,
mune".
3) Zulnia : sora mai mica a lui Costache Negri. Sotia Vornicului Vasile Sturza (membru al Caimacdmiei de trei, la 1858).
4) Catinca : sora mai mare a lui Costache Negri, cdsatorlta cu Vasile
Reset Pribeagul. La mosia acestuia Pribesti, a intalnit int5ia oars V. Alec
sandri pe Elena Negri in anul 1840.
VASILE ALECSANDRI
168
11)
JURNAL
169
patru ma i aflam pe drumul Galatilor. Dar la o pota de Manjina bag de seams ca mi-am uitat pap.portul in odaia lui
Negri 8). Cruda dezamagire, incurcatura grozava. De indata ce
agiung la Galati la ver4oara mea, trimit un om la Manjina cu o
scrisoare pentru Cucoana Zulnia i dupa cinci ceasuri primesc
pasaportul. Niciodata un petec de hartie nu mi-a pricinuit mai
mare placere, cad scapasem de o qedere silnica de opt zile la
Galati 8).
........ ...
Alecsandri.
In Varnav
VASILE ALECSANDRI
170
Trieste
5 7.-bre 1846
Des le matin j'ai des pressentiments si forts
que je ne puffs me tenir en place 20). Je tours deux fois a la poste
otii N : doit arriver, mais c'est toujours trop tot. Je rentre dans une
agitation impossible a maitriser 21). TJne voix me park en secret
vezi nota
16.
Ie ne puffs tenir.
21) maitriser : corect maltriser.
22) fenetre: corect fenetre.
22*) tems : corect temps.
23) pretexte : corect pretexte.
24) idem.
25) veridique : corect verldique.
26) bientot
corect bientOt.
26*) complettement : corect completement.
27) vecu : corect vecu.
JURNAL
Triest
171
5 Sept .7846.
Inca de dimineata, m5. copleesc asa de tare
presimtirile, ea nu pot sta locului. Alerg de doua oil la post5., unde
N. trebue sa soseasca, dar totdeauna, prey devreme. Ma reintorc
Plecati amandoi din acelasi loc16) am agiuns la tints, batandu-n 'oc din rasputeri de faptul ca am fort crezuti asa de usor de
catre curio:. Fericirea noastra incepe. N : a sosit la oarele
dou5, obosita si suferinda. Totusi desmierd5.rile noastre i fericirea de a ne revedea dupa atata lipsa o insan5.tosese pe data.
italieneste.
14) Framantarea care 11 stapaneste, aratg cat de dornic $i nerabdator era
sg revada pe Elena Negri. Dorinta pare dUblata $i de nelini$te $i ingrijorare,
deoarece Elena Negri era suferinda.
15)
Itinerariul urmat de E.
dova.
VASILE ALECSANDRI
172
que nous avons toujours garde pendant notre sejour 36) a Venise
et apres plusieuys courses inutilles a differents hotels 36*), nous
descendons a celui de la Italia.
Ausitot 37) N. installee, je vais retenir une chambre a l'hote137 *) de l'Europe sur le Canal Grande et je reviens en toute
Venise. 8 7-bre
a la Italia,
Enfin nous sommes a Ve
hate 38) pres de N.
nise, dans cette cite feerique vers la quelle 38) nous nous sommes
28)
bonheur.
caracter gotic,
30)
31)
31*)
JURNAL
173
la Italia".
Venetia 8 Sept.
21) de 1a, It
VASILE ALECSANDRI
174
doux balancement de la gondole et par le sentiment de notre solitude a deux. Nous eprouvons en silence tout ce que deux coeurs
jeunes et ardents peuvent contenir de bonheur vrai
Le lendemain je tours a la decouverte d'un appartement, et
je fais oelle de Mad-me Spaletta chez la quelle 43) N. et s'a famine ont loge en 1841.
Nouvelle promenade en gondole avec
N: sur la Giudecca; impressions nouvelles de joie et de bonheur.
d'Ame".
47)
48)
49)
idem.
decidees : corect decidees.
occasionnees : neologism. Mai de grabs causees.
JURNAL
175
nescu.
25) 1841 :
VASILE ALECSANDRI
176
bets de gaz projettent sur son front 51). On dirait a la voir que
c'est 52) une malheureuse prostituee qui ayant perdu tout sentiment de pudeur fait parade de sa misere sous des parures de
clinquant.
51)
52)
imagine discutabilA.
JURNAL
177
del gaz o arunca pe fruntea sa. Vazand-o, ai spune ca este o sarmana femeie pierdut5, care fara niciun pic de rusine iii arata.
tuturor mizeria ei sub stralucirea unei &elf amagitoare.
Nu mult dupa aceea ne alegem un apartament de trei camere, cu salonul epre Canal Grande, in palatul Benzon 28); Si
tot in aceiasi zi ne Yi mutam amandoi acolo.
In sfarsit suntem la not! si la Venetia ! 11 Septemvrte 1846
si 8 Mart 1845. Toata vieata i inima mea sunt cuprinse in aceste
d ua date !")
In ziva de 12 la 5 oare dimineata parasesc pe N. si prin
aburirea diminetii ma duc spre vaporul care pleaca la Triest. Las
27) V. Alecsandri 5i Elena Negri nu erau prea fericiti sa fie vazuti impr una. Ei se fereau mereu de cunoscuti $i doreau sa lase impresia CS s'au intalnit numai din intamplare. Asa se explica dece V. Alecsandri, pentru a deruta pe D-na $tirbey $l pe fiul ei, paraseste Venetia ()data cu ei cu destinatia
Triest si Alexandria. rand in realitate el se va intoarce dela Triest la Venetia imediat dupa plecarea D-nei $tirbey din Triest spre Tara Romaneasca.
28) In 1841, Elena Negri venise la Venetia cu parintii ei. Asa Ca D-na
Spaletta credea ca V. Alecsandri, cu care venise arum la Venetia. era sotui ei.
29) Benzon : palatul in care a locuit V. A. si E N. in toamna anulm 1846.
Acest palat dateaza din sect XVI si este zidit in stil decadent. Numele II vine
dela Marina Querini Benzon, autoare de canzonete (.1. 1839).
11 Sept. 1846: aceste doua date au fost imortalizate ai
30) 8 Mart 1845
in doua poezii scrise sub directa impresie si inspiratie a momentumi. Prima
volurnul Lacrimioare poarta titlul Venetia, a fost scrisa, dupa indicatiile poetului, la 11 Sept. 1848, chiar in ziva instalarli for impreuna in palatul Benzon.
12
VASILE ALECSANDRI
178
61)
62)
licher = a se stradui.
63)
64)
65)
JURNAL
179
cari am calatorit impreuna dela Smirna la Triest qi. aflu dela cel
din urma ca, dupa terminarea calatoriei in Orient, a agiuns s se
31)
VAS1LE ALECSANDRI
180
69)
70)
Eroare sau intentie spirituall ? SchimbSrile de culoare permit tocmai cameleonului sa nu se tradeze.
77) plutot : corect plutot.
78) meme : corect meme.
79) presents : corect presents.
80) Ce qu'il explique... qu'il avalt sommeil : constructie necorecta.
76)
JURNAL
dezorientez
181
ceasuri, tine be de pretext pentru coehetaria a cloud tinere ItaHence. Credi ca pentru intaia oars un eameleon a avut un
rol asa de frumos. Totusi, se pare ca nici societatea numeroasd
de pe vapor, nici mangdielile sdeditoare a celor doua tinere st
naivel cochete nu i-au facut impresie, eaci nu s'a descoperit prin
vreo schimbare de culoare. 0 fi prepus
fares 1ndoiala, ea asa
zisele sacaieli se adresau znai degraba stdpanului sau. Ba mai
mult chiar, a edscat de cdteva ori, fapt explicat card exceptie de cd-
tre toti Nemtii de fats la aceasta scenes, ca ii era somn. Cea mai
build dovadd a desteptdciunii cameleonului st a istetimii Nemtilor 40). Printre alte vietati care impovoreazd vaporul, un
oarecare domnisor Neamt 41) nu este dintre acelea care nu ti-ar
stern rasul. Tine calea tuturor femeilor ca sa le intrebe daed
nu le patimWe stomacul, de rau de mare, pentruca, dupdce le-a
intrebat si a cdpAtat rdspunsul, sa se retraga inrosin.du-se si fandosindu-se spre marea lui multumire. Pared imi vine st-i zic:
36) humor, care reiese din jocul de cuvinte. Vezi In acest sens studiul
nostru introductiv Cap. III, paragraful 3: Htunorul lui V. Alecsandri.
37) Plecand din tarn, Elena Negri a traversat Europa prin. Austro -Ungaria Sl Germania, cu directla Triest. Ea a scris lui V. Alecsandri dela Ems
Despre aceste scrisori este vorba.
38) humor, care reese din amestecul heteroclit al cuvintelor.
39) viitor popular, Intalnit deseori la V. Alecsandri.
40) V. Alecsandri nu pierde niciodata prilejul de a-0i bate joc de Nemti.
In tot cuprinsul acestui Jurnal, apar astfel de ironic 1 aluzii rautacioas a la a-
'dem.
VASILE ALECSANDRI
182
fois la question posee et la repnso 86) revue, it se retire en rougissant et en se rengorgeant avec beaucoup de contentement
personnel. J'ai bien envie de lui dire: Herr Landsman du bist
ein Hunzgemeiner Kerliches Don Juan 87).
Negri.
21)
92)
93)
94)
41.
s'aglomerent: corect s'agglomerent. CuvAntul este impropriu, Intrebuirrtat sub influenta L romane. Preferabil ar fi verbul s'entasser.
94*) sans nous appercevoir de la fuite du temS corect sans nous
apercevoir de la fuite du temps.
95)
96)
97)
JURNAL
183
(Domnule compatriot, esti un Don Juan peste masura de grosolan si baddran). Cum ajung in portul Venetiei, dau cu ochii de
gondolierul nostru Antonio "), care ma saluta de departe. Sar in
gondola si peste cateva clipe strang in brate pe N. Cele trei zile de
despartire mi-ar fi parut cu adevarat secole, daca N. Rosnovanu nu
ar fi 44)
.
descifra.
43)
Septemvrie 1846 s'au mutat Impreuna In palatul Benzon, din cauza plecaril
neasteptate fa Triest, vieata for in doi incepe abia la 15 Septemvrie 1846.
VASILE ALECSANDRI
184
99)
100)
101)
102)
103)
104)
105)
103)
107)
116)
117)
118)
devorees
: corect devocees
ccroplette: corect compleQ.
menage: corect mnage.
JURNAL
185,
alergand ca ni, ti
copii prin odai, cantand, razand in hohote; fare sa nu pecetluim
zuereu toate acestea cu cate un sarut desfatator, urmat de atatea altele 46). Singurul subiect pe care 11 cliscutam in mod
Ferios este acela al gospodariei noastre. Cat privevte cele tre-
buitoare pentru bucatarie, suntem in posesia a vase felegeaa unui ibricel adus de N. Ne
nuri vi vase zarfuri, precum
mai trebue o mavina de cafea pentru masa de dimineata. Cat
despre provizii N: st-a procurat in absenta mea zahar vi portocale cu gandul de a face dulceata; clan portocalele sunt inghitite
cu nesat, inaintea indeplinirii acestui plan demn de pretuit. Ma
due repede in piata San Marc sa cumpar ceeace ne lipsevte v!
and totul este gata, iata Ca avem pentru gospodaria noastra 471 :
breaza armonios in vieata lui V. Alecsandri, tot atat de fericit de altfel cum
se ingerndneaza si in opera lui literary.
VASILE ALECSANDRI
186
6 feljans, 6 zarfs
1 ibrik pour le caffe Turc ... plus du Moka
3
4
60
20
Le tout contenu provisoirement dans une petite armoire appell8e 122) notre mobilier que nous achettons 123) et que nous destinons a Antonio.
qui puissent l'arreter 130). Le matin a 9 heures la file de chambre 131) de N: Anunziata qui repond 132) toujours par Eccomi a
119)
120)
1.) l
vezi nr
oka: ortog. rom. oca, veche masura de capacitate (1 520 1. sau 1,228
de greutate (1 kg. 272 sau 1 kg. 291). Ocaua era impartita in 400 dramuri.
120*) boite : corect boite.
121)
Mortadella: corect Mortadelle, salam de Ital a, fabricat mai ales la
Eolonia.
JURN AL
187
6 felegeanuri $i 6 zarfuri
1 ibrik pentru cafea turceasca... mai ales Moka47*)
1 masina pentru cafea cu lapte
1 oka de zahar, precum si vanilie
1 gavanosel de mustar frantuzesc
1 cutie de sardele de Nantes 49.
Mortadella i branza
Fructe din belsug.
2
30
4
5
to
7
8
N.B.
casa
Anunziata,
care
de exotism.
51) Eccomi : cuvant Italian : iati-mf..
VASILE ALECSANDRI
188
letes les plus folles, de l'analye la plus sceptique sur les sentiments humains aux expressions les plus vraies et les plus caressantes de notre amour, des souvenirs tristes ou gais de notre
pass aux promesses brillantes de notre avenir, et cela en nous
tenant tantot 140) blottis sur le canap, tantot 141) en nous promenant dans la chambre, tantot 142) en courant autour des meubles
comme de 149) collegiens 144). Mais ce qu'il y a de remarquable c'est
135)
$i
prepozitia a creata de
Upsa accentului.
1313)
regime : corect regime.
137) dejeuner : vezi nota 133.
138) appercevoir : vezi nota 47
139) Serleux corect serieux.
140, 141, 142, 143)
143)
de : corect des.
144)
145)
JURNAL
189
Dupa gustare yin indelungile si placutele noastre convorbiri, care se taraganeaza fara sa ne dam seama, pans la ceasul
unu sau doua dup5 amiaza, sarind dela subiectul cel mai serios
la nimicurile cele mai nebunaitice, dela analiza cea mai sceptica
asupra sentimentelor omenesti la expresiile cele mai adevarate
si cele mai alintatoare ale amorului nostru, dela amintirile triste
sau vesele ale trecutului nostru la fagaduelile stralucitoare ale
viitorului, $3. toate acestea stand, cand ghemuiti pe canape, cand
primblandu-se prin odaie, cand alergand, ca niste cologieni, in giurul mobilelor. Dar ceeace-i mai curios este faptul ca tot vorbmd.
pt
VASILE ALECSANDRI
190
me surprends tenant la Mognitzika sur mes genoux, et nous embrassant instinctivement sans nous en appercevoir 148) pendant
C'est
deja 147) quelquechose 198) que de trouver le terns 148*) de les lire.
Quant a y 149) repondre 150) a 151) toutes c'est autre chose. On n'a
pas le terns 152). Madame n'est pas venue a Venise pour consacrer
lez attendre. N: regoit une lettre de son frere qui la fait pleurer,
mais je lui essuye 15") les yeux avec mes baisers et le sourire parait; 154) C'est que pour nous deux, nous remplacons 155) muttuellement tout, monde, famille et patrie. Nous avons tout en nou3
ayant l'un l'autre, et nous possedons 156) par dessus tout, l'amour.
Vers deux heures nous sortons ordinairement faire un tour
de promenade tantot 157) en gondole, tantot 158) a pied. Quand c'est
en gondole nous fesons 188) mettre touj ours la coperta 160) afin
d'tre plus caches, meme dams cette Venise presque deserte 161) oll
146)
147)
148)
JURNAL
191
patrie. Avem totul, avandu-ne unul pe altul ; si avem mai presus de toate, amorul. 58)
VASILE ALECSANDRI
192
162)
inconnus. Il
167)
168)
169)
170)
171)
comnlettement
corect completement.
devrions: corect devrions.
preter : corect pre: pr
Dabord: corect D'abord.
date : corect date.
tems: vezi nota 152.
necessaire: corect necessaire.
parait: corect vezi nota 154.
a : corect a.
prrscverer-: corect perseverer.
172) mesurant nos pas les uns sur ceux des autres : constructie drea
greoaie. Preferabil : chacun de nous mesurent ses pas sur ceux tie l'autre.
173) la foule des rues : preferabil la foule qui se presse dans les rues
174) appercevrions : vezi nota 47.
175)
176)
mettle
corect mettle.
Th
4111...4.10 401.1,40
...
41: .441
sue
ote
*4,7),
.. -_
tCi'
44;43t,,
oPosid4,0.....,
el .1...
t?
....:-/-
'.29.1..1.-./.7.e...,
9 .N.,-;:e.....";
1.1;),.1;114
.,
a 9 9.4.1It- "' :
--.4-*.....97:...A.it.'4.9.901.- ...:-.
06.i-fols
leave'
-. , i ,
S:
Ate...f,kkiliikati
4, 3.1
4e". Ate....fc'
4 le
.:
JURNAL
193
VASILE ALECSANDRI
1'44
Vers quatre heures nous rentrons apres avoir fait une visite au Rialto, et nous nous placons sur le petit balcon qui a vue
sur le Canal Grande. Nous admirons a gauche au font le superbe
palais Foscari dont la facade semble de la dentelle ; en face de
nous le palais Tiepolo, a droit les palais Grimani (aujourd'hui degenere 179) en Poste autrichienne), Manini dont le nom rappelle de
min de gondolier qui se dispute avec tous les autres et finit tou-
jours par leur enlever les passants ct'une rive a l'autre. Vers
cinq heures Gaspar le garcon de la maison, vient mettre la table
dans le salon et bientot 192) apres nous appercevons 199) la gondole
185)
siastarli
caprami
187)
187)
188)
189)
190)
191)
192)
193)
Isae
remo
riva
JURNAL
195
puntea Rialto a carei bolts impunkoare se intinde cu atka sematte de pe un mal pe altul; apoi la picioarele noastre 72) o
multime de gondola care luneca iute pe fata Canalului, se ocolesc
ca nista randunele in sborul for si se pierd in canalurile din laturi.
de
strigatele
pt
de
de canteeele gondolierilor
siastarli 79), caprami 74), isae 75), remo 76), riva 77) pe care le scot
insufletit
unui S.
68) Foscari:' palatul lui Foscari, fostul doge al Venetiei intre 1423 $i 1457.
Na cut in 1372. Du$man al ducelui de Milan.
69) Tiepolo : (Giovani Batista) pictor fi gravor italian, nascut la Venetia
74)
75)
76)
77)
siastarli
capraml :
Tsai' :
remo :
riva :
VASILE ALECSANDRI
196
cela parait19 dabord 2") surprenant, mais a Venise les gondoliers sont plus lettres qui la plupart des membres de notre savante Accademie. 21)
194)
Caffehaus :
litere cilirice.
scrLsi cu.
JURNAL
197
4ind din canalul Sf. Luca 78) si purtand in triumf un cos dela cafe_
haus. 70)
totusi N. si cu mine sa nu ne indreptam toata luarea aminte asupia chipului elegant in care'Antonio isi manueste vasla, precum si
mladierilor grartioase ale corpului sau, gata parts sa cads In apa,
dintr'o clips intealta, asa de mult si indrasnet se apleaca in afara
gondolei. E un flacau frumos, de 21 de ani, cu par roscat ; bine
VASILE ALECSANDRI
198
verite 29 physiolique 207) que mon ami Kog 208) a [faite] repandue 200) sur la faiblesse de mon caractere. Apres avoir ete influence par tout le monde y compris mon ami Kog : je le suis en
sensul frazei.
208) Hog. : numele prescurtat al lui ylihail Kogalniceanu, pr to ul lul V.
Alecsandri.
209) repandue : corect repandue.
210) deplaise : corect deplaise.
211) dans le petit balcon : corect sur le petit balcon. Influenta a ganchrii
fn romaneate.
212) materielle : corect materielle.
213) degustons : corect degustons.
214) felgians : o alts ortografie adoptata de V. Alecsandri pentru cu-
vantul feljan.
JURNAL
199
materiel en la sensation que nous donnerait cet object materiel que nous ne
soupconnons pas... Et bientet, machinalement actable par la mane journee
et la perspective d'un triste lendemain, je portai a mes levres une cuillere du the
j'avais laisse s'amolir un morceau de madeleine. Mais a l'instant mane od
la gorgee melee des miettes du gateau toucha mon palais, je tressaillit, attentif
a ce qui se passait d'extraordinaire en moi. Un plaisir delicieux m'avait envahi,
ainsi ou fond de moi, ce doit are l'image, le souvenir visual, qui, lie a cette
saveur, tente de la suivre jusqu'a moi".
85) Iiba%iile : libatiune : varsare de vin sau alt lichid in onoarea unei
divinitati. Fain. sorbirea vinului.
VASILE ALECSANDRI
200
222)
223)
224)
225)
226)
JURNAL
201
Natura ne-a harazit caractere mai mult sau mai putin fericite data le-am lua pe fiecare dintre not in parte; amorul 88) insa
a facut sa se potriveasca asa de bine caracterele noastre. Voia buns
a unuia alunga tristetea celuilalt si asta fara niciun pic de osteneala ; e deagiuns un cuvant, o privire, un zambet. Si din deplina
Intelegere asupra mai tuturor lucrurilor, cat si din desbinarea for
86)
mortis Elenei Negri, care sufera de piept, 11 urmarepte pi-i prevestepte inconsilent sfarsitul apropiat al iubitei sale.
87) Cf. aceste randuri de minunata -11974 a crepuscului romantic, cu
VASILE ALECSANDRI
202
l'union la plus douce, pour nos esprits le charme le plus deliet pour notre existence le bonhenr le mieux compris
eieux 231)
et senti.
Sitot 232) que les etoiles paraissent nous nous dirigons 233) en
gondole vers la Giudecca. Antonio nous y conduit dailleurs 2 4)
deja 236)
no3
gouts. 237) Nous avancons 238) lentement vers les lagunes, berces
232)
233)
234)
235)
236)
237)
238)
239)
240)
241)
JURNAL
203
asupra atator altora, vine pentru inimile noastre, cea mai dulce
unire, pentru sufletele noastre farmecul eel mai suav, iar pentru
vieata noastra, fericirea cea mai adanc inteleasa si simtita.
Decum rasar stelele ne si indreptam in gondola, spre Giudecca. 89) De altfel Antonio ne duce intr'acolo fara macar sa mat
astepte vreo porunca ; el ne cunoa.ste acuni gusturile. Inaintam
incet spre lagune, leganati de o- clatinare End si cadentata, care
ne furs gandurile spre limanul visurilor nelamurite. 9) Intinsi
until langa altul sub coverts, vorbim in soapta despre fericirea
noastra, despre sfortarile ce le-am facut si despre piedicile ce leam inlaturat ca sa ajungem aici, despre starea de multamire sufleteasca al carui izvor se trage din iubirea noastra si mai ales despre cadrul sublim pe care am stiut sa i-1 dam venind la, Venetia.
Apoi, pe masura ce ne perindam astfel, amandoi, in linistea noptdi toata maretia frumosului nostru vis implinit, glasurile now:-
89) Giudecca: una din insulele pe care este cradit5. Venetia (3 la numar). este despartitA de celelalte doua insule de canalul cu acelasi nume (Canale della Giudecca 400 m.). Aci este Vorba de Canalul Giudecca.
90) Cf. aceste randuri cu versurile din Le lac at lui Lamartine :
Un soir t'en souvien-il ? sous voguions en silence ;
On n'entendait au loin, sur Pond,. et sous les cieux,
Que le bruit des ramueurs qui frappaient en cadence
Tes flots harmonieux '
Vezi deasemenea studiul nostru introductiv Cap. IU, paragraful 1:
Roimantismul lui V. Alecsandri.
91)
VASILE ALECSANDRI
204
musique militaire y joue. Les arcades des Pracuraties sont enf'ombrees de promeneurs. Le gaz brille partout dans toute s, force
Devant les cafs les consommateurs font foule, et devant es
lurnineuse sur la Vet. de la statu, qui y siege C'est un t-bleque les grands peintres venitiens 249) auraient du 250) bien plutot 251) faire que de gater 252) leurs princeaux a tracer les figures
seches 252)
248)
249)
250)
251)
252)
253
254)
255)
256)
257)
12.
JURNAL
205
Piata San Marc e intesata de lume. E Duminica 4i cants muzica nailitara. Arcade le Procuratiilor 921 forfotesc de oameni carte
Inainte de a parasi pieta dam o raita prin Piazetta 98), favorite N.(initei) i a mea si dupace aruncam q privire spre Punt ea Suspinelor 99) care rasare sinistru Intre palatul Dogilor 0. In_
92) Procurat'l : titlul unor principale demnitati in republicele Venetief.
Genovei. Intrebuintat la plural, inseamna palatul Procuratiilor, in plata Sa t
Marc. In acest sens cuvantul se scrie cu majuscule.
93) Ac,asta insistenta de a vorbi despre gaz se explica, deoarece in vremea aceea era o noutate.
94) humor, prin ingeniozitatea explicaVei pe care o d5.
95)
cerage de Chateaubriand.
96) Romantismul lunii atilt de frecvent la scriitorii francezi ai epoch ro
mantice, este prezent $i la V. Alecsandri.
97) Humorul ,..ii V. Alecsandri capata de data aceasta nuanta satiric. Iro-
98) Pia7etta. : piatii mai mica din Venetia, care este o prelungire a renurnitei piete San Marc.
99) Puntea Suspinelor: puntea care leaga Palatul Dogilor cu Inchisorile
VASILE ALECSANDRI
206
palais des Doges et les prisons, nous retournons chez nous par
le Canal Grande admirant de loin la S -ta Maria de la Salute avec
ses nombreuses statues, les rives du Canal perdues dans l'obscurite
de ses ancetres 265), comme tant d'autres l'ont fait sans rougir et
peut-etre 266) sans regret. C'est grand et digne des vertus antiques.
Nous l'avons souvent dit, N. et moi, et nous le dirons encore
Men souvent : tant que nous vivrons, et dussions nous vivre mille
ans, nous n'oublierons jamais nos belles soirees de Venise ! Tout
ce que deux imaginations ardentes peuvent sentir de poetique re-
verie 267), tout ce que deux coeurs qui s'appartiennent franchement peuvent connaitre 268) de doux bien etre 269) a page 279 des
fortes impressions, nous l'avons eprouve, senti, connu, pendant nos
delicieuses 271) courses en gondole dans les lagunes. Notre sejour 272) de deux mois a Venise vaut toute une existence de bonvenitien : corect venitien.
reve : corect reve
serieux corect serieux.
prefere : corect prefere
262) miserablemnt : corect miserablement
263) 10 sous : unitate monetara )a Francezi. 1 sous
258)
259,
260)
261)
de bani.
264)
265)
266)
267)
268)
5 bani 10
SOUS
90
JURNAL
207
chisori, ne intoarcem acasa prin Canal Grande admirand de departe S-ta Maria de la Salute 109, Cu minunatele-i statui, malurile
Canalului pierdute in bezna cu intunecatele lui palate imbricate
in marmura si mai ales palatul Foscari, cel mai venetian dintre
toate, dupa aeela al Dogilor. Rega.sindu-ne in apartamentul nostru
parca ne trezim dintr'un vis. Inca sub impresia primblarii factite
si a leganarilor ametitoare ale gondolei, ne lasam gandurile sa se
abate pe un raga serios si inchinam prinos de admiratie deplina
batranei patriciene Foscari, care se multame#e sa traiasca in
mizerie din pensia de 50 de bani pe zi, cat ii da Guvernul Vene
tie!, in loc sa-i vanda palatul stramoilor sal, cum au facut-a
atatia altii, fara sa roseasca i poate fara parere de rau. Ce lucru maret $i pe masura virtutilor strabune!"").
.
scriitorul clasic, tar pe de alts parte puterea de evocare a romanticului admirator al unui trecut pastrator de virtuti ai exemple demne de urmat pentru
,ontimporanii sal. Faptul mentionat in acest pasaj, nu ar fi atras luarea
aminte a lui Vasile Alecsandri pans acolo ca sa-i acorde cinstea unei sublinieri
in Jurnal, dace, dupa cum pare sa fie cazul, poetul nu ar face o aluzie, transparenta la anumite sari de lucruri din Principate, la acea vreme, ai cart nu-I
erau deloc pe plac. Tranzactiile cu constiinta, abdicarile dela principii si umilirile trebue sa ti fost frecvente, altfel nu 1-ar fi izbit cu atata tarie exemplul venetian al demnitatii care rezista.
VASILE ALECSANDRI
208
heur, car le plus beau reve de notre jeunesse, les plus brillantee
esperances273) de notre amour se sont realises lour par jour,
heure par heure. Nous nous connaissons maintenant autant qu'il est
sourit.
ef.A..ey .11
4..0
/AV....
44*
/4.
4.0.4,40,1 *Air
't
41111.
4
.2A.
'
"411,0446-- ,e1A10 -
fr
/4,1-ra
ifikV
OraiA6-
r-iev-064
46'4
+AL(47)01reb;
.A.
rt.
/4's4-- L'
der -45/Atr
".c1:5
.
.9411, 1 0.4.
dr 4
_.
"It sfrrt,
5, % Or.-- 94141P*A44...'
4/60140... Otri
4 AP4Vto..
at-- itio".4.4.4Z4
*a
577,./
swak.r.." ;
-drey
--.
s'. .0`e
02, s,
A MA C.V.111
744
.......
re--444,.1.7' ,,,,coic--
..4.
.
We-wa.:7:0,4;44
le 07 Ali0t0/..
74^`-44- es;;It Am-s, ..),44,14,,
"uvekL.25-
i ./44.41eAty.447.
JURNAL
209
Intaia noastra lung a trecut asa de rapide ca abia am gasit vreme, dealungul celor treizeci de zile, sa mergem de daub.' on
101) Cf. aceste r5nduri cu minunatele pagini ale lul J. J. Rousseau din
La Nouvelle 'Mese, In care scriitorul francez exaltfi fericirea iublrii sale. Saint
Preux, intocmai ca V. Alecsandri, inchina si el un imn de siavA iubirli.
102)
VASILE ALECSANDRI
210
Decouverte d'un cadre en filigrane de papier chez un maichand de brie a 289 brac. Nous en fesons 286 *) I'acquisition pour
rien et ii se trouve par le plus heureux des hasards tout A fait just
pour 287)
ct
toutes les chances que nous avons eues depuis notre arrivee, a
Venise; telles que: le retour inattendu de mon pere en Moldavie, au lieu de se rendre a Venice 281) comme it l'avfLit decide. 2'2)
Le bonheur de n'avoir par ete reconnu par Mr. et Md_me Manens
232)
283)
284)
rdjecti' .
285)
venitienne
corect venitienne.
fURNAL
211
platim 1 fr. pe
zi drept chirie pentru o oglinda adusa din apartamentul vecin,
intr'al nostru. Ceeace inir'o vieata cam de 50 de ani i-ar da ull
castig de 18.250 fr. numai pentru oglinda ; fail a mai socoti lumanarile pe care le pure 1 fr. bucata si dobanzile 105) care trebue
sa i se plateasca Indoit, si socotelile pe care le incarca.... din ne
Lagare de seams. Acest on va agiunge milionar sau ocnas.1")
Un nou coutdret de stradd ne-a descoperit si vine la fiecare
doua zile sa ne serveasca drept desert la masa o barcarole veneliana, care ii place foarte mult. N.(initei).
Descoperire a unei rarne de filigran de hartie la un negustor
de maruntisuri. 0 cumparam pe nimica toata Si prin cea mai norocoma dintre intamplari se potriveste pentru portretul in miniatura.107)
punct de plecare pentru insirarea tuturor noroacelor pe care learn avut dela sosirea noastra la Venetia ; ca (bunaoara) ; intoarcerea neasteptata a tatalui meu in Moldova, in loc sa vine la Venetia, asa cum planuise. Norocul de a nu fi fost recunoscut de DI.
martine din Preface des Meditations poetiques ,Si Chateaubriand din Rene. Veal
in acest sens Si studiuL nostru introductiv Cap. IV : Influenta scriiitorilor
VASILE ALECSANDRI
212
preuve 30) avec toute l'importance voulue en pareille circonstance. Les confitures sont trouvees excellentes a l'unanimite des
voix, mais helas 302) deux heurs apres, elles se transforment en
une pate 303) cristallisee qui se refuse obstinement 304) a faire nos
delices. 305) N. accuse le feu trop vif du charbon 306), la forme du
vase dans le .quel 807) elles ont ete confectionees, etc., et pendant
que nous voulons reconnaitre 307 *i) la cause de leur metamorpho-
293)
un adjectiv.
294)
295)
296)
305)
106)
JURNAL
213
i D-na Manens 109) tend ne-am intalnit sub arcadele Procuratiilor. Acela Si mai mare Inca al plecArii for neasteptate din Venetia,
pe semne pentru motivul CA acest oral nu are articole de toaleta
care sal fie pe plat Doamnei. 109)
N. face dulceatii. Mare -tAraboiu in bucatarie. Toata lumea
este in picioare. N. potriveste focul, arzandu-si degetele. ]u taiu
portocale luand de la fiecare dijma, spre marea indignare a N.
Antonio taie lemne. Anunziasta cantareste zaharul. Di in sfarsit
dupa un teas intreg de munca si chin dulceata este gata, asteptAnd s fie data gata -110)
Iii face apari %ia intr'un urias pocal de sticla poreclit gavanos 111) si purcedem la ceremonia gustArii ei cu toata seriozitatea
locals.
VASILE ALECSANDRI
214
se 306) le vase de verre se brise en ricanant de notre desappointeet nous nous trouvons dans la cruelle necessite 810) de
ment 309)
Chant du Rataplan 313) avec accompagnement, avant quelques rapports avec le balai.
Lettre d'Alfred de Courcy dans la quelle 313 ) N. fait tine
decouverte inattendue. Ma perspicacite y trouve son compte.
La gondole d'Antonio s'embellit d'un magnifique tapis rouge
que nous lui destinons en souvenir de nous.
L'Album !
redata. Preferabil: et pendant que nous cherchons a discerner par quel motif
se tra4nsfonnent ainsi en...
309) desappointement : corect, desappointement.
310) necessite : corect necessite.
311) albatre : corect albatre.
312) precedente : corect precedente.
313) Rataplan : cuv. onomatopeic grin care se exprimea sunetul tobei
313*) la quelle : vezi nota' 67.
314)
scris corect.
310 presque : corect presque.
317)
JURNAL
215
Pe la inceputul celei de a "doua luni a sederii noastre la Vetia, cerul se acopere de nouri, vremea prinde a fi umeda si rece,
ploua zile intregi cu cofa, dar nu bgga'm de seams. Inchisi In casa,
112)
ananghie.
113) Toate aceste InsemnAri sunt probabil numai simple notari pe care
poetul area sa le desvolte ()data cu reluarea Jurnammi qi transcrierea lui. Ele
constitue deci numai puncte de reper, pentru viitoarea desvoltare a Jur-
nalului.
i-1 destinam.
probabil cineva
i-1 Vasain :
din familia
lui Jean de
VASILE ALECSANDRI
216
voni, frere de celui qui a ete chez nous. Mais en attendant son
retour de Vicence, je prend froid et je souffre horriblement des
reins. N. devient mon medecin 326) et me guerit en deux jours
au moyen d'un medicament 327) moldave. Bientot 326) cependant sa
sante a elle qui avait parfaitement repris pendant le premier mois,
s'alterre ; la toux 320) la reprend ; des maux de tete 330) affreux la
318) tems : din nou V. Alecsandri revine la ortografia necorecta a cuvantului tempg319) meme : vezi nota 175.
320) reelement : corect reellement.
321) Naani 3 romanism. Francezul spune dodo, iar pentru expresie
Nani, nani, puiul mamii: dodo, fait dodo, l'enfant do, l'enfant dormira bientot
322) grace: corect grace.
323) etre : vezi nota 269.
Es' erons corect Esperons
decidons : vezi nota 292.
326) medecin : corect medecin.
327) medicament : corect medicament.
328) Bientot : vezi nota 26.
324)
325)
329)
330)
JURNAL
217
nascocind
arnandoi
un
nostru. 117)
altfel aceasta insistenta, desi voalata, da dovada unui multumiri farce margin} pe care cei doi indragostiti o incearca la gandul de a avea un urmaa
119)
120)
121)
Italian Andre() Schiavoni (1522-1582) elev at lui Titian, care face din el un mare
colorist.
122)
tie arta.
Vicente : oras
VASILE ALECSANDRI
218
tourmentent et elle tombe gravement malade au lit. Mon, inquietude 331) est a son comble. Je fais venir un medecin 332), Mr. Nancias, dont la vue et les questions font rire N. comme une folle
Mr. Nancias observe qu'un malade qui rit est a moitie guerri 332 *)
et en effet quatre jours apres N. sort du lit.
Mon portrait etant deja 333) commence, N. fait commencer
aussi le sien. Nous allons poser a l'attelier 334) de Schiavoni, et
quand les sceances 335) sont terminees, nous profitons de quelques
rares heures de beau terns 339 pour visiter Sta. Maria de la Salute, l'Accademie 337) des Beaux-Arts, la fabrique de verre a Pile
de... et le palais des Doges y compris les plombs et les prisons.
midite. Quelques livres moldaves et entr'autres 338) la Propa4irea 340) avaient pris un certain air de vetuste, et un certain odeur
de science tres flatteurs pour leur contenu, mais tres peu pour
Fodorat et la vue. Nous fesons 341) la lecture de quelques poesies 349 d'Alexandresco, les soirees de Venise de Negry, et des
differentes articles inserees 943) darts le volume de la Prop'asirea. 344) Lectures interessantes 345) it est vrai, mais souvent interrompues par des baisers et des folies comme a l'ordinaire ; puffs
quand tout a ete parcouru legerement 349, nous nous mettons a
inquietude : corect inquietude.
332) medecln: vezi nota 326.
332 *) guerri : corect gueri.
333) deja. : vezi nota 236.
334) attelier : corect atelier
335) sceances: corect seances.
336) tems : vezi nota 152.
331)
337)
338)
339)
340)
201.
cu
Mere
cirilice.
JURNAL
219
grozitoare de cap o chinue si cade la pat greu bolnava. Ingrijorarea mea atinge culmea. Chem un doctor, pe Dl. Nancias, a ca-
124) Credem cii este vorba despre insula Murano, In care se aflA orasul
cu acelag nume, renumit pentru fabricarea oglinzilor 61 sticlariei de Venetia.
Prcbabil Vasile Alecsandri, neamintindu-si pentru moment insula, i-a marcat
numelp prin punctele de suspensie.
125) Inchisorile
6i Piombii : Piombii sunt inchisori cu celule de plumb
care tin fig $i exalA un aer otrAvitor, morbid lent pe eel ce este inchis
Intr'Insa.
126) dela Viena. Elena Negri se oprise la Viena yin drumul ei spre Venetia $i 1$1 lAsase acolo o parte din bagaje 61 cArts pe care le primea acum
dupes sosirea ei la Venetia.
127) Propi$irea: revista infiintata In 1844 de KogAlniceanu, Ghica $i
Alecsandri, pe bazele programului Daciei literare. Cenzura fi suprimA Insa ti-.
tulatura 61 rAmane numai cu subtitlul Foaie 6tfintifica-iiterarl. Dupes 10 lurk:
(9 /anuarie-29 Octomvrie 1844) este complet suprimatA.
128) Humor caracteristic lui V. Alecsandri. Vezi studiul no4tru introductiv V. Alecsandri si Elena Negri, Cap. HI, paragraful 3 Humorul lui V.
Alecsandri.
VASILE ALECSANDRI
220
faire nos plans de voyage. Nous flottons entre la Sidle et l'Algenie 347) pour le choix de notre quartier d'hiver 349, et finalement nous inclinons forcement 349) pour la premiere, en decidant 350) toutesfois 351) que nous irons dabord 32) a Paris pour consulter Andral. Ce projet arrete 353), et la fin de notre second mois
de sejour 354) a Venise approchant a grands pas nous nous ha
tons 355) de faire nos dernieres courses et nos derrieres emplettes
dans cette ville. Nous choisissons deux albums des vues de Venis
nous commandons deux vues du palais Benzon, et une de notre
quartier d'hiver : locul pe care R ocupA trupele intre dou5 campanii. Durata sederii for acolo. Prin analogie V. Alecsandrl intrebuinteaza expresia quartier d'hiver pentru durata sederii de lama. Resechnta de same
348 :
349)
350)
351)
352)
353)
354)
355)
356)
357)
358)
363) menage : pentru prima oars cuvantul mnage apare scris coreet.
JURNAL
221,
Astfel timpul se perinda in placeri clips cu clips, in conversatii nebunesti, in rasete neintrerupte, in dulci reverii, in mici
ocupatii de gospodarie pline de farmec prin lipsa for de insem-
129) Gabiel Andral, renumit medic francez din vremea aceea, nAscut la
Paris (1797-1876). SAnAttaea Elenei Negri agravAndu-se din ce in ce mai mult,
el
risului, unde trebuiau se' consulta pe renumitul doctor Gabriel Andra', care
ii va sfAtui s5 revina pe pamAntul insorit at Italiei. Ur/nand recomandatia
tut, Vasile Alecsandri si Elena Negri vor pArasi in grabA Parisul $i vor veni
55 se stabileascA, de data aceasta, la Neapole si Palermo. Aci vor intalni pe
compatriotul for Nicolae ISAlcescu cu care vor petrece clipe de neuitat, de
care Vasile Alecsandri Isi va aminti cu vadita emotie in tot restul vietli sale.
129*) SA nu ne mire faptul ca atat Vasile Alecsandri cAt $i Elena Negri
ist fac daruri unul altuia. Obiecteie abase nu au semnificatia banala a darurllor obisnuite. Cei doi indrAgostiti presimt pote ca zilele cele mai Insorite
ale idilei for vor lua sfArsit ()data cu plecarea din Venetia. Aceste claruri
reprezintA un fel de concretizAri ale stAril ]or de suflet, un fel de memento" afectiv, asa cum numai in niarile despArtiri se intamplA.
VASILE ALECSANDRI
222
pr. Naples 373). Antonio devient triste et Anuziata pleure a grosses 374) larm6s en nous voyant faire nos preparatifs 375) de voyage.
Pauvres gens ! ils se sont attaches a nous, ils voudraient nous
suivre partout car N. a ete pour eux d'une bonte toute naturelle
chez elle, mais souvent etrangere 376) a la plupart des maitres.
Notre depart 377) est fixe au 12 Nov. juste deux mois apres
notre installation au palais Benzon. Tout est pret 378), malles, passeports, etc. Nous allons visiter la Basilique de St. Marc en detail,
365)
JURNAL
223
Plecarea este fixata pentru 12 Noemvrie, zi and se implinesc doua luni dela instalarea noastra in palatul Benzon 13").
Toate sunt gata, cufere, pasapoarte s.c,l. Mergem sa vizitam biserica San Marc, cu deamanuntul, cat despre Arsenal, ne po-
130)
cu care cei doi indrAgostitl se intereseazA de viitorul lui, constitue una din probele cele mai conclUdente al existentei acestui copil, care din nacate a disparut
odata cu moartea Elenei Negri. Alintarile $i.,-leganarile din fnchipuirea Elenei
Negri trebuiau sa devina intr'o zi realitate 51 Amiralul for sa creasca alaturi de
cei doi pArinti, uniti printr'o iubire vesnicl $i printr'o casatorie vala-
131) una en destinatia Galati $i alta Neapole : de ad se vene ca in planul calatoriei pe care o Intre'prindeau acum spre Paris, trebuiau sa se intoarci
la Neapole. Altiel nu avea niciun rost trimiterea uneia din lAzi la Neapole.
132) Se stie ca V. Alecsandri $i Elena Negri s'au instalat in palatul; Benzon din 'Venetia la 11 Septemvrie 1846. Intrucat plecarea for este fixata pentru
12 Nov. 1946, inseanina ca au trecut exact cloud luni dela aceasta instalare.
VASILE ALECSANDRI
224
Par exemple dans ces deux mois nous avons acquis la triste
experience "8) clue A lr. Pradon emit 387) le Oils impudent larron
de Venise, ce qui nest pas peu dire, car ici les strangers sont
traites com,me dans une for& 388). Il nous a demandes 389) 2Q francs
385)
386)
387)
4." 4t At
L
04-$0:01144
44.1" Wit
....
1.
- sts..7,":01,
dr,
le
li4 K, y
: 4J ' 44.
.4 e L e :
! , .43
ir
44 -;/...e.
- 7 1- A " :
,,
rt 4:y
"* 4e,43.
1.0re 1".
4,;eir-.
;1
7. 14
fiZt.40,......-a."*
..1S
sr77114. Al t - O.tay,14e#A>
1
40,A.
"1.
..
.iter
sew 4: 4 #441.
tr
.-91,147W ."*.o...ti
-?.'
IP
4- ei-7.7 -'
rfy -
#t,r'l. 72"frr
s
A f ;;;.
.,
0,
4" Alf
,A4t,ko, .0-1C4
A
011trkot
AVO:,..4:1010.
AG-1e
1fr
wev-4:11;:.
ali".4')Ir
7:1.
J54.4fierestpsi-e0",/r-/-:-.);
Pagina 70 din JURNALUL inedit al poetului
JURNAL
225
N.B. In rastimpul celor 65 de zile n'am avut vreme sa vizitam nici bisericile, nici palatele, nici insulele, nici lagunele (exceptand pe aceea a lui Coregio 133), pe un minunat anus de soare 134), nici murazzi, nici fabrica de oglinzi, nici aceea de scaune
de Venetia $.c.1., nici sa" mergem la Mestri 135), nici sa mergem
la Padova 136) in gondola, ara dup5 cum planuisem.
In 65 zile n'am avut decat timpul sa facem cateva frumoase
si poetice primblari In gondola si sa gustain toga fericirea pe care
tineretea si amorul o pot da. Ba mai mult inc5, ne place s marturisim crima noastra, asa de multarniti suntem eh' am savar't-o.
133) Coregio: desi manuscrisul este redactat in limba francezgi V. Alecsandri pastreaza ortografia romans. Coregio pictor celebru Italian, emulul lui
Rafael. Baca acesta din urmA se remarca prin felul dehcat prin care reda efectele pasiunilor omenesti, Coregio II este superior p'rin felul de a reda efectele
exterioare ale corpului. El perfectioneazS pictura addogand eleganta, adevArului
$i mAretiel.
gl
136) Padova : localitate la W. de Venetia. BogatA In opere de arts. palate. Patria lui Tite-Live al a pictorului Mantegna.
15
VASILE ALECSANDRI
226
qu'il avait recluit en dernier lieu 409) et je lui kris une lettre
dans la quelle 404) je lui dis fort poliment que s'il ne salt pas
faire les portraits, en revanche it estime beaucoup trop cher ses
oeuvres. Nous gal dons l'autre piece comme piece de 405) conviction
391)
392)
393)
394)
395)
396)
397)
398)
399)
400
401)
402)
403)
404)
405)
JURNAL
227
Vasil
138) Si in enumerarea celei de a doua experiente pe care
Alecsandri o face la Venetia, de data aceasta referitor la artele frumoase
scriitorul dovedeste acela8i spiiit de ironie si humor pe care 1-am gasit de
altfel,
Antiopa
VASILE ALECSANDRI
228
sommes menaces d'une invasion de compatriotes et de connaissances. Nous avons recontre deux jours auparavant Mr. Feidel
sur la place St. Marc 415) qui a eu la maladresse de nous reconnaitre 414) et de venir nous parler.
Le 12 Nov. Je paie nos dettes en ville ; je fais transporter nos.
effets a bord de l'Archiduchesse Sofie, et je reviens pres de N.
pour jouir ensemble 415) des dern.iers moments que nous avons a.
passer au sein de notre appartement du palais Benzon. Nous nous
sommes si Men familiarises avec ce joli recluit oil nous avons
goute 416) des heures si delicieuses 417), si complettement 418) exemp-
pre .ent.
410) repond : corect repond.
411) terns : vezi nota 152.
412) decidement : corect decidement.
413) nous avons rencontre... Mr. Fettlel sur la place St. Marc, quo a eu Is
maladresse...: corect nous avons rencontre cur la place St. Marc Mr. Feidel, qui
a en la maladresse.
414)
JURNAL
229
tru a ne bucura impreuna de ultimele clipe ce le avem de petrecut inlauntrul apartamentului nostru din palatul Benzon.
Ne-am obisnuit atat de mult cu acest frumos coItisor unde
am gustat ceasuri atat de placute, atat de lipsite de cele mai mici
griji, ca ne intristam numai la gandul de a-1 parasi. Cate taine
ale inimii, cite manifestari de bucurie, cate scene duioase sau
ncbunesti, se/lease sau copilaresti s'au petrecut in doua luni intre
per tii acestui apartament 141*). Ici este canapeaua pe care seara
faceam partidele noastre vesele de domino si micile supeuri pe la
140) Duca si sotia sa : cunos inte ale lui V. Alecsandri $i ale familiei
sale din Moldova.
141*) Fara gandul de a da la iveall randurile din Turnal", fapt
si al Elenei Negri.
iveala
randurile
Cititorul poate remarca alternarea pasajiilor de simpla notatie a evcnimentelor, cu cele de sustinuta elevatie poetics, in care vibreaza marilN
transporturi sufletesti ale poetului. Impletirea aceasta de evenimente cotidlene.
anodine, $i de semnihcatii sufletesti deosebite, demonstreaza puterea de ex-
presie a lui Vasile Alecsandri, care poseda in eel mai inalt grad unitate in
varietate.
VASILE ALECSANDRI
230
nous avons fait nos parties joyeuses de dominos le soir, et nos petits
petite histoire connue de nous deux seulement. Chaque fenetre 424) nous presente 425) une image, un tableau. [C'est] Sous l'une
jusqu'a la gondole, ainsi que Gaspar et sa soeur, et nous souhaite un bon voyage avec les larmes dans la voix et dans les
yeux. Au meme moment apparait 432) pres de nous le gondolier
Bennetto qui a servi Negri et sa famille en 1841. N. le recon-
431)
432)
JURNAL
23
a admire palatul Foscari, luminat de cele din urma raze ale soarelui, ai miscarea gondolelor lunecand pe canal. 142) Fiecare mobird are suvenirul ei, fiecare colt are pentru noi povestea sa, cunoscutg numai de noi doi. Fiecare fereastra ne infatiseaza o imagine, un tablou. Sub una Ccintaretul de pe stradil canta barcarole
noastra favorite' ; sub alta tipa, in fiecare dimineata, un copilas
lira' $i gratios, care suradea N.(initei). Dela cealaltg fereastra
am vgzut intr'o zi un copil draggles care trecea in gondola si a
carui amintire a fdcut sa bath de atatea on inima N. In sfarsit,
trebue sa ne despar(im de toate. Facem cea din urma vizita celor
trei odai ale noastre sj le pgrasim cu negraith pgrere de rau.
Aiunziata sarutg manila N. plangand cu sughituri si ne maga sa
n'o uitgm dace' trecem vreodata prin Bolonia 141) unde locueste
(la hotelul D-lui Brun). Sgrmana fats ! ne urmeaza pang la gondcla impreuna cu Gaspar 144) ai sora sa, ai ne ureaza drum bun cu
1 acrami in ochi si in glas. In acea clipa apare langa not si gondolierul Benetto, care a servit pe Negri si familia lui in 1841.145) N.
142)
Cf.
si fanilia ei in 1841.
VASILE ALECSANDRI
232
nait 433) et lui donne de l'argent pr boire a notre sante. Sept. heures
sonnent, notre gondole s'eloigne 434) du perron et le palais Benzon disparait 435) derriere nous dans l'obscurite.
Antonio prend la direction de la Giudecca ; nous longeons en
silence le palais Foscari et apres avoir traverse plusieurs canatuc
nous debouchons dans notre canal favori. La gondole flotte dou-
434)
438)
439)
440)
441)
JURNAL
233
II recunoaste si
bani 5a einsteasca in sanatatea noastra. Bate
ceasul sapte, gondola se departeaza de peron $i palatul Benzon se
VASILE ALECSANDRI
234
442, 444)
JURNAL
235
goals. Toate ne par triste in aceasta sears. Facem cateva raite ad-
mirand pentru cea din urma oara fatacla bisericii, care, pare sa
fi fost daltuita de Benvenutto Cellini 148), si N. simtindu-se obosita,
Negresit, este peste putinta ca doua inimi, tinere si insuflelite de acelasi amor, sa simta emotii mai placute, mai multa ade'48) Benvenutto Celini, gravor si statuar italian (1500-1571). Francisc I,
regele Frantei, 1-a adus la curtea sa. Opere celebre : Perseu, Nimfa.
149) Tot acest pasaj este un exemplu viu de ceeace numesc romanticii
la nature &at d'Arne".
150) Cf. aceste rAndurl cu versurile lui Lamartine din Le lac :
Et quoi ! n'en pourrons nous fixer au moires la trace ?
Quoi ! passes pour jamais ? quoi ? tout entiers perdus ?
Ce temps qui les donna, ce temps qui les efface.
Ne nous les rendra plus ?
VASILE ALECSANDRI
236
de bonheur veritable 452) que ceux que nous avons connus pendant
dans la vie, que ceux que nous avons recueillis dans le cours
de notre solitude a deux. Il est impossible de creer un reve plus
465*) terns :
vezi nota
13.
JURNAL
237
noastra in doi. Este peste putinta de a fauri un vis mai frumos ca acela care s'a implinit pentru noi in cateva zile, si
totusi atat N: cat $i eu nu am cazut niciodata in ridicole exa.
gerari de simfamant. Dimpotriva, batandu-ne joc fard crutare de
cei ce cred ca iubesc patimas, luand poze tragice si punand in
exprimarea for tot sfora.itul burlesc al dramei moderne, ne-am
scumpe, fara schimbari neasteptate, fara crispari sentimentale.
ldsat purtati agale de vieata noastra ling si de impresiile noastre
Fard vre-o fagaduinta intre noi de etern amor, fard sa facem vre-,
data' giurdminte, fara exclamatii pline de ingamfare, ne-am iubit
firesc cu totul am vorbit despre amorul nostru in cateva cuvinte in
cateva fraze, cad ce e adanc simtit se spun simplu de tot. Une ri,
seriosi ca niste batrani, am vorbit despre vieata cu nepartinirea
rece a experientii. Alteori, bucurandu-ne de darul privilegiat al
varstei, am privit lumen in lumina scanteietoarelor iluzii ale tineretii noastre. Sau uneori plin de indoiald fard margini, am implantat scalpelul anplizei in miezul lucrurilor si al simtdmintelor,
lard mils, cu sangele rece a eelui ce nu mai crede in nimic. AlteGni, i aproape totdeauna, cu suflete de copii, ne-am rotors spre
acea varsta sglobie 1: plina de desmierddri, uitand de lume si de
151)
sandy-,
lecdin
si ah ! -urile lautaresti.
VASILE ALECSANDRI
238
terns 405*)
et nous livrant
ensemble aux folies les plus gaies et les plus extravagantes 466).
Courses joyeuses, etourderies enfantines, ,grands eclats de rire,
discussions serieus's 467), scepticisme 468), caresses d'amour, toutes
ces scenes se sont succedees 469), coudayees, melees 470) sans s'in-
lluencer en aucune facon, car, notre amour a ete toujours la present 471) a tout et nous rappelant a lui avec sa voix irresistible 472).
P. S. "One de nos occupations les plus cheres, dans les premiers jours de notre sejour 470) au palais Benzon, a ete la lecture.
et la mise en ordre de notre correspondance. Occupation adorable
dans la quelle 477) nous avons puise les plus douses sensations en
relisant, lettre par lettre, l'histoire de notre amour et des faits
479)
JURNAL
23'4
152) Aceste randuri sunt un exemplu viu de ceeace... spiritul clasic ponderat $i echilibrat al lui V Alecsandri reprezenta ea atitudine antiromantica
Sat:: a exagerarilm, lamentatiilor $i prea raspanditului etalage du moi", 1st
gasesc la V. Alecsadri nota justa. Naturalul, simplul, fireseul, iata elementele
VAS/LE ALECSANDRI
240
oblige 488)
2
en 24 heures.
489)
490)
491)
492)
493)
114.
JURNAL
241
amestec Si eu.
Crohmala 15") de orez pentru spalatul albiturilor fine.
3"
40
Osebite 17) fleacuri cu efecte sigure pentru a to vindeca
in 24 de oare.
Alifie cu mai mult elect, decat aceea care face sa.' creas5
e& pgrul chiar pP caldaram... cand oloiul de dafin este ProasPat.
154 ) dulceatl : Vas le Alecsandri intrebuinteaza deseori cuvantul dulcet, un moldoveni,m.
cafea c
$' acel om
A fie Abdalah-Osman de care imi vorbise Dicson la Constantinopoli`
but
(Va lie Alecsandri : CalAtoria in Africa p. 21 ed. Scrisul Romanesc, Colect'l
VASILE ALECSANDRI
242
Elle sait tricoter des, bourses avec une lenteur qui ferait
envie aux chemins de fer de l'Autriche.
Elle arrange la salade avec un talent superieur 494) a
7
celui de Costaky; chose constatee par celui-ci, mais victorieusement
avoue 495) par le plaisir que N: trouve a manger ses chef-d'oeuvres.
6
2
Elle est si savante en mathematiques qu'elle a trouve
que 6 fois 0 font G et que 21 plus 1 font 8.
'II est vrai d'ajouter, que reconnaissant d'elle meme son erreur,
494)
495)
proclamee.
496)
497)
498)
499)
JURNAL
243
La plecarea din Venetia, am luat cu not dou5 mici pumnalen") antice din fier lucrat, cari ne dau un aer fioros, s'ar
nice, si comic totodata.
ar pismui-o: s'ar mai putea spune: ar plesni de necaz.
drumurile de, fier: pentru tren.
159 ) Humor cu accente de ironie Is adresa Austriecilor, adesea intalnit in Jurnal"-ul de fatA. Vezt in acest sens studiul nostru introductiv
Vasile Alecsandri 8i Elena Negri, Cap. III paragraful Humorul lui Vasile
158)
159)
Alecsandri.
160)
161)
mici pumnale
amintire romantics.
VASILE ALECSANDRI
244
12 Nov: 1846
pendant
toute la traversee, tandisque moi j'eprouve tout-a coup des vertiges et me sens pris comme les autres mortels du desagreable
mal de mer. Nous restons tous les deux blottis sur le pont, regardant 508) les vagues qui viennent soulever notre navire, et les
bateaux pecheurs 509) que nous cotoyons a petite distance; N: riant
JURNAL
245
12 Nov. 1846.
pentru a mai zari Inca odata Venetia, dar nu vad pe cer decat
o licarire palidd dinspre piat.a. San Marc.
163) Sirroco: ortog. corecta Siroco sau Sirocco: nume dat unui \rant fierWrite, care sufla dinspre sud-est pe Mediterana, pe Coastele Africei, si care
turbura adesea apele Marii Adriatice.
163 ) raul de mare : Vasile Alecsandri intrebuinteaza adesea pentru a
exprima aceasta idee : boala mares. De exemplu :
"Uri Arab de la Fez care calatoreste cu nos, patimeste de boala
mare' $i se vaeta, invocand pe Allah !" (Vasile Alecsandri : Calltoria in
Africa p. 50. ed. cit.).
VASILE ALECSANDRI
246
qu'il ait jamais fait dans ses voyages au long cours, Pour un
trajet de huit heures nous en avons mis vingt quatre.
Le 13 a 11 h: du soir nous deseendons a l'hotel 513) du Prince
Metternich. Le garcon nous reconnait 514) et nous procure deux ex-
cellentes chambres; mais comme nous n'avons rien mange pendant toute la traversee, qu'en outre mon appetit 515) s'est ouvert
A la suite du mal de mer, nous nous fesons 516) servir un copieux
diner 517) le quel 518) nous donne a tous deux des indigestions 516).
N: qui a ete si bien portante en voyage se trouve tout -a -coup seriousement 520) indisposee et souffre continuellement pendant les
deux jours de notre halte. a Trieste 521). Mais elle a une qualite excell-nte celle de ne jamais se laisser abattre par la maladie et
513)
514)
515)
516)
517)
518)
519)
520)
521)
522)
523)
Eilwagon: diligentA.
524) fesons: vezi nota 13.
525, 525 *) Trieste : vezi nota 521
JURNAL
247
scapat de data aceasta din calatoria cea mai Brea si mai primejdioasa pe care a facut-o vreodata in lungile sale drumuri. Pentru
o traversare de opt ceasuri ne-au trebuit doug zeci si patru. In
ziva de 13, la oarele 11 seara, tragem la hotelul Prince Metternich"189). Feciorul ne recunoaste si ne face rost de doua camere mi-
cursul color cloud zile cat storm la Triest. Are insa o insusire minunata, aceea de a nu se rasa niciodata doborata de boala ci, dimpotriva, o stapanesten asa de bine, ca poate intotdeauna porni din
nou la drum. Intraclevar, in ziva de 15 Nov. la oarele 10 dimineata, dupace am expediat cele cloud lazi ale noastre, una la Galati cu
agiutorul D -]ui Planger 187) si cealalta la Neapole prin grija fratilor
Baumgarten 165) si Sancovici 166), ne suim in diligenta care pleaca
spre Gratz. Urcam plini de voie bung fermecatorul drum in zig-zag
Venetia.
169)
VASILE ALECSANDRI
248
inset.
JURNAL
249
tArilor noastre.
175)
VASILE ALECSANDRI
250
dant les quels 535) N: souffre beaucoup d'une quinte, qui lui brise
la poitrine. Elle a des maux de tete insuportables5 cependant cornme toujours le courage ne l'abandonne nullement, tandisque mol
fou. Force /West patienter jusqu'a ce que ces M-rs aient fini de
se bourrer et je me promene en attendant sur les glacis fesant 546)
mille reflexions 547) psychologiques sur les Allemands par rapport a 548) leurs insatiables estomacs 549).
545, 546)
547)
S48)
549,
551)
552)
553)
par rapport a
corect se rapportant a
corect estomac
patte : corect pate
incorehente : corect incoherente
indigestive : barbarism
550) estomac
vezi nota
176
dela ver-
JURNAL
251
traducerea In limba
176) H. H. oestereihiches flunsgemeins Berl :
romanA ar echivala cu : un pore de cline" austriac, cezaro-craese.
$1 cu acest prilej Vasile Alecsandr1 nu uita sa administreze din nou
Nemtilor doza de ironie obisnuita. Inclinatille for spre satisfactiile pantecului
si cu opulenta corporalA consecventa, explica moliciunea temperamentului lor.
Pentru poet se pune o problerna de psihologie interesanta nu atat prin faptul
concluziilor destul de comune la care ajunge, dar prin aceea ca el nu omits
niciodata, on de cite on i se prezinta ocazia, sa aprofundeze psihologia colectivitAtilor ce be Intalneste, deli varsta i firea sa exuberanta 1-ar fi Indemnat
poate la cu totul altA atitudine.
stare de suflet subiectivA : aversiunea lui Impotriva a tot ce este fel de mainfestare frecventa qi cotidiana chiar a Germanilor.
VASILE ALECSANDRI
252
plus ou moins orthodoxes qui leur montent aux cerveau, y cornpris celle de ''ambition.
Gare done alors aux malheureux qui oseraient se presenter 555)
563)
564)
566)
pas avant...
567)
JURNAL
253-
si
ambitul".
S5-2 fereasa Dumnezeu atunci pe nenorocit:i cari ar indrasni
s se infatiseze cu toata cuviinta inaintea lor. Trebue sa li tepleci 'Ana la pamant, altfel i1 apuca furia si turba ca niste caini
buldogi, bodoganesc un ceas incheiat 177), fara sa ti se uite In ochi
macar data, indrugand un puhoi de vorbe presarate cu k, k.
offizier, mai ales cand vad ca nu-i intelegi. Cum nu mi se pareca-i numai decat nevoe sa ma ploconesc si sa iau o infatisare
jalnica In fata Domnilor functionari austrieci, trebue sal inghit,
In biroul politiei o intreaga predica in nemteste din partea unui
sefulet de birou care s'a simtit jignit de felul meu de a ma infatisa inaintea lui. Nelegiuirea mea era de a nu ma fi descoperit
Inainte de a deschide usa biroului de viza la pasapoarte, ci numai
cand am intrat acolo. Mai mult de zece minute a dat din maint
ca un nebun si mi-a vorbit fall a Cits la mine, cu toate ca, sau
tocmai poarte din pricing ca, nu intelegeam nimic i77*). In cele din
urma, afland dela un alt functionar, care vorbea frantuzeste, prima acestei manii, I-am rugart pe acesta sa-i spuna Domnului celui turbat, din parte-mi ea : daca simtia atat de mult nevoia sa fie
respectat, se insela svarcolindu-se asa in desert, in fata unui strain
1st
dadeau Inca de pe acea vreme ifose In fata calatorilor strSini, mai ales cand
simteau ci au de a face cu cineva care nu le cunoaste limba. Iritarea for apare
cu atat mai comics In masura In care contrastul dintre c2.1mul celui apostro fat
gi iesirile furibunde ale functionarului este mai mare. Lucrurile s'ar fi petrecut
aproape de normal In aceiasi situatie, Baca conflictul s'ar fi rezolvat intro.
limba curioscuth de eel in cauzA.
VASILE ALECSANDRI
251.
meme des manieres plus que polies envers moi. Grand merci
mon cher Grand Ban 573) Mr. Codriano d'avoir enserre "4) mon
titre sur mon passeport, et de Pavoir grundi en lettres majuscules.
En retour de votre prevoyante'575) obligeance je vous proclame- de
Bien bon coeur le plus grand ban de la Mold: 576).
En retournant a Photel 577) nous rions beaucoup N: et moi de
mon aventure et le 18: a 6 h: du soir, nous quittons Gratz pour
corect devenait
corect reponse
Gr. Spathar : ortografie franceze pentru Mare Spatar
572) theatre : corect theatre
573) Grand Ban : rang boeresc. Vezi nota 179 din versiunea romeneasce.
574) enserre : corect ensere
575) prevoyante ) corect prevoyante
576) Mold : scriere prescurtata a cuvantului Moldavia
577) Motel : vezi nota *16
578) Salzburg : corect Salzbourg
579) Bruck : ortografie necorecta. Corect : Bruck.
569)
570)
571)
580)
devenait
reponse
yl apoi *terse.
581) parait
corect parait
arreter
longtems
vezi nota
corect arreter
:
corect longtemps
580.
JURNAL
2E5
ma opri prea mult timp la acest gand, caci putin dupa plecarea
178)
atata
humor,
este un minunat
Jurnalul
nu
precizeaza
in societatea lui Vasile Alecsandri. Ipoteza noastra are cele mai multe aparente de adevar, cad/ altfel poetul care se arata atat de afectat /a gandul despartirii chiar pentru cateva zile de fiinta drags lui, nu ar fi acceptat situatia
aceasta.
VASILE ALECSANDRI
256
et majestueuse 590), autant la tete de mon voisin est laide, commune et ignoble, quoique cependant par un effet curieux de Pimagination je finisse par decouvrir certains rapports entre les accidents de terrain qui se deroulent 591) sous nos regards et sa diff ormite des traits qui sepanouissent 59') a mes c t s F-1 eff t la
bouche de mon compagnon ressemble au ravin profond qu nous
avons franchi au point du jour; les levres tombantes et gercees
de l'une imitent les eboulements des bords escarpes 593) de l'autre.
Le nez du voisin est enrichi de certains bourgeons monstrueux
qui representent 594) en miniature les roches parsemes stir les
586)
592)
593)
594)
595)
Si
apoi 9ters.
596)
597)
598)
599)
V. Alecsandrr
//iTifface.4.
.4tir-ey.r;i4e
vc(e.0 ;(04.9
-,:,--4.4
.0,
ebie---7.4'147-t4r-re Co /it,
t.
1,1#
irLe.
.:11)
...1
#:-.:
g A.,44-1
'Veit .soy'ry,
44)
A 4. .7 A 1
(1?
-so ft_.7
1-47"
04 .040
-.
It,
, iit
pat..- it 1 --
404,,,A
4 ,p ..,.?
de..et
tle.41M--of .41;-
*4 ers. A toU":4'.
..140,41- ist s. s
......
sze-41
xy.AA . ett.a-
e>".012'
7A'
-Mites
e.,1.1,0=?-ror,.--lereewiropore-
4;4 4
;;
4.;
JURNAL
251
pe atat este de urit, fara nici un Dumnezeu si had capul vecinului meu, deli totusi printr'o ciudata pornire a inchipuirii mele
prind a clescopen unele legaturi intre ridicaturile sau vaile ce ni
se perinda pe dinaintea ochilor si slutenia trasaturilor ce ies la
iveala in preajma mea. Intradevar, guna tovarasului meu seamana cu prapastia adanca prin care am trecut in zorii zilei; buzele lasate In jos si crapate ale acestuia parts -s la fel cu malurile drepte care se surpa, ale aceleia. Nasul vecinului are ca
podoaba cateva cosuri mai man, care inchipue stancile risipite
pe coastele muntilor de primpregiur; Si parul sau netesalat, care
se sbarleste de frig aduce cu o padure de brazi dupa" o furtuna
strasnica. Negresit, tovarasul meu de drum este un soiu de vie tate! rara In istoria naturals si ma dedau la cercetari de Geologie
nespus de interesante, examinand tot timpul calatoriei multele
neregularitati ale figurii Jul 182).
182) Printre randuri intrezarim o noapte alba petrecuta de poet in singuratate pi apasat de tristetea despartirli. Htunorul ski corespunde Intelesului
pe care 1-1 dau Angio-Saxonii : un ras plin de Intelegere pi Ingaduinta pentru
lucruri, masciind un fond serios dacti nu tragic. Eforturile poetului de a distinge
In obscuritatea noptii ceva din trasaturile peizajului pi de a gasi in atara un
VASILE ALECSANDRI
258
poleon avec un certain air vainqueur qui me fait regretter d'avoir neglige 802) la langue allemande in der. Herr Cuenin 603)
J'arriva le 20 a 5 h: du matin a Salzburg 604) et je descends a
l'hotel 608) des trois Allies, vis--vis la maison de Mozart. Mozants Geburshaits 609. Voici trois jours deja 607) que j'attends ici,
ma cherre N: et pendant ce tems 608) j'ai trouve le moyen de tromper mon impatience, en rappelant mes beaux souvenirs de Venise,
etc... et en en consignant une partie sur ces feuilles. Cette occupation delicieuse 609) m'a fait oublier pendant ces trois jours que
bienfait immense
je me trouvais caul parmi des Allemands
et Ma prouve victorieusement: que celui qui possede un tresor 610) de souvenirs doux et charmants, possede tout un monde
d'illusion dans le quel 611) it peut vivre souvent sans jamals s'appercevoir 612) de sa solitude.
A plus forte raison encore est-il heureux lorsqu'aii 613) charme
611)
612)
le quel
613) ad : corect au
614) Salzburg : vezi nota 539.
JURNAL
259
185)
peste drum de casa lui Mozart. Mozarts Geburshaus 188). Iata deci
trei zile de tend astept pe scumpa mea N:, timp in care am gasit
prilejul de a-mi amagi nelinistea, readucandu-mi in minte frumoasele vremi dela Venetia, s. c. 1. pentruca sa le insemn in aceste
file. Ocupatia aceasta placuta m'a facut s uit in cursul celor trei
zile. ca ma aflu singur printre Nenyti 186 *)
lucru ce mi-a
facut mult bine
si mi-a dovedit in chip hotaritor ca acel ce
are o comoara de suveniruri 187) dragi si fermecate, poarta o lume
intreaga de iluzii, unde poate trai adesea fare sa is vreodata in
seams la singuratatea sa. El este cu atat mai fericit sand la, vrajp
trecutului poate sa adaoge, ca mine, perspectiva unui viitor plin
de voiosie.
186 *) antigerman.
187) suveniruri :
VASILE ALECSANDRI
260
Moldavie.
615)
616)
617)
618)
619)
620)
621)
JURNAL
261
Viena 188).
scris In ajunul plecarii mele din Venetia. Toate au ca data Alexandria 189).
1.
2..
3.
0 scrisoare tatei.
Moldova.
4.
(la Paris).
Cea, dintaiu dintre ele o pusesem in cea de-a doua, pe aceasta
dovei,
191) Iani Scaramanga : mare bancher la Triest, bancherul tatalui lui
V. Alecsandri.
192) Contele de Farelles : probabil vreun descedent al lui W. Farelles,
reformator francez (1489-1565) dintr'o familia nobila si foarte catolicg.
VASILE ALECSANDRI
262
N.B.
Salzburg est une ville qui porte ties justement son nom, en
raison de la grande dose de sel que l'on sert aux strangers dans
les mets probablement pour exciter leur soif, et les obliger malgre
eux a consommer du vin ou de la bierre 023). Elle possede plusieurs vastes places ornees de fontaines assez belles ; une residence 624) imperiale 625), une cathedrale de bonne architecture, un
college, etc. et beaucoup de mauvaises peintures tant sur les facades d'une foule de maisons, que dans l'interieur 626) des eglises
Dans une de cellos -ci j'ai remarque differents 627) tableaux tres
comiques, representant 628) des scenes de la vie et de la mort du
Christ, numerotees 629) et classees par station comme les debarquaderes 630) des chemin de fer. Cheque tableau porte au bas ces
mots traces en grosses lettres. 1 station... IV-e station... X-e station
etc. Sans doute le genie 631) allemand en partageant ainsi les soulfrances de N. Seigneur en plusieurs stations, a voulu faire cornprendre aux fideles que le chemin du supplice a ete pr. le Christ
623)
624)
625)
626)
627)
628)
629)
630)
631)
632)
633)
634)
de Rolla
JURNAL
263
Salzburg e un oras care isi poarta pe drept numele, pentru sarea din belsug pe care o tonna in mancari strainilor, pe semne Ca
sa le gate setea sa-i constrariga gra voia for sa iee cat mai mult
Intr'una din ele mi-au atras luarea aminte niste cadre cornice
reprezentand (drags Doamne!) intamplari din viaarta si rastignirea
lui Hristos, purtand numere si aspecte pe halte, ca la drumurile
de fier. Fiecare, cadra poarta dedesubt aceste cuvinte scrise cu
Halta a patra... Ha lta a zecea
slove mari... Prima
Fara 1ndoiala: geniul nemtesc impartind astfel patimile Domnului
Nostru (Iisus Hristos) pe mai multe halte, a vrull sa dea de inteles
credinciosilor ca drumul patimirii a fost pentru Hrist un adevarat
drum de fier. Pe legea mea ! nu degeaba i se spune secolul de fier;
193) Ion Docan : probabil tatal sau vreo ruda de a lui Nicolae Docan.
Cu acesta din urma, Vasile Ale_xandri a plecat la Paris si a studiat acolo. Cu
VASILE A LECSANDRI
269
oil ce grand homme est ne. Mes pensees exaltees 635) en presence 6361 d'un nom aussi celebre se preparaient 637) tout naturelle-
de Werther aux cheveux frises en queue de paon, et fumait ignoblement dans une petite pipe d'ecume 642) de mer, en jetant des
phrases empestees de furnee au nez de sa Charlotte. Celle-ci,
petite de taille, trapue de corps possedait 643) par la grace ou la
disgrace du ciel une des ces boules enluminees de couleurs vehementes 644) qui semblent etre toutes petries 645) de tartines, et
enduites de bierre 646). Bientot 647) ce couple seduisant 648), apres
avoir regarde dans la rue et au ciel 649), sans doute dans la crainte
des indiscrets, avanga ses quatre levres comme par un ressort 650)
636)
637
presence
JURNAL
265
la stat si indesatg, avea din mila sau nemila Cerului una din
acele scgfarlii, date cu boeli aprinse si tipgtoare de parca ar f fost
plamadite din chifle bglane unse cu unt 199. Nu peste mult, aceastg
ispititoare pereche, dupgce it -a aruncat ochii la ulitg i la car, cu
bung seams de teama flecarilor, isi fugue cele patru buze, miscate parcg de un arc mecanic, $i -$i dadu un sarut pe cat de rece,
pe atat de neghiob. Lira auritg statu mutes farg a rgspunde cu un
sunet armonios acestei dovezi de dragosteJ Bustul lui Mozart, aflat
mai jos si cgruia prin pozitia ce-o avea trebuia sa -i cads sgrutul
194) Randurile acestea si urrndtoarele sunt Inca un exemplu de humorul lui V. Alecsandri. Romanticul V. Alecsandri se controleazd si revine
la realitate. $i ad, ca si cu alta ocazie V. Alecsandri nu pierde din vedere
sa arunce o sageata usturdtoare la adresa Austriecilor si Nemtilor.
Starea de enervare in care se afla poetul it facea sa vadd totul in eulon
mai defavorab le decat era realitatea. Asa se explicd dece incidente destus
de anodine pentru unele popoare, apar in ochii poetului cu totul lipsite de
gust, in orice caz ca o parades nepermisa de sentimente. Poetul ar fi fospoate mai ingaduitor, daces aceiasi scenes ar fi fost vazutd in tovdrasia Elenci
Neg"i. E drept insd ca si atitudinea mecanica si perfect disciplinata a actulul
sdvarsit contrasteazd viu cu realitatea, in care sufletul trebue sa alba cea mat
mare contributie. Conditiile preconizate de H. Bergson pentru rizibil : du mecanique plaque sur du vivant" sunt realizate, in scena infatisata de Vasile
Alecsandri, la maximum.
195)
196)
idem.
prin unt, socotind cuvantul ,gresit scris In manuscris ; de altfel sensul insult
al frazei cere cuvantul beurrP.
VASILE ALECSANDRI
266
resta plus petrifiee que jamais. Moi seul je fis echo a cet acte
de tendresse... mais ce fut par un grand clat de rire qui fit
rentrer mes tourtereaux, comme par un coup de baguette
Pauvre Mozart, to as eu bien tort de venir au monde par la porte
de Salzburg! 652).
Je ne puis pas comprendre a quel titre et dans quelle intention les gens du peuple en Allemagne accrochent des petites
branches de chene a leurs chapeaux, pendant les jours de fte;
et pourquoi surtout ils prennent un air important quand Es sont
cocardes ainsi. Se figureraient-ils par hasard, porter des couronnes
652)
653)
entr'eux
654)
655)
656)
657)
658)
659)
660)
Frangais.
661)
Corect Le
JURNAL
267
in Cara nemteasca isi agata crengile de stejar la ala.rie sarbatoarea $i pentruce mai ales se tin asa mareti cand s'au impodobit
VASILE ALECSANDRI
268
pistolets.
Le Moldave
662)
qaand meme ii ne serait pas chasseur: corec meme s'il n'etait pas
chasseur.
663)
664)
665)
666)
667)
663)
669)
670)
JURNAL
269
200)
sculptor italian, nascut la Possagno, considerat ca restauratorul artei In Italia. Operele sale, cateodata manierate, sunt remarcabile prin gratia lor.
202) Preferintele artistice ale lui V. Alecsandri sunt clasice. Vezi in
acest sens studiul nostru introductiv, Cap. III, paragraful 2. Ciasicismul lut
201)
Canova
V. Alecsandri.
Titian : vezi nota 139.
203) Sf. Ieronim : parinte aT bisericii latine, apologist viguros si vio-
VASILE ALECSANDRI
270
Pendant notre sejour 674) a Venise nous avons entendus plusieurs fois des choeurs de gondoliers chantant la premiere strophe
de la Jerusalem 675) du Tasse.
Le Mendiant des canaux.
La porteuse d'eau.
Venise a l'air de s'enterrer cheque lour, tent le bruit lamentable et incessant de ses innobrables cloches, bourdonne jour
et nuit au dessus de sa tete. Ce brouhaha est si etourdissant du
matin au soir et vice, versa% qu'il est capable de rescuciter 676) les
morts tout en fesant 677) mourir les vivants.
0 sears la Venetia 678).
1
Dorul Ninitei 676).
671)
672)
cs.
675)
676)
677)
678,
679)
680)
Soutzos
674)
Memoires,
JURNAL
Strana ii o minunata lucrare crestata in lemn de felurite
culcri care se imbina in tot felul de desenuri fine. Printre alte
lucruri vrednice de vazut, ni s'a aratat, un tablou mare, innegrit,
din tale afara de timp si coscovit204) de umezeala, al carui autor
este un Negri.
N.B.
La posta din Triest am gasit scrisori pentru un oarecare Domn Carol Alexandry.
Cmetorul Canalelor
Femeia cu galeata 205).
Venetia pare a se inmormanta zi dupa zi, atat de mult zumzue zi si noapte deasupra capului ei svonul tanguitor si neincetar
al clopotelor sale nenumarate. Vuetul acesta to innebuneste in
2.
3.
204)
205) Titluri de cantece, executate de gondolier/. Pentru Femeia cu galeata, vezi studiul nostru introductiv, Cap. II, V. Alecsandrl 51 poezia erotica
205') Cu toate ca Revolutia lui Tudor nu mai traia cleat in amintirea
generatlei lui Vasil Alecsandri, preocupata mai ales de reformele Occiden
transplantarea for In Principate, totusi poetul nu Inceteaza de a lua
tului
In deradere pe Grocoteii" pripasiti In Moldova, $i mai ales pe urmalii ve
chilor familii bastinase care se dadeau in want dupa beizadelele" originare
din Fanar. Probabil ca familia $utu starnise In deosebi mania lui V. Alecsandri In vreun caz concret, altfel nu se explica dece aceasta familie care a
dat exemplare de elita pentru intelectualitatea tarsi, este sortita sa cads
victim& resentimentelor poetului.
VASILE ALECSANDRI
272
PETITE CHANSONETTE
Sautez peres !
Dansez meres !
Jettez 681) tous de joyeux eris
Le ciel verse
line averse
De vilains petits maris.
Vite au coffre
Faites offre
De vos fines et de dots
A ces princes
Sans provinces...
681)
682)
: corect jetez
d'anes: corect d'anes.
jettez
JURNAL
MIC CANTECEL
Salta, maicii,
Joacci, taica,
Fara tarlici
Rupti in coate 7i calici,
Abia coperiti de piei
De magar, la fel cu ei,
Stravezii qi numai oase,
Pergamente de vierrni roase.
Sai in grab&
Ca se'ntreaba,
Va 'ndesati cu_obraz plecat !
C pet .1c s de vcInzare,
273
VASILE ALECSANDRI
274
Cette horde
Qui deborde 683)
Elle arrive
D'une rive
Qui malgre tout son amour,
A ses fades
Miltiades 685)
[Or la dite
Commandite
Sans brevet, ni mi./ions
Furnit titres
Et belitres
En etat de gendrillonsr 87)
Allez, faites
Des courbettes
683)
684)
685)
JURNAL
Grecoteii din Feuer
Curg la noi, ceva mai rar,
Dintr'o card
Ce-qi alinta puii sai,
Deind la aide
Miltiade
275.
VASILE ALECSANDRI
276
Car la Grace
Qui sans cesse
Fabrique des Princillons,
Vous les tattle
A la taille
De vos sottes ambitions.
Vous, que Page 688)
Et l'usage
A rendus 622) de vrais pantins,
Allez, peres !
Courez meres
Acheter titres et nains
Pour vos belles
Demoiselles
688)
l'age
689)
a rendus
690)
691)
reclame
corect reclame
JURNAL
Cele/ Elada
Cu gramada
Fata'ntruna printipri
Si-i croeste
Mestereste
Ar pofti, ar cauta
0 leacci de tralala.
277
278
VASILE ALECSANDRI
Anges freles;
Tourterelles
Au roucoulement si doux,
Car le blame
D'tre femme
D'un sot grec dont on a ri,
Est Tninime
Fires du crime
De ref user un mari!
Courez peres
Courez meres
A la- foire aux princillons,
Prendre Gilles
En guenilles
Et gendrillons en haillons I
693) enle% e : corect en'eve.
694) dabord : corect d'abord.
JURNAL
Ingerasi firavi si mici,
Drcigata$e turturici,
Care geinguriti frumos,
Dor cu para. yid da ghies
Prea sfioascl
ea nevast' a
Unui tont de Grec spurcat
Nu-i de seams
Cand ti-i teams
Ca-i so: mori fcirci bcirbat!...
Haide, taicd!
Vinci, maid/ !
279
VASILE ALECSA.NDRI
280
Pe ma ?ea lino
Care suspind,
A to gurita
Lira sic-vita.
Nu se aude glasu-ti duios? Nu se aude cantAnd
duios'
Tainica noapte
Cu blonde qoapte
Te chiama, dragd s'o incununi.
Gondola geme,
Ufa multcl vreme
usoarci
Vin de zdmbeste,
De strclluceste
695)
sters cuvantul venetiana $i a ramas doar Barcarola. DAin aci numai tramscrierea din manuscrisul princeps sr cu variantele scrise de poet pe aceeasn
vagina In dreptul versurilor respective. Pentru toate celelalte variant veal
*udiul nostru introductiv Vasile Alecsandri $i Elena Negri Cap. II V. Alecsamtrt
fi poezia erotica.
JURNAL
Priv eqte_ acum
281
r,
Despicdnd bruma
i noaptea intreagil,
Ninita drags,
Incet pe mare te-a legana.
Salzburg, 24 Noemvrie a").
sa mangai tristul tau gondolier 697)
Plutind prin ceata 098)
Cu blanda-i fate
Luna
Acum din mare 099)
In depcirtare
Luna
Acum prin ceat6700)
Cu blanda-i fate
Luna
G6
^6a
veneyme
Toate aceste trei variante 697-700 se gasesc sense cu creionul in rnanuscrisul ce publicam, la pagina 72, sub poezia Baracarola, compusa la aceea,1
data $i in aceeasi localitate.
VASILE ALECSANDRI
282
(Cantec venetian)
In laguna de ne place
A pluti pe-al marii va1,702)
Pentru noi Siroco tace
Pe-a lui Lido verde mal
Si sub lunga sa lopata
Gondoleta seta' lin
Cu Ninita leganata
Leganatei pe-al meu sin.
Mani/ vesel lopatare
De la Lido la San Marc,
In
Poezia a avut mai intdi titlul Barcarola Ninitii apoi V. Alensandri a stern
cuvantul Ninitii, rEuranand doar titlul Barcarold 01. subtitlul Cantec venetian.
Ddm aci numsi transcrierea din manuscrisul princeps. Pentru variante veil
JURNAL
283
VA SILE ALECSANDRI
284
route, mais mes bailers ne lui ont pas donne le terns 705) de se
reposer... comme toujours.
705) Le : gre9a16. Sensul frazei cere de
706) tents : vezi nota 152
7ui)
708)
709)
710)
711)
712)
713)
714)
715)
JURNAL
285
N. a sosit Ia Salzburg in ziva de 23 Nov. la ceasurile case diniineata pe o vreme ingrozitoare: ploaie in doua cu zapada. Slam
VASILE ALECSANDRI
286
On ne saurait s'imaginer jusqu'a quel point certains desaarements 719) de voyage, certain incidents inattendus, influent sur les
impressions du voyageur. Ainsi l'arrivee dans une villa par un mauvais tems 718) et a une heure avancee de la nuit, la grossierete 7" )
des employes aux quels 728) on a affaire, la contrainte ou l'on se
trouve quelquefois d'accepter une chambre petite, froide et obscure a un etage trop voisin du ciel, la difficulte de s'expliquer
dans la langue du pays qu'on traverse, le desagrement 721) de
courir dans les rues par la pluie a la recherche d'un hotel 722) avec
tout son bagage, etc., etc. sont autant de causes capables souvent
de predisposer 723) en mal et d'inspirer des preventions 724) aveugles. A-t-on eprouve une partie de ces petites mise es du voyageur
en entrant dans une ville, c'en est fait, la \rifle est d'avance condamnee a vos yeux. En vain les monuments s'elev ront-ils 725) ma-
JURNAL
'287
sufletesta ce le tncearca.
Fara a-1 crede influentat de filosoful german Schopenhauer, care la aces
data nu putea fl cunoscut poetului, totusi sub un anumit un hiu de vedere ideile
sale coincid cu acelea ale lui Vasile Alecsandzi. Filosoful pesimist care nu se
margineste numai la consideratii metafizice, dar coboara si pe terenul observatiilor psihologice, constata in lume existenta a doua temperamente opuse .
eurclicul cai tha daca I-a i_butit o singura actiune din zece se simte multumit
si gaseste usor scuze pentru neisbanzile sale, discol cul caruia chiar data 1-au
reusit noug actiuni din zece, aceea singura neisbutita ii sta ca un ghimpe si
11 roade intruna C htorului, indiferent de temperame-itul sau de toate zilele,
trebue sa i se aplice psihologia discolicului. 0 singura piedica, un singur
neajuns dauneaza farmecului unei 1ntregi zile de Incantare sufleteasca.
VASILE ALECSANDRI
288
n'aspirez
bien plus interresant 734) pr. nous que tout le reste de la ville
car chez nous nous sommes scuts, t ridisqua hors do la nou- nous
trouvons par devant temoins 735).
729)
de vous sauver
736)
737)
739)
740)
corect pretexte
cuvant scris si apoi sters de V. Ale^andri
pretexte
111110aHeir
,....4..
'
L
.i...40A4 4, f
0141
&f" . Grt--,
01-:J.44 ete
7[1
A44-'4
4,44, '/ 4
,lipros.61' '4144
.44 -rx.e.e.,r,y
.--2,,,--,4,
4,IC.*
ty-,4fi g
0,6/-,4
c.*
Aos.
44'7/44 :1"A-V41
e-litlt 4,re
,I
tf roipx,::4,0V-47
'-ft .' PT; 7,7%,
/of
elec.
4, A 10
.1.;
41;94:1,0-
,..*
0'41 7";":".1
*pit'
r-vitors
1r,s4
14%
.i
./..1.0111,
19-iten
rse
- .".......,.-
-cep
'_.
-.
-lb.-*1/1
..,-.
.....
JURNAL
289
nunatii de arta sau din natura, fara macar sa ai habar (de una
sau de alta). Asa ceva ni s'a intamplat la Salzburg N(initei) 9i
mie. Deprinsi cum suntem cu frumoasele lucrari de arta din Italia,
intr'un hotel, este mult mai interesant pentru noi, cleat tot restul orasului, cad acolo suntem singuri in dol, pe cand in afara lui
ne privesc prea multi ochi).
frumusetile orasului.
VASILE ALECSANDRI
290
porte est une immense voute 742) gothique taille dans le roc a
pic au dessus duquel s'eleve la forteresse de Hohensalzburg. Elle
a 150 pas de longueur, 24 pieds de hauteur et 22 de largeur. Elle
est ornee du cote de la campagne d'une magnifique statue en
marbre haute de 1G pieds, representant 745) l'archeveque Sigismond
pect, hommes et pays. Les figures sont plus humaines, les costumes plus portables. C'est beaucoup, car en voyage les impressions nous arrivent principalement par les yeux, et ma foi, le
jaune ni le noir de l'Autriche ne sont pas des nuanc s a nous
donner des idees couleur de rose Le pays que nous traversons est tout parsseme de bouquets de sapins et s'allonge en
plaines doucement accidentees devent 75) nous. Nous laissens a
notre gauche les montagnes de la Baviere perdues dans les
741)
appergumes
vezi nota
47.
nous
750 devent
corect devant
cezaro-craesca
JURNAL
291
sau uimiti
pajurele negre cu doud capete emblema imperiului habsburgic.
213) culorile vesele ale Bavariei: adica ale steagului acestui regat.
Poetul sobru in exprimare marcheaza prin aceste cuv me difercnta
de temperament si de tip cultural Intre Austrieci $i Bavarezi. In timp ce
pentru el Austria nu este deck simbolul imperialismului asupritpr, de car,
s1 Romanii din Ardeal aveau sa se planga, intrat in regiun_a bavareza, cu
orizonturi ce aminteau de muntii patriei sale, poetul sP simte inviorat si
predispus sa acorde mat multa atentie atat lucrurllor cat si oamenilor.
214)) cei doi lei ai sai : emblema regatului bavarez
21b) Invarstat : sau presarat, vfagat
211)
"IP)
uluiti
V ASILE ALECSANDRI
292
751)
752)
753)
754)
755)
756)
757)
758)
: corect
a
deja : corect (Mi.
759) velleittes : corect velleittes
760) mesaventute : corect mesaventure
760 *) arreter : corect arreter.
761) apropos : corect a propos
762) dinne : corect dine
763) fesons : vezi nota 13.
764) merite : corect merite
c.
JURNAL
293
(17
acel spirit cazon atat de caracteristic Prusacilor. In climatul auster al Germaniei protestante desigur ca o astfel de masura ar fi fost explicabila. Dar
in Bavaria, lucru pare de necrezut. Probabil ca nici autoritatile bavareze nu
prea faceau caz de aceastd dispozitie, intrucat nu cautau sa o impund neaparat si persoanelor, care se aflau numai In trecere prin Bavaria. Trasatura
spirituald a Bavarezului nu se desminte nici cu acest prilej politistul mucalit II ureaza lui Vasile Alecsandri un la revedere" insidios, al carui tale
poetul 41 rastAlmaceste cu humorul lui obisnuit.
217) dracii : sau nebunii
VASILE ALECSANDRI
294
765 *)
771)
dont le nom sera dans l'avenir un des plus beaux et des chers
pas seulement Louis XIV parce qu'il a fait du bien aux Francais, macs parce
qu'il a fait du b en eux hommes ;... Il ne revient rien au genre humain d
cent batailles gagnees... Une ecluse du canal des Deux Mers, un tableau d
Poussin, une belle tragedie, une veritable decouverte, sont a mes yeux, et
la posterite jugera comme moi, des choses mule fois plus precieuses qua
toutes les annales de cour, que tou es les relations de campagne", Ludovic I
al Bavariei, urmand exemplul lui Ludovic al XIV a incurajat artele. Aa see
JURNAL
295
218)
tectura din Berlin $i al $coalei Politehnice din Paris Fost director al a$e-
$.
a.
221)
a.
Schwanthaler
a.
Povestea lul
a.
VASILE ALECSANDRI
296
arreter
corect arreter.
JURNAL
297
VASILE ALECSANDRI
298
788, 790,
793)
celebre
Stuttgard
corect celebre
corect Stuttgart
porte ce nom
789)
790 *)
791)
792)
794)
795)
802) forets
corect forets
JURNAL
293
La ceasurile 3 ne urcam in diligenta si la miezul noptii trecem frontiera Bavariei, intrand in Ulm, unde schimbam diligenta..
Culorile albastru si alb se schimb si ele in rosu si negru 231 *),
deli not nu suntem de fel castiigati cu acest schimb, nici in privinta
trasurii, nici a Orli s. c. 1. Agiungem teferi la Stuttgart 232), dupace
am trecut prin Esslingen 213), vestit prin batdlia care ii poarta
numele.
231 )
232)
233)
at Bavariei si acela discutabil al Sz.xoniei. Lucrarile artistice din aceasta ultime Ora nu le gaseste decat partial reu$ite, vreun amanunt mai bine prins,
iar restul i se pare greoiu si Imbacsit.
235) Esslingen: oral din Wlirtemberg ,situat pe malul drept at Neckaamlui, afluent at Rinului.
VASILE ALECSANDRI
300
de vignes, qui montent de terrasses en terrasses jusqu'au sommet des collines, de sorte que chacune de ces dernieres ressemble
a un immnse escalier 797) dont les gradins seraient plantes de
arrivons a Carlrsuhe par une magnifique et large allee de peuchambre expliers. Descendus a l'hotel 8") de la Croix d'or.
cellente.
finir bientot 806) notre course dans la vile, pour nous rendre au
magnifique debarcadere du chemin de fer qui va a Strasbourg.
Pendant que nous attendons dans le salon le depart 807) du convoi,
un Mr. age 608) vient nous adrasser la parole et bientot 809) apres, a
2% h. nous montons tous les trois dans le vagon des Tres 819). No-
vezi nota 26
de V. Alecsandri
JURNAL
301
236) Pforzheim
afluent al Neckarului
mare ducat situat in W. Germaniei, acoperit
Neagra.
Renumit pentru
Baden).
Carlsruhe
Croix d'or
nu a putut capta atentia acestui spirit a carui vioiciune nu odata s'a facut
simtita. Mediul cenusiu burghez din centrul Germaniei nu merits dupa parerea
lui Vasile Alecsandri, nicl macar atentia unei mentiuni oarecare.
241) Baden-Baden
VASILE ALECSANDRI
302
bains si renommees en Allemagne, d'autant plus que nous appercevons 813) dejA 814) a gauche entre les montagnes les maisons de
cette vile Aussitot dit crt faits's). Au lieu de suivre notre p1 mier
projet nous changeons de vagons a... et par un petit chemin tar
teral 816) nous arrivons a Baden en huit ou dix minutes. Avant
d'entrer dans la vile on nous montre a droite la grande allee de
811)
812)
813)
814)
815)
dela.
a.ussitot fait.
817)
818)
824)
JURNAL
303
dragostiti.
243)
249)
245)
VASILE ALECSANDRI
304
pour faire une visite a notre compagnon de voyage (le Mr. age) 835)
promesse que nous lui avons faite en nous separant 8 -6) au joli debarcadere de Baden. Il demeure chez Madame Skosgniowski. Pendant tout le tems 827) que nous passons chez lui, it se montre d'une
amabilite touchante ; it nous montre confidentiellement les por-
Baden ne manque pas de beaucoup d'hotels 840) ou les Orangers trouvent des commodites.
440"ef4?4,4#
0 s,9 ,,,4
4...
tt.
4/4
:.:
42,-;-,-.4.4 4...
/ 4-2
kk
Atowit
Zit .44
"49
....,,pet.,--
4,44 4-441
4.4 .% t-;/4
4.C., ?-e.;,
* A.,.,..,,, ...kpl,..4
1144149-7
fr.. ...a
4//..
Ar,;ft
*As
At Ay ea4A,441.,.:..
-`- 444.4 ,./te "21-114 esse
41'4101"."
911,411014
oefro'
""'".
oe.
La./
A44,
dif."49,
.5/1e
if,4547;* 4:41..
'A:Az
:#!
"
Ate. wawsAIN,
AL-W;
g4-0
evs4.s.",..4 A..
de4.
'CA>:
4Z lila-
A..
At-d1.11.1
'01-4201:44-%,
/4 "4';'' ; 4 4/1
K-,.(;;.4 4.i',0
/;.1.7.4
e.-4
Awe,.
":"4
,..)-e;
44- 44~
_
eejr1,*
144"Vice de.
.A4-.4
9r01,-.1
ef->"
atte...utr.Ar att
41 4401
:44
a....26;P.4;,A,41
21.4.(lo
f >flk44.--;A1
-CrLa.-Imit
JURNAL
305
El (batranul) sta la Doamna Skosgniowski. In tot timpul vizitei noastre, ne copleqeste cu o duioasa atentie, deschizandu-0 ini-
ma $i aratandu-ne (parca) pe furis portretul surorii, si al cumnatului sAu, pe al calului ce -1 are, precum ,Si pe al sau insusi, apoi
sumedenie de vaderi din Elvetia (unde s'a Si imparnantenit) i horbote de margaritare pe portofeluri S. c. 1. $. c. 1. Om bun i iubitor,
cand trist sub povara amintirilor dureroase, ca'nd vesel. Ne povesteste ce i s'a in amplat renumitului violonist Romberg la Bucuresti In 1813 $i la urma dupa un teas de de vorba placuta de tot,
ne schimbam, intre noi, cartile de vizita. PoartA numele de W. von
Birckhahn. A calatorit malt i traeste de pe urma rentelor sale.
Coq de bruyeren
cocos sAlbatec.
Pe cartea de vizita a N. $i a mea stA scris : D-na Dl. Alexandri din Valahia.
Intorcandu-ne la hotel, ne cade sub priviri descrierea hazlie
a Baden-ului, scrisa in nemtete si talmacita in frantuzeste, in
245*) Vizita la Baden-Baden ne desvSlue o altg laturg pe care o prezintg spiritul 'complex a lui Vasile Alecsandri : intelegerea de oameni si infinita lui bunState. Randurile In care vorbeste despre batranul for tovargs de
calatorie ceu invitase la el, respira compasiune pentru toate suferintele in
singurgtatea lui. Micile amintiri, care rezuma o vieata intreaga cu tot ce are
ea mai stump si mai discret, sunt elemente delicat evocate in Jurnalul poetului. Simt m ce in fond din asemenea n micuri se impleteste o in reaga existents umang pe care poetul o intelege si o respectA in toate amanuntele
ei de duioasa gingasie.
246)
Birckhahn
Coq de bruyere : aceste cuvinte apar in manuscris
scrie cu o altfel de caligrafie, care in orice caz nu se aseamang cu aceea a
VASILE ALECSANDRI
3%
trajet entre Strasbourg et Kohl. Le toms 841) e t mauvais, pluvieux depuis le matin ; apres 20 minutes de marche 43) nous
traversons le Rhin sur un, immense pont de bateaux et nous en
trons en France. Ah ! nous respirons enfin librernent. L'Allemagne
et ses mines piteuses, et ses ridicules et son hien& re 4 ) materiel 843) et ses lenteurs, etc. restent en arri:_re. Dieu soit loue, nous
en avions deja 846) assez. Maintenant que nous sommes en France
it nous semble etre dans notre element. Tout nous parait 81-) ani
me, elegant, spirituel ; jusqu'aux douaniers inclussivement. Es -ce
partialite? A nos yeux un douanier francais a la mine plus fiere,
it est plus elegant dans ses manieres qu'un dandy de Vienne. Nous
descendons a Strasbourg a l'hotel Sib) de la Fleur le 2 De emb e
(Ici nous nous appelons Mdme et son frere).
Effets de la langue tournee 849) chez N.
N. B.
pour
Fusilliation
ou fusillement pr fusillade. Brodure
broderie.
Broussa
Munich
Paris.
Trieste
Zren'se
BaCarlsruhe
S utgard 850)
Smyrne
80
un
a8a;
JURNAL
307
Constan inopol
Salzburg
Gratz
den
Strasburg
Brussa
Munchen
Triest
Venetia
Ba
Carlsruhe
Stuttgart
Smirna
Paris 250).
247) Kehl: oras in ducatul Baden, situat In feta Strasburg-ulu1. Pod renumit peste Rin.
248) Strasburg: vezi nota 240.
turis're a sentimente248 ) Intre ul pasaj este o calda si sincera
lor filofranceze ale poetului.
249) de la Fleur: vezi nota 13.
250) Ac sta este itinerariul calatoriei lui V. Alecsandri singur si apoi cu
Siena Negri. Sublinierile apartin poetului.
VASILE ALECSANDRI
308
qu'ils ont aimees, a retat 861) de momies jaunes, seches et cadavereuses 862).
JURNAL
Astazi :
309
In acea biserica ni s'a aratat trupul imbalsamat al unui cavaler, care ne-a umplut de desgust. Nu inteleg de ce oamenii
ii dau atata osteneala sa afle mijloace de-a pastra starvuri
Lade, cad socot ca nu este fiu sa tie la mama sa, si nu este
amant sa-vi adore iubita, care n'ar fi coplesiti de un simtamant
de groaza sau chiar de desgust la vederea fapturilor ce li-au fast
dragi, preschimbate acum in mumii galbene, uscate si fioroase,
ca nivte starvuri 254).
251)
253) Maresalului de Saxa: e vorba de Mauriciu conte de Saxa, supranumit Maresal de Saxa, fiul lui August II, elector de Saxa si rege al Poloniei,
maresal de Franta, invingatorul dela Fontenoy, dela Raucoux, dela Lawfeld,
unul din cele mai renumite capetenii de osti in timpul salt (1696-1750).
254) Desi V. Alecsandri are aceasta parere despre imbalsamatul oamenilor, totusi trupul poetului a fost imbalsamat. Nu credem ca pa'rerile lui
Vasile Alecsandri in privinta acestui fapt, sa se fi schimbat mai 'Wm....
Aceastg perpetuare a resturilor omenesti nu poate fi niciodata pe gustul unui
poet. Fara amestecul oficialitatii, credem ca asa ceva nici nu s'ar fi produs.
Cum insa Vasile Alecsandri detinea o adevarata regalitate literarg, lui nu
putea sa 1 se splice un altfel de tratament, decat acela destina; capetelor in-
VASILE ALECSANDRI
310
joux, a en juger par l'enorme 866 paquet de poupees et de chevaux de bois qu'elle tient constament sur ses genoux. Elle me
donne des nouvelles de l'abbe Lhomel qui vit encore et se conserve comme une rose d'apres l'expression de notre compagnone 887). Enfin le lendemain 4 Dec. 868) a 6. h. du matin nous sommes debarrasses d'elle a Luneville 99), et jusqu'a Paris nous jouis-
sons toes seuls du coupe. Les pays de 1'Alsace et de la Champagne pouilleuse que nous traversons rapidement ne nous offrent rien
de remarquable si ce West sous le rapport de la culture. Les villages nous paraissent bien inferieurs 870) touchant la proprete l'aisance a ceux de l'Allemagne. La villa de Bar- le -Duc merite 871)
a juste titre la reputation 872) de ses confitures (dont nous fesons 873) provision). Nancy est la plus belle, la plus grande et la
plus reguliere 874) de toutes les villes qu'on traverse de Strasbourg
A Paris, mais k conducteur trop hate 875) ne nous donne pas le
tems 876) de le visiter.
Enfin le 5 Dec. 877) a cinq h. du soir nous entrons dans Paris
a: corect a.
JURNAL
311
In sfarsit, in ziva le 5 Decemvrie, la ceasurile 5 sear., intram in Parise prin rohatca 280) du Trone" 261, dupd ce am vazut in treacat intariturile acestei capitale langa Sf. Maur, si dupa
ce am strabatut padurea Vincennes pe un frumos drum ,pardosit,
care merge de-a-lungul fortului cu acelasi nume. E intuneric, caci
din nefericire ne facem intrarea in oral la oara cand abia incepe sa se aprinda gazul dela felinare; de aceea nu zarim decat
nelamurit ulitele St. Antoine 262), S. Honore 263) q. c. 1. pietele Bas
263)
VASILE ALECSANDRI
312
agent les rues de St. Antoine 884), la Ste Honore, etc., les places de
la Bastille et du Chatelet 885), les quaffs et les monuments que, nous
laissons derriere nous. La seule chose qui nous frappe distinctivement c'est le bruit immense de cette capitale, qui s'eleve 886) autour
nous dans l'obscurite et les exhalaisons fetides 887) des rues. Enfin
nous entrons cour 887 *) des messageries St. Honore et apres une
heure de desagrements 888) de toutes sortes provenant du desordre
qui y regne nous acceptons la proposition d'un maitre (Motel 859)
qui nous conduit a l'hotel 890) de Belgique, rue St. Thomas du Louvre.
phrase rnagique ! 891).
Nous sommes a Paris !!
Paris
Le 18 a midi je quitte Paris et je vais attendre N. au prede St. Antoine: corect St. Antoine.
Chatelet: corect Chatelet.
s'eleve: corect s'eleve.
fetides: corect fetides.
887*) nous entrons cour = corect nous entrons dans la conr.
884)
885)
886)
887)
888)
JURNAL
'Whet 264)
313
Suntem la Paris!!
frazd magicd!2").
Paris
Dec.
1846.
Sositi in ziva de 5 Dec. seara
stem la hotelul de Belgique" 27i), str. S. Thomas du Louvre 272). De indata, ce ne-am
vazut aid, alerg sa iau pe sus pe frate-meu 273).
tiliei.
265) Chatelet: nume dat celor cloua fortarete ale vechiului Paris, Le
Grand et le Petit Chatelet. Cum primul a fost daramat in 1802, act nu poate
fl vorba cleat de cel de-al doilea situat pe malul slang al Senei langa Hotel
Dieu, servind de inchisoare.
266) Cf. aceste randuri cu unele detalii notate de V. Hugo 8i H. de
Balzac In romanele lor.
267) a ne ardta drumul: sau a ne calauzi.
268, 269)
314
VASILE ALECSANDRI
Mauvaise nuit.
Le 23 a 61/2 du matin nous nous embarquons sur le Neptune
desordre 907)
pour descendre le Rhone's"). Confusions
salete
Il plaut dans les salons des dames et des Mrs.
pluie, boue
adevarul istoric, chiar in tnsta situatie in care se afla acum, cand Elena,
Negri gray bolnava p5rNsise Parisul pentru a gasi un loc mai prielnic boalei
sale de piept, Sn Italia. Acest fel de a n o t a cu deosebitfi atentie peripetilie
deplas5ril aduc intrucatva cu obiceiul p5mantean prin care cei bAtrdni notau
JURNAL
315
Alfort :
si lAarnei.
VASILE ALECSANDRI
316
les places, sur les quais. Je vais aux informations touchant les
bateaux a vapeur et j'apprends que le 1-er paquebot qui doit se
rendre.A. Naples ne sortira du port que le 28. Nous sommes gran-
la Genua monumentele de arta cart fac renumele acestui oras din punct de
vedere artistic precum si toate lucrarile demne de a fi vazute care fac cinste
preocuparilor urbanistice ale orasului Era poate 1n aceasta dorinta nu numai
placerea de a a dmira frumosul da.r mai ales gandul de a vedea cat mat
multe lucruri demne de admirat,, pentruca vreodatd, tntors In tarn sd poste
al athnirase
JURNAL
317
Calgtorie obositoare pang a doua zi la ceasurile 2 dupg amiazg. Intrgm in Marsilia la 25 Dec. intaia zi de Craciun. Toati
lumea .11 straie de 'arliatoare; imbulzealg !mare pe strgzi, in
piete, pe cheiuri. Mg duc sg ma interesez despre vaporul ce-I
putem lua ai aflu ca primul pachebot spre Neapole 288) nu va
pargsi portul decal la 28. Ne vine peste mans asa ceva, cad cu
schimbarea aceasta nu mai. prindem ziva de Anul Nou, la Nea,,ole. Dar ce sa -i faci? Rgbdaret In asteptare, tragem la Hotel
Beauveau 289).
Abia in ziva de 29 Dec. la oarele 7 seara plecam din Marsilia cu pachebotul sard Maria Antoinetta, data cu o droaie de
Timp
Englezi, calatori in cea mai mare parte. Mare frumoasg
Plutim 290) pe langa coasMinunat clar de lung
frumos
tele Frantei at Italiei, pe dinaintea tarmurilor $i oraselor maritime, insirate dealungul lor.
In ziva de 30, oarele 10 seara, ancorgm in portul Genua 928)
pe un vent groaznie.
In ziva de 31, debarcgm cu N: indreptandu-ne spre Hotel Royal 292%) unde avem sg slam.
La 1 Ianuarie 1847, vizitam orasul Genua, N: suindu-se intr'
lecticg 299.
293) intr'o lectica: Elena Negri era eta de bolnavA al sfaraita, incat
niC1 nu mai putea umbla pe jos. Iata dece este purtatA in lectick
VASILE ALECSANDRI
318
Pallavi-
81
apoi sterse de
930) Toata aceasta parte este scrisA intr'un stil telegrafic consecln;a
a elementelor care se precipita. CAtA deosebire intre stilul avAntat sit cald
al oasajiilor care amintesc timpul fericit, petrecut la Venetia, si stilul acesta
rece i sec al ultimelor zile petrecute impreunA! Cf. aceste rAnduri cu pArerea
Buffon : le style c'est l'homme".
.1.111
JURNAL
319
si Balbi strajuite de manthele palate Balbi204), Durazzo 295) Pa llavicini 590), Serra 297), Negroni i.a.
In ziva de 4 Mails, la oarele 3 dimineata, N: moare pa vapor, la intrarea in Cornul de aur 383).
295)
296)
297)
299)
300)
APENDICE
m uri r
Cititorul va observa, cu oarecare surprizei, amcinuntui cotidian ce lui poate ii scapci, dar pe care peretul it mentioneaza scrupulos, preocupat $i de parten material& a calcitoriei fi a gederii
sale in Italia. Publicand qi aceste note, socotim ca vo'n contribui
zntr'o $i mai mare masura la conturarea caracterului poetului
roman, pe care Jurnalul in. sine ni_l prezentage nurnai int&mplator poate. Complexitatea caracterului lui Vasile Alecsandri apare
scum ca o realitate, a$a cum de altfel am cautat sti o prezentam
$i not in studiul introductiv fi uneori qi in notele explicative ale
Jurnalului insupi.
NOTES
29 Mars
5 Juin
15 Juin
20 Aoilt
30 Ana
Depart 1) de Galatz.
Arrivee a Vienne.
Depart 2) de Vienne.
Depart 9) d'Ems.
Trieste Hotel de Mettermch 5).
Mr. Doumba
banquier a Trieste.
Depart 7) de Vienne.
20 Aofit
30 Aoilt
Depart 8) d'Ems.
Trieste. Hotel Metternich 9).
1 paire
Acheter a Constantinople 2: feljans, 2 zarfs de prix
[1 hamac en soie] 10) 1 Otoffe de
de jolies babouches 7'urques
faire racomsoie et or pour la tete.
1 jolie pipe en jasmin
moder le chapelet de N:
1 poingnard circasien
(1 manteau de
-abbe] 11) pastilles
albes 12),
NOTE
29 Martie
Plecare din Galati.
Sosire la Viena.
5 Iunie
Plecare din Viena.
15 Iunie
Plecare din Ems.
20 Atigust
Triest, Hotel Metternich 1).
30 August
D-1 Dumba
bancher la Triest.
2 Iunie
Plecare din Galati.
Sosire la Viena.
25
Plecare din Viena.
20 August
Plecare din Ems.
30 August
Triest, Hotel Metternich 2).
15
qi
Negi, stabilit de comun acord cu poetul. Asa se explicA dece V. Alecsandri era
toarte ingrijorat ca Elena Negri nu sosise la 30 Aug. 1846 la Triest, ci abia la
5 Sept. 1896.
3)
VASILE ALECSANDRI
326
Deux 13)
eat un pour
moi.
Une 14)
couleur d'azur avec petites flews en argent
et en soie rouge pour mon oncle Branistiano
1/2 aune") largeur
8 longueur.
Fabian.
Emprunte d'Aleko Botez.
200
697
13)
14j idem.
15)
sandri.
Dou'a 4)
JURNAL
327
de un halat pentru N:
Una 5)
Rolla
zni-au
190 # Luat dela mopu-meu Braniteanu, cari trebue dati inapoi la Sf. Dumitru 1846 prin Stolnicul Fabian.
57
50
Galati 9).
697
4)
5)
6)
7)
8)
9)
idem.
VASILE ALECSANDRI
328
697
10
707
2(10
907
Demander Christophe
de Mil les.
Anunziata
Mr. Broun.
Trieste
le 14
Nov: 1846.
une grande
Gratz
valise a
Salzbourg.
N.B.
a Gratz.
JURNAL
329
697
de laut dela Triest dela D-1 Jani Scaramanga, bancherul tatalui meu.
907
De cautat pe Hristofor
Hotel. de
Mines".
Hotel Triest
10)
Gratz
N.B.
la Gratz.
Principatelor.
10
Salzburg.
VASILE ALECSANDRI
330
2 MOIS
66# 10 zw
18 12
5-
10
13
12
4
81 -
1 Album en velours
1 boite 32*) en carton
161
10#
10
2
10
4
8
8
6
nota 20.
_Hans : corect' Diners pris an Dafehans.
25, 31, 32) hotel: vezi nota 18..
28 9
diners : corect diners.
30) hott : prescurtare necorect5 a cuv. Mel.
32 *) boite : corect boite.
JURNAL
331
2 LUNI
dela 11 Sept.
66 #11)1012)zw
18
12
10
13
12
13
1 Album de catifea
1 cutie de carton
1 ramA din filigran, de hartie
-.1 gondola de argint
I ciubuc pentru tigari, idem
161
10
10
10
--
8
*---
12)
VASILE ALECSANDRI
332
10
12
51 5
1-10-2
1-
ca'
12
au cabinet de lecture
2 portraits de Schiavonni
retourne une miniature
2 petits poignards
28 5
1-
1 12
18
a la blanchisseuse
24
25
36
114 4
161 6
18 1
ydem 36 *)
120 4
300 11
8
7
3
2 7.--
34)
35)
113.
vezi nota 25
JURNAL
2 vederi ale palatului Benzon
Ij
1 idem ale odaii
2 Albumuri (cu vederi) din Venetia
1 covor pentru gondola
Note muzicale
doctorului
la farmacie
1 dulap
1 marina de cafea
pentru imprumut de carti
2 portrete de Schiavoni
miniature data indarat
2 junghiere mici
1 lant fin
la spalatorea a
333
10
12
51
51 10
2
21
28 5
11 12 7-
18
2
25
36
114 4
4
161 6
120 4
18 1
300 11
Cheltueli la Triest
Doua locuri pentru Gratz
Cheltueli la Gratz
Un loc pentru Strasburg
Un loc pen ru Viena
7E
73 2
2
VASILE ALECSANDRI
334
Salzburg.
2 jours
en tout
Deux places pr. Stutgard 45)
Deux places pr. Carlsruhe
7#
3
6 II,
5
2 --
lia
25
5
2
a Baden
De Baden a Strasburg
55)
38
Tout compte fait nous avons le 2 X-bre
95: ducats et 33 Napol d'or
Deux places de Strasburg 55) a Paris
Un album de Strasburg 57)
Voiture
Excedant du poids du ba,gage
Une boite 57 *) de pate 58) p'ectorale 59)
coupe
120 fr.
24 50
17 fr.
.
43)
45)
660 fr.
1 50 --
JURNAL
Fgcand socoteala
335
ne mai raman :
Salzburg.
- in total
7#
-3
6 1!
5 1i2
2--
1-
25
38
Fgcand socoteala avem la 2 Dec.
660 fr.
in caleascg
120 fr.
4 50
17 fr.
1 50
BIBLIOGRAFIE
ADAMESCU (GH.)
ADAMESCU (GH )
sSc
P ez. Ed. B p. t.
L'influenc d s roman 'ques fran ats sur la poesie rot main Ed. Champi n Pa is 1909.
Va de Al sa ,dri (Couvorbiri literare 188 , 1887, 1888).
Vasile Alecs
r Ed. Ac d. Rom n 1026.
Autrefots et uj urd'hu Buc. W29.
Critic It ar vol. II Ed. Fu datiile R gale 1943.
'dor al e t r i romane Cd. un bile Regale 1941.
Ren . Ed. Fir tin-Didot Paris 1878.
Le dern er Abe: ra e. Ed. Fi t i -Did t Paris 1S78.
BENGESCU (G.) .
BOGDAN-DUICA (G.
BOGDAN (G. MA I
CARACOSTEA D.)
.
CALM SC (G
CHATEAUB LAND.
CHATEAUBRIAND
Inceput Ti!
(Lu
C1OCULESCU *ERBAN)
.
C1ORANESCU (AL.)
CONACHI (COSTACHE)
.
DENSUSIANU (0. .
Buc tr
ALECSANDRI (VASILI )
ALECSANDRI (VASI
ALECSANDRI (VASIL )
ALECSANDRI (VASILIL)
ALECSANDRI (VAST
ALECSANDRI (VASIL]
ALEXANDR SCU (GR
APOSTOLESCU (N. 1.) .
DEMETRESCU (ROMULU ) .
Bucure ti 1.IX.1919).
.
.
GAUTIER (TH.)
ISAZLER (G.) .
Paris 1898.
Italia 1860.
Lettres inediles de B. Alecsandri a Ed. Drenier Paris 1911
.
.
338
GHICA (ION) .
HANES (V. V)
HANES (V. V)
HANES (V. P)
IBRAILEANU (G.)
IBRAILEANU (G.)
IORGA (N)
..
.
IORGA (N.)
LAMARTINE (ALPH.)
LAMARTINE (ALPH.) .
LAMARTINE (ALPH.) .
LAMARTINE (ALPH.)
LAMARTINE (ALPH.) .
LAMARTINE (ALPH.)
LAMARTINE (ALPH.)
LOVINFSCU (E.) .
AIAIORESCU (TITU)
MARCU (ALEX.) .
MARCU (ALEX.) .
.
.
.
Scoalelor 1943.
Critice vol. 1, III Ed. Socec.
Vasile Alecsandri Prozd Ed, Scrisul Romanesc.
.
.
MARCU (ALEX.) .
.MARINESCU (G.) .
VERY
PANU (G.)
PERPESSICIUS
.
PETRASCU (N.) .
PETRASCU (N.) .
PILLAT (ION).
.
.
PORUMBESCU (ERACLIE)
.
.
PREVOST (L'ABBE)
PROUST (MARCEL)
PUKARIU (SEXTIL)
Ed. N. R. F.
.
RADULESCU-POGONEANU (FIFNA)
RADULESCU-POGONEANU (ELENA)
.
.
Leone-Leoni.
1940.
.
Oxford 1923.
SAND (G.)
SAND (G.)
339
SAND (G.)
.
SAND (G.)
.
STENDHAL
STENDHAL .
VACARESCU (ANCU) .
.
.
ZAHAR1A (N.)
.
.
La derniere Aldini
L' Uscoque.
De !'Amour 1882.
Poezil, Ed. Voinescu 1848.
Vasile Alecsandrl Buc. 1919.
INDICE ALFABETIC
Alecsandri (Ion) 31.
An no ty 170, 171
Corneille 50, 51
Diderot 111
BalzAc 257
Balaceanu 58, 59
B-Alcescu (N.) 18 44, 54, 59
Doruci (Sm.) 19
DrAgusanu (Codru Ion) 247
Droschi 326, 27
176,
177, 198,
Eminescu 27, 77
F
342
pazier (G.) 78
Georges (Mme) 51
Grenier (Eduard) 78
Grimani 4 , 194, 195
Gutemberg 308, 309
H
Jora 31
K
Lamberti (Antonio) 78
Lassa Ile 14
Montesquieu 113
Mozart 258, 259, 262, 263, 264, 265,
266 267
0
OLancscu (C. D.) 7.
P
Panaite (Radii) 13 50.
Planger 246 2 7.
Porta (Carlo) 93.
Porumbescu (Eraclie) 22
Poussin 1:-5.
Pradon 210, 211 224, 225.
Prevost (C. A lbe). 113, 147 191.
Procopie 51.
Rachel 51.
Racine 50,
343
Rabat 18.
Raphael 16.
T
Tiepolo 42, 194 195.
Titian 118, 226, 227.
Tornburg 31 327.
Torriwaldsen 118, 294 295.
Voltaire 113.
Z
219.
TABLOUL ILUSTRATIILOR
Pag.na
17
33
49-
65
81
113
145
161
193
209
25
237
289
305
TABLA DE MATERII
Pag.
PARTEA I-a
CAPITOLUL I
Vasile Alecsandri 0 Elena Negri
13
18
32
37
46
50
52
57
CAPITOLUL II
Vasile Alecsandri 0 poezia erotica
1. I ceputul iubirii .
2. Asleptarea ,
3. Fericirea
69
75
4. e urerea
99
62
CA ITOLUL 111
113
116
120
346
Peg.
4. Scriitorii francezi, Vasile Alecsandri si Italia
125
134
14U
CAPITOLUL IV
143
161
PARTEA II-a
Lamuriri .
.
JURNALUL INEDIT
16J
166
Apendice
Lamuriri
321
Note
Bibliografie
Indice allabetic
Tinbla ilustratiilor
323
324
337
3414
.344
AMON
41MIIIII
VASILIE ALECSANDRI
LACRIMIOARE
edit& critics Ingrzjitti de
C. D. Papastate
c7unialuI intim
este
pe bozo de
documenfe,
not
C. D.
Papastate,
stabilefe,
mai mull. ca oric're alto, raportul dinfre procesul de crealie al poetului ;i mediul in care
i-a gdsif inspirajio.
Cu un aparat
critic
serios,
eclitie a Leicrimioare-lor va
aduce ;I ea, infocmai ca i
jurnatui Munn o reala contr 6ujie la
amurirea
fenome-