.

Deecderta CIP a Bibliotecii Nalionale a Romlniei

. $r$raN,MrrrArl,
Paltonul cu gaici : prozi scurt2i, e*euri / Mihail $qkiu trad. din rusi gi
note de Antoaneta Olteanu - Bucuregti : Curtea Veche Publishing, 2017
, ISBN978-606-588-965-r

L Olteanu, Antoaneta (trad.)

821.r61.1
.,
Editor: Grigore Arsene
Redactor Magddena Popescu-Bedrosian
Tehnoredactor: Irinel Niculae
CURTEA VECHE PUBLISHING
Paltonul cu gaic6,
str. Aurel Maicu nr. 35, Bucuregti, 020091
rrdacgie:07U5147 63
distribugie 021 260 22 87,021 222 25 36,0744 36 97 2l
' fa* 021 2231688
redactie@cuneaveche.ro
comenzi@cu*eaveche.ro
ww.curteaveche.ro

MI4XAI4II UIIIUKI4I{
flanrto c xlrcrrnorr,r
gpyright @ Mikhail Shishkin, 2000
The publication oftle bookwas negociated through
Banke, Goumen & Smirnova Uterary Agency (www.bgs-agency.com)
AII right reserued

@ CURTEA VECHE PUBLISHINC, 2017,

pentru prezene versiune romAneascl

ISBN 978-606588-965-l

,,,,,1ililhil,,,,,
COREsI
 Cuprins

Paltonul cuguci. II
\flilhelm Tell, ca oglindi a revolugiei ruse /
Campanila San Marco / 45
Patriavla;teaptl! / 8r
W'alser gi Tomzack I ror
intr-o barci scrijeliti pe un perete I 63
Limba salvati I t7g
Omul, ca o declaragie de dragoste a luminii 1fi9
Ircgia de caligrafie I zor
Larma s-a stins. .. I 4j
Pata lui Nabokov I z1g
Oala;i stelele dzitoare I zZT
Existi. o fotografie cunoscuti a lui Robert \falser, fr.cuti.
de poligie la locul morgii lui: iarni, o pantl alb5., urme
in zlpada adXnci, un om cizut pe spate, cu mAinile in-
tinse in lituri. O pillrie bi.trAneasei alunecati lntr-o
parte. A;a l-au gisit nigte copii care se plimbau in dimi-
t'
neata Lraclunulur.
iii d.r"rir.se moartea intr-o povestire publicati cu
jumitate de secol inaintea ultimului siu Cri.ciun. Eroul
scurtei povestiri este un om frimintat, nelin\tit, de care
nimeni nu are nevoie, gi care, spre marea lui nefericire,
mai este gi genial, un stipen al lumii. Se saturi si mai
fie atAt de inutil ;i atunci scapi de griji: acoperi lumea
cu ninsoare 9i se scufundi intr-un troian.
A-gi cunoa;te moartea nu este totugi un privilegiu al
scriitorului. Pur si simplu, omul este ugor de luat de
mAni-in sensul propriu al cuvintului-,gi mAna lui
noteazi,ceea ce i se releveazi clipi de clipi. in viaga fi-
ecirui om existi astfel de crevase. Abisuri in materiale.
Puncte de transmisie. in asemenea clipe compozito-
rul primegte melodia, poetul-versurile, cel ce iubeg-
te- iubirea, prorocul- pe Dumnezeu.
 MIHAIL SI9KIN
intr-o astfel de clipi di.m peste ceea ce nu se intd.lnq-
te de obicei in cotidian, ceva care tri.ieste separat, vizut
si nevi.zut, banal si
t
sacru.
Incepi si. respiri in ritm cu acel spatiu ln care totul se
intAmpli concomitent-ceea ce a trecut si ceea ce lnci.
nu s-a intimplat.
Esengialul se joac5. cu tine de-a v-a9i-ascunselea, se
ascunde in spatele trecutului gi al viirorului, ca un copil
care, in holul de la intrare, se piteste printre paltoanele
din cuier, gi apoi tisnegte de acolo, transpirat, fericit,
moare de rAs, cici., uite unde eram! Cum asa-doar
trecuseqi pe acolo gi nu l-ai vlzut! Ei, acum si te vi.d!
^lLi
Intr-o asemenea clipi igi vezi propria moarre ca pe
ceva nelnsemnat, pentru ci gi se ivegte in toati. limpezi-
mea ei entuziasmanti. credinta ci. nu te-ai niscut nicio-
dati., ci, ai existat dintotdeauna. Deodati. iEi apare inge-
legerea: nu trebuie si mi agLE de viagi, pentru ci viaga
sunt chiar eu. $i nu simt ci gura pidurii are un miros
de mucegai, iar universul il adulmeci. prin ni.rile mele.
Probabil, dac5. s-ar purea misura cumva viaga trecuti,
asta s-ar face numai prin numirul acestor intA.lniri care
gi s-au dat.
imi aduc foarte bine aminte cum am triit eu un ast-
fel de evenimenr prima oari. Aveam unsprezece ani.
Miros de turbi. arsi in apropiere de Moscova. DimineEi
cefoase in casa de vacangS. din o mie nou5. sute gaptezeci
gi doi. Gust de funingine pesre tot, chiar gi in ci.pgunile
invipiiate de pe straturi. Mama pleaci in concediu la
casa de odihni de pe Volga superioari gi mi ia cu ea.
Una dintre primele mele cilitorii.
8
PALTONUL CU GAICA
Au venit ploile, noi locuim intr-o cisugi plini de
umezeali gi de E6ngari gi la inceput mi plictisesc, in ciu-
da faptului ci. in fiecare seari se di un film, dar pe urmi
vremea s-a indreptat, la cantini a apirut un nou vecin,
nenea Vitia, gi viaEa noastrl s-a schimbat. inotam lm-
preuni, ne plimbam pe Volga cu barca cu motor, mer-
geam in p5.dure. Nenea Vitia era vinjos, avea dinEi de
aur, o tot amuza mereu Pe mama cu Povestirile sale.
Din glumele lui nu lngelegeam mai inult de jumitate,
dar povestea in aqa fel, ci nu puteai si nu rAzi. Noua
cuno$tinfi a mamei imi plicea foarte tare. $i mi uimise
gi faptul ci lucra intr-un car de televiziune. Probabil ci
de pe atunci mi fermecau cuvintele.
Ei, uite, frri si cer voie, ii dau numele meu acelui ado-
lescent, degi nu sunt deloc convins ci el ar fi de acord si
se recunoasci in persoana mea, cel de azi,omul cirunt,
care gi-a triit viaga, enervant, bolnivicios, cu pA.ntecele
bombat indecent. S-ar minuna foarte tare: cum si fiu eu
ista? Nu gtiu daci ag gisi ce si-i rispund. Pu;in proba-
bil. Ne numim la fel, gi ce-i cu asta?
Din povestirile lui nenea Vtia gin minte, nu gtiu de
ce, ci in copilirie, cind patinam pe riu, el gi biie,tii
gi.seau uneori broa;te prinse in gheagi. Daci fbceai pipi
peste ele, inviau gi incepeau si se migte. $i despre dzboi.
El povestea despre cei din batdioanele de pedeapsi, care
scipau numai daci. erau riniEi. igi riscumpirau vina
prin singe, li se inapoiau atunci decoragiile gi gradul.
Si uite, incepuseri si se impugte singuri-in mAni sau
in picior, printr-o bucati de pAine, ca si. nu rimXni. pe
piele praful de pugci.
 MIHAIL SI9KIN
Habar nu avusesem ci mamei ti plicea si danseze, iar
acum in fiecare seari. se ducea cu nenea Vitia la dans.
Odati, mama a lnceput si vorbeasci. cu mine pe un
ton deloc obignuit. M-a rugat ca, daci, nenea Vitia o si.
mi.lntrebe despre tata, sl-i rispund ci. a murit.
M-am mirat:
Dar n-a murir. Pur gi simplu, a plecat de acasi.
-Ea mi-a str6.ns capul la piept:
Dar ru e$ri biiatul meu dqtept gi ingelegi tot.
-Nu ingelegeam nimic, dar am dat din cap.
$i am inceput si astept ca nenea Vitia si. mi. ?ntrebe
de tata.
Era ciudat s-o vid pe mama cum se machiazi., cum se
pudreazi,,'isi rimeleaziochii,se di cu ruj, se pa$umeazi.
pe gAt, igi face manichiura-mi lovea in nas mirosul
acru de oji. Nu o griam asa fnainte.
Mama era profesoari., preda limba si literatura rusi.,
pe atunci fusese deja numiti. director la gcoala noas-
tri nr. Sg de pe Arbat. Mergeam impreuni. cu ea, din
clasa int6.i, prin tot e1a5ul-rnai intd.i de pe Presnia,
unde locuiam intr-un apartament comunal, apoi de pe
Maweevskaia, unde primiserim un apartament de doui
camere intr-un cartier nou de blocuri.
Era normal ci. dorea si-gi aibi copilul pe aproape, in
gcoala ei, dar mie asta imi complicase mult viaEa.Idealul
ei era nu gdu ce profesor care predase matematici gi iegi-
se deja la pensie. in clasa lui invlgase gi fiul lui, care era
cel mai bun la acel obiect, dar cAnd tatil i;i chema fiul
la tabli, li spuhea tordeauna, chiar daci" rezolvacorecr
exercigiul: ,,Ia loc, 6." Prin ceva de acelasi gen am fost
IO
LTONUL CU GAICA
nevoit si trec gi eu cAnd clasa noastri a fost impirgiti
ln cei care studiau engleza si cei care studiau germa-
na. Voiam si merg in grupa de englezi gi aveam toate
motivele pentru asta, germana fiind o penalizare Pentru
cei care invlgau prost-adici., daci. o si inve;i prost, o
si ajungi in grupa de germani. Eu invigam bine, dar
mama m-a trecut exact acolo unde nu voiam. Ca niciu-
nul dintre piringi si nu-i poati reproga ceva. Pentru ea
pe primul loc era gcoala, iar tot ce linea de ea personal,
de familia ei, venea pe al doilea loc.
Generagia ei a crescut sub Lozinca,,Patria-mami te
cheami.!"
Poate ci. m-ar fi rimis 9i in Afganistan, nu doar cu
durere, ci 9i cu sentimenul datoriei implinite fagi de pa-
trie de o mami, daci nu ag fi intrat la o facultate care
avea gi catedri militari. Nu gtiu.
Apropo, sunt inci, evident, ofiger in rezervi al ace-
lei armate care nu mai existi, al acelei giri care nu mai
existi nici ea. Doar am depus jurimintul, odinioari,
in convoci.rile militare de lingi Kovrov, ci voi apilra
pAni la ultima picituri de sdnge patria care se risipea tn
toate direqiile. Jin minte, trebuia si sirut steagul rogu,
l-am dus spre buze, dar acesta rnirosea a pe$te afumat.
Probabil, gefii nogtri bi.useri bere cu pegte afumat gi-gi
gterseserl mAinile pe gesitura de catifea.
Atunci, la gcoali, desigur, inci nu-mi dideam seama
cA.t de greu le era mamei ;i tuturor profesorilor nogtri:
in faga lor stitea o sarcini. imposibili-si-i invele pe
copii si. spuni adevi.rul, inigiindu-i in lumea minciunii.
Conform legii scrise trebuia si spui adevirul, dar dupi
II
 MIHAIL 9I9KIN
cea nescrisi, daci o si spui adevirul, n-o si-Ei fie bine
deloc.
Ei ne invS.qaseri minciuna ln care nici ei nu credeau,
pentru ci. ne iubeau gi voiau si ne salveze. Desigur, se
temeau de vorbele rostite incorect, dar se temeau mai
mult pentru noi, decit penffu ei. Pentru ci in tarl avea
loc un joc mortal cu cuvintele. Tiebuia si rostegti vor-
bele corecte gi si nu le rostegti pe cele incorecte. Nimeni
nu trasase o granigi anume, dar fiecare simgea ln sine
graniga asta. Profesorii incercau si-i fereasci pe tinerii
iubitori de adevir de la a face prostii, si.le administreze
un vaccin salvator impotriva fti"ii. Chiar daci acum te
durea pufin, dupi aceea aveai imunitate pentru toati
viaga.
Poate ci ni s-a predat prosr la chimie sau la englezi.,
dar am primit niste lecEii semnificative ln domeniul ar-
tei dificile a supravieguirii-s5. spui una, dar si gAndegti
.e?.1
sl sa tacr alta.
Zuiiadulgilor muriseri. de mult, dar ln ceremoniile
de evocare din gcoali trebuia si te inchini in fata lor.
$coala ii inviEa pe copiii robilor smerenia. Daci vrei
si obgii ceva, trebuie si. lnvegi si rostegti vorbe moarre
intr-o limbi moarti, in care tncremenise gi putrezea o
viaEi moarti..
De fapt, ce inseamni si fii un bun profesor?
in mod evident, in orice regim, un profesor bun tre-
buie sX. educe la copii acele caliti.gi care-i vor ajuta rnai
departe ln viaEl, gi nu-i va invi.ga si meargS. lmpotriva
curentului, penffu ci le vor fi necesare cu totul altfel de
cuno;tinfe: regulile de circulagie intr-o viatI. concreti..
I2
PAITONUL CU GAICA
Daci ai ffecut pe contrasens, o si faci accident. Tiebuie
si te intorci la loc gi si intri in fluxul general. Daci vrei
si obgii ceva in viaga asta, si cfutigi cum se cuvine, si-gi
lntreEii familia, copiii-trebuie si te contopegti in flu-
xul comun: tu egti geful-eu sunt prostul, eu sunt te-
Ful-tu efti prostul, din munci cinstiti nu-gi pogi ridi-
ca pdate de marmuri., dacl,triiegti printre lupi, trebuie
si urli ca ei.
in schimb, un profesor prost te va lnviga si triiegti
dupi o alti lege, legea pistririi demniti.gii omenesti.
$i aceasta este, cel mai adesea, calea Pe care ajungi, in cel
mai bun caz,trnmarginal, in cel mai riu-la lnchisoa-
re sau la sinucidere. Sau, mai simplu, o si fii impugcat.
Deci profesorii progti au fost buni, iar cei buni progti?
De fapt, tn Rusia a fost mereu aga: cei de dreapta sunt
de stinga, cei de sdnga sunt de dreapta. De cite secole
ni s-a explicat, astea, dar niciodati cum se cuvine: da-
ci-gi iubegti Patria, atunci trebuie si-i doregti victorii
sau lnfrAngeri? A rimas pAni acum neclar unde se ter-
mini Patria 9i unde incepe regimul-a;a de mult s-au
impledt cele doui.
LJite, si luim hocheiul. De o parte gi de alta a sirmei
ghimpate meciurile URSS-Canada erau interpretate ca
o lupti simbolici intre cele doui sisteme. Spre sfrrgi-
tul puterii sovietice noi gineam cu canadienii lmpotriva
sovieticilor. Iar in anul 1972, cind a avut loc o super-
serie epocali, acel adolescent pe care eu, incipig6.nat,
ll numesc ,,eu", inci mai triia ln lumea luminoasi de
dinainte de ciderea ln p5.cat gi ginea cu ,,ai nogtri".
r3
 MIHAIL $I$KIN
Totugi era un stat ciudat. Victoriile la hochei pre_
.lungeau
viaga regimului, iar infrAngerile o scurtau. De
aproape nu se purea vedea ci. tocmai acel gol al lui paul
Henderson, dat de la doi pasi cu j4 desecunde inainte
de finalul ultimului meci, a'risturnat nu numai sftrsi-
tul acelei serii, dar a gi deveni t point of no ,rtoro pr'o_ r,ilmbeau, ne ft"ceau cu mAna, isi ridicau degetul mare
tru tor imperiul mondial creat de u*.ri musticios al lui
Dumnezeu. Descompunerea lui a ri.mas, apoi, numai
o
chestiune de timp.
_ E amrrzant ci omul care a lovit qara mea chiar in su_
fet si-a luat soarta in mAini .r-rr" i, ,Ul ;";;;;
intAi a inceput si. bea, a renunfat la hochei, apoi a
deve_
nit predicator.
Hoctreiul a ajuns in paginile de fagi pentru ci gcoala
noastri' se afla chiar vizavi de ambasada canadianr.
in
faga ei erau parcate nigte limuzini nernaivi.zute,
incredi_
bile, care aterizaseri. pe aleea noastrl, Starokoniugennii,
parci din filmele americane. Daci.ne lipeam d. g."*."
si vedem bordul, ne impresiona mai ales cifra zio d, p,
vitezometru, iar noi,. niste copii in costumafe ..rr.r9ii,
de culoarea gobolanilor,- discutam infierbAniagi d.rp;;
avantajele unui,,Mustang" fagi de un,,Cadill"... r".ri.
unui ,,Chevrolet" fagi de un ,,Ford.., pdni. ce iesea mili_
gianul din ghereta de la poarta ambasadei, ca si ne
puni
pe fugi.
P,."rry hoche\tii canadieni a fost organizatio recep-
.
gie la ambasadr. vestea ci. vor veni canidienii
la ,roi ,'-"
rispAndit imediat gi ne-am ingrimidir pe troruarul de
vizavi, incercAnd si ne zirim idolii. Erau zeii nosffi,
co-
borigi din arena de gheagi de la televizor, si era ciudat
si-i vezi acum cu sacouri si cravate. pe ferestrele de la
r4
pArroNUL cu oficl
ctajul tntAi al vilei de pe Arbat, deschise larg ln acel sep-
tcmbrie cald din rg72, ii deslugeam pe Phil Esposito gi
,,Bitiusul" Cashman, pe fragii Frank si Pitt Mahovlici.
l,a strigitele noastre entuziaste se uitau pe fereastri,
ln sus, cici., viata e o chestie grozavi, biiegi!
Au trecut atigia ani gi v5.d incl aievea zi.mbetul larg,
gtirb, al lui Bobby Clark, care s-a aplecat pe fereastri gi
ne-a aruncat o insigni. $i ceilalgi hocheigti au inceput si
ne arunce insigne gi lame de gumi de mestecat. Chiar
Ei niste biscuigi. Ce-a mai fost atunci! OricAt incercam
si apuc si eu ceva, cei mai norocogi mI tot tmpingeau
deoparte. $i am rimas cu buza umfati.. Dar atunci s-a
petrecut o minune. Bobby Clark, aproape culcat peste
pervaz, a inceput si arate spre mine cu degetul. Nu-mi
puteam crede ochilor. Se uita chiar la mine si mi-a
aruncat o gum5, tocmai mie. Am prins-o! El a inceput
si rAdi si a ridicat din nou in sus degetul mare-bravo!
Atunci ne-a tmprlgtiat miligia. Am impirgit guma cu
prietenii, iar hArtia de la ea am pi.strat-o multi. vreme.
Mai trebuie si. spun ci. a fost cea mai gustoasi. gumi de
mestecat pe care am mAncat-o in viaEa mea?
A doua zi mama a venit in clasa noastri.. Avea o ex-
presie severi.. Mama gtia cum si fie severi gi toati. scoala
se temea atunci de ea.
A inceput si. ne spuni cI purtarea noastri. inseamni
o mare rugine si pentru gcodi, si pentru toati. tara. Am
fost fotografiagi de corespondenEi striini si acum toati
lumea o si. vadi cum ne-am umilit, cum ne-arn luat la
bitaie penrru niste gumi de mestecat.
rt
 MIHAIL SI$KIN
Ticeam togi. Simgeam ci aceste acuze erau nedrep-
te. $i deodat5., pe neagteptate chiar gi penrru mine, am
spus:
Dar de ce ln tara noastri. nu gisim o asemenea
-
gumi de mestecat?
M1F* a rispuns:
In tara noastri nu existi multe lucruri. Dar asta nu
-
inseamni ci trebuie si ne pierdem demnitatea umani.
Am ginut minte acest lucru
Mama, ca director, era in ;coali un reprezentant al
sistemului concentrafionar gi ii era gi ei greu. $tiu ci
i-a sci.pat pe mulEi, i-a acoperit. A incercat si faci tot
ce se putea: ce-i al Cezarului e al" Cezarului, iar ce-i al
copiilor e Puskin. Pugkin'a fost, penrru citeva generagii,
un fel de cod secret, o cheie pentru pistrarea umanitigii
intr-o Eari carc purta botnigi. Pe atunci multora li se
p5.rea ci, cu cAt e mai ri.u, cu atit e mai bine, cu at6.t mai
repede se va pribugi totul in cele din urmi, dar unii ca
ea incercau si. confere ceva omenesc unei viegi lipsite de
omenie. Ea nu a reugit si se salveze, a incasat-o din plin.
La cei;aptesprezece ani ai mei, relagiile noastre ajun-
seseri in punctul in care nu mai vorbeam cu ea. Deloc.
Stiteam in acela;i apartament, dar nici mlcar nu o sa-
lutam. Nu puteam s-o iert ci. e in partid, ci. in gcoali. ni
se dideau compuneri despre Pdm,int d.esyelenit gi Malaia
zemliat. Mi se p5.rea ci.lupta cu odiosul sistem trebuie s5.
fie purtati ftri niciun compromis, ci trebuie si. incepi
de la tine insuEi, de la familie, de la cei mai apropiagi.
l. Volum de memorii semnat de fostul prqedinte sovietic Leonid
Brejnev. QV. trad.)
t6
PALTONUL CU GAICA
Nu mai voiam si triiesc in minciuni, dar nu-mi di-
deam seama pe atunci ci nu sunt un erou, ci un mucos.
(lred ci ticerea mea i-a scurtat, la rAndul ei, viaga.
Uite, am scris ci incetasem si mai vorbesc cu mama
gi am simEit imediat ci nu am scris tot adevirul, de ace-
caaiegitominciuni.
intr-adevir, nu o mai salutam, dar nu numai pentru
ci citisem Pouestiri din Koltmar ;i ArhipelagaP, carc, pe
nu stiu ce cli, tmi ci.zuseri pe atunci in mini si schim-
[raser5. multe in viziunea asupra lumii pe c:re o avearn
ct adolescent. Nu, desigur. Conflictul se iscase din ca-
ruza primei mele iubiri. Mamei nu-i plicuse fata. Nu-i
plicuse deloc.
La gcoali ea era directorul atotputernic, putea si in-
gheEe cu o privire o clasi netinutl ln frAu de un profesor
flri" experienti, dar acasi, in relagiile cu propriul fiu,
sc arita complet neajutorati. Se inlelege, mama ii voia
fiului ei binele. Dar nu gtia cum s-o faci. Si, se intelege,
rnama avea perfecti dreptate in legituri cu fata aceea.
[)ar asta am ingeles-o mai tdrziu.
Catastrofa a inceput pentru mama cind la putere a
vcnit Andropov. Nimeni nu $tia ci e deja bolnav incu-
rlbil. Togi au inceput si se teami iar de frica lor.
Elevii din clasele mai mari voiau si organizeze o seari
in memoria lui Msogki. Colegii mamei au incercat s-o
t onvingi si nu-i lase si faci asta, dar ea le-a dat voie.
l. Volum de povestiri despre via;a din lagir de Varlam $alamov.
(N. nad.)
).. Arhipelagul Gukg culegere de memorii despre viata din lagia
realizat| de Aleksandr Soljeni,tin. (N. trad.)
r7