S. Petică - Opere

TEFAN PETIC
www.dacoromanica.ro
OPERE
www.dacoromanica.ro
S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE

HARTIE VIDALON VARGATA, DOUIZECI
$I $ASE DE EXEMPLARE NEPUSE IN

COMERT, NUMEROTATE DELA 1 LA 26
www.dacoromanica.ro
TEFAN PETICA.
OPERE
EDITIR 1NC:1121MA
de
N. DAVIDES CU
Cu 12 plane uteri{ din text
BUCUREVI'I
FUNDATIA PENTRU LITERATURA $I ARTA REGELE CAROL II)
39, Bulevardul Lazar Catarglu, 89
1
88
www.dacoromanica.ro
, .-
..,,hp.a - .
: 4, k'',Z.
...
6.6.6
9.'
:4'46
'61
.
0
r...,.
%..k
.03
11.,.
;.(1167. ,
-.
e
'
ci
7-
''-il ..,....r'',.r
'q
[
Ai
Stefan Petica
Desemn de I. Marinescu Vdlsan. Originalul En posesia
fratelui sau Enache Pedal din Bucefti.
www.dacoromanica.ro
PREFATA
'tefan Petica s'a neiscut in satul Bucefti, intr' a 20-a zi
din luna Ianuarie a anului 1877, dintr'o veche familie razefeasca.
Parintii lui, Enache f i Ecaterina, erau gospodari
instariti fi de cinste printre scitenii cari vorbesc ci acum despre
ei ca fi despre fiul for i'tefan. Evident ca nu poate fi vorba

despre o apreciere literara sau culturala a operii acestui poet
fi, critic cu aspecte multiple, cat despre cinstirea, in faima pe
care o simt fi a tor, a unui conseilean despre care ftiu acum
cu totii ca reprezinta o nobila paging de cultures rom' neascei
apreciatei de ceirturarii tarii. De altfel satul acesta, plin de
membrii acestei familii de splendidel tinutel reizefeascei in cele
mai mici aranunte ale vigil for de gospodari cinstiti fi cu

ma, pastreaza amintiri despre o mai veche faima de carturani satecti ai membrilor lui din neamul lui Pedal. Tatal
seiu a fost notar fi apoi jalbar at satului, in care calitate, mai
ales, a fost apreciat de sateni in numele carom se streiduia
sa obtinei dreptatea cauzelor pentru care lupta. Ltefan Petied, el insufi, a facut o vreme aceasta slujba fi d-1 Grigore
Tabacaru, in e Ateneul Cultural nr. 3 publics mai int&
o petitie a mai mutton sidteni care, (wand razboiul dela 1877,
cer sli fie ir improprietariti cu ate un lot lard a mai fi tras

la sorti f i o alts prin care satenii denuntei. Ministerului de
Agriculture fi Domenii pe proprietarul de atunci at mofiei
Ivefti al nu respects e Legea tocmelilor agricole , amandouei
scrise de 'tefan Peticei. Idealismul acesta de sa'tean indu-
www.dacoromanica.ro
PRE FATA.
rerat de soarta fratilor sai nu este strain de activitatea lui

printre socialiftii timpului fi, de sigur, predispozitiile lui carturarefti au lost hotaritoare pentru apropierea de o mifcare,
unde, ideal vorbind, putea crede ca va afla in acelafi timp fi
intelegere fi dreptate pentru ai sai fi teren de liberci realizare
de sine. Il gasim astfel ca inculpat pentru actiunea lui de socia-
list intr'un proces in lap Tribunalului din Tecuci, pentru

ziva de 23 Octonivrie 1895. e Lumea Nouci organul de atunci
al grupului socialist anunta in 13 Martie 1896 ca cu prileful

sarbatoririi de ccitre socialiftii din Bucurefti a Comunei din
Paris s'au tinut cuvcintari fi ca e prietenul ,Stefan Petica

e inching primul toast in onoarea luptatorilor sociali,sti )).
Activitatea lui iiStelan Peticci pe vremea cad stria la e Lumea Noua trebue sa fi lost prodigioasci de vreme ce, pe ldnga
o cantitate uriafe de articole, pe care le mentionam in
e adenda facutci de noi, la sfdrfitul acestui volum, Peden" anunlcindu-i-se, intezi, la 21 DecemPrie 1897 c libretul unei opera
c cornice in trei acte intitulata a Notarul Furtuna facutci in
colaborare cu amicul Macedonescu fi a ccirui muzica e
datorita maestrului C. Dimitrescu, compozitorul indestul de
c cunoscut de publicul roman $i autorul unei alte opere : Nini .
Nu am putut gasi nicio fare despre aceasta lucrare si tot afa
despre e o drama in 3 acte intitulata c Pacatul stramofesc

care urma sci fie dupa cum anunta e Lumea Nouci din 18
Fepruarie 1895 e prezintatci in curdnd Directiei Teatrului
National . Aceeafi e Lumea N011a
mai anunta la 3 Mar-
tie 1898, apropiata e punere sub tipar a unui frumps roman

psichologic datorit d-lui iYtelan Petica, roman care se nunzeste :
e
Vis primavciratec )).
Toate aceste lucrari se vor fi pierdut la'ra urma dacti nu

cumva vor fi fost salvate, sub alai forma, de autorul for care,
revenind, potrivit obiceiului fi metodei lui de lucru, asupra
lor, din aceasta intdie a for forma be pa fi concentrat sau difuzat in alte lucrari ulterioare, fie de prozci fie de versuri.
Ele, in tot cazul, faceau parte din epoca cea mai putin carac-
www.dacoromanica.ro
N. DAVIDESCU
teristicei a activitatii lui ,,Stefan Petica fi care a lost trecerea

lui pe la socialifti. D-1 Const. Graur, intr'o serie de amintiri
strcinse intr'un volumaf tipcirit in biblioteca Diminetii, sub
titlul de c Ccitiva infi vorbind despre ,Stefan Petica, pe care
it cunoscuse personal, ca socialist, spune: c Firea lui Petica
c nu se putea impaca in noul sau mediu. Altfel ifi inchipuise
it el vieata in care avea sei intre. Impetuos $i viseitor, el simtea
c nevoia grandiosului ; ii trebuia lupta ametitoare, plina de
e primejdii fi de glorie, ii trebuia armata care sa-1 adore, se -1
c aplaude fi sa -1 urmeze . Scriitorul acesta despre care tot
d-1 Graur spunea di e pricepea mai multe limbi, adora litera-
e tura, discuta sistemele filosofice fi sociale, se agita, recita,

c avea viziunea unei lumi not fi impartei,sea colegilor sai dorul
f de lupta pentru cauza cea mare , evident trebuia sit starfea.sca prin a invinge circumstantialul unor cluburi in descompunere ca acelea ale socialismului nostru de prin 1897-1898,
prin regeisirea in sine a unui masiv ideal de arta Fi de
cugetare proprie. Era, probabil, pentru un moment singura sca-
pare. Mai tdrziu luptatorul din el avea sa ifi pupa temperamental sau arzator in slujba cauzei organice lui, fecior de
razes fi scriitor, a nationalismului fi, alaturi de un Aurel C.
Popovici, de un Ovid Densusianu, de un N. lorga, de un
A. C. Cuza, la c Romania fund , iar de un Ha4deu, de un
V. A. Ureche, la c Apararea Nationale i sei desfeiure acea
formidabila activitate ziaristica in stare se dea fi azi ca'teva
pagini de antologie a genului.
Paralel insei cu aceasta, opera literary a lui ,,Stefan
Pedal incepe sit' se amplifice considerabil fi, dupli o scurtei
colaborare literary la e Lumea Nona , la c Literatorul sau
la suplimentul literar at e Lumei Noui , tiparefte in 1900-901,
in revista c Literature fi Arta Romany : c Solii Rica ,

despre care, intr'o notita apeirutei in c Depefao din 10 Aprilie
1901, fi inspiratcl probabil de el, dupci stil $i dupci substanta
ei, putea sit treads ca c reisturnd nd cu total vechiul concept
e clasic, autorul stabilefte o technic, asemaneitoare cu a lui
www.dacoromanica.ro
PREFATA
a Ibsen fi Maeterlink, pcistrand in acelaf timp liniile genes rale ale artei romane din timpul maeftrilor bizantini .
Tot atunci incepe sei publice in e Romania Junci o serie
de poeme care, sub titlul de K La Creatura di bianco vestita ,
tipeirite primele patru in numa'rul de 24 Julie 1900 $i avcind
ca motto din Dante versul : e vedi the del desio ver lei mi piego ,
a cincea fi urmeitoarele pcinci la a unsprezecea cu un motto din
Ugo Fascolo : c entra et adora , iar de aci inainte, in numcirul
din 7 August, cu un motto din Lord Tennyson : e But the

tender of a day that is dead, will never come back to me h,
la 7 August 1900; aveau sei aparei pe urmd, in volum
add ugandu-li-se alte 8 bucati dintre care cea de-a XVIII
tipliritci cu titlul de e Pribegie .1) tot in e Romania Junci din
10 Julie 1900 Fi semnatei cu pseudonimul M. Pall
general de e Fecioara in alb h.
cu titlul
Apar apoi, rand pe rand, eMo ar tea visurilor fi

despre care se vor geisi indicatiile
c Serenade Demonice ,
necesare in e Note asupra editiei de facei a acestui volum

aleituri de nenumarate schite, amintiri, evocari, nuvele, studii
de critics literarei, de sociologic, de e,steticei, risipite pretutindeni, sub o mie fi unul de pseudonime, uncle poste ramose
Inca necunoscute, cu darnicia infriguratei cu care soarele,

cand e sei apunet' vara, aruncei ultimele lui torente de lumina
fi de ceildurei pcimantului.
Toatei aceasta infriguratci activitate a lost Inez, in vieata

poetului, risipitei in zadar. Lucrul acesta pare sei fi lost, de
altlel, presimtit fi de Peticei, Find la un punct. Omul care
pentru lntaia data in lata microfonului dintr'o

cabina de radio-di fuziune, trebue sei cad un sentiment de ciuvorbefte
data indoiald. Aparatul e destinat sa is contact de unde cu

tot pcimantul. Vorbitorul ftie lucrul acesta fi il simte cu vointa
de a fi a5.a. Nu romane insa mai pufin teoretic prin aceasta

fi infaptuirea lui nu mai atarnei de el care, totuFi, va fi ales
din gandurile fi din sensibilitatea lui, tot ce avea mai bun
de spus, va fi inlaturat din ansamblul fapturii lui spirituale
www.dacoromanica.ro
N. DAVIDE SCU
toate scoriile unei existence de planuri mai mutt sau mai putin
obifnuite, pentru a prezenta apoi pe cele de magica elaborare
fi de maxima tensiune sufleteascei sau mintalei, pentru a chema
in jurul cuvantului salt creator dreapta luare aminte a ascul-
tatorului. Este indoielnic insa, in clipa aceea, dacei tocmai

cel care te-ar interesa se aflei la aparatul lui de receplie f i
dacei, dintr'o mie ,ci unul de cuvinte posibile, nu cumva insi4i
sau numai acela lipsege. In cazul acesta, firefte, total este

de prisos. .'i aceasta a fost tragedia lui 'tefan Peticci. A
vorbit o viealci intreagei in fata microfonului sau sufletesc
lath ca cineva seili fi dat osteneala scili acorde aparatul sau
de receptie cu postal de emisiune at lui Pedal. Situafiunea
aceasta i-a astupat pentru o vreme glasul. Lumea noa,strei
literary nu gi-a dat, la inceput, seama de interesul pe care it
avea ci continua, de altfel, sa it abet, in orhestra sensibilitciiii
noastre, sunetul de harfci noun care izbucnise dintr'odatd, cu
el ; mai tarziu, apoi, cdnd totufi incepuse sa se simtei noutatea
ci addncimea cuveintului sau, deprinderile literare ale vremii
nu se acordau prea prietenos cu sunetul harfei lui Petica.

qi astfel opera unui scriitor de primal ordin a acteptat peste
treizeci de ani papa sa devina actualei. Am spas mai sus
cuva'ntul o tragedie fi termenul nu este nici fortuit fi nici exagerat. Sunt naturi fericite care giu, feirei sa 4i dea totufi silinfa,
sei se acomodeze cu toate imprejura rile potrivnice, prin ignorarea lor, peina la complezenta fi sa rcimand deasupra for cu
optimismul robust at unui organism sanatos in cadrul unui

media pestilential. De jur imprejur germineazci mcrobi ;
plamani seineitofi ins', inima la fel, sdnge tare fi priviri ridi-
cate in sus 4i fac dionisiac datoria fi infrunta primejdia

ambiantei.
Peticei fi-a dat seama ca traiefte o vreme potrivnica idealului sau de arts. e Era vremea spune el in e argumentul a>
volumului e Fecioara in alb ca'nd se sfeirmau idealurile
cu pornirea furioasd cu care trebue e sa se fi darimat odinioard
t idolii depe altarele for de marmorei alba o. Aceasta a fost,
www.dacoromanica.ro
10
PREFATA
de sigur, suferinta lui cea mare. Desorientarea literary generalci de atunci it Linea in afarei de central din care ar fi trebuit
sei iradieze indrum.ari in afarci, fi ma' ndria lui nu se impeica
cu o situalie pe care o socotea nedreapta. e Ateneul Literal. >,
anal I nr. 7 din Septemvrie 1925, de sub directia d-lui Gr.
Tabcicaru, ne aduce, in aceasta privinlci, urmcitoarea notita
razleata, dar revelatoare, a lui itefan Petica : c Semnul lui
Cain .. Un roman in care sa se arate omul care e nu s' a

c bucurat niciodatci de nimic, care a fost totdeauna respins, care
a a vazut totdeauna pe altii lua'ndu-i Inainte, care e pa rasit

f cu incetul de prieteni, care nu are nicio femeie, care nuli
e poate indeplini nicio dorintli pentru ca poarta semnul lui
c Cain adica, pentrucci suf letul lui e cqa fcicut inccit nu se poate
e impaca cu. nimeni f i cu nimic .

Peticci era dintre aceia care tin la misiunea scrisului for
qi o vor realizatd. Avea impresia ca un cuvcint insemneaza o
incantatie universala fi avea aerul, cdnd it stria sau it formula,
ca fi trebue sli ii asculte ecoul in lumea interplanetary, creator
de vieatcl necontenit nouci in unde concentrice lui la infinit,
ca o muzicci platonicianci a sferelor. Nu este greu de vazut
cum aceasta conceptie despre arta se ref uzei oricarei necunoafteri. Petica, de alts parte, nu era redus la simple insufiri
naturale. 0 culturei exceptional de bogata, intemeiata pe
cunoasterea literaturilor clasice, pe cunoctfterea destul de amcinun-
lig a literaturilor moderne : germanci, francezci, engleza fi

italiana , ii spunea insidios la ureche rolul artistului in societeitile apusului cultivat. Noi, personal, cercetd nd in casa
pcirinteascii a lui Peticci, azi in posesia frateluisau Take, resturile foarte complexe ale unei biblioteci, din care multi confrati
Inca in vieatcl au luat cu chitante carti imprumut, am putut

gosi vestigii bogate de lecturi substantiale in limbile : francezei, italiana, gerrnand fi engleza, precum fi indicii de un
inceput de studiere a limbii ruseli.
Aspiratiile lui, de alts parte, catre o lame mai bunci, Innoite
prin dragoste fi prin avant de socialismul in care se asvdrlise
www.dacoromanica.ro
N. DAVIDE SCU
copilarefte,
,ci
11
intemeiate pe iubirea dintre oameni fi pe ridi-
carea nivelului for sufletesc ,ci intelectual, defteptau in ininza

lui dorinta de a se vedea ascultat. In aceasta privintei au reimas
ceiteva piese destul de elocvente. 11 vedern, astfel, prin 1898
activcind direct prin judetul Braila, cu brofuri de propaganda
la subsuoarei, din sat in sat, ,ci vorbind intr'o scrisoare adresea unui amic de crima de le,se burghezie , ca set zicem asa :
e Suntem dati in judecatei fi vom avea in curand a ne
c infeitifa la Tribunal ca ultragiatori ai moralei publice : eu, to
e fi Corodeanu. Vezi unde au ajuns stapelnitorii. Tu is seama
sei nu vinei vreun albastru pe acolo f i sei nu cumpere vreun
Oran care sa marturiseascei fals in contra noastra )).
Cunoaqterea cu timpul a mediului acesta i a realiteitilor
lui, judaizarea lui treptatei pans la confundarea socialismului
cu un neomesianism evreesc, in care cei mai buni data nu

se chemau Nita Piturcei trebuiau sei se cheme S. Edelstein,
au indepartat pe iStefan Peticei dela socialism, fil-au dus de-a-
dreptul spre caile celuilalt fecund idealism care este nationalismul. 0 serie de note fragmentare tipeirite de d-1 Gr.
Teibeicaru in re Ateneul Literar ), nr. 7 din Septemvrie 1925, ne
desvalue o parte din procesul acesta sufletesc al lui Stefan
Peticei. Sa pan capat spunea el la un moment dat
lacomiei proletarilor, acestor haite carora oricat li s'ar da ei
e mai malt cer )). Poate fi, in aceasta privintei, concludenta
urtncitoarea observatie tot din locul mai sus citat: Incepuse
sa se deschidei rolile. Veneau tineri din Coate partile ,ci pe
o ling cei vechi,si alfii noui. Din aceftia nu erau care veneau
din simply dorinta de a inveita carte, ci to ti cu dorinta de
a sccipa de munca, de
all creia o pozitie cu care sei traiasca
c din munca altora. Lor li se parea aceasta natural ; paringi

care ii trimeseserei visau scopul laudabil dar egoist de ali
R sccipa copiii de stradania feirei spor a lor h.
Observarea aceasta meticuloasei fi indureratci a vietii, con-
stitue o criza in vie* oricarui artist ,ci ea nu poste reimiine

Wei urmeiri. Peticei noteazei una din aceste steiri confiden-
www.dacoromanica.ro
PREFATA
12
gale de spirit: c ura ci nenorocirea ici gcisesc solul natal in

c aceste spirite (vezi mai sus pasajiul in legatura cure Semnul
e lui Cain * N. D.) despotice. Ei treiesc ca nige regi cazuti
re mereu, insultcind si reinind, avdnd Coate mizeriile orgoliului,
c dar neaveind nicio meingdiere, incapabili de a gusts nici

e societatea, nici singuratatea, prea ambiti(vi pentru a se mule tumi cu tacerea, prea mcindri pentru a se servi de lume,
re nascuti pentru revolts ,sire defaite *, meniti prin pasiunea si
oneputinta for la disperare i la talent *.
Or, aceasta constrcingere disperata re la talent , prin
infrdngerea din afar(, implica totals concentrare a insului in

interiorul sciu. Peticci gcisefte in sine o intreaga lume de
amintiri din copileirie, de splendide amurguri sau raseirituri
pe luncile Siretului, 4i amintecte de sine ca e de un Taras
Bulba al luncilor moldovenegi *, de parintii sai, de familia
sa, de traditia ei de veche rcizesie, rascolefte in amintirile
beitreinilor sai, geisefte in ele tradilii de miraculoasii legends pi
nu pregeta sa le imbratifeze cu ceildurei. In satul Bucefti cirnoi am controlat lucrul acesta printre batranii
cula i azi
localnici
legenda unui Petica, stegar pe vremea lui qtefan
si
cel Mare, al carui steag de mult ce f usese purtat prin lupte

ajunsese ore peace , de unde apoi porecla data purtatorului
ci apoi reimasei nume. D-1 Const. Graur, tineind lucrul acesta
dela Pedal, spune care un striimof al lui ar fi fost par bun cu
t qtefan cel Mare. In timpul unui razboiu aramta moldore
veneasca pierde steagul. Strilmoful acela rupse o bucata din
e catnap sa, o inaltei pe o prajinei si o lasa sa fluture drept

re steag ; ogirea se imbcirbeita din nou, beitu pe ducmani pi ref cuceri steagul pierdut. Eroul fusese supranumit Petica pentru
re ca invinsese cu o peticci *, .fi adaugei, ceea ce de altfel am
constatat noi twine, ea: e in satul Bucefti familia Petica e

cuprinde i oameni bogati ,ci nimeni
re nu-i contests nobila origins. D-1 Gr. Tabacaru, in nige
re foarte numeroasei
note biografice aparute in 1924 in volumul eqtefan Petica *,

tiparit la Baceitt, confirmei lucrurile acestea. e Familia Petica
www.dacoromanica.ro
N. DAVID E SCU
13
o familie de reizefi fi tarani imprciftiata prin toate

A' satele din jurul Bucectilor. Origina familiei ne-a povestit-o
e poetul : un streibun purta steagul in raboaie, pe vremea lui
e ,,S'tefan cel Mare. Tovarcifii de arme l-au poreclit pentru
i este
4 aceasta : e pedal , de unde i-a reimas numele familiei, transmis

c neamului intreg. e Dup'd ce 'Ftefan Vodei a biruit pe Tcsitari,
i-a facut lui Pedal danie, pentru vitejia fi credinta lui,

c reizefia de pe Siret, tot aca dupd cum lui Nicoarei i-a deiruit
c Nicoreftii f i lui z,Sendrea qendrenii din judetul Tecuci. Poetul
c vorbea cu meindrie despre aceasta origind vitejea,scil fi inde.
e partatei a familiei. Parte din vechea rcizefie a viteazului

e Peticei este fi astazi in steipcinirea familiei Petice i . Ilarie
Chendi, intr'un foileton aparut dupei moartea poetului in

e Vointa Nationald din 29 Octomvrie 1904, observei ca :
ar Mucat o isceilea el articole neipraznice fi sfafietoare prin
cc care vestejea demonica soartei ce ne cd ntei modernitatea fi
civilizatia. ',Si sub c Mufat s el se intelegea pe sine ca razes
e moldavenesc fi descendent din vita marelui ',Stefan A.
Ameinuntele acestea definesc o intreagei laturei din psicho-
logia literary a lui Pedal. ,Stefan Peticei nu a fost nicio clipti

in vieata lui nici mincinos fi nici impostor ci, aplecat asupra
lui inseifi, pentru ca nu gasise asupra cui alt sa se apiece,

destainuitor, intregindu-fi singur imaginile cu care treiia
exclusiv, clips cu clips, suferind sau bucurandu-se de de, ca
fi cum ar fi lost fcipturi, aevea din propria sa came, le stria,
deopotrivei, fi le vorbea. Cuveintul lui avea sinceritatea mifcii-
toare fi gravitatea actului similar rugcsiciunii care trebue sa

fie scrisul. ',Stefan Peticei isyi treiia astfel intreg materialul operei
lui de arta, fi este greu ca lucrul acesta sei fi fost doar un

fenomen de reversibilitate a nevoii de consolare NO de indiferenta intampinatei de opera lui. ',Stefan Peticei trecuse peste
acest moment sufletesc pentru a intra in sfera de contopire
absolutd a insului fizic cu opera lui sufleteasca de arta, f i

vice-versa. Cuvdntul lui avea totdeauna un accent atilt de convingcitor fi, atilt de mai presus de orice lucre in defert se pastra,
www.dacoromanica.ro
PREFATA.
14
intht chiar yi aceia dintre prietenii sal, mai putin intelegeitori,

peistreazci Inca impresionante amintiri despre el. Era, de sigur,
repetarea faptului mitologic al imbleinzirii fiarelor de calre
divinul Orfeu.
In legeiturd, de alts parte, cu o alts afirmatie locals, privitoare la traditia ceirtureireascci a nemului Peticei, yi cu toatei
rezerva cuvenitei, ne ingeicluim sa propunem pentru cerceteiri
ulterioare, (din Eliade Rcidulescu, c Echilibrul intre antiteze #,
vol. I pag. 124, editia Minerva, ingrijitci de d-1 Petre V.

Haney), urmatoarele rcinduri, citate, la ra'ndul lor, din it Cut viintul
lui A. Hasdeu, efor basarabean, pronuntat la 25
e Iunie 1837, la examenul ycoalei din Hotin catre elevii ruyi
fi moldoveni yi publicat in c Curierul Roman # din anul

c 1839 # : e Printul Despotul a Intemeiat in Cotnar o univere sitate cu biblioteca publics, cu directia panegeristului seiu
e vice-scriitorul Somer yi a doi barbali inveitati, cunoscuti pe
e vremea aceea, Gaspar Peucer, ginerile vestitului Melancton
e din Wartenberg yi loachim Petica, profesor de matematici
f din Cracovia h.
ipefan Pedal insuyi a studiat pe kingei litere, la Facultatea
din Bucureyti yi matematicile. In e Jos Vandalii
numeir
unic din 28 Noemvrie 1897, al ziarului e Lumea Nouci # semneazei un protest studentesc in felul urmeitor : re ySt. Petic4,
student In matematici v.
Complexitatea aceasta a lui qtefan Peticei a leisat, de altfel,
urme printre contemporanii seii yi ea formeath legenda de

care Inca se mai vorbeyte de ceitre acei care au avut prilejul
sa -1 cunoasca. D-1 Tutoveanu spune, de exemplu, ca vorbea
f tare, ea autoritate yi en in fel n d principii care nu mai

re sulereau nici cele mai mici modificeiri. Dath Il contraziceam,
c se supeira grozav, yi atunci ne mustra cu aprindere ca ne

balacim in proza neroadci s a vietii yi nu suntem. in stare
sci ne aveintcim # de-asupra micilor mizerii. In clipe de

acestea Peticei avea in ochii lui albaytri fulgere de o ma'ne
c drie scilbatecti A.
www.dacoromanica.ro
LI
i;61F
!' 1.."71,t11"j;
.1
?. t
t.
r ,fttia
-7171
11-, LAI':
gAT-
Vedere asupra casei din Bucesti unde s'a nascut si a murit Stefan Fetid.
In colful de sus at ferestrei din stdnga se afld o piatra comernorativd, pusd
de Ateneul Cultural din Tecuci, prin ingrifirea d-lui avocat Vasile Radu,
prefedintele acestui Ateneu.
UNIVERSITATEA DIN BUCURESCI
FACULTATEA DE LITERE I FILOSOFIE
.,
Zs
Carta liberatii do not, Decanul Facultriter de Liters Si Filosofie

a ( ,:- (e.---- co `.."
-
.2 -ea
liC
.
17 ," "
Anul scalar 1i:72-
No. -K
.,
-> li--
Student a! Facul AMT. ndscut In

- -luna
anul
sta-zi Z -.1 - 41'.
C.
, secretor.
Jecan
4.j
;AAA.
Semitrilitrn stud outillIa
r.
tauch`
;it,'
.1,
.tbt
Cartea de student la Litere si Filosofie a poetului Stefan Petica,
www.dacoromanica.ro
111
1111111
,s/V,
r"."'
A, A. CULTURAL
, -,...,
'4V
O'
0,
TECUCI
Lmne t. P:VA.,
:AIL
ZTEFAli PETICA
,',
187, - 1904
.6.(1)1( 12.
... "
EP
.4.......
i,
........:
r.
- ,........^..
ti.......:.....: ,...
,--
-.A.....il,..'
-.7-- -! ,,PF
7.
",...: 7.1a.Z1-, ---41*Vet '*ig E.--: 1
.:111
,.",
..., .;'
Crucea comemorativa de pe mormantul lui

Stefan Peticit din Buce*ti.
( Pusd de Ateneul Cultural din Tecuci, prin Engrijirea pioasil a d-lui avocat Vasile Radu, prefedintele acestui Ateneu)
www.dacoromanica.ro
N. DAVIDESCU
15
D-1 D. Karr, cu care a lost coleg de redaccie, meirturise.,ste

in acelaf num& din re Freameitul inchinat lui qtelan Peticii,
din Ianuarie-Martie 1912, din care am citat si pe d-1

Tutoveanu,
: c avea temperament, cultura, spontaneitate la
c scris, combativitate fi di c sufletul, temperamentul lui poetic,
re arta lui, se rafinasera prin lungi lecturi si meditatii asupra

re operelor lui : Baudelaire, Mallarme, Verlaine, Verhaeren,
re Samaine, Moreas si ca e dela LiCtefan Peticii a Minas un
re maldeir de prefioase manuscrise : versuri, romane, nuvele,
re impresii de arts, studii filosof ice, etc. . Ba chiar d-1 C.
Demetrescu lost redactor-fel al ziarului re Minerva si fost
pre.,sedinte al e Sindicatului Ziariftilor din Bucurefti , merge
mai departe pentru a crede,
o serie de amintiri publicate
in acelafi re Freamat 4. consacrat lui Petica, urmeitoarele : e a
re scris el unele incerceiri de sociologie si economie politica de
re rostul ceirora nu ftim : poate le-a publicat cineva sub alts

re semnaturii mai norocoasa . Ilarie Chendi, de altfel foarte
ostil scriitorului Petica, in articolul mai sus amintit, recunoaste et : re dintre modernii noftri el avea cea mai solids
re culturci. Era un autodidact foarte muncitor. Cetise multei
re literaturii mai nouci, francezei si italiand si m' a uimit cat
R de bine cunoftea pe tinerii germani dintre care isi alesese ca
e model pe cei mai eterici, pe Hugo on Hof fmansthal ,si pe
re qtefan George. Era bine orientat si asupra curentului nou
e al artelor, indeosebi al picturei .
Complexul acesta de culturei si de sesnsibilitate tragica ,
de revolts si de reverie intense avea sa dea una din cele mai
complexe opere din literatura noastrei, Poezia lui, de altfel,
cat si teatrul, poema in prozei, sch4a prinsci in fugei, toate,
in sfilrfit, se oglindesc una intr' alta, se definesc intre ele prin
amplificare, isi imprumutli metoda de expresie, material de
sugestivitate, preocupeiri de cugetare, f inalita i si alceituesc
astfel un tot organic si armonic de adeveiratel orhestrei. c Technica
re poemelor din acest volum, care este technica poemelor din

e volumul dinainte, a putut peirea ciudatei spunea el, intl.' una
www.dacoromanica.ro
16
P RE FATA.
din notele la care ne-am raportat $i mai sus, editate de d-1

Gr. Teibacaru in e A teneul Literal h. re Sunt buditi legate
it psichologicefte. E mai bine afa dealt a da o serie de
o fenomene sufletefti printr'o singuni bucatei care ar fi neceadauga in concluzie : e Dar nu
e sarmente declamatorie h.
e mai avem gustul constructiilor marl u. Acest gust at constructiilor mari insci exista la Peticei fi poate fi urmarit din
felul cum o asociere izolatei de cuvinte este reluata in alts
parte i amplificata, devine refren sau leit-motiv mai ta'rziu,
capat'd aspect de poem, poemul se desleifoara unul dintr'altul
spre un lirism de amploare epial i cum, elemente de felul
acesta, in mai tarziu de solicits intrarea i vieata in drama,
in comedie, in eseu sau in studiu. Exists astfel o seams de
constante de ordin intelectual sau sufletesc care apar in opera
lui Pedal nu ca la alli scriitori, in legatura cu formatia subconftienta a personalitiltii lor, ci ca preocupare necontenitei
de cercetator, de alchimist al propriului sau suflet, de creator
de miraje fi de constructor pi inginer in acelafi timp, asa cum
ogiva este, principial, intreg stilul gotic. Imagina unui parc,
a unei femei, a unui clan de lung, a unui gest caracteristic,
constituiau pentru el realitati aevea panic la tortura. Poezia
lui este o autobiografie a vigil lui spirituale de fiece clips.
Cinstea insa, odata cu spiritul poeziei vremii, pi pe acela at
reality ilor noastre romanefti. Ap se face, buniloara, ca note
de cea mai exotica originalitate se scuturci cu fireasth gratie
din creftetul celor mai autentici e tei moldovenefti , sau ca
arabescuri de pretioctsa linie se topesc in conture de sboruri
himerice de pastiri, din covoarele olteneVi. Analogiile dintre
legenda sat leteasca a lui Peticei si dintre poezia lui, sunt adeseori izbitoare. Afa, de exemplu, in Solii Pacii gasim un erou
cu numele de e Cavalerul Negru a$, a ca rui psihologie amintefte pe aceea pe care Pedal insusi o imbrath in momentele
lui solemne. Gasim in 4' Fecioara in Alb # si acel e diamant
negru al familiei sale de care vorbea Peticei pritenilor sai
de odinioarii. r Solii Pacii insafi, de altfel, pe un fond de
www.dacoromanica.ro
N. DAVIDESCII
17
legendar fi romantic romcinism, cu eroi stranfi intr'o Vrance

de purpurci fi de aur, cu uci maxi, deschise visului, cu sali
de marmorci fi cu sfecnice de arama, desfd fura epopeea sufleteased a luptei dintre fericirea pama'nteasca fi ideal. Este
exact decorul in care Petica 4i vorbea sau isi stria dorurile,
nostalgiile cele mai confidentiale, in care visa sa poatei inta'lni
pe aleasa inimii sale fi in care, panic' la urmii, izbutea sa creadci
ca o pi intalnise. e La Sinaia 'n manastire , e tragicele Magda-
lene , mergeau alaturi de blonde visuri instelate . Ecouri

de veche poezie populara germana, on de vagnerianci punere
in scenic' tind astfel sa rezolve un conflict de conftiintci ibse-
nian in acest Soli, ai Pacii . Influenta poeziei noui, cu

intregul ei idealism, qi in special al celei germane de atunci,
apoi a lui Wagner, ca folositor al legendei fi ca interpret
personal al ei, constitue insuci fondul dramatic al poeziei lui
Petica, topita in toatei firea lui fi traits astfel aidoma, cu
gandul, cu sufletul fi cu tinuta. Nu este mai putin adevarat
insci ca in toate acestea mai gasim fi poezia autentica a peisajului sau natal dela Bucecti, nu departe de acei munti din
poem, gasim pe acei tarani vazuti de not fi ma'ndri de origina
for straveche, congienti de insemnatatea for pe acest pamant
stramofesc, drepti ca brazii pi ca ei de simpli, vorbind in limba
de cronicari, ospitalieri c i panel cu numele for proprii obicnuite
in sat. Un Coman din piesii corespunde numelui unei
familii din sat inrudia cu Petica, tot razefeascei, pi foarte nume-
roasci, un e Juga exists in familia sa proprie fi tot qa fi

V iorel , toti in came fi oase, pe vremea cat el a trait,
ci asteizi inca. Nu este deci deceit o foarte simply fi fireasca
concluzie dela sufletesc la rational, faptul ca semna cu un
pseudonim ca acel de qtefan, sau pur Si simplu Muacel
41
fat.
Preocuparile intelectuale ale lui Peticci, in sensul desvoltarii geindului initial in cat mai ample simfonii, se pot vedea,
cum am arcitat, din realizarea temelor favorite fi desvoltarea
for treptata. Un exemplu caracteristic in aceasta privinfci ni-1
2
www.dacoromanica.ro
18
PREFATA.
dau articolele aparute, unul in c Romania Junc Le din 7 Mai

1900 f i intitulat e Momentul National in Arta o, iar celcilalt
apcirut tot aici, in 14 Mai 1900 fi intitulat e Herzen fi Turghienev , $i care, apoi, amandoua, sunt reluate pur f i simplu
textual, ca cloud. fragmente integrante intr'un mutt mai
insemnat studiu K Arta Nationale N, aparut in e Romania Ilu-
strata , din Martie-Septemvrie 1901. Aici Petica apare ca

un nationalist in arta cat f i in conceptia generals a statului :
e In Romania, generatia dela 1848 of facut intr'o masura mai
c mare ceea ce voia sa facia' Turgheniev in Rusia. Entusiasta
c fi primitoare de culture aces generatie ne-a facut mult bine,
e dar in acelafi timp ne-a inzestrat cu o multime de instie tutu care nu aveau nicio legaturci cu vechile noastre instie tutu.. Datoria generatiei de acum este de a se intoarce la stue diul trecutului nostru fi din istoria desvolteirii poporului set
e stoats formele care sa reguleze vieata nationalci N. i' in alai
K parte: e ceeace se cere acum in arta e cunochsterea adancei fi
K deplinei a poporului, dar cunowerea liberei neimpiedicata de
e niciuna din acele forme ale judecatii sub care se obifnuia
o odinioarei a se privi poporul. Aceasta cunoftinta va fi astfel
K temeiul artei sanatoase fi indaratul romanelor, poemelor fi
e dramelor, se va simti puternicul seiu spirit ()epic dateitor
e de viata, vefnic inoitor. Af a a facia Ibsen, aca a taut
e d' Annunzio, qa a facut Walt Whitman N. qi in concluzie :
e artistul care va voi ca opera sa sa oglindeascei poporul
e roman, vet trebui sti studieze arhitectura care e simbolica
e sa, iconologia, care e credinta sa fi poezia care e vieata sa.
e El ()a trebui sa determine metafizica fi psichologia pore porului roman, f i :sa cunoascei etica fi estetica limbii
roma ne N.
Moartea la veirsta numai de 27 ani, a lui ,5'tefan Petica,

la 17 Octomvrie 1904, constitue astfel o mare pierdere nu numai
pentru scrisul romeinesc literar, dar fi pentru geindul romanese, pentru orientarea intreagei a culturii noastre, NO de
care ,5'tefan Petica se gasea pregatit sa contribue cu admira-
www.dacoromanica.ro
N. DAVIDESCU
19
bile mijloace. A murit aproape neluat in seams, fi reviste

sau ziare la existenta carora contribuise hotaritor colaborarea
lui, abia an inregistrat, ca pe un lucru divers, faptul. Pe atunci
porecla de a simbolist sau e decadent servea sic deprecieze
hotaritor pe cei de care se lipea ; era in deaf uns ca cineva sic
fi fost etichetat astfel pentru ca lumea, fara alt control, sa

it ocoleasca.
Critica de pe vremuri a abuzat de lucrul acesta fi abuzul

ei a inglobat in el fi pe iFtefan Peticci. Avem astazi impresia
ca moartea acestui poet rimeaza, undeva, departe, fi in umbra,
cu o scurta fi dureroasa sugrumare, fi printre relndurile unui
articol neintelegator in fond at lui Ilarie Chendi abia dac'd
sugereazci, alaturi de cloud* articole din e Romanul Literar
eaten linii din silueta de aristocraticci tinuta intelectuala a
poetului. Din ele se desprinde insa, pentru putinii cunoscatori ai scriselor lui, fantoma unui iluminat. Astazi cuointul
e simbolist nu mai inseamna nimic daca nu este sinonim cu
talentul. Generatia scriitorilor de dupa Pedal a izbutit sic

scuture sensul de turma ciumatci fi de cafenea literary al
acestor silabe fi sa arate di in literature, pe deasupra tuturor
erorilor colective, exista adevcirul talentelor de sine sta. tatoare
fi at conceptului etic in arta. Sub inrdurirea lor, o conga*

publics a inceput sa injghebeze fi in fund frumoaselor
scripturi un control menit sic puns stavila bunului plac at
unei critici prea indelung sprijinita pe expediente politiste.
Lucrul acesta ajunge ca sa explice de ce numele lui Peticci
iese cu atdta fatala indarjire din umbra cimitirului singuratic
din Bucecti, de la'nga chiar casa uncle fi-a dat duhul, a parintilor sai, fi de ce, dupci atdtia ani de ingrate uitare Linde sa
ici gaseasca prietenii fi admiratorii sai naturali. Lumea poate
primi in cel mai f iresc chip din lume antece cu sclipiri de

stele pe timpul noptilor friguroase de iarna, sau imagini de
fecioara cu mclini intinse in rugaciune fi cu ochii negri de
p acate :
2
www.dacoromanica.ro
20
PREFATA
Le-am urmarit ; erau frumoase

*Si gestul for de stapdnire
a Punea pe buzele-mi setoase
A voluptiiiii amagire .
Peticei inset a plata scump luxul acesta de iluminat at

artei sale fi geindul mortii lui ne defteaptei imaginea unei zile
reci de toamnel, cu ploaie meiruntci fi deasei, .i at unui car

singur, tat* spre cimitir de-a-lungul satului pustiu, in mersul
foveiitor at unei gloabe. Este probabil, ironia tragicei a unei
soarte care se reizbund astfel, impotriva inceipeigindrii de
vizionar at unui uns cu mind Domnului adversar at ei :
a
Vor inflori iar trandafiri . Incet un glas tremurator

Se inalla sfios f i trist ca adierea unui vdnt,
a,,Si-o frunte target' lumina intunecatu-ne mormant:

Het. Inca unu 'nebunit de chinul crunt f i- amel itor o.
Pentru Peticei din peicate, acecti trandafiri nu au mai

inflorit ; pentru scrisul lui, in schimb, nu s'au uscat niciodatei.
Part umul for e in toatei poezia buns dela noi. In literature

romeineascei putini poeti au avut, mai ackinc deccit Peticei fi
mai contaminant decat el, simtul fatalitatii tragice, at durerilor
misterioase, feirei pricing, aproape estetice, fi totufi de-a-dreptul
fizice prin intensitatea lor, pur cerebrald, fi at unei vaste fi

mute, petal la teatral, agonii. Peisajul ca f i spectatorul, omul
cu natura, realitatea cu iluzia, se imbinei astfel pretutindeni,
in aceastel poezie pcitrunzeitoare ca un tip& de ajutor in noapte,
intr'o fastuoasii Si permanents rugs murmuratei cu spaimei :

Vai chinul noptilor de yard,
i groaza razelor de kind,
Misterul for e o povard
11,5'i pacea for e o minciund
sau:
Paunii sub arcade visau pldngdnd in some
. .57 Towle paint ca albele fecioare
Ce mor chemdnd zadarnic at visurilor dome .
Avea de asemeni cultul imaginei statuare, cu o grandioasd

viziune esteticei cizelatei, nu numai formal, dar in insafi sursa,
www.dacoromanica.ro
N. DAVIDESCU
21
substanta ei organic(' de intelectualizata emotie ci expresia ei

norocos lapidara.
I
,$'i degetele fine, En umbra, sclipitoare

Poireau ca nigte clape de fildeg, ridicate,
Pe flaute de our En seri de evocare

A imnurilor triste din templele uitate s.
Peticci a fost astfel un revolutionar in poezia noastrii, dar

nu in sensul ruperii de eticul roma' nesc ci in sensul unei aspi-
ratii spre o cat mai inalei realizare de sine prin necontenita

desciveirfire :
R Drag(' Tutovene, am primit ceea ce mi-ai trimis fi iti

R multumesc. Va. d ins(' ca in articolul tau spui despre mine
R ca nu mai sunt decadent. Ca fi aind as fi fost vreodatei.
e 0 mica lamurire se impune. Daca este vorba de decadent
re in intelesul vulgar, in sa declar ca aca ceea nu am lost niciodata.
R Dacia ins(' se intelege prin aceasta o cugetare mai subtila, o

R psichologie mai adevarata, o form(' mai corectcl, atunci astfel
re de decadent am fost totdeauna (e Freameituk lanuarieMartie 1912).
Aceasta preocupare de arta l-a dus la minunate realizari

de personala sensibilizare fi intelectualizare a celor mai simple
motive ale poeziei contemporane lui. Balconul, noaptea fi
iubita, buneioara, pot fi de-a-dreptul, fi numai prin ele inscifi
poate, rufinoase.
Petica, totufi, a reufit chiar dupa Eminescu, sii gaseasca

accente personale ,ci emotionante in aceste motive in aparentcl
uzate fi perimate :
Peste balconul de ghirlande
Te-apleci i stai pierduta'n vis

Ca o coloanci de lumina
Intr'un amurg de paradis *.
Pedal, ins (', nu numai di nu se sperie de motivele lui

Eminescu, dar se simpa, ca poet nou, simbolist cum se spunea
pe atunci, inrudit cu Eminescu : it Poezii ca Melancolie $i
R altele, ar indrepteiti mai curand trecerea lui Eminescu printre
www.dacoromanica.ro
22
PREFATA
c randurile simboliftilor A (Arta Nationals). Poate chiar di

vedea in Eminescu un punct de legatura cu eticul nostru
national al ideilor sale de descivarfire de sine : at i'coala esteta
e modernisa propaga de o potriva cultul divin pentru technics
e mae,strita la care s'a ajuns in strainatate fi cultul pentru

e sufletul romtinesc desbracat de orice valuri infelatoare puse
at de cosmopolitii rationalifti o.
In cadrul tuturor acestor date, Pedal putea, astfel, sa

spuna pe drept cuva'nt, despre Eminescu ca c e inainte de
t toate roman, s'a na,scut fi a copilarit in rani, s'a imba'tat
e de doinele fi de legendele strabune, s'a infleicarat de un mare
it fi inalt ideal national fi l-a cdntat in versuri minunate. Dar
f aliituri cu aceasta personalitate a sa, stra'ns fi, intim units

K cu da'nsa, afa de strans f i de intim incat nu poate fi despa'rf pa, e personalitatea lui Eminescu creiat la fcoala filozofiei
e germane, partaf sinter f i convins al lui Schopenhauer, adoc rator al Nirvanei indiene, pesimistul ada'nc f i adevarat pe
e care l-a cunoscut lumea. Aceste doua personalitati afa de

e diferite prin natura fi origina lor, s' au contopit intl.' una
e singura fi poezia Eminescului a izvorit din aceasta contoe pire. De aceea nu se poate spune ca poezia sa este curat
c national& Dar nu se poate spune nici ca e cosmopolite. Ea
e este poezia izvorita din altoirea cugetarii germane pe firea
e roma neasca fi intr'insa se gasesc caracterele etnice ale celor
at doua popoare care i-au dat naftere. In aceasta poezie IAA nu
e se afla nicio urma de cosmopolitism pentru motivul foarte

e simplu ca niciodata cosmopolitismul n' a avut o existents
e in sine, ci a lost totdeauna o notiune lipsitei de sprijinul
c realita'tii ,$).
Socotim di aceasta judecatd este un act freudian e avant

la lettre prin care ',Stefan Pedal, indiferent de faptul ca ea
se aplica atilt cat se aplica fi lui Eminescu, s'a definit in primul
rand pe sine, hotaritor.
N. DAVIDESGU
www.dacoromanica.ro
TEFAN pEncA
Volume aparute.
FECIOARA IN ALB, poeme, tiparite de Stefan Petica, In 1902, la
Tipografia Lucratorilor asociati Marinescu & Serban cuprinzand ciclurile: Fecioara In alb , Cand viorile tacura. si Moartea visurilor , epuizata.
MORFOLOGIA SOCIALA, Bucuresti 1903, editura autorului, epuizata.
SOCIOLOGIA VECHE SI SOCIOLOGIA NOUA, Bucuresti 1903,
editura autorului, epuizata.
FRATII, drama In 3 acte, editura autorului, Bucuresti 1902, epuizata.
POEME, editura Bibliotecii Dimineata, cuprinzand ciclurile: Fecioara in alb *, Cand viorile tacura , Moartea visurilor , Cantecul Toamnei
Serenade Demonice , editie ingrijita si prefatata de N. Davidescu, epuizata.
CANTECUL TOAMNEI SI SERENADE DEMONICE, Bucuresti,
Noua tipografie profesionala Dimitrie C. Ionescu, 1909, ed. G.
Tabacaru, epuizata.
ReferinIe
FREAMATUL, Barlad, Ianuarie-Martie 1912, numar Inchinat memoriei lui Stefan Petica, cu colaborarea d-lor G. Tutoveanu, St.
0. Iosif, C. Demetrescu, Alexandru T. Stamatiad, A. Mandru,
I. Minulescu, D. Karnabat, N. Pora, G. Andoni (G. Bacovia N.
D.), II. Chendi, un articol reprodus din revista Versuri N. Davidescu, D. Gorgos, reprodus din Evenimentul , Iasi, I. Dongorozi si P. Seicaru, Dr. P. Zosin, P. Craescu, Eugeniu Sperantia, P. Seicaru.
STEFAN PETICA, note biografice, amintiri, scrieri, etc. de Gr. TAbacaru, editura libraries Dimitrie C. Patron Baca'', 1924.
www.dacoromanica.ro
24
OPERE
STEFAN PETICA In volumul Impresii de Ilarie Chendi, ed. Minerva , reprodus din Vointa NationalA dela 29 Octomvrie 1904.
STEFAN PETICA, In volumul Cktiva insi de Const. Graur, editura
Biblioteca Diminetii nr. 137.
STEFAN PETICA, in volumul Cativa Scriitori de d-1 Al. T. Stamatiad, editura Biblioteca SemanAtorului*, Arad 1925.
STEFAN PETICA, articol tipArit In Romanul din 25 Octomvrie
1904, fArA semnaturA, editorial.
STEFAN PETICA, articol de Valeria Dragomir Romanul* 7 Noemvrie 1904.
STEFAN PETICA, OMUL SI POETUL, Romanul Noemvrie
1904, semnat St. Micu.
INSEMNARI, Fat-Frumos din 15 Noemvrie 1904, semnat E.
ATENEUL CULTURAL, revista, Bacau, de sub directia d-lor Gr.

Tabacaru si G. Bacovia.
ISTORIA LITERARA A BARLADULUI, de G. Ursu, Bucuresti
1936, atelierele Grafice Peiu , Barlad.
www.dacoromanica.ro
NOTE ASUPRA EDITIEI DE FATA

Editia de fag este, in convingerea noastra personal& o editie de
Incercare, menita sa fie completata, cu vremea, daca interesul publicului cetitor ne va cere lucrul acesta, prin alte volume menite s
desavarseasca figura nedreptatita Inca a lui Stefan Petica. Ea este
departe de a cuprinde ceea ce s'ar putea numi opera lui Stefan Petick cu mult mai mare decat paginile ce urmeaza. Am cautat totusi
s dam, din complexul acestei opere, paginile cele mai caracteristice,
si am dat In Intregime piesele Solii Pacii si Amicii Poporului ,,
dui)/ cum am mai dat aproape In Intregime, poemele In proza, schi-
tele si amintirile, nuvelele si, atat cat ne-a fost dat a gasim sau sa
identificam, toate poeziile.
Toata aceasta lucrare a Intampinat marea dificultate a identificarii numeroaselor pseudonime cu care Petica $i -a semnat opera.
Pentru identificarea 1 o r existau doua metode: o cercetare de
aproape a stilului, si apoi aceea a informatiei. Niciuna nici alta nu ar
fi fost Ins& deplin satisfacatoare, si de aceea am cautat pe o a treia
mixta. Am plecat, evident, dela informatia precisa. D-1 Gr. Tabacaru In lucrarea sa Stefan Petica (Tecuci 1924, editura Librariei
Dimitrie C. Patron) spune ea: pseudonimele lui Petica sunt: Stefan,
Murat, Sergiu, Sentino, Trubadur, Caton, Fanta-Cella, M. Pall, Sapho
Erics, Ywann . Ilarie Chendi, Intr'un foileton aparut In Vointa
National/ din 29 Octombrie 1904, vorbeste de articolele sale pseudonime si confirms pseudonimele: Trubadur , Musat a. D-1 G.
Tutoveanu, Intr'o Nota Biografica aparuta In t Freamatul . din
Ianuarie-Martie 1912, mai confirma pe langa aceste doua de mai sus
www.dacoromanica.ro
26
si pe un al treilea: Stefan, pe care 11 mai confirms pi d-1 D. Gorgos

In * Evenimentul din Iasi, citat In acelap Freamat . Altele ne-au
fost apoi confirmate personal de d-nii D. Karr (D. Karnabat), C. Demetrescu, Al. Cazaban pi de fratele poetului, d-1 Niculae Petica, el
insupi autor al unui poem istoric intitulat * Dupa Furtuna . Aceste
amanunte ne-au servit drept punct de plecare. De aci Inainte am

Inceput prin a urmari masura In care aceste pseudonime Insoteau
aparitia numelui lui Stefan Petica, sau a initialelor sale la deosebitele
publicatii unde devenea succesiv colaborator si disparitia for din
coloanele acestor publicalii odata cu plecarea din redactie a poetului.
Aceasta prima proba a fost Indeplinita pentru toate. Necesitatea

atator pseudonime se datoreste faptului ca era, nu odata, slit s scrie
Intreg ziarul la care colabora: odata., pe cand lucra la e Dorobantul A
Intalnindu-1 pe Calea Victoriei, a scos din buzunar doi lei pi, Intinzandu-i
Inspre mine, mi-a spus:
uite, vezi, atilt mi-a dat azi evreul
pentruca i-am scris singur toga gazeta dela articolul de fond pi pana
la cea din urin6 informatie . D-1 C. Demetrescu, fost prepedinte al Sindicatului Ziariptilor din Bucurepti si fost coleg de redactie cu Pella
la Romania Juna confirms lucrul acesta spunand a avea o mare
Inlesnire la vorba ca si la scris pi ca scria 7-8 ore pe zi In redactie;
D-1 D. Karnabat spune ca avea spontaneitate la scris , iar d-1 Gorgos
afirma ca un amanunt caracteristic din vieata lui de gazetar ca odata
a saris la Antisemitul 6 patru reviste pentru suma de ... 1 leu .

Toate aceste date au fost luate din Freamatul citat si pana acum
inchinat In numar festiv din 1912 lui Stefan Petica.
0 alta pi mai hotarltoare proba a pseudonimelor a fost lama prin
araritia mai tarziu a unor bucati, semnate cu pseudonime, sub numele adevarat al poetului, fie In volum, fie numai In publicatiile timpului: aceasta ne-a folosit de altfel, pi la descoperirea de noui pseudonime. Asa s'a fntamplat de exemplu cu bucatile aparute In Romania Juna din 14 August 1900 pi intitulata Crizantema si Amintire * si aceea, tot din acelap loc, aparuta la 18 Septemvrie 1900,
intitulata Duioase Note , semnate Narcis, si aparute apoi sub semnatura lui Stefan Petica Intre sCantecele de sears ale sale. Pseudonimul Erics, de exemplu, ne-a fost confirmat si de o bucata aparuta
pi
www.dacoromanica.ro
N. DAVIDE SCU
27
Lumea Noua Literary si Stiintifica din 17 Noemvrie 1896, dedesubtul Careia se afla indicatia satului natal al poetului: Bucesti .
M. Pall, build oars semneaza o poezie aparuta cu titlul de Pribegie
In Romania Juna din 10 Iulie 1900 si pe care o publics apoi in volumul ski Fecioara In alb i, fara titlu, cu nr. XVIII; pseudonimul
Senez ne-a izbit Yntaiu din faptul ca, intalnindu-1 In revistele si ziarele
In
unde scria Petica, am mai dat de el, ca personaj, inteun fragment

dramatic al poetului, in Cantecul Singuratatii ; cautand atunci
mai amanuntit am gasit In Lumea Noua * semnatura t. P.-Senez.
Altele, ca si acestea de altfel, ne-au mai fost confirmate qi prin jocul
motivelor, al leit-motivelor, al frazelor caracteristice lui Stefan Petica,
trecute dintr'un loc intealtul, dela o bucata la alta, i gasite apoi

sub propria semnatura a poetului. In felul acesta ne-au lost confirmate
toate semnaturile folosite In aceasta culegere.
Ne-am rezervat s dam aici, In loc de a da la tabla de materii unde
ar fi Ingreunat prea mult pagina, din pricina complexitatii lor, explicatii si datele In legatura cu poeziile cuprinse In ciclurile de pans la
rubrica Varia s. Fecioara In alb * a aparut astfel: primele patru
poezii In Romania Juna , din 24 Iulie 1900, un alt grup apare tot
acolo la 7 August 1900. Bucata XV care incepe cu versul Tu esti
o roza parfumata a aparut cu titlul Hymn profan * In Literatorul
din 5 Martie 1899; bucata XVIII, care incepe cu versul toata noaptea
argintata * a aparut In Romania Juna * din 10 Iulie 1900, sub semnatura M. Pall ; bucata care poarta nr. III, din ciclul Moartea Visurilor
si Incepe cu versul 0, alba elegie care moare a aparut cu titlul Sonet
In Romania Juna * din Aprilie 1900 ; bucata care poarta numarul IX,
din Cantecul Toamnei * si incepe cu versul voi merge catre muntii
ce stau albastri 'n zare * a aparut cu titlul Poems In numarul din
Decemvrie 1901 al revistei Romania Ilustrata . Serenadele Demonice au aparut In Romanul din 20 Noemvrie 1903 ci din 18
Decemvrie 1903. Ciclurile Fecioara In alb , Gaud Viorile tacuta si
Moartea Visurilor , le-am reprodus dupa editia publicata de poet

In 1902, Serenadele Demonice dupa Romanul , iar Cantecul
Toamnei din editia tiparita postum de d-I Gr. Tabacaru In 1909 si
In sfarit, Cantece de sears , dupa Ateneul Cultural unde tot d-1
www.dacoromanica.ro
28
Tabacaru In nr. 1 din Martie 1925 $i In nr. 3, le-a publicat dupa manuscrisele lui Petia, elate la d-sa. Alte indicatii asupra acestor poezii,
nu am izbutit a mai avem.
Evident ca atat cat am Mut e departe de a fi totul gl recunoqtem
dinainte posibilitatile de perfectionare si de completare a acestei editii,
mai tarziu. DeocamdatA Insa era foarte greu, daca nu cu neputintg,
pentru noi, de a face mai mutt. Atata Insa cat am facut poate servi
drept un fnceput destul de bogat, pentru care ne simtiin datori sA
multumim, In primul rand i din tot sufletul, d-lui Al. Rosetti, al carui
entusiast indemn a Post cel mai de seams sprijin gi colaborator at
nostru pe o cale mai mult 'decat spinoasl.
N. D.
www.dacoromanica.ro
ARGUMENT
Am scris aceste poeme hiteo vreme de zbuciumare tacuta i de deznadejde tragica. Era vremea cand se sfarmau
idealurile cu pornirea furioasa cu care trebue &a se fi daramat
odinioara idolii de pe altarele for de marmora alba. Contiinta obteasca Oka; omul privea Incruntat kii trist. and
contiinta suprema se stinge, se face noapte In suflete. i
soarele sta gata sa. apuna. Raze le sale din urma Intindeau
pe cerul, data limpede, o mantle de purpura i aur. Multimea privea Infiorata, caci apropierea Intunericului este
lntotdeauna Infioratoare. Pe buzele sale vinete rugile triste
erau optite cu teams ca Intr'o biserica veche. Eu nu am
fost cleat un glas din multime.
g. P.
www.dacoromanica.ro
FECIOARA IN ALB
CAND VIORILE TACURLk. MOARTEA VISURILOR
www.dacoromanica.ro
FECIOARA IN ALB
I
La Sinaia 'n marastire

De sub arcul carun%it
Luminos de fericire
Zboara c&ntul potolit ;
Catre bolta azurie

Se Innalta aruncand
Blondul val de poezie
Peste straniul meu gAnd.
Pun facliile de ceara

Fala negrului altar,
Intr'o vie, cald'a pail
Ca 'ntr'un nimb de our clar.
i pe fruntile plecate
In pioase rugi fierbinO,
Cade trista voluptate
Din adancii ochi de sfii4i.
La Sinaia 'n manastire
Ochii triqti i chinuiti
Peste file de psaltire
Se apleaa lin4titi.
8
www.dacoromanica.ro
OPERE
34
Peste toti s'abate clipa

Albelor infiofari;
Ruga-si tremm% aripa
Bltindelor induiosari.
Stinsa-i flacara de vise

Din trecutul greu s'amar:
Crini cu florile deschise
Plang In umbra de altar.

din bolta instelata
A bisericii, !met
Cade pacea fermecata
Peste tragicul poet.
ySi
La Sinaia 'n manastire

Sub cgruntul arc oval
In de our poleire
Aparu profilul pal.
Pala: 'n rochia ei -alb.
Sta fecioara ca un crin:
Intrupare fins, dalba
Dintr'un vis de cheruvin.
De sub greaua bolta par'c'a

Tresarit in mine lin
Visul blandului Petrarca
Imb'atat de cer senin.
mea frunte idolatry
Am plecat-o pocalt
Peste recea, veche piatra
De sub arcul caruntit.
Bi-a
www.dacoromanica.ro
FECIOARA IN ALB
35
II
Ochii mari q.i melancolici
Triti de visele duioase
M'au privit data dornici

Pe sub gene matasoase.
i In calda tremurare
Din adanca for ispita
Ei pareau o ruga care
Se innalta tainuita.
Fata pars ca petala

Rozelor de primavara
Se 'nclina cu ideala
Rafaelica fecioara.
De-al sau zambet, ca i blandul

Suflet Imbatat de rola,
Inflorea extatic gandul
Fermecat de viala noua.
Iar cu zbor de aripi fine

Cobora pe raze dare
Din adancuri cristaline
Lin, albastra 'nseninare.
i dorinta chinuita,
Groaza mea de alts data
Fu o umbra ratacita
Peste-o seara parfumata.
III
Botticelli Intristatul,
Mult vestitul florentin,
Suflet dulce ca 'nstelatul
Cer de-al noptii farmec plin,
8*
www.dacoromanica.ro
36
OPERE
Urmarit de viziunea
Sfanta a lumilor de sus
Maestrit-a fin minunea
Idealului apus.
Si fecioarele lui pale,
Visatoare frumusei,
Pe noianuri de petale
Plang de dorul altor vieti.
Intristate, graioase
Se India. ca un crin ;
Ce-o fi plans In nopi duioase
Mult vestitul florentin 1
Sfanta botticelliana
E-adorata i-al meu vis
Ca o frageda liana
Intr'o rugs s'a deschis.
Plin de gratia triste ii

Feciorelnice ma 'nchin
Albei flori a tineretii
Ca vestitul florentin.
Numai ganduri vechi, ciudate,
Negre Haan care ard,

Aprind grelele pacate
Cu parfum pagan de nard.
IV
Melancolia adorarii
Cu mani Intinse, obosite,
In ceasul sfant al 1nserarii

La farm de ape linitite,
www.dacoromanica.ro
FECIOARA IN ALB
Eu o cunosc. Odinioara
In vremea negrelor vedenii
Sim Ieam ce dulce ma doboara
Cu-o tremurare calda-a
Cad obosit am fost si 'n minte
Torturatorul vis chimeric
M'a indemnat mereu 'nainte
Pierdut 4n marea de 'ntuneric.
La poarta alba-a fericirii
Acuma bat ca 'n aiurare;
Doritul ceas al mantuirii
L'astept in calda tremurare,
Mi-e fruntea area si 'nnegrita
De-asa de lungs asteptare
sSi gura mea e ofilita
Chemand suprema sarutare.
Melancolia adorarii
Cu main intinse, obosite,

0 simt ca 'n ceasul inserarii
La Varm de ape linistite.
V
0, marile pasionate,
0, tragicele Magdalene,
Femei etern Indurerate
Ca niste triste cantilene,
Au urmarit pe drumuri grele,
Ca o lumina ce s'aprinde
In noaptea neagra fara stele,
Ceace nu se poate prinde,
www.dacoromanica.ro
37
38
OPERE
Cu maini Intinse inainte,

Cu ochii negri de p'acate,
Au ratacit purtand in minte

Supremul vis de voluptate.
5i tremurand In adorarea
Intunecatelor abisuri
S'au departat In eautarea
De tainuite paradisuri.
Le-am insotit; erau frumoase
5i gestul for de st'apanire
Puneau pe buzele-mi setoase
A voplutatii amagire.
Dar ma intorc din lunga cale

De visuri roii sangerafa;
Mi-e dor de-un antec pbn de jale,
De-o adiere parfumata.
S'ascult cuvintele graite
Ca intr'un imn de fericire
Asemeni rugilor optite
Sub vechiul arc de nanastire;
Pe and de-asupra aplecata

In semn de venia ertare
Va cohort hiseninaa
Privirea albelor fecioare.
VI
Tu eti o albs rug'aciune

'Ng Itata 'n templul sfant al viqii
Asemeni rozelor plapande
Ce-n ceasul clar al diminetii
ZAmbesc de roux tremurande.
www.dacoromanica.ro
FECIOARA IN ALB
Tu eTti o blanda rug5.ciune

Asemeni binecuvantarii
Ce din 'naltimea azurie
Cob oars 'n faptul Inserarii
Pe-un val de ling armonie.
Tu eti o calda rugaciune

Ca o privire de madona
Iar vorba to Inaripata
E un parfum de anemonai
La o icoana intristata.
Tu eti o sfanta rugaciune
Maud pe frunli in umilinta.

0, de-ai putea cunoate-odata
Pierdut In dulcea pocainta
Misterul rugii Ma path!
VII
Blonde visuri Instelate,
Voluptoas6 poezie,
Le-am purtat orgolioase
Ca pe-o manta purpurie.
De-a for calda stralucire

Si de ritmul for molatec,
Se ' manta visarea trista
Din trecutu-mi singuratec.
i In tragicul orgoliu
Din vieata zbuciumata
Numai ele-au pus pe frunte-mi
Pala floare parfumata.
www.dacoromanica.ro
39
40
OPERE
Dar acum regala manta

Purpurie dinnainte
Ti-o astern in tremurarea
Ateptarii clipei sfinte.
M&na ce-a facut data
Largul gest de cucerire
Se apleaca sfiicioask
Cu adgnca umilire.
Tu sa treci surazatoare
Alba 'n rochia to clara
Raspandind In jur parfumul
Visului de primavara.
VIII
Stinghera finer* straina de placere
Ea n'are roze 'n plete, nici rasuri fericite
Si amforele 's goale de vinuri stralucite
Iar fata ei e fatal de zbucium si durere.
1
In noaptea 'ntunecata se 'nvalue 'n tacere

Cu straniu val chimeric pe doruri chinuite;
Pe note lungi i triste cu glasuri aiurite
Pornete singuratec un tragic Miserere.
Eu nu am cantul vesel din temple larg deschise

Nici fruntea'ncununata de verzi cununi de palmi
Cad viersul meu e viersul pierdut al unor psalmi
Cantat sub grea povara din lumile de vise.
Ci tree ca umbra 'n giulgiu in Doi* de ratacire

'NalVand privirea stinsa spre ceruri zbuciumate;
Sub paii mei petale de flori lndurerate
Se sting, fn invocaree. de imuuri de iubire.
www.dacoromanica.ro
FECIOARA IN ALB
IX
Era odata-un print vestit

Cu ochii tristi, cu fata blanda ;
Un viers de cantec ratacit
Doinea in vorba-i tremuranda.
Pe tristul print cu ochii mari
Un gaud adanc de pribegie
Sub negrii codri solitari
Il indemna cu viclenie.
Ah, pala-i floarea de cicoare
Ca floarea dorului ce moare 1
Un cal $i -o spada 'i -a gatit

Si s'a pierdut in departare,
Vai, blandul, tristul print vestit
Ce tristi sunt crinii pe carare I
In urma lui ingandurat
Privea un chip alb de fecioara
Dar numai colbul argintat
Se joaca 'n razele de seara.
Ce trista-i floarea de cicoare,
Ah, floarea dorului ce moue 1
Trecut-a timp si s'au lasat

Dureri pe 'ntinsa 'mparatie
De dorul celui ce-a plecat
Pe lungul drum de pribegie,
Iar ochii candizi si albastrii
Ce-au plans pe urma frumusetii
Pareau pe ceruri niste astrii
Pierind in zarea diminetii.
Si plange floarea de cicoare
Ah, floarea dorului ce mare!
www.dacoromanica.ro
41
42
OPERE
Tarziu de tot a revenit

Intr'un amurg de toamna rece.
Vai, blandul, tristul print vestit
Era o umbra care trece
Infavrata 'ntunecat
In greaua mantie de vise:
Domnea Were in palat,
Fecioara palida murise.
Uscata-i floarea de cicoare
Ah, floarea dorului ce moare I
X
i nota fu din nou sonora

i grava ca o invocare
A dragostelor triumfale
La singuratece altare.
Parea o mare 'nvapaiata

Mare*, bolta purpurie
Scaldata 'n aurul de seara:
Un cer de veche tragedie.
Plutea o 'ntinsa dezolare
Ca o 'Milk aruncata
In qoapta vanturilor triste:
PlAngea Isolda zbuciumata.
Tristan! Din ceasurile sfinte
Tortura duke mi-o revarsa;

Din lanturi grele ili apleaca
Spre mine fruntea to cea area! ,
www.dacoromanica.ro
FECIOARA IN ALB
i nota fu si mai sonora

i grava ca o renuntare
La dragostele ce-au fost planse
In cea din urma 'mbratisare.
Isolda 1 alba ca o rugs,
0, lass zilele-asfintite;
E noapte neagra 'n al meu suflet

i plang cantarile iubite! .
i grava ca o blestemare
A dragostelor sangeroase
In greul ceas de remuscare.
Tristan! 0 lass gandul sprig

Spre stinse zile sa mg. poarte;
Iubirea noastra arzatoare
Mai grea Imi pare ogre moarte I o.
i brate albe, zbuciumate
Spre cer se 'ntind In a for ura
Caci an Mut eroii tragici
Din fermecata bautura.

i grava ca o evocare
A dragostelor ce mom%
Intr'o suprema 'mbralisare.
XI
Fecioarele Ingenunchiate
Pe lespezi reci In manastiri

Au fruntile Incununate
De slava dulcilor martini.
www.dacoromanica.ro
43
44
OPERE
Fecioarele care se 'nchina

In linistea din manastiri,
Au in privirea for senina
Ceva din tristele iubiri.
Fecioarele care viseaza
In invechite manastiri
Stralucitoare 'a ca o raza

A misticelor fericiri.
Dar aunt fecioare zbuciumate

Ce plang 4n negre manastiri.
Ah, tragicele adorate
In clipa albei pocairi 1
XII
Apune soarele pe dealuri
In slava purpurei de sange
Si rasunand &lane din valuri
Doineste-un glas i parc'-ar plange ;
De simt,i o calda adiere
Trecand pe fruntea to curata
Ca si o soapta care piere
Sub bolta serii instelata,
S tii ca-i ruga mea Bening,
Ca visul noMilor de -ma,
Ce se Inalta 'n umbra lira
In ceasul jertfelor de sears.
De vezi plutind pe blonda raza

0 umbra alba visatoare
Si crezi ca-i ingerul de paza
Cu aripi lungi ocrotitoare,
Sal nu to 'nseli cad visu-mi trees
www.dacoromanica.ro
FECIOARA IN ALB
In zborul sau primavaratec,

Si-i tot aa de alb i rece,
Cand se inalfa singuratec
Spre marea bolts luminoasa,
Facand durerea mai amara
Si amintirea mai duioasa
In ceasul jertfelor de seara.
Si daca roua okra cade,

Frumoii ochi adanci de-i scalds,
Cand treci sub vechile arcade
In parfumata noapte calda,
Nu-i roua rozelor in floare
Cazuta 'n nop ile cu lung,
Nici plansul dulce de izvoare
Ci e iubirea mea nebuna,
Cad lacrimi man i tainuite
Ca roua limpede i rara
Coboara 'ncet i lin4tite
In ceasul jertfelor de seara.
XIII
Coboara seara blanda umbrind albastra cale
Si pacea lin se lass in gandurile tale;
Pe fata to tristela de-aducere aminte
A pus melancolia profilurilor sfinte
Cand singur visul tainic in preajma sta veghind
Ah, ate visuri blonde vazut-am eu murind 1
Ci arsa e-a mea frunte de apriga dorinta

Si buzele 'a setoase de dulcea sufering
A caldelor saruturi vibrand de voluptatea
Ce plange 'n noaptea sfanta vrajind singuratatea
In care flori albastre viseaza adormind 1
Ah, cate visuri blonde vazut-am eu murind.
www.dacoromanica.ro
46
46
OPERE
Eternul dor ce puse In nopIi de duioie

Pe fruntea mea cernita cununi de poezie
Spre tine ca o rag ma 'mbie i ma chiama,
Dar lacrimile triste ma turbura de teams
SA nu vad visul ginga in negura pierind.
i-acum and intrupata frumoasa inainte

Te am, ce val de ceata coboara pe-a mea minte
i 'ntuneca privirea de tremur sa nu piara
Vedenia-ti ca faia nalucilor de Beall
In dulce-amurg de vara fantastice plutind ?
Sub farmecul din juru-mi lin dreapta mi-ai intinde
*i mijlocul subtire in bra0 1-ai cuprinde.
Ah, mijlocul ce pare o ramura 'nflorita
De albe roze pale in noaptea 'nvaluita
In mantia albastra de stele stralucind 1
Dar cate visuri blonde vazut-am eu murind 1
XIV
Ca sali vrajesc singuratatea

Venii cu canturi care 'ncet
Suspina limpezi pe ghitare ...
Ah, ese luna din boschet I
*i ca s dau avant visarii,

Din flaut note argintii
Se 'nalca 'n seara parfumata
Stralucitoare i zglobii.
Iar ca sa dau serbarii miandre

Din vremi pagane, dulci fiori,
Pusei pe fruntea mea senina
Cununi de crini mirositori.
www.dacoromanica.ro
FECIOARA IN ALB
Peste balconul de ghirlande

Te-apleci i stai pierduta 'n vis.
Ca o coloana de lumina
Intr'un amurg de paradis.
Dar de-ai rasa 86-.ti cads roza
Ce 'nsangerata-ti sta In main
i-ai tremura din Inaltime
Privirea ochilor stapani,
Pe incordate struni de harpe

Ce plang un dor abia 'nflorit,
S'ar vesteji sarmana floare
C'un vaet trist si prelungit.
i 'n noaptea calda, visatoare,
Infiorat nebunul cant,
S'ar pierde 'n umbra viorie
Pe aripi sprintene de vant.
XV
Tu eti o roza parfumata

Din valea irazului cald,
Iar ochii tai ascund curata,
Lucirea marii de smarald.
In parul tau ca diamantul

De flacari negre 'ntunecat
i-a revarsat intreg Levantul
Misterul antic fli ciudat.
i cand In seri de primavara

Treci singurateca Incet,
Pari o visare alba, clara,

Elegiaca de poet.
www.dacoromanica.ro
47
48
OPERE
Eu sunt un imn duios ce plange

Pe triste note de viori,
Pe cand in zari pribeag, se stinge
Amurgul rece de fiori.
Si in gradina ce viseaza
Sub adierile de vant
E numai un parfum in raza
Si viersul lin al unui cant.
XVI
Noaptea ochilor albatri ti se 'ntuneca i cade

Linitita i mareata cu incete, dulci saccade,
In adancul for de patimi i de doruri nepatrunse
Care zac intunecate in adancurile-ascunse
Ale visului de our din iubirile-asfinIite
Cu icoane-abia zarite i cu nume cald optite.
Si din taina for ce vine arzatoare i profunda
Ca un sol primavaratec, ca un glas incet de unda,
Bruns patima rasare cu 'ntelesuri vechi, pagane,
De 'nfioara 'n voluptate ruga noRtilor batrane.
Vantul serii 1i trimite bland agalnicii fiori
Printre frunzele de cypriqi, peste tinerele flori;
Trandafirii scuturat-au sangeratele petale
Ce cazura 'nvineIite de cruzimea buzei tale
Si pierira risipite pe cararea fermecata
De luciri misterioase i de umbra parfumata.
Numai to ramai pe ganduri fara veste InOleapta
Si surazi netiutoare ca o status de dreapta,
Temp lu alb, stapanitoare catre care se 'ndreptara
In zadar cerqiri din ochii ce-al tau farmec indurara.
Caci ma turburi ca i noaptea ce imensa, nesfarita,
Ii desfalura aripa peste lumea adormita
De sculpteaza 'n umbra neagra marmoreicul tau sin
Si-a mea frunte ce se 'nelina cu un trist i palid crin.
www.dacoromanica.ro
FECIOARA IN ALB
XVII
Sung. pe dealuri doina batrang

Noaptea se 'ntinde 'n singuratate
Peste adAncuri venic stapana.
Palide vise crest pe 'nnoptate.
VAntul prin frunze palide trece
Roua se lass limpede, rara
Peste 'nvechita marmora rece.
Curg lacrimi calde in noaptea clara.
Searbede raze curg adormite,
Luna zambete blonds i drags
Culmilor albe i fericite.
Numai durerea-mi plange pribeagg.
XVIII
Toata noaptea argintatg

Pribegind pe drum m'am dus
Ma privea adanc mirata
Manggioasa stea de sus.
Manggioasa stea din zare
Tremurand incet visa ;
Din petale-albastra floare
Triste lacrimi revarsa.
Triste lacrimi curg in noapte

Din frumoii ochi cerniti.
Eu ma duc. Duioase oapte
Tree prin teii infloriti.
www.dacoromanica.ro
49
60
OPERE
XIX
0, ceasul trist al renuntarii

Pe frun-0 a pus melancolii
ySi 'n glas fiorul Inserarii
Cu dureroase nostalgii.
E oare imnul de 'ngropare

A fericirilor sfarite
Sau e durerea viitoare
Cazand pe visuri chinuite?
Ah, de-am fi mers pe drumul vietii

In main cu albe flori de crini
Pierdu0 in zarea
Cu visuri blonde 'n ochi senini I
Ne-am fi pierdut in adorarea
Eternei sfinte soimfonii
Ce-ar fi varsat-o departarea
Pe fruntea noastra de copii.
Ci to ramai figura clara
Si alba 'n rochia to pia;

0 fins marmora 'ntr'o sears
De o tristeta ideals,
La care 'n calea departata
In intuneric ma inchin
'1%10nd privirea 'ntuneeata
De trist gi dornic pelerin.
www.dacoromanica.ro
FECIOARA IN ALI3
XX
Pu'in parfum in umbra link

Surasul florilor de sears
0 rugaciune-abia optita
Un vis pierdut in noaptea clara
Ce melancolica, Bening,
In cadrul sail de primavara

Se pierde 'n negura vrajita
De albe sonuri de ghitara.
www.dacoromanica.ro
61
CAND VIORILE TACURA

I
Viorile tacura. 0, nota cea din urma

Ce plange razIelita pe strunele 'nvechite
Si 'n noapte solitara, o, cantul ce se curma,
Pe visurile stinse din suflete-ostenite.
Arcusurile albe in noaptea solitara

Statura: triste pasari cu aripile 'ntinse
Pareau c'asteapta semne i strunele vibrara.
Ah, strunele ce tremur de yield le cuprinse !
Si degetele fine, in umbra, sclipitoare
Pareau ca niste clape de fildes, ridicate
Pe flaute de our in seri de evocare
A imnurilor triste din templele uitate.
Murise insa cantul de veche voluptate
Si triste $i stinghere viorile parura
In noaptea 'ntunecata de grea singuratate
Fecioare 'mpovarate de-a viselor torture.
II
Si flautul magic vorbi; tremurata
0 nota stangace Alta peste clape
Ca vocile stinse In murmur de ape
Si 'ncet simfonia cazu intristata.
www.dacoromanica.ro
CAND VIORILE TACIJRA.
Plutea o durere ca 'n tainele sfinte

Pe sala cea veche i 'n Haan aprinse
Murea ziva alba pe stofele 'ntinse
Iar flautul magic plangea inainte.
Manunchiuri albastre de mici viorele
Lasara parfumuri subtile i dare
In preajma: 0 dulce i calda 'ntristare,
nota usoara lovea in perdele.
Ea sta glorioasa ca 'n razele sfinte

WA 1 In vraja de note ware
Iubeam pe frumoasa etern visatoare ;
Iar flautul magic plangea inainte.
i
III
Cantarea care n'a fost spusa

E mai frumoasa ca oricare;
Misterul ei e o betie
De voluptoasa 'ndurerare.
In nota sfanta care piere

In tremurarile sfioase
A unor rugi de Magdalene
Curg dare lacrimi pretioase.
Dar in cantarea fara nume

Ascunsa 'n negrele vioare,
E-o tragedie tainuita;

Plang albe vise moarte 'n floare.
Tristela for neprihanita
Atat e de chinuitoare
Ca pune 'n suflete patate
0 mistica infiorare.
www.dacoromanica.ro
63
64
OPERE
o chemare zace 'n ele

De-o zdrobitoare nostalgie ;
Tortura ei necunoscuta
Este supreina poezie.
Si cel menit sa duca dorul

Cantarii sfinte si alese
Iasi simte inima cuprinsa
De suferinti neintelese.
In flacara nemistuita
S'aprinde sufletul ;Eli arde
ySi moare dornic de misterul
Cantarii stranii depe coarde.
Ah, cand in inimi zbuciumate

Orice dorinta 'ncet se curma
Zdrobiti vioara fermecata:
Grozav e cantecul din urma.
IV
# Iubito, tu floare fatala

Cu feta suavA de crin
Saruta-mi bland fruntea mea para.
Si sterge-acea umbra de chin.
Iubito tu floarea cea rara
Pe tine am vrut sa to am ;
In vraja de-amurguri de sears
Spre tine-al meu suflet 'naltam.
Iubito, tu floare aleasa

Eu maine in zori am sa mor;
Desfaii al tau par si ti-1 lag

Fe umeri, 0, trietul fio
1
www.dacoromanica.ro
CAND VIORILE TACURA
Iubito, tu floare 'nfocata

Revarsa-mi al tau cald parfum;
In tina de sange udata
Dormi-voi eu maine pe-acum.
Iubito, tu floare de vise

Ah, eand In pamant voi dormi
Cu buzele vinete 'nchise
Ce singura 'n lume vei fi.
Iubito, tu floare fatala

Saruta-ma lung qi duios,
Saruta-mi bland fruntea mea pals
5i mangae-mi parul lucios .
Iubita l'asculta pierduta

ochii ei and grei, fierbinti;
Pe faIa-i guava.' o cuta
S'apasa de-adanci suferinti.
Nu spune o vorba ei muta

In bratele-i albe 11 strange,
Il mangae trista '1 saruta,
Saruta 'n neqtire i plange.
V
Vai, chinul noplilor de vara,

groaza razelor de luna!
Misterul for e o povara
ySi pacea for e o minciuna
ySi
Incet un Inger pal revarsa

Din fina mans 'nvinetita.
Visari ce cad pe fruntea arsa
De tame grele gi trudita,
www.dacoromanica.ro
66
56
OPERE
Iubitii dorm. De-asupra pare

Ca trece dragostea pierduta;
Un glas de clopot e-o chemare
In noaptea okra fli tacuta.
Le 'ngalbenete fala Luna
Cu dureroasa-i poezie ;
Ei dorm mai strani ca totdeauna

Si plang in somn fara sa tie.
VI
Intinde-mi iubito suava to gura

Sa 'nnec in saruturi supremul suspin
Cu farmecul straniu din dulcea-ti faptura.
Acei care pleaca saruta-aa trist 1
Cu farmecul straniu al buzelor tale

Varsat-ai in cupa iubirii venin
Si totui mi-e Bete de buzele pale.
Acei care pleaca saruta-aa trist!
Si totui mi-e Bete de dulcea otrava
Din ochi-ti ca marea 'n amurgul senin
A zilelor dare din stinsa-ne slava.
Acei care pleaca saruta-aa trist.
Ca 'n zilele moarte to lasa-ti alene

Pe pieptu-mi sa cads bland fruntea-ti de crin ;
0 lacrima-ti cade incet printre gene.
0 lacrima-ti cade. Nu plange iubita

Si blanda privete cum sta.' inainte
Iubirea pierduta sub flori adormita.
Acei care pleaca saruta-aca trist 1
www.dacoromanica.ro
CAND VIORILE TACURA
Iubirea cea moarta, o sentimentala

Roman-VI uitata i fara cuvinte
Se pierde in noapte: poveste banala.
VII
In calda voluptate din serile-argentine

Fecioarele trecura cu mijlocuri de trestii
Plecate 'n tremurare iar famecul povestii
Canta in note dare pe culmile senine.
Radeau privind 'nainte albastra departare

Cum tremura In raza de purpura 'nfocata
Cazuta 'ncet din bolta inalta i sculptata
In cerul singuratec dormind pe larga zare.
i vorba for ritmata pe forma faurita

De rugile din temple urca in vantul serii
Cum urea linitita in calda noapte-a verii
Spre stelele de our dorinta fericita.
Ca stoluri ratacite pe frunze se lasara
Suspine prelungite in blonde note stinse ;
In umbra 'nfiorate cu aripile 'ntinse
Plangeau romance triste pe coarde de ghitara.
VIII
Femei cu flori de sange In paru 'ntunecat,
Femei cu flori aprinse trecura pe 'noptate
i pqii for de umbra pe cai ne mai umblate
Sunara triti ca viersuri din cantecul uitat.
www.dacoromanica.ro
57
OPERE
58
Mantile fluturate In pacea tristei seri,

Mantile fluturate ca visuri uprele,
Lasara vechi parfumuri pe visurile -mele
Trezind din nou suspinul trecutelor dureri.
Seri triste coborira pe visu-mi vechi i slant,
Seri triste ca un flaut ce plange 'n departare:
Pareau o liturghie la vetede altare
optital 'n dulce tremur la umbra de mormant.
Acorduri ratacite din imnul parasit

Acorduri ratacite ca suflete-os'andite
Cazura greu ca stoluri de pasari pribegite
Iar sufletu-mi se planse pe-amurgul ostenit.
ySi ea veni cu brate lasate trist in jos,

Si ea veni: din neguri o umbra evocata,
Un cantee de Vari calde pe-o inima 'ntristata,
Pe valuri de 'ntuneric un bland copil sfios.
IX
Ah, palidele umbre pe albele perdele:
Icoane de madone uitate 'n manastiri,
Parfumuri adormite In file de psaltiri,
Ce trist le port In suflet In nopti adanei qi grele 1
Acorduri murmurate de negre pianine
Atinse 'ncet gi duke de mani ce-au tresarit
Sub visul care, palid, o clips -a rasarit,
Sunt lacrimi netiute In tainice suspine.
ySi
mans diafana ce luneca pe clape
Trezind din somn de veacuri dulci visuri din mormant
E tot minunea veche mai sus de once cant,

Iar ochii par o mare de-adbei i triste ape.
www.dacoromanica.ro
CAND VIORILE TACURA.
Si lampa ce vegheaza 1 Albastra ei lumina

Cazand pe frunji plecate sub caldul via tacut
Vestete vechea pace senina din trecut
Ca ruga ce se 'nnalta in seri de lima plina.
Afars e 'ntuneric. Incet marunta burg.

Din cerul greu ca plumbul se cerne amortiu
Iar noaptea e ca moartea pe sufletul pustiu
Si eu ma duc 'nainte pierdut in ceata Burg.
X
Cum, palida, cantase eternei cantilene

De dragoste apusa, senina nota grava
A mortii inchinate In purpura qi slava,
Maini triste revarsara parfumuri tyriene
Vrajind in Intuneric ciudata voluptate
Ce umple seara calda de imnuri blestemate.
Zadarnice fanfare cu note triumfale
Sunau betia luptei din turnuri majestuoase
Largind viteze gesturi spre flamuri luminoase;
Un imn pata albastrul i pacea de pe vale:
Plangeau ala de duke viorile-ostenite
Pe coarde tremurate durerile ranite.
Saruturi exilate In Wile de vise

Si nopti provocatoare ca mantii desfacute
Pe sanuri de printese abia Intrevazute,
0 glorii daruite de florile deschise 1
Vom merge 'n pribegie pe-aducerile-aminte
5i buzele curate vor fi de-orice cuvinte.
#
Ca blonzii crini de noapte, In magica lumina

Rotunde brate albe Intinde -vom spre stele
Din viqa 'nnegurat4 de vise-ad'anci i grele,
www.dacoromanica.ro
59
60
OPERE
Romania Vara gesturi cantata. 'n umbra ling.

Pe note in surdina, pe coarde ostenite
Muri-vor tremurate durerile 'quite .
XI
Un vis de-amurg de vara In cadrul lui de our

Palpita: Fantezie aqs de arzatoare
Ca pune pe-a mea frunte cununa cea de laur
Pe cand In suflet tragic speranta trista moare.
i bratele-obosite de rugile- asfin %ite
In umbra care cade topita In azur

Din nou In invocare se 'nnalta 'nvineiite
Iar ochii triti i umezi se uita imprejur.
Ci norul fin se terge in pete care curg
Pe 'ntinsa frumuseta a zilei care moare
Iar umbra de fecioara se pierde in amurg
i nici un ton de flaut nu plange 'n departare.
Nimic. Doar un parfum subtil de hiacint
Ii lasa aripi albe pe pala suferinla
i'n seara intrinstata un crin plapand de-argint
Profilul 0-1 arata. 0, dulcea mea dorinia 1
XII
Parfum din flori palite i uitate,
Poema tainuita 'ntr'o petals,
Te stingi in dureroasa-ii voluptate
In seara singurateca i. pea,
Parfum din flori palite i uitate.
Visare-a unei roze ganditoare
Te stingi un ante lenq care piers
www.dacoromanica.ro
CAND VIORILE TACURA
Ci 'nvie din upara-ti tremurare

In sufletu-mi o stranie durere,
Visare-a unei roze ganditoare.
De vechile parfumuri ratacite

In mine se topira desmierdari
i doruri vechi ramase adormite
Din seri de voluptoase 'ndurerari,
De vechile parfumuri ratacite.
Viori care-au tacut pe ne-a0eptate

Ii plang cantarea for neispravita.
Grabiti-val Din florile uitate
Curand s'a stinge vraja tainuita.
Viori care-ati tacut pe ne-ateptate.
XIII
Parfumul ei se 'nnalta 'ncet tremurator in seara clara,
Parfum de blonds visatoare intr'un amurg de primavara
Ce-adoarme lin i intristat, pe-un cer de purpura qi aur.
In taina pacii vesperale ce-a rasfirat al ei tezaur
De-azur i raze pe 'nnaltime, parfumul cald i-ametitor
Se raspandete 'n note dare: 0 simfonie 'n e re * minor
Pe care-un zeu poet, i trist, a faurit-o 'n deOeptarea
Dintr'o visare departata i nepatrunsa ca i marea.
Sub vraja cantului de-argint s'aprind pe culmile albastre
Surazatoare i senine, bland scanteerile de astre,
Faclii ce and din venicie In sfantul templu Inchinat
Cu' n gest de veche adorare, stralucitorului pacat:
De pe altarul Orbit pe care moare amintirea

Frumoasei blonde visatoare i-apune palida iubirea,
Zaimf de vis fluturator, un Wand uor se 'mladiaza
Spre tremurarile de stele ce jertfa patimei veghiaza.
Ca doua brate ostenite i indreptate &Are cer,
In evocarea luminoasa a durerosului mister
www.dacoromanica.ro
61
62
OPERE
Parfumul ei se 'nnalta trist. 0, sarutarea departata

Ce retnvie voluptuoasa cu ging4ia de -alts data.
i ochii mari, glauci i-adanci, ca undele 'nfioratoare
i 'mbratierile nebune in fuga for istovitoare
i dulcii crini ce suradeau peste petalele for albe
Visand in somn visari pagane cu nimfe goale i rozalbe 1
Parfumul for torturator se 'nnalta alb in seara clara
Parfum de blonda 'namorata lntr'un amurg de primavara.
XIV
Am palida tristeta a apelor ce plang

Pe jghiabul clay iii rece al albelor fantani
Sculptate'n intuneric de mqterele main.
Am palida tristeta a apelor ce plang.
Pe fata blondei unde incet i trist s'abate
Ca umbra unor aripi o doing din batani
Ce cade ca un freamat al codrilor pagani
In care mor legende i vise departate.
Pe marmora cea rece se lasa un amurg
De toamna 'ntarziata ca negura pe vale
i sufletul se plange pribeag pe vechea tale
Iar lacrami, calde lacrami ca roua'n seal% curg.
Adancul intuneric se'ntinde ca'ntr'un vis
Si nici o licarire in zare nu se-arata
Vestind speranta pia ce turbura i'mbata.
Fantana e o noapte, tacerea un abis.
XV
Amurgul are astazi luciri ca de matasa

Pe care lunecara maini albe de printese
i 'n faldurile care pe-albastre culmi se lass
Scantee pietre scumpe din stofe vechi si-alese.
www.dacoromanica.ro
CAND VIORILE TACURA
Ci mandra de durerea-i in purpura de seara

Cetatea arde fade pe turlele 'negrite
Pe care vechi coroane de slava seculars
Topeau de our raze in zile fericite.
Pe surele frontoane a vechilor palate
Un vis de razvratire a pus o 'nfiorare
Iar florile 'n grading stand pale si uitate
Se plang in invocarea lucirilor de soare.
Cantari voevodale sunara 'n amurgire
Cu glas de alts data umpland singuratatea
Si 'n notele for grave de-adanca tanguire
Colinele-ascultara cum moare 'ncet cetatea.
Si turlele parura ca brate disperate

Intinse 'n framantare spre cerul azuriu;
Stravechea frumusete murea pe inserate
Si sufletul cetb."tii se planse 'ntr'un tarziu.
Ah, cantul razvratirii In seara somptuoasa
i turlele 'naltate spre cerul cel Benin
Cand pacea cade ling din falduri de matasa
Si limpede ca roua pe albe flori de crin 1
XVI
Mandolinele 'ntristate 1
Sa-ti invoc iubito oare

Notele istovitoare
Ce cantara fermecate
Mandolinele 'ntristate?
Rosii flori Insangerate 1
Sa ma plang iubito oare

Ca 'n a visului splendoare
Pun apusuri departate
Rosii flori Insangerate?
www.dacoromanica.ro
63
64
OPERE
Vinul dulcilor p6cate 1
Sa-ti mai torn iubito oare

Cu reci main tremuratoare
In pahare cizelate
Vinul dulcilor p6cate?
Nopi de iarna 'nstrainate

Vin iubito prin ninsoare
In chilia unde moare
Dorul trist care strabate
NopIi de iarna 'nstrainate 1
XVII
Apleaca-te spre nantecele mele:
Sunt gingae i triste i duioase
i singure ca palidele stele
In nopile de iarna friguroase.

i lasa-a ta privire de m'atasa
Sa cad% ca o seal% 'mbals'amat'a
Pe riiga care tremura sfioasti

Din lacrimile pl'anse alt'a data.
Parfumul din gradina fermecata
A visurilor mele-ucigatoare
Se 'nnalta ca in taina i le 'mbata
De vraja ta in veci torturatoare.
Sunt arse de vapaile apuse

zac aa de pale i 'ntristate
Pe nand o umbra 'n preajma for le puse
Podoaba crizantemelor uscate.
www.dacoromanica.ro
CAND VIORILE TACURA
65
Ci nu le mai atinge-a for mistere

Cu mainile de sange 'mpurpurate
Caci flacari izbucni-vor cu putere
Din noaptea ratacitelor pacate.
XVIII
Tortura arzatoare a noptiilor senine
Un psalm Incet se lass pe sufletul sfios
In note tremurate pe ritmul de suspine;
E noaptea 'ntarziata qi psalmul dureros.
O alb crizantema se stinge 'ndurerata
In vasul de Tanagra ; caliciul Inchis
Pastreaza-'n fund parfumul iubit de alta data
ySi bland ca o cantare optita intr'un vis.
*i eu inchid psaltirea pe dragoste 'ngropatg,
Pe visul clar de roze, pe dulcele parfum;

Zadarnic invocare-ai trist ochii maxi de fata
Pe murmuru 'n surdina a notelor de-acum.
O psalmul pasiunii din palidele file,
Parfumul care plange pe vasul fin sculptat
i floarea care moare de dorul altor zile
Ci eu Inchid psaltirea pe visu 'ndurerat.
XIX
Pe harfa invechita o ultima cantare

Incerc la miez de noapte, cu mana tremurata
i strunele cuprinse de-adanca 'nfiorare
Zadarnic vor sa 'nvie iubirea 'mormantata
Tarziu batura 'n use nebunele fecioare,
Ah, candelele stinse, speran$a care moare l
5
www.dacoromanica.ro
OPERE
66
Ci 'n murmurul de note plang dorurile-ascunse

5i-i chinue o rota potiru 'nsangerat ;
Din tainice adancuri de ganduri nepatrunse
Un venic de profundis se 'nnalta 'ntunecat.
Tarziu, t'arziu venira nebunele fecioare,
Ah, uile Inchise cu grelele z'avoare 1
Si
n'a fost tanguire vreodata mai amara
S tremure pe harfa i vorbe 'nfrEicarate

NicicAnd in pacea noptii astfel nu rasunara
De tragice 'n grozava durerii vuluptate.
Tarziu se tanguira nebunele fecioare,
Ah, sunetele dare din vesela serbare I
E psalmul pocaintei ce picura pe strune

Ca plansul cel din urma al palei Magdalene
Si 'n notele 'ntristate din antul ce apune
Simt lacrimile-amare cum tremura in gene.
Tarziu varsara" lacrimi nebunele fecioare,
Ah, mirul care cade pe albele picioare.
XX
Florile roii murirai
Flori de gherghine in vant ;
Vise In stoluri rasfira
Pale tristeti pe mormant.
Umbra Om alinare,
Umbra pe fruntea trudita,
Ce 'nchide grozava visare
In racla pe veci tainuita.

Tacerea cazu 'n tremurare,
Tacerea pe doruri pierdute,
and noaptea sulfa din fanfare

Chemarea durerii trecute.
www.dacoromanica.ro
CAND VIORILE TACURA
6?
Albe fecioare i pale

Albe fecioare 'ngropate
Sub grelele stand ideale
Din vise adgnc zbuciumate,
Fair6 in giulgiuri inchise
Pgira in ceata-argintie.
InchideIi morm&ntul 1 aunt vise
ce-omoara In noaptea tArzie.
6*
www.dacoromanica.ro
MOARTEA VISURILOR
I
E ceasul negru 'n care se face crucea grea

Pe umeri slabi i vin4i de Crist indurerat
Urcand cu pai de spectru calvarul sangerat
Pe cand pe cerul mmiii Meet s'aprinde-o stea.
Din cerul greu de vise Meet se stinge-o stea.
Ah, zilele grozave de suflet zbuciumat,
Aripi de pasari negre ce 'n sumbra bolts bat,
Ca veacuri lungi trecura pe trista fruntea mea.
Din fund de suflet veted se urea un suspin.

Ce plans strain s'abate pe sloiuri reci de ghiafa,
Ce Crist zdrobit privete din nou pocalul plin?
Spre care zeu 'nalta-voi in umbra alba-mi faVa,
La ce altar de raze genunchii sa-mi inchin
In noaptea fail stele i fara dimineata?
II
Furtuna viforoasa in noaptea fail stele,
Trecu ca o fantoma cu aripi man de fer
Pe turnul singuratec veghind sub negrul cer
Si smulse crucea veche in noaptea Vara stele.
www.dacoromanica.ro
MOARTEA VISURILOR
In clopotul din turla batai sinistre, grele

Ca lacrimile-amare din rugile ce pier
Sub boliile 'nvechite zadarnic mile cer.
Ah, gandurile triste, ah, visurile mele!
Ca facie 'ngalbenite pe-un alb sicriu uitat
In cripte neumblate, pe sfesnice de-arama,
Ard singure in noapte sub astre 'ntunecat.
0, de-asi putea pe brate duioase, tample reci

Sa reazim sub caldura din dulcii ochi de mama
Si 'ncet s'adorm In pacea din somnul cel de veci I
III
0, alba elegie care moare
Pe marmora In ritmuri evocata
De blondele fecioare de-alta data
Se plange 'n raze roze dela scare.
Revine clar In note curgatoare
Vestalul vis cu fruntea 'ncoronata:
0 mans ce se 'ntinde tremurata
In clipa voluptalii arzatoare.
Trec lebede visand pe albe unde

Si dorul infloreste-acolo, unde
Un cantec ca un freamat de suspine,
Din zarile ascunse 'n umbre line
Vibreaza In amurgul clan si-albastru
Si 'n sufletul ce arde ca un, astru.
www.dacoromanica.ro
69
70
OPERE
IV
0, moartea glorioasa de antic luptator

Cazut In manta roga a sangelui cel cald
Sub vechiul cer elenic de our gi smarald ;
0 purpura in flacari pe-un soclu lucitor 1
Intins pe scutul sacru cu brat cutegtor,

Sub haina ftncretita in magicul sau fald,
Viteazul e-un zeu tanar cu-obrazul alb gi cald
Iar gestul, gestul falnic se 'nnalta orbitor.
Eterna mare blonds cu tragicul ei cant

Vestegte 'n glas de valuri misterele de-apoi
i harfele lui Eol se tangue In vant.
De sus, maret, Apollon gi mandru gi Benin
Trimite raze dare spre grupul de eroi.

Ah, visul meu de-apururi, povara mea de chin!
V
Eu voi muri In una din zilele aceste

Purtand pe umeri crucea calvarului amar ;
Pe lespezi reci cadea-voi cum cade 'n visul rar
Din minti pierdute 'n noapte, o vegteda poveste.
Parfumuri vechi, uitate incet sa cads peste
Trudita fats rece gi 'n murmurul for clar
Sa simt Ca se Inalca ca'n anticul altar,
Pe straniu glas de imnuri, etern dorita veste.

Nici rugi ad "anti gi calde, nici planset zbuciumat
Din ochi duiogi In lacrimi gi nici In josul portii
Lumini gi fade rogii sub cerul Instelat.
www.dacoromanica.ro
MOARTEA VISURILOR
Ci fata mea 'ndreapta-voi spre falnicul abis

De-albastru i de taine In care astrul mortii
Lucete singuratec: o culme-a unui vis I
VI
Noi stam cantand in noapte in turnul fermecat

Ce-i 'nalta fruntea sura din negrele ruine
Iar viersurile noastre, ciudate i straine,
De i voiau sal racial plangeau un vechi pacat.
Stam singuri i cum cerul greoi i 'ntunecat

Parea o carte veche cu taine sibiline
Noi glasul ridicaram In cantece senine
Chemand uitarea sfanta in tragicul palat.
Batand din aripi grele trecu grozava noapte

Plutind demoniacal In valuri lungi de oapte
Iar jos, cazand in umbra, stau roze la picioare.
Paunii sub arcade, visand plangeau In somn
Si rozele palira ca albele fecioare
Ce mor chemand zadarnic al visurilor domn.
VII
Paunii verzi plecara in noaptea solitara

Cu strigate de jale ca nota care trece
Plangand sub ceruri triste; iar sus in turnul rece
Trei lacrimi umezira pe coarde de- chitara.
Si palidele trupuri de roze s'adunara
Pe marginea 'n mina incet sal se apiece
Murind ca nite albe columbe 'n noaptea rece.
0, visele, poema de vise 'n noaptea clara 1
www.dacoromanica.ro
71
72
OPERE
noaptea cea muiat6 in aurul de lung

Parea apoteoza fantastica qi vaga
alzand pe frunIi de ceara" In taina for nebuna.
ySi
Poeme dulci de vise, poeme de petale

Ce mor In tremurarea din mintea-ne pribeaga.
Departe trec paunii cu strigate de jale.
VIII
ySi rozele murirg pe marmora stelata
Plecand petale roii cu blanda tremurare:
Parfumuri dulci i scumpe lasate In uitare,
Suspin ce trece singur prin noaptea intristat6.
Ci eu vedeam In minte fecioara departata

Ce plange i m'a0eapt6 privind albastra zare ;
0 floare sangeroasa cu foile amare
Pe rochia sa alba luce0e ca o pats.
Suspinul melancolic al vantului de sears
I-atinge alba frunte i ea se Infioara
De flacara de visuri, de lungs suferinta.
In pacea serii blonde trist bra %ele 10 frange
ySi lacrimi stau In ochii aprin0 de grea dorintg
Iar noaptea se coboar'd i visul clar se stange.
IX
Se stinse alba lamps calzand pe piatra tare

Cu geamat lung i jalnic de suflet chinuit
i umbra fu ca plumbul in turnul urgisit
Iar corbii s'adunara strigand in departare.
www.dacoromanica.ro
MOARTEA VISURILOR
73
Ha, corbii s'adunara strigand in departare

Cad prada for gatiram din trupul prihanit
Ce sta intins gi rece in turnul parasit:
i mortul era visul suprem de ateptare.
noi, omoritorii, stam palizi i tacuti
Privind cu ochii turburi in noapte aiuriti.
Ah, noptile din suflet ce triste qi amare-s I
Si
Sim liram plini de groaza o mana nevazuta

Stand gata ca sa aerie in noaptea grea i muta
Cu slove arzatoare sinistrul: Teckel, Phares.
X
Vor inflori iar trandafiri 1 . Incet, un glas tremurator

Se innalta sfios qi trist ca adierea unui want
5i -o frunte larga lumina intunecatu-ne mormant;
He, Inca unul 'nebunit de chinul crunt i-ametitor I
Noi II priveam. Era frumos i-avea ceva stapanitor

In ochii dulci inflacarati de melancolicul avant
ySi glasul lui suna ciudat ca melodia unui cant.
Vor inflori iar trandafiri! . Ce-adanc parfum imbatator !
ySi ne surprinseram optind sub neagra manta de 'ntuneric
Vor inflori iar trandafiri 1 $i dorul nostru vag, chimeric
Parea din lumea unde duc ascunse tainicele
Va tremura din nou parfum In coapta dulce-a blandei firi

Va flutura iar visul alb ca floarea misticelor vai
Si noaptea trista va pieri. Vor inflori iar trandafiri 1 .
www.dacoromanica.ro
CANTECUL TOAMNEI
I
Melancolia adorata
A toamnei pare al tau cant;

Plangi oare gralia 'ntristata
De recea batere de vant?
0, lass toamna care piere
Ca graiul dulcilor poveti,
S'ascult vrajita adiere

Din vechii tei moldoveneti.
In ochii tai e voluptatea

Adanca-asemeni unei man;
Ti-e mila de singuratatea
Ce cade 'ntinsa peste zari?
0, nu, dar duke ma 'nfioara
Un via crezut de mult apus,
El plange trist ca o vioara
Splendoarea vremii ce s'a dus.
Pe buza to o raza pals

Iti pune-un zambet aunt ;
E oare raza ideals
Vestind al toamnei asfinlit?
0, nu, dar cruda, amintirea
Mai grea se face de acum,
Voi sa ma 'mbat de fericirea
Torturatorului parfum.
www.dacoromanica.ro
CANTECUL TOAMNEI
Pe fruntea to o 'ncretitura
De suferinta s'a brazdat;
Eti trist ca falnica natura
Comoara blonds i-a 'ngropat?
0, nu, dar dorul de plecare

In al meu suflet s'a aprins.
Amici, uitati-va in zare
Ce trist ma chiama visul stins !
II
Batui la portile strain;

In lovitura mea plangea
Splendori de doruri in ruine,
Cantarea slavei ce-apunea
Si-un suflet trist ce obosise
Pe cal zadarnice de vise.
Batui la portile straine
Si 'nchise portile-au ramas.
Rugai icoane 'nduratoare;
In ruga mea se ridica

Singuratatea unui soare
In clipa de-a se 'ntuneca
Si vechi revolte 'nnabuite
In nopti de zbucium tainuite.
Rugai icoane 'nduratoare
Si reci icoanele-au ramas.
Ma 'ntorc din drumurile mele,

Strain mereu ratacitor,
Arzand sub tremurul de stele
De focu 'n veci mistuitor.
Gradina alba-a amintirii
Soptete psalmul mantuirii.
Ma 'ntorc din drumurile mele ;
Un singur vis mi-a mai ramas.
www.dacoromanica.ro
76
76
OPERE
III
Mai %ii oare minte frumoasa pribeaga.,
Ace le nopti dare In our scaldate
and calda privirea de visuri stelate

Cadea tremuranda i-atata de vaga ?
Doinind ca din flaut trecea cristalina

O dalba poems din vremile stinse
Varsata pe valuri albastre gi 'ntinse
Din note cantate in imn de lumina.
Cadea clar argintul pe teii in floare,

Un suflet ce vine din lumi asfintite,
Un stol alb de visuri pe frunze-adormite,
Sub luna pribeaga i 'n veci visatoare.
0, nu tremurase In inimi vreodata

Un tremur mai dulce ca 'n inima noastra
Si nici se 'nnkltase spre bolta albastra
O rugs mai sfanta In noaptea 'ntristata.
E toamna. Plang teii pe trista carare;

Si for li-e dor poate de noptile-albastre,
Pe gloria alba a dragostei noastre
Suspina-o romanta pe note amare.
IV
0, lacul In apus de soare

E trist ca ochii maxi i grei
Ce-au plans In nopti turburatoare
Sub mangaeri de flori de tei.
www.dacoromanica.ro
IV
{'"t Y=
.
,.;
of lead
C 67'4
at4:141
tija-J's
Ce
..
et)
ef).'
ruela,ticekai.e.
Pp5
7(i,4
/674- gte A;:-
4.-.-
.,,
,,
11. C1114- !J- 17:1;U
.,
,..-
-vy-6,17t,
C.17,
t4ftpai,a;
1C4A
.:.
Q6
feFia:-
PA.
(AAk
a-04e
vtiy
(1-17th' afte-
,ejwiltvith- a-t(1 i .
witai)-e_
4- 4 , 1 1 04 4 : ( 2
,tatiAms4
-4 4 : cg --g/Z- omoit-u
414-64-"Ae
Gc.v,Ark-
/ix- a...41/-4.4.1-4
.
2;14W_ L 4T
cht- aa--k (u4,_
0,
21/44'
thk-ecta.
(Acku2
4w;
Itatel",0.6i,(tia
;;
Fotografie dupa un manuscris al poetului.
www.dacoromanica.ro
.- .
Vire
/itctez (Lopil
/cire20,42 ce.0
A4,116wiaz .0.:e
0i-Act i1444.4.4011tia- 044-Lei- rfrida4y,
4, Cam/-
-42
414.1'w,',4;
ea het. fidiqZ
4:1F4-a
C112.
rAirg4.4EAce4a- p_e4a12- A.z.2

vretc.,-474:66.14`
aa.a.4,--cara,
-,,,,,t
c.47t.W
Caue-
cl41
1144-
4114
4.,44 PG a4.44;'qa:
714-449,Mce ("cite
b-i+Lts;
dtc_
i,.- dadei'a4yeet4--
ct.a 42_ Pi4e4(7.1ti
.,..:7
au_ Ze,tuienttie.
i&t.u.,4. or
14( eehttitte. 04/4htecg_ 'co
'4 iieet,ut ,e42.x/

facr c'e .49PAtte,
0 tay- war 61-14Ve 14" e4 Xeg
4, (4,4
-4,4,
r-&,/
41
4',x_
4.7Q .,,,,,.
' <- -.54, ,4;#0,C4 ,'
,4) (
,,,A f
p.47.a. ezzed-ck
t4to,f,
z !)..41
o '20-v(--42.4k/tt
Fotografie dupa un manuscris al poetului.
www.dacoromanica.ro
et44-0-414-4,-
CANTECUL TOAMNEI
Priviri adanci ca o chemare

Si voluptoase ca un vis
Cu-o negraita 'nfiorare
Pateaza limpedele-abis.
0 amintire 'ndurerata
De graIii albe ce-au murit
Adoarme 'n unda tremurata
Ca ruga pals 'n asfintit.
Tacerea urea linitita
Ca intr'un templu parasit;

0, dulcea taina adormita
In lacul trist, In asfintit 1
V
Sa nu 'ncepi corn fermecator

Cad viersul tau ma Infioara
Cand cade greu si arzator
Precum cadea odinioara.
In canpili trist i departat

Parfumul toamnei care moare
A pus tot chinu 'nfIacarat
Din slava dragostei In floare.
Si 'n trista sears cenuie

Plang pale flori Infiorate
Ce 'n dureroasa agonie
Par nite sfinte torturate.
Melancolia amintirii
Are-adancimi misterioase
Ca ochii verzi ce mint iubirii

Sub gene lungi i matasoase.
www.dacoromanica.ro
77
78
OPE RE
VI
In noaptea clara ce vibreaza

De iritari ambroziace
Pe ga.nduri faunul veghiaza
Peste-a frunz4urilor pace.
Pe solul rece, Ii Imbeta
Torturi din vechi i stinse slavi
*i chiama vara departata
ySi vraj a sfintelor dumbravi.
In umbra tainei linitite

Suspina -o doing 'n departare ;
0, glasul doinei ratacite,

0, nota trista 'n Inserare
De straveziul val de visuri

Ce-i plang durerea for In oapte
Cu dor de stinse paradisuri
Suspina parcu 'n alba noapte.
ySi tragic faunul se plange
Cu brate 'ntinse rugatoare
Spre slava albs ce se stinge

In noaptea toamnei care moare.
VII
In parcul torturei se sting crizanteme

Se sting ca uitate i triste poeme
ySi rozele moarte In brazde-ofilite
Au pus In parfumuri supreme tortura.

Eu vad ochii limpezi ai dulcei iubite
i 'n albe petale suava-i laptura.
www.dacoromanica.ro
CANTECUL TOAMNEI
Un sunet de clopot din turla se frange,

Iar toamna 'ntristata cu clopotul plange
Si 'n crangi Gana vantul un imn de 'ngropare
Pe cand ca 'ntr'un giulgiu se 'nvalue dealul.
Aud oapta dulce din teii in floare
Si glasu-i in care rasuna cristalul.
E rece amurgul ce cade alene
Vrajit de acorduri de vechi cantilene
Si 'n ceaca se plange un viers trist pe coarde
Pe coarde 'nvechite de negre ghitare.
Ah, viersul acesta in sufletu-mi arde
Si 'n notele pale e-o 'ntreaga serbare I
VIII
Aci grozavul intuneric
Omoara visul arzator
Si-un chip de Crist rasare venic
Cu glas de mare-adormitor.
0 umbra de indurerare
Pe frunti cununa e de spini;
Un geniu pal spre inserare
Se 'nnalta dornic de lumini.
Aici in noapte se intinde
Pustiu de reci singuratati;
Doar numai geniul aprinde
Tortura tristei volupt4i.
Si in amurg indurereaza
Cuvantul geniului pal
Iar toti cu ochi deschii viseaza
Necunoscutul ideal.
www.dacoromanica.ro
79
80
OPERE
Aci visari martirizate

Ateapta-al for mantuitor ;
Putine insa 'nfiorate
Urmeaza gestu 'nnaltator.
Dar cei ce-asculta pe 'nserate
Pe solitarul visator
Se 'nnalta in singuratate
Se 'nnalta tragici, plang i mor.
IX
Voi merge catre muntii ce stau albatri 'n zare

Voi merge catre muntii in veci mangaetori
Sa-mi plec pe Bianca rece trist tample arzatoare
'1Taltand din buze pale pioasa mea cantare
Ca fumul unei jertfe 'n ajun de sarbatori.
Intrand in vechiul templu cu-altare parasite,
Intrand in vechiul templu de stinsa fericire
Mauna paii singuri pe lespezi innegrite.
0, psalmul care plange din rugile-asfintite
0,' candela aprinsa pe trista amintire 1
Visand in pacea noptii la viata departata

Visand in pacea noptii sub boltile albastre
Din clara innaltime de-argint investmantata
Pe fruntea-mi chinuita cadea-va parfumata
0 dulce alinare durerilor sihastre.
Cu ochii supti de visuri sub pulberea de stele
Cu ochii supti de visuri cata-voi peste deal
Cum iese luna piina din negrele valcele,
Pe and eu trist i singur cu visurile mele
Cladesc altar de rugs spre noul ideal.
www.dacoromanica.ro
CANTECUL TOAMNEI
Marq, precum e-un rege In zile glorioase

Orasul se 'ncununa cu purpura si aur
Pe turle ruginite, pe crestete de case
$i albe capiteluri brodate 'n flori de laur.
Si mandru de podoaba de raze sclipitoare

A sculelor regale, norocul 11 Imbata
$i gloria-I tampeste. El rade catre soare:
Un ras de poftitoare femeie 'ndestulata.
Nici Tyrul si Sidonul In vechea for marire
Cand tarile de basme facusera din ele
Altare frumuseidi bogate 'n stralucire
Nu-si pusera 'n cununa podoabe-atat de grele.
De-ar sta pe totdeauna In pacea sa tampita

Razand In fericirea beliilor trecute
Ar fi ca o poems de nimeni siluita
Gael marmora e alba si pietrele sunt mute.
Dar furnica mu4imea In colbul de pe uliti
5i ochii ei ce poarta mocirle de palate
Arunca rautate asemeni unor sul4i
Ce 'ntind zabranic negru pe albele palate.
XI
Serbare zgomotoasa
Ca 'n Mei. Decor banal:

0 bolts luminoasa
Scaldata 'n aur pal.
www.dacoromanica.ro
81
82
OPERE
Pe culmea azurie
Chiar soarele de-arama
Se pare-o jucarie
De proasta melodrama.
Multimea Imbatata
De pulbere i soare
Intoarce 'nfierbantata
Un dans nebun pe care

II farmeca orgia
Din surle, din timbale
Din naiu i maestria
Din cornuri triumfale;
0 muzica ciudata
Ce 'nnalta orgolioasa
Spre bolta 'nflacarata
Prostia glorioasa.
Multimea se aprinde
5i rade, striga 'njura.
Paia %a se desprinde
Din gloata. 0 figura

Ciudata; meseria
I-a pus pe buze-un ramjet
Pe care saracia
Mereu 11 schimba 'n scancet.
In ochi 1i arde para

Durerii care crete ;
Ar plange dar ocara

Multimii-1 IngrozWe
www.dacoromanica.ro
CANTECUL TOAMNEI
83
Ce, cruda, imbuibata

Vrea glume, joc, placere.
Paiata Intristata
Privete cu durere.
0 lacrima Ii pica
Incet i el tresare
Si mandru 1i ridica
Privirea sfidAtoare
Sper cer, iar a sa minte

Orgoliul strabate;
El trece Inainte
Cu braie incletate
Zambind din innalOme,
Decat robit durerii,
Sa ceara la mullime
Pomana 'nduioarii.
XII
Sunt demonu 'nfocat cu trista fats
Cu rasu 'n veci amar, cu fruntea arsa;
In mintea mea sarmana voastra viag
5i lumea 1i gasesc icoana 'ntoarsa.
Pe mantia de umbra-a vieIii voastre

Pun fluturii de-argint ai vervei mele
5i glumele ce 'n noptile albastre
Le 'malt cutezator pans la stele.
In ochii votri mari ca de vitei

5i vepic aplecati catre pamant
Cu viersul meu eu tiu s'aprind scantei
5i patimi care and de focul slant.
6
www.dacoromanica.ro
84
OPERE
Din vise dureroase am luat

Cuvinte 'n care tainele vibreaza
Adanc si stralucesc asa ciudat
Cand sufletu-mi aprins le 'nvioreaza.
In vorba mea de glume Inflorita
Sunt lucruri care par de mult stiute
Desi viaIa for e chinuita
De para unei lumi necunoscute.
Dar ce va pass ? Rasul zgomotos
Ajunge sa va 'mbete de placere
i viersul meu se pierde dureros
Cu dulcea sa comoara de mistere.
De-aceea prin mulOmea ghiftuita
De rasul plamadit de mine fnsumi,
Desi trecand cu fruntea Incretita,
Eu rad ca nu cumva sa-mi and plansu-mi.
XIII
Amara, trista voluptate
A fericirilor pierdute
In tragica singuratate
Rasare, tainica virtute.
Fii binecuvntate, stele

Ce peste vesnica durere
A visurilor reci si grele
ViIrsaIi suava mangaere!
Fii, noapte, binecuvantata

Ca In tacerea ideals
www.dacoromanica.ro
CANTECUL TOAINEI
Arunci cu 'n gest de Prea-curata

0 manta sumbra triumfala 1
Un peregrin In rugi sfioase,
La o raspantie de drumuri,
Va 'nnalta imnuri dureroase
Ca o tortura de parfumuri.
www.dacoromanica.ro
85
SERENADE DEMONICE
I
Intristarea mea e-o gingae terasa

Unde visul bland Intarzie spre sears
Indemnat de-albastra umbra ce se lass
Linictita pe-acest colt de primavara
Peste care roze roii Impletite
In ghirlande 'nflacarate-i risipesc
Pretiosul for parfum pe poleite
Trepte largi de-albastru 'mparatesc.
Dar cum albul vis al meu sta. razimat

Granditor de o coloana de porfir,
Beat de cerul ce 'n amurgu 'nflacarat
Somptuos e ca o purpura de Tyr.
0 romanta se Ina 10, 'n departare
Patimae ca o dragoste tarzie
Si 'n adanca sa durere arzatoare
E o lume zbuciumata ce ma 'mbie.
Ci vrajit de voluptoasa Inserare
Lene mana mea subtire-o las s cads,
Netezind In calduroasa desmierdare
Eleganta i lucioasa balustrade.
www.dacoromanica.ro
SERENADE DEMONICE
Caci se plange pasiunea 'n departare,

Visul meu la umbra albelor arcade
Infratitu-s'a cu blonda Intristare
Sub surasul bland al serei care cade.
II
0 ceata 'ntunecata s'a oprit

Tacuta i fazleata la rascruce;
Atat de greu 4i cade 'n asfin-it
Tortura de-a nu ti 'ncotro s'apuce.
Cat fuse ziva elm% sa'mbuibat
Cu cantece i joc 4n loc de paine
Si beats de placere a uitat

De grija zilei groaznice de maine.
Dar seara se coboara racoroasa

Si-amurgul sarbatoarei e amar
Ca drojdia cea neagra ce o lass
Islaspritul must pe fundul de pahar.
Cu trandavi ochi privete spre apus

Mirata cal nu poate sa-1 priceapa ;
0 rugs pare c'ar avea de spus

Dar nu tie macar nici cum s'o 'nceapa.
Ci sta Ingramadita ca o turma
Si tremura de taina ce-o 'nfioara
Cu moartea zilei blonde care curma
Si jocul i cantarea de vioara.
Si trista de pierduta fericire
Tacuta sta cu fruntea Incruntata
Chemand ceva din stinsa stralucire
S'aprinda facie 'n noaptea 'ntunecata.
www.dacoromanica.ro
87
88
OPERE
III
Vecernia sung. alinnoare
Suns tarziu i lung in asta sears

Parand o dulce binecuvantare
Ce cade peste frunIi arzand in para..
Si notele de clopot uprele
Zburand asemeni unor aripi pale
Purtara vestea linitii cu ele
',band in urma for o alba tale.
Se 'nchina robii muncii qi viseaza
Un vis al for din basme departate
Si-o pace nesfarita se aeaz5.
Pe sufletele for indurerate.
Si cum li pleaca ruga catre glie

Cu umeri obositi i 'mpovarati
Le piere 'n inimi urma de lank,
5i tori se simt o clips intre frai.
Dar not pe care vechea pasiune
Ne arde ca un rug mistuitor,
Noi nu cunoatem tainica minune
A ceasului a tot izbavitor.
Ci 'n zbucium stam cu brate 'ncrucicate
Cu ochii pironiti spre-albastrul cer,
Rostind blestem ca nu putem strabate
Cu mintea 'ngrozitorul sail mister.
IV
Arunca, noapte, mantia-ti regalA

Pe slabii notri umeri garboviti
Sub sarcini de p6cate gi 'ndoiala
Pe care be purtaram razvratiti.
www.dacoromanica.ro
SERENADE DEMONICE
Si pune valul tau de umbra deas6

Pe ochii nostri 'n veci intrebatori:
Lumina e un chin care ne-apasa,
Iar cerul nesfarsit ne da fiori.
Intuneca luminile din stele
Si murmurul din ape-1 amort,este
Punand tacerea doamna peste ele,
Aromele din flori le risipeste,
Din inimi sangerate fa sa piara

Avant, rascoala, zbu3ium gi manie
Si flacara ce arde 'n nopti de vary
Alaturi cu-a iubirii nebunie.
5i cand vom fi strain de orice viata,

De stele, de parfum, de flori albastre,
0 roza, ca pe-o insuia de ghiala,
Va create sfanta 'n sufletele noastre.
V
Cantaretii de vioare
Cu lungi note turburarA,
In acorduri arzaloare,
Seara tainica de vara.
5i chemara rasuri calde,

S'arutari gi voe buns,
Palpitande sa le scalde
Fine razele de lung.
Pe cararea parfumata
Tree perechi Imbralisate;
Eu simIesc cum fermecat6
In piept inima-mi se zbate.
www.dacoromanica.ro
89
90
OPERE
Si, In umbra, furtunatec,

Ma vrajeste-un tainic dor
Ce se 'nnalta singuratec
Indemnat de viata lor.
VI
Demonic cantaret de serenade

Zambind imi instrunez incet ghitara
La umbra unei albe colonade
Pe care -o 'nvestmanteaza 'n taine seara.
Cantarea mea e cinica, trufasa,

$i minte 'n nota ei sentimentala,
Dar noaptea este vechea mea partasa
Si-i da o duiosie ideals.
De-aceea ca sa turbur fericirea
Fecioarei cu vis alb ca de hermina
Si 'n umbra s'o atrag unde pieirea
Iii picura cantarea in surdina,
Fiorul unei limpezi nop %i de yard
Ce tremura pe zarile innalte

Ii dau eu blandul suflet de fecioara
De doruri fara nume sa tresalte.
Pe taina unei seri imbatatoare

Arunc un colt al mantiei de stele
Ca visurile sale-amagitoare
Sa planga 'fleet pe eantecele mele.
Si 'nvinsa, palpitanda 'nfiorata,

Cu nervii biciuiti de zbuciumare,
Fecioara 'ntinde 'n noaptea 'ntunecata
Spre mine brake albe, rugatoare.
www.dacoromanica.ro
CANTECE DE SEARA.
I
Spre seal% cand viu dela campuri

Ma 'ntampina-adesea In cale
Un canter duios ce se 'nalta
Din pacea dumbravii din vale.
Strain pare glasul ce-gi spune
Cantarile 'n lacrimi scaldate
$i totugi ades ma due pagii
Prin lunca tarziu pe 'nnoptate.
Ca 'n vis ma apropii de locul

De unde cantarea rasuna
Vazduhul albastru migeandu-I
Sub vegnica vraja de lung.
Ci cantul se stinge cu 'ncetul

and simte-a strainilor goapte;
Se vede ca-i vraciu eel ce dna

si -i place sa stea numa 'n noapte.
Dar singur Ina lta el falnic
Cantarea de pare un plans ;
Din cali o asculta 'n uimire
Pulini o pricep in deajuns.
www.dacoromanica.ro
OPERE
92
Caci nu-i doar un Ante de-acelea

Cs zilnic se-aud pe la sate
Ci 'ntransul se sbuciuma. viata
Strainilor lumi departate.
i 'n viersuri sunt vorbe mar*

Dei multe-s taina adAnca,
Dar totui patrunde in Buffet
Iar seara ma farmeca 'n lunca.
II
o, pals crizantema
Sub un cer etern albastru,
Raze blonde se coboara,
Din al serii blandul astru.
Dormi 1
In petalele-ti palinde
Au ieit trei lacramioare;
Dormi, pe cAnd zefiru 'n noapte
I %i da lin o sarutare.
Dormi, tu floare, semn de doliu

Nimeni somnul nu ti-1 mirk
Dar din deal o sa te-alinte
Blande note dela trica.
III
Mai tii tu minte de-altadata
Acel cuvant: intotdeauna? *
Curgeau visarile prin stele
ySi ne privea cu zAmbet luna.
www.dacoromanica.ro
CANTEC DE SEARA
Pareai un iris din alts lume

Tesut din raze de lumina,
Pareai o raza luminoasa
Pierduta 'n zarea cea Bening.
0 floare-am rupt de pe o creanga

$i-am pus-o 'n bucla-ti aurie,
Tu mi-ai raspuns cu zambet dulce
0 raza de-astru viorie.
Si-acum tarziu, to 'ntreb, iubito,
Cand nu mai ne zambete luna:
Mai tii to minte de-altadata
Acel cuvant intotdeauna ? D.
IV
Se pierd in z'arile albastre

Duioase note de ghitara ;
E-un plans duios adus pe-aripa
Unui zefir de primavara.
Natura, orga obosita,
Trist scoate note ca '11 surdiat,
E-acordul dintr'o rugaciune
In calmul unei seri senina.
In jur plutete melancolic
Parfumul florilor de seal*
Pe and din cer revarsa luna

Etern lumina ei cea clara.
Acordul notelor duioase
Tarziu se stinge in Were,

E-un plans, un dor, al unui suflet
Ce moare singur in durere.
www.dacoromanica.ro
93
94
OPERE
Cand to -am pierdut m'am Indreptat

Spre venica natura
*i jertfa de 'mpacare-a fost
Intreaga mea faptura.
Cad o lasasem de demult

Uitand-o pentru tine,
Copilul ei cel fasfalat
*i draga ei minune.
La umbra ulmilor pletoi
Veneam zile de-arandul
*i fail Iinta ma lasam

Pribeag sa-mi umble gandul.
Iar vantul uera mereu

Poveti adormitoare
*i crangile se clatinau
*optind ispititoare.
Vorbeam Incet, necontenit
De lumea departata
De dragoste gi de placeri
De tine, adorata.
VI
Ochi, voi stele mangaioase

Cu lumina-va senina
LuminaV intunecimea
Noptii mele cea deplina.
DesveliV-mi din cer partea
Inaltatei fericiri
Unde murmurs In versuri
Valul limpedei iubiri.
www.dacoromanica.ro
CANTED DE SEARA.
Don Juan s'avant5. 'n canturi

5i In linistea de Beall
Se ridiett 'naripata
Blande note de ghitara.
Dar de ce zarabeste oare

Cand In viersuri se avanta ?
Don Juan 10 bate singur
Joe de dragostea ce-o cants?
www.dacoromanica.ro
95
VARIA
CANTEC
116tacita 'n departare
Dupa deal incet s'a dus

Singurica printre stele
Steaua serii spre apus.
Ori de ate on o va'd

Ma gAndesc Vara s vreu
La un suflet singuratec
Ah, i sufletul aunt eu.
SEMI ORIENT
Se mic6 apa 'ncetior
i panzele s'au ridicat
In vant ware fluturand:

E totul gata de plecat.
In ochii bieIilor pribegi
Veni %i din mandre departari
Sclipetifte vag melancolia
i nostalgia altor Ian.
www.dacoromanica.ro
VARIA
97
Hranit de-albastrul nesfarit

Din luminatul firmament,
Nedeslugit lmi flutureaza
In minte-un vis de orient.
EXOTIC
Lumina, soare i senin

Vestesc In viers fermecator
Ace le canturi ce ne yin
Din departatul arzator.
Lumina, soare i senin
Cer, cand se chem tanguitor,
Ace le pasari ce ne duo
Spre nord cu gandul calator.
Lumina, soare gi senin
Imi cere sufletul in dor.
Nu va mirai and ma vedqi

Privind cocorii visator ...
CANTEC
Noaptea 's cantece i rasuri,

Intalniri i voe bung,
Ocrotite de seninul
Bland al razelor de lung.
Pe cararile vrajite
Tree perechi lmbrAiqate:
Eu simesc cum fermecata
In piept inima-mi se zbate.
7
www.dacoromanica.ro
98
OPERE
Si ma simt Vara de voe

Covarit de-un jalnic dor
Ce se 'nnalta singuratec
Indemnat de viata lor.
CANTEC DE TOAMNA
Incet se stinge in padure

Seninul zilei care moare,
Si-abia de mai strabat stinghere,
Plapande, razele de soare.
Astfel In inima-m. i pierit-a
Caldura altor vremi mai bune

Si rar de mai strabate-o raza
A unui soare ce apune.
Bucesti
POVESTE VECHE
Ei pldng adesea deci
par a ar edam.
I-ademeni un vant de-April

Sub umbra vechilor castani
Pe cei doi bieli desmoten4i,
Copii pribegi, copii sarmani.
Si 'mpini de-acelai tainic dor
Povestea vietii for intregi
Si-au spus-o numai cu 'n suspin:
Copii sarmani, copii pribegi.
Iubirea nate din dureri 1
Mai fericiti ca nite regi
Traira-o vara 'ndragostiti
Copii sarmani, copii pribegi.
www.dacoromanica.ro
VARIA
99
Sfare0e trist povestea lor:

La umbra vechilor castani
l'nmormantil al toamnei vant
Copii pribegi, copii sarmani.
NECUNOSCUTA.
Necunoscuta 1
Te-am Intalnit intr'o seara;

Privirea ei pierduta
Avea ucigatoarea pall
A visului zdrobit pe totdeauna,
A, tristul vis, zdrobit pe totdeauna.
Tu erai singura pe tale

Aa cum intr'un asfintit de soare
In negrul cadru plin de jale
Pe marginea lntunecoasa de -clirare
0 truce se InnaltA singuratecg,
0, crucea alba qi singuratecti 1
Ptirul tau tremura

Ca o superbai noapte orientala.'
In care s'ar Inflacara

Splendoarea tragica din vechea sala
A orgiilor de curtezane
Orgii aprinse de curtezane 1
Fata ei avea
Torturatoarea suf erintsa
A unui Inger ce ar cadea

Din culmile albastre de credinta
In noaptea grea Ili fara visuri,
Grozava noapte omorltoare de visuri.
7
www.dacoromanica.ro
100
OPERE
Un crin de-argint plangea

Pe alba tunics de fecioard
La pieptul in care murea
Suspinul visului de seara
Ca imnul unei religii disparute,
Sf4ietorul imn al unei religii disparute.
i intreaga ei faptura
Parea vedenia mistica, duioasa
i duke 'n magica natura

Din seara trista i frumoasa,
A unei sfinte indurerate
ySi a unei lumi apuse i uitate.
Eram un peregrin pierdut
In pulberea viselor mele spulberate
Si am trecut
Ca peste nite foi uscate
Pe dinainte-ti, palida madona,
*i palida i trista i tanara madona 1
Ma tortureaza acum
In neagra mea singuratate
Suavul i delicatul tau parfum
i toata strania -i voluptate
Ca imnul unei religii disparute,
Sfaqietorul imn al unei religii disparute.
*i ma .apasa greaua povara
A visului nesfarqit intalnit in cale
Sub chipul tau, fecioara,
In seara calda gi plina de jale.
0, tristul vis zdrobit pe totdeauna 1
Ispititorul vis pierdut pe totdeauna 1
www.dacoromanica.ro
VA RIA
SONET
Am palida tristeta a apelor ce plang

Pe jghiabul clar si rece al albelor fantani
Sculptate 'n Intuneric de maestrele main,
Am palida tristela a apelor ce plang.
Pe fata blondei unde Incet si trist se frang

Ca umbra unor aripi, dulci doine din batrani
Ce cad ca o poveste a codrilor pagani
In care mor legende si visele se stang.
Pe marmora cea rece se lass un amurg
De toamna 'ntarziata ca negura pe mun%i
i lacrimi, calde lacrimi ca roua 'n sear5. curg.
Adancul Intuneric se 'ntinde ca un vis,
De jghiab doi spectri garbovi se reazima earunti,
Fantana e o noapte, Vacerea un abis.
VISATOR I
Visatori, spre largul m'arii,

In gondola ei plutesc ;
Varsa farmecul uitarii
Stelele care clipesc.
De pe mal zefirul vine

Miros duke sa le-aduca,
Sa -i Imbete, sa-i. Inchine
Dorul for sa li-1 conduce.
Peste ape lin coboara

Fiori de singuratati,
Luna, palida fecioara,
Le-a Ambit ca alte deli.
www.dacoromanica.ro
101
102
OPERE
Iar pe cand din mandoline

Sboara dulcea serenade,
El i-apleaca fruntea ling
Peste sanuri de zapada.
IN NEGURA
Lumina de crepuscul pe cer. In departare

Din pajiti se desprinde un canter de pastor,
Se pierde-o lume 'ntreaga In sunetele dare
i tainic cavalerul In negura dispare,
In negura vitejii se sbuciuma i mor.
Pastorul canta dulce: Sirena insa canta

Pe-un tarm ce nu se vede i cantu-i da fior;
E luminos amurgul, dar negura 'nspaimanta
i tainic cavalerul In negura s'avanta,
In negura vitejii se sbuciuma i mor.
LA 0 FLOARE
Plapanda floare zambitoare
Parfumul tau de mangaeri
II poarta pe-aripa-i zefirul
In calmul dulce-al unei seri.
Tu porti In alba diminega

Doi stropi din lacrimile tale:
E plansul tau duios In noapte,
Doi stropi pe-albastrele-Ii petale.
i and voi fi i eu tarana

Albastra floare zambitoare
Atunci manna ei cea mica

Te-o smulge 'ncet alinatoare.
www.dacoromanica.ro
VARIA
Si to va duce 'nduiosata
Pe-al meu mormant de tot uitat,
Te-o creste muma 'n lacrimi triste
Intotdeauna pe 'nserat...
ROMANTA.
dupa Hugo Salus

Vorbii catre Rege: s Asculta-mi cantarea
Si-asculte-o Regina cu suflet dorit I *
si -un semn mandrul Rege facu obosit;
Cantai despre ochii adanci ca ai marea.
Sunt ochi blanzi ci dulci i casti i curati

Si totusi au taine si-adanci intristari,
Caci plang sub atingeri de pale 'nserari
De doruri nocturne ades tulburati.
5i cine-i pricepe 4i vede 'n lumina
De calda iubire $i dor tainuit
De nor4i sbucimate, de vis chinuit...
Aceasta-i cantarea-mi, o dulce Regina! *.
Privii in spre Rege 1i Regele-alene

Mi 'ntinse In our rasplata regard,
Dar blanda Regina? De ce-i asa pala
si -i tremura 'n lacrimi frumoasele gene ?
DESPARTIRE
A plecat de mult In lume,

Orice urma i s'a stins,
Peste pragul vechei case
Muschiul verde l'4 tAtirl,
www.dacoromanica.ro
103
1Q4
OPERE
Rataci In lumea larga

Fara sprijin, nici iubire,
Dragii din copilarie
I-au pierdut de mult de kitire.
Fruntea lui au netezit-o

Mani straine-amagitoare
Cei ce l'au iubit pe dansul

Nu mai aunt acum sub soare.
DUPA. WALT WHITMAN
Iata ceasul tau, o suflet,

Liber is -ti In lume sborul
Fara grija zilei aspre

Sa te poarte 'n lume dorul.
Te Inalta 'n alts lume

Lash gandul sa te poarte
La dorinIele iubite:
Noapte, stele, somn i moarte.
www.dacoromanica.ro
TEA TRU
www.dacoromanica.ro
SOLII PAM
TRAGEDIE IN 5 ACTE
Persoanele :
Al doilea sol al pacii
Al treilea sol al pAcii
Craiul Glad
Viorel
Coman
Iuga
Cavalerul Negru
Intaiul sol al pi cii
Aprodul
Ileana
Simina, zana Inchipuirii
Curteni, Soli straini, Femei, Popor.

Actiunea se petrece In Vrancea legendara.
www.dacoromanica.ro
ACTUL I
SALA TRONULUI
In fund, tronul incarcat de purpurd gi aur. La dreapta si la stdnga
doud ugi marl dau in sala de serbare. Ugile sunt deschise gi se ved,e mulfimea Empodobita care se Inydrteste in joc. La peretele din dreapta altd
use duce In palest. In peretele din stdnga altd use duce in sala de marmord. Imprejurul tronului stau jecuri rdspdndite. E noapte. Lumini
albe and In sfegnicile de anima. Nunta lui Viorel cu Ileana.
SCENA I
(COMAN, IUGA).
IUGA
Serbarea-i o minunel
COMAN
Ea pare-o zi de vara
Wire*" si senina sub blonda sa povara
De raze aurite.
IUGA
In sunete usoare
Se 'nalta veselia din coarde de vioare
ySi trece ca un freamat voios prin sala veche.
COMAN
E-o nuntrt 'mparateasca $i Ma de pereche

Vre-odat6 'n Vrancea noastra.
www.dacoromanica.ro
OPERE
110
IUGA
and Doamna din 1Nieuie

Frumoasa ca o sfanta sub grelele ei scule
Si-a dat pe a sa ilia feciorului Iles

Stint-a ce alege.
COMAN
Povetile graesc
In limba for cea duke de nunta stralucita

A mandrei Cosanzene In cantece slavita
Cu Fat-Frumos din cetini, dar nu tiu daca fuse
Mai mare 'nsufletire In vremile apuse
De-atunci.
IUGA
Dar de o parte cand stau pierdut i-ascult

Imi suns la ureche un cantec de demult
Si 'n mintea mea 'nceteaza voioasele fanfare
Si slava fara seaman din vesela serbare
De-mi pare ea pe coarde suspina ostenite
Tristeti care-au sa vina, dureri Intrezarite
Prin flacarile crude ce and In marea Bala.
Ades cantarea cade cum cade-o frunte pals
Sub vantul rece-al Toamnei 0-atuncea se aude
Un planset trist i tainic.
COMAN
A, strunele sunt ude

De vinul plin de spume.
IUGA
0, nu numai din strune

Rasuna acest planset ce sufleta-mi rapune.
Il simt la to %i nuntaii; pe fet,ele aprinse
De-a jocului placere, pe frun %ile cuprinse
De sprintenele ganduri, In ochii cei cuminti
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
111
Ai sfetnicilor getrbovi tree nori de suferinti.
Si Craiul, ah, chiar Craiul se pare ateodata

Ca FAA in loc i-ascultet cu mintea 'nglindurata
Un glas din alts lume.

COMAN
Pareri nechibzuite 1
Ci vino de privete in salile-aurite

Ce vesel6 multimea in jocuri se avanta
Und strunele rasuna vestind cantarea sfanta.
al duce la una din u.yile din fund).
Venira soli cu carte din falnici departari

Venira i cu danii aduserg urari
De cald'a fericire. Tigheciul ne trimise
Doi soli cu ochii umezi de doruri i de vise,
aci pare ca la dAnii viata-i o visare
5i lupta are vraja de dulce sarutare.
Din tare Barlgdeana venira 'mpodobiti
Ali soli prin bogatie 1 daruri mari vestiti.
5i chiar Cazacii mandri din Ora departata
Ce sta pe malul marii, solie 'mbelugata
Trimisu-ne-au cu carte de multa plecaciune.
Din Cara cea frumoasa a Fagilor, minune
Pe care toti o anta, alli soli venit-au iarAi
Si 'n drumul for luara s'a aibe de tovara.'i
Pe solii ;aril care pe Mure e-aezata.
Din Cara Olteneasca atht de laudata
Venira soli de-asemeni cu grai frumos li; i lin
Si soli mareti venira din mandrul Severin.

Doar Negrul Voevodul din asprul Fagara
La nunta nu-i trimise nici soli i nici ostai
Dar Negrul Voevodul avu intotdeauna
Porniri pline de vrajba ce seamana furtuna.
IUGA
SA vie, de poftete, cu altfel de solie.
www.dacoromanica.ro
OPERE
112
COMAN
Deci, cand In jur de tine e-atata veselie

Cum inima -i se pleaca s'asculte de 'ndoiala?
(Infra Caoalerui Negru)
Alunga-aceste ganduri Fli intra 'n marea sala

De-asculta cum se 'nalla cantarea cea maeastra.
SCENA II
(COMAN, IUGA, CAVALERUL NEGRU).
CAVALERUL NEGRU (se apropie, fara sd fie

bagat de seamti de Coman i -1 bate pe umar)
i totui, chiar mai mandra de-ar fi serbarea voastra

Si fade s'ar aprinde In sala seculars
Mai multe cleat stele pe-un cer senin de vara,
Tot nu ve-V da lumina In sufletul trudit
Al tanarului mire.
COMAN
Tu, crainic urgisit

Al soartei dupnanoase, ce negru gand te-aduce?
CAVALERUL NEGRU
Nu voi s'ascult blesteme. Mai bine fa-ti o cruce

Si roaga-te, caci duhul noptatecei pierzari
Veghiaza chiar In mijloc de falnice serbari.
COMAN
E tare-al nostru suflet i nu cunoatem teama.

IUGA
Nici moartea nu-1 rapune.
CAVALERUL NEGRU
Semelule, is seama 1
Sunt lucruri despre care in veci nu se vorbete

Cad vorba e o rugs ce groaza o marete
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
ySi mult ar fi mai bine tacerii sa le dam,

Caci nu-i senina vieata decal data uitam
De toate. 0, tacerea si sora-sa uitarea
Sunt sfintele mirezme ce toarna alinarea
Pe ranile deschise a inimilor prinse
De chinul Meal tihna al vremurilor stinse!
IUGA
Si totusi ale tale cuvinte-s o ispita

Grozava.
CAVALERUL NEGRU
Poate 1 Insa cu mintea linistita
Asteapta In tacere. caci vremea va sosi
Cand cele 'ntunecate pe rost s'or limpezi
Si-or fi prea limpezi poate.
COMAN
ySi mult vom astepta ?
CAVALERUL NEGRU
Zadarnica 'ntrebare si proasta Nu uita

1
Ca toata 'ntelepciunea e-o pacinica-asteptare.
Fiti gata dar la toate si plini de 'mbarbatare

Caci nu se tie ceasul durerii departate.
La ce 'ncercare-am oare furtuna a abate
Cand slabi suntem din fire si mici si patimasi ?
Pe camp, in lupte aspre, sunteti viteji ostasi

Dar fats de acela ce 'n taina se ascunde
Au tine poate oare cu arma a patrunde ?
Lasati dar cercetarea asupra celor sfinte
Sa nu mai chinuiasca sarmana voastra minte,
Ca nu cumva In vremea de crancene nevoi
Sa fie mai grozava greseala de apoi,
Precum se 'ntampla-adesea.
COMAN
De unde stii?
www.dacoromanica.ro
113
114
OPERE
IUGA
De unde ?
Nu vezi a acest demon In orice be patrunde?

CAVALERUL NEGRU
Aceasta mi-e menirea. In mijloc de serbari

Cand lumea 'nflacatata de vesele cantari
Petrece zgomotoasa, eu intru linitit
In manta-mi de 'ntuneric. De unde am venit
*i unde ma voi duce apoi? E taina mea
Dar ce va. pasa? Fata-mi e alba ca de nea
Dar haina mea mai neagra-i ca noaptea Vara stele.
Eu tree astfel prin surd, al gandurilor mele
Fir tainic urmarindu-1 i tine ma privete
Ma crede-o ironie ce lumea 'nveselete,
Dar totui ...
APRODUL (intrdnd)
Vine Craiul 1
COMAN
Ce pilda-o sa ne 'nvete ?
SCENA III
(CRAIUL GLAD, VIOREL, ILEANA, IUGA, COMAN, CAVALERUL NEGRU, SOLll STRAINI, CURTENII, FEMEI, POPOR
Fanfarele suns, Craiul Glad se a.yeazd pe tron. Viorel gi Ileana stau pe
jeturi la dreapta f i la sanga sa. Solii f i curtenii se ordnduesc In laid).
CRAIUL GLAD
Lasati blajin surasul sa fluture pe fete

In noaptea 'nfiorata de-atata veselie
De strigate, de jocuri, de muzica zglobie.
Eu voi sa is toti parte la draga-mi fericire
i inima-mi batrana, cu dulce mullumire
Sa simta 'n jur tot inimi ce, cum la incercare
Au fost de credincioase, sa fie la serbare
www.dacoromanica.ro
SOLII PA.Cl/
116
Cuprinse de betia placerilor vrajite

De vesnica minune a varstei aurite.
Cad chiar In iarna vietii e dulce mangaerea
Ce 'n inima revarsa avantul i placerea
Asemeni unei raze a blondei primaveri ;
Au nu ganditi tot astfel i voi, cinstiti boeri ?
COMAN
Slavite Crai, cuvantu-ti e sfanta '14elepciune 1

CRAIUL GLAD
Uitati dar de durere, uitati de-amaraciune

Caci rob e omul nostru al multor din pacate
Dar soarta rea un suflet statornic o abate
i-un zambet feciorelnic, o rata de placere
In orice suflet pune o tainica putere.
Chemati dar veselia cu inimile calde ;
In valuri de lumina serbarea sa se scalde,
Sa path ca 'nviaram In Vrancea noastra veche
Acele vremuri mandre i fara de pereche
De care ne dau veste doar basmele cu zane.
Jar solii ce venira din tarile vecine
Ajuni la ei acasa sa poata told sa spuna:
La Craiul Glad, la Curte, domnete voia bung !
SOLII STRAINI
Domneasca pe vecie tot astfel mandre Crai 1
CRAIUL GLAD (Cdtre Vtiorel)
Tu, caul meu, asculta acum batranu-mi grai.

VIOREL
Da, tats 1
CRAIUL GLAD
Fericit e-acel care credinIa
i-o pune lntru Domnul i uita nazuinla

Zadarnica, de lupta cu visurile grele.
El
www.dacoromanica.ro
OPEItE
116
0 stea-i luce0e 'n ceruri mareata printre stele

Si sufletul sau poate sa fie mantuit
De focul care arde pe veci nemistuit.
El nu tie durerea i nici cunoate plansul
Caci binecuvantarea i pacea Bunt cu dansul.
VIOREL (se scoalci repede)
Parinte, de vre-odata uitare-mi-ai de tine,

De dragostea femeii, de pildele-ti senine
Blestemul veniciei sa cads-asupra mea 1
CRAIUL GLAD (cu dulce mustrare)
De ce sa arunci soartei ispita-atat de grea ?

VIOREL
Eu nu ma tern de dansa (Se aceazii iar pe jet).
CRAIUL GLAD
Aceasta-i semetie
Prea mare.
ILEANA
Dar frumoasa I
VIOREL (cu o privire de recunogtinta)
0, dulcea mea sotie I

(Afara se aude un sunet de corn)
CRAIUL GLAD
Dar ce s'aude oare ?
IUGA
Vre-un sol intarziat

Sosit la miez de noapte.
CRAIUL GLAD
Sa fie cercetat
Si-adus 'naintea noastra I
www.dacoromanica.ro
SOLII PAM
117
APRODUL
Indata voi plini

Porunca Inteleapta. (Iese).
CRAIUL GLAD
Ce oaspe poate fi
Ace la care vine cu-atata 'ntarziere
Ca raza unui soare ce 'n umbra nopIii piere?
CAVALERUL NEGRU (tnainteazd meet din
mullime. Buzduganul salt se atinge de lespezile de
marmorei gi rasunci prelung)
In totdeauna 'n toiul serbarilor voioase

Un oaspe ce 'ntarzie pe cai 1ntunecoase
Sosete'n miezul noptii. E-un oaspe nepoftit
Si nimeni nu-1 cunoate, dar tainic, liniOit
El intra i se-aeaza tacut la cap de masa
i ochii lui aprini-s de-o flacara sticloasa.
El tace, dar o cuta pe frunte-i se-adancete
El tace, dar durerea in preajma lui vorbete.
Chiar basmele batrane vorbesc de-o ursitoare
Ce nu a fost poftita data la serbare,
Dar ea veni In urma cu patima grozava
Si 'n cupele de our varsa neagra otrava ...
COMAN
Blestem!
SOLII STRAINI
Viclene vorbe!
CURTENII
Strain nelegiuit 1
CRAIUL GLAD
Tacere 1 Graiul vostru e grai nechibzuit 1
Eu tiu ca la poftirea-mi toji solii se grabira

Din larile vecine la nunt4 4 vg41.1?
www.dacoromanica.ro
OPERE
118
Caci toti ne Bunt prieteni si vorba ne-o urmeaza

Precum din alte vremuri, de mult, se 'ndatineaza.
Doar Negrul Voevodul de n'a raspuns chemarii
Cad gandul sau e vesnic ispita a pierzarii
Dar nu de el ne temem si nici de-al sau norod.
AP RODUL (intrdnd)
Maria ta, aunt solii lui Negrul Voevod 1

SCENA IV
(ACEIA$I, SOLII PACII) Omni tmbreicati in negru f i inainteazet

pdrui in Ala tronului)
INTAIUL SOL AL PACII
(cu glas ackinc f i
pcitrunzcitor)
Noi suntem solii pacii veniti din departarea

Tinuturilor negre si sfanta ni-e chemarea,
Caci punem maini duioase pe fruntile 'nfocate
De dorul greu al luptei, de visuri turburate
Si facem sa 'nceteze povara dureroasa
A cruntelor vedenii din noaptea furtunoasa.
In mantiile negre pasim ca niste regi
In mijlocul durerii, not vesnicii pribegi,
Gael soarta noastra fuse o taina peste fire
Si greu strabate 'n lume cuvant de mantuire
Cat lupta si miscarea vor fi supreme lege.
Dar cine-a noastra vorba pe rost o intelege
Patrunde adancimea pe care muritorii
N'o vad.
COMAN
Nu dau de talcul adanc al ghicitorii

Ce-o spune acest crainic.
CAVALERUL NE GRU
Asteapta ; In curand
Pricepe-veil caci toate urmeaza al for rand.
www.dacoromanica.ro
SOLII PXCII
CRAIUL GLAD
Frumoasa vi-i solia. Dar ce mult semanati 1
Pareti a fi tot unul, la chipuri.

SOLII PACII
Suntem fra %i.
CRAIUL GLAD
i-aceeasi cugetare pe toti va 'nsufleteste?

Aceeasi pe toti trei. ySi unul de vorbeste
Talmaci al celarlalti e.
CRAWL GLAD
Fiti dar bine-veniti
Voi soli ce cu 'ntelesuri de pace imi vorbiti.
Eu. aunt batran si pacea pricep s'o pretuesc;
Vederea mi se duce $i bratele-mi slabesc
Iar arcul care-odata svarlea sageti sem*
Atarna de perete, a zilelor mar*

Iubita marturie. Deci pacea e-o solie
Ce sufletu-mi cucernic cu dragoste imbie.
Cat despre tinerete ... Insa de-ajuns vorbit-am l
Iubiti boeri ai Cur%ii, cu pildele sfarsit-am.
Luati pe noii oaspeti in sala de serbare
Sa vada tineretea frumoasa cum rasare
In sprintenele jocuri. Desi batrani la minte,
Nu cred &a nu iubeasca placerea ce 'nainte
i dansii au simtit-o in vremile apuse.
SOLII PACII
Maria-Ta, placerea cea mare-a moastra fuse
Gaud to -am vazut.
CRAIUL GLAD
Sa sune iar vesela fanfara 1
Eu voi sa uit o noapte de-a anilor povara.

(Iese urmat de toat4 curtea. Viorel ,Si Ileana rcirran to urma).
www.dacoromanica.ro
119
120
OPERE
SCENA V
(VIOREL, ILEANA).
VIOREL
Ramai aa o clips; In rochia ta clara

Tu pari o intrupare a unui vis de vara
5i 'n pacea care, dulce, surade pe-a ta fala
5i-a pus toata minunea o calda dimineata.
and vad sfioasa umbra din ochii tai cei galei
Pe umarul tau moale eu capul meu plecare-ai
Sa. 'nece duioia din calda ta privire
Trecutul meu de neagra i trista amintire.
ILEANA
Tu fui odata-un suflet In lupta 'nverunata

Cu lumea.
VIOREL
Da, odata gandirea-mi 'naripata
Ma duse pe 'nnalIimea stancoaselor ispite
Ce 'ward' sbuciumarea din inimi chinuite.
Mai sus de norii negri 'nalIasem albul steag;

La el priveam adesea cu gandul meu pribeag
La lumile de basme ce 'n noapte au apus.
Dar calea fu spinoasa i steagul fu prea sus.
5i iar venii In lumea cu flori i cu cantari,
Cu buze parfumate, cu calde sarutari.
ILEANA
5i steagul i visarea?
VIOREL
Ramasera In team
Pierdute: roi de stele in pala dimineata.
Caci to venii 'nainte-mi, in par cu flori de nalba
www.dacoromanica.ro
soul PAcir
In main cu crinii fragezi i 'n rochia ta alba

Pareai o intrupare a unui vis de vara.
ILEANA
0, vorbele - %i ciudate ce-adanc ma infioara 1
VIOREL
De ce ?
ILEANA
N'a putea Bpune ; dar parca un abis
De umbra fli de groaza 'nainte-mi sta deschis.

A ta gandire mandra prea mult e sbuciumata
i prea in zbor s'avanta de vise 'nfierbantata
Pe cai ne mai umblate, pe culmi ne mai patrunse
i tine tie cate dureri Imi Bunt ascunse I
VIOREL
Tu crin plapand, to dulce-o ! N'ai teams, viata veche

Poveste e ce-mi suna strains la ureche.
Eu nu visez acuma decat seninatatea
Ce-o da a ta privire ; in ea e voluptatea
Pe care-o urmarisem zadarnic pe-alte cai.
Nu floarea de pe munte, ci,, crinul bland din vai
Ascunde parfumatul suras al fericirii,
ySi nu 'n singuratate, ci 'n farmecul iubirii
E toata inaltarea, cad limpedea lumina
Din noapte nu se nalte.
ILEANA
Doresc Bali fac senina
i blanda-a ta viata.
VIOREL
i astfel o vei face

Caci toata-a ta faptura e-un sol dorit de pace.
www.dacoromanica.ro
121
122
OPERE
SCENA VI
(VIOREL, ILEANA, APRODUL)
APRODUL
Domnita, Craiul nostru dorete sail. vorbeasca

VIOREL
Ateaptal
APRODUL
Inaltate, porunca cea craiasca

Nu sufere zabava.
VIOREL
Te du atunci iubita
Si-asculta-1.
ILEANA
Ca o lila supusa i smerita

Urma-voi ale sale povete parinteti. (Aprodul iese).
VIOREL
Si 'n urma vino iarai, crin fraged

ILEANA (it is de mclini f i-1 privecte drept In ochi.
Cu nespusti ginecifie):
Ma iubeti ? (Viorel o scirutti
lung. Ileana iese).
SCENA VII
VIOREL (singur)
i totui, in serbarea aceasta stralucita

Un taint gand ma 'ndeamna spre vremea asfintita
Cad noaptea and se lag In ceasul cel de pace
Din care trist parfumul visarii se desface,
In sfenicul de-arama, grozava iii ciudata,
Se sbate-alabastra para 'met qi 'nfiorata.
In preajma visul palid se 'nalta: un parfum
www.dacoromanica.ro
SOLII PAcii
123
Urcand pe raze dare noptatecul sau drum;

El pare-o adiere ce lin si bland ma chiama
Ca dulcea mangaere a manilor de mama
De-mi las pe albe palme sa cada greaua frunte
i simt pe fata lacrimi cum 'Acura marunte,
Cad vine-atunci aproape fantastica minune
Ce-si tremura durerea pe visele-mi nebune
i 'n fund pe Invechitul perete, linistita
0 umbra rastignita se misca ratacita:

Mustrare 'ntunecata a clipelor traite
In stinsa sarbatoare din noptile-aurite.
SCENA VIII
(VIOREL, SIMINA).
SIMINA (intrd pe usa din stdnga fi coboard Encet
ptind ldngd Viorel).
Sub vraja amintirii venii din nou la tine

Cu bratele deschise ca 'n zilele senine
A dragostei trecute.
VIOREL
Simina 1 Drag noroc
Al zilelor apuse, ce tainic dor, ce foc
Nestins in al tau suflet pe veci in zbuciumare
Te-aduce?
SIMINA
Dureroasa si apriga chemare

Shntii crescand In mine la vestea nuntii tale.
In sufletul meu singur plangea o dulce jale,
Plangea asa de calda si sfanta si curata,
Plangea ca o pribeaga iubirea de-alta'data.
In noaptea racoroasa, sub bolta instelata
A cerului de vara statut-am nemiscata.
Tam in jur campia de raze poleita,
www.dacoromanica.ro
OPERRE
124
Tama padurea neagra de umbra strajuita,

Tacea vrajit izvorul ce curge pe prundi
Then i adierea ascunsa in tufi
Si numai a mea jale In noaptea 'mbalsamata
Plangea ch o pribeaga iubire de-altadata.
VIOREL
Iubirea de-altadata 1 Ce calda 'nfiorare
Cuprinde al meu suflet cu dulce Intristare

De parca ascultare-ai un cantec ratacit
In mintea mea pierdura spre traiul asfintit
Al pururii iubite i dulci copilarii.
Eram pe-atuncea veseli i rumeni i sglobii,
In ochii notri umezi de roua dimine-tii
Pusese primavara seninul dor al vietii
Si 'n fragedele buze betia adorarii
Pusese voluptatea i taina sarutarii.
Ci totul asfintit-a In ceata plumburie
De pare o poveste ciudata i tarzie
Ce-o murmur% In oapta o minte ratacita.
Adesea mi se pare ca vremea fericita
Sta gata sa Invie In slava ei de-atunci,
St( firn din nou pribegii din tainicile lunci
Pe cand cavalul cants o doing 'ndepartare
Dar numai o parere-i ce-apune cum rasare.
SIMINA
Si 'n urma?
VIOREL
Ah, In urma 1 Asculta ce 'nfocata

Rasuna 'n sala mare serbarea minunata.
E-un cantec ce se 'nalta din strune fermecate
De mica tot norocul In valuri sbuciumate
i pune 'n fete-aprinse lumina fericirii
i 'n inimi bland revarsa placerile iubirii.
www.dacoromanica.ro
S OLII PAC II
Dar numai o vioara se tangue pe coarde,

Se tangue 'ntr'un cantec ce tremura qi arde,
Se tangue de-o parte qi-ap de ostenita,
Se tangue ca ruga in umbra ratacita
Si inima mea trista se tangue cu ea.
Dar vesela fanfara rasuna i iar is
Cantarea zgomotoasa pe aripele sale
Si terge amintirea si tainica ei jale.
SIMINA
Si terge amintirea! Ah, cum putea-vei oare

Sa uiti tu vreodata intaia sarutare?
Tii minte? Coborise0 vanand necontenit
In lunca unde curge Siretul lin4tit ...
VIOREL
Cand tu-mi venii In cale cu flori de iasomie
In mainile-ti suave i-o blanda poezie
In toata-a to faptura ci cum indurerata

Povara mea de ganduri pe fruntea 'ntunecata
Cadea istovitoare tu fui o albs zana
Ce-ai pus in noaptea trista iubire i lumina.
SIMINA
Si altadata iarai la ipotul din vale...

VIOREL
Si 'n muntii singurateci pe unde a mea cale

Adesea o pierdusem.
SIMINA
Si 'n alte-atatea locuri!

VIOREL
Tu fui aprinsa facia a stinselor norocuri

Din vremea neuitata de dragoste cereasca.
www.dacoromanica.ro
126
126
OPERE
SIMINA
Si n'ai vrea acea vreme din nou sa Infloreasca?

VIOREL
La ce ne-am face oare ispite-amggitoare
Cand rana, crudd Inca, atat de rail ne doare ?

Eu port pe a mea frunte coroana sangeroasa.
De visuri chinuite ce groaznic ma apasa
Si 'ntuneca vederea punand zabranic des
Pe-un dor fara de margini si fara InIeles,
De toata-a mea vieaVa e-o 'ntindere nebuna
De brale obosite In mijloc de furtuna.
Un demon fara mils ma mans Inainte
Departe de norocul limanurilor sfinte
i-apasa pe-a mea frunte coroana tot mai tare
Cu greaua sa povara de visuri zdrobitoare.
Eu simt ca de aceasta coroana am sa mor.
Si-acum and pentru o clips norocul zambitor
Imi iese bland In tale cu chipul fecioaresc,
Cu grai de alinare, ai vrea sag parasesc?
SIMINA
Urmeaza-ti dar norocul blajin ce to asteapta

Si n'as dori vreodata din calea lui cea dreapta
S'abati spre micul templu In care amintirea
Veghiaza obosita i pals fericirea
Trecuta ce-odinhete In somnul sau de veci
Lasata 'n parasire pe lespedele reci (Vrea sd piece, face cciliva
pagi, dar se Intoarce nehotarita gi de-odatil, cu obidd):
Mai stii sa saruti oare i-acum ca alts data?

VIOREL
0 zilele apuse de dragoste 'nfocata

Tin toate 'n sarutarea adanca si setoasa
Ce-am pus odinioara pe buza-ti amoroasa 1 (0 sdrutd Inca pe
frunte).
www.dacoromanica.ro
S OLII PACII
SIMINA
0, nu pe fruntea-mi arsa. Tu tii, in coltul gurii

E taina voluptatii. In mijlocul padurii
Eram data singuri and to ti-ai apasat
Pe rumenele-mi buze sarutu 'nflacarat.
Cadea prin frunze dese o ploae aurita
De raze i prin ramuri trecea ca aiurita
Cantarea patimae a unei turturele.
De cantecul acela, ah, visurile mele
S'au fost legat i 'n urma, in grea singuratate
M'am prins gandind adesea, cu trista voluptate,
La cantecul cel dulce, la farmecul padurii,
La taina sarutarii arzand in coltul gurii.
De n'ai uitat iubirea-mi, oh, fa sa 'nvie iarai
Sarutul zilei calde de and eram tovardi,
Sa-1 duo de-acum cu mine In noaptea ratacirii
Ca scula pretioasa i draga-a fericirii
Apusa pe vecie.
VIOREL
Frumoaso, ma 'nspaimant
De ruga to ca-i ruga de suflet trist i sfant

Ce arde de dorinta grozava-a sarutarii:
Dar coltul gurii tale e sufletul pierzarii.
SIMINA (cu o mi,scare din umeri)
Ci uite-te in preajma, iubite: ce povara

De ganduri neguroase de-asupra se coboara"
De 'ntuneca i fete intuneca i minti

Si lash' numai grija de silnice dorinti
Ce cad ca plumbul grele pe fruntile-obosite.
In jurul tau nu-s roze, ci frunze ofilite,
Nu-s canturi de placere, ci plansete 'nfundate
5i 'n cupele de our cu slove vechi sapate
Nu curge vinul rou, ci drojdii inegrite.
www.dacoromanica.ro
127
OPERE
128
Surasurile voastre sunt searbede, silite

Si 'n vorba voastra este ceva care va minte
Dar totui pare# veseli i racleti inainte
Dei surasul vostru pe nimeni n'amageqte
Ci numai doar trufia cu el se ameIeqte.
Nu astfel de vieata ce cugetul doboara
Si inima ucide visam clinical*
Ci 'n visurile mele sem* 'nflacarate

Cladeam pe culmi senine fantastice palate
Din care gandul mandru ca vulturul in sbor
Sa-i tae larga tale viteaz, cutezator.
Si trista in mandria-mi din falnica 'naltime
Sa-mi plec a mea privire spre jalnica mu4ime;
Cuvantul meu sa fie cuvantul de indemn
Si gestul meu sa fie doritul, sfantul semn
Ce varsa 'n inimi slabe mareala mantuire
Pe cand cu-o mans 'ntinsa, spre-a ochilor uimire
A palelor noroade, o facia scutura-voi
Si sufletelor negre zari albe arata-voi.
Ca 'n lurnea ce se pierde pribeaga 'n trista ceaca,
Sunt vepica lumina, sunt venica vieaVa.
VIOREL
Vista to marega-i ca moartea i grozava ;

Pe purpura ce cade in falduri pe-a ei slava,
La para sangeroasa a faclei ce-o inclini
Eu vad cum sta de-asupra cununa cea de spini.
SIMINA
Dar nu vezi a mea rugs spre tine inaAata

Ca fumul de tamae din jertfa intristata
Facuta la icoana a tot mangaetoare
In seri de sbuciumare adanc chinuitoare ?
Si iata-a mea privire ce tremura sficasa
Si arde patimae atat de 'ntunecoasa
Ceqind dulcea 'ndurare din ochii visatori
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
129
Sa cads ca o roua pe vestedele flori.

Si umedele-mi buze Intinse 'nfiorate
Ca 'n clipa sfintei taine spre-amara voluptate

Ce sta In sarutarea fierbinte-a gurii tale
Ce tremur le cuprinde
1
VIOREL
Sarmane buze pale
(0 sancta lung
pe buze).
SIMINA (cu un strigat de izbanda)
Apasa buze rosii pe palida mea gura

De tremurul placerii intreaga mea faptura
Sa simt ca se cuprinde si 'n flaeari mistuita
Sa 'na4 a mea via la culmea mult dorita
A rugului pe care se and 1nsangerate
Iubirile de slava veciei luminate.
Apasa buze rosii si 'nsangera-a mea gura
Sarutul tau sa fie grozav ca si o ura
Straveche 'nversunata. Apasa si raneste ;
Iubrea cea sealdata.' in sange Infloreste
Grozava peste veacuri. Apasa crunt, salbatee
Sa simt In coltul gurii arsurd de jeratec
Si sufletu-mi din mine mi-1 soarbe 'n sarutare.
VIOREL
Si ce facurati, triste in clipele amare,

Voi buze pentru care sarutul e placerea
Mai sfanta decat raiul, mai dulce cleat mierea ?
SIMINA
0, nu 'ntreba Saruta, saruta Inainte,

1
Imbata-ma de vraja fiorurilor sfinte,

Otrava for cea dulce pe buzele-mi revarsa
Caci dornic e-al meu suflet si inima mi-e arsa
De-o clips -a fericirii traits pe deplin.
9
www.dacoromanica.ro
OPERE
130
Sa piara zbuciumarea, sa piara negrul chin

Al zilelor de-adanca i grea singuratate ;
Iubirea azi Invie si inima-mi se bate
De flacari mistuita. N'auzi In blanda noapte
Trecand prelung un freamat de 'ndemnuri si de soapte ?
E dragostea cea veche mereu izbanditoare
1
SCENA IX
ACEIA$I, ILEANA).
ILEANA (intrdnd prin fund)
Iubite, glasul tau... (Ii Pede Embralifali) Ah 1 (Itarnane ca de

piatra).
SIMINA
Domnita I
VIOREL (se smulge din braple Siminei).
Indurare 1 (se repede spre Deana).
Cortina cade
www.dacoromanica.ro
ACTUL II
SALA DE MARMORA
In fund o bola cu arcuri sprijinita pe stdlpi de marmord. La dreapta
o use care da in sala Tronului. La stdnga o use care dil in camera nouilor
soli. Noapte, tdrziu.

SCENA I
(SOLII PACII, CAVALERUL NEGRU).

SOLII PACII (inainteaza de sub arcurile din fund).
CAVALERUL NEGRU (intra prin dreapta)

He, aide, soli ai pacii 1 Serbarea s'a sfarit
Si cantecul din urma se stinse linitit

Ca visul ce-amageqte o palida fecioara.
In sala de serbare tacerea iar coboara
Si 'nvalue In giulgiu podoabele-i marqe.
De-acuma Intristarea iar cade peste fete
Cell poarta oboseala prin tragicul palat
Urmate ca de-o umbra, de-un vis Intunecat.
Se stinse stralucirea. Voi ce mai ateptaIi,
Si'n umbra de portice de ce Intarziati?
Urmam o taina-adanca.
AL DOILEA SOL AL PACII

0 taina 'ngrozitoare.
AL TREILEA SOL AL PACII
0 taina M.I.6 nume.
9*
www.dacoromanica.ro
132
OPERE
CAVALERUL NEGRU
i n'as putea sti oare

Ce taina e aceea?
Nul Mintea se 'nfioard
De-asculta acea tain5. si strania-i povara
E-un chin ce nu sfarseste.
CAVALERUL NEGRU
Deck, doar in mormant 1
SOLII PACII
tiut-ai?
CAVALERUL NEGRU
Eu stiu toate. Menirea-mi pe pamant

E tocmai de-a cunoaste.
SOLII PACII
Dar tine esti?
CAVALERUL NEGRU
Un frate
Al vostru si un sol al soartei neimp5.cate.
In lumea 'npovArat5 de chinurile sale
Avem aceeasi 1,inta si-urinrun aceeasi tale.
SOLII PACII
Jucam o comedic cam trista.
CAVALERUL NEGRU
Dar frumoasa
5i-atata ne ajunge 616 nou'a nu ne pasa

De lacrimile-amare din ochii care plang.
i chiar cand inimi calde in urma-ne se fill-1g
Noi radem.
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
133
SOLII PACII
Rasul nostru e greu ca un pacat.

CAVALERUL NEGRU
Umblati dar asta noapte prin tragicul palat,

Patrundeti prin unghere ascunse de lumina.
Caci on i cat e pacea de blanda i senina
Ca ruga care cade din suflete pioase,
In asta noapte totu0 visari intunecoase
Vor sta de-asupra multor cu aripi negre 'ntinse,
ySi multi vor plange-amarnic durerile for stinse,
Cad cele viitoare vor fi cu mult mai maH ;

Chiar vantul se va plange prin ramuri de stejari (Solii pacii
ies).
SCENA II
CAVALERUL NEGRU, SIMINA
(En
grddinli).
SIMINA (Igi pleura incet cdntecul).
Cantarea care n'a fost spusa

E mai frumoasa ca on care ;
Misterul ei e o betie
De voluptoasa 'ndurerare
In nota sfanta care piere
In tremurarile sfioase
A unor rugi de Magdalene
Curg dare lacrimi pretioase ;
Dar in cantarea flea nume
Aseunsa 'n negrele vioare,
E-o tragedie tainuita ;
Plang albe vise moarte 'n floare.
CAVALERUL NEGRU
Aha, ciudatul canter se 'nalta 'n noaptea rece

Asemeni unui farmec ce turbura." 1 trece
In inimi obosite de triste amagiri.
www.dacoromanica.ro
134
OPERE
El spune 'n note calde a sterselor iubiri

Dulci taine ingropate, dar arde ca o pail
Grozavul chin ce-adoarme In mintea solitara,
Si nu cunosc un mijloc mai sigur de pierzare
Ca dorul care noaptea se tangue 'n cantare.
SIMINA (In grddind, Igi urmeazd cdntecul).
Tristeta for neprihanita

Atat e de chinuitoare
Ca pune 'n suflete patate
0 mistica infiorare.
Si o chemare zace 'n ele

De-o zdrobitoare nostalgie:
Tortura ei necunoscuta
Este suprema poezie.
Si cel menit sa duca dorul

Cantarii sfinte si alese
Isi simte inima cuprinsa
De suferinti neintelese.
CAVALERUL NEGRU
Ha, canta-ti suflet tragic cantarea-ti zbuciumata

5i inima topeste-o in vraja lui ciudata.
Te 'nalta cant demonic pe aripi de suspine
Pe doruri vestejite, pe visuri dulci $i line;
Parfum, tortura-amara din clipe desgropate
Revarsa zbuciumarea din vremuri evocate
Pe nota din cantarea ce plange tremurata.
Pierzania Incepe In noaptea 'ntunecata. (Iese).
www.dacoromanica.ro
sou' pA.cii
SCENA III
(VIOREL, SIMINA In grcidind).
VIOREL (intra Encet, ca in cis, prin stdnga)
Ce &ante ma a0eapta 1 data ea avea

Acelea0 note calde in glas cand se 'ntrista
Lasanduli capul palid pe umeri sa s'aplece
Ca roza vestejita pe marmora cea rece,
i cand pe buze arse, pe fruntea-mi zbuciumata
i arsa de tortura i grea i 'ntunecata
A visului salbatec, rasa ea stravezie
Sa cada alba-i mana cu flori de iasomie.
Dar cantecul urmeaza, grozav, chinuitor;
Eu simt ca de aceasta cantare am sa mor.
SIMINA (ifi unneazd cdntecul, In departure)
In flacara nemistuita
S'aprinde sufletul i arde,
5i moare dornic de misterul
Cantarii stranii de pe coarde.
Ah, and in inimi zbuciumate

Orice dorinta 'fleet se curma,
Grozav e cantecul din urma I
VIOREL
i totui voi s'ascult cantarea cea nespusa,

Sa 'nviu macar o clipa iubirea mea apusa
i-apoi sa ma ajunga blestemu 'ngrozitor.
Ateapta-ma, iubito 1 Viu iar cu vechiul dor
Sal fad sa cada raza din ochiul tau himeric
Pe marea grea de patimi ci plina de 'ntuneric
Ce arde 'n adancimea demonica din piept
Ca vechiul stalp de para ce sta malt i drept
In nopti de ratacire pe esuri pustiite.
www.dacoromanica.ro
136
136
OPERE
ILEANA (din camera din stdnga)
Iubite, yin la mine. Cu-adanci priviri uimite

Te-apropie sub vraja tacerii din odae
Sub razele de lung, sub magica-i Vapae,
SA' piara floarea Fiala a viselor stinghere
i 'n umbra poleita din tainice unghere
0 calda sarutare pe umedele guri
Sa urce dulce 'n somnul noptatecei naturi
Ca viersul unui cantec frumos qi singuratec.
VIOREL
0, dulce viers de cantec ce moare singuratec 1
(Iese repede
prin fund).
SCENA IV
ILEANA (singura).
Dar unde e ? Il taut i glasul meu rasuna

Aa de singuratec sub razele de lung
Incat ma inspaimanta. Au visurile sale,
Din nou 11 urmarira cu-aceeai veche jale
Ce-i sta fail 'ncetare in inima ascunsa.

Eu nu 'nteleg aceasta durere nepatrunsa,
Durere ce adanca in suflet se topete
Durere ce in lume nimica nu cladete: (Iese prin fund).
SCENA V
(VIOREL, IUGA).
IUGA (aduce pe Viorel prin dreapta).
Stapane noaptea-i rece rili vantul a 'nceput

Sa bath'.
VIOREL
Las'sa bata 1
www.dacoromanica.ro
soLii PAcit
IUGA
0 clips m'am temut

Ca via-tali pretioasa...
VIOREL
Nu tocmai cat gandesti

Ah, vista prelioasa e numai In povesti,
Incolo ...
IUGA
E frumoasa viata on si cand

De treci prin ea sagalnic, cu 'n zambet fluturand
Pe rumenele buze.
VIOREL
Sunt vinete-ale mele

Si arse sunt de doruri zadarnice si grele.
IUGA
De doruri I Dar ce doruri?

VIOREL
N'auzi un jalnic geamat

Ce trece prin gradina asemeni unui freamat?
IUGA
Stapane-i pitulicea ce cants in desis;

In fiecare noapte In verdele frunzi
Ea sta i -i plange jalea iubirii de-alta data
Si cantecul ei pare o oapta tremurata
Ce trece ratacita In nopOe de vara
Ca vantul cel de sears, usorul vant de sears.
VIOREL
Si n'auzi in gradina ce trista urea 'n noapte

0 slabs rugaciune asemeni unei oapte?
www.dacoromanica.ro
137
OPERE
138
IUGA
Stapane-i porumbila din turnul singuratec,

Purtata 'n ceasuri negre de dorul ei noptatec
Spre lungs pribegie In zarea 'ntuneeata.
In umbra trupu-i pare o dunga luminata
Ce urea venic alba, frumoasa, solitara
Sub cerul eel de vara, seninul cer de vara.
VIOREL
Si n'auzi tu ce grele curg lacrimi in gradina?

IUGA
Gradina adormita viseaza 'n umbra ling

Dar flori de piersic roii se scutura marunte
Pe umedele brazde.
VIOREL
Si nu vezi pe-a mea frunte

Cununa dureroasa de ramura de spin?
IUGA
Eu vad pe frunteaii 'nalta i alba ca un crin

Frumosul par ce cade In negrele inele
Atat de maestrite.
VIOREL
Vai, gandurile mele 1
IUGA
Ci uita-aceste ganduri de chinuri i pacate.

VIOREL
Sa uit? Dar qtii tu oare ce-adanci i zbuciumate
Creseura 'n al meu suflet ? Taria for ma doare,
Povara for m'apasa atat de 'ngrozitoare
Cat mintea omeneasca nu poate sa prieeapa.
Ci lasa-ma 1 Doar somnul de plumb de ma mai scapa
De chinuri. Voi sa dorm. Sal cads somnul slant
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
Pe ochi-mi plini de truda i-asupra"-mi ca un cant

De leagan sa pluteasch un vis nevinovat.
0, cantecul de leagan, o, visu 'naripat 1
IUGA
Inching -te, caci Domnul e bun. (Iese)

VIOREL
Sa ma inchin?
Ah, ruga cere cuget de pace ci Benin
Si n'am astfel de cuget. He, cine-mi va aduce
Duiosul timp In care faceam sfioasa-mi cruce
Sub calda privighere a ochilor de mama,
Si cand 'naltam privirea cuprins de-o dulce teams
Spre vechile icoane din care blande sfinte
Pareau cali pleaca fala spre ruga mea fierbinte ?
SCENA VI
(VIOREL, ILEANA).
ILEANA (intrdnd prin dreapta)
Te caut. Prin gradina sub luna adormita

Umblat-am ca o umbra tacuta, ratacita.
Visau un vis de pace suavii crini de vara,
Visa induioata sulfina solitara,
Visau aca de triste i florile de nalba.
Si 'n mijlocul acestor visari eu umbra alba
Trecut-am turburata de-un gaud nedesluit:
Era acolo teiul sub care ne-am iubit,

Era acelai freamat prin ramuri aurite,
Era acelaci cantec de pasari fericite,
Dar to lipseai iubite, ci singura am stat
In cale unde plans-am trecutul fermecat.
www.dacoromanica.ro
139
OPERE
140
VIOREL
Noi toti catam In noapte ceva ce nu gasim.

Catam i 'n Intuneric zadarnic ne-obosim,
Cad nu tim nici not singuri ce sufletul dorete ;
Ci 'n zarea departata un vis ne amagete,

Un vis fara de forma i lard inteles,
Un vis udat de lacrimi i sange-atat de des !
Si 'n goana cea nebuna" calcam nepasatori
Parfumurile sfinte i brazdele de flori
Si trecem Inainte cu ochii atintiIi
Spre zarea nevazuta. 0, palizii smintiti ;
i totuqi doua inimi se sting lnsargerate.
ILEANA
Si totui doua inimi se sting Insangerate 1
Ah, inimile-acesteade n'ar fi ale noastre 1

Ci jura-mi pe 'naltimea turiilor albastre,
Pe focul care arde In stelele eterne,
Pe pacea care noaptea pe lume se aterne
Asemeni unei mantii de Inger cu chip bland
Ca nu mai simti tortura stravechiului tau gand,
Ca-ai dat pe venicie uitarii minunate
Grozava amintire de doruri zvapaiate.
VIOREL
Imi ceri prea mult.

ILEANA
Dar pacea din sufletul meu cere

Aceasta 'ncredintare.
VIOREL
De-ai ti to ce durere
Adanca ma cuprinde cand vad suavali fats
Palind ca steaua serii In clara dimineatal
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
ILEANA
E greaua lndoiala din sufletul in chin

Ce-mi face fata pala ca florae de crin.
VIOREL
Alunga lndoiala cum eu incerc s'alung
Din gandu-mi amintirea trecuta.
ILEANA
Dar prelung
Se 'nalta singuratec atuncea un suspin.
VIOREL
Incinge-ti a to frunte cu foi de rosmarin

Si umple albe brate cu roze 'mbobocite
Si 'n blonda' dimineata pe treptele 'nvechite
De marmora coboara la lumea din grading:
Bujorii to asteapta si gingasa gherghina
De mult si 'ntinde floarea cersinduli sarutarea.
ILEANA
0, florile-s frumoase dar nu pot da uitarea.

Asculta 'n departare un plans duios ce moare,
Un plans ce cite -odata se pare o cantare
Atat de slant si dulce se 'nalta 'n noaptea rece.
Ca zborul unor pasari usoare asa trece
Prin umbra cea topita in razele-argintii
Ce cad din Inaltimea albastrelor tarii
Si umbra se 'nfioara si tremura plapanda
De lacrima ce cade incet asa de blanda
Ca pare ca o roua de our pe o floare
De singe 'mpurpurata. Ah, plansul care moare
Ma turbura atata cat n'as putea s5 spun!

Si-adesea mi se pare in gandul meu nebun
Ca plansul care trece e traiu-mi asfintit
www.dacoromanica.ro
141
OPERE
142
i dulcea mea naclejde din timpul fericit

A 'ntaelor saruturi. i-atuncea stau i-ascult
Cum piere 'n noaptea rece povestea de demult.
VIOREL
Copila, lash' gandul acesta 'ntunecat.
Noi toti visam aicea un vie plin de pant

i teama ne cuprinde de Insu0 acest vis
Ce 'ntinde greaua-i manta pe cerul negru 'nchis
kat Orem asemeni copiilor pierduti

In codrul de 'ntuneric In care stam tacuti
De teama fail nume ca nu cumva 'n ngtire
Sa facem sa rasara vre-o pia amintire
Mai trista decat groaza din sufletele noastre.
Ci 'naltali Inspre mine luminile albastre
A ochilor tai umezi in care-un cer de sears
i-a pus melancolia-i frumoasa, solitara
i da-mi, Inviorata, din pacea for senina
Indemnul catre rugs i-o raza de lumina. (0 seirua pe frunte).
SGENA VII
(VIOREL, ILEANA, SIMINA).
SIMINA (intrdnd prin fund)
Uitat-ai a mea rugs atat de arzatoare ?

VIOREL
Simina I
ILEANA
Iar femeea aceasta 'ngrozitoare 1
SIMINA
Arunca-aceste lanturi ce-acum to 'nlantuesc

De tot ce pieritor a i trist i pamantesc,
Cad iata 1 Eu venit-am din culmea cea senina
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
A lumei nesfar0.ta qi plina de lumina

In care orice taina a mintii inceteaza
Si blondele fecioare cu roze 'ncoroneaza
Pe cei care putut-au la ele sa ajunga.
VIOREL
Ah, culmea luminata 1
ILEANA
Iubitul meu, alunga

Aceasta umbra para.
SIMINA
Urmeaza-ma, to minte
Trudita de visarea grozava i fierbinte,
Caci toatA-a ta visare povara-i dureroasa
Ce lumea mea asupra-ti sa cada grea o lash'.
ILEANA
0, Doamne 1 Aceasta umbra! Ea are ochi de ghiata.

Si glasul sau e glasul acelor ce din viata
Plecat-au catre moarte.
VIOREL
A, fruntea ta, fecioara,

E-o falnica lumina ce-o 'nalti aa de okra
In noaptea vietii mele. i parul tau se pare
Cununa maestrita de flori mirositoare.
ILEANA
Un giulgiu e vestmantul asemeni unui mort.

VIOREL
0, alba ta tunics i 'ntregu-ti mandru port!
ILEANA
In jurul sail domnete suflare de mormant.
www.dacoromanica.ro
148
OPERE
144
VIOREL
De-asupra to un scare luce0e-aa de sfant 1
Lumina din lumina a caldei frumuseti,

Tu esti izbanda vietii asupra tristei ceti,
A visurilor grele.
SIMINA
In jurul tau e-o rece

Minciuna, caci iubirea-ti de-acum curand va trece
ySi tu vei fi iar singur ; eu insa voi ramane
Aceeai totdeauna.
ILEANA
0, dulce-al meu stapane
Sa n'o asculti I
VIOREL (cu patima )
Femee, din lacrimi i din tina.

De ce-ti Inchizi tu ochii la limpedea lumina
Ce-o chpa-a pus-o Domnul In minteaii ratacita ?
SIMINA
Urmeaza-ma, iubite, spre culmea fericita

A vietii nesfarite
I
VIOREL (cu hotcirire)
Al tau sunt pe vecie
ILEANA (cu duioasci umilinfd)
Ramai
SIMINA
Te-a0ept
VIOREL (cu putere Ilenei care-i stci En cale)
In laturi
SIMINA (cu nerabdare).
Hai, vremea Intarzie. (iese).
www.dacoromanica.ro
SOLII PAcii
146
SCENA VIII
(VIOREL, ILEANA).
ILEANA (cu lacreimi in glas)

Gandete-te 1
VIOREL (amar)
Destul ganditu-m'am.
ILEANA
Cum pleci
Pe calea ce strabate pustiurile reci ?
SCENA IX
(VIOREL, ILEANA, CRAIUL GLAD)
CRAIUL GLAD (intrci prin dreapta)
In noaptea linistita un gaud mg. infioara

i 'n sufletul meu singur eu simt ca o povara
Apasa 'n Intuneric. E vre-unul care plange
Aicea, scumpi copii ?
ILEANA
Ah, inima-mi se fringe

De plansul greu.
VIOREL
Pgrinte
CRAIUL GLAD
1
Ha, ce s'a petrecut

In sufletele voastre ? (vazcind cu niciunul nu reispunde).
De ce vi-i graiul mut ?

ILEANA
El pleaca
CRAIUL GLAD
Pleaca 1 Unde ?
ILEANA
In lung4 pribegie.
10
www.dacoromanica.ro
OPERE
146
CRAIUL GLAD (privind aspru pe Viorel)
cand to vei Intoarce ?

VIOREL
Doar singur Domnul :Ale!
CRAIUL GLAD
Doar Domnul! Ce 'nsemneaza cuvintele-ti ciudate?
ILEANA
Inseamna ca domnia stravechilor pacate
Se 'ntinde-asupra noastra.
CRAIUL GLAD
Vorbeti in talcuri grele
Si mintea mea-i batrana.
VIOREL
Al visurilor mele
Chin groaznic ma indeamna sa merg tot Inainte

In neagra pribegie, In pulberea fierbinte
A drumurilor arse de soarele de vara,
Caci viaIa mea de-acuma e-o jalnica povara
Mai grea decal e piatra ce cade pe-un mormant.
Voi merge dar departe manat de asprul vent
De ganduri zbuciumate chiar dace un pustiu
Intinde-s'ar In juru-mi.
CRAIUL GLAD
Cum? Singurul meu fiu

Se duce? Visul oare ma chinue de0ept?
ILEANA (indurerata)
Nu-i vis.
VIOREL
Din alte visuri e singuru 'ntelept,

Caci toti panii acuma cu ochii man deschii
Visaram visuri goale 1i doruri de proscrii
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
Din alte lumi avuram. Dar vremea a 'ncetat

Si fapta luminoasa in zari s'a aratat.
CRAIUL GLAD
Dar vezi to batranetea ce trupul imi rapune

Si parul ce pe fruntea-mi de timp brazdata pune
Cununa de zapada. Privirea mea greoae
Cu greu se uita 'n zare i bratu-mi se 'ncovoae
De voi sa-1 'nalt puternic precum faceam data
Pe nand cu gestul mandru manam otirea toata.
Ca maine ma voi stinge i fara de suflare
Voi zace 'n parasire in cripta alba 'n care
Zac toti ai mei de veacuri. Vrei oare s'amarati
Si zilele-mi din urma ?
VIOREL
0, tats, Cum trezeti

C'o vorba 'n al meu suflet atatea amintiri I
Departe-i Irish' timpul trecutei fericiri
Si inima-mi ranitil strainal-i de placere:
Strains i de pace. Mi-e sete de durere,
Mi-e sete de misteruri, de lupta 'nverunata
Cu gandul qi cu lumea in negura 'mbracata.
La umbra de portice in marmora sculptate
Pun visele 'nflorite visari inghirlandate
De roze parfumate ca 'n serile antice
Si-o muzica se joaca in umbra de portice.
Cantari se 'nnalta seara prelung tanguitoare
Din coarde de vioara ; par tristele fecioare
Ce plang in intuneric cu semne disperate
Chemand din lumi de visuri iubiri inflacarate.
Si 'n umbra de portice fanfarele sunara
Ca 'n zilele de glorii i larg desfaqurara
Stindarde 'mpurpurate spre vesela serbare.
Ci 'ntarzie-al meu suflet la stinsele altare
Si-un glas sfios se pare ca plange 'n intuneric.
www.dacoromanica.ro
147
OPERE
148
Ah, visul meu de-apururi si dorul meu himeric

De Cate on voit-am uitarii a le da 1
Dar totul fu zadarnic si nu mai pot rabda
Tortura 'ngrozitoare de ganduri zbuciumate.
SCENA X
(ACEIASI, SOLII PACII, CAVALERUL NEGRU).
CRAIUL GLAD (pripind cum inainteazd de

grapi solii pacii)
i voi ce veste-aduceti cu fete 'ntunecate ?

Noi suntem solii pacii veniti din departarea
Tinuturilor negre si sfanta." ni-i chemarea . . .
CRAIUL GLAD
Cunosc povestea voastra, dar pacea de-o vestiti
Fiti grabnici si solia cea sfanta vo 'mpliniti
Acum caci este vremea
Ci lasa neclintita
A soartei hotarire.
CRAIUL GLAD
Hm, pacea prevestita
Cu talc, in graiul vostru e-o pace mincinoasa.
SOLII PACII
Nu, nu 1
CRAIUL GLAD
Mintiti. 1
E-o pace blajina

AL DOILEA SOL AL PACII
E-o pace fara path' .
www.dacoromanica.ro
duioasa.
sold' PACII
149
AL TREILEA SOL AL PACII

E-o pace nesfayita.
CRAIUL GLAD
(nerabdcitor)
Cuvinte 'n loc de fapte 1 Voi fapta lamurita

Si plina de putere !
CAVALERUL NE GRU
In tara 'ntunecata
A visului o fapta ar pare blestemata.
CRAIUL GLAD
Vai, fapta!
VIOREL
Si vai, visul !
ILEANA (merge ccitre fund qi striga cu kirie)
He, toti voi cei din casa

Uniti a voastra ruga cu ruga-mi dureroasa
Sa
stea in loc pierdutul 1

SCENA XI
(ACEIA,51, COMAN).
COMAN (trece in fugd prin fund lovind cu putere

En ferestre)
Sculati-v 1 Sculati
Voi toti ce 'n somnul panic cu 'n vis va 'nviorati,

Sculati-va voi robii molatecei placeri
Si voi toti obositii stradaniei de ieri,
Sculati-va din somnul de viata datator 1
La Craiul Glad, la Curte, e jalea in popor
CRAIUL GLAD
Ce faci ?
COMAN
Incerc sa'nlatur furtuna ce sosete
www.dacoromanica.ro
OPERE
150
VIOREL
Zadarnic caci furtuna, mai tare 'n pieptu-mi creste.

SCENA XII
(ACEIAsCI, CURTENII).
COMAN
Veni%i, c'aci Domnul vostru se duce 'n pribegie.

CURTENII
Stapane, oh, stapane 1
VIOREL
Ce stranie solid
CURTENII
Asculta-ne 1
VIOREL (izbucnire)
Voi, ceata nemernica, 'napoi 1
CRAIUL GLAD (cu disperare)
Aceasta-i ratacirea grozava de apoi.

VIOREL
Mai bine 'n ralacire. (Vrea sii piece)
ILEANA
Opreste-te 1
CRAIUL GLAD
Furtuna
Zdrobi-te-va In cale.
VIOREL (110040
De-acuma mi-e tot una 1
(Iese repede prin fund. Ileana cade leginatcl in bralele be trdnului
Crai Glad).
Cortina.
www.dacoromanica.ro
ACTUL III
0 CULME SALBATECA
In munlii Vrancei. In fund un povdrnig care duce inteo preipastie.
La stdnga mungi se inalid necontenit f
pierd vdrfurile In ceagl. La
dreapta o potecti duce in vale. Pe scend sung pietre maxi fi sure.
Aproape de fund un tufil mic apare to Entunerie.
SCENA I
(VIOREL, SIMINA).
SIMINA (intra In scenes prin dreapta, sprijinind
pe Viorel care abia mai poate sel mai umble)
0 culme am urcat-o.
VIOREL
Si multe mai sunt Inca?
SIMINA
Da, multe i lucioase,

VIOREL
Piciorul meu pe stand.

Aluneca adesea.
SIMINA
Suirea e greoae
Pe culmile de stand.
VIOREL
i trupu-mi se 'ncovoae
De chiar a lui povara.

SIMINA
Rabdare,,in curand
Ajunge-vom la varful de care al tau gaud
Dorea in ceasuri triste cu-adanca voplutate.
www.dacoromanica.ro
OPERE
152
VIOREL
Dar fruntea mi -e fierbinte i buzele-s uscate
De setea arzatoare. Ai vrea o picatura

De apa, ca o roua, BA' ude a mea gura,
Sa prind putere noua.
SIMINA
Aice nu e apa,
Pe culmea solitara chiar sufletul s'adapa
Din visurile sale, caci soarta a voit
S fie greu suiul la locul stralucit,
In care inflorete via0 nesfarita,
i told cei cati urcara poteca tainuita
Ce duce la limanul luminilor senine
Avura sa indure dureri tot ca i tine.
Dar sus curge izvorul eel clar de apa vie
i tine bea din apa-i traete pe vecie.
VIOREL (cu nemarginitcl desnadejde)
Ah, sus e-ass departe 1 ySi simt in jur cum create
0 negura ce 'n manta-i de plumb ma invelete.

SIMINA (cu Enflacarare)
N'ai teams 1 Sus e soare i falnica lumina
E-o dulce mangaere pioasa i blajina

Pe inimi zbuciumate. In valuri aurite
Strabat ale ei raze campiile 'nflorite
Punand cununa blonds pe-albastre departari.
Privirea e stapana pe falnicile zari
i tot ce se arata 'nainte rob e tie:

Paraele i muntii i floarea din campie,
Oraele marete i cei ce locuesc
La farm de ape dare i 'n canturi to slavesc.
VIOREL
Slavesc 1 Dar oboseala grozava ma cuprinde ;
Imi sangera tot trupul i bratul meu se 'ntinde
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
163
Zadarnic dupa-o umbra, caci iarai cade 'n jos

Ca piatra care cade in valul spumegos
A raului de munte. 0, apa cristalina
A clarelor izvoare i alba for lumina!
SIMINA (asps)
Izioarele-s departe i turbure in unde.
VIOREL (cleitindnd din cap)
i totui in auzu-mi incet i bland patrunde
Un murmur de izvoare. Pe-aice pe aproape

Se tangue un ipot din limpezile-i ape (Rugettor)
Gasete-1 1
SIMINA (repede Fi hotdrit)
Nu se poate sa bei din apa care

Se tangue aicea cu-atata 'ndurerare.
Acesta e izvorul durerilor de jos
Si cine bea din apa-i cu murmurul duios
Cuprinde-se de dorul l'asaIilor in urma
Si visul lui cel falnic in noapte i se curm'a.
Pe piatra stancii negre el capul i-I apleaca
Si-amara amintire avantul ii inneaca
De nu tie el singur de trebue 'nainte
Sa mearga spre 'mplinirea visarilor lui sfinte
Sau calea sa-i Intoarcil spre cei ce i-a lasat
Si fruntea iar sa-i piece sub jugul apasat
Al josnicei placeri.
VIOREL (istovit)
Dar nu mai pot &a merg.

SIMINA (dupd ce a privit o clipd spre culmile
din stdnga)
Ateapta-ma I La culmea innalta eu alerg

S'aduc din apa vie un strop racoritor. (Masurdnd cuvintele)
Ci nu te-ademeneasca ispita din izvor 1
www.dacoromanica.ro
OPERE
154
SCENA II
(VIOREL singur).
VIOREL (se uitcl alum timp in urma Siminei)
Ea merge 'n ceala deasa: lumina care piere,

Lumina intrupata din chin i din durere.
Si noaptea se Intinde i-s singur pe colina
Si nimenea durerea-mi din suflet n'o alina,
Cad totu-i fara viata i rece i tacut.
(Cu o tresdrire nellimuritei in privire)
Doar singur paraiaul ce murmurs pierdut

Pe prundul alb se plange In noaptea 'ntarziata
Si inima-mi trudita i-atat de zbuciumata
Cu dansul plange-asemeni stinghera ei viata.
(Apropiindu-se de tufi.gul din fund)
Parau fara de nume pierdut In neagra ceata

Ca mine eti de singur i poate ca murim
De-acela dor. Venit-am durerea s'o unim I
(Se apleacei fi bea prelung din izvor).
GLASUL ILENEI (indlicindu-se incet fi uinguitor

din fundul izvorului)
Viorele, Viorele,
Ai baut din apa mea;

Triste-s lacrimele mele
Dar mai trist tine le bea

VIOREL (se trage indcirdt inspaimintat)
Ce glas strabate unda adancului izvor?

Ce plans se 'nalta. oare? De ce ma infior
De murmurul din apa? Eti to iubita mea
Ce urci aa de trista spre mine calea grea?
SCENA III
VIOREL, CRAIUL GLAD, ILEANA (Umbrele Craiului Glad fi ale
Ilenei apar din dreapta gi tree ncet prin fundul scenei sprijinindu -se
una de alta).
ILEANA (cu duiofie care Craiul Glad)
Te sprijina pe mine. Sa trecem Impreuna

Pribegi i singurateci prin noaptea fara lung.
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
CRAIUL GLAD
Pribegi i singurateci 1 0, fiica mea iubita,
Spre ce liman ne duce cararea tainuita

Pe care ne urcaram?
ILEANA
Parinte, tine tie ?

E-o cale neumblata, departe de campie,
Departe de orae ; dar ce-avem sa 'ntrebam
Cand tot aceleai chinuri on unde le purtam?
CRAIUL GLAD
Si nu zareti nimic?
ILEANA
Nu I Totul pare-o burg,
Ce cade printr'o panza intinsa 'n ceata aura.
Iar ochii mei ce plans-au atata, aunt uscai

Si nu mai fad.
CRAIUL GLAD
Nici ochi-mi.
VIOREL (se apropie de ei cu.spaimii)
Dulci umbre, ce catati?

ILEANA (fdrli a-1 cunoave)
Straine, cautam visa -ne 'ngropata

Si n'o gasim.
CRAIUL GLAD (cu un gest trist i obosit)
Da, da 1 Noi n'o gasim. Odata,

Stiu bine, o 'ngropasem sub crinii din grading
Dar vantul zmulse crinii i el a fost de vina.
Ca nu-i mai dam de urma.
ILEANA (cercdnd sit-1 ducd mai departe)
Ci vino dulce tats,

In alta parte poate e viata-ne 'ngropata,
www.dacoromanica.ro
155
OPERE
156
VIOREL (voind sli-i opreascci, dureros)
Mai stati, mai stati o clipa. Eu sunt ...

CRAIUL GLAD
Ori cine-ai fi
Din drumul nostru jalnic nu po.ti a ne opri,
Cad cei fara viata fac calea grea i lung6

Cei vii sa nu-i ga'seasca nici dorul sa-i ajunga.
ILEANA
Te sprijina pe mine. Sa trecem impreun6

Pribegi i singurateci prin noaptea gra lung. (Teo
SCENA. IV
(VIOREL, SIMINA).
VIOREL (singur, urmdnd pe cele cloud' vedenii)
Opr4i-vsa voi umbre pierdute 'n atacire I

Blestem ce cazi asupr6-mi din vremi de fericire
Retrageti mana aspra I Paharul este plin. (Se pierde in stdnga).
SIMINA (intorccindu-se qi colutcind cu privirea pe
Viorel).
Dar unde-i ? (Striga) Viorele I Durerea sali alin
Adus-am apa vie.

VIOREL (din stdnga)
Coboara pe coline.
SIMINA
Iubite, in durerea-mi strigat-am &Are tine,

Auzi-mg 1
VIOREL (intrEind in scend)

Simina I
SIMINA (vcizlindu-1 schimbat la falci)
A, ce s'a Intamplat ?
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
157
VIOREL
Vedenii ma cereal% cu chipu 'ndurerat.
SIMINA (.11 priveste o clipa in tcicere. Apoi cu
asprime)
Tu n'ascultai de sfatu-mi. Baut-ai din izvor

i-acum to 'mpovareaza trecutul arzator.
VIOREL (rugiitor)
Simina 1
SIMINA (cu o mdnie care crepe mereu)
D5.-te 'n laturi, caci n'ai avut credinta

In tine, om menit la lunga suferinta.
VIOREL (zdrobit)
De-ai Oil
SIMINA (mcindrii)
Eu tiu destule, dar nu mai eti to vrednic

S'asculti. (Cu intristare in glas)
Te 'ntoarce iarai la traiul tau nemernic.

i capul tau l'apleaca din nou In spre tarana
Sa-i curme visul mandru de falnica lumina.
Cenua pocaint,ii pe frunte saii presari
Sa n'o mai arda dorul de stinse departari
i ochii tai indreapta-i spre tina i pamant
Sa nu mai vada-azurul seninului cel slant
Caci nu ti-a fost chemarea sa treci de-acest hotar
5i nu-ti-e data tie cununa de stejar.
VIOREL (incet)
Ce grele cad In suflet grozavele-ti cuvinte I

SIMINA
De ce-ai uitat de taina atator juraminte,

De ce i-ai Intors gandul spre cei din urma ta
Cand toata-a ta menire era de a-i uita?
www.dacoromanica.ro
OPERE
158
VIOREL
0 clips de-amagire 1
SIMINA
0 clips de-amagire
Ce n'o platete-o viaVa 1
VIOREL
Vai, stinsa-mi fericire 1
SIMINA (departdndu-se)
Ramai i plangi de-acuma, caci plansul ti-e dat die

In lacrimi i durere s porti pe venicie,
Caci semnul suferiniii pe fruntea ta e scris
Iar nu mandria calda a falnicului vis. (Ural pe culmile din
stdnga)
VIOREL (intr'o supremd rugaciune)
Ajuta-ma, In juru-mi se face 'ntunecime ;

Nainte-mi sta grozava o neagra adancime
ySi sufletu-mi inghiata.
SIMINA (pe o culme din stdnga)
Privete 'n sus la mine 1

VIOREL (dupd o luptd lciuntricd)
0 negurg-i pe fruntea-ti.
SIMINA
Privirile-mi Bunt line. (Piere)
VIOREL (cuprins de indoiald)
Simina, to eti para. i ochii tai aunt reci

Ca ochii celor morti. Pe culmi pe unde treci
Tu lai in a ta urmri un val de foi uscate.
SIMINA (din stdnga)
Aa vorbete-un suflet cazut iar in pacate.
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
169
VIOREL (ceizdnd in genunchi)
0, Doamne, din adancuri 'nalt glasu-mi catre tine.

Revarsa iar asupra-mi luminile-ti senine,
Tu vezi cum eu ma sbucium In cruda zbuciumare
i sufletu-mi setos e de-o raza de 'ndurare;
Invata-ma, to Doamne, parinte bland i drept
Spre ce liman de viata truditii pai sa 'ndrept.
SIMINA (Glasul ei se aude din dept rtare venind
de pe culmile din sanga)
Ah, and In inimi sbuciumate

Orice dorinte 'ncet se curma,
Grozav e cantecul din urma I
SCENA V
VIOREL (singur)
Sfailitu-s'a 1 (Se scoala din genunchi)
Furtuna din munti se pravalete

i fulgerul demonic pe cer se invartete,
Iar noaptea nepatrunsa e-asemeni cu mormantul.
He, unde-i rugaciunea i unde este cantul
Ce trebue sa sune a mea Inmormantare ?
Cad lupta cea din suflet fu lupta 'ngrozitoare,
Dar lupta e pierduta gi 'n mine 'ntunecimea
Din nou iar se ivete. Doar numai adancimea
Mai are vreun farmec In inima-mi pustie.
Adancul de prapastii 1 De ce oare 'ntarzie,
Sa cada-asupra-mi pacea blajina qi miloasa,
De ce mai sta pe fruntea-mi coroana sangeroasa
Cand nu mai am nimica s'atept decat doar somnul
Ce 'nchide ochii turburi uitatilor de Domnul?
i 'n noapte Inveli-m'oi In manta-mi zdrentuita
S'adorm in nesimtire pe stanca pa rasita. (Se afeazil la peinviint)
www.dacoromanica.ro
OPERE
160
SCENA VI
VIOREL, CURTENII antra Encet prin dreapta. Intuneric addnc

domnefte pe culmea singuratecd).
INTAIUL CURTEAN
Ineet 1
AL DOILEA CURTEAN
Bagati de seama 1
AL TREILEA CURTEAN
Da, stanea-i lunecoasa.
INTAIUL CURTEAN
Iar ceata este deasa i-atat de 'ntunecoasa
Cat nici nu ne vedem.

AL DOILEA CURTEAN
Umblam in intuneric.
AL TREILEA CURTEAN (gray)
Noi told, in totdeauna, am fost In Intunerie!

INTAIUL CURTEAN (cu groazd)
Noi toti... A, nu sfarqi I E poate un pacat

S spui astfel de vorbe eand ceru-i zbuciumat
De fulgere.
AL DOILEA CURTEAN
i eand furtuna pravale0e

Chiar brazii de pe munti.
AL TREILEA CURTEAN (care a Enaintat en
Entunerec si a dat de trupul lui Viorel)
Ha, tine odihneste

Aici ?
www.dacoromanica.ro
16!
SOLII PACII
INTAIUL CURTEAN
E cineva ?
AL DOILEA CURTEAN
Da, unul adormit

Pe stAnca.
AL DOILEA CURTEAN
Adormit ?
AL TREILEA CURTEAN (cu glas tnalt)
He, suflet parasit

De oameni i de Domnul, de0eapta-te.
INTAIUL CURTEAN
Vai 1
VIOREL (desteptandu-se. Cu glas sting)

Cine
MA chiama iar la viata ?
AL TREILEA CURTEAN
Deteapta-te straine I
VIOREL (amarat)
De ce nu treci 'nainte ?
INTAIUL CURTEAN (nerabdator)
Dar, omule 1
VIOREL
Lasati
Pe cel celi poartA crucea s'o poarte. Nu cercati

Din drumu-i sa-1 abateti.
AL DOILEA CURTEAN
Destul to -am ascultat
Ridia-te I
11
www.dacoromanica.ro
162
OPE RE
AL TREILEA CURTEAN
Tu om In zdrente 'nvestmantat
Te scoala 1
INTAIUL CURTEAN
i to uita in juru-# !
VIOREL (ridicdndu-se)
Ce voiii ?
TOTI (trcigdndu-se indarat)
Stapanul 1
VIOREL (amar)
Da, aunt eu I
TOTI
Slavite 1
VIOREL
Ma gasiti
In ceasul de ispita
INTAIUL CURTEAN
Ispita s'a sfaqit

VIOREL
Nu 1 Ceasul mantuirii l'atept, dar n'a venit.
AL TREILEA CURTEAN (intunecat)
i nici n'are sa vina.

VIOREL (repede)
Ha, cine te-a 'nfatat

Acest cuvant de groaza ?
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
163
AL TREILEA CURTEAN
Noi toti am colindat
Tinuturile-acestea cercand a te gasi
i-acasa sa te 'ntoarcem precum ne porunci
Batranul Crai. Deci ceasul grozav de mantuire
Zadarnic al tau suflet 1'a0eapta. In iubire
E singura scapare.
VIOREL
Cuvinte de nerod!
Au credeti ca lasat-am eu papicul norod
In vale ca in urma din nou la el &a yin?
Nul Sufletu-mi de-aceasta placere este plin.
El cere aka lume i vrea o alts viata.
INTAIUL CURTEAN
Dar sangera-a ta frunte i para e-a ta fats.

VIOREL
Ce-mi pasa 1 Eu pieri-voi pe stancile aceste
In spini i in prapastii, de nu mi-or 0i de veste

Nici fiarele padurii, caci demonul ma mana
Sa merg tot inainte. Vedeti cum pe-a mea mana
Stau ranile deschise. ySi iata pieptul meu
Zdrobit de oboseala cum sangera mereu 1
Ce-mi pasa 1 Mai grozava e rana arzatoare
Din sufletul in zbucium. 0, rana ce ma doare
N'o stingeti niciodata cu trista-va iubire.
De-acasa cand plecat-am lasand in parasire
Pe toti ce tree prin viata cu ochii obositi,
Voiam sa tiu aceea ce nici va
Voiam sa vad aceea ce voi n'ati fost vazut
In traiul vostru jalnic i josnic i tacut.
Spre lumea cea intinsa deschis-am ochii mari:
Treceau pe dinainte -mi, manta solitari
11'
www.dacoromanica.ro
164
OPE RE
Ai gandurilor nalte, treceau seninii murrti

In mantie albastra si codrii cei carunti
Pareau ca 'mbraca falnici vestminte argintii.
Izvorul care-si mans lin undele zglobii
Parea c'ar fi de aur topit iar pe campie

Intins-au flori de vara a panza purpurie
Si totul se 'ncinsese In ziva cea senina
Cu purpura si aur, cu-azur si cu lumina.
$i voi? Voi nici vazut-ati aceasta sarbatoare
Cad orbi sunt ochii vostri la on si ce splendoare.
INTAIUL CURTEAN
Ah, tristele splendori asa de scump platite 1
VIOREL (trandru)
Eu nu le-asi da pe toate vietile traite

In slava dela curte. 5i chiar de-asi fi sa merg
In umbra unde toate colorile se sterg
Eu tot Inainta -voi, caci voi sa-mi scap credinta
Ce novae In mine.
SCENA VII
(VIOREL, CURTENII, CAVALERUL NEGRU)
CAVALERUL NEGRU (apardnd de-odatd In

mijlocul stdncilor)
Blestem pe suferinta
Ce nu creaiza 'n lume nimic.

VIOREL (Intorcdndu-se cu spainza)
Nebun semet,1
CAVALERUL NEGRU (coborind)
Tu nu ai Indrazneala acelui ce maret

Priveste catre tints cu ochi 1ncrezatori
Caci sufletul tau plin e de tainicii fiori
Ai noptii.
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
165
VIOREL
Care demon vorbeste-acum prin tine?
CAVALERUL NE GRU (apropiindu-se, i,spititor)
Intreaba-te .tu singur. Luminile divine

Ce-aprind in suflet focul cel Want i -atot puternic
Le sin* to ?
VIOREL (dupd o clipii, cu disperare)
E 'ntuneric in sufletu-mi nemernic.

(Luptdnd cu un gdnd lduntric)
5i totuo... (Se opregte)

CAVALERUL NE GRU (batfocoritor)
Indrazneste 1
VIOREL (tragcindu-si mina peste frunte)
Nebuna IndoialA
MA chinue. Zdrobitu-s de-atata oboseala.

Ah, unde-afla-voi pacea ? Pe ochi painjiniO
Un vAl greoi se lass.
CU RTE NII
Vin solii 1
.SCENA VIII
(ACEIA$I, SOLII PACII).

VIOREL (peqegte inaintea solilor)
Ce voiti ?

Noi suntem solii pacii venii din departarea
Tinuturilor negre si sfanta ni-i chemarea . . .
VIOREL
Ai pAcii ? Dulce pace! De-ati sti voi sA mi-c) &Ili
5i groaznica 'ndoiata din suflet s'o luali I
www.dacoromanica.ro
OPERE
166

Noi punem maini duioase pe fruntile 'nfocate
De dorul greu al luptei, de visuri turburate

5i facem sa 'nceteze povara dureroasa
A cruntelor vedenii din noaptea furtunoasa.
VIOREL
A, nu, cad pacea voastra e-o pace de mormant.

E-o pace nesfarita.
VIOREL (apasdnd cuvintele)
De-aceasta ma 'nspaim'ant.
Eu n'am sf'Arit in lume menirea-mi dureroasa
5i vechea mea coroana pe frunte tot m'apasa,

Caci peste tot mai este ceva ce n'am vazut
5i poate vreo placere cum n'am mai fost avut.
Sa fie... 0 Indoiala 1 Ce turbure-i i-amara I
Voi merge 'n ratacire 'n noaptea solitara,
Pe cremenea taioasa Iasa -ma -voi s'alunec
In funduri.de prapastii i ochii sa-mi intunec

5i bratele-mi slabite Intinde -voi 'nainte,
Sa pipai data 'n stare nu fuse a mea minte

Lumina s'o 'nteleaga i poate 'n Intuneric
Gasi-voi alinare la visul meu chimeric.
SCENA IX
(ACEIA$I, IUGA, COMAN).
IUGA (intrdnd cu Coman prin dreapta)
Stapanel
COMAN
In sfarit
www.dacoromanica.ro
sou' plcii
167
VIOREL
Si voi veniti acum

Cu vorbe viclenite sa 'ntoarceti al meu drum?
IUGA
Batranul ne trimise.
COMAN
5i tanara Domnita.
VIOREL
Ileana? Ah, frumoasa cli alba porumbi0

Tot trista st5. i-acuma In turnul singuratec
La sfat In ceasuri negre cu dorul ei noptatec?
5i 'n umbra trupu-i pare i-acum o dunga alba
Plecata gratioasa pe florile de nalb5.?
Mi-a fost odata draga frumoasa solitara
Visand sub cer de vara, seninul cer de vara.
COMAN
Stapane, e o jale nespusa In palat.

Batranul sta.' i-ateapta cu gandu 'ntunecat
Ateapta vestea care mereu intarziaza,
Ateapta qi asculta, a0eapta i ofteaza,
C5.ci nimeni nu deschide cu zgomot up mare
Sa intre ateptatul in sala de serbare,
Ci totul zace 'n umbra, o umbra intristata
De-amurg pierdut In ceata de toamna 'ntarziata.
IUGA
Stapane to intoarce 1 In haine de serbare
Primite-vom la scara i vesele fanfare

Suna-vor pretutindeni vestind a to sosire.
VIOREL
Ce palida i rece e-a voastra-ademenire 1
Caci ce puteare-i oare din nou sa mai Wept
www.dacoromanica.ro
OPERE
168
Cand nici un dor nu bate de-acum in al meu piept ?

Cand totul inainte-mi pustiu e i tacut
Cand insui al meu suflet muri cu-al meu trecut
i merg in Intuneric ca pluta Vara carma
Sa-mi uite told de nume, sa-mi piarda toti de urma 1
COMAN
Dar bra-tele Domni%ei se 'ntind aa de pale
i ochii ei cucernici mereu iti cats 'n tale.

VIOREL
Sa planga I Las'sa planga 1 Ce mult am plans i eu
Urcand calvarul aspru al visului meu greu.

Caci nu ma voi intoarce la oamenii ce 'n vale
Iii duc a for viata de chinuri i de jale.
Ii tiu. i al meu suflet de danii a fugit,
De traiul for netrebnic i trist i urgisit.
Ramana ei acolo sa sufere, s planga
Plecati spre tina neagra de trupuri sa se franga,
Sa -$i chinue viata in munca i 'n sudoare,
Sa nu cunoasca visul nici neagra lui splendoare
i somnul for sa fie un somn uor i lin.
In mijlocul acestor bieti oameni Bunt strain
Cad port pe a mea frunte un semn Infricopt:

E semnul ce 'nfiereaza pe omul blestemat.
CAVALERUL NEGRU (viclean)
Atunci cerca-vei oare sa urci din nou in sus!

VIOREL
Ah, steaua de -alts data acuma a apus

i umbra se intinde grozava 'n jurul meu
Pe culmea unde singur veghez doar numai eu.
Spre bolta 'ntunecata a noptii cea tacuta
Se 'nalta tremuranda o ruga-a mea pierduta,
www.dacoromanica.ro
sour PACII
169
Dar nimeni nu raspunde la glasu-mi spaimantat ;

Doar vantul vine groaznic si fluera turbat,
Dar vantul insusi pare un demon care trece
Ragnd asa de straniu de-asupra 'n noaptea rece.
Adesea rad eu singur cu 'n eas amar si lung
Cercand Intunecimea din juru-mi WO alung;
Dar rasul ma 'nfioag. Ades ascult apoi
Un bucium care cants la stanele de oi,
0 doina din acelea ce-auzu-mi fermecara
Cu sunetul for dulce In vremi de-odinioara.
Ah, oamenii acestia ce doina for si-o cants
Cand chinul ii apasa si dorul ii framanta
Sunt poate ... (Cu indoiald) Cine stie 1 (Izbucnind deodatd)
Prieteni, ce mai stati?

Au n'ati aflat aceea ce vrut-ati sa aflati?
Au nu ma chinuirati de-ajuns ? Ce mai voiti?
Pe lemnul rastignirii voiti sa tintuiti
Si trupu-mi ?
CURTENII
Oh, ce groaza 1
VIOREL
Plecati de-aicea dar
Cad toata ruga voastra e ruga in zadar.

Eu nu mai am in suflet nadejde de scapare,
Cad mort e 'n mine totul si orice 'nflacarare
E sting pe vecie. La ce s mai ascult
Povestea ce mi-au spus-o atatia de demult?
E veche si neroada iar mintea-mi obosita! (Se Endreaptd spre
fund).
Mai bine 'n adancime prapastia ma 'nghita 1

(Coboard repede povdrniful care duce En prapastie. Ceilalfi Por sa-1 mpiedece, dar se opresc tngrozifi pe marginea povdrnigului).
Cortina.
www.dacoromanica.ro
ACTUL IV
SALA DE MARMORA
In spre sears. Coloanele de marmorii par ca nigteumbre. Lumina de
afard pdtrunde potolita ,Si palidd ca Entr'o biserica partisitd. In said
toate lucrurile au triftiligarea veche, foarte veche, ca i cdnd nimeni nu
ar mai fi umblat de mult pe acolo. Tdcerea plutegte deasupra gi In aceastd
teicere persoanele se migcli ,Si 9orbesc ca In vis.
SCENA I
(CRAIUL GLAD, ILEANA)

CRAIUL GLAD (intrd Encet, Ensotit de Rearm)
Nimic copila dulce 1 In zarea departata

Ce sta.' pierdufa 'n ceata nimic nu se arat5 ;
Doar ulmii singurateci 10 pleaca tremurand
Uscate crengi atinse de vaiitul murmurand
Al toamnei ce se lass pe plaiurile goale ;
Si ochii mei cei dornici ce cats lung In tale
Iasi scurg a for privire pe caile dearte,
Iii scurg a for privire spre culmea ce departe
Inchide trista zare de plaiuri cenu0i.
Si suntem toti aicea Inchii, sarmani copii
Uitati de lumea 'ntreaga ce plangem ratsaciti
Sub crengile uscate a ulmilor cerniti.
ILEANA
In lacrimi gi Were e toga taina noastra.
www.dacoromanica.ro
S 0 LII PAM
171
CRAIUL GLAD
In lacrimi ci Were 1 Tu blanda floare-albastra 1
ILEANA
A, nu vorbi de floarea visarilor apuse,

Gael floarea e uscata si visurile duse
In noaptea nesfarsita a celor ce-au murit
Purtand In suflet crucea de dor neimplinit 1
CRAIUL GLAD
Nu! Nu rosti aceste cuvinte -aca de grele 1
Pe mine batranetea si ceasurile-acele
In care-am stat pe patu-mi ci -am plans in sbuciumare

Curand ma vor rapune. Dar tu in asteptare
Sal stai pe pragul casei intreaga to viata
Cu ochii tai cei umezi, pierduti in vaga ceata
A culmilor inalte si 'n calea ce coboara
Pe plaiuri tu sa cauti In clipele de seara.
Pe cel care-o sa villa. (Cu tdrie) Cad el doar o sa vina
Purtand pe a sa frunte o raza de lumina

Si 'n parul sau avea-va cununi de flori culese
In munti, de main suave $i albe ci alese.
Va fi ca un arhanghel de mandru ci calare
Pe calul alb de spume va trece puntea mare
De fer ca sa razbata la tine 'nvingator.
ILEANA
Ce falnic ti-este graiul ci ce ametitor

Cand totul imprejuru-ti e trist si pustiit,
Cand chiar speranta pare In suflet c'a murit.
Palatul lnsusi este o casa a tacerii
Si usile lui poarta pecetia durerii
Pe fruntile for grele iar salile 'nvechite
Chilii par de calugari in care, ratacite,
Stau suflete Mtrane ce plang incaltupte:
www.dacoromanica.ro
OPERE
172
i plang cu fata 'ntoarsa spre zari indepartate

i plang cu brate 'ntinse spre candelele stinse
i plang de aripi negre pe pale frunIi atinse
i plang chemand ca 'n visuri o raza de lumina,
Dar raza invocata Intarzie sa villa;
Ferestrele stau grele ca piatra de morminte
i ceata le apasa precum apas-o minte
Nebuna un vis groaznic de singe 'mpurpurat:
Vai, soarele nu intra in tragicul palat.
CRAIUL GLAD (abatut)
Nici soarele nu intra 1 ySi chiar cateodata
De umbra ratacita vreo raza tremurata

Pe lespedele albe aterne dungi de singe.
i marmora, ea insai, s'ar zice cum sa plange
Cuprinsa de o umbra de vaga nostalgie:
Atat de pia este i-atat de Etravezie.
ILEANA
Ea plange!
CRAIUL GLAD
Adineaori pe cand intram in sala

Urcand pe scara mare a zilelor de gala
Vazui rasfranta fala-mi pe marmora 'ntristata ;
Ah, cat de chinuita i cat de 'nstrainata.'
Era aceasta fag pe care o priveam
, Cum vine dupa mine pe scara ce-o urcam
Ca umbra.
ILEANA
si -a mea fag !
CRAIUL GLAD (privind-o)
Ea pare ca de ceara 1
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
173
ILEANA
Slabita e de plansul ce 'n rugile de seara

Le 'nail, ingenunchiata cu fa a la altar.
Ah, plansul care cade atat de cald i amar
Pe inima-mi zdrobita, ce trista mangaere
Aduce cate-odata pe singura-mi durere 1
Cand fumul din Mollie se 'nalVa ca un gand
De demon care trece prin noapte blestemand,
Un plans e-o alinare 1
CRAIUL GLAD (cuprinzdnd-o En brace)
Copila mea iubita
ILEANA
Si totui voi mai plange pe marmora 'nvechita

Udand cu lacrimi Clare ca mirul cel sfintit
Picioarele ranite a celui rastignit,
Cat timp de-aceste lacrimi izvorul n'o sa sece,
SA cad ne 'nsuflqita pe marmora cea rece. (lese prin dreapta)
SCENA II
(CRAIUL GLAD singur).
CRAIUL GLAD (pe gelnduri).
Ea trebue sa poarte In suflet ca o floare

0 raza de nadejde a-tot izbavitoare
Si visul ei sa urce In ceasuri Intristate
Spre palide icoane cu-amara voluptate,
Cercand sa intrupeze din umbra $i din ceata
Vedenia senina de clara dimineata.
Si seara care cade atat de 'ntunecata .(cautnd cu uimire in jur)
I
ySi totqi mi se pare ci mie cate-odata

Ca trece pe de-asupra-mi blajina i upara
0 aripa ce noaptea-mi atinge i 'nfioara
www.dacoromanica.ro
OPERE
174
C'un vis care 'nalbete In fundul unei zari.

Ca steaua ce clipete pe 'ntinsul unei mari
Vestind o dimineata ce 'ntarzie sa Irina. (Cauttind cu intristare
in jur)
i seara care cade i pare ca suspina

Pe foile palite a florilor stinghere!
S'ar zice ca 'n grading se plange o durere
Straina ce saruta petalele de flori
i umple tot amurgul de taine i fiori
Incat se pare plansul o trista simfonie:
i florile ateapta ceva ce Intarzie! (Cdtand cu groazd In fur)
i seara care cade ca plansul pe morminte!

Ha, noapte e In juru-mi i noapte 'n a mea mince I
SCENA III
(CRAIUL GLAD, IUGA).
IUGA (intrdnd prin fund. In sine)
Tot singur!
CRAIUL GLAD (cu glas slab)
Tu qti?
IUGA (apropiindu-se)
Doamne!
CRAIUL GLAD
Venit-ai In sfarit!
Ce veste?
IUGA
Vai, nici una!

CRAIUL GLAD
Cum? Nu l'ai urmarit

Prin toate-acele locuri pe unde-a fost vazut
Purtanduli greaua cruce?
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
175
IUGA
Ca umbra am trecut
Prin munti i prin prapastii, prin vai i prin paduri.
Dar nu i-am dat de urma. Doar vulturii cei surf
Treceau lovind vazduhul cu aripele 'ntinse,
Treceau strigand a jale cu glasurile stinse
Purtand i ei povara de reci singuratali.
CRAIUL GLAD (ca n vis)
Purtand i ei povara de reci singuratati
IUGA
Cararile-i pierdute pe veci ne sunt inchise ;

El poate zace-acuma in funduri de abize.
CRAIUL GLAD (repede)
Tacere I A, nu spune cuvantu 'ngrozitor

Cuvantul tau e-o taina de care ma 'nfior
De0-o cunosc.
I
IUGA
Dorinta
CRAIUL GLAD
Nu, Nu 1 Ma inspaimant
De vorba-ti ca de glasul ce spune pe-un mormant

Suprema desnadejde. Tacere ! Nu trezi
In mine indoiala.
IUGA
Dar dac'ai Auzi

Din guri straine vestea ?
CRAIUL GLAD
Tacere (Apropiindu-se de el.
In taind)
De ti-ag spune 1
1
Adesea 'n cesuri grele ispitele nebune
www.dacoromanica.ro
OPERE
176
Ma 'ncearca $i in umbra din noaptea solitara

Asupra mea 10 lass de plumb a ei povara
Tortura Indoelii atat de zdrobitoare
Ca nu 'ndraznesc eu singur s'o spun cu glasul tare...
Dar nu I ... E o ispita ce 'n umbra m'amageste I
UN GLAS DE AFARA
Furtuna, ah, furtuna!
CRAIUL GLAD
A. cine-mi aminteste
Furtuna mea din suflet ?

IUGA
Nu-i nimeni. Dar afara

Sunt glasuri care-si striga durerea for amara.
CRAIUL GLAD (olerindu-se)
Mereu sunt glasuri triste ce striga 'n noaptea rece.

IUGA
Mereu plang glasuri triste and duhul noptii trece.

S'ar zice ca In umbra stau fete chinuite
Ce 'ndreapta-a for privire spre clipele-asfintite
A stranielor doruri $i plang pe cand 10 cats
Iubirea for pierduta In noaptea 'ntarziata.
CRAIUL GLAD
In noaptea 'ntarziata I tii tu? Dela o vreme
Vin glasuri infundate ca marea care geme

Sa-mi planga sub ferestre In noaptea 'ntarziata.
IUGA
Sunt oamenii din curte. Cu vocea innecata

Tarziu adesea cants o doina care pare
Strains, deli 'ntrlinsa durerea zdrobitoare
A noastra glasueste.
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
177
CRAIUL GLAD (groaznic)
De unde-au invatat
Aceasta doina 'n care atAt de 'ntunecat
Se plange-un dor ?
IUGA
Ei singuri nu cred c'ar ti sa spung.

Ci merg ca nite umbre in noaptea MA' lung
Cu ochii orbi sub valul uciselor avanturi
5i doina i-o arunca la cele patru vanturi 1
CRAIUL GLAD
Ciudat. La curtea noastra cantarile-au murit

De mult i totui cants un suflet urgisit
In noapte-o doina trista. A cui s fie oare ?
GLASUL DE AFARA
Furtuna, ah, furtuna!

CRAIUL GLAD
Asculta I
IUGA
Plangatoare
Se 'nalta glasuri multe.

CRAIUL GLAD
A, toate-aceste glasuri
Ce striga &Are mine In turburele ceasuri
and totul greu se lass pe mintea chinuital I

De ce nu-i inceteaza strigarea aiurita ?
IUGA
Vor fi i ele poate muncite de-o durere

ySi cum n'au canturi blande 10 Oa mangaere
In striggul for jalnic I
12
www.dacoromanica.ro
OPERE
178
CRAIUL GLAD
Muncite, vai, muncite I
Dar tine In tinutul acesta de ispite

Nu sta sub stapanirea eternei spaime crude?
IUGA
Toti stain sub a ei mana.

CRAIUL GLAD
(ascultdnd)
'Mere!
IUGA
Se aude
Un zgomot ca un planset pe lespezile reci.
CRAIUL GLAD
0, zgomotul ca plansul pe lespezile reci 1

SCENA IV
(CRAIUL GLAD, IUGA, COMAN, CURTENII).

COMAN (intrand prin fund, urmat de curteni)
Furtuna, ah, furtuna 1

CRAIUL GLAD
Ce este?
COMAN
S'a Inchis
Tot cerul ca 'ntr'o noapte grozava-a unui vis

5i vantul biciuete gradina 'nmormantata
Sub frunze veqtejite iar firea pare toata
Cuprinsa de un zbucium.
www.dacoromanica.ro
sou' pAcii
179
INTAIUL CURTEAN
Prin crengile uscate

Se plang sfaietoare uitate vechi pacate
Uitate vechi pacate ce n'au fost ispaite,
Uitate vechi pacate ramase tainuite,
Uitate vechi pacate ce umbra 'n pribegie,
Uitate vechi pacate In noaptea de mane.
CRAIUL GLAD
Uitate vechi pacate 1 De ce ai apasat

Pe-aceste negre vorbe ?
INTAIUL CURTEAN
Un glas intunecat
Imi suns la ureche i graiul lui nebun
Si groaznic ca blestenul ma 'ndeamna sa le spun.
COMAN
Noi toti suntem robiIii acelui glas strain I

CRAIUL GLAD (dus pe gdnduri)
Noi toti suntem robitii acelui glas strain 1

AL DOILEA CURTEAN
Ni-e dor de soare vesel.
AL TREILEA CURTEAN
Si dor ni-e de lumina.
INTAIUL CURTEAN
Ni-e dor de ziva okra.

COMAN
De linitea blajina
Ni-e dor.
12'
www.dacoromanica.ro
OPERE
180
I NTAIUL CU RTEAN
e 'ntuneric 1
COMAN
Furtuna, ah, furtuna

Se lass-asupra noastra.
CRAIUL GLAD
Tacere I Totdeauna
A fost aici furtuna, caci venic osanditi

Am fost s5. stain in noapte cu ochii Mgr ziti
Sub vitrega putere.
COMAN
Furtuna a lovit
Cu zgomot adineauri in larrVil ruginit
Al puntii dela poarta.
CRAIUL GLAD
i puntea ?
COMAN
Sfaramata
Cazu in qantul umed.

CRAIUL GLAD
A, puntea sfaramata 1
Pe ce o sa mai treaca acel care-o sa. villa
Purtand pe a sa frunte o raza de lumina
i 'n paru-i de matase cununi de flori culese
In munti de main suave i albe i alese ?
Voiam, ca un arhanghel de falnic i &Oar
Pe calul alb de spume sa treaca puntea mare.
COMAN
E puntea sfaramata 1
www.dacoromanica.ro
SOLII pAcii
181
INTAIUL CURTEAN
Si turnul invechit
Si negru, adineauri de-un trasnet fu lovit
Iar trista porumbila ce 'n nopIile de vara
Urea aa de alba spre bolta solitara
A cerului, cazut-a zdrobita la pamant.
CRAIUL GLAD
Ucisa ?
INTAIUL CURTEAN
Da, ucisa Parea un jalnic cant

Strigarea sa din urma i albele ei pene
Cadeau ca nite lacrimi de triste Magdalene.
I
CRAIUL GLAD
0, alba porumbifa ne-a fost aa de draga

In zborul ei cel sprinten gandirea-ne pribeaga
Ades o urmarise, caci blanda solitara
Parea o raza clara din blonda primavara
5i 'n trista 'ntunecime parea un sol venit
S'aduca mangaere in sufletul trudit
Al celor ce pierdura nadejdea.
I
COMAN
Totul moare
Aici, in jurul nostru.

AL DOILEA CURTEAN
Chiar crinii albi in floare
Murira adineauri sub vantul rece-al serii.
COMAN
Doar singuri not ne Iinem in negura uitarii

Cu braiele slabite lasate 'mpreunate
www.dacoromanica.ro
182
OPERE
Ca 'n ruga nesfarita i plangem vechi pacate,

Pribegi, fantome sure, in noaptea 'ntunecata
Cand pala noastra viaVa e moarta i 'ngropata.
CRAIUL GLAD (cu mad)
Voi tritii singurateci, taceti 1 De vom pieri
Din murmurul de unde un cant va rasari;

Va plange 'n preajma noastra furtuna cea din munti,
Vor plange brazii jalnici i ulmii cei carum0,
Vor plange corbii negri sub cerul plumburiu
i nopIile vor plange ades inteun tarziu.
Cortina
www.dacoromanica.ro
ACTUL V
SALA TRONULUI
In fund, pe tron, Craiul Glad. La stdnga sa Ileana. La dreapta Viorel
'ade sprifinindu-gi cotul string pe speteaza tronului. Fruntea sa aplecata pe bras e inneguratii. Sala e plind de curteni gi popor.
SCENA I
(CRAIUL GLAD, VIOREL, ILEANA, IUGA, COMAN, CURTENI,

POPOR).
CRAIUL GLAD (nelinigtit)
Deci vetile sunt triste?

IUGA (in fala tronului)
Sunt veti intunecate.

Cu oaste otelit6 In lupte 'nverriunate
Pete Voevodul din asprul Fag'grafb

136ete-asupra noastra i cugetu-i trufaq
Se 'mbata de izband6.
CRAIUL GLAD (cu privirea stralucitoare)
E falnica belie
A sufletelor mandre.
IUGA
In dalba-i semetie
Mai duke-i pare lupta ca vinul aurit
Ce curge in craescul pocal, L-am tntanit
www.dacoromanica.ro
OPERE
184
In mun'ii singurateci pe culmile stAncoase.

Era pe la amiaza. In valuri luminoase
Cadeau din scare raze: pareau argint topit
Iar fruntea lui asemeni cu bronzul stralucit
Era incununata de razele-argintate.
Privirile lui mandre ardeau inflacarate
Si mult mai lucitoare ca raza depe frunte.
Iar cum papa de falnic pe culmea cea de munte
Era asemeni celor ce merg pribegi pe valuri
Uitand chemarea dulce gi plAnsul depe maluri
Manati de ganduri roabe la canturi de sirene;
Privind singuratatea de codri pe sub gene
Urma in departare luciri de idealuri,
Lumini aprinse tainic pe culmile de dealuri.
CRAIUL GLAD
Luciri de idealuri aprind a lui privire

Pe cand not stain sub greaua i trista amortire
A viselor.
IUGA
De-asupra pe 'ntinderi pustiite

Trecura qoimii negri cu glasuri amor %ite;
Pareau chemarea trista ce 'n noapte se inalta

Din piepturi rastignite spre falnica viaVa.
Dar Wile trecura: privind spre-albastre dealuri
Urmau In departare luciri de idealuri.
CRAIUL GLAD
Si 0tile-i sunt mandre ?
IUGA
Sub grelele for zale

Aduc cu ele spaima tinuturilor tale,
Caci aunt manate 'n lupta cu valurile vietii
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
De-un dor adanc de moarte In floarea tineretii.

In vale gloata trista privind In inaltime
Se stranse mohorita, i palida multime
Vazu, cum sta 'ngrozita, trecand moartea pe dealuri ;
Urmand in departare luciri de idealuri
0tirea coborise pe plaiul Inflorit.
CRAIUL GLAD
5i unde este-acuma poporul meu iubit ?

IUGA
Poporul sta i-a0eapta pe cel care-o sal villa

Sa punk 'n al sau suflet nadej de i lumina.
CRAIUL GLAD
Poporul sta i-ateapta 1 Auzi tu, Viorele ?
Nadejde i lumina! (catre curteni)
Boerii curtii mele
S'asculte hotarlrea-mi 1
COMAN
Manta ta, norodul

La vestea razvratirii lui Negrul Voevodul
Se 'ndreapta &Are tine.
CRAIUL GLAD
Boeri qi drag popor 1
Vecinii notri astazi cu oaste multa vor

S cadk-asupra noastra cu foc i cu urgie
Dorind sa ne rapuna ca aspra vijelie.
CURTENII
Sa villa 1 Indrazneasca 1
www.dacoromanica.ro
186
186
OPE RE
CRAIUL GLAD
Dar eu aunt obosit

i trupul meu e garbov iar bratul meu slabit
De-aceea hotarit-am izbanda luptei grele
Sa las s'o poarte altul cu sarcinile mele.
Au nu gandit-am bine?
CURTENII
E-un gand de intelept.

CRAIUL GLAD
Aa mi-a lost credinta c'ar fi .11i slant vi drept
Sa las pe al meu fiu...

VIOBEL (ridiccindu-se deodatit)
Parinte 1 Indurare 1
Dar sarcina aceasta apasa-atat de tare

Ca nu am indrazneala s'o iau.
ILEANA (tnspairtantatd)
Dar Viorelel
CRAIUL GLAD (posomorit)
Ha, cine-i Impotriva -mi?

ILEANA (rugatoare)
Privete ale mele
Trudite brate slabe lintinse care tine.

CURTENII
Primecte-a noastra rugs 1
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
187
COMAN
Privirile ni-s pline

De lacrimi.
VIOREL
Ruga voastra atat de indurerata

Ma arde ca o pail sub tampla zbuciumata.
Dar nu mai ina4 astazi din gene tremurate
Priviri orgolioase de-a for singuratate
Spre palide vedenii.
ILEANA
Vai, trista osandita 1

VIOREL (duios Ilenei)
Zadarnic brat de ruga intinzi ca o ispit5 1

Intoarce-te la unda din clarele izvoare,
La crinul ce surade sub razele de soare
Si uita-ma to fats cu zambetul de vise
Ce treci pe parfumate poteci de flori deschise.
Pe fruntea to o umbra se pare-o mangaere
Si 'n ochi-ti arde-adanca iubirilor durere
Pe cand in pribegie pe valurile vietii
Cu suflet singuratec ca steaua diminetii
Ma zbuciuma in ceasul amurgurilor line
Cand moare ziva clara pe culmile senine
Un dor nestins de pace eterna.
CRAIUL GLAD
Necurmata
Nu este nicio pace.

VIOREL (sfdfiat de indoiald)
Cum care 1 .
. .
Niciodata ?
www.dacoromanica.ro
OPERE
188
SCENA II
(ACEL4I, SOLII PACII, CAVALERUL NEGRU).
CRAIUL GLAD
Ha, iata-va acuma qi voi soli ai durerii 1

INTAIUL SOL AL PACII (gray)
Venim sa punem pacinici surasul mangaerii
In sufletele voastre.
CRAIUL GLAD (cu groath)
Nu, nu! V'am cunoscut.

Voi soli ai amagirii.
Te 'nelil Tu n'ai putut

Patrunde-a noastra taina atat de 'ngrozitoare,
Acelui ce-o desleaga
CRAIUL GLAD
Dar tine sunteIi oare?

(cu o deosebia solemnitate)
Noi suntem solii morii veniti din adancimea

Ce tremura In somnul pe care 'ntunecimea
Imensa se lntinde sub batile de-arama.
Din veacuri fara nume cu zbucium si cu teams
Mereu se coborira, spre taina arzatoare
A noastra, mini in chinuri ci trist-fntrebatoare
Dar nu le-a stat In fire misterul sa-1 deslege,
Cad el domnea In lume mai greu ca orice lege.
i told tintira-asupra-mi sageata dupnaniei,
Cad not eram odihna i simbolul tariei
Iar sus era miparea, eterna framantare
Ce mans lumea 'ntreaga spre goala zbuciumare.
www.dacoromanica.ro
S OLII PACII
VIOREL (cu o
Deci voi mi-aduceIi pacea?
189
lucire de speranld)

0 pace nesfarita.
0 pace ca o noapte de vara 'nfaluita

In mantia regala a bo4ii fara stele
Si fara zbuciumare a cerurilor grele
Pe and viseaza" blande i albe nemicate
Pe campuri adormite doar roze parfumate.
VIOREL (Indoelnic)
Coroana dureroasa a visurilor mele
Celi lag grigeroase podoabele for grele

Peri-va oare-acolo ?

Acolo nu Bunt vise,
Cad &dile luminii de umbra sunt inchise
Si umbra este pacea.
VIOREL
(inainteazd gi Engenunche Enaintea solilor
pica)
0, dati-mi o cununa
De crini duiosi i fragezi. Pe fruntea mea nebuna
As vrea sa simt sarutul suav al albei flori
Si 'n suflet sa-mi patrunda Sheet ai s'ai. fiori
De pace.
ILEANA
(desn'ad,ajduitd)
Viorele 1
CRAIUL GLAD (cu kinie)
Ce aspra hotarire
Luat-ai?
VIOREL (Mind)
E 'nchinarea la dalba fericire 1
www.dacoromanica.ro
OPERE
190
SCENA III
(ACEIA.,57, SIMINA).
SIMINA (intrdnd f i apropiindu-se repede de Yiorel)
Eu iara&I yin la tine.

VIOREL (cu tntristare en glas)
Dar nu ca alte dati 1

Cand cantecul se stinse tarziu mi to arati
Sa faci sa invie iaragi pe harfa fermecata
Ca 'n gloriile-apuse cantarea 'nduioqata.
SIMINA (nuireata)
Ridica-te ; urmeaza-ma I
VIOREL
Vai, nu mai pot 1 Zdrobiti
Imi aunt genunchii cubrezi i-atat de ohositi
Ca nu-mi mai poarta trupul. Ci vin de mine-aproape,

A to faptura mandra privirea sa-mi adape
In clipele din urma.
SOLII PACII (cu *ripe)

Ispita I
ILEANA (erista)
Viorele,
Auzi ce Intristate curg lacrimile mele

Alung-o dela tine 1
CRAIUL GLAD (cave Simina)
Dar tine eti fecioara

Ce pan atat de mandra ? Te vad Intaia oara 1
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
191
SIMINA
Sunt cea ce da fiinta visarii dureroase

Chemand catre lumina dorinti Intunecoase
i 'n lumea ce se pierde pribeaga 'n trista cea

Sunt venica lumina, sunt venica viata.
CRAIUL GLAD (dezanzagit)
Ecti vepica lumina? Vai, du-te fiica mea,

Caci crucea depe umeri apasa mult mai grea
Decat apasa-a noastra.
CAVALERUL NEGRU (aspru)
Sunt chinuri In lumina.

CRAIUL GLAD (pe gdnduri)
Sunt chinuri ... Da, sunt chinuri, frumoasa mea strains 1

SIMINA (superbd)
Deschideti ochii votri 1 Eu stau aa de clara

In rochia mea alba ce trupu-mi infioara
Incat m'aseaman, trista, In clipele durerii,
Cum aunt de parasita, luceafarului serii.
Ci fruntea mea se 'nnala senina i curata
Asemeni cu altarul pe care nicio pata
De umbra nu-1 'negrete. Priviti gi va rugati 1
Pe marmora cea rece genunchii vi-i plecati,
Caci eu aunt vestitoarea vie%ii stralucite
Ce nu cunoate plansul.
CAVALERUL NEGRU
Destul nechibzuite
Cuvinte ascultaraml
IUGA
Noi nu to -am fost chemat.
www.dacoromanica.ro
192
OPERE
COMAN
Noi nu to cunoscuram.
CRAIUL GLAD
Tu, ilica din pAcat

Nascuta, du-te, du-tel
SIMINA
Si dach ramanea-voi
In rAndurile voastre ? In tainA asculta-voi
Cum cade noaptea trista in suflete-obosite
De jale si In clipa durerii negraite
Voi pune 'n mintea voastrA lumina ce nu piere.
CAVALERUL NEGRU (cu necaz)
Noi nu voim lumina !
CURTENII
Noi nu voim...
VIOREL
Tacere
Voi suflete pierdute in neagra Macke!

SIMINA
Deschideti ochii vostri spre alba fericire

Ce-si lash a sa man sa cada ertatoare
Pe frun# in rAzvrAtire.
CAVALERUL NEGRU
Si daca 'n razvratire

Ne sta.' via ,a noastrA?
CURTENII
Noi nu vrem fericire.
www.dacoromanica.ro
SOLII PACII
193
COMAN
Noi nu vrem fericirea vestita de-a ta gura.

IUGA
Noi nu te invocaram.
VIOREL (amar came Simina)
0, iarta-i i te 'ndura,
Caci nu tiu nici ei singuri ce lac!
SIMINA
Sub greu blestem

Se zbat ale for chinuri i 'n noaptea rece gem.
Dar nu tiu nici ei singuri ce vor.
CRAIUL GLAD (rugator)
Vai, du-te, du-te,

Sa nu cadem In prada ispitelor pierdute 1
ILEANA (Pine gi ingenunche inaintea Siminei)
In neagra noastra noapte to eti ca ziva okra,

Dar vorba ta-i pedeapsa i raza ta povara,
Caci not priviram tragici prea mult in adancime
i ochii notri poarta grozava 'ntunecime
A ochilor ce plans-au in ceasuri de Indoiala.
Iar toata-a ta faptura atat de triumfala
E-o aspra imputare In sufletele noastre.
De ce sa 'ncerci privirea spre culmile albastre
A zilei, ce ne-o 'ntoarce. Ni-s sufletele 'nchise
i pline de 'ntuneric.
SIMINA
Eu voi sa pun iar vise

In sufletele voastre, dar vise luminate
De flacara ce arde In doruri 'naripate.
13
www.dacoromanica.ro
OPERE
194
IUGA
Noi nu voim lumina !

CURTENII (murmurdnd)
Noi nu voim lumina!

COMAN
In alts parte poartaii ispita, to strhin61

CAVALERUL NEGRU (cu patima)
SA piar5. blestemata 1
CURTENII (cu furie)
Cu pietre s'o lovim I

IUGA
Afars 'n pragul portii de stalp s'o tintuim I

CAVALERUL NEGRU
Ha, fiica a luminii ce-atat ne-ai chinuit,

S. cads al tau sAnge asupfa-mi. (0 /opegie cu buzduganul in
piept. Catre curteni)
S'a 'mplinit
Doriata voastra I
SIMINA
Sanu-mi ph"truns e I (cade)
CAVALERUL NEGRU (curtenilor)
Ce-aqtepta-ti I
Curtenii rarntin mug de groaza. Cdteva clipe domnefte o tcicere addnca
Pe seen& Apoi deodata.
CRAIUL GLAD (cu glas salbatec)
Se face intuneric I
www.dacoromanica.ro
SOLII PIOII
195
CAVALERUL NE GRU
LuaIi i departati
Din Bala trupul \Ink, al celei indrazneIe 1
IUGA (se apropie de Simina dar deodata se trage
tnapoi)
Ni-e teams de ispita de calda frumusate.

VIOREL
Lasati-mi-o aproape 1 0 nu mi-o depart4i ;

Eu voi sa mor cu ochii spre dansa Indreptati
S'o simt aa de alba In clipele supreme
Precum am Intalnit-o demult In acea vreme
A zilelor de our 1
CRAIUL GLAD (catre curteni)
L6sali-o i
ILEANA (sfdrgito
Viorele 1
VIOREL
Tu, sora milostiva cu ochi de vinetele 1
COMAN
Se face intuneric 1
CRAIUL GLAD
0 umbra se coboara
Meet de-asupra noastra.
ILEANA
E pala, trista seal%

Ce cade-aa de ling.
13*
www.dacoromanica.ro
196
OPERE
VIOREL (cazut la picioarele Solilor pdcii)
Lumina se arata
In zarea departata.
SIMINA (tncet)
In zarea departata
Vezi to lumina blonds?
VIOREL
0 vad. Ea mi se pare
0 raza-a unui soare ce 'met $i trist rasare.
SIMINA
Indreapta-te spre &Ansa .. . Acolo-i mantuirea.
VIOREL
Aa. de 'met se 'nnal61
SIMINA (cu corba tniretcliata)
Ateapt-o Eu menirea
1
De-acum mi-am implinit-o 1 (Moare).

CRAIUL GLAD (tngrozit)
Ah, ce-i Intunecimea
Ce cade-atat de rece ?
SOLII PACII (gravi)
Venii din adancimea

Tinuturilor negre not dam eterna pace
Caci lut sunteIi cu to %ii i 'n lut va yeti preface.
CRAIUL GLAD
E vr'unul ce vorbete aici pe 'ntunecate ?
www.dacoromanica.ro
SOLII pion
197
ILEANA
E veunul? A, mi-e groaza 1

CRAIUL GLAD
Mi-s bratele 'nclestate
De jilt.
ILEANA
Dar este unul ce spune 'n umbra deasa

Cu vorbe suspinate o ruga ne 'nteleasa.
CRAWL GLAD
O ruga ne'nteleasa !
VIOREL
Lumina nepatata
Coboara 'n al meu suflet.
ILEANA
A, noaptea 'ntunecata
Ce rece e si muta t
COMAN
As vrea sa vad lumina!

CRAWL GLAD
A, tine 'n Intuneric vorbeste de lumina?

ILEANA
Lumina 1 .
. Ce facurati cu blanda-i vestitoare ?

CURTENII
Noi nu voim lumina ce chinue si doare.

CRAIUL GLAD
E frig si intuneric.
www.dacoromanica.ro
oPERE
198
VIOREL
Ce falnica lumina
Patrunde 'n al meu suflet 1
CRAIUL GLAD
E 'ntreaga sala plina

De umbre.
CURTENII
Ne e groaza.
VIOREL
Minunea mtmtuirii
0 vad aa de clara.
CRAIUL GLAD
In taina amurgirii
Ni-s sufletele prinse.
ILEANA
5i seara ce plutete
Aici aa de trista 1
CRAIUL GLAD
Ali, seara nu starete

De-asupra noastra?
ILEANA
Nu! Ea cade-aa de deasa

Ca pare ca o manta greoae ce ne-apasa
Pe umeri.
VIOREL (tn extaz)
0, to simt, dorita liberare.
www.dacoromanica.ro
SOLII PAcil
199
CRAIUL GLAD
Ce zice?
ILEANA
Pare-un imn rostit In aiurare.

VIOREL
Minune-a mantuirii supreme, slava tie 1 (Moare)
SOLII PACII
Sfaritu-s'a pioasa qi tainica solie (les urmayi de cavalerul Negru.
Tdcerea invalue din nou scena. Nimeni nu indraznegte sit se mite In
tntuneric).
SCENA IV
(CRAIUL GLAD, ILEANA, IUGA, COMAN, CURTENI, POPOR).
CRAIUL GLAD (pldngator)
De ce-i a-Ma pace? S'aduca fade mari

S'alunge 'ntunecimea. Cu inimile tari
Privi-vom taina grava de-am ti chiar ca murim.
ILEANA
S'aduca... A, mi-e groaza 1

COMAN
Noi toil ne lngrozim

De insuli pali notri.
CRAIUL GLAD
Lumina, ah, lumina! (Se aduc
fade. Craiul Glad privegte uimit emprejur)
Dar unde e? (Se opregte ca gi cdnd ear teme sd urmeze mai departe).
www.dacoromanica.ro
200
OPE RE
COMAN (cu Ma aplecatcl spre Viorel)
El doarme. Pe fata lui senina

De pace ratacete suthsul fericirii.
CRAIUL GLAD (coboard treptele tronului)
El doarme 1 0, minune suprema-a mantuirii 1

ILEANA (inspaimantatd)
Nu, nu! E mort 1

CURTENII
DomniVal
CRAIUL GLAD (temdndu-se cd n'a auzit bine)
Ce spune?
ILEANA
A, el zace
Lipsit de 'nsuflelire!
COMAN
Dorita sfanta pace
E 'n moarte.
CRAIUL GLAD (zmulgdndu-gi parul).
Mort! A, cine rosti cuvAntul crud?

Taceti, taceti 1 Eu voi durerea sa-mi and
Cum plange 'n ceasul serii. De ce priviti fli stati
Aa de triti in juru-mi. Plecati 1 Ce 'ateptati?
(Rdrndne aplecat asupra trupului lui Viorel. Ileana ingenunclie.
Curtenii stau tacu;i la o parte).
Cortina.
www.dacoromanica.ro
PRIETENII POPORULUI
COMEDIE IN 3 ACTE
PERSOANELE:
Ion Paduraru, primarul comunei Cioara
Petra C'rtmlie, notarul satului
Mos Andrei, consilier comunal
Tudor Straja, Invatator
Ichim, carciumar
Grigore Clanta, fost sergent in ostire
Maria, sora notarului
Ileana, nevasta carciumarului
Iorgu Crivat, pomojnicul sub-prefecturei,
Ionita Parcalabu,
Vasile al Iordachioaei
Niculae Dulama
Floarea a lui Du lama
Un viorar
Un cob zar
Tarani, tarance, copii si un vatasel al primariei.
www.dacoromanica.ro
ACTUL I
SCENA I
Scena reprezintd localul Primariei.
Pe frontispiciul cladtirii stet scris : Primdria Comunei Cioara. Fri-
marul, in uga cancelariei, sax' de vorbd cu consilierii, adunali pentru

judecatoria comunald. Notarul beat, stet razimat de palimarul de ldngd
use. Mog Andrei, mogneagul, fade in picioare, cu mainile Encrucigate
,fi cu un cot sprijinit pe toiag. Langd el, Grigore Clang, in costum ridicol,
jumatate de orag ,fi jumatate de card, rd.sucegte o cigard pe genunchi
se tot amestecdEn vorbd. Atli cdrani fed pe vine ,si ascultd. lei, Colo, cdte o
li
femeie, unele cu copii in brace altele cu ei de mind.
PRIMARUL (catre notar) : Ei vere, daca ar fi buns obla-
duirea on care-i dai zor tu, a'ar fi gasit doar o natie pe lumea asta mare care s'o 1ncerce, ca nu esti tu mai cu cap
cleat Neamtu si de cat tot poporul pe care 1-a lasat Dumnezeu pe pamant.
MC ANDREI (tot care notar) : Vorba primarului! Ca
cine fuge de mai bine, ma, notarule? Cum adica-te, stapanirea
aia nebuna e, ma, set chinuiasca pe crestin asa, de florile
marului, cand ar putea set traiasca bine si ea si noi fara

angarale si Vara batae de cap ?
NOTARUL (infipt) : Da ce-i pass stapanirii de tine si

de mine, ma, Mos Andrei, ce e tovarase cu noi? Ea face
cum 1i vine ei la socoteala. Tu poti set to gunoesti de board
si de saracie, stapanirea stie una si bung: set dai bir si set
fad zile de prestgie.

GRIGORE CLAN A.: Ba set stai si la militie trei anisori Incheiati, set -i slujesti pe de geaba, si ai cu galoane set
www.dacoromanica.ro
204
OPERE
se Ingrae din sudoarea to 1 Las'ca i-am pascut, dom'le

premar. Daca nu i-oi cunoaste eu, apoi nici dracul nu-i
mai cunoalte. Ca, uite-te, cum incepe sa. se Ingane noaptea
cu ziva, numa to pomeneai cu goarna ca da deteptarea i
pana eea luceafarul nu stateai locului neam, neam, neam I
of4erilor ce le 'ma? Ei comandau ca boerii i noi, sireacii,
ne rupearn ficatii facand instrucIie!
Bi
(Femeile dau din cap in semn de compcitimire. Un copii trage pe

mama -sa de fusta pldngdnd:
Haide, fa mama, ca mi-e foame!
PRIMARUL: Ma, Mieci, da putina judecata aveti, ma.

Grea e vista nu-i vorba, ca muncete rumanu, se chiama,
pana da pe branci ca sa agoniseasca o bucalica de mamaliga
pentru copilqi; da ce e de villa stapanirea ma, data n'avem
noroc on nu suntem noi chibzuiti? Phi, bine ma, notarule,
and muri bietu tata-tau- Dumnezeu sa-1 ierte 1 fti
lass o pereche de boi de nu puteau trece prin lastar din

pricina coarnelor; fti rasa pogoane 'n deal icra Omantului nu altcevailea ; apoi scule, apoi caruta i de-ale
casei i bucate 'n patul ca era om cuprins saracul 1 Pai,
e de vina, ma Mete, data le-ai dat la carciuma de
ai pricopsit pe Ichim? Stapanirea, ma notarule?
NOTARUL (obraznic) : Nu e treaba nimanui ce fac eu
cu paraua mea. Este vorba ca ministeru ia dela toata lumea
i nu da nimtnui...
GRIGORE CLANTA: Bi data ar fi ca un parinte, cum
zice la carte, ar trebui sa dea la toti i sa nu ia dela nimeni.
La aa guvern zic i eu ca-mi iau caciula de o pota.
MO ANDREI: Pai data e treaba p'aqa, sa facem pe

notar guvern, ma flacau, ca el, cum tii, da tuturor i nu
ia dela nimeni.
BABA TUDORA (pe cdnd un nepot o trage de fustd $i -i dei
zor cu):
(a Hai, bunico fa, ca-mi sar ochii de foame I 0. Ca bine zici,
www.dacoromanica.ro
PRIETENII POPORULUI
205
zau! Mie-mi lua deunazi vi clovca de pe oua ca sa-mi faca

o scrisoare pentru baiat, la Bucurevti.
NOTARUL (infepat): Ba nu cumva o sa muncesc de pomana pentru tuti nebunii 1
BABA TUDORA: Ba de pomana nu, notarule, ca se
chiama ca. nu Bunt chioara, da.vi sa-mi iei clovca pentru o
scrisorica cat palma, e pacat de Dumnezeu, logofete 1
NOTARUL: Daca-ti place! Eu nu pui condeiu de geaba.
BABA TUDORA: (catre copil care-o intinde mereu sd mearget
acasa):
Ci ca vezi locului, intre boala 'n tine! (cdtre notar): De placut,

mare logofete, nu-mi place, la ce sal zic 1 Ca se chiama, cum
Doamne iarta-ma sa-mi placa, dar n'am avut ce-mi face

capului ca ma apucase un dor de baiat de nu ma mai incapea
locul.
PRIMARUL: D'apai el ce avtepta 1 Sa-ti pese tie vi sa

to judece el, ca judeca el pe guvern dar-mi-te pe tine, baba
Tudoro I
NOTARUL: 0 judec, vezi bine, ca d'aia am muncit

doua ierni la vcoala de am Invatat condeiu, ca sa ma hranese cu el.
PRIMARUL: Bine logofete, nu zice nimeni sa nu cei
plats pentru osteneala ta; dar uite-te ce e vorba: prea iei
mult pentru lucru de nimic vi pe urma tuni vi fulgeri im-
potriva celor care nici nu fac ca tine harem.

GRIGORE CLANTA: Care? El lacrama in contra priciptorului, care nu-1i face nici atata slujba (aratd vdrful
unghiei dela degetul ardtcitor) i-ti is vi cenuva din vatra.
NOTARUL: i fac propagant in contra proprietarului
ca cere vase lei de ghita ca sa pang iarba lui Dumnezeu!

MC ANDREI: Da bine, dom'le notar, el movia dela
Dumnezeu a luat-o ?
NOTARUL: Ba dela jupan Vanghele, propriitarul al

vechiu.
PRIMARUL: ySi a luat-o cu japca?
www.dacoromanica.ro
206
OPERE
GRIGORE CLANTA: Ba cu parale.

MOS ANDREI: Da paralele alea pe drum le-a gash el?
NOTARUL: Nu le-a gasit pe drum, nu e vorba, dar

nici n'a prea muncit pe ele, ca i-au venit cam d'a gata.
PRIMARUL: Cum d'a gata? Le-a motenit dela tat-sau?
NOTARUL: Nu le-a motenit, ca tat-sau n'avea dupa
ce bea apa; muncea colea, cu aide taica, la coasa i la

secera Ora i se 'ncovoia mijlocu.
GRIGORE CLANTA: S va spui eu cum a facut ciocoiu paralele: dupace a ispravit Invalatura aici, la d. Straja,
invatatorul din vale, s'a dus la Bucureti, pe jos, cu un
bulgare de inamaliga mucegaita in traista, ca mine i ca
ala. Daca s'a dus in Bucureti, a intrat la gimnaziu pe mancare qi pe imbracaminte, numa sa 'nvete. In zece-cincisprezece, ani de zile, nene, nu tu munch', nu tu cheltuiala,
a eit aucat i sa to tii parale! Ca aa e la ora: Te-ai facut
aucat? Pace! Curg paralele ca la perceptie
I
NOTARUL: Si uite-te-1 acu, cu moie 1
GRIGORE CLANTA: Si nea Niculae, tat-sau, poarta

mintean de doi poli, parch' e zapciu.
FLOAREA A LUI CODAU (nitre Clang): Dar vaz'-tu-l'ai
tu vreodata pe nen'tau Niculae la carciuma, cand muncea

cu not la coasa?
GROIGRE CLANTA.: Nu l'am vazut, fiindca dupa ce
era zgarcit al dracului, apoi paraua pe care o ctultiga qi el o
trimetea lui fii-sau la oraq.
NOTARUL: Si in vremea aia era lucru mare cand avea
ci el un gologan In legaturica.
PRIMARUL: Inteleg: tu d'aia nu mai ieci din carciuma
Ca eti plin de bath?
NOTARUL (inppat ) : Domn'le premar, eu ti-am mai
spus: nu e treaba nimanui ce fac eu cu munca mea. Traesc
cum imi place, aia e vorba.
MOS ANDREI: Pai vaz ca nu-ti place nici Intr'un fel,
logofete, i cartqti toata ziva de ne-ai izmenit satul. Nu
www.dacoromanica.ro
PRIETENII POPORULUI
207
mai urea sa iasa lumea la munch', fiindca cica se schimba

toate alea i datoriile nu se mai platesc, bir nu se mai da,
zile de prestatie nu se mai fac. A auzit dela tine ca curandcurand are sa vie un guvern care sa faca pe toata lumea
tot o apa. Asta, ma Mete, o fi buna and s'o face, data

s'o face vreodata!, dar deocamdata lash' lumea in pace sa
mearga cum a apucat din batrani. Tu crezi ca tot
ce
sboara se mananca, i-ti faci de cap, bade. Ca se ia lumea

dupa tine, ca ala e omu nevoiaq: crede, saracu, once nazbatie-i mai da nitica nadejde i se impotrivete la legi, se
ia la colt cu ciocoiu, se apuca de harp cu premaru i cand
i-o pune stapanirea mintea cu nebunii, nu tiu, eau 1 cum
oti scoate-o la socoteala.
GRIG ORE CLANTA (batdndu-se cu mana'n pieit): Aaa,
moq Andrei, nu sunt douazeci ca notaru in comuna asta,

ca ce mai minune ar face!
NOTARUL: Douazeci nu suntem, dar zece-cincisprezece,
p'aci. Ca maine o BA' auziti lucruri marl, dom'le premar.

De nu v'oti cruci de ce oti vedea, sa nu-mi ziceti mie pe
nume.
STRAJA (care fezuse retras gi ascultase plind aci): Ma, pra-
paditule, ai o casa de copii care pocaltesc de foame qi to

judeci pe dracu In be sa-ti vezi de saracie. Te-ai Inhaitat
cu asta (ariallnd pe Clangi) i Nra faceti de cap de surda.
Cat trepadati voi de pomana qi cat trancaniti fara rost, mai
bine v'ati apuca de munch' i v'ar fi toate 'n plin. Umblati
dupa potcoave de cai morti i porumbul vi l'au lnecat ballariile. Eu ma mir de primar ca nu te da afara din slujba
sa tra'eti cu ce ti-ar da ai de te pun la tale.
PRIMARUL: Apai nu e departe vremea. L-am tinut
pana acum de mila copiilor, ca despre el nici treang nu
i se cuvine. Si biata Maria, sora-sa, ce paine a lui Dumnezeul Si ade nemaritata de o sa 'mpleteasca cosita
alba, ca ce cretin ar primi sa Intre'n neamul zaltatului

astuia !
www.dacoromanica.ro
208
OPERE
BABA TUDORA: Pali data n'ar fi biata fatal aia, copii
notarului s'ar fi risipit de and a murit Floarea, Dumnezeu s'o ierte 1

NOTARUL (ceitre femeie) :
tics
eu ce fac, nu e treaba
i de m'oi da afara? Par'ca tine tie ce

pricopseala mare o sal pierd gi o sal ramai pe drumuri
N'avem club?
MO5 ANDREI: Da ce-o sal mananci, ma, la Club? Car ta 1 (Mire primar) :
uliile alea? Pai alea n'ajung pentru oareci, ma, dar-mi-te

pentru voi i pentru copii votri?
PRIMARUL: 5i-apoi chiar data s'ar putea arani cu hartia, tot nu se poate, fiindca i condicuIile alea au i ele socoteala: ai dela Bucureti le-au luat gologanul pe ele dar
i brourile taunt tot ale lor, adica, vorba, raman In biblioteca clubului.
GRIGORE CLANTA: Alea? He, he, dom'le primar.

In broprile alea pe care le trimit socialitii din Bucureti
ca sal deschida ochii muncitorilor din sate, e mai multa
minte cleat In capul tuturor minitrilor. Dar aveid d-voastra
habar de ele?
PRIMARUL (ironic): 0 fi Mete, ca pe urma lor ati

mers vreo cativa la pucarie?
GRIGORE CLANTA. (incet catre primar)
Ba pe mine
m'o feri Dumnezeu. Merg la pucarie al de se iau dupa ele.
NOTARUL: Dar ai vazut ce de aucati i-au aparat

pe socialiti?
PRIMARUL: N'am vazut ca n'am fost acolo; dar am

cetit i eu la Universu. Pai atata fac pentru voi acei care
va Imbrancesc spre temniVa: se strang gramada la Tribunal
i trancanesc vrute qi nevrute ca sal -i vada lumea ca sunt
aucati i sal se ducal cu procesele la ei pe urma.
NOTARUL: Vorba e! Aucatii socialiti pledeaza fara
parale, pe and ceilal i cer ballet, nu gluma, ca sal Indruge
cateva vorbe.
www.dacoromanica.ro
PRIETENII POPORIJIMI
209
MOSS ANDREI: Ce copii sunteti, ma, tata, ma! Tot
aucatu ia plata, ma, pentru munca, ca ala e plugu lui.

Dar uite-te care e deosebirea: ai cu scaun la mint ecerceteaza pricina
cer cat face bataia for de cap ; ca ce e dator
el sa alege pentru treaba ta? Dupa ce te-ai invoit merge la

judecata, te apara din toata inima di dupa ce ispravete
daravera iii ia dreptul lui. Ai votri, socialitii, cum le
ziceti voi, tntai va iau paralele pe caruliile alea care v'au
sucit capul, pe urma va Indeamna sa intra1i in pacat ca sa
le da# for vaza i and sunte0 la ua purariei, yin qi ei

de se raloesc, vezi Doamne se lupta ca sa va scape. Dupa
ce va aseaza la temniVa, copii votri intind mana la drum
iar tovaraii care v'au indemnat la rele iau pe al ii la rand
i-i baga 'n potop.
NOTARUL (care s'a trezit treptat): Ba, tata Andrei, ai
Imbatranit degeaba, zau aqa 1 Tu parch' vii dupa alta lume,
ma. Pai cell face tie ciocoiu, ma? Luatu-i-a cineva partea
vreodata, ma module, de cand batatoreti to pamantu
a'sta?
GRIGORE CLANTA. (in zeflemea gi *and cu ochiul lui mog
Andrei):
Pai la noi, socialitii, nici n'apuca sa te atinga cineva qi

gazeta e aci. Te apara, nene, i combate pe burghezi de le
baga groaza 'n oase.
PRIMARUL: Pe tine zici ca combate?
GRIGORE CLANTA. (,siret): Pe burghezi.
NOTARUL: Pa aia care iau munca ta i a mea i p'a
altuia...
MC ANDREI: Abrali rumani trebue sa mai fie i bur-
ghezii aia, daca pot lua ei munca ta, ma notarule 1

GRIGORE CLANTA: Ei, multa-pirina, oath' e acolea.
BABA TUDORA (al carei nepot a adormit lcingcl ea):
Vas'ca chir Ichim.

MC ANDREI (catre femeie): Curata vorba. Ca toata
agoniseala for la carciuma se duce.
14
www.dacoromanica.ro
OPERE
210
PRIMARUL (cdtre notar): i ce zice gazeta, logofete,
arid vorbe0e de voi ca de Papura Von.?

GRIGORE CLANTA: Spune, bunaoara, ca ne pier
copii de foame
PRIMARUL: ySi socialitii trebue sa citeasca la gazeta
ca sal tie ce e la ei in batatura?

NOTARUL: Spune cum ne vinde perceptorul cerga
daca nu platim darile...
M12 ANDREI: Pai omu de treaba, daca nu poate plati
sfertu, n'are nici cerga peste Mani, ma logofete, i n'are

ce-i vinde perceptoru. Dar, rogu-te, un lucru spune la
gazeta? Anume: ce fel de ruman e Ma care cheltuete la
carciuma trei poli gi nu poate plati patru franci biru?
NOTARUL (nedijit): Ce tot vorbeti, ma, tats Andrei,
ca n'am trei poli, am cinci zeci de lei pe luna mari c;i lati.
MOSS ANDREI: Cincizeci de lei qi cu ce mai pica de ici
de colea?
BABA TUDORA: Si cu clora mea i cu tagarta de malai a Floarei?
PRIMARUL: Fac parale, mare notarule, i tu n'ai cu

ce unge dumicatulI Vezi, ma Mete, asta, carciuma i ne-
chibzuiala e pricina saraciei tale, nu stapanirea. Pai tu,

in loc sa-ti vezi de treba, vrei sa dai foc satului, sa darami
biserica, ea rastorni lumea...
NOTARUL: Obi vedea d-voastra zilele astea cum
se 'ntoarce treaba.
GRIGORE CLANTA:
(siret f i ardtdnd primarului pe notar
din chi):
Se pregatesc lucruri, d-le primar, de o sa to cruceti. N'avem

aici scrisoarea care i-a venit ieri notarului, sa-ti arat sa vezi
qi dumneata cum lucreaza tovaraii dela tarp.

MO* ANDREI: Eu nu tiu ce zice In scrisoarea aia,
dar atata va spun: nu va mute arpele de inima sa facei
tambalau In sat, tocmai acum la secera, ca va 'ntorc pe

dos. Daca vre%i sa va dati cu capul de pere %i, treaba voastra,
www.dacoromanica.ro
PRIETENII POPORULUI
211
de va place sa muriji in an ca cainii, voia la voi ca la

Banu Ghica; dar sa las4i pe locuitori in pace, sa nu-i zapaciti tocmai acu, in toiul muncii, ca...
PRIMARUL: Toti aucatii din lume nu va scapa de
Banda, i panala osanda legiuita, va spui drept ca va
rup oasele cu contiliii. Sa va iasa din capatana prostia ca
trei-patru capre raioase, ca tine, au dreptul, neturburate,
sa spurce gi &a molipseasca turma 'ntreaga.
NOTARUL: Om vedea care pe care!

GRIGORE CLAN A. (perfid) : Urma alegel
PRIMARUL: Noi ne-am ieit din pacat, v'am spus.

NOTARUL (ameniqcitor): Bine, bine, om vedea not 1
MO5 ANDREI: Ia, haidi, primarule, sa chemam lumea
la judecata, ca e soarele la nimezi.
PRIMARUL (cdtre ceirani) : Haidi, contiliilor (ccitre notar):
Haidi, cumetre, la treaba, deocamdata. 5i maine, poi-
maine, cand om intra in razboiu, om vedea not cum iti

ade cu 'aqui de gat.
(Primarul, notarul, consilierii, intra in primdrie).
MOSS ANDREI (cdtre femei): Da voi, fa, n'aveti cash'?

Duceti-va de grabs ca vi s'a ars ceaunu pe foc Vara malai.
OH sunteIi i voi socialiste ca notarul?
(Femeile surdd, se scoald, igi iau copii, care de Wind, care En brafe
gi pleacd).
BABA TUDORA (plecdnd, a parte) : Ba dracu o fi ca

el 1 ca-mi lua cogeamite cloaca pentru un petec de scrisoare
cat palma, arde-l'ar terciu de betiv i de janghinos (iese).

SQENA II
GRIGORE CLANTA. (Minas singur se aceazci pe o piatra pe

prispa primdriei. A parte, zdmbind): Bre I Prost ruman notaru
asta. II aprinzi cu dou5 minciuni
i se duce, nerodu,
de nu-i mai vezi potcoavele. Eu voi sa-i iau locul ca, deli!
chiar dupa legea socialists se cuvine sa mananc i eu o buoath' de paine, ca el de patru ani de zile i-o cam fi de cand
www.dacoromanica.ro
212
OPERE
se 'ndoapa ca un burghez. Si ca sa-i fac de mitt, i-am bagat
In cap ca nitel, nitel data so 'nvarti, fl iau la ochi ai din

Bucurevti i nici movie nu-i mai trebue.
acu a luat-o,
nebunu razna vi-i da cu socialismu de nu mai are loc in sat.
Ci-ca el vi cu mine vi cu Inca vreo doi trei o sa luam
pamanturile boerevti, o sa desfiinOm ovtirea vi-o sa 'mpartim
una i una averile alor bogati (rode) Deh, notarule, cum

te-o lumina Dumnezeu! Eu deocamdata m'am int,eles
cu primarul sa Impartesc slujba cu tine i tu data
eti prost
imparti parul cu furca cu Mo Andrei,
care, tearna mi-e c'o sa -ti rupa valele pana 'ncoaci, Incolo.
sSi ce mai trai pe mine card m'oi face notar. Leafa e fleac
ava de-un fruvtuc numai. ParahrOle se fac cu alt meteug, neica: acte de stare civila, oboru de vite, ispava, miliia, de, ate nu Bunt 1 Cap sa ai numai vi to pomenevti om
cu stare cat ai clipi din ochi. Mama, Doamne, i sa vie no-
taru, atunci, sa 'mpartim averea, ca l'av sminti 'n batae,

nu altcevavilea.
(Sosesc cactiva leirani).
SCENA III
(GRIGORE CLANTA, VASILE AL IORADCHIOAEI, NICULAE

DULAMA gi IONITA PARCALABU).
VASILE AL IORDACHIOAEI (cdtre Clanc'd): Noroc bun,
logofete 1 Da ce, dai cu sfoara 'n gaud sa ne mason locurile pentru Imparteala? ca evti d'aia d'ai notarului, mi
se pare.
GRIGORE CLANTA: and o fi de dat, of da eu vi cu
sfoara, mai nene Vasile, da acu la altceva ma gandeam.
Ca uite-te: N'am de nici unele.
NICULAE DULAMA: Pal nu prea avem noi, badita,
care Intoarcem pamantu pe dos cu munca d'apoi tu?
Ca la tine saptamana e de apte Duminici, vere.
www.dacoromanica.ro
PRIETENII POPORIJIMI
213
GRIGORE CLANTA: Da crezi ca eu n'as munci, ma

nea Neculae, da ce sa muncesc ma? Ca dela cazarma cand
m'am liberat, am plecat cu ee vezi pe mine.
ION PARCALABU: Ba de gasit ai gasi dumneata sa

muncesti, cum gaseste toata suflarea I dar se vede ea nu
sinati nevoia, neica. Azi-maine-ti pica dela Bucuresti punga
plina; e rau de noi ca ne 'necam data n'om da din maini.

GRIGORE CLANTA: Da ce socotiti ca eu sunt zanatec, ca notarul fratioare?
VASILE AL IORDACHIOAEI: Pal cum? Nu esti de
aia care lupta s dovedeasca pe boeri ca sa se scalde ei, pe
urma, In banet si 'n bunatati?
GRIGORE CLANTA: Da de unde o mai scoserati, nenisorule, si p'asta 1 Eu nu stiu unde sa-mi bag capu si voi
1i dati zor cu Doamne ajuta. Am ras i eu nitel pe socoteala
notarului si m'a luat lumea la ochi.
ION PARCALABU: Imi pare bine, nene, ca prea erau
multi nebuni In sat la noi si zau, mai-mai n'ar mai fi fost
lot Inca pentru unul.
SCENA IV
(Cei de sus. Vateifelul primariei).
VATAELUL (striga din tinda) : Vasile al Iorduchioaei I
VASILE AL IORDACHIOAEI: Zent! (iara)

VATMELUL: Niculae Dulama 1
NICULAE DULAMA: Zent 1 (infra)
VA.TA.gLUL: Ion Parealabul
ION PARCALABU: Zent! (intro)

SCENA V
GRIGORE CLANTA( singur, zdmbind trist): Sa nu mori
de necaz, dehl Socialistii din Bucuresti au desfacut aici

17 cartulii a cote 25 de bani una, In care 1nvata pe tarani,
www.dacoromanica.ro
OPERE
214
care nu tiu sa ceteasca, cum s faca ca sa scape de bir,

de pops, de otire i (rdde) sa 'nnoate In bogatie. Fac: 4
franci i 25 de bani. Pentru saracia asta s'au certat o saptamana tine sa vie sa adune paralele, ca pentru treaba asta
se da un franc pe zi de cheltivala. Dupa multa tevatura,

s'au Inte les, in sfarit, sa trimita pe Anghelu Magareatal,
secretarul comitetului central. A venit ala 'n sat, pe jos,

ca de caruca 1-a ferit sfantul 1 a luat trei franci i cincizeci
cad. 75 de bani i-a tagaduit Ilie Pastrama, casierul clubului i cu paralele s'a tot dus. Ai din Bucureti trimisera
i azi notarului o carte potala sa-1 Intrebe ce s'aude cu
Magareata. ySi totui atia socotesc ca socialitii din Bumretii fi umplu de parale pe tovarai Pai, cand se pune
rumanu Fa fie prost, n'are pereche pe lume I Dar mie-mi
place ca. i cei dela ora cred tot aa: ca socialitii bogati
I
i puternici cum aunt, cand or pune umarul, rastoarna

caruta stapanirei i ei, saracii (zdmbegte) uscati. de foame,
cand apuca i ei sa pue mana pe cate-o slujbulita nu mai
zic dor de socialism cat fi cucul Apoi, dehl Daca cred In minu-
nile socialismului oamenii de seams dela ora, cum sa nu

creada bietul notar, saracul, i cum sa nu dea dracului
slujba ca sa capete ceeace crede ea pot sa dea descu4ii

dela clubul haimanalelor l Ba nu zau 1
SCENA VI
(Cel de sus. Notarul iese En pragul tindei, asudat ri
gtergelndu-gi
fruntea).
NOTARUL (catre Clang) : Ei ce zici?

GRIGORE CLANTA: 0 facem, mai e vorba ?
NOTARUL: S'o facem nene, i cat mai repede: on

Stan, on Capitan. Mi s'a urit decand Ingra pe altii cu
munca mea.
GRIGORE CLANTA: Ba nu 1 zici bine, zau 1
www.dacoromanica.ro
PRIETENII POPORULUI
215
NOTARUL: Greutatea o sa fie la 'nceput, ca o sa se

cam codeasca tovaraii, dar pe urma se deda rumanul on toate.
GRIGORE CLANTA. (Ord Fi rcizand pe sub mustald) : Se
deda, cum sa nu se dedea?

NOTARUL: Sa ma va'd eu In casa ciocoiului, in toate
bunatatile alea... (4i tinge buzele)
GRIGORE CLANTA. (indemndndu-l): Aa viola fnteleg
i eu 1 De cat, daca ar veni alti socialiti sa ne scoata pe

not din cash', cum vrem not sa-i scoatem pe ciocoi, ce facem?
NOTARUL: Sa ma scoata pe mine din proprietatea

mea? Dar jandarmeria ce rost are?
GRIGORE CLANTA. (ironic): Pai p'aia o desfiintam.
NOTARUL: 0 desfiintam deocamdata, dar pe urma,
cand ne-om aqeza, o infiintam la loc. Cine vrei ea ne pazeasca averea?
GRIGORE CLANTA: Ada da, pricep.
NOTARUL: Si o sa trag o batae 1nvatatorului sa ma

pomeneasca...
GRIGORE CLANTA: Chiar i se cade aluia, ce e dreptul,
pentru vorba de azi. S'apoi atunci n'ai de ce to teme: nu
mai e primarie...
NOTARUL: Ba e primarie. Cum sa nu fie! Pai dad,
n'o fi primarie cin'sa stranga biru?
GRIGORE CLANTA. (in zeflemea): Pai ce, biru ramane?
NOTARUL: Da prost eti, ma, Grigore 1 Pai daca n'o
fi bir, de und'sa luam leafa ma? Ce o sa slujim de geaba?
ca-1 dau dracului de socialism daca e vorba sa fie pa gratis !
SCENA VII
(Cei de sus. Primarul).
PRIMARUL (scoldnd capul pe fereastra) : Haide, notarule,
ce faci? Fate 'ncoa de 'nchee proces pacum ca Niculae

Dulama e osandit sa plateasca apte lei gloaba, fiindca a
scapat scroafa In gradina lui Vasile al Tordachioaei.
NOTARUL: Iaca viu. (Intra).
www.dacoromanica.ro
216
OPERE
SCENA VIII
(GRIGORE CLAN TA FLOAREA).
FLOAREA: Da, pa Niculae al nostru nu-1 vazui p'aci,

vecine?
GRIGORE CLANTA: Ba e colea 'n primarie la judecata,
lele Floare.
FLOAREA: Aci e? (Uitdndu-se pe fereastrii): Aba ma, da
da casa nu-ti mai vine 'n gaud, arde-o-ar focu da primariel

Fate 'ncoa, ma cretine i haidi sa 'mbucam ceva ca se
omoara copii plomgand de foame, n'auzi?
SCENA IX
(Cei de sus. Niculae Dularna, iegind En pragul cancelariei).
NICULAE DULAMA: Iaca vin, ia; fa 'nainte muere,

ca te-ajung da pa urma.
FLOAREA (inispatd): Ba aia e vorba 1 nu plec d'aci
fgra tine. Nu te las eu pe mans notarului, ca de te-o da
pe la o carciuma te-apuca noaptea nemAncat.
SCENA X
(les toll. din Primarie).
NOTARUL (catre femeie): Ci ca mai baga4i limba 'n

gura, fa, lele Floare, ca doar 1,i-o cam fi decand macini I
FLOAREA: Da nu vorbesc cu tine, ma friptule, vorbesc
cu omu meu (catre Niculae) : Ci ca haidi odata, boala, ca
parca te lipii cu miere aci.
(Dulamd se uita lung la ea, Ei arata ameningitor dosul palmei gi
porne.gte).
NOTARUL (batdndu -se cu pumnul
tn.
piept): Nu eti a
mea, leica Floare, Ca te-a face ca un midi!

FLOAREA (plecdnd, cdtre Notar): Apoi tiu ca. n'am mo-
rn oameni la drum ca sa ma duca Dumnezeu sa fiu muerea
unui Oaths ca tine.
www.dacoromanica.ro
PRIETENII POPORULUI
217
PRIMARUL: S'auzim de bine, Du lama. (Pleacci).

NICULAE DULAMA: Noroc bun primarule. (Pleacd En
direccie opusci).
PRIMARUL (inainte de a intra in culise) : Pofta lama Vasile 1

(lese)
VASILE AL IORDACHIOAEI: S'auzim de bine, dom'le

premar (Iese).
SCENA XI
GRIGORE CLANTA. (se scoard depe piatrii, vine langd notar f i
pornind cu el) : Va sa zica in noaptea asta?
NOTARUL: Hotarit: In noaptea asta on Stan on Capitan.
GRIGORE CLANTA: Pai, ceasu-61 bun, tovarae 1

(Igi dau mdna gi ies In direclii opuse. In oremea asta, de cdnd au Enceput sa plece personagiile f i pdnd cdnd dispar notarul gi Clanid, se
and la cdrcium'd acorduri de vioard).
SCENA XII
VATAPLUL (se culcd d'a curmezigul, pe pragul primariei) :
Sa nu intre cineva sa fure pecetea, ca 'nfund puraria, sarac

de maica mea. (Adoarme, rezemdnd pugca de perete).
SCENA XIII
La gratia unei oddi de alaturi, arestul comunal, un ligan MSc scoate
capul prin zabrele, Entinde mdna pdnd la veriga de din afard, o deschide,
impinge uga f i iese afar&
Dupd el mai ies trei qi pornesc. Trecand pe leinget Midget, un ligan
Ei ia pugca, iar cel care a deschis uga ii ia caciula. Tog. patru dispar.
In culise, pe cdnd cortina cade Incet.
www.dacoromanica.ro
ACTUL II
(Scena reprezinfa o cdrciuma de Fars. Lumea std afara sub umbrar.
In fata cdrciumei sunt adunate fete gi flciciii, pentru horn. La ridicarea
cortinei, notarul, beat mort, std la o masa cu un begat de 13-14 ani gi
cu Lixandru Sgabercea, potcovarul din sat. Le ccinta lautarii, unul cu
vioara gi altul cu cobza. La alts masa primarul, Grigore Clanta gi Mog
Andrei. Cdteva femei, En fund, la a treia masa, se cinstesc co juice, pe
care le-o servegte Leana, nevasta carciumarului, o teleleicd frumoasa,
sulemenita, cu cdrliong pe frunte, cu nulnecile camegii suflecate gi cu
sprdncenele 'acute. Ccigva tarani stau de laturi i privesc, pe vine).
SCENA I
(Primarul, Mog Andrei, Grigore Clanta, Notarul, Sgabercea, baiatul,
Ichim cdrciumarul, Leana, lautari, barbag, femei. algid se ridica cortina lautarii cdnta un brdu).
NOTARUL (cdtre ligani) : Zi (privind cu intenge pe Clania)
s crape dusmanii (catre primar) : Al? Ce zici, dom primar?

0 mans de suflet are omu! (Scdrgnegte din ding i se bate cu
pumnul En piept. Catre lautari) : Ziceti ma, ca maine o sa stie o
lume de notarul dela Cioara (Lautarii Encep alt cdntec). Nu
asa tigane. Sa-ti aud ghiersu (sughite) ca poate maine nu

.0.-1 mai aud (Se uita crunt la Clanta si scdrgnegte din ding. 7iganul
cu cobza Encepe din gura, acompaniat de cel cu vioara).
COBZARUL: Ziva beau si noaptea beau

Bani nu stiu de unde iau.
www.dacoromanica.ro
PRIETENII POPORULUI
219
SCENA II
(Cei de mai Enainte. Maria, sora notarului).
MARIA (graitcl gi aprinsa la Mei 4i face loc prin mulyime
ajungdnd ldngd notar): Nene, nene, aidi fuga acasa ca moare

mama! (Se preface ca pldnge. Femeile o Enconjoard. Barbagi se
scoald de pela mese. Lautarii sac).
NOTARUL: N'am vreme acuma (sughite) S mai astepte,

ce e zoru 6sta ?
MARIA (continudnd a se preface ca plange) E pacat de
Dumnezeu, nene, biata mama 10 da sufletul ca un dine
si to petreci cu lautari.
NOTARUL (sughildnd, catre figan): Zi, ma, mai de inima
rea (catre sora -sa): Tu Mario, du-te acasa. Nu te amesteca
In treburile barbatilor. Noi stim ce facem, lag!
PRIMARUL (c'd'tre Maria): Dar ce e fata, ca pe lelea
Maranda o vazui adineauri, venea on ghiteaua dela deal?
Era ea cam subred6, nu e vorba, dar, Doamne fereste nu
pgrea sa." hie asa prididita de boala.
1
MARIA (incet catre primar i ferindu-se sa n'audt frate-sau) :
E cam bolnavg, biata mama, dar multumesc lui Dumnezeu,

e pe picioare. Da, vrusei sg sperii pe al de frate-meu, ca'ceam
ca doar o pleca dela carciuma ca tare se darapana cu rachiu
asta, domnule primar. 5'apoi lnghersunat ca azi nu 1-am
vazut de cand stmt. Cine tie ce pacate mai face, mai ales
ca a aflat ca 1-ai dat gall din slujba.

NOTARUL (ca En somn): Zi, ma!
MOSS ANDREI (catre fata) Nu-ti mai pierde vremea,
fata mosului, a nu-1 urnesti d'aci pAn'n'o'nchide Ichim.
GRIGORE CLANTA: Pai ce, crezi ca degeaba sta el
aci. Are socoteala primarule. Uite-te: el, Sgabercea potcovarul $i baetanul ala cu cas la gura, sunt gata, gata s
rastoarne stapanirea i s dea lumea pe main. socialistilor.
NOTARUL : (care dormise pdnd aci, se degteapici i se adreseazd
ldutarilor): Zi din cioc, ma tigane, ca te m6nanca" muma
www.dacoromanica.ro
OPERE
220
dracului. (Bagel mina En buzunar f i dei in cobzar cu un pumn de

gologani. 7'iganii se pleaca' sd adune gologanii gi cel cu cobza cdntd,
adundnd).
COBZARUL: Lele-a dracului sa fii, of 1
Tato, sa n'ai parte de copii

Nici de barbatul dintaiu, of !
Cand ti-am zis n'ai vrut sa vii.
MOSS ANDREI (cdtre copilul de Unga notar, care ascultd bleg
gi cu ligara n gurd) : Da tu, ma, potca, ce cati gura aci?

Du-te dupa vaci, neispravitule, ca intra manzata 'n porumbu
arendaqului qi platete tat-tau cat nu face pielea ta. Sward
ca te croesc cu MO, n'auzi?

BAIATUL
(obraznic f i ddrz de bauturd) :
Ia vezi-ti de
treaba, ma, Mops Andrei, nu te lega de oameni. Tu sa 'nveti
pe fii-tau, nu pa mine. Eu tiu ce fac.

BABA TUDORA: Elii I iaca soro lnhipt ce-a fost Mind
mormolocu Catrinii 1 Da bine, ma, neobrazatule, de tine e
sa stai aci cu oamenii batrani? Piei d'aci, spurcaciune, ca
ma pui cu bolovani pe tine. Biata ma-ta s'a frant muncind
sa te creasca i tu, pacatosule, in be sa-i dai mana de
ajutor, ca eti gogeami-te magar, te-ai luat dupa mangositu
asta (arata pe notar). Du-te acasa piciule, ca te iau la spinare ca pe traista i te due ma-ti plocon.
NOTARUL (deschizeidnd ochii) : Tot tu eti, fa, lea Tudoro ?
BABA TUDORA (catre notar): Prapaditule, prapaditule 1

NOTARUL Cincerccind sti rddei ): Dupa cloaca ai. venit ? (sughite)
BABA TUDORA: Cloci-ti-ar capu, notarule, ca tare

faci umbra pamantului de geaba 1
NOTARUL: Cloca s'a dust (aratii pe carciumar.Catre acesta:)
Ichinne 1 (Face semn cu mina sit' aduca rachiu f i set' toarne. Catre lautari):
Zi ma, zi o polca sa joace primaru cu lelea Tudora. (Moe

primar): Ma primarule, ma, zi ma da.'dtqi afara din fonctie, ai?
GRIGORE CLANTA: Ce-ti trebue -tie functie, ma, ca
tu ca maine, cand s'o rasturna alcatuirea de azi, ajungi

tine tie ce.
www.dacoromanica.ro
PRIETENII POPORULUI
221
NOTARUL: Bine drags, maine stiu eu (se uita ,si face

cu ochiul catre potcovar si cave betelan, care ritspund In cor).
POTCOVARUL si BAIATUL: Maine? Eh, eh 1
NOTARUL: Dar vorbirea e: pans maine?
MOSS ANDREI: Da ce mai e pang maine, notarule. N'ai
vreme sa bei nicio vadra de rachiu si iaca ziva de maine

e aci, si pe urma....
BAETANUL (care se leagand de belie) : Mare, pe urma nu
ne 'nvaIa pe not ce are sa hiel

POTCOVARUL (care a dormit mind acum, scoate din &In o hdrtie
mototolitd ,si arittdnd-o celor ce vorbesc) : Maine? Uit'-te?
PRIMARUL: Ce e aia ma gaspere?

POTCOVARUL: Ce e, ce nu e, asta e! (catre bdeNn) :
Este, ma, neica?
BAETANUL: Cum sa nu fie ma? n'ai auzit?
POTCOVARUL: Ei pal.?
PRIMARUL: 5i ce zice acolo, mai Iigane?

POTCOVARUL: Da de und'sa stiu eu? Ce eu stiu carte?
GRIGORE CLANTA: Nu stii sa citesti, ma, Zgaberceo?
POTCOVARUL: M'a. ferit Maica Domnului 1
MO5 ANDREI: 5i ce faci cu ea, ma, cumetre?
POTCOVARUL (arateind hdrtia): Cu asta? 0 tiu la suf letul meu.
MOSS ANDREI: 5i de ce-o $ii?
POTCOVARUL (catre notar) : De ce-o tiu logofete?
NOTARUL (trezindu-se din somn, catre lautari) : F. ma
un cantec, ca to bag In draci (sughite) (catre cdrciumar) : Nea
'chime, is 'ndeplineste procedura, ma, ce Dumnezeu 1
(Ii
arata paharele goale. Cdrciumarul intra 'n pram:Vie ,si vine cu oala
plinci de le toarnd prin pahare).
PRIMARUL (catre potcovar) :
Ia sa vad si eu ce e ble-
stemaIia aia, ma Iigane?
POTCOVARUL: Eu? Sa dau hartia stapanirii? Uliu,

sa stiu ca ma fac pastrama ca deh I primar esti 1 da n'o
dau din mana nici mort.
www.dacoromanica.ro
OPERE
222
PRIMARUL (rdstit). Ado 'ncoa, baragladina I

POTCOVARUL (sfios, Intinde luirtia): Na. Satura-te (a
parte): Nu to saturi tu de batae i de jecmaneala cat Ii lumea,
primarule.
PRIMARUL (catre bitelan): Ia zi pa slova, ma, ce eerie
aci? C'ai lost la coala de te-i procopsit.

SCENA III
(Cei de sus. Strajd, Enydedtorul, care trece din tntdmplare pe dinaintea
cdrciumii).
STRAJA: A fost vreo trei luni de zile i a fugit. Acu

pazete bobocii pe marginea iazului. (Pleacd).
BABA TUDORA: Ba pazete pe notar cand face slujba
la carciuma.
NOTARUL (pe and biliatul se caznegte sa silabiseasca hartia) :
Tot tu eti fa? Dar'ar dracu 'n conciu tau, sa deal

BABA TUDORA (dcindu-i cu tifla): Nal
MO ANDREI (cdtre bdiat): Ma prapaditule, se vede

ca ai umblat la carciuma cu notaru, nu la coala cu dascalu.
0 morfoleti de-un teas parca acu o scrii. Da-o notarului

s'o citeasca el.
NOTARUL: Eu nu mai sunt notar (ardtdnd pe Grigore
Claned ) :
Uite-te notaru (rdde idiot).
MOS ANDREI: Asta o tiu eu. Dar aici in hartia asta,

tii ce spune?
NOTARUL: Eu? 0 tiu pe din afara.

PRIMARUL: Ei, ci ce zice acolo ?
NOTARUL: 0 sa vedeti, voi, maine (sughite): 0 sa vadeti voi 1 (ceitre cobzar, cdnuind)
Of, In credinta de tiam, of I

Tato nu ma mai amorezam.
GRIGORE CLANTA: Ia ad'Ia mine, primarule, sa" vad eu
ce e acolo. (Ia hartia, se uitil cu bagare de seantd la ea qi citege) :
www.dacoromanica.ro
PRIETENII POPORULUI
223
Catre muncitori. Fratilor I Soarta de caine pe care v'o

face inbuibatii care sug ca lipitoarea sange din trupul vostru
uscat
.
POTCOVARUL: Ha, ha, hal
GRIGORE CLANTA (continueind): a. ..Trebue schim
bath', daca nu vreti sa crapati sub calcAiul ciocoiului. ( Bdiatul

face semn din cap ca aga este).
E strigatoare la cer nedreptatea alcatuirii de astazi.

Dumneata, eu, dumnealui, ne Innecam fn sudoare de sange
muncind, din faptul zilei i pana In inima noptii, ca sa ago-
nisim ciocoiului mijloace ca sa putrezeasca dormind cu

lautari. : ..
POTCOVARUL (care lautari ) : Bravo, aqa e
GRIGORE CLANTA (continudnd) : Dar sa nu credeti
ca altcineva, In cer sau pe pamant, va va da mina de ajutor ca sa va tarati afara din jugul la care v'a Inhamat cruzimea burghezului. (Notarul face semn cu mdna a nu). Nu!
In voi, In barbatia (bdiatu-si arata ameniniator bralul) i in
Intelepciunea voastra (liganul igi arata capul cu degetul) eta
putinta de-a sparge catuele i de-a sbura In raiul
(copilul
pe care se cuvine .36-1

stapaniti, ca unii care 1-ati dobandit cheltuind suflet din
gi
potcoParul se
infleicareaza vizibil)
sufletul vostru. (apringi,
ciganul gi copilul se scoald 'n picioare.
Notarul face semn cu mdna ca et le tie astea).
E vremea acum sa rupeti lanturile. Mirati-va frail

tarani i stapani deveni-veti pe pamantul care al vostru
este, caci voi 1-ati rupt din mina paganului, framantand
cu sangele vostru generos fiecare bolovan.
Orice teas de lntarziere, paguba mare este .
NOTARUL: Da tine e nebun sa 'ntarzie I

POTCOVARUL: De unde-aa I
BAETANUL (vrdnd sd se scoale, cade pe scaun) : Eu unul
Bunt gata i acu. (Notarul ii face semn cu degetul sd wed).
POTCOVARUL (nitre &Vat) : Taci tu, lasa, tie el logo-
fatul and trebue I
www.dacoromanica.ro
224
OPERE
GRIGORE CLANTA. (sfdrgegte de cetit) : 4 Comitetul Exe-
cutiv al partidei muncitoresti .

PRIMARUL (catre ggan) : Da de unde ai to blestematia
asta, ma cioroiule?
POTCOVARUL (cu oarecare mdndrie) : Dela Bucuresti.
MO5 ANDREI: Dela tine dela Bucuresti?

POTCOVARUL: Dela hal mari, dela eine!
PRIMARUL (se indreapUt spre potcovar. Cu asprime) : Spune,
.igane, de uncle e ca te bag in pamant.

POTCOVARUL (speriat): Dela stapanire, ma, primarule,
de unde sa fie! Dela dracu?

PRIMARUL (ridicdnd pumnu0 : Dela care stapanire,
cioara, ca te risipesc.
POTCOVARUL (dive notar) :
Dela care stapanire, ma,
logofete, spune, ca nebunu asta ma baga 'n premarie si

ma vede Christos. Ca te bate, logofete, de -i face spinarea
pantece.
NOTARUL (trezit iar din somn, se maid depe scaun f i facdnd
semn lautarilor sa cante, incepe sa joace rar, cdt ti permit picioarele-i
moi de bduturd. In sat s'aud clopotele unei treisuri gi pocnituri de bici).
PRIMARUL (uitdndu-se in partea dincotro se and clopotele)
Da ce-o fi asta?
MO5 ANDREI (rd'ednd strain cu nulna) : Uit'-te trasura
subprefecturii. 5a stiff ca a venit zapciu la inspectie. Aideti
la premarie.
PRIMARUL: Aidi (cave Clancd) Aidi si dumneata,
domnule, sail fac Intarirea de notar. (les cdte trei).

SCENA IV
POTCOVARUL (se is dupd ei gi dd cu tifla pe urma primarului, uitdndu-se cu grija in toate parcile sa nu-1 Pada einem. Dupd ce
se ageaza gganul la loc, o pornesc femeile, fetele f i flaciiii).
0 FATA (care alta): Aidi, bea, surata, ea s'au intors

vacile dela camp. (P/eaca).
www.dacoromanica.ro
PRIETENII POPORIILIJI
225
ALTA. FATA: Ba nu, zici bine zau I Staturam toata

ziulica la carciuma i ne uitaram la notar; pe semne c'am
ajuns si not In doaga lui, Doamne iarta-ma. (Pleaca).
UN FLACAU (ca'tre arciumar care strange paharele depe
masa notarului ) : Ne umplusi de branza, cu hora dumitale,
jupan Ichime. (Peac0.
ICHIM: Apoi, deh, baeti, dac'qi cascat gura la potcovar, ce vi 's eu de vina?
0 FATA: Ca-i scoase dracu, tocmai acuma, pe betivii
astia 1 (Pleaca).
UN FLACAU (ducdnd o fata de talie) : Da bine, ma logofete, nu to puteai duce la carciuma din deal si sa ne lasi
noua lautarii la hora? (lese).
NOTARUL (se uita idiot la ei, da sa prind'o /aid de catringt f i
cade depe scaun): Ichime, mai da un chil ca o via are omul.

ICHIM (inchizdnd obloanele) : A 'ntarcat balaia. De acum,
basta 1
POTCOVARUL: Ce face? Ce, esti pe lumea ailalta, negustorule ? Ad'la botu calului.
BAETANUL (prididit de bauturd f i abia articuldnd vorbele) :
Da, ma, carciumarule, ce te-ai 'nebunit?

ICHIM: A venit zapciu.
POTCOVARUL: 5i daca a venit zapciu, ce, e voda?

ICHIM (catre
copil f i catre tigan) :
Bine,
voi ca voi
(catre notar) dar dumneata care fusesi notar pang ieri, nu

cunosti legea repaosului?
NOTARUL: Eu sa nu cunosc legea repaosuluil
POTCOVARUL: Ce lege e aia, logofete ? Te pune la bir?
NOTARUL: Ce bir, ma! Ci ca A' se odihneasca lumea.
POTCOVARUL: Pai, buns lege!

BAIATUL: Buna, buns, da ci ca sa se lnchida pravaliile.
POTCOVARUL: Pai sa se 'nchida, eu n'am Inchis-o
pe'a mea?
NOTARUL: Pai, ce facem, ma, daca se 'nchide carciuma ?
15
www.dacoromanica.ro
OPERE
226
POTCOVARUL: Pai ce, carciuma pravalie e, logofete 1
NOTARUL: De pravalie, pravalie e ea, de cat e vorbirea (sughite) mai odina ca la carciuma
POTCOVARUL: Vorba dumitale (ciitre Ichim) : Ichime
mai da una ci basta.
ICHIM: Numai, nu. LuaIi-va talpagita i plecai p'aci 'ncolo (rata). Aidi ca them miliOenii i va duc la primarie.
NOTARUL: Eu la primarie ce BA mai fac, ca m'au da-
tara afara. Cat face? (Arata
cu mdna ca plategte tot).

qi 80.
NOTARUL (se scotocegte prin buzunare, socotegte pe degete,
ICHIM: 3
potrivegte paralele 'i -i le trdntegte pe mass) : Na. (Pleacd legandndu-se
gi fredorand o arie. In vremea asta Ichim a cules paralele depe masd

i duce pe bdiat de umeri afard ).
POTCOVARUL: Eu la primarie nu merg, nene, sa qtiu

ca-mi dai un pumn de galbeni. Mai bine ma las de bautura.
Am fost eu odata (se scoald Empleticindu-se) and pierira caii
popii i ce-am patimit (4i pipele umerii) of spune si mortilor.
(Pleacd. Ichim Il Impinge de umeri. La intrarea In culise, potcovarul
se intoarce catre cdrciumar, care-I impinge vdrtos).
SCENA V
(Ramcts singur, Ichim intrd In pravalie, trage tejgheaua pi numard

cu sgomot banii, pe cdnd perdeaua cade Wet).
www.dacoromanica.ro
ACTUL III
SCENA I
Localul primariei. Se crapd de ziuci. La ridicarea cortinei mare zarva.
Se and in culise strigate salbatece, care crest pe masurd ce se apropie.
Sgomot de glasuri ragugite, focuri de pistol, un fel de comanda solddteased fi ldtrat de cdini.
'turd: notarul, care se 'mpleticegte de belie gi sub povara unei beldii
in vdrful ccireia e atdrnatel o buca'tic'd de cdrpd rogie, murdard. E mbracat cu hainele din actele precedente dar cu centuron fi bonetd ; are
la subtioard o pereche de haine vechi fi cu melinile se luptil ca sa tie, pe
14710 beldie, i un geamantan enorm.
Dupd el vine bdiatul, in carnage, pantaloni albi, descult, incins cu
sabie fi chipiu pe cap. Duce in brace o trdmbd de pdnzei gi la spinare
o ccildare.
Un tigan, dintre cei fugiti din arest, in carcase, cu opinci cu aduld

de curcan care nu-i acopere pletele, poarta pe umeri o scoarld mare, ceilag doi tigani, unul cu chipiu de artilerie fi in papuci, celdlalt cu ghete
galbene, cu cdciuld de ciildrag pi cu haind civild pe talie, sunt Encarcati
de pradd: unul din ei are pugca pe care a furat-o dela vdtagel.

Dupes ei sosegte potcovarul Sgabercea ; are un purcel intr'o wind, o
gdscd tntr'alta i la spinare o traistei plind. E Embrdcat in papuci, pantaloni rut* de. materie inchisd, numai in carnage gi pe cap poarta chipiu
cu trese de ofiter. Toti sunt beti. In urma for alearga rani cu ciomegele.
Cdteva femei ii ajung depe urma i incep sd-i croiasca : una cu lopata,
alta cu vatraiul ,Si Baba Tudora cu fcicciletul de mdmdligd. Cop ii dau
cu pietre, Si-i huiduesc. Ei se apard cum pot gi nazuesc sd intre in primarie. Cdnd des sa intre notarul, calcii peste varcigel, care doarme afara,
de-acurmezigul ugii. Acesta sare speriat gi urea sd pue rrulna pe puccd,
pe care o gtie rezimata la ccipeitdiu.
15*
www.dacoromanica.ro
OPERE
228
VATAELUL:-,1,Da care elala,r:ma?

NOTARUL;(speriat de aparilia neagteptata a vdtdgelului,
des
as se traga inapoi gi neputdndu-se line pe picioare, se clatind, scapd
beldia din mad gi
lovegte
pe vatagel) :
In numele legii va
arestez (sughite).
V.A.T4ELUL: Tu eti, ma pulamaua dracului? (/a

beldia pi urea sa -1 croiascd. In vremea asta un Oran a pus mdna En
chica primului ligan gi-1 tcireigte spre primarie. Baba Tudora card potcovarului la Pal*, pe cdnd leiranii si celelalte femei lovesc pe ligani gi
le iau prada. Copii se fac roatel in jurul bliefanului qi rdd de el, trdntindu-i
chipiul. El, plecdndu-se Ca sa gi-1 is de jos, cade pe vine. Se scoalci gi
scena se repeta ).
POTCOVARUL (cdtre Baba Tudora) : Ho, fa! ce eti

nebuna l Haidi la premarie, ca e cu judecata nu e cu Lopata. Ci ca ho, fa, nebuno! (Baba -i trage mereu).
( Taranii Emping pe un ligan In cancelarie Si dupdce Enchid uga dupes
el, lin veriga cu mdna. Notarul, tot ferindu-se de vdtdgel, care-i card mereu
la beldii se Endreapta da 'ndaratelea spre uga primariei ,apiirdndu-se

ridicol cu mdinile ; aceeagi miscare o face potcovarul, 'Anti cdnd se lovesc
arruindoi spate 'n spate. Se Entorc repede spre use gi se treceared care saes
intre mai Entdiu, grdmiidiji de pumnii copiilor gi de bralele femeilor.

Taranii care fineau ua, scapd veriga din mind gi potcovarul se napustegte In primcirie cu notarul gramacki Copii se Entorc la beteian, care se
leagand pe picioare, cu ochi stupizi).
PRIMUL COPIL: Uit'-te Mihai Viteazu!
AL DOILEA COPIL: A baut pisica otet!

( Rad cu tocii, pe cdnd bdetanul nauc, se uitd. In Coate peirlile gi tdmpit
de rachiu se apdrd cu mdinile de migcarile lug ale copiilor care crede

ca vor sa -1 loveascd. Un ligan, cel cu pufca, adus In Mai din culise de
came ldrani, se rotegte pe scena si zeirind gdsca, legates de picioare, pe
care o scdpase potcovarul, o EnhaN, arundi pusca gi o rupe de fuga prin
culisa opuses. Al doilea ligan, ramas cu capul gol, vazdnduli tovardsul
ca fuge, trzhald chipiul din capul bdiatului, El treIntegte pe cregtet, gi-o
verge gi el, urmat de loviturile faranilor si de huiduelile femeilor. Cdnd
sd intre In culise, se izbegte piept in piept cu primarul care vine cu consilierii gi cu zapciul. ( Tiganul fuge).
www.dacoromanica.ro
PRIETENII POPORULUI
229
S ENA II
PRIMARUL: Da, ce ma, ati turbat bata-va mania lui

Dumnezeu, betivilor!
UN TARAN: A capiat satu din pricina ticaloilor astora,
dom'le premar.
GRIGORE CLANTA: Asta e isprava notarului. Au

facut socialitii revolutie.
BABA TUDORA (aralcind faccileful): D'apoi lass, ca le-am
dat eu revolutie, dac'o fi undeva
MOyS ANDREI: Pacatele for ale mari I

(Subprefectul, vizibil afectat, inainteaza taut, pune intina pe clanta
usii fi urea sa intre In prinairie).
VATAgLUL: Tin talharii Ina pe dinauntru, domnule

subprefect, sar'mana.
SUBPREFECTUL: Dar cum i-ai inchis tu. Ai avut

militdeni la indemana?
VATA.gLUL: AO! De unde. Pai efu de garnizoana e

dus d'alaltaieri la Bueureti, ci-ca azi la 12 Aprilie e 1 Mai
acolo gi ies cu steagurile, ca e praznic mare In legea lor.

SUBPREFECTUL: Va sa zica i ala a socialist?
MO5 ANDREI: 0 fi find, dom'le subprefect, fiindca
de ce? La biserica nu -1 vad, la munca nu se duce...
SUBPREFECTUL: Pai cum fl iii in slujba, domnule
primar, daca e aa tacam?
PRIMARUL (invdrtind aciula In mdnti): Pai eu aunt
Intarit numai de doug saptamani, dom'le subprefect, i cu
treaba incoace, Incolo, am dat zi dupa zi. Ma tot tineam
sa ma reped intr'o zi pela taft, sa va raportez, dar pustia
de treaba, uit'-te, ba una, ba alta nu m'am putut urni

din loc. Dar nici nu erau aa stricati pan'acuma, dom'le
subprefect. Erau ei derbedei ca deh I padure fara uscaturi
nu se poate, se chiama, dar trancaneau, aa, pe la carciuma,
cand fi prididea bautura. Dar de pradat, on de Mout ilearAndueli, Doamne pazete I
www.dacoromanica.ro
OPERE
230
MO ANDREI: Acu de vreo doug trei saptamani, de

cand ne bantuira targovetii aia, ce le-or fi spus ei, ce le-or
fi facut, nu 8tiu, dar de-atunci par'ca a dat strechia
UN ''ARAN: 5i 011g acu tot era cum era, boerule, ca
spuneau numai din gura, dar acu vaet-ati? Au apart geamurile la casa proprietarului gi pan'sa bage lumea de seams,
au furat de au stins.
BABA TUDORA: Pai mie nu-mi luara cerga de pa prispa,
zapciule ? Arde-i-ar focu da golani, sa-i arda I
ALTA. FEMEIE: 5i popii luara caldarea.
A TREIA FEMEIE: Marandi -i furara purcelu, soro 1
BABA TUDORA: Hoti, leiculita, ce stai de vorbe8ti.

D'apai i eu 8tiu ca le-am carat la facalete 1 Nu se mai culca
potcovaru pe coaste doua saptamani de zile

ZAPCIUL (cdtre Vaasa): Da caraula a fost aici?
VATA.5ELUL: A fost pang la o vreme, da pe urma s'a
dus care 'ncotro, 0a se lumina de ziva cand a t515..rat liota asta.
ZAPCIUL: Atunci cum i-ai 4nchis to in primarie, singur ?
VATA5ELUL: Cum i-am inchis 1 Iaca sa-ti spun (invdrtind
: Ei intaiu, vas'zica, veneau din colo

i voiau sa intre In premarie,
ca cica premaria e a for acu.
BABA TUDORA: Ia uit'-te, leica I Am ajuns sa fie precaciuld cu ochii tit panzeint)
(aratd culisele din tap primariei)
marie ni8te pacato8i ca aia 1
(se tnchinei )
Nu v'ar mai rabda
Dumnezeu, sfantuletu, boalele dracului!

PRIMARUL (catre catalsel) : Ei?
VATA.5ELUL: 5i cand am auzit tambalaul, Ca sbierau,
domni8orule, i trageau la chistoale de ziceai c'au dat tttarii, numa ridic capu 8a vad ce e...
ZAPCIUL: 5i?
vATA.5ELuL: 5i numa ce vad pe Scarlat, al d'a fost

notar. Unde venea, nene, par'ca era un balaur, cu o prajina mare 'n mans i cu un testemel ro8u fn varfu prajinii,
ca la calupri. 5i dupa el, sumedenie da popor, sa fi fost
pa putin o suta de ini, ca faceau o galagie, tii (cdut(ina
www.dacoromanica.ro
PEIETENII POPORULUI
din ochi pe un Oran in vdrstil)
231
nea Marine, cum e la razboiu
cand se da alarma noaptea.
BABA TUDORA: Ia uit'-te, fa, afurisitu dracului, ce

s'a apucat se: faca I
MC ANDREI (ceitre vatagel): Zi 'nainte.
VATA.SELUL: Eu data vazui aa liota ca vine asupra

primariei, ma sculai repede sa vedem ce e i la nevoe s
pazesc lia Ca, deh 1 aci e pecetea, e irtiile oamenilor, ce,
gluma e 1
MOSS ANDREI: Vezi bine I
VATA.SELUL: Si cum va spun: cum ma scol In sus Scarlat
numa pac I cu prajina (atenfia ascultatorilor depe scend se Encordeazd
din ce En ce. Baba Tudora-gi mototolegte catrinfa de nervozitate). Daca
vazui cal da, numai ma repezii la el, 11 luai beldia din mans, i
zic: Hi, taica, mor cu tine de gat fii in premarie nu calci tu. Da'n
vremea asta liota curgea. Ca de cand m'apucai sa va spui

se umpluse curtea de ei. 5i unde sbierau, undo comandau
(catre Marin) nea Marine ca la cazarma, pre legea mea I
(clitre
Zapciu): Cand am vazut atata puzderie de oameni i imbracali In chipu dracului, zic: haiti I atata mi-a Post! M'am
pus colea de planton, cu prajina 'n mans, ca puca, pasami-te mi-o luase inamicu 'n invalmaeala, 'apoi tot nu
era ea incarcata. Ateptam atacul acuma, cand, ce Fa vezi ?
Venea satu, nene. Hi, zic: tot nu ma lasa Dumnezeu pe mine.
5i pa 'n sa ispravesc gandu, era iure aici nu altcevaOlea.

Dadeau oamenii cu ciomegele In ei, ca 'n stangini ; muerile 'i
ciocaneau cu vatraiul i copii tipau de spargeau vazduhul.
Leica Tudora, harem, 1-a batut pe potcovar cum bate putineiu.
BABA TUDORA: Lasa, manta -l-ar buba a neagra, '1

invat eu sa fure porcii locuitorilor f,i sa-i faca social4ti l
(Uitdndu-se la fereastra primciriei zaregte pe potcovar, care scosese capul
gi se uita afar& Ccitre potcovar) : Uite-te, spurcaciune tiganeas-
ca I Cum of mai pune odat4 mana pe tine, o sa to potcovesc, lovite-ar boala,
www.dacoromanica.ro
232
OPERE
ZAPCIUL (core tnitcYfel) : Ei, i c u m i-ai bagat In pri-
marie?
VATASELUL: Pai stai sa vezi: eu ma atineam colea,

cu prajina, s nu intre 'n primarie, ca era pecetia acolo
i dam de cine tie ce belea 1 si satu-i croia cu ciomegele
de colo. Au tinut ei cat au tinut, da and an vazut ca-i dovedesc oamenii, numa s'au borobotit peste mine. Eu; ce sa
faci tu, unu singur, Impotriva puzderiei s'apoi ii Impingea
$i satu on ciomegele dela spate. M'am opintit eu ce m'am
opintit pana, la o vreme, m'au dat gramada la pamant.

Atunci, na.'vala la use! Se bateau, fratioare, ca orbii, !care
de care s intre mai Intaiu ca sa scape de bataie, a be scosese ochii muerile. Dupa ce s'au scurs Inauntru toti, pret,
asa ca de and m'am apucat sa va povestesc, numa au pus
veriga Ia use, pe dinauntru, ca sa nu se carabaneasca oamenii peste ei, ca-i omora lumea cat era de Inghersunata.
Si ei tin pe dinauntru ca sa nu intram noi, noi tinem vartos
pe din afara ca sa nu iasa ei, numa iaca si premaru cu contilii!
MOS ANDREI: Mare ticaloie fratioare!
) : ySl sunt multi, va sa zica?
ZAPCIUL (catre
VA.TA.SELUL: Pai or hi, tine i-a numarat!

ZAPCIUL (catre primar) : Ia scoate-i afara, primarule.
PRIMARUL (catre farani, sfiicios) : Aidi inauntru, ma.
Heti, sa-i vedem cati aunt. Ori va e frica, ha?
MARIN (rupdndu-se din rand, urmat apoi de ceilolli) : Cum
sa ne fie frica de-un spurcat de tigan, dom'le primar, ce,

suntem jidani noi?
PRIMARUL: Nu d'aia, dar aunt multi, ci-ca. (Care viitape) : Multi sunt, ma?
VATASELUL: Multi nevoie mare, dom'Ie primar.
MARIN: Cat de multi, ma, cat de multi? spune-i pa

nume, ca doar cunosti oamenii din sat.
VATASELUL: Pai, Sgabercea, potcovaru din capu satului...
MARIN; Ei?
www.dacoromanica.ro
PRIETENII POPORULUI
233
vATA5ELuL: 5i un tigan Met

MO5 ANDREI: Pe urma?
VATA.5ELUL: 5i Scarlat, betivu-ala de fuse notar pan'
acu.
PRIMARUL: 5i altul?
VATA5ELUL: Atatia.
ZAPCIUL: Atatia sunt toti?
POTCOVARUL (scold 11 capul pe fereastra) : Atatia suntan, zau atatia suntem, mancate-a, maria ta.
ZAPCIUL (catre vatafel): Bine, ma, Bunt trei ini i tu

spuneai ca sunt o puzderie?
VA.TA.5ELUL: Pa'i m'am zapacit, dom'le subprefect, ca
faceau o galagie cat trei sate i 'n invalmaala aia mi s'a
parut ca's multi.
ZAPCIUL (catre mullime) : 5i pentru trei secaturi v'a
trebuit atata bataie de cap ca sa-i inchideti?

MARIN: Ba, batae de cap, nu prea, domniorule, sa
spui drept, dar batae de ale a trebuit sa le dam, sa ne ierte
Dumnezeu!, ca sa-i invatam minte alt'data sa se mai faca
sotialiti cu sculele noastre i. cu ghitele noastre. Daca vor
sa hie sotialiti, sa hie, dar cu munca lor, nu cu munca

noastra.
POTCOVARUL (a parte, pe fereastra) : Munca lui I Fir-ai
de ras, cumetre, cu munca ta, parca tu ai fatat purcelu!

PRIMARUL (catre potcovar) : Deschide ua tigane.
POTCOVARUL: Apoi e cheea la notar, premarule, i

notaru doarme, l'a ajuns bautura.
ZAPCIUL (a parte): S'ar parea straniu ca eful unei
revolutii sa adoarma tocmai In momentul culminant al Intreprinderii, dar se vede ca munca de a rasturna o stare de
lucruri intemeiata de secole e obositoare 1 (surad,e) :
MO5 ANDREI (punand mdna pe clang, pe din afara) : Dar,
oare, fara chee nu se deschide ua asta?

POTCOVARUL; Hei, data a fi afara a deschide-o eu,
sireaca,
www.dacoromanica.ro
234
OPERE
0 VOCE (din
Las'ca deschid eu. (se face

produs de ruperea verigei. Apoi, apare o
mina murdara prin crapatura ugei, rau imbinata. Mdna apuca veriga
induntru un
nauntru) :
sgomot,
de afard, o desprinde gi o lasa'n jos. Se deschide uga ,Si apare figanul
lay, fugit din arest).
VATA.gLUL (punandu-i mana'n par): Da tu, ma? Ce

arestul).
cauti aci? Ca erai colo? f
TIGANUL (schincind de durere): Apai, sar'mana, on colo,
on aci, nu aunt tot la premArie? La premarie aunt.

MO5 ANDREI: Aoleo, asta e dintre ai care furara caii
lui Gheorghel
TIGANUL: Dintra haia suntem, manta - to -as, dintre hala
suntem, la ce BA. zic 1 (vetuife/ui El is de par).
PRIMARUL (cdtre tigan): Da ailalti unde aunt, ma?

VA.TA5ELUL (se uita pe uga arestului, deschisd la perete): Au
fugit toti, dom'le premar.

PRIMARUL (cdtre Pat4e0 : Cum se poate, ma? Da tu
ce-ai pazit aici?
VATA.5ELUL: Pai eu, cu bejania asta, dom'le premar,
am mai avut eu vreme sa vad de ei? Deh, or fi fugit in

vipia-aia, dracu era sa stea de ei, dehl
MO5 ANDREI (catre Ogan): Da cum ati Mout, ma tAl-
harule, de ati ieit din arest, ca erati incuiati?

TIGANUL (ferindu-se de o loviturd inchipuita): Iaca, boia-
rule, nu ma omorl ca spui. Pa noi a cazut napasta, cum tii,

ca am furat caii, i edeam acolo inchii. Gaud am auzit galagie i puti, am gandit ca e prapad, vine zapciu. Am rupt
clanta i am fugit sa scapam cu zile pana s'o potoli zarva
i pa urma sa venim indarat, la judecata, ca eram nevinovati, sar'mAna. Fugind noi aa, a dat otirea peste noi
i ne-a luat. Cum sa ne 'mpotrivim oqtirii, ca e otire
imparateasca I 5i am mers cu ea in toate partile, unde avea
porunca sa mearga, pana am ajuns aici. Aid, batae 'n lege!
Tovaraii mei an tinut piept cat au tinut, da cand au vazut
ca-i pridide0e, au rupt-o la fuga de Erica mortii, or hi lost
www.dacoromanica.ro
PRIETENII POPORULUI
236
si vinovati aia, cine stie sufletu rumanului I Da eu, ca ala
da ma stiam ca argintu da curat am stat pa loc si m'am

dus Indar5t la arest. Da and am vazut usa deschisa, mi-a
fost frica sa nu zica Vataselu c'am vrut sa fug si-am intrat
aici, ca era usa 'ncuiata si pa dinauntru si pa dinafara si
n'aveau ce zice.
ZAPCIUL (catre prirnar): Ce mai staff de asculti basmele
tiganului, domnule I Leaga-1 si trimite-1 la subprefectura.
MO5 ANDREI: Spune el acolo si laptele (la l'a supt.

TIGANUL (cetera Mops Andrei) : Spui, zau spui! De ce sa
nu spui, daca sunt curat ca argintu!

PRIMARUL (awe va *el): Zi unui om de astia
ajute si leaga-1 pe tigan cobza (Viltagelul gi Marin El kaga).
TIGANUL (oferindu-gi brafele) :
Sa ma lege, da, sa ma
lege, ea d'aia e premarie. Da, daca sunt nevinovat o sa ma

deslege c5. n'are 'ncotro. (Gemdnd de durere). Oi pune si eu
aucat si-o 8a ma deslege, iaca, ea n'am omorit oameni.
(Caw cei de-1 leaga) : Mai inset, ma hotule, ca-mi sar ochii,
manca-te-as!
ZAPCIU (cdtre primar): Scoate si pe ceilali.
PRIMARUL (in pragul cancelariei) : Ia dati-v5. 'ncoa, ma.
POTCOVARUL (iesind in pragul u.,sii, ea:ire Mog Andrei) :
Noroc bun, vecine.
MO5 ANDREI: Noroc ai to ca nu sunt eu premar, ca

puscaria te-ar manca.
PRIMARUL: D'apoi nici eu nu-1 mai scap din 'nada
de-acu. Cur eu satu de lighioana socialists.
POTCOVARUL (care pared nici nu vie ce s'a petrecut) :
Da ce ti-a venit, premarule, de pufui asa, necajit, ca

foalele ?
ZAPCIUL: Legati-1 si p'asta, ce va uitati la el? 0 sa

le deschid o buba de proces de n'o sa mai tuba zi alba dela
bumnezeu (catre kan): Va fac eu socialisti, dar cu regula,
cu mandat, cu hotarire judecatoreasca, asa cum trebue

pentru oameni subi;iri, care vor s stapAneasca lumea.
www.dacoromanica.ro
OPERL
236
POTCOVARUL (aiurit, pe cdnd vcitcifelul
primarul it leagcl) :
Da ce e asta, domnule premar? Ce, am furat ceva, am mutt

pe cineva, de ma legi ca pe hotii de cai? Ca nu sunt om da pa
drumuri; am i eu negotu meu, i casa mea, i paraua mea
MO5 ANDREI: Nu se mai cauta acu nici negot, nici

cask nici nimic. Acu suntem socialiti toti: casa ta e a mea,
paraua ta e a mea...
. POTCOVARUL: Ce-ai Inebunit, vere Andrei? Sa to atingi
dumneata de paraua mea? Da ce e0i hot ? Da-ti iese 'n ochi,
ca eu ma rup pans catig gologanu.

PRIMARUL (dupace 1-a legat) : Pai w ziceai voi, socialitii, ma. Nu zicem noi.
POTCOVARUL: Care? Ia asculta, domnule premar: ade
ruine, zau ade ruine. Dumneata eti premar, eti om cu
dare de mana 'n sat i d'acu 'ncolo eti om batran. Nu

i -e ruine obrazului?
sa ma ierti de vorba proasta 1
sa vorbeti ca parlitu-ala da Scarlat? Ca numa prapaditu
ala, and se 'mbata, zice c'o sa dea jos pa 'mparatu, qi pa
zapciu, i pa arendau i sa se pue el premar in locu lor.
Da tu, om cu judecata ?
PRIMARUL: Pai bine, ma cumetre, tu ieri nu ziceai
tot ca el?
POTCOVARUL: Ziceam la betie, ca Ia betie zice rumanu
i vrute i nevrute. Dar dumneata eti treaz, premarule,

i ade rau, zau ade rau I
MO ANDREI: Pal n'ai unable, tu toata noaptea cu el
gi cu deuchiatii ailalti, de ati pradat satu, ma Sgaberceo ?
POTCOVARUL: Am umblat, vezi bine c'am umblat, ca
am Mut azi noapte o vadra de rachiu. Si-oi fi facut blestematii, deh 1 tiu eu 1 ca rumanu beat e ca ita. Da dumnea-
voastra, oameni In toata firea, va puneti mintea cu omu

beat i radeti de ruman &and 11 prindeti cu slabiciune ? Sa
va fie ruine de oameni daca nu va e frica de Dumnezeul
ZAPCIUL: Cum, ma, ticalosule 1 Izmene0i satul cu prostiile tale, turburi linitea oamenilor, furi ce-ti iese'nainte,
www.dacoromanica.ro
PRIETENII POPORULUI
237
sari sa darami primaria ca sa lnfiintezi autoritatea voastra,

a deguchiatilor, gi tot tu egti cu gura mare?
POTCOVARUL: Hei, zapciule, fac de toate ca aunt pa&altos I Eu data beau Imi pierd mintile. Oi fi ocarit, oi fi furat,
oi fi facut blesternalii, dar nu gtiu, ca am fost beat. and a

ispravit Jchim tuica
Ca noi ne-am Intors la carciuma dupa

atunci a ispravit i Scarlat paralele,
ce era sa mai facem acolo I Am plecat la socialism, sane facem
ce a trecut repaosu
primari gi zapcii gi sa luam pamantul boerului, 'i -am luat

purcelu lelii Marandii, si scoarta lelii Tudorii, i geamantanu
ciocoiului; da nu le-am dus acasa, zau nu le-am dus. Aici
sunt toate; le dau lndarat ; mie nu-mi trebue lucru de furat;
eu traesc cu munca mea, gtie tot satu.
MOS ANDREI: Vezi ca la trezie nu mai egti socialist?
POTCOVARUL: Ce face? Sa pofteasca Scarlat acu sa-mi
spue ca ce e al meu e al lui i sa vezi (incearcd sit ridice pumnul)
cum 1i dau eu de al meu de nu-1 poate duce pe al lui I Da,

deh I and sunt beat
si bautura o da el
zic gi eu ca
dumnealui, ca altfel nu plategte rachiu.
PRIMARUL: Da pa tiganii aia, hoti de cai, unde i-ati
gasit de i-ati luat cu voi?
POTCOVARUL: Pa aia i-am intalnit pa drum gi cand
ne-au vazut ca intram prin curVe oamenilor i svantam,
s'au facut i ei solialigti gi au pornit cu noi.
BABA TUDORA: Nu v'ar mai rabda Maica Domnului I
ZAPCIUL: Ia scoate, primarule, pe geful socialigtilor
(Primarul intra induntru i iese cu Scarlat, somnuros, murdar f i prapadit de osteneala f i de ru.,sine).
SCARLAT (se uita zeipacit in toate parjige f i zarind pe zapciu) :
Salut, domnule Subprefect.

ZAPCIUL (ndzand) : Ei a I Acum ar trebui s to salut
eu pe tine, fiindca tu egti mai mare. Revolutia, cand reugegte, devine stare legala i gefii migcarii ajung de drept
gall noii stari de lucruri.
www.dacoromanica.ro
OPERE
238
NOTARUL: De ce radqi de mine, domnule Subprefect 1

afara e adevarat. Dar lasgi-ma ca pe-un om
M'ai dat
same sa-mi vad de necazuri, nu va batei joc.

MC ANDREI: Pai cum? Esti de batjocora, tu, acu,
logofete? Parca spuneai ca azi o sa fie lucru mare?
POTCOVARUL: Pai mai mare decat asta, ca rad si
copiii de ticalosia noastra 1
NOTARUL (Intdlnind cu ochii pe Grigore Clang) : Tu mi-ai
mancat capu, vere Gligore. Sa-ti dea Dumnezeu dupa inima ta.
GRIGORE CLANTA: Cum iii -am mancat capu, ma be-
tivule ? Daca n'ai tu minte si umbli dupa potcoave de cai

mori, cine4i e de vina?
NOTARUL (cdtre primar) : Dumneata ma stii, domnule
primar, cat eram de harnic si de asezat. De cand a venit
asta 'n sat, s'a jinut intr'una de capu meu ca falcarita de
copilul nebotezat. Mi-a tocat ce bruma-mi ramasese dela
bietu taica; m'a pus de am vandut tot ca sa mergem in
Bucuresti la intruniri, sa ne abonam la gazeta sqialista,
BA' cumparam brosuri, ea zicea ca on sotialistii avem s'ajun-
gem on ce gandu nu &OWL Cand venira mai deunazi

p'aci nemtestii Ala, i-am tinut pa mancare si pa bautura,
dupa vorba lui ca Bunt oameni mari si 'n putinIa sa faca
minuni, la plecare le-am dat parale de drum, tot dupa staruinIa lui. Acum bag de seama pentruce ma 'mbrancea mereu
spre prapastie: ca sa ma piarza si sa-mi is locu. M'a pierdut
si mi-a luat locu, dar bun e Dumnezeu 1

ZAPCIUL (cdtre Grigore Clang) : Cum domnule si dumneata esti socialist?
GRIGORE CLANTA: M'a ferit Dumnezeu, domnule Sub-
prefect 1 Eu din potriva-1 tineam de rau.

MC ANDREI: Ia nu te mai da dupa dent, notarule.
Ce-1 tineai de rau? Nu-i bateai In struna toga vremea, 'Ana
te schimbasi ()data, din chiar senin, cum vazusi ca 1-a dat
afara din slujba? Nu mai mania pe Dumnezeu, ca l'ai sapat,
saracu, lasa 1
www.dacoromanica.ro
PRIETENII POPORITLIJI
239
GRIGORE CLANTA: Ei, aqa, nu zic, and vream sa

petrec, ma faceam ca aunt de parerea lui, dar eu, din inima
sa fiu socialist, fereasca sfantulI
ZAPCIUL: Va sa zica toata revolutia asta, care trebuia
sa schimbe din temelie fata Orli romaneti, este opera unui
aspirant la slujba de notar i.a...

PRIMARUL: Carciumarului.
MOSS ANDREI: Mai ales a carciumarului.
ZAPCIUL: 5i vitejii care i-au luat sarcina de a indrepta
ceea ce Invatatii i oamenii politici au facut rau, sunt...

TIGANUL: Noi, maria ta.
ZAPCIUL: Frumoasa opera, uriai oameni I dar bag! -i
la arest primarule i sa mi-i trimiti maine pe toti cu proces
verbal (a parte). Pana s'o rasturna de fapt starea actuala

de lucruri, nu stria sa se pastreze ordinea, sa se respecte
proprietatea i s se pedepseasca cei care darlma, cu gandul
sa Indrepte i sa niveleze. (Plead!) Sa cauti notar In locul
dumnealui (arduind pe Clang!).
(Primarul baga to arest pe Scarlat, pe potcovar gi pe cigan gi
'ncuie uga cu laccitul).
ZAPCIUL (trecdnd printre ;!rani, care se dau In llturi ca sd-i

fact! drum, zaregte pe baletan care doarme de cdnd a sosit el) : Dar
copilul asta ce face aci?

PRIMARUL: Si asta e din tagma, domnule Subprefect.
ZAPCIUL (mirat) : Cum?
PRIMARUL: 5i asta e socialist.

ZAPCIUL: Ce vorbeti domnule? Asta e copil, nu vezi?
MOSS ANDREI: Pai, dac'ar fi om cu isichie s'ar lua el
dupa nebuni? (Zapciul ramdne pe gdnduri).
(Copilul se degteaptd, se uitil speriat la lame, apoi se scoald Intr'o
?nand gi se scarpind'n cap).
ZAPCIUL: Ce faci aci, ma baeta?

BAIATUL (cautdnd cu ochii In toate partile) : Pai eu Bunt cu
aide nenea... (se uita'n toate paryile) dar nu-i vad p'aci. Am
lasat manzata pe camp...
www.dacoromanica.ro
OPERE
240
PRIMARUL: Da unde ati plecat, voi, ma, Inane, cu

aide nen'to ? (se scarpind In cap si face ochii roatd).
BAIATUL: Ei (rdzeind) tiu eu? (Scoate din sdn un manifest
socialist): Uite-te unde-am plecat.
ZAPCIUL (examineazd manifestul, a parte) : Un manifest
incendiar lansat de socialiti la sate (catre copil) : Ei, tii
tu, ma Mete, ce spune aici?

BAIATUL: 5tiarn eu ieri, ca-mi spunea mereu Scarlat,
dar acuma (cased) dracu mai tie 1 (se scarping in cap) :
cum ma doare capul (a parte) Nu mai beau sotialism sa

tiu de bine c'a. mor. (Se mai uita odatd lung la mullime, apoi se
culcd iar ) .
ZAPCIUL (se uitd un moment cu compatimire la bdiat, del din

cap fi zice iesind) : Alcatuirea sociala de azi ar trebui schim-
bata nu pentru imperfectiunile pe care i le imputes socialiqtii, ci pentrucg. 1ngadue sa se sa*.vareasca asemenea crime
sub pretextul de a Indulci viata muncitorului nevoia. Cates

imitate In curajul cu care se comit aceste ticalosii/
(lese urmat de toatd lumea).
Copilul rcinuine singur in scenes dormind. Vataselul scoate din traista
mdmdliget ,ci ceapci fi se pune sa mandnce. Scarlat, kingd prag, la spa-
tele vdtaselului, pldnge cu capul Entre mdini. Potcovarul, legat, la fereastra
arestului, se uitd melancolic la cei ce se duc. In vremea asta g.ganul s'a

deslegat, sparge tin perete dela Enchisoare si fuge, pe cdnd cortina cade.
(SFAR*IT)
www.dacoromanica.ro
POEME IN PROZA
16
www.dacoromanica.ro
TECUCIUL DEPARTAT
Note de Toamna
I.
In ceata alburie ce atarna usoara $i fina din bolta stravezie, turnurile orasului se estompeaza nedeslusite ca intr'o
gravura germana medievala, peste care vremea a pus praful
veacurilor sale. Ramurile castanilor si ale teilor par o cununa
vesteda pusa pe capetele batrane ale acoperisurilor sure ce
dorm in nestire sub farmecul linistei ciudate ce coboara

deasupra in valuri largi $i reci. Somn lung, somn greu,
somn fara vise.
Totul e departat, stern, invelit in culorile ce se pierd pe
nesimtite si cu un parfum de lucruri moarte, de rochii

iubite $i scumpe, desgropate din lazi vechi. S'ar zice ca e
un oral privit sub apa, o apa in care s'au varsat parfumuri
ce nu se mai gasesc astazi.
Cateva momente stau uimit. Ma tem sa pornesc, ma
tern ca $i cand as fi intrat in palatul frumoasei adormite
in padurea fermecata, unde lucrurile Bunt aria de fragede
Inca se sparg la cea mai mica atingere. Daca ar fi si aci
asa? Daca fantasmagoria aceasta ciudata, dar frumoasa, la
urma urmelor, ar pieri deodata cu usurinIa cu care piere
fumul focurilor de ierburi uscate in aerul albastru al verilor
calde si senine? Iluzia ar fi prea scurta si parerea de rau
prea curand simtita.
Doi pasnici cetateni tree pe langa mine. Cu hainele de
siac ruginit, cu caciulile negre cu fundul lat, negustorii
16
www.dacoromanica.ro
OPE RE
244
acestia par evocati din vieata breslasilor de acum o suta de

ani. Pasul for masurat si rar abia se aude pe prundisul soselei.
Ar fi si pacat sa pierdem o zi asa de frumoasa.
Cine stie? Poate ca nu ne-o mai darui toamna cu

alta la fel.
Apoi, ce crezi? Poate chiar maine on poimaine sa
Inceapa ploile cu ger.
Vezi bine. N'o sa stea toamna tot asa.
Dar glasurile for aunt asa de incete, cuvintele for asa
de acoperite, Incat se pierd In aerul tremurator, asa cum
s'ar pierde adierea unui vant de sears.
...i cele doua umbre vechi se pierd pe sub ramurile

desfrunzite ale cararii, ducandu-se departe, departe, spre
orasul fantastic.
Vorbele for m'au trezit din amortire. Era realitatea, o

realitate blonds, o realitate mangaetoare, dar o realitate
care nu ma mira: In orasul acesta totul e ciudat.
Plec pe bulevard. 5irurile copacilor se Intind inainte In
linie dreapta: un mic Trianon, un Trianon aproape asiatic,
dar un Trianon mort, care plange din frunzele galbene
gloria sa inmormantata.
Contururile se precizeaza; apropierea be da forme not
si aproape sinistre; ramurile par niste uscate brate de nebun
care se lnalta spre cer Intr'un blestem stins si neputincios.
E oare blestemul frumusetei apuse, e oare blestemul

durerilor care nu s'au lnchis Inca? Cine ar putea spune?
Vantul trece tanguitor, dar vantul e mut.
...5i iata foi, multe foi: foi galbene, foi rosii, foi negre
ce dorm somnul cel de-apururi In straturi groase adunate
pe pamantul umed.
Imi plec ochii In jos: e o parte din visurile perechilor

Indragostitilor de astavara, poate e o parte din iluziile
fruntilor cugetatorilor nebuni din noptile de Mai I Poate
aunt chiar visurile si iluziile mele 1
www.dacoromanica.ro
POEME IN PROZA.
246
Cine gtie? Cine le-ar putea cunoagte in mormantul acesta

fara nume?
Le calc In picioare. Cati nu le-au &gloat gi pe ale mele I
Si mandru de aceasta mica cruzime, fericit de aceasta
banuiala de salbaticie pe care altminteri n'ag putea-o arata
in nicio alts imprejurare, ridic fruntea In sus.
Casele mici, simple, albe gi sfiicioase gi duioase ca nigte
chipuri de fecioare bolnave, par ca ma privesc cu o adanca
mirare. Nu le-am vazut de mult i cu toate acestea le cunosc
ca gi cum le-ag fi parasit ieri. Aceleagi ugi, gata sa se deschida cu dragoste inaintea oaspetilor, aceleagi ferestre impodobite cu flori, cu gutui i cu mere, aceleagi streagini largi gi
prelungite pans dincolo de prispa.
Dar o deosebire tot este.
0, deosebirea aceasta nu e nici in jalea frumoasa a gradinilor, nici in ceaia alburie ce atarna ugoara gi final din
bolta stravezie, estompand turnurile oragului ca intr'o
gravura germana medievala peste care vremea a pus praful
veacurilor sale.
Poate ca deosebirea e in sufletul meu, poate ca plutegte
In aer, poate ca e In sufletul tecucenilor.
...Si tacerea se intinde magical imprejur. Mara de

vantul care abia-gi goptegte vechea sa tragedie, totul sta
nemigcat. Nici un sgomot cat de mie nu turbura aceasta
pace de templu cufundat in rugaciune tainica.
Un corb trece incet pe sus, dar sborul sau e aga de abatut
miscarile sale aga de stranii, incat biata pasare pare ca ar

avea gi &Ansa congtiinta dezolarii din oragul fantoma.
Soarele, ca un mare ochi insangerat, se ivegte de dupa

geana cetei de sus. Razele sale aproape stinse gi aproape
reci, cad de-a-lungul zidurilor parasite gi se tarasc cu greu
peste frunzigurile moarte, lasand In urma dungi de aur,
un aur ars in foc.
Ceata se trage de o parte ca o cortina uriaga gi scheletul
fantomei se desemneaza clar pe fondul albastru al oerului,
www.dacoromanica.ro
OPERE
246
ca o protestare a visului ce nu moare, Impotriva uitarii ce-1

coplesete.
Zile de toamna, zile capricioase, zile de femeie care vede

cu durere cum se duo anii frumosi ai tineretei I
Orasul somnului lung, somnului greu, somnului fara vise,
pare Infiorat, dar tace inainte, ca i cand ar fi incredintat

ca once sgomot e un pacat i once mipare o zadarnicie.
...Iar visul, visul tragic si trist, plutete pe deasupra,
nu cuteaza sa se coboare. De ce ar rapi linistea frumoasa
a mortei Incapatanatului adormit? De ce ar pune doruri
vagi si nostalgii neintelese pe frunti care nu cer decat sa
ramana reci in marmoreea for albeata?
Si versurile sublimului Shelley par a optesc dintre
petalele palide ale unor crizanteme singuratice:
0, ce minune e moartea!
Moartea i fratele sau somnul 1 Dar soarele a invins.
Purpura sa aurie se Intinde ca o mantie regala peste gradinile parasite, punand pete luminoase peste edera neagra.
Si tot tremura bland si lin si florile galbene ridica o clips&
capul Inainte de aceasta neasteptata desteptare din somn,
ci turlele bisericilor se coloreaza de culorile care trebue sa
fi Inflacarat odinioara catedralele gotice ei miracolul se
intampla.
0 vedenie trecu. Un fin profil blond se ivi de duptt trunchiurile copacilor batrani i Inainta Incet, ca sub stapanirea.
unui vis launtric, pe cararea pe unde trecuse pustiirea vantului de toamna. Un parfum suav si delicat ca o tarzie aducere aminte fluturg In aerul curat si vedenia pieri.
0, finul profil blond intrezarit pe neateptate Intr'o

amiaza de toamna tarziel
Poate ca a fost propria mea tinerep. I
Si linduiosat i pocait ma descoperii In urma vedeniei
scumpe care-mi adusese aminte de visuri ci de iluzii ci
cu gestul larg i maret am salutat.
www.dacoromanica.ro
POEME IN PROZA
247
...In oraul fantoma, cu somn lung, somn greu, somn
fara vise, unde turnurile se estompau ca inteo gravura

germana medievala.
II.
Vad din nou Tecuciul dupa multi i lungi ani de desOrtire. Nimic nu pare schimbat; nimic nu s'a tirbit, nimic
nu s'a adaugat vechiului ora care doarme invaluit in ceata
pe malurile panicului Bar lad.
Aceleai strazi largi i acoperite cu prundi sur se intind,
tacute, in praful care se inalta subtire ca o umbra de fum

de tamale raspandita Jae biserica in ruine. Aceleai curti
mari i spaiioase, curti facute pentru indestulare i trai dus
in toata largimea, se rasfata in patriarhala for infatiare
i aceleai case mici i simple, care seamana cu zambetul
mangaietor al unei femei batrane, ii arata fetele for modeste
de sub acoperiurile rustice.
Chiar i copacii au rams aceiai, cu ramurile incarcate,
cu trunchiurile puternice. Multi au mai crescut, multi au

imbatranit de tot. Dar acelai vant trece prin ei, aceleai
oapte aunt murmurate prin crengile tinere i daca la radacinile for nu mai vin aceleai perechi, de buns seams insa
ca se fac aceleai juraminte, i se schimba aceleai sarutari
in focul acelorai imbratieri.
Parca-ar fi o biblioteca veche care a stat inchisa multa
vreme i pe care stapanul intors dintr'o lungs calatorie o

deschide din nou. Totul e in starea in care a fost lasat. Cartile pastreaza aceleai iruri in care fusesera oranduite in
trecut, hartiile dorm ingalbenite in vrafurile de unde nimeni
nu le-a micat din loc i chiar nimicurile, scumpele nimicuri
uitate, rasar neschimbate din rafturile de jos ca nite ochi
care se deschid dupa o noapte care ameninta sa nu se mai
sfareasca i care privesc intrebatori pe cel ce-i scoate din
intunericul cu care se deprinseser6 atat de mult. Numai un
www.dacoromanica.ro
248
OPE RE
parfum, parfum straniu, parfum de lucruri moarte pare c

plange duios de lunga sa robie.
Cu toate acestea e ceva deosebit In Tecuciul de acum.
Un fel de triste-ta nedesluita, ca o plangere discreta In urma
plecarii fiiatei iubite, plutete In aer unde se amesteca pe

nesimtite cu uorul val de negura de sus. E poate tristetea
sufletului care dorete lard a cti ce dorete, e poate jalea
nelamurita dupa trecutul frumos i dupa visele care au
sburat.
Au i oraele sufletele lor. i au i sufletele acestea durerile i bucuriile lor, tresariri i pilreri de eau, nadejdi i disperari.
Cateodatal mi se pare ca vglul cel de negura" e Inadins
aezat deasupra, pentru ca trecutul sa poata privi far a fi

v'azut, oraul pracerilor stinse. Adesea simt in urma mea
cate o adiere nev'azutg., abia simtitd; poate ca." e bataia din
aripi a trecutului care ma pandete cu ochi triti i plani.
data l'am sim-tit chiar foarte lamurit. Treceam prin
gradina care-mi tainuise odinioara Intaia mea dragoste, pe
sub teii ale cs6ror flori Imi parfumasera intaiele cuvinte tremuratoare de poezie, de voluptate i de vis. Fiecare copac
imi era un prieten iubit i dorit, fiecare c'arare un templu
adorat, fiecare colt un altar sfant. Dar prietenul era posomorit, dar altarul era sfaramat. Eu a fi voit sa tree Fara
pa'rere de fail. Atunci auzii limpede In urma plansul Inabuit al unei fiinte nevazute, un plans Infundat i atingator,
un plans de alta lume.

Era plansul, trecutului. i toata gradina se umplu de
acest plans, i toata gradina planse.
Copacii picurau din frunzele Ingalbenite o ploaie de
lacrimi marunte i reci, cararile se ceruith cu foi umede
ci negre, iar templul, templul sfant i sfaramat, se Insangera.
aimtii atunci sfalietoarea chemare a lucrurilor ce nu se

mai pot Intoarce i care bat zadarnic In piatra grea praYalita
deasupra mormAntului vieiei lor.
www.dacoromanica.ro
POEME IN PROZA.
249
0, ce greu apasa aceasta piatra I

Uneori ma surprind cu ochii in jos, cercetand frunzele
si pietricelele de pe carare.
Caut visele mele pierdute si iluziile mele risipite. Mi se
pare ca trebue sa gasesc urme pretutindeni, caci odinioara
le raspandeam cu atata darnicie !neat cred chiar ca si florile
si firele de iarba si-au avut partea lor.
0, zile de primavara, nopti parfumate de Mai 1 Cum va
idealizam atunci cand viata-mi suradea atat de fermecatoare
Inainte 1 Ce sbor inaripat de visuri care se inaltau mai sus
de stelele diamantine si ce izvor nesecat de fermecatoare

Inchipuiri I
De mi s'ar fi spus sa cuprind toga lumea intr'o imensa

si supreme inbratisare as fi facut-o lard sa stau la ganduri.
...Caci niciodata nu se intalneste mai multa indrazneala unite on mai multa poezie ca la varsta cand privirea
e asa de contemplative ca seamana cu a Ingerilor si simturile asa de aprinse ca seamana cu ale diavolilor. Lumea par
un camp urias de placeri si fiecare placere imbata si ademe-
neste cu acelasi glas vrajit cu care ademeneau alts data

crudele sirene pe bietii marinari inamorati de cantece si de
valuri.
...Inamorati de cantece, de valuri, de femei si de naluciri amagitoare 1 Acum cantecele au tacut, valurile s'au
potolit, iar femeile, ah, femeile 1, s'au facut sotii credincioase
si mame pline de o demnitate cu adevarat romans. Cat

despre gingasele naluciri amagitoare, ele au pierit de mult,
sfasiate de spinii si colt.urile de stand ale anevoiosului urcus
al vietii.
Acum e toamna pe lumea de ceata si toamna In inima-mi
trista.
In zadar privesc frunzele vestede si pietricelele, dar visele
si iluziile nu le vad. Ele zac Ingropate afund, afund, In negrul
pamarit peste care se scutura podoaba very trecute.
www.dacoromanica.ro
250
OPERE
De departe se aude incet, prelung, adormitor, un cantec

duios ce plange in note triste peste dezolarea de afara. Versul
sau tanguitor se intoarce cate data in loc, ca rii and ar fi

stapanit de o dureroasa aducere aminte, ca i and ar rechema
o umbra disparuta i apoi iar pornete singuratic, umpland
ceala alburie de sunete care par nite suspine ce picura rare
i cadentate peste ramurile goale.
De unde vine acest cantec? Ma nit imprejur i nu vad

deal curtile pustii i casele inchise.
Dar, fail indoiala ca indaratul acestor ziduri traiete un
suflet care ca i mine dorete de soare i de iubire i de lumina
qi de parfum i de buze roii i voluptuoase care se intind

pentru sarutare cu patima svapaiata a tarilor sudice.
Cants inainte, frate, cants I Nu eti numai to singur care
plangi in cantec. Alaturi de tine i in umbra, nevazut, plange
altul care te intelege i te iubete, necunoscute 1 Cantecul
tau plangator a revarsat in sufletul meu toata tristeta nemarginita a gratdilor care nu se mai pot avea.
i cantecul urmeaza mereu ca o melopee nesfarita, ca
unul din acele cantece arabe care se taraganeaza obosite
i plictisite sub cerul cenuiu al Africei.
Eu merg abatut, posomorit, impovarat.

Port pe umeri povara ruinei sperantelor.
i apoi, de ce n'a marturisi? e gi o mica desamagire, o
desamagire la care nu ma ateptam, ce e dreptul, dar pe care
n'o credeam aa de desavarita. Avusesem presimtirea ca

voi intalni un nou profil delicat, de acelea care tree aa de
palide, impodobite ca de o cununa de norul parului for blond.
Dar astazi ceata e rece i mocnita ci nici o vedenie svelta
i fins nu-i intrerupe somnul lung ci greu ca al apelor care

au stat prea mult oprite intr'un iaz.
Amicul care ma gazduete imi iese inainte de cum ma
vede de departe i ma Intampina cu fata decisiva, cu zambetul pe buze i cu mana intinsa. Dar se opreqte Indata ce
ma vede de aproape.
www.dacoromanica.ro
POEMS IN PROZ.A.
251
Astazi nu eti cum erai eri.
Astazi n'am Intalnit acel fin profil blond care da

atata farmec duioqiei toamnei din oraul fantoma.
Ah, iubite, Incepi sa-ti faureti not visuri. Ia seama 1

Amicul meu, visul e singurul bun care ne mai ramane
cateodata. 5i apoi, poate Ca nimic nu face pe lume cat
un vis.
Viseaza, e ceasul 1
i-mi desemna cu degetul oraul care se invaluia in
mantia intunecata a amurgului ce se lasa incet i lene pe

strazi, ca un gand de femeie voluptoasa Intr'o dupa amiazi
de parasire.
...5i niciun sgomot In oraul visurilor moarte, din care
fugise trecutul pe totdeauna.
www.dacoromanica.ro
DOUR VIETI
Niciodata n'a fost cerul mai albastru...

Amintire de demult? Asocia0e incongtienta ? Nu gtiuDar versul acesta imi suns in urechi cu o Incapatanare uimitoare. Scoate armonii ciudate gi neagteptate, trezegte ima-
gini not gi netede gi cateodata mi se pare ca prinde fling

gi sta gata sa mi se 1ntrupeze 1nainte cu trup mladios gi
sprinten de fecioara antics.
Departe, conturat de pervazurile ferestrii, cerul 10 desfagoara mantia sa regala In toata splendoarea. E un azur
clar gi cald ca intr'un vis de negraita fantezie,' plasmuit de
mintea romantics a unui poet care cants singuratic in timp
ce luna-i scalds fats de raze, lntr'o minunata noapte de Mai.

Si mintea mea incheaga din partea aceasta de cer bogatia
imensa a primaverii care nagte. Soarele trebue sa fie triumfator ca un zeu tanar gi colorile revarsate din nesfargitul
sau tezaur trebue sa straluceasca ca intr'un tablou de Veronese. Si sub cupola aceasta primavaratica, gesurile intinse
de o verdeaVa sfiicioasa, dealurile albastre In departarea
for nehotarita, copacii care se degteapta, murmurul taraganat al izvoarelor, parfumul cast al arborilor, gi vieag,
vieata, vieata, okra gi simpla ca un ras argintiu.
Aci e frig gi e intuneric. Soarele nu se vede gi parfumul
nu se simte, iar visul moare edrobit de povara celor patru
www.dacoromanica.ro
POEME IN PROZA
253
pereti care parts ar sta gata s cads peste el. De departe

vine sgomotul multimii uria0t; s'a sfar0t o 1ntrunire publics, lumea se Impra0ie infierbantat'a de discursuri searbede i de entusiasm ieftin fli grija vieldi de toate zilele plute0e In aer. 5i ca sub doborlrea unei groaznice furtuni, sclavii
umili ai prozei nemilostive 10 pleaca.' frunjile descoperite cu
un gest de slugarnica resemnare.

5i poate vom muri de dorul cerului albastru pe care nu-1
vom vedea niciodata.
www.dacoromanica.ro
NOAPTE PRIMAVARATICA
Un colt de cer de un albastru Inchis ca un ochi de fata

visatoare, un corn argintiu de lila, o adiere usoara ca o man&ere si visul nostru prinse aripi.
Eram doi si rataceam singuri pe strazile tacute ale Bucurestilor. *i cum noaptea era prea clara si primavara prea
Imbietoare, pasii nostri lunecau cu usurinta unor fantome
Si vorbele noastre sunau ca un canter de evlavie. Peste
sufletele deasupra carora plutise atata vreme Intunericul
durerilor posomorite, se coborise o dulce si sfanta alinare.
Era ca si cum niste pribegi din negre departari si-ar fi adus
aminte de duiosia patriei. Mare le Costache Negri a descris
acest sentiment cu un farmec deosebit, undeva, In serile
sale din Venetia.
Vorbeam de iluziile stinse din trecut si de desamagirile

crude de acum. i sufletul nostru Inchis atata vreme se
deschise din nou sub mangaierile destainuirilor. Vantul adia
ca un parfum abia simtit si cerul plutea deasupra ca o imensa
binecuvantare.
Cu un gest energic unul din noi tale melodia dureroasa
a tanguirilor.
Ce puternica e vieata din doua inimil
...Din doua inimi 1 De ce ni s'a parut odinioara asa de

departat cuvantul acesta pe care-1 avem acum asa de
aproape si atat de plin de Intelepciune ? Ca si discipolii din
Emmaus, care numai In momentul frangerii painii recunoscurl pe Crist care se afla In mijlocul lor, noi ne cutremuram
www.dacoromanica.ro
POEM IN PROZA.
255
fiecare de misterul acesta asa de dulce i de idealul acesta

at'at de omenesc.
i buzele noastre se atinsera In lungs rii calda sarutare
sub focul stelelor surazatoare careli visau visul etern pe
cerul de un albastru fnchis ca un ochiu de fats In noaptea
primavaratica.
Visul se Inatase atotstapAnitor.
www.dacoromanica.ro
CANTEC VECHIU
Noaptea neagra, Innabuitoare. Cerul care seara fusese

aa de albastru i de stra'veziu Inca parea un zaimf uor,
se Intunecase i se posomorise. Stele le pierisera qi un vent
se ridica amenintator.
Paii notri rasunau greoi in noaptea tacuta i noi rataceam ca Intr'o cetate moarta.
Taceam. La ce am fi turburat prin vorbe profane sfintenia dureroasa a pacii dimprejur? Iar tend visurile sunt
grele tacerea e ca o piatra pe un mormant.
Dar la un colt de strada, o ploaie de note ne Intampina
ca o grindina. Dela o fereastra luminata prin care se Intrevedea un interior bogat i linitit, se revarsau note vesele
de piano.
Si In tacerea nocturne rasuna vechiul ri cunoscutul cantec
spaniol:
Al son de las castanas.
Ce neateptata i ce vesele fu aceasta surprindere 1
Intr'un colt pierdut al Bucuretilor, acolo de unde noi crezusem visul i sentimentul pentru totdeauna izgonite, cineva
visa i evoca soarele clar i fierbinte al sierelor spaniole.

Si In Intunericul adanc dimprejur ni se infatipaza uimitor
de limpezi casele vechi i arse de lumina, campiile verzi i
ondulate, florile cu parfum ametitor, cerul auriu i Intins,
marea etern blonde i etern sonora i senoritele i serenadele
i mandolinele i toate bogatiile Orli superbilor Cid gi Don
Quichote.
Al son de las castanas.
www.dacoromanica.ro
POVEgI DE APRILIE
Am cetit zilele acestea o poveste. Unde? Cum? Ei, ce
va pug, iubi i cetitori? Destul ca povestea era plina de
soare i de parfum de primavara, destul ca In ea erau fecioare foarte frumoase, prini foarte tineri i paji foarte numeroi.
ySi
toate acestea de o armonie cum n'o au decat
povetile, primaverile i iubirile prime.
Am ieit aiurit pe strada sub razele dare ale soarelui.

Lumea trecea In toate partile i hainele deschise, cu fed
razatoare, straluceau ca Intr'o mare de lumina. Era un elan
superb de vieafa ca i and toata lumea aceea ar fi vazut
atunci pentru intaia oara lumina i farmecul crud al zilei.
Singur-, In mijlocul acestui sgomot, purtam in suflet
dorul pasiunii primavaratice in care soarele nu a ucis Inca
visul, i nostalgia tarilor unde iubirea nu s'a despartit Inca
de ideal.
A fi dorit obrazul fin i suav al frumoasei adormite In
padure sub umbra dulce i racoroasa a teilor In floare, In

poiana la care liane inlantaite opresc intrarea. A fi voit
gestul delicat i fraged care se ridica sprinten ca o sageata
de our In atmosfera albastra.
Sangele i imaginaia se Incalzeau i inteun moment de
suprema iluziune a fi Imbratiat lumea intreag'a Intr'o
imensa i sonora Imbral,iare.
Ah, povetile de Aprilie cu fecioare foarte frumoase,
prin %i foarte tineri i paji foarte numeroi
I
17
www.dacoromanica.ro
LA POALELE CRANGULUI
Pe iarba verde, cu capul in maini, pe ganduri. Visez ...

Dinaintea mea un cosa sbarn'ae un cantec monoton i un
topora galben intinde petalele lui lacome de sarutari spre
mine.
E lumina in aer, lumina multa i toate celea sclipesc,

desfacoar'd o bogatie orbitoare de colon.
Soarele trimite raze fierbinti care-ti amintesc momente
de profund6 sensualitate ...
Ridic capul.
Un nor cenuiu s'a infipt in albastrul clasic, ad'anc al

cerului, precum se infige un cuget rau inteo inima nevinovata.
Sunt fericit. Senzatii dulci ma invaluesc i pare ca.' ma

doboara, atat sunt de multe i atat sunt de intense.
Sufletul meu sboara lin spre Dumnezeu, marele Pan,
care pe toate le cuprinde i pe toate le simte.
De pe mugurii plini de seva se desprind sarutari sub
imbatiarea calda a razelor de soare i sarutarile sboara
prin vazduhul clar i trezesc in minte-mi icoane de dragoste
apuse.
Iubirea veche, mare, puternica, reinvie in sufletul meu

pribeag. In noaptea aceea, ah, cat n'am simit eu in noaptea
aceea!
Sunt fiorii omoritori de dulci ai iubirii sensuale iubirea
mea era sensuala e remucarea neagra, dureroasa iubirea mea fusese criminals e lupta intre ideal i intrupare
iubirea mea fusese un trist episod din goana dupa ideal.
www.dacoromanica.ro
POEME IN PROZA.
269
i la poalele crtingului, sub razele fierbinti ale soarelui

primaverii, renew sarut'arile fierbinli r}i infiorate din noaptea
aceea, senzatiile moil-tor de dulci, privirile lungi i galee
ale iubitei.
i visez, visez la poale de crang.
17
www.dacoromanica.ro
SEAR. DE MAI
Cer Benin, noapte bruna. Sus, deasupra unui plop,

craiul nou roiatic ca de arama topita, acoperit cu un val
de nor subtire, pare o geana de zana aruncata Intr'un ocean
de intuneric.
i mu de stele, ochi ireti, intrebatori i mici clipind

de fericire, se inira pe taria intunecata.
E atat de mare, atat de frumos visul care sboara In

tacerea imensa a noptii, din sclipirile argintii ale stelelor,
Incat sufletul nu mai poate rabda greaua robie a materiei
i poruncete pornirilor bestiale sa taca dinaintea sublimului.
Stele le acelea 1
In fiecare din ele pare c'a Impietrit un
gand clar i o simfonie sonora. Simti ca In lumea aceea nein-
sufletita i rece s'au dus prietenii pierduji de mult i ca In

fiecare din acele sclipiri svacnete o inima omeneasca, o
inima care a simtit, a iubit i a suferit.
i pe cand tu, biet copil Indragostit, stai la fereastra ei
ateptand-o s apara i sa-ti arunce o privire invapaiata,
ele din inaltimea for intunecata trimit peste capul tau blond
de efeb raze senine, raze de bunatate suprema, care Ili patrund In suflet i fac sa vibreze i cele mai tainice coarde
de imnul vrajit al iubirii imense.
...Ea vine: stea blanda, cu ochi adanci ci limpezi ca

izvorul vioiu de munte i, In sarutarea buzelor ei, in vapaia
ochilor ei, stelele pun splendori din poveti ci farmecul
senin al unui suflet de fecioara.
www.dacoromanica.ro
LILIACUL
Am vazut de toate colorile gi de toate nuantele. Am

vazut liliac albastru deschis, ca cerul de primavara, albastru
ca ochii de fecioara lath vise; am vazut liliac rogu, de un

rogu sfios, delicat ca un amurg de Duminica ; am vazut
liliac alb ca o rochie de inocenta gi alb ca un vis de poet
cast. Am vazut liliac de toate colorile gi de toate nuantele I
Dar odat6 am vazut unul care palise de prea multa castitate. El sta singuratic pe tulpina sa frageda gi din petalele
sale 'Area ca se revarsa o duke melancolie. Poate era melancolia viselor care pierisera ; poate era melancolia castitatii
care tinuse prea mult. Un tremur ugor 11 scutura i polenul
sau parea ca nigte lacrimi de our caci l'am vazut ca palise

de prea multa castitate.
Le-am dat o parte din sufletul meu acestor simbolice
flori ale primaverii i In fiecare dimineata Inai las privirile
calde s cada de-asupia for cu dragostea mangaierilor de
mama. Ele Bunt trecutul gi durerile mele, iubirile gi plangerile de odinioara i In parfumul for discret mi-a aparut
pentru Intaia owl fata visatoare a fecioarei iubite. Am pentru
ele 1ngrijiri tainice gi duioase caci le-am dat o parte din

sufletul meu acestor simbolice flori ale primaverii.
De ziva splendida de azi care e ziva ta, 4 i trimit o ramura
bogata de liliac alb gi cast. El 4i va aminti de visele feciorelnice de alta data i poate ca In tremurarea unui superb
amurg de primavara I i va aduce inainte, ca o icoana duo.,
www.dacoromanica.ro
262
OPERE
chipul dep'artat al celui pe care l'ai uitat. Vor trece zilele

0 se vor maxi departarile dar poate c el va veni data
mica de tarziu va fi aceasta data. Eu le-am udat cu roua
lacrimilor mele 1 cu adierea rugaciunilor mele le-am binecuvantat, de ziva splendida de azi, care e ziva ta.
www.dacoromanica.ro
GAVOTA DEPA.RTATA.
Sus in gradina la Opp ler, soarele cade in spre sear5. peste
tube uriase de liliac care se scalda In razele aurite ca 'ntr'o

mare de lumina. Tufele de liliac se apleaca usor intr'o parte
si raspandesc albastrul for deschis ca un fum de tamale

intr'un templu inchinat marelui Pan. Iar in departare, ca si
cum ar fi push* sub oglinda de ape stravezie, gradina surade
fericita, imbatata de lumina, ametita de parfum si incarcata
de visuri primavaratice.
Sus in gradina la Opp ler, pe cand soarele cade In spre
Nara peste tufe uriase de liliac, o muzica linistita canta.
antece dulci si prelungi pe note departate si melancolice.
E ca un imn sfios care s'ar inalta singuratic spre cerul de
azur. Iar jos, pierdute In multimea pestrita, casele par'ca
ar rasari curioase, de sub acoperisurile for curate, de serbarea pasnica de sus. E contrastul intre doua vieti din care
una priveste trista In sus fara a avea puterea sa se urce, alta
se Inaba necontenit, desi melancolice, desi singurateca.
Sus in gradina la Opp ler, pe and soarele cade In spre
seara peste tufe uriase de liliac, plange o gavota pe sunete
de flaut. E o gavots dureroasa ca o ultima rugaminte si sfasietoare ca o ultima privire. Lumea trece inainte vesela,
pierdute in marea razelor de lumina si lumea e gatita si
mandra ca si cum ar fi mat parte la un mister religios. Dar
nimeni nu asculta, nimeni nu se opreste; toti tree Inainte
plutind in farmecul vag dimprejur. Numai muzica plange
prelung pe note. de flaut: <c Ah, Inca o gavots, o singura
gavots n.
www.dacoromanica.ro
264
OPERE
Sus in gradina la Opp ler, pe and soarele cade In spre

sears peste tufe uriase de liliac, ai trecut pe anga mine
alba In rochia to neagra Privirile tale erau pierdute In
departari i surasul tau era tot asa de enigmatic si de provocator ca i odinioara, In timpurile acelea apuse and ostenita
te rugai de mine sa te las sa mai joci numai o singura gavots,
o ultima gavots. Erai la bratul altuia, la bratul aceluia de

care Imi vorbeai atuncea cu atata scarba. Dar ai trecut pe
langa mine mandra si nepasatoare, fara ca pe obrazul tau
sa se Edina macar o tresarire. Iar muzica plangea departata:
Ah, Inca o gavots, o singura gavotal .
Sus in gradina la Oppler, pe &and soarele cade In spre
sears peste tufe uriace de liliac. se plange sate o data pe furis.
www.dacoromanica.ro
FLO RILE CARE SE DUC

Parfum de flori uitate, parasite 1
Ma Intorceam seara tArziu acasa. Pe strazile singuratece
kii Intunecate nicio mipare gi nici un sgomot. Tacerea plutea
de-asupra ca un giulgiu negru. Numai paii mei rasunau

puternici pe pietrele man de pe strada. ySi era In acest rasunet al for ceva ca o prevestire trista, ceva nedesluit i plin
de groaza, pe care sufletul meu nici nu Incerca mbar sa -1
hotarasca.
Parfum de flori uitate, parasite!
La ce ma gandeam? Aproape la nimic. La drept vorbind
sgomotul sinistru al palilor ma stapanea cu melancolia sa

dureroasa i gandurile pareau ca se tern de a se preciza In
contururile lor. Un vant uor se ridicase lmpraitiind In tutunericul dimprejur foile i florile vetede ale arborilor.

Deodata sgomotul paqilor mei amuIi. Un morman de
flori vetede aduse de vant sta la pamant i pa0i mei trecura
peste petalele albe fail sgomot, ca Inteun vis.
Aga de curand Inflorite i aa de curand ofilite 1 Eu nici
nu bagasem bine de seama mareata for podoaba, ci be alteptarn sa se deschida i mai tare; eu nu le simtisem parfumul
for Imbatator qi ele murisera fara a-i fi oferit splendoarea
for feciorelnica.
www.dacoromanica.ro
266
OPERIS
De ate on in vie*" n'am ateptat adesea clipe dulci

uitand a cele mai dulci erau poate tocmai acele ale ateptarii I Numai and ajungeam la momentul dorit vedeam a
adevarata fericire fusese in clipele stinse i a ea trecuse pe
langa not fara s'o vedem.
www.dacoromanica.ro
NOPTI DE MAI
Fiti binecuvAntate nopti de Mai boltite de cer albastru
gi parfumate de flori de tei! Farmecul vostru suav m'a

smuls din clipele vieii de astazi gi m'a dus cu ani in urma,
in timpurile scaldate in raze ale copilariei, in tacutul gi

linigtitul orag moldovenesc unde am Invatat sa visez.
Mai Ili oare minte, frumoasa pribeaga
Acele nopti dare in aur scaldate

Cand calda privirea de visuri stelate
adea tremuranda gi-atata de vaga?
E mult de atunci. Adese mi se pare ca a trecut un veac
trist gi lung, ca totul a ramas aga de departat meat niciodata n'am sa mai pot vedea locurile gi oamenii de atunci,
ca m'am departat pe un ocean ale carui valuri nu aduc nici
odata Indarat pe &dilator.
i totugi in nopti suave de Mai, totul mi se pare ca s'a

petrecut aseara gi ca nu s'a schimbat decat o parte nelnsemnata din decorul care impodobea bogata scena undese juca furia
iubirii noastre. In murmurul foilor de tei, in adierea ambroziaca
a vAntului lncarcat de parfumul florilor, agtept fa rasara

ea, aga de candida, aga de alba, aga de visatoare ca atunci.
Mai tii oare minte, frumoasa pribeaga
Acele nopti dare in aur scaldate
and calda privirea de visuri stelate
adea tremuranda gi-at'ata de vaga?
Fiti binecuvantate nopti de Mai care prin parfumul
vostru suav m5. smulgeti din clipele vieIii de astazi. Bolteasca-va tot mai adanc cerul vostru albastru gi parfumeaza-va tot mai tare parfumul Imbatator al florilor de tei.
www.dacoromanica.ro
CANTEC UITAT
I.. 4. coardele vorbira prelung i trist. Eu nu a fi voit

sa le ascult cad. tiam bine amara durere care zacea fn glasul
lor, dar ele suspinara aa de rugator i notele se tanguiau

aa de sfaietor Incat am ramas pe loc ca i cand mi-ar fi
fost ochii prini de ademenirea ucigatoare a unei prapastii.
far coardele vorbira prelung i trist. 0 nota stangace
Alta tremurand ca o umbra ce se mica fantastica intr'o
alee umbrita de tei negri in noapte. Noapte de vara 1
Cararea se desfacea alba i prafuita, ca un pod de argint
peste pamantul adormit. Copacii stateau nemicati ca nite
copaci fermecati de poveste veche i luna 'Area prinsa pe

imensa bona albastra.
Campul se lntindea ca un strat de flori albe i In toga
aceasta magie stralucita i ciudata a noptii, numai umbrele
negre ale teilor ii lasau dulcele for mister ca un vis duios
peste o serbare vesela.
coardele spusera prelung i trist povestea Inainte.
0 nota uoara salta zglobie ca o raza de luna furiata prin
frunziul des al ramurilor. Ramuri intinse peste un drum
ySi
de visuri 1
Drumul se umbrea mai tare, ramurile se intindeau mai

mult i visul se facea mai nerabdator. Fruntea se ridica In
sus ca o cugetare piing de cutezang 1 inima batea ritmul
viitoarelor fericiri. Portita verde aparea scaldata In raze
de luna ci n'a fost niciodata pridvor de biserica mai cu evlavie
calcat decat pragul acelei portite.
www.dacoromanica.ro
POEME IN PROZA.
269
i coardele spuseral prelung i trist povestea inainte. 0

nota suava se inalta ling ca o fag de madona melancolica
intr'un templu curios. Gradina era un templu ili madona
avea ochi mari i visatori iar parul Ii cadea peste umeri ca
o mantie regala.
0, notele triste, o madona parasitg, o cantecul uitat.
www.dacoromanica.ro
FECIOARA NECUNOSCUTA.
Dupa
L'Etrangere t de Ephraim Mikhael
Corul anta un antec straniu si nobil, un cantec din

tarile departate:
Ea aparu intr'o sears, alba si misterioasa si de departe
Intinse catre multimea ostenita mainile sale dulci ca niste
flori de pace. Ea pastra in par si in haine un lung parfum de
glorie si de divinitate si pentruca dormise sub sfintele stele,
tot corpul sau era patruns de claritate .
Ea veni In timp ce o umbra olimpiana umplea cerurile
departe si mantia sa era Iesuta in argint, iar peste obrazul
feciorelnic noaptea trimetea mang'aieri mistice, iar vantui
fi vorbea de lungi voluptati. Dar pe cand in oral se aprindeau
luminile palide, ea mergea cautand pe fabulosul amant demn
de sarutarile sale *.
e ySi mulOmea o vazu si mullimea urla:*
Du-te 1 Ni-e teams de ochii tai plini de aurora. Tu vrei
sa ne aduci vechile visuri si idealuri dare si not am ucis de
mult visurile si idealurile dare. Si mulOmea o vazu si mul-
timea urla .
4 Femeile o vazura si parasind pragurile uitara de lucru
si de vieata for trista si urmarira urland pe mandra strains
care path. Ora de parfumuri ceresti si facea In umbra fins
gestul zeilor tineri si al crinilor stralucitori
a.
Bucata L'Etrangere. se gbeste In volumul Poesies Completes

aparut In editura Lemerre In 1890. N. D.
www.dacoromanica.ro
POEME IN PROZA.
271
Noaptea se Intindea criminala; cerul inflori de stele

limpezi, lucind ca o grading miraculoasa i femeile simtira
In inima for rece crescand mania fulgeratoare. Se vedea
arzand In fundul ochilor pismatareti orgoliul misterios de a
pangari frumusetea .
Si cu pietre ascutite i cu vorbe grele inchiser6 gura
care tia secretul cuvintelor melodioase i asupra moartei
divine cu mainile for spurcate se razbunara pe dragoste, pe
visuri rli pe idealuri .
Ah l unde auzisem eu antecul acesta Inca data!
www.dacoromanica.ro
NOPTILE DE LEGENDE
Nopti impovaratoare, nopti de vara monotona i lungs I
Ce trist va port in Bullet in ceasurile de singuratica rat'acire,
cand visul cade spre amurgurile tragice in care se cufundara
iubirile mele ca un tezaur in mare, un tezaur misterios in

marea adancal
Gandul meu se duce mereu catre misterele trecute i in
zadar florile fragede de astazi imi surad; ele par ea tremura
sub un vant de doliu i parfumul for e trist ca un cantec
ce moare in departare.
Mi-aminteec de serile fabuloase i de padurile intunecate
unde nu ma atepta decal straniul glas al cornurilor de

vanatoare, i visez noptile fermecate and ironia nu insulta
inima mea casts i cand dormeam sub bolta ramurilor lungi
uncle nu-i lasasera tristetea cleat duioasele raze de lung.
Nopti impovaratoare, nopti de vara monotona i lungs I
Ah, a vrea sa fug catre marile lucitoare, catre gradinile
imbalsamate i catre padurile de legenda. Sa plec cu roze
albe in mans i sa las din ochi naivi sa cada surasuri dare
ca nite petale fragede din degete de fecioara, petale curate
impratiate pe drumuri luminoase.
Sa nu tulbure nimeni seninul meu sown de pribeag i
dimine %ile sgomotoase sa nu sune chemarea la venicul
martir al visurilor grele. Sa fie noapte de pace i umbra duioasa ; florile sa tremure incet pe tulpina for subtire iar vanturile sa pars ca plang pe un frate.
Tacere magical Sa nu se auda nici sgomotul aripelor
pagrilor ratacite 1
www.dacoromanica.ro
CANTA
Vazduhul se topea in dulcele parfum al liliecilor Infloriti.
Un -giant uor mica frunzele i tainic strabatea prin
argintiile raze de lung.

Cuprini de betia vrajita a iubirii, el o roaga Incet:
# 0, cants -mi, tu, femee, idolul iubirii, cants un cantec
duios; cu vibrgrile vocii tale atinge coardele fnvechitei
mele inimi. Atinge, cum uqor zefirul din amurg atinge i
invioreaza cu aripele sale o floare, inlatura tristetea din
sufletu-mi chinuit de dureri, risipete norii deziluziei de pe
cerul minlii mele. Mai canta-mi cum imi cantai odinioara
pe malul tgcutului lac i pierdut intr'o link aiurare s simt
cum, pe raza gandirii, ma inalt in lumi ideale.
Canta, tu frumoasa.
Canta-mi s'adorm sub farmecul neinIeles al vocii tale,
sa mai visez odata vremurile de atunci, stinse in haosul

trecutului, sa mai ma ridic in lumea inchipuirilor, pe treptele
vibrarilor duioase. Ingang vocea to cu oapta frunzelor ...
Ultimele lui cuvinte Jura innecate de valurile unor lungi
War utkri.
...i fermecatoarea cu ochii negri, incepu un cant aa

de dulce incat i zefirul a adormit in frunze. i notele ieleau
tot mai line, mai tremurande din pieptul plin de dor.
18
www.dacoromanica.ro
BATRANUL CARE CANTA
Kennst du das Land wo die Zitronen bliih'n...

De pe coardele ghitarei se desprind note duioase i tremurand Iqi iau sborul spre ceruri calde, pline de vapai subtile.
In cantecul sau e stralucirea soarelui de amiaza, e dulcea
mangaiere a razelor amurgului de toarnna sudica, e clara

lumina a stelelor, e licarirea tainica de pe campul plin de
goaptele vrajite ale zanelor care joaca dansuri stranii in
vazduhul plin de fiorii razelor lunii...
Kennst du das Land wo die Zitronen bliih'n. ..
*i. batranul, In ochi reflectand va'paia tineretii pierdute,
cants ... In canteen' Eau traeisc frumoasele de odinioara,
cu parul for de aur, cu ochii for senini i stravezii ca zarea.
Una e adormita de mult Intr'un cartel fermecat pe o insula
Indepartata. Portile castelului Bunt ferecate de tulpinele
subtiri dar puternice ale trandafirilor. Ghimpii for tari i
aspri stau de paza frumoasei adormite qi trubadurii care,
atrai din departare de mirosul Imbatator al miilor de roze
ce acopere Mewl cel de taina, vor s intre, Ii ranesc mainile i fetele for albe, dar nu pot, nu pot sa patrunda Oa
la zana blonds ce doarme.
Unul singur, unul, a patruns i zana, deschiand ochii
mari gi limpezi...
Kennst du das Land wo die Zitronen bliih'n ...
*i cants batranul ; MO lui e Imbujorata de un foc launtric,
privirea lui ratacete pe culmi de munti albaOri liti mainile
www.dacoromanica.ro
POEME IN PROZA.
275
lui tremura, pe coardele vii ale ghitarei si notele curg blande,

mangaioase, pline de basme si de vis mistic.
Iar la doi pasi de el e o fetiVa candida, mica, gingasa.

Ea invalue Intr'o privire serioasa $i calda pe batranul care
cants batrana-i durere.
E amurgul unei viziuni si aurora unui vis.
18*
www.dacoromanica.ro
NOAPTEA OCHILOR
Uor, melancolic, lovesc In geamuri picaturile de ploaie.

Singuratatea camerii ma lnfioara.
Noianul gandirilor triste ma prinde In latul for i imi

rascolesc sufletul.
Ma simt sdrobit de noaptea ochilor tai I Ah 1 i WA

fericire nu se cuprinde In ei I Mi-am legat mintea de noaptea
ochilor tai. A eta mult s privesc In adancimea nepatrunsa
a for i sufletul meu sa se Invioreze de fulgerarile Intunecoase ale lor. Menita ai fost sa-mi dai lumina, sa ma conduci,
pe mine stingherul, pe drum necunoscut.
In loc ca iluziile-mi toate sa se sdrobeasca de nepasarea
to i farame sa card in adancimea necunoscutului, tu, ti-ai

indreptat raza privirilor spre ele, dandu-le din nou vieaVa.
i chiar daca ar fi ca intunericul greu al venicei nopid
sa lase zabranicu-i pe ochii mei, ar fi deajuns o raza din
ochii tai sa reaprinda cenua iluziilor, sa Indeparteze o clips
fatala lege, chemandu-ma din nou sa traiesc.
Ce fericit as fi I
www.dacoromanica.ro
F I GU RA S UAVA.
Trecutul nu e o noapte intunecoasa in care abia ici-colo

se zarqte din negura lucirea unei stele; trecutul este zarea
clara, aurie, fina, din care se desprinde amintirea curata,
vie, suava.
Eram copil i'n mintea mea povetile erau Insufle-tite
de o vie* negrait de dulce. Fat-Frumos, calare pe un cal

cu Ilan de foc, se avanta spre cetatile de argint ; Deana Cosanzeana, cu ochi limpezi, cu trasaturi moi i blonde, cu
cosita de our sclipitoare, cu buzele subiri i vinete de piacere intensa ; Statu-Palma, acest Quasimodo al basmelor
noastre, ghemuit i stramb, to i acetia erau vii, gesticulau,
stateau de vorba cu mine i adesea in noptile senine, strabatute de fiorul lunii, Fat-Frumos binevoia sa se pogoare
din inalIimile albastre la capataiul meu i cu un glas poruncitor de bland imi zicea: incaleca micule 1 gi scream
vioiu pe spinarea pul,ernica a nerabdatorului cal cu narile,\
de foc i ne luam sprinteni sborul spre norii albi i mici din
inaltul cerului.
Si pieptul meu bicisnic sorbea in valuri mari aerul rece
i limpede al inaltimilor albastre i-mi sir*am trupul

inviorat la freamatul Vara nume al padurii de argint, i dimineala cand ma trezeam din somnul meu $esut din razele de
lung, privirea mea ratacea plina Inca de vis i de suflet plina.
Intr'o seara, sub lumina covaelnica i vioaie a candeabrelor, Intr'un salon plin de lume, de o lume stupida i rea,
am vazut o figura de fecioara candida.
www.dacoromanica.ro
278
OPERE
Si de atunci n'am mai vazut nici vals, nici candelabre,

n'am auzit nici muzica, nici vueti ci am ramas pierdut in
visuri privind-o, intrupare lath a unei lumi launtrice.
Capul ei, un cap micut, cu ochi verzi, plini de lumina
dulce, niste ochi cum trebue sa-i fi avut Sfanta Fecioara
in ziva Bunei Vestiri; niste ochi linistiti i limpezi, cu privirea dusa in intinsul zarii.
...Si i-am spus tainic c'o iubesc. M'a privit zambind
i zambetul ei nu l'am uitat nici papa astazi.
Suava $i svelta ca o liana, ea se desprinde i astazi din
cerul bland al serii de April i vine de ma mangaie pe frunte
cu Diana ei alba.
www.dacoromanica.ro
AMIAZA DE VARA
Bolts albastra se intinde nesfarsita ca o imensa mantie

regala aruncata din Inaltimi peste clara amiaza de vara.
Soarele de aur viu si tnflacarat pune reflexe blode peste
azurul care e atata de intens !neat Indurereaza cu puritatea
lui sarmanii ochi obositi. Sub lumina sa cruda oamenii si
lucrurile 'Isar ca niste schite cu apa tare, reliefate de un
puternic maestru cu mana sigura, cu desemnul hotarlt.
Dela umbra cascada aceasta lnfierbantata de aur si azur
is nuante nesfarsite, trece prin toate tonurile si se pierde
intr'o armonie suprema.
Curgea o vara dulce In aer . Ah, aunt departe formele
Intunecate si nehotarlte de odinioara. Departe cea %a si valul
de posomorire care se lasau altadata asa de Impovaratoare
peste inimi.
0 clips, gandurile se fnalta limpezi spre azurul auriu

de sus si daca o poems 10 tremura versurile sale prin aerul
cald, acea poems e clasica si clara, versurile sale an voluptatea versurilor omerice, armonia sa e armonia marilor de
Sud, Imbatate de lumina si coloare.
4 Curgea o vara dulce in aer . De ce versul acesta atat
de Benin si care vine cu o staruinta atat de regulate: pare
a pune o umbra de durere peste azurul acesta fara margini?
Incerc sa-1 uit, dar 1ncercarea e zadarnica.
i atunci ma afund In amintirile din trecut, caut 4.

cunosc autorul si ...
Ah, da 1 Autorul e acel nenorocit care pe o astfel de
amiaza de vara a fost dus la casa neagra a nebunilor.
Acum Inteleg tristetile evocate de vers.
www.dacoromanica.ro
PE ARIPA ZEFIRULUI
agalnic adie zefirul, optind o poveste upara i duke,
povestea iubirii svapaiate ce se desprinde viu din cadrul
copilgriei mele.
Este un ungher de Cara pe care-1 vgd adeseori dei 1-am
pargsit de mult: acolo Imi petrec eu nopile. Nu bine am

Inchis ochii i vine o raza din stele de mg furg din lumea
prozei. Trupul meu doarme somn greu: e obosit de munch,
dar eu, sufletul, ma simt ugor ca un fulg i sbor... sbor

sprinten prin regiuni muiate In splendoarea prafului de
stele i argint al rgurilor care optesc cantece de dragoste
in noptile cu lung, poleiesc calea eterica a visului meu.
Ma duc, ma duo cu gandul i ajung Intr'o grading maiastra. Pun piciorul pe un pgmant v&nat de sarutarile fierbini ale soarelui i de sarutarile stranii ale stelelor.
E un pamant ciudat, un pamant care a sinatit, a iubit,
a cantat, a visat cu poetii, cu amat4ii, cu visatorii... un

pgmant care a sorbit razele vii din ochii mari i negri ce
turburg i dau fiori.
E un pamant care, patruns de melodia dulce a povetilor din copilarie, o cants In fiecare noapte celor ce tiu
sa asculte oaptele zanelor.
In fund aunt malinii cu frunze intunecate sub care am

plans in senile triste, aunt mglinii care mai pgstreazg, in
freamatul for ecoul pierdut al sarutgrilor patimae, aunt
malinii pe ale caror frunze sclipete Inca roua dimineIelor
de fericire uparg, aunt malinii ale cgror frunze Intunecate
cants povestea grava a mortii unui suflet...
www.dacoromanica.ro
POEME IN PROZA
281
Acolo am trait o vie*. Adeseori trecut-am pe dunga

luminoasa a cararii, alaturi de iubita. Ea papa ca'n vis pe
pamantul infiorat de splendoarea noptilor lunare i capul
ei micut i drag se rasa gale pe pieptul meu tanar. Aspiram
In valuri mici rasuflarea ei cald'al de patima i sufletele

noastre cantau o cantare numai de not Inteleasa, o cantare
hieratica, sfanta, cantarea stepelor de argint paste care a
plutit divinul suflet al lui Gogol.
Cand amintirile acestea prind sa sboare In vazduhul

vrajit, natura intreaga devine o lira imensa i Ossian incepe
s cante i canta...
www.dacoromanica.ro
VIS PIERDUT
Vazduhul se topea In flacara de our a mangEosului

amurg. Ultimele raze de scare dadeau sarutari vii florilor
palide. Era ceasul despailirii i era linite.
In alee to ateptam pe tine.
Frunze le antau un canter vag i tanguitor. La fiecare

mipare tresaream: parca-ti auzeam pasul.
Am stat aa mult timp, cu privirile tintite spre locul
din care tu apareai altadata, minune cu ochi mari In care
plutete melancolia dulce a senior de toamna.
Dar zadarnica aqteptarel...
Tarziu de tot, am plecat cu sufletul Innecat In duioie
tiind ca m'ai dat uitarii pe venicie.
Ce uor ai uitat trecutul 1 ... Trecutul In care zac
Ingropate atatea patimi, atAtea visuri faurite in noptile
cu lung 1
Pierduti In taina orei sfinte ne-am Injghebat In umbra

poema dulce a iubirii i am pus in ea atkta simtire, atkta
farmec 1
Dar tu ai fost vis de-o clipa, vis pierdut ...

De ce ai venit sa rascoIeti inima unui biet visator; de
ce?... Si de ce acum m'ai dat uitarii, femee fara inima?

De ce?... Mi-ai gmbit qi ma credeam fericit, dar iubirea
to a fost o inelaciune de o clipa i pieptul meu s'a sfaiat
de durere.
01 vis pierdut, mai apari odata in calea vieIii mele, apari,
vis pierdut, rasari din noapte.
www.dacoromanica.ro
PE APA.
In fundul zarii, departe, tot mai mic, un punct alb, o

corabie ratacita a unui biet pescar, se pierde In nesfarqirea
albastra. Din cand In &and, pe deasupra apei, trec stoluri
intregi de pasari nocturne i cu glasul for impart pe Intinderea ei fiorii singuratatii i uritul.
0 adiere duke, racoroasa, vine din departari pe mal

ca sa infioreze petalele florilor adormite. Pe bolta cerului
atat de okra, printre puzderia de stele ochi albatri ce
tremura sfioi la atingerea unui sarut $i -a facut aparitia
luna pals i tacuta, iar ploaia razelor sale topete argintul
pe creturi.
Ce noapte frumoasa 1
In urma lui se estompeaza pe departatul mal conturul

munIilor albiti de vremuri.
Pribeag pescar!.. Ce dor ascuns 11 mana s mearga
tot inainte ? Chipul bland al iubitei, icoana visurilor sale.
i In noaptea asta albastra ingana de dorul ei un cantec
duios, un cantec In care se oglindete durerea sufletului sau
ars de flacara iubirii.

...Tarziu de tot, cantecul a Incetat... Corabia inainteaza,
licarind in departare, ca un mic punct alb in imensitatea
albastra.
Acum nu se mai zarete, dar luna linitita plange, In

pacea sfanta a nopIii, cu lacrimi de argint pe ratacitul pescar.
www.dacoromanica.ro
EA DOARME
Ea doarme. In parul ei sunt prinse flori palide de crizanteme, flori muiate In lacrimi de dor. Mirosul for se topete
In aerul calm. Pe fats ei duke, imbujorata de reflexul unor

roze dela piept, pe ochii ei cu lungi gene, se lag In sbor
molatec frunzele pale. In jurul gatului ei de marmora aunt
Intoarse ritiruri de margean.
Ce frumoasa este 1 E o Intrupare ideals, e o minune pe

care numai mintea unui poet o poate visa!
Zambete. Sireata, ce o fi visat 1 De sigur vreun FatFrumos, cu ochi albatri ca cerul lunii de Mai, cu bucle aurii
ca spicul de grAu i cu buzele carmine, Fat-Frumos ce o alMa
seducator de dulce.
S'a Infiorat uor A sarutat-o rii pe figura ei se lash' uor
umbra unei melancolii. Fat-Frumos a fugit... i sufletul
1
ei s'a intristat In urma lui.

Ar vrea Inca odata s-1 prinda In mreaja visului uor.
Adoarme soarele dupa vArful unor dealuri. 0 raza razleata se furieaza qi o saruta. Coboara umbra plina de visuri
a serilor de vara. Prin frunze adie optirile unui vant. Ca

nite fulgi uori printre flori sburau popoare Intregi de
fluturi.
Si florile de salcam cadeau incet.

Ea simtind raza calda a soarelui se scoala aiurita.
Cats In juru-i. Nimic, aceeai linite
Iii simte sufletul indurerat In urma acelui via de o clips!
www.dacoromanica.ro
POEME IN PROZ.A.
285
Departe, din lunca, pe aripele adierilor vin noteleunui

cant duios i ea 10 skate sufletul tot mai indurerat. Cants,
si frunzele prinse In farmecul cantarii se leaga'na Sheet sub
impresia duioaselor note tremurande.
Zadarnic caut6 sa alunge imaginea acelui vis: Fat-Frumos
va apare venic In imaginaIia ei
A fost un vis ce nu se uita I
www.dacoromanica.ro
CEI DOI SOLITARI

In fiecare Beard, ctmd roua se lass discreta pe sanuri albe
de crin, el ;i ea merg alaturi pe nisipul moale al potecilor.
Paesc Meet, privirile for grave nu mai cauta sa p6trunda
noaptea, razele stelelor se resfr&ng searbede In ochii for
obositi de un chin vechiu. Gem varfurile de plopi la suflarea
calda a vantului de vara. Iperion se Ina1 a trist i mandru
pe bolt6. Pe sufletele solitarilor se lass, grele ca plumbul,
aripele cobei.
Crizantemele intind In zadar spre danii voluptatea de
matase a petalelor viorii, In zadar garoafele roii trimit

sarutari de foe; cei doi tree gravi, cu ochii pierduti in lumi
apuse.
De ce mai tra'iese? E singura Intrebare care-i mai chinue

i de sigur e aceasta Intrebare e pentru ei ultimul farmec al
vietii. Gaud obosili de goana idealurilor fine qi amAgitoare
enigma vietii le va 'Area lipsita de interes, ei vor fi doua

statui de plated svarlite de un nebun lute grading vrajita.
Natura se va Infiora cand buzele-i fierbin i vor atinge
piatra aspra qi rece i razele lunii vor merge sa turbure pe
al%ii.
Nenorociti solitaril
www.dacoromanica.ro
SIMTIRI STINSE
Seri petrecute in genunchi, pierdut in extaz in fata ei,

ca inaintea unei sfinte, ma rugam sa fiu parta fericirii.
Cand glasul ei mai duke ca murmurul de palmieri in nopti
senine mi-a spus cuvantul suprem, amutite doruri s'au
deteptat in mine. Eram fericit, glasul ei era un cant. Si
visele m'au prins in lantul lor, cand mi-a vorbit ea. Suspine
lungi s'au desprins din sufletul meu. Am sorbit dulceata
de pe petalele buzelor ei roz-albe; i cu surasuri fluturatice
a aprins in mine nebuna dorinta. Placeri invioratoare imi
excitau dorinti. Adia un vant uqor, parea un lin falfait de
aripi invizibile. Ieite din caliciul florilor, parfumuri dulci
pluteau in jurul nostru in noaptea melancolica de vara,

Eram singuri, se estompa in departarea intunecoasa conturul caselor: pareau nite morminte, invaluite de aceeai
lini0e de cimitire.
Am mai ateptat-o de-a-lungul noptilor singuratice de
vara. Varsa eterna-i claritate luna peste acelai porn sub
care razele sale mangaiau in vremuri palida feta a iubitei.
Am inteles totul: m'a uitat. Si am plecat cu sufletul

jelit, ascuns sub valul unei adanci tristeti, am plecat. Simtiri
invapaiate alts data, reaprindeti-va in suflet 1 Vreau sa

simt fiori de dragoste.
Ascuns, retras, umil, adorand doar imagina ei, un plans
duios de apuse vremuri se deteapta in priviri fli cad picuri
mari peste portretul adoratei.
www.dacoromanica.ro
288
OPE RE
Simtiri stinsel
Teiul 10 Inalta fruntea &Are eternul cer albastru si pare
cufundat 1ntr'un vis linistit, senin.
Adierea fermecatoare a vantului de alts data, acum

imi pare un glas trist de clopot la Inmormantarea iluziilor.
Sim %iri stinse I ...
www.dacoromanica.ro
SINGUR
Una cate una cad frunzele irosite in linitea amurgului
trist de toamna. E un plans, o jale, in intreaga fire. 0 nedesluita melancolie invalue totul. Amurgul 1i tremura para
in duioia serii. Se inalta dela o casa fum In aer i se pierde
uor ca un vis senin, alintator i 11 urmaresc mereu papa
se pierde in inaltimi. Iubire... iubire, ca fumul treci.

Sunt singur i sufletul meu cuprinde intreaga tristeta
a naturii. In zare se pierde un plans de cocori. 01 pasari
pribege, de ce nu ma luati cu voi in tarile muiate venic in
apele visurilor blonde, sub cer de-a-pururea Benin, cu alei
In floarel Pribege pasari, Imi lasati doar doruri vagi In care
inoata intreaga mea simtire. Vantul sufla a jale printre

crengile desfrunzite, jalea povetilor stinse. 0, cum aq vrea
sa ratacesc pe valurile uitarii, sa uit trecutul, sa imbrac

simtirea cu o noua haina.
Sbuciumatii arbori par cufundati Intr'o trista gandire.

Se desprinde din plansul firii o armonie calda, induioata
ca o rugaciune spusa in adorare. Visul ma ducea alts data
pe unde de cristal In lumea lui i ma pierdeam In vraja
ademenitoare a lui.
Ce trist mint!
Copil visator odinioara, azi cinic, trist, cu iluziile spulberate de vantul soartei.
De departe, prin aerul de toamna, patrunde vibrarea
notelor de clopot dogit; e un plans in urma zilei care moare,
aunt fiorii credintei.
19
www.dacoromanica.ro
OPERE
290
Visarile trandafirii de odinioara au prins colbul uitarii.

Privirile male plutesc in vagul departarii. E ceva bland,
delicat, care hni da doruri nostalgice, care ma chiama spre
alte locuri.
Singur...
Fara prieteni ma pierd in plansul singuratalii grele #.
Nimeni care sa ma mangaie, nimeni, nimeni ... 5i cat de
dureros e cuvantul acesta. In juru-mi e tacerea selling,
blanda.
Niciun prieten 1
Tremur la gandul & aunt uitat.

Afars plange vantul pe mormantul in care s'a ingropat
podoaba. Pribegii cocori nu se mai vad, glasul for s'a stins
in departari, dar sufletul meu trist jelete, pierdut in umbra,
duiosul trecut.
www.dacoromanica.ro
SMITE, EVOCARI SI NUVELE
19*
www.dacoromanica.ro
UN ISTERIC
Sunt vreo cinci ani de atunci. Ma plimbam impreun'a cu
un arendal, parlit de scare i de necazuri, prin balciul dela
Alexandria. Inghitisem atata praf !neat barometrul gatului
desemna ploaie fix.
Ne indreptaram spre o maghernita. Acolo, la o masa, un
tartar cu un zambet ironic, lupta cu o baterie impotriva

necazurilor vietii.
Arendaul cu care eram Imi spuse Inainte de a ajunge

la masa tan6rului:
Daca vrei sa rAzi putin, hai ea dam la masa Aluia.
Sa stam, raspunsei eu.
Ce mai faci Carmizescu, zise tovaraqul meu, adresandu-se tanarului.
Uite, ce sa fat, taut echilibru intre vin i borvis.
Ili prezint pe prietenul meu Carmizescu, zise arendaul. E un fost slujbaq al Statului.
Imi pare bine, raspunsei eu banal.
N'am Intalnit om pana acum, zise Carmizescu, care
sa nu spuna ca-i pare bine dupe ce am fost prezentat.
Pricepui ironia. Intelesei indata ca el vrea sail bats

joc de mine prin banalitatea complimentului meu. C6utai
s'o dreg i adaugai:
Ai o linfatiare simpatica, placi tuturora kli nim'anui

nu poate sa -i pars eau cunosandu-te.
Aqa crezi d-ta? zise Carmizescu zambind.
Sunt convins 1
Apoi data ar fi fost asa, adauga Carmizescu, aq fi

fost rii azi subprefect, dar vezi d-ta, nu s'a putut sa mai fiu.
www.dacoromanica.ro
OPERE
294
Poate a ai cazut In vreo villa, zisei eu.

Nicio villa. Eram prea vesel si veselia mea a flout
pe ispravnic sa se uite adeseaori chioras la mine. Se vede
ca am o mutra prea caraghioasa si ca par vesnic ca rad.
Ce are aface cu slujba ? Intrebai eu.
Cum sa n'aiba aface ? 1 Prefectul meu se lauda Inteuna
ca voieste sa faca administratie serioasa si cand ma vedea

razand se incrunta. Eu cautam sa-1 vad mai rar pe la prefecture si el venea hiteuna dupe mine la plasa. Cum 11 vedeam Incepeam A' zambesc.
Caraghios -o sa ramai toata vieata d-tale, d-le subprefect, spunea prefectul cand ma vedea razand.
In sfarsit ma afanisisem cu atata inspecie si cu deosebire cu administraia lui serioasa. Nu stiam ce sa mai fac,
cand 1ntr'o bung dimineaVa primesc un ordin prin care mi
se facea cunoscut ca sa raspund telegrafic cate gropi sunt
In plasa mea.
Eu raspunsei imediat.
Rgspund telegramei dv. Nr...., am onoarea a va face
cunoscut ca pans azi au fost 9, acum Insa sunt 10 pentru &
s'a facut una pentru notarul comunei care a murit ieri seara.
Prefectul care Intrebase de numarul gropilor, al baltoacelor ce seaca vara, s'a suparat foc cand a vazut ca-i
pomenesc si de gropile dela cimitir, si a exclamat:
Peste doua zile II dau afara. Maine fac raport $i cer
inlocuirea lui.
Si te-a inlocuit ?
Nu, am demisionat, si lath' cum mi-am formulat

demisia:
Domnule Prefect,
Dupe cum Imi pare In aceasta lung,

Sanatatea n'o sa-mi fie bung ;
Si de-aceea dare, vrand sa ma'ntremez,
Ca sa nu ma scoate0 ... demisionez.
(ss) Cdrmizescu
www.dacoromanica.ro
SCHITE, EVOCARI $I NUVELE
295
De atunci, adause fostul slujba al Statului, rad fara

sa fiu suparat de nimeni.
Bietul om incepu sa rada iara. Atunci observai ca era un
isteric i ca rasul lui era un ras nervos.
Natura nu-1 Mouse propriu pentru o administratie serioasa.
www.dacoromanica.ro
0 SEARA. LA MACEDONSKI
Din mijlocul crizantemelor care-i suspina parfumul,

raspandindu-1 ca o lina binecuvantare de asupra tuturora,
micile obiecte de arta, tablourile, nimicurile scumpe pastrate
cu sfintenie apar ca In evlavia mistica a unui templu vechiu.
Lumina care cade din candelabru se nuan-teaza, se atenueaza
i is afinitai subtile asemeni unui apus de scare intr'un

veac de decadenta. Dar i lumina i tablourile qi crizantemele
se sintetizeaza 1ntr'o armonie superioara, manierata ca un

tablou de Watteau i blanda ca o noapte cu lung.
Comunitatea sufleteasca domnete aci.
In timp ce oraul se stinge In departare cu sgomotele
sale gi noaptea acopere cu mantia 1ntunericului brutalitaIile
zilei i josniciile vietii, In micul salon al poetului se deteapta
incet Insufletirea convorbirilor intime, evocatoare de senza %ii
vagi, de emotii fugitive.

Amfitrionul vorbete. Frazele curg dulci, linitite i cizelate asemeni unei marmore ieita din mana unui maiestru
antic. S'ar nice ca omul -acesta cladete o frumoasa operas
arhitecturala din cele mai mici discursuri. Ceeace 11 deosebete insa de alti maietri, e o caldura i un colorit viu in
vorbire cum nu mi-a fost dat sa vad. Cuvintele au o putere
de sufleteasca expansiune care robete i fascineaza dela.
Inceput pentruca maiestrul poseda taina acelei fermecatoare causerie n franceze care se Intalnete aa de rar ins
saloanele romaneti.
www.dacoromanica.ro
SMITE, EVOCARI $1 NUVELE
297
i rand pe rand ne tree pe dinainte subiectele cele mai

deosebite: ultimele noutati literare, descoperirile stiintifice,
evenimentele politice, faptele diverse gi tot ce poate da

prilej unui gest frumos, unei fraze armonioase. Se vorbegte
de literati, de cei vechi ca gi de cei noui gi parerile amfitrio-
nului aunt pline de cele mai surprinatoare scanteieri. Se

crease, de mult, o legends care-1 reprezenta ca pe un confrate rautacios gi invidios. Nimic mai mincinos L'am auzit
vorbind de toti autorii nogtri gi asupra tuturor a fost de o
I
justete gi de o bunk voinVa care gtiu bine ca nu se Intalnesc

la altii.
E drept ca din nand In rand o mica Incretitura de spran-
cene teadeaza pe amarltul, dar o ridicaturk din umeri,

aproape imperceptibila, atata acea splendida nepasare pe
care trebue sal o aibk Intotdeauna omul superior fats de
micimile adversarilor. Multi i-au fost elevi la inceput gi l'au
injurat pe urma. Ei gi ce? Parca poti opri canalia sa fie

canalie
Din amaraciune a iegit o poems, din pkrere de rau o

simfonie gi maiestrul estet are de ce sa fie multumit. Recu-
nogtinta e pentru oamenii de toate zilele; emotia curata

care devine artistica e numai pentru cei alegi. In aceasta
privinVa Macedonski e tot aga de excelent om pe cat e de
mare poet.
Si frumos, superb in jupiterianismul sau, nuantat de o
mica umbra tragica, poetul cetegte. Glasul are ceva din melodia cu care trebue sa -gi fi cetit alts data Sophocle versurile.
E o Inkltare ritmica de o armonie luminata gi dark ce da un
farmer distinct gi nebanuit versului care se Inflacareaza gi

traiegte cu o noua vieata. L'am auzit cetind pe Faust. Puterea
de sumbra evocare a celebrei drame a lui Goethe era data

cu un tragism atat de patrunzator Incat d-1 Jules Brun, care
era de fats, a exclamat:
Aceasta nu mai e cetire; aceasta e crearea gi 'nearnarea lui Faust.
www.dacoromanica.ro
298
OPERE
i aa cu toate.
Tarziu de tot, cand ceilalIi an plecat, cand am ramas
numai not amandoi, Incep destainuirile din trecut, planurile
pentru viitor. Poetul mai are Inca multe, foarte multe de

opus i voina hotarita care l'a sus-Vnut pang acum i-e tot
neclintita, tot stanca, tot granit sfidator al oricaror lovituri.
Afars e tarziu i tacerea neturburata a noptii plute0e
In deplina sa maiestate peste oraul adormit. Numai not
veghem singuratici. i In salon pacea se intinde ca un val
straveziu peste micile obiecte de arta, peste tablouri, peste
nimicurile scumpe pastrate cu sfinenie, peste crizantemele
care-i suspina parfumul din petale i peste o suava madona
de Florian.
www.dacoromanica.ro
0 SCRISOARE
Zile le acestea un amic primi o scrisoare. Era o mica scri-
soare rota qi parfumata, inchisa lntr'un plic delicat i fin.

Ea venea dintr'un oral departat de provincie, din oraple
in care se iubete i se regrets, in timp ce fecioare palide se
plimba visatoare la umbra vechilor case boierecti unde nu
traiqte cleat amintirea.
In scrisoare era numai o floare vetejita, o lacrima picurata in Were i cateva versuri:
Je m'en souviens
Des jours anciens
Et je pleure
Si cats lume in cateva versuri, o lacrima i o floare.

Toate visurile, toate dorintele qi toate suferintele traite in
departarea aceea albastra unde casele aunt ca un fum tli
fecioarele ca nite umbrel
Oare ce cautau aceste ratacite in Capita la? Inchipuiti-va
o batrana frumoasa i gingae, pudrata, din secolul al
XVIII-lea, aparand deodata in mijlocul nostru tili opunand

privirilor noastre aspre fragilitatea proverbiala a portelanurilor de Saga. Ar fi un amestec ciudat de sentimentalism
i de ridicol, nu e aka ?
Cam acesta a fost i impresia produsa de delicatele ratacite pe care o mans suava le-a trimis in Capita la in speranta de a trezi aci vechiul vis de acolo.
www.dacoromanica.ro
300
OPERE
In Capita la nu se viseaza. Vieata e aci prea aspra i realitatea prea neindestulatoare pentru a rasa timp regretelor.
...i cel mult seara tarziu, intr'un colt de berarie afumata, visatorii 1i lass capul pe main i in sunetul rasurilor
brutale cii a ciocnirilor de pahare, uda cu lacrimi furie casta
scrisoare care pare a se mira ea insaqi in lumina sa roza i
parfumata, de aceasta favoare tardiva.
www.dacoromanica.ro
VI
VIM
Bucarest, "ser41 vier
MIN 116 Roumanie
Journal oonsery stet* r
190f..
e/
e.X: c--,Z127c et.
GAnNeti
te zze:vrn le. noleve. tante( ew
e1t
'ma&
ZeWar-
74-
<Y.
LE DIRECTEUR.
z-- :t---
Lie
Din cariera de ziarist a lui Stefan Petica.

Legitimaiia calitafei poetului de prim-redactor at ziarului
La Roumanie
apital s.
ZIAR
oLrTIc COT11)1AN
-==
,Porrtrtul
reprczirafi ziaral nostril in cali:laie 3e
............
/t.e.doce,rat
.."4.0erarzerer4e.
Din cariera de ziarist a lui Stefan Petica.

Legitimaga calitfei poetului de prim-redactor at ziarului
www.dacoromanica.ro
Capitala
VII
_
7.4e.sa e/e7<4.
Casa familiei Paid( din Buce*ti, In care s'a naseut Stefan Petied.
(Azi in stapcinirea fraielui salt Enache)
tonallfgAul:
nmorti
r1171,
1
P
"1,0,
,,,
(11-141
ALptj CO
P'14
r-J
,
te;
(--
/a rot:- 7
ESC,)
rife /irr Fr ey'tz rare /
4,72/2
77;- 4- 7777,e ci e
'4eZ 4vin
/)elcii pit 1/eia- vex,/ In 107 Yr7er
Slit ra
J.I.
?fe'
r of
.ra mod!
ez.sferli.
_...l
Vedere din BueureVi trimisd de poet toilful sdu.
www.dacoromanica.ro
PASIUNEA
In fundul sufletului nostru traiete o icoana clara i luminoasa ; e Crist urand cu crucea in spate calvarul dureros al
Pasiunii. Gestul cel mai frumos, pilda cea mai inalgtoarel
Printre multimea batjocoritorilor i a schingiuitorilor,
Fiul omului trece Benin i gray qi numai o wail incretire
in coltul buzelor tradeaza imensa lui mil' pentru toti ace0i
nenorociti cari nu qtiu ce fac.
i de mii de ani incoace icoana aceasta de o umanitate
larga cum niciun reformator i nici un prooroc qi nici un
poet nu a putut sa i-o inchipue, crete i la umbra bratelor
uriae ale crucii se gamadete lumea intreaga a indureratilor
gi umilitilor.
E primavara. Invie intreaga fire, pomii imbraca haina

regal' a florilor albe i caste ca un vis de fecioara, campul
se ImbAlsameaza de parfumul fraged al ierburilor tinere,
aerul vibreaza de caldura dulce a soarelui invingator gi
pretutindeni formidabila innoire a naturii se inalta atotstApanitoare. Printre frunziurile deschise ale ramurilor trece
aceeai adiere bland' ca odinioara in primele zile de fericire.
E renatere afar' i renatere in suflet.

i in aceste momente de renatere universal', icoana
dureroasa a pasiunii tralete cu o putere de vieata dumnezeiasca.
Ne trebue, ne trebue aceasta icoana ca un simbol &lane

inaintea caruia fruatile noastre arse de visuri sa se piece in
serile grele i sdrobitoare.
www.dacoromanica.ro
SUB CERUL LIBER

E cald, soarele arde; eu merg Incet cu un buchet de toporai In 'liana pe dunga sulAire i lucie a cararii. In departare
se profileaza crangul abia inmugurit, crangul mistic i brun.
Mi se pierd ochii In zare, pe culmile verzi, de un verde vioiu
i catifelat.
...Sub cerul liber. Cat farmec In aceste trei cuvinte

pentru robul condeiuluil Stai ceasuri Intregi, ceasuri stupide,
dinaintea unei mese plina de pete de cerneala i din and

In cand, cu o regularitate omorltoare, paginatorul vine de
te someaza sa-i dai materie.
Uneori te cuprinde revolta. Natura e plina de vieata, de
soare, de flori, de femei, de seri divine, de amurguri superbe
i to sa stai InIepenit, cu condeiul in mana, cu privirea rata-
cita, storcanduli creerul ca pe o lamaie, obsedat de idei

banale, luptand pentru a gasi ideea mare, fraza frumoasa,
vorba sonora ...
Revolta, da, revolta singura IO ramane cand simIi ca

sufletul tau fierbinte prinde coaja sub suflarea rece i greoaie
a vietii.
...Aci sub cerul liber e bine, aci te simti la largul tau,

aci pieptul se umple de aer, trupul se umple de vieaVa.
...Iar mirosul ierbii tinere, al toporailor suavi i al

mugurilor gingai, te duce cu sufletul In regiuni senine.
...Visez o noapte vrajita. Simt ca ma Inalt sprinten pe
aripi de Ingeri sus, deasupra norilor, unde din valea plangerilor s'aude doar o simfonie. Sub farmecul splendorilor lunare,
www.dacoromanica.ro
303
ea s'apropie ; din ochii ei o comoara de bunatate se lass lin.

Razele lunii se ascund In parul ei blond 'i -i impletesc o
aureola de argintie fosforescenta.
Ea a venit. Sub lumina fermecata a lunii m'aplec sa depun
o sarutare casta pe sanul ei virgin.
Dar sanul ei e rece, rece ca ghiata.
Ma trezesc infiorat. Deasupra mea -Cana albastra, fara
pats, Mira nor.
Iar pe culmile verzi se profileaza crangul abia Inmugurit,
crangul mistic gi brun.
www.dacoromanica.ro
IN CIMITIRUL SARACILOR
...Gandurile Imi aunt aa de triste ca i crucile care

plecate, ba la dreapta, ba la stanga, rasar din vegetaIia
luxurianta a cimitirului saracilor.
Imi tree pe dinaintea ochilor figuri de oameni In agonie.
E un tuberculos care se cramponeaza de ultima senzatie,
de ultima ramalifa de vieaca. El soarbe cu atata voluptate
ultima suflare pe care i-a fost dat s'o respire.
Un altul moare pe o bang In fata unui spital, In lumina
mangaioasa a unui amurg de toamna, visand Ormuri inflorite i pline de colori vii de lumina calda...
Un batran se sfarete bolnav, garbov, strivit In intunericul asfixiant i in atmosfera apasatoare a unui bordeiu din
vreo mahala indepartata. Privirile lui se intuneca, vies a se
duce din pieptul lui clips cu clips, rasuflarea i se scurteaza,
dar In inima lui dorul de vieala palpae ca flacara jeraticului
In cenua.
Si toi vin aicea sa se odihneasca In pamantul rece, sub

vegetaIia luxurianta a cimitirului saracilor.
Pe cand stam aa, hipnotizat poate de sufletul vreunuia
dintre cei dui, and deodata o avalana de glasuri copilaregti.
Parea o protestare a vietii contra mortii, In contra pesimismului, In contra triste0i pe care ti-o da intuiia trecutului
i a viitorului.
Erau c'ativa copii, suflete nevinovate, care se jucau In

iarba langa cimitir.
www.dacoromanica.ro
SMITE, EVOCARI $1 NUVELE
305
...i glasul for 'Area un ecou al cuvAntului evanghelic:

4 Ajunge zilei rautatea ei .
Omule, Om ca-mi spune rAsul sgomotos qi franc al

copiilor, lag gandurile negre, uita ca ieri a fost moarte i
maine moarte va fi 1 Aceea ce are sens pe lumea aceasta e
numai i numai vieata, calda, puternica, frumoasa, armonica 1
o Lasati mortii s5.-i inmormanteze mortii for .
20
www.dacoromanica.ro
VI SUL MEU
Stam tolanit la pamant intre cireii infloriti i scaldandu-mi simiirile In parfumul primavaratic, imi port mintea
In basme i visez ... visez ...
Sunt bicisnic. Muchii mei sunt WO i slabi, dar sufletu-mi e Iarg, pieptul mi-e plin de vieata, inima-mi bate cu
putere i-mi pare ca.' simt in braIe vigoarea unui atlet cand
evoc in minte-mi o scena de eroism.
Ma gandesc la vieata de stepa. Ce bine e sa traieti acolo I
A voi sa fiu un cazac mic de trup, mare de inima, cu ochii
blanzi, cu pletele In vant, calare pe un armasar iute.
Si ce fericit m'a simti in bataia vantului, sub razele calde
ale soarelui caucazian, plecat cu capul pe coama murgului

meu, nepasandu-mi de nimic i de nimeni.
Mandru fiu al Ucrainei, a brava cu fruntea mea parlita
de soare lumea Intreaga i ziva Intreaga mi-a petrece vremea
calatorind In pustie, manand herghelii Intregi cu fichiul

temut al biciului meu.
Iar seara m'a duce sa-mi sarut In taina, sub splendoarea
fosforescenta a lunii, iubita cu parul negru i mat ca abanosul, cu pieliIa alba i fina, cu ochii adanci i perfizi ca
doi demoni.
Sub cerul clar al patriei lui Taras Bulba, cu gandul dus

In lumea stelelor, cu capul pe bratele ei, a simti cuprinzandu-ma farmecul Vara nume al povetilor din copilarie i in
sufletul meu ar Iua vieata cea mai diving dintre poeme.
www.dacoromanica.ro
DECADENTA SPANIOLA.
Suntem cativa tineri admiratori pasionati ai lui Cid,

Don Quijote i ai vinului spumos de Xeres, care lntr'o bung
sears satui de a ne tot of eri privirilor noastre, doritoare de
orizonturi noi, mereu aceleai privel4ti, am adoptat colorile
spaniole cu entusiasmul cu care adoptau odinioara cavalerii
ratacitori colorile frumoaselor castelane O... adelantel

pentru Spania 1
Ne dase nume: decadenti,

Un hatru bun de glume;
Prin cabareturi am schimbat
Porecla In renume.
Si decade* spaniola s'a vazut astfel Infiintata de fapt

i de drept.
Niciodata poate virtutile cavalereti nu au fost mai mult
slavite. Niciodata poate spirit mai scanteetor, elocinta mai
grandioasa rii vinuri mai spumoase nu s'au consumat cu atata
entusiasm ca la seratele decadentei Berate e un mod de
a vorbi; In realitate insa mai bine ar fi sa li se zica grate,
din pricina platii. Dar aceasta nu are aface 1 Decadeatii
platesc regulat ba Inca dau i baciuri. Altminteri ce deca-
denti ar mai fi, caci Spaniolii adevarati null platesc nici

datoriile dar Inca sa mai dea i bacipri.
...i In nopti tarzii, and proza realitatii zilnice doarme

In paturi de matase ocrotit5 de geniul pazitor fli vefinic
treaz vorba vine al gardistului dela poarta, cavalerii
20*
www.dacoromanica.ro
308
OPERE
visului Inflorit evoca In cantece Inflacarate imaginea clara
a singurei epoci cand idealismul galopa alaturi de Don

Quijote gata a se transforma in Campeador.
Nu lipsete decal nobila i casta Dulcinee din Toboso.

Dar de n'avem Carmencitte cu ochi ireti
Caramba 1 la decadent vinul e gustos
i Madridul dela Cosman pare mai frumos 11)
9 Bucata aceasta coincide, In data aparitiei ei, cu razboiul Hispano American, din 1900, and Spaniolii au pierdut insulele Filipine (N. D.).
www.dacoromanica.ro
0 VIZIUNE
Era In Dumineca Pesti lor catolice. Stam inteun ungher
al catedralei cu mintea ridicata deasupra desertaciunilor
lumesti si priveam la icoana suava a Maicii Domnului.,
In ochii ei senini vedeam o nesfarsita bland*: se ruga

Sfanta pentru sufletele noastre, ale poporului din biserica,
venit ea se Inchine divinului ei fiu.
Si deodata Incepu sa ante un cor de glasuri lngeresti:
erau fetite mici care, cu privirile atintite spre altar, pline de
o nespusa evlavie, intonau imnul Angelus.
Ma simteam dus pe aripi invizibile In regiuni eteree.

Deasupra 'Area ca se pogorise Sfantul Duh sub forma-i
clasica de porumbel alb si, Intarit de puterea credintei, nu
ma orbea aureola lui mai stralucitoare cleat razele soarelui.
Cum stam asa si visam splendori negandite, lumi de

inchipuire si de culori, de armonie si de simfonie, pe cand
catedrala rasuna de dulci si inaltatoare acorduri, dinaintea
ochilor mei Incepu &a is fiinta ea, femeea ideal.
Si &Ansa, cetitorule necredincios, nu era un reflex al

unei minti in extaz, ci sta aevea la zece pasi de mine, pierduta
in multimea cucernica.
Era Imbracata in doliu, simplu, foarte simplu si cu parul
negru mat, cu ochii muiati inteo dulce melancolie, inalta

si svelta ca o liana, cu plaita de un roz in si transparent,
cu buzele de o voluptate mita ; ea Intrupa in acele momente,
pentru mine, catolicismul meridional plin de evlavie mietioa
ei de imagini ewe,
www.dacoromanica.ro
310
OPERE
Ochii ei erau atintiti spre amvonul de unde preotul cu

un glas sonor csi puternic predica despre Insemnatatea sarbatorii pascale i despre imparatia cerurilor.
Deodata privirile noastre se intalnira, i i-am aruncat
cea mai supra sensuala dintre sarutari, sarutarea vrajita

a ochilor muiati 4n dulcea melancolie a dragostei.
...Disparu ca o zana dintr'un eastel fermecat. De atunci
n'am mai vazut-o i totui de ate on ma due s'ascult serviciul divin, instinctiv privirile mele cauta. in semiobscuritatea catedralei la picioarele blandului Crucifix, pe zana cu
ochii omoritor de dulci.
www.dacoromanica.ro
IN RATACIRE
Tacerea cadea peste fetele ostenite ale tinerilor. S'ar fi

zis un ospat antic de tineri efebi cu obraji peste care moartea
si-ar fi lasat sa pluteasca upara aripa diafana. Pe fruntile
for quvitele de par se jucau nebunete sub adierea vantului

de afara, dar fruntiIe stateau netede i palide ca nite frunti
de zei tineri. Numai ochii traiau de o puternica vieata interns.
Ah, ce Inflacarati erau ochii negri care straluceau sub fruntile palide ale tinerilor
Tacerea cadea ca o sears peste lacuri. In camera mica
i cocheta, dona lumanari albastre ardeau In sfenice delicate
ca i cand ar fi fost lucrate de o mans subtire de printesa
din secolul al XVIII-lea. Si fumul parfumat al lumanarilor
se ridica In sus i facea ca un nimb greu de visuri Imprejurul
capetelor cu obraji albi peste care moartea i-ar fi rant Era
pluteasca upara aripa diafana.
In sfarit unul rupse tacerea care se intindea ca un val
subtire.
I
Vedeti voi, not am fost totdeauna papa acum In

ratacire. Am Intins brate disperate spre cer i am suspinat
zadarnic rugi fierbinti catre altare albe. Noi nu tim ce cerem.
Dorintele noastre erau vagi i visurile noastre grele. Daca

am fi cautat sa le prindem qi sa le pipaim ele ar fi pierit ca
aburii care se ridica din izvoare.
Si unul rase.
Tu ai fi voit poate dorinte care sa se poata pipai 1
Taci, nu blestema! Dorinta dal* frumoasa, care s'ar
putea realiza intr'o opera plastics, este o dorinta pipaita.
www.dacoromanica.ro
312
OPERE
De acestea ne-ar fi trebuit noua pentru ca sa putem purta

lupta vieii, de acestea ar fi avut nevoie sufletul nostru,
care nu traigte decat din umbre i din simboluri.
Si el vorbi Inainte.
Dar ciudat 1 cu cat vorbea el cu atata li se parea celorlal0 mai strain i mai departat. Parea ea vorbete cu o voce
care ar veni din Inaltimi fabuloase, din azururi eterice la
care ochii for deprini cu Intunericul 1 cu simbolurile neguroase nu se pot ridica.
He, Inca un cretin care se duce sa se dea prada fiarelor din arena 1 murmurs unul.
Fie, dar mai bine arena i fiarele, pentruca arena i

fiarele sunt vieaa, decat noaptea i negurile care aunt moartea.
...Si In departare Cavalerul tristei figuri canta cat it

tineau puterile cantecul DecadenIei Spaniole:
Karr e mandrul Escamillo, al lui Cid Nepot
Barcanescu-i Sancho Panga, Stefan Don Quijot.
www.dacoromanica.ro
IDILELE DIN MANSARDE

Ah, idilele din mansardele mici si gracacioase 1 Le cunosc! Ele nu sunt o simpra imventie a imagina %iei romantice
a poetilor ci -Wiese din plin vie* reala, desi nu Imbraca

Intotdeauna colorile pitoresti sub care ne-a placut s le
vedem odinioara.
Am stat data Intro astfel de mansarda. Un naiv ar spune
cal am stat ca 8'6 fiu mai aproape de Ingeri; prefer 86 mar-
turisesc Insa dela Inceput ca am stat pentruca faceam serviciul militar i deci eram nevoit sa-mi restrang cheltuelile.
N'avea nimic deosebit mansarda aceea In care locuiam.
Dar o usa dela o od'aita vecina cu a mea sta totdeauna
Inchisa i aceasta ma intriga mult. 0 use care nu se deschide
niciodata e un secret care Wag curiozitatea i care nu se
lag a fi p6truns. Rare on tarziu auzeam iesind din odaita
vecina franturi de fraze muzicale fredonate pe un ritm trist
gi prelung.
Cine putea sa cante asa 1

N'am stiut niciodata. Dar Intr'o sears am vazut pe masa
mea un mic biletel roz prin care o mans necunoscuta si arnica
scria In biletel ma ruga de niste versuri on care si
de on tine ar fie ele chiar de mine.
A doua zi cand am plecat am lasat pe masa un volum de
poezii i un raspuns la biletul din ajun. Peste cateva zile

am gash volumul de poezii, iar pe masa, Impreuna cu el,
alt biletel.
Ce s v mai spun?
www.dacoromanica.ro
314
OPERE
Corespondenta aceasta s'a urmat 1ntre not vreo vase

luni. Necunoscuta imi scria totdeauna ca ma cunoavte, iar
eu... eu nu-i puteam scrie de loc ava ceva. CAntam adesea:
Sunt trubaduru'namorat
De-o castelana nevazuta,
dar aceasta nu ma lnainta de loc.
Intr'o Beath' ma intorceam dela tabAra mai ostenit ca
niciodata.
Deodata, nu vtiu cum se facu, la un colt de drum apAru
inaintea mea silueta sveltA a unei femei tinere, palida vi
frumoasa. Am ramas uimit, cuprins de o vagA presimire.
Si cand trecui pe MO &Ansa, ea Inc Elia uvor capul intr'o
salutare dulce vi discreta iar crinul din main li cazu la papAmAnt. Atunci am avut viziunea damelor medievale care
astfel 10 salutau cavalerii vi mi-am adus aminte de episodul
din Vita Nuova And Beatrice saluta pe Dante.
Am lasat-o sa treaca inainte vi am urmarit -o Incet. In
curtea in care era casa noastra am intrat, scara obivnuitA
am urcat-o vi in mansarda umira am pAtruns. Ea a deschis
uva odaitei vecine vi cu o noua salutare a disparut.
Uva a ramas de atunci totdeauna hichisa vi biletele roze
n'am mai primit, nici fraze muzicale fredonate pe un ritm
trist vi prelung n'am mai auzit noaptea tArziu.
Fii binecuvantata necunoscuta care ai lasat sa pluteasca
deasupra idilei noastre farmecul tainei nepAtrunse 1
www.dacoromanica.ro
FATALITATEA
Institutorul Chirvasuta din
Tecuci a Inebunit la Budapesta
pe cand se intorcea din Italia,

unde ii autase silnatatea.
Ziarele.
Era una din putinele inteligente cu adevarat stralucite

din cate am intalnit: o mare putere de asimilare units cu
o mare putere de judecata peste care modestia sa deosebita
arunca o umbra de ucoara melancolie. Cu imaginatia sa vie
Iii nuantata, cu cunotintele sale Intinse i variate, era o figura
intelectuala care din primul moment impunea respect oricui, chiar celor mai incapatanati. In privinta aceasta, de cand
fac meseria de cercetator al mintii omeneti i o fac de
mult nu am cunoscut decat doua inteligente pline de
atata demnitate ; i_ din aceste doua una era a sa.
Cand oftica, nemiloasa boala care-1 rapunea, a pus desavarita stapanire pe dansul, a parasit i studii i lume i s'a
multumit cu modestul post de institutor in Tecuci, in acel
ora tacut i linitit, unde toamna pune atata our pe frunze
i atata pace in suflet 1
II vedeam des. Pentru idealismul meu cast In care morala
trona pe treptele cele mai inalte ale altarului, aveam nevoie
de vorba sa inteleapta, de pilda sa inalfatoare. i nu odata
mi s'a intamplat ca din crap foarte departate, atunci and

sgomotul prozei i al mieliilor ameninta sa ma cuprinda,
sa iau trenul i sa ma, indrept spre tacutul ora moldovenesc
cu sperania cu care se duceau odinioara pelerinii la Roma.
www.dacoromanica.ro
OPERE
316
Dar vremea a trecut i multi din amicii din trecut au

pierit. Unii an murit iar al %ii an facut sfArituri i mai triste.
Numai d'ansul eta neclintit in mica sa casa din Branite in

timp ce boala II incovoia necontenit spre pamant.
De trei ani plecase in Italia i asta toamna and l'am

intalnit parea foarte inantat de dulcea china dela SanRemo. Spera s'o poatil duce mult in acele Iinuturi lnflorite.
ySi acum iota o veste cu mult mai trista cleat aceea pe
care ne preg'atisem s'o auzim. Daca vreodata fatalitatea a
fost nemiloasa pans in ultimul moment, de buns seams ca
a fost acum...
Fag de acest intuneric al minIii, ce dulce ar fi fost somnul
de veci sub piatra mornantal'a care ar fi stat pentru totdeauna rasturnata peste odihna truditului ratacitor:
Sall doarma somnul s'au de pace
Pierdut in noMile albastre,
Sub greaua piatra ce-o ridica
Doar forta visurilor noastre 1
www.dacoromanica.ro
CA FOILE I
Vestea trista pe care am impartait-o cetitorilor in numarul trecut, a deschis in inima rana unei vechi gi dureroase amintiri. Sunt cel din urma care mai traiesc dintr'un
cenaclu infloritor odinioara qi care indreptatea atAtea sperante frumoase I
Sunt zece ani de atunci. In tacutul i linititul oral moldovenesc de unde am plecat, cAtiva tineri entusiati intemeiasera un cerc de discutii serioase fli pasionate, de inncarare nobila qi aventurata. Unul venea dela Paris undeli
Meuse studiile, doi se intorceau dela Bucureti cu tot pres-
tigiul pe care nite diplome de curand capatate putea sa

li-1 dea, iar eu veneam de-a-dreptul dela tail. Intr'o strada
mica din Branite, umbrita de ramurile salcamilor i parfumath' de mirosul frunzelor de nuc, ne adunam in fiecare sears
rli nu ne desparteam decat tarziu, dui:4 miezul nop %ii.
Ce visuri, ce avant!
5i cum trecura toate acestea aa de repede I
In cativa ani se stinsera aproape tori. Unul intr'o clipA
de furie, puinduli frumosul Au cap de leu sub roatele grele
ale trenului i altul Innecandu-se i nu din greala in
apele spumegoase ale Prutului.
Ramasesem numai not amandoi: Chirvasuta, beniaminul
nostru al tuturora, i eu, cel mai Mar dintre toti. 5i iatA di
acum vine vestea ca Chirvasuta a pierit inteo noapte de o
mie de on mai dureroasa cleat a celorlalti 1
www.dacoromanica.ro
OPERE
318
Ca foile au pierit toti 1 Ca frunzele parfumate ale nucilor,
lAtuti de vantul aspru al toamnei tarzii, s'au dus vechii

prieteni. N'a ramas pe urma decat un suflet singuratic,
Ali poarte durerea In venice r6Taciri, ca un uitat

parasit cAntaret din alte vremuri.
osandit
il.i
www.dacoromanica.ro
VIII
,kr
P.1141;
-.
au,
;4-e
3 Autce
fit
a;:e.
Mt
.
5-,
..
4-,..4.-
t P'
."
, .'.. :
.-";.N.
Lac,
taci- w_44 liatz_

our .
eiZeti-Af-0;
134
9e-iittftlao
i24424.11-4
SY/ F64:c4:-
, &Lea- /3 Set
-1.
,,
'
co,
.r"
:4A- 6,1,244.4,,-7-e-
A:44-ir
.,,'':
/--/4tutt-p" ez- riztaia-7.
Rei-watuit-
6' e4tc--
144-44"
Rtz-ea' -eoh*.
hem cAvz.c. -:(-'4'1,-- 01-;(ke-,41.II; '.
41
-4t
-44:
.4
0 scrisoare a lui Stefan Petica adresata parintelui Om la Bucesti.
/a4;
110
,k4,7
tak
0`-
<44(4sC
tik/A-e k
ALA-V
7CCAA Cil
.rt
c;t.z..c.,
at-t
rd-4X-rV:
42/ . ichtx)4c
ezatz4V4:1"
ca,th. t-1 At,

Ye
bLc
C I 7 el
c,CL Xffa-)
rho' e_i<4,` /t.C.A.L4C /CC
..
,3-12_142'
.14
14-
4tecret<e
AtP-12-4-a-
ic4a- ela4
tic<
"-a '
<6`..."41.
(k-te
?I' a
A(
'Z'"4"^
CQGI
: ir /Ca(
yttv,e,'41f
co-4 ae7..--Ai
017x.
/
-?`
et_
0 scrisoare a lui *tefan Petica adresata parintelui sau la Bucesti.
www.dacoromanica.ro
C.
ACTORI BSI ZIARIySTI
Un actor mi-a vorbit Intr'o sears la decadenla spaniola,

un actor care urm'areste idealul pe scandurile scenei dupa
cum 11 urmarim gi not pe postavurile redactiilor. Era tanar,
inteligent si frumos: trei calita-ti care intr'o vreme Insemnau
fericirea.
mi se plangea de desertaciunea vietii sale unde
nimic profund i tainic nu patrunde, uncle chiar iubirile
de care se bucura papa i muritorii cei mai ordinari nu
tree niciodata de ramps ci se opresc la focul scanteetor al
candelabrelor sub bolta piing de aurarii.
Le stiam de mult acestea. Dar poate ca noaptea aceea
avea o putere deosebita de melancolie, dar poate ca vantul
care adia plansese In lungi departari de mi se pareau toate
destainuirile acestea triste, Infatisate sub o noua lumina.
El spuned lnainte. Povestea de scrisorile inflacarate pe
care le primea dupa reprezentatiile stralucite, povestea de
femeile din lumea mare care-i faceau declaraIii pasionate
el Inteun suspin marturisea scurtimea acestor pasiuni ei
falsitatea acestor scrisori.
Realitate iluzorie, glorie iluzorie, iubire iluzorie.
Cu stingerea luminilor din sala se sting iubirile aprinse
In piepturile care salts sub podoaba diamantelor, iar cu

stingerea vietii se stinge si gloria.
Cunosti o soarta mai trista ? ma Intreba amicul.
Dar ziaristii? Nu au tot aceeasi glorie efemera, nu duo

tot aceeasi vie*" pribeaga? Voi hisa aveli iubirea iluzorie
si adesea iluzia face mai mult decat vie*. Noi n'avem nici
www.dacoromanica.ro
OPERE
320
atata. Voi aveti scrisorile inflacarate i declaratiile pasionate
care aunt frumoase chiar daca n'ar trai cleat atata cat
traiesc rozele. La not s'a pomenit de aa ceva afara doar dela
decadeqa spaniola ? Poti scrie un articol nobil qi inaltator,
poi scrie o cronica sarcastica, poi varsa lacrimi de cerneala
peste o nota trista i duioasa
rid de cele adevarate vai 1
ci toate se vor trece In noianul uitarii.
i proza, va trai cat prozele traiesc:

0 singura editie 1
www.dacoromanica.ro
DE UNDE SE VEDE CUM REALUL ESTE CATEODATA.

MAI FRUMOS DECAT IDEALUL
Acum catava vreme, cand o pleiada de tineri entusiati

Incepusera lupta for apriga pentru arta noua, eu Imi unisem
sforcarile mele cu ale for i facuseram astfel o falanga care
a lovit eau pe multi din cei sari crezusera ca le-a venit timpul
sa se odihneasca pe laurii catigali. altadata. Lupta a avut
oarecare rasunet ci ca eel care eram pus mai in vaza, primeam zilnic scrisori pline de insulte i cateva pline de simpatie. Printre acestea din urma unele erau venite din maini
de femeie.
Le lasasem la o parte pentruca tiam din experieng ca

femeile care scriau de obiceiu In asemenea imprejurari aunt
sau prea urite sau prea batrane.
Una lug imi stria cu o regularitate inspaimantatoare.

SA' zicem ca era din Buzau i ca o chema Lelia Estetescu.
Dela o vreme hag, vazand ca nu-i raspund nimic, Inceta

i ea.
Peste cateva timp intalnii pe un amic, pictor de mare

talent. Cum nu-1 vazusem de mult Incepui sa-1 napadesc
cu Intrebarile. El vorbea foarte emoionat i cu un aer plin
de mister imi spuse ca a gasit in sfarcit pe aceea care sa-1
inleleaga.
E frumoasa ? fl intrerupsei eu.
N'o cunosc, lug ne scriem.

Dar de unde e ?
Din Buzau.
21
www.dacoromanica.ro
OPERE
322
Lelia Estetescu 1
De unde tii?
si -i spusei amicului patania. El insa Linea mortis sa tie
data e tanara qi frumoasa. Cum era sa-i spun ceva data n'o
cunoteam? Dar incepui:
E urit'a ca mama padurii. Cat despre varsta socotete:
Ea e aceea care mi-a scris mie in 1895, lui Macedonski In
1890, lui Eminescu in 1882, lui Alexandri in 1870, lui Bolintineanu in 1861, lui Grigore Alexandrescu In 1849, lui Ellachita racarescu In
Sfarete ea ma omori. Tot ea o fi scris gi mitropolitului Tamblac pe vremea lui Alexandru cel Bun !
Se poate zisei eu plin de convingere. Si ne despartiram.
Ne-am intalnit din nou aseara la cafenea. Amicul meu
era insotit de un sculptor insurat de curand pe a carui femee
frumoasa avusesem prilejul s'o admir chiar in ziva aceea.
Pictorul spunea ca a inchiriat o vila unde se duce s faca
amor departe de sgomotul lumii.
Cu Lelia Estetescu? glumii eu.

Aida de 1 Nu i-am mai scris de atunci. Poate o fi vazut
de altul.
Ce e cu Lelia Estetescu, interveni deodata foarte
palid sculptorul.
De ce intrebi?
Pentruca e nevasta mea 1 striga el furios.
Tabloul
www.dacoromanica.ro
ISTRIONUL
Pe una din numeroasele scene care se deschid seara In

gradinile Bucurestilor, un batran joaca mici comedii italiene
si cants cu o voce ragusita ci tremuratoare cantece napolitane.
E un batran de aceia cum am Intalnit multi, not toti cati am
umblat prin diferite teatre man si mici din Capital i din
provincie.
Dar istrionul acesta are ceva in figura de un negrait

comic. S'ar parea ca omul n'a facut altceva in vieata decat
sa rada si sa petreaca, nicio urrna de parere de rail, nicio
nuanta de melancolie in miscarile sale vii si In gesturile sale
ridicole.
Poate ca e adevaratul om fericit 1 Dar Intr'o seara l'am
vazut debitand cu o verva mai Indracita ca totdeauna

si cu gesturile cele mai cornice, un vechiu cantec favorit al
sau care se termina cu un refren in care-si canta propria sa
fericire. Cantecul mergea inainte spus cu acea voce ragusita
si tremuratoare, care se incerca sa fie vioaie, cand deodata
cantaretml se opri. 0 tuse seaca fl inneca si abia dupa cateva
momente putu vorbi pentru a cere indulgenta publicului
ca sa nu mai cante celelalte strofe ci sa le recite.
Si era ciudata de tot aceasta voce tremuratoare si batrana
care se incapatana sa zica inainte: sunt fericit, sunt fericit ;
In timp ce tusea o inneca din nou.
Lumea privea, lumea era vesela, lumea radea. In adevar,
batranul nu fusese niciodata mai comic. ySi pe cele trei scan-
duri care alcatuiau mizerabila scena a grudinii de vara

parea ca e o adevarata petrecere.
21
www.dacoromanica.ro
PERE
324
Surat fericit, sunt fericit! rii patria atat de departe Eli amicii
atat de uitatori i cerul atat de Intunecat 1 Acolo, In azurul
nesfarit al cerului sudic, marea Ii cants eterna sa cantilena din valurile blonde, bogaida luxuriant a portocalilor
stralucegte voluptoasa In razele de our ale soarelui fii vantul
adie ca o suprema i Invapaiata sarutare. ata departare

Oa. la toate acestea, vieata visurilor sale, visurile vieIii sale 1
Sunt fericit, sunt fericit. ySi moartea atat de aproape,

i mizeria atat de neagra i durerea atat de sfklietoare. Pier-
dut printre strain, cine-i va Intinde Willa milostiva In

ultima clips, cine-i va zambi pentru ultima oars Inaintea
ochilor gata de a se stinge ?
Aide, batthne istrion, Inca o grimasa caraghioasa I
i niciodata vocea tremuratoare i raguita n'a fost
mai comics.
www.dacoromanica.ro
FRAGILE
In una din serile trecute am auzit pentru Intaia oars

anul acesta striggtul ascutit i patrunzator al vAnzatorilor
de fragi. In eacoarea serii de Mai cuvantul se in'alta ca o evocare rustics a colinelor verzi, pline de vegetatie luxuriant:a,
printre care fructele roii fasar cu sfiala unor ochi ireti de

fecioare aproape perverse.
Lumea trecea Inainte, In veselia uoara a primaverii,
Yarbatii aveau surasuri cuceritoare, iar femeile ii Impreunau
melancolia dulce a privirilor for cu visarea senina a serii.
i aceti domni i aceste doamne frumos g6tite, aveau ceva
din vraja printilor din gradinile fermecate din basme.
Numai strigg.tul ascutit i patrunzator aI vAnz'atorilor
de fragi punea peste acest tablou un ton parfumat de reali-
tate poetics, o realitate care era totui atat de departata

tricot nu mai era realitate.
Eu revedeam Inaintea mea toate locurile ademenitoare
de odinioarsa i colinele m'andre i vaile adanci i padurile
pline de murmur i poenele pline de thine. i era In aceste
fragi, evocat'a de un strigat ascutit, Intr'un ora In care

numai rusticismul null are loc, o intreaga lume de sensatii
traite In alts vreme i o dulce poezie pe care nici Ca lea Victoriei nu o da", nici numeroasele gradini bucuretene nu o
Invie.
0, nebunii visatori 1
www.dacoromanica.ro
326
OPERE
Dintr'un singur strigat fac o intreaga poem'a, din cateva

fragi vWejite alcatuesc un intreg plaiu i din cateva note
ratacite Andaluzia din timpul Maurilor.
Ceea ce dovedete Inca'. data ca imaginatia este cel mai
mare bun al unui baiat care a terminat liceul.
www.dacoromanica.ro
REVEDERE
Intr'una din seri ma intorceam acasa tarziu, ca de obiceiu.
Mergeam in netire cu o vaga melancolie in suflet, leganat
de dulci i dureroase amintiri din trecut. Versuri duioase i
triste, franturi de fraze aproape uitate, sunete pierdute in
norul clipelor disparute, imi reveneau in minte pentru a-mi
maxi i mai mult singuratatea.
Un cantec cu vorbe necunoscute suna in departare. Era
un cantec din Iarile sudice, un cantec pasionat i cald, unul
din acele cantece care ma entusiasmasera odinioara. Dar
nu tiu de ce In seara aceea cantecul mi se parea trist, nespus
de trist.
Aveam dorinta de a plange pe notele sale Clare, de a
plange lacrimi calde pe trecutul rece.
i cum inaintam aa, ma pierdui pe strazile intunecate
ale capitalei unde sgomotul pailor mei rasuna in noapte
prelung i straniu. Nu era nimeni. Abia peste cateva momente o trasura se auzi venind din departare. Nu luai seama
i poate aq fi mers inainte, pierdut in vaga mea melancolie,
i leganat de dulcile qi dureroasele amintiri din trecut, daca
trasura nu s'ar fi oprit aproape de mine i din ea n'ar fi sarit
o femeie tanara, svelta, cu ochi mari i adanci.
In intuneric am tresarit. Aducerile-aminte se precizau
1 melancolia mea lua forme hotarite. Ieii la lumina pentru
a privi mai de aproape pe frumoasa necunoscuta.
www.dacoromanica.ro
328
OPERE
Ea ma vazu qi se dete un pas indarat In intuneric.

Ma recunoscuse dupa cum o recunoscusem i eu.
Si inteun moment de nebuna mandrie am plecat repede
inainte fara un cuvant, fara un gest, muncit de aducerile
aminte i de melancolia mea sf4ietoare.
www.dacoromanica.ro
FAGADUELILE ETERNE
Cadea pacea duioasa a unei seri calde de vara i In umbra
fina i stravezie fiecare linie rasarea clara ca i cum ar fi

fost desemnata pe catifea neagra. Un turn se Ina Ita In depar-
tare ca o sageata, In timp ce splendid i fantastic un colt

Instelat de cer parea o oglinda adanca zugravita cu flori
de aur.
In sufletul meu melancolic un vis cu colori palide se
deschidea ca un crin. Mainile-mi rataceau In netire pe
petalele rosii, trandafiri rasfoiti, i pe cararile singuratice
i Intunecate venea un parfum de departate i de Imbatatoare fagadueli.
Eram satul de gandurile i de iluziile mele grele ca o

cununa de spini, satul de sperantele care minteau totdeauna.
Dar inima mi se lnspaimanta In fala unei hotariri puternice
,,i drumul mantuirii Imi parea lung i friguros. Voiam sa

adorm printre corolele roii i sa raman aa pans In ceasul
cuvantului evanghelic; vechea mea boala, speranta, nu ma
parasise Inca.
Dana In sufletul meu va lncolti floarea magica mult

ateptata ? Dana cerul se va lumina Inca odata de dorin %ele
mele Implinite? ySi mainile-mi rataceau In netire pe petalele
roii de trandafiri rasfoiati pe nand pe cararile singuratice

i Intunecate venea un parfum de departare i de Imbatatoare fagadueli.
www.dacoromanica.ro
GLASUL LUNCILOR
Am primit zilele trecute o scrisoare. E o scrisoare mica

i fina sosita de departe din Cara Moldovei, din lunca Siretului, lunch' mare i fermecatoare, piing: de adanci evocari
de vieata veche i luminoasa: ca o idila de Teocrit.
Dela tine venea scrisoarea? N'a putea spune. N'am

vazut niciodata pe aceea care a scris-o i In zadar a cerca
sa las s tremure aripa diafana a visurilor pe romantismul
vag al Inchipuirilor. Si totui... Banuesc un suflet aprins
de lumina, traind sub claritatea albastra a imensei bolti

a cerului de Ora, Infratinduli glasul cu murmurul izvoarelor
i ochii cu dulcele amurg al verii.
...Si iata de ce dimineata ma surprinde astazi veghind

pe randuri palide din care incerc sa incheg o trista poema
care ar fi poema unei yield de cavaler ratacitor ce se tot duce
Inainte pierdut In visurile sale nebuloase, in timp ce ramane
lndarat, clara i senina, lunca mare i plina de o lmbatatoare fagaduinta de viata.

Am ratacit adesea prin aceasta lunca. In asfintiturile
de soare ea seamana cu o stepa ucrainiana i printre iarba
sa Ina ha i florile salbatice nu odata m'am ateptat sa vad
capete de razboinici cazaci rasa:rind la, chemarea mea un
fel de Taras Bulba moldovean.
Cat aunt de departe toate acestea i ce frumoase erau 1
0 nota de doina, un cuvant In treacat, o scrisoare dela o

necunoscuta, sunt In stare fa mi le aduca Inainte cu toata
puterea de odinioara.
Ah, tine ar mai recunoate In ofilitul tanar de acum pe
Taras Bulba moldoveanul de odinioara 1
www.dacoromanica.ro
STILUL IN ARTA.
(Studiu profund fi cu pretenlii de sayantidc)
Stilul In arta, dupa ultimele cercetgri ale lui Mommsen,

Caion, Gion, Caselli, Spanacelli i dupa informatiile autentice ale reporterilor notri, dateaza din vremurile cele mai
vechi. Indienii l'au avut, Grecii l'au Intrebuintat, Romanii
l'au cunoscut.
F Ara a fi nevoie de a ne afunda Intr'un trecut aa de

Mdepartat care nu e numai dubios dar i Indoelnic cum
ar spune d-1 Mille ne marginim a studia stilul la scriitorii
poporului roman.
Lu'am de pilda o idee: Ieri m'am plimbat pe strada.

Cand spunem ca luam o idee, facem aceasta pentru ea se
gasesc cativa contemporani miei i ignoranti care suslin
ca nu e nevoie de nicio idee pentru a avea stil sau a spune
ceva. Noi sustinem contrariul.
Aa dar luam o idee i cercetam modul cum va fi ea
exprimata de valoroii notri poeti i prozatori.
D-1 Nae Vasilescu, bacanul, care face proza fara sa Oie,
tocmai ca i badaranul lui Moliere, ar exclama plin de o legi-
tima satisfactie:
Ieri m'am plimbat pe strada.
Veteranul comic Ionescu ar canta
poate sh spuna nimic fara sa cante:
()data ma plimbam pe strada
omul acesta nu
Cu mana'n old cu nasu 'n vant.

Confratele Macri ar scrie un articol de reportaj senzational:
www.dacoromanica.ro
OPERE
332
...Deodat6, pe cand ma plimbam pe strada, o mane

misterioas6 se lag pe umarul meu.
Ce este? Intrebai eu ingrozit?
(Urmarea in nunidrul viitor)
Radu Rosetti ar spune:

Mai ieri era o zi cu soare
Si cum am eu de obiceiu
Mi-am pus la pieptul meu o floare
Si am pornit dupe femei.
Cincinat Pavelescu ar compune un lied romanesc:
Svarlea un soare diamante
Pe cerul clar i violet
Iar eu ca on si ce poet
Ce are muze drept amante
Nauc pe strazi mergeam Incet.
D-1 Heinrich Spanielevici ar raspluide in jargonul sau
cir-concis:
Ci am Mout iu? Iu m'am plimbat pi strada I

Veselul Teleor ar aduce-o pe epigrams:
Suna gornistul la cazarma
Iar Iatele iesise'n strada.
Bre! ce de lume ma asteapt6
Gaud ies si eu la promenad61
D-1 Al. Obedenaru ar combate cam asa:
Macabru, abracadabrant
Un soare viu si insolent
Fierbea al trupului pigment;
Pe strada mort si corpolent
Pornii ca un poet savant
Macabru, abracadabrant.
D-1 Al. Macedonski ar zice cum a si mai zis:
...Si cu viermi Infipli In came
Imi luai drumul pe strada.
www.dacoromanica.ro
333
De altminteri aceste versuri le dam cu riscul de a fi

calificati de maiestru ca niste contemporani misei si ignoranti.
Iubitul d4 Karr ar compune:

Pe ultimele zile ale toamnei
Un scare pal cu raza viorie
Varsa eierna sa melancolie
Iar eu visam mergand pe strada Doamnei.
Dupa cum se stie poetul sta pe strada Doamnei trite
camera foarte elegant mobilata si pentru care plateste
cand plateste 1 o chirie foarte convenabila.
Amicul nostru St. Petiea ar spune ca un estet modern ce e:
Mergeam Incet si gales pe strada solitara,

Curgea prin aer dulce un millet de ghitara,
Si visul meu eel palid murea pe triste drumuri
Ah, visul ce lmbata ca vechile parfumuri 1
Aceste exemple credem ea ajung. Ele arata Indestul si
tntr'un mod foarte savant mai savant chiar decal o cercetare academics si ce e stilul In arta si modul cum se
prezinta la poetii nostri acest stil.
Sfarsind acest interesant studiu nu avem decat o singura
temere foarte serioasa: aceea de a fi premiati de Academie.
Doamne pazeste 1
Academia nu face biserici I
www.dacoromanica.ro
ZIDURILE AFUMATE
Se darama manhstirea Mihai-Vodh.
Zidarul lovegte cu cazmaua In zidul vechiu gi se desprind,
caramidh cu carginida, amintirile trecutului. Ce-i pas& lui
dach In zidurile acelea se afla ingropatal istoria thrii? Ce-i
pass lui dach din colbul ce se ridica de pe ruine, razele inflh-
carate ale amurgului evoch icoana celui mai viteaz dintre

voievozi? Si la urma urmei de ce sa'-i pese de trecutul tarii
unui biet zidar, cand nu le 'ma domnilor minigtri?
Si cum vin cu drum de fer
Toate cantecele pier.
Pentru vulg disparitia cladirii arhivei nu va avea de

sigur nicio importanta. De sigur pagnicii mahalagii din
Dealul Spirii vor fi Incantati de aceasta excelenta masura
de edilitate , cum ar zice un organ guvernamental. Profesorii de matematich vor fi iaragi foarte multumiti ca dispare
una mai mult din ruinele care fac rugine unei capitale civilizate . Un concert de aprobare precum vedeti.
Poate vreun visator va regreta zidurile afumate care se
ridicau semete gi vesele cu toata povara anilor In cerul limpede i palid al serilor de varh; zidurile afumate care puneau
o nota rarh gi stinghera in monotonia ucigatoare a zilelor
ploioase de toamna tarzie; va regreta clopotnita rogie pe
care se lasa lenege o truce ruginita...
Ruinele Targovigtei au gasit in Gr. Alexandrescu un
poet care sa le imortalizeze In inima urmagilor, ferindu-le
www.dacoromanica.ro
SCHITE, EVOCARI $1 NUVELE
335
astfel In mod durabil de loviturile progresului i ale o miniqtrilor doritori de ref orme . Ruinele manastirii Mihai Voda
n'au avut fns. norocul acesta: ele se due gratie cazmalei

recunoscatoare . Niciun poet nu le-a cantat i Mihai Viteazul
va tresari desigur de fericire In mormantul sau daca vreun

viitor domn Gion va socoti cu cale sa vorbeasca de manas-
tirea lui Inteo nota prizarita sub o paging... dintr'o

viitoare Istorie a Bucuretilor...
Bietul Mihai
www.dacoromanica.ro
CELE CARE TREC

Zi de Dumineca. Sub cerul cenuBiu, pe Ca lea Victoriei
plina de o miBeare deosebita, ele tree, frumoasele noastre
mondene, roze de frig sub valul for straveziu. In urma for
o ugoara umbra de parfum de violete pluteSte in aer ca o
dunga de lumina.
Cand le-ar vedea cineva trecand aBa frumoase gi grabite
ar crede ca se due spre tine tie ce altare misterioase on spre
tine Btie ce intalniri pasionate de dragoste. Caci oare ce

alte visuri ar putea inflori In aceSti ()chi atat de adanci?
Si totuBi, numai la altare misterioase Bi la intalniri pasionate de dragoste nu Be gandesc frumoasele care tree. Ele
se due pe strazile pline de lume ca sa-ti arate splendoarea
matasurilor for gi bogatiile exotice ale mantilelor orgolioase
gi mandre. Ele tree ca nigte papuBi delicate cu ochii dureros
de senini, neavand alt gand decat de a face sa li se vada

eleganta Bi de aid foBni rochia numai pentru placerea de a-i
auzi focnetul. Altminteri, in inimile for e tot atata raceala

ca in noptile de Decemvrie.
ySi cu toate acestea, va salut trecatoare ale Duminecilor
palide de iarna 1 Noi, singuraticii copii ai poemelor, trecem
de asemeni prin vieaca Para amor gi fara bucurii, neavand alta
placere decat aceea de a ne arata bogatia exotica a rimelor
orgolioase i mandre, mantilele noastre. Si viea%a noastra e
asemeni monotonelor voastre Dumineci, sub cerul cenuBiu
al iernii.
www.dacoromanica.ro
LITERATURA SI SCANDAL
De curand, la una din conferintele care se in regulat la

Ateneu de doua on pe saptamana, conferentiarul a gasit de
cuviinta saii ilustreze teza pe care o sustinea cu cateva

observatiuni personale care au dovedit Inca odata ea modestia este o haina care nu se imbraca cleat atunci cand se gaseste ca sedea bine. Cativa din scriitorii nostri de valoare au
fost tratati nu tocmai academiceste de conferentiar si din
aceasta pricing s'a iscat un scandal care a luat proportii

aproape epice.
Partizanii scriitorilor insultati, dintr'un sentiment de

revolts lesne inteles, an protestat cu mare sgomot. Partizanii conferentiarului au raspuns ridicand tonul. Furtuna
s'a deslantuit astfel cu toata furia.
Trebue sa recunoastem big ca in aceasta lupta omerica
partizanii conferentiarului s'au aratat mai taxi in arta stumps
oricarui perfect polemist. Amicul meu Mircea Demetriade
a avut chiar o apostrofa de un netagaduit eroism:
Afars lasilor 1
In momentul acela simpaticul scriitor era superb de

indignare.
Lasil
Dar adica de ce lasi, drag Mircea? Pentruca an avut

curajul sa protesteze cand si-au vazut insultati autorii for
de preferinta ? Ciudata logical Cu atAt mai ciudata cu cat
aceasta manifestatie, nepregatita dinainte, dovedeste ca
22
www.dacoromanica.ro
OPERE
338
bunul nostru public a Inceput sa se pasioneze de chestiile

de literatura.
Acest incident aduce aminte de faimoasa sears a lui
Hernani, aqa de decisive In luptele romanticilor Impotriva
clasicilor. Suntem oare In ajunul unei astfel de seri? In orice
caz Jima, oricat de pasionante ar fi chestiile de literatura,

ar fi de dorit s nu se slujeasca prea des de apostrofe prea
pitoreti i prea expresive.
Odinioara, In Frant,a, Regentul care avea obiceiul sa

cutreiere incognito unele baluri, ruga pe cardinalul Dubois
sa-1 trateze cat mai mojicete ca sa nu-1 cunoasca poporul.
La un astfel de bal, cardinalul care Iinea sa-i Indeplineasca
rolul In conitiinta, se cam intrecuse cu firea, dand prea multi
pumni dupe ceafa Regentului. Acesta Kos din rabdare, se
Intoarse furios catre cardinal:
Abate, ma deghizezi prea mult 1
Hotarit lucru, Mircea este un bun ucenic al lui Dubois.
Prea vrea sa ne face sa Inghitim literatura cu ajutorul pumnilor.
Mircea, ne deghizezi prea mult 1
www.dacoromanica.ro
INTAIA CUNOSTINTA.
Imprejur tacerea domnea mereu. Lui Adrian i se paru

ca trebue sa fi trecut ceasuri la mijloc de cand sta acolo,
deli tot potopul lui de Wanduri se perindase numai in cateva
clipe. In sfaqit se hotari s puny capat turburarii In care se
afla i batu la use. Se auzi un fonet Inauntru; de bung
seamy cineva vrea 55. deschida.
Lui i se urea svacnitor tot sangele in faVa.
14a. se Mu In laturi, dar in prag nu se ivi Lesbia. In

locul ei era o tanara blonds, ging*, cu privirea duke i
senina gi in toata faptura ei avand ceva copilaresc i primavaratic.
Domnul dorete? lntreba ea surazand pe Adrian.
Aq voi sa vorbesc cu domnipara Lesbia.
Apoi ea nu e acasa. A plecat In oraq de dupa amiaza.
Singura a plecat?
Da.
Foarte bine! Dar nu ti-a spus cand se lntoarce?

Pe inserate. Ceasul nu ti-I pot spune hotarit pentru
ca.' nu-I tiu nici eu. Ai ceva cu ea?
Fara Indoiala.
Ceva care o privete numai pe ea? Nu mi se poate

spune i mie? urma ea cu iretenie.
A, nu! E ceva care o privete numai pe ea, draga

mea iscoditoare 1 zise el zambind.
Ii cktigase din nou toata stapanirea de sine, dar abia

data -i mai ramasese un fior din turburarea de adineauri.
22'
www.dacoromanica.ro
340
OPERE
Dar acel fior, departe de a-i mari sfiiciunea, Ii biciuia din

potriva sangele si.-1 facea mai indraznq. De altminteri faptul
acesta nu era de mirare: Lesbia care-1 fermecase din departare si-1 atrasese aid cum atrage lumanarea fluturele, nu
era de lard, iar draguta de blonda Ii Insufla o Incredere fara
margini.
Convorbirea for se urma In prag. El sta pu %in aplecat

spre stanga cu o mama sprijinindu-se de use, iar cu cealalta
jucandu-se cu bastonul. Ea eta In faja lui dreapta sl svelta,
privindu-1 drept In ochi cu o nevinovalie ingereasca. Soarele
care intra vesel si prietenos pe fereastra o imbraca de sus
pana jos Intr'o mantle de raze si-i aurea tamplele unde cateva
suv4e de par se rasfatau nebunatice.
Si cum Ii sta ea asa In fats, el avu o clips icoana limpede
a unei vedenii senine din basmele vechi: o Ileana ademenitoare care se ridica, din mijlocul valurilor verzi de ghizdeiu si rozmarin, trimisa de cele din urma raze ale soarelui
ce apune, In calea unui tanar pribeag plecat In lume sg-si
caute norocul. Ea-1 farmeca prin vorbele si privirile sale,
11 face sa-si uite de drum si de lume 0-1 duce in niste tinuturi
In care totul e nou si frumos dar nimic nu e omenesc.
Adrian vazuse foarte des acest tablou dar niciodata
nu i se paruse asa de bine deslusit ca acum; ceeace-1 mira
Irish' era numai faptul ca gaseste In Bucuresti pe copila

aceasta minunata al carei loc era In mijlocul colinelor inves-
mantate cu verde* si impodobite cu flori salbatice.

Privirea lui se umbri de un nor de melancolie ca si cum
ar fi Imbraisat departarile zarii Inchipuite.
Ea MO de seama aceasta schimbare si se intreba mirata
de pricina care a putut sa-1 faca deodata asa de visator. Sa
fi fost oare unul din raspunsurile ei sau altceva pe care ea
nu-1 putea lamuri si In care nu era amestecata ? Ori poate
II jignise tot modul sail de a se purta? Cine stie? Tinerii
acestia care vin pe la femeile de soiul for aunt asa de

ciudai I
www.dacoromanica.ro
341
Unii au o fire simtitoare peste masura i cele mai neinsemnate cuvinte, cele mai mici micari aunt deajuns pentru
a-i supara; altii din potriva, reci Bi nepasatori, 10 bat joc de
ei 1nsu0 i de cei din jurul lor. Dar el nu pare a fi dintre

aceqtia; fata i modul cum li. vorbise 11 arata altfel, i, 1mbietoare, prietenoasa, ii zise:
Daca vrei, vino Inauntru ca sa putem vorbi mai mult
i sa Btiu ce pot spune Lesbiei cand se va 1ntoarce.
Visul lui, Intrevazut o clips In toata claritatea sa, Linea

Inainte.
El o urma, fermecat de ginga0a gestului cu care-1 poftise
s5. intre Bi de fragezimea glasului cu care 1i optise ode cateva
vorbe. Ea se 1ntoarse spre el i -1 privi on acelaBi surds cu
care-1 1ntampinase In prag.
El surase de asemenea, de bung seams fara sa tie de ce.
Dar era aa de cald surasul ei meat se parea ca ar trebui sa

cuprinda i tablourile care priveau irete In camera, din
ramele for aurite 1
Se aeza pe o canapea, unul In fata altuia, ca doi prieteni
buni care nu s'au vazut de mult Bi care au Bali spuna multe
din timpul cat au fost despartiti.
www.dacoromanica.ro
MAGIA PRIMAVERII
In picioare, cu bratul repezit intr'un gest scurt i nervos,
Adrian stapanea cu frumusetea sa trista. i ciudata acea

pornire de rautate pe care o banuia la prietenul sail.
Poate sa fie o nebunie, dar ce-mi pasa? Odata ce

nebunia e frumoasa o ador. E trist insa Ca fiecare din voi
n'admite i nu iarta decal propriile sale nebunii care, de
cele mai multe ori, sunt desgustatoare.
Nu atat pe cat iti inchipui, dei mie nu mi-e teama
de ridicol. Sa se teama altii de dansul, sa se inchine oamenii
de rand i indobitociti inaintea idolului acesta, eu nu recu-
nosc astfel de idoli pentru motivul foarte simplu ca nu

recunosc niciunul. Ceeace recunosc e ea scopul suprem al
vietiei e vieata lnsai. ySi aceasta vie*" nu mi-e strains. tiu
foarte bine ca e o femee batrana, in sdrence, cu sbarcituri

pe obraz, dar care ne pare tanara, frumoasa i la care alergam indata ce ne face cel mai mic semn. Insa inlelepciunea
e sa ne folosim numai de parile cele bune i sa aruncam
margaritare din poezia inimilor noastre peste proza josnica
de toate zilele. Poate ca iubita ma minte, in lume totul ne
minte. Ce-mi pasal Eu am sensatia iubirii adevarate i
emoia iubirii neprihanite.
---*i. totui to chinue0i singur In ratacirea to 1
Poli sa spui ce vei pofti. Eu sunt fericit In ratacirea
mea i fericirea nu trebue sa dea socoteala nimanui. Ea e
mai presus de sforprile pacatoase ale patimailor.
Taci, to eti un Dante care iubete o Beatrice ideals
i crezi ca ai gasit-o In cea dintai femeie intalnita In drum.
www.dacoromanica.ro
343
Scumpul meu, iubirea e poema simturilor i eu am

nevoie de aceasta poema. Destul am trait cu mintea pane
acum, destul m'am inchis in singuratatea mohorita a tiintelor. Vreau aer, vreau lumina, vreau polyfonia furtunoasa
a sim %urilor. Cand be %ia dumnezeiasca va cuprinde, fiecare
strigati ridicand cupa plina: Traiasca iubita! ySi ochii votri
scanteeaza de placere. Ba Inca unul, copil aproape nevinovat,
a strigat ()data cu o minunata duioie: Traiasca mama!

Mie mi-au venit lacrimi in ochi. Eu ce era sa strig? Eu
n'aveam iubita, eu n'aveam mama, eu n'aveam pe nimeni.
Lesbia mi-e totul. Poate cal nu e desavarita, dar chiar in
noroiu data ar cadea o stea, nu tiu data noroiul s'ar schimba
In aur, insa de buns seams Ca ar straluci de o lumina pe

care numai oamenii timpurilor paradisiace trebue s'o fi
cunoscut. 0 poezie data a Malt s se verse o lacrima i-a
indeplinit cu prisosinta menirea.
Atunci to admir, cad eu cred in InalIarea inimii prin

sarutarea sfanta i to ai focu 1 trebuincios acestei sarutari
Du-te i fii marele preot al iubirii care curate totul.
Lesbia ieise pe scene. Jocul sau intrupa din nou aces

desavarita armonie a micarilor care e singura frumuse%e
In stare de a traduce i de a sugera visuri adanci, mistice i
voluptuoase. Elanurile nebune ale intregului ei trup p'areau o
supreme i desnadajduita chemare a placerilor paradisiace
care erau odinioara idolii lumii, scaldand in orgia for de raze,
in Sodoma for de lumina, toata antichitatea sanatoasa i

puternica. Cantecul ei vibrator rasuna in aerul subtil cu
sprinteneala serenadelor dare ale provensalilor inamorati.
Ah, de ate on in tacerea posomorita, monotone i plic-
tisitoare de acasa, se gandise Adrian la acest cantec i cu

cats duioie ii repetase adesea versurile mladioase
Atunci cantecul acesta vestea fericirea ce avea sa vie;
acum avea numai farmecul melancolic al aducerilor aminte
El chemase la vieaVa doua stgri sufleteti foarte deosebite,
dar de o potriva de frumoase.
1
www.dacoromanica.ro
344
OPERE
Se dadu artistei o coroana si i se arunca violete. Si cadeau

violetele mereu, acopereau scena, o umpleau si o prefaceau
intr'un rug straniu pe care ardea, mistuindu-se sclipirea

petalelor suave si virgine osandite la moarte prea timpurie.
El pled, singur, singurel si rataci toatal noaptea pe drumuri. Un gand II tiraniza mintea cu o staruinta. sdrobitoare.
Si acest gand crestea, capata intinderi nemasurate si lua

in staptinire toate sufletele acestea sbuciumate si turburate.
Si mii de glasuri veneau din departare, ca niste rasunete

aproape stinse ale strigatelor dureroase inaltate catre un
zeu necunoscut de toti cei impovarati de greutatea propriilor
for amagiri. Erau sgomote surde care se uneau la un loc

intr'un fluviu larg si puternic ce curgea incet in noaptea
clara ; erau plansorile celor pe care vieata ii inselase prea de
timpuriu.
Toate graiau:
Astfel ne sfasiem zadarnic inima ca o haina pe care

ne-o sfasie maracinii. De fiecare spin atarna o bucata insangerata si la fiecare raspantie zace moarta o parte din
simtire. Lungul calvar al vietii e stropit cu lacrimi si sange ;
sunt lacrimile noastre insasi si e sangele propriilor noastre
rani ; sangele ranilor trupului nostru si sangele ranilor sufletului nostru. Visele ni se urea spre fericire ca doua Irate
indreptate rugator spre cer. Dar cerul e pustiu si fericirea
o inselaciune, iar rugile si lacrimile si sangele au fost raspandite In zadar. Zadarnic drum, zadarnic sbucium, zadarnic calvarl
Totul murea in jurul sau, vocile lndureratilor se pierdeau
In departare si o singuratate imensa se abatu deasupra. Si
tacerea se inalta inaintea lui ameninfatoare, amintindu-i
de vremurile trecute.
Noi le impodobim cu cele mai frumoase flori si cu
cele mai nobile cugetari si ele se due, astfel Impodobite si
incoronate, de se dau, cinic si Vara rusine, celor dintai
veniti.
www.dacoromanica.ro
346
Durerea se instraina gi se departa de lucrurile lumeti;

simtamantul devenea curat artistic.
Luna, asemeni unui gest superb de zeita greaca, aruncase pe intinsurile albastre ale cerului margaritarele surasurilor sale. Si stelele sclipeau In blamida for stravezie,
aprinzand faclii de multumire in marele dom al nopt,ei.
Tab loul statea nemicat deasupra, un amestec ciudat de
mitologie antics i de credinta medievala.
Si iata ca din cerul instelat se lass deasupra singuraticului o senina pace binefacatoare, generoasa ca gandirile
unui geniu i frumoasa ca o idila de Tennyson.
Vise le lui se volatilizau intr'lm avant larg, lini0it i

nuantat de o mica umbra de melancolie. Ar fi voit sa intinda
bratele inainte, s'o cuprinda ca'n ziva trecuta i sa-0 racoreasca din nou buzele arse cu sarutarile ei. Ah, buzele ei roii,
dulci i arzator de patimap 1
Si visul sau tremura fericit, inaltandu-se in sus catre

nesfargitul albastru al domului ceresc.
Se revarsa de zori.
El cumpara flori multe, flori de primavara, spre a i be

trimite.
and ajunse acasa ras5rise soarele. Facu florile in buchete i le trimite printr'un servitor, impreuna cu o scrisoare.
Erau simtdminte aa de fragede cum numai inainte de

rasaritul soarelui se pot avea:
Gel ce to iube0e fath odihna, cel a earth vieata e intunecata
i pe care nu-1 inalta i nu-1 lumineaza decat iubirea pentru

tine, sfanta riti in veci binecuvantata, iti trimite prin aerul
parfumat i vioriu al diminetii manunchiurile acestea de
flori mirositoare ca sa se raspandeasca parfumul for ca o
unda curata in camera to i dimineata Bali dea visuri feerice
i senine.
El le-a udat cu lacrimile lui, curate ca roua in faptul

diminetii, spre a sta proaspete mai multa. vreme, 1:,i a nu
se pierde curand parfumul lor, pentru ca visurile tale sa fie
www.dacoromanica.ro
346
OPERE
mai lungi i mai frumoase. Cand te vei detepta, multimea

aceasta de petale te va impresura din toate partile i te va
desmierda incet i bland ca sarutarea unei nopti cu lung *.
...i ziva se ivi, zi frumoasa, zi de Duminica. April 1i
imbracase cele mai pompoase haine i deasupra lumii vesele
intinsese un cer albastru topit in aur, de limpiditate orien-
tala. Cerul acesta revarsa in toate sufletele o parte din

seninatatea sa i Adrian se sim %ea fericit.
Cand it revazu Lesbia, Adrian era cu desavarire copilul
bun i bland pe care-1 cunoscuse la inceput.
Ea voi sa se lamureasca.
Ce bine mi-au facut florile tale! Mi se 'Area, in urma
celor Intamplate aseara, ca am ramas din nou singura pe
lume, ca iar nu mai am pe nimeni. Vezi tu, e o mare man&ere gandul ca ai in cineva un sprijinl
De ce n'ai voit sa ma vesteti?
Am voit de multe on sa trimit pe cineva sa te theme,
caci sufeream ingrozitor cand te vedeam umbland aa, ca
un suflet chinuit, dar m'am oprit. De ce? Nici eu singura nu
a putea sa-Ii spun; inima are multe taine de acestea pe
care not lnine nu le pricepem.
Pacea se Meuse i pentru a o lncheia i mai bine se
hotarira Fla petreaca ziva afara din ora.
April umpluse oseaua de lume. Totul era frumos, stralucind de colori necunoscute, vibrand de sonoritati tinere.
Deasupra acestora plutea dorul de o viea% a. noua, setea
de iubire.
Ajuni aproape de rondul al doilea, cei doi indragostiti
lasara trasura i mersera putin pe jos.
A 1 domnul Adrian!
Erau dinaintea unei vile. Cel care rostise numele Vara"rului era un batran. Adrian Ii cunotea. Era Tudor, Ingrijitorul vilei unui prieten.
Cu mainile in buzunar, cu pipa In pea, batranul avea

pe fats un zambet parintesc vazand pe Adrian.
www.dacoromanica.ro
347
Ce mai faci Tudore?

De cAnd a plecat boierul, vila e goals i eu stau de-o
pazesc, dar munca mea 0 cu nimica e tot una.
BatrAnul 10 plangea stapAnul, tangr aristocrat, care,
sgtul de vieata de aici, plecase sa-0 poarte desgustul prin
alte tgri.
Dar poftim, ma rog, de vedeti: gradina e In floare.
Era atata simplitate dar i atata maretie in gestul bunului
batran, incat ei 11 urmara Med a pregeta.
A, da, gradina era in floare. Dar aceasta nu era numai
o grading ci o mare simfonie de flori care cAntau slava primgverii i a iubirii triumfgtoare, a iubirii care rapine orice
piedecg i se inalta libera 0 puternica In azurul fara margini.
Batranul se apropie de Adrian 0-1 intreba Incet, sfios,
cu ochii sticlind de bucurie ca de fericirea propriului sail
copil:
Ti-e nevasta ? Vorbea de Lesbia.

Adrian it privi uimit. Cum a putut sa-i vie un astfel de
gand.
Nu moule, nu e nevasta mea.

Batranul Intelese, caci doar 0 el fusese ()data tanar, i
discret se retrase.
Ce te-a intrebat batranul?
Dacg rni-eti nevasta.
Ea ramase ganditoare o clips.
El urmg sub stapanirea unui gand:
Ce bine ar fi sa ramanem vecnic Impreung.1
i mergeau inainte ca'n vis. C6ci doar visurile for infloreau sus pe ramurile copacilor. Iar visurile acestea care se
desfaceau In toata plinatatea for in gradina aceea fermecatg,
luau felurite chipuri. Erau flori albe naive c1 sfioase ca un
auras de fecioarg, care abia strabAteau printre frunzele verzi
ale cirecilor. Erau florile albe ale cai0lor, rgsfiltAnduli cu
Indrazneala nevinovatia lor. Erau florile pasionate, roqii,
ale piersicilor, care abia se deschideau. 5i erau atAtea altele 1
www.dacoromanica.ro
348
OPERE
Dar Lesbia era mai frumoasa decat toate. Niciodata n'a

lost ea asa de frumoasa ca atunci, sub aceasta stralucitoare
lumina a zilei, care se imprastie si patrunde pretutindeni,
clara si alba, facand sa scanteieze marmorele din pare, copacii
gi apa lacului ce suradea In apropiere.

Adrian o privea, asteptand-o sa raspunda. Ea grai incet:
E mai bine ca trebue sa ne desparlim. Cine stie? Poate
ca la urma de tot, suntem amandoi poei: eu tot asa de mult
ca si tine, caci amandoi cerem, prin insasi firea noastra,

sensatii mereu noi. De am ramanea aici Impreuna, am incepe
s ne descoperim cusururi unul altuia gi sa imbracam in

proza vietii commie poezia de acum.
Despartindu-ne, fiecare din noi va pastra o amintire

curata gi sfanta gi aceasta e cea mai pretioasa podoaba la
care putem ravni. Spuneai odata ca iluzia e mai frumoasa
decat faptul indeplinit ; ei bine, amintirea e cel put,in tot
atat de frumoasa in melancolia sa.
Avea dreptate.
Se intoarsera. Batranul le venea inainte.
Ramaneti aici peste noapte.
Nu se poate. Iii fagaduim insa pe alta data.
Ori cand yeti voi yeti fi bineveniti. Tudor avu un
gest larg, patriarhal, prin care-i pofti.
Ei plecara.
Batranul sta in prag
privea cum se departau in amurg.
0 tinereta, tinereta 1 Gestul duios al batranului se
pierdu in albastrul linistit al serii in care visul tinerilor
prindea vieaa in timp ce se departau ca intr'un vis, nelasand
In urma decat parerea de rail de a fi trecut prea repede,
numai ca o dunga luminoasa in cerul albastru de April...
www.dacoromanica.ro
CRITICA
www.dacoromanica.ro
ESTETISMUL LUI RUSKIN
John Ruskin, marele artist mort de curand la sihastria

sa pierduta in ceata dela Brantwood, e o pilda puternica de
inraurirea pe care o exercita spiritele alese asupra intregimii
micarii intelectuale, artistice FA morale a timpurilor lor.
Mai mult ca oricare poet, mai mult ca oricare pictor, mai
mult ca oricare critic de arta el a etiut i a putut sa uneasca
Jae() singura sfortare energiile stator insi carora le-a impus,
prin puterea geniului sau, aeleagi vederi i aceeai directie.
E drept ca un Victor Hugo in poezie, un Brandes in critics,
un Tolstoi in morals, au avut asupra contemporanilor o

inraurire care, la prima vedere, poate parea ca intrece cu
mult pe aceea a dulcelui qi tristului cugetator englez. yScoala
romantics in poezie, curentul modern in roman oi teatru,

crectinismul nou 1i plin de o dureroasa abnegatie in morals,
aunt fenomene ideologice care gi prin natura for i prin largimea sferei de actiune se impun numaidecat admiratiunii,
ca falnicele turnuri ale unei catedrale gotice.
Ceea ce deosebe0e insa pe Ruskin qi activitatea sa, de

activitatea ci inraurirea tuturor celorlalti, e multipla sa
diversitate care se sistematizeaza incetul cu incetul pang
face un tot armonic, ca tragediile unei trilogii clasice. Pe
cand la ceilal %i inraurirea se intinde numai inteo directie i
abia le atinge pe celelalte, la Ruskin inraurirea e deopotriva
de raspandita i deopotriva de puternica in toate directiile.
Fara indoiala, in stransa legatura in care se afla fenomenele psihice, e cu neputinta sa fie atins unul fara a vibra
www.dacoromanica.ro
352
OPERE
qi celelalte. In privinta aceasta se adevereste, de0 sub o

alts forma, ceeace susIinea Leibnitz, ca adica o miscare
data produsa va avea rasunet pana la nesfar0t, potrivit
cu departarea dela locul unde a luat nastere. Astfel nu se
poate tagadui inraurirea lui Tolstoi asupra romanului modern, dar nelndoelnic e Ca cu toate superioarele calitati
artistice ale marelui scriitor rus, in f4a multimii, romanele
au ramas In umbra si numai opera sa morala a fost pusa,
mare* i impunatoare, In intunecata sa tristece, pe planul
intaiu. La Ruskin toate stau_ pe acelasi plan, scaldate In
aceeasi lumina. Cu alte cuvinte, pe cand la ceila10 ceea ce
izbete pe cercetator este legatura de subordonare a influ-
entelor for ideale, la Ruskin trasatura caracteristica e o

admirabila si deplina coordonare.
Faptul acesta 10 are explicarea in conceptia sa artisticofilosofica. Temeiul dela care pleaca dansul este sentimentul
estetic i arta si In aceasta privinta este protivnic lui Tolstoi
care intre arta si morala sa nu face decat o legatura fortuity,
astfel Ca ele se ating intotdeauna dar nu se patrund niciodata.
Intuitiv, Ruskin 10 da seama ca ceea ce trebue inainte

de toate ideii pentru a se raspandi, este o educa0e continua
a poporului, un fel de sugestie de idei si de dorinti not avand
ca misiune de a indrepta efectele rele ale motenirii fiziologice
i psihologice. De aceea trebue stability comunitatea sens4iilor si a sentimentelor ; adica pentru a asigura energia
socials trebue produsa simpatia socials.
Astfel el e estetician gi moralist, dar morala sa pleaca
totdeauna dela estetica. In aceasta privinta e asa de logic
incat teoria binelui e o minunata deducere exacta din definitia frumosului.
Pentru dansul e frumos tot ce pastreaza vechea claritate si puritate a liniilor, tot ce e armonic cu sine Insu0, tot
ce nu simte Inca artificialul. Unde munca omeneasca n'a
schimbat si n'a stricat, n'a adaus i n'a luat nimic, natura
e frumoasa. E frumoasa natura virgins, e frumoasa o frunza,
www.dacoromanica.ro
cRITIcA.
363
o linie de orizont, o curba de munte. Sunt frumosi norii

pentru ca sunt sus si plutesc mareti si nepasatori fara ca
vointa noastra sa le poata face ceva. Tot ce nu ating oarriznii
e frumos. De aci vine aceea regula estetica ce formeaza fun-
damentul la Ruskin, despre pacea si armonia liniilor.

Nu trebue in natura si in arta sfortari, munci, agonii,
frgmantari si opozitiuni crude. Unul din atributele marei
arte este o miscare inceata si continua, sau o miscare desavarsita u zice el. De aceea clar-obscurul, lumina prea vie,
coloarea prea strigatoare, sunt disonante care n'au ce cauta
in arta. Rembrandt a gresit, Michel-Angelo a gresit.
In picturg, numai scoala care a inflorit inainte de Rafael
e bung. De aci prerafaelismul care s'a raspandit atat de
repede nu numai In Anglia, dar in toata lumea culta si care
a dus numele lui Ruskin in triumf pretutindeni unde arta
si problemele sale se puneau cu o adanca si incordata pasiune.
Aceasta frumusete ideals a fort stricata, pangarita si

batjocorita de progresul capitalist. Capitalismul a distrus
frumusetea si armonia liniilor caci el a prefacut vaile in gropi
de carbuni, el a stricat puritatea liniilor muntilor, Mind

si sapand mine si tunele, el a umplut potecile inflorite de
odinioara, cu prat negru si asfixiant, el a desfrunzit padurile
verzi, innecandu-le in fum de uzine. Pe unde a trecut capitalismul frumusetea a pierit, pe unde a pierit frumusetea,
a pierit si morala. N'a rarnas in urma decat o clasa trandava
si luxoasa, care nu face nimic, nepasatoare fats de arta,

batjocoritoare fats de ideal, si o dug' sgraca si istovita de
munca si de suferinta, care n'are timpul si nici libertatea
de suflet trebuincioasa pentru a pricepe si iubi arta.
S'a adus un argument in sprijinul concentrarii avutiilor
de cat mai putine main; acest argument e ea bogs tii intretin
luxul si ca luxul e trebuitor desvoltarii artei. Gresala 1 Luxul
nu are de a face intru nimic cu adevarata arta ; dimpotrivg,
el e mai degraba negarea desa'varsita a acesteia. Deci, arta
n'are si nu trebue sa astepte nimic dela clasa bogata.

23
www.dacoromanica.ro
354
OPERE
Ramane insa clasa de jos, dar aci se intalnete o alts

piedeca: mizeria distruge frumusetea si pune pe om in nepu-
tinta de a pricepe In intregime o opera estetica. Distrugandu-se frumusetea se distruge morala i astfel clasele de jos
Bunt amenintate sa inceteze cu totul de a mai trai suflete0e.
0 reactiune se impune. Trebuesc preparate sufletele
a opri din vreme desavalita distrugere a frumusetii i

desavarita decadere a sentimentelor.
Conceptia artistico-socials a lui John Ruskin se oprete aci.
Daca e adevarat ca omul are de Indeplinit o menire

ideala, daca e adevarat ca vieata nu e o simply facia aprinsa
pentru un moment intr'o mare de Intuneric, daca e adevarat
ca fiecare din existentele omeneti care se perindeaza In

decursul veacurilor aunt o neIncetata ci treptata apropiere
catre perfectia ideala, atunci menirea lui Ruskin a fost de
a arata generatiilor viitoare adevarata religie, singura care
dei moderns cuprinde In sine esenta tuturor religiilor.
Incercarile materialiste de a confunda o religie care sa nu
fie In contrazicere cu tiinta, cultul eroilor, sacrificarea
pentru binele aproapelui, sunt toate incercari intemeiate pe
utilitarism sau pe simple contradictii in adjecto.
Religia pusnicului dela Brantwood are bash' meritul de
a pastra caracterul transcendental al vechilor religii fara a
cadea in imposibilitatile lor.
Dante Gabriel Rosetti, Brune Iones, Wiliam Moris i
ceilalti care se facusera partai ai lui Ruskin, admisera

aproape In totul teoriile maiestrului. Si atunci se vazu lnflorind In Anglia acea icoana literary care avu un rasunet aa
de mare gi sgudui din temelie toga estetica veche.
Dar In curand se produce o reactiune.
Swinburn care pleca dela coala prerafaelista, In tot ce
privete teoriile curat estetice, nega Insemnatatea for morala
i le restranse numai la partea privitoare la technics.
Era o decadere.
www.dacoromanica.ro
C RI T I C A.
355
Estetismul care se desvolta dupe aceea, purcede dela

Ruskin, admitand arta ca supremul scop al vietii. Oscar
Wilde, seful recunoscut al estetdlor englezi, a luat dela
maiestru nu numai aceasta marire earacteristia a rolului
artei ci si dusmania sa impotriva formelor activitatii si a
miscarii. In acest timp, cum Ruskin, ca pictor, introdusese
In literature modul de a vedea si judecatile din pictura, el
merge si mai departe in aceasta apropiere si introduce in
poezie tehnica intima din artele plastice. Fara Indoiala,
consider* de acest soiu ne-au dat bucati admirabile;

ele ne-au dat Balada Inchisorii din Reding de Wilde si
superba poema Apollon, de Lord Douglas.
Dar toata mostenirea primita de esteti dela Ruskin s'a
marginit aci. Insemnatatea sociala a artei si dragostea de
nature, nu numai ca e negate, dar chiar trasaturile caracteristice sub care aunt cunoscuti estetii de marele public
aunt egotismul exagerat si dragostea de artificial. Legea neOrli pusa asa de bine de catre Hegel, se adevereste si de data
aceasta. Adevaratii urmasi ai lui Ruskin, singurii care au
pastrat mostenirea sa pentru a o da generatiilor viitoare,
Bunt cei care 1-au negat.
Astfel estetii se prezinta, In desvoltarea artei, ca niste
mijlocitori neaparat trebuinciosi pentru ajungerea unei
trepte mai Inalte si mai ideale. Facandu-se din arta supremul
scop al vietii, poezia, pictura, sculptura, au incetat de a mai
adea In grosolanele greseli de odinioara and se Meuse din
ele niste simple auxiliare ale unor idei care nu aveau de a
face Intru nimic cu arta. S'a putut cultiva astfel o estetica
libera care a ajuns la un grad de perfectie necunoscut papa
aci. Conditia necesara pentru ca arta sa se desvolte liber era
sa se scape de anumite categorii corespunzand unor forme
inferioare pentru a putea trece mai departe. Estetii au facut
artei acest serviciu.
Cu acesta nu s'a ispravit lima rolul lor. Introducerea tehnicei intime a picturii in liteartura e un alt merit al lor. Curios23*
www.dacoromanica.ro
OPERE
356
cutul critic Remy de Gourmont carecterizand pe genialul

estet belgian Maeterlink, zice ca toata opera sa e o o vieata
traits de fiinte dureroase care se mica in ministerul unei
nopti. Ele nu tiu cleat sa sufere, sa surada, sa iubeasca ;
cand vor sa inteleaga, sforlarea nelinitei for se face chin i
revolta for se stinge in suspine. Soarta for e de a urca, de a urca
mereu dureroasele trepte ale calvarului i a se izbi cu fruntea
de o poarta de fer: astfel urca. sora Ygraine, astfel urea i

se izbete de cruzimea porta de fier fiecare din sarmanele
creaturi ale caror simple i curate tragedii ni le desvaluete
Maurice Maeterlinck .
Una din caracteristicele acestei coli e ca chiar atunci cand
artistul nu a intrebuintat cuvinte luate din domeniul picturii sau al colorilor, el face o puternica impresie plastics sau
vizuala de genul acelora cari se gasesc atat de des la Flaubert.
Astfel, in bucata citata sus din Gourmont, care e i el un fin
estet, impresia intunecata i grandioasa e facuta Med sa fi

intrebuinlat niciun cuvant special. Maeterlinck in Intregime
lass aceeai impresie sobra, de s'ar zice parca anume ca e
un Rembrandt In cuvinte. Dimpotriva, Adolphe Rette da o
impresie bogata de soare, flori, iarba, rauri, paduri, in sfarit
toata minunatia unei calde amiezi de yard. a Une belle dame
passa va ramane totdeauna un model de superioritate la
care s'a ajuns vreodata in arta. Emile Verhaeren a fost cu

drept cuvant asemanat cu un uria care calarete de douazeci de ani o unealta stranie i magica, Intr'o petera de
munte, unde bate fierul rou, radios de reflecxele focului,
aureolat de scantei. Dimpotriva, impresia data de Henry
de Regnier e a unui nobil singuratic care locuete intr'un
vechiu palat din Italia, unde aunt scrise pe ziduri embleme
i figuri. El viseaza trecand din sala In sera, coboard scarile
de marmora catre sears i se duce in gradinile pardosite ca
nite curti, ca sail viseze vieata la umbra clarelor fantani, in
timp ce lebedele negre tree pe lacuri, iar un palm, singur ca
un rege, se imbata de crepusculul de our .
www.dacoromanica.ro
CRITICA
357
Dar ajunsa aci arta nu poate merge departe. Ea se oprete,
deoarece a trece peste marginea care i se pune e a cadea

in gol.
Partea uitata a ideilor lui Ruskin se razbuna; ea se impune ca absolut necesara caci altminteri tot mandrul palat
ass de fin, de stralucitor i de straveziu, ameninta sa se
(Warne.
Intrebarea puss de esteticienii moderni de pang acum

a fost: in ce conditiuni fenomenul care are o valoare etica
is o valoare estetica? Neindoios ca arta se caracterizeaza
prin continutul sau moral in intelesul larg al cuvantului dar
intrebarea e: cum impune arta intuitia sa morals?
Intrebarea era greita. In Romania, ceea ce a Mout gregala studiilor lui Gherea, pe langa multele i eminentele for
calitati, a fost qi faptul ca la artist se ocupa totdeauna mai
mult de partea sa etica decat de cea estetica.
Puss in acest chip discutia era de prisos, cad orice s'ar
zice, cu voie sau fara voie, orice fenomen estetic are o valoare etica. Chiar sensatia e socials, caci omul nu poate face
abstractie de faptul ca inainte de toate e individ social i ca,
individ in intelesul metafizic, individ ca entitate absolut
deosebita, nu exista decat nominalice7te.
Guyau a aratat de mult ca u solidaritatea socials este
principiul emotiunii estetice celei mai inane i -mai cornplexe .
Arta adevarata cuprinde in sine profunda sa moralitate,

caci emotia estetica are un caracter social.
Con0iinta e o societate, o armonie intre fenomene, intre
starile de contiinfa elementare, aa ca notiunea de contiinta individuals e o notiune simplista care nu exista i
nici nu poate exista in realitate; ea e numai o entitate care
a servit mult timp a ascunde un complex despre care abia
acum incepem a ne da seama bine. La drept vorbind, ceea
ce s'a obinuit a se numi contiinta individuals e mai de
grata o contiinta socials 7i tot ce se petrece in ea are un
www.dacoromanica.ro
OPERE
358
caracter social si armonic. Din aceasta pricing e cu neputinta sa existe o senzatie care sa nu aiba rasunet in intregul
organism.
Sentimentul frumosului este forma superioara a sentimentului solidaritatii si a unitatii in aceasta armonie, astfel
ca placutul devine frumos cu cat cuprinde mai niulta solidaritate i sociabilitate Intre toate elementele constiintei. Pe
cand o senzatie sau un sentiment simplu admitand ca ar
putea sa existe in realitate sub aceasta forma curat ideals
nu vor fi niciodata estetice, combinate armonios ele vor avea
totdeauna aceasta calitate. Aceasta arata ca orice sentiment
de placere are o oarecare intensitate de vieata si de armonie,
dar nu devine estetic decat atunci cand inteligenta Yi prinde
spontaneu armonia.
Si de ce ne vom ridica mai sus, de ce vom vedea partea
sociala a frumosului crescand. Solidaritatea i simpatia deo-
sebitelor parti din eul individual, constitue primul grad al

emotiei estetice; solidaritatea sociala gi simpatia universals
apare ca principiul emotaunii estetice celei mai complexe
mai inalte.
Aceasta din pricing ca nu este emotiune estetica fara
emotiune simpatica; desi arta are ca urmare faptul ca masi
reste vieata individuals facand-o sa se confunde cu larga vieata

universals.
Dar data Guyau are dreptate
i toata stiinta mo-
derna e gata sa ne-o dovedeasca atunci oamenii nu strica

arta, cum pretindea Ruskin, ci, dimpotriva, civilizatia ma-
reste sfera esteticei. Estetii moderni au inteles In parte

aceasta, eel putin In mod intuitiv, cand au introdus concep-
tii not in arta, asa ca si din acest punct de vedere, modul

cum au revolutionat ideile lui Ruskin a fost folositor.
De bung seama ca aceste negari i revolutionari de care
vorbim, vor face pe multi sa creada ca micsoreaza inraurirea
puternica a lui Ruskin. Nicidecum 1 Tocmai aceste negari
Ii revolutionari, absolut necesare Heard desvolt4ri istorice
www.dacoromanica.ro
CRITICA
359
a unei idei, au facut ca ideea lui Ruskin sa traiasca, sa creasca
i sa se transforme
semn de viega.
caci transformarea e totdeauna un
Datoria estetilor viitori e sa nege negarea ultimilor estei,

adica sa rastoarne cele ce s'au sustinut in sprijinul indiferentei sociale a artei i sa adauge, pe langa perfectia tehnicei,
valoarea sa morala.
Adevaratii esteti aunt cei care Sti vor indeplini aceasta
datorie artistica i sociala, impacand lntr'o sinteza superioara,
antinomiile aparente de astazi.
www.dacoromanica.ro
CRITICA NOASTRA LITERARA
E neindoios ca. In productiile artistice ci literare ale unei

Van, critica joaca un rol de capetenie. Gaud, acum treizeci
de ani, d. Titu Maiorescu a inceput all da la lumina primele
sale entice, publicul roman, obicinuit cu o naiva i sentimentala admiratie a tuturor operilor literare, a protestat. Toate
modurile sale de a vedea i a judeca erau rasturnate, toti
idolii la care se Inchinase erau adui in fata lumii i discutati
i marele public, compacta majoritate, nu iartal niciodata
cuiva sal -i discute idolii. Cu toate acestea critica pe care o
introducea d-1 Maiorescu nu era de loc ceva nou, i In tarile
apusene cu cultural literara luting qi cu tradi %ia artistica
facuta, ea ii catigase de mult dreptul la cetatenie. Dar publicul roman nu voia sal tie aceasta. El tia ca avea cativa
poeti man O. ca acei poeti Intocmai ca ghiveciurile d-lui
Gherea aunt mai presus de once critica. El tia cal poezia
e poezie ci ca nu poate un om care vorbete In numele poeziei sa emits Oren in privinta regulilor artistice. El tia...
Dar cate nu mai tia bunul nostru public roman de pe la
1870?
Totu0 d-1 Maiorescu era in dreptul sau. Poezia e i ea o

productie intelectuala, sufleteasca, Intocmai ca tli oricare
alts productie de acest soiu. Insa cum toate fenomenele psihice urmeaza in naterea i desvoltarea for anumite reguli
pe care be studiaza psihologia, era natural ca fli poezia sal
fie supusal acestei analize i din acest punct de vedere, critica,
www.dacoromanica.ro
CRITICA
361
departe de a fi strains de fapt, era dimpotriv6 foarte la locul

sau. Menirea sa era de a fi o psihologie a artei.
Pe de alts parte, oricat de personal si de individualist ar
fi poetul, nu e mai putin adevarat ca influenta ideilor care
se agita in jurul sau se simte si asupra sa si deci o critica

dreapta si bine condusa, fara a-i schimba personalitatea, va
imbogaiti pe artist cu noi idei si noi am'anuntimi tehnice.
E atat de adevarat aceasta incat in Germania admirabilele studii ale lui Winckelmann si Lessing asupra artei eline
au produs o intreaga miscare clasiea, care a avut un rasunet
mult timp in urma, si au hotarit aparitia unor opere a caror
puritate de linii rivalizeaza de minune cu aceea a operilor
antice. ySi fara indoiala ca Goethe si Schiller nu au fost putin
influentati de aceste vederi.
In Anglia, ca sa nu pomenim decat de o miscare foarte
recenta, John Ruskin prin volumele sale asupra pictorilor
moderni a determinat o intreaga miscare artistic si literara
care sub numele de Prerafaelism s'a raspandit in lumea

intreaga, provocand un entusiasm fara seaman.
i in Franta, miscarea romantics, care pe nedrept se atribue lui Victor Hugo, se datoreste mai mult criticelor doamnei
de Stael si ale lui Chateaubriand, precum si criticelor lui

Schlegel, facute cunoscute la Paris de femeile emigratilor.
D-1 Maiorescu era asa dar constient de rolul criticei si
ca dovada ca nu s'a inselat e ca toata miscarea literara care
a inflorit dela 1870 papa la 1890 a fost influentata de vederile
sale.
De atunci incoace critica a luat o mare desvoltare. Dupa

d-1 Maiorescu a venit d-1 Gherea, dupa d-1 Gherea a venit d-1
Petrascu si in urma o multime de tineri care marira campul

cercetarilor.
Din nenorocire, tocmai multimea aceasta mare de critici, dintre care multi se crezura chemati dar foarte putini
fin% alesi, aduse decadenta de acum.
www.dacoromanica.ro
OPERE
362
Tineri care nu au priceput niciodata ce inseamna arta,

baieti cari crezura ca cei cativa ani de studii trite() facultate
oarecare le da dreptul de a se ridica in maiestri ai gustului i
ai esteticei, se raspandira In lume cu pretentiuni aca de mari
Meat nu puteau fi asemanate decal doar cu marea for ignoranta.
Rationamentul for era simplu: odata ce aveau In buzunar
diploma de licenta in litere, nu aveau oare i in cap stiinta
unui maiestru de estetica ? data ce ctiu ca Eminescu a murit
la casa de nebuni, ca Macedonski e un poet care nu e lateles de lume, ca Victor Hugo a fest un scriitor francez ci ca
Goethe a iubit femeile din Weimar, nu erau oare, prin Insuci acest fapt, In drept sa hotarasca totul ce se atinge de
arta?
5i atunci Ili se infatiseaza acel spectacol trist i desgustator: redactiunile ziarelor mari ci mici misunand de o sumedenie de pierde vary si de sgarie branza, oameni care puteau
fi cizmari, croitori, agronomi, cultivatori de sfecle, distilatori de zahar, functionari comerciali i orice altceva, numai
critici de arta nu.

La a Adevarulo combatea un necunoscut care studiase drep-
tul ci care in lungi ci anoste critici literare discuta despre

poezia franceza cu priceperea pe care trebue sa o fi avut
dobitocul din fabula and judeca viersul privighetorii. La
a Drapelul,* combatea altul care Meuse matematicele ci care
parasise ecuatiile cu doua necunoscute In schimbul artei

care pentru dansul era mai mult decat o monstruoasa ecuatie
cu o mie de necunoscute. In sfarsit, la a Romanul , un baiat
pe care d-1 Vinti1 Rosetti it amagise cu acadele sa paraseasca
liceul, combatea la nemurire, pentru arta naturalists.

In asa stare ajunsese critica noastra 1 5i cu parere de eau
trebue sa constatam ca nicio sfortare nu s'a facut pentru a

ieci din aceasta stare.
criticul
De c-arand, inteun ziar nomina odiosa I
reputat al cronicei literare, vorbind de gruparea scriitorilor
www.dacoromanica.ro
CRITICA
in clasici, romantici
363
este %i, spunea: Criteriul acestor gru-
pari a fost conceptia artistica a autorilor, modul for de a

vedea un colt al naturii prin prizma temperamentului *.
Pentru Dumnezeu Criteriul artistic redus la modul de
a vedea un colt al naturii prin prizma temperamentului
Aceasta Intrece tot ce se putea astepta dela critica noastra,
1
ca indrazneala i ignoranta.
Modul de a vedea un colt a naturii prin prizma temperamentului e o conceptie artistica cu totul moderns $i nu a putut fi introdusa In poezie decet atunci sand clasicismul i
romantismul, sfarsindu-i toate mijloacele for tehnice, s'a
simtit puternica nevoie de a se Intoarce la nature' ca o protestare Impotriva idealismului prea fortat. Dar cum natura
In sine, copiata asa cum se prezinta dace' aceasta e cu
putinta nu ar fi arta ci simple fotografie, se simti nevoia
de a se introduce un concept modificator. i atunci se introduse conceptul despre temperament.
Criticul dela ziarul cu pricina ar putea se' caute mult i
bine in toate scrierile artistice aparute inaintea naturalistilor,
i-1 asiguram ca nu va gasi criteriul acesta. Dimpotriva, clasicismul i romantismul, dace se deosebesc prin modul for
de a concepe tehnica, prin proportia Intro trup si spirit la
clasicism, prin disproportia intre acestea la romantism, prin
puritatea liniilor de o parte si prin complexitatea for
de alts parte, prin claritate i intuneric, prin stil i prin alte
calitati care toate se reduc in ultimul termen la deosebirea
intre modul de a cugeta al spiritului meridional si al spiritului nordic, care a facut opozitia dintre Rafael si Rembrandt,
dintre templu i catedrala.
Natura i temperamentul aunt concepte care au fost introduse in arta abia de Zola ci mi se pare ca, din nenorocire,
soarta for a fost soarta nascutilor-morti.
i criticul nostru, multumit de nazdravania afirmata cu
atata seninatate de cuget, trece inainte: u Cutare e naturalist
pentruca Intelege literatura ca o oglinda exacta a vietii, cu-
www.dacoromanica.ro
OPERE
364
tare e simbolist pentruca cauta arta In frumuse %ea exterioara, In forma .
Dar, iubite domnule Prostan, cum se potrivesc aceste

doua afirmari? Adineauri spusei ca natura trebue privity
prin prizma temperamentului i acum spui ca arta trebue
sa fie oglinda exacta a vietii. Se potrivesc aceste afirmari
aa de contradictorii? Si e cu putiata o arta, o literature,
care nu ar fi nimic altceva decat o oglinda exacta, o fotografie ?
Anton Baca lbaa sustinea odata ca pictura va dispare

In viitor deoarece s'a inventat fotografia qi cinematograful.
Nenorocitul uitase Ca Intre picture i fotografie deosebirea
e ca cea dintai are vie*: qi suflet pe cand cea de-a doua e
moarta i ca principala conditie a artei e sa plasticizeze idealul, iar idealul nu poate fi lucru mort i fare suflet.
Chiar Zola, care a formulat pentru Intaia oara acest criteriu In arta, a simtit pericohil i a recurs la modificarea naturii prin prizma temperamentului. La Inceput conceptul
despre temperament a fost numai un suport intelectual necesar pentru a explica introducerea conceptului real despre
natura, dar In urma a fost introdus i In practica. Cat despre
romanele lui Zola meritul for e tocmai ca nu au urmat Intru nimic teoriile criticului Zola, aa ca Germinal, l'Oeuvre,
Rome i celelalte bucati sunt mai mult simboliste-sintetice
decat naturaliste.
Iata dar cat de mult se pricepe criticul nostru In arta 1
Unde Irma ignoranta i Indrasneala sa ating culmea, e In
afirmarea ca simbolismul cauta arta In forma.
Simbolism, arta, forma 1 Dar atunci celelalte coli nu
cauta frumusetea exterioara, nu se ocupa de forma?
Dar ce a Mout oare clasicismul data nu s'a ocupat de

forma i Inca cu o Ingrijire foarte amanuntita. Deosebirea
dintre clasicism qi simbolism, care nu e cleat o nuanta din
marea coala esteta moderns, sty tocmai In faptul ca simbolismul introduce idei multe i noi, cugetari semete i revolu-
www.dacoromanica.ro
CRITICA
365
tionare i In privinta aceasta e superior ca fond si clasicismului gi romantismului. Ibsen, Hauptmann, Oskar Wilde, Maeterlinck se deosebesc tocmai prin aceasta adancime si Imbel-
sugare a ideilor, de Inaintqii lor.

Ca aceste idei au nevoie de imagini pentru a fi exteriozizate, e adevarat, i ca aceste imagini an nevoie de inteligenta
pentru a fi pricepute, e de asemenea adevarat, dar tine e de
villa data criticul cu pricina, fli cei mai multi critici In

deobste, sunt asa de saraci cu duhul ?
In sfarsit, eminentul nostru critic se intrece pe sine:
Nu s'a Mout Inca o grupare durabila a literatilor dintr'un
punct mai personal, din punctul de vedere al vietii lor, al
modului de a trai in societate, al modului de a produce si de
a se inspira .
De minunel Nu e nevoie sa ne mai caznim a Imparti pe
literati In clasici, romantici, esteti, ci dintr'un punct de vedere mai personal, din punctul de vedere al vietii lor, adica
rolul criticei viitoare sa fie a cerceta data poetul a fost pro-
prietar, functionar, deputat, profesor, avocat sau simplu

muritor de foame, cu sau fara" diploma. In cazul acesta s'ar
putea Imparti tot asa de bine poetii In blonzi, bruni, scurti,
Ina4i si asa mai departe.
Dar Intru cat ar fi mai lnaintata atunci critica In studiul
operelor de arta? Fara Indoiala ca intru nimic.

Pentruca sa vezi d-ta, iubite Prostan, In critica e un
principiu pe care nici nu-1 banuesti: operele se claseaza dupa
factura lor interns si dupa spiritul care le stapanete. 5i e

In arta un proces de evolutiune interns la fel cu cel din lumea animals; de acest proces de evolutiune trebue sa Vila
seama critica.
Dar acestea sunt lucruri care lti sung cu totul ciudat, nu

e aa?
ySi
acum
ex auribus asinum 1
Dupa critica pe care o face Prostan se pot judeca toate

celelalte critice cu care ne harazesc dela un timp Incoace zia-
www.dacoromanica.ro
366
OPERE
rele noastre. Aceeasi lipsa de metoda, aceeasi lipsa de sistem

si mai cu seams aceeasi lipsa de cunostinte necesare le
caracterizeaza. Nu e nimic sigur, nimic temeinic In toate nazdravaniile ce ni se arunca la picioare cu atata nerusinare.
Ceea ce e trist Insa ca presa romans, care de o bucata de
vreme a apucat o cale atat de frumoasa si de demna, ingadue
In sanul sau astfel de elemente.
Intr'un numar viitor vom reveni.
www.dacoromanica.ro
POEZIA NOUA.
I
Intre numeroasele curente care stapanesc literatura moderns e foarte greu a deosebi, la Inceput, o tendinta unitara
care sa serveasca de leg'atura fundamentals intre productiile
practice ale timpului. De aceea si criticii se simt incurcaci,
in incercarile for de caracterizare generals; parrantul tare be
lipseste de sub picioare, nota dominants dispare In simfonia
notei secundare si bietul critic se vede nevoit a se multumi
cu afirmari vagi, cu aprecieri provizorii.
Cu toate acestea, data se asculta bine concertul acesta
urias, atunci se distinge incetul cu Incetul, din valurile adanci
ale notelor nesfarsite, din cantilenele duioase care plang pe
coarde albe de viori razlete, o nota grava si sonora care se
ridica linistita si mare* papa ce se impune cu o puternica
stapanire tuturor celorlalte note. E un leit-motiv serios si
dulce care vorbeste fiecarei simtiri dupa taina durerii sale
si care suns in majestatea sa cu o putere de emotiune si de
evocatie care nici nu a putut fi banuita macar OA acum.
Celelalte note pot sal se stings si sa apara iar, cantilenele pot
s se piarda ca o ward adiere de vant In pacea serii, dar

leit-motivul ramane ; si chiar data dispare o clips, ca soarele
care la un colt al drumului nu se mai vede, el reapare din nou
peste putin, mai puternic, mai serios, mai sonor i mai majestos.
Acest leit-motiv care stapaneste poezia moderns e simbolismul.
www.dacoromanica.ro
368
OPERE
Faptul e atat de recunoscut si recunoasterea sa e impusa

cu asa de mare necesitate Incat mirarea tuturor estetilor n'a
fost proasta vazand in Neue Freie Presse, de saptamana

trecuta, un articol scris anume pentru ziarul jidovesc vienez
de catre cunoscutul scriitor francez Camille Mauclair, care
vestea, nici mai mult, nici mai putin cleat moartea simbolismului.
0 clipa estetii au ramas incremeniti. Cum, arta sfantii,

arta lor, arta pentru care luptasera ani lungi si durerosi era
moarta, si ei care o crescusera si o desmierdasera din tineret,e
nu stiau despre aceasta nimic ?

A trebuit sa villa un copil pribeag, un fiu risipitor, ca sa
be aduca la cunostinta trista Intamplare ?
Caci Camille Mauclair e in adevar un fel de fiu risipitor
ca si cel din Biblie. Intelectualismul sau care -1 semnalase
dela inceput confratilor, Meuse din el un fiu foarte iubit al
literelor franceze si chiar data nu era un estet curat, totusi
erau numeroase motive de a fi aplecat mai mult catre area
noua decat catre cea veche.
Insa fapta sa de acum, deli surprinzatoare, se explicit
Mauclair face parte din acei intelectuali care nu au din
intelectualism cleat numele si unele calitati cu to tul neinsemnate si la care patimele politice si personale stint Inca
destul de taxi pentru a-i arunca in o multime de lupte murdare si josnice. Astfel a fost afacerea Dreyfus in care s'au
amestecat nu numai intelectuali lndoielnici ca Mauclair si
chiar si esteti recunoscuti ca Pierre Quillard, dand astfel
prilej lui Remy de Gourmont de a scrie un articol fulgerator
impotriva lor. Articolul lui Gourmont 1-a durut rau pe Mauclair si acesta, spre a se razbuna, a inceput a injura tocmai
pe acei pe care ii slavea odinioard. Dar cum presa franceza
nu voia sa se faca rasunetul urilor si rasbunarilor meschine
ale lui Mauclair, acesta a fost nevoit sa se Indrepteze catre
presa germana si astfel se explica articolele din Zukunft, Neue
Freie Presse si alte reviste si ziare germane.
www.dacoromanica.ro
CRITICA
369
In ultima sa expunere, care le cuprinsese pe toate celelalte dinainte, Mauc lair spune: 4 Moartea lui Stephane Mallarme Insemneaza, mai mult decat moartea lui Paul Verlaine,
sfaritul unei micari in proza i poezie care e cunoscuta in
istoria literaturii franceze sub numele de simbolism. Aceasta
micare aparu la 1884 i se stinse la 9 Septemvrie 1898 odata
cu marele estet care a fost principalul sau reprezentant *.

In doua fraze, eel putin doua lucruri neadevarate. Micarea simbolista nu a apaurt la 1884; anul acesta poate fi
privit eel mult ca anul in care micarea s'a afirmat In liniile
i contururile sale hotarite.
Dar pentru ca s se poata afirma in linii i contururi hot5.rite, o micare trebue ea existe de multa vreme, sa faca mult
drum, sa numere multi oameni. Si de fapt aa i este. Micarea simbolista franceza s'a desvoltat cu incetul dela Charles
Baudelaire, i In timp ce romantismul cretea i se desvolta
In mijlocul laudelor politice ale academiei i al aplauzelor
sgomotoase ale multimii, In timp ce naturalismul se anunta
cu sunete de tobe sparte de balci, ea mergea Incet dar sigur
catre tinta sa suprema. Scoala belgiana i Mauclair trebuia sa tie mai bine ca oricine ea coala belgiana s'a desvoltat inainte de 1884, a venit i a Intarit-o cu puteri noi, astfel
ea In curand simbolismul reprezenta singura arta cu putinta
nu numai In Franta, dar i In Anglia, Germania, Norvegia,
Italia, Spania.
Crede Mauclair ea o micare atat de intensa i de puternicil poate dispare cu un singur om ? El, care se falete de a
fi un cunoscator adanc al fenomenelor sociale i un cercetator subtil al fenomenelor psihice, trebue sa tie ea asemenea
fenomene au pricini mai adanci decat vointa unui individ.
Stephane Mallarme a fost numai eel mai genial reprezentant al miscarii iar nicidecum Intreruperea i pricina ei.
Aceasta micare simbolista a fost de origine engleza i
germana i e caracterizata prin trei lucruri, in deosebi:

reforma prozodiei clasice franceze i transformarea ei lntr'o
24
www.dacoromanica.ro
OPERE
370
proza poetica care nu e legate nici de rims, nici de cezura

gi nici dealta forma metrics ; deasa intrebuintare a alegoriei,
a legendei gi a metaforelor In literature; introducerea idealismului lui Hegel, a misticei gi a metafizicei In operele de arta .
Introducerea idealismului lui Hegel gi nu al lui Fichte
gi Schelling cum pretinde Mauclair In alta parte caracterizeaza numai pe Mallarme; cat despre reforma prozodiei
clasice franceze ea e comuna tuturor simboligtilor. Insa tocmai in aceasta reforma sta simbolismul gi nu In intrebuintarea alegoriei, metaforelor gi a altora de ,soiul acestora.
Ceea ce caracterizeaza tehnica poetica a simboligtilor e
izolarea sensatiilor gi darea for printr'un echivalent de imagine. Pe cand la clasici modul cum e data sensatia e adecvat
cu sensatia, pe cand la romantici sensatia e hiperbolizata,

la simboligti ea e data printr'un echivalent care e determinat gi el prin modul de a se impresiona al artistului. De aci
impresionismul ca procedeu tehnic, aga de celebru In picture.
Cat despre alegorii gi metafore ele nu formeaza niciodata

o trasatura distinctive pentru simboligti caci se gasesc gi
Inca In mai mare cantitate
la toate celelalte coli.
Ceea ce e ciudat e ca Mauclair crede ca toata afacerea se
reduce la reforma prozodiei care, dupe dansul, a dus la
transformarea poeziei In proza poetica, ca gi cand nu ar gti
ce deosebire prapastioasa e Intre una gi alta. Reforma prozodiei a fost ceruta de mareata Erica liberal a lui Shelley,
Tennyson gi Swinburne .
Fara Indoiala ca Shelley gi Swinburne gi intru catva

chiar gi Tennyson au Inraurit foarte mult asupra noii
poezii franceze, egita de pe urma admirabilelor poeme, aga
de turburatoare, ale lui Baudelaire, dar nu e mai putin adevarat ca aceasta inraurire nu a urmat o cale aga de simplista
ca aceea pe care o arata Mauclair. Shelley a inraurit mult,
ca conceptie artistica, asupra lui John Ruskin gi acesta, In
numeroasele si frumoasele sale studii asupra artei, a deter-
www.dacoromanica.ro
CRITICA
371
minat o Intreaga miscare simbolica In pictura care s'a Intins

In curand i la poezie, putin timp dupa ce scrierile lui Rio
asupra artei ombriene i romane, Meuse cunoscut lumii
deliciosul prerafaelism mistic. Mauclair, scriitor francez care
crede ca cunoate asa de bine miscarea artistica din tara sa,
ar trebui sa cunoasca pe Rio caci e compatriot cu dansul qi
nu poate fi lasat afara, cand e vorba de a se studia o miscare,
de simbolismul cu care acesta din urma e aa de strans legat.
Dante Gabriel Rosetti, poet i pictor, Charles Algernon,
Swinburne, i toga coala poetics esteta engleza a Inraurit
asupra simbolismului francez nu atat ca reforms a prozodiei
pentru aceasta Wagner i simfonia moderns an facut
mai mult cat ca introducere a ideilor mistice si a coloritului nuantat i subtil.
II
Inraurirea directs a d-lui Shelley qi mai cu seams a lui

Edgar Poe se simte mai mult asupra lui Baudelaire i numai
prin mijlocirea acestuia asupra marei treimi: Jules Laforgue,
Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, ale carei momente de stralucire ating culmea pe la 1.873, deci cu mult mai Inainte de
epoca fixata de Mauclair.
Deci, i In privinta aceasta, criticul nostru greete i nu
atat din netiinta pe cat din rea vointa.

Dansul urmeaza: Miscarea esteta se ridica la o poezie
care, ce e drept, nu e mai bogata In colon i mai plastics decat
romantics, dar care e Inainte de toate muzicala i de o excep-
tionala bogie de sunete .

Bogatia de colon nu e caracteristica tuturor romanticilor.
Afars de Chateaubriand ci Victor Hugo care au, In adevar, un
colorit foarte puternic, ceilalti nu s'au ridicat de loc mai presus
de sfanta mediocritate. Celebra George Sand i tot gat de

celebrul Lamartine nu sunt cu nimic mai putin cleat coloriti
i ceilalti nu fac nici macar cat osteneala de a-i cerceta. Afars
se
www.dacoromanica.ro
372
()PERE
numai doar data Mauclair nu ar fi voind sa treats printre

romantici pe Theophile Gautier, dupa cum a facut un critic
cu man pretentii care vorbind de autorul superbelor Emaux
et Came& 11 trece printre romantici pentruca a fost candva
prieten cu Victor Hugo i pentruca, Imbracat cu jiletca rovie, a luat parte la Intaia reprezentatie a lui Hernani. Cum
se vede, slab motiv; qi data un ridicol critic roman a facut
aceasta, nu lntelegem ca i Camille Mauclair, care in orice
caz e mai mult decat un Prostan oarecare, s'o faca.
i chiar lntru cat privete coloritul maiestrit al lui Victor
Hugo, criticul greete cand 11 pune mai presus de coloritul
simbolitilor. Oare Mauclair nu a cetit minunata Apres-midi
d'un faune a lui Mallarme? Nu cunoate Les Fetes Galantes
ale lui Verlaine i scanteietoarele poeme ale lui Verhaeren?
Mai mult, mai fin i mai nuantat colorit decat in acestea, cu
greu s'ar putea gasi chiar In Hugo.
Insa, Mauclair a judecat aci ca majoritatea compacts

care nu e izbita cleat de colorile strigatoare, Intocmai ca
salbatecii. In cazul acesta are dreptate. La Hugo colorile
aunt date dinteodata, trasaturile sunt grosolane, nuantele
nu se vad de loc, aa ca de =He on tablourile sale seamana
mai curand cu tablourile de bMci sau cu roiile firme cornerciale, decat cu tablourile adevarate. Dimpotriva, la Gautier,
Verlaine, Mallarme, Verhaeren, colorile Bunt date cu Ingri-
jire, fin nuantate, delicate rii trasaturile sunt de mane de

maiestru. E firesc dar ca artistul sinter sa aleaga pe acestea
din urma. De altminteri nu vede Mauclair unde a dus coloritul romanticilor? La cromolitografiile tristului domn
Coppee 1
In be de a recunoate aceasta, Mauclair afirma ca evolutiunea simboliOilor are ca punct de plecare pe Lamartine.
Lamartine punct de plecare al simboliqtilor? Dar 1naintea lui, Laforgue i Verlaine, Leconte de Lisle, care nu era
simbolist, au aratat sentimentele adevaratilor poeti fata de
Lamartine, acest poet Indoelnic, acest strigator de lucruri
www.dacoromanica.ro
crtrricA.
373
comune, acest propovaduitor de adevaruri banale i de frumuseti ieftine. Ce era sa is qi sa transforme simbolitii dela
dansul? Prozodia sa care nu avea nimic. deosebit? Ideile
sale care nu aveau nimic nou? Tehnica sa interns care avea
ea insai nevoie de multe indreptari? Fara indoiala ca nu.
Atunci ce? Mauclair ar fi foarte incurcat Eta spuna.
De fapt simbolismul nu a fost niciodata o micare unitara organizata, ci numai un nume general pentru o multime
de artiti foarte deosebiti care se apropiau intre danqii numai prin idealismul operilor for .
Nu numai idealismul e comun tuturor simbolitilor ci i
tehnica interns i tend se judeca o opera de arta, tot deauna
trebue sa se tide socoteala, in primul loc, de aceasta tehnica;
ea e principiul intern dupe care se face evolutia sa qi deci e
factorul determinant in studiul sau. Mauclair face aici o

omitere conqtienta qi nu se deosebete, in aceasta privinta, de
eminentul nostru Prostan, decat prin faptul ca la el aceasta

omiterea e inconqtienta.
De altminteri individualismul simbolistilor e spre lauda
lor, caci numai astfel se poate pastra mating personalitatea
fiecarui artist i aunt paziti de a cadea in imitatiile de prost
gust ale romanticilor.
Mauclair vede insa in acest fapt o slabiciune a for i chiar
cuteaza a spune ca Henry de Regnier, Francis, Viele-Griffin, Stuart Merrill, Andre Gide i Remy de Gourmont, s'au
intors dela simbolism spre clasicism sau spre risum teneatis 1
naturalism.
E drept ca dintre acetia Henry de Regnier a dovedit

in ultimele sale opere o intoarcere spre clasicism, dar aceasta
nu se datorete unor convingeri literare, ci unor convingeri
mai mult casnice, de care nu e strain un oarecare socru al

sau numit Heredia. Dar ceilalti? Ceilalti intorqi dela simbolisml Pretentia e ciudata i as vrea sa vad pe Remy de Gour-
mont altundeva decal in capul vitezei micari moderne

unde sta cu atata glorie. Coif alli, ca 9i femeia lui Cesar, nisi
www.dacoromanica.ro
374
OPERE
nu pot fi mbar banuiti, iar cat despre Andre Gide, asupra

caruia criticul staruiegte mai mult, n'ar avea decat sa ceteasca
Mauclair Promethee mal enchalne, aparut asta vara, gi va

vedea ce simbolism puternic, Inaltator gi de un frumos idealism face Inca Gide.
Deci toate afirmatiile criticului privitoare la sfargitul sim-
bolismului sunt sdrobite de Insagi faptele vadite gi pipaite

care se urmeaza In lumea artistica.
Dar Mauclair vrea cu orice pret s rastoarne: Evolutia
ideilor stapanegte toate gi se poate spune ca dupa moartea
lui Mallarme s'a aratat o lntreaga generatie de poeti care
nu a Mout din simbolism cercul sperantelor gi a nazuintelor
for *, gi citeaza migcarea naturists cu Saint Georges de Bouholier, care, dupa ce s'a acoperit de ridicol, a cazut Indat'a.
Intrun singur loc pare a avea Mauclair dreptate. E acolo
unde ridica Impotriva goad estete gcoala lui Mistral, clasica
simpla. Ideile felibrilor sunt In acelagi timp literare gi sociale.
Ioachim Gasquet, Paul Souchon, Emmanuel Signoret, Marc
Laforgue, Bunt nigte poeti foarte bine Inzestrati gi Erica lor,
curata de mice simbolism, e de o claritate simpla gi de o pasiune nobila.
Din nenorocire toti acegtia sunt poeti mici care sunt osanditi 8a ramana aga cum se Oa din pricina lipsei for de evolutiune.
Sunt Ina alti doi In Provence pe care Mauclair nu-i citeaza pentruca nu-i da mana, degi acegti doi fac cat toti ceialti la un loc. E vorba de Four& gi de Francisc Jammes, al
carui mistic Angelus de l'Aube e de un simbolism sguduitor.
i fara Indoiala ca viitorul va fi at acestora.
Ideile sociale gi politice pure In poezie gi-au avut rostul
for odoiniara; dar arta prin care traiau ele era o arta inferioara gi de aceea a trebuit sa dispara pentru a face loc alteia.
Iar deosebirea Intro poezia provensala adevarata gi poezia
simbolism nu sta In ce crede Mauclair ci In opozitia, mult
www.dacoromanica.ro
CRITICA
375
mai adanca, dintre spiritul antic i cel modern. Dar despre

aceasta vom vorbi cu alta ocazie, In alt articol.
Nu putem termina Ins articolul de fats lnainte de a ne
aminti reaua ending a lui Mauclair care a trecut prin toate
scolile, s'a Inchinat la toate icoanele si a sfarsit prin a lnjura
tot ce adorase odinioara. Intr'un superb rechizit&riu pe care
i 1-a facut odat4 Rachilde, admirabila esteta, dupa ce-i

arunca In fats toate miseliile sale literare, fi punea o ultima
Intrebare: 4 ySi acum, In ce scoala vei mai intra?
Cu cat mai mult temei i se poate pune Intrebarea aceasta
acum 1
www.dacoromanica.ro
STAVROPOLEOS
Zile le acestea eminentul nostru pictor Ludovic Bassarab,

in urma insarcinarii date de Ministerul Cultelor, a Inceput
copierea pe panza a tablourilor bisericii Stavropoleos, unul
din cele mai vechi i mai bogate din monumentele religioase
ale noastre. Cine a urmat cu destula luare aminte desvoltarea artelor frumoase romane In ultimul timp i cunoate exac-
titudiunea i minutiozitatea adorabird cu care 1i execute

Bassarab lucrarile precum fili dragostea de cizelator florentin
pe care o pune In toate amanuntimile, nu se va indoi un mo-
ment de deplina reuita a intreprinderii artistului. Si data

s'a Mout vreodata vreo alegere nimerita de catre lumea oficiala, cred ca aceasta alegere s'a facut acum.
Monumentele noastre religioase aunt foarte putine la
Inman Cateva biserici i manhstiri in Bucovina datorita
neamului stralucit al Muptinilor i mai cu seams lui Stefan
eel Mare, cateva biserici in mijlocul campurilor de biruinta
stramoeasca In Moldova, o manastire In Muntenia i'vreo
doua in Oltenia, aceasta e toga motenirea artistica
scumpa ce ne-a ramas de pe urma glorioasa a vechilor domni.

Neamul Bassarabilor i neamul Muatinilor, cu mare ravna
de ,are i de lege, ne-au lasat multe i frumoase alezaminte,
dar vremurile intunecate prin care am trecut pe multe le-au

sfaramat i pe multe le-au intunecat. Iar putinele cite an
ramas amening din an in an sa se naruiasca ducand cu
dansele visul i gloria noastra. De aceea se impune ca o adanca
necesitate minitrilor de culte a ingriji din vreme pentru

restaurarea for In forma primitive.
www.dacoromanica.ro
CRITICA
377
Biserica Stavropoleos nu are vechimea legendary a ma-
nastirii Tismana sau a altarillui dela Putna. Ea e cladita

cu mult mai 1ncoace, In nite timpuri cand influenta straina
rasariteana se simtea foarte mult. Dar dei nu are istoria

glorioasa a altora, totui e de un interes deosebit pentru
istoria desvoltarii artelor in Romania.
Mica, alaturi de marele palat al potelor, ea alcatuete
o cladire bizantina de stil foarte hotarit.
Pridvorul e sprijinit pe patru coloane de piatra In care
forma primitive. greaca e foarte degenerate:. Acestea aunt
imbricate In ornamente de frunze care se Invartesc in spirals
de jos in sus fare a reproduce un tip anumit din nature., dar
totdeodata fare: a ajunge la tipurile fantastice din Orientul
departat, dupe cum vom vedea ca a ajuns in alts
parte.
Pe jos e pardosit cu lespezi de piatra care la un capat

i la celalalt sunt pline de inscriplii. Sub acestea se odihnesc
doi arhimandriti greci; inscripliile de deasupra pietrelor

vorbesc de vieata lor.
Sus, pridvorul e acoperit de o cupola i doua bolti. Cupola
foarte Ingusta, are In fund pe Srantul Ion lnconjurat de un

nimb care in aurul sau aprins arde ca un soare de apocalips.
Pe cele dona bolti laturalnice sunt patru tablouri de glorii.
Printre acestea aunt Inaltarea Domnului, Inaltarea Sfintei
Maria i Inaltarea Crucii. Dragostea cu care sunt lucrate
aceste tablouri arata cat de bine ti de minunat se potriveau
subiectele acestea de bogatie i mare pompa cu sufletele
bizantine. Trasaturile sunt simple i pozele aproape hie-
ratice: aci avem aface cu arta bizantina de o conceplie

foarte primitive. Nimburile Insa domineaza tot fondul prin
aurul for deschis i fare: voie amintesc, prin coloarea for
fundamentals i uniforms, ca i prin simplitatea for cu totul
naive., modeluri asiatice.
In peretele dela rasarit, acoperit de tablouri, se deschide
In doua, up sculptata care duce in biserica, Ina de lemn
www.dacoromanica.ro
378
OPE RE
greu i solid de parc6 ar fi de fer. Deasupra u ii e actul lung
al cl'adirii, sapat intr'o lespede. Biserica a fost cladita in

anul dela spaenia lumii 1724 . Pe partea de jos a peretelui
se desfaoara, de o parte i de alta a uii, doua ornamente
care pornesc dela o floare i ajung la figuri geometrice.
Florile sunt fantastice i natura cu totul orientala a

ornamentelor e vadita. Unul din tablourile de sus infalieazsa arderea celor trei prooroci din care unul are ochii aa
de aprini incat, prin stralucirea for ciudata, data printr'un punct fix pus dintr'o singura trasatura, amintesc ochii
scribului egiptean unde de asemenea printr'un mijloc foarte
artificial se obtine un efect uimitor. Conceptia e vrednica
de tot ce poate fi mai primitiv. Proorocii, in poze teapene
de un extaz indian, and in flacarile focului aprins de jos,
in timp ce un Inger aparAnd dintr'un paradis inconjurat de
un zid foarte gros, be intinde cununa muceniciei de sus.
Focul, ingerii, proorocii, alcatuiesc trei grupuri distincte
intre care numai credinta on traditia pot gasi o legatura.

Simplicitatea desenului i a colorilor e izbitoare. Focul e
Mout numai cu ateva trasaturi foarte lungi, cafenii. Persoanele Bunt conturate in linii grosolane i colorate numai
in cateva fete.
Inauntru, biserica, papa la catapeteasmg, e despartita
in doua prin alto patru coloane sculptate.
In mijloc, cupola cea mare se ridica intunecata, mbirgi-
nita de o parte i de alta de doua bolti joase. Se vede ea

inainte cupola trebue sa fi fost mult mai inalta i mai
luminoas6 cleat acum, pentru ca in timpul de fata intunericul din ea face cu neputinta distingerea oricarui tablou.
E un fel de noapte adanca i grea care cade din Inaltime,
hula' numai pentru vis. ySi data artitfi de odinioara au voit
sa taie anume cupola In acest chip i pentru acest stop, atunci
i-au ajuns planul pe deplin. In nici care alta din bisericile
romaneti visul nu e mai cretinese i mai mistic cleat In
aceasta biserica, undo intunericul cade aca de linitit in
www.dacoromanica.ro
cRiTicA.
379
mijlocul luminii palide care navalete in valuri pe ferestrele

marginae.
i ce tablou de uimitoare efecte de lumina s'ar putea

crea din ingenuncherea esteticA a unui Vann, in punctul
unde intunericul cade mai puternic, pe and imprejur lumina
stralucete' ca un nimb 1
In fatal, catapeteasma incarcata in aurarii i argintarii
para. ar sta sal se pr6va'leasca de greutatea bogatiilor. E o
risipa de poleial'a pe care numai imaginatia crescuta In

cultul Imparatilor i pompelor bizantine o putea face. Deasupra tamplei, crucea se inalta In Intuneric ca un gest fin
hate seara:
Una din icoanele catapetesmei e un Crist brun, frumos,
dar Med o expresie deosebita. Coroana i mainile ii aunt de
argint adevarat i greu. Acelai lucru e i cu Crist de deasupra
wilor Impar'ateqti: tot brun, tot fara expresie deosebita qi

tot cu coroana de argint puss peste nimbul de aur.
Ceea ce se cauta in aceasta arta nu era niciodata o expresie deosebita, un semn de duioie, mils sau iubire, ci
numai reprezentarea conventionalg. Eli traditionala a fetei,
aa dupa cum stabilisers canoanele sfintilor pArinti. Lumea
se obipuise cu aceasta traditie, i-o apropiase qi intre
sufletul sau i tablourile artiqtilor se stabilise o legatura
puternic. i. tainica. Un cap de Crist primitiv detepta In
mintea vechilor credincioi o intreaga asociatie de idei i
efectul voit de artist era produs. Era un simbolism naiv
dar pe care traditia 11 popularizase qi II apropiase de mintea
tuturor.
43 Artitii bizantini exagerara simetria compozitiunilor
lor ;
au mai putina wiring qi delicateta deat Grecii i
conceptia for despre frumos este mai greoaie fi mai puffin

vie ; cu toate acestea au aplicat ateva din regulile principale
ale esteticei vechi i aceasta ajunge pentru a da productiunilor for o valoare deosebita *. Astfel vorbecte Bayet, un
bun eunoseator al artei bizantine.
www.dacoromanica.ro
380
OPERE
Far5. Indoiala ca la elementele artistice curet greceti,

luate dela Bizantini, s'au amestecat i altele luate dela
orientali care le-au dat gustul de bogatie i de lux ce form eaz5. o trasatura caracteristica pentru toata aceasta arta.
Mai cu seams tendinta de a da intr'un chip conventional
amanuntimile ornamentului e o tendinta orientala. Pe motivele pe care le is dela fauna sau dela flora, arta reproduce
adesea cu exactitate natura pe cand alte on o schimba i
da tipuri artificiale cum s'a facut din vechime In India,

Persia i Asiria unde florile ciudate i animalele fantastice
au impodobit lntotdeauna monumentele. Aceste creari de
tipuri artificiale se faceau dupa anumite reguli de multa

vreme fixate i. Bi zantinii le-au urmat In totul.
Dar pe langa partea sa de imitatie, arta bizantina a

avut i o parte creatoare. Ei ii revine meritul de a fi dat
cea dintai o fizionomie individuals deosebita conceptiilor
cretine... Artitii au fost mai cu seams izbiti de unele
caractere dominante ale cretinismului: splendoarea religiei
triumfatoare, majestatea Dumnezeiasca, menirea aparatoare a sfintilor, ci au cautat s le exprime cu forta. Astfel
se explica cum, cu toata varietatea subiectelor, arta bizantina are foarte multa uniformitate; se vede Ca se invartecte
necontenit asupra aceloraci idei. Credinta cu tipuri hotarite,
Cu conceptii putine, este o trasatura comuna tuturor religiunilor: spiritul popular pune in ele un lnteles slant i ar
privi ca o profanare capriciul liber al artictilor .
De altminteri chiar parintii din Consiliul dela Niceea

hotarisera pictorilor libertatea conceptiunilor. Icoanele trebuesc zugravite nu dupa fantezia artitilor ci dupa legile i
traditiunile aprobate de biserica. Caci sfantul Vasile ne

invata ca trebue sa cinstim tot ce e din vechiu... Pictorii
nu an alta datorie decal sa execute; numai sfintii parinti
trebue sa porunceasca i sa faca reguli .
Aceasta fu arta care din Bizant, trecand in Toscana se

desvolta In atelierele mozaitilor din Ravena formand acea
www.dacoromanica.ro
CRITICA
381
pictura in care tipul traditional este cu statornicie reprodus.
Paul Mantz in frumoasa sa monografie asupra ccolii din

Florenta o caracterizeaza astfel: Pictura e facuta atunci
din somptuozitati i din rigiditate; ea e incarcata de aurarii,
da carnurilor coloratiunile brune a caror monotonie sistematica amintete modelul oriental, inmultete pe panourile
pe care le decoreaza ornamentele in relief, aureolele pline
de raze, bogatiile bordurilor cu siluete simetric complicate;
dar figurile pastreaza o infatiare hieratica, gesticulatia este
sobra i expresiunea abia este tradusa in aceste icoane

sfinte a.
Miparea incepe sa se simta abia cu Margaritone d'Arrezo
ai carui Cristoi cu fata de o ingrozitoare expresie de uritenie,
cu parul i barba ca nite ierburi salbatice, rastigniti cu

arata sbuciumare barbara pe marea for truce grea, arata un
fel de presimtire a desvoltarii viitoare. Cimabue, Giotto,
Simone Memmi, dusera pictura florentina la un arzator gi
pasionat misticism al carui principal reprezentant fu un
calugar auster i dulce Fra Angelico de Fiesole, pictorul sufletelor credincioase, poetul visului Dumnezeiesc. In sfarit cu
Masaccio, Fra Filippo Lippi qi Sandro Botticeli, coala floren-
tina ajunse la Leonardo da Vinci i prerafaelismul se dal*.

Abia in 1831 Rio publica intaiul sau volum asupra artei
creqtine intitulat La poesie chretienne: forme de l'art. Pentru
Rio arta creOina nu a existat decat in virtutea idealului

ascetic, i un pictor, chiar data ar fi cat de bun, indatil ce
arata cea mai mica inelinare spre naturaralism, trebue

privit ca pagan i interzis. Rafael a introdus coala ateniana
i coala ateniand a adus decadenta lui Rafael, a inaugurat
paganismul in arta i a pregatit searbada mitologie a Bolonezilor gi materialismul grosolan al lui Caravage.
Prerafaelismul astfel expus fu din nou introdus in pictura
cu o stralucire Para seaman de John Ruskin. De aci se raspandi in literature qi se forma in o coala artistica universals
cunoscuta sub numele de simbolism, estetism.
www.dacoromanica.ro
DECADENTA SCULPTURII
Ceci tuera celal
Victor Hugo
Saptamana trecuta telegramele din Paris ne-au vestit

moartea sculptorului Falguiere. Arta franceza pierdea Inteansul pe unul din cei mai buni maietri ai sai. Iubitor
pasionat al naturii, Falguiere manuia marmora cu siguranta i preciziunea omului care se simte pe deplin stapan
pe toate mijloacele Intrebuintate pentru a da suflet materiei
moarte. Creator semet, variat, cu inspiratie in mare parte
romantics dar totdeauna supusa studiului exact al formelor,
el lass o opera de mare bogatie.
In 1872 sand expuse pe Ofelia, numele sau era de mult
cunoscut in lume. Reputatia sa pe drept castigate crescu
mereu cu Lamartine unde fizionomia i ideea poetului sunt
aa de bine Intrupate, cu Saint Vincent de Paul In care mila
i credinta sublime aunt traduse cu atata elocinta, cu Diana,
Nimfa vanatoare, Femeea cu paunul, Gametta. Cea din
urma opera a sa a fost statuia Iui Alphonse Daudet care s'a
inaugurat de curand la Nimes. La Intoarcerea sa din acest
ora boala pe care o avea de catava vreme se inrautati i fix
curand marele artist se stinse, cu toate ca operatia pe care
o suferise in ultimele momente reuise In chip stralucit.
Ar fi o nedreptate dace am pretinde ca moartea sa nu
a avut niciun rasunet dureros in lumea artelor. Dar acest
rasunet s'a marginit Intr'un cerc foarte strans i a trecut
foarte repede.
www.dacoromanica.ro
CRITICA
383
Numarul cel mare al artistilor si al literatilor precum

si lumea care formeaza majoritatea compacts nu s'a oprit
nici macar o clips din searbada sa tale pentru a saluta cu un
ultim semn de prietenie pe marele artist care dispgrea.
Gloata avea alte griji, gloata nu se interesa de arta diving.
Expozitia francezg, razboiul african, situatia in Filipine,
pranzurile priatului de Gales, revistele de gust Indoelnic
de prin casinourile pariziene, acestea sunt In discutie, acestea
lnfierbanta vorba si gestul, acestea starnesc pasiunea, nu

un biet artist care vorbea inimii si mintii de lucruri farg
nicio legatura cu actualitatea arzatoare.
S'au ggsit unii care an atribuit aceasta nepgsare faptului
ca atentia publica a fost ocupata aiurea. Se poate 1 Dar
dupa cum atentia publica se ocupa on expozitia francezg,
putea tot asa de bine s se ocupe si cu cel care contribuise
atat de mult la Inaltarea artei franceze.
Sculptura .pierde pe zi ce trece din credinciosi. In Franta,
unde numarul sculptorilor era asa de frumos odinioarg, au
ramas foarte putini din pasionatii ma rmorei care vibreaza
In Germania, unul din cei mai bine Inzestrati artisti, Hildebrandt, face mai mult metafizica sculpturii cleat adevarata
sculptura. In tratate subtile, el cauta sa stabileasca dupa

formule apriorice conditiunile pe care trebue sa le Indepli-
neasca o opera de arta din punct de vedere plastic. Fara

lndoiala sarguinta acesta e frumoasa si nobilg, dar nu credem
ca sculptura sa traga mari foloase din ea. Marii artisti greci
care an treat atatea capo de opere nu cunosteau, de buna

seams, niciuna din aceste subtile discutii teoretice si totusi
aceasta nu i-a Impiedecat de a fi cei mai desavarsiti evocatori ai frumusetei divine In marmora. In Austria, unul din
profesorii cei mai bine reputati, Edmund Hellmer, a parasit
si el dalta pentru condei si o ultima publicatie a sa a facut
adevarata sensatie In lumea artelor. Profesorul vienez se

plangea Inainte de toate ca in sculptura de azi nu se creaza
nimic care sa poarte pecetia individuals. Pe cand ceea ce
www.dacoromanica.ro
384
OPERt
caracteriza marile opere din vechime era trasatura individuals caracteristica, in marmorele de azi aceasta caracteristica lipse0e cu desavar0re i operele cunt tot ass de terse
ca i personalitatea autorilor for care se pierde in uniformitatea
multimii Med nume. Sculptorii de astazi nu au stil; sculptorii de astazi Bunt numai ni0e modelatori. (c Intre artitii
care creaza astazi cunose abia cinci sau cease care se pricep
binior in arta, abia unul care e in stare sa-0 toarne i sali
cizeleze opera sa in bronz .
Ei tiu sal stapaneasca tehnica prima dar tend e vorba

sa toarne opera in material durabil, se vede ca ea nu e crescuta din marmora i ca e turnata din metal. Lipsa de simtire
plastics apare.
Ceea ce apare in opera definitive nu e o creiare ci o copiere. De aceea nici nu e nevoie de un artist ci de un lucrator,
caci orice lucrator fara nici o culture artistica poate copia.

In acest Chip e firese ca individualitatile formei i caracterul
specific sa se piarda.
Hellmer crede ca lucrurile s'ar putea indrepta numai data
colarul ar 1nvata a lucra; sa nu se multumeasca numai sa
desemneze i sa modeleze, ci sa toarne, ea taie i sa cizeleze
in metal. Cu alte cuvinte profesorul vienez crede ca greala
vine dela coala i nu dintr'un sir de cauze de o insemnatate
mai adanca. In filozofie s'ar spune ca greala sta in interpretarea doctrinei i nu in doctrina insa0.
0 epigrams de Schiller ne vine in minte. Dupe victoria
armatelor franceze in Italia, acum o suta de ani, aproape
toate statuele care se gasira in patria clasica a frumosului
filth duse la Paris. Ce infatiare aveau acele marmore in
orqul revolutiei 10 poate inchipui orcinel sSi marele poet
german spuse aceasta in cateva versuri care au facut nu
putin sange rau trufa0lor cuceritori care credeau ca vor

putea naturaliza arta elina. Adevarul e ca niciodata poporul
parizian nu s'a patruns de frumusetea pure a marmorei aa
cum se patrunsesera vechii greci.
www.dacoromanica.ro
CRITICA
385
Statue le pareau singuratice pe soclul for rece gi privirea
for ratacea strains deasupra capetelor multimii care visa

orice numai frumusetea senina care imbatase pe Phidias gi
pe Praxiteles, nu.
Pentru timpurile noastre constatarea aceasta e mult mai
adevarata gi mai trista. Astazi lipsegte gi spiritul gi tehnica
gi simtirea estetica.
Publicul nu are nicio legatura sufleteasca cu arta plastics
gi In zadar am cauta acea vibrare armonica gi calda care

unea odinioara, Intr'o masura aga de mare, pe artist cu
poporul. Sculptura de azi nu e o arta a timpurilor noastre.
Sufletele moderne, doborite de povara viselor neguroase,
nu pot trite lege fericirea ochilor care se Imbatau altadata de
armonia Iiniilor pure ale statuilor. Frumusetea acestora
plutegte prea mult deasupra micilor fapte zilnice pentru ca
sa fie priceputa de nigte minti care nu traiesc decat din Inno-
darea acestor mici fapte zilnice.

D-1 Maiorescu, poate ultimul clasic ratacit printre Romani,
spunea data cum la o intrunire publics, desgustat de frazele
reci, searbede, lipsite de armonie gi de coloare cu care oratorii
de balciu ai unui partid politic discutau la o intrunire plebeians dela Dacia chestiuni midi, vulgare gi patimage, avu
deodata, printr'un ciudat contrast sufletesc, viziunea clara
a formelor superbe ale lui Apollon de Belvedere. Ce sus era
acesta, deasupra politicianilor care convocasera poporul
Capita lei pentru a denunta infamiile guvernului 1
Numai acest malt idealism explica pe Phidias, pe Praxi-
teles, pe Michel Angelo, pe Donatello. Sub un cer pururi

senin, intr'o atmosfera stravezie gi calda, In vecinatatea
marii sonore de ritmurile valurilor, oamenii traiau o vieata
de negraita fericire gi idealul inflorea In toga stralucirea sa
Imparateasca.
Acum nimic din toate acestea. Idealul a pierit ; materia-
lismul a Inlocuit totul. Putinii oameni care au proclamat

domnia spiritului In ciuda strigatelor sgomotoase ale mul25
www.dacoromanica.ro
386
OPERE
timii s'au refugiat in negurile visului germanic, In lumea

simbolurilor i a intunecimilor rugilor triste. Sufletele noastre
s'au Intunecat ca o sears a patimelor peste care s'ar rasa

valul negru al durerilor.
Nu mai avem sculpture clasica ; avem picture, muzica
i poezie, de o Intunecata durere. Phidias a pierit ; Sascha
Schneider, Wagner i Maeterlink Bunt domni in scaun.
Visul a omorit viziunea, negura a nimicit azurul.
.4i vom merge inainte ca nite ratacitori pierduti In

ceata amurgurilor triste, In timp ce privirile noastre se vor
intoarce nemangaiate Indareit, acolo unde Pan 4i suspinal
ctintul pe flautul sa.'u rustic, la umbra albelor statui ale
nimfelor cu trup armonios, cu micari Titmice.
0, alba elegie care moare 1
www.dacoromanica.ro
TEATRUL NATIONAL
Stagiunea obipuitg. a Teatrului National s'a Inchis de

curand i peste cateva zile se va sfari i seria beneficiilor.
Putem vorbi deci ca de un lucru care nu e prea vechiu ca sa
fi ieit din discutie, nici prea actual ca s'a dea natere la pasiune i partinire.
De cativa ani Incoace, oricat de nepasatoare au voit s6
se arate Directiile fata de criticele ziarelor, un lucru s'a facut: numeroasele traduceri i localizari care umpleau altadata scena noastra, au inceput sa" se Imputineze facAnd be
lucrarilor originale. E un catig acesta i daca nu am avea
in vedere cleat interesele materiale i morale ale autorilor
romAni, am putea sa ne felicitam.
Dar...
Este un mic dar la mijloc.
Daca ar fi un teatru romanesc oarecare, teatrul despre
care vorbim, ne-am multumi cu constatarea facuta i am
trece lnainte. Am trece inainte pentruca nu am putea cere
unui asemenea teatru sa reprezinte o anumita directie, impusa prin faptul ca primete o situatie hotarit'a de Stat. In
Paris Odeon, Port-Saint-Martin, Vaudeville, ChAtelet, Renaissance, Ambigu, Cluny, Dejazet i celelalte Bunt teatre
franceze, fard Indoiala, dar nimeni nu le-ar putea pretinde
BA' lucreze Inteo anumita directie, proprietarii for fiind liberi
de a reprezenta piesele care le vor placea. Astfel Porte-Saint-
Martin putea s reprezinte acum doi ani pe Cyrano de Bergerac, o comedie cu desavarire franceza ci acum sa dea pe
25*
www.dacoromanica.ro
388
OPERE
Jean Bart, o piesa ca oricare alta, Mfg nici un caracter hotarn. Directia nu avea sa dea socoteala nimanui cleat doar
administratiei i data ce administratia era multumita, lucrurile mergeau de minune. Altceva e insa la Comedie Franc aise. Aceasta trebue sa reprezinte totdeauna arta qi spiritul
national i orice drama sau comedie data urmeaza sa aibe
in vedere acest stop.
Teatrul nostru National are aceeai menire. El trebue s
caute a da spectatorilor drame i comedii care sa infatieze
spiritul roman. Alta menire afara de aceasta nu poate avea.
Daca e vorba sa se faca arta pentru arta avem Liricul, Dacia,
Hugo. Teatrul National insa trebue sa poarte un caracter

distinctiv determinat de manifestatiile sufletului romanese.
*i tocmai aceasta conditie, care ar trebui sa primeze pe

toate, a uitata la noi. In stagiunea care s'a inchis acum s'au
reprezentat intre altele Femeea de B. P. Hasdeu, Napasta
de I. L. Caragiale, Sburatorul de Polizu-Micpneti, Casnicia
de Ursache, Mort fara lumanare de I. C. Bacalbaa, Marioara
de Carmen Sylva, Jianu de Leonescu i Dutescu, Tudorache
Sucitu de Toneanu i Marinescu, Jucatorii de Carti de H.

Lecca, Vis pierdut de L. Datil.
Toate piese originale i chiar distinse: Dar din aceste
piese oare cam cate indeplinesc conditiunea ceruta data
lasam la o parte operele Carmen-Sylvei, Hasdeu, Caragiale
qi Bacalbaa, opere care in stagiunea aceasta nu au aparut
decat ca reluari?
Sburatorul e o piesa foarte bine facuta 1 acum doi ani
sand s'a dat pentru intaia oara a produs un mare entusiasm.
Presa a primit-o in mod foarte elogios i lumea literara vedea
in autor un dramaturg de prima forVa. Adevarul e ca aceasta
piesa e poate una din cele mai bune din cate s'au scris la noi.
Caracterele Bunt bine determinate, psihologia e fins, situa-
Vile Bunt indemanatic aduse. D. Polizu-Miquneti a facut

o lucrare care poate sta cu vrednicie alaturi de o buna drama
www.dacoromanica.ro
CRITICA
389
strains. Din nenorocire, pe langa marile sale merite are i

pacate.
Piese e ass de asemanatoare cu bunele piese straine, incat
data Sburatorul s'ar fi dat nu la Teatrul National din Bucureti ci la Odeon din Paris, ea n'ar fi pierdut nimic din
valoare pentruca era cu totul lipsita de caracterul romanesc.
Tot aa s'a Intamplat i cu Casnicia. Autorul a luat
cateva din marile probleme care se agitau acum cativa ani In
strainatate i le-a adus pe scena romans, fara sa se lntrebe
data acele probleme ni se potrivesc noua i data cumva su-
fletul roman nu are alte trasaturi esentiale. Piesa a reuit

pentruca era o piesa bunioara fisi mai ales o piesa. onesta.
Publicul deprins a vedea la teatru numai traduceri franceze
a fost surprins placut and a vazut pe scena o piesa la fel
cu cele franceze, MBA In care numele persoanelor erau romaneti.
Va sa zica, i-a spur bunul i pasnicul nostru public,

poate fi o comedie buns i atunci cand eroii nu Bunt cel putin
conti sau marchizi qi and autorul nu e cel putin Dumas

fiul 1 Atunci, Inainte pentru arta romans 1
Pentru bunul i pasnicul nostru public aceasta insemna
arta romans. Si chiar dace.' ar fi tradus cineva Nora de Ibsen
i ar fi dat-o la teatru, publicul i-ar fi facut un succes stralucit
numai cu conditia ca Nora sa se theme, pentru ocazie, Nastasia. Ce 4i pasa acestui bun i panic public ca Nora on
si cat i-ar schimba numele In Nastasia tot Nora ramane,
ce i pasa ca psihologia persoanelor din piesa e psihologia
eroilor lui Ibsen? D. P. Graditeanu 9i fagaduise piese romane i publicul Increzator In cuvantul amabilului d. Graditeanu se ducea la teatru cu ferma convingere ca se duce
la un teatru romanesc pe care se joaca piese romaneti.
Trecem peste celelalte piese i trecem pentruca ne e amic
bun Toneanu i nu ne e amic de be Dau. Deci, orice am
spune not s'ar zice ca e pornit sau din prietenie sau din pasiune.
www.dacoromanica.ro
390
OPERE
Dar o piesa care a facut mult sgomot anul acesta e Jianu

de V. Leonescu i T. Dutescu-Dutu. E o legenda nationals
in versuri i in cinci acte. Nu staruim asupra tehnicei sale
pentruca despre aceasta s'a vorbit la timp. Ceea ce ne intereseaza in momentul de fatal este caracterul eroului i masura
in care acest caracter este romanesc.

Jianu are momente cand pare o icoana vie desprinsa din
istoria noastra trecuta. Are simplicitatea mareaVa i patriarhala a vechilor boieri. Aceste momente sunt cele mai bune
i din punctul de vedere dramatic cele mai reuite. Aa e
intrarea din Actul I, scena II-a cand Jianu raspunde la urari
in termeni atat de frumoi i de fireti ; aa e in multe scene
din actul III i actul IV. Alaturi frig cu scene aa de calde
r;ii de vii aunt scene de o disperata declamatie care amintese
pe Karl Moor fara ca sa fie insufletite de acel eroism tragic
care inalta partile curat teatrale din Die Rauber. In actul II,
scena VIII, dam peste o astfel de scena. Jianu adus inaintea
judecatii, raspunde nu aa cum ar fi raspuns un boier

roman pe care I-a napadit durerea neamului, ci mai degraba
cum ar fi raspuns un oarecare -lanai' trimis s Inv* carte

In apus i intors in tara cu romantismul inflacarat care
isbucnea atat de vijelios atunci:
Da! auzi cum urla lung mugetul de turme
Ce prin Carpati flamande se pierd lard de urme 1
Mai auziti suspinul trist al copilului
Ce nu-i mai Oa hrana la sanul mamei lui 1
i uerul de frunze i -al codrului surd vaer,
Vartej ce clocotete in apa i prin aer 1
Voi l'ati starnit 1 i vine ca valul numa 'n spume
Sa scape turme, tarini, copii i biete mume I
In schimb In' actul III e aproape tot plin de simlire i

de momente romane0i. Situatiile, caracterele, psichologia,
totul pare o rasfrangere artistica a veacurilor lungi prin care
a trecut sufletul roman.
www.dacoromanica.ro
CRITICA.
391
Scena reprezinta -codrul Jianului de pe malul Oltului.

Padure seculars de stejar i gorun. Rapi, coaste. In departare In stanga se vede albind Oltul. In fund, varful muntilor
stancoei. La ridicarea cortinei se aude In departare ei In
urmal din ce in ce mai apropiat un cantec haiducesc:
Foae verde bob areu
Iarna pe viscolul greu
Traesc cum da Dumnezeu!
(Suer lung in departare)
Dar pe vara cea frumoasa,

Casa-mi este umbra deasa,
Acternut mi-este pamantul
ySi ceru-acoperamantul.
(In vreme ce Galin se apropie din partea opus& de pe coaste coboard
intrerup cdntecul)
Alexe Si Radu
ALE XE (cu veselie)
Mai vere, ia mai lass cea doina c'am sa-ti spui
0 dafie...
CALIN
Mai mandra ca doina codrului?

ALE XE
De... par'c'ar fi mai mandra.

ySi cand vine Moe Neagu:
Frumos v'aii aeezat.

Voi mai baieti aicea. ySi sa mai stati 4n sat.1...
(cu admirafie)
Stejari, izvoare, dealuri! Aicea e de trai...

(mierla se aude in padure)
sSi
mierla... ia auzi-o. A,sa o fi ci 'n rai.
www.dacoromanica.ro
OPERE
392
ALE XE
Mai mandra arzare ca 'n codru nu gaseti

Si nici prilej mai duke de trai sa to 'ndrageti.
Ca de cum sa 'n primavara
Unde mi-e padurea rara
Se strang cucii dintr'o lara
Si-aa-mi cants de frumos
De pica frunza pe jos.
Si In sfarit scena V unde codrul i natura toata e atat de
strans legata cu vieata voinicilor, peste care pare ca plutete
geniul anonim al celui care a cantat pe Miorita 1
Astfel ca din toate piesele noi, Jianu e singura care se

apropie de idealul pe care ar trebui sa-1 aibe Teatrul Na%ional.
Dar asupra acestui fapt vom reveni.
www.dacoromanica.ro
TRANSFORMAREA LIRICEI
Cine a urmarit desvoltarea poeziei moderne i cunoate

In acelai timp cu de-amanuntul i poezia veche a putut sa
vada marea deosebire dintre acestea doua. Modul de exprimare, structura frazelor, imaginile, dispozitiunea generals,
ba chiar i materia artei, au suferit o schimbare fundamentals.
Ceea ce parea Romanilor dela 1870 ca o culme a perfectiei, e
privit acum ca literature a card valoare istorica Intrece cu
mult valoarea sa artistica.
Paste lurile lui Alexandri sunt i raman nite poezii minunate, Med indoiala, dar decand Eminescu ne-a deprins
sa admiram puternica sa opera, fanteziile ware de odinioara
au trecut putin In umbra. D-1 Maiorescu, un adanc rli fin
cunoscator, a putut foarte bine sa spuna la 1872, vorbind

despre aceste pasteluri, ca sunt o podoaba a literaturii In
deobte ; la 1891 insa tot d-1 Maiorescu n'a mai putut spune
despre ele decal ca sunt cea mai mare podoaba a poeziei

lui Alexandri. Unii au explicat aceasta schimbare de judecata a patrunzatorului critic ca o necesitate a Iuptei In contra
directiei vechi. Se poate sa fie i aceasta pricing printre altele.
Adevarata pricing sta insa in transformarea pe care a sufe-
rit-o lirica in timpul din urma, transformare care a adus

dupe sine modificarea judecatilor esteticei de altadata.
Pentru o veche Erica aforismul lui Voltaire: o poezie
nu e Mina decat atunci tend poate fi fransformata intr'o
proza clara , era un adevar pe care nimeni nu-1 discuta. De
aceea toate productiunile literare de atunci erau simple,

naive, gratioase, dar lipsite de aceea adanca patrundere
www.dacoromanica.ro
394
OPERE
sufleteasca care da atata putere liricei moderne. Poetii erau

mai curand nite dibaci amuzatori decal nite artiti meniti
sa face sulfetul s vibreze de toata voluptatea placerii i a
suferintei Waite i simtite. Insui sufletul era privit numai
sub infatiprea sa luminoasa ; contrastele erau inlaturate
si acel joe puternic de raze i de umbre, din care Victor Hugo
a scos efecte aa de minunate, era necunoscut.
Romantismul eminescian a transformat toate acestea.
A introdus puncte de vedere not i o tehnica desvoltata care
insemna o adevarata revolutie.
Sufletul omenesc fu cercetat pans in cele mai misterioase
adancimi i lira vibra de cantece turburatoare i pasionate
care nici nu se banuiau pans atunci. In locul Stelutei, aa
de senina i de simple, avuram Mortua est, poems intunecata,
sguduitoare, amara, dar facuta anume pentru sufletele noastre sbuciumate. In be de Concertul In Lunca, aa de frumos
In simplicitatea sa campeneasca, avuram strigatele de
revolts concentrate din Noaptea de Mai:
Astfel: fiindca apogeul la care sufletul atinge

and poarta cantece 'ntre aripi da natere la razvratiri
Avantul trebue sa scads si focul sacru a se stinge
Iar Muzele a se preface In nemiloase naluciri?
Vestalelor, cand in picioare altarul vostru s'afla Inca
Si primavara cand se 'ntoarce acuma ca i alte dati
Iar preschimbat cand nu se afla pamantu-acesta in o
stanca
De ce n'ati reurca In sfera albastrelor seninatati ?
Inchisa data fa e lumea recoboriti-va 'ntre roze;
Parfumele din Mai inalta reinnoite-apoteoze
Si 'n noaptea blonds ce se culca pe campeneti virginitati
E voluptatea 'mpreunarii dintre natura renascuta

Cu farmecul divinitatii de om abia intrevazuta.
Veniti: privighetoarea cants i liliacul a'nflorit ;
Cantati: nimic din ce e nobil, suav i dulce n'a murit.
www.dacoromanica.ro
CRITICA.
896
In loc de Dor de Calatorie:

Bate vantul, bate tare
Bate dela rasarit
si -mi aduce dor de mare
Dor de lung calatorit
am avut Plecare:
Ah, de-ar sufla o vijelie
In valuri s'aflu un mormant...

De unde sunt i cine aunt
Voiesc sa uit pe venicie.
Aceasta adanca patrundere In partea 1ntunecata a sufle-
tului a adus dupa dansa Intreaga transformare a liricei.

In locul frazelor dare, simple, cu constructie simetrica,
venira frazele clar-obscure, complicate, cu constructie savants. Subiectul i predicatul nu mai urmau bunele i panicele reguli ale gramaticii elementare:
Cand cu gene ostenite seara suflu 'n lumanare
Doar ceasornicul urmeaza lunga timpului carare
Cad perdelele 'ntr'o parte cand le dai i In odae
Luna dulce 10 revarsa voluptoasa ei vapae,
Ea din noaptea amintirii o vecie 'ntreaga. scoate
De dureri pe care Irma le simtim ca 'n vis pe toate.
Luna to stapana mare pe a lumei bolts luneci
5i gandirilor dand viata suferintele lntuneci 1
In fata acestei fraze Incercarea lui Voltaire de a traduce

poezia Inteo proza clara ar fi fost ridicola. 5i totu0 cine ar
indrazni sa spuna Ca aceasta nu e poezie r;ii Inca poezie admirabila ?
data cu aceasta complicatie In constructia frazelor se

introduse In lirica i coloritul savant, cu tonuri calde gi puternice In unele parti, cu nuante fine i delicate In altele.
Strofe de o magie nesfalita aparura:
www.dacoromanica.ro
396
OPERE
Iata lacul 1 Luna piing

Poleindu-1 11 strabate,
El patruns de-a ei lumina

Simte-a lui singuratate.
Sau aceasta-l'alta:
Caci este seara 'n asfinOt
i noaptea o sa 'nceapa;
Rasare luna lini tit
i tremurand pe apa.
i
in sfarsit aceasta, care pare un adevarat lac din orien-
tul departat:
Fantasmagoric de colori,
Cu coperisuri lucitoare,
Sub larga purpura de flori

Japonul magic rade 'n soare.
Idolatrat de calatori
Pe marea lui stravazatoare,
Scamatorie de colori
*i jucarie rapitoare,
Japonul magic rade 'n soare.
Alaturi on aceasta schimbare In frazare si colorit se transforma si ritmul. Vechea poezie se marginea la un ritm foarte
primitiv:
Pe Arges In jos
Pe un mal frumos
Negru-Voda trece
Cu tovarasi zece.
Eminescu introduce ritmuri ca acestea:

Sa cer un semn iubito spre-a nu to mai uita ?
Te-asi cere doar pe tine dar nu mai esti a ta;

Nu floarea vestejita din parul tau balai
Caci singura mea ruga-i: uitarii sa ma dai.
www.dacoromanica.ro
CRITICA
397
In alte poezii ale Eminescului ritmul e si mai complicat,
iar dela el incoace complicatia a mers crescand. La unii

poeti dintre cei tineri masura veche a fost cu totul sfarama.ta
si in locul ritmului simetric de alts data s'a introdus un ritm
larg, de o facture wagneriana. Principiul de care s'au condus
poetii in aceasta schimbare a fost ea ritmul nu trebue sa

traiasca numai prin cuvintele ce le exprima ci Bali aibe
existenta sa proprie .
Aceasta regula, formulate In urma de eminentul literat

german Arno Holz, a calauzit aproape pe toti poetii moderni.
Ea aducea insa dupa sine si o noua definire a insemnatatii
cuvintelor in vers.
Dace ritmul nu avusese Oa aci o existents de sine statatoare, cuvintele nu avusesera nici atata. Ele nu erau decat
simboluri reci ale ideilor. Artistii se ocupau de valoarea for
ca simboluri utile dar la valoarea for estetica nici nu se gandeau. Cuvintele Irma au si ele o anumita muzica care poate
da efecte surprinzatoare si care be poate constitui un scop
in sine.
Eminescu a incercat aceasta:
Se bate miezul noptii in clopotul de-arama

i somnul vame vietii nu vrea sa-mi iee vama...
Suntele au si o muzicalitate care predomina in aceasta

poezie, ii dau un caracter aproape religios si muzica for are
in adevar solemnitatea pe care vrea s'o dea ideea fundamentals.

Tot asa intr'o poezie de Al. Macedonski:
Pe bolta clara barca molateca plutea...

Albeti nemaculate curgeau din cer, lucioase.
Zambeau in fundul apei rasfrangeri argintoase;
Ah, alba dimineata si visul ce soptea,
i norii albi, si crinii suavi, fili balta clara,
i sufletul, curatul argint de-odinioara.
www.dacoromanica.ro
398
OPERE
Sunetul a revine aici i mai des decal In poezia Eminescului i de aceea impresia este i mai luminoag.
Acestea Bunt principalele transform6ri pe care le-a suferit
lirica moderns. Se 1r4elege ca am vorbit aici numai de transformarile cunt tehnice ale versului, considerat ca instrument
de sine statator; despre transformarile versului in legatura

cu ideea reprezentata vom vorbi altgdata.
www.dacoromanica.ro
ARTELE IN ROMANIA
Mai linqi minte povestea ? 0 spune asa de frumos Plutarch! Pe o seara frumoasa si senina, cand luna stralucea
ca un corn de argint pe albastrul delicat al cerului, o corabie
plecata din Corint se indrepta linistita spre Italia. Marea
era limpede, vantul incetase. Corabia plutea inset si In
mersul eau parea ca un vis pe care noaptea aceasta fermecatoare de vara it lasase sa cada deasupra valurilor de aur
ale marii. Marinarii cantau si petreceau; marinarii erau

veseli. Ziva se sfarsise cu bine, si pentru acesti ratacitori ai
norocului ziva de maine nu putea sa fie cleat tot la fel cu
ziva care apusese.
In mijlocul acestei faceri ambroziace, poleita de luna si
leganata de valuri, un glas din alta lume rasuna deodata.
Era un glas groza-v si patrunzator, un glas ca acela din visurile grele si glasul chema pe pilotul Thamas. Pilotul nu ra'spunse. Glasul rasuna din nou. Pilotul tacu si de data aceasta.
Atunci glasul se Inalta pentru a treia oars si pilotul Inspaimantat de aceasta voce care venea din intuneric, intreba
cu frica:
Cine ma chiama?
ySi glasul rasuna atunci peste Intinderea marii scaldata
In umbra si aur:
Du-te si spune Ca marele Pan a murit I
i indata din valurile adanci se InalIara lipete si plansete.
i fu ca o vaietare obsteasca 1mprastiata In umbra. Natura
plangea propria sa moarte.
www.dacoromanica.ro
OPERE
400
A, Plutarch si Thamas i zeul Pan 1 Ce au de-aface toti

aceti domni cu Tara Romaneasca ?
Au de-aface i Inca mult. Noi toti am luat parte la tumormantarea zeului Pan, noi toti ne-am Ingropat dragostea de
nature In mijlocul orgiilor, noi toti ne-am tavalit idealul
prin tavernele murdare.
ySi ceea ce e mai trist e ca am privit cu ochii veseli aceasta
Inmormantare, e ca am auras la vestea mortii. Eram ca acei
copii care rad adesea, dei ar trebui sal planga. Nu tiam
nici noi singuri ceea ce pierdusem.
Au nu s'a gasit deunazi un ziar, foarte bine reputat dealtminteri, care a pretins ca artele noastre sunt lute() stare
foarte Infloritoare i ca literatura noastra n'a stat niciodata
mai bine ?
Claymoor, multumim I
i totui sa ma ierte spiritele optimiste ale junilor mei

confrati, dar mi se pare ca niciodata n'am trecut printr'o
mai dureroasa stare de criza literara ca acum. Toti scriitorii
care produceau odinioara opere frumoase au Incetat de a
mai aerie, toti cetitorii care alts data a0eptau cu atata nerabdare aparitia nouilor opere, au Incetat de a mai ceti. i,
firete, in asemenea imprejurari, lupta inceteaza din pricina
lipsei de luptatori.
Nu doar ca situalia ar fi aca de disperata dupe cum

au voit s'o arate unii. Dace batranii scriitori Inca In vieata
nu mai scriu, data marii noOri poeti au pierit, nu lnseamna
ca nu s'ar gasi talente tinere care sa. produce.
Din nenorocire talentele tinere stau i ele In amortire,

cuprinse de acelai desgust care stapanete i pe cei batrani.
E un fel de trandavie obteasca.

Si nu numai In literatura se observe aceasta trandavie.
Ea se simte la toti artitii, pictori i sculptori, cati Ii avem
In Cara romaneasca.
Ultima expozitie artistica a avut loc la Ateneu In 1899.
La aceasta expozitie se afirmasera cativa tineri cu n4te
www.dacoromanica.ro
cRITIcA.
401
opere de o adevarata valoare. Vermont i Luchian erau

cunoscui mai dinainte, unul prin Intunecata i mistica sa
concepIie despre vieaVa., tradusa cu atata maiestrie Intr'o
tehnica atat de personals, celalalt prin gratia i bogaIia de
imagine date cu o siguranfa aa de minunata. Dar alaturi de
acetia, expozitia din 1899 a destainuit talente netagaduite
Ca: Basarab, Verona, Kimon Loghi. Se vedea o intreaga

pleiada In plina Inflorire, stapana pe mijloacele artistice i
insufletita de uu nobil ideal.
Ah, dar uncle aunt rozele care ragaduiau o vara aa de

frumoasa? Daca s'ar deschide acum o expozitie la Ateneul
Roman, poate ca n'ar putea fi expus nici pe jumatate din
numarul tablourilor cate au fost expuse In 1899. In cursul
acestor doi ani pictorii notri au lucrat aa de putin.
Sa fie oare din pricina trandaviei de care au fost invi-
nuiti atat de des?

Cine-i cunoate tie bine cat de netemeinica este aceasta
Invinuire. In alts parte trebue deci cantata pricina acestei

secete artistice.
Si pricina adevarata sta In faptul ca poporul roman s'a

saturat de arta. Poporul roman a avut un moment de entusiasm pentru ce e frumos i bine, poporul roman s'a incalzit
odata la razele idealului i... se pare ca. s'a Inca lzit prea
tare. Entusiasmul sail a fost un fel de roza primavaratica
i se tie cat traiesc rozele: L'espace d'un matin!
Popor amestecat din o mulOme de neatauri, el nu poate
avea entusiasmul statornic al altora. Si cand subtilul Sar
Paladan aerie cu o atat de sfaietoare durere despre sfaritul
latinilor, tie de ce se plange.
Totui e Inca In poporul nostru destula energie de vieata
i n'a avea decal sa citez conferinta tinutal la Ateneul Roman de d-1 Dr. Babe pentru a se vedea ce cred invatacii
notri despre regenerarea poporului roman... a Suntem

o natiune tanara i tiu ca tocmai organismele tinere, chiar
and Incep sa degenereze, se mai pot regenera n.
26
www.dacoromanica.ro
402
OPERE
Daca dar se aratal in public atata nepalsare pentru arte

e din pricina ca i s'a dat prea mult deodatal i nu ca i-ar
lipsi puterea de a pricepe. Cand a avut be renaterea noastra
intelectuala, poeti, pictori, cugetatori, toti au produs pe
intrecute qi bunul i papicul nostru public a primit tot ce
i s'a dat. Aceasta dragoste a romanilor pentru frumos a

facut pe Alexandri sa spuna ca tot romanul e nascut poet.
Sarrnanul Alexandri 1 Daca ar trali acum i ar vedea ce
fel de poet tie sa fie romanul i ce fel de poezie se pricepe
sa guste, de ce amara desamagire n'ar fi cuprins!
Creanga a cunoscut bine aceasta uuratica fire cand a
spus ca romanului i-e greu pang se apuca de un lucru ca de
lasat se lash' numaidecat.
E drept ca i la alte popoare se simte cateodata In public
un fel de oboseala i artele frumoase raman pe catva timp
in parasire. Dar acele popoare se intemeiaza pe milioane de
oameni, dar acele popoare au o cultural veche vrednica de
tot respectul, dar acele popoare au o traditie artistica pe
care o pastreaza cu sfintenie. i chiar cand o parte din public
isi ingaduie luxul de a fi obosit, tot se gaselte cealalta parte
care urmare0e cu pasiune micarea intelectuala.
La not nimic din toate acestea. Numarul locuitorilor este
mic, cultura nu ne-am catigat, traditie veche nu avem.
Artitii notri Bunt siliti sa joace rolul oamenilor mari
inteo Cara mica i nu tiu data poate fi soarta mai trista
cleat aceea a unui actor care nuli poate reprezenta piesa
din pricina lipsei de scena.
*i dac5. langa aceste lipsuri se adaugal i numarul eel
mare al analfabetilor din tag, atunci se intelege de ce artele
In Romania par aa de pale i se aseamana atat de mult cu
acele flori de sera care se vestejesc Intr'o singura zi.
Ne trebue aer, ne trebue lumina! Altfel artele noastre
se vor stinge ca o flacara batuta de vant i cand se sting
artele se face lntuneric In om.
www.dacoromanica.ro
CRITICA
403
i atunci, pentru noi romanii, zeul Pan va fi murit deabinelea i in zadar vom mai inalta strigate plangatoare in
noaptea fara stele. Niciun nou Thamas nu se va gasi sa
vesteasca lumii moartea marelui zeu.
E deci o nevoie de vieata pentru noi sprijinirea artelor.
Dar e o nevoie de vieata pentru artele romane largirea cercului
activitalii lor. Ne trebue aer, ne trebue lumina!
daca
avem dreptul la vieata, trebue s ni se dea i mijloacele de

a ne folosi de acest drept. Iar aceste mijloace stau in marirea
natiunii romane qi in sfaramarea piedicelor care fac cu neputinta ca sufletul fratilor sa asculte durerea fratilor.
Din acest punct de vedere idealul nostru artistic i idealul
nostru national, una Bunt. Despartirea for inseamna moartea
arnandorora.
ySi ar fi prea trist sa mergem singuri inaintea acestei morti.
20*
www.dacoromanica.ro
CRITICA ARTISTICA.
Critica noastra artistica se afla intr'o stare foarte iliapoiata. Pe cand critica literara a luat in timpul din urma o
desvoltare vrednica de toata lauda, cirtica artistica este nevoita sa se margineasca la niste Incercari foarte vagi si foarte
superficiale, iar ziarele si revistele care binevoiesc a vorbi
din cand In and despre arta se multumesc s Lea niste

simple clan de seams lipsite de orice valoare adevarata. In
aceasta privinta chiar cele mai bune pagini nu Bunt cleat
simple impresii ale unui profan in ale artei.
Pricina acestei dureroase stari de lucruri este in intaiul
be directia intelectuala din Romania. Patura noastra culta
cand a venit in atingere cu civilizatia apuseana s'a obisnuit
foarte repede cu ultimele sisteme filosofice, cu ultimele descoperiri stiintifice si cu ultimele publicatiuni literare. Inteligenta romana a trecut deodata la abstractiuni rationale in
dauna sentimentelor care n'avura de be timpul a fie cultivate. De aceea intelectualii nostril fitiu foarte bine sa judece
dupa normele celei mai subtile dialectice, dar nu stiu sa vada
si sa. auda. Educatia plastics si educatia muzicala be lipseste
cu desavarsire si aceste educatii aunt principalele conditii
ale desvoltarii artei la un popor. Lipsa for este on atat mai
simtitoare cu cat atat pictura moderna cat si muzica au

ajuns inteo stare de desvoltare in care simplele impresiuni
nu mai pot forma temeiul niciunei judecati artistice. Muzica
moderna, cu toate complicatiile sale cere pentru a putea fi
priceputa, multa munca, multa osteneala, mult studiu si
www.dacoromanica.ro
CRITICA
405
mult chin. Ea nu mai poate fi acuma la indemana tuturor,

ca odinioara, pentruca riii modul gi esenta sa s'au schimbat
i s'au complicat. Intocmai dupa cum in chimie, pentru ca
un adevarat invatat sa poata face ceva de un real gi netagaduit folds, are nevoie sa se specializeze intr'o anumita ramura, fiindca chimia in intregimea sa e un domeniu prea
vast, tot astfel i in arta se cere acum specializare cii striaduinta indelungata pentru a dobandi aceasta specializare.
Niciodata un muzicant bun, data -gi da seama de ce spune
gi se respects pe sine gi arta sa, nu se va putea lauda ca i-a
invatat megtegugul din senin sau ca i-a venit deodata, fara

nicio pregatire. Dimpotriva, cu cat va fi mai congtiincios gi
cu cat va fi mai sinter, cu atat va spune ca a pus mai mult
timp in invatarea artei sale.

De aceea se explica de ce sunt aga de rari criticii de arte
speciale. De aceea saloanele noastre de pictura i sculptura
din Bucuregti nu aunt niciodata salutate decat sau cu laude
banale i desgustatoare, sau cu injuraturi josnice i neghioabe.
Niciodata nu s'a gasit cineva care sa faca un studiu amanuntit i demn asupra operelor expuse, niciodata articolele con-
sacrate sculpturii sau picturii n'au trecut paste marginele

unui simplu catalog ce se cumpara dela portarul care deschide
uga dela intrarea in expozitie.

Alta piedeca a desvoltari criticeii artistice a fost lipsa
sentimentului plastic in popor. Niciodata acest popor n'a
dovedit pentru arta' acel delicat sentiment care se intalnegte
atat de des la alte popoare ; niciodata nu s'a entusiasmat de
frumusetea unei opere si niciodata nu s'a pasionat de o discutie artistica'. i de bung seama ca nu poporul roman va putea
fi asemanat vreodata cu acea multime florentina care trecea cantand i jucand pe strazi, imbatata de o dumnezeiasca
bucurie, la ivirea unui maiestru nou.

Aceasta nepasare vinovata a inlesnit trunchierea vechilor
noastre monumente i ridicarea altora care vor pune o vegnica
pats de rugine pe fruntea celor care le-au ingaduit.
www.dacoromanica.ro
OPERE
406
Este caracteristica aceasta nepasare in Romania.

La Viena marele pictor Gustav Klimt a expus de curand
faimosul sau tablou Medicina. Klimt este un pictor modernist ; tehnica i conceptia sa se deosebesc de tehnica i conceptia obinuita. Dar publicul vienez care tie ce inseamna
arta, In afara de deosebirile de vederi ale artitilor, a tinut
ca o onoare sa faca o uriaa manifestatie simpatica lui Klimt.
E drept ca unora tabloul nu le-a plOcut ; acetia erau credincioii admiratori ai vechilor formule academice. E drept ca
altora tabloul le-a inspirat un fel de groaza mistica; acetia
erau sfioii care nu indrasneau sa patrunda opera pans in
adancul sau. E drept ca altora tabloul le-a inspirat un intunecat sentiment de chin; acetia erau cei care cugetau mai
mult deck, vedeau. Dar toti acetia, cu toate sentimentele
deosebite de care erau sguduiti, nu s'au putut impiedeca de
a nu recunoate valoarea superioara a tabloului.
S'a nimerit frig un deputat austriac care a gasit ca tabloul este nici mai mult, nici mai putin decat imoral i indata
a anuntat o interpelare la Camera. Chiar faptul ca o Camera
intreaga trebue sa discute moralitatea i estetica unui tablou dovedete cat de mult pasioneaza arta lumea inteun
astfel de ora.
Dar lucrurile nu s'au ispravit aci. Indata dupa interpelarea dela Camera, elita intelectuala vieneza s'a adunat sa
protesteze impotriva pudicului deputat. Si cunoscutul critic
vienez Hermann Bahr, intro cuvantare plina de foc i de
pasiune, a spus ca persecujia care se pregatete impotriva
lui Klimt va fi mai dureroasa pentru Viena i pentru Austria
decat pentru artist.

Acest caz arata cum aunt puse i cat de mult inflacareaza
problemele artistice in strainatate.
Aceasta inflacarare nu se gasete In publicul roman i
lipsa ei este obtete simtita. De aceea niciodata un caz artistic nu va lua in Romania intinderea pe care o is aiurea.
Tacerea omoara avantul.
www.dacoromanica.ro
cRiTicA.
407
In sfalit a treia piedeca a desvoltarii criticei artistice este

de nature curat tehnica. Atelierele noastre grafice n'au ajuns
la desavarirea celor din strainatate, care pot reproduce in
mod admirabil chiar cele mai fine trasaturi i cele mai fine
nuance de coloare ale unui tablou. Mijloacele fotografice
excelente lnlesnesc raspandirea copiilor ci criticul n'are nevoie sa se opreasca la fiecare tablou pentru a-1 descrie. Opera
este presupusa ca e cunoscuta de public ci de fapt aa qi este,
deoarece reproducerile exacte cu ajutorul fotografiilor fac
ca lumea sa aibe o idee cat se poate de adevarata despre

opera.
Din nenorocire critica romaneasca, chiar cand ar vrea

sa se emancipeze de metodele vechi, n'are la indemana decat
mijloace foarte primitive. De aceea ea este nevoita ea 'Amara o critica descriptive ci criticul se vede silit sa face oarecum meseria de comisar pretuitor, descriind tabloul in toate
amanuntimile sale. Este o necesitate careia trebue sa ne su-
punem. Critica literara a trecut i ea prin aceasta stare. i

inch' in cazul sau greutatile tehnice nu erau atat de mari ci
chiar piedicile intelectuale erau mai lesne de invins decat
cele cu care are a se lupta critica artistica'. Dar putina resemnare nu strica.
Totui pe alocurea critica descriptive poate sa face loc
criticei rationale. Aceasta intru atat intru cat critica rationale nu va pierde niciodata din vedere mediul in care se afla
fli putinele traditii artistice pe care le-ar intalni.
In acest caz datoria sa este de a face psihologia operei
de arta ci de a stabili principiul evolutiunii elementelor artistice. Astfel ea va atinge o treapta deopotriva cu aceea a
criticei literare i va contribui cu date pozitive i bine stabilite la formarea unei filosofii a artei.
www.dacoromanica.ro
ARTA NATIONALA
I
In timpul din urma s'a vorbit mult de arta cosmopolite

gi arta national'a, de antinomia dintre aceste doua arte, de
reactiunea Incercata de curentul nationalist ce a stapAnit
societatea gi productiile noastre intelectuale o seamy de vreme,
de curentul cosmopolit care se ridica, de forme ideologice

internationale gi de forme ideologice patriotice.
Judecand dupe modul acesta de a 1nfatiga lucrurile, ar
urma ca arta e un produs sufletesc de o natura aga de simply
twat nu poate fi privity cleat dintr'un punct de vedere

foarte ingust gi c poezia nu are ala tale de ales, In Ina lta
sa menire, decat sau sa se inchida intr'un patriotism peste
masura de tendentios, sau s caute strain6tatea gi minunatele sale podoabe. Cu alte cuvinte poezia nu poate fi decat
balada patriotica sau ode de ocazie. Trista soarta 1
E drept cal, din fericire, judecata aceasta simplista' nu se
ga'segte la toti luptatorii pentru arta nationalists sau cosmopolite. Cei mai multi sustin, dimpotriva, ca degi arta trebue
sa lmbratigeze, prin firea sa, tot cuprinsul simtimintelor,
pasiunilor gi ideilor omenegti, totugi, prin modul cum aunt
exprimate aceste simtiminte, pasiuni gi idei gi mai ales prin
alegerea lor, arta is caractere determinate de natura etnica
a popoarelor. Far6 lndoiala acesta e un adevar netagaduit
gi recunoagterea sa clara gi hotarita ne-ar fi de mare folos
dac6 nenorocirea n'ar sta tocmai In greutatea acestei recunoagteri.
www.dacoromanica.ro
CRITICA
409
In esenta, toata greutatea sta In nelamurirea notiunilor,

fiindca de obiceiu se face din nationalism i cosmopolitism
doua entitati absolute Intre care exists o venica antinomie.
In realitate Insa notiunile acestea sunt departe de a imbraca
acest caracter hotarit absolut i relatiunile dintre dansele

sunt mult mai complexe cleat s'ar parea la intaia vedere.
Cand ni se vorbete de antinomia de fats i de toate antinomiile ideale ate vor mai fi existand, not nici nu ne dam
socoteala cat de mult datorim scolasticilor In aceasta privinta
i cum multe din discutiile care par de o pasionanta importanta
nu sunt decat subtilitati goale Intemeiate pe cuvinte lipsite
de inteles i de sprijinul realitatii.

Notiunile reale n'au lost niciodat6 aa de simple i de
izolate dupa cum par a le crede unii critici care scriu despre
arta cu aceeai pricepere cu care judeca odinioara dobitocul
din fabula cantecul privighetorii. Elementele care compun
notiunile nu sunt proprii numai unei anumite notiuni, ci
intra aproape totdeauna i In compunerea altora, iar gradul
de apropiere intre aceste doua notiuni va fi potrivit cu numarul elementelor comune. Numai prin ajutorul acestei comunitali de trasaturi se poate explica generalizarea, i tagaduirea sa ar Insemna tagaduirea generalizarii i prin urmare
a ideilor generale, ceea ce nu se poate cugeta. Nationalismul
i cosmopolitismul, care au atatea elemente comune, fie ca
acele elemente Bunt In totul identice, fie ca unele sunt negarea altora, aunt in stransa apropiere i antinomia dintr'insele nu e decat o antinomie aparenta; mai curand ele ar trebui considerate ca doua momente concordante ale aceluiai
proces logic. Principiul de imitate logica se realizeaza aci
de o parte sub forma nationalismului i de alta parte sub
forma cosmopolitismului, dei In realitate cosmopolitismul
este o simpla iluzie intelectuala i un postulat necesar pentru judecata care urmeaza dupa logica transcendentala.
i aceasta se accentueaza cu atat mai mult cu cat trecem din
lumea ideilor pure In lumea ideologiilor reale. Aci greeala
www.dacoromanica.ro
OPERE
410
simplistilor e vadita. Daca in logica pura o notiune nu poate

fi cugetata decat in legating cu alta notiune, In lumea reala
o ideologie nu poate exista decal In legatura cu alta si influenta sa nu e niciodata simpla si izOlata, ci totdeauna corn-
plexa si units cu alte influente. Simplistii au fault pacatul

ca au luat subtilitatile scolastice, care erau un simplu artificiu de logica, drept existente reale. Astazi insa nu e ingaduit nimanui de a cadea inteo greseala asa de grosolana si
asa de daunatoare.
Totusi, simplismul acesta stapaneste pe critici In toata

activitatea for si cand e vorba de clasificat scriitorii, atunci
se dau la iveala Incurcaturi uimitoare. Eminescu e trecut
de unii printre romantici si -tinand socoteala de un mare numar din poemele sale, aceasta clasificare pare indreptatita.
Conceptia, tehnica, idealizarea unor anumite tipuri si o multime de alte particularitati fac din el unul din cei mai Insemnati romantici daca nu chiar cel mai de seams. Dar alaturi
cu aceste consideratiuni se ivesc altele de un ordin deosebit.
Prin simetria facturii, prin unele conceptii antice, prin pastrarea regulilor, Eminescu e un clasic si, in aceasta privinta,
unele din paginele sale ar putea sta alaturi cu oricare bucata
vestita clasica. Jar pe langa aceste doua parti caracteristice,
care fac foarte anevoioasa clasificarea sa intr'o scoala sau

alta, se iveste a treia care mareste si mai mult greutatea.
Poezii ca Melancolie, De cate on iubito, Despartirea, Cand
insusi glasul, Se bate miezul noptii, si altele, ar indreptati
mai curand trecerea sa printre randurile simbolistilor. Cum
se vede, ar face o mare greseala criticul care tinand socoteala
numai de anumite productiuni si voind sa claseze, on cum,
pe Eminescu inteo scoala, 1-ar trece printre clasici, romantici
sau simbolisti. Dar sa luam pe alt poet mare al nostru, pe
Alexandru Macedonski.
Catava vreme, critica romans, critica wera si partinitoare, a trecut pe poet intre simbolisti. Fara Indoiala ca judecat dupa unele productiuni ale sale in care cugetarea mo-
www.dacoromanica.ro
CRITICA
411
derna patrundea mai mult, Macedonski e un simbolist ; un

simbolist lesne de Inteles, e drept, un simbolist cum aunt
cam multi in Franta, unde adevaratul simbolism nu se marginete decat la foarte putini, dar la urma urmelor un simbolist. Judecat Insa dupa numarul cel mare al poemelor sale,
al acelor poeme pe care de buns seama ea nu le cetise critica upara i partinitoare cand cugetase sa-1 califice, Macedonski nu e nimic mai putin drat simbolist. Noaptea de
Mai, Bucolica unda i alte margaritare tot aa chA curate,
aunt adevarate bucati clasice i autorul for e cel rhult un

clasic decadent. Dar critica romans care nu prea tie multe
cand e vorba de arta, voise sa aibe un simbolist cu once pret
In tara romaneasca i 1-a avut, In felul sau, se Intelege.
Faptul acesta s'a petrecut i In Franta, cand o seama de
oameni, judecand pe Zola romancierul, dupa Zola criticul,
au spus ea Zola e adevaratul naturalist, singurul In drept i
singurul garantat de guvern. Pada la un oarecare punct,

afirmatia aceasta nu era mincinoasa. Zola, dupa modul cum
face observatiile, dupa tehnica descrierilor, dupa conceptia
persoanelor, e naturalist, dupa cum e i Balzac. Dar cum pentru Balzac toata realitatea nu e decat un mijloc de Intrupare
In dua a unei man i adanci idei metafizice care se manifests pretutindeni, tot astfel pentru Zola natura nu e cleat
un simbol servind la realizarea ideilor. De aceea opera sa
luata In Intregime are o Infatirre aa de mareata i de puternica pentruca afara de cazurile individuale din romane
i indaratul lor, vedem mirandu-se ideea universals; In
umbra celor trecatoare se lnalta cele venice i atunci Zola
nu numai ca e un simbolist, dar e Inca unul din cei mai mari
simboliti din cati au trait vreodata, un simbolist sintetic
de o putere uriaa.
Acum credem ca se vede cat de greu e de a clasifica pe un
genitor lute() tabara sau intealta i ce grerala simplista fac

criticii can cred ca prin o schimbare de vorbe desleaga o problema de fapte.
www.dacoromanica.ro
OPERE
412
Greeala aceasta se face atunci cand clasifica scriitorii

in nationaliti i cosmopoliti. SA' luam iar pe Eminescu i sa
vedem intrucat i se poate aplica impartirea aceasta. Eminescu e Inainte de toate roman, s'a nascut i a copilarit In
tara, s'a imbatat de doinele i de legendele strabune, s'a Inflacarat de un mare i Malt ideal national i 1-a cantat In
versuri minunate. Dar alaturi cu aceasta personalitate a sa,
strans ii intim units cu &Ansa, aa de strans i de intim In-
cat nu poate fi despartita, e personalitatea lui Eminescu

crescut la coala filosofiei germane, partaq sinter i convins
al lui Schopenhauer, adorator al Nirvanei indiene, pesimistul
adanc i declarat pe care 1-a cunoscut lumea. Aceste doua
personalitati aa de diferite prin natura i originea lor, s'au
contopit Inteuna singura i poezia Eminescului a izvorlt

din aceasta contopire. De aceea nu se poate spune ca poezia
sa este curat nationals. Dar nu se poate spune nici ca este
cosmopolite. Ea este poezia izvorita din altoirea cugetarii
germane pe firea romaneasca i inteinsa se ga'sese caracterele etnice ale celor doua popoare care i-au dat natere. In
aceasta poezie insa nu se afla nicio urma de cosmopolitism
pentru motivul foarte simplu ca niciodata cosmopolitismul
n'a avut o existenta in sine ci a fost totdeauna o notiune
lipsita de sprijinul realitatii. Procesul logic care stapanete
formarea oricarei notiuni generale s'a Indeplinit qi la formarea acestei notiuni, dar a fost numai un proces formal. Plecand dela date reale pe care a cautat sa le sintetizeze Inteo
notiune generals, el a urmat toate regulile logicei formaie
i a ajuns la o entitate lipsita de inteles care parea ca explica multe fara a explica nimic. Ceea ce dovedeOe ca logica
transcendentala duce adeseori la lucruri care nu sunt de lot

rationale.
De aceea, pe cand de o parte se constata realitatea formelor ideologice nationale, de alts parte nu se pot constata
nite forme ideologice internationale care ar urma s fie ca
o sinteza superioara a formelor tuturor natiunilor.
www.dacoromanica.ro
CRITICA
413
Forme ideologice cosmopolite nu exista. Daca ar exista,

ele ar trebui sa aibe o expresiune proprie lor, dupa cunoscuta
regula care stabilete raportul dintre logics i limbs. Acest
raport constitue In arta stilul, dar niciodata pang acum nu
s'a auzit vorbindu-se despre stil international. S'a vorbit

despre stilul egiptean, stilul doric, stilul ionic, stilul corintic,
stilul etrusc, stilul roman, stilul bizantin, stilul gotic, stilul
renaterii, stilul baroc, stilul rococo, dar niciodata nu s'a

vorbit despre stilul cosmopolit. Toate aceste stiluri purtau
pecetia artistica a popoarelor din care an fost ieite, iar
aceasta pecetie artistica era data pe de o parte de relatiile
materiale sub stapanirea carora se aflau acele popoare, iar
pe de alts parte era data, in deosebi, de formele pe care le
Imbracase spiritul acelor popoare In desvoltarea sa.
Stilul gotic, de pilda, cu liniile sale curbe, cu boltile sale
ascutite, on formele sale uscate, cu tendintele sale verticale,
cu varfurile sale foarte inalte, cu arcadele sale inchise, a izvorit pe de o parte din spiritul german intunecat i cu totul
protivnic spiritului elenic, iar pe de alts parte din nevoia

de a cladi casele numai din lemn. In adevar, lemnul nu suferea marile linii orizontale ale arhitecturii clasice, dupa cum
be suferea marmora. and germanii an patruns cuceritori In

lumea romans au facut In piatra i in marmora constructiile
for din lemn i stilul gotic, potrivindu-se de minune cu spiritul religiei cretine, a devenit stilul hotarit pentru cladirile
bisericilor i catedralelor. Stilul clasic ramase stilul potrivit
pentru temple.
E drept ca In urma s'au facut schimbari atat In stilul go-
tic cat i In celelalte stiluri. Forme apropiate au fost aliate

i an dat adesea efecte surprinzatoare.
Venetia este un model minunat In aceasta privinta. Biserica San Marco este In mare parte bizantina; ornamentele
dela ferestre, mozaicurile in locul picturilor, arcurile In locul
arhitravelor, liniile curbe dela cupola i altele sunt bizantine,
pe and ferestrele sunt gotice. Palatul dogilor este un ame-
www.dacoromanica.ro
414
OPERE
stec de stil gotic i mauric. Dar aceasta alianta de forme

nu s'a putut face deal intre popoare a caror stare de suflet
era apropiata.
Dace s'ar incerca s'a se aproprie mai tare dou'a stiluri
mai depa'rtate s'ar ajunge la o contopire care ar fi cel putin
ridic916. S'ar cadea in aceeai grevala in care cade logica
atunci sand voiete s'a generalizeze prea mult, caci nicicand
o generalizare intinsa peste anumite margine n'a avut sprijinul realitatii. Ea a ramas intotdeauna o notiune lipsita de
inteles. De aceea, generalizarea prea mare nu poate fi exprimata in arta fiindca arta este prin esenta sa strans legate
cu realitatea.
Bi de aceea cosmopolitismul, lipsit de forme ideologice
hotarite, nu poate avea arta. Nollunea de arta cosmopolite
este o entitate scolastica intemeiata pe forme ideologice
false.
II
Printr'o operatie de logica intemeiata pe vechea lege a

contrastelor, spiritele simpliste au ridicat totdeauna impotriva artei cosmopolite arta nationalists, arta cu tendinte
patriotice. Aceasta arta a cunoscut odinioara o vreme infloritoare, a dat na0ere la mult entusiasm i a fost un moment
hotaritor in procesul nostru de desvoltare istorica dela inceputul veacului al nouasprezecelea. Car lova, Murepanu,
Bolintineanu, Alexandri i altii, au avut strAluciri de inspiratie foarte potrivite cu timpul for i au tiut sa insufleteasca
qi pe altii de dorul idealului lor.
Era o vreme fericita vremea aceea.
Iubirea i slavirea neamului, antatarea marilor lui
doruri de libertate i avantul hotaritor catre lupta, formau
tras'atura caracteristica a starii sufleteti de atunci. In asemenea imprejurari era firesc ca o poezie cu tendinte patriotice sa ga'seasca un adanc i puternic rasunet. Poporul a
www.dacoromanica.ro
CRITICA
415
avut totdeauna nevoie de simboluri i poezia nationalists

ii dadea cu imbelugare aceste simboluri trebuincioase. In
deoNte insa aceste simboluri erau de un hieratism prea
fortat. Ele se asemanau cu unele icoane bizantine in care,
de0 nu se deosebete nicio trasatura curat omeneasca In
figurile lungi i sulytiri Impodobite de stofe scumpe, multimea
10 punea toata naiva sa adoratie din pricina Ca traditiile

i-au facut cunoscut simbolul.
Astfel De0eapta-te Romane de Mureanu este o lungs
i pompoasa declamatie in care se glorifica trecutul i se
Indeamnd la lupta prezentul cu vorbe care nu sunt de loc
rupte din sufletul romanesc. Prozodia, metrica, imaginele
i comparatiile, sunt straine de etica i estetica limbii romane. Intre cronicarii care intr'o fraza calita ca de un meter
faur evocau tot sufletul romanesc i intre poezia lui Murepnu,
upara i lipsita de sprijinul ideologiilor reale, deosebirea

este netarmurita. Data insa poeziile sale au patruns In multime este din pricina ca multimea Inflacarata de atunci avea
nevoie de un simbol, de un semn de adunare, de un strigat
de lupta, chiar data acel strigat n'ar fi Insemnat nimic.
Fats cu Mureeanu, Bolintineanu era mult mai superior.
Acesta era un artist in adevarata putere a cuvantului i un
poet a carui inspiratie a avut de multe on urmari fericite.

Dar in baladele sale istorice a cazut In aceea0 greala ca i
Mureanu. Pe o stanca neagra, inteun vechiu castel este o
poezie obte0e cunoscuta. Este un sentiment maret In

ea, sunt versuri minunate, sunt unele comparatii nimerite
dar tehnica i stilizarea nu aunt romane0i. Castelul este
frumos, Mea indoiala i salutam cu placere In el una din ve-
chile noastre cuno0inte gotice. Dar muntii moldovene0i

n'au Area cunoscut castele gotice, ei n'a cunoscut deal cetati.
Ca un glob de our Luna stralucea este, netagaduit, o cornparatie frumoasa. Globul poate sa fie chiar o expresie foarte
nimerita din punct de vedere impresionist, dar pentru poporul roman de atunci era fara trite les.
www.dacoromanica.ro
416
OPERE
Toata poezia cu tendinte patriotice a facut aceleai pa'cate
Impotriva artei i a spiritului romanesc. Si a Mout aceste

pacate pentru ca nu-i dadea socoteala de Insemnatatea
artistica a ideilor de sprijin .Taria unei judecati sta in ideile
prin ajutorul carora se dovedete adevarul cuprins In tema
data. Puterea unei opere artistice sta In elementele sale
tehnice. Daca aceste elemente nu aunt destul de sugestive
0 nu evoca In deajuns stank de suflet aproape incontiente,
opera artistica nu-i indeplinete menirea.
Aceste elemente au fost straine de sufletul romanesc In
poezia noastra nationals.
Arta clasica mmotea aa de bine acest principiu artistic
lineal in totdeauna elementele sale de sprijin au fost perfect
adecvate cu opera i coloarea locals. Cine cerceteaza cu

bagare de seams capitelurile eline, elemente hotarltoare In
deosebirea stilurilor, e izbit numaidecat de faptul ea ornamentele Bunt cu totul locale: acantus, cotoare sucite In forma
de volute, vita de plante agatatoare, iraguri de margaritare
i crini de apa.
Ornamentele gotice se deosebesc de asemenea prin reprezentarea plantelor locale: stejarul, vita de vie, teiul,
frasinul, trifoiul, edera i fragile.
Aceste ornamente luate din mediul inconjurator, dadeau
artelor caracterul national 0 acest caracter era as de adanc
i aa de puternic incat inraurea asupra sufletului oamenilor
mai mult decat once altceva.
Arta nationals romans n'a avut Ina acest caracter. Si

pricina e uor de lamurit. Nationalismul din care au izvorlt
poeziile lui Mureanu, Bolintineanu i altii era o creatiune
strains, adusa de cateva spirite alese pe pamantul binecuvantat al Romaniei. Aceste spirite inflacarate de idealuri
mari, luminate de teoriile revolutionare din apus i chinuite
de dorul de a scoate Cara din situatia trista In care se afla,
10 alcatuise programul nu atat dupa trebuintele momentului,
cat dupa deductiunile for logice. Si a fost o simpla intamplare
www.dacoromanica.ro
CRITICA
417
ca unele din aceste deductiuni logice s'au potrivit cu nevoile

momentului.
De altminteri desvoltarea istorica a Romaniei din veacul
al nou'asprezecelea a fost mereu reflexul inversat al desvoltgri istorice a Europei.
Cand In apus chestia se punea din punctul de vedere

social, In Romania se punea din punctul de vedere national ;
cand in apus chestia se punea din punctul de vedere national,
In Romania se punea din punctul de vedere social. Acest

mod de interpretare care putea sa pars ciudat la prima vedere
era foarte indreptatit In realitate ; el era chiar necesar intrucat
conditiunile reale In care se afla poporul roman erau aproape
cu totul protivnice conditiilor reale In care se aflau popoarele
apusene.
La 1848 romanii robiti de veacuri, traind cu fruntea

vesnic lntoarsa spre pamantul negru din care nu scoteau
painea cleat pentru a hrani pe altii, obiditi i necajiti, nu
puteau avea un ideal definit. Dar o dorinta vaga dormea
In sufletul for intunecat. Era dorinta de o stare mai bung,
era nazuinta care un zambet de fericire, era invocarea
trista a unei lumini pe care nici ei singuri nu i -o puteau
Inchipui cum ar fi. Toata aceasta.' stare de suflet avea ceva
din nelamurirea amurgurilor de primavara, cand ceata se
estompeazh' cu atata maiestrie In zare lncat nu las6 nici o
linie clara.
Burghezia insa stia ce voieste. Prin pozitia sa geografica
Tara Romaneasca', era un punct lnsemnat pentru transitele
comerciale si veacul al nouasprezecelea, care Mouse din co-
mert principala ramura a activitatii sociale, Meuse pe o

multime de negustori strain sa se aseze In taxi. La 1832 se
deschise navigatiunea pe Dunsdre si Romania fu push' In lega-
tura directs cu lumea apuseana care incepu a se aproviziona

din tail cu cerealele trebuincioase. Astfel comertul roman
dobandi o Insematate vadita. Dar aceasta Insemnatate ar

fi fost si mai lilting data puterile protectoare nu ar fi impus
27
www.dacoromanica.ro
418
OPERE
oarecare conditiuni, care lmpiedecau avantul liber al comertalui. Astfel Turcia, cand Incheia vreun tratat comercial,
spunea hotarit Ca acest tratat va avea tarie pentru tot imperiul turcesc, inclusiv Egiptul, dependintele Africane, Moldova,
Muntenia. Pe de alts parte regimul care domnea In tars nu
cunotea nicio lege. Unul se credea stapan peste averea i
vieata tuturor, aa.incat avutul negustorilor nu era niciodata
sigur. De aceea burghezia dorea- o revolutie socials, care sa
darame formele vechi i s puny In locul lor altele mai prielnice desvoltarii comertului. i numai intrucat revolutiunea
socials cuprindea In sine i sfaramarea protectoratelor comerciale straine, burghezimea se Injosea sa priveasca lucrurile
i din punctul de vedere national.
Cu totul protivnice erau vederile idealitilor care adusera
revolutiunea In Romania. Acetia, inrauriti de marile curente
intelectuale straine, a caror infatiare romantics avea darul
de a entusiasma foarte lesne, luara ideile straine i voira s
le aplice In tars fara nicio tirbire. Putin be pasa lor de faptul
ca poporul roman traia In alte conditiuni decat popoarele

apusene. Dupa logica lor acest popor era o entitate metafizica a carei existents trebuia s se reguleze dupa doctrinele
lor, deoarece realitatea a fost totdeauna modelarea obiectiva
a ideii.
Atat era de inradacinat acest mod de a vedea incat revolutionarii ideas ti nici nu-i puteau Inchipui ca realizarea
ideilor ar intampina greutati din pricing a nu tinusera socoteala de conditiunile de existents locale. De aceea, in loc de
a pregati un taram prielnic pentru desvoltarea ideals a prin-
cipiilor lor, ei au lasat cu totul in parasire partea empirica

a problemei i s'au marginit numai la considerAiuni speculative, privind toate lucrurile din punctul de vedere al categoriilor logice doctrinare. Desvoltarea istorica 'Area ca nici
nu exists.
Totui intre aceste doua curente atat de deosebite s'a
putut stabili putinta unei activitati anume. Idealitii simtira
www.dacoromanica.ro
CRITICA
419
numaidecat lipsa sprijinului realitatii i se coborira dupg

piedestalul for marmorean In straturile burgheziei i ale taranimii. De alts parte burghezimea simtea i ea nevoie de ali
infatip cerintele sale prozaice sub o stralucire idealists.

Astfel din cloud conceptiuni aproape protivnice, oamenii
revolutiei izbutira s Injghebe o sinteza care 'Area ea impaca
amandoua taberile. Ce fel de impacare era aceasta, este alts
socoteala. Scrierile luptatorilor dela 1848 pot dovedi oricand
ca impacarea era foarte ubred alcatuita i ameninta necon-
tenit sa se prabueasca. Insa aparentele erau salvate i cu

salvarea aparentelor s'au facut multe fapte mari In istoria
popoarelor.
In astfel de imprejurari poezia nationals a fost simbolul

sfant in care fiecare vedea ceea ce avea plkerea sa vada.
Burghezul vedea putinta desvoltarii libere a comertului
national, Inlesnirea transactiunilor cu strainatatea i sfaramarea tratatelor comerciale care-1 legau de Turcia; ifleoiogul vedea putinta realizarii doctrinelor sale stabilite din
studiul categoriilor logice, iar taranul, cand aceasta poezie
ajungea cateodata pang la darisul, vedea in ea ceva ce nu i
putea lamuri, dar care ii 'Area cu atat mai frumos, cu cat 11
intelegea mai putin. Dar and taranul avea s cante ceva
care Ii sta pe suflet, cand se simtea sfaiat de vreo durere,
sau induioat de vreo bucurie, tot la vechea poezie populara
se Intorcea.
Din aceasta pricing poezia nationala n'a trecut niciodata
dincolo de un cerc foarte restrans. Inraurirea ei a fost de

natura mai mult politica, fiindca ea Insasi nu fusese creiata
cleat in vederea acestei politice. Indata Insa ce miparea
care Ii daduse natere inceta prin realizarea unora din cerintele
sale, lnceta kii poezia tendentioasa. Tinta ei fusese atinsa ;

deci ratiunea ei de a exista pierise. i ceea ce e ciudat e ca
aceasta disparitie s'a facut pe nesimtite. In orice caz nimeni
nu i-a tinut cuvantarea de lnmormantare la care ar fi avut
dreptul. Abia data d-1 Maiorescu a crezut de cuviinta sa-i
27*
www.dacoromanica.ro
OPERE
420
consacre o scurta notita foarte putin respectuoasa, uitand

Ca despre morti nu trebue sa se vorbeasca cleat cel mult
de bine.
Mai pe urma s'au Mout alte Incercari de Invierea poeziei
patriotice, dar toate incercarile an ramas fare urmare. Viorile
tacusera, serbarea se sfarilise i in zadar un cantaret intarziat
se incerca sa mai suspine pe strune obosite cuva.ntul de odinioara. Neizbanda fu desavarita.
De altminteri lucrul era de ateptat. Dupa cum nu exista
forme ideologice hotarlte pentru arta cosmopolite, tot astfel
nu exista forme ideologice hotarite pentru arta nationalists,
pentru arta cu tendinte patriotice. Forme le ideologioe care an
fost infatiate ca atare erau create de curentele idealiste
din categorii logice lipsite de sprijinul realitatii. Deci erau
nite simple ideologii false.
Intre un curent idealist construit numai din elemente ale
ratiunii pure sau ale esteticei transcendentale si marele
curent popular intemeiat pe date reale, nu poate exista armo-
nie atat timp cat fiecare din aceste doua curente nu vor
parasi menta for absolute.
Este Hegel cel dintai care a dovedit ea evolutiunea idea-
lului In afara de realitate e o amagire. Dar principalul nu

este de a recunoate necesitatea logics a realitatii, ci de a o
determina. Ca In once problems i aci greutatea sta In punerea termenilor.
Care aunt deci termenii marei probleme a artei?

tiinta moderns a aratat care sunt factorii care Inrauresc
in mod hotaritor asupra formarii unei personalitati. Aceti
factori sunt motenirea insuirilor ancestrale f;ti complexul
circumstantial extern. Motenirea modeleaza structura interns a individului i da natere la aplecari de o an.umita
nature. Complexul circumstantial extern cuprinde tot ce
mediul social, intelectual, sentimental i religios poate pune
impotriva motenirii ancestrale. Dupa modul cum se prezinta
aceti doi factori care cearca sa inraureasca individul In
www.dacoromanica.ro
CRITICX
421
directiuni determinate i deosebite, antinomia for logics e

vadita.
Simplistii au cautat sa rezolve aceasta antinomie negand
and unul, cand altul din factori. Aparatorii metafizicei au
negat 1nraurirea complexului circumstantial extern, sustinand ca firea unui individ nu se schimba niciodata dupe
medii, ci ramane ass cum a fost determinate de ereditatea
psiho-fiziologica. Partasii materialismului economic au tagaduit insemnatatea motenirii pe care au primit-o ca pe un
ultim lacas In care s'a refugiat metafizica. Dar aceste negari
reciproce n'au avut alts urmare decat Ca au pus In deplina
lumina raporturile dintre cei doi factori.
Din aceste raporturi se poate vedea ca atunci cand cei
doi factori au elemente comune, individul evolueaza inteo
directie statornica si desvoltarea sa nu intampina piedice
daunatoare; dimpotriva cand elementele celor doi factori
sunt cu totul deosebite antinomia logics devine o antinomie
reala, seria starilor de constiinta ofera o desagregare continua
si evolutiunea individuala nu mai are loc In mod normal.

Este dar necesar sa se stabileasca o armonie intre cei doi
factori. Insa mostenirea cade In afara de puterile noastre;
deci singurul factor pe care-1 putem influenta este complexul
circumstantial.
Din complexul acesta trig, niciun element nu are atata
putere ca arta, fiindca ea influenteaza nu numai ideile si

vointa, ci mai cu seams aplecarile, sentimentele si Waffle
de suflet aproape inconstiente, care determine momentele
hotarltoare In vieata individuala i socials. Dar pentru ca
arta sa-si. Indeplineasca menirea sa, fare a lovi In predispozitiunile intelectuale si sentimentele mostenite, ea trebue
sa fie insa'si chintesenta realizata printr'o sinteza superioara
a acestor predispozitiuni. Ea trebue sa cuprinda ceea ce con-
stitue esenta unei natiuni.

Insa greutatea sta tocmai in determinarea acestei esei4e.
www.dacoromanica.ro
OPERE
422
III
De obiceiu se face totdeauna o greeala foarte mare cand
e vorba sa se determine principiul intern care stapanete

evolutiunea unui popor. Plecand dela anumite categorii
logice i intrebuintand vechile notiuni scolastice se ajunge
la nite lncheieri care nu pot multumi nici ratiunea nici
realitatea. Judecata, nevoita sa se slujeasca de nite elemente
care n'au fiinta reala, se invartete in gol iar rezultatele sale
sunt nite simple propozitiuni formale de un ridicol deg.varit. De altminteri faptul nu e de loc surprinzator. Dinpotriva, ar fi surprinzAtor data ar fi altfel. Ca once tiinta,
logica este i ea supusa unor anumite legi de desvoltare de
care trebue sa se tins totdeauna seams. Cugetarea omeneasca
schimbandu-se cu timpul atat cantitativ cat gi calitativ,
este firesc ca vechile tipare formale sa n'o mai poata incape
i e necesar ca intreaga constructie ideals care a slujit drept
schema judecatilor din trecut sa fie prefacuta din temelie.

In chimie, In fizica i in celelalte tiinte conceptiunile funda-
mentale au fost cu desavarire transformate in ultimul

timp. Ca acelai lucru trebue sa se faca i pentru logica e
neindoios.
In acest chip stabilirea principiului intern de evolutiune

a unei serii de fenomene, n'ar mai fi speculatiune de pura
metafizica, ci o operatiune care, pe date reale intemeiatg, la
rezultate reale ar ajunge.
5i in primul be ar trebui sa se aiba totdeauna in vedere
neputinta de a cunoalte altceva cleat, fenomenul. Este Kant
care a stabilit aceasta Inca de multa vreme 9i ca regula de
cercetare nu cred sa fi dat alte rezultate mai imbelugate
decat acesta. Tot ce poate fi supus puterii ratiunii noastre
nu este decat veviica micare a lucrurilor care se prefac fara
Incetare.
De aceea and se pune problema determinarii principiului

intern a evolutiunii artei nationale, trebue sa se studieze intaiu
www.dacoromanica.ro
cnincA.
423
formele pe care le-a imbracat aceasta arta in diferite manifestari ale spiritului romanesc in trecerea veacurilor. In literature va trebui deci sa se hotarasca etica si estetica limbii
la diferite epoci. Rana acum insa nu s'a facut nici o incercare
in aceasta privinta; abia data d-1 B. P. Hasdeu a strans

materialul trebuincios pentru recunoasterea structurii limbei romanesti in veacurile XVI si XVII. In picture va trebui
sa se hotarasca evolutla liniilor, a colorilor si a compozitiilor.
S. Fl. Marian in Cromatica sa a studiat in mod elementar

arta cum foloseste poporul roman colorile, dar o caracterizare generals a picturii noastre lipseste cu desavarsire pang
acum. In sfarsit, in arhitectura combinatiunea liniilor nu a
fost adancita de nimeni.
Un exemplu luat dintr'o eerie de fenomene de nature
putin deosebita de arta va lamuri mai bine problema.
1) De curd nd au fost publicate scrisorile schimbate odinioard intre Turgheniew i Herzen. Aceste scrisori in care sunt
pufi NO in facd, cu modul for de a sling i gdndi, doi din cei
mai mari oameni ai Rusiei din veacul al noudsprezecelea,

sunt de o importanrci cap italic pentru a vedea chipul cum se
punea problema nationalii in imperiul vecin acum patruzeci
de ani. Totodatii ele pot stabili marginele intre care trebue sit
se invarteascii cei doi termeni necesari ai oricarei probleme
puse de natiunile de =tit' zi.
In desvoltarea cugetiirii moderne ca i in balada lui Burger,
mortii merg iute. Afa se explicit de ce Turgheniew e aproape
uitat iar Herzen pare o figurii legendary din timpurile strcivechi.
,,S'i
totuci acefti doi oameni an avut asupra Rusiei o
inrclurire uriafe.
Alaturi cu Dostoiewski ci, Tolstoi, Turgheniew formeazd
treimea impunatoare a romancierilor ruci cyrora arta europeand le datorefte atdta. Dar pe cdnd la Dostoiewski numdrul
9 Intreg acest pasaj tiparit cu litere cursive a aparut mai intai
ffmen qi Tut
in Romania Juna * din 14 Mai 1900, sub titlul de

gheniQw . (N. D.)
www.dacoromanica.ro
424
OPERE
tipurilor creeate e foarte restrdns, pe cdnd la Tolstoi acelafi tip
spare in fiecare din romanele sale, la Turgheniew numeirul

tipurilor creeate e uimitor. Poate Dostoiewski sci-1 intreadi prin
addncimea psihologicei, poate Tolstoi sa -1 intreacd prin meiretia
tragicii a moralei sale, dar nimeni nu l'a ajurts in puterea de

evocare a tipurilor diverse. Dimitrie Rudin, Nejdanoff, Basaroff, Punin, Baborin, Insarow fi alte atcitea tipuri reiman
intotdeauna dare cu caracterele for distinctive in mintea cetitorilor. .fi aceste tipuri erau adeveirate tipuri rusefti, chiar cdnd
civilizatia apuseanei le pusese pe frunte pecetia sa cosmopolite.
Aleituri de acest mare creator de tipuri din poporul rus,

Herzen sty ca un prooroc ada'nc fi chinuit al poporului. Agitator
infleiceirat, cugetator puternic, Herzen luptase ccitva timp pentru
introducerea civilizatiei europene in Rusia. Dar dupe 1860

el pierdu deodata credinla sa in Europa apuseanei fi in civilizatia acesteia. Toatei lumea slavofild salute pe Herzen cu mare
bucurie fi luei parte inverfunatei la atacurile sale impotriva

ingrozitorului apus .
Aceastcl schimbare amciri pe Turgheniew i dada naftere
acelui schimb de scrisori afa de caracteristice pentru tendintele
acelei vremi. Intdia scrisoare a lui Turgheniew catre Herzen

e dela 8 Octomvrie 1862. E un reispuns la articolul publicat
de Herzen in ziarul seiu Kolokol. In acest articol intitulat

Mortuos plango, Herzen 10 desvoltci teoria sa nationalistei cu
o deosebitci vigoare. Europa apuseand e privity ca un trup

impietrit care nu va putea merge mai departe din pricina tristelor conditiuni in care se Old. Rusia insei are un mare viitor
pentrucei are un alt trecut deceit trecutul putred al apusului.
In alt articol intitulat Inceputuri fi sfeirfituri, Herzen punea
tezele pe care le-a apeirat mai pe urmei cu atdta teirie in celebra
sa scrisoare ceitre Michelet : Rusia nu va fi niciodatei protestantei, Rusia nu va fi niciodatci un Juste milieu , Rusia nu va
face niciodatci o revolutiune spre a scdpa de Tar fi a-1 inlocui
prin reprezentanti ai poporului, judeditori politifti. Aceste
www.dacoromanica.ro
CRITICA.
426
trei teze devenird Sfdnta Treime a nationaliftilor : nationalitate,

ortodoxie fi autocratie.
Atunci interveni Turgheniew : Menirea clasei culte din
Rusia e de a da poporului civilizatia ; treaba poporului este sei
hotcirascei ce trebue prima fi ce nu. Aceasta menire a lost in-
tru ccitva indeplinitii de Petru cel Mare ci Lomonosow, dar

dupei peirerea mea nu s'a sfeirfit. Voi ins credeti ca scoateti
din sufletul poporului acele principii pe care el nu le intelege
fi pe care voiti sei-i claditi vieata fi nu vedeti ca vei mipati in
negurd.
Ceea ce e mai insemnat in,sei e ca vei credeli scapati de evolutie pentructi poporul pe care-1 adorati e conservator par excellence. . . Semstvul cu care mi-ai umplut urechile la Londra,
acest minunat Semstvo, s'a dovedit di in practicel nu e de niciun
lobos ceici on insemneaza ceea ce insemneazei in Europa, un
cuvant cunoscut fi puternic, on nu are nicio insemnare. .
Trebue sd geisiti o alai treime, cad cu cea pe care ai descoperit-o:

Semstvo, Artel fi Obscinei nu merge. Sou trebue sci recunoa-
fteti di aces forma deosebitci care da poporului rus ordinea lucrurilor nu e a,sa de desvoltatei meat s'o putem pune, not oameni
ai cugetiirii, sub o categoric. . . In ceea ce privege articolul
tau din Kolokol, el e ca toate celelalte intelept, fin, frumos, dar
Para urmare practicei. Mi se pare di antiteza atilt de des repetatei
intre apusul, frumos pe dinafard fi urit pe dinduntru, fi rds'dritul unit pe dinafard qi /rums pe dineiuntru, este falsei )).
Alta scrisoare urmci la 8 Aroenivrie : e Ai stabilit diagnoza
umanitlitii moderne cu o finetei fi o vigoare neobifnuitei, dar
de ce faci vinovatei numai pe Europa apuseana fi nu pe tog

bipezii? Tu semeni cu medicul care cerceteind simptomele unei
boli cronice declarii ca toatei nenorocirea vine din pricing ca
bolnavul e francez. Efti duman al misticismului fi al absolutis-
mului fi totqi to inchini mistic inaintea bleinii rusecti in care

vezi marea fericire, noutate fi originalitate a viitoarelor forme
sociale. Absolutul pe care nu-1 admiti in filosofie it glisefti in
aceast4 140' .. . Istorie, filosofie, statistics, toate acestea nu au
www.dacoromanica.ro
OPERE
426
nicio insemnatate pentru voi; nu luati in seams nici chiar

faptele aca ca nu voiti set tineti socoteala nici macar de admiral
ca not rufii suntem inruditi dupes limbs fi dupes origina cu

familiile europene...
Problema fusese piaci aca de clay incest deosebirea de vederi
intre cei doi antagoniqti nu mai putea fi ascunsa. Herzen se

afunda din ce in ce mai malt in studiul trecutului poporuluirus din care voia set scoatii elementele constitutive pentru regenerarea nationala in timp ce Turgheniew se apropia necontenit
de civilizatia apuseand.
Ultimii ani an aratat care din acefti doi oameni deopotriva
de cinstiti fi deopotriva de mari, a fost pe calea cea dreapta.
Miccarea revolutionara apaseanci pentru a clirei introducere
in Rusia Turgheniew fame foarte malt, a crescut ceitva timp,
a dat nactere acelor acte de teroare prey bine cunoscute lumii,
a produs ceiteva cdractere de un stoicism admirabil fi de un fa-
natism fares seaman, dar sub Alexandra al III-lea a inceput

set scadii in chip foarte simlitor.
Fara indoiala Rusia intinsa f i impartita intre attitea popoare cum e acum, nupoate merge inainte deceit cu conditia unei
re forme generale ci puternice care set organizeze pe bazei unitary
toata p.a. Altminteri se va vedea deodata despartita intre o

multime de statulete dupes cum prevazuse de malt Voltaire.
Aceasta necesitate de natures politica, sociala f i morals totdeodata, o simtisera deopotriva f i Herzen fi Turgheniew. Herzen
inset nu vedea indreptarea deceit in cultivarea elementelor carat
rusecti. Forma politics, relaliile sociale, ideile morale, toate

trebuiau deduse din trecutul poporului fi desvoltarea natiunii
trebuia sit se facet sprijinindu-se pe desvoltarea acestor elemente.
Altfel Rusia ar fi incetat de a avea caracterul sau distinctiv, ar

fi incetat de a fi ea. Aceste vederi se urmeaza acum in imperial
vecin fi, din punctul de vedere al intereselor rusecti, rezultatul
e admirabil.
In Romania generatia dela 1848 a facut intr'o masura cu

malt mai mare ceea ce voia set tacit Turgheniew in Rusia.
www.dacoromanica.ro
cRITIcA.
427
Entusiastei f i primitoare de culturei, acea generatie ne-a taut

malt bine, dar in acelafi amp ne-a inzestrat cu o multime de
institutiuni care n'aveau nicio legaturei cu vechile noastre
instituciuni.
Datoria generatiei de acum este de a se intoarce la studiul

trecutului nostru qi din istoria desvoltcirii poporului sii scoatei
formele care sei reguleze vieata nationalli.
Nalionalictii rufi gasiserei in Semstvo, Artel f i Obscinci
vechile categorii care trebuiau reluate fi, aduse din nou la lumina; oamenii noctri vor trebui sei caute in institutiunile vechi
romiine pe acele carat nationale f i se't le studieze cu de-ameinun-
tul. Din nenorocire pans acum afarci de d-nii dr. Gh. Popovici,
C. Dissescu fi I. Neideide, in ceea ce privefte dreptul, nu cunose pe altii care sii se fi ocupat cu asemenea probleme.
Turiftii se ocupci cu formele de drept din apus, sociologii
propun reforme sociale utopice, dar nici unii, nici altii nu

ating problemele cum ar trebui sei fie atinse.
IV
Vederile simpliste care an stapanit societatea roma-
neasca si productiile sale artistice 'Ana' acum, au Incurcat

de multe on priceperea adevarata a fenomenel0r.
Dupg 1848, In acea perioada de renastere care &Ouse
atat entusiasm si atata incredere, era firesc ca sentimentul
national sa fie In Hoare, data nu ca sentiment constient si de-
finit, cel putin ca necesar si impus de desvoltarea istoricosociala din apus. Toate tarile rupeau zagazurile vechi, formele sociale se schimbau, ideologiile simpliste se inlaturau.
De buna seama ca Romania nu era pregatita pentru toate
aceste mari prefaceri; tristele si lungile veacuri de robie In
care zacusera cele doua principate, ignoranta adana si sdrobitoare in care se afla poporul si atatea alte conditiuni foarte,
foarte reale, din nenorocire, si foarte dureroase In realitatea
Jor, faceau cu neputinta once miscare revolutionary de o
www.dacoromanica.ro
428
OPERE
insemnsatate mai Ina lta. Dar vantul care sufla In apus se

raspandi pretutindeni; sguduirea se produse, temeliile se
idruncinard i Romania, care nu era nici pe alt pOmant,
nici ingr5.dita cu zid de fier, fu atinsa. Teoretic oamenii revolutiei de atunci intelesera ca din cauza deosebirilor economice i sociale, revolutiunea romanO nu poate pOstra caracterul adanc social al revolutiunilor din Paris i Berlin. Ceea
ce trebuia romanilor atunci, era, inainte de toate, libera for
desvoltare i unitatea nationala. Trebuia, cum a spus mai

tarziu eel mai mare ideolog al timpurilor acelea, invinsa
Plevna externO inainte de a fi invinsh Plevna interns. De
aceea revolutiunea a avut caracterul aa de frumos idealist,
dar i aa de simplist cum i se cunoate.
Daca nu a reuit a fost din pricing ca nu se indeplinise
niciuna din pregatirile trebuincioase i factorul eel mai principal, poporul, era cu totul in necunoting de ce trebuia sa
faca i de mijloacele cum trebuia s'a. ceara. Ceea ce se incepuse
la 1848 nu se putu realiza deaf la 1859 in ceea ce privete

unitatea nationals. Era firesc dar ca in acest timp caracterul
productiunilor artistice romane BO fie national, patriotic.
Poezia nu avea alta' menire decat de a detepta poporul adol.-
mit la vieata noua, a trezi inteinsul vechea contiinta strabuna i a uni inteun manunchi toate acele energii care se
risipeau zadarnic in toate pOrtile. Universalitatea sentimentelor, inaltarea ideilor, nobleta aspiratiunilor, trebuiau sa
decurga din aceasta catgeorie de poezie. D-1 Aron Densusianu o caracterizeaza astfel: In aceastO epoca doua creafiuni originale putem sa constatam pe terenul poeziei: balada istorica i oda nationals, cea dintai creata de Dim.
Bolintineanu, a doua de A. Mureanu; din nefericire amandoua au apus cu ei. Cu Bolintineanu nimeni n'a cutezat a
concura In balada istorica; nimeni in oda nationals n'a

atins ingltimea lui Mureanu... Ei rezuma intreg spiritul,
aprofundeaza i cristalizeaza sentimentul i aspiratiile intregului popor roman, f6r5. deosebire de provincie .
www.dacoromanica.ro
cruTicit
429
D-1 Densusianu se plange ea oda nationals, balada istorica i toate poeziile patriotice au apus, dar nu baga de mama'
ca acestea cuprindeau in sine samburele propriei for distrugeri. Cuvintele for pompoase dar reci, frazele sunatoare dar
seci, toata acea retorica de tribune populara, se potriveau
de minune cu impulsiunea irezistibila care stapanea mintile
i inimile In acea vreme de turburata prefacere, dar devenisera anacronice Indata ce incepu alt6 epoca.
and idealul dela 1848 se cohort de pe piedestalul sa'u
olimpian, cand intra in vieata de toate zilele rasratandu-se
cu ingamfare pe strazile Bucuretilor, cand mantia alh61 romans fu schimbat6 pentru haina neagra burghez51, neaparat
ca sentimentele qi dorintele vechi trecur6 In lumea mortilor
intru fericire qi in locul for se ivied alte dorinti, alte sentimente pentru care poezia lui Car lova i Mureanu erau neindestulatoare.
D-1 Titu Maiorescu, Intors din strainatate cu idei filosofice
moderne, crescut In admiratia marilor genii europene, cunoscand adancile teorii estetice germane, om de o culture
aleas6 i variata i de un gust fin i patrunzator, fu acela care
lnrauri mai cu deosebire asupra poeziei noi. Vechile forme
ideale sub care privea natiunea formele din afarg, Incetaserti
deoarece incetaser6 i pricinile care be dadusera natere,
categoriile intelectuale de insemnatate socials fusesera sfilret-
mate aa ca tam se afla pentru un moment multumit'a cu

conditiunile de fats. Un nou ideal nu se formase Inca i nici
nu erau semne pipaite ca ar fi pe tale de a se forma. De aceea,
teoria care Intrupa estetica lui C&Hova i Mureanu eau si
In locul sau se ridica estetica metafizica absolute dup6 care
esenta artei era de a fi o fictiune ideals care scoate pe omul
impresionabil In afara i mai presus de interesele lumii zilnice. Frumosul exists independent de vointa noastra In lumea ideal6 a esentelor pure, iar artistul In care traiete amintirea lumii transcendentale a esentelor are misiunea de a ne
face sa completam acest frumos. In acest caz poezia nu educe
www.dacoromanica.ro
430
OPE RE
multimii niciun folos astfel de palpabil incat sa o atraga la

sine numai din motivul unui interes egoist; ea exists pentru
not numai Intru cat ne poate atrage i interesa prin placerea
estetica. Deci poezia este un product de lux al vietii intelectuale. Din cele spuse urmeaza ca ideea sau obiectul exprimat
prin poezie trebue sa fie totdeauna un simtamant sau o pasiune in sine, libera de orice amestec intelectual i niciodata
o cugetare exclusiv intelectuala. Prin urmare, zice d-1 Maiorescu, poezia ratacita in sfera stiintei si a politicei ramane
intaiu neinteleasa i neinteresanta pentru marea majoritate
a oamenilor contemporani si este al doilea pierduta In generatiile urmatoare chiar pentru cercul restrans de indivizi
pentru care a avut un sens i o atractiune In ziva nasterii ei .
Din aceasta definitie, nevinovata in aparenta, d-1 Maio-
rescu, cu subtila sa logics, scoate toate Incheierile trebuincioase artei pentru arta. Artistul nu are s se intereseze de
valoarea morals i socials a operei sale, pe dansul nu-1 priprivesc durerile i bucuriile multimii, pentruca e o fiinta de
esenta." diving si opera sa trebue sa fie cu totul impersonala.
De aceea patriotismul i toate tiradele filosofice i sociale
n'au ce cauta in arta pura, care nu trebue sa se ocupe decat
de frumosul in sine. yScoala veche a lui Muresanu suferi prin
aceasta aspra i greaua lovitura a mortii i directia noua

se ivi mandra i Infloritoare.
Fiindca marile sperante idealiste de unitate i libertate
nationals se realizeaza, fiindca dorintele cele mai calduroase
devenisera fapte, fiindca niciun nor nu parea a ameninta

aceasta pace senina, poezia libera, ne mai supusa ingustelor
categorii dinainte, fu toata un maret i stralucitor cantec de
triumf. Alexandri I i plimba seninatatea sa olimpiana prin
miturile antice si cum poezia, acest product de lux al unor
inteligente alese, nu cere decat pasiunea In sine, el se salasui
In mijlocul romanilor aproape de fantana Blanduziei, ascul-
www.dacoromanica.ro
citrrIcA.
431
tand In delicioasa pace a unui amurg clasic cum curgeau

picaturile cristaline ale apei pe jghiabul marmorean.
Ii canta Orgill odele, 4i suspina elegant Ovidiu Tristele
In note dare i de o frumoasa melancolie nobila, iar In departare ca adierea uoara a unui want de sears Ii murmurs
Virgiliu idilele sale vepice. Ce pace nesfarita 1 Alexandri
nu se mai putea satura.

Dar la rasarit se ivea grija i nelinitea egoismului care
a voit prea mult sa fie transcendental. Sufletul, ca acel erou
de roman mistic, Ingrozit de atata linite, se Intreba daca
nu cumva vreo durere adanca plange In Intuneric i-1 pandete gata sa-1 doboare milelete, pe ascuns. Si atunci grija se
facu spaima, spaima se facu durere i durerea se facu planset
amar i dureros, iar Eminescu aparu. Note dureroase care
plang noaptea tarziu pe campia atica, plina de farmecul

parfumat al verii peste care-i revarsa luna bogata sa comoara, visuri grele ci chinuitoare prin povara lor, siguranta
ca toata maretia aceasta frumoasa. i trista va pieri ca ni0e
sunete easlete de flaut, brace disperate Inaltate spre un cer
minunat dar rece, ochi triti i mari i dulci qi visatori trialtati la steaua singurataiii, suflet sbuciumat i mandru, suflet
de rege parasit, aa trecu Eminescu prin vieaVa i poezie.
Dar directia noua nu se margini numai la aceti doi oa-
meni, cad daca vreodata a Inflorit in Romania o pleiada

mai frumoasa, mai luminoasa i mai numeroasa, a fost de
buna seams aceasta: Cuza, Naum, Serbanescu, Duiliu Zamfirescu, Olaneascu-Ascanio, Bodnarescu, Volenti, In poezie,
Caragiale, Delavrancea, Gane, Slavici, Creanga, In proza.
Ei facura-din limba romaneasca o harfa care tiu sa vibreze
la cea mai mica atingere.
Insa coala aceasta, admirabila In multe privinte, Incepu
sa se tirbeasca pe la 1880.
Indiferentismul social in materie de arta fu Invins In

apus de arta cu valoare socials i morala.
www.dacoromanica.ro
OPERE
432
') Poezia s'a vazut cuprinsa deodata de o multime de notiuni ciudate ci desperechiate care n'aveau intru nimic de-aface cu arta. Oameni cu oarecare cultura pozitiva, dar lipsiti
in total de cultura literara, au cciutat sa introducci in arta conceptul de social ci sa face din critica artistica din trecut o critica ftiintifica.
Era vremea cand total in lame cauta sa Embrace caracterul
ftiintific.
Critica devenea ftiintifica, utopiile sociale deveneau viin-
tifice, religia devenea ganglia fi n'au lost in toata istoria

desvolteirii inteligentei omenefti incercari mai ciudate dec.&
acestea.
In loc de a studia opera artistica fi literara ca atare, critica

introduces consideratiuni invecinate cu cele ce trebuiau aduse
fi stab ilea astfel multe legaturi necesare care erau foarte drepte,
dar care aveau un mare cusur : acela ca nu atingeau opera de
arta ca opera de arta, ci ca un simplu fenomen psihologic.

Astfel critica stab ilea legcitura intre productia artistica ci artist
analizand pe acest din urma fi inrclurirea pe care a avut-o asu-
pra sa medial social. In al doilea rand analiza ce anume influentii area productiunea artistica asupra cetitorilor studiind
ideile sociale, etice ,ci filosof ice pe care be sugera.
In al treilea rand se studia cat de mare i cat de pasta e

aceasta influenta artistica fi abia in al patrulea rand se analizau
milloacele de care se servea artistul pentru a produce imaginele,
ideile, sentimentele.
Arta era astfel considerate ca un simplu fenomen de nature
psihica fi explicate ca atare. Dintr'un anumit punct de vedere acest procedeu era foarte bun, ca ci gonea in lumea esentelor
pure toate entitatile indoielnice care tronasera ccitciva vreme cu
prea malt exclusivism. Dar ceea ce uita aceasta critics era

1) Intreg acest pasaj tiparit cu litere cursive a ap6rut mai IntAi
sub titlul Momentul National In Arta * In Romania Jung s din
7 Mai 1900. (N. D.)
www.dacoromanica.ro
CRITICA
433
diferenfa specialii, acea diferentei care Picea dintr'un anumit

fenomen psihic un fenomen artistic fi nu altceva. De aci s'a
neiscut acel tendentionisrn exagerat care a imp'drtit pe cdtva
timp literile romdne in cloud tabere : arta pentru arta fi arta
cu tendinfe.
5'coala aceasta, fcoala socialci prin esenta fi firea sa, a nu-
marat in miflocul sau poeti cu o infatifare deosebita, cu un

spirit rasvratit fi duios, cu o facture de vers admirabilei. Fara
indoiala e o deosebire fi inca o mare deosebire dela versurile
unora la cutare bucatei dulce fi stranie a lui Anton Bacalbafa ;
dar toata aceastei deosebire nu ascunde suferinta, nostalgia,
revolta fi speranta care se geisesc de o potrivei fi la unul fi la altul.
0. Carp, Traian Demetrescu, Ion Paun fi altii, se inspirara,

care mai mutt, care mai puffin, din aceastei arta care fu singura ,ci adevarata cosmopolite.
Cum insci fcoala aceasta lasase la o parte influenta realitatii
uitdnd ca sunt simtiminte, credinfe, traditiuni fi o multime

de alte ideologii peste care nu se poate trece, de aceea fcoala
estetei se Tidied impotriva sa, negdnd partite ce trebuiau negate
din toate fcolile dinainte fi sintetizeind intr'o armonie superi

oars datele dare ale artei. iycoala estetei modernists propagei
de o potriva cultul divin pentru tehnica maiestritei la care s'a
ajuns in strainatate fi cultul pentru sufletul romdnesc desbra-
cat de orice valuri infeleitoare puse de cosnzopolitii rationaligi.

Ceea ce se cere acum in artei e cunoafterea adeinca fi deplina
a poporului, dar cunoacterea libera, neimpiedecatei de niciuna
din acele forme ale judeceitii sub care se obifnuia odinioara a
se privi poporul.
Aceasta cunoftintei va fi astfel temeiul artei saneitoase fi
indareitut romanelor, poemelor fi dramelor se va simti puternicul sem spirit vefnic datator de vieatei, ()epic innoitor. Afa a facut Ibsen, alsa a filcut D'Annunzio, clot a facut Walt Whitman,
afa an fa cut toti cei care an rtimas, in fata mintilor uimite ale
popoarelor, uriafi mareti fi impunatori prin geniul tor.

28
www.dacoromanica.ro
434
OPE RE
Cdnd se spune cd in timpul ultimilor cincizeci de ani in

literatura rasa nu s'a feicut nicio schimbare din punctul de
vedere curat estetic fi di intre Turgheniew Fi Garcin nu exists
deosebire de stil, precum nu exists nici intre Nekrasov fi Nad-
son, se recunoacte fi se marturisefte prin aceasta marea fi

addnca legeiturd ce s'a format din vremuri indelungate intre
artifti fi popor. Aproape toti scriitorii ruci f (wand o mica abatere pentru Tolstoi --- sunt stilicti slabi fi povestitori greoi,fi
supravietuitorul lor, at tuturor, a putut sd spund cu drept
c u vd n t, din singureitatea sa dela Yasnaia-Poliana, ca in
tehnica artei Dostoiewschi e mai prejos de orice critics. Pricina std in vefnica for preocupare de a stadia fi de a peitrunde
sufletul rusesc fi de a-1 representa cu cat mai multli credintel
f i putere. De ceea ce insci nu1i dau seama deinii e ca sufletul
rusesc cuprindea in sine chipul cum trebuia exprimat, ca arta
era strein,s legatei de obiectul ce trebuia reprezentat fi deci cd
stilul lui Gogol f i Dostoiewski era singurul stil care se putea
adecva cu acea vieatei intunecatei, tragicei fi meireata a reiteicito-
rilor in noptile stepelor nesfdrfite.

E ateit de adeveirat aceasta twit in umbra versurilor pasionate din cobzarul lui Taras Sevcenco pare ca suflei acelafi Pant
fi se miccd acelasi spirit care a insuflat in veacurile departate
mareata epopee infricofatei care e ceintecul lui Ygor.
.De aceea arta ruseascei va avea totdeauna un loc deosebit
intre celelalte arte pentrucci ea a descoperit o taind fi, o magie
pe care petruse ca be descoperise un moment marele Goethe,
dar pe care lumea nu a putut sa be pcitrunda niciodatil.
Totufi in literatura din Rusia contemporanli se simte o

schimbare. Gorski, care deci cu totul necunoscut in Europa apuseanii, e slavit in Para sa cu toatd cinstea cuvenitd, poarta
pecetia unui spirit nou, care n'ar putea li asemanat deccit,intruceitva, cu at lui Nietszche f i mai cu seama cu at lui Leon
Bloy, acel mistic infleiceirat de o elocventei aca de grozavei. Ca
ci Bloy care cerfind, injurcind, blestemeind, ifi face o onoare din
faptul cd a fost cercetor fi in deosebi cercetor ingrat fi prooro-
www.dacoromanica.ro
cRrricA.
436
cefte nenorociri tuturor celor care n'au cercit, Gorki, el insufi

vagabond, cercetor, hamal, propagei cu o putere lard seaman
pi cu o elocintei tot ass de grozava, desgustul impotriva avutillor
Si dragostea pentru vieata cerotorilor, derbedeilor, pungacilor
$i a tuturor lepadaturilor. Dar cu tot modernismul seiu ass de
accentuat, marele spirit rusesc steipa'ne$te opera sa, pi ca'nd Sap
cants, impreuna cu teiranul pe pinta, ccintecul sau feicut din
pleingerea durerilor omenegi, din tristece disperata, din strigatele amare ale sufletului $i ale trupului snit, din saracie achincei
pi nemiloasei, Inc& d,esleagei Toma Gordief funia pentru ca sa
se innece in addncul valurilor, i plutei ci c &ntareficicantec,ciel,
dimpreuna cu toti, se simte leimurit ca numai o nota dacei ar
mai adliuga frumoasa prostituatei Sap, numai o intorsaturei

mai mult dacei ar da viersurilor $i in locul ceintecului ei ar reisuna cu note de nespusei duio$ie ceintecul sbuciumat $i incibufit
al Rusalcelor din apei care stau inceitupte la fund, inceitupte
cu sufletul, inccitupte cu inima, inceitupte ca vieata marelui

popor TIM
De aceea e mare Gorki i de aceea arta sa e arta adeveiratei

poporul $i a gcisit forma
nemeritata i moderns pentru a exprima ce a priceput.
Aceastei cunoaftere a poporului e marea yi greaua conditime care se cere tuturor artiVilor mari. Ea e punctul de uncle
pi puternicei pi frumoasei ; el $i-a in
trebue sa plece mice artist adevarat, dacci tintefte la altceva

mai trainic deceit succesul de libreirie $i de ziare, ieftin celytigat,
ieftin pierdut.
Maeterlinck, inainte de a incepe eel scrie admirabila sa

opera tragicei care l-a feicut celebru, cunoftea foarte bine sufletul
belgian pe care-1 studiase in marii pictori din trecut : Jean

Van Eyck, Van der Weyden, Memling i Quentin Metzys,
cu sensualismul for ciudat, cu misterele religioase induiqeware, cu fecioarele palide nesubstantiale i diafane ca un vis
mistic, cu evoceirile dulci de gingliqie stinsa. Cercetase adcinc
scrierile marilor mistici : sora Hedewyck, Jean van. Ruysbroock,
28*
www.dacoromanica.ro
436
OPERE
Gerard Groot f i Henri Mande, ,si astfel a ajuns la teama miste-
rioasd din La Princesse Maleine f i Les sept princesses $i la

intelectualitatea visatoare si dureroasli din La mort de Tintagille Si Aglavaine et Sdlysette.
Pentru decnsul sufletul unui om se cunoacte din ideea sa
despre Dumneseu.
Kira a da acestei idei care negre$it are o mare insemnatate,
deoarece reprezintd realitatea transcendentald a vietii omenegi,
insemaitatea pe care i-o dd Maeterlinck, artistul are neapdrata nevoie de a studia poporul din care face parte, in Coate manifeskirile ideate.
Artistul care va voi ca opera sa sa oglindeascd poporul

roman, va trebui sa studieze arhitectura care e simbolica sa,
iconologia care e credinta sa si poezia care e vieata sa. El va
trebui sa determine metafizica si psihologia poporului roman
$i sit cunoasca etica $i estetica limbii romdne.
www.dacoromanica.ro
SULITELE IN VANT!
0 nesfar0ta mole0re stapanete sufletul romanesc de

Cava timp. Sub povara ei de plumb, cantecele aunt tot aa
de triste ca i crucile mici i umile care rasar din mijlocul
vegetatiei palide Intr'un cimitir al saracilor. Par multe, fara
a fi alese; par dragalae i fara a fi frumoase; parch' ar voi
sal spuna ceva 0 nu spun nimic, nici macar tristatea pe care
once lucru o are in sine atunci cand e aproape sa piara. Cel
mult au In ele ceva din copilaria respingatoare a unui batran care, ca sa nu i se urasca in ateptarea mortii, I i petrece vremea cu jucarii menite pentru tancii care nu tiu
Inca sa umble.
astfel, oameni in toata firea 10 supun mintea la casna sa nu rimeze i sa ritmeze paliditatea rozelor de
toamna, melancolia unui Max pesimist care n'a avut bani
ca at -gi plateasca chefurile, tragedia sufleteasca a unei domniqoare parasita de vreun sburdalnic ofiter, disperarea tutunecata a vreunui neindeplinit care nu 0-a putut da examenele, durerea de a vedea cat de inset trece ziva pentru trandavi, pacea dobitoceasca a sufletelor In care niciodata nu a
vibrat ceva gi... alte frumuseti lirice de acestea, unele mai
minunate decal altele.
In astfel de 1mprejurari este firesc ca nicio idee mare 0
luminoasa, nicio observatie dreapta i adanca sa nu Insufleteasca aceasta Erica.' searbada, deopotriva de respingatoare
i deopotriva de straina de tot poporul.
Este drept ca avem i o generatie ciudata In Romania.
Este o generatie do avocati faral gauze, profesori #ara ca-
www.dacoromanica.ro
OPERE
438
tedre, functionari fara slujbe, ziaristi fara redactii. Acesti

oameni cari formeaza pleava oraselor si fala intelectualilor,
traesc o vieata deosebita, fara legaturi cu poporul si fara puterea de a se ridica la un ideal mai maret decal poporul. Ei
sunt tristii nostalgici care s'au oprit la jumatate de cale, au
plans, s'au sbuciumat si au blestemat, dar au plans In zadar,
s'au sbuciumat fara sa cunoasca pricina si au blestemat fara
sa stie pe tine. Suferinta for a fost suferinta stearpa.
Din nenorocire, ajar si vieata acestora care era mai

apropiata ca oricare alta de vieata poetilor, a ramas strains
mintei acestor din urma. Aceasta este pricina pentru care
mai toate incercarile literare din timpul din urma sunt asa
de neinsemnate.
Caci artistul nu poate face niciodata, in opera sa, abstrac-
tie de sufletul poporului sau.

Dimpotriva, datoria sa e de a cunoaste bine poporul din
care face parte si de a-si cunoaste, in acelasi timp, tot asa
de bine, si puterile pe care le poate pune el in slujba artei
sale.
In modul acesta va indeplini rolul de Infratitor al constiin-
tei nationale, menire sfanta si mare* pe care nimeni n'o

poate duce la capat cu atata izbanda ca dansul.
Si pentruca mai toti poetii din timpul din urma n'au inteles aceasta menire sfanta, de aceea ne-a fost dat sa asistam
la spectacolul demn de mils al poeziei de acum.
Cumintenia a ucis avantul, socotelile au ucis pasiunea,
receptiile de gala au ucis intalnirile furise, iar buduarul a

ucis balconul. Ipocrizia a adus seriozitatea si seriozitatea a
ucis indrazneala nebuna, iar far5, putina nebunie iubirea nu
are niciun farmec. De aceea iubirea din timpul de feta este
atat de trista. Delicateta si dragalasenia au inlocuit frumusetea, slabiciunea a izgonit puterea, visul searbad a ucis
vieata in care clocoteau marile pasiuni ce sgudue cerul si paxnantul. 0 teams feciorelnica de lume, o sfiiciune bolnava
de vieata, o inebinare fricoas4 inaintea ridieolului, Q QUIllin-
www.dacoromanica.ro
CRITICA
439
tenie faa cumpaneala caracterizeaa pe poetii oficiali ai

vremii.
5i mintosii acestia sari tree drept oameni de seams In

ochii mirati ai multimii, au umplut lumea cu jelania for
sentimentala, cu lacrimile for Indulcite cu zahar, cu melancolia for de fete Inchise In pensioane.
Cu dansii, prostia omenease6 si-a serbat cea mai sta..lucita. izbanda a sa. 5i aceasta eterna prostie care tot mai
traieste 'Inca pentru binele unei pa.'rti din omenire, a inceput
s'a se rasfeta prin saloane, a urce treptele onorurilor academice si sal-si puns cruci de our pe piept.
Dar trebue a se puns odata.' calla acestei sari dureroase. 5i pentru aceasta trebue a i se arate poporului altceva
decat aceea ce i s'a aratat papa acum.

Dati poporului pasiuni man si-i yeti da dorinta de a
trai si voina de a Invinge. Numai pasiunile ridica o natiune,
caci numai pasiunile sunt reale si indreptate asupra lucrurilor reale. Ele singure pun pe om In razboiu cu piedeci adeva-
rate si-1 silesc a be Invinga sau a moara.

Ele sunt obarsia oricarei fapte de eroism. Fara pasiuni
popoarele ajung In decadena. De aceea discutiunile meta fizice si delicatetele sentimentale nu se ivesc deal dupa ce
s'au vestejit pasiunile; creerul nu faureste planuri neguroase decat dupa ce a Inmormantat inima. Iarna vine totdeauna dupa ce au cazut frunzele. 5i iarna speculatiunilor
.
metafizice trebue a vina neaparat dupa vestejirea pasiunilor.
5i fiindca e vorba de ales Intre pace si razboiu, Intre

liniste si sbuciumare, Intre comedia vesela si tragedia Intunecata, alegem pe Eschyle. Dar dela Eschyle pang la Cervan-
tes nu e decat un pas I Ei si ? Intru cat maretal titan care a

furat focul ceresc este, din punct de vedere al turmei muritorilor de rand, mai putin hulit decat cavalerul tristei
figuri? Nevoia de idoli este o nevoie obsteasca, deoarece izvo-
raste din Insasi natura spiritului omenesc. Numai o4 aceqti
www.dacoromanica.ro
440
OPERE
idoli aunt grosolan ciopliti din lemn, la salbateci, $i de o

josnica.' abstractie la civilizatii, rafinatii si delicajii locuitori
ai marilor orase cu turle aurite.
Dar datoria noastrg e de a nu ne trichina nici unor idoli.
i M lupta hotarIta pe care o Incepem, ridicsam cu frenezie sulitele In vant.
www.dacoromanica.ro
CRITICA SI PUBLICUL
Intr'un studiu publicat de curand, Emile Faguet, pa.trunzatorul analist francez, vorbind despre critica literara
ma'rturiseste intemeiat pe propria sa experienta cum si pe
experienta altora, ca niciodata critica literara nu a avut
vreo Inraurire simtitoare nici asupra scriitorilor, nici asupra
cetitorilor. Inthurirea criticei este cel mult piezisa si generals,
f gra a i se putea preciza Intru catva marginile actiunii sale,
Criticul nu poate nici macar sa faca sa se vanda un exemplar mai mult sau mai putin dintr'o carte. El nu hotaraste
nici reusita, nici caderea unei opere; dimpotriva s'a vazut
foarte des zadarnicia unora care voiau sa impuna vreo opera
cu orice pret si care au trebuit sa se dea rapusi In chip rusinos la urma, cu toate sfortarile lor. Pe de alts parte, se afla
foarte multi autori despre a caror existents critica nu are
nici macar banuiala si care totusi se bucura de foarte mare
trecere f ata de public care le desface cartile inteun timp uimitor de scurt. Singurul lucru pe care -I poate face critica este
de a invata pe public sa cugete asupra cartilor si operelor

teatrale, de a-1 Imboldi Bali sistematizeze judecatile In mod
logic, de a-1 deprinde, cu un cuvant, sal ajunga el insusi cri-
tic. Din acest punct de vedere ea ascute neincetat simtul

estetic al cetitorilor. Criticul care nu face altceva cleat said
analizeze simtimintele, s le urmareasca legaturile si sa be
desvalue pricinele, Invata si pe public sa faca acelasi lucru;
el 11 deprinde sa-si dea socoteala in mod limpede de placerea
sau desgustul insuflate de o opera. Critica face deci din public un judecator luminat al propriilor sale gusturi artistice.
www.dacoromanica.ro
442
OPERE
Dand criticei literare numai aceasta menire, Emile Faguet fi restrange foarte mult sfera sa de actiune. Reducandu-i toata puterea numai la o 1nraurire piezia asupra Incetei formari a judecatilor In public, el o face sa se margineasca
la o menire platonica ce trebue s ramang Intotdeauna in

afara de marile lupte ale vietii literare. Ea ar urma sa fie
astfel o metafizica a creatiunii artistice ale carei legi elementare le-ar lamuri fii comenta pentru Intrebuintarea multimii
care cere sa i se dea pe fiecare zi cate o idee sa rumege.
dupa cum logica transcendentala da canoane vepice i universale pentru judecata creatiunilor tiintifice, tot astfel i
critica va trebui sa dea canoane, iar vepice i universale,
pentru judecata creatiunilor artistice. Asa dar avem papa
acum, anumite canoane logice puse In serviciul trandaviei judecatii tiintifice; vom avea de acum incolo i anumite ca-
noane estetice In serviciul trandaviei judecatii artistice.

Cad doar aceasta este lncheierea la care ajunge, poate fara
sa vrea, eminentul critic francez.
Cad ce Insemneaza oare a face pe marele public sa se
obinuiasca a fi judecatorul propriilor sale gusturi ? Teoretice0e, aceasta ar Insemna a-i da imboldul sa-i confrunte
el singur necontenit parerile sale vechi cu faptele cele noi,
sali formeze totdeauna alte judecati, sa analizeze i sali

Inchine viata unui chin intelectual fara de sfarit. In practica
'ma aceasta dorinta nu poate fi niciodata Indeplinita.
A, daca publicul ar fi altul cleat acel pe care 11 cunoatem,
daca ar avea timpul i Insuirile trebuincioase ca saii formeze el singur judecatile, daca ar avea activitatea sa mintala
atat de ascutita Incat sa supuna cercetarii toate notiunile

pe care le primete, atunci lucrurile s'ar schimba. Dar publicul este marele i vepicul lene; el se multumete sali
is toate judecatile facute de-a gata de altii i sa le rumege
cu anii I n t r e g 1, punand In aceasta placuta Indeletnicire
o Incetineala i o nepasare fara seaman; el nici nu cunoate
bine valoarea notiunilor, iar cat despre analiza acestora nu
www.dacoromanica.ro
CRITICA
443
are nici macar cea mai mica banuiala. Din aceasta pricing
marele public nu va 1nvata niciodata s cugete pe propria
sa socoteala. Critica literara care va fncerca sa-1 Inv* acest
lucru, va face o sfortare zadarnica i va trebui sa se multumeasca la urma cu alcatuirea unor canoane pentru trandavi.
Astfel, tot judecatile criticilor vor fi cele care se vor rasfrange
In public gi vor provoca curente.

Acest fapt am tinut BA-1 stabilim. si am tinut sa-1 stabilim fiindca el trebue sa fie temelia pe care se cladete orice
critica. El este realitatea care trebue sa slujeasca drept sprijin determinarii menirei criticei. i aceasta menire nu poate
fi determinata decal cunoscand elementele reale pe care le
are critica la lndemana. Insa aceste elemente reale aunt compuse, dupa parerea lui Emile Faguet, numai din critic i
public. Vazuram lima cat de mare este antinomia ce exists
intre critic, pe de oparte, care nu are aka meserie decat sa
analizeze i s formeze judecati noi, i public, pe de alta
parte, care prin insai structura sa nu poate nici sa analizeze,
nici sa formeze judecati.
Care trebue sa fie, In aceasta lmprejurare, menirea criticei?
A spune ea aceasta menire trebue sa se margineasca la

deprinderea cu formarea judecatilor a acelui. care potrivit
insaqi firii sale nu poate judeca, este a spune un lucru care
nu are temelia realitatii i deci nu poate fi Inte les logicete.
si apoi aceasta nu poate, aceasta nu trebue sa fie menirea
criticei.
Altminteri ar urma ca 1ntreaga critica literara sa ramana

pe totdeauna straina de formarea marilor curente artistice,
sa nu poata inspira autorilor nicio idee mai inalta i s nu
fie in stare s popularizeze pe nimeni.
Cu alte cuvinte, critica literara ar urma sa nu aiba nicio
menire pozitiva.
De rapt 1'4 nu este asa.
www.dacoromanica.ro
OPERE
444
Fara Indoiala, e o greseala sa se astepte dela critica literary prea mult. E o greseara sa se creada ca ea ar putea Innalta sau nimici, dupa plac, pe oricine. E o greseala de a i se
atribui o atotputernicie dumnezeiasca. Dar o astfel de grepara nu o mai face In timpul de fats nimeni, afara doar de
redactorii unor reviste lmbatranite cari Isi inchipuesc ca
pot scoate talente chiar din piatra seaca. Dar lumea este cel
putin atat de Inteleapta Incat sa nu is In serios aceste pretentiuni lipsite de temeiu.
In privinta aceasta suntem cu desavarsire de aceeasi

parere cu criticul francez.
Dar critica literary este $i ea una din formele sistematice
ale activitatii intelectuale. Ca atare ea nu poate sa nu aibe
o Inraurire simtitoare In domeniul sail. Greutatea este numai
de a hotarl chipul cum are loc aceasta Inraurire practica si
ideals. Cad doar se poate constata pe cale empirica si Inraurirea sa practica $i In.raurirea sa ideals. Aceste doua Inrauriri
care se desavarsesc una prin alta, fac toga taina criticei

literare.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE
www.dacoromanica.ro
MORFOLOGIA SOCIALA
METODA ANCHETELOR ECONOMICE
Spiritul romanesc, in materie de sociologie, este st6panit

Inca In mare parte de negura ideilor scolastice. Mari le pro blerne sociale aunt studiate mai mult din punctul de vedere
general teoretic decal din cel special practic. De aceea
rezultatele laudabile de pans acum nu au cleat cel mult un
interes istoric 0 bibliografic care nu poate pasiona cleat pe
filosoful iubitor de fantastice alcatuiri metafizice.
Este drept ea un numar restrans de economiti practici
Martianu, Ion Ghica, P. S. Aurelian
au cautat sa se
coboare din regiunile neguroase ale generalitatilor abstracte

in domeniul faptelor pozitive. Dar vrednicele for staruinte
au camas aproape izolate Intr'un timp sand spiritul obtesc
era cAtigat pentru discutiunile curat doctrinare. De aceea
metoda intrebuintat'a In economia politics romans purta

pans In timpul din urma un caracter hotgritor idealist. Plecand dela notiunea pull, studiul se pierdea In definitiuni,
distinctiuni i abstractiuni, 'ana ce se departa cu des'avarOre de lumea faptelor reale. In astfel de imprejurari nu e
de loc de mirare data fenomenele cele mai elementare i
mai frecvente in vieata social6 erau lasate deoparte sau negate pentru a nu se da dreptul de cetgtenie In tiinta cleat,
acelor fenomene care puteau sluji de exemple doveditoare
regulilor deduse din abstractiune.
Aceasta oNteasca indeletnicire metafizica se datora mai
cu seams lipsei spiritului de analiza. Aa de pilda, luAndu-se
www.dacoromanica.ro
OPERE
448
ca o axioms existeata legilor naturale care stapanesc relatiunile dintre oameni i ca date pozitive formele economice
care se desvoltasera in tarile apusene In decursul veacurilor
trecute, s'a cautat a se hotari Intru cat formele noastre economice erau asemanatoare cu cele din tarile straine pentru
a putea fi Insumate, ca nite cazuri obipuite, la marile legi
naturale care faceau bucuria gi triumful bunei coli a economiei clasice. Operatiunea era cel putin upara i simpla.
Caracterele asemanatoare se puteau distinge lesne, mai ales
ca asupra for staruisera in deosebi economitii clasici cand
ii formula sera eternele for legi.
Mai greu era de determinat caracterul specific romanesc
al acestor fenomene i tocmai de aceea aproape nimeni nu

s'a ocupat de dansul. i apoi determinarea acestui caracter
specific cere osteneli mari, mijloace indestulatoare, anchete
riguroase, experiente lndelungate qi toate acestea nu se puteau face in vremea de aprindere romantics in care a fnceput micarea noastra. culturala. Nici timpul, nici puterile
noastre nu ni be ingaduiau. Ceea ce se putea face atunci era cel
mult o Incercare trecatoare de determinare a conditiilor de

desvoltare a romanismului. Martianu a facut aceasta incercare.
A facut-o in pripa, s'a lipsit de multe elemente trebuincioase, n'a dus analiza pans la capat, dar nu i se poate taiga-
dui meritul de a fi deschis un drum nou pentru tiinta

romaneasca.
i mai intai de toate, el a fost foarte putin robul cuvintelor
Pe cand multi din tovaraii sal se lasau a fi coyariti nu numai de notiunile abstracte ci chiar i de vraja cuvintelor care
spuneau mai putin cleat, o notiune, el a tiut s se dezlege
de aceasta robie i sa ajunga la o adevarata patrundere a lu-
crurilor. El a aruncat la o parte inrauririle daunatoare ale

cuvintelor asupra cugetarii qi s'a avantat cu Indrasneala In
studiul limpede al faptelor. Opera sa va ramane pentru totdeauna ca o piatra fundamentals a edificiului economiei
politice romaneti.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE
449
Din nenorocire orice fir de continuitate lipseste intre opera
sa si aceea a urmasilor sai. Ca lea anchetelor a fost parasita

si constructiunile metafizice, deduse din abstracjiune, Ii
luara locul. Nu uitam, negresit, anchetele oranduite de C.

A. Rosetti. Dar campul for era asa de restrans si metoda for
asa de putin sigura, Incat rezultatele trebuesc privite cu
multa nelncredere. Se vedea ca era mai mult o opera politica
decal o opera curat stiintifica. Intentia fusese buns, Mfg

indoiala, dar tocmai faptul ca era o intentie la mijloc a
zadarnicit totul si a facut sa nu izbuteasca Incercarea.
ySi cu toate acestea, cu cat Inaintam In dezvoltarea noastra
socials si culturala, cu atat se impunea mai mult sa ne cunoastem In chip hotaritor. Studierea formelor noastre economics si determinarea constiin-tei nationale erau doi termeni ai problemei existenlei Romaniei ca stat In masura
de a evolua conform cerintelor sale firesti. i daca pentru
spiritele utopice aceste doua lucruri pareau a fi doua probleme cu totul deosebite, stransa for legatura era insa
vadita pentru istorici.
De aceea tocmai istoricii au fost acei care au cautat a
recurge la o metoda mai rodnica decat cele din trecut pentru
studierea constiintei nationale. Aceasta metoda era aceea a
anchetei psichologice.
Ideea nu ar fi fost rea daca nu ar fi fost Infatisata sub o

forma prea exclusivista. (Cateva pasagii care urmeaza se
gasesc aproape aidona si In articolul tSpiritul analitic In
sociologie, aparut In Romania Junai din 9 si 10 Iu lie,
1900 N. D.).
In 1900 Noua Revista Romans publics, sub semnatura
d-lor G. Cosbuc, Ang. Demetriescu, 0. Densusianu si C. Radulescu-Motru, un chestionar care trebuia s serveasca la
caracterizarea sufletului romanesc.
Intrebarile puse erau urmatoarele:
Care opera literary exprima mai bine firea si aspiratiunile
neamului romanesc?
29
www.dacoromanica.ro
450
OPERE
Care e trasatura dominants in firea romanului?

Care sunt calitalile si defectele ce deosebesc nationalitatea romans de celelalte nalionalit4i ?
Care fapt istoric a scos pang acum mai bine la iveala
calitatile neamului romanesc?
Chestionarul acesta se adresa tuturor acelora care cunosteau sau se interesau de psihologia poporului romanesc,
fart deosebire de class si de nationalitate. Se primea cu
recunostinca opiniunea fiecaruia.
Singura condilie ce se punea era ca opiniunea sa fie sin-
cell.
Incercarea era, fart indoiala, interesanta si originals.

Aceasta cu atat mai mult cu cat papa atunci nimeni nu Incercase sa determine spiritul roman si sa-1 studieze in toate
manifestarile sale.
Incercarea era In acelas timp si de mare folos. Toate cate-
goriile noastre sociale, economice si juridice, sunt imprumu-
tate dela straini si daca in timpul din urma s'a vazut o atat
de mare desbinare Intre practic6 si teorie, intre litera scrisa
si legea aplicata, pricina a fost ca nici legea, nici intentiile
cu care fusese facuta legea nu se potriveau cu spiritul romanesc. Reformatorii de odinioara, utopisti In toate actele
lor, nu Iinusefa de loc socoteala de faptul ca Intre factorii
sociali, unul din cel mai Insemnat este traditiunea si tot
complexul de fenomene care compun vieata sufleteasca a
unui popor. Acum, cand incepem a privi vieata nationals
sub lumina sa reala, o reforms In sensul continuitatii vechiului spirit se impune si o cercetare amanuntita a acestui spirit este necesara.
Deci ineercarea Mouth' de Noua Revisa Romana era lau-
dabila din toate punctele de vedere. Avea lnsa un pacat si

Inca un pacat foarte mare. Forma sub care se prezinta nu
era apta a da un raspuns mulIumitor problemei puse.
E adevarat ca folosul chestionarelor acest vot universal aplicat la problemele intelectuale este de netagaduit
www.dacoromanica.ro
socioto diE
46i
pentru limpezirea multor probleme sociale. Prin aceste che-
stionare se provoac6 ra'spunsuri care, dace nu dau insagi

solutiunea definitiv6 a problemei, constituesc totui documents importante de informatiune pentru cel ce caut'a o
asemenea solutiune. Ele nu au insa interes decat pentru marea multime a acelor care vor mai mult sa petreacg pe so-
coteala problemelor puse, cleat sit se pasioneze cu tot dinadinsul de dansele. De aceea, cei cari faspund de obiceiu
la astfel de chestionare sunt intotdeauna on persoane iubitoare de reclama, on deslegnori de arade de prin ziarele
populare. Se intelege ca nu cu astfel de oameni se poate
discuta serios lucruri de o aa insemnatate.
Si dovada ca aa este ne-au dat-o chiar raspunsurile pHmite de Noua Revista Rom Ana. Din toate scrisorile publicate
numai cateva reprezentau parerile unor persoane de care sal
se poata tine seama. Celelalte erau lipsite de once insemna-
tate, marginindu-se la observatiuni Vara nimic tipic.

In asemenea imprejurbiri se intelege lesne ca chestionarul era amenintat sa r'aman'a multa vreme in starea sa dela
Inceput. Si aa a i ramas.
Tot s'a gasit ins6 cineva care sa raspunda serios i metodic. Aceasta a fost d-1 I. Teodorescu, distinsul publicist. Dar
raspunsul eau nu era de natura a multimi pe autorii intrebArilor din chestionar.
Dup5. d-1 Teodorescu, problema nu era gresita prin modul cum a fost pusa, ci prin insai natura sa. Concluziile la
care ajungea el erau cel putin triste:
Nu e posibil sa se raspunda in mod satisfacalor la o asemenea intrebare, adicti nu e posibil sa se degajeze firea romanului in mod tranant de a celorlalte popoare, pe cata vreme
chettiunea se pune pentru poporul intreg, luat in toata

masa lui. Unul va zice ca RomAnul e indolent, altul ca e har-
nic i detept, altul ca e milostiv, altul ca e nedrept i aka
mai departe ; cu totii vor avea dreptate e ei aunt roman

in fel i chip. Nimeni nu va fi degajat insa urea Romfinului
29'
www.dacoromanica.ro
452
OPERE
caci calitatile sau defectele, on un amestec de amandoua,

ce i s'ar aplica, se gasesc la toate popoarele din lume. Romanul, ca oricare alt neam, fiind in natura i nu in afara de ea,
e supus tuturor bunurilor i relelor pe care natura le imprima
caracterului omenesc pe toata fata globului. \Teti gasi Romani care sa se asemene cu Francezii sau Englezii, altii cu
Ruii i Grecii, ba chiar cu Chinezii i Negrii. \Teti gasi in
1900 Romani care sa reprezinte tipuri, mentalitati i apucaturi din toate veacurile trecute. Ce se poate conchide de aci
in favoarea firii dominante a Romanilor ? Nimic, sau once,
dupa chef t.
Dupa cum se vede, astfel redusa problema pusa de Noua
Revista romana nu mai avea niciun rost. Dar d-1 I. Teodorescu
nu se multumea numai cu atat ; el urma:
< Prima dificultate e originea foarte diversa a acestei po-
pulatiuni. Sunt paturi intregi care au primit numai limba

l'arii dar obiceiurile de loc, ba chiar tind sa ni le impuna ele
pe ale lor. Cum sa distingi ce e Roman curat din noianul de
Greci, Bulgari, Sarbi, Albanezi i altii, naturalizati printre noi ?
A doua dificultate e deosebirea enorma de cultura i

de educalie, care merge crescand dinspre periferii spre centru, din jos in sus, ceea ce face ca.' altfel simte, aspira, un mahalagiu, un meseria, un mic functionar, un bogata burghez,
chiar un liberal, un conservator, un socialist. Avem oameni
fara nicio cultura, altii cu cursul primar, altii bacalaurea0

i licentiati. Unii sunt inteligenIi, activi, generoi din fire,
altii proti, lenei, mici la suflet, Intocmai de altminteri ca
in toate oraele din lume. Natural ca in ale noastre va abunda
mai mult cutare varietate i alta va fi mai rara. Dar de aci

fiti pana la a degaja caracteristica unui popor e foarte departe t.
Acestea aunt in trasaturi generale obiectiunile Mute

de d-1 I. Teodorescu. Ele sunt instructive din multe puncte
de vedere. Intaiu de toate lug ele destainuesc o stare de

suflet care e comuna tuturor acelor, ce de teama sintezei
pripite, s'au indreptat care analiza migaloasa ca spre sin-
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE
453
gura metoda cu adevarat stiintifica. De aceea, greseala ace-
stor obiectiuni, In mare parte drepte, sta mai ales Intr'un

empirism dus Area departe. Pentru aceste spirite eminamente
analitice nu exists In lume decat fapte particulare, personale. Marginite la experienta si la analiza, ele pot s ne prezinte faptele Intr'o succesiune foarte regulata dar fara nicio
legatura. Null dau silinta ea degajeze principiile generale
si cu metoda Intrebuintata le este chiar cu neputinta sa faca
aceasta pentruca principiile generale Bunt contradictorii
conditiunilor si limitatiilor faptelor particulare si empirice.
Prin experienta condusa numai de analiza nu se poate lutelege ceea ce prin firea sa scapa analizei reci si limitate. De
aceea, In loc de un fapt tipic si general, spiritele analitice
nu vor gasi decat fapte contradictorii.
In privinta aceasta ar fi interesant de facut o apropiere
cu rezultatele care s'ar obtine dupa un studiu al proverbelor.
Nu este proverb care sa nu fie contrazis de altul, deli se zice
ca proverbele sunt Intelepciunea natiunilor.
De ce aceasta contrazicere?
Pentruca proverbele, desi generalizari, nu sunt deal
simple generalizari empirice. y5i e firesc sa nu intre Intr'o
forma generals ceea ce prin Insasi natura cum a fost Injghebat, a ramas afara de aceasta forma. Dar de aci nu se poate
deduce imposibilitatea reducerii faptelor partiale la un tip
general ci numai ca metoda Intrebuintata, pentru a face
aceasta reducere, a fost gresita.
i aci se vede ca una din cele mai mari greseli facute de
sociologi a fost simplificarea inconstienta a fenomenelor stu-
diate. Pornind dela anumite notiuni alcatuite mai dinainte

si cercand s se adapteze numaidecat acestor notiuni multiplele fapte sociale, ei au fost nevoiti sa Inlature din observatie tot ce le contrazicea vederile. Astfel se stabilira cateva
categorii, aproape absolute, In materie de sociologie si toti
cercetatorii erau tinuti s micsoreze si sa simplifice seriile de
fenomene dupa tiparul acestor categorii.
www.dacoromanica.ro
464
OPERE
Simplismul acesta a inceput a fi InlAturat acum. Din

nenorocire, cum se IntamplA Intotdeauna in astfel de Impre-
jurari, s'a trecut prea repede dela un extrem la altul.

Inainte se pAcAtuia prin prea mare simplicitate, acum
se pacatueste prin prea multa complexitate; Inainte se facea
o sinteza prea pripitA, acum se face o analiza prea migaloasa.
CercetAtorii, de teama de a nu cadea in greseala lnaintasilor
lor, se coboara papa la cele mai mici fapte, se opresc la cele
mai neinsemnate amAnunte, stAruesc asupra for cu o Inca-
paVanare uimitoare pane: ce ajung dela o vreme ca adAn-
citi In studiul infiniilor mici, uita cu totul de existen0a

infinitilor mari. Spiritul devine incapabil de a se mai ridica
la logica adevarata a lucrurilor, principiile generale Ii scapA
$i In locul for nu-i rAmAn decat fapte mici i variate, Med.
leg6turai Intre ele ei Med a putea fi reduse la un tip. Nu
exista cleat fapte particulare, caractere nedefinite, suflete
individuale din studiul carora nu se poate scoate nimic general. Aceste individuaIitai deosebite Bunt ireductibile. TrAsAturile for caracteristice sunt asa de distincte Wen punctele
comune lipsesc cu degvarsire.
i astfel triumta analiza si logica formala.
In adevar, nu exista tipuri generale la care cele particulare sa se poatA subsuma pe deplin. Tipurile generale cu realitatea for hotaritA sunt o crea %iune simplistA a sintezei pripite de odinioara. Ceea ce exista in natura sunt numai indivizi. a In realitate natura nu a format nici clase, nici ordine, nici familii, nici genuri, nici specii constante, ci numai
indivizi n zice Lamarck.
Dar aceasta" suprema ci ireductibil6 distinctiune intre
faptul tipic gi faptul specific, intre general ci particular, Intro
specie si individ, nu este altceva cleat vechea distinctiune
dintre idee ei lucru care a starnit odinioara epica ceart6 scolasticA a realistilor nominaliftilor de fericita memorie, In
filosofie.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE
455
Faimoasa problema doctrinara.' care a stapanit tot evul

mediu era: Ce exista In realitate? Idee sau lucru, faptul general sau faptul individual?
Aceasta problema a lost prefacuta dupa Linne in alta
dupa chipul si asemanarea sa: Ce exista in realitate ? Samanta
sau fructul, specia sau planta individuals ?
Si trebue sa marturisim ca se mai gasesc si astazi invatati
care 10 lac o onorabila Indeletnicire din desbaterea acestei
probleme teoretice.
Cu toate acestea, in mod practic, problema a lost de mult
rezolvata. i ea a lost rezolvata tocmai de oamenii cei mai
putin speculativi, de politiciani.
In adeva'r, toate masurile de ordin social, toate legile,
nu se creiaza decal in vederea crearii unui tip general dedus
printr'un procedeu de abstractiune elementara. ySi popoarele
traiesc si se desvolta sub aceste legi fara a parea prea mult
stanjenite in Inclinatiunile for firesti, ceea ce dovedeste ca
procedeul practic al oamenilor politici nu e tocmai atat de
rail pe cat ar voi sa ne faca sa credem profesorii de filosofie.
De aci urmeaza ca diversitatea tipurilor individuale nu
exclude posibilitatea tipului general. Mai de grabs se poate
admite a poate exista o legatura substantiala intre diver-
sele tipuri si aceasta legatura este singura determinants.

Puterea prin care se gaseste aceasta legatura substantiara, este abstractia, operatie absolut necesara mintii. Dar
aceasta abstractie trebue Intemeiata pe natura lucrurilor;
ea trebue sa reproduca in spirit insasi ordinea in care se ga-
Ben caracterele la diferite fiinta reale si rezultatul sau nu

trebue sa fie numai o proportie logics, ci o adevarata lege a naturii care rezuma si explica in acelasi timp o experienta trecuta.
In acest caz aflarea trasaturilor determinante ale unui

popor nu mai e o problema nereala ci o problema care, pornind dela date bine stabilite, poate avea o deplina deslegare.
Stabilind astfel termenii problemei, vom cauta acum sa
lacem critica datelor pe care trebue sa ne Intemeiem.
www.dacoromanica.ro
OPERE
466
II
Adevarata greutate a studiului fenomenelor sociale incepe
abia dela critica datelor. Si aceasta critica este cu atat mai

trebuincioasa cu cat chiar modul cum se Infatieaza obiectul
sociologiei se deosebete fundamental de modul de a fi al
obiectelor tiintelor matematice, fizice, chimice, dei chiar
in aceste ramuri ale cunotinIelor omeneti critica datelor
elementare a fost facuta necesara in urma analizelor intreprinse de specialiti.
Este drept ca data sociologia s'ar margini la o simpla des-
criere a faptelor, far. nicio sistematizare, ar avea o mare

inlesnire: aceea ca s'ar putea apropia foarte mult de obiectivitate, ceea ce este o cond4ie de capetenie pentru oricare
tiinta. Insa vom vedea Indata ca aceasta inlesnire nu exista
decAt in aparenca, caci in realitate tocmai marea complexi-
tate i intindere a campului de cercetare cere neaparat o

Varmurire riguroasa. Faptele sociale aunt atat de numeroase
i de variate i manifestarile for atat de schimbacioase, Incat
niciodata nu vor putea fi cuprinse toate, cu nesfaritele for
transformari, lute() descripOune obiectiva. Aceasta metoda
ar fi condamnata chiar dela inceput de insai propria sa

natura care nu i-ar ingadui sa se ridice deasupra faptelor mici
i variate i a individualitalilor ireductibile. De aceea va fi
silita sa se invArteasca totdeauna inteun cerc vicios din

care nu va putea iei decat atacand principiul sau fundamental. Astfel, Letourneau, in Sociologia sa, cu toga ragaduiala facuta de a se margini la descrierea pura a faptelor,
a fost nevoit la urma, pentru a scapa de povara individualitatilor ireductibile, sa recurga la categorii ideologice sub
care a insemnat manifestarile diverselor serii de fenomene
in decursul veacurilor. Dar a stabili ca punct de plecare obiectivitatea pura i a recurge apoi la ajutorul categoriilor ideologice, e oea mai mare inconsecventa tiiMifica ce se poate
Mcbipui.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE
467
De altminteri acest viciu innascut al metodei descriptive,
s'a dat de mult pe fats in biologie unde numarul tuturor

soiurilor de animale i plante ar fi mers la nesfarit, fax%
niciun folos practic pentru spiritul omenesc, daca nu s'ar
fi cautat sa se stabileasca o legatura logics Intre diversitatea
fenomenelor.
Sociologia va trebui s'a face acelai lucru daca voiete sa

scape de cercul vicios in care se Invarte0e.
Dar daca pretinde la alt rang decat acel pe care i-1 da

metoda descriptive, atunci trebue Bali circumscrie sfera
activitatii sale i sa paraseasca multe din iluziunile dela
inceput. Chipul in care se va face acest lucru este problema
sa de capetenie pentru momentul de fats. 5i numai rezolvirea acestei probleme ar face din ea o adevarata tiinta.
Aci sta toat5. greutatea.
Dace sociologia va putea sa indure acest botez de foc, va
dovedi ca e vrednica &a traiasca i sa alba un nume in randul
celorlalte tiinte. Iar dela Kant incoace notiunea de tiinta
a primit o adevarata schimbare. Rationalist consecvent,

marele filosof german a tras toate consecintele fireti care
se puteau trage din principiul fundamental pus inainte de
Leibnitz i Wolff. Nicio ramura a cunotintelor omeneti
nu poate avea dreptul la numele de tiinta cat timp se marginete la simpla descriere a faptelor fare nicio inlantuire
cauzala. Dar aceasta Inlantuire cauzala trebue s se Intemeieze pe natura reala a lucrurilor pe care nu le putem cunoa0e decat in manifestarile for feta de reactiune. Spiritul
omenesc trebue sal renunte aa dar de a patrunde vreodata
lucrurile In sine i ea se multumeasca numai cu stabilirea
de legi privitoare la aparitiunea fenomenelor. Cum insal aceste
legi nu pot izvort cleat din elementele care compun ratiunea
a carei sistematizare aunt o determinare a acestor elemente,
era intaia datorie pe care a trebuit s'o indeplineasca filosofia
kantiana. De aceea rationalismul modern i-a Inceput opera
printr'o critics amanuntita a ratiunii pure qi prin limitarea
www.dacoromanica.ro
OPERE
458
conditiunilor in care s'ar putea desvolta pe viitor orice gtiinta.
Insa tocmai aceasta limitare, tagaduind dreptul la existents

a o multime de nobile dar neguroase Indeletniciri intelectuale, revolutions notiunea de gtiinta.
Nu pretindem ca sistemul kantian a fost bun ; chiar gi
metoda sa pacatuia printr'o mare gregeala, dar Indreptata,
ea a fost de o rodnicie fara seaman gi a facut pentru evolutiunea cugetarii omenegti mai mult decal oricare alta. Toate
gtiintele s'au slujit de ea pentru a-si limita sfera actiunii lor,
supuna.nd criticei obiectul cercetarilor pe care be aveau In
vedere. Numai matematicele au ramas orgolioase In starea
for dela Inceput, deoarece Intregul for edificiu era cladit pe
alte baze decat acelea ale gtiintelor celelalte.
Astfel stand lucrurile e firesc ca gi sociologia sa interprinda
acelagi lucru. Dela inceput Insa ea trebue sa indrepte grege-
lile afirmatiunilor acelor care pretindeau ca legile sociale

Bunt anevoie de descoperit numai din pricina variabilitatii
fenomenelor.
Este drept ca aceasta variabilitate pare mai pronuntata

In fenomenele sociale deck, aiurea. Dar o metoda sigura ar
fi Invins greutatea, reducand totul la tipuri generale. Aceasta
metoda a lipsit. ySi orice analiza gtiintifica are nevoie de
metoda.
Vedem aga dar ca daca temerea de Dumnezeu este Inceputul intelepciunii populare, critica, adica lipsa de orice
teams fats de obiectul care trebue studiat, este Inceputul
Intelepciunii gtiintifice. Dar aceasta critica presupune ea
Insagi o metoda gi deci o clasificare a fenomenelor. Neaparat
ea aceasta clasificare nu poate fi decat provizorie gi va

trebui sa fie verificata de rezultatele definitive. Menirea
sa e de a sluji de schela constructiunii celei mari.
Datoria sa e de a pune In lumina faptul primordial Imprejurul caruia trebue sa se grupeze toate celelalte date necesare
rezolvirii problemei.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE
469
Noua Revista Romans luase ca fapt primordial psihologia

individuals cu ajutorul caruia voia sa caracterizeze sufletul
roman. Niciodata lnsa suma unor stari sufleteti individuale
i particulare nu va da o psihologie colectiva. De altminteri,
chiar cand lucrul ar fi cu putinta, rezultatele dobandite ar
avea totdeauna nevoie sa fie lamurite prin ajutorul altor
constatari, orice stare psihologica avand ca baza un substrat
material. Faptul acesta este atat de adevarat Incat ar putea
fi formulat Intr'o lege dupa care fiecarui tip social psihic
i-ar corespunde un tip general industrial.
Nu este aci locul sa dovedim aceasta lege ; ea este Insa
confirmata la fiecare pas de etica, estetica i legislatiune.
Atat e deajuns pentru a vedea ca faptul primordial nu trebue cautat In psihologie. De altminteri, atat coala socialists
cat qi coala istorica au recunoscut de mult acest lucru, dei
obiectiunile for nu ating chiar psihologia Insai, ci mai de
grabs categoriile ideologice care slujesc ca sa exprime relatiile
din lumea materiala.
Dar daca lumea materiala este aceea care, In ultima

cercetare, se gasete ca slujete de substrat real fenomenelor
sociale, atunci numai ea trebue sa fie faptul primordial dela
care trebue sa plece analiza metodica i Imprejurul ei trebue
sa se grupeze toate celelalte date. Cand Noua Revista Romana punea aa dar problema determinarii contiintei rationale pe care o credea strans legata cu existenta noastra ca
stat In masura de a evolua conform cerintelor fireti, ea ar
fi trebuit sa impinga ancheta sa Oa la studierea formelor
economice. Numai In acest chip problema ar fi fost Infatiata
In toga plinatatea.
Dar a lua lumea materiala ca fapt primordial nu e Indestulator pentru a pune temeliile unei tiinte noi, dupa
cum nu e deajuns a pune o sabie stralucitoare In mans unui
salbatic spre a face din el un iscusit razboinic. E nevoie de
ceva mai mult. E nevoie de hotarlrea chipului eel mai nimerit
In care ne-am putea folosi de obiectul pe care am pus sta-
www.dacoromanica.ro
460
OPERE
panire. E nevoie de un meteug deosebit pentru a afla taina

prin ajutorul careia am putea patrunde in miezul lucrurilor.
Altfel lumea materials ne-ar ramane pe venicie inchisa ca
o carte cu apte peceti. Ar putea fi lucruri foarte frumoase
in acea carte dar cat timp nu ne vom pricepe a deslega

pecatile, toate sfortarile noastre pentru a-i talmaci intelepciunea de our vor fi zadarnice.
De aceea incercarile facute 'lite() vreme In Romania In
aceasta directiune au ramas sterpe.
La 1900 Ministerul Domeniilor condus de d-1 N. Filipescu,
dorind sa aiba o cunqtinta exacta de starea adevarata a

manifestarilor economice a 1 e vietii noastre sociale, numi
o comisiune de speciaNti cu insarcinarea de a face analiza

formelor actuale ale producerii i desfacerii In agriculture.
Astfel, comisiunea trebuia sa studieze varietatea, cantitatea
i modul productiunii, precum i al desfacerii. data cu
aceasta, studiul trebuia sa patrunda In insui mecanismul
launtric al productiunii, aratand tine sunt producatorii,
care sunt relatiile intre danii i Intrucat Inrauresc relatiunile dintre producatorii mari i mici asupra productiunii
In deobte. Pentru aceasta se cerea sal se determine raportul
dintre capital i productiune, neajunsurile pe care le indtua
acesta din urma din lipsa de capital indestulator, formele
imprumuturilor i taxa procentelor.
Impinsa atat de departe analiza teoretica avea o valoare
socials de o netagaduita insemnatate. Ea ar fi definit una
din cele mai mari serii de fenomene proprii avutiei nationale,
i-ar fi aflat pricinele, i-ar fi determinat evolutiunea i ar fi
fost In stare sa is masuri practice pentru indreptare. Dar
din tot programul acesta aa de bogat i de intins, nu s'a
ales aproape nimic. Comisiunea care fagaduise atat de multe,
gasi de cuviinta sa treaca indeplinirea fagaduelii in lumea
idealurilor transcendentale.
In be sa renunte la studiul cartilor i al documentelor
care nu-i puteau da decat desluOri neinsemnate i sa se in-
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE
461
drepte care natura plink de vieata, ea s'a marginit la adunarea

catorva note de biblioteca.
E drept ca din aceste note a ieit frumoasa carte pe care
a publicat-o d-1 Dim. Nenitescu. Dar aceasta carte nu e

decal o monografie izolata cu care nu se poate intreprinde
alcatuirea marelui edificiu sociologic a carui armonie aridtectonica ne-o trAmbitase comisiunea de specialiti.
Dupa cum se vede, metoda Intrebuintata cu acest prilej
presupunea manifestkrile economice despartite in categorii
distincte care trebuiau considerate i studiate ca elemente
constitutive ale viqii sociale. Dar clack aceasta metoda

poate da rezultate multumitoare In alte imprejurari, ea este
cu totul neindestulatoare la Inceputul qtiintei. aSi mai cu
seama ea nu poate fi rodnica nici din punctul de vedere

practic, nici din punctul de vedere teoretic. Nu e rodnica
din punctul de vedere practic pentruck fenomenele economice fiind strans legate Intro ele nu se vor putea niciodata
lua masuri numai pentru anumite ramuri de activitate.

Altminteri, aceste masuri care ar cauta sa vink In ajutorul
unor meserii, ar putea foarte bine sk jicneasca interesele
tuturor celorlalte Indeletniciri, de care nu s'a linut seama.
Aqa stau lucrurile de pilda, cu agricultura i industria. Data
s'ar studia de o parte nevoile uneia din aceste ramuri de
productiune, s'ar putea ajunge la nite Incheieri foarte logice
la a caror transformare In legi protectoare nu s'ar gksi nimic
spre Impotrivire. 0 lege de Incurajare nationals i un tarif

vamal ocrotitor s'ar putea stabili cu cea mai mare uprinta.
Dar tocmai masurile care s'ar lua In folosul industriei ar
putea sa fie in dauna agriculturii i atunci orice proiect de
lege ar
fi zadarnic.
Lipsurile practice ale acestei metode sunt deci invederate.
Nici din punctul de vedere teoretic metoda studiilor

par Vale nu d rezultate mai multumitoare. Data monografiile aunt bune ca analize amanuntite dupa ce ne-am Mout
mai dinainte o idee generals i sigura despre obiectul de
www.dacoromanica.ro
OPERE
462
studiat, au hied pacatul ea intrebuintate chiar dela inceput

ele Bunt supuse exagerarilor. Considerand categoriile econo-
mice ca elemente izolate, ele lac din acestea nite lucruri

in sinea carora nu le lipsete nimic ca sa fie nite depline
entitati metafizice.
Nu credem ca metoda lucrurilor in sine sa" fie burg, mai
cu seamy and e aplicata in acest chip, adica atunci and

are in vedere fapte primordiale care servesc ca substrat
faptelor derivate. aci dac6 aceasta metoda poate fi pAng.
la oarecare nasasufa indrepatita in studiul fenomenelor secundare, ca organizarea bancilor, creditele, sistemele monetare i altele, e ca prin insai natura for aceste fenomone
dependente pun o limital exagerarilor metodei, restrangand-o la anumite conditiuni. Nu tot aa stau lucrurile cand
e in jot chiar problema esentei lucrurilor care nu mai au
nici un substrat ce ar putea sa le lamureasc6 partea for

fenomenala. In acest caz metoda se arata neputincioasa
dupa cum ne dovedesc incercarile materialiste de a defini
esenta materiei. Se tie ca aceste incercari nu au putut

ajunge cleat la nite contraziceri fundamentale care au Mout
necesara aparitia teoriei energetice.
Atare metoda a lost intrebuintata multa vreme in tiintele
naturale dar a lost parasita de indata ce s'a vazut ca studiul
elementelor de sine stat'atoare nu poate duce la rezultate

definitive cleat atunci cand se tine socoteala qi de partea
for functionala. Insa partea for functional6 nu este cleat
expresiunea activitatii acestor elemente luate ca Orli integrante din organism. Metoda lucrurilor in sine nu ne da
aa dar mijloacele cu ajutorul carora s'ar putea constitui
ritiinta.
E nevoie de o metoda sintetica. E nevoie de o metoda care
s'a imbratieze deodata toate elementele pentru a be putea

inf6t4a sub toate chipurile.
D-1 C. I. Baicoianu, secretarul general al Ministerului
Domeniilor a recunoscut cel dintai acest lucru prin referatul
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE
463
Ban din 11 Iunie 1901. Dela inceput chiar el a constatat lipsa
de metoda In Incercarile laudabile dar utopice ale inaintailor sai.

Legislatia noastra economical nu este expresia nevoilor
care decurg din o cercetare serioasa gi profunda a situatiunii

noastre reale, cum, spre pilda, e cazul in Germania, Anglia,
Franta, Austro-Ungaria, ci ea este bazata aproape in Intregime pe consideratiuni teoretice aprioriste, pe apreciatiuni
personale care nu au corespuns realitatii lucrurilor.
Pe viitor acest mod de a face politica economics trebue
sa Inceteze.
Orientarea noastia in aceasta directiune trebue sa fie

bazata de aci inainte pe studiul concret al conditillor de
vie*" in care se gasete organismul nostru economic .
Plecand dela punctul de vedere cu deosebire pozitiv al
politicei economice, d-1 C. I. Baicoianu a prins deodata atat
partea practical cat i partea teoretica a problemei. Critica
sa Indreptata Impotriva Incercarilor din trecut e hotaritoare ; planul sau pentru organizarea anchetelor pe viitor
e o constructie logics de o minunata armonie.
El Incepe cu determinarea obiectului anchetei.
e Ancheta va avea de obiect de a face cunoscut:
Nunjarul i felul mezamintelor industriale maxi, mijlocii
i mici de toate categoriile existente in Ora.
Situatiunea economics 1 socials a meseriailor stapani
i a lucratorilor Intrebuintati 4n industrie.
Conditiile de produc-tiune a tuturor categoriilor de industrie sub raportul capitalului, materiilor prime i al muncii,
ce intra In fabricatiune.
Cauzele care concurs la naterea, desvoltarea, progresul
sau regresul acestor industrii.
Ca urmare a acestor cercetari vom da de nevoile des-
voltarii noastre industriale i vom cauta apoi sal gasim,

pentru fiecare industrie in parte, mijloacele gat pentru
www.dacoromanica.ro
OPERE
464
indreptarea relelor de care sufera azi, cat si pentru a asigura

In viitor o desvoltare priincioasa #.
Obiectul era limpede stabilit. Date le care trebuiau s

slujeasca la rezolvirea teoretica si practica a marei probleme,
erau pentru intaia oars puse In adevarata for lumina.
Mai ramanea sa se determine metoda anchetei.

D-1 C. I. Baicoianu urma in referatul sau:
Pentru punerea la tale a acestei cercetari, se va efectua
un inventar al tuturor asezamintelor industriale, de industrie
mare, cuprinzand fabricile, uzinele; puturile de pacura,
minele, carierele, morile, ferestraele. In inventar al asezamintelor industriale mijlocii si mici, care cuprind pe meseriasii, mestesugarii, a caror profesie principals este meseria
ce o exercita si un inventar al industriilor casnice care formeaza ocupatiunea accesorie a locuitorilor.
data inventarul alcatuit, se vor clasa pe grupe diferitele
asezaminte industriale si se va proceda in urma la anchetarea minutioasa a conditiilor de vieata, caracteristice fiecareia. Aceasta, pentru industria mare.
Intrucat priveste industria mijlocie si mica, caracterele
desvoltarii economice a fiecarei grupe, vor trebui sa lash'
chiar din inventarierea lor, chestiunile acestea intrand in
planul inventarului statistic.
Pentru grupele de industrie mica care, fie dih cauza

numarului considerabil, fie din cauza caracterului for special,
prezinta importanta deosebita pentru Cara noastra, se va

produce acolo unde directiunea va crede de cuviinta, la
anchetarea de fapt a conditiunilor in care se desvolta .
Metoda practica a anchetei este asa dar stabilita de
cll. C. I. Baicoianu cu toata claritatea ce i se cuvine. Ea este
izvorita din insasi natura datelor al caror studiu se urmareste.
Elementele problemei si metoda sa practica fiind determinate, ne mai ramane acum BA facem analiza metodei
teoretice.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLO (CIE
466
III
Analiza metodei teoretice intampina greutati foarte nu-
meroase si foarte variate. Si aceste greutati sunt cu atat

mai serioase cu cat determinarea unei bune metode teoretice
este piatra unghiulara a oricarei Incercari de sociologie Inte-
meiata pe statistica. Aci se vede ca nu este deajuns numai

a culege date si a lnsira cifre unele dupa altele. Se cere ceva
mai mult pentru a face din aceste cifre o reprezentare sistematica si limpede a realitatii; se cere sa li se dea o anumita
elocinta. Si aceasta elocinta nu li se poate da cleat printr'o
stricta interpretare stiintifica a carei menire e de a pune
In relief si trasaturile comune ale fenomenelor si caracterele
for specifice. Dar a face aceasta operatiune, lnsemneaza a

defini fiecare fenomen si deci a-I si clasifica, deoarece toate
definitiunile sunt clasificatiuni si In starea In care se afla
in timpul de fata teoria cunostintei, nu putem cunoaste un
lucru In alt chip decal prin clasificare.
Asa dar, In cazul de fata, partea teoretica a problemei
consta In impartirea Indeletnicirilor industriale potrivit unui
plan riguros sistematic care sa Ingadue introducerea metodei
curat stiintifice In aceasta ramura a cunostintelor. Aceasta
clasificare naturala a fost piedeca cea mai mare pe care au
Intampinat-o statisticienii nand a fost vorba sa adopte

anumite norme de conducere pentru studierea marilor serii
de cifre date de statisticile industriale. Si nenumaratele

variatiuni Monte pe aceasta tema sunt o dovada mai mult
de greutatea unei clasificari naturale care s reproduca cu
exactitate modul de desvoltare al caracterelor reale ale

fenomenelor.
Dar este usor de dovedit a o mare parte din greutate

era pricinuita de faptul ea, pentru stabilirea acestei clasificari, statisticienii plecau dela notiuni preconcepute de scop
si de mijloc. Astfel, In diferite congrese internationale de
statistica se luase intr'o vreme hotarlrea de a se alcatui o
90
www.dacoromanica.ro
466
OPERE
nomenclature siStematica a meseriilor, nu pentru a inlesni

o patrundere mai adanca in natura fenomenelor, ci pentru
a da un material bogat si bine ordonat prelucrarii unei statistici internationale a industriilor. 0 astfel de sistematizare
era cu neputinta de dus la bun capat si din punctul de vedere
practic si din punctul de vedere teoretic.
Din punctul de vedere practic, ea avea neajunsul ca o
statistics international' a meseriilor nici nu poate fi Meercata macar In starea In care se gasesc diferitele administratiuni ale statelor europene in momentul de fate. Culegerea
datelor statistice intampina multe piedeci chiar si atunci
cand nu se face dupe un plan dinainte stabilit si cand deci
functionarii aunt sloboziti sa umple formularele !Ira multa
bataie de cap. In cazul cand li s'ar cere Insa A chibzuiasca
singuri asupra gruparilor si a altor amanunte, este aproape
In afara de once indoiala a datele ar ramane multa vreme
neculese. In astfel de Imprejurari birourile statistice nu pot
lucra decal conduse de un oportunism foarte intelept si

foarte necesar. Fiecare birou lucreaza cum poate si dupe
norma pe care o crede mai potrivita cu imprejurarile carora
are a le face faVa. Orice preocupare de subordonare fate de
un plan universalmente aplicabil ar 'Area cel putin utopica.
Din punctul de vedere teoretic, o astfel de sistematizare ar
avea neajunsul cal ar fi facuta in vederea unui scop care trece
peste limitele Intre care trebue sa se invarteasca cercetarile.
Ea ar avea astfel un caracter de transcendentalism care nu
s'ar lmpaca de loc cu notiunea de stiinta care nu admite ast-
fel de lucruri. Scopurile hotarite dinainte nu au ce cauta

Intr'o cercetare serioasa, cat timp ele aunt de alts natura
decat obiectul acestor cercetari. In aceasta privinta istoria
tuturor stiintelor este o dovada puternica si netagaduita
de greselile in care s'a cazut odinioara din pricing ca nu s'a
%inut seams de acest principiu.
Altfel stau lucrurile cand scopul izvoraste in mod firesc
din insasi natura faptelor cercetate. El este atunci nu numai
www.dacoromanica.ro
SOCIOLO GIE
467
o urmare logics a propozitiunilor Inaintase, ci si o reproducers exacta a realitatii. Prin urmare, caracterul sau transcendental se pierde cu desavarsire si aparitiunea sa este tot
atat de necesara ca si desvoltarea unui organism din formele
embrionare care 1-au determinat.
S'ar parea ca aceasta deosebire dintre scopul transcendental si scopul firesc este o simpla chestiune doctrinara.
Felul cum se Infatiseaza ar parea ca indreptateste, la intaia
vedere, aceasta banuiala. Totusi, nu este asa. Desi problema
nu este lipsita de oarecare forma metafizica, ea se reazima
filed pe un puternic substrat real din lumea faptelor, Astfel,
Inlaturandu-se ideea de sistematizare In vederea unui scop
idealiceste alcatuit, fiecare fenomen va trebui sa fie studiat
In toate am'anuatimile sale pentru a i se cunoaste partile caracteristice si a-1 putea astfel clasifica potrivit firei sale iar
nu unui scop care i-ar putea fi cu desavarsire strain. Studiul
amanuntit al notelor caracteristice, diferentiind fenomenul
de toate celelalte fenomene asemanatoare, Ii Inlesneste cunostinta din punctul de vedere logic si li da relief caracterului
national din punct de vedere istoric. i tocmai determinarea
acestui caracter national trebue ad fie urmarita cu multa
bagare de seams de sociologie. Astfel, cand se studiaza embriologia socials, cautandu-se originalele fenomenelor primitive, aflarea caracterului national poate sal fie de o aplicare
practica si teoretica foarte Intinsa.
De altminteri, am aratat dela inceput ea ceea ce ne-a

lipsit noua In materie de sociologie a fost tocmai determinarea caracterului specific romanesc al fenomenelor sociale. ySi
pentru a ajunge la aceasta determinare, este nevoie de o ana-
liza sistematica in care clasificarea, cu tot caracterul sau

abstract Inascut, sa se apropie cat mai mult de realitate.
In aceasta privinta, s'a Incercat odinioara sa se Intrebuinteze la clasificare metoda categoriilor. Meseriile care pareau
a avea oarecare Inrudiri intre dansele erau trecute In aceleasi
categorii, care erau studiate In urma izolate. Astfel o categoSO
www.dacoromanica.ro
468
OPERE
rie cuprindea alimentaVunea i In ea intrau: moraritul, brutariile, facerea pastelor alimentare, fabricaIiunea i rafineria zaharului, cofetariile, bragageriile, placint5riile, conservele de came, legume i fructe, fabricatiunea berii, a alcoolului a licheururilor, a apelor gazoase, a branzeturilor i. altele. Intreaga categorie era prin urmare alcatuita dupa scopul la care serveau diferitele grupe i nu dupa natura lor.
Ala categorie insa cuprindea lemnaria
i.
In ea intrau:
fierestraele, dogariile, fabricarea parchetelor, tamplaria, dulgheria, scgrariile, atelierele de mobile, strungaria, sculptura,
impletiturile de rachita i. altele. Aceasta categorie era aka-
tuita, aqa dar, dupa natura obiectelor i nu dupa scopul la

care aveau s5. serveasca.
Clasificarea nu se facea deci dupa un principiu unit, cad
unul era principiul care determina alcatuirea unei categorii
i altul cel care determina alcatuirea altei categorii. Din
punctul de vedere tiintific o astfel de metoda e cu desavarOre greit5.. tiinta nu admite decat un singur principiu de
clasificare.
Aa dar in mod logic se putea vedea imposibilitatea etabilirii apriorice a unor categorii de meserii In jurul carora
BA se grupeze in chip firesc toate celelalte. Pe de alts parte,
o astfel de grupare abstracts pe categorii nu ar fi putut servi
pe deplin interpretarilor fitiinlifice ci practice de care ar fi
fost nevoe in urma. ySi apoi, trebuia sa se fie seams de
faptul ca in gradul de desvoltare in care se gasesc in momentul
de fata industriile noastre mijlocii i mici, multe din ele

poarta un caracter specific cu totul romanesc i nu puteau
intra In nicio categorie stabilita dinainte. Insa avand in vedere ca aceasta clasificare trebue sa corespunda in totul rea-
litalii lucrurilor, adica sa cuprinda toate manifestatiunile

vietii noastre sociale, nu ramanea decat ca aceasta operatiune sa se faca In mod morfologic, studiindu-se cu amanunrime caracterele i desvoltarea fiecgrei forme sociale, oricat
de neinsemnata ar parea. Se creea aca dar pentru fiecare
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE
469
meserie cat de mica o grupare deosebita pentru a se putea

vedea dintr'odata modul de dezvoltare al industriilor mijlocii i mici.
Metoda morfologica, astfel inteleasa, are marele merit

ca reguleaza notiunile dupa realitate i nu realitatea dupa
notiuni. Creand pentru fiecare unitate o class, ea pune dintr'odata in lumina meseriile caracteristice care se Intalnesc
pe alocuri. Dulgheria unita cu tinichigeria, croitoria unita
cu dogaria, rogojinaria unita cu sticlaria i alte imperecheri ciudate de acestea Ii gasesc formula potrivita lor. In
metoda categoriilor, aceste meserii caracteristice ar fi trebuit lasate afara, deoarece nu ar fi avut unde fi clasate.
Dar pe langa ea metoda morfologica tine seams de toate
fenomenele, ea mai are i folosul ca inlesnete cunotinta lor.
Analiza morfologica a unei meserii ne va ramuri Indata

acest lucru.
Notiunea de fierarie este de obiceiu, pe cat de Intinsa,
pe atat de nelamurita. In realitate Insa, In aceasta meserie
intra fierarii ordinari lacatuii, reparatorii de carute ci
i faurarii cu care meseria Incepe

sa devina o arta. Deosebirea intro aceste trepte felurite
ale aceleiai meserii s t a In raportul in care se afla
meteugarul fats de materia prima. Cunotinta esentiala
a meseriei sta in lipirea fierului. Insa aceasta lipire se face
sau prin suprapunerea celor doua capete ale bucatilor, sau
prin Imbucarea unuia din capete intre cele doua capete ale
bucatilor, sau prin Imbucarea unuia din capete intre cele
doua ramuri ale celuilalt, sau, in sfarit, prin lipirea cap la
cap. Cele doua feluri dela inceput sunt elementare; ele formeaza baza lucrarilor de fierarie ordinara. Al treilea fel de
potcovarii, caretacii,
lipire cere i mai multa pricepere i mai multe mijloace tehnice. Prin urmare fierarii ordinari formeaza lntaia treapta a
meserii fierariei. Cunoacterea focului i a lipirii elementare a
ferului Bunt singurele date de care au nevoe, iar munca tehnica nu cere cleat un singur om. Ei nu fac altceva decat sa
www.dacoromanica.ro
OPERE
470
lipeasca i sal innadeasca. Produsele for stint carligele, vatraiele i, in deob0e, toate obiectele mici care nu Bunt complicate. Ferarii lacatui nu au mijloace tehnice mai desvoltate
dar tiu 85 se foloseasca mai bine de cunotintele simple pe
care le-au capatat. Ei repara maruntiuri in care intra mai
cu seama lucrurile de lacatuerie ordinara. Fierarii reparatori
de carte au la indemana cuno0inte ceva mai desvoltate i
repara obiecte mai complicate. In munca telmica au nevoe
de un ajutor care d5. cu ciocanul. Fierarii potcovari trebue
Era cunoasca facerea potcoavelor i potcovirea. Uneltele for
sunt mai complicate cleat ale celor de 'Ana acum. Ferarii
reparatori de carute i potcovarii reprezinta o treapta superioara a celor din urma doug grupe. Fierarii caretai lucreaza
toate bucatile de fier dela trasuri. Ei trebue sa-si dea seama
in mod instinctiv de rezistenta materialelor. Fierarii caretai
si potcovari au nevoie de o practica mai intinsa i de o instalatie mai mare decat a celorlalti. Dincolo de grupa for Incepe
fauraria.
Din aceasta analiza morfologica a meseriei s'au putut

vedea, pe scurt, foloasele metodei. Ea clasifica fenomenele
urmarind desvoltarea for treptat5. i insumeaza prin urmare
insaqi desvoltarea produselor, intru cat formele acestora se
complic5, din punct de vedere al muncii tehnice, de jos In
sus. Ea corespunde totdeodata i desvoltarii formelor relatiunilor economice i tocmai de aceea rezuma cat mai multa
experienta cu putinta, apropiindu-se simtitor de realitate.

Din punct de vedere logic metoda are marea inlesnire
ca poate fi universalmente aplicata cu deopotriva izbanda.
Astfel, In tfintele naturale, ea i-a dobandit de catva timp
o insemnatate de capetenie.
Cu privire la teoria descendentei a carei insemnatate tiintifica este covaritoare fats de toate celelalte probleme asemanatoare, s'a dovedit cat de necesara este metoda morf ologica pentru lamurirea principalelor fenomene pe care se
sprijina aceasta teorie. In adevar, Heat de mill ar fi natu-
www.dacoromanica.ro
SOCIOLO GIE
471
ralitii asupra rezltuatelor vadite ale descendentei, totui

sunt fapte care primesc explicatiuni foarte felurite dupe
punctul de vedere dela care se pleaca in studierea lor. Printre aceste fapte cel mai insemnat este, fare indoiala, chipul
cum se ivesc voile forme ale animalelor i plantelor. Aceasta
este chiar problema de capetenie a teoriei descendentei. Insa
tocmai asupra acestei probleme parerile sunt aa de imparsite Incat amintesc vechile certuri scolastice. Lamarkitii
se incearca sa arate cal orice organism vietuitor are In el insuirea de a se preface potrivit cu mediul inconjurator ; Dar-
winitii nu vor sa primeasca alts explicatiune decat aceea

data de variatiunile intamplatoare i de selectiunea naturals sau artificiala. E drept ca aceste cloud conceptiuni fundamental potrivnice an primit oarecare modificari In timpul din urma, dar tot aa de drept este ca aceste modificari
nu le-au atins Intru nimic liniile for principale. In orice caz
Insa s'a dovedit ca nu e cu putinta a explica toate fenomenele
care determine formarea speciilor numai cu ajutorul elemen-
telor darwiniste. Fara indoiala nimeni nu se Incearca sa tgaduiasca Insemnatatea teoriei selectiunii, dar iarai, cats
sa recunoatem a aceasta teorie singura nu ajurige s dea
ratiunea pentru care, cu toate numeroasele variatiuni care
se produc necontenit, organismele urmeaza neincetat o evolutiune progresiva. Toata slabiciunea darwinitilor sta In
neputinta de a da o lamurire Indestulatoare acestui fenomen de a carui existents nimanui nu-i mai este ingaduit a se
indoi. i Eduard von Hartmann, subtilul filosof german, a
dovedit Inca de mult, cu foarte multa dreptate, ca aceasta
slabiciune e de nature a pricinui prabuirea Intregii teorii
darwiniste care de altminteri este minunat alcatuita In
toate celelalte privinte.
Lamarkismul da o explicatie indestulatoare acestei
probleme de capetenie a teoriei descendentei, luand adaptarea directs ca principiu directiv al noilor formari de organe,
adica al diferentierilor organelor existents. Dupe acest prin-
www.dacoromanica.ro
472
OPERE
cipiu, organele care inceteaza de a mai sluji unor functiuni

folositoare trebue sa piara, pe cats vreme celelalte se desvolta in chip necesar potrivit funciiunilor pe care trebue sa
le indeplineasca.
Conceptiunea lamarckista se lntemeiaza atat pe lnsusirea
indivizilor de a se acomoda cu Imprejurarile din afara cat si
pe mostenirea proprietatilor castigate. Dar pe cand intaia
insusire e de mult recunoscuta, cea de a doua este Inca aspru
combatuta de catre darwinistii extremi, deli are de partea
sa un material urias de fapte si de cercetari. E lesne de Irqeles Insa ca aci nu poate fi vorba de mostenirea proprietatilor
castigate din intamplare ci de acele care sunt o urmare

fireasca a adaptarii directe.
Formarea speciilor prin mijlocul adaptarii directe ne

desvalueste cateva fapte care ne ajuta sa patrundem In mecanismul launtric al fenomenului. Astfel experienta a aratat
ca niciodata nu se creiaza ceva cu desavarsire nou ci numai
modificari esentiale In structura primitive. Mostenirea acestor modificari determina formarea noilor specii. Dar aceste
modificari nu sunt decat o urmare a funcliunii organelor.
Asa dar cresterea sau schimbarea functiunii determina modificarea organelor respective; scaderea funcOunii pricinueste
reducerea organului. Insa aceasta modificare a organelor
nu poate fi determinate cleat and se cunosc In amanuntime
formele acestora si modul for de derivare.
Cunostinta acestora explica tot mecanismul desvoltarii
care se face potrivit principiului transformarii unor forme
In-Waite le. Astfel, fiecare forma, la un anumit moment, reprezinta transformarea necesara la care trebuiau sa ajunga
formele anterioare si cuprinde In sambure formele viitoare.
Din acest punct de vedere studiul morfologic al fenomenelor se apropie de exactitatea demonstratiunilor geometrice.
.5i Intru cat priveste fenomenele sociale, orice alts metoda ar fi neIndestulatoare, deoarece ele nu pot fi prinse decat In formele In care se manifests. Cu cat aceste forme aunt
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE
473
mai precise, cu atat fenomenele pot fi prinse mai bine. Deci

metoda morfologica este singura care poate da rezultate sigure In sociologie unde se poate aplica cu aceeasi izbanda
ca si In biologie.
Aiurea va fi locul sa aratam ca tot aceasta metoda este
singura in stare sa explice evolutiunea din arta $i filosofie.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA VECHE *I SOCIOLOGIA NOUN.

I
In istoria stiintelor sociale tendinta &Are o metoda limpede i sigura este poate explicatiunea de capetenie a uprintei cu care s'au faurit intr'un timp atat de scurt sisteme
atat de numeroase. Este drept ca aceasta tendinta nu apare
In chip vadit decAt la sistemele alcatuite In vremea din urma.
Dar aceasta se datorete faptului ca problemele metodologice
fiind mai grele i mai subtile decal toate celelalte, ele nu pot
fi desbatute cu toate elementele cerute decat In urma tuturora dei adevarata tiing nu Incepe cleat dupe ce a fost
determinat5. metoda. De aceea Incercarile de sociologie dela
Inceputul veacului al nouasprezecelea nu pot avea pentru
vremea noastra decat o valoare istorica i nicidecum tiintific5. Ele tineau prea mult s5. constitue un sistem i tineau prea putin s aibe o metoda.
Auguste Comte, punand sociologia In randul stiintelor,
facu din ea coroana filosofiei pozitiviste. Plecand dela tiintele inorganice cum aunt matematicele, astronomia, fizica
qi chimia, el avea nevoie, pentru a Im.bratiqa tot cuprinsul
cunotintelor omene0i i a alcatui astfel o conceptie unitara
despre lume, s5. constituiasca tiinta socials. Este Insa datoria noastra sa spunem ca toata opera sa, In aceasta privinca,
se marginete, din punct de vedere curat tiintific, numai

la hotarirea locului pe care trebue sa -1 ocupe sociologia In
scara cunotiintelor pozitive.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE
475
Ca sa lamurim cugetarea noastra vom aduce un exemplu

dintr'o qtiinta cu totul departata de sociologie. Voim sa vorbim de astronomie. Se tie ca legea lui Bode, masurand departarile succesive ale planetelor de soare i lu'and ca unitate
distania dela pamant la soare, ajunge sa dea numerilor care
reprezinta aceste departari o desvoltare seriala asemanatoare cu o progresiune geometrica. Fiecare cifra din serie
corespunde locului pe care-1 ocupa In spatiu o planeta, afara
de cifra 2,8 careia nu-i corespundea liana la o vreme decat
o lacuna Intre Marte i Jupiter.
Descoperirea lui Uranus de catre W. Herschel In 1871

adauga un nou termen acestei serii, astfel ca se crezu, cu
drept cuvant, ca si la distanta 2,8 trebue sa se gaseasca o
planeta care s umple lacuna aratata de acest numar. Si In
adevar astronomul Piazzi descoperi la 1. Ianuarie 1801 mica
planeta Ceres tocmai la distanta 2,8 dupa cum prevazuse

Bode.
Clasificand tiintele In seria cunoscuta, Comte Meuse o

opera careia nu-i lipsea oarecare Inrudire intelectuala cu legea lui Bode.
Nu doar ca Auguste Comte ar fi voit sa arate numai locul
unde se afla ingropata comoara nestimata lasand, altora

grija de a face studiile necesare i de a adanci lucrurile. Dim-
potriva, el a cautat sa defineasca in chip riguros obiectul

nouii sale qtiinte, reducand studiul societaIii pe de o parte la
raporturi de stare, de structure i de coexistenVa, iar pe de
alts parte la raporturi de schimbare i de succesiune. In

acest chip Sociologia statica i Sociologia dinamica se
aflau pe cale de a prinde fiinta daca n'ar fi intampinat o mica
piedeca. In adevar, studiul static i dinamic al fenomenelor
sociale nu era la Auguste Comte Incoronarea metodei in-
ductive pe care a urmat-o sistematic In toata opera sa.

Acest studiu nu era, In cazul de fata, decat rezultatul unei
deductiuni logice. Filosoful ajunsese pe cale inductive sa
stabileasca neindoios ca pentru studiul fenomenelor orga-
www.dacoromanica.ro
OPERE
476
nice e nevoie de cunoaterea raporturilor de statics i dina-
mica i printr'o simple deductiune a introdus acest lucru

i In sociologic.
De aceea definitia i caracteristica metodei nu tine cleat

un capitol din Cours de philosophic positive i Inc. i acolo
fenomenele sociale sunt infatiate, tot ca i fenomenele organice, numai sub raporturile for statice i dinamice.
E adevarat ca fenomenele organice nu se studiaza dean
In acest chip ; este adevarat a modul de aparitiune al fenomenelor sociale nu difer6 In linii generale de modul de aparitiune al fenomenelor organice ; ar urma deci ca Intrebuin-
tarea unei aceleiaqi metode de studiu pentru amandoua

senile de fenomene fa fie pe deplin indreptatiVa. i de fapt
aa i este. Dar tiinta voiete sa aibe incredintarea c5, aceasta
metoda a izvorlt In mod firesc din natura lucrurilor qi n'a

fost dedusa din nite simple propozitiuni logice. Pac5.tuind
impotriva acestei cerinte elementare, Comte a facut din
Sociologia sa o carte abstracts care se multumete sa expuna
obiectul, metodele, impartirile fundamentale i legile aplicabile la toate societatile cu putint51, fare a ne pune In masura
de a cunoate o societate reala, cu factorii s'ai activi, cu

agentii sal modificatori, cu mediul, clima, rasa, i conditiunile politice i economice care Ii constituesc esenta. Ca do-
vad5 despre acest lucru n'avem cleat sa citam faimoasa

lege a celor trei stari i chipul cum a fost aplicata la societate.
Dupe aceasta lege omenirea a trebuit sa treaca prin starea

religioas5, ci starea metafizica pentru a ajunge la starea po-
zitivista. Este drept ca aceasta lege a putut sa slujeasc5.

deocamdat6 a ramuri intru catva evolutiunea filosofico, a
omenirii, insa ea nu era cleat, o clasificatiune artificiala i
neindestulatoare In sociologic. Cu ajutorul ei nu s'ar fi putut
aplica niciodat5 evolutiunea economic5. a societatii deli
tocmai aceasta evolutiune este temelia tuturor celorlalte fenomene sociale care nu aunt cleat, derivatele
sale.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE
477
Dar in timp ce sociologia comtista se intorcea astfel fag.

vole la abstractiunile metafizice de care voise g scape, In
Anglia se iveau elementele unei noui constructiuni teoretice.
In 1850, H. Spencer 10 desvolta ideile sale sociologice In

chip cat se poate de sistematic In Social Statistics. In anul
urmator, 10 publica un alt studiu In care aplica doctrina
evolutiunii la un fenomen sociologic special, la mods. In
1852 aparu In sfar0t, In luna Aprilie, A Theory of Population
deduced from the General Law of Animal Fertility*. Am dat
anume aceste date fiindg trebue stabilit un lucru i anume

ca la 1852 teoria sociologica a lui Spencer era stability In
liniamentele sale generale. Acest lucru trebuia cu atat mai
curand stabilit cu cat Spencer fiind evolutionist i facand
parte din aceea0 coala cu Darwin, s'ar fi putut atribui

naturalistului ceea ce se cuvine filosofului. Se qtie ling ca
The origin of Species* a lui Darwin nu aparu cleat in 1859,
epoch' la care Spencer ispravise de conturat Intregul gu
sistem i ajunsese la o conceptiune unitary despre lume.
In ce consta aceasta conceptiune cu privire la sociologie?
Ea avea ca punct de plecare i ca bag determinarea

originei i a evolutiunii sociegtii. Ap dar pentru filosoful
englez societatea nu putea fi studiata decat In desvoltarea
sa progresiva. Acesta e un punct capital de care trebue s
tinem socoteala pentru ca pe de o parte el dovede0e o oare
care inraurire cu dialectica hegeliana iar pe de alta parte
define0e foarte limpede deosebirea Intre conceptiunea spenceriana qi conceptiunea coalei organice germane.
Dar lucrul de gpetenie nu era dobandirea unei conceptiuni sistematice despre societate, ci determinarea metodei
care urma sa fie intrebuintata In sociologie.
In lucrarea sa o The Study of Sociology la capitolul despre
discipline, singurul capitol in care se ocupa, de0 foarte pe

scurt, de metoda, el spune cal pentru studiul tiintei sociale
o culture stiintifica generals este trebuincioag i recomanda
in deosebi pregatirea prin Biologie i Psihologie. Prin aceasta
www.dacoromanica.ro
478
OPERE
se arat5. tot data si metoda sa care e cu totul neindestu15toare si conceptiunea sa despre societate pe care vrea WO
explice numai prin ajutorul datelor biologide si psihologice.
In adevar, in celebrele sale Principles of Sociology,

Spencer Incepe cu stabilirea unei leg5turi intre evolutiunea
socials inorganics si organics. De evolutiunea inorganics
se ocup5, Astrogenia si Geogenia; de evolutiunea organics se
ocupa stiintele fizice, Biologia si Psihologia. De evolutiunea
superorganica se ocupo., intre altele, sociologia.
Dar ce este un fenomen superorganic?
Orice fenomen In care exists cooperatiune si deci diviziune
a muncii. Astfel este actiunea insectelor care traiesc In societati, a pasarilor care constituesc colonii, a mamiferelor care
traiesc In turme. Din aceste fenomene superorganice, cele

care se petrec in s'anul societatii omenesti constituesc domeniul sociologiei. Ele Bunt supuse evolutiunii ca si celelalte.
Factorii care inrauresc asupra acestor evolutiuni sunt sau
intrinseci ca p5mAntul, clima, fauna si flora sau extrinseci
cum e omul cu caracterele sale fizice si psihice. Dar pe l'ang5,
acesti factori originali mai sunt si altii derivati cum sunt

modificarile progresive ale mediului, cresterea volumului
agregatului social, influenta societatii asupra rartilor sale
si partilor asupra societatii, actiunea si reactiunea care se
opereath Intre o societate si societatile vecine, acumulatiunea
produselor artificiale. Cu vremea ins. Inraurirea factorilor

extrinseci scade, iar inraurirea omului, cu pornirile si ideile
sale, create, devenind aproape singura determinants in societate.
Dar ce este societatea ?
Societatea este o entitate, pentruc5 desi e formats din
uniati deosebite, ea are o oranduial5 care-si p5streaz'a

fizionomia in cursul veacurilor, ceea ce dovedeste ca intro-
locarea acestor unitati este concrete. 0 societate este asa

dar un lucru, un organism. Relatiunile permanente care
exists intre partile unei societati Bunt asethanatoare cu
www.dacoromanica.ro
SOCIOLO GIE
479
relatiunile permanente care exists i Intre partile unui organism. Astfel societatea crete, 10 marete volumul pe masura
ce-0 complica structura, 40 diferentiaza progresiv functiile,
10 unete partile prin raporturi de dependents Intocmai ca
0 un corp vietuitor. Astfel stand lucrurile evolutiunea

socials este o parte din evolutiunea generals. Ca i agregatele
care evolueaza In general, societatile ne Infatipaza o integratiune, atat prin simpla cretere a masei cat i prin fuziunea
i refuziunea masei. Se vad in ea nenumarate exemple a

schimbarii care pleaca dela omogenitate ca sa ajunga la heterogenitate ; care merge dela tribul simplu ce-0 are toate
partile la fel, papa la natiunea civilizata unde deosebirile

structurale i functionale sunt aa de mari ca Intrec orice
Incercare de enumerare. Mans In 'liana cu integratiunea
merge creterea coherentei .
Si aci Spencer arata cum dela tribul nomad lipsit de

coherenta i care se poate 4mpratia dintr'o nimica toata,
societatea a ajuns la natiunea civilizata, destul de consolidate
ca sa razbeasca units de-a-lungul veacurilor. Odata cu aceasta
cretere a coherentei, formele sociale capata nite contururi
bine definite. Organizatiunea hoardei primitive e nelamu-
rita ; progresul da natere la orandueli sociale fixe care se

limpezesc din ce In ce mai mult ; obiceiurile se prefac in legi
care, ca0igand in fixitate, devin mai specifice In aplicatiunile for la diverse ordine de actiuni ; In sfar0t toate institutiunile care la Inceput erau introlocate se deosebesc incetul
cu Incetul dobandind fiecare o structura distincta. Astfel
se adeverete pretutindeni formula evolutiunii deoarece se
indeplinete aci un progres catre un volum, o coherenta, o
multiformitate i o preciziune mai mare .
Intemeiat pe legea evolutiunii generale i calauzit de
inductiunile pe care be arataram, Spencer Intreprinde studiul diverselor fenomene sociale, cercetandu-le geneza i
stabilindu-le desvoltarea. Astfel, vorbind de relatiunile domestice determinate de pastrarea i perpetuarea speciei, el
www.dacoromanica.ro
480
OPERE
stabilete raporturile primitive Intre sexe, pomenete de

exogamie gi endogamie, promiscuitate, polyandrie, polygamie gi monogamie ca sa ajunga la familia moderns. Tot
in acelai mod studiazg institutiunile ceremoniale, institunile politice i institutiunile eclesiastice, urmarind pretutindeni principiul de integratiune i. diferen%iare. Numai fenomenele economice sunt lasate la o parte, poate tocmai din
pricing ca metoda spenceriana nu li s'ar fi putut aplica MA.
tirbire.
Ne oprim aci deoarece intentia noastra nu este de a argta

sistemul, ci de a defini metoda lui Spencer. Dupg cum se
vede metoda Intrebuintata de dAnsul In studiul tiintelor
sociale nu se deosebete de loc de metoda Intrebuintatrt In
studiul tiintelor inorganice i organice. El a realizat ass
dar o conceptiune unitara despre metoda. Dar tocmai flindca
a voit cu orice chip sg ajunga la aceasta conceptie unitara,
de aceea metoda sa este prea generals. Si apoi integratiunea
gi diferentierea aunt doug concepte logice care pot avea o
mare valoare subiectiva deoarece sintetizeaza pentru mintea
noastra o intreaga eerie de fenomene, dar nu explica insgqi
evolutiunea. Astfel necesitatea transformgrii unor forme
sociale In altele ramane totdeauna strains metodei spenceriene. Si tocmai necesitatea acestei transformari ar trebui
s'o explice o sociologie tiintifica. Dar cu simple concepte
logice, luate dintr'un domeniu gi trecute in altul, nu se poate
alcatui tiinta.
Tot In aceasta categorie ar trebui ss fie trecut qi Thomas
Henry Huxley care, afara de Darwin, este poate eel mai
Insemnat naturalist englez din veacul al nougsprezecelea.
Teoria evolutiunii organice, aplicata de el in mod aa de
stralucit In ctiintele naturale, o introduce i in ctiintele

sociale. Zelul cu care aparg teoria darwinistg a selectiunii
naturale i aplicarea sa la problemele sociale de pe vremuri,
au starnit un interes patima In Anglia. Dar tocmai aplicarea
acestei teorii l'a flout s nu prindg niciodatg miezul ches-
www.dacoromanica.ro
SOCIOLO GIE
481
tiunilor economice care agitau societatea britanica pe timpul
sail, si fa ramana totdeauna departe de miscarile populare

de care 11 Instrainau conceptiile sale autoritare. In aceasta
privinta e de mirare ca tocmai el care stia sa prevada cu o
mare claritate desvoltarea viitoare a fenomenelor prezente,
nu a putut ajunge la o conceptie socials mai Inalta cleat
aceea de care a dat dovada. Dar teoria evolutiunii organice,
cu toate lacunele pe care le lasase Darwin, 11 stapanea prea
mult pentru a privi tot asa de limpede Innauntrul fenomenelor sociale dupa cum privea Inauntrul fenomenelor
fizice. Altminteri a fost un mare cercetator si un Insemnat
popularizator.
Am saluta si am trece Inainte data Huxley n'ar fi unul

din reprezentantii cei mai tipici ai darwinismului social.
Dar despre aceasta vom vorbi In numarul viitor.
II.
Am atins In numarul trecut chestiunea aplicarii teoriilor
darwiniste la problemele sociale.
Se cuvine dar sa definim darwinismul social si metoda sa.
In evolutiunea stiintelor naturale, teoria darwinista a

facut o epoca stralucita. Este drept ca Inca de multa vreme
transformismul fusese pus in lumina de catre Goethe si Lamarck iar In timpul din urma de catre Alfred-Russell Wal-
lace, dar el nu fusese lamurit pe deplin In principiul sau

intern. Darwin punand la temelia alcatuirii sale stiintifice
lupta pentru existence si selectiunea naturals, voia sa dea
prin aceasta cheia transformarilor formale animale. Teoria
sa avu un rasunet uria nu numai In biologie dar si In celelalte tiinte; mai ales sociologia si linguistica scoasera din
ea incheieri care daca nu furs totdeauna drepte, nu e mai
putin adevarat ca puneau uneori In discutiune probleme
care nici nu se banuisera pans atunci.
81
www.dacoromanica.ro
OPERE
482
Ernest Haeckel, in deosebi, stiu s5. introduce darwinismul in explicarea fenomenelor sociale cu o putere de argumentare cum rar se vede. Sustinand cal evolutiunea organics se aplica tot asa de bine formelor sociale ca si formelor
animale, el se apropia de conceptiunea sociologica a lui

Spencer ; se deosebea Insa de aceasta prin faptul ca el nu
explica evolutiunea printr'un proces de diferen4iere si integratiune ci prin lupta pentru existents si selectiunea naturals. Astfel infatisata sociologia darwinista strangea realitatea mai de aproape decat sociologia spenceriana, care se
pierdea prea mult in vederi generale. Fara indoiala ca legea
lui Spencer asupra diferentierii era bun punct castigat ; se
cerea insa sa se arate cum lucreaza aceasta lege in sprijinul
evolutiunii progresive.
Haeckel spune inteun raspuns al sau ca"tre Virchow:
Marea lege a diferentierii ne arata Ca atat in teoria

generals a evolutiunii cat si in partea sa biologics, sau teoria
descendentei, varietatea fenomenelor isvoraste dintr'o unitate
originara, diferenja functiunilor dintr'o identitate primitiva,
complexitatea organismului dintr'o simplicitate primordiala.
Chiar dela inceputul vietii, conditiunile de existents nu stunt
egale pentru toli insii. Toti au insusiri mostenite, aplecari

innascute, mai mult sau mai putin deosebite. Cum s'ar putea
asa dar ca menirea noastra in vieata si urmarile sale ea
fie egale ?
Cu cat vieata socials e mai desvoltata, cu atat principiul

diviziunii muncii castiga mai multa insemnatate si cu atat existenia durabila a Statului cere ca membrii sai sa-si imparteasca
datoriile atat de felurite ale vietii; si dace nu e egala munca

ce trebue Indeplinita de indivizi, adica puterea, dibacia
mijloacele se deosebesc dela unul la altul in cel mai Walt
grad
e firesc ca si rasplata acestei munci sa nu fie egala.
Aceste fapte aunt asa de simple si de vadite ca once om

politic, inteligent si cult, ar trebui, mi se pare, sa is teoria
deecendentei 9i doctrina generals a evolutiunii ca cea mai
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE
483
bung doctorie impotriva absurdelor utopii egalitare ale

socialistilor *.
$i mai departe Haeckel arata cum tendinta politica si

deci socials a darwinismului e curat aristocratica.
Teoria selectiunii ne arata ca in vieata omenirii ca si In
cea a plantelor si a animalelor, pretutindeni si totdeauna,
numai o mica minoritate privilegiata izbuteste sal traiasca
si sal se desvolte ; marea majoritate, dimpotriva, sufere si
piere mai curand sau mai tarziu. Speciile vegetale si animale
dau nastere la nenumarati insi dar numarul celor care au

norocul sal se desvolte papa la desavarsita for maturitate
si sal -si ajunga scopul traiului, e nelnsemnat.
Cruda si nemiloasa lupta pentru existents, care stapaneste pretutindeni firea vietuitoare, aceasta vesnica si aspra
concurenta a tot ce traieste, e un fapt care nu se poate tagadui.
Numai micul numar ales al celor mai tari si mai bine inzes-
trati e In stare de a duce cu izbanda aceasta concurenta ;

marea majoritate a concurentilor slabi trebue numai cleat
A' piara. Patera deplange cat vom voi aceasta fatalitate
tragical, dar nu o putem nega, nici schimba. Toti sunt chemati dar putini Bunt alesi.
Selectiunea, alegerea acestor alesi, este necesarmente
legata cu pierzania unui mare numar de fiinte. De aceea,
un alt invatat englez a numit principiul fundamental al
Darwinismului supravietuirea celor mai adaptati, izbanda
celor mai buni. .
In orice caz deci principiul selectiunii nu e democratic ;
el este cu totul si cu totul aristocratic .
Haeckel are dreptate punand darwinismul social ca o

doctrinal cu desavarsire aristocratica. Atat numai ca acest
aristocratism poate duce de o potriva si la conservatorismul
lui 0. Herwig care gaseste ca Statul e cea mai superioara
forma de organism si la individualismul lui Nitzsche care nu
recunoaste nicio forma de organism superioara individului.
Deci, In aplicatiunile sale practice? darwinismul social se
81*
www.dacoromanica.ro
484
OPERE
poate Impaca si cu conservatorismul si cu individualismul

si chiar si cu socialismul. Este, dupa cum se vede, o infralire
obsteasca a doctrinelor celor mai contrazicatoare. ySi nici
nu se putea altfel. Conservatorismul, individualismul si socialismul aunt doctrine sociale; darwinismul e o doctrina
biologics. Cele dintai au un caracter special, cea din urma
are un caracter general. Cu oare care bunavointa era usor
asa dar a face sa intre niste fenomene speciale Intre regula
generals. Tot ce li se putea Intampla era micul neajuns de
a pierde caracterul for specific, ceea ce s'a si Intamplat fenomenelor sociale privite din punct de vedere darwinist. De
aceea, Gupta pentru traiu, selectiunea naturals si izbanda
celor mai buni nu pot fi primite ca adeva'ruri absolute In
materie socials, dupa cum de altminteri n'au putut fi primite
In totul nici chiar In biologie. Totusi, biologia fiind o stiinfa
mai simpla decat sociologia, chiar cand s'ar gasi notiuni
organice Indestulatoare spre a explica toate fenomenele
vietii, ele tot nu vor putea fi aplicate la studiul fenomenelor
sociale din pricina marei complexitati a acestora.
Asa dar toga scoala organics evolutionists, fie ea spenceriana sau darwinista, face o fundamentals greseala de
metoda In materie socials.
Cu multa bagare de seams lucreaza scoala organics descriptive. Aceasta scoala are ca reprezentant de capetenie
pe Albert Schaff le care In opera sa Bau and Leben des socialen Kiirpers cearca sa arate structura sistematica a principalelor institutii sociale.
Despre aceasta vom vorbi Insa In numarul viitor.

III.
Este locul sa vorbim aci de opera lui Schaff le.

Spre deosebire de scoala engleza care urmareste societatea In evoluOunea sa, Schaff le o studiaza mai mult din
punct de vedere descriptiv. Aceasta deosebire o stabileste
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE
485
el insugi in una din prefa %ele operei sale in care invinuegte
pe Comte gi Spencer ca an studiat mai ales manifestarile

evolutive ale societatii in loc de a face analiza elementary
a acesteia. Ceea ce face el este aga dar investigatiunea structurii variabile gi necesare a societatii gi a institutiunilor
sociale, analizand organele gi functiunile economice, gtiin-
tifice, morale, juridice
gi
politice.
Aceeagi metoda o intrebuinteaza gi Rene Worms in Orga-
nisms et Societe, unde reia pe socoteala sa comparatiunea

generals dintre organism gi societate gi inlatura argumentele
care s'au adus impotriva acestei conceptiuni. De aceea in
studiul sail el face anatomia amanuntita a societatii, arata
forma gi elementele corpului social gi se coboara 'Ana la
celuld. i numai dupe ce a Mout analiza elementelor, trece la
filosofia socials studiind functiunile de nutritiune, de reproductiune gi de relatiune gi sfargegte cu embriologia, patologia,
terapeutica gi higiena societatii.
E de ajuns atata ca sa se vada cu ce nojiuni neindestulatoare lucreaza gcoala organics gi cum, adunand la un loc
elementele eterogene, ajunge la nigte lncheieri surprinzatoare
pentru sociologie gi la nigte definitiuni on totul contrazicatoare. Din asem'anarea intamplatoare a muncii sociale cu
fenomenele vitale ale unui organism, s'a creiat astfel o Foal'
sociologica cu tendinte hotarit biologice, cu vederi restranse,
dar cu pretentiuni foarte mari. Cea mai mare din aceste

pretentiuni este aceea de a fi intemeiat cu adevarat o sociologic
Pretentiunilor acestora trebue sa li se puns capat. coala

organics nu a facut opera gtiintificsa; ea a facut opera descriptive. Iar dela descriptiune papa la gtiinta e o mare departare. E aceeagi departare care desparte istoria naturals
de odinioara de biologia de acum.
Dovedirea caracterului curat descriptiv al gcolii organice se poate face foarte lesne. Singurele notiuni generale
cu menire explicative de care s'a servit aceasta gcoala au
www.dacoromanica.ro
486
(313E111
fost procesul de integratiune gi diferentiere, lupta pentru

existents gi selectiunea naturals. Intru cat privegte pe aceste
doua din urma In deosebi, gtfinta s'a vazut silita sa le tagaduiasca puterea absoluta pe care le-an. atribuit-o darwinig-
tii. In once caz alaturi de lupta pentru existents se poate

pune tot atat de bine ajutorul reciproc pentru traiu, iar alaturi de selectiunea celor mai buni se inalla covargitoare
izbanda celor mai rad. Astfel, cele doua notiuni introduse
de darwinigti in sociologie raman sa formeze numai expresiunea unor fenomene partiale. i cu astfel de fenomene nu
se poate explica evolutlunea societatii.
Tot aga sta lucrul gi cu procesul de integratiune gi diferentiare.
Dar odata ce to ate acestea nu aunt decal fenomene

partiale, ele inceteaza de a mai cuprinde insagi ratiunea
celorlalte fenomene sociale gi studiul for is un simplu caracter
descriptiv, foarte larg pentruca insumeaza o multime de

manifestatiuni deosebite, dar gi foarte subiectiv pentruca
are o multime de elemente ideologice.
*coala organics nu poate deci prinde principiul intern
al fenomenelor. Acest principiu care trebue sal explice necesitatea pentru care fenomenele sociale se prezinta cu caracterele for specifice gi evolueaza dela simplu la compus, este
strain conceptiunii sociologice spenceriene gi darwiniste. De
altminteri el a fost strain chiar conceptiunii gtiintifice a

geoid darwiniste gi de aceea Eduard von Hartmann a aratat
ca aceasta slabiciune e de natura a pricinui prabugirea

intregii teorii.
Principiul intern al evolutiunii se manifests in formele
sub care se prezinta fenomenele sociale..In adevar, fiecare
din aceste fenomene are pentru anumita vreme gi anumit

popor o forma proprie. i numai forma da unui fenomen
caracterul specific ce-1 deosebegte de toate celelalte fenomene
de acelagi gen. Insa aceste forme evolueaza necontenit

urnAnd in liniamente generale o anumita norma.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE
487
Deci, determinarea exacta a fenomenelor i a evolutiunii

lor, este conditiunea de capetenie a cunoaterii fenomenelor
sociale. Aceasta determinare n'o poate face decat morfologia
socials.
Dar morfologia socials nu are nevoie de notiunea de orga-
nism de care s'a slujit vechea coalei organics. Ea nu are

nevoie sa construeasca tiinta socials cu notiuni straine de
societate. Destul a fost sociologia construita tiintificete
fie cu notiuni juridice, fie cu notiuni psihologice, fie cu
notiuni biologice. Este timpul sa se construiasca sociologia
cu notiuni sociale, caci o tiinta nu poate fi privita ca atare
decat atunci cand e construita cu no %iunile sale proprii.
Notiunile fundamentale ni le dau in aceasta privinta mesenile, industriile care constitue fenomene primordiale din
societate. Studiul formelor sub care se prezinta industriile,
attit din punct de vedere tehnic cat i economic, constitue
morfologia socials.
Astfel inteleasa morfologia socials devine singura metoda
In stare de a face din Incercarile descriptive de pang acum

o adevarata OHIO.
www.dacoromanica.ro
ADENDA
Am indicat, In Adenda, numele qi anul publicatiei In care au aparut
articolele mentionate, apoi: 1. titlul fiecarui articol; 2. pseudonimul

cu care a Post semnat; 3. ziva, In cifre arabe; qi 4. luna, In cifre Milne.
LUMEA NOUA. Anul II, 1896; Cum se face averea, Erics,
24 I; Pieirea satelor razee, Erics, 22 II; Din portul Braila, Erics,
2 VI; Barbariile din portul Braila, Erics, 5 VI; Barbariile din portul
Braila, Erics, 7 VI; Socialismul la sate, Erics, 20 VIII; Taranii qi
micarea politica, Erics, 7 IX; Romanii din Ardeal, Erics, 20 IX;
LUMEA NOUA. Anul III, 1897; Intai Mai la Iveti, Petica,
25 IV; Pericolul Siberian, St. P.-Senez, 29 VII; Panem et circenses,
Senez, 13 VIII; Ion Botezatorul, Senez, 17 VIII; Agriculture conservatoare, Senez, 21 VIII; Conservatorii i taranii, Senez, 26 VIII;
Mort fare sa tie, Erics, 27 VIII; Romania Barbara, Senez, 29 VIII;
Pui de gogomani, Erics, 12 IX; Alt scandal In strada Doamnei, Erics,
13 IX; Halul drepturilor, Erics, 14 IX; Moderatie liberals, 16 IX;

Tradarea Romanismului, Erics, 17 IX; Geniul Romaniei, Erics, 18 IX;
Nenorocosul D. Sturza, Erics, 19 IX; Opinia la Botopni, Erics, 20 IX;
Vitejia unui Arap, Erics, 21 IX; Politica la Tulcea, Erics, 23 IX; Popularitatea lui Hassan, Erics, 24 IX; Desordinea progresului, Erics, 25 IX;
Potemkinul Universului, Erics, 26 IX; Din hazul strAinilor, Erics,

27 IX; Enervarea Epocei u Erics, 28 IX; Muncitorii neamtului,
Erics, 30 IX; Arestarea de peste munti, Senez, 2 X; Ambitu lu Domnu
Sturza, Erics, 2 X; Sturza Papistapl, Erics, 3 X; Arta medicala

na %ionala, Stefan, 9 X; Taranii qi proprietarii, Stefan, 11 X; Conservatorii notri, Erics, 14 X; Poli %ia din Braila, Erics, 16 X; Omagiul
d-lui Zaharia, Erics, 17 X; Parazitii gloriei altora, Senez, 21 X; Libe-
ralii i strainii, Stefan, 23 X; Dupa Epoca
Tara t, Step., 24 X;
Junimitii i Regele, Stefan, 29 X; Incep lupta, Stefan, 29 X; Boalele
In lark Stefan, 30 X; Mauna Liberalului
Erics, 31 X; Painea
i pre %ul graului, Stefan, 2 XI;
www.dacoromanica.ro
490
OPEItt
LUMEA NOUA.) Anul IV, 1897; Alarma justificata, Stefan,

8 XI; Versuri de St. 0. Iosif, Senez, 13 XI; Un baiat cu viitor, Erics,
16 XI; Lasata secului i guvernul, Erics, 18 XI; Solidaritatea universals, $t. Petica, student In matematici (Jos Vandalii numar unic),
28 XI; Demisia generalului Berindei, Stefan, 28 XI; Duelul Filipescu-
Lahovari, Stefan, 2 XII; Jefuire oficiala, *tam', 3 XII; Intrunirea

majoritatilor, Stefan, 9 XII ; Zacusca lui Fonton, Stefan, 10 XII ;
Revocarea lui Fonton, Stefan, 11 XII ;?, Stefan, 12 XII ; Discursul
lui V. G. Mortun, Stefan, 13 XII; Salvatorul Guvernului, Stefan
16 XII; Duelul Pherekyde-Fleva, Stefan, 19 XII ; Atitudinea conservatorilor, *term, 24 XII ;
LUMEA NOUA. k Anul IV, 1898 ; Imprumutul de doua sute
douazeci de milioane, Stefan, 4 I; Babukyn iredentist, Erics, 6 I;
Noua formatie liberal* Stefan, 11 I ; *coalele de adulti la sate, Stefan,

6 II; MiniOri i avocati, Stefan, 11 II ; Scandalul dela Camera, Stefan,
13 II; 0 catastrofa Ingrozitoare, Stefan 14 II; Hrana soldatilor, Stefan'
15 II; Amnestierea dezertorilor, Stefan, 18 II ; Atacurile guvernului,
Stefan, 19 II; Cum am ajuns socialist, Step, 20 II ; Statistica Romaniei,
Stefan, 21 II; Guvernul i Macedonia, Stefan, 22 II ; Consternarea
bancii ministeriale, Erics, 28 II; D. Orbescu i Senatul, Erics, 29 II ;
Discurs nu gluma, Erics, 1 III; In ajunul Waterloo-ului, Erics, 4 III;
Nelegiuirile la sate, *etfan, 6 III; Pulsul guvernului, Erics, 7 III;

Duelul i Guvernul, Stefan, 8 III ; Teama de judecata, *taut, 2 IV;
D. Berindei In pericol, Stefan, 12 IV; Americanii si Spaniolii, Sapho,
23 IV; Un Invins, Sapho, 25 IV; Taranimea literal* Sapho, 26 IV;

Flamanzi i goi, Stefan Petica, 26 IV; Vasile Leonescu, Sapho, 28 IX;
Spre larg, $t. P., 29 IV; D. G. Panu, $t. P., 30 IV; 0 judecata, Sapho,
1 V; Un triumfator, Sapho, 2 V; Cand viorile au tacut, St. P., 3 V;

Sindicatele agricole si taranii, St. P., 5 V; Razboiu In neglige, Sapho,
5 V; Sulimanul, Sapho, 6 V; Voe dela Comanduire, St. P., 7 V; Cartu-
raresele, Sapho, 8 V; In zorii zilei, St. P., 9 V; Pentru Romanii din

Romania, Senez, 10 V; Popor artistic, St. P., 10 V; La parodie, Sapho,
11 V; Defilarea, Sapho, 11 V; 0 propunere ciudata, p. conf. Sapho,
12 V; Cu prilejul lui 10 Mai, St. P., 13 V; Alegerile din urma, Petica,
15 V; Spionii sufletelor, St. P., 15 V; Credinta care muta muntii.
St. P., 17 V; Scene de noapte, St. P., 19 V; Turburari la sate, St.

Petica, 20 V; Fum i praf, St. P., 20 V; La coltul strazii, St. P., 21 V;
Magistratura i favoruri, Stefan, 23 V; La spital, St. P., 23 V; Iad

si Rai, St. P., 24 V; Serbarea revolutiunei, St. Petica, 27 V; In strainatate, St. P., 28 V; Natura, St. P., 29 V; Concentrarea liberalilor,
St. Petica, 30 V; Pibegii, St. P., 30 V; In 1ntuneric, St. P., 31 V;
Timpul cireelor, St. P., 3 VI; Socialitii 91 aniversarea lui 11 lunie
www.dacoromanica.ro
ADENDA
491
1898, St. Petica, 5 VI; Cruzime, St. P., 5 VI; Pentru alts viata, St.
P., 6 VI; Abuzurile cu painea, Stefan, 7 VI; Moartea, St. P., 7 VI ;
9 Iunie, St. P., 9 VI ; Tara Portocalilor, St. P., 11 VI ; Teoria revolutiei,
St. Petica, 13 VI ; Mizeria parazilor, St. P., 16 VI; Teatrul la Cara,

St. P., 17 VI; Supraproductia intelectualilor, Stefan, 20 VI; Deacdenta Patriotismului, St. Petica, 21 VI; Doina, St. P. 23 VI; Exploatarea telegrafistilor, Stefan, 24 VI; Dusmanii societatii, St. Petica,
25 VI; Banchete 5i mizerie, St. P., 25 VI; Antisociabilii, St. P., 26
VI; Mandrie de hidalgo, St. P., 27 VI; Bunatate St. P., 28 VI; Demonul, St. P., 1 VII; Pe ocean, St. P., 2 VII; Fara tinerete, St. P.,
3 VII; Sfarsitul burgheziei, St. Petica, 4 VII; Un tablou, St. P.,

4 VII; Rascoalele taranesti, St. P., 5 VII; Viitoarele alegeri, St.
Petica, 8 VII; Ziaristii, St. P., 8 VII ; Un erou, St. Petica, 11 VII ;
Despre Eleaonor Marx, St. P., 11 VII ; Departe de ai lor, St. P., 12 VII ;
Blande obiceiuri, St. P., 13 VII ; Solidaritate, St. Petick 15 VII ;

Serbari Imparatesti, St. P., 16 VII ; Activitatea Edililor, St. Petick
17 VII; Amiazi, St. P., 17 VII; Un revolutionar, St. P., 19 VII; La
b6i, St. P., 24 VII ; Marea create, St. P., 26 VII ; Alta greva, Stefan,
2 VIII; Exploatarea capitalists, Stefan, 6 VIII; Arme de lupta, St.
Petick 9 VIII ; Nevoia de a urt, St. P., 11 VIII ; Conferinta de Sambata, St. P., 18 VIII; Jidan, St. P., 15 VIII; Felicien Rops, Stefan,
28 VIII; Puterea Nona, St. Petica, 1 IX; Anarhismul In scena, St.
Petick 2 IX; Urmarile asasinarii Imparatesei Austriei, Step, 4 IX;
Leon Tolstoi, Stefan, 6 XI; Liberalii la comunk St. Petica, 8 IX;
Strainii In ecolhe romane, St. Petick 13 IX; Rascoala unor detinuti,
Stefan, 27 IX; Greselile judiciare, St. Petick 29 IX; Pentru ministrul
domeniilor, Stefan, 30 IX; Ultimul rasunet, Stefan, 1 X; Tara tortudomeniilor, Stefan, 30 IX; Ultimul rasunet, Stefan, 1 X; Tara torturilor, St. Petica, 2 X; Victimele muncii, Stefan, 3 X; Pentru d. ministru de justitie, Stefan, 4 X; Carpeala ministerialk Step, 4 X;
Glasul sclavilor, St. Petick 6 X; Studentii scolilor normale, Step,
6 X; Gospodarie comunala, Stefan, 6 X; Pe drumuri, Stefan, 7 X;
Focare de boli, Stefan, 8 X; Politica d-lui Grigorescu, Stefan, 9 X;
Functionarii telegrafo-postali, Stefan, 10 X; Obiceiuri electorale,
St. Petick 13 X; D. Sturza la Iasi, Stefan, 14 X; Legea judeteana,
Stefan, 15 X; Spovedania d-lui Sturza, St. Petica, 17 X; Bursele
normalistilor, Stefan, 20 X; Incurajarea industriei nationale, Stefan,
21 X; Intrunirile conservatoare, Stefan, 21 X; De frica armatei,
Stefan, 24 X; Consiliul Sanitar i febra tifoida, Stefan, 28 X; Bandele
de teroare, Stefan, 29 X ;
a LUMEA NOUA. LITERARA. SI *TIINTIFICA. Anul II, 1896;
Synergia socials, Senez, 13 X; Blandul Isus?, Senez, 26 X;
www.dacoromanica.ro
OPERE
492
LUMEA NOUA. LITERARA SI *TIINTIFICA. Anul III, 1896;
Rada, Petica, 17 XI ; Boalele metalelor, Senez, 15 XII ; Rapusul,

St. Petica, 29 XII ;
LITERATORUL Anul XX, 1899; Noul curent literar, Stefan
Petica, 20 II ;
ROMANIA JUNA Anul I, 1899; Ruble calatoreste, Sergiu,
25 XII ; Educatia Juratilor, Sergiu, 29 XII ; Unitatea Juridica in
Germania, Sergiu, 30 XII;
ROMANIA JUNA. Anul II, 1900 ; Comertul nostru de petrol,
Sergiu, 1, I ; Monopolul Alcoolului in Rusia, Sergiu, 4, I ; Tirade ungu-
resti, Sergiu, 4, I; Discursul contelui Billow, Sergiu, 5, I; Rescriptul

Tarului, Sergiu, 9,1; Agitatii maghiare, Sergiu, LI ; Cechii si Germanii,
Sergiu, 11, I ; Situatia in Rusia, Sergiu, 11, I ; In Austria, Sergiu,
14, I ; Bulgaria Regat, Sergiu, 15, I ; Proectul flotei Germane, Sergiu,
17, I; Un popor model, Sergiu, 18, I; Infrangerile Angliei, Sergiu,
19, I ; Turcia moderns, Sergiu, 20, I ; Colonizarile unguresti, Sergiu,
20, I; Rusia contra triplei alianfe, Sergiu, 22, I; Sarmana Polonie,
Sergiu, 23, I ; Discursul tronului anglez, 24, I ; Rusii in Persia, Sergiu,
26, I; Englezii pi pacea, Sergiu, 28, I; Intelegere germano-cecha?,
Sergiu, 28, I; 0 chestiune importanta, Sergiu, 28, I; Reactiune in

China, Sergiu, 28 I ; Parlamentarismul in Franta, Sergiu, 29, I ; Englezii in Egipt, Sergiu, 29, I ; Statul si Biserica, Sergiu, 31, I ; Parlamentarism fara opozitie, Sergiu, 31, I ; Turcii contra Engliterei, Sergiu,
1, II ; Schimbare de front, Sergiu, 2, II ; Intarirea Triplei, Sergiu,
3, II; Doliul Engliterei, Sergiu, 5, II; Ultimul Reichsrat?, Sergiu,

5, II ; Mafia Inaintea justitiei, Sergiu, 6, II ; Statul pi nevoile taranilor, Sergiu, 7, II ; Crima s'a consumat, Sergiu, 8, II ; In chestiunea
Macedoneana, I, Sergiu, 9, II ; Palavre unguresti, Sergiu, 12, II ;
In chestiunea Macedoneana, II, Sergiu, 12, II; Incercari zadarnice,
Sergiu, 13, II ; Reforma invatamantului, Caton, 14, II ; Evreii si
Biserica, Musat, 15, II ; Mizerie si criminalitate, Sergiu, 15, II ; Politica
Ruseasca. In Orient, Sergiu, 17, II ; Forte primeaza, Musat, 17, II ;

Principiul taxelor colare, Stefan, 19, II; Politica Ruseasca In Romania, I, Sergiu, 19, II ; Politica Ruseasca in Romania, II, Sergiu,
20, II ; Biserica i strainii, Musat, 20, II ; Meseriasii Romani, Stefan,
20, II ; Romanii
9i
Calle Ferate, *Man, 21, II ; Mizerie si criminalitate,
Sergiu, 22, II; Lumina trebue, Musat, 22, II; Educatie constitutionals, Sergiu, 24, II ; Epitaful dela Ateneu, Musat, 24, II ; Pregatiri
electorale, Sergiu, 24, II ; Sindicatul ziaristilor, Musat, 26, II ; Civilizarea presei, Sergiu, 27, II ; Independenta Bulgariei, Sergiu, 27, II ;
Urmarile razboiului, Sergiu, 28, II ; Lipsa de caractere, Stefan, 29, II ;
Armonie Austro-ungara, Sergiu, 29, II ; Moralitate ungureasca, Sergiu,
www.dacoromanica.ro
ADENDA
493
1, III; Banffy visit, Sergiu, 2, III; Strainii la C.F.R., Stefan, 3, III ;

Nationalizarea Moldovei, Sergiu, 3, III; 0 masura bunk Stefan,
4, III; Nava la la buget, Stefan, 5, III; 0 serbare qi o opera, *t. Petica,
5, III; Planuri ruse0i de cucerire, Sergiu, 6, III; Civilizatia engleza,
Stefan, 7, III; Germania In Orient, Sergiu, 7 III; Presa terorizata,

*term', 8, III; In urma scandalurilor, Muat, 8, III; Raspunsul Tribunalului, Stefan, 9, III ; Studentii sa fie demni, Sergiu, 9, III; Invazia strainilor, Mupt, 11, III; Rotunjirea Romaniei, Sergiu, 11, III;
Lupta economics a Rusiei contra Germaniei, Sergiu, 12, III; Politia
Ruseasca, Sergiu, 13, III; Extensiunea operei nationale, Muqat, 14, III ;
Era de persecutii, Sergiu, 14, III; Mizeria in Basarabia, Sergiu, 15, III;
0 lectie de istorie, Stefan, 16, III; Intrunirile papice, Muqat, 16, III;
Separatismul Romanilor, Sergiu, 16, III; Iezuitism ministerial, Stefan,
17, III; Bulgarii se astampara?, Sergiu, 17, III; Naufragiul guvernului omogen, Muqat, 18, III ; Lupta franco-rush In Orient, Sergiu,
18, III ; Motenirea conservatorilor, Stefan, 19, III ; Manevrele ruseti,
Sergiu, 19, III ; Soarta Burilor, Sergiu, 19, III ; Si nedreapta i nedemnil,
Murat, 19, III; Ingeniozitate problematica, Murat, 20, III; In robie

financiara, Stefan, 20, III; Vina afacerii Hallier, Muqat, 21, III; Pericolul dela rasarit, Stefan, 22, III; Urmaii conservatorilor, Muqat,
22, III; Istoria unei legende, Sentino, 22, III ; Deficitul bugetar,
Wan, 22, III; In arena, Sentino, 23, III; Proastele lucrari ungureti,
Sergiu, 23, III; Balcanul se Intuneca, Sergiu, 23, III; Edilitate, Sentino, 24, III; Interwiew cu un fost diplomat bulgar, Sergiu, 24, III;
0 sinucidere, Sentino, 25, III ; Decadenta Bulgariei, Sergiu, 25, III;
Desfacere totall, Muqat, 25, III; Bataia, Sergiu, 25, III; Remaniere
ministeriala, Mupt, 26, III; Victoria Ruseasca, Sergiu, 26, III; Gaziul,
Sentino, 26, III ; Diplomatia d-lui Cantacuzino, Mupt, 27, III; Douli
natiuni, Caton, 27, III; Scamatorie politica, Sergiu, 27, III ; Plantatiuni, Sentino, 27, III; Agitatiile ruseti, Muat, 28, III; Preocupari
morale, Caton, 28, III; Noi procedee de press, Sergiu, 28, III; Democratia bulgara, Sergiu, 28, III; Logica lui Spanachetti, Muqat, 29, III;
Sandi, Sentino, 29, III ; Calatorie semnificativa, Sergiu, 29, III ;
Soarta lucratorilor In saline, Sergiu, 29, III; Sfaritul intrigei, Stefan,
30, III; Arta i democratie, Trubadur, 30, III; Tragi-comedia politica,
Caton, 30, III; Agent muscalesc In Balcani, Sergiu, 30, III; Impacarea
cecho-germana, Sergiu, 31, III; In fa1a strainului, Caton, 31, III;

Desinteresare, Caton, 1, IV; Tripla contra Rusiei, Sergiu, 1, IV;
Oameni distinO, Trubadur, 2, IV; Greplile adversarului, Caton, 2, IV;
Serbarea Pacii, Stefan, 3, IV; Rasturnarea lui Ion Bratianu, Caton,
3, IV; Efectele 1ntaririi triplei, Sergiu, 3, IV; Englezii fi tripla, Sergiu,
3, IV; Reforme ungureti, Sergiu, 4, IV; Rasturnarea lui Ion Bra-
www.dacoromanica.ro
494
OPERE
tianu, Caton, 4, IV; Saracii, Sentino, 4, IV; Un pocinog, Caton, 5, IV;
Spaima ungurilor, Sergiu, 5, IV; Individualitatile, Stefan, 6, IV;

Din civilizatia demi-monde, Caton, 6, IV; Pace in Balcani, Sergiu,
6, IV; Criticul Pralea, Caton, 7, IV; Pascalia, Sergiu, 9, IV; Asigurani rusesti, Sergiu, 13, IV; Profesorul automat, Caton, 13, IV; Arhitec
tura caracteristica, Caton ,14, IV; Intrigile lui Banffy, Sergiu, 14, IV ;
0 aparitie, Sentino, 14, IV; Conflictul Turco-American, Sergiu, 14, IV;
Cuvintele Tarului, Sergiu, 15, IV; Dispret pentru dialecte, Caton,

15, IV; Polemicele in presa de partid, Sergiu, 16, IV; Unitatea limbei,
Caton, 16, IV; In cimitirul saracilor, Sentino, 16, IV; Uniformele

militare, Caton, 17, IV; Lipsa de contitnuitate, Stefan, 18, IV; La
Balcani, Sergiu, 18 ,IV; 0 notiune ridicola, Caton, 19, IV; Ce fac
Romanii, Sergiu, 19 IV; $coala politicei eftine, Stefan, 20,9,IV; Rusia
si Anglia, Sergiu, 20, IV; 0 viziune, Sentino, 20, IV; Onoarea e salvata, Murat 21, IV; Inspectii scolare, Caton, 21, IV; Curajul multimei,
Sentino, 21, IV; Congres macedonean, Sergiu, 21, IV; Cultura soldatului rus, Sergiu, 22, IV; Bravo popor 1, Caton, 24, IV; Maria Ru-
siei, Sergiu, 24, IV; Cadavrul ambulant, Stefan, 25, IV; Avocatul
cu viitor, Caton, 25, IV; Ungurii si tripla, Sergiu, 25, IV; Portul
clerului, Caton, 26, IV; Agitatie searbada, Stefan, 27, IV; Victoria
guvernului unguresc, Sergiu, 27, IV; Partea luminoasa, Caton, 28, IV;
Din Bulgaria, Sergiu, 28, IV; Rusia contra Triplei, Sergiu, 20, IV;
Indignarea colegului Crampton, $t. Petica, 30, IV; Voiajuri g in
strainatate, Caton, 30, IV; Evenimentele din Austria, Sergiu, 30, IV;
Avantul, Sentino, 30, IV; Glasul Fariseilor, Stefan, 2, V; Cum cladim,
Caton, 2, V; Alegatorul roman, Caton, 3, V; Rusificarea Bulgariei,
Sergiu, 3, V; Puterea sentimentelor, Stefan, 4, V; Portul national,

Sergiu, 4, V; Artistii si politica, Sentino, 4, V; Parada de 10 Mai,
Caton, 5, V; Ungurii si presa noastra, Sergiu, 5, V; Preocuparile noa-
stre, Caton, 6, V; Purtarea Frantei in Orient, Sergiu, 6, V; Rusia

si criza bulgara, Sergiu, 7, V; Podoabele si parazile, Trubadur, 7, V;
Momentul National in arta,. St. Petica, 7, V; Risipa si superficiali-
tate, Caton, 8, V; Fratii invrajbiti, Stefan, 9, V; Eugen Statescu,

Caton, 9, V; 0 procesiune inaltatoare, Caton, 10, V; Falimentul
necomerciantilor, Sergiu, 10, V; 10 Mai, Stefan, 11, V; Ce fac studentii,
Sergiu, 11, V; Drapelul oastei, Caton, 11, V; Dupa 10 Mai, Caton,

13, V; Social sau national?, Caton, 14, V; Herzen si Turgheniew,
$t. Petica, 14, V; Punctualitate, Caton, 15, V; Obiceiuri electorale,
Caton, 16, V; Educatia soldatului, Sergiu, 16, V; Hrana taranilor,
Murat, 17, V; Criza bulgara, Sergiu, 17,V; Flamanzii si indureratii,
Stefan, 18, V; Anuarul statistic al Capitalei, Sergiu, 18, V; Educatie
sau rasfalare Caton, 18, V; RomAnii si Ungurii, Sergiu, 18, V; Risipa
www.dacoromanica.ro
ADENDA
495
nebuneascg, Caton, 19, V; Rusia chiopateaza, Sergiu, 19, V; Mare le

Galeotto, Caton, 20, V; Ministerul Carp-Sturza, Muat, 21, V; Biroul
de servitori, Caton, 21, V; Alegerea delegatilor Ligei, Stefan, 22, V;
In Calea Victoriei, Caton, 22, V; Contra Romanilor, Sergiu, 22, V;
Abonatul fara voie, Caton, 23, V; Decoratii, Caton, 24, V; Agitatii
nepermise, Sergiu, 25, V; Trena, Caton, 25, V; Cum se combate In
press, Caton, 26, V; Alexandru Herzen i critica noastra, St. P., 27, V;
Slavismul, Sergiu, 27, V; Reclama, Caton, 27, V; Oameni independenti, Caton, 29, V; Popularitatea Regelui, Sergiu, 29, V; Statul i
Banca, Stefan, 30, V; Afacerile sunt afaceri, Caton, 30, V; Parvenilii,
Caton, 31, V; Ajutorul Germaniei, Sergiu, 2, VI; Polemics In press,
Caton, 3, VI; Neamul sau afacerile?, Stefan, 6, VI; Cultura noastra,
Caton, 7, VI; Chestia macedoneana, Sergiu 9, VI; Lumea In care se
petrece, Caton, 10 ,VI; Protectionismul, Caton, 12, VI; Ziaritii moderni, Caton, 14', VI ; Inceput de drama, Stefan, 15, VI ; Infamii ungugure0i, Sergiu, 15, VI ; Nationalizarea creditului, Sergiu, 16, VI ;
Tarziu, Narcis, 19, VI; Situatie limpede, Stefan, 20, VI; Prietenie,
Caton, 20, VI; Pozitivistii, Caton, 21, VI; Incurcaturi bulgareti,
Sergiu, 21, VI; 0 Impacare neaqteptata, Stefan, 22, VI; Libertatea
Albaniei, Sergiu, 22, VI; Castigul fara. munca, Caton, 22, YI; Criza
bulgara, Sergiu, 23, VI; Agitatie greceasca In Macedonia, Sergiu,
24, VI; Interventii la examene, Caton, 24, VI ; Parigorii de om bolnav,
Stefan, 25, VI; Pericolul chinez, Sergiu, 25, VI; Capitaluri straine,
Caton, 25, VI; Jocuri periculoase, *tam, 27, VI; Germania contra
Chinei, Sergiu, 27, VI; Aventurierele, Caton, 28, VI; Deportatia In
Siberia, Sergiu, 28, VI; Inplatorii, Narcis, 28, VI; Momentul energiei,
Stefan, 29, VI ; Englezii In China, Sergiu, 29, VI ; Frica de interventie,
Caton, 29, VI ; Sperantele ungurilor, Sergiu, 1, VII; Nu no meritam
soarta?, Caton, 1, VII ; Japonia salvatoare, Sergiu, 2, VII ; Certificatele elevilor, Caton, 2, VII; Nechibzuinta ungureasca, Sergiu, 3, VII ;
Universalul *, Caton, 3, VII ; Mergem la Dacia, Musat, 4, VII ; Rusia
si Finlanda, Sergiu, 4, VII; Simpaticul, Caton, 5, VII; George Vernescu, Caton, 6, VII ; Criza lungs, Musat, 8, VII; Polaie de gandaci,
Caton, 8, VII; Majorarea taxelor vamale, Step. 9, VII; Parvenitii,
Caton, 10 VII; 0 sa vina altul, Muat, 11, VII ; Strainatatea i chestia
evreiasca, Muat, 12, VII ; Visatorul, Caton, 13, VII; Guvernul si
chestia evreiasca, Muat, 13, VII; Calomniatorii presei, Caton, 14, VII;
Guvernul si Imprumutul, Muat, 15, VII; Arta si politism, Caton,

16, VII ; Gazetari de provincie, Caton, 19, VII ; Crima unui nebun,
Muat, 20, VII ; Inapoiatii, Caton, 20 VII ; Evreii si strainii, Muat,
21, VII; Nervozitate, Caton, 22, VII ; Sportsmanul, Caton, 23, VII;
Delicatul, Caton, 24, VII; Primejdia evreilor la sate, Musat, 25, VII;
www.dacoromanica.ro
OPERE
496
Mandria profesionala, Caton, 26, VII; Pe onoare, Caton, 27, VII;

Momentul actiunid, Musat, 29, VII; Un partizan al bulgarilor, Caton,
30, VII; Melancolie, Sentino, 30, VII; Mizeria din Moldova, Musat,
31, VII; SfAtuitorii gratuiti, Caton, 1, VIII; I Parizianul roman
Caton, 2, VIII; Rusine de neam, Caton, 3, VIII; Strainii si Bulgarii,
Musat, 4, VIII; Nemultumirea rusilor, Sergiu, 4 VIII; Rubla caldtoreste, Musat, 5, VIII; Sugrumarea Finlandei, Sergiu, 5, VIII; Papa-
galii nostri, Caton, 5, VIII; Obrasnicii, Caton, 6, VIII; Persecutia

Polonezilor, Sergiu, 6, VIII ; Cearta bulgarilor, Sergiu, 8, VIII ; Vointa
unui popor, Musat, 9, VIII; Gazetar de ocazie, Caton, 9, VIII; Mizeria
1n Basarabia, Sergiu, 9, VIII; 0 voce din alts lume, Caton, 11, VIII;
Pace sau razboiu, Musat, 12, VIII; Dona brute, Caton, 13, VIII;
Scrupul colectivist, Caton, 15, VIII ; SA fim Bata, Musat, 17, VIII ;
Patriotism de gomos, Caton, 17, VIII; Un prefect indatoritor, 18, VIII;
Mama de poet, Caton, 20, VIII ; Un viteaz, Caton, 22, VIII ; Un ideal
si o misiune, Musat, 23, VIII; Gazetar cu bucata, Caton, 23, VIII;
Sfarsit ridicol, Musat, 24, VIII; Galantom, Caton, 24, VIII; Un interwiew disperat, Caton, 25, VIII; Paza granitelor, Musat, 26, VIII ;
Boierii cu tabet, Caton, 26, VIII; Jucatorii de aril, Caton, 27, VIII;
Tineri entusiasti, Caton, 28, VIII; Despartire, *t. Petica, 28, VIII;
Criminali i nebuni, Musat, 29, VIII; *trengarli , Caton, 29, VIII;
Parazitii, Caton, 30, VIII; Un rol de... luta..., Caton, 31, VIII;
Intepatii, Caton, 1, IX; Falimentul politicei rusesti, Sergiu, 2, IX;
Dragoste cu sila, Caton, 2, IX; Prea serios, Caton, 3, IX; Maimutariile dela tag, Caton, 4, IX; Politica la sate, Caton, 5, IX; Parintii
cu pretentii, Caton, 7, IX; Visatorul de ultima mods, Caton, 9, IX;
*coala de minciuni, Caton, 10, IX; Ai carte, ai parte, Caton, 11, IX;
Presa de scandal, Caton, 12, IX; Ranita si ghiozdanul, Caton, 14, IX;
D. Fanfaron, Caton, 15, IX; Luxul i coruptia, Caton, 16, IX; Succes
de gazetar, Caton, 17, IX; Adevarat prieten, Caton, 18, IX; Haimanalele
noptii, Caton, 20, IX; Elevii in gradinile publice, Caton, 21, IX; Cum
ne pierdem firea, Caton, 23, IX; Dela sclav, la sclav, Caton, 24, IX;
Preocupari meschine, Caton, 25, IX; Spoiala de culturA, Caton, 26;, IX
Sign] unui doctor, Caton, 27, IX; Deprinderi teatrale, Caton, 28, IX;
Tintoreanu, Trubadur, 29, IX; Laudarosii, Caton, 29, IX. Ce-i ci cu
invidiosii, Caton, 30, IX; Respectarea autoritatii, Caton, 3, X;
Interese armonice, Musat, 5, X; Apucaturi orientale, Caton, 5, X;
Imberbii, Caton, 6, X; Mici politete, Caton, 8, X;
ROMANIA ILUSTRATA. Anul I, 1901; Bucurestiu artistic,
St. Petica, 15, II ; Alexandru Lahovary, P. Stefan, III; Fragment
dintr'o tragedie In 5 acte:
Cantecul SingurAtAtii s, St. Petica,
X si XI;
www.dacoromanica.ro
ADENDA
499
ROMANIA ILUSTRATA.* Anul II, 1902, Metoda fn istoria

filosofiei;
DEPE*A Anul I, 1901; Inainte de reprezentatie, Trubadur,

10, I ; ZApad4 si noroiu, Trubadur, 11, I ; Vanzatorii de ziare, Trubadur,
12, I; Ultima scriere a lui Tolstoi, St. P., 12, I ; Prietenul meu
Fluera Vant, Trubadur, 17, I ; Suliotti, Trubadur, 18, I ; Balurile
mascate, Trubadur, 23, I; Iubita studentului, Trubadur, 24, I; In
plinl criza, Trubadur, 30, I ; Bucurestiul care se duce, Trubadur,
31, I; Cum petrecem, Trubadur, 2, II; Ultimele focuri, Trubadur,
10, II; Telefonul salvator, Trubadur, 12, II; Magdalenele tragice,
Trubadur, 15, II ; Ion Nenitescu, Trubadur, 26, II ; Placerea de a
ucide, Trubadur, 1, III ;
APARAREA NATIONALX Anul III, 1902; Financiarii strAini
si ridicarea creditului nostru, Sergiu, 21, II ; Liniste fn Balcani, Sergiu,
22, II; Tdranul piere, Sergiu, 23, II; Drepturile Dobrogenilor, Sergiu,
24, II ; Avantul economic la Lard, Sergiu, 26, II ; Salvarea starii economise la tare, Sergiu, 27, II ; Puterea asigurata, Sergiu, 28, II ; Cum
stam cu emigr6rile, Sergiu, 1, III; 0 indiscrepune a d-lui Iorga, Caton,
1, III ; Cererile comerciantilor de bauturi spirtoase, Sergiu, 5, III ;
DecAderea Ungariei, Sergiu, 6, III ; Agitatii unguresti contra Romanilor,
Sergiu, 7, III; Sfarsitul aliantei franco-ruse, Sergiu, 8, III; Pregatiri

pentru alegerile comunale, Sergiu, 10, III ; Revolutia 4n Rusia, Sergiu,
12, III ; Turburarile din Macedonia, Sergiu, 14, III ; Emigrarile o
Inscenare, Sergiu, 15, III ; Pacea Anglo-Bura, Sergiu, 16, III ; Falimentul Rusiei autocrate, Sergiu, 20, III; Incetarea emigrarilor, Sergiu,
22, III ; Activarea incasarilor fiscului, Sergiu, 23, III; Ce e cu consolidarea tmprumutului, Sergiu, 24, III ; Revolutia Albaniei, Sergiu,
27, III ; Nedemna exploatare cu emigrarile, Sergiu, 28, III ; Scapam
de criza I, Sergiu, 29, III ; Miscarea economic& in tarn, Sergiu, 7, IV;
Datoria ovreilor patrioti fat& de intrigile Camorei, Sergiu, 9, IV;

Intrigile moscovite In Balcani, Sergiu, 10, IV; Ajunul Sfintelor stirbatori, Sergiu, 14, IV;
DOROBANTUL* Anul I, 1902; Dusmaniile liberale, St. Petica,
27, II; Sfarsitul carierei d-lui Sturza, St. Petica, 28, II; Versuri noi,
St. Petia, 2, III ;

DOROBANTUL Anul II, 1903; Tineri si batrani, P. Stefan,
19, I ; Antisemitismul si banii evreilor I) Fara urti nici partinire, P.
Stefan, 21, I ; Antisemitismul $i banii evreilor II) and devine politia
filosemita, P. Stefan, 22, I; Antisemitismul si banii evreilor III) Aurul
care nu miroase, P. Stefan, 23, I; Antisemitismul si banii evreilor IV)
Cuvantul din urma, P. Stefan, 24, I; Stingeti luminile I, P. Stefan,

26, I; Chestia evreiasa In parlament, P. Stefan, 28, I;
82
www.dacoromanica.ro
498
OPERE
ECONOMIA NATIONALX Anul XXVII, 1903; Critici qi recenzii semnate St. P., asupra: Dr. L. Metzler: Rumanien seine Handels-
politik and sein Handel; C. T. Teodorescu: Conventiuni comerciale

sau tarif autonom ; George Popovici: Moqiile donative moldovene;
D. N. Comp: Politica agrara qi politica vamala ; G. D. Creang54 Die
Finanzpolitik Rumaniens in Ihrer neuesten Gestaltung; Dr. V. Babe':
Ober Pellagra in Rumanien ; L. Colescu: Population de la Roumanie.
Protectionismul englez, St. Petica, IX qi XI.
P. S. Nicaidri nu am urmarit i identificarea articolelor fara

nicio semnatura, care vor fi Rind, de sigur, foarte numeroase.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL CARTII
Se indica In dreptul titlului fiecarei bucati numele sau pseudonimul cu care a fost semnata, publicatia in care a aparut, anul,
ziva aparitiei In cifre arabe i luna In cifre latine.
Pag.
PREFATA, de N. Da9idescu
Note asupra editiei de fats de N. D
25
POEZII
Argument, de Stefan Petica
Fecioara in alb
Cand viorile tacura
Moartea visurilor
Cantecul toamnei
Serenade demonice
Cantece de sear
29
33
51
68
74
86
91
.......... .
POEZII (VARIA)
. . . .
. .
Cantec, Erics, Lumea Noun Literara qi $tiintifica 1896, 29, IX
Semi Orient, Erics, Lumea Noua Literal% qi tiintifica 1896,
6, X
96
96
96
Exotic, Erics, Lumea Noll& . Literal% si $tiintifica 1896, 13, X 97

Cantec, Erics, Lumea Nola Literal% qi *tiintifica 1896, 26, X 97
Cantec de toamna, Erics, Lumea Noua Literal% qi $tiintifica
1896, 17, XI
98
Poveste veche, St. P. Lumea Noua a (ziar) 1898, 9, VIII . .
98
Necunoscuta, Stefan Petica, Literatorul 1899, 10, V . . .
99
Sonet, *tefan Petica, Literatorul 1899, 10, VI
101
Visatori, Narcis, *Romania Juna , 1900, 24, VII

In Negura, Sentino Romania Juna 1900, 24, VII
La o floare, Narcis Romania Junk , 1900, 7, VIII
101
102
102
82
www.dacoromanica.ro
600
OPERg
Pag.
dupa Hugo Salus, Musat, Romania Junk 1900,

21, VIII
Despartire, Stefan Petica, Freamatul 1912, I-III citata de
d-nii I. Dongorozi si P. *eicaru
Dupa Walt Whitmann, Ateneul Cultural Bach', Nr. . 3
Roman
TEATRU
Solii Pacii (tragedie In 5 acte, Stefan Petica a Literatura si ArtA
Romans 25, IX, 1900-25, V, 1901,
Prietenii Poporului (comedie in 3 acte), Ywann, *Romania

Ilustrata . 1900, 1901, 10, XII, 10, I, 15, II
103
103
104
105
107
207
POEME IN PROZA
Tecuciul Deptirtat, Stefan Petica, Antisemitul , 1899, 11 si
12, XI
Doug vie i, Trubadur, *Romania Junk 1900, 28, III . . . .
Noapte primavaratica, Trubadur, Romania Junk 1900, 31, III
Cantec vechiu, Trubadur, Romania Junk * 1900, 1, IV . . . .
Povesti de Aprilie, Trubadur, Romania Jura * 1900, 3, IV . .
La Poalele Crangului, Fanta-Cella, Romania Jung 1900, 5, IV
Sear de Mai, Sentino, *Romania Julia , 1900, 22, IV . .
Liliacul, Trubadur, *Romania Junk *, 1900, 24, IV
241
Gavota departata, Trubadur, Romania Junk , 1900, 6, V .

Florile care se due, Trubadur, *Romania Julia , 1900, 18, V
Nopti de Mai, Trubadur, *Romania Junk , 1900, 20, V .
Cantec uitat, Trubadur, Romania Junk , 1900, 3, VI . .
263
265
267
268
270
272
273
274
276
277
279
280
282
283
284
286
287
289
Fecioara Necunoscuta, Trubadur, *Romania Junk , 1900, 5, VI

Noptile de legende, Trubadur, *Romania Junk , 1900, 8, VI
Cana, Narcis, *Romania Junk , 1900, 20, VI

BatrAnul care calla, Sentino, Romania Junk, 1900, 1, VII
Noaptea ochilor, Narcis, *Romania Junk , 1900, 2, VII . .
Figura suava, Sentino, *Romania Jung , 1900, 7, VII . .

Amiaza de vara, Trubadur, Romania Junk , 1900, 9, VII
Pe aripa zefirului, Sentino, Romania Juna , 1900, 12, VII
Vis pierdut, Narcis, Romania Jung , 1900, 13, VII . . .
Pe apa, Narcis, Romania Jura *, 1900, 14, VII
. .
Ea doarme, Narcis, Romania Jung *, 1900, 22, VII
Cei doi solitari, Sentino, Romania Junk , 1900, 4, VIII .
Simtiri stinse, Narcis, *Romania Junk *, 1900, 14, VIII . .
Singur, Narcis, Romania Junk , 1900, 7, X
www.dacoromanica.ro
.
.
243
252
254
256
257
258
260
261.
CUPRINSUL CARTII
. ...... .
SCHITE, EVOCARI SI NUVELE . . .

Un isteric, Sapho, Romania Literara i Stiintifica s, 1895, 1, V
O sears la Macedonski, Stefan Petica, Capitala, 1898, 4, XII
O scrisoare, Trubadur, Romania Juna s, 1900, 6, IV . . .
Pasiunea, Trubadur, Romania Juna s, 1900, 8, IV
Sub cerul liber, Sentino, Romania Juna s, 1900, 5, IV . .
In cimitirul saracilor, Sentino, Romania Jung s, 1900, 16, IV
Visul meu, Sentino, Romania Junk s, 1900, 18, IV . . . .
Decadenta spaniola, Trubadur, Romania Junk s, 1900, 19, IV .
O viziune, Sentino, Romania Juna s, 1900, 20, IV
In ratacire, Trubadur, Romania Junk s, 1900, 23, IV . .
Idilele din mansarde, Trubadur, a Romania Juna s, 1900, 26, IV
Fatalitatea, Trubadur, *Romania Juna s, 1900, 28, IV . .

Ca Mile, Trubadur, Romania Juna s, 1900, 29, IV
Actori qi ziariti, Trubadur, Romania Juna s, 1900, 2, V .
De undo se vede cum realul este cateodata mai frumos cleat
idealul, Trubadur, Romania Juna s, 1900, 12, V . . . .
601
Pag
291
293
296
299
301
302
304
306
307
309
311
113
315
317
319
Istrionul, Trubadur, 'Romania Jun& s, 1900, 14, V

Fragile, Trubadur, *Romania Juna s, 1900, 24, V
Revedere, Trubadur, Romania Juna s, 1900, 28, V
Fagaduelile eterne, Trubadur, 'Romania Julia s, 1900, 10 VI
Glasul luncilor, Trubadur, Romania Jura s, 1900, 25, VI .
Stilul fn arta, Trubadur, Romania Juna s, 1900, 26, VI .
Zidurile afumate, Sentino, Romania Juna s, 1900, 5, VII .
Cele care tree, Trubadur, a Depeqa s, 1901, 16, I . . . . .
Literatura i scandal, St. Petica, Dorobantul s, 1902, 19, II
Intaia cunotint5., S. Muat, Dorobantul s, 1902, 9, V . .
Magia Primaverii, St. Petica, Romania Ilustrata
321
323
325
327
329
330
331
334
336
337
339
342
CRITIC.A.
349
Estetismul lui Ruskin, St. Petica, a Noua Revista Roman/ it,

1900, 1, II
Critica noastr5. literara, St. Petica, Romania Juna r, 1900,
351
10, II
Poezia Noua, St. Petica, Romania Juna s, 1900, 13 qi 16, II
Stravropoleos, St. Petica, Romania Juna s, 1900, 2, IV . .
Decadenta sculpturii, St. Petica, Romania Juna s, 1900, 16, IV
Teatrul National, St. Petica, Romania Juna s, 1900, 23, IV .
Transformarea Liricei, St. Petica, Romania Juna s, 1900,
25, VI
www.dacoromanica.ro
360
367
376
382
387
393
OPERE
502
Pag.
Artele In Romania, St. Petica, *Romania Ilustrata a, 1901,

15, II
Critica Artistica, St. Petica,
Romania Ilustrata s, 1901, IV
Arta Nationale, St. Petica, *Romania Ilustrata a, 1901, III,

IV, VI, VII, IX
Sulitele In vent I, Stefan Petica, Pagini alese a, 1903, 26, I .
Critica i publicul, *tefan Petica, Pagini alese a, 1903, 16, II
SOCIOLOGIE
390
404
408
437
441
445
Morfologia socials, St. Petica,
Economia National& a, 1902,
VIII, IX, X
447
Sociologia Veche i sociologia noun, St. Petica,
tionala a, 1903, V, VI, VII

ADENDA
Economia Na474
459
www.dacoromanica.ro
TABLA ILUSTRATIILOR
Pag.
Stefan Petica
Vedere asupra casei din Buceti undo s'a nascut i a
murit Stefan Petica
Cartea de Student la Litere Si Filosofie a poetului Stefan
4-5
14-45
14-15
Petica.
Crucea comemorativa de pe mormantul Iui Stefan Petica

din Buceti
14-15
Fotografie dupa un manuscris al poetului (V.)
76-77
Fotografie dupa un manuscris al poetului (VI.)
76-77
Din cariera de ziarist a lui Stefan Pella (ziarul La Roumanie) 300-301
Din cariera de ziarist a Iui Stefan Petica (ziarul Capita la ) 300:301
Casa familiei Petica din Buceti, in care s'a nascut Stefan Petica
300-301
Vedere din Bucureti trimisa de poet iatalui sau . . . 500 -301
O scrisoare a lui Stefan Petica adresata parintelui sail la
Buceti
318-319
O scrisoare a lui Stefan Petica adresata parintelui sat' la
318-319
Buceti
www.dacoromanica.ro
MONITORUL OFICIAL SI
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURESTI, 1938
www.dacoromanica.ro
1
g
,s
-J
www.dacoromanica.ro

S. Petică - Opere

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S. Petică - Opere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEFAN PETIC

S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE

$I $ASE DE EXEMPLARE NEPUSE IN

Cu 12 plane uteri{ din text

Parintii lui, Enache f i Ecaterina, erau gospodari

instariti fi de cinste printre scitenii cari vorbesc ci acum despre

ei ca fi despre fiul for i'tefan. Evident ca nu poate fi vorba

mai mici aranunte ale vigil for de gospodari cinstiti fi cu

cer sli fie ir improprietariti cu ate un lot lard a mai fi tras

rerat de soarta fratilor sai nu este strain de activitatea lui

list intr'un proces in lap Tribunalului din Tecuci, pentru

al grupului socialist anunta in 13 Martie 1896 ca cu prileful

Paris s'au tinut cuvcintari fi ca e prietenul ,Stefan Petica

despre e o drama in 3 acte intitulata c Pacatul stramofesc

mai anunta la 3 Mar-

tie 1898, apropiata e punere sub tipar a unui frumps roman

Vis primavciratec )).

Toate aceste lucrari se vor fi pierdut la'ra urma dacti nu

teristicei a activitatii lui ,,Stefan Petica fi care a lost trecerea

e tura, discuta sistemele filosofice fi sociale, se agita, recita,

in revista c Literature fi Arta Romany : c Solii Rica ,

e clasic, autorul stabilefte o technic, asemaneitoare cu a lui

Ugo Fascolo : c entra et adora , iar de aci inainte, in numcirul

din 7 August, cu un motto din Lord Tennyson : e But the

Apar apoi, rand pe rand, eMo ar tea visurilor fi

necesare in e Note asupra editiei de facei a acestui volum

Inca necunoscute, cu darnicia infriguratei cu care soarele,

Toatei aceasta infriguratci activitate a lost Inez, in vieata

pentru lntaia data in lata microfonului dintr'o

data indoiald. Aparatul e destinat sa is contact de unde cu

de a fi a5.a. Nu romane insa mai pufin teoretic prin aceasta

tatorului. Este indoielnic insa, in clipa aceea, dacei tocmai

sau numai acela lipsege. In cazul acesta, firefte, total este

nu se acordau prea prietenos cu sunetul harfei lui Petica.

optimismul robust at unui organism sanatos in cadrul unui

cate in sus 4i fac dionisiac datoria fi infrunta primejdia

t idolii depe altarele for de marmorei alba o. Aceasta a fost,

Cain .. Un roman in care sa se arate omul care e nu s' a

a a vazut totdeauna pe altii lua'ndu-i Inainte, care e pa rasit

e impaca cu. nimeni f i cu nimic .

lig a literaturilor moderne : germanci, francezci, engleza fi

Inca in vieatcl au luat cu chitante carti imprumut, am putut

intemeiate pe iubirea dintre oameni fi pe ridi-

carea nivelului for sufletesc ,ci intelectual, defteptau in ininza

cu un neomesianism evreesc, in care cei mai buni data nu

all creia o pozitie cu care sei traiasca

c din munca altora. Lor li se parea aceasta natural ; paringi

stitue o criza in vie* oricarui artist ,ci ea nu poste reimiine

gale de spirit: c ura ci nenorocirea ici gcisesc solul natal in

c dar neaveind nicio meingdiere, incapabili de a gusts nici

infrdngerea din afar(, implica totals concentrare a insului in

cel Mare, al carui steag de mult ce f usese purtat prin lupte

dela Pedal, spune care un striimof al lui ar fi fost par bun cu

t qtefan cel Mare. In timpul unui razboiu aramta moldore

veneasca pierde steagul. Strilmoful acela rupse o bucata din

e catnap sa, o inaltei pe o prajinei si o lasa sa fluture drept

constatat noi twine, ea: e in satul Bucefti familia Petica e

note biografice aparute in 1924 in volumul eqtefan Petica *,

o familie de reizefi fi tarani imprciftiata prin toate

4 aceasta : e pedal , de unde i-a reimas numele familiei, transmis

i-a facut lui Pedal danie, pentru vitejia fi credinta lui,

e partatei a familiei. Parte din vechea rcizefie a viteazului

Chendi, intr'un foileton aparut dupei moartea poetului in

",...: 7.1a.Z1-, ---41Vet 'ig E.--: 1