SATIRE

POLITICE
CARE AU CIRCULAT IN PUBLIC, MANUSCRISE SI ANONIME,

INTRE ANTI

1840 -1800
CULLESE

DE

C. D. ARICESCU.

BUCURESCI
24. EDITURA TIPOGRAFIEI MODERNE GRIGORE LUIS, STRADA ACADEMIEI 24.

1884.

www.dacoromanica.ro

SATIRE

POLITICE
CARE AU CIRCULAT IN PUBLIC, MANUSCRISE SI ANONIME,

INTRE ANT/

1840-180(3
CULT-ESE

DE

C. D. ARICESCU

BUCURESC1
EDITURA TIPOGRAFIEI IIIODERNE GRIGORE LUIS, STPADA ANDEMIEI H 2i

1884.

www.dacoromanica.ro

Din tate garantule politice ale Ithe#4.td, eea mat enema st mat stgurll
este hbertatea presseT Cl a ztarelor. Pressa este farnta poporelor modern. A.
sal-wane pre,ssa, este a suprtma tote libertattle.

M. Ed,. Lab ulaye.

www.dacoromanica.ro

P HEFACA.
Restrictiunile facute libertatii pressei de D -nii revisionisti din Senatt, in edinta de la 1Aprilie corentu,
m'at decis a publica satirele din acesta collectiune,
,carl all circulat anonime i mar, iscuse (afar, de Gateva, tipante sea lithografiate) in timpii cand cugetarea
era pusa sub controlulil C nsuref sail al Avertismmtelor.

In lipsa de libertate a pressei, conViqa publica se

vedea silita aV manifesto, opimunea in modil clandestint, contra actelor arbitrare, scandaldse sail perfide ale
oamenilor public! ; critica atuncf, sub forma de sattra,
be respindea repede in publica grin manuscrise

Cazanulii, ca sa nu faca splosiune, are nevoe de

supapa sail de resuflatOre ; libertatea pressei este supapa con iintei publice intr'o societate bine organisata.
Cine nuV adduce aminte de efectula ce a produs in
publicil, inainte de 48, iliacquiu i Florae, 1 satira lui
Duhamel, ambe de Eliade ? lax dupe 48, Blestemul Bometniei ') ki Oda la Halcinski 2), prima de subscrisulil,
'aduoa de fabulistulii Alexandrescu, una contra. lul
Nicolae Pavlovici, alta contra cellui mai pocitil i crudil
proconsuls al acellui Czar in Prmcipate ? Scriitoril din
generatiunea actuala, can profit, Para piedica de binefacerile liberty ii pressei, nii'i pots face o idee de sufferinta moray a scriitorilor din timpil de trista memorie al Censure!.
1) Ve(11 opera Esflulti meal la Snagoval

2) Tiparita, far' mime propriii, in ultima editiune de poeeil

a Dlul Gr. Alexandiescu.

www.dacoromanica.ro

i
EatA duce esemple :

Poetul Cretenu a tip nt la 1855 prima sa colequme

de poesii, sub titlulti. Melodai intime ; aruncand oclui
p'acelle poesii, vedem c Censura a tersu vorbele libertate, dreptate, neatirnare, tiranie, sclavie, on -unde
1E-a intalmt '), chiar i in poesule unde se tratezA subiecte din alte terri 2).
Versunle puntate din Melanie intime atestA, fOrfeca
Censurei, care une-ori impingea escesul de zelti pin
la ndicolti ; ast-fel, de esemplu, la pag. 14, Censura a
suers vorbele urmatOre
Vinrul cu trel tumrI "

La pag. 189, se vedu terse lese versuii, intre cal e

i

acestea :
Cand viata se duce, cand vOdu pe sti emu,
Domnmd in cetatea cu marl suvenin 3) "

Stirbei, recunosc ,torii. guvernului austriacil, ce'lu re-

stabihsse pe trona la 1854, credea cal indatorezA prm

asemenea platitudme.
La pagina 191, Censura a F4tersu aceste versuri :
,Csel cetatea aurata

4)

Genie 'n ghiaie de tirani

Libertatea e pe male,
Iar sclavia pre pamint."

In fine, la pagma 197, Censura a suers urm4torulu

verso, cu totult mofensiva :
.,Cand viele fete voescu sti'l 'ngrOpe."

Ce ? Unu anu care more in cantwi de ballu"

Ne oprim aci in ce privesce poeshle D lui G. Cretenu.

1) Pag. 16, 145, 182, 183, 191, 200, 206

2) 0 nopte la Venetia, pag 188-206.

3) Adica in Venetia, pag 190
4) Venetia.

www.dacoromanica.ro

I'm la Arpa rom4na, colleqiune de alegorii, fabule

i ballade, de subscrisul, tipArite la 1852.
Censura lui Stirbei le-a mutilat in mode barbaril ').
Fiord ca lectorult n'are 'Ate sub ochi broura aratata in notth,, vom reproduce dupa, dinsa cite -va versun forfecate de Censura lui Stirbei.
Din poesia Ruga poetube 2), pag 9, s'a tersu aceste
duoe versuri :
A.maia o painea on -cArui spionu,
*i spinosu e sceptrulu unui tiranu Domnu !"

Din poesia Costumuln nationalu, s'a tersti acesta

strofa :
,.Tsai -vom eu, o DOmne, ca sa mat v5du aicea
Vre-un Mihai, vr'un Radu, vr'un Tepesu sau vr'un Mircea,

Saclificand viata pentiu patua for

I

eta Cm cubeulu peste Oarpati se'rialta

E semnul libertatil o semuul de viata,

, Ce-anuntA Romaine.' un splendid vntorti

"

Din poesia Femeea sublime (alusiune la Romania) Cen-

sura 'mi-a ters data 1821 (pag. 48, nota), lasand Ins
data 1848.
Din poesia Consolare la femeea sublima, Censura a
ters strofa urmatOre :
,Ralidare Omenirea e 'n oia invierli;
f

Putm, si Veritatea pe tronu se va uica;

,Putin Inca, si 'nc6ta impermlu dureril,
Atunci mci tu, femee, nu vei mai suspina!"

Din poesia Fallanga, pag. 60, s'a suers aceste versuri :

Lasa, bumcuto, ea m6 facu en mare ,
Vol vedea atuncea, la cmci-cleci de am,
..Cum o sa dad dreptulti cellui co it are,
F,,i cum o sa aparu po bietulu teranu;
1) Ire@ blosura Esplicaiea allegorriloi din Arpa Romanci, si,
yassagele steise do Censma, 1859 "
2) Veqi Arpa Boincina pentiu mai bung intelegere.

www.dacoromanica.ro

Jar pe al Clocoi,
Scorpfl si strigol,
Cum o sal juponi.

Ca pe rusce of ")

Tot din acea poesie, pag. 70, Censura a ters urmatOrea strofa :
Credem eu atuncea, o santa Dreptate,
C'or sa vie-o data niece tempi iubitl
,Sa suferii esilulii pentru veritate,
Aparand tribunii eel nedreptatiti9"

In fine, din poesia Suvenirea loculuf natali, pag. 99'

s'a Iters strofa ai.:esta :
,Ast-fel al meu suflet intr'acest tristu locu ')
Incet se consuma de unu dolt' de focu :
Dorulii Orrei melle unde sunt nascut;
,Astifel al meu sufletii, in asta 'nclusore,
,Gemer lipsa d'aerfi, lips& de recdre :

,Aerulu de munte care m'a crescut!"

Ne oprim aci.
Ei bine ? va dice lectorult, atunci guverna Russia. Domnii regulamentari erau la ordinile Consolilor
rule ; 'apoI licenta pressei de aqi pOte fi ea tolerata ?
Respundem :

Dar Ore sub Voda Alecu Ghica din Muntenia, i sub

Voda Grigorie Ghica din Moldova, nu tot Russia domnea in Principate prin consolii s61" ? Nu Ore sub Alecu
Ghica, Eliad a palmuit in publicil pe Censorul Picolu ?
Nu Ore sub Grig. Ghica s'a tiparit cronica lig incai '?'

Dar ce va Bice lectorult cand va afla ca o opera.

istorica, trecuta prin censura, a fost secuestrata de
Voda Stirbei ? E vorba de Istoria Campulungulur, par-

tea I, tiparita la 1854 de subScrisul 8).

1) Aceste patru versurl meritad a fi sterse
2) Snagovulii. Vecli opera Est/u`/ meu la Snagovil
3) Vecli articolulii meu Legea sub Yodel Stirbel, publicatu in
Reform a D. Valentindnu, No. 10 din 1859.

www.dacoromanica.ro

Dar aci lectorul Imi pOte astupa gura cu actula arbitrar al D-luI Cogalnicenu de la 1869.
Este de notorietate publica (li la trebuinta, o putem

proba cu acte) a giarula Adunarea nationals a fost

patronata de D. Cogalnicenu ; el bine ! am Inceput in

melu giara unti studio istorica despre administratia

lul Stirbei ; am publicata acelt studio, basata pe acte
istorice, de la No. 4 papa la No. 38 ; atunci D. Pascali
(fost institutora) redactorula de pale alt acelel foi, mO
anunta, printr'unti bileta ca D. CogalnicOnu a ordonat
suspendarea publicarii acelul studio, avend interes a
menagia pe nntenitorfl Printului Stirbei. Am protestat
In qiarulti Traian al D-luI Hajdetl, No. 64 din 1869,
contra acestuI acta arbitrara.

Cat, despre licenta presse), acesta nu autorisa, pe

D-nii revisionisti, a_pune botnita libertai it pressei ;

cacT

ea este singura garantie a tuturor libertatilor ; supnmata, tote cele-l-alte sunt ilusoni, cum dice Laboulaye.
Licenta omOra licenta.
Dar Ore numal in timpil de censura a fost la nor cugetarea sugrumata ? Nu; ci i in timpulti avertismentelor.

Dam ca exemplu suspendarea qiarului Curierula ronan4, la Decembre 1859, pentru o ghicitOre. Mmisterul
IOn Ghica disolvasse Camera, care alessese pe Alecu

Cuza Domnti peste ambele Principate. Eliade a protestata atunci in 115ea sa pnn acesta, ghicitOre :
,,Este o CaniarA
Care se deschide,

*i no d:t afarii;
*1 iarhsi se 'nchide
Cu aceeasi cheie;
Ghici Ciimara ce e?

A trecut o larra,
A trecut s'o var5.;
Va mai trece o iasna,
Si in pi imavai a

www.dacoromanica.ro

Va vedea Romanulu
Gine i-e stapinulu."

Merita Ole acesta poesie sa provOce suspendarea unui

cliaril ?

Este de mirare cum tocmai D. Ion G-hica, care s'a

recomandat Romandor prin alegerile libere de la 1867,
stl, suspende tin qiaru pentru o ghicitore. Fost-a D-sa
liberala la 1867 spre a se recomanda Romani lor, 'a
le capata inciederea ? On passiunile politice intuneca

ratiunea cbiar a unor barbati de Stan ca D. I. Mica?

Eliad V-a re'sbunat prin poesnle 24 lanuarie 1860,
Socrul i Gznez ele., i Camara z- !S'Oreeit, ce figureza in

acesta colectiune.
Ada dar, in timpii de sugrumare a cugetaril, con-

scnnta publica se vede silita aV mamfesta opinia in

mod clandestin ; ciitica, sub fOrma de satira, se respinclesce in publicti cu repediciunea fulgerului ; i sco-

pulu este ajunsii ; iar efectulu este mai mare decat

daca s'ar fi respindit prin cliare ; esemplu, sate ele din
Cliarele umoristice dela 1859 theca, can cele mai multe
trecu neluate in sema ; pe cand satire ca Mace uitt Si
ca Blestemula Romeinzef, sari ail circulat manascrise, an

facut male efettu in timpil cand au aparut.

Ne remane a slice cate-va cuvinte despi e satirele ce
port, titlul Laglierulit de la ,S'epte-nuci, Pltieinta bugetara, ki 11 Eebruarze 1866.
Aceste tree satire anomme s'au adressat subscrisului
pe cand colaboram la Pressa ; dhectorula acestei foi
a refuzat a le publica ; le -am pastrat pana acli, cand
-am crequt ca pot figura i ele in acesta colectiune de
satire.
Termmand, mei pe cei ce vor fi possedand satire de
felul celor ce figureza in acesta colleqiune, a le C011111nica, subscrisului, spre a se publica in a doua editiune.
1881, Aprilie 10.

C D. Aricescu.

www.dacoromanica.ro

PARODIA POESIET LUi ELIAD

LA RODOLFO 1)

DE IOAN VAOARESQU
0 ! Domnule propice,
Cu joculti de popice,
Te-al apucat cu-ardOre
i bei meret ]more,

Ca Ursulu investrtt.
Te-a hotArit Destmult
Amar st bei pelinulu ,
La nimeni a nu place,
Caci fOrte audace
Tu ceri sa flu vestitil.
Cocont-balsanugene,

Prea mult te umfli 'n pene,

Voind ca floricella
SA nu te-arAti acella

Pe care toti te stun.

L'attractia'ti codace,
Vrei, ca poetti dibac,e,
Nuoul a face anticil,
Precoce 1 prbicti,

Precum not te numnn.

1) Veql acesta poesie in Curterul de ambe-sexe, editta 1862,
periodula IV ( 842-1844) pag 135

www.dacoromanica.ro

10

Eterno-CreatOre,

Trimite cu amore
Angelul t6t splenditid,
Curend sa scape terra,
i tOta atniosfera
D'astfel de romanitil.

Si va 'nflori verdura,
FOrte frumos Natura
Atunci va schintilla.
lIeI! dragul meti vecine,
Cu tote sfiqiiti bine ;
Dar ce sa facti lui ma ?
Sa i'l lasam
vinTa
Cu icre Ski halva

1843.

RESPUNSUL LUI ELIAD

LA PAROIXIA VACARESCULLTI.
CINCI EPIGRAME, BSI UNA PE D'ASUPRA.

I.
Ce'T amestici ski pelinult
Cand vorbesci de mosaicu?
Ori vrei sa te'nspire

Poetaple piticti?
1) Ca opera de spirit, acesta parodie pote avea meritula seu ;

adeverulu insa este in partea lul Eliad, care, prin poesia la

Bodolfo, a dat seinnalul radicalismului in limba romans; astfel c romanismul a invms pina 'n fine slavomsmulu, al chrui
apAratorl se facusera intre altil si poetulu Vcarescu, urtand
ca poetulu e percursoiulu progresului in limba si in nationalitate

www.dacoromanica.ro

11

Cum'V-e vorb'ma to pOrta,

Ori vorbesce dupe, porn ;
Movlifti-a deschis o pOrta

Care n'o s'o yap nici morta.

III.

ingrozi,11 bietele Muse,

Profanatoril de Parnasst,
ScalamlAnd din capti, din buze,
Scrintitule de Pegasti.
IV.
Mosaiculti e itahca,
Limbagiul 'ti-e arlechm ;

Nu'V simV titlul papagalict,

PA.c6htule de plus?
V.

Regala porfira-aurti

N'o mai cere, Atentop; 1)

Cere piele de Balauril,
Cazacule protopopil.
VI.

iii va spune tot vecinula

Ce e romanesculti Ma ;
Cnutult numai i streinulii

Te va satura de Da.

2)

Soitarifi din timpulu lul Caragea

2) Cu ton, ammositatea intre acesti duoi eminent! poeti, Eliad

a pronuntat discursul funebru al Yachrescului, in care 1 face

marl laude. Vecli supl. clialulul Amecul famtliei No. 1 din 1863.

www.dacoromanica.ro

12

RESPUNSUL LU1 EL1AD

LA CALEMBURULU LM I VACARESCU 1)

Tot calemburu'ti cats, la Ian ;

Dracil negru insa me ispitesce ;
Fence cella ce'l imbrincesce,
Si'n veci- remane tot Eliad.
Dar anevoe e desbinarea
La eel ce'n vine s'a trindavit ;
Si mai ulita e resbunarea...
Merg prea departe, miilt am vorbit.

o qi de inane 2), voi, mil trecute,

In cert.' v'am martori i pre pAmintu,
Timpti, ce-adeverulti tu pe ticute
Descoperi, spune'i eu cine sint ?
i tu, o 'Ilse ea, esci Hristosb,
Din virfult slavei undo te-ai pust,
Aiunati GU pucin in dos ,
Celle trecute acum s'ail dus.
Vecli-te bine, esci fencit ?

1) Din vorba Eliad, V64,2iiescu facu El e Iad.

21 Sambata Pasciloru.

www.dacoromanica.ro

ld

0 ALLEGORIE 1)
de

PtPOSATULCJ. CAPITAN DIM. CIOCARDIA

Intr'o 1,ivede
FOrte allesa,

D'o iarb6, verde,

Fraget6,, dessa,
Cu flori smAltath

De tot colorult,
Un de odat6,
Ci qtea Amorulii,

81
toth, flOrea o poesa,
5

Nisce oite
De nemt meiine,
FOrte plapinde
Si fOrte line,

Se gilcevira
Pentru pApne ;
Mei lAcomira

Malt la Ctpune,
Unele numaii abusa.
Si ce racura aste oite ?
Cu co s'alese din sfada for ?
Arsera numai mace foite,
Caci n'at fost sense cu voea for ;
Pncind ca'n elle le sta abusulu,
1) Allusfune la Ron-it-11a dupa miscaf ea de la 1848 Autof

acestei allegorn a fost unulu dm membrn tnbunalului ostasesc can au juclecat pe Solomon sf Odobescu pentiu actulii do
tradare de la 19 Tunic 1848

www.dacoromanica.ro

14

Impust cu sila li cu topuzula ;

Ca. vor a pace mai potrivit,
Si ca sa lege pe on ce vita
S nu mai pasca nutre-tula sfint.
Intro aceste
Se duse veste :
Ur, ii aflara,
Lupil ulmara,
Si navalira
UniT d'o parte ;
Altii grabira

Ca sa is parte,
=Si le Wean, dragulti pamintft.
Oile-atuncea
SA spaimantara,

Altele crucea,
Drumult luara ;
Altele 'n staula
Seda marmurite;
Caci de unft Sault
Sunt pastorite,
inginfatt, mindru, una tradatora.

Una catela numai

R6masse 'n surla,
Jelesce turma,
Shincesce, urla,

Si moral de kime
Ciusditil pe vatra,
Privind la drama,
Si se

gindesce

Mirlie, latra,
la Creatora.

Drage Oite, mare v'e jalea!

Asta v'e sOrta, sa sufferitl !
www.dacoromanica.ro

15

insA, la cerurT drepta e callea ;

RidicarL glasulti, a nu periti.

1849.

0 SARADA
DE ELIA.D

Ministru al puterii, lumina, fiu din ceru,

Romana nesciinta me prefacu in-gera.

DESLEGAREA SARADEI,
TOT DP: ICIA413D

Lipsitil de on -ce gemil, de minte, de lumina,

Ce gloria paterna facu slave streina,
Pe acvila in Corbil,
Pe regele in Craig
Pe paradisu In ma,
Romanult1 romanti orbit,
2dascut in slobozie, lipsita de 17b3rtate,

Ce prefacu ea Inca, justilia'n areptate,

i legile in pravili, religia in lege,
1 inima in sufflettl, cat nu se mai allege ;
Pe tats in belbacei parintele in read ;
i care, printrio sOrta protivnica ssi cruda,
TJitat a i costume, 'origina'i regala ;
i vrea, i staruesce, in pisma sa fatala,
intocmai de'nderatnict ca LucifeF-Satan,
Ce vrea sa uite Cerult in pisma'i infernala ;
Acesta, i nu altulti, acestu caqutt Roman,
Cand ? Ce fel ? Nu se scie, me prefacu ingerit,
Pe mine, tot ardOre, lumin,'amorti din certi.
www.dacoromanica.ro

16

DqteptA-te, RomAne, i ai mintea intrega :

Sunt angelu, iar nu ingeru ; 1 numele'mi e'n certi.
E calembur, aradA ; de sine se deslega.
1843.

SATIRE DE PETRACHE ELIAT 1)

No. 1.
D'ar fi PuicA ca GArdescu
Intelleptu si muncitort,
til GAidescu ca l PuicA
La icon, sun-tort-I,
Aminduoi la'naintare

Decat alai anteiti ei

Ar fi MIA indoialrt;
CAci sunt tineri, cm Ael.
No. 2.
Plciol u de jos de glundA,
Ia uitA-te 'n oglindA

SA veqi mit ce esci ,

Der insA sA nu tad.;
SA spin', ca sA ne plant,
Minciuni sr, plJ smuesci.

1) De fel din Cwmpu- lungu, incuscntu cu fanulla BmciMescu

barbatii fdi cultuia, msa mtellitconte poetu nas(utu, nu fault-,
ImprovisAnd cu male inlesnne ; in fine ongmalu . un fel de
Pu on lomanu

www.dacoromanica.ro

17

No. 3.
CAPULO. LUL MIHAI VITEZULia'

catre Egumen.u1.6. Palada 1)

Parinte Palada,
Tame grOpa mea ;
Cad piatra'mI cea curata
Fu astaqi sarutata
D'unt Dracti impelitatt.

Scil, tats, la morminte

CA Dracii fact ispite ;
SA fact]. Strigol, Stafie ;
Fa semnil 2) sa nu mat vie ;
Sa piar'Al Necuratti.
No. 4.

Veniti de priviti
Ochi marl i sgiiti
Cad Maria Sa 8)
N'are alt ceva.
No. 5.
Mai bAete surugiti,
DqteptA-te, fiT mai viti ;
CAV gall DOmna 4) cusuril
CA

InsA, pentru Dumneget,

Nu salta aka mereil,
Ca
tovarAplil Vet,
CA lui VodA '1 pare r6ti.
1) In urma vlsltarii monastml DeluluI de dare Voda Bibe-scu,
la 1845.
2) Semnul Gruen'. ii-8)--13119estit
4) A doua sotle a 1u4 fkamigiou4.4)

www.dacoromanica.ro

18

No. 6.

i patru bani !
AT aici, maine 'n Focpni ;
i la nob me cununii,,
MO tacit DOmna d'unb. nebund 1)

No. 7

SO, Munsiu, ce m'am gindit ?

Ca sa nu to
casmt,
Sa id come i gutui,
Ca firesceo sa te'ncui.
No. 8.

e ass
Ca &lid Pap
Daca

Ne scapa de Rqi,
Si Maria Ta
Nu intarclia

A pleca d'acqi 2).

No. 9.

Tiranulu cu nast. mare,

Cu. suffletti insa mica,
Spre-a natiel perciare
Compuse-o Adunare
De oamenT de nimic 3).
1) Improvisat6, cu ocasiunea cunumel Bibescului cu a doua
socie (Marisa, nascuta VacArescu), cunume ce s'a efectuat la
Focanf, la 9 Oct. 1845, fluid nap Mihai Vodit Sturzea, fostuld
Domnu al Moldovel.
Veql gi poesia lui Eliad, in-Foca Mtnpf,, No. 46 din 1845.

2) La adressa Bibescului.
3) Cand cu Camera dela 1845. Thin credii c'acesta satib, ar
fi de poetul Cietenu.

www.dacoromanica.ro

19

No. 10.

'Ghica sa is dupa musce,

Bibescu e una nebunt ;
Boierii sunt nisce gisce ;
G-irie, nu seal ce spunt.
No. 11.
Bata -te, Gheorghe, carnia !

Cum te a tras de nag]. Maria 1).

No 12.
Udina glava

A luat slava
Dela Sultanul chiar de Mgr ;
Iar Princi1 intrii.
Ati luat firesce
De la 'mporatula cate-unt sictira 2)
No. 13.

Em asta de vei lua,

Em asta de Vo placea,
Barbatul te va lasa
Sa fad ce'i vrea 3).-

1) La adressa lui Voda Bibescu.

2) Cu ocasia presintaril Domintordor din Muntenia, Moldova
si Serbia la Sultanul, ce vemsse la Rusciucti la 1844
3) Dna B.... , amanta D-lui Em .., guvernorulii copiilor sei,
s'afla intr'o liptcame, unde era si Ehat; ea '1 intreba Care 't
place din clout) stofe, ce voia sa cumpere ? Ehat improvise acestii

catrenil, mule vorba Em are dou6 intellesurr : numele aman.

tulul, si vorba turcesca ce insemna sat.

www.dacoromanica.ro

20

SATIRE INEDITE

DE ID

C. A ROSETTI
No. 1.

D-lui IOAN OTETELEANU.

Generosti, boert slavite, tu din ceruri esci picatti ;
Nu esci omu, tu esci un ingerti, vrednica de a fi cantata ;

Caci ne dal la unti theatru, c'un desavir.lit disprecii,.

Sese d'ale rotunjite de un mare vestitii prettl :
Albe, midi, argmturnate, i cu chipu de imperatti,
Pentru care mu de oameni Mat uccisti,
inplat ;
Pentru care sort i frate, flu tata, Mat certat,
Si femeile de obste tOte s'ati amoresat ;
Pentru care i cu care toti in lume vermuim,
Ne impingem i ne stringem, ne chemam, ne imbrincim ;
Vmdem patrie, credinta, adesea i Dumneclei,

Si apol murim cu truda ca ne despartim de el ;

Diet de el, de acei sfantihi, can tu dioprecuesci,
Si femeile- din terra pe tOte m le scumpesci ;
Cad la dinsele de mergem, si le spunem ca le dam
Viaca, inima i suffleth, ca in versuri le Cantana,
Astea, frate, sunt niinicui i, respund ele cam zimbind
Noi iubim versuri d'acellea ce s'aude zornaind ;
Aid', fugiti, merged d'aicea ; vol sunteti tin& saraci ;

Alteptam acum sa vie unt boeril din cei bogati ;

Sfantihi, galbeni el arunca, Para a'i mai numara ;
p,poi plecand, ice maine rochie voiti cumpara."
1)

1) Regretam ca finalul hpsesce

www.dacoromanica.ro

21

No. 2.
LA D. GRIGORE SCARLAT GRADISTENU

Dumneta, care soil' multe, socotem at al aflat

a, cand s'a vodit Vgannl, pe tat'seti l'a spinzurat ;
Al fi mai mil de cat dinsul, dar Cerul ne-a ajutat
De'ti a dat in stapinire delle numai de lucrat ;
Spune'mi dar, Prtar Grigore, in ce mi to -al' inginfat ?
BorcAnatu'ti nasii in aerti pentru ce l'ai ridicat ?
Cine gindesci ca esci, spune'mi? Spune'mi in ce to falesci?
Te mindresci ca tragi la rigle in nisce beciuri .donanesci ?

Sail cni pare lucru mare ca, cand al imbatrinit,

Cu sluga lui Iancu Mann d'odata to -al pitarit ?

No. 3.
FRAGMENTE DINTR'0 POESIE

la adressa lui. Alecu Mavrodiri,

PROCUROR IN ARGESIU 1)

Negru la faca, negru la nume,

Negra mustata, der bunt la Blume ;
Negru la sOrta, in negru postt,
Albil suffletil pOrtb., si nu e prostti ;
Negral e gena, negru la pal,
Negral sprincena, albii in purtari

Sciti insa a Natura

FarA cusurti in lume
Nimica nu lasa ;
1) Inainte de 1840, cand D. Rosset era 'politaiii la Picesci.

www.dacoromanica.ro

22

AruncA lovitura,
P6t6, i acestil nume,,

Cu patru '1 inqestrA :

De cinste nebunt,
Fenteile 'I plant,
Fumeip tutunt,
Si e cam saradi l),

PECETUJITULO'
Prea cinstitA Adunare,
DA'mi obida, 'ascultare

La rulinea ce-am path :

Mei sunt, vas ! pecetluit !
Eu, Ministru al DreptAtii
Sub regimulil liberty ii,
Dela caph pin' la picioare
Am peceti i pecetiOre ;

Astfel dar puteti ghici

Ce curat eu viu ad.

1) Comunicate de D. N. Rucar6nu din Campulungit

Eliad, recomandand publicului Cesurale de mulfumire ale D-lul

C. Rosetti, in Ourierul de ambe sexe, (periodul IV, anil 1842

1844) clicea :

De va continua drumulii ce a apucat, in scurt tamp va ajunge forte departe."

Poeti ca Eliad 1 Rosetti n'ar fi trebuit a se cobori din Parnassulu Muselor in arena luptelor politico. Mult a pierdut literatura romans prin acSsta, aminduoi fiind inclestrati de Nature',
cu umorul satincii, par excellence
C. D. A.

www.dacoromanica.ro

2a

placut din fire

Timpii de pecetluire,

Daca

'mT -a

'211-a placut, marturisescfi,

Ea ca sa pecetluesc-a.

Ce regima de neatirnare,
Unde nu potI face stare,
i scapa unti vinuitt,
Far' a fi. pecetluita?
C'o scrisOre to tamie
Am ajuns sub tiranie,
Sub regimult personalii ;
Nu poti catiga una cala.
Alergati, Boeri cinstitY,
Si me despecetluiti;

De me banuiti, Boeri,
SarcinatT pe

4ieri;

Multi din voi pota fi ca mine,

Multi dar pota sa caqa 'n vine.

Sub acesta regima dar nuoa,

Unde nu ca, tigi una uoa,
'Adunarea cea slavita
Se o veqi pecetluita ?
ea sunt din Adunare ;
Sunt din drepta, boera mare ;
Liberala, de tot! iubita ;
5i, vat ! sunt pecetluit ! 1)
Si

1) Se atribue Bolintmenulul.

www.dacoromanica.ro

1861,

21

VERSURI PITICI

PENTRU UNU PITICU

Gin Bombiricii,
Dracti reu li mind,
Lacomil, hrapindii,
Si jefuind,

Despuia gros
Lumea de jos....
Ca unit gindacii,

Cusutil in sacs;
Ret alluatil,

Dracii eel mart,

Cc sunt i tarl,
S'ag necajit,
'ail isgonit
Spurcatulii sadit,
Crescuttl in Taff;

Nu e sciutt,
On e tacutii;
Precat ne spend,

Neal nebunt,

Resframintatil.
Aci, colea,
In cola, rea,

Pruncult nascutii,
i prefficutti

Din Dracii in Greet,

De lege sect,

Uoil indrawn,
Tainicti clocitil,

Dela apusil
Asvirlitii sus,

Nebotezatil,

Rostogolitti

In Constandin ;,

i pravalitil,
Saculu impunsti
Crapa, ajunsil
Din fund din Iad
La Tzarigrad.
Aci co fel
Dracula milelti

Der este plin

Sutulu pitica,

Intra, ca cult
In Dama Sutit,

S'a descantatil

Gin Bombiricii 1).

1857.

1) S'atribue lui Ioan 71narescu.

www.dacoromanica.ro

25

FR A G-MENTr
dinteo satire anonima contra Princulni Stirbei,

and s'a inturnatil in terra,

LA 23 SEPT. 1854,

in furgoanele ostiriZ austriace

VINE FIRSTULU!
Ce mai Prince ! Ce mar limbricu !
Risul Dracului.
Ce mai 16z1 de nimicti,
Loaza nagoda.
Princulti ici, princulu colea,

Princul drumerl ;
Thetul Princul havalea,
Risul Ciorelor ;
Cand la Kamer, cand la Czar,
Musca callului ;
e Firstul, ieri Gospodarti,
Tirul curtilor ;
`Vine loaza ca unu Bela,
Beiul tirului ;
Poponetti ca unu ardeiti,
Cloanta Itirbelor ;
Vine Firstul dela Beciti,
Firstul fainul ;
Cornoratil ca unti berbeciti,
Buba oilor ;
.
Vine Princulti ctrAnitil,
Princulti tantopill ;
Ca e Nemtulil cam stircitt,
Nemtul thigherul ;

www.dacoromanica.ro

26

Vine Firstult pe vaport,

Firstul lupilor ;
Val' de tarA i poport,
Terra mortilor ;
Cu patentA muschicescA
Oastea CzaruluI ;

Si cu oaste

1.11terescA,

Firstul. fienchelul.
Vine Princulti tindichiatti,
Princulti Penesulu ;.
Cu peru 'ncarliontatri,
Perulti grivului ;

Terra 'ntregA trage dantult,

Dantul mortilor ;
CA hengherii avem pe Nerqulti,
Nemtulii chinulul ;
Vine Firstul la paparA,
Sic, RomAnilor ;
Cochintil '1 intimpinarA,
Lepra caprelor ;
MA1, cochinte, nemil falitt,
Ciuma traiului ;

Arendmil afurisitti,
Socula pradelor ;
AlergA sA mi'l adduci,
Dumi'l l'adu-mi'l

;.

OA in palme, on in furci,
Fault Iellelor ;
Ad' pe neica ca p'uMi Beth,
Beiul Vrului ;
CA 'Volt face-unil retevelli,
Lepra caprelor,
De pe miristea de mein,
Vechea miriste ;.
Alergati la el, Me V}
Multi Iellelor ;
www.dacoromanica.ro

27

Cu cununa de scaeti,
Fata Dracului ;
,T cu until de Pitulice
Untul, fi-r-ar unt ;
SA fie de el ferice,
Crenga, herria !
1855t.

www.dacoromanica.ro

28

SATIRA POETULUI GRIG. ALEXANDRESCU

CONTRA LUI ELIADE

1.

Cine-e acella care viseqa

Atitea prOste, midi secaturi,
Si vrea de ingeril lumea sAl creqa

Ca. ne vorbesce ca din scripturi?

2.

Acesta este ilea IonicA,

-Care se crede li satinet ;
0 mica iasma, unit nasil de pica,

Vapselle multe nu volt sa strict.

3.

Et in credinta zimbescii de mild

and 1./6qt atatia oameni cinstiti
.Cum Ca de dinsul nu le e silk,
ca de vorba'I sent amagiti.
4.

Din vreme 'n vreme la ceruri cata,

in sus trimite cate-unt suspinil;
Immal insa cea necurata
Al vicleniel porta veninit.
Z.

-Parc 11 cu Sfintit el se rudesce,

De conitimta '1 augI vorbind;

De poruncOla lacr6mi gasesce,
,Nimicnicia lumii jelind.

www.dacoromanica.ro

29

RESPUNSUL LUI ELIADE

LA SATIRA LUI ALEXANDRESCLI:

I.

Cine'l de tepta care visMA

Atitea flecuri, marl secAturi,
Si vrea de bolt, lumea sA'l tree,
Cftnd plinge, sbiar6, pe sub pa,durl?'
II.

E gugumanulu seu GuguricA,

Care se crede i satiricu ;
0 blasn6, sluts, officerica,
Cu sabiOra tic-brie-tic.

Ed In credinta n'am nici o milA

Cand vecitt atitia oameni cinstiti
CA punt pe gOna, potaea-sila,
Dulati de scaune-evropienitI.
IV.

Din vreme 'n vreme aripi NI cata,,

SufletuV 'naltA Cu foci:, suspinti ;

Iuima Ins, a lui spurcattt

Al vicleniei pOrtA venint.
V.

Para, cu Dracii el se rudesce,

De parinti, rude '1 auql vorbind ;.
De poruncelA lacr6mi p*esce,
La Pluton Cerberti oracaind.
www.dacoromanica.ro

30

6.

"Fanfaronada'i e sentimentulii,

0mil de nimica i tialosti ;

-Credo ca singura are talentult,
Si a e lumii prea de folosti.
7.

La pavilonulti dela ample,

Uncle &II este al set Parnast,
povestesca o poesie,
SA
'Din drum te'ntOrce cu mare glasu.
8.

:i precum Bice unt poets mare,

-Ce intr'o vreme et am citit,

D'a le lui vorbe n'afli scApare,

_Niel in altarul cel mai sfintitil.
9.

Amoresata'i Musa 'nsufflata

I dette cheile frumusetI;
la tot pasu 'n sda
arata
Dup'a dui voe mil de tandreti.
10.

Dar vai d'acella care 'ndrasnesce

Sa is patenta de autorti,
Cand sirmAnutul n'o iscalesce
Bietul Apo llon dela bora.
11.

Defaimari multe are s'auqa,

Are -sa treed de ne'nvatatil ;
,Caci din grepla smerital Musk
La cea -batrina nu s'a 'nchinat.
www.dacoromanica.ro

31

VI.

Nemulturrureal e sentimentult,
-Omti de mmica si ticalosa ;
Crede latrareal ca e talentula ;
i cal la Muse prea de folosa.
VII.

Cu dibla dosula peste ample

Alerga fuga drept la Parnast ;
'apoi incepe o poem
Cu necioplitu'I labartatt glasa.
VIII.

qatuncia Bice asta poen mare,

Cand vr'o molifta i s'o citi,
Ca e ca dinsul cand dOrme tare,
Cand maica'i canta nani, nani.
IX.
Amoresata'l Musa 'nfocata
Il desfatesa cu frumuseti ;
lei pe potaea acea turbata
'MI Ii-o resfaca numal 'n tandreti.

X.

El ca sa scrie, i trebuesce
Sa is patenta de autora ;
Merge Ciocoiul si iscalesce
1)

XI.
Cine mai pOte ca sA,'1 aucla,

Latrand potaea ca unit turban ?

Caci din gresala blesditel Musa
Gura cascata'i a cam lasat.
1) In manuscnsulu ce possed'ain lipsescu versurile puntate.

www.dacoromanica.ro

32

12.

Apoi e Inca viteza din gull,

Due luri spune cum c'a avut ;
Insa rivahi, cum el se juia,
Sal dea 'mprotiva nu au putut..
13.

Deschiqend ochii, vitezulh. spune

Ca Heruvimii fuga d'a lui fnca, ;

C'ail statut gille de aura bune,
i alte lucrur,i chiar de nimica.
14.

Dupe, acesta parct sa'nsOra,

Parc% e tan i norocita ;
Pe urma viatari pare amara,
Parca defaima tot ce-a mbit.
15.

Ba chiar fliqe nevinovate,

Care de dinsul nici nu gindescti,
Cu vapsell negre li 'ntunecate
Incondeete sa. pomenescii. 1)
16

Apoi vicl6nulil, vrend sa ne 'nple,

Dice ca -multi care,a visat
Este din scrieri orientale,

Ce unt prietent lui 'I 'a narrat.

17

Parca sint lucruri aF4a 'nsemnate

Care la altii s'a mai 'ntamplat ;
Sunt chiar vedemi pe cesh. schimbate,
Ce n'ati in elle comic saran.
1) Allusiune la IngratulA.

www.dacoromanica.ro

33

XII.

i vitezti naiba, tepOnil de gull,.

Due lull spune cum c'a avut ;
mci stapinil chiar, el se turd,

Al sta 'mprotiva, nu at putut.

XIII.
Inchigend ochii, dinsul ne spun&

Cum c6, odatA el a fost micii ;

C'a avut dale relle sail bune,
multe lucruri mai de nimic.
XIV.

Dupa acesta pare ct sbOn,

Para, e tats. i norocith ;
Pe urmd viaca i pare-amara,
Defaim5. totula ce a cinstit.
XV.

i chiar fiinte nevinovate,

Cari la dinsul nici cd gindescil,
Cu vapseli negre li 'ntunecate
Incondeete sA pomenesch.
XVI.

Apoi Vulpoiul, ca s ne'nple,

Dice a, visul care-a citit
Este din scrieri orientale,
Ce unil prietenti 'I-a povestit.
XVII.

Ne spune lucruri prea ne'nsemnate,

Cdnd flencAnesce nerqinat,

E castravete acum saratti.

www.dacoromanica.ro

34

18

Pa trioth este plina de 'nfocare,

D'al omenini arde amorii,
Cand chiar pe tata cu 'ncredintare

in tirgil l'ar vinde p'unti mica favorii.

19

l' ice a Lira el nu 'li o 'ntina,

Nici ca tamae el la palatil;
'apoi lug Dobre acum s 'nchina,
Cat pucin vremea s'a mai schimbat.
20.

Lauda astaqi, maine defaima ;

Yam nici cinste, nici caracteril;
i Heruvimii, copriqi de spaima,
Cand el i chiarna, s'ascund in ceril.
21

Dar pe morti oameni cand ii injura,

De el in contra sint laudati;
i a lug pana cu o trasura,
In rag' i baga necercetati.
22

Acesta este, sa 'i dam dreptat-e ;

La ce se cade, it vqi cinsti ;
Caci ea pe dinsul, sa me creel. frate,
i d'ar fi 'n grOpa, nu l'as3i iubi.

www.dacoromanica.ro

35

XVIII.

Cavaieril, hotult, plin de'nfocare

i mi'l inhata streja 'n born.

XIX.
Picati, el dice, lacrOmi ;irOie
Muscele-alerga l'aa putori.

xx.
Ai care mild, _Maine defaima;
Yam flier cinste, nici caracterii ;
i Zefiratii, coprini de spaima,
..De tiganila s'ascund in earth
XXI.

Dar pe mortI omul cand i i Injura,

El d'opotriva, 'i-a laudat ;
La potaesca lui latratura,
-Odir ! i Bice omul cercatil.

XXII.

Acesta este, sa'I dam dreptate;

Precum se cade trage'l de nasii;
Potaii javre dati'l pe spate,

www.dacoromanica.ro

36

SARADA
De i mica in nume, e mare in relle ;

Caci la multe natii a 'ntins curse grelle ;

Ca sA'l dail de facA, nu iarM Censura,
i insali- Agia imi astup5. gura (Russia).

Re'sturnatti cu totulii, el e o colOre (sun

Animalii de prada cu patru piciOre
Vel afla, schimbandu'i centrul cu 'nceputul (Urs).
Anticristil li barbaril, lasand intregii totul (Russia)
1846.

MARU ROMANESCO
Moscovitult ne robesce
Draga nostra Romanie ;
Si in setea'l ce'l muncesce,
Suge sange li junie.

Dar la lunga suspinare

Ce pe lume se Ina*,
On ce inima tressare,
OA ce suffletil se rea10.
A staff Leult Britaniel
Cu Aquila francoqesa,
Sbora, 'n terra Romaniei,
Pe Romani sa desrobesca.
1) Se atribue poetulul G Cretenu.

www.dacoromanica.ro

1):-

07

semi -Luna ottomans,

Aqi simbolil de libertate,
Linga aquila romans
PlanA pe ceril legAnatA.

Ac i e itua mai frumOs

Pentru populil in robie ;
Acil Russia rqinOsA
SA intOrnA in pustie.

Aqi torrena stromolascA

In morminte re'nviaqA;
Acy in terra RomAnescA
Lacremi, pradA incetesA.

Al dar, frati de vitezie,

Unde oastea se adunA ;
Ceru 'nOtA 'n bucurie,
Aerulil fbdosii resunb",.

Sail robia muscAlescA

SA sdrobim d'aci 'nainte,

Ori a terra romAnescA
SA se schimbe in morminte 1).
1854.

BLESTEMUL ROMANILOR

contra russolatrului Dim. I.di.

In lacuri, in mocirle, in peltere profunde,
In gheena eterna, in dintii lui Satan,
In marea cea de flaari, vApae de catran,
Acolo mere, strigee, acolo to ascunde ;
1) S'atribue Bolintmenulut

www.dacoromanica.ro

38

Si dintil plini de sange, de sange romAnescii,.

Poporil alu indulgentii pe care l'ai trAdat,
In focil, in foal i spalA; i nernu'ti pAginescti
SA numai valA cerulti, pe care-al profanat.

Iuda unui populti ce bratele 'ti intinse,

Iti dete nutretil, stare, ondrea cell lipsea,
Din frunte patall terse, la masa lui to pusse
i'n tine vr'o simtire umanA nu afla.
Tot frunte InferratA i limb& de tradare,
Tot inimA de Vulpe, vedere veninata,
Tot cugete sinistre, i ghiarrA rapitore,

Etern ati arAtat'o Vo scie lumea tea, !

SA crApi, sA mori, Satano ! T'errinalT spulberatA,

In scremete, virteje, sA piarA de sub certi ;

i sangele'ti satanicii in gura incleltatA
A tatA-tea Satana, s colcAe 'n mAcellil!
X .. _.

1854.

DUOS IESME DIN FANARU

Erail duoi prichindei,
Erab. duoi Grecotei,
NApirstocil Vistierti,
Firfiricu cassiert ;

Duo Iesme din Fanarti,

Und catiriz i unti magaril.
Palicari de Siltachi
i vestitul Zaharachi,
S'adunarA s vorbescA
Cum sA fure, sA pirlesca.

Arhon Zaharis Serdari,

www.dacoromanica.ro

'39

Ch' ellimcos palicari,

Cum se fate-mu hotia

La tinstita Visteria,
sa le punem for unil sbenghit,
Ca sA le tragem unt renghiii.
0 evghenicos psihi-mu,
Cassieri tilibi-mu,

Ca un antropos cu gnosi,
Pe scatovlahi muscosi
SA1 intello, arAtand
Ca trebuintA fiind

Se mi dea mie pesino

Ta hrimata opu crino,
Tinstita Caimacamie

Ca s'o fatem aftendie ;

Si chind eo iscalescu
CA banile priimescu,

Ilia pe mia se fatem,

i cambiola se tragem
Pentru o sumA mai mica
Dela budalaoa Ghica ;
Che prostu sigur se fie
Che o se dam lui Domnie ;
Apoi cu banil la peptu
Last pe Ghica se asteptu ;
Si cu asto marafeti
Din Chefali-mu the feti,
via la Tara bogdanescA,
La prostia arhonclescA ;

Acum nu poi se sequ,

Diati et ala crequ
Che acuma iara vrei
Oltenu alla Stirbei
Sa vie la Bucuresti,

Si atunti ma prapadesti ;
lar me da la criminal
www.dacoromanica.ro

40

Pentru bami eu jurnal;

Si, caimeni Pahcari,

Nu mai vede to Fanari !'

1857.

CANTECUL0 MORTILOR
I.

Fruncla verde de secara,

A edit Bibescu 'n Cara ;
Cati Ciocoi

Cioclovine,

cats tilhari, tot i mergil la sine.

Din Galqi la Rovinari,

Taral plina de tilhari;

Din Cerneti la Dorohoi,
N'ai sa urnbli de Ciocoi.

II.
Frunqa verde usturoi,
Bucurie pe Ciocoi;
Frump verde mandalaci,
Mare grija pe saraci !
Nici Catanele nemesci,
Nici Mirzcii ta-Oresci,
Nici Cazaci, nici Capanlai,
Nu sunt ca Ciocoli r6i.
HI.
Fruncla verde barlaboi,
oi,
N'ati veclut p'un B
Ce l'a veltejit Cuzol
Ca p'un h4ornanil de soi ?
sa me faca Domnil in tar a,

www.dacoromanica.ro

41

i vi'l fact Ministru mare,

Sa ye puie in frigare
SA ye friga fara sare.
IV.
Vine Ostea bibecesca

Tara nOstra sa smeresca,

i Moldova s'o gonesca,
Dela vatra str6mopsca.
Nene Cuza, mai Cuzol,
Ia ne scapa de Ciocoi,

a vom alerga

i nol,

Cnd n'ei (lice, la resbol ').

-1862

TtNGUIREA GRECILOR

Grrecula boeritt. ')

Bali Vacari i Simigil,
Halvagii i bragagii,
Cepkinilor arendali,

i voi, bravilor Fust4,

FundaVor rachieri,
Tutungil i baclaveri,
Din Ianina pribegiti,
Din Vito ha goniti,
Macedonia fugiti,
Din Rumelia dositi,

Ascultati cu mica cu mare

Mqtqugulti de tradare
1) S'atiibue Bolintinenului
2) Allusiune la directorul Ministerului de interne sub Sti 'bet.

www.dacoromanica.ro

42

Cu care v'am protegetti ;

Acum pe fata s'a dat ;
i sangele ce am supt
Startle de le-am fcut,
Acuma s'a delteptat
i pe toti ne-a inferrat.
Tractatele ce protege
Elementulti cella'. grecescii,

Englesul le strentuesce,
Afurismenos altos.

i protectia nordiana
Din Vlahia acum s'a dus ;
i 'nfluinta cea grecana
Ah ! Theos mu, a apus.

Simigiii bragagii,
Incontro sa, apucati ?

Erml Greet.
Den icsevro, me pistevis !
Te s fatem sA scapam ?
To schili ! Sultan turcit

Firman afar, a dat

Grecul sa, fie gonit.

Romanu s'a de teptat !

Top Grecil
Ah 1 Vlahia ! Ah Vlahia r.
Teliose-istoria !

Unal. bragagia
Pesme Lora, adelfe,

Pu na pago me din braga ?"

www.dacoromanica.ro

43

A ! den imporo na fevgo,

Tha me scotun me tin spanga..
'Cara. 1;:tacanu

Ah ! Vlahia! Ah ! Vlahia!
Pu na pago bacania ?
Den perno is tin G-rekia,
Me valun's tin puscaria.
'Caul racliiera
Creditorii the ghineca

Pos me vlepun, me scotonun.

Corrula
Ah ! Vlahia! Ah Vlahia!
Teliose istoria I

1853.,

24 IANUARIU 1860.
E qiva aqi ferice ; i salt,'o Romanie !
Cad lancula tiraniel se Tupse asp un anti ;
Tu esci aniversarea
natiei mindrie ;
Revino, august'o, d'acum peste una ant ;
1. fl ca acel nume ce'f dat de Domnitora
Sa, fie 'n Romania etern neperitort.

Primesce salutarea, o Pnncil adeveratt,

Ce lima sincera la tronul tea depune,
'amorti nemasurata ;
i terra 11, impletesce de laure cunune,
i 'ntrega roga emit, i adT ti'n viitort,
Ca numele sa'ti fie etern nemuritora.
Credinta, ski ardore,

Ci 'ntorce-te, o Prince, i vegi dorula ferbinte,

Ce simte a r Romanult, intregi poporula teu ;
www.dacoromanica.ro

44

vine sa to r6ge sa fii al lui parinte,

mintui de 'mpilarea a omului eel r6fi;
Te scold,, 'ntinde mana, i fa-te scutitorti ;
i

5.'1

numele tOti fie etern nemuritorti.

Rodinii tessil peirea in machina drAcescb,;

Suvelnitele pOrta, turbati, negrii strigoi ;

i tessti ca sa detessa, se prind sa ne racesca

Pe not toti despre tine, pe tine despre not ;
Land nol ridicam ruge, i ac i i 'n viitorti,
Ca numele sa'ti fie etern nemuritorti.

i care ne e crima atat de neertata,

Cat sa voesci, parinte, prin Draci a ne lovi?
Unde at141 fiinta atat de scellerata,

Ce'n curse de perqare s vrei a ne 'mbrinci?

Nu'i mai cunosci trecutulii? Ce-altepti pe viitoru ?
El nu'li cumpara ttrengul, ca Iuda vinclotora.

Aduna toi trengaril, turbate-ortale bete,

Trel sute Polaci astaqi ce mi uie prin tarra,
La scopul lui s'ajunga; i duca-se i 'Dian :
mama da pe bette;
Restorna i altarulii, al nostru vinVtort ;
Nu scii ca in Moldova 'ti-a fost unti tradatoril?
Copillii, socie, tats, qi

-Organt al desunirii din gaca de pagini,

S'a 'nfipt ca s restOrne a easel temelie,
Ce o au pus str6bunii, l'o tint' bunii Romani
'Cu- atatea sacrificii in seculi de urgie.
Rinjasce reit, Tartufula ! Ci sceptrulti domnitorti
Sdrobescari a cocoa ; i fii nemuritorti.

E upVolt de vrajbe, de on -ce turburare;

Gonii Adunarea de care-ai fost allesil,
i2ic6nd ca partea stanga este turburatOre ;
www.dacoromanica.ro

45

C drepta nu cunOsce al patriei progresti.

El vede c6, progresult e strimbti i cosoptti ;
Ski merge inainte, ca lupuld 1Ninatii.
Dar duoe fled 0 patru destul mArturisesce
bunt cugetti, de calda. ei dorintay.
De tot ce facu mare, de tot ce ne unesce,
Duoi popoll impreuna. cu Princul prin credintA ;
Si care rOgg, Cerulti, i acp li 'n viitortt,
Ca numele s611 fie etern nemuritorti.
D'al Camel

iar to rugam, Prince, fii bunt ca un pArinte

ftli scutura iacaoa de stair i de ciulini,
D'organult" lul Loiola, d'infamul de Rodin.
Asculta, aqi urarea i ruga-ne farbinte ;
Ne scapA i to scapA, i ill nemuritort ;
Ai fie al WI nume -etern neperitorti 1).
1860.

1) Se atribue lul Shad.

www.dacoromanica.ro

;-.

46

O D A.
LA NICOLAE I

ANTI-ODA

Imperatul Russiei

Auguste, care-al nume

Biruitifcl de norod ))
Datil de Dumneclea la lume ;
Esci intreg al lui isvodu.

Anticristule barbare,
Subjugators de norodu,

.R.tiga de recunotinta

A tot nemulul romarra

Itl inalta eumihnta,
Ca prea 'naltului stapinu.

Ura, mil de anateme

A tot nemului romanu
Itl arunca tots blesteme,
Ca unui barbara paginu.

Darul tki sa mli ajute

La picidren sa depuiu
Mil simtirl ce pier tacute,
i cera ea sa ti le spurn.

Darul Domnulul m'ajute

Ca sa pota *i ea 8641 spina
Ca protectian reu pute,
Indki3t voia sa to pum.

Domnul binecuvintarea
Pe 'nalta crestetii va 'Astra ;
Caci domnind uscatul, marea,
Domnulul stir semana.

Dracula tOta blestemarea

Dal vecului tea marire,

Tu, de fericiri isvora;
Ce-o privesca cu pismuire
Wed trecutii, veca viitora.

Dal la vecul tki ruine,

De nenorocul isvoru,
Ce pronunta cu suspine
Si presentii si viitorii.

Emil in resboni, in pace,

Ingeru terri cand oci otesci,
Mri comori iv par sarace
Vrind virtuti sa resplatesci

Despota in resbela i pace,

Diavol tern cand amagesci,
Tie 'n lume alt nun place
Deck natil sa robescr.

De cand e crestinetatea,
Vitezi flu multi ail statut,

De cand este omenirea,

Multi tirani all mai statut,
Insa, ca tie robirea
Nimenui nu'l a placut.

Dar cum Tali scutit dieptatea

Ala El n'a mai avut.

Al sciut a el robie
In Regie s'o prefaci.
1) Ncr.6

Aruncat chiar din Tartar*

sci una Dracii, al lui isvod.

Pentru tine va pastra;

Subjugand uscatul, marea,
Lui Satan sell semana.

Al stint to in robie

Libertatea s'o prefaci;

)..thOg.

www.dacoromanica.ro

47

0 DA

ANTI-OD A.

t*i orI-caret vrajmasie

Supuind'o s'o lupe&

Si c'o mare vrajmasie,

Subjugand'o, tiicl c'o 'mpacl.

Dunarea marturisesce

Dunarea marturisesce

'CA

prevAdetorti

CA eel:111AI prev6t16toiu

Ne'ncetat i pregatesce
Tot desavirsitul spoi u.

Ne'ncetat i pregatesee

Sole ca prin departare

Sdrele nu s'ar opri
Din veclnical lummare,
Piedicl nuorii de n'ar fi.

Scie ca din departare

Libertatea s'ar ivi,
Cand prin intrige barbare
Rusii piedica n'ar fi.

El descopera lumina
Cu feluri de invirtni,
Si a for s'arunca vina
Asupra bunel lucirl.

Tu s'al tot sunteti de via,

Ce dad terrilor lumina,
Le opriti prin sduiri.

Rissipesca 'ndata Cerulfi

Rissipesca 'ndata Cerula

De robie- viitord.

CA crestinele lucirl,

Pe catl gad in calle'ti

Si pe tine si p'al thl;

_Duni sa,'1 faci, tu scil misterul;

1?eul singur e misterul;

Rusil nu sunt fii sel.

Tu poti, bunule; prefal

Nascutil cu facerl de bineNordde sa biruesci,
'Tata for tots vbclii in tine ;
A for dragoste tu esel.

Nascut pentru planuri rele,

NorOdele sa robesci,

Protectorn ce jupol pole,

Cobe-rea la tots tu esci

'Tot Romanul tine mints

'Cat 'ti e recunoscatorii;
-Puterl nu sunt in cuvinte
Precat mmtiniel vord.

Tot Romanul astatll simte

CA tu esci subjugatora,

El sta, gata al lui singe,

A sa viaca a't1 jertfi

El sta.' gata al lul singe

A 1 de sOrta r6ii se plinge

Ca prileju nu va gasi!

Ca sa nu mal aib'a plinge

Adl in Universa resune

-Cit in marele't1 imperu,

Rugaciunea 'ml impline'sca

Irnperatulii" cel din cora

Glasul sea de rugaciune

feel ridica okra Cera.

Ca'n Tartarii sa to gatesca

Cu tots sbiril ce to tern.

Puterl nu sunt in cuvinte

Sa to 'njure precat vor.
Ca sa, scape, a's1 jertfi;
CA,nd sub jugul tg i ar ft.

www.dacoromanica.ro

4S

ODA

ANTI-ODA

Audi cu milostivire,
Impbrate de 'mperati,
Jertfa'ti dam de multumire,
Noi lui mult indatorati.

Audi cu milostimre,
Domne, bunule 'mp6ratii,
Glasul de nemultumiro,
Pentru cel ce ne-a tradat..

Ani multi lumea fericesce

Pastrand darul ce ne-ai dat,

Tu, Satan, to feiicesce

Vrednicul ce'ti semuesce,

Ce in Vote 'ti semuesce,

Cad' de mult l'ai adoptat 2)1

Tat'al lumii Imperata ').

De uni fin adeveratt,

1852.

ROSIT SI ALBIT

Dupa ce 'mpreuna mi s'ati tarbacit,

Rovi ski cu Albii s'aii incumetrit ;
Insa, nu se scie, Rovi au al bit,
Sat mai bine Albii at mat rumenit.
RoV qicii ca Albil legea
calcat,
Albil (lieu. a Rop lingii unde-at scmpat ;
Dar poporulti dice : toti sunteti Ciocoi,
Unii vechi,

altii Cioclovine nuoi.

Lupii, tota vara pe cat sunt satul,

fie-care rasna pnn pAduri ;
Dar and vine gerulii i inflaminqescii,
Fornea i apropie, lupil se 'nfratescil.
Umb1

Hoitul, sat Domnia, pe lupi i uni.

Vai ! de biata turma ce s'ar retAci !
1866.

X.

1) Oda este de poetuld Joan Vacarescu, care se credo a fi $1

autoruld Odei la gen. Diuhamel, ce a dat nascere poem' Ble(Vedi Esilulu incil la Snagov, pag. 6- 23)
2) Anti-Oda e subscrisa : Optima public& Nu scan positiv de

steinulli Romania.

cine este facuta

www.dacoromanica.ro

4g

JOS GUVERNULU CIOCOESCO1

Eatrt iarAV la putere
Pus Ciocoiulti vincetoril ;
Ridu Muscalii cu plAcere,
Bat toti Contii din picere,
Cit sosesce timpul ion
Toate javrele riiOse,
Toni vindutil pun nizam
TOte iesmele soiOse,
i napircele scirbOse,

Aqi din nuoil esti: la meidan.

N'are r6ii cum sA, mai fie
Ca guvernulti cioeoescii ;
E invasii, e robie,
E peire, e urgie,
Pentru nemula romanescii.
N'ai vklut mai secAtura,,.
Mal lingM, mai uccigml L
Cea din urmii buciiturn,

Chiar din gm% el V-o fun.

'Jai de tine, Romanalti 1
TipA, plinge terra toat6,,
Se jiilesce amAxit ;
Ian Ciocoii ridti, se 'mbat6. ;
Carl suet siguri d'astA-datA
CVi punt) jugulti dup6., pith.

RIM Ciocoii, ca le vine ;

Trimitti mitt .1i ateptil ;
4

www.dacoromanica.ro

a
Ati vindu terra, le e bine ;
Maine hordele streine
Le vor bate. cruel pe peptil.

Maine vine 'n fuga toatg,

Dup. Grecult eel rhosti,
Tureul, lepra lqinatg,
Russul, hiarra cea spurcata,
Ne.mtul, ling &u puturosii.

Dar to ore, mai Romgne,

Ping cand tacutt vei sta ?

Au vrei-tu sa veil cum maine
Imparti-vor haina to ?
Strivitu aspru sub picere
De Ciocombi, Qat' golanil,
N'afli 'n tine a to putere,
CAM vegi bine ca'n durere
Piere terra lui Traiaa?

Sau altepti-tu vre unu bine

Dela eel vinduti pe bani,
Dela slutil dupg lume,
Dela orimi Par6, nume,
i Sobolii eel golani?

Creli la .bine s to 'nvite

Aste namile rusesci,
Aste potgi ail nemtite,
i otrepe imputite,
A cazanelor turcesci?
Nu mai sta ; scelg, Rorrigne;
Avem drept sg ne-apgrarn,
Pin& braculu ne remgne;
www.dacoromanica.ro

51

D'o fi sciisu s murim maine,

Incaf astadi sA scApain.

Lash plugult, arAtura,

'al pamintulul teil rodu ;

0 sa'l mane lihnitura

Cea streina ; ia'ti secura,
Si, ne sate din astu glodu ;
Cacl ne 'nghite Ciocoimea ,
A sosit timpul d'apoi ;
Maine tOta muscalimea,
i paginii, i nemtimea,
Cade piatra peste noT.
MAI, Romano, cu 'nfocare

Pentru dreptu'ti strinolescii,

AT, to scold,, striga tare,

i cu urA, cu turbare :
Jos guvernul Ciocoescil !
20 August 1861

X.

CI 0001 1
Ce tristil spectacolti ni se presintA !
Pe unde trecem, not ce vedem ?
La ceT marl' viaca e abondinta ;
Poporul strigA : Paine -n'avem.

Prin pied, prin strade, prin mahalale,

Contrastul este de speriat :
Avutult, veselil in a le Salle;
Saracult striga : adi n'am mancat.
www.dacoromanica.ro

52

Boerulti trece .cu nepasare,

Ciocolula striga s fact, loot ;
De popolii ride tot ce e mare.,
Si d'a lui Mine "qi. bate Jodi.

0 voi, reptile inveninate,

Ce sugqi sange de orna sarack
Ce n'aveti mil , d'al vostru frate,
Si numai clime n'aveti de Dracti.
Bagati de semi, l'a vOstre fapte,
Si cu poporulu nu ve jucati ;
La timpuacella d'acum ani eapte
Gindqi adesea, r ye 'ndreptati.
M Iordaneseu.

1855. Sept. 24

GLASULU TERRANILOR
&litre Dumnedeil

.11

efitre Domnul for Alexandra loan I.

Cate urgil, val ! de vecuri

Au mai calut peste not !

Cate nevoi i primejdii
N'am patit dela Ciocoi !

Sfliliti, umbrelor satane,

A ne tunde ca pe oi ;
A uccide Romania
Cand era sa 'nviem noi.
Dela descalicatOre

Domnil nostril ne'ncetat

N'ati fcut o (II sub sore

Far'a fi unul tradat
www.dacoromanica.ro

53

`Piny cand tronulti lui Mircea

,ITal lui Stefan cel vestitt.
'0 s fie-a vOstra, prada,
De Vol, CiocoI, pingaritti ?

Abia tronul Romaniei

.Sa 'nalta mai radios,
,'acel verme-al gelosiei
Are rode iar pin' la osti.

SaritI, morti, du prin morminte,

Si vedet1 ce n'ati voqut ;
Cum Sopirlele, Serpoii,
Liberali tot).* s'ail facut.

Domnul Cuza ce-o sa'ti fact,

Cu-ma capete de Smei,
Can Jura ca de claca,

Ca el nu ne lasa, 'n piel?

Dar ne is pe qi duoi galbeni
Ca sa strige Domnii streini ;
Libertate i Dreptate,
-SbiarA el, i not platen.
Dar dintr'a vOstra, dreptate
Noe Ore ce ne-ati dat ?
1)umnelleti ne-o fort poate
De legea ce ne-atI votat.
'Ce bine-o s'aiba, terranii
Dela eel ca d'alde voi,

Cali lucrati 0 li nOpte

Pentru voi, nu pentru not ?
www.dacoromanica.ro

64

Dumnecleil i Domnul nostru

Care unirea ne-a dat
Ne va face-odata rostul;
Altfel de voi n'am scapat.

Sfir i i, Ciocoi i Satane,

Ce unirea-ati blestemat,
Ca s6, re fie tot nemul
Domnii in fie care satil.
Unit Orranfi.

1861, Iume.

TtNGUIREA POPORULUT
Frump, verde de matiali,
Ce foca' ne veni din I1 ?
Foal nestinsil, vai! i pirjolti
Ce to las6, de tot goll
Ardel'ar foculu i spuza

P'al de ne-a adus pe Cuza

Arzal focul i'l pirlescA,
S6, nu se mai procopsescl!
De cand Cuza a venit,
Vmu 'n ar s'a suit,
Sulimanul s'a scumpit,
Ciocol nuoi au res6xit,
Tilharii sell immultit,
S'Aracia s'a 16,tit ;

Dar tine l'a con,cit,

Pe Cuza eel procopsit ?
Negustorulii de gogoI
Cal e l'a clocit in cols ;
www.dacoromanica.ro

54

din care a elit

Soitariula mucalitti
Lui Vogoride turcitti.
Vede-1'41 la Balamuc
P'aminduoi, inteunti butucti r

Ce e drept nu e pecat,
Unirea am capatat ;
Dar e porculti ingralatti
Pentru Calmuculti spurcatti.
Frump, verde maracine,

Ce este nu este bine :

Ch tot Contulti muscalescii
In pamintulti romanesca,
Tot el singur agi domnesce,
5i lui" Cuz' aka graesce :

Nu te teme tu, Cuzoi,

Ca te vom scapa tot noi
De libertoni, de strigoi,
De Sfrantuzl 31 de Nemtoi.
SOrele 11-a dat colacii,
Mance Luna vircolacil !
7)

Frecal pe toti la trei cOste,

Esci sub arripele mistre."
Frump verde usturol
Scapa-ne, DOmne, pe noi
De Muscali li de Ciocol,
De soitarii ca Cuzol.
1860

X.

www.dacoromanica.ro

56

MANIFESTAREA
Opiniunal publice
LA PLECAREA NEMTILORU DIN TARA

AI cu tot)." intr'o unire

Sa cantam in fericire ;
Sa petrecem bravii Neinti
Cu cunune de scaqi ;
Caci isprava ce -au facut
Este totul ce -au putut :
Patru Ilea de NemV. voinici

Sail batut cu trei Ariel ;

i duoi

Oreci Sobolara

Pusse 'n gOna cinci Ulani ;

Iar un Iepure, spun drept,

Sperie un regiment ;
Numai brNtele de frica
(Cad ski mOrte le mananca)
I aplaudail, qicend,

Sail cantand din cand in and,

Du prm lacuri, du prim balta,
Cu vocea for labartata :
72

Oaca, ! Oaca ! canal)." !

Cum vent 0 i cum pleca0 ?

De train bunt% te-ai imbuibat

Ca vitele la suhatil,
Cu came, vinii i spatial,
1 prea pucin ecserssiiil ;

Ca sa nu piercli din slanina,

Ceri plapuma, ki perma
Dar ciudat i de mirare I

De a nu fi ar0 de sore,
Cum de n'ati cerut umbrelle ?
www.dacoromanica.ro

57

N-Optea pasnici i mantelle ?

S'aratati civilisare,
,,Daca alt n'ati Post in stare!"
Ura! Ura ! alergati,
Cu cenu a. aruncati,
sa facem parada, mare
Cellor ce simtire n'are
Cei cu tufa 'n capil i punga;
Strimti la haine, buni la fuggy,,
Din nemul -cellor faimoV,

Tigani neqi i muall ;

Sr obrasmci Para fire,

Dobitoce far' simtire.

Ura! Ura! sa strigam !

Cu cenqa s'aruncam !
Ca se due acum d'aicr
Cei ce mancat la pisici.
Sa le uram a se duce
La Dracu, la turta-dulce ;
Numal sa scapam de el,
De hoti ski de natarai;
Sa mai traim i nol bine,
Fara multa golamme,
Fara Nemti, fa,ra, netoti,
Fa' a calici, Ara, hoti.

Ura! Oarba! AI ski voi,

cotoi;
r
Gams mOrte aruncate,

,Catei, sorecl

Ce nu -yeti mai fl mancate

De netotil ce venita,
Ca lacuste jefuira
Terra &IA, far' stapini,
Turma de of .fart taint.
1850.

www.dacoromanica.ro

58

CATE-VA STROFE
din

Adio la Pringulti

ZS

Cu Bar incepe infamu'ti nume ;

Barbara de grata, n'ai fost romanii ;

Mere de vestete acum la lume

Ca fIll prodotulil patriel talle,
Pe care 'n lacromi lasali ski 'n jalle ;
PliniV solia'ti, rusescii orgarra.
Nu crede insa c'off-und' t'ei duce
Blestemulil terrei nu to -o' urma ;
Mei lumea scie ca to pe truce
Lasqc, tirane, frumOsa terra ;
Pleca d'aicea, barbara hiarra,
Pe care vecinic vom blesterna.

Para rdustrare de conVinta,

Atitia oameni nenorociV,

Pentru cuvintul cal WW1;

D'alte principii, d'alta credinta ;
S'ori ce talente to meprisa,
Mana'ti d'arama le sfarama.

Jefuili terra Para de mild, ')

Prin multe dajdii ce inventali;
Legi arbitrare pusql in sila,
Necunoscute terrei, streine,
Ca sa te-assiguri numai pe tine
i pe Ciocoii ce protegqi.
1) Ved1 o aruncatura de ochi asupra admunstratieI Valathei
(Praga, 1854) de un Roman
dela 1849-1853.

www.dacoromanica.ro

5)

Cat! trel ore cu u a 'nchisA

Stai la oglinda i to spoiai,
ItI vapsel pOrulti, to spilcuiai,
Ca s'arAtT June, cu faca 'ntinsa j7
SA placi la Iesine ca d'alde tine,.
Nisce bachante, fArA ruline.
Mergi, ipocrite ; suffletil de ghiatA t.!

SA nu mori, crude, ling'a ta sOcA !

SA nu mori, Judo, linga copil I

SA nu'i vecli Cara to nici data I

FiintA cruda i blestemata,
Pribegt pe drumuri in veci sA fil l.
tiriz sO r'esara i pAlamidA,
Scaeti i bozii in callea ta I

D'aste flori meriti o piramida

Spre pomenirea'ti sa se ridice,
Pe virfulii aril sA se aplice
Cruczte care peptu 'ti orna.

Astfel de imnuri ti se cuvine,.

Ast-fel de Ode i i vom canta,,
Oin Para sufilet, fArA ruqine ;
Mergi, o tirane ; dute in sinircur4
Tot intre bice i intre sfircurl.
Piarc1Ase 'n Iaduii saminta ta.
18567._

www.dacoromanica.ro

60

EPITAFLTLifT

ACELLUIAI' pRiNgt
Aici lace B... S.... W.... ,
Care vindu Cara qi prada norodul ;
Iara acuity Dracii pe morrnintu'l jOca,
Si sere pomenfrel i canta o CiOca 1).
1856.

STREINI/ JEFUESC TARA NOSTRA

Tara noastra care geme subt atatea marl nevoi,
Tara noastra ce se suge de atati cumphti Cfocoi,
Tara noastra se 'ngenuchie de cati-va calugerl peel ;
Si privim, ca fii nemernicl, fara imma i reel,
uum acqti mirtavi calugeri rid de noi, ne jefuescu,
4i bath Jodi de Statuld nostru i legea nesocotescil.
Platnnt trei (led milione pe tofu anulb ca tributil
Astorti javre pangarite ; le darn for acest avuta,
Acestii. bunt alu Terei nOstre ; i noi plingem in dureri,

Fara creditu, fara drumuri, fan arme ni puteri!

Nolf saraci in bogatie, ti in Cara -ne robiti,
Privimu rodulti muncei nostre calif lad qece venetici,
FAA sa 'ntrebamil de undo, cine sunt ce-al cu noi ?
Ce au pusil ei in asta Cara ? D'unde iesa acqti strigoi
Ce ne sparie, ne-adOrme, i sug sange romanescil ?
Cu ce dreptti, cu care lege, ne sugfum, ne sal-Acesa. ?

0 durere ! 0 ru-ne ! neamu nedemnti a fi 'ntre vii !...

Bela, eti, o Romanie ; dar n'ai raznnt, nu al fii
Pentru ce sa aibI o Cara, data n'o poti apara
De cinci javre lqinate, care vial a o prada ?
Ce mai numeri miliOne de Romani p'acestu parnintii ?
Ce 'mmultimt mereti pe zero? Ce strigam ca n'atf cuvint
1) Aceste dote poem)" sunt de reposatuln Capitan Ciocardia.

www.dacoromanica.ro

61

Cei ce qicd ca n'avemti sange, ca suntem ca indient

Subjugati in milicine, de cinci geci Europeni ?

Ce spunemii c'o sa ne batemil, Tel-a ca sa aparamil

De vrajma0 din afara ? Ce mai tot ne inganfamti
Cu Traian, Stefan i Mircea, cand noi nu putem goni,

l?ece capturi din tare, ce ne 'njurtl, ne poroclescil,

Ridil de noi in casa nO8tra, i Inca ne pangarescii ?
Merged d'ascultati Mezatul, merged del vedeti cum vind
Munca, terlOra mistra ! Merged de'i vedeti eirlend
Pe-a lord jeturi de dictatorti ; i Guvernult prosternat,
Slujind lord, platitti d e s ell ! 0 ! privi i acest .Mezat :

CM in el ti se zugravete umilinta ce am strinsil ;

MI in elti e zugravita starea nOstra cea de plinsti !
Juni Romani de on ce clasa, eata c i sa ne 'nfratimii t
Peara d'astaqi on ce ura I Veniti aqi and ne simimd
Immile calqi ce bate, veniti ca sa alungamti
Pe ace ti marpvi calugari, 1 averea sa scapainti
E 'a vOstra ca 'anostra, 1 n'aveti nici sa luptati. .
!

Avem numai sa le spunemt : d'astaqi bani nu mai luati t

1861.

EPISTOLA

BanuluI B

nu

CATRE

Iancu M.... nu
Ce sint astea, frate M... . ne 7
Ce sint astea, gugumane ?
Fi-s'ai fi stirpit mai bine

Ninecuta-ta cu tine !
Imi facu i cate 'mi faculi,

M6 jucni ca pe papq;
Me scosei ca pe Irodii
www.dacoromanica.ro

62

ate 'nvirtii ca p'un nerodit ;

.316 fAcql din mare Banil
De nu mai platescil unit banit.
oCe precti mai au aqi in lame
Falnicele nOstre nume?
Elind cu nasul Watt'',
i hngand unde-ain scuipat,
-Ca on care papugil.
Eata hotii be Elcil
Cum joc feste peste feste
Cum ne cata dupl, creste,
'Cum ne bate la tipicii,
-i ne face de nimic.
Me luaiii eti dupA tine ;
'o patiiti, n'aVi mai fi fostii !
Unul ludA- l'altul prostii.

Nett, fu destul o wan,

-and sfecla 'ti-o aruncara,
i te detera prm stampa.,
De nu te mai spell cu apa,
'Chiar din DunArea cea mare ?
Acli cu coda, 'ntre piciore,
StaT ca curca cea ploat5.,
.Ca pisica leinat6,-;
Pe lingA tine .1i eil

:Stat bAtut de Dumnaleil.

Caimacarni mai sintem noT,
Sail otrepe din gunoi ? 1)
1859, Ian. 25.

1) Se atribue D-1u1 N Oro,anu ex-redactor al lul Nichiperoect.

www.dacoromanica.ro

63

CEROLTIJARA_.

N0I
Wifon, cu mils lui Stirbei g'a galbenilorti met,

arhiepiscogil

mitropolitu al Ungrovlahiei

Cu duhovnic6scA fratie m6 'nchinti,

Eil Mitropolituhl, capu-V6 cretin ".
Vo6, credinciovt calni aT turmel meile,
Arhierei, callugArY, fAcAtori de relle,
ArhimandriT, egumenT, cinstiti protopopl,
Sachelari i Castriqi, referendari, popi,

i voo, laicil, eel drept credincioi.

i chiar vo6 cellor ce's mai pAcAtoV,
i in sfirlit vo6, tots, tagma 'ntregA,

Care nu tit'f carte, cum nu tit nici

Dar care in lume hondroniti mere"
CA sinteti urmaVf puteril divine.
Capil sfintel nOstre biserici creVne ;
Dar nu qi a1le ii eel dumneqeesci,
Povatuitorii ob tel crqtinesci ;
Vo6, lupi, opirle, guteri i balauri,
Ipocriti cAllugAri, tAurei i tauri,

Vi se da de tire printeacesta pitact

'Tuturor acellor ce ca mine fact ;
Ca d'acu 'nainte soma sa luati
La mueri cochete, cari at barbati,
SA nu 16 mai duceti; cad dati de belea.
'am pkit-o buns, val de barba mea
Trel cleoi oca auru, galbenl ferecati,
Plata' sfinta'mi barbA ce 'mi-o respectati;
Cad nu era vorba ceva de carmit,
Cand 4ti arrata briciul luciu l'ascutit.
1Plesnem de iturbare, muream de necazu ;

www.dacoromanica.ro

64

Dar cum qi in lume Mitropolitti rasu ?

De aceea eta vo blagoslovescii;
Si ca capil al vostru v6 povAtuescil :
Cand vedeti natura cA nu ye dA pace,
Plecati pd la schituri, pe unde vo place,
Pe la surori, maice, sA vo potolescA
Arletdrea poft6, cea dobitocescA,
Ca sa scApati barba ; cAci vestea s'a dus
Cand s'o afla in lume d'unti cAllugheril tunsti.
Fiisi dar cu 'ngrijire, barba sic paziti;
SA nu RI ca mine, val.! batjacoritl 1)
1854._

OARECII $1 CAMARA
oareci multi din toati, tara,
Adunqi in numera mare,
UmplusseserA CAmara,
Scotocind dupe. mincare.

Rita, rita, rontaiat,

Si din coltu in col
sAreati.
jigariti,
de feme le ina i

Unit
Si

Alii negni, nApirlqi

Putintel mai saturati;
Dar cu totii cautAnd
Bucatelele pe rind.
Ca sa rOcla s'adunarA

La firimituri de paine
Ce sciati ca's in cAmarA,
1) De D -nu N Oropmr, fost-redactom al mar multoru glare
umoristice.

www.dacoromanica.ro

6.;

Remasse de acli pe mame ;

i ap, sa prapadesca
Camaruta boeresca.

Hotariti ca sa nu lase
Nemancat on -ce gasea,
chiar temeliea easel,

Daca nu le ajungea,
Mezelicurile-ascunse,

Ce'n dulapuri eraii puse.

Ce grozav cand flaminzesce
Orecile jigaritti I
Mai virtos cand i lipsesce

Stapinult ce l'a hranitii ;

Atunci rode ne'ncetat,
Caci aka e inv6tat.
Dar d'odata, far& veste,
Multi Cotol intra 'n camara,
i la rindti se pinduesce

Ca sal On, da afara ;

Ei erati cu totil base,
Toti alle i d'aceeali rassa.
Unula galbenti mohoritii,

Lath in frunte i 'ndessatt,

Dintre toil cel mai writ,
De spinare cocolatt,
Se sui pe o fereastra,
i 'ncepu sa pufmasch ;
D'acolo se plisse a tOrce;
i torcea, mereA torcea ;
i apol el se stircea,
www.dacoromanica.ro

46
i ghiarrele preggtea
.86:1 inghitg, sg'i sfiie,

Ca unti tigru in Wane.

Cei-lalti patru miorlaia,
Unul negru, mustaciosn ;
Altul baltatii vgia ;
Unul micu, prey uriciosti,
Slgbanogu, pipernicith,

Parea a fi indrgatti.

Sarea 'n sus de bucuiie

Ling' altulti en Orulu chielu,
.Ateptand rindui sa'l vie
SA primp vr'uni
eel trecusse peste 'lasts
Cand Medea el la tadasii.
Dar al cinceled fudulti,
Cotoiti vechiti de case multe,
SemAna a fi satulti

De vinatult du prin curte,

Ce'l manftncg ca unu hotti

III' a fi partasil cu toti.

insfirtitra Cotom-a,1 mare,

Ce torsesse pin' aci,

Facu punere la calle
Pe Idreci a'i Isgoni ;
i pe-loc la gong 'I luara
Ping ce i sfiliarg.
oriceii fugti in lume,

Flaminii precum at venit ;

montanu

facu nume

www.dacoromanica.ro

6'7

Ca, pe Orecl a topit,

.Neputend sa vie lax&

.6recI roil in Camara.

Jar acesta, 'nVintare,

Facuta, d'un oricel
Catre tOrice le-al mare
Ce venisse din Muscel,
:11 rugs, s'o priimesca

Ca p'o stima oricesca i).

1860.

,CA.TRE ROMANI
Cu cugete creVne, cu scopurI el cmstite,
-Cu inima curatai suflett nespurcatt,
PopOrelort Romane, aduceti-ve-aminte

C nici o data Russul la vol nu a calcatt.

Tandqte mult, barbarult, din secle departate,
Ca sa ne-apuce 'n ghiaral, ca tigrult prada sa ;
Jar aqI in Romania cu vicleniI spurcate
Veni sa, ne inple, i 'n veci a ne-apara.
Venit-a de la Tarulu, unealta 'nveninata,
lint general Duhamel, trimist d'al set Satan ;
Apo la elt indata nobleta `a,dunata
Avu ingretoprea s'asculte acestii plant.
_,Am.a,ullitt, illustril fruntati al RomanieI,
Ca drepturile vOstre ce din stramolI avetT,

Norodul prostt se cerca, unite cu tinerimea,

,,SA le desfunteze ; ca el sa remanetl
1) Se atnbue lul Eliade

www.dacoromanica.ro

438

Dar et6, Imp6ratulti, ce pururea vegheaz6,

La interesul vostru, 'al terei viitort,
E gata, de yeti cere, intr'un minut WI piarqa,
E gata, Ins cereti; i ell v6 dAajutorti.

Armin nostra.-e gata s6, inundeze terra ;

Atat numai s'o cereti, pe-locti vi se va da."

Audi tu, RomAnie ? Se inundeze tarra!
Audi ? Aici armia rusescA va calca I
0 ! ce idee seca! Ce prostA viclenie,
Spre a intra aicea i a ne stApAni !
Gandqte ca sa bage cu on -ce pretii armia ;

'apoi Europa 'ntrega sa nulti pOta. goni.

Nu credeti c6, dati planuri in muntil Circasiel ;\

Nu credeti ca, stay fatA cu prostul Persiant ;
Aicea, Duhamele, vorbekt1 to 'Romaniel ;

Romanul nu se 'ila16, ca Persulti gugumant.

Polonia d'essemplu Romanulul servqte ;
Boieril el, pe cari o-dat6, 'I naAguleti,

De ce acum de dinii Siberia viermuqte ?

De ce sunt aqi ca cainii thiati i spanquratI?
De ce acli din Lehia boieri i Printl se scote,
In carduri ca i vite, i spre -Grail se many ?
Pe simply bAnuiala c6, certi el libertate.
0 Domne, ce cruqime ! Ce nemu barbar, 'Agana!

Asia ganditi a face i nobililoru no

;
Ada boieril noltrii voiti a'i in ela ;
Dar nu, pAgane barbar, ei nu vor fi al vNtrii ;
Cu on -ce pretil ei planulu al -Mil vor anula.
www.dacoromanica.ro

69

Cad data vr'o reforma Romanul ai va cere,

Boierii o vor face, pe slabi vor protegea ;
Mai vesell 1mparti-vor ca frati i chiar avere,

De catil Russul barbarul a for terra sa ia.

Te du, to du d'aicea, pagane, in Russia ;
i spune ca Romanul nu e ca voi barbar ;
Ca elu nu se va vinde ca Persult din Persia,
Ca Turoul, ca Polonul, ca Grecul din Fanar.
X

1848, Maul 18.

OPINIA VERRANILORO
DESPRE

DOMPTITORIX SREIpTI
Sub Alecu Voda Ghica,

Ne creltea perult li chica.

Bibesculii cu nasulii mare
A 'nchis scolele rurale

Mihal Sturzea, lunga ghiarra,

A bagat Jidanil 'n .aria.

Sub Voda Barbu tirbei,
Punei plugula unde vrei.
Ghica din tan, moldavA
A' fost until Domnii de isprava.
Sub Domnul nostru Cuzol:,

Avem moil, avem boi.

www.dacoromanica.ro

70

Acura, cu Carol "Anteit,

N'avem nici unt cApAteit'..

Nerntii ce at venit p'aici

Ng mancat alle pisici ;
Nalul-Bratti ne ghiontuia,

Passerile ne fura.

NU'I DREPTATE r
I.

Mai, remit, mAl, frAtiOre,.

Ce te plingi, i ce te doare ?
Plingt, bAditA, i gandesctri
Cum dreptatda SA:mi'!-gasesct..0,

Am catat'o 'n lumea mare,

Sub al Orrei nOstre sore ;
In zadar ins! am cercat ;
Cad on unde-am intrebat,

Toi 'nii-at (Vs: sirmane frate;.

Nu'i dreptate ! Nu i dreptate!
II.

AM avut o moli6ra,
Ce-o privem ca o comora;
Din ea painea
scoteam,
Cu ea pruncii mi-'I hranem;
hist, din nenorocire
111-a luat'o prin hrapire ;

Un ant 60, c'a trecut,

De and totul am perdut ;
De aceea qica : mai frate,
Nu'i dreptate ! Nu'i dreptate !'
www.dacoromanica.ro

iiI

III.

Unt Ciocoit cu boerie,

i cu trecerl la Domnie,
A venit, .val I intre not
Sa ne-apesse cu nevoi ;

Veqi moia

reclelascA, ?

Astaqi este boerescA !

Eh am scost bune IMO,

El a scost plastografii ;
Yn zadar strigam : maT frate,
Nu'i dreptate ! Nu'i dreptate r
IV.

El m'a tras la judecatA,

'Ml -a luat averea toatA !
Nu mi -a dat dreptate mie
Cea

JudecAtorie ;

Caci la Judecatorii
SA that numaLtilhArii ;

rufeturi nu e 'n stare

Ca sa dea acel ce n'are.
and jurnalul s'a 'ncheiat
Peptul met s'a sfivat ;
i plingem, strigend : mAi frate,
Nu'i dreptate ! Nu'i dreptate !
V.

Dup' aceea la Divanuri,

Unde hotii NI fact planurT,
Judecata am urmat ;
Dar 'acolo n'am scApat ;

Cad on care m6 'nplla,

Ai ruVeturi imi lua.
La Divan sa scil, maT frate :
Nu'i dreptate ! Nu'i dreptate !

www.dacoromanica.ro

72

VI
Am aiuns sl la Domnie,

Am dat lei mai mult d'o mie ;

Dar Ciocoiula tiei a dat,
dreptatea 'mi-a furat.
S'a dus biata moVra,
Ce-o prive'm cab _comdra!
Astaqi facti la boerescii,
si ca robulu eti muncescu ;

De aceea qicti: mai frate;

Nu'i dreptate ! Nu'i dreptate !"

1)

1853.

GINERIL E SI SOCRULT:T.
GINERILE

Eata, soJrule, unti decrett

Cu stafeta dela IN1,
Ce-o aduce prea secret
Vatafulil de Calarali;

Prin ea mi se ordona
Camei a a dissolva;

Socrule, credi ca e greti

Sa ti'l jocu cum voeseti eu ?
Socrule, da'mi o povata,
CA positia 'ml-e grea
Asa sa traesci, mg 'nvata
Cum sa tray]. folosil din ea?
1) Se ciede a fi plingelea mo5nenitor dela Oucu dirt Rimmcul-Sarat, despossedati de partite for de moth, in timpul dommei lui Stirbei, d'o ilia a sa d'apidpe.

www.dacoromanica.ro

73

D'oifi lua insure bune

SA s'allegA oameni noun,

ce e drept, unt nume ;

Dar cu ce ne-allegem noi?

'atund, socrule, e greii

SA mi'l jocil cum voescit
EatA vremea d'a sumete,"
D'a trinti p'ori ce boeriz ;
C'apoi me dad er pe bete,
Peste capit din ministerii;
Golanil din stinga iarA

MA 0, 'I-am tot invllat ;

Dupe din0 peste tarp,
Cirjalesce m'am urcat.
-Vecli, mai socrule, cal greil
SA, mi'l jocil cum obi urea ea ?

S'allegt d'afarA mar bine,

to inati tot din toptan,
Ce easel gura la mine
SA le-aruncil cAte-unti ciolanu.

_Arenda0 s'ajutarA

Cu 'mpliniri de la terrani ;
AceV oameni nu uitarA
CA n'am vrut sA le fail banl.
Socrule, gindesci e'ata
'Camera sa fie-a mea?
www.dacoromanica.ro

74

Socrule, loth avea parte

SA, le-aducti precum voescti,

Atuncl sa to dal d'o parte,

sa veqi cum le livirtescia.
fi in Adunare
Deputatt, tii, Ventre el,
Cand vor veni la votare,
Potil face ca cu al mei.
Si d'ofil

Socrule, nu e aka
Ca Domnia e a mea ?

socRuLti
S'alegl oamenii istetil,
Teva rude cunoscuti,
Teva avutii sireti14.
Ipochimemi

stiul.

Cata, psihi mu, s'aputi

Pe Vlahii se biyuimo,
Che stare avem eu toii
Rizahki ehe se fimo.
Si asa n'avem vet), greo,
Ianachi, copil a meo.
Daca nu avetl Tiocoii,.

Ivangi che Poliair

Arendasil che slugoil,
Atunti, Zoo !. parte n'al.

Si daea prohorisesti
S'a1eg4 1-1 teta Vlahia,
Afefta te-afanisesti,.

Se dute si Vornitia.
www.dacoromanica.ro

75

S'atuntia ne ,vine greo,,

Ianachi, copil a ineol
Tu sralegi, pe Costescoi
Si pe Pano, 01-anesco,

Si pe mico Ruzoiano,.

Pe telebi Pantazaki,
Pe catergari Ganesco,
Pe djavolo Sutaki,
Si `pe arhon Anghelesco,

Che astfel nu este greo,.

Ianachi, copil a meo.
Pe Tachi Bolintineano,,
Pe caraghiosi Marino,
Si pa tinero Cretzeano,

Pe Filitis tela fino,

Pe Grigore- Alecsandrescos).

Perifimos piitis,
P'avocatos Boerescos,
Si pe Tachi Hristofis.

Si astfel, copil a ineo,

Crede-m6, nu este greo,

Pe carta Iorguleto,
Pe babaca Aristidis,
Pe ala, de ! to isteto,
0 chiopoolos Ioanidis ;,

Si pe Nico Lahovaris,
Pe streino Martianis,
Pe Arcudi to Panakis,
Pe Stefanomenos Zanis.
www.dacoromanica.ro

76

Ghidi, ghidi, prifacuto !

ChitI tiratI to al facuto !

Pe Carabeti
Pe Paharnicos Bohaki ;
Dau si et' un tefarichi,
Pe al meo Vasilescos ;
Pe Calemzis Tatarano,
Si pe Stanciulo Predescos,
Pe didascalos Vioreano,
Pe caimeni,
\I)

Atuntia credo si eo
Ke domnesti, Ianache-a meo.

Fate tr6bA bunitica

Si Arapilo al teo,
Paleologhi a mica,

La asta nu eke reo.

Pe Serghiadis inginero
SA nu uite se alegi,

Pe Gavrilo piichero

Se fati tot ca sa nu'l perqi.

Si asa credo si eo
SA domnescI, Ianaki a meo.
Polihionion zarafi,

Steriadis hasnatari,
Limbriht dela telegrafi,
Ke ton G-ugio palicari.
1) In manuscriptuld ea possedam e stersit ex.:esti" nume.

www.dacoromanica.ro

77

0 Miticas Cretulescos,
Tufeccis ke -Torbagis ;

Se nu uiti niti pe Baltescos,

Ni ti pe kelo Alexandris.

Veqi, cu asti credo si eo

SA domnesci, copil a meo.

S'apoi to fate golanil

La ananghi-politichi,

Daca treba gaitani

Evrete is to tapi ?
Jo T-0 ilia), fos-mu Ianaki,.
Ke golani putin panda
Stiu se facet buclucaki,
Tixi Iane, tixi panda.
SA m'asculti, copil a meo,

Ke et sunt ca tata'l teo.

Telespandon, Ienculeta,
Fatem, stiff, ca la Fanari ;.,
Stiu un mico prafuleto,
Singe bun de porumbita.

Si atunti nu este greo

SA domnestI, copil a meo._.

Ma de bomba cu capaki
Se o fatem misticos ;
Si s'o punem la iataki
Kindo este, somnoros.

www.dacoromanica.ro

-78

Fak!! Bum,! s'a ,catortosito;

S'atunti ,pe golani zaverdzi
Carl ne-a catatrecsito
58)1

punero-la p9cari.

S'atunti Zita I ke Utra!

.Sa traesti, Maria Ta 1

GINERILE
,Socrule, toate sunt bune,
Planul 1i este aninunat;
Candidatii dupa nume
Pe lista '1-am apqat.
Prafuletulti nulmi displace,
'Cat se pOte e de bunti ;

Ca e mutt, tam i face;

Iar nu -sbiara ca unit tunit.
Dar de bomba 'mi este temh, ;
tit c'am fost dust in Divanit ;
catat sa'mi dais gret seams,
Pentru cea d'acum unit anti.
Socrule, pOte-al uitat
,C'asta m'a cam deochiat i).
1660.

GLASUL UNUI ESILAT ROMAN IN RUSSIA

37in frageta'mi pruncie, -din trista mea, junete,

Pe cand iubitti de sorta gustam eu dulci placerl,
D'atunci, qi pina'n timpul present de dulci sperantey
Am fost gonitra adesea (Tat torrei ieniceri.
1) Se atribue 1111 Eliad.

www.dacoromanica.ro

79

Ckquiii pink in fine martira al perfidiei;

i prad'a resbunarii, din terra alungatu ;
i 'mpinsa peste hotare spre muntii eel de ghiata,
Pribega la Nord trait-am trei ani neconsolata.

Dar liniltitil in cugetil a 'nalta Provedinta

Va face sa triumfe Vulturula din Carpat,
Pindem qiva ferice a liberarii terrel,
Le-adese on Romanul cu glorie a cantat.
..T cum Natura tots, saluta fericita
A serelui mareta ivIre p'orizon,

Ala 'mi parea li mie a qiva liberaril

Curend voiti saluta-o, sa scap din ast prison.

.i eta ca in fine 'rialto, Provedinta,

Clementa cea eterna, supremulti Creatoril,
Smeresce pe tiranul; iara Romanulmindru
Jar gusty hbertatea, acum li in viitoril.
Acum dar cand Romanul invinge Tirania,

,i canta libertatea ce el a capatat,

Acum cand toti martirii se 'ntorca iarali in Cara,
i eil din inchisore me creda ca's liberat.
Acum, qicii, and ki Zimbrul i Acvila romana,
Pe duoi martini unesce, Munteni li Moldoveni;
Cand buciumui resuna, li echo prin colnice
Respunde de departe unire, conseingenf."

In timpul cand speranta renasce 'n tot Romanul,

Mid santa Provedinta protege astb. poporil,
,i bine-cuvinteza o terra ce aspira
Sa facn sa triumfe stindardul tricoloril ;
www.dacoromanica.ro

80

CAnd cruda sufferintA ne cere resbunare,

Rom Arni sA grAbescA a se incorpora ;

Formeze legiene de juni flacal ca braqii;

Si 'n numele DreptAtil la giorie a sbura,
La gloria strebunA ! Eroul ss probeze
Latina'l origin din sange de Roman ;
i 'n lupta libertAtff, qtenul sa probeze
Bravura lui antics, din timpul lui Traian.

SA lupte el ca'n timpul lui Stefan k'al lui Mircea

S'allunge pe tiranul, sa sfarme al seb laniu ;
S'arate Fasts data ce-a fost odinierA,
Ce este mil' Romanul, ce pete al set bracti.

;-.

Colo, la frontierA, RomAnul sa s'avinte ;

Acolo sa implinte stindardul stromopscb,

Ca 'n gioa acea mare cand la CAlugAreni
Mihal a scapat terra de jugulb pAginesct.
Curind, o Romanie, iubita, scumpA terra,
Barbara de Russie i eu sper a Iasa;
Pe campul libertAtii, cu fratfl mei do truce
Traescei libertatea ! cu totil vom striga. ')
1855..

1) Se atribue lui Constandin G. Florescu, unul din Roinarui

esilati de Ru0 in Russia, la retragerea for din terra, la 1853
i care s'a intorsa in terra la 1857 cu picierele degerate.

www.dacoromanica.ro

81

SATIRA
REVOLUTIUNIT ROMANE DE LA -1848
I.

Frump verde de secarA,

A qt zavera 'n Oa;

Multi baeti i baetoi,
i golani, i martafoi,
Derbedei, feciori de lelle,

La aciuli cu panglicelle,
i cu steguri tricolOre,
ScO16, lumea in piciOre,

Ca sa ni6rg6, la Palate.

Unde steel s'a ridicatti ;

Bibescu VodI silit
Constitutia-a iscalit,
Numind unii nuoil ministerti,
Eliad, Tell i Magherii;

Iar golanii patrioti

CAt le is gura strig toti:
S, trAesca libertatea 1
Fratia i eu Dreptatea !"
i poporul, gurA-cascA,
Ura I striga. S6, traesc6, !

II.

Frump. verde de scaet,

Colo 'n campil la Filaret,
Numitt cArnpult. libertqii,
Uncle se adunt. Met%
i desculti, i. cu golani,

Cu tabaci li mitocani,

Ionia Firfirict,
www.dacoromanica.ro

82

Insoi itt. de unti pelticil,

Ce isonul i lmea,
Dupa tribuna vorbia :

T oti RomaniI sunt all fratI

Cu tigamI-emancipati,
,,F.i cu Evreii 1eesci
Din Vrile romanesct
7)

Numal e boerii, -Urania'. ;

E poporulii suveranil.
Numai este boene,
Numal e iobagie.
Ire sfatuescil, iubiti frati,

Liniltea nu turburati ;
SA nu datI pricina vol
Sa intre Muscali la nol,
In Tara cea Rom-anesca."

Ura ! Ura ! sa traesca

Ionic Firfincul 1

Sa vorbesc' acum pelticul !"

1)

III.

Pelticulit se arata,
Mainile incrucip,

i din fuipr ala

Poporului el vorbia :

Vo multumescii, iubiti frati,

De increderea ce'rni dal.
Turcii 'n tara all sosit,
Cu MuscallI s'at. unit ;
Trebue sa ne-apar6m ;
Deci, cu toti sa ne armain
1) D. G. I. Vernescu. doctord in dreptii Si fostu avocatu.

www.dacoromanica.ro

83

Cu cosse, lancl v. secure,

Cu ciomege din padure....

Nu ridifti, scumpi patrioti:

Nu suntem not strenenoti
AI Romanului vestita
Ce lumea a biruit,

Nu cu tunuri

pistOle,

Ci cu sabiile gdle ?
N'aveV bracul de Romani ?

i 'n el sange de Traiant?

Sail cu to ii sa perim,
Sall cu toi liberi sa fim!'
Ura ! Ura! sa traesca
Tara nostra Romanesca!
SA traesci i tu, pelted,
Inimosti; de i escl mica."

Iv.
Fruncp, verde lemnii uscata,

Lume multi la Palata ;

CAM Diagheitt, Tell i Golescu

Sunt arestaV d'Odobescu;

Iar balciza I.19 : testa,
Emma romanesca,

Vrea sa taie, sa sfiie,

DZia mOrta, iar nu vie ;
Lisa furca, cusatura,
51

vine sa cave gura ;

Caste pistota o sabiora,

Vrea sa scape biata Vra,
Si pe guverna dupa trona,
Arestatil de Solomon.
www.dacoromanica.ro

84

V,

FrunqA verde buruianA,

Dar tu, sacra legioanA,

Ce tot cati pe la cazarmA,
i faci mereu propaganda ?
Ce mi te tot rAtoescI?
Sau dOrA mi te mindresci
CA poll' pene de cocoVi,

barn lunga de movl,

'uniforma de gardistil,
i custure de dantistii ?
Cand Muscahi s'aratara,
To1i el codril infundara.
VI.

Frunda verde de stejart,

Iar Domnul Tell ghinerart
S'a culcatil n6ptea maiort,
i s'a sculat Domnitoril.
Pe cand maioril era Tell,
Purta la urechi tercel,
Ca sa fie de bonton ;
liberton,
S facu
Ca sA, se urce pe tronil ;
insA colo, la Palatil,

A fost *i el arestatt
Cu Magherul i Ion 1)
De Polcovnicil Solomon;

i cand auqi ca vine

Infuriat Nap-Brat,
La hotaril totl at plecat,
FArA caciule i cisme.

1) Eliade.

www.dacoromanica.ro

85

VII.

Frunsp, verde de artarti,

Dar Magherul ghinerarti
Ce se face ? Unde este ?
Gazetele aduc veste
Ca se afla peste Olt
Cu Pandurif lui cu tot,
Ca sa se improtivesca
La otirea muscalesca.
Unde'i viteza armata
Ca sa, bat' Russia toata ?
Unde brawl Oltenan
Ca sa smeresci pe _Cardan ?
la da drumul la 1)&nduri.

Ca sa intre in padurI ;
Si tu, viteza gbinerart,
0 terge peste hotaril.
Al umblatil hoinarti p'afara,
Altil tara guvernara ;
Dar nu 'ti -a fost meseria
Sa cirmuesci Romania ;

Ci sa ingran purcelun,
In loc sa, omorI la Run.
VIII.

Frump verde men cretesci,

Tot' boeri' Cretulesci,
i fratif boeri GolescI,
Si duo' boeri Filipesci;
Boer' marl, nepoti de Domni;
Se facura libertonl;
Cu tigann se 'nfratira,
i la terrani impartira
Mori' marl dela stremon,
Spuindu-le mod' pe gron.

www.dacoromanica.ro

8.6

Ei care aveti caftan,

i presidati la Divanti,
Ei ce aveu lefh grass,,
Mance]. cu Voda la mash,
Ce cats, 'ntre libertoni?
Neputend s'ajungh Domni
Prin Boerii din Divan,
Au ajuns Caimacarni
Prin mojici ski prin plant.
Each minte de Boeri !
Fantasie de muieri !
-

IX.

Frump, verde 'o lalea,

Dar Eliad ce'ini facea ?

SI 'nfhlura in manta,
In mantaoa cea Domnesca,
Tara sri, ochrmuiasch;

i ma el cuvinta
Suveranului poporti,

Adunatil sub fuivrti :

Nu trebue sh v'armati,
Ci p'a cash sh plecatT.
Am proclamat libertatea,
Cu frhtia i dreptatea,
)1

Nu cu sabres tun.
Astal fapth de nebun !
Pace voe !
Pace noe !
Pace vestescil tuturor !

4 suveranulil popoiti

M'a 'nteles, m'a ascultat.

Shmenta s'a aruncat;
peste pucin pe trond

www.dacoromanica.ro

87

Se va urea el ca Domnt.
N'ardeti arhontologhia :
Bagam in foal Romania.
72

Turcil sosescii ca card*

Diuscalii ne sint vrajmmi."
SA, traesci Maria Ta!

Satenii toti i striga.

Traesca sfinta Dreptate !
Tiganii i el' clicea ;

Si 'ngeruchia,
Si saruta
Statua de libertate.
X.

Frump, vei de de scaet,

Numai este ziafet !
Pun'-te masa,
SCOT' -te masa.

Osanale

Si urale,
Si muzici i cuvintari,

Si pe uliti alergari
Cu steguri i bairacti,

Ca sa le fie pe placil.
Ieri la oala cea cu tiro,
_Si all Printipul Zamfir.
Turcil sint la Cotroceni,
Si Muscalii la Pocvni;
iar libertonii boeri
Bag in foal pe Pompieff ;
Cei midi toti la inchisOre,

Iar eel mail peste hotare,

www.dacoromanica.ro

88

Cu papOrte ingligesci,
i cu banii rumanesci.
Fugal riliriOs6,,
Dar e s6,rietOs.

Fin rusescA,
Turcul v6 'ngrozescA.
Dreptate-frAtie,

DA-mi amp, mie ;

FrAtie-Dreptate,
Da-mi-le pe tote.

Salutare i frqie,
L'a vostrA ticalVe !
Fratie i salutare,
L'a vOstrA dAr6p6mare I

ToatA vara Ura l Ura I

i acum

1)

1) AcOsta satirk a circulat in fragmente, descriind fie-care

cate un episod din revolutia dela 1848; din elle s'au scos multe
espressiuni triviale. Autoril n'au putut fi negrert decat Ciocol, .
ache& /ingaii du prin curtile boerescl, can, pm mivarea dela
48, perdeu avantagele ce le assiguail Regulamentul organicu.

www.dacoromanica.ro

89

LAGARULO

D> LA t;EF-r-Nuci
Comandata

DE VINERARU PETRE GIT-DE-TRENGU

(epopee eroioa).

I.

Frunqa verde de laptuci,

La gradina apte-Nuci,
Din ordinti e adunata
OVrea disciplinata,
Compusa de Ciomagmi

i vesti-ti puyanali,
Can pentru patru sfanti
Scot din urne deputqi;
Iara el sunt comandatl
De Nicoll i Geambay,
Cel mai mare ciomagay;
De jupan Andrei Purcica,
Carui vadra 'I pare mica ;
de Luca argintarulti,
Sl
de Ticu ki Canarul;
Si
De Chipiliula istetti,
De Pitpalacii cel mistretti,
De licitly] cu ilicti,
De vretulti Borangicii ;
Manolescu avocatt,
Si Hama lu 'nfumuratii ;
De Royscu, Miulescu,
Scortenu i cu Macescu ;
iampagiulti ski Sprincena,,
Ilie i Cotofana;
De Dianu li Camarula,
Si de barbion cismarult ;

www.dacoromanica.ro

90

De uritulti CacaVia,
Cu nasul ca de Curuiii,
i alti bataqi ca el

Cu renume 'ntre mirl;

Iara al Jor capitanil
Este Petre Graditeant1,
Ce'l dice i Git-deltrengh,

Avind de consiliert
Pe Cnezul cis Muscalache,
i vestitulu Popa Tache,
i pe Aga acel chiora,
Care bate din piciora ;
'al bandelor cassia-a,
E illustrul de Bostan,
D'origin' arnauchiant.
II.

Frump, verde de men dulcl,

Iar banda de Dalcauci
Yn lagara la
epte-Nuci.
S'a adunat in marl glOte,
Inca de la meqii de nOpte.
Sub copaci sunt multe mese,.
Toate cu mancarI allese :
Brinza, urda i masline,

Pastramai cu slanine,

Pqte saran, i miel fripti,

i carnal ferti i prajitI;
Iar de bAutt, tuica, virra,
Si butoe cti pelinii

Dalcauci, comissaff, toti,

Chiar capitani, sunt "'Doti morti
i toti striga, chiuesctl,

menu se chefuescti;
Joaca apoi tontoroit
Pe ling'unti mare butoia.
www.dacoromanica.ro
Si

91

III.

Frunda verde lemnii uscatar.

Cornurile au sunat,

Si oastea s'a adunat

Sub dudult celti mai inaltur
Umi cu ciomege grOsse,
AltiT bite nodorOse,

Alii retevee scurte,

Altil cu gbiOce umplute,

Alii cu toroipane,
tiara, altii cu tufane.
Iar vestitul Capitanul,
Numit Petre G
Ye until butoiii cocotatii,

Ostnii a cuvintat :

Sunteti gata acum toti ?

Sa pornim, bravi patrioti" r.
,,La urne navala dati,
Si cu assalt le luati ;
Dela mare pin' la mica
A yeti cate -unu irmilica...'
Ura ! Ura ! s traesca !
Striga oastea voinicesca,.
DupA ce mare i mica.
Priimi unti irmilicu,
Si

o donita, de vint,

Cum i alta de pelinti,

Ca pitanulii

GracNteanulti
De .statil-maiorii insotitti,

A stfel el le-a mai vorbit :

www.dacoromanica.ro

92

_Mergeti cu totil in chor

_Pe la alle cinci culori;
Jurnotate din cetall,
,,Din cei mai dirji =maga*,
In sala electorala
La urns sn, dea ria,vala;

Jail eel lay, cu Gembalul,

Cu Nicoli Ciomagalulii,
_Cu Chipiliti i Hama lulii
S5, incongiure localulii.

La ciolane toil sa daVt,

Ca sn, mi'i infricolati.
Adversarii, ce e drept,
Nu pot.'" tine cu not peptti ;

Dar cunt V el esersati,

Ai bine disciplinati;
i el comandiril
..Cu epolette cu firil;
_Dar not suntem li mai tari

(A ail

Decat aceti adversari,

Avend i pe epistati,
Pe gardilti V pe soldati,
..i pe Domnil procurori,
i chiar pe judecAtori."
Vivat ! Vivat G-rAdWria!

Al nostru brava dpitanii !"

Strig6,, urla bands toata,
De el entusiasmatL

Insfirlit, o bravi stall,

Vestitilor Ciornagali,
.,,Data vol \Teti birui,
:77

Noi v6 vom mai darui

www.dacoromanica.ro

93

Al duoilea irmilicii,
Fie mare, fie micu ;
Bezi butoaie cu pelinii,

i. bolobOce cu vinti."
Ura Ura !
I

trAescO. !"

Strign, banda voinicesca,

Gohnd cinci vasse cu vino,.
i vr'o gece cu pelinti.

IV.

Frunola verde 'c], lalea,

'Banda chiuie i bea
Pink, s() face lulea ;
Popa o blagoslovesce,
i cu pelin o stropesce.
insfirvt se -dA semnalulti
De Umbapla i Hamalult ;..

i pornescti toti in cantari

Mergend pe dou6 c4rAri ;
Iar in frunte p'unii MAgart,_
Si in mangy, cu o crengA,
Merge Gitulti cel de trerigAr

Ca unii vitezti vinerart.

V.

verde de bujori,
Eata'i ajunV la culori,
Insotiti de haimanale,
Derbedel i pullamale,
De papugii li golanI,
Vagabonqi i mitocani,
Unii dela Tirchilesci,
Altii dela Bn.rbAtesel,
Dellea nuoa i Dellea vechiii,.
Dupmeoa, Spirea vechill,
Frun

www.dacoromanica.ro

94

Dobrotesa, G-olalei,

Arm'aanca, Frumue;
Cum i dela 19)ece-mese,

Unde sunt trintelle dese;

Cum i dupa, la Vaxarula,
Uncle face duela cu parula ;
Cum i della Filareta,
Unde e tot ziefeta ;
,,`i fie-ce mahala
Capitanulti IV avea.

Nite astfel de ostV

Spaima, grOza, insuffla ;

Iar vitezii for vrajmall

Atita s'au speriat,

heat dosul toti au dat ;

i stigail ca, s'abtin toti
Bravi patrioti!
At caclut far' a lupta,
Dela votii."

Dar onOrea o salva.

insa, nu to sunt mie,

Lupta, stralnic multi din el.

VI.

Frumda verde de laptucl,

Oastea dela apte-nuci

At batut, ail biruit

Pe cati s'aii improtivit;
Toti eel scri1 cu cruel pe spate
All urechile Wate;
Cei cu gherocele strimte,
At ciolanele toti frinte;

Iar in sala de votare

Este gi.:ra, larma, mare;
i pe scAri in brinci sunt dati.
Opposantil eel coltati;

Altii duli la pulcarie

www.dacoromanica.ro

95

De eel plaAi de Agie ;

Bilette fallificate
Stint in urne aruncate;
Insfirlit, sunt Deputati
Oamemi eel insemnati
De guverna ; li buns. pace !
Deci, cu astfel de mijlOce

Deputatil chiar un Bqega

La not pote sa s'allega.

UNU EPISODU
In lupta de hahnanale,
Ce a rOmas in annale,
Se (lice ca, Popa Tache,
Ajutata de Ifuscalache,

Cel d'antOiii s'a stfelucit;

Pe rivalt l'a biruit,

Pe illustrul sell rivalb.,
Popa Grigore din dealii.
Ca MIA al duoilea Tuns,
El barba ton, 'I-a smuls ;
i nasulii lui borcanatil

Cu dinV l'a retezat;

i astfel fu proclamat
De anteiult CiomagaV ;
i de atunci 'I-a remas

Numele Topa Ciomagii,

Flind fOrte cu aqaga.

CONCLUSIE

Iar Petrie, Grad*an,

Al bandelor Capitan,
'ell: Cuzistil,
AV Carlistu,
i barbatil
Insemnati,
www.dacoromanica.ro

96

n triumfb el a fost dus

La Ministrul cel de sus,
Ce 'I-a dat-unt aferith
Pentru succesu'l sublimii.

Cand Roii in capul for

Vor avea
Unti asps invingotorti,
(Ce se pOte intempla)

De sigur Tor triumfa,

De coconut Lascarache
(Avend i pe Popa Tache).
187CL

PLACINTA BUGETARA
I.

Frunqa. verde de masline,

Au venit la canna 'n fine

Roil cu Albii uniV,
De vecurl el invrapitI:
Oricele cu Cotor

FraV de cruce aminduor ! (sic)

Astaql Albil i cu RV,

Cu fistichii i stacoji,
Mananca placinta gate,;
Numal de nor framintata,

Far' a se gindi la nor,

diocol vechl i Ciocol nuor.
Drept e 6re, bunT amid,
Ca noT altia cei micl,

Cu patriotismu in peptt,
S6, nu gustam din bugett?
www.dacoromanica.ro

97

Toti not aUi suntem mihniti,

i chiar paraponisiti.
IL

Frump verde de fisticti,

Warn dus la bout 'Ilia,
Omit cu mare influenta.

La eel din Locotenenta,

Ce sa'mi dea slujba li mie ;
Iar Boerula cu trufie,

Pe 4' afara m'a dat,

i din balcon a strigat :

A ! Ciocoiti. neruinatil,
Creql ore a am uitat,
Cand la patru -eci i opt
MO numiai Boerti rescoptti?

Ai and la cinci-qeci

i Opte-

imi

qicel vorbe deVrte ?

cand la cinci-cleci i noe

Ne dede cu tifla noe ?

Iara 1a jai -geci i unit

Me tratal ca p'unti nebunti ?

Tara la lai-cleci i duoi
Ne porecleI de strigoi?
nIara 1a laileci i trei
Ne numiati chiar derbedei

Peste unt anti insfNit

Voi cu Cuza v'atI unit.
Hal sictir, i es afara !
Datil, bre, in brinci pe scars
Am tacut, n'am qis nimic :
Caci B4-Boerul I lice
Nu glumesce,
Te trintesce,
www.dacoromanica.ro

CS

Fund Boeru de Divanu,

i nepotti de Caimacam.
SA nu fiti dar necAjitu ?
Ba chiar paraponisitil.

Fru* verde de finicil,

M'am dus la Firfiricu,
Ce abia m'a priimit ;
Si astfel el 'mi -a vorbit :
Fost -ai la Boerti
E unu Despotii, unu mojica ;
M'a tratat ca p'unt. Ciocoi.
Ce vrei dar sA facem noi?
Cu Boerii ne-am unit
Pe Cuza de am gonit,,
Fan, el nu potty nimic.
Dar, Domnule Firfiricti,
Asia curind ai uitat
CA Dumneta to -al urcat
La cirma errei prin noT,
Iar nici de cum prin Ciocoi ?
Nu odatA, Did/ de duce,
Ci de Vpte, i de noe,

Pentru RoV am luptat,

PinA ce au triumfat ;
i astMi goniti sA fini?
yi de Mule sA. perim ?
N'am ce'V face ;
Si da'nn" pace.
"111-a inchisu uqa in DaStl,

buzatil am remasil.
www.dacoromanica.ro

99

IV.

Frump, verde de scaet,

M'am dus apoi la Rosset ;
Iar Rosset m'a intrebat :
Cu Ipcii to -ai impacat?
VI'a tratat ca p'una Ciocoi.
'Si ce vrei sd facem not ?
Cu Boerii ne-am unit,
Pe Cuza de am gonit.
Trebue dar sa, pedal ?
_Noi pe Cuza cel sublimil
L'am terfelit
Necontenit,
In qiarulii caraghiosti ;
Acp sub oamenil cei nuoi
Sufferim ca sub Ciocoi !

Nu e drept,
Frate Rosset.
N'am ce'ti face ;
Si dti.'mi pace.

Am evt cum am intrat,

Ca i unt caine ploatt.
V.

Fiunqd verde de matialti,

Ce sd mai facd, f
?
Cine-va m'a invetat
Sa mergii la Dumitriad,
Cu care eti am scuipat
Pe Pepelea la Senat,
i cu care am umblat
_Pe uliV cu masalale,
www.dacoromanica.ro

100

Cu steguri i cu urale ;
kii m'am paraponisit

De cede ce am IAA.
Deci, copilul favOritil

Al lul Rosset cel vestita,,

M'a aparat
C'avocatt ;
1 Rosset s'a 'nduplecat
De Domnul Dumitriad;
'mi-a dat
Una billeta la until arnica,
Intima ala lui Firfirict,
Sa'ml dea mie
0 felie
Din placinta din bugeta.
Traesca Domnul Rosset !
i 'Domnul Dumitriad !

Cici prin el am cap tat,_

Nu cu un mare ruVett,
Postult eel de suprefecta
In judecul Dorohoi,
Unde-am facut stare not
Dela Jidani perciunati,

Pe fun0 in terra-intraV.
VI.

Frump, verde de &ben',

La cirm' a venit I1ica ;
Din slujba m'a dat afara,
Cum m'a dat in brinci pe scarf ;
Dar acum biz ! '1-am cut,
Cad samarula l'am umplut.
Aqi traescil cu banii met,
i nu void sa scia de ei,
Nici de dulcele bugetti,
www.dacoromanica.ro

101

"Niel de Fifiricti-Roset,
Niel chiar de Dumitriad,
-Copilul eel resfAcat.
AT, aprOpe de mormenth,
Lasu la tot i cu jurAmenth,

Ca nimeni ca d'alde not

Ciocoi vechi
Ciocoi nuol,
Ce plAcint' am frAmintat,

i RV 0 ail mancat,
SA numal dea ajutorii
La eel nemultumitoril,
La boerii vechi qi nuol,
Ajutatl. numal de noi,
La carmA a se urea;
Si sand se v&Iii acolea,
Nu numal nu to ajutA
Dar iti arata chiar mutrA
El mAnanch aqi rate fripte,
IarA noi rAbdAri prAjite ;

Pe cared unii panglicari

Ail alunsh millionar'i,

Noi Alta, acel mid,

Tot golani, i tot calici.
1869.

11 FEBRIJARIE 1866.
Alle noptii negre valluri pe pAm6ritti. se coborasse ;
Clopotele 'mpr4tia
_Din ZlAtari in tOtA urba ora care se menisse
TrAdarea a anunla.
"Turnurile cam plecate, sguduindu -'i temelia,
PAreil tadnicil a qopti ;
www.dacoromanica.ro

102

Sentinela credinciosa, presinitindu-'11 mirlia,

Faia voe se roll ;

Prm instincts ostau 'n sine asta-data se 'ndoesce
Chiar de juramentula set :

'lt duce efulti care '1 poruncesce,

Tremuranda de scopula set.
Icii colo cate-o umbra se strecOra, ocolesce
Intunerecult catanda ;
Totula tace ; i 'n tacerea ce orOrea prevestasce,
Sbirii se audt riclenda.
In palate le e victima, care II nesocotesce,
Creqendt inteala sea poport ;
Din palatt ei vorti a smulge pe acelti ce pregatesce
Verrei falmca viitora.
Tradatorl far' de rqine, cuteqarea ye e mare
CUT nu tie unde

k>titi-vof

0 ! da,

reula ce ne dap

tii ! Ambitiunea insa e fara hotare,

'unu poport sacrificatl.

Juramentulti i onOrea nu sun-VI dent o minciuna,

Ts)icet1 voi, cuteqatori ;

Cel ce 'ti da bani pentru trims, cel ce 'V da 'eta mai bunk

Este clear' ce adori."

Profitandil de innoranta, manjinda Para remuvare
Inimi nobili de noroi,
AV tirita, ca i bacanta, dupa, voi pe fata mare,
Tradatorl, pigmei, strigoi !

ra trei i jumetate bate 'ncet, pare silita

De infamii ce-o mteptil ;
T_ radatorii stat la panda, galbeni, cu faca palita,
SbuciumanduV al lore pepta.
Una momenta... i 'nverpnarea in palatt se napustesce,
Cu pistOlele in mani ;
CoridOrele se ample, ups nu se 'mpotrivesce ;
Pe victima sunta stapani.
www.dacoromanica.ro

103

Epoletula Romaniei Suveranula trista zarNte ;

'atunci bracu'i hotaritil
Se desarma ; i 'n durere abia bravula mai rostqte :

Oath de multal eu v'am iubitu !

Me 'ncredem in voi ca 'n mine dup' atatea 'ncercarigrele;

Insa voi adi me tradati ;

'acea pata ce o puneti pe stindardul terrei melle,
Nu uitati sa o Spalati.
Nu regret-a a mea iubire, bine-faceri nesfailite
Cu care eu v'am branitil ;
Nu regrett decat rulinea unei crime neauclite,
Ce adi Spada v'a manjita.
Din popora serta me scese, i pe trona m'a aleclata ;
In poporii me voiii intOrce, cu anti nume nepatatil.
Serta mea d'a Romaniei strins legata a fost ea ;
Cetatenii ca i pe tronu'ini, strigu : traesca terra mea !"
,

Ast-fel brava, piing de mindrie, Suveranulti Romaniei

Linititu cobora scara, urmandu pe ai s61 WAY ;
Fara murmura la insulta ce-autorii infamiei
Aruncti fan remucare.... cui ? Jul Alexandru anteia !
In clori clopote resuna,
Bocetile imitancili ;

i poporulti se aduna,
NeVindil i tremurandil.

Resunati, bolte marete ; faceti lumii cunoscutil

Ca, tradatti d'a a lui qtire, Printula Cuza a cacluta.

Turcie, fa sarbatere : acelii ce te-a umilitu
Nu mai e in capulti terrei ; timpulu acum 'ti-a venial
Sa, dicteqi in Romania cum mai bine 't1 va placea,
L' ale tale slugulite, beiori i beizadea.
Fa, din terra Romanesca pakalicti, precum dorei ;
Elementele ai tote, chiar r Ianiceri to ai ;
Ia de susa drapelula terrei, .1i 'hi sfi.lie cum vei vrea ;
www.dacoromanica.ro

104

Umilelte-ne d'acuma cum mai bine

va placea ;

Iar voi, tradatori de terra, hoti de nepte, vinqotori,

Nu 'ncetati de a corrumpe junii no trii luptatori ;
Recrutati prin maqiivie bande de ambitiNi ;
Dati, luati posturi cu chila, negustori nesatiV ;
Cugetati insa ca maine, albi de anni, impovarati,
Chiar i de copii votrii yeti fi amar blestemati !
Ati lasatti. Posteritatil al armatei steel patatti
De o crima neauilita : calcare de la palatii !

Ati data lovitura mortii t'orrel care mtepta

De la voi independinta, de la not salvarea sa.
Onerea, cavalerismult, ce din vechi ni s'an. transmisti
De la brava tno ii noltri, tote acti le-atl compromisii.
Acelt dar ce mai speresa in voi sufletu. ostalescii,

E smintitti fara 'ndoela, e anti spiritt dupanescil.

Gandiri negre, amare, fugiti insa departe ;
Lasati-ne-a spera
a terra Romandsca e scrisa s'aiba-o parte
Mai vrednica de ea.
Invan durianii terrel se 'ncerca sa lovesca
Adinc in peptulti ei :
Una peptii de cicatrice va ti sa se feresca,
Sa 'nfrunte pe calai.
0 glorie, -until nume, ce vecurile '1 porta,

Din vechi tote nu s'a Itersti;

Cu-atatea suferinte, cu-ala amara sorts
Romanulti tote a merst.
Speranta dert, speranta ; caci gloria strebuna
Ne (lice a spera.
In Mille mai frumese, ce vine dupa fortuna,
Allint durerea grea.

Unit ant de suferinte, ostai, Hell ai terrei,

Trecut-a de cand voi,
Neincetat in lupta, secati cupa durerei,
Ca nilte bravi Eroi.
www.dacoromanica.ro

105

Caci cruda este sOrta acelui ce asculth

i '11 dh viata sa
Cand ordinulu eel vine nu e decat insulta ;
Mai roil decat ma.
CIstmi eel cu credinta, cadet) dar la altare,
Sh

Rugati pe Dieu
is din capulil vostru pe eel ce la tradare

Ve 'mpinge tot mereil ;

P'acei ce infamia 'I-a 'mpinsti pana s vree
in cuter area 'oru
Sh treca dreptil esemplu, i numele sa-'1.1 dee
De bravi, de Salvatori.
A vOstra rugaciune in ceril sa se primesca,

Ca tutu ce este santt ;

Si cerula sa inspire virtutea str6molesca,
Pe care tot) -o asceptil

De la Allesuluerrei, virgina nepatata,

Ce

tie-a umili

Pe curtesani nevrednici, ce port pe ei o path

Si nu mai potii trai.
E siguril DIA c'aceia ce -odath prin tradare
Au vrutil a se sui,
Pott maine cu crucime sa 'ncerce prin vinciare
Iar crima a re'noi.
11 Februarie 1867.

UNU NEMTU

PATELIOTtr ROMAN1
Fost la not Her Brat Demeter,
i vorbit cum donnerweter ;
Spus discursum pre frumosum.,
Pentru Walachei vorbit ;

Cum student la rigurosum,

www.dacoromanica.ro

106

Astfel el fost discurirt ;

Noi gar nichts nu pricepit,
Dar Bismark a tolmacit :
El voibit cum un verfasser,
Dar beut mult zukervasser.
Pentru et ghitlesa uscata,
1

por vulvoiti ridicatil,

is gur tot spurn facut,

Equilibrum fost perdut.
Spus : MoT, Nenatil nu's colon',

La tar Rumunesca vii ;

Frate la mine scriat
Tram ti fer Camer votat ;
Acura pote Bukarest
Inceput fi tar nemtest ;
Se vii Nemti un million,
Dat porunc' Nab Brat-Ion."
Iesus Maria and Gott !
Asta lucru pun di tot !
Nemti, ce fost cu cote gol,
Facut tar' cum pul di col.
Noi, preuna cu Jidan,
Dat afara pi Roman ;
Acum Alb i Rod pertein,
Zuruk ! Sacramenthinein !,
Noi luat case, moui,

padur, livez i Int;

Zuruk ! brutar, macelar,

Procupot si chirimar,
Negostor di pei di closc !
Zuruk ! lipovan cu drosc !
Zuruk ! taran opincar !
Dus la Trac, la Hantatar L

Noi pus mana p'asta tar,

Fora steag i tobopr ;
www.dacoromanica.ro

11)7

Che tragutul, di porat

La Noi Nemti Cara a dat.
Noi supus Rumun la bir

Pona si tipat VaI mir !'

Noi aduci spunzurator,
Sl zuhaus si 'nchisor,

Si potai dat cu paston

Cul' fad' revolution ;
Pontru cini faci bocluc,

Pune 'ndat' not la papuc.

Si traest, Costac Roset !
Ala viiklich pun poet ;
Ma poet cum unguresc
In pocate patrinesc ;
El moncat pisic rasol,
Cum fost scris la protocol.
Pentru face dupa poft
La Crenneux ala moft ;
Aber alta vrut io spus,
Ma perdut din cap,. Iesus
Oh ! nain ! Her Got, Excelent,_

Io venit peste mult grent,

Freind la mine, om cu duhti,
Spus la tar gescheft ghenuch r
Daca esci cu muna lung,
Pote umpli bine pang ;
Daca vrei se in cu Rod,
,,Munca mult slanin i bog :
Che Rod faci pi Nemt stapiin,
Si slug): faci pi tot Rumun"
Oh L mein Gott ! eu vrut tinut
Si cu Rod si Alb, ser gut ;
Si cu Trac ich kan tmirt,
Numa bani si chislighirt.

Dat Ivan la Nemti mult tar,

www.dacoromanica.ro

108

Ma nu dat si Creitar ;
Che Rumun e mult fricos,
Ala musai cade jos,
Und Nemt musai vine sus.
Mein Gott ! Maria 1 Jesus !

La gazet bublicatt ist

Cum venit mult colonist
Dela Burcu- imperator,
Unde Bismark procurator,
.Scris cu pen di codobator,

Si sciut la toti musai

Trum tai fer Pacut la Mai,
Si venit colonisat,

Pona nu se vint schimbat

Dela parte dela Vest,
Ce vrei tunde la no! crest ;
Vrut io merje la boer,
Dar spus : boer ist niht mehr ;
Che Rosset Berlicoco
Est boer di Rococo ;
Si Bratian, Ciocarlan,
Si nasos Valentinean,

Sa sfrijit di Orapn,
Greco ala Lapata,
Musulman di Carada,
Paplica si Iorganda,
Si cochint di Sgrumala .

,Pfui ! der teifel ! ce boer !

Ala pun si fi Engher,

Si mont chinil la trum,
Nu se fi boer cu fum.
Io cerut la el un post,
Dar el spus la mine prost.
10 prost ! ma, sapelot !

www.dacoromanica.ro

109

Io scrim carte, freind, di tot ;:,

Io scim scris si la gazet,
Fad artikel cum Roset,
Si mai bin di cum Roset,
Care scris muse pi pAret.
Frei-presse aicea Os

Pentru cirri nu vrel scris,

Pentru cin gubern incur,
Mall la stinga imprelur !
Constitutio ist aus
Merji, redactor, la zuhaus I
Astfel este pressa fret,
Libertet in Valachei.
PM ! der teifel ! ce mai loc I
Asta'T un potai ti toc !
La gazet nu potem scris ;
Ce si faci ? Nu sell precis ...
A ! mein Gott ! acu aflat :
Faci la mine teputat ;
Ce poruncit Minister

Io respuns : ia gut, mein her !"-'

Spus la mine tram ti fer,
Spus armare d'asta ter,
Spus cere quadrilater,
Io respuns : ia, mein her !"
Spus furat tot Visteril,
Socoteli di dat nu scril ;

Spus tai barba la tot cler ;

Io respuns : ia, gut, mein her ! "Dar ce tracu spus aid ?
Teputat si facT cu bici...
Oh ! vaT mir 1 nu'i lucru urr ;
La mine spinare dor ;
Ce si facem si traesc
www.dacoromanica.ro

Lilo

la tar asta Rumunesc ?

A ! gasit ! ghevis, mein gott.
_La mine fac patriotil.
Pentru ce i nu facut-?

Patriotil suet, strein sut.

Papada i Sgrurnala,
Lapata i Iorganda,
Iesus ! Tesus.! tralala!
Si Serur si Panaiot !
Iesus Maria! Her Gott 1

Asta este pun ti tot,

-Sunt Valachisch patriot.
X.

DON PA D I 1.4

1)

.Cundsceti pe Don Padila,

Arnica" lui Iehova ? 2)
E unti fel de Sarsaila ; 3)
Singuri voi yeti judeca.
Don Padila,
Sarsailh,
E unit june usc6otivil,
1) Po cand aceste satire eran sub tipard. primuram prin postia

mica acesta poesie, alu caria low credemu ca este allaturl cu

cele-1 'alte.

2) Vedi Romania laerd dela 13 si 14 Maid 1884 Vecll si Natiunea dela 21 Ilaiu.
8) VedI Sarsaalci, de Eliad, in CtvrrieruZd de ambe sere No, 21.
pe 1840.

www.dacoromanica.ro

111

LungareVi i guralivil ;
'Odin i sunt de broscoi,
ii perult 1 sta vilvof ;
El umbla tot inspiratii,
Parfurnatu i manuptil ;
Crevata cu noduri late,
Si haina strimta, in spate ;
Cu pantaloni cam vargaV,
de cernel6 pataV ;

La gherocti cu floricica,

Ce i serva de panghca ;
i in fine
Cu botine
Cu tocuri inalticelle,
Cum Oita Demoazelle ;
i pOte ca de aceea
Ca,nd danta, cu Dulcineea,
Cade la valsti sail galopii,
Vcend din gull: hop I hop !
Ca,nd cu donzelle vorbesce,

El din mini bananaesce ;

Tintesa ochii 'n plafon ;
i, creqendu-se Biron,
Cu ochi galeli i p6 nasil,
Le (lice for cu ernfasti :

Sa,'-ti zimbesca, aurora!

Arnica, saLti fie flora!
Tu esci chiar o i)eitater
27

Avend darurile toate ;

Faca to este o luna,,
Buzele tale cununa ;
13'rulii teil e o padure ;
Pe obrazi ai duoe inure ;
27

www.dacoromanica.ro

112

Sprincenele curcubel,
ni ochii luceferei ;
FII-tu a mea Dulcinee 1"
0 seriOsa femee

I ride lui drept in nast ;

Une -ori el face hazt,
Adesea se face foot ;
OM prin ce mijlocu
Necazult Ni potolesce :
Incalleca, i pornesce

P'unti Pegasu cu caph de taurti,

cu coda de balaura,
Pin' la vintulli cel turban.;
D'aci Padil inspiratil,
Ca Ciocarlia turban.
Cade peste caph indata
Pe termuri linga unii lacii,
Cu capultt greii ski turlact ;
Aci NI inchipuesce
C6, cu Musa lui vorbesce ;
i indruga. la buretI,
La gogoli i castravetI ;
Apol cu pretinsa'i bell,
El se primbla in barce116,;
Apdi trece 'ngusta. punte,
i sa, suie pe unti munte
i d'acolo el descrie,
Negrelit in poesie,
Unit tabloh forte frumostir.
In modh forte curiost :
Laculii cel mica i se pareOceanula acel mai mare ;>
Campiea 'cea Inverlita,
Tab6,ra insufletit6, ;
Turmele de of i boI,

www.dacoromanica.ro

itg

Grenadiril din rosboi;

Fluerulti de pastorel,
TrOmbita cea de resbel ;
Sgomotulti de berastrae,
Tunmile in batae ;
i stancele crenelate,
Cetatui fortificate.
Tot visand
cascand,
Adcleirme ca unti copil,
Si

Poetulli nostru Padil ;

Si tote ce v'am descris,

i le vede in visa,
Pe data le-a narrat
Ca cum s'ar fi intenplat.
De

Din somnu'i de patiioti

Dekteptatil, astir Doncluvt
impumna Iancea'i de Draca,
Ce s4mana c'unt masdracil,
Lovind cu ea in pamintil,
i in morele de venal,
Ce le is drept o armata
Mare ki intricokata,

Ce a venit sa robesca
Tarra tiOstra romanesca.

In fine se potolesce ;
Don Padil se liniscesce ;
Si din nebunti furiosii
Este melancolicosa ;
Si incepe ca, sa scrie,
in prosa, nu poesie,
Ca el este ve'ra primare
Cu Creatorulti eel Mare,
www.dacoromanica.ro

Si cu Jehovah arnicu ;
Tar lui Isns rnamlcu ;
S'adresses' epistoliT,
Pline de mail nerodii,
La Marele Sabaot,

Carnia i spune tot

Ce viseza
S'aiureza ;
Apoi cunt tong forte dulce,
Don Padila reproduce
Respunsul luf lebova,
Ce-aproba ce el a dis,

Si a scris.
(Eac' aka !)

Si sa nu cutedf, amice,
Atuncea a'l contradice,
Sag de dibl' a te atinge ;
Ca tuna, fulgerti, ninge ;
Se face lett,
Para ;

Si itf da o 'njuraturti
Plina, de venina i urn ;

Sau te chiama la duelg ;

Caci este bravii, nu mielti,
Don Padilit,
Sarsaila,
Purtand nume spanionl,

Si de ciutacil unu pisto'.

Iar capiff dicu ala,

Cand it ve"dil pe unde-va :

Don Padila,
Sarsaila,

Grea bola te-a apucat,

www.dacoromanica.ro

115

Ce in ante s'a 'ncuibat,

Si nu are mci unti leacu
Ca s5, scoV din el. pe Diacu,
Punqi popa sW1 citesca
Mo lifta bisericescA ;

Sail legqi-mil de muc,

1.'1 duceti la Balainuc.

Piny ieri la lima cu

t,ir,

,,i aqi ,principul Zamfir."

1861, Maui 20.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

Pagans

Piefaca .... ...

Parodia poesiel la .Rodolfo, de I. Vacarescu

Respunsul la acest5, parodie, de I. Eliad
.
.
.
Respunsul lul Eliad la calembuiul lul loan Taciiiescu
0 allegorie, de fost Csapitan Ciocardia
.

9
.
.

0 saradk de Ehad
Satire, de Petrache Eliatt
Satire, de D. C. A Rosseti
Pecetluituld.

15

..

Versuil pitici pentru und pitied .

Vine Firstulii
Satira poetului Gr. Alexandrescu contra lul Eliad
Respunsul lui Eliad

0 sarad5 de G C
Marsii nationalu I
Blestemul Romani lor contra Russolatrului Dim. I. di
Duoe Iesme din Panai
Canteculii mortilor
Tinguirea Grecilor
21 Tanuarid 1860
Oda, la Nicolae Pavlovici
Anti -Oda idem
,
.
.
.
.
.
.
Rosil si AlbiI
.
.
.
.
.
Jos guvernuln ciocoesc ii I . .
.

.......
..

Ciocoii

Glasul tCriandor cAtre Cuza,

Tingutrea Poporulul .
Adio, la plecarea Nomt,iloi
Adio, lui Voda S.
Epitafulu acestul Principe .
Strendi jefuescu terra

....

..

... ..

.......
,

Epistola Ba,nulni B _nu cab's I M . nu.

Cironlara Mittopolitului Nifon
orecil si Ciunara

10
12
13

www.dacoromanica.ro

16
20
22
24
25
28
29
36
36
37
38
40
41
43
46
47
48
49
51
52
54
56
58
60
60
61
63

64

Pagtua

atm Romani
Opinia t6lauilor dospre Domnitoil gi despie sti P1111
NO Di eptate!
.
Gineiile si Socauln . . .
Glasulu unui esilatu ionianu in Russia
Satira Revolutiunil de la 48
Laganil do la F;laptenued
.
.
.
PlAemta bugetara . . .
11 Fevruanu 1866
.
.
Una Ilemtu patnotu tornanu . .

Don ?mill

69
70
72
78
81
89
06
. 101
105
. 110

.........
......... ........
.

www.dacoromanica.ro

67