Gc=4,4' =3cm...c "---7,c=x:=>rc c=srx=a<= c=7.=4=.2c cec=u=74,...=3 c=eoc.-.-Atc= or,=n pi.

= cep x 0
ii
0
0
o N. IORGA w

N i .0, 0
1
-

ISTORIA
ROMANIEOR
VOL. IX

1INIFICATORII

11.0

t
BUCURE TI RA

- 1938
- r

1=e.c.--,==.7,,,==.=014=0 cre=;=-:p=3=-2,,-..c=4r.c.. cs.c=

 N. IORGA
.:"

ISTORIA
ROMANILOR
VOL. IX

UNIFICATORII

BUCURE$T1
1938
UNIFICATORII
 CARTEA Ia
PREGAT1REA UNIR1I PRINC1PATELOR
(1- VI)
CARTEA a Ila.
UNIR E (vII - XII)
A
 CAPITOLUL I.

Spiritul nou in luptã cu protectoratul rusesc

Contra generatiei care pe basa Regulamentulni Organic in-
cercase a duce mai deparle desvollarea poporului romanesc
se va ridica, Incetul pe Ince tut, $i prin scolile de curand
intemeiate, dar mai ales prin stadiile neindreptate i ncsu-
praveghiate pe care le facuse in strainatate, o alta.
Fara a excepta pe fiii lui Dumilrachi Ribescu, dintre cari
cel mai in vrfisla era la Paris, fa-And sludii de drepl pc
care na le-a ispravit, la 1819 1, erriu oameni formati mntain
un tara, si la Moldoveni si la Munteni, Imo ori supl grija
parintilor, exemplard la aceia, alte ori lasati In sama pre-
ceptorilor straini, cari, In general, aveau pe aceastä vreme
ideile, mai potolar, ale epocii liii Ludovic-Filip. La Munteni,
cu toata harnic i activitat,e a lai Vaillant, d-veaLl bulali pro-
fesor public si director de Colegiu, pand cc alitudinea lui
politica II facu sil Ii privil, ea saw film dreptale, ea revo-
lutionar, suPus prigonirii, nu era MO pensionul pentru no-
bilime, pe care. de sigur cu mijloace mull inferioare, .11 crease,
la Iasi, un Cu6nim, cu asociatii bd.
A gasi inceputurile acestci gencratii, a-i urmari actiunea
In momentul cand ea incearca a da inäi directia vieii
pan g.
publiee, e cea d'intAiu sarcina a cui urmareste dcsvoltarea
societatii romanesti.
Fald de starea de lueruri createi de Ilegulamelful Organic
elemental de prefaeere, lie 0 prin conspiralii fi ate metode
revolulionare, nu putea veni insa 1111117 ri din mi jlocul SOCie-
ttii boierefti mai tinere, ci ea se las I inca inj ,w qui I ;,1

Iorga. Docamente il, bei-Vodd, 11, p. 611, n-le t 11,

8 Pregatirea tJnirii Principatelor

de agitatori straini, cart, ori voiau sd introducl in pile

noastre an regim ca acela care fusese inaugurat in Fran(a
de revolu(ia de la 1830, creatoare a regatild(ii Francesilor"
pentru ducele de Orleans, devenit Ladoeic-Filip, ori sd rds-
bune asupra Rusilor, stdpdni in Bucuresti fi fn la.i, infrdn-
gerea revolu(iei polone.
Agentul austriac, restabilit in 1832, nu putea s aibt nicio
influenta in Muntenia, fiind dat si confliclul permanent in
ce priveste situatia in Tara-Romancasa a pastorilor ardeleni,
cari intrau in dusmanie cu mosierii ingrijiti de noile lor
recolte. Amintirile ernigratici in Ardcal nu erau ale mai bane,
pe and Moldovenii pastrau legaturile cu Bucovina. Dar si
acestia regretau lipsa de energic a politicei lui Metternich,
prea mull preocupal de politia sa centra liberalismului apu-
sean, In aoestelalte rcgiuni. Un Roznovanu prevedea vremca
and unellirile rusesti, dup a. cc vor fi subminal Lorena]. in
Austria, vor rascula populatiile slave si romfinesti care se
la granila rLisariteana 1.
afl a.
Oprit numal la Bucuresti 2, Englesul Blutte, considerat ca un
original, avuse o ciocnire cu Chiselev ftr sa poata capata o
satisfactie. El n'avca legatturi deat cu persoane razlete pand
prin anii, and anume interese europene creara frontul di-
plomatic nou al Puterilor maritime" 3. Cu totul allfel a fost
and, la 1835, locul lui a font luat de rdnarul i activul
Colquhoun 4, In acelasi tinip ap.dreau In presa englesd arti-
cole despre posibilitatea independenfri romdnesti 5.
Si supt ocupatia ruseasca consulii francesi, un Lagan, in-
taiu. la Iasi, un Mimaut, urmasul acestuia in Moldova, avu-
serä influenta asupra afacerilor publice 6. Interesandu-se de
starea spiritelor de la noi, primal constata, la 1828, a boierii
munteni, supusi unui aspru regim, si-au pierdut simpatiile
1 N. Hodos, in IIurmuzaki, XVII, p. 332.
2 Totu§i o alAtorie la Iasi In 1828; Iorga, in Hurmuzaki, X, p.
56, no. LxI; p. 57, no. LALL.
3 Interventie a lui pentru comcrtul englcs; N. Hodus, Hurmuzaki,
XVII, p. 316, no. CDXCIV.
4 Ibid., p. 465, no. DIN.
5 Ibid., p. 492.
6 Ibid., p. 333. Si alti agenti francesi, ca Hugot din Bucuresti §i
Viullier de a Ia§i, apar in curstil razboiului.
.. .. -.."- V'' 2t,k7-- ,'';', . 7
.....-
---.. _ .
-'14-,
,!----- -P
!'"nsf..--11,7::-- _, ,
,---. .. ..
'"!,...........-.i...11...-.64,--
:..-7,-..".-....

I ---

;.;1:.

r,

Adunarea munteara in 1831.

.,

Adunarea muntean5. in 1831.

 Spiritul nou In luptl cu protectoratul rusesc 9

pentru Rusi, si el declara, Inca de la Inoeputul aeestui regim,

cit unii din el spent ca. se va face din Moldova, Tara-Rornd-
neaslea, Serbia si Bosnia o contederatie a Dunarii, supt ga-
rantia Marilor Pu leri"1.
La Iasi el observd cit 5i femeile, a caror influenta e
mare", sant Impotriva unei cirmuiri brutale 2. Gand Wittgen-
stein aruncl in cursul aceluiai an cuvantul de independenta",
consulul frances semnala ca unii Moldoveni se tern ca legit-
tura cu Turcii sd nu fie inlocuita cu o protectie mult mai
impovaratoare3.
Toate abusurile generalilor rusi in. epoca mai rea a acestei
stapâniri strtine sant notate si supuse unci critic3 indignate,
'Ana la organisarea pe pthniInt rornânesc a bandelor de aven-
turieri balcanici de care Liprandi4 i trimeterea de tdrani
de-ai noslri pentru. a cosi In Bulgaria5. Prin Lagan cunoaslem
proclamatia din 1829 in care, Intr'un stil umflat, se chiama
Romani supt arme ca sit sprijine o1ile rusesli.5. Dupa isprd-
virea razboiului, acelasi agent arata ce ar putea gasi comertul
frances In aceste tari bogate, reservand insemnatatea noilor
porturi dunarene7.
La 1833 consulul credea cit ambitia egipteanit, cu Lot ce
ea putea produce In Orient, va I 'tali apiraIii1e române51i, si
el urma a5a: Valahii sper1, in adevar, ca situatia lor geo-
grafiea, Ipsemnttalea lor politicit, intesnirile pretioase co se
pot trage de la toate elementele de prosperiLale inchise In
aceste tkri intinse, In sfar5il mijloacele uria5e pe care au
trebuit A, le dea totdeauna din biel5rug Ru5ilor ca sit-i pule
in stare sg.-si Inckapt campaniile si, acum In urma, s treact
Balcanii, vor atrage asupra lor alentia Europe! si ii vor
ciistiga deoi o existenta asigurata, dupa care suspina mail mult
decal. oriand". Sprijinindu.-se i pe o Austrie rechemala la
simtul intereselor ei, se asteapLI ajutorul frances pentru do-
rinta de neatiirnare, in nee mbenita cresLerc" 8.
1 Ibid., p. 67, no. ',XXVIII.
2 Ibid., p. 78, no. cm.
8 Ibid., p. 123, no. cLxxxvur.
4 Ibid., pp. 152-3, no. ccxxxv.
5 Ibid., p. 157. Biciairea lurnii pe stradil la Bucuresti, de Cazaci;
ibid., p. 214, no. cccxxxvi.
6 Ibid., p. 172.
7 Ibid., p. 263 si urm.
8 Ibid., p. 286, no. CDXXV/I.
10 PregAtirea Ilnirii Prireipatelor

Ciind amiralul Row:sin luera Ia Constantinopol contra im-

punerii rucesti care diklu tratalul de la Hunchiar-Schelesi cu
Sultanul Mahmud, atacat de Egipteni, unii boieri cerurd sfat
lai Lagan, arAtAnd ca Austriecii nu se misch pentru ei 1, si
din nou vdrean cererile de iiidependentd, cu rdscumpdrarea
Lribubdui.. Ei ar fi gala sit ceard pentru aceasta sprijinul
franco-engles la Conslantinopol 3.
La 1834, când crisa ori,entald nu mai eira a3a de violent:a,
dupd ce se Incheiase intaiul capitol al problemei egiplene,
acelasi baron de Bois-le-Comte, care avuse o misiune pe lângd
Mehemed-A114, fu InsAreinat sit raporteze asupra st.drii de
lucruri n Principate" si aslipra folosului ce 1-ar pulea trage
de aeolo Franta.I se comunicard, de toatit lumea bogalele Iiri
sigure din care s'a hranit raportal lui Intra altele se vor-
boste de o agricultura crescuta de curand cu o cincime, in
care productia e de 70Ce la donitsprewoc ori sämanta, aduand
un castig de 25 h sutd 6 Tdrile au cu o jumatate mai multe
vile decdt Franca, de si ultimul rdzboiu a consumat 500.000
do capete" 7. In dohieniul militar i se vorbise, i hii, de vilejia
din vremea lui Mihai Vileazul8.
La Iasi, care-i pare mai vioiu decal Bucurestii, trimesul spe-
cial grise5te o mare teamd de Rusi, earl se gandesc la anexiunea
unor teritorii iii clre ar putea pregiu 100.000 de oameni pen-
tru un nou razboiu contra Thrcilor9. Tara ar fi sd aiba deci
soarta Poloni.i i a Talarilor, asa 'hick Milyti Sturdza or fi
un fel de riliim-Ghirai10.
In ce priveste scopurile Rusiei dupd asezarJa Domnilor,
acelasi aduce inainte euvintele co le-ar fi spus Chiselev lui
Alexandru Ghica: Crezi cd te-am pus aici ca sd domnesti
in numele d-lale?",,. Culare boier moldovean asigurd ca, daca
1 Ibid., p. 292, no. CDXLVII. Cf. ibid., p. 300, no. cuucnc.
2 Ibid., p. 303, no. CDLXXIV.
3 Ibid., p. 306, no. CDLXXX.
4 Iorga, Gesclz. des osm. Reiclies, V, p. 372.
5 N. Hodos, Hunnuzaki, XVII. p. 328 si unn.
6
Ibid., p. 339.
Ibid., p. 310.
8 Ibid., p. 350.
9 Ibid., pp. 370-1.
10 Ibid., p 370
I
11 id
 11
Spiritul nou In lupta cu nrotectoratul rusesc

ar fi biruit revolutia polona, cu ajutorul Franciei, toata tara

s'ar fi ridicat contra Rusilor 1. Si se puma In perspectiva
marele rol ce ar putea ju.ca Franta u aoest Sud-Est european,
in sfarsit liberat.2.
Unirea celor cloud (dri inFr'o Dacie, ca Hare Ducat, se im-
pune, spune acest agent, prin tot ce i acuma le leagei. Atatea
asatorii 0 pregAtesc. Moldoveniti au inceput a se considera
numai ca Romani, de origine romano-daca". Dom1n.ul asiezat
la Bucuresti, mai departe de hotarul rusesc, ar sta o bucala
de vreme si In Iasi; s'ar putea alege insa o noua Capitala
la Folcsani. Propunerea facutA isupt Rusi de Catargiu, sus-
tinuta de Minciaky si de Chiselov, ar fi cazul nmnai pentru
nil s'a adaus ideia printului strain care sa nu vie din cele
trei tari maxi vecine. Raspinsä momentan, ideia nu murise 3.
Un Coslachi Ghica, fiu de Domn, un Iordachi Filipescu o
sustineau4. Nicolae Roznovanu, fiul lui Ilordachi, arata cc
ar putea fi regalul Dadei" sau Confederatia Dunareana"5,
cu cei 200.000 de osta5i, utili 5i Rusied.
Dupa plecarea consulului Cochelet, de la Bucuret,li, Inca in
1836, Duclos, de la Iasi, incepu sa laude simpatiile lui Sturdza
fata de Franta6. Tot odata, la Bucure5li, noul represintant al
Franciei, de Chateaugiron, asculta prietene51e de adiutantul
domnesc Grammont: amintindu-si c a fost ofiter in serviciul
Franciei, acesta se temea ca Tana sa nu revh3 asupra Ira-
tatului de la Adrianopol"7. Era ace1a5i moment. in care, la
Iasi, Besack, un tot a5a de sacItitor pedagog pentru Domnul
Moldovei ca i Bachmann, inlocuia pe Vawcnco 8. Cum o
1 Ibid., p. 392. Pentru rAscumpararea de tribut (s'ar jertfi si 50
de milioane de piastri; se doria i neutralisarea ibi 1., p :393. aa Inreii
si-ar cAstiga o statornica pridenie contra dusmanilor rust. Cererca
de independenta, si in memorial do la 1826 al lui N;colae llozno-
vanu; ibid., p. 401.
2 Ibid.
3 Ibid., p. 394.
Ibid., pp. 391-5. E i parerea lai Pent Opran, in trdmintat ca agent
al lui Milos al Serbiei; ibid., p. 398.
5 Ibid., p. 401.
6 V., de ex., ibid., p. 663, no. oci.vm.
7 Ibid., p. 667. Alla conversatie, ibid., pp. 701-2.
8 0 comisiune de trei generali, intre can i Chiselev, ar fi fost
sa decidA la Petersburg asupra schimbarii licgulamentuha; ibid., p.
695. Cf. ibid., p 700, uo. ociAxNvi.
12 PregAtirea Uniril Principatelor

afacere de cetittenie a d-rului Marsille se Int Atisase, mergAnd

OA la ambasada din Constantinopol, noul consul avea cu
Ghica o conversatie ca Intrt doi arnici" certati pentru mo-
ment1. Acum, in Moldova, ideia Unirii si a Regatului reapArea,
dar nu cu Sturdza, ci contra lui 2
AlAturi, lucrau Francesi cari n'avea'u o situatie oficia1A,
dar cari prin legAturile lor puleau sA exercite o puternicl
influenta, asupra spiritului public. Un Conlin, chema,t de Ior-
dachi Filipescu pentru cresterea copiilor säi 3, redacta la Bra-
sov memoriile boierilor pribegi cAtre Rusia; el fu InsArcinait
apoi sA traducä Regulamentul 4. Vaillani, adus si el In Tara-
Rornâneasca, intrA in InvArdinânt, conducAnd i Internatul Co-
legiului bucuresiean, iar sotia sa deschidea un pensionat, un
pansion" de fete. La Colegiul din Bucuresti figureaza ca
profesori Languyon si Gros 5. Era si, la 1836, an ziar tran-
ces, Le courtier de Bucarest, al lui Alfred Poisonnier. La Iasi,
Cu6nim avea, cum am spus, institutia cca mai oercetata de
familiile boieresti. Indat un Repey incepe lectille sale la
Iai Inainte de a puhlica pentrt scolarii sAi rorntffl, o ,,Isto-
nc universalA" in limba francesa.
Acolo 1113A5i conducerea Academiei lui Miliai Sturdza, si
cu. cursuri de filosofie", se incredinteaza unui Frances, Mai-
sonnabe, hing6 care gAsirn pa un St.-Andre; un Malgouverne,
Am spus cA instt*i adiutantul lui Alexandru Ghica era co10-
nelul Grammont 6, venit din serviciul Rusiei.
Un parkid trances" ajunsc astfel a se forma 7. In Moldova,
consulul Franciei considera ca sef al lui pe Alexandru
Mavrocordat, care se linea de o parte, cu toate ofertele Dom-
nului 8, si el era pentru deplina inclependentl a titrilor roma-
1 Ibid., p. 686. Pentru afacere, i n-le urrn5toare:
2 Ibid., p. 699.
3 Iorga, Contribu(ii la istoria invaldnidatulai, p. 21. Cf. memoriul
lui In N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, pp. 991 si twin. , 1014, no. CMLIII.
4 V. §i ibid., pp. 385, 397, 533.
5 V. lorga, 1st. inviitämântalui, acest capitol.
6 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, pp. 397-8. E tratat aspru de
Cochelet; ibid., p. 469.
7 V. §i ibid., p. 432.
8 Ibid., P. 13:3 6, no. DVMS.
 §piritui non hi lupIrt cu protectoratul rusesc IS

hesti 1. Alexandru Ghica el Insusi se plangea lui Mimaut ca

din causa Rusi e impiedocat de a faoe binele pe eare-1 do-
reste, Stirbei i Bibescu fiind considerati ca nedeSpartit le-
gati de Franta 2. Si Mihai Sturdza lasa acum A. se It-are-
Vada aceleasi sentimente pentru tara unde-si trimelea, dar
nu in agitatul Paris, ci in linistita veche resedinta lorena
de la Lunbville, cei doi fii din prima casatorie, DimiLrie si
Grigore, stipt ingrijirea abatelui Lhornme si a lui Lincourt3.
Dar dupa scenele din lithe 1835 el ii scoase de acolo, tri-
metându-i la Berlin, si consqlului frances 11 explica aoeasta
prin temerea ca nu cumva Franta srt cadit In anarhie.
Gaud, la 1835, cautându-se si cresterea oomertului cu aceste
tari 4, se numi consul acel inteligent si vioiu consul Cochelet,
de la care avem si o descriere a ta,rilor noastre, el est, la
Bucuresti o lume Ingrijorala panit la tristetd5, dar i aple-
carea spre independenta6. La Iasi, el crezu ea trebuie sa
stanga entusiasmul pentru libertate al lui Mavrocordat, ant-
tându-i cadavrul Poloniei"7, De la inceput, el fu, In ra-
poartele sale, inspirandu-se de la fratii Stirbei i Bibescit,
aspru cu piersoana si regimul lui Ghica 8, de si acesta-i arata
greutatile situatiei sale9. Inca de atunci el prevedea ea Rusia
tine in reserva fata de orice gest de indépendenta al Domnu-
lui masura de destituire prevazuta In Reghlament19. Nici Dom-
rrul Moldovei, lacom, infeud-t!. unui ministru impopular, Canta,
nu. i se parea la Inaltimea misiunii lui consulul legase re-
latii cu partidul iui Alexandru Mavrocordat, care era si socrul
itil Bibescu,2, partid in care socotia si pe celalt Mavrocordat,
1 Ibid., p. 449, no. nlimx.
2 Ibid., p. 442, no. mum.
Ibid., p. 449, no. DxLI/CI cf. ibid., p. 410.
4 Ibid., p. 506 si urm.
8 Ibid., p. 447.
6 Ibid., p. 471. El recunoste ca Poarta ced1s filrä drept Ilueovina
;i Basarabia; ibid., pp. 473-4.
7 Ibid., p. 449, no. DXLIX.
g Ibid., p. 465 si urm. Chiselev l-ar II ales pentru ca avea legAturi
cu cumnata lui; ibid., p. 528.
9 Ibid., pp. 492, 551-2, no. DXCII.
" Ibid., pp. 469-70.
11 Ibid., p. 527 si urm.
Ibid., p. 561,
14 Pregatirea Unirii Principatelor

Constantin, care ved-a in Domn, ruda sa, un guvernator ru-

sesc"1, pe Constantin. Bal5, pe Alexandra Roset, pe Nicolae Di-,
machi, dar, pe alaturi, si pc popularul candidat la Domnie Alecu
Ghica, apoi pe Constantin Cautacuzino, pc Conachi si Iordachi
Catargiu, ramas partisan al independentei" 51 Unirii, supt
protectia Rmo-Turcilor si a Austriecilor, du- si a Puterilor
maritime, plan oprit de Chiselev, care s'ar fi visat un nou
Bernadotte 2. Era vremea când Mihai Sturdza trebuia sd ceara
un finnan pentru a influenta opositia, exilfind pe Constan-
tin si Alexandru Sturdza si pe Gheorghe Ghica 8, apoi si
pe tânarul Roznovanu, la. Secu. Urmä samavoluica excludere
din Adunare a color save semnatari ai pringerilor care Rusi4.
Era vorba si de o emigrare In Basarabia sau Bucovina 5.
Tot pe atunci Alexandru Ghica mustra Adunarea sa pentru
chestii pur personale si lipsd de respect 6.
Dar, acuma, la consula.M Francici era o vedere mai netedd
si mai Indrazneata a posibilitatilor de viitor. Cochelet vorbia
nu numai de cei 3.000.000 d locuitori din tarile liberc, dar
si de popularille romanesti", el intrebuinfrazd qi cuudntul
de rumanes ' , stabilite in Basarabia, fa Buco&ina, In Trail-
siluani 1, in Ungaria, fn Bulgaria, care se socot a fi 2.400.000
de locuitori", in care s'ar putea gusi un sprijin7. De altfel
bled de atunci i se spunea In Moldova cä intimii lui Millai
Sturdza mid in el un posibil ,.r3ge al Dacilor"8,
1 Impacare cu el; ibid., p. 605, no. ncxxIx. Ci' ibid., pp. C23-1,
110. DCXXXV.
2 Ibid., pp. 531-2. El se tame de anexare si se plânge c4 Rusii
decid toale judecatilc. De ecalaltd parte: Tcodor si Lupu Bats si
Conta, apoi Mitropolitul nou, 51 Iordachi Roznovanu, Rdducanu Ro-
sa; ibid., p. 563. Partidul de opositie ruscasch"- se acluna la
d-na Bogdan; ibid., p 533. 0 plangere a lor; ibid., p. 538 si urm., n-le
mAx).1).-xc; pp. 554-6, no. nxctn; pagina si n-1 urrnAlor; ca si. pp.
558-60, no. nxcv; pp. 569-79, n-le DCIII-IV; p. 580 si urm., no. ncv;
pp. 590-1, no. DCXVI; pp. 599-600, no. ncxxvn; pp. 603, 605-9, 110.
DCXXX; p. 631 si urm.
Ibid., pp. 557-8, no. DXCIV; P. 563. La Muntcni se exilase Gri-
3
gore Ghica; ibid., p. 564. D-na Bals e opriI.6 de a reveni de la Mun-
tcni; ibid., p. 581.
1 Ibid., pp. 391-2, no. ncxvn; p. 593, no. DCXIX.
5 Ibid., pp. 603-4.
6 Ibid., pp. 595-6, no. DCXXII.
7 Ibid., p. 474.
s Ar fi märturisit-o; ibid., p. 56$
 gpiritul nou n lupth cu protectoratut rusesc

Si acelasi consul, dupa ce arata slabiciunite unei &uNern.ari

atat de impledecate, adaugia: Sant acolo, Iii accst vast si bogat
basin, Intre muntii Carpati, Duniire i Marea Neagra, trei
milioane de oameni can t. asteaplA ce se va voi a se face cu
ei i pentru ei", si se sohiteaza, In. linii generale, un Intreg
program de viitor 1 In vederea aoestui viitor, Sturdza credea
cá oposifia moldoueneascd 11 imetea corespondente in Franfa,
si el facea sa se publice rectificari 2
Rapoartele lui Cachelet aveau rasunet la Paris, si Thiers,
vorbind la budget, deelara ea nu vrea ca Grecia sä ajungi
si lea ca. Moldova sau Valahia" 3.
Atitudinea Ru,sici era astfel fata do ncnorocitii Domni, Incal
Nesselrode putea s, scrie in Iuni" 1836 lui Buteniev, amba-
sadorul Tarului la Constantinopol: Binevoiestc sä faci pe d.
Vogoridi a Intelege cä numai din consideratie pentru cIiic-
z.ia data de d. de Rückmann in ce priveste supunerea ca
care printul Sturdza s'a declarat gata sa-si repare greselile,
Imparatul a suspendal astazi once hotarire riguraasii fata
de Hospodar, dar trebuie i accia ca accsta sa 5tic biir c
simple cuvinte si fagaduieli zadarnice n'ajung Augustului nostru
stapan. Atentia Maiestatii Sale ramane serios apasala asupra
purtarii printului Sturdza. Daed merge drept, protectia legala
a Imparatului Ii e asigurata, dar, la cea mai mica fndepdrtare
de kt linia datoriei lui, la cel d'intd u raport prin care con-
sulut ndstru ni va semnala noi vexa(ii, noi calcdri ale Ite-
gulamentului din partea Ifospodarului, holdrirea Imparatului
e luald de mai nainte. Maiestatea Sa va urma alunci mer-
sal tras expres prin tratatele cu Sublima Poarta, Va supime
actele prin(ului unei cercetdri aspre ft ua prouoca destituirea
lui, tn cas de delict verificat 4". 1Ii sfetnici, greulati bancsti,
fals amor-propriu", raceall i raspingere" fall de sfa-
Write cele mai binevoitoare" ale consulului ills II duo de a
dreptul la peire": Aristarchi sit i-o spuie. Si pe acesta 11
asteapta destituirea6.
I Ibid., p. 583.
2 In Le Temps din 25 Decembre 1835; ibid.) p. 589, no. nowt.
3 Ibid., p. 628.
4 lbid., pp. 626-7, no. noomn.
6 bid
16
ilregillirca Unirii ilrincipa leior

Calea era deschisd protectoratului rusesc pentru orice in-

calcare de drept.
Tulburat si Impiedcoat de necontenitele intrigi ale mei
boierimi care sconta putinta unei derniteri a Domnului de catre
cele douta Puteri In 1836, Alexandru Ghica se adresase Guvernu-
lui rusesc, aratând ce grea mostenire a prima, el care n'avea
autoritatea regimului de ocupatie. S'a gasit ca un simplu
functionar" cu manile legate de Regulament, spectator al
unor actiuni pe care nu le putea conduce. A Incercat A.
ocroteasca populatia 0 sa Infraneze zelul pentru reforme.
N'a putut nici rasplati, nici pedepsi, n'a putut schimba oa-
menii. Daca, a facut ceva, e prin influenta de fost boier. M'am
lasat adapat cu prisos de amaraciune si desgust." Intreg me-
canismul, judecthoresc, administrativ, parlamentar nu tune-
tiontaza. Departe de dânsul gAndul de a-1 schimba, dar nu
poate sit nu semnaleze ce superioara era siluatia Domnului
fata de vechile Adunäri. Cu acestei de azi, a menajat, si n'a
guvernat de loc". Acuma problema se pune a5a: OA Domnul
ori Adunarea trebuie sa aiba putinta de a carmui 1. j 1,n
acelagi timp Alexandru-Voda venia seara la Consulatul tran-
ces ca sa ceara, In desperarea sa, o parere care nu fu o
aprobare. I se recomanda, Intr'o conversatie de patrn ceasuri,
sa se adreseze tineretului care a Invatat la Paris 2
La 23 Mart 1835-se Incheii prooesul-verbal, iscalit de acesti
membri ai comisiunii muntene, tetan Bälaceanu, Emanuil 13a-
leanu, Alexandru Ghica, dar 0 loan Campineanu si lancu Roset,
prin care se argta ca Incheiata discutia articolelor revisuite
din Regulament. Se admitea (art. 54) ca Adunarea sa aduca
la Inalta cunostintg," plangerile contra Domnului. Se recu-
nostea articolul final, tree it In Regulamentul cel prescris",
cu observatia: dupg. o "Intr'adins deslegare a Inaltei Porti",
In acest euprins: toate dispositiile de amthmnturi sau schim-
bgri ce se vor fi Med inlr'acest chip In curgerea ocupatiet
provinciei de catre ogtirile Curtii Rusiei vor avea putere de
pravild 0 se vor privi ca o parte din Regulamentul Organic
de mai sus. In viitorime oric3 modificatil ce ar voi O. faca
mai In urma Domnul In Regulamentul Organic mi se vor
putea Inflinta 0 a se pune In rucrare dotht dupg. o Inteadins
1 Ibid., pp. 611-6.
2 Ibid., p. 619.
 ,

Hrt
7.7 fet.
0.. rR
- t I I

s!
id

dri
614. "A.-V..1

Adunarea munteana. a Regulamentului Organic (1837), dupa. Raffet.

 Spiritut nou In lupta cu protectoratul rusesc 17

deslegare a Inaltei Porti i cu primirea Curtii Rusiei"1. Se

cerea doar ca modificatia care se va aduoe inaintea instam-
telor straine sa fie numai aceia priiviboare la basuri", la base.
La 21 Iu lie se va pune la vot raspunsul la ofisul" (mesa-
giul) domnesc, si el va fi primit cu douazeci i patru de
voturi contra a trei, abtinându-se Iordachi si Costachi Fili-
pescu, tefan Ralaceanu, Joan Coeorescu, un Dadttlescu 2
Adunarea protesta de curatia contiii4ii, dar repeta ar-
gumentul a. nu se poate admite, fie chiar puntru cA
ar veni de la Chiselev, articOlul contrar privilegiilor Orli.
Se aditu0au dovezi trase si din regulamenhil militar si se
invocau insesi asigurlrile date In 1828 prin manifestul lui
Wittgenstein. Deci nu va putea fi vorba, contra unei AdUnari
nevinovate", de nicio calcare de drept, de nicio ilegalitale.
Jignita e Insa ea In iubirea pentru drepturile tarn, de care
tnebuie sa fie insulletit i Domnul, fml ei eel mai mare".
El e liber s comunice aceasta eui crede 3.
Lupta contra generatiei Regulamentului Organic, care pri-
mise, In locul Constitutiei dorite, una Irmilata la Petersburg,
discutaLl supt o influtinta ruseasca si intärita. de Rusia si,
formal, de Turd, gata, 19. Intelegere ea Donmii cari von fi
numiti, s'o calce, cum s'a si facut, se incepuse de cineva care
nu faicuse studii in strainatate, ci era legat de boierimea de
tara a trecutului, avand f,n Sangele sat" A oeVa din al Can-
temirestilor, prin femei: Ioan Campineam14.
Fiul IW Constantin Campineanu, fost Caimacam al Craio-
vei si apoi Spätar, el se Inscrisese In noua miliie, ajungAnd
pana la aceasta data colonel sau, cum se zicea atunci, .,pol-
covnic", OA. a Se fi distins prin ceva. Nu se cunosc legaturi
ale lui Cu Eliad, care, Znsarcinat cu functiuni redoctionale la
Adunare, i shntia tot mai mult aspiratii politic; cu ca,re
se potrivia temperamentul sau popular agesiv.
Pornindu-si actiunea de Impotrivire contra intentiilor ru-
sesti de calcare a autonomiei, actiune ai carii !WE partisani
1 Hurmuzaki, Supl. I4, pp. 471-3, no. cccxxn.
2 Ibid., pp. 476-7, no. cccxxvni. Cf. An. Pori., VII, pp. 41-3.
3 In limba francesä, §i In Iorga,Hurmuzaki, X, pp. 483-5, no. oxcv.
* Alt loan Campineanu la 1792; Iorga, Sludii fi doc., VIII, p. 25,
no. 122; p. 161, no. 191.
2
18 PregAtirea tlnirii Principatelor

nu sant cunoscuti, el Intra Insa In intelegere cu scriitorul cI

mare faima care era Eliad. Aceasta Inc3puse marea serie de
traduceri, care de la Homer mergea, peste Moliere si Voltaire,
la Alfieri si la Chateaubriand si Lamartine, concentrand la
dansul si vanzarea cgrtilor din Moldova, $i adausesc la Curie-
rul Romdnesc acea revistk, Curierul de ambe sexe, care se
adresa femeilor, al caror rol social era tot mai mare'.
Cum fusese schimbat cu Dimitrie Ralet in 1824, $i ramaseso
In opositie, Campineanu avu not legaturi cu acelasi Eliad.
Acesta arAta foeosului tanar boier ck, In editia scoask do
dansul, i, In loc a fie numai oficiala, ciii (Leto un larg
caracter popular , din Regulament, nu se afla clausa inter-
zioeirii dreptului exclusiv de legislatie al Milor romanesti
si trimeterea oricgrii schimbari In aceasta conslitutie Inaintea
forurilor ruses si otornan. El la dovedi d aceash clausk a
fast introdusa prin fraluda in locua alb &slat Inadins Inaintea
Puse deci chestiunei pe o basa care cuprindea
o adanca jignire pentru onestitatea represintantilor Puterii
protectoare, mult serbatoritul Chiseaev el Insusi trebuind sä
fie astfel atins.
De fapt, dacg nu pentru Eliad, care vedea mai totdeaun,a
numai coltul Ingust, anectdotic, al lucrurilor, pentru Campi-
neanu i pentru oei cari ajunsera a-1 unlink erq votha fnsd de
altceva deed" constatarea unui fals. Se punea In chestiune, nu
procedanea preskrpusa necinstitk, ci Insug principiul dacd drilc
noastre, Moldova n'a zis nimic In aoeastä privinta, de qi
constiinta nationala nu-i era, de sigur, mai putin desvoltata,
si-au tratrclinat autonomia, dack un grup de baleri castigati
prin folosuri personale sau iniluentati de puterea rirseasca, ori
si färä constiinta actului lor, au dn ptul s'o faca fata de o tra-
ditie tscculara, care a $i fost invocata, $i Insusi tratatul din
Adrianopol 5i ultimele declaratii turcesti, ca aceia din fir-
manul de numire a Domnilor, an recunoscut aceasta schim-
bare esentiala.
Se Incepuse astfel, in sedinta de la 10 Iulie st. v., prin. plan-
gerea luiCampineanu ca el si alti opt, noua membri aiAdUrarii
sau numai cinci, au lost chemati deosbblt de mitropolitul.

I V. 0 Iorga, C i d'intaiu ani ai Brdilei, p. 63. 113. 71

 Spiritu1 nou in lupta cu protectoratul rusesc 19

Neofit, fire cu totul sovailoare, ca sN, li spuie di secretarul

Sfatului, acuma Gantacuzino, s'a plans de dpositia lor la
unele adaogiri si schimbari ce se oere a sfe faoe la unele
Orli ale Regulamentului". El considera aceasta ca o nein-
gaduitg presiune oficiala. De aceia se si retrage din sedinia.
Dupg. care Cantacuzino aduse explicatia ca, In realitate, el a
dorit numai pacea si ca n'a fost vorba, cum o va confirma
Neofit, de convocarea unor anume persoane. Se trecu la ordinea
de zi, adeca, in terminii de atunci, Adunarea a ramas odih-
nitä" 1.
La 15 ale lunii se raspingea ins1 acest articol, ca fiind con-
tra sensului insusi al Regulamentului (art. 32 si al hat-
serifului din 1834, care prevedea o deplina autonomic. Se
releva si faptul ca articolul n.a se afla adaus In tiparitura
Regulamentalui 2.
La 17, Rackmann, recunoscand doar ca sant schimbari nu-
mai de forma, hotärite Intre Curtea Imperialä si Poarta Oto-
rnana si care nu schimba nici intfu;o chip disposMvul textu-
lu1", se plangea, nu de o hotdrIre in sens contrar, ci cle
caracterul idiscutici, care ar fi alentator la drepturile Curtilor
suzerana si protectoare", mergand pitna la asigurarea ca aceste
drepturi vor fi mentinute in toatt lntregimea lor". Domnul
era invitat sa. ,rpreasca orice discatie, el, consulul, reservan-
Idu-si Isl. aclucä aceastä neplacula Imprejurare" la cunostinta
Curtii Imperiale si la a misiunii din Constantinopol 8.
Alexandru-Voda, care ar fi vorbit si oral deputatilor despre
obligatiile tarii fata de Rusia4, nu iesi din cuvlintul aceluia
care-1 stapania, necrutandu-i nicio jignire. El hotari deci scoa-
terea de la ordinea zilei a discutiei &supra articclului incriminat:
Poruncim Domnia Mea ea sä se traga Inapoi si, orice lucrare
'halm aceasta desfiintandu-se; O. se Inceteze Indata"5.
El va merge pana la a clisolva Adunarea rebela, si peste putin
Riickmann se duse la Constantinopol ca sii Med a se impune
de acolo denegarea autonomiei Orli.
Peste putin uncle schimbNri se produc in alcaluirea Adu-
1 An. Purl., VII, pp. 32-3.
r Hurmuzaki, Supl. I4, pp. 471-.5, 113. CCiaVi.
8 Ibid., p. 407 si urm.; Iorga, Hurmuzaki, X, pp. 482-3, no. oxcv,
it ibid., pp. 485-6, no. DXCNIT,
b Ilurmuzaki, Suple Po pp. 4754, no, cccxxv1
20 Pregatirea Unirii Principateior

arii, ale arii desbateri anuale nu le putem, din nenorocire,

unari, pentru ea nu ni s'a pastrat decat ordinea de zi si
hotarlrile, flrA macar a se spune, afarI de casul exceptional
din 1837, eine a luat cuvântul, ea atat mai putin a se da
macar un resumat din cuvântarea vorbitorului. Ctunpineanul
venia de la oaste, si, la1839, tot un ofiter superior, de origine
modesth, Insa, maiorul Popescn, era membru al Adu.ngrii, al6-
turi de vechiul Melina., C. BrAtianu si de un Clucer ZI-
treanu 2. Un observator frances Inth.tiseaza acest for politic,
compus In mare parte din boieri In vesnantul larg al trecutu-
lui, ca In general linistit, deputatii, earl vorbiau asezati, parti-
ciptind la o conversatie de salon", fthl declamatie si em-
fail" si ministrii gata s5 primeasc S. fara supgrare observa-
!file ce li se fac3.
Când Insk In noua Adunare muntean6, in Maiu 1838, Nico-
lae Mavros, care nu era membru al ei, ceti firmanul Sultanului
In chestia Regulamentului si dojana lid Rackmann ealtre boierii
protivnici, printr'o scrisoare catre Domn 4, boierii nationali"
venir §. sI se plaugä formal lad Chateaugiron. Ei amintian cu
durere de starea lor Inainte de negulamenhil pe care ei, de
fapt, vreau s6-1 observe5. Rackmann el Insusi, care se gatia de
cäsatorie ea amanta sa româncI, vorbi adversarilor, argland
c4 trebuie neap6rat ai se suptlie, fiindel asa vrea Impäratul:
regreta numai 6. anume indivizi" produseser4 o tulburare
supt administratia sa" 6. In fata Domnului, Aristarchi ceti
deci firmanul, apoi se tinu o sedintä publicä a noii sesiuni,
cu un mestagiu fAra amenintgrile din firman. 0 noapte In-
treaga, opositia, supt influenta congulllor Franciei si Angliei,
discuth. asupra atitudinii oe va avea. Unii voiau sä demisioneze.
La urmA, se hot/rI ea supunerea Ad vie din asculiarea fard
de firman fi nimeni sa nu ise4leasc4 'dee& birouI7
Se adthigia pentru Inalzirea spiritelor si presenta In acel an
1 An. Part, IX. In 1840 el nu mai e secretar al Aduntirii; p. 81.
2 Ibid., pp. 4-5.
2 N. Hodos, In Hurmuzuld, XVII, p. 358. Cf. si Iorga, 1st. Roma-
nilor prin ccildtori, III.
4 N. Hodos, 1. 0., p. 708, no. DCXCII.
5 Ibid., pp. 703-4, no. DCLXXXVIII.
6 Ibid., PP. 704-5, n-le ncLxxxXx-xc.
7 Ibid., pp. 705-8.
 Spiritul nou In luptl cu protectoratul rusesc 21

la Bucuresti a unid agent al printidui Adam Czartoryski, se.

ful nobiimii polone In exil, Woronicz1. El se grAbise a
Intra In legaturi, dacA nu cu consulul Lances, mAcar cu
Colson, si Colquhoun crezu c§.-1 poate primi. De la cel
d'intaiu afll el ideatul opositiei m'untene e Unirea româ-
neascA g de la consulatul frances ajunse O. capete sugges-
tia a aceastA unire s'ar pubea intinde a mai departe,
la alti RomAni2. Ar fi o greseall ski se atnibuie untei suggestii
shline, In vedgrea scopurilor altei natiuni, ceia ice pleca de
la o lungii desvoltare ideologica. a Romani lor Insii: atata nu-
mai cal nationalii" munteni vedeau In Po Ionia restabilitA eel
mai aiggr sprijin 3.
Profesorii ardeleni, ca Florian Aaron, trebuiau sA. represinte
cu convingere adanc6 aoest nou ideal de unire româneascl 4.
Ou muatk paza in ma4festArile lot., ei Tau puteau sA aibA. alt
suflet deeat al generatiei care daduse pe LazAr.
Numai In stApanita si atAt de potolita Moldova nu se simtia,
asteptAndu-se alt Invietor, actiunea unui Petra Câmpeanu, for-
mat la Pesta, care preda filosofia, st apOi si drepitul, In scoala
lui Mihai Sturdza. PAJIA si atat de vioiul BojineA, devenit pAhar-
Ric al lui Mihai Sturdza, nu se inanifestA prin nimic. Va fi altfel,
=mai cu acel BanAtean Eftimie Miro', care, amestecat In
comploturi dup6 1840, va fi urmArit si. de politia austriaegi.
Acesta formA elevi ca frail Scrihan, nume Mut, Neofit
si Filareti dArji predipatori die crez national, putintel si volt-
tairieni la Inceplut, nu.ul gustand O. surgunul la mAnasiirea
1 Colson, De Petal present et de ravenir des principautés de Mol-
davie et de Valachie, Paris 1839; Coup d'oeil sur rétat des popu-
lations chretiennes de la Turquie d'Europe, Paris 1839; De la Po-
logne et des Slaves, Paris 1839; Iorga, Generatiile de la 1840 0
1848 fatd de concep(ia uniteifii nationale, In Neamul Romdnesc,
XVII, 28 Maiu si 3 Lillie 1922; P. P. Pannitcscu, Planurile lui loan
Cdznpineanu pentru unitatea nationald a Romdnilor, Legalurile lui
cu emigratia polond, In Aztuarul Inslitutului de Istorie Najionald,
1924; Handelsman, Czartoryski, Nicolas l-er et la question du Proche
Proche Orient, Paris 1934.
2 Panaitescu, o. c., pp. 27-8.
3 Ibid. Un Intreg plan de actiune comunA; ibid. Observatiile lui
Woronicz; ibid., p. 30. El mutt a de doul luni colaboreazA cu
Colson. Recunopte ideia ca romaneascd; ibid., pp. 33, 35.
4 V. Woronicz, la Panaitescu, o. c., pp. 8-9. Influenta lor e recu-
noscutA de agentul polon; ibid., pp. 33 4
22 Pregatirea Unirii Principatelor

Neamtului, pe cand fratele lor Vasile era Indrumat, ca

Filanet de altfel, spre r3ala strict orlodoxk de la Chiev 1.
Dar gAsim aceiasi stare de spirit si la aceia dintre Ardeleni
can Intraserk la Seminariile din Buzau, Chesarie Insusi, Skee-
lean, si Gavril Munteaau, vkrul lui Florian Aaron, la 1838,
publick Meditafiile Religioase ale lui, apoi revista Vestilorul
biserioesc: va traduce si pc Tacit. , ori, ca Radu Tern-
pea, la Ramnicul Valcii2.
Un sineer sentiment national se pronunta, dar boierii mun-
teni cari erau influentati de clausal nu se rupserk dintr'odalk
de Domn. Inct In Februar 1837 Adunarea se ridicase spre
diinsul, In numele opiniei obstii", pentru a nu se lasa venilarile
rnänästirilor Inchinate sk fie irosite, a5a twat sk fie de mulle
ori rksturnate, sfäramate i azvarlite In locurile eele mai aitate,
amestecandu-se tkrana lor ca pulberea ce le Impresoarr B.
Pentru moment lima na putea fi vorba, ea acfiune, decal
de lapta din Bucurefti pentru autonomie.
La 1-iu Novembre 1838, programul, cerut si de agentul p0-
lon4, cuteza Sa declare, pe basa drepturilor tärii", in fata
lu.mii" cä Poarta i Rusia aii atacat... si mica Inca zilnic
cele mai scumpe libertäti". Pe basa tratatelor st a legilor, opo-
santii vreau sk salvete suveranitatea valahk" i sa lack pa-
tria liberk. De aILfel, un pas mai departe Regula-
mentul a fost impus supt ocupatie, de o Adunare ilegald,
el cuprinde clause contra drepturilor tkrii. De Un an Adu-
narea nu existk de fapt" din causa firmanului, si o Putere
strkink." usurpk. Un ucaz al ei a impUs o contributie. Nu mai
e dreptate. Domnul trebuia ales, deci Ghica nu e Iegitim si
national".
SI fie chemat, astfel, pe tron un Roman brcurandu-se
de Increderea publiek.` si sä fie schimbate institutiile vici-
oase", care i-au fkeut pe Romani tributari". Trebuie chiar
un teritoriu mai larg, deci Unirea. Folosindu-se de dreptul
de a lucra dincolo de legi Inteo vreme de apasare straink
1 lorga, 1st. lit. rpm. In sec. al Xa-lea, I, pp. 177-8.
g $i un Ioan Procopie §i apoi viitorul episcop de Buzau, Dionisie
Romano, din Sacele. Un Fagara§ean.trebuie sa fie profesorul Zaharia
Boerescu (Boeru). V. Iorga, 1st. lit. rout tn sec. al X1X-lea, I, p, 2811
qi urm.; Isl. Invd(dmtintului.
s .4n. Part, XIVL, pp. 1137-9.
4 Panaitcscu, o, c., pp. 48-7.
 Spiritul nou In luptä cu protectoratul rusesc 23

si anarhie", revolutionarii declara chiar rupta legatura cu

Poarta, careka I se va oferi ritscumparar.ea tributului". Ei cer
un alt corp de legi politioe 5i eivile", volat de natiune. Noul
ales va fi primit odaba c.t jurarnântul sau.1.
0 altd formei, care a fost prefdcutd In ceia ce se tnfdfiseazd
mai sus, cuprindea chiar ideia na(ionald intreagei: era vorba,
Intr'un Stat independent", de toti nzembrii fmprdstia(i epars
ai natiei noastre" si se specifica speran(a cii Romd-di din
Moldova (les Valaques de la Moldavie , i ei supusi tiraniei
celor doud Imperii mai despotice si mai barbare", sd ditch,
pentru a nu mai face, cu noi, dealt an singar poparo
cOrmuit dc acelasi fel si (wand aceleasi legi". Se va comu-
nica aceasta. declaratie principalilor Romani din toate (a-
rile, mat ales din Moldova". Se pare ca, In alta parte adaush,
se prevede juramantul de ascultare fail de Domnul ales, in
fata unui episcop" care nu poabe fi decat Chesarie al Bu-
zaului.
Nu e nicio dovaclä ea, mai tarziu niAlear, s'ar fi pus isar
liturile asteptate Pe aclul care e astfe/ numai un proiect,
redus apoi, pentru a putea s. afle mai multi aderenti.
In acest moment, se cunostea intentia lui Colson, amicul
opositiei munbene, de a merge In Apus ca informator. Pal-
merston ar fi fest informat ca se va propunz In Apus Unirea,
cu caderea lui Ghica. Atu.aci apare i cartea lui David Urqu-

,
hart, care predica, si dup informatii de la noi, o adevkratUt
confederatie dunbeana, cu S5rbii i chiar cu Bulgarii 2
Intr'o scrisoare catre Czartoryski, care , cum se vede
propnsese un tratat" Intre cele doua popoare, naii1e apa.-
sate Incepean sa se caute si O. se sprijine, Câmpineanu, Iii
redactiunea lui Colson, de sigur, resuma, In Decembre, pro-
gramul care ajunsese a fi in aclevar al OA: scaparea Taxii-
Românesti de jugul Rusilor, capatalea de la Turcia a Hs-
eumpär6rii tributului omit de la Principate, asigurarea pn-
terii supreme contra Intreprinderilor ambitiosilor, introduce-
rea principiului de ereditale, liberarea administratiei interne
1 N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, pp. 727-8, no. DCCXIII anexA la
memoriul din 20 Ianuar 1839). Forma mai larga, la Panaitescu, o. c,
pp. 25-6.
2 Ibid., pp. 724-5. Cf. Urquhart, The spirit of the East illustrated
in a journal of travels trough Roumelia during an eventful period,
London 1838
24 PregAtirea Unirii Princlpatelor

de influentele straine, truda pentru adunarea tuturor Romd-

nilor supt acelasi sceptru, asigurarea bunei stdri tuturor cla-
selor flrA osebire, a fi ma:n(1ra de a fi Roman sau a muri"1.
El declarA cg. aceste proiecte de libertabe si regenerare nu
le hrania numai el, ci oameni curati i incercati le Imp ArlAsiau
cu dansul". In sfarsit, el pun?, In perspeclivd, deplangaud
pierderea Basarabiei, regatul Daciei" 2. In Milos al Serbiei
vede un aliat sigur, lui revenindu-i rolul de a Invia pte $lefan
Dusan 8.
IncA din Decembre, Domnul fiind In strkinAtabe, Campi-
neanu pregAtia o cAlAtorie care, prin Gonstantinopol, trebuia
sA,-1 duel la Paris si Londra sau, cum scrie el, la Londra
si Paris". De fapt legAturile conspiratorilor erau In randul
IntAiu cu Englesii, i Woronicz considera pe Chateaugiron
ca pe un infirm ridicul4. Colquhoun dAda sefului nemul-
tAmitilor munteni scrisori cAtre ambasadorul engles la Cons-
tantinopol 5. Campineanu avea, de anfel, legAturi i cu George
Bell, care, cum am vAzut, voise, ImpreanA cu un Anderson,
sA Intemeieze o societate engles6 de navigatie cu aburi pe
DunAre: acesta introdusese chiar pe Woronicz, ideia fiind
Pnainte de toate englesci 6 La Paris, Câmpineanu putea gAsi ca
introducAtori, pe langA Polonii asociati, pe Rada, fiul hti Dinu
Golescu, care Intrase In legAturi cu regele" polon, presin-
tandu-i un memoriu 7, 0. pe studentul In medicinA Nicolae Cre-
tulescu 8, ca i pe loan, fiul iii Tactic Ghica, ale clrui studii
erau de inginerie9. De altfel, el va avea i legAturi tcu acel
Mihai Czaykowski care va deveni Sadac-Pasa. Colson Insusi
alergase acolog.
Consulul frances de la Iasi, Huber, putea sa. afirme Inainte
1 Panaitescu, o. c., pp. 27-8.
2 Ibid. CA Insusi CAmpineanu, *1. nu totdeauna Colson, Ingrijia
corespondenta cu Czartoryski o dovedesc romAnisme" ca le prince
actuel de (sic) Valachie, qui tient pour les Russes" (tine cu Ru*ii").
s Ibid., p. 29. Pentru legAturile lui Milo* cu Ghica, v. Hurmu-
zaki, XVII, pp. 390, 497, 550, 17, no. DCI.
4 Panaitescu, o. c., p. 35.
5 Ibid., p. 39, no. 8.
6 v. ibid., no. 9.
7 Ibid., pp. 24-5, n-le 2-3.
8 Iiid., p. 40, no. 10.
9 Ibid p. 41, n. 13; pp. 43 4.
iu Ibid., pp. 41-2,
 Spiritul nou In lupta cu proteetoratul rusew 25

de plecarea lui Campineanu a el n'a luat niciun angaja-

ment" precis fata de Polonil, si In adevar scrisoarea lui
catre Czartoryski nu cuprincli decat unele consideratii. de
viitor. De altfel, ag-ntul frances stia el Mihai Sturdza fdsese
intrebat de Colson, nu se poate b4nui In numele cui, daca,
neizbutind Campineanu, ar primi Domnia muntean.a, si el
credea a acesta nu numai cä a acceptat, dar a Inceput sa
lucrebe la Constantinopol prin Vogoridi. De fapt, primind
si pe consnl §i pe Colson, Stavdz i se aratä adanc jignit si
de amestecul rusesc Si de anarhia boiereasca; trimetand pe
Nicolae Sulu la Bucuresti, el Isi dase sama ea nu se poate pas-
tra Alexandru Ghica; pentru nirment, deci, este pentru Campi-
neanu si e gata, In ipotesa, pe care o admite, a Unirii, sa faca toate
sacrificiile cu puting, dar rdspinge ca aventurcase plandrile
de cuprindere in noul Slat a Romdnilor de peste lzotare fi
mai ales a celor din Basarabia, fi nu e dispus sci incheie,
ceva ca Polonii 2. Din contra, Sturdza trebuia recomandat
Rusilor ca rusofil. Domnul Moldovei se sprijinia pe pretin-
sul act de inchinare calm Turci Si pe tratatul lui Dimitrie
Cantemir cu Tara' 3. Pentru moment el se grindia si la Dom-
nia ereditara In Moldova4.
Cu tat secretul re3omandat5, ceva se raspandi In lamea
boiereasca, si iata a ea ridica din nou ideia Domnului strain,
vorbindu-se de ducele de Nemours, fiul regelui Francesilor,
si de ducele de Leuchtenberg, print rus, dar un Beauharnais 6.
Pe cand Milos al Serbiei era isilit de Senatul sail sa abdice,
refugiindu-se In Tara-RomaneaSca unde avea mo5ii7, Ghica,
intors prin Viena din Milano, urmaria Calaloria lui Campi-
1 Hodos, Hurmuzalii, XVII, p. 729.
2 Ibid., pp. 732-4, no. occxvn. Prevedea candidaturile muntene ale
rusofililor Iordachi Filipescu, Stirbei si Bibescu.
3 Ibid., p. 733.
4 Ibid., p. 738.
5 V. si ibid., p. 739, no. DCCXX.
6 Ibid. Consulul din Iasi avea de la Colson Insusi textul progra-
mului lui Cimpineanu din scrisoarea catre Czartoryski; ibid. Tre-
cerea prin Iasi a lui Rtickmann, castigat blneste de Sturdza; ibid.,
pp. 740, 742-3, n-le nccxxIII-tv; p. 744, no. DCCXXV. La Iasi era
consul fiul vestitului Kotzebue.
7 Ibid., p. 743 si win.
26 Pregatirea Unirii Principatelor

neanu. Nimic nu s'a paslrat despre actiunea lui la Cons-

tantinopol. Lucruri de oea mai mare importania. se petre-
curb. Ina tn aoel moment: Egiptenii, In a doua campanie
sirianä, castigasera batalia do la Nissib 5i demoralisatul Sultan
reformator Mahmud Inchisese ochii (Iu lie)1.
Cand Campineanu aparu la Paris, unde ac,um nu mai era
razboinicul Thiers, ci manesalul Sou lt, problema egipteanii
se pusese i, pe cand Franta se simlia datoare sta. spri-
jine pe vechiul ei client Mehemed-All, Anglia lui Palmerston
era gata sà mearga i pang la ra,zboiu ca sä distruga na-
valitoarea ambitie a vice-regelui Invingator, care trebuia sA-si
piarda flota i sà capiluleze Inaintea dreptului tantirului stu
suzeran, Abdul-Megid.
Noul consul rug Titov cunostea toatä actiunea lui Ca.mpi-
neanu si el mustra pentru aceasta pe Sturdza2 In momentul
cand, la Paris, Campineanu, presin tat de Poloni, nu ga.sia
nicio ascultare pentru proiectele sale 8, Colson arnanea sa
vadeasca toata. oombinatia prin carti, i ca Précis des
droits moldo-oalaques 4 care prin publicitatea lor areitaserd
fn de ajuns cd total revenise fn domeniul ideologiei 5. In acelasi
timp, Chateaugiron, greu bolnav, pleca i In. local lui aparea
un bizar diplomat improvisat, Billecocq, ale carui capricii
vor compromite adesea marea influenta. castigata. pe Inoetul
de predecesorii sai
Intors de la Paris far a. niciun resullat, Câmpineanu, care
1 Iorga, Gesch. des osm. Reiches, V, p. 388 5i urm.
2 N. Hodo5, In Hurmuzaki, XVII, p. 730, no. nccxxxIII.
8 Panaitescu, o. c., pp. 40-1, n-le 11-2.
4 V. 0 Iorga, Hist. des relations entre la France et les Roumains.
Inca din 1838, Colson, Precis des droits et devoirs mutuels des Vala-
ques, des Turas et des Russes, fonde sur le droll des gens et les traités.
In acel timp, Grammont publics nedibaciul omagiu catre Chiselev din
De l'administration provisoire russe en Valachie et de ses résultats
(Paris 1840). Cf. N. Hodo5, Hurmuzaki, XVII, p. 770. Cf. 0 ibid.,
pp. 785-6, despre Gustave OeLner, Quelques mots sur l'opportunité
de l'accroissement des relations commerciales de la France avec les
Principautés de Valachie et de Moldavie (Paris 1840).
5 Indignarea lui Ghica ci supararea pe Sturdza; N. Hodoc, Hurmu-
zaki, XVII, p. 753. Cf. ibid., p. 769.
6 Un Conty venia din Rusia la Bucurecti ca sa publice un ziar,
1:ncho du Danube; ibli,, i p. 735, no. nccxxxvh.
 Spiritul nou In lupta cu protectoratul rwsc 27

se plangea, la Londra, a entiusiasmul lui Colson Ii Intrece

5i-1impiedocal, va fi eidlat in basa unui firman la Filipopol, si,
cu toale ca o aflase la Viena, el avuse curajul sa revie in tara 2,
unde fu Inchis la Margineni. Sturdza se grabise s reia
relatiile cu vecinul sau 3, cu atat mai mull, cit cat el stie ca
Tarul Ii amenintase ca-1 va ridica din Iasi cu Cazacii si-1 va
lrimete In exil 4.
Intors dupa ealatoria In strainatate pentru Ingrijirea sit-
nalittii sale5, Ghica obsorva Adunarii cit nedurneriri au mij-
locit Intru aceaslä Adunare obladuirea noastra asupra a
i
catorva pricini, In cele din uret doua sesii", si adauge cit
ale n'au putfit rarnanea necunoscule amânclurora Curti-
lor": deci ea si mai nainte el se recunostea supus, Si
de-o potriva, aceMora In toate rosturile interne ale nci
tali care tot mai mult voia. alteeva. El se Infatiseaza
chiar ca ocrotit al lor fata de Indraznetele faliri ale unui
putin numar de Gamer)" c fitrit rusine In strainatate s'an
numit pe sinesi organe Valahiei" si au facut destul sunet,
pentru nenorocirea lor"; dc, Curtile", au trebuit sa ia ma-
sari de a nu se mai intAmpla nista asemenea nedomirir1".
Aceasta e basa Statului, tratatele, nu desvoltarra istoricd
de-a lungvl veacurilor, tele mijlocite Intre amandoua Inal-
tele Curti"; acesla e dreptul public" al tdrii unit cu cel
european. Folosurile i buna.Latile netagaduile" ce au iesit
de aicti trebuie pastrate 6, In alt mesagiu, el vorbeste de vino-
vata intreprinde,re oe a cercat Impotriva linistii obstesti un
numar de oameni din felul calor ce buna oranduialil si re-
gulalela vremi nu-i pot multumi", dar nu, obstea Romani-
lor" e vinovata, ei nista straini intriganti", cari au plAul.
,,otravi" pe acel priea putin numar de oameni prosli de
socotintil i rau naraviti", cari sant supusi Ünei cercetari cri-
min al e.
1 Ibid., pp. 762-3.
2 FilitLi, M4cdri, pp. 4-3.
3 N. Hodo§, liurmuzaki, XVII, pp. 739-60, n-le necxo-u.
4 ibid., pp. 778-9, no. nccvm.
5 Penlru cea din 1838 in Stiria; ibid., pp. 716-7, no. Dun. Se
credea Inleo asAtorie cu conlesa de Suchielen; ibid., p. 721, no,
mon. Ghica merse apoi la 1839 In Italia; ibid., p. 725, no. Loco's.
V. §1 mai sus.
6 An. Purl., IX, pp. 87-8; XL, P. 70
28 PregAtirea Uniril Principatelor

Rgspunsul, la unison, al Adungrii, In Iamiar 1841, nu cu-

prindea garantii pentru viitor1.
De altfel, In vara anului 1840 pornirea de rgzboiu a
Adungrii, In marea ei majoritate, se Indreaptg si contra lui
Arisitarchi, acusat de nectmostinta asupra legiuirilor tarii",,
asa Inca multe din cheltuielile cu. el s'ar fi urmat In tre-
buinti folositoare 5i neaparate ale printipatului 5i, el stgruind
In nereguli", se cere I,,nlocuirea lui prin altul, dintre Ru-
mani"2,
Apoi, Ghica Intrând In -,,nflict cu Colquhoun 3, din toate
oele ce se Intamplaserg rgmaserg. doar Intre boieri cugetgri
melancolice asupra a ceia ce s'ar fi petreeut dna armatele
lui Napoleon ar fi Intrat candva pe teritariul lor4.
Dar anul 1840 nu se isprgvise färg ca Ghica sä descopere
un convict contra lui, In care crezu cg recunoaste 5i ames-
tecul lui Vaillant, de 5i acesta era ocupat atunci cti tipgrirea
In romaneste a Gramaticei i aVocabulariului s6u, §i. eunoscutul
profesor, fgrä a-si recunoaste vre-o ving, trecu In MoldoVa, uncle
era foarhe pretuit, in Novembre.
Cei implicati In aceastä actiune erau. boierinasi necunos-
cuti, ca un Telegescu, fast In caste, Serghiescu, Rgdosanu,
Sotir, Baronescu, Molojescu, Cgmgrlsescu, Panevschi, si unii
boieri tineri abia Intorsi din Franta, ca Miticg. Filipescu, ca
Relu, care fusese oprit In monlentul chnd revenia din
Apus odatg cu CAmpineanu Insusi, care se afla acum la
Plumbuita, dar si represintanti de-ai noii intelectualititti for-
mate In targ 6 Asupra acestei inhelectualitki va trebui sg. se
Intoarcg. Indatä, privirea.
Procesul contra complotistilor se terming cu condam-
ngri la mai multi ant de ocM ale acelora caH cei mai
multi perirg sau rgmaserg bolnavi pe viatä, sau la o poprire
mai scurtg, la Snagov sau Mgrgineni, unde merse Nicolae
Bglcescu, 0 exilare, ca pentru Boliac, In mgngstirea pai-
slang de la Poiana MgruluP.
1 Ibid., p. 72.
2 An. Parl., IX, p. 1047.
3 N. Hodo§, Hurmuzaki, XVII, pp. 787-8, no. DCCXLVIIT.
4 Ibid., p. 785.
5 Ibid., pp. 787-8, no. ncciant; p. 790.
6 Filitti, o. c., p. 124 0 urm.
1 Ibid., pp. 128-30; N. Hodoq, Hurmuzaki, XVII, p. 807, no,
DCCLXXXI.
 §pirituf nou In hIpt cii proteetoratul rdsesc i9

Lupta constitutionall urma Insa.

Alegerea ca secretari ai Adunkrii, la Inceputul anului 1841,
a colonelului Constantin Filigesou si a lui Manole Baleanu
aduse protestaH ale Domnului, cane exilä, apoi rechema pe
oel de-al doileal. Dar, acuma, opositia forma un bloc, la care
participau: rusofilul nou mitropolit Neofit, In numele carnia
se trimeteau la Petersburg neoontenite memorii de Invinuire
a regimului, Argeseanul Ilarion, ramas omul de la 1821, si
chiar Chesarie de Buzan, pe lânga Filipeti, Iordachi i fiul,
O. loan Slätineanu. Se Intrebuintä i lauda lui Chiselev, prosla-
vit de Grammont 2, pentru a pune In umbr.1 meritele, reale, ale
lui, Ghica 3. Din ura fata de acesta, se trecea de la lupta contra
Incaldrilor Rusiei la servilismul fata de dânsa. Din parte-i,
Bibescu auta la Carlsbad p fostul presedinte plenipotentiar.
In sohimb se libera CAmpineanu, care recursese la gratia
acelui pe care cautase a-1 inlocui 4.
Prin Indraznelala de euvAnt a Mitropolitului, opositia cr
pata un caracter si mai putin respectuos fata de Dom-
nul, care, subminat de Rusia i parasit de Turd, 11 putea
sta Impotriv a. cu tot mai putina energie. Inteo adresa de la
sfarsitul anului acestuia Neofit vorbeste, In legltura cu Ultima
alegere a deputatilor, de cei vinovati s tnsale i sä ama-
geasca cugetul Inn,ltimii Voastre", de nerusinarea i putina
patrundere" a unora din cei Insarcinati cu supraveghiarea
operatiei 3. Iar Domnul, caruia nu i se daditsera numele pre-
supusilor viniovati, fapea sa. se observe prin Secretarul Sta-
Lului Constantin Cantacuzino c askfel de cuvinte dullov-
nicesti" pe care le invoca hartägosul prelat, niciodata nur0

1 Ibid., pp. 792 i urm.; Hurmuzaki, Supt. II, la aceste date;

Filitti, 1. c., p. 121 i urm.
2 El merge sä IntAlneasca Ia Odesa pe Chiselev; N. Hodoq, Hur-
muzaki, XVII, p. 826, no. DCMCWII.
8 Ibid., p. 803, no. DCCIALXv11; p. 805; Filitti, o. c., p. 117.
4 Ibid., p. 804, no. nccLxxvm. Se credea In planul de a face din
Chiselev Domnul Unirii; ibid., p. 891, no. Dcwocrx. Dupg o cores-
pondentä In Augsburger Zeitung, el ar oferi tronul ducelui de
Leuchtenberg; ibid p. 896, no. DCCI,XXX. Se vorbia, iari, i de
Sturdza; ibid., pp. 809-10.
" An. Parl., XI, pp. 83-5. t
845 Preggirea tfnirii i'rincipatelor

pot avea locul lor In Imprejurare 'uncle se vallmä o lucrare

publich. 1
Adunarea, eea din urma pe care era sa of adune Ghica, nu
cuprindea apoi decat mentiunea afaccrii de la Braila, In lega-
tura cu razvrairea din Bulgaria", cu turburarile de care
au fost bantuita Bulgaria", laudfindu-se energia cu care a
lucrat garnisoana brai1eana,2.
Aeeasta miscare trebuie sä fie acum infatisatil.
In programul politica Iui Nicolae al II-lea, de si p4ea
Iindreptat pe altä Ellie decAt aceia a ortodoxiei si a slavis-
mului, nu lipsia, macar In ce privd3te unele cercuri, traditia
Ecaterinei a II-a. In curs(ul campaniei din 1828-9 se stabilira
astfel legaluri cu Bulgarii, cari, cum am vazut, se aratasera
gata s iea parte la miscarea lui Ipsilanti i colaborastrii,
prin Hagi-Prodan i Machedonschi, en Tudor. La plecarea
de pe teritdriul restituit Sultanului, armatele Tarului laarri
cu ele un mare numar de Bulgari oompro,misi, pe cari-i cola-
nisara, dupa sistemul urmat candva cu Sarbii, In Basarabia-
de-jos, cu Intinse privilegii. Cum Incepuse represiimea din par-
tea temutului Pasa de Scutari, Mohammed, multi dintre acesli
crestini amenintati cautara apoi, In 1830, un adapost pe malul
slang al Dnnarii, i Turcii Inoercara In zadar sit oprasca
aceastä emigratie In masa, Intrebuintand si pe Patriarhul ecu-
menic, care hiebuia sa asigure i pe Grecis,
Chiselev favoris& aceasta sporire a populatiei slave in Tara-
Romaneasca. Am vatut cum unii dintre ora.seni se asezara
In Braila; aoelasi lucru s'a petrecut, de sigur, la Giurgiu
la Turnu, preoum la noiul Severin. se stabilira. familii sar-
besti. Un ndu oras fu.facut, pe numele Domnului, la Alexan-
dria. Hrisovul de privilegii era menit sa alraga locuitori din
multe parti: se adunara saleni liberi sau liberati de pe mo-
sale vecine, dar iiioi aici nu lipsira elementele bulgarest,i.
In sfarsit de la Silistra, cu toata paza sporita a Turcilor In
acest punct de o asa de mare important& militart, relevala
I,n ultimul razboiu, un numar d fruntasi, BUlgari, Greci si
eke un Roman, ca Ardeleanul Trak', se rugau de Ghica,
1 Ibid., pp. 83-6.
2 Ibid., p. 85.
P Iorga, Ade fi lragm., II, pp. 729-31,
 Spiritut nou in lupil cu protectoratui rdsesc 31

la 6 Tunic st. v. 1836, sta, se odihneasch cu totul In tnij-

locul fratilor lor crestini", dar nesuphrati si liberi de mice
venit ce s'ar cuveni mosneanului (sic) sau domnUlui mo-
siei". FAgldniau a face din orhselul abia injghcbat mhcar
un centru de comert ca BrAila. Dar si pentru aceasta Glidea
socoti eh trebuie sh cearA Invoirea lui Riickmann, tinAnd samh
ch. Tureil ar putea sa proteste pentru aceastä pierdere de
supusi 1 De i autorisatia trebui sa fie iefusail, e de crezut
ch totusi unii din acesti orNseni sphimAntati se vor fi mutat
pe phniAntol rdmAnese.
Baste cinci ani, la 1841, o pornire mistileä se priodusc
intre Bulgari 2. Se va vorbi din nou de un Tar" al lor
care s'ar putea ridiea pentru a-i libera, si chipul lui sic
AspAndia intre dAnsti.
Plamil era sh se treach Dungrea prin mai multe pinicte.
Trebuirh sh. se iea mhsuri la Zimnicea, dupä ce pornise o
expeditie de pedeapsA turceasea dAndu-se foc satelor. Dar
vatra mischrii fu la Bii1i, d t sigur 1 Cu ajutorul noilor
orhseni de aceiasi natie. Ca sef sic pomeneste un Macedonean
ce fusese profesor bulgar" acolo, apoi Albanesul Spirit i un
neasteptat profesor de la Malta". Se Incerca o nlvälire In
Dobrogea gupt steagul hd liristos. In zAdar Incerch sh-i o-
preasa Inlocuitorul atAt de popularului Slhtineanu, Rusescu,
prewdintele maghistratului", i politaiul. Pe cAnd Turcii din
Macin. stäteau gata sa-si astepte cu "armele dusmanii, militia,
supt ordinele lui Odobesett, sosi, cu ordinul de a se impiedeca
revolt a. cu orice pret. Trebui a se tragN asupra celor earl se
Imbidziau sh se dulie pe vast Dar si In zilele tirmAtoare, cu
loath presenta trupol de vre-o 300 de oameni, era Intre ne-
gustdrii speriati teaFka cl. rudele, indArjite, ale mortibor
rAnitilor vor da foe orasului 8, Cum se va vedea, tulburarile
se repetarA In 1843, supt alt Domn.
Unul dintre participantii la aceasith actium pretinde ca
Ghica-Vodh, care se afla la Breaza, s'ar fi grabit srt alerge
aprins de mArde contra crlietuhti", a vagabonzilor strItini"
1 Studii si doc., XI, pp. 39-41.
2 Vechile raporturi cu Chiselev; N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, p.
228, no. =am.
8 Papazoglu, Istoria Bucure;tilor, pp. 149-57; Iorga, In Rev, fund.
reg., II, pp. 14-5.
 Pregatirea Unirll Principateioi

si a Lilharilor ea cutitele In maul", asa cf trebui sä fie

potolit i oprit In. cale de intelepciunea episcopului de Buzau
Chesarie, de care atania Braila&
De fapt, 1ndatit oe afla, la 14 lune sL v., de ivirea unei
cete ce ar voi sa treaca peste Dunare spre ajutonil celor ce
bg, aflä In rasvratire Impotriva stapanirii locale", el, dandu-si
sama die datoria stapanirii acestui printipat", porunci lui Odo-
bescu sa, nu piarda vreme a Ii supune": la asemenea hwru",
scrie el, ,,ft un menut este scumpu, did zdbaua rdtdcefte
duhurile, pdrand skibiciune sau voe vegheatO". De aceia cu
tonos cere sa sa predea i, la al treilea chemare, nevazand
supunere, arunca focuri asupra-li i princle-i morti sa.P. vii".
De fapt, Domnul inaintth1 pank spoe Buzau, primind In cale
raportul makrulai Manu, car- comandase represiunea. FA,-
ggdui recompense ofiterilor i soldatilor, dar nu-si uita de
datoriile omenieic. Asteptam i tiinIA de starea ranitilor
soldati, pe langO care yeti bineuoi a Ingriji cu toed docto-
riceasca cautare §t pe Bulgarit rani(i". Se va face, de Oda-
beseu, i oemetarea pricinilor, ca sa dovedeasea ee 1ncli-
nare au avut In aoest complot, atât aid, cat si la Servia si
Bulgaria". Gei cercetati vor putea vorbi liber, cad nu nu-
mai stapanirii tareesti nu va fi predata taina, nepri;imit fiin-
du-ne si dm sdbiei fi robiei pe cei de cindea creftini, ci
*Ica, lamurind en stlinta, ce ii s.. oere pentru a obladuirii
noastre regula si Epistle; vor scapa i Insusi de strasnicia
sub car(e rurmeaza O. fie supthsi", daca asicund lucrul. Altfel
vor fi, tratati ea niste vrasmasi ai linistii obstesti Intr'acest
pacific pamânt, uncle Rind fost umbriti si miluiti, sa fac
mai nevreclniei de milositivirea omeneascä pentru nemultu,-
mirea lor".
Peale eAteva zile el arata ea are oonstiinfa de a fi Meat
oe se cuvine, cad meseria noastri este guuernul", i astf el
putin ti pasta de prootii de miutte" earl vor sa fie viteji
si rAvniteri crestinil,or de dupla usile kr", Bind si lacuitori
sau dregatori sau negulatori pacinical, i Intreprinzatori sau
sprijinitori de comploturi". Don Mul nu.assOmpiedeca nici de
vioe-cons'ulul rus, Simion Andreevici, la care se refugiasera unii

1 Ibid.
 Spiritut nou fri luptä cu protectoratul rust:se 33

dintre conspiratori: sIä le scoatä din eapul lor c5., la ase-

menea imprejurare, si fiind tovar6.ii lor prinsi cu armele
in milna, nu 1i poate apN.ra nicicum". E ridicul si prolestul
vice-eonsulului austriac pentru un soklat ranit1. 0 procla-
matie domneaseri amintia Bulgarilor cä se did de o juma-
tale de yew pe pämântul primitor al iirii i se cuvine sA
n'o tulbure 2.
Intrigile continuar, Impiedecând orice actiune de guvern spor-
nicit In cursul acestui an 1841. Când Domnul aduse Inaintea Adu-
närii un proiect pentru a Impiedeca abusurite fatI de tarani ale
marii proprielati, represintate prin masicri si arendasi, Ada-
narea sie puse iaräsi in stare de apa,rare. Anita a si ntembrii
ei ,au aceleasi sentimente si C ai i intervenit prin mAsuri
in aoelasi sens, cum 111Slisi stapiinitorul a recunoscut-o. Reci
tine sa constale cg. nu au ramas neingrijire, si cu neprege-
tare s'au Indeletnicit In chibzuirea ma'surilor ce au judecat
el, puindu-se n lucrare, vor Xi folositoare cläcasilor". Dar,
dupa socotinta ei, urmeazlt a se osebi obrazele, ea sä nu
fie supusi hulei proprictarii din pridna vre unor vremelnici
Inchirietori, sträini despre adevairalul folos al propricUltii"..
Proprietarii insii ar trebui sä fie ehernati la o cercetare se-
rioasä a masurilor. Iar, in oe priveste critica aceluia care
reline pe snean, palna la o Intelogere cu sapanul, pc locul
mundi sale, se afirnig egt adevärabele Invoiri nu se pot eu-
noaste mijloc de Impilare pentru etheasi i, prim urmare,
nici ei strâmtorati, ca O. se supuie la vre o n6pAstuire" 3.
La aceasta Ghica-Vocth. rgspunse ca i se pare necesar a
se lidlocui libera Invoiaima, in care, firete, järanul era
partea mai slabN. prin nedcareva temeiuri obstesti". El
aräta ca interventia Aduarii s'a mk.genit la eererea ca slbenii
A. fie obligati la tadeplinirea datoriilor atre proprietari,
ca sä nu rilmaie niciodata clIcasul nimie dator dinteun an
Ii altul". Se adauge ea unele din mg.Surile propuse n'au
1 Iorga, Sludii $i doc., XI, pp. 248-51. Cf. Sloian Romanschi, in
Sbornicul Academiei din Sofia, III (1915 §i (despre Gh. S. Ra-
covschi sau Gheorghe Machedon , ibid., XIV, 1920. Cf. studiul ace-
luia§i din 1921 despre Gheorghe Mamarciov §i comanda lui de
voluntari In 1828-9". Cf. Filitti, Turburdri revolutionare, p. 27 §i. urnt
2 Ibid., pp.. 28-32, 87-8. Cf. 11=14, Domniile romdne, pp. 143-4,
a An. Parl X, pp. 384-7.
3
g4 Pregatirea i.nrii Principatelm'

primit aprobarea domneaseä. S'a Murat doar numai abn-

sul ce faceau arendasii Incheind ei Inii Invoielile, dar aceslia
lucreazä In numele proprietarilor. Data s prevede ct sa-
teanul poate aduce oricate vite in island capalat. mi e decat
d consecinta a dreptului pe care 1-a castigat acesta. Data
nu se cunosc näpastuirile, e vina Adunarii Insesi, care tre-
buie sa fie informatg, iar Domnia, care, ea singurg, primeste
ofitiale plangerile norodului", are dreptul de a fi crezuta. Daca
e vorba de cercetarea propusi, ea se adinite, dar nu numai
de lamurire, ci si de despligubirea napastuitilor"; Insa si aici
c de observat ca nu se poabe face deosebiréa lntre legal,
pravilnic", si nelegal, pe basa faptului dacit se presinta pro-
prietarul sau arendaSu11.
Revenind, Adunarea se presinta ca observaloare stricta a
Regulamentului, admitand abusurile numai din partea catorva
arendasi lacomi". Se raspinge, inteo forma respectuos ipo-
crita, si asigurarea Domnului ca obladuirea nu mai poale
sta de atum In nelucrare d'inaintea necontenitelor plangeri
ce priimeste de la satenii clacasti" 2.
Din nou Ghica opune acestor observatii cit abusurile con-
statate le comunica Adunarii, ca sa vada cum s'au facat Im-
pilari" de unii functionari, si 41 se va proceda si de acurn
Inainte, iar, datit astfel de lucruri se pot petrece, apoi tre-
buie sa se cunoasca aceasta o neaparata conseeventa a mo
ralitatii claselor de unde sant iesiti acesti slujbasi", adaugind
ca apredaza totusi moralitalea" unora din eL i iarasi se releva
neputinta tgranului de a refusa cererile proprietarului, oriel-
ruia s'ar numi Indurabor proprietar". Intent). cuvant, eine
va un sfarsit, voieste i mijloacele prin care 1-ar putea do-
bandi". Nu vom mai astepta de la Obsteasca Aclunare des-
lusirea oe am ()emit", ci prin functionari vom porunci despa-
aubirea cuvenita clacasilor napastuiti Indata ce vom mai primi
jalbi" 3 Din parte-i Adunarea Incheie, la 19 lunie 1841, de-

1 Ibid., pp. 387-9.

2 Ibid., pp. 389-91.
$ Ibid., pp. 391-3. 1.1rmeaza lista abusurilor constatate. Intre nu-

mete vinovatilor: Gheorghe Stirbei, Prejbeanu, Otetelisanu, dar i unul

cu semnificativul nume de Ciupelniteanu. Chiar i parucicul In stafca
Costache Roset, politaiul orasului Pitetii, pentru neorânduieli i sfe-
 gpiritui nou in luptA cu proiecioratul rusesc 36

clarând ca. nu poabe a mai Sutra In nicio dezbatere", dar cons-

taLa riMearea o1ebirii puterilor, apoi ca nu poate fi Orin-
teased Ingrijire cand nu va fi si de o potriva inpartitä", cii
se Nate ajunge la rezultaturi necuvenite si vatAnatoare
bunei thdatariri", i ecre a sc trimete administratia la res-
pactul legii consfintite de ,..amandoua Curtile1.
Nirnic nu arata mai bine cat de jos se cobori,se aceasLa
viata politica robiLd consulatului rusesc deal acest mesagiu
al Domnului, cu totul demoralisat de intrigi: Preaosfintia
Sa parintele Mitropolitul si dumnealui Banul Gheorghie Fili-
pescu, aductInd rugaciune catre domnul Daseov, gheneral-con-
sul al Rosiei in Moldavia si Valahia, de a mijloci pentru cer-
tarea Logofatului Manolache Baleanu, fagaduind indreptarea
numitului, Noi, 1ntru prilejul unei asemenea generoase aple-
care din partea dumnealui Dascov, dorind a marturisi osebita
consideratie ce avem cake persaana dornbiei sale, iertam pé
Logofatul Manoil Baleanu din marginirea sa si tot de odata
Ii dam voie a se Intoarce in Capitall si a-si lua iarasi insu-
sirile sale in Obsteasca Adunare"2.
Iar, pe cand se faceau alegerile pentru Adunarea din 1842,
Bibeseu cuteza sa vorbeasca Domnului de lipsa de iubire
si de Vicredere in el, semnalandu-i zvonul ea Rusia vrea sa-i
substituie pe Mihai Sturdza a. Noua Adunare cuprindea boieri
man i mici, In mare parte dusmani hotariti ai lui Ghica4.
Mitropolitul insa demisiona de la Inceput 5. Aceasta nu im-
piedeca votarea, cu 38 de glasUri contra 2, a unei adrese
ofensatoare 6.
Se infatiseaza guvernarea lui de sapte ani ca o gerie de
terisire de bani din lnplinirile trecute de la feluri de locuri, Inda-
lorindu-se a-i Intoarce pagubasilor", i Costachi Filipescu, pentru
Insuire de bani ai polcului 1-iu ce au comandat", i rea comAnduire
a escadronului", apoi Manolache BAleanu, pentru neorAnduealA In
Obsteasca Adunare".
1 Ibid., p. 397.
2 Ibid., p. 233.
8 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, p. 827, no. DCCXCIX. Cf, ibid.,
n-1 urmAtor (apArarea lui Ghica, In Augsburger Zeifung).
4 Ibid., pp. 830-1, no. DCCCI.
5 Ibid., p. 837.
C Ibid., p. 838, no. DCCCXIII. Indreptatirea Domnului; ibid., p. 870
si urm.
M PregAtirea 4.1nirii Principaieiml

abusuri In crestere, apdthndu-se asupra arbitrariului In sate,

supt toate raporturile. Se insista, cu un scop demagogic, asu-
pra 2liespolerii tdranului, dar plangdndu-se si de jignirile a-
duse, In numele tdranilor insisi, proprietarilor 0 läudfind o
nobilime pe care strdinul." Chiselev stia s'o Indemne spre
bine. Nu se crula nici judecata, nici finanLele, Consulul rus
Dascov Indemna 0 pe bolnavul Arsachi sd adaugu ofen-
sele luil. (

In aoest moment se produse a doua rdscoald bulgareased.

la Braila, menitä sd ardle lipsa de ordine in tard 2. Un das-
al" bulgar, sprijinit de consulul Rusiei, provocä miscarea
rdsbunatoare in care full nci0 si militari români. Trebui sa
se iea casa cu asalt 3.
In noua sesiune din 1842, luandu-se In cercetare exodul
sAtenilor nemulLamiti de pe mosiile lor se reineepea lupla
cu Domnul, Adunarea apärându-se a actiunea ei, deosebild
de a lui, ar veni din vre un dull inpotrivitor slobozeniei lacui-
torilor sateni, ppeciwn sd consfinteste prin instituliile si pra-
vilele tarii, cdei una din cele mai ajduroase dorinti a Adundrii
au folgt. 0 este de a sd tnvrednici sa, vazd acea slobozenie eu
mult mai Intinsla deal nu o iart.1( a fi acele pravili si cea de
aeum Stare a locurilor". Dar ea se lupLa contra neorânduie-
lilor care, a vre-o atäva vreme, s'au Introdus supt prici-
nuirea aoei globownii,ridicandu-sd cu cdrdul bicuitorii dupd
unile mcqii, cu felurimi did amdgitoare mijloace 0 str4muldn-
du-sd pei allele, nu pentru ure-un folos al lor, dar mai totdeauna
cu a lor ddrapdnare si numai pentru folosul unor proprielari,
cari intru aceastd uneltire gdsesc mifloc a dobdndi fi ajatorul
amploia(ilor administra(iei". i, 14 urmd: Nu se poate socoti
cd. Adunarea au pasit peste ale ei alribuLii IncunostiintAnd
Innältimii Sale alcarea uneia din pravilele fondamentale, atht
mai vârtos, and ea au cunoscut cd, de nu sd va aduce Infranare,
sa amerintä spIrgAluirea satelor, smdcinarea lacuitorilor sdteni
O. ddräpanarea unor proprietari numai In interesul altora"4.
1 Ibid., pp. 848-9, no. Dcmcn,
2 Ibid., p. 838 §i urm.
3 V. §i Papazoglu, o, c.; Iorga, In Rev. fund. regale, 1. c.
4 An. Parl., XI, pp. 410-2. Cf. ibid., p. 393 §i urm.
 Spiritul nou In 1uptK cu pro tectoratul rusesc 37

In Mart din acest an se credca et dcpuncrea lui Atexandru

Ghica nu mai poate zabovi. La Iasi se vedcau ca succesori posi-
hill Mihai Sturdza sau... naturalisatul Chiselev1, cgruia i se id-
mesese tocmai atunci aclul de indigenat 2 In ultimul cas, con-
sulul Franciei la Iasi asigura a Sturdza, care izbutise a-si face
o Adunare supusä, cu cele mai marl mime 3, asteptandu-se
ca si Moldova sg. cheme pe vechiul binellator, ar trees In
Bucovina 4.
Un brutal ceroetAtor rus, generalul Duhamel, apN.rea In Iunie
la Bucuresti si se punea in legg,tur N. cu opositia. El impuse
Domnului ca ministri pe $tirbei, pe Fanariotul Costachi Sutu
si pe Câmpineanu 5, despre care, acum, Czartoryski scria In
batjocurg, observând a. 1-a Inselat si la Paris si la Viena,
ca despre M4ria Sa Hospodarul Câmpineanu" 6. Indat.l. Tur-
cia tanzimatului, care se simcia acum asigurat.A. de Anglia
si aliatii ei In chestia Orientului, delega, la rânctul ei, pe
un fast ambasador la Londra, *echib-Efendi T. Indoita inter-
ventie Mc:ea pe boierii frondei rusofile sg-si dea sam5. de
Iptinderea greselii lor8. Dar Sechib aducea lui Ghica laude
publioe pentru atitudinea lui 1oaia1 4 In afacerea Rulgarilor 9.
Domnul, Ingrozit de presenta controlului rusesc, ceru sA nu
se dea cetire actului, care-i f 1 numai Inmânat cu solemni-
tate10. De altfel, un conflict Intre Duhamel si Titov adg.uga
la haos. Se ajunse totusi la cetirea scrisorii imperiale otomanelt.
Amestecul nitis al lui Billecocq, intrebuintal de Ghica pentru
legAturile cu Sechib, nu f6cea decat sg. Incurce si mai mult12,
Cu toate acestea, In August Alexandru-Vod6 putea crede cl a
cAstigat partida. echib, care mergea spre Moldova, li aproba
1 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, p. 853.
2 Ibid., p. 857, no. ncccxvii.
3 Ibid., pp. 808-9, no. DCCCCXXVII. El se gandia a merge In Ger-
mania, unde era Doamna.
4 Ibid., p. 858.
5 Ibid., p. 877.
6 Panailescu, o. c., p. 42, no. 16.
7 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, p. 878 si urtn.
3 Ibid., p. 881, no. ncccxxxIsr.
9 Ibid., p. 883, no. ncccxxvn,
10 Ibid., n-1 urmätor.
" Ibid., pp. 885-7.
12 Ibid., p. 888 si win,
38 Pregatirea Unirii Principatclor

purtarea 0-1 asigura cL va putea sä facl o altI Adunare, exilfind

pe vechii dusmani, Vellarà si Filipesc'uiVulpe, si pe cei noi,
Ioan Filipescu, Baleanu i Bibescu: i se dädea indemuul
de a se impotrivi hothrit poruncilor rusesti 1. Duhamel pleca,
in Octombre, pentru a face raportul oel mai defavorabil Dom-
nului 2.
Dar, de la Constantinopol, Billectocci primia Instiintarea a,
totusi, soarta lui Alexandru Ghica e p3cetluitä5. Rusia biruise
acolo fnainte de a sosi ,Fechib: interpretul Divanului, Savfet-
Efendi, venia cu firmanul maziliei conform tratatelor" 4. Da--
coy 1u5 Insl asuprä-si sarcina de a preveni pe aduditorul ac-
tului de incheiere a unei Domnii incepute cu atAl de bune in-
tenth si care rAm5sese In adev5r pop'u1ar5. Ghica mimi pc
cei trei Caimacami i, fru* a voi s5 se supuie unci umilitoare
oeremonii, lu drumul Brasovului 5.
Firmanul, care se ceti inaintea boierimii rusinate de trista
ei tsprava, arata ca basg. a m5surii luate, tocmai rapoartele
lui Sechib: Domnul mazil era acusat si de rea credintV si
malversatie" In plata tributului. Era vorba In acest docu-
ment, supt o formä barbar grosolan5, de ,,färädelegi"(,,Inefaits")
5i de eutezanta"(audace), ca 5i de judecata"ce s'ar fi cuvenit,
dar pc care evidenta faptelor o face inuti15. Se constata.
perfectul acord" cu Curtea Rusiei 6.
Pentru locul vacapt erau candidaturi de Fanarioti, ca fratii
Sulu (si Nicolae), de veterani ai boierimii, ca Iordachi Fill-
pescu, de intelectuali, ca V5c5rescu, rcfusat de Rusi, de boieri
1 Ibid., p. 893, no. DCCCXLV. De recuno§tinll ar fi slrutat niâna
lui Sechib; ibid., p. 894. Se destiluia consulul rus de la Braila;
ibid., p. 897.
2 Ibid., p. 900.
3 Ibid., p. 901, n-le bcccuv-v.
4 Ibid., p. 902 i urrn. Ghica ar fi declarat lui 13utenicy a e
gata sà abdice; raport austriac din Bueiire§ti, FilitLi, o. c., p.
171. Cf. Croze d'Alain, De la situation de la Valachie sous taclmi-
nistration d'Alexandre Ghica, Bruxeles, 1842. V. Une pve d'histoire
pour répondre au libelle d'un prétendant au trdne de Valaquie §i
PPisode de la question d'Orient, Russie, Valachie, Moldavie, Paris
1832. Cf. Filitti, o. c., p. 268.
5 N. Hodo§, Hurmuzaki, XVII, pp. 903-5, n-le occconi-yin. Cf,
Filitti, o. c., p. 171.
6 N. Hoclo§, Hurmuzald, XVII, pp, 937-10, TO. DCCCLUI.
 Spiritul nou In luptd cu protectoratul rusesc 39

mai tincri, loan Filipescu, Stefan Bälkeanu, fratii Bibescu

Stirbei, ca si Manole Meanu, fin de BrancoveancIl, pe
rang fratii Domnului depus 2, - Campineanu, pus la control,
fiind socotit cd nu e totusi ministru, pentru a putea candida3,
pe cand in Moldova se credea cI In posibilitatea alegerii lui
ChiseleV 4. Din cei cinci candidati cari rainseserä, Bibescu
avu, In noaptea anulu,i nou 1843, o slut g. treizeci i unul de
voturi, NI de noiazeci i uniil ale fratelui, candidatin oficial,
rusesc, ceilalti având simtitor mai putin 5. El -'declara Sfa-
tului adrninistrativ extraordinar, la 30 ale lunii, c.ä datoreste
alegerea sa glasolui patriot si bunVointii lnaltelor Curti" 6,

1 Ibid., pp. 913, 921, no. DCCCLXX.

2 Ibid., p. 918, no. occcmonn.
3 Ibid., p. 922, no. occcmoc.
4 Ibid., p. 915, no. DCCCLXV.
6 Ibid., p. 922, no. occcmai.
11 In frauluzeste; ibid,, pp. 929-30, no. necurtr.s
 CAPITOLUL H.

Spiritul vremii in literatura noua.

La Inceputul Domnici lui Alexandru Ghica lileratura In-
sasi, iln aceasta attnosfera de optimism care era O. fie curand
Inabusitä de fumul inecacios al intrigilor politice, paruse ca
iea un nou avant.
Eliad incepe a-81 tipäri revista literard. Curierul de anthe
sexe, de si farä multi colabaratori. Pe cand la Teatrul bucu-
restean se porniau i represi it will de opera, la care apgrea
si Domnul, in cocheta-i uniforma cle tgietura ruseasca, o Ga-
zeta a Teatrului National, de la 1836, se ocupa serios de
primele piese romanesti, traduceri facute de tineri boieri, 81
un ofiter, Voinescu II", era In stare sa infatiseze discutii de
idei originate, iar foarte tanarul pe atunci Barbu Catargiu,
care numai foarte tarziu isi va arata Insusirlle mari de vor-
bitor, recomanda tragediile, care, ca ale lui Alfieri, formeaza
si Inalta 0 natiunel.
Inca la 1837, in plink crisg. politica, Eliad dadea Tea-
trului refacut asa Incat s poatk primi i lrupp straine, in
Scirbiltoarea romaneascd, scene de tail oltene, cu mentiunea
si a noii Istorii a Tarii-Romanesti, de Florian Aaron trei
volume tiparite, cinci anuntate , care publica i un. Manual
de acelasi materie pentru coll, läudand pe Ghica-Vodd cel
nou, intemeietor de seoli satc§11 2 si prieten al satenilor, pe
cari nu numai ca-i apära, dar sta de varba cu el, Inca de
card era Caimacam la Craiova.
1 Lucreirile sotieteitii filarmonice, 1835. V. Iorga, 1st. lit. in sec.
al RIX-lea, I, p. 150.
2 V. Urechia, 1st. scoalelor, 0 Iarga, 1st. invdtamantullii.
 .

74

, k

#1# .1e,
Tz
,

S4

VASILE CARLOVA
. .
809
_
---_ I 831
/
Vasile Cirlova.
 Spiritul vremii In literatura noua 4

In curand Ins a. patima politicA patrunde, cu alusiile $i cu

banuielile, cu opreli$tile ei. Se interzise astfel Saul al lui Alfieri,
Lradus de Aristia, fiindca se presinta rasturnarea unui rege
de pastorul lui lehovah (1838), $i cu. atat mai mult republicand
Brutus al aceluiasi. Apoi, din causa relatiilor traducatorului
cu Ruii, ca $i pentru tenthntil ct pareau revolutionare con-
stiintilor tematoare, Britannicas a lui Racine, In. versiunea lui
Vaamscu. Un Ahasuerus al lui Schubart, tradus de Cons-
tantin Filipescu, nu ajunse pe scena unui teatru rediis la
spectacole straine.
Poesia Erica insa putea vorbi mai liber.
La 1836, Eliad dItluse o alta culegere de versUri, fail a
dovedi o Inaintare In ce prive$te nobleta fondului sau is-
cusinta formei.
El publica numai In 1839 ceva din ce lasase, =rind la Cra-
iova cu opt ani inainte, abia In vrasta de douazeci $i dot de ani,
Carlova: frumosul mars al noii ostiri, In care, insernnandu-se
cu durere adanca umilinta a natiei:
Inaintea fiescarui Indeslul Vati umilit,
dar
Vitejia i rabdarea aid Insa mostenesc
$i, urand tinerctului sa lapede lenevirea rusi-nata", sa fie
Indrazneata, maAdra, falnica, mareatr, invoca pe stratum:a
caH vor sari In ajutor:
... Walla in mormanturi s'a miscat
Si-umbrele In veci tacute.
Stau cat colo, nevazute,
Privind corbul Inaltat1.
Eliad insusi adauga, In culegerea sa, duioase amintiri ale
parintilor, pierduti de curand, lasiindu-1 In sama cuLarui
unchiu, preot la Mitropplic, si a boiorilor milostivi, ocrotilori
splrijinitori ai orfanului, Intr.3 caH Viacarescu $i chiar Cam-
pineanu. Dar versul In care se Imbraca idei de tinereta si
sentimente die pietate $i de respect e unul de un lang zbor,

1 V. I. Ratiu, V. Cflrlova, Blaj 1905: Gh. Bogdan-Duia, In Sii-

mcIndtorul, 1905. Operele lui CArlova au fost retipärite In eoleciia
Minerva".
42 Pregatirea Unirii Prineipatelor

mergAnd pang. la cele mai IndrAznete comparatii si desfa-

surându-se, cu un ritm nou, de perfect a. arrnonle, cu mijloaoale
unei limbi curate, care nu se Invrasteaza cu elemente straine
si nu se Impledeca de nicio nesigurant4
Aläturi, el eanta m alt Dumnezeu dec,at al 1ilfaitiilor rc-
citate musinal In biserica de lanal iimilul sau adapost de la
Inceput:
Fiinta far' de nume,
Ce pasarii dai zbor,
Ce marilor dai spume,
Ce omului dai lume
Si apelor izvor,
Dar, un an dupt ce se stansese Car lova, rasaria un alt
poet al Ondurilor noi si al sperantelor de viitor, hranit, nu
de Roma, care, dincoace de munti, se dadea putintel in. urma,
ci de atitudinea timpurilor eroice care vim- aduce pe urmasul
lui Ghica-Voda, lmbracat si el In uniforma ruseasca, sa se
faca sfintit In dulama lui Mihai Viteazul.
TArgovistean, Grigore Alexandrescu, fiul unui modest boie-
rinas, Mihail, creslea In umbra lui Eliad eel ivil In. =cies'.
TArgoviste cântatA si de Car lova si pastrilnd In multele-i
biserici, In. mare parte goale, i In viata unei boierimi saracite,
stingandu-se In largile curti, caracterul de odinioara. In Bucu-
resti e Kolar al lui Vaillant, care creste si pe un lacearm, pe
un Ion Ghica, pe un Gradisteanu, pe un Scarlat Filipescu, pe
un Costachi, fiul lui Anton Rosetti. Invata acolo disciplina
clasicismului strict. Intra. si el In acea caste care 1ncalzise
atata inima lui CArlova.
La 1832 tiparia la Eliad un rifle volum de traduceri din
Voltaire (Alzire, Mérope) si din Florian, care era aici si mai
departe un model al visaorilor de pastorale. Dar Inca
de atunci spiritul romantic 11 ca.stiga., nu numai prin Lamar-
tine, dar i prin aruncatorul de trksnete retorice, negatorul
si revolutionarul Byron, a carui aproplatä faima, de marlir
al causei grecesti era Inca. in toate spiritele. Si el Canta., cu
melancolia Imprumutata de Ia Vo!ney, farmecul cuceritor al
ruinelor", cu zidurile sale rargovistene In amintire, Insä 5i cu
aparitia eroicelor chipuri:
 Spirant vremii In literatura noul 43

Dar eine se aude si ce este Arst sunet?

Ce oameni sau ce armii si ce rApede pas?
PAmântul 11 clateste rdzboinicescul tuna:
Ce oameni sau ce armii si ce rapede pas?
Cu acela care, ca un André Chénier, pe care-1 va fi cu-
noscut, se vede murind ca lebada icoanelor clasice:
La moarte mA voiu duce ca lebAda, cantând,
se netstea in adeudr o poesie romAneascd, /And la care nit
fuseserd decal bune intentii si stangace sforprl.
Avem a face InsA si aici cu fenomenul nou al midi boierimi
prouinciale care se ridicci, in cadrul Regulamentului Organic,
de si nu se preudzuse aceasta, Boierimea cea mare nu putea
sti deie decat sporadieele zvacniri obosite ale unui VacArescu,
luptAtor contra Rusilor, dar rapede potolit, imitator al Gre-
eilor, Italienilor si Francesilor In acelasi timp, Para a se adaugi
niAear vlaga casei de tail strAmosesti, de la care nu s'a
smuls niciodata. Nu se aflä unul singur din purtatorii nea-
murilor ilustre care sa Ineerce a scrie istoria, asa de pasio-
nail, a unei vremi de prefacere totala. A Incetal si verva
satiricA, necrutALoare, a vechilor Gole$ti, rApede coborlti In
mormântul lor. ToatA energia rAmasa se cheltuieste acum
In nelneetate $i zadarnice intrigi, care, cum vom vedea, se
mântuie prin resultate care sperie, desgustA si umplu de mus-
tali pe pornitii fapta$i inconstienti. Urmasil vechilor lup-
Mori Isi duc nemernicul rAzboiu prin caneelariile consulatelor,
si cine se smulge de supt adormitoarea vraja ruseasca man-
tuie, ca Ioan Câmpineanu, arzand ce a adorat si adorand ce
a ars". Trebuie ca fabula acestui mic offer de miitie, adu-
când in literatura ointarea gurii 11.- Tilrgoviste", pp care, dar
filrA directie, o avea, ba inteun grad asa de limit, 5i Eliad,
sA loveasca, energic $i cinstit, In neajunsurile vremii.
La el se vede acea conruptie contra cAreia, mai mull din
spirit de Impotrivire, caci ei n'ar fi putut s'o opreascA, se ridi-
cau boierii din opositie, ca bunul predicator contra hrApirii
In dauna slabei nevinovalii", care, la Curte, rAepingând
slujbk rang sau bani", cere totusi printului", zilnic defAimat
si de dânsul, In loc de plata cativa curcani". La el se In-
tfilnesc In linguOre magarul rAsfatal" si catelul de iatac".
La el rasare bastardul, nobilitat" prin decretele lui Vodit-
44 Pregatirea tTnirii Prineipatelor

Ghica, al evghenistului, amestecat cu sangele plebeu, care in-

cepe a-si cere dreptul: domaul catar", care, 1audandu-si mama,
uitä de magarul mare" din care descinde, ca In casul
fratilor Bibescu-Stirbei, cu mama Vacareascit, iar talal, Du.-
mitrachi Bibescu, mic boierinas de Gorj, pentru care dus-
manii vorbiau de herghelegiul", de vanzatorul de cai, de la
obarsie. Nu lipseste nici alusia la judeatorul de cantari, "Annul,
domn In acel loc", care eritica urala micut.ä privighetoare,
dar trebuie s recunoastaa. tacerea sa de frumoasa pasare,
ca i papagalul care, razand prea bine de altii", marturisesle
ca. de loc cantaret na este".
Sigur de sine, poetul editat acuma luxos de Carcalechi, care
se mutase In Bucuresti, Imbogatesbe la 1838 prima sa inspiratie.
In garnisana la Braila, el se inspira din luptele recente pur-
tate acolo de veteranii razboinici" ai altei ostiri; paza la Mil-
cov II Indreapta, pe acest Ovkliu intre Sciti i Geti, spre de-
plorarea osebirii neamului liber In data tan desbinate,
Frail a carer neunire a avut sMrsit amar,
adaugindu-se gluma asupra vietii de provincie, cu mosieri sco-
land pe draci din casa prin. moli.tfe si cu nimfe desolate" si
In cojoace; amintirile de la Mitropolie II fac s. se Indreple,
In umbra tristetei care, adese ori, In prima tineretä, precede
luptele vietii, spre
religioasa a candelei lumina,
Aprinsa de credinta, i galbenä, si link,
si un non imn se ridicä atunci spre dumnezeire:
A totului parinte, tu a carui vointa,
La lumi neinfiintate ai. daruit
In bolnitile manastirilor el se Infioara de misterul mortii, po
apele lacului care poate fi Snagovul el se lass cuceril de o
blarkla pace, o anecdota traita. Ii face sa. se Induioseze de
credinciosul cane mart pe groapa soldatuhli, dar e atras si
de farmecul, marigaietar o elipia, al iubitei sale, care-I smulge
de la deanoralisanbele medilatii" asupra zadarniciilor oricarii
sfortari, la care totusi so va Intoarce. Epistolele" 11 aralS
recunoscator lui VacIrescu, glorificat ca poet, si lui Urn-
pineanu.
Dar §i mai departei, la privigheloarea despretuitä de ma-
gar, la represintantal clasei nemultilmite, care vrea pentru
 gptriiui vremit In literatura nod 45

inteligenta i encrgia ci ce-i refusa prolipendada si de

acolo §i ultimul refugiu al desgustului §i al resemairii , satira-
fabula loveste. Si aid apar cele doua mari pacate morale
ale vremii: impertinenta aroganta i tarilloarea lingusire. Estq
ciocoiul, Imbracat In blana de cane, la care, eand e In fa-
voare, toate neamurile de dobitoace se inchina pentru ca apoi
sa se Intoareä asUpra.-i cand e disgratiat, este parvenitul In
chip de bou, care poruneeste a se da pe scare nepotml,
al doamnei vaci flu".
Dar Insasi situatia tarii, care nu putea fi Infatisata. allfel,
va fi redatit In toatä tragedia ei, alunci, dupd crisa au-
lonomiei din 1837, si in ajunu l. calaloriei lui Campineanu
pentru Unire. Chir Pisieovici spune prin sufixul numelui
sau crii natii Ii apartine mind vnea sa Inghita pe, soa-
recele de neam", Raton, dar In toate formeile unei caluglarii
pravoslavnice. Puii de corb nezburatori" cari se Indreapa
spre departata lebäda alba." a ultimelor sperante, au In
fall teribila valpe cu ochii luciosi" d3 lacomie. Privighetoa-
rea care nu mai poate zbura, de mult cc a fost In cusdi, si
0 Osaried ce poate face
Deeat la soarta-i supus'a fi?
vorbeste mai elocvent deck °rice discursuri Indraznete, re-
traclate rusinois de a dou,a zi, intr'o Adunare de vesnici unel-
titori pentru vanitate i intenest.
Si articolele din programul de opositie al lui Campineanit
se Intalnese In forma poetica la Alexandrescu, atunci cand
ataca hotiile tribunalelor", despoiarea de piele a Imprici-
nalilor2. Iar In anul 1840", care, cum se va vedea, aparu
1:n foaia tinerilor din Moldova, el aruna träsnete asupra
despotilor" i, ea saint-simonicnii de la Paris, aptira malU-
mile obijduite, biata turma... In veci nenorocita".
Aceiasi clasä da. Insa in acelasi limp i alti tineri ramasi
In Ora, cari, neavand la indemana Parlament, Intruniri si
ziare, Intrebuinteaza ea mijloc de luptA, In deosebire de Im-
paciuilii i adormitii Moldoveni, poesia lor.
$i acestia avusfera a face cu npua militie, In care ofiterii
1 Editii si in. 186t3, 1893 i, la editura Minerva", de Em. GArleanu.
Cf. Gh. Bogdan DuicA, in Cony, Lit., 1900.
2 V. qi Filitti, Domniile romdne, pp. 258-60.
46 i'regatirea tSnirii i)rinelpateloe

rusi mai tineri introdusesera spiritul liberal, revolutionar, de

care, In partea intaiu a domniei Tarului Nicolae, erau insu-
fletiti ei Inii, mergand si pän'i la conspiratii.
Astfel Cesar Boliac, fFul unui medic de lndoielnica repu-
tatie, venit din Italia sau din Levant, Bogliaccol, si, se pare,
ul unei Romance. Inainte de treizeci de ani, si acesta publica,
la 1835, supt prelentiosul tillu de Opere, caleva poesii de
byroniana inspiratie. Nu e Insa aici aceiasi demnilabe $i sia-
caritate, E lauda lui Campineanu, dar si a Regulamenlu-
lui Organic, a lui Ghica Domnul si a lid Mihai Ghica, Inehi-
nandu-se o bucaba si lui Grigore-Voda, mort de curand, si bisc-
ricii de la Colentina a familiei, apoi lauda Societatii Filarmonice,
dar si a celei agricole, a lui VAcarascu, $i mai ales a lui
Eliad, pentru tot ce a dat, litera- si cultural, tarn, Inaltan-
da-i-se opera poetiel, asa de nesigurä. Bo liac se apärä de orice
gand de a scrie satire", uriicioasa ramurä de scris", si
declar4 cä n'u se gandesbe nici O. moralisezc, nici, cu atilt
mai pultin, s schimbe lumea 2. Pert atunci el, care celebra In
versuri plutirea primului vas romanesc, se gandia sd pu-
blice un ziar al tinerilor in fata aceluia, oficios, al lui Aaron
Florian, Museul national (1836-8), si a publicatiei profeso-
rului de geografie Iosif Genilie (1835 , Universal 3. Peste
cativa ani knsJi el va lua aparea Tiganilor robi, se va
rzboi cu mitropalitid cel non al Moldovei, care 1-ar fi exco-
municat pentru nu stim ce scrbere a lui, $i va aIciii, oat
timp Câmpineariu se afla la MiOrgineni, o Marsiliesä a Ro-
m.aniloe, pentru ca multimea sl caute a-1 libcra4, $i de
aceia gustl si el surgunul la mAnastire5.
Eliad se simtia depasit. Ataci, pe Grigore Aldxandreseu,
In care vede un ingraft, si se porneste eu toall verva lui
satirica, 1mpotriva acelui tinoret care e pentru dansul, o co-
lectie de Sarsaili" si de Rodini" revolutionari, al clror merit
e numai In haine6.
1 V. Odobescu si Tocilescu, III, tabla.
2 Iorga, 1st. lit. rom., la sec. al RIX-lea, I, pp. 228-30.
3 V. i Filitti, Domniile romdne, p. 253 (dupl inedit).
* V. i ibid., pp. 124-5, 230.
5 Ibid., p. 130.
6 Iorga, Ist. lit. rom. In sec. al XIX-lea, II, pp. 50-1.
 8piritul vrendi In literahira mita et

tl insusi Insä fu acusat de medicul aventurier $i intri-

gant Alcibiade Tavernier1, cu care era legat prin adesiunea
la franemasoni, cg. i-ar fi propus sä parlicipe la o mare
miscare de re-voila, In care ar fi fost amestecati si Bulgarii.
Oricum, la profesiorul, seriitorul i ziaristul popular itnea
do alunci se manifesla o mare ambilie poli.ticä, Tn curand
devenita fara margeni. In deoscbire de ceilalti scriilori, pasivi
dincolo de tagaduirea literand si de aptarea retorico-poetic5,
el va visa de un Tudor Inviat, fau In vesrnant de dascal,
ci In toga alba a unei Rome tnoite.
Fara atingere oa politica e In&I activitatea lilerara din Mol-
dova. Acolo se pregatcsc noile manuale, lipsite dc orice ten-
dinta, ca Istoria universalli" a lui Saulescu. din 1837, Hro-
neloghia" lui, inchinata i Mitropolilului Veniamin. Bunul pa-
rinte e tot mai departat de lume ln ultimii ani, mai cre-
dincios unei Dommii care, trecandu-i o parte din atribulii
la noul Ministerin pentru ceie biserioesti, II va face sa piece In
ultimul adapost de la, manistirea Slatina; i s'a atribuit, fara
dreptate, i gandul de a lega aceasta Biserica a sa, ca pc
vremea intrusului de pang. la 1812, de Sinodul rusesc. Cartca
de istorie de care e vorba se fereste d vremile noi revolutio-
nare, aeoperindu-se chiar cu hartie cutare cuvfint supArator, si
de Rusia nu se pomeneqte deal cu multa socoteala, emu-
tandu-se chiar legaturi cu Ruii vechilului Sviatoslav, la pe-
riodisare. Dar In cutare sludiu, din acelasi an, despre o
descoperire arheologica langa Gai4i, Saulescu proclama ori-
ginea romana si Inlatuala iddi. unei coborlri din Slavi.
Volumul de poesie al liii Asachi din 1836 cuprinde tra-
duceri si imitatii din toate capitolele literaturii universale,
de la Homer si Horatiu, prin Petrarca, pang. la Grey. Elc-
mentul politic, In legaturA cu falsul Ossian si cu noua fasai din
desvoltarea acelora pe cari-i numeste Moldo-RomAni", se allt
doar In ,,Privegherea ostasului moldovean" din 1837, In care
soldatul militiei Incepatoare e Infatisat ca tfinarul puiu de
vullur" care-si deprinde zborul de la exemplul maret al su-
metei sale maice", Roma, $i al. erailor oe statue( In al strit-

1 N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, tabla, 1 a nest mime,

48 t'regatirca Ctnirii i)rincipateioi

rnosilor päin'int", si nu, lipseste critica tinerelului boieriu"

care vorbeste dialect str5in". Aceasta pe langI Ioviri cu cotul
si In alto domenii de sträin5tate, ca atunci cand vorbeste de
Jidovull de Podul-Vechi,
Irnbräcat ca irou grec,
sau face haz pe socoteala celor doi mazili cari
Se stAdiau pe la movilä,
si-i despoaie advocatul" Inaintea presidentului". Opera lui
dc predicalie se Micea InsI mai ales prin tablourile care,
do la Ovidiu si baba Dochia, nlergeau Ong la luptcle lui
Alexandru-cel-Bun i Stefan-eel-Mare.
E i autor al pieselor Serbarea pAstorilor moldoveni" si Dra-
ys", Int Eul Intemeietor al Moldovei, drept ceI de-al doilea
având a se lute lege Mihai-Vodä ceI nou1 , la care se adauge,
pentru o serbare la tar5, a hii Nicolae Canta, mult timp mi-
nistru al noului regim, In Horodnicenii Suoevei, u biserica
lui MAties Vistiernicul, Pia, lra Teiului", cu un subject de le-
gendl. Ajutat de Stefan Cotargi i i chiar do unul dintre bo-
ierii Regulamcntului, Mtn:Intl Vasile Alecsandri, el inteniciazil
apoi Conservatoriul filarmonic-dramatic", chemeind profesori
italieni, pe langt earl veni peste r.4in antreprenorul italian Cas-
tiglio. Teatrul adus la acest no.1 asezdmânt trecu apoi, supt
direclia tineretului format in strAinAtate, la altceva declit
traducerilc din Kotzebue de acest nelipsit furnisor de lite-
ratur5 poetia, Asachi, si ale altora, si din Goldoni, din
Franeesul Duval, din Voltaire (Akira), dar Asachi insusi, tra-
ducAtor iscusit si al libretului Normei, amestec?1 si bucgi de
alt5 origine si tendintl: un .tefan-ce1-111are, un Petra Raref.
Se putu da aici e saul al lui Alfieri, care displ5cea accluiasi
Asachi, ca nefiind Indestul de clasic 2
Din tineretul moldovean se ridia numai acel Costachi Ne-
grut (Negruzzi), care, la Inceput, se Indeletnicise doar cu tradu-
ceri In versuri si prosä din literatura clasicd frances5. Cu pri-
mul s5u rang de Cäminar, el prelucrase Treizeci de ani sail
viata unui jucAtoriu de cIrti" la 1835, traducere dupä o
piesk francesä represintat5 de actorii francesi la Iasi. 0 fileea
din dorinta de a ajuta prin repertoriul românesc la Inoirca vir-
L Iorga, 1st. lit. ram. fn sec. al XIX-lea, I, pp. 190-1,
1 Ibid.. pp. 193-6.
u

A0.
40rir

C. Negruzzi.
 Spiritul vremii hi literatura noua 40

tuttlor i micestilor fapte a Stefanilor si a' Alexandrilor".

Pentru teatrul muntean dada el, introduand pe epicul Victor
Hugo, räscolitor de energii, In lumea româneasa, versiunea
Mariei Tudor a marelui romantic, si aceastä mica.revolutie
literara capAid lauldele, totusi socolite, ale lui Enact, ceia
ce face ca tânärul Moldovean sal.-i Pehine traducerea altei
drame a lui Hugo, acel Angelo, care, fiind In titlu chiar
tiranul Padovei", pulea trezi unele supärari. Spiritul de epo-
peie, tinzând. spre mohstruos, al poetului frames' care-1 slit-
prtneste, 11 face SN. trezeasca e,xageratul chip al unui adeva-
rat Sfarma.-piatra, care e Uriasul Daciei", aruia Istrul Ii
vine pana la beau i Tyrasul päug la gonunchi. Inspirtin-
du-se, cum se va veclea, din Istoria Românilor, aparuta In
frantuzeste la Berlin, a lui Mihail Kagalniceanu, el, care
celise In manuscript pe Ureche, asa bleat nu se tinea la ce
aduse Asachi In domoniul unei istorii poetisiate, izbuteste
a da, ca fragment dintr'o epopeie a lui 5tefan-cel-Mare, splen-
dida intrupare din Aprodul Purice, in care cu imitarea izbu-
MI a comparatiilor clasice se ukieste energia presbarilor
pitaresti ale ostasilor 1. Acelasi interes pentru vremile tre-
cute face pe scriitorul cu atilt de limpedea formA stapanitl,
asemenea cu a unui Mórimée in Franta, s. presinte Intalni-
rea dintre Stanislav beszczynski, regele Poloniei, si Nicolae
Mavrocordat, oH sa mediteze asupra bolnitei manastirii Neam-
tului, prelkurä in niste catacombe" ea acelea de la Palermo.
Nu lipsia din acest romanlism nici dorinta de a Infätisa Si
privelisti de cAlgtorie mgear prin tara2.
Indath pe and Negruzzi are curajul de a Incerea redarea
In rom.fineste a Odelor i baladelor, interesul pentru poesia
lima", In care nu ma,i traiau amintirile blandelor elagii ale
secolului al XVIII-lea, i pentru un teat.ru de violente si de
stridente, cu aspre i crunte figuri de trecut, trace la Eliad,
care, la Inceput, avuqe reserve, de si, entusiasmat de Byron,
traduce Marino Faliero al acestuia, i la Boliac, la care o
astfel de inspiratie se potrivia temperamentului de ravolu-
1 $tefan Indemand pe ai sAi sä mearga dupä gugiumana" lui,
e o copie a lui Henric al IV-lea la Ivry; Iorga, let. lit. rom. in sec.
al XIX-lea, I, P. 237 i urm.
2 Album pe 1837, foileton,
4
80 PregAtirea Ltnirli Principateldz'

tionar nascut. Astfel prin el se traduc In romaneste, fara

a se tipari, Inca odata Angelo i, In acelasi timp, 5i Lucretia
Borgia, anuntilndu-so versinnea integrall 0 a dramelor i cbiar
a romanelor de istorie vehementia si de nemasurata imaginatie 1
Dar poetul tanfar al Moldovei, a carui viata de Caminar
al Regulamentului i deputat ales al Adunärii, foarte guver-
n,amental, rin se pottivia cu avantul literar, cunoscuse prim:
legaturile cu Ba.sarabia si un alt romantism, cautându-si subiec-
tiil si la Tiganii nostri de acalo, apoi In sangeroasele amiutiri
ale anului 1821, ca i Ii legendele rusesti: pe acela al lui
Paschin, asa de mult amestecat pe atunci, In trecatorul exil
al pornirilor sale revolfutionare, Intre boierii, Grecii si ci-
novnicii Chiinuiui, dar mai ales Intr'o lume de frumoase
femei tinere. In aceastä Baxarabie desfamta din ticnita ei
viata oriental i IndepArtata di cultura pur bisericeasca a
Inceputurilor, lncepea o interesanta via% noua, din care nu
lipsiau dramele legate de subitele schimbari de spirit. Dupa
ce traduse poemul, de inspirat.i romaneasca, al marelui ro-
mantic rus, alul Negru, cu fatah iubire a Grecoaicei si sabia
pedepsitoare sclipind In umbra, Neguzzi gasi aoelasi interes,
legat de propriile sale amintiri, In prefacerea pe româneste a
legendarei istorii a quasi-haiducului Carjaliu 2.
Dar el va povestI, In Zoe, i iibiri ca focuri de pistol, Ip
aceiasi Invalmasita lume basarabeana, prinsa, 5i ca moravuri,
In vartejul imitatalor viotii apusene: Chisinaul de la 1837,
anul marii rtoduclii a neobisnuitUlui debutant, apare acolo
viu, cu amestecul mondirului rusew intre largile haine rasa,-
ritene, Inca pastrate de boierime, en tot solemnul rasfat al
mândriei fanariote si, In fall, capriciile unei lumi femeiesti
doritoare, ca 5i la Iasi i Bucure5ti, de soarele" 5i baluri"
si scapata delinitiv din retragerea ietacurilor orientale.
Parechea eroinei lai Negruzzi se gaseste, péntru lume,a
ieseana, in cutare poem al unui poet de acéiasi vrAst,a,
Gheorghe Crupenschi, a and inspiratie e mai veche. Dar
tot asa de prins In pornirile romantice ale vremii, presintand
sinucigasi conbemporani i eroi antici ea Hannibal, e alt poet
1 Curierul pe 1837, p. 84 i urm.
2 Cu prilejul comemorgrii secul.tee a liii Puschin s'au fAcut studii
de d-na Dvoicenco i d. Gh. Bezveconi.
 Spiritul vremii In literatura noul 51

at acerstel generatii, format in sträinatate si cunoscator al lui

Wieland, dar 0 al lui Schiller 0 Goethe si dand numelor
proprii forme germane (Gartago"), Mihail Guciureanu, frate
al celui pe care 1-am gasit la Pesta ajutand la Biblioteca
romAneasca, a lui Carcalechi 1.
Pe atunci un Constantin Pogor, si ell din neamurile noi care
se ridieau, pe cand umbra se läsa asupra obositei boierimi
istfuriee, se trudia sä, traduca Henriada, din care, cum ,am
vazut, se inspirage Negruzzi inainte de a trece cu totul la
romantismul lui Hugo si Puschin; ofiteritl Alexandru Hri-
soverghi corespunde, ca soartik, murind foarte tanar, de o
chinuitoare boalä, i ca iubitor al idilelor 5i suspinator pe
ruine, care aici stint ale Cetatii Neamtului, Munteanului Car-
lova, dar la acest fin de Grec Intrat In rangurile mo1dovenest1
nu e nimic din spiritul revolutionar, ci, din potriva, cu. compli-
mente °Aire un Ba1, catre Sturdzestp., e i lauda devotata a
sefului armatei de curand alcktuite, Donniul trii, incepatchr
de era noua.2.
Inaintea noii literaturi clasicul Asachi, fostul membnu de
1)Academie" italiana, iubitorul Biancei Milesi, Alviro" pentru
confratii academici de la Roma, sonetistul si autorul de ode,
ramanea neschimbat In seninatatea unei atitudini literare care
avea urmkri favorabile situatiei sale In lumea politic.. Insa
folletonul Albinei" se deschise nu odatä pentru Intaile lu-
crari, ale lui Negruzzi, cii care batranul scriitor n'a rupt
niciodattä.
Dar noilor scriitori din Moldova li se parea, si din causa
legaturilor lui Mihai Sturdza, candidat la, tronul inuntean si
trimetandu-si la Bucuresti informatorii Si spionii, contra lui
Alexandru Ghica, dar i pentru impingerea fireaso4 a tutu-
rora claire ideia Uni,rii, c. e mai potrivit sä colaboreze la
Curierul de ambe-s'exe al lui Eliad.
Totusi el n'avea nimic simpatic In atitudinea-i fata de
ideile nationale ale timpului. Acela care era foarte Ra-
man" 0 se simtia stramt Inchis In aceasta Tana-Romaneapca

1 Poetice cercdri, Iasi 1839

2 Iorga, 1st. lit. rem. in sec. al XIX-lea, I, pp. 232-4. Totusi el
traduce drama romanticd a Int Alexandrti Dumas, Antony.
51 13regatirea Uniri Principatelor

In care el, care fuslese cândva, prin Ardeal, mai legat, cum
observ a. un agent polo; de Munteni decilt Moldova, nu. s'a
gAndit niciodata s treaca Milcovul, la care s'a oprit i cu-
riositatea lui Alexandrescu ofiter: rAmasese acelasi francmason
pentra care era un paicat al soartei ca omenirea e ImpartitA
In. natii, caci, mai la urma oarneni s'antem toll: eu nu vad
nicio deosebire", fiind, astfel, nu Homan In noul sens al
cuvântului, nu Moldovalah", ci cosmopolit sau crestin intru
toaLl desavAmirea". Chiar patriotism-11" de care se vorbia
acum pretutindcni Ii e strain caul care vede inaintea sa
lumea, In imensele ei propoztii, i doreste ca In ea sa, fie
odatg o natie", o limbA, o religie, o lege": ce sant aceste
doua, Printipate pe langa. Europa Iintreagä i celelalte ktonti-
nente: un puma, o nrana. de pAmAnt1 I". $1, tonrsi, el afirdase
In RApedea aruncltur a. de ochiu asupra limbii i inoepu-
Luiui Riumanilor" c. Rumilnul este Ugreg Roman 0 Wale
partile trupului san, i chiar sangele, Ii sant romane", caci
teshtura graiului, care se curgt adum, e latina. i astfel,
Rum An" e oricine vorbeste aceastA limba, Intrand si In lega-
tura sociaI i politicA a bAstinasilor 2 D i laudä guvernele
teocratice, Eliad nu admite, de altfel, In fund pentru religia In-
sasi decat pretuirea valorii ei sociale,si,cum Un cetitor Inaintat"
gasia ca n'are rost publicarea de dAnsul a vechilor predice
ale lui Ilie Miniat, el Ii striga, Intr'una din iesirile vulgare
care corespundeau temperamentului sau: Gine face pe cla-
casul d-tale sta.-ti mai dea dijma i claca In pamanlul liii Dam-
nezeu deedt religia?"3. A ramas, de fapt,aceIasi scriitor de mare
instinct popular, care izbuteste numai cand se trezesc In el,
pe Maga. amintiri ca acelea, miscate, despre Grigore Ghica4,
impresiile copilariei, ale primului media, cu. acel simt pentru
concret, pitoreslc, hazliu i caricatural care-i domina tot spi-
ritul, Ca atunci cand, vorbind de critica, pe care la el unii
o credeau prea aspral, si era de fapt tetdeauna persona.14 si
partenitoare, el vorbeste de ploaia care pricste holdalor, dar
1 Idei din 1837-9, In Curierul de ambe-sexe, la N Iorga. Ist. lit.
rom. tn sec. al RIX-lea, I, p. 257, noIta 1.
2 V. ibid., pp. 159-61.
8 Curierul de ambe-sexe pe 1839, P. 273.
Iorga, 1st. lit. rom. tn sec. al RIX-lea, I, pp. 158 9,
 Spiritul vremii in literatura noua 53

stricà adesea cuculetul $i ibricelul de fluierat al olarului":

e o adevarata comoara de folklore rasIpandita astfel in mij-
locul unor idei generale nedeplin Intelese i plerzandu-se.
cu vremea intrun misticism fatidic, pe care istoricii literari
41 pot descurca, dar farä un mare halos pentru istoria ideo-

logiilor stramutate la Thai i Ina mai putin pentru faima

unui scrlitor totusi atat de mandru de cugetarea sal.

,
Am vorbit de conflictul lui, determinat $i de nu stirn
ce seductie savarsit.1 de tanarul poet, cu un talent mult mai
mare, In casa primitoare cu Alexandrescu, care devine, In
mania de parecle a acestui prigonitor, Ghita Ariciulescul-
denuntat $i ca ateu". MAscarati" i ,,obraznici" sant scrii-
torii nesupusi, prem.= cei cu alle idei, de nationalism lup-
tabor, de liberalism revolutionar, sant aici Sarsaili" si
Rodini".
Totusi la Eliad, care, stricandu-se cu noua generatie mun-
Waal '(dar el da ceva de un C. A. Rosetti, care incepe
atunci cu versuri plangatoare, si de un Stefan Stoica), era
bucuros s afle colaboratori aiurea, tipareste cea mai mare
parte din procluctia sa päni la 1840 Negruzzi, care cern
chiar sa fie Inscris la Societatea filarmonica", careia, de
la Inceput, In legatura cu introducerea la Aprodul Purice,
Ii striga: Canta, CAW, ciocarlie !". Daa nu se 1nvoiesbe
cu scriitorul muntean, acuma matur, In ce priveste o limba
carela acesta-1 dAdea continuu norme Intelepte ce vor fi ur-
mate, recomandand formele participiale, &Mud la neologis-
mele francese sufixul slay Ingreuttor -nic (moralnic"), care
a dispärut aproape total, aceasta da prilej la prima discutie
despre formele noi ale graiului care sa. se fi cleschis intre
Romfinii din provincii deosebite. Negruzzi atacase glumind
unele propu'neri ale lui Eliad, care in adevar n'au biruit,
si cense Ica entdiul tesaur de unde e a se face 'ttnipruniutal
set fie cel latin i apoi c-1 italian 2
Dar Eliad, care nu putea opine aceglei Inseilari spirituale
decat glume groase i idei rapede duse departe de punctul
lui de plecare, se gandi si mai departe la procesul deschis,
1 V. Scraba, Eliad Rddulescu, sl D. Popovici, Ideologia literard a
lui I. Heliade Reidulescu (ed. Institutului de istorie literarl qi folclor).
g Curierul ram, pe 1838, no. 8
54
PregAtirea Unirii Principatelor

§1 el plänula chiar o noua. editie, cu litere latine, tinuta ti

curent1, a gramalibei", prin care s'ar izgoni cu totul chiri-
licele In discutle, pe care numti ticalosii" ar pntea s.a. mai
voiasca a le mentinea, cu incercari de a pune in loc forme
latine, din care se desfac cateva care au si fost impuse mai
mult sau mai putin trecator de dansul, ca un qu in rare
(de la quails) sau un t cu cedilä pentru 1`, un di pentru z, pe
langa duplificarea, ca In latineste, a unor congoane. Voia $i un
dictionar franco-italo-higpano-roman 3. In ultima instania, el
ajunse a propune, pentru unificarea' limbi.i, nu Academia de
odi.nioara, ci, cu ajutorul bursierilor trimesi in linnea romanica,
o Intelegere lntre eoli1e Inane din Mile libere 3. De fapt,
la Bucuresti se alcatuise, pentru aoeasta, in 1836, o adeva-
rata Academie, 1àA a-i purta numele, avand i membri
corespondent,i, si In ea se Intalniau Poienaru, Aaron, Mar-
covici en profesorii loan Pop si Gheorghe Ioanid, care va
redacta Dictionariul grecesc 4. Discutiile, rapede degenerate
In trivialitai, si cu unii Ardeleni, nu duseira la preciAri mai
depline $i mai statornice 5. Dar Elild avea dreptate chid, puind
basa in cartile bisericesti i admitand, ca i Mumuleanu, ce
trecuse din Imprumuturi In graiul ob5itesc, nu In al lui mos
popa" sau tareovnicul slavonisat", spunea, cu un avant in
adevar de o superioarä poecie, pe care n'o pultea Rune si In
versuri, c lzotdrirea praviler se via afla condici ce
ski in palatele timpului, unde fiecars foaie este o genera(ie" 6.
Ceia ce nu-1 Impledeca. de a urnikari formarea unei limbi
1ntregi a runAnimii", a unui dialect Inteles de fiecare", cu-
prinzand ce este bun, frumos, sonor, regulat, norocit", la
Care apoi sa se adauge Implinirea din latineste: pAna si
g;ralul Românilor din Macedonia ar fi Intrebuintat pentru
aceasta. Se pare deci cii, Eliad va fi avul cunostintä de pla-

t Cony. Lit., XV, p. 349.

2 Ibid.
3 Locurile din Curierul dc ambe-sexe sant alese In Iorga, 1st.
lit. rom. in sec. al XIX-lea, I, pp. 261-4.
4 Museul National, 1836, no. 34, de unde In Foaia penfrq minte,
inimd ei invilliiturd, I.
5 Iorga, I. c., p. 263, nota 1.
n Curierul de cunhe-sexe, 1840, p. 7Q.
 Spiritul vremii in literatura noul 55

nul asamanAtor, *i tot asa de fantastic al Grecilor moderni

de a crea dialectul comun"1. Si acestei 1irnb i s'ar impune
una i aoeiasi ortografie2: deocamdata aparea acel vesmAnt
latinisaut din care, de la 1833, el dadea o proba, sistemul fiind
destinat din nenorocire, O. se generaliseze in Ardeal, si priu
autoritatea lui 3.
Colaborarea moldovieneasca, asa de death si de semnifi-
cativtd, tocmai pe vrentea °cupola politic de lupta contra
articolului adi(ional", de program& de unire romdneasca al
lui CAmpineanu si al Franco-Englesilar, colaborarle care, contra
cosmopolitismului francmasonic si a prejudecatilor muntenesti
ale lui Eliad, trebuia s clued la program& de afire 'In noul
stil si tn noua ortogralie, neapidrat latind 4, pentru toga ru-
mAnimea" 5, mAngdia pe sicriitoril bucurestean, prigonit si de
eensur i ata a-si vinde Statulli tipogrdia 6, de concurenta
puternica pe care i-o fgceau, in chiar mosia lui culturalA si
literara, profesorii de la gimnasiu i un tineret care avea, in
asiteptarea sosirii celor de la Paris mai multe legaturi cu
invIatatorii lor derAt cu ucenicli lui Lazar.

Acesta se maniifesta prin none publicatii periodice.

De la inceput, Negruzzi cautast legatura cu Aristia cum
s'a Spus, aratAndu-i ca vrea s't traduca Gerusalemme liberata
a lui Tasso, fiind vorba si de o colaboratie cu' adesta, la care,
s'ar adaugi Eliad, i cu scriitorii oei mai tineri. E/ s'eria astfel
si lui Boliac1. Acesta, mAnat de marea sa ambitie, dar si
V. Xenopol, in Cony. Lit., XV, p. 348 si urm.
I
Curierul de ambe-sexe, I, p. 246.
2
3 Ibid., p. 343 si urm. Pentru Intreaga corespondenp, publicatA de
A. D. Xenopol, Cony. Lit., XII, pp. 305-14; XIII. pp. 76-8: XIV,
pp. 155-7; XV, pp. 348-52, observatiile lui Xenopol; ibid., VI, pp.
177-83. Eliad propunea sl se publice scrisorile In Gazeta Teatrului
0-0 oferia tipografia pentru operele lui Negruzzi. Era natural sä
sä Intre In conflict cu Säulescu, care avea pretentii de filolog cu
scoalä; v. si Conn. Lit., XIV, p. 156.
4 Eliad se interesa pe lâng Negruzzi, In 1837, si de opositia contra
lui Mihai Sturdza; ibid ., XIII, p. 78.
5 Plan de IntAlnire la Focrni; Cony. lit., XV, p. 351.,
6 Ibid., XIV, p. 157.
1 Ibid., XIII, p. 77,
56 PregAtirea Unirii Principatelor

de convingerea c5. tineretul e preocupat de liberaturg., (IA

fncA de la 1837 Curierul, In numele unei societAti literare":
Eliad putu sol. vadl, el care nu participa la miscarea lui
Câmpineanu, a fostul lui colaborator are sprijinul sefului
miscArii nationale, al colonelului Constantin Filipescu, al lui
lancu Roset, al lui Grigore Gritdisteanu si Voinescu II. Se
Incera si castigarea lui Negruzzi 1 Era o publicatie cu in-
lentil politioe: In scrisoarea cAtre scriitorul moldovean se asi-
gura cd, acum, printre uscatele desnervate gltiare ale nnei
bdIrdne tiranii creste carnea cea strivitd a unei na(ii" 2. In
legAtur5. cu Campineanu, un Grigore Negrea traduce, si pu-
bliel la Buzau, Guillaume Tell al lui Florian, nu fAr 5. sub-
titlul care, dat fund patronagiul pulblicatiei, represinta un
exemplu si indemn: Elvetia slobod5."3.
Foaia tinerilor mi tinu deeat putine luni, dar In 1839 Boliac
apAru cu o oontinuare a ei, mai sgraca. In colaboratori, Reiman-
teanul. Grigore Alexandrescl, din parte-i, era la ziarul, frumos
tipa,rit (din 1837), al profesarilor, care purta mândru un titlu
ce putea fi al principatului singur cAruia ajunse tot mai mult
a i se zite Romania, dar $ i al Intregii comunitg.ti nationale,
legatcl, prin ortograffiarpa numelui din titlu, de romanitatea
oriiginilor. Era mremea când inginerul Alexandru Popovici,
care lucra la xidinea Severinuluj, anunta o revista, Dacia
veche fi noudd, pie and Trifu Maiorescu, ajuns profesor la
Craiova, se unia cu vekhiul colaborator Leca si d5dea In
capitala olleana um. Destaiitor, devenit Mosaic, care se Linea
de traditiiIe Biblietecii Romilne§ti, la care amilndoi colabo-
raserä 5.

Fa ta. de amte legäliuri care-1 pgigubiau, Asachi se ridica,

fn prosa lui tot mai ImpiedecatI, ca sA, proleste contra dis-
cutiilor zgdarnice asupra limbii si ortografiei; el se tine la
1 Ibid., XV, pp. 74-5. Era vorba de opere de teatru, de o cule-
gere de clasici, de o bibliotecl vanduta pe pretul de cost.
2 Ibid., p. 76.
3 Alte traduceri muntene; Iorga, 1st. lit. rom. ln sec. al XIX-lea, I,
pp. 273-5.
4 V. Albina pe 1839, no. 31.
5 V. qi Iorga, lst. lit, rom. in sec, nl XIX-len, 1, pp. 268-73.
 Spiritul vremii In literatura noun 5.7

admiratia operelor mari ale spiritului urnan, care singure

pot conduce, atunici and rnediocritatea" umblä prin cot-
loanele georiilor. Dar ii la dansul se Va.qeste ideia unei Adu-
nari culturale normative, in care sa figureze gramaticii ro-
mâni ai Transilvaniei, ai Tarii-Romanesti i ai Moldovei".
Saulescu fu Intrebuintat pentru a lovi nu numai Iii Eliad
si In Aristia, dar i In Negruzzi, care nu pregetä sIt raspundA:
atacurile iesene contra Curierului ermafrodit" urmara, nu
spre folosUl operrei de apropiere care se Incepusie. Aleiuta
romlineased, noul suplement al foil lui Asachi, Incerca sa
concureze Curierul", dar consulatul rusesc crezu cIt deSco-
pere Intr'un nevinovat articol despre wiest, jocul de carti
la moda, o alusie la Puterea protectoare, i aslfel revista
fu rape& opritA. Treeand In foiletonul Albinei materialul
literar, Asachi stiu sal caqtige pe Negruzzi, adaugindu-se
si cate un fruntas al noii generatii. Icoana limii, fortie de
stiinta, opusA lui Osiris a medieului ceb. Cihak, se adause la
programul cel nou al initiatorulni literar, care Incepu si pu-
blicarea unei Enciclopedii romAneytil.
Iasul se Inchidea astfel moldoveneste. El n'avea nici macar
legaturile Muntenilor c Ardealul, cari, acestia, de altfel, In-
trebuintau pentrb. propaganda In stAinAlate a luptelor lor
politice foaia germania a provinciei.

Din partea ler, ArdelenE, dupa ce dadusera primul rand

de profesori, dintre cari lipseste, de si chemat un moment
la Bueuresti, acel Moise NicoarA sau Nicorescu, care apoi
merse la Constantinopol i, insusindu-si extraordinar de multe
cunostinti, a lasat un Intius sludiu original, dar confu, In
limba francesA, despre foloasele Islamului , si acel Nicolae
apoi Nifon Balasescu, din lIasag, care Incerca un Dictionariu
latin i unul frames, extraordinar de apusean facule, nu rrai
contribuie la acea cultura comma pregAtitoare a unirii poli-
tice Inca de acum Inscrise, Indraznet, in program 3 Când M.
1 Ibid., pp. 279-82.
2 Cornelia Bodea, Les reflexions d'un Roumain sur l'epoque du
tanzimat en Turquie, In Revue hist. du Sud-Est européen, XIV
(1937), pp. 150-163, 307-333. Manuscriptele lui sant la Bibl. Ac. Rom.
3 Un latinist, David Almascanu, la Valcnii-de -Munte.
tg PregAtirea tJniril Principatelor

Ma ller, lacum Campeanu, trecu In Moldova, pentru a ;nos-

teni pe Alm*, el, traclucator al runei Gramatici unguresti,
n'avu decal grija catedrei sale. Dimitrie Stoica i Gheorghe-
Gherasim Vida, Maramurasean, nu se amestecara nici In ideo-
logia, nici In lupta politic a. a timpului.
Ardelenii stramutati se deprind greu cu atmosfera unei
tari care li se pare, mai ales In Muntenia, frantuzeste frivolA.
ASa vor judeca, pe rand, Vasile Pop, Aaron i, la urma, cu
vioIen i fätis, expunându-se prigonirilor, aril a judecall,
primejdiei de a i se zdrobi cariera, Joan Maiorescu. Supusii
unei Indoite operatii de desnationalisare, acesti boieri Were-
zuti desgustä durele suflete de eredinta pe care nu le far-
meca formele sociale stralucite i luxul, ca pe interesalul
Carcalechi, si nu le multameste o literatura de suprafata, mai
mult a tinerilor cat sant Inca tineri. Descultii din bordeie,
hraniti u mAinkliga, trezesc In acesti fii de tarani o nesfarsitä
compatimire; aceasta de si nicio revolutie nu se poate ineerea
de teama de a se pierde si umbra de neatarnare". Lui Maio-
rescu i deslalace si nivelul scazut al vietii de famine, cu mul-
tele divorturi si lipsa acelei insusiri pe cari-i place a o numi
roman: dignitas luzmana, si-1 doare Inainte de toale de nea-
junsurile unei ootli hrä basa national l. pe care a ajuns s'o
cunoasca adanci.
Numai Moldovenii, dintre cari Florian Aaron, cunoaste pe
Kogalniceanu i ca istorle, Inainteaza tare si sigur" 2. Si
Maiorescu are si el, la capatul aprinselor sale recriminatii,
ajnnse, din neriorooire pentru danSul, In tipar peste munti,
aceiasi parere: Moldovenii ne Intrec si ne-a,u Intrecut. Sant
mai statornici, sant mai seriosi. Simtul national nu este asa
tocit ca la not N'au, cu adevarat, ataten titule zgomotoase,
dar au mint sanatioase i asemenea porniri. Tiuerii lor, cari
Zavata In Germania, nu se Intone eu atatea fumuri, eu atabea
idei sublime despre sine, ca ai nostrl de la Paris, unde toate
le-au Invatat, nurnai ce ii tr3buie, ca unor Romani, nU" 3. In
1 Iorga, ht. lit. rom. in sec. al XIX-lea, I, pp. 293-5; §i N. Bäneseu,
§i V. MihMleseu, loan Maiorescu, Scriere comemorativd, Bueure§ti 1912.
2 Durd corespondenta inedità a lui G. Barit, Iorga, Isl. lit. rom,
in sec. al XIX-lea, I, pp. 291-3.
3 Ibid.
 Spiritul vremii tn literatura nona 59

prolestärile contra acestor pareri in prirnul rand apare, langa

Marcovici, care avea alta seriositate de spirit, Eliad1.
Pentru profesorii si spriitorii, noi earl se formeazd In Ar-
deal, rzu e inset unul sfngur care sd nu aibi interes, pests
aceste pdreri, pufintel exagerats, i din causa oposi(iei dintre
spiritul german i sublerarmic i cel frances din uremea
regelui Ludouic-Filip, pentru oe se petrece, déocamdatd in
domerziul cultural, dincoace de mun(i. Aceasta fjz deosebire
de ueclzii Ardeleni, cari preferd viata inchisd din Blajul lui
Bob, protopopii sdnace, rdliCiri pe la Oracle, unde, Yu De-
cernbre 1839, se sten-19'e foarte bdtreinul cpiscop Vulcan, ori o
func(ie de miserie i umilinfl la tipografia din Pesta,unel cdli-
toni la Ronulnii liberi, de al cdror mai-Kira trecut trebuiau
totusi In scrisele lor szi se simbi lega(i, inuoceInd chiar, contra
strdinilor, formele ridicate ale culturii i uie(ii de societate
trz Bucuresti si 10.
Timoteiu Cipariu, pomenit si in Biblioteca Romeineasoci, avuse,
de la inceput legaturi cu Eliad: el cere aoestuia cartile de cu-
rind apaxute in Tara-Romaneasca. si In Moldova si se furni-
seazd de la Bucuresti cu slovele tnebuitoare tipografiei care
se reinfiinta la Blaj. La 1836 el vede la Bueuresti o revista
a Thilifici noi inaintea lui Mexandru-Voda. Ghica i cauta. sa
Intalneasca nii numai pe vechlul sau corespondent, Eliad,
dar i pe Ctimpineanu, care tncepsa sd apard ca marea spe-
ranrd a uiitoralui. Pe Reel thnp, el se incerca in poesie Si
dadea o frumoasa rugabiune athtiiri cu pastorale de sat:
Atatia feciori frumosi au venit sä te peteasca,
Sa-ti faca curie domneasca,
k5i tu, numai taci i cosi,
inteo nota laraneascä pe care, dincoace, o stia prinde , pe cand
la 1832 si scolarii din Blaj (Mean spectacole, numai Eliad.
Pang taniu it* preotul, profesorul de filosofie, care incepe
91 o iserie noul de carti bisericesti, in fata celor ingrijite la
Buzau, intr'o asa de larga masura, de Chesarie, nu da nimic
la tipar, de si ecloga lui, represintata la Blaj, arata deosebite
insusiri literare,
1 Iorga, 1st. lit. rom. in sec. al RIX-lea, I, pp. 335-6.
2 V. I. Ratiu, Timotei Cipariu; Unirea din Blaj, n-I jubilar; Tri-
buna din Arad, 1903, no. 1; Daianu, In foiletonul ziarului Farul,
1937.
60 PregItirea Unirii Pringipatelor

Inøhis In gandurile sale de profet revolutionar al unor

vremi de Inoepeau a miji, Simkm Baiinut, fiu de tarani din
Boesa Montan4 seolar la Unguri, In Simian si Carei, de unde
si la Blaj, Intrebuintat apoi de noul episcop Lemeni In ros-
luri de cancelazie, ca sa aju.nigä profesor de filosofie In ro-
maneste la liceul" reorganisat, Cipariu preda In limba
lating, nu cad pamantul liber, unde venise, la 1839,
ca s adune material pentru manu,alul sau de geografie, Icoazza
pamehltului, un coleg, Ioan Russu, a earui arnintire a lost
scrbat de curAnd, dar se eere si el abonat la Curie,rul lui
Eliad i vrea s aibl, in acel an chiar, si uncle tiparituri de
la Bucurestil. Si pe acesta-1 inchide in vechiul sau calms
Blajul.
Din aceiasi lume a unitilor, fiul de preot Gheorghe Pop,
din Jucua-de-jos (Cojocna) (n. 1812), aruia i s'a spus Ja
scoala, de profiesbrii sai din acelasi Blaj, Baritiu2, avea si
ani de Universitate la Cluj, pentru ea s ajunga profesor de
fisica. In oraselul studiilor sale rornanesti. De aiei intovii-
rasesbe pc Cipariu I.n calatoria, de nesterse amintiri, la Bueu-
resti, tocmai In ajunal marii lupte3. Deocamdata, amesteeat
putin si In poesia de oeasie, de ton popular, bine eunoseut
si lui, el primi, cu toata deosebirea confesionala, de la Bra-
soveni, carora li se adresase printr'un lumincs memoriu, che-
marea ea profesor la noua lor scoall 4.
In bogatul oras de granitä, uncle stalusera atata timp pribegii
munteni, Wand amintiri si mai bune si mai rele, neguslo-
rimea romaneasca se osebise de a Grecilor, a earor Companie
de corned era de mult In plinä decadere, i, recunoscand
public ca scopurile ce urmeaza pe aceleasi cal eednomice
sant deosebite, Ii organisase un gremiu" al ei, cerfind, err
argumente Initernice in sprijin, nit privilegiu al guvernului 5.
1 V. Gh. Bogdan-Duia, Viola si ideile lui Simion Bdrnuliu, ed.
Ac. Rom., Studii si cercetdri, VIII, Bucuresti 1924,
2 Enciclopedia lui Diaconovici. la acest nume.
3 V. mai sus si N. Banzeu, Scoalele din Blaj.
4 Andrei Bfirseanu, Istoria Scoalelor centrale romane gr. or.
din Brasov, Brasov 1912.
5 D. Z. Furnia, Din trecutal romdnesc al Brasovului. Documente
cornerciale, 1741-1860, Bucuresti 1937; cf. Iorga, Contribufiuni la is-
toria Inuti(dmantului, p. 17 si urm
-4- ."=, T

-rf

Gheorghe Barit.
 Spiritul vremii in literatura noug. si

Acolo, unde s'a organisat # o caling." de lecturd, sosiau

publicatiile muntene, dacd. nu cele din Moldova. Dorinta de
a se creste # copiii In romaneste era fireascd dar omul nu
se afla la indemand; neputandu-se avea un ortodox, se cdula
macar tot un Ardelean, si unul cu. studii butte. Gei cart iscii-
lirä contractul cu tandrul Bldjean erau un Roman de sange,
loan Jipa, # fostul companist, amestecat In multele Aalcevi
cu care se manta Indelungata si infloritoarea asociatie, Geanli
(Dsanly).
Ce voia Barit, o spune In tuvantarea tinutä la examenul din
1837 al scorn sale. Ace la care se recunoaste ucenic sufletesc
al lui Petra Maior, nu face, ca Inaintasii sai, o predicd ro-
mand",va rade de sange de Romani", strätnosii nostri" , si
el nu se Inching, puterii snot aripi:...) cdreia erau stran.si atatia
Romani. Si politica de amintiri si cea de Infleodare Ja Im-
pilrätie crede el cd trebuie parasite, cu atat mai mult aceia
care atarna de confesiune In sengul ingust al cuvantului.
Românii sant un neam, si ei trebuie O. se sprijine pe damii
singuri, dar pentru moment problema e margenita la acei
din Monarhie, de la Guvernul cdreia trebuie sd se ceard doar
libertatea culturii proprii. Li lipseste Invdtätiura pentru ca ma-
rele lor numdr sa se poata valorifica 0 mud pedagogic In ser-
viciul interesului national cu ajutorul pgrintilor Insisi ar putea
resolvi problema viitorului cc se asteapta. $i se gandia, de
si, ca pentru Brasov, vorbeste si de o Koala de comert, cu
studii mai Inalte, # la scoala Intdielor invdtäturi.
Sasii cari stdpaniau orasul Isi aveau Insa pentru legd-
turile lor culturale Intre sine si cu congenerii lor o mai veche
foaie. Germanul Gött, venit din Frankfurt ca O. Intcmcieze
a nouil tipop-afie dupla aceia pe care o cunoastem si care
luerase si pentru Romani, se ardla gata, dacd i se acordd
un patronagiu ca al bogatulai Radu-Rtidolf Orghidan, in-
tron al cgrtii Intelepte pentru poporul sgu, sl lucreze $i
o publicatie periodica In romaneael. Pentru lucrul de re-
dactie, Barit, cape se dovedi un oetitor harnic $1 un bun
traducdtor, se putea rdzima pe bätranul translator, foarte
1 V. N. Iorga, Scrisul si ualoarea Gazetci Transiluaniei", In Mem
,te. Rom. 1938.
62 PregItirea Unirii Principatelor

popular, Barac1, pe Vasile Pop, tânär cu atata interes pen-

tru intreaga literaturN. i istorie a Romanilor, pe care le
cunostea asa de bine, si pe autorul Antropologhiei, Pavel
Vasiciu-Ungm4an, acum medic la contumata" Timisului. Se
vor adaugi Andrei Murgsanu, Bistritean (n. 1816), cu studii
hi Blaj, de unde vine ca profesor la Brasov, si fratele mai
mare, Iacob (n. 1810), din care se va face un redactor per-
manent2. Aleituindu-se, dupl räspanditul obiceiu german, in
sotietate de invätati", ei Mean. st aparä, In momentul ma-
relui conflict politic de la Munteni, Foaia Duminecii", dar
numai cu caracter de InvatAmant popular. Spiritul, anecdotic
at cadut moralisator, farN. idei i frä poesie, era Instt al
lui Barac 3.
Inca din 1838, child Incep i represintatii de teatru roma-
nese, Barit rNsare ca redactor al Foii Therare, devenitA IndaLN
Foaia plentru minte, inimd §i literaturd, la care se adauge
una politicd, purtand titlul, provincial, nit national, dar el
aruncA strigaitul de DesteaptI-te i tu Române", care, cules
de Andrei MurNsanu, pentru strig6tul de sperantl din imnul
de libertate care a fost DesteapitA-te Romane", a ajuns apoi
o lozincl de revolutie, de Gazeta Transilvaniei.
Nu e exclus cd vor fi venit, mai tdrziu, pentru noua publi-
ca(ie fi Indemnuri de la Rom/Ina de peste granig cdrora Ii tre-
buia un astfel de organ In (arid strdind pentru a se publica lu-
cruri care kr acasd trebuiau sd li fie interzise. i, cum Austria,
In fata falimentului amenintätor al politica rusesti In Prin-
cipate, Incepea sN hraneasei noi sperante de anexare,
putea fi nepläcutg. tiparirea unor anume sari l'n Gazeta"
lui Barit, In acelasi timp când Foaia", publicând si Orti can
scrisul românesc de pestle inunti, uu numai oN. le transmitea
Ardelenilor ei, dar se Indrepta, nu Mil constiint4, &pre rolul
unei publica(ii central fi general romane§ti, fiind ea o anto-
logie i crestomatie periodicN. a natiei.
1 GIL Bogdan Duiek loan Barac, In Mem. Ac. Rom., ed. Ac. Rom.,
In Studli i cerceldri, XXII.
2 V. §i I. Ratiu, Via(a i operele lui A.ndrei Murc4eanu, Blaj 1900.
Pentru un plan de biblioteca româneascl al lui Gavra din Banat,
v. Iorga, 1st. lit. rom. In sec. al XIX-lea, I, p. 314, nota 1.
3 V. i scrisori din corespondenta lui Baritiu, publicate de Gb-
l3ogclan-Duica, in Tribuna din Arad, 1903, n-1 2.
 Spirant vremii in literatuea ndta 63

In vara anului 1838, camrania contra lui Alexandru Ghica

se poarta In acelasi timp in Siebenbiirger Wochenblait .5i In
Foaiel: comisiunea de cercetare gaseste cä anume legaturi
ale complotului din 1840 mergeau pana In Ardealul lui Barit2.
Interesul lui Barit, rapede pis la curent cu viata culturala
a Romanilor de pretutindeni, merge si pang. in Basarabia,,
unde un urmas al boierului moldovean Hajdau, cu mosie la
Cristinesti 3, Alexandru(n.1811 , spirit vioiu, arata interes pen-
tra istorie, pentru cantecul popular, legat de scoala Inca ro-
maneasca a Hotinului, caruia-i face si claruri de carti 4. El
ajunge a cunoa* si a pretUi pe fiecare din scriitorii tim-
pUlui. Incepand prin a reproduce, Ardcleanul ajunge rapede sa
alba colaboratia direeta a unora dintre tineri, mai ales din
Moldova, ca Pagor, Vasile Scriban, care vorbeste despre viata
profesorului sau de la Seminariu, Fabian-Bob, un loan Poni,
pe care-1 intereseazä istoria lui tefan-cel-Mare, si Insusi con-
ducatorul care rasare la orizont al aoesbei Moldome tinere,
Mihail Kogalniceanu.
Cel care nu tine sama da hotare lu viata suflebeasca a
anui singur neam, trace hoLatit peste Ardealul sat; tji care
cauta, el oel urme de trecut propriu romanesc la
Hateg, la Ransil's, la Iniedoara ii Incepe 'a face A, se adune
comorile poporului In Wale ramarile, peste deosebirea con-
fesionalä. Spirit filosbfic" si laic, liberal, Barit nu se va läsa
oprit de hotarul pe care 1-au tras popii din Tarigrad",
orice ar zice negustorii lui din Brasov, si din Roma",
oricat ar protesta, de departe, profesorii si canonicii din
Blaj pentru aoeia Romanii tot ar pubea sa traiasca unul
cu allul fratesbe, caultand numai atata: ca sant Romani".
Cultura practica i atmosfera moralk, iata ce-i trebuie; li-
liecii" sa fie izgoniti i ratiunea sa stapaneasca, sfanta cuge-
1 Filitti, Dornniile (dup4 corespondenta austriac6). Domnul cere
interventia Agentului austriac. Cf. si Göllner, In Rev. 1st., 1934, pp.
111-3.
2 LegAturi cu Eliad, colaborator ocasional; Iorga, 1st. lit. roar.
tn sec. al XIX-lea, II, pp. 250-1.
3 V. Eufrosina Dvoicenco, Alexandra Hasdeu; v. Rev. 1st,, 1934,
pp. 9-11; 1936, pp. 23-37.
4 Ca masivul catalog al manuscriselor Museului Rumientov, azi In
Bibl. Institutului de Istorie Univer§all.
64 i'regatirea enirii Principate1m1

tare dreapta, Imbraratil in grain]. Inte les de oricine, cu hotiii-

rita raspingere a tuturor modeler: francesa ea 0 germana,
aceasta ea 0 ungureasca; si nu mai fie ingaduiti la Rornanii
liberi preoeptorii de familii, veneticii misei". Politiceste, pri-
mejdia cea mai miare e tn rusomanie, care e mai uricioasi
f i netrebnicd decal eelelalte"1.
Originalitatea In materie de Erni:4, problema zilei, o aduce
insa Cipariu, planuitorul, la Blaj, al unci foi de Sambatii.
1)Nunciul" 2, aoela ale ciarui vederi lncep Inca de alunci a
se preeisa, si Maiorescu se va adaugi la dansul.
Toate basele diseutiilor de pand atunci sant distruse. Nu e
o chestiune a limbii romanesti, care ar trebui curatila, adau-
gita, unificata Inteun dialect" comun, de caracter artificial.
Profesoral blajean, care cetise Gramatica limbilor romanice
a lui Diez, luerare epocall, harnict.,1 aduna,tor de carti vechi
rare si de manuscripte pretioase, pana la Cazania bra,soveana
de la skirsitul secolului al XVI-lea3, cugetatorul care, recurgand
la oomparatii, si-a dat sarnA de fe,lurile in care, ca in Anglia
cuceritä de Normanzi, se formeaza o limba, precum 51 de
greselile de francomanie care au oprit in. loc desvoltarea li-
teraturii germane In vremea lui Frederic al II-lea., afirma
tare ca. limba este, grainatiea avand sa-i studieze dear formele,
ea: nu e o latina vitiatd, ci un produs natural, ea, e um tot or-
ganic, ca inteinsa nu se afla dialect care sä nu-si aibä dreptul
die a fi si de a influenta, ca. ea-si urmeaza cline de fireasca des-
voltare, ea nu. vrea 0 nu poate sai jertfeasca nimic din ce
a cercetat, a ales qi a primit, cA, a-i Alai o parte din vis-
tierul ei e a o saraei si a face prea multe risipuri", ca a-i
impune Imprumuturi e a gramadi zdrente", care astfel vor
si ramanea, ca orioe alfabet, fie si chiriica, desvoltata din
vechea scriere elenica o poate servi, merita O. fie pastrat,
ca mice Academie, oricum alcaluitk, nu poate face decal un
joc copilarese fata de covarsitearele porunci ale graiului In-
susi, o alergare ca a copiilor ea palaria dupa fluturi. In zadar
se vor impotrivi latinisantii din Ardeal si va glumi Negruzzi,
1 V, pe larg, Iorga, 1st. lit. rom. la sec. al RIX-lea, 1, pp. 303-20.
2 Ibid., p. 320.
3 Originalul s'a gäsit de curand Inteun manuscript de la Athos
de ate d. V. Grecu; v. Mem. Ae, Rom., 1938.
 gpiratil vremii hi literaitira nouil A

ai anti scris nu era, de altfel, dealt punerea In practiol a

acestei noi .si sgailtoase teorii, asupra buchilor carligate si
lapose".
Rdmdnea un lucru: ca aceia# teorie, a autonomiei na0o-
nate pe temeiut vitalitatii organice, sa se aptioe f i fn domeniul
unei politice care pad aitunci, fi Irma' destuld vreme dupd
aceasta, se sprifinia alternatio ple piroptele strdine cu apa-
ren(a mai mull sau mai putin solidd. Va fi opera uoestei ge-
nera(ii care infra in arend dupil 1840.

5
 tAPITOLUL Ili.

0 incercare de romantism politic

Dar 0116 atunci generatia lui Carnpineanu va face o lungä
si dureroasä sfortare spre resolvirea prin sträini a marii pro-
bleme a rorn'anismului integral, care se impusese h.otkrit In
aceastä form6.
Noul Domn, iesit dintr'o alegere frImiintatk de intrigi per-
sonale si care nu represinta decal o asa de mica parte a
natiei, cei mai multi plstand cea mai bunl antintire celui
ce cazuse apArând in ultimul timp dreptul la o mai bunil
soarta a aranilor, era un om Iuc foarte tanlr 'n6scut la
1804 , de o mare cultural clasiel si aducand din frumoase
studii la Paris conceptii juridioe si dc Stat eu totul ocri-
dentale; romantismul la mod6 in acele locuri ale Invatturii
sale mai Inalte Ii facea sensibil la amintirile de vechi lupte
ale poporului sau, si el avu dorinta de a vkil macar in
costumul ce-I purta la o mirnin3 din care ar fi voit s6 facit
o adevarat6 lncoronare cit se indreaplif dup6 eroul lot mai
viu In sufletul românesc. Dacl tatal situ, Intrat in marea
boierie, n'aVea nioio legatur/ cu mandrele el traditii, mama,
Catbica, era n6scut6 VIcanescu. In acest mcdiu de famine,
crescut si de preceptori straini, Gheorghe Bibescu fusese indem-
nat, supt cea mai statornicit si mai iubitoare supraveghere a
p/rintilor, pentru o viat6 d constiinta, de munc6 si de dem-
nitate. Mosteniri importante Ii veniau din mai multe parti,
intre allele de la sora tatllui, Balasa Jianu, care-I numia: fiul
el, si un Insemnat spor de avere se adause prin c6sltoria cu
Moldoveanca Zoita Mavr000rdat, nepoatä a ultimului din nea-
mul lui Constantin-Vod6 Brâncoveanu., care puse la cak, In
1842, aceast6. 0626torfe a aceleia pe care el si sotia lui, din
Moldova, o priviaa ca pe o flifoit a lot, cu timrAvul Licit supt
 6 facercare de romantisin politic 61

douazeci de ani, in aoelasi Limp cand se pregatia s5. Infieze pe

alt fiu al lui Duinitrachi si al CatincJ. l3ibeseu, botezat Grigore1.
S'.a pAstrat scrisoarea, In oel mai pur stil clenic, prin care
marele boier, care era si an InvAtat de samN, ura tot bi-
nele unei familii formate supt auspicii atAt de fericite, nepre-
vIzAnd Intuncearea oe era A. se coboare asupra rnintii atlit
de tinerei i frumoasei sotii. Era vorha ca aoela -care era
privit ea un ,,ginere" sä fie cuprins In chiar casa Briinock-
veanului 2. Aceasta In vremea cand Banul se aria Ina, In pribe-
gie la Brasov 3. Era vli,dit ct puternicul i bogatul boier, al
cArui nume trezia atAtea amiutiri, intelegea sl continue prin
aceastä famine asa do strums Inruditg, pe a lui insusi, care
trebuia In putin timp sA se stinA. Indemmd spre Domnie
care se InLaIneste de atu.nei In casa mai modesta, a Bibesti-
lor trebuie pus Strn loAturk eu aceas% conceptie pe care o
ImpArtAsia soeictatca timpului.
Bibeslcu avea, afar do energia deosebiLA care se cerea
pentru a stApani o aristocratie desbinatä si a ajuta Ira ridi-
carea lui straLul oe se Asia supt dAnsa, din ce In ce mai
doritor de a se manifesta, toate mijloacele prin care se poate
impune Un om i exordia 0 influent5. asupra societ5tii In-
credintate Jui ea saf de Stat. PuLea SA so sprijine oarecum
pe Rusi, cari preferaserLA InsA pe tirbei, mai putin pe Turd.,
cu cari, Intr'o carierl administrativ i parlamentarA asa de
scurtA, avuse pu.Vn a faele si Infra cari nu aflase el prilejul
de a cunoaste pe nimeni4, Dar, de la Ince') fat, el fu considerat
ca suspect, dacA nu chiar dusman, de consulul Francici,
tara de care era legat prin Loa ta. edugatia, loate lecturile si sim-
patiile sale, care-1 vor face sI prefere Parisul ca addpost al
retragerii sale silite $ i sä däruiase5. poporului frames, ca
ofiteri, pe fiii sIll, Gheorgne i, cii numele Tarului ocro-
titor, Nicolae.

1 $i nunta lui Iorgu" Bibescu cu Zoita" se face de Sf. Gri-

gore; Iorga, Studii i doc., XI, p. 236.
2 Ibid., pp. 235-6.
3 Ibid., pp. 236-7.
4 V. observatiile lui Billecocq, N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, p. 931,
si adresa Adunärii calre Sultan, cu prilejul venirii lui Sechib; ibid.,
pp. 944-5, 110. DCCCXCV.
6§ i3regAtirea tjnirii Principatelot`

El nu incerca, din timiditate, sa castige din primul mo-

ment sentimentele unei lumi romanesti in care romantismul
crease dorinta de lucruri nou.5., de Int' Atisari stalucitoare.
Foarte reservat, stätu la diinsul acas5. OM la sadrea firma-
nului care singur 11 fgcea In adavtir Damn: In acea easti
uncle fikuste un asa d3 mare gol boala iremediabil5. a aceleia
care era acuma, TArI a p itea sa-pi deie sanO, Doamna tiirii,
Proclamatia lui Gheorghe Dimitrie Bibescu, prin mila lui
Dumnezeu Domn i stäpanitor a toatg. Tara-Romilneasa.",
dupä vechea titulaturä, vorbia de restituirea dreptului de ale-
gere cu ajutorul celor dou Curti, puse pe acelasi plan, dar
nu uita s asigure mai ales pe sAteni el de acuma Inainte
ol var fi administrati de functionari cin.stii, can ii vor alina
suferintile, el InsusLi fiind gata s ii asculte plangerile, dacil
vor past.ra ardinea si cuvenita asOultare.
Primirea firmanutuil nu se, fäcu, in Februar 1812, cu vre-o
solemnitate deosebitä 2. Savfet-Efendi, interesat In pregnirea
la Constantinopol a tanzimatilui, se grIbi st piece cu con-
vingerea c scrisoarea cancelarului Nesselrode cAtre noul
Domn Inseamra InreOmentarea acestuia Intre uneltel politicii
.

de penetratie In Orient a Rusiel 8. In schimb, de la Petersburg,

unde noul Domn Meuse protesari de devotament, veniau asi-
gurl.ri de sprijin, mAcar in aparentA alduroase 4. Dup4 oe
cunoscuse abia atunci, In casa liii Stirbei5, pe consulul Fran-
ciei, Bibescu crezu a trebtrie st rgspundI audientei acestuia
printr'o visitä la consulat. El pXstrase ea adjutant pe Gram-
mont, dar Billecocq, acoperind de injurii pe acest ofiter, II
considera ca pe un dusmanG.
Se odula i o bath in legiturei cu Moldova, sotia noului Ghe-
orghe Voevod fiind din aceastklaltä targ., si trimesulni moldo-
vean cu felicitArile, Beldiman, un cumnat, primit n audientA

1 Si ibid., pp. 938-9, no. ncccimanc.

2 Ibid., p. 932, no. ncccmccu.
3 Ibid., p. 935, no. IDCCCLXXxv.
4 Si ibid., pp.. 933-4, no. Deccumm.
6 Ibid., p. 928.
6 Ibid., p. 935, no. BCCCLXXXV; p. 936, no. ncccumvt; pp. 937,
?56.
 1.4

-s
4.1

Doamna Zoe Bibescu.

 0 Incercare de romantism politic 69

solemng., i se vorbi de sperantele ce se leagit de bundle

raporturi, atat de necesare, cu acest frate al nostru"1. BA.-
trAnul Vel lark merse In schimb la Iasi cu aceleasi asi-
gurgri de frAtie, dar In discursul solemn al acestuia nu e
vorba decat de vecinkatea" celor doug tali. In schimb,
Sturdza, care se presintä ca vechiu cunoscut al vecinului",
fgra a se uita si colaborarea Domnalui Moldovei la alcgtuirea
Regulamentutui, vorbesbe de cele doug popoare cu acelasi
lege, cu aceleasi legi si Indreptate fireste unul cgtre celalt2.
Cu prilejul unei inspectii la Brkila, Bibescu merse sa intfil-
neascg, la Galati, a ckrui prosperitate, cu. 25.000 de locuitori,
intrecuse pe a Brgi lei, cu 11.000 3, pe Sturdza 4, si se restitui
pe pgmântul pirii-Românesti visita, si Dascov, pedagogul rus al
celor doi Donini, fiind de fata5. In aceasta targ, unde abia
demisionase initropolitul Veniamin, boieri bgtrâni, ca Lupu
Bals, Mihai Pascanu si Conachi, Inoercau o loviturk contra
Domnului 6.
Dar, ca situatie interloarg, Nesselrode i-ar fi recomandat
lui Bibescu sit supravegheze de aproape pe studentii din
Apus, aduckori de periculoase idei liberale7 , si noul sta-
panitor muntean arabg hotgrirea de a se desparti de toti
aceia, chiar si din randurile ofiterilor superiori, cari ser-
viserg pe Ghica 8. In cuvântarea solemnd tinuta cu pri
lejul Investilurii, Intru toate asemenea cu a predeceso-
rului3, dar cu &llama lui Mihai peste mondirul rusesc si cu
accentele de glorificare ale lui Aristia In Prirqul roman, imi-
tând pc Lamartine pentru sfintirea lui Carol al X-lea, el ruse
iubirea" Românilor Inaintea Increderii aoelorasi doug Curti.
Dar se argta un suflet plin de Indoieli Inaintea greutkii,pe care
1 Ibid., p. 936, no. DCCCLXXXVI.
2 Ibid., p. 960. Critica lui Vellark In raportul uringtor al lui
Billecocq; ibid., pp. 961-2, no. CBMII.
3 Ibid., p. 967. Se zvonia de o cAsAtorie Intre tin fiu al Dom-
nului Moldovei cu o Ma a celui muntoan. V. si ibid., p. 969.
't Ibid., pp. 950-1, no. DCCCXCVIII.
5 El plecA de acolo ca sä ieie, ca un inspector financiar, socotelile
lui Stnrdza; ibid., pp. 971-2.
6 Ibid., P. 942, no. occrAIII.
7 Ibid., p. 937.
8 Rapoartele francese citate.
9 Ibid.. pp. 941, 917 si urm,
70 PregItirea Unirii Principatelor

nu si-o ascundea, a sarcinii sale, i WA de Nesselrode va

vorbi de aceleasi piedeci, declardnd cd. nu poate aduce decilt
ce arel si nu uita sä critioe pc Inaintas, ardtand ce jos
coborise acesta situatia t.itrii, acum asa de mutt Imbiinätätitil,
si cat de ddundtoare erau uncle traditii rele. Cu fdgIduielile
ce se puteau astepta, el Indemna la o unite a tuturora, pentru
care nu ddduse si nu era sq. det-, Intr'o guvernare de partid,
Insufletitä de un temperament pasionat, Insusi exemplul, dar
declara c acesta e ultimul Indenm si ea de acum Inainte
va fi silit sit lucreze contra color cu necurate cugete 2. Ale-
xandru-Vodd nu-si Incepuse Domnia cu un suflet Inacrit de
amintiri ale dusmdniilor trecute. Iar ostirii, scusandu-se cit
nu i-a putut apartinea, cum i-ar fi fast voia, Ii vorbia ca .,un
nou frate de arme", din dorinta de a-i desface de fostul Spdtar,
pe care ei, ()stash, nu-1 vor putea uita pentru a trece la eine
I'mbrdca acum Intdia oard uniforma i cduta sd se initieze
la un fel de viata pc care nu-1 cunoscuse 3.
i Inaintea Adundrii obisnuite, in Mart, Domnul crezu bine sii
aminteascd actiunea sa de opositie contra celor cari nenoro-
ciau tara si s'o felicite pentri un an de cumplibe lupte, a
cdror biruinta era simbolisatd de Insdsi presenta sa ca Domn
In mijlocul vechilor asociati politici pe vrernea de situatie
desastruoasd. El Intdria credinta sa ca trecutul ii lasd cea
mai rea mostenire si nu lipsia sit asigure ca n'a pdasit nimic
din vechiul sdu crez4.
Urma liberarea condamnatilor complotului din 1840 5
pentru a castiga si mai malt favoarea ruseascil, pe care si-o
credea cdstigald, Indemnul citre Adunare de a vota monu-
mental lth Chiselev; iar acesta, ogruia-i scrisese Ghica, nu
I G Bibescu, a. c
2 N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, pp. 939-10, no. occmcc.
3 Si ibid., p. 910, no. nccmcct.
4 Si ibid., pp. 945-6, no. nccmccvl. Consulul Franciei declara ca
i-ar fi spus cum ca, daca Ghica ar fi resistat, Bibescu ar fi mers
cu amicii sai" si 600 de ,.devotati" pentru a-i impune abdicarea sau
a-I da pe fereastrU; ibid., p. 958. Consulul Rusiei ar fi fpst de
fata; ibid. Noul Domn.ar fi Intrat si In conflict cii $tirbej, pentru
nurnirile de ministri; ibid., p. 959.
6 Ibid., P. 911, no. DCCCXCIV,
6 Ibid., P. 955, no. cun.
 0 1ncercare de romantism panne 71

lipsia sa-i aräte acestu,ia c, %rä a-i aproba administratia, nu

InipArlAseste Invinuirile adversarilor lui Iii ce priveste Vede-
rile si intentiile lor pexsonale"; oricat ar fi lost de Ma servit
de oameni pe cari totusi i-a pastrat, vechiul ocrotit rAmAne
pentru loaialul general ru.-3 Un om de onoare 1.

Dar o nouA oposilie se organisa. Bibescu avu Inaintea lui,

la proiectul contra inalienabililtAtii zestrii, coalitia Ghicu-
Wilor cu Fi1ipetii, i nu izbuti a-1 face sA treacq, impu-
nand acefora cari schimbaseei escntial punctul sAu de ye-
dere strict juridic. InclartA Billecocq, hotArIt sI urmeze actiunea
sa de acusator, InstiintA la Paris ca Domnul a amenintat
in discursul de Inchidere a sesiunii pe aceia dintre deputati
cari erau i functionari2.
Inainte de plecarea la Constantinopol, care, cum era invi-
lat si Mihai Stfurdza, se presinta, nu ca Indeplinirea din
partea noului Domn muntean a uneii ceremonii obligalorii,
ci ca un act de omagiu fatA de tAnArul Suzeran turc, o
schimbare a Ministeriului cuprinse doi membri ai familiei
Filipescu: Iordachi, ca presedinte, si alt butrân, Alexandru
Vulpe, devenit Mare Ban, pe laug h. un al treila membru
al aceleiasi generatii, pe care deci Bib%cu Intelegea O. se
sprijine; Stirbei se aseza 1Ll.ng, fratele säu, si pc lAngA. dânii
se insira un al treilea Filipescu, Ioan, Manolachi BAleanu
Manole Florescu., alti doi (Entre boierii de oarecare vrAst5.2.
Dintre tineri, doar Barbu Catargh capalA, un directoral4. Se
I;ncercA, prin cuvinte de laudd, sà se cdstige si sprijinul
moral al atlita timp netinutului In samA Ellad5.
CAlAtoria la Poarta, amAnatä din causa ImprejurArilor din
Serbia, care ridicarA pe Alexandru Caragheorghevici, se Mat, si
primirea nu fu mai bunA, decat a lui Ghica 6 Ea se prelungi,
1 Ibid.. p. 957, no. ciav. 5i Nesselrode i-ar fi scris In acelasi
Sens; ibid., p. 956.
2 G. Bibescu, o. c., II, p. 79 si urm.; N. Hodos, Hurinuzald, XVII,
p. 958.
3 Ibid., pp. 963-4, no. mix. Polilia din Bucuresti Pra IneredintatA
lui loan Manu, fost functionar al lui Ghica; ibid., p. 965, no. mu,
4 Filitti, Domniile romdne, p. 296.
5 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, p. 965, no. cmxi.
5arutarca papucului; ibid., p. 980, no. ovum
72 PregAtirea Unirii Principatelor

In speranta c, prin actiunea sa directa, Domnul va ajunge sA

dncà la capat chestia, de atilta timp in suferintd, a mandstirior
Inchinate. Ea trebuia sä fie hotaritd prin Rusia, ramasa pa-
troana ortodoxici1, averile avAnd a fi administrate de un exarli
grec si numai de la 1852 putandu-se arenda vcniturile, In
presenta unrui represintant al consulatului 2.

El putuse afla acuma ce se petrecuse la Braila, unde din

nou izbucnise o miware a Bulgarilor, care a fost pus.ä apoi
in legatura, printr'un anume Desu, de aceasta natie, si printr'un
Vfilcov, supus rusesc, care a Mat memorii, publicate In ro-
mâneste, nu numai cu unii Sdrbi, partisani ai Obrenovicilor
rasturnati, dar si eu Grecii,.cari rdsturnaserli pc regele Othon,
si chiar cu ambitiosul i neastâmpAratul Fanariot Costachi
Sutu 3 tirbei stiu sd staptineasca miscarea, fard ca, data
aceasta, 6ä fie nevoie a se recurge la arm. Dar Desu i Valeov
merser.l. la ocna, de si consulul engles Cunningham sustinea
cä e o tnseenare a administratiei , Incercarea de a implica
pe un mare boier cu nume domnesc, ea Sutu 5, neizbutind 6.

Intors, Domnul, care nu putitse ispravi, cum sperase,

cu calugarii greci, aducca, ea dar al Saltanului, cinci
tunuri pentru mi1iia sa7. Se. grabia sa visiteze pe Billecoeq,
care, in imensa-i vanitate, scria Ministeriului sau cä a bine-

1 Ibid., pp. 973-5, n-le caxvt-vn.

2 V G. Bibescu, o. c., I. Guizot insu§i se interesa de ches-
(lune, vilzand o nouä Impietare a politicei rusqti; ibiL, pp. 976-7,
no. coca. RAspunsul; ibid., p. 989 §i urm., no. cavcar. Se zvonia
la Bucure0i ca Bibescu negociazA la Constantinopol independenta
Orli In schimb pentru o despAgubire; ibid., p. 975, no. CMXVIII.
8 Filitti, o. c., pp. 298-302. Cf N. Hodo§, in Hurmuzaki, XVII,
p. 973. Consulul frances din Iasi putea scrie cà o treime din
populatia Brailei e bulgäreascA; ibid., p. 970,
4 Ibid., pp. 997-8, no. cuxxxvI; Filitti, 1. 0
5 Un magistrat strigase public ca e opera Tarului Nicolae; ibid.,
p. 993, no. cidsxm. V. si ibid., pp. 1024-5, no. cAlLan; pp. 1026-7,
no. cmouv; pp. 1028-9, no. cmLxv1; p. 1030 i urm., no. curocinn. Deco-
rarea lui Sutu de regele Greciei; ibid., p. 1050, no, onccv,
6 Ibid., p. 984.
7 /bid.. pp. 986-7,
 0 ineereare de romantism politic 73

voit s. acorde Domnului Tarii-RomAnesti audienta pc care

i-o oeruse acesta. Iar boierimea, chemata. sä numeasth un
numar de sasc depultati, alegea pe Sutu, cel compromis In
afaccrea de la Br Alla, si, pe langä loan Balaccanu si un
Cretulescu, i ci dusmani personali ai lui Bibescu, doi Ghi-
culesti, din tabara Invinsa In anul trecut, ca i pe Cons-
tantin Cantacuzino eel Inlaturat de Duhamel; FiI.ipetii vo-
tasera i ei In accst sens 1.
Atunci, cand se raspinse si un project de lege pentru cres-
terca militiei, i Domnul arat" cat e dc necesar acest spor
fata de Imprejurarile de peste Dunäre, fata. de trimultirea
holilor, Incercarile de comploturi i nemultamirile satenilar,
cari emigreaza In Turcia 2, s produse propurterea, ac-
oeptata de Guvern, far-A a fi surusA AdunArii 3, a unui Tran-
dafilov, Rus mai mult In oe priveste sufixul, de a face eer-
cetari geologic*, pentru ca apoi sä alba a lua In arendit
mine In toat a. tara, prevazandu-se cä, doca In optsprezece luni"
nu se realiseazä Intelegerea cu proprietarul, se va acorda din
oficiu, conform Regulamentului, o concesie pe doisprezeoe ani,
cu o zecime din venit pentru proprietar i alta pentru. Stat4.
Indatä porni opositia parlamentara, la care se adausc talentul
de pamfletar al l'ui Eliad, care trecu Indatit In fabula. afa-
cerea maciesului" care s impinge tepos. La intrebarea facutä
ministrilor, ci declarar a. linipedc ca nu. c vorba de un monopol,
el de o serie de contracte partieulare, la voia fiethruia. Sase
deputati, Intre cari trei G1iicu1eti si toti cei de eurand alesi
de boierime, eerurä totusi sa se retraga. ,autorisatia, ceia ce ar
fi trebuit sa duel la ruperea bunelor relatii Klintre Dornn si atot
puternicul Dascov, de si ocupat penhu moment in Moldova,
1 Ibid., pp. 986, 993-4, no. cnixxxn. Nesselrode Ii trimetea lui
Bibescu, In acel moment, Ordinul Sf. Ana cu briliante; ibid., p.
985, no. chnocV.
2 An. PaH., XII; N. Hodo§, Hurmuzaki, XVII, p. 1001, no. C3Ixf..
Rilspunsul Adunarii; ibid., p. 1012. Cf si ibid., n-I urindtor.
3 V. ibid., pp. 1002.0 urm., 1036-61, no. cuxcw.
4 In Moldova un Spatar Iorgu Harlulari, propunca, la 1838, ca,
In nädejdea agiuloriului ceresc", sh deschidA bale In pAmântul
acesta" i metaluri pentru asemine &IN/L-0re nu se pot gäsi decAt
prin muntii ce acopgr proprietatile manästiresti"; ibid., IX2, p.
639. $c si admile pe doisprezece ani; ibid., pp. 639 41.
74 Pregatirea Huta'. Prineipatelor

unde se credea cä Mihai Sturdza sta s calla.. Se fixau doua

Principii: ca nimic Sit nu se faca. IAA la acel soroe care
se intelegea, cum insa nn era de fapt ca obligatoriu
de la data autorisatiei, si ea o astfel de masurai sä fie luatit
de Adunare, ceia ce nu era cashol, cici regimul minier fusese
stabilit prin. articolul respectiv din Regulament 1.
Ca totdeauna gata s.a. se supuie temperamentului sau tau-
dru si nervos, si hothrit sa nu lase a se usa autorilatea sa,
ca a predecesorului, Bibescu ra,spunse manios la aceste obser-
vatil, care .nu Imbracasera o forma jignitoare. El nu intelegea
sit se desfiinteze un jurnal al Consiliului de ministri purtand
semnatura sa. Invinuia Adunarea, care votase observatiile, cit
si-a Inlrecut atributiile si ca forma actului e nepotrivita cu
datorita cuviinta i cu cerintile respectului fat4 de presligiul
domnesc. Avand toata dreptatea in fond fata de aceasta ipo-
crita alarma patriotiel si legan el se slabia prin chiar escesul
gestului sau de raspingere. Exprimand dreapta sa mahnire",
el punea in vedere Adunarii ea viitorul ei este legat de aju-
torul ce cu buna credinta sl cu. inima curatl va aduoe unei
obladuiri care, din momentul ce a luat cArrna, n'a dat do-
vacA dealt de cele mai curate cugetari si de cea mai neo-
bosita stradanie pentru. binele obstesc" (26 Februar st. n.
1844)2. Era o amenintare cu disoltarea. Si i se retraigeau
Adunarii proiectele de legi, Ca pedeapsa.
Fireste c urmara sedinte zgomotoase, ale caror amanuate
nu le cunoastem. In fata expliicatiilor date de Stirbei, sustinut
de Barbu Catargiu, rusofilii, de la episcopul de Arges, Ilarion,
panit la poctul convertit Vacarescu, propusera trecerea la or-
dinea de zi, dar propkincrea contrara, a Ghiculestilor, a lui
Constantin Cantacuzino, Impreuna cu alti doi asociati, izbuli
sit capete voturile: data aceasta, Adunarea era aceia care-si
arata rnahnirea", pentru felul cum fusese tratata 3. La urma,
i be anunta cit nimic nu va putea face ea Aclimarea sa renitnte
la drepturile ei de a sprijini le& i de a da glas plan-
gerilor, adaugindu-se ca mai este o instanta la care, In cas
1 Ibid., XIII, p. 394 §i urni.; N. Hodo§, Hurmuzaki, XVII?
pp. 995-6, no. cuxxxiv. Cf. G. Bibescu, o. c., IL
2 Ace1e4 Irci izvoare.
4 An. Parl., XIII', p. 21 si urm,
 0 Incercare de romantism politic 75

de nevoie, se va mcarge, caci fiinta i locul ce infatiseaza

stau supt suzeranitatea i ocrotirea amAndurora facatoarelor
de bine Ina Ile Puteri"1.
Si, din parte-i, Domnul, atingAnd, printr'o ciudatii i de-
plorabilA scapare din vedere, posibilitatea unei anexari, cerea,
nu ambelor Puteri, ci Rusiei singure, o schimbare a Regu-
lamentului care sa.-1 pute 1.a adapost de aqfel de impiediecari
st ofense. Autoritabea lui Chiselev fu invocata, si sfaturile
acestuia nu lipsira sa vie, repetAndu-se, cu. observatia, dublä,
ea loviturile de Stat" nu sAnt nieiodata bune i ca trebuie
sit i se lase unuia ca Alexandra Ghica punerea supt ocro-
Urea lui Dumnezeu prin titlül de suveranitate ce ar putea
sa-si aroge Domnia2.
Izbutind sa cAstige acest sprijin i propuind si amenin-
tatului Sturdza sa nu se lase nici el luat in picioare de o
opositie asemenea cu aceia care la Bucuresti ar fi fost acum
zdrobia, Bibescu prefera sa tasa prin holarlre de la Petersburg,
in Maiu 1844, de supt controlul AclunAril, ca sa Mire In co-
laboratie cu consulul imparatesc, nft insa fail a fi cerut tin fir-
man de aprobare al Portii, care, sosit In Iu lie, nifu cetit public
decal mai tarziu, in Novembre 3. Dupd acest ad, care sus-
penda Adunarea i autorisa luarea unor trasitri de pedep-
sire, Domnul, mulbamit in mindria sa ranita, se crezu desttiL
de tare pentru a oferi o pace sprijinila pe respectul drop-
turilor sale 4.
Dar pana la sfarsitull anului 1846 nu se mai dadu prilej
boierimii man sit lupte contra tiranului". Ghiculesti, Fili-
1 Ibid., p. 28.
2 Filitti, Domniile romdne, pp. 315-7.
3 Ibid., pp. 317-20. Pentru actiunea, din nou intriganta, a ini-
tropolitului Neofit, Hurmuzaki, Supl. 14, p. 535 si urm. Un articol
In ziarul frances de la Constar] tinopol, Infierand opositia kdunarii,
area rolul de atatare pe care 1-a avut, iesind de sigur din atribu-
tiile sale, rusofilul vewic agitat care era Mitropolitul; N. Ho-
dos, Hurmuzaki, XVII, pp. 1010-1, no. cmxr.ix. El fusese liudat
public de Nesselrodc In anul precedent; ibid., p. 1018, no. crithan.
Cf. ibid., p. 1019.
4 Pentru publicarca, in tomana, a firmanului cu privire la accasta
afacere, ibid., pp. 1029-30, no. cm.xvn; p. 1031, no. cm.xIx; pp.
1032-3, n-le cmLxx-I; pp, I034 5 no. cIII,XXII (disoUrsta Domnului
catre Adunare).
76 PregAtirea Unirii Principatelor

pesti, Cantacuzini, Sutesti, ne mai fiind ascultati de acela

pe care-I sprijinia Insusi Chiselev 1, trebuirk sä aocepte un
regim de decrele-legi, pe caret nu IndrIznise a-I cere Sturdza,
rkmas si mai departe In lapti ct oligarhia lui 2. Pe aceastk. cale,
MIA sa se atace, cum In aoeste Imprejurkri nici nu. s'ar
fi putut pune, problcme mari, se luark o sutra de mAsuri
potrivite pentru Inzestrarea tkrii ca noi asezkminte sau pen-
tru Intregirea celor vechi 3.
Astfel se a.lezl In Muntenia 5i, Inteo oarecare masurk,
si In Moldova, de fapt un regim de dualitate In carman,
Domnul fiMd alkturi de Dascov, 5i mai eurând supt dansuL
La Bucuresti acest regim Ii suportat, dar la Iasi 4 bole-
rimea tânkrä i o parte din cealaltd se -murk pentru ca s.A
aräte consulului, venit din nou In ceroetare, c, abtinându-se
de a-I vedea, nu Inteleg sk i se supuie 5. La alegerea Mitropoli-
tului trecu Meletie, pc careg sprijinia Domnid, dar Veniamin
Roset, fin de boier mare, ucenic al oelui retras la Slatina, birui,
la Roman, pe un candidat rusofil de la mankstirea Neamtului 6.
Motivele mai adânci vor trebui antate In marea miscare a
spiriteior, darp pentru moment, trebuie urmäritk desfäsurarea
ultimelor zvacniri ale regimului consular pänk la pritbusirea
lui Bibescu.
El ajunsese la desphrthva de solia sa bolnavä i, luptiind
cu Mitropolitul, care, mai mult din spirit de opositie, ml voi
sä admitä desfacerea cksMoriei iubitei lui Vodk, Maria \ark-
rescu, de sotul ei, Constant:n Ghica, destituise pe acesta din sar-
dna de comandant al ostirii gksise In vecinul sku din
Moldova, el Insusi Inctircat cu altk casktorie sentimental:I.: a
1 Hurmuzaki, Supl. 14, pp. 540-1.
2 $i pe chestia liberdrii Tiganilor mAndstire§ti, dupd ce unii
boieri liberaserd pe ai lor; ibid., p. 1007. Adunarea ajunse a In Linde
mäsura asupra acelor ai Stalului. Din impositul ce vor plait trc-
buia sä se formen fondul pentru rdscumpararea robilor boierimii.
3 Filitti, Domniiie romdne, p. 322 §i urm.
4 Noud Intilnire, la Focpni, lntre Domni, In Novembre 1814; N.
Hodo§, Hurmuzaki, XVII, pp. 1033-6, no. c3u.xxut; p. 1037, no,
m.xxv4; p. 1040, no. cuLmux.
5 Ibid., P. 1008.
(1 Ibid.
 0 incercare de romantism politic 77

fu celebrata la Focsani ,
fiului mai mare, Grigore, cu o Francesit divortata care iscalia
in literatura: contesa Dash 1 , nasal pentru o casatorie, care
cu scusa fata de Bucuresteni ca
i-ar fi greu" lui Sturdza sa vie pana la Bucuresti; Domnul
scapa astfel de piedecile puse de Neofit. AceastA a doua
casAtorie a unui om avand sapte copli cu o femeie care
daduse trel fete primului ei sot ar fi pu.tut sa fie lucheiatAl
lin cea mai, stricta inthnitate, data fiind i almosfera Ira-
gicit a victii de familie pe care de ani de zile o dusese
Domnul, dar firea romantica a lui Bibescu 11 fact', din po-
trivA, sa tlea cea mai mare stralucire actului care in sfarset
consfintia sentimentele de mult hrAnite, 5i astfel mireasa fu
intlimpinatA la Braila de boierii Alexandru Filipescu lpc,
cu al carui fiu adoptat Bibescu casltorise, fard voia ei, pe fiica
sa mai mare, Elise, dupa ce ea se prinsese de o ciudata pasiune
pentri omul. In vrasta care era consulul Colquhoun, si de Cons-
tantin Cornescu, precum si de d-ncle Florescu, tanarul Flo-
rescu Mud de curAnd sotul altei domnite, i Herescu; loan
Bibescu 51 sopa 1.1 furl si ei asociati la aceasta solemnitate 2.
Vasul care o ducea pe Doamna la Braila trebuia sa se opreasc i
la theta porturie pentru o primire solemna 3. In cale, epis-
copul Chesarie fusese luat, pentru ca sa fie si o binecuvantarc
a Bisericii tarii Insesi4.
In aoeste Imprejurari, In vara anului 1846, cei doi Domni

,
furl primiti la Rusciuc de Sultanul Abdul-Megid, venit si in cm--
cetarea hotarelor
de Megidie
, si
In Dobrogca un nou targ va lua numele
dupa vechiul ceremonial, trebuind sA poarte
fesul noului regim otoman5. Venirea la Vizirat a lui Re5id,
1 Ibid., pp. 1049 5i urm., 1037 5i urm. V. mai ales Hortensia Ham-
bA5anu, in Bulletin de la section historique de l'Académie Ron-
maine, XIX, 1935, p. 139 5i urm.
2 V. mai ales N. Hodo5, Hurmuzaki, XVII, pp. 1045 5i urm.,
1070 i urm. Ca era necesarl cea mai mare discretie o observä 51
Billecocq; ibid., p. 1069, no. ma. Viitoarea Doamna venia din sträi-
nätate, prin Or5ova.
8 Ibid., p. 1070 51 urm. Pentru primirea anterioarà a Dom-
nului singur (August 1845), Iorga, Braila, pp. 92-3, n-le 129-30.
Primirea Doamnei; ibid., pp. 94-5, no. 131.
4 N. Hodos, Hurnurzaki, XVII, p. 1072, no. MvIII. Consulul Rusiei
si Aristarchi Incearca Impacarea lui Neofit cu Domnul; ibid., p.
1073, no. um
5 Ibid., p. 1096.
7i1 Pregatirea ttnirii Principatclof

bicepatorul tanzirnatului occidentalisant, xiu schimbase nimic

la vechea etichetd. S'a observat ca Inaintea lor trecusora Pa$ii
si ministrii mai vechi"1. $i toLusi, and, dupa lichidarca unui
incident cu consulatul frances, datilnd din vremea lui Bil le-
cocci, In momentul rechemarii accstuia, noul represintant al
lui Ludovic-Filip, Nion, voi sa vorbeasca In discursul sau
de prirnire la Pa lat despre relatiile Intre Franta si Imperial
Otoman, el fu rugat s. inlature aceastä formula, care ar
jigni sentimental national 2. Domnul protesta contra concep-
tiei care consista In a-1 privi ca pr am fel de Pasa guvernand,
In numele Sultanului un grupi d, raiale, atunci cand cu Im-
perial nu e and lega,tura' decal a tributului, cum s'a hotarit
pe vrernuri, cu plastrawa unci dcpline aulonomii. Cerea sä
inceteze negarea din partea Francici a dreptului la un tarif
vamal deoscbit si la inlaturarea jurisdictiei consulare. Si el pre-
vedea rolul C3 1-ar putca avea du numai Rornânii, dar cres-
Una duntrcni cu toVi la cea.1.1, pc care cuteza sa-1 prevada,
al desfacerii Statului Sultanitor 3. Si. aducca inainte exemplul
Serbiei, care Uncle spre independartit printeun sistem In care
se vorbeste putin", dar se lucreaza mult4. Fericit In noua
sa cäsnicie, multamit de progresele materiate pe care le reali-
sase supt rcgimul de autocratic tara sa, el putea sit strige, in
Octombre din aces!. an 1846, la capatul unei inspectii prin judete,
ca, diva Inca mece ani de pace si de maned, Tara-Romaneascii
ii va putea hotarI insasi soarta"5.
In tot acest timp opositia cea mai staruitoare $i mai In-
veninata era a rnitropolitului Neofit.
Cata deosebire Intre atitudinca de vesnica opositie a aces-
tuia si Intre demnitatea cu care Veniarnin Costachi Ii pa-
rasise local in 1842! Un adftno si sincer examen de constiintli,
cunoscând ca sa apropie 5i cciasul sfarsitului Au", il face pe
Veniamin sit iea aceeasta hotarire, puind la IndoialA $i condi-
tiile alegerii sale de catre oameni". De la anul 1806, viermele

1 Ibid.
2 Ibid., p. 1100.
8 Ibid., p. 1107.
4 Ibid., p. 1108, no. liorm.
5 Ibid., p. 1109. Decorarea Doartmei cu nisam-iftiharul turcesc;
lipid., p. 1116, no. Bravd.
 8 incereare de romantism politi 70

aoesta, adicla icugetarea ju,deatii, ma roade." Dar ascutisill

celui adanc desgustat nu lipse.ste, de ,si vorbeste de epoha
infloririi natiei noastre supt Inteleapta Voastra obladuire" (a
Domnului , La agerimea onuenilor de astäzi ar trebui, nu
un prost Veniamin, ci un IIrisostom, nu Grigorie Teo logu1,
un Mare le Vasile, ca si cu euvinbe de Duhut Sfant Insatiate
6-4.-i inviete si eu. fapiele lor cele lui Du.mnezeu placate sa-i
Induplece ca a vieze dupre durnnezeiasca plecare".
El sävarseste Insa enorma greseala de a paretisi" catre
)) Prea-sfântul Patriarh si Sfintitul Sinod" t. Nici Domnul insa,
nici Adunarea nu stiura sa arale, di aoest trist prilej, ce
mare figura pierdea astfel Biserica Moldovci.

In dispositia de spirit, pe car... am conslatat-o, Bibescu chema,

dupa. Indemnurile staruiloare ale Curtilor", Adunarca obisnuill
pentru sfarsitul aceluiasi an 1816 2 Aceasta, de si vechii deputati
pretindeau a, neavând cele cinci sedin[e corespun76toare celor
cinci ani prevIzuti de Regulament, lei pot fi considerati ca
Bind Inca In functiune. Se Inoerca, data aceasta, impiedecarea
unui dublu vot, la Bucuresti si In judete, al unei oligarhii
pe care Dommil o uria din toati inima, prin aoeia cli alegerea
odor doua Colegii se va face Inlr'una si aceiasi zi 1. El avu
totusi ,si la Colegiul boieresc o oarecare majrzitale. Boierimea
narunt5. dädu Insg, un resultat eorespunzalor dorintilor Dom-
nului §i noii alesi represintard necontonila crestere a conftiin(-i
ceestei close. Mesagiul cuprindea ode mai bune sperante ea
se va putea lucra 1.n buna Intelegere 0 se relevau cu man-
drie resultatele capatate, la' Rusi ea si la Turd, pentru re-
gimul vanaal, fixat IRA. la 500 In local vechiului 30 o, ramas
Ina In discutie, si se adaugia itniunea vamald ea Moldova 5,
precum s'ar fi dorit §i o singura vanzare a sarii pentru
amandoua %rile. Si se apasa, In ce prive,sle situatia in.terioara,
asupra seriei de maSuri luate ca sa se asigure o mai bung
situatie taranilor. Treeand apei la teal tgrija eheltuita pentru
1 An. Part., XI, pp. 877-8.
2 Ibid., XIII; N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, pp. 1110-1, no. ADMIT.
3 Ibid., p. 1113, no. isnuArr.
4 Ibid., p. 1114.
5 V. §i ibid., XVIII, pp. 40-2, no. xvot; P. 45-6, na, xxvv,
r.o Pregnirea tinirii firineipatelai4

armatä, se voirbia, In oe priveste concursul dat de Rusig,

numai de ImpAratul" Mr1 altä designare. De altfel, la In-
eeput se pomenise o protectie" dublA de care se bucura
tara, In101urAnd i notiunea suzeranithitii" otomanc1.
RAspunsul fu nu se putea mai mIgulilor,si se sublinia since-
ritatea 1egturi1or cu Moldova2. Apoi, Inda16, ambele Adundri
votará regimul vamal comun.
Bibascu aulei §i in legislatie un paridelism cu Moldova.
Astfel In oe priveste liberarea Tiganilor si ImpArtirea veni-
turilor cleruhii, de si ultimul proiect tntalni Impotrivirea
Indärätniciei ireconciliabilului Neofit, care se si retrase din
sedinlä farl ca geshil lui s. poatfa. avea efectul 'moral al
plecarii lui Veniamin Costachi la Slatina S.
Totusi Mitropolitul botezase abia pe fiica näscutg, din ullima
casätorie a Domnului. Pe alIturi se Incercl. o Imbunatatine a
unei justitii ramase conrapte si se introduse In organisarea
InvAtämAntului inovalia, jignitoare pentru sentimental natio-
nal, tot mai puternic si pe dreptaie mai bAnuitor, a franci-
ärii lectiilor Colegiului pentru o mai bunä pregItire, fie si
pentru Inloouirea, doritI da Rusi, a stadiilor ce se fAceau
in strgnAtate: era, de altfel, momentul cand In Moldova for-
marea tineretului, ilii acelasi seas frames, era Incredintata lui
Malgouverné, care fusese in legatura, la Litnéville cu fiii Dom-
nului, si era vorba de aducerea de noi profesori, recoman-
dati de Guvernul franoes4. La Bitcaresti se prevedea progra-
mul chiar al Universit6tii din Paris si profesori ehemati din
Franta. Se avea In vedere i un pensionat corespunzAtor
pentru fete. Pentru lioeul" de bdieti din nou Interaeiat era
vorba de a se oNpäta acel tângr profesor Perrol, care trebuia sà
devie un ilustru archeolog, pästrand si In situatiile Inalte atinse
In tara sa un cald interes pentru tara noastrd 5.

1 Cf. ibid., XVII, pp. 1115-8.

2 An. Parl., XIII; N. Hodo§, Hurmuzaki, XVII, pp. 111E02. Cf.
ibid., pp. 1124-8, no. Mut. V. ibid., n-le urmAtoare.
8 Ibid., XVIII, p. 7 si urm.
4 V. 0 ibid., p. 26, no. xxi. Cf. ibid., p. 28 i urm. Apoi Iorga,
1st. tnveitämtintului.
5 N. Hodog, Hurmuzaki, XVIII, p. 35, no. :mut: pp. 48-9, no
xxxvI.
 sr

ut'

'!
g .
r , `

Doamna Maria Bibescu.

 ti incercare tie romantism politic 81

E, de altfel, pc langa chemarea de profesori francesil, vramea

cand pentru luer'ari de inginerie se aducea din Rusia Francesul
Barberot 2, pentru fântrini un Marsillon 3. Stanislas Bcllangcr,
care va publica supt titlul Le (sic Kéroill:a o vorbareta, dar
piloresca descriere a tarii, venia in mishme oficiala pentru
scoli 4. In Moldova, Mihai Sturdza apara contra doetorilor in-
digeni pe Rattier, acusat ca otraveste lumea cu beladona §i
opiu 5.

In Februar 1848, Adunarea munteana multamia calduros

Domnului pentru opera Mena impreuna 6 Dar In Moldova
pornia Inca de atunci o miscare de tineret, pe care Sturdza
o stiu stapani, pe eitnd Invingatorul Bibescu Ii va läsa In
sama tara.
Deosebirea vine si din faptul ca, In. ac'st Limp, Moldova e
preocupata in primul rand de problemele de invatamânt
de cultura.
Se trimeseserd In Apus prirnii bursieri, Alexandra Cos-
tinescu, Constantin Zefirescu (la Schemnitz), Teodor Stamati
si Anton Velini, apoi Anastase Fatu si Leon Filipesen (la
Hohenheim). Dar, In deosebire de tinerii Munteni din epoea
anterioarä, ei erau Indreptiti, pc Hinga filosofie si filologie,
pe lânga matematicile pure si fisica, pe langa drept, spre
economia politica i economia rurala, spre mecaniel, spre
inginerie, spre hidraulica. Cu o mare sete de Invatatura ei
se aruncara si asupra specialitätilor vecine. Bine inteles, se
recomanda celor dati in sama marelui bancher vienes, fiu
1 Si un Machizot, un Théot; An. Parl., XI, P. 279. La pensio-
nalul de fete", Decomblou si Bonnet; ibid., p. 280. Un Grobalot",
repetitor dit limba frantozascr; ibid., p. 310. Se pomenesc ins-
trumentele lui Gavur"; ibid., P. 292. Profesorul Dufour; ibid., XIII,
P. 227. Inch din 1840 fuscse vorba de a se aduce, prin Casa Hagi
Constantin Pop din Sibiiu, o tipografie de la Paris, de la Insu§i
Didot; ibid., IX, p. 808; XI, p. 288. Hill era inspectorul tipografici";
ibid., p. 290. In Moldova, Saint-Andrd si Jordan; ibid., p. 857. $i
un Dimitrie Popovici e trimes la Lunéville; ibid., p. 863.
2 Ibid., XVII, p. 1124, no. mm; XVIII, P. 25.
3 Ibid., p. 1043, no. cuLxxxm.
4 Ibid., p. 1052, no. mcxxvm.
5 Ibid., pp. 1069, 1075-6.
6 Pe IMO An, Parl., ibid., XVIII, pp, 49-50, no, xxxvn.
6
 Pregitirea Unliji Prineipateldr

de negustor roman asezat In Ardeal, Zenobic Pop, sa. se fe-

reasca de orice molipsire a noului spirit revolutionar, aduck-
tor de nenorociri i In viata privata 1. Elevi se trimet si la
coffle militare prusiene 2.
Se canta, cum se va arkta Indat a. a nou a. directie, care ar
corecta si spiritul public, oa se pkrea prea mult aplecat spre
ideile revolutionare.
Prusia tncepea sd se intereseze de acest Sud-Est european,
incercdnd sd se substitute Altsitriei tn ce priueste marea ex-
pansiune economiad a poporului german. De aceia e trimes
in aceste parti, dar nu la Buounesti, ci la Iasi, un consul de
valoarea inbelectualla a unui Neigebauer, care a lasat una
din cele mai serloase scrieri despre tkrila noastre3 . De aki
se vor lu.a pentru. sooli alte normie decal cella francese.
Protectia acordata In Moldova invatamantului românesc re-
format se vadeste cu deosebire In cercetarea din 18434,
Asachi fiind Insärcinat cu facerea unui raport asupra desvoltarii
scolior de la introducerea limbii romttnesti In preclarea studiilor
supeaioare. Incepand de departe, se arkta cum Domnii straini
46:cuserki ca Invatarea graiului rii sa. se adaposteasca supt um-
brirea Bisericii". In schimb la Trei Ierarhi scoala Inalta era re-
dusk la un clas Incepiktorin in limba greceascr, fondurile Titer-
gand la institubele din Gracia", on i la scoala numita dom-
neasca de aloe, in care se paradosea un curs de literatura elena".
Romaneasca ajunse deci un dialect vulgar": Moldovenii se im-
partiau In doua natii; acei ce osbeniau, vorbiau limba patriei,
oei oe se folosiau, vorbiau greceste". Se recunoaste maritul
oe-si câstigase mitropolitul Veniamin cu Seminariul, caruia Insa

1 An. Parl., XHI2, p. 427; Iorga, In Mem Ac. Rom., XXXIX,

pp. 38 si urm., 52, 115, 277-8; Studii si doc., V, pp.111-3, n-le 154-6.
2 An. Parl., 18462, p. 356.
3 Cf., §i asupra lIIcrAril lui, Beschreibung der Moldau und Walachei,
Lipsca 1848; Die Donaufiirstenthiimer, Breslau 1854; Die Moldau-
Walachen oder Romanen und der russische Schutz (In Die Donau-
fiirstenthumer, tradus din Alburnul moldo-valah" al lui Billecocq;
Die staatlichen Verhdltnisse der Moldau und Walachei (ibid.), Iorga,
Hurmuzaki, X, p. max si arm., si 1st. Rom. prin cdleitori.
4 An. Parl., XIII2, p. 422 i urm. Cf. Al. Lapedatu, In Corm Lit.,
XLIII (1909), pp. 990-1000 §i In Rey. gen. a tnvdtdmdntuini, V (1909),
pp. 493-504, 674-80, 758-61,
 411W'

7-

rt3

1,;140.481A_.

Joan Heliade Radulescu.

 ti incerctire de roniaafisni politic 83

i-a lipsit o directie stiintifica, si n'a putul folosi". La 1813

se Intemeiaza cursul mi Asachi, care da ingineri, ca Petru
Asachi, Banul Mavrodin, Fotachi Tetu, Pastia. Se adauga la
Seminariu profesorii din Ardeal. Anul 1821 abia aduce hoLarl-
toarea schimbare politica, si se descopar actele de la Vasile Lupu
pentru Inzestrarea scolilor. Opera va fi desavarsitä prin Re-
gulamentul Organic. Incepe atunci trimeterea bursierilor In strai-
nlatate. Scoala de fete se deschide In Novembre, 1834. Peste
cateva luni, si Intr'o cladire nou.a, Sa bicepe (16 Iu lie 1835) A-
cademia Mihaileana", cu Facultatile de filosofie, drept si teologie,
profesorii hind Bojinca, Mu.rgu i Câmpeanu, cei trei Ardeleni,
0 Se Inseamna cu mandrie recunoasterea diplomelor moldo-
venesti la Paris, Berlin, München, Viena, Dorpat si Atena.
Cu bursierii intorsi se pornesc apoi, la 1838-9, carsarile de fisica,
inginerie si arhitectura, ca i cel de drept care, fiind pe patru
ani, era o adevarata. Facilitate, Zulgravii pamanteni pentru
podoaba lacaselor dumnezeiesti i iconirea faptelor istorice a
patriei" apar In acetasi an, iar clashil industrios", pentru a opri
ca toga industria i manufactura, spre vätämarea economiei
politica a tii, sa se afle la mi. In mani straine" de deschide
ca Scoala de artr In 1841. Dar neplacerea Moldovenilor pen-
tru. Indelotnicirea In manurfactu ra. a foist, mai ales la Inceput, o
mare pieaeca pentru adunarea tinzrilor la acea coal si malt
au costisit pai g. cand s'au Induplecat Moldoveanul a prinde
in mana ciocanul, ,co i se pare a fi numai mostenirea Tiga-
nilor". Urmeaziä mentiunea scolilor de la Vasluiu, Piatra,
Bacau, Folticeni, Tecuciu si Targul-Frumos.
Se mentioneaz i literatura iesita din ra.vna profesorilor.
Dar la 1843-4 se Incerca o reforma totald, de un realism
crud 0 de o nemiloasa nimicire, daramandu-se nu numai
cursurile de geometrie practica, arhitectur i desemn, dar
totul Oa. la clasole de celelalte avand a fi reluate
jos,
numai dupa ce doukzeci i palm tineri trimesi In straina-
tate s'ar Intoarce capabili dc A le reface.
Atunci, Asachi, Inaarcinat ci raportul, observa Intreruperea
pe un deceniu a studiilpr, ce ar resulta din aceasta masura.
Unii bursieri ar face ca Zefiresru, llamas In Moravia, la o 'mina
metalurgica. El crede ca., pctrivit eu Regulamentul, ar fi de
preferat la numirea In slujbA a celor cU gtudiile isprIvite. Apol
84 Preatirea Unirli Principatelor

se cere Incetarea schimblrilor de sistem. S'ar pltha face scoli

reale" la Iasi, Botosani si Galati, gimnasiul devenind o scoalà
de sase clase. Iar, In locul burselor, se mai aduca sase
IFIN.

profesori strAini, predând in limbile franees1 si german,I,

limp de sase ani: candidatii" formati de ei vor avea a
li traduce cursUrile in romilnestal. Dar hoarirea se amAnk,
Domnul adlugind la comisiune si pe fiul salt Grigorei.
Si in 1817 Adunarea Moldovei revine la neajunsurile In-
vpmântului si ea fixeaz5. principiul el niciun asezamftnt
nu e folositor si- trainie decAt numai atunci crind se potri-
veste cu starea de fatI a so1iet4ii tsi când tinteste a Indes-
tula trebuinta pe cat este vederatä", pe cilnd sistemul do
pana atunci nu a Aspuns la trebuintele sociale ale Orli".
Se cer scoli centrale In anumite locuri pentru. a progIti oa-
menii, cn caracter practic, de cari simtb nevoie tara. In ele
sN. se Invete limbile straine", aducându-se profesorii trebuitori
pentru aceasta. Un Intreg sisitem nou se desfäsurg. apoi pe
aceast5. bag. Se prevg.d sooli de fete cu un curs de trei ani,
§)coli de meserii. Peste scolile elementare, &int cele care se
numesc in proiect de gradil al doilea", in care se va preda
latina, greaca, franoesa, germana isi ruseasca. Normele ar avea
a fie ode din Prusia. Iscklesc: Constantin. Mavrocordat, Ior-
dachi Bals, Gheorghe Sutu, Vasile Beldiman, Hatmannl Aslan
§i Costachi Negruzzi 5.
Ansurile acestea arata o grijä deoscbitl. nu nurnai de soarta
Invätäturilor, ci s'r de Intreaga directie a tineretului, care
ar fi de Indrumat pe alte Oi. Dar el Isi gasia acuma In
scriitorii oei noi si altfel de sfktuitori.

1 Ibid., pp. 423-37.

2 Ibid., pp. 437-41.
8 Ibid., XIV2, pp. 35 2 3.
 -
CAPITOLUL 7V.

Spiritul nou de la 1840

In acesti ani de intrigi continue intre batranii cu practice
fanariote, o noua generatie se pregatise pentru a duce pc
alte chi lupta Inceputa de inaintasii ei.
Intre Moldovenii si Muntenli cari fac parte din aceastt
generatie a anilor 1840 trebuie O. se recunoasca insa o deo-
sebire esentiald.
Fill boierimii bucurcstene erau obisnuiti de mult sti. iea
drumul Parisului. Aco lo se duceau de obicein singuri, fara
nicio tutelä, si Weau in mijlocul acelor tineri Francesi cari
erau O. aduc a. rasturnarea, pentru motive de ideologic revolu-
tionara, a tronulni lui Ludovic-Filip. De acasà veniau doar Cu
lectii primite de la dascali privati si de la preceptori francesi
alesi la IntAmplare. Nu trebuie facuta o esceptie nici pentru.
fiii lui Durnitrachi Bibe&cu, dintre cari eel mai mare era,
cum s'a spus, student Inca din anfil 1819.
La Iasi exista insä ye lipseste Bucurestilor, cu toate silin-
tile lui Vaillant, ajuns, Indata dupa sosirea sa, profesor de
Stat, director de Colegiu, Nal ce veni vremea agitatiilor po-
litice, In care fu amestecat, ceia ce-i ad.use o lung prigonire
si sfaramarea situatiei lui la nol. Se Infiiintase In Capita la Mol-
dovei, unde pregatirea tineretulni era alta, pensionatul, pansio-
nul, lui Lincourt, Chefneu si Bagarre, avand ca urmas pe un
Cuénim I:, la care a Invalat acela care trebuia sä fie ma-
rele spirit creator si formator, Mihail KogIlniceanu (n. 6

I La ei a urmat, la Inceput, §i Grigore, fiul cel mai mare al

lui Mihai Sturdza, cand acesta nu era Inca Domn. E probabil qi
pensionatul la care a nrmat Manolachi DrAghici, istoricul,
86 Pregatirea Unirii Principatelor

Septembre 1817) 1, care a povestit In pagini pline de pito-

resc si de poesie viata sa de copil i copilandru In pensionul
dascAlului sAu 1rances2.
Trimeterea la Paris ajunsese a fi la Munteni, unde AZexan-
dru Ghica mai IndrAznia si treacd peste indicatiile atot pu-
ternicului consul al Rusiei, un obicehi, pe egad. Mihai Sturdza,
ascultAnd de directille ce-i trin:etea vArul de la Petersburg,
Alexandru, feria pe copiii boierimii moldovene de atingerea cu
elementele, rämase pe basa revolutionarä de la 1830, din Paris.
N'avem, ea pentra epoca de'naintea Regulamentului Organic,
mgrturisiri sufletesti de la acesti tineri destgrati, dar putem
bgnui care li-au fost cetirile si relaii1e In acest media strgm,
unde eraa lgsati ea totul de capul kr.
Cu totul alifel pentu, Moldoveni. La acestia, parintii se
Ingrijesc ca odrasla lor sg. fie cAlguzitA si de aproape supra-
veghiatg de cAte un dm de casA sigur ii credincios, cum
a fost pentru beizadaele lui Mihai Sturdza Lincourt sau
bunul abate loren Lhomm.4, care formase pe Insusi viitorul
Domn, iar pentru fin], menit unei atAt de marl cariere literare,
al lui Vasile Alecsandri, nobil de cea mai nouA creattune, pro-
babil dintre catolidil rgsbotezati, de uncle, in familqe, la In-
ceput numele de Botezatu, ei hind dintre lingarii de pe la
Targul Ocnei, iar mama, o Cozoni, purta un nume care se
Sintalneste si la Greet, dar poate fi apropiat de vecinul Scaun
sLIcuiesc Kaszon, un Furnarachi, nume care se pare a fi fost
cunoscut, In vremea marelui prestigiu fiologic al lid Corai,
venit din Smirna, i In cercurik literatior apuseni.
Scrisorile lui Kogglniceanu tangrul, la care se adaugg, de
aitfel, si ale tataul, asa de cuminte si asa de patriarcal
simplu, de o boierie provincialg, din Botosani, pe care am
mai /ntglnit-o In istorla tarii, lamuresc aSupra uimirii ini-
tiale, dar i asupra rApezii obisnuiri a unui tAnar extracirdinar
de Inzestrat, Inainbea lumii strline. Ii vedem urmand rgbator
ca sA, se ridice la nivel, dupi studii incepute de sigur asa de
slab, asisthm la copilgreasca 1W initiare i Inteo viatg. poli-
1 V.. märturisirea lui In discursul de la Academia Rominä, Des-
robirea Tiganilor, ,5tergerea privilegiilor boieresti, emanciparea (4-
ranilor, 1891.
; Ilusii pierdute, cel tntdiu amor, Iasi 1841.
 Spiritul nou de la 1340 87

tIcg. atAt de deosebitg de a lui de-acasg., recunoastem progresele

pe care le-a realisat. Adolescentul plistreazg In aceastg depfir-
tare l oele mai bune sentimente de familit; adAnc respectuos
fatg de un tatà depriins a-1 tinea din scurt en banii, el aratA cele
mai frumoase sentimente fatä de eleganbele duduci", suro-
rile sale, pe care le-a lgsat acasä si care de sigur cu athita
bucurie 1-ar fi Intovgrgsit. DepArtatul zgomot al Parisului,
care se pregAtia de alte revolutii, 11 seduce, si ce bucuros
ar merge acolo acel care aved, die la inceput fibra politick
pentru a se arnestec; fie $i In societatile studentesti In care
pAtrundea noul spirit de mistic socialism al saint-simonis-
mului, la aoeasta largg viatg. Infriguratg! Dar, VodA-Sturdza
Isi luä, dupla Indemnurile stgruitoare ale atot puternicului
consul, fiii pentru a-i. trimete la Berlinul, Unde mai fusese
un Iancu Canangu, asezat la pastorul Hauchecorne2, supt
supravegherea vestituhii Hufeland, cu care Domnul Mol-
dovei era, prin viirul din Rusia, i Iurudit, $i Intovgrbi-
tonil celor doi tineri printi merse pentru a-si Intregi cu-
notinile In orasul, in mare si rapede crestere, al cgrui
spirit era dominat de aoe,le idei, doefacute din metalissiica
hadrAzneatg a lui Hegel, care, tocmai atunci, vor fi mani-
festate cu o asa de mare strAlucire de formg i cu atata
avant al gandului, de istoricul Ranke. Aceasta influentg va
rAmAnea statornicä asupra tângrului Moldovean, hotArlt a nu
se lgsa sedus de viata de Carte, pie care, cum era si ofiter al
militiei tgrii sale si purta pe umAr ,,acsilbanturile" (Achsel-
band, epoletA) de adiutant princiar, o ImpArtAsia fireste cu
princiarii säi colegi.
LegAturile cu tara eraV ins,g. si In alt domeiniu decat aceila
al Inrudirilor. Pe o vreme cAnd tr. Germania, care incepea
publicarea Monumentelor Istorice" ale trecutului ei, si al celui
mai departat medieval, prin generatia, lnoitoare, a lui Pert;
1 Acolo. dupa scrisorile lui Kogälniceanu (ed. P. V. Hanes , era si
un fiu al lui Lupu Bals, cu un Vogoridi i cu Munteanul Plagink
pe lângä cativa a1ii, mai märunti. V. Iorga, Isl. lit. rom. fn sec.
al XIX-lea, II, p. 12 si urm.
2 Iorga, _tete .gi fragm., II, pp. 374-s. Kogälniceanu. el InsusI
e tot la un pastor, si tot la unul de origine francesà, Souchet,
apoi la un pastor german, Jonas, cq care, on asprq, d4r4ul juue
Mokloyean avu si de lucrq.
88 Pregnirea Unirii Principatelor

Waitz i Dahlmann, cand spiritul universal al lui Alexandru de

Humboldt Insusi carea stiri despre Moldova, In orasul de Ande
Ii venise tin astfel die Indernn si lui Cantemir, tararul stu-
dent, care cunostea totusi Istoria, greceasc si, ca spirit, atat
.

de inferioara, a lui Dionisie Fotin6 i pe cea, asa de sigura,

a lui Engel, nu InsI si expunerea, de o atat de Ina HI valoare
ideologicS, a lui FJJ.ipide, ceru de acasä oeia 03 i-ar trebai
ca sA scrie, atunci, intne 1834 si 1837, istania neamului san.
Cap Stand pe Petra Maior pentri vremea veche, preCum si
Descrierea Moldovei" a lui Cantemir, condicile vechi i noi,
Regulamentul Organic, acte privitoare la situatia Wanilor,
proelamatii din 1821, date statistice si cronicile, Inca mantis-
cripte, pe care el Insusi era sl te deie apoi hi tipar, apai intre-
buintand tocmai modelele date de Germani, se si puse la
lucru, cu atata spor, Incat, peste eke/a Puni, lucrarea, re-
dactatg, Intr'o foarte banS formS francesS.1, putea sa §1 aparl,
In prima parte, mergand Ong, la 1792, cii saerificii banesti
importante, intr'o familie care pretaia banul asa de mult,
acolo, la Berlin.
Basa operei era cmc.eptia pe care n'o avea Incl., la Baca-
resti, un Aaron Florian i, la Iasi, mai putin Invatatul Albinet: a
unildtii romdnesii. Toti Romanii laolalta, In. silintile i pa-
timirile bon Ceia co, i supt influente straine, cum am vazut,
era sa afirme politic Campineanu, putin dupS aceia, se gasia
pe bass istoricit la ocrotitul lui Mihai Sturdza, care avu mari
tndoieli i temeri In ce priveste spiritul acestei neprevNzute
si -uimitoare hicrari si-si luit toate m6sitrile pentra a evita
Inca unul din acele scandaluri la atot puternicul consulat, de
care se temea asa de mult. Oricum, se pare cit opera n'a
avut vre-o largA raspândire In Moldova §i In general la Ro-
mani: Mena pentru strainState, ca un atestat de noble(11 si
o proclarna(ie de drepturi, ea ramase mai mutt acolo, farS1
ca Aspandirea ei, fie ci tn adeste atat de largi oereuri inte-
lectuale, sit fi fost ajutolit altfel decal prin legaturile edito-
rului. Era de sigur o fapta, dar farS sit poatS Inrauri deo-
camdat6 pie ai nostri 2.
De altfel se InPitin-ast, cu gandul la süpravegherea de a-
1 Histoire de la Valachie, de la Moldauie et des Valaques trans-
danubiens, Berlin 1837.
9 Cf. Iorga, Isl. lit. rom. in sec. al XIX-lea, II, p. 18 si urm.
 Spiritul nou de la 1840 89

proape a Domnului, al ca.rui num II purta autorul i supt a

carui protectie traia, orice element de romantism sentimental,
dar e vorba de Romani" pentru Romani, dupä obiceiul ardele-
nese, si, nu nurnai c1 se subliniaza absoluta unitate a neamului,
dar, Inlaturându-se, tot pentru ctitirii straini, posibilitatea unei
conftmddri In Austria, se arata. Orerea de ran Ica. nu s'a
putut face candva o Dacia", cum, asigura el, probabil dupA
comunicalii verbale, voise cândy. s'o faca ministrul Frances
al lui Carol al X-lea, Martignac1.
Si, tot pentru aceastA lume In care se gasia Inca, asa de
titiOrul major, KogAlniceanu dadea i alte studii de tine-
reta, despre Tiganii pe cari noile reforme moldovenesti 1i
pusesera la ordinea zilei 2, ca i despre miscarea cultu(ralg
de la nois.
Cu aceastä zestre de munrä se intorcea la Iasi In momentul
and Mihai Sturdza, Impacat oarecum cu boierii sai, se putea
crede asigurat pe via, dar cand bictul tron de duhla vasa-
litate al lui Alexandru Gb.ica state', sa 6 rastoarne, fiul, occi-
dentalisat In sensul eel mai deplin si mai nobil, al Vornicuhii
Die Kogalniceanu.

Dar caracterul Insusi al aoestei occidentalisari trebuie fixat.

Tanarul revenit la plrinti, la surori, la priettenii copila-
riei, nu aducea formele ciuilisafiei apus,,ne p" care fi-o asi-
milase 4. Ii Imboaise numai sufletul la aceste civi1isii at'at
de superioare. 11 scapase de Instrainare, de mairnutdrire lnii
acesti strarnosi In mijl .cul carora prin stucliile sale istorice
el traise.
1 P. 185.
2 Cartea cuprinde i o pledoarie pentru tolala emancipare a robilor.
3 Lucrarea despre limba i literatura RomAnilor e primitii, prin
legaturi pe care nu le cunoastem, In Mary2:in für die Literatur des
Auslandes (retiparire de d. V. M. Kog61niccanu . Se vorbeste ei
de o culegere juridica a boierului Costachi Sturdza, altfel necunoseuta.
Kogalniceanu nu cunoasle insa numele macar al lui Sincai, despre
care stie doar cii stA sii fie tiparil de Gheorghe-Gherasim Vida, cii-
luggrul maramurasean de la eare a Invatat Alecsandri. Se Intro-
buinteaza i calatorul german, Inca necercetal, Schneidewind, din 1832
4 Ii inleresa In strainatate toati literatura timpului, i pani la
naivele produse versificate ale poctilor din Ardeal; v. forgo., 1. c.,
p. 15.
90 Pregatirea Unirii Principatelor

Fiind i dupa lungii ani de studii tot asa un drept Mol-

dovean, capabil sa se simta si UR adevarat si deplin Roman,
Kogallioeanu era, de altfel, pe linia acelor Moldoveni ai vre-
mii sale pe cari i-am vazut preocupati de adaptanea la nevoile
si la mijloaoele lor sufletesti a tuturor Imprtmuturilor din
strainatate i refusdnd cu o curagioasa hotärlre tot oe nu
putea sä fie un element de sintesä. Se gandia, de altfel, ea,
tutors acasa, sä renunte la o cariena. ostäseasca sau politica si,
pe vremea cand Gostinescu practica ingineria i Zefirescu,
dupla studii de tehnica, Intra intr'o usinä germana, sa se ocupe
cu agricultura si ramurile ei, pianq la ere0erea oilor merinos,
färä sa uite, ca i, cu ani Inainte, Petrache Poenaru, aph-
catiile aburilor.
Fatä de cei Alma* acasa, ca si fata de altii destarati pe
cativa ani, cari nu avuser rid mijloarcere de cultivare, nici
puterea lui de inbeligenta, el trebuia "sä fie im calauz. Si Intre
acestia cel ceva mai tanar decat danslul care, trimes de-a
dreptul la Paris sd numai aoolo, unde trebuia sä faca studii
de medicina, dupla dorinta parintelui 1, dar trecand Ia drept,
se lasa furat de farmecul, prins drept de la izvor, al ritmn-
rilor lui Victor Hugo, si se alese numai, Inca de la primele sale
Inoercari, foarte izlyutite, in limba francesa, ca Zounarilla si
La Cosaque ori räspunsul, tradns de Asachi, In Spicuitorn1
lui, la oda lui Lamartine catre o tandra. Moldoveanca", bu-
cati, care ar trebui reprodusa i chiar traduse in colectia
operelor lui complecte: un adevarat si nobil poet, Vasile
Alecsandri.
Cei doi prieteni de copilarie e intainira deocamdata, nu
si cu Negruzzi, vechiu. deputat al Adunlariii om cu treoere,
In domeniul unor agitatii politioe de care Kogalniceanu era
tinut la o parte prin uniforma chiar ce o purta, iar Alec-
sandri prin lipsa de chernare pentru o astfel de activitate,
ci pe un teren foarte modest 5i de ordin oarecum practic:
reform; teatrului din Moldova, ajuns a da In ultimul timp
numai 'ware spectacole francese, cu pribejill carora se In-
tamplau i unele scandaluri, ca atungi cand trupa stnaina fu
luatä la bataie, pentru nu stim ce motive, de cativa ofiteri
1 V. descrierea In caietul sail de chimie din 1837, la N. Iorga,
In Mem. Ac. Rom., 1938.
= yx. r=tr..2 :rrriarro,.

airAzza ,

IP 0 M T UI JE A C

4)04IE
iPETPOCHEKTIEM nu TRIMECTPIA,V13,
SW

C8BT PEAAKIITA

M. Koydlnicean.
Torn I.

''S I A ELI f.
Ft .A.aivropa Autiei AiTT Crape,:
I 8 4 0.
t.
r '

«Arhiva Româneasci i a lui M. Kogalniceanu.

 Spiritul nou de la 1840 91

tineri, sau Injghebrari de-ale Munteanului actor, altfel om vi-

olu si spiritual, Costachi Caragiale1.
Cu gandul la o mare refoz-ma 2, Icogalniceanu 3, care tra-
duce si prelucreaza bucati pe care fireste nu Inteiegea sA
le vada cuprinse In operele sale complecte, i acelasi
lucru 11 fac i ceilali doi asociati4, de i un acesbe tra-
vestiri" moldovenesti de pies1 straine din repertoriul ...narent
este multa coloare 1ocal i, eventual, si destul h,az de oameni
tineri, mai ales la cel doi abia intorsi de la studii, suprima
cu totul pe Caragiale, läsand in loc trupa francesg a lui
Foureaux, pe care avuse prilejul de a o vert, si In peregi-
natiile ei prin Franta, dar e iIit sa accepte pe mai vechiul
furnisor de bucati românesti, ba chiar s. coulucreze cu dan-
sul In noile programe. Pang la o mai mare desgvfirsire a
artei scenice lumea din Iasi tinea In adevar, adgugindu-se
probabiI, intr'o sccietate care asista si la discutiile din Adu-
nare, i uncle element(ei din burghesia mai modestA, care nu
cunostea limbi strgine, sa aibg, represintatii moldovenesti".
In curfind Cfirmuirea dadu teatrul ielsean In sama unei
simple antreprenoare, d-na Frisch, supt care nu mai luereaza
vechii contraccii" literari, a cgror activitate, in afarg,,Ide o
viatA socialg bogatä, se indreaptki spre alte terenuri 5. Rae-
rniasese din planurile, ilusiile i interesele celor din 1810-1
numai farsa sabrinä a lui Alecsandri, ca, pe un schelet
Imprumutat de la teatrul trainees curent, Farma zonal de la
HilrkAu 6. Marede talent al fiului de boier evadat In teatru
Matei Millo era Inca In formatie7.
De acum inainte, pang foarte tarziu, rolul national al tea-
trului din Iasi , ca si al mini din Bucuresti, de altfel
inceteazg. Colaboratia unor boieri, cari-si pun numele, ca un
Dimitrie Miclescu, sau pig ascund, nu izbuteste a-i da acel
sens romfinesc, pe care, de altfel, trebuie s'o recunoastem,
1 Cf si scrisoarea lui Negruzzi atm Asachi. In Codrescu, o. c.,
VIII, pp. 218-25; Burada, o. c., I, pp. 201-4.
2 Ibid., p. 214 si urm.
3 Guvernul adAugise i pe profesorul Câmpeanu.
4 V. titlurile acestor lucrlri de ocasie, In Iorga, I. c., p. 63 si urm.
5 V. si Burada, o. c.
0 Cf. si Drouhet, In Viola Romlineascd, 1913-14.
7 $i Luchian se pregAteste pe atunci.
92 PregAtirea Unirii PrInclintelor

nu se gandisera a i-1 atribui nici tinerii de la 1810-1. Astfel

acest instrument de educatie a, urmi popor In plink lupta
e cu mull In nrm a. rata de ceia ce se Meuse prin Liner 11
boieri din anii 1830 si prin entusiastul visator Aristia, laj
l3ueuresti.
Kogalniceanu, care e, necontenit, marele initiator si care,
potrivit Cu acele planuri de creatie economicit, industriala
pe care le adusese din Prusia, 14 Intemeiase o tipografie, do
ooncurenta cu a lui Asachi, al carui colaborator, supt pseu-
donim, fusese, cu scene din viata vremii sale, introctucand,
alaturi de Alecsandri, din Paris tipul provincialului" (a se
vedea i seria de Cucoane Chirite", destul de grosollan ri-
dicule, ale poetului) cauta. aiurea, In literatura si in presin-
tarea trecutului, inijloace de a tnrauri asupra societatii tn care
se intorsese cu hotarlrea de a o face sä Inainteze dar nu
pe alte drumuri decal ale traditiei necontenit rasOcaite de
dânsul.
De aid, Ina din acei ani 1840-1, cand el era ocupat si de con-
tractul teatrului, publicatia, In aceasta. ingrijita tipografie, a
unei reviste, si pentru studii, dar mai ales pentru materialul
istori% Potrivit ea ideile de la Berlin, el o intituieaz, dacic",
Archiva Romaneasca"1. Criticand vremile de scadere si neln-
credere In viitor, el Indreapta pe contemporani, cari-i pareau
molesiti, catre suvenirurile", catre slava" trecutului, pe care
nu numai ca-1 cunoqtea si-1 intelegea, dar 11 Incunjura si de
o caldd iubire fiasca. Pastrand credinta In folosul noii civi-
lisatii europene, sprijinita pe ratiune, dreapta cugetare", el
a Moldovei, ci acea istorie romaneasca" ,
arata ca sprijin de capetenie, nu eine qtie ce marunta istorie
neapiarat nu:
rumâneasca", a.,a cum contiimau s. scrie ai hit Eliad, dad,
nu si Aaron Florian, la Bucuresti, pe care o cuprinsese
larg cu privirea In opera sa francesa.
Incepand aoeste fascicule In care se Oa, cules, din doo-
sebite parti, un pretios material, foarte variat, care 6 redat
cu cea mai mare Ingrijire, editorul lor anunta, de altfel,
Inca de atunci editia complecta a cronicilor: a celor moldo-
venesti, cu care era deprins, dar si a color din Tara-Roma-
neasca, pc care prefera. s'o nurneascl: Valahia". Pe langa
1 V. Iorga, 1. c., p. 24 si urm.
 Spiritul nou de la 1810 93

aceasta, el are in vedere pentru mai arziu sd aducd la lu-

mind. ce ascund movilelc 5i ce se poartd In canteoe i dAi-
nuieste In traditie, ce cuprind ca arid cladirile Domnilor
de odinioard, la care se gandia. i Mihai Sturdza, eilnd, pre-
Vicand Frumoasa Ghiculestilor In necropold sturdzeascd, Ii
dadea o noud Imbrd.cdminte de picturd care e cea mai bogatd
si mai potrivitä cu dalina din ce Infaliseazd. o epocl de
aditned decddere In acest domeniu.
Nu lipsiau nici tendinte In 1egittm-5. cu. crezul de o viatd
Intreagd al lui Kogrdniceanu. De aceia, pe 1ân traducerea
din Istoria francesd a capito1-n-1. despre lupta de la Rdz-
boieni, actele privitoare la desrobirea In ambele td.ri a clasei
rurale i panegiricul lui Stefan-eel-Mare
Se cdutase colaboratii si In cealaltä Românie. Astfel,
in Bucovina, si a unuia din fratii Hurmuzachi, Inruditi cu
Sturdzestii i oaspeti obisnuiti si iubiti la Elisa Sturdza de
la Dulcesti, In tinutul Romanului: Costachi, care se va muta
mai tdrziu, ca jurist, la, Ia$i i va juca un rol In ()Rua
Unirii moldovenesti, si Eudoxiu, Doxachi, care, format In Aus-
tria sa, introdus In cercurile Curtii vienese, prinziind din
astfel de relatii gustul pentra istorie, va ajunge apci s strfingd
in Archive le vienese cea d'intdiu mare colectie de acte si
stiri privitoare la toate riI noastre, 1snd o eclectic de
o a$a de mare bogdtie, i care avu ambilia de a redacta
In limba germand pentru Invätätura strdinilor, ca i, odinioard,
In limba francesä, Kogalniceanu, istoria amlnuntitd, an de
an si document de document, a Romanilor din toate pdrtile 1.
Cu Barit sau Cipariu Kogdlniceanu n'avea nicio legaturd.
atunci, si din partea lor nu se semnalä cea d'intdiu din marile
intreprinderi iesene pentru toti Românii. Dar cu Ardealul acesta
invatatml Mcldovean ajunge a se InOe lege prin August Treboniu
Lanrimi, Transilva4ur de aspra, structurI dacick de un
latinism intransigent, Insd, dupd publicarea In latineste a unui
Tentamen criticum despre limba româneascd, Inteleglitor, ca
si Cipariu, pentru rostul organic al unei limbi pe rare n'o
poate sili nimeni, cum Incereau bietii nostri de gramatici" sa
o prefacI dup N. ideile i planurile lor 2
1 V. Fragmentele, tiparite In mai multe volume germane (se Ince-
puse i o traducere romaneascd, de I. Slavici), de Academia RomAnd,
9 Archiva, I, p. 226.
 Pregatirea Unirii Priricipateioe

Laurian, influentat poate de coprovincialul sau Aaron F1O-

rian, se hotari s dea, din parte-i, cu. N. Bälcescu, corpul de
cronici coresponzator celui pregatit pentru Moldova de Ko-
gàliiiiciean u..
Colectia lui, care va Incepe numai supt nou.1 Domn Bi-
bescu, In legatura cu o mai puternica trezire a sir:L.011d
pentru trecut, care s'a Invederat §i. prin faptul, cu timbrlu
istoric, al Incoronare de la mänastirea Dealulni, lâng mor-
m.antul martirului erou, In biserica reparat a. cu o Ingrijire,
din nenorocire cu totul neintelegatoare, nu e Itisa dee& o
imitare a giestului Invietor pe care-1 feacuse Moldoveanul de
aceiasi vrAsta, care suflase oel d'intaiu praful gros de pe
letopisitile" necontinuate si de pe hrisoavele de la care.. nu
se mai inspira vremea cea nouä, Indreptata altfel. Cele sapte
peceta de pe mormantpl vechii glorii fusesera, rupte intaira
de inânilc nerabdatoare ale urmasului smerittlor boierinasi
botosaneni.
SI-1 urmarim Intaiu pe dânsul In ctitoriile lui necontenit
adause Ana In momentul cand A va raspunde acel glas de
dincolo de Milcov care nu va fi numai al Ardeleanului de
mAndra siguranta, ci sci al untri fiat al acelor plaiuri care(
auzise In prima lui tinereta accentelc vibrante ale luti Car lova
si Alexandrescu, cartaretii glorioaselor morminte si trezitorii
de sfinte 'timbre.
Odata en acea Archivia" care era, cum a spline titbil, pen-
tru toti Romanii, turmand appi tendintele de Viitor ale imei Dacii
din nou unite, Kogalniceanu, care avea langa dânsul ca pro-
fesor, dar de matematica, pe unul (Entre cei mai caracteris-
tici represintanti, dar cu totul far a. romantism, ai noii gene-
neratii muntene, Ion Ghica, fost 1 student la Paris pe vremea
calatoriei lui Câmpineanu, da i revista Dacia literard.
Felul cum se anunta revista putea st-i creew Irma due-
mani. Caci, In avintul tineretei sale, Kogalnioeanu nu pre-
get sä puie ce neajunsriri Impiedeca alte orgarte literarte
in a Indeplini acest rest pan-românesc. Astfel Albina, de
care el se rupe deci pentru catava vrem.e, are un caracter
))moldovenesc" prea pronuntat, Curierzzl nu da. destula atentie
la cela ce se face In Moldova,ceii ce putea fi adevIrat numai
pentru ultimul limp, dupla stransa legitturä cu Negruzzi 1 iar
 Spirital noti de la 1840

Poaia din Brasov nu are r utinta die a se infornia asugra

celor ce se luereazä in grile liherie. Afara d- faptul, hota-
rItor, oX ele an si alte rosturi, care n'au a face cu litera-
tura. Noua publicatie nu va avea alte soopuri: ea se va
ocupa pana. si de Banneni, pe cari Kogalniceanuri putuse
cunoaste la Iasi prin Bojinca. si Murgu. Natural ca. se vor
esclude luptele, mai ales cele personale, si nu se va cauta
nici impunerea unei formate, niei triumful unei regiuni. Se
vor admite i traduceri, dar nu liberatura de insPiratie si
facturX straina. Fiindca acela care venia dintr'o tara de ener-
gicA afirmare national. pp basa averilor ei sufletesti, Intelege
ca o raspicatta originalbtate s nn piece decal de la natura,
viata actuald i amintirile de tot felul ale poporului româ-
nesc Insusi, a c5rui literaturä, ajansa. printre ale Europei,,
cum o recomandase el 1nsusi, se poate hräni acuma, dupa
atatea traduceri si imitatii, din propriul et fond.
Numai cat In socotelile sale adiutantul domnesc nu soco-
tise i cu paza carmuirii f&o. dr .oriee putea s atin ga. te-
meiurile, socotite ea imatiabile, ale unei societlti de privi-
14ati. Se putea tip&i de sigur oHce lucru cu folos i ins-
tructiv, dar, daol la Munteni, marar supt VodarGhica, se pu-
tuse lovi cu toata puterea i cruzimea chiar acea clasa
dominanta In plinä deoadere, contra careia se ridicase primul
Domn al Regulamentalui Organic i va trebui sX continue
lupta acela care-1 rasturnase, nu era aoelasi lucru In Mol-
dova, uncle Mihal Sturdza, Intrebuintand interesele si ambi-
tiile divergente ale boierilor tarii sale, nu Intelegea ca ei,
cari-i faceau numai individual sau pe grupe nacazuri, sä
fie atinsi In clasA lor, chiar de biciul satirei, si nu putea
si-i placa a fi eonsiderat ca tui nou Atexandru Lapwea-
nul pornit pre distrugerea unei oligarltii ajunse nesuferite.
Sfaturi date discret Impiedecara. pe Kogalnieeanu de a-si con-
tinua actiunea die un asa de frumos program. Ea se opri
astfel dupa trei numere bogate, n acelasi an, fara s. fi
Intampinat aiurea decat de la As will, cu care se Incepuse o
necrugtoare lupta, pornit a. de bXtranul scriltor1, Impotrivirea
acelora pe cariri concura sau era dispusa sa-i atace.
Se criticase curagios i o viag sociala fara intelectualitate si
1 Iorga, o. c., pp. 37-8.
06 Pregatirea TJnirii Principatelor

ingenunchiarea fa1 a. de straini, Kogalniceanu alingand, ca si Ma*

iorescu, moda francesa, coplesitoare, si el mergea, supt influenta
Berlinului i In ciuda amintirilor de la Lundville, pana la injo-
sirea literaturii francese ca atare. In anume productii con-
temporane ale ei vede un mijtoc de conruptie i de rata.-
cire politica a spiritelor, in vremea and bulreptarea sp,ne
Germania, sprijinita de Domn, era tot mai puternica. Aceasta
atunci and la Bucuresti, dar, cum s'a vazut, si la Iasi,
era aplecarea de a se condamna in.suficienta Invatamdintului
In romAneste, caruia ar fi sa i se substituie, dupa socotinta
tot mai cosmopolitului Eliad, care sprijinia astfel planurile
lui Bibescu, un altui, cu profesori straini predand fiecare
an limba s; ha. chiar arnime materii do sliinti si drept,
aviind sa intrebuinteze permanent limbi straine, si italiana,
ba chiar greaca, pentru literatura ci, ca inijloe de cornunicarel.
Din publicatia pentru toti Rom'anii a lui Kogalniceanu ieia
Intarit sentimentul de unitale al natiei si in acelasi Limp
se afirmau tendintile catre o noua viata interna la care ar
lua parte si elementele care Rana atunci n'avusera nicio Im-
partäsire la viata de la suprafata a natiei, acea taranime In-
chisa pe teritoriul fixat de Regulamentul Organic ea o sim-
plä concesie facutä atre ans din parnfint strain, i in-
gaduita O. se mil* numai dupa Implinirea unor forme pe
care ea Ins n'avea caderea si putinta de a lie supraveghia.
De si C. Negruzzi era Mira indoiala un membra Impaeat si
supus al aoesbei oligarhii, el rasa, In presintarea sfingeroasei
lupte a lui Alexandru Lapusneanu cu boierii, sa. se Intrevadtt
aceste tendinte, poate chiar In credinta ca, astrel, ar maguli
pe Mihai Stur4a, prins continuu In lupte cu boierii carora,
cum am spus, nu li putea aplica acelasi sistem ca al &Inge-
rosului Voevod. De acum Inainte nu va fi nicio manifestare
a grupului ce s'a format in jurul lui Kogalniceanu Para sä
poarte aceasta peoete politica si socialä.
Astfel In Moldova este o luptd, una al carii caracter c
inoomparabil mai Ina lt f wand resultate nesfarsit mai im-
portante deat atacurile pAtimase, determinate la Munteni nu-
mai de motive pensionale san de grup familiar, ea in Um-
1 Curierul de ambe sexe, III, la Ineeput; mai larg. In Iorga, 1st.
iit, in sec. a/ XIX-lea, II, pp. 35-7,
 DACIA
ILIVVJ23,L...1
SUBT REDACT(

g- lu

Michail Kogalnicean.

WW1 114
(IantiarieIunie 1840.)

, iermr7mmornmertmornrnrmirerra
Iamb.
La .Cantora Journalului.
1840.
oBL

4'avANE,..)

Dacia Literal-à» a lui M. Kogalniceanu.

 Spiritut non de la 1810 97

purile fanariote. Acolo, Insg0 verva satirica a lui Grigpre

Alexandrescu. slabe§te, a aceluia care pe vremea lui Campi-
neanu sustinuse prin fichiuiri1e fabulei sale aceasld actiune
nationalg, nu. fdra sä adaug3 nota personala a despretului ci
chiar a revoltei, dacd nu contra 1111Pi vechi boierimi, in care n'a
lovit niciodatk contra parvenitilor cari se ridicau. acum prm
micile ranguri i amtnintau sta traga puterea la dansii. In
noua culegere a scriltorului care fuscse Intr'un moment un poet
asa de mare uu se mai atacg, decal neaju.nsurile omtnesti
comunel, asa cum o face, Intr'un domeniu mutt inferior, un
Gonstantin BAlacescu, de altfel In punt popular al lui Eliad,
Inainte Ca acesta sä se ridite l.a sferele solemnei imitatii
sti?aine, cii falsificari de 1imbg.2, ori cum, ca sil facd haz pe
socoteala doamnelor cu spoiald francesd, o Incercase, In Fran-
fuzitele, boierul Fach 3.
La lupta moldoveneasod se adauge, intru catva, de la un
timp, dar cu multd ferealk un Basarabean, ca Stamati, unujl
de veche origine moldoveneasca, Mem Donici, foarte legat
personal de Negruzzi. Imitand p3 fabulistul rus, eu tendinte
liberate, Cralov, el cid un num* de apologuri, de un stil
curgdtor, in tea mai buna limbä de la dansul de acask in
cane, ici i colo, sant alusii la scaderile i ridiculele vremii.
Dar acest om de o culturd mediocrk tare n'a iesit niciodatd
din provincia sa on i. din addpostu.1 ievean, In care n'a lost
vre-odata. (chemat s joace un rol, n'are orizout, precum n'are
puterea ce vine dintr'o adevdrati. 0 tare convingere. E, cu
mai multa demnitate, un Bllgceseu al acesteitalte tlri.
Peste o literaturd de traducatori, care continud sä fie bo-
gata, folosind 0 la formarea limbii, i In care se Ineeara
femei, fgcand alegeri fericite, ca Elena, fiica lui Iordachi
Draghici, care s'a oprit la Adolphe al lui Benjamin Cons-
tant, lasand i alte trathiceri, care s'au pierdut, peste Inj-
ghebgri pentru teatrn, In care Alecsandri, trecand peste In-
täi)uJ spirit, francisant, al poesiei sale, ridiculiseaza, in lorgil
de la Sadagura, pe studentul Intors de la Part§ cu o suptire
poleiala de formN si care cadu Intriun miediu de seriositate
1 Torga, o. c.
2 Ibid.
3 Ibid.
7
48 PregiIiire ttnirii Prindpatelor

patriarceall pe care nu-1 bite lege pi care, el, il raspinge, se

trace la realisari mai Inane, d u,n caracter in. adevAr euro-
pean, in care, pe langa frumugeta formei, e cautà a, se
servi aceleasi tenctinte de hioire, dar, potrivit u spiritul mol-
dovenesc, nu In chiar nepotrivitele forme de imprumut.
Inainte de a canta In Ateva dintre dansele aceasta nal
a vremii, tot mai sigurA * mai Indraznea tat, trebuie sa we
Infatiseze a doua Incereare ds, a generalisa, cu puteri unite,
asupra Intregului neam sfortarile de Inteleaptä Inoire.
Ion Ghica (n. 1816) adusese Moldovei tocrnai ce se cerea
in acest moment de aplicatii practice, de transpunere In
realitati. Inginerul de la Paris, care, supt pseudonimul unui
)) de M. 0.*, agent diplomatic" (1838), caulase, Inca fiind la
shidii, sat arate de ere folos pot fi in noile imprejurari din
Sucl-Estul european t1ri1.e românesti, privite in totalitatea lor,
canta s. Indrepte acum pe sai moldoveni spre ocu-
patine remuneratoare In care aveau sit InlocuiascA pe straini1.
Apel care se dorise inginer la minele de pucioasa din Sici-
lia, hotarit deci sa se expatrieze, preda acum tinerilor Mol-
doveni matematicile, dar i geologia, in vederea acelor exploa-
tali de mine care erau In programul 'de Indepliniri al vremii
sale.
Printr'un impuls, care era si al sau, dar pornia de la o
Intreaeja societate din care facea-i parte, cu viitorii revolutio-
nari, Mavrocordati, Moruzesti, un Alexandru Bals, zis Lun-
gul, dar i boieri mai in vraSta chiar, precum erau bltranul
Iorgu Ghica i Nicolae Sutu, si anume tineri abia Intorsi de
la Paris, ca Nicolae Docan, ea si femei pe gat de inteligente,
pe cat de entusiaste pentru ideile noi, se ajunse la planul
unei noi pUblicatii de grup, dar cd rin caracter enciclopedic,
cuprinzand i tiinta, cum n'o putuse realisa, in. tovarasie
cu un Frances, Gal lice, Asachi, In. al sau Spieuitor, publicat
si frantimeste, ca Le glaneur moldo-valaque, pentru Int Ca
(Nara la Asachi acest caracter general romanesc. Fusese vorba,
la Inceput, de im Album phintific i literar", care se va
tipari alaturi de continuarea Archivei", dar de la aceasta.
ideie se trecu la a foii. mai ambitioase, care trebnia sa trateze
1 Ibid., pp. 99-10.
 .Spiritul nou de la 1840 99

$i subiecte in legarlurl cu interesele materiale Ia ordinea zilel.

Si,pentru aceasta, erau posibilitiati de colaborare, ca aceia
a unui Ioan Ionescu, fiii de preot din tinutul Romanului,
care se pregatise, cu o bursa de guvern, fiind condus de Mai-
sonnabe, dupa plecarea lui, la scoala de agricultura moderna
de la Rovi Ile, condusla de un DombasIe; intors In Ord, fu-
sese intrebuintat de Mihai Sturdza pe moii10 lui 5i tiparise
cu ajutorul lui Koganiceanu excelenta carte do economie ru-
raLa care e Calendarul pentr t bluml goSpodar", aparuta
intaiu in Foaia sateascV, si aceasta o dovada a grijii ce
o avea acest guvern al creatorului de poduri i de sosele,
pentru buna stare generaka. Si in actiunea do scriitor tehni-
cian a acestuia erau aceleasi intontii do adânc a. prefaoere a
nnei societati Inca asa de Inapoiate In. ce priveste clasa fun-
damentala; in adevar se deplaAge soarta clacasului asa-
inanata, fireste, cu a taranului loren, pe care-1 ctinoscuse Io-
nescu, a celui supt in acelasi timp de exploatarea evreiasca,
ajutata de bautunal, si, in, nona ptiblicatie periodica, un strain
asezat mai de curand in tara, Vincler, va presinta, ea si mai
multa asprime si indignare, aceleasi critice, desvaluind tra-
gedia cametei la satele incapa bile de a se apara; el denunta
si pacostea arendasilor, a posesorilor", cum li se zicea in
Moldova, unde nu era macar, pentru a-i conduoe i informa,
acele instructii obligatorii la orice arenda de mosie män'as-
tireasca In Muntenia. Era vremea când, si in Moldova, dupa
exemplul mai vechinlui doctor Pischpeseu, care-si cerea acuma,
ca medic de coloare, dar i ca scriitor, drepturile la pensie,
un Constantin Varnav, abia intors de la Paris, si-i vorn arata
riolul in secietatea studentilor de acolo da cea d'intaiu
carte de medicina populara, Povatuitorul sänätatii si al eco-
nomier 2.
In PropciOrsa 3, al carii taki fu amputat de censura, poate
taxa §tiinta Domnului, ggsindu-se ca Insäsi ideia unui progres
sprijinit pe nAmcl i libertabe, pe educatie publica poate
1 Ibid., pp. 108-10.
2 Pentru alte lucrAri privitoare la domeniul agriculturii i vietii
practice, v. ibid., p. 112.
8 Pentru colaborarea si a MtrAnului VAcArescu, care-5i publicA
atunci o alegere de poesii, v. Iorga, 1. c., pp. 168-9,
too PregAtirea Unirii Principatekle

trezi i Intretinea nernultamirile, Kogalnioeann insui, intr'd

foarte bogatd, rieinbrerupta, colaboratie, va da cele mai fru-
moase pagini, din nenorocire nereproduse pe urma, din tot
scrisul sau detspre treOut: e acolo o deplinä cunostinta a
lucrurilor la acela care pregatia editia cronicilor si un talent
de povestire, am zice chiar de nuvela, care nu. e inferior ca
putere de evocatie aceluia al 1-i Negruzzi, care mergea ra-
pede spre o potolire, indala compd.octia, a marelui sau avant
de la inceput. Dar In alegerea subiectelor se vede oricand
urmarirea soopului politic si social: astiTel cand se presintra.
jertfa, In mare pa,rte inchipuia, pentru tara a lui Grigore-
Veda Ghica # mai ales caderea supt ba.rda caläului a cape-
telor lui lVfanolachi Bogdan i Cuza, cu pomenirea acelei
represintari permanente a Orli prin Divanul domnesc, adau-
gindu-se c Inaintea ei insi# 1:), mnii se supuneau", care
era Divanul de odinioara.
Dar ofensiva oamenilor pregatirii viitorului nu se opria la
asemenea schite inbr'o revis...a carp, 'Indata, fu. oprila de car-
muirea ingrijorata, camia nu-i trebuiau nici astfel de amin--
tiri, nici astfel de indemnuri: ea incercä si mai mult, supt
influenta lucrnrilor care se faceau la Paris, pe vremea cursu-
rilor publice, frecventate de mii de ozmeni din cea mai aleasa
soCetate si din tineretul cel mai entusiast, ale purtatorilor de
cuvant ai crezului mistic pentrit vremile noi.
Aproape In acelasi timp, In Novembre. 1813, trecuti ofi-
cial ca profesori ai inceputuini de Universitate care se des-
voltase din scoala lui Mihail. Sturdza, si nu ca Incep,atori
tolerati ai nnui simplu curs public, tineau i KogAlniceanu
si Ghica lectiile lor la aoeast Inaltä coala.
Incepand cu profesorul muntean, care, nefiind mentinut,
va parasi Moldova #, urmand vechea sa linie neted revolu-
tionara., care scobea pe Eliad la lupta contra Sarsaililor", se
va deda, in societatea secretä Unire i fratie", la agitatii, Gnica
vorbia, nu numai de formidabilul avant al noii tehnice, ajtin-
Wand si la realisarile ceie mai cutezatoare, dar, In izbanda
aostor descoperitori i fericiti realisatori, din legiunea ace-
lora cari vor cla talerea Istmiului de Suez si vor Incerca sa
cOdeascl noua Franta, a inginerilor reformatori de Institut!i
fi creator! ai altei sc4ri a meritelior, un triumf al libertgii
 t.t

or4

Mihail Kogälniceanu tânär.

 Spiritul nou de la 1840 101

allfel Intelese &cat de viatorii de la 1789. Ge n'a putut face

razboiul i barbaria" vor face acesti eladitori ai fabricilor.
Si, trecand cu dibAcie la presentul i viitorul t6,rilor noas-
tre, al oarar rost economic, afirmä el, li-a asigurat, Intre atatea
perioole, si dclinuirea, el le vede, ca si viitoarea Germanie,
unite asa cum trebuie sig, fie un neam de oamleni cari vor-
besc aceiasi limbg. 5i au aceiasi origine".
Aoeleasi idei, Intr'o form3, retoric6 foarte avantaa, In care
s'an desooperit i unele imprumuturi din marele istoric ras
Caramzin, cuncxscut, ca i alti scriitari rusi 1, In aceastA Mol-
dova a protectoratului uncle se si Incerca o Indreptare In
aoest sens, se Intaluesc si In marele discurs al aceluia care
avu atunci Intiai data, cand Inca nu se dovedise ca un
avocat mare prin logica argumentelor i puterea de a zgudui
5i de a emotiona, prilejul de a-si dovedi puternicul talent oratoric.
Kogalniceanu era lin credincios, un om cu cre; dor nu
un fanatic. Firea lui moldoveneasoa, de veche obarsie, ori-
Onea iui provinciald, cresterea Intr'o casä de mare soco-
teala, mastenirea Insusirilor Vaal bath. asa d cumpnit, edu-
catia la Luneville, in pasnifM ora$ mat do bunul rege Sta-
nislas, sederea In Berlinul spiritului critic aplicat la isto-
rie 11 Impiodecau de a se deth practicei aelelor frase pe
care, cu seopori comerciale bine ehibzuite, le viantura un
Carcalechi. Humorul de care d4clu3e dovadI In schitele sale
este i aici cand Ii rade de Romanul pur sang care-si striggi
ndbula obarsie si nu face nimic pentru a o Indrepati. El
atacg. Mtis acest vocabulariu ajuns obositor. Si din Ginghiz-Han
dacA ne-am trage, i isprava pe care am face-a ne-ar mântui.
6i, ca 5i Alecsandri in schita caricaturala a lui lorgu de la
Sadapura, el se declarä pentru un treeut din care nu lip-
siau Insusiri prea twr ignorate.
Pentru. a putea sä Inaintäm In adevr e oere, dupd dansul,
ounostinta vietii generale a neamului In toate locurile si in toate
timpurile. Din trecut se vor culege i probe de eel mai autentic
eroism, care poate relmprospata sufletele unor noi generatii.
Acolo se vor gäsi i exemple de Indeplinire care se pot
reface, ca acela al chipului mgret, ea al lui Ahil, al lui,
Mihai Viteazul, singurul Voevod oe ajunge a uni partile Da-
1 A sad-1i a tradus §i o mediocril Wile a Misiej, de Caidanoy,
102 PregAtirea Unirii Principatelor

ciei vechi i a se putea intitula: Mihail, cu mila uJ ,Dumne-

zeu Domn. Valahiei, Moldaviei i Transilvaniei". Se va face
atunci la loc, prin buna intelegere, prin duhul de /mire
mai de aproape Intre toate ramurite neamului romanesic",
altceva decat ce este astazi, cad Romanii formeaza o 'sin-
gun i aceiasi natie". Toti, chiar acei pe cari vremea i-a
adus sä nu mai faca parte din Statul national. Privesc"
spune el, ca patria mea toata acea intindere de loc unde
se vorbeste romaneste si ci. istorie nationala istoria Molda-
viei intregi tinainte de stelqierea i, a Valahiei 0 a frarilor
din Traneilvania": nu se pute9 vorbi mai limpede si mai
curagios decat atata.
Si totusi vorbitorul I.i luase masurile. El laddase pe Petru-
o el-Mare i in presintarea aceluia care purta numele lui Mihai
Damn peste toti Romeinii era ceva ogre, oil oandil Ia ce I
se oferise de curand lui Mihai Sturdza, putea fi raportat Ca
o met,gulire qi o prevestire pentru acesta.
Cursul nu fu oprit imediat: 1-am gasit in budget dupa aceasta
data, dar, pornit astfel, el nu se putea continua pe vremea
cand poruncia la Iasi consulul rusek si, a dona zi dupa.
ce se v4zuse ce usor, cu Invoirea Thrciei supuse, a putat
fi rasturnat Alexandru-Vodd Ghica. El fu inlätürat si se pare
cä tot oda-a i cursul lui Ion. Ghica.
Dar Rogalniceanu Ind nu se dadu batut. El Ii publica
lectia de deschidere In Prope4irea, adaugind si o notii stra-
vezie aSupra deosebitelor impreidrari care 1-au silit sari in-
trerupa": Domnul 1ie cAnd ele ruz vor mai fi, pentru ca
stel poatiel arma o materte (Eat de imprortantal, mkai ales in
vremile de fata".
Indata dup la. aceasta i revista trebuli sa inceteze. Desgustat,
Kogalniceanu, lipsit prin plecarea lui Jon Ghica de un pre-
tios sprijin, se hotarl sä paraseasca pentru. o bucata de vreme
tara in care un suflet liber putea trai asa de greu ca odi-
nioara un Alfieri in Piemontul sIu de miriti inkuste si de
mince& prejudecti. East/11nd dear tipografia, p loci&
sau in ostire, si, cu ingejul intovarasirii unci surori bolnave,
pled. In Apus, tintind la Parisul interzis Iineretelor lui. Fu
ins6 oprit Ia Viena 5i Intors inapoi. Nu fu lAsat In pace nici
acas4, ci, Inlocinai ca boierii batAini uneltitori contra lui
 Spiritul nou de la 1840 103

Voda, fu. Incredintat spre pat/ egumemilui de la Neta,mt.

Era acolo In toamna adestai ian 1844 1.
CAnd scapa, Negruzzi el ns* fu silt sa ramaie la
mosia lui pentru tin pleat literar mult map. usor , el nu
se opri de la o lupta care peintru dansul era uinia, eu viata.
AceIa care si ma,i inainte intrebuintase forma Calendarelckr
sale bine alcatuite si public* pentru raspândirea ideilør
la care tinea prOclamA, inteo gotta tiparitura de west ca-
racter credinta sa in iztAndirea dritfurilqr omului ea ea/-
Wan" i glaruie ca aceste driburi" sä se Intinda. 4;1- de
mult asupra celor pana atunci lipsiti de dânsele, ba chiar
ca toti oamenii sa vie sti iede lcy; in marea obstime sociale,
pe bas,a de egalitate.
Ce nu se pubea rosti lnä prin lectii i prin reviste era
sa-$i gaseasca expresia in noua poesie, ca al carii maestru
in Moldova, pe vremea cinci scadea puterea creatoare, ca
$i idealul de viat .a. i lupta, a lui Grigore Alexandrescu, se
impuse Indata Vasile Alecsandri.
El incepuse a da In Calendarele si In revista lui KogE-
niceanu cântece de-ale poporul.ii, culese prin partile de spre
munte pe care avuse prilejul s le cerceteze Na i se poate
atribui lui o initiativa In acest sens. Hranit cu literatura
francesa contemporana, el nu putuse gi acolo, pe o vreme
and admiratia mergea catre sunetele d trilmbita ale lui
Victor Hugo, Indemnul Care adu,narea wester produse, de
o naturaleta asa de fermecitoare, ai geniultui popular. Nimic
nu se gaseste asamanator In poesia de caracter exclusiv pa-
risian, fara vre-o inspiratie provinciala, a anilor 1840. Insa
In Germania aparuse Des Knaben Wzinderhora, ,,Cornul mi-
nunat al copilului" de Arnim $i Brentano, tot acolo fratii
Grimm adunasera povestile deosebilelor tinuturi. si se stria-
geau i obiceiurile de drept pastrate de-a lu.ngul vedcurilor,
cantlind a se face pe aceste base sinbesa national/ a rasel.
Dar Alecsandri n'avea ideie de cc se gasia $i se publica inteo
lume care, supt toate raporturile, i-a ramas, pan/ la capat,
cu desavarsire straina, $i chiar antipatiea. Trebuie, sa se ad-
mita, deci i aici, oriat peetul s'ar fi ferit.s'o recunoasca,
1 V. i N. Canlojan, in Conv. Lit. pe 1907; Gb. Ungurcanu, Avo-
catara in Moldova, Iasi 1938, la nurnele lui (cu mulle detalii; §i
rugannoti ale batranului tata; i opriri de a pleda).
104 Pregatirea Untrii Principatelor

atAt de puternica Inraurire a 11'.1 Kogalniceanu, cucerit su-

fleteste de aceastä Germanie In plina rodire.
0 Intreaga lume femeiasca, In saloanele luminate cu sper-
mantetk din stralucitoatele policandre, se lasa rapede fer-
mecata de aceastä viata ruralI pe care Alecsandri o va pre-
sinta si In nuvele de o sentimentalitate naiva, ca Toader §i
Marindo, fail a putea prinde ceia ce forma Insa$i vlaga
acestei vieti, care se cerea numai desmortita. Era vremM
Cand desemnatorii francesi, ca Raffet i Doussault, In caln-
toria pe la noi a printului rus francisat Demidov si in Al-
bum moldo-valaque, dar $i altii 1, se läsau cticeriti In pasia-
nea br pentru frumosul romantic de aoease1 noun fornid a
pitorescului i, Cand, poate si supt impresia unor astfel de
schite, Doamna lui Bibescu cJ InfLsurat de hiamida lui Mihai
Viteazul se fäcea zugravid In portal, Impodobit cu bogad
salba, al femeilor din Arges si Mused.
Dar tocmai pentru cetitoate i cetitori din aceasd lunie
Alecsandri crezu cd trebuie sil lusitruiasck sa itaie une ori, alte
ori sa adauge, poemul, prins de buna gamh: nu de-a dreptul
de la sateni i sätence, cari nu Pie 1as. adu$i sksi sfruie taina
dorului lor sau al altora 'la eel &inhale Indemn al boie-
rului" doritor s'o descopere; culegerea $e va fi Mut deci
mai adese ori din gura lautarilor, pentru ca, Indata, aceasta
opera de $lifuire, stricand de obieeiu nu numai energia, dar
pi delicateta poestei autentke, sit i InceapA.
Supt aceasta influentii, crezand ca poate prinde o asa de
fluida inspiratie, poetul se apuci. apoi sit imite" poporal, M-
aud doine" de-ale sale, care se bu.curara curand de cea mai
larga i alduroasa popularitate, dar, dupa cat se pare, mai
ales In lumea, osebita de cea dii1 Bucuresti, agitata de pasiuni
politice, a saloanelor moldbvene. Aplecat spre diminutive care-i
dadeau o rimA gata Mead, Incantat de floricelele usor tesute
en matasia pe inul cel mai suptire Care inlocuiau groasa ur-
zeala solida a cantecului adevarat, el I$i alintit i razgaie an-
su$irile de la Ineeput.
In scrisul lui Alecsandri tanar sant, vadit, mai multe in-
fluente: una e aceia a literaturii grecesti, ascultatii sau cetita
In copilarie, alta a vechii literaturi francese din secolul al
XVIH-lea, pe care nu i-o putuse Inlatura din minte influenta,
1 V. G. Oprescu, Tdrile romdne vdzule de ar(isti francesi (s.
XVIII ;i XIX), Bucuresti 1926.
 Spiritul nou de la 1840 105

aga de puternica la inceput, a lui Hugo: de acolo tendinta

spre acele diminutive, spre acele podoabe superftue care strica
asa de mull puberea de suggestie a acestei poesii in care
flu e convingenea i paternieul dar de expresie, In forme
cu adevarat noi, a lui Alexandrescu din. vremile bane. Dar
noul mechu creat de Kogaljniceanu ajunge a se imPune acestei
firi asa de receptive, gata sa. se supuie influentei, hotarltoare,
a unei inteligente care-I intrece. Atunci se indreapta el, si
din west motiv, sive subiec'ele talnaneisti, prim, a caror iubi-
toare urmarire el pare a Intelege sa ajube aceiqi cansa a
multilor frati mici neindreptatiti i nedreptatiti, pentru cari,
supt conducerea marelui lui prieten, pornise In lupt o In-
treaga. generatie. Grija aceasta lipsesite cu totul lui Alexan-
drescu, pentru care taranul, cu apasarea si Injosirea lui, e
neexistent, i aoeasta inteo vreme and, de doul ori In.
sir, de la Domnia Inssi, care-si trezia astfel o neimpacata gi
neiertatoare ura, pornia sinoera dorinta de a veni In. ajutor
clasei fundamentale. Deci i cautarea subiectelor unui trecut
pe care Alecsandri nu 1-a cunoscut prin el insusi niciodata,
Despot-Vodd al lui, opera de maturitate, vine Intreg de la
Upu§neanul lui Costachi Negruzzi. Dar In curând pasiunea
pentru sora prietenului s.au Costachi Negri, si el un poet,
si In acelasi Sens al luptei pentru libertate, va indepArta
pe scriitorul prea mull Inzestrat, ca forma, de la fire ca Sa se
osteneasca eauta alt fond de idei i noi rnijloace de expre-
sie si va s1-1 aduca a se cufunda In bucariile itthirii Impàr-
täite si In suferintile aceleia care va fi pierduta In neagra
vesnicie". El nu se va mai tinea de aceia cc, antând libe-
rarea Tiganilor, socotise rsi el. ca o datorie a poesiei sate.
Un timp, de pe urma prigonirii sistematiice a unui guvern
mai mult inflnentat de consnlul Rusiei decdt In adevan In-
grijorat, activitatea aoeasta literarI, care e condusa §i de un
alt s'piriL deal aoela al dorhitii de a realisa In alta forma
frumosul, se nmtä In principatul vecin, care nu mai era insa
In mintea acestor luptatori cleat o a1t, forma, Cu totul Ire-
catoare, a aceleiasi unice vieti a neamului.
Supt influenta a tot puternicelor idei i nevoi ale epocei
si urmând eXemplul, atat de Indembätor, al lui Kogalniceanu,
se Incepe acolo, supt binevoitoarea omtire a romanticului
Ribescu, acca publicare si a cronicilor muntene.
106 Pregätirea Unirii Principatelor

Era vorba Ins4, lucre. care trebuie sl se Insemne pentru

a lade& ferieita stane de spitrik a acelor oameni caH bike()
astfel de epocA nu se put...mu gandi a f*.e stiinta pur4",
nu de singurele cronici ale unei tiri romanesti, ci de darea
la luminri a tutuwor celor, si din Nroldova, care li Wean In
mani. Editorii nu stäheau astfel in calea lui Kogalniceanu,
cane, oprit de la alte manifestari, se putea consacra unei
opere inspirate de marea colecti die izvoare germanl, ci
se folosiau de dreptul oricarui Roman de a tipäri orice iz-
voare care privese trecutul neamUlui Intreg.
De altfel se si spune aceasta In titlul acestailalt tesaur" de
trecut pe care-I dadeau doi asociati a cfraror legRurä, data fiind
deosebirea lor de pregAtire, de chemare si 'de temperament
s'ar fi p'utut prevedea asa de grew Munteanul de rasa bole-
reaseä, dar tot din midi boieri de provincie, a aror asoen-
siune, asa de grnita, am vdz-it-o, Nicolae Balcescu, si Arde-
leanu, abia asezat ca profesor in tara, Laurian. Unul, tin om
de asprd disciplinit, deprins a se supune, afarä doar de o
mare elip1111 revolu[ionard, la orice ordine de Stat, fie ea si
gtrAina, ide i el a evitat sI-si consaere cunostintile, asa de
frumoase, telor neliberi do acas5., i, de cealaU parte, tine-
relul conspirator cane se amestecase In actiunea, nelAmurita
pe deplin, a ini Telegescu contra lui Alexandru-Vodit Gbica
si, trimes la Inchisoare, si Inci pa viatq, Meuse cunostintd, In
ciuda crutarrii unui fiu de boier, cu asprimile regimului pe-
nitenciar de atunci, sapand nurnai arziu, i adanc zguduit
In trupul Am, prin miloase interventii. Acest titlu e Magazin
istoric pentru Dacia, precum pentru. Dacia viitorului, care se
cerea infliptuitii,fusese si publicatia iesean a. a lui Kogälniceanu.
Cuvintele de introducere stint farN. Indoia% ale 1u. Balcescu,
cki el avea rnantricriptele de publicat, intro allele i istoria
despre i pentru toti Romanii a Stolnicului Cantacuzino. Pe
un ton potolit, evitand mice ar putea tO par o criticA a
regimului celui non, care era Inca la ineeputurile sale pline
do greutäti, se Inscamnd ce folos s'ar putea trage pentru Indern-
narea natiei, pe care o Indusmthieste Inca duhul de partida
si de ambitie marsavg,", din cunoasterea de-a dreptul si
nu prin prelucHiri ca a lin Florian Aaron, la care nu recurse
Laurian, ca la un all om al aceluiasi Ardeal , a trecutului.
 V !Y --

92

N. Balcescii.
 Spiritul nou de la 1840 107

asa cum a fo3t. Si, fiinc10. e vorba de Aaron Florian, pro-

babil cii pe dansul Ii privesc randurile, de o asa de frumoas6.
expresie literara, in care, facandu-se eisebirea intre simpla
prelacrare rece, amorfA, i intre adevarata istorie, trailla de
acela care o presWta ca si de aceia de earl se vorbeste,
se declara, Intr'un cadru tot asa de larg ca al lui Kogalni-
ceanu odinioara, cL istoria nu trebnie sa fie numai ea un
sir de oarecare Intamplari politice sau militare uscale, Fara
nicio coloare, fAra niciun ad3var local; nu trebuie sal se ocupe
numai de oarecare persoan.t privitegiate, dar sa lii arate
poparul roman", Insa nu al Romaniei" inguste, cum prin-
deau sii nurneasca, la Bucuresti, fan ca lumea aficiala mol-
doveneasoa sa consimta a primi aceasta noua denominatie,
prineipatul lui Voda-Bibescu cu instih4iile, iddile, sen-
timentele i obioeiurile lui In deosebit3 veacuri". Pu Lea O. fie,
nu numai o lectie de patriotism, tin mijloc dc inmandrire,
am zice, In vremile de apasare a pulernicului calcaiu rusesc,
dar i o lectie de limba., pe vrernea caud Eliad, care totursi
canta, i, pe alocuri, cand Ii uita teoria de italianisare a
limbii, In accente vrednice de eroul a earui umbra tot mai
mult se amesteca In toate, trarstratoare i plind de un magic
Indemn. pe insusi Mihai Viteazul, abia invocat, In asa de
calde cuvinte, Ia Iasi, de Kogalniceanu.
Se va redurge, cum o recomanda, cu un veac i juma-
tate Inainte, Stolnicul, la poernele populare, la traditii, la
datine, ca si la condicile oficiale, la inscriptii i monumente",
la 114arturii1e despre viata privata. Se insista, Inteun spirit
cu totul modern, data aceasta Insä, nu supt influenta germana,
ci supt a noii scoli de istorie francesa, de si e vorba si de
fratii Greceanu alituri de profetul nou al libertatii mistice,
Michelet, asupra fiecareia din aceste categorii.
Era fi aceasta o faptd politic& Cu dibacie se atingea
istoria contemporana. Astfel, and se alege, din Miron Costin,
hO altceva, ci .soena trirneterii Inapoi la Constantinopol a lui
Alexandru-Vodil Ilias din Moldova, cu Inireaga r^producere
a scenelor de apriga rascoala populara. De alminterea, In ee pri-
veste orientarea, e de uimit ce larga si sigura orientare dove-
deste loosen in ce priveste izvoarele, unel2 astazi pierdule,
ale istoriei Romani lor.
108 Preghtirea EJnNi Prineipatelor

Insernratatea publicatiei, care se continua, tn cinci volume,

pana la 1847, sta In aceastd tendinta a fostului intemnitat politic,
care visa Inca de atunci, In plun maturitate de Spirit, die
o Ilona viata mu-Lai-leased, si atiume peste forrnulele, despretuite
ale Regulamentului Organic, 6 viata sprijinita pe tnsäi pu-
terea, organisata militar, ca p, vremea lui Mihai-Voda insusi,
a poporului romanesc. Ce pot fi alaturi de acesthe ganduri ones-
tele Insemniari savanthe ale lui Laurian despre Inceputurile
romane ale neamului, pe care crezull eel nou, asa cum 11
definise, zimbind ironic, Kogalniceanu, In discursul san, le
lasa, fat4 de imperioasa navoie a unei actiuni pe basa neted
contemporana, putin In umbra!
Bh.lceseu atinge Insä, in. al doilea an din Magazin, i acea
chestie rurala care, de o bucat.", de vreme, fusese din nou
pusä In discutie. In acelasi [imp cand Ii manifesta parerile des-
pre necesitatea unei forte militare, singura care poate sprijini
viitorul, considerând-o, thocamdata, in Moldoval, el trateaza
chestia taranilor, nu In inargenile Inguste ale Domniei mun-
[enc. ci la toti Romanii liberi, prin studiul despre starea
sotiala a muncitorilor plaa;ari In principatele române in deo-
sebite timpuri", lucrare care un putea decal sA serveasca. sco-
purile urmarite cu stalornicie de noul Domn 2.
$1 aceasta este o lucrare revolutionara, firea Insäli a tATII-
rului istoric fiind Indreptati spre revohitie, precum o aratd
si printr'un motto din Mirabeau: privilegiile se vor sfarsi,
dar poporul ramane vesnic". Pe o larga basa de istorie uni-
versalA, trecând si de margenile Europei si intrebuintand
tin sistem de raportare la media care se va lntâlni apoi
la un Buckle, canna i-a facut faima, si la un Draper 3,
Balcescu aratä pe vechii Romani adapostiti In muipti pentru
libertate §i cobordndu-se de acolo tot ca oameni fundamen-
tal fi deplin liberi. El se ridicd impotriva pdrerii a Dom-
nide au lost intemeiate prin cucerire, asa 'hick ar fi dintru
Inceput o rash de domni i o rassi de supu$i, precurn o afir-
mase, tot pentru a sprijini critic si lupte politice, pentru
Franta, un Augustin Thierr.), influentat, de altfel, el Insusi de
1 If. p. 86 i urm.
2 Ibid., p. 229 i urm.
3 Se citeazii Gibbon in englezesle,
 §pirItul aou de la 1840 109

exemplul englcs studiat in amknunte do diinsul. Deci Statul

n'a fosi la inceput stäpftnitorul de brazde pe care le-a Im-
pärtit apoi din mila sa si-si va fi pastrat astfel si dreptul
de a lucra si mai departe in acest sens. Prin rnentiunea
documentelor unguiresti se arata e falsa ideia tkrii pustii care
ar fi sk se fack din nou.. ii convin lui Balcescu si stirile de la
Cantemir despre asa-zisele vechi republici si c bucuros ca a
gäsit teoria vechii loquiri inainte de Domnie si in aclul din
1817 al Adunitrii rnoldovenesti. Aceasta Onii ce se va scrie
o istorie compleetd, In pregItire, un tratat cronologic ce
lucam asupra Dornniilor". Nici vorbk, clod, de o feudali-
tate" ca aiurea. Mosnenii se pa'streazk si acurna mai ales In
partea munbelui, urmasi ai vechii proprietäti, perfect libere.
La campie nurnai, era un agar publicus de impkrtit, dar
aici rkmasese asa de putin loc gol, Inca Domnii, pentru a mai
face danii, au trebuit s, cumper i ei de la mosnenii din
jos. Urmfa. o colonisare, la Munteni, i cu fugarii de peste
Dunäre. Mai tärziu numai, släbiciunea taranului se cobori
si pank la injosinea clIcii. Nici partea glorioask a täranilor
in apKrarea tirii, indatk amenintata, nu li-a putul scapa
libertatea; stile se adause la o vanzare care nici aoeia nu. era
de bunk vole. Asa se ajungea Ia acea monstruositate socialk
ca o tank intreag.1 sk robeasa la vr'o eativa partiqulari".
se cred, nu o adevdratd nobilime, pe care Bdlcescu o con-
tesid, de sigur spre marele scandal al aceIora cari, päasind
vechea numire de boierime", Incepeau sk intrebuinteze ter-
minul, non, de nobletk", ci n-rmai o aristocratic de bani sau
de Stare", adeck de rang, ea a cinovnicilor Regulamentului
Organic. Robia gloatelor" li era. basa economick.
Istoricul, plin de admiratia, al lui Mihai Viteazul nu lipseste
sk arkte ca putinta stramutkrilor Warn:dui, rkmas fart pAmant
a fost optritk de marele luptktor printr'un act care e calificat
de barbar", dar boierimea a aceja care 1-a silit, ceia ce
e adevarat si pentru at era boier" in Mihai
Resultatele se arata ea o hotkrIre impresionantk, pe care
regimul lui Bibescu-VodA o ingadui numai pentru cit acestea
erau i vederile noului Domn: Tara se tmppirti in cloud la-
bere valimafe, audnd interese impolrioite. De caurzoi pogo-
rul se fdcu nesim(itor la glasnl Domnithi i al boierilorj nit
110 Preghtirea Unirii Principatelor

mai 'Ira a se jertfi pentru o patrie uncle nu i s'att leAsat

drepluri §i pentru o libertate de care el nu se paw bucura,
§i (am, in loc de a se realta" , se ved3 influenta jargonului
nou al lui Eliad merse cu grdbire spre scddenie"1.
Act td de eliberare din 1746, care se si reproduce, nu e
aici al lui Constantin Mavrocordat, cum a fost in adevth-, ci
misticul romantic vede in el rk.,, Dumnezeu care vorbi in
inimile eclor puternici ai tarii.".
Daca nu s'a mai mers pe aceasta cal; e cd de acolo ina-
inte Divanurile n'au mai fost adevarate Adunari ale
Astfel nu se fact; ea in Ungairia actualac, o räscumparare de
pamânt sau un regim de embalic, ei 'Un regularnient de munca
a pamantului, prin ponturile" ce eunoastern. Se semnalea.za
aici, si numai aici, indoitul fapt ea nu i se mai dadurd
taranului macar uneltele de lucru i ca, acesta, deprins cu
o supunere desAvarsita la orice porunca, urnia si mai de-
parte cu aceasta desnadajduiti ascultare, adaugindu-se acum
povara birului personal. Niciodata ei nu erau siguri de
munca kr, niciodata ei nil tiati de vor mAnca pânea ce au
slamianat." D aici inertia economiea sau fuga peste hotare;
de aiei haiducia in mass&
Imprejurari fatale" impiedecara räscoala rArandor supt
Tudor de a-si atingle scopul, care ar fi lost numai social.
Ce se castiga atunei llolqsi numai claselor Ina lte". Se trece
discret asupra muceniciei taranilor supt ocupatia ruseascl,
in vremea ullimuhii razboiu. Declarand ea are la indemilnä
corespondenta dintre Guvernul trecut i Obsteasca Adunare",
Balcescu Ii interzice deocamdata s'o publice, dar va veni
vremea sa se judece fiecare dupa faptele sale. El doreste
ca apasatorii 1110i sa se convinga. Wei oai de acele natii
unde zuz uric num& de cekileni f,i tiztemeiazd puterqa $i
fericirea lor pe robirea gloatelor!" Exemplul vechiu si cc/
recent al Poloniei pot da, in aceasta privinta, o invatatura 2.
Pand la 1847, cAnd inceta frumoasa publicatie, acuma intre-
buintand literele latine, Intr'o ortografie moderata, pe care o sta-
Laurian, Bialceseu nu revine asupra acestei chestiuni,
cum fagaduise: tovarasul ardelean poarta aproape singur, cu
1 P. 238.
11 P. 246. Se adauge un 1ntreg dosar de documente.
 1V.,7,4,1;%* 3;

I."
; NACIAMINU ISTORIIIKU
I1ENTPE
.

ACIA
t

, ,

STAT Putxji 7.
0P.A.CULDEU1'' I
A 3 if f
\ ,

A. 'FMB. AA2SPIANN

L. de (DiAbscupie tu lioi,o,n-tc.t Naujona.k ,

NIKOA. IThALIESKti.

To in 1c I.

BtiRUPEIZI.
ap1-3A. lionetpaseaT Nittstiona& .

- 2843.
'1;
-E N s'21 ,,eFiti:Z§AL444th

« Magazinul Istoric » al lui Laurian i Bakes..

 Spixitd1 nou de la 1849 ill

preocupatlile sale roman.e si transilvanc, sarcina redactarii1,

Trebuie s5. se observe 01 in =est. limp Bibescu, introducand
Intiu regimul decretelor, iar pe urmA impacilndu-se eu boierii,
nu mai avea nevoie s5, fie ajutat In opera de mai mare liber-
tate a claselor MrAnesti pe care o inoercase, 15.sa.nd-o neis-
privitä la cap.:'1111 acelor putini ani In can l. se resurna Dom-
nia-i pe viat5..
Aici, in Muntenia, dup5, inoetarea, din motive pe care nu
le cunoastem, a Ma,gazinulni", care nu clutà niciodatA sI cu-
prind5. m'ai m.utt deal Ing5ditia fitly sä0, Asocia(ia lite-
rarg, format5 Inc5. din 1845, cu WicArescu, Constantin Fili-
peseu al lui Iordachi, an,Ir en studii in Paris, eu Stefan
Golescu, format la Geneva lui Rodolphe TOpffer, cu loan
Voinescu II qi cu Alexandrescu chiar, care-si regasise avan-
tul, ca s, ante, In 1846, revista militar6 In cinstea lui Mihai
Sturdza, apArut la Bucuresti, si care eidu. noii publicatii ha-
lucinanta vrájine de crimai fata411. din Ucigasul f5.r5. voie",
Intrecãnd ea singur a. toat 5. productia lui Alecsandri de pitnI
atunci ajunse a realisa de mutt tIgiiduitul Album ftiinfilic
si litenar, din care ap5xurä doar dou 5. numere, eu colabo-
ratia si a lui Alecsandri 1Ang5. a lui Ion Ghica, dar Guyer-
nul, care se arA,Lase asa de larg fatti de Billcescu, interveni,
In acest an de bunA pace cu boierimca r.zvrtit, pentru a
opri noua publicatie dacicV din care nu se slia cc poatA
s. iasii 2.
de tonul neted si violent
Aceast5. interzicere era provocat
revolutionar al revistei, care poate fi socotitä ca un pro,
drom de revolntie, tineralul despirfindu-se acum hoiiirit de
agiunea, ajunsci la o amogire de oportunism, a lui Bil

Nehotarittil, netormatul Boliac de Ong atunci apare In

PropeOirea ea un vehement poet social. El reiea In versurile
sale de imprecatie contra celor de sus lupta pe care o in-.
cepuse, In studiul sau despre sitnatia 15ranilor, B5.1ceseu. Dup5
ce, In culegerea sa din 1843-4, prin doul brosuri, atacate de

1 Ca idei politice, et indreapta pe Romanii de peste munti doar

la mita Impäratului; v. si lorga, I. c., p, 133.
2 Ibid., p. 159. Pentru bogata, dar inofensiva opera de editura a
SocietAtii", ibid., p. 160. Pentru noile traduceri, ibid., pp, 167-8,
112 PregAtirea Unirti Prineipateloe

Eliad, totusi si el, cândva, un conspirator, el laudase leO

Domnul pe care generatia ce vine" 11 va serba", acuma,
si lii volumul nou, pe care-1 va da dupla, 1850, el vorbeste
in numele tilranilor cari au atata: bratul, (tar 11 pet si refusa:
Noi nu putem sA-1 spargem in veci In lucrul vostru:
Sä mai scadeti ceval
Poetul revolutionar ar vrea s. vada pe acest satean hotarin.-
du-si soarta intr'o altfel de Adunare decAt aceia a privilegiatilor.
Opiincile de muncitor" ii par mai vrednice ne stima decal ti-
Ilurile mostenite de la Fanar, decat cele nottä ale parvenitilor,
catre care Intind mantle Si profesorii ce virtutea talcuiesc", decat
cordonurile" i cradle pLantate 'n piept", care sant fireste
ale Rusilor, bucata n'a putut s apara decat in 1848, dupa
rasturnarea momentana a regimului Regulamentului Organic,
decal acei ciocoi", ce, pentru un. rang, cat de mic, ar fi gata
a-si pune muma 'n streang-`, si el se ridicA, in condamnarea
sa, si pana la eine e gata a vinde de mii de ori pe-un
tron" Patria. Pe acest Oran, din care Alecsandri facea pe
l'homme des champs" al lui De lille, cu moravuri simple
si pure, traind fericit In raijlocul minunii care e natura
lui Dumnezeu, Boliac, care avea In sang,ele sau apriga por-
nire a altei rase, 11 vede, e.ze e drept, In mijlocul patriarca-
lelor datini, cu femeile care tore din caiere stufoase", cu
copiii de pe prisepe
... dii plebe aurite
Cu grasle picioruse, cu ochii scanteind,
cii fthci i fete cari, la ceasul
Cand soarele apune pi vai i pe colnice,
Cand satul tot se 1mple de vaci si de junice,
Cand sane viteluseul i ugerul e plin,
se 1ntalnesc In cale §:i
Ii rad cu dinti de lapte, 8; trag die mani In cale,
Ii spun Cate o gluma, Ii ieau un mar din sin.
o Intreaga lume din care el Intebege fiecare semn pana,
la falfaitul In vechinl stejar al mierlei care trece. Apare la
el voinicul gaspodar care
Abla 'nvartia prin carte ci carul lui cel antral
 d
7

.1/471

_
Dimitrie Bolintineanu.
 gpirttul nou de la 1840 113

elar e in prada logefatului boierese, care mascara pogoa-

nele" clacaSului fara, aparare, a implinitorului nemilos al
birului, a judecatorului stramb, e una din marile plãngeri
ale vremii, intre Domn i Adunare capabil de a hi-
mete un nevinoval. in ocna unde munoesc
Locuitorii noplii cu fetele 0.1de,
Clipind la lumilnare i mesteclind tutunul.
Fost ostas, Boliac gaseste in amintirile sale icoana unui pric-
ten moil; calätor pe Dunare, cu trei dintre Golesti si cii d-rul
Nicolae Cretulescu, abia intors de la studii, el culege CU
luare aminte stiri despre Românii din Bulgaria. E lin spirit
serios, un suflet cald i anunta o viata de curagioasa lupta,
care de la o bucata de vreme nu si-a Unlit fagaduiehle.
Up poet de mijloace mult (miai patine, aducand stramo-
sesti reminiscente fanariote, Ca In poemele lui Anastase Cris-
pol, Inca viu i ramas in mijlocul societätii romane.51i, care-1
Imbitatisase, 11 eaMnise si-1 admirase, Rosati, Rosetachi",
cum i se zioea familiar, un viitor om politic de hotaritoare
insemnatate si de nobilia conduita, se aluneca une ori la de-
claratii de iubire pentru poporul, cornoara de poesie, dar
pa $i obiect de rapplatire socialal. In Fociia lui Barit Insa,
el se plangea o, pentru invinuirea a licirfeste", politaiul
bucurestean, capitanul Costache, II pusese candva la racoare 2.
Aceasta pe o vreme oând, tot la Proptiqirea, Dimitrie Bo-
lintineanu, fiu do arendas macedonean, format in tara, din
cateva oetiri intamplatoare i, de la inceput, cuoerit de cu-
nostintile de trecut, de trecut romanest fara deosebire de
tari, nu facea, si In volurnul p care-1 publiea la 1847, 1n-
cerand a da Romanilor balada, decat o defilare, in soene
artificiale, de figuri palide. Poesie ramasa totdeauna a unui
adolescent, dar pe care, mai milt decat pe oricare alta, a
pasplindit-o In toate cercurile farmecul unei alintatoare me-
lopei ca a lui Lamartine din Máditationg". Astfel, farat sa
se oontribuie 61110 do putin la opera de desrobire, gata
sit iea armele i sa se coboare, hotarita la orice, din cercu-
1 Ibid., pp. 194-8.
2 An. 1843, pp. 281-2. Contra robiei Tiganilor, Boliac, In aceiasi
Foaie"; 1843, pp. 119-20. Cf., ibid., pe 1842, p. 313 si urm.
8
114 PregItirea tTnirii Principatelor

riile noilor conspiratori, in strada, cl familiarisii inuUä lumc

uoarä cu aceastä istorie a Românilor de care nu se des-
päri, dupI multl vrerne, decat ca sa canle, castigat, acurna,
de Hugo, privelisWe exotice ale lumii orientalc de care Bo-
lintineanu se simtia legal prin insesi originile sale1.
Curentul politic, manand spre o revolurie pe care Bibescu
n'o presimti si nu putu., ca vecinul san din Moldova s'o
opreaso4, era Irish' asa de puternic incat influenra si pe atAt
de precautul Mtran Asachi, care, inteo visiune a intregului
neam romanesc, canta pc acest timlp, intr'una din odele sale
intamplAtoare, pc
... Romanul de pc Istru 5i-al Carpatilor muntean,
Gel ce bea '11 Siratin, in Nistru si 'n a Murlistilni unde 2.
Dar, supt influenta tanguirilor lüi Lamennais, ün Ieremia"
moldovean se destainuia, ea, apoi, in cadenta admirabilei
prose din Cdrdarea Romdniei, publicatit mai titrzia de Alec-
sandri, in Suspinele unci matroanre", eu tin subject JIAtru
toate analog si Intr'o armonie pa care nu putea s'o deie alt
seriitor: Strig dintru, adaneul inimii ea zimhrul niangaiat
de fierul vanätorului, ca serbul supt biciul domnului san, ca
dreptul supt sabia inipilätorului, ea poporul coborit de des-
potism si tirarge, ca martirii pe roata caznelor" bucatI
de mare avant pe care o d. Foaia" din Brasov la 1847 3. Lan-
dandu-se Dornnul Moldovei, pArinle" al tdrii, se loveste In
Rusia, iazma inferna1 i afurisitä", In Tar, procletul epi-
trop care a Mout mai multe targuieli cu pretenclentii 16rii
pentru a o ruble. Avem a face de sigur si aiei eu. acel
Alecu Doniei, care, dirpA studii in Elvetia, 15i zice , de
alifel, ea si n5.cajitul tat1, ducandu-si agonia prin s1rAini4 -
1 Cf. Iorga, I. c., pp. 186-94. Pentru mecliocrii poeti lineri, Constantin
Aricescu, loan Catina, Gheorghe Creteanu, cu cari trebuie sd se multh-
measca Eliad in foaia sa, ibid., pp. 203-6. Cei de la Universul" lui
Genilie; ibid., pp. 207-8. Eliad Insusi (là si mai departe schite, de
sigur hazlii; v. ibid., p. 209. Foaia, intreruptd in 1846, fu reluatä,
cu schimbAri de forma. Pentru micii poeti moldoveni, ibid., pp. 216
5i urm., 252 si urm.
2 Albina pe 1845, pp. 189-90. $i o Archiud a Albinei, cu Su-
lescu Impreung.
3 P. 261 si urm.
4 Ungureanu, o. c., la acest nume (si despre scriilor).
 Spirittd non de la 1840 115

Russo, in legatura cu vechiul boier Rusul, i vorn intalni

si aiurea in. desvoltar3a idUor timpului pe acest spirit vioiu
si pitoresc, dar si drept, care descrisese, fara a tipari, Iasul
de la 1810 1.
Pc cand, cum am vg.zut, Laurian nu iesia cu gandul, de
si traind Intro Rom âiiii liberi, din conceptia Monarhici austricce,
milenara, binefacatoare fata de Romani, in Brasovul sari Barit,
cgruia atâjia dintre scriitori moldoveni, dar mai ales munteni,
ii (Mclean bucuros o colaborare, de altfel nesemnificativd, a-
jungea si el pe incetul la aoelasi nivel al schimbarii de con-
ditii, de fapt revolutionara, pentru Romanirnea intreaga, careia
ajunsese a-i da singurul organ central bine intemciat si con-
dus cu straduintli i siguranta.
Fatg de o Mita decadere, si In Banat, In organismele
scolare mai vechi, Blajul singur suferind o deplina schim-
bare in spirit, si fa(a de noile legi inteo Transilvanie pe care
Viena o Msa, dupd 1830, tot mai mult in saina Maghiarilor,
ajungandu-se pang' la impunerea limbii ungure0i in regis-
trete de stare civila ale birnicilor, el, recunoscand progre-
sele acclor oompatrioti in domeniul culturii, intelege ca si
Romanilor sä li se ingaduie o deplina libertate si putinta de
manifestare, cgoi natiile sant fisionomiile mai mutt din laun-
tru ale omenirii, impartite dupg. clima i dupa alte impre-
jurgri", dar fiecare din ele unitara in alcatuirea ei intiniat
Un popor de opt milioane" trebuie sa-si cladeasca, nu pe
osebiri confesionale, pe forme invechite, ci prin scoala, in
legatura insä cu clerul, pe unitatca sa culturala, viitorul osebit,
cum o cere un drept mai luminos cleat soarele ci mai
sfant decat taria cerului". Acest nearn, care inoepe a fi prigonit
de o ideie nationall straina ajungand a vorbi de un panva-
lahism", neamul pe care Barit, sprijinit pe imprumuturi fra-
testi", hind in comunicatie stransa, geneticg, sfanta, pecet-
luita i Intarita prin puterea multor sate de ani", nu intelege
a-1 repudia, e un membru al familiei mari europene", in-
temeiat pe legea naturii", dar i pe rnarturia neamurilor
Si pe documente istorice"; in Ardeal, el a fost gasit de Unguri
la sosirea br. Acu.ma, pang. la ridicarea nivelului politic pe care
1 Editie definitivg In P. V. Hanes, Al. Russo, p. 55 si urm, Cf,
Columna lui Traian, V, oo, 1; Floarea clarurilor, II.
116 PregAtirea Unirii Principatelor

o pol aslepta, Romanii ardcleni se sprijina sigur pa partea na-

tiei cc traiestc si slapancsta In pamanlul moklo-romanesc", pa
cci cari sant randuiti prin. sfatul puterilor d- sus a forma o
puterc deslul de tare pantru ca sa apara sloboda comunicatie
a Europei, pc Du Tara, cu Asia"; dar pentru ac?asla se care
mai mulla mandric nationata, prträsindu-se o franluzomanie
devenita periculoasa, i i se va rrispundc, din tara, ca
Bibescu-Vodii oetestbe tot cc se publica in limba sa de linter-a.
In aoest timp, la Blaj, Cipariu, facand sà apara 0 Ilona
publicatie periodica, intitulata, Organul luini,urii, gazeld be-
sereceascd, poiiliocl i literart &sena hied odata asupra Ca-
racterului organic, manifestat i printeo intreaga literatura
mai vechc, rabdator studiala de amid, dar, in acklasi Limp,
transmite cetitorilor si paginile lui Lamartine despre re.-
volu(ia francesd: daca le-ar fi vazut, Bobb s'ar fi tutors in
mormant !.
Dar misiunca lui Barit insusi mergea mai departe. Inaintc
ca valurile revolutionare A rastoarne tronuri si st ingtria
vechi regimuri care nu vor putea reveni cum fusescra, ci
facea sa apara In foaia sa aceasta prevestire: Acum sant
nun-Orate toate minutele anticalid blestern; el trage de moarte:
iata-1 ed. moare".
Ceasul suna cu adevarat in cola mai inalte din clopotnitilc
lumii.

1 Trimeterile la Foaie, in forga, I. c., p. 230 si urm. In acelasi

timp, Foaia &Idea de la Bälcescu o dare de samit in care se inttil-
ne§te aceaslii sentintä: ,,Regii nu vor mai putea sä faca pe popoare
a se intoarce In calea lor; ei nu vor putea opri istoria de a se
implini"; an. 1816, p. 30 §i urm.
 CAPITOLUL V.
incercarea revolutionari din 1848
In Februar 1848 se termina la Paris, din nedibacia doctri-
nara a ministrului Guizot, inselat de ispititoare asiimanari
istorice, regimul de prosp071 activitale economica si de res-
pect al drepturilor cetätenesti, In margenile unui sistem ra-
mas burghes, censitar, al lui Ludovic-Fihp, regele France-
silor, care parasia tam sa in conditii mai umilitoare decal
predecesorul. Carol al X-lea. Din confusia anarhiei care se
lasase asupra Parisului si din obisnuinta provinciei, adeva-
rata Franta, de a se supune la hotaririle revolutionare ale
Capita lei a icsit o republiel pe care numai marele talent
oratoric si curajul civic al lui Lamartine au impiedecat-o de
a fi, de la inceput, robita pasiunilor populare.
In entusiasmul ilusionist al succesului se proelama Inlin-
derea acestui sistem de libertate asupra tuturor natiunilor, din-
tre care Uncle ar trebui scoase de supt jugul strain, iar
allele de supt o stapanire nationalä cu caracter absolutist.
intrieg tineret se arata gata prelutindeni sI urmew sem-
1.7111

nalul care se (Muse la Paris.

Dintre Romani, eei d'intaiu cari crezurd ca pot porni la
lupta. pentru o altä viata po1iLic i sociald fura. Moldovenii,
carora Domnia lui Mimi Sturdza li daduse sosele largi, mij-
loace de schimb comercial, o organisare scolara superioara,
dar cari nu vedeau In aceste realisari materiale nimic din
acea Malta ideologic, care se desfäcea de la sine din crezul
ce se Imbracase in forme literare asa de suggestive.
Ar fi o greseall sa se puie in legalura evenimentele iesene
din Mart, cu care vom incepe presintarea revolutionara In
toate provinciile romanesli, cu zgomotoasele nemultamiri si
118 Pregatirea Unirii Principatelor

demonstratiile de strada ale breslelor i altei lumi, care impie-

decara o simpla oranduire fiscala, In Ianuar 18461. De si
s'a vorbit de ele i In presa Straina, 'nu e niciun raport Intre
acest vulgar fenomen popular si ce trebuia sä vie dupa doi
ani din mijlocul represintantilor celei mai alese intelectua-
litati, care, fara st urmareasca revolutia pentru ea insasi,
cu elementele infcrioare, dar rapede dominante, cum era sa
se intample la Paris in Iunie, elemente necesare pentru lupta,
presintan numai, In forme potrivite cu inteligenta i cultura
lor i cu acel instinct al ordinii care e In fundul tempera-
mentulni moldovenesc, un program de reforme radicale unui
Domu pe care nu cautau, dându-si sama si de veeinatatea Ru-
siei, sa-1 Inlature.
E adevamt c iubirea de bani, pc care intelegea s'o sa-
tisifacia. per fas et nefas, a bui Mihai-Vodd trezise de mull
nemultilmirea oposantilor din sistem, pe cari nimic nu-i pu-
tea satisface, dar ea se prefacuse Intr'o stare pormanenta
de spirit mai a tuturoca contra lui, uitandu-i atat de marile
calitati si opera vnednica de admiratie pe care, intre atatea
greutati i urmarit de banniala, lovit chiar de insulta ruseasca,
o putuse indeplini. Unele parnflete, de alminterea grosolan
redactate2, dadeau expresie acestei indreptatite revolte mo-
rale. Dar, afara de proiectul, absurd, al -unui Leonte Radu,
om frira nicio Insemnaitate, cum, nici conspiratia" lui n'avea
nimic serios, era vorba de o totald prefacere politica admi-
nistrativa 3, nu se mai observl., ca planuri, nimic in aceastä
Moldova a tinerilor, cari voiau aliceva dacat asemenea potri-
viri mecanice: un alt spirit si o anti atmusfera In cc priveste
moravurile.
La 12 Mart st. v. 1848 ..ofisUl" domnesc catre o Adunare care
se deprinsesie a asculta, putea s Insire multe Indepliniri de
folos i sä anunte cateva reforme de amanunte Cu privir
la adevaratele" nevoi ale tarii. Nu lipsia din aceasta expu-
nere-program nici meutiunea legaturilor economioe tot mai
1 Anal 1848, I, pp. 13-6. $i tarani din 13acau i Putna ar fi venit
cu plângeri la Domn. Nu era insà decAt vechiul ohiceiu. Cf. Colescu-
Vartic, Zil, reuolulionare, Bucuresti 1,898..
2 Anal 1848, I, pp. 142-5.. Se ardta credinta cl militia nu se va
Impotrivi la o miscare de caracter revolutionar.
3 V. Iorga, Hurmuzaki, X, pp. Lxx1571..xxxr: Domn ales, Consiliq
de Slat, Senat, Seim al nobilimii, unire federalg i cu Serbia,
 Neerearea revo1utionar6 din 1818 119

Mu-Anse cu tara %wind, slobodele relatii Intre am5ndou4 Prin-

tipatele, care, in existenta lor politica, sânt unite de aproape
cu aoeleasi legaturi"1. Din parte-i, Adunarea asigura pc Domn
ea este stapânitd, in momentul and Tarul arunca proelam)a-
tia sa contra-revolutionara, de duhul de rânduiala, de liniste
si de bung armonie" 2.
Dar revolutia izbucnise i la Viena. Se vedea ca progra-
mul ei international se aduce rapede la Indeplinire. In Unga-
ria ca si In Italia, in Berlin chiar, unde regele trebui sa
salute sicriele celor cazuti i sit poarbe noile colori imperiale,
se vor produce miscatile de r?isturnare. Consulul Francici,
simplu functionar, care nu avu niciun amestec In fierberea
spiritelor Intr'un tineret cuprinzilnd, pc lfinga Kogalniceanu,
pe luigä un Candr boier abia intors de la studii parisiene,
facute cu nonsalanta", Aleco Cfiza, pe represintantii marilor
familii domnitoare, Mavrocordatii, ai ciiror inaintasi fuseserd
at'at de hotarit francofili la Inccputul acestor Domiiii, un
Moruzi, care va fi apoi sotul atilt de Inzestratei fiioe a lui
Asachi, Hermiona, accst consul prieten putea sa anunte ca
e vorba de a se presinta Domnului, din mijlocul unui grup
nerepresintat intr'o Adunare compusil In parte si de cinov-
nicii Guvernului, o altfel de adresa" deck aceia, atat de
plecat credincioasa, a Rogulamentului Organics.
Ce se petreoea In Bucovina Insasi, unde caderea subita, fdra
cea mai mica incercare de imipotrivire, a lui Metternich adusese
libertatea deplina a scrisului i fratii Hurmuzachi incepura
imediat tiparirea acelei foi, Bucovina, care trebuia sla fie
un organ al Intregii revolutii românesti, trebuia s Incurajeze
si mai mult pe aceia cari credeau c o tornieinia scbimbare
e cu putinta filra a se aduce vre-o atingere formelor cons-
titutionale.
Cum un sentiment de neliniste cuprinsese pretutindeui pe
oei cari aveau Inca raspunderile, multi demnitari i membri
ai Adundrii grdbindu-se a dernisiona4, intre altii Alecu Sturdza

1 Anul 18M, I, p. 116 si 17on,

2 Ibid., p. 162 i urm.
3 Ibid., p 167.
4 Ibid., p. 221.
120 Pregnirea Unirii Principatelor

5i Nicolae Sutti, cari trecur 1. la reformisti 1, consulul Gué-

roult facu pe langa Dornn, fa ll. de care acesti ageriti Isi
puteau permite, cu toata firea mandril a lui Sturdza, ase-
tmenca geSturi, o interventie In sensul unor concesii refor-
miste, si la ansul, ha si In numele eolegului austriac, bolnav,
se adaugi urmasul lui Neugebaur la consnlatul prusian. Ras-
punsul Dorunului, adanc jignit, th 1111 refus absolut: mai
bine-si paraseste Inaltul loc 2. De fata fusese si consulul Ru-
siei, dar acestuia i se scrisesc cl; la Petersburg ca. Tarul e
hotarit sä1i exercibe In chip eficace" dreptul de protee-
torat, ceia oe Insemna amenintarea cu interventia militara,
de care, de alminterea, se st vorbise 3.
Indreptându-se catre Adunarea sa, Sturdza vorbi deci, In
termini iritati, de cei ce n'au ochi" sii. vada isprävile pi-
Oite", de ispitele" ce umblii, de interesuri personale" si
zadarnicii" i, Inteo frurnoasI formula a aceslui oral de
un puternic Suflet, se fiicea comparatie Intre ponrul bine
sadit ce sloboade in vreme frunza, floarea i doritul rod" si
pomul a caruia Inflorire acea pripita, lovindu-se de ageri-
mea brumelor, s'ar vesteji si, picrind, s'ar preface In netreb-
nicie" 4.
Peste cilteva zile, pc crind umblau zvonuri si despre o
revolutie la Petersburg, tinarii boicri erau la rnosie pentru
inceputul luerului agricol, si consulul Francici, cam pripit, re-
greta ca nu s'a Intrebuintat mornentul, pentru ca, in ciuda RU5i-
lor, sd se proclarne independenN fuluror (drilor rornilne§ii"5.
Doar dacii se mai raspandiau in Mina obisnuitele pamflete G.
Dar, de si se credea pe daplin asigurat, Domnul facu sa se
Intrebe, dupii sfatul consulului Rusiei 7, prim noul ministru de
1 Ibid., p. 354. 0 corespondentii a Gazetei din Brasov numilrg
Intre demisionati pe ministrul de Justitie, pc cel de Externe, pe pre-
sedintele Divanului domnesc, pc al Divanului apelativ, precum
multi judeatori i dcputati", lucru de mare InsemnAtate; ibid.,
P. 387.
2 Ibid., pp. 166-8.
2 Cf. ibid., pp. 168-9.
4 Ibid., p. 170, no. 39.
6 Ibid.. p. 171. Ofisul" pentru Inchiderea AdunArii C sec si gol;
ibid., p. 172, no. 41.
6 Ibid., pp. 171-2.
7 Afirmare a lui Guéroull; ibid., pp. 184;-5.
 Ineercarel revolutionarä 121

Interne, lefan Catargiu, care ar fi dorintile reformistilor. Ace,

lia, Intre cari Alecsandri, C. Rolla, Lascar Rosetti, Manolachi
Costachi, Panaite Casimir si Nicolae Ghical, a1ergar5. ind11q,
printr'o miscare dibacc, vdit ad2varatele lor intentii, Ia
ideia, fatis revolutionana, de a aduna, la 28 Mart st. v., nu
numai o numeroasti. obste, aldituitt de toate strtrile din taracc,
dar i sträini de toate na(lile ce locuiesc In Moldova", cela
ce putea fi practic, dat fiind caracterul, In cea mai marta
parte strilin, al burghesiei iestene, dar nu se potrivia cii ea-
racterul national pc care si-1 airibuia aceasth opositie, de
un caracter cu totul non.
Incepu dcci la Petersburschi Tractir, Otelul de Peters-
burg", o serie de tumultoase adunari popularc, de zi j de
noapte, la care avoa voie s'a: vie si vorb2asc.ä, despre ce vbia,
oricine: si Ictroscarii" evrei si ar6torii de am;
sacagiii Elsa' trilsurile in u1it si se sula' in salonul Concor_
diei ca s. facI parte in Adunarca NationalA i s deic vo-
burl, aplaudand pe oratorii boieri ce, In lipsh de 1ribu4X,
se suia' pe o masit in mijlocul odaii si spumca' cuvinte entfu-
siastiee norodului". Intre vorbitori era si acel Wader ale
eirui parcri despre reformele necesare lc-am vazut2: Aga
si politia lui, trimcasit ea sq ImprtisLie acest Parlapient im-
provisat al unor elemente flr6 directie si ftr. raspundere
si sä aresteze pe agitatori, se dovedi Rir5. putere. Numai
numerosii Evrei se Llsarä intimidati de presenta ofiterului
politienesc. Dar ceia cc de la o vreme ineetd la otel fu
reluat la case parliculare, ca a lui Costachi Sturdza3. Un
Rac1e, nn Alecu Cuza strigau cd sant gala a muri pentru
libertate4. Astfel se ajunse, supt iscalitura lui Iorgu Sturdza,
prietenul de odinioar5. a lui Ion Ghica, acuma pregAtitor,
cum se va vedea, la Paris, In Lre sludenti, al revolutiei bucures-
tene, supt accia a cneazului basarabean Constantin Glicorghe
Cantacuzino, urmas, si ca directie politicd, al acelui din 1821,
a lui Alexandru Mavrozordat, a lui Alocsandri, a rudei ve-
chiului organ al aspiratiilor cioconnii" rasvratite, Iorgu Sion,
1 Ibid., pp. 388, 417.
2 Ibid., p. 334. Cf. si deserierea liii C. Sion, In Gt. Ungurcann,
Familia Sion; resumat in Rey. 1st., 1936, p. 311 si urm. V. i G611-
ner, ibid., p. 105 si urm. (du0 ziare silsesti). 0 deseriere si In
V. Aleesandri, Prosd.
3 Dr4rhici, o. c., pp. 208-10.
4 Anal 1848, I, p. 225.
122 PregAtirea [Midi Principatelor

a unui Manolachi Costachi, om nou, si a doctorului Cons-

tantin Varnav, fost membru al societltii nationaliste a tine-
rilor din Paris si redactor, timp de doi ani, al Poutlfuito-
rului sdrhatd(ii, la un In.treg decalog radical, isellit la intam-
plare de 600 de oameni1, decalog care fu presintat nu minis-
Lrului, ci fratilor", cuprinzfind urmAtoarele Runde:
De sigur observarea Regularnentului, dar fIrq nicio rls-
ailmacire", Inliiturarea prin mlsuri de lege a conruptiei, si-
guranta personalA, excluziind exilurile la mosie sau la Ira-
nAstiri, ajutarea sltenilor, dar Mal a se atinge dreptul
de proprietate doar prin suprimarea beiicurilor", ern-
tare-a bresielor fiseale, o revisie a catagrafiei pentru. aceiasi,
uncle preeislri dupa Rep lament pentru numirea functiona-
lui plan de reforme ,
rilor, apropierea colilor, ramase nationale", contra nou-
de popor. i, mail departc, in acest
haos fara nicio randuiall, fiecare .venind cu punctul sau,
responsabilitatea ministerial langfi suprimarea poslinei", noi
mAsuri pentru Galati, ca si cum 1-ar iubi cineva mai mult
decAt creatorul acK,stui port , Iângut ridicarea morall si
rational a clerului", banci de scant i o mai bunl aprovi-
sipnano a pietei, o reformlt a politiei lângä amnisLie, asigu-
rarea si mai marea Wall a functionarilor, acum si ci respon-
sabili Insä, cari trebuiau cilstigati, ea si pensionarii, In des-
faoerea voilit a vechiului Stat. Era yorba si de o BancA de Stat,
de schimbarea codurilor, de Inoetarea censurii, de publicitatea
desbaterilor judecatoresli, ca 5i, mai ales a aoelor ale Athindrii,
atributiile acesbeia avãnd sl fie largite, dar flea a se schhnba
ceva In ce priveste compunerea ei, si se adlugia, ca in
Franta de la 1789, dreptul cetatenilor de a presinita petitii acestui '

Parlament din care nu mai puteau face parte cinovnicii, In

care nu se vor mai face asplatiri si care ar avea dreptul
de propuneri cltre Domn.
Astfel de cereri nu puteau fi sustinute decal eu desfLintarea
unei garzi de Arnauti, un fel de Sv4eri, cum se vor dori,
adusi chiar din Elvetia, in. Muntenia de dupA 1818 , pe care
garda se pare ea in adeviir o alerdtuise Sturdza, dapà sfatul
aoelui fin al stin, Grigore, ciirnia, nu de mull, Adunarea-i adu-
sese cele mai mari laude pentru eapacitatea in organisarea
1 Dupa Gheorghe Sion, intr'o scrisoare conternporanii, 2.000; ibid..
p. 229. Intre ei, Milropolitul; ibid., p. 228.
 Incercarea revolutionara din 1M8 123

militiei 1, j acela al aotualului gheneral-inspector", fralele lui,

Dimitrie 2. Pentru a castiga acuma pc soldati, se prevedea pen-
tru dânii Inlaturarea bt.ii, pedepselor trupesti injositoare
caracterului de militie nationala", Imbunatatirea branei, Ina-
intarea dupa merit, scutirea de sarcini fiscale a color carili
vor fi castigat merite. Dar, dupa modelul celor trei revo-
lutii francese, se preuedea crrarea unèi geirri nationale, la care
ar participa i stthinii, daed au o proprietate, deci si Evrell,
pc cari se contase si la Iasi : Inlbrmarea grabnica a unei
garde cetatenesli prin Wale targurile Orli, alcatuitä atilt de Ro-
mani", nu Moldoveni, cat si de straini proprietaria 3.
Patru boieri, din comitetul de redactare, compus din sai-
sprezece rnembri 4, adusera si Domnului aceste dorinti si, atep-
tând r5.spunsu1 cu ceasornicul in rnana 5, ii s'ar ti raspuns cd
unele din die intrec, dupa situatia trii, indrcplatirea lui 6,
mai ales clisolvarea Aclunarii si formarea gardei nationale7.
Era natural ca de aici sa, iasq rniscari populare, care in
Iasul fara orasenime romaneasei nu puleau fi decat tumul-
turi. De sigur ca si aid, ca si la Berlin, crau amestecati
agenti straini, mai ales din Polonia vecina 8. In zadar din
casa de la Copou a lui Alexandra, fiul lui Costachi Mavrocordat,
se tinura discursuri inflacarate unei multimi care nu intelegea
si n'avea curaj. Nu cu Evreii vorbind dialectul lor i cu
ceva Nemti se puteau silvarsi proiedele r3volutiei, dupli cc
Domnul, care se Meuse a negocia, opase cal mai darz refus
la propunerea ca Statul sa se prefaca, fie dintr'un salon boie-
resc, fie din vuietul surd ori din urletele neartioulate ale
sträzii.

1 An. Parl. pe 1848

2 Grigore Sturdza discuta, totusi. cu consulul Franciei un proiect
de reforme pentru complecta emancipare a tärii; Maul 1848, I, p. 185.
3 Ibid., pp. 176-9.
4 Ibid., p. 334. C. Sion numeste pc Grigore Cuza, Rola si Kogalni-
ceanu; 1. c., p. 53.
b Anul 1848, I, p. 228.
6 Drgghici, o. c., p. 210.
7 Anul 184-8, I, p. 224. C. Sion pretinde ea' s'ar fi primit treizeci
si douA de puncte i nurnai trei nu; 1. c., p. 53.
8 Unul e »urnit in dosarul oficial al iniscarii, publicat de noi in
Nem. Ac. Rom., 1938.
124 PregAtirea Unlrii Principatelor

Era vorba de pornirea la Curte, cu Mitropolitul In frunte1.

Se trecu la baricade, rasturnandu-se drostele", In momen-
tul obisnuitei primblari la Copou, In fata casei Mavrocordat
(28 Mart st. v. Unii aruncau cu pietre. Anuntandu-se cii
.

Domnul, care, insa, de fapt, mersese la casiirml, ardonand

represiunea, fuge, se Inchisera pray:Mille 2
Acum, sila, condusa de seful princiar al militiei, In care
uneltirile ideologilor nu avuserd niciun rasa-net, avu cuvantul,
si el fu scurt si aspru, brutal, potrivit cu moravurile timpului,
rand crutare nici fatlt de numele mari, nici fata de valoarea
intelectuala. Se ceroeta casa lui Costachi Sturdza si se forta
intrarea aceleia a lui Mavrocordat, aparata cu pieptul de
batranul ei stilpan, de unde uneltitorii, dupa ce incercara a
se apara cu pisloalele, la care s raspulnse cu salve In vfmt,
scapaserd3. Si, cand Domnul invingator se adresa. el, nu fra-
tilor", ci iubitilor nostri oraseni de toate treptele din Ca-
pliant", hotaritul Voevod vorbi d- nelinistea" trecuta, de
autorii ei, cativa netnebnici cu cugdari tulbure, dintre bo-
ieri, de falimentul masurilor de blandetil" ea care crezuse
cii trebuie sii Inceapa, dar a Intalnit obraznicire" i neca-
zurile Ingrozirii". Astfel, armata intervenind, s'a ispravit, tre-
candu-se la inlaturarea fdplasilor, prin sfirfimarea cu total
a complotului urzit cu viclenc inchipuiri si ademeniri-4.
Prin ofilerul rus, comandant de Galati, calonelul Miwenco,
furli trimesi, astfel, aianului de la Mkin: Alecu Moruzi,
Alecu Cuza, Nicu Catargiu, Vasile Cantacuzino, Grigore Ro-
malb si un Dimitrie Filipescu, zis si Alhaz"5. Li se adause
apoi Manolachi Costachi, Joan Cuza, Sandu Mielescu, dintr'o
familie castigatil cu totul ideilor noi, i in Zaharia Moldo-
vanu, cu totul necunoscut6. In tainii erau adausi. frill a se
comunica aceasla lui Cozoni, rudd a lui Alecsandri, care trebuia
sa aduca la Indeplinire trecerea in Tureia, fratii Rosetti Ra-
Anal 1S4-S, I, pp 189-91
2 Draghici, 211; C. Sioa, I. c. Pentru o Elena IIarnav
o. c., p.
care poarla .,%teagul libertatilor Moldovei"; HodoroabAVoiwgraflo
paroldei Sf. Ahnave $i Chiril din la$i, Iai 1931, p. 111.
3 Drghici, o. c., p 212.
4 Anal MS, I, pp. 180-1.
5 Ibid., p. 181, no. 50. Cf. memoriul cilat. Altfel, la C. Sion, /, g
6 Anal 1SiS, I, p. 183, no. 5.1.
 incerearea revolutionard din 1818 125

ducanu, Raducanestii": Raducanii insusi, Lascar si Mitica 1

Se vorbia si de arestarea unor membri ai familiilor Bals, Ca-
simir, Docan 2. Erau, apoi, opriti de a veni in ara Scar lat Var-
nay, sprijinitorul cultural, Teodor Rascann, ruda celui de la
1821, si ace]. Malinovschi, devcnil Millinescu, ale carui sentimente
veniau de la tatal, cred, alit de simtilor la surerintile tdrani-
lor 3, in sfarsil si Costachi Negri, un Ncgru i Alecu Diatilriu,
nepotul ba chiar Dimitrie, fiul lui Asachi.
Se pronuntau destituiri in provincie, ca a lui Alexandru Sih-
leant]. la Foc.sani5. Scapaseril doar unVasile Ghica, oarit ca s.a
baricadat In casd mu' slugile 6, si fratele sau, Nicu7. Si, cum
era teama ea nu cumva Costachi Moruzi, de la Pechea lanad
Galati, sa incerce, cu Greci i ali vagabonzi", liberarea fratelui,
Miseenco avea ordin sd-11 prindd viu sau mort 8. Se luaserd
in cercetare i eativa din lumea nrui (miodesta, ca un loan Porn,
actor, probabil aoel Poni Zimbesteanu care se Intalneste intre
märuntii scriitori ai timpului 9, i un Polon, Visinetchi, care
denuni pc alti Poloni si pc urn Rus, cari-1 chemaserd sit
sprijine pe boieri, eu fdgIduiala ca, daca reusesie miscarea,
rdmânem slobozi, facem I)rad In Jidani, pc carele castig,
s5.-1 ImpArtim frktesle".
Se incercd o resistentd, cu pldie s! inarmati, numai la Balla-
testi si Hang', din partea cnejilor" Cantacuzini, intre cari. Leon,
uniti cu membri ai familiilor Moruzi si Calargiu 10. Un I3als
Meuse a se suna clopotele la Bozienin. Se zvonise, allituri, de o
miscare organisatd in Tulova de temutii Costachi Moruzi si Va-
sile Ghica, la cari s'ar fi adaus Teodor Sion si acel forgu
Radu, care grgise c.andva Constitutia liberala noua-noutd a
1 Ibid. La urin6, Cozoni, flind socolil ea legal de Raducane§ti"
§i Moruzesti, fu Inlgturat; ibid., pp. 186-7, no. 58.
2 Ibid., p. 227, no. 87.
3 Ibid., p. 182, no. 51.
4 Ibid., p. 247.
5 Ibid., p. 186, no. 57; p. 231, na. 63; p. 219, no. 78.
6 Ibid., p. 184, no. 55.
7 Ibid., p. 187, no. 59; P. 188, no. 60; pp. 200-1.
8 Ibid., pp. 189-91, 237.
9 Ibid., pp. 191-2.
10 Ibid., pp. 202-3, 235.
it Ibid., p. 233, no. 92.
196 Pregaiirea thdrii Principatetor

Inrii sale Dar interveutia iiului consulului Kotzebue, care

.

merse anume acolo, Melt sä dispard si aceast u1tima impo-

trivire2. Se trimeserd la mosiile lor tândrul Alexandra Mavro-
cordat i Iordachi Ghica 11-leanu 3. Si Costachi Sturdza cu.
fiii fu retinut la mosie4. Mitropolitul trcbui sa-si retragd iscd-
litura 5. Dar fratii Casimir fard lasati sit treacd pentru studii
la Berlin. 6.
De fapt, Cu tonic mitsurile luate, fartuna, i poale nu
numai ea, mlind bdrcile spre Brdila, scdpand imediat de supt
paza Moruzi, Cuza, Manolachi Costachi, Canta, Lascar Rosetti
pi acel ajutAtor al lor, Zaharia Moldovanu7. Ei furit primiti
la consulul engles, care, fireste, dupd ce Ilicercas3 pc Dundre
o liberare cu sila, refusd sa-i predea, si colonelal pazilor nu
gasi niciun sprijin la prefectut judetulai, Iacobson, supt cu-
\rant cd rnici la (Mash nu-i liniste". In zadar interveni pentru
predare si ministrul de Interne al lui Bibescu h. Si consulul
austriac se doclara pentru exilaU si el drtdu. pasapoarte pentru
Viena 9. Sapte aIii dintre prisonieri furd insa from* la Md-
cin. Indata, Costachi Moruzi, prins in sfArsit, putu sit fie ,expul-
sat, cu sotia, in Basarabia to: el ar fi declarat cd Mitropolitul a
fost silit, cd Nicolae Roznovanu voia Dornmia i ca total
plecase de la tinerii abia sositi din Paris, Mire cari acesti
Casimiresti arora II Sc dIdea acum cale liberd in Apus
insisi fiii ministrului de Interne, elms incd In functie, Ste-
fan Calargia 11. Grigore Bals si Sion se puluserd oplosi In
Focsanii munteni 12. Se Ward mdsuri pentru ca sa nit poata
1 Ibid., p. 237, no. 98; pp. 238-9, 304-5, 316-7. Pentru Zaharia
Moldovanu, ibid., p. 325, no. 199.
2 Ibid., p. 216, no. 74; pp. 219-20, no. 79.
8 Ibid., pp. 231-2.
4 Ibid., p. 242, no. 102.
5 Ibid., p. 211, no. 105. Cf. ibid., p. 266
6 Ibid., pp. 233-4, n-le 93-1. Cf. C. Sion, /. C. (cu unelc sari
divergente i alte liste de arestati), i Iorga, Mernoriul cilat.
7 Anal 1848, I, p. 240: raporl al lui Miscenco, mush-at de Dornn.
lorga, Memoriul citat. Ordin catre el; Anal 1847, I, pp. 258-9. V. si
n-1 urmätor si pp. 268-70.
8 Ibid., p. 257, no. 122. Cf. ibid., pp. 261-2.
9 Ibid., p. 244, no. 106.
10 Ibid., pp. 248, 250, 253-5, 260, no. 127; pp. 265-6.
11 Ibid., p. 266.
" Ibid., p. 272, no. 139; pp. 273-4, 310, no. 177.
 incercarea revoiutionara 127

Intra in (arg. studemlul Nicolae Ionescu, fratele agronomului

care era sa joace indara un rol la Bucure5ti 1. Nu fara sur-
prindere se gase5te intre cei Nriorisiti" la masiile lor, ala-
turi de acel Iancu Poni, i d'unnealui Lascar Catargiu", din
care va iei un neelintit aparator al ordinii, ca sel al parti-
dului conservator 2.
Totiksi potolirea desavarsita a miscarii revolutionarc se a5-
tepta In zadar, cu toata stra5nica intarire a pazei pretuAin-
deni in provincie. Se raspandiau 5i mai dcpartc pamflete
cuprinzand punctele constitutiei" din Mart, cu aceasta loire-
bare finala: Cine sant prietenii ob5Lii? Cine este dusmanity
lärii? -Judece lumea!" Protopopul de Barlad, care fu ares-
tat, tinuse o predica. indreptall de fapl contra Dommilui4.
Din Bucovina, uncle erau Si Alecu si Costachi Moruzi,
Alecsandri chema lumea in numele Moldovei, al ommirii
5i al lui Dumnezeu", restabilind faptele din Marl si explicand
punctele propuse5. Si Sturdza putu sa afle cu. temere ca
Sadic-Paqa chema la Constantinopol pentru a-5i presinta plan-
geHle pc boierii de la Macin
Kogalniceanu nu avuse aproape nicio parte in mi5earea mol-
doveneasca ispravitä prin exiluri 5i prigoniri. Se yedea hi ma-
rele creator cultural, la eel mai cult 5i mai in stare de ini-
tiative din tineretul romancsc incapaeitatea 5i a dMsiunii hi
a organisarii. De aici caraclerul naiv, impra5tiat 5i menit
unei rapezi caderi a lui 1818" in Moldova. Atte imprejurarid
vor trebui sa ridice din nou la suprafata pc accla care gandia
asa de mult pentru intreaga sa generatie.
FarA Kogalniceanu deci , de 5i s'ar recunoaste felul sau,
isLoric i literal-, de a se exprima, In cumpAnita i plina de
duprins brosura, de un mare avant retoric: intdmplarile din
Moldova in luna lui Martie 18487, 1;r1 care cauta a se dovedi
1 Ibid., pp. 350-1. Cf. si forga, Memoriul citat.
2 Ibid.
3 Anal 1848, 1, p. 332,
4 Ibid., p. 409 si urm.
5 Ibid., p. 414 si urm. Urmeaza' ttn alt rechisitoriu contra lui
Mihail-cel-BAtrân". Cf. si C. Sion, /. c.
6 Ibid. Acolo merserà, ca delegati, RAducanu i Dimitrie Roset,
loan Cuza, Miclescu, Romal6; C. Sion, /. c. Cf. Anal 1848, 1, pp. 392-3.
7 Ibid., p. 467 5i urm. (12 pagini). A se compara bro5ura in care
123 Pregalirca Untrii Principateim'

deosebirca intre miscarilc apusene contra formci de Stat 5i

aoeia, care ar fi de caracter strict legal, din Iasi% se alcà-
tuieste proclamalia, si calm salcni, dar nu si catre boierii
cari au parte la Lole builatatile" si carora li se canta. In
urechi din trainbita revolutiei generale, llcaparat3, iscalind exi-
latiide la Wein si de la Braila, pc lânga cari se mai
adauga câiva, inlre cari acel student Nicolac Ionescu, orn
cu insusiri oratorice, si prolesorul Curius, singurul din toatrt
dascalimea vremii care se Elsa prins de curent
Dar, in momentul ciind se pulea conslala apeasta deficienta
dc conducere i cand, la Bucuresti, cu toalc silintile consu-
lului Kotzebue, care veni in ancheta si la Iasi. si ale unui
trimes extraordinar rusese, generalul Duhamel, aparul pe rand
In ambele Capitate, nu se pArecca Inca ramie, un nou fe-
nomen revolutionar romftnesc se producea la Ardeleni.
Intelectualii Ardealului, cad numai de ei poale fi vorba
la inceput, urrnând ea masele sa se ridice pe urma pentru
durerile lor adanci, straine de orice ideologie, care n'ar fi
putut sa fie inteleasa. nic.i ma{..,ar u principiut ei, se Impar-
tiau in trei c.ategorii foarte neted osebite.
In ce priveste, intäiu, pc cei trecuti ea profesori in arile
libere, ei nu aralara in. Moldova, Uncle Asachi privi nepäsator
la soenele din Mart si le condamna, in foaia sa, niciun intercs
pentru revendica(ii care, rri trebuie s,c1dIpat din vedere, cii
participarea unui Vincler, a agentilor poloni pe id i-a des-
coperit polifia lui Mihai Sturdza fi cu Imbulzirea Evreilor,
aveau caracter liberal, fi nu na(ional. Cel putin n'avem nicio
dovada scrisa ea aoci cativa daseni de pesle munti s'ar fi
amestecat, in orice calitate si in orice masurd.
La Bucuresti, Florian Aaron, care nu aduse un caracler
dacic" operci sale istorioe, era tot asa de strain rata de orice
se Incearca a se face din bietul meseria5" moldovean un tiers Hat
care nu e Inca nimic i trebuie sä fie", ca in pamflelul lui Siéyes,
tot"; ibid., p. 460 si urm,
1 Revolutionara ar fi fost mi5carea atunci and ar fi fost pen-
tru sau impotriva Printului sau impotriva institutiilor Lucrul
de apetenie ce se cerea a fost pazirea Reglementului". Intre
actele de represiune e i acela, pomenit 5i mai sus, do la SabAuani, Io
Ilnutul Romanului,
2 Ibid., pp. 457-0.
 Incercailea revolutionara din 1848 129

manifestare politica. Mai tarziu numai, un larg orizont istoric i

se va deschide i trecutul neamului sau i se va presinta In
toatla Intinderea i In toata adancimea lui1. De la Laurian
avem un sir de scrisori in care el aratai ea si im alt Ardelean,
anoniin, sentimente de neincredere fata de un regim capabil
do toate nedreptatile 2. El s.ocoate fard rost. Adunar2a buca-
resleana. care a ajuns doar un contoar--, adeca un birou
de Inregistrare pentru Domn3. Pomenind zvonuri1. cà Rusii
sant gata sa intervie pen.tru. a opri orice pornire revolutio-
nara, el resuma situatia in aoeste teribile cuvinte de amaritt
despret: patriotism ca Iii palm., inteligenta bornata" cu-
rivasä influenta franoesk la amicul lui loan Maiorescul
inima pulredd" 4.
Un alt centru de &Wire reforrnista, daca nu revolutionara,
era la Brasov, in ju.rul Gazetei Transiluaniei si al lui Barit.
Pe acesta-1 vedem in legatura ci insusi Telegescu, pe rare
Voda-Bibesiou-1 soosese de la ocna uncle era pentru veohlul
säu pacat revolutionar: redactorul brasovean a läudat pe acest
nepocait pentru ca a avut curagiul de a luat biciul in mana,
cu care biciuieqte pe robii intunerecului si ai patimilor de
tot felul", si i se sernnaleaza de el crirna unui nedreptatit: can-
telaria departamentului Dreptatii astazi este vapsitä de san-
(tele nedreptatii ce o locuia", spune acest om enigmatic, care
dovedeste o deosebita. putere de a se exprima5.
Atent si la ce fabeau studentii rnoldo-valahi" la Paris 6,
Barit se intereseaza mai ales de imprejurarile din Moldova,
necontenit urmarite cu simpatie pentru revolutionari. Rau-
tatea zilelor vine ea de sine", profetifi el in Apus 7. tirile ce
se dau despre scenele din Iasi sant Insa cu socoteala 8, dar
se ingaduie o rectificare in dauna potolitorilor prin violenta
1 V. felul cum expune istoria tuturor Romanilor, in cursul situ;
Rev. 1st., XIII, p. 265 si urin.
2 Anal 1848, I, pp. 171-2; p 135, no. 21.
8 Ibid., p. 181, no. 49.
4 Ibid.
6 Ibid., p. 323, no. 195.
6 Ibid., pp. 135-6. Statea la Telega, la Campina, la Bucuresti.
7 Ibid., pp. 140-1.
8 Ibid., p. 258, no. 123. Cf. ce spun folio sasesti, In articolul,
chat, al d-lui Miner; Rey. 1st., 1936, pp. 105-11.
9
130 Pregati yea Unirii hrincipa t el or

ai miscArii, si se adauge In dânsa aceastä observatie: Nu

numai tinerirnea, ci introaga Moldova a dorit si doreste a-si
scApa patria de sistemul despolisnuthii, care la noi ca si la
dumneavoastrd", revolutia din Statele imparatesti dilduse
aici, ea si in Bucovina, libertalca (lc tipar prinsese rpm-
cini adânci, si a-i prepara un viitor de care sI se bucure
urmasii nostri". Asa, spune corespondentul, s'a Mcut batjo-
cura cu floarea Moldovei"1. P larg, din adapostul sau man-
lean, proscrisul Sion povesleste cum s'au intamplat lucrurile 2.
Un alt corespondent, bucurestean, dephInge caderea, de pe
urma intrigilor ruse.sli, a Marclui Vizir Resid, omenosul Turc",
care voia rascumpararea tarilor rorMinesti, devenite astfel in-
dependente, ccia ec Rusii ar fi prima, dar cu un. ajutor
banesc al lor, care li-ar permite o nouk ocupatie ea sechestru.
Noi trtlim aid", spune el, o viata foarte ticIloasa in Mol-
davo-România." Plangerea ca de la primele manifestatii ro-
mânesti peste nrunti, salutate cu entusiasm, &Int prigoniti, la Bu-
curesti, Ardelenii, ea si unele cuvinte, arata care e originea scrii-
torului 3. Si poate acelasi, aratând ce zvonuri umblä la Bum-
resti,incheie astfel: Românimea uu se Mai sperie de ni-
meni si de nimic, pentru aceasta cutez5m a chezliui"4.
Si, cu cat trece vremea, linii de program tot mai indräznete
se schiteaa Moldavo-România" ar fi slit se constituie, macar
ca o confederatie danubiawa", in afara de orice influentl
ruseasca, multamindu-se protectorilor pentru ce ajutor s'a dat in
trecut. Nona tars, neutra, ar avea paza Dunarii i chiar a termu-
lui Marii Negre. I s'ar restit.ui de Rusi, cari si-ar retrage con-
sulul, Basarabia, care s'au luat de la noi cu caloarea drep-
tului neamurilor", lamurindu-se aceastä chestie asa cum o
Meuse Colson in cartea sa de proiecte panromânesti. Numai
avand parte formald nationaM din cor5.bierie pe Marea Nea-
grA", Românii ar putea fi tan i sanätosi".
Pe cand viiterul era privit astfel In sensul general româ-
nese modern, eel de-al treilea centru. ard3lean, Blajul mai
noilor profesori, pdstra crer.d roman aural, asa cum il mos-
teniserd de la Petru Maior. Biserica unita, revenind la tra-
1 Anal 1848, I, pp. 386-9. V. §i ibid., pp. 401-2
2 Ibid., p. 223 si urm.
3 Ibid., pp. 377-8.
4 Ibid., pp. 413-4.
 Ineereaeea revolutiimaril din 18 N 131

(Mille lui Inochentie Mica, lua asupra-si misiunea de a afirma,

in fata i impotriva Ungurikr, cari, ineurajati de intinderea
revolutiilor, oereau. cu zgomot la Cluj unirea (eu Ungaria
revolutionara sau moartea", si a Sasilor, intre eari don min-
tea superioard a pastondui, format in Elvetia lui Pestalozzi,
$tefan Ludovic Roth1 intelegea eä a ineeput sa vie vremea
neamului, mind atunci asa de athine despretuit, al Români-
lor, dreptul, reclamat in zadar de un ueac gi jumdtate, de
a constitui o narie. Dar acest drept nu era s 1 fie acordat
de puterea impdre4toascd, doueclitd, peste pu(in, ca neputin-
cioasd IMpotriva reuolu(iei maghiare a lui Kossuth, ei afir-
mat 0 impus, ln Adu.narea lui Na(ionaba, de poporul romOnesc
insusi.
Supt conducerea unui Joan Bran de Lemeny, in fruntea
unei deputatii de puternici negustori, uniti ill gremiul" lor,
Brasovenii, altfel de loc dispusi la o manifestare in adevar
revolutionara, pornira, in Mart, cei d'inthiu. Ei cereau egala
Indreptatire pentru preoti la portia canonica" a lor, pentru
meseriasi la exercitiul profesiunii lor, oeia ce II se interzisese in
eetate, cu cea mai mare Indaratnicie, in. secolul al XVIII-lea2,
si, apoi, pentru intelcctualii eaH se forrnau la scoala de drept
din Sibiiu, de caracter austriac, dar 5i la liceul" din Cluj,
dreptul la magistraturi, cum, de altfel, aiurea, ea in Seenime,
unii dintre dansii 5i intrasera In ordinea judecatoreasea 3.
Misearea s'ar fi oprit Ia revendicari legale de caracter ma-
leHal i practic, daca, pc lane. un der, de ambele -onfe-
siuni, la Blaj timidul Joan Lemeni, la Sibiiu, ea vicariu,
arhirnandritul, de origine macedoneana, legat de familia Gra-
bovschi, dar format la Koala teologiel sarbeasca In Banat
Andrei $aguna (Siaguna), n'ar fi fost, prin. acele studii
facute In seoliie mai inalte sasesti 5i unguresti, la Sibiiu
si la Cluj, un tineret de studenti care prinsese contagiunea re-
volutionara ce era pretutindeni In aier.
La Academia de drepturi" sibiianA, Barnut, cane el Insusi
abia-si ispravia studiile, avea Honga dànsul pe loan Puscariu,
1 Operele lui s'au tipdrit, la ultimii ani, de d. Folberlh. DAri de
sam5 5i In Rey. 1st., 1928, pp. 85, 357; 1931, P. 62; 1933, p. 204.
2 Hermann, Das alle und neue Kronstadt, Sibiiu 1883-4.
B Papiu Ilarian, Istoria Romeinilor din Dada superioard, ed. a
2-a, Viena 1852, II, pp. 113-4, 272-4.
IJ2 Preghiirea tJniri Principaklor

pe Un Gheorghe Roman si un Nichifor sail, dupa moda tim-

pului, Nicefor", din Cacova. In momentul cand fierbeau Un-
gurii pentru unirea" br i unii Romani, stiind ea n'o pot
impiedeca, asteptau de la dansa posibilitalca de a fi impreund
Ardeleni, Bauateni, Criseni, Marainurg.5eni, Mir nut se inte-
lese cu Pawariu pentru redactarca unei proclamahi cape pu-
nea o chestiune de drept: pentru a a)ta si i Unirea, Ro-
rnônii frelyuiau scl fie o natiane constituitei 5i r3cunoscatd, acca
veche dorinbg de la care, cum am mai spas, pornirg toate
actiunile urmgloare.
Se cerea deocamdabd sa se adune protopopii, doi preoh si
doi delegati mireni de fiecare cerc bisericeso 1,
Asa ceva nu se putea lipgri. Ca si in Moldova se W.ä
calea coplilor manuserise pentru a face ca indemnul care
congresul" romanese, fireste frirg deosebire (12 confesiune, sä
paru.ndg. i Ong. In fundul Secuimii, uncle, la Vasarheiu,
foarte tangrul cancelist Pop, ca.re-si va zice Papiu Barman,
partisan al Unirii Ungurilor, ca until care era 1ncunjurat de
colegi din acest neam, avu. acelasi punct de vedere: cg ire-
buie plecat de la vointa poporidui, a poporului targuesc,
cdci, afarl de popi, profesori i cativa negustori, atata avea,
ca element de lupba, natia.
Supt adeastä forma convocarea adunajrii pe ziva de Dumineca
Tomei fu inberzis5.2. Guvernul, Inca austriac, avea nevoie,
fgrä Indoialk de ceva care sä se plata' opune ungnrimii, pre-
tutindeni In cea mai mare fierbere, si el recomanda chiar acor-
clarea egalitgtii politice pentru. Romani 3, dar, cum mm se
ultaserg, soenele Sangeroase ale rgscoalei din Muntii Apuseni,
uncle i acuma sbarea de spirit, infhientatä de suferinta socialg,
era tot rea, trebuia o garantie.
Pe aceasta o dadurg, dupI exemplul, care nici acesta nu
se stersese, din 1791, ambele Biserici, care se tutelesea pen-
tra a trace *n. fruntea marifestgiii nationale ce se derea.
feel lumii Care se adunase la data arXtatigl de tineri i se
argta ea poate, cg. trebuie sg. se Intoarcg. la 3'15 Main, cand
administratia permite manifcstatia popularg..
1 V. ibid., p. 275 si urm.
2 Ibid., p. 274 si urm.
3 Ibid., p. 277, no. vii.
 '1117.1ne7
-
nitroqozz
eafc
4skytiv
 Ineerearea revo1ntionar6 din 1848 133

Se cerea de la Blaj sä vie numai protopopii §i eta walla

barbati priceputi, adeea: cari au zel spre natia sa i cunos-
tinta tarii i a drepturilor omenesti si politice din protopo-
piatul uncle s'ar afla"1.
Pana atunci, atmosfera politica era cu totul aIta. Doua ele-
mente se adausera care trebuiau sä Incurajeze masele t611}-
nesti si sä contribuie la orientarea studentilor, In cea mai
mare parte peste masura de tineri i lipsiti de orice expe-
rientd.
De o parte se Neu o concentrare ardeleand, i anurne la
Sibiiu, unde, cum observa Puscariu, cu clirmuirea saseasca
autonorma, se putea lucra In mare libertate. In. mijlocul anului
Kolar, In conditii care nu se vad bine, parasira catedrele
de la Bucuresti ca sa vie la sfat si Florian Aaron si Laurian,
iar, pe langa dansii, in Petru Suciu care fu profesorul de drept
roman de la Iasi In epoca urmatoare 2, si acel Axente Sever
care fusese la Bacuresti, uneltind Intre partisanii reformelor,
si la care s'a facut si una din reuniunile care pornira mis-
carea revo1uionar i acolo.
De alta, revolu(ionarii mokloveni, plecati din Braila cu
ixrsapoarte austriece pentru Viena, erau acuma tot la Sibiin:
Alecsandri, Negri, Lascar Rosetti, Gheorghe Sion, Joan Io-
nescu, A. Russo, Curius, Cuza. Ei erau insa pentru liber-
tate", fie si supt steagul Ungariei revolutionare 3
Aparitia lui Saguna, impunatoare figura princiark, din a
earth Intreaga fiinta se desfIcea autoritatea, dar pastrand to-
tusi prietenia glumeata a unui spirit larg si 1ibcx, cladu prilej
la mari rnanifestatii, inainte ca un Intreg convoiu de pelerini
al libertlatii supt scutul Imparatului respectat, deci fara nicio
intentie de a se crea o aIt ordine de lucruri, sA se in-
drepte spe Blaj. Aici, cei doi capi de Biseria, Sn riuda
atAbor hicruri, sociale i culturale ehiar, care-i despar-
tiau, fraternisara, ca inainta5ii din vremea vechii cereri de
drepturi, Inaintea catodralei unite. Apoi In Crimpul Li-
1 V. circulara lui Lemeni calm protopopi; ibid., pp. 277-8. Althuri
a lui Saguna, Vara accasta" rcstrictie.
2 El Inlovreii familia Ghica din Comilue§ti intr'o calthoric pentru
studii In Germania. V. Iona§cu, Material docurnentar privitor la istoria
Seminariului din Buzdu, 1836-1936, Buzein 1937, si Reu, 1st, April-
Iunie 1938.
3 V. P.ipiu Varian, j. c., p. 97.
134 PregAtirea Unirii Principalelor

bertlatii" se aduna o imensa multimle de tNrani, incredin(ala

cd se va aduce o vest. a atospobirii malt asteptate. Se
1.

desfa5urase un steag albastru, alb, ro5u, ca al Franciei revo-

lutionare, pe care statea scrisa lozinca de la 1789: libertate,
egalitate i frätietate". De la Boma strabunilor se aluneca astfel
la Parisul marii RevoNii.
Adunarea de pregatire, la 2 Main, a fost de fapt cea ho-
taritoare. Toatla. lumea WA parte la (lama, hotarInd prin. stri-
gatele ei, de altfel nu fall cuviinta Indatinatä a neamului,
directille. Acolo Vladicii se rostira cu paza, Saguna apasand
asupra devotarneutului clitre bunul tata Ferdinand"1. Un
singur discurs fu Ineriminat, arestandu-se vorbitorul, Avram
Miche5, 2.
Dar, In cuvântarea pe care o rosti Rarnut, caruia i se
daduse aeeastä sarcind, ca fiind cel cu studii constilutionale
Indeplinite, ideia roma.na Invinse, Intr'o larga. exspunere teo-
retica, din care acele mii t1rane5ti prinsera numai atata: Ca
ei aa un drept la pamântul 'pa care-I lucrau pentru domnii
de strain", urgisiti, i atunci se ridica acolo, pe malul lonesei
Tarnave, un formidabil strigat de aprobare, cuprinzand In
el asigurarea ct pentru aicea brazda eliberata in sfar5at se va
merge 51 pAna la moarte, contra oricui 3.
Protocolul Achmarii grata ei zing a Inceput ca un servicilt
religios la care luara parte rnembrii amanduror confesiunilor.
Deschiderea se facu oficial, in fata odor doi comisari ai Gu.-
vernului, Unguri arnandoi, Ludovic Szabó i Nicolae Báriffy,
cetindu-se de Saguna conditiile de credinta dinastida -0 or-
dine care fusesera puse de la inceput. Pe langli episcopi,
pre5edinti pe aceia5i treaptiA, se alesora ca vice-pre5edinti.:
Barnut, incepatorul, i raliatul care era Barit, intre secretari
fiind Cipariu, protopopul Popazu, cumnatul lui Ioan Maio-
rescu, care lipsi, Laurian, Ioan Bran de la Brasov si apoi tineri
Inca necunoseuti: un Dumilru Boeru, un Iacob Bolega, un
Pavel Duca, un Gheorghe Anghel, 11111 Iaceb Bob, un Petru
Maniu, cu totii represintantii in general recunoseati ai popo-
1 Cf. Iorga, 1st Romelnilor din Ardeal si Ungarin, If, pp. 155-6.
2 Papiu Ilarian, 1. c., p. 294.
3 Inainte de toate, I. Puscarb, Nolife despre InMmplàrile content-
porane, Sibiiu 1913, p. 14 si nem.; Papiu Ibrian, o. c., p. 91 si
urm. (aetele oficiale unguresli, p. 279 si arm.).
CelipliftrlirrWaltINFSMFMC Mr1I-Uhraj VO ,
.7

Simion Barnutiu.
 Incercarea revolutionarg din 1848 136

rului de arntIndong confesiunile. Fu invitat s asiste 0 gene-

ralul Schuster la jurginfintul pentru Impgratul, salutat cu
salve de tun, si el fu rugat s mgrturiseascg la Viena despre
spiritul de care era insufletitl Adunarea.
Se incept cu declaratia, presintatä tot de juristul Adu-
ngrii, Bärnut, ci liberkdea si egalitatea na(ionala romdneascel
shant intemeiate si de aceia se va i numi dupg libertate" locul
unde se Indeplinise vointa nestramutat g. a natiei. $i anume acea
lihertate" e in cadrele Monarhiei habsburgice, ale Impgratiei
ca atare, cgreia-i e supus Mare le Principat al Ardealului.
Aceastä ludic" de sine stWitoare" face jurgmtlntul de cre-
ding cg.tre Impitratul, eitre Patric 0 catre Natiunea Ro-
manA". In acest jurarnânt se cuprind i cererile de capetenie,
pe care Saguna, cu o delegatie, trebuia st le duel lui Ferdi-
nand I-iu, care Insà va fugi la Innsbruck 0 va 16Sa pe Români
In sama Miriisieriului. unguresc al lid Batthyanyi: desfiin-
tarea iobiei, etnanciparea industriei 0 a comertului",
west punct venia fiir IndoiaM de la Brasov.
Ele furg complectate In ziva urrnAtoare, clind Lemeni arätä
qd poporul nu voieste uniunea Transilvaniei cu Ungaria", asa
heat se interzise orice discutie In aceast g. privintti, ca Rind
reservatg deputatilor romtlni oe ar fi sa se primeascg. In theta
ardeleang., potrivit cu numgrul locuitorilor. Se ceru egala In-
dreptatire in toale rosturile oficiale. Se admise Inlgturarea
oriegrui alt nume decat acela d3 Români". Biscrica sit revie
la vechea organigatie metropolitang, absolut liberg, 0 la si-
noadele de pc vremuri, in ambele jun/anti ale ei, cu dreptul
de a se alege episcopli, cart vor fi represintanti In dietg ca
si oeilalti capi reliigiosi ai firii. lobagia sl se clesfiin(eze NHL
despagubire, i tot asa si difma. Când Ba'rnut adause cg. pen-
tru moment datoriiile impuse de lege trebuie observate, po-
porul, care, pAng. la caplt, Intelegea, içn constiinta strgve-
chilor sale drep1uri, sit aibiii cuvântul, observa: Cd bine,
numai szi fie cat mai eurand!". Pentru mestesugari, earl nu
lipsiau, se prevede, potrivit cu cer:.trile de la Brasov, primite
de Universitatea saseascg, deplina lihertate de inuncri, cerrtn-
du-se, cu amintirea Intelegerii dintre Moldova si Muntenia,
o leggturg. cu trtrile vecine" si desfiintarea vamilor la
granitti". Scutindu-se piistorii cari tree inuntii (le taxa (10
136 Pregiltirea Ltnirii Principatelor

curfind introdusa, sa se observe, cu datina din aceste taxi,

si tratabele cu Turcia. SA aloha voie a hicra minele lor pro-
prietarii romftni. In domeniul agriculturii, sä se faca o revisic
a tuturor pricinilor pendinte, i aiei se Infatiseazil deplin
$i curagios vechiul proces de usurpare a mosiilor românesti
din pAmAntul regesc", cerandu-se restituirea terenurilor luate
abusiv $i o Impartire dupa numarul famiiilor a color alocate
bisericilor sase$ti. Clerul românesort sa fie utilisat d3 o potriva
cu al celorlalte confesiuni. 0 largA creatiune de scoli, in toate
satela si orasele", va merge, cu gimnasii, institute militare si
tehnice pi seminarii preotesti", si pana la o Universitate
Romana dotata din casa Stitului in proportiunea poporului
contribuent". In materie de finante, natia e gata a plati,
dar desfiintandu-se privilegiile.
Alaturi cu aceasta adevarata encielopedie de cereri, care
corespund, In mai bogat i In mai orAnduit, la ce e presin-
tase cu data luni In urina lui Mihai Sturdza, ccia ce arata
seriositatea oamenilor, In mare parte protopopi, preoti, negus-
tori, cum vom vedea, cari, incunjurati de miile taranesti,
scosesera dupa o Inteleapta chibzuire acest program , sant,
fireste, i punctele de purd ideologie lib2rtatea tipa-
rului, fara cautiune, libertatea personalA $i a Intrunirilor, ju-
rati cu deliberare verbala, armata cu ofiteri si romani si
garda nationala romtineasca, in care sit intre i granicerii,
c.ate unul de familie, si ale ciiror mosii sa fie revisuite. In
sfarsit se arata Inca odata, la caOtul acestui lung sir de
revendicatii i Inoiri, cit nicio hotarire maga' de o adunare
In care natia n'ar fi represintat1 nu poate sit aiba valoare pen-
tru dansa. Tot potrivit Cu obiceiurile Iiberalisrnului revolu-
tionar se prevedea formarea unui comitet permanent, resi-
and la Sibiiu, care sa astepte resultatul interventiei hotarike
pe Mug dieta din Cluj si pc langa Imprtratul, c'druia i se
trimesese, ca mai obisnuit In aceasta lumi a eon( elariilor,
tftnarul loetiitor de episcop Saguna.
Pentru a se face Ion tuturor valorilor, care apar uhnitor
de bogate cu acest prilej, se decide ca numarul deputatilor
pentru Viena va fi de macar treizeci, al celor cari sAnt sa
fie primiti In dieta de o suta, al membrilor comitetului per-
manent de mkar doisprezece, Printr'un sentiment de (Inv-
 Incercarea revolutionarA din 1848 137

IIat fr.ffie nationall, de intelegere pentru rolul pranilor

i
i de iubire adevdratei fatd de ddnsii, frt loc de a retinea ac-
fiunea, ca la Iasi, numai in rândurile intelectualilor, se lzoteireiste
ci membrii aeestor represintanti vor fi Mali din loate cla-
sae: preo(i, literati, nobili, militari, negiajdlori si teirani".
Barit voise mai mult InsA: Intrebuintarea limbii romanesti
In comitatele en majoritate de Romani, introducerea ei in ro-
lile de sat, ca si In cele mai inalte, oea maghiarA fiind numai
ajutatoare i, ca pe vremea veehilor Imp6rati, publicarea In
romaneste a legilor si ordonantklor 1
Tath acum persionalitätile cgrora li se incredinteazA acest
ml: dintr'o lume de inalti functionari, si de origine
Vasile Negnea, fost span de Iniedoara, apoi canonicii Vasile
Ratiu, Cipariu, Alexandru Sterca Sulutiu, care va fi apoi episcop
simitropolit al Bisericii unite, protopopi, dintre cart cei mai
cunoseuti sant MoiSe Fulea si Popazu, apoi, In al treilea
rand, ca represintan.ti ai intelectualilor: Laurian, Bait, Vasile
Maiorescu, un ir de avocati, Intre rani anel Joan Bran de la
Brasov, Joan Bardosi, Constantin Secareanu si doi alti juristi.
La Iasi, armata nu se amestecase pentru a sprijini miscarea,
de si s'a observat In corespondente cä ofiterii au fost tinuti
la o parte, nefiind siOri in opera de represiune, condus{ei nu-
mai de liii Domnului; aici, Intr'o Fume amestecatd, paste deo-
sebirile de clast si die ocupatie, prin fenomenul revolutionar,
se Intalneste o intreag list g. de canducltori ai armatei Impä-
ràteti: un major, capitani, locotenenti. Negustorii brasoveni
sant larg represintati: Iuga, Orghidan, Dima, Botea, Jipa, langA
protopopid Verzea ii lang5. Vasile Pop. Acestia In deputatia
la Impäratul, pentru dieth. hind. ati o sum g. de alti oameni,
v6dit fruntasi cu experienti si cu valoare soeialä: protopopi,
profesori, ca pomenitul Petru Suciu, avocati, ea Petru Dobra,
precti hillrâni i tineri, ca acel Neagoe Popia (Popea), car.3 va
fi ajutgtorul lui Saguna i apoi episcopul Nicolae al Caranse-
besului, scriitor istoric din garda marelui Mitropolit. Nu lipsesc
personagii carora, ea lui Dominic Jordan, li se ziee: prea-
nobil", membri ai famfiliei Leineni, nepstori din Brasov, ca
Rada Leca, Barbu Cepeseu, adunrttor si de documente istoriee,
r Papiu Ilarian, I. c., p. 169. Inierprelarea din Organ& Luminarii
a dorintilor de la Blaj, 0 ibid., p. 173.
138 Pregatirea Unirii Principatelor

5i viitori conduatori spirituali, atunci Inca foarte tineri, ca

Iosif Sulutiu. In sfarsit, un senator Balomir, langa Iosif Miehes,
cel arestat pentru moment de pe urma indraznelii diseursului
sau de la 2 Maiu. Dintre functionari, cancelistul Vasile Bu-
teanu, al eArui frate Ioan, Intors din Croatia, unde asistase
la osebirea nationala pain energia Banului Jellacich, va fi
amestecat tragic In luptele sangeroase care vor urma, ca si
alt cancelist, Vasile bragas. Ei vor trebui SA cearA edietei,
imperios, ea situatia de acuma inainte a Rom'anilor sa. fie
cercetata in primul rand.
In comitetul permanent din Sibiiu, care trebuia sa. fie pre-
sidat de seful Bisericii ortodoxe, Intra protopopi si contipisti,
alti cancelisti, ca acela care va scrie istoria acestei mari mani-
festari romfinesti, Papiu Ilarian, ea Aron sau, cum Isi zicea Inca
de atunci, pe temeiul greselii de a 'wade c, sehimbarile Ione-
tice pot supravietui vremii lor, Arune", Pumnul, care va
trezi i organisa, cu bolerimea, dar si dincolo de margenile
ei, pe Bucovfneni, juristul" Ioan Puseasu, care-si va zice
Puscariu, profesorul Nicolae Balasescu, Banatean, la ineeput
de cultura maghiaral, treeut apoi In Muntenia, unde va fi
autorul unui admirabil dietionariu latin i al unuia frances,
din care s'au tiparit numai eilteva fascicule, profesorul Cons-
tantin Roman2 si, alaturi, neprevazand de ce cruntil faima
ii va fi Incunjurat numele, and va fi vorba de alte metode,
acesti doi: avecalul Ioan Ba1eau...1, avocatul Avram fano,
Dup a. o a treia sedinta, presidata de episcopii Lemeny,
care iscaleste, modest, numai episcop Fagarasului", iar, dupa
dansul Saguna: episcop", se redacta o proclamatie atre Ro-
mani", in care se subliniau resultatele antis; .,acea lucrare
de trei ori sfanta, celebratà supt flamura imp4rateasca si
romana". De and e Ardealul", spuneau membrii comitetului
permanent, nu s'a pus juramant mai slant deaf acesta",
adaugindu-se, cu privire hi un trecut care trebuia sti moara
gi sa fie uitat cu totul: jur.uuCintul celor trei natiuni nu poate
sta fatX cu acest jueimfinl romem... Jurtinantul celor trei
natiuni e jurAmilntul nesukrintei (intolerantei), al Romanilor
1 V. Rev. 1st., April Iunie 1938 No lite.
2 Cf. Sihin Dragornir, in Mem. Ar. Ram., 1936.
 Incercarea revolutionard din 1848 139

jurämantul tolerantei cei mai deptnite, jurAmant de drep-

tate, de fratietate".
Inca din acest moment Insä se strecurau unele Indoieli pen-
tru viitor. Se va putea 'Astra aceasta hotarlre, de cdtre (op
Va merge Biserica si mai departe pe dru.mul pe care nu-1
alesese ea Insasi, In cele cloud forme ale ei, ci care, vadit,
ii fusese impus?
Indoieli se strecoard in chiar proclamatia, raspandita si
ea de la om la om, pe care am analisat-o mai sus. Intr'un Intreg
pasagiu, in care c vorba si de o Inarrnare", se face uu
nou apel cable cler, cdtre acel cfrr care pdnd atunci repre-
sintase el napa, cu toate separa(iile confesionale aduse de oreme,
fi in fata cdruia se ridiea acwn pentru ?Wahl nard o putere
mireandi care nu mai cunostea aceste hotare i care aduna
oameni din took clasele. Pe sufletele protopopilor si a tot
clerul zace o raspundere grea, ca sä nu se lapede de popo-
rul roman" unul singur, de fried au pentru interes",
s'i se aduc Inainte casurile trecute cand el s'a lasat atras sau
tarlt de puternicii confesiunilor rivale: cum s'au lapadat
multi pe timpul prolestantismUlui, child au tinut cu Ungurii
calvini i eu unitarii. Cala jale si surihrare au trebuit sa fie
atunci In popoarele romane parasite de parintii lor a spus
va spune istoria totdeauna". Rolul preotimii In aceste cea-
suri de mare prefacere i primejdie e allot: Preotii au da-
toria sa-i mangaie, sa-i inimeze pe cei ce scad en iiiima, i pe
ei sit nu-i abata nicio intamplare ma de la apararea i Inva-
tatura popoarelor lor"1.
Fericita mana care a sells =este randuri, dar i profetica
aprehensiunea fatit de un viitor apropiat! In adevar Saguna
avea, si data aceasta, o Incredere oarba In binefacatorul Im-
parat: asigura pe pastoritii sai ca vor avea tot cc asteapta
In domeniul national, politic si social de I.a tali mai infarii
lor i domnii pamante5ti", plini de sentimente pal-int-51i pen-
tru taranii ca si pentru clerul slapanit de marl sperante,
care nu erau sa se adevereasca; saracimea" va fi neaparat
ajutata, spune el, de diregatorii ci mirenesti", daed numai vor
asculta si mai departe de dfinsii, caci aecia vreau binele lor"...
Din parte-i, Lemeni, vazand ea iobagii Incep a se misca revo-
Toate prolocoalele, in Papin Harlan, I. c., p. 291 §i arm.
140 PregAtirea Unirii Prineipatelor

lutionar, ca la Mihalt, regreLl, pe la mijlocal lui Iunie chiar,

ceia ce Meuse, declarând c WOO adunarea s'a Mout nu
dui:4 cum a 'Indult, precum a scris" credinciosilor sai. El
nu nag sä observe a Biserica sa n'a inteles sa se amestece
cu cealaltä: ca de acii inainte In treaba religiei tot una sa
fie"; e numai unirea ca natie, fiind frati i Impartasirea de ace-
leasi drepturi". Numai cat, daca neunitii vor sa ramble tot asa,
atunci liberi O. fie: nu va fi fata de dartsii nicio neprietenie".
Dar, odatri ce la Cluj s'a hotetrit unirea Ardealului Cll Un-
guria i Impriratul a consac rat acest act constitutional, care
via aduce i egalitatea juridica fatei de Maglaiari, deueniti de
fapt st!cipcinii cu voie deplin4 ai dri1, natia nu e nlmai
suferitif" i ,,slujbele domneei" s'au trildturat, asa Molt frii-
tia" trebuie set se intindci, cu peistrarea legii §i limbii", pi
In aceastd parte.
Tot asa judecard si B4natenii, crezaud ca acea.sta fra-
tie", In noua Ungarie liberalit, Ii va scoate de supt apasa-
toarea hegemonie sarbeascd, i aceiasi era si parerea Ori-
senilor1. Un mic comitet, care se aduna la Pesta, lua deci,
chiar In Maki, o hotarire In acest sens, fall a se fi cautat
nicio atingere cu Ardelcnii. Nevoile i nacazurile locale bi-
ruisera. Dupa a sfatuire la Lugoj, In ziva de 3 Maiu, ajun-
gandu-se la refusul de a merge Românii la Adunarea sâr-
beasc de la Carlovat, ca strAin l. fiind de dansii 2, la 3 Iunie
se redacta In acest &ens adresa catre Imparatul gala O. sa-
crifice, In interesul situatiei sale periclitate, natiile supuse celor
orgolioase i cn mana pe arml. Se cerea crearea unui vicariu
mitropolitan roman, i cu un ajutor laic pe langa cel biseri-
cesc, si mai ales cedarea catre Romani a unei parti din vechile
bogatele rnanastiri. Dar loate Cu dragoste" fata de fratii
unguri" i catre Inldiul neatarnator Ministeriu unguresc sim-
patie i increzamant" 3. In sehimb, Murgu, intors din a doua
Pentru almosfera de acolo bogalele sari noi din G. Bogdan-Duic5,
Ellimie Nurgu. Ac. Born., Stadii si cerceldri, XXI, 1938.
2 Papiu Ilarian, 1. c., pp. 111-2. Pentra a doua Adunare, la 27 hi-
nie; v. si ibid., p. 150 si urm. Manifestari si la Timisoara; ibid., pp
166-7. 0 pctiao comund, la 21 Main; ibid., pp. 167-9. Si Români din
Moldova, pribegi, so abiaeati pc, 1.1 Adunarea din Iulie, In Lugoj;
pp. 173-4.
3 I3catianu, Carlea de our, I.
 Incercal'ea revolutionara din MS 141

temni(A, unde stase trei ani pentru agitatii impotriva clasei

stapanitoarel-, ca aceiasi nestapanita pornire calm melodele
revolutionare, oriunde-1 ducea neaslampärul sau, chema, In
aceste tinuturi, acum desfacute de Ardeal, la lupta contra Sarbi-
lor cmsiderati ea rebeli. Numind vicari cpiscopali la Timisoara
si la Varset, adunarea din Lugoj, supt influenta aoestei porno-
nalitiiti de comunicativ entusiasm, lua, dupä cca din Arad si
Orade, la 27 Tunic, o hotiarire In aoeastä directic. In ce pi iuote p
Unguri, ei declaraserd incd de la 10 ale lunii, inainte de a
se aduna, in Julie, dieta Ungariei unite, al cdrii membru a lost
si Murgu 2, cd, dupd schimbarea intdmplatd, Bomdnii nu mai
au nimic de cern!.
Imparatul primise in ziva de 30 Maiu la Inihbruck &lo-
ggia Ardelenilor, compusa din Laurian, Cipariu, protopopul
Popazu, cumnatul lui loan Maiorescu, si Bran din Brasov.
Ei aduoeau un memoriu. in care, si supt iscalitura episcopului
unit si a lui Barit, e cuprindeau oele mai th.draznete oereri
nationale: pe langA unirea inteo Mitropolie, una singura, cu
sinoade anuale in care ar fi intrat i mirenii, si cu episcopi
recunoastenea natiei, ci adunarea i comitetul ei dirigui-
tor, i, fireste, i desfiintarea tuturor vechilor legaturi in
viata satelor, a breslelor, in organisanea invatarnantului si
a clerului; asupra unirii Cu Ungaria sa nu se iea o hotarire cat
timp aceastä natie nu se va fi oonstituit. Ral.spunsul catre aoesti
supusi de origine romana" fu aprobarea actului dietei ardclene.
I se arätä Curtii, doar, printr'un act eloovent, presintat, pe
urma, de Saguna, cä nimic din nedreptatile suferite de Romani
nu fusese inlaturat prin actul de Unine 3. Numai o alta dicta
pe noile base, nu pe oele medieval; ar putea sli ieie o ho-
Mere pe care ei ar primi-o4. Si din nou se declara acestor
supusi romani din Ardealul unit Ion Ungaria" ca se vor
lua pentru a-i satisface i une1 mAsuri de amanunte, in Scoall,
1 Papiu Ilarian, o. c., p. 123 si urm.
2 G. Bogdan-Duia, o. c., pp. 177-8. La Orade, episcopul care era
Vasile Erdélyi binecuvAntase fratia cu Ungurii; Teodor Nes, Oameni
din Bihor, 1848-1918, Oradea 1937, p. 22. Pentru Adunarile aradan6
oradana, ibid., pp. 20-1.
3 Popea, Arhiepiscopul hi Mitropolitul Andreiu Raron de $aguna,
Sibliu 1879, p. 133 0 urm.
4 Ibid., p. 136 si urm.
142 PregAtirea Unicli Principateldr

in Biseried, lu functii 1 La Posta, .agrtina, care zAbovi prea

mult pentru nerabdarea alor sdi, nu primi, in Julie, nimic
din partea unei diete in care nu r5.suna eeva din credintile
lii 2. Se alesera insd in comisia pentru sdvarsirea lucrdrii
Cipariu, Bran si caitva altii, cad nu puturd smulge mai Inuit.
Din nou fra resultat se presintart cererile privitoare la Mi-
tropolit, la congresul bisericesc, Ia respectarea limbii, si in oaste.
Un alt capitol din miscarea Românilor de peste munti se
va deschide odaLA cu. contra-revolutia pentru Impdral.
Acuma insd centrul hiptei ron:ilnesti pentru. o altA situatie
poIitic i nationald se muttase la Bucuresti.
S'a crezut cif originea acestor agilatii revolutionare, care
izbucnir'a in Iunie, trebuie cAutald aiirea, si s'au adus inainte
observatiile respectuoase pe care i le aducea lui Alexandru.-
Voda Ghica tanaral Alexandra Golescu, fiul meritosului lor-
dachi 3. S'a vazut un alt prodrom al unei miscdri pripite si
rAu organisate, impartitd in. do id, in trei, Inca de la Ince-
put, in manifestatii culturale ca accia a asociatiei, cuprinand
Lang poetii Orli, de la Vdcdrescu la Alexandrescu, la Boliac, la
Rosetti, la Ion Ghica, pe Mug istoricii Aaron Florian si Lau-
dan, boieri de toate vrastele, doritori std. se publice cdrti, in a
cdror alegere n'au fast cu desdivarsire fericiti, introducilndu-se
si interese personale. In ea gdsirn, la 1846, supt patronagiul
Domnului Ins*, la care se adause si al Moldovei,
pe Petru Poenaru i pe BrAiloiu, cu colegul sail de la drept
Ferechkli, pe doi Fiipeti tineri, fiul lui Iordachi si fiul
lui Vulpe, pe alti doi membri ai familiei, pe cei doi militari
intelectuali Voinestii, pe un al treilea cater, Joan Emanuel Flo-
rescu, pe un Negulici, traducAtorul lui Aimé Martin si el 1nsusi
plAnuitorul unei biblioteci literare, pe tândrul E. Predescd,
pe Constantin, fratele istoricului Bdloescu 5. Din Moldova se
asociau Negruzzi, Alecsandri si Negri, din Ardeal Barit, Cipariu
51 Vasici.
In schimb, Socielatea de la Paris a studentilor roil-IA[1i, in-
temeiatd. la 1816, a fo3t privita de la Inceput, nu MA. drep-
1 Ibid., pp. 138-9.
2 Lupa§, Mitropolitul Andreiu .5aguna, Sibiiu 1909, p. 00.
8 Anal 1848, I, la aceastd dat5
Trirneterile la Foaie, In Iorga, 1. c., p. 230 si urm. V., pentru
astfel de intreprinderi, si ibid., p. 225 si urm.
 ineerearea revolutionara din 1848 143

late, cu neincredele. Consulul Franriei din Bucureski se =4)a

de scopurile ei, pe care le socolia supuse hanuielilor. Ea trio-
buia s. cuprinda, nu numai pe acesti tineri destarati pen.-
tru moment, ci i persoane din tara, invitate sa se inscrie
pentru urmarirea unor foloase eulturale si mai alas aducerea,
sustinerea, de bursieri. Intr'o forma Inflifearata, dar lipsila de
gust literar, se ara,ta ce mare rot are sa Indeplineasca Ro-
mania", care se scula, scutura de pe dansa pulberea rnorman-
tului", asa Inca panterele-i binecuvantate de ecruri vor In-
cepe iar a rodi fii de glorie i de lumina". Nu se uitä Insa. nici
femeile mume", mentionandu-se anume ca patroane Doamna
Maria si Doamna Smaranda. Cu sprijinitori in al doilea
rand se aleg de acesti tineri, de Sigur fara ganduri rel; la Mum-
leni sotia moldoveanc a. a lui Barb $tirbod i boierii Loan Bi-
beseu, fratele Domnului, i Joan Balaceanu, iar la Moldo-
veni- Ruxanda, sotia lui. NicAae Roznovanu, Alexandra Sturza
Miclauseaiml si Nicolae Ghica din Comancsli, tanar format
in Germania. Nu se itä nici Barit, pentru. strangerea de sub-
scriptii in Ardeal.
Initiatorii spuneau 1nsa prin numele i trecutul lor ce nu
se cuprinde in statute, cu cararter modest administrativ.
Presedintele era Ion Ghica, trecut acuma, dupä venirea in
Franta, la metoda revolutionara. Secretarul, C. A. Rose Ili,
avea o credinta mistica in folosul wad organisari democra-
Lice a poporului romanesc. Se ceruse, pantru tnarea liii faimla
literal* dar i pentru steagul revolutionar pe care-1 repre-
sinta Tata de monarhia burghesa a lui Ludovic-Filip, protectia
lui Lamartine.
Dar, de la inceput, se putu vedea o deosebire de ten-
dinte si mai ales de metode Intre Munteni, tineri liberali
cu. totii, i 1ntre Moldoveni, cari represintau mai mult un
nationalism cultural. Casierul era Scarlat Varnav, a carui ac-
tiune In acest dameniu a mai fost pomenita, i care-si facea
o mandrie O. se aseze in rand cn taranii, intitulandu-se bir-
nic". $i el, procedand la aleatuirea unei biblioteci, fixa anume
principii care 1111 erau politice. Era vlorba de a se 'Astra
legaturile cu lumea de acasa, cu mediul traditional, de a
1mpiedeca acea uimire" de care erau cuprinsi. In general
cei Intorsi Intro ai bor. Uitarea limbii 1nsesi se Intampina,
spune el, une ori. Se recomanda cultivarea literaturii roma.
144
IiregAtirea llnii1i Firincipateloe

nesti, cerAndu-se si daruri din partea scriitorilor i tipografilor 1.

0 tendinta politic/ inaint.á se vddi Mdatä i prin orna-
giul adus, la Inoeputul anului urmdtor, lui Edgar Quinet, al
ckrui curs de la Coage de France fusese tocmai intrerupt
de Guvernul Guizot. In numele societ/tii vorbi Dimitrie Bra-
Liana, al ckrui frate mai mic, Ion, fusese reprimit de curand
in mi1iie, undo avea gradul de prapercic" 2 Se vorbia marelui
propagandist al dreptului neamurilor, pe care era apoi sag apro-
pie de Romani cilsatoria cu Hermiona Asachi, vdduva unui Mo-
ruzi, despre lunga i du.reroasa istorie a unui popor al ukrui
mune nu-1 rostise Quinet pkna atunci In cursurile-i asa de aplau-
date. Se amintia glorioasa origine si se puma in leg/tura acvila
imperialit cu oarbul immtean devenit tin vultur. In frase
imprumutate lui Lanrennais se cerea pentru Romani dreptul
de a trki. $i i se rdspundea tandrului vorbitor prin asigurarea
ca, fiecare om public din Frank avand datoria de a merge
Inaintea popoarelor care vreau sa, renascA", dar Quinet
nu cunostea ino,d, de sigur, adevArata situatic de drept a td-
rilor românesti , el se va glndi si la Invierea popufatiilor"
si nu natiunii moldo-valahe". In. foarte frurnoase cuvinte
marele publicist Isi arata credinta ca, de si Incunjurati de
pofte strAine, sufletul lor Insusi va tinea in viatd pc Romani.
Ba chiar el mergea pAnd acolo, Inca vorbia de alianta Fran-
cesilor si a Moldo-Valahilor Indeplinitd in spirite". Vestea acestei
ceremonii fu cornimicatd publicului frances prin acel Paul
Bataillard care era sA urmdireasol. In toata viata sa desvol-
tarea poporului de care i so prinsese inirna.3.
Intre cele dou/ soda/0 se stabitira Indatd legAturi. In
adevdr, oea de la Bucuresti cuprindea, dintre studentii pari-
sieni, pe Ion Ghica, pe D. Bratianu i pe Rosetti, pe Nicolae
BAlcescu, care putuse pleca cL el la Parisi, pc Alexandra
Golescu, vechiul nemultkinit cu starea de lueruri din tara sa.
Ba chiar, nu nurnai BIleescu singur, destul de stramtorat ba-
neste, dar cu el si KogAlthoeanu Instsi 4 se Indatoria sit colabo-
1 Anul 1848, I, p. 16 i urm. V. Iorga, scrisorile lui Alexandru
Kogglniceanu, In revista Floarea darurilor, I.
2 Anul 180, I, pp. 12-3.
8 Ibid., p. 37 si urm. 0 all/ euvintare, de o retorica Inn/carat/
a lui Bratianu, ibid., p. 62 11 urm,
4 Ibid., p. 53,
 incercarea revo1u(ionarti din 1818 146

teze la compilatiile avute in vedere, &Ind pentru suma de

400 de galbeni, in doug lomuri, un dictionariu biografic
en biografia celor mai Insemnati Romani din toate partite
si din toate veacurile", o Istorie universald fiind 1ncredintata
lui Voinescu II. Rosetti, care cumpara de la mi German o
tipografie, in asociatie cu prietenul san, i politic, Winter-
balder, o punea la dispositia Societatii de editurai. Un mare
=mar de femei din aristocratia ainbelor taxi sprijinia aceasta
pasnicii Intreprindere, ceia ce n'ar fi facut daca i s'ar fi
atribuit acesteia i tinte politice.
Ad&ugita In oe priveste rnembrii comitetului de conducere,
Societatea continua, fitrà mari ispravi In domeniul creatiunii
liter are 2.
l'and la sfarsitul acestui linistil an 1848 era cea mai de-
plinä intelegere, in aoest domeniu, intre Românii, mai balrani
si mai tineri, din tail si din strainatate, pang, intr'atata hick
Dimitrie Brätianu, scriind fratelu,i, care Insä era sa fie In
curand scos din oaste pentru lipsa din tang.' 3, Ii arata bucuria
ca in sfarsit s'a aruneat si Bibescu In tabara nebunilor"4.
In aoest spirit, cu lozinca: o limba literal-a este o
natie", se fgeu, la sfarsitul anului, darea de sama a societatii
din Paris. Varnav constata c, prin oei intorsi In Lark se
inlaturaserä banuijelile pentru scopurile politioe. In lista spri-
jinitorilor, cari nu sant, deci, numai de la Paris, se Intal-
nese persoanele cele mai de vaza din societatea románeascg,
intre ele i pictorii Lapati si Aman, dinfre cari eel d'intgiu
Infatisa irn furtutos Mihai Viteazul plecat la asalt5. Dar nu
e frä semnificatie pentru sentimentele aoestui tineret ca el se
adresa i catre poetul revolutionar Béranger, care raspunde
asigurAnd og. le brave peuple rouman" 1$ t va relua un
loc mai ridicat In lume" 6 E adeVarat c si un istoric i un
spirit potolit ca Montalembert, autorul studiului asupra ca-
lugarilor din Apus", se invrednicia de aceiasi cinste7,
1 Ibid.
2 V. Iorga, /. c.
3 Anul 1848, 1, p. 341, no. 209.
4 Ibid., p. 61, no. 13.
b Ibid., p. 73 i urtn.
6 Ibid., pp. 132-3.
I Ibid., pp. 136-7,

10
i46 Pregalirea Uii irli Principateloe

Se adlugia in acest avant cultural, care nu putea fact A.

se prevadI tulbuAri apropiate, care, cum am vdzu.t, nu. furl
provocate declit de evenitnentele din. Paris, i un indemn dare
Dimitrie Ghica, fiul lui Grigore Ghica, pentru a primi sl fie
patronul" Teatrului National, care ar fi luaL o alla directie. Is-
e-Mese Ion Ghica i vechiul säu prieten Grigore Alexandrescu,
loan Voinescu II, Rosetti, care, deci, i pentru rosturile tipo-
grafiei si librlriei sale, se Intorsese in tarI, si chiar acel ofiter
superior, Nicolac Golesou, pa, care-1 astepta un rol de prima
lithe In schimblrilc cc stAteau sä sc indeplineascil.1.
Dar incl. din Mart 1818 considul Franciei semnala aparitia
de placarde rod.amand inlaturarea privilegiilor boierimii, for-
marea unei glrzi civioe i libertatea preset", ca si presintarea
U.tre Bibescu a unor petitii i oererea Unor audiente pentru a
reoomanda schimbiri oe pareau neaplrate. Dombul ar fi decla-
rat Insl cl nu vede in acesti sflituitori improvisati pe man-
datarii legali ai poporului". Apoi lucrurile parurl ell se
potolesrc. Neizbidnda din Moldova pkilea fi socotig ea o lectie.
Isprava, fie si numai formalat fi miomentarbet, din Ardeal ire-
buia sã fie lusec Meal din Maiu, un Indemn. -
La sfarsitul liii Mart, Nesse trade instiintase si la Bucuresti
cä irevocabila" hotlirire a Ta 111.41.11 e s nm inglduie nicio
schimbare dthinatoare protectiei" in Wile romanesti3. Dar, pe
la mijlocul lui April, consulal Franciei credea si el cl intarn-
plgrile din Ardeal ar putea sI Incurajeze elemente nemultilmite
din principatul muntean4. Din parte-i, Bibescu admitea c. si-
tuatia e destul de amenintata, in ajunul vcnirii lui Duhamel,
trimesul special al protectorului", asa incat trebuie sa cheme
peboierii de infdiul rang fi alte persoane de deosebite clasuri"5,
mlsura revolutionarä ea insäsi, cum nu se mai luase vre-odatl.
ca sa ii aräte ea e sigur de a pubea pnesinta visitatorului, pe
care-1 astepta cu nepläcere, o situatie de liniste, bulnl pe-
trecere j unine intne obIlduire si titre toate clasele socie-
titii noastre". El Stia insl si. de vremelnica fierbere a unor
duhuri", dar a lkat-o s treacl, flcand partea si a lipsei
1 Ibid., p. 88, no. 15. Dimitrie Ghica se cern oliOr rus §i va
lua o Po lonii din Rusia; inedit in Bibl. Ac. Born.
2 Anul 1848, I, p. 161.
3 Ibid., pp. 193-4.
3 Ibid., pp. 319-20.
Ibid., pp. 311-2, no. 210,
 incercat'ea revolutionara din 1818 141

de experientd si a vrastei i a patimilor", dar e hot'arit sä

nu dea impresia ca indulgenta" luii e slaoiciune". Cu inirn1
de Roman", pi el se simtia astfel, cu adand sinceritate,
el poftcste pc Loi membrii acestei ncobisnuite Adunari Ca,
In numele patriei", sa se fereasd de oriee tulburq,ri 1
Pe atunci Chiselev Ii scria, arItand d. se teme si de revolutio-
narii unguri si de comunistii" din Bulgaria, ca se impun unele
masuri de nsurare pentru sAteni, dar si asigurarca de spre
militie, m4rturisindu-$i Increderea in. loialitatea unui co-
lonel Solomon; totusi nasuri, ea arestarea si exilul demon-
telor de agitatie, care ar Nati numai o atitudine de supuncre,
sant de recomandat2. l'ot odatA, sosirea iinui trimes lure,
ca sa afirme, fatit de misionarul rusese, drepturile Sultanului,
trebuia sii deie adversarilor protectoratulni impresia cit ei
vor avea sa se sprijine, nu numai pe o actiune a Parisului
Ind dominat de Lamartine, daz- pe o intelegerie bine-
1

voitoare din parlica Portii3.

Indatg so produse deci o intelegere Wire toate elemen-
tele care voiau rästurnarea, nu atata a Domnnlui, cat a
regimului proconsular. Astfel Eliad, °Orilla i se suprimase
Curierul"1, se uni ea Sarsailii" comb5tuti pk'nit atlinci de
dansul, si in tovAräsie cu capeteniile reformistilor, ca Golestii;
Nieolae, Radu, Stefan pi Alexandru, Cu cei doi B41cesti, reve-
niti de curand In tark, cu amandoi Brltlienii, cari i ei vor
fi avut o misiune de la comitetele republicii parisiene,
In acest moment Nion. era rechenrat, apa ea de la consulatul
Franciei nu mai putea veni niciun sfat i functiona vre-un
fran5 , cu Boliac i en Rosetti se intalneste si vechiul
conducgtor Campineanu si acel Dimitrie Ghica, format prin
dl6torit in strEnAtate, in care timpani, aeesta credea cit ar
putea sd vadd pe unul din condudtorii bogati si de nume mare
ai micitrii. Sprijinindu-se pe rivalitabea care trebuia sit se
produd Intre imbulzirea ruseasca i 1ntre noul spirit de inde-
pendenta si demnitate al oamenilor tanzimatului, se trimese
1 Ibid.
2 Ibid., pp. 344-6, no. 214.
3 Ibid., pp. 395-6.
4 Ibid., p. 405.
s N. Hodol, 1. ei
148 Pregiitirea Unirii Principaleior

In secret Ion Ghiea la Constantinopel ea sa atirine c. sirn-

patine Romani lor, in ee ar fi si se inlample, merg spre
Puterea suzerana, nu spre ccalalla. Credinciosii" 5i bunii.-
Valahi treziau amintirca asa-zisclor capitulatii, dincolo de care
nu mai vAd si nu mai vor nimiie, reservandu-si, firestc, NT-
chea autonomic, care nu va ajunge Iii conflict cu prerogativele
si suprcmatia Sublimei Porti". Orige amestec consular rusesc
e neclrept i protivnic intereselor comune ale Snhlimei Por(i
si ale (drii", do Moldova nu. sc vorbia nimie, parAsindu-se
de acesti Jiberali basa unionista' de odinioarA a lui Campi-
neanu (29 Main 1
In aCelasi limp se arunca, precum am vrizid, lozinca me-
seriasului-tiers dlat, care nu e nimic si poale fi totul, idcie
in care se simt3 preocupatia interesclor materiale, ce deo-
sebeste pe Ion Ghica 2 Se adiugia, p3 langAi schimbarea Minis-
teriului, pe lang5. revisuirea Rcgulamentului, un intreg pro-
gram ea acela din Moldova, cu desfiintarea rangurilor pi
privileghiurilor", qu impositul proportional, cu alegerea unei
Adunth-i mai largi, de o suLl de deputati dc la douazeei si cinci
de ani in sus, avand dreptul de a vota impositul, si ea desbateri
publice, Adunare iesita prin votul proprietarilor de averi imo-
bile, al patentarilor si al profcsiunilor libere, intro eari si lite-
rati si artisti". Se cerea emanciparea tAranilor, dar numai cu
atribuirea unui term vandut pe bani, macar de cinci po-
goane, InlAturandu-se legarca de pArniint a muncitorilor, pen-
tru cä omul. este o fiinM md presus decat plantel3 si el nu
are talpile picioarelor infip..2 in pamant", dreptul de peti-
tionare qi de tipar, reSponsabilitatea ministeriaft, desfiinta-
rea mânii moarte, neatarnarea maghistratilor", adea. a Con-
siliilor comunale, juriul, inamovibilitatea judecAtorilor, rgspun-
zatori pentru hotth-lrile lor, si suprimarea taxelor de judecatN,
apoi masuri economice, sprijinite i pe cadastru, pe banca natio-
nala. i aid erau i punotele generale din mice decalog liberal:
inviolabilitalea domiciliului i garda nationala, si, pentru a se
ca.stiga militia, se prevedea tragerea la sorti, in locul recru-
tArii silnice, i asigurarea soartei soldatului la intoarcerea
in sat", ceia ce aratg, cetirea revendicatillor de la Iasi 3.
1 Arad 1848, I, pp. 398-400.
2 Ibid., p. 460 §i urm.
8 Ibid., p. 460 si urm.
 Ineerearea revolutionara din 1818 149

De odatA, la 1 13 Iunie, un ofis" domnesc Instiinta cA,

Doamna trebuind sii, mearga la Campuhrng pentru schimba-
rea aierului, Domnul thsusi o va intovArasi, ramlind acolo
pand la 6 ale lunii 1.
Se pArea, astfel, cA Bibescu. se retrage lnaintea unei miscari
pe care-si dadea sama, si din repetabele convorbiri cu tineri 2,
ca n'o poate stapani. In adevar, militia la care-1 Indrepta
Chiselev era alcatuita din elemente otteresti apartinand de
sigur si marilor familii (ca. un Grigore Mavrocordat) si Rusilor
(Engel, Strelicovschi, Banov, Garbaschi), dar In cea mai mare
parte clasei mijcilor Merit, mai ales a celor cari ,abia so
ridicasera de prin provincii. Solomon 0 Odobescu, Intre co-
loneli, puteau fi priviti ca siguri, Intru cat amandoi erau for-
mati In oastea ruseasca3. Dar Bibescu nu era, ca Alexandru
Ghica, un fost comandant de oaste, cu toata frumoasa uni-
forma de taietura muscaleaseA pe care o purta. El nu se
va gandi, ca Mihai Sturdza, O. caute In mijlocul soldatilor
un sprijin contra conspiratiei care, In conditii care ni vor
rAmânea totdeauna putin sigure, se organisa, facAnd totusi,
ea si la Iasi, intalul pas catre dansul ct Domn national si
apetenie fireased a poporului.
Un 1ndemn frames care deslantuirea actiunii, intr'un mo-
ment cand Inca guvernul revolirtionar din Paris n'avea sa In-
frunte mania populara suitA pe baricade 0 care trebui zdro-
bita en tunurile armatei din Africa, straina de orice de-
mocratie", nu poate fi tagAduit: el Inlocui 1ntetirea complo-
tistA a Polonilor in zilelc moldovenesti din Mart. Un doctor
Louis Mandl era Inca de la sfarsitul lui Maiu la Birchresti, de
unde am spus ca de Nion, rechemat, plecase, si el trebuia sa
faca o dare de sama exacta a situatiei politice In Muntenia". In,
legAturd cu Unerii i aliatii lor, el era In stare su raporteze des-
pre misiunea lui Ion Ghica, In locul caruia el stia cä fuseso
vorba intaiu sa mearga Stefan Golescu, i agentul dadea o
recomandatie cAtre ambasadorul frances la Constantinopol, ge-
neralul Aupick, tatil vitreg al poetului Baudelaire4.
1 Ibid., p. 467, no. 277.
2 I. Ghica, Amintiri din pribegie, pp. 835-6.
3 Pentru ofiteri de atunci v. Buletinul Oficial pe 18 t8, p. 83. In
April se inainteazil. colonelii Nicolae Bihescu §i loan Florescu; ibid
Si ibid.. p. 84.
Anul 1848, I, pp. 479-80.
150 Pregatirea Unirii Mincipatelor

In acelasi Limp Bari!, primia din Bucureti §tirea c.i Du.-

hamel a oonvins pc Domn s. deschida In sedinta extraorcli-
nar Adunarile, care ar avea sa ppegateasca ocupiatia ruseasck
proceAlând la raseumpararea vasalitatii dire Turci cu aju-
torul unei sume imprumutate de la Rusi 1 Si, ca dovadg cg
nu lipsia intetirea Ardealului liberat, foaia din Brasov asigura
ea, In casul aparitiei Rusilor la Bucuresti, armatele austriece
ar trece i ele hotarul si ca, la orice incercare de ocupatie
a principatelor romline din partea orieui, nu numai regimen-
tele granifei romdne, ci §i toald natiunea romeini de dincoace
va alerga peste munri spre a se infrunta cu moartea, oriunde
ar si se Insemnau care erau regimentele, de o
incereata vitejie in razboaiele napoleoniene, care, de si ere-
diucioase monarhului ti patriei, Insa si natiunii",
nu s'ar o§ti cu foc mai mare ca tocmai spre sciparea Prin-
cipatelor": cel din Caransebes, eel din Orlat, tang Sibiiu, cel
din Nasaud, toate de graniceri, i apoi doua regimente de
linie i husarii. Chiar fnit un razboiu european, voim in-
dependenp perfectii, i o vom avea". Acei Romani ai Impa-
ratului ar lupta aploi alaturi ea militia munteana si pandurii
despre cari se spune ca vrea sa-i invie Bibescu, Cu garda
nationalit ce s'ar Infiinta. Asculta, domnule Duhamel: inde-
pendenta moldavo-româna, Dunare libera sau moarte" este
devisa tuturor Romdnilor". Lasatii In pac2 pe Romani! 2."
La 7Iunie, Inca, Bibescu stia doar cii piste oameni pierduti"
umbla prin sate cu ispite i eredea cii ajunge, pentru a-i Impie-
deca, un Indemn cdtre tarMiime 3. i ministrul de Interne spe-
cifica de oe e vorba: Telegescu aparuse in Praliova sa, cu
vestea cti Guvernul vrea sit supuie din nou pe haranii mo§,-
neni, el Insusi fiind dintr?, dânii, mtinAstirii Mtirginenil.

Miwarea porni din dou4 locuri, allele, rau pregatite, nedând

ce se astepta de la ansele 5. Conservatorul" cu mistioe por-

1 Ibid., pp. 480-2.

2 Ibid., pp. 481-2.
3 Ibid., p. 485, no. 283; pp. 503-4.
4 Ibid., pp. 486-7.
5 Mai tarziu, Eliad a pretins ca, Inteles cu Tell, el, care aflase
ca s'a Meta ci comisiune de trei, en Ghica in frunte, peutru mi§cAri
 Incercarea revolutionara din 1848 151

niri francmasonice Eliad mergand allturi cu maiorul Cris-

tian Tell, et Stefan Golesca, cu Nicolae Plesoianu, ruda pro-
fesorului din Craiova, i asociindu-si pentru a intluenta satele
pe preotul apc. Steagul se ridi^1 la Islaz, /n rata Dualrii,
dincolo de care Eliad, pe basa vechior sale leglturi, credea
poate el s'ar g.si ajuta,tori, Intr. comunistii" bulgari de cari
vorbise Chiselev.
Proclamatia, foarte IntinsA i intr'o limbl care nu pute.a
fi Inte1eas4 de Varani, clrora U se flig/duia Insl de la Inceput,
prin graiul preotului, 1noetarea cläcii i a ioblgiei", necunos-
cutl stnlmosilor, a fost atribuitx, lui Nicolae Blleescu, Eliad
primind-o numai, ceiä ce nu stltea In obiceiurile lui de mandra
initiativä. Invocarea credintii la fiecare pas s'ar potrivi mai
mult cu ideologia bätranului dascAl i seriitor. Sprijinindu-se ca
pe o dogmlt pe buna Intelegero, frIteascl Intre clase, care
merge ODA Ia Domnul Insui, c.ruia i se adnesa o chemare
de poesie patetidi, nu farl a-I Instiinta pe cel cu gayer-
narea probIematicu" de clausa c popolul" face pe Domni,
anume pe cinci ani, ca sI se poall 1mprtti cat mai multi
pe rand 1, se cereau punctele cuprinse in brosura premer-
gRoare pe care am analisat-o mai sus. Se asigurl 1nsl, mai
cä iranii, deveniti liberi pe plrticica rlscumparata
de atatea veacuri cu sudoanea lor", vor ralti pentru (Musa
proprietarului, ca sl se adauge apoi, cu marinimie, ca Vis-
tieria va despAgubi pe toti". Un preot i trei Ilrani vor veni
din fiecare sat cu plangelrile ler Potrivit cu statornicele idei

teroriste", In legAturä si cu Telegescu, In vederea liberarii Intemni-

tatilor de la Telega si de la Ocnele Mari, i, la Islaz, Stefan Golescu
si Tell trebuind sa desliintuiasa o actiune violenta, pe and la
Bucuresti s'ar omori Bibescu (si cu contribuirea lui Rosetti), s'a
asigurat Int 5iu de starostii de bresle, intre cari Mosoiu, si de tabaci; de
aceia merse In Oltenia pentru a pune miscarea pe altä linie; Eliad, Seri-
sori din exit, Bucuresti 1891, p. 273 si urm. El acus5 pe Tell si cd
a vrut sà spargä lada cu bani a administratiei si s5. lege, cu Ple-
soianu, pe Magheru. E sustinut de Hariton Raco15, si el legalist,
si de Zadic; ibid., p. 275. Tot el at- fi fost Impotriva unui docret
contra cl5cii i 1-ar fi oprit; ibid., p. 276.
I I se adauge argurnentul ca nu trebuie ca fiii lui, trimesi la
Paris, sA se rusineze In sinul Frantei de tatAl lor". Partea privitoare
la titiurile domnesti §i hoieresti viideVe pe Elia(1.
152 Pregatirea Unirii Prineipatelor

tot ale lui Eliad se deciar ct InvätkmantAl, cu total gratuit,

va rämtmea pe de-a 'ntregal national, alcatuiudu-se Univer-
sitAti nu numai In Bucure§ti, ci si In Craiova, cu o Scoalii
PolitehniCA, precum o putea dori Ian Ghica, apoi cfite un
liceu i un pensiconat de fiecare judet, ba chiar o scoall, nor-
mald de plasa si una incep'lleare de fiecare sat, introdu-
cându-se in Loate rarnurile literel* latine, cu. care scria acuma
Intreg tineretul tnvätat In sträinatate. Preeum nu se poale
basa niciun creslin a se naste si a muri nebotezat, ase-
menea tnicãun fiu de cetatean din eati se afla mi. In yr-Asti
de doisprezoce ani i cati se vo :. nage de acum Inainte sa
nu ramaie neImpartaLsit de invalatura." Si glasul lui Bal-
cescu, care proclama i libertatea Tiganilor, se simte in for-
mula: tot RomarM1 e liber, tot RoauLAnkfl e nail, tot Ro-
mrinul e un Domn". La Insiruire't punctelor se prevede apoi
emancipatia mAnastirilor mwhinate", fagarthrind orictlt unt-
dielemn, tamale, Nall i insusi bani spre tinerea de scoale
de preoti, spre lauda lui Drunnezeu" la Locurile Sfinte, eman-
cipatia Israelitilor", din crezul liii Eliad,si se cerea sä se
inarmeze pentru sprijinirea noii ordini de luoruri i strainii,
Greei, Sarbi, Bulgari, Germani, Armeni, Israeliti", tot dupla
umanitatea" lui Eliad: aceleasi drepturi vom avea toti"
Imbuniatatirea criminalilor, ca suprimlarea, i legalä, a pedep-
sei cu moarteta, de mult far efect, si Inlaturarea bataii din
arruatia, In care soldatul va putea ajunge ofiter. Adunanta
generala extraordinara", chemata imediat, va avea sa deie apoi
Constitutia pe basele odata proclarnate de popol", dar cu o
revisie la fiecare cinsprezece ani, adaugindu-se naiva explicatie
ca astfel nu va mai fi nevoie de Inca o revoldtie.
Se asigura cia este o inteleger- cu Turcii pe basal respec-
tului vechilor tratate, de si Talaat schimba la Iasi cu Mihai
Sturdza cuvantäri de condanmare a revolutiei 1 iar, daca
ar invada Ruii, li se vor opune preotii nostri, hAtranii nos,-
tri, mumele noastre, pruucii uostri, earl, insotiti dc ingerul
Domnului, ce p5zeqte pe cei ce se scoal6 in numele lui, vor
tipa si se va auzi pthA. In margenile prunttntului" dreptill
Si apoi se vor presinta indreptatirile miscarii, nu numai la
1 Anti! 1848, I, pp. 515-6. Memoriul presintat de atitropolilut Me-
tette contra lui; ibid., p. 325 i urm.
 - ...-., ..,...,1i1".'17 I
'.

t.
:

91,

0,01,

I ,

.. r.k.
. .
.
.....

''';r4('''
1a .' N ,
\,-.r.-:. .- ; . .,
. ,

17,-,
IL =4,....ri,
r- L
_
d- .. A.
- .....p..- ,
1....,-'
4
11
.,_. ,
.....
:i

Fratii Gok*i.
 Ineerearea revolutionaca din 1818 153

Poartg, ci si la Franta, Gerinania si Englilera". Despre idea-

lul romanesc integral, asa cum 11 prorlamasera Ardelenii prin
Gazeta" de la Brasov, nu se vorbeste deck acolo unde se
arata cä orice atac va gasi inaintea lui o natie de opt mili-
oane 1. In acelasi timp Bib?scu era instiintat, supt aceleasi
iscalituri, cä puteri1e i-au 1ncetat, ramaind a-i fi restituite
clup .a. ce, cu participarea lui se va vota Constitutia si el va
Tura pc &Ansa.
Deocamdatg. insä trei tincri trasera la Sosea asupra Dom-
nului care se primbla in trasurd, si Un glonte de pistol i se
inrips3 In epoletil. Proclamatia, de altfel, ca Insäi, stabdiald
un guvern provisoriu" al initiatorilor, de la maior si pro-
fesor pang la student si la banul preot de sat, anunta Ince-
tarea puterilor domnesti 2.
Bibeslcu nu cedg, dinteo data, prin una din acele subite
slabiri sufletiesti care se potrivesc cu un temperament ro-
mantic ca al 'WI. Se ordona, in aceiasi zi cu atentatul, ares-
tarea, In aceasta. ordine, a celor presintati c ar fi voit sa
Lreaca granita in Ardeal: Nicolae, Stefan i Alexandru. Go-
lescu, frati, Eliad, Grigore Gradisteanu, Alecu Paleologu, Gri-
gore Peret, cel cu glontele, Mitica Cretulescu, aratandu-se
la cci In functii sau cu titluri onorifice ii rangul lor 3. Se
arestasera cativa dintre sefii bucuresteni si Aaron, aproband,
creldea ca c vorba de Gole:3ti, de Voinescu If, de Grigore
Gradisteanu si de tiinerii Florasti 4. Alecu Paleologu i Mi-
tica Crelulescu erau onciti In munte 5.
Imitând fapta lui Tudor Vladimirescu, care plecase Insä
din alte adanchni ale Deamuluti i In alta atmosfera, 1e si
nu era la el aceast a. precisiune ideologica i acest prestigiu
cultural, o mica oasle, (-11 ofiteri inferiori, ca im Zadic, ruda
cu. Eliad prin femei, un Racota, mergea spire Bucuresti prin

1 Si ibid., pp. 490-501.

2 DIVA 'Unwires ale lui Eliad, ibid., pp. 501-2. Aftntatorii ar fi
fost Peret, Cretulescu §i Teologu; I. Ghica, Aminliri din pribegic,
p. 791. Domnul denunta la 10122 atentatul printr'o foaie volantti;
Eliad. o. c., pp. 50-3.
3 Anul 1848, I, pp. 504-5.
4 Ibid., pp. 506-7.
5 Ibid., p. 540, no. 317.
154 PregAtirea Unird Prindpatelor

Caraal, ai Orui oetteni" eral mgu1ii cu originea impc-

riart a orasului 101'1,
In drum ei primira. 1nsi4 stirea c,ä Domnul, In fata unei
multimi confuse, din care se parr, ca n'au lipsit Omni anume
adusi, nici negustori din Lipscani, si a doclaratiei soldatilor
la cari recursese In ultimul moment, ca nu vor trage, ridicân-
du-se si un steag tricolor 2, primise, in subetul clopotelor, basele
constitutionale 3. In acea zi de 11/23 I-tune tânitrul Nicolae Bal-
cescu devenia astfel dinteo data Secretar al Statului, cea mai
plina de raspundere dintre demnitati 4. Noul Ministeriu era
format din Nicolae Golescu la Interne, Gheolrghe Magheru,
raliat la miscare, ca Vistier, Eliad la Culte, Stefan Go-
lescu la Justitic, Constantin Cretulescu. hind presedinte al
Sfatului administrativ, Politia o luase Rosetti i, spre uimirea
tuturora, de pe urma cane stic caror influente francmasonice,
sau cu gandul, suggerat poate si de Domn, qta." astfel se pAst-
treaza macar o garantie de ordine, Odobeu lua conducerea
ostirii 5. Od* cu vestirea faptuhii, putin plrtcut pentru int-
tiatorii, cu atata risc, de la Islaz, k-3t revohrtia a reusit, mi/ prin.
armata" lor, ci supt presiunea populatiei bucurestene, se
dfrulea, In numele lui Odobeseu, lui Tell, ordinul de a se opri
In loc Inaintareao.
De la fnceput se fixAni astfel (fowl tabere. 135E6 la sosirea
lui Eliad, care se privia ca sef, cu al lui, emu pusi la'
deparlamentele atribuite acelora Alexandra Golcscu si stir-
dentul, fostul praporcic" Ioan Bratianu7. Constantin Cretu-
lescu va primi presidentia ConsiEului cornunal din Bacuresli.
Billeescu, care va anunta consulatelor schimbarea, isclind
ministru al Afaceritor StrMne, primia si adesiunea marelui

1 Ibid., pp. 505-6.

2 Ibid., p. 542.
3 CAoilanul Mavrocordat aduse hârtia de acceulare; ibid., p.
645, no. 420. Agitaserä cativa tineri si iunarul Magheru.
4 Ibid., pp. 512-3, no. 301. El dildea ordine In acest sells; ibid.,
pp. 521-5. Cf. Iorga, Istoriu Ducnreslilor amanunte i dupä 1st.
I3nc. a lui Papazoghl .
5 Anul 1848, I, pp. 513-4.
6 Ibid., p. 514, no. 301.
7 Ibid., pp. 556-7.
 .7"Nr p
rig

4
,1

r(. ":, 1

7/ 4, . rr"
f -1/7 A7r / 11:4

-
L

Capii tineri ai micrii revolutionare bucure§tene din 1848.

 Incercarea revolutionarA din 1848 155

boier Constantin Cantacuzino, candidat de Domn1, si In nu-

mete fiilor liii, Ioan si Grigore, putilndu-si plati astiel vechi
socoteli cu Bibescu2. Dimitrie Ghica se faaea a ri cu. nebunii,
dar fratele sliu Grigore 11 instiinta de apropiata venire a Rusi-
lor, si amandoi erau furiosi de abdicarea lui Bibescu 3. Dintre
daseali, intàiu Florian Aaron va treoe entusiasmat 1a noul
regim 4. Ca organ revolutionar, o nouN. foaie ouicia1, Pruncul
_Roman al liii Rusetti, se va substitui Curierului lui Eliad,
Inca absent.
La 13 25 Iunie Kotzebue deelara c, fatit de calcarea Re-
gulamentului Organic, consulatul Rusiei Isi Inceteaza f one-
tiunile. Duharnel va treoe Prutul In Basarabia, iar, a (loam zi
chiar, Bibescu deelara cit nu-1 ajuta puterile sa domine o
astfel de situatie si, nevrând sat primejduiasc6 insthsi tam,
se Intoarce In viata privata. Erl. pleca la Brasov cu pasaport
si cocarda tricolora pe piept 5. Se forma atunci, cu arnbitiosul
dar putin sigurul Mitropolit, un Gavern Provisoriit. Se ordona,
in acelasi limp, arestarea ministrilor celor mai impopulari,
Vellark, Iancu Manu si Mihail Cornescu 6.
Inca Inainte de aoest act decisiv, se cerea prin presa li-
bera, daea nu altfel, ea si Moldovenii sa-si rästoarne tiranul 7.
Dar noul regim nu se putea organisa. Daca Ploestenii salutan
noun era, la Giurgiu or5.51enii atacqu si 'armata, and Incerca sa-i
impiedece de a se artmca asupra fostilor ministri urgisiti 8. Daca
se gasira prefecti de judet in stare sa asigure onlinea, graba celor
usor ajunsi la o biruint.a, totusi asa de putin asiguratd, era
asa de mare, Meat se uita prolnisiunea de la Islaz a Consti-
tutiei, co va fi, si se ehemase, la 15, lumea, ea In. Paristil
de la 1790 in Champ de Mars, ea la Blaj ji Climpia LibertAtii,
0. !bid, p. 573, no. 362.
2 Ibid., pp. 523-4.
3 Ibid., pp. 622-3.
4 ibid.. p. 540 §i urm.
5 Ibid., p 511, no. 319, p. 556. no. 331 ; p. 611, no. 381; VI, p.
67 si urm.; N. Hodo§, 1 c., p. 61, no. x Lli.
.

Anul 1848, I, pp. 532-3 51 oprire de a veni la Bucuresli pentru

.

colonelul Cretulescu, care, cum am vdzut, fusese numit comandant

al garzii nationale; ibid P. 562, 110. 315 , Ei puturA pleca. V. si
ibid., pp. 612-3.
7 Anul 1848, I, pp. 547-8
8 Ibid., pp. 554-5.
156 Pregatirea Unirit Principatelor

In Crunpul bucurcstcan nurnit dupA fântAna mitropolitului Fi-

laret, pentru ceia ce ministrul de Interne numia pranirea
Constitutiei"1. Si Voinescu tr explica multimii cg. totusi Consti-
tuanta se va aduna2...
Inte,rventia celor de la Islaz, acurn la Craiova, care se
intitulase tabrtra renasterii Romeiniei" 5, schimbä, dupa câ-
teva zile, situatia. Guvernul Provisoriu crl de-al doilea se
alcAtui deci din Mitropolit Eliad, Stefan Golescu, Tell, un
negustor, Scurti, i, pentru cg. fleea parte din grupol ol-
tean, Magheru. Ca secretari", dar nuinai cu glas delibrrativ,
se afezau tineri cari pind atunci avuserci toatA situatia: Ro-
setti, N. Balcescu, Alexandra Gh. Golescu si I. Braianu. Nico-
lae Golescu rämânea la Interne, Eliad la Culte i Odobescu
la Räzboiu, dar Eliad impuse la Justitie pe Câmpineanu §i
Inlocui la Externe pc Bacescu cu Voinescu II 5. Acesta se
adresa care consulul Pranciei, araandu-i Ca, dacä intervin
Ru§ii, cum acest Guvern nu are cu ce sä se apere, s'ar
pane, astfel, In primejdie Iusi existeinta Irnperiului Otoman,
ba chiar si a Monarhiei austriece6! In lipsa de alte forte
deca a unei militii iiiclt blnuite, colonelul Scarlat Cretulescu
fusese Inshrcinat s6 organisne o gar,1-1. nationala7.
Cu toate apelurile care Turci, pe langa cari era acreditat
oficial Ion Ghica, uimit de graba izbuenirii unei rniril,ri la
a 'aril pregatire, In alte condilii, lucrase i c18, acestia nu a.-
dean nician dispuns2. Tot asa de putin generalul Aupicko,
cu toath prirnirea prdeteneasca a lui Ion Ghiea, complect nein-
1 Ibid., pp. 557-8. Se imparte traducerea .,Cuvintelor unui cre-
dincios", de Lamennais; Ac. Rom., Crcsterea colecfiilor, 1915, XXVI,
facsimile.
2 Ibid., pp. 590-1.
3 Ibid., II, p. 80.
4 Cf. miserabila lui Indreptatire ca a fost silit; ibid., V, p. 733
8i urm.
5 Ibid., I, p. 565, na. 351.
6 Ibid., p. 566.
7 Ibid., p. 568, no. 356. Colonelul Vladoianu din Craiova vorbia
Inca la 14 26 Iunie de rebeli"; ibid., pp. 571-2. El Isi tinea In luring
ofiterii, Intre cari MacedonscU fiul celui de la 1821.
8 Ibid., II, p. 44.
9 N. Hodos. 1. c., pp. 61-2.
in V. Amid 1S48, I, pp. 593-4, 667. Sosirea filoromfinului Ubicini,
bun cunoscator al lucrurilor din Turcia; ibid., p. 539, no. 367. Cf.
povestirea lui In Univers pilloresque, Provinces danubiennes. Ple-
carca profesorului Théol; Anal 184.8, I, p. 598, no. 378.
 Ineerearea revointionara din 1818 it7

format de ce era sa se intample si la Islaz si la Bacuresti t.

Se conta in zadar pc up. sprifin din Po Ionia, recomandat
de Ion Ghica, 5 pc putinta unirii supt suzeranitatea tur-
ceasca a Romfinilor din Austria 2.
0 interventie direatA catre Guvernul din Paris nu putu
sa aiba urmäri3. Consulii refusau sa Intro in 1egLiiri cu un
astfel de guvern Numai Colqnhoun continua personal leg--
Write cu Ion Ghica5. Kotzebue, asezal la Focsani, sfaluia pc
Mitropolit sa nu se Incerce intrebuintarea taranilor si a revo-
lutionarilor unguri, ci sa se recherne Bibeseu ori sa se faca
o Cairmacamic conform eu prevederile Regulamentuhe.
In ce priveste situatia din launtru, taranii no. aratau nieio
intelegere pentru marea veste ce li se daduse. Prin orase,
ea la Braila, armata, ramasa legata de juramântul ei, refusa
coearda, §i tobilua visaltor care era Dimitrie Golesen, un mistic
care va ramftnea apoi in Belgia, oeupicuidu-se cu luerari reli-
gioase, aträgea, ingrijorat, stentia asupra elementului strain
care, cum am vazut, dovedise de cloud ori de ce este in stare 7.
La Craiova, fratele Domnului, colonelul Bibescu, dupa ordi-
nul altui frate, Iancu, trasese salve in. vânt, pentru ea apoi
sa. fie silit a se preda 8. La Pitesti lumea voia sa-si impuie
ea carmuitorii. Nu cu efitiv t profesori, la Bucuresti se
immise administrator pasnic.ul si acuma imbatrânitul Florian
Aaron, se putea aseza o noua ordine de hicruri. Dintfunele
judete, ca Gorjul, nu venia nicio stire9.
Guvernul Provisoriu insusi Ii schimba, Indata infatisa-
rea. La 16 28 Innie, iscaliau laolalta Neofit, Scurti, I. Brit-
tianu, Rosetti si Alexandra Gh. Golescu1°. Peste o zi, Rosetti si
Ibid., p. 601 si urm.
2 Ibid., pp. 645-6.
3 Ibid., p. 678 i urm.
4 Ibid., p. 597.
5 Ibid., p. 655, no. 435. Cf. ibid., pp. 681-3.
6 Ibid., pp. 655-7.
7 Ibid., p. 613, no. 388. V. articolul d-lui G. Maxitn-I3urdujanu, in
Mélanges ale Scold Rorane din Franla 1930 (cu scrisori inedile)
8 Anal-1848, I, pp. 640-1. Pentru BuzAti, ibid., p. 649, no. 425; pp.
654-5; Rev. 1st., XV, p. 344 §i un. Pentru CalArasi, Anul 1848, I, p.
689, no. 469. Pentru Turnu-Magurele, ibid., II, pp. 102-4.
9 Ibid., I, p. 631, no. 411.
10 Ibid., p. 635.
i63 Preggarea tJntrii Prineipateloe

Bratiamt demisionau, cu 0 indreplatine vaga si nesineerit1.

Indata insa sesiau. de la Craiova Eliad, Tell si Magheru2.
Dar mai ales nu se luera dupg, prograrnul de radicale
reforme ce se anuntase. odata cu. stirea despre formarea non-
lui Guvern se dgdeau instructii prin judete pentru lucrul
la camp al tarfundui, atilt la ale sale, cat si la ale pro-
prietartilui mosiei, de va fi elaeas", ea sa rill se piarda re-
colta 3.Se cerurd irei zile de ingaduin(ii sgtenilor, carora Ii
se ierlase, dupa fagaduinla, blend de beilic, podvezde la
drumuri i ode sase zile de lucru", asteptlind lerminul and
va Inceta claca i iobagia" si ei vor fi cu totii mosneni
pe un petec de paina,nt, fara. plate. Ba vor fi chemaa la
Adunarea cea nouli, unde-si vor putea aduce plangerile, insä,
in spirilul conservator al lui Eliad, de altfel, i tinerii
erau oameni eg Mofii gonise de la Paris coniunismul
sant asigurati c4 YrAjrnasii lor nu erau si nu sant boierii,
ci pravilele cele rele i greselile Domnilor". Nu iarta Dum-
nezeu sä faceti voi pagube proprielarului i arendasilor." Se
fagaduie.ste plata pentru aceasta muneg, patriotica 4.
Pe de alai parte, li se spuneq proprietarilor, pqrivit cu
aoeiasi doetring. de solidaritate sociala: nimeni n'a putut avea
In gaud a va rrtpi mosiile: amintindu,-11 ce au lost stra-
mosii lor la 1746, li se ce..,ea dear ca, prim hotarirea Cons-
tituantei ce se va aduna sa declare pe Wan proprietor pe
micd 'Articled de piimdnt trebuincioath pentru brana lui" 5.
0 proclamatie deosebita era adresata catre mosneni 6.
Armata In continua sa ingrijorem pe aceia cari aveau
asa de putine legaturr cu (lama. Vladoianu si Paznanschi 7
veniau de la Mehedinti intro atitudine ciudat5,9, Sc ivi astfel
ideia de a se crea trupe neregulate de dorobanti si pan-
duri"9, care s'ar uni cu garda nationalk supt conducerea
Ibid., p. 616, n-le uringtoare.
2 Ibid., p. 659, no. 438.
3 Ibid., p. 614, no. 389.
4 Ibid., pp. 615-6.
5 Ibid., pp. 619-20.
11Ibid., pp. 627-9.
7 V. si ibid., II, p. 40.
8 Ibid., I, pp. 033-4.
u Ibid., II, p. 153 qi item
 lnceivarea reitolutioaara din 1818 159

lui Maghern; creal ,,cApitan general" al celor d'intaiu si ins-

pector general" al oelei de a dona 1, Tell fiind inaintat colonel 2
Ceia cc nu ImpiedecA alcittuirea, la 13..dutii", a unui corn-
plot al mosierilor, eondusi de Lapati si do boierii Crc-
tc,ni, de PeZa Opran, ginerelc lui Solomon, dar tobasi
Un prieten al tAranilor 33 pentru sehimbarea Guvernului. El
fu arestat un moment, cAnd se produ.se visite lor la Palat
conflictul poporului", condus de Tell, cu colonelii Solomon si
Odobescu, ajutati si dc maiorul Lacusleanu 4, cari, cilutfind a
prinde pe Tell si Magheru, fAcurAi si sc traga asupra multimii,
un numär de morti si de raniti rzirmilind in strada 5. Dar, de si
Solomon se retrAsese cu tunurile, militia se supuse.
Urmrt InmormAntarea solemn4 a mortilor, ca in Berlinul din

1 Ibid., I, p. 651, no. 428; pp. 661-2; II, p. 13, no. 185.
2 Ibid., I, p. 687, no. 464. Inaintarea lui Plesoianu si Ladle, en
alti ofiteri; ibid., p. 688.
3 Ibid., p. 700. Nu fArA legatur:i cu Câmpineanu; ibid., p. 702.
4 V. notele lui In Rev. Funda(iilor Regale, 1930; lorga, Isl. Du-
cure#ilor.
5 Anal InS, I, pp. 659-60, 661-5, 666-7, 668, no. 150; 674 si urm.
Comunicalia catre consuli; ibid., pp. 689-91 V. larga descriere din
.,Gazetä", ibid., p. 700 si urm., i interogatoriile din vol. II, pp.
87 i urm., 109 si urm. Odobescu da o intreaga istorie, amanun-
tità, dar confusà, a miscarii. V. si ibid., p. 31 si urm. E evident ca
era o Intelegere Intre Odobeseu i Campineanu, cei iesiti din Gu-
vern; ibid., p. 87 si urm. Asa bAnuia si A. G. Golescu; ibid., p.
95. Odobescu se Ingrijeste insa a nu Mai fi areslat, ibid., VI, p. 8,
no. 9. V. si articolul, de bogatA informatie din Popalul Suveran;
ibid., II, p. 96 si urm. Solomon ceruse lui Odobescu Inca inainte de
venirea de la Olt a lui Plesoianu arestarea lui Eliad, Tell si Ma-
gheru; el Insusi socotia pe Boliac de om ran"; ibid., pp. 115-6.
Arestarea era cerutd de delegatii proprietarilor. Ea nu parea unitA
cu o dusmAnie fatA de Guvernul provisoriu Insui, ci determinatA de
.neincrederea sefului otirii Inteo actiune militarA necunoscutA lui
(v. mai ales, ibid., p. 117). Odobescu recunoaste apoi cd. el Insusi
a arestat pc Eliad si Tell; ibid., p. 118. Dar se retrage imediat
din complot, i atunci, In zApAceala obsteascA, Eliad anuntA .,po-
porului" Intrarea In Guvern a colonelului si a lui CAmpineanu; ibid.,
P. 119. Din parte-i, Solomon dAdea Wel vina pe Odobescu, supe-
riorul sätt; ibid., p. 122 si urm. Neinsemnate declaratiile lui LAcus-
teanu; ibid., p. 128 si urm. V. si ibid., p. 150 i urm.
ido Pregatirea tJnrit Pi-inmate

prima:yard 1. Ministeriul de Razboiu trecu asupra lui

acum general 2.
Se prevAzuse, de allfel, posibilitatea ca, din o nenorocire
neprevazuta, vrAjmasii ar izbuti a rasturna Guvernul" 3. In-
data, pe ca.nd sefii militari, arestati, isi asteptau judecala,
Scurti, Lipscan preeaut, care iscaleste in limba francesa, arata
cä afacerile lui ii ImpiedecI de a parlicipa la cãrrnuiret.
Trebui O. se asigure din nou proprietarii ca pthia la adu-
narea Constituantei nu se va lurt hotarirea iii. chestia ruralk 5.

In acest. moment., Laurian, insarcinat cu misiunea. la bie-

tul IrnpäraL austriac, nevolaic i fugar, parasit mai de toti,
visa de un congres general dintre toti Rornimii" 6. De altfel,
profesorul ardelean, ca i colegul salt Vasile Maiorescu, se
gatia sa revie in tara 7.
Dar la 21 Iunie st. v. Basil erau, acum dincoace de Prut,
la Stânca, locul macelului etcristilor in 1821 8. La 28 intrau
In Iasi 4.000 de soldati de infanterie, cu ceva Cazaci si o
baterie 9, dar gcneralul Luders, designat ca sit alba comanda,
era Inca In Basarabialo. Atunci, socotindu-se nmnai ca ,,prc-
sident nominal al unui guverrl care nu are deal vremea de
a face rau", Neofit cern acestor liberatori sit se grabeasca, pen-
trnt ca lucrurile sit revie in ordinen. In acest timp revolutio-
narii, cari fAceau pe lunecosul Mitropolit sa iscaleasca o noua
1 Ibid., I, p. 677. Adoptarea fiilor celor cazuti, pensii sotiilor; ibid.,
p. 686, no. 464. Discursul lui Eliad, ibid., pp. 695-7. Al lui Cre-
teanu, care scotea ziarul Poporul Suveran; ibid., p. 698 i urm.
2 Ibid., p. 687, no. 466.
8 Ibid., p. 660, no. 439.
4 Ibid., p. 663, n-le 443-4.
5 Ibid., p. 673, no. 454. Nou Indernn spre 1inite &Aire stiteni;
ibid., II, p. 17.
6 Ibid., I, p. 695, no. 472. Se vorbia in Apus de posibilitatea ase-
zarii vre unuia din fiii Tarului, Constantin sau Mihai, ca .,rege"
dac, care ar fi avut, pe langA ambele Principate, ai Basarabia si
provinciile de supt Austria, ba Inca si Serbia; ibid., II, p. 24, no. 501.
7 Ibid., p. 16, no. 489.
8 Ibid., p. 23, no. 500.
9 Ibid., pp. 149-50, no. 595.
"Ibid., p. 150, no. 596,
n Ibid., pp. 42-3.
 tnecrcarea revolutionara din 1818 161

Indreptatire a revolutiei 1, ceedeau ea se pot adresa Tarului

ca s arate, fara nimic din formele obisnuite fata de
dansul, proleetorul", cIt misearoa s'a facut in. cea mai de0-
viirsitil ordine, potrivit cu. vechiul drept d autonomic al tarii,
recunoscut solemn prin tralate, ca. este in curs' o reforma cu
caracter legal si ca, prin ca s'a indeplinit, sell sa aduee cea
mai mica vatknare drepturilor oricareia Puteri"2. Era vorba
de o depulatie care sa (Inca m2morint, In ac ela;i limp ctlad
Kotzebue, care ramasese tot la Focsani, asteptiind evenimen-
tele, se adresa public c4tre Mitropolit pentru a-i cere concursul
in restabilirea vechii ordini de lucruri"3. El anunta inainta-
rea, de fapt oprita, pentru moment, din causa negocierilor eu
Puterea suzerand, a trupelor rusesti, caire granita Orli in
revolutie 4. Si, intors de la Focsani, uncle marsese iii misiune
oficiala, Nicolae Meescu aducea stirea, menita sa arunce tut-
burarea In sufletele asa de putin sigure de sine cu toata
Inflatisarea eroic liberala a actinnii lor, ea nu numai Rush vor
aparea ca potolitori, dar va fi, In local viSiLei, In. care se
puneau asa de mari sperante, a lui Talaat, o interventie mi-
Mara turceasca 5.
Pentru a opri invasia ruseasca, revolutionarii se gfindira
a-si trimete ministrul de Interne la Constanlinopol, cu. o mi-
shine pe lAnga ambasadorii Austrici, Angliei si Prusiei 6: era
vorba de a se face recunoscuta, araea Constilutie" de care
se vorbia necontenit, cu toate ca n11 se adunase Consti-
tuanta, despre care se credea ea va fi compusa, din o sula
de boieri, tot atalia tarani, cdte patruzeci de negustori i de
breslasi, adaugindu-se douazeci de intelectuali 7. Dar Ion Ghica
Insrtiinta cIt trimesul, sau cei doi trimesi, vor desaproba re-
volutia i vor cere ca o deputatie de dou.azeci sIt vie la
Constantinopol pentru a cere cloar unele reforme 8.
1 Ibid., pp. 66-8.
2 Ibid., pp. 58-9.
3 Ibid., pp. 64-5.
4 Ibid.
5 Ibid., p. 65, no. 544; pp. 92-4. V. i erisoarea 'ui BAlcescu.
publicatà de mine In Revista Nowt III.
6 Anul 1848, II, pp, 81-2. V. i ibid., p. 83, no. 558.
7 Ibid., p. 77.

a Ibid., p. 100.
II
iti Pregatirea Uniii.i Orincipatefor

In oe privcste atitudinea Pulerilor liberate rata de o mis-

care ce se adaugia la greutatile lor, raspunsul lui Palmer,
Mon era phn de Intelegere pentra cc acme poporul valati",
pe care Anglia e gata s.1-I ajute cu tot oe ar pntea sa con-
tribuie la prosperitatea lui", dar nicio mediatic nit s'ar in-
cerca fari invoirca Portii, de care atarna tara 1.
Se slia la incepatul hti lunc st. n. Ci, misimica liii Ta
primul comisar otoman, fiind considerata ca ajutrA. la sfarsitul
ci, un nou (times, Soliman-Pasa, va voni la Bucuresti in cer-
cetare 2 Sc incerca totusi o adresa, nu vechile arzuri!, ea-
Ire Sultan, intitulat Sire", in. care se manifesta fericirea de a
fi tributari, tributul fiind socotit ca o datorie de recunw-
tintä pentru binefacerile ce primim de la grija-ti parinteasca",
cererea de sprijin era 'kilt', pestle holarul dintre cele
doua taxi, din partea a patra milioabe de bre,c liberc 3.
Dar primejdia cea mare era Insa In starea de spirit a guver-
nantiler Insii. Alexandra Golcscu o spunea limpede, destai-
nuindu-se lui Billeescu: Unireo In slim]. GuvernulUi provi-
soriu este mai mult de necesitate deck In natura caraoterului:
prepusul pretulindeni, iar increderea nicairi"4. Indata oe se
afla cu siguranta ea irupele Tarului se aflii in Moldova, se
tua botarirea de a parasi fara resistenta Bucurestii, rctril-
gandu-se la muffle. Magberu anuntase in zadar din balconul
Palatului ca Guvernul ramane. Indata disc faceau cunoscuta
plecarea, la vreme de noapte, supt escorta5. Se instiinta lu-
men ca se va execula ce se vestise, de altfel, in proclamatia de
la Islaz: nicio Incercare de resistenta armata 6. Daca nàvàlitorii
tree peste cruce i Evanghelie", Dumnezeu va apara, ca
In trecut, tara7. Totusi s'a cerut ajutorul unor anume Pu-
ten, si trupelor trimese de ele li se va putea alipi
In mUnte, si ce s'ar putea strange ca element militar romd-
1 Ibid., p. 91, no. 568.
2 Ibid., p. 92, no. 569. Apelul hti I. BrAtianu §i Rosati cdtre
Edgar Quinet; ibid., p. 131 §i urm.
3 Ibid., pp. 116-7.
4 Ibid., pp. 95-6.
5 Ibid., p. 167, no. 610; pp. 180-1.
6 Ibid., pp. 171-2.
I Ibid., pp. 173-1.
 ncercarea Iwo! u (ion ara din 1818 16,1

nese. lar Neofit dddea, din parte-i, bana vestire" c., dupN.
fuga rebelistilor", Puterea suzerand si cea protectoare isi
trimet ostile, ca izbavitoare"1.
Era Insdsi ziva In care se afla de apropiata convocarc a
Constituantei 2. Ca loctiitori domnesti, Caimacami, pesle oe
fusese la mijloc, se asezase Banal Teodor Vacareseu si er-
cetatoral de odinioara al trecutulai Rom finilor, Manolaebi B a-
lreanu 3, PC cand Kotzebue Insarcina, cu de la sine putere,
en aceleasi atributii pc Banal Iordaehi Filipescu4. Mitropo-
Titul Instiinta pie consuli si pe Talaat. Cei doi coloneli dati
In judecatd i condarnnati erau insarrinati de ditns-ul cu paza
ordinii 5.
Dar, idea de a doua zi, Guvernul fiirI prestigiu care fu-
gise 3, se declara reinfiintat dupt vointa poporului"7. Si ne-
vrednicul Mitropolit retrata, adattgindu-si pc Campineana,
tot ceia cc declarase In proclamatia sa, Caimacamia improvi-
satä disparrind astfel fdra urma8. Reprimiti, cei doi coloneli
adängiau la caracterul tragi-comic al unui spectacol fdra p:i-
reche In istoria lumii 9. Ceia ce nu impiedeca pie adversarul lor,
Tell, sa facd stiat din parte-i cii,, numit dc popor, demnitalea
nu-i permite sa-si paraseasca 1oci 10, si cei doi autori ai incer-
carii contra-revolutionare trebuirä, In faIa rn u1imii atatrate,
sa piece. Se pretexta, pentru a da cxplicatia acestui nc mai
pomenit imbroglios, rechemapea, care nu Futea scl insemne
un sprifin militar, ca acela de care era nevoio , din partea
1 Ibid., pp. 174-5.
2 N-I urmator.
3 Ibid., p. 175, no. 691.
4 Ibid., p. 232, no. 665. Consulul Franciei adauge la ';aima.-amii
lui Neofit Ii pe Herescu ; ibid., p. 250, no. 689.
5 Ibid., p. 177, no. 623. Pentru anarhia din provincie, ibid., pp.
252-5. Masurile reactionare In Bucuresti; ibid., pp. 324-5. Impo-
trivirea lui I. Brdtianu; ibid.
6 Eliad pretinde cA Odohescu ar fi refusat ,.sä concentreze osti-
rea" contra Rusilor, pe earl i-a servit, nevroind, In acelasi limp, sä
demisioneze; Scrisori din exii, p. 540.
7 Anul 1848) II, pp. 181-5.
8 Ibid., pp. 185-6.
9 Ibid., pp. 189-90. Se ceruse i plecarea lui Magheru; ibid., pp.
234-5.
" Ibid., p. 242, no. 681.
164 riregiltirea bniril Principatelor

locuitorilor Capita lei, en negustorii in. fruntet, cari ataeaset'a

palalul metropolitan 2.
In noua alcatuire impttsa. de Imprejuritri, supt presideintia,
acum In adevar pur nominalli, a lui Neofit, erau Campinetmu,
Constantin Cretuleseu, negustorul Nicolac Mincu i I. Bra-
Hann 3.

Kotbebue, Intrand toll4i in. raport cu un Guvern nereeu-

noscut, ceruse Mitropolitului, dar acestUia singur, N 1 ica ma-
suri pentru aprovisionarea armatei rusesti, si el fa indreptat
spre Talaat, pe care chestia 11 poate privi 4, i se eredea car
ambasadorii Puterilor ap usen au smuts Turcilor rccunoas-
terea Constitutiei, doar fa.ra garda nationa1:5.5.
Asigurati acum din partea Puterilor opuse itiainUrii rusesli
ca ostile Tarului nu vor patrundc pe teritoriul revolutionar,
membrii guvernului restabilit parura a InGepe alunci, prin
comisari trimesi prin judete, intre cari Ardeleni, ca loan Pus-
cariu, o oarecare opera de consolidare. Dar Talaat, care nu
consimti a vorbi singur, ii comunica prin clragomanul sau
armean ea dubla ocupatie rni1itar e in lyregatire, nicio pro-
testare neputând s'o opreasca 6. Turcii i debarcasera la Galati.
In tot acest timp nu se ailase nicio basci iii Iduntru sazz fn
afard pentru noua stare de lucruri. pranii nu lucrau pe
alocuri, provocilnd necontcnite indemouri, foarte conservatoare,
ale Guvcrnului, dar, in nesiguranta generala mi so puma
chestia lor, ea fiind arMinata pentru o Conslituanta pc care
1 Ibid., p. 234, no. 688.
2 Ibid., p. 243, no. 682.
3 Ibid., p. 307, no. 739. Ncol'i I. continua corespondenta lui anti-
revolutionara cu consulul rus; ibid., pp. 335-6. Era desperat de
plecarea Rusilor din Ia§i; ibid., pp. 382-4. Legal urile de afaceri cu
Turcii de peste Dunare ; ibid., pp. 317-8, n'au nicio important:I
polilica. Raporluri in [re Balcescu, tot In Guvern, si d-rul Mandl,
agentul frances ; ibid., pp. 320-2.
I Ibid., p. 322, no. 746; corespondenta din Bucuresti a Gazetei
Transilvaniei, 6 Iulie st. v.; pp. 328-9, alta catre Allgemeine Zeitung,
aceiasi data. Consulul frances nu da crezare; ibid., p. 349, no. 771.
Rectificari atre Gazetà ale lui Voinescu II; ibid., pp. 330-2.
6 Ibid., P. 241 i urm.
6 Ibid., pp. 311-6.
 Interearea revolutionarA din 1818 165

nimeni nu se, gandise s'o convoace, Guvernul provisoriu

pdrand cd '1 se substituie 1.
De fapt se petrecuse o singurd schimbare, si ea era foarte
importantd, Ingdduind lucrul real, care, pdua atunei, afar-A de
serioasele cercetgri ale lui Constantin Filipescu, format la
Paris, fusese cu totul pArdsit. Talaat anunta cd, fiind liniste,
se vor retrage trupele turoesti, iar ale Tarului, supt presiunile
ce se ficuserd, consulatul Austriei si al Franciei nu mai
functionau la Iai, au revenit pe linia Prutului 2 Kotze-
bue, asezat acum la GalaLi, scria lui Bibecu c Maiestatea
Sa lasd. Portii sarcina de a rcstabili ordinea In Muntenia 3".
Primejdia interventiei militore stri..rine era a.stfel pentru o
bucata de i reale fnlalturatd. Se asteptau cu incralere Talaat
si Soliman 4, gdtindu-se arcul de triumf si represintatia fes-
tivd.8: Inainte de sfarsitul lui Julie Solirnan era la Ruseiuc 6
primia pe Voinescu, dar Meal esarfd si ca simplu particular.
Atunci se chemä o cornisiune mixbd de (Irani qi de pro-
prietari pentru a stabili noul echilibru economic si social7.
pe l(ingd accasta, la 12 24 Julie, Guvernul anunta Cons-
tituanta8.
Dar Soliman vorbia In sfarsit, cu toat g. schimbarea minis-
t.erialdin Gonstantinopol, care, inlAturand pe Riraat de la
conducerea afacerilor, restabilla p Restid si All. El proclama,
polrivit cu principiile tanzirnatului, rä Valahia e parte in-
tegrantd. a Imperiului Otoman", c Valahii", nerecunosatori
pentru binefaceri, si-au permis acuma In urm,6 sd comitdi
acte 'legate, care au fost foarte rhu vilzute de Sublima
Poartd"; ele ar fi datorite unui oarecare nurniir de indi-
vizi cari-si dau numele de Valahi" (alusie la titlul general
1 Ibid., pp. 315-6.
2 Ibid., p. 344.
3 Ibid., pp. 348-9. In aceasta Mihai Sturdza vedea o pedeapsa;
ibid., p. 479.
4 Ibid., pp. 3132-4. D. Golescu din Braila era acum la Gala(i, In
legatura cu dansul; ibid., p. 381, no. 890. Cf. Maxim-Burdujann, 0. c.,
p. 52 si urm.
5 Ann! 1848, II. p. 494. no. 880.
6 Ibid., pp. 516-7. Primul contact al lui Voinescu cu clausal; pp.
575-7; p. 585, no. 970.
7 Ibid., pp. 359-60. Noi asigurAri proprietarilor; ibid., pp. 40843.
8 Ibi I., p. 435, no. 811; pp. 19.) i urin, 599 si urm,
166 Pregatirea Unirit Principatelor

de: Romani). Conditii inadmisibile" sant punctele procla-

matiei de la Islaz. Indivizii" ,,au. avut Indralneala de a crea
o noua administratie ilegala supt numlele de Guvern Pro-
visoriu", In locul celui legal, numit de Sultan. E o inovatie
care caled drepturile acestuia i un izvor de neoranduiell. in-
terne". Nu s'a asteptat nici resultatul misiunii lui Talaat. Va
trebui deci O. se revue la ordine, frira care se va trere la
mijloace de represiune. Un Cairnacam se va aseza, cane va
desfiinta tot ce s'a hotarit abusiv. Numai dupa aceia se va
putea Incepe oeroetarea in tiniste a allusurifor" si luarea
In consideratie a Indreptarilor. PAO. atunci, o fortä arinata"-i
sta la dispositie, si el e gata a s° folosi de dansal. Se as-
teapta in scris prealabilul ar:t. de supunere" intreaga si de-
savarsitä.
Si, din partea ruseascia,, se facea cunosicut Cabinetelor ca
Tarul Intelege a nu interveni unde sant 'taxi de sine stata-
toare, oricare ar fi regimul( ce 0.-ar fi dat, dar alteeva este
cand e vorba de pure i simple provincii, formand parte inte-
granta dintr'un Imperin, tributare ale Suveranului acestui Im-
periu, guvernate vremelnic de printi a caror alegere trebuie
sanctionata si care, In CR privcste Rusia, n'au politiceste o
fiinta cleat In virtutea tratatelor Incheiate Intre Poarta Oto-
nian i noi, tratate care de Insele nu au nimic comun cu
totalitatea transactiilor pe basa carora e ase4tt dreptul pu-
blic al Europei". S'a caleat, prin revolta", dreptul de pro-
iodic al Rusiei, ca i daLoriile fata de Poarta, i s'a facut apel
la alte Puteri". Sprijinindu-se pc o neingaduita suveranitatc
a poporului", se urmiWefte, de fapt, Ple a basii istoricia care
n'a exiskit niciodatal", crearea unui regat daco-rom&n", in-
dependent, cuprin:dnd si Bucovina, Ardealul, Basarabia, in-
vocandu-se dreptul unei prolinse nu(ionalit-iti, a Orli ori-
gine se pierde 1/z noaptea timpurilor". Se va ajunge astfel
ca si Bulgaria, RumeliaJoale rasele de lirnb a. deosebitä
din care se compune Imperiul Otoman.", sa ceara o situatie
analoga. Acesti nebuni, al diror idei de Guvern nu sant
&cat un plagiat Impruanutat propagandei democratice i so-
cialiste", nu sant, die altfel, adevaratul popor valah", care,

1 Ibid., pp. 606-8.

 Incercarea revolutionard din 1818 167

deci, existä. Un Stat anarhie i prea slab ca s4 se poata

mentinea prin proprille sale forte", cautfindu-1 n nol leg-A-
tari cu strilinalatea, ameninta s15pilnirca ruseasce in Basa-
rabia i legitimeaza interventia", care se anunta astfel. Se
va Intra deci din nou In Moldova, In. deplin,a Intelegere cu
Guvernul Sultanului, si nu se va iesi de acolo decât IndaL
ce buna randuialä se va fi restabilit1.
In acest timp Alexandra Gh. Golescu, desgustat de Ungurii
revolutionari pc cari contase Intah, se gismdia sa Inroleze Ar-
deleni i astepta sprijin de la oei 10.000 de ostasi gata ai
lui Murgu, cari vor Intra In Oltenia In.data ce Basil vor fi
trecut Prutul, cu tunuri i vr'o trei mii calareti armati en
sulite, pusti si pisloale"2, i, Magheru, acurna si el general,
credea ca poate ridica in picioare vechea patrie mica a lui
Tudor 3. Iar la Bucuresti trIsnitoarea declaratie a bunului
arhanghel Soliman era doer obiectul unei protetstari roma-
nicate si consulabelor, do o potrivia de nepulincioase fala de
amenintatoarea trecere armata a comiseralui caruia i se refu-
sase klemiterea Gavernului si aclul de supunere", absolute
neconditionata, a tarii. Ce valoare practica pufea sa alba
amintirea vechilor privilegii pe care noul regim Lure le placa
crede intaturate prin noile base impuse de Ruqia i primite
recimosogor de clasa dorninaata a boierimii4! Inteo adu-
nare In Câmpul Libertatii poporul" era pus sa declare ca,
daca nu se recunoate Constitutia, legaturile cu Imperial Oto-
man sânt rupte si orice s'ar hothri de straini nu poate sa
alba nicio valoare legala, iar Romfinii cari ar lucra in acest
sens sânt pusi In afara din lege 5.
Se cerea desperat imposibila intervenfie francesd6. Pen-
tru ca aseinenea nuindre hotdriri sd aibri un inteles, trebuia
sau o armaid gata sd lupte sa't devotamentul absolut i ge-
neral al unei intregi na(ii con.Wente, holdrild sd se sacrifice.
una I alta lipsiau. Sing, Nicokie Bdlcescu, credincios
1 Ibid., p. 609 §i urm.
2 Ibid., pp. 338 §i urm., 611 §i um,
3 Ibid., p. 622, no. 995.
4 Ibid., pp. 640-1.
5 Ibid., pp. 642-3.
6 Ibid., p. 650.
(58 PregMirca Uniril Principatelor

conuingerilor sale, propuse resislen(a armaid, §i Rand la

cavil 1
DeccamdatA s^cretarul crestin al lui Soliman venia pentra
a vorbi Mitropolitului, i ace&ta fu silit a primi ea tovanAls
si pc Eliad, intorclindu-se apoi cu asigurAri zil,darnIce, In
slam a insela o lulu^ adAnc IngrijoratA (20 Lille st. v.) 2
Scrisoarea lui Soliman fu cetia, cu explicatia cA nu mai
Out boieri", Inaintea a saizeci de fruntasi din aoesti ci-deuani
:9 a o sua de burghesi". Secretarul, Anion Tinghiroglu, pri-
ma cu steaguri i mUsfie,A, fu fclarbe aplaudat de mlultimea pc
care o conducca marelc agitator 03 se dovediSe a fi Batianu,
clind cu un gest de ipocrita mttrinimie orientall sAruta cele
trei colori ale revolutiei 3. I3A1oescu si Tell aparurA singuri In
balcon pentru a pirticipa la naiva bucurie genera11. Nicio-
datir, spune un informator, nu fu asa vesel poporul ca
acuma4." Era vorba ca zilnic deputatii O. se presinte comi-
sarului pentru a-I Incredinla d sentimentele cu care era
IncunjuratA revolutia 5. i se instiinta lumea ca Turcul se
lasa eonvins 6.
Totusi Guvernul provisoriu demisionA la 23 Ellie 7. Prin
secretarul sau, Soliman punea aeurna un terrnin8. DouAzeci
de mii" (sic) de iscalituri mAiturisiau InsA Sultanului si ere-
dinta fatA de revolutia i devotamentful fatl de tronul im-
perial din partea credirteiosilor vasali, prosternati umil Ia
poarelc acesluia" 9.
Se ajunse, atunci, la o transactie.Acelasi Guvern, el, NA
Constitufla de baai, fu. rocunoseirt ca locotcnentA dorn-
neascil", deci o Cdirn4cdznie, cii nghijirea ideii republicane, ca
0 a snueranitei(ii pop Irului. Erau, cu mici schimbAri, aceiasi

1 Ibid.
2 Ibid.. pp. 651-2.
3 Ibid., pp. 673-1. Cf. ibid., pp. 675-6.
4 Ibid., p. 653.
5 Ibid., P. 654, no. 1022.
6Ibid., pp. 655-6. Scrisoarea secretarului entre Neofit; ibid., PP.
662-3. Cf. ibid., p. 672, no. 1011.
7 Ibid., pp. 670-1.
8 Ibid., p. 689. no. 1053.
9 Ibid . pp. 691 7, 093 70 ).
 Incercarea revolu(ionarn din 1848 169

oameni: Neofit, Eliad, 5tefan Golescu, Tell, care cerea lui Ma-
gheru sr/-i fac g. o oaste de cavalerie puting. i infanterie
inultA"1, Mincu, i natia increeitoare putea crede cl esti
sl acelasi regiin 2.
De si Soliman prhuia, In nu.mele, nu al boierilor, ci al po-
porului Intreg, o istorie compleotd a cellar patruzeci de zile"-3
si anta sä i se argte cii nu existg. acea Coulstitutie de care totusi
se vorbise In fiecare moment, cerauda-se reeunoasterea ei,
ci numai unele principii" prernereitoare, el rgspunse cii,
a cerut un singlur Caimaeam, c ntu poate primi o simplg
schimbare de nume" i ed. ar pulea aclmite doar o Clitimg,-
crunie de trei, alesi dintre rninistrii actuali", pe cari, In
aceasta calitate, Ii admitca4. Se instalarg astfel numai Nicolae
Golescu, Eliad si Tell. Dar, pe cand Dimitrie Ghica manifesta
public, printeo serisoare cItre ziare, cg. el e pentru un pro-
gres Meet i socotit5, radicalii, tiitiiturati de hi guuernare,
inuinuiou pe cei §sas Ca 2U triiklat causa poporului" 6. Se
invoca exemplul ostilor lui Mihai Viteazul, apArute In fain
Adrianopolului, eroismul Ieinilor care goniser4, nu stim cand,
o caste cu cobilitile lor i Indemnul lui Boliac de a scoatie
In lupt g. uumai trei sute de sate, pe care el le va intovdrt* 7.
Pruncul Roman" era pentru rcsisten4 fie si contra arma-
tei turoesti, a aril. presentil o considera ca un atentat 8. Ro-
setti vorbia chiar de posibiliiatea cc ar fi lost de a da In
judecaLI pe cci cari au prtrasil Conslilutia 9, si Ma.(rieru, N.
Bglcescu, cilruia i se incredintg propaganda [win Invrifeitorul
satelor10, scriau in acelasi sens 11.
1 Ibid., III, p. 11.
2 Ibid., II, pp. 704-5.
3 Ibid., p. 711 si urm.
4 Ibid., III, pp'. 12-3.
5 Ibid., pp. 13-7. Cf. ibid., pp. 202-3.
6 Ibid., pp. 38-9.
7 Ibid.. pp. 38-42. V. rolul cc s'a alribuit unci d-ne Ipätescu; hey.
1st., I, pp. 26-31.
8 Anul 1848, III, pp. 50-1, 06 7. Ministrul dc Externe al aceslui
nou Guvern scrie, in ce privestc tributul, aceluia al Sultanului; ibid.,
pp. 57-8.
9 Ibid., pp. 70-1. Cf. si Rev. 1st., II, pp. 181 6.
lo Anul 1848, III, pp. 159 60. Florian Aaron era Mines prefect la
DoIj, ibid., p. 200.
11 Ibid., p. 227.
176 PregAtirea Unirii Principatelor

Era vorba acum de o misiune, a lui Dimitrie Bratiann si Ni-

colae Cretulescu, la Constantinopol 1, eu Ubicini, in limp ce, deo-
eamdata,Nicolae Golescu, primit peste Dunare in bubitit de tu-
nuri, negocia en Soliman pentru anume schimbari in nonl statut
national, introducandu-se si un comisar permanent al Portii la
Bueuresti 2; secretarul hil Soliman, care indrepta o proclarnatie
catre tara mergea Oita acolo, !neat oferia ajutorul soldatilor
turci contra reactionarilor"4. Billceseu se punea sii redacleze o
expunere a baselor istorice pentra relatiile tarii cu Imperiul
Oloman5, si Sultanului i se scria caumbrei lui Dunmezeu pe
pamlint", aratând ee oligarhic e regimUl care se credea pentru
totdeauna desfiintat i ce rea era supt el situatia taranului,
adaugindu-se, f rod post si fari folos, Invinuirile cele mai grele
contra administratiei lui Bibescu, care nu era acum macar o
primejdie pentru viitor 6 Aceasta pe and Eliad transmitea su-
zeranului un proiect de Constitutie, cu Domn si Adunare aleasa
de stiutorii de carte, care era in sensul ideologiei lui perma-
nente si al proclamatiei de la Islaz 7. Cum se crAlea cii lucru.-
rile se indreapLii spre numirea ea Dornn a lui Nicolae Golescu
Eliad avu prilej sut strige la intillittirea cu Pasa: SI traiasca
Sultanul Abdul-Megid" 9, §i o Intreaga lume, si de copii, ie§i
Inaintea oaspetelui care 9e credea ca aduce cu el sigurania,
arunandu-i-se de la feresti flori i ghirlande de grAu10. Spi-
ritul lui Resid si Aali Ii Meuse pe acesta amabil, dar el caulii
sa se adreseze numai Mitropolitului
De sigur nu pentrn aceasta se faeuse o revolutie.

1 Ibid., p. 76, no. 1177; pp 92-3, 94-5, 186, no. 1258.

2 Ibid., p. 91. Se cerea de Soliman 1t amnistia; ibid., pp. 114-5.
3 Ibid.. pp. 220-1.
4- Ibid., p. 167, no. 1247.
5 Ibid., p. 175 si urn.
6 Ibid., pp. 217-9.
t Ibid., pp. 186-92. Felicihiri ale lui Colquhoun pentru situatia
cftsligatil; ibid., pp. 199-200; pp. 223-4, n-le 1290-1.
8 Ibid., p. 217, no. 1319. Boierii conservatori alre Soliman;
ibid., pp. 368-70.
9 Ibid., p. 282, no. 1351; p. 311 si urm.
10 Ibid., pp. 290-1.
11 Ibid., p. 316, no. 1381. Cuviinlarea liii, Indemnând la frAtie;

ibid., Pp. 318 9. Baspunsul AdunNrii improvisate; ibid., pp. 319-20.

 Incercarea revolu(ionarii din 1818 171

Deocamdatä se pulu ineepe laerul la Comisia ProprietAtii,

supt presidentia lui Alecu Rarovitä, avand ea secretar pe Mol-
doveanul Ioan Ionescu, un cIlduros prieten al Mraniler, ea-
pabil de a da o directie reed. prarlicri, desbaterilor care ur-
mau sa se desfristure In cea d'intrdu jumrdate a lui August,
inteun 1arg plain, ca 5i cum Locotenenta Domneasai ar fi
fost cu totul sigurN. de viitorl. Eliad insusi vorbi, dapit no-
setti, care, intors In administratie, era arum directorul Minis-
teriului de Interne: acesta aduse inaintea proprietarilor jerl-
fele lac a facut In Ungaria clasa care corespunde tarmdlor
de aici 2.
De la inceput se Meu loe unui satean si unui preot In
comisiunea de validare 3. Preolul Neagu si mosneanul Rada
Ceausescu stateau, astfel, in fata unui Lens, unui Lahovari.
Se vazu Indata cit partea cea mai vie era a color cari su-
feriserti 5i cari voiau sa-si rilsrumpere cinstit persoana si
drepturile la pruntint. Se vorbi fatis, cu un frurnos ruraj,
care arrita cat de Mall clasa obijduitit avea constiinta eit a
ei este mai ales tara, despre valoarea muncii, rare vine din
singurele lor brate, despre hlcoinia In a cumpira pqmant
a unei clase care se bucura Kum de libert.atea deplina a
c.omertului, despre aurul ;1 argintul" ce se aduna in lazi.
Oamenii siint gata sit dea mosierilor o 5i atilt.
Ei vor ilmfmea, dupit adev4ata dreptate i fritie, numai
luerritorii liberi ai pamilnlulai": el ne-a fitut, i toatts elite
avem, de la el este; Doi slintem ai lui si el este flic6torAl
nostru". Nici mkar ap5.rthori ai Orli n'ar ti fost boicrii,
ei singuri. Dar noi bare mule vom fi fost? Nu vom fi lost
era durnineata? Ba Melt mi se pare si alta: ()are de &Ind
1-ai luat cu sabia, cu sabia ea s,it nu cake pkior
straln pe diinsul?". De altfel, taranii, spunea tot acest preol
Neagu, de o asa de miserrtoare eloeventl fireascii, nu 1.nsNi
si fitrit uncle cuvinte inveninale", sant gata a munri, dar pe
bani, aeolo uncle si pmuit atInci s'a chelluit munea lor
Plângerile tintiau mai mull exploalarea f1tra patintd de
1 Ibid., pp 213-
2 Ibid., pp. 293-4.
3 Ibid., p. 321 i urm.
4 Ibid., pp. 323-5.
172 Preglitirea Mild! Principatelor

apel, munca fara rasp14tA, sila, infierata de Boliacl.. E vorba.

Inainte de toate, de aceste salbatece impliniri, de arendasii,
cu gonacii". lor, de prinderea i Inchiderea prin. beciuri
cosare pe vreme de iarna, f Ara nieiun foc..., aruncand
si apa pe noi, ca sii degerim nesoeotind ca sant i aceia
omenire i zidirea lui Damnezeu"2. Sa se Invie oaia cea
rnâncatA. de vulturi si de lei si de ursi-3. Sa ni dea un
petec de Pamant" rasuna In sala discuLiilor 4. $i se auzi
strigatul bucuros: SA traiased Dumnezeu pe cei ce au ju-
rat pe Sfanta Gonstitutie"5. Incolo, se oferia rasplatirea in
bani 6 observand zit toat4 boglitia ttirii vine de la bratele
taranesti, izvor de afur si de argint"7. Dar, cand Ioneseu
cauta sa fixeze c6 e vorba de zece pogoane dc om si de
dijma din cinci una, se ivira. protestari 8.
0 parte dintre prolprietari se tinura insa in reserva: sa
se observe legile care sant, panA ce Constitutia, singura in
drept, ar vota allele! In unele judete, ca In Valeea, clasa
stiipanitoare nici nu voise sa-Si aleaga reprasintaintul 9. Lens
stäruia In parerca, combatuta cia Baloescu, cii Negru-Voda"
impartise boierikr situ locari pustii". Iar Lahovari nu slatea
pe gandari sit afirme ca ping. la Nioolae Mavrocordat- si
reforma memcrabila a acestui Domn taranii, de la Mircea-
Voda", au lost chiar robi 1t. Si, in schimb, wins de o mistica
pornire, un mic proprietar din Ialomita striga: Si eu v'am
robit, fratilor, v'am batut, v'am desbrkat! De treizeci i ase
de ani de and mi1 blesteinati. tert4i-nili, va rog, fratilor

1 Ibid., pp. 344, 364-5 si urm.

2 Ibid., p. 392.
3 Ibid., p. 515.
4 Ibid., p. 392.
Ibid. V. si C. D. Aricescu, Chestiunea proprietdtii, desbiituld
de proprietari si plugari la 1848. Bucuresti 1862.
6 Anul 1848, III, p. 137 si uriu.
7 Ibid., p. 494.
8 Ibid., pp. 495-6. Si plata pelltru Wiscutul vitclor.
9 Ibid., p. 342.
" Ibid., pp. 343-4.
11 Ibi(1., 1). 396.
 f ncercarea revolutionara din Is is ii
siiteni! Luali-va inapoi ccia cc v'am rapit! lata-nia va dau
padicica de piimanl!".
lonescu puse limpede chestia drepturilor muncii, care fiind
calcate prin Regulamentul Organic, acesta se si InIrdura pen-
Lru a asemenca nedreptate. Dar nicio palmit de Oinant sa nu
se dea fArA plata, pentru a nu crea o altà categoric de saraci".
Dar si un Lens reeunostea indoita sfintenite: si a proprietatii,
ca si a muncii, pe cand Lahovari se plangea de posibili-
tatea exproprierii, lucru, poeiu zioe, nepomenit in istoria
neamurilor civilisale 2".
Din nenorocire conduenorul moldovean rat putu sa deie
si linia Infaptuiril reformelor necesare. El avea increderea cI
revolutia va dura si-si va produce efectele, dar era lAsat sin-
gur, Ora nicio Indrumare, pe propria sa rdspundere. l'eniru
aceastd hofdritoare chestiune Gitternul nici ni exista. Ceia ce
insemna ca, in lipsa de orice basa, noul regim avand a fi sla-
bilit cu Constantinopolul i nimic nefiind previind, necum pre-
gala, pentru nicio categoric, rImanea numai forfotirea until .

entusiasm ieften pentru formule i cocarde, fitrit macar, pen-

lru multimile la care se fAcea nccontenit apel, dandu-li-so
vesnic tot acelasi lucru, sa fie devotamentul fata de un om
in adevAr capabil sa stapaneascA vremile.
De fapt, revolutia era moarta de clind Ingenunchiase ina-
inftea omului trimes de umbra lui Dumnezeu pc plimAnl".
Plutia numai nesigura o ilusie, pe care oca d'intaiu suflare
brutalA ajungea s'o sufle In neant3.
Astfel, pie cand, de multe ori cu uimitor de frunioase
izbucniri dc dm-ere din partea celor aphati, se trecea do
la voturi prin ridicarea In picioare la discutii asUpta dij-
mei, pe cand se perindau Inaintea liii Soliman delegatittni,
si de tarani, pentru a se aduce Sultanului o Inchinare cum
nu mai avuse nici9dak Ora atunci vre-un stapAnitor al
1 Ibid., P. 391. El adaugia insa: iertati-tni numai cheltuielile
venitul 1"; p. 398. $i cauta sa fixeze cat da de fapt; ibid., p. 468.
Ullimele discu,tii, care nu mi§cau de loc; ibid., pp. 491 si urm., 511
§i urm. Cf. ibid., IV, p. 249 §i urm.
2 Ibid., III, p. 362.
A§a credea §i N. Bälcescu, care aratA pe Eliad speriat l pe
Golesli dispusi la orice concesii; ibid., VI, pp. 23-4.
114 Pregiitirea IJJI I ru Prtlleipateior

nijIraici turcesti, pe rand se Incorca prin Oltenia a st,

injgheba o putcre armatii, dar zilnic se urma ( u mangaie-
yea proclamatiilor din partea unui Guvern de rare se des-
flicuser6 definitiv adevaratii revolutionari, diplomatia ruseasca
pregAtia acea Intelegere u Vizirul Rcsid pentru a face sti
inceteze ()eta ce la Petersburg se privia ea o insolenta si
ca un scandal.
Soliman, castigat prin milgulirile revolutionarel, trebuia sil
lie desavuat. In looul lui se numia, pantru a reveni asupra
coneesiilor fäcute cu aLata usurRate de clausal, al treilea (Entre
conduclitorii tanzimalului, Turcul de modä nouq, vorbind fru-
mos frantuzeste si facand versurèle romantice. Fuad-ETendi,
cgrula i se atribuia un mai mare tact in aceste Imprejurari
incurcate decal foslului ambasador al Sultanului la Paris 2.
Nu se va aju,nge astfel la Intrunirea, fixala pentru 18
Septembre, a Constituantei de 250 d2 membri3. La Constan-
tinopol, deputalia nu pu,tu. s. capete o audient5.4. Ion Ghica
nici nu fusese Insttiintat de numirea liii. Fuad, pe care o afIfi
numai prin Journql de Constantinople 5.
Pe (And Guvernul, foarte putin preocupat de ce fAcea loan
lonescu In Comisla Propriet4i, vota o statuie liii Gheorghe
Lazqr 6 si comisarii pentru propagand5 trimeteau cele mai
optimiste stiri din tar5., unde lucrul la camp, in aceste con-
1 V. §i raportul consulului frances IIory; ibid., III. p. 122 §i urm.
2 V. ibid., p. 376.
8 Ibid., p. 383, no. 1133.
4 Ibid., p. 410. Totusi o Intrevedere, putia multAmitoare, en Aall-
Pasa, ibid., p. 522, no.. 1526. Cf. ibid., p. 531.
5 Ibid., pp. 425-6.
6 Ibid., pp. 450-1.Se prelungia bursa la Berlin a lui Joan Zalo-
mit (= de peste Lom; ca origine Bulgar grecisat); ibid., pp. 489-90.
$i se trimeteau la studii Grigore Peret, atentatorul contra lui Bibescu.
si Gheorghe Creteanu; ibid., p. 564, no. 1554. La Bucuresti, I.
BrAtianu opria fumalul pe stradd din causa uscdciunii"; ibid., p.
574, no. 1567. 0 proclamatie a lui, ardtând a nu existä oarnent cu
stilete" reactionare; ibid., pp. 633-4. Se credea cd va fi o interventic
a unor Arnduti pldtiti; v. si ibid., p. 661. Se dddea drumul din oaste
ofiterilor aristocrati": Grigore Brftncoveanu, Alexandru Macedonschi,
Gheorghe Bibescu i Gheorghe Stirbei, cu cfttiva altii suspeeti; ibid.,
p. 671, no. 1637. Dar si I. Bratianu apata o misiune in Franta, pen-
 Inceecarca revolutionarA din 1848

ditii, de asa de nesigurà legalitato, Sc urma, din fericirel.

Poarta rAspundea, la 19 August st. v., ambasadorului rusese
c. s'a dat ordin lui Soliman-Pa,yz sd se anuleze toute mdsu-
rile luate de un Guvern ilegal, ru intoarcerea, fiird nicio
schimbarc, la hgea fundarrrntald, care c Regulamentul Or-
rnic. Aceasta se ua Proqtama, lard Pncun fur, in miflocul
trupelor turcefti, la Giurgio. Dace nu se intdmpini supu-
nerea desduarsitd, se va pi la represiune, de §i se va
face tot ce se poate pentru a evita udrisarea de sdnge. Se
vor reehema apoi exilaLii i se va oareeta gestiunea financiarA.
Nu se va cere selitor Gnvernului sa Wiras asca fitnetiile)
Mr, ci ei vor fi demisi", si s. va aseza un singur Caimararn,
om moral si disUns, care nu va fi avut nieitta amestec In ul-
timele evenimcnbe. Delegatii la Poartg vor fi trimesi aeasfi,
pentru ca,' Sub lima Poartii nu agreia7A ce sant InArcinati
ei sni expuie"2. Va fi opritrt oricc foaie afaril de Monitoriu,
se va inberzioe (ripe discurs, vor fi pedepsiti purtgtorii de
arme. Doar dad' se crutd, neconsiderându-i ca rebeli si eau
fAcgori", revolutionarii si se frigLiduieste o oarecare revisuire,
impreuna" cu Rusia, a Regulamentului, A comunica areste
lueruri lui Soliman, care nu va fi desaprobat, era misiunea
lui Fund, si ambit comisari vor trebui s lucreze ImpreuM
en Duhamel 3.
Se produsese deci catastrofa care de malt putea sI. se pre-
vadä de oameni mai deprinsi cu afacerile publice.
Rusii, cari reveniscr, In Moldova, I5i preOtiau actiunea
militard4, pe cand Magheru aräta ui Tell c5. a putut in-
tatisa ofiterilor t.ancesi trimesi pentru informatii, Dessaint
si Sabatier, doar un numär de voinici oe treceau poste

tru a stabili relatii diplomatice intre cele douä tari"; ibid., IV, p,
148, no. 1748; pp. 311-2. Actiunea lui Al. Golescu, ajutat de Bataillard.
Desprez i poetul iesean Corradini (care a publicat Chants (lu
Danube); ibid., p. 197 i urm.
1 Nou indemn at Guvernului, ibid.,III, pp. 476-7. Dar maiorul Via-
doianu, cu profesorii francesi Dufour si Duvry, se pregAtia de o
visitä In numele reactionarilor", la Soliman-Pasa; ibid., p. 521,
no. 1523.
2 Protestarea Mr; ibid., p. 556 i urm.
3 Ibid., pp. 547-51.
4 Ibid., pp. 351-2.
1.78 Vre,gairea Unirti Principalefoll

mie"1, si Tel, din parte i, cliema re voluntarii lineretului supt

arme. In zAdar observatii turoesti Incercara sa opreasca in-
vasia, care trebuia sa fie num definitiva9.
Guvernul facuse sa se inchida Cornisia Proprielatii 3, sin-
gurul Went viu in al:I:wt.:1 revolutie do discursuri, procla-
matii, deputatii i necontenibe sfa5ieri interne.
Incit din ultima zi a lui August st. v., Dimitrie Golescu,
administratorul Brailei, protesta inaintea lui Rifaat-Pasa pen-
tru presenta unor elcmente militare tune/esti venind de la
Galati4. La 1 13 Septembre Guvernul observa liui Fuad ca
tara este in deplina 1initc, c.it n 'au alias drepturile Sul-
tanului, cand s'a Neut us de Q autonomic istorica9, 5i se
intrebuinta din nou, pentriu a intari manifestarea, procedarea
iscaliturilor populare. Se .incercase si o indreptatire t5rzie
fata de nota liii Nessetrode: se r.Ttau aceleasi argumente,
adaugindu-se 435 se va repudia protectoratul rusesc numai
Intru cat acest protectoral e contrar drepturilor sau inte-
reselor Tarii-Romanesti" 6.
Dar singur Magheru, cu e. elemcnte avea la indemana,
era de parerea hotarita ca, munai farand o impolrivire des-
perata, am pulea scapa onoarea revolutiei noastre i viitorul
poporului roman" 7. In cluburile din I3ucuresti se fkea insa
de tineret un awl la popor" 8; o mare demonstratie pasnick
rugatoare, aoelasi sistem de lnjosire avea sa intampine
la Dunare pe Fuad9; era vorba de un grup impunItor de
4.000" de oameni 1°. Se va arde, comemorând Revolutia, in
forme ea ale Bisericii, Regulamentul Organic, i nedemnul Mi-
tropolit, care astepta, de fapt. eu nerabdare pe Rusi, consim-

1 Ibid., pp. 586-7, no. 1573; IV, p. 35, no. 1742. Cf. §i. ibid., p,
152, no. 1756.
2 Ibid., III, pp. 613-4. Raport, ibid., pp. 678-9.
8 Cf. §i ibid., pp. 703-4. Indemn a face samgnAturile de toamna;
ibid., IV, p. 172, no. 1769; cf. ibid., pp. 216-7.
Ibid., pp. 1, 185, no. 1780; pp. 194-6. Mai ales Maxim-Bur-
dujanu, 1. c., p. 65 si urm.
5 Anul 1848, IV, pp. 153-4.
6 Ibid., p. 158 §i urm.
7 Ibid., p. 174, no. 1772.
8 Ibid., pp. 187-8.
9 Ibid., p. 194 si urm.
10 Ibid., p. 265.
 incercarea reeolutionara diu 1848 ii
tin sa iscaleasca proclamatia In care se arata cä Regularnentul,
si In forma manuscripta, ca i Arhondologhie, au, fost date,
eu blästam, fläcgrilor 1; se distrugea e monumentul lui Chi-
selev 2.
La 10 ale lunii 1110, Fuad instiinta ea a sosit teasul
c5. Bucunestii, inainbea caruia soseste, e pus supt
paza ostilor Sultanului, ca, tulburatorii ordinii publice" vor
ri pedepsiti. El se adresa nurnai °atm Mitropolit, ignorand
()rice alt g. autoritate derat a politiei, care era facuta respon-
sabila pentru orice desordin 3. Soliman fusese rechemat la
Constantinopol4. Santeti asteptat cu nergbdare" fu raspen-
sul arhiereulul care atata vreme jucase cu nernsinare un rol
de tradatoare uneltire contra acelora earora Ii (Muse fara
nicio reserva sernngtura sa5. Iar Locotenentei bolnavul In
pat" Ii comuniea adresa lui Fuad, ca unui gtivern legitim
si recunoscut In numele Mariei Sale Sultanului de catre 1.6-
misul silu, Su1eiman-Pasa"4. Si ministxul de Externe Voinescu
deelarase, la randul sau, eä numai la aceasta Locotenenta
este autoritatea de Stat 7.
Fuad refusä s. primeasea o delegatie, eu Mitropolitul scos
din Casa, In numele a 60.000" de oameni 8. El chema la
dânsul, In ziva de 13, pe Neofit, cu. prineipalii boieri, nota-
bilitatile orasulni, capii breslelor i eelela!te persoane pe care
rangul sau situatia lor le desemneaa. ca sa asiste la comu-
nicatia" ce stiä aN. face. Si el arata locUitorilor Vala-
hiei" olt orice urmia a celor petreeute trebule sit dispark
Constantin Cantacuzino, recunoscut ca ministru al Dreptatii
supt Bibescu, e asezat ea loctiitor domnesc, Caimacam", si
el primeste, cu toata opunerea fiului, loan. Ministeriul, ce
1 Ibid., pp. 220-1.
2 Ibid., pp. 239-40. V. i ibid., p. 245 si urm.
3 Ibid., pp. 285-6.
4 Ibid., pp. 288-9. Pentru acusatiile aduse de Bibescu, care se
afla In Ardeal, v. ibid., p. 298.
5 Ibid., pp. 290-1. Semna: al Escelentei Voastre prea-urnilul si
ascultätorul servitor".
6 Ibid., p. 291, no. 1864.
7 Ibid., p. 292, no. 1865.
g Ibid., pp. 317-8.
14Ibid., p. 319, no. 1892.
12
178 i'regglirea UniriL Principatefot'

va nuini acesta se va indica de Fuad si de Dultainel Guvel'-

nator ostäsesc al orasului Bucuresti" se va aseza fostul silb-
ofi;er croat trecut la Islam i ajuns la o mare vaza, Omer-
Pap, care-si va lua o sotie sasoaica din Ardeal. Lui i se
vor supune i militia arii si polilica. Boieri, preoti, negu-
Mori, meseriasi $i säteni" erau chemati sa revie la indeletni-
cirile lor obisnuitel.
Bruscand grupele de tarani Mei arme care li se opu-
neau, trupele turoesti intrau in. oras 2. Delegatia Guvernului
era retinutä in lagar i ramase astfel pan g. la interventia con-
sulilor3. 0 inalnire intAmplaboare cu o militie care, de si
amestecata in Loate ceremoniile unei revolutii, pastrase cons-
tiinta dthnInitatii sale si cu corpul pompierilor provoca o
invälmaseaia, care se ispravi cu o .batalie in toatä form;
militarii romarli, dintre cari, alaturea de cativa Turci rapusi,
cazura cativa, rapezindu-se la tunurile protivnicilor4. At:Ma
sânge curse, nimeni dintre conducatorii politici negrabindu.-se
a se pune in primeidie. Ei asteptau, resemnati, de la Fuad
hotarirea asupra soartei lor.
0 proclamatie a lui Magheru ran-lase fara resultat 5. Contra
lui trebuiau. s piece Turci de-ai lui Omer-Pasa si de la
Vidin 6. Dar la 28 Septembre st. V. el declara lui Fuad ca se
lapada de puterea ce i-a Incredintat-o natia, ca sa nu traga
asupra ei immarile cele rebe ale unui razboiu nepotrivit",
sperând c,ä Poarta, careia Românii ii ofera i sprijinul ar-
melor lor, va tinea smug, de drepturile aoestei natii7. Cu
1 Ibid., pp. 319-21. Proclamatia lui Omer; ibid., n-I urmAtor. A
Caimacamului; ibid., pp, 321-2. Protestarea guvernului; ibid., pp. 323-5.
2 Ibid., p. 322, no. 1896.
3 Ibid., p. 411. Era vorba de a-i trece in Ardeal; ibid., p. 421,
mo. 1995. Omer-Pasa garanta pentru nevätAmarea lor; ibid., p
425, no. 1973.
4 Ibid., p. 328 i urm. Turcii arestaserl la poarta casgrmii pe
colonelul Radu Golescu i pe unit ofiteri, temându-se de o .resis-
tent.ä; ibid., p. 342. CApitanul Deivos, care continuase si resiste,
annul ca §i Golescu i Papazoglu au fugit; ibid., p. 376. Se recu,
noaste tnsd de toti marturii frumoasa purtare a cdpitanului Zd-
gdnescu.
6 Ibid., p. 354 qi urm.
6 Ibid., pp. 574-5.
7 Ibid.
 incercaiea revoluPonara din 1818 119

ofiterii sE, el trecu In Ardeal 1. Colquhoun intervenise pentru

aceasta solutie2. De altfel, Ismail-Pasa, venind din Bucuresti,
era acurn la Slatina 3. Razboiul de guerillas pe care-1 anuntase
seful revolutionar nu se produse deci. Voluntarii lui se vor Im-
prastia fara a se fi tras macar un foe de pwa. De la
west nou conducator pang, la cazutii de la Drägasani pentru
o causä straina era un drum, dari el nu mersese tot mai sus.
Deeftt acest resultat ar fi fost ploate mai bine o intelegere
cu Bibescu, in favoarea earuia lucra fratele san Iancu pen-
tru Intoarcerea lui....
In acelasi limp eu ocupatia turceasca, generalul [Alders anunta
pe aceia a armatelor Tarlrlui contra acestui guvern Ineni-
puit" 5. Cu tinerii revolutionari in frunte, mai multe mii de
Români crezttra c5. se mai pot sprijini pe autorilatea Sul-
tanului ca sa proteste Impotriva acestci navaliri, ca i impo-
triva feluhri cum intraserla insesi trupele otomane. Fuad Insusi,
fana a protesta formal, privia cu nemullamire aceasta Lo-
varasie militara cu. soldatii Tarului6. Se (Muse drumul lui
Dimitrie Ghica, staternie &Liman al mliscarii, care totusi va
presinta un proiet de reforme 7.
Dintre pastratorii de pana atunci ai puterii, se Ingdui
lui Eliad si lui Te1,1 sa trei,q1 in Ardeal, lui Nicolae Golescu
sI mearg6 la Constantinopol 8, dar $1 cei d'intaiu vor fi siliti
a lua acest drum, avand a fi internati la Brusa.
0 Intreaga multime de toate treptele fusese retinuta la Co-
troceni. Ramasera pentru a fi Itrimesi pe Dunare, In ghimii")
I Ibid., n-1 precedent. V. si n-le urnAtoare §i p. 592 §i urm.
2 Ibid., p. 583.
8 Ibid., p. 596, no. 2134. Cf. raportul lui, ibid., p. 598, no. 2136.
Magheru catre Fuad; ibid., p. 599, no. 2137. Pentru trecerea Turci-
lor de la Vidin, ibid., V, pp. 1-2. 0 adres6 de multAmire cAtre
Ismail-Pa§a; ibid., pp. 24-7
4 Ibid., IV, p. 360.
5 Ibid., p. 369. Adresa lui Duhamel &Ore Caimacam; ibid., pp. 392-3.
6 Ibid., pp. 400-1. Cf. ibid., pp. 427-8.
7 Ibid., p. 659 si urm.
8 Ibid., p. 448. Urmeaz1 cererea pe care fostul comandant o In-
dreptä catre Sultan §i cele catre Omer-Pap §i eltre consuli, atm
Fuad; ibid., pp. 425-7. V. scrisoarea lui din Campul lui Traian"
cllre Calmacami; ibid., p. 381 t urm. Omer II someaza sit tread
granita; ibi 1., p. 411.
180 Preeitirca UnirI Principatrloi

luntri Inchise, ceilalti trei Golesti, Rosetti si I. Bratianu, Ni-

colae Balcescu i fratele Barbir, Cesar Boliac, Grigore Gra-
di7teanu, Bolintineanu, Aristia, negustorul Margarit Mosoiu,
Ardelean, Ioan Ionescu, mai tincrii Peret, Zane, Vernescu ci
alti ciltival. Li se dadu drurnul nurnai pe leritoriul austriae.,
la Orsova.

Un Ministeriu de boieri btrini, dar i cu Ciimpineanu,

despartit Inca odata de causa nationala, In im pus Caimaca-
mului, care, de alifel, cauta sa-si aleagit oarnenii sai. Gent-
ralul Lfiders fu primit in hiserica arindarului ca un monarh
de eatre aceia cari pc aoeasla cale, a unei indoile siluiri si
umilinti, ajunsesera a fi invingabori 2. Se crea o comisiune de
ancheta 3. 0 adresa din Craiova saluta pe generalul rus Has-
ford 4.
Dar pe alocurea, ea In Teleorman, satenii mi intelegeau
O. se Intoarca la situatia Regulamentului Organic, qi vedem
Injosirea Guvernului nou, care semnaleaza faptul lui Fuad,
fireste cu gAndul de a provoca o interventie a soldatilor lui
Orner-Pasa5. Indata Mohammed-Pasa din Craiova era Insar-
cinal sa prooedeze cu cavaleria sa la Implinirca tAranilor
nesurittli: sflositul aoestei expeditii va fi de a siipune lo-
cuitoril (Arani la munea prunantului". Un ofiter roman era
pus sit Intoilreascil pe eel turcesc. Sute de oameni iesi-
seira eu eiomege in ealea celor d'intgiu plutoane rom'anWi
trimese pentru a-i supune G. Casul se repeta la Margineni,
In Prahava7. In Teleorman aparusera si Cazaci ai Implinirii
silnice, dar taranii din mai mune sate declarau vitejeste ca
f)ei au jurat §ti sant dation sl saruiaSa. Ong la cea din
urmit piedturil de sdnge 8"
1 Ibid., p. 448.
2 Ibid., pp. 560-1.
3 Ibid., p. 658 i urm.
4 Ibid., V, p. 48, no. 2257. $i allele, de aiurea ; n-le urmAtoare.
5 Ibid., p. 55, no. 2264.
6 Ibid., p. 58, no. 2268. Pentru aceste coloane mobile", si ibid.,
p. 86, no. 2299. Soldati romflni fuscserd desarmati la Craiova
ibid., p. 87, no. 2301.
1 Ibid., p. 96.

$ Ibid., pp. 97-8.

 Incercarea revolutionaril din 1848 181

In Do lj sAtenii strigau chiar cI nu recunosc altt stäpdniee

dechl pe Guvern si Magheru"1. Din ferieire, nu se merse,
mai departe decat pilduirea cu blaitaia" 2. Trebui InsN ca
Ministeriul de Interne a. observe Caimacamilor c o ase-
menea urmare de a imipune locuitorilor tarii Indatoriri prin
execulie de ostasi otomani dupd d'a dreptul vointN, a arenda-
silor si mai nainte de a fi reclamatiile kr cercetatp de dre-
gltoriile locale, si constatate, educe o inlesnire I,nsemnatoare
la savArsirea de abusuri", impiedeclind pacificatia 3.
Impotrivire se Intâlni i In satul mehedintean Vânju, unde
o parte a acelorasi sKteni va pith cu. viata un nou striga
spre libertate 4. La Craiova, Pasa proceda si la arestarea ele-
mentelor care mai resistan InciI.9. Unii proprietari, ca Emla-
null Florescu, arrItan cu numele pe sItenii earl. Indrftniser4
a li sta In fatI si cereau pedepsirea lor 6. Radu Ceausescu,
devenit politaiu la Calarasi, era oprit si el 7, ca i preotul
Sapa.8. Se cantau si prin munti Lehii", epeve ale revo-
lutiei polone cari eiutasera un adIpost la noi9. Sapte din
ei ctzurt la Vintila,-Mod6 10. Fireste c6 fiul lui Magheru, rede-
venit, din general cornandant de armatit revolutionarit, ceia
ce fusese, dar la Sibiiu fusese primit de comandant irigit-
1 Ibid., pp. 127-8. In Gorj; ibid., pp. 172-3.
2 Ibid., p. 98, no. 2314. Cf. ibid., pp. 128-30 i, mai ales, pentru
desordini, pp. 188-9, 297 (cincizeci de toiege .
3 Ibid., pp. 131-2. Iscaleste Iancu Filipescu. Se interveni 81
contra arendasului de la VAnju, care cu de la sine putere chemase
Turci; ibid., pp. 157-8, 211, no. 2170, pp. 370-1.
4 Ibid., pp. 131-2; ibid., pp. 155-6. Pentru Argq, ibid., pp.
205-6, 227-8.
5 Ibid., p. 63, no. 2273.
6 Ibid.. p. 64.
7 Ibid., pp. 65-6, 126, no. 2345. $i oprirea fralilor Melic, dinlre
cad unul va publica o interesant6 carte francesA asupra situatiel
In Sud-Estul european. V. ibid., pp. 66-7, si Iorga, In Rev. 1st.,
V, p. 232 si urm.; VIII, p. 92 si urm. Multgmiri, Anal 1848, V,
p. 331, no. 2568.
8 Ibid., p. 211, no. 2133; p. 257, no. 3187; pp. 103-105, no. 2612;
P. 406, no. 2611. Cf. ibid., pp. 515-6.
9 Ibid.. p. 66, no. 2279. Angljarea mini ()filer polon recomandat
de Czartoryski; ibid., VI, p. 13. Cf. ibid., p. 71.
" Ibid p. 84. Cf. pentru acesti Poloni Iorga, in Revue llislurique,
1935. Comandantul lor era Carol Todlicb. Ei scapit in Moldova;
Anul iSm, XI, pp. 104-5.
181 PregAtirea Unirii Principatelor

duindu-i uniforma 1 , era scos din oastea ce se cauta a fi

reorganisata §i, Impreuna cu dânsul, ctitiva alp comandanti
fara Insemnätate 2 Se rupea contractul cu Monty si cciIaii
profesori francesi5, si fireste fura. loviti Ardelenii I. Maio-
rescu. i fratele, Almasanu, Piso, Fortunatu, Urzescu, Codra
Drägusianu, Puianu, Filirnon, Grozescu, Aaron, Laarian, adau-
gandu-li-se C. Leca4. Se rechemau bursierii Zalomit, C. Cor-
nescu, Gh. Costaforu, Alexe Marin, C. Bozianu, Gh. Creteanu5.
Dar boierimea veohe nu se credlea Inca asigurata prin
toate aceste masuri. Basbuierul" Iordachi Filipescu se pre-
sinta la Fuad, care-i recunoscu acest titlu, oerâncl sa se dea
o i mai mare cheza,sie6, ceia ce fu desaprobat de Cai-
m acam 7.
Numai atunci se Intoarsera din Brasov Scarlat Ghica 8, anal
clintre cei mai Indaratnici luptatori contra noii stari de
llucruri, un loan Golescu, tin Slatineanu, un Obedeanu, doc-
toral militar Mayer si chiar Moldoveanul Nicolae Sutu, care
se stricase definitiv cu Mihai Sturza: Manolachi Baleanu Ii
precedase 9.

pupa interventia anglo-francesa din Novembre se Incepu

Insä a se lucra la o largire a baslei Regulamentului, si se
vorbi Indata de restrângerea la ,sapte ani a terminului de
Domnie numita 10. Dar tirbei, socotit ca viitor Domn, vorbia
despre Unire, i se vântura candidatura ducelui de Leach-
tenberg11. De fapt se ajunse la conventia ruso-turca de la
1 Ibid., p. 90, no. 2304.
2 Ibid., p. 74, no. 2289, biografia lui. Era un om de patruzeci
trei-patruzeci i palm de ani, fost cdpitan de panduri, insurat
cu copii; ibid., pp. 177-8. Ajulase pc Rusi la 1 828.
8 Ibid., p. 133, no. 2354; p. 410.
4 Ibid., pp. 158-9. La Buzau, Suciu, Murrtsanu; ibid., p. 170, no.
2395. Se InIgturä chiar Pctre Poenaru; ibid., p. 264. CS, si ibid.,
p. 14. Profesorul C. Roman, ibid., p. 79, no. 52.
5 Ibid., p. 221, no. 2116.
6 Ibid., pp. 92-3.
7 Ibid., pp. 98-9.
8 Asupra lui, ibid., V, p. 510.
9 Ibid., pp. 111-2.
10
Ibid., p. 604.
11
Ibid., pp. 696 8. Consultd frances vorbia ci tte Basarabia.
;

F.

k:Ctir-746"-
S.:"" .

Barbu Dimitrie .5tirbei.

 Incercarea revolutionard din 1848 183

Balta-Liman, care va pune capat i Domniei lui Mihai

Sturdza: Domnia pe Ward era desfiinratd prin acest act iesit
dinfro naivà reuolutie.
Cele cloud. Puteri numird In Tara-Romaneasca, In ciuda
sperantelor Caimacamului 1, pe Stirbei si In Moldova pe
fiul, de mult In conflict cu pärintele sdu, al lui Alecu Ghica,
frumosul, romanticul Grigore, care filsese Insurat Intdiu cu.
tot asa de frumoasa Elena, flic't a lui Ioan Sandi; Sturdza.
Un Divan legiuitor", Cu doudzeci de membri, i functionari,
Inlocuia Adundrile, socotite ea periculoase2 (1-iu Maiu 1849).
Ocupatia indoitä rdinklea, cu toate protestarile englese i asi-
gurdrile date de Palmerston In Pnrlament3.
In acest timp, Mihai Sturdza, care, atacat de Kogälniceanu
prin noua sa publicatie Dorin(ile partidei nationale tn Mol-
dova, cu explicarea desideratelor din Mart, si prin caricatura-
rea, care se putea socoti ea impie, a formelor acatistului
Intr'o brosurd de bldstäm4, supurien. Adundrii sale o contra-
Constitutie, care nu era deck adunarea unui numär oarecare
de precisdri, nici mdcar Intregiri, ale cuprinsului acelui Regu-
lament, care nu fusese atacat esential nici de adversarii sdi,
si pe care el se crede.a Indatorit sd.-1 apere5. Se aumitea $i
Intoaroerea cke unuia din exilati, ca Miticd Filipescu. Moar-
tea, bdnuitd ca provocatä de otravd, a Mitropolitului devenit
popular, 11 servi. El InMturd i pe episcopul Veniamin Roset5.
Scdpase de bled un dusman. 0 pazd strictä impiedeca pdtrun-
derea elernentelor unguresti revolutionare 6. In legkurile cu
Rusii, pe cari de sigur eä nu-i dorise, si el fu bucuros cd
ei Isi mutard la Bueurestii, Inct bdnuiti, centrul de actiune,
Mihai-Vodd observd oarecare demnitate, pe eand boierimea
bucuresteand Isi serba prin strdlucite baluri biruinta7.
1 Scrisoarea altui candidat; ibid., VI, p. 285.
2 v i memoriul, ibid., p. 287 si urm.
3 V. conventia, In D. A. si D. C. Sturdza, o. c., I, la aceastl datA.
4 Si Anul 1848, IV, p. 89 i urm.
5 V. 0 ibid., IV, p. 313, no. 1886.
6 Ibid., V, pp. 113-4, 360, n-le 2597-8, P. 611. Nesselrode nu Incuraja
pe Bibescu; ibid., pp. 657-8.
Servilismul In Muntenia mergea asa de departe, Ineat cei din
Alexandria declarau c crawl lor a fost numit dupl Marele Duce
A1e4andru i ibid., p. 414, no. 2653. Arrnatei i so yorbia, ga §efi, do
184 Pregnirea Uniril Principatelor

Contra Domnului Moldovei lucrau InsA In. Bucovina, prin

fimia Hurmutarchestilor, befkgiatii earl,- cornbAlAnd false bro-
suri ca aceia iscAlitä de Kogälnioeanu si luminatul tandr Ni-
comae Istrati, refusau orice InIelcgere cu tiranul" KoOlni-
ceanu, Negri, Joan, fratele lui Vasile Alccsandri, P. Casimir,
Vasile Canta, Sion si Alexandru Cuza 1 De alminterea bei-
nIdeana Hahn an Dimitrie Intindea, In Novembre, lista com-
pIectA a proscrisilor, man i mici, pe cari ii cunoastcm 2.

Omer si Duhamel; ibid., pp. 516-7. In biserici se pomenia Imp5-

ratul Nicolae; ibid., VI, p. 141, no. 84.
I Ibid., V. pp. 356-8, 389, no. 2528.
2 Ibid., p. 406, no. 2043.
 CAPITOLUL VI
Revolutia romineasci in Ardeal.
In zbuciumul ce urnaa, in m,ijlocul divergentelor adânci si
definitive, ale luptei Intre tineri i batrani, intre cei de la
Brusa i cei de la Paris, cu neputinta de a se face acela$i
front, cuprinzand pi pe Moldovcni, cari insa-si avura. In cu-
rand, supt Grigore-Voda Ghica, intimul prieten al lui Re-
galniceanu, putinta nu numai de a se intoarce In Iar, dar
qi de a colabora cu Domnul, In Ardeal se petreoeau adele
lucruri pe care ideologia international-revolutionark a lui Ni-
colae Baloescu le-ar fi vrut au totul altfel, dar care, 160 a
fi fost ptretaite dupd cuutinp de emigrati, aratara la aceasta
parte de atata timp exclusa. de ra viata politica a natiei un
mlnunat curaj taranesc, gata sa steie fat4 In lupta, cu ade-
varat OM la moarte, contra oricui. 0 revolutie iesita din adan-
cul unor lungi suferinte i pe care intelectualii, nu mai ho-
tariti, In genere, decat cei din Moldova, §i. Tara-Romaneasca,
nu izbutina s'o Incurce cu teoriile i actiunile diplomatic°
ale lor.
De mai mult tmp, ganioeril, can ins n'aveau numai
ofiteri români, crau In agitatie. Sfatuiti sa conlucreze cu Un-
gurii supt comanda arhiducelui Stefan, ei, considerandu-se ca
acelasi vechiu corp militar, mice s'ar hotarl In eirice diell,
oereau administratia averior br, o organisatie biscrieleasca,
§colarä i chiar politica. Cand atitudinea de du5manie a Un-
gurilor, de §i. legati Inca de dinastia Itabsburgilor, se pronunta
si Laurian, socotit ca tradator" fatti de noua Ungarie, fu
arestat, ceia ce produse oarecare emotie, macar In uncle cer-
curi revolutionare din Bucarc§ti, granicerii din Orlat alearga
sa-1 libcreze; populatia saseasea din Sibiiu e speriata de aceastN.
intervenhie ;;i start& si ea In arcst sens.
IR6 PregAtirea Unirii Principatelor

Inca din Ianuar 1819, guvernul din Ardeal se plangea Mi-

nisteriului din Viena de actiunea violenta a satelor românesti,
de sfortarile Ungurilor de a sn apara singing, de proclamatia
care chema pe Secui la o adunare doosebita a lor. Se sem-
nala arderea Albei-Iulii, nimicirea minelor de la Zlatna , se
dadu foc i Aiudului 1, pe cand Imperialii Intrau eu forta,
in Novembre, la Cluj. 0 lupta formala Incepea Intre admi-
nistralia civill i comandanha militar, Pachner, In calitate
de oomisar, nerecunoseut, al Imparatului, oea d'intaiu fiind
amenintatä a fi privita ca rebela,. Dregatorii clujeni presintau
pe vicariul Simion Crainic, asezat In locul lui Lemenyi, sus-
pendat, ca pe un instrument al razboiului civil. Se trimetea
de-a dreptul la Imparat oontele Mik62. Se va constata In
curand cit adrninistratia nu mai exista3. Incercarea de imr
paciuire a lui Kossuth, prin Joan Dragos, nu plitea izbuti.
Noul regim unguresc in Ardeal, s000tindu->se asigurat, pro-
ceda, cum era si firese fata de noua doctrina de Stat, la
reerutari i Intre Romani. Unii dintre aoestia se impotrivira,
siatunci se trase asupra lor, hind omoriti douazeci dintre
dansii. Se tinuserd, fata de primejdia ce se degemna, doua
noi adunari In Blaj, considerat, tn amintirea scenelor din
Main, ca o adevarata Capitala a Romanimii eliberate, sti aceasta
eu toata atitudinea episoopuhii, care intelegea sa uneatsca de-
votamentul Tata de patrie", de noua patrie, cu credinta, da-
torita Impiiralului, Inca mentinut. In acest timP i se dadea
Bisericii ortodoxe, de catre rebelii unguri, un vicariu al lor,
in contra lui Saguna, care cauta i sprijinul episcopului bu-
covinean, Eugenin Hacman, ea sa s desfaca de Sarbi 4, 5i,
daca Hacinan era pentru acceptarea hegernoniei Patriarhului
din Carlovat, Romanul episoop de Arad Gherasirn Rat se
opunea cu toata hotarirea5.
Atunci, la 13 si 21 Septembre, se rosti Indemnul la Inar-
1 V. Trei rapoarte ale acelor prefectl de legiunt rornanesti cart
ln anul 1848-1849 au sustinut luptele cu insurgentii unguri, Sibiiu 1884.
2 Mihail Popescu, Documente inedite priuitoare la istoria Tran-
silvaniei tntre 1848-1859, Bucuresti 1929, p. 6 si urm.
3 Ilarion Puscariu, Metropolia Ronidnilor ortodocsi din Ungaria si
Transilvania, Sibiiu 1900, p. 37.
4 Ibid., p. 40 si urm.
5 Ibid., p. 18 si urm. (aceasta cu prilejul proclamatiei noului
Imp4rat).
 Revolutka románeasca In Ardeal 187

mare, poate i dupg InvatAtura miserabilului sfarsit al revo-

lutiei bucurestene, pornitig cu planuri atAt de Indrgznete, dar
care, cu toate silintile catorva spirite realiste, nu se stiuse
pnegati militar. 0 garda nationala trebuia sä se injghebe; unii
puneau in vedere, tot dui:4 exemplal din Bucuresti, i alegerea
unui Guvern provisoriu" al natiei, pang. ce monarhul Ii va
face datoria fata de Romanii.
Ceia ce grgbi lucrurile, puind In 'liana minor de tgrani
romani ce armA ggsira la IndemânI i, Cu organisarea
din vremea austriaca, a satelor, nu era asa de greu sä se
ggseascA o pusca , au fast Increzutele greseli ale revolu-
tionarilor unguri, cari, In orbirea lor, nu-si vedeau nicia pie-
decg. Inainte, atunci cand, pe de o parte, Slavii din Monarhie,
lreziti la constiinta chemarii lor, se organisau si, in Croatia,
potrivit cu privilegiile ei, Banul Jellacich, un militar cu totul
devotat Irnparatuhl,i, avea un adevgrat rost de print, dfspu-
nand de o armata nationall, iar, de altg. parte, Rusii lui
Liiders, instalati In Principate, mi asteptau decat un semn
ca. sa trea d. muntii pentru a restabili ceia oe era pentrur
Tar ordinea legata", oriunde. Ideile de cuminte organisare
economicA, de siguna propk-ire culturall ale mai batranului
SzecstSnyi fuseserg. InlAturate rgpede de apriga pornire roman-
tial a avocatului Ludovic Kossuth, de starea de spirit, devotatg
revolutiei ca atare, care se Intrupg. In pootul PetOffy, lucru
eiudat: amândoi având sdngele slay 2 Cu sau fgra motiv, cu
str.glucitorul ideal al independentei nationale, al vechii situalii
istorioe, cu neaprata oonfundare a celorlalle natii In cea
maghiarA, toata lumea, dupI volul dietei din Cluj, fiind acuma
de o potriva Unguri Rudapesta se ridic g. pe baricade i mi-
nistrul de rgzboiu Lambcrg, un Austriac, In. care revolatia-
narii nostri, nau primiti de dansul, vedeau doar un Odo-
bescu" reactionar, fa ornorit de multime. Dictator al republicii
unguresti, Kossiuth ajunse idolul urrhi popor care se visa tutors
la timpurile gloriei de odinioara.

1 Ibid., pp. 64-9. V. explicatia mai &parte. Cum data e Dohritin,

26 April, atunci and negociatiile cu N. Balcescu sant din tunic,
trebuie sa se admita aici o antedatare.
2 Pelöffy e Petrovici, Sarb. Pentru Kossuth a se compara nu-
inelc rom4nesc Corth (cf. Balolä, Calotil, etc,).
188 Preggtirea Unirii Prineipatelor

RAspunsul Imperialilor, Kaiscrlichii" lui I36.1cescu, nu se

fulcu asteptat. Cum republica era represintata In Ardeal de
acel comisariu al Guvernului budapestan, Vay, care trata cu
cea mai mare salbAtacie elementul valah", socotit a priori
ca trAdater, trebuia ca, in ciuda intelectualior din Sibiiu,
cari recomandau prudenta, qi a lui aguna Insusi, care, ca
ortodox, format la Slavi, vedea in Rusi ogrotitorii firesti ai
Bisericii sale, ceia ce-I facea sa-i considere i ca pe mkntui-
torii obligati ai credinciosilor säi calcati in picioare, :tAra-
nimea, care trecuse asa de rapcde de la sperantele din Main
la noi si cumplite suferinti, sa se ridiee pentru a sprijini In
nevoia lui pe Imp5ratul, inchipuit ca represintantul tuturor
dreptatilor. Accasta a fost deci hotarirea care s'a comunicat
generalului comandant in Ardeal, Puchner.
In fata, avAnd Ca singur scop, dar frä paräsirea programu-
lui ideologic, impacarea, arturarii se organisau deosebit intr'un
comitet a carui metoda de lucra se vede din insusi titlul ce si-a
dat: Comitet de pacificare". In el se Intalnesc tot oameni, de
ambele confesiuni, cari se Infratiser4 in entusiasmul initial din
Câmpul Libertatii. Deci, In lipsa lui Laurian §i loan Maiorescu,
plecati In misiunea lor pentru o allA revolutie, care tocmai atunci
Ii daduse sfâritu1, Barnut, devenit un simbol, Cipariu, Ni-
comae Balasescn, mai thrziu si Barit, iar ca elemente arid
potrivite pentru actiune Bran si Miches.
Tetranii, porniti pe lupt5 i rAsbunare a mortilor lor, a
bisericilor profanate, a insultelor primite, nu puteau sa Caute
macar o Intelfegere cu aoeste spirite, indraznete numai In
margenile teoriilor. Un alt §ef li se impuse, unul singur, de
langa el se intianesc si alto valori tinere. ca Buteanu. si
Axente Sever: avocatul Avrarn Iancu, Mot din Muntii Apu-
seni, uncle starulia crunta amintire a1 lui Horea. Inca de la
Ineeputul lui Octombrc, nu si blt uncle legnuri cu a-
guna, lupta deschisa cii cetele revolutionare unguresti incepe,
in forme nobile romane, cu prefccti i tribuni, printeo reginne
putin canoscuLa dusmartului creditar.
Un program fixat pang In arnanunte nu putea sa se injghebe,
repetându-se lipsa de adevarata cohesiune de pe vreinea re-
volutionarilor de la 1781. Ceia cc sliibia Iiiclt anscic ui iz-
biluda politich' la capalul nenumIratelor mici succesc mili-
 "

14T1
. ,.; .1

.
. . itt-7%-P,f ,. DO" ... ..-,:f
:0° :
f i:i!..f."-',.
..-:- -,,t-,,,.*,..' ig.rii

th

e 2.
Andrei aguna.
 Ilevolutia romneagc tti Ardeal 1119

taro., lrecule in frumoasa legendo. care dainuieste Si pm,a

acum, era faptul ca din partea Imperialilor nu vcnise Akio
ofcrtii cu privirc la viitorul romAnesc. Nimenca n'a avut cu-
rajul de a trata cu acesti Valahi". Puchner instalase doar, mai
ales ca organ de conlu.crare ca Raii, o comisiune militard",
In care luptdtorii români n'aveau niciun delegat. Si totui
cativo. (Entre intelcctualii cari ins aparur In lfigItrul natiei
lor alcaluira, In mijlocul razboiului civil, un nou nwinoriu
care noul Imparat, adolescentul carat i simpatic care into-
tuise Inteun noroc pc bolnavul Ferdinand. Ei Voiau ca, din
natiile necompromisc" deci si Sasii, din mijlocul cdrora
se desfacu un deplin inteIegator al rosturilor romdriesti, care
plati cu viala manifestarea unei porniri de inimoasd lupta,
parohul Ludwig Stephan Roth1 sa se aleagil doar, pen-
tru ca s ajute administrativ pe dictatorialul Puchner, un
Consiliu international.
Saguna lua parte, in Del:sombre, la desbaterile din. Sibiiu
in jurul acesbei formulle 2 Erau de fabti, aducând vechile
cereri, Barit, protopopii Arbanas si Hanea, Iacob Bologa si
Pavel Dunca 3. VIddica nu era Insa in cuvAntärile sale, din
care nu lipseste osebirea Intre liberalism si nationalism,
pe care Balccscu urma incd s le confundc, represintantul
ideii, neccsare, a osebirii Romdnilor, de a cdror hegemonit
In acele imprejurari n'ar fi pura sA fie vorba, ci numai al
unei reorganisgri,supt absolutismuI habsburgic restaurat, a unor
natitmi transilvane", menite si colaboreze frateste dincolo de
scopurile strict nationale. Dar acest Ardeal sii redavic ce a
lost: tard de sine siiildtoare, supt stapdnirea impdrd1easca14.
Pentru a sc ajunge la stabilirea definitivd a lucrurilor, dar
si dupa aceia, urmand exemplul Croatilor, Rornânii, reclama
1 V. operele sale tiparite mai de curand, In mai mulle volume,
de d. Folberth.
2 V. Mihail Popescu, o. c., p. 214 si urm.
8 Ibid.
4 Ibid., p. 31 i urm. RAspunsul imperial, din Februar; ibid., p.
38 i urm. A doua petitie, din 1849, a lui $aguna; ibid., p. 43 si
urm. A treia, din acelasi an; ibid., pp. 46-7. Cea din 25 Februar,
cu iscaliturile lui Laurian, a protopopului, a celor trei Mocioni, a
lui loan Dobran si a citorva altora; ibid., pp. 83-9. V. si raportul
lui Bach In numele obstii ortodoxe; ibid., pp. 107-11. V. hotdrirea
190 Pr Witirea Unirii Principatolor

dreplul unei Adunäri representative si vor sa-si aibri un

Aceasta in ajunul cAlaitoriei la Bucuresli, unde nu mai era
nici urnisa a revolutiei, care nu interesase de loc pc Saguna, a
acestuia 5i a represintantului Sa5i1or, call, in nurnelc lui
Puchner, cereau imediat interventia Cazacilor.
Dar In acest moment ceva se petrecu In sufletul aceluia
care se simtia chernat a fi, i supt vesnitIntul silu de cleric,
un domnesc conducAtor de oameni. In mullul ee s'a scris
cu privire la acest adevArat Andrei-Vodr al celei mai mari
pari din romAnimea Ardealului i celorlalte pArti de acolo1,
nu se gilit nimic cu privire la legAturile personale care au
putut influenta un spirit, puternie, cu autorilabe i prestigm,
dar Ineet ca desvoltare ideologid. El vAzuse insA acuma, in
Capita la supusA a Munteniei, uncle i un $tirbei ajungea sA
viseze de unirea oelor dolia Domnii, e curios c.A. 5i. Joan
Maiorescu vorbeste de posibilitatea de a se face din duoele
de Leuchtenberg san dinteun fiu al Tarului regele Rom&
niei"2 o viatA romAneascA oricum tota5i 1ibert, si tre-
buia s rAvneasod o astfel de libertate si pentru oei de supt
oblAduirea lui pastorall. De aici surprinder2a unui nou pro-
gram in numele Romelnilor din bode provinciile habisburgice,
cari, prin Cern4u(ul Hurmuthcheqtilor, refugiu i al emigra-
fiet moldovencfli, si ceroetat de arhiereul ardelean, ajunse-
sera, in astfel de vremi, la o legdturd cu acesta. Cad $n
greul drum de iarna la Olmiltz, uncle resida, In restristea sa
momentanA, tanArul Francisc-Iosif I-iu, Saguna aducea o in-

irnperialà; ibid,, pp. 125-6. Cererea din Viena a lui $aguna; ibid.,
pp. 136-41. Si n-1 urmator. Aici isalesc si Constantin Pomut i Lana-
rul jurist Vicentiu Babes. Rornânii cerând i un semn al lor In
sterna noului Ardeal; n-I urm.
1 Pe IMO ce se cuprinde In Popea, o. c., in marea colectie a
lui Ilarion Puscariu, Metropolia Romdnitor ortodoc$i din Ungaria
si Transilvania, Sibiiu 1900, i in I. Lupas, Mitropolitul Andrei
$aguna, ed. a 2-a, Sibiiu 1911, $t. Metes, In Patria din Cluj, V,
1923 (raporturi cu tärile libere). Cf. Sagunaifemorii din anti
1846-1871, Sibiiu 1923; Iosif Sterca Sulutiu, 0 lacrimd fierbinte,
Brasov 1877-80. Acum In urmA i Gh. Tulbure, Mitropolitul $a-
guna, Sibiiu 1938.
2 Transilvania pe 1877, pp. ;73-4.
 iievolutia roinaneascri iii Ardeal igt

treagd manifestare d ronidnism ortodox, dar numai ortodox,

in care Intrau. Banateni din altii tabrtra decal a lui Murgu,
ramas neinduplecat In. legatura sa, fortata, cu Ungurii revo-
lutionari: nobili de acciasi origine macedonean5 CU clausal,
roan si Lucian Mocioni, cne.scuti toLusi ungureste si scriin-
dmai numele ou ortografie maghiara, functionari ca Mace-
donfi, dintr'un vechin ncarn dc nemesi, de Macedorga"
alti aristocra(i valahi", din partite Crisurilor, loan, care-si
zicea de Stoica", i Vasile Ciupe, dar si, alAturi de un Mi-
hail Botnar (de unde Bodnaretii, de fapt butnari"), de la
dieta provincialä din Cernauti, i viitorul istoric In nernteste
al neamului intreg, Eudoxiu de Hurmuzaki, alt nobil, mandru
de originea sa, cane ins, prin bunul baler de modii veche,
foarte Moldovean", Doxachi, era coboritorul unei rnlädite, corn-
picot i adânc rornanisate prin boierie, a Fanarului mavro-
cordatesc.
Din toti acesti Romani, poate si din cei de peste munti,
oeilalti cautau sä se faca an singur organism sur.t Mare le
Duce al Romanilor", Cesarul, din Austria restauratd, i pentru
aceastd restaurare a Austriei. Pentru ei, acelasi sef, aoeiasi re-
presintantk un Sen,at", potrivit Cu ideia rornana in miscare,
un singur Mitropolit, un adevarat ambasador" in aclminis-
tratia Impar4tiei. Nu f4rd o afingere i ea exila(ii causei
moldovenqti, progranful bucovinean biruise timidele tncercciri
ale Ardelenilor singuri, cari Insä, in aneasta noua conceptie,
Mud totusi considerati ca un singur grup, n'aveau legatura,
fi.reasc i neaparka, intre cele doua confesiuni odaltli In-
frati be.
Se ftigadui de Imparatul recunoscatior", caruia vechea pru-
denta a cancelariilor Ij pusese pe buze aoeste cuvinte, ca, pen-
tru jertfele gnele", pe tare le adusesera Insa aceia cari nu
dolduserd lui ,Fagurba nician mandat, Avram Iancu era un
credincios al Bisericii unite, o chibzuire amanuntitA" i farA
1 v. Mihail Popescu, o. c., pp. 29-30. Iscalesc petitia cAtre Im-
pArat egumenul Patrichie Popeseu, administrator at diecesei de
\Target", protopopul DrAghiciu, judele comitatului Timi, Vasile Stroia,
trei Mocionesti:: Andrei, Petru si Lucian. Cereau o deputatie la
Imparatul. Romanii din Caransebes pentru desfacerea de Voevodina
Sarbilor, aceasta cu celelalte doul fronturi create prin noua Imp5rtire
cu Ardealul propriu-zis (inulte isalituri); ibid., pp. 123-5.
Y2- PregAtirea ttnri Principateloi'

zahava, evitiindu-se si nurnele acelor protivnici unguri cu cart

regele muntilor` era inclestat in lupta pc viatà si pe moarte.
La 4 Mart se crea, printr'o proclanialle irnperialA, Sta-
tul austriac al natiunilor egal Indreptlitite, i Francisc-Iosif
Intra in conceptia politicA, pe care o pastreaza. In toate mani-
festatiile ulterioare, a popoarelor sale".
Nemultrimiti, Romilnii nu lucrark niei atunci solidqr. Ce-
rerile yin, fiecare coloratk altfel, din toate pärtile. Mocio-
nestii, cu cativa ooboritori ai vechilor chinezi" din Banat,
presintk un memoriu, care tindea mai ales sk se capete
asigurare Mk de Sarbi, cari, mai bine condusi 51 eu sacri-
ficii care-si stiau core asplktirile, capdtaserA o Voivodink",
dupà dorinta lor mai veche, alkturi de Banatul autonom al
fratilor lor catolici, Croatii. Se ajunse si la o Intelegere,
Inca In April, Intre RornrAni si, clack, nu Skrbii mnii, Intro
ceilalti membri ai Slavilor In Monarhie, Croatii ti Slovacii,
pentru a se care ea nu curnva sk se revie la ideia, pri-
rnejdioask pentru toti, a acelei Unglarii care taxa pe JAVA-
torii din Muntii Apusetni de udgasi, hoti, aventurieri cari-tsi
zic tribuni,. prefecti sau centurioni" ti pe Romanit In genera
de nenorociti Valabi", fosti robi ai Romanilor, pe cari numai
Ungurii s'au milnit a-i face oameni 1. In. attar se strkluin
Nicolae Bkloescu sA ajung/ la o Intelegere cu Batthydnyi si
cu Kossuth; acestia puturA MgAdni o Inältare spre situatia de
drept a acestui popor despretnit 2, dar aceasta era In Julie,
si, In August, Giirgey, unul din comandantii arrnatei revolu-
tionare maghiare, era sk depuie armele Inaintea lui Liiders,
la Siria, pc Murks. Incercarea lu,i Beni, comandantul polon
acceptat de revolfuttie (de fapt un German boom: Beam), de
a rAscula Moldova, sprijinindu-se pe Ceangkii de pe valea
Trotuplui, nu izbutise; ba Ine.k, de pe la sfdrsitul anului
precedent, Românii din Secuime se ridicau Imipotriva pri-
vilegiilor secuiesti si Guvernul moldovenesc tramise s, ieie
masuri In wide parti de catre munte ale tinutului Bacau.
Pe eland Saguna, in sfarsit convins de isprava fAcutk de Iancu,
intitulat conducktor distins", Intelegea sa se incredinteze
acestuia un rot in. supun.erea totad a rebelilor, dar supt con-
1 PAcittianu, Cartea de aur, II.
2 Ion Ghica, Amintiri din pribegie, passim. V. si aid, mai departe,
 Revolutia romAneas-A in Ardeal 193

dUcerea Unui otpitan de oaste irnpartteascd regulatg, Iinpt-

ratul rostia Ina. din Iunie hottrIrea sa dcfinitiv In ce
priveste soarta viitoare a RomAnilor: "constituriani organice
potrivite ea trebuinfile acleparate ale aeestui popor, 9i In
consonanfri cii unitatea Monarhiei". Pentru. esenta propune-
rilor fAcute prin Saguna era un hot*it rerus1. Desgustat,
irnboln6vit, fncunjurat de negurile raitäcirii ruintilor, Avram
Iancu, umbra räfacitoare a jertfei fllrä izbandt, a credinlii
fax% rasplatd, nu se va mai ingtisa rnlcar, suprernal -nani-
festatie a unei mandril pe care n'o aveau rugAtorii despre-
tuiti pentru a striga tare dmptatea neanfului squ 2
Acesta pornia acuma pe alte clii, trecând pe alAturi de
cumplita tragedie care se incheiase, färä sl producti mIcar
cele mai modeste din recompense decAt shntitor mai tarziu.
Toatit speranta de viitor era in propaganda ce o vor face
Invlflil misc.:1th revorutionare din Principate".
Inainte de a o urmlri si mai depa,rte In silinlile si ispra-
vile ei trebruie observat i un alt prilej de intalnire si de
conlucrare intre Romilnii de o parte si de alta a muntilor.
In Mart 1849, când primejdia din partea Ungurior re-
volutionari era mai mare, Selma arzAnd HArmJanul stsesc
si Bern facandu-si intrarea in Ardeal, oei compromisi cu Im-
päratul trecurt granita In Muntenia. Intre ei i Sasi, eu
accl Schuller care cAptt1 la Bucuresti Intelegere si gust pen-
tru literatura româneasct, pe lângit interesul pentru cante-
cele poporalui si datinile lui, cu care se farniliarisase Inca
din Ardealul s5:11 3. Dintre RomAnii cari lucrasera in Inva-
tArnantul muntean, reveniau astfel, fart a li se fi acordat
amnistia, AhnAsanu, Codru Dr6gusanu si cativa altii, cari si
furt arestati, pe langt loan Puseariu, care-si schimba numele.
Oaspetii germani mai ales furl bine primiti de boicrime, ltsân-
du-li-se i uniformele de gardt cettteneasei. Mai putin favori-
sati, pentru bAnuiala cit au legtturi wcrete eu faith revaliitio-
nari, i.uiii dintre Ardeleni, ca fOrnut si Boer, trecurl pe la
1 Alte cereri, Puscariu, o. c., pp. 24-5.
2 V. pretuirea lui de Imperiali, Intr'un nr. din August 1938, al
foii sibiene Siid-Ost; resumat In ziarul Porunca Vremii, la 28.
3 V. bibliografia lucrArilor sale despre noi, In Rev. 1st., 1938,
Ianuar Mart.
13
194 Pregatirea Unirii Principatelor

Giurgiu spre Consitantinopol si de acolo, stäpaniti tot de ideia

romana, se Imbarcara pentru Trieste ca s inceapa apoi studii
noun de drept la Padova, wide se intalnira. cu Papiu Ea-
rian i cu unul din conducatorii luptei in munti, Iosif Hodosi.
Si, In acest timp, Hurmuzachestii continua actiunea lor pan-
romaneasca, si nu numai prin ziarul lor, Bucovina, care va
trebui apoi O. fie oprit de carmuirea absolutista. Astfel vedem
pe Constantin Hurmuzachi stäruind pe langa harnicul egumen
de Neamt, Noonil, patron cultural, O. trimeata in Ardeal, din
bogata lui manästire, carti si odajdii nefericitilor frati din
Ardeal". Hurmuzachi, care fusese insusi la manästire, cauta si
la partieulari ce trebuie pentru noua 1nzestrare a lacasurilor
pradate din aceastä tara 2. Pentru urmasul lui Paisie, Ardelenii
ortodocsi erau niste frati", ca si pentru boierul bucovinean, si
el vorbia lui Saguna, drept slavitorul episcop al Sibiiului si al
Marelui Printipat al Ardealului", de rauvoitorii i nelnduratorii
rebeli", cari i-au j1uii3. Multamilnd calduros la intoaroerea
din inisiunea vienesa, la Prea-Innaltatul i Prea-induratul
nostru Monarh", cu baci-batii neamului, lucrand pentru inna-
intarea binelui national si bisericesc" cel d'intaiu pomenit
in frunte episcopal °ere un InLreg sir de carti LipOrite
In Moldova, pe care nu le avuse pana, attoci, si el se simte
1ndemnat a-si face insusi o tipografie ca acea nanteana, si
pentru folosul sooli1or4. Si, interesant amanunt, vedem pe
Saguna trimetand prin. staretul de la Neani liii Gheorghies
Sturdza, cumnatul ltd Hurmuzachi, portretul prefecttilai
lancu" 5. $i, continuand corespondenta, ierarhul sibiian arata
arhimandritului ca, In decursul odor doi ani sAngerosi din
urma, ni s'au ars patruzeoi de bislerici, trei sute cincisprezoce
s'au Wait si una s'au därilmat pana la pamânt."6. $i intro
1 V. Al. Marcu, Simion Bdrnuliu, Al. Papiu-Ilarian si Iosif Hodo$
la studii in Italia, Ac. Rom., Memorii literare, seria III, t. XIII cf.
Puscariu, o. c., p. 23.
2 N. Banescu, Un capitol din istoria mdndstirii Neamtului, Sta-
retul Neonil. Corespondenta sa cu C. Hurmuzaclzi si Andrei ,$aguna,
Valenii-Ide-Munte 1920, p. 61 si urm. $i Liiders fusese la manAstire.
8 Ibid., p. 67, no. V.
4 Ibid., pp. 69-72. El iscáleste drept-credinciosul episcop al Ardea-
lului". Un sir Intreg de ell* e trimes apoi; ibid., p. 75 si urm. Se
oferiau i douit teascuri de lernn, tipografia avfind acum altele
de _flu"; ibid.
6 Ibid., p. 83.
6 Ibid., p. 85.
 Revolutia româneascl in Ardeal Ig5

binefäcatorii aoestei Biserici atat de incercate se inseamna

oei patru barbati cii simteminte nobile, cari si-au adus a-
minte de noi, oei de toata lumea uitati: Prea Cuviosia Sa
parintele episcop al Romanului, Logoflit Grigori Sturza" (de
fapt Gheorghe) si d. Constantin Hurmuzaki"1. El putea scrie
cu dreptate, in 1850: de si santem departati unii de altii,
totusi Prea Cuviosia Ta cu fapta te-ai at-Rat a fi mai aproape
de noi decat chiar acela Cu, cari ne-au randuit soartea sa
lacuim Inteo patrie" 2 Era vorba chiar ca acela care pc.
Incetul devenia conducatorul intregului neam de acolo in ur-
marirea tintelor lui politice sa vie la milnästirea binefkica-
I oare 3.
Si aceasta legatva Intre deosebitele tari romanesti, iw
care deci n'o puteau rupe nici piedecile strainilor, nici
planurile de organisare locala ale cdpeteniilor neamului, se
Invedera i prin aoeia cla, la 1852, fostul profesor Nicolae
Balasescu, invatatrul latinist, cunoscatorul aanc al limbii fran-
cese, revolutionarul i misionarul politic, era acuma acolo,
la Neamt, supt rasa de saiac moldovenesc, pärintele Nifon
Balasescu, monahul Soborului acesLuia si tot odata si pro-
fesorul nostru", circulând ins pana la Sibiiu, inainte ca altele
din multele schimbari ale vietia sale sä-1 faca din nou, tre-
cand prin seminariul din Husi, profesor la Bucuresti si auto-
rul unor luerari soolare de cea mai inalta importanta,
icoana 111010 a interdependentel firesti Intre ostenelile Roruct-
nilor de pretutindeni4.
Neonil (t 1853), Insusi fost duhovnic al lui Ioan-Vodit
Sturdza si candidat la Mitropolia Moldovei, dupa Veniamin,
venise la Neamt din glorioasa, odinioarti, Sticeavd3. Joan
Maiorescu fusese, de alminterea, i profesor la Seminariul
din Iasi, dupa oe se vazuse silit, la 1842, s piece din
Muntenia, §i i se oferise, cu stitruinta, catedra de istorie
universald, a patriei si a literaturii elene si latine la Facul-

1 Ibid. Se cercau i slove de la Lopilorla nemleana Mc se luarii,

insä din Buda.
2 Ibid., pp. 92-3.
3 Ibid., p. 93 si urm.
4 Ibid., P. 96.
5 Ibid., p. 13.
196 PregAlirea Unirii Principalelor

tatea filosofica" a Academiei, pe care o i ocupa el ciltva

timpl. Si, Intors din Viena, la 1849, el strabate tinuttul cum-
plitelor lupte ale Matilor pentlra lucrarea sa Die Rainaenen
der oesterreichischen Monarchic, inainte de a trece In ser-
viciul Austriei pentru lucrari d3 jurist la Ministeriu 2. Si el
avea stranse legaturi cu Hurmuzachi, ba chiar cu Stirbei,
acuma Domn In Bucure§ta 3.

1 N. 135nescu §i V. Mih511es,m, loan Maioresen, pp. 19-54.

2 Ibid., pp. 67-8, 279 §i urm.
3 Ibid., p. 71 §i nola 2.
 CAPITOLUL VII.

Propaganda romineasca prin emigrati

Cei siliti a pardsi Bucureslii devenird, ceia ce nu prevdzu-
serd prigonitorii lor, elementele ce1 :-. mai convinse si mai pa-
sionate, iar, prin trecutul si rolul lor, si cele mai pline de
antoritate pentru causa, oricat de rdu servia, peutru care
luptaserg.. Procesul care pand atunci se purtase prin neva-
lutie se strAmuta acuma pe calca Lulea ncIncetale si din ce
in ce mai ascultate protestari cdtre opinia publica a popoa-
relor libere.
Intdiu, grupul conservator, care se osebisc lndata de rosii"
cu can fusese oonstrans a colabora o bucatä de vrerne, oa-
menii de la Islaz, incepdtorii ;31i aceia In manile cgrora In-
oetul pc incetul ajunsese miscarea, dgiduid semnalul plan-
gerilor prin adresa Cdtre Sultan a lui Eliad si Tell, aoesta
din urind fiind cu totul la Indemana celui d'intdiu. Ei ridi-
cau glasul ca mernbri ai unui Guvern legitim, In numele
M. Tale Imperiale si a poporului roman". Ei cereau sg. fie In-
locuit Fuad cu un adevdrat Musulman", care sg. cenceteze
suferintile, de sigur reale si adânci, care se abdtuser g. asupra
unei tari ce nu se impotrivise; se va vedea cg. polit*a bu.n.it
fusese a lui So1iman-P4a. Gel doi semnatari, aflgtori acuma
In Apus, neputand transmibe actul Ia Constantinopol, 1.1 pu-
blicau, In calitate de capi ai natiei", in presa francesa. Eliad
mai vorbia de cei optsprezece ani" In cari se strdduise a
lega viitorul poppru,lui au de interesele Insesi ale Imperiului
Otoman1. Acest grup represintg. un prim succes prin votarea,
de catre cloud sute de emigrati aflglori la Brasov, altii erau
1 Anil! 181V, V, pp. 326 31
193 Pregátirea Unirii Principatelor

la Sibiiu , a unui cornitet de conduoere, de Munteni §i

Moldoueni laolallld, avand, pe lAng5. grija Intretinerii mate-
riale a InvIn$ilor, misiunea de a trimete Puterilor presupuse
favorabile delegat1"1. La inceput, se crezuse cA alegerea s'.ar
face mai liber la Trieste sau la Viena2. Tell se arAta neural.-
Omit cA-1 WO. oei cu cart $i-a mancat amarul trei luni
de zile", In momenlul cand acum sosiserä Bo Lac, Zane, Dei-
vos, IpAtescu 3.
Din parbea lui, Maioresca, Inclintat de cate ori putea face
pe vre unul dintre deputatii, un Fiirsber, un Schulz, ai dietei
revolutionare germane, de fapt discreditatA prin. anarhia ei,
apoi i izgonitA din Frankfurtul vechilor ImpArati In Ger-
mania-de-Sud, unde o asteptau, Ong la disolvare, ciocniri si
chiar varsari de sange cn o muncitorime cAutanduli o altA cale,
s. ridice glasul, i In numele intereselor eoonomice germlane
la Dunitre, pentru causa Romani lor oprimati de Ru,i, Incolo,
el era informal tArziu i rAu de ce se pelrecea in Bucu-
resti, se rfresintl, ca imputernicit al nariei sale i pu-
nea arnandoud principatele romdne, Moldavia ft Romania, sari
protectiunea Germaniei" 4. El visa, in oonverbirile cu Germanii
cari n'aveau simpatii pentru Maghiari, de un Imperiu ro-
manic", cu Bucovina $i Basarabia, aluneeandu-se si la ideia
unei Dacii mai mari5. Se trudia, in lungi memorii fitrit
efiect, sä fach pe Germani a intelege el nu e nimic pansla-
vist6 In. rniscarea ardeleanA din luna lui Maiu7.
Pentru a se da un rAspuns, se consultara de arhiducele
Ioan, administrator revolutionar al Imperiului, i fostul consul
de la Iasi, Richthofen, si chiar istoricul Trapezuntului si al
Greciei medievale, Fallmerayer, foarte bine vAzut de Turci 2.
Intru acestea, Maiorescu astepta cu incredere actiun.ea acelei
ambasade a dietei la Constantinopol, de care cu atata opti-
1 Ibid., p. 157.
2 I. Ghica, Aminliri din pribegie, p, 156.
Anul 1818, V, p. 415, no. 2656.
I1. Ghica, o. c., pp. 331-2.
5 Ibid., p. 217.
6 Pentru zvonul, ieit din Fafnir, al planului d Stal româno slay;
ibid., p. 30.
7 Auld 1813, V, p. 361 §i orm.
8 Ibid., p. 162,.
 Propaganda romAneasca prin ernigrati 199

mism, se vorbia. Germania ca arbitra" ar mijloci Unireo

Principatelor inteun. Stat singar, neatftrnal, supt protectiunea
Germathei (fireste $i Cu celelalte Pateri"), iar, In cas de
razboiu, ea ar deveni protectoare".
Langa el, Alexandra Gh. Golescu capatase pentru cerca-
rile englese scrisori de recomandatie asa de pretioase ca a
ministrului de Externe german von Schmerling 5i a fratelui
pre$edintelui dietei, von Gagern2. Urma, si mai departe actiu-
nea lui Golescu 2, care-si pierduse teal, pc meritosul Vornic
Iordachi4, $i, In Novembre, Edgar Quinct Ii cerea sa se adre-
seze noii Adunari Nationale franoese. care, dupa zdrobirea
revoltei muncitoresti din Iunie, avea un caracter neted conser-
vator 5. Michelet va publica mult mai tarziu (dupa moartea lui
N. Baloescu) framoasa Infatisare a presentului si trecutului
Romanilor, glorificand eroismul sotiei englese a lin Roselli G.
Neajungand acolo la nimic, $i Golescu si Dimitrie Bratiana,abia
sosit, se hotarIrd s Inoetroe la Londra, ramasa continua favo-
rabila7. Ei puteau fi incurajati In aoeastit direc(ie prin de-
claratia facuta la 23 Novembre de Stratford Canning ambasa-
dorului rus Titov contra ocupatiei militare, a sarcinilor aduse
asupra Orli, a Impiedecarii administratiei, a tratamentului
aplicat indivizilor cari au introdus sau sustinut ultirnul Gu-
vern provisoriu-; el yorbia si in numele Franciei, de o potriva
de Ingrijorata, cerând schimbari la Regulament 8. Incepeau

1 Ibid., pp. 380-1. Cf. ibid., p. 613 si urm.; VI, p. 85 i urrn.

2 Ibid., p. 663, no. 2897. V. 5i scrisoarca, urmatoare, a lui Stefan
Golescu. Neincrederea lui Voda-Bibescu In planul Statului romil
nese unit (Iulie 1848); N. 131nesca 5i V. Mihailescu, o. c., pp. 301-3.
Inalta ideie a lui Maiorescu despre dânsul i despre Stir-1)cl; ibid.,
p. 327.
3 Delegatia lui; Anal 1848, VI, pp. 7-8. $i ibid , p. 763 si urin., Trei
luni In Valahia" ale lui Ubicini; ibid., p. 787 si urm., e de pe
vremea Divanului ad-hoc. LegAtura cu Drouyn; ibid., VI, p. 76, no. 49
4 Ibid., p. 27, no. 27.
0 Ibid., V, p. 344, no. 2580.
6 v. §i ibid., p. 533 si urm. Mernoriul lui, impreuna cu Maiorescu,
critre Guvernul trances; ibid., p. 540 si urm. Relalii cu agentul polon
Voronicz; ibid., p. 547, no. 2790. V. si 11-1 urrn. si p. 551 si urrn.
(cAtre Adunare .
7 Ibi I.. p 37S ) 2 il 1
b Ibid., pi) 3S6 S.
200 PregAtirea Unirii Principatelor

astfel sa aeara si primele arlicule Lu presa englesa,1. Golescu,

retras la Fontenay-aux-Roses, ajunse s. regrete cI Romdrili
nu dau probe de vitalitate, care ar ski in lupta din Ardeol,
aleituri de lancu. De ce n'au rdmas in Afunfii Apuseni cei
ce emu acolo2?
Din parte-i, Dimitrie Golescu vorbia, In August 1848 inck,
el singur Intre revolutionari, despr ce frumoas g. tarit s'ar face
dacä Moldovenii ar vrea Unirea i s'ar acaugi toate celelalte
titri române,sti, si el adthrgia profetic: dar uor fi lupte
yrozaue pcM,d ce acest primipiu sd se poatd preface in fapt
in todki Egropa"3.
In Paris, se Inta1nir4, pe lâng batrânii cu clan.ul lox, Go-
lestii, Voinescu II, Rosati, BrAtienii, C. BNIcescu, Cretulescu,
aflAndu-se lAngq. Vasile Alecsandri, care-si astepta fratele,
alp expulsati 4. Toti sefii emigratiei se Intelegeau in aceastii
luna Decembre pentru o proteslare, trimeas6. si In Anglia,
Austria si Prusia 5.
Din Constantinopol, Ion Ghica, acusal cA lucreaM pentru
a face din atat de compromisul Câmpineanu tin Domn6, re-
cornanda lui Nicolae Golescu unitatea de conducere, sup! Ale-
xandra Glzica, sau supt gencralul rcvolutionar 7.
In acest timp tn Decembre, din Belgrad, Bälcescu, plin
de urii contra vechiului regim si in forma Schwarzgelbilor"
austrieci, rätnânea in Ardea18, ds uncle fu expulsat, un ob-
servator simpatic al actiunii unguresti, de i, la 16 Deceni-
bre, el putea spline c6, atat in Banat, at si In Transilvania,
Românii In gloata s'au scu,lat asupra Ungurilor i i-au stins
cu totul i pentru totdeauna din acele t6ri", ei fiind cioctoii"
1 Ibid., P. 565 si urm. Cf. si ibid., p. 710 si urm.
2 I. Ghica, Amintiri din pribegie, p. 270 si urin.
3 Capitala ar fi Iai sau Roman, apoi ar urma Infratirea popoa-
relor".
Anul 1848, V, p. 658 si urm.
5 Ibid., p. 761 si urm.
Ion Ghica, o. c., p. 221.
7 Ibid.. pp. 51-2. Rosetti-i scrie cA, mai bine organisati, am fi
putut räpi Ungurilor gloria de a salva Viena revolutionar6; ibid., p.
63. Era vorba si de viitorul Domn al Moldovei, Grigore Ghica; ibid.,
p. 340.
Corespondenia Iti ca I, Cultica, (lc acolo; ibid., p. 238 si urrn,
 Propaganda romilneasca prin emigrati 201

populatiei romanesti, asa Inca ajunserà a sprijini reactiu-

nca imparäteasca", care InsA. li-ar fi fagaduit (In Ianuar 1849)
un Voevod"1, ceia ce-1 facea pe acest liberal si revolu-
tionar sa adauge: Penfru mine chestia na(ionalitri(ii 0 pain
mai presus de libertate. Pond cOnd on popor nu va exisla
ca nafte, n'are ce facie ou libertatea. Libertatea se poale
lesne redob4indi, cOnd s oct pierde, iar na(ionalitalea, nu" 2
ii inoepea sa, se teaina ca prietenii de la Paris sAl nu On-

deasca altfel.
Tottisi el oferia un batalion roman" lui Bem, care, neavand
autorisatie de la guvernul unguresc, soviaia 3, apol lui Bat-
thyttny14. Kossuth era mai larg, si Balcescu se si gandia
sd cheme pe Tell si pe Magheru. pentru legiunc, regretand
Insa el Iancu lupta de cealalta parte5. Se fix i o basa
de intelegere, admitandu-se drepturile limbii romanesli, dar
nu ca limba diplomatic6.- G. Istoricul roman ajungea, in or-
bibea sa momentana, a da, asigurarea ca, in. loc de a des-
päri pe Transilvania de Ungaria, noi am vrat Inca mai malt
a o uni, i incd a face mai mull pentru Ungarla", cci ideia
de regatul Dactiei este naseocia de Rusi spre a baga neu-
nirea i vrajba inlre noi si Unguri"7. Aceasta, cand Un-
guru spanzurau prin tradare pe Buteanu, ceia cc nu-i era
ascuns ideologului roman.
El Incerca tot* o mediatie si se bucura ca de la acesti
admirabili luptatori venia un memoriu care admilea inlegri-
tatea regatului si limba ungureasca de diplomatic" 8. .5i el
credea cd la Pesta prin majorilatea slavo-rornang se va cas-
liga mai mult. Ba socotia ca Ungurii i ai lui Iancu ar
1 Ibid., p. 246.
2 Ibid. Acolo, In scrisoarea din Belgrad, i legaturile Sirbilor cu
emisari rusi; ibid., p. 247. Acela care avea inleres i pentru Mace-
doneni, ibid., p. 417, se intereseaza, fiind pe la Negotin, de de-
mentul rornânesc de pe valea Timocului. Cu el era i Italianul
Monti. Bulgaria proprie este o arä româneasca", scrie el; ibid.,
pp. 356-7.
3 Ibid., pp. 267 si urm.
4 Ibid., P. 291.
5 Ibid., pp. 272-3.
6 Ibid., pp. 273-1.
7 Ibid., pp. 274 5.
8 Ibid., p 27i.
202 PregAtirea Unirii Principatelor

putea sa can asupra Rusilor in Moldoval. Visa, pe alaturi,

sa faca o oaste de 30.000 In Ardeal.
Un larg project al lui prevedea recunoasterea Tit utraliatii",
intrebuintarea numelui de Roman, crearea de scoli bilingve,
dar i cu 5tiinti1e In românesbe, catedre de romaneste la
Universitäti, limba romaneasca In discutiile comitatelor, cu
protocol romftno-maghiar, petitii in romaneste, tiparirea
legilor i ordinelor In romaneste, in care limba vor lu-
cra i juratii, administratia româneasca unde sant Romani
in majoritate, proportia la fanctionari, liberarea Banatenilor
de supt Biserica srbeasc i sinod anual, despkrtire roma-
neasca la Ministerial de Culte, desfacerea Bisericii unite de
Strigoniu 2 *i Batthyányi opunea: unitatea si integritatea Sta-
tul,ui supt hegemonia Ungurilor, in calitate de cuceritori cu
armele In mane, limba maghiark In legislatie, In adminis-
tratie, justitie, Inva.tamântul superior, chiar In matricule, §i
inspectia suprema a Statului" si In Biserica Insäsi 3. Balcescu,
din parte-i, credea c. asa nu se Nate 4, si un contra-memoriu
repeta oererile prime, cu. drepturi pentru cler, cu un Patriarh
in frunte i amnistia 5. Dar Batthydnyi vorbia In schimb de o
amalgamare" 6. Concesiile smuls3 guvernului unguresc In a-
gonie nu mai aveau, astfel, nicio valoare 7.
Totusi ele cuprindeau limba romaneasca, in comune si, fa-
cultativ, In comitatele cu majoritate romaneasca, dar corespun-
zand unguraste ea guvernul, limba romaneasca In scoli, in
judecata, In petitii, In garda nationala, prevederi pentru cler
1 Ibid., p. 278. A ramânea langa Unguri, chiar intr'o positie putin
mai jos"; ibid., p. 287.
2 Ibid., pp. 293-5.
3 Ibid., pp. 295-8.
4 Ibid., p. 317.
5 Ibid., pp. 319-21.
6 Ibid., p. 323. Bdlcescu reproduce admirabila scrisnare a lui
Buteanu cdtre Unguri, ibid., p. 25, cdrora Li aruncá in fatA uciderile
si profanArile: Ne vom bate pang la moarte, ca sd nu cadd pe
noi blAstAmul nepotilor no§tri". El §tie cà planul unguresc e sä
topiti celelalte neamuri in elementul maghiar". Libertatea voastrd
e linguOturd, aingitur i vorbA seacd". $i Murguii pierduse ilu-
siile; ibid., pp. 345-6. BAlcescu recomauda totu0 in extremis Iui Iancu,
regele codrilor", neutralitatea; ibid., pp. 349-56.
, Mid.. pp 362 §i urm :171 i urm.
 Propaganda romineasca prin emigrati 203

si Invàtämant, amnistie, jurând pe independenta Ungariei",

liberarea tärantilui. Se admitel $i legiunea romanä
La urrnä, crezand cI Bern a biruit In Ardeal, la Bistrita,
Baloescu avea un naiv ayant de bucurie, si el se vedea adu-
nand 8.000 de Romani spre liberarea tNrii sale, descälecand
dintru Ungaria" 2.
Actum, el ar fi dorit ca, In loc sä urmeze pe Austrieci si
sä astepte pe Ru$i, Romanii sä se fi neunit Intr'o nou5Adunare
pentrfa a separa eausa lor i credea cg. asa s'ar fi urinal daci
de la comanda impeniald nu s'ar fi admis cloud congrese, dupil
confesiune; el sfAtuia pe Bänateni sa vie in Ardeal. Dar desa-
proba caracterul barbar" al luptei i ajungea, ca liberal, s5
esclame: O, cate nenorociri sirntimantul de nationalitate a
adus Inteaceste locuri!". Credea Insa cd ambele prouincii
astfel liberate s'au apropiat malt de unire cu noi". In acest
timp, cum se vedea acusat de rusofilie din partea vestitilor
locotenenti", el 1$i radea de invinuire: ar fi mers, In loc de
Paris, la Constantinopol pentru a gäsi pe Ghica, rätnas acolo 3.
Era uremea cland i se cerea liii Fuad sri ingddaie ca militia
romilneascd th alerge in ajutorul fratilor ardeleni4.
De attic!, i Nioolae Cretulescu, care se Intalnise la Pesta
cu Murgu, era de pIrere c s'ar puitea face cu Ungurii o
intelegere, mergand p5nä la confederatie chiar5.
Nicolae Golescu, care, indreptat inthiu spre Brasov, se In-
voise a merge la Constantinopol, fusese considerat la trecerea
Duntirii ca arestat6, $i tot asa Voinescu II, care $i-a descris
aceastà alatonie silitä 7. Ei furä suiti insä pe ghimia care
ducea pe ceilalti prisonieri polilici.
Dintre Moldoveni, Kogdlniceanu n'auoa nicio aqiune; de-
1 Ion Ghica se intelegea cu Czayka pentru a se cAsliga si ofi-
teri poloni; ibid., p. 403. Odiseia ulterioard a lui 1361cescu, ca Mot
vfinzglor de doniti; ibid., p. 407 si urm. Cu Rusii era 1361Asescu ti
un Popescu"; ibid., p. 409.
2 Ibid., p. 366.
3 Anul 1848, V, pp. 652-3.
4 Ibid.. P. 694. Cf. si ibid., pp. 699-701: Transilvania se face
cu WW1 tara rorna.neascl". Voia sa scrie in iarnä o luerare, Ideile
reuolutiei romdne. Cf. i ibid., VI, pp. 74-6.
5 Ibid., pp. 24-5.

6 Ibid., pp. 44-5.

' Ibid., in acclasi olam
204 Pregalirea Unirii Principalelor

clarandu-so fara mijloace, el refusa sä ajutc cu banul sau

cAlAtoriile diplomatice ale lui Eliad1.
0 presä romaneasca revolutionara se organisq in straina-
tate. Ea lncepu odatd, in Mart 1849, In Ardeal prin trear
toarea publicatie Espatriatu12, a lui l3oliac, legat de Bern 3,
caruia BA1oescu-1 suggera c I s'ar potea promite dc formh
a-1 face doinn sau rege al Rornanilor"4. Foaie general re-
volutionarlt, care trebuia sa castige simpatii arcangelului liber-
late, bittranului general polon In serviciul Ungu.rilor, astep-
Land sa poala Invia patria romaneasca I,usái. Eroii frail ma-
ghiari", generosi.i frati maghiari", creatori de adev4ratä ii-
hertaLe" in Ardeal, sant astM aeoperiti dc toale lande1e5.
Deosebil de spornigii, se arai la Paris actiunea tut Dumi-
tru Bratianu, care, cum am spas, Inca din 1840 filsese in ca-
pitala. Franciei i legase relatii folositoare, acolo, avand, ca si
fratele sail Ion si ca si alt student in drept, Glieorghe Cre-
teanu, prietenli thine francmasoni, carora li era afiliat 6. Staluse
si In raport cu eercurile polone la Dijon7. De si atilt de tanar,
trezise interesul lui Michelet8. Fgpand parte din socielatea
studentilor din Paris, el, care era foarte aproape de Ion Ghica,
ajunse a cm-waste si pe Mihail Kogalniceanu 9. Printr'insul vier-
titul Montalembert capritä cartea lui Vaillant, cele trei volume,
pline de istorie Inchipuita, dar si dc frumoase descrieri si de
legende, /a Romante10. m vedem vorbind inaintea lui Lamarline
1 I. Ghica, o. c., pp. 226, 301.
3 Articole, si de arhimandritul Ioasaf Snagoveanu, si in Anal
1846, VI.
3 I. Ghica, o. c., pp. 281-2. Balcescu incerea o forrie, Democratia;
ibid., pp. 301-2, 358, 419.
4 Ibid., p. 343.
5 Iese doar douasprezece nurnere Wand la catastrofa maghiara. V.
Iorga, 1st. lit. rom. fn sec. al XIX-lea, III, pp. 62-3. Cf. si I.
Ghica, o. c., p. 629 (se publica in 1.530 de exemplare . Pentru o
publicalie eliadistä, cenligrafratti, dupa eat se pare, Carul-iute, 1.
Ghica, o. c., pp. 640-1, 719-20.
6 AI. Cretzianu, Din Arhiva lui litanitru Briitianu, 1, Bueuresli
1933, p. 45, nota 3. Intre ei i Balaillard.
7 Ibid., pp. 116-7.
8 Ibid., pp. 118-22, 122 si urrn.
9 ibid., p. 123.
" Ibid., pp. 126 8.
 Propaganda romlineasai prin emigrati 205

si castigand -simpatale rnarelui poet si slralucitului agitator,

pentru causa româneasca.
In Decembre 1848, e prirnit de Pahnerston, canna sill-
ceritatea i vioicimea lui ii fac impresiel. Vorbindu-1 si de
avantagiile unui trartat de comert cu tgrile romilnesti libere,
el cerea ca Anglia sg. sprijine unirea lor, intr'o conferinta
care ar fi chemata de ea anurne pentru aceasta.
Memoriul pe care-1 redacteaza singur e cea mai inserdnata
manifestare nationala din aceasta tabara a emigratilor: In-
treaga politica a Rusiei e aenuntata, amintindu-se i incer-
carea de a pune In legatura Bisericile romanesti cu Sfantul
Sinod rusesc. I se pune In sada, ceia ee e nedrept, i incer-
carea de a Inlatura limba romitneasea din Invatarantul supe-
rior. Dimitrie Bratianu pretinde cä prin influenta lui Duhamel
au fost opite adunarile cuprInzand mai mult de cinci persoane
si Ca IrimesulTarului ar fi provocat Inca inainle de izbucnirea
revoltei cererea unor boiari pentru trimiterea de trupe ru-
sesti. Se ataca i inditferenta Turcilor fata, de aceste Incalcari,
oda ce a fosi privit de oupul din jurul lui Eliad ca o
greseala, data fiind sentimentele Englesilor fata de Imperiul
Otoman. Dar el observa ca dreptate ca schimbari a§a de
adanci intervidnise,ra In Turcia Insgli prin actal de la Ghiul-
hanè, Inc At Romanii se puteau crede autorisati i ei a-si re-
visui statutul politic. Se pratesta contra invIninrii de comu-
nism fi chiar contra celei de a fi voilt s4 se introduo4 repu-
blka. Se face o osebire, totasi necrutAnd nici pe Turd, Intre
purtarea trapelor lor i aceia a trwielor rusesti. Nu St gilisesc
Indestulatoare nijci protestarile 1u. Colquhoun. Se adaugia ea,
In starea aetuala, puterea ru.seasca e o ilusie. In sfarsit, se
punea In vedere, potrivit cu. trecutul engles mai recent, posi-
bilitatea de a crea din cele doe' tari unite, ajuuse indepen-
dente, o Belgie de la Dunare, ca mijlocitoare Mire Apzu
si Rds.drit 2,
Se ca*tiga pentru causa româneascä si lord Dudley Stuart,
care cunoscuse pe Campineanu 8 Se provoaca astfel o des-
batere vie In Parlamentul engles, prin interpelarea din Mart
1 IbId., p. 35, no. xxi.
2 Ibid., p. 136 §i urm.

Ibid., p. 37 j arm.
206 Pregalirea Unirii Priwzipatelor

a acestuia. Dar Disraeli, viitorul lord Beaconsfield si pre-

mier engles, iea apamrea Rusiei, pe care si Palmerston se
fereste a o jigni 1.
In schimb, In Franta, care si-a dat In noul presedinte al u-
nei subrede Republici un stapan, nu se capätä decAt posibilita-
tea de a se presinta Adunarii, prin Edgar Quinet, o protestare
contra conventiei de la Balta-Liman: Ledru-Rollin, pe care se
conta pentru o interpelare rasunatoare, refusa 2.
Dar memoriul mai Dimitril Bratianu nu e numai de cea
mai mare Inseannatate prin Insusi cuprinsul sau si prin in-
fluenta ce a avut in Anglia, ci si prin lämurirea ce a pro-
dus-o In randurile chiar ale emigratilor. Eliad era inteo
stare de spirit care se explica numai prin catastrofa unei
situatii politice In care el ajunsese a se considera ea un
adevarat sef de Stat, si in curind acela care era, de fapt, fiul
unui Ilie, deci Iliescu", dupa moda timpului, Isi va adaugi, cu
gandul la Radu Negru, Intemeietorul Domniei, numele de
RAdulescu. Pe lângd ce fusese, pe langa ce va cauta, prin
toate mijloacele, sa fie din nou, pe langa calitatea de re-
presintant legal, Impreuna. cu Tell singur, apoi tsi fara dan-
sul, al Romaniei revolutionare, de putea sa. Insemne aoest
tineret, ca si, de alminterea, oricari altii de vrasta si de cute-
goria lui, si cum Isi putea el Ingadui sa intervie flra niciun
mandat, fara nidio Indrumare si färk niciun control, oricare
i-ar fi netamurita misiune ce i s'ar fi dat, fara multa chib-
zuire, Intr'un anume moment? Cu morga despretuitoare pe
care-o va pastra de acum Inainte fat.1 de alti Romani, consi-
derati ca intriganti si chiar ca tradatori, Indata ce erau dincolo
de Indrumarile lui, el califiek un nobil act politic numai
de necuviintA copilareasea."!.
In schimb, C. A. Rosetti s: ridica Intru apararea lui Di-
mitrie Brgtianu, cu care, ca si cu. fratele Ion, era asa de strfins
legat §i de multa vreme, de and, In tara, el se forma romantic
si sentimental, mergand si pana la un misticism bolnavicios,
1 Ibid., p. 39.
2 Ibid., p. 40.
3 I. Eliade. Ebistole $i acte ale oamenilor miveirii romane din
1848, Paris, p. 22.
 Propaganda romfineascii prin entigrati 207

asa cum apare In Jurnalul s5.0 intim 1, fiind adânc influentat de

Paroles d'un croyant a lui Lamennais si de Manfred al lui
Byron, de Faust al lui Goethe 2 Acela care, crescut In boie-
rime, dup g. ce fusese In legituri, la 1846, cu un Mihail Ghica
un Iancu Bibescu, cu rn Iancu Filipescu, In. acelasi limp
când cerceta pe Murgu In temnita din Pesta, ba chiar cu Voa.-
Bibescu, pe care-I credea in stare de lucruri mari dac5. I
s'ar lingusi ambitiile", avuse apoi rolul pe care 1-a arltat
In revolutie, pentru care avem aceleasi note zilnice 3.
Prin Dimitrie BrAtianu, sp-ine el, Românil au ajuns O. fie
cunoscuti Inteo Ora, unde chiar existenta lor era proble-
maticr 4. De fapt, cu Dudley Stuart se Incepu, de altfel,
o corespondentit care dunk clitava vreme 5, i se adAugi cu-
nostinta lordului Beaumont, a lui Harry Verney, membru al
Parlamentului 6.
In Februar Eliad si Tell se presinlau Inaintea unei adu-
nari a emigratilor, in cantata d- trimesi plenipotenti din
partea emigratilor din Transilvanla i recunoscuti locotenenti
spre a lucra In causa român g. d'impreulnA. cu colegul ct-lor,
d. N. Golescu", care era absent 7. Se anal' acolo aproape numai
tinerh trei dintre Golesti, Voinescu II, Grigore GrAdisteanu,,
Nicolae Cretulescu, Rosetti, Cretea.nu, tânIrul Magheru, tana-
1 Vintila C. A. Rosetti, Pagini din trecut, Note intime, 1844-1859,
scrise zilnic de C. A. Rosetti, Bucuresti 1903. 11 vedem, la 1811-6,
in stranse relatii cu Câmpineanu. E legat si de Nicolae Balcescu;
ibid., pp. 13, 16, 21, 34. Avuse un frate, care suferia de o boala
morale; ibid., p. 18. La saisprezece ani in oaste; ibid., pp. 59, 135.
Se credea un mare poet"; ibid., P. 65.
2 Intrarea in loja masonic6; ibid., p. 52. Era bolnav de piept.
Cunoaste i admira pc lIeriniona Asachi; ibid., pp. 106 7, 123. Cr
ibid., pp. 153, 162. Rclatii cu Vacarcscu i Fercchide; ibid., p.
154. Cu Ilerescu; ibid., p. 156. Cu femei din boiel ime; ibid., p
158. Cf. si pp. 142; 144-5, 147. $i chiar cu familia lui Dascov; ibid.,
P. 146. Dar: bärbati ce simtiti, nu vg. Insurati cu o cocoanA
rominAl"; ibid., p. 149.
3 Cf. si volumul II si cel de Coresponden(d, Bucuresti 1902.
4 C. A. Rosetti, Scrieri din junime si exit, II, Bucuresti 1885, p. 45.
5 Cretzianu, /. c., p. 172 si urin.
6 Ibid., pp, 173-4, 181, no. xxxiv.
7 Ibid., pp. 178-9. Interventie pe langA Palmerston pentru arestatii

din Bueuresti; ibid., pp. 175-6.

208 l'regAlirea t. iiii1t Principalelot

rul Joan, fiul lui Joan Filipescu, Plesoian,u si alti etitiva.

Stefan Golescu propuse sa nu se recunoasca triumvirii drept
sefi carmuitori al emigratiei si ai causei ronrane", pe eand
pentru mai moderatul Golescu ei puteau fi admisi ca atari
nurnal pentru ca represintau o mai largit parte dintre emi-
grati, mandatul ramaind a fi Insa numai provisoriu, pana
la intelegerea cu cei din Ardeal. I se parea mai preferabil
ea un singur conducator :sit fie alutat doar de un Sfat de
palru, cinci alte persoane. Propumerea fu votata, dar auto-
ritatea conferita lui Eliad i asoeiatilor sal era, cum se vede,
cu totul margenita 1. Totusi, cerand socoteala emisarului din
Anglia, delegatii Isi fixau programdle pc aceasta linie, pe care
Eliad o va mentinea OA la capat contra eleMentului radi-
cal: a relnoi vechile noastre legaturi cu Inalta Poarta §i a
o convinge, In toate lucrarile ce vorn face, despre a noastra
sinceritate i credinta" 2. Primind de la ei instructii care sunau
ca un ordin, Dirnitrie Bratianu observa: De m'ati fi cunoscut
mai bine, negresit ati fi socotit de prisos sa-rni aduceti aminte
ca sant raspunzator de actele mele Inaintela Romanilor"3.
Urma apoi asa de frurnosnl lui apel catre Parlamentul engles,
adresat acuma ca represintantul oficial al Locotenentei Prin-
dare din Valahia"4 i diseutia de care a fost vorba mai
susi 6. Dar tonul celei de-a doua slcrisori de mustrare din partea
lui Eliad, iscalita si de Nicolae Goleseu, era si mai asPru po-
runcitor. Iar el se credea In drept sa observe ca are drept la
manifestatii carora, daca e do nevoie, n'are decat sit h se
opuie critica. Desavuat i lnlocuit chiar, el Isi va continua
opera 6. Plecand la Constantinopol dupa o aparitie la Londra,
Eliad crezu ca trebuio sa sc rosteasca altfel, admitand cit

I Ibid.. pd. 178-9.

2 Ibid., pd. 179-83.
3 Ibid., pp. 181-2.
4 Ibid., p. 182 si urm. Si o desaprobare din partea liii Cretu-
lescu pentru ca a jiguit pa Turci; ibid., pp. 18 r-5. Bralianu revenia
prinlr'o scrisoare la "Mor ning Herald", aratiind ea nu i-a foql.
aceasla inlenlia; ibid., Pp. 185 G.
5 Ibid., pp. 201-2.
6 Ibid., pp. 203-4.
 Prdpaganda romkneascA prin dmigrati 209

si el Insusi poate gresi: la Paris lasia, sin aceiasi calitate de

delegat, pc Stefan Golescu, Un moderat 1.
In eurAnd Dimitrie BrAtianu, Inainte Inca de a veni la Paris,
incerca o alta forma a propagancliei fata de extrema stdpga
trancesa2.0 cerere de audien.ta fu facuta la 28 Februar 1849
presedintelui Republieii pentru a presinta un mernoriu contra
oeupatiei: ea poartä nurnai isc.lih1rile lui Nicolac, Stefan. si A.
G. Golescu, a Bratienilor si a lui Rosetti 3. Dar aici, afarä de
räsunete In presa, situatia, dominata de reactiunea burghesd,
era Socotita mai pu;in prielnica 4. Inainte die a parasi Londra,
eel d'intaiu luptator in Anglia pentru drepturite Romilnilor
era recomandat cakluros de Dudley Stuart si lui lord Nor-
manby 5.
Oricum, D. Bratianu considera asigurarile, de si strict cum-
panite, ale lui Palmlarston ca un folo3 mare pentru. causa ro-
mâneasea si-i arata In numele mandatarilor sal recunostinta.
Adaugind frumosul Album moldo-valaque, tiparit In l'Illustra-
lion de prietenii francesi, el Isi arata dorinta ca interven-
tia lui Stratford Canning O. Impiedece impunerea in tall a
unei legislatii Sociale injositoare pektru tarani 6,

Dar In acelasi timp se ventila i ideia, venind de la Ion

Ghica, a unUi dictator revolutionar care ar fi frumosul Mol-
dove,an Costachi Negri, amicul lui Aleesandri 7. Se vorbia
si de o legiune româneasea" In A.rdeal , cu Magheru.

1 Ibid., p. 205.
2 Ibid., p. 193 §i urm. Catre Ledru-Rollin, ibid., pp. 212-3. Pentru
Thiers, I. Ghica, o. c., p. 102.
8 Hod0§, 1. o., pp. 124-5. V. §i ibid., pp. 123-4.
4 Scrisoare din April a lui Stefan Golescu; Crelzianu, 1. c., pp.
207-9.
5 Ibid., pp. 209-10.
6 Ibid., pp. 206-7.
7 Scrisoarea lui Rosetti, din 20 April, vorbeVe *i de o formatie
Ion Ghica, Nicolae BAlcescu si Negri; se infAtiseaa A. G. Golescu
ca sluga lui Eliad",; I. Ghica, o. c., pp. 67-8. El admitea i alti
Moldoveni, Intre cari I. Ionescu, MAlinescu; ibid., p. 74 si urm.
Negri-i pArea hisa cA n'are la foi du révolutionnaire; ibid., p. 70
si urm. Ar fi vre unul din BrAtieni; ibid., p. 72. Nicolac Golescu
se lnjosia sA cearl ca o milA" bani de Intretinere lui Soliman-Pasa
ibid., pp. 203-4. Se gAndia §i la Alexandru-Vodà Ghica; ibid., pp.205-7.
8 Ibid., p. 207 si urm.
14
 iö Pregatirea Baird Principatclo

Atrnosfera Intre emigrall era in general favorabila unci 11413-

legeri in extremis cu miwarea ungureasca in agonie; ea si
Balcescu judoca si Golescu, iar Ion Bralianu, supt nurnele
de I. Mariosse Boghos", cerea de la Dudley Stuart o reed-
mandatie ca sa poata lupta in Ardeal supt Bern contra Austro-
Rusilor gray bolnavul Rosetti, care aparu in vara la
Si
Plymouth, era gata sit alerge In Ungaria" pcntru ca SA
ajutc pe ostasii democratiei
Era vorba de un congres al ernigratiei, dar el nu se aduna3.
Numai atre toamnil uncle lucruri noi erau sa se potreaca
In aceasta lume a pribegilor.
Acum, Dimitrie Bratianu-si isprkvise rostul, pe and la
Brusa se afla Ion Ghica, putin amestecat in discutiile de pada
atunci: se credea ca el ar fi candidatul de tron al Englesilor.
LangN dilnsul se aflau Aleca Golescu Albul, Radu Goleseit
colonehil, Zane, Alecu Manu, Serghiad, fratii Costachi si
Dimitrie Florescu, Joranu, Nit4. Magheru, Negulici, Scarlat
Filipescu, Zosima si iln Pdeanu4.
Intre cele doua tabere vor 1ncepe apoi, la capatul aceluiasi
an, tristele discutii asupra intrebuintarii fonclurilor.

Irnpartita mare mai multe tabere, care ajunsesera, astfel, a

se ur15, nascocindu-se in jurul lui Eliad cele mai urite calom-
nii, acesti izgoniti pe meleagurile straine pacatuiau si prin aceiia
ca ramâneau Inchii, fitrit legatura, pe care do puteau avea, cu
tara, inchisi in singurul lor cerc, neavând, dupa plecarea lui
Balcescu, nicio legatura macar cu Ardealul in lupta de moarte

1 Cretzianu, o. c., I, pp. 211-3, 215-6.

2 Ibid., pp. 213-4. Din Bucuresti, Grant, secretartil lui CoIquhoun,
stArnia desperat pentru Unguri.
3 Ibid., pp. 218-9.
I. Ghica, o. c., pp. 192-3.
5 V. §i Cretzianu, 1. c., p. 219 si urm. Acolo, p. 223 si urm.,
incercarea de a se uni emigratii din Brusa ou noua Asociatie" din
Paris. Cei d'intaiu delegau pe $tefan i Dirnitrie Golescu, pe D.
Bratianu sau Bolintineaau; ibid., p. 226 si urm. Se refusA ideia unui
cap. D. Bratianu scrie o admirabilA scrisoare lui Michelet; ibid., p.
234 si urm. E cea mai frumoasa presintare a poporului romitnesc.
Bratianu se gindia sa revie la Londra; ibid., p. 261, no, ram.
 Propaganda romAnoasca prin emigrati 211

cu aoeia chiar pe cari ar fi volt vada Invingatori emigratii,

nici cu opera de refaccre, Octal, Inoeata, dar solida, pe care
o Incepu, neadmitand pe revolutionarii de ieri, rarnas1 cu
Intregimca unor credinte, Indata exaltate, Stirbei, si, cu con-
cursul oricaruia se ofcria dintro reformistii din Mart 1848,
Grigore Ghica.

OricAt dc interesanta ar fi ideologia Instrkinatilor, oricate

succese dc opinie ar fi repurtat, in Germania, si chiar iii
Austria , la Franta si Anglia, neintrerupta propaganda a
lor si a liberalilor apuseni, pe cari au stint sa-i cdstige si
sa-i relic, ceia ce se savarsia n teribilelc conditii ale unei
Indoite ocupatii acasä merit s opreasca atentia Inca de
la cele d'intAiu masuri ale unei atal de neoesare refaceri.
*i nu e vorba nurnai de savarsiirile, oricAt de 1nsernnate
si de rodnioe, ale unei birocratii de stil rusesc, ci si de o
conceptie care era In fond aceiasi ca si a oamenilor de la
'48. Am vazut pe Stirbei gan.dindu-se la unirea Tarii-Romd-
rLesti cu Moldova supt un stapanitor de origine strAina, oferind
mai multe garanlii de durata i bucurandu-se de un mai
mare prestigiu. Dar pana i comandantul tare al armatei
de ocupatie, Omer-Pasa, era de IpArere ca si pentru. Turd
ar fi mai bine dacA s'ar crea, In anume conctitii, o Belgie
dunäreand, aliatä fireasca a Imperiului Otornan in apararea
lui contra obraznioei imbulziri a Rusiei lui Nicolae I-iu.
Greutatea cea mare pp care o Intalniau sfortarile de In-
dreptare ale celor doi Domni, dintre cari, Ghica fiind mai
mutt un visator romantic, influentat si de o stare de nervi
care-1 Oen, un tinp, sa se retraga la tara, Barbu Stirbei era
un administrator de talia lui Mihai Sturdza, färä brutala la-
comic a aoestuia, era presenta celor doua ostiri straine. Par-
tarea Turcilor fa, cu toate neajunsurile de educatie ale lui
Mehmed-Pasa, comandant al Bucurestilor, de aproape supra-
veghiata si de Omer, care, personal, isi Ingaduia une ori
gesturi insolente, si de manieratul Fuad, pe când Rusii. tui
Lilders, lui Hasford, lui Dannenberg si lui Komar, tot Germani
de origine, de si cal d'intaiu se lau.da ca nu, mai cunoaste
limba Inaintasilor saii, se dedau la nesfArsite abusuri. Vistieria
fu srcith, Intretinerea ostasilor Tarului cerând, de si Tesait-
rul imperial platia lefile ea In timp de garnisoa acasit, In
212 l'regiftirea tJiiirii Principaicior

curs de un an cu sacrificiul a apte rnilioane, adaugindu-se

daruri benevole i branirea trupelor care fura chemate sä
Iucreze in Ardeal. Din fericire Du.harnel plena Inainte de
sfarsitul primuhd an de Domnie, si Polonul Halcinschil, care
inlocui la Consulat pe agitatul Kotzebue, ingaduia Math mai
suportabile; Fuad nu rnai era la Bucuresti in April 1850 2.
Nu era vorba insa nurnai de cheltuielile asa de mafi pen-
tru ambele tari. Domnii erau tratati insä, In ciuda onorurilor,
mai ales de la instalarea aceluia al Moldavoi 3, ca niste func-
tionari turci subordonati celor doi cornandanti, cari nu lip-
siau sa-i facia a simti neputinta lor de a se apara, de a
raspunde la jignirile atrat dd dese. Aceasta se siluti mai ales
de Stirbei, privit ea un delegat civil al Sultanului, ca un
sub-prefect, cum o spunea, cu mojicie, unul din generalii rusi.
La 25 Iunie, cand se cern firrnanul de numine a noului Damn,
asistara fireste oei doi comisari, consulal rus si chiar Omer-
Pasa, dar nu si generalii rii4. Totusi nu se Inlatura nimic
din solemnitatea vechilor sfintiri, a alaiurilor de pe vremuri,
daca Lfiders, gata a trecc la biserica Inaintea Domnului,
nu aparu acolo 5, el si Fuad participara la ceremonia cetifii
discursului domnesc.
Barbu Dimitrie-Voda. mergand la Constantinopol pentru in-
vestitura, aceastä cerernonie pane a nu fi avut niciun prestigiu;
la intors ginerele domnesc, Vellark, care se coborise din vas,
se Ineca. 6. In aceste conditli nici sosirea la Bucuresti nu se

1 Iorga, Documentele $tirbei-V odd, 1, pp. 381-2.

2 Ibid., p. 471, no. ru.
8 Draghici, o. c., H, p. 222 si urm. Fuad nu aniâna Cercrnonia
pAnä la venirea lui Duhamel; ibid., p. 224. Cei 4.000 de Turci
sositi dui:4 asezarea Domnului defilará inaintea lui.
4 Iorga, o. c., II, pp. 4-5 = Hodos, I. c., p. 167, no. =VII. Con-
sulul Franciei constata. receala Românilor de fgA, cari ar fi preferat
pe Constantin Cantacuzino.
6 lorga, o. c., II, p. 5 no. Iv, = Hodos, I. c., p. 169, no. crocvm.
Asa crede i noul consul Poujade; Iorga, o. c., II, p. 7 = Hodos,
I. c., p. 174. Iorga, o. c., II, p. 39 = Hodos, I. c., p. 206, no.
cam
6 Iorga, o. c., H, p. 6, no. vur si n-1 urm.= Hodos, I. c., p. 184,
no. cLxxxv si n-1 urm.
 Propaganda româneasca prin emigrati 213

fAcu dup 6. dating, nefiind nicio pregtire, i Mavros, ginerele,

lui Constantin Cantacuzinot, impuind carantina. Dreptul de
a se mirui nu fu recunoscat niciunuia din Domni2.
Lipsit de ee era mai ales tntra intelectualii Tioii generatii,
Stirbei trebuli, i supt inflnenta ruso-turceasca, A-1i fact tu-
thiul Ministeriu din elemente inferioare sau compromise, mai
mult boieri bätrani, cunoscuti 11. Constantinopol. Constantin
Cantacuzino, fastul Cairnacam, figura In el alaluri d acel
Costachi Sulu, zis Sutachi, care, Impreung. cu Vellarh. i Ar-
sachi, poate fi privit ca una din ultimele icoane ale Fana-
rului disparut, de Iaucu Filipesou, de un membrii al familiei
Ghiculestilor si de rudele Domnului: fratele, Iancit Bibtf.scu,
ginerele, Plaginb. In Comisiunea Proprietätii, care inlocui pe
cea de supt Cgimdcg.mie, gsi.n pe acelasi fost Caimacam,
pe Filipescu Vulpe, pe ace1id A1exandru Ghica, pe Arsachi,
1âng6 un Otetelesanu, si pe Constantin Ghica. Noul Ministeriu
din 1850 adusc pe Iancu Manu, pe Grecul neimpamAntenit si
refusibid cetAtenia romaneascl Arghiropulo, pe reactionarul
Manolachi B6.1eann, pe Iordachi Filipescu, pe Constantin He-
nsell, al cärui Irate va juca nn rot In aknuirea militiei celei
noi, i, iardsi, de nevoie i pentra a avea un sprijin efectiv,
in mice imprejurri, pc Iancu Bibescu si pe Plagin6 2.

1 Iorga, o. c., II, p. 54 §i urm. = Hodo0 1. c., p. 234 qi urm.;

cf. ibid., p. 252 0 urm. Ceremonia se fäcu la Bucure0i in Decembre
abia.
2 Aten(ii turce0i pentru acesta, fäcut bag-boier i rAsplAtit cu
bani din Vistierie; Iorga, o. c., II, p. 47, no. xxxi = Hodo0 1. c., p.
213, no. CCM Bibescu revenia de la Constantinopol, unde fusese
coy:II-01 de favoruri, daruinclu-i-se 8 i un palat acolo; Iorga, o. c.,
II, p. 68. = Hodo§, 1. c., p. 239. El revenise In tall. V. §i Iorga,
o. c., II, p. 99, no. un = Hodo§, I. c., p. 260, no. cccur. Ru0i Ii
refusa" o pensie; Iorga, o. c., II, p. 136, no. wan = Hodo0 I. c.,
pp. 288-9. Invitat a se a§eza la Odesa, alege Parisul. Trebui sA
fie invitat a pleca la Viena; Iorga, o. c., II, p. 161, no. waxvrn =
Hodo§, I. c., p. 312, no. cccmaxr. Pentru o datorie a lui,
Iorga, o. c., II. p. 170 = Hodo0 I. c., p. 318, no. ccr.xxxv. Cf. I.
Ghica, o. c., p. 340.
3 Stirbei facu din ba§boierul Iordachi Filipescu pre§edintele Diva-
nului. El relua in serviciu pe colonelul Grarnont, adiulantul lui Ale-
xandru Ghica; lorga, o, c., II, pp. 19-20 = Hodo0 I. c., pp. 191 2.
214 Pregatirca Unirii PrincIpatelor

Cu totul altfei se presinta, In oe priveste pe ajutatori, noua

Domnie moldoveneasca. Dintre vechii boieri Ghica alese numai
pe Alexandru Sturdza, ca ministru d. Interne. Intre noii numiti
era Petrachi Roset-Balaneseu, Teodor Bal cel Vann., Iorgu Sutu,
Alecu, fiul lui Clostachi Sturdza, Nicu Ghica din Gomanesti
si viitorul rânduitor al Finantelor tarii unite, Petrachi Ma-
vroghenil. Vrând sa arate cä nu aduce nicio clusmanie fata de
nimeni, Ghica-Voda ceru Mitropolitului Ca In rugaciunile ce se
rostirA la numirea lui sA nu sc vorbeasca de biruinta isu-
pra protivnicilor pe care ar avea sa i-o acorde Dumnezeu" 2,
Din fericire era la Bucuresti, pentru a inlocui toate aceste
insuficiente, actiunea de fiecare clipa a unui om de mare
harnicie, de pricepere superioara si de o initiativa biruitoare.
Acusat ea e omul Rusilor, Barbu Stirbei va trimete In Rusia,
pentru a grabi evacuarea, la 1850, pe fiul sau Gheorghe, tanär
precoce, de o deosebitA intieligenta, doctor ln drept de la
Paris, unde fusese undprezece ani 2. El trebuia sa cerceteze
Imprejurarile de la Petersburg, uncle statu opt luni. $i tana-
rului i se va marturisi siu.pararea a tatal san s'a Indatorit,
Intr'o scrisoare entre Re0d-Pasa, a Inlatura orice ingerin[a
straina".
0 legatura strânsa fu stabait l. de la Inoeput, nu numni
cu Dornnul Moldovei, s000tit ci un bun prieten personal, cu
care mai tarziu se vor schimbq consideratii asupra unei si-
tuatii Inraite 0 de dusmanii interne, Stirbci represintând fata
de melanoolieul Ghica lncrederea barbateasca In misiunea de
indeplinit, dar á cu printul silrb Alexandru Caragheorghe-

Printr'o mdsurd iscdlità in acelasi limp de Fuad si dc Caima-

cam, trimesul MIT in prima linie, se anulase liberarea Tiganilor de
proprietate particulard; Hodos, F. c., p. 92. no. Lxxx; cf. ibid., p.
347, no. cccx = Iorga, o. c., II, pp. 207-8. Rusii se plAnseserd
al Fuad ,.dä decrete" Mrä a consulta pe Dullamel; ibid., p. 99, no. xc.
1 Dra'ghici, o. c., II, p. 225.
2 Iorga, o. c., II, p. 6, no. vir = Hodos, 1. c., p. 173, no. cmv.
Moldovenii puturá s6 asiste la lupta provocatá de invasia lui Bern
pe la Poiana Shrat5. si Grozesti; Hodos, F. c., pp. 196-7. V. si n-I
urrnAlor si no. cLxxxr. Un Filipescu, Muntean, servia In armata
austriaca; ibid., p. 180, no. cLxxxII; p. 182, no. =XXII/.
3 G. B. Stirhei, Peuilles d'automne et feuilles d'hiver, I, Paris
1916, pp. 265-74.
 Propaga,,da romAneascä prin emigrati 215

vici 1.Dar el niärturisia, la August 1849, vecinului romAn

greutdtile resUltind din deficitul de 14.000.000 si din covAr-
sitoru1 budget extraordinar" 2. tirbei avea, de la inceput, ne-
pldcerea de a recurge la mijlocrd axi1ului pentru a sfarama
o opositie imediat rasaritä In calea sa 3, inainte chiar de
instalatia" i mdsluirea" din Bucuresti, care ava loc numai
1a 4 Decembre st. v.4.
Orice Inoercare de a apropia In Muntenia cele doud ta-
here, aceia a ordinii" restabilite i aceia a revolutiei con-
vinse c. Indeplineste o functiune nationald, nu putea sa fie
decAt zadarnicii 5. Tollusi In 1849-50 nu se IntA1neste In co-
respondenta asa de larg pastratd a emigratilor aicio pornire
de urd contra lui Stirbei, pe care cei mai multi dintre aeestia
11 cunosteau, de malt, si chiar supt un raport favorabil, ca
unul care in limpid miscarii se ferise de a juca vre-un rol,
dar i tde a inteti contra bor. El Tnsd, vorbia cu mAnie, In
Iunie 1850, de indivizii incorigibili, incremeniti (endurcis), a
caror hotartre nestrarnutatd, ca i interesul personal, e de
a sufla asupra irii focul discordiei si al patimilor rele pen-
tru a distruge ordinea stabilitii,, si el cita pe B11cescu, so-
cotit ca afidtor la Londra, pe Eliad i pe Tell, au Go1estii
si Rosetti, la Paris, pe Al. Gh. Golescu, care ar mai fi Inca
la Viema, pe Constantin Filipescu, plecat din Turcia la Trieste,

1 Iorga, Documente $lirbei-Vodd, I, p. 17 si urm., 36 si urm.

Un plan de a-7i da fata dupl Mihail, fiul detronatului Milos; Iorga,
o. c., II, p. 141 = Hodos, I. c., p. 293..
2 Iorga, I. c., p. 21.
3 Ibid., pp. 22-3.
4 Ibid., p. 23, no. vli; p. 105, no. HI.
5 V. mai ales veninoasa adresa a lui Eliad si Tell, cari-si adaugä
pe N. Plesoianu, contra lui N. BMcescu, Invinuit cA 7i-a Insusit
banii Incredintati; I. Ghica, o. c., pp. 661-6. V. si alte elucubratii;
ibid., p. 674 si urm. (Decembre 1849). Totusi Eliad iscIlise, cu
ai sal, In Mart, actul prin care se dädea un singur sef indoitei cmi-
graii, muntene i moldovenesti; ibid., p. 709 si urm. Acolo i un
Teodor RAscauli, un Catargiu, un D. Gherghel si I. Ionescu. Pc
aceastä bask dui:a plecarea lui Enact, se alese Negri; ibid., pp.
710-3. Insemnale iseälituri. V. si ibid., p. 722 si urm. Rosati acusa
pc lAtrAnul tribun ca n'a fost pentru unirea eu MoldoN a, propusa
de genera Oa lui ; ibid., p. 838.
216 PregAtirea Unirii Principatelor

unde va veni i Magheru.1-, p. Ghica ai ai Sti", ramasi la

Constantinopol at la Brusa. Se plangea cit Magheru a fost
tolerat, la Sibiiu i Nicolae Golescu, Impreuna cu acelasi Fili-
pescu, la Mehadia2. Se diklea lista oelor caH n'ar trebui
rabdati la hotare3. [Alders oerea masfuri ai contra grupului,
fara Insemnatate, In care ai profesorul Boerescu, de la Giur-
gin i Rusciuc4. Duhamel tnsusi anunta aparitia la Braila
a lui Zalic 5. Se urmärise cu aftentie si trecerea pe terito-
rOil turcesc a Invinailor revolutiel ungureati, Dembinski, Me-
száros, Perczel, Kossuth Insusi.6. Ru5ii se temeau nu camva
sti apart In Principate i scriitorul $i ornul politic italian,
Niccolb Tommaseo, amestecat In revolutia venetiant 7. Vom
vedea ca, la sfaraitul anului 1851, Domnul parea aplecat la
rechemarea pribegilor.
Paul la sfaraitul anului 1850, lucrandu-se la o eVacdare,
doritit si de Turci, dar refusatli pentru mai mult timp dfq
ofiterii Tarului, se lucrase series oi In chestia ruralt. Boierii
vechi mentinurd principiul lor de proprietate deplinkt asu-
pra moii1or, dar $trbei interveni personal, ai cu energie,
pentru mai multa marithmie in ce privcate pamanlul de
lucru i dijma, mai ales locul de ptaune, care fu Indoit,
dandu-se putinta de stramutare la care tineau sttenii aao
de mult, dar numai la cinci ani; se cauta ca proprietaril sa
lea asupra lor jumatate din dataria fata de Stat pentru p0-
1 Iorga, o. c., I, pp. 109-11. Cf. ibid., pp. 251-2. V. si Ion Ghica,
Amintiri din pribegie, p. 151 i urm. In Ardeal fusese §i Arislia;
ibid., p. 151.
2 Iorga, o. c., I, pp. 103-8.
3 Ibid., p.- 52.
4 Ibid., pp. 370-1. Domnul Ii aparA, aratAnd ca Boliac nu e acolo.
Acesta fusese In armata lui Beni §i director al imprirneriei"; Hodos,
I. c., p. 176. Cu el un Balaceanu, un Costescu, un Caraca§. Boliac
e trimes la Brusa; Iorga, o. c., II, p. 51, no. xxxiv = Hodo§, I. c.,
p. 221, no. ccxvin.
5 Iorga, Documente $firbei-Vodd, I, p. 389, no. xxii. Turcii refusa
Intoarcerea lui Marin Serghiescu; ibid., p. 477, no. xr. Stirbei observA
ca acesta fusese §i la ocna, pentru arnestecul in conspiratia lui
Mitica Filipescu; ibid., pp. 478-9. Mai tArziu revine chestiunea; ibid.,
p. 482, no. xvi.
6 Ibid., I, pp. 18-9.
7 Ibid., p. 369, no. Iv.
 Propaganda rornAneascA prin ernigrati 217

dun i osele1. In aoelasi mernorin eitre ambasadorul rus

pe langA PoartA, Titov, se arata cA InueileimOntul va retie-
veld national §i se ua adapta la adevi*.atele neuoi ale socie-
td(ii, aprogiindu-se mai malt de clasele sdrace; se recunoaste
organisatorul priceput de la inceputurile erei regulamentare.
In Cologii se va face un larg Ice limbii latine, francesia si
greaca rAm'aind margenite la cei din. urnia trei ani. De acolo
se va pleca la semin.arii, la scoala mihtara, care &Ida indata
absolventi cari vor Di apoi leneralii lui Cuza-Vod i ai lui
Carol I-in, la seoala de agronomic si economie agricola",
Ea cea de arte i mescrii", la scoala de stiinti exaebe", ou
sectii pentru, topogra4e, inginerie de poduri i De1e i arhi-
tectura, In sftirsit si la scoala de drept" 2. Un internat su-
perior, ca 14 Paris, Perlin, Odesa, 'ar suplini costal peri-
culoasei trimeteri In strainatate3.
EI putea spline a a indeplinit ceva din frumoasele fägr
duiell fAcute la mirgirea lui, cand amintise iii noble cuvinte
do Thomnia frabell sau, asa de rapede intrerupta, i trecuse
cu discrietie asnpra regimului revo1utionar4.
Dar mai semnifieative stint observatiile fAcute de Domlnul
Tarii-Rornanesti la plecarea lii Duhamel. Pornind de la eve-
nimentele din 1848, el cercetieaza care pot fi clasele stabile
ale societAtii si nu le gaSeste. Raspinge i garantia dublei
ocupatii, care poate saraci i dcmoralisa" tara5. Aminteste
1 Ibid., pp. 378, 382-3. V. memoriul unui tAnAr Wier conservator,
cu studii de drept la Paris, In Iorga, o. c., 11, p. 58 si urrn, =
Hodos, I, c., p. 233 si urm. Raportul din 1850 al comisiunii; Iorga,
o. c., II, p. 125 si urm. Flodos, 1. c., p. 281 si urm. Se pre-
vAd dou'azeci de zile de lucru pe an si se defineste ce Inseamna
ziva de lucru. Se adliugia i un Consiliu comunal pen tru sate. $i se
presintà i programul pentru alte reforme, Mire allele si pentru
constituirea corpului electoral pentru Divanul Administrativ. Pro-
prietarii capatarä i numirea agentilor administrativi; Iorga, o. c.,
II, pp. 206-7. = Hodos, I. c., p. 315, no. cccvnt
2 Ibid., p. 378, 384-5.
3 Ibid., p. 380. Planul amanuntit, In Iorga, o. c., II, p. 74 si urrn.=
Hodos, I. c., p. 244 si urm. Cf. Iorga, I. c , pp. 81-5 Hodos,
I.c., p. 251, no. ccxxxiv.
4 Iorga, o. c., JI, p. 92 si urrn. Hodos, I. c., p. 255 si urm.
5 Aceiasi parere de la inceput; Iorga, o. c., If, p. 21, no, xvir
Hodos, 1. c., p. 1.92.
218 PregAtirea Unirii Principatelor

ca legaturile CU Poarta consist= odinioara doar in numirea

Domnului si chcmarea lui pentru investitura la Constantinopol;
se adauP-e i Insemnarea, stearsä apoi, c Mihai Sturdza,
Ghica i Bibescu n'aU adresat zece depesi Portii In cei sai-
sprezece ani ai adminstratiei lor", pe and acum `d. e kin antes-
tec si in amanunte, nepotrivite, de altfel, cu spiritul tanzi-
rnatului: un singur Imperiu i provineii, uncle dintre dan-
sele fiind doar privilegiate. Se Incercase dp consulate a se in-
troduce regimul capitulatiilor. Si impunerea principiului schim-
bArii Domnu lid e o scadere pentru autoritate. Stirbei rnarturi-
seste 6, de si a creat o miliUc, supt Spatarul Constantin
Ghica, Voinescu. I si Rusul Paznanschi 1, pe care n'o mai
dli pentru serviciul carantinclor, Incredintat satelor de mar-
gene, s'a gandit a tocrni, pc doi, trei ani, 500 de militari
straini, fie chiar Sviteri, earl ar fi r`amas in garnisona la
13ucures1i 2.

Grigore Ghica nu se crezu dator sa prestinte si el Rusilor

o lista a realisarilor din primii doi ani de Domnie. Atitudinea
lui si a stocietatii moldovenesti fall de 04i era sirntitor
deosebita. Pe cand In Muntenia se putea vorbi de o comisiune
de ofiteri imperiali pentru. a pregati casätorii ruso-romanesti
cu mostenitoare bogate i astfel de legaturi se si Iacur13,
Moldovenii se tineau la o parte de acpasta lume militaria a
ocupatiei. Consulul Franciei in Principate, Poujade, care el
instoi ha tn cAsNttorie a Ghica, putea sii scrie, In Maiu
1850: La Iasi. Rusii sant abia primiti in societabe. Nicitm
ofiteir rus n'a putut sit se In Soare In Moldova si, chiar pe
vremea cand era acolo generalul Moller, guvernul n'a suferit
niciodata arnestecul Rusilor In afaceri". Ghica lupta cu Du-
hamel; care ocrotia Latis pe Mihai Sturdza si opria cercotarea
gestiurni acestula, si el ar fr mers panli la denuntarea unui
sprijin pe care-1 credea cumparat cu bani 4. Aoeasta, pe cand
la Bucuresti g3ncralul IlasFord impunea militiei coiful rusesc
1 Si ibid., I, p. 469.
2 Ibid., pp. 399-403. Tunuri de la Turd; ibid., pp. 470-1 i urm.
Pentru muni1ii, Tarul trimetea tot la ei; ibid., p. 397, no. xxxiv.
3 Hod0§, I. c., p. 307. V. §i n-1 urmätor §i Iorga, o. c., II, p. 309
§i urm. Cf. Hodo§, I. c., p. 331, no. CC,CMII.
4 Ibid., p. 310.
 Propaganda romaneasea prin endgrati 219

si ameninta cu Siberia pe redactorul ziarului frances, Kean,

supus imperial, pentru cit n'a pus in. coloanele lui descrierea
unei serbari dinastice rusesti1. $tirbei n'avea macar putinta
sa aleaga liber, dupa moartea Spatarului Constantin Ghica,
pe noul sef al militiei2.
Oa se putea face altfel o dovedia Domnul Moldovei, pe
care noul comisar turc, Ahmed-Efendi, care se Intelegea greu
cu Domnul muntean, 11 critica pentru legaturile lui en Ni-
colae Sutu si familia lui, priviti ea rusofili, adaugAnd in-
solent ca Poarta nu poate primi pe niciun Sulu ca lune-
tionar otoman"3. Totusi cu prilejul visitei la Iasi s putu
convinge ea Turcii erau preferati Rusilor4, Hasford. si Da-
nenberg fiind, cu ciltva timp Inamte, foarte rau primiti aeolo,
consulul trances credea cd e i aminfirea rdpirii atsa-
rabiei.
Dar si Ghica si Slirbei trebuird sd renunte la ideia unel
Banci .ciu capital german, propusa de consulul Prusiei 5. Duha-
mel credea cit poate sa capete In Muntenia garantia averilor
manastirilor Inchinate, pentru un imprumul de 14.000.000 de
lei 6. Plana si alegerea noului Mitropolit Nifon se fiicu prin
lupta Intre Duhamel si Ahmed7.
Din vara anului 1850 relatiile lui Stirbei cu Poujade, in-
fluentat de profesorii francesi, acum fara catedre, si de fa-
milia Ghica, se stricara 8. Consulul Franciei lua oarecum ocro-
tirea pribegilor, acuma prin Ardeal, la Mehadia, Brasov, Sighi-
soara, si chiar la Bacuresti, ca Filipescn9. El cradea ca. Rusii
pregatesc caderea aceluia care totusi se aralase destid. de plecat
In fata vointii lor i, enervat, Slirbei lua masuri de aparare
contra unor intrigi cu caracter revolutionar10; astfel se forma
1 Iorga, o. c., II, pp. 163-1 Hodo§, p. 312, no. CCCLXXXI.
2 Ibid., p. 151 Hodoq, I. c., p. 103. Cf. Iorga, 0. c., II, 1).
199 §i urm IIodn I. c., p. 310 §i urm.
3 Iorga, o. c., II, pp. 162-3 = Ifodo§, 1. c., p. 313, no. ccr.xxxu.
4 Hodo, I. c., p. 332 i urm.
5 Iorga, o. c., II, pp. 198-9 Hodo§, I. c., pp. 339-10,
6 forga, o. c., If, p. 265, no. xc. Hodo§, I. c., pp. 314-5.
7 Iorga, o. c., II, pp. 188-9 Hodi31 1. c., pp. 330-1.
8 Iorga, o. c., II, p. 369 §i urm. Hodo§, /. c., p. 318 Si 1.11111.
C/Isatoria cu o Ghica, In Iulie.
9 Iorga, o. c., II, p. 172, no. xmv §i urm. = Hodo5, I. c., p. 320,
no. CCLXXXvIl i urm.
to Iorga, o. c., II, p. 183 = Hodo§, I. c., p. 326, nu. ccxun.
220 Pregä area Unirti Principatelor

noul Ministeriu de care a fost vorba mai sus, inlocuindu-se

fostul Caimacam, Alexandru Ghica si I. Filipesco, iar Sutu
chiar prin decret de destituirel. Cu ajutorut lui Poujade se
capätau la Paris lucrari prin car.3 era atacat regimul de la
Balta-Liman, ca un memoriu al lui Ion Ghica2.
Anii Intre 1851, data evacuarii, si pt presiunea anglo-fran-
oesä, a Principatelor, si 1853, Inceputul crisei orientale, care
ridica Franta si Anglia Impotriva tendintilor rusesti de tira-
nica hegemonie In Orient, sant putin bogati In ce priveste
propaganda pentru causa romaneasd In Alms
Neintelegerile dintre capetenii ajunsescra Chiar a o anula.
Nimic nil iesi din lacrurile care fusesera pregatite si anun-
tate. Tolusi Balcescu lucra acumi i cu Polonii si trimetea
un memortu contra: ocupatiei si contra lui Stirbei, care
filcea tot posibilul pentru a o Inlatura prin emigratia
polona condusa de Zamovski 3: se cerea tot odata amnistia si
o mare Adunare nationala", cu represintarea tuturor claselor,
pentru elaborarea noului statut constitutional. 0 scurta visita la
Londra, unde, cthitand pe Palmerston, gasi ajiutorul lui Dudley
Stuart, n'avuse resultate; WilceScu nu izbuti s castige i pe
popularul Cobden, care facu ideologie genialä" in jurul pro-
blemei4. El stia ea fiul de Domn roman care era ambasa-
dorul Turciei la Paris, Callimachi, Intrebat de Aall-Pasa asu-
pra chestiei romanesti, era si dansul de parere a se face
la DurAre o noua Belgie independenta.5. 0 convorbire a lui
Balcescu, rapede bine informat asupra partidelor si curein-
telor din Anglia, putea sa deie si ea unele sperante 6. IstoriCul
roman credea cd va dainui comiletul international, ce alcatui
acolo cu. vechiii sai amici, Ungurii, fiind prieten cu. gene-
ralul Klapka, care se arata gala a prirni o ,,dietä federala" cu
discutie In limbile germana i francesa(! Billcescu propu-

1 Iorga, o. c., II, p. 185 si urm. Hodos, 1. c., p. 328 si urm.

2 Iorga, o. c., I, p. 292 si urm. = Hodos, 1. c., p. 312 si urm.
$i n-le urm.
3 I. Ghica, o. c., p. 438 si lirrn.
4 Turciei i cu Louis
Ibid., pp. 451-3. Relatii cu ambasadortil
Blanc, cu un scriitor Henigsen"-; ibid., pp. 451-5, 458.
5 Ibid., pp. 419, 461.
6 Ibid., pp. 456-8. Un articol al lui Daily News; ibid., p. 158.
 Prtipaganda romaneasca prid eniigrati 21

nea latinal, apoi cu eei noi, Polonii, pc cari Eliad ii acusa

cd recunosc fatiq inbentia de a-$i aniexa Principatele la tara
lor Inviatd, In fine cu Slavii-de-Sud i chiar cii Cehii, Turcii
$i Rush (!) 2.
Un mai Malt comitet ar cuprinde, dupli el, pe Mazzini, care
nit odatd s'a exprimat cantra egoisrnultti unguresc 3, $i pe fostul
dictator venetian, Maniu4. i el visa, ca i un Carlini, mai
1.5rziu, Venetian revolutionar 5, de Statele-Unile ale Dundrii",
in care ar Intra Ungaria, pastrand prile romanesti, Basa-
rabia, ca $i Serbia 6 Pardsind ideia tmei reViste, el se gandia
acuma din nou la marea lui opera de cdpetenie: voiu sa
sfarqesc o scriere asupra lui Mihai Viteazul si sa puiu piatra
de temelie a unitatii nationale" 7.
Se mangaia cu ideia ca Rornanii din Austria" sdnf data
sg, ceard unirea tuturor Romanilor9. El pardsise, acum, Lon-
dra, Inaintea altor doua interpelari fart resultat9. Pregdtia,
pe langt revista sa, si frumosul stucliu frances asupra chestiei
propriebatii la Romani", care se ceruse de la Petersburg".

1 Li recomandil sA." primeascl a fi vasalii Turcilor; ibid., pp. 163-1.

2 Ibid., pp. 459-61.
3 Billcescu se gAndia s se aseze in Spania; ibid., pp. 511-2, sau
in Turcia; ibid., p. 534; in Dobrogea, unde Ion Ionescu lucra pen-
tru Turci; ibid., pp. 347, 537. In Bulgaria; ibid., p. 538.
Ibid., pp. 491-2.
5 Marc' Antonio, Dix années d'exil, §i lorga, in Bulelinul frances
al Academiei Române, 1938.
6 Pentru aceasta i negociatii cu Zamoysld, ca mediator, in numele
printului Czartoryski, fata de Unguri; ibid., p. 515 si urm. Pentru
neintelegerile lui Kossuth, v. Kossuth, Schrif ten. Thilcescu sing nr
Iaratd o perf ectdcunoastere a trecutului Romdnilor ardeleni in
una din cele mai f rumoase scrieri ale lui. Cf. Eliad, Souvenirs el
impressions d'un proscrit ; Le protectorat du Czar ou la Roumanie
et la Russie (1856); Mémoires sur l'histoire 'de la régénération
roumaine et la Russie. E istorh evenimentelor Intre 1828 $i 18 18 9,
7 I. Ghica, o. c., pp. 463, 466.
8 Ibid., pp. 470-1.
9 Ibid., p. 466.
0 Cf. I. Ghica, o. c., pp. 498-9, 506-7. E vorba si de un arlicol
al lui I. Ghica, In La Concorde ; ibid., pp. 502-3, 508, 510-1, Un ar-
ticol, iscalit Carpentier, In T ribune des peuples, ibid., pp. 513-1
Atunci i studiul lul Desprez, In Revue des deux morales.
41 Ibid., p. 5 10. Plan de a se trimete In tarä; ibid., p. 5 11
222 i'regatirea lJniri Principateia

In acest limp Eliad Iti publica In deosebite brosuri Memo-

rii lein limba francesa1, denuntand pe tort reformistii ca
simpli agenti ai dorintii R4lor de a tulbura apele, ca pe-
t:1,06.1DH acurn, prin cafenelc i oarciumi, ca agitatori 2 El
ea-a pornit, In duelul cu Tarul, In visarile lui mistice, pe
o linic care trebuia sä-1 faca nefolositor causei nationale.
In aceastä atitudine a un.ui om de mull talent, de o neobositä
munca si de un glorcios trecut er1 fara indoiala efeclul, fatal,
al provenientei lid sociale. Si Balceseu avea deptina dreptate
tând scria in Mart 1850: Revolutia noastra nu e sfiirslita ea
sa fie judecatd... Gea mai mare parte din aclori nu s'au
nett ciinoseuti destul. N'au zis ultimul lor cuviint. Prin co-
municarea intinia a parerilor se poate doar pregati acea:stil.
istorie`-. Deci e mai bunä o abtiner din lipsa .inei eunos-
tinti depline, decat a scrie o istorie ipotetica si falsä 3.
$i gilnditorul eel mai serios la Munteni, iar, fata de
Kogalniceanu, superior prin continua preocupatie de princi-
piile sale pe care le intaria activitalea sa de cercetator al
trecutului, cauta sa explice lui Al. C. Golescu ea revolutia
n'a fost inventata, nici fabricala" de nimeni, ci iese dintr'o
lunga inlantuire al carui ultim inel e an.ul 1821. Ni mai
ramâneau doua alte revolutii de facut: o revolutie de imitate
na(ionalei §i, mai tarziu deci mai tarzia, independen(a
nafionalei, pentru a face sa reintre astfcl natia in plenitu-
dinea drepturilor ei naturale".

Lucrurile nu se opririt insa aici. Aparu In 1850 revista

pe care o anunta Balcescu, Romania viitoare 4. Nu mai
1 V. ibid., p. 530: Ungaria nu poate sä Inure ca Stat maghiar
In ligä fArl sä sufere o prefacere interioarA".
2 Ibid., p. 473.
3 Ibid., p. 474 si urm. Cu acest prilej el dit istoria participarii
sale la revolutie si presintA pe gliad ca dustpan al Improprietaririi
tArAnesti; ibid., pp. 484-5. Acesta ar fi vrut ca in Constituanta sa
fie cate o sutA din cele trei clase: boieri, negustori i drani. Biil-
cescu apme ca sprijiniLorul foii Poponil Suveran. I s'a propus
sA Intre in Locotenenti; ibid., p. 486. El vede bine cl prin cedarea
fall de Soliman-Pasa revolutia isprIvise; ibid., p. 487. Rceornanda
resistenta arinata i pe Magheru ca dictator; ibid., pp. 487-8.
t Ibid., p. 551.
 Propaganda ronvinedsca prin entigrati 223

hi/cm a face nici en Incereari tinercsti ca acelea din

Bucure.sti in virernea revolutid, tin singur spirit original for-
miindu-se, al hit Vasile Boerescu, p3 carc-1 om intfani lu-
crand scrios la Paris, iar, p langa dânsul, Barbu Giineseu,
care va juca apoi un rol In politica francesa. Nu mai e senti-
mentalitalea unui Gheorghe Vernescu, care va fi apoi until
dint* ministrii lui Carol l-in, unui poet. Ioan Catinal, tolusi
nu lipsit de Insthsiri literare. Prrincul Tiorniin, radical, Po-
porul SaMeran, Intretinut de fratii lui D. Bolintineanu, mode-
ratul, nu fttrà partitiparca lui Balcescu i Boliac, ha chiar
a liii Grigore Alexandrescu, conservaborul, tonslitufionalul,
care, cu. Propaganda, trcbuia sa deie un nou ziar, Roindnia,
wide se manifesta I,ntliiu poetul Gh. Baronzi, din Braila, scrii-
tor romantic de forma noui, rb.'mAn mult n urm5, cu prosa
lor nesigura si versurilc inferioare. Dar si in revista din 1850,
publicata in numele intregului grup de la Paris, chiar
al lui Magheru, al Moldoveanului Mrdinescu, nota declama.-
toar..1 e represintata de Rokietti, cad numai lui i se poale
atribui articolul de dime*: (1.3 la Alacsandri e doiar o bucatil
contra cloodului". Studiul liii IlMeescü se ridica foarte sus
peste acesbe strigate de p.asiane obosita'. El tnece peste lup-
tele de persoane contra lui $tirbei sau lui Mihai Sturdza,
peste antagonismul de clase 51 campania contra boierului", pc
eare-1 desface neted de ci000iu"; cl raspinge ideia mode-
rata" a until nou Sfat n.egustoresc sau oräsenesc", cu strlinii,
si pune ea singura mare problema reStifuirea Ia libeirtatg
a Pronului pentrlu a Intineri i ImpUternici Statul". Prin
unirea nationala slinguna se vor da eonditiilb pentru accasta.
Dar ea nu va iesi din mila Puterilor, ci din jertfa proprie)
spre ea lnebuie sä Indemne earfurariii In scuferintile ce
au de Indurat. 0 Casa, de credit, un imprumut ar da fon-
durile marii reforme 3.
Dar el Insusi se gandia, In local luptei In Ardeal, dorita
odinioarä, ori a misinnilor In Aptts, la vezarea in vre-un
)) dobrogean alaturi de bunul gospodar moldovean Ioan

1 poesiile lui apthuseil la 1813

2 V. §i Iorga, 1st. lit. rm. in see. al X1X-lea, III, pp. ,03-4.
B Ibid., pp. 81-4,
 I'reOtirca tfuirii Principaldicir

Ionescul. Ajunse sa nu mai a0epte inantuirea de la cabi-

nate, ci de la ,,revolutia generala"; nu Intelegea nici actin-
nea comuna cu comitetul international de la Londra, necau-
hind a cunoaste pe Mazzini2.
Numai Ion Bratianu morse in Ardeal, unde i se Lisa Ii-
bera propaganda, incercand, in acest timp de viata grea si
de pierdere a sperantelor, a actiune positiva 4upra 1eg5,-.

turilor lui Intre Romanii intrebuintali si 'n functii de Aus-

tria dictaturii n'avem insa nicio informatie.
Intors la Paris, el va colabora, in 1851-2, en C. A. Ro-
setti la foita, in form,a de brosura, pentru o mai usoara ras-
pandire, care, aäutand s fixeze ca tn. .nota Romania nu
poate fi verba de o forma a monarhiei, se chiama Repu-
blica Romani. Aparurii, nu In Franta, acum reaetionarii si
cu. o politie vigilentä, ci la Bruxelles, clonal singure numere.
Boliac era unul din aalaboralori, cu un stndiu de istoria drep-
tului roman, iar poesia o da Creteann, iscalind L. F. Fabian".
Contributia luji Rosetti au un larg studiu, bine informat 6i
socotit, despre Rusia Tarilar, e, dat.g. aceasta, In adevar re-
m arcabila
E vremea cand Dimitrie Bratianu, prins inteo polemica,
de altfel piing, de curtenie, cu Ungunil Daniel Iranyi, bi care
vede un posibil tovaracs al lupbei pentru liberta% face sia
apara frumoasa brosura Lettres hongro-roumaines: basa idea-
logica e Intomeiarea unei Rornanii unite .
El adma lui Michelet un imn al tarii, care, IA
acestuia, poate fi pus alaturi de Cantarea Romaniei" Insasi 6,
marele scriiitor frames) pentra. totdeauna castigat, rem.
mancla lui Ledru-Rollin pe acela care, la sfarOtul anului
1850, se gandia sa reieie opera sa de propaganda la Londra 7.
1 Ibid.
2 I. Ghica, o. c., pp. 556-7.
8Ibid., p. 559.
V. Iorga, 1st. lit. rom. in sec. al XIX-lea, III, pp. 64-5; D.
4'
Simonescu, Din istoria presei ronvInesti, Republica romdnd', Bucu-
resti 1931.
5 Iorga, o. c., pp. 75-6.
6 Cretzianu, o. c., I, pp. 234-60.
7 Ibid., pp. 261-2. Ledru-Rollin scrie: Votre nom ne vous ser-
vait-il pas de passeportTh ibid., p. 263, no. Lxx4.
 f'ropaganda româ icascit prin emigr4 228

Prin Quinet D. Bratianu cauta sa eunoasca pe Mazzini, gata

a-I primi, acolo, la Londra, In April dip anal urmalor 1.
In Intelegere cu Dumitru Florescu, acelasi cauta sä raspau-
deasca un non ziar al emigratilor din. Paris, Junimea Ro-
mánd, pe care-1 oomunica i lui Mazzini ca prima lactic
de romaneste. Se taliase 1.a Comiteld Democratic Euro-
pean" i relatille cu grupul mazzinian rämasera ode mai
stranse 2, ajungAndu-se la frumoasa adresa calm Romani a
Comitetului3. Se capatai o Intelegere cu UngUrii, chestia
Romanilor din Ungaria avand a fi hotarlta In legatura cu
o martifestare de sufragiu, universal si cu alca.'kuirea Con.go-
suirui democratic europeap". Se credea cA s'ar putea capata
de la Turd independenta.4.
In Italia lnsasi lucra, la Turin, cu Constantin Racovitä, nepot
al Golestilor, si un Alexandra Manu, si era vorba ca ci sti
unelteasca in regimegtiele roma,nesti de aoolo5. Germania era
strabatutd, in acelasi an, de Stefan. Golesca. In Viena era
acum, pe langa Maiorescu tri Laurian, Papiu Ilariafl, un 0-
pran si Magheru 6.
Dintre strAini, vechiul prielien Valliant d o culegerc dc
traduceri din toat a. literatura poetica mai noua In ambelc
tiiri libere, In Poésies de la langue d'or (1851) 7.
Miscarea se Oa acum pe linia complotului democratic con-
tra tuturor dinastiilor. Afara de dansa era numai asteptarea
prudentä a lui Ion Ghica si politica, acum total falimentara, a
conservatorilor din Turcia, Eliad fund, pee lin an de zile, la
Chios, altii la Constantinopol, Brusa i Spirna, iar Ion Io-
nesieu, eum s'a *Azut, In Dobroglea, ingrijindu-se de paman-
turile Marelui Vizir si puind pecete romaneasca. pe Intäile
realisari stiintifice In agricultura; N. Golescu stRea, In 1852,
la Atena 2.
1 Ibid., P. 262, no. Lxx.
2 Ibid., P. 266 si urm.
a Al. Marcu, Conspiratori si conspira(ii, p. 44.
4 Cretzianu, o. c., I, pp. 268-9.
5 Ibid., p. 270, nota 2.
6 Ibid. Lucrau i ei cu soldati. Proclamatia catre ei, pp. 283-9.
7 Ibid., pp. 79-80. 0 parte In propaganda o are credinciosul
Armand Levy.
8 Ibid., pp. 277-8.
15
226 PregAtirea Unirit Principatelor

In acesl timp insa, Brdoescu, covarsit de truda alcatnirii

opopeii lui Mihai Viteazul, agonisa. Trecuse pentru sandtate
la Marsilia, In Ins'ulele Hyeres, si de acolo la Palermo, un.de-1.
va prinde moartea, in Novembre 1852, pierzandu-se eu el
unul din cele nai frumoase sidlebe si mai ales din celei
mai man l. inteligente ale unei nobil .-. generatii d visatofi 1.
Si In aceasta fasa a. propagandei nu mai era nicio putintrt
de intelegere cli acela pe care cei din Paris Il nUtniau dour
Monsieur Stirbey" §i cu celalt, care era pentru Eliad un
Ghiga". Baloescu paruse aplecat sit se intoarcd, Eliad
de altfel, tanguindu-se de o exceptic de la amnistie, exceptie
care 1-ar privi doar PC d'ansUl. Na odala istoricul lui Mihai
Viteazul s'a gandit sa gaseasca mijlocul dc a-si revedea 'taxa
iubita. Ar fi cautat uli. adapost In Moldova mai libera, si
odatit el a venit cu un vas pc Dunaré fara a i se Ingadul
sd se coboare. Dar nici publicatii ca Republica RoauInd, Pki
proclamatia din Londra, Septembre 1852 2, 'nu m'ai Ingaduiau
apropierea.
In aceasta din urma, cel mai bun produs al mintii
lui Dimilrie Briitianu, se scria astfel despre oamenii de is-
pravd, can Incereau sa scape cat de putin tara lor din In-
doita strangere a unei ocupatii provocate, de sigur, prin neex-
Perienta guvernului irnprovisat- al unei reyolutii c tottil ne-
pregatite: De Domnul Tarii-Romanesti si de Domnul Mol-
dovei nu va vorbhn, cacd ei ii sant decat niste unelte Im-
pitrittie$i, ca si eeilalt.i calli de guvernatori austriaci §i mus-
cali in Banat, Transilvania, Bucovina si Basarabia". Masu-
rile luate pentru ocrotirea ;aranului, fie i, pentru. Muntenia,
pe basa unui principiu gresit, nedrept, erau Infatisate ca o
Inraire a situatiti clacasului 3. De altfel, pe langa tonul ro-
mantic declamator, aceast A. pmclamatie are §i neajungull cit
deslipeste causa roraaneasca din Insusi tararnul mlosiei sale
si 0 preface Inteun simplu capitol al unei revolutii generale,
care ise anunta ea apropiatd .§i care, cu toate luptele si
1 cf. ibid., p. 277, no. mom (v. plângerea lui D. Bratianu, ibid.,
pp. 316-7), si lorga, In Mem. Ac. Rom., seria a III-a, VII (1927),
p. 353 si urm.
2 Cretzianu, I. c., p. 361,
B V. Iorga, I. c., p. 361.
 Propaganda roman easca prin emigrati 227

convalsiile sale, n'a putut ajunge la capa niCäiri. Lovit Ura

de Stat a lui Ludovic-Napoleon, care aducea mkar un nume
un program, contra anarhici demoexalice parlamentare, care
cu greu ar fi putut resista maselor minicitoresti mitraliate
in Iunie 1848, e l'nfieratg. ca Vn act thilarese", cum, din
punctul de vederc constitutional si legal, a fast de sigur, si
presedintele Invineator prin vointa ostirii c Infglisat ca un
print" care, In calitatca sa de print, nu paten sa fac6 altfel.
Intre aliatii luptei care trcbuie conlinu,ata, cu vitejia pompie-
rilor roman' cari, la 1848, In numär de 260, au spurt o ar-
maid de 12.000 de Turci", se enumer 5. atatea popoare, dar,
din prudentà, se 1as15, la o parte, din aoest Indemn, adresat
si c5.tre Ardeleni, Ungurii, de si apelul, tag, al Comitetului din
Londra Mem din Romani una din verigile de unire menite
a lega activitatea ei (a gintei latine) cu. accia a gintelor slave
si maghiare". Rosetti era asigurat prin cumnatul sku Grant
a Stirbei e pkasit si de Rusi 1.
Pentru 0. In Serbia era tot un print", Stefan Golescu
nu era dispus sä se InteleagI en ministrul sarb Garasanin,
care, alMorind spre Turin, uncle alt print", Victor-Ema-
nuel, nu putea fi luat In consideratie din causa aceslui ca-
racter al sN.u, fuses° pus In leglturI cu Dimitrie Brätiatni 2
Nu e de mirare Ca Eliad, ajuns la o asa de InaltI cons-
tiint.N. de sine, adresa lui Stirbei o 1u.ng scrisoare, 11ii care-si
satisfkea i pasiunea contra acclora dintre revolutionari cari
aveau alte conceptii si alegrmu alte melode &cat ale lui 3.
1 Cretzianu, 1. c., pp. 311-2. Grant va fi, cu Stefan Golescu, la
Dresda ; ibid., p. 313. Retras Intr'un sat, RoseLti arat5 resemnat ;
ibid., p. 317 si urm.
2 Ibid., pp. 301-2, 360-2. Golescu iea In rfts pe amicul säu care
si-a castigat un rost In miscarea italianA.
8 v Ion Heliade RAdulescu, Scrisori din exil, cu note de I.
B. Locusteanu, Bucuresti 1891, P. 114 si urm. Cf. G. Oprescu,
In Daco-Romania, buletinul Museului limbii rorndne", III (1922-23),
Cluj, p. 1 i urm., si ibid., IV (1924-23), p. 1 i urm. B51cescu
indignat de titlul de malfaiteurs" dat revolutionarilor de Stirbei,
Inteun ofis"; I. Ghica, o. c., p. 592. Pentru tntdlnirea la Paris,
tn uremea Expositiei, cu a/1i Romdni, din cealalta tabärä : lancu
Bibescu, loan Florescu, Doamna lui Stirbei-Vodä, Constantin Canta-
euzino, care, de nkaz fata de Domn, se. face frate cu revolutionarii,
Ibid., p. 594. Cf. ibid., p. 595: Parisul e plin de reactionarl
romani; dar loft spun cã sant reuolutionart" (vorbestc tot BlIcescu),
 28 Preginirea Unirii Principatcloi

Lipsia deci, afara de uncle visite de reactionari" la Paris,

contactul cu cei din lark Alecsandri, care-si pierdu, in ratä-
circa prin lume, care-1 duse In Maroc, la Venetia, la Cons-
tantinopol, iubita, sora despartith. a lui C. Negri, nu juca
niciun rol in miscare, Kogälniceanu era in lard, Negri fact"
o sporadia visita parisianl, pentru distractie 1. Afara de Ma-
lineseu, Moldovenii lipsese in propaganda.

Apoi, eu toata initialiva lui I. Bratianu in rosiurile Ardele

nilor, acestia lucrau de sine. DUO lUngul sir (13 potitii, cii aa
de putine resnitate, la Viena, Ii vedem merolnd din nou, si
eu Avram Iancu, indata. arestat, cu Balint, cu I. Maiorescu,
Florian si Babes, en Ull Mocioni, cU Cipariu, la aceleasi
prea-inalte praguri", pentru a cere, in sensul lui Saguna,
dar froa" dânsul, unitatea administrativii a natiei credin-
cioase i jertfitoare, acum insangeratä si sarkitä, care
e (lata pe mAna minoritatii sasesti si chiar unguresti,
cu atat mai mult a Sarbilor: poate fi tratata astfel na-
tia cea mai numeroasit si mai veche, fall a se uita impu-
nerea, pana jos, a limbii germane, pe cand, supt Duch-
ner, isi aveau $i limba si dregatorii? Iar Saguna si Sulut,
noul episcop unit, se plang2au in 1852 ca. in Senatul pe
natiuni partea Romanilor e prea mica, c6 une ori numele
lor chiar e trecut supt tdcere; isc4iau i Laurian, Bärnut,
Cipariu si chiar Avram Iancu 2. Totul fara folos. Nici ilci
nu e o ac(iune solidard, antagonismul conlesional, in erg-
tore, addpgind la dificultd(ile lupteis. In ca priveste disixi-
siiile austriece, guvernatorul Wohlgemuth trAgda la rkspun-
dere pe Saguna die ee-si ziee episcop roman al Bisericii
.rasaritene In Ardeal.'4.
Asupra omulni die atata autoritate i credintl se exercita de

r Ibid., p. 595.
2 Scrisoare din 31 Decembre 1832. Ciocnirile intre uniti i neu-
niti, erau In spor.
3 Actele sant date, romaneste, in colectia arhimandritului Pus-
cariu. V. si Silviu Dragomir, 'tyrant lancu, 1924.
Puscariu, o. c., p. 55 si urm. Mspunsul generalului e un
Mac la dreptul national.
 Propaganda romaneaseit prin emigrati 229

Guvern o continua supraveghere banuitoare. Pe child el caula

sd adur nafia fn jurul sdu i chema un mare sinod diocesans
se cerc4 s i se impluie ca mirenii, pe cari el ti voia alaturi
de cleric!, sa, fie numiti de dansul, 0.11 a1ei, i ca orice discutie
sa se tie in singurtd domeniu religios gi scalar 1. I ge triMese
tin comisar al Adunarii In persoana Armeanului maghiaMat
apoi austrificat Johann von Karabetz, care tinu, garnisoana Si-.
biiului snpt arme 2. Aratand ca, In vederea adurnarii de episcopi
ortodocsi la Viena, un astfel de sinod era o necesitate, Saguna,
a earth cuvantare a Lost ua Strigat de indignare, o expunere
de drepturi ale suferintii unui Intreg popor, cerea cu WAN.
hotarlrea recunoastcrea caracterului romanesc al Bisericii sale,
In legatura cu petitia din Februar 1849 pentru recnnoasterea
natiei 1nsesi, refacerea Mitropoliei 3, cu un Sinod si de mireni
pi cu o organisare scolarä; celelalte dorinti, de ordine mate-
rialä, veniau numai pe urma4. Fusese de fatä si Avram Iancu.
$i punctul national-rcligios apare si In memoriul, asa do
amanuntit, privitor la congregul episcopal'.
Totusi de la Viola i se dadea episcopului, orig.:and gata de
sfaturi neascultate, titlul de baron si apoi acela de congilier
intim (1850-1). La urmasul lui Wohlgemuth, Carol Schwar-
zenberg, se va gsi cu totul alti atitudine fata de Romani a.
Cum, la Gazeta din Brasov fusese inlaturat Barit in 1852,
Saguna lncepea foaia sa bigericeasca, pe cam o intitula Tele-
graful Roman.
Dar .Ludovic-Napoleon nu fu rasturnat cum sperau mi-
grata romani, si pana la atentatul lui Orsini, care peri pe
esafod, pentru a ispask monrtea sainanata dc fanatica sa ideo-

1 Ibid., p. 58 i urm.
2 Ibid., pp. 64-5.
V. ibid., p. 88 si urm.
3
4 Ibid., pp. 65-8. Actele sinodului s'au publicat.
5 Ibid., p. 73 si urm. El merge la CarloOt, pentru alcgerea,
dupä moartea liii Rat, a episcopilor banateni; p. 166 si urin., dar
Patriarhul, sprijinit pe privilcgiile Biscricii sarbcsli. nu-1 admite;
ibid., p. 102 si urm. Pentru politica lui Wolhgernuth, Lupas, $aguna,
p. 90, nota 6. Cf. si ibid., p. 91 si urm., i Conv. lit., 1899, p.
703 si urm.
6 Joseph Grimm, Carl Furst zit Schwarzenbera, Goauernfur Pan
Siebetthargen, Viena 4861,
230 Pregatirea UiiirU Principatelor

logie, si In curand antagonismul, asa de vechiu, si In necon-

temitg crestere, al Angliei liberate, interesatg la soarta Im-
periului Otoman, Se uni cu dorinta noului Impgrat Napoleon
al III-lea, care se afirmase ca protector al catolicismului In
acest Orient turcesc, cu iubirea sa de glorie i tendinta de a
räsplgti lovitura suferita in 1812 de gloriosul sga unchiu, ca
sg. aducg. la p actiune militarI contra planurilor, din te In
oe mai Indräznete, ale lui Nicolae I-iu. Deci mi revolutia
mondialg, care nu se proclucea, putea s ajute pe Romani
In realisarea progiamulni br, ci acea diplomatie, socotita
neIntelegAtoare i InceatA, acei printi" de la cari se spu-
nea cIt. nimic nu. e de a$eptat. Si astfel intregi edificiul ridicat
de radiculii emignafiei -addeia la peirniint i trebuia sg. se cla-
deasca prin schimbgri de sistem un altul cu total nou, prin
aceiasi oameni, ajunsi la vislimea realitWor, sau prin altii
cari nu rglIciserg.
Ar fl Insit cu total nedrept s1 se 'Lille tot ceia cc acesti
oameni, In dureroasele tor sforOri, castigaSferg pentru causa
romaneascg, ajunsa acum aproape tot asa de cunoscut g. ca
acea ungureascg sau polong, In cercurile cele mai Inalte ca
intelectualitate si talent din sociertatea europeang a timpului,
farg a mai socoti, lucrii, i aoesta, de cea mai mare impor-
tantg, tot ce castigasera ei Insisi, ca informatie, orizont, dis-
cipling de cugetare, obisnuintä de muneg i tinutä, prin con-
tactul cu oameni cp. acestia.
Punctul de Intoarcere In politica emigratlei se produse toc-
mai In momentul cand pentru netggitduitele, dar nu, cum
s'a crezut, i criminalele sale leauri cu conspiratorii repu-
blicani din Paris, Ion Brgtianu, Intors la Paris din Ardeal 1,
era Intemnitat pe mull timp, asteptand gratia Impgrahtlui
urgisit2. Dimitrie, mai muncitorul si mai bine orientatal lui
fa-ate mai mare, 1i asociase acum. pe N. Golescu, alergat din
Orient, si urma In Anglia, mergand din oras In oras, exem,

1 Era vorba ca si Al. G. Golescu s rnearga acolo; I. Ghica, o.

c., p. 559. Cf. si ibid., pp. 503, 577. Balcescu credea ca numai prin
Ardeleni ar putea fi reluata misearea; ibid., p. 568. Lui Bratianu
Ungurii Ii ziceau In deradere dacicul ambasador"; ibid., p. 634.
2 Smochina, In Mélanges ale $colii Romane in Franta. XI (1933),
p. 155 si urm.
 Propaganda romAneasea prin emigrati 231

plul lui Kos Stith, pentru o folositoare propaganda, asteptand

ca Magheru sa Incinga sabia"1.
Rana la crisa europeand din 1853 cei doi Domni romA4 sea-
pati de presenta trupelor ruso-turcesti, putura hicra mai liber
pentru scopurile br, cape, cu alt°, miebode si In cu totul alte
IhIpreSurari, erau aceleasi ca si ale altor grupari In care
soarta sfarfimase avântul de Inaintare al unui popor In plina
manifestare a unei vitalitati prea multa vreme comprimate.
Agitatiile boierimii contra Domnilor cari puteau fi lo-
puiti i 1 caror termin de sPapilnire era margenit prin Con-
vmtie contlinuara si In anil 1851-3. Ele bura mai vioaie In
Moldova, cu toabe atat de bunele intentil ale sufletulfri sen-
timental 01 fratesc" eare :ra frumosul Domn al Moldovel,
cu tot ocmcursul unei mari parti din tirileretirt odaba revolu-
tionar", en tot farmecul unei Curti de caracter apiislean In
care strAlucia frumuseta do -mitei Aglaia si a doaninelor din
generatia ei i intelectualitatea franoesä era reprdsintatä de
arnicul lui Alecsandri, In sfarsit Intorg acasI, romanticul poet
Eiouard Grenicr, retinut la Iasi, si de sentimentele salt, si nu
numai fata. de Domn, dar si de Incantaboarea lui facia; lfpsia
numai Doamna, in1ocuit,6 cu o favorita francesä, de origine
modesta, de care va vorbi cu o brutala cruzime Vaillant,
Inteun poem satiric de mai tarzh, dupla ce dina Leroy deve-
nise sotia fostului stapânitor, acum Ijii. exil 2; alti Francesi,
doetorul Bassereau, consulul Tastu, cancelarid liii, erau In cele
mai stranse leigaturi cu oercul din jurul Dornnului, ca pl
tandrul Ioan Cantacuzino, format, cu Golestii, In Geneva lui
TOpffer. Dar nu lipsiau aspiratiile la Iron ale unui Teodor
Bals si, din tabara, rarnasa strans unita, a oamenilor de la
1848, a lui Costachi Negri'. Insurat cu fiica bogatului Co-
nachi, Nicolae Vogonkli, 'care-0 va adAugi si numele acestuia,
figura i el printre acesti doritori de Domnie si, pentru a se
1 Cretzeanu, o. c., pp. 348-9. Cf. si ibid., p. 351 si urin. Legdtura
cu Mazzini continuil; ibid., p. 358, no. cxxii. 0 scrisoare cdtre
Omni; ibid., p. 361.
2 V. Barbu Slusansehi, In Mémoires ale Swill Rornâne In Frank.
XI (1933), P. 49 si urm.; Iorga, in Mem. Ac. Rom., seria a III-a,
XVI (1934-5), p. 331 0 urm.
3 Iorga, Doc. $tirbei, I, p. 7 t.
232 Pregalirca Unirii Principatelor

semnala Turci1or, purta fesul de care nu s'a despArtit nic.i-

odatA 1.
Ina din 1852 itrebui sA se recu.rg la mAsura cre a se tri-
mete la mosie doi dintre boierli mai recalcitranti, i sotia
unuia din ei mergea prin. 'Bucuresti la Constantinopol ca sA
pârasa. pe Domnul prigonitor 2. De pe urma acestor nep11-
ceri Grigore-Vodl se fmbolnAvi i trebui sA. se retraga Ia
tarn, lAsAnd grija afacerilor pe sama Sfatului Administrativ3;
si IndatA se Incera la Constantinopol Inlocuirea lui, pe care o
ImpiedecarA i observatiile rusesli. De la HAmIsesti, locul
de retragere i Intremare, el adresa vecinului muntean randuri
de adancA melancolie, arALAnd el suferintari mania din oste-
nelile peste mAsurii, amestozate cu amf`are pNreri de au a
silinti si jertfe Rio mai auzite nu izbutesc sA unreAsea\ toate
spiritele spre un scop comun, bunl-starea tarii, si nu afung
sa sting patimile care, In vesnicA agitatie, cautd &1 paraliseze
vederile i aclinnea Guvernului... Unii din compatriotii midi
se IndarAtnicesc s flu voiasa a recunoaste abnegalia ce o
dovedesc ci vederile pArintesti i ImpAciultcare care mA con-
dnc". Refacut, in Mart 1853, el se deelara gata a-* relua,
In ciuda nerecunostinlii, sarcina care, un moment, II pusese
la pamânt 4.
Intr'un admirabil rAspums, iesit din cresterea adanc mo-
ralA si din cetirile alese de care se ImpartAsise, Stirbei sfAtuia
pe acela care i se spovedise cu atfita Incredere sA priveasa
tot ce XntAmpinA ml,nteleg.tor i dusmanos ea lucruril inhe-
rente situatiei noastre i nedesp5rtite de misiunea de a gu-
verna pe oameni en toate patimile care-i zbucium,A... Alteta
VoastrA va gsi ,in curAtenia cionsliintli Sale i In stAruinta
ce cheltuiesbe ca sA ating. nobilul scop ce-si propune motive
potrivite ca O. se Ina lte peste aceste miserii, care din nanoro-
cire nu se pot InlAtura." SfAtuieste ple eel adand ranit sA,
nu dea la ivealA amArAciunea ce trebuie sA resimfl, si se
rnArgeneascä a se folosi de ccia ce ImprejurArile i-au desvAluit

1 Ibid., p. 75.
2 Ibid., p. 70, no.
IN. Candidatii munteni, In Iorga, Via(a ci
Domnia lui B. $tirbei, p. 136 §i urm.
3 Iorga, Doc. $1irbei, I, p. 77 §i urm,
4 DrAghici, I. c,
 Propaganda romAneasa prin emigrati 233

ii sit aiba parenea sa hotariil asupra oamenilor pentru a

sti sä se 'n.drepte cu. Incetinealä si prudenta."1.
Inca din 1851 se Incepuse de Domnul muntean gratiarea
lunora din emigrati, si Constantin Filipescu, socotit cA s'a po-
cait, se si Intorsese In tara.2. Dar prilejul de a lua astfel
de masuri nu se mai oferi. Emigratia Intreaga statea contra
hospodarullui" care inlocuise republica In care se spera Ine1 3.
tirbei regreta ca evenimentele din Franta n'au. convins pe
emigrati de zaditmicia sperantelor 1or, i el se plangea,
prin consulatul engles se poarta corespondenta eu ei 4. Cunositea
perfect actInnea celor din Paris si-i cazusera Iii mani bro-
surile lor pe hartie suptire, ba char scrisoarea prin cave
Eliad anunta, In 1832, ca. In patra luni rervine Ineunjurat de
glorie si mai puternic dealt oricand"5. Se arala, inteo seri-
soare greeeasca a Domnului calm capuchehaiana Aristarchi,
beama ca. la Tuloea se aduna revolutionari din Conslanlinopol
Brusa, I,n agelasi Limp and se permitea tntoarcezea hii
Nicolae Ipa,tescu si a sotiei, din care se facuse o eroinI a
revoluliei, si se semnala aparitia la Sibiiu a lui Maglieru8.
Se .redacta o lista de suslpecti, si cu un Ferechide si cu
Orascu arhitectu17. Se primiau stiri din Paris despre Eii-
geniu" si Dimitrie Bratianii, intrigantul niediocru", despre
Boliac, desipre Varnav sit un Paladi8. Se afla astfel Oa Al.
Golescu era sigur, In 1851, ca ajunge revolutia la Bucuresti9.
In schimb, Ghica Ikea sa vie la Iarsi insusi revolutionarul
Laurian, care, biruind tendintile moldoveneSti" ale lui N.
Sutu, ap4rItor si al limbii grecesti si al vechiului stil, era.

1 Ibid., pp. 79-80. Multämirile lui Ghica (April); ibid., pp. 80-1.
Pentru boala de ochi a lui Stirbei (1851), pp. 132-3.
2 Ibid., p. 131.
3 Cererea lui Marin Serghiescu; ibid., pp. 477-9, 481-2.
4 Ibid., p. 479, no. xm.
5 Ibid., pp. 480-1.
6 Ibid.. II, pp. 323-4. Prietena lui 1341cescu, Alexandrina Florescu,
era In Bucure0i i corespundea cu emigratii; ibid., p. 334, no. x.
7 Ibid., pp. 322-3.
8 Ibid., pp. 325-7. Scrisori prinse ale lui Rosetti; ibid., p. 327
si urm.
9 Ibid., pp. 334-5. El gAzduieqte pc Alexandru-Vodri; ibid., p. 137.
234 PreAtirea Uriirii Principatelor

un Invatamânt roman" si Iatin". Se Incearca primele scoli

de fete si In provincie, se desparte gimnas,ful de sapLe clase,
cu internat, de dursurile universitare In pregatire si se anima
ideia scolilor reale1.
In ciuda frumoaselor sentimente ale Doamnei muntene Eli-
sabeta, o Cantacuzind din Moldova, care se ingrijia si de Invii-
tamantul fetelor 2, nu se putea forma 5i Ia Bucuresti, ajublud
la aceasta i discretia red& a lui Stirbei, un cerc de tinereasca
prietenie i Incredere ca la Iasi. Legat de familii strain& si can-
tand i noi legaturi de acest fel, Domnul asupra caruia exercita
influenta ruda sa, d-na de Uxküll. maritata cu un Suedes. Isi
dadea, in 1851, ma din fiice dupa contele austriac Leon de
Larisch 3, pe cand fetele lui Ghica erau soiiIe unui Mavro-
cordat, unui Rosetti, unui Bals 4. El cauta, In. chida atititdinhi
putin pretentioase a consulului von Lahrin, ode mai bane
legaturi cu Austria sti cern de Ia Turd, earl binevoird, pe
basa precedentelor, sg. 1-0 lngaduie, voia de a saluta 1n nu-
mele Divanului Administrativ pc Francisc-Iosif, vemt In Ar-
deal, uiide Avram Iancu. a refitcat s i se infatiseze; ba chiar
Sultanul, prin Marele Vizir Aali, Ii acea marea favoare de
a-1 Insarcina sa transmita celuilalt Imparat felicitarile sale:
in aceasta scrisoare Domnui era intittulat: unul din primii
printre personagiile eminente ale Irnperiului nostru". Fu deci
primit, dupa recomandatiile lui Schwarzenberg, amicul lui
$aguna, la Sibidu de puternicul vecin eeti o ciivântare
cuprinthnd numai mentiunea Sultannlui, raspansül tiindu-se
fireste In acelasi ton, ca la granita celor doua
fara nicio mentiune a vre unei tari intermediare5. I se per-
mitea purtatorului de scrisoare sa poarte decoratia austriaca
primita 6. Era In momentul cana eel privit en o deosebita
increidere de Aall-Pasa trimdea la Constantinopol pc inteli-

1 Iorga, 1st. fnudIdIndntului; Lapedatu, in Cony. lit., I. c.

2 Iorga, 1st. Invdtcinkintului; Viala i Dornnia lui B. $lirbei,
p. 69. Cercetitri pentru Maiorescu i Laurian ; ibid., pp. 258-9.
3 Iorga, Doc. $tirbei, I, P. 134 51 urm.; II, P. 697, no. f.
4 S1u5anschi, o. c., pp. 61-2.
5 Iorga, Doc. $lirbei, I, p. 136 qi urm.
6 Ibid., pp. 139-41.
 Propaganda româneasca prin emigrali 2E5

gentul sau fiu Gheorghe, viitor sef al militiei, care era primit
In audienta de Sultan1.
Dar tirbei trebuia O. constate peste cateva luni ca In con-
flictul pentru Locurile Sfinte, si pentru dreptul ce-si atribuia
Rusia de a ocroti pe totl ortodocsii din Imperial Otoman, Im-
paratul Austriei, de si declarase atunci, la Sib lin, et, 1,n. ziLele
lui grele, numai Sultanul i-a lost um Sprijiin., se da de parbea
adversarilor acestuia. Era vremea când, pentru rascoala din
Bosnia, de care Austriecii nu era- straini, printul de Leiningen
mergea la Constantinopol ca sä ceara imperios neaparatele
reforme 2.
0 supraveghere de aproape n'a lipsit Domniei muntene,
seful Statului el 1nsu3i mergand din lac in. lc .r! cu. pedepse si
räsplatiri, ingrozind u.ne iori prin hotarirea masurilor sale
pe calcatorii legilor 0 ai moralei. Nu mai adinite, spunea
eI, a se imparti tam In do1.1.: In apasatori si apasati".
In tot acest timp literatura romfineasdl din tail cuprinde
mai mult carti de scoala, lucrate, mai ales la Munteni, cu o
deosebia rftvna.4.. Se numi la Bucuresti o comisiune pehtril
alcatuinea lor, In Care intra profesorii cunoscuti, plus filo-
soful Zalomit si 0rascu8. Grarnatici si dictionare bine fa.-
cute vad lumina, Facultatile" functionau, 5i, la Drept, Gheor-
ghe Costaforu In locula pe Moroiu 6. Dupa. Shnion Marcovici,
si alaturi de Poenaru, mai tiinarul Constantin Bozianu ajungea
in fruntea Invatannintului. Doctorul Polizu Incepea la Spi-
talul Filantropia cu absolventi ai scoalelar primare un curs
de chirurgie 7, Si un. foarte tariar strain, Carol Davila, prima
ca medic militar, era sa deie viata aoestei moclesbe scoli de
felceri", necesari ca medici de plasl, noua creatiune care
nu se intalne5te in Moldova8.
1 Ibid., pp. 141-2.
2 Jorge, Politica Austrlei Ma de Unir e, In Mem. Ac. 1?om.,
seria a II-a, XXXIV.
3 Bukarester deutsche Zeitung, 1850, no. 44, 5i 5tirile din aceastA
foaie 5i din Vestitorul romdnesc, In Iorga, Via(a si Domnia lui B.
.$tirbei, pp. 133-5.
4 Ibid., I). 79 5i urm.
5 Ibid., p. 80.
6 Ibid., p. 85.
7 Ibid., p. 88.
8 Ibid., pp. 88-9. Cf. Gomoiu, 1st. medicinei, §i Elena Perticari-
Davila, Dr. Daoila, Bucure5ti 1936.
236 Pregatirea Unirii Principatelor

Aldturi, In deosebire de mitropolitul Moldovei, Sofronie

noul sef al Bisericii muntene, Nifon, Intemeia, Inca din 1851,
Seminartul care-d poartä numele i o tipografie Menitgi sii
rivaliseze cu cea din mandstirea Neamrului p1 cu noua fun-
datie a lui Saguna la Sibilul. Incepu a se tipdri foaia Ecoul
eclestastic.

In ajumul theeperii marii lupte din Orient, atata vreme

zAbovitg, nu numai pribegii, In opositie cu canoelariile, afarll
de raporturile ce avuserk un mombnt cu conducdtorii politici
englesi, dar nici cei mai amestecati In afacerile politioe dintre
boierii cari Incunjurau pe Domn nu puteau s. tie cd se pre-
gateste ceva care va sfIrma toate maruntele socoleli de pänd
atunci. Informatia curentd pe care o dddeau ziarele de la MI-
curesti, Vestitorul romtinesc al lui Carcalechi, un Culegdlor
nomtin sporadic, cele doud. foi In limbi strdine. Journal de
Buoarest, al lui Auguste Gruson, i Bukarcsler deutsche Zeitung,
de tun caracter cultural mai limn, erau nule pentru luau-
rile din strdinglate 2 Ceva mai vioiu se ardta, la Iasi, lângg. pu-
blicatia lui Asachi, Zimbrul lui Teoclor Codrescu, fost seolar
al Academiei, acum din nou vasiliene", apoi profesor de
francesd. acolo i autor al unui Diotionariu franoesei-romiln
pentru co1arii sdit, p1 aeolo ieiau1 une ori informatii care
fitoeau sfmge rdu la Bucurest.

1 Iorga, Viafa ;i Domnia lai B. $tirbei, p. 102.

2 Ibid., pp. 146-8.
 eAP LUL W it.

Problema româneasci adusi inaintea guropei.

Dar Domnii, mai ales Stirbei, care-si avea la Viena un
agent initiat in tainele Cabinctului de acolo, Philippsborn, au
trebuit s. afle de negociAldila ineepige in primavara acestui
an 1853 pentru ca s[a. impiedeoe ciocnirea amenintatoare intre
Rusi si Turci. Mislualea generalului Gyulay, trims la Pe-
tersburg supt forma unei participari la manevrcle armatei
ruse§ti1, n'a putnit s scape atentiei Domnului ninnbean. I
se va fi comunicat i ce sfortiari se Mean acola I,a Viena
pentru a se aduce la indeplinire planul ambasadorului Fran-
ciei, Bourqueney, plan care ingadmia dupa plecarea din. Cons-
tantinopol a insolentului trimes al Tarului, printul Mencicov,
reluarea relatiilor Rus;ilor cu Potarta printr'un trimes spe-
cial al Sultanului la Petersburg ca inaintea conventici de la
Acherman 2.
Dar Nicokne I-iu credea cei-qi poate permite, tntr'o Europa
cu tatul sclzimbaki, gestil pedepsitor pe ca.re-I Mouse, la 1828,
si ac(iunea neconcertat4 ca nimeni dirr 18M. Nu contra unor
tulburatori de la mi., cari ar fi pus in primejuie pacea
Europei, ci contra resistentei Sultanului la cereri pe care el
le credea perfect indreptgite, Tarul ordona sá se tele, ca ga-
rantie ca. se va reveni la sentimente mai lame, Prineipatele
abia evacuate si pe care declarase, in Ianuar 1853, ambasado-
1 Forcade, Histoire des causes de la guerre d'Orient d'apres des
documents frangais et anglais; Bamberg, Geschichte der orientalischen
Angelegenheit im Zeitraume des pariser und berliner Friedens, Ber-
lin 1892; Adolf Beer, Die orientalische Politik Oesterreichs seit 1774,
Praga-Lipsca, 1883. Cf. Iorga, in Mem. Ac. Rom., seria a 2-a,
XXXIV, p. 4 i urm.
2 Ibid.
238 PregAtirea Unirii Principatelor

rului engles et le priveste ca urz Skit independent sup!

protegia sa", cum fi trebuie sd reirndiel,
Grigore Ghica, informat oficial despre accasta2, Incerca sit
lntrebe ce are de astcptat. 0 depulatie de boicri marse la Scu-
leni, dar fu oprita acolo 3, tirbei ineerSa in zAdar o legtturA
cu vecinul din Moldova, prin rnisiunca colonelului Nicolae Bi-
bescu la Iasi; consulul Halcinschi, care merse in Basarabia sit
pregtteasea invasia, se opwse4. Proclamatia din Iunic a genera-
luFul Gorceacov, care trimetea Inainte pe Dannenberg, o mai
veche cunostintt, ignora pe Domnii functionari otomani si se
adresa de-a dreptul locuitorilor" celor cloud ttri. Li dadea asi-
gurarea et nu e vorba de o eueerire, de schimbarea statutruliii
politic al patriei lor, de initturarea asleztmintelor de care ei
se hueura, ci numai, in aceasta ocupatie provisorie", de kin
act de ocrotire In situatia pa care a creat,o refusul de la
Constantinopol. Se asteaptt doar o schimbare de atitudine, si
trupele intrabe se vor Intoarce Inapoi. Locuitorii" sari cattle
de lucrul lor; nimic nu se va lua fart plat's.
Comandantul general instiinta osebit, la 29 Iunie, din
Chisintru pe ambii Domni, ctrora li se vorbise si de con-
sulii Rusiei, despre motivele" acestei noi Inctictri, en aceleasi
asigurtri de respect al instilutiilor si de crutare a popUlatiei 8
La junittatea lui lulie Nicolae I-iu declara et prime* pla-
nul frances de la Viena7, si in adevar din Constantinopol venia
o alta forma a notei cu privire la Locurile Sfinte. Si ministrul
de ckpebenie al lui Franeisc-Iosif, care izbutise a face din.
Viena load de adunare a unei conferinti de ambasadori, oer-
cand a o influenta In sens:il ru.sesc, ctptita i o serisoare a
Imparatului sau ct,tre Sultan (August) 8. Starnintile puterni-
1 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 33.
2 Ibid., pp. 146-7; p. 155, no. 148.
8 DrAghici, o. c., II, pp. 235-6.
4 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 684; Iorga, Doc. Stirbei, II,
p. 304. Pentru aceastä misiune i tot ce a premers ocupatia, v. ra-
portul din 1855 al anchetei turcesti; ibid., p. 681 si urm. S'ar fi
Inselat lumea printr'o primblare calare a Domnului 5 prin musicile
militare In piete; ibid., p. 684.
6 Franluzeste, ibid., I, p. 417.
6 Ibid., pp. 445-6.
7 Beer, o. c., p. 442 i urin.
8 Cf. Memoiren des Baron Bruck, Lipsca 1877.
 1-'roblema româneas,1 adusä fuahttea Europei 239

cului arnbasador engles la Constantinopol, Stratford Rude liffe,

erau sil. anuleze intentiile irnpaciuitoare ale Franciei insesi.
Domnii romlni, earl gurernaserA doi ani sUpt indoita ocu-
patie straina, crezura el pot sr,. rämlie In noua stare de lu-
eruri produlsa prin ocupatie. Ghica, foarte real MO do Turci
si gata sA aseulte de alte ordine care pot fi in opositie
eu aoelea"1, merse chiar panI acolo, Meat primi oficial pie
Gorceacov, venit indatif la Iasi. El trimese, pentru a-I In-
tampina, pe seful militici sale, Nieolae Mavrocordal, cu membri
de-ai Sfatului adrninistrativ i cu un delegat civil din partea
sa2. De la inceput, consulul rus Haleinschi transrnitea, lxi
numele lui Nesselrode, cehri pe care-1 considera ea pe un.
funetionar instnic(iile oele mai precise asUpra purtarii ce
treinhie sid urmeze, din eausa ocupatiei Principatelor de tilt-
pele imparalesti, fatl de Poarta Otomand", oprind eeia
ce nu se potrivia cu sensul animtat al ocupatiei, tributul
fata de Poart1.3.
Pe cand regimentele rusesti urmau sa treael Prutul, Iii-
dreptându-se spre Dun Are, asprul general, care nu se arlta
dispus sl tie samä de Domn, Ii lua resedinta Lemporard in
Capita la Moldovei ca intee tarl. cuoeritA, pentru. ea apoi st
pregateascit aceiasi situatie i principatului vecin. Domnii ro-
maui aveau sarcina de a pune la IndemAna Rusilor toatc cele
trebuitoare. In curAnd 80.000 de ostasi ai Taruhri didean din
nou asupra nenorocitelor OH care abia sclpaserl de stoar-
cerea ostilor ruso-turce. Ghica-si ingIdui dear sa comunice
Portii instructiile" rusesti 4.
La Bucuresti, Rusif. intrau in ziu.a. de 15 lie st. v., bine-
euvAntati de mitropolitul Nifon 5. Austriecii faceati intre aces-
tea cele mai mari sfort/ri. Nieolae I-iu fu invitat pentru
sfarsitul lui Septembre la manevre1e diii OlmüLz i, In pre-

1 D. A. §i D. C. Sturdza, a. c., It4 p. 156, no. 148.

2 Draghici, o. c., II, p. 236.
3 Ibid., p. 160, no. 150.
4 D. A. i D. C. Sturdza, o. c., pp. 160-1.
6 V. qi raportul anchetei turce§ti; ibid., I, p. 685. Stirbei e acusat
cl a chemat pe Rust. la Braila ca sa nu intre Turcii; ibid., p. 684.
El ar fi doclarat consulului frances c va face ce-i dicteaza mina-
rea"; ibid.
246 Pregatirea Unfril Principateloi'

senta lui Buol qi a Ili Nesselrode, se la. Indatorinea de a

nu se trece DanOreal. Viena merse pnit acolo, hien InoercO
sa. amestece i Puterile apusene in atilt de dibacele i prin
aoeasta chiar inutilele IncercAri de a schimba interprelarea
tutor adte diplontatioe, dc vOdit antagonism, care nu se mai
puteau retrage.
UrmA. Intalnirea la Varsovia, In. cele d'intäiu zile ale lui
Octombre, intre cei doi Suverani Inca strâns legati prin amin-
Urea anulni. 1848, pila.r i cu participarea regelui Pritsiei, a
cgrui politicd, si ea indrepfata spre Dun Ore, pentru sustinerea
intereselor economice germane, se deosebise tot ntai mull de
a Austriei 2.
Toate aoeste silii4i ale timiditätii san ale calculului nu
duserä Insa decat la o oarecare intdrziere aoeia Ce neaparat
tnektia sä se producO du.p câtä stofä Cie dusmOnie se IngrO-
mAdise de atatia ani de zile. DupA Indelungate tergiversäri
se ajunsese si In Anglia la o oanecane Imitate a punctblui
de Ivedere si, pe de altl parte, o hotthine francea arunse a
se forma supt apalsarea, indoitg, a intereselor catolicismului
si a revansei napoleoniene. Turcii tanzimatului nu mai erau,
dii sfanSit, aceia canora orice brutalitate IndarOtnica pulea
sg. Ii impuie orioe oancesii. Mentin'andu-si punctill de vedere
In e priveste punctele in discutie, et declarara, la 26 Septem-
bre, razboiu acelor can li inalcasera teritoriul, dar, In ace-
lai ca sä impiedece treoerea la sAngeroase Indepliniri,
se punea in vedere lai Gorceacov sa-si retrag Iin termin
de o lun A. trupele din Principate.
In acest timp, lodatä ce Fuad fu inlocuit prin Resid,
Domnii ronzdni printira ordinul" de a ie0 din Wile in-
vadate, unde nu pufeau fi uneltele usilrpatorilor (25 Iu lie).
Motivarea era el Rthsii au oerul sO. nu se trimeaa tributul
Puterii proprietary". Altfel, Sub lima PoartA, liberä din par-
tea ei va lna masnrile ce le va cnede potriyitp cu Inse§i
afacerile i interescle ei" 9. Guvernul trebuia s. treaea In
sama Divanurilor Administrative.

1 Jasmund, Aktenstücke, la aceaslä data,

3 V memoriul mieu citat din Nem. Ac. Rom.
8 D. A, si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 181, no. 161,
 i,robiema romineascA adusA Inaintea turopei 24i

bar, data aceasta, o vointä a Orli se manifestd pentru aceia

cari de patru ani Ii jerlfiau ostenelile bor. Ea se Int Atheste
si la Iasi si la Bucuresti. La 6/18 August Ghica scria veci-
ruului säu cd din toate pdrtile i-au venit adrese calduroase,
cerând intervenirea la Poartä pent,ru ca sd i se ingAduie a
rdmilnea 1. El stia cd Stirbei-Vodi, care se gandise a trece
la bailie de la Borscc2, chemAnd Sfatul, Ii adusese la cunostinid
dorintile, in aeelasi sens, de prelungire a ciirmuirii sale, pe
care i le aratas2ra un nurar de notabili" si cd, in toate for-
mele, dupd o intreitd cetire, ele fuseserd adoptate de mem-
brii acestui quasi-Parlament al conventiei de la Balta-Liman 3.
Se puse la rale deci o In(elegere permcrnenia infre cei doi
Domni, i fiul mai mare al lui Ghica merse in misiune la
Bucuresti 4.
Inainte de sfarsituil acestei ban o mud telegramd a lui
Reid-Pasa, prin pare se denega Divanurilor, In a caror cd-
dere este numai expeditia afacerilor eurente 4 ordinare ale
provinciei", dreplul de a se amesteca In afaceri politice, In-
gaduia totusi Voevozilor" rechemati sArsi pAstreze functiunile,
dacd Ru5ii nu-i irnpiedecal de a se tinea in legdturd cu Poarta
si de a-si indeplini datoriile5.
Dar ce permiteau aeuma Turcii nu mlai corespimdea in-
tentiilor rusesti. La 28 Septembre st. v., aplrea la Iasi gene-
ralul Urusov ca sit iea In primire administratia Moldovei,
si Ghica se retrdgea imediat In Austria (14 Octombre) 6. Stir-
bei 7, care se Indreptdti prin neprutinta de a trimete tributul,
luX aoeiasi hotArh,e, taratand cit va merge pe Dungre sit ga-

1 Iorga, Doc. Stirbei, I, pp. 82-3.

2 Ibid., p. 152, no. xLm. Cf. Eliad, Scrisorile din exil, p. 236.
3 Iorga, Doc. $tirbei, I, pp. 152-3, 154 si nota 2.
4 Ibid., p. 83, no. max. Stirbei se declara gata de o bunA si
loaialA Intelegere asupra tuturor chestiunilor de un interes comun";
ibid., p. 84, no. mu.
5 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 213-4; Iorga, Doc. $tirbei,
I, p. 83, no. loca; II, pp. 304-5.
6 DrAghici, o. c., II, pp. 237-8; D. A. i D.
C. Sturdza, o. c.,
H, pp. 252-3, 271-2.
o Pentru ultimele relatii ale lui Slirbei cu Ru5ii, v, raportul
anchetei turce5ti, ibid., pp. 686-7. Se laucht mAsurile de tot ielul
pe care le-a luat acest orn eu bune intentil,
it'
142 Pregittirea I5riirl Principatelde

seasci pe Doamna la Paris1. AnAndoi trebuirt sa fact decla-

ratii publice pentru ptrisirea puterilor 2. Se prevenise astfel
cu cAteva zile ordinul lui Resid ca acesti functionari numiti
de Poarta" st nu mai riimaie pe tenitoriul ocupat de par-
tea adverst" 3.
Pint la sfarsilul anului, un nou Navarino" se producea:
flota tureeasca era distrust in golful de Sinope. Dar Vienali
urma sfortirile de pace, de si i se oferia de la Peteraburg
drum deschis prin Serbia In Bosnia. Se propuneau, pe basa
protocolului din 5 Decembr. 1853 1, o nout scrie de negoi-
cieri, incepand cu un schimb de vederi la Bucuresti 5, pen-
tru a se ajunge la conferinta vienest, doritt de Buol, care
ar Indupleca pe Tar Ali retragd armatele. Dar Nicolae I-iu
ceru, pe lângt pretentiile da pin4 atunci, retragerea vaselor
anglo-francese care apiruseri in Bosfor, i, in schimb, de
la Paris si Londra venia Indoita somatie, de la sfarsitul lui
Februar si din Mart 1854, pentru evacuarea pint in April a
Principatelor. $i la aceastt somatic se addugirt in cursul
aceluiasi an la staruintile Anglo-Francesilor adesiUnea, nu
numai a Austriei, ci si a Prusiei, totusi atãt de strâns legatä
de Romanovi 6.
La Inceput, Rusii intrebuintau in armuirea tirilor roma.-
nesti Sfatul Administrativ, fart a-i adtugi elemente de ale
lor, ba, mai mull Ina, se folosial in Moldova si de ofiterii
militiei locale7. Dar incA din Februar 1854, dup i. ce se Ineep
la Duman, uncle Tamil ocupasert Calafatul ca si alte puncte
pe malul gang, ca Oltenita, uncle se didu o luptt In dailna
Rusilor, pe care o pune pe panzt noul pictor muntean Teo-
dor Aman, expunând la Paris tabloul, si nu putusert fi
1 Ibid., p. 264, no. 202. Declaratia Sfatului cä preia puterile; ibid.,
pp. 268-70.
2 Divanul muntean reunia pe batranii Iordachi Filipescu si Re-
rescu, pe lanai Filipescu, pe Ioan Manu i Ioan Bibescu, pe Joan
Otetelisanu i Ioanid.
3 Ibid. p. 272, no. 207 (31 Octombre). Plecarea lui Stirbei la 28;
ibid., p. 689. Renunta la lista civilk.
4 Iorga, Gesch. des osrn. Reiches, V.
6 Beer, o. c., p. 459.
6 Memoriul mieu citat, pp. 9-10.
7 Cf. si Alfons von Wimpffen, Erinnerungen a:is der Walachei
 I'robiemd romAneascl adusa inainten Europei 241

scosi de acolo apanea noul Chiselev", genera-

lul Budberg, inviind bistitutia presedintelui pleni,potelitiar
al Divanului"1. El se asezg. la Iasi cu o cuvantare care, Inteo
atmosfera vadit defavorabila protectorilor", interzioea Ro-
mânilor, daca voiesc sa fie cruSati, orioe amestec intr'o poll-
tica peste puterile bor. Un Osten-Sacken, un Giers stapanira
deci Moldova, si acelasi amestec se prodnse si in Tara-Roma-
neasca. Budberg primia demisiile rnem.brilor Sfatului si facea
el nurniri 2. Supt acesti guvernatori, Teodor Bals, batranul $tP-
£ an Catargiu, Petru Mavrogheni, Costachi Sturdza, N. Sutu, cu
titlurile obisnuite de ministri, indepliniau functiunile adminis-
trative In Moldova si primiau decoratiile, pe cand la 13ucu-
resti favoarea ruseasca se revarsa asupra aoestor boieri 3.
Carmuinea mi1itar6 ruscasca Intrebuinta militia rnunteana
ai. indrepta spre Bri1a artileria valahä" pentru ca gasia cii
e acolo mai bine deal la Bueuresti4, cu explicatia c n'o
poate tinea la cartierul sau general, Uncle n'are destule trupe
pentru a o supraveghia.
Dar, pe ea-11d Rusii, si cu Goroeaoov, apoi cu Lftders, cu
1nsusi batrAnul Paschevici, faceau silinti desperate ca sä iea
wdhrend der Besetzung durch die österreichischen Truppen in den
Jahren 1854-1856, Viena 1878 (din Oesterreichische Revue, 1864-7),
resumat In Iorga, Mem. Ac. Rorn., seria a 3-a, XIX, p. 250 si urm..
f D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 286, no. 216; pp. 301, 305-6.
Halcinschi devenia vice-president al Sfatului administrativ muntean.
Motivarea numirii lui Budherg e aceasta: asupra comunicatiei cä
Hospodarii $tirbei i Ghica arätaserg, dupà manifestul de rhboiu
al Turciei atre Rusia i deschiderea ostilitgilor de Turci pe Du-
are, dorinta de a se retrage de la guvernarea principatelor Moldova
si Muntenia, i nevoind sii ne opunem la aceastä dorintA, am crezut
de cuviintà, printr'o deosebita ingrijire pentru pästrarea ordinii si
a bunei stari a tArilor incredintate protectiei noastre, potrivit cu
precedentele", etc.; ibid., pp. 305-6. Budberg vorbia Sfaturilor dc
demisia oferitä de Hospodari"; ibid., p. 307. Pentru purtarea lui
Urusov; ibid., p. 306., no. 231.
2 Ibid., p. 332, no. 252. El dii rang de Ban lui Manolachi 136leanu
lui C. Cantacuzino; ibid., p. 465, no. 317; p. 466, no. 318.
8 Draghici, o. 4., II, p. 238 i urm.
4 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 306, no. 232; p. 321, no.
245. Pentru serbarea, cu participarea militiei moldovenesti, a zilei
Tarului la Ia§i; ibid., p. 318 i urm. Bal la care asista 700 de
boicri, supt patronagiul cnejilor Grigore qi Leon Cantacuzino.
244 Pregatirea Unrti PrincIpatelor

Silistra, care, ca L A 1828, Ii Indeplinia rostul de aparare

fiind acurna supt conducerea tehnie a ofiterilor aliatilor Portii,
Austria Isi preg.atia lovitura pentru a se interpunc tare cele
dotra Puteri in luptii, eu speranta de a putea sa pastreze th-
rile asupra carora de un veac i jumatate se intindea laco-
mia ei, ascunsa numai, din limp In timp, din causa lmpre-
jurarilor. Ea, care tinea la Viena pc Mihai Obrenovici, vazuse
cum consulul rus Tumanschi, apoi urmasul 11, Fonton, cauta
sä deschida si In aoeste Orli de Apus drurnul in Balcani 1,
cum se creiaza, o Uniune slavA, care, de altfel, intr In legar
tura si cu. pribegii unguri si poloni.
Pe child, In Ia,nuar 1854, Liprandi, veche cunostinta a tart-
lor noastre, nu reusia inteun atac la Getate, se conoentrau In
Banat puternice elemente militare austriece, a caror destinatie
nu se deslusi de la Inceput. Printul sarb, Alexandru Cara-
gbeorgbevici, crezu c trebuie sä visiteze pe comandantul
lor, Italianul Coronini. Turaii, Ingrijorati, se gräbiau a faoe
concesii acelor cari s'ar fi putut, supt o presiune sau alta, sä
se aseze lane dusmanii lor sau langa falsii lor prieteni; nu se
stia c Poarta e hotarlta sa se opuie cu arrnele unei strababeri
austriece In Serbia asemenea cu a Rusilor In. Principatele
romanesti. Printul I.nsiii, chemand i sfatuitori tehnici din
Apus, i un Frances, se arata gata de Impotrivire 2, alatuindu-si,
dupla o tralitie pe care, din nenorocire, Moldovenii si Mun-
tenii, nu Indr nier s o tirmeze, o puternica armata $i
vorbind cu. mandrie in numele natiei"3. Din partea 1114 Gor-
ceacov, intarindu-se In Oltenia, parea gata sa iasä Inaintea
Austriecilor, dincolo de Dunare, la Sarbi. Si, legand relatii
nu numai cu Muntenegrul, dar si cu bandele grecesti din
Tesalia, unind Greci si Slavi inteo notth ,,cruciath" de stauro-
fori, atitând, mai aproape, pe Bulgari, diplomatia secreth a
Rusilor, mai de iisprava decal armatele br, pregatia desfa-
cerea Imperiului Otoman4.
1 Dupli Itrimpffen, Iorga, In Mem. Ac. Rom., 1. c., p. 2.
2 Plcingerea lui catre Poarlä; D. A. §i D. C. Sturdza, o, c., I, pp.
425-6.
3 Ibid., II, p. 225 si num. TotuO el trebui sa ceara sense, Ia Scullin,
arhiducelui Albrecht.
4 Wimpffen, resumat In Mem. Ac. Rom., 1. c., pp. 3-4.
 Problema romanease4 adusii Inolutea Europei 245

Grecii furl Insa opriti de interventia flotei anglo-francese,

iar Austriecii se aratau gata sg. Intre ei In Muntenegru si Al-
bania, pe Mare, tintind la Cattaro 1.
Deocamdatil, cum Turcii, nizami si basbuzuci, nn puteau
Inainta mai departe deck banda de,a lungul Dunarii, Ruaii,
dându-si sama de lipsa de folos a bnor sfortari care Impiede-
casera doar Intrarea Turcijor i prin Dobrogea, un.de trecura
unele detasarnente cdntra lor, luara, dup g. visita lui Paschie-
vici, hotarirea de a se retrage.
Plecarä trupele din Oltenia, desarmand militia organisata de
Stirbei, desfiintând carantina, 'Mind podurile, luand cu ei
administratia din Craiova (April), ai Ora locuitori se Impräs-
tiara In cea.rnai mare parte. Lumea ramitnea parasitä, nepu-
tându-se pune la loc In. grab a. o alta adrninistratie. Ha lim-
Ahmed 5i Ismail-Pasa Intran peste ckeva saptamilni In capi-
tala olleana. Din. nou, ca pe vremea Cârjaliilor, Pasa de Vidin,
Sarni, Egiptean, cerea pentru dansul, potrivit cu noua con-
ceptie cg. Imperiul e nu numai o unitate politica, dar poate
ajunge si una administrativa, administratia judetelor oltene.
Pentru aceasta el credea c>1 se poate sprijini si pe elemen-
tele românesti ale emigratiei, precum Poloni, unii trecuti la
Islam, si Unguri erau, In. acest punct, contra Rusiei si contra
Austriei, In jurul cornandantilor turci 2.

In tot anul 1853 Eliad fusese la Chios, neavând nicio infor-

matie, macar in ce priveste pe Tell si pe Magheru.N.ra la sfar-
situl anului prirnia insä stiri exacte din ziarul grecesc guverna-
mental de la Smirna, Amalthea 3. $i el avea, printeuna din sur-
prinzatoarele invieri ale inteligentei sale, o visiune perfecta a
lucrurilor; iesind din obisnuibele reverii4, el scria: Frumos
plan mi se pare sa stea In defensiva ostirile de la Dunbe, caci,
dupg. Intaririle ce s'au faeut pe toata linia Dunarii, Rusii nu
pot trece fara sä piarz a. intreitä ostire; al doilea, c planul
rusesc de a scu,la popoarele din Rumelia se dejoacI, cäci
1 Ibid.
2 Ibid., pp. 4-5.
3 Eliad, Scrisorile din exil, pp. 237-8.
4 Dar 11 pasioneaa. 51 aeolo ideile je Wauster" ale lui Fourier;
ibid., P. 239 §i urtn.
246 PregAtirea tnirii Principatelor

presenta armatelor lui Omer poate tihea ordinea si pacea.

Armata ruseasca din Principate ramane mai cu gura cascata,
iara *Turcii, in Asia, aflandu-se intre popoare simpa,tice, ca
Armenii, Circasienii, etc., In clima for, in proviantele lor,
pot face multä treaba... Nicipdata Turcii n'au aratat nici
atata energie, nici atata curaj, nici dorinta de razboiu, nici
atata strategie, nidi atata putere reunita. de haionete disci-
plinatel".
Dar, pe lângi vestea cutarui ernisar polon de la Bratieni
catre Ion Ghica, el ar fi fost sparizurat ca spion rus
Eliad putea sä afle de sosirea la Constantinopol, uncle veni, din
Chios, si Tell, a lui Nicolae si Alecu Golescu (Negru), pe cand
Magheru s'ar afla la Dunare, avand a Indeplini in rol In
cunoscutele i iubitele sale parti oltene2.. eful conservatorilor
se temea Insa iarasi de nu sti-f ce isprävi ale nebunilor" 3
Se gandia sa nu fie flu v2nit the i s'ar da drumul si socotia
ca Turcii ar fugi de oricare din oamenii de la 1848 4. Chemat
In sfarsit la Constantinopol, atunci strabätut de clericii si stu-
dentii cari cercau neaparat razboitd, el nu gasia niciun grup
romfinese solidar. Ar fi vrut ca Magheru insu5i s Inlocuiasca
pe Deivos ln frunIca uoluntarilor roindni, cari i trecuseird
Dundrea cu Turcii5. Inca din Decembre fostul $ef al Guyer-
nului revolutionar, internatul de la Chios, era trimes, ofidial,
la armata lui Omer-Pasa, si el lua Intre putinii sai credin-
ciosi i pe asociatul de la Islaz, popa Sapca.
Omer ceru Insia lui Eliad Impacarea cu Tell, care liana
afunci !nu va fi lasiat a trgoe In Oltenia 6. Dar si acuma batra-
nul fost dictator nu suferia tovIrasie; el pretindea ca genera-
lul sa rupa, nu numai cu Go1estii, fara osebire, dar si cu Ion
Ghica, ar de bine privit la Turci. De o parte si de alta se
manifesta f4i o uA care trebuila si Impiedeee orice actiune.
Anume scene dc ipocrisie ca st Imiptiedece temuta alma-
camie" a lui Ghica nu puteau sa Inlocuinsca o intelegere
1 Ibid., p. 238.
2 Ibid., p. 245.
3 Ibid., p. 246.
4 Ibid., p. 249.
5 Ibid., p. 251. Aceleasi bAnuieli In ce prive§te, nu numai pe
Unguri, dar qi pe voluntarii greci din oastea tureease6; ibid..
6 Ibid., pp. 252-7.
 Problerna românease5 adustt inaintea Europei 247

francia, onesta si durabilä; se mai vorbia intre cei doi si de

sansele de Domnie ale unuia si altuia.
Tell ramase, astfel, la Sumla, unde Intl In conflict cu Del-
vos si cu Cretutescu, care era in legaturg cuf Po lonli lid Sadie-
Rasa (Czayka) 1, pe arid Eliad chema In laggrul coman-
dantului suprem turc pe Grigore Grgdisteanu si pe Magheru 2
El se temea Inca de atunci cfl interventia austriaca va resta-
bill pe Stirbei Credea since,r ca Principatele au fost ofe-
rite In scris lui Francisc-Iosif, nu numai de Domnul nuAntean,
care prin Trieste stnea sä vie la Constantinopol, dar g de
Bibescu, de Alexandru Ghica, de Mihai Sturdza*. Si el auzise
de existenta cru.ciatilor", pe cari-i socotia la 2.000, si credea
ca poate sti si numele tuturor persoanelor, de a'ltfel de mica
insemnatate, care-i finanteazg. 5.
De fapt, la Vidin veniserg Filipescu i chiar Magheru si
Tell, In vethrea unei legiuni romfinesti luptand pentrii Turci 6.
Un izvor austriac semnaleazg i presenta Golestilor §i a lui
Ple§oiann7. Dar si acuma erau trei tabere: cei rgmasi la
Paris, sperand totul de la o marA schimbare europeana, cei
de la Sumla, cu Omer-Pasa, cei de la Dungrea olteana, cu
sefii trupelor tarcesti de acolo. Fusese uorba de un firman al
autonomiei, cdruia i s'ar fi dat drama! In acelasi momernt
cu actul care, cum am udzut, se aoordase Serbiei pentru a
o retinea credincioasd 8, dar nimic nu interuenise pentru a
inlocui o stare de lucruri care, dupd desclziderea rdzboizzliti,
nu mai putea sd fie aceia a Conuen(iei de la Balkt-Liman.
Iar, pe de altà parte, cum o observa cu. dreptate Eliad,
In mijlocul amintirilar sale inacrite de miserie si. nenoracire,
Austria, pe care Turcii fi-o socotiau fried folositoare fi de
care, In oiice cas, nu se puteau rape, privia cii destuld te-
mere presenta in oastea turceasc4 de la Apus a reuolutio-
narilor unguri fi a celor pokini, asodatii celor d'intdiu In
1 Ibid., p. 259 §i urm.
2 Ibid., p. 261 §i urm.
3 Ibid., pp. 264-5.
4 Ibid., pp. 266-7.
5 IbkL, p. 269.
6 Ibid., pp. 268-9.
7 Wimpflen, o. c., p. 65 §i
8 Eliad o. c., pp. 279-80.
248 PregAtirea Unirii Principatelor

1848, pentru ca sd poatd admite fird protestarc o intoarcere

a oamenilor revolutiei din Bucure?til. Pentrn capetenia con-
servatorilor, de altfel, pretuit`i numai de micul grup de oa-
meni cu totul nelnsemnati earl se aflau in jurul lui, la
Bucure,stf nu mai erau deed uoar patru farisei de episcopi,
cu Mitropolitul lor, i vre-o zece familii de Româno-Fana-
rioti" 2. Ii scapa din vedere si tot ce se formase In spirite la
mi. din Paris, In atingere de sigur cu ce era mai exaltat In
cerourile revolutionare nazziniene i radicale, dar si cu o
civilisatie disciplinatd, si tot ce daduse ca alt tineret Invatai-
mantul national. Desptre ce era In Moldova si influenta care
Incepea sl. porneasca de acolo, ca si despre starea de lu-
cruri din Ardeal, acest desta,rat si desradacinat n'avea nici
cea mai mica ideie.
Austriecii, concentrati In Banat, pAreau c pregatesc despa-
gubirea pentru usurpatia ruseasel In Principate printeo ocii-
patie In partea aptiseana, a Balcanilor. Dar In curând frontul
kir se Intinse In Rasaritul Ardealului, metgand pand In Bu-
covina. CUM se Invedera ca. Rusii nu pot face ispravä si cà
vor trebui sa renunte la ideia de la Inceput a razboiului la
Dunäre, cei din Viena se gandian acum la prada, mai usoara,
a celor cloua 4ri românesti. Incl. din Maiu se luase hotarirea
ocupatiei lor, dar se astepta, evacuarea ruseasca, asa d. numai
in Iunie se puteau lua masurile pentru, luarea In stapanire
a Olteniei si a partilor de peste Olt. Pana atunci o ultima
cioenire Intre ostasii Tarului i ai SuRtanului avtise loe la
BrfincoVeni 3.
Dar, ca s sle ajunga, la ocupatia austriaca, cliplomatia cea
mai precauta din Europa viola anume asigurari din toate par-
tile. Ca sa nu se rupa. dii Rusii, li se puse In veuere; ce
pagube sufar interesele austrieoe, 0 In oe privest e. navigatia
pe Dunare, de pe urma prelungiriti unei stari de razboiu
fthà resultat In perspectiva. Se arata. ca Austria a trebuit
O. se alature Puterilor apusene, aciima In rdzboiu cu Tana,
si se recomanda mutarea aiurea a eampului de lupta. pentru
1 Ibid., p. 280.
2 Ibid., p. 282.
8 Wimpffen, o. C., pp. 64-7.
 Problema româneasc5 adusl Inaintea Europa 249

a se evita o eiocaire cu acesti prieteni cari fuseserä adusi a

Infra In cealalta tabarl. Altfel, se afirma eg. Imparatul Austriei
are datoria imperioaA de a avisa el Insusi la mijloacele pa-
trivite pentru a aphra interesele. pe care situatia actual le
compromite asa de greu"1. Si se adangiau amenintarile, tot
asa de netede, ale Prusiei, care se credea ehematä O. apere
si ea interesele Dunarii germane 2, CU tot ceia ce se putea
face, deocamdata economic si cultural, pentru sporul german,
In aceste regiuni.
0 asemenea asigurane trebuia luata si de la Turci, de si
comandantii dundreni fremälau de manic la ideia ca o altä
armed va veni sa de aseze pe teritoriul Imparatului" lor. Cum
Austriecii tineau eu orice pret ca razboitil pe care-I aveau
gata Anglo-Francesii, razbeiul liberalilor, al prietenilor revo-
lutiei, sa nu Inceapa la Dunare In mijlocul unor societäti
nationale abia iesite din tulburari revolutiOnare, cum ei pre-
vedeau cu groaza aparitia In mijlocul trupelor lid Napoleon.
al III-lea si ale reginei Victoria a emigraplor de la Paris si
do la Londra, ei grAbira Incheiarea cu. Sultanul a conventiei
de la Boiagi-chioku3.
Prin aceastig. Intelegere se prevedea mentinerea presentei
unei armate straine" dincoack de Carpati. Aceasta se va face,
la nevoie, si cu sila. Se va lucra pentru aceasta impreund cu
Omer-Pasa, dar fiecare din cde cloud armate va functiona
deosebit, eu totul independent, fdr a. coordonare, fdrd subordo-
nate, nicciiri fi in nimic. Se va intrebuinfa, prentru administra(ia
eivild. aceia care, in numele Sultanului, fusese /And atund.
administratia cgreia, ea sä nu i se zieä: româneasca, moldo-
veneasca, valaha", se Intrebuinta terminul de: locala, intoc-
mai cum mai tarziu limba sarbeasca In Bosnia si Hertego-
vina ocupatä se va nuini, exclusiv si permanent, limba. tarii",
Landessprache. Se va deschide astfel o perioda, peste ma-
sura de grea, a rivalitalii de fiecare clipa intre doua armate,
din care eea olomana, mândra de biruintile ei 5i pritrunsA
die eel mai bun spirit, se simtia continuu jignita ca pie Insusi
teritoriul stapthrului ei se afla o alta, al earii rost nu se putea
1 D. A. §i D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 452-3.
2 Ibid., pp. 456-7; Iorga, memoriut citat, pp. 11-2.
3 D. A, §i D . C. Sturdza, o. o., II, p. 459 §i urm.
250 PregAtirea Uninii Principateler

Indneptati de vreme ce trupele lui Omer-Pasa erau capabile,

cii prisos, sit Introneze i O. conserve acea ordine legalV de
care se vorbia In Conventie. Aceasta fArN, a mai tinea I,ri samA
c,c1 marele comandant at Tuncilor era un fost subofiter al
arm atei austriece, desertor renegat, care nu putea a nu
aduca toate amintirile i toate dusmaniile sale, avand sA In-
tampine la comandantli din cealalta parte sentimente ca ace-
lea care se cuvin unei asemen.ea cariere. In sfarsit, cum
tnimic tn u. lega pe Romani de aceasta armata ausftriaca, venita
ICU prOmisijUil, dar izbutind prin protectiile ei sA se faca
de la Inceput inipopulara, se evitase orice contact Intre
Romanii din trupele imparatesti si oei din tara ocupata, chiar
daca ocupatia s'a inceput cu elemente militare valahe"
Omer-Pasa se putea sprijini pe simpatiile populatiei, dar, iarasi,
In masura pe care li-o Ingaduia asteptarea Infrigurata a apari-
tiei steagului frances, de care, de atata vreme, erau legate
speranivle unei natiuni vii i pline de Incredere In viito-
rul ei.
Deocamdata Austriecii scoaser't Inainte, pentru a grabi Inain-
tarea lor, privita de Turd cu atata dusmanie, Incat Pasa
de Vidin ameninta cit bateriile sale. din Ada-Cale i Cladova
vor trage asupra vaselor de transport1, starea de absoluta
nesiguranta pe care o crea retragerea Rusilor din Olterna.
Un Grec at lui Sami-Pasa tua mAsuri samavolnice pe ter--
toriul evacuat, si o militie romaneasca, pe care o recomandau
sefiirusi, nu se putu organiSa spontaneu. Bande de hoti
Ineepeau sa tie drumurile. Dintre oamenii de la 1848, apa-
reau Romanescu, Marghiloman pentru a Incerca o miscare
nationalia 2 Astfel fntrarea Imperialilor ar fi deuenit pentru
(ara frzsdsi singurul mifioe apcirare3
In acest timp planul legiunii romOnesti pc care s'o orgar
niseze emigratii i Rosetti alergI de la Paris 4, apoi D. Bra-
1 Wimpffen, o. c., p. 73.
2 Ibid., p. 68 si urm.
3 V. acum si tot ce a scos nou I. Nistor din Corespondenta lui
Coronini, Bucuresti 1938.
4 V. scrisoarea lui din Belgrad, 30 Ianuar 1854, in C. A. Rosetli
(1816-1916), la o mid de ani de la na.,ferea lui, Bucuresti 1916,
pp. 409-10. V. si no. v i n-le urmatoare. El trece la Constantinopol;
acolo j, no. m, scrisoarea lui Al. Gh. Golescu, despre buna pri-
 Problema româneasci adusa Inaintea Europei 251

tianu, gata s Inarmeze pe Olteni, fie $1. cu ciomege"1, nu

pilau sä fie realisat, de $1, supt alte forme, el va mai aparea
In cursul räzbaiula Nicio organisatie a radicalilor nu fu cu
putintä, curn qi nicio Intelegere a celor cateva elemente mi-
litare. La Sum la, purtand fesul pe cap ca orice Vogoridi,Eliad
se lAsa recomandat ea Heliad-beiu, Roman trimis de Ina lta
Poarth. l.angl Omer-Paa ca represintant al natiei rornane
ai consilier al maresalului In ce se atinge despre Romani" 2
Pe la jurnAtatea lui Iulie, comandantul austriac Coranini,
Italian de nastere, arunca proclamatia sa catre locuitori".
Se pun", scria Eliad, tepeni si tantosi ca Inge conchistatori
$i suverani ai Orli."
Ocupatia austriaea. se fleea Insl greu i prin mari Incura-
turi, f àr s poat6 da o randu.ialA solidä tArilor, din fericire
ramase supt ingrijirea Divanului singur, dupä retragerea din
Bucuresti, la 31 Inn; a lui Gorceacov, care trecu puterile
asupra fostului Caimaeam Gonstantin Cautacuzino3.
Divisia Paar, Intrand pe la Varciarova, ffu Indatä rechemat6
In Ardeal, In momentul cand Budberg mai asigura pe mi-
tropolitul Nifon si pe boieri ct armata Tarului nu va pleca
$i se opria evacuarea Giurgiu1lui. Stavroforii" aparean, gata
de lupa, la PAWL Totusi niNsuri se luau pentrit ca si militia
munteanA, amestecatti i p4nI acum cu cea ruseascä, sä fie
atrasä In miscarea de retragere 4. Cum oea din Moldova, de
participase la sertdrile ruse$ti, nu se arata dispusl a trece
Prutul, ea fu Incunjurat4 de Ru$1 $i desarmag, imul din $efii
recalcitranti, cpitanul Filipescu, fiind dus ca prisonier In

mire, de Omer-Pasa la Sumla (si despre rolul lui Tell si Eliad

acolo). Si Stefan Golescu apärtise In lagär (scrisoarea lui atre Omer;
ibid., no. iv); asprul rAspuns al acestuia; ibid., no. v. Despre fra-
tele lui Omer, care fuse dourtzeci de ani In Moldova; ibid., p. 430.
In Oltenia 400 de graniceri se oferA Turcilor, caH nu-i primesc.
1 Ibid., no. x. Scrisoare de la Severin, 6 Maiu. Era la Vidin, In
Maiu; ibid., no. )(it. Era un plan de actiune comung cu Polonii;
ibid., p. 452.
2 Eliad, o. c., pp. 30-1.
3 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 479-80. Se prevedea Insä
cä o parte din teritorin va rAmAnea supt comandamentul rusesc.
4 Wimpffen, o. c., p. 68 si urrn. Cf. Nistor, a. C.
252 PregAtirea Unirli PrIncipatelor

Rusia, iar Hatmanul N. Mavrocordat inlocuit cu Ba1$1. Co-

misarul pentru aprovisionare, Manole Florescu, fu $i el re-
tinut, pentru. Intovarlsire.
Dar acum masurile austriece fusesera luate pentru ca, la
oevoie, Rusii O. fie Inclunjurati din toate partile, $i pe la
Tulghe$, $i pe la Bicaz, $i pe la Carlibaba.
Divanul muinbean, avand s aleaga Intre Turd $i Austrieci,
paru a se orienteaza cdtre aoe$tia din urma, un trimes al
pana atunci ata.t de rusofilului Constantin Cantacuzino mer-
gand pana la Bistrita ardeleanä ou o scrisoare catre arhidu-
oele Albrecht, In care se cerea a se primi o dcputatie a
tarii care e gata sa. se Inchine aoestuilalt Imparat crestin2.
Dar, acum, Omer-Paso alerga sä se Substihtie noilor usur-
patori.
Inca de la Inceputul lui Iu lie Turcii erau in Giurgiu, si
la 8 August st. n. Halim-Pasi intra in Bucuresti cu o avan-
garda otomana, condusa de Sadac-Pasa. Polonul, $i instill:4a
pe locutbori cä a luat In stapânire orasul in numele atot
puternicului Suveran", caruia trebuie sa-i arate cuvenita sit-
punere" 3.
Indatd, emigatii alergard la Omer-Paso. Acesta primi la
Giurgiu pe doi Filipesti, pe Vagarescu. 0 amnistie fuscse pro-
clamata pentru amicii Rusilor 4, dar fdra a se spune, i una
tata de altii: oea d'intaiu, supt $tirbei intors, va trebui apol
retrasä. In Capitala munteand, unde se agepta si Eliad, care
veni mai tarziii nu.mai, pentru afaceri, si pie foarte scurt timp,
fdra a Inceirca vre-o manifestatie politica, se vedeau Nioolae
Goliescu, langa. Maid. Cretulescu, de care a lost vorba $i
mai Inainte, $i se pomeneste si trecerea lui C. A. Rosetti,5.
Am vazut ca., de un an. si mai bine, la Palermo, unde agonisa
In miserie, N. Bidoesou Inchisese ochii arsi de lungul dor al
Orli, lasandu-i cornoara sufletului situ Inchisd in Istoria lui
Mihai Viteazul", Indemn si v Iurt pentru viitor.
Dar spirilele erau ncconienit urmdrite de fantoma revolu-
1 Pe larg, In Nistor, o. c.
2 Wimpffen, o. c., p. 91. Cf. DrAghici, o. c., II, pp. 244-5,
3 Wimpffen, o. c., pp. 93-1.
4 D. A. si D. C. Sturdza, 0. c., p. 488.
Wimpffen, o. c., p. 91.
 i'robiema romaneas-ii aIusii nain lea Europei

tici. Dup informaitii inai tlirzii, nepolul" lui Magheru ar ft

fost dus, in sunetul clopotelor, de preoti, de tarani dinlr'un sat
aproape de Ca lafat la bisericl, uncle parohul sooase de supt
piatra altarului proclarnatia dria 1818 $i i t'ar fi spus ol
Gheorghc Magheru e asteptat si, dac Sc va ivi, si femeile
si copiii vor lupta pentru Cons litutie 1.
Erau numai iiu$ii, ca $i in oe prive$te posibilitatea unui
alt regim, Ha lirn se grabise sit IllStiintcze cti nu e vorba de
nicio schinibare in guvernul care este. P5n6 etind (Suvera-
nului nostalu)", spunea el Bucurestenilor, ii 'va plkea s4
preschimbe soaria voastrN, nimeni sa nu indrfineasc5 a lua
$i a cere cu zgomot vn--o prefaoere, caci aifte
initiativa
asemenea turburdfori vor fi pedepsi(i de cdfre noi en as-
prime" 2.
Dar numai la 15 August, Omer, okuia generalail Pdpo-
viei It anuntase rApadea inaintare austriaca, Intra in Bucure$11
cu nizami i trupe de cavalerie, ferindu-se a lua cu dânsul
si basbuzuci, numerosi Inteo armata cu eleirneute populare
fanatice, si cu Egipteni. Sc faceau lagNne $i la Cotroceni i la
Colintina, pe eand Englesul Lakeman, devenit Mazar-Pasa,
Paine se va apeza apoi staternic aid, alerga cu oeva clthrati
sN intalneasca spre Buzdu coada Rusilor cari se retrNgeau 3.
Dervi$-Pa$a hia locul de comisar pe cane-1 avusera, pe randl
Fuad i Ahmed-Vefac.
Fire$te a nu mai putea fi vorba de aoea Inchinare cdtre
AUstriecii la care, cat ataa u$urkate de spirit, se gluidisenl.
aceia earl primiseiN bine pe Ra$ji, de ai nu ata dé mutt ca
In Moldova, unde se uitaserN, orice traditii de lupta $i se pArN-
sase chiar oea mai elcmcintarN, bunA cuviinfl nationalk Dele-
gatia care tnebuia sit meargl in Ardeal ng mai fu deci aleasl.
Dar $i flrI aoesit interesant oniagiu Imperidlii trecura, $i pe
la Turargl Ro$u $f pe la Predeal, Inaintand prin locuri care

1 Iorga, Cor. $tirbei, I, p. 190. Un fiu a generalului, Inan, era

la Constantinopol; ibid.
2 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 480-1. Se punea In pers-
pectiva, fund vorba de Ingrijirea ce se va da ranitilor rust, cit, poate,
cele doul Imparatii ce astazi se razboiesc, mane se pot Impaciui";
ibid.
3 Iorga, Cor. $tirbei, I, p. 108 qi urm,
 54 Pregatirda Unirit Principateloi'

prin miserie Si boalg, prin pushire aratau patrunderea redentg

a Rusi lor; colotrelnl Voinescu. I, cane fusese prefectul de
politie al liii Stirbei, indeplini pe langa acestialalti navAlitori,
Intre can j Ita lterh, functinuile care fuseserA Incredintate
pentru ventrea lor lui Flonescu; apti se trimese, in alta
parte, pentru acelasi scop, 5i batranul rusofil Solomon1.
Intrarea Imperialilor in Bucuresti se facu, la 6 Septembrc.
Dar, când fu vorba de o proclamatie caktre aceiasi locuitori",
anonimi pentru toatg, aceasta lume strAinä si stapAng., Omer,
care se intitula guvernator general al provin.ciilor reocupate",
$i Dervi nu voiau s'o ingaduie, $i Solomon, care trecu peste
aceste instructii, fu, un moment, arestat.
Proclamatia, raspandita liber la Iasi, care nu primise Inca pe
Turci In ceia ce batranul istoric Manolachi Draghici nu,meste:
pamAntul fagaduintii, din care acum izvoriau numai lacrimi
de durere", de noul comandant al pieta, venit din Buco-
vina, generalul Blumenkron, cuprindea mentiunea conventiei
Incheiate cu. Turcii $i asigurarea a nu e vorba deeât de o
11YU i sigura cheza$Ie a pacii printr'o armata de o per-
fectA discipling., farg nicio atingere a privilegiilor ce sânt
asigurate de Sub lima Poarta". Nu lipsia Visa, cu gandul la
revolutionarii de mai multe nap, cari se strecurasera odatg.
cu soldatii turci, adausul c »s' ua pidzi cU toad asprirnea
legii cdtre (sic) orisice Incercar3 de rdscuktre sau de ame-
nin(are a ordinii pu1lice2.
Turcii nu lipsira A page in fata, supt iscalitura JUl Dervi*-
Pa.,5a, ale eArui nStc,ii erau si fie prietemog cu Austniec,
o altä proclamatie, care, aceasta, nu se Indrepta dire simplii
locuitori" ai celor dola tari, ci cAtre Valahi", cgftre Bombe.
51

a odror oatiarte" era deci recunoscutd. Comisarul imperial,

care-ui destfainuia aceasta calitate, vestia cäi vor veni trupe
austrieoe, a cAror' presentA nil tram.* sg, nelinisteascg pef
nimeni, ele apartialand ,uneia din Pnberile amice sti aliate
ale Sublimei florid". El asigura C(Ai doptg, plecarea RuOlor
otarea de rriai thainbe a *di trebuie s S rfie restabilitV. Se spu-
pea limpede, dupg. InvAtItura de la Con-stoutinopol si tn
conoordanta eu doriutile ernlgatilor, ea si clupl presiuni anglo-
1 Nistor, o. c.
D. A. qi D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 492-3,
 -p; a 7.","-le,
c

gik

,rtfi.:4
.. %

-cc-4r
11..

Grigore Alexandru Ghica.

 i3roblema romineasea adusa inainten Eilropei 258

france6e. c, pastrandu-se vechilc privilegii i inrunitati",

yeti vedea Inc a. prin aceasta ca pristrarea acestor priuilegii
rtu e datorita de loc tnatatelor care acurn stint anulate, ci
grijh bincVoitoare i parintesti a Maiestattii Sale Imperia.le
Sultanul". Era deci ruperea cu era Regulamentalui Orga-
nic, imprenna cu negarea c Rusia ar fi irnpu,s schimbarile
tn sittuatia mai veche a tarilor romanesti. O mai fericita
desvoltare" a acestor asczaminte era pusA in iegitura ou
Irnprejurarile ce se pot prozlucel.
Ca singurul in drept, Impreund cu Omer-Pasa, a da oran.-
duiri in tara Sultadului, Dervis numia un Consiliu Administra-
tiv, avand însIt in frunte tot pe Constantin Cantaeuzbio, si
ca membri tot pe aceia cari functionasera supt Rasi, dear cu
adausul, ea provisoriu, la Justitie, a tanaruhd Ioan Canta-
euzino. Pentru orice ar fi sa se schimbe, sa se astepte or-
dinul" Portii 2.
De altfel rechemarea lui Stirbei era de mult hotarita. Dar ea
Intampina greutati, Orner-Pasa fiind contra aceluia pe care-1
socotia prea mult legat de Austria. Colquhoun, care se pare
cä in adevar prefe.ra numirea lui Ion Ghica, Ikea tot ce
putea ca s'o impliedece i, ca i dansul, Poujade, legat, prin
casatoria sa, cu familia Ghica3.
Pentru a prevent Pe Anstrieci, cunoseuti ca ocrotitori ai
luli Stirbei, ad4postit eatva timp la ansii, acelasi comislar,
Inlaturand orice initiativa politicä a lui Coronini, instiinta
Sfatul cd, potrivit unei hotarhl. a Saltanului si fall a trece
cu vederea conventia de la Boiagi-chioin cu Austriecii, o sa
readuca pe represintantii stärii legale in Principate, Domnii
Indepartati In 1853 4. Ei 1,au primbt porunce s revie la
loeurile ler.
Dar nici Coronini nu se läsa. La aceeiasi data de 13 Sep-
bembre el fAcea sal se afiseze proclamatta sial care se rosbis.
astfel: atat Curtea imperiall a Aastriei, cat i Inalta Poarta
au. sooatit de trebuirita..., S recheme pe printii legitimi al
numitelor taxi j sä dea din nou in mianile lor canna adminis-
1 Ibid., pp. 498-9.
2 Ibid., pp. 500-1.
3 Wimpffen, o. c., p. 128.
4 Iorga, Cor. $tirbei, I, p, 505, no. 34
256 Pregatirea Unfril Principa[eloe

tratiei"1. Deci si el, ea si Dervis, dtipä ordinele primite si de

unul si de altul, au invitat pe Donmii restatorniciti sa lea
asupra lor misiunea din. nou ineredintat . prieeperii lor. Nu
se uita a se spune in proelamatia pentru Munteni 43.4. Stirbei
se afIA. la Viena 2.

lintrAnd la Bueuresti 1,n ziva d3 6 Septembne, col, 12.000

de Austnieei, Intre cani si Croati, Unguri, Poloni, furI primiti
de Co`nstantin. Cantaeuzino sl d. nn grup de boieri potrivit
cu situatia lor, dar nIt rnartu,r frances asigura c nicAiri
n'a vazut cel mai mic semn. de entusiasm, macar de bunk-
vointä reala"'.
Intrarea Austriecilor In Moldova se fleu, supt conducema
supremä a generalului Hess, care cornuniea deschis lui Buol
ca hicrurile nu se vior Indrepta In. Prineipate pank nu va
fi izgonit din ele, pentru totdeauna, i ultimul Titre", repre-
sintant al barbarelor horde" si al asiaticei guvernilri stor-
catoare", puindu-se In loc, deci formal, in numele Europei 4,
o protectie" austriac.a asemzsTea cra o durabila ocupatie, spri-
jthit pe hinefaceri economioz, culturale, i chiar sociale, con-
tra egoismului bolieresc5. Imperialii patrundeau In acelasi
timp prin mai mulbe trecatori... Inceputa la 18 Septembre
st. n., Inaintarea a tinut douazeci de zile, Iasul primind o
garnisona de 10.000 de oameni 6. Primirea din partea po-
pulatiei fu i aici ca si la Aucaresti, unde adaugim ca o
deputatie alcatuita din episcopal de Arges, din Tamil Fili-
pescu si din Scarlat, fiul lui Grigore-Voda Ghica, mersese
1 Si in Nistor, o. c.
2 Iorga, Cor. $tirbei, I, pp. 506-7.
3 Jouve, Voyage a la suite des armées alliées en Turquie, en Va-
lachie et en Crimée, II, Paris 1855, pp. 194-7.* El apasA asupra
caracterului strivitor al rechisitiilor; ibid., p. 184.
1. Die Austibung des Protectorates dieser Lander von dein gc-
sammten Europa Oesterreich allein fibertragen." Se pastrau Insä,
ca ocrotiti, Hospodarii".
5 Dupa Beer, o. c., p. 823 si urm., lorga, In Mern. Ac. Rom., 1. c.,
p. 851 i urm. Se arata ce puncte ar trebui Intarite, la Galati, Fang
Focsani i pe Prut, apoi ce ar trebui facut la DunAre (dar i linie
ferata CernavocIA-Chiustenge) i pe Marea Neagra. Turcii sant ail-
tati ca sprijinitori In acesle parti ai spiritului rcvolutionar.
e Wirnpffen, o. c., p. 149 si urrn.; DrIghici, o. c., II, pp. 216-7,
C. A. Rosetti ca ofiter.
 ilrobiema ronâiicascii adusti inainlea Europei 257

sa Intampine pc Coronini 1, relativ buna. Feldmaresalul loco-

tenent Path-, care fa col d'inlaiu in capitala Moldovei, venind
de la Onesti, &Iasi acolo o administratie In fruntea careia
Gorceacov, plecat numai la 16 ale lunii, pusese pe Cons-
tantin Sturdza.2. Dervis-Pasa crezu Inst. nccesar O. apart si
el la Iasi, ca sa explio3" ocupatia 3.
Incepu din acest moment c lupta surcia, trccand hist line
ori si la acte fatise, intre sefii celor cloud armate care, ne-
fiind margeniete dintru inceput la o anume misiune pe un
teritcriu determinat, cautau fireste sa-si Intinda fiecare cat
mai mult cercul de activitate.
Austriecii ar fi vrut sa ocupe Galatii i Braila, de uncle
Rusii luaserd cele sapte canoniere supt steag muntean, dar,
de si se asezasera in acest din urmil port, ei trebuira, dupd
ordine de la Viena, sa-1 cedeze Turcilor4. Aceasta atitudine
fu urmata si mai departe. Cum trupe turcesti nu erau in
Moldova, Omer va propune o actiune peste Prut care ar
fi adus si aici amestecul sau3.
Inainte dc intoarcerea Domnilor 6, la incepulul lui Octom-
bre se cauta, dupd staruinta necontenitil a Anistriccilor, cari
nu pierdeau din ochi elcmentele revolutionare, curatirea dc
ernigrati a celor cloud Capitale românesti. Cluburile" bucu-
restene, cu atitudinea bar turcofilt, cnervau pc Coronini, ai arid
ofiteri nu. gasiau prietenia asteptatt la aceia earora ii ga-
rantau ordinea". Poldni, ea Zamoyski, e puteau vedea pre-
tutindeni atunei cand Sadae-Pasa juca un rol important in
armata de ocupatie7. Se etpatt doci Inca din primele zile
ale lui Septembre o prima purificare, odata cu plecarea lui
Ismail-Pasa, trimes In Asia. Eliad nu fu crutat In aceste ba-
1 Wimpffen, o. c., p. 108.
2 Ibid., p. 148.
3 DrAghici, 1. c.
4 Wimpffen, o. c., pp, 133-4, 136. Cf. ibid., p. 115.
5 Ibid., pp. 151-7.
6 Stirbei statuse, bolnav, la Baden, langt Viena; Iorga, Cot%
$tirbei, II, p. 245, no. yr. De acolo anunta Sfatului apropiata reve-
nire; D. A. si D. C. Sturdza, o. c., I, pp. 513-4.
7 Pentru rolul lui mai tärziu; ibid., pp. 506-7, 522-3, 533-5. La
plecare el adresase o proclamalie atre Moldoveni i Valahi";
ibid., pp. 562-3. Cf. Eliad, o, c., p. 333.
17
 58 I'regatirea tlnirii Principaielor

nuicli1. Mazar-Pasa fir, in sfilrsit inlaturat, i &lilac insusi tre-

bui sit pardseasca Bueurestii 2
Instalarea Domnilor, voiLA. d3 Austrieci, fit privilä tocmai
de aceia cu dusindnie it Turci. Cei cari, in loc sä se duet
la Conslanlinopol, prefcraserd o sedare la Viena sau oriunde
aiurea In Apus, nil puteau fi niste credinciosi functionari-
ai Sultanului, care in aeel timp spera de la alianta sa cu
Anglo-Francesii cele mai marl resultate, pand la reanexarea
Crimeii, spre care, campania din Dobrogca neizbulind din
causa conditiilor de sanatate, se indreplau impundtoarele flote
ale Apusului 3. Omer plea la Coirasi ca sa nu fie de fatd;
ofiterilor austrieci li se eeru sd se abtie de la solernnitate;
Mazar-Pasa indemna In afie tipdrite i populatia sä nu iasä
inaintea unui Dornn care fusese totusi bun, drept si harnic;
miliiei i se porunci" sa nu primeasca solemn pe acela
care o refactuse. Steagurile la feresti furd oprite4.
Dar la Giurgiu, in ziva de 4 Octombre st. n., cel reenemat
in Scaunul sau prirnia onofuri rnilitare tUrcesti de musir",
pe când un delegat al lui Coronini adirgea salutarile aeestuia,
si ae &ill boieri cari, impreuna cu episedpul die Buzau,
sd-i ureze bunk venire. In. Bucuresti lumea se ardtd miscatii
si, cu toad interventia lui Omer-Pasa, soldatii lui Francisc-

1 Raportul lui cu Dervis-Pasa, care-i impulrt revolutia de la

1848, izvor al relelor; ibid., pp. 301-7. De cc an proclamat Ro-
mania Mare?; ibid., p. 302. El iar pune ideia in sarcina radi-
calilor si mai ales a lui Ion Ghica; ibid., pp. 303, 305. Dar, In
cursul convorbirii, aruncl, la intrebarea Turcului: ia spune-mi
cine a iesit cu Romania Mare", aceastà miindrà sentin(ii: Ea nu e
iesità; ea exi.vld pdnd untie se vorbeste limbu roman& cum exista
si Germania si Italia, si asta nu e nici virtutea, nici crima nimului";
ibid., pp. 304-5. Voià un ducat vasal TurciloN ibid., p. 338. Dar
vedea i perspectiva regatnlui complect, cu print strain; ibid.;
cf. p. 378. Dusmania lui cu Czartoryski, Zamoyski si Sanc-Pasa;
ibid., pp. 308-10. Furà retrimesi la Sumla i Stefan Golescu,
arestat la Vidin, care rAmanea legat de Românlia Mare", si Tell;
ibid., p. 313 si urm. Eliad ii aminteste si de primirea lui la Bra-
sov; ibid., p. 323.
2 Wimpffen, o. c., pp. 117-9, 125
3 V. §i scrisoarea prin care Stirbei anunta primirea invitatiei
prin Dervis-Pasa; lorga, Doc. Stirbei, I, p. 167.
4 Wimpffen, o. c., pp. 139-40.
 13roblema romtmeasa adusa inaintea Europe!

Iosif, Insiruiti plc strazi, dadura onorurile.La Palal erau, langa

Mitropolil si functionarii romani, Coronini i ofiterii statului-
major al ski (5 Octombre)1. Domnul se adresa in mythic.
iubitoare catre supusli sal 2.
Grigore Ghica, dupd a carui rechemare Dervis-Pasa se cre-
zuse Indreptätit a numi el ministrii3, veni mai tarzin (la 14)
pe Dunare la Galati, si, pentru a-1 instala, mersera la Jasi
si Coronini Si Dervis-Pasa4.
Intre sfatuitorii Domni lor restabiliti nu se facura schim-
bari Insemnate. Rarnaserä, la Bucuresti, cei doi Filipescu
si Otctelisanu, dar, Inlaturiindu-se Slätineanu si tânarul loan
Cantaeuzino, se pusera in Inc Nicolae Baleanu 5i ruda dom-
neasca Alexandru Plaginb. Ba chiar Campincanu intra In
Sfatul administrativ. Stirbei trebui s explice noului Mart
Vizir Aall ca a cautat sai-si sacrifice radele, care se retra-
sesera totui supt Rusi, loan Manu i Iancu Bibescu5. Ghica
aduce langa dfinsul pe fiul i ginerele sau, chiama pe Stefan
Catargiu pentru experienta lui, si introduce ca elemente noi
pc Boldur-LAtescu. i pe provesistul" Ralet, om cult si de
spirit, prieten al revvlutiongrilor de la 1818, tinuti Inca de-o
parte 6.
Cum amlestecul turcesc era pestc masurä de suparator,
Sadac oerând Inscrierea amicilor Rusiei pe o adevarata, si
nu nemeritata, lista de proscriptie in Muntenia, Emanoil
Florescu, care fusese totusi delegat oficial pe langa Rusi7,
Solomon, care se grabi sa treaci In Ardeal 8, iar, in Moldova,
1 Ibid.; Iorga, Doc. $tirbei, I, p. 155.
2 Buletinul, Septembre 1854.
3 C. i A. Sturdza, St. Catargiu, Teodor Bats si P. Mavrogheni;
D. A. si D. C. Sturdza, o. c., I, p. 519-20. Tot acolo primele acte
ale lui Grigore-Voda.
4 V. Slusanschi, 1. c pp. 78-9.
5 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., I, pp. 512-3. LAmuriri pentru
Baleanu, Campineanu i Plaginb, Otetelesanu, I. Filipescu, VlAdoianu,
N. Cretulescu; ibid., pp. 513-4.
6 Wimpffen, o. c., pp. 142, 150-1; Iorga, 1. ult. c., pp. 156-7.
7 Ibid., pp. 496-7. Stirbei inlocui pe colonelul Paznanschi cu VIA-
doianu; ibid., p. 497, no. xxxvi.
8 Energicul protest al lui Coronini; ibid., pp. 492-3. El cerea
imediata rechemare a lui Solomon; ibid., p. 500, no. xxxix. I se
dadu explicatia ea el devastase 1 InseIngerase, pana la aruncarea tn
Mc) Pregatirea Unirii Prineipateior

fratii Moruzi, Constantin si Panaioti, colonelul Singurov 1 ,

ajungAndu-se la arestkri si silind pe Moruzesli sg. treaeg.
Prutul, cum militia, jandarmii munteni erau intrebuintati
dupi burial plac turcesc, o intelegerc Intre Domni era
mai necesar5. decal oricand. Lasear Rosati, trimes dc Ghiea
la Bucuresti pentru a trata schimbgri In ce priveste
va fi avut si alte Inskrcinkri (Decembrc) 2. Se räspunse prin
misiunea la Iasi a lui Plagin6 3. Indalli se c5u.lii si legatura
liniilor telegrafice instalatc d Austrieci. Era vorba, In prima-
varg., si de o Inalnire Intre cei doi vecini, si pentru. a vorbi
asupra chestiunilor politice" comunicate si hii Coronini 4. Se
ajunse la fixarea pentru aceasta a zilei de 11 April, dar ati-
tudinea presei moldovenesti MIA de Stirbei sili pe aceasta
sä se plang g. fktis de nedreptatea ce i se fade en inggduinta
Guvernului moldoveaesc, mai ales tinand sam6 de solidari-
tatea positillor noasltre ii da identitatea de interese 5".

Dar Turcii trebuiserk si evacueze Muntenia. Omer se duse

in Crimela pe Mare, lgsg.nd comanda trupelor de la Dungre
hii Ismail-Pasa si lui Mahmud-Pasa, cari si ei plecar g. dup5.
egderea lui Resid in Decembre 6, rgmaind numai, pentru scurtä
vreme, trupe de paz5. fatg. d aparitia sporadick a Rusilor
in Dobrogea 7.
In aceastk stare a lucrurilor, Stirbei trebui s caute tot
mai mult singurul sprijin probabil, al Austriecilor. El li se
plange lor de purtkrilc lui Colquhoun, acelasi vechiu dusman,

foc a copiilor, si cu Cazaci, audnd cloud tunuri, satele oltene Sal-

cea, Pristot si Cusmir, amenintemd si Maglauitul, ca aflätoare In
stare de turburare; ibid., pp. 500-1. Cf. si o acusatie din partea lui
Dervis; ibid., pp. 503-4. V. si Eliad, o. c., p. 321, confirmitnd fap-
tele (proprietari treierfind desculti pe märacini, ibid., p. 321).
1 Lista celor numiti de Rusi, D. A. si D. C. Sturdza, o. c., I, p. 791,
2 Iorga, Doc. $tirbei, I, pp. 84-6.
3 Ibid., pp. 85-7, 87-9.
4 Ibid., pp. 88-9.
5 Ibid., pp. 90-2. Räspunsul (12 Maiu st. v.), ibid., pp. 92-3.
6 LegIturi ale lui Stirbei cu ei; ibid., pp. 521-2, 537, 542.
7 Ibid., p. 167. Stirbei Intreba ce sä se facä fat6 de numirile
datorite Rusilor; ibid., pp. 491-2.
 Problema romAneasla adusä Inaintea Europe! 261

care publica in Zimbrul din Iasi, foaia cu atacurile contra

lui, cutare scrigoare a lui lord Clarendon, care, favorigand pe
progresisti pentru o demonstratie anglofflä, Ii dadea dreptate
consulului contra Domnului muntean, si el acusa fatis pe
Ghica pentru ocrotirea acestei campanil 1 Domnul muntean se
arata adanc jignit de purtarea lui Stratford Redcliffe, pe and
Thouvenel, ambasadorul frances, II parea a 1-ar putea sprijini,
mai ales daca vine la Constantinopol noul trimesl al Austriei,
Prokesch-Osten 2. Primise in tara pe Maiorescu, pe care Ghica-1
privia cu bänuiala, 5i trimetea prin el Imparatesei Austriei un
costum oriental" 3.
Dar Austriecii nu crau multarniti cu administratia din
Oltenia, unde sute de oameni acusau In. strada. pe sol-
datii lor pentru um omor 4, de toleranta MO de agita-
torii maghiari, poloni si italieni, cari ar lucra Intre trupe,
aga cg. trebui un ordin de zi, In April, contra lor i starea
de asediu5. Cum Stirbei voia sa mreasc niilitia tarii, Coro-
nini-1 anunta cä, nea5teptându-se la o astfel de mägura, va
anunta guvernul sau 8. Dar el intrebuinta pe Domn ca s Un-
piedece plângerile provocale de Turci contra purtgrii solda-
tului austriac7. Si el lu A. apärarea odor prigioniti i arestati
de Turcii in retragere, conform cu hotärirea unei conferinte
anume chemalfai pentru aceasta de Buol 8. In acelagi timP
se legau de tirbei relatii cu Schwarzenberg si se presintau
omagii, In Ardeal, arhiducelui Albrecht 8. Numai pUrtarea nou-
lui consul Mihanovich putu sa tulbure aceste raporturi".
Odatg ce armata austriaca singura raingsese si $tirbei,
dar nu gi vecinul sAu din Moldova, privit cu dusmgnie de
ocupantin, era silit sa-si caute in ei basa politica, la Cons-
1 Ibid., pp. 169-70 (clitre Coronini).
2 Ibid.
3 Ibid., pp. 91-2, 159-60.
4 V. i lorga, /. c., p. 185, no. xiv.
6 Wimpffen, o. c., pp. 175-6, 179-81.
6 Iorga, Doc. Stirbei, 1, pp. 170-2.
7 Ibid., p. 172.
8 Ibid., pp. 175-6.
9 Ibid., pp. 177-8.
10 Ibid., p. 194 5i urm. In Iulie el fu Inlocuit cq Weclibecker; ibid.,
p. 196, no. xxv.
12 Wirnpffen, o, c., pp, 172-3.
262 Pregatirea Unirii Principatelor

tantinopol intrigile contra lui rausind , nu mai putea

fi vorba de o realisare sti. In folosul oamenilor de la 1818 a
amnistiei anuntate, de la Sum la, de Omer-Pasa. Cum loan
BA lackanu i Ple$Gianu revenisera In Oltenia, Domnul mun-
Lean, care adrnisese intoarcerea preotului Sapcd. 2, 1111 voi cu
niciun pret sa adrnita pe oel de-al doilea, ofiter care se ali-
pise la Islaz steagului revolutionar $i condusese la BUcuresti
pe Eliad, pdstrAnd i acuma titlul de colonel, dat de revo-
lutie5. Se luau masiiri contra unei brosuri anti-austriece a
lui Aricaccu4. Stirbei afla de la Coronini ca s'a trimosl de
Kossuth un emisar sarb cui o proclamatie a lui catre Romanii
din Muntenia, avand a merge apoi In Moldova $i In Basarabia;
Eliad i Cantactivinii de la Hangu ar fi indicati ea aceia
la cari, pe 1AngI un numAr de Unguri i Germani liberali
din Bucuresti, s'ar putea adresa5.
Nu lipsira Insa, prin fiul Gheorghe, care fäcea studii mi-
litare in Franta, si prirni apoi conducerea militiei muntene 6,
legaturi ale Dormmlui cu Guvernul Trances, de la care se
oereau ofiteri pentru militia munteand si cdruia i so oferia
aprovisionarea. Stirbei se plangea de activitatea dusmanoasa
a consulului Poujade, legat de familia Ghica7, $i se bucura
cit un alt represintant al Irnparatului Franoesilor so aseaza
la Bucuresti 8.
Dar Domnul care era adus a prigoni, $i contra caruia
continua sa se Indrepte o ura pe care n'o merita, se ocupa si
de situatia Anternationala a tarii sath, eulegea argumente pen-
tru calitatea ei de Stat suveran", recunosculit si de un Mar-
1 Iorga, con lui $tirbei, I, p. 188.
2 Ibid., p. 495, no. XXXIII.
3 Ibid., pp. 183-5, 525-6, 530, no. Lxxvi; p. 513. no. xciv; p. 549.
Dar si masuri contra lui C. A. Sutu; ibid., pp. 526-7; II, p. 238,
no. n; pp. 239-40.
4 Ibid., p. 203.
5 Ibid., pp. 189-90. E vorba si de un Iordachi Carnarasul, care din
Silistra spunea ea ar trebui sa se taie cateva capete de boieri; ibid.
6 Ibid., pp. 531-2. Coronini-i dit o masa; ibid., p. 216, no. vit.
7 Cf. ibid., II, pp. 238-9, 240-2. Pentru timpul cat Pouiade, Ora-
sind, supt Rusi, functiunile sale, fusese acreditat pe langa armata
lui Omer-Pasa; ibid., I, pp. 494-5. Conflict eu consulul prusitm
Meusebach; ibid., p. 357 st urn,
8 Jbi,, p. 337 §i urn
 Problem roniAne'ise adusit inainlea Europel 263

tens, el pleda, contra boierilor conrupti, umbland numai

dupa pentru Domnia ereditara1, potrivitä si cu interesul
61ujbe,
PortU, pentru scutirea de costisitoarea visita a Investiturii
la Constantinopol, pentru. admiterea la functii a oamenilor
de merit, si dad nu sant boieri, pentru un imposit care sä
nu apese numai asupra saracilor, ci set atingd piimantul, 1n
orice manii ar fi, ceia ce ar crea venituri man t. apoi, pen-
tru o schimbare a Adu.narii Obstesti, de si nu in sensul
Mcatorilor de Constitutii", pentru liberarea tuturor Tigani-
Ion, pentru introducerea, In favoarea si a taranilor, a unui
sistem de colonisatie mai intinsa" si. pentru. Inlaturarea capi-
talistilor 2. Si, in planurile de viitor, omul de geindire si de
experienta plead., nu de la principii abstracte si de la con-
sideratii generale, ci de la constatarea claselor care se ridica
pe care de acum inainte Statul s'ar putea sprijini. Astfel
numai sc va ajunge la formuleje prin care s'ar lmpdca
ideile epocii cu situa(ia Orli si C7 nevoile practice ale pa-
porului" 3. Progresul", afirmä Stirbei cu dreptate, nu e ideia,
ci numai irnpaearea ideii cu nevoile veii intelectuale si
materiale a nattei, cu traditille, obiociurile, convihgerite
credinta lui religioasa". E o sarcing obositoare 'Nana la
moarte (martelle) aceira de a traduce teariile de scoaldi In
realitati politice, de a preface fantasii, patimi ale unei caste
intFo institutie de ordine si de securitate" 4. $i o Intreaggi
Constitutie se schiteaza., cu Domnia ereditara, cu un Con-
siliu de Stat permanent", de cinsprezece membri numiti de
Domn pe trei ant, din toate clasele, dupa meritele tar, cu
1 Candidati contra lui Stirbei se credeau a fi Alexandru Ghica,
Ion Ghica, C. Sutu, Billeanu, Vistierul Alexandru Ghica; ibid., II,
pp. 210-1. Fostul Domn era Invinuit cd a pldlit mi§carea din
1848, Imprumutând 15-20,000 de galbeni, din vânzarea cdtre Milo§
a mo§iilor sale Berca 81 Negoiu, lui N. Golescu; ibid., p. 212 no.
ni. Dervis ar fi fitcut o ancheld pentru gestiunea liii Stirbei; ibid.,
p. 241 si urrn. Arestarea lui Alccu Manu pentru intrigi contra Dom-
lui; ibid., pp. 244-5. Raportul anchetei turce§ti contra lui, acusat
formal de Inaltd trddare", neascultare fatd de Suzeran, favorisare a
Ru§ilor. D. A. 0 D. C. Sturdza. o. c., I, p. 681 §i urn].
2 Iorga, o. c., II. p. 286 i urm. Cf. ibid., pp. 297 0 urm., 303 §i
urm. Supt forma de articol In presa strdina; ibid., p, 235 0 urtn,
3 Ibid., p. 304.
4 Ibid.
264 Pregatirea Uniril Principatelor

trei sectii: legislatie, administratie, contencios, initiativa lcgIlor

fiind insä a gurernului si presidentia a stapanului Insusi 1.
Cum se va vedea, o alt a. forma, cu Consiliu de Stat sit Adu-
flare Obsteasca, se va elabora In 18572, de eand e, de sigur,
si memoriul despre unirea, car-, atunci, ajunsese a fi soco-
tita. necesara, a celor doat taxi S.

Dar, in Mart 1855, Nicolae I-iu inchisese ochii, lasand Iiului

sau, Alexandru al II-lea, sarcina de a pregati prin ultime
dovezi de eroism saraina unA paci onorabile, care ar permite
Imperiului sä reviie, cu toate ingustarile rnomentane, destul
de iute, la situatia pe care o pierduse In Orient. Si la Viena
se deschideau conferintile care, Intre Rusi 5i aliati, in randul
carora Intrase, ca sä afirme ideia nationall. italiana, si Pie-
montul, incepeau discutiile cu privire la mut stalut al En-
ropci Orientate, scoasa de surt tiranica hegemonie a Rusiei.

1 Ibid., p. 306 §*1 urm.

2 Ibid. 0 urm.
3 Ibid., pp. 321-3. Cf. §i Iorga, Barba $tirbei ca educator, In Meat.
Ac. liom seria a 2-a, XXXV, P. 175 §i nun.
 CAPITOLUL IX.

Chestia ronaneasth i Puterile europene.

In acea lung.' a lui Mart Inca 185, la acele conferinti pe care
rnândria austriaca le stiuse reserva In Capita la lui Francisc-
Iosif, nu fAra speranta ct s'ar putea pastra macar o rama-
sitA din marele plan de Intindere, Inteo forma sau In alta,
peste Carpati, dibacia ruseasca, represintata prin Gorceacov,
devenit acuma conducator al diplornatiei intperiale, in ce pri-
veste, poireisirea protectiei exclusive", prinzandu-se de ideile
pc care le emisese In nurnele Cabinetului sau Prokesch-Osten,
initiat In rosturile rasaritenel, se aseza pe basa imbungla-
tirilor" (ameliorations) situatiA acestor iri romAnesti, a In-
täririi privilegiilor actuale i adaugirii lor In margenik posi-
bilitatii, spre a creste buna stare" (bien-Ctre) a lor". Si se
specifica de ce c vorba: totala libertate a comertului, cu In la-
turarea oricaror piedeci si abusuri, Domni, Hospodari", a-
lesi de Divanuri, tribut unic, carintina si militie pentru paza
ei, Inlaturarea sapanirii otomane pe malul stAng al Dunarii
sti. a oricgrui amestec turcesc, cu p revisuire a Regulamen-

tului, dar cu vremea i prudent, toate ca puncte introduse

In dreptul public europeart-; se poiate admite pentru acea
schimbare a orAnduirii launtrice In cele dougi principate con-
sultarea dorintilor tarn" Insesi2. Vorbindu-se, in explicatii, de
o administratie independent't si nationald", kusia trecea deci
pentru Intdia oarei, contra doctrinei lui Nesselrode, pe plarzul
na(iunii romeinecti, cum facca si pentru SArbi, a caror situatie

1 V. §i T. W. Riker, The making of Roumania, Oxford 1931, p.

29 §i urm.
D. A. §i D. C. Sturdza, o. c., I, pp. 623-1.
266 Pregatirea Unirii Principatelor

politica Ultra sti ea In discutie. 1.7n. hatiserif constitutiv" era

sa consfinteasea peatru oele trei Principate" noua situalie
de drept1.
Turcii raspunsera cä au ei Insii In lucru un proiect eu
privire la aceste tari, pe care, cu invoirea aliatilor lor, de
altfel, le privian ca niste provincii ale lor, dar li se ras-
puuse c aceasta nu poate s1 Impiedece discutia asupra celor
presintate. Pentru intdia card Bourqueney, represintantid Fran-
ciei tnvingdtoare, supt anume slovstii venite de la Impd-
rata! 11470, stercara o propunere care ar fi Ingtkhdt a se
introduce tn discutie §1 cliestia Unirii 2, revenind asupra aces-
tui proiect si la 26 3. Rialspunsul engles fu imediat: initiativa
In tot ee prive$e aceste tkari trebuie sa fie a Turciei, si, cum
si represintantul otoman interveni In aeest sens, se socoti
incidentul ca vidat". Faptul ca. In expunerea lui Bourqueney
era vorba de printul strAin face a Se crecte ca Napoleon mien
o pdrere asupra acestuia4.
De si ministrul de Externe al Angliei, Clarendon, arata, Inca
de pe atunci, si cu toga hotarirea, ca, preoeupat mai ales de
viitorul Turciei, el nu admite nici Wear un Dornn indigen
ereditar pentru ambele tifri 5, §i la Constantinopol Franca
fdcuse intervenCii fn aces1t send 6.
Cum lucrul de capetenie era Insa altul: statutul dunarean,
nu se mai vorbi pana In Maiu de a:pestle schirnbari, fata de
care Rusia §:time a se arata, incontestabil, pe atal. de late-
leapta In fond, pe eat de generoasa in forma. Dar fusese
vorba de a se trimeibe, eu Invoirea, fireasea, a Portii, infor-
matori romani la Viena. Cum apoi, eonferintile furl suspendate,
Marele-Vizir Insliinta, In aceiasi limit, pe Stirbei ca nu mai
e casul a se trimete asernenea delegati, cari i fusesera de-
semnai Pen.tru Muntenia erau sit piece chiar trei aseme-
1 Ibid., pp. 625-8.
Ibid., p. 626; Riker, o. c., p. 30. Suggestii ale lui Titov si In
2
ce privesle Intocmirea militiei; Riker, I. c. Asupra unor initiative
englese pentru Unire v. mai departe.
3 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 638-9. Riker, o. c., p 36,
4 Ibid., p. 31.
5 Ibid. Anglia era si contra garantiei colective, a Puterilor; ibid.
p. 30, nola 7.
6 Ibid., pp. 30-1.
7 jorga, Cor. lui $71rbei, I, p. 545, no. xLvu.
 Chest la rom4neasc4 sl Niter Ile curopene 261

nea Informatori", /rare cari un Fdlcoianul, iar din Moklova,

al carii Domn se Intalnise cu vecinul la Focsani, In April,
Costachi Negri 2,
Totusi, Moil din toamna lui 1854, Colquhoun era pus de gu-
vernul sdu s oeroeteze ce formd do carmluire ar voi Romanii,
iar, in cas de o vor represontativd, cum sd se alcdtuiascd. Adu-
narile, ce oaste nationalfd. ar fi sa se formeze si mai ales,
MA a se uita chestia, secundarit, a mAndstirilor Inchinate.
Locurilor Sfinte, ,,dac popiila4hl aoestor cloud Principate pot
prospera mai bine prin unirea celor cloud täri supt aoelasI
guvern i supt aceleasi institutii".
Aceasta era situatia (=land, In legdturile cu planurile la
cane nu remmtase Austria, Francisc-Iosif apart' la Cernduti
(Iunie), uncle merse sd-1 salute Ghica, s000tit ca fiind legat
mai mull de Francesi, cuni ii era Curtea, i, din partea lul
Stirbei, care n'aviuse vneme sd intrebe pe Turd, Gheorghe,
fiul mai mare al Domini.' lui muntean 4. Ca o urmare a visitei
limpArdtesti, se scant numdrul ostasilor ocupatiei 5.
tirbei era in relatii rele Insd si cu Coronini, care, In
urma deselor conflicte cu locuitorii a soldatilor sdi, ciom5-
giti prin mahalale pentru excesele ce-si permiteau, supunca
legii martiale pe oricine le-ar ataca, si mai ales cu Turcii,
cari-i imputau ca mdsura s'a luat cu voia lui. Cum fusese
o sesiune a Adunarii muntene 6, se sprijiniau de la Cons-
tantinopol oposantii; Domnul trebuia sa se Indreptilteasca pen-
tru cd, In grija de 'a acoperi datoria, care, din causa Intreitei
ocupatii, se ridicase pand la 26.000.000 de piastri, se adresase
si la veniturile mAnastirilor inchinate. Cum Fuad-Pasa era
acurna la carmid, aoesta aducea cu dansul sim1patLile i anti-
patiile din mrul 1818 1. El era prutru reprimirea in tart a
1 Ibid., p. 160, no. LII. Winipffen, p. 189, descrie pe cei designati
la Inceput.
2 Ibid. Dar Vislicrul Bals merge el la Viena, s pârascA pc Damn;
ibid.
3 Eliad, o. c., pp. 310-1.
4 Iorga, Cor. 5tirbei, I, p. 552, no. mini; p. 562, no. cxx.
(5 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 899 si urm.
6 Wimpffen, o. c., p. 194.
7 Ibid., pp. 553 si urrn., 562, no. cxrx. Ordine ale IM; ibid., p.
575, no. cxxxtx.
268 PregAtIrea Unirii Principatelor

lui Marin Serghiescu, zis Nationalul", lui Grigore Peret, ba-

nuit a a tras cu pistolul asupra lui VodA-Bibesca, 5i lui Bo-
Itntineanu, care dAdea la Paris o editie francesa a Orienta-
lilor" lui: tustrei se adresasea direct Turcilor 1. Dommil, arA-
Mud cä primul a fost i la ocnA, Mud amestecat In actiu-
nea iLu Miticl Filipescu, si a al doilea era Invinuit de atentat
contra persoanei stApAnitorului ste atunci, dAdea asupra poettildi
usoarelor, armonioaselor, dar netrainicelor Flori ale Bosfo-
rului" i Caicoelaneelor" aceste lAmuriri: d. Bolintineanu e
dintre putinii caH s'au distins prin parerile demagogice cele
mai Inaintate i prin activitatea ce a cheltuit-o ca sA, le rAs-
pAndeasa In timpul misarii de la 1848" 2. Era atunci, obosit,
In retragerea din mAnAstirea Bistrita 3. Se ingAduia totusi In
cercurile turcesti ca o campanie contra lui s fie dusA prin
oficiosul frances La Pre.,se d' Orient 4.

Dar Sevastopolul, care ceruse ottliea jertfe de &Inge, cddeu

tn sfdr§it tn toamnd, i pentru Domnii romAni, dintre cari
Stirbei orAndui manifestatii de trei zile spre a celebra mult
asteptata biruinui, aceasta Insemn-i o nou schimbare a situa-
tiei, de care atArna soarta tArilor lor.
La Bucuresti, tineretul entusiast pentru biruinta aliatilor
demonstra pe strazi, de si i se refusase musica militara 5.
Incercarea de a scoate Patria, jurnal politic, literar si indus-
trial" (sic), cu Cretenii, cu Baronzi, cu studiosul de istorie
P. Teulescu, cu Nenovici,cel asa de iirAt presintat ca tadator
al camel" rositor" de Eliad In scrisorile lui, din nou In-
veninate, de pe acea vreme, colaborAnd Boliac si Adrian, nu
reusi prea mult dar foaia nu se deosebeste de Timpul lui
Bossueceanu (sic), ferindu-se de tot ce ar putea sl fie politica
zilei. Albumul Litterariu al acestuia, In 1855 7, cu colaboratorii

1 Ibid., p. 561, no. cxvia. Colonelul Joan Gigartu, care plecase

cu Ruii, Intrebuinta calea Vienei pentru a fi primit; ibid., pp. 567-8
2 Ibid., pp. 565-6, 569, ,C_7$,91
3 Ibid., pp. 566-7.
4 Ibid., p. 567, no. cxxvii.
5 Ibid., I; Wimpffen, o. c., pp. 195-6.
6 Cretzianu, o. c., II, p. 3.
7 V. Iorga, 1st. lit. rom. frz sec. al X1X-lea, III, pp. 249-50
 dhesiia romaneaseN si Puterite eltropend kb

marunti, Secolul, care urrneazI Patrici, nu indeplinesc rostul

unei prese de lupta 1.
Dar nicio actiune nu putea sa piece, in vederea °ear cc
erau sa se desfasure, de la acest grup de liberali banuiti.
Prietenii de la Paris, complect descurajati dupa nereusita
legiunii, care ar fi fost cel mai potrivit mijloc de manifestare
a aderentilor causei nationale, si dupa masurile luate de Turci
contra celor cart ras6risera, ca sa-si c3rce norocul la Dunarea
olteana, nu mai putea:u urma pe linia revolutiet generale a
nepublicanilor mazzinieni. Am vazut ca., aupa descoperirea
unei prese clandestine in odaia lui Ion Bratianu, el ftt arestat,
achitat, apoi totusi condamnat ca täinuitor si statu oprit Rana
ce gratia noului Imparat 11 restitui cercului de luptgtori ten-
tru tara cea now12.
Fratele lui, Dumitru, ascuns In tall, trecu apoi la Londra si
ramase acolo. Il vedem 4n legatura cu tanarul Peel, caruia-i
aminteste intentia acestaia de a crea un Stat independent la
Dunarea-de-jos, cu 5-6.000.000 de oameni" 3. Starea de lucruri
din tart era comunicata lordului Ellenborough, care anuntase o
interpelare in Parlament'. Austriecti, spunea el, sant mai
nai si decat Rusii, pe cari, de almintierea, li servesc de fapt
mai mull decal pe aliati; de ce n'ar fi ei inlocuLti printr'un
cOrp de armata romanesc", cane ar lupta bucuros contra.
tiranilor de ieri. Singura solulie buna, fatt de neajunsul celei
clte la Viena, ar fi intemoiarea Statultli neutra dupa exempinl
Belgiei, supt garantia dreptului public european, cu tribut
afro Turci sau cu o rascumpamane a lui; i s'ar pittea adaugi
si Basarabia5. Cum Layard, marele explorator al monumen-
telor asiriene, aratase vi el, inteun meeting din Main, si
intr'un artiool din Quarterly Reuleu, sentimente Nine fat6.
de Romani, i se presinta, amintindu-i-se atitudinea avuta cu
doi ani in urma, aceiasi formula. Lordului Clarendon6 i se
1 Totusi scrisori ale lui Mazzini catre D. BrAtianu; Cretzianu, o.
c., II, pp. 21-2, 23-4.
2 Smoching, 1. c., passim.
3 Cretzianu, o. c., II, pp. 5-7.
4 Ibid., p. 8.
6 Ibid.
0 V. si ibid., pp. 42-4.
2770 Pregthirea tjniril 1rincipa1etth4

araLa ca protectia in patru a Principatelor se va reduce la

vechiul control ruso-turc, cum w vette si din elausa care pre-
vede paza contra agitatiilor periculoase pentru linistea Orli;
macar de s'ar fi chemat un singur represintant al natici CU
privire la care se luau hotaririle!" De la Romdnii tnsii tre-
buie si piece impuisul pentru schimbarea sitnariei lor1. Orice
actiunc serioasa a aripii stangi extreme Incetase: banuila,
supraveghiata, ea nu pu tea sa mai aiba vre-o legatura folo-
sitoare2. Se ajunse asa de departe, Inca! Palmerston, (tin
nou interesat In chestia romaneasca, ceru u.n memoriu si i
se vorbia series de co! 100.000 de Romani gata sa se ridice
pentru a forma oastea liberarii lor: rechemandu-se pribegii,
s'ar avea ea sefi Tell, Magheru ti ali ofiteri. S'ar pu.tea
pastra si Domnii, iar, daca nu, un singur locfiitor s'ar numi
pentru ambele (dri, pregdtind Unirea; se propunea N. Go-
leseu, acum la Paris. S'ar putea capala astfel tot Balcanul
contra Rusilor 3.
In cercurile oficiale franoese patrundeau acuma arlicole con-
tra Rusiei, dar ele se credeau inspirate de Ghiculesti4. Primej-
dia cea mare venia In.sa de spre partea Austriei. Pentru a lupta
contra ei, Ioan Bratianu publica, in west an 1855, Inteleapta sa
expuncre asupra Imperiului Austriei In chestia Orientului"
(Mémoire sur l'Empire d'Autriche dans la question d'Orient)5,
Aratand cum Austrieci i Unguri se Impacasera peste amin-
lirile din 1818, el ridica in fata pornirilor de anexare ale
unora, de desnationalisare a celorlalti, pe Romani, In numar
egal cu. Maghiarii" In Ungaria ,,5i cari, cu celelatte sase mi-
lioane ale Principatelor si ale malului drept al Dundrii, fac
o masa de mai mult de zece milioane, In, stransa fratie de
rasa, de sange, de spirit si de traditie cu toga rasa latina,
care se afla In capul civilisatiei". Ei s&nt neces'ari pentru
a opri o strababere economica a germanismului, care se co-
1 Ibid., pp. 15-9. Cf. §i ibid., pp. 25-6. Se incerca §i publicarea de
articole In Daily News; ibid., p. 20, no. cxxxtv.
2 Voinescu II, bolnav de piept, §i el va muri in curand
mergea sä se caute; ibid., p. 23, no. cxxxvna. LegAturi cu Otway;
ibid., p. 27, no. cxut.
3 Ibid., pp. 27-37. Si catre Colquhoun; ibid., pp, 37-42.
4 Ibid., p. 22, no. cxxxvn.
5 Reprodusa In D. A. §i D. C. Sturdza, o. c., II, p. 856 qi urn
 thestid rot ?tneac i Vuterile europene 271

boara pe hula Dunarii si se amtnta propunerea, facuta la

Bucuresti, do a se da Omani. la 00 000 de mamilii germane.
Afirmatii care se Inraresc prin observatii ca ale martorului
austriac al ocupatioi, ofiterul Wimpffen. Iii stralueibe pagini
de istorie se semnaleaza o politica de dibkie care tinteste la
hegemonia In Orient, chiar i cu concursul Rusiei rivale. 0
Romanic nationala unitrt ar fi o pieded opusa periculoasei
germanisAri lente, dar sigure.
In acelafi limp trisid Moldova lui Grit-tore Ghica Ultra 1:n
actiune prin oamenii de la MS.
Kogalniceanu era In fruntea lor. Incepu prin tiparirea
ziarului unionist, primit cu bucuri3 la Paris1, Steaua Dundrii,
la care lucra si o parte a tineretului, care, Willa atunci, cu
un Dasdlescu de la Focsani, cu un Dimitrie Gush, cu un
Sion, cu un Gheorgbe Tautu si Ghoorghe Melidon, scriitor
de schite de drum ca si de istorie, de pedagogic, se Intalneste
In noun publicatie Foiletonul Zimbrului.
Dar Alecsandri Insusi so aduna, In acest an 1855, ctt prie-
tenul C. Negri, cu loan Ionescu si Ralct, Inlors din Orient, cu
Alecu Russo, care da duieasa Crintare a României", cu Alecu
Cantacuzino, care incearca un roman din viata covurluinnI,
Inteo revista care se intituleaza Romania literard", procla-
inland astfel idekt Unirii, pe lftnga unii dintre batrani, ca
Negruzzi, cduittindu-se 5i scormonirea literaturii istorice.
Foaia avea si colaboratia lui Slamati si loan Sarbu din Basa-
rabia, lui C. Hurmuzachi, scriind despre emanciparea taranu-
lui, apoi a Muntenilor, ca Grigore Alexandrescu2, i chiar a
expatriatilor, privii cu atata dustnanie la Bucuresti, Bolinti-
neanu, Creteanu 3. Tendinta e hotarlt anti-ruseasca, dar ideile
politice apar numai foarte prudent, censura intervenind pentru
a chema la ordine, cum a fkut and a oprit din scrisul lui
Kogalniceanu asupra boiercscullui, asUpra robiei, pe care Gri-
gore-Voda Ghica o desfiinta totusi4.
Domnul Insusi nu Impiedeei prea mlult, de si Kogalniceanu
1 De Rosetti, de Dimitrie Brätianu; Cretzianu, o. c., II, p. 45 si urm.
2 Se (IA si din Istoria lui Mihai Viteazul de Menem
8 Iorgi 1st. lit. ront tn sec. al X1X-lea, III, pp. 187-8.
Ibid., pp. 171-207.
272 15regii1irea Lnirii Principateldr

s'a crerut dusmanit de ditnsul, aoeste manifestäri, care inkre-,

ceau cu mull ce putea face in situatia sa acela cdruia Bratianu
cel mare li doria sa. proclame nevoia Unirii supt un rege,
strain care ar putea sA fie indicat, fie si numai do forma, in
persoana duoelui de Cambridgel. El se ajuta tot cu oameni
vechi, ca Stefan Catargiu, ministrul din 1818 contra revolu-
tiei, Iordachi Costachi, loan Cantacuzino, pe lâiigii Petru Ma-
Vrogheni i Anastase Panu, singurul care putea fi privit ca
fiind castigat de miscarea nationala 2 Dar, in acest cerc chiar,
Mavrogheni, un Boldur Costachi si fiul francofilului Cons-
tantin Mavr000rdat, Alexandru, unlit din oamenii de la 1818,
declarau ca nu numai Moldovenii, ci natia moldo-romand"
s'a electrisat" k vestea luarii Sevastopolului, cd lumea din
Iasi s'a unit pentru. a o serbatori cu colonia francesä si se
facea o Insemnata subscriptie pentru ränitii franco-englesi 3.
In (west timp insd rzegocierile pentru pace Inaintau, farii
a se cere lamuriri de la delegatii tarilor noastre, carl totusi
fusesera trimesi: Arsachi pentru Muntenia, si, cum am spus,
pentru Moldova Negri4. Austria-si spunea si ea cuvântul. Voia
Inlaturarea protectoratului Ruslei; Poarta singura, dar cu sfatul
aliatilor ei, va da o organisatie interioara uniforma cu nevoile
si dorintile populatiilor", armata lor va trece supt firma de
sistem defensiv permanent, reclamat de situatia geografica"(!),
In vederea raspingerii oricarii agresiutni straine", ceia ce era
totusi ceva. Dar, la 1854, urmAnd un vechin plan, aprobat si in
oercurile oficiale franoese5, care ar fi mutat &Are Nistru. cin-
gatoarea de aparare a Austriei Ins*, se cerea noului 'far
Invins oedarea, dar nu dire Moldova, ci catre Turcia euro-
peanP, a u,nui teritoriu plccand din Imprejurirnile Hotinului
§,i urmand linia de munti care se Intinde In directia Sud-Est
1 Cretzianu, o. c., H, p. 49.
2 V. si D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 839.
8 Ibid., p. 849, no. 459. EtAspunsul; Oid., pp. 959-60.
4 W. G. East, The union of Moldavia and Walachia, Cambridge 1929;
Riker, o. c., p. 26 i urm.
5 V. La revision de la carte d'Europe, Paris 1854 (si In D. A.
0 D. C. Sturdza, o. c., II, p. 852 si urm.). facile rometnesti alipite
Austriei ar pldti liberarea Build (vorn mai regni ideia). Brosura
a fost atribuit5 ImpAratului Francesilor,
 liesRa romhneasea pi. Puterhe europene 23

ajunge la local Sabsic"; teritoriul concedat s'ar inloarce

la Principate supt suzeranitalea Portii", ceia ce insemna, cu
amintirea rpirii, adaugirea nu la singura Moldova, ci la
teritoriul romancsc concep ii acuma ca unitate de aecia
3
chiar cari erau mai hotdriti contra aricdrii idei de unire
politicd1. Din partea e, prin de Thouvenel, ambasadorul Im-
paratului la Constanlinepol, diplomatia francesa nu, ridica in
calea solutiilor In mcrs din partea cealallii dealt intrebari,
intre care cra i aceia a Unirii si a printului strain, dar,
fireste, data fiind legatura ea Poarta, nu si a independentq.
Se prime i problema daca reformele ce ar fi sä se introduca
se vor face de o cornisiune moldo-valaha" lucrilnd la Cons-
tantinopol sau, mai tarziu, de insusi noul regim 2
0 revelatie recent:a arata cI asa-zisa ideic francesd" nu era
numai a lui Napoleon. Inca din Februar 1855, inainte de moar-
Lea Tarului, Palmerston era de pärere ca, de oare oe protectiei
rusesti irn i ie Nate substitui, cum se propusese, aceia a celor
cinci Puteri, ar krebui o Conslitutie, arrobata de Puteri, cu unul
ori doi Domni, fie si Fanarioti, chiar i fara stapfinire pe viata.
si donA. Adunari. In Octombne insä, in przajma conferintilor,
ministrul de Externe, Clarendon, evident de pe zirma rein-
treruptei propagande a lui D. Brdtianu, gandia altfel si scria
asa: Independenta Principatelor Unite i un rege strlin ar
fi cea mai potrivifld ordnduire pentru an popor care arde
de dorinta sd fie scdpat de ocupafia unuia sau celailalt dintre
puternicii ci brutalii lor vecini qi nu s'ar supune u§or la mai
patine privilegii fag de cdrmuirea turceasca decdt se bucurd
acum". Cum Insa e si chestia interesului pentru ele al Puteri-
lor si aceia a Dunarii, poate cel mai bun plan ar fi o unite a
amdndurora supt un print strain ereditar, dar privind totusi
pe Sultan ca suzeran", ca in Egipt. Fata de aceasta ideie,
ministrul de Externe franoes Walewski spunea lui Cowley,
ambasadorul engles la Paris, ca nu aprobd ideia Unirii
Principatelor supt un print strain". Fu cdstigat insd Impd-
ratul (30 Octombre), care, legand ideia d3 planurile sale ita-
Ilene, ar fi awzat la DunAre pe ducele de Parma ori pe
1 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., pp. 844-5, Cf. textul Nesselrode in
fata textului Buo1 Ibid., p, 888,
g Ibid., p. 892.

18
274 13regiitirea Unirii Principateldi

col do Modena. Clarendon mergea Si pinici la indcpendenP,

cu capitalisarea tributului, d si-i vedea piedecile. In calea
acestei propuneri se va ridica Insa atot puternicul Stratford
Redcliffe. Din parte-i, Claren.don va declara apoi c,1 .,e ig-
norant ca oricare altul In cc privesle starea de lucruri In
Prineipate" 1.
Dar, cu o opinie publio4 Med nepregitild la Paris, cu una
care abia incepea sa se forrneze la Londra 2, u nde se trezia
interesul lui Gladstone, li fu usor Austriei s introducd spiri-
tul ei in hotáririle de la 1-iu Februar 1856 ale conferinfii
deschise la Paris. Textul lui Buol, peste propunerea lui Nes-
selrode-Gorceacou, era acceplat pe de-a'rztregul3. Se sacrifica-
sera doar Indräznetele pretentii ale unei Turcii pe care o
biruinp care-i fuse.se ca.stigata de altii o faceau sä treadi
dincolo de margenile orieäror posibiliti, pretentii ea: márirea
tributului, reocuparea cetatilor de pe malul sting, numirea Dom-
nilor, si nu numai dintre indigent, si decretarea la Constanti-
nopol, dupa consuRarea unor delegati rom,ani, a noii asezari
a Principatelor. Stratford recurbostea el Românii, cugetând
national, vreau Unirea, dar adaugia ca aceasta ar atrage co-
rolarul independentei i ar deschide Poarta amestecului austro-
rus 4. Din parte-4 Anglia, tot asa de eau informata si neavand
niciun adevarat interes pentru chestia româneasca In ea In-
sasi, nu mai scotea macar inainte ideia unui proteetorat
austro-rus'.
Se ajunse, in sfdrsit, pe basa cererii turcesti, sprif.inite de An-
glia, la ideia unei conferin(i la Constaritinopol, ceia ce insemna
readurerea inaintea Portii suzerane, considerat4 chiar ca pro-
prietarii i Suuerami, a acelei ch, stii romduesqi, pe care repre-
sintantii nostri, pe base priucipiilor Marii Reuolutii, o uoiau
hotdritii de Ron-qdnii lnii, pukind incredintatid cel mull unui
arbitragiu al Paterilor apusene, pe care si le socotiau femora-
1 Temperly, in Rev. hist. du S.-E. eur., 1837, n-le 7-9.
2 In instructiile date lui lord John Russell, trimes la Viena, se
1.6gdduia nevoia reformelor, dar se admitea cre0.erea tributului si
dreplul Sultanului de a tinea garnisone ca In Serbia (I); East, o. c.,
pp. 30-1. Cf. Riker, o. c., p. 26 qi. urm.
3 D. A. i D. C. Sturdza, o. c., pp. 908-9.
4 Riker, 0, c., p. 33.
5 Ibid., p. 32.
 diestia romeineasca i Puterile europene 275

bile. Anglia, banuind pe Austrieci, cari, de altfel, se landau cu

aceasta, c voiesc s despoai3 Imperiul Otoman, avuse de grand
sS nu-i invite pe accstia, ceia ce na pu,tu sa fie evitat, Impitra-
tul Francesikkr al/and in vedere, inainhe de oHce, acel concert
al Puterilor" pe care spera sd-1 poat a. presida permanent,
asigurând dorita pace unei Europe de sistem frances1.
Deci acolo la Coinstantiinapal era sci se diseate, intr'o atmos-
ferci turceascii, soarta poporului ramdnesc. Se putea crede
ca Domnii afllatori In Scaun vur fi ingaduiti sa-si arate pare-
rile, si din Moldova veniserd Negri si chiar Vogoridi.
Parerea lui Grigore-Vodd Ghica, influentat de incunjurimea
sa tinereasca Si francesa, era hotarit pentru Unire, renuntfind
deci la orice viitor al lui personal. Dar, child Alison, poate isto-
ricul, secretar al lui Stratford, fu Insarcinat 2 sa cerceleze starlea
de spirite.la Bucuresti, Stirbei se arata de aceiasi pärere, de si
nu si pentru printul strain 3. Lisa nici noul conduchtor al
politicii francese, Walewski, nu mai tinea, ca sa nu se In-
curce lucrurile, la Unirea cu print strain ca punct de hotarit
atuncea 4.
Dar, pe cand Nicolae Roznovanu mergea la Viena In nu-
mele boierilor5, partidul national din Moldova, care se poate
socoti ca fund acum constituit, mergea mai departe decât
Domnul 1nsusi, care Intelegea sa serveasca aceiasi causa, dar
In formele constitutimale existente, imprenna du Divanul sau 6.
I se parea acestui partid ca Domnia si-a facut timpul si
ca mântuirea Principatului est; a veni de la allä forma de
guvern", care aceasta ar fi sa faca Unirea, altfel nerealisabila.
Aceasta pe vremea &And se arata lui Rosetti, In aceasta hotäri:-
toare lunit Ianuar 1856, ea, Inca din. Decembre, s'a Mout de
catre boieri" o adresa i catra Poarta si catre ambastadorii
reuniti la Constantinopol 7.
1 Ibid., p. 34.
9 v i Cretzianu, o. e., II, p. 65, 1O. ow; Eliad, o. c., pp, 450-1,
459, 463.
3 Riker, o. c., p. 34.
Ibid., nota 7.
5 Wimpifen, o. c., pp. 218-9.
El
V. Ili. Cretzianu, o. C. II, pp. 61-2. $i la Bucuresti se desehisese
sesiunea ordinara a Divanului; Iorga, Con .5tirbei, II, p. 596, no.
coml.
Cretzianu, o. c., p. 51, no. cxi.VItt.
216 Pregatirea Uniril Principatelm4

Acuma, inaintea Domnului Moldovei Insiii, carJ-si chemasc

ministrii pentru. a redaeta un apel la coupes, se presinla o
delegatie compusa din boierii loan Cantacurino, Aleca Catargitt
si Lase, fr Catargiu, din tinerii Kogalniccanu, Rola, Nicolae
Istrati, Dimitrie Cornea si Nicolac Mil lo, ea sa ceara, atirmand
nevoia Unirii, o desbisirel, care se mântui cu asigurarea lui
Ghica-Voda ca-$i va faoe datoria de Roman". Actul care
resultä si fu adus Inaintea unei mari Adimari din toate
clasele", adevaratä Adunare Nationala, fu hotarit 5i curagios 2.
Se analisa punct cu punct decisiile care atingeau drep-
tul de autonomic al unei Oh care s'ar pntea i desface din
vechea legaturd feudala si se atingea si primejdia invasiei
evreiesti.
Se adause acestui act, trimes la 9 Februar, o petitie cu
trei sute de iscalituri, refusand doar a iscali candidatii la
Domnie, Teodor Bals si Costin Catargiu. 0 delegatie de trei
trebuia s plece la PariS3. Aceasta aduse insa un violent
raspuns al Domnului vre-o catorvu turburAtori cunosouti
prin anteoedentele lor pn i Guvernultn" si desaprobarea
Porti 4.
In fata, la straini, proieclul lui Prokesch-Osti2n arala un actinic
cunoscator al lucrurilor din aceste parti. Sant cercetate originile
regimului actual. Se asigura respectUl" de catre Pourtd, care va
impune si altora respect", pentru noul statut, corespunzand cu
actul din 1802, si se enumera ca datorii pentru viitor un non
sistem proportional de impcsit asupra pamantului, fara ea-
pitatie i fard utiri, o usurare a taranilor". Se opria for-
tificarea liniei Dunarii. Ace tsta pe Yang privilegiile in vi-
1 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., III, p. 427 si urm.
Ibid., p. 965 si urm. Wimpffen II credo redactal de Kogalni-
2
ceanu si Alecsandri; pp. 218-9. V. si Slusanschi. o. c., p. 109
pi urm. (dar Grenier se declard autorul: el ceteste actul in Adunare).
RAvunsul lui Thouvenel la prolestele Domnilor; D. A. si D. C.
Sturdza, o. c., II, pp. 1102-4; III, P. 106 i urm.; V, p. 888 si urm.
V. si ibid., II, p. 994; III, p. 427; V, p. 892. Cf. observatiile lui
Eliad, o. c., p. 503 si urm. El amesteca pe Alecsandri, Negri, Ralet,
I. Ghica, cart 1-ar fi pregAtik la Constantinopol.
8 Cretzianu, o. c., II, pp. 61-5; D. A. si D. C. Sturdza, o. c. II,
p. 966 si urm.; Eliad, o. c., p. 472 si urm.
1 D. A. si D. C. Sturdza, o. C., I, pp. 954-6
 Cbestia româneasc i Puterile europene 277

goare. Se suprimil, cii indreptatiri In sprijin, boieria oelor

caH mi sant functionari i mostenirea acestei calitati. Se
refusa tarilor twice drept de a negocia In afara. Domnii pot
fi depusi pentru felonie constatata de suzeran i recunos-
cuta de Puterile garante". Va fi, cu optsWzoce si doispremee
membri, alesi de Senat, un principal Consiliui, si legislativ, cu
alti membri, pe viata, dintre marii demnitari, nurniti de Sultan.
Se pastreaza. si Divanul Administrativ. Vor fi comitete judetene
alese. Se supune °rice maSurä legislativA primirii de sitzeran1.
Proiectul turcesc reunia Insä t.rile romanesti si Serbia In
acelasi tipar, cu Domni pe vIa, putand fi depusi, cu. Divan
administrativ si DMA general2. Din parte-1, Stratford, con-
siderand pe eele d'intaiu ca parbe inbegrantV, a Imperiului,
adaugia libertatea de cult, despagubirea pentru exproprieri, li-
berarea taranilor prin raseumparare, independenta puterii
unitatea administrativa 3. El se sprijinia pe proiec-
tul lui Thouvenel, care mai prevedea disparitia Bisericii titu-
lare i dadea alta, formatie Senatului 4. Din parte-i ambasa-
dorul franees refusase cererea englesa de amnislie pentru revo-
lutionari 5.

In sfarsit, conferinta Incheie protocolul, redaetat de Thouve-

nel si de Prokesch, prin care se hotara cä Regularnentud Orga-
nic, ea si tot ce resulta din tratatele dintre Rust si Turd, se va
desfiinta, urmand ca asupra alegerii Domnuhii si con,stituirii
unui Senat in locul Adunarii Obstesti, ideia era francesa,
O. se diseute cu comisia moldo-valaha." la Constantinopol,
apoi cä Poarta va numi Domni separati pe o lista de trei des-
eendenti ai marilor farni.lii 6, ca, va fi uni nou regim fis$cal, ca
strainii vor putea eurnpara Läsandu-se la o parte
1 Ibid., pp. 925-38.
2 Ibid., pp. 942-5.
3 Ibid., pp. 945-8.
4 Ibid., pp. 939-42.
5 Ibid., p. 919; ibid., pp. 950-1. El vorbia i de refusul Portii
cu privire la ideia Unirii. Ar fi fost pentru prelungir,m pc un an a
Domnilor, pe cari-i apärd.
6 V. $i ibid., III, P. 994; IV, p. 423; V, pp. 892, 888 §i urm.
7 Eliad credea cA putea fi intentia de a alege Fanarioti: un Cal-
limachi, tin VogorldI; o. c., p, 470.
278 Pregatirea Unirii Principatelor

si garantia Pluterilor, se punea In vedere instituirea unei Cal-

mäcdmii pentru vremea and se va proceda la o consultare,
fie si In aceasta formk a tarilor, masura care, deci, nu fusese
Inla,turatA, fiind admisä si de Clarendon: un comisar otoman
va rämânea In tall pana la desävzirsiirea nonlui regim.
Inalcarea mergea asa de departe, Mat orice tratat de
Cornell, orice conve.ntie du Poartu vor fi obligatorii pentfriu
prouinciile Moklova si Muntenia, care fac parte integrantei
din Imperial Otoman", din care nici Franta nu Intelegea
sA le desfack sa le clatine mkar din legAtura lor. $tirbei
insusi protestA, observând a, prin confundarea Principatelor
in Turcia si strângerea legaturilar cu ea se fate jocul Rasici1.
Cu accastal prefiag pu(in incurajdloare, se oa deschide
Congresul pe care, fieicand toate concesiile §i in ce priveste
pe Romani- §ii gala a niai face f i allele pentru succesul lui,
Napoleon §tiuse sii-1 atraga la Parisal sau, Capita la preuazutd
a noului sistem european (25 Febraar).
Inaintea acestui resultat, nationalii moldoveni, indignati 2,
oerurä interventia directà a lui Grigore Ghica In munele unei
autonomii traditionale, consacrata Intru atva si prin felul re-
dActArii Regulamentului Organic Insusi. Actul de protestare
se Mai, dar, firesbe, fara. nicio isprava 3. Astfel de chestiuni
nu erau doar de un interes european... Iar Stirbei, care vA-
zuse InlAturata ideia milirii, preocapanda-se de propria soartit
a sa, Isi trimetea fiuI Gheorghe si la Viena si la Paris Inteo
mishme al arii scop, neexprimat, se Intelege usor4.
Dar, pe and Domnul mimtean, se lupta acas'A ea noile
pari ale familiei Ghiculestilar, sprijinite de Turci, cari-1 so-
coliau ca un instrument austriac, pqnd Inteallta, inat ofi-
ciosul La Presse d'Orient tipiiri o pail fdtisä a beizadelei
Costachi Ghica Impotriva administratiei usarpatorului in dauna
familiei sale, faptul cä decisiunea definitiva asupra viitorului
românesc era sb. se Me N Paris punea din nou chestiunea
frz sarna celor de acolo, a emigrafilor manteni, carora nu li
se Ingaduise Intoarcerea In tall si prin aceasta putinta unei
1 D. A. §i. D. C. Sturdza, o. c., H, pp. 963-4.
2 Crelzianu, o. c., pp. 60-1.
3 Riker, o. c., p. 36.
4 Iorga, Cor. $tirbei, I, pp. 598 §i urni., 606 §i urtn.
 Chest la rornaneasa I Puterile europene 279

colaborari cu un Domn avAnd In fond, cu alt fel de a cugeta,

acelasi Whin scop.
Ei Incepura ms g. cu pâra, privind i pe Ghica insusi, ca
singura adevarata represintanta romaneascä e a lor, cu Nicolae
Golescu In frunte, ea mandatar general, pe clad Domnii
continua a fi doar niste instrumente rusesti1. Ei se cereau acask
prin Ingaduirea Portii, care numai silit ar fi admis desta-
rarea lor s. Si, osebit, Dimitrie Bratianu revenia pe langa
Clarendon, a arui atitu.dine de pferfecta indiferentA, a doua
zi dupa deplina victorie asupra Rusilor, fata de dorintile ro-
mânesti, cane, In alte Irnprejurari, II iirteresasera totusi odata,
Cu cererea, atat de IndePArtata de interesele rninistrului de
Externe engles, a unui regat independent ca al Belgiei, sau
macar uninea cclor cloud täri, pentru a servi Europei in
apararea granitei ei rasaritene. Pe basa, nu a tratatelor din-
tre Rusia si Turcia, ci a pretinselor vechi capitulatii, sa
se stabileasca raporturile cu Puterea suzerana, margenita la
triba si la Investitura numai, frä acele firmane i hati-
serifuri" care au deschis pofta de amestec si Rusilor. Drep-
tul de perfeeba autonornie sa fie Inlarit Ronaniei unites. Ro-
setti, initiat in aceasta interventie, aslepta o cerere analoaga
din partea Moldovenilor, can In&t zaboviau, fiind In lupta
cu Ghica-Vocla. Era in pregatire si o petitie care Napoleon,
ca si atre Victor Emanuel Si chiar care regina Sardiniei, o
visita la Bruxelles*, unde Nicolae Ionescu va tipari forma
francesd, foarbe bine redactata, a Stelei Dunarii". Dar Mun-
tenii consimtiau, Intr'o astfel de vreme, sä serveasca si In
Daily News pasiunile nationalilor din Moldova contra Dorn-
nului lor, care ar fi trebuit sa li. fie un prieten i un asociat 5.
De fapt Dimitrie Bratianu pulu fi prima, In Mart, de Cla-
rendon si de Walewski 6.
Era Ina., de sigtur, prea tarziu. Si mai ales cra, In. toate
1 Cretzianu, o. c., II, p. 51 0 urm.; Corivan, Din activilutca emi-
gran(ilor rorndni din Apus (1853-1857), Bucure0i. 1931, pp. 89-91
(2 Februar).
2 Ibid.
3 Cretzianu, o. c., pp. 55-7.
4 Ibid., pp. 59-60.
5 Ibid., p. 60.
6 Ibid., p. 65 §i urm.
280 P.-cgatIrea Unirii Principatelor

aoeste sfortgri, prea puin. Imitate. Se luera nu numai se-

parat, dar i dusnidneste, Intro Munteni si Moldoveni, Intre
ea din Bucuresti, cei din Paris si cei din Constantinopol, earl
erau contra Unirii si pentru none eetdti turcesti1,Intre Ghica
KogAlniceanu, care trimetea ne3ontenit lui Rosetti material
pentru a dovedi pe Domn cd a dorit pe Rusii In 1853 si ed
s'a furat supt dânsul'. Brosuri ea a lui N. Russo, apdrutg. la
Bruxelles, In sensul lui Eliad, ca accia, foarte Insemnatit
din punctul de vedere al dreptului public, a lui Vasile Boe-
reseu 5, nu puteau fi oetite Inteun moment cfmd Napoleon
era asa de Obit Inca tratatul se va incheia, evitând chestii
gingase ea a Italiei, pentru. care se agita Cavour, el Intre-
buinta chestia nationald roil-IL-teased drept mijloc pentru a trezi
pe a unitdtii italiene , la 30 Mart, lasand pentra diseutii
care tinur g. pdnd la sfarsitul lui April o surnd de chestiuni
pendinte. Articolele prin ziare nu se legau Intre ele, ba une
ori represintau oiocnirea Intre interese inconciliabile.
Astfel, ln teribila grabd 4 la care mana. Walewski, Inhtu-
rand protocolul din Constantinopol, oausa româneasc d. se bu-
curd numai de o singurd mare sedintd, accia din 8 Mart,
In care se desfgsurd o ipocrild paradd de discursuri: de o parte,
unionistii, la cari se farcea a se ralià Rusia 5 si nu se ardta acum
protivnie nici Clarendon, influentat de ambasadorul britanic
la Paris, Cowley, si ambii atarnau de Palmerston, iar acesta,
cu ureehea la opinia publied, aproba, dar ca sdi se des-
zdcal Indata eel se va lesi din aoeastt atmosferd internalionaldi,
si el va fi fatd in fald cu. o Franld gala de orice pentru pdstra-
rea legdturii englese, dar si desehisd pentru o noui; prietenie
eu vielean-Imbietoarea Rusie. De alta, Austria, dusmand päng.
la ,,epilepsie", si ea amenintdrile de apoplexic ale lui Buol,
care eredea Inci in putinta de a ramanea peste Carpati, iar
Prokesch-Osben marturisia ca. se teme pentru supusii romdni
ai Austriei, cart s'ar lcisa .sedusi de ideia Statului indopen-
1 Eliad, o. c., pp. 469-70.
2 Cretzianu, o. c., II, 68 §i lirm.
5 V. §i Eliad, o. c., P. 477
* Opinia publicA In Anglia era pentru continuarea ritzboiului; East,
o. c., p. 61, nota 6 (dupä Kingsley Martin, The triumph of lord
Palmerston).
5 Eliad credea cà Tarul s'ar fi Inteles cu Napoleon pentru ale-
gerea ducelui de Leuebtenberg; a. C., p. 470.
 Chestia romkteasca si Puler Ile europene 281

dent, cuprinzand Bucovina, Ardealul, Banatul si aveind ne-

voie de lan(ul Balcanilor ca hotar 1, si Turcia, care stia cIt
nimic nu se va hobari, prin vointa de fier englesa, contra ei.
Astfel hotaririle ce se luara In sensul discutiilor anierioare
nu cladiau nimic sigur si atnamlntit pe ruinele protectoratului
rusesc; se reservau pentru. mai tarziu toate chestiile gingase.
Tar, cand se reluara discutiilc, in April, ele se Invfwtira cu
tot asa de putin resultat definit in jurul chestiunilor de eva-
cuare, Austria facand sa i se acorde, pentru retragenea ttnor
trupe pe care &luta sa, le mentie In vedorea si a conflictului
iminent cu Franta pentru r3solvirea chestiei italiene, un ter-
min de sase luni de zile" 2.
La 8 April se dadeau instruc(iilc peniru comisiunea spe-
ciald chematd si adune elementele si sd prepare baseie sill-
toarei organisa(ii a prouinciilor ddnubiene", titlu care ar fi
cuprins si Serbia, daca pentru (lama ar fi fost vorba de o
asemenea opera de reforme. Dup't dorinti care se gacesc usor,
numele national, sau mIcar c31 politic, al tarilor noastre fusese
evital. Trimesii Puterilor vor merge la Constantinopol dupit
ce va fi Inaintat evacuarea; ei vor trece pe la Bucuresti fara
prejudecati si Mira a lasa sa li se Aizeasca, sentimentele. Se vor
cerceta toabe domeniile vie0i publioe, fara a parasi basa tra-
tatului Insusi. Când se Vor alcatui apoi Divanurile ad hoc,
se Vor primi si cere parerile acesboral.
Dar oamenii cari cunosteau bine lmprejurarile, ca Thoit-
venel, caruia i se promises ! si sprijinul prusian, prevedeau
In acest moment si opositia, d.! nezgmluit, a Turcilor, cu toata
pardrea, din 1854, a lui Resid-Pasa ca s'ar putea facie un
Stat rorniin pana la Marea Neagra, chiar cu independenta
rascumparata4 si opositia (Farzit a lull Stratford si obiectiile
lui Prokesch-Oslen contra Elvetiei" Romanilor", fineste de
a doua zi iredentisti, si ei socoliau cit, oricum, chestia Unirii
nu e pregatita diplomatic5.
1 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 1101-2.
2 Actele ibid.; analisa lor, nu totdeauna cu total dart, In East
si Riker, oo. cc.
3 D. A. si D. G. Sturdza, o. c., pp. 1097-70.
4 Thouvenel, Trois années de la question d'Orient, 1856-1859,
Paris 1897.
5 Ibid., pp. 1 i urm., 4, nota 1. Walewski credea ca la Curlea
englest se vrea, ca si de care Napoleon, Unirea; ibid., p. 8.
 CAPITOLUL X.

Unirea thrilor libere prin Romani.

Coronini anuinta lui *tirbei Inca din April 1856 ca a primit
ordinul de evactiare succesiva."1, aproape In acelasi tiny
and I se oomunica de la Constantinopol ca masuri se vor lua
contra sfortarilor neputincioase" ale unor spirite ratacite"2.
Era vorba de miscarea Ghiculestilor, totusi sprijinita de Turci,
candidatura la tron a lui Alexandru-Vocla impunfindu-se tot
mai mult la Constantinopol. Dar actele cornandantllor aus-
trieci, cari atatau pe tarani, 1ntrebandu-i de ce se pastreaza
iobagia desfintata, la ei, de Imparatul lor 3, nu se potriviau
de loc cu pregatirile de plecare si se ajungea la ciocnire
Intre soldatii Imparätesti $i militia miunteana4. E vremea cand,
dupa ce Divanul Administrativ admisese negocieri pentru o
eale ferata, de la Viena venia propunerea unui traseu de
la Predeal prin Ploesti In legating si cu. minele de la Slanic,
si se credea chiar cä lifnia s'ar pulea prelungi si pana la
Braila, intentia Tiind de a merge apoi pana la termul Marii 5.
Domnul se declara pentru acest proiect, cerând Turcilor sag
primeasca; si Camera de comert din Brasov se amesteca, $i un
inginer austriac veni pentru Muddle preparatoare. Concesia
cu o firma din Viena si en Maximilian von Huber din Cads-
ruhe, conceputa Intaiu prin Orsova $i Craiova, cu drept de
1 Iorga, Cor. 51irbei, I, p. 609, no. cimmI. Arndminte pentru eva-
cuarea i cresterea militiei indigene, in Wimpffen, o. c., pp. 222-5.
Acolo ordinul de zi imperial pentru aceasta (20 Main); p. 225. Cf.
Nistor, o. c.
2 lorga, Cor. lui .5tirbei, I, p. 610, no. cLmocitt; pp. 611-2. Noi
asigurari turcesti; p. 613, no. ctxxxvm.
3 Cretzianu, o. c., II, p. 83.
4 Iorga, Cor. mi .5tirbei, I, pp. 616-7.
5 Ibid., pp. 614-5; Wimpffen, o. c.
 Unirea tärilor Iibere prin Romani 283

folosire a minder ce s'ar 061, se acora pentru directiile

Braila i Giurgiu, cu participarea rii printeo garantie de
50/o (2 Februar, 24 Mart) 1, dar s abovi hotarlrea pAng. In
Septembre. In acelasi timp, In Moldova se presintase o Banea
de Stat, Banca Nationa1N. din Dessqu; concesia se si dadu acestor
Grerrnani, eari, in rivalitatea, tot mai ascutitl, cu Austriecii, 1,i.

baturA (Maiu) 2. De altfel, 5i Stirbei negocia cu acesti capita-

listi, pe aceiasi basa a intelegerii cu marea proprietate, ga-
rantAnd cu moii1e ei: avem statutele Mncii Nationale mun-
tene", care, nu s'a infaptuit din causa plecarii Domnului.
Ghica, ocupat cu noi reforme, privitoare la pres5., la In-
chisori, la jurati, prirnise aceiasi instiintare de evacuare, cu
1ndemnul de a-si cresle militia 3, ceia ce s'ar ajuta de Coronini.
Dar legnura dintre cei doi Domni se rupse pentru totdea-
una; Stirbei se plAngea c. tara-i e nN.padita de ziare moldo-
venesti care atat6 contra lui, cu voia lui Ghica Insu5i4.
Pe atunei Dimitrie Brnianu era primit si mai depart ?. de
rninistrii englesi, caH, ca legalisti constitutionali, nu admiteau
sa se voteze de cetAtenii unei Orr supt ocupatie strainä si
eereau evacuarea 5, iar Palmerston 11 asigura a Adunarile,
arora li se d6du.se numele de Divanuri ad hoc", vor fi abase
de tara 6. Bratianu cerea deci sa i se trimeatä din ambele
Capitate romthresti acte de multitmire" pentru Clarendon 7.
o Wimpffen. o. c.
2 Ibid. Cf., pentru conditiile unei concesii de banca, avand par-
ticiparea tuturor marilor boieri, la 1817, D. A. si D. C. Sturdza,
o. c., III, pp. 477-8; fors, Doc. 5lirbei, II, pp. 361 si urm., 401
si urm. $lirbei si Casa din Dessau; ibid., p. 363 si urm. Capital
de 3.000.000 de florini in 20.000 de actiuni. Se prevede patro-
nagiul consulului Prusiei. Scutire de mice imprumut de Slat. Adu-
narea generala pe rand la Bocuresti si la Lipsca, pe vremea bah
ciului. Planul de contract cu Dommil; ibid., p. 396 si urm. Cf.
si protestul austriac contra proiectului Magnan; D. A. si D. C.
Sturdza, o. c., III, pp. 681-5, 747 si urm., 779, no. 653; pp. 780 1,
787, 816 si 822, 837-8, 841 si urm., 879. V. si Crelzianu, o. c.,
II, p. 96 si urrn.: scrisoare a lui Kogalniceanu.
3 Grazianu, o. c., pp. 69-70.
4 Iorga, Cot. lui $tirbei, I, pp. 239 si urm., 618-9.
5 Cretzianu, o. c., II, p. 80.
6 Ibid., p. 79.
7 Ibid.
284 pregatirea Unirli Pr Incipatelor

$i Nicolae Golescu, din parte-i, era primit de Imparatul

Francesilor, care se Intliti$a, precum o Muse fatä de Claren-
don 1, ca prieten alUnirii, din care putea face un precedent
pentru. a Italid 2, cu care se simtia dater, si el 1ndemna la acti-
vitate pe Moldo-Români", ca a caror ideie se deprinsese; oerea
s4 i se arUe care gilt intentiile emigratilor, pe cari-i iertase
pentru pacabele lor revolutionare, in ce prive$te acea -Im-
proprielärire a tiliranilor", do care vorbise N. Miloescu3 si
Voinescu II, diSparut $i el acurna dintre cei vii, $i care in-
teresa pe un Suveran sacial cum lera Napoleon; dar el era de
pärere c rechemarea pribegilor nu se poate face din afara 4.
In sfArsit Kogalniceanu credea, in starea sa de spirit depri-
mata, cä nu va veni comisit de organisatie" sau, cum ajunse
a li se spune curent, comisarii"5. Grija oea mare la toti unio-
nistil, si cei din tara $i acestialalti din strainatate, era felul cum
ei vor trebui g fie informati in oe prive$te cererile Roma-
nilor6. Câbe funul dintre cei cari ajunsesera a se strecura
la Bucure$ti, $i pentru a Intemeia un nou jurnal, se ocupa
mai mult de lupta contra IW Stirbei, a ctirni atitucline unio-
nista, i prin declara(ii kL congres, n'o puteau leiqddui 7.
In Septembre membrii comisiunii, a Orli sarcina Insernna
recunoasterea indirecta a existentei unei natiuni, de si An-
glia, se Invoise la dânsa $i pe basa propriilor ei principii cons-
titu(ionale, se aflau la Constantinopol. Faceau parte din ea
pentru Franta baronul de Talleyrand-Perigord, cu care emi-
gratii avuserd legaturi, pentru Anglia Sir Henry Bulwer, apoi
de Basily, pentru Risia, un ,,mustegr" al Marelui Vizir pen-
tru Turcia, Koller, Liehmann de Palmerode pentru Austria,
von Richthofen, care tralas:s, la 1847, afacerea de Barna a
1 East, o. c., p. 47.
2 Argumentele d-lui East contra acestei conceptii, o. c., p. 54 si
urm., nu conving.
3 Prin Elias Régnault, autorul unei lucrari despre isloria Princi-
patelor (Histoire politique et sociale des Principautés Danubiennes,
Paris 1855), lucrarca lui Balcescu (Despre starea so(iald a mun-
citorilor plugari In Principatele Rumdne In deosebite timpuri, in
Magazin istoric pentru Dacia, MI (1846), pp. 229-46), cunoscutd
si de Karl Marx, cum a ardtat-o d. Zane (Economia de schimb in
Principatele romane, Bucuresli 1930 .
4 Ibid., p. 80.
5 Ibid., p. 78.
6 Ibid., pp. 80-1.
7 Ibid., p. 81 si urm.
 mrea prilor libere prin nomtini 283

Moldovei cu capital prusian. pentru Prusia, i l3enzi. pen-

Era Sardinia.
PAO la aparitia lor in cele dou6 Capitalc, unde erau a--
teptan cu. cele mai nerdbcfAtoore sperante, trebuia ca Domnii
s`a OraseaseA puterea, al cArii termin septenal sosise i ca
Austriecii sA-si retragA mAcar cea mai mare parte din trupei
a$a cum se hotArise la Paris.
Inca de la inoepulul lui Iunie, supt cuvant el pornesto
intr'o mud inspeetie, Sicirbei pArasise Bucure$Lii 1. Inoatä se
produse dcmisia" Dornnului Moldovei, de mult hotArit la
aceasta2, care fa primitl de Poarlit la 26 Iunie, numindu-se
Caimacam vechiul adversar i candidat la Domnic ToderitA
Bals 3. Ghica plecase Intr'o calatorie prin provincie, mergand
la Targul Ocnei $i la Galati 5i fiind prinlit pretntindeni ca
solul Unirii4. Intors la Iasi, el aflA plocarea lui tirbei (mpg
invitatia Marelui Vizir°. Inteo frumoasa proclamane, duO
oe lasase puterea, Ong. la venirea Caimacamilor, Consiliului de
ministri, cu. experientul Stefan Catargiu In frunte, el se des--
Oita de tara pe care o iubia adanc si o servise, in dauna
sänäthtii sale, acum plerdute, cu un devotament fArd margeni
(15-23 Iulie) 6 Pleca prin Galati spre Paris, de uncle nu era
sa se intoarcä niciodatA, isprävind, supt miserabil2 calornnii,
prin sinuciderea din castelul de langa Melun7.
La 25 Iunie, din parte-i, tirbei anuntase din Pite$11 cA i s'a
mantuit o trudA de sapte ani care n'a foist decat o singurd
lung crisr 9 Peste cateva zile sosia firmanul, redactat in
termini onorabili pentru cel desArcinat, prin care el era invitat
a trece puterile lui Alexandru Ghica 3. Redactand ceia ce privia
1 Wimpffen, o. c.
2 Slusanschi, o. c., pp. 108-9. Demisia 3n Maiu; ibid., p. 118 si
urm. Grenier e trimes la Constantinopol ca sä cerceleze terenul;
ibid. Cf. Cretzianu, o. c., II, p. 111 i urm.: scrisoare a lui Kogill-
niceanu.
3 Draghici, o. c.
4 D. A. $i D. C. Sturdza, o. c., III, pp. 565, 597.
6 Ibid., pp. 928-9.
6 Ibid., pp. 654, 656, 672.
7 Ibid., IX, p. 401.
Iorga, Viata $i Domnia lai B. $tirbei, p. 187.
9 Dupa ziarele muntene, ibid., pp. 187-8. Cf. $i Wimpffen, o. c. Iii
Maiu, refus al Portii; D. A. qi D. C. Sturdza, o. c., III, p. 489.
286 l'regaLirea Unirii Principatelor

ea un act de abdicarc, el pleca de acolo ca sa-si caute primul

adapost, ea simplu particular, in manastirea Bistrita, refrt-
etutit de dânsul 1
Prin aceasta inlaturare a oamenilor, ecruta, pentru Stirbei,
de Englesi, cari-1 priviau ca legal de Austria2, cari tinusera
piept attilor greutati, Vara a se injosi pe sine si a prirnejdui
tara care li era incredintata, Poarta uoise s4 (Orme dreptul
ei suueran" de a face in ele tot ce nu-i fusese interzis ab-
solut si formal prin conuen(iile care o inglobau n noua Eu-
ropa, de care de fapt TUrcii se sim(iau legafi asa de pu(in.
De altfel si vcchile moravuri rimasescra.: s'a pasLrat actul
prin care Panalle Bals recu.noaste ea, a dat Grecului Adosides,
secretar intim al lui Aall-Pasa", pentru varul sau Toderita,
18.000 de galbeni, suma. care nu se va reclama de la aceasta
rudd, &cat dacit varul mieu va fi nurnit Domn al Ma-
dovei prin grija d-lui Adosides" 3.
Oricum, eliestia rometneascei era mutald aslfel acasd. Emi-
gratii nu mai aveau glas: nici cei din Paris, niei cei din Turcia,
intre earl Eliad mergea in ura sa contra radicalilor asa de
departe, Inca", in aceste momenta, lauda pe Mihai Sturdza
pentru ea a avut si curajul si mijloacele sit dea in cap
celor ce au iesit cu steagul din consulatul rusese(!)" 4; el
hiera eu Inviersimare pentru dardmarea lui Stirbei, urit de
Turci ca om al Austrieeilor 5.
Acum, printeo serie de depese din Paris, Walewski comunica
lui Thouvenel la Constantinopol ea in sistemul european al lai
Napoleon inirei unirea celor cloud (dri, si, foarte bine infor-
mat, pana la intrebuintarea de euvinte romanesti, ca /7/0f-
neni, fostul ministru la Atena, viitorul autor de publicatii
privitoare la misiunile sale, presinta tot felul de planuri asupra
compunerii DiVanurilar inenite sa-si dea parerea asupra vii-
torului românese, sid vedem propuind un singur Domn re-
1 Wimpffen, 1. c.
2 D. A. si D. C. Sturdza, III, pp. 491-2 (interpelare In Par-
lament, a lui Lord Lyndhurst).
3 Ibid., II, p. 1104, no. 501.
4 Eliad, o. c., p. 494.
5 Ibid., p. 495 si urm, (convorbire cu Moharnmed-Chibrizll, care
tinea locul lui Aali, plecat la Paris).
6 D. A. si D. C. Sturdza, o. C.j III, p. 43 6 $i urm,
 Uiilrca tArilor libere prin Rom Ant 781

presintat la Iasi printr'un Caimacam 1 Aceasta pe vremea

cand o brosurd oficioasa francesa vorbia de Principale ea de
,5partile aoeluiasi corp, natia romana", de o Rdumanie, cu
un singur sef, de nevoia la Danilre a unui popor organisat",
atacand si cenlralismul, neadmisibil fata de rnlitati, al Turci-
lor i sistemul de evitare a greutatilor al lui Fuad i Inda-
ratnicia Austriecilor de a mentinea ocupatia2. Dar Clarendon,
menlindnd aprobarea sa principald, declara cd e totaqi legal
de resisten(a tarceascd3.
Papa' la venirea comisarilor se produsese in Moldova cioc-
rirea Mire spiritul austrofil al lui Bals, alat de iaudat, cu
twiä cornplecia-i lipsa de valoare personala, de infaare si
de prestigiu, i intiv puternicul grup, care va strange mai
Intreaga tara In Turul sau, al nationalilor". Caimacamul cauta
sa distruga tot ce facuse Ghica pentru a castiga i maguli
pe Franoesi, dispaithnd astfel, odata cu libertatea presei, dl-
ruitä de Domnul demisionat, planurile de navigatie pe Si-
retiz, pe Prut, al mi Magnan4, dar si ruperea planului de
band. acordat Germanilor anti-austrieci5. Din cealatta parte
se serbatorise maiorul FitipescI, pe care Rusii fusesera siliti
sà-1 libeireze; banchetul se dada, si primul care vorbi
fu Hatmanul Insu.si, Boldur-Latescu; se auzi glasul lui
Kogalniceanu, care-si ridica paharul pentru realisarea u-
nei dorinti care este astazi In inima tuturor Romanilor,
gaj de glorie, de Were si dr intemeierea exislentei po-
litica a Patriei, Unirea Principabelor", si celalt macre ora-
tor al Moldovei, Anastasa Paniu, Indemna, ca si un Vasile
Sturdza printeun act scris6, la cea mai stransa unire pentru
atingerea aoestui soop suprem, Dimatrie Ralet, care va spri-
jini causa si printr'un poem publitat romaneste la Britxelles 1,
1 Ibid., p. 459.
2 Affaires d'Orient, Réorganisation des provinces danubiennes,
Paris 1856. In D. A. si D. C. Sturdza, o. c., III, p. 114 si urni,
Citat i un articol de la 1837 In Revue des deux mondes.
3 Ibid., pp. 524-5.
4 V. 0 ibid., p. 445, no. 523.
6 V., ibid., pp. 528-30 i Wimpffen, o. C.
6 D. A. si D. C. Sturdza, I. c., p. 439 si urm.
7 Romdnia dupd tratat. Si In D. A. i D. C. Sturdza, III, p. 273
urm
 813
Pregthirea Unirii Principateioi

vorbia i cl, Glrica fiind incd in Scaun, ca ministru de Ins-

tructie 1. Panu nu uitit nici pe Romanii cari lipsesc in striti-
ndtate" si cari au suspinal improuna cu. noi la toate nenoro-
cirile noastre, au suferit Impreund cu nol i, neobositi apostoli
ai binelui patriei, au pledat i a apdrat pretutindenea drop-
turile Rornanici", ca apostoli ai nationalitatii noastre" 2. Si
Kogalniceanu se pleca, induiosat, Inaintca arnintirii lui Ni-
colae 1361cescu, marele istoriz na[ional"3.
Aceasta ca prefatid a constituirii, la 6 Lurie st. n, a comi-
tetului pentru unirea supt print strain, din dinastie curopeand,
dar nu din tdrile uecine. El se declara pentru locotenenta
domneascd a Regulamentului Organic si contra Cdimdcdmiei
care se astepta. 0 comisiune compusd din C. Hurmuzachi,
Kogdlnioeanu, Ralet, Rolla si N. Sutu trebuia sit se ocupe
de redactan3a unui rnemoriu asupra conditiilor in care au
a se alege Divanele. Muntenilor li se trimqea cel d'intdiu
sol pentru Unificarea silintilor, In persoana liii Alecsandri.
Cei d'intaiu inscrisi sant, pc: langd oei de ma,i sus', biltranul
Stefan Catargiu, a qdrui va ar merita o cercetare pentru
cat a fost amestecat in afacerile publice, Petru Mavrogheni,
apoi, dintre Ghiculesti, mai vechi si mai noi: Leon, Constantin,
Iancu si Alecu, Alecu Catargiu, Negri, Pisoschi 5i, prin seri-
soare, Gheorghe Sturd.za 4. Ei erau incurajati si de ornul de mare
merit pe care Imbdratul frances 11 trimesese consul la Iasi,
cerceatorul antichitatilor asiri2ne Victor Plac-, care declarase
de la 1noeput, Ord reserve, cd e pentru Unire5. Indatd, din
toate oolturile ii.r1i alergard adesiunite, cuprinzand 15i boietri
din marile familii: Cantacuzini, Mavrocordati, Rosetesti, si in-
telectuali ca Inteleptul ganditor Stefan DdScalescu din Foc-
5ani, Gusti, A. Papadopol, fiu al unui ofiter grec si al unei
nice a lui Scarlat-Voclä Callimachi, poetul Sion, I. V. Adrian;
dr. Apostoleanu, ofiteri In functiune, ea Scheleti, Casimir,
1 Mälinescu Inchinä pentru aliati. Nu se ilia Saint-Marc Girardin pi
Quinet.
2 D. A. si D. C. Sturdza, I. c., p. 500. Ibid. Scrisoarea catre ei a
lui D. BrAlianu; ibid., pp. 514-6. V. 5i paginile urmätoare. $i o
poesie a lui Sion; p. 524, no. 542.
3 Ibid., P. 520 5i urm.
4 Ibid., P. 527.
5 Ibid.. Pp. 525-6. Consulul angles represinta punctul de v.e
dere opus.
 4 'L.

°.°

:to

Vasile Al ecsandri,
dupà portretul, mai thrziu, de la Academia Românit
 Unirca Wilor lihere pria Romani 2 I)

Bojinctl, d-rul Fltu 1. Incercarea d; a infatisa Portii intreaga

miscare ca o intriga intercsalI nu reusi2.
Dar o a doua adunare, la Mihai Canlacuzino Pascarm,
nu putt.' s fie tilluth. nmnai in rnargenile singurului program
care sc impunea pentru momient 3. Ceitt ce e inkresant lii
toate aces& manifesta(ii e aparifia, dacd nu a unei burghesii
de afaceri, care nu se putuse forma, a unei Ouse de nzodesti
intelectuali, produs al noilor qcoli ale Regulamentului Orga-
nic. Ei, acesti fii de pdrin(i mai mull seiraci, de cele mai
matte ori fdr,d ranguri, uor fi, supt conducerea cdtoraa oameni
cu spirit puternic, fditritorii Unirii, pe generoasa fettled a
Moldovei lor. Cu ei se unege j mai toatd boierim!ca din pro-
uincie. Ba vedem ca se adauga, supt conclucerea invatalului
%lumen DiOnisie, i cdlugdrii de IA Nearnt, cu profesorii colii
Afard de cd(iva crestini impdindnlenifi si de vechii
lor 4.
oaspe(i ai Moldouei cari erau, oa la Focsani, Armenti 5, nu e
niciun singur apel la acei strdini de cari wise a se serui
reuolu(ia de la 1818.
Se Incepeau i publicatiile. In numele clerului vorbia ren-
tru Unire arhimandritul Neofit ScribanG. si-i rtispundoa, in-
vocand trecutul moldovenesc, va propun3 Si 0 statute care
ar face din Stefan-cel-Mare insusi adversand Unirii 7-, un Ni-
come Istrati.
1 Ibid.. pp. 531-2; pp. 512-3, 515 si unn.
2 Ibid.. p. 511, no. 552.
3 Ibid., pp. 543-4.
4 Ibid., p. 550. Cf. Banescu, SI iretul Neonil, Valenii-de-Munle, 1910.
pi Nistor, o. c., pp. 652, 741-2, 113. 531. 0 predied a arhimandritului
Melhisedec Stefdnescu, rector al seminariului de la Husi; D. A.
si D. C. Sturdza, I. c., p. 623 i urm. Mitropolitul Sofronie Miclescu
c al-Mat ca Inca indoielnic; ibid., pp. 555-7. El se temea sa nu
fie supus sefului Biscricii vecine i Intreba dacd prin(ul strain
nu amenintd ortodoxia.
5 Ibid., pp. 580-2.
6 LTnirea si neunirea Principatelor romdne, Iasi 1856. In D. A.
si D. C. Sturdza, o. c., I, p. 1 si urm. El arilla cii numai Romdnii
uniti ar impiedeca pc Slavii din Nord de a veni cdtre cci diit
Sud i ca pentru Austria primejdia panslavisli Inlrece an mult pc
cca romAneascd.
7 Despre cvestia zilei in Moldova, Iasi 1856; reprodusa in D. A.
si 1). C. Sturdza, o. c., I, p. 126 i urm. Iasul ar ajunge un Harlan.
Apoi despre puterea legislatiud 1i priuilegille Principatelor moldo-
com(ble; in D. A. si D. C. Sturd7q, o c, TT, p 117 i urm,
IQ
2bo Pregatirea L niiii irincipa kidi

Inca inainte de plecarea lui Ghica se schimbark prefect.ii

cari nu erau sigari, i Domnul care pleca fu calduros si cura-
gios serbatorit, cu ()rice risc, de pfircalabul" tie acolo, Ale-
xandru, fiul lui loan Cuza si al Grecei Sultana, dintre fotele
aduse de la Constantinop0 de a dotba sotic a lui Minai
Sturdza 1. Steam Duni ;di lua asupra-si propaganda, si poesia
duidea oda Unit-Li a lid Alecsandri:
Hai O. dam nifilla cu manA
Cei cu inima rorndna,
Sli jucam hora frAtiei
PC pant:tutu! Romatliei 2.
Dar nici In west indemn, nied I.n dialogul glumet deSpre
Unire, in care amesteca_ fara rost si fitrit gust figurile popu-
lare ale lui Pacala 5i randalä3, nu e nimic nici din spiritul
ales al saloanelor care-1 admirau pe poet, nici din saltaretul
humor al poporului.
Rcsistenta grupului ntoldovenesc" era sprijinita de con-
sulul austriac Goedel de Lannoy si de atitudinea Guvernului
otoman, mai ales dupa tntoarcerea din Apu.s a lui Aall-Pasa,
care aflase ca nu va fi o presiune pentru Uaire din partea
lui Clarendon si .mai ales din partea Austriecilor, cum o
spusese deschis Francisc-Iosif, oorbind si de primejclig Unirii
plentru pcistrarea Ardealului si. a Banaturui, si cit reistenta
va fi chiar tolerata, cum II asigurase Gorceacov, de Rusl 5.
Un articol, e drept, desavuat die Fuad, in Journal
de Constantinople, faCand din Bogdan, fiul lui Sbefan-oel-
Mare un Pasa de a doua clasa, adeca beglerbeg (sic), pentru
servicii aduse Suvcranului in campania contra Poloniei", de-
1 Slu$anschi, 1. c. (dupl Insemarile lui ('irenier). C. D. A. $i D.
C. Sturdza, o. c., III, p. 559, no. 564.
2 V. ibid., p. 560, no. 564; p. 574.
'I un Teodor Porfi-
3 Ibid., pp. 574-80. Alte versuri, de Donici.
riu; ibid., p. 613 i urm.
4 Un Iancu Negura ii rAspunde lui Istrati; ibid., pp. 634-9. Alt
rAspuns e al lui Manolachi Cantacuzino; ibid., pp. 657-60. Vehement,
ea renegat", Istrati e atacat de C. Hurmuzaki; ibid., pp. 663-7.
5 Ibid., pp. 589, 604 si urm. Rusii fac sa apart In ziarul le Nord
lucrarea, plint de ascunsuri i cotituri, iscalitK k. Sancjouand, Les
Principautés roumaines devant l'Europe; reprodusa In D. A. $'1 D.
C. Sturdza, o. c., Iii, p. 352 si urm.
 291
Unirea thrilor libere piin Itom'ani

clara tArile romanesti prorvincii indubitabil anexate"; recu-

noseandn-se asa-zisele acte de Inehinare, ele erau presintate ca
simple hatihumaiumuri1. Daca e vorba de Unire, nurnai Poarta
ar avea dreptul de a o hotart, din suveranitatea-i deplina. Nu
se poate insa un Stat intr'un Stat". A dada' se intreabq acefti
Romdrzi, de cc nu qi cele patru milionne sup use altor Pliteri?
E vorba Insa oare si de desmembrarea altor Imperii? $i, In
Europa, unde s'ar opri astfel de consultatii2?
Dar, si mai departe, manifestatii personale pentru Unire au
loe pe langa acelea de grup. Vedem astfel pe Constantin Rosetti
Tetcanu, care se va rosti mai tarziu cu aceiasi critica asupra
starii de lucruri, declarand ca se uneste mtmai pentru ea,
prin declaratiile ce se strangeau, pretutindeni, se véde ca nu
mai era vorba numai de un act al boierior pe cari In mari
Imprejurari nationale pune eel mai mic temeiu" 3.
In sfarsit glasuri straine se adaugiau: al vechiului prielen
Vaillant, care-si amintia crezul4, al tanärului l3ataillard, arhi-
vist-paloograf, care cunoscuse pe Baloescu si pe fruntasii emi-
gratiei si care presinta o solida opera de argumentatie islu-
rica5, si, adaugia si o nota th adancä simpatie si de puter-
nica. incredere In poporul romanesc insusi6.
In drumul spre Bucuresti comisarul franees eeroetase care
e atmosfera la Vieua, pe care o gasi hotarita la orice ca sd
hnpiedece Unirea7. Inainte de aparitia lui si a tovarasilor
lui, eu prilejul instalarii Caimacamului la Iasi, Austriecii
cautand O. dea ceremonici un cat mai mare prestigiu mill-
tar , se adaugisera la eelelalte forme ale iluminatiei si
embleme unioniste, si se danta pe strada hora Unirii8.
i Ihid., pp. 566-7.
2 $i... deosebirile Intre Moldoveni 0 Munteni; ibid., p. 570 si urm.
3 Ibid., p. 592.
4 Premier point de la question d'Orient, Les principautés de
Walachie et Moldavie devant le Congres; §i In D. A. si D. C.
Sturdza, o. c., III, p. 373 O. urm.
5 V. §i Le firman turc puor la convocation des Divans Ad hoc
dans les Principautés du Danube, Paris 1857; in culegerea citath,
p. 341 si urm.
6 Ibid., p. 618-20.
7 Ibid., p. 689 si urrn. Pear lasase pe generatul Gablenz, ames
tecat si In afacerea bancii.
8 Ibid., pp. 672-4.
22 I3regatirea Unirli 1rincipateio0

Daca alcatuirea noului Ministeriu, cu Cos lin Calargin, Scar-

lat Rosetti, Teodor Bals si Alexandra C. Sturdza, arata limpede
ca se va face tot oe se poate pentru a pune pledeci
Intre dinectori gasim, Mug Asachi i Negruni, pe D.
Corne2 si chiar pe Alecu Russo 3, i Mitropolitul era clstigat
de adversarii Unirii4. Se capatA restabilirea censurii, si Ko-
gillniceanu opri deci foaia sa5.
De allfel, trimesul turc Chiamil.-bei avuse ordin sà thni-
teze rostul schimbalrilor ce au a se tnfteiptui la 0 revisie pur
exclusia administratio4: Regkmentul Organic are a se
revisui spre a Imbunalati administratia d'Iniluntru a tarii
a asigura Indemnarea i fericirea populatiilor" 6, adaugind
cx.7 nici uorbei 1111 poate fi de o ac(turde autononiti: imbuna-
latirile din Mantra care se vor desbate", nu sd hotgrI
se vor Incuviinta si se vor pane In lucrare de Inalta Poarta" 7.
Tolusi Caimacarnul Bals avu bun& simt sa nu iea prin cuvin-
si in ofisul"
tele sale de raspuns nicio indatorire politica '3

sau el asigura cA se va feri de mice inovatie pripite2.

Unionistii observara insa ci macar In tradueerea româneascti
firmanul primise pentru Sultan titulatura de ,..Suzeran", liii-
pusit de noua Europa". La Bucuresli, discursul lurcesc fu
acelasi, dar Caimacarnul Alexandri Ghica vorbi, nu de Regula-
ment, ci de institutiile acestei pri, consecrate de cdtre ai
scii glorio# stramo#". i nu uita sa pomeneasca simpatia ce,
1 Ibid., p. 674.
2 Corespondenta lui cu N. Istrati; ibid., p. 755, no. 644.
B Ibid., p. 700, no. 623.
4 Ibid., pp. 745-6. Un Milo, unionist, la Constantinopol; ibid.,
pp. 788-9. KogtIniceanu dà portretele noilor ministri; Cretzianu, o.
c., II, p. 123 si urm.: vcclii prieteni ai Rusilor, luptätori contra
Aliatidor. dusmani ai pranitor.
5 Ibid., p. 839, no. 691.
6 Asa si In circulara lui Fuad care agentii otornani; ibid., pp.
729-33. Ion Ghica era pentru numirea de Turd a Domnului; ibid.,
p. 736.
7 Ibid., p. 691.
8 Ibid. Generalii austrieci trecurA in revistä Si trupele moldo-
venesti; ibid., no. 695. MAsuri pentru iernarea Austriecilor; ibid.,
pp. 805-6.
9 Ibid., p. 699.
Ibid.
 Unirea tad lor libere prin Romani 293

ca Domn, i-o angtaserg locuitorii".. El vorbia de Augugii

44" pe cari i uitase Ba Is. In sfftrsit el Indritznia sit spuie
cg. _pulerile sale le razimit In protee4a M. S. Imperiale ii
in d ragosl ea c mccla(ani(or scii", ale cgrur drepiuri se (gimlet.

In acesle Imprejurgri intra in Bneuresti, unde eraU si

Goronini2 si comisarul turc Soliman-Pasa, la 17 Julie, Tal-
leyrand-Perigord, salutat supt Caimgcgmia, care s'e va dovedi
rapede favorabila Unirli 3, a lui Alexandru Ghica, grgbit sit de-
clare ca Unirea e consacratg" de tratat, de dire ziarul oficios
frances din Capitala munteang. La o mare distantg de oras,
spune foaia, comisarul fu asteptat de sute de represintanti ai
celor mai bune familii. Se Inggdui celui primit cii flori sg, pH-
meascg o deputatie a numereasei adungri, chematil Inteo grit-
ding, care-i arittg sentimentele de recunostinta pentru Imparatul
Francesilor, In numele, nu al locuitorilor acestei tgri singure,
ci al patru. milioane de Romani. $i trimesul, ciilcand Invoiala
internalionAlg, se argta foarte bucuros cit e chemat sa ajute
la Iniplinirea niarelui act cara trebuie sg fixeze viitorul Prin-
cipatelor i sg ii as,igure fericinea", nu Ming a sublinia cit
Turcia trebuie sa rgmaie suzerana i sg recom'ande cea mai
desavarsitg. liniste4 Plecand la Constantinopol dupg aceastil

1 Ibid., pp. 720-1. Nemultilmirea lui Chiamil; p. 756.

2 Plecarea lui; ibid., p. 737, no. 635. Marziani lull comanda generala.
3 Dar ca ministri batranul Constantin Cantacuzino si beizadeana
Costachi Ghica, apoi Costachi Baldceanu lângll ultimul Fanariot. Su-
tachi, Cretulescu (v. si memoriul pentru unirea netedti p deplina,
lasat la Constantinopol d6 un Cretuleseu, care se pave a fi acesta;
ibid.. p. 725 si nrm. , CU un necunoscut Meer Dumilrescu ca Secretar
de Slal. Dimitvie Ghica era Agg. Gheorghe Hagi-Tudorachi c Mire-
buintat in calitate de controlor, i oameni noi, din birocratie, figu-
reaza. ca directori; ibid., p. 701. Caracterisarea lui Alexandru Ghica, dc
Al. Palcologu; Cretzianu, o. c., II, pp. 179-80. Plaginb 6i Gh.
Stirbei trebuirii piece; ibid., pp. 713-4. Se scoas-ra din armata
sll
toti membrii familiei Bibescu si prietenii ci; ibid., pp. 818 9. Fatil
de trimesul frances, Ghica se declara impartial; ibid., p. 713.
4 Mai PC urrnll va declara visitalm ca nu poale promile
nici el. nici chiar Impgratul, Unirea; ibid., p. 714. Musa si un
banchet si o pelitie; ibid., p. 715. Dar primi de la neguslari o
adresii cu 200 de iscalituri; ibid., pp. 715-6. Goa 4 Mitr )polilulaj,
din Buzzw; ibid pp. 710 7.
294 PregAtirea Unirii Principatelor

prima visita, el trebuia .sa revie cu ceilalti nalenibri ai co-

misiunii 1.
Pana atunci se discuLau In. tara, mai ales In Moldova, con-
ditiile In care erau sa se Mel alegerile pentru Divanuri2,
pe dud JE). Bratianu, la Paris, se va ocupa, Inteo pubaicatie
anume 5, de circulara de la 31 Iulie a Portii. Sosit la Cons-
tantinopol, Richthofen, care va juca un rol important in po-
litica germana, stia ca regele Prusiei e pe.ntru Unirea supt
un print strain, dar el credea ca pentru moment lupta tre-
buie data numai pentru principiul Unirii4. Grecul care re-
presinta Rusia se arata nesigur si Guvernul. lui Insusi nu
Intelegea decat sa se foloseasca. de Imprejurarile care se In-
curcau tot mai mult, pentru. a reveni pe dat se poate la o mai
buna situatie internationala. Se tinea fireste la scoaterea cat
mai iute a intrusilor austrieci 5. i Franta fnsd§i cent aceasta 6.
Pentru a se ajunge la venirea formalia a comisarilor, cari
eran. acum cu totii la Constantinopol, Poarta crezu cA trebuie
sa, afirme din nou drepturile Sullanului prin redactarea fir-
tnamilui pentru alegeri 7.
In prima redactie, acest act fixa cA exista numai privilegii
speciale acordate oh antiquo de Poarta Otomana fiecdreia
1 Ibid., pp. 678-9. Raportul lui Insusi; ibid., p. 682 si urrn. Fusese
asezat In casa Ghiculestilor, Dimitrie i Scarlat. dusmanii oamenilor
de la 1848.
2 Proiecte; ibid., p. 738 si urm.
3 Lettre sur la circulaire de la Porte du 31 juillet 1816, relative
a la reorganisation des Principautés; ibid., p. 758 si urm.
4 Ibid., pp. 773-4. V., pentru hotarirea Turcilor mai ales contra
prinfului strain, ibid., p. 775 si urm. Ei ar fi vrut, In casul cel mai
rAu, un Domn numit de dansii; ibid., p. 783. Campania din Journal
de Constantinople o purta Ahmed-Vefic, fostul comisar in Principate,
trecut apoi In Persia si care era socotit ca un viitor ministru de
Externe; ibid., p. 784. Aall se apArA cA ar fi Indemnat de Austrieci,
cari prin opositia lor servesc de fapt Unirea; ibid., p. 785 si urm.
Se s'lla cd Anglia se clatind; ibid., pp. 790-1. La nota turceascA se
rAspundea de Cavour cA IntAin trebuie sA se cunoascA dorintile po-
pulatiei; ibid., pp. 794 5. In acelasi timp sa se arAte Por[ii ce fo-
loase pot iesi din crearea Statului Iii .,via(a realitatii romane".
5 Ibid.. pp. 829-30. Dar v. ibid., P. 831.
6 Ibid., pp.. 832-3, 810-1.
7 Ibid., pp. 855-6 si urm.
 Unirea tarilor libere prin Români 295

din proviinciile Valahia si Moldova, care fac parte integranla

din Imperiul nostru". Se repeta cä e vorba doar de a se
revisui acele regolamente organice interioare ale fieclireia
dintre zisele prouincii", fail a se indica prin nimic parti-
ciparea Rusiei la acordarea i alcatuirea kr.
Reformele sant acelea de care fiecare provincie are ne-
voie separat", deed se inlaturI i unitatea de legislatie a
Regulamentului din 1834.
Tratatul din Paris era presintat, apoi, ca Incheiat Intre Gu-
vernul mieu si lnaltele Puteri europene" si se apasa ca el a
confirmat si consolidat" drepturile sacre si surerane (sau su-
verane) ale Portii". Se va aduna deci un Divan special" In fie-
care din cele dona provincii", In car. till exista dealt clase de
populatie". 0 colnisiune va fi compusa dintr'un delegat numit
de noi si din delegati trimesi de Inaltele Puteri contractanle".
Apoi va fi discutia lntre Poarta si aceste Puteri. In fine noul
regulament organic" va fi dat fiecareia din cele doua pro-
vincii printeun hati-humaium".
Pentru a se avea o adunare nesupusa igpitelor se prevede cä
aceastä represintare pe cIasa s vi. alcalui din alesi ai acelora
cari au panuint (500 de Mei In district sau proprietate In
orase, ori platesc patenta de prima clasa, adauglind.u-se mai
tarziu numai, supt anume presiuni, un numar de membri
ai Invatamiintului si de birocrati. In ce priveste pe alesi, la
boierii mari eligibili nu vor putea fi decal aoeia al caror bunic
cel putin a lost tot boier. La alesii Omni se prevede con-
ditia de a fi mosneni i, daca se poate, de a avea o pro-
prietate cu venit de 350 de lei. Se cere de la toti membrii
vrasta de treizeci die ani. Se va discula Intaiu pe clase si
apoi se va comunilca regultatul Adunarii generale, al carii
president, si chiar secretarii ei, va fi numil ae Cal-
macam. Se va lucra supt controlul comisarului turc, care sa
avea dreptul de a lua masuri daca se depaseste competenta
Adunarilor (1-10 Seplernbr3)1.
1 Ibid., pp. 862-71; forma presintall comisarilor; ibid., pp. 887-8.
Observatii lui Thouvenel; ibid., p. 912 si arm. V. si ibid., n-le urma-
toare. Indata Walewski presintA observatii Cu privire la aceast6
limitare de compelentä; ibid., pp. 874-5. Thouvenel despre firman;
ibid., p. 876 i arm. Audienta lui la Sultan, care Lionise a-1 vedea;
ibid., pp. 889-90.
2(.6 PregAtirea Unirii Principat2lor

Aceasta forma fu supusä amb.sadorilor1, si al Rusiei oh-

serva a nu se spune nimie de acea garantie a Putieirilor,
pentru care, spnnea el, 'rand lsi retraseNe asa-zisul" protec-
torat. De allfel nu sr. facura decat schimbiri de stil. Dar In
Novembre Throwenel se pa uni ea Lobunou Ca si intrebe
formal Poarta daca au on flu voi 3 Divanarile sa trateze despre
runirea teriloriala si administrativa a calor douri Principate,
daca aceastä unire e In dorintile kcuitorilor" i daa, avand
a se propune Congresului, ea s'ar Impotrivi 2.
Austriecii nu plecasea Ina,. 0 Bulwer era de parere cä
s'ar plaea merge i asa pcintrlu a face cercetarea i, dupä
discutarea de Puteri, a resultatului, sa se dea de cornisari
un program precis Divanunilor3.
Rana atunci Bals subscria oficial la statuia lui Stefan-eel-
Mare, Inceptind prin a swim., In ofisul" säu, ca e Indemnat
de gLindul pdstriirii Statulai Moldavpi, cu religia parintilor
nostri, cu ale ei drepturi natimale si autonome 4"
Noul Mare Vizir Resid era, acum, peste opinia, asa
de favorabila, din 1854, de aceiasi parere In chestia Prin-
cipatelor ca si ireductibilul Aall. In zadar i se denunta
de un numar de boieri activitatel anti-unionista a lui Bals,
de si se credea ca noul regim ar ii dispus sa-1 Inlature 5. Se
vorbia totusi de posibilitatea ca locul dc Caimacam moldo-
vean sa. fie dat tanandui Vogoridi, sustbiut de tata vi de
cumnat, Mihai Sturdza, care ar fi urmdrit situa(ia, la care
fusese invitat candua, de Domn al Prilor unite 6. Ceia ce nu
Impiedeca pc Ba4 de a jigni Divanul sau, presidat de Vasilc
1 Ibid., p. 916 si urm.
2 Ibid., p. 924. V. §i ibid , n-I urmAtor, §i pp. 944-5. Ohservatiile
lui Talleyrand; ibid., p. 928.
3 Ibid., p. 877. In0iintarea turceasa adi'csat lui Ghica pentru
numirea comisarului turc; ibid., p. 916, no. 729.
4 Ibid., pp. 891-2. Cf. Thouvenel, o. c., p. 58 §i urm.
5 V., pentru schimbare, Riker, o. c., pp. 77-8. Cf., pentru actiunea
Caimacamilor, Thouvencl, o. c, p. 71 0 urm.
6 D. A. §i D. C. Sturdza, /. c., pp. 947-8, 969 0 urm. Thouvenel
ar fi fost pentru Stefan Catargiu; ibid., p. 971. Pe hasa prevederii
Regulamentului, el propunea un al treilea Caimacam pe lângä Vasile
Sturdza, president al Divanului domnesc, unionist, pe Milo, ori
Latescu §i Negri (ce dernier u'est pas fort, mais il est honnête").
Asupra venirii unui cillittor" engles la Bucure0i 0 la Constantinopol,
condus de I. Filipescu, ibid., pp. 972-3.
 Unirca lor liberc prh Romani. 297

Sturdza si de a-i provoca demisia 1 Mustrat de Place, el

ajunse a primi observatii serioase de la Poarta 2, dar aceasta
nu-1 Impiedeei de a face din Nicolae Istrati, cel mai in yoga
dintre carnpionii, spPijinili de Austria, raulra tni ru, utinb4-
Una Lucr:irilor Publiee

Tinerctul moldovean era intreg pentru. Unire, si din el se

recrutau cei mai harnici propagandisti. El trebuia lovit. Se
suprimarA clasele universitare", de Mosaic si de drept, apoi,
la cea d'intaiu neinsemnala tulburare de ordine, profesorii
trebuir .a. sa piece si Academia fa Inchisa4. Aoeiasi soarta
o avu i scoala de preoli de la mthastirea Neamtului. Se
adause Inchiderca, prin tinuturi, a dowazeci si dout de scoli
elementare5. Asachi publica Istoria Moldjuei, in care e cri-
ticath administratia lui Grigare Ghica, porneuindu-se si Adele
Oficiale, tiparite de N. Istrati , a Postelnicului Manolachi
Draghici, care, ca si traducalorul, din alta. familic, Vasile Drä-
ghici, fusese trimes pentru. actiunea anti-unionista prin tard 6.
Anul 1856 se isprävia in aceste Imprejurari. Discutiile la
Constantinopol mire ambasadori, Indath dominate de inteli-
gentul i activul Thouvenel, ajunsesera in sfitrsit la slabilirea
formei definitive a firm(anului pentru Divanurile ad hoc. Se
In1titurase din preambul presintarea masurilor de luat ca ve-
nind de la singura vorinta a Portii, puindu-se, din potrivA, ea
factor decisiv Puterile, cu car Turcia se Invoia numai, adrm-
gind comisarul ei la cei numih dc dansele. Nu mai era
vorba de o discutie Intre Poarti. i Inaltele Puteri", nici de
hatihumaiumul" care singur putea sa deie statulul unor pro-
vince, termin aliituri de care se puma acela dc Princi-
pate", dc si fara alLä designatie. Se tale si subliniarea care
1 Ibid., pp. 975-6.
2 Ibid., pp. 977-8. E inlocuit prin omul de rea faimä N. Cantacuzino;
ibid., p. 983, no. 76; p. 1098 si urm.
3 Ibid., p. 984, no. 771. Comitetul, presidat de Asachi, pentru
statuia lui Stefan-eel-Mare; ibid., p. 935 si urm.
4 ibid., p. 1009.
5 IbW., p. 1010.
6 V. Driighici, 0. C., II, pp. 318-9. i U. A. si D. C. Sturdza,
o. c., iii, p. 1025. Cu ei 4 un Mihai Gherglwl, tin Mihai Strajescu.
298 Preg5tirea Unirli Principatelor

osebia noile regulamente dupä fiecare din zisele provinciP.

Se preMceau mult i conditiile corpului electoral, adkigindu-se
amAnuntite precisiuni In spirit frances. Sedenii hi genere vor
alegoe prin comunele rurale, compuse din (drani cldcasi, ()H-
oare ar fi clasa cdreia-i aparfin propetetarii peandatului, ii
ei vor trimete doi delegati, in formele ca pentru Sfaturile lor
comunale, 5i dintre ei se var osebi delegatii la Divan. La re-
presintanfii oraselor se alipesc profesorii de Slat, menibrii
Acaderniilor sau societdilor literare fi stiintifice organisate,
ca rnedicii fi oamenii de lege,audnd diplorne regulate, ingi-
nerii chilli i mdsurdlorii", cu conditie s. aib.1 In rostut tor o
vechirne de trei ani. Se opreste orice amestec al Administra-
tiei, afarä de paza bunei râriduieli, si se aratä cl rninistrii,
directarii de departarnente Si ispravnicii" nu pot candida. Pre-
sidarea va fi a MiCropolitului, vice-presedinlli si secretarii
având a fi alesi, si principiul de alegere e introdus 5i In
sinul comisillor (1 anuar 1857)1.
Dar, In asteptarea comisarilor, cani, chemati de Reid-Paa
sd asculte un act 11 care ar fi darit, mai ales Bulwer, sa fi
colaborat 2, puteau acurna sa-si indeplineascg misiunea, de 5i
oei mai multi credeau cd, din causa ultimtului termin. al our;
patiei austriece 3, 30 Mart, pot face Inca un drum la Viena, pre-
senta lor la noi fEnd ceruta doar In April 1, prigoana contra
unionistilor continua, pdtimasii. Se opria orice manifestatie,
OnIt si a portului romeinesc, se InlAturau din armata ofiterii
bänuiti, un colonel Frun4 un major Diamandescu, se arastau
trimesii comitetului de Unire, agentii puterii In uniforma rner-
geau sil sloara iscalituri p3 actPle contra dorinUi nationale 5.
Dar tab5ra uuionista se forma ca mi comilet electoral al
Unirii, cuprinzand i pe lAtranul Gheorghe Sturdza, pe Stefan
1 Ibid., p. 1023 5i urm.
2 Ibid.. pp. 1057 5i urm., 1060 5i urni. Bulwer avu o cearai cu
irascibilul Stratford Redcliffe. Farina In care e expediat firmanul;
ibid., p. 1049 5i urm. Apreciarea acestei lucrAri de Talleyrand;
ibid., p. 1039, no. 1013.
3 In care servia acum Brancoveanu Bibescu; ibid., p. 1097. 0
scrisoare a lui, In Nistor, o. c., pp. 323-6, no. 254.
4 Ibid., p. 1089 si urrn.
5 Fapiele scint semnalate In editia francesil, de In Bruxelles, scoa3ii
de N. Ionescu, a Stelei DunArii"; ibid., p. 1034 si urrn.
 Unirea prilor libere prin Români 299

Catargiu si, Inco lo, numai reformisti tineri: Petru Mavrogheni,

Dimitrie Ralet, Dimitrie Cozadini, Constantin Hurmuzachi, Va-
sile MAlinescu, Rolla, Anastase Pain si Kogglniceanul. Re-
latii se si legaserA cu Muntenii, de la cari venise i un de-
legat, de si erau deosebiri esentialc Intre ei si Moldoveni
pe multe chestiuni si, apoi, A. Gh. Golescu nu vedea bucuros
pe tArani In Divan, ca unii cari n'ar fi In stare sA latelealsrp
rostul Unirii 2; se credea cg fratii de peste Milcov, lucrati
de Austrieci, earl, In Moldova, voiau sA Intrebuinteze i pe
Invgigtori3, ar avea rele sentimente fata de boieri4. La Bu-
curesti influenta lui Stirbei era Meit paternicg, si chiar a
lui Bibescu, care, declarAndu-se si el, ca si fratele On, pen-
tru Unire, ar fi voit sit instaleze dinastid familici sale, seotând
Inainte pe tâniirul Briincoveanu, care, °filer In. armata Im-
pgrateascg, ar fi sprijinit i d3 Austrieci5. Tinerii munteni,
ca si atfitia altii din primele riinduri ale aristocratiei mol-
dovenesti, cereau indatg, ca o garantie cg alegerile vor fi
libere, Iniaturarea Caimacamlului pgrtenitor 6
Dar Bals se IrnbolnAvi greu Inainte de sffirsitul lunii Fe-
bruar si el trecea puterile sal; Sfatului Administrativ Extra-
ordinar, In care la Culte era Panaite Bals, iar cond.uoerea
armatei fusese incredintata colonelnlui P. Scheletti 7. Peste
ateva zile el se stiingea8. Disparea astlel cea mai supus6
unealtg. a Austriel, da la care astepta tronul celei iu.ii umile
vasalitAti 9. Cel care-1 Inlocui, In ciuda petitiilor unioniste de
a se reveni la CaimActimia In trci, dupl Regulament 14, fu,

1 Ibid., pp. 1107-8.

2 Cretzianu, o. c., II, p. 142.
8 Riker, o. c., p. 72.
Cretzianu, o. c., II, p. 113.
5 Ibid.
6 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, ,n. 1139-42. V. §i n-1 armillor;
p. 1145 (sprijinirea cererii de ciltre Place .
7 Ibid., p. 1161, no. 850. Dernisia ltd Istrati; ibid., pp. 1132-3.
8 Ibid., p. 1161 si urtn. Cumnatul vaduvei era Alexandru Moruzi;
ibid., p. 1175. In comisia funerartitor, si C. Negruzzi; ibid., p. 1176,
no. 861.
9 V. portrelul lui de liog5Iniceanu; Cretzianu, o. c., II, pp. 111-5.
I' Stefan Catargiu era cat pe-aici sA fie numit; D.A. si D. C. Sturdza,
o. c., IV, p. 32.
300 Preghtirea Untrit Principatelor

cu toatit nulitatea sa ridiculA1, Vogoridi, un dugnan cilpit-

tAnos $1 cinic, ciu toate asiguritrile false date In scris 1W
Place a e pentru Unire cu prudenri", dae:i are san.se ht.
Cougres 2. Turcii. 0,6 aeesla era al lor, nu al Austriecilor,
credeau poat zdrobi prin brutalitatea acestui otti de pu-
VIZ inteligehta. $1 cu totul strilin de tura, de i bUscut la
Iai $i botezat la Sf. Sava3, partidul Unirii 4.
Intreaga chestiune a viitorului RomtInilor, stransit in jarul
acestui singur punct, era si se decidefi fn Moklova anului 1857.
De .$1. Clarendon se plângea ca se hulbura Europa din.
causa unei mici provincii barbare in caAtul ei"5, opinia
publiod europeand nu mai trebuia solicitatd decat dupd ce
se vor cunoaqle dorin(ile Moldo-Valahilar" i ua trebui deci
ca Puterile ocrotitoare scI iea o hoteirtre cu privire la ele.
Astfel in activitatea pribegilor,cu babe memoriile care tre-
ceau supt iseg.litura lui Magheru, fu, cava timp, o oprire.
Aceasta, de $i Dimitrie Brillianu continua A. fie primit amabil
de aeelasi Clarendon, care radea cn dânsul de planul amba-
sadorului oternan la Londra, Musuras-Paw, care vrea sepa-
rarea Românilor i pe Mihai Sturdza Domn In Moldova 6, si
el legase relatii i cii Bulwer7, ea Crowe8, cu Gladstone chiar,
care se seusa di nu e deplin informal 9, an mare meeting
1 Portret de Crenier, In VI. I. Ghica, Snicuiri istorice, I, 1936,
pp. 103-4.
2 Riker, o. c., p. 90; Thouvenel, o. c., p. 84 $1 urni.; D. A. §i
D. C. Sturdza, o. c, IV, p. 8, no. 371; pp. 36-7, 48, no. 497.
3 Ibid., pp. 55-6.
4 Ibid., p. 18 §i urtn. Canuchehaiaua tàrii, Fotiadi, li era cumnat.
p. 24. Place propusese pe Stefln Catargiu, Mavrogheni Vogoridi;
ibid. Unit Turci vorbiserä §i de Costin Calargiu si de Cuza, ibid.
Candidali fuseserä Vasile Ghica, Al. Moruzi §i chiar N. Istrati; ibid.,
p. 6 si urm.
5 Riker, o. c., p. 118. C. ibid., p. 128.
6 Cretzianu, o. c., II, p. 87. Corespondenta la Morning Post; ibid.
pp. 92, 187, nota 1. Incerari la Examiner, 'la Star; ibid , pp. 116-8;
pentru The Post, p. 137, no. crAcoctx. Matti cu Olway; ibid., pp.
117-8. Cf. $1 memorial; ibid., p. 120 $i urm. Pentru Daily News,
ibid., p. 167.
7 Ibid., P. 102, no. CLXXIII.

8 Ibid., pp 116-7.
9 Ibid., p 12,8. V. $i n-le urnirttoare i p. 131 §i tirm.
 70-3

cur-
1

I tP1

tf4
itit 2 R "
;. . IF 1.4 icA*4,
N,
ti,413,211! giNg

. V'h
A
r

I N P'

_frFa

Divanul ad-hoc muntean.

 Unirea tarilor libere prm Aoingni oi

so (inu in Oclombre la Brighton'', fiind in.vitat i Grigore

Ghica2 iar Al. Golescu Negru vazuse la Turin pc Ca-
your 3. Boerescu-si tiparise, cu o preratä a doctrinarului Ro-
yer-Collard, foarte favorabilg. Românilor, studiul de o largg
informatie si de o strlinsa argurnentare cu privire lii suvcrani-
tatea, continun pgstrata, a Romanilor, dar Intr'o scrisoare
care Eliad, caruia-i trimetea lucrarca, ci Isi arata parerea
ca nu trebuic a se mai vorbi, ca odinioarg, si de Ba,sarabia
si Bucovina 4.
Actiunea In Paris, odalii cc Napoleon mentinea, mortis, punc-
tul.sau de veclere: neaparata Unir ea Principalelor 3, nu mai era,
de altfel, necesark publicatiile care vor aparea la 1857 fiind
mai mult In legriturd cu. node irnprejurari cc se vor crea
in acest an, care pgrea hotaritor. La Londra Insa se pronunta
tot mai mult, alaturi cii grija, esentialk de a nu se slabi
Turcia, In sfarsit pusa pe ricioare i introdusii in Europa-
ca membru egal, gelosia fati de Franfa napoleonkznd. Until
din corespondentii lui Dirnitrie Bratianu, Crowe, o spunc
limpede, Inteo scrisoare din Constantinopol, Inca de la 8
Septembre: .Lord de Redcliffe se tune de un Principal fran-
ces pe Dunetre ca Egiplul supt Ibrahim sau Said" 6, accl Egipt
pentru care, cu. vre-o dou.azeci do ani In urmg, antagonismul
Intre Franta protectoare Anglia dusmand era O. aducg
si
razboiul european. Ace lasi observa cii visita lui Talleyrand
singur 7 la Bucuresti si triumfala lui prirnire fusese unq din
1 Ibid., pp. 170 i urm., 201-2. Mispunzind unei interpclari a lui
Otway, Pahnerslon mentiona cu laude pc D. Briitianu; ibid., pp.
205-6.
2 Ibid., p. 174, no. cm. Pentru succes, ibid., pp. 175-6, §i East, a. C.
3 Ibid., p. 119.
4 Cii ar fi renuntat la aulonomie" nu e de crezut; Eliad, o. c.,
pp. 548-9. Cf. ibid., pp. 553-4.
5 V. Thouvenel, o. c., p. 63.
6 Crclzianu, o. c., II, p. 144. El lucerca sii .convhvgg pc
Stratford c6 emigratii nu sant niste li,zeri, ci oameni mai maturi
decal represintantii din Iasi si Bucuresti ai aceleiasi cause; ibid.. p
145. El observa a la Constantinopol se lucra contra Unirii si de
corespondentul ziarului Times, un Maghiar; ibid., p. 117. Cf. Insg
ibid., p. 167.
7 0 scrisoare pentru Unirc a lui, dare D. 13ratianu; ibid., pp.
188-9
id2 .
Ilredltarda untrn .

causele acestei stari de spirit'. Sprijinul dat de Francesi Rusiei

In chestia hotarului basarabean, Incurcat prin existenta unui
dublu termin geografic (Bolg:ad) sit a Insulei Serpilor adangi
la temerile de viitor 2. Inca In Septembre Colquhoun, Nachiu
adversar al Unirii, fu.sese instiintat el aceasta c politica oficiala
englesa3. Cand Napoleon facu sa se dea prin Moniielr asign-
rarea ea se va face totu.si Unirea, la Londra, neconSultata, fu
un strigat de indignare contra trufiei fostului alial4. i A.
Gh. Golescu, recomandand nn apel la opinia publica, avea un
gest de indignare fatà de guvernpl unei taxi asa de puternice
care nu stl la ganduri s Intindä o cursä unui bict popor
mic ca al nostru numai dintr'o miscare de ciuda, poate, con,-
tra guvernului trances" 5. Un alt Engles, Hartman, care, din
Constantinopol, venise la Bucuresta, scrie lui Dimitrie Bra-
lianu cä Guvernul engles tr:buie adus printeo actiune asupra
opiniei publice, sa-si modifice punctul de vedere6. Iar un
N. Browne, care nu credea In posibilitatea mome.ntana. a
Unirii, recomanda sa se preOteasca, prin mai bune institutii,
o stare a sulletelor care, In cativa ani, s. poatit wince si
unirea cu conationalii din Austria 7.
La acest fatal antagonism, care va face sa se verse ata,ta cer-
neala diplomatica si va clinti apoi pe Napoleon din prima lui
positie, care i se pramea cä nu mai peate fi sustinuta, contri-
buia esential continua rivalitate, la Constantinopol, Intre am-
bitiosul Thouvenel, care izbutia O. se impuie In primul. loc,
si Intre vesnic Iracritul Stratford8.
Zabava, Incurajaloa.re pcntrn dusmanii schimbarii cousti-
tutionale, durase asa de mult, InCat in tart se crease o stare
de spirit deosebit die nervioasa. Fat't de sovairile care se cons-
r Ibid., p. 189. Cf. §i ibid., pp. 162, 166-7, 172-3.
2 Ibid., pp. 162-3.
8 Riker, o. c P. 73.
4 Cretzianu, o. c., II, pp. 189-90; Riker, o. c., p. 85.
6 Cretzianu, o. c., p. 164. Rosetti contra ki; ibid., p. 170, no. clu,nc.
6 Ibid., pp. 183-4.
7 Ibid., p. 186.
8 Ibid., p. 151. V. qi observatiile d-lui Riker, o. c., pp. 54-5, 60
§i urm. Din aceastA causl A. Gh. Golescu, care se afla la Constanti-
nopol, considera, In aceastA lunA Septembre, situatia ca pierduttt:
Cretzianu, o. c., p. 157.
 linirea tarildr libere prin itoinani Jo3

tatau din toate pArtile, trebuia sa. se ajungli. la convingerea,

care s'a dovedit mantuitoare, cä solu(ia cli eslici romanesti era
In mdnile poporului romdnesc el tnsufi, Impolriva vechii si
nenorocitei traditii die a se astepte ceva de la hunavointile,
prieteniile si interesele altora1. Dimitrie Brätianu, al carui
i desilusii nu sldhise, scria lui
avant dupd atatea sfort,dri
Kogdiniceanu: Geia ce ni lipseste mai cu saind este toc-
mai ce ni se core mlai malt astdzi: piept. S. firn dar mai
tantosi, mai cu piept": la visita 1-11 Crowe in Iasi nu s'a ridicat
rndcar un Ohm- pentru Unire 2. Si el stdruia, nu Mrit suc-
ces, pentru. cdpdtarea dreptului de Intoarcere al emigratilor,
care ar fi permis concentrarea la fata loculid a fortelor na-
tionale 3. Dar, cand, In primavard, Dirnitrie Brätianu, Nicolae
si Stefan Golescu, Rosetli aparurI pe Dundre, ei furd opriti
la Rusciuc multe sdiptdmetni, viin.d In &tar si la Galati 4.
Deci find d1nii, numai de cei din (and era sd se poarte
greaua luptd.
Prirnit rdu de la Inceput5, Vogoridi, sfltuit de rudele sale,
un frate era secretar al ambasadei otornane la Londra , se
desvalui Indatd, fIr d. acele metode de dibAcie care-i intreceau
inteligenta. El 'Astra Minisleriul lui GOdel", consulul austriac,
cu nescrupulosul Gostin Catargiu In frante, care declara cii
sit i se radd mustata" dact iese vre-un singur unionist.
Istrati-i fu sfetnic de la inceput 6, I se ordonase de la Poorta
sa se tie strict de prescriptiile, une ori calcate de predece-
sorul sau, ale Regulamentului7 si de litera firmanului, iar,
In secret, sa nu se desparta de acesti oameni 8.
De si la Bueuresti Se dIduse Incit de la 10 Mart st. li. oft-
Sul" pentru chemarea Divanului9, alegerile erau jsit fie Inca
1 Dar D. Bratianu, seriind lui Kogalniceanu, era Ingrijorat ca
§efii miscarii moldovenesti merg la mosie sau la bai; ibid., p. 181,
no. ccv.
2 Ibid., p. 193. El cerea la Bucuresti o cancelarie moldoveneasca"
si la Iasi una munteana; ibid., p. 194. Cf. ibid., pp. 203, 559.
3 Ibid., p. 196 i urm. Cf. si ibid., pp. 177-81.
4 Ibid., p. 206 si urm.
5 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., IV, p. 18, no. 878.
6 Ibid., p. 27, no. 884. Instructii; ibid., p. 76 si urm.
7 Ibid., p. 19.
Ibid., p. 131 si urm. Demisionase numai Alecu Sturdza,
9 Ibid., pp. 28-9, 34-5. Instructii; ibid., p, 76 si urm,
go4 Pregatirea thiirii PrincipaLetoe

multa vreme zabovite, pernatfind unci diplornatii la care prea

adese ori ignoranta se unia cu spiritul de intriga, biala
EuropP a lui Napoleon!, sä sc Incuroe si mai mult in
firele pe care le tesea neobosita. Anume nelamuriri in ins-
tructiile de la Constantinopol si patina intelegere in a le in-
terpreta aduse aceastä intrtrziere, care ingächti c'31or dotal par-
tide sa se gäteasca de lupta.
Inca de and era la Iasi Cabull-Etendi, aducatorul noului
firman, i se presintase un memoriu pentru Unire, aratand-o
ca prielnica si intereselor turcesti 1 Si, de la Bucuresti,
dupa o Adunare Ingaduita de Ghica, prin Corniletele unite"
se raspundea cu proclamarea (27 Mart) cclor patru puncte:
drepturile din capitulatii, Unirea deplina, print strain ere-
ditar, din dinastie europeand, farI restrictii, mostenitorii aviind
a II ereseuti In tara2.
Comisarii sosisera Insa, In timp ce plecau ultimii Aus-
trieci. Pe tot parcursul, si, mai tarziu, pana la Iasi, vi-
sitat Intaia cora, Talleyrand fu prima in aclarnatii pentru
Franta si Napoleon3. Primirea oficiala fu ca a unui Suveran4.
Raspunzilnd adresei care i se Infatisa, comisarsul frances de-
clara ca tine usa deschisa pentrrt oricine; el se feri sa vor-
beasca de chestia In Might°, Accasta pentru forma numai,
eaci, la 2 April, Napoleon scria pe margenea unui raport
al lui Thouvenel: A apasa puternic pentru a obtinca con-
cursul lui Resid-Pasa pentru unire. A nit menaja nimic pen-
tru a capata aoest resultat" 6.
Cuvinte calde f!ura adresate Benzi, represin-
taut al unui guvern care ne-a invatat cum o n.atie die cinci
1 Ibid., p. 37 gi urm. V. si apelul care tart din n-le urnittoare.
2 Ibid., p. 50 §i urm.
8 V. §i Riker, o. c. Cf. Thouvenel, o. c., p. 92 si urin.
4 D. A. i D. C. Sturdza o. c., IV, p. 64 si urm.
5 Ibid., pp. 73-4. Cf. §i ibid., p. 123 (descrierea de dansul a et-
lAtoriei). Alexandru Ghica mersese sa visiteze el eel d'intgiu pe
oaspete; ibid., p. 127.
6 Appuyer fortement pour obtenir le concours do Reschid-Nclui
a l'union. Ne rien menager pour obtenir ce résultat; ibid., p. 211,
no. 977. Dar In scrisoarea lui Walewski care Talleyrand (18 April):
Nous ne voulons d'une opinion factice, pas plus en faveur pie
centre l'union"; ibid., p. 360.
 hula I. - N57. , A? 2. Lunt AugnstA.

11 Yet P.

, Vs sti Lonis # Clara A. Onus. a. he. lama. 1.

rr-1717111.'1.,..41.11,11Ln6 'putt WARIt POLHILL El IIT FRU' , d
mbl Salaam di Alt ot test. ..1 d dttptul
1.staniitn. I. A Ketrul. alpotrals Om (AMC.... 1111111,1 Ol .14,611.2.1171 SI' 5011 0414.. t. rani .14464 # leO Iti!.

!
1314.C1211111 12 2,1916e1, limy. sille ne sal 41,41.al d one,. 111 An- .51111.1. 6. Lori .11 I. errs tnotIltorp...un
47 I

Imose . I I114.l4. 11.1spnoule w fain. din Isnr so ;sap ..n. corks*

I *Yam'. . oprok Wm.,. hoc dd.
pc 1.....11/
Atali1spiln date is Asap, Annsnelnp de LoptIsll.,
a"... y no *nig, Only . 1,
nul
LULAtIL"1.4.71'n.arin'ttdps7..e.s7st ....I. V.." " - sii. IIla dope... Ii 111a-LITpebein 1, lama ..oes kanosmIn nstlettl -

r 66.Z. al Entlitops stst awn tratn in leis Is Ay .

tinPs de imolAn
Ned odst Ia ass. as- imon, wao. 1, a, ....I so. ro eqpile
fin 11bnp i. 114.111.
di. *dray m .k. ty'r....... *ark, ne es. sot,, oetemuln apin lope ecIen-!stdr, IpensIr 1. I04 CI Psmusiel it III.; as
;
int/2.n. dero mikpi paap! n'a no.nit din 4tit seisHil Int c.1 me, .1 Ilmil e Ins Wm, toonl".........s! Coin. now. .n u., 4,,,,,....
1.. ad .6....letT1, ne'nInIntl°1, d'a M14.' 1. anis, oral
antit 441. d."Ife nr.0 .12.,102 dm 1011 j, PIalulil,
ant S. oede
toops safer role lop ta-11. 0, In t.,...e!t le,.
...At
mopylo Dear.,
nr
einelt. kaielsmen les no, pnposod, maPnInd I. . a
Ifeldssis LIpdt1 11.Irseostot 1.ø Mk, ix lontsmIal.
.. "",I
Solt Indcl Ascii . InIap de epistles, la noir
hen In yule Aesielmopli
'
dinleCstik, ko nen saris ..mstnstpi :op
Ia ael naps satIA.O.,.. ns ob. fi co.Lit
A
[06.6. aaa . .1111 nnosDisol nil,
relay 64 ...
poll, ..1.1 do Asod ilPp,I. atIe pool
014.11
Unapt!. lop, mi rIvavokt-nd O. Is, nt.'s 1, auspon At dokitold usu.. ho npetttl onarIsi lop. Mope' nits EV0111.1 Inky:op. tpahloltl de In lisp., ml 4'-
AA slat nermolstd In sloospile Main in I'mno. so I $ins etre. In lot. toot este: sawn loo ple0,ttleil Lsm n1.1 as flAept stoop. sol.t.
d 4,44. A MU.* 4111101, kV 1.mM' mope srlIcp wsnte tolept ddpingeIt odustpe. Ass, ,11sp se all esle 1111 P Indy+ men MAIO Lie a.

....y.y.
p
Intsp.1 IMloi..0.410nn 114. desran.r. 61.
ku.12221 Londe,. 11.1.nrotos.
arra. . 1144
up, y.e, IM ma r L....
'no se
'''..
.1..141" nII-I atm sera. soh.% o Ilia,. In si
I sl .....1.. I 410 .4 .....e-o,- sob II
'not Soo., 11.1 bine nr its
1,6 ... ogy h0111 Infrha Ito MA; 41411, flA1-a01 le-
py, , h. MI< soin. I.Septslen" mi nom non-c....thond I. se atm, odes Iota.* toreptlop Est.-
ptis I. iry...... .. ap, A ..., .6, ryo b Dept An Olt 4. amount. ne cite kale. 14,04eue le novo nom.. saps a ne loslonps oaten
Orals ItpluninstnInp nn .Ap-Ann Wt. as, 1,,,lest 4. loos na.em Wine, Is MY 4:. Ipen'pes din arpt.. Hen.. ie. fepition dm lidps
A .13 4, ape nor.
441.11 lute onIIn
node* 1.5016. tnll lei tm-Ine so I Isdepes de nu sem Ilr Leary tome.' Nal bine se a AM.. lest. Iskpat de spills do
"'ans... mgt." .6 4.1.4.611Iserk n'ap ustes 4. eslenak o. three1 dise1Iell.1.0 Pt li' knot 1.. nnnt 1.1,4 !Infests!
44fl. " .*0.....
....... ""`" 101,
'Is".... 4'
..1.....5
./....1. .A.-I asseepo-nel, land 'mil tumble .01 N. Ittedrio so onIrm none no, dolt n las-
. p!, ,,,,,,,,, 0,..g. v., ,,,...- yy 1.,,,, rue. yell, . Oh. 1s. 11,Sltalle, Its dopitn Ittisno on loll,. nes soless.211. 1..el mi fa -

/snips stele newt! in 1,1.1 date op, o UPC Ill slopmsnt. Dentin 410401 Ast tul 1111111 pinled .. I,, Hm Lemennie p Ira I. da.
.111 In.on la ...In ro epcfmrs nit...pees .Ieleil.l.Inewe pconnan "-I sem', 410,1.1 III 'pt,' I .4
Os un ns. st nt ...en. At !state.... lno .2.
1. mai Inns de Stow, do Asian...1m de all kradtm;stp. 1.401.111,1 SOO,. se nu upIneak. ma
" " nms, in
i ono- on nIcon, naIer, nts. In nkil von pool, Advil1 to tpekil In le 19. Wm.
110 IpeAst 11.1 I
ns operenta, de som neaten. oic1
All, to

dttanipilt
Cep, 1,4, ,, y
. .11 - ..
...Iran nth, amino mentlInp g. is .I., ai
ltminspds el din imps. ns ue
014.1 lysyg.
." de Malts nano ntnleatupes In surpana, t11
..........1., 4. ...pare ape Illt. 11 r.. '` ',J. do yelp. Pmts.
,.
Ipso, 0,0.11 .0.w...11s
. .

conpoiAs, 111eDI ED VI lotalA, 41 !Man de o mope mod. A...din-

.
...a .Born kerb, ts, to. n pavIs ..1.t.1.1. dr elehinsee
"" app,, Ito I"I
anignosple PtanInisi, mi nom sinus, anol.ma is deecilein Au "Lapse rin LIIi ...lag onto keno se ye. 4, Asia. 51.1 .50154 uti 1.neutlinnel ns-
stns.. Isle. nen massos Imp* sapinI amtlta Sass 44 rude.. slap.; U. no i te ..jtni
op'. Itts- sae.
Ls.. .", "..". . 146... 's nsate Iri ally
... 'tOil,' 1,1111011 na
Mails! -Dept rase nrolps 1104 .
nep.1.1 de malt Dm Hint. sto-
tepoilti onlfikspil litt.I sal. moody i n's sal
la /nal. Inustpe. Nial sal 111o1 Indnenik din nr- 1-.131 se-ml luironApe npiotin.al dpHislal ne-
n, stout grAs hope troll. 416 Lao ... mapi
......1... doer. la k,
..... dm ams..1.1. ...ay mug La .......1 opt te. 40 IN ajals de r ne nom ajnIs nal In- ...Haul ye op 6 dot In 12.11...n dpentni mi
... I.
st, Won 11111 kond slpelthl S. nn 1ci10.t.. sire,. &ass etInpll din !nips, .1 Lao.-
se. dts...D, 11l IA In Ind,: '.1.01,4.1111,111 5.44. drag. Hurl. lottlaI skeiAll U 1' de. extepen Her nacinnele.
1

Aura. Long a ml dtmosta 4. oat, Aind Ace, fun II., kw,/ slpeInil PtIt Idols. bine!, ? 11.1 losnd, Stapes ,!. sksio I voodoo um...pa so &tee-
°P....1...,... Ana ill Isat 6.46.6 altio.Oiltit alprielf se ne dos Oben...lei Stpeillil is It pe-Iteteln fuaple mail do a rpm,. ripelosm ep. ...
...".' '...' 110I
.1. .4. I...- " ''s l I'.4..
colour epormieleten! Edneirdl loo Ile opc.Iies I-11.4.1. tea.. 4. wt.!. gar stptIvale din 1759.
a.. Ire. nanttele! Ston k... se no !Acts I I Siprinil 11 at.. adesspal l Ponca sena Hahn WI. din In-
.

pi... 114.6. gra dm

'1. y.
gluo
Z ,P,,,,. o SP
oe dearer Indsslpie1 SlocinI1 se ne faits qtr. Ie o minks, Ions ep yaps Its 'Ins. ken-
tread L., als sdstApal 4. Cannon!. oeulp LA1 11 dpsnorpf!
oar..
OC
.
*2,1,0.! 5141131111 II atnIpills !eaten notolu emus,. 1. or-al pereptan
itticeldst le Sau imnlpis1 bum
IlI octoO,sttnAnit
"'", 11*, aalk akt, 1145II - -
Akan' ml nof nissik. Ns. Ipettilip as/ de who

-- ellele epartlespole 11.I,ll,A i Poll rtalpint

I. ntlepIle tui ye.. mode. roans din InIps, Hsi Cs
Inch kim neoant.to kcal- *On de °compel P. praellto tmopetn mile Ina11 tenor mantle, lot IpeAsil 1a1s so slat optu
tape s'opIn cpsjmnutDop esistings no. Tale on-
.
,JkolpsrM Wpm In tIto:Opes dpealspilnp nentlpoI °sepal° lope Ipso), mattut let 10.0 1.011.1.s. Tool

.- . le Lade Ito ke-Imps ar -tucadelt utplinil. es de!k al doom 'A Credit pin tante 15 NA essl IS-

nentrtpst AspOsteuttatt d. 61* 1,...lizna to. to- .4* it.0...spinpOstes sonv. nine
FOITA n. tt:i!1 &Os ...An emotion paps. in suoleate, Ina train rota. 11.411, tteedest, opt friary solo. Imps
. luys.1tepal. ANA eine fazes kilts ....malt 11.1.2 apt Sara. pasynktal ...I inmost 115.1H1 names.. Alla

, . '"'gyie..-
Itaps IBA!, all malls nt1eti4 ,11. 1.1es &pupa., loos ss. Ma
tk, moral 414,nlys dtwolslia bps sllinsleama r
IhilIlOpIba Irma. O. 410.1.....
1114,1 ..ichas 4.1.1.011 511 .4.14 al 510it,1,011, on
(OWL ItUNTEL
,.........ye!. Mara 6. !!'.-4 ,t11.".._;.°7.7..:tJ;77t11.7;1;:::,,;,'..'r;.:,',k,:'::,,,5,7.:::::.1..r..;,:,:,:: ::,r0.7,,.1,:1Tr.
..,.,...., ....... ,... 1 klq.lo WS ishi. S. otstinasp sepimi spin splatte, oplu lpciassa wi s
....... tfINI ti tan nps stst de 1,, ta.; Stall
2,.. Idtilop I. on .icepllop °pin toosp11. 3e111.1..
4I!11. 1..IIIntnIer. ne;cdrons in... .1 no Ion en, sulpil int psIpt npin 1..111 snei fiesomii ta nazi
'F.,..nt.;
1I.. I' '''''Ii I. V.,!* ao,14.21. 11»,",,,.,,,,,,,..,,,, .1.,. ..., ,,,,. mi oat p.,, .. nlont. les
grfzesai2.. .. ..nti !tunes sop..., ea
I

I
sIets dn. kfIlips. .1. L.10 mi Pood... rat Is tn., apintO.. mudettls
- ' 1 611.1 4.m. nataitsta a: . In voi Orem. al el CookA s sees. tai ksp ... noon. 4 se nen. Imintra
{i '50.001 .1. 5..,..."",s,p, si ,..i11.-....1 on.p4o,' !apt lia n facts, sant4111ts. Wort not lpodatio Ism.-

,
£161,111121/14 .44 polar a.

iltsts sOn. CatIneI jtt....

. I.
4.6 1,...
.
'.
.

i,...,,4' , . '
n11 ..,oit'As tot AnIt.,.li. lass el foto Apo:My, Iis tt ii d'op K iroptt And tail in Immo imp, eon
4 sat Iron

La
int.,. 11.1 no Ott, Itkatert. din vonwt," ...pule' nosnars. Ism . 0....1 up,Atiodttsso ds al
sonle,'test 1, moan. n.....ont tsp. ea nonS ...tont& nt at. romq...... a.. Is asen.1.11. anlie 4,1,
inlelni essenilip. s A
,. Jingo loo
.,
sticlAt op...O.:nap.' nat. A Jost a Ieninits end' ms. 11111511 . Alp*.
.04.,,, ..iv. mil, Wale. tui.dalitcs Insi. *lost, In set ne. I...spent.. istp, losleiste
,.
!....,' F. L. LII ,. pm. sip 1 stoke opl 'pinto'. .orla opt. I. fttsa . Ilon sod.: tot re, mon an nOlt11 A. I.A. .., 4. h.f1.11,4
calsitiont'inainstr. ,.1.41. .. t.,...,, penults., ..... se psalms.
-
'
,..,... '.... i,,,Ap,,,... i ,,,, .
,
.1: 4!...7.....4 0,". l .,°?0,. . _ : .I.
1.1.1
,,,,,.4,41,,r,,,,, .11,,,,i 0,, 7:4.7.7 . son- ..11 mfrs.. in
Anp.I.neli de nO,...1.,.,,,..,,,.l,,,,,,,,,,,t.,:...-,...h..,.enejt, mi n Ls!. 0 is 4,1
010..1u dOcePt. PIspitalt stStVala in Anist.e apsolt;th. n'als.11. ler...11: Is sttsn'iallo',7. l...."potl'llos"..!..:11:ifs ....... Cows a 11''''.44::ie
.
..e Z..

oi Ronnânul » din 1857.

 tInirea tart lor tibere prin flomAni 863

milioane de oameni poate prin loialitatea si energia sa sh

inspire Ineredere si respect tot asa ca ,si marile Puteri",
si Benzi raspundea cd e bucuros cd, iefit din aceiqi rasd,
primeste eu memdrie numelt de frate", In romaneste,
ce-mi dati"1. Lui Savfet-Efendi, care va mai fi aimestecat,
cu aceiasi dusindnie, in viata Romaniei, i se vorbia numai
de credinta fatd de Maiestatea Sa Imperiald Sultanul, glo-
riosul nostru suzeran" 2. Lui Bulwer insd. i se amintia, ceia oe
momientan nu era plaeut, initiativa englesa macar pentru
consultarea libend a tarii, si de la el, atat de doritor sd. se
manifeste, se prirnia rtispunsul ca se poate avea Incredere
in Poarta, cd favoarea ei trebuie rasplatita prin liniste si
virtuti care se asteaptd mai putin de la ei", ca inteligenta,
visibild, are nevoie de cdlauzirea experientei pentru a deo-
sebi practioa de teorie, posibilul de imposibil". Nu lipsiau
laude pentru neamul din care se cobora comisarul, pen-
tru loaialitatea lui si reputatia die franchetd" 3. Lui Lieb-
mann de Palmerode, trimesul austriac, i se arninti numai
datoria de nepartenire; el rerusk insd primirea adresei,
ca unul care na poate Inira In legdttird decat cu Diva-
nurile ad hoc 4. Se &ill euvinte ealde si pentru Prusianul
Richthofen 5. Zdbovind pentru a fi oel din urmd, comisarul
grec Basily fu primit si de supusii lath pe care o represinta,
si de Greci, cari-i stiau originea, si de Bulgari 6. I se semnald,
Inteo adresa plind de recanoastere pentru binel6 ce s'a neut."
Romariilor adesiunea la Unire a t.arii lui 7.
Campania electoral.d. porni ci apelurile si Indatoririle rds-
pandite de comitetul unionist din Moldova. De la Bucuresti
li rdspunse adresa pe care o iscaliaa Insä, In lipsa pribegilor,
persoane de o mai mica importantt si notorietate: pe langa
C. A. Cretulesciu, care va publica apoi si o Istorie a culturii
1 Ibid., p. 57.
2 Ibid., p. 58, no. 908.
8 Ibid., pp. 59-60.
4 Ibid., pp. 68-9, 248, no. 998,
b Ibid., pp. 145-6.
a ibid., p. 211, no. 276; pp. 310-1. Indreptatia inior:iered prin
addict cd o parte din Turd erdit Inca la Duldre; bid., pp. 253-4,
t Ibid., pp. 264-5.
20
5o6 Prcgaiirea lfiilrll Principalcioe

umane 1, Alecu Golescu (Albu , un Filipescu, I. 1311.1ceauu2,

cu un C. Racovit pe 1âiigi car:, se adauga, dintre tineri,
P. Cernatescu, Costaferu, Predesct, Ioranu 3, arhibectul AL
Ordscu, cativa negustoni s. a.v. Un apel unionist al proprie-
tarilor5 e iscalit de Constantin I. Filipescu, Em. Florescu si
fiul Alexandra, Grigore N. Filipescu, un Barcanescu., Barbu
Bela si tânärul Barbu Catargiu.
De partea cealalta, cum un grup muntean daduse o lectie
cornitetului pentru, statuia lui Stefan-eel-Mare, trimettlnd, lii
numele comunitatii de limbi, origine si nationalitate", o in-
semnalä contributie, N. Istrati Inapoiè suma, pretextand ca
nu s'a %cut Inca s000teala cheltuielilor necesareg.
Abusurile se produserä pretutindeni, de la talsitictarea lis-
telor electorale pana la arnestecul Pips al administratiei. Era
vorba sa se destituie prefectul de Covurluiu, care se declarase
partisan al Unirii, i cel de Dorohoiu primi ordinal sa mearga
la consulul austriac ca s. i se dea instructii contra Unirii 7.
Se Ingadui tiparirea uned foi evreiesti, nu si a ziarelor Zitn-
&rut si Steaua Dundrii8. Plângeri fura adresate de la In-
ceput comisarilor, cari, strict vorbind, nu puteau interveni,
de si Vogoridi, pe care-1 cerceta o comisiune, Ii trimese la
aoesti represintanti extraordinari ai Puterilor , intre cari Tal-
leyrand mustra pe sefii unionistilor munteni pentru ca intro-
duceau in formula low si punctul printului strilin10.
Ele nu aduserä niciun resultat, Vogoridi raspunzAnd Candva
lui Place a dare de oe sa se amestece In administratia inte-

Un articol al lui, la ziarul Concordia; ibid., p. 130 qi unn.

2 o scrisoare a lui; ibid., pp. 157-8.
3 Un articol al lui pentru Unire,In acelagi ziar; ibid., p. 120 qi urm.
4 Ibid., pp. 104-5.
5 Ibid., p. 162 si urm.
6 Ibid., pp. 102-4.
7 Ibid., pp. 183-4. Circulara ipocritä a lui Catargiu pentru lega-
litate; ibid., pp. 201-2.
8 Se refusal un raspuns scris. Place observa cä Muntenii au cinci
fni; ibid., p. 182.
9 Ibid., p. 165 si urm.
10 Ibid., p. 197 §i urm. Talleyrand dadea crczare acusatorilor lui
Ghica; ibid. Istoria acestor adunäri, la care participara Barbu Belu,
I3ozianu, Costaforu, care avea directia §colilor, D. Ghica; ibid.
 Unirea. tlrilor libere priti lománi 861

rioarsa. a Orii1. Costin Catargiu Isi continua, astfel, opera. El

mergea asa de departe Incat ataca fnis urmNrile unei particle
din acest Principat, care si-a Insusit dreptul de a se cons-
titui formal In comilet, a delibera asupra fiii4ei poitice a
aoestui Principat, a iscäli jurnale, a publica probbrne si pro-
clamatii, litogafiAndu-le": o astfel. de actiune neautorisat a. tre-
buie opra. de Administratie (15 April st. n.) 2. Se arest a. un
profesor i un boicr de a doua c1as1 3. Mai t4rziu casa lui
Rosetti Tetcanu fu nWlitä noaptea de o adev6rath. bandk
Thouvenel clpAtI de la Resid o declaratie el Poarta n'are
nicio parte In ceia ce se face de Caimacam prin miuitrii ce
si-a ales fn toag libertateat . Dar comisarul otoman Isi chema
colegii pentru a li comunica adeshmea guvernulai slu la mI-
sura contra comitebelor si In Muntenia". Numai Divanurile
ad hoc ar avea dder3a sI trateze despre afacerile politice,
g se 6.011 o parere pe care el o putea socoti favorabilä 6.
Agentul comercial trimes de Franta la Galati, contele de Bros-
sard, considera chestica Unirii compromisg. dacä nu se pro-
duce o interventie din afarI7. Totusi, prmiti de comisari,
Kogälinceanu, Ralet si Alecsandri izbutiser g. a exercita o in-
fluentä asupra lor 6. Se luI hotl,rirea carcethrii la fata locului.
Talleyrand c616tori In triumf, dupl demonstratiile muntene,
din oras moldovenesc In ora§ moldovenesc9. La Bac* ltd.-
sura lui fu deshapatä si trisA de multime, cu streangurile
tricolare nationale ale Unirii. Din oealalt1 parte, pe cand
1 Ibid., pp. 233-5,
2 Ibid., pp. 215-6. Protestul Comiletului central; ibid., pp. 279-81.
V. i ibid., pp. 486, 494 §i urm.
3 Ibid., pp. 222 qi urm., 245 §.1 urm. $i la Roman; ibid., pp.
255-6, 262-3.
4 Ibid., pp. 260-1.
5 Ibid., pp. 355-7.
6 Ibid., pp. 320-2.
7 Ibid., p. 315, no. 1046. Cf. raportul lui Talleyrand; ibid., p.
330 qi urm. Fratele din Londra al liii Vogoridi Ii recomanda sit nu
se Indepärteze de sfaturile lui Giidel; ibid., pp. 343-5: Ce-ti pasä dacd
oamenii pe cari ti-i recomandä consulul Austriei au moralitate sau
skit vitio,§01". Prokesch-Osten scria de-a dreptul liii Vogoridi, tn-
curajdndu-1; ibid., pp. 358-9.
8 La, p. 331.
9 Ibid., pp. 350 si urm., 333, no. 1057; p. 433 si urin. Cf. Thou-
venel, o. c., p. 89 i urrn.
 PregAtirea tThirii Principatehni

Benzi era incunjural dc aoe1easi simpalii 1, dalorite fratelui"

de cei oe au ptstrat limba strtbunilor, i Inlocuitorulai hti
Bulwer, bolnav, Stanley, i se arrita recunostintt Richthofen
aflAndu-se Mire cunoscuti 3, Liehmann cra primit mai mult
de Evrei, iar Arabul" trimcs ca st Intarnpine pc Savfet
Impartia de pe capra trtsurii lovituri de sable celor oe acla-
Mau pe Sultan 4 Cum se arborasert colorile Unirii, Caimaca,mul
ordona arestarea cui va mai Indrtzni st le poarte 5. Fotiade
rocomanda, cu aoest praej, lui Costin Catargiu politica ac-
telor lArt zgomot" 6 Se urmtria de la Constantinopol visita
gu.asi-oficiala a Englesului Dalyell, btnuit cit e pentru Unire 7.
Vogoridi era autorisat formal a opri reaparitia Foilor unio-
niste 8. Mitropolitul Moldovei, care era oarecum unionist", si
de pe urma continuei rivalitati cu episoopul de Husi, fratele
lui N. Istrati, primi neindreptAtite observatii, ca 'de la un
sef ierarhic, de la Patriarhul constantinopolitan Chiri19.
0 schimpare se produse prin InlAturarea stlbatecului apt-
rttor al unei cause pierdute, Costin Catargiu. Nu Mil ca si
Savfet st-si fi dat saint ea prin aptlicaturile sale el deserveste
causa In servicinl cAreia isi pusese toata pasiunea siTalleyrand
st fi amenintat cu plecama10, ministrul sprijinil ptna la capAt
de Austrieci trebui st piece de pe urma hotarkii energicei
fiice a lui Conachi care, retrast, la tart, Isi amenintase sotul
cu un divoq care ar fi insemhat pentru dansul intoaroerea
1 Ibid., pp. 431-2.
2 Ibid., pp. 405-6. Si adresä cltre Mitropolit; ibid p. 414, no,
1085; p. 433.
3 Ibid., p. 416, no. 1087. Cf, ibid., p. 1019.
4 Ibid., pp. 388-90, 396-7, 431, no. 1093; pp. 471-2, 484. Dar v.
qi darea de saint din gazeta lui Asachi; ibid., p. 405.
5 Ibid.
6 Ibid., pp. 369-70.
7 Ibid., pp. 384-5.
8 Ibid., pp. 384-5.
9 Ibid., pp. 465-6. V. si Mid., pp. 509 si urm., 519, no. 1140; a
doua scrisoare, ibid. , p. 542. Se destitui pentru slniciune ministrul
de Culte, Beldiman; ibid., pp. 480-1, 506. E Inlocuit cu Al. Sturdza.
Costin Catargiu ai ministrul de Finante erau iscaliti pe o petitie
anti-unionistA cttre comisari; ibid., p. 481. $i Secretarul de Stat, P.
Bats; ibid., p. 502.
" Ibid., p. 505.
 Unirea tArIlor libere prin Români L109

la skräcia de la Inceput1. Intre factorii cei mai harnici ai

opiniei publice unioniste erau femeile din boierimea Moldovei;
d-na Cantacuzino-Pascanu din Roman, care gazduia pe Tal-
Ieyraiid, d-na Ruxanda Roznovanu, din Tutova, care inter-
venia personal pentru a opri abugurile 2. Dar Vasile Ghica,
Inlocuitorul celui In sfiirsit dint, era sccotit ca fiind o 5I
mai sigurg. unealtg austriacg, 3. Bdtranul Vogoridi deplora pie-
carea lui Catargiu, care. ar fi datoritä sp3rantelor de Domnie 4.
De altfel comisarii iesiserg cu totul din rolul si din prima
lor atitudine. Dacg. Talleyrand obsferva reserve, Liehmann,
Stanley si, fireste, Savfet se manifestau ca dusmanii hotgrIti
ai Unirii5. Deci eel d'intgiu si cu el Benzi si Richthofen.
se declarau, In Maiu, gata de pleeare 6. Alegerile fIcute supt
un astfel de rzgim", scria el, rpl pot sg. ofere nicio garantie7".
Poarta, care-si schimbä mtinistrul de Externe, continua sg
cearg. Puterilor dreptul de a trimete In Principatele care ar
fi In piing tulburare trupe care sit garanteze alegerile.
La trecerea prin Moldo7a ngsgriteang cornisarii favorabili
Umrii furl primiti cu aceleasi demonstratii pe care nirneni
nu cuteza sit le opreascV. La Bucuresti, lipsa lui Savfet 11

1 Ibid., p. 479 si urm.

2 Ibid., p. 452, no. 1106.
3 Ibid., pn. 456-7. Thouvenel protestd contra inten(iei de a ecoate
pe Mitropolit; ibid., pp. 552-3, 601 si urm. V. audienta lui la Marele
Vizir pentru aceasta; ibid., pp. 578 si urm., 603 si urm., 608 si urm,
617-8. Cu acest prilej presinta encrgic i alte cereri In 1egatua cu
alegerile. Imediat Fotiadi Instiinteaa pe Vogoridi ; ibid., pp. 591-3.
0 lungl scrie de staruinti e in legAtua cu rechemarea lui Savfet
la Bucuresti i 1mpiedecarea ingerintilor In Moldova. Neofit Scriban
rilspunde dovedind autocefalia Mitropoliei Moldovei; ibid., p. 56 0
urm. Raportul oficial contra lui Scriban; ibid., p. 588 si urm. Pentru
Inlocuirea lui cu Vladimir Sohupan ; ibid., pp. 682-3. V. adresa Mitro-
politului; ibid., p. 697 i urm. Cf. ibid., p. 701, no. 1234, pp. 718-9,
723-6, 729 si urm., 747-50, 787 i urm., 867 si urm.; V, pp. 1-2, 56-7.
4 Ibid., IV, pp. 513-4. Si Fotiadi i Prokesch; ibid., p. 517.
5 Ibid., p. 504 si urm.
6 Ibid., pp. 505, 544, no. 1151.
7 Ibid., p. 538.
8 Ibid., p. 545 si urm. Savfet amase; Liebmann plea maj
tärziu; ibid., p. 571, no. 1165. Cererea functionarilor anti-unionisti
egtre prim]; ibid., pp, 572-4. Raporlql liii Benzi; ibid., p. 674 si urtn.
310 Preghtirea Unirii Principatelor

Impiedeca s luerezel. Actiunea contra lui Vogoridi se mu-

tase la Constantinopol taif a se capata altceVa decAt circu-
lari ipocrite 2. Acolo se hyt4ri In Iunie adunarea conferintii
care trebuia s decida In sfArsit chernarea Divanurilor 3, §j.
din nou Puterile interesate zzrmdrird oselyirea Mire oele doud
Viri. Si, la Bucuresti, In acelasi scop, Incepeau si adunarili
comisarilor4, Thouvenel declarand a nu s'ar putea avea Lre-
latii cu Divanul fabricat de Vogoridi, pe care Austria-1 deco-
rase de curAnd cu Coroana de tier'. Se adthigiau nemultA-
miri si cu Ghica, invitat In zadar de rudele i amicii pribe-
gilor sa Ingaduie Inboarcerea lor6.
Contra listelor electorale din Moldova, facute, dupa planul
austriac, Inainte de resolvirea unor Intrebari din Muntenia,
pentru a face atmosferd, produs al rafinarii fanariote", fu,
de la Inceput (Iunie), un singur strigat7. Acei cari lucraserd
Pah atunci, tn perfecld InteleVere Mfrs, lzotarele celei mai
perfecte legalittili se gdndiau la arma supremd a rdscoalei 8.
Din 3.600 de preoti se trecusera 205, din 2.000 de maH pro-
prietari 350; din 20.000 de proprietari mici 2.264; din toti
intelectualii se alesesera 11; dintre proprietarii de case sea-
pasera doar 598; dintre 1.200 de negustori i mestesugari1.190:
dar se turnasera, printr'o manevra, 167.222 Otani. Proportia
Intre orase lipsia cu totul 2. De toti, abia 171.998 alegatorio.
La 20 Lillie o violenta probestatie contra grosolanei mistifi-
catii" era trimeasa comisarilor 11.
Deci la 30 ale lunii comisarii Franciei, Prusiei, Rusiei , de
si Gorceaccv,se plAngea de ingerinbe franoese, cat si de oele
1 Sosirea lui Savfet; ibid., p. 684.
2 Ibid., p. 671 si urm.
3 Ibid., p. 709 si urm.
4 Ibid., p. 720 si urm.
5 Ibid., p. 743, no. 1252; p. 753 si urm. Memoriul contra lui;
ibid., p. 805 si urm.
6 Ibid., pp. 754 si urm., 1000-10. Confliclul lui cu Spencer, minis-
trul Americei la Constantinopol; ibid., p. 766.
7 Ibid., p. 857, no. 1298.
8 Ibid., p. 881 si urm.
9 Pp. 882-3.
10 Ibid., p. 888, no. 1307. V. si Ubicini, In Etoile du Danube:
ibid., p. 967 si urrn. Excluderea ltd C, litwmuzakt; ibid., pp.987-8.
11 P. 904 si urm.
 Unirea tärilor libere prin Romani 311

austriece i Sardiniei declarau cá, emanatie a Congresu-

tui", cred supt demnitatea lor a Intra In relafii cu Divanul
co s'ar tolege, fi la 7 Julie Thouvenet aranca printr'o nold
reispunderea asupra Por(ii1.
Fata de aceasta. hotarIre, Austria arata aplecare la uncle
concesii: In ce priveste Unirea, admitea o asimilare In ad-
ministratie i legislatura", ro sistem foomun de apanre",
dar In Intelegere cu Poarta", si unirea vamala"2. Totusi, In
unire cu Stratford, se Impiedecq o anchetä pe care Turcii
erau gata s'o trimeata 3.
In oe priveste pe acestia, Resid declara ca nu se solidari-
seaza cu Vogorldi, dar cil pentru a lua vre-o masura ii
trebute acea Intelegere Intre Puteri pe care 0 tia cu nepu-
tinta4.
Sustinul puternic, Caimacamul moldovean continua linistit
politica sa, numind In comitetele de revisie persoanele care
puteau sà Intareasick listele falsificate 5 . Dintre toli dregatorii,
numai Alexandru Cuza, In care Vogoridi vazuse un prieten
si un sprijiflitor, reprimindu-1 In ntilitie ca subl000tenent,
pentru a-1 Inainta In cateva luni pana la gradul de major 6
si adjutant al sari., si dandu-i administratia Covurluiului,
cu amintirea particip6rii la evenimentele din 1848, demi-
siona ca protestare contra listelor schimonosite" i schim-
barilar litre functionari, ci Insusi fiind trirnes in misiune
prin. Basarabia pentru. en In lipsa 1ii sa se poata savarsi
toate calearile de lege7. El brainta comisarilor traducerea
scrisorii sale 8. Nu gacia ca prin acest act face oel d'intaiu
pas catre cea mai Inalta situatie In Stat, la care In viata lui
de Maar nimic mi. 'Area sa.-1 poata indritui9.
1 Ibid., pp. 963-4, 967, no. 1348. Aprobarea lui Walewski; ibid.,
pp. 996-7.
2 Dup g. inedit engles, Riker, o c., p. 109.
3 Ibid., p. 117.
4 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., V, p. 9. Nous ferons quelque
chose"; ibId., p. 10.
5 Ibid., p. 38 si urm. V. Scrisparea lui Fotiadi calve Vogoridi; Thou-
venel. o. c., p. 113 si urm. Pentru atitudinile urrnAtoare ale Caima-
camului, ibid., p. 131 si urm.
6 V. si D. A. si D. C. SITurdza, I. c., p. 415, no. 1086. In ordine
civilä avea taint de Vornic.
7 Ibid., pp. 47-8.
8 Ibid., p. 50, no. 1435.
9 Place II judeca. unul din functionarii cei mai capabili, cci mai
312 PregAtirea Unirii Principatelor

Alegerile din Moldova fard fixate pe zina de 12 Julie.

Inca de'nainte, taranii fusesera pusi, de forma, O. ivoteze"
pe delegatii 100% Un ordin smuls Portii impunea o zabava
de cineisprezcce zile 2, dar ambasadorii Puterilor dusmane Uniril
cerura o conterinta prealabilä, care neputându-se tinea, pre-
lungirea se reduse la o singurl saptämâna; pentru a reveni
la primul termin, cu ordin la Iasi SA se revada 1itele 3. 0
interventie a Sultanului Insusi pgrea cI ajutg. causa ünioniLi-
4. Dar se Ingaduia vechii cunostinti Sad'ac-Pasa sa vie In Mol-
dova-de-jos pentru propaganda anti-unionistäts. Si Stratford
se prop tia cu toata hotaxIrea c slt apere pe falsificabortul
din Iasi. Thouvenel ajlungea s Intrebe la Paris dada n'ar
trebui slt oear a. un condediu pa.plt la schimbarea situatiei
In Moldova, dela ce ar aduce caderea lui Res1d6, si i se tele-
grafiè sa proteste contra alegerilor care trebuie sa fie pri-
vile ca atinse de nulitate"7.
Dar Ghica se osebia tot mai insult .cfe colegul sau, restrfin-
gAndu-se deci numai asupra adestuia Intreaga problema ro-
mfineasca. El deschidea, in sfarsit partile pribegilor. Ei Xi
erau, de altfel, necesari ca slt resiste agitatillor pe care Bibeseu,
de mult Won, le faidea Intre miarii proprietari8. Astfel In-
trasera acasa la ei Eliad, Tell, Magheru, Nicolae Golescu, Ste-
fan Golescu, C. A. Rosetti, D. Bratianu, Joan Bratianu 9, Bo-
liac, Paleologu, Constantin ThIcescu, arhimandritul Iosafat Sna-
goveanul 10.
Alegerile clerului moldovean icirlt räu pentru Caimacain,
care, supt cuvuand ca se gatesc tulburari, scoase armata In

cinstiti si mai energici din tail". Vorbe§te de averea, de legaturile

de familie ale lui; ibid., pp. 53-4.
1 Ibid., p. 69 §i urm.
2 Ibid., pp. 70-1.
3 Ibid., p. 71, no. 1449; p. 84. no. 1454; pp. 87-8, 108, no. 1471;
p. 111 §i urm.
4 Ibid., pp. 71-2 si urm.
5 Ibid., pp. 109-10, 115 i urm.
6 Ibid., p. 275, no. 1593.
7 ibid., p. 286, no. 1599.
8 Ibid., IV, pp. 311, 317-20, 391.
9 Articolul lui, in l'Eslafette; ibid., V.
10 Ibid.. pp. 133-4.
 Unirea tärilor libere prin Romani 313

strata 1. La celelalte categorii alegatorii rdspunserä prin ab-

tineri In masg. 2.
Pe când In Comisiune se lupta cu Liehinam13, Vogoridii,
speriat, Ii dadu sama ca. a Ora peste cal.
Aturici cd.zu lovitura. Conform cu instructiile trimese de
Walewski, Thouvenel se presirdd Sultarurlui qi cent anidarea
alegerilor. In cuvinte aspre arata ca Mare le Vizir si ministrul
de Afaceri Straine au jignit pe Imparatul Franoesilor prin
actiunea lor reoenta. de Inselare. Cu aoestia nu mai Intelege
sil aiba nimic a face si amintesh tot odata datoria de rem-
nostinta fata de Napoleonl.
Thouvenel prevedea amAnarea Divanurilor i apelul la o
noul conferinta oe s'ar linea la Paris, dar i caderea lui
Resid5, i In adevar se varbi In acest setts i ambasadorilor
Rusiei 5i Sardiniei.6. Se raspundea de la Paris cu autorisatia
ruperii legaturilor cu Poarta, care violeaza tratatul de la
Paris" 7. Dar ambasadorul Franciei, cu toate ca de la Paris
ii venlau nu odat a. instructii contradictorii, care-I puteau des-
curaja, era convins ca nu-1 vor lasa sa plece"8.
Inaintea aoestei aLitudini Poarta dadu Inapoi, dar fara 0
consimti s. primeasca de piano anularea oeruta a alegerilor:
se oferia s cheme la Constantinopol, pentru lamuriri, pe
ambii Caimacami, cari ar fi Inloelliti prin vechili In lipsa
lor 9. Mai era vorba de o scrisoare a Sultantdui catre oei
patru Suveranilo. Se ajunse a se crede inteun tratat secret,
1 Ibid., pp. 243-4.
2 Ibid., p. 289, no. 1598; pp. 326-9f, 395-6. Lista alesilor; ibid.,
pp. 370-1.
3 Ibid., p. 378 q't urm.
4 Ibid., pp. 297-8. V. Thouvenel, o. c., p. 137 si urm., i amin-
tirile d-nei Durand de Fontmagne (Drummond de Melfort , resumate
de N. Iorga, In Rey. hist. du S.-E. eur., 1938. Acolo, continuele
ciocniri cu Stratford.
5 D. A. si D. C. Sturdza, I. c., p. 302, no. 1615. In acest timp
Rusii se tineau la refusul de contact cu Divanurile; ibid., pp. 302-3,
314-6.
6 Ibid., pp. 320-2; Thouvenel, o. c., p. 111 si urm.
7 D. A. si D. C. Sturdza, I. c., p. 323, no. 1635.
8 Ibid., no. 1636.
9 Ibid., pp. 383-4.
10 Ibid., p. 388, no. 1658; pp. 389-90. In desacord cu ambasadorul
sau, Bulwer evita sä se pronunte (3 August).
814 PregAtirea Unirii Principal 213r

°antra Uniril, cu Austria si Anglia, si ambasadorul Tarului se

te.mea serios de o Intoarcere a Austriecilor in Principatel.
In sfArsit, la aceste Incercari de a se castiga timpu,1 se ras-
punse de Thouvenel cu anuntarea oficiall a ruperii rela-
thlOr 2,
Indata ambasadorul se si pregati sa se suie pe bordul
vasului Ajaccio, cand Sultanul In Susi, tutors dintr'o excursie,
Ii iesi, adânc miscat, inainte. Aceasta nu aduse totusi bulb-
rirea. Turcii erau gata sa sacrifice pe Resid, Mare Vizir
va fi Mustafa-Pasa i Aall La Afacerile Straine daca Franta
s'ar Indatori sä aduca Inaintea Divanurilor chestia Unirii 8.
Era, de fapt, propunerea care venia de la Londra 4.
Un ordin telegrafic de la Paris opri plecarea lui Thouvenel,
caci Anglia izbutise s birnie punctul de vedere frances la In-
tainirea de la Osborne (6-9 August) Inutile Napoleon si regina
Victoria, adecä, In adevar, sotul ei, printul Albert, care, cri-
ticand felul de a se rosti al liii Palmerston, lua asupra-si punc-
tul de veder.au al acastuia. De alifel, ideia, vag, a printului se
lovia de nepotrivirea oe era de ast-ptat Mire sisternele de
aplicat Principatelor: confederatie", guvurnele separate si Sul-
tan, preferind numai Sultanul si, candva, un monarh crestin" 5.
In ziva die 6 In fata Imparatului 51 a lui Walewski sta
numai Clarendon 6, canna i se adresase D. Bratianu Inca la 27
Main In numele a oelor cinci milioane de Romani"7, si
ministrul engles s3 gandia la organul planuitei confederatii",
fiind I,n fond pentru a se pAstra o situatie veche de
0,zeoe secole" 8; o gne5ealä de invitatie Impiedecase presenta

1 Ibid., p. 390, no. 1661.

2 Ibid., pp. 391, 393.
3 Ibid., p. 388, no. 1657; Thouvenel, o. c., p. 141 si urm.,
d-na de Fontmagne, 1. c.
4 D. A. 5i D. C. Sturdza, o. c., p. 415, no. 1667..
5 Harold Temperley, In Cambridge Historical Journal, V, n-1 din
3 Octombre 1937, no. 1; traducere in Rey. Ist., 1937, P. 333.
6 V. Temperley, ibid., n-le 7-9, Four documents.
7 V. i Cretzianu, o. c., la aceasta data de August.
8 Ibid. N'am avult la indemana biografia lui Clarendon de Makwell,
Life and letters of George William Frederik, fourth earl of Clarendon.
Amanunte asupra IntAlnirli, In East, o. c., care dAduse, inse§i aclele,
In English Historical Review, LXIII, pp 409-12. Cf. si Riker, o. e.,
 Unirea tArilor libere prin RomAni 815

prernierului engles, care se Inlalni cu Napoleon, deosebit, a

doua zi. De fapt, ministrul de Externe engles uoia ftlfifa pcird-
sire a ideii Unirii, disolvarea Comisianii interna(ionale §i re-
nuntarea la Divanele ad hoc, singur Congreslul de pace audnd
sá decidit.
In general, dupa mustrari reciproce pentru devierile de la
pactul franco-engles care Rusia, de o parte, catre Austria, de
alta, se ajunse la ciocnirea Intre ideia Imparatului Francesilor
ca ärile noastre unite supt un print strain ar fi o piedeca In
fata planurior rusesti In Orient, orieat de putin simpatica,
i-ar fi personal banda" de la Constantinopol, i Indaratnic.1
afirmare englesa ea orrice fararniVare a unei Turcii concepute
unitar ar deschide iar Rusiei calea spre Bosfor, cu Wale
cä intentia fusese negatä fata de Napoleon de Mare le Duce
Constantin. Imparatul Francesilor tinea neaparat sa nu aiba
aierul ca a consirntit la o Intelegore cu Anglia, a carii alianta
o credea Inca necesara, prin parasirea hotarIrii sale pentru
Unire, si aceasta numai ca s1 capQte anularea, datoritä prin
el Insusi, a listelor 1. Dar pu.nctatiile stabilite de partea en-
glesa, admitand aceasta anulare si repeland prevederile Con-
gregului carap'oarbele cornisari10 i dorintile Divanurilor
vor fi supuse unei c-reetari internationale la Parrs, asigurau,
dupa dorinta printului-consort, si suzeranitatea Sultanului, ca
si ordinea interioara nou5, basata pc privilegiile Principa-
telor". Se ajungea pentru aceasta l.a tfiechea propunere aus-
triacd a institu(iilor organice similare §i la sistemul conpin"
rapt cloud guuerne s-parate", mentionandu-se chiar uniunea
vamala pe rang unitatea de moneda si de tarif, cu. un corolar
judecatoresc i militar 2.

,
In realitate, Napoleon, cu toate Indreptarile aduse proto-
colului discutiilor de Persigny, ambasadorul frances, la Lon-
dra, era Invins si Cowley, represintantul engles la Paris,

p. 130 si urm. V. si corespondenta lui Thouvenel, o. c., p. 149 si

urm. Cf. si expunerea, impersonalA, a lui D. A. Sturdza, atuncl
bolnav, In Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, XXXIV-V.
1 Clarendon credea chiar cA Napoleon, bucuros cA scapA, ar fi
foarte culant" In ce priveste revisia listelor.
2 0 formA, In Alice M. Carter, n-1 precedent din revista de la
Cambridge; romAneste, In Rev. 1st., 1937, pp. 352-3.
316 Preggirea Uniril Principatelor

spunea lui Clarendon, la 22 August: ,,d-voastra ati cistigat esen-

Valid, In timp ce Franta luptd pentru o umbrP1. Aceasta
de si Walewski retfusä s deie, prin senintura sa, o valoare
stringentà achilui, si adevIrata biruintA era ea si la 1853, a
staruintii dibaciu strecurate de Bual.
Nici o parte, mid cealalt g. tao erau sineeri. Anglia, ocupatä
eu strasnica rg,sooalä din India, cNuta tot asa de mult st
scape din Incurc6turA ca si Napoleon, care vedea c5. nu poate
clinti pe Turd. Informat secret ca Franta a p6r6sit punetul
ei de vedere In ce priveste Unirea, pentru a obtinea in
schimb anularea alegerilor si asigurand a se va gsi mij-
locul de a astiga si Austria, eel-. ce putea euprinde ideia unei
zablvi, Ind6rAtnicul Stratford nu astepta decat atata, si el
somnala cd, astfel, clausa despre Unire trebuind Ad fie se-
cretd, se prepara, prin cAstigarea, Ritisä, a anularii alegeri-
lor, friumful lui Thauveael. De la Londra se lAsa %msg. In
sama lui calea de urmat. Abia la 16 August i se orbia dc
o actiune comunli cu Viena, unde se eunostea acuma, si se
dAdea In vileag, elausa secretä. Nurna,i clad un ordin formal
nu-i mai tag sa ramfite pe vechoa lui linie, ambasadorul
en,gles deslegg. Poarta In chestia anulArii alegerilor moldovenesti.
In toath aceasta urIUt afacere de blnuiaa reciproca 2 0
1 Temperley, 1.'c., no. 6. Cf. ibid, n-le 2-5. In schimb, lord Mal-
mesbury, care doria i independenta moldo-valahg, era de pArere ra
Palmerston a fost lnvins, Memoires d'un ancien ministre (1807-1869),
par lord Malmesbury, Paris 1885, pp. 247,8; cf. ibid., p. 277.
2 V. Thouvenel, I. c., §i amintirile d-nei de Fontmagne. La Lon-
dra erau multrimiti cä un adaus, imprudent, al ambasadorului Per-
signy dA autenticitate unui act pe care, altfel, Walewski 1-ar pulea
nega; Temperley, 1. c., no. 86. Si Clarendon II declara mincinos";
ibid., no. 96. Si in adevAr acesta tagAduia fall de Cowley cä s'ar Ii
renuntat la ceva; ibid., no. 9 a. Oricum, el ar pune-o In legAturA
cu discutii anterioare; ibid., no. 10 a. Clarendon invoca i declaratiilc
lui Napoleon fata de reging. i printul Albert; I. e., no. 10 b. Amba-
sadorului austriac la Paris, Hfibncr, i se spunea de Walcwski cA dc
fapt se va lzotdrt in congres, pe basa raportului comisarilor; ibid.,
no. 11 a. Iar lui Thouvenel i se telcgrafia, la 8 filed, astfel : Guyer-
nul angles sf5tuieste Turcia sa se plece (déférer) cererii noastre";
D. A. Sturdza si D. C. Sturdza, I. c., p. 421, no. 1671. Nina atunci
cea mai mare moderatie i buretele peste trecut"; ibid., p. 435.
no. 1678. Cf. si ibid., p. 464, no. 1694. E un oarecare [cinch In
plângerea lui Clarendon cA. nu se respectO de Walewski i chiar de
 Unirea tArildr libere pent liomAni 311

de Incercare de a se lInsela i Intrece intr'o chesliune care

interesa viitorul Introg al utv,i natiuni nevinovate, asociatii
Franciei nu primisera insliintarea pe care guvernul engles
o strecura Indata noilor sai asociati In. politica Europei, la
Viena, care se ternoa continuu de o actiunc separatli franco,
rus5, i doria publicitatea clans& despre Unire. Napoleon ob-
servase totusi ca, frira a intreba Rusia, Prusia si Sardinia, el
n'are dreptul de a semna o Intelegere ca aceia de la Osborne.
Iar In scrisoarea din 9 August Inca, adresath. lui Bourqeney,
represintnnlul srtu la Viena, diplomatia frames/ incercase a-si
mantinea punctul dc vedere, declarand ca o larei uniune
adminisirativd va putea sci fie preferatii unei uniri complecie"
sis'ar fi spus Englesilor ca, daei Unirea compiectd, i cu
un print strain, combinatie pe care o gasim mai bunil, ar
intâlni prea mari greutati, (ImpAratul) ar fi gala a-si modifica
vederile, spre a evita un desacord cu aliatii sai"1.
Astfel se ajunse la declaratia din 22 August a lui Stratford
catre Poarta si la consecinta ei, care nu putea fi &eta anula-
rea alegerior din Moldova2.
Napoleon o Intelegere de gentilomi". Dar Clarendon insusi romu-
nicase lui Musureis, ambasadorul lure la Londra, secretul pe care
acesta-1 da tot.., secret, lui Aa 11. Cum s'a thuul de acesta secretul,
v. ibid., p. 474, no. 1701. Ministrul Spaniel 11 aducea, de la Aall,
lui Thouvenel; ibid., pp. 480-1, cf. ibid., pp. 435-6, 446-7 (noul sistem
ar fi ca acela dintre State le germane). Din partea lui, Aall-Pasa
se adresa ministrului Spaniei cu propunerea anuIäri, daca o car
si Prat*. si Anglia si dacä existä o lntelegere prealabilä a Pu-
terilor el se va inlatura Unirea; dar sA nu piece Thouvenel; ibid.,
pp. 434-5, 442 si urm., 475, no. 1704. El nu voia Insa decisitmea ul-
timz1 a Congresului.In Parlamentul angles Palmerston rAspundea id
Disraeli, tägaduind vre-o Intelegere asupra Unirli; ibid., pp. 447-8; re-
cunostea 1nsä cà erau incoutestabil motive aparente de iregulari-
tate nedoveditä", asa el e avantagios i pentru PoartiA" a revisui,
ceia ce ar admite si Austria, asa a armonia" franco-englesa e
neatinsä. Tot asa räspunsul la o interpelare In Camera Lorzilor;
ibid., pp. 461-2.
1 Temperley, I. c., no. 11 b.
Pentru situatia din Constantinopol sAnt noun si foarte jusle
2
observatiile lui Eliad, In Scrisori din exil, p. 583 si urm. El, care
fusese i la Malta, pleca, prin Atena, in Apus, si era la Londra in
Octombre; ibid., p. 586 si urm. (si recomandarea, In Times, ca Domn,
a ducelui portughes de Oporto; ibid., p. 588), Cf. Thouvenel, o. c.)
13. 156 si urm,
518 PregRirea ttnirii Principateldi

Dar cei ce se tnteleseseri la Osborne nu prevekuscrd cd

delegatia Congresului ua avea o alta basd pcste care s'ar fi
putut trece cum s'a ci fdeut, numai calcond tn picioare prin-
ciplul insusi al consultdrii poputitiilor", principiu scthnp
Imperiului plebiscikzr al lui Napoleon ca si opiniri englese,
deprinsa de veacuri a priui co legal numai ce iese din ma-
nifestarca libera a uointii unei natiuni.
Caci, din momentul Mild Napoleon sacrificase pc Romani
necesitatilor aliantei cu Anglia, resolvirea clzestici naticaale
romanesti revenia Romani lor tnsii.
Deocamdatä ziva lui Napoleon fu serbatA la 13ucuresti si
la Iasi ca a unui statornic sprijinitor al Unirii, dar Talleyrand
fu cu paza, In rAspun.s 1 Aproape Itt acest timp, Walewski
declara lui Talleyrand c tasisi reuisuirea v.a trebui fcicM
numai de forma, pentru prestigiu, si cu noile Divanuri sa se
mantuie cat mai rapede, opinia lor fiind acuma indife-
renta. Gomisiunea, tot asa de indiferenla, si-a Intrecut, cLe
atributiile, si se stie chic e vinovatul. Diplornatia frau-
cesa evikz orice conflict pc chestia intitulata ostenlativ moldo-
valahP 8. Walewski sc grabia sg. scrie ca nici plecarea lui Vogo-
ridi nu mai e necesarA,3.Thouvenel Insusi ramânea Inmemenit
cgnd i se cetia de ministrul Spaniei depesils mi Musurus despré
in.voiala de la Osborne, si el primia expresia uimirii amba-
sadorului rus, In fond poate bncitros pentril cg. se vedea ct
plateste patronaOul Franciei imperiale. Bubeniev observa ea
nu doua Puteri pot decide, dar Goroeacov era mu1tämit4 el
i se dädea prilejul sa declare ca actittnea la care se raliase
Rusia un privestie Unirea5. Fat5. de Englesi i Austried, amba-
saclaral Franciei trebui sä se tie In ce numeste el un rol prisiv"6.
El marturiseste cu. parere de. rail- ca. tot Constantimpohil cü-
1 D. A. s't D. C. Sturdza, I. c, pp. 467-9, 470-3, 478-9, 487-90
(raport supArat al lui Basily, care aratA cl la zilele Suveranilor
celorlalti comisari nu s'a fAcut nilnic). Comisarii, 1ndusmAniti, se
certau pentru candidaturile la tronul muntean. Manifestatii la Ploesti
si Carnpina; ibid., pp. 548-9.
8 Ibid., pp. 475-6.
8 Ibid., p. 484, no. 1910.
V. ibid., pp. 551 j urm., 591, no. 1770.
5 Ibid., p. 491, no. 1715. Protestarea lui contra atitudinii lui
Liehmann; ibid., pp. 494-5 §i urm.
6 Ibid., p. 483.
 ttnirea tArilor libere prin Ioinui §10

noaste acum o solutie de care oamenii destepti rad-'1. Incu-

rajati, TUrcii se gatiau chiar s raspunda ca nu se pot
anula alegerile decal dupk cererea tuturor Puterilor2. Si In
adevar aceasta fu motivarea anularii 3 (21 August , asa Incat
Walewski se tanguia Eric da lipsa de initiativk si onestitate
a Portii! 4.
Se pot inchipui sperantelc anti-unionistior, al ckror eon-
ducktor, Nioolae Istrati, provoca printr'o brosurk contra ad-
miuistratiei lui Grigore Ghica, din nenorocire crilicata si de
Kogk1niceanu5, si el aduse sinuciderea aoestuia, cu o expli-
catie ultiank care alma pe vinova4 inaintea tribunalului
lui Dumnezeu": nobilul fost Domn nu putuSe ajungo macar
pank la Napoleon G...
Dar, cilnd se aflä, lotusi, de anulare, lumea romaneasck, ne-
cunoscand parlea asa-zisa. secreta", fu in culmea bucuriei, cum
o spune si Place'. Acosta insusi Inoepea sa-i &eased Insusiri
lui Vogoridi, pe care Thouvenel zadarnic Ii tot dorise reehti-
mat8, si el se emotiona ck ministrii Caimacamului, intelesi cu
GOdel, vreau s1-1 arestez& si sk-I depuie 9. Vogoridi inlatura
de la Interne pe Vasile Ghica, Incredintand Ministeriul oolo-
nelului P. Scheletti, alt anti-unionist1o.
Alegerea delegatilor clerului dadu pe Filaret Scriban si pc
nepotul Mitropolitului, Calinic Miclescu, egumen de Slatina,
apoi pe Melhisedec i preolul Matcas din Roman11. Celelalte
alegeri urmark pe aceiasi linie 12, dar ziarul oficios frances din
Constantinopol avea dreptata sk afir ae: Aceasta nu ni si
pare eg..ar avea o mare Insemnktate dupa Intelegerea oe s'a
1 Ibid., pp. 483-4.
2 Ibid., p. 484, no. 1709.
3 Ibid., p. 504, no. 1722, pp. 538-9. Walewski pretindea ca succesul
e deplin (!) i ca In Principate trebuie revenit, acum, la normal";
ibid., pp. 491-2.
4 Ibid., pp. 492-3.
5 V. pasagiul privItor la aceasta din cartea lui Manolacbi Draghici.
6 D. A. 5i D. C. Sturdza, o. c., p. 499 5i urm.
7 Ibid., pp. 520 51 urm., 555 i urm.
8 Ibid.
9 Ibid., p. 562 si urm.
'° Ibid., p. 560, no. 1751; p. 616 i urm.
11 Ibid., pp. 571, 609-10.
al Ibid., p. 583, no. 1764; p. 589, no. 1768.
J26 Pregatirea tinirli Principatelni

stabilit la Osborne"-, silind totusi pe Thouvenel sa declare,

protestand, ca acordul nu exista" 2
Alegerilc din Bucuresti se anuntasera mai zgomotoase. Se
presintase Nicolac Golescu, Rosetti, care f'kcea poesie politick
alkturi de viskrile filosofice ale lui I. Brillianu, in. foaia pe
care o intitula, ca un. steag de unire: litomdnul, pe Icing Cos-
taforu, Orascu si a1tii3. All-Pasa era indignat ca Alexandru
Ghica permite o atmosferk -evolutionark4, pe o vreme cand
Benzi declara ck el merge la Tdrgoviste ca sà se inchine In
numele regelui ostas inaintea moastelor lui Mihai Viteazul,
simbol al Un:rii5. Resultatul, dupd cxemplul moldovenesc, fu,
astfel, mai ales unionist 6, dar se alesera si fostii Domni $i
chiar Solomon?.
P.Ink atunci comisarii, cari nu-si deideau samd cd pesip
clansii s'thi luat hotlerile principale Aall admitea ek se
poate discuta si In Congress veniau la Iasi pcntru a-si In-
deplini si ei forrna9. Lui Bulwer, Kogalniceanu, neinformat, Ii
vorbia de patria lega1itii i a libertAtii", de regina apk-
rkteare a drepturilor seculara ale Principatelor" si ale celor
cinci milioarre de Romani", si-si auzia, ca mijloc de poto-
lire, cg, tot viitoral unui popor nu se face Inteo singurA zi"
$i dk nu e bine 2,a merge prea !kite", recurgand si la fabula
iepurelui si a broastei tastoase; nu và pot promite CIa yeti
ckpilta tot ce doriti"V. Din parte-i, Basily gasia rnomentul
sa vorbeasca de vechile Indaloriri venite de la Tani si afirma
tare ck nu se poate pune o limn. atribAiilor Divanuluit
care va sta gata sk rkspundk la orice Intrebare a Comisarilor n.

Aspectul deschiderii Adunkrii moldovenesti, care, fireste, nu

1 Ibid., pp. 575-6.

2 ibid., p. 576, no. 1761.
8 V. ibid., pp. 592-3.
4 Ibid., p. 622.
Ibid., pp. 577-8.
6 Ibid., pp. 655-6, 674 si urm.
7 V. si ibid., pp, 670 si urrn., 723 si
urm.
8 Ibid., p. 663, no. 1794.
9 Ibid., p. 649 si urm.
1° Ibid., pp, 652-4,
" Ibid., pp, 662.3,
 Unirea (Ari lor lihcre pria Boman! a21

Stia, nici el, nimic din bitelegerea secret/ de la Osborne, se flcu

solemn, cu cele mai bune spegante, Caimacamul f/t/rind cea
mai deplin/ intelegere cu aleii cari-i fuseser/ impusi Batra-
nul Mitropolit lncepu cu formula lgo1do-Rom4niei" si cu rn91-
tiunea Rornânike, nu a Moldovenilor So strigi §i Trdiascd
uutonomia!". Prin dantari, prin panglici, prin iluminatii, prin
StrigAte se cerea Unirea, pc care printep non/. cleclaratie
Poarta o r/spingea hotkrIt 3, pe cand Imp/ratul Franpesilor
admitea, dup/ cerorea austriaca, s/ nu se discute macar In
Comisiune votul eventual despre Unire i guvern repre-
sentativ" 4.
La 19 Octombre dou,d glasuri singure erau contra decla-
ratlei de Unire supt Domn strain, dip dinastii ne-yeeine,
numit de Congres, respectandu-se legalura cu Poarta.
Peste chteva zile dup/ hotArirea acestei Adundri, Iptro
atrnosfer/ mlai putin cald6, Incepeau i discutiile Divanului
muntean5.. Intr'o unanimitate care cuprindea .si pe Bibescu
si Stirbei, se votau aceleasi palm puncte 6.
dorinta imensei maforit4i a Romdnilor gdsia eciu In mai
toatd presa europeand, iar, la 16 Octombre, In Parlamentul eu-
gles, Gladstone 1a6ea propunerea de,a se arkta Coroanei ,,pater-
pica speranpi a Camerel Cornunelor cd, in negociatiile zu.m4-
toare privitoare ía aceast4 afacere se va face sit apese, dupa
cusdintd, in cumpdrad aceste dorinti pe care ploporal Valahiei
fi al Moldouei le-a exprimat conduct prin organul. represintan-
tilor aleqi potriult cu tratatur 7.
Propunerea Unirii foese flcutä la Iasi, de KogEriniceanu. Se
amintia, pe langa postulatul natiaal, al cArui acterent se
argase Napoleon , i o Intreag g. stgruintä romaneascä de ail-
tea veacnri, In exercitiul de-a lungul timpurBor al dreptulni de
suveranitate, si prin tratatele ea s'au Incheid, cci leAtuxa cu
Imperiul Otoman lnsusi vine din dorinta de a /Astra aceast1
1 Ibid., p. 687 si urm.
2 Protocoalele §edintilor; ibid., VI', p. 35.
6 Ibid., p. 724 si urm. Noll/ circular/ dupà votul celor patru
puncte; ibid., p. 741 i urm.
4 Ibid., p. 734 si urm.
6 Ibid., P. 714 si urm,
6 Ibid., p. 736 i urm.
7 Ibid., p. 726, no. 1821,
21
522 i'reggiirea Unirii PAncipatelof

suveranitate", reservându-se explicit autonomia; si In ufmg.

State europene au Incheiat tratate eu tgrile românesti, iar de
la tratatul din Adrianopol Inainte nu e nicio tgigadg' a acestu.i
drept, cum s'a adeverit si in ultimele acte ale diplomatiei,
pgstrandu-Se doar Portii cela oe prevgd capitulatiile", pe care
ea nu. le-a negat. Se Incheia ca constatarea perfectei unitgti
a neamului, In nume, 1imb, lege, culturg, asezImintte, istorie
si aspiratii1.
La Inceput se cgutase chiar leggtura cu Divanul mMtean2.
Si acolo, la Iasi, unde, in pecunostinta lucrurilor, se votase
omagiul de recunostintg puternicilor Suverani" ai tratatdlui
se propuse oprirea lucrgrilor separate pentru ca asupra refor-
melor de introdus sg. discute Divanurile reunite, ceia ce s'ar fi
cerut chiar de la Bucuresti 4. Dar o comisie de noug là aleasg
totusi pentru pregglirea separatä a modificgrilor de cerut, pe
când Muntenii se opriau dupg. dorinta oamenilor de la 1848,
cari dominau Adunarea, la votarea punctelor principale si pro-
vocau astfel interventia comisarior, care nu duse la niciun
elect 5. Urmarg. lupte Intre radicali, de o parte, Tell si A.
Golescu de alta 6, Onä ce, dupä o propunere nepläcutg. a lui
Florescu, cei d'intgiu pärgsirg In grup Adunarea7. Se la
vacantg pgng. la 1-iu Februar. Stirbei si Bibesca se retrggeau
din Adunare 5.
Cu. toatg. opunerea liii C. Hurmuzachi, care argta cä, votdnd
1 Protocoalele, pp. 63-8. In sprijin vorbi, pe langl Kogalniceam)
Insusi (ibid., p. 75 si urrn.). C. Hurmuzaki (ibid., pp. 68-74). LogofItul
Al. Bals, proprietar de 80 mii Midi, In Moldova, iubita sa patrie",
obiectase In scris cä prin Unire se pierd privilegii mai man t. cleat
ale Invecinatului Printipat" 0 se pregAtesc lupte interne; ibid.,
pp. 74-5. Loctiitorul episcopului de Roman se deszise, explicAnd cä
adesiunea sa la Unire o fAcuse doar Intre patru ochi"; ibid., p. 75.
2 Protocoalele, p. 62.
3 Ibid., p. 742, no. 1831. V. protocoalele, pp. 89-90 (propunere a
lui Petru BrAescu).
4 Ibid., pp. 795-6, 807-8. PArerile lui Talleyrand; ibid., pp. 797-8.
El denunta teoriile ca ale lui Proudhon", din noile scrieri ale hit
Enact; ibid., p. 790.
5 Ibid., pp. 835-6.
6 Ibid., pp. 825-7.
7 Ibid., pp. 843-4.
8 Un memoriu al primului (1856); ibid., pp. 914-6; cf. lorga, Doe.
,Virbei, I.
 Unirea tärilor libere prin Ftomitni 823

ca pentru Moldova, punctele viitoarei organisdri, Adunnrea

se lndepdrtenzd de la concepria necesarei wlitiiti politice cu
cealalti tarã, pe Iting4 faptid oci se subordoneazd autononda,
din care ar iei forrnete viitoare, hoteirtrii Congresuldi1, se votl,
deci, acolo, la Iasi, religia de Stat, cu libertatea cillturilor
in mArgenirea capitulatiilor", judecaLori inamovibili, un singue
sinod.2 pentru arnbele tan, organisarea puterii armate, cti in-
terzicerea cetatilor tUrcesti, neutralitatea, egalitatea cetateneasca
$i darea proportionala, libertatile personale, responsabilitaiea
ministerialä, inlaturarea Senatului separatia Puterilor, desfiin-
tarea capitulatiilor, represintarea la Poarta,, fixarea interna-
tionala a hotarului, necontenit crampotit de Austrieci, instrue-
tia generald obligatorie $i gratuita, recunoa$terea cu sfintenie
a proprietatii, fixarea de Puteri a tributului, reclamarea Deltei:
Times" declara ca e un 4 August roman"3. Numai asupra
eetateniei de recunoscut la toti pamantenii crestini4 i asupra
deeptului la pamant al taranilor, $i in aceasta lard, mai gene-
roasä, diseutiile fur. lungi i aprinse.
Plangerea taranilor vorbia de sarcinile grele cazand numai
asupra lor, färä a uita vanzarea" care Jidovul orandariu,
ea sä ni suga toata vlaga" prin. bautura scumpa si otravita",
si robia la oqiile straine. Si lotnsi ei tin intreaga tara: toata
bogatia, toata Imbielsugarea, bratele i sapele noastre o aduc.
Dunarea de mare si de larga, curge raul sudorilor
noastre, se duce peste mari si peste hotare, acolo se preface
in rauri die aur si de argint i curg iaräi inapoi de se revarswl,
in tara noastra". Cele douasprezece zile ale pontului" sant
ziva cat luna", fara a se obseeva serbatorile. Regulamentul
e aratat ea originea raului: Inainte de Reglement sateanul
avea zeoe, cincisprezeee $i pout ,. doulzeci de falci, radicam
vite, ni prindeam nevoia si era si tara folositd, ea cirezile cell;
mune care ie$iau din tara noi la cre$team. Cu Reglement munca
ni s'a ingreunat, iar pamanturile ni eau micsorat. Ni s'au
1 Protocoalele, pp. 90-2. El admitea doar fixarea unor base".
Manolachi Costachi, constatand aceste pared, vorbia de fapt tot
de base".
2 V. discursul lui Neofit Scriban; ibid., pp. 102-7. Al lui Melhi-
sedec; ibid., pp. 155-7.
3 Eliad, Scrisori din exil, p. 599.
4 Protocoalele. p. 229 §i urm.
324 PregAtirea tinirii Principateidr

dat numai elite patru Mei celor eu doi boi, cam- fang. de boi
li eau. (lat. si mai putin". Aceasta pe Lang ce au luat Dom-
niile grecesti". Ei cer, cu. legendaruI Loan Roata In frunte,
oprirea tdii, supirimarea haucdelelor, capitatiei,
api: dregtitori de ecil aAei, rdscumpdrared boicrescului.Vneau
drepdul la pilmeint pdnet la doud-treimi din movie1.
Marii proprictari vorbirg. de comunism" si, prirnind oele-
lalte puncte, afirmara puternic dreptul de proprietale asupra
mosiei Intregi i cerura Invoiala libera 2
Proprietarii mici se tineau h reforma din. 1851, admiteau
plata In bani a luernIut, dar opriau noi revendicatii 3. Un amen-
dament al clericilor pornia de la existenta la Incepul a pro-
prietatii targnesti libere 4.
Kogalniceanu nu apard cu prea mult g. putere pe tarani 5,
ci, vorbind de viitorul regat 'al Romaniei", ceru amânarea.
Apararea o facu Insa, calduros, C. Bosie, de si mare pro-
prietar 6.
Divanul muntean, care salutase, provocand un mare entu-
siasm, pe al Moldovei7, l'u Inchis la starsitul anului 1857
1 Ibid., pp. 342-6.
2 Ibid., p. 353 5i .urm. PArerea lui C. Rosati. Tetcanu; pp. 361-2,
388 5i arm. Pentru un pamflet al lui supt Cuza-VodA, v. Iorga, In
Mem. Ac. Rom., seria III, t. XIX (1937), p. 227 5i urm.; R. Roscai,
ibid., p. 237 5i urm.
3 Prolocgalele citate, pp. 36376. lirmeazA ob§crvaliilc lui Hur-
muzaki.
4 Ibid., p. 369 i urm. E remarcabil i amendamentul Negri,
pp. 385-7.
5 Ibid.. p. 409 51 arm.
6 Ibid., p. 419 5i urm. Hurmuzachi e pentru marii proprictari, ca
§i Miclescu. Se discutä i dreptul electoral pranesc in viitoarele
Adunär4 ibid., p. 463 §i urm. V. 5i ibid., pp. 507 5i arm., 517 5i urm.
Pentru oprirea invasiei evreie§ti, ibid., pp. 481-2. Cf. Emeril,
Les paysans roumains depuis le traité d'Andrinople jusqu'd la
liberation des terres (1829-1864), Paris 1937, pp. 364-94.
7 Protocoalele, pp. 312-3. Propunerea era a lui Rosetti; VP, pp,
632-4 (o alta; ibid., pp. 180-1). E constatatA de Al. G. Golescu, care
cere revederea formei; ibid., p. 35. El spune: Dacl nu pot protesta
contra necuviintelor ce cuprinde adresa, In numele AdunArii intregi,
prolestez eel putin In numele unei minoritAti. $i-mi dau demi.sia cu
minoritatea, dact Adunarea pAseste pe astA cale §i va trimite o aseme-
nea adresA din parLea AdunArii. (Zgurnot mare In semn de nemultamire
din toate pArtile.) Nu mai pot face parte dintr'o asemenea Adunare.
(DesaprobAri generale.))". Inlervin Magheru si N. Golescu, apoi I. Bra.
 Unirea tArilor libere prin Rom Ant 325

printeun nou firman1. Inchiderea celui moldovenesc nu za-

bovi: el singur Isi cleclarase misiunea ispravita2.
Intre actitmea celor cloud societati politice romanesti s'a
putut vedea de la Inceput o mar^ deosebire. dea Munteana
discuta principii atctracte, In dosul carora Sant adesea inte-
rese personale si ea se la-A. tardtia la desläntuirea pasiunilor,
care se hraniau din amintirile exilului, din regimal :rpm al
lui Stirbei si din contactul continuu cu aceia cari represintau
in Apus democratia revolutionara rosie. La Moldoveni avern
a face, afara chiar de temperamentul deosebit, cu oameni
ramasi In general acasä, fara suggestii straine, deprinsi printeo
lung si grea luptd a lucra solidar, cu avocati cari's'au format
slupt influenta normelor juridic& si s'au deprins a deseoperi
partea vie a realitAilor, eu spirite care In genere au plecat
de la dultura pe care o serviserd la activitatea politica In care
aduceau Insusirile de masura, claritate si armonie capatate.ain-
colo. De aici o netagaduitä superioritate, care se va menti-
nea. In Kogalniceanu, C. Hurmuzachi, Malinescu, Manolachi
Costachi, D. Miclescu se vaidisera, zi de zi, dthateri cari
puteau sä stele alaturi cu oricari .din oride Parlament euro-
pean.
Eliad, care ramasese la Londra ,,pentru niste afaceri par-
ticulare, de interes literar 3", citeaza din conversatia sa cu
tianu; Discursul d-lui m'a Innecat In lacrimi i ma simt ca nu pot
vorbi". Revine Golescu: Imi pare foarte rAu, d-lor, cä m'am lasat
sl ml aprinz atata, A-mi puiu demisia Inainte; Insl ,astfel a fost
simtirhAntul mieu"; p. 67. Se credea de Bulwer ca aceasta ar putea
duce la disolvarea ambelor Divanuri; ibid., p. 819, no. 1859. V. si
ibid., p. 330, no. 1871.
1 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., V, p. 853, no. 1389. Protocoalele
Divanului In vol. VI2 al colectiei. Intre chestiile diseutate gAsim (p.
27): D. Chr. Tell se scull si zise cA pArerea d-sale este, dacl si
Adunarea prirneste, ca In tribuna destinatA pentru privitori sA se
reserve un loc i pentru doamne". Slirbei cere sA i se ingAduie
a pleca: pAtimas fiind, precum e cunoscut de obste i, simtindu-ml
de cateva zile mai Intetit de board. slut silit, dupl hotArirea doctorilor,
a merge neapArat sA petrec iarna Inteo climA cAlduroasA". Si N.
Golescu se declare bolnav tocmai In zilele cele mai pretioase ale
vietii sale"; ibid., p. 179.
2 V. si protocoalele comisarilor la capAtul volumului citat. Diva-
nul muntean protesta contra disolvArii; ibid.? p. 550.
8 Scrisori din ecil, p. 595, no. cr,xxxvn. Va sta la Paris pe vre-
325 Pregatirea Unirii Principatelor

un ambasador la Constantinopol aceste cuvinte, dureros de

adevarate: Soarta ta.rilor d-voastr3 este de mult decis a. intre
monarhii intelesi; sg. nu vg. faceti ilusiuni. Acesti comisari,
aoeste Divanuri, aceste intrebari sau adreAri catre dorintile
generale nu sant deal pro formal".
Prooegele-verbale ale comisqxilor aratä In adevar o coin-
plecta abdicare de la rolul pe care crczusera ca.-1 pot juca.
Ei primesc documentele pentru Congres si adauga. observatii
critice care nu vor fi tinute In samA, informatii proprii care
vor avea aceiasi soartg.2. Transmiserd doar un memorandumi
care putea servi de basa la Congresa.
In ce priveste propaglanda In strkinatate, nu numai ca
era acum inutila, dar, cu prefacerea luptatorilor de odinioara,
chlar a unui Dimitrie Bratianu, in politiciani rosii", ocupati
sa combata in tara pe vechii lor dusmand, nu era eine s'o
duck. Eliad, care-si lua aceastä sarcina, avea din nou dreptate
cAnd reguma oe se putea face, in. aceste cuvinte, atal de deo-
sebite de gestul, tonul i stilul romantic de odinioarg: Sä
ni facem dar, cat putem, datoria din umbra, ca oameni obsouri
si hecunoscuti; caci, daca din repausul isolarli si m3ditari1or
se afla cAte un adeviar, acela, dat afara, pätrunde masele si
isi da. mai curand sau mai tarzh fructele sale". Acum nU
mai e timpul de polemice, a caror era era pAnä a nu incepe
targul; acum e timpul de tgoere si de acoperire." Si el soco-
tia terenul eastigat de la predica lui Lazar pang. In nnomentul
cand peste dolma aniilioane de oameni tin fruntea sus mai cu
mandrie decat Lazgr cand se numesc Romani"
mea Congresului, Weptand sa fie consultat. El trim etea un memorin
al lui Mocquart, §eful cancelariei lui Napoleon; ibid., pp. 598-9,
600-1, 611. Aproband cele patru puncte, vede In raspingerea lor
de Imparatul Francesilor o lipsa. de. buria credinta" din partea lui;
ibid., p. 603.
1 Ibid., p. 590.
2 V. In colectia Sturdza, partea ultimä a volumului VI2.
5 Benzi II cere de la D. Bratianu, In .Novembre; Cretzianu, o. c.,
II, p. 217, no. ccxxvi.
4 Elia& o. c., p. 606. V. 0 ibid., p. 607: noi bine facem cand acum
vorbim Intre noi i nu dam nirnic afara". Era in legatura §i cu
Dora d'Istria, fiica, do...mare reputatie literal* a lui Mihail Ghica,
printr'o persoana careia-i zicea familiar: Elena"; ibid., p. 610. Va
ajunge numai In 1858 sa revie la Bucuresti.
 Unirea tahlor libere prin Romani 327

Totusi la 20 Ianuar 1858 membrii radicali din Divan ramasi

Inca la Bucuresti faceau din N. Golescu i Dimitrie Bra-
tianu, unul fost vioe-presedinte, celalt fost secretar, delegati
pentru a sustinea drepturile natiunii" oriunde in Apus"1.
Dar, la Viena, Btuol declara ca-i primeste numai daca-i intro-
duce ambasadorul Turciei2. Avea dreptate acel colaborator
al ziarului Journal des Débuts care Incepea astfel uu articol:
Se pare ea a lost, In ultimul razboliu al Orientului, un mare
eveniment militar si politic ck care nimeni n'a vorbit...: cu.-
cerirea de Turcia a Principateldr române"3.
Pentru tot ce s'a mai Incercat pana la redeschiderea sedin-
tilor Congresului, In vara, stirile lipsesc. In preajma hota-
rIrii Insä dolegatii vor face, si n-i I ara succes, In opinia pu-
blic,d, ,dack nu la cliplomatii i ministrii, de mult Intelesi,
o ultimg gfortare.
In Ianuar 1858, deschizandu-se sesiunea legislativa, Inainte
de atentatul Orsini, gest deplorat de toti Romanii, Napoleon,
care se Intalnise cu Tarul la Stuttgart (Septembre), jénat
de ce pregatia Principatelor, declara ca Franta, in politica
ei desinteresatd, a ocrotit totdeauna, cdt o angajau tralnIelé,
dorintile populatiilor (sic) care-si Iutorsesera privirile sprei
clansa" si el vorbia de spiritul de conciliatie" care va Insu-
Heti noile d3sbateri ale Congresului4. Révenirea lui Aali-Pasa,
dupa moartea lui Resid restaurat 5, dadea sperante. Piste doul
luni, Thouvenel negocia 1:nsa. ca Fuad, comisarid din 1848, reve-
nit si el la guvern i pregatit pentru a represinta Turcia la Con-
gres, asupra formei cc s'ar da acestor tari, facand sa se adopte
titlul dc Provincii (sic) sau Principate Unite". Se admitea
si o Adunare comunia., dar Aall nu voia cuvântul Senat, ci Di-
van, care, de altfel, s'ar convoca pe rand In cele dona Capi--
tale, dar cu atributii legislative, na si financiare, acestea pri-
vind un Gonsiliu anume, un Consiliu de Stat, cu membri mun-
teni si moldoveni. Ambasadorul Franciei prommea i numi-
rea celor doi Domni de catre Poarta, pe o lista de trei candidati
1 Cretzianu, o. c., II, pp. 218-9.
2 Ibid., p. 219, no. ccxxix.
3 D. A. §i D. C. Sturdza, o. c., VII, p. 11.
4 Ibid., p. 41, no. 1993.
3 V. Thouvenel, o. c., p. 222 §i urm.
328 Pregglirea Unirli PAncipatelor

alesi 1.Era momentul cand nefolobitoarea Comisie, primith

odata cu atata entusiasm, rileca de la Bucuresti2.
Atunci, In asteptarea sedintilor care erau A. se deschida la
Paris, Gladstcme,-rugat si de delégatii români, ¶tcea interpela-
rea sa in Parlament, la 4 Mahr. El propunea o motiune expri-
mând 'tarea speranta a Camerei Comuhelor ea In negociatia
ulterioar a. a acestei afaceri (a Principatelor Dunarene) se va
face a se all-Mari dapd dreptate dbrintile exprimate dindva
prin otanuI represintantilor alesi, dupla zieul tratat (de la
Paris) 3. E vorba, spunea el, de binele a milioan z. de su-
flete". Scopal moRzznii e sà constate Ca aceastd Camera e
favorabild Unirii Princimatelor Dandrene", cum o doresc am-
bele tari, aducandu-se ca dolma Insasi mentiunea Regula-
mentul Organic. Chiar daca dorinta printului strain nu se
primeste, oelelalte pu.ncte pot fi mentinute. Aittlel, va fi In
Principate un neseeat izvor de neliniste pentru politica eu-
ropeana", pe cAnd asa s'ar crea tin Stat tampon Intre Ru-
sia si Turcia4.
Intre sprijinitori erau, pe langa. Roebuck si Deasy, lord
fohn Russel Si lord Robert Cecil 5. Dar, de 5i Palmerston cazuse
si, In Cabinetul lui Derby, Externele l avea Malmesbury, cane
fusese pentru Unirea Principabelor Inteun Stat indep6ndent,
lord Fitzgerald, subsecretarul de Stat la Externe, fu foarte dur,
criticanci ca pentru prima oara s! aduce In Parlament o ches-
tiune reservata mud Congres care sta sa se adune. Fatif se
spunea ,c1 Unirea Inseamna desmembrarza Imperiului tur-
oesc", dar se Intrebuinta cuvântul de populatii romanesti".
Deasy observa ins ca Principatele n'au Mout parte niciodata
din,Imperiu , care n'ar fi desmembrat prin masura propusa; pen-
tru Roebuck aceste tari represinta un popor liber,avdnd o ori-
gins osebilid: vechial. Imperiu roman". Palmerston interveni
insä, obiectand ca, daca Principaifele nu fac parte din Imperiu,
de ce Gladstone a votat pentru raxboiu din causa oeuparii lor
de eatre Rusi, dici In ele Insele ele n'ar fi meritat o ase-
1 D. A. si D. C. Sturdza, 1. c, p. 86 i urm. Dar in afar4 Poarta
le va represinta. Cf. 5i ibid., p. 104 si urrn.
2 Ibid., pp. 136-7.
3 Ibid., p. 160 si urm.
4 Ibid.
5 Ibid., p. 161 si urru,
 Unirea tAri for libere prin Rom Atli 329

menea decisiune"?. $1, cu o deosebitA rea eredintd, fdandu-se

a crede cd printul strain nu poate fi desfäcut de chestia
Unirii, el ved3a Intr'Insul un Rus sau un ocrotit rusese ( I);
asa ceva nu trebuie populatiilor moldo-valahe. Pentru Dis-
raeli s'ar rupe identitatea" politicä existentä cu Franta.
acesta lupta viol3nt cu ideia regatului fantastic" si fantoma
de independentd", de care nu vorbise Gladstone. Cu 178 de gla-
suri pentru, motiunea IntarnpinA resistenta a 292 aliele 1.
La aceasta datA din Maiu se cunostea mai de mull si la
Iai sentinta i Incepeau ambitiile candidatilor 2; C0116111111 Fran-
ciei panea In primul loc, acoperindu4 cu laude meritate, Pe
Petru Mavrogheni, considerat chiar ca adevdratul $ef al unio-
ni$tilor 3.
Incepute Inca de la sfdrsitul lui Maiu, Adundrile plenipo-
tentiarilor Congresului se zdbovird. Atanosfera de presä, cu
articole In Le Siecle, de veehiul prieten Léon Plée, In Reuue
des deux mondes, la care se adaugd 5i cate o brosurä4, era
bund. Din pasiune contra Turciei, sinfpatiile rusesti pentru
Unire faviaiu, gdsindu-Si rostirea i fin Journal de St.-Pe-
tersbourg 5.
Revenind asupra Indatoririi luate fatd de Anglia, Walewski
uorbi, cel d'tnteiiu, liotdrit pentru Unite, cu soln(ia csa mai
bund i potriuitil chiar cu tratatele. Din partea englesa, se
ceru pdrenea Turciei $i a Puterilor limitrofe. Dar Fuad raspunse
ca punctul de vedere al Guvernului sdu rdmitne neschimbat:
doud tdri deosebite. Hamer, Austriacul, ardlä ch, avAnd aceiasi
pdrere, nu crede mdcar in sinceritatea dorintilor exprimate.
1 Ibid., §i n-le urmätoare; i P. 202 i urrn., 261-3
2 Ibid., p. 171 i urm.; Thouvenel, o. c., p. 171: Cf. ibid., p. 250
xi urm. (raport consular din Bucuresti .
3 D. A. 5i D. C. Sturdza, I. c. DupA el Grigore Sturdza, intrebuintat
de Turci la fixarea granitei basarabene, fiMd In oastea br Muhlis-Pasa
(o petitie pentru el; ibid., pp. 231-2; cf. ibid., P. 261, no. 2061). El se
ofera lui Napoleon; ibid., pp. 398-9. Apoi Mihai Sturdza, Lascar Can-
tacuzino, Teodor i Alexandru Sturdza (Cod)); In fine Vogoridi §i
N. Istrati; ibid.
4 V. L'empereur Napoleon III et les Principautes Roumaines, 1858.
V. aceiasi colectie, pp. 263-4. Cf. si L'Autriche et les Principautes
Danubiennes, Paris 1858 (mai ales asupra atiludinii Austriei fatii
de jurisdictia consulara).
5 Ibid., p. 226 i urm.
330 Pregatirea tJnirii Principatelor

Chiselev fu acela care vorbi In numele Rusiei, si el nu lipsi

sa-si Inceapa dovedirea de la Regulamentul Organic 1
Atunci Cowley, In Inbelegere cu Clarendon si Palmerston,
ahmeca spre formula mijlocie, care ar putea fi primita die
toti. Pe cand Hatzfeld, represintand Prusia, doria o expunere
istorica a legaturilor dintre Principate si Imperiul Otoman,
marchisul de Villamarina, In numele lui Cavour, se läsa atras
catre solutia austriaca a aprecierii Intre toate apreciatiile".
Si, In sfarsit, Walewski revenia la ideia ca, in loe de a Incerca
sä se majoreze, Puberile semnatare ale tratatului s'ar putea
intelege.
Nu se putea ajunge mai elegant la sucrificarea Unirii.
La 5 ruIrdie, Walewski venia deci cu punctele de la Os-
borne, subliniind a ele na represinta parerea Franciei, ci
vreau sä serveasca numai necesitItii unei Intelegeri. Dar,Turcia
abtinandu-se la Inceput, Austrieci si Englesi opuneau i aces-
tui gest de conciliatie conceptia unei simple revisuiri a Regu-
lamentului, Hilbner repetând ca dorintile exprimate de Di-
vanuri nu represinta vointa populatiilor. El se arata incon-
ciliabil, si Cowley adaugia, in ciuda Intelegerii din 1857, ca
in propunerea franoesa e uin fel de Unire", de Ia care nu
se poate pleca. Nici chiar Fuad nu era asa de dusman propu-
nerii de hnpaciuire, ceia ce facea pe Walewski sit adu.ca si
punctul printului strain, ca facand parte din cea mai Nina
solutie. Se produse o arnana:.:, pentru ca plenipotentiarii An-
gliei si Prusiei sa poata oere instructii noua.
Se castiga, astfel, pana la 10 ale hmii, data: ca Anglia primia
basa franoesa, dar reservandu-si dreptul de a reveni la oealaltI.
In fata adesimnii prusiene, Austria-si Inceta oposilia. Rusia
singura arnitinea la primul punct de vedere, pe deplin. favo-
rabil Rornanilor.
Dar si aourn Rübner, isolat, era contra titlului de Pro-
vincii sau Principate-Unite", Anglia nefiind atat de Indarat-
nicV. Austriacul era g contra Comitetului central de la Foc-
sani. El refusa alipirea eventuala a steagurilor, propunand
doar o emblema" comuna, In care unii voiau sa introduca
1 V. scrisorile din Thouvencl, o. c., p. 370 qi urm.
2 Ibid., p. 287: Lord Malmesbury nous a fait savoir qu'il eon-
siderait la denomination de Principautés-Unies comme une affaire
reglee". Cf. ibid., p. 275.
 Unirea tdrilor libere prin Romani 331

semiluna otoman11. Singura. Anglia era pentru Domnia nu

viagerl, ci ereclitarä. Mai departe Fluad dectarä pentru
intäia oarä cä Poarta recunoaste autenticitatea actelor aduse
inainte de Romani asupra suprirarii capitulatiilor i altor
puncte, ca acela privitor la Dunara. Pärerile furl totusi deosabite
si discutiile lungi. Astfel se ajunse la impunerea prin bite-
legere amical.N. a proiectului Thouvenel pe basa punctatiei de
la Osborne (19 August) 2.
Aceasta nond formd a ildrilor romidne§ti era sd fie dp.cretatid
dg Turcii singuri prin hatiferif i era sei se numeascd pen-
tru aplicarea pe teren cei trei Caimacami ai Regulamentalui
Organic 3.

Partidul nafional din Moldova auu pruden(a s prirneosed

o aserreenea scldiderie a idealului de a cdrui realisare se cre-
zuse sig1ur4. Aceasta In moment-11 and se puneau in miscare
actiunile pentru Domnie ale celor doi Sturdza, tatal i fiul 5,
a lui Vogoridi 6.
Puterea trecu deci, pentru Muntenia, in mânile bätranului
Manolachi Bäleanu, a lui Joan Mann si a lui loan Filipescu,
fiul lui Vulpe 7, iar pentru Moldova Caimacamii furl incercatul
Stefan Catargiu, unionistii Vasile Sturdza si Anastase Panu,
din doua generatii deosebite.
Cu o astfel de Cäimacamie In Moldova nurnirile nu puteau
sa fie deal unioniste. Astfel de la Inceput V. Alecsandri Cu
Ibid., p. 273.
1
2 Protocoalele i In colectia citatA. V. si circulara lui Walewski,
ibid., pp. 336-7.
3 Ibid., p. 569 si urm.
4 Ibid., pp. 387-9. Place observa cl nu fall pritnejdie Cei Sapte Ii
bat joc de sperantele unui popor In suferintA; Thouvenel, o. c., p.
289. Béclard, consulul de la Bucuresti, prevedea resignarea"; ibid.,
P. 291.
5 Apelul lui Mihai-VodA; D. A. si D. C. Sturdza, 1. c., pp. 474-5.
Atacul grigoristilor" contra lui Vogoridi; ibid., p. 583 si urm. Ade-
siunea hti I. C. BrAtianu; ibid., p. 508 si urrn.
6 Ibid., p. 500 si urm. V. si ibid., pp. 517-8.
7 Caracterisarea lor In raportul, nu lipsit de ecoul mahalalei po-
litice bucurestene, al lui Béclard; Thouvenel, o. c., p. 301 si urm.
El vede In Alexandru Ghica, fostul Domn, un fiu de Albanes In
fustanelà.
332 Pregatirea Unirii Principatelor

numit secretar de Stat provisoriu, Joan. Cautacuzino la Fi-

nanite, Ouciureanu, fostul student In Apus 1, la Culte, Pa-
naite Donici, inginer de formatiune nand, la Lucrki Pub lice,
iar Hatman al Militiei era Insusi Alexandra Cuza, Inaintat colo-
nel 2. Cairnacamii Isi continuard 1lunci1e i ca ministri sau ea
president al Divamilui, Inlaturându-se fostii lor colegi, dar nu
si dipectorii3. D. A. Sturdza, format solid In Germapia, la
Iena, uncle, si cu studii teologice, cdpsatase iubire pentru is-
torie si nurnismatica, fu namit secretar al Climdcdrniei. Fe-
tiadi era desikcinat de Punctiunile sale la Constantinopol4. Ma-
iorul A. Catargju, adjutant al Ciiimacdmiei, care demisionase
intr'o formd ofensdtoare, era dat In judecat69, pentru a fi
apoi iertat pe temeiul cd nu cunastea datoria ce-i impuinie
disciplina 6. Nu numai cd. se Ingldui reaparitia Zimbrului,
cu acelasi Teodor Codrescu, addugindu-i-se tândrul Vasile Alexan-
clrescu, nrai tdrziu Urechiä, dar tittul fu prefdcut 'In sensul
ca Zimbral i V ulturul, si, In motivare, Alecsandri
ardta, lludand rolul Presei, ci prin Conventie äri1e revin.
la vechea lor auton.anlie si rnds'ura de libertate a tiparalui
Iliad de Grigore Ghica se restabilekste7. Aceiosi pernlisie se
&idea doctorului Varnav pentru publicatia lui, Timpul B. Steaua
Dundrii reapdrea In Novembre9.
In. acelasi timp, se Infra Ms In luptd cu Goedel, care re-
fusa hartiile purtand fronlispiciul Principatele Unita ale Mol-
doviei i Valahiei" sau o -e.mbl-md analogan. kgenhil aus-
triac aducea Inainte, Intre allele, el el nu e acreditat nici
rnkar fatd de Comisiunea de la Focsani n. Totusi cai d.oi
1 El nu prilni; D. A. §i D. C. Sturdza, o. c., VII, p. 877; VIII.
pp. 2-3.
2 Ibid., VII, p. 612.
3 Ibid., pp. 629-30. Inca o schilnbare; ibid., pp. 684-5 Pentru
moartea lui D. Ralet, ibid., p. 714 si urm.
I Ibid., p. 761, no. 2171.
5 Ibid.. p. 779.
6 Ibid., pp. 843-4.
7 Ibid., pp. 620-1.
8 Ibid., pp. 622-3.
9 Ibid., p. 708 i urm.
o Ibid, p. 679, no. 2146; pp. 698-9, 735-1.
n Ibid., pp. 754-5. V. observatiile lui Place; ibid., pp. 765-7.
Pecetea cu titbit unionistal CLiinnic'dmici in literalurrt; ibid., p.
 ttnirca tarlior lihere Win flomAal

Caimacami rnerser g. nijai departe, impuntInd fortnula si tribu-

nalclor 1.
Dar batrAnul Catargiu In lrg. imediat In conflict cu colegii
sgi, refusAnd sä iea parte la luerarile lor 2. El se adresa
Marelui Vizir 3: icra bAnuit c vrteia. Domnia 1. Si Inahitela
lui Mihai Sturdza labors prin Galati pc un vas austriac ofi-
teri superiori se Inchinau ca pe vremea DomMei lui5.
Pe de allit parte, ambasadorii Pnierilor garante Invinuiau
pe cei doi Caimhcami cari continual' O. functioneze a au
alcat si prevederile Conventici si ale Regulamcntului Organic,
ca i datoriile de respect 'fat'l de Poarta 6. Afif-beifu, aduca-
torul firmianului de numire, care se vesnicia fgrg rost la
ceti acest non ordin, int:mail-4R de secretarul sgu grec,
Adosidi, un vechiu dusman al unioniskilor; Stefan Catargiu,
present, plea. Impreung cu Turcul and colegii sill cerura sit
delibereze, ca guvernamant national" asupra a ccia ee el Insusi
considera ca o poruncg."7. Sturdza si Panu observau Inteun
proces-verbal cit Afif vorbestc de destituirea lor si de o in-
terventie militar5.8. Li se telegrafiè de Fuad cit trimesul are
ordine care trebuie utmate9, dar ei trecurg, prin observatii
de formg, 5i asupra acestei intrusiuni. ligspunsul lui Sturdza
si Panu fu cg, In lipsa "Mei autorisatii special; cc a filed
sit ceteasea Mif-boiu nu. e deeat o p4rene personala"10. Incer-
carea lui Catargiu de a inlgtura pe directorul sgu, declarand
797. Ea n'a fost lnsä Intrelmintata; ibid., nota. Walewski gAsia ea
litlul e legal; ibid., p. 1011, no. 2238.
1 Ibid., p. 778, no. 2180.
2 Ibid., pp. 680 i urm., 722, no. 2158; p. 725 si arm,
3 Ibid.. pp. 732-3. flaspunsul celorlalti doi Caimacami; ibid.,
pp. 747-9. Alta scrisoare a lui Catargiu; ibid., pp. 759-61, $i ait
raspuns, ibid., pp. 768-70.
4 Ibid., p. 780 si urm.
6 Ibid., p. 754 si urm. Cf. ibid., pp. 805 si urm., 851-2.
6 Ibid., p. 774 si urm.
7 Ibid., p. .787 si urm,
8 Ibid., pp. 826-7.
9 Ibid., p. 854 si urm. Cf. si ibid., pp. 1006-7. V. si ibid., PP.
1029-30. Place era Indemnat de Walewski sa Impace pe Caimacami;
ibid., p. 1009, no. 2236. El desaproba destituirea lui Foliadi;
pp. 1010-1.
iv
Ibid., p. 790,
334 Pregdtirea linirii Principatetor

ca toate lucedrile Cdimdedmiei" sant anulate, nu reusi . Sc

ORM i gruparea tunctionarilor In jurul grupulni unionist 2.
Totul se termind totusi prin protestäri de fidelitate ale celor
atacati i printr'o telegramd amabild a ui Fuad 3.
Astfel, Guvernul Moldovei ard,tase cd nu se sperie. Ba Cai-
macamii cerard chiar rechemaroa mi Aft/ 4. Iar tefan Ca-
targiu fu. Inlocuit de ministrul di Finante ,
Din cealaltd parte se publica ziarul Constitu(ionalul, par_
tidul Mud intitulat conservator-constitutional"6; o altd discu-
tie e In patria .

Dar cartdidaturile la Donmia aduceau spdrturi In vechiul

front, perfect unitar, din 1857. Cu Grigore Sturdza era -an
A.lecu. Mavrocordat, eel dirt 1848, un Dimitrie Cornea, un
Dimitrie Miclescu i, pe lângi multi. 51 mann*, chiar Cos-
tachi Hurmluzachi9, iar, din straindtate, Vaillant9.
La Bueuresti Cdimdcdmia erg 1nsd hotarit conservatoare.
Bäleanu i Manu, care afirma cd i s'a zvarlit pe feresti un
fel de bombä fulminantd, d sticld"113, se pldngea cd anurne
tulburdtori" due prea departe propaganda lor 11. In jurul lor
se strangeau, pe langd. Brdiloiu eel odatd reformist, boieri
tineri: un Constantin Fdicoiamt, un Ioan SlAtineanu, un Barbu
VIAdoianu 12, un Barbu Catargiu 13, care-si hmerca deosebitele
1 Ibid., pp. 791-2. RAspunsul celorlalti doi Caimacami; ibid..
p. 793.
2 Ibid., pp. 794-5, 846-7, 1161-2, 1230-1; VIII, pp. 24-5.
3 Ibid., p. 1033, no. 2250. Cf. si ibid., pp. 1039-40. V. si ibid.,
p. 1084 i urm. Adresa cAlre consuli; ibid., pp. 1172-3. CAtre
Walewski; ibid., pp. 1174-9. V. si ibid., pp. 1127-8.
4 Ibid., p. 1240 si urm. Cf. si ibid., pp. 1295-7, 1339 si nrm.
PlAngeri contra lor; ibid., VIII, pp. 2-3 si urm., 131-2.
6 Ibid., pp. 97 i urm., 115 si unn. Protest al consulului engles;
pp. 123-5.
6 Ibid., p. 1013, no. 2240; pagina si n-1 urmAtor.
7 Ibid., VIII, p. 31 si urm.
8 Ibid., VII, pp. 1256-8.
9 Profesia de credintA a lui Grigore Sturdza; ibid., pp. 1163-4.
10 Rosetti recunostea cA era inuntru praf de puscA i pietricele";
ibid., p. 879. Cf. si ibid., pp. 938 i urm., 943.
3 i Ibid., pp. 849-50.
" Ibid. Cf. ibid., p. 859.
13 Scrisoarea lui cAtre Napoleon (contra lui Alexandru Ghica);
ibid., pp. 1382-9.
 ti mrea tArhor libere prin fkomAni 335

insusiri ca ministru de Finante. Din cealaltä tabärd, Nicolae

si tefan Golescu, D. Brftianu 1, I. Filipescu se plangeau de
abusuri 2. Ca ministru de Interne, Cairn acamul BAleanu po-
lemisa cu dansii8 pe and ministrul Justitiei si Caimacam
loan A. Filipescu se despIrtia de colegii si 4.

1 Scrisoarc a lui crttre Napoleon (contra lui Stirbei ; ibid., pit

1380-1. Primirea In audientà; ibid., VIII p. 130, no. 2394. Cf. ibid.,
p. 183, no. 2412.
2 Ibid., VII, pp. 1233-5. Mäsuri contra presei; ibid., VIII, p. 110
s unn.
Ibid., pp. 135-7. Wa'spuns la protestarea lui; ibid., pp. 151-6.
4 Ibid., VII, pp. 1180-91.
 CAPfroLUL XI.

Alegerea si instalarea Domnului roman.

Adunarea menia sä aleag. pc Domnul Moldovei se des-
chise la 28 Dem Mbre 1858 st. v. Adrefsa e iscalita de Vasile
Sturdza si Panu, cu adausul noului coleg I. A. Cantacuzino;
o redactase Vasile Alecsandri, care iscaleste ca Secretar de
Stat: se spune cu mandrie cä s'a recapatat astfel dreptul de
a legifera si cä vor sta represintantii natiei 3n. fata cu per-
soana Dominului" 1.
De la ineeput se presintau nu mlai putin deca.t. treiieci §i
opt de candidaturi domnesti. Era 5i nn fost Domn, Mihal-Voda,
apoi doi fii de Domn, fiu.1 acestuia2 si beizadeaua Costachi al
lui Grigore Ghica, mai multi membri ai familiilor Bals (Teodor,
Grigore i Alecu), Catargiu (Stefan, Cos lin, Lascar), Rosetti (Pe-
trachi Balanescu, Costachi Tetcanu), Sturdza (Alecu Al. C. si
C. D.), Ghica (Vasile, Teodor, R4ducanu, Scar lat.), Cantacu-
zino (I. A.), Costachi (Manolachi, Grigore), Mavrocordat(Dimi-
trie, Nicu), si oameni ai Kogalnieeanu i Alecsan-
dri 3. Dar Kogalniceanu, gandindu-se la dorinta de print strain,
se netnasese 4. Iar la 16/28 se adause Alexandru Cuza5.

1 Ibid., pp. 169-70.

2 Asupra lui Grigore Sturdza va fi o discutie, räspingindu-se. S'a
discutat purtarea lui in 1848. Lascar Catargiu n'o uitase; ibid., p.
304 si urm.
3 Ibid., pp. 179-80.
4 Ibid., pp. 286-7 (15 Ianuar).
5 Ibid., p. 321. Fusese trecut cu vederea; ibid., p. 321. Pentru
cariera lui v. si ibid., IV, p. 155 (cadet, 15 Septembre 1837; demisie
la 8 Februar 1840); V. p. 479 (president, director la Ministerial
de Interne), Pentru presenta in Ardeal, la 1848; Barit, Pddi alese,
 Megerca i instalarea Domnului romitn 3§7

Mitropolitul, In razboiu cu Cairnacamia, se fku bolnav

pentru a nu presida Adunarea de a cirii hoLarire era sg
alarm asa de mult soarla rii sale1; de allfel el declarase
ca. !nu va veni s o Ina din causa feluritelor abateri si
violatii a principiilor hoLarite prin conventia din 7/19 August 2".
In nesiguranta adânca asupra rcsultatului votärii s, Kogdi-
nicearui Neu sci se (rated in Ad ware o noud of irmare
dorin(ii de Unire complectd, supt prin( sirdin, alesal din arest
moment avdnd datoria sd ajute aceastd realisare4. Dislcutand
lista civilii, el cauLa sil pregateaseä si mai mult terenul, spuind
ca e potrivit pentru aceasta spe0 de interimat un cetätean bun
Roman, simplu si modest ca i tara noastra", ceia ce In-
semna excluderea lui Mihai Sturdza si a marilor boieri bo-
gati 5. Se mergea pand acolo, pentru ca sa se afirme carac-
terul democratic" al viitorului Domn, Incat nu i se acorda,
prealabil, cleat o aripa din Palatul Administrativ si einci
ofiteri de suitä 6.
II, p. 569. La 15 Mart 1857 Vornic; D. A. si D. C. Sturdza, o. c.,
IV, p. 55; cf. ibid., VII, la data de 11 Iunie 185G. V. si ibid.,
NUL p. 47. In Basarabia, pe vremea alegerilor; ibid., IV, p. 733.
In conflict cu unionistii; ibid., p. 808. Chemal Ia Agentie; ibid., p.
812. Calificat de devoué au Caimacarn"; ibid., V, P. 98. ,,Digne et
honne.le"; ibid., p. 99. Cf. ibid., pp. 105, 163 si urm., 382; VP,
p. 22. La 14 Maiu colonel; ibid., p. 173. Alegerea lui la Galati;
ibid., V, pp. 609-11. Ministru supt Vogoridi; ibid., VII, pp. 610,
877; cf. si ibid., P. 1256. Era, si vice-presedinte al AdunArii. Thou-
venel scrie cà avuse fn gdnd a-I face Caimacam la moartea lui Bal$,
o. c., pp. 334-5.
1 Unii candidati se retraserA, neavand vrAsta de treizeci i cinci
de ani. Asa I. A. Cantacuzino i aprigul dusman al Unirii, Grigore
Bals; ibid., pp. 309-10. RenuntA si Stefan Catargiu; D. A. si D. C.
Sturdza, I. c., p. 321.
2 Ibid., p. 106, no. 2380; pp. 232-3. Cuza propuse ca o deputatie sA
meargA sA-1 invite; ibid. Si Alecsandri era de aceastA pArere; ibid.,
pp. 233-4. Sofronie era pentru admiterea, refusatA de Adunare, a
locotenentilor de Scaun, numiti de el; ibid., p. 237. El revine asupra
chestiunii. Era vorba de Neclarie Hermeziu, anti-unionist, si de
Calinic Miclescu; v, protestarea lor; ibid!, p. 238. Cf. atitudinca lui
Manolacbi Costachi; ibid., p, 235.
8 Vaillant, rAmas credincios lui Grigore Sturdza, aratA cä partisanii
lui Mihai-VodA se unirA cu nationalii; ibid., IX, p. 293 si um.
4 Ibid., pp. 306-7.
6 Ibid., p. 308.
a Ibid., pp. 321-2. Un amendment semnat de M. Coal:tali, Rolla,
23
538 Pregâtirea dnirii 13rincipatelor

Pestle doul zile dup5. Inscrierea lui Cuza, Ila tman al Mol-
dovei, Nicolae Sutu desainuia Intelegerea pan g. atunci secretg,
care resultase dintr'o votare preparatorie" a partidului natio-
nal 1, arätând a, bolnav, trebuie sa voteze In scris, oda ce nu
i se 1ngadui, pentru noul eandidat, care in Adunare Meuse
numai cateva interventii, Impaciuitoare $i de bun simt2. Scu-
Landn.-se 1n pjcloare Sio aceast4 zi de 11 Iatruar st. n., Mitro-
politul, pe care izbutisell, In sfarsit, a-1 aduce, rosti cuvin-
tele: Ziva pentru a se alege Domnul t`drii a sosit.", $i el
1nalta o rugaciune pentru alegerea aceluia carele mai mult
merith. Incredere obsteasca 41 ale cgruia legaturi cu tara In-
chezb.'$luiesc mai mult priincioascle cugetari ale sale catre
compatrioti", aceste cuvinbe fiind salutate cu o Intreitä
aclamatie cAtre dransul. Cu gandul la binele Principatelor
Unite si viitorul natiei romitne", se puroese la vot, cu sgru-
tarea evlavioas6 a Evangheliei $i a Crucii, zicilnd Jur, si
Dumnezeu sti-mi fie Intru rtjutor".
Se hotg.rise votarea IOW, $i astfel, la capatul operatiei care
era de mult puSit la cale, Mitropolitul ingusi, amintinduli
de cuvintele sale din anul trecut: unde este turma va li $i
pgstorul", voll si el pentru domnul colonel Alexandru Cuza,
Domnul Stitpknitor al Moldovei". Alesul intrunise toate cele
patruzeci $i opt de voturi afarit de al sau 3.
Simplu, dar adanc miscator alesul, al ciirui nume va fi
apropiat, de catre Kog6Iniceanu, de al lui Alexandru-oel-Bun,--
o frumoasa fig)u,r4, rosti aoeste duvinte, iesite din adâncul
unei inimi a aril bogitie nu fuSese Ina. $tiutd: Jur, In nu-
mele Preasfintei Tneimi $i In fata Orli mele, c..6, voiu plzi
cu sfintenie drepturile si. interesele Patriei, cit voiu fi cre-
Alecsandri, Lascar Rosetti, C. Hurmuzaki, Lascar Catargiu, Al. Mo-
ruzi, Gh. Cuciureanu, Rosetti, Gh. Iamandi, Pisoschi, C. Miclescu,
§i Cuza, adAugia multamiri Puterilor garanle; ibid., pp. 316-7, 340
§i urm. Motiunea insl§i, iscalitä §i de C. AL Ghica, D. Miclescu, un
Iacovachi §i un I. Gane; ibid., pp. 314-6.
1 Thouvenel, o. c., pp. 333-4 (raportul lui Place din 25 lanuar
1859). AC.tul din 3/15, prin care, In sala Museului se iea Indatorirea
de a vota pe Cuza; D. A. §i D. C. Sturdza, o, c., IX, P. 463, no.
2785.
2 Ibid., pp. 341-2.
8 V. rapoartele lui Place, qi ibid., IX, pp. 230 $i urm., 242 $1 urm,
 Alegerea t instalarea bomnului roman 339

dincios Constitutiei, In textul si in spiritul ei, ca., In toatA

Domnia mea, vaiu priveghia la respectarea legilor pentru
toti si In toabe, uitand toata prigonirea i toga ura, iubincl
de 0 potriva pe cei ce m'au iubit si pe cei ce m'au itrat,
neavand Inaintea ochilor miei decat binele si fericirea naliei
ronnaue. Asa Dumnezeu si compatriotii miei sa-mi fie Intru
ajutor" 1.

Deocamdata, alegerea lui Alexandru loan Voevod fu primita

de Romdnul lui Rosetti ca, o hotarire rnoldoveneasca potrivitä
cu sentimentele alestlui 2. RI fu salutat telegrafic de Colegiul
electoral bucurestean si se pregati un banchet pentru el. Acolo,
In Bucuresti, alegerile, conduse de oCaimacamie conservatoare,
&Aurä multi membri din randurile marii boierimi, care era
despartitä printeo prapastie de zgomotosii, fanaticii radicali,
pe cand In Moldova cel mai mare proprietar, Alecu Bals,
votase pentru Cuza 3. Intors din Apus, unde avuse stranse
legaturi i cu Benzi, si auclienta la Cavour4 si trecand
pe la Berlin, unde-1 primi printul Carol Anton de Hohenzollern,
presedinte al Consiliului prusian, Dimitrie Brcitianu putea si
aducd de acolo sfaturi folositoare in momentul decisia5.
Deschiderea acesteilalte Adunari fu fixota la 22 Februar
o Ibid., p. 340 si urm. Proclamatia, contrasemnald de Alecsandri,

fagaduieste cd, aplicand Conventia Impreuna cu fratcle nostru, Dom-

nul din Valahia", Cuza va zidi pe observarea legilor o noug era; ibid.,
pp. 353-4. Ordinul de zi &dire armata; ibid., pp. 425-6. Primul Mi-
nisteriu cuprande pe V. Sturdza, Manolachi Costachi, Lascar Rosetti,
Rolla, V. Alecsandri, D. Miclescu i Hatmanul, do origine armeneasca,
C. Milicescu (Iulie); ibid., pp. 475-6. Panait Donici e director; ibid.,
p. 483. Se adauge apoi, Lascar Rosetti, bolnav, demisionand, tinärul
conservator Grigore Bals, la Finante. Programul Ministeriului; ibid.,
pp. 506-8. Kogälniceanu, nemultamit de trecerea peste dansul, provoaca
Insä demisia din Adunare a ministrilor; v. si ibid., p. 533. El ataca
$i pe Alecsandri: In scrisoarea de la 19 Februar catre sotia sa, el
vorbeste de situatia rea din causa nehotarkii Guvernului", cu boa-
rlri ce se schimba de pe o zi pe alta i nemultamirea ce resulta
de acolo; Iorga, Mihail Kogdlniceanu, p. 171: Nu stiu In adevar
ce trebuie facut pentru a guverna aceasia Tara".
2 Ibid., pp. 371-2.
a Steaua Dundrii ataca pc Caimacamii din Buouresti; ibid.. p.
458 sl urm.
Cretzianu, a. C., pp, 228-9.
6 D. A. §i D. C. Slu.'dza, o. c) VIII, p, 469, no. 2168
840 PregAtfrea Untril PrincipaLcioe

st. v. Niciunul din candidati, Bibeseu, StirbAli apoi si FiJi-

pescu1, ai conservatorilor, N. Golescu, al liberahlor, aici nu
se ceru inscrierea si verificarea n'aveau sanse de reusitd
In ciocnirea puternicd a pasinn.ilor.
Domnul Moldovei se va impune astfel partidelor incapabile
de a se intelege asupra unui Munlean. Trebuia oare pentru
aceasta o sfiatuire secretd. sau o loviturd de tealru., cum conti-
nud a se crede, cdutandu-se acel cdruia ar fi s. i se atri-
buie meritul ideii sau acela, atilt de dubios. 5i de un. asa de
rdu exemplu, cum se va vedea, pentru viitor: adunarea in.
jurul incdperilor de la Mitropolie a unor cete populare, din.
Bucuresti sau din impreSurirni, cu amenintarea "oe putea sa
vie de la asemenea elemenbe nepregdtite si n61ntelegdtoare29
Credem cd nu. Inca din 16 ale lunii, cum Steam Dundrii
denuntase UR presupus oomplot prin care, cu ajutorul fos-
tului sdu adiutant in timpul rdzboiului Crimeii, Wierzbowski
devenit In 'turcire Murad-beiu 3, Grigore Sturdza ar fi lost
sä se proclame, In mijlocul unei revolutii tdranesti, Domn
Romaniel", oel invinuit de o asemenea actinne, atat de nepo-
trivia cu caracteru1 sdu, explica, In nurndrul de la 16 al zia-
rului, cum ca. este cunoscut cd, fnainte de alegerea Domnului,
s'a tratat, de public ;i de o mare parte din deputati, chestia
de a se proclama Untrea Principatelor, instituinda-se un Gu-
vern Provisoriu, care or peoi la Foefani spre a se fntruni
cii Guuernfil ce s'ar numi fi din Valalzia pentru asemenea
(el". Proiectul e, de fapt, cunoscut si de Place, care vorbeste
g die votarea lunei noi legi electorale, pentru Adunarea co-
mund 4. El, Sturdza, declara cd ar fi combdtut ideia, ardtand ce
s'a petrecut, la 1846, In Galitia, tard en. acelasi regim de clase
ca si Moldova". Si el aangia uceastd indicatie, plink' de in-
teles: Propunenea mea a lost cdAdanarea... trebuie sd aleagd
mai fnfidig pe Damnitor, clapd Corwteptie, Insx cii Indatorire
ca acel Doninitor, fmpreund ci Ad7narea, i In fn(elegere cu

1 Riker, o. c., pp. 202-3.

2 Ibid.,
3 Protestare a unui Polon, care-I taxeazA de renegat; D. A. i D.
C. Sturdza, o. c., VIII, pp. 566-7. Vaillant asigurä cd era vorba de
vre-o treizeci de Poloni inrolati de unul din ei"; ibid., IX, p. 298.
4 Ibid., pp. 217-9.
17;=;:1:, .t n_ , y'9111:V? i411
, . .",
.
9 ,

ea

'
I. C. Bratianu.
 Alegerea 51 instalarea Dommului romAn 341

Valahia, stI proclame Unirea Principatelor", deci tdrld a so

vorbi de un Domn acolo. De aoeia am i declarat in Adunare
al nu vbiu da yotul mica decat acelui Domnitor carele ua face
Unirea Principatelar". Mai mult, el se oIer lui Cuza pentru
aceasta, Ineredintandu-1 c m'a5 simri fericit sd contribuez,
cu orice sacrificiu, la aceastei mare faptd na(ionald, fiind gata
a da tot concurs& mieu Domnitorului spre a II ales Maria Sa
§i lii Valahia"1.
E de observat apoi a solia moldoveneascd pentru a pre-
sinta alegerea Sultanului, compusd din C. Negri, N. Catargiu
si Mavrichi, era la Bucuresti Inca de la 17 Ianuar, serbato-
riti printr'un banchet, la care vorbi si baltranul C. Canta-
tacuzino 2. Gheorghe Sion era si dansul acolo. Boliac se nu-
man. Intre primii castigati, apoi I. Bra tianu, D. Ghica, Bo-
zianu 3.
In aceste conditii, In Adunarea, in care se zabovira ea o zi
luerarile, nurndrul rosilor" era relativ mic. Intr'o atmosfera
de intriglt si de conspiratie, cu totail altfel decat la Iasi, nu
rasariau nici programe, nici nume; nu se injghebase nicio
discutie. De o parte erau practieele fanariote, de alta ace-
lea ale cluburilor revolutionare din Paris 5i Londra. De o
parte se produsc, la 23, aducerea trupelor, de alta Intetirea
multimii 4. Se ivira conflicte personale pe care protocolul le
Inregistreaza farä a voi sa le desluseasca. Multi, nevroind
sa. se cornpromita, se absentard. Caimacamia lu numai ma-
surile de Impiedecare a unor tulburari oe ar sta sa se pro-
duca B. Se zvonia, In adevar, ca zeci de mii de Omni, dupd
amintirile de la 1848, stau sa intre in oras, 51 ca. se vor aresta
nu numai Rosetti, ci i Boerescu i chiar N. Golescu 6 Par-
tidul Ghica, represintat prin. fostul Dornn 5i prin beizadeaua
Dimilrie, hip ta zgomotos, apostrofand 5i pe Mitropolit, cu
grupul lui Slirbei, al cdrui fiu, Gheorghe, si rüdà, colone-
lul Florescu, erau in Adunare. Se gasi forma pentru a ell-
1 Ibid., pp. 486-7, 490-1.
2 Ibid., pp. 495-6.
3 Ibid., IX, pp. 464-5. Cf. Ricker, o. c., p. 203,
4 D. A. §i D. C. Siurdza, I. c., p. 569, no. 192,
5 Ibid., pp 573-4,
6 Ibid., p. 579,
342 Pregatirea Unirii Principatelor

mina pe Alexandru-Ved4, pc Rada Golescu, pe Plesoianu,

pe lancu Manu, Cairnacamul, pe Barbu Be lu i pe Lens.
Treizeci de radicali, cii darâmarea candidaturii lui Ghica,
infruntau acum pie treizeci si trei de conservatori, Impitrtiti
intre cei doi frati Bibe5ti, fo§ti Domni 1
Atunci, cu. &Alia zile Inainte ds alegere, Ion Brii Liana s'ar
fi inteles cu seful mi1iiei, colonelul Vladoianu, Inlrebuintând
mijlocirea colonelului Mavrocordat, pentru alegerea lui Cuza 2.
Oricum, a fost o primg zi urkg, eu strigatele multimii,
cu Ingramadirea taranilor, Invatati a cere Domn pe Golescu,
5 CU discursurile, ca la 1848, ale lui I. Bratianu 3. Se In-
demnau soldatii a pune armele jos", daca se alege Bibescu,
si, In Curtea acestuia de supt dealul Mitropoliei, odinioara
locuinta pregatita de Constantin-Voda Brâncoveanu celui mai
mare din fiii siti, poporul", adus de agitatori, fremata, pe
când rose erau gata. sa aleaga pe Nicolae Golescu i sa
faca apelul la popor" pe numele lui. Câtiva juni scolari",
Inca un ciudat amiestec, de stil hotar1t revolutionar, fac
de garda la poarta Adunarii, controland pe cine Intr.a. 0
corespondenta a Stelei Dundrii da aceste amAnunte, a caror
autenticitate nu se poate, din nenorocire, contesta 4.
In sfarsit, la 24, zi cu totul linitith, ceia ce arata ca se lua-
sera hotaririle capabile de a Impiedeca luptele In strada ale co-
teriilor, Boerescu ceru o sedintil socreta, In numele stângii,
InvitAndu-se i ceilalti. Apoi se Melt constiluirea Adunarii.
Cand Constantin Cantacuzino cer.1 imecliata alegere a Dom-
natal, aaugind el e un camp de alegere mai Intins decal
totdeauna, caci Conventia nu mai face nicio osebire hare
Moldovieni si Români"6, se Intelege ce se putuse vorbi In
sedinta de taina,
De altfel, bucuros cit a zdrabit candidaturile adversarilor

1 Ibid., pp. 580-1.

2 I. C Brdtianu, Acte si constabiri, ed. G. Marinescu i C. Gre-
cescu, 12, 1935, p. 102, si confirmarea hii VIAdoianu, In Trompeta
Carpafilor din 13 25 Mart 1869. Opunerea liii Rosetii; ibid., p. 110.
3 Mid., pp. 584-5.
t D. A. si D. C. SLurdza, I. c., p. 608.
5 V. raportul Iui 136cIard; ibid., p. 273,
 Alegerea §i instalarea Domnului roman 343

familiei sale, D. Ghica o anuntase imediat afar4, provocand

strigatele: Gaza Domn, Ura, Cuza"1.
Atunci numai, In aceleasi conditli de evlavie ea si in Moldova
se vota, tot in unanimitate, dir ca bilete", Alexandra loan
I-iu, salutat, seara, pe rand de I. Bratianu, Boerescu si D.
Ghica, care, presintand apoi ideia ea venind de la el In mijlocul
tumultului din strada In ziva precedenta declarg. cat, atunci
cand s'a propus eandidatura printului Alexandra loan I Cuza
si cand s'a dovedit ca aeeasta Unire ne asigura de un viitor
ferice, IndatUt aceia ce se socotesc majoritate au prima aceasta
propunere cu o adevarata abnegare i entasiasm 3". Doritorii
de a aseza pe Alexandru-Voda eelalt ca Domn aveau bucaria
de a fi tnlaturat pe adversarii statorniei ai farniliei lor, Bi-
be.5t.ii. Din partea aceslora nu se rosti un singar cuvant: arnbii
candidati erau absenti 4. Dax e dnept ea, a doua zi, Gheorghe
Stirbei va cere ca ziva de 24 Ianuar sa fie serbatoare na-
tionalä 5.

Ibid., p. 609.
2 Ibid.. p. 654.
3 Ibid., p. 592 i arm. Pentru bibliografia de presä, Xenopol,
Domnia lui Cuza-Vodd, I, Iai 1903, p. 50, nota 1.
4 V. i raportul consulului frances Béclard; D. A. 0 D. C. Sturdza,
I. c., p. 262 §i urm.
5 Ibid., p. 638. Ziarul Nationalul apaza, de altfel, printre vorbi-
toHi entusia01 de la 23 0 pe Gheorghe Stirbei si pe fiul lui
Brancoveanu (ibid., p. 655), ceia ce nu se invedereaza pPm procPsul-
verbal. Dar a§a spune qi l3éclard; ibid., pp. 274-5.
 CAPITOLUL XII.

Lupta pentru recunoatiterea Unirii.

Inca din ziva de 24 Ianuar 1859 Mitropolitul muntean Nifon
Instiinta telegrafic pe Alexandru loan I-iu. Domn Moldovei
51 prii-Romanesti" de alegerea sa, salutându-1 cu respect

amor" 1.
Comisiunea ce se va alege pentalu a duce Domnului votul
Adungrii cuprindea, pe langa eriscopul de Arges, Climent,
pe Nicolae Golescu, candidatul liberal, pe langa. moderatii
Scarlat Cretulescu, Alexandra Florescu i Barbu Slatineanu
la can se adause apoi N. Opran (Inlocraind pe Golescu) si
Rosetti 3. In sfarsit Cuza-Vodä trebuic s fi avut legaturile
sale la Bucuresti, de vreme ce, de la Inceput, el fke:a din cel
d'Intaiu trimes catre dansul presedintele Consiliului, cu loan
A. Fiipescu la Interne, adaugindu-se imediat loan, fiul de
mare cumintenie, al lui Constantin Cantacuzino, la Culte, apoi
C. A. Cretulescu, pricepulul Barbu Catargiu la Finante, Gr.
Filipescu la Control si la Externe D. Bral.ianu4, generalul
Barbu Vladoianu ramanftnd in fruntea arrnatei.
E caracteristic ca, In aceiasi zi, o telegrama mkstrit al-
catuitä, poate supt influenta consululut Place, devenit, din acel
moment, inspiratorul tainic al noului Domn, Instiinta pe Irn-
paratul Francesilor, care, In discursul sau la deschiderea Par-
lameintului, considera dolutia Convehtiei ca definitiva, de a
doua alegere a sa si-i cerea sprijinul In numele natiei al

1 Ibid., p. 604, no. 2199.

2 Ibid., p. 629.
3 Discursul, foarle radical, al acesluia; ibid., pp. 720-2. Primirea
In Adunare; ibid., pp. 726-8. El telegrafiaza. c Donmul e gala a se
retrage pentru priniul strain; ibid., p. 718, no, 2536,
4 Ibid pp. 687-8:
 Lupta pentru recuno*erea Unir Li 345

citrui singur sef ajun.sesel. In ac?iasi zi se &Wu rdsipunsul

de acceptare2 cu mAndrie i recunostintr, ceia ce excludea
orice putint g. a unei lovituri de teatru.
In nota Domnului cgtre Puterile garante, el se aseza pe
basa celor patru puncte, 1ntre cari $i acela al printuhii strgin
si, declarând p6streazI vechiul crez, el adthigia: Lipsit
de ambirie personald i nedorind alta deceit binele árii mele,
asa precum ea 11 linfeIege si 11 cere, rip am trebuin0 de a
declara cá uoiu fi toldeauna gala de a mci Intoarce la viafa
privati fi cei nu voia oonsidera retragerea mea, az an sacri-
ficiu, dacd Mari le Ppteri, ludnd tn Imiriare de sam4 dorinfile
ilegitime ale unei natii ce aspird a se desuolta si care cede
fnaintea sa deschizdndu-se calea unui nou 1itor, ar consimti,
prin a lor hotittrire, o combinafi* ce, pentrcu aoasIcl na(ie,
ar lndeplini toate sperantele ei" 3.
Portii i se comunied actul printeun arz-mahzar", al cgrui
titlu de implorare era asa de putin potrivit $i cu situatia
$i cu spiritul ttimpului 3; se Inlatuil si agentul muntean. la
Poart.I, vechiul Aristarchi 4.
Foarte loaial, fostul general turc care era Grigore Sturdza
propuse imediat convocarea Adundrilor la Facsani 3. Propune-
rea, sprijinitg. de Panu i d. Kognniccanu, se primi, si, pen-
tru a se pregali 1ntrunirea Adungrilor, acestia din urmii,
1mpreurA cu I. A. Cantacuzino, P. Rosetti $i Al. Mavrocor-
dat, se trimet la Bucuresti 6. De acolo, N. Golescu cerea
Domnului o patrie tare $i independentg"7.
Primind depatatia BucuresteniIor8, Alexandru Joan I-iu ti

1 Ibid., pp. 604-5. Prima leI3grama, din 11, cu aralarca dorintii

de print strain; ibid., XI, pp. 250-1, 261.
2 Ibid., X, p. 628.
3 Ibid., pp. 639-40.
4 Ibid., p. 714, no. 2528. El refusä sä piece; ibid., p. 851, no. 2556.
5 Ibid., p. 699. Pentru motiv de boall, Barbu Stirbei dcpune man-
datul sau; ibid., p. 735. Discutii la Ia§i asupra cheltuielilor; ibid., p.
735.
6 Ibid., p. 699. Discutii la Iai asupra eheltuiclilor; ibid., p.
759 §i urm.
7 Ibid., p. 791.
8 Sfaturi ale lui V. Alccsandri pentru legaturile cu Muntenii, Xe-
nopol, o. c., II, pp. 283-5.
346 Pregatirea Unirii Principatelor

arata multamirea sa de a putea cunoaste In Capita la celeilalte

taH o bunghesie româneasca, pe care In Ia$11.1 coplesit de
jiidovime" n'o poate gasil. Primirea fa stralu.cita. si Incä odata,
fata de un entusiasrn care nu gäsia totdeauna cuvantul expresiv,
Domnul fu, In scurtimea cuvAntarilor sale, de un tact deg-
vArsit, ca i cum el ar fi fost descendentul unei lungi dinastii
solid Inradacinate 2. Gaud i se mnfatisa Regularnentul Organic
pentru a presta juramântul dupt formula lnaintasilor, el II
Inlatura i, declarAnd ca gaseste In inima sa cuvintele potri-
vite, regeta formula rostita la kW.
El era la Ducure$1i4, cAnd pleca la Constantinopol, care pas-
tra o amenintatoare Macre, deputati t pearl' anuntarea alégerii,
in care, retragAnda-se D. Ghica, eran loan I. Filipescu, N. Ro-
sett si colonelul Ieronim 5. Aeolo,la Bucuresti, primi el, prin
D. A. Sturdza, un memoriu al lui I. Bratianu, care de fapt ti ce-
rea sit se liotitrascI inttre sprijinul 1e catre fo.tii emigra(i fi acea
boierime pe care memorial secret o presinta ca neimpacald
cu actul de la 24. lanuar i unellitnd contra Domniei efemere",
la Constantinopol fi tntre Ward. Ar trebu.i o solutie franca
a acestei politick d'inuntru"; grija noastra", se adaugia, nu
poate fi alta cleat aceia daca Maria Ta o s gasesti puterile
lrebuincioase acolo unde poate le cauti". I se recornanda ener-
gic ,,a alerga la sorgin(ile tPii ale nafiiei, caci numal d?.vota,
mental §i entuskamul viitor.Llui poate s dea osteni si bani
tntr'asemenea ocasii" . Pentru acela care voiA s Inoeapa cu
concursul tuturora, cum o aratase alegerea mini$trilor sai,
era, In mijlocul serbarilor care Diu puteaa ameti un spirit
1. D. A. i D. C. Sturdza, I. c., pp. 793-4. Intre deputati, un
Penescu, un Disescu, un Nicolae Furca, de sigur Ardelean.
2 Ibid., pp. 881, 888-9.
3 Ibid.. pp. 992-3.
4 Pentru calätoria acolo, cu miile de oameni ie§indu-i Inainte, v.
scrisoarea lul Marin Serghiescu catre d-na Kogillniceanu, Buzau,
7 Februar st. v. 1859; In Rev. 1st., III, pp. 142-3.
5 D. A. §i D. C. Sturdza, 1. c, p. 993. Discursul lui Kogalniceanu
In Adunarea munleana; ibid., p. 1003 §i. urm. Raspunde Boerescu;
ibid., p. 1003 i urm. In accl moment I. Oteteli§anu condamna §i
mi§carea din 1821 §i cea din 1818; ibid., pp. 1028-9. Gh. $tirbei se
ridica impotriva spirilului de partid §i cerea mini§trilor sl vie in
Adunare pentru a1i Infati§a programul; ibid., p. 1081
6 Ibid., p. 1130 §i urm.
 Lupta pentru recunoasterea Unirii 347

moldovenesc mai curand rece si bine socotit, cea &Juninu

chemare la o realitate tristä pe care o ascunseserk cateva
zile, discursurile festive si aclamatiile.
Napoleon nu raspunsese direct aceluia a carui situatie tre-
buia Incercata dupa. Conventie; el Tnsamina pe Walewski sa
o fact, i acesta-si aratn, alaturi cu satisfactia pentru ce se
inlamplase, petrerea de Mu o Impdratul nu putuse da Ro-
manilor Insaufii mai conforme cu dorin(ile sale"1. Dar,
cand deputatia m`unteana fusese primita solemn la Iasi de
Cuza, sthgurii consuli cari crezurt ca trebuie sa asiste
pe langa Place, al Flusiei, al Prusit i si al Greciei 2. Gorceacov
i-ar fi recomandat Domnului o deoslebitia prudenta.
De aceia el se. intoarse de la Bucuresti Mth sd fi dat urmare
plamdui aclamat in Adunarea Moldouei: prochmarea la Ba-
curesti", cum o spunea Insusi, a unirii complecte, cu tOte
urmdrile ei" 2. Ramase deci, cum sfätuia si Walewski 4, si cum
i se spuse de Napoleon lnsusi la Paris lui V. Alecsandri5,
sä se astepte adunarea, in Mart, a Conferintei 6.
HotarIrea era cu atat mai necesarl, cu cat nicio asteptare,
i ele fasesera asa de mari! , nu se Indeplinise. Nimeni
nu stia cand se vor lua In sfarsit hotadrile cu care alesul
din Ianuar nu voise sa risce viitorul san si al titrii care i se
Incredintase. Pe chcstia Imprumutului moldovenesc de cinei
milioane, care era cea d'inlaiu dintre newsitan, fata d slaba
administratie financiara a Caimacamiilor, Adunarea din Iasi
ridica obiectia cä dupa Conventie ar trebui Intrebata Comisia
Centrala din Focsani pe care Cuza nu Indraznise a o crea,
1 Ibid., IX, p. 283, no. 2704.
2 Ibid., p. 284.
3 Ibid., p. 288. Cf. Thouvenel, Trois années, pp. 338-40.
4 Thouvenel II considera ca partisan aI Unirii; o. c., p. 337.
5 Ibid., p. 292. Cf. V. Alecsandri, Extras din istoria rnisiunilor
mete politice (Intaiu In Cony. Lit., XII), p. 41 5i nrm. (5i ed. Al.
Marcu, Craiova 1930). V. qi Xenopol, Cuza-Vodd, I, p. 58. Napoleon
admise i un agent al Principatelor Unite la Paris; ibid., p. 64, no.
63. Cf., acum, N. Corivan, La politica orientale di Napoleone III,
din Cerceldri istorice, X-111, MO 1937, p. 18 5i urm. V. qi ace1a5i,
Politica secretd napoleoniand, ibid., VIII-IX; Walewski, Napoleon
al III-lea 5i A. I. Cuza, In aceia5i revistä, VIII-IX, 1932-3, 5i Din
actiuitatea emigrantilor rorndni in Apus; ace1a5i, In Rev. 1st., 1931.
6 D. A. 5i D. C. Sturdza., 1. c., p. 289, no. 2709.
348 Pregatirea Unirii Principatelm

E40. nerecunoscut cum eral; D. Bratianu, care capatä de la

dânsul desfiintarea provisorie a censurii 2, nu putu sä-1 facil
a iscali disolvarea Adunarii din Buicuresti, care continua sa
fie sfasiata. de certe Intre grupari 3.
Dar convocarea, ceruta insistent de Turci. a Conferiniei
zabovi. La sfarsitul lui Mart st. V. $tefan Golescu, caruia
printul Napoleon si Morny, pe Mng Talleyrand-Périgord, Pou-
jade, Benedetti, li aratasera satisfactia pentru dubla alegere,
spunea la Berlin, unde fu bine prima In lumea oficialä, c.
alegerea lui Cuza va fi sprijinita la nevoie cu armelel.
De fapt, Cuza Insusi declara, la Bucuresti 5, deschis, lui Col-
ouhoun, repetand de doua ori, ea, dacd Turcii intrd Irn (ard,
el se oa prune in frantea a celor 40.000 die osiqi pe cari-i
poate sitainge6. Cu conditia de a nu se merge mai departe,
si Englesii, de si Alecsandri fu. prima numai ca particular
de Malmesbury, care mustra pe Rom:111H revolutionari, cd-
&ttori ai Conventiei 7, erau. de parerea ea nu. Se poiate reveni
asupra alegerli !acute . Ministrul engles asigura Insa caPoarta
ar trebui s. fie nebana" ca s'.t refuse dubla alogere Oricum,
1 Ibid., LX, la aceastA data.
2 CreiZiantt, o. c., II, pp. 231-2.
3 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., IX, passim; Corivan, o. c., p. 23.
4 Cretzianu, o. c., II, p. 233 si urm.
5 Aid un complot al unor strAini contra lui; Xenopol, Cuza-Vodd,
I, pp. 71-2.
6 Riker, o. c., p. 213. Dupa Alecsandri, In conversatia cu Napo-
leon, doar 10.000, rAu organisati i armati, dar, cu corpurile auxi-
liare, 25.000 de oameni purtatori de arme"; Cony. lit., XII, p. 45.
Cf. Xenopol, o. c., III, p. 239 si urrn.; raportul catre Domn; el
vorbia de o situatie ca in Suedo-Norvegia. Napoleon, care va fi
shut ce era In Serbia, perfect pregatita pentru razboiu, Intreaba:
N'aveti fonduri de tunuri, fabrici de capsule si de praf". N'avem
nimic, Sire (I); ibid. Imparatul, aftand ca nu e un singur tun, arAta
ca ar darui doua baterii, pe langA 10.009 de pusli; ibid. Cum i se
vorbia de un Imprumut de 6.000.000 de franci, se ofcri sä vor-
beascit bancherilor pentru o stung Indoita; admise si tineri Romani
la scolile de-la Saumur si Metz; ibid., p. 49. Ba chiar recunoscu si de-
coratia ce ar funda Cuza; ibid., P. 52. Intalnire la Paris cu Chiselev;
ibid., pp. 154-5. Atitudinea acestuia, dubioasA; Thouvencl, o. c., p.336,
7 Cony. lit., XII, pp. 81-7. IsprAvi insa inlituland pe Cuza print-.
8 V. Riker, o. c., pp. 215-9.
9 East, o. c., P. 167. Alecsandri vede, pc Fang Malmesbury, pe
 t-71' ;or.,

I. C. Bratianu tan5.r.
 t up la pen Ertl rectinoa§lerea Ilnirli 34§

boinnul cauta, pentru mice cas, si cumpere caleva zeci ck

mii de pusti In Apus 1. El ar fi you nct de alunel o misiune
francesa care sa-i reorganiscze armata, cerand pe generalul
Dieu, cu un grup de ofiteri din Wale specia1it5tile 2
Geia ce intarl siluatia Romnâniei abia si nandestuntor for-
mata erau Irnprejuritrile din. Italia, uncle Napoleon va intra
ca liberator In numele ideii nationale care Muse Unirea
roniiineascii. El cauta un .sprijin prelulindeni, pana la revo-
lutionarii unguri, dintre earl. generalul Klapka veni In Prin-
cipate sa disoute cu Domnul, care cerea concesii de autonomie
comunald fi de comitet fi formOuni militare deosebite pen-
tru Romdnii din. Ardeal, chestia Unirii cu Ungaria avdnd a fi
resolyitd de o Adunare a provinci z dupd rozhoia, o alianta,
garantata de Sardinia, cu conditia codarii Bucovinei pe basa
unor conoesii in folosul Romanilor din Ardeal, In schinth pen-
tru admiterea Principatelor ea bask pentru o ofensiva ma-
ghiara 3, aj!ungandu-se si la un project de tratat, valabil, fire*,
mergdnd fi pdnd la confedera(ia ungaro-serbo-romdnd, numai
In casul unei resistente austro-turoesti la alegerea din Ianuar-
Februar 4.

In astfel de Imprejurari, cam era limpede cä nu se poale

prevedea o apropiata adunare a Conferintii, intreruple, noul
Domn nu mai statu pe ganduri, dupii ce-si asociase pe Ion Ghica,
Munlean, dar fost profesor la Iasi, ocia oe se uita, In Minisleriul
din Ianuar, sä Inceapti aloquirea Gomisiunii mixte, a treia
Clarendon gi John Russell ; Cony. lit., XII, p. 53. Dar cf. Corivan,
o. c., pp. 24-9 (Mahnesbury pentru anularea alegerii din 13 .

De sigur ca Malmesbury nu era, cum o arata i Memoriile lui,

un cap clar. Dar v. §i ibid.; pp. 36, 57, 63.
1 Cretzianu, o. c., II, pp. 236-7.
2 Ibid., pp. 238-9. p. 246. Cuvantarea lui Grigore
Cf. §i ibid.,
Sturdza pentru armatl, In Monitorial pe 5 Maiu.
3 V. ibid. i pp. 313-4; Riker, o. c., p. 265 0 urm.; Marcu, o. c..
p. 141 0 urm.; Gh. BrAtianu, Napoleon III et les nationalités,
Bucure§ti 19343 Emerit, Victor Place et la politigue francaise
l'époque de l'Union, Bucure0i 1931.
4 V. Kossuth, Schriften aus der Emigration, II, p. 232 (de nude
In Codrescu, Uricariul, XIII, p. 33). $i Al. Marcu, V. Alecsandri tit
Italia, i mai ales Corivan, o. c., pp. 40 i urm., 80 si urm.; v.
cu deosebire p. 86, nota 2. Apol ibid., p. 131 qi urin,
350 PregaiIrea Iinirti Principatelor

putere publica a Statului", si a Inaltei Curti jUdecatoresti I.

In aoelasi timp, pentru. a afirma principiul Unirii, se schim-
bau trupe Intre amandoul Ladle°.
Dar doua case ministerille se produsera, in Moldova, unde
atitudinea lui Malinescu si Cozadini, dar si a lui Kogalniceanu
Insusi, nu era, Inca In Mart, de loc loaiala fao. de Donn-13, si
In Muntenia. Aid, Ministeriul D. Bratianu4, rasturnat de con-
servatori, fu inlocuit prin al boierului cult, viitor autor al
unui Sumariu al istoriei universale a culturii", C. A.. Cretn-
lescu, cu tanarul I. Cantacazino, Scar lat Faleoianu, un Ste-
riade luand interimatal Finantelor. Ce preocupa mai ales pc
Domn era Irma manifestatia militara care, In. cas de strivire
a Austriei, ar fi pulut sd.1 deschidi intrarea In Ardeal, unde
ostasii lui de la Furceni, lane. Ploesti, erau asteptati cu
nerabdare 5.
Cdci Napoleon fdcuse pe Alecsandri sà ardte pe hartd care
stint toate provinciile locuite de Romani, si el nu uitd nici pe
cei de peste Dundre, iar poetul visionar Ii vorbi despre ce
regat important ar constitui adeudrata Romonie, cu ale sale
optsprezece milioane de Romani, davit Providenta ar realisa
visul i aspiratiile lor" 6.
Adunarea Moldovei fu Inchisa dupä votul celor opt mili-
oane pentru acel lagar care nu se putuse strange fara a
sili pe unii din soldatii moldoveni.
In mijlocul nemultamirilor si ingrijorarilor Insä, Conferinta
de la Paris se aduna la 7 April ca sa auda. plangerile Portii,
sustinute puternic de Austria, dar c.elelalte Puteri primird
dapitul tndeplinit". Astfel, Poarta, prin doui firmane deose-
bite, recunostea, fara a parasi opositia de principiu, pe Cuza
ca Domn de o parte si de alta a Milcovului, invilandu-1, potrivil

1 Ibid., p. 266 i urm., scrisorile lui Docan, värul lui Cuza.

2 Asupra aciunii lui pentru Imprumut, v. Xenopol, o. C. 11,
pp. 265-6.
3 Ibid., pp. 311-2.
4 D. A. si D. C. Sturdza, I. c., pp. 304-5 si raportul urmator al
lui Place.
5 Si ibid., pp. 314 si urm., 320-2.
6 Cony. lit., XII, P. 47. I se recomandase i lui a nu merge mai
departe pe calea Unirii; ibid., p. 48.
 tupta. pentru rdetinoaqierea Uriirti 3&1

cu prevcderile Conventiei la Constantinopol pcntru laves Laura

(31 Main)1.
Pant se ajunse acolo, Domoul abia ales avea sa indure de
la Adunarea din Focsani, unde, maim Moldoveni, si Kogalni-
ceanu si Grigore Sturdza, de si hohariti adversari Intre ei, repre-
sintau o continuAl opositie, iar boierii munteni", Incurajati de
presedintele Radu Rosetti, ridicand necontenit chestia abdicarii
pentru printul strain, zguduiau situatia sefului pfiterii exe-
cutive, presintdnd aceastei Comisie Centrald ca principalul or-
gan al Unirii 2,

Astfel Cuza trebui sA lucreze prin decrete ministeriale pen-

tru. reformele In sens liberal care erau absolut necesare In
nona atmosfera 3. Incercarile de a strange pe toti In jurul lui
nu izbutisera 5, cu totul strain de ideia sprijinirii vechilor
privilegiati, necontenit loviti de mAsurile ce se luau In atalea
domenii, el nu Intelegea O. se robeasca unei stangi, cu. care
In zilele de la Paris nu lucrase ImpreunA si care nu-i oferia
nicio garantie.
Purta deci singur greaua sarcina a prirnelor reforme, sit-
vârite in oe priveste capitulatiile, lucrul la sosele sau ras-
cumpararea lui, agentia lui Negri la Poarta., etc., In situatia
grea a unui sef de Stat Inca nerecunoscut. Incurajat de ati-
tudinea lui Napoleon, el trimese In 4113, pentru a castiga alt
sprijin decat recunoasterea Conterintei care nu putea sa se
adune din nou, pe D. Bratianu apoi pe Joan Bratianu: ambii
trebuiau sI vorbeasca la Paris de neinlaturabila nevoie a pro-
clamarii Unirii complete 5. Aceast.1 Uaire, spunea deschis, el,
care, dupa. Intaia experien0 c oamenii, egoisti, intriganti
si nepractici, li se simItia Cu mult superior, In ciuda InfAti-
sarii sale ironice 1 despretului pentru lucrul disciplinat si mi-
gitlos, nu. e bine sa se faica prin revolutie si ea dovedit cit nu
se poate face pe cane parlamentare. Adresandu-se atm un

1 V. Corivan, o, c., pp. 121-2.

2 Xenopol, Cuza-Vodei, I, p. 102 si urm. Discutia pentru Capihila
Bucure§ti, sprijinitä de Kogalniceanu; ibid., pp. 118-20.
3 Ibid., p. 120 §i urm.
4 Cretzianu, o. c., II, pp. 243-5.
5 Riker, o. c., p. 242.
352 i'regatirea Ufitril Principateibi

ImpArat, Ii vorbia de Romania" ea de un lucru hide-

plinit1, cane Incepuse cu o loviturti de Stat, el punea In
perspectivA, deci, o curagioasa dictaturA pentru a face lu-
crul inevitabil, cu discretie si fArA zgusluire" 2 Nu prilni apro-
barea la Care spCra i aeest ',erns i se corminia prin cei doi
consuliz,.
Dar, In aceastA atmosferl, a dona zi dupd marile discursuri
festive 5i In acelasi Limp cu. discuilile faira sinceritate i lard
folos de la Foesani, viata economicA a Krii Ins55i se para-
lisa In acelasi timp cand Statul, cu. sau fAra drept, impunea
Imprumuturi In interior si L cersia In afarA4.
In sfarsit, la 6 Septembre Conferinta, adunalA la Paris, si
nu la Constantinopol, cum ceruserl. Turcii, cari continuau sii
ridice noi chestiuni in. C.1 priveste situatia Principatelor, recu-
nostea pe Cuza, dar numai ca hospodar al Moldovei i Va-
lahiei 6. Turciei i se promitea Insa pAstranea neatinsA a Con-
ventiei, MA cane vor intorveni din nou, panA la mäsuri coerci-
tive, Poarta i ambasadorii Puterilor, prin delegatii lor 6. Politica
Angliei,care se Invoise la aceastä Tormuld, era acum condusA de
vechiul prieten Russell. De acuma tnainte cel contra recunoa--
terii cinzia se lucrase ap de malt pdtea uorbi fi pelfi altfe!.
El scria lui Napoleon el, astfel, WA:ma formalitate, care retinea
Inca avAntul Principatelor, pane a se fi indeplinit" 7. El crezu
astfel, c poate trail rece pe trirnesul turc, interzicand In
ambele Capita le orice ceremonie si ref us,and urnilitoarea sdru-
tare a firmanului 8.
Cuvintele spuse lui Tahir-beiu ca omagiu atre Sultan, scurte
si cuprinzAtoare, sant de fapt crt ale unui Suveran care se
simte obligat numai sA indeplineasa fata de Poart6 conditiile
impose de Europa garana i ocrotitoare: Presintati MaiestAt'd
Sale Sultanului" , care nu e macar calificat de suzeran",

1 Ibid., p. 246.
2 Riker, o. c., p. 212, nota 2. 0 spune si lui Gödel; ibid., p. 255.
3 Ibid., pp. 242-3.
4 Ibid., pp. 243-4.
6 Ibid., p. 247. Cf. Corivan, I. c., p. 112.
6 Riker, o. c., p. 218.
7 Ibid.. p. 249, nota 3.
Ibid., p. 230.
 Lipta pentru recunoa$terea doh- ii s.5.1

,,omagiul oelui mai adâne al mien respect $i asigurarea In-

lregului mieu zel pentru prosperitatea tarli" una singural ;
,,asigurati de o potrivA pe Maiestatea Sa Ca Rom Ann",
terminul cel nou ,* stin st fie credincia$i tratatelor", $i
nu Sultanuluil.
Nu se araa do toe dispns sa faca. anumul la Conspinta-
nopol pentru o Investitura de cars nu sirntia nevoie. Dar, in
acelasi timp cAnd disolva acel lagar de la Furceni care era
de fapt i un rgspuns la miwarile de trupe turceai la Du-
!Are, de care vorbia zvonul public, impunea ordinea Bulga-
rilor din Basarabia, suparati de o recrutare contra privile-
giilor oe avasera supt Rusi 2 si reprima o miware la Craiova 3.
Lutind personal conducerea armatei, Domnul se acIresa catre
Rom Atli", multarnindu-li peutru patriotica Thr purtare Ina-
inte de actul inuestiturii, atunci p cand ambitiile personale
cutezau Inca a hrani oarecare sperari de$erbe", adaugind ca
o natie se mareste $i se Intareste atunci numai Cand ca
are constiinta Indatoririlor sale catre Patrie, catre Guvern si
catre legi", prin fnleiturarea luptelor de partid. Nu voim
a vedea Intre Români nici partide, nici clase Indusmainite,
ci numai fii ai aceleia$i niame $i frati de aoela$1 strive".
Nu uita, In iubirqa sa, pe cei eari, rataciti de patimi vio-
lent; se expun a fi Infranati si a cadea $upt asprimea le-
gilor". Noi vorn $ti mentinea orclinea legala: Innauntru
demnitatea nationald In afar14."
In Decembre, In sfarsit, Domnul cleelara ea epoca proviso-
riului si a tulburarilor politice s'a Inchis", cu sprijinul" Pu-
terilor Intäi i apoi al Curtii macrame", c. trebuie sa dis-
para din cateva capete oarecare sperari si visuri personale".
Deocamdata el, care schitase in mesagiul acesta de la 18 De-
combre, un Intreg plan de reforme, i financiare 3, se gdndia sa-$i
faca Adu.nari mai ascultatoare si s Infraneze pe visatorii,

1 Mord (oral Oficial al 7'ârli Romdneei, 28 Seplembre 1859; in

Iorga, Cuza-Vodei, Mesagii, proclama(ii, retspunsuri si scrisori ofi.
ciale, Välenii-de-Munte 1910, p. 6, no. Iv.
2 Iorga, o. c., pp. 8-9.
8 Xenopol qi Riker, 11. cc.
4 lorga, o. c., pp. 6-7.
6 Ibid., pp. 7-8. Gontraseanteazd V. Aleesanciri. V. mai departei

'48
 54 PregItirea Ijuirli Principiatelde

ideologii, oratorii, juristii si intrigantii de la Focsani, cant

proclamau Romania" si puricau in vcdere o Adunare Natio-
nalk. In cei mai pondcrati oameni ai tärilor, Ion Ghica pen-
tru Muntenia, Manolachi Costachi pentru Moldova, el gksise
sefi de guvern p earl se put2a sprijini. E uremea de lucru,
acesta va fi 5i small adresei lui dare cele cloud Parlamente.,
pentru moment Iirà valoare politick, si al aoeleia calre mem-
brii Adunkrii comune, ckrora li se amintia cà fuseserk nu-
miti pentru mäsuri practice, nu p2ntru alcktuirea unei cii-
tezlitoare Constitutii, care incepea cu afirmatia, nu fAtä in-
tentic strecuratä, a Domnului strain,
De fi alogcrile din Februar 1860 dddurd Adand,ri si mai
de dreapta, Donmul recurse la oameni de sicinga pentra a
conduce noile Ministerii: Kogalnioeanu pentru Moldova 5i N.
Goleseu, mai tarziu (abia in Iunie, dupa ce Tell spusese in
Adunare ck i s'a cerut sa ajute o loviturk de Slat', pentru
Muntenia. Fkoeau parte din Cabinclul munlean ambii Bril-
tieni si Boerescu, Rosetti chiar, la Culte i Instructie (31 Main
st. v.) 1, Vladoianu, I. I. Filipescu. Dar Guvernul ya fi in1ocuit
peste putin cu oameni moderati, Intre cari I. Ern. Florescu,
ginerele lui Bibedcu2.
Nu persoanele care se schimbaserk intereseazä insä, ci acea
ac(iune personald a Domnului, care era recomandatk, cu adanc
simt patriotic si o depliak corectitudine personala, de chiar
D. Bratianu 3, tot mai mult deosebit de acea atmlosferk de
club In care ramksese 5i I. BrAtianu, dar mai ales, recoman-
dandu-se, mai mull si deck stiinta dreptului, care se poate
dobandi cu vremea, probitatea si onorabilitatea persoarber, de
C. A. Rosetti 4. In aoel program din Deoembre 1859, se afla, In
forme lapidare si planuri de reform6, a Justitiei, a Finantelor,
creand o singura Cask, a Ministerin1W, promitand o Curte de
Control, o Baneä de circulare, o Rana foncierh, Inlaturand ideia
continuelor Imprumuturi, puind aroi In perspectivk o operk
p. 353. V. i Filitti, Un proiect inectit de Constitutie al lui Cuza-
Vodei; Andrei Radulescu, Organisarea Statului ta limpid Doinniei lui
Cura-Vodd, Bueure5ti 1932.
1 Iorga, o. c., p. 11 5i urai.
2 Ibid., pp. 37-8.
8 Biker, o. c., pp. 256-7.
Cretzianu, o. c.
 Lupta pentrtt recurio*erea Jnirii 2.56

de creatiurue tehnicd, asemenea cu a lui Napoleon, Oricum

sd fie", spunea el, al cdrui glas Ii simim, i nu al ministrului
responsabil, eu prefer zece greseli cu bunid credintd decat o
singura prevaricatie". Ne vom ardta fard mild pentru jude-
eatorul care $i-ar cdlca sfintenia datoriilor sale." Promitea
introducerea procurorului, a judecatorului de pace, a grefie-
rului pastrand sentintile. Politiei nu i se va Ingadui a lucra,
afard de casuri de flagrant delict, fdrd mandat judecdtoresc,
$i se va introduce principiul lui habeas corpus. Nu era ex
clusa, de. si zabovita, inamovibilitatea magistratilor. In Ad-
ministratie erau sd se croeze circumscriptii mai largi pen-
tru a mari iutoritatea, adaugindu-se silinti pentru a crea
basa morald a comuneil. Se prevedean. Cousiliile generale"
pe judete si, langd ele, comisiuni agricole", care nu s'au.
aledtuit nici phud &SItdzi. In. materie de armath., Domnul
preocupat de formarea cadrelor si de Inzestrarea tchnicA
nu, era de parere cX Ora poate spriiini o puternicd trupd
permanenta.
In ce privessle mijloacele de combnicatie, a cdror UNA,
In dauna agrilcnlLtMrii, e pretuitd dupd cuviintd, se recornandd
o Intelegere cu companii puternic2 de capitalisti Intreprin-
zdtdri, gata de a veni la noi peintru a execula, tntr'un timp
de einci-sase ani, i au banii lor, toate podurile, canalurile
si drumurile ce ni sdnt trebuincioase, fiind platibe cu o
dobanda i o amortisare regulati a sumelor Intrebuintate";
iar total se va face supt privegherea Statului". Participand
la aceste luerdri, se vor forma arhitctii, ingincrii fi cons-
trfuctorii", in lac ca tineri sd fie trimesi pentru acaasta In
strdindtate. Se va da astfel un impuls si industriei private",
$i ea interesala In aceste man lucrari. Se va rdspAndi prin
exemplul lor spiritul asocierii", $i In ()rase se vor face opere
edilitare $i prin initiativa privatd. Un cadastru trebuie sli
fie basa acestei vaste actiuni. Caile Ferate ar veni numai sit
hicunusne ce s'ar fi Mut pentru drumurile deschise pro-
ductiei agricole. i pdnd la putinta Inceperii acestui nou ca-
pitol de mulled nationald sd se preeiteasci exploatarea mi-
nelor de carbuni si de fier.
1 Cf proiectul de reorganisam comunall alcdtuil de I. Ghlea; (100
publicatia InsLIi, Iorga, Iii Reti. lst., XX, p, 209 $1 urm,
 §56 bregliiirea ilnirii 13rincipa1eicii

In materie de 111%414im:int, e condamnare holarigt, asprä,

cade asupra tincretului: Da ctrsuAzeci i saple de ani, de
and exisUt coh1e noastre ele nu au realisat nicicum spe-
rantele natiei". S'au pregfitit doar tineri pentru profesiile
liberate", pe clind de altce-a era si este nevoie. Trebuie 0
instructie la niuelul luturor claselor. Daä o instructie su-
perioarg, cuprinzilnd Facultatile de Ina lt inv6tlimânt, ni este
folositoare, instructia elemeniar;i si primarA. ni este neaparatä
spre a r6spAndi o viata noud in toatd tara." Ga O. sa ajungä
la generalisarea cunostintii d t carte, so prevede participarea
elementului sidtesc. coala secundard nu trelnde sd se in-
tincla cu profusie nesocotild". In genere, totul si fie adds
la ceirinfile adevdrate ale natiei: ,,Nu mai putin a uoi ca
sistemul total de froyd(citurd sd fie mai molt ;i mai special
apropiat trebuinfitor i naturii Romdnilor, decal imitat feud
rzicio chibzuire din cutare sau cutare institufil strdind". Mai
presus de Facultatile de Stiinti, de Drept, de MedicinV, sta-
rea de astdzi a Romdniei i viitorul ei cer numai decdt o Fa-
cullate de ;tiinfri economicd", era epoca lui Michel Cheva-
lier In Franta, a lui Liszt, en economia nationaa", In, Ger-
mania , ,,precum ;i o Faclatalte de -§ttinfd agronomk4
industriald ;i comerciald". Adminiutratori, finantiari, agri-
cultori, industriali, comercianti, iat 6. oamenii de caH avert'
mai milltä trebuintà." Un doctor de agronomie sd afungd
in lard fri aceiafi cansiderare fi (la aceleagi) avantagii ma-
teriale, prccum ar putia (-gunge un doctor In Were.",
Cad, deocamdat6), cultura pAmantuhti este, pot zice, sin-
gura noastra Industrie si singurul object de comert la noi. Pen-
tru aceasta, libertatea legfiturilor organice se impane: Guver-
nul sd intenfie cat se poate mai pup' in transac(iile particu-
laritor". Altfel, ocetidlenii ... .se obimuiesc a da toate pe
socoteala Statului i a agapta total de la. el". Pe child In
schimbul libcr se desvolta, si iubirea de lucru" si demni-
tatea personalA, prin simPrea aspunderii". Numai sicuri-
tatea i moralitatea transactiilor" trebuie puse In sama Sta-
tului.
Domnul urea un ,,sistem proteguitor", nici industrii artifi-
ciale, ce nu pot sd se fie decdt prin puterea unor legi speciale")
din care, de fapt, nu folosesc deal dear cAtiva parlizulaer..
 Lupta pentru reeuaoasterea Unirii 357

State le care patimesc de aceasta rana. nu stiu cum O. se des-

bore de ea,." Nici monopoluri", nici privilege Brevete
de inventie", de perfectionare sou de importatie, atilt. Dar
Statul va ajuta lucrul minelor i va iniia tnfiintarea de
ateliere pentru construirea §i dresul masinilor agricole".
Munca ç In legaturä cu situatia muncitorilor. Mai ales In
agrieulturA. Oricane ar fi desbinarile de azi Intre deosebi-
tele interese, aceasta chestie tretPuie dar sd fie hotdrttd, i
va fi".
Totul Insa pe bask de dreaptd despdgubire". Nu cu
prouisarie", ci chestia sa fie studiata afund, cu toatä finis-

hied din 18591 ,

tea de care am fost lipsii pana acum din pricina preocu-
parilor politiee". Combinarea ce se arla acum",
time", legand pe tori
In studiu
va aduze multantire tuturor dorintilor legi-
cettilenii de pcimAntul patriei prin
aceleasi legaluri de iubire §i de interes". Pang. atunci sim-
tire parinteasca" la proprietari, Indeplinirea datoriilor" la
tärani!
Si
, iota In ce cuvinbe Domnul de abia câteva luni ame-
ninta pe exploatatorii problemei sociale. Dad., pang la pro-
mnlgarea acestor mhsuri, si In vremea aplicarii lor, ar In-
drazni cineva s cerce a raspandi prin tar seminte de till-
burari si de grijä, clack ar cuteza a atata ura 1ntre proprie-
tari si tarani, voiu privi fapta lui ca o crim, i-1 voiu pe-
depsi cu toga asprimea legilor. Un asemenea perturbator, 11
voiu considera ca dusman al natiei, si ca pe un (Tasman de
untie 11 voiu trata, prin organul Gurvernului".
Fata de straini, o alusie la Inlaturarea capitulatiilor, insa
trebuie a se pastra vechea ospetie româneasca", dar sfânt dd
la stramosi".
Ministeriile se vor inchide in statute sigure, cu furzctionari
de carierd, mai bine platiti, observând ierarhia si disci-
ciplina".
Trecand la prosä, Domnul constata ca, dandu-i-se liber-
tatea pentru a colabora la opera de organisare, ea nu a
raspuns la toate asteptarile sale". Nurnai atacuri personale"
si porniri violente", hränind ura. Nu se poate ingadui Insa
ca presa sa devie, In mânile unor persoane, un instrument
de neordine §i dc desbinare tntre catei(eni",
358 PregAtirea Unirii Principatelor

Maretu1 program, cleat care n'a fost rostit altul, cu aceiatsi

Indräzneala cuminte i curagioasa autoritate, se termina cu
un calduros apel la unirea sufleteasca din partea acelui care,
ales fail rival, n'are amintiri anterioare suirii sale pe tron.
Cu laude pentru cei ce au hite les, crednd pideréa execu-
tiod, singura lor misiune, opera legislatiud d pond atunci
fiind ardiald ca o intrusiun; de care nu este a se tinea
sami, el anunta noile alegeri, din care pot iesi i aceleasi
persoane, dar pentru altd misinne: e vorba de treblle si,
pot zice, de menagiul tarii noastre"1.
Cei Carl iscalese acest mesagiu-program, caruia nu-i sapa
nicio chestiune si dincolo de care nici astazi, and, din neno-
rOcire, nu toate tintele au fost atinse maear pe vechiul pa-
mant al patriei libere, nu se pot Intrevedea mai Intelepte
deslegari, sant Ion Ghica, Alecsandri, A. G. Golescu, I. Flo-
rescu, tânarul Gh. Creleanu, Steriad, Domnul aviind curajitl
de a face 0 singurd disoluare a ambelar Adv4ndri, cu contra-
semnarea fmpreunid a unor ministri moldoueni i mulateni,
si rfied un pas thine Unirea depeiM, ce i se refusa tiled
i pe care era Iio1irII s'o duel la capat, contra oricui.
Partea ganditoruhii economic care 'era Ghica s'ar putea
recunoaste; el era In stare O. aduc a. si acea neuitata opera
pe care o Indeplinise, spre multImirea tuturora, si a strAi-
nilor, ca guvernator, In insula Samos. Alecsandri, care nu era
numai un poet, si-a putut avea si el partea. Idei de libertaló
puteau veni prin Golescu. Dar d.? la un capdt la all& acest
manifest national poartd pecetca Domnului.
Astfel Cuza nu mai e, cum 1-au presintat, fara dreptate
si fr pietate, i cercetatori straini mai noi, jucalorul de cart'',
7)lenesu1".cinicul", ci, In ciuda unor aparente care mascan
un suflet onest, nobil si tare, el e In adevar Voeuodul, duS
vechea datin g. a lui tefan-ce1-Mare. In el se tncorporeaxd
nafia, cu nevoile ei cele mai adanci i aspirafiile ei cele mai
tnalte.

In timp ce arunca acest program, el raspundea Consti-

tutiei ce i se trimetea de Adunarea de la Focsani, cu o ama-
nare pe vremea and ea ar putea servi, pentru moment fiind
lorga, iliesagii, elc., pp. 11-33.
 Lupta pentru recunoaterea Untrii 359

vorba de altceva cleat de mkrete ideologii: de modesta faptl

spornica a organisarii, pe basele, care hila se pot schimba,
ale Conventiti. Lin singur om contrasemneaza: alt element
de ponderatie, Manolachi Costachi 1. Despartindu-se de mi-
nistrii acestia, Domnul U arata recuna5tinta pentru activi-
tatea, experieuta, probitatea si Intelepciunea" lor 2
In cuvintele rostite la Anul Nou, el credea, apoi, cg, poate
spune: timpul agitatiilor va trece"3. Dar alegerile nu erau
sa-i dea dreptate. Alesilor el li Infatisa, totusi, programul din
Deoembre 1859 4.

Pentru a-1 aduce la executare Alexandru loan I-iu nu se

putu sprijini nici pe cele cloak Adunari noi, care nu aratara
nicio putere de initiativa. Ele aduceau necontenite crise mi-
nisteriale 5. Pe chestia arestArii lui Gheorglhe Stirbei, invinuit
ea ar fi atacat persoana sefului Statului, Ministeriul Ion Ghica
trebuise sa cada supt votul de blam pentru care se unise
Intreaga opositie, eateva zile dupa ce, In April, Manolachi
Costachi demisionase In Moldova, si, acolo, dupl. o Incercare
nereusita cu rnoderatii C. Hurmuzachi, P. Mavrogheni, St. Ca-
targiu si Lascar Cantacuzino, puterea fusese data lui Kogillni-
ceanu, care veni cu amicul slu Cozadini, cu episcopul Mel-
chisedec si jurisbul Bojinea6; el pusese In programill siin
odic doug chestii care preocupau pe Domn: cea tiIrgueasc:1
si cea electorala, adaugind pe aceia, veche, a averii manasti-
rilor Inchinate.
La Bucuresti se instaleaza, in schimb, un Ministeriu pur ra-
dical, cu N. Golescu, Brätienii, Boerescu, Rosetti, I. I. Filipescu.
Dar Inca de atunci gandul Domnului fit sa scape de lanturile
pe care i le impusese aceastaConventie care nici nu iesise din
vointa poporului sau.Un apel contra rebelei Comisii Centrale
fu adresat deci, Inca din Mart1860,Sultanului. Se arata eat de
greu lucreaza Intr'un oras de provincie, Ma opinie, fail prtesl.,

1 Ibid., pp. 33-4.

2 Ibid., pp. 36-7.
3 Ibid., p. 35.
4 Ibid., pp. 35-6.
5 Xenopol, o. c., p. 151.
q Ibid., pp. 149-30.
360 PregAtirea Unirii Principatelor

acest organism hibrid, lang a. care era O. se aseze apoi i Curtea

de Casatie. Macar de s'ar muta In Bucuresti...Un memoriu plin
de bun simt politic tindea sä arate i Puterilor el Aduntiri alese
cu un sufragiu a§a de restrdns i trebnind th discute separat
acelea# proiecte sdrzt un lueru absurd i c4 deci Unirea
completd se impune d la sinel,
Domnul crezu astfel ca drumul la Constantinopol, pe care,
pentru preStigiul lor, 11 doriau TUrcii noülui regim, gata si
aduca si Insemnate sacrificii, numai O. se afirme nexul Prin-
cipatelor Unite" cu Imperiul Otoman, 1i poate servi pentru a-
oeasta, i prin ce i-ar actaugi ca prestigiu conditiile primirii lui.
Inainbe de a pleca, el tinu sFi duel Insa, fara a intreba pe ni-
meni, mai departe Unirea 2. Incepu prin a face din I. Em. Flo-
rescu, care se dovedia un escelent organisator,un ministru de
Razboiu i pentru Moldova. In acelasi timp el anunta untda din
consuli ct va privi Bucurestii, uncle concentra conducerea
PostH, Vamilor, Serviciului medical, clrept principala sa Ca-
pitala si In cale Instiinta Comisia Centrala ca. In scull. Limp
nu va mai avea d.e lucru.
Cum Golescu se docnise In Adunare cu Barbu Catargiu
si nu fusese destul de sprijinit, cum I. Bratianu atacase pu-
blic si Austria, care ar fi intervenit contra admiterii unui
deputat, si chiar Poarta, el demisionase9. Atund lid Mano-
lachi Costaclzi i se dolga presidientia Ministeriulai nbantean,
care 'Astra pe Boierescu si I. I. Filipescu, dar introc4use
pie Costaforu i pe capabilul general Adrian, care e i scriitor
militar.
De si totul era pregatit pentru. caltitorie Inca din August,
Cuza, care refasa o Intalnire cu Vizirul venit pe linia
Dunarii turcesti 4, cent Intaiu garantii. Era bine Inteles ca
nit va aduce daruri, c1 va purta uniforma armatei sale, a
va fi gazduit potrivit cu situatia sa, ca, de oare ce nu mai era
de Inmânat niciun firman, el va face numai visita de oma-
gin. liii Abdul-Aziz, Sultanul In stil european, mândru de

1 Riker, o. c., pp. 295-300.

2 Ibid., p. 301 §i urm. Cf. ibid., p. 260 i urrn.
3 Xenopol, o. c., p. 152 ;1i urm,
4 Ibid,, pp. 157-8.
 Lupta pentru recunoasterea Unirli 361

flota sa, de palatele sale fäcute de arhitecti i decoratorif

apuseni, care va avea curajul a parasi si el, ca si tatal, Stam-
bulul sau, pentru a visita Expositia din Paris. In accastä
gtabilire de program Negri fusese ajutat de ambasada Franciei.
Declaramil ca. merge la Constantinopol pentru interesele
românesti", Stapanitorul roman plecä de la Sulina In Octom-
bre 1, pe unul din vasele de razboiu care erau mandria Sulta-
nului. Ajuns Inaintea cetatii Imparatesti, de care erad legate
atâtea amintiri ale neamului su, pana. la vechile umbre tute-
lare, bizantine i romane, el fu primit In salve de tu.nuri si
trecu printre nizamii razboiului Crimeii, cari-i presintara ar-
mele. In palatul bogatului Resid, care-1 Muse stapanului sau,
la Emirgian, de unde abia plecase Mare le Duce Constantin, tri-
mes de Tar acolo i pentru prestigiul numelui sau, el fu ospatat,
eu suita sa de saizeci de pergoane, Intre care si ofiteri, si salu-
tat de amba,sadori, ca si de Fuad, minista-u de Externe. A doua
zi, Intre aceiasi garda de soIlati, cl fu condus de Vizir la Sul-
tan, care-1 primi In picioare in mijlocul salonului, viind Intru
Intampinarea lui, dupa care-1 Intreba de sanatate. I se tri-
mese o sabie de onoare. Cand visita pe Vizir, musica
turceasca Invatase cantece romanesti. Se vazu chiar acest
lucru rar pentru obicelfurile orientale: Sultanul asistfind din
lop sa la o represintatie de teatru oferitä oaspetelui 2.
Dupa o conversatie cu Domnul roman, care castigase pana. si
pe Ludolf, ambasadorul austriac3, Bulwer, totusi, pc vise-

O
Decretul pentru exercitarca puterii supreme de ininistri, 26
Septembre sL n., In Iorga, o. c., pp. 38-9.
2 Bolintineanu, Cdldtoria Domnului Principatelor U nite fn Cons-
tontinopole, 1860. Cf. Riker, o. c., pp. 263-4, si Xenopol, o. c., I,
pp. 157-60. Fe1icitniIe lui Mihail al Serbiei; R. Bossy, Agentia
diplomaticii a Romdniei fn Belgrad si legdturile politice romdno-
sdrbe sup! Cuza-V odd, In Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, XV, p. 27,
no. ii.. Raspunsul; ibid., n-le in-iv. Doi ofiteri sarbi la manevrele
românesti In 1863; ibid., n-le vm-ix 0 invitatie a lui Mihail la
Ruginoasa In 1865; no. xxxv. Scrisoarea, din acelasi an, prin care
se trimete In Serbia locotenentul-colonel IIerckt, director al Arse-
nalului; ibid., n-le xxxvn-ix. Cf., pentru calatoria la Constantinopol,
de acelasi, Agentia diplomaticd a Romdniei f n Paris si legeiturile
politice f ranco-romdne sup! Cuza-V odd, Bucuresti 1931.
3 Dar Inca din Mart 1860, prin Prolesch-Oslen, Austria li schim-
base complect atitudinea; Paul Henry, L'abdical ion du prince Gaza
362 PregAtirea llnirii Principatelor

muri, un aspru critic al lucrurilor romAnesti, scria lui Rus-

sell, acurn cu total favorabil, c alesul din 1859 e un orn
extraordinar (above the common) 5i en o minte care se pare
In stare s4 profite prin simt de raspandere si experieng"1,
La Intoaroere, Cuza putea spune In salonul Palatului din
Iasi, de si vorbise la Bueuresti d- o simplA visig de curtua-
sie" 2, de izbanda realisatA: Va atarna nurnai cue noi, de
patriotismul, de prudenta 5i de concordia noastrA pentru ca
In curand aspiratiunile noastre ()etc mai fierbinti sA se rea-
liseze i patria noastrA s redobAndeasel In Europa locul ce
i se cuvine" 3.

In situatia pe care i-o (Muse ducerea la un asa de bun

capSt al misillniii sale, Cuza ataca i problema bisericeasck
deschisA, supt anume influente strAine, de mai m'ultA vreme,
Intrebuintându-se bAtrAnetele si sliibiciunile Mitropolitului So-
fronie, supt care lucra grupul de cAlugAri de la Neamt, cari-si
aveau sucursala, cu acelasi nume, In Basarabia. $eful Bise-
ricii moldovenesti, aoela care-i anuntase si binecuvAntase Dom-
nia, fu declarat, Inaintea tuluror celor de fag, cari tot mai
inult ajungeau sA Inteleag g. el au un stApAn, ca rau Incun-
jurat, rAu sfAtuit... pe o cale nepotrivitl, nici cu demnitatea
Bisericii, nici cu interesele Statului". Revolta" si anarhia",
el, Domnul, nu le va tolera nici acolo. Trebuie In viitor
capetele cele mai IndArätnice sg. se supuie legii!" E drept c5
Statul se amestecase In ce nu-1 privia la mAnAstiri, de altfel
cu cele mai bune intcnii, dar Mitrrpolitul lupta ou cArti de
afurisenie" si sunare de clopote la sosirea oercetAtorilor mi-
reni; se refusa slujba pentru Domn 5i chiar prirnirea seri-
sorilor lui4. La Bucuresti se vorbi, In Decembre, tot asa de
tare, in chestia rniscrtrilor une,llite la Ploesti si la Craiova 5,

et l'avenement de la dynastie des Hohenzollern au trdne de Ron-

manic, Paris 1930, p. 105, no. 1.
1 Riker, o. c, p. 303.
2 MOnitOnd muntean, 18 Octombre.
3 Iorga, o. c., pp. 40-2. Urtneaza critica Justitiei.
4 Ibid., pp. 40-8.
5 Ibid., pp. 19-50 (Turcii Incercarä a cere informa1ii; Riker, 0,
c., p. 305).
 Lupta peutru recuneasterea LTnirii 362

in acelasi timp cand, fatä de intentia lui Klapka de a Incepe

revolutia ungureasd dc aifi, Domnul proclama o neutralitate
pe care va sti s'o aperel. Se ating3a la Bueuresti, cu prilepul
Anului Nou, $i nevoia de a se acupa de chestia tärIneasd,
acläugind Ins4 cl se asteaptä propuuerile Adungrii 2. La Iasi,
tot atunci, se inaugura, cu pomp'S. mare, Universitatea, In care
domina spiritul exclusiv r?rnan al lui Bilrnu4iu3.

Dar anul al treilea al acestei Domnii acurn tntemeiate nu

putu da isprava asteptatä din partea Adurarilor.
Disohrarea Aduarii rebele din Muntenia $i Incercarea until
Ministeriu conservator cu Barbu Catargiu nu reu$i (Februar
1861). Ministeriul Manolachi Costachi nu fu mai fericit. I se
dutase pricinl. In anume dldri de lege, de dtre un carp
politic care nu vnia cu niciun chip sNrl sufere: nu lipsia
nici acmatia c. s'ar fi procedat cu brutalitate la potolirca
misarilor din Craiova 4. Un nou Ministeriu nmatean amosleca,
In Maiu, un singur Moldovean, M61inescu, Cu trei oameni
de la 1848: Stefan Golescu, Bolintineanu $i Constantin Balcescu,
anugindu-se Fanariotul" Grigore Arghiropol5. Tot odatN., In
Moldova, Kogiliniceanu trehuise sL place, pentru. cd, ur-
mând directia anticlericald, suspendase pe Mitropolit, mer-
gaud i pAnä la arestarea lui . Desbateri pItimave, In care se
introdused si alte IncMdri, tindeau la o dare In judecal5.
Si aceasta Ingh,dui marelui orator s ridioe din nou cheslin
sAteascl 7.
Inlocuitorul lui fà Aaastasie Panb, ajutdtor loaial $i spirit
moderat, care se Incunjud de p6nd atunci ncrnultAmitul C.
Hurmuzachi, de Mavrogheni, si cl tinut la o parte, de Rolla, de
Cuciureanu $i de tilarul D. A. Sturdza, dar, In fata omului
ImpAcarii, Lascar Catargiu ridid public chestia ultimci do-

6 Iorga, /. c., pp. 51-3. V. mai SUS

2 Iorga, I. c., pp. 54-6.
3 V. Si ibid.. pp. 55-6.
4 Xenopol, I. c., pp. 185-8.
5 Iorga, 0. e., pp. 59-60.
6 Pentru greutAtile lui, scrisoarea ciltre sotie; Iorga, Mihail Kogdl-
niceanu, pp. 172-4.
1 Ibid., pp. 182-4.
364 PregMirea Uniril Principatelor

rinti a Divanurilor ad hoc, aded. Inlocuirea Domnului, aproapc

de capaul str4duinti1or sale pentru bine, cu awl print straln
pe care nimeni nu stia de undl sa.-1 ieie, si Ou un strigat
de triumf rIspundeau din Bucuresti i I3arbu Catargiu oi
Gheorghe Stirbei. Trebui s se declare prin foaia oficia15.
cA Puterile nu admit acest punct1. Apoi, prin artificii de
proceduil, se Impiedec la Bucuresti ca si la Iasi 2, repetarea
unor astfel de iesiri.
Dar Adunarea din Iasi se ganctia totusi, s se unleascq, la
Focsani cu noua Adunare munteant i pentru a discuta ches-
tia rura15. 3. Intriga, supt masca ideologiei, nu se la.sa biruitA:
Domnul insusi era sti resolve tnsd, pe basa- resaltatelor de
la Constantinopol, Unirea.
Scriind si lui Napoleon dupN. Intorcerea aceasta de la Cons-
tantinopol4, el ar fi vrut ca InKturarea ultimelor piedeci In
calea Unirii sg. fie luate Intr'o conferintl europeang., dar el mAr-
turisia lui Negri cä, de oare c ea 4.boveste, tara o va face
singurg. 5 Se vorbia si de o nouN. Comisiune europeang. 6. Nu-i
lipsiau lui Cuza crisele de constiintA, i Intre aceia cari 1-au
sprijinit In mijlocul lor trebuie st se Insemne Inainte de toate
Negri, prea putin Inteles i pret-iit de contemporani, care, la
sfarsitul aoestui an hotaritor, 1861, scria amicului si acarn Dorn-
nului sgu: Alteta Voasträ sg. nu se descurajeze si. O. nu
vorbeasc g. de abdicare In niciun cas, ckci ar fi din nenoro-
Ore a se plme totul In joc si a se parAsi tAri1e noastre I.n
Barna a c,ine stie ce triste eventualitflti"T. Lucrand altfel",
1 Xenopol, I. c., p. 196 si urm. Bolintineanu, prin Dambovita,
cerea di o Constituanta sä proclame Domnia ereditara In familia
Cuza; ibid., p. 199. Se organisau petitii populare penlru aceasloc
ibid., pp. 199-200.
2 C. Negruzzi cerea Capitala la ... Galati; ibid., p. 211.
3 Riker, o. c., pp. 309-10.
4 Ibid., pp. 335-7.
5 Henry, o. c., pp. 105-6.
6 Ibid., p. 106.
7 Ibid., p. 107, no. 4. Nici sa se vorbeasca, adauge el, de a§a
ceva nimanui; ibid., n-1 urmator. Ziarul engles de la Constantinopol
si anuntase aUdicarea. $i Riker, o. c., p. 311, nota 37. Corespon-
denta din Constantinopol a lui Negri n'a fost Inca data publicului,
cu alle hartii de la Domuna Elena, prin Toodor Rosetti, dc d,
A. C. Cup,
 Lap la pentra reddadasleeea Onir Sdl

adgugia el, permiteti-rni sä v'o spun ca amic sincdr, veti

avea grele socoteli de dat istoriei-.1. Si represintanlul tmrii
la Constantinopol se buidura de thcerea Portii la mernoriul
domnesc, pentru cd, i se pgrea cg raspunsul ar dace la Con-
ferintg, iar Conferinta ar Irnpiedoca solulionarea chestiei ro-
mânesti prin vointa InslIsi a Romani lor. Era de pgrere ea,
la deschiderea clriar a noii Adunari muntene, Domnul sg
faca proclarnatia Unirii pe basa memoriului, lgrnurind-o lYnn-
t.fun manifest public 2.
Dar, rgspunsul turcesc viind In April 1862 3, In Iunie Aall,
care se gftndise intgla a retrage lui Cuza una din tgri(!) ori a
trimete un comisar 1, era acam pentru ra'spunsul favorabil pe
care Cuza-1 astepta de atdta wane. Se admitea cg mecanismul
stabilit de Conventie nu poate functiona, cit trebuie un singur
Ministeriu i o singarg. Adunare, dar se introducea copilk-
reasca reserva eit aceasta se admite numai pentru cit s'a
iertat a fi un singur Domn, iar pe urmit se va Intoarce la
vechiul sistem separat 5. Gorceacov va argla ce puting basit
poate avea aceasta solutic 6. Pentr.i. Conferintg, care s'ar ii-
nea la Paris, si Negri socotia cg, In west cas, RomAnii n'ar
mai avea sprijinul de altg. datg, Rusia fiind pentru printul
strgin 7. Dar Franta fu contra Conferintei i, de altfel,
Sardinia devenind regatul trial nerecunoscui, al Italiei
lipsia unul dintre membri 8.
)
Pang atunci tar vot al Adungrli moldovenesli Indemna la
fusiunea celor doug corpuri legislative, dar Camera noug, rgs-
punzând la aceastg dorint.g., 'Asa ceasul la judecata Dom-
nului.
In tot aoest timp, greutati marl se ridicau la Bucuresti
1 Henry, o. c., p. 108, no. 5.
2 Ibid., no. 6.
8 Riker, o. c., p. 310.
4 Ibid., p. 312.
5 Dupä Documents diplomatiques, pe 1861, ale Minisleriului de
Externe frances; ibid., p. 320.
6 Ibid., pp. 321-2. Pentru scopurile balcanice pe care el voia sit
le urrnäreascl la Conferintg, i ibid., p. 322. $i ideia ruseasca a
Unirii provisorii pe trei ani"; ibid., p. 321.
7 Henry, o. c., pp. 108-9.
8 Riker, o. c., p. 321.
 Preg5tirea tinirll Principatela

dim partea conservatorilor sau, mai bine zis, a proprietarilor,

cari, temladu-se c6 Domn.il urmUreste reforma agrari In
seins radical, Macau O. se decia, in aoest moment chiar,
di nu se poate färN. votul Adularilor ca un project electoral
s. fie presintat Puterilor 1. Li se rilspunse prin proieclul
Steege, in Comisia Gentralii, care, dupä indemnul Donmnlui,
aduse inainte grgirea dreptului electora12. Petilii in masä
sosiau si la Bucuresti. Se putea aduce doci, caderea Guyer-
nului liberal din Muntenia, dar actiunea lui Cuza contribui
la crearea atmosferei de care el avea nevoie pentru desä-
vfirsirea Unirii.
Noul Ministeriu avea Iii truntei. sa, dui-A refusul lui C.
A. Cretulescu, pe D. Ghica3, impotriva aruia boierimea mi
putea sa se ridioe ca impotriva radicalilor pe cari izbutisei
a-i InlItura de la clirmtl. Domnul inLiturase pentru moment
chestia largirii dreptului electoral 4.

Se afiunse totufi la Conferintd qi aflame, pentru a satisface

pe Turci, chiar la Constantinopol (Seplenibre)5. Aici Aall Pica
ultimele sale sfortari pentra a preggti o viitoare rupere a
Unirii si o interventie militara' in cas de nesupunere a Prin-
cipatelor" 6
Se ajiunse, si de pe urma somatiei lui Negri, care de-

1 Ibid., pp. 314-5. Austria sustinea accastil opositie; ibid., pp.

324-5. Rusia privia chestia electoralà din punclul ei de vedere,
fiind contra radicalismului; ibid., p. 328. Barbu Catargiu, cazut de
la Guvern, cerea sä se cdmunice Adungrii corespondenta Domnului
cu Poarta; ibid., p. 315.
2 Ibid., p. 316.
3 Caracterisarea lui pasionall, de Paint; Xenopol, o. c., I, pp.
292-4.
4 Adresa cittre agentii in strain:hale; ibid., II, p. 295 si urm.
5 Ibid., p. 293.
6 Ibid., p. 327 si urm. (en tonic am5nuntele). Fusese vorba,
din partea Angliei i Rusiei, de inslituirea unui Scant; ibid., p. 299
si urm. Domnul observase cä Rominii n'au elementele sociale pe
care o a doua Adunare s'ar putea sprijini. Incd de alunci el era
pentru Consiliul de Stat, caruia i-ar reveni i contenciosul admi-
nistrativ". Regulamentele s'ar elabora acolo, uncle s'ar judeca si
amendamentele legilor elaborate de Consiliu,
 Lupta pentru recunoasierea thiirii 367

cJar lul Aall-Pasa cä allfel Domnul va proclama de la sine

Unireal, la pastrarea, toLusi, a roservelor turccsti 2 in ce priveste
Unirea pe via, cu mentiunea, prin nola separatA si expres6, a
trimeterii unui delegat, ImpreunA cii comisari ai Puterilor,
pentru alegcrea duNA,, In cas de vaeantA, apoi mentinerea
unor Consilii locale, ramilner2a granitii. Dar parietal de cdpe-
tenie: desfiintarea Ministerelor i Adundrilor deosebite era
edstigat.
Astfel, In Octombre, la obisnuita reeeptie, Domnul rispundea
lui N. Golescu, care aducea dorintiie de Unire deplira ale Co-
misiei Centrale, c. aceasta e i dorinta sa, cum a fost de la
inceput, 5i cd acum chestiunea e In sama Inaltei Curti su-
zerane si Marne Puteri garante". Cfind, deci, procesul, care
durase atata vreme, trezind atAtea interese, era distigat, pro-
clamatia din 11 23 Decernbre a lui Cuza, care deelarase Portii
c. mArgenirea Unirii la o viati. pe are o putea taia un
atentat e pregAlirea de pe acum a distrugerli actului 5i, de fapt,
Impiedecarea oricarii guveriAri serioase 3, nu mentiona par-
lea Inaltei Porti si a Puterilor garante" decAt dupä oe amin-
tia cli faptal mdriet, dorit de generatiac trecute", a lost
,pclamat de Co,npurile Legiuitoure", chemat eu edIdard de
el", pentru a fi apoi recunoscut" de instanta europeanal pi
Inserts In datoriile natiilor4" fi el presinta fericitul resultal
ca a operd a sa personald: Alesul irostru ve4 dci astd,zi o
singura Romdnie". Aceasta totusi, MA a tagadui ajutorul" ce a
avut de la Comisia Centrall Firmanul Insusi, in care se
vedeau margenirile acelea supgratoare, nu fu publicat decAt
cu o mare zAbavA, si numai dupI insistenta consulilor 6.
Pentru a se arAta ca niclo actiune de partid n'a contri-
buit la Unire si c4 de acum Inainte e de lucrat In aoela.
buna Intelegere, sprijinn pe ace! grup de liberali moderati,

1 Xenopol, I. c., p. 221, nota 85.

2 Poarta ceruse i oprirea cresterii puterii armate a Principatelor;
raport al lui Negri, in Xenopol, I. c., p. 220.
3 Ibid., pp. 221-2.
4 Iorga, o. c., p. 61, no. xxvtn.
5 Ibid., pp. 62-3.
6 Riker, o. c., pp. 343-6.
188 i'regati,rea rokii PrincipAteloli

pe care-1 doria de mutt Domini pulea pune supt aceasla pro-

clamalie iscalitura acestor mernbri ai ultinielor Minislerii se-
parate: pentru Muntenia, conservatorul moderat D. Ghica,
Fanariotul Arsachi, A. PlaginO, legat de familia SLirbei, Ion
Ghica si n.einsemnatii N. A. Nicolescu $i S. Falcoianu, iar,
pentru Moldova: A. C. Moruzi, de la Zvorfl$Lea, um de la
1848, ca presedinte al Consiliului dupt retragerea lui Panu 2,
si boierii Cantacu.zini, loan si Alexandru, apoi Ion Ghica 5i
C. N. Sulu. i, la 24 Ianuar st. v. 1862, a treia aniversare a
alegerii sale, el putea sä vorbeasca membrilor intruniti ai
ambelor Adunari 3.

In acest discurs e un adevarat program. El Incepe prin

a opune Unirii condifionate temporare, admise la Cons-
z

tantinapol, Unirea iataogibitu1- N-1 ma indoiesc, domnilor, ca

nici Ina lta Poara, nici Puterile garanle nu vor cugeta a
desfiinta In vlitor Unirea ce au recunoseut-o atilt de nece-
sana pentru fericirea Principabelotr", introducandu-se si In
dreptul public european".
Comuna conluerare", spunea el, e, acum, o datorie pentru
toti. Desavarsita securitate interioara" va sti s'o impuie el. Se
va purcede la unirea administrativa,cu o desoentralisare, pentru
Moldova, mai ales. Din nou apare, Impreung. en organisarea
comunelor, cu Curtea de Casatie $1. cea de Conturi, cu men-
tiunea celui al treilea Corp ponderator" (Consiliul de Stat),
cu unificarea legilor, chestia ruraPt. Iscalia Insa ea ministru-
presedinte hotarItul conservator Barbu Catargiu, care insa recu-
noscuse public a total i se datoreste Domnului4, apoi Bräi-
loin, Arsachi, Al. Moruzi, alt conservator, Gr. Bal$, I. Ghica
singur represintgnd pe liberali, In forma cea mai cumpanita.
Intre oamenii stangii, cari un singur moment se Imparla-
sisera de putere si cari erau strAns Twill In cluburile lor,
sustinând pe Domn numai pentru c albii" luerau continnu
g vehement contra lui, noul Minisberiu, legat de un asa de

1 Xenopol, o. c., II, p. 297.

? Ibid., I, p. 212.
8 Iorga, o. a, pp. 63-8.
Xenopol, 1. c., pp. 224-5,
 Lupia pCnrU iectinoa§terca Unir 369

blare moment din viata natiei, fu. considerat ca o ofens 4. de

nesuferit. Aceasta cu gat mai mutt, cu cat Catargiu era ho-
Ora sà aducN. Inaintea unei Adunth-i de care dispunea absolut
proiectul de reformä agrard pe care-1 alcauiserä de mult
conservatorii din Comisia Contrail.
In sprIjinul acestei conceptii el aducea mijloacele unui om
de inaltthi culturd, ale unui ganditor cumpänit, urmArind cu
usurinta linia principalli si a celei mai grele argumenari, o
deshvarsith onostitate de convingori i un talent. cuceritor.
Comparat cu toti cedalti vorbitori munleni, era farg. Indoialä
oel mai impresionant prin caracterul strans legat al doc-
trinei sale, si lui Ko0Iniceanu-i putea opune un caracter
neInduplecat i o viard privatä care nn putea fi atinsä de
nicio critic. Un om aruia atata i-a lipsit pentru a face
epod. In istoria veaculul sgu: oH o adaptare la cerintile
imperioase ale vremii sale ori subordonarea puterilor sale
acelui conducaor al tArii care nu putea fi Inlocuit In func-
tiunea sa.
El predica in fata unei demagogii de cluburi pornita, Ia
asalt i prin rnijloacele conspiratiei respectul fall de indivi-
dualitItile euperioaDe si fata do pulernicul factor economic
care e averea, supunerea in fata ierarhiei indispensabile vietii
oricltrii socierati. In chestia agrarà, el relua inosbenirea acelora
cari sustineau mentinerea proprietMii integrale, de drept ro-
man, oricare 1-ar fi originile si oricare i-ar fi Indatoririle,
impuse de conditiile timpului.
Contra lui Ise ridicarl, fireste, manifestatii ta,ranesti, ca aceia
din Buz 6u, porniri cltre imediab schimbthi in domeniul elec-
toral, atacandu,se regimul actual al celor 5.000 de proprie-
tari mari", ca i sperantele unai legi agrare larg favorabile
tgranilor. Se raspunse din parte-i, In. mijlocul preocupatiilor
legislative mai mdrunte, cu o Ingustare a libertätii presei,
represintatä acmn prin mai multe organe, intre care radi-
calul Taranul Roman.
La 25 Maiu st. v. In sfarsit legda rurall fu luatä In dis-
cut-le, pe basa cea mai Inga sta. stabilitä de boierimea Regala-
mentului Organic: proprietarul nu datoreste nimic tg.ranului.
De aceiasi pgrere se deelarl D. Ghica, Radu Rosetti, fostul
presedinte al Comisiunii Centrale, 51 chiar, dintre Moldovenil
24
57o PregatIrea Untr Principateke

pe Ifingii. Grigore Sturdza, a carui alitudine era de asteptalf

Al. Moruzi, acel revolutienar de la 1848.
In combaterea acestei conoeptii Kogalniocanu intrebuinta,
toate mijloacele convingerii unui suflet larg si gencros, ajü-
tate de prestigiul obisnuitei aratorii euceriloare. Presedintcle
Consiliului le raspinse cu o reoe siguranta. Din partea na-
tionahlor moldoveni mai vorbi doar Grigore Cuza. Partea lor
fusese acum Indeplinita.
Rosh" munteni, traind Inteun oras de populatie saraca,
gata oricand sa fie pusä In miscare, aveau vechea lor lac-
ilea, de care se folosisera 5i In alegerea din lanuar 1859.
Cand i se ceru lui Barbu. Catargiu, de represintantii claburilor,
s. Ingäduie celebrarea aniversarei miscarii din 1848 1, care,
de altfel, insemnase asa de putin in ce priveste résolvirea
chestiei proprietatii, el refusä autorisarea. Nu va Ingadui
slabirea linistii", preferand sa se expuie mortii, Ea V. astepta,
prin glontele din mani platite, supt gangul Mitropoliei 2.
Numele ucigasului, care ar fi fost un Ungur ratacit la noi, nu
meritä Insemnat pe paginile istoriei; s'a vorbit si de doi inte-
lectuali romani ardeleni, nedeplin identificati, Dunca 5i Gro-
zescu. Nimeni nu a luat flti5 apa,rarea crimei. Incercarea ce
s'a facut de a arunca bannieli, care s'au ridicat Ora sus, nu
poate fi tinuta In sama nici fata de prefectul de politic, N. Bi-
bescu, care Intoräsia, In aceiasi träsura, pe ministru. Cat pri-
veste pe Domnul Inscusi, care, cand se adresase, In dorinta de
pacificare, luptätorului conservator, campionului boierimii mun-
tent, li cunostea doar intentiile i nu-si ascundea cuprinsul
unui proiect care nu se alcatuise doar atunci de noul sfetnic,
el gasi cuvinte mobile pentru a Incerea sa mangaie pe vaduva,

1 $i In August 1861 fusese vorba de o dernonstratie taraneasca

Inaintea palatului, cu petitia de la 11 Iunie in protap", i se ieau
masuri militare, dar Voda, care radea si el de precantiile boierilor,
când a vazut ca-i este palatul mai bine pazit, a iesit ealare, nepazit
de nimic, i s'a preumblat dupa obiceiul sau"; scrisoare a lui P.
Orbescu, In Iorga, Mihail Kogdlniceanu, p. 203.
2 Cf. Al. Laiiedatu, In 31cm. Ac. Rom., 1936. P. Orbescu arata
ca s'au cercetat serios la Politic procurorul De.1iu, dar i I. Glzica
e colonelul Adrian, Inlocuindu-se prefectul de politic cu R. Roselti;
Iorga, Mihail Kogillniceanu, p. 204.
 Lupta pcniru recudoa§terea Don't

ealificand pe jertfa politick de orn de stat eminent, cc a

murit In serviciul rii, martir al convingerilor sale si pentru
cip4narea principlutai ordinii1".
Se clutk intre ooriservatori un supcesor al lui Catargiu, dar
Dimitrie Ghica refusk o sarcinä asa de grea. Doinnul se
adresä atunci la d-rul N. Cretulescu: pknä la Int5rziata nu-
mire a acestuia, interimatul fir Incredintat experientulai dr.
Arsachi, care refusk sä räm'aie, cum refusä sk vie Alecu Ca-
targiu, In a ckrui loaialitate putea sk se creadd, si acesta al-
cAtui nn Ministeriu a cgrui lipsk de prcstigiu desvelia pe
seful Statului. Era format din Teodor Ghica (Finante), Gheor-
ghe ,Creteanu lc(Culte), Al. Florescu, D. Come, colonelul I.
Ghica (Räzboiu), C. Cantacuzino, Basarabeanul (Externe), apoi
si un Catargiu (Control). Contra lui se incepu deci o furioask
luptä de rksturnare: aceasta, a doua zi dupä aclamatiile cu care
fusese primitk yestea malt asteptatei Uniri i dupk interpre-
tarea pe care i-o dldirse Cuza, chemand In. jurid sku toate
elementele capabile sk consolideze un tron hick asa dé subred.
Conservaitorii, cari erau de fapt partidul pretendentilor, cu
Gheorghe tfrbei i Grigore Brancoveanu In frunte, de si
r,idicau necontenit chestia, care s'ar impune neapkrat dupd
Unire, a printului strain, erau furiosi cl Domnul refusk sk
promulge defectuoasa lege rurall votata In Iunie 2 Nu li rijun-
gea participarea lui Cuza la durerea pentru pierderea aeelula
care fusese seful lor, cu neputintk tde Inlocuit, i, de almin-
terea, ei nu arktau niciun zel pentrii lkmurirea crimei; si la
Inchiderea sesiunii Domnul Intrebuintase cele mai cAlduroase
cuvinte pentru a-si arkta plrerea de Ha: ImpArtäsind de
o potrivk cu domnia voastrk sentimentele de o legitima, In-
tristare ce ati manifestat pentru pierderea omului de Stat
o Oupez un raport al consulului engles Green, Gaza punea fn
causet pe I. Brenianu ca autor moral al atentatalui; Riker, o. c.,
p. 384. Cf. Hagi-Moscu, In Rev. 1st., XI, p. 228.
2 Dupä P. Orbescu, Voda li-a zis (conservatorilor): Ati fäcut acea
lege; poftiti acum de o i executati. Ce? Vreti sA chem Ministeriul
dintre liberali sä v'o execute? Nu se va execula decal de dv., caci
aceia nu o primesc. Dar vreti armats? Nu ieau o astfel de raspun-
dere pe capul mieu. Dv. trebuia sä faceti legi pe care tara trebuie
81 le primeascd ca o binefacere, iar nu legi pentru care sa se
hcalde In siinge; Iorga, Mihail Kogdlniceanu, pp. 23-4.
37
l'reghlirea tJnirii Principatelm1

chemat de noi In capul Guvernului inaugural in zina do

24 Ianuarie, Varerea noasträ de rail este cu atilt mai vie,
cu cat descrtul ce el a lh'sat Inca nu este Inlocuit"1. Nicio
elitudine Ursa a Dotnnului, nicio concesie nu putea sl bi-
ruie hotarirea beizadelelor de a rasturna pe omul de o cres-
tere inferioard pe care-I ridicase pe tron, un moment, o po-
trivire unica a Imprejurarilor2, si nirneni nu putea convinge
pe un Lased'. Catargiu, pe an Anastase Panu Ins1ui, cu Wale
demonstratiile credintii sfatuitoare pe care el le daduse, cä noun
Romanic trebuie sa devie un apanagiu al farniliei Cuza, do-
venita o dinastie. Neputand erea partidul moderat pe care-I
dorise, Cuza nu mai gasia la nimeni un sprijin in adevar prie-
tenesc, hind silit sa. se Indrepte pe rand la oamcnii earl se
ridicasera contra lui, jignindu-1 adanc. Ceasul lui IogJni-
ocaiiu va trebui sa vie, din causa superioritatii lui intelec-
Wale i Inaltului ideal de dreptate sociala pe care-I repre-
sinta, dar, pentru a intelege starea lui de spirit rata de prie-
tenul de odinioara devenit Domnu.I, glorificat de el Insusi,
al tarii, ajunge a receti scrisoarea-i intirna din Februar
al acestui an 1862, In care arata cum el a rasturnat, prin
initerpelarea aSupra scolilor si a veniturilor rnanastirilor in-
ehinate, Cabinetul vechiului sau colaborator In miscarea de
la 1848, Alexandru Moruzi. Aceasta de si-si dadea sama de
primejdiile situatiei: Starea Orli e foarte nelinistitoare. Ca-
mera e reaclionara i toata tara cata nu e represintata, aproape
1 Iorga, Mesagii, p. 71, no. xxxvi.
2 v. cuvintele din 1861 ale lui D. Ghica, raportate de P. Orbescu,
director in acelasi an si viitorul ministru in Cabinettil din 1863 al
lui Kogalniceanu: Dar pana rand va avea Camera alftLa rndare a
suferi astfel Domnului?"; lorga, Mihail Kogillniceanu, p. 197. Gu-
vernul de alunci impAcase i revolta pranilor Ia BiIeti, mo-
sia lui Gheorghe $tirbei; ibid., p. 198. E denuntat, ca agent al
legaturilor cu consulii pentru rasturnarea Domnului, Barbu Belt!,
lnsui propunatorul motiunii jignitoare din 1862; ibid., p. 199. El
ar fi spus: Trebuie sä-1 rAsturnMn; acum e rAndul nostru a fi
revolutionari. Am pierdut toate ale noastre i nu ma1 e de suferit";
ibid. Orbescu desvAluie i legMurile lui Barbu Catargiu, socrul fostului
consul frances la Bucuresti, acum mutat In Egipt, Báclard, cu Liiders;
ibid. Raporturile cu consulii; ibid., pp. 200-1. Semnaleaza apoi trium-
ful prin chemarea la Guvern a lui D. Ghica a binisliilor, tombate-
relor, pulregaielor"; ibid., p. 202.
 Lupta pentru recunoaslerea Unirti 37$

revolutionarg." Recunostea marele talent ai liii Barbu Ca-

targiu, dar era foarte aspra pentrU colaboratorii lui, mail
ales cei din Moldova, fiind sigur c Ministerial In Intregime
n'are Increderea Don:mutat. Ce Va vent pe urmg, Dumnezeu
kiel." In ce prive$te pe I. Brgtianu i Rosetti, nimic nii putea
O. mai apropie pe ace$ti apgrhori ai vechilor 146 revolu-
tionare de acela care vbrbia la fiecare clipg. de nevoia auto-
ritii ai de dreptul lui de a o impune 2
Chematg In Novembre 1862 pentru, Votarea, in $edintg extra-
ordinal* a budgetului , se lucra tot cu cel din 18603,
verificarea vechilor cheltuieli $i unificarea Iegislativä, Adu.
narea, Inkrand In Decembre In sedinte ordinare4, se argtg
pornitä la o necrulgtoure luptä, n.1 contra inofensivillui Nh
colae Cretulescu, ci contra sefului Insusi al Statului , care ar
avea datoria de a face loc printului strg,in, ceia ce se va cere .5t
de-a dreptul de la Impgratul Francesilor, ca de la un binefg.-
ator si permanent ocrotitor. Apgrarea pe care o va face Koggh
niceanu, cu lipsa de respect si de tact care stätea In a. spune
tare a alesul din 1859 nu e o personalitate exceptiona1 g. ca
sg. i se cearg mai mult deat ce diii, dovedeste cat de mult
dispgruse Ingltatoarea stare de spirit de la Inceputul Dom.
niei alese 6.
Aceasta pe o vreme and acum sosaserg. misiunile Iran-
cese cerute lui Napoleon pentru reorganisarea armatei $i pu-
nerea In ordine a finantelor, pentru crearea de drumuri $i
poduri 7, Domnut, din parte-i, apäsa tot mai mult &supra
1 Ibid., pp. 174-5.
2 V. Xenopol, o. c., I, p. 267 i urm.
3 Iorga, Mesagii, etc., pp. 788-9.
4 Ibid., p. 80, no. xu.
5 Cf. felul cum el Intelegea situatia crealä prin uciderea lui
Catargiu: In urma unui trist eveniment, lutind insumi cdrma gu-
vernului"; ibid., p. 82.
6 Xenopol, o. c., I, p. 260: Domnitorul e otn, nimic mai mult deca.t
om; nu are pretentiunea de a fi Un barbat mare. Samanta barbatilor
mari s'a pierdut de la $tefan-cel-Mare i Mihai Vitcazul: acum se cul-
tiva samanta gandacilor de matasä (1 ". Cf. scrisoarea lui Kogalni-
ceanu din 20 Ianuar 1863. El arata ca. se cerea printul strain cu
siguranta ca el nu va fi primit de Puteri si se va reveni deci la
cele dona Domnii osebite.
7 jorga, Mesagii, etc., pp. 82-3. Pentrit unificareu $colilor nliIitarc
374 PregAtirea Unirii Principatelor

sprijinului armatei, suprusa direct autoritätii sale. Astfel cu

prillejul diseursUrilor de la 1-iu Ianuar 1863: M'am convins
eä, alaburi cu armata, sant oameni devotati, activi, earl pri-
cep ca i dansa ea Tara noastra are nevoie de ordine
Avem convictia cea mai adanca, a fericirea Tarii depinde
In mare parte de armata. Numai prin asigurarea ordinii
publice se Ira putea asigura desvoltarea institutiilor noastre
nationate"
Raspungul veni peste cateva saptamani eu prilejul r6s-
punsuhti la Mesagiu, In Februar, El samana cu vestita Intam-
pinare a liberalilor francesi contri Ministeriuhd Polignac, si
de fapt contra lui Carol al In 1830. La Inchinarea ca-
tre ImpNratul Francesior se adauge critica asprä, brutalä a
unui Intreg regim, supt care, ea si cum vina ar fi fost a
Domnului nimie nu s'ar fi facitt, i aceasta nUmai pentru
ea lipseste sincera functionare a mecanismului constitutional",
pe cand concursul oamenilor n'a putut lipsi Mariei Tale",
membrii celor sasesprezece Minisbere iesind din guvérn fara
folos, doar lasandu-si reputatia liii politica". Se cere Dom-
nitorului" sa-si Indrepte ministrii pe elite cele bune.
IscAlese, cu Panu In frunte, care alicatuise, dupA cat se
pare, acest adane jignitor rechisitoriu, pretendentii, cate un
alt vechiu conservator, liberalii cu Stefan Golescu, Ion Ghica,
I. Bratianu si Rosetti 2 In acelasi timp umbla prin judete o
petitie pentru printul strain, de care vorbisera In desbateri
si D. Ghica si Grigore Sturdza 3.
La primirea deputatiei municipalithilor, In aceiasi lunä, Cuza
fIcea deci alusie la adarnici:a politicei" si a teorlilor cons-
titutionale", pe cand interesele noastre materlale sant ade-
vgratele interese ale tdrii". ArAtand Intregul sku program in
ibid., pp. 77-8. Pentru grija de invalizi; ibid., pp. 88-9. ARe legAluri
cu armata; ibid., pp. 89-94.
1 Ibid., pp. 82-3. Cuza introduce In Ministeriu, ca element mi-
litar de sprijin, pe Tell; Iorga, Milzail Kogdlniceanu, pp. 175-6.
2 Xenopol, 0. c.; Riker, o. c., p. 405 si urm.
3 Ibid., pp. 406-7. Prokesch-Osten propunea trimeterea unui co-
misar In Principate; ibid., pp. 407-8. $i Negri denunta la Cons-
tantinopol pe cei douAzeci i apte de pretendenti; ibid. Se hotAri
sA se comunice consulilor cA ambasadorii desaprobA oHce atac
asupra Constitutiei", dar i oHce jignire a Domnului; ibid p. 409,
Consulii se declararA contra politicii acestuia; ibid.
 Lupta pentru recunoasterea Unirti 375

aceastl directie, el se scusa cä dificultAtile guvernarnentale"

nu-i permit a merge mai rApedei,
In Mart KogAlniceanu arAta, Intr'o scrisoare privatl, cd
sprijinul din afard a lipsit i deci Cuza a Inchide, când
vrea, Adunarea, rAmaind astfel biruitor Impotriva celui mai
furios din atacurile Indreptate contra lui 2. Se refusase de
Adunare budgetul, dar Domnul era hotArit sa. meargA lnainte,
declarand consulului austriac cA. nu-si va pArAsi datoria de
a mentinea prestigiul autoritAtii sale: vor vedea ei de ajuns
cu eine au a face" 3.
Deci, farä zAbavA, la 2/14 Mart, Domnul Inchidea aceastä tul-
buratA sesiune, dominatA de ceia oe s'a numit coalitia monstru-
oasP, arAtand, cu o extraordinarl rAbdare si cu un supe-
rior spirit de iertare a ofensivelor, ce a asteptat de la Adu-
narea care-si fixase ca scop daramarea tronului salt: acti-
vitatea si silinta domninor voastre s'au pierdut In discutii
politice, In lupte de partide sau de persoane", esceptand
numai cAteva spirite linistite. Doar cAteva legi s'au puha
streoura, budgetul rämaind nevotat. In schimb s'au Indemnat
la neascultare functionarii.
Vina o dadea el doar pe neexperienta noastrA, netabdarea
noastrA, precipitarea adesea imprudentA a aspiratilmilor noastre
cAtre progres". In credinta cä nu se poate ajunge la lull
resultat, sesiunea nu mai e prelungita deci, lasAnd pe fiecare
sa-si examineze constiinta. Nu se uita sa se adauge i shn-
patia din partea Augusbei Curti Suzerane si 1naltelor Porti
garante" 4.
In west timp, dupa ce Gheorghe Stirbei mersese Intr'o
misiune la Viena si la Paris, fiind Iurmat de Panu, In toamnä,
se credea ci Bibescistii urzesc lucruri 'trate" pentru deschi-
derea Adunarii, hotarita sA-si continue lupta, i cdl se vor

1 Iorga, Mesagii, pp. 84-5. Cuza trimese In misiune secrelä la

Paris pe V. Alccsandri, care-i dädea sari* In Decembre 1863, de
buna primire la Napoleon, cerind voie sä mearga, pentru sana-
tate, In Egipt; Gh. T. Kirileanu, in Rev. 1st., III, pp. 119-20.
2 Iorga, Mihail Kogalniceanu, p. 177, no. xvu.
3 Riker, o. c., pp. 410-1.
4 Iorga, Mesagii, etc., pp. 85-8. Se incerc4 de oposilie refustd
impostlelor; Riker, o, c., p. [12.
376 Pregiltirea Unirii principatelor

da In judecat§. Rosetti i Aricescu, pentru scrieri incendiare

si apologiste revolutiilor".
Vara aduse i incidental, In el Instisi putin lnsemnat, al
micului grup armat al Polonului Miroslawski, care incerd
s6. tread. In Rusia, pentru a inaugura revolutia, si care produse
o ciocnire, la Costangalia, cu soldatii români, urmând spol
liberarea prisonlarilor 2. Consulului rus, care nu era multl-
mil cu atata, Domnul Ii rdspunse, hotg,rit, d. nu e .,jandar-
mul Rusier 3.
Se Incercase, In Iunie, un nou Ministeriu, cu Cantacuzino
din Moldova, dar acesta cerea ca armata, pe care se spriji-
nia Domnul, sa fie la dispositia Adunärii. Cuprinderea In acest
Cabinet al lui I. Braganu fu r5spinsä de consulul Franciei4.
Un memoriu adta d nu se poate lucra In actualele forme
de Stat8, constitutionale, cerdndu-se un Senat i un Consilia
de Slat, ca suspendarea pe cinci ani a Adunirii. Na(ia ar fi
bucuroasd de o astfel de schinthare, i stdpdnitorut cii pretul
uie(ii o va face. Dac4 nu i so tngdduie, e gala sa* abdice.
Urmä, ca o necesiitate, chemarea la putere, peste tot ce,
fusese Othi g. atunci, a lui Kogglniceanu, care, hotthil sg curme
abusurile administrative 6, aducea Cu dansul pe Bolintineanu,
pe Steege, pe N. Rosetti B115nescu, pe P. Orb%cu si pe
Ardeleanul, acum InoetAtenit In tara, unde lncepea tipArirea
adrnirabilei sale colectii de izvoare apusme, Tesaurul) Papiu
Harlan, care, de alminterea, se va retrage, fiind Inlocuit cu
P. Orbegcu 7.
Noul Ministeriu presinta totusi Adunarii, al drii sincer
presedinte era acum Inteleptul advers!ar al birocratiei 5i lup-
telor de partide, C. A. Cretulescu8, proiectul de lege pentru
secularisarea, pe baSa de mull figat.a., a averilor mAngsti-
re5ti, ceia ce Domnul considera ca unul din ,,actele natio-
1 Iorga, Mihail ICogiilniceanu, pp. 334-5.
2 Xenopol, o. c., I; Riker, o. c., p?. 413-5.
3 /b;d, p. 415, n313. 4.
4 Ibid., pp. 116-7. N. Golescu pierdu silludia de adiulanl dom-
nesc; ibid., p. 417. In aces! limp Domnal inclzeie contracte cu
stràinii pentra banal* $i ced fcrate; ibid.
5 Riker, o. c., p. 118 gi urm.
6 Iorga, Mihail Kneilniceanu, pp. 176 7.
7 Iorga, Mesaqii. p. 106, no. LTV.
8 V. Iouga, in Nem. Ac. Rom, 1937, p. 227 qi urrn.
 Lupta pentru recunoasterea Uniril 377

hale" care sAnt chemate a Mari tara si nation.alitatea noastra.

Dorind ca aceasta chestie O. fie hotarita In cea mai mare
graba, el cerea deputatilor si facit jertfa de a nu lua vacantit
pentru serblitorile CrAchinului 1 Data aceasita, el bind pe
'nal-Modell sai pnotivnici: ar fi lost si greu ca o astfel de
propunere sä fie raspinsa (13 25 Deocmbre 2 Kogalniceanu
capatase unanimitatca. CalugArii trebuiau sa capete In schimb
pentru proprietatile lor 51.000.000 de piastri, pe cari nu-i
primirl. Refusal Turciei si al Puberilor de a acoepta solu-
tia era un act de simpla formalitate, guvernul engles singar
manifestandu-si indignarea pentru aceasta sechestrare. Hota-
rlrea "mei conferinti, la 28 Mai-,, Wt urmari, fu ca venitu-
rile sä fie depuse la Constantinopol 3.
Situatia Domnului era acum complect consolidata, fata de
situatia din launtru. ca si fata de neoontenitul amestec al Su-
zerannlui si al protectorilor, cari, MI a se putea Intelege
vre-odata Intre dânsii, nu pierdeau nicio ocasie de a se Infar
tisa drept pedagogii diplomatic' ai unei Domnii care-si ga-
sise acuma drumul, asteptând, dupa proiectul franoes din
1863, de a da Austriei Principatele" In schimb pentru Gali-
tia Intrata In Statul polon Inviat ori $i pentru Venetia, atri-
buite Italie' tincia nedesiaviirsite, noi idei de IhstrAinare a
unei natii ajunse la o nout treapta a liberarii ei 4. Credinta
unei armate pe care Londra o socotea ridiculd", era &sit-
var$itä, si lagarul de la Cotroceni putuSe fi Un. mijloc de a
infrAna ambitiile raisturnatorilor. Pentru secalariSdre i se pre-
sibtara lui Cuza felicitari de negustorii bucuresteni constituiti in
corp $i de deputatii suburbiilor Capitalci, i li se vorbi de
patriotismul si spiritul de ordinc al populatiei Bucarestilor" 6.
Când, apoi, la 1-iu Ianuar 1864, se infatisa pentru obisnuitele
omagii presedintele Adunarii, Domnul marturisi cä intentia sa
1 Ibid., pp. 100-1.
2 Pentru atitudinea ltti Aall 5i a ambasadorilo Biker. o. c.,
P. 430 5i urm
3 Biker, o. c., p. 432 5i urm.
4 Temperley and Lilian M. Penson. Foundations of British foreign
policy from Pitt (1792) to Salisbury, Cambridge 1938, pp. 257-8,
pentru planurile de schimb teritorial in dauna Principatelor; 11.
Sutherland Edwards. Sir William While, Londra 1902, p. 133
6 Iorga, Mesagii. pp. 102-3,
378 PregAtirea Unirli Principatelor

e de a resolvi Indata toate chestiunile In zabava: Aceste fell-

eitAri 1mi sant scumpe; ele sant de bun augur ca anului In
care Inträm Romania Ii va datori organisatiunea sa. Daca
aceasta organisatiune, dupä expresia d-voastra, va contribui
a-mi face si mie o paging, in Istoria Tarii, ea nu mai putin
va contribui Intru a atrage asupra Adimärii binechvântarile
Natiunii".
Cum nu se ajunsese pang. In Februar la votarea legilor
financiare, sesiunea fu prelungita liana la 3/15 Marts, apoi
pang. la 1/14 April S. Ma, nu fail a se fi primit 1mprumutul
si o concesie de cale ferata, S ajunse la momentul, care
trebuia sd fie lwthrItor, al presintdrii noului proiect de lege
rurald.
Desudluirea proi-ctului ea.e fdcea pe forani proprietari pe
pankintul care ii fusese dat p..",!nd atunci in folosinfd, dar ldsa
proprietarului restul de cloud treimi lfl stdpanire deplinla, de
sdi de tinerefd martur al reformei agrare din Prusia, adu-
sal de tinerefd martur al reformei agrare din Prusia, ada-
ocrea la indeplinire a unui vechiu i mare ideal; pentru
Domn, in ciuda legendei create fn jurul mimetui sad, era
altceoa sau, mai bine, i altceva: prilejul bine venit pentru
realisa potrioit cu simful sail de neaparatd impunere a
principiului de autanitate, oechiul &du program de stdpdnire
de fapt, sprifinit pe altceoa decdt pe ootul unei oligarhii
electorale i pe capriciile unor clanuri boierefti i unor cla-
buri de origine revolutionard.
Mesagiul din 14 26 Mart 1864 arata ea legea din 1863 n'a
putut fi promulgata pentru ca nu coresphndea la conditiile
de 1mbunätkire a soartei muncitorilot de pamant", potrivit
cu articolul 46 din Conventie, care prevedea formal Imbu-
natUirea soartei taranilor". Aducl deci 1nainte noua solutie,
iesita din deliberarile Consilialui de rninistri si presintata de
Kogalniceanu 4. Proieetul fu imediat dat pub1icit4ii. Pentru
a se avea ragazul trebuitor desbaterilor, sesiunea Adunaril
e prelungita pang. la 1/14 Maiu.5.
1 Ibid., p. 104.
2 Ibid., p. 105, no. ma.
3 Ibid., pp. 106-7.
t Ibid., pp. 107-8.
5 Ibid., p. 108, no. Lyn.
 Lnpta pentru recunoa§terea Unirii 379

Se Incerca, din partea aparatorilor vechii stari de lueruri,

o miscare defensiva prin votul de nelnereclere dat Ministe-
cu o mare majoritate (83 fata de 36).
Kogalniceanu demisiona, dar Domnul raspinse dernisia pe
temetul ca votul de neincreder) fusesé dat fail a se fi dis-
cutat proiectul de lege, cuprinzand, potrivit cu Conventia, so-
lutia pe care tara Intreaga o asteapta cu o legiuita nerab-
dare", si adaugind, eeia ce era adevarat, ca aceasta e n 1nsusi
hileresul asigurarii proprietatii funciare". Se supune, In ace-
Iasi timp, Adunärii oligarhice proiectul de lege electorald,
tat asa prevAzut In Conventie si dorit de tard, ha chiar de
Insasi Adunarea. Prin el Romania poate dobandi a Adunare
hi care interesele tuturor claselor societdii uor fi mai deplin
represintate". Mearga deputatii de serbatorile Invierii Man-
tuitorului Omenirii" acasa, vada linistea tarii, se zvonia de
rgscoala tkranUor si se cerea interventia strainal, j sa. se
Intoarca apoi pentru a discuta asupra reformei electorale 2. La
2 14 Maiu, dupla o calatorie prin tara a Domnului, un noft
mesagiu chema Adimarea In sesintne extraordinara pentru acest
singur scop S.
Prin glasul lui Vasile Boerescu, AdUnarea, reservandu-si pa-
rerea asupra proiectelor de lege, refusA sa discute cu un
Ministeriu In care nu putea s aiba Incredere. Cum era de
asteptat, Kogalniceanu avea decretul de disolvare, caruia-i dAdu
cetire. I se rUpunse, dupa exemplul frances de la 1789,
cA deputatii se declard In permanenta. Dar si Kogalniceanu
stia istoria: dupa exemplul lui Cromwell si al lui Bonaparte,
el evaca sala cu soldatii 4.
Printeo proclamatie catre Romani", Domnul, care nu uita s6
porneneaseä reeunoseater i pe Inalta Poarta, Augusta noasträ
Suzerane, i Marile Puteri ale EUropei", augustii subscrii-
tori ai tratatelor care au ridicat România", In legatura cu
institutiile liberale i hineracatoare" ce aU dat ei tarii prin
1 Riker, o. c., p. 441, dupl rapoarte consulare francese §i en-
glese.
2 Iorga, Mesagii, etc., pp. 109-10. Se numise un nou ministru de
Räzboiu, de care Cuza era sigur, generalul Savel Mann; ibid., pp.
108-9.
3 Mid., p. 111, no. Lxt.
4 Recomandarea de cltre N. Cretutescu a dictaturii. In Maiu 1863;
Xenopol, o. c., II, pp. 323-5. Cf. §i scrisoarea din Boto§ani atre
I3aligot de Beyne, secretarul lui Cuza, a unui Sachetti; ibid., pp. 327-30.
380 PregAtirea Unirii Principatelor

Conventie, aratä ce statornica dusmanie a intarnpinat el In oei

sase ani de Domhie tdaruitar ide vointa poporuhti sau. Crede
a a dat nenumarate dovezi deSpre cel mai scrupulos al
salt respect pentru privilegiile parlamentare", de i, adau-
gim, Skit& romada nu era o nioniarhie parlamentarg, r9sul-
tiaf dl clintr'o lungd desuoltare constitu(ionald mergInd pang.
la necontenite cOnodsii cu sacrificarea propriilor sale drep-
turi si a unor prerogative suverane". Nu s'au tinut In sama
lucrurile mari oe a reusit sa Indeplineasca. Patimile vino-
v'ate" au stapanit necurmat Wald viala politica. Ele i-au adus
lui, alesul Romani lor", numai Ultragiul si calomnia", por-
nite, contra Intelepciunii unui numar de deputati", de la o
oligarhie turburatoare", paralisand orice actiune de Stat. Un
ultim apel, In. vederea Infaptuirilor, privitoare hi tarani, pe
caw, le cer marile principii de egalitate si de draptate ale
timpului nostru a adus un vot de blam Ministerialui insar-
cinat cu aceastä actiune care, printeo lege de dreptate",
aduoea realis'area sperantelor legitime ale caor trei miIi
oane de tarani". El declard, treciind putin asupra initiativel
lui Kogalniceanu, ca acest proiect represinta propria cuge-
tare a Sefului Statului" pe care-1 jigneste acest vot. E adus
deci O. se adreseze trtrii, In conflictul pe care nu 1-a voit,
dându-i ei putinta de a se martifesta In adevar prin schimbarea
legii electorale. Adunarea nu vrea sa se ocupe de dansa.
Apelul la natiune se fdce deci prin plebiseit, intlatisancfurse
In forma unui project de Statut acea reforma electorala, de
care singura pentru un moment este vorba.
Peste cilteva zile, Intre 10 si 14 Mak st. v., voturile culese
In largul tarn, In numar de 682.621, contra 6.307 1, supt su-
praveghierea Mitropolitului Primat, aprobau masitra revolu-
tionara a Domnului. De ziva Doamnei Elena, el se adresa deci
celor de fata pentru a-si arata multamirea: cu acest prilej amin-
tia pe membrii vechi ai familiej sale, fpresintati ca ucisi pen-
tru drepturile tare, i fagaduia st itrmeze, cii pretitl vietii, e-
xemplul lor. Vorbind celui d'intaiu dintre arhierei, el Ii arata
o siguranta, care ramânea sa fie verificata asupra fOptului,
ca i Puterea Suzerand i cele probectoare vor recunoast6
curagiosul act savArsit, aproband crearea noilor institutii, din-
1 Consulul engles notä 52.520 sau chiar 70.220 de alisentii
piker, o. c., p. 447 i nota 3.
 3g1
LUpla pentru rectinoasterea ilnirli

Ire care una, Consiliul de Slat, fusese votata, de allfel., del

care Adunarea discklvata.1.
Pentru aceasla se facu al doilea drum la Conslantinopoly
de uncle venise numai prestarea formata a lui Aali-Pasa 2 jig-
nit ca nu se ceruse invoirea prealabila: el tot nu se lasä atrasy
dupt experienta trecutului, de invitatia lui Russell, reveuit
de la vechile sirnpatii pearl). Romani, de a face sa. Intro
ostile otomane 3 Acurna, Rush erau contra confiscatorului sa-
crileg al averilor mainaslirasti, si din nou Austria se ridica
dusmana, Prokesch-Osten fund pentru trimeterea unui co-
misar al Porta 4. Singur ambasadorul frances, de MousUer, se
declar a. pentru actul care imita pa acela prin care Ludovic-Na-
poleon devenise al treilea Imparat. Deci, supl influenka lui,
ambasadorii se unira ca sa declare ca actele Domnului roman
erau admisibile, dar nu si calcanca tralatelor 5. Cuza fu, nu
somat, ci invitat, prin consulul frances, din partea lui Mous-
tier si, prin represintantul sau la Constantinopol, din partea
lui Aali, sa. vie penkrui explicatii 6, atunci cand el Insusi, ca
a evite tin act de supunere, presinta farii calatoria sa ca
venind din proprie vointa; refusand scrisoarea, ce i se ce-
rea, a a calcat prevederile Conventiel, el se lnvoi doar sä
declare cä va zabovi pang. la Intorsul sau aplicarea rnasu-
rilor pe care le avea In ved3re pentru, organisarca Statului 7 .

La 2 Iunie st. n. se fated, plecarea. Ftt prima In conditii

extraordinare, fluid gaziduit Inteunul din palatele imperiale,
chioscul de la Apele Dulci8: Auclienta la Sultan avu loc
la 8, fiind bondus prin poarta care nu se deschidea decal
pentru acesta. Stätlu pe canapea aläturi cu suzeranul ski.
Aratând motivele faptei sale, i se observ a. numai cd shnt In-
datoriri faa de Puteri pe care Imperiul trehuie O. le ob-
serve. Se vorbi i de progresul armatei otomane 9. Dar, la
1 Iorga, Mesagii, pp. 112-5.
2 Ibid., pp. 116-20.
3 Riker, o. c., p. 446.
4 Ibid., p. 448.
5 Ibid., p. 449.
6 Ibid., pp. 450-1.
7 Ibid.
3 IIenry, L'abdication du prince CUrd, p. 125, no. 20,
9 Raport al lui M3ustier; Biker, o. c., p. 453,
382 Pregthirea Unirli Principatela

banchetul (Merit de ambasadorul trances, cei mai multi dintre

colegii lui nu vofra s. asiste, de si Aali lira parte, ca si
ambasadorul prusian.
Cum hotarirea zabovia, Cuza avu pe ambasadori In fata
lui cu staruinte, and ameninta ca plena fail O. mai as-
tepte nimic. El 1.1s5. doar sa i se smulga neinsemnate schim-
bgri de amänunte In ce priveste conditii1e de alegere, regi-
mul oensitar fiind mentinut1. In schirnb s recunoscu dreptul
de a publica, In lipsa Camerclor, decrete. Se dadu Statutului
numirea eufemistica de Act aditional la conventie", asa cum,
odinioar.4, noua Constitutie liberall a lui Napoleon I-iu la
intoarcerea de la insula Elba fusese proclamata ca Act adi-
tional la Constitutiile Imperiului", cu admiterea, de cea mai
mare importang a complectei autonomii a (aril, liberd sd-fi
schimbe cum va voi legile de adminis1ra0e internd2. Dom-
nul se folosi de aceasta explicând tarn cä modificarile irn-
puse pot fi schimbate !de dânsa orisicând.
La 2/14 Julie se comunica prin prociamatia lui ci
male institutii au lost confirmate la Constantinopol, dar se
presinta formula ca, ducându-se acolo, spre a 1ntari auto-
nomia Orli prin o noua Intelegere internationall", el a izbutit.
Schimbärile le-a adoptat, tmpreund cu Inalta Poarta si cu
adesiunea tuturor Puterilor garante", fall a se schimba sen-
sul noilor asezAminte, care, cum ea observat mai sus, fiind
provisorii", pot fi revitzute chiar wie uiitoarele Corpuri Le-
giuitoare, In prima lor sesiune. Romania numai de asteizi
reintrà In autonomia sa din Muntru, chprinsl tn vechile
noastre capitulatii, tncheiate cu Malta Pbartiti i garantate
prin tratatul de pariss.
Indata., pe eand o comishme luera la legea ruraid, din
nenorocire Nil a fi pregatit niciun material si a avea
la Indemâna mijloacele de executare pe tiren, caci si
Kogalniceanu era din aceiasi categorie a oamenilor ean l. cred
ati reformele se Indeplinesc prin ele Insek , se luau, do
acela care era si ministru de Interne si de Agricultunä si de
Lucrari Publice, o serie de masuri menite st fac5. impresic:
1 Ibid., pp. 454-5.
2 Ibid., pp. 455-6.
a Iorga, Mesagii, etc., pp. 120-3.
 Lttpta pentru reeunoasterea IiniPi 383

introducerea sistemului metric, crearea primei scoli de co-

Inert, instalarea celor d'intain Ca-mere de agriculturk si a
celei de Mine, pnefacerea Iasu lui In oras franc si intrepo-
sit comercial", inaugurarea expositiilor pc judetel. Se re-
glementau exproprieri1e2. Se va tncepe lucrul la noile Coduri
dupä oele napoleoniene.
La 14/26 August legea ruri1 k. era gata. Sktcnilor earl a-
veau acurna pkmântul cc ii scIpase odatbi din mâni tre-
buia s ii sune pestc mksurk de simpatic desfiintarea clkcii:
claca (boierescul) estbe desfiintattl pentru dc-a purnrea", spu-
nea proclamatia domneasca3. Proprietarii erau sa fie despd-
gubili prin hartii de Stat, a ckror soarta se poate usor In-
e1ege. Cu avAnt oratoric Kogalniceanu, al cärui stil se simte,
arkta täranilor ce fericine4 asteapt44, fkrà a se gdndi ca
orice capital li lipsia, cit n'aveau pe nimeni care sa-i con-
thi i cA de la sine se impuneau. Impritmuturile amktk-
resti sau vesnica, Indatorire la boieri, dintre care unii, ca
d-nele Riickmann si Bkleann, se. grgbird, nu färk a-si vedea
interesul propriu, sit delimiteze partea datk de ccia pe care
o pästrau. Se dkdea in sama unor oameni desorientati si fIrS
solidaritate, earora erau sa ii cadk In parte odic mai rele
terenuri, toate rApele 5i 4kräturi1e, ark macar ea acest lot
sk fie apgrat de fatala Imbucatktine, $i nu folosia pentru
moment promisiunea Intemeierii de scoli rurale, ciu lauda
emfatick a unei culturi care era sk consiste din pure teorii,
nefolositoare pentru felul lor de viatk. Nu era necesar sa li
se recomande sktenilor buna randuialk: ei dovectisera si In
cele mai rele Imprejurgri ck au instinctul pgstrkrii ei.
0 calktorie a lui Kogalniceamt rank In ftmdul Olteniei,
desfäsurandu-se supt auspiciile fortii publice5, caci tArkni-
Inca nu Intelegea totu.si In de ajuns dartil ce i se Meuse si
nu fusese deprinsa a-si arata sentimentele, contribui numai
la racinea rclatillor primului minigtru cu Domnul, care doria

1 Ibid., p. 121.
2 Ibid., p. 125.

3 Questiunea proprietdtei din punclul de uedere al dreptului si al

situatiunei, de un amic al ordinei, Bucure§ti 1864.
4 Iorga, Mesagii, pp. 126-8.
5 Xenopol, o. c., I.
g84 fregtire ttnirii Principateloi
ca recunostinta A. se Indrepte cAtre dlingul personal 1. N.
Cretulescu se folosia de aceasta nemultamire pentru a-si pro-
gati propriul Ministeriu, si o impdcare intre cei doi factori
ai revolutiei nu era O. dureze multA vreme.
Noul Parlement, in care nu lipsiau oameni de saml,
dintre cei Inaintati: Kogillnicoanu, Tell, C. Hurmuzachi, din-
tre moderati: I. Strat, Steege, Teodor Bals, dintre conserva-
torii hotarIti: Catargiii, Stefan si Costin, I. I. Filipcscu, gene-
ralul Nasturel Herescu, contele Rosetti, Aadu Rosetti, po
16110 o gramadl de represintanti, total necunoscuti, ai noii
clase rnijlocii, dar Senatul cuprindea pc cei mai multi mem-
bri ai vechii clasp conduatoare 2, care se desehise In De-
cernbre, nu cuprindea pe vechii dusmani ai lui Cuza. GAnd
1i saluta In mesagiul sags, vorbind de luptele de partid" si
de visurilc iunor ambitiosi", de factiunile" care Isi ridica-
sent capul panit la tron"4, Domnul nu prevedea ca din noile
Adundri Incetul pe incgtul ii uct ngstdri acriafi oposi(ie. El se
mândria cu Inflptuirile din ultimele sapte luni: instalarea
Consiliior comunale si judetene, descentralisatoare", decre-
tarea codului penal, cu institutia, care era s6 functioneze asa

1 Acestc relatii ajunsera aqa de rele, bleat. Kogalniccanu trebui

sa prim easca aceasta tclegrama a caril ciorna, de mana insa§i a
Domnului, s'a pastral: Am judecat totdeauna pc oameni dupti actele
lor. Odatä fixat aceasta, fd-ti deductiile in consecinla. Daca ar fi
parasire §i. sacrificiu, te Ine1i asupra victimei. Scandalul nu folose§te
mai niciodall pang la capat decat celor ce-1 fac. Fii mai reflcxiv
§i mai putin patima§ §i mai ales mai circumspect in provocatiile
d-tale. Sliam cä ai memorie. Iti aminte§li cronologia istorica. De ce
uiti unele fapte recente? Intreaba pe Dimitrie Cozadini daca am §Liut
sa tac §i dna nu tiam sa-ti tin sama de meritele reale, sa fac parte
slabiciunilor §i vicisitudinilor omen e§ti. De la suirea mea pe Iron
am ca reguld de purtare rdbdarea si clementa. Am avuL totdeauna ca
principiu sa nu stigmatisez pe vinovati decal cand nu puteam sa-i
readuc §i sa-i ridic din non inaintea ochilor lor chiar. Crede tot-
deauna cit nu voiu uita nichmul din serviciile d-tale fitrit sa ai
nevoie a mi le aminti"; Gh. T. Kirileamt, in Rey. Ist., III, pp. 118-9.
2 Xenopol, o. c., II, pp. 6-7.
E curios ca el revine la titlul de Principate Unite" alaturi de
acela de Romania". Pre§edinte se numise C.. Negri, apoi Al. Em.
Florescu; Iorga, Mesagii, etc., pp. 146-7,
4 Ibid., pp. 129-30.
 ;71-7 -OA
L - 0
.

a , :el
filI-
k..e,
.
,..,

I,
iS ,

,' --
r .,LA:.1,1/40,,
,..,T-- '.
4

..,?.r.' T1, r.:' N Jr:

7:',
fri4fe -
Z, V
; i e.. ._,...,

'.I ,.'e,...,___...__
e' V_;,...,A

.;,,,
,,Iii.,,,, _.,..

4._ --ariffll-.",
.,
.... _

L.

4;7

Doamna Elena Cuza.

 Lupia peniru reciumalLerea Unirii 385

de Hu, a juratilor, Codul civil, elaborat de Consiliul de Stat,

Cu asktoria civilä, organisarea Bisericii, supt un singur Sinod,
in care e represintatk i nona episoopie de Ismail, favo-
rurile aoordate catolicilor si Evreilor, pregratindu-se eman-
ciparea Romanilor de ritul israelit", odata. aprig combkeuta
de Kogalniceanu, se admitea i proprietatea ruralk a still.-
nilor introducerea prin noua lege de Invklkmant a scolii
de Stat, obligatoare i gratuitl", crearea Casei de consem-
natie, nouk lege a armatei, asa do credincioasä, Imprumutul
de 48 de milicane Incheiat la Londra. Se promiteau diii-
muri, poduri, ci ferate, port la Marea Neagrä (la Jibrieni).
Se punea In perspectiva, când va deschide ma= Intreagay
libertati mai largi".
0 Intreagä opera se pregklia care lrebuia sk puie pe alta
bask finantele. Inundatia din Bucuresti, In Mart, facu pe
Domn, care se Intinse Indelung, In scrisoarea care presedin-
tele Consiliului, asupra acestei nenorociri, sa se gAndeascl la
regularea cursului Dâmbovitei.
In acest act el Intrebuinta fatg. de Kogalniceanu, care nu
era, de sigur, administratorul cel mai atent, In acelasi limp
cand vorbia de oele aproape patruzeci de proiecte de loge
pe care le avea gata, un ton deosebit de asprul. Cgderea
aceluia care, din prietenul ce fusese, devOnise Un rival putea
sk se prevadä. Urmasul rninistrului ckzut, ca formä, Intr'tin
conflict fkrk mare importantk, cu Consiliul de Stat fu jU-
risconsultul i omul de cart; Constantin Bozianu, care nu
aducea en dânsul tusk un deosebit prestigiu. Tot In Mart se
Incheiè sesiunea Corpurilor Legiuitoare 2, dar pentru legi
privitoare la justitie, la lucrkri publiod st la stabilirnente
de credit" se deschise, In Maiu, o nouk sesiune, cu acelasi
prosedinte de Consiliu, având pe 14110 el trei Moldoveni:
Rosetti Bälänescu, Savel Manu si loan Strat, pe lang g. recon-
ciliatul muntean Gheorghe Vernescu, odatä un asa de ho-
tarn adversar5. Se aduse atunci Codul de justitie militark I.
Comisiunea Mixtk" creatä de Statut incepea sk functioneze5.
o Ibid., pp. 157-63.
2 Ibid., p. 165, no. LXXV.
3 Era dintr'o familie de mopeni din judetul Buzilu,
4 Ibid., p. 168, no. LXXVIII.
5 Ibid., p. 171, no. totxxtit.
25
386 i3regAtirea Unirii rincipatetoil

Acusatia adusa lid Caza c, d-1 tin temperament lasator st,

pe langa aceasta, de mult bolnav de plgmâni, se desinferesa
de afacerne publice, retragandu-se in Moldova, la rnosia sa
Ruginoasa, pentru sdptgmg.ni Intregi, cade astfel. Rare ori
in asa de putine luni s'art presintat aitâtea masuri tinzAnd
la alcatuirea, care nu se putea zabovi, a Statului ccliii nou.
Dar nici Minisberiul Bozianu, care nu se putea impune
Parlamentului, nu avii dainuire. La 14 Ernie st. v., el era
inlocuit prin formatiunea de oameni de Incredere, se vorbia
tot 'mai mult de camarila" alcatuitg din chelnerul" belgian
Liebrecht, de fapt un om foarte capahil, si de cativa Moldo-
veni, pe care o presida doctorul Nicolae Cretulescu: Retra-
gandu-se Bozianu, care pgstrase odic trei locuri ale lui Ko-
galniceanu, a lui Voinescu i lui Strat, Internele, Agricultura
5i Lucrgrile Publioe, Ministerele cele mai importante tr6ceau
asupra omului ca total sigur, nepretait colaborator In orga-
nisarea armatei, care era generahtl loan Em. Florescu. Alt
grup de departamente, unind, curios, Cultele si Instructia
cu Justitia, fu Incredintat interimar neinsemnatului pang. atunci
Dimitrie Cariagdil.
Dupa o mai lunga sedere la Ruginoasa a lui Cuza pentru
Ingrijirea sanatätii prin iubirea Doamnei,pe care n'o putuserg
Indeparta de dansul legaturile, de multa vreme, en vgduva
Maria Obrenovici, nascuta Costin Catargiu, care avea ea sotul
ei, ofiter In serviciul Romfiniei, un flu, Milan, menit sa dom-
neasca In Serbia2, se lug, hotgrIrea, in credinta ca nu este
niciun motiv de neliniste, a anei caiatorii in Apus. Domnul
mgrturisia, i apropiatul sfgrsit al vietii lui va dovecli
In de ajuns a avea clreptate, cd sapbe ani tie maned. In
interesul Orli, sapbe ani de griji i-au zdruncinat Inteatat
sanatatea", de trebuie s. cv ite alinarea la tard.. El se Incre-
dea In simtul ordinii si al Intelepciunii stramosesti", cerind
buna Intelegere" si nu uita sä cearA satenilor, cari trecuserg.

1 Ibid., pp. 169-70. V., pentru Floreseu, generalul Rosetti, In Mem.

Ac. Rom., 1936.
2 V. Lucia Bor§, Doamna Elena Cuza, i Iorga, Scrisori de Doamne,
passim. Doamna siltuse mai mult timp la Paris, de unde a scris fru-
moasa scrisoare dtre Hermiona, fiica lui Asachi, ajund sotia lui
Edgar Quinet.
 Ltipta p^ntru recdnoa,tei:ea Untrii

printeun an greu din causa executärii ,defeetwase a legii

ware, care ntz pt-evedaa nici dreptul Ia islaz, nici afcWa
Ia pddure, ca, fn muncd solidard, sä nu mai piard ii. vremea
cea folositoare pentru muncite campului". Civilisatia", spu-
nea aoeasta frumoasI proelamatie din 6/18 Iu lie, vine tot-
deauna cu spicul In mAnI, cii spicul earele este semnul
eel mai doveditor al culturii si al avutiei unui popor1".
I se va raspunde prin tulburthile piuse la cales de vechii
ritvolutionari, cari, pe o vreme eand boierii se multAmiau
eu plangerile .prin scrisori private, ea ale lui Dimitrie Ghica
indreptate cktre Panu.s, sau cu pârile la Paris ale unui Ale-
xandru Mavroeordat i Teodor Ghica4, uneltiau In cluburi
continuarea politicei de lovituri cu mestesug pregglite, pe care
o inauguraserä scenele din. ajunul alegerii aceluia care, cu
mice pret sir orice ar resulta plentru (arc care dupd dis-
parifia lui Gaza nu mai avea nimic legal asigurat, trebuia
In16.turat, prin asasiinat sou, cum se va fi prPevA.zut Inca de
atund, prin apirea persoonei sale. Ioan Bratianu stia cd
Domnul, care se sprijinia pe Napoleon al DI-lea, nu putea s6
primeasca vre-odatä ca sfetnic al säu pe acela care fusese Invi-
null ea a participat la o conspiratie contra lui: Cuza Insfisi i-o
spfunea lämurit lui Negri in. 1863 Inca 5. Se castigau, la Paris,
vechi sprijinitori ai causei românesti, ca Michelet si Colson,
ziare importanfe, ca Le Sie.cle6. In acelasi timp se lucra si
la Constantinopol: cum era vorba de o decoratie ce s'ar crea
de Cuza, se credea la Inceputul acestui an ea acesta se va
proclama, de ziva alegcrii duble, Suveran independent 7.
Tulburärile din August n'avurd de fapt importanta care
se doria de organisatorii aseunsi 8, cari se Ingrijisera si de
räspandirea unor veninoase si atatRoare pamflete s.
Intgiu eativa Olteni vanzbori de zarzavat, arora li se

1 Iorga, Mesagii, etc., pp. 172-3.

2 V. Xenopol, o. c., II, p. 35 §i urm.
8 Ibid., p. 364 §i urm.
4 Henry, L'abdication du prince Cuza, p. 127, no. 23.
5 Ibid., p. 110, no 11.
6 Ibid., p. 123, no. 24.
7 Ibid., no. 25.
8 V. scrisoarea luL I. Brreianu, In Xenopol, 1. c., pp. J.;--1.
9 Ibid., pp. 36-7.
388 PregAtirea Unir Principateioe

impunea sa-si fach gherete, manilestara contra Primariei1.

Apoi o multime cu bete si pietr3 porni din Piga Sf. .Anton
si devastä Palatul municipal. Nu sc vedea niciun conducator.
Rasping In Piata Mare, rasculatii se Impotrivira, i lupta urma
trei ceasuri. Trebuira, pe Ungi. focuri in aier, sarje de cava-
lerie, si chiar se trase cu tan,ul asupra caselor uncle se ada-
postise, resistand $i mai departe, multirnea, care lasä pe tam
$apte morti.
Totusi generalul Florescu puse O. se aresteze I. Bratianu,
care venise tocmai atunci la Bucuresti 1, in legatura cu invi-
nuirile ce i se aduceau, si el publicase o ciudata. seri-
scare precum $i Rosetti, Golescu-Albu, Carada i obscurui
Serurie 2.
Dar oricum, Ii trebuia opositiei liberate un rasunator pro-
test pentru a se pune In miscare toata strainatatea, care fu
Iticutä sä creada ca o carmuire rea a ridicat contra ei toata
lumea i c. Romania e In. pragul unei adevarate revolUlli
populare.
Astazi, tot materialul diplomatic e cercetat si se poate ve-
dea ce zadarnicie, si. In informatie si in discittii si In masuri,
represinta diplomatia europeanä din acel moment, care se
grabi sä vorbeasca din nou de necesitatea trimeterii la Bucu-
resti a unui comisar otoman. Russia cauta de mull. pricing.
Dommului, care se afla In cele mai rele legaturi cu consUlal
Offenberg, aplecat sa reieie traditiile unui Rückmann si Das-
cov, dar scopul nu era deca.t sa-1 smulga de la Franta, cu
carie relatiile nu mai erau aceleasi si, In acest moment chiar,
consulul venia pentru sfaturi amicale In numele acelui nou
ambasador al Tartilui la Constantinopol, Ignatiev, care era
sk joace un asa de mare rol In chestia Orientului, bruscand-o
pentru a se ajunge la o silnica lichidare 3, i i se raspun-
dea ca. el, Domnul, nu e nici francofil, nici rusofil, ci Ro-
o Pentru Intemni(area acegtuia, v. Dirt corespondenfa familiei
Ion C. Bralianu, I, Bucuresti 1933, p. 21 0 urm. Fu retinut la
Prefectura Poliiei 0 la Casarma Pompierilor. Rosetti era la arestul
preventiv sau politic"; ibid., p. 35. Full arestati i Radu Rosetti
si scriitorul Radu Ionescu.
2 Serisoarea lui Florescu cAlre Baligot de Beyne; Xenopol, o.
c., P. 419 0 urin. Cf. ibid., II, P. 32 i urm.; Riker, o. c,
8 Henry, o. c., pp. 134-6.
 crz

0
*..4gC.:2'
Z- 0

4:
' If 4.'"
"

1. IX

err. Le.:.0-C4'
;c

..

'

j,C"rt
."1
Ft,,

LL

4.... ...,,,,
,4. X%)(1
1;:s."',4,glikkie: _,..... -!-,.,, ;.1
.g

Barbu Catargiu.
 LupTa pentru recunoasterca Unirii 389

mAn 1. Eded, represinland Austria, se socoti, pe dreptatc,

ofensat de o proclamatie neroadl a Consiliului de mini$tri,
compus din patru persoane, dintra care una ad-interim, care
acusa politica austriad. de a fi provocat tulburarea prin trans-
miterea unor pamflete revolutionare venite din Elvetia. De mult
Anglia lui Russell $i Palmerston privia, cu toate silintile fkmitc
une ori de ambasadorul la Constantinopol Bulwer, pe Domnul
Romfmilor ca pe un evadat din legalitatea Conventiei2. Na-
poleon Insug se arktase neted nemultämit de sittiatia din
România3, $i Drouyn de Lhuys, revenit la putere, 1$i retrkgea
vechile simpatii4. WTI lc continuu defavorabile pe care le dkdea
bolnkvieiosul consul de la Bueuresti, Til los, g seful misiunii
militare franeese5, puteau contribui. la aceasta. Era vorba
acum de o 1ntelegere, de altfel imposibilä, Intre Cabinete
pentru a se Indrepta o sitnatie pe care erau total incapa-
bile s'o judece.
Domnul, care a putut outage $i personal unele impresii In
limpul durei sale la Ems, nu asteptase Indemnul telegrafic pie
care Aall se crezu In drept si. i-1 adreseze; el sé grni sk se
Intoarck la Bucuregi, unde Florescu, despre ale ckrui legk-
turi cu nemultkmitii se vorbise 7, putea fi considerat ea sus-
pect'. 0 proclamatie linistitä, la 30 August st. v., vorbia
numai de reprobarea Orli", dar se arkta ck nu se va ajunge
la capät prin orice Incercare de a rksturna institutiile
se aoorda $i deplink amnistie pentru toate delictele politioe.
Inch de la sfarsitul lui Septembre, cAnd foaia oficialk Iran-
desk II atAck violent de dousl ori, el crezuse ck se poate
adresa personal lui Napoleon, care nu primi cu pläcere a-
ceastk misivl. El nu stätu la 1ndoiaI s atingk acel proiect

1 Consubil recomanda, ca mai bun ministru din vecbile particle,

pe un Oteteli§anu.
2 V. raportul din 1863 al lui I. Alecsandri, in Henry, o. c.,
p. 115 §i urin
3 Ibid., p. 112, no. 15.
4 Ibid., 13. 129 qi urm.
5 Ibid., p. 140.
6 Ibid.. pi. 500.
7 Riker, I. c.
@ Nesagii, p. 174, no, r..xxvI,
goo PregItirea Uniril Principatelor

pe care-I avea in adevar Iinparatul Franoesilor, preocupat de

a da Italiei Venetia,: de a darai In schimb Austriei Principa-
tele,cum s'a vazut la. intrevederea lui la Salzburg cu Francisc-
Iosif aceastä nenorocita ideie putand sit explice schimbarea
de atitiudine a politica francese; prin ce nita cleat Inea-
pacitatea de a gaverna a Domnului, aoeia de a Li guVcr-
nata a tarii insesi se putea indreptati o aitfel de odioasä pro-
punere, egre trimete la aetele, reprobate do orice constiintii
politica, de impartire a Polonici? Na s'ar pulea intampla, spune
Cuza, ca existenta nationalitata romanesti independente sa
fie jertfita atata timp cat glasul Imparatului Napoleon va
fi preponderent in lume". Cu un gest cavaleresc, unit cu. un
limn simt al demnitatii sale, Domnul roman adause c, daca
Imparatulai i se pare ca. el, Cuza, n'ar putea stapani situatia,
dna socoate ea Romania trebuie sa fie incredintata, fririt
pericol pentru autonomia ei, unor rnani mai, dibaoe decal ale
lui, e gala a se cohort de pe Iron". Aceasta fi1fr descura-
jare" i f.rä frica". Void reintra bu..airos in vigla privqta,
prirdsind un tron pe care nici nu 1-am visaf, nici nu 1-anr
cdutaf, pe care nu barn datorit dealt stimei computriotilor
miei ;i pe care nu 1-am primit din chiar tnticlia zi decat ca
o grea sarcine2.
Dar Franta irnperiala, unde I. Bratianu se duse inteo nil-
siimne de propaganda, ,--- pe cand Domnul trimetea la Napoleon
pe Alexandra Cantacuzino 3i continua sa lacurajeze speran-
tele unui Nicolae Bibescu, fiul fostului Donan, care, ca si
fratele su, GhPorghe, luase serviciu In armata francesä si
se bueura de favoarea maresalalui Bandon 4. Aceasta cu toate
asigurärile ministeriale in celalt sens5.
Din parte-i, Fuad, Marele Vizir, ornul de la 1848, crezu.se c5
trebuie sa atraga atentia Donmului, care trebuie sa pedepseascil
pe autorii unor tulburdri a caror causa nn e cunosruta"Portii,
asupra datoriei ce o are de a impiedeca repetarea unor aseme-
nea fapte. Raspunsul pe care-I primi Vizirul e fara indoiala cel
mni frumos act de demnitate al celui care, obosit i desgustat,
1 Lamarmora, Un pa pia di lace.
2 Henry, o. c., pp. 132-3; Bossy, o. c
3 Xenopol, o. c., II, p. 58 .7i nota 8,
Henry, o. c., pp. 143-4.
104d., pp 14.5-U,
 Lupta pentru recuneasterea Uniyii 391

va repeta si litaintea taxa cd e gata sa pdriseascd o situatie

in care fusese atAt de putin rdsplatit pentru ostenelile si
izbanzile sale. J1 Incepea protestand contra comunickrii si
tiparirii prealabile a scrisorii care avea aierul unei mustrilci
cu totul neacceptabild. El amintia aceluia care fusese ames-
tecat si In toate negociatiile din care iesise noul Stat roma-
nese ck In Conventie nu e nimic care sk. ingiduie o ingeriutd
a Portii In administratia tarn, cd. o interventie e prevkzutd
doar pentru casul unei adevarate tulburkri a ordinii, si a-
tuncea numai dupd o Intelegere cu Puterile garante. Niciun
cas de acest fel nu s'a produs, si nici nu. s'a derut west
asentiment. S'a inventat, si asa si era, o revolytie care
nu existase si s'a vAzut In ea o expresie brutald a unei
nemultämiri generale". 0 informatie neIndestulAtoare nu pu-
tea sk /ndreptkteasck o desaprobare neingAduitk si nemari-
latd. Orland, se Va procedi tot asa de energic. Oriourn,
un amestec armat al Turcilor ar du.ce la consecinti In afark
de oric.e prevedere omeneasck". Se repetau spusele de la Cons-
tanlinoppl cu privire la avantagiile unor legAturi ca acelea
ale Domnilor de odinioard cu Sultani cari, departe de a
alktura Principabole la alte posesiuni ale lor, departe de a
Indbusi o nationalitate care ar fi putut fi la discretia puter-
nicelor lor arme, au vrut, din potrivA, sd-si fack din eh:
un zid de apiirare, sk respeeteze a lor independentd interi-
car d. si sk intareascA autonemia si privilegiile popondui ro-
rade. Si, hotkrit, el deelara a. se va opune la orke inter-
ventie cu. forta: ,,Nu voiu avea niciodatd neiertata sIdtdeiune
de a ldsa Inaltei Porri grija de a lua, In asem-nea cas, nth-
surile concertate ce Conuentia fi impune. Eu Infrlég mai fnalt
fi mai cu demnitale datoriile mele." Scrisoarea se termink
Ins k. prin cuvinte Impäciuitoare1.
Tot odatd se proclama fatk de Patriarhul Ecumenic, care,
tocmai atunci, probestase contra noilor legiuiri bisericesti, cd
Biserica romaneased e stkplua acask la dansa 2.
LuAnd mAsuri, prin statul de serviciu, pentru ea funetilo-
narii sk-si Indeplineasck mai bine datoriile, Domnul anunta,
1 Iorga, Mesagii, etc., pp. 179-87,
2 ibid., pp. 189-99,
392 Pregatirea Unirii Principatelor

In mesagiul de deschidere a noii sesiuni parlamentare ca a-

corn, urmand exemplul lui Napoleon in perioada Impe-
riulsa libOrul, dreptul de interpelare. Programul prevedea
o lege a tocrnelilor agrioole, un cod rural si amintia
decretarea codurilor i intemeiarea .,Bancii de scont si de
eirculatie. Se mentionau lucrarile de Cale Ferata. Intre Galati
si Tecueiu si ispravirea studillor pentru traseul Bucuresti-
Giurgiu, avand a se Incepe in April eladirea Garii din Bu-
curesti; se va face apoi legatara Capita lei cu Dunarea. Po-
durile de fier, incredintate Englesilor, sant In lueru. Opera
tehnica straina e primal in toata luinea si se aminteste cii
In anul vittor se vor aduna popoarele la Expositia din Paris.
Cartelul de extrkdare" si conventia tclegrafica cu Austria,
cea, In pregktire, cu Rusia, ce , Incheiata, cu Serbia, ca si
conventia cu Rusia, i cu participarea Austriei, pentru navigatia
Prutului, ca Poarta se v.t negocia pentru Impartirea insu-
lelor Dunirii, afirma dreptul României de a lua angaja-
mente internationale si Posta romana va Incepe serviciul In-
ternational. Nu se uita nici schimbul de scrisori cu Fuad.
In sfarsit, in 1tura cu cas-1 din August, Domnul rostia
euvintele de Ina lta desinteresare prin care asigura ca nu va
caut st domneascà prin forta: Fie In capul tarii, fie ala-
turea cu d-voastra, eu voiu fi totdeauna cu tara pentru tang,
frà alta tinta decat vointa nationala si marile interese ale
României. Eu voiesc A. fie bine stiut a niciodatd persoana
mea nu va fi o tmpiedecare la price eveniment care ar per-
mite a consolida edificial politic la a cdrui asezare am fosl
fericit a contribui. In Alexandra Joan I-iu, Domn al Romanilor,
Romanii vor gäsi totdeauna pv. colonelul Cuza, pe acel colonel
Cuza care a proclamat In Adunarea ad hoc si Camera electivä
din Moldova marile principii ale regeneratiei Romaniei si care,
hind Domn al Moldovei, declara oficialmente Inaltelor Pu-
teri garante, cand primia i Coroana Valahiei, cä el primeste
aceasta Indoita alegere ca expresiunea neindoielnica i sta-
tornida a vointii nationale pentru Unire, !ma numai ca
un deposit sacru"1.
Dar la 16 Ianuar 1866 eel ce vorbia astfel trebnia sk constate

1 Ibid., pp. 187-97,

 Lupta pentru recunoa5terea Unirii 33

ea In Adunarea electiva, al carii prescdinle, Manolachi Coslachi

insu$1, parafrasand declaratia domneasca privitoare la abdicare,
adausese pa,rerea de ram cä de la conduoere s'au Inlaturat
veteranii luptei pentru Unire 1, s'a trecut peste drepturik cc
i se cuvin, ridicandu-se chestiuni cu tolul straine de desba-
terile de care Adunarea era ocupata.". Facjand alusie Ia fra-
sele despre alte posibiIithi in ce priveste persoana cfului
Statului, el observa ca. nu se piitea face din exprimarea unor
dorinti obiect de diseutiune"2.
Consulii vorbesc 3 de rcaua stare a finantelor, dar noua
Barra Inaintase 6.000.000 de lei4, de neplata functionarior,
si a armatei chiar, de greutatea de a &I irnprumutul sal-
vator, si pun aoeste neajunsuri In sama lipsei de simt practic
al Domnului. A-1 judeca numai astfel c a ignora Intreaga
mare opera pe care aocla care nu era chemat ca O. fie
controlorul, contabilul i garantul unei situatii d? mult clefi-
citare o Indeplinise. Toate aceste invinuiri, pe qare vechiul
rival, lucrand pe supt luring, Ion Ghica, si nepotul Doamnei
Elena 5i, mull timp, intimul Domnului, D. A. Sturdza, lc
vor ridica, In aspre acte de acusatie, contra ce4 In sfarsit,
dup a. o lupta eroica, raPu3, nu ating partea esentiaPt, rosin]
dus fericit la capilt, al acesbei Domnii. Din despret,
iar nu din constiinta unor greseli savArsite si care ar fi
putut sa. se evite, nu li s'a dat niciun raspuns. Parerea cerce-
taitorilor straini, cari jud=a. din punctul de veclere consti-
tutional sau financlar, are, fata de sensul acestei epopei na-
tionale care va ajunge o drama si va fi terminata printr'un
act de uratä tradare, aceiasi valoare ca si osanda moralisti-
tilor cari, In ce priveste legaturile ea d-na Obrerlovici i ati-
tudinea lui Cuza fatä de cci doi copii nascuti din ele si
din cari, când ei furl recunoscuti, nu M.N. invoirea Doamnei
tuturor sacrificiilor 5i devotamentelar, lingusitorii faceau mos-
tenitori presumptivi ai tronului Fara ereditate, se Infatisau ca
niste censori ai moravurilor Intr'o societate ale aril preo-
1 Renopol, o. c., II, p. 7. El fu InlAturat ibid , P. 743 , Hind
inlocuit cu N. Catargiu.
2 Ibid., pps 197-204.
8 V. i Henry. 0. c., p. 155.
4 Ibid., p. 11Q, no, 39. Cf, ibid., p. 161
394 PregAtirea Unirii Principatelor

cupari morale erau tocmai la nivelul acelora care patcaa

marea stapanire a lui Napoleon al III-lea. De mult bolnav,
foarte obosit, adapat zilnic cu toate amaraciunile, rau servit
de oameni manifest interiori, acela care a ramas In amin-
Urea rectrnoseatoare a urma$ilor: Cuza-voda." ntt arAta, cu
tot geStul lui maret de personart desinteresarey prin nimic ca
ar fi avut in vedere, fär. vre-o garantie Inauntru si sigurantil
in earl, s,6 lase tronul, pe care-I consolidase cat era ea pu-
tinta, In sama valurilor furioase ale patimilor politice si ame-
nintarilor, tot asa de grele, din lulburele ccr conIns al ni-
plonlatiei internaponale.
Din potriva, asigurarile cie stabilitate pe care le dase lit
Anal Nou erau Intemeiate prin ultirnele \Testi din afara. Cla-
rendon, vcnit dip. non ht Ministcriul de Externe engles,
trimetea consulului Green instructia de a face pc Doinn sa
$tie ca, supt oonditia observarii mai exacte a Indatoririlor
inlcrnationale, el, $i el singar, va fi sustil,nut si mai &parte:
In vesnica rivalitate cu Franta napoleoniana, era un raspuns
la planurile parisiene de restaurare a Bibestilor 1. De altrol
$i carlitorul Tinos amintia lui Drouvn.. de Lhuys c aceiasi
e linia de conduita care i s'a recomandat, bi Inca su.bliniind
cä e vorba de o energica" sprijinire $i contra revolutionarilor
$i contra pretendcntilor chiar 2 Totui la interventia lui Green
Cuza räspunse, plangfindu-se de lipsa unor ajutAtori mai buni,
a el e gata sà fad toe oricai ar putea s asigure mai bine
situatia 3.
Evident ca $i din afara se urmati t fata. de dansui o ac-
Orme lipsita de oneititate. Altfel n'ar fi pulut pomeni amba-
sadorul austriac la Londra d un denr-rs frances cu privire
la printul Cuza $i la. Inlocuir3a liii eventuald", de la Viena
artitarzda-se chiar disposiria unei Infelegeri i cu Napoleon si cu
Anglia asupra Infregii chesliuni a Principatelor", 1-are se
1 Henry, o. c., p. 150 si urm.; Riker, o. c.
2 Henry, 1. c.
3 Ibid., p. 152. $i BolinlinPanu, In Viata lui Cuza-Vodci, p. 118;
Inseam/11i räul elect Mut prin asemenea declaratii asupra oame-
nilor politic!, cari nu s'au mai simtit legati de un simplu pro-
visorat. Cf. si Xenopol, o. c., II, pp. 57-.8. V. si declaratia liii Cuza
cAtre Petre GrAdisteanu cA in adevär abdicarea era ultimul punct
de program; ibid., p. 61, aola 10.
 Lupta pen tru recunoasterea Un iri i 395

declarase astfel din nou deschisI 1, iar Clarendon vorbia bru-

tal de brigandul" care la BueurAi urmAreste independenta
tärii sale g, adängind Indata i alta calificative care se spri-
jiniau pe tot felul de anecdote neverificate 3. Aceasta ca sA
sA ajung6 si de Austrieci la pArerea cA, pentru moment, Cuza
trebuie toleral si sfAtuit, cAci prin(al strain n'ar putea fi
gasit cu invoirea tuturora.
Dar In Mile din. Viena se Ins-mna ea Ion BrAtianu a fost
primit de Drouyn de Lhuys i chiar de printul Napoleon, de
mult dorit ea Domn roman si care Meuse si o visitA la ,131.1-
curesti4, i Domnul ,stia de audienta dusmanului situ la
ministrul de Externe al Franciei5.
Fail a cunoaste aceastA actiune de subminare lentit, el
aralta dorinta de a se discuta chestia, care ratnelnea deci
deschisd fi pentru dans& 6, dar, aceastA dorintA nefiind lade-
plinitA 7, se aräta in stare sA pastr ze orclinca, ca unul care
nu se teme de dusmani pe cari-i dispretuia8.
De fapt se lucra pe ascuns pentru detronare, poate i de
teama ca din retragerea, frumos, dar imprudent, anuntatA. de
Domn, sä nu ias1 candidatura ruseasch. la tron sau succe-ul
vre-unui pretendent din familiile ridicate de Regulamentul
Organic. Astfel, prin acea declaratie mai mult decat prill
greselile de guvernare, Cuza isi periclilase stApanirea.
Exploatandu-se desordinea finantelor, care, pentru o opi-
nie publicA' vesnic bAnnielnicA si urlAtoare, era o ,,hotie".
cum o spuneau placardele ce rAsAriau pe stradA, se pre-
gAtia o loviturA pentru chiar aniversarea a saptea a lui 24

1 Henry, o. c., p. 153, no. 34. RAspunsul lui Clarendon cl nu se

poate ajunge la o lntelegere europeand; ibid., pp. 158-9.
2 Ibid., pp. 165-6. In schimb se 'Astra sprijinut ambasadorului
de Moustier; ibid., pp. 166-7.
3 Ibid., p. 153 si urm.
4 Ibid., p. 160, no. 39. V. si Riker, o. c., p. 405.
5 Henry, o. c., pp. 169-70.
6 Neincrederea lui Tinos, care nota felicitArile presentate de Anal
Nou i pentru fiii lui Cuza; ibid., pp. 159-60.
7 Tillos bAnuia a el s'a Inteles cu Rusia pentru a se da succesiunea
ducelui de Leuchtenberg, descendent al lui Eugeniu de Beaaharnais
ginere al lui Nicolae f-iti; ibid., p. 133, no. 31.
0 Ibid p. 154 qi unit,
396 PregAtirea Unirii Principatelor

Ianuar 1. Eden semnala Ministeriului existenta comiletului se-

cret care finantase misiunea lui Ion Bratianu si care, In preve-
derile sale, ar fi mers si pang. 11. asasinatul care In adevar
era aproape O. fie savarsit, si el arata c poliia lui Alexan-
dru Beldiman, de o incapacitate absoluta, crezuse ca desco-
pere in batranul si total inofensivul Eliad pe marele unel-
titor 2.
De fapt se stia In oercurile interesante ca misiunea lui Ion
Bratianu a reusit i c tronul Ronfiniei ar fi dispus a-1
primi fratele negelui Belgiei, contele Filip dd Flandra, de
a arui andidatur se vorbise serios Inainte de alegerea din
.1859 3. Pe langa aceasta actiune monarliica, de mult, Inca
din 1864, se aria In Apus, si In insula Gluernesey, a exilului
lui Victor ffugo4, redactorul ziarului suprimat al lui Rosetti,
Romeinul, Eugeniu Carada, care si cu alt prilej Isi va arata
marile Insusiri de conspirator, dar el declara ca. nu intelege
ca amici de lupta deolt presa sau revolutia"5.
Iar, In tara, Inca din Iunie 1865, nitre Rosetli6 i Panu,
de o parte, D. Ghica, Brailoiu 5i chiar Gheorghe tirbei i
BrAncoveanu, de alta, se luase Indatorirea de a se tinea mortis
la alegerea printului strain 7.
Pe cfind Domnul se gandia la un nou Ministeriu, de pro-
prietari, nu fall aplecari catre Rusia, caci se vorbia de

1 Ibid., p. 168.
2 Ibid., i p. 160, no. 45. Planul de a ucide pe Cuza la balul
din 8/20 Februar; Xenopol, o. c., II, p. 81, dupA Mernoriile lui
Papadopol-Calimah. atunci ministru.
3 V. i Henry, o. c., p. 45 si urm. Am mai vorbit i aiurea de
acest plan, cred cA dupl editia francesA, tipAritA in Belgia, de
N. Ionescu, a Stelei Dundrii.
4 Xenopol, o. c., I, P. 406, nota 88. Acolo era familia d-noi
C. A. Rosati, Grant.
5 Ibid., pp. 381 si urm., 408, no. 92.
6 Scrisori ale lui contra plebiscitului, ibid., II, P. 397 si urm.
7 Ibid., p. 79; D. A. Sturdza, Treizedi de ani de Domnie ai
regelui Carol I-iu, I, p. xxv. Cf. La Write sur la Roumanie dc-
puis la convention de 1858 jusgu'au coup d'Etat du 2 mai 1864,
In fap cu Le panslavisme, le prince Couza, la Roumanie et la
Russie. Paris 1866; N. Cretulescu, 11123 Fevruarie 1866; I. G. Va-
lentineanu, Alegerea, detronarea 99 moartea lui Qugq-Vocid, 1898,
 wda...,.
xl=imarA; ,117SUPW4Me Alte. &Wit, ilManFVj

Vinovatii rAsturnarii lui Cuza-Vodà.

 NI

,
Lupia pentru recunoasterea Unirii

Moruzi ca presedinte vechea coalitie", care se menti-

nuse, adthigindu-i-se tiara boierime tntoarsä de la studii,. care
formase Societatea Progresului"1, capita aderenti in armata,
printre ofiterii legati de politica liberal,a: colonelii Haralamb,
D. Cretulescu, Berindei, I. Calinescu, Gheorghiu; capitanii:
Malinescu, Lipoianu, Handoca, Costiescu, Candiano-Popescu
apoi capitanul Constantin Pilat, ginerele lui Rosetti, i maiorul
Dimitrie Lecca, din Bacau. Se hotari astfel nävälirea, noaptea,
In Palatul Domnasc.
Amianuntele loviturii, desonoranbe si In. ea Insig de un in-
teres numai anecdotic, nu se vor putea fixa niciodata Cu
siguranta. 3. Cornandantii gärzii din acea noapte de 11 23 Fe-
bruar putura patrunde pana. In odaia Domnuhli, a earth
usä fu sparba. Gasind pe d-na Obrehovici, nici conspiratorii,
nici el Insusi nu putura, ca oameni apartinând unei societati
de moravuri alcse, sä mearga liana unde s'ar fi aruncal a-
ceia cari de obiceiu savarsesc astfel de fapbe. Fara ame-
ninth-4 de si ofiterii erau fireste armati si, In albe Impreju-
rari gata la orice, se ajunse, nu la iscalirea unui act adus din
afara, ci a aceluia pe care, cu o mAnla sigura, calm si &Ore-
tuitor, Ii redactä Cuza Insusi. El fik apoi condus din Palat
la Cotroceni, unde va sta ascuns mai multe ceasuri pana la
desävarsirea actului de abdicar:: silita Acest caracter el nu
voi, de altfel, sa-1 recunoasca, sprijinindu-se pe repetate1 6 sald
declaratii c vrea sa. fack loc printului strain; deosebirea,
va spune el cu demnitate i eleganta, Intre el si noii sta.-
pitni ai situatiei sta numai In alegerea momentului i n
metoda, care, aceasta, atarni de inte1igenta5.
1 Cu G. Gr. Cantacuzino, N. Blaramberg, Gr. si Gh. Lahovari, Ent.
Cretulescu; Xenopol, o. c., II, pp. 78-9
2 Ibid., p. 80.
3 V. Insil märturisirile vânätorilor cum a au crezut ca vin sa
aresleze raufacAtori" si cit n'au recunoscuL In omul cu maul& care
a iesit din Palat pe Domri; Henry, o. c., p. 280, no. 167.
4 Xenopol, o. c. Stiri noi, la Riker, o. c., dupti declaratia lui Cuza
insusi &are ofiterul austriac St. Pierre. Ce se povesteste mai tarziu
e potrivit cu noile Imprejurari. Am cunoscut In copilitria mea pc
un, Canari care maxturisia a el a condus pe Domn.
5 Nur mit mehr Verstand als dies gegenwirtig geschieht. Ich
habe geglaubt den gilustigen Augeublick abwarten zu sollen; Henry,
o. c., p. 178. V. si pretioasele stiri din Kingston, Monarchs I have
met, 1887. Cf. Rev. 1st., XVI, p. 219 si urm.
 TABLA MATtRIILOR
CARTEA I-a
Pregitirea Unirii Principatelor
(I VI)
Pagina
CAPITOLUL I. Spiritul nou in lupti cu protectoratul ruesc 7
CAPITOLUL II. Spiritul vretnn in itteratura noui 40
CAPITOLUL li . 0 incercarc de rumantism politic . 66
CAPITOLUL IV. Spiritul nou de la 1840 . . 85
CAPITOLUL V. Incercarea revolutionari din 1848 117
CAPITOLUL v1 Revolutia romineasci in Ardeal 185

CARTEA a II-a
Unirea
(VII XII)
CAPITOLUL VII. Propaganda romineasci prin emigrati 197
CAPITOLUL VIII. Problema romineasci adusi inaintea Europei 237
CAPITOLUL ix. Chestia romineasci i Puterile europene . 265
CAPITOLUL X. Unirea tarilor libere prin Romani . . 282
CAPITOLUL XL Alegerea i instalarea Domnului roman . 336
CAPITOLUL XII. Lupta pentru recunoasterez Unirii . . 344
 TABLA ILUSTRATULOR

Pig.
.
1. - Adunarea munteana in 1831
2.
Raffet
.... . .
Adunarea munteanA a Regulamentului Organic (1837), dupa
Pavia
8

16
3. Voile Car lova 40
n
h 4. Grigore Alexandrescu 44
A

.
,
11
5.
6.
7.
8.
9.
C. Negruzzi
Gheorghe Barit
Doamna Zoe Bibescu
Doamna Maria Bibescu
loan Heliade Radulescu
.... . .
48
60
68
80
82

.......
10. ,Arhiva Romaneasca" a tut M. Kogalniceanu . 90

..
x
11. Dacia Literara" a lui M. Kogalniceanu . . 96
, 12. Mittaggliogalniceanu Mar 100
13. N B51cescu 106
. 14. ,Magazinul Istorica al lui Laurian II 1351cescu 110
15. Dimitrie Bolintineanu 112
16. August Treboniu Laurian la
17. Simion Barnutiu 135
18. Fratil Go loll 152
. 19 Capit tineri ai miqcarii revolutionare bucurotene din 1848 154
20. Generalul Cristian Tell 160
21. Barbu Dimitrie Stirbei 182

, 23
22.

24.
25.
Andrei Saguna
Grigore Aleaandru GhIca
C. A. Rosettl ca ofiter . . ..... .
Vasile Alecsandri, dupa portretul, mai tarziu, de la Academia
Romana
188
254
256

288
, 26. Divanul ad-hoc muntean 300
, 27. Romanur din 1857 304
28. I. C &alarm 340
29. Aleaandru loan I-iu 344
, 30. I. Cs BrAtianu Mar 348
, 31. Doamna Elena Cuza 384
. 32, Barba Catargiu 388
. 33 Vinovatti fasturnaril lui Cuza-Voda 396
 -:' Vol. IX ÷ UNIFICATORIL
N. lorga ISTORIA ROMANILOR