z

<-
<{
L.LJ
~
<{
~
f-
z
ultimele statiuni portugheze. Trenul a ajuns la
granita spaniola. Simt o emotie mare. Fiecare in aceste clipe se
simte mai mare, mai mandru.
Functionarii vin sa se prezinte dlui General. Ionel
Mota vibreaza, in fine visullui s-a indeplinit, suntem pe pamantul
Spaniei. Marin se uita visator pierdut; lucru curios la acest om '
totdeauna vesel. Toti suntem tacuti. Ne mutam in trenul spaniol care
neva duce la Salamanca. Avem o clipa importantei mi-
siunii noastre. Apoi Marin cu veselia cu spiritele lui
stralucite, face sa uitam. Singur Ionel se uita pe geam sorbind pei-
sagiul parca ar vrea sa strangii la sanullui toatii durerea acestei tiiri.
Trenul merge incet. Vedem case distruse, campii rascolite de
obuze Mare sub lima tragedie a poporului spa-
nio1 care pentru Cruce Patrie prefera sa piarda tot.
Incepe sa se faca seara. Prin giiri trupe, riiniti. Aici dam cu ochii
de realitate. Ne inchipuim ca in curand vom fi noi Nimeni nu
se gandea atunci Ia marea tragedie ce avea sa se laMa-
jadahonda.
Pe la orele 8 jum. seara ajungem la Salamanca. Aici suntem
teptati de delegatii guvemului. Ni se da o un aghiotant ce
ne duce pana la hotel. Noi riimanem acolo, dl. General, Mota
Alecu merg la hotelul uncle stii generalismul Franco .
. Coboram in restaurantul-cafenea al hotelului.
Mesele pline, fum, zgomot, miros de alcool. Un radio
canta sau anunta ceva ce noi nu Aici pentru prima data ne
punem in fata psihozei dizboiului. In aceasta gramiideala de oameni
care striga, discuta in fumul acesta gros, in aceastii friimantare de
oameni care vroiesc sa simta cat mai profund ca traiesc, cii se bucura
de viatii; mie mi se pare ceva de neinteles in aceastii atmosfera su-
9
NECULAJ TOTU
rescitata, veselia forJ:ata, glumele nisul care tinde sa ascunda fra-
mantarile Pe fetele lor se vad urmele marilor
emotii, unii au intiparite dureri ce nu se vor uita niciodata.
Abia mai tarziu am priceput eu ce inseamna betia de a te simti
ca dupa un atac in timpul caruia nervii m1-mi lucreaza nor-
mal, cand zdruncinat pana la temelii.
Atunci priveam curios in jurul meu: vin varsat pe mese, cate o
pata de sange pe canapele, mucuri de tigara, peste tot, udate in vin,
zdrobite de dilcaie. Ranitii, cu bandaje, unii au pierdut o mana sau
un picior, au ramas cu un ochi sau surzi, au pieptul strapuns de
gloante sau obrazul desfigurat de cate o schija. Stau inlemniti ca
stane de piatra cu expresia i'ndobitocita, altii urmaresc cu ochii in-
flamati vedenii ce apar numai lor. Fete tinere, unele de ado-
lescenti, sunt palide, verzui sau ard bolnavicios. Fiecare cauta sa
fie cat mai vesel. Un locotenent orb ceva rade primul,
cu hohote, dar rasullui e 0 grimasa groaznica.
Baietii care n-au fost inca in foe, se incurajeaza umfland piep-
tul in uniforma noua par a spune tuturor:
- Priviti-ne ce voinici bravi suntem. Pe noi nu ne va atinge
nici moartea nici schilodirea. Vom rastuma totul In calea noas-
tra,vom invinge.
Si inving, dar cad cu zecile, cu sutele. este psihologia fie-
carui soldat. Niciodata nu crezi ca tocmai tu poti sa mori. Speranta
sta in tine pana Ia ultima clipa. Nu te temi de moarte, dar te macina
viitorului, care nu cand
vine, nu daca ziua de maine vei termina-o glumind cu
de lupta, sau vei zace in pamantul rece, ori vei deveni o epava. De
aceea fiecare zi, ora, secunda. Si fugi de tine in-
suti, sa nu stai pe ganduri, sa te rupi legaturilor Pe fe-
tele tuturor o nepasare generala. 0 clipa numai. Si Ia urma idealul
pentru care lupti te fura, te subjuga pometi, gata sa treci peste
viata ta, peste moartea ta. Pentru ideal i pentru Patrie.
***
Mai tarziu i-am inteles eu, cand am auzit pentru prima oanl
semnalul atacului. Venea din departare, prelung i incet, purtat de
vant. II de cateva zile. fn tacerea mormantala a fiicut sa vi-
10
iNSEMNARI DE PE FRONT
hreze toate coardele sufletului. Starn incordati, ar putea sa se auda
haUiile inimii la toti. Simt un golin stomac un nod mi se urea in
gftt. Sangele incepe sa goneasca in vine, senzatiile vin puhoi, ca
1
tropotul unei hoarde salbatice pe intinsul pustiei. Incerc sa-mi ana-
lizez sentimentele, sa vad, sa simt tot ce atacul va rascoli in rava-
:;;itii mei nervi. Senzatiile sunt scurte, gama lor variaza vertiginos.
Am impresia ca sunt un pian un virtuos face tur de forJ:a pe clape.
Suntem ca intr-un arc. Se simte vointa incordata a tuturor.
e ceva imaterial, o percep. Punctul culminant este co-
manda de pomire a atacului. Zgomotul, produs de bombardamen-
tul artileriei noastre, da impresia de putere, de siguranta, iti vine sa
te lnalti, te simti mai tare mai mare decat oamenii
Primejdia iti da o valoare personala, tie, mandru de tine,
on Intr-aceste clipe viata la maximum de intensitate.
i'iL:care pulsatie a sangelui, fiecare inghititura de aer, fiecare sari-
Judi inainte atingerea rece a pamantului iti dau o voluptate re-
cu fiecare particica din corp. Ti se pare ca ca zbori. ,
In aceasta incordare in vecinatatea moqii, clipele par veacuri.
I tunurilor intinde nervii. Ordin scurt.
ca o sageata. Guri de ofel varsa tunete trasnete. 0 in iad,
11dnia fortelor divine. Parca e ceasul eel din urma.
Se trezesc in mine sentimente necunoscute. ca un gigant.
1 i sc pare ca stapanul acestei urgii. Strangi convulsiv
ce va semana moartea. Te cuprinde exaltarea produsa de ta-
' ;tnitul mitralierelor zgomotul rafalelor de tun.
!\ i o putere Supraexcitarea nervoasa te face sa poti fugi
111 goana mare cu o greutate in spate, ce te in starea nor-
n;da Ia mcrs. Sari peste parca ai fi un fulg, faci im-
pu:;lhilc In alta vreme.
Vad ochi infipti inainte care sparg cu privirea distanta pana la
. 1nw. < >amcnii halucinati purtati de o putere hipnotica, de o vraja
ll<'lltll'kas;l. Corpul numai conteaza, nici ratiunea, numai
pn unpulsii momentane din afara. Nu maijudeci, faci au-
l""""c de imitare. Bubuitul obuzelor sunetul mitralierilor iti
1 ''' ,, pc nervi. Simti cum ceva se urea in tine vine sa strigi. 0
. undeva subconstientullucreaza, tara sa depui vreo
'"' (.t on s;i-!i dai seama, tara ca vointa ta sa activeze. Ai impre-
11
NECULAITOTU
sia di ceva in tine vine sa restabileasdi echilibrul, iti apasa in jos
furtuna ce era sa profitand de lipsa de control a nervilor.
Cal!,d te apropii de inamice, nu-ti mai dai seama de
nimic. I!i pe urma de cele intamplate caprin vis. Parca
cineva ar fi tras o panza peste fata ta. Dorinta nebuna de a invinge
iti absoarbe toate simturile. Te arde o o furie impotriva oa-
menilor ce moartea asupra ta. Iti vine sa rupi, sa mu;;ti
din din sarrna ghimpata, din arme, din pamant. Tragi cu
sari, cazi, te-nalti iar, zvarli grenade. Foe, moarte, urlet, gea-
mat. Potop ce sfarrna tot ce-i stain cale.
Am invins. Tran;;eele inamice sunt ocupate. Palcuri de comu-
stau gramaditi unul in altul cu priviri de animale speriate. Dupa
cei ce au putut fugi, cate 0 rabufneala de mitraliera tarzie, fumega
siingele cald, cadayre gramada, de sub ele din toate paqile rani-
tii gem horcaie. Incepi sa cauti cu ochii camarazii. Acum abia iti
dai seama di te sustragi dintr-o valtoare.
Incetul cu incetul uraganul din suflet trece. Simti cum se stre-
coadi in inima mila pentru durerile piirerea de rau pentru
cei omoriiti chinuifi. Un copil de abia vreo 15 ani, cu piirul car-
lionfi, cu capul zdrobit intr-o balta de siinge. Corpuri ciunge se
zvarcolesc spasmodic, mainile scurma pamantul. Simti o in
suflet. Te prinde mila in fata celui mai mare
Te doare rana potrivnicului. Ti se revarsa in suflet o mare durere.
Dar intelegi ca sunt necesare, sunt de neinlaturat. Ciind viata unui
popor este amenintatii,ciind se cuteaza asupra credintei, moralei,
civilizatiei, ciind Durnnezeu e lovit huiduit, natiunea e pusa in
stare de legitima aparare, nu omori, ci lupti pentru Patrie, pentru
pentru Dumnezeu.
Infrangi omul din tine, lacrima de-o clipa, ti-aduci aminte
de schingiuirile din urmii iti dai seama ca te in fata schin-
giuitorilor, in fata celor :ffira de mila a celor :ffira lacrimi. Nu scoti
sabia din dorul de-a ucide. 0 scoti pentru a opri in drum pe acei
care :fficut din schingiuire religie morala in viata.
Toate aceste lucruri iti apar cu o claritate uimitoare numai dupa
ce le-ai trait. Si intelegi ca o luptii pentru Patrie pentru Dumne-
zeu, in orice e sublima.
12
iNSEMNARI DE PE FRONT
SALAMANCA
A doua zi am plecat sa vizitam Salamanca este unul din-
tre cele mai vechi ale Spaniei. Are o universitate care ser-
bat de curand 500 ani de existenta.
Centrul este o piata imprejmuita de case la fel pe toate
laturile. Trecem pe sub coloane in Cain aproape toate
Spaniei, strazile sunt inguste. Cladiri vechi, ale caror sculp-
turi in relief au fost tocite de ani. Cel mai impresionant monument
este catedrala. Enorma ca marime de un mare gust artistic, dupa
parerea mea, care nu rna pricep prea mult in aceste lucruri.
Pe cand mergeam spre catedrala, trece un pluton de tineri, nu
cred sa fi fost unul mai mare de 15-16 ani, in pas de defilare,
mandri, cu baioneta la arma. Merg sa schimbe garda. Se vede
dau seama de importanta misiunii lor. lui Franco a trezit
sentimentul nationalla intreg poporul. Al?a cum merg transfigurati
mandri, imi fac impresia unei ape de primavara care spala tot in
cale, care va spala pacatele vechii Spanii. Alaturi merg cot la cot,
cu infrigurare, copilul nobilului eel al muncitorului infra-
titi 'in aceasta sfiinta lupta. Marele merit al generalului Franco este
ca a sa distruga diferenta de clasa a 1acut ca cei bogati sa
renunte de bunavoie la privilegiile lor in folosul celor saraci.
Intram in catedraUi. Imensa, coloane inalte de 40-50 de metri,
multe altare cu figuri de sfinti sculptate de renumifi. Ne-au
atras atentia asupra unei statui a Fecioarei Maria, -facuta din lemn,
acum 5 secole. Ne-au spus cape fata acestei Maici a Domnului, ar-
tistul a sa ooncontreze toata suferinta, ca nicaieri in lume nu
se un chip mai indurerat mai pur. Ne reculegem, ne sim-
tim mici stramti in fata frumusetii a splendoarei. Spaniolii au
:fficut grandios tot ce au construit, sa dureze peste veacuri.
Nu pot sa descriu amanuntit tot ce am vazut, n-am ramas decat
cu imaginile ce ne-au impresionat in starea sufleteasca de atunci.
Doar am venit din tara noastra nu intr-o calatorie de studii sau de
p\iicere. Peste cateY.. zile pomim in foe. Ziceam cii mergem sii vi-
zitam, dar in suflet ftecare cautam sane mai inchinam odata Celui
din cer. -
13
NECULAITOTU
Catedrala din Salamanca se compune din 3 parti deosebite:
prima este vechiul templu roman, a doua e catedrala ina-
inte de marea schisma. Se vad icoane bizantine. Si, in fine, a treia
este cea catolicii. Le-au pastrat pe toate in stare foarte buna, nu ca
la noi, unde din piatra din Cetatea Neamtului s-a permis sa se ia
pentru a se cladi casele jidanilor din Targul Neamt. Ei au pastrat cu
grija toate monumentele lor istorice religioase, care le aduceau,
la izbucnirea razboiului actual, un venit enorm. Spania este cunos-
cutii ca tara de turism. Soselele asfaltate permiteau vizitarea celui
mai indepiirtat din tara. Strainii aduceau cu ei La
noi stdiinii vin numai sa ia, nu sa dea.
VizWim apoi Universitatea, arhaica, splendida. Scaune banci
de sute de ani, pastrate cu sfintenie. De pe urma revolutiei a avut
ea de suferit. Acum se repara. Cel dintai ordin pe care 1-a dat ge-
neralul Franco a fost sa se refaca monumentele istorice religioase.
Cladirea are un aspect admirabil.
La noi prima Universitate de la Cotnari, fiicutii de un vizionar,
Despot Voda, este ruina. Societatea Monumentelor Istorice
orice reparatie daca nu este fiicuta de ea, dupa obiceiul pamantului.
Sala de examene era la catedrala. 0 camera speciala, innegritii
de vremuri, cu banci de jur imprejur. In mijloc un mormant acope-
rit cu piatra pe care este sculptata figura unui sfiint. Candidatul sta-
tea pe un scaun cu picioarele pe picioarele srantului. Acolo incuiati,
profesorii candidatul stateau de dimineata pana seara tarziu. Masa
li se servea pe un Picioarele sfiintului sunt roase. Era cam
greu pe atunci sa fii licentiat.
Spre seara mergem Ia Hotelul Domnului General. A vorbit cu
Ministrul de Exteme. Vesel vioi ne noua cele dis-
cutatele. Liisam bagajele la acest hotel, urmand ca ulterior sane fie
trimise la Talavera dela Reina. Pe la orele 7 plecam spre cartierul
general al generalului Mobscardo. Ajungem pe la orele I 0 la
Aranda; Aici tragem la o casa turistica, grozav de bine aranjata, un
lux ce nu se poate inchipui. Toate aceste case precum au
fost construite de dictatorul Primo de Rivera.
Maiorul Vigialba, aghiotantul generalului nostru sublocote-
nentul Garson sunt oameni admirabili. Primul a fost ranit la
asediul Alcazarului, al doilea pe langii Madrid, la cetatea Universi-
14
iNSEMNARI DE PE FRONT
tara. Sunt in convalescenta neputand lucra ceva efectiv, sunt ata-
pe langa persoana generalului Cantacuzino.
Aici la Aranda Maiorul Vigialba la telefon cu Segu-
ienta unde credea ca este generalul Moscardo. De acolo i se cornu-
nidi mutarea acestuia la Soria.
Mergem sane culcam. Eu dorm cu lonel Mota intr-o camera. Panii
111
,
aproape de ziua el a scris articole pentru iubita lui gazeta, "Libertatea". ,.
PREDAREASABIEIGENERALULUIMOSCARDO

. d' . D 1 1 . Cl' -" \ 'II'

n zma urmatoare tmmeata, omnu ngmer tme ne toto-
grafiaza apoi plecam in trei Dl General, Ionel Mota, Pii-
rintele Dumitrescu Maiorul Vigialba in prima Alecu,
Banica sublocotenentul Garson in alta. Dl Clime, Marin eu in
cea de la urma. Vasile Marin tot timpul ne indinta cu glumele lui.
Dar ni 1-au luat din caci fiecare voia sa stea cu el. 0
asfaltata, neteda ca palma. Pamantul era cam sarac.
Simt o mare emotie, in fine o sa vad pe celebrul aparator al
Alcazarului, eel ce a scris o pagina de glorie in istoria revolutiei
national e.
' La intrarea in Soria suntem opriti de garda municipalii, un fel de
jandarmi. De altfel la toate podurile la intrarea in toate satele
suntem opriti ni se cerceteaza biletul de circulatie. Acolo
nu poti parasi o localitate sa mergi in alta tara aprobare, din cauza
mulJimii de spioni
In curtea postului de militie vedem vreo 50 de oameni de toate
varstele treptele sociale. lntrebam cine sunt ni se spune ca sunt
prizonieri care vor fi judecati pentru !ariidelegile lor.
Sosirea noastra a fost anuntata. Soria are aerul de-sar-
batoare, peste tot steaguri spaniole Devenim gravi pen-
tru marele moment ce vasa vina. trag la marele cartier
general. Garda da onorul, sentinelele prezinta arma. Noi, foarte
cmotionati, pe scarile de marmura. Toatii lumea il pe
dl general Cantacuzino - Granicerul din ispravile !acute in razboi.
Lume multa. Ordine. generalul Moscardo a in
lntampinarea noastra, inconjurat de intregul stat major. Mergem
15
t\\i
NECULAITOTU
intr-o saHi sa ne pregatim. Parintele Dumitrescu imbraca odajdiile,
drapelul nostru in trei culori. Ne aranjam hainele pe
hoi. intr-o tinuta maiestuoasa in marea sala de receptie. Ion
Mota comanda. Ah, sa-l fi vazut, ce maret, ce mandru, ce sublim!
Noi parca eram stane de piatra. Ion Mota comanda pentru onor. 0
profunda. Toti parca am incremenit. Dl General scoate sabia
din imbraciip1inte. 0 apudi de garda de varf o face arc. Otel de
Toledo fin. Incepe grav, cum Dsa sa fie in momente mari,
intr-o frantuzeasca impecabiHi. Ceea ce tine el in mana nu este o ju-
carie, altfel se vede. Lama in mana dlui General se ca
un
"Eu am purtat-o in lupte." Toti cunosc trecutul de vitejie al aces-
tui erou. Ma uit la Generalul nostru, erou intre eroi, in fata lui,
vestitul Moscardo. Fata unul de altul, nu suntem noi mai prejos. 0
diviziile de bavarezi, o MaKensen, o toti acei cu cAare
ne-am luptat. Cuvintele calde cuprind infladireaza inimile. Imi
vin in ochi lacrimi. Ma retin.
Noi am intepenit intr-a pozitie impecabila de drepti cu mana
inainte pentru onor. Dl General a terminat riiscolitorul sau discurs.
Preda sabia pe Generalul Moscardo care 11 saruta.
Lumea bate din palme. Viteazul spaniol raspunde in nem-
apoi in limba lui. Se da comanda de drepti suntem pre-
zentati generalului Moscardo In mod oficial. Sosesc apoi fetele cele
mai frumoase din dupa vechea datina a tarii, ne ofera o bau-
tura nationala. Ciocnim cate un pahar. Afara lumea manifesteaza
pcntru Romania. pe balcon.A 0 explozie de urale. Ni se dau
ni:;;lc insigne ale falangei spaniole. Intre tinerii este Car-
mdio, fiul gcneralului Moscardo, un copil cam de 15 ani. Simpa-
tic :;;i foarte rezervat. Se repe9e de noi. Se uita cu jind la
"Crucca alba" a mea. Ar voi sa o aiba. Ii explic di nu este o simpla
insigna, ci este o distinctie pentru 11 ani de lupte credinte ditre
Capitan. Comunic lui Ion Mota dorinta baiatului. El aproba ca fiul
lui Moscardo sa poarte Crucea alba ca distinctie din partea Legiu-
nii pentru suferintele indurate, cu toate drepturile ce decurg din
aceasta distinctie. Scot Crucea din piept i-o dau: fata lui de copil
se lumineaza de bucurie.
Plecam cu sa vizitam muzeul din Soria, un muzeu
16
iNSEMNARI DE PE FRONT
preistoric admirabil. Soria a fost o importanta localitate preistoridi
mai tarziu roman. Lucruri multe, raritati apropiate de oa-
meni de interesante pentru oricine.
Capat o carte cu un autograf al generalului Moscardo a lui
Carmelio. Pacat di am azvarlit-o odata cu paltonulla Villa Vicioza,
uitand ca este in buzunar. Cand ne intoarcem, manifestatie
Mergem sa luam masa la un restaurant, fiind invitatii Genera-
de simpatie.
lului. Acolo sala frumos impodobita cu drapele l?i spa-
niole. fac de garda la Ul?a, iar langa drapele cate doi
micuti de vreo 8. ani, adorabili, iti vine sa-i rniinanci. Stra-
juiesc cu demnitate plini de importanta. G_armelio, la staruinta
mea, are permisiunea sa stea la masa cu noi. 11 Hinga mine. ll
vad pe tatal sau cum 11 cu drag dar cu severitate, sa nu
fadi vreo
Generalul Moscardo inchina pentru Patria romaneasdi pentru
Capitan, despre care a auzit. noastra e foarte bine cunos-
cuta in S pania.
Si raspunde Dl General Cantacuzino superb. tot frantu-
dar ii pe ascultatori. Fond, forma, suflet. Noi parca am
crescut pe scaune. Marin de Hinga mine imi spune: 1mi vine sa-l
Dupa masa mergem la sediul falangist sa facem o vizita. La
imbratil?ez.
poarta stau de sentinela doi micuti de vreo 6 ani cu
cu baioneta pusa. E mai mare de doua ori ca el, dar sunt mandri
adorabili voind sa para soldati Aici iar dupa obiceiul
spaniol suntem cinstiti cu vin. Vorbel?te Janel Mota simplu, frumos,
cu suflet, intr-o frantuzeasca aleasa. Apoi micul nostru cor,- minus
eu,- canta Irnnul Legiunii, "Sranta Tinerete" "Stefan Voda". Fa-
canta imnullor. Fratietate insufletire. Falangil?tii ii dau
lui Ionel Mota in sernn de prietenie un stilet. Simtim cum se pecet-
legatura sufleteasca intre tineretul nationalist spanioll?i eel
La plecare defileaza cu muzica militara micii falangi$ti. 0 mi-
roman.
nune. Calca cu arma pentru onor, parca ar fi o armata de pi-
tici. Plecam din nou spre Aranda. Generalul Moscardo, fiul sau l?i
suita ne conduc vreo 10 km. Cand ne damjos, mare emotie. Se im-
17
NECULAJTOTU
cei doi generali. Plecam. Din ce in ce ne apropiem de
tinta, de adevaratul scop al plecarii noastre. Va trebui cun1nd sa in-
tram in legiunea straina, Tercio. Pe la orele noua seara am ajuns la
Aranda. Maine mergem sa vizitam Alcazarul din Toledo apoi
mergem la Talavera de la Reina sa ne inroHim.
Seara avem o consfiituire in camera lui Mota. Marin zice ca ar
fi bine inainte de a intra in Tercio sa anuntam pe Capitan avand in
vedere conditiile ce ni s-au pus de alta parte ordinul primit la pie-
care. El ne daduse permisiunea numai pentru o luna. Dl Clime pro-
pune sa se trimita o telegrama Capitanului noi sa la
Salamanca raspunsul. Ion Mota se opune categoric. Era duminica
seara. Marti vom intra in Tercio. El fiind nostru, nu am mai
spus nimic. La moarte sau la victorie, dispozitia l;lefului este sffinta
pentru noi, legionarii.

A doua zi am plecat cu spre Toledo. 0 zi admirabila.
Parcurgem sate, in goana nebuna. Ajungem la Avila. Un
incantator, mai bine zis o cetate frumoasa majestuoasa. Aici
este centrul aviatiei pentru frontul de Nord al Magridului. Apoi tre-
cem muntii Guadarama cu peisagii de vis. In mijlocullor un
baraj cnorm apa unui rau "Taho" imi pare, formand un
lac imcns. Prin tuburi, apa mana jos uzinele ce dau electri-
citatc Madridului unci provincii intregi. Tot de aci se alimenta
Madridul cu apft; acum legatura este taiata de Gi-
gantic'\ lucrarc. Sc vcdc ca munca l;li priceperea au pus la lucru toate
l(lf\dc naturi i.
Vii smochini se catara pana sus pe munti printre pietre
cnorme. Nicio bucatica de pamant nu este lasata fiira a fi cultivata.
Adevarate minuni de gospodarie.
Spre seara coboram muntii. De-a lungul drumului, automobile
stricate, tancuri scoase din uz, automobile blindate rastumate di-
ferite munitii, ne arata ca ne apropiem de zona de razboi. Pe la orele
9 jumatate, am ajuns la Toledo. Tragem Ia comandamentul militar,
luxos aranjat intr-un hotel enorm ce a apartinut unui comunist fugit,
18
INSEMNARI DE PE FRONT
care lupta pe frontul de la Madrid, visand la o victorie comunisHi,
d1nd el va fi primar al
D-lui General Cantacuzino is-a rezervat, un apartament. Pacat
eli e un frig grozav in camere, sobe nu sunt in Spania.
Marin face cateva glume, apoi adormim rupti de oboseaUi dupa
atata drum emotii. ,
A doua zi dimineata mergem la slujba !acuta pentru soldatii l\'1\
morti pe front, intr-o catedralii imensii. Ora!ul e plin de trupe: Ter- 11
Falangistii, Requetii
lmpestritare de uniforme, de tipuri limbi. Pravaliile cu gea-
muri sparte, devastate, doar pe aici au trecut comunWii. Proprieta-
rii au 1nceput sa repare. Strazile 1nguste fac circulatia mai grea. l\
1
In pia(a ccntralii, unde a fost teatrul de lupte, toatc casele au sufc- 1
rit. Mai toate au fost aprinse 1i dllriimate de bombardament. Pomim I
sii vizitiim Alcazarul. Toate acestc lucruri au fost descrise magistral I
de Ionel Mota in articolele pentru "Libertatea" de Vasile Marin
1n "Porunca Vremii". Dadi le mai povestesc eu, este pentru cape
fiecare om il altceva, fiecare reactioneaza altfel la vederea
imagini.
Alcazarul, o ruina. Dar aici, 1ntre aceste pietre, s-a luptat a
murit pentru Patrie floarea Spaniei. Aici au fost fapte de curaj care
pot fi luate de exemplu de toate natiunile pamantului. Acum nu este
decat o gramadli de ruine moloz. Dar a rezistat atat cat a fost ne-
voie. Parca a fost creat anume ca o rezerva pentru timpuri grele.
Zidurile lui, groase de aproape doi metri au rezistat loviturilor a
6000 de bombe de mare calibru a 3000 de bombe de 75 em. A
fost de trei ori minat.
Urcam scarile de granit. Buditi de zid dislocate, defier in-
vartite parca de 0 mana fierarie, caramizi, pietre, lucruri care
au fost prin odai, amestecate intr-o de nedescris.
Nimic nu a mai ramas bun. Trebuie reflicut aproape din temelie.
Vedem gropile unde au fost minele, gropi enorme cu zidarie dara-
mata. Comandantul Vigialba ne eli in timpul cand se
Hicea minarea apoi cand se cava fi dat foe fitilului, arti-
lcria comunista batea cu furie. Voia sa-i forteze sa se refugieze toc-
mai in partea minata. Ma mir cum au putut rezista acestui foe
continuu. Batea nu numai artileria dar veneau snopuri de
19
,,
I
1'11:1
IIIII
< I I!
Ill' 1,1
,, I I
',,,I
:1'.' 1l
II
_ __....--
de mitraliera grenade din casele lnalte din Toledo.
Apoi In fiecare zi trebuiau respinse zeci de atacuri. In pivnita
vedem cuptorul in care se cocea painea. Mormintele celor ce au
cazut sunt in perete acoperite cu Iespezi pentru a putea fi izolate.
Pacem o mica rugaciune cand trecem pe langa morminte. Staruie un
miros patrunzator de cadavre. Mai tarziu; se va face o cripta spe-
ciala in Alcazar pentru ei. Aici s-au intamplat minuni. 0 bomba
a cazut lntr-o camera unde era un sfat ofiteresc. in camera erau
vreo 35 de bomba explodand n-a ranit pe nimeni, macar cat de
Se vad pe pereti urmele schijelor. Apoi intr-o noapte, cand a
!acut explozie o mina, a cazut peretele unui dormitor. Nimeni nu a
patit nimic. Doar ca pana la ziua au avut ventilatie. Si inamicul cand
credea ca i-a gatit, dadea cate un asalt, dar acesta era imediat res-
pins cu mari pierderi pentru
Dupa cate am vazut eu acolo mari eroi au fost aparatorii. E
dind stai la 7000 de km in ziar ca Alcazarul a rezistat, ca
au fost lupte. Sa stai macar cateva clipe in bombardamentul
apoi intelegi ce a fost la Alcazar.
1\;:1-ergem afara, frontul se vede cam la doi km. Coborim cople-
In acele momente ni se parea ca suntem atat de mici.
SPRE FRONT
ili/111
'IIIIi
I!' I
I
!,
I!
'1
1
i
I
I' II
, 'I
,'!/II
II
I 1
11
IIi I
i:l
, I
II
I' 1',1' 'I
I' 11:,
I
!
l'1 1 1
:1' II!
,, 'II
I, ;1 1 'l1'
II' I 'I'
I
I
' ,"I Ill
"''II
I I
I :l'i,l
II II
' :'1
I
I I I j
ne sa mergem spre Talavera dela Reina.
Plccam. Drumul e de-a lungul frontului. Se aud rabufneli de artile-
rie. $i Toledo Talavera sunt pe liJ!ia de razboi. Incepe sa ploua.
Pe Ia orele 12 am ajuns la Talavera. In piata intrebam unde este in-
spcctoratul Tercio-ului. Mergem ne prezentam colonelului Jague,
comandantul legionarilor. Ne bine. Coboram. Afara este
o vreme rea. Frig ploaie.
A sosit momentul despartirii. Dl General trebuie sa se duca la
Salamanca sa ne trimita bagajele sa vorbeasca generalului
Franco, cerand pentru dansul posibilitatea de a lupta sau de a fi
intr-un fel de folos, daca este posibil. toti oameni in
toata firea, aceasta despartire are o rara. II vad pe dl gene-
ral cum ii tremura fata i se umezesc ochii. Acest om care nu s-a
nu a tremurat o clipa in fata celor mai grele primejdii,
este de emotie. Baietii lui vor intra in foe cine daca
se vor mai intoarce. Noi la fel, ne tremura glasul cand ne luam
ramas bun. Dl General ne saruta ne strange Ia piept. Mota, Marin
cu mine, trimitem sotiilor insignele primite la predarea sabiei ge-
neralului Moscardo.
fiind grabite, se departeaza repede. Noi am ramas
in ploaie, uitandu-ne la automobilul care ne luase ultima legatura cu
tara cu ai
Talavora dela Reina este un mic pierdut in nenumaratele
importantele spaniole. E un fel de Barlad al nostru. Acum
insa din cauza pozitei sale pe front, este punctul de concentrare pen-
tru trupe. Aici am trait noi cateva zile in forfoteala de trupe. Cum
stateam noi in piata incotro sa o luam, se apropie
de noi un falangist, baiat tanar simpatic,care se ofera sa ne in-
drume. Vorbea putin Mergem Ia sediullor, acolo ne im-
23
i
I
' '
,, '
Ill I
',1 I
'
I
I
I 1
I
I
I
I '
1ll I 1 I
1,, II
I 1 l1 I
I I Ill
I I Ill I
1
1ll
'Ill
I'll 1
I'
I'
'II I
I
I
I
'
NECULAITOTU
pentru incartiruire. Banidi Parintele la o casa, dl Clime
Alexandru Cantacuzino la alta. Ionel Mota; Marin cu mine, ra-
manem la un hotel de mana douazecea. Marin cu Ionel intr-o ca-
mera, eu singur in alta.
Carciumele restaurantele pline. Berea, vinul rachiul curg in
valuri. Cei. veniti de pe front beau solda ca potoleasca ama-
rul zilelor grele; cei intrati acum beau prima ca sa capete curaj.
La restaurante, toate mesele ocupate. 0 impestritare de uniforme.
in albastru Requetii in berete cu ciucure
galben simbolizand culorile steagului regalist. Maurii poarta tur-
bane haine pestrite. Tercio cu haine de culoarea nisipului
cei mai sunt Maurii. Pantalonii lor sunt un fel de
vari cu un fund enorm, nu la ce le-o fi slujind,dar ai putea baga
in el un sac de 100 kg. cartofi. Poarta un fel de sumane de diferite
culori, brodate pe ele desene ciudate. In picioare au papuci de doc,
pesernne ii supara bocancii, ei fiind sa umble cu picioa-
rele goale. Ni s-au dat noua asemenea papuci, dar i-am azvarlit.
In localuri un fum gros de poti sa-l tai cu cutitul, toata lumea bea
de stinge.
Femei pierdute cu cearcane la ochi, vopsite strident, impart gra-
tii Maurilor pentru 5 pesetas. Jocuri de noroc, zaruri, carti. 0 sorie
de specializati scurg pe soldati de ultimul ban. La urma
urmei, ce le trebuie bani acestora? Pe front n-ai ce face cu ei. Apoi
Durnnezeu daca se mai intorc. Toata lumea e grabita sa traiasca,
sa simta din plin bucuriile vietii, caci se apropie ofensiva. Toti simt
ingaduitori. Disciplina exterioara aproape ca nu mai exista. In ge-
neral in Spania nici nu se prea face caz de ea. Soldatii au
foarte mult bun simt, nu tree marginile impuse de buna cuviinta.
Seara, pe cand stam la sediul falangist vine in inspectie un sub-
locotenent. putin Cand afla ca suntem romani,
spune ca el Dobrogea, ca este turc. Banica e dobrogean,
perfect Se incinge o conversatie. Ne-am fiicut
prieteni mergem sa cimentam prietenia cu o gustare la restau-
rant. Turcul, se pare, a cam uitat de Coran caci comanda vin. Acolo
ne-a atras atentia un joe qe dirti pe sume enorme. Un Maur a
doborat un avion rusesc. In el a gasit Ia ofiterul mort o jumatate de
milion de pesetas, ceea ce face cam 5 milioane lei de-ai
24
iNSEMNARI DE PE FRONT
intr-o noapte in masluiri 1-au de bani. El pa
lmcuros ca a scapat de asemenea belea de pe capullui. 0 jumata
de milion pesetas pentru un soldat e o grija mare; sa nu ti-i fure, i
daca mori, ti-i ia cineva. macar a avut satisfactia ca i-a pierd
d
Mergem sa ne culcam. Pe toate strazile cantece zgomote
cute de soldatii beti. ca nu face nimeni scandal. Sunt vesel
striga, rad, dar nu se cearta.
Urcam scarile po dibuite ajungem Ia mansar da noastra. P
retii sunt umezi, casa fiind acoperita cu olane vechi care lasa sap-
lrunda ploaia. Pe jose podita cu pietre,un frig de ingheti. Ne aduc
cate un sobrero, un fel de lighean cu mangal acoperit cu
Doar ca ai impresia de caldura. Adormim.
ANGAJAREA IN TERCIO
A doua zi trebue sa iscalim angajamentele sane imbracam i
uniforme. Dimineata vin toti la noi in camera lui Ionel Mota. Spu
nem o rugaciune. Apoi plecam spre centrul de incorporare. Intra
acolo cu oarecare sfiala. Gramadeala/ghionti. Grozav se mai im
lumea asta la moarte! Suntem special invitati in cance
larie. Ni se da cate un angajament un sergent le completeaza. N
spunem calitatile, nu se impresioneaza nici de fel. La Tercio poti s
spui ca regele Angliei nu se va mira nimeni, intrucat nu s
cere niciun act ca sa cele ce spui. Trcio e plin de conti
printi duci, incat cei veritabili, cum era cazul lui Alecu, nu rna
fac niciun efect.
La urma iscalim punem degetul. Iscalitura nu are nicio va
loare, doar poti da un nume fals; dar ampremta este adevaratul mij
loc de pentru cei ce dezerteaza.
Simt o mare emotie cand iscalesc angajamentul pentru durata raz
boiului. Specificam pe el ca renuntam la solda in folosul Crucii
Mergem apoi sa ni se dea echipamentul. Hainele sunt prea mici pen
tru mine prea mari pentru Parintele Dumitrescu. Lui Banica,
inalt, - este mai subtire - ii vin minunat; putea spune ca lui ii vi
eel mai bine. Bocancii insa nu se gasesc pe masura lui. Acolo oame
25
i:ll

'I
Jl,
11
1
:II: I
I I
!
I
1
I I
11'11
,, 'II,
'Ill'
, ' I
II'
'II
II
I, Ill
'''II
' ' I I
I,'
II I
II
I II I
I
I ! I
: I I
I II:
I
_ -_::_:r-J!IIIIIII''IIII:.
NECULAITOTU
nii sunt de statura potrivita. Banica este pentru ei un
In cateva minute suntem soldati spanioli din Tercio. Imbracamin-
tea insa este cam Pentru mine este prea mica, incat nu mai
incape nicio flanea pe dedesubt. Am fost nevoit sa dau haina Ia croi-
tor care mi-a mai adaugat sto:Ia. Neavand de culoare Ia ma-
neci, mi-a pus din alt postav. Haina mea are un aspoct nostim, vargat.
Mergem gravi pe strada salut<1nd ofiterii.
Apoi ne prezentam la compania noastra instalata intr-o
f.-colo dam peste locotenentul Prado, care bine
Ii spunem cine suntem pentru ce am venit sa luptam. Entuzias-
mat merge cu noi ne face cinste cu cate un rom. Ce pacat ca mai
tarziu nus-a purtat asemenea cu noi.
De altfel era singurul cu care nu ne-am inteles prea bine. Tanar,
fara experienta.
Ca sa facem economie, mancam acasa cate ceva cumparat din
Numai Conu Alecu mananca Ia restaurant, el fiind mai slabut
trebuia sa se alimenteze mai bine.
Noaptea am racit grozav. A doua zi temperatura, cred 40 grade.
Nu pot merge Ia cazarma, Ia instructie. Vine doctorul companiei, care
cand vede ce temperatura am, vrea sa rna interneze in spital. rau
cu temperatura am fost tot timpulla Talavera dela Reina incat eu
nu am putut face defel instructie. Ion Mota era foarte suparat ca m-
am imbolnavit. Se temea ca se va descompleta echipa nu vom
putea fi impreuna pe front. Sa-mi fi fost oricat de rau fi ramas
pe loc, pentru ca nu concepeam, eu sa vin in Spania sa stau in spi-
tal. Am avut noroc de o babuta, proprietara hotelului. Avea
rea mamei padurii, dar rn-a ingrijit cu un devotament rar. Nu mancam
decat zeama de portocale. Banica mi le storcea intr-un pahar. A cazut
Parintele bolnav, spre marea disperare a lui Ionel Mota, care vedea
cum ne imbolnavim pe rand. Toti au avut un fel de gripa, dar au con-
sumat-o pe picioare, nu au voit sa stea in pat. Singur Banica a sea-
pat. Nu mai am rabdare nici eu rna scol din pat, temperatura
se mentinea. De altfel cu fierbinteala am plecat spre Toledo.
Stateam in pat singur in casa, departe de ai mei in mirajul
temperaturii vedeam tara, locuinta mea, familia. Ma cuprinde o des-
curajare de moarte. Afara vreme rea, ploaie frig; nu atat frig, cat
umezeala. Pe front poti muri cu entuziasm, cu fericire,dar cand stai
26
iNSEMNARI DE PE FRONT
lulnav te lupti cu boala, in loc sa fii cu fata Ia cand te
ca poti muri fara sa fi ajuns scopul acestei expeditii la care
;II luat parte cu tot elanul, cu toata convingerea, atunci te simti
( (, I lbidit de soarta. Dar cateodata rna inseninam. Trecea pe sub gea-
llll d meu compania, in cantec, Ade la instructie: "Soi valiente legio-
nario". CapaHim atunci curaj. Imi ziceam: voi fi eu alaturi de ei
Ia viata la moarte, impotriva Satanei.
***
intr-o dupa-amiaza rna anunta camarazii ca pornim. Ne facem
hagajele, luand ce putem. Din restullucrurilor facem pachete le
lasam la hotel. Mergem la companie, acolo ni se completeaza echi-
pamentul plecam spre gara. Ma simt mai bine, mai ales ca a apa-
rut soarele. La gara suntem suiti intr-un tren cu vagoane de clasa 2.
lone] Mota scoate steagul, illeaga de baioneta deJa scoate
pc geam. se pune in Ai dau drumulla can-
Ieee legionare. Steagul falraie victorios. Trenul inainteaza incet. Ni
sc pare ca niciodata n-au stralus_it mai viu culorile noastre natio-
nale. Suntem toti Incetul cu incetul se face noapte.
Trenul merge alene. In vagon au adormit aproape toti. Numai noi
romanii la lumina unui capetel de lumanare, unul in altul,
vorbind. Trenul se intr-un loc pe camp sta cateva ceasuri.
Adormim noi lipiti unul in altul, intr-o frateasca Por-
nim din nou. Am ajuns Ia destinatie. Ne dam jos. Suntem suiti in
camionete inchise coboram in piata din Toledo, langa Al-
cazar. Ruinele par mai fantastice. este pustiu la ora
aceasta. Suntem ca intr-un parasit, fara viata. Apoi mergem pe
jos ocupam o Este distrusa de bombardament dar avem
posibilitate sane odihnim pe jos, caci este parchet nu e prea frig.
A doua zi facem o plimbare prin fata cazarmei, mergem pana la
poarta principala a Deasupra statuia Arhanghelului Mihail.
0 surpriza placuta pentru toti. Ionel Mota este foarte Ar-
hanghelul ne-a calauzit intruna. La Hamburg, la Salamanca, la To-
ledo. Ionel Mota simte pro fund. Pengu el credinta este tot. Credinta
este in el, o in fiecare clipa. I1 simte pe Dumnezeu aproape
de el, in fiinta lui, in ceea ce in ceea ce face. La dansul cre-
dinta nu este ceva pus in suflet de altii, e1 s-a nascut cu ea, face parte
integranta din el. Cred nu rna pricep de bine nefiind teo log,
27
'111'1'
1':11
11
1
111'
'I I
,',
1
iiii
1
11
1
1'''1,,
,I, Ill
11
11
1
',1
i'll',l

/1,'1
1/''1
1''1
I
I
li
11!
,1[!
,II
i[
1
1
'111'1 , 1
1
1
'Ill[
'ii['l
, ,111!
II ill
,,1/rl
II,,
,II'
'II'
I'll
,I,'
,'1
1
1
'I' 1',1
,1111
'
1
11
)11!
I
ll[
i/1
,II
i'l
i, I
,'[
i I
I I
I I
II
iII
1
rl
,Iii
NECULAITOTU
ca a fost o fiinta superioara religioasa, un sflint. Si noi suntem cre-
dar altfel decat el. Ca dovada ca Ionel Mota a fost ceva cu
totul aparte, este faptul ca de o cultura aleasa, fiind unul din cei
mai pregatiti din generatia lui in toate domeniile studiile nu
sa-i deformoze sufletul, sa-i sfarme ceva din credinta lui. In
liceu, eel putin cand am mvatat eu, se racea ateism in intelesulcel
mai grozav al cuvantului. Trebuiau o anumita structura sufleteasca
spirit saniitos de acasii, ca sa nu te cu invatatura.
Cata nadejde puneam noi in semnele acestea, in Arhanghelul
Mihail. Si acum simteam in strainatate departe de ai ca o par-
ticica din ei ne urmeazii. Arhanghelul Mihaill-a iubit atat de mult
el pe Ionel, incat 1-a luat Ia el in cor. Nu dacii pot fi inteles,
dar cand departe de tara, de ai tai, ai alte simtaminte, dorul
acesta de patrie ne infriitea ne unea suflotele. Noi tot timpul vor-
beam de Capitan, de tara, de familii. Se racea o atmosfera sufle-
teasca intre noi atat de placuta. Am fi stat ceasuri intregi sratuind
intre noi, dar ne rechema Ia realitate sunarea adunarii.
Intr-o gradinii langii Toledo era un monument frumos lucrat in
piatra, iar deasupra fusese o statuie de marmura ce pe Isus
Hristos in marime de vreo 8 metri. Acum zacea doborata Ia pamant
distrusa de Capullui Isus, ciopaqit de gloante de mitra-
liere, sta jos cu privirea in cer, parca se ruga lui Dumnezeu pentru
ca sa ierte pacatele oamenilor. Capul statuii avea acum din cauza
chiilor sarite un aspect mai pronuntat de durere care te impresiona
adanc. Ce framantari au putut imbolniivi atat de tare sufletul spa-
niolilor incat sa ajunga Ia asemenea acte? Ce contrast fata de felul
cum s-au purtat cu sinagoga. Am vazut-o. Nici macar un ochi de
geam spart. Nici noi nu admitem sa distrugem de inchina-
ciune fie al cui ar fi, dar cand toate monumentele religioase
au fost distruse, iar templul evreiesc a ramas intact, ne punem
noi o intrebare. sunt contra religiei, dar contra religiei
mozaice nu? Este insa ca toti sunt jidani
atunci se explica intoleranta fata de toate celelalte rituri respec-
tul fata de religia mozaica.
Cat de fericit luminos era Ionel cand spunea: "Vii dati voi
seama ce inseamna sa mori pentru Dumnezeu, pentru Isus? Ce fe-
ricire ne-a fost hiiriizita noua!"
28
.,-,..--
llllllillllllliili:,
iNSEMNARI DE PE FRONT
***
Eram in Toledo veniti de 3 zile. Prin bunavointa comandantu-
lui militar al noi romanii am incartiruiti in

Parintele Dumitrescu eu am nimerit la oameni foarte de
t rcaba. Stapanul casei era directorul unei primare. Ionel Mota
nc aranjase pe noi in eel mai bun loc pe motivul ca noi doi fusese-
riim bolnavi la Talavera dela Reina.
intr-o seara, tocmai in timpul cand stateam la masa cu familia,
vine ne anunta cineva ca plecam pe front suntem imediat che-
mati la companie. Parca viid cum au palit la fata toti cei de la masa.
Ne-am luat bagajul ramas bun am plecat.
Ciind am coborftt jos, ne-am intalnit cu ceilalti romani, caci
stiiteam toti pe ulicioara. La Toledo strazile sunt foarte in-
guste, influenta araba. Cand am ajuns la unde era
gazduita campania noastra, frontul inca nu se incheiase. Intram in
front. Sergentul face apelul.
Spaniolii citeau numele noastre foarte repede foarte nostim.
Faceau abuz de litera H, spre hazul nostru. Marin racea totdeauna
reflectii pline de spirit, din care se vedea ascutimea mintii lui.
S-au adus grenade ni se impart. Apoi se sparge fron-
tul Era un frig umed care te patrundea pana la piele, pe
culoarele tara geamuri gauri de obuz. Se infiripeaza ici un
foe, dincolo altul. Ne inciilzim noi dar eadem de somn, toata ziua
tacusem instructie trageri Ia poligon. Alecu Marin se due dupa
ceva scanduri. Primul aduce de la dulapuri, iar celalalt vine
cu o condicii hartii. Facem foe stam cu totii de vorba.
Casa este Ia.ra lumina, reflexele focului ne joaca pe fata umbrele
noastre pe pereti iau forme fantastice. Am uitat di suntem soldati
peste o ora trebuie sa pomim pe front. Parca am fi la La
lumina focului care palpaie, dl Clime incepe sane povesteasca, apoi
Ionel Mota. Suntem atat de legati, simtim aceasta dragoste frateasca
cum trece de la unulla altul ne inmoaie inimile. Focul se stinge
incetul cu incetul, rand pe rand, am adormit noi rezemati unul
langa altul, visand la tara la cei de acasa.
Deodata rasuna un ordin scurt sarim ca Se face din nou
front, e ceasul 4 dimineata, Afara ploua e frig de te patrunde la
29
I
1,111.11.11/11.1
1'1'1
111
1
1/1!:11
1, 11:11'
:1'1'1
'II'
.1:111
''I
I I
.1
1
1
li II
I
l,[j
i'ii!l/:1
1,:11.1'.11
1
1
,.
1
I,
1
1,11
1

1111'
li
1
1il
' ):
r
1
://l
,)1
1
1
1,'
jil: /ill
1'1 I
1
1
1
,, i /I:
I I I
:
1
.ill., 1/j
I I:
. ,, II
.. ,,,l
i,l', Ill

1 I',
I IIIII
'

oase, hainele subtiri nu sa opreasca frigul. Suntem ingra-
maditi la iuteala in camioane deschise. Pomesc repede. Curentul
racut de ne ingheata complet. Ionel cu mine stam in pi-
cioare, n-avem unde sane este plina. Ionel pune
paltonul in cap mie imi da patura.
Draga Ionel, nu daca aceste randuri sau sentimentele mele
trezite prin descrierea acestor timpuri de neuitat, ajung pana acolo
in cer, unde tu. Daca ti-am cu ceva, daca poate nu ti-am
multumit destul, te rog sa rna ieqi. Ai fost tot timpul atat de bun cu
mine, cu toti, ne-ai dat din sufletul tau mare atata cal dura, atata bu-
natate, incat toata viata inima imi va fi incalzita de arnintirea ta.
" -- -- - -- .. . , ------;:- ;---;- ..,,, 1 '1!11 1!,: qi!''L , !]I !ilffl!li'
'/Ill
PE FRONT
I'
I.'
, .Ill
'I
I
lll,i
J r:ll,
I! II
lj", !
I. I
II
, I
I
I'll
I,
I, I '
I
I ill
I'' II
1
11
l,i I
II !II II
11,1 I
11
1
11 !r
' rlr
1
11
II ! II
IIi 1 1
11
11
1
!1
I IIIII
1 I,
I 'I
IIIII
Ill!
I, 1,1, i
I

.................... jllljl'l I
.A.jungem intr-un sat al dirui nume ne scapa. U:q sat parasit
din apropierea frontului. Suntem bagati intr-o casa. Incepem sa
facem curatenie. Ne ducem ne spalam la o fiintana. Ceilalti sol-
dati au dat, prin casele camerele parasite, de butoaie de vin. Au
fost de din ele curge vinul in de zile
intregi. S-au format de vin. Ne ducem noi ne umplem
bidoanele. Cand ni se pare cii ne-am instalat bine in casa, se sunii
adunarea. Suntem din nou suiti in camioane pomim cu o viteza
nebuneascii. Se aude bubuitul artileriei. Trecem pe langa o padurice
de miislini. Artileria antiaeriana este admirabil camuflatii.. Ce tunuri
minunate, teava lunga, tragere precisa, aparate modeme. Parcul tu-
nurilor e ingrii.dit cu sarma ghimpata. Trecem cu o vitezii. fantastica.
Artileria se aude din ce in ce mai aproape. Ajungem intr-un sat,
numit Vila-Vicioza, mie mi se pare ca sun tern la periferia Madridu-
lui. Soarele arde ca-n mai. Marin are un sac in spate cu multe lucruri,
care il la mers. Illasa la o femeie. Eu am paltonul inve-
lit in pii.turii legat dupii. _gat, la fel Ionel Mota. El spune:
- Eu svarliu paltonul. Il am de 9 ani, dacii. vrea Durnnezeu sa rna
intorc, imi fac eu altul.
Cand trecem pe langii. o Ionel scoate paltonul din patura
a111nca. Mie mi-e greu, dar parcii. imi _Qare rau sa-l svarliu peal
meu. Il am numai de 2 ani bun inca. In fata noastra o cliidire
enormii cu un tum. Acolo sus, sunt lunete observatori
care urmiiresc efectul artileriei. Mergem panii intr-o padurice de
pini. Aici ni se spune cii suntem pe front. Parintele face o mica ru-
giiciune, cantam "Cu noi este Durnnezeu", apoi cantece legionare.
Cantecul nostru este in surdina, are ceva de mister ne induio-
pe toti. Apoi Ionel imparte banii pentru cazul cand cineva ar
fi riinit, sa aiba pentru telegrama, pentru a anunta in tara. El
33

,I I I
1,1
I
I 'I
',;1
I
I'
NECULAITOTU
nimic.
Compania Ne desfacem mergem in formatie de
apropiere, distanta cam 5 m. intre fiecare, pentru ca efectul bom-
belor sa fie cat mai redus, pierderile sa nu fie mari.
In fata noastra avem un deal. Plecam Pe la mijloAcul
lui m-am incalzit, rna opresc, desfac patura arunc paltonul. Imi
pare rau ca l-am purtat atata in spinare m-am incalzit degeaba.
Acum imi pare diu ca n-am scos din buzunar cartea data mie de
fiul eel mai mic al Generalului Moscardo, Carmelio, in care era
un autograf al Generalului altul al baiatului sau.
E cald grozav. Toata lumea arunca cate ceva. Drumul este mar-:-
cat cu paturi, se vede ca au trecut inaintea noastra alte trupe.
Acum se adauga cele lasate de noi. Dl Clime poarta in spate sacul
lui Ionel, pe care acesta il asvarlise. Face senzatie prin rezistenta lui.
Din ziua aceea am vazut ce poate Domnul Clime.
Apar avioane inall}ice. Ne culcam cu totii la pamant iar mer-
gem iar ne culcam. Intalnim adaposturi parasite de ina-
mic. Tunurile se aud din ce in ce mai aproape. Spre seara am ajuns
la Boadila del Monte. Tunurile trag chiar din marginea
Boadila del Monte este un sat mai rasarit, cu un castel o ma-
nastire. putea zice chiar ca e un mic In Spania satele au
aspect foarte frumos, de adevarate toate au case de piatra
caramida cu lumina electrica.
Dar aci aspectul e trist. Casele sunt distruse de bombardament
pradate de Trupe multe. Forfotesc pe uliti soldatii,
Mauri, catari/camioane. Toti cauta adapost. Compania noastra este
dusa in manastire. Aici a fost centrul de rezistenta comunista. Inte-
riorul distrus batjocorit. Calcam pe odajdii, rupte din pe-
reti ce sunt tavalite intr-un amestec de murdarie, de paie, de lucruri
stricate, furate din case. Peme des:fiicute, al caror puf e varsat pe
jos, saltele rupte, de mancare. Cred ca asemenea aspect
aveau vilele romane dupa trecerea barbarilor. Dar cei mai salba-
tici dintre ei - Hunii - au respectat rugamintea capului Bisericii.
din secolul XX. nu respecta nimic, nu cruta nimic.
bat joe de lucruri sfinte, de arta, de numele de "om".
Toti peretii au fost gauriti pentru a se putea trage cu di-
nauntru. La geamuri sunt saci cu nisip. Parintele Dumitrescu ridica
34
.,.;----;- -;- .. :;;-:--f"ili-, -,, -'!1-" !I Iiiii ''l'ir1'11, /r,:il'', jii'I'R.Ii!!:i!l!ill ,;;'1fl
TNSEMNARI DE PE FRONT
impreuna cu Mota Marin odajdiile ce sunt aruncate pe jos le
pe un geam.
E seara, ne pierdem pe galerii, calcam ne impiedecam in
obiecte, ne ratacim de grup. Din cand incand cate un frag-
ment din Stefan Voda ne regasim. Ni se da mancare rece. Apoi
suntem in camerele unde o sa dormim. La lumina unui cape-
lei de lumanare maturam odaia. Dl Clime a nimerit nu cum prin
pod a gasit snopi de paie. Admirabil de dormit pe ei. Ne
ducem noi la lumina brichetei lui Marin aducem paie pentru
noi. Odaile ne sunt in partea inamicului, care este la 50 de metri de
zidul exterior al manastirii. Unul din escuada face de sentinela la
geam, pentru a da alarma cand vom fi atacati. Plecam la lumina
unei fade vizitam manastirea.
Ceva ingrozitor. Icoane pictate de nume celebre, opere de arta
din timpul chiar dinainte, manastirea are vreo 600 de
ani, sunt rupte, ochii Icoanele Maicii Dornnului profanate, cer
razbunare. Nici nu se pot descrie toate ororile. Curios lucru, cum co-
in toate tarile, se reped intai asupra religiei a bisericilor.
De exemplu la Toledo batut joe de toate bisericile, dar de
Templul Evreiesc de acolo nu s-au atins. Curioasa coincidenta. Nu?
Racla noastra lumineaza fantastic galeriile, altarele, ni se pare
ca este pamantului iadul a pus stapanire. Murdarii fa-
cute pe altar, totul este murdarit - ca sacrilegiul sa fie mai mare,
- secera ciocanul :Iacute de maini nepricepute, umplu peretii,
icoanele, toate ungherele. lata ce civilizatie ne pe noi. Ar
fi nimerita, pentru documentare, o vizita a democratilor in
Spania.
Ne culcam plini de amaraciune. Trantiti pe paie obositi, nu
putem adormi. Ne muncesc gandurile. Mota zice:
- Cand rna gandesc ca ar fi posibil CaJi din manastirile noastre
sa faca ce au :Iacut aici ... Inchipuiti-va Manastirea
Neamtului, cuibul credintei noastre Manastirea Putna,
unde trupul Stefan eel Mare, celelalte odoare ale
credintei noastre pe maini panganitoare de jidani
Ne cutremuram. Marin spune:
-De o fi sa murim pe aici, sa nu avem nicio grija. Legionarii vor
muri pana la unul, in frunte cu Capitanul, dar acest lucru nu se va
35
I
II
I I
1111
/'il'
J,, I
1
1
11
1
1:
. I
,Iii'
I
: i
I
I
'i:l
I 'i
II i II
1':,1'''11!
II!' 11.1
1
,1 .
! I I Ill
I I ,111111
I !11'11
,,:II!
'1'111
I
,li IJ I
.11'll I
1 1
1:1 I
I '!Ill
I
, , I
I I '''I' 'I
I I
1
1
1
1
1
11
Ill : ' II/' I. I I
I li ' I
,
I I ,I I
I!, ;I,
I
I
NECULAITOTU
intarnpla.
Spaniolii au adormit cu totii. Ne vine randul noua de sentinela.
In odaia de allituri se aude cum dl. Clime schirnbli in post pe Bli-
nicli. Am adormit noi.
A doua zi dirnineata vedern rnai bine grozliviile flicute de co-
0 otreapli ralraie pe crucea rnlinlistirii, drept sirnbol
al civilizatiei, allibertatii, al ordinii. Un legionar o dli jos. Noi o
punern pe foe. Ni se dli rnancare, se face revizia la armament. Por-
nirn spre Poiana cu pini.
POlAN A CU PINI
Poiana cu pini reprezintli partea poeticli a carnpaniei noastre.
Aici a fost o irnbinare rninunatli a rlizboiului cu frurnusotile naturii.
Bandora 6-a a fost adusli aici pentru ruperea frontului: dar s-a re-
nuntat la ofensiva irnediatli, atacul fiind arnanat pentru cateva zile.
La orele 8 ceva dirnineata pomirn de la rnanlistirea din
dila del Monte, in formatie de apropiere de-a lungul unei In
drurnul nostru intalnirn rnorti neingropati. Inarnicul
bate furios cu rnitraliera o casa de pe coarna unui deal din apropie-
rea noastrli, blinuind eli acolo ne-arn fi un post de observatie.
Avioanele noastre de intr-o formatie irnpresionantli,
rnerg clitre frontul inarnic. In jurullor roiesc avioane de
tere de vanatoare, pentru protectia acestora. Ni se dli repaus, ne
jos. Starn cam un ceas jurnlitate. Tree Maurii. Tree alte
truge. Unele se intorc de pe front. Noi parcli am intepenit pe loc.
In fine Nea Hie- ii zicearn noi capitanului nostru-
spune ceva pe locotenentului. Pomirn noi. Urcarn
un apoi coborarn pe vale printr-o padurice cu rnaslini. Valea
devine rnai repede, este rnlirginitli de pini de toatli frurnuse-
tea. Ni se dli repaus, apoi voie sa facern adliposturi de crengi
de rnlislini. Ni se rupe inirna la toti de mila pliduricii, dar n-avern in-
cotro. Sub fiecare copac se fac rnici colibe. Jos se paie adu-
nate de pe camp. E cald, ne scoatern centurile curelele. Noi trei
ne facern colibli pe deal sub un mlislin. Blinicli, Alecu, Plirintele
Durnitrescu dl Climes-au in vale sub pinii Nici nu
36
,
. ..
TNSEMNARI DE PE FRONT
am ispravit inarnicul ne-a simtit. Incepe sa tragli cu artileria chiar
pc locul unde am cantonat noi. Farli graba cornpania strange ran-
durile randurile ne ducern in albia unui parau secat. Ne intin-
dem pliturile ne prlijim la soare toatli ziua. Acolo manclim sardele,
camati, paine alba, stropite cu ceva vin din bidonul meu.
Panli seara tunurile inarnice n-au slabit focul. Veneau bornbele panli
la 20 metri de noi. Noi insli erarn bine Schijele nu ne puteau
ajunge deoarece eram ca intr-o iar de-ar fi clizut o bombli
chiar hlnga noi, nu flicea explozie in nisipul aflinat.
Spre searli se face pauzli. Se da ordin sane retragem iar la coli-
bele noastre. Cand s-ajungem, inarnicul deschide focul rnai cu furie.
Ne dlirn inapoi din nou. Abia peste o jurnlitate de ora tunurile tac de-
finitiv ne installim pentru noapte. Seara e splendidli. E prima
searli cand dormirn pe camp.
Se aprind focuri. Pinii luminati de jos au reflexe feerice. In
fata mea, luceaflirul irni furli privirea. Cateva clipe imi pare eli este
o searli de iunie, pe Rarliu, eli in jurul meu sunt legionari la
de cuib, in preajma focului. Revin la realitate: Spania,
razboiul.
Padurea de maslini. N e gandim eli inamicul ne-ar putea repera.
Dar ei fac foe pare eli este un angajament tacit reciproc de a
nu tulbura aceastli noapte.
o pliturli pe jos peste crengi paie, iar cu douli ne in-
velim. Marin este acum la mijloc, Mota intr-o margine, eu in cea-
laltli. Eu nu dorm la rnijloc niciodatli, nu mi-ar fi comod, clici sunt
mult rnai lung decat ceilalti doi. Dormim lipiti unullangli altul, cu-
relele pe noi ne tin hainele stranse pc trup, ne este mai cald sun-
tern gata pentru alarmli. La orele 12 vine ne scoala caporalul
nostru; Escuada intreagli face de garda. Trecem paraul secat
schimbarn alta escuadli. Soldatii par fantome sub copaci.
Noaptea e seninli rece. Focurile s-au molcomit, ici colo mai cli-
o zare de lumina. Toatli lumea doarme. Noi suntem foarte
atenti clici inamicul ar putea sa ne surprinda. La inceput rni se pare
eli orice tufli care se e un Apoi ochii se deprind.
Din cand in cand ne mai strigarn incet pe nume. Luna apune, e
mare Se profileazli silueta sveltli a pinilor Umbrele
lor se culcli peste intreaga vale. Amintirile se deapana, vii, parcli
37
','llll,llll''l'l,lil'lllll hll 1 11.11111 '"' ;ql'
I
I
I i'
'I
! I
I
I i
I
i I
I
, I
I
i I
!,I
1
':,1
!,1
I
'/ I I Ill:'! I
1 ! I
I :Ill
I i' .. ll I
I'
NECULAITOTU
intreaga ta viata o revezi intr-o noapte de garda. Ceasurile tree re-
pede. Ne intoarcem obositi infrigurati. Ne culcam, ne strangem
unul langa altul adormim :tara vise.
Dimineata anunta iar o zi frumoasa. Niciun nor pe cerul senin,
de un albastru minunat, cum nu se vede pe la noi. Soarele straluci-
tor. 0 frumusete. Parasim bivuacul trecem pe
unui deal acoperit cu maslini. Starn vreo doua ore. Intre timp, sol-
datii au prins unA spion comunist, venit special in mijlocul nostru
prin Portugalia. Il aduc in fata capjtanului a ofiterilor. Ma uit la
el. Ochii i s-au tulburat de frica. Intreaga lui fiinta este distrusa.
Unii dintre fetei se bat, a pierdut controlul nervilor. Tre-
mura se balbaie, nu mai poate da nicio explicatie, rna gandesc ce
o fi in sufletullui, cate ganduri se bat se apoi frica
de moarte.
Ofiterii tipa la el injura. S-a pierdut complet. Incearca o vaga
aparare dar nu sa dea nicio explicatie clara. Ochii lui sunt
atenti la mainile locotenentului, care umbla la revolver. Ce 1-o fi
indemnat pe dansul sa se faca spion, pentru credinta comunista?
Pentru bani? Cine
Intr-o clipa a inteles ee-l ochii ii ies din orbite, fata s-
a crispat. Locotenontul ii face semn s-o ia inainte. cu
nesiguri incet, voind parca a mai lungi ultimile clipe. Parca spera
sa mai gaseasdi un sprijin, care nu poate veni de nicaieri. Locote-
nentul il cu revolverulla spate. Ma uit la el cum merge
cu capul jos, cu pumnii S-a nu mai are nicio sea-
pare. Sc aud cateva Cateva gloante e gata. Poti ierta
pc cineva care contra individului, dar nu se iarta
fata de Patrie.
Incidentul s-a terminat, ne intoarcem la ocupatiile dinainte. Un
spaniol joaca de mama focului un dans al negrilor din America, ce
face ca intreaga companie sa se tavaleasca de ras. Ni se da permi-
sia noua romanilor, la dorinta lui Ion Mota, sa mergem pe linia
intaia de foe. Plecam impreuna cu un alferoz (un fel de sublocote-
nent). De pe deal se vede foarte bine pozitia inamicului. Mota se in-
tereseaza unde este Madridul. Era la dreapta, la vreo 10 km.
Se vedeau antenele postului de emisie. Noi racusem planul ca sa
defilam in Madrid cu steagul nostru romanesc, luat de acasa. Soarta
38
INSEMNARI DE PE FRONT
a voit altfel.
Ne intoarcem. Alecu este dus cu bidoanele la apa. Inamicul in-
cepe sa bombardeze chiar locul de unde se lua apa. Toti spaniolii
fug. Alecu ramane, umple bidoanele se spala pe maini. A profi-
tat de fuga celorlalti, caci altfel trebuia randul vreo
doua ore.
Incepe bombardamentuli, tot mai aproape, chiar la noi. Ne re-
tragem iar la colibele noastre. Trece legat pe un catar un ofiter Maur
mort. E tinut de fn1nghii in Ochii Dintii ranjesc. De
sub fesul se vad dare de sange i'nchegat E dus sa fie in-
gropat dupa ritullui.
Cum merge soldatul cu fraul catarului dus dupa mana :tara
graba, pe piimantul nisipos, sub soarele arzator, am impre-
sia ca vad Sahara cu beduinii legati la cap, ce se pierd In nepatrun-
sul mister al pustiului. Marin fularul colorat
lmprejurul capului cu patura in spate semana de minune cu un
Maur. Ii place acest lucru incanta. Cine ce viseaza sutlctul
lui, unde imaginatia lui. Noi ii spunem in gluma Moras
(Maur).
Restul zilei ni-l petrecem impreuna spunand istorii. Indracita de
artilerie inamica pus in gand sa danime casa de pe coama, dar
hate :tara folos. Obuzele cad langa ea aproape de tot, dar nu nime-
rcsc. Inauntru este preotul catolic cu postul de ajutor pentru raniti.
Nu au patit nimic. Nea Hie aduce preotul ni-l prezinta. Am fost
pricteni cu dansul pana la plecare. E un om superior.
Seara ni se da ordin de plecare. Campania in formatie o ia ina-
poi pe unde am venit. Pe coama unui deal, aproape de Boadila del
Monte, ne oprim. Ne avem ordin sane facem
Tot frontul face o retragere strategica sub protectia com-
paniei noastre.
Cu castroanele in care mancam, Marin cu mine ne facem o
111asca. Mota caporalul sunt alaturi. Aducem ceva paie. Intre
lunp pe se scurg companiile Banderei noastre Maurii. Ace-
.,;lia lupta totdeauna impreuna cu Tercio. Exista intre ei noi o
nllinta de a lupta alaturi, din Maroc. Maurii au formatiile lor, care
;c numesc Tabor. E i'ntreaga semintie a tribului, de Ia copilul de 14
.uti pana la de 70. Lupta la fel de bine, ochesc admira-
39
I
I I I I
iII
l11
NECULAITOTU
bil cu avem cam uzate,ei vaneaza iepuri cu ele. Iu-
besc grozav armele, pot da orice, dar nu. Sunt foarte
fac foe in se descopera inamicului. Prefera sa moara
decat sa le fie frig. Alearga admirabil se se tarasc ca
reptilele. De multe ori se trezesc cu ei in nu
de unde au venit. La vanatoarea de tancuri erau minunati, se fu-
ca diavolii nu rare ori sileau tancurile sa vie in
randurile noastre, caci pe Ia spatele lor se suiau deasupra, ridicau
capacul amenintau servantii cu grenade.
Ai Tercio- sunt mandri. Mergem Ia vanatoare de tan-
curi fiira sa ne prea socotind ca o dezonoare a te ascunde,
de aceea avem foarte multe pierderi. Sunt reguli foarte ciudate
in Tercio, ne mirau mult. Unele sunt admirabile, altele insa fiira
niciun rost. De exemplu, cand suntem in nimeni nu se pleaca
Ia pamant, ci ramane in picioare cand vine obuzul. Ar fi socotit fri-
cos cine s-ar pleca. Si noi trebuie sa ramanem drepti ca sa nu sca-
dem prestigiul. Apoi trebuia sa nu te de gloante.
Si, curios lucru, aproape niciodata, decat in rare cazuri, a fast
ranit sau omorat cineva din cauza acestor imprudente. Dar au
obiceiuri admirabile. Daca un companero "soldat" este in pericol,
sare intreaga companie sa-l scape, chiar dacii este intr-un un Joe pe-
riclitat se vede bine ca trebuie sa moara toti. Daca o companie s-
a distrus, sare intreaga Bandora. Tercio nu lasa nici macar mortii in
mana intr-un caz cas-ar retrage. De altfel cei din Ter-
cio, Ia un atac, mor pfma Ia unul pe pozitie. Nu se retrag. Noi nu
:;;liam cc lnscmncaza inapoi,:ci numai inainte. Aproape toti sunt mai
tincri ca noi. Baieti de 18-25 ani. Noi eram de Ia 27 Ia 46 ani, ne-
antrcna!i, am nu numai sa fim egali, dar sa-i intrecem
prin gcsturile eroice ale lui Mota Marin.
Sprc ziua nc-au retras pe noi de pe pozitie. Retragerea strate-
gica se efectuase in conditii admirabile. Inamicul nici nu simtise.
Abia a doua zi spre seara a inceput sa se apropie cand dat
seama ca ne-am dat inapoi. Scopul noastre era de a scoate
pe din pozitiile lor, blindate perfect cu beton.
obositi ne retragem de pe pozitie. Nimeni nu se
mai sa priveascii luna. Singur Marin ne atrage atentia asu-
pra frumusetii peisagiului. Dealurile luminate pana departe, satele
40
""
I
'"
iNSEMNARI DE PE FRONT
ce se pierd intr-a albureaHi argintie, paraiele pe fundul vailor cu
sclipiri de diamant. Ce frumusete! Cine a fiicut toate acestea? Dum-
nezeu, care este hulit batjocorit acum. Ne simtim mandri ca pu-
tcam sa spunem:
"Luptan pentru Hristos. Suntem soldatii lui, veniti de Ia soare-
rasare pentru a picura din sangele nostru, pentru etema credinta, pe
campiile Hispaniei.
Mergem in pas de voie. Din cand In cand, cate o scanteie sare
din potcoavele bocancilor Iovite de pietre. Sirul nostru merge alene
ca o apa pe campie. Nimeni nu scoate o vorbii. Pare ca suntem
vrajiti.
Doar zgomotul bidoanelor al cu clinchet metalic tul-
hura tacerea. Din departare se aude rar infundat cate un pocnet de
dori ca acest drum sa nu mai aiba Mi se pare ca rna
allu pe dealurile de Ia Cahul. Distanta enorma ne desparte de tara
noastra. Simt cum imi arde inima, cand rna gandesc Ia ea. Ca
111nbre fantastice intram din nou in Boadila. Nu se nimic.
N ici cainii nu au sdipat de fiuia Cand au intrat trupele
noastre in sat, nimic nu mai Tacerea mortii pusese stapanire
peste tot peste toate.
Ajungem in fata unei case sortita noua de adapost; cu
obositi urcam scarile unui etaj, bajbaind prin intuneric. Un cape-
ll'l de lumanare rasfrange lumini fugitive pe peretii camerei in care
va trebui sa dormim. Ne svarlim imbracati cum suntem, cu arma-
lllenhil pe noi, cu masca drept perna imediat toti adormim. Suntem
111gramaditi Ia maximum. Eu nu mai am Ioc dorm pe un scaun.
SALBATICIILE COMUNISTE
!\ doua zi dimineata, Ia orele 6, suntem sculati. Prin fata casei
noastre trece care merge spre Pozuelo. Se face apelul ni
.,. dfi cafeaua. Apoi suntem liberi pana Ia masa. Mergem sa cautam
s:l ne spalam- am ajuns lntr-un hal grozav de murdarie,- sa
rl'ctam satul. Aici am putut avea viziunea clara a ceea ce in-
dnHul revolutia comunista. Ma voi sili sa fiu cat se poate de scurt
111 dcscrierea Iucrurilor vazute, pentru a nu fi acuzat de partinire.
41
111
II,
1
'
1
11
,1
1
1 '1
,,,,
I, II
,
1
11
I
I
NECULAITOTU
Dacli in lupta pentru o idee pot fi scuzate anumite cruzimi nece-
sare, ceea ce am vazut intrece tot ce o minte normala poate sa con-
ceapa. Cred ca numai creierii indobitociti de alcool degenerati
au putut face aceste acte de barbarie. 0 nebunie colectiva atatata de
o udi ce nu mai are nimic omenesc. omenirii intregi;
manii omului ca om. Numai o roligie criminala, trecutii prin im-
aginatia sadicii a poporului evreiesc, a putut pune la cale indemna
sa se comita asemenea orori. Fac aceasta afirmatie pentru cii
precis cii toti conduciitorii de fapt ai revolutiei sunt jidani veniti din
Rusia Franta, spaniolii fiind paravanul, ei neavand dreptul Ia
nicio directiva. Cei care au incercat sa protesteze au fost de-
mocrati naivi care au crezut ca prin frontul popular vor stiipani ei.
Azana Largo Cabellero sunt care vor pliiti cu capul
prostia lor. Spania este un model un caz tipic de unde toti oame-
nii politici ar trebui sa ia exemplu. Si acolo guvemele libe-
rale au oprimat de dreapta, sprijinind sau
de stanga. Politicienii care, pentru pre-
lungi, cu o luna guvemarea, au fiicut pe placul presei iudeo-demo-
cratice, panii s-au trezit cii frontul popular se inchegase atat de bine;
incat ei, la urmii, ori au fugit peste granita, ori pierdut capul.
sa se serveasca admirabil de democrati, apoi farii
mila sa scape de ei. Actiunea Generalului Franco nu este o revolu-
tie impotriva statului, cum incearcii sa 0 prezinte presa jidoveascii
cea taranista. Franco a reactionat in ultima clipa pentru salvarea
statului spaniol de Ia distrugerea morala nationalii. El a dat lovi-
tura numai cu cateva zile inaintea loviturii pregiitite de
Peste o saptamana ar fi fost prea tarziu. Ca dovada cii revolutia lui
Franco nici nu a fost pregatitii este faptul cii armata aproape toatii
se afla in concediu. Gamizoana de la Sevilla, un cu aproape
500.000 de locuitori, se compunea din cateva sute de soldati.
Dacii predilectia este distrugerea insultarea bi-
sericilor, nu mai putin au de suferit casele particulare, care au
fost ale oamenilor cu stare, clasa care a format puterea Spaniei se-
cole de-a randul, care a acumulat lucruri rare de valoare. Marin
a fiicut o observatie dreaptii ca intotdeauna, ca Spania este un vast
muzeu.
Am sa vii prezint o casa care a fost locuitii de in se-
42
iNSEMNARI DE PE FRONT
colul al XX-lea al civilizatiei al democratiei. Pe vremuri, casa a
fost a unui nobil dar acum in ea se aflau birourile unui fond biseri-
cesc in cateva odai, iar restul sluj ea de muzeu.
Intram pe sciirile principale, in sala de 0 salii imensii,
pardositii cu marmura, in care s-a fiicut foe apoi s-a turnat apii,
lncat pliicile au devenit var stins. in locullor sunt giiuri cu bulgii-
praf alb. 0 statuie de marmura intr-o firida a fost ciopartita
de nu mai se ce reprezintii. Tablourile au fost taiate cu baio-
neta, spanzura in j os, pictura e scoroj ita de dogoarea focului.
Printre carbonizate se disting resturi de mobilii scumpii
auritii, iar in curte sta o movilii enormii de lernne, deci nu nevoia
trigul, ci pofta de distrugere, dispret pentru muncii arta. De jur
lmprejur murdiirii. Ceva specific spanioli este mur-
daria. Traiesc mai infect ca porcii. Cel dintai lucru pe care-I facem
dind cantoniim este incercarea de a face macar o relativii curate-
nie. Ni-e sciirbii ne
Urciim pe scara principala. Balustrada a avut un candelabru din
care acum nu a riimas deciit locul tandari pe jos. in perete
unde au fost statui. Acum sunt atilt de distruse incat nu mai reprezintii
nimic. Dam in galeria mare de tablouri. Opere de arta. Bogiitia co-
lcctivii a neamului spaniol. Se pot observa numai anii: 1400, 1550,
1640 etc., restul tablourilor au fost mutilate oribil. Maica Dornnului
l:ste profanatii ingrozitor. Ne infioram in fata tabloului. Trecem mai
dcparte. Simtim un miros greu de murdiirie putrefactie cresciind
mereu. Se viid capelei larg deschise. Mirosul vino de acolo.
/\ici pentru prima data am viizut cu ochii mei ceea ce inainte citisem
prin carti ziare, iar ulterior imi povesteau spaniolii.
Boadila del Monte a fost ocupata de trupele noastre cu trei zile
inainte. Atunci am dormit o noapte la miinastire pomit ime-
( I iat la atac la Poiana cu pini. De atunci trupele nationaliste aproape
nu s-au oprit in Boadila, fiind mereu spre sau de la front.
Pc striizi in casele unde s-a dormit au fost ridicate cadavrele Iii-
sate de dar nu a fost timp pentru a cerceta peste tot. Ne-a ciizut
11ouii, sa dam de cateva victime sa vedem noi de ce sunt ca-
pabili
Capela e transformatii in batjocura. Pe treptele altarului se vede
ccva, parcii ar fi un corp omenesc, dar nu ne vine a crede. Ne apro-
43
il,
I
Ill
I 'I
II,'
1'1!
1
11
Ill
i il I
1111
I'' I
)II
1
111
I' 'II
11
1
11
'!''I
'1',,111
'1:
1
1111
1
1'111,1
, 'I'
I llil:'l
!,, .I
NECULAI TOTU
piem. Cu groaza in mototolul de haine, in sange in-
chegat, cadavrul unui preot. Are o figura oribila,
umflat, ne cu ochii imprejmuiti de sange. Ne miram
de ochii anormali de mari, ne uitam mai de aproape ne
trece fiorul. Pleoapele au fost taiate. Narile nasului arse faramate,
se urma prafului de Nasul preotului a servit pentru
artificii. i-au umplut narile cu praf pe urma le-au dat
foe. Ce spectacol sadie! Mainile au ramas legate la spate. Numai
capul a fost crutat, probabil case se vada mutilarea sau sa se lun-
geasca moartea 'in chinuri. Peste tot sange pe pereti, in
unele locuri uscate cu fire de par. Aici a fost un fel de co-
mandament militar comunist.
Plecam nauciti sa anuntam a fi ingropat. Alte grupuri de
soldati examineaza toate cladirile.li vedem pe unii palizi cam
pierduti. Sunt toti cu ranitii cadavrele de pe campul de
lupta, dar aici e cu totul altceva.
Mergem abatuti muti pe o straduta spre marginea satului sa
luam aer. Ne sufocam. Un camarad din escuada noastra ne face
semn sa venim la el. Sta la unui grajd, mai sunt vreo doi inaun-
tru. In semi-intuneric peste cateva clipe corpul unei fe-
tite. Are poate, vreo 6 ani, gura e larg deschisa, ii lipsesc vreo doi
dinti in fata, se vede ca i se schimbau tocmai. Limba spanzura afara.
Printre genele lungi se albul ochilor. Se greu in
grimasa chinului obrajorul dragut de copil. au aparut semne de
putrefactie, se disting bine urmele vinete ale pe fata
pete negre pe gat. A fost sugrumata in timpul sau dupa violare. Un
picior esto gol, celalalt pastreaza ciorapul tarait, manutele stranse
convulsiv tin cateva fire de paie, pe care s-a petrecut teribila scena.
Cei doi soldati inlemniti ei de groaza durere se dau la o
parte abia atunci observim mai in fund o femeie, inca destul de
tanara, Pete mari de sange s-au prelins din piept pan-
tece. Hainele ii sunt intr-o neoranduiala grozava, pesemne s-a opus.
A fost ea violata, se vad urme, vie sau moarta? Probabil sunt fiica
mama. Prin ce chinuri a trecut biata femeie auzind ti-
petele copilului, cum i s-o. fi inima la horcaitul din ga-
tutul fraged. Moartea a venit ca o isbavire peste sufletele trupurile
istovite.
44
7NSEMNARI DE PE FRONT
Mergem cu nesiguri, niciun cuvant nu mai poate descrie
durerea, suntem pe fiecare ne mistuie revolta o dorinta
ncbuna de razbunare. Mi se pare ca nu exista chinuri destul de sen-
sibile pentru brutele cand ii prindem ii di-
rect, nimanui nu-i vine in gand sa chinuiasca. Sadismul ne repugna.
I ,a masa nu putem lua nimic in gura, bern numai apa. Sunt sol-
dati mai vechi, ei aproape nu se mai impresioneaza. Fetele lor au in-
crcmenit. Din iulie au trecut prin atatea. Multi au aflat sau au vazut
chiar cu ochii lor neveste, marne, copii sau surori ce au cazut prada
siilbaticiei comuniste. Caminuri distruse, case arse, familii batjo-
n>rite omorate. soldati n-au de ce sa tie la viata. Traiesc
a lupta pentru a se rasbuna pentru a muri glorios pentru Pa-
lria lor.
lonel spune: "Hai sa facem o rugaciune". Niciodata parca nu
simtit mai mult nevoia deane indrepta sufletul catre Dumnc-
;cu. Ne in genunchi pe camp. Parintele incepe rar, a capa-
LJI un timbru in voce care face rugaciunea sane patrunda in suflct
sane inalte in sfere Vocea ii tremura din ce in ce, lacrimi
11 curg din ochi. Ne simtim atat de aproape de Dumnezeu, purificati
prin credinta dorinta de a ne jertfi pentru el. Biserica lui Hristos
,,l. p;lmant batjocorita, oile lui Ah, cu cata bucurie vom
11111ri pentru EL.
PE POZITIE
Prin aer mai plutea inca mirosul de cadavre. Toate victimele co-
gasit pacea in cimitirul satului. Zilele minunat de
llllllloase parca voiau sa ne arate atotputernicia lui Dumnezeu.
I >imineata fliceam instructie pe asfaltata, iar dupa masa
lnnc de lupta. Frontul era abia la 200 m. la marginea satului. Se
I onslruiau in graba retele de sarma ghimpata. Zilnic so-
,,;111 ofiteri de pioneri. Se sapau mai ales contra tancurilor,
l.1ll' adanci in partea de Am lucrat noi doua zile la ast-
kl Din cand incand cate o rapaiala grabita de mitraliere
,.1 ne anunta incaierarea djn vreun sector. La Boadila au fost
ltl,,;lc zile minunate la inceput. In timpul repausului stam pe
45
I
I
I
111
:!
1'1
i1
1
1
!:jll
I''
,
1
11
Jl
'!I
il
I
li
!II
lj
Ill
IIIII
I! ,j:
I,'[
!iill
I' 1:111'
ill'

,II! I
,,,1'1'.''
' I I
I II',
NECULAITOTU
scaune de paie ne prajim la soare, admirand peisajul din fata ori
scriind scrisori, de a diror soarta nu nimic, deoarece nu pri-
meam niciun ri'ispuns. Aveam impresia ca s-au rupt toate legaturile
cu cei de acasa, ca suntem naufragiati pe o insula indepartata
pustie, pana la care nu va putea rasbate niciodata vreo de
acasa. In aceasta stare sufleteasca am luptat o luna jumatate. Ionel
Mota Marin au murit :tara sa fi vazut o slova de acasa, de la sotie
copii. Nu inteleg deloc aceste inutile cruzimi. Ce delicte am fi
putut noi comite, sauce informatii primejdioase pentru tara ar fi
putut scrie sotia unui sot, mama unui copil sau fratele unui frate?
De multe ori ne plimbam pe din fata casei discutand. Eu
aveam o arta speciala de a-i provoca pe Ionel pe Marin la vorba.
Cate lucruri minunate am avut astfel ocazia sa aud din gura lor
cat de putemic s-a inchegat atunci in sufletele noastre, dragostea
sia.nta care ne va Aproape de era o tablita care ne in-
dica "Spre front". In plimbarile noastre mergeam intotdeauna pana
acolo. fiind numai la 10 m vedem pe inamic cum
pregatea pozitia. Erau clipe de Era mai greu seara, cand se
:taceau incursiuni.
Odata, inamicul ne-a surprins pe cand :taceam instructie ne-a
incadrat intr-un foe ucigator de Ne-am mutat mai la
dreapta, mai la stanga, dar dupa noi. :taceam in-
structie mai departe ca cum nu se intampla nimic. nu inte-
legeam deloc pe locotenentul nostru, care ne risca inutil viata
intr-un foe ucigator, noi romanii, executam :tara a face eel
mai mic gest de adapostire.
Spre seara ne intoarcem acasa ne aranjam patul, adica paiele.
Casa fusese a unui om cu stare. Se vedea dupa lucrurile din casa,
care distruse, aratau ca acolo a fost Mai mult
decat toate vorbea insa biblioteca cu carti rare distrusa in mare
parte. Cand am intrat noi acolo, era o jale. Totul era aruncat po jos:
carti, tablouri, vesela, lingouri. Ce s-a putut fura a fost furat, restul
a fost distrus. Mobila era in hal s:taramata incat nu se mai putea
intrebuinta. ca, pentru a curati locul, soldatii puneau pe foe.
Din biblioteca am mai gasit un numar destul de mare de carti
rare frumoase, inca in buna stare.
Dl Clime avea o slabiciune pentru Istoria Picturii, compusa din
46

INSEMNARI DE PE FRONT
18 volume enorme. Le tot ascundea sa nu le rupa soldatii.
Marin se de o editie ilustrata a lui Moliere, pe care a
luat-o in sac, a purtat-o un timp fiind grea insa, a aruncat-o cu sac
cu tot.
Mai erau apoi alte carti valoroase, in editii admirabile, cu gra-
vuri, pe care le intrebuintam ca peme sub cap. Aceasta spre a le
sustrage din mana colorlalti soldati care rupeau foi
briciul, spre marea suparare a d-Iui Clime. Ar fi voit sa le stranga,
sa le apere pe toate. Era imposibil.
Facem de sentinela jurnatate de ceas, iar restul in adapost. Ada-
postul era insa foarte incomod, stramt pe deasupra plin de apa.
Cand ne ajungea mai ales randul de Ia 11-3 sau de la 3-6, inghetam
de frig, caci pantalonii de doc numai de cald nu putea sa ne tina.
Punem masca ne pe ea, dar cum era mica nu era deloc
comod sa stai
Intr-o seara eram de n1nd pe front de la 12-3. Ne sculam som-
inghetati de frig, caci dormeam pe pardoseala de piatra
acoperita cu putine pai. Afara de aceasta, era o duhoare de nesufe-
rit, un miros acru iute, de corpuri nespalate de luni de zile, caci,
lntr-o camera in care in mod normal, ar fi putut sa doarma eel mult
5 dormeau acum 30.
Ne punem paturile dupa gat plecam incet sa schimbam alta
sectie. Ajungem acolo :tara sa ne simta inamicul intram in ada-

Cand intram in ele aveam intotdeauna o senzatie neplacuta, caci
aproape n-aveam unde sa ne Ia nevoie n-am fi putut sa
lc evacuam, ci aveam toate sa rnurim acolo ingropati de vii.
Eu intru primul de sentinela. Ceilalti camarazi se cum
pot incep sa sforaie.
Mota Marin se pe masdi stau foarte rau. Incep sa
vorbeasca. lone! zice:
- Ce bine ar fi fost sa fi luat Totu vreo carte.
Marin ii raspunde:
- N-avea grija, sunt sigur ca a luat. Eu aud rna fac di nu pri-
ccp ... A poi zic:
- Cand rna Dl Clime ii dati dreptate. Acum rabdati.
Marin pune mana Ia spatele meu da de un volum gros pe care-!
47
I' I

I;
I'
I
il,l
''''II
1
,,,
,,
,!ill
ii.!
'
1
1(1
:II
'I

II
i
il
11
!1111
,''1111
IIIII
Ill''
I l'jl
I 'I' ..
lllillllll
1 11,
'II
I 'II
I
Iiiii
NECULAI TOTU
pusesern sa rna izoleze de udeala rna rezernarn in el. Irni prornit
amandoi ca nu rna spun dlui Clime. Rup cartea in doua le-o dau. Ei
o pun pe rnasca de gaze, care a devenit un fol de biincuta. Rad aman-
doi de padileala dlui Clime mai promit din nou can-au sa rna spuie
nici n-au spus.
noastra era la un cap de deal. De la noi pornea
o vale; po o parte a ei erau ai iar pe cealalta parte inamicul.
Cum stateam dormitand, deodata focul. Snopul de
gloante de mitraliera, foe de mortiere, care seamana cu Hitratul unor
haite de caini, explozii de grenade de o grozava intensitate. Artile-
ria se ea, astfel ca zgomotul devine infernal.
Gloantele ratacite ajung pana la noi. Noi nu tragem ca sa nu ne
descoperim, dar toti stam in picioare cu grenadele gata, ca la caz de
novoie sa eadem in flancul inamic. Luna lumineaza discret in
lumina ei fiecare butuc de vie ne pare un Vin insa indata
valuri de ceata de nu se vede la doi Facem eforturi grozave sa
vedem ceva prin ceata caci focul nu mai Putem fi
de inamic tocati. Dar valurile de ceata au trecut luna se arata
ramanem incordati, caci focul ne-a zgandarit nervii.
Ne vine miros de sange sarat narile se dilata cu voluptate. Nu
mai avem rabdare. Vrem sa tragem noi, vrem sa pomim noi la
atac. Sergentul Ortigoza cu greu ne tine pe loc. De la un timp focul
lncepe sa se potoleasca. Doua ore au trecut ca un nimic;
turile devin din ce in ce mai rare, apoi mor cu totul o li-
de mormant, ne cuprinde.
Cateva clipe inainte era urgia lui Dumnezeu; iar acum In
lumina lunii, devenita mai vie, copacii profileaza siluetele lor
elegante, iar paraul in fundul vaii ca un brau fermecat de
argint, ca intr-un basm.
Nici nu-ti vine a crede ca in peisagiul acesta dumnezeiesc, sunt
de otel care se pandesc, care W studiaza pentru
a se putea ucide mai bine.
Camarazii au adormit din nou. Noi nu putem adormi.
Starn treji ne uitam ipainte rezemati de parapet. Luna se lasa
incet, incet inspre apus. Incepem sa vorbim de cei de acasa. Ne-am
pus paturile in cap ne-am lipit unul de altul. Ionel Mota ne po-
amintiri din copilarie, de pe cand a fugit cu parintii dinAr-
48
INSEMNARI DE PE FRONT
deal au venit la Marin, despre luptele lui
despre modul in care a intrat in Legiune. Nu ne este somn deloc,
ca am fi putut sta pana la ziua. Nici nu cand a trccut un ceas
mai mult, caci in loc de ora 3, a venit ne-a schimbat la 4. Ser-
gentul ce trebuia sa ne schimbe s-a temut sa nu fie descoperit de
inamic intarziase. Plecam spre nostru trecand pe la bu-
cataria improvizata. Cazanul cu cafea cu lapte e plin fierbinte.
Fiecare ia cat ii trebuie apoi mergem sa ne culcam. Cand intram in
casa aerul e de nesuferit. Contrastul cu eel de afara e grozav. Des-
chidem un obion sa se mai aeriseasca putin, dar peste cateva clipe
adormim noi nu mai simtim nimic: nici duhoarea cumplita nici
frigul, nici pietrele ce ne intra in oase. Spiritul nostru zboara spre
zari mari, la tara noastra, la cei de-acasa.
In fiecare noapte trebuia sa stam de veghe trei ore i'n locul eel
mai periculos. Nu de putine ori trageau in noi inamicul ai
In jurul Boadilei se Iuera de zor. Noi credearn ca se va pro-
duce un atac inamic. Nu ne puteam inchipui ca toate accstc lucruri
se fac pentru a deruta pe inamic, ca sa nu biinuiasca ofensiva care
se pregatea.
Am sapat noi intr-o zi, pe ploaie, la un contra tancurilor.
0 munca istovitoare. Munceam i'nsa cu ravna, din toate puterile
noastre.
- Sa ne punem toate puterile noastre, zicea Mota, sa nu se su-
pere camarazii pe noi, sa creada ca am voi un regim de favoare.
CRACIUNUL PE FRONT
cu lupte, Cl!_ munca, cu glume zilele treceau se
apropi<!_ Criiciunul. Incepuserii ploi grozave, timpul se stricase
de tot. In s-a Ia.cut frumos.
In ajunul Criiciunului ne-am dus sa cautam 0 casa piirasita, sa ne
faca Piirintele o slujbii, dar toate casele erau grozav de murdare.
Cea mai curata era Pardi fusese piirasita in clipa aceea. Pe
banci se aflau inca tiiblite abecedare, ca cum copiii ar fi fost in
recreatie. Mobilierul nou nici nu era despachetat. Am improvizat
dintr-o masii un fel de altar. Dl Clime a scos din san icoana Sf Ar-
49
NECULAI TOTU
hanghel Mihail, iar Parintele, crucea cartea. A pus apoi patrafi-
rul cu glasul sau bland a inceput rugaciunea. Niciodata n-am auzit
vreuna mai impresionanta.
Din departare se auzea rabufneala de mitraliera vuiet de tu-
nuri. Atunci am inteles mai bine ca niciodata marele mister al cre-
dintei in Puterea intaritoare.
De Anul Nou Parintele ne-a din nou, ne impar-
la plecare.
Spaniolii sunt oameni veseli cu toata nenorocirea ce cazuse
asupra tarii lor, cu mare bucurie sarbatorile Craciunului.
Seara pe la ora 7, noi ne-am strans cu totii in jurul lui Ionel am
cantat cateva colinde, apoi cantece legionare.
Ni s-a dat mancare mai multa mai buna ca de obicei pe dea-
supra coniac. In camera de alaturi stateau ofiterii care ne-au pof-
tit la ei. Am cantat impreuna imnullegionarilor din Tercio, apoi din
nou cantece de ale noastre.
La un moment dat Ionel zice sa cantam Imnullegionarilor ca-
zuti. Ne sculam in picioare. Ofiterii se scoala ei cantecul a in-
ceput grav jalnic. Niciodata n-a sunat mai jalnic accst cantec in
comparatie cu veselia de pana atunci. Eram cu totii foarte emotio-
nati. Acolo, departe de tara, la un pas de moarte, evocarea eel orca-
zuti era mai putemica decat oricand. Toti aveam lacrimi in ochi.
Noi ne-am retras; dar ceilalti au continuat veselia.
Taceam stateam cu ochii ca cum am fi voit sa ne
amagirn pe noi ca dormim. In realitate, cu totii ne gandeam acasa.
Crcd cain scara aceea a curs o lacrima din ochii fiecaruia. Nude
regret ca am venit sa luptam sa murim,ci de dor.
A doua zi s-a dat o mancare excelenta: feluri de mancare, plus
dcsertul compus din cafea, prajituri, fructe, coniac vin. Prezi-
dcntul era bucatarul nostru. Porecla de "Prezident" i-am dat-o eu,
iar el, foarte incantat, a popularizat-o din toate puterile, ca acum
toata lumea ii spunea Prezident. Din aceasta cauza eram foarte bun
prieten cu el. De altfel, noi ne impacam foarte bine cu toti soldatii
care erau sc purtau foarte frumos. Portughezii, in spe-
cial, tineau foarte mult la noi. Tot ce capatau impaqeau cu noi. La
fel raceam noi.
"Prezidentul" nostru, mic slab, cu o barba mare, neagra cu
50
iNSEMNARI DE PE FRONT
mustatile unse avea un aspect foarte comic. Murdar ca toti bucata-
rii militari, negru de fum plin de grasime, purta intotdeauna la
o plosca plina cu vin, din care se cinstea mereu. Dar eu m-
am infruptat, nu de putine ori, din plosca lui. Pentru ca dea o
mutra, mai razboinica mai purta la brau un revolver, caruia ii da
o intrebuintare cu totul originala: de cep la butoaie, singurii
mani cu care avea parte sa dea piept pe care ii executa tara nicio
mila. De aceea, in virtutea prieteniei ce ne lega, eram oricand fa-
vorizati in privinta vinului. Pacat insa ca ai - in special Ionel
dl Clime- erau mai amatori de dulciuri, nu de vin.
De cate ori ne duceam pe la Prezidente, imi punea cateva pa-
chete de ciocolata sau cutii de sardele in buzunar. Veneam atunci cu
un aer misterios i le predam dlui Clime care le impartca mai drcpt
decat inteleptul Solomon.
Meseria de bucatar la Tercio, nu prea era de invidiat, avand in vc-
dere cantitatea mancarii, precum faptul ca trebuia dusa In prima
linie. Dar bucatarul nostru era imun contra gloantelor schijclor. Sc
zice cape omul ametit il Dumnezeu. Astfcl sc cxplicft,
desigur, imunitatea bucatarului nostru, caci nu cred sa fi fost vrco-
data treaz. In orice caz, noi, intr-o luna jumatate, nu l-am vazut
niciodata cum arata la figura cand e teatar. Cand porneam, tran-
tea cazanele in lazile cu proviziile, apoi sarea el deasupra,
impreuna cu ajutoarele tacea un taraboi, de credeai ca el singur
Madridul.
Mai era in compania noastra un tip foarte nostim, slabiciunea lui
nea Ilie, capitanul nostru. Era un betiv nomaipomenit acesta era
motivul care-i atragea simpatia lui Nea Ilie. Caci intre betivi ca
intre toate meseriile, exista o solidaritate profesionala. Facea
pozne de ne prapadeam de ras. Cand era ceva grav, el trebuia sa
apara clatinandu-se salutand pe toti intr-un mod imposibil de
redat in scris.
Era din Maroc", caci din vechiul efectiv, mai ramase-
sera vreo 4 oameni. Toti ceilalti trecusera in lumea de veci. Admi-
rabila perspectiva noi!,Bandera din care taceam parte, a 6-a
era cea mai grozava din to ate cele 25, cate erau. Iar din Bandora a
6-a - compania 21 - "ventiuna" era de neintrecut. Fusese citata de
vreo 4 ori pe armata. Un singur defect avea: lao luna eel mult tre-
51
111
l11
I!
II
II
IIi
1111'
111
buia reracuta, caci in acest interval se curatau toti din vechiul efec-
tiv. Cand am plecat noi spre tara, din camarazii de lupta mai
ramasesera vreo 35 Acum erect cas-a dus ea Ia refacere.
in ajunulAnului Nou a venit ordin ca sa patrulam pe front pen-
tru a pozitiile erect, pentru a da impresia ca inspectam
intariturile. Praf in ochii De fapt se aJ?ropia ofensiva.
Plecam dimineata o luam de-a lungul frontului. intalnim in cale
adaposturi aranjate cu ce s-a putut lua din sat.
Maurii infanteria care tineau pozitia, se uitau Ia
aceasta vizita. Adaposturile, camuflate cu crengi de copaci, erau
foarte nostime !acute dupa fantezia Maurilor. Pretutindeni
de legatura, se lucreaza inca de zor. Pacat de munca asta
zadarnica. Dar nimic nu este crutat pentru a i se da inamicului im-
presia unei stabilizari a frontului.
Mergeam nu din ce considerente nu a pus in-
amicul o mitraliera. Intr-o clipa putea sa ne curete pe toti. A fost un
fel de defilare a mortii. Era frumos amuzant. Am venit de-am
mancat, Ia ora 3 am pomit din nou, pe alta parte. Aici, inamicullu-
andu-ne drept ofiteri, a inceput a trage in noi de zor. Un glonte s-a
oprit la piciorul meu; un altul a fluierat pe Ia urechea lui lone!. Ne
surprinsera, caci noi doi veneam mai in urma vorbind. Ne-am culcat
Ia pamant intr-o clipa am fast in adapost. Acolo ne-am odihnit
bine, apoi am pomit-o mai departe. Soarele apunea. Ce apus fantas-
tic. Soarele devenise enorm de mare, iar pe creasta scaldati intr-o lu-
mina de basm, se proiectau siluetele unor pini. Sergentul ne tot
imboldca sa mergem mai repede, dar noi nu ne induram sane des-
partim de acest tablou maret. Ceva de vis, de feerie, ceva divin.
Sprc seadi am ajuns acasa. Era ajunul Anului Nou. N-a mai fost
insa veselia de Ia Craciun. Parca un presentiment ne spunea ca anul
care vine nu va fi prea bun cu noi. A doua zi, am pornit pe
teptate Ia ofensiva.
, ........
---
OF EN SIVA
''I
JL.a orele 6, ca.nd m-am dat jos din casa. in care fusesem car-
tiruiti, era plina de trupe. M-am minunat grozav pontru
rnotivul ca lucrarile !acute in jurul Boadilei del Monte lasau sa se
inteleaga pentru noi pentru inamic, o stabilizare de front, iar
aceasta concentrare de forte nu avea niciun inteles. Cu o vitcza nc-
Ia spanio!i, ni da cafeaua cu lapte, apoi prepaptrc
"benga", "benga". Intr-a clipa campania noastra cstc jos. In f(n-
rnatie. Ni se da hrana rece: doua cutii de sardele, doi dou{t
bucati de paine. Dupa aceea se aduc Jazi de
grenade. Peste incarcatura ceo purtam de obicei, mai luam prin
buzunare. (La spitalul Grignon, cand am fast evacuat de pc front,
am predat la rnagazie 11 incarcatori numai din buzunare ). Intre
tirnp, companii dupa companii sosesc. Tercio mauri. Suntem con-
centrati in dosul unei manastiri, la adapost de vederea
care este acum la 50 metri de noi. Artileria noastra varsa foe pe tot
intinsul frontului. Avioanele distrug intariturile inamice. Sunt atat
de multe, incat nu mai unde sa te uiti. Au pomit Ia atac trupele
de mauri, care striga foarte ciudat, infanterie care frontul.
Se aud Noi nu de ce nu pomeam. Incepem sa
cantam "Sianta Tinerete Legionara"; se aduna in jurul nostru ofi-
terii soldatii. Apoi "Stefan Voda al Moldovei". Corul nostru mic
domina insa miile de oameni. Toti ca suntem romani. Vin
cativa portughezi care ne acompaniaza. Cantecele noastre au star-
nit mare entuziasm. Cantam apoi irnnullegionarilor din Tercio "Soi
Valiente Legionario" (Fii Viteaz Legionare).
Este timp. Banica da tonul Ia "Suflecata pan'la brau". EI face
solo este acompaniat de ceilal!i romani.
Hora legionarilor cu chiuituri spaniolilor multa admi-
ratie. S-au gramadit toti in jurul nostru, indit abia rnai putem rasu-
55
'I
II
I
lll'l:j
,I
.11
II
'I
NECULAITOTU
fla. Banica, cu barba inaltimea lui, ii domina pe toti. El a ramas
in sutletul spaniolilor ca reprezentantul tipic al romanilor. Sergen-
tul Ortigoza, comandantul sectiei noastre, se Qlimba mandru
spune tuturora ca el ne comanda. Suntem veseli. In fine, vine ofon-
siva. Pana una alta, ceasurile tree. Desfacem cate o cutie de sar-
dele, sa ne mai treaca timpul. Pleaca flancurile, plecam noi. 0
mica rugaciune in gand. Ne uitam unulla altul. Suntem cu totii
transfigurati.
Banica merge cu barba in vant. Pe umeri duce o mitraliera
luata de la inamic. Este de mare groaznic, incat am impresia
ca inamicul fuge de frica lui, crezand ca este vreun nou tanc, ul-
tima inventie nemteasca.
Alocu Cantacuzino merge strans ca un arc, putin aplecat, gata
sa se desfaca brusc.
Parintelui Dumitrescu ii sticlesc ochii, s-a trezit in el toata van-
lui de taran de pe Atacul il face gata sa
moara pentru Hristos.
Dl Clime este atent. Se uita la noi protector cu bunavointa. A
mai !acut razboiul, ce inseamna ofensiva. In clipele cele mai
grele el tot radiaza de bunatate.
Marin e vesel, se leaga de orice lucru face glume, fiecarui
glonte ce-i trece pe la ureche ii spune ceva. E viteaz mare.
Ionel Mota este serios hotariit, merge cu elan, mana lui e
striinsa pe Ma uit la el. Frumos cum e, pare zeul razboiului.
Si eu rna simt bine. Am in senzatia a ceea ce inseamna
razboiul.
Coboram o vale; in drumul nostru se tarasc raniti. Peste tot
gasim munitii bagaje. Inamicul a fost surprins. Intr-o
vedem doi in viata, care arunca grenade protejand retra-
gerea Sunt imediat cu toate ca ridicasera mainile
in sus. Maurii nu cred in pocairea Trecem inainte. Es-
cuada cu Banica, dl Clime, Alecu Parintele Dumitrescu ocupa o
casa de pe coama, aruncand grenade, noi ne instalam in gropi
de obuze incepem a care fug. Vin de se
mitralierele in voie vanam care fug in debandada.
Retragerea lor este sprijinita de tancuri care incep sane bombar-
deze. Inaintam spre a lua alta pozitie, deoarece aceasta este desco-
56
li'l
1
111
1
llf
1
i!li
1
''1111'i'lllll
1
:1111!!'!11!1' llli'
1
'
11
11 :1!
iNSEMNARI DE PE FRONT
perita bine reperata de inamic.
Escuada noastra face (mici adaposturi in pamant) pen-
tru ca nu avem Din spate incepe un foe viu. A ramas o in-
sula de comuniste camuflate in paduricea rara de maslini,
la liziera unui F ocul mitralierelor al mitraliere se
indreapta in contra lor in cinci minute nu mai unul. Mau-
rii se due sa termine cu baioneta. Noi ne-am ajuns scopul. Linia
care trebuia sa o ocupam, esto in mainile noastre. Lasam putin timp
sa inainteze flancurile, inaintarea companiei noastre este de
vijelioasa, inciitA in tot timpulluptelor a trebuit sa lnainta-
rea flancurilor. Intre timp tancurile inamice s-au ascuns sub cutelc
terenului ne cu precizie. Ne-am fiicut una cu paman-
tulin In stanga mea la un metru, un obuz a racut prar pc un
a ranit alti doi. Bat in fata, Ia dreapta, Ia stanga. Nc-au
naucit. Incepe artileria inamica. Eu rna rog lui Dumnczcu, Mai-
cii Domnului, Arhanghelului Mihail. Simt ca din clipii In clipii trc-
buie sa vie peste mine un obuz. Duimezeu insii, m-a fcrit.
Intre timp a sosit artileria noastra tunurile antitanc. Un tun
se deasupra unde stau Alecu, Clime, Piirintelc Du-
mitrescu Banica. Prin surprindere trage un foe. Presiunea a dat
peste cap pe Alecu pe Parintele Dumitrescu. aviatia. 0
lupta crancena se incinge un biizait infernal despica vazduhul.
Un avian inamic ia foe i se Se lasa mai intai pe o parte,
se Intr-a clipa e la pamant, sar tandari aprinse
din el. Toate avioanele inamice o rup la fuga. Artileria antiaeriana
le incadreaza le sa zboare pe jos, aproape de pamant. Tan-
curile incep sa se retraga. Le auzim zgomotul dar nu le vedem. Lo-
cotenentul Prado ia plutonul nostru pornim la vanatoare de
tancuri, cu benzina grenade. Venim pe sub deal ne apropiem
tare. Apoi ne taram pe burta, pana la coama. Am intrat intre trei
tancuri. Cat pe-aci sane curete pe toti. Ne retragem. Peste un sfert
de ora, pornim din nou Acum tancurile s-au departat. au fast
nevoite sa iasa la coama dealului. Cum le vad tunurile noastre an-
titanc, se in bataie dupa ele. Obuzele parca ar fi bile de
argint. Se vad cum ies din tun pana unde bat. Un tanc a fast aprins
cat ai bate din palme. Celelalte o iau la goana. S-au ascuns dupa
coama unui deal fix o distanta de 1 km. jumatate. Precise bune
57
NECULAITOTU
tancuri? Se zice di ar fi ultima inventie germana. Artileria noastra
bate pe pozitiile Aviatia i-a nenorocit.
Avem repaus un ceas pana-n seara. Ma due tai cu vata
cu tot de pe un automobil nou nout, surprins de noi cu motorul tara-
mat de o bomba, pentru a-mi face in acea noapte. Rupem
ceva crengi. Masca am racut-o mica, incat nu putem dormi doi
alaturi. Impart cu Mota Marin. Alecu a gasit un sac mi-l
aduce sa-i cos o baiera ce se descususe. S-a racut intuneric. Ma due
cu Marin aducem de la automobil de mancare. Mancam pe intu-
neric. Ni s-au adus paturile. Pacat ca sunt insa de bumbac sub-
tiri. Mota este primul de sentinela. Se lasa un frig napraznic. Incerc
sa dorm. Ma fac mic, rna invelesc cu patura, dar degeaba. Pamantul
nisipos este umed. Stau in groapa ca intr-un sicriu, cu peretii reci
umezi. Adorm. Cand Mota a predat postul sau in primire luj Marin,
vine rna scoala. Eram teapan. Spatele nu-l mai simteam. Incep sa
fug, sa sar, pentru a pune sangele in Ionel spune ca mai bine
e sa nu dormim toata noaptea. Un junghiu rna tine intr-o coasta. Intru
eu de sentinela vad pe dl. Clime cu patura in cap ca se plimba.
Singur Alecu a nimerit-o mai bine. in escapada noastra dupa tancuri,
Mota a gasit o patura de lana bun cum este el, a dat-o lui Alecu
ii era lui tot de frig. Ionel a aratat tot timpul campaniei un
suflet admirabil. Sef, camarad frate pentru toti.
La orizont se vede o pata apoi din ce in ce se A
In line soarele. Apa a inghetat in bidon. La cafea cu lapte cer "Para
Ires" (pcntru trei) era apanajullui Banica, caci eu altfel ceream:
"para dos" (pentru doi). sa rna incalzesc putin. Incepe sa
se lndilzeasca. Z}ua, cald uneori de mori, nu mai poti fugi la atac, iar
noaptea i'}ghcti. In departare se vede inamicul, care vine sa intareasca
pozitiile. Incepe o rapaiala de mitraliere inamicul s-a risipit.

Soarele iese sus ne Ne-am desmortit de frigul de pes-
te noapte. Artileria noastra trage cateva focuri pentru reglarea tirului.
Lui Ionel Mota i-a venit din Romania o ilustrata de la mama sa.
Pe fata lui joaca o raza de lumina de bucurie. E singura scrisoare
58
TNSEMNARI DE PE FRONT
care a sosit in Spania, scapata din nebagare de seama, de cenzura
de la din Romania.
Ne bucuram cu totii, caci avem sperante ca vom primi noi
din Patrie. 0 luam fiecare in mana. Nu am mai vazut slova ro-
maneasca de peste o luna. Starn alaturi, Marin, Mota eu, iar Ionel
ne spune:
- Cat necaz am racut eu parintilor mei. Cand am plecat de la
Cluj, ne-am aruncat o privire inapoi. Am vazut-o pe mama, care se
uita dupa mine pe geam. 0 privire care nu o voi uita niciodata. Dar
pentru marea noastra misiune nicio jertta nu este prea mare. Si dadi
Dumnezeu crede ca moartea mea este necesara pontru a rascum-
para pacatele neamului nostru mor cu bucurie.
Ma uit la Mota, cred ca tot cu curaj credinta au mers
la Il}Oarte pentru Cruce mucenicii credintei noastre
In lumina soarelui sub bombardamentul artkriei amintirilc
noastre de acasa capata un farmec deosebit. Vorbim mult, pare c:l
suntem mai aproape de ai Apoi gandul ni sc indreapta
catre Capitan Legiune. Totdeauna forta noastra de rczistentft a
fost Sa ne purtam bine, sa se raleasdi cu noi.
Se da ordin de preparare. Suntem gata cu totii. Ma uit la Mota
Marin. Amandoi, de cate ori plecam Ia atac, scot fotografii
din buzunar pe si jenati parca, se uita la ele. Eu rna fac ca
nu-i viid. Marin se uita la mama lui, decupata dintr-o fotografie, pe-
semne grup, la d-na Marin, ce abia se intr-o poza pe
munti, cazuta in zapada. Mota se uita la copii. 0 fotografie racuta
la mare cu Gabriela in apa.
Imi pare rau can-am luat eu o fotografie a Verei, nevasta mea.
Parca i-am uitat figura.
Pomim in formatie. S-a pomit tot frontul, de-a lungul, cat vezi
cu ochii. La dreapta la stanga soldatii au pomit din Cam-
pania noastra este astazi mai in urma, dar peste catva timp, la lua-
rea contactului cu inamicul, vom fi in linia intai. Inaintam
greu caci inamicul nu se da batut. Avem pierderi mari. Vedem cum
brancardierii nu mai prididesc cu ridicatul ranitilor. Starn la adapost
intr-un natural pe fundul unei vai ne odihnim. Trece, dus pe
targa, In gura, locotonentul de la campania de mitraliere.
In ziua aceasta am pierdut multi ofiteri. Aproape toti ofiterii ban-
59
NECULAI TOTU
derei noastre au fost onorati sau raniti. Nea Ilie al nostru este insa
caltp. cu plosca lui plina totdeauna de coniac.
Inaintam ocupam Pe marginea ei, in se fac re-
pede Escuada noastra este pusa sa faca de garda in extrema
stanga, din cauza ca s-a desfiicut legatura cu flancul stang. Starn pe
un batut de tancuri cu tunurile. Caporalul Montesina este
ranit de un obuz. lone! Mota ia comanda escuadei. Trebuie sa ra-
portam clipa cu clipa Ia Maior (Statui Major) toate
din stanga, ca sa nu fim inconjurati de inamic Mota face rapoartele
scrise in Se vede ochiul ofiterului precizia omului
pregatit. Mi le da mie eu, sub o ploaie de gloante, le due lui
Marin. El fuge Ia fel pana Ia Plana Maior. Spre seara s-a fiicut le-
gatura cu trupele noastre. Moqi de oboseala,primim ordin sa mer-
gem Ia locul nostru in de la drum. Incepem sa ne sapam
noi cu ce putem, un parapet in fata largim spre
a incapea sane culcam. Apa din pamantul nisipos. Eu rna
due sa culeg ceva ierburi uscate sa le pun dedesubt. Dintr-un tum
trag in noi cu cu luneta. Chitesc minunat. Numai Dumnezeu
ne scapa.
Mie incepe sa-mi fie frig. Simt cum mi se urea temperatura, la
noapte deci n-o sa-mi fie frig. Apa a udat paiele. Ma due cu un sac
baligar de pe camp, pus in gramezi pentru
Cel putin izolez apa dedesubt. La murdaria piiduchii nici
nu mai conteaza asemenea
Mota este primul de sentinela. Marin cu mine ne-am culcat.
Ne-am strans unul in altul, ghemuiti, sa ne-incalzim. Eu cred ca am
40 de grade. M-am muiat incep sa am vedenii. Marin a adormit
langa mine. Peste 3 ceasuri vine randullui. Ne sculam. Pun bido-
nulla gura beau toata apa. M-am racorit. Mota este mort de obo-
seaHi inghetat de frig, imi spune:
- Totule, vino la spatele meu rna
N e culcam jos rna lipesc cat pot de el. li suflu cald la ceafii.
Marin ne-a invelit cu paturile noastre de bumbac. Cateodata pare ca
acum 11 simt langa mine pe Mota, am fost de unul
langa altul.
60
iNSEMNARI DE PE FRONT
ATACUL
A doua zi dimineata, predam paturile la camion luam cafeaua
cu lapte. Este o zi posomorata cu ceata. Pana acum am avut noroc
numai de zile frumoase. Stau cu Mota Marin de vorba despre lu-
cruri amintiri de acasa. Apoi cei doi se due in vizita pe la dl
Clime ceilalti. Alecu cu tot Bonton-ullui, a carat cativa saci cu
baligar pontru izola apace din nisip. Ii vad'cum inciil-
zesc conserve de fasole la jaratecul butucHor de vie. Lui Marin i se
rupea inima cand vedea cum soldatii scot din riidacini via fac foe.
Din cauza cetii ni se permite sa facem focul caci inamicul nu ne
poate repera.
E placut acest mic repaus. stau pe parapet, invclitc cu
carpe la inchizatori sa nu intre nisip sa nu le rugineasca tcava.
Am racut rost de cateva ladite in care au fost I ,c dcs-
fac le pun sub paie. Caporalul nostru incerdi sa fadt cl o lead
de foe. Ramurile verzi nu vor sa arda, cu toata bcnzina pc care o
toama peste ele. Imi fura toate sdindurile focul s-a aprins. Tot
fumul no vine noua in ochi. Pun in gluma masca de gaze. Avem
de gaze, o minune. Poti sta ceasuri intregi nici nu te
simti. La Plana Maior a venit in vizita un capitan maur, foarte sim-
patic. Stau cu totii de vorba. Ceata impiedica operatiile. Se face
ceasul aproape 12.
Deodata o bubuitura un obuz de tanc vine chiar in mijlocul
Statului Major al Ban derei, drept in bratele capitanului
maur.
Il face praf, bucati de carne sange sar in aer stropind pe cei
dimprejur. Mai e ranit putin la picior locotenentul nostru alti
Se face o mica tulburare. Soarele incepe sa risipeasca ceata.
In fata noastra se aude Tunurile noastre antitanc nu viid
nimic. pupa o jumatate de ora de incordata, ceata s-ari-
dicat. In fata noastra pe deal, se vede in Nu-i
niciun kilometru, intre noi el. Incepe sane bata cu mitralierele
mitraliere. Se dau ordine scurte. Artileria de toate calibrele
incepe concertul. Ii raspunde a noastrii. Un zgomot infernal.
Deodata apar la orizont tancurile inamice; zece, douazeci, doua-
zeci cinci, cine le mai numara. Secera cu mitralierele bombar-
61
NECULAI TOTU
deaza cu tunurile. Bombele cad unele langa altele, foe fum, moarte.
Randurile noastre se raresc vazand cu ochii. Deodata se-aude
huruit de avioane. Suntem crezand ca sunt ale noastre, dar
avioanele se lasa jos cu mitralierele trag de-a lungul
Tree randuri, randuri. Tunurile bubuie, tancurile trag, mitralierele
paraie. Goluri s-au racut intre noi.
Iadul pe pamant. sunt intoarse pe dos. Nu mai este ni-
ciun chip de sdipare.
Vezi sarind picioare, maini, corpuri raramate, auzi horcaituri,
gemete, strigate focul care nu Ajutoare nu ne pot veni
caci inamicul a barat drumul rezervelor.
Vom pieri cu totii. Nici nu se mai nimeni in clipele
acelea la moarte. Suntem morti demult. Am devenit automate.
Tancurile se tarasc greoaie,' tot mai aproape se aude huruitul lor.
Diavolii care varsa foe peste cateva minute vor trece peste noi.
Tunurile anti-tanc schimba pozitia caci au fost reperate. Se re-
trag mai in urma. Mota sta de panda din partea escuadei noastre.
Noi toti stam ghemuiti in Foe naprasnic- nici nu se mai
cine este viu cine a murit. Nu mai comnda nimeni. Inamicul in
dosul tancurilor se apropie din ce in ce. Sirurile noastre sunt rarite,
moqi raniti. Nicio comanda de inaintare sau de retragere. Vom
cadea cu totii moartea sa se apropie incetul cu incetul.
Deodata o voce, un racnet, ce nu mai are nimic omenesc. Sarim
cu totii in sus. Mota in picioare pe in ploaia de gloante,
ia comanda.
Inainte!.
Au inteles toti, spanioli, portughezi, nemti. Mota este de
doua ori mai mare, parca e o statuie.
Baioneta la arma!
E o nebunie ce facem, dar tot moartea ne Din
nu oameni, ci fiare innebunite de focul ucigator. Spre no-
rocul nostru cele doua tunuri antitanc, vazand gestul nostru, incep
a trage. Unul, doua, trei tancuri iau foe. Tancurile fac stanga-mpre-
jur o iau la fuga. Flancurile noastre au inaintat iau inamicul
din coasta. Maurii saracii: la comanda sar scape camarazii.
o iau la fuga. A sosit aviatia noastra care bombardeaza
bandele in retragere. Un tanc a fost surprins de mauri. Stau calare
62
iNSEMNARI DE PE FRONT
pe el. Au desracut capacul ameninta pe cei dinlauntru cu grenade.
E mare bucurie.
Au sosit intarituri. Din compania noastra au mai ramas vreo suta
de oal!leni. Restul sunt moqi raniti. Se suna adunarea. Banica este
lipsa. 11 cautam:.Are umarul strapuns de un glonte mexican. S-a pur-
tat ca un erou. 11 vedem cum pleaca spre spital. Moartea a inceput
sa din noi. Banica a fost insa tare. Vom fi noi de tari
pana Ia urma? Cine
in jurullui Mota se face cere. Ofiterii il felicita. Soldatii se uita
cu admiratie la el. Noua, romanilor ne inima. Lacrimile ne-au
napadit.
Privirea lui in inaltimi neintelese de noi. Este transfi-
gurat. Nu ce vede. Nu ee-l indeamna, dar in toatc adele lui
este altfel decat noi. Stau langa el, mananc cu el aHituri, dorm lipit
de el, lupt cot la cot cu dansul, dar in toate acestc actc cu sun! 0111
legat de pamant, nu sa rna ridic la credinta lui. Tc
tara sa vrea cu superioritatea lui spirituaHi, cu vitcjia lui, cu blin-
detea lui. Cand imi spune cate ceva, e aHita bunatate In privirca
vocea lui ... Ma simt fericit ca rna
Datorita gestului eroic allui Mota, compania noastra a respins
contraatacul inamic, salvand pozitia cucerita cu atatea jertfe sca-
pand de la dezastru intreaga bandera a 6-a.
OCUPAREA CLOPOTNITEI
La orele 9 fix, incepe artileria noastra sa bata pozitiile inamice,
la inceput mai rar, apoi din ce in ce mai des. Loviturile de tun dis-
trug retelele de sarma intorc pe dos inamice. 0 compa-
nie din dreapta noastra simuleaza un atac de front, incepe un schimb
de focuri carr se
Dl Inginer Clime este dus cu bidoanele la apa, prilej sa se mai
spele pe mani. Compania noastra ordin sa se retraga pe
neobservate din sa se grupeze mai in vale. Se va incerca
cu compania noastra o intoarcere front pentru a cadea in spatele
inamicului. Suntem gata de plecare. Un zgomot infernal de bom-
bardament tacanit de mitraliere. Dl Clime intarzie, Ionel Mota
63
NECULAI TOTU
este agitat. La culmea dealului apare dl Clime aducand bidoanele
pline. Ii facem semn vine iute. Apa adusa de dansul ne va fi de
mare folos mai tarziu. Ionel e multumit. Ne are pe toti langa
dansul. Trei in escuada intaia, trei in escuada a treia, iar Ia mijloc
mitraliera. Banica a fost evacuat cu o zi inainte, cu un glonte
mexican in umar, in groaznicul contraatac incercat de
Pornim pe vale. Cum din defileu, ne-au
simtit indreapta tot focul contra noastra. seama ca atacul
din dreapta, a fost ceva simulat. Prea tarziu insa. In cateva salturi,
suntem in flancullor drept. Se retrag in dezordine. Pornim in goana
nebuna. Nu voim sa lasam timp inamicului sa se retraga in alta po-
zitie. Ce bine ar prinde acum cavaleria! Cadem rupti de oboseala.
0 gura de apa inainte, nu putem ramfme in urma. Dupa o fuga is-
tovitoare de un ceas, am inaintat cu vreo 5 km. In fine, ni se da re-
paus. Lasam timp ca sa inainteze flancurile. Ne odihnim intr-o
padure de maslini pini de o frumusete! Apoi cand legatura s-a
racut, pornim inainte. In drumul nostru gasim muntie bagaj arun-
cat de care in graba fugii, au aruncat tot. Am ajuns Ia
marginea padurii, pe coama unui deal. 0 mica vale se vad pe li-
ziera bine intarite, in fata cu retele de sarma cu un camp
admirabil de bataie in fata; ne gandim ca ar fi cam greu sa luam cu
asalt Prima data dind am fost scutiti.
Din spate auzim zgomotul tancurilor care vin. U nsprezece bu-
cati; cam micute numai cu mitraliere. Se Ia un loc
bun tunurile antitanc care Ia nevoi sa faca imposibila manevra tan-
curilor inamice, mult superioare tancurilor noastre. Servantii din-
launtru fac intai cruce, apoi trag capacul deasupra cele 11
tancuri pornesc. Este pentru prima oara cand vedem acest specta-
col. La inamic, mare fierbere. Ofiterii s-au suit pe cu re-
volverul in mana ameninta trupa. Noi avem ordin sa nu tragem
niciun foe. Tancurile noastre inainteaza in linie spre a se apara pe
flancuri de bezina grenade. nu au tunuri antitanc.
Vedem cum aceste tavaluguri inainteaza tara graba, iar Ia un mo-
ment dat incep sa verse foe asupra Tnamicul nu raspunde.
Deodata sar din o iau Ia fuga. mitraliere din tan-
curi secera intruna. Carele de asalt stau acum victorioase in dosul
inamice. Inaintam noi. Multi morti raniti. Nu
64
di 1"1: .",'
iNSEMNARI DE PE FRONT
au scapat 10 la suta din cei ce erau in
In dreapta se vede biserica din Pozuelo, Ia stanga, de
vile, Pozuelo in fund Madridul cu cladiri enorme. Uite cetatea
Universitara care este in mana noastra. Ne strecuram printr-o pa-
durice ne apropiem de Pozuelo. Am la camp deschis. Din
turla bisericii ne bat in flancul drept doua mitraliere, iar in fata, din
fiecare casa vine cate o ploaie de foe. Nu putem inainta sa lasam
in spate mitralierele din turla bisericii. Aatnci Mota se duce Ia ca-
pitan cere voie ca impreuna cu romanii sa incerce distrugerea
cuibului de mitraliere, incercare de o indrazneala nebuneasca. Noi
suntem gata cu totii. Capitanul nu vrea insa sa descompleteze sec-
tia, care are o pozitie periculoasa. Da ordin sa i se dea din fie-
care escuada cate un om. Mota cere macar inca un roman, capitanul
striga: Basil Marin. Pornesc 12. Noi ne uitam ne rugam lui Dum-
nezeu in gand. Mitralierele au priceput manevra tot focul sc rc-
varsa asupra lor. Cad, se ridica, salturi, iata au ajuns patru lf111ga
clopotnita. Nici nu observam bine cine sunt. Se aud pocnete de gre-
nada. Mitralierele au amutit. Se reintorc asudati grabiti; Mota,
Marin, Igor Zaharov un spaniol. Se Ia locurile lor ca
cum nu s-ar fi intamplat nimic. Pornim inainte. In fata noastra un
camp unde a fost o gradinarie. Trebuie sa trecem 200 metri pe un
camp complet deschis batut de inamic. Prin flanc, cate unul ina-
inte, intr-o fuga fantastica traversam campul. Inamicul bate cu 10
mitraliere, poqiunea. Gloantele dum-dum fac poe-poe. Aici a fost
ranit locotenentul nostru. Bostanii de pe camp au fost sraramati in
bucatele mici. Prin iad, chiar ca nu mai trecusem. Asupra Po-
zuelo-ului se dadusera nenumarate atacuri. Toate au fost insa res-
pinse cu mari pierderi.
Am ajuns sub un zid. companiilor de Tercio Mauri
se regrupeaza. Se da ordin de atac. Maurii refuza. Comandantullor
spune ca este o nebunie. Asta inseamna o asasinare in masa. Toti
suntem istoviti. Se lasa seara. E ceasul 5 jumatate. Am plecat la
atac de la orele 11 dimineata nu pusesem in gura deciit cateva in-
ghitituri de apa. Fetele tuturor sunt trase. Nu mai rezistam decat cu
nervii. Pozitia este insa critica. Inamicul poate sa ne inconjoare.
Ofiterii se sratuiesc.
Deodata: Ventiuna! Ca un curent electric. Este un strigat de dis-
65
'I!' 'I
!!
NECULAI TOTU
perare de victorie. Pomim intr-un Noi romanii in cap cu
sergentul Ortigoza. Focul tot se concontreaza asupra noastra. Un
baraj dracesc de moarte. Noi, ca din minti, strigam: "Ventiuna,
Viva la muerte." Traiasca moartea.
Dam de retele de sarma ghimpata; nu avem dar cu toate
acestea ne facem loc printre ele. Mota dupa sergent, apoi Clime,
Alecu, Parintele. Mai incolo, Marin face cu ochiul- pe aici, Totule!
Imi dau drumul pantalonii se fac praf. Cadem intr-un De
acolo cu grenadele in mana tipam ca fiarele, ca oamenii primitivi.
Am uitat de civilizatie, de principii, de toate. Un singur lucru
Sa invingem. Un zid, o poarta de fier !acuta praf. Apoi cu grenadele
in mana ocupam o cladire mare, un colegiu: centru de rezistenta
comunist.
Ne impartim apoi pe escuade pomim la cucerirea caselor. Es-
cuada noastra condusa de Mota, ocupa o casa mare; unde fusese un
fel de casa de odihna sau spital. E noapte. Din toate partile ne pan-
primejdia. Casele de alaturi sunt ocupate de Pe
mine ma-cheama locotenentul nou vemt la campania noastra
da in paza un prizonier, capitan de administratie, se pare, ca a venit
sa plateasca Toti se reped la el sa-l omoare. Eu rna
lupt sa-l scap. Imi vine in ajutor Dl Clime apoi mi-llasa mie in
seama. Au plecat toti la vanatoare dupa i1 due intr-o ca-
mera a colegiului unde s-a instalat Plana Maior al Banderei (Statui
Major). Incep sa mai vina alti vanati de prin case. Co-
munistul meu imi ofera 3150 pesetas ce-i avea asupra lui, ca ras-
plata cal-am scapat de la moarte. Il refuz politicos spun ca sunt
roman, avocat. Face ochii mari. Lor lise spune ca sunt
cruzi. Deloc. Ce fac insa cu prizonierii ce-i prind! Taie-
rea nasului, a limbii, urechilor, scoaterea ochilor. Aceste lucruri sunt
fleacuri. Nu mai vorbesc de chinurile degradatoare la care sunt su-
prizonierii de catre la anumite practici mur-
dare ce se termina cu amputarea organelor genitale, ce sunt date sa
fie mancate de victima. Desfacerea cutiei craniene, in care se ames-
teca cu un bat. Victima moare in chinuri grozave, apoi se urineaza
pe creier. Aici au gasit jidanii loc liber fanteziei lor bolnavicioase
a prescriptiilor talmudice.
Copiii nobililor ai oamenilor cu stare slujesc jidanilor de me-
66
' ' ! I 'I' : ' ! II i I " '
, 111111
! ll!llii! :,
INSEMNARI DE PE FRONT
trese. Copiii de 18 ani sunt luati de la familiile lor care, ingrozite de
frica indobitociti de foame, nu mai opun nicio rezistenta. Sunt
prostituati intai de jidani, apoi sunt dati soldatilor beti in
special soldatilor din Manciuria care dupa ce termina violarea
omoara intr-un mod ingrozitor. Desigur ca nu pot scrie aici tot ce
am vazut auzit.
Un mic aviz pentru burghezii aparatori ai democratiei co-
munizate.
In alta parte am descris pe larg toate ororile !acute in numele li-
bertatii al civilizatiei; incat de catre noi mi se pare
umana justa, fata de ce !aceau
***
Avem noi putina odihna. S-au pus sentinele in fata spatdc
casei. Camere cu paturi somiere, cearceafuri pahui caldc. Nu
traiesc prost Mota ocupa o camera pcntru dansul, Ma-
rin pentru mine. pe masuta bratari, pudra, de buzc.
Ru!arie femeiasca. Da sa se pe pat. Patul tare. Rididi patura
cerceaful, dedesubt icoane. Niciodata nu J-am vazut pe
Mota in viata mea mai revoltat. Ne cheama pe toti. Cina cea de
Taina, Maica Domnului, Isus Hristos alte icoane sfinte. Mota ne
spune di a auzit de anumite practici francmasonice, de insultarea
icoanelor, dar tot putea inchipui o asemenea nebunie. Odaia
era rezervata pontru dragoste, militienilor
Parintele Dumitrescu face o rugaciune. icoanele in cui
pe pereti ne rugam lui Dumnezeu sa fereasca tara noastra de ase-
menea zile. Mergem prin celelalte camere. Toate bunatatile pa-
mantului: portocale, bomboane, struguri de Malaga, vin, coniac
prajituri. Ne-a pierit pofta de mancare. A doua zi este S:ffintul loan,
pati;_onullui Mota al Parintelui Dumitrescu.
In dimineata zilei S:ffintului loan facem o rugaciune apoi ne
E foarte emotionanta aceasta scena. Eu sunt de senti-
nela. Cand vine Mota, se duce sa faca special pentru mine o omleta
cu oua patlagele a mancat mai inainte, mai mananca
cu mine ca sa-mi faca placere sa nu mananc singur. Parintele
toama cu clondirul prajituri. Se aud acorduri de pian.
Dl. Clime a gasit un pian canta romante. Toti suntem veseli, vin
din toate paqile iau alimente de la noi ca sunt berechet. Iar noua
67
!
NECULAI TOTU
ne aduc flanele, bocanci haine. S-au gasit depozite intregi de
haine munitiuni parasite in retragere. Ziua de S:Iantul loan
am petrecut-o admirabil cu cantece glume Ionel Mota
pare ca se coborase din sfere intre noi. Lucru rar, caci totdeauna
simteam cum mintea lui in inaltimi lucruri
inaccesibile noua. Marin cu ironiile glumele lui ne-a inveselit pe
toti. A doua zi am plecat spre Aravaca.
SPRE ARAVACA
La orele 12, tocmai cand luam masa, un ordin scurt "preparare"
apoi "benga", "benga" (iute). Intr-o clipa toti suntem gata: patru
grenade, 150 masca de gaze, bidonul, sacul celelalte
scule din care nu pentru tanc, cum bote-
zase Marin sticla cu benzina.
Sectia I din campania 21, era gata totdeauna cea dintai. Mota ne
tot imboldea:
- Repede Nae, ca rad spaniolii de noi.
Pornim adapostindu-ne in dosul caselor. Ne uitam cu jind la
companiile care vin care se instaleaza prin casele care acum doua
zile au fost cucerite de noi, cu mari jertfe. Compania noastra nici-
odata nu a avut norocul de odihna, in timpul ofensivei. Intotdeauna
a fost cate un punct slab sau cate o pozitie care rezista. Ventiuna
trebuia sa acopere retragerea altora sa ia pozitie sau sa cucereasca
ce altii n-au putut. A
Artileria inamica ne-a simtit. Incepe iar, apoi din ce in ce mai
dcsc, obuze de calibru mare. La dreapta, la stanga, in fata. Langa
mine o vila micuta, cat o cutie de chibrituri, a fost aruncata in aer
ea la cinematogra Scanduri tiJ.ndari vibreaza eate putin prin aer
apoi cad. Treeem inainte. Cine are timp de privit?
Curios cum se deprinde omul cu toate. Cateva saptamani ina-
inte, cand am intrat in foe, ciuleam urechile tresaream la fiecare
explozie. Acum intamplarile acestea nu mai au niciun efect. Mer-
gem Ia.ra sa vorbim. Comandantul banderei nervos, tipa ceva ce
nu putem sa intelegem. Dam de calea ferata. In dosul terasamentu-
lui, o companie care se retrage. Noi trebue sa ocupan podul
68
/11.111 ''111.'''''1''1'1' '11.'..' ':il '/ !!:.,:1: 1'.1
: .1, "11'
1
:,'.,I i' ,1',
lNSEMNARI DE PE FRONT
seaua care traverseaza calea ferata Eseurial-Madrid. ion departare
se vede un tren arzand pe Barem la noapte n-o sa tremuram de
frig. Cei ce pleaca de pe pozitie sunt multumiti. 0 zi de repaus sau
doua. Pe noi cine ce ne De-abia din defileul caii
ferate, din dreapta din stanga ploaie de gloante. 0 fuga nebuna.
Cad ai Norocul, un alt defileu, ne aduce o clipa de repaus.
Fuga pe noroi este grozava, picioarele aluneca, apoi cazi, te ridici,
mergi tot inainte. Steagul companiei, negru, cu un leu galben,
pare ca ar fi un prapore de mort. inca un asalt suntem in remizele
vagoanelor de lux ale Madridului. Nicio rezistenta. Au fugit comu-
Cand o pl<?_aie de gloante. Noi nu tragem niciun foe.
Altfel am stabili front. Inaintarea noastra, insa ii sa sc rc-
traga. inaintam fulgerator, iuteala noastra ii prindcm cilt i-
va care nu au avut timp sa se retraga. Sunt imcdiat.
Asta-i legea.
Intr-un mic defileu trupa se Toti suntem uzi de su-
doare. Cald afadi o fuga nebuneasca. Nieiunul dintre romfmi nu
mai avem paturile sau sacii luati. Imposibil sa fugi cu greutate. Sin-
gur Dl Clime are doua paturi, rucsacul in spate in san lu-
cruri. Fantas!ica rezistenta. Pare eel mai putin obosit, este el
ud complet. In timp ce ne odihnim, scot hamurile de pe mine, scot
vestonul cu un foarfece tai flanela. Scump am platit acest gest.
Sunt Am ramas numai in in vestonul subtire.
Pornim din nou. Eu sunt eel mai Toti rna invidiaza, dar ni-
meni nu are curaj sa faca ce am Ia.cut eu. Ei ca vine noaptea.
Cateva- salturi sub bombardamentul artileriei, taneurilor al mi-
tralierelor am oeupat podul Inamicul fuge in deban-
dada. Punem noi mitraliere in bataie curatim terenul.
Inamicul are pierderi grozave. Incep sa ne bombardeze cu tancuri
din stanga 1i)i din dreapta. Gloantele nu mai conteaza. Marin desco-
pera unde se adapostesc tancurile. Este trimis un enlase (om de le-
gatura) sa aduca tunurile antitanc. Pana vin, ne-au
incadrat de nu mai putem mi1i)ca aproape. Starn lipiti cu parapetul
drumului. Au inceput sane bata cu tunuri de toate calibrele. Nu mai
avem nicio scapare. Vom fi, milimetru cu milimetru, sdrobiti de ar-
tilerie. Avem i o pozitie rea caci ne bat din flancuri. Norocul in-
tervine insa. Incepe 1i)i artileria noastra. Vedem cum tirul precis
69
' !1! !I' ,
I" 'Ill
NECULAI TOTU
pentru 0 clipa tancurile face sa sara in aer ina-
mice. Mai rasuflam putin noi. De Ia orizont se aude un bazait.
Repede se da ordin se pe pamant de panza ce
semnaleaza compania noastra. Tree grele nepasatoare 15 trimo-
toare, care poarta in pantecele lor vagoane intregi de bombe, in-
conjurate de 25-30 de avioane de vanatoare, pare ca ar fi un roi de
albine. Bazaie. Noua ne inima. 0 huruiala de parca s-ar des-
pica pamantul. Ceva de Apocalips. Inamicul e racut praf. Vorbim cu
Mota Marin. Vai de pielea lor - dar dupa plecarea aeroplanelor,
alte valuri de au ocupat Bombardamentul
focul continua. Vedem inamicii cum vin in
Intram noi in functie cu 1000 - 800 - 400 m. N-au in-
!rat in nici jumatate. mitralierele i-au decimaL
Intre timp au inaintat aripele. A vern acum inamicul numai in fata.
Ni se da cate o gura de cognac. Marin scoate o cutie de conserve
o desface tacticos. injurul nostru sunt morti raniti. Foamea insa,
este foame, scoatem aproape toti cate ceva de mancare. Ceasul 4.
Pana-n seara cate mai avem de racut!
in fata noastra se deschide o vale. in stanga, Aravaca.
Rezista de vreo patru zile nu poate fi luata. In stanga frontul se
sprijina pe Madrid. La liziera dealului se vad inamicului,
deoparte de alta. Inamicul domina valea. A trece prin aceasta
vale, este o nebunie. Locul este descoperit. Nici macar un spin. Ara-
tura rara nicio movilita.
N ea Ilie, capitanui nostru, poreclit a de Marin, mai trage cate
un de cognac, se mai uita in dreapta in stanga, iar mai trage un
gat. In stanga focurile s-au rarit. nu cedeaza; sunt supe-
riori in foe, au tancuri multe nenumarate mitraliere mi-
traliere. Deodata se aude cuvantul magic: Ventiuna. Un fior ne-a
strabatut pe toti. Nu de ce, dar cand se striga ventiuna parca ve-
deam toate luptele toata gloria acestei companii comprimata in
acest strigat. Suntem gata iar de moarte, am uitat foame, frig, obo-
seala, ochii incep sa arda in orbite. Steagul companiei este
rat. Leul de pe steag parca el s-a cutremurat, este mai mandru.
Cateva comenzi scurte pomim, in tragator, pe vale.
Inamicul ramane o clipa naucit. Sunt nebuni. Aceasta vale inseamna
moarte sigura. 0 capcana mai buna nu se poate. 0 victorie mai
70
iNSEMNARI DE PE FRONT
nici nu puteau gandi. Cine a racut razboiul ce inseamna
sa inaintezi pe camp deschis, biitut pe flancuri de mitraliere. Ne dam
seama unde intram, toti suntem Marin are un suras dispre-
tuitor in coltul gurii. Mota ne spune:
- Sa va tineti bine baieti, sa fie multumit Capitanul de noi!.
Mereu grija, sa fim cei mai bine. Eu rna simt fara fla-
nela pe mine, se insera incepea frigul. Pomim vijelios in sal-
turi intr-o fuga nebuna, randurile se raresc, gloantele vajie, se infig
langa noi; Singura noastra grija e sa nu ramanem in urma, sa nu
creada spaniolii c-am putea o clipa. Fuga insa este nebu-
neasca. Cadem jos rara respiratie. Plamanul refuza sa mai functio-
neze. 0 gura de apa iar inainte. Blestemata sa fie aratura care nc
ingreuiaza fuga. Piciorul nu are sprijin, iar de pe lizierc mitralicrck
toadi intruna. Suntem Ia 100 de de m de casa. Flancurile i'nccp sii
stranga. Parintele Dumitrescu, cazut jos rara suflu, se In
ploaia de gloante. Marin i1 intreaba:
- ranit parinte?
- Nu, dar rna odihnesc.
- nebun? Hai cu noi.
Mai incolo, Alecu, dupa ce exploarase o se
el.
Pomim. in fata noastra o casa cu doua etaje, insonjurata cu un
zid de caramida de. un metru apoi grilaj de fier. In dreptul unei
flintani de beton mitralierele bat in cateva salturi prin
ploaia de gloante, sunt Ia adapostul unui zid. Parintele vine tacticos.
Norocul lui, caci tocmai atunci inamicul schimba banda la
mitraliera.
in fata noastra, la 60 - 70 de inamice. Inamicul inti-
midat nu trage. Cu grenade, curatim casa de ne instalam
noi in ea. incearca o apropiere, dar sunt tinuti la respect
de noastre mitraliere, care bat cu o precizie matematica.
Se lasa seara. Un ofiter comunist se suie pe striga sa
ne predam caci suntem inconjurati din toate partile. Ni se ofera zece
pesetas pe zi grade de caporali sergenti. Capitanul nostru ii ras-
punde ca vom mai vedea, ne vom mai gandi. Se face un frig na-
prasnic. Din aducem doua automobile parasite cu care luaram
poarta. Un enlase (om de legatura) este trimis sa faca legatura cu
71
NECULAI TOTU
rostul banderei. Nu insa rim ne con firma el ca suntem
inconjurati. Nu doarme nimeni. Toata lumea este la posturi. Noi
suntem de paza la o veranda de sticla oare nu mai are niciun ochi
de geam.
Mota face primul de sentjnela de la 8- 12. Noi stam in colt sa
ne ferim de frig de curent. Incepe sa-mi fie un frig grozav. Marin
Mota au flanelele dar sunt ude se pe ei sudoarea. Marin
se culca pe mine sa rna incalzeasca. Degeaba, tremuram amandoi.
In curte fac de sentinela Dl Clime, Alecu, Parintele Igor Zaharov
cu caporalullor, viteazul Felicindo. Dl Clime a invelit cu paturile
purtate de el pe Alecu pe Parintele, iar el acum, de sentinela, sare
intr-un picior. II vad ca face acest lucru cu mare bagare de seama
sa nu auda inamicul. Murim de frig nu avem voie sa ne
Trei ceasuri cat o Intra Marin de sentinela. Mota este in-
ghetat complet. Ne strangem unul in altul. Imposibil sane incal-
zim. Nu-i voie nici de fumat. Mie mise pare ca zaresc o licarire, o
umbra de lumina, ce juca pe un perete, dar credeam ca rna ca
am vedenii ca insetatii in Sahara. Mota, mort de oboseala, a ador-
mit. Ma scol sa nu-l trezesc incet. Dau de un perete
de scari ce merg in jos. Ma cobor. Lumina incepe sa se
reasca. Inca vreo cateva trepte in spirala inaintea mea un foe. In
pivnita sanitarul adusese ranitii trantise un foe zdravan. Ma due
repede scol pe Mota, care era toropit de frig somn, aduc
Ia caldura. Ma incalzesc eu cu o jumatate de ora inainte i1
schimb pe Marin.
Cand am venit din post, dormeau in jurul focului. Dumnezeu
nu ne-a parasit niciodata.
A doua zi a inceput atacul comunist asupra casei. Artileria re-
perase casa bine o bombarda
A Mitralierele ne separasera, incat cei din atenanse erau izolati.
Intre timp catarii cu munitie mancare au incercat sa se
strecoare prin vale, dar au fost impreuna cu bravii soldati. Noi
vedeam acest lucru de sus dar nu puteam sa-i ajutam cu nimic. Ne-
am dat seama ca nu mai este nicio scapare;, Caporalul avea putin
coniac in bidon. Cate o gura, cu economie. Ii spun lui Marin:
- Ia mai zi "Sunt ultimii bani", o romanta auzita de Marin cu o
seara inainte de plecare. '
72
iNSEMNARI DE PE FRONT
Incepe sa cante, apoi incepe cu cantece legionare. Sergentul
trece grabit. Ordinele se Se uita la noi crede ca am
Innebunit. Nu nimic de ceilalti romani care sunt in atenasae.
11 strig pe Preot:
- Tine-te bine Parinte! Doaga lor de (o injuratura in-
ventata pe front).
Parintele surade, dar locullor este foarte periculos. Sunt cu Dl
Clime la un geam, ale carui rame de lemn caramida sunt maci-
nate de focul inamic. Alecu Igor sunt la zidul exterior trag
de zor in noastre mitraliere tac. Consuma prea
multe gloante. In curand se va termina munitia, apoi grenadclc
pe urma baioneta la arma Ventiuna!
Deschidem larg ferestrele sa nu ne incurce Ia aruncatul grcna-
delor. Ne uitam jos. S-au schimbat putin ochii soldatilor. Noi de
sus, avem multe grenade. Buen, buen (bun), inccpcm s[t c;1nt;llll.
Pe loc a revenit buna dispozitie, inamicul ne strange cain Tot
mai rar raspundem la focullor, facem economic. Cine cat vom
mai rezista.
Vom muri cu totii, dar nu ne vom preda. Gloria banderei a 6-a
nu va fi nicio clipa intunecata de noi. Mota zice:
- Cand va fi pace copiii se vor juca pe dealurile acestea,
vor aminti ca aici a murit glorios compania 21, iar in tara toti vor
fi mandri de noi, ca am murit eroic.
Spre seara Dl Clime vede aparand dintr-o uncap, apoi
altul, apoi o mitraliera se pune in bataie. Are iJ11presia ca sunt
ai 11uzie, caci se un foe ucigator. 11 cheama pe
Parintele:
- Mai, nu sunt ai Daca sunt ai de ce trag in noi? Il
cheama pe sergent. Ai
0 clipa acest cuvant este purtat din gura in gudi. mi-
traliere incep din nou, toti suntem gata sa pomim la baioneta. Ser-
gentul Ortigoza Ia.l!aie de la geam cerceaful conventional. F ocul
inceteaza, sunt ai Toti avem lacrimi de emotie. Marin zice:
- Ca in filmele americane, cand trebue sa cada trenul in prapa-
stie este oprit de mecanic la moment. Cum ar jubila galeria la
aceasta scena!
Inamicul fuge in debandada este vanat de noi. Inaintarea
73
zistenta noastdi au lacut sa cada flancurile. Satul Aravaca a fost cu-
cerit lara lupta aproape, iar in extrema dreapta a lacut legatura, cu
Casa del Campo. Soseaua Escurial-Madrid e in mana noastra. Am
taiat legatura
Nea Ilie e multumit. Ne alinta pe toti.
Lui Mota ii trece mana prin parullui carliontat. Toti suntem ve-
seli. A sosit mancarea.
I' '!!I 111'1')1'11
II' I '
IN DRUM SPRE MAREA JERTFA
'II
111111::111.
-rrecusera doar cateva ore de cand fusesem despresurati Ia
Aravaca. Bucuria multumirea se citea pe fetele tuturor. Trupelc
de Mauri Tercio trecusera inainte ocupasera pozitii bune in lc-
gatura cu Casa del Campo (o gradina de vanatoare a regelui). Pcn-
tru ca ne la un bombardament al artilcrici grck din
Madrid, s-a dat ordin sa curatim subsolul casei sa aduccm paiL-,
ciici in subsol eram la adiipost de bombardamcnt, clliind ap;lrat de
un plafon solid de beton armat.
Toti muncim de zor ca sii ne facem mai omcncsc, In spc-
ranta nu ne va mai fi de frig. In curte, de asemcnca sc Eicc;,
curatenie se aranjau risipite, ca sa nu ne impcdicc Ia till
eventual atac de noapte. In erau douii automobile sfan1mall:.
Am scos pemele din ele le-arn dus in adiipost. Pe Ia orclc 6, am
intrat de sentinelii in postul de la poarta, in locullui Marin. Gloan-
tele in toate paqile dar nimeni nu se sinchisea de ele.
Pe inserat a sosit camioneta cu mancarea calda. Prezidentul,
bucatarul, era vesel nevoie mare, ca cand el ar fi racut toata is-
prava. M-a cinstit din plosca lui rara l-am spus apoi ca mi-
a fost grozav de frig mi-a dat atunci paturile lui, trei piituri groase
bune. Le-arn racut sul l-am chemat pe Marin de i le-arn dat. A
fost o bucurie grozava pe Marin pe Ionel. Am organizat un pat re-
g esc. A vern pemele de la automobil, cu aveam
trei piituri groase in plus. Eram boieri. Cand am fost schimbat
eu, tocmai ni se da mancare caldii. Ionel Mota era foarte obosit
cii a adormit, incalzit in paturi inainte de mancare.
Cand eram mai bine aranjati multumiti cii in fine vom avea
noi o noapte de odihnii, din fata noastra, dinspre Casa del Campo,
se aude un riipiiit scurt de mitraliere, care se apoi din ce in ce.
La inceput n-am dat nicio importantii ciici lucrurile aces tea erau
77
NECULAI TOTU
foarte pe front. Dar zgomotul incep sa urle toate
vaile. Se vad lumini se aud tot mai dese pocniturile de grenade.
Incepe o adevarata vijelie de foe.
Dupa zgomot dupa lumini se vede ca ai se retrag. Ime-
diat suntem afara in jurul gardului, pentru a prein-
tampina un eventual atac al inamicului. Lupta din ce in
ce intensitatea. A intrat in hora artileria grea din Ma-
Se vad in toate paqile exploziile unui bombardament dracesc.
Injurul nostru incepe dansul moqii. Obuzele vin vajaind apo-
caliptic. Se vad o clipa sub forma unui traznet cu lumina fum,
apoi simtim cum cad pe noi bulgarii de pamant.
Odata cu bulgarii, sute de bucati de schije ne pe Ia urechi,
scuipate de obuzele explodate. Langa mine se afla un comunist
mort. Un locotenent cehoslovac.
Este acoperit cu haina pe fata imi face impresia ca Pe-
sefi1I1e din cauza gazelor, haina se umfla se dezumfla.
In alte imprejurari, sa stai noaptea langa un cadavru, ar fi foarte
neplacut. Dar aici, cand dintr-o clipa intr-alta poti sa fi tu la fel
ca lucrul acesta nu-ti mai face nicio impresie.
Intre timp lupta continua aprig, iar ai se retrag mereu. Un
joe de lumini magnific, daca ar fide artificii n-ar semana moarte!
Dupa cateva clipe ai se refac, se reculeg o clipa, apoi o por-
nesc vijelios Ia atac. Paraiala continua cu o furie crescanda. Dupa
lumini vedem cum de data aceasta ai inainteaza. Incet, incet,
au ajuns pe pozitiile de unde fusesera
Focul al mitralierelor se Artileria grea con-
tinua insa focul. Se vede foe se aude zgomot de lupta in alt sec-
tor. Cerul e brazdat de lumini ca de fulger. In sectorul nostru insa,
focul s-a complet. Mergem sa ne aducem paiele paturile
din adapost, caci, pentru orice eventualitate, dormim afara.
Blestemam pe toti din lume ne culcam obositi, in-
frigurati, extenuati. Nervii, dupa atatea peripetii, s-au tocit ei.
Aranjaa patul sub gard. Marine primul de sentinela, eu al doilea,
Ionel al treilea. Ne culcam adormim imediat. Ma scoala Marin
se culca el. E frig. Noroc ca a luna, caci astfel nu mai avem
grija vreunui atac inamic. Pe luna nu ne ataca niciodata ca e de
descoperit. Cred ca ei sunt incantati. Ma plimb mecanic, trei
78
!'1'1
I
:, 'i
iNSEMNARI DE PE FRONT
la dreapta, trei Ia stanga. Creierullucreaza insa cu o viteza fan-
tastica. La ca nu te in trei ore! Alaturi camarazii dorm, mai
incolo face de sentinela Alecu. Ii vine randullui Ionel. Incerc sa-l
scol, dar doarme dus. Dupa respiratie, vad cat este de obosit. Scol
soldatul spaniol de alaturi. Protesteaza ca nu-i randullui, dar i1 con-
ving cam tara voie rna due sa rna culc in locullui, langa caporal.
Ma strang cat pot in paie trag patura peste cap. Nu vreau sa
pierd niciun strop de caldura. Ma incalzesc din rasuflarea mea
adorm. Se lumineaza de ziua cand rna scoala Ignatiu. Ma due sa
rna culc langa Marin.
Ionel imi cal-am lasat sa doarma caci s-a odihnit
bine. Pana sa adorm i1 vad cum s-a pe o piatra cu
langa el, scrie in semiintunericul revarsatului de zori.
ULTIMILE ZILE CU ION MOTA SI VASILR MARIN
A doua zi de dimineata, o zi admirabila. Avem repaus. Nc
zam in dosul casei unde suntem feri!i de gloante sUim de vorbf1.
Ionel scrie o scrisoare lunga Capitanului. Pe Alecu, pe mine pc
Parintele Dumitrescu ne la un "alfarez" sa reparam un automobil
parasit de inamic pe camp. Plecam. Eu montez o roata. Alecu umbla
pe Ia motor. Dupa o munca de doua oren-am sa facem nimic.
Nu avem niciun instrument. Cand eram mai necaji!i vedem ca vine
compania. Credeam ca vine sa impinga dar cand se apro-
pie mai bine, il vad pe Marin pe Mota incarcati cu bagajele noas-
tre, leoarca de sudoare. Ne repezim le luam.
Mergem inapoi spre Pozuelo, urmand calea ferata pana la gara.
Aici avem un spectacol demn de Toate condicile
rupte, mobilierul distrus. Cand dracu mai au timp sa faca asemenea
lucru, ne gandim noi. Indata ce am intrat in Pozuelo suntem bagati
in case parasite. Apoi de acolo la vechea noastra
casa. Aveam o camera noi toti romanii. Ni se spune ca aici vom
avea repaus o saptamana. Suntem foarte ne apucam sa
facem curatenie in toate camerele. S-au instalat ofiteri. Nu mai
facem noi de garda.
Marin face o observatie.
79
''! 1'111
1
111111"
I '', 11!1 :!:
NECULAITOTU
- De cate ori am racut curat, nu am stat pe loc. Mai bine sa
Hisam
ca a fost, nu ne vine a crede. Continuam sa
facem paturile sa curatim pe jos. Aducem ill camera pianul
apoi ne tolanim pe paturi obositi. Dl Clime, neobosit, ne
canta din gura se acompaniaza la pian. Ma descalt de bocanci. Un
adevarat lux, caci de o luna ceva n-am mai avut timp sa-i scot din
picioare. Nu rna simt bine adorm cu greu. Pe la miezul noptii rna
trezesc. Se aude foe mare trebue sa fie lupta nu gluma. Ma incalt
rna culc din nou.
in dimineata urmatoare vedem ca ni se 0 mancare
imparateasca: pilaf cu scoici cate alte bunatatile. Cand raceam
curatenie, ordine scurte din toate partile: "Preparare" "Pre-
parare" "benga benga".
Ne-am schimbat cu totii Ia fata. Asta-i odihna de o saptamana ce
ni se ragaduise? Iar ln foe; iar ln fuga prin aratura, frig. Si
baraj rulant, sange moarte. Dar n-avem timp de medita-
tie. Intr-o clipa suntem in formatie mergem sa luam masa. Man-
carea-i aproape nefiarta apoi oricat de buna ar fi n-avem pofta de
mancare. Plecam. Toti avem parca presimtirea ca de data aceasta se
va intampla ceva. In departari se aude o canonada indracita. Cine
in ce iad vom mai intra! Vedem cum in cantonamentul nostru
intra soldati din alte bandere. Prin aer ceva nelnfeles care ne
apasa sufletele in mod dureros. Am credinta ca in acele clipe Ionel
Mota yasile Marin au avut clar presentimentul a ceea ce se va ln-
tampla. In tot cursul acestui drum, care avea sa fie al calvarului, nu
de ce, mai mult ca niciodata, privirile mele 11 cautau pe Mota. II
sorbeam. Se vede ca undeva in adancurile insesizabile ale sufletului
meu, se deja despre tragedia ce avea sa se lntample ochii mei
avertizati in mod tainic, 11 cautau mereu, ca sa nu-l uite niciodata.
Se transfigurase. Parea mai inalt o sufleteasca mai pre-
sus de fire i se zugravise pe fata. trebuie sa fi fost aurora
sfintilor. Nu mai avea nimic din soldatului viteaz aprig
de pana atunci, ci figura luase acum o de o bunatate in-
gereasca. Mergea astfel purificat, ca un copil nevinovat bland
spre marea jertta, de sacrificiul pentru Credinta Patrie.
Parullui carliontat matasos, fata lui fina blonda ii da intruchi-
80
iNSEMNARI DE PE FRONT
pare de sfant. Da, Mota a fost un sfant. Misiunea pe care i-a incre-
dintat-o Dumnezeu, el a dus-o cu vrednicie la
Marin era altfel. El era viteaz. Cred ca a fost un exemplar rar al
neamului, intruchipand in el toate calitatile virtutile sale. Viteaz,
bun, de o inteligenta sclipitoare, a ramas intotdeauna ca-
maradul nostru bun, ne intotdeauna prin inteligenta sa
incandenscenta.
Ce fericiti suntem noi, camarazii lor, care am avut fericirea de
sta langa ei, de a-i vedea in marile lor clipe. Noi nu suntem nimic.
In fata marei lor jertfe, a calitatilor lor superioare, noi suntem atat
de mici. suntem ferici!i ca Dumnezeu ne-a invrednicit pe noi
sane bucuram de prietenia dragostea lor. Noi am fost oamcni. Fi
au fost mai presus de om. Acum abia imi dau seama cc cnormii dis-
tanta era intre ei noi. Nici nu cutez sa rna intreb daca sunt c11
vrednic sa scriu despre ei. Oricat stradui, condciulmcu nLdi-
baci nu-i va putea reda niciodata in adevarata lor lumina de ere
dinta eroism.
Cred ca numai istoria, care-iva in randurile marilor slitl\i
generatiile tinere talentate care vor veni vor putea sa zugriivcasc[,
prin perspectiva anilor, faptele lor, in toata rnaretia lor. Eu, ca u11
umil carnarad allor, tara niciun talent tara nicio pricepcrc In ale
scrisului, am fixat, cum am simfit cu sufletul rneu sirnplu, cclc
cate va clipe pe care am avut fericirea sale traiesc lrnpreuna cu ci.
Mergem in formatie de apropiere. Dam de artileria
antiaeriana. Ni se da un popas. Sergentul Ortigoza vine langa Mota
ceva. Si nu rna simt deloc bine. Pornim din nou. Bu-
buiturile se aud din cei in ce mai aproape. Trecem pe langa
Las Rozas. Acum sunt goale pustii. Doar gropile de
obuz de arata cape aici a fost o lupta crunta.
Gasim, ruginita, Iopata Lineman a lui Ionel, singura Iopata in com-
panie. 0 luam cu noi sperand ca-i a semn bun. Mergem mai de-
parte. Companiile merg una dupa alta Trecem pe unde
au fost inamice astfel avem ocazia sa vedem efectul
bombelor de artilerie aviatie. Ce jale, ce grozavie! Din taluzul
al iese cate o mana sau cate un picior. Inamicii au
fost fngropati, iar fn gropati de bombardamentul avioanelor
al artileriei. Piese stricate, mitraliere, mitraliere, mor-
81
NECULAI TOTU
tiere, toate Ia un loc ca intr-un cazan dnlcesc.
Inamicul ne-a vazut un baraj de artilerie, Trapnelele
explodeaza sus, obuzele explodeaza jos, aruncand o ploaie de fier.
Focul se intetea mereu. Veneau lovituri dupa lovituri, o grin-
dina de obuze.
intetim Puterea de rezistenta a sistemului nervos se
pierde, dar instinctul de conservare se mai puternic in nebu-
nia aceasta de foe. Obuzele trosneau, explozii rabufneau in jurul nos-
tru, cutremurand pamantul. Nouri negrii de pamant fum sarin sus.
Numai credinta in Dumnezeu ne mai poate da puteri de rezistenta.
Trecem printr-o vijelie de foe. Pornim intr-o fuga nebuneasca
ne sbatem ca apa de maluri, caci nici macar nu pe unde tre-
buie sa mergem. Dam peste cat<'iri cu matele afara aburind
inca. Ne trezim chiar in linia 1-a. Ne dam jos de pe muchie o
luam la dreapta pe caci frontul este chiar de-a lungul
lei. Gloantele bazaie pe Ia urechi ca un roi de viespi. Noroc ca
seaua e scobita adanc in maluri, ca mergem pe ea ca intr-o
Pe unde este deschisa o trecem in goana nebuna. Pe langa
noi tree in goana camioane ale Crucii Se aud din ele racne-
tele gemetele ranitilor.
am intrat noi in Majadahonda. La intrare nu se vedeau decat
case daramate, mormane de moloz grinzi pe jumatate arse. Peste
toate domnea un miros greu de cadavre. Pe strada dare de sange
morti cu buzele albastre cu fete palide murdare de pamant. Un
sat pustiit de un cataclism. Printre case curg gloantele cu nemiluita,
caci frontul e pe marginea satului. Clopotnita :taramata, iar clopo-
tele dogite. Din dind in cand cate o schija de obuz in clo-
pote, racandu-le sa scoata un sunet jalnic.
S-a lasat frig bureaza a ploaie. Noi suntem leoarca de sudoare.
Trebuie sa in ploaie pana ni se loc de incartiruire.
Frigul ploaia demoralizeaza mai tare decat lupta cea mai gro-
zava. Starn in dosul unei case. Simt cum sudoarea incepe sa-mi in-
ghete pe spate. Ca niciodata, am purtat patura. Ma invelesc cu ea,
dar zadarnic. Marin desface o cutie de conserve da lui lone!.
Dl Clime 0 frantura de ziar capatat de la un Sergent. Toti
avem fetele supte de oboseala. Ceilalti mananca, dar mie nu mi-e
foame. De vreo saptamana nu mananc nimic. Toti se mira de si-
sz
iNSEMNARI DE PE FRONT
lueta mea, pe care am capatat-o drept consecinta a acestui regim.
timpul trece frigul imi intra in oase. Am inceput sa
langa noi tree, pe targa, raniti morti. Unul are capul rete:
i se vad tendoanele de la gat. Altul a fost rupt in doua ca c1
ar fi fost taiat cu cea mai mare grija de simetrie. Ranitii gem
apa. Nici apa n-are blestemata asta de Majadahonda.
Aici in Majadahonda, au fost lupte grozave. intr-o sea
profitand de ceata, au venit pe langa noas
strigand: Ariba Espania! Ariba Franco!
Soldatii au vrut sa traga, dar ofiterii i-au oprit crezand ca-i VI
trupa de a noastra ratacita. Cand au fost destul de aproape au d<
chis un foe ucigator de grenade de mitraliere tancuri. Noi <
avut pierderi mari.
A trecut un ceas de cand stam in ploaie frig inca nu s-a t
tarat nimic cu noi. Mergem mai incolo sa intram in ar
suntem iar inapoi iar Sudoarea mi s-a fiic
gheata in spate. incep tremur sa am caldura. in fine suntt
noi intr-o casa. In casa dam pesta un dulap. Alccu
Marin i1 sparg pentru foe iar paf!ile mai late pentru a i::ola part
de jos. Se due apoi dupa paie. Mie imi vine rau de tot. I i spun d
Clime, care-i spune lui lone!. Ma due Ia doctor, care ma ccrcctc1
da bilet de intrare in spital imediat. Voi fi luat cu prima n
ce va veni sa evacueze ranitii. Ma due sa-mi iau ramas bun
Ia toti. Ne sarutam ne E ultima data cfmd i-am n
vazut in viata pe Mota Marin. Le las lor masca
Mota irp.i da dispozitie sa dau telegrama in tara scric chiar
textul. Imi da apoi in grija sa-l caut pe Banica, daca e posibil.
uit Ia ei pentru ultima data. Si acum ii am intipariti in minte a
cum i-am vazut in clipa despaf!irii, in seara de 11 ianuarie 1937
MAJADAHONDA
Sunt chemat de infirmier care-mi spune ca este gata o
Bajbaind prin intuneric, ajung cu mare greu Ia camion. Automo
lui era plin de raniti mauri. Gemete blesteme.
Pe podeaua mi se inacleiaza in sangele curs
83
NECULAI TOTU
rani, carora tamponul de vata nu le poate opri izvorul. Un miros
greu de infectie, de doctorii de sange, face aerul aproape de ne-
respirat. Cu o smucitura care arunca ranitii unii peste altii, intr-un
zgomot infernal, pornim. RaHicit printre case, cate un glonte
pe deasupra camionului. Cand la camp farurile au semnalat
inamicului incepe o ploaie de gloante, care se aud cum pa-
trund in lernnul
Soferul mana iute sa scape din zoria de foe. Drumul rau plin
de gropi, arunca in to'!te paqile. Ranitii zdrobiti, loviti unul
de altul, rag ca leii in In fine trecem peste aceasta poarta
a iadului. Ajungem la Boadila del Monte. Aici, in castelul devastat
de s-a instalat un spital ultramodern. Eplin nu ne pri-
e indreptata spre Grignon. Aici am ajuns pe la ora
unu. Vin surori de caritate, maicute care au mai scapat din mainile
ne aduc lapte cald. Spitalul e instalat in biserica. E
o curatenie cum n-am vazut inca; Imediat mi se fac mie doua in-
jectii apoi sunt dus intr-un pat. catolic vine la mine in-
cercam a ne intelege in Ii spun ca vrea sa fiu evacuat
la Toledo. Doua zile n-am insa voie sa rna din pat. Am avut o
admirabila.
In ziua de 14 ianuarie dimineata mi se ca este o camioneta
care merge la Toledo. Ma imbrac plec. In vad pe capora-
lul nostru, un sol dat din escuada noastra un sergent din alta sec-
tie, toti plini de sange bandajati la cap.
- Ce este? intreb eu.
- Mota, Marin moqi raspunde caporalul.
Nu-mi vine a crede, dar imi confirma sergentul. Am izbucnit
intr-un plans desnadajduit am plans cum n-am plans niciodata in
viata mea. Au inceput sa planga toti in
Am plecat cu inima zdrobita spre Toledo. Seftll spitalului mili-
tar, caruia i-am povestit cele intamplate -la dorinta mea- rn-a dus
cu lui la guvernatorul militar din Toledo. Colonelul care ne
a ramas el profund emotionat dind a auzit de moartea
lui Mota Marin. A trimis atunci trei telegrame in tara una ge-
neralului Franco, anuntand moartea lui Mota Marin. Dumnezeu
a vrut ca tocmai eu care i-am iubit atat de mult, sa am trista mi-
siune de a le anunta moartea.
84
INSEMNARI DE PE FRONT
Telegramele trimise in tara erau adresate Capitanului, d-lui Ge-
neral D-lui Prat y Soutzo sperand ca din toate trei, trebuie sa
ajunga vreuna. Au ajuns toate. Pentru o astfel de nenorocire au avut
bunavointa sa lase telegramele sa ajunga. Noi eram disperati. Am
fi fast mult mai sa fi murit cu totii.
Peste o zi a venit o telegrama de la Capitan, prin care ne anunta
ca vine Dl General.
Eram in spitalul militar Donicelas Nobles (un ordinal calugari-
lor spanioli), de doua zile nicio veste de pe front. Nu unde
sunt duse corpurile lui Mota Marin. \1a temeam sa nu fie ingro- 111
pate in vreun spital creza.nd ca nu va fi nicio posibilitate pentru cei- II
lalti camarazi de a pleca de pe front in toiulluptelor, pentru a putea
corpurile scumpilor frati. Mi-a!flluat patura in spate
pe sa nu rna vada doctorul, am plecat. Incet, incet, am urcat
ulicioarele pana la comandantul militar, rugandu-1 sa se in-
tereseze pe la spitale daca nu au sosit celor doi legionari
romani. Comandantul, foarte de treaba s-ai interesat tclefonic imc-
diat la toate spitalele care dadeau in raza frontului nostru. Din toatc
paqile s-a primit raspuns neagativ. Cu mare durere in su11ct m-am
intors la spital, crezand ca nu va fi nicio posibilitatc sa transporlalll
in tara macar ale lui Mota ;;i Marin.
Pe cand stateam amarat in pat; deodata se deschidc apar dl
Clime, Alecu $i Parintele Dumitrescu. Am simtit un amcstcc de hll-
curie durere, caci vazandu-i pe ei am simtit cu adevarat picnkrl';t
lui Ionel Mota Vasile Marin. Parca tot mai aveam d tilt
i ca a fost o in$elare. Atunci am aflat din gura dlui Clime marc
tul tristul al celor doi sfinti eroi. Venisera cu o camiond;l
care evacua de pe front $i alti morti. La Grignon trupurile camarazi-
lor au fost puse in ni$te sicrie provizorii cu alta camioneta
aduse pana la Toledo. Le-au depus in cripta cimitirului; iar cei trei ve-
nisera sa rna vada pe mine. Aveau unor spectre, in special
Alexandru Cantacuzino parca era o fantoma venita din alte lumi. Mi-
au povestit de noaptea de groaza petrecuta de pe front pana' la Grig-
non, intr-un carnian unde erau vreo 30 moqi, intepeniti, cu priviri
fixe au trebuit sa calatoreasca noaptea pe frig, 10 ore.
Picioarele se incleiasera de sange. La fiecare ca-
potele moqilor se loveau de scanduri, de podea. Iti trebuesc nervi
85
''l'"'llil
'll!:!il
NECULAITOTU
ca sa poti suporta asemenea calatorie. dimineata Ia Grignon
cu mare greu au putut sa scoata pe baietii din mor-
tilor caci cadravele inlemnisera.
Se pare ca in ultimele zile norocul ne-a panlsit. Unde mai erau
zilele dind treceam prin ploaia de gloante ca cum am fi mers la
cine ce petrecere. Cadeau in dreapta in stanga. Grupul nos-
tru ramanea mereu intreg, incat spaniolii cum sunt,
credeau ca avem puteri supranaturale. Se uitau la noi cu respect dar
cu invidie. Ei saracii nu ca Arhanghelul Mihail na pazea. Si
tot in voia lui au cazut Mota Marin intr-o dupa-amiaza nouroasa,
la Majadahonda.
Dl. Clime cu vocea lui calda indurerata mi-a povestit cum s-a
petrecut tragedia.
- Dupa ce ai plecat tu, noi am dormit in casuta care i se daduse
companiei noastre de cantonament. Somnul nu ne-a tihnit, caci ori-
cat de obositi eram, zgomotul bombardamentului alluptei nu ne
lasa sa dormim. A doua zi dimineata, compania noastra trebuia sa
faca o invaluire de flanc. Am luat pozitia in unei Apoi
ni s-a dat ordin sa intarim pozitia. Am inceput sa largim sa
marim taluzul. Mota Marin au adus caramizi dintr-o stiva
fiicut o mica fortareata in fata. Poate presimteau ceva. Spre seara
am fost in alte A fost un frig ingrozitor. Aproape toata
noaptea am Iucrat sa intarim Lui Ionel Mota lui Marin
le-a cazut o portiune foarte rea.
era putin adanca pamantul se sapa tare anevoie. Si-
roaie de sudoare au curs pe fruntile lor. 0 munca istovitoare in ba-
taia inamicului. La lucru s-au incalzit au asudat, sudoarea
prin veston, apoi a inceput sa inghete pe ei. S-au trantit unullanga
altul, sa se incalzeasca. Apoi 3 ore de sentinela in care timp nu ai
voie sate Spre ziua inamicul a inceput un bombardament vi-
jelios de toate calibrele asupra trupelor noastre, apoi incetul cu in-
cetul s-a potolit. Pe la orele 12 iar s-a pomit cu moarte pe noi. Era
un zgomot, un foe de nu se mai putea ce este, le erau
aruncate in aer. Moqi, grenade, racnete. Deodata Ia orizont, apar
tancurile Am numarat 17. Pe langa bombardamentul artile-
riei mai sosesc tancurile sa verse foe. Tunurile tragere ra-
pida secera, mitralierele varsa puhoi de gloante. In spatele lor
86
iNSEMNARI DE PE FRONT
infanteria vine in randuri dese. Incepem noi a in ei. Tu-
nurile antitanc intra in functie. Artileria noastra raspunde celei in-
amice. 0 batalie serioasa grea. Deodata se aude un obuz de mare
calibru ce vine in spre noi. Se simte dupa ca va cadea
aproape. Ne culcam in fundul Parintele Dumitrescu fre-
doneaza: A-nceput vifomita cea mare.
0 rabufneala grozava. Am impresia ca s-a daramat tot cerul pe
noi. Sarim in sus. Inamicu1 se apropie. mitra1iera nu mai
functioneaza. In toate paqile raniti. Pentru moment nu ne dam
seama de dezastru. Alecu se repede la mitraliera incearca
sa o puna in functiune. inainteaza mereu. Obuzul a ucis
a ranit intreaga noastra sectie. Alecu se uita vede pe Mota
Marin morti. Cu un racnet nebun ne striga acest lucru. Noi tragem
de zor cu e aproape de tot. Peste cateva clipe vom
fi inconjurati Dar ne vine in ajutor alta grupa cu o mi-
traliera sa oprim inamicul pe loc. Alecu des face haina lui
Ionel Mota, scoate tricolorul cu care era incins peste ci.
Din buzunarullui Ionel cade ceasul. A stat din cauza exploziei. Ara-
ta 4.45. Inamicul tinut de focul nostru incepe cate putin sa sc rc-
traga. Ducem corpurile baietilor intr-o casa, facem un fcl de masil,
aprindem un capetel de lumanare. Parintele Dumitrcscu ram<'inc (k
veghe sa faca rugaciuni. Vine preotul catolic, o rug:icillll\'
plangand, saruta drapelul pleaca. Noi am stat toaUi noaptea in
Abia a doua zi am capatat permisiunea de a lnsoti corptl
rile la Toledo.
REVEDEREADELATOLEDO
Corpurile camapzilor au fost aduse la morga spitalului
Donicellas Nobles. Impreuna cu Parintele Dumitrescu ne-am dus sa
le vede. Am trecut prin mai multe cuqi interioare am ajuns in
fata catorva trepte ce duceau la camera, unde se aflau corpurile lui
Mota Marin. 0 durere adanca imi rodea sufletul. camarazi
cu care acum cateva zile am fost impreuna, care erau plini de viata,
de elan, de curaj, acum stau fiira pe masa de ope-
ratie. Ma apuca un fel de rasvratire impotriva soartei, impotriva
87
NECULAI TOTU
onlnduielilor Mota- acest om extraordinar, in care se
fdimantau atatea idei geniale -mort!
Marin, - aceasta ascutime de minte pierduta pentru totdeauna,
- nu, nu se poate!. Am credinta ca se vor scula cand rna voi apro-
pia de ei.
Mota Marin morti, acest lucru nu-l puteam crede atunci, cum
nu-mi vine sa cred nici astazi.
suna sec pe podeaua de piatra a camerei. Doua sicrie
albastre sunt unullanga altul, cum au fost in viata im-
preuna. Cu o adanca emotie dam la o parte capacul de pe
lui Ion Mota. Parca doarme. Fata senina. 0 seniniitate dumneze-
iasca, s_a indeplinit 'destinul. Ma apropiu de el pun
mana pe obraz. I1 chem incet pe nume in speranta unei minuni, a
unui raspuns. Ionel doarme somnul eel tara vise tara de La-
crimile calde imi frig ochii. Parintele printre plansete ingana o ru-
gaciune, incet, tara graba, ca 0 adiere de vant.
Desfacem sicriullui Marin. Fata are rani, care ii dau insa o ma-
jestate razboinica. Nu are urata, din contra. Cateva firi-
de sange ce se pre ling par de rubini. Ionel Mota
a primit lovitura de obuz in plin, dar nu are nici macar o zgarietura
pe obraz, e senin sfiint. Marin are rani numai pe fata in partea
stanga a pieptului. Trasaturile lui par mai acum, intot-
deauna Mota a fost sfantul viteaz, iar Marin eroul neinfricat. Ma
uit la amandoi aduc aminte de articolullui Ionel Mota: "Cra-
nii de lemn". Da, cranii de lemn, acum. In ele insa s-au f;amantat
o lume, sperante, credinte, avanturi. Trupurile nu mai au viata, dar
sufletele lor sunt cu noi, le simtim la tot pasul. Ele ne vor duce la
biruinta finala. Sufletele lor vor steagurile noastre victorioase
din inaltimea lor vor binecuvanta jertfa noastdi.
Aprindem cate o lumanare la capiitaiullor vorbim cu pazni-
cul sa aiba grija sa nu se stinga. Mergem la doctor aranjam sa fie
imbalsamate trupurile. Ne statuim cu parintele care singur a dimas
la Toledo, sa facem in fiecare zi cate o mica rugaciune langa si-
criile eroilor. Dupa imbalsamare, au fost aduse in capela spitalului
militar cu toata cinstea. Deasupra capetelor celor doi stra-
juia Arhanghelul Mihail, exact icoana care o aveam noi pe marti-
Nici morti, imaginea sfiinta nu i-a parasit.
88
r
iNSEMNARI DE PE FRONT
Dl Clime cu Alex. Cantacuzino erau plecati Ia ra-
manand cu mine Parintele. Ellocuia in iar eu la spital. I1 ve-
deam dimineata cum vine incet, cu lini, exasperant de incet
visator. Ne coboram amandoi in capela. Lumanari mari ardeau in
sfesnice, la cele patru colturi ale fiecarui sicriu. 0 candela frumos
lucrata arunca o lumina dulce misterioasa. Parintele incepea ru-
gaciunea. Apoi deschideam ne uitam la baieti. Nicio
schimbare; imbalsamarea s-a tacut cu mare greutate, a
bine. Apoi veneam sus inc.epeau ceasurile de
Eram singur intr-a camera mare inalta cat infinitul. Faceam cal-
cule cu Parintele cand trebuie sa soseasca Dl. General cu Dl. Vir-
gil Ionescu. Primisem o telegrama de Ia Capitanul, in care ne anunta
ca au plecat din Romania in seara zilei de 16 ianuarie. Trei zile pana
la Paris, doua pana la Toledo. Dar zilele treceau, treceau. Nimeni nu
mai venea. Nicio veste de nicaieri. Nici cei din Salamanca nu dii-
deau vreun semn de viata. Trecusera 14 zile in lac de 5. Cateodata
cand era frumos, rna din spital o luam cu Parintclc prin
Toledo, pe ulitele Ne urcam pe o piatra scaldata de soare
ne uitam cu nesat la imprejurimile Raul Tajo
fabrica de munitii, gradinile suspendak,
padurile de maslini. Minunate imbinari de culori forme, dar In su-
fletele noastre nu era lac dedit pentru tristete. Si zilcle trcceatJ. in
nervozitatea pierdusem parca speranta di nc vom mai in-
toarce acasa. In acest timp saracul Dl General DL Ing. Virgil lu-
nescu se luptau sa ajunga la noi.
***
In timp ce noi vreo veste de undeva, ii vine coman-
dantului militar din Toledo o telegrama in care i se spunea sa trans-
porte trupurile camarazilor pe noi la Sevilla. Pana sa execute acest
ordin, o alta telegrama care contramandeaza dispozitia. In
seara zilei de 30 ianuarie, pe la orele 9 jum. pe cand rna
mai putin, fac aparitia in camera mea dl Inginer Clime dl Alecu.
Am fast de ca aproape nu mai puteam vorbi. Ei imi spun
ca au sosit de Ia Salamanca impreuna cu Dl General Cantacuzino,
Dl inginer Virgil Ionescu Banica. li rog sa rna ia pe mine sa-i
vad, dar ei, pesemne vazand starea mea de surrescitare imi spun ca
fiind obositi, s-au culcat. Ii pot vedea a doua zi. Dupa ce au plecat
89
NECULAI TOTU
din camera mea nu am putut dormi pana dupa ora 2, iar Ia cinci di-
mineata eram sculat. Parca devenisem alt om. In fine, voi putea avea
de la sotia mea, de la familie. Mi-am Ia.cut patul, m-am im-
bracat Ia.ra graba, gustand bucuria ce rna Simteam ca am
ceva bun, ca in curand voi vedea doi oameni pe care pe cat ii respect;
pe atat ii iubesc. Pe deasupra, acum, era legatura vie cu patria de
care eram rupti atata timp. Filam aceasta pUicere ca un pasionat ju-
cator de poker, caqile. Nu puteam pleca din spital, pana la ora 8.
Acum cand ii de aproape ca in curand am sa-l vad, nu
rna grabeam. La ora 7, cum s-a deschis poarta, am plecat. Dealul
mi se parea mai mic, casele mai vesele, lumea, mai buna, parca toti
se bucurau.
Ajung la comandament. Falangistul de serviciu imi arata ca-
mera uncle erau ai Pun mana pe clanta. Inima imi bate sa
sparga pieptul. Sangele mi-a venit tot in obraz. Apas clanta cu frica.
Mi-e teama ca nu va fi nimeni inlauntru.
Deschid Pe jos geamantane. Intr-o parte Banica. Se im-
braca. Slabit, imi parea de doua ori mai inalt. Intr-un pat, dl ingi-
ner Virgil Ionescu, acest admirabil om, pe care-1 iubisera atat de
mult Ionel Mota Va sile Marin care era prietenul nostru eel mai
bun. Blandetea dragostea frateasca ii lumineaza chipul. E fericit
multumit ca rn-a vazut. Ochii lui insa poarta o tristete adanca, e
schimbat mult la obraz. Ionel Mota Vasile Marin i-au fost cei mai
apropiati prieteni.
Ma strange la piept simt in caldura sale toata dra-
gostea legionarilor din tara. Apoi incep cu o suta de intrebari de-
odata. Ce face Capitanul? Ce fac camarazii? Ce face Vera, sotia
mea? Cu bunatatea dragostea lui specifica, imi de toti
din tara. Apoi vorbim cu mare durere de nenorocirea noastra, de
pierderea celor mai buni mai camarazi legionari. Dupa
aceea rna due la Domnul General.
Domnia Sa era coborat in biroul comandamentului impreuna
cu ceilalti lua cafeaua. Intre timp vine parintele Dumitrescu. 0
scena duioasa intre Dl General Parintele.
Aranjam sa mergem la Talavera dela Reina sa predam arma-
mentul sa ne luam bagajele foile de eliberare. Plecam cu ma-
Dl ing. Virgil Ionescu a ramas pe loc ca sa faca o rugaciune la
90
''1''. :.''
I !
iNSEMNARI DE PE FRONT
capela uncle erau camarazii cazuti sa viziteze Alcazarul. Aceasta
vizita era sa-l coste viata din cauza ca frontul era numai la un kilo-
metru jumatate de Toledo, pe dealul dimprejur. Suindu-se im-
preuna cu soldatul ee-l insotea, pe un zid mai 1nalt, dl inginer era
observat de inamic s-a Ia.cut tinta gloantelor. Cu mare graba s-a
ascuns dupa alt zid caci tragea de zor.
Pe la orele 2 am ajuns la Talavera pe o ploaie torentiala. Ne-am
dus la gazda noastra. Babuta ne-a primit cu lacrimi in ochi, caci
din ziare de moartea lui Mota Marin.
Apoi am mers Ia centrul de recrutare, uncle am predat ce aveam
asupra noastra ni s-au dat foile de eliberare. Aici, marea noastra
surpriza a fost sublocotenentul Garson. Vindecat, sa piece
pe front cu o companie care se forma.
Noaptea ne-am lntors lnapoi. Se vedeau de-a lungul fo-
curile luptelor, caci era paralela cu frontulla o distanta, imi
pare, de 2 km. Seara ne-am culcat cu totii Ia comandament, urmand
ca a doua zi sa plecam, dupa ce se va face parada militara.
ADIO SPANIEl
Pe Ia orele 8 dimineata am pomit spre spitalul Don icc lias No-
bles. Peste putin timp au venit toate autoritatile civile militan 111
mare tinuta o companie din Tercio cu muzica militarrt. Sinil-h- ;111
fost purtate pe brate de catre pana Ia camiondiL Mtl/,ILI
intona Irnnul Legiunii. Toata lumea plangea, erau momcntc de ltt;tll.
inaltare sufleteasca. Primarul a tinut un frumos disnrrs
preamarind eroismul celor doi legionari romani. Compania (k
onoare defileaza cu muzica in frunte, aducand ultimul salut cclor
doi viteji.
Plecam. Ne hotaram sa facem ciite 2 ore de garda in camionctc
langa sicrie. incepem cu Banica cu mine. Starn amandoi 4 ore
pana la Avila. Drumul parcurs e minunat de frumos, dar nu-l mai
putem gusta acum. Ce vesel eram cand am venit pledim
cu cei doi scumpi camarazi morti. Seara dormim la Valadolid. A
doua zi plecam inainte.
Trecem prin Burgos, Ia Victoria. De acolo a doua zi pe Ia ora I
91
NECULAITOTU
suntem Ia in Sebastian. Aici, stam o zi o noapte. Avem de lucru,
consulul francez ne face mizerie mai ales din cauza lui Banica, fi-
indca pierdut
A doua zi plecam spre Irun. Aici find ultimul spaniol, se
face o parada pentru a saluta ultima oara trupurile sfinte ale cama-
razilor
De la intrarea in Irun ne toate autoritatile. Pe marginea
drumului stau In fata merge o formatie de tineri fa-
alta de requetes, in pas de parada. Dupa cu ose-
mintele vin autoritatile lumea. Irunul e distrus aproape complet
de Din o suta de mii de locuitori mai are doar vreo do-
uazeci de mii. Dar toata aceasta lume iese pentru a conduce pe cei
doi morti Crengi de infloriti, flori rare, ce nu cresc
pe Ia noi, impodobesc sicriele. Cortegiul se in fata coman-
damentului militar. Comandantul o simtita frumoasa cu-
vantare. Ii raspunde Dl General Cantacuzino Trupa
defileaza in sunetele muzicii. Multimea cu ochii scaldati in
lacrimi.
La cativa este granita. Se uita soldatii francezi la pa-
rada. Ajungem la podul de peste Irun. Intr-o parte, granita spa-
niola, intr-alta cea franceza.
Aici trebuie sa pomenesc de tinuta admirabila a Dlui Jean Th.
Florescu, fostul Ministru in Spania. A avut de noi o grija de adeva-
rat parinte. nu avea nicio obligatie, dornnia sa fiind Ministru
acreditat fata de guvemamentali, de ne-a tacut servicii
admirabile Prin gestul dsale a intrat in sufletul intregului tineret
legionar.
Cu mare emotie am trecut frontiera. Mergem spre alte zari, spre
tara. Simteam, cum ne in suflet dorul de tara. Am venit
ne intoarcem numai cinci. Ionel Mota Vasile Miarin au
cazut pe pamant Spaniol, pentru Cruce pentru Tara.
Tot ce-a avut mai scump tineretul romanesc a ramas acolo in
Spania, sa spuna celor de maine cea mai frumoasa balada a jertfei
noastre pe altarul Crucii.
Spania ramanea in urma ... Si, odata cu ea, vijelia
gloantelor. Si nu de ce, in tacerea aceea de piatra, in
care ne-a tinut caderea camarazilor parca simteam cum se
92
''1!1 !' ,,
INSEMNARI DE PE FRONT
strecoara in suflet, un regret, Ia plecare.
Am trecut frontiera. Adio Spaniei.
Ti-am lasat- pentru Cruce pentru Natie- tot ce a avut mai
falnic generatia noastra. Pe pamantul tau ramane marturie roma-
neasca in fata istoriei amintirea lui Mota a lui Vasile Marin.
Adio Spanie.
Plecam spre tara sa incredintam sfintele pamantului stra-

Amintirile ne intorceau mereu in urma, intre spaniole,
unde ne-au cazut glorios camarazii.
Muntii Pirinei se pierdeau, in goana tot mai mult intr-
un nor fumuriu de ceata.
'.'.. 1 . '111.'1.' .. '!1.111. .. 11'11
11 ,
1
!11,, I,
I!.. liilill illl
i ! I ~ !
CUPRINS
INTRAREA IN SPANIA
Salamanca
Predarea sabiei generalului Moscardo
Toledo ~ i Alcazarul
SPREFRONT
Angajarea in Tercio
PEFRONT
Poiana cu pini
Salbaticiile comuniste
Pe pozitie
Craciunul pe front
OFENSIVA
Ocuparea ~ o s e l e i Las Rozas
Atacul
Ocuparea clopotnitei
Spre Aravaca
IN DRUM SPRE MAREA JERTF A
Ultimele zile cu Ion Mota ~ i Vasile Marin
Majadahonda
Revederea de la Toledo
Adio Spaniei
95
9
13
15
18
21
25
J I
.16
41
45
4(J
53
58
61
63
68
75
79
83
87
89