Horia Sima

PENTRUCE AM PIERDUT RZBOIUL DIN RSRIT SI AM CZUT IN ROBIA COMUNIST

Rzboiul ce l-a purtat Romnia contra Rusiei bolsevice pentru aprarea fruntariilor trii, ca orice intmplare istoric, nu poate fi circumscris in limitele lui cronologice, 22 Iunie 1941 - 23 August 1944 !ubstanta acestui rzboiu s"a strns #e mult mai #e #eparte$ el are o serie #e antece#ente care fac parte integrant #in propria lui natur Aceast pre-istorie a lui e tot att #e important s fie cunoscut si e%aminat, #ac vrem s-i intelegem tragicul final &u am pier#ut rzboiul intr"un singur moment, cum ar fi !talingra#ul, si nici #atorit unei singure #ecizii, 'e(eran, care a #us la imprtirea )uropei in sfere #e influent, ci l-am pier#ut, asa zicn# pe #rum, in #ecursul perioa#ei ce s"a scurs #ela un rzboiu la altul, prin acumularea unui lung sir #e erori si a#versitti *ac a#versittile nu puteau fi evitate, iesin# #in sfera vointei nationale, erorile puteau fi eliminate, fiin# #e competenta guvernantilor In paginile care urmeaz voiu +ncerca s e%pun aceast lent eroziune a posibilittilor noastre #e a ne +nfrunta cu comunismul, in con#itiuni ca s ne putem salva tara #ela cotropire si robie ,oiu arta cum, pe parcursul celor #ou #ecenii #e viat romneasc

liber, acei ce aveau rspun#erea #estinelor natiunii au luat rn# pe rn# apa #ela moara natiunii si au trecut-o +n albia comunismului, pn ce biata moar romneasc, lipsit #e fort, a +ntepenit -ier#erea in#epen#entei nationale este rezultatul unui lung proces #e #egra#are a politicei noastre interne si e%terne, svrsit #e oameni #e cea mai felurit spet, +ncepn# #ela inconstienti pn la tr#tori si agenti ai inamicului 1. Latenta amenintare .iruinta comunismului in Rusia atrna ca o sabie a lui *amocle #easupra capului nostru, +n asteptarea unui moment propice ca s ni-l reteze *ac in prima faz a revolutiei rusesti, am profitat #e (aosul creat si #e #esmembrarea imperiului tarist pentru a recupera .asarabia, mai trziu, si pe msur ce regimul iesit #in revolutie se consoli#a, trebuia s ne cutremurm #e ceeace ar putea s se +ntmple neamului nostru in viitor si cu +nfrigurare s ne pregtim cuirasa #e care s se izbeasc atacurile #usmane Aceast mobilizare permanent a spiritului national contra monstrului care ne pn#ea #e #incolo #e &istru era cu att mai usor #e realizat cu ct poporul nostru cunostea bolsevismul #in propria lui e%perient Armata romn a trebuit s se +nfrunte in 191/ cu ban#ele #e sol#ati rusi sovietizati cari prseau frontul in mas si amenintau Iasii, un#e se aflau Regele si guvernul trii 'ot cu arma in mn, la cererea fratilor basarabeni, a trebuit s curtim provincia #intre -rut si &istru #e aceleasi (oar#e care pr#au si uci#eau si tot cu pretul sngelui vrsat am alungat pe bolsevicii care se cuibriser la .u#apesta, salvn# nu numai Romnia, ci si +ntreaga )urop 0entral #e invazia comunist 0(iar in interiorul trii s"au pro#us, +ntre anii 1919 -1922, alunecri spre stnga si a fost nevoie #e interventia armatei si #e sntoasa reactiune a tineretului universitar ca s se sting focarele #e agitatie *ar fiara bolsevic, +nfrnt pentru moment +n +ncercrile ei #e a #eveni stpna )uropei printr"un singur asalt revolutionar generalizat, nu era biruit )a s"a retras in vizuina moscovit, #e un#e pregtea revansa ,iitoarele revrsri ale comunismului asupra vecinilor nu vor mai fi brusce si necontrolate -lectiile #epe ,istula si .u#apesta le-au folosit- ci o miastr combinattie #e intrig, #iplomatie si fort ,ictimele #e mine vor trebui s fie in prealabil cloroformizate, s li se a#oarm instinctul #e aprare, s fie prinse ca +ntr"o pnz #e paian1en #e retelele conspiratiei comuniste +nct atunci cn# va veni ceasul loviturii #e gratie, acestea s nu mai opun #ect o slab rezistent 2. Trage ia !n"e#e "$ #arti e%e ) greu #e priceput cum aceste semne premergtoare, care nu mai lsau niciun #ubiu asupra intent(lor si planurilor #e agresiune ale 2niunii !ovietice contra trii noastre, nu au avut efectul asteptat in ptura con#uctoare a trii 3 cat #e usoar percepere a prime1#iei ar fi trebuit s-i #etermine pe con#uctori s elaboreze o politic #e lung #urat, care s se transmit ca o permanent national, pe #easupra parti#elor care se succe#au la putere, si al crei obiectiv s fie +ntrirea trii in toate sectoarele pentru a face fat oricrei +ncercri inamice #e a forta linia &istrului 'ot #estinul nostru, toat istoria noastr se 1uca pe aceast carte ,om e%ista ca natiune si ne vom putea #esvolta in conformitate cu aspiratiile noastre nationale numai #ac vom izbuti s +mpie#icm

pu(oiul bolsevic s se reverse peste tara noastr, si vom pier#e totul, inclusiv #reptul la o viat liber, #ac nu vom fi capabili s ri#icm acest #ig In #eca#a care a urmat primului rzboiu mon#ial, 1924-1934, parti#ele politice, stpne pe crma trii, au #at un lamentabil e%amen #e politic e%tern )le s"au ocupat #e fel #e fel #e c(estiuni si au intocmit fel #e fel #e programe, #ar nu au #at atentia cuvenit acelor nouri ameninttori care se puteau observa #incolo #e &istru -arti#ele nu au +nteles un#e zace centrul #e greutate al btliei, +ncotro trebue s ne concentrm toate puterile si rezervele natiunii, care e problema prin e%celent spre care s-si +n#repte +ngri1orrile si patriotismul lor Romania nu se putea culca pe laurii victoriei )a era pn#it #e nenumrate prime1#ii e%terne *ar aceste prime1#ii nu erau #e egal intensitate 0um am spus si alt#at, e%ista o or#ine #e mrime a prime1#iilor si parti#ele trebuia s +nceap prin a organiza #ispozitivul #e aprare al trii in functie #e prime1#ia principal In cazanul moscovit fierbea a ur nestins +mpotriva neamului nostru !i cn# armatele Anticristului se vor simti suficient #e tari, iar noi vom fi suficient #e slabi, si cn# cei #inti nu se vor teme #e complicatii internationale, ne vor cutropi -rizoniere ale unui fel ru#imentar #e a trata politica e%tern, toat arta parti#elor #e a con#uce corabia natiumi pe apele nelinistite ale )uropei se rezuma la brava formul a 5marilor nostri aliati6, ceeace voia s zic c Anglia si 7ranta, marile puteri care ne-au spri1init in realizarea unittii nationale, vor avea ele gri1 s ne ocroteasc si contra unei agresiuni #in partea Rusiei )vi#ent c atta vreme cat sistemul #e aliante ri#icat pe ruinele celor trei imperii 8german, austro-ungar si rusesc9, avn# ca privot puterea militar francez, +si mentinea suprematia pe continent, aceast referint la 5 marii nostri aliati6 era fr cusur *ar cum nimic nu rmne imutabil in istorie, si raporturile #e forte +ntre natiuni se mo#ific ne+ncetat 7ranta a #ominat in afacerile europene in primii ani #up rsboiu, #ar, rn# pe rn#, au intrat in actiune alte comple%e politicomilitare cari au rupt ec(ilibrul e%istent In 1922, Italia fascist se #esi prin#e #e sistemul #e aliante iesit #in rsboiu si inaugureaz o politic e%tern proprie *up ctiva ani #e slbiciune, Rusia sovietic se pune #in nou pe picioare sub cnutul #ictaturii comuniste, iar in anul 1933, poporul german se strange cu entuziasm sub steagul parti#ului national-socialist care proclamase ca punct principal #in programul su repu#ierea clauzelor oneroase ale 'ratalului #ela ,ersailles In tot acest timp #e mari prefaceri, parti#ele politice au rmas anc(ilozate in formulele ce le mosteniser #ela 5preluarea imperiului6 7izionomia politic a )uropei suferise sc(imbri ra#icale )uropa #ela 1922 nu mai era )uropa #ela 1924, nici )uropa #ela 192: si nici )uropa #ela 1933 -arti#ele politice ar fi trebuit s ia act #e e%istenta unor noi constelatii #e forte si s a#apteze politica e%tern a Romniei noilor realitti Aceasta nu +nsemna a rupe cu vec(ile aliante -nu eram pusi in situatia #e a opta pentru un sistem sau altul- ci #e a lrgi cercul prieteniilor, cstign# noi aliati in latentul conflict ce e%ista +ntre noi si Rusia !ingur ;eneralul Averescu a +nteles semnele +ngri1ortoare ale timpului si, in al #oilea man#at al su, 192<-192/, a strns legturile #e prietenie cu Italia mussolinian 0u acest gest, a obtinut nu numai recunoasterea alipirii .asarabiei #e ctre Italia, #ar a pus si un prim fun#ament al unei aliante ulterioare care putea s ne garanteze granita &istrului ;uvernele cari au urmat nu numai c nu au cultivat bunele raporturi cu Italia, #ar au fcut totul ca s le +nvenineze, crein#u-ne o #usmnie inutil 0onflictul cu 2niunea !ovietic era inevitabil #in cauza i#eologiei e%pansioniste a

comunismului -oporul romn, cu instinctul lui sntos, si-a #at seama #e un#e +l pn#este nenorocirea si a manifestat tot timpul o repulsie organic fat #e agitatiile comuniste 'ineretul trii s"a ri#icat cu un avnt irezistibil ca s bloc(eze calea acelora cari voiau s intro#uc comunismul in universitti &umai parti#ele triau intr"o lume ireal, crezn#u-se la a#post #e rai#urile #e peste &istru, #ac invocau fr +ncetare, ca o formul magic, atasamentul fat #e marii nostri aliati .a mai mult, aceste parti#e s"au simtit ofensate cn# 0orneliu = 0o#reanu cerea in 1934 5+ntoarcerea .asarabiei cu fata spre .ucuresti6, in loc s fie lsat pra# agentilor bolsevici, si i-au interzis marsul ce-l proiectase cu tineretul trii peste -rut !i asa s"a pier#ut o #eca# pretioas, legn#u-ne sperantele #e 5fata morgana6 a marilor nostri aliati Iar acestia cum au onorat +ncre#erea ce ne-am pus-o in ei> In 1939, ne-au oferit garantii pentru granita #e ,est a trii, #ar nu s"au legat s apere granita rsritean In 1944, cn# am primit ultimatul sovietic, nu ne-am bucurat n+ci mcar #e un gest #e protest #in partea Angliei 8cci 7ranta iesise #in lupt9, a#resat ?oscovei, pentru clcarea conventiei #e #efinire a agresiunii In 1944, un alt moment critic al e%istentei !tatului romn, 5marii nostri aliati6, pe care +i a#orau parti#ele, ne-au prsit si ne-au +nvitat s intrm in abatorul bolsevic !i asa s"a pier#ut o #eca# pretioas, sub #omnia incompetentei si a superficialittii

&. Tr' area %$i Tit$%e("$ &egli1area pericolului ce ne pstea #in stepele Rusiei a luat aspecte grave prin acapararea politicei e%terne a Romniei #e ctre &icolae 'itulescu In timp ce con#uctorii parti#elor politice pot fi acuzati #e #iletantism sau #e infantilism politic, &icolae 'itulescu reprezint un caz calificat #e tr#are Astzi pose#m suficiente #ovezi, mai ales #up publicarea a o serie #e #ocumente #e ctre oficinele istorice ale regimului #in tar, pentru a afirma c 'itulescu a fost un agent al conspiratiei comuniste !erviciile ce le-a a#us ?oscovei, tr#n# interesele trii lui si ale +ntregei )urope, nu pot fi comparate #ect cu cele a#use #e !orge sau 0anaris, in cursul celui #eal #oilea rzboiu mon#ial *ela venirea national-trnistilor la putere, in 192@, si pn in 193<, cn# a fost conce#iat, 'itulescu, fie c era sau nu titularul ministerului, controla politica e%tern a Rom niei 0eeace parti#ele svrsiser #in +ngustime #e ve#ere, lsn# granita rsritean #escoperit, 'itulescu a urmrit cu bun stiint si constiint Aa plecarea lui, situatia e%tern a Romniei se +nruttise, #evenin# flui#, fr niciun punct #e spri1in real, fr, nicio certitu#ine, fr niciun aliat care ar putea s ne a1ute in caz #e nevoie 7ranta, 5marele nostru aliat6, se intovrsise cu 2niunea !ovieticBC #eci, nu ne mai putea fi #e niciun folos$ cu ;ermania si Italia eram la cutite, iar #e Rusia !ovietic ne legau niste semnturi fr nicio valoare 'itulescu +ntreprinse trei operatii frau#ulose #e politic e%tern in contra intereselor trii a a fcut tot ce i-a stat in putint ca s +mpie#ece apropierea Romniei #e !tatele revolutiilor nationale, Italia si ;ermania, mergn# pn la ofensarea si bruscarea

acestor mari puteri$ b a lucrat cu un zel suspect ca s +ntro#uc Rusia !ovietic in concertul natiunilor civilizate, #in care se e%pulzase singur prin faptele ei criminale In 1934, Rusia !ovietic este primit in Aiga &atiunilor, iar in 193: se +nc(eie pactul #e amicitie si asistent mutual +ntre 7ranta si !oviete Aa realizarea celor #ou acte, 'itulescu a fost un aprig sustintor al Dremlinului$ c pentru a linisti opinia public romneasc, alarmat #e strania atitu#ine a ministrului nostru #e e%terne, care se fcuse avocatul Rusiei !ovietice in toate forurile internationale, 'itulescu s"a +ntors acas cu niste petite #e (rtie pe care +si pusese semntura si Rusia !ovietic 2nul era pactul #e #efinire al agresiunii, semnat la Aon#ra in 1933, +ntre !oviete si toti vecinii ei Romnia figureaz printre semnatarii acestui act Alt instrument #iplomatic prin care 'itulescu voia s #emonstreze trii c relatiile cu Rusia !ovietic s"au normalizat si nu mai avem s ne temem #e o agresiune #in partea acestui !tat, a fost reluarea raporturilor #iplomatice cu ?oscova, in 9 Iunie 1934 0(estiunea .asarabiei fusese eliminat #in termenii acor#ului +ne#t ne putem imagina natura garantiilor ce ni le oferea 2niunea !ovietic )a ne garanta c .asarabia continu s fie obiect #e litigiu +ntre cele #ou tri 0n# si-a respectat 2niunea !ovietic isclitura, ca s ne putem +ncre#inta, soarta acor#urilor +nc(eiate cu ea> 'r#area lui 'itulescu a fost posibil pentruc a +ntlnit me#iul prielnic in care s se #esfsoare activitatea lui #e #esorganizare a aprrii nationale -arti#ele politice, cu superba lor ignorant a noii con1uncturi europene, ve#eau in 'itulescu un strlucit continuator al glorioasei mosteniri a rzboiului #e intregire, alturi #e 5marii nostri aliati6 *ar ei nu +si luau osteneala s cerceteze cum ne va a1uta 7ranta in eventualitatea unui atac rusesc, cn# ea +nssi era legat printr"un pact militar cu 2niunea !ovietic *in momentul +nc(eierii acestui pact, 7ranta nu mai putea conta in tabloul aliantelor romnesti si trebuia substituit cu o alt putere, in spet ;ermania -arti#ele nu intelegeau 1ocul subtil a lui 'itulescu, care le specula nivelul re#us al inteligentei lor politice pentru a-si +mplini obligatiile luate fat #e Internationala 0omunist -arti#ele +i ##user lui 'itulescu o semntur in alb 'ot ce fcea el era bun fcut, purtn# pecetea celei mai mari iscusinte politice Att ?aniu, .rtianu, ct si ceilalti sefi mai rnrunti ai parti#elor, cu rari e%ceptii, +i purtau un a#evrat cult si +i sorbeau cuvintele casicum ar fi fost rostite #e un oracol *ar 'itulescu mai #ispunea si #e alt acoperire ca s-si e%ercite fr niciun control politica lui #e subminare a sigurantei e%terne a trii ?anevrele lui #e progresiv +nfeu#are a Romniei intereselor sovietice nu s"ar fi putut realiza fr #e consimtmntul Regelui 0arol al II-lea Regele era #e acor# cu aceasi politic #e apropiere #e ?oscova, pe care el +nsusi o patrona si urmrea s o realizeze 2ltima lovitur si cea mai grav pe care o pregtea 'itulescu in contra trii lui a fost s transforme Romnia intr"o baz #e +naintare a trupelor sovietice spre )uropa 0entral Aceast actiune tr#toare care, #ac s"ar fi realizat, ne-ar fi transformat in pasalc rusesc cu @ ani mai inainte, a putut fi +mpie#ecat la vreme gratie energicelor proteste ale lui 0 = 0o#reanu, 3ctavian ;oga, ;eorge .rtianu, ?i(ail !tur#za si ale altor oameni politici si #iplomati ). O"$%ta Pa%at$%$i

*in punct #e ve#ere al intereselor lui si ale #inastiei ce #omnea in Romnia, Regele 0arol II ar fi trebeit s manifeste o atite#ine anticomunist ferm )l stia precis c va fi mturat 0oroana in eventealitatea unei biruinte comuniste *e acest lucru era constient si asa se e%plic anumite sovieli ale lui #e a se asvrli cu oc(ii legati +ntr"o aliant cu ?oscova *ar aceste momente #e luci#itate si responsabilitate erau +nbusite #e alte preocupri si porniri Regele 0arol mai era si amantul )lenei Aupescu si cu aceast femeie nu a intrat la -alat numai o curtezan, ci o initiat in conspiratia comunist In 1urul ei s"a format o camaril care-l +ncercuise pe Rege si +i controla toate #eciziile &imeni nu venea la putere fr #e aprobarea acestui cerc, #enumit 5oculta6, si nimeni nu putea beneficia #e favoarea Regelui #ac nu servea planurilor #e sovietizare a Romniei pe care si le propusese aceast camaril, patronat #e )lena Aupescu 0once#ierea lui 'itulescu, in toamna anului 193<, nu a insemnat, cum s"a crezut atunci in cercurile germane si italiene, o sc(imbare in politica e%tern a Romniei in beneficiul puterilor A%ei -olitica titulescian a fost continuat e%act #up aceleasi linii #e ctre noii titulari ai -alatului !tur#za -lecarea lui 'itulescu -#atorit unui conflict #e or#in personal cu Regele- nu a slbit cu nimic posibilittile #e interventie ale ?oscovei in afacerile interne ale Romniei, cci rmnea ec(ipa #e baz con#us #e )lena Aupescu, in minile creia Regele 0arol #evenise o 1ucrie Aceast ec(ip mai avea avanta1ul c actiona #in incinta -alatului, #ela picioarele 'ronului, un loc +ncon1urat #e veneratia si #ragostea +ntregului popor 0ine putea bnui pe !uveran c ar fi o unealt a comunismului> *impotriv, Rusia cstiga prin eliminarea lui 'itulescu si, probabil, c +n#eprtarea lui a fost (otrit in cele mai +nalte sfere ale comunismului mon#ial, iar conflictul cu Regele a fost folosit numai ca un prete%t Intr"a#evr, 'itulescu, in 193<, era un om uzat si compromis 7usese stors ca o lmie in fel #e fel #e +ntreprin#eri #ictate #e interesele Rusiei !ovietice )ra ru vzut la Roma si .erlin, trezea suspiciuni c(iar la Aon#ra, un#e guvernul #e atuncl cuta o +ntelegere cu ;ermania si Italia, provocase cercurile nationaliste #in 7ranta si fcuse si impru#enta ca #in primul moment s-si afirme simpatia si spri1inul pentru guvernul republican al !paniei In tar era tinta unor aspre atacuri, nu numai #in partea miscrii legionare, ci si a altor parti#e #e opozitie 3rice ar fi +ntreprins #eacum +nainte, ar fi purtat pecetea 5omul ?oscovei6 si ar fi strnit o furtun #e proteste in tar si in strintate 3ri, Internationala 0omunist nu avea interes ca in 193< s provouce rzboiul si nici s #escopere ec(ipa #e baz care actiona in Romania, formata #in Rege, )lena Aupescu si antura1ul lor Romania era sacrificat, va truce la momentul oportun #e partea Rusiei, #ar pn atunci trebuia s #uc o politie# #e +mpciuire fat #e .erlin, pentru a nu trezi suspiciuni grave si a provoca mania lui Eitler Iat #ece trebuia s plece 'itulescuC pentru a pre#a politica e%tern a Romniei in mnni mai sigure, care, fr a sc(imba o iot #in cursul anterior, s o e%ercite cu mai mare fle%ibilitate si astutie *in primii ani #e #omnie ai Regelui 0arol al II-lea se poate observa cum acesta crmuia tara #up conceptii strine #e interesele neamuluiC a a combtut ?iscarea Aegionar si a urmrit #ecapitarea ei cn# situatia specific a Romniei, amenintata #irect #e comunism, ar fi reclamat o ocrotire a Aegiunii 'ronul nu ar fi putut iesi #ect +ntrit #in aceast colaborare$ b a urmrit cu o perseverent #iabolic sfrmarea marilor parti#e, pentru a nu mai e%ista in tar nicio fort capabil s se opun planurilor lui scelerate Aceste parti#e mai puteau fi un obstacol in politica lui #e apropiere #e Rusia, #ac s"ar fi trezit la realitate

atunci cn# s"ar fi aflat in fata unui pericol iminent$ c a lasat armata in aceeasi stare 1alnic in care o aflase, ne+narmat si nepregtit 3culta se gn#ea si la ipoteza c nu ar putea impune trii alianta cu Rusia -entru aceast eventualitate, capacitatea combativ a armatei trebuia mentinut la cel mai 1os nivel, pentru a nu constitui un obstacol pentru nvlitorii #in Rsrit #ac va primi or#in s apere tara *up conce#ierea lui 'itulescu, Regele isi asum rspun#erea #irect a politicei e%terne ?inistri erau alesi numai #in personalul politic sau #iplomatic care +mprtsea aceleasi convingeri cu Regele *irectivele lsate #e 'itulescu au rmas perfect valabile, a#ic rezerv fata #e initiativele A%ei si spri1in #iplomatiei sovietice pe continent .ine +nteles c -uterile A%ei +ntrin#u-se, iesiri a la 'itulescu in forurile internationale, contra ;ermaniei si Italiei, ar fi fost contrapro#uctoare Regele 0arol #ucea aceeasi politic #e +ncercuire a ;ermaniei, #ar cu mai mult precautiune, +ntr"un stil mult mai nuantat, mergn# pn a face .erlinului importante concesii #e or#in economic *ar telul final al politicei lui fat #e -uterile A%ei nu se mo#ificaseC el pn#ea momentul prielnic ca s ias #in acest 1oc in zig-zag si s se alture aliantei franco-bolsevice, asvrlin# tara in rzboiu contra ;ermaniei

*. R'$+'"'torii ($r#rin(i e e,enimente *ac oculta -alatului nu si-a putut +n#eplini in +ntregime programul fi%at #e Internationala 0omunist -a manevra in asa fel ansamblul politicei interne si e%terne romnesti +nct in final tara noastr s a1ung alturi #e !oviete- asta se #atoreste iutelii cu care s"au #esfsurat evenimentele -lasa in care prinseser ei tara s"a rupt #in cauza repeziciunii cu care ;ermania a con#us rzboiul In !eptembrie 1939, Arman# 0linescu a fcut sfortri #esperate ca s conving 0onsiliul #e 0oroan, convocat pentru a e%amina situatia creat in urma izbucnirii ostilitatilor germano-polone, #e urgenta necesitate a intrrii Romaniei in rzboiu pentru a a1uta -olonia, #ar s"a izbit #e soviala celorlalti membri ai 0onsiliului, +ngri1orati #e ritmul in care se #esfsurau operatiile armatei germane In primvara anului urmtor, 1944, camarila si-a pus n#e1#ile +ntr"o blocare a ofensivei germane, fie in fata liniei ?aginot fie un#eva mai in interiorul 7rantei Regele si antura1ul su asteptau o ree#itare a miracolului #epe ?arna &ici aceasta #orint nu le-a fost +n#eplinit 7ranta a capitulat in sase sptmni, #up inutile +ncereri #e a opri coloanele #e tancuri germane Aa +nceputul verii anului 1944, politica e%tern a Romniei srise si ea in aer &u mai aveam niciun punct #e spri1in in )uropa &ici real si nici eel putin fictiv ?arii nostrii aliati #ispruser #epe continentC 7ranta nu mai e%ista, iar Anglia tremura #e teama unei invazii germane ?ica Intelegere si Intelegerea .alcanica se pulverizaser, iar Aiga &atiunilor rposase si ea mai #emult )%act cum prevzuse 0pitanul In momentul #ecisiv, toate aceste constructtii artificiale se vor prbusi, 8ca niste castele #e carton9 In sc(imb, eram +ncon1urati numai #e #usmani *in Rsrit ne pn#ea fiara bolsevic si se pregtea s-i intin# g(iara asupra .asarabiei$ la ,est 2ngurii nu-si ascun#eau

satisfactia #e a sti c s"a apropiat momentul revansei$ iar la !u# .ulgarii se preguteu si ei s-si prezinte reven#icarile asupra *obrogei meri#ionale -olitica parti#elor, politica lui 'itulescu si politica lui 0arol ne-au a#us in acest impas ;ermania si Italia si-au intors fata #ela noi, #upce au fcut za#arnice eforturi, +ncepn# #in 1934, s ne cstige prietenia In lipsa Romniei, care le-a +ntors spatele, prefern# s #evin o ane% a #iplomatiei sovietice, aceste puteri si-au cutat alte prietene pe care trebuia s le onoreze acum .asarabia era sacrificat prin pactul secret Ribbentrop-?olotov$ 2ngurilor si .ulgarilor le promiseser Roma si .erlinul satisfacerea reven#icarilor lor, in sc(imbul aliantei la care se anga1aser Aceste erori si aceasta politic #e permanent ignorare a intereselor reale ale 'rii veniser la sca#ent .ine +nteles c #ac ar fi e%istat la Rege si la consilierii lui un ultim sentiment #e #emnitate omeneasc si #e rspun#ere fat #e ta%, cel putin in acest moment #e suprem prime1#ie s"ar fi pro#us o ra#ical sc(imbare in constiinta lor, recunoscn#u-si #rumul gresit si +naugurn# o nou politic in conformitate cu aspiratiile natiunii *ar Regele czuse in asa (al #e #egenerare moral +nct soarta trii nu-l mai interesa !ingurul lucru ce-l preocupa era cum s se strecoare el si antura1ul lui prin aceste evenimente teribile care #rmau e#ificiul Romniei ?ari 3culta si-a fcut urmtorul calcul -roblema trii e secun#ar )sential este s fie salvat Regele, cci rmnn# Regele pe tron, rmne si )lena Aupescu si, o#at cu ea, toat gruparea constitutiv a ocultei 0u orice pret trebuia pstrat puterea in minile acelora care o e%ercitau &u-i interesau amploarea concesiunilor 3#at Regele salvat, e salvat oculta, e salvat conspiratia comunist care actiona c(iar #in incinta -alatului -entru moment nu e%ist alt solutie #ect o apropiere #e ;ermania 'recerea Romniei in lagrul moscovit nu era posibil in acel moment nici #in cauze interne -nu numai legionarii, #ar +nsesi parti#ele politice s"ar fi opus, prefern# o +ntelegere cu ;ermaniaci si #in cauze e%terne, pactul #e neagresiune germano-sovietic constituin# un impe#iment la ruperea ec(ilibrului #in !u#-)stul european ?ergem cu ;ermania acum, spunea oculta, #ar pn#im momentul prielnic ca s ne #esprin#em #e ea, revenin# 5la locul un#e au fost 1urmintele6, a#ic in tabra bolsevismului 'oat politica Regelui #in vara anului 1944 nu a avut nicio referint cu #rama trii )ra perfect a#evrat ceeace nscocise imaginatia .ucurestenilor pe atunci c Regele prefera s ramn cu 5*ucatul #e Ilfov6 #ect s prseasc tronul 3#at cu el rmnea intact conspiratia comunist #ela -alat, pstrn#u-si libere toate posibilittile si oportunittile ca s sc(imbe cursul politicei romnesti cn# se va #ebilita pozitia german pe continent *in aceast perspectiv trebue apreciat politica intern si e%tern a Regeloi, in vara anului 1944 !urprinsi #e evenimente, raufcatorii svrleau lest peste bor# pentru a se salva #ela prbusire, fr s se mai uite si la frnturile #e tar pe care le sacrificau 3 solutie mai usoar pentru ei ar fi fost s plece #in tar, cn# s"a apropiat uraganul, #ar interesele conspiratiei comuniste reclamau ca ei s rmn, salvn# acest punct operativ care (otra #e soarta +ntregului !u#-)st european !i asa, lumea a asistat uimit la #estin#ere si apoi la +ntelegerea cu legionarii, la #enuntarea aliantelor si pactelor prece#ente, la c#erea guvernului 'trescu, la intrarea legionarilor in govern, la servilismul cu care s"au acceptat toate reven#icrile teritoriale patronate #e .erlin, ?oscova si Roma, la umilitoarea postur a Regeloi 0arol care +si +ntin#ea minile in toate prtile ca s-si gseasc colaboratori #ispusi s-i acopere politica lui nefast si s +mprteasc rspun#erea #ezastrului cu el

'ara putea s piar pentru Regele 0arol, putea s sufere orice +nfrngeri, orice umilinte, #ac cu ac st pret putea s capteze bunvointa -uterilor A%ei si s rmn pe tron 0e va fi mai #eparte, se va ve#ea *eocam#at #ictatura regal si rotitele ei invizibile s nu sufere nicio #islocare sau nici eel putin o alterare

-. Mira"$%oa(a (a%,are e%a - Se#tem.rie 2n pumn #e oameni, a1utati #e -rovi#enta *ivin, au alungat #epe tron pe Regele ucigas si au sc(imbat cursul istoriei romnesti &u putem +ntra aici in amnuntele revolutiei #ela < !eptembrie, cci nu este acesta rostul articolului #e fat 0eeace ne intereseaz in acest spatiu, este s stabilim ce consecinte a avut actul rsturnrii Regelui 0arol pentru politica e%tern si intern a Romniei Rezultatul eel mai important al ab#icrii a fost scoaterea !tatului romn #e sub influenta ocultei 3#at cu Regele #ispreau )lena Aupescu si intreg clanul #e conspiratori #e ten#int mar%ist care #iri1aser pn atunci #estinele natiunii 3culta mare si mic fusese eliminat -olitica Romniei nu o mai #icta ?oscova, ci poporul romn reprezentat in !tatul national-legionar prin ?iscarea Aegionar &atiunea #evenise stpn pe viata ei 0ea mai mare nenorocire pentru un neam nu e aceea #e a suferi privatiuni, #e a purta rzboaie sau #e a fi victima unor calamitti, ci #e a nu #ispune #e resursele ei morale si materiale Aceasta era situatia sub Regele 0arol, cn# tot ce pro#ucea natiunea era scos la licitatie in profitul unor cete #e streini si e%ploatatori, iar pe #easupra mai era si +mpins ca vitele la tiere, spre abatorul lui !talin 0olaborarea cu ;eneralul Antonescu se prezenta in primele luni sub cele mai favorabile auspicii !e uniser fortele principale ale tarii, Armata si Aegiunea, iar noul Rege +si ##use consimtmntul la aceast formul #e guvernare &imeni in tar nu mai putea s conteste noului regim forta si autoritatea 0el mai puternic parti# politic, #e cn# a e%istat Romnia mo#ern, +si ##ea mna cu glorioasa armat a trii, ca s fureasc instrumentul #e guvernare capabil s repare ne#repttile trecutului si rnile recent primite -erspectiva era gran#ioas 2n popor +ntreg, +nsufletit #e i#ealurile Aegiunii, ptruns #e sacrificiul 0pitanului si (otr+t #e lupt, sttea in spatele 0on#uctorului pentru a participa la mreata epopee a renasterii nationale si a recuceririi teritoriilor pier#ute 3 sans unic in istorie, cu care cine stie #ac ne vom mai +ntlni vreo#at ?omentul #ela < !eptembrie 1944, ca semnificatie profun# a istoriei, nu poate fi comparat #ect cu alegerea *omnitorului 0uza pe tronul ambelor fitri romnesti !i atunci, miscarea national, +nceput sub 'u#or ,la#imirescu si trecut prin nenumrate +ncercri, suferinte si #eceptii, +si gsise +mplinirea suprem in actul 2nirii Acum aceeasi miscare, reactivat #e 0orneliu 0o#reanu, #up imense sacrificii, +si aflase realizarea in actul #ela < !eptembrie !i atunci, ca si acum, era in fon# poporul romn care biruia contra unor stpniri care se suprapuneau peste #estinul lui ?ultimile +si cntau bucuria izbvirii prin entece si manifestatii si salutau pe 0on#uctor cu un entuziasm #elirant *ar ce folos #e toate aceste uriase #ruiri ale unui neam +ntreg cn# acel ce 'rbuia s-i

interpreteze #orintele si s-i #uc la +mplinire aspiratiile nu era #ect o nefericit aparitie a #esertciunii omenesti, care nu ve#ea in ?iscare #ect un concurent al gloriei care i se cuvenea numai lui .ucuria neamului a fost #e scurt #urat, retezat #e acela care se ri#icase la locul #e 0on#uctor pe mormintele legionarilor cari au luptat la 3 !eptembrie

/. Antone("$ om$% +ata% Asezn#u-ne in locul #usmanilor infrnti la < !eptembrie, trebue s ne #m seama c #upce s"au #esmeticit #e lovitura primit, si-au pus toate resursele la contributie ca s va# cum pot s recstige puterea in !tat 2n complot sau o actiune #irect nu ar fi avut nicio sans #e reusit 'rebuia gsit o cale ocolit, o posibilitate #e #inamitare a coalitiei #in interior, o provocare a unei rupturi +ntre cei #oi factori ai ei, care s o sparg si s o re#uc la neputint Analizn# mai #eparte care #in cei #oi factori ar fi putut fi asmutit contra celuilalt, #usmanii s"au oprit asupra lui Antonescu ?iscarea nu putea fi manevrat, att prin masivitatea ei ct si prin constiinta con#uctorilor ei Antonescu nu avea parti#, nu avea organizatie si nu avea fort #ect atta vreme ct se afla in fruntea !tatului si a armatei *epose#at #e aceste functiuni, nu mai reprezenta nimic )ra mult mai usor pentru fostii a#versari s-si #istileze veninul pe canalul unui singur om #ect s #eruteze o miscare ;eneralul Antonescu mai prezenta un avanta1 0u el se mai fcuse o e%perient #e acelasi gen si e%perienta reusise Antonescu era un ambitios fr margini si #ac i se satisfcea aceast ambitie, oricine putea s-l e%ploateze Raporturile #intre Antonescu si -alat nu erau bune, erau c(iar incor#ate, #ar cn# Regele 0arol i-a oferit ?inisterul Armatei, a acceptat s intre in guvernul ;oga si mai trziu in guvernul #ictaturii regale, fiin# unul #intre stlpii noului regim In noua lui functiune, #e ?inistru #e Armatei, ;eneralul Antonescu a 1ucat un rol #ecisiv la inscunarea noului regim, or#onn# prefectilor militari s scoat 244F in plebiscitul pentru noua 0onstitutie 'ot Antonescu a amenintat pe 0orneliu 0o#reanu s nu fac manifestatia proectat contra noii 0onstitutii 8era vorba #e o manifestatie fcut in 0apital, +mpreun cu Iuliu ?aniu9, cci 5armata trage6, a#ic el va #a or#in armatei s trag Aa -re#eal, +nainte vreme, avusese lungi conversatii cu 0pitanul asupra necesittii #e +nsntosire a vietii publice romnesti Acelasi om, #upce i s"a satisfcut setea #e putere, era gata s trag in acei care luptau tocmai pentru insntosirea vietii publice Avn# in ve#ere acest antece#ent, nu era e%clus, +si ziceau elementele scpate #in naufragiul #ela < !eptembrie, ca aceeasi tactic s #uc la acelasi rezultat Aceste cercuri stiau c Antonescu rvnea s aib toat puterea pentru el, s nu mai sufere limitrile pe care i le impunea colaborarea cu ?iscarea *ac aceast #orint latent va fi re#esteptat si cultivat, ;eneralul ar putea fi amgit s se intoarc +mpotriva ?iscrii, e%act ca in 193@C stima ce i-o arta lui 0orneliu 0o#reanu suferise o eclips cn# i s"a artat fotoliul ministerial Intr"una #in ultimele conversat( cu el, i-am a#us aminte #e ceeace imi spunea #espre perioa#a #e colaborare cu Regele 0arolC 5*omnule !ima, am fost inselat #e Rege6 !i i-am zis in continuareC 5*omnule ;eneral, v rog fiti atent ca s nu c#eti iarsi sub influenta acelorasi forte si s loviti in ?iscare6 .ine inteles e# mi-a #at un rspuns aspru, asigurn#u-m c 5nicio#at ;eneralul Antonescu nu va lovi in

?iscare6 -relucrarea ;eneralului Antonescu #e ctre fortele oculte a fost posibil si #in cauza altor impre1urri cari +i putegu mri ambitia lui nemsuratC era un om bolnav #e o boal care nu-l impie#ica s munceasc, #ar care fiin# +ntr"o faz inaintat, +i provoca crize Aceast boal se manifesta printr"un #esec(ilibru #e umor si atitu#iniC putea trece #ela o zi la alta sau c(iar in cteva ore sau c(iar in cteva clipe #ela buntate, prietenie si c(iar #ragoste, la brutalitate si ferocitate In astfel #e momente, nu-si controla cuvintele, gesturile si, ceeace era mai grav, #ispozitiile luate 3fensa pe oricine, tratn#u-l ca pe o slug nemernic -utini l-au cunoscut pe ;eneralul Antonescu mai bine ca mine 0eilalti l-au cunoscut asa zicn# prin vitrin, cn# primea au#iente, cn# aprea la para# sau la manifestatii )u +ns am lucrat zi #e zi cu ei si numai gratie unui tact #eosebit si unei simpatii ce i-o inspiram, am putut #uce aceast lung tovrsie &icio#at nu m"a 1ignit, #ar colaboratorii mei ieseau #ela el amr+ti Antonescu nu era un om politic )l isi imagina !tatul ca o vast cazarm 0re#ea c totul se rezolv prin or#ine *e aceea in #ecursul #ictaturii lui, #estul #e lung, nu a izbutit s-si creeze un cerc #e prieteni, o grupare, o fort politic, un sistem #e amicitii si oameni #evotati )l nu ve#ea #ect oa,rneni care primesc or#ine si le e%ecut, fr, s se intereseze cine sunt acesti oameni si pentru ce +l ascult cu atta servilism !istemul cazon al lui Antonescu #e a guverna !tatul a +nlesnit consi#erabil fostilor #usmani 8care in fon# erau si #usmanii lui9 s-i e%cite patima #e #ominatie si mai trziu s se strecoare pn in cele mai +nalte posturi #e con#ucere ale trii Avea un antura1 #e proast e%tractie, format #in in#ivizi care se gn#eau la togte, afar #e interesele trii Afaceristi, arivisti feroci si intriganti fr margini Antonescu a vea o slbiciune #eosebit fat #e aceste persoane Ae fcea toate voile si le asculta toate psurile Acestia au fost aliatii cei mai pretiosi ai elementelor cari lucrau #in umbr la separarea ;eneralului #e ?iscare Intre figurile #in antura1ul ;eneralului Antonescu care, au 1ucat un rol mai nefast in aceast perioa# a fost *-na ;oga Aceast femeie, nelipsit #in casa lui Antonescu, lucra pe #ou tablouri C pe #eoparte bat1ocorea ?iscarea pela oficialittile germane, cn# le +ntlnea pela receptii sau la mesele ce le ##ea in somptuoasa ei cas -e #e alt parte, +i bga in cap ;eneralului fel #e fel #e conspiratii pe care le-ar pune la cale legionari ca s-l omoare 3#at m"a c(emat ;eneralul si foarte enervat m"a +ntrebat #ac stiu ceva c 5*-na !tur#za a organizat o ec(ip ca s-l omoare6 Aceeasi *-na ;oga, cunoscn# toate #eciziile rzboiului, le transmitea apoi Aliatilor prin '77, cari, la rn#ul lor, bine +nteles, c le retransmiteau Rusilor &u numai c *-na ;oga nu a +mprtsit soarta *-nei Antonescu sub comunisti, ci a fost lsat s locuiasc in castelul #ela 0iucea, oferin#u-i-se si o pensie -entru a se a1unge la o ruptur, evi#ent se gseau suficiente prete%te 0um noi ne-am comportat tot timpul corect si loial fat #e el, ;eneralul specula inerente frictiuni care se pro#uc in !tat pana ce se aseaz o revolutie in albia lui Aceste inci#ente constituiau materia pre#ilect, a acelora care conspirau #in umbr la rsturnarea regimului Inainte #e a fi informati oficial, rsunau telefoanele la presi#entie pentru a-i comunica ;eneralului o 5nou isprav a cmsilor verzi6 Aceast tensiune a mers crescn# pn ce ;eneralul, impins #in spate #e toti nemultumitii, a trecut la actiune *up +nlturarea lui !tur#za #ela )%terne, a #emis pe ministrul #e interne, ;eneralul -etrovicescu si, o#at cu el, pe toti prefectii si c(estorii legionari #e politie, substituin#u-i cu militari )vi#ent, ?iscarea se afla in fata unei lovituri #e !tat si a reactionat Antonescu a fost surprins #e masivitatea acestei

reactiuni, care-l asvrlise in #efensiv Atunci a cerut a1utorul lui Eitler si numai gratie or#inului #at #e acesta #iviziilor germane #in Romania #e a interveni in favoarea lui, a castigat parti#a 0. 1ino,'tia a%iat$%$i german )%pulsarea ?iscrii #ela putere, prin #ubla interventie Eitler-Antonescu, nu s"ar fi putut pro#uce #ac ar fi e%istat suficient luci#itate politic la con#uctorii celui #e-al III-lea Reic( &imeni pe lume si mai ales cn# e anga1at +ntr"un rzboiu pe viat si pe moarte, cum era ;ermania, nu se #esparte #e prieteni pentru a-i lua in brate pe #usmani 0ci +n#rtul lui Antonescu se #esc(i#ea un gol politic cat tara #e mare si acest gol nu putea rmnea neocupat in virtutea unei legi naturale 0ine va lua locul legionarilor care au fost asvrliti in inc(isoare sau au luat #rumul pribegiei> Antonescu nu avea parti#, nu avea organizatie si nu avea popularitate ;eneralul va lua oamenii #e care avea nevoie pentru a guverna, la intmplare, #e un#e +i gsea, si buni si ri &u a putut face nimic altceva #ect s improvizeze, orientn#u-se in numirile ce le fcea e%clusiv #up gra#ul #e #usmnie al personalului ales fat #e legionari Acesta a fost criteriul principal ce l-a folosit la selectia noilor ca#re, un criteriu eminamente negativ, cam nu putea #uce #ect la formarea unui organism (ibri#, in care toate aventurile erau posibile &imic mai natural #ect ca vec(ile forte s profite #e aceast +mpre1urare pentruca 5progresiv6 s-si reia influenta in !tat, +nfiltrn#u-se tot mai a#nc, pe msur ce rzboiul se prelungea si necesittile interioare #e personal cresteau, #in cauza vacantelor lsate #e cei ce mergeau pe front 2n guvern german, constient #e responsabilittile ce-i incumbau, si-ar fi #at seama ca o miscare #e proportiile celui legionare nu putea fi substituit in !tat fr a se pro#uce grave perturbri in functionarea lui, care pot avea si mai grave repercusiuni in con#ucerea rzboiului 0e se +ntmpl #ac mine se pro#uce o situatie #e urgent, o criz pe teatrul #e operatiuni> 0um va putea rezista aceast +ntocmire antonescian (ibri# +ntr"un sta#iu critic al rzboiului> Aci e cazul s spunem cteva cuvinte #espre conceptia con#uctorilor celui #e al III-lea Reic( in legtur cu rzboiul si politica 0n# au intervenit in Romnia, in mo#ul nefericit in care au intervenit, netinn# seam c noi eram victimele, iar Antonescu agresorul, ei consi#erau rzboiul virtual cstigat 0ampania #in -olonia, campania #in 7ranta, le-au creat certitu#inea c nicio armat nu putea rezista superiorittii militare germane 3 ciocnire cu Rusia, care se prevzuse +nc #epe atunci, va avea acelasi rezultat fulminant Rusia se va #escompune #up primele rai#uri ale #iviziilor blin#ate si ale aviatiei ei invincibile *in &orvegia pn in apele .osforului se profila silueta masiv a sol#atului german 0u minime pier#eri, armata german a sub1ugat )uropa Aceast armat era intact, tnr, viguroas si plin #e elan *in aceast perspectiv, a unui apropiat #esno#mnt fericit al rzboiului, ceeace se +ntmpla in Romnia constituia un fapt totalmente secun#ar 0u sau fr ?iscarea begionar, rzboiul se va #esfsura in acelasi fel *impotriv, avn# in ve#ere pro%ima campanie #in Rusia, era mai bine s se #ea +ntietate elementului militar Antonescu, recunosctor pentru a1utorul primit #ela Eitler, in criticele zile #in Ianuarie 1941, va oferi o ma%im contributie a Romniei la rzboiu In #omeniul politic, con#uctorii ;ermaniei isi fauriser aceeasi imagine briliant a

viitorului Rzboiul fiin# virtual cstigat, se poate incepe +nc in cursul lui si opera #e orga nizare a viitoarei or#ine europene, bazat pe i#eea imperial german In centru marele Reic( german, iar #e 1ur impre1ur o serie #e !tate in #epen#ent gra#ual #e .erlin )vi#ent c, in acest ca#ru european, #ominat #e o singur putere, nu mai era loc pentru !tatele si miscrile nationaliste, #ect in msura in care se integrau si ele (egemoniei germane )%istau miscri nationaliste #ispuse s serveasc telurilor imperialiste ale national-socialismului, cum erau cele #in &orvegia si 3lan#a, #ar erau altele care manifestau un spirit viguros #e in#epen#ent, cum erau ;ar#a ElinGa in !lovacia, miscarea 0rucilor cu !geti in 2ngaria sau ?iscarea Aegionar Aceste erau miscri puse la in#e% in inaltele sfere con#uctoare ale Reic(ului #in cauza nationalismului lor fervent, care se ciocnea cu interesele imperialismului german ;ar#a ElinGa fusese eliminat #in !tat #e acelasi personagiu care mai trziu a reprezentat Reic(ul in Romnia si care a venit cu acelasi scop, ?anfre# von Dillinger &ici miscarea !zalasH nu s"a bucurat #e niciun spri1in #in partea Reic(-ului, nefiin# lsat sa ia con#ucerea #ect in ultimul moment cn# toate celelalte formatiuni tr#aser ;ermania 3ptn# pentru Antonescu, in conflictul lui cu ?iscarea Aegionar, cercurile con#uctoare germane au gsit prile1ul prielnic sa aplice si in Romnia aceeasi #octrin -entru viitoarea or#ine european, era, preferabil sa aib #eaface cu o Romnie slab, con#us #e un general in #epen#ent #e .erlin, #ecat cu o Romnie legionar, care ar fi aprat cu ar#oare interesele trii )roarea svrsit #e Eitler in Romnia era #e natur strategic *usmanii stiau mai bine ce victorie au repurtat in Romnia prin eliminarea ?iscrii 0u toate inclinatiile mentale ale con#ucerii germane #e a svrsi aceast eroare, poate nu s"ar fi a1uns la aceiasi #ecizie fatal #ac nu ar fi avut si ;ermania lui Eitler 5oculta6 ei Acum, #up rzboiu, s"au aflat o multime #e lucruri asupra falangei #e tr#tori cari sabotau sfortrile poporului german pe cmpul #e lupt In cazul specific al Romnei, era clar c 5oculta6 german nu putea ve#ea cu oc(i buni ascensiunea ?iscrii la putere si, in consecint, pn#ea orice moment pentru a-i #a in cap Aa .ucuresti noi simteam, c(iar #in primele zile ale guvernrii, aversiunea ce ni-o manifestau anumite servicii germane, cum erau AbIe(r-ul, Aegatia ;erman sau oficinele informative ale armatei germane, cn# au sosit primele #ivizii 'oate aceste servicii s"au pus #in primul moment la #ispozitia lui Antonescu si transmiteau la .erlin tot ceeace putea s-i consoli#eze pozitia lui Astzi este un lucru cunoscut c agentii #e clas mare ai Aliatilor sau ai Rusiei se aflau att la ?inisterul #e )%terne ct si in ?arele !tat ?a1or, ca s nu mai vorbim #e cazul 0anaris Intre .erlin !i .ucuresti s"a stabilit #eci, o vie activitate #e #enigrare a ?iscrii si #e +nltare a lui Antonescu, care a mers crescn#, progresiv cu tensiunea ce o observau +ntre noi si 0on#uctor In momentul can# ;eneralul a scos armata contra noastr, terenul era pregtit in cartierul 7u(rer-ului, prin rapoartele anterioare, pentru a lua o #ecizie #iametral opus propriei lui lupte *ac este real si faptul c insusi .ormann a fost un spion sovietic, atunci nu mai avem niciun motiv s ne mirm #e strania atitu#ine a lui Eitler ! comparm acum ce-a fcut Eitler in Romnia, in Ianuarie 1941, cu reactiunea lui !talin in 194:, +ntr"o +mpre1urare asemntoare In conflictul #intre ;eneralul R#escu si co munisti, el nu a sacrificat pe coreligionarii lui, #esi reprezentau un pumn #e oameni, si nu o miscare putemic cum era a noastr, ci i-a impus pe acestia, contra vointei trii, contra parti#elor si contra Regelui ?ai sunt si alte cazuri #e #uplicitate german in relatiile cu ?iscarea care au contribuit

la fatala eroare a lui Eitler &u ne putem e%tin#e asupra tuturor, #ar in capitolele urmtoare le vom mentiona si pe acestea, inci#ental 2. I#ote"i%e r'3.oi$%$i Aovitura #e !tat a ;eneralului Antonescu contra ?iscrii Aegionare a avut urmri mult mai +n#eprtate #ect tulburarea pro#us in tar in acele zile si in acele luni$ +ntreg cursul rzboiului a fost afectat si #eviat #ela scopurile lui naturale *in rul svrsit trii in Ianuarie 1941, s"au propagat alte rele, mult mai mari, care au ruinat in cele #in urm +nssi fiinta !tatului In fata unei rspun#eri istorice att #e mari, impuse #e purtarea celui mai greu rzboiu #in viata neamului nostru, in care nu se (otra numai fruntariile trii, ci +nssi e%istenta noastr national, orice con#uctor constient si luminat ar fi subor#onat orice c(estiune intern telului final, ar fi evitat cu gri1e orice conflict care putea s impart natiunea Rzboiul, prin sine +nsasi, reclam sacrificii uriase #in pesrtea poporului si ar fi fost o crim slbirea potentialului lui #e lupt, prin #istrugerea unittii iesite #in revolutia #ela < !eptembrie 1944 0onceptia lui Antonescu #espre rzboiu se #eosebees ra#ical #e acest fel simplu, clar si eficace #e a ve#ea momentul politic si militar In tot ce fcea si in rzbooul ce-l pregtea, pornea #ela sine, #ela puterea ce-o #etinea si pe care voia s o amplifice, si #ela gloria ce i se cuvenea lui e%clusiv In rzboiu el nu ve#ea o epopee a intregei natiuni, ci un instrument asa zicn# #e uz personal, pentru a-si intri autoritatea in !tat si a cstiga laurii victoriei pe cmpul #e lupt )l, 0on#uctorulB )l, fr Rege, fr pa%ti#e, fr miscare, a recucerit provinciile rpite si a #us steagurile romnesti pn in inimes Rusiei, pentru a infrnge bolsevismul si a restaura civilizatia crestin in aceast tarB Antonescu urmrea s polarizeze spre propria lui persoan toate beneficiile acestei campanii, toate victoriile si gloriile ei In mo#ul acesta, imaginea rzboiului era falsificat In loc #e o larg participare a natiunii, cu toate fortele ei vii, cu toti marii ei generali, cu toti eroii ei, si mai ales in frunte cu tineretul ei, c(emat s-si verse sangele in aceast +nclestare apocaliptic, ;eneralul a re#us campania #in Rusia la o proectie personal 3bsesia ;eneralului #e a elimina orice concurentg care ar putea s-i stea in cesle a fost alimentat si #e gresita eva luare a campaniei #in Rusia, czn# in aceeasi eroare ca si ;ermanii )l cre#ea c rzboiul se va termina repe#e, in cteva luni, nu mai mult #e un an Amgit #e aceast perspectiv, cu att mai mult s"a trezit in el #orinta s rmn singurul beneficiar al victoriei 3 campanie-fulger si o +ntoarcere triumfal la .ucuresti Acest moment unic, nemai +ntlnit in istoria Romniei, nu trebuia s-i scape ,a +n#eprta pe toti acei care ar putea s-i +ntunece gloria si va #a o aspr lectie tuturor acelora care s"au ri#icat +mpotriva lui *ar acum vine reversul me#aliei Aipsit #e simt politic -si politica inseamn in primul rn# preve#ere- Antonescu nu si-a #at seama #e ipotecile ce le contractase prin alungarea Aegiunii #ela putere )l +si +nc(ipuise prea simplist succesiunea In realitate +si complicase e%istenta cu noi probleme, #e cari nu ar fi avut nevoie in a1enul unui mare rzboiu Aparent, statura lui politic crescuse )ra singur stpn in !tat &u-i mai avea pe legionari in coast *ar fcn# plusul si minusul antilegionarismului su, era mult mai slab #ect inainte 0eeace pier#use in primul rn#, era libertatea #e miscare, fapt care il va stn1eni colosal att in guvernare ct si in

purtarea rzboiului !ingur +si tiase craca #e sub picioare, lovin# +ntr"o miscare care nu avea alt ambitie mai mare #ect s serveasc sub or#inele lui in campania #in Rsrit !i acum s e%aminm servitutile cu care s"a +ncrcat Antonescu, prin #esprin#ecrea lui #e ?iscare, si care i-au limitat posibilittile lui #e manevr si #e actiune 7cn# apel la Eitler pentru a fi salvat #in situatia critic in care a1unsese prin propria lui culp, ;eneralul Antonescu a provocat interventia unei puteri streine in afacerile interne ale Romniei, lucru ce nu s"a mai +ntmplat #epe timpul suzeranittii turcesti 0on#uctorul !tatului, ce iesise #in vltoarea evenimentelor #in Ianuarie, nu mai era i#entic cu 0on#uctorul !tatului ce iesise #in revolutia #ela < !eptembrie Aceeasi persoan, #ar #ou surse #iferite #e petere Atunci, &atiunea si Armata au smuls Regelui 0arol ab#icarea si l-au consacrat !ef al !tatului$ acum armatele unui !tat strin l-au confirmat la crma trii, in momentul cn# era pe punctul s capituleze 0u aceasta nu vreau s zic c situatia Romniei sub Antonescu se asemna cu a unei tari ocupate$ tara nu era ocupat, ci el, 0on#uctorul, functiona #e acem +nainte cu beneplacitum al .erlinului *e aci emana #epen#enta lui Antonescu #e puterea care i-a oferit puterea contra imensei ma1oritti a trii )l se va afla permanent avizat la spri1inul aceleiasi puteri creia +i #atora propria lui putere &u mai avea autoritatea s vorbeasc cu libertatea #e mai +nainte, la .erlin, ci trebuia permanent s se +ncovoaie pretentiilor lui Eitler Istorici si #iversi martori oculari vorbesc #e #rza atitu#ine a lui Antonescu in fata lui Eitler in #iverse impre1urri ) a#evrat, #ar aceast +mpotrivire era pur verbal si nu trecea in #omeniul faptelor Aa ora a#evrului, accepta tot ce i se cerea !i &emtii cunosteau slbiciunea lui Antonescu pentru oratorie gran#ilocvent$ +l lsau s-si #escarce violentele verbale, stiin# c in final va #a tot ce i se cere Antonescu era constient c #ac i s"ar tia cre#itul politic #ela .erlin, nu ar mai putea s guverneze Acel 5ceva6 #e care se temeau toti, era 5umbra marelui 7ii(rer6 .erlinul si armata german #in Romnia garantau soli#itatea pozitiei lui Antonescu si nu invers, a#ic nu Antonescu garanta soli#itatea pozitiei germane +n Romnia Acesta este un fapt foarte important #e retinut, pentru a intelege mecanismul loviturii #e !tat #ela 23 August 1944 Aceast #epen#ent a lui Antonescu #e .erlin s"a agravat prin prezenta unui puternic grup legionar #e refugiati in ;ermania ) curios c ;eneralul +nsusi si-a #at consimtmntul la formarea acestui grup Intr"unul #in primele lui apeluri ctre tar, #up evenimentele #in Ianuarie, ;eneralul vorbea si #e 5#eportarea6 legionarilor 0um el nu avea o !iberie la #ispozitie, #eclaratia lui se referea la conventia ce o stabilise cu guvernul german ca legionarii ce se vor refugia in ;ermania s fie internati -entru legionari nu mai era loc #ect sau in +nc(isorile #in tar sau in lagrele #in ;ermania 0ercurile germane acceptaser aceast solutie, cci pe #eoparte puteau salva o parte #in cpeteniile legionare #up ce s"au convins c agresorul fusese Antonescu, iar pe #e alt parte #ispuneau #e o rezerv cu care putea e%ercita un permanent santa1 contra lui Antonescu, in eventualitatea c acesta ar refuza s le in#eplineasc #orintele &oi nu eram responsabili #e aceast situatie penibil si nici nu ne puteam pre#a lui Antonescu pentru a ne cspi )l insusi ne asvrlise in prizonieratul german, in loc s-i aib pe legionari lng sine In interior, problema legionar nu se lic(i#ase pentru el o#at cu e%pulsarea Aegiunii #in guvern )l ve#ea pretutin#eni numai #usmani cari +nscenau comploturi ca s-l omoare sau s #ea o lovitur #e !tat *up incetarea rezistentei legionare, clcn#u-si

cuvntul #at si abuzn# si #e protectia lui Eitler, a pornit o crncen prigoan contra ?iscrii A #oua zi #up asa zisa 5rebeliune6, au inceput #escin#erile, arestrile si con#amnrile, +ntre care nu au lipsit nici sentintele capitale Intrarea Romniei in rsboiu a gsit tara in convulsiuni 0n# armata romn se lupta in .asarabia, 0olonelul =voianu si alti legionari c#eau sub gloantele lui Antonescu, la Jilava ?ii si mii #e legionari au luat #rumul +nc(isorilor, in timp ce cei mai norocosi au izbutit s se refugieze in ;ermania, un#e i-a asteptat o primire glacial, onorn#u-i cu #omiciliul fortat si apoi cu lagrul #e concentrare 0um nu putea s-i +nc(i# sau s-i omoare pe toti, ;eneralul a imaginat o meto# #e o rar perfi#ie si inumanitate pentru a face s #ispar un numr ct mai mare #e legionariC reabilitarea lor prin moarte 0ei trimisi pe front erau #egra#ati #ac erau ofiteri, nu aveau #reptul la inaintare si nici s primeasc #ecoratii pentru acte #e vite1ie 0oman#antii #e unitti aveau or#in s-i trimit in misiunile cele mai periculoase, #e un#e nu mai e%ista scpare, ci numai 5reabilitare6 prin moarte ?ai trziu legionarii au fost turnati in unitti speciale, faimoasele batalioane #ela !rata, alturi #e toti (otii si #ezertorii Aceste unitti, trimise apoi in cele mai periculoase sectoare ale frontului, erau #ecimate Aparent aceasta nu era o crim, ci implinirea unei #atorii fat #e -atrie *ar cn# #atoria fata #e -atrie era utilizat #e 0on#uctor ca un mi1loc #e a-si lic(i#a a#versarii politici, #evenea mai mult #ect o crim$ un atentat contra +naltei linii morale si patriotice a rzboiului Aceste or#ine scelerate nu au avut into#eauna efectul #orit #e Antonescu, #eoarece multi sefi #e regimente au refuzat s le e%ecute a#-litteram, ocrotin# e#t puteau pe legionari Acum, Aegiunea nu se rezuma la cei arestati sau refugiati ?asa legiona se gsea +ncorporat sub #rapel si lupta in stepele Rusiei -ractic tot tineretul trii era legionar, #ac nu prin apartenent #irect, prin simpatia ce-o reflecta ?iscarea in toat generatia nou 0n# ;eneralul Antonescu a refuzat s #esc(i# +nc(isorile la izbucnirea rzboiului, pentruca, printr"un gest #e clement s restaureze unitatea national, el, #e fapt, nu e%clu#ea #ect cteva mii #e legionari cunoscuti si aflati in puterea lui, #ar nu a putut e%clu#e acea generatie eroic care a crescut in #u(ul 0pitanului si care se compunea #in sute #e mii #e lupttori -e acestia nu-i putea eiimina, cci ar fi +nsemnat s #esfiinteze +nssi armata *ar trebue s ne gn#im la tristetea acestor sute #e mii #e tineri cari erau trimisi la moarte in plin prigoan, cn# mii #e camarazi #e-ai lor zceau in +nc(isori, con#amnati pe ne#rept &u stim ce inim avea Antonescu, #ar in niciun caz o inim #e printe, cum se lu#a a#eseori Aceast obsesie mala#iv antilegionar l-a urmrit pn in ultimul moment Am putea zice c pentru a-si 1ustifica sngele vrsat la 21 Ianuarie, avea nevoie #e alt snge si asa s"a perpetuat aceast prigoan pn in pragul c#erii lui 'recan# la operatiile militare, e un fapt cunoscut, pe larg e%pus in strlucita lucrare a *-lui ;eneral - 0(irnoag, 5Istoria politic si militar a Rzboiului Romniei contra Rusiei !ovietice6, c armata romn a +ntrat in rzboi fr a #ispune #e armamentul trebuincios )rau multe guri in +nzestrarea armatei, #ar in special lipsea armamentul greu ;eneralul Antonescu mostenise aceast situatie #ela Regele 0arol, care, #upcum am vzut, a #us o politic #e sabotare a necesittilor mo#erne #e +narmare !i atunci, spune ;eneralul 0(irnoag, ca s suplineasc lipsa armamentului, ;eneralul Antonescu a recurs la solutia #e a mri numrul #iviziilor #e infanterie )ra o solutie nefericit, pentruc substituia eficacitatea armei cu sol#atul, ceeace avea ca urmare o crestere a curbei #e sacrificiu )ste a#evrat c Antonescu a cerut c(iar #ela +nceputul colaborrii militare romno-

germane completarea lipsurilor #e care suferea armata romn in armament *ar Eitler nu a #at curs cererilor lui Antonescu nici inainte #e +ntrarea in rzboiu si nici in cursul lui, lsn# armata romn s se #escurce cu materialul ce-l avea Abia in primvara anului 1944, cn# Rusii erau pe .ug si prime1#ia #evenise iminent, au +nceput s soseasc primele furnituri #e armament greu ?otivele care l-au #eterminat pe Eitler s nu inarmeze armata romn cu care #e lupt, cu artilerie grea, mi1loace motorizate si tunuri anti-tanc sunt e%puse in cartea mai sus amintit, a *-lui ;eneral - 0(irnoag 0eeace ne intereseaz pe noi aici este #e a lmuri cum #e a acceptat ;eneralul Antonescu s asvrle tara in rzboiu cu un armament mult inferior ;ermanilor si Rusilor> )l stia #oar c lipsa 5sculelor6, cum numeau sol#atii #in primul rzboiu mon#ial armamennul mo#em, va sc#ea eficacitatea #e lupt a armatei si se va sol#a cu pier#eri grele in oameni, cari ar putea fi evitate 0e l-a #eterminat pe 0on#uctor s nu opun un 5non possumus6 la refuzul ;ermaniei #e a ne pre#a materialul #e care aveam nevoie> )%plicatia trebue cutat in aceeasi cauz, in con#itiile in care a fost +nscunat la putere ;eneralul )l nu mai putea vorbi cu siguranta #e o#inioar in numele 'rii, pentruc nu o mai simtea in spate -ozitia lui intem era foarte fragil -uterea lui #epin#ea #e asistenta permanenta a lui Eitler !i atunci, nu putea s supere cercurile con#uctoare #ela .erlin printr"o insistent e%cesiv asupra armamentului, #e teama s nu provoace o +ncor#are in raporturile cu Eitler 5) mai bine asa, gn#ea el, merg cu ce am +ntr"un rzboiu #e scurt #urat, revin biruitor la .ucuresti, ca #esrobitor al .asarabiei si .ucovinei, +mi consoli#ez con#ucerea si apoi altfel vorbesc si la .erlin, cci rzbooul nu se va termina o#at cu #istrugerea Rusiei !i in c(estiunea armamentului pleca #ela sine, #ela orgoliul #e-a arta .erlinului ce parte s fac armata romn pe cmpul #e lupt, c(iar fr a #ispune #e masto#ontii rzboiului mo#ern -relungul ase#iu al 3#esei, cu inutila (ecatomb #e vieti omenesti, se #atoreste acestei conceptii gresite, bazat 5pe noi +nsine6, cn# rzboiul in care intram era #e proportii mon#iale, iar Romnia nu era #ect un fragment al acestui vast conflict 0a urmare a lipsei #e trie sufleteaseca a lui Antonescu #e-a cere armele trebuincioase #ela aliatul su, pe #eoparte armata romn nu a putut s-si #esfsoare +ntreg potentia lul ei #e lupt, pe #e alt parte, a suferit pier#eri mult mai grele #e ct ar fi fost ing#uit unei armate bine ec(ipate In economia general a rzboiului contra Rusiei !ovietice si acest minus in ran#amentul combativ al armaei romne +si are importanta lui Insfrsit, ultima servitute si cea mai grav ce-a contractat-o ;eneralul prin #esprtirea #e ?iscare, este c a fost silit s rea#uc in ca#rele !tatului toate elementele lumii vec(i 3ameni #e-ai parti#elor, titulescieni, carlisti si fel si fel #e aventurieri ai politicei, au #at buzna sub #rapelul lui, nu #in a#miratie sau lealitate fat #e Antonescu si cu att mai putin fat #e -uterile A%ei, ci e%clusiv pentru a recuceri terenul pier#ut la < !eptembrie si a se rzbuna pe legionari Aceste elemente, la +nceput timi#e, abia ri#icau capul, #ar vzn# c .erlinul tolereaz prezenta lor si tolereaz prigonirea legionarilor, au #evenit tot mai +n#rznete si, in cele #in urm, au acaparat toate resorturile !tatului *in acest me#iu s"a recrutat conspiratia care a #at lovitura #ela 23 August 1944 14. C5e(ti$nea Tran(i%,aniei 3 alt c(estiune care turbura guvernarea antonescian si care se agrava pe msur ce

rzboiul lua o +ntorstur #efavorabil, era nemultumirea provocat in popor #e arbitra1ul #ela ,iena &efericita solutie #at #iferen#ului romno-ungar la ,iena, cu acea tietur in #ou a 'ransilvaniei, care ptrun#ea ca un pumnal pn in inima romanismului, constituia un subiect #e agitatie permanent, pe care nici rzboiul #in rsrit n"a putut s-l elimine Recstigarea provinciilor rpite #e Rusi si +naintarea victorioas a armatelor romne pn in 0aucaz nu puteau compensa rana provocat #e mutilarea 'ransilvaniei Romnul, cum se zice, cu un oc(iu r#ea, vzn#u-se scpat #e ?uscali, #ar cu alt oc(iu plngea, gn#in#u-se la mn#retea #e tar care a1unsese iarsi in stpnirea 2ngurilor ;eneralul Antonescu a tratat aceast c(estiune cu o usurint #emagogic, cu o iresponsabilitate care a #unat trii si a contribuit in cele #in urm la propria lui c#ere )l vorbea #e provincia sfsiat casicum ar fi stat in putinta lui s o reunifice 5*rumul spre 0lu1 trece prin 3#esa6, #eclarase 0on#uctorul #e mai multe ori si cuvintele lui sburau #in gur in gur !ol#atii cre#eau c #up +nc(eierea campaniei #in rsrit, vor +ntoarce armele contra 2ngurilor Acest plan -#ac l-a conceput vreo#at in mo# seriosnu avea nicio sans s se realizeze -uterile A%ei n"ar fi ing#uit o rfuial #irect +ntre Romni si 2nguri si cu att mai putin #up !talingra# Aipsit #e spri1inul miscrii legionare, se lipsise si #e presiunea ce-ar fi putut-o e%ercita la .erlin o tar compact a#unat in spatele lui 0n# el +nsusi era permanent avizat la a1utorul lui Eitler ca s guverneze, cum putea pretin#e acestuia s repare ne#reptatea svrsit la ,iena> Asn# s #ospeasca c(estiunea 'ransilvaniei in popor fr s #ispun #e niciun mi1loc ca s-i #ea, o #eslegare convenabil, ;eneralul Antonescu a oferit opozitiei 8opozitia tolerat #e el, nu cea #in +nc(isori9 o puternic arm ca s-si #esfsoare propagan#a #efetist si s pregteasc ruperea aliantei cu ;ermania 5-ier#erea .asarabiei va fi compensat #e recstigarea 'ransilvaniei #e &or#6, afirmau cercurile national-trniste si liberale KAliatii spri1in reven#icrile romnesti si insisi Rusii s"au anga1at s ne #ea satisfactie la granita #e ,estK Intr"a#evr !ovietele au fcut aceast promisiune cunoscn# ct #e sensibil era opinia public la c(estiunea 'ransilvaniei )ra o arm propagan#istic #e mare efect pentru a #etermina pe Romni s se #esprin# #e ;ermania si s ca# in cursa ce le-o +ntin#ea ?oscova 'ransformn# c(estiunea 'ransilvaniei, att #e #elicat si att #e comple%, +ntr"un slogan #e ieftin propagan# personal, ;eneralul Antonescu s"a prins in propria lui #emagogie &u mai putea #a +napoi si nici nu putea gsi o iesire, #in cauza rezistentei ce-o intmpina la .erlin si Roma si atunci a aban#onat c(estiunea 'ransilvaniei in minile opozitiei, care a utilizat-o pentru a submina bazele regimului &ici ;eneralul Antonescu si nici opozitia n"au 1u#ecat situatia creat in &or#ul 'ransilvaniei prin prisma rzboiului ce-l purtam &u era vorba in acel moment nici #e 'ransilvania si nici #e .asarabia, ci #e e%istenta !tatului Romn in sine !c(imbarea aliantelor nu se rezuma la o compensatie teritorial -ceeace se pier#e in rsrit, se cstig in Apus -ci la a fi sau nu fi a neamului nostru ca entitate istoric -ier#erea .asarabiei si a .ucovinei #e &or# era imens, #ar totusi putin fata #e o pier#ere infinit mai mare ce ne astepta, a in#epen#entei noastre national-trniste pier#ere pe care nu o putea ec(ilibra nici re+ntregirea 'ransilvaniei Aa 23 August, am pier#ut .asarabia si .ucovina #e &or#, fr a fi castigat nimic in sc(imb, cci realipirea 'ransilvaniei #e &or# nu ne-a #at #ect o satisfactie iluzorie Aa 23 August am pier#ut totul, toat 'ara, cu toate provinciile ei &u mai era nimic al nostru #in ceeace fusese, #ect cu numele 3 alt voint incepuse s guverneze la .ucuresti, peste vointa si aspiratiile poporului

romn 11. E("a%a a ire(#on(a.i%it'ti%or 23 August nu a fost fapta unui om sau a unui parti# sau a unei conspiratii A interpreta in acest fel capitularea Romniei, ar +nsemna s o srcim #e continutul ei real -entru realizarea acestui act monstruos si-au #at +ntlnire toate rezi#uurile vietii politice romnesti #e peste 24 #e ani 23 August +nseamn, in primul rn#, o atmosfer #e #efetism si lasitate, o stare #e spirit confuz, un gn# perfi# si o#ios #e a se salva cine poate, o #ezertare in mas a pturei con#uctoare sub imperiul panicei 0e ne facem, nene> -era +ntrebarea care trecea #in gur in gur, in cutarea unui colac #e salvare Aa prea putini le-a trecut prin cap c salvarea, #ac mai e%ista o salvare, consta tocmai prin prelungirea rezistentei pn ce se va smulge #ela inamic con#itii onorabile #e armistitiu Inamicul ce-l avea in fat #e ast#at poporul romn nu era #in categoria niciunuia #in trecut 3 ct #e sumar cunostint a comunismului ar fi trebuit s pun in gar# si pe cei mai ticlosi Romni c, fat #e acest pericol nu e%ist salvare in#ivi#ual, cci comunismul utilizeaz temporar anumite me#ii sociale, #ar apoi le #istruge A-ti cuta scparea in fraternizarea cu armatele bolsevice, ec(ivala cu un act #e sinuci#ere )i bine, tocmai aceast elementar intelepciune politic, care se putea +nvta #ela orice om #in popor, le-a lipsit tuturor acelora cari au colaborat, in forme si gra#e #iferite, la nimicirea in#epen#entei nationale Rspun#erea principal a actului #ela 23 August ca#e asupra ;ermaniei *ac la 23 Ianuarie 1941, s"ar putea a#mite, cu oarecare butvoinL, c, con#uctorii ei au fost victimele unor false informatii, cn# au luat absur#a (otr+re #e a pune la #ispozitia lui Antonescu trupele #in Romnia, #up aceea, in #ecursul anilor care au urmat si mai ales #up !talingra#, si cu att mai mult +ncepn# #in primvara anului 1944, era o aberatie s mai accepte si s garanteze prelungirea statu-Muo-ului intern, cu legionarii +n +nc(isoare si cu toti tr#torii roin# in 1urul ?aresalului ;ermanii trebuia s treac peste susceptibilitatea bolnvicioas a lui Antonescu in materie #e legionari si s-l forteze s-i re+ncorporeze pe acestia in viata public )ra un act elementar #e preve#ere si #ac ?aresalul nu-i +ntelegea, +nsemna c avea alte planuri si tocmai aceast rezistent absur# trebuia s-i pun pe gn#uri &u cumva si Antonescu se gn#este la o +ntoarcere a frontului si #eaceea refuz cu atta +ncptnare colaborarea legionarilor, pentru a nu-i stn1eni libertatea #e miscare> In fata ameninttoarei situatii #epe front, att legionarii #in tar ct si cei #in ;ermania erau #ispusi s sar in a1utorul -atriei, fr a mai tine seam #e ce-a fost in trecut Aceasta o stia si Antonescu -e plan national, trebuie s inversm seria rspun#erilor, #ela acei cari au e%ecutat actul si s +ncepem cu ?aresalul Antonescu Intr"a#evr, fr #e a1utorul lui, fr permanenta ostracizare a legionarilor si fr #e vi#ul politic ce s-a creat #up evenimentele #in Ianuarie, nu ar fi e%istat 23 August 23 August este continuitatea si +mplinirea lui 21 Ianuarie -e urmele loviturii contra ?iscrii, trebuia s vin inevitabil lovitura #ela 23 August 0u ca#rele ce si le-a ales, guvernarea lui Antonescu nici nu putea s aib un alt sfrsit )l a creat, cum am spus si alt#at, me#iul prielnic in care s"a +nfiripat si s"a #esvoltat conspiratia 0e putea s vin #ela niste oameni care erau cu un picior in lagrul aliatobolsevic si nu asteptau #ect momentul oportun ca s-l elimine, pentru a-si

putea +mplini impulsurile ce le primeau #e peste (otare> &u trebue s cre#em +ns c ?aresalul a fost inselat #e ceice s"au strns in 1urul lui )l a tolerat ptrun#erea acestor oameni #e filiatie titulesciano-carlist, cu scopul #e a svrsi cu a1utorul lor #esprin#erea #e ;ermania si trecerea in lagrul aliat !i el nutrea aceeasi i#ee ca, la momentul potrivit, s fac saltul in tabra victorioas &ici el nu avea #e gn# s rmn legat #e ;ermania pn la ultima btlie !i #eaceea si-a pregtit piesele guvernative, a#ic oamenii #e +ncre#ere cu care s poat sc(imba cursul evenimentelor, elemente cunoscute a fi contra aliantei cu ;ermania *ar, spre #eosebire #e slea(ta #e profitori #in 1urul lui, care nu se gn#eau #ect la propria lor salvare, trebue s-i recunoastem ?aresalului, pe lng attea mari pcate, aceast clarviziune #e ultim momentC el refuz s +ntoarc armele contra aliatului german si vrea o iesire onorabil #in lupt$ #easemenea, el refuz orice compromis cu Aliatii care ar fi putut prime1#ui in#epen#enta Romniei *eaceea, cn# a vzut c tratativele ce se #uc in #iverse prti sunt sterile, neavn# alt rspuns #ect 5intelegeti-v cu Rusii6, el a (otr+t s continue lupta In fata #ezastrului #in ?ol#ova, provocat tocmai #e oamenii ce si alesese, ?aresalul nu s"a gn#it la capitulare, ci a #at #ispozitii s se organizeze rezistenta pe linia 7ocsani-&moloasa *ar era prea trziu -lasa era intins #e oamenii ce-i cre#ea loialii lui colaboratori si a czut in ea -oate abia cn# fusese +nc(is in safe-ul #ela -alatul Regal, se va fi gn#it la legionari 0u ei nu ar fi a1uns aici In or#inea #escen#ent si in al treilea loc, vinovtia ca#e asupra sefilor #e parti#e, ?aniu si .rtianu Acestia nu au #esmintit nici in aceste ceasuri grele pentru -atrie super ficialitatea si incompetenta parti#elor in a trata problemele vitale ale natiunii ) greu #e priceput ce-au avut in cap acesti oameni cn# au fcut front comun cu comunistii, pentru a scoate Romnia #in rzboiu *up informatii #in mai multe izvoare, rezult c ei +si imaginau c 5marii nostri aliati6, care acum erau Anglia si !tatele 2nite, vor interveni in favoarea Romniei, oprin# pe Rusi la -rut si c(iar #ac vor +ntra in tar pentru operatiile rzboiului, mai trziu vor fi obligati, prin presiune #iplomatic, s se retrag In aceast cre#int au fost intriti #e faimoasele #eclaratii ale lui ?olotov #in Aprilie 1944, c 5Rusia !ovietic va respecta regimul politic si social #in Romnia6 *e alt parte, aveau +ns la #ispozitie alte izvoare, cari le semnalau +mprtirea )uropei in sfere #e influent si c(iar #ac nu le-ar fi crezut pe acestea, rezultatele negative ale tratativelor #ela 0airo si #in alte prti ar fi trebuit s le #ea #e gn#it &ici aceste clare avertismente nu le-au servit la nimic si s"au asvrlit in vltoare, tr+n# #up ei +ntreaga natiune *e abia in al patrulea rn# trebue fi%at rspun#erea Regelui ?i(ai, #esi el este e%ecutorul material al actului )l nu #ispunea #e pregtirea politic necesar ca s-si #ea seama #e rul imens ce-l fcea trii )l cre#ea c svrseste o mare fapt istoric, asa cum +l asigura antura1ul !ub 0arol a fost mizerabil e#ucat, iar sub Antonescu a fost tinut #eparte #e afacerile publice ?aresalul nu tolera niciun fel #e amestec al Regelui in !tat, consi#ern#u-l necopt la minte si nepriceput 2ra Regelui contra ?aresalului pentru #ispretul cu care era tratat, a +nlesnit conspiraiei s-l acapareze si apoi s-l #etermine s-si asume rspun#erea capitulrii *ar el nu ar fi +n#rznit s fac acest pas fr #e acoperirea parti#elor In umbra lui ?aniu si .rtianu si cu consimtmntul acestora, a transformat -alatul intr"un centru #e coor#onare al firelor interne si e%terne care pregtea rsturnarea regimului si iesirea Romniei #in rzboiu

)vi#ent, proclamatia Regelui ?i(ai a 1ucat un rol #ecisiv in sc(imbarea frontului, #ar toat lumea #in tar si toat armata stiau c Regele este flancat #e parti#e in actiunea #e 5salvare6 a -atriei In fata acestei coalitii masive, Rege, parti#e, armat, cine ar mai fi cutezat s se ri#ice pentru a salva pe bietul om +nc(is in safe si apoi pre#at lui .o#nras> &u putem vorbi #e o rspun#ere 5istoric6 a miilor #e agenti, #e transfugi, #e rsa#uri titulesciene si carliste, #e carieristi, care nu se gn#eau #ecat s profite #in nenorocirea trii si s a1ung ministri Acestia s"au +nmultit in me#iul creat #e Antonescu si au trecut la actiune sub ocrotirea sefilor #e parti#e Acestia reprezint speta respingtoare a (ienelor politice care nu au alt i#eal #ect ca la orice sc(imbare s-si procure o nou surs #e beneficii 0u att mai putin se poate mentiona rolul 5istoric6 1ucat #e parti#ul comunist #in Romnia Acest parti# era o 1alnic e%presie, format #in cteva sute #e in#ivizi, in mare parte streini si in mare parte afln#u-se in inc(isori si in lagre 0u efectivele ce le aveau #isponibile nu ar fi putut asalta un comisariat #e politie, necum sl rstoarne pe Antonescu Actul #ela 23 August, este un e%emplu tipic #e escala#are a iresponsabilittilorC - guvernul german a patronat (ibri#a +ntocmire politic con#us #e Antonescu$ - bucurn#u-se #e spri1inul lui Eitler, ?aresalul a ocrotit actiunea #e subminare a frontului, +ntreprins #e parti#e$ - la rn#ul lor, parti#ele, ocrotite #e Antonescu, au #at girul Regelui pentru a-l rsturna pe Antonescu$ sustinut #e parti#e, Regele a pactat cu conspiratia, ale crei fire ultime erau legate #e Internationala 0omunist$ - conspiratia cuibrit c(iar in -alatul Regal, a organizat lovitura #ela 23 August si, ca vre#nici epigoni ai lui 'itulescu, au realizat planul acestuia #in 193<, cu @ ani mai trziu Romnia #esc(isese #rum trupelor sovietice pentru a servi ca teritoriu #e trecere spre )uropa central$ 3bservm, asa#ar, c toate fortele cari, pe parcursul celor #ou #ecenii #e viat romneasc liber au guvernat tara, a#ministrn#u-i rni a#nci si +nc nevin#ecate, s"au reunit ca niste praie in albia larg a tr#rii #ela 23 AugustC parti#e, titulescieni, carlisti, antonescieni !ingur ?iscarea Aegionar, eterna victim a tuturor guvernrilor, prigonit #e toate aceste formatiuni si curente, s"a opus alunecrii Romniei spre bolsevism si nu a avut niciun amestec in actul #ela 23 August Asa se e%plic si calvarul ei ne+ntrerupt 12. U%tima !n"er"are 0u guvernul #ela ,iena s"a fcut ultima +ncercare #e a opri pu(oiul bolsevic si #e a salva in#epen#enta !tatului romn A #oua zi #up lovitur, 24 August, eram eliberat #in lagrul !ac(sen(ausen-3ranienburg si am fost con#us in Ale%an#erplatz, un#e ;eneralul ?iller mi-a comunicat stirile uluitoare #in Romnia In aceeasi sear, am plecat cu trenul spre 0artierul ;eneral al 7ii(rer-ului #in -rusia 3riental, un#e am a1uns in #imineata #e 2: August, +nsotit #e An#reas !c(mi#t, 'raian .orobaru si Ale%an#ru Ran#a Aici am aflat c se ##use #ispozitii #e bombar#are a .ucurestiului si #e ocupare a 0apitalei cu efectivele germane aflate in +mpre1urimi Inainte #e mas am avut o lung intreve#ere cu Eimmler, iar seara una mai scurt cu Ribbentrop In ziare se anuntase #e1a formarea unui guvern national-romn In #up masa aceleasi zile, am re#actat o proclamatie ctr tar, care a fost #ifuzat #e Ra#io-

*onau In ipoteza ca nu reusea in terventia trupelor germane la .ucuresti, se luase (otr+rea s se astupe pasurile spre 'ransilvania si .anat -entru aceast eventualitate, se#iul guvernului national-romn, al crui prim act a fost proclamatia mea, fusese fi%at la Ara#, un oras mai putin e%pus In #imineata #e 2< August, am plecat cu avionul personal al lui Eitler la ,iena, +nsotit #e .orobaru si An#reas !c(mi#t, si, in continuare, la .u#apesta In capitala 2ngariei am avut mai multe +ntreve#eri, in zilele urmtoare, cu ;eneralul -(lebs, care tocmai atunci primise +nsrcinarea s organizeze rezistenta in regiunea 'ransilvania-.anat Am e%aminat si problema cum ar putea fi stabilizat frontul, #upce contralovitura #ela .ucuresti esuase 'rupele rusesti se apropiau #e .ucuresti, iar resturile armatei germane, cte au putut s scape, se retrgeau spre pasurile transilvane &u am putut a1unge la niciun rezultat practic, #eoarece situatia pe front luase o +ntorstur grav !ustinuti #e armata romn, Rusii se revrsau vertiginos in toate #irectiile, apropiin#use #e munti Inssi cetatea transilvnean era amenintat In aceste con#it(, guvernul german a consi#erat c alegerea orasului Ara#, ca rese#int a guvernului nationalromn, nu mai corespun#ea situatiei si a #ispus fi%area activittilor acestui guvern la ,iena ?"am intors la ,iena si am +nceput organizarea fortelor #e care #ispuneam Abia am a1uns aici, si primesc o #epes #ela Eitler prin care m intreba #ac #ispun #e elemente pentru a +nc(i#e pasurile #in 'ransilvania 'rebuia s #au rspuns in cteva ore I-am rspuns, cum era firesc, c nu am aceste forte, #at fiin# scurtimea timpului ce s"a scurs #ela eliberarea #in lagr si iuteala cu care se #esfsurau evenimentele )u pot s mobilizez aceste forte #ac #ispun #e spatiul necesar #e mobilizare si timpul necesar 7i%am acest timp la minimum o lun #e zile In consecint, ceream lui Eitler ca operatia #e inc(i#ere a pasurile spre 'ransilvania s o fac unittile germane, rmnn# ca eu, cu fortele ce le puteam mobiliza, s intervin ulterior, +ntrin# progresiv aprarea pasurilor *e fapt eu inversam c(estiunea si ceream un lucru imposibil, cci #ac Eitler ar fi #ispus #e aceste forte in spatiul transilvan, nu ar mai fi solicitat a1utorul meu In toat Romnia, inclusiv 'ransilvania, nu se gseau unitti #e rezerv, inct lovitura #ela 23 August surprinsese pe ;ermani in cea mai proast situatie )u nu stiam atunci acest lucru si nici nu imi puteam imagina ca !tatul ?a1or german s svrseasc aceast imens eroare Eitler pltea +ncre#erea ce si-o pusese in Antonescu, consi#ern#u-l nu numai aliat sigur, #ar si capabil s #omine situatia In acelasi rspuns, +i atrgeam atentia asupra posibilittii ca #in interiorul trii s se realizeze o actiune #e regrupare a fortelor nationale, cu obiectivul #e a se inversa situatia #ela 23 August si a se restaura camara#eria #e arme germano-romn Imi ##eam seama +neca #epe atunci c nu numai poporul, ci c(iar si cei cari au contribuit la #armarea frontului #in ?ol#ova, vor face a amar e%perienta cu nvlitorii -entru acest scop i-am pus la #ispozitia lui Eitler pe cel mai bun om pe care +l aveam, 0onstantin !toicnescu, cu misiunea #e a se lsa #epsit #e trupele rusesti si apoi strecurn#u-se la .ucuresti, s pregteasc o contra-lovitur care s anuleze beneficiile ce le-au tras !ovietele #in capitularea Romniei la 23 August Acest plan i s"a prut lui Eitler att #e interesant inct abia primit rspunsul meu, a si #ispus trimiterea lui !toicnescu, ce abia iesise #in lagr, spre eel mai apropiat punct al frontului, pentru a putea ptrun#e in teritoriul ocupat, lsn#u-se 5inva#at6 *ela .u#apesta, !toicnescu a fost transferat la 'rgu?ures si aici a asteptat ocuparea orasului *up multe peripetii, a a1uns la .ucuresti, un#e a luat contact cu serviciul

secret german si a +nceput actiunea #e #estrmare a ceeaee se fcuse la 23 August ?ai trziu sosise in tar -etrascu cu An#reas !c(mi#t si alte grupe #e legionari, parasutate, +nct se crease o retea legionar -opulatia, +ngrozit #e fr#elegile armatei #e ocupatie, spri1inea pe legionari, iar oamenii politici se +ntrebau un#e se merge cu aceast violent crescn# a elementelor comuniste, spri1inite #e armata #e ocupatie !toicnescu observa cu atenNie evolutia situatiei interne si in msura in care se inruttea, isi multiplica legturile -entru a nu tulbura activitatea lui !toicnescu, am #at or#in ec(ipelor care mergeau in tar s nu fac actele #e sabota1 pentru care au fost pregtite in ;ermania, asa cum voiau AbIe(r-ul si alte servicii mai mici, ci numai informatii si reorganizarea ?iscrii -etrascu se ocupa precumpnitor #e organizarea ?iscrii, iar !toicnescu, precumpnitor #e contactele cu +naltele sfere politice si militare Aa sfrsitul lui Ianuarie 194:, pregtirile erau att #e +naintate +nct s"a (otr+t +ntoarcerea lui !toicnescu in ;ermania pentru a e%pune 7u(rer-ului planul #e realizare al contra-loviturii Acest plan, #e o constructie genial, #epsea cu mult +nssi misiunea cu care fusese trimis in tar *ac s"ar fi realizat, armata sovietic ar fi suferit una #in cele mai mari catastrofe #in istoria rzboiului Intreg spatiul carpato-#anubian ar fi fost eliberat #intr"o singur lovitur si, probabil, avalansa, nu s"ar fi oprit pn la &istru, #eoarece +nsisi Rusii se gseau la captul sfortrilor 0onsecintele ar fi fost incalculabile pentru soarta +ntregului rzboiu .tlia #epe 50mpiile 0atalaunice6, cum o numeam entuziasmati #e gran#ioasa perspectiv, ar fi alungat pe Rusi #in +ntreg !u#-)stul european si ar fi slbit consi#erabil presiunea sovietic pe 3#er 7r a merge att #e #eparte cu speculatiile pentru a cre#e c rzboiul punea fi cstigat in final, ne gn#eam totusi c )nglezii, care ocupaser ;recia, vor trebui s sar in a1utorul aliatului lor, +n#reptn#u-si armatele spre *unre )nglezii nu puteau tolera o prelungire a rzboiului #in cauza temerii #e noile arme germane !i atunci nu e%ista alt solutie #ect s vin ei s ocupe Romnia, ceeace ar fi mo#ificat complet situatia #in .alcani )ra unica sans #e salvare a in#epen#entei nationale solutie la care se gn#iser si parti#ele Acest plan nu s"a putut realiza #in cauza unui tr#tor, telegrafistul serviciului secret german #in Romnia, un oarecare *r 'ranu #in 'imisoara, anga1at #e multi ani, +nc #in timpuri #e pace *esi ?iscarea Aegionar #in tar #ispunea #e elemente pregtite s-l substituiasc, serviciul german a preferat s-l pstreze pe acest om, fiin# verificat #e attia ani 0ert este c #ela o vreme toate mesag(le ce le primeam la ,iena prin '77 erau pre#ate #e 'ranu si Rusilor 0ert este e# atunci cn# !toicnescu si An#reas !c(mi#t si-au anuntat sosirea la ,iena cu un avion militar romnesc, acest aviz a a1uns in minile Rusilor, care au #at ime#iat alarma pe toat linia frontului 0n# avionul s"a ri#icat #in spatele frontului si voia s se in#repte spre Apus, artileria anti-aerian ruseasc a inceput s trag, #oborn#u-l in flcri 3cupantii s"au salvat, !toicnescu cu arsuri grave, iar An#reas !c(mi#t, cu rni mai usoare Au fost transportati la un spital si aici au venit Rusii si i-au ri#icat *upce s"au +ntremat +ntr"o anumit msur, au fost supusi la interogatoriu si anc(etatorii au aflat #ela ei tot ce le trebuia 0a urmare au fost arestati o serie #e civili si militari, in frunte cu ;eneralul Avramescu, care era unul #in factorii #e baz ai planului !toicnescu si An#reas !c(mi#t au fost apoi #usi in Rusia, un#e au murit +ntr"un lagr #e e%terminare &u pot s #au in ca#rul acestui stu#iu toate amnuntele planului 'in numai s precizez c planul era perfectat #e partea romneasc si rmnea numai ca Eitler s-si #ea aprobarea )i veneau ca s-i e%plice amploarea operatiei In aceasi ipotez si numai in

aceast ipotez, ar fi participat si unittile romnesti ce le pregteam la *ollers(eim, intr"o actiune spre tar, #ar nu pentru a lupta contra armatei romne, ci contra inamicului care, strns si +ncercuit, nu ar mai fi putut opune #ect o slab rezistent 'rebue s a#aug c Eitler era informat zi #e zi #e actiunea grupului legionaro-german #ela .ucuresti 'elegramele primite la ,iena erau transmise si ?arelui 0artier ;erman 0onvins #e importanta operatiei, Eitler a #at #ispozitii, in cursul lunei Ianuarie 194:, ca s se concentreze in ,estul 2ngariei o armat #e soc, sub con#ucerea ;eneralului !! !epp *ietric( &imeni nu pricepea rostul concentrrii acestor #ivizii si inactivitatea lor prelung in timp ce in regiunea .reslau situatia se agrava )ra trupa #e soc #estinat s atace si s se uneasc cu armata romn, in eventualitatea c s"ar fi trecut la e%ecutia planului 'ot in ca#rul actiunilor +ntreprinse #e guvernul #ela ,iena, la inceputul lui !eptembrie 1944, trebue mentionat si organizarea primei linii #e rezistent in regiunea .anatului Avn# ca baz .anatul srbesc, un#e sub con#ucerea lui -avel 3nciu se formase un puternic grup legionar, s"au +ntreprins o serie #e incursiuni in Romnia, in speranta #e a a1unge la 3rsova inaintea Rusilor si a +nc(i#e trectoarea 0ernei Aceste incursiuni s"au realizat in colaborare cu grupul militar german #in .anatul srbesc, care trecuse sub or#inele ;eneralului -(leps 2n grup legionar, sub coman#a lui 3ctavian Rosu, trimis special al guvernului #ela ,iena, pornin# #ela ,rset, a +naintat pn la 3ravita, lun# in stpnire 1u#etul 0aras 2n puternic #etasament mi%t germano-romn, pornin# #ela DiGin#a-?are, a ocupat orselul #e frontier Jimbolia si apoi s"a +n#reptat spre 'imisoara Au a1uns pn la marginea orasului, fr a +ntmpina #ect o slab rezistent, #ar nu au putut ptrun#e in oras #in cauza apropierii #iviziilor sovietice Aceste inaintri nu au putut fi consoli#ate #in cauza lipsei oricarei rezerve germane in acest spatiu In .anatul srbesc nu se gseau #ect trupe +nsrcinate cu paza teritoriului si a#ministratia local Aa 1 3ctombrie 1944, a +nceput evacuarea .anatului srbesc si grupele #e voluntari romni e%istente aici s"au retras la ,iena *up tragicul final al misiunii !toicnescu, guvernul #ela ,iena a continuat parasutrile in tar, in speranta c se vor pro#uce reactii #in partea militarilor si c(iar a parti#elor politice, inselate in sperantele lor, lucru ce s"a si intmplat 0t priveste armata national, am continuat pregtirea ei, sub con#ucerea ;eneralului -laton 0(irnoag, cu aceeasi intensitate 2n regiment romn a fost trimis s ocupe pozitoo pe 3#er oprin# trecerea Rusilor peste fluviu si aici a primit botezul sngelui 2n alt regiment era pe punctul #e a intra in lupt si c(iar prsise *ollers(eim-ul pentru a participa la aprarea ;ermaniei In #rum a fost surprins #e evenimente si s"a #izolvat Al treilea regiment era +nc in formare la *ollers(eim Insfrsit, ultima actiune a guvernului #ela ,iena a fost retragerea unui grup #e legionari in muntii #in 1urul lui Altausse, pentru a se reuni cu camarazii germani #in unittile lui !GorzenH si a alctui grupe #e guerill contra Rusilor 0um regiunea a fost ocupat #e Americani, !GorzenH a #at or#in #e #izolvare a grupului 1&. Te5eran 0ititorii se vor +ntreba #ece +ntr"o cercetare #enumit 5-entruce am pier#ut rzboiul #in Rsrit6, nu am vorbit nimic #e cauza cauzelor, #e +ntelegerea secret #ela 'e(eran +ntre Roosevelt si !talin, conform careia nu numai Romnia, ci toate trile #in Rsritul

)uropei erau trecute in orbita sovietic Acest pact o#ios nu apartinea posibilittilor romnesti #e a-l +mpie#eca *ar era #e resortul guvernului romn si al tuturor sferelor con#uctoare romnesti s cunoasc ce soart pregteau 5marii nostri aliati6 Romniei si s ia toate msurile necesare pentru a nu c#ea victim acestei conspiratii Izvoare #e informatii aveau mai mult #ect +n#estultoare In afar #e #epesile primite #in +ntreaga lume, e%ista acea e%celent serie #e articole scrise #e -amfil !eicaru in 50urentul6, care a #us o campanie #e opt luni pentru a trezi la realitate forurile con#uctoare *ar #in +nsesi rspunsurile ec(ivoce si evazive ce le primeau #iversii emisari oficiali si particulari, in #iversele capitale europene, un#e luau contact cu 3cci#entalii, cei ce se agitau pentru iesirea Romniei #in rzboiu ar fi trebuit s se pun in gar# contra cursei ce ni se +ntin#ea !i, in final, e%ista si acea sensibilitate specific oricrui om politic +ngri1orat #e soartea trii lui, acea fin intuitie a realittilor, cn# este in 1oc +nssi e%istenta neamului &efiin# +ntrunite con#itiile necesare pentru o +ncetare a focului, nu trebuia s se fac un pas spre trecerea in tabra cealalt A proce#a altfel, cunoscn# perfi#ia si ferocitatea bolsevicilor, ar fi +nsemnat o asvrlire in necunoscut, e%act ca un in#ivi# care s"ar lansa #in avion fr parasut -arasuta natiunii era armata 'ocmai cunoasterea +ntelegerii #ela 'e(eran trebuia s fie argumentul cel mai puternic in mna responsabililor #e soarta trii ca s refuze orice slbire a frontului, atta vreme ct nu e%ista un armistitiu in buna form, bazat pe recunoasterea suveranittii nationale In aceast privint, e bine s ne reamintim #ou e%emple conclu#ente !i 7inlan#a fusese sacrificat #e Roosevelt si trebuia s fie absorbit in imperiul comunist In fata acestei prime1#ii, oamenii politici finlan#ezi s"au strns in 1urul ?aresalului ?anner(eim si au luptat pn ce Rusii +nsisi le-au oferit o iesire onorabil #in rzboiu 2n alt e%emplu este al 'urciei, care mereu era impins #e 0(urc(ill si Americani s intre in rzboiu, pentruca apoi, in fata unei ofensive germane, 5s-i sar in a1utor6 Rusii prin 0aucaz, pentru a nu mai prsi tara si a le pregti si 'urcilor soarta Romnilor *ar con#uctorii turci, temn#u-se #e o aliant cu Rusia, #in e%perienta lor multi-secular, au refuzat invitatia si au rmas neutrali pn in ultimele luni ale ostilittilor cn# #eclaratia #e rzboiu contra -uterilor A%ei nu le mai putea pro#uce niciun ru Aa 'e(eran, Romnia fusese vn#ut #e Americani Rusiei, #ar pentru realizarea acestei tranzactii infame mai trebuia s se smulg si consimtmntul victimei &u #epin#ea #ect #e Romni ca, printr"o politic inteligent, bazat pe fermitate si ascutisul sabiei, s scape la limit #in cursa ce li se +ntin#ea Horia Sima 6Bi.%iote"a Do"$mentar' 78eneratia No$'79 Ma ri 9 12/& : E;tra( in B$%etin$% Comitet$%$i Nationa% Rom<no:Ameri"an9 An$% =19 24 A#ri%ie 12/2 "$ re,i3$iri (i a '$giri.