Sunteți pe pagina 1din 5

COMUNISMUL N ROMNIA

Comunism, democratie populara, epoca de aur exista in mintea noastra tot atatea denumiri pentru o perioada pe care noi, cei tineri, nu o cunoastem decat din povestirile parintilor, bunicilor, din carti ori vizionand diverse documentare. Este o perioada istorica ce fascineaza pe multi dintre noi, ce continua sa lase urme adanci in societate si-n mentalitati chiar si astazi, o perioada de moarte a spiritului! Multe din aspectele vietii cotidiene sunt cate orisite, chiar, dupa momentul !"# sau inaintea lui! $cest referat ce am intocmit nu-si propune sa tina partea nimanui, nici neo-comunistilor, nici celor nostal ici, nici denuntatorilor sai ci, sa prezinte obiectiv, distant, realitatile trecute, atat cu partile sale luminoase cat si cu cele intunecate.

Instaurarea regimului comunist. Perioada 19 !19 ".


$ctul de la %& $u ust '#(( a fost urmat de eliberarea teritoriului national si, apoi, de participarea la razboiul antihitlerist. )esi s-a voit un act ce va repune principiile democratiei in drepturi, cu acordul tacit al Marii *ritanii si +tatelor ,nite, -omania a evoluat intr-o directie contrara intereselor sale, instaurandu-se, treptat, un re im politic si economic aservit ,niunii +ovietice. ,n asemenea re im a fost instaurat in tara noastra in patru etape, cu alte doua repere ulterioare importante in cadrul unui stat comunist. a/ 0 martie '#(1 impunerea uvernului 2etru 3roza, controlat de 2.C.-. si sustinut de sovietici b/ '# noiembrie '#(0 falsificarea ale erilor in favoarea comunistilor c/ iulie octombrie '#(4 dizolvarea 2.5.6. si procesul liderilor sai d/ &7 decembrie '#(4 abdicarea silita a re elui Mihai si e/ &7 au ust '#(" infintarea ).+.+. 8+ecuritatea/ f/ %% ianuarie '#(# infintarea ).3.M. 8Militia/ $capararea puterii de catre comunisti s-a realizat in mare parte datorita prezentei $rmatei -osii pe teritoriul -omaniei pe toata perioada acestui proces si inca timp de multi ani 8pana in '#1"/ ca mi9loc de prevenire a unor eventuale rebeliuni antisovietice. Cu prile9ul conferintelor de la 6eheran 8inca din '#(&, deci/, :alta, 2otsdam sau in timpul unor intalniri neoficiale, +talin a reusit sa-si impuna punctul de vedere in fata aliatilor occidentali, care au inteles sa salveze unele tari prin sacrificarea altora in favoarea sovieticilor. $cesta este sensul faimoasei tocmeli intre Churchill si +talin, o bucata de hartie care a hotarat un destin tra ic pentru milioane de oameni din intrea a Europa de Est. $cordul de procenta9, stabilit la # octombrie '#(( la Moscova, lasa, printre alte tari, -omania in proportie de #7; in sfera de influenta a ,.-.+.+. <n perioada razboiului, Moscova a instruit si pre atit militanti comunisti care sa preia responsabilitatile unor uverne prosovietice. Echipa moscovita din -omania avea in frunte pe. $na 2au=er, >asile ?uca, Emil *odnaras 8*odnaren=o/, 3heor he 2intilie 82antiusa/, etc. <n perioada '#((-'#(1, -omania, la fel ca si celelalte tari ocupate, a fost supusa unui proces de pre-comunizare. $cest proces s-a realizat prin patru obiective. a/ +indicatele s-a urmarit politizarea lor, atra erea liderilor in partidul comunist sau promovarea comunistilor de incredere la conducerea acestor or anizatii. Cu precadere doua au fost sindicatele vizate de catre comunisti. cel al lucratorilor din C@- 8cu a9utorul lor putand fi paralizata, daca interesul 2C- ar fi cerut-o, intrea a activitate din tara/ si al tipo rafiilor 8care aveau sa blocheze tiparirea ziarelor bur heze, privandu-i astfel pe adversari de posibilitatea a-si expune punctele de vedere/.

b/ 2artidele democratice s-a cautat spar erea lor si crearea de disidente ale caror sefi sa fie casti ati, defaimarea si compromiterea liderilor si a istoriei acestor partide 8indeosebi 256 si 25?/. <n climatul de teroare creat, au fost oameni politici care s-au andit ca o activitate normala nu se poate duce si ca este mai bine sa plece in Accident pentru a aduce la cunostinta opiniei publice ravele atentate ce savarsesc in -omania autoritatile comuniste. 5umai ca fruntsii 256 ce au voit sa paraseasca tara 8'#(4/ au fost arestati la 6amadau, fiind tradati de pilotul care urma sa-i transporte. $cesta a fost pretextul folosit pentru a scapa de cei mai seriosi adversari ai politicii lor. ,n rasunator proces a fost or anizat, <uliu Maniu si ceilalti lideri fiind acuzati de tradare si spiona9 in favoarea puterilor capitaliste, partidul desfintat si liderii sai condamnati la diferite aspre pedepse 8Maniu a fost condamnat la inchisoare pe viataB avea sa moara in '#1& in inchisoarea de la +i het/. 5ici liberalii nu au mai rezistat mult timp, liderul lor, 3. *ratianu, murind in inchisoare. $cestor fapte se adau a executarea maresalului $ntonescu la ' iunie '#(0. c/ $rmata multe dintre unitati au fost trecute in mod abuziv sub comanda sovietica, mii de ofiteri au fost dati afara sub pretextul colaborarilor trecute cu nazistii si inlocuiti cu tineri fara experienta, usor de manipulat si indoctrinat. -e imentul %% 3arda si 2rotocol, arda personala a re elui, a fost dezarmat. <nterventia re elui a facut sa intarzie deznodamantul. d/ @asificarea ale erilor - o trasatura a perioadei '#(1-'#(4 este amestecul de manipulare si actiuni le ale. +e observa o ri9a deosebita pentru salvarea aparentelor, fie prin pastrarea secretului actiunilor ile ale, fie dand un aspect le al presiunilor sau interventiilor in forta. $ceasta explica de ce comunistii sau straduit sa casti e ale erile, prin orice mi9loace. @rauda electorala a 9ucat un rol deosebit, dar atunci nu a putut fi dovedita formal. Era aplicat principiul lui +talin comform caruia nu conteaza cine si cum voteaza, ci cine numara voturile. $le erile de la '# 7ctombrie '#(0 s-au desfasurat int-o atmosfera de tensiune maxima. -ezultatele indicau o victorie a comunistilor si a acolitilor lor, tovarasii de drum ce au fost indepartati ulterior, cu aproximativ 47; din voturi. )ovezile descoperite dupa '#"# arata ca in realitate ale erile au fost casti ate de 256. 2e masura ce comunistii se indreptau spre monopulul asupra puterii politice, monarhia devenise, in opinia lor, o anomalie. 2artidul se temea ca acest ultim vesti iu al vechii ordini sociale putea sa devina un centru de opozitie in noua societate 8in '#(4 -omania era sin ura tara din sfera de influenta sovietica ce mai pastra aceasta institutie, de remarcat, deci, opozitia re elui/. <n acest context, comunistii au facut ultimul pas in asi urarea dominatiei lor asupra tarii, fortandu-l pe re ele Mihai sa abdice la &7 decembrie '#(4 si sa paraseasca tara. 2roclamarea -epublicii 2opulare -omane in aceeasi zi a reprezentat punctul culminant al campaniei pentru preluarea puterii.

Colecti#i$area si im%actul asu%ra satului romanesc


-e imul comunist a reusit intre '#(1 si '#(# sa aduca sub controlul sau populatia urbana. ?umea rurala, reprezentand 40,1; din populatie, se afla insa relativ in afara limitelor acestui control. Metodele uzitate pentru infiintarea 3ospodariilor $ ricole Colective mer eau de la brutalitati, confiscari, arestari, deportari pana la corupere, campanii de presa si izolare. 2rimele 3$C s-au infiintat in iulie '#(#. <n '#1&, totaul atin ea abia '7; din suprafata arabila a tarii iar productia a ricola nu a crescut,

dimpotriva. )upa '#1&, metodele au fost schimbate dar scoul nu. ?ocul arestarilor in masa, al confiscarilor de inventar a ricol si recolta l-au luat m9loacele administrative, restrictiile comerciale si interdictiile. $nul '#1" a marcat insa revenirea in forta la modelul economic stalinist in a ricultura. <n '#1", ospodariile a ricole nu cultivau decat '4,1; din pamantul arabil. <n '#0%, deci numai dupa patru ani, procenta9ul a urcat la #0;! -ezistenta taraneasca s-a manifestat pe parcursul intre ii perioade '#("'#0% si s-a concretizat intr-un lun sir de rascoale, in toate zonele tarii. >ictoria totala a colectivizarii- desi a fost un real succes pe plan politic, administrativ si ideolo ic-nu a facut decat sa a raveze problema economica, -omania ramanand a doua tara producatoare a ricola din la arul socialist 8dupa ,-++/, un real succes, dar cu mult sub posibilitatiele reale ale -omaniei. +pre sfarsitul anilor !47, acest esec avea sa umbreasca triumfurile industriale ulterioare, spectaculoase sau unilaterale. <n primavara lui '#"&, conducerea de partid a emis nu mai putin de cinci decrete privind a ricultura, toate urmarind rezolvarea crizei 8dar asind solutia numai in intarirea controlului central si intr-un nou sistem de rechizitii!/. Cu toate acestea, productia a ricola nu a atins obiectivele stabilite, in ciuda faptului ca statisticile oficiale vorbeau de rate inalte de crestere si recolte record 8'#"%-%%,& mil. tone, '#"&-%7 mil tone!/ ?ipsurile alimentare au devenit evidente in ultimul deceniu al re imului Ceausescu, cand s-au reintrodus cartelele 8desfintate in '#1(/ si s-au rationalizat painea, laptele, uleiul, zaharul si carnea 8pentru a se putea exporta cat mai mult/. 2ro ramul stiintific de alimentare rationala 8adoptat in '#"(, si care mai mult spunea populatiei sa nu consume hrana aproape deloc!/ a fost considerat sin ura solutie pentru depasirea crizei alimentare. $cest experiment stiintific din ultimii ani ai -omaniei socialiste demonstra din plin pauperizarea a riculturii romanesti. 2utem spune ca acesta a fost cel mai mare esec al comunismului de stil sovietic si a dus la distru erea structurii traditionale a satului romanesc.

&istrugerea satelor si ur'ani$area (ortata


Industriali$area si ur'ani$area.
)ezvoltand proiecte industriale de dimensiuni i antice, re imul avea in mod fiesc nevoie de o mana de lucru care sa sustina acest efort al industrializarii intensive. <n acest scop, autoritatile au incura9at incepand cu anii !17, dislocarea treptata a unei mari parti a fortei de munca in special eneratiile tinere - spre centrele industriale nou aparute. Consecinta directa a acestei politici a fost modificarea, intr-un interval relativ scurt, a balantei socio-demo rafice a tarii. <ntre mediul rural si urban, mi ratia populatiei a avut o sin ura directie, dinspre sate catre orase. ?a inceputul anilor !17 si in anii !07, 2C- si conducerea de stat au lansat un pro ram extins de constructii de locuinte, pentru a indeplini cerintele ur ente ale noilor oraseni. >reme de '1 ani, intre anii '#11 si '#47, apartamentele au fost construite la periferie, pe trenuri virane, de-a lun ul unor bulevarde de centura si al soselelor de acces in orase. <n aceasta prima faza, pana la inceputul anilor !47, este corect sa afirmam ca in eneral centrele istorice nu au fost afectate. 2rimele demolari ma9ore in zonele arhitecturale traditionale au avut loc la +uceava, 2itesti, >aslui, 3iur iu si 6ar oviste. )upa %7 de ani de la inceputul acestui proces, structura si aria cladirilor a cel putin %# de orase din -omania erau distruse in proportie de "1-#7;, fiind inlocuite cu blocuri de apartamente de un caracter total diferit.

Sistemati$area satelor.
2incipiul sistematizarii s-a numarat printre intentiile de politica sociala a partidului inca din ultimii ani ai re imului )e9, dar el a capatat consistenta si amploare in anii re imului lui Ceausescu. <n noiembrie '#01, la initiativa acestuia este infiintata Comisia Centrala pentru +istematizarea +atelor, comisie care urma sa intocmeasca planuri de perspectiva pentru o folosire cat mai eficienta a pamantului a ricol si a retelei hidro rfice existente. <n conferinta nationala a partidului din decembrie '#04, 5icolae Ceausescu a prezentat prototipul viitoarei asezari rurale romanesti. fiecare comuna urma sa aiba una sau mai multe scoli, o biblioteca publica si o casa de cultura, cinemato raf, dispensar medical si maternitate, o baie publica si o retea de ma azine care sa asi ure aprovizionarea locuitorilor cu bunuri de consum. <n paralel, in aceste comune urmau sa fie adusi un numar din ce in ce mai mare de intelectuali, pentru a determina, pe termen mediu, transformarea acestor comune in asezari semiurbane. <n '#4&, acest pro ram a fost initiat in 9udetele din aproprierea Capitalei 8<lfov, Calarasi/ si extins apoi la nivelul intre ii tari. +istematizarea rurala prevedea reamplasarea ospodariilor din satele mici si risipite, considerate ca fiind lipsite de perspective de dezvoltare, urmand sa fie concentrate in comune cat mai compacte. ,n numar de cateva sute de comune, selectate pe tot cuprinsul tarii, urmau sa fie transformate in centre a roindustriale cu statut de orasB locuitorii acestora, in numar de cel putin 1777 in fiecare localitate, urmau sa fie mutati din locuintele lor individuale in locuinte colective 8blocuri/ de cateva eta9e, astfel incat densitatea demo rafica sa fie cat mai mare. <n interiorul acestor localitati, birourile autoritatilor administrative si politice urmau sa fie rupate in centrul civic al asezarii. 6ot aici urmau sa fie construite perimetrele industriale, ma azinele, scolile, spitalele si alte facilitati care sa deserveasca toate comunele din 9ur, pe o raza de pana la %7 =m. $ceste centre urmau sa fie dotate cu retele de canalizare, apa si aze si cu retele telefonice. )e la inceputul anilor !"7 sistematizarea a devenit parte inte ranta a planurilor anuale si cincinale. Cifrele publicate in martie si iunie '#"" vizau disparitia a #77 de comune, din totalul de %471, si o reducere a numarului satelor, de la '&'%& la maximum 1777-0777. <n acest fel, 4777-"777 de asezari rurale dispareau de pe harta -omaniei, iar cele care ramaneau trebuiau demolate si reconstruite in proportie de 17-11;. ,n asemenea plan este foarte util datorita anularii discrepantelor dintre sat si oras, dar aplicarea lui intr-un ritm atat de rapid, la o scara atat de mare, o utopie, presupunea investii pe care -omania nu si le putea permite si care vor secatui economia nationala. <ar acele ster eri de pe suprafata pamantului ale comunelor nu s-au facut fara abuzuri, fara arestari si stramutari fortateB nu s-au oferit decat despa ubiri simbolice si acelea dupa indelun i ter iversari!

)iata cotidiana in Romania comunista.


<n -omania comunista a existat o adevarata revolutie a moravurilor, societatea modernizandu-se intr-un ritm alert, a schimbat complet viata cotidiana. 2opulatia consuma acum mai multe produse, au aparut obiectele electrocasnice, cum ar fi. radioul, fri iderul si ara azul - in anii !17, de care propan anda re imului )e9 facea mare cazB automobilul proprietate personala8 $ro in ani !17, )acia in anii !47 si, mai tarziu, Altcitul si ?astunul plus marci provenite, in special, din la arul comunist cum ar fi 6rabant, +=oda, >ol a, ?ada si altele/, aparatele 6> , concediile la mare si la munte, servicii telefonice pentru marea ma9oritate a populatiei, electrificarea satelor si constructia de

numeroase sosele, revistele mondene, filmele autohtone si inflorirea cinemato rafelor, accesul la scolarizare mai liber ca oricand, 6ransfa arasanul, metroul bucurestean si, inspe sfarsitul re imului, primele computere personale romanesti replici ale celor occidentale 8in afara celor de proiectie proprie, Coral, inca din anul '#4% dar destinate doar institutelor/, compatibile +pectrum 8CC-"1, in anul '#"1 si C<2-7&, in anul '#"4/ si compatibile <*M-2C 8@elix 2C, in anul '#""/ si destinate publicului lar . 6otusi societatea comunista nu afost niciodata una de consum asemeni celor occidentale, nivelul celor enumerate mai sus situandu-se la cote modeste in comparatie cu tarile capitaliste. Ca o comaparatie edifcatoare, statisticile -$- arata ca in noiembrie '#"#, in *ucuresti si <lfov, existau '17.777 de automobile la o populatie de %,1 milioane de locuitori, iar in luna au ust %77& numai numarul automobilelor din *ucuresti situandu-se la cifra de #4".777 de unitati la o populatie 8numai!/ a *ucurestiului, ce a scazut cu &77.777 de persoane. -evolutia romana din decembrie '#"# 8sau lovitura de stat caci nu vom afla prea curand/ a redat libertatea romanilor creindu-le premise promitatoare intr-un viitor mai bun.

Elev, Miclea <oan-)orel Clasa aD<<a C +urse.


http.EEFFF.scribd.comEdocE%%1'"00(EComunismul-in--omania http.EEro.Fi=ipedia.or EFi=iE-om;C&;$%niaGcomunist;C(;"& http.EEFFF.comunismulinromania.roE$rticoleE-omania-comunistaaspecte-ale-vietii-cotidiene.html http.EEFFF.comunism.roE http.EEFFF.e-referate.roEreferateEComunismulGinG-omania%77471-74.html