1933-1934, si-gi atragl voturile {iganilor. A. Mano' lescu-Dolj $i C. $.Nicoliescu-Plop$or s-au inscris inP.N.L. (Gh.

Brltianu), iar ultimul a candidat la alegerile pentru consiliul judelean pe listele acestui partid43. Ziartl a cerut [iganilor sI voteze listele partidului. Dupq alegeri s-a flcut apel la parlamentarii de Dolj pentru a ac[iona in favoarea liganilor. in. L937 Partidul Nalional Creqtin, prin preqedintele sIu Octavjan Goga, qi-a atras sprijinul lui $erboianu qi LIzuricd. P.N.C. Ei cei doi au cdqtigat tot mai multd influenfd asupra lui Manolescu qi ziarului sIu; ,,Timpul". in perspectiva alegerilor de la sfdrgitul anului, ziarul ,,fara Noastr[", ofi: I ciosul P.N.C., a apflrul in edifie speciali siptim6nal[ pentru romi. $erboianu qi:] Lizurici au fost arltruali de Gh. Niculescu cI vor sd ob[inI voturile liganilor pentru a],

liberali locali au incercat,

in

CAPITOLUL V

POLITICA FATA DE TIGANI A REGIMI]LUI ANTONESCU

ajunge deputa[i++.

Putem aprecia ci realizirile miqclrii liglneqti din Romdnia in deceniul patru au fost modesto. intr-o anumiti misuri s-1reu,sit o oarecare sensibilizare a opiniei publice la problematica sociall a figanilor. il'n perioada interbelicl figanii erau vizu[i ca o Toate acestea sunt indicii ale progresuluirealizat de ligani sub multiple aspecte in

1.

CONCEPTII RASTSTE fo.1nonnANrA ANTLOR ',30-',40 $I TIGANIT

Romdnia Mare. in mai multe [fui a avut loc in perioada interbelici un proces de organizare a {iganilor Ei de acliune in favoarea promov[rii propriilor interese+s. Unii figanologi vorbosc pentru aceasti perioadl chiar de un ,,nafionalism lig5nesc". Ceea co s-a petrecut in Romdnia s-a inscris deci in evolufia generall a populafiei [igineqti di Europa. [n noiembrie 1933 s-a finut la Bucureqti o reuniune intemalionali a figanilor'1 cu participarea unor delegali din mai multe 1[ri europene. S-au discutat problemelq; populafiei [igineqti ,si strategii ,,in lupta pontru supravie[uirea rasei noastre gi penfii aceleapi drepturi civile", cum se arati in rezolufia adoptat[ atunci. Aici s-au pus bazelq unei organizatii internalionale a [iganilor. Obiectivul acesteia era consolidaroa con'i, qtiin[oi etnice $i a m6ndriei propriei identitdli. A fost cea mai importanti reuniune A, figanilor de dinaintea celui de-al doilea rizboi mondiala6. Desfiinlarea, odati cu instaurarea dictaturii regale in 1938, a cadrului democratig," care a permis toate aceste evolutii pozitive, a flcut ca istoria [iganilor din Rominia fu porioada interbelici si inregistreze doar inceputul unor tendinfe cs nu au apucat si se
consolideze.

in perioada interbelici tiganii nu au constituit o preocupare special[ pentru societatea romdneascfl. Sub multe aspecte [iganii continuau modul de via[[ din perioada anterioar[. Ei erau in genere marginalii satelor Ei oragelor. Indiscutabil, insi, cd evo' lufia lor era in direclia integrfuii qi asimillrii in cadrul popula[iei majoritare. Pentru factorii politici ai tirii [iganii nu roprezentau o probleml etnicfl. Chiar dacl erau rcce1ga\i ca etnie aparte, cu o limbl proprie, ei erau tratati rnai mult ca o categoriO in ac{iunea politic[ a guvernelor romaneqti tig3uli.gg efEU social6. in "orr""irr6, inglufii+lfg'migpritifilc-.na4ionale. Legisla[ia in privin[a minoritl[ilor nu se referoa pi h jigani. Nalionalismul rom6nesc din perioada interbelici a fost strlin de atitudini gi manifestdri anti[igine$ti. Teoriile na[ionaliste nu au flcut referiri la ligani. fn general'
migcarea legionarl, in primul rdud atitudinea fafi de minoritlli a extremei drepte s-a rezumat la antisemitism. Nici politica de ,,romdnizare" qi legisla{ia antiminoritartr adoprate la inceputul anului 1938 de guvernul Goga-Cuza qi apoi in timpul dictaturii r"gut" 1t9:S-1940), nu i-au vizatpe tigani.Introducerea in Constitulia din februaris 1938 a distincfiei juridice qi politice intre ,,romdnii de singe" qi ,,cet[1enii rom6ni", inlsprirea regimului minorit[filor etc. priveau, de fapt, pe evrei qi intr-o oarecafo mdsurfl gi pe alfi minoritaril. PdnI la regimul Antonescu, [iganii nu au flcut obiectul misurilor cu clare accente rasiste din anii 1938-1940. Semnificativ, Comisariatul Goneral al Minorititilor, ffiin[at in 1938, nu se ocupa si de figani. ln perioada interbelicl in via[a politicl qi in miqcarea de idei din Romdnia nu a existat o ,,problemtr [iglneas' cd", aEa cum a existat o ,,problemi evreiascl". Interesul special pentru [igani ,si pentru ,,pfoblema" pe care ei ar fi constituit'o a

III, nr. 38-39, l0 iunie 1934,p. 4. Fr. Remmel, op. cit.,p.57-58,60. 45 G. Puxon, Er nhundert Jahre Nationalbewegung der Zigeuner,ln In AuschwitT. vergast, bis heutC verfolgt, Zur Situation der Roma in Deutschland und Europa,hrsg. von T. Ziilch, Reinbek bei Hamburg'
44

43 ,,Timpul",

In decgniul Patru liganii 1u fost incluqi ln pre' ocupfil-9-.unor reprezentanti rymqni.ai biopolilicii, adepfi ai teoriilor rasiste Sennano.
uptrrut mai intdi in ,,qtiin[a" timpului.

lfll9,p.29l-293.
46 W. J.

Haley,The Gypsy Conference at Bucharest,ln JGLS (3), 13 (193a), p. 182-190; G. Puxon'

op.

c\t.,p.292-293.

l Vozi E. V, Popa,Minoritdpile etnice tn snrul najional romdn,Bvcuragtt, 19rt4, p' 16-77|1. Stanclu, scfiambric 1940,t1 ,,Rovlrta Statutul Juridic al poplalici evielcjtt illn Romdnia tn puloada 1878

htorictr".

ilI,

1992, nr. 3--4, p' 329 Pl

utm.

133

*
in acest moment, pu{inele cercettrri privitoare la ligani frcute in Romdnia vi. { limba acestei populalii. o noutite a perioadei interbelice au fost cercettrrile multidisciplinare ale gcotii sociologice de la Bucureqti, condustr Dimitrie Gusti. Echipere.de cercetare monografici s-au preocupat de [igani ca o pr componentd a comunitr{ii satului, iar atunci cand s-au oJupat ,p"oiur de ei, acest
P6ntr
zasertr istoria, etnografia

ln rdndul liganilor.

400 000 sau chiar 600 000 de {igani. Statisticienii care la incepurul anilor ,40, din lnstrrcintrri oficiale gi in materiale confidenliale, s-au ocupat de demografia popura{iei figinegti, nu au acceptat insl aceste cifre. Ei dddeau credii cifrelor oticiate ale recenstr. mantului din 1930' chiar dacl recuno$teau existenfa unui fenomen de subinregistrare

inansal.rb.Iqlp-gpu-$1jei,caqiryta-lital-e'arioi"ur[.g9:u,.gu-rgdffi . sate cifre care, in mod evidtirfrlaau;ffiate; s-a afirmat cr in Romdnia triiau

:: i3l,r-.p"+uilin de-al doilea rlzboi ; In acest context a fost discutatr qi ,,problema,,qiganilor. De altfer, insrEi aceastd no[iune a fost introdusd la noi de acegti ,,invi1a1i... pirt situafia o sociali perifericli paupertatea, criminalitatea ridicatr in rdndul lor etc., liganii erau considerali a fi o ,,plagi" pentru societatea romdneasci. pentru teoreticienii rasismului la noi,,primejr dia" venea din dour direcfii. pe de o parte era vorba de numrrul gi ponderea liganilof

sibsecliei de biopoliti qi eugenie a ASTREI gi cu apari{ia ,,Bulerinului eugenic qibiopolitic;., periodic ar stitutului de Igieni Sociall din Clujr. Cercetdrile de aceastl naiurd au avut un carar angajat. EIe au fost subordonate de la inceput preocupirilor pentru soarta natir (vHzuti ca o comunitate etnicr). in a doua purt" u d"""o-lului patru specialiqtii ron: in biopoliticr s-au ocupat concret de minoritdlile etnice gi^raporturite acestora romanii gi gi-au propus sr ofere statului un indreptar in politica rafa o" minori Acumau fost introduse concepte ca ,,pug!l!gglig--rgt+-tr-irf-e'lpareii,-promiscui etnicr" etc. Dupr pdrerea lor, in nomaniaEistaiiffioiiia o ,,prir die bioetnicd". Acestea erau a$a-numitele,,minorititi de "ii" ""*titriau origine extraeuropeanr.. ,,minoritr[i-balast": [iganii, evreii qi al1ii. Aceasta spre deosebi* a" *i"#eiir"; rice, care nu constituiau o astfel de primejdie+. A iost inceputul r" rr"i1. rasiste care afirma ideea superioritdlii de rasd a romdnilor. Nu a fost o".1"i inchel teorie qi nici unul din promotorii ei nu a fost o personalitate in epocx-in g"neral ei s-au zumat la preluarea unor concepte din,,qtiin[a" rasistd g"rrrrrd oi, p"iouau i"t"ru"ric4 pregltirea genocidului evreitor qigaroilor in timpul celul 9i

eugenie au fost institu(ionalizate odatdcu crearea,

lur a fost fdcut din perspectiva studierii procesurui de integiare ii oe asimitare a ror comunitatea romdneasci 2. o abordare de art tip a inceput sr fie fdcutr din perspectiva bioporiticii. in cad domeniului mai larg al antropologiei, intr-o dezvoltaie oL""u-p*ulelr cu ceea ce petrecea in acei ani in qtiinfa din alte 1rri, indeosebi in qtiin{a germand, qi la noi autonomizat ca discipline-aqarte biopolitica qi eugenia. Bazeiebiopoliticii in Ron au fost puse de profesorul Iuliu Moldovan de ricruj. nr"o"upd.ite
de

nlgza,a

biopoliticr

i,.]:i,li

mondial.

acoperi cheltuielile cu intrelinerea lor, trebuiesc pugi la qggl :togtgt5. Cu primu genera[ie am sclpa de ei. Locul lor va fi ocupat de elementele nalionale, capabile do munci ordonati qi creatoare. Cei stabili vor fi steriliza\i la domiciliu, pentru ca ln cursul unei generafii sd fie cur5lit locul gi de ei. Peste tot, locul trebuie reocupat de elementele cele mai bune ale natisi, fie din {arI sau de peste hotare t. . .l . in acest fol, periferiile.satelor gi oraEelor nu vor mai fi o ruqine qi un focar de infecfie al tuturor bolilor sociale, ci un zid etnic folositor nafiei gi nu dIunItor."T Este evidenttr in aceste texte influenfa ideilor lui Robert Ritter, creatorul Zigeunerwissenschafi, cel care a pregdtit sub aspect teoretic*[ffiiirl figanilor in Germania nazistds. Operele sale au fost folosite ca argumente in sus[inerea necesitl$i unei politici de stat in privinfa liganilor.
s 6

Romdnia, putem aprecia ctr nicicdnd in istoria de pdni atunci a Erii tiganii nu au reprezBntar mai pufin sub aspectul ponderii in ansamblul popula,tiei decdt la inceputul anilor '40. in plus, intr-o misurI mult mai mare dec6t in trecut, in perioada interbelicl tendinfa era aceea de integrare qi asimilare lingvisticl qi etnici tot mai deplini a acestei populafii. Este poate gi motiwl pentru care argumentul demografic in demersul rasiqtilor romdni nu a fost cel mai important. DupI plrerea lor primejdia cea mai mare conll-t:.p_Tld9xaf , inpimil3lep llganilor, Ig*#"g4ggu.p:incffIlfiTGixafiliin cetlrilor rasiale privitoare la ligani, considera cI asimilarea minoritarilor de categoria a doua ar insemna ,,instrlinarea gi pauperizarea insuqirilor noastre etnice". El vorbea de pericolul asimilirii [iganilor: ,,Procesul asimillrii e activat gi agravat nu numai de numirul mare de ,tigani, ci qi de alli factori specifici imprejurlrilor politice de la noi: dispozi[ia tolerantd a poporului romdn, rlspindirea liganilor pe toatl suprafala 16rii, promiscuitatea social[ cu popula,tia autohtoni la oraqe ca gi la sate, qcoala in comun, impropriet[rirea multora din ei qi inlesnirea viefii sedentare care le-a uqurat intrarea ln comunitatea rom6neasc6, absen[a oriclror restricfiuni legale qi, in sfdrEit, dispozi{ia ocrotitoare a guvernelor gi a autoritlfilor administrative"S. Acest autor se arita nemullumit de faptul cI in Rom6nia,laru cu cei mai multi figani dup[ el, cel pu[in 400 000 autoritlfle nu au luat nici un fel de mlsuri impotriva acestei populalii gi aprecia politica in aceastl direc[ie a altor [[ri, indeosebi a Germaniei. in acelaqi timp, el respingea qi cealaltl alternativi: ,,izolarca biologici" sau ,,separarea etnicl completI". Aceasta, arlta el, pentru c[ separarea etnicl este imposibil de realizatptactic Ai, chiar dacl s-ar realiza, ea ar duce la pierderi de ordin economic qi moralo. ,,Problema" [iganilor era conceputl ca o problemi rasiali qi solufiile propuse erau, in consecinltr, de ordin rasial. Iati ,,solufia practicl" pe care o propunea un alt autor, in 1941: ,,Ttganii nomazi gi seminomafi 4g. i"terq.Ati in lag{re de muqcl fo4atI. Acoto sd li se schimbe hainele, sI fie ragi, tunqi qi steriliTal [subliniere in text n.V.A.]. Pentru a ss

Asttrzi, judecdnd diacronic evolulia populafiei {igdnegti in

iiiir-

-,

\/

lbidem,p.283.
lbidem,p.282--286.

1Y=jI'.Ftrcroanr r cf' *B:r^, Antroporogia ,

op. cit.;Dornnica I. ptrun, op. cit. (p.521_sZ7).

fu stat ca

si'-ca obiect ie ihvdyfunrnt,[C)ui], f.a., p. ra-r 6. aYeztidem,Amestecul rasial fi etni" tnilombnia,p.276 9l urm.

yiinld

7 Gh. Ftrctroanr, op. cit.,p.77-18. 8 Vezi J. S. Hohmann, Ve molgte ohne Heinat. Geschichte der Zigeuner in Deutschland,Frankfurt am Main, Bem, New York, Paris, 1990, p. lO7 -123.

134

135

.,r1l'lll'iiFtrr

o circulalie larg6. in anii'30 Desigur cI astfel de opinii nu au avut in Rom6nia ?lti p.'obl"*"Ie rasiale- s-a limitat la cercul unor speciali,sti disculia in legiturl Ideilo; "u de acest tip de cercetlri' biopoliticd. Mediile universitare au fost reticente falI nu avut ecou in prosa vremii gi ?n opinia public[' Ele .u*i.* in privinfa [iganilor nu au a incepul drepte romdneqti D-ar lituatia au petruns nici in diicursul politic al extremei politicd din anul l219gin condiliile lPan-do$jii v:lol* ir**u sd se schimbe odatd in sfera de dffi-alie politicd 9i ideologic5 a Ger'1 qi "o intririi a

rilor democratice

adoptirii unei polilici rasiste fattr' maniei naziste. Miqcarea legionarl qia pus problema

tirii

J"

U puier". Jiganii sunt asociali acum evreilor' Intr-un' articol publicat in oticiosut Gdizli de Fiei la 18 ianuarie-l9ar !i::l :^:ifYljt-l|
,tiguoi abia dup[ u"oirJu inainrea izgonirii legionarilor din guvern), se afirma ,.Pftg"t:1g'btTgltlgg1t"qtii, ardt: ,ia,"u, in-fata statului nationalJEEionar fatri de multe altele

i::"-tlf::) "u." dJ;;;;;a"t" i","_'ri"erea cisitoriirgl*+rg-rg'Itggl-g-trgegl,',r3l-ePgil]e-i39lar( gu*lilt^t:U]:f::Y:,:: treptati a figanilor, intr-un fOfAe*gt'titto''ff"ii'npul acestei populalii. Ca o.noutate, qi in unel luate fnsi-ifieiuafet'defii[sTiiiTiffiFoTiva t" o-ffi J"iieu"i, apirut"ia inc:p:tYlt"i11"1t":llii lucriri $tiinlifice "u." rasiste-pe oo le intdlnim nicicdnd inainte in qtiin[a ror mate idei Ei conceplii "ut" a autorilor respectivi. oameni de Etiin[d de pri neasci qi nici in op"ru o" paox'atunci pe cate.ar fi constituit: mdnd se preocupd u"r*,'lu modul teoretic, de "pioblemao' in singura monografie t:*3.-":T:1ltl:t-tg:'11ti tiganii. Soluliile care sunt propuse politice ale epocii, includ colonizarea lor intr-o pat io 15"-""t",x fii"*ror, "ooaitiile t-":'-11-'^1:# mlrginagl a ttuii, a"p"rtut"u'io Transnistria.qi.chial ":tit1?ii:i e, qi prin atrnosfera ..*i trp, prin presiriniOio pua"u politicului, darrom6neqti. Opiniilexenofobl' cu cu caracter rasi mente de rasism, care J*,"'i" purr" u societilii " mod ii ;;;i*"" in Rom'nia anilor ,3d de unii adepfi ai eu*e,mgi,.chiar izolate, in a guve evrei 9i [igani falI de discutabil au jucar un anumit rol in pregitirea politicii

ffi

economico-sociale qi de ingrldire, chiar de excludere, a elernentelor alogene, in primul r6nd a evreilor, este definitorie pentru caracterul regimului Antonescu. Existi chiar unole elemente care pilr si indice cI proiectul maximat al lui Antonescu erapurificarea etnicd a 1rrii. in consiliul de Minigtridin 16 noiemb rie L943,r"*"irrrr declara: ,,Dactr circumstanfele imi vor ajuta s5 cagtiglm rlzboiul, atunci fili .iguii nu este alt5 solu(ie decdt deplasarea maselorminorilare, printr-o "a reforml p" uu trebui s-o facem pi prin eliminarea acestor mase minoritare "i." din mijlocul eLmentului romanesc...,, lt Mrsurile de deportare, par[iali, a evreilor qi putea fi prirrr" ca inceputur liganiror ar
acestei politici.

ideologicf, a Germaniei hitleriste au transformat mlsurile impotriva alogenilor intr-o politictr de stat' Daci aceastl componentr fascistr a regimulu-i Antonescu s-a rezumat in principal la Garda de Fier qi ra perioada in care regionarii s-au i" gr"#iil;l tembrie l94o 2r ianuarie rg4r),mrsurile cu cLacter "n.i au fost una din coordonatele esenfiale ale politicii interne a regimului "rti"nurirt Antonescu. politica de ,,rom6nizate", adicl de promovare a elementelor romdneqti in toate compartimentele vielii

ll*

Polirica fatl de rlglg*_1 AnronEsclilE1i6-sr;:i"t-f

m

fosr in cel mai. {-p.plin sens al cuvdnrului.creatja.Iui.Iou

":::

porili"ii fa1[ de [igani a regimului Antonescu. Misura de deportare a liganilor in Traisnistria a fost hot{rarea lui Ion Antonescu, a$a cum a decrarat acesta la procesur din rg4613.Amintim ctr nici unul din ordinele luiAntonescrr_privitoare la figani nu poart[ semnltura sa gi nici nu au fost publicate in,,Monitorul oficial" sau in'aitr parte. Ele uu ioJ aut" verbal miniqlrilor
a urmlrit indeaproape modul in care erau executate, incdt putem considera politica fa{tr de ligani aplicatr in Romdnia in anii rrzboiurui drept o creaqie u t i a.rtoo"rru, opiniile cu cilacter rasist venite din unele meiii qtiindn"" r, uu a"ut nici un rol in adoptarea deciziilor priviroare ra [igani. ce e drepr, preqedinlia Consiliurui de Miniqtri a aritat un anumit interes pent,u elaborarea unei ,,politici de populafie,, qi au oxistat solicitiri in acest sens cltre Institutul central de Statistici. Intr-un astfol cle material, sabin Manuilx se referx Ia figani ca ra o mare problemr: ,,Marea problomd
a

constatdnd infracfiunile grave care se comiteau in timpul l, el a cerut scoaterea din ora$ a rururor tiganilorrz. Acesra a fostiniepu,rr "u*rnu;o't

i*4ilil;i"",rudriiunormxsuriimporriva[iganlor Fdiilte consiliului de Minigtri om i rebruari e t94L.Dupr o inspec{ie in Bucuregti,

h1

;i

transrnise spre executare Inspoctoratului General al Jandarmeriei. Antonescu

nului Antonescu

2.,,PROBLEMA3' TTGANTLOR iN

rrvrpur- REGIMULUT ANTONF-SCU

Aparilia bruscd la inceputul anilor '40 a-aqa-numitei groUtery' ii.'gT]Y: ."J;i;; ;ou iu"""u atiiudinea tradifional[ a autoritltilor romdne fa1[ de popuiuti" De la dezrobir"u lo,, inf[pmiI la mijlocul:":"Ytll ]11l;i':t.1T: tigu"ii nu s-au bucurat nicicand .d" 1""111 :1":111=i:

ildil;;""."",
fo

;;H;:;;;d;;;Jil;i;liganlorline,podo"qry't,l;1"i?]Y1.:ii11"*: parte, dJmodificarei regimunri politi" oIT:X111'-t

ilenesc,'ffi" i'" "r,X
"oor"**t ;rir"ri;i;,;i;.ibrgirea vechilor valori

potiti" at anutui 1940' Drama petrecutd in vara :"'Il l,gf:l' ale si a - inclusiv in ultimelor vestigii ar1 ay[a care a ajuls.tla situafia ;Hffi;:ffii"ruir"rpo"sabil pentru -spre xenofobie. Regimul politic instaurat odatil alunecare a sentimsntelor nalionalo Antonescu qi intraroa Frii in orbita politic[ venirea la putere a generalului Ion

stnic, tlupi rom6ni. $i in acelagi timp ei sunt elemenrul de promiscuitate gi disgenie din [ara noastrl. Nu s-a fdcut nimic pentru rezolvarea probiemei ligtrneqti:,r+ Studiul ln legtrturI cu numlrul figanilor din fari elaborit de Institutul c"rtrai de statistictr, la co. g"$"din[iei consiliului de Minigtrirs, a fosr finarizar i,,"pi"*uri e 1942,deci

rasialr

romdnilor este problema liganilor. Ei constituiesc cel mai numeros grup

,,*r.iir%fl;31
t

t3 procesut

I. Dan,,, Proce sul,, mares alului Ion Antonescz, Bucuregti, I 993, p. I 6l

i:r##K:tre

anii te40-te44,t,I*sistalia antievreiascd, vol. atc{ruir dc Lya

a, to' 'fat
.

marii

53, l8 ianuarie 1941' p. l ' 9. 9 L. Stan, Rasjs mfagd ite gigani, in ,,Cuvflntu1.., Serie nou[, XVIII' ru' 10 I. Chclcea, op. cit.,p. I00-l0l '

t,ernului ,*{onescz, [Bucureptil, ilCO, p. OO. ra A.S,B., fond Srbin Manuiltr, XUL2O9. l5 A.S.ts., fond p,C.M,, do8ar i2l1940,

trdddri.nilioii;;;;;;;;;;;;irortrit*

itut rrprutui

asupra Gu_

136

t11

se incheiase' Aqa cum rezulti din materialelp atunci cdnd deportarea figanilor practic politicii fa$de.liganit et":Tltll^Tl:l::"11, ' care ne stau la aisporifiIoo;;il;" nind eiadicarea intraclio nar ittr1ii s

:ffi ffi

dinpeisajult"iJ"pt"tr"*"1ot-p" de la autorit[1i misurile impotriva [iganilor ;" f;ffiffiffi |ri. ""i "*uout suntjustificaterasial. :r-- r-^L..i^ a+ir, inacelagitimp,misurilelirateimpotriva[iganilorqebui:nriliteincontextl politicii de m6nr ro't" p"-"a'-" suvernut.in1"-1':-:ii^-.:.-",*l-l^iiT;*1*:*:T,':; -iai JiJp*r"u sratutui asupra rururor co:npartimentelor vi guvern a constituit suportul legitimdrii sociale. Necesitatea irriu*xrli ordinii in lari ce nu
oliminarea

'il# ;J'";#;"ff ;;"i;;i;at' *:L:."d1"1f"1:.i:"'ii""i#:31

iii;

asigura acestora nici mlcar adtrpost. Aceqti ligani trtriau ln mizerie. ln noiombrie 1942 Ins ectoratul General al Jandarmeriei, iar in iuni e 1943 lnquqi mareqalul Antonoscu au dar ordine prin care obligau pe to[i proprietarii de mogii si construiasctr locuin[o stabilo pentru liganii lucritori pe mogia respectivir6. insd doar in-pufine din aceste locuri au iost construite locuinle pentru tiganii din aceastl categorie. in anii rdzboiului au existat

ffi;il;ti'""J

sute de [igani care s-au refugiat din nordul Transilvaniei, aflat atunci sub ocupafia Ungarieihorthyste, qi s-au stabilit in judefele Cluj-Turda qi Arad. Chiar dactr organolo locale ale jandarmeriei au propus internarea lor in tabere de muncl sau evacuafea ln Transnistria, Inspectoratul General al Jandarmeriei a hotlrit rflmdnerea lor pe loc, Ei
nu au fost expulzafi in teritoriul ocupat17.

o politicd de eliminare a tot ceea Antonescu gi, de aceea, a fost promovat[ in conceptul de ordine, a$a cum era el i113le.s

popula[ii.

incadra (din ianuarie l94l), evreilor' ! persecu[iile impotriva "r**iqiit.r,legionarilor omisd nici trebuie nilor. uurterwr r"tlgioase Jnoritar"'"t"' Nu mlur ' cultelor rvu.rvqs lli:1itt1i-":.:1.:,' i' corqetoriei' prostituliei' refuzului aplicatl in aceqti ani inprivinla vagabondajulu
presta o muncl etc.

"'Y,*fit'^":lfi'i:

oUiectul interesului guvernului doar liganii cars,pentru situalia lorjudiciartr qi sociall,

Mlsurile luate impotriva liganilor au privit, deci, doar un segment al acestei in acliunea guvernului romin liganii n-au fost vdzttli ca un tot. Au f[cut

d"p";;,'#"#i"i;;;i*";.-"*"gtg'"tp::ll1"1T:.Tllll]111;37 ;H;:ffi ;;;;''iili;;;il;u""s4,ege.se-s:s33Ylp-1qw*

ffitriva
liganiloradicd a

ilffi;e1rt-a-""o *ui

importantd a p oliticii

l' i

::T:"-:,llii,f,

tf#

bili".

care s[ Nu avem la indemini nici un material special

a"rfu;;tti"tt*tajulof icialalepocii-drrepl.':qli*qp:rtilqi incer"."

erau considera[i periculoEi qi indezirabili, qi care, coi mai mulli dintre ei, au qi fost cleportafi ?n Traninistria. Ceila{i [igani nu au intrat in aten{ia guvernului qi nu au fost suiugi nici unei mlsuri discriminatorii. Este adevdrat cI existi declaratiile lui Ion po Antonescu in sensul necesitllii unei,purificiri etnice, care i-ar fi privit evident qi simple declarafii. Ideea purificlrii etnice nu a devenit [igani. Acestea au rfimas, insd, nicioaati un program politic pentru guvernul Antonescu, iar politica acestuia fald do Guvernul Antonescu n-a avut ligani trebuie ju{ecati prin prisma faptelor controlabile. Deportarea [iganilor in Transnistria este o progru* care s[-i vizezepe to[i ]iganii.

,i

:A*YI.:"-'

componentl bine delimitati a politicii interne a regimului antonescian. ,,Problem8" totul marginal in politica liganilor n-a fost insi o prioritate. Ea a ocupat un rol cu guvemului.
3. DEPORTAREA

iN TUNSNISTRIA Oe$-rg$)

;iliffi;;;-b'ffiffi ffiT;ffi"""iffi
;ffiff;6
de evrei.

":lr:::1T::::1""13-liyJtr: "","ir"iJiJ"."ut"l.'1,1:::i:.tl'.*Y]:::,1'i1]?,ff ,j;;;:;mooifi"u." in politica lui Anronescu fald de ligani, ca si fatE

evreiascdr

*roii""1oia3n"f

XTllilii,"i#f#Hp,##ffii;"".,, - !;* s-a intamprat cu popuraria tAJ" oliectul p:lf i"t1,1i,:t:,T:1tff; , ,:u,T-:.'rX' din fari -, iar averile i"t " qi au luptat po "' cetdteni, tiganii au-fost mobiriza.ti in armatd :J,:i:;"r#. c;;;r;r,i

ztrablk deci imensa lo.mu3o'itat",

Jiganiicaronuaufosttrecu[iincategoriacelorconsiderafipericulogigiindoi o'u1 fost afecta'ti de politica ret*,:l;1,*:::i::H

De perioada celui de-al doilea rlzboi mondial gi de guvemarea mareqalului Ion Antonescu se leagl episodul deportirii [iganilor ln Transnistria. Aceast[ probloml, ei Romdnia acelor ani, a rimas pdnd acum tn rffrf Ei intreaga politici fatl de [igani in interesului cercetirii. Aceasta in ciuda faptului cI evonimentele petrecUto ln ROm{Ulf in anii lg4}-1g44 s-au bucurar qi se bucuri de o aten[ie cu totul specialtr din pfftel istoricilor. Ceea ce ss cunoa$te despre deportarea [iganilor in Transnistria eunt cltevt date exhem de sumare invocate la procesul care a fost intentat in 1946 lui Ion Anto' nescu qi principalilor sii colaboratori 18, mirturiile unor deportali lnregistato tn U.nele scrieri le qi povestea, cu elemente veridice, a deportlrii unei comunittr[i do tig8nl nO'
mazi, dinromanul $atra,pttblicatdeZahariastancu

cu familiile lor, aufost exceptali de lI ftont. Soldalii,tigani d";"'i.*;;-moui:tizaUitii, celor a clror doportare fusese hotdreti. Iat deportaro, chiar daci tlurau in'"at"oria ei au fost doportali in Transnistria,li s-a asir dac', dintr-un motiv sau'altul, unii diitre gurat, cel pufin teoreti;';;"t'* de favoare -j" l]:t:"?T]i: calegoli de ligani din !arr. Este vorba de coloniile aii.iua"1"t" de c6mpie din sudul [[rii' de figani de pe unele;G"pri"t[1i alricole ?n condilii de plati derizorii, fflr[ a le caro folosoau oe murti ani*orr"u iiguoitor,

in

1968. De asomenoa,ln lltora'

i[ilrffi####;";iluii"iri"'

y]f l]f*;"::.::l

16 Ibidem, dosar l2lSn943,f.4-12. Arhivele Statului Timigoara, fond Inspectoratul tto Jattdnntil Timipoara, dosar 156/1943, f. 8-10. 17 A.S.8., fond I]G.J., dosar l30ll942,f .607' 609' 6l l. rB Procesul marii trdddri na;ionale,p. 42,6546,104, 108' 305'

p. 5,1-56; Fr. Remmel, op.

19VeziI. Cioabd,,IlgenocidioinRinnnia:unatestimonianza,ln,,LacioDrom",20(1984)'nr'2-3' cit.,p.66:12.

t39

138

turs privitoars la dostinul liganilor ctin Europn fn timpul rflzboiului, exist[ unela spoculatii fu leglturtr cu amploares doportlrilor din Romdnia 9i numtrrul de victime2oi
, cum vom vedoa, lnstr, cercetarea documontartr ofertr alte TeritoriUl dintre Nistru qi Bug, parto a Ucrainei sovietice, a fost ocupat de armal tele gerrnand qi romind in vara anului 1941. fn urma unui schimb de scrisori intm Adolf Hitler qi Ion Antonescu qi a acordului germano-romdn semnat la Tighina 30 augUst 1941, acest telitoriu a fost incredintat spre administrare statului statutul sdu definitiv urmfind s[ fie reglementat la incheierea rizboiuluizr' A trafia civil[ romdneascl din Transnistria (cum se nurrc$te de acum inainte terito dintre Nistru li Bug), care avea in frunto pe guvernatorul Gheorghe Alexianu, s-a pat de norma.lizarea vielii economice qi sociale 9i de exploatarea economicd a teritoriu. Ea a funcfionat pdni la29 iatuatie 1944, cind, din cauza evenin militate, in locul ei s-a instituit o administralie militarI. Transnistria a fost locul

cifre'

(inu1i in stricttr ovidcn[I de organele de ordine2s. Pe baza darelor recenslmantului din nuj l94L,Inspectomtul General al Jandarmeriei a trecut ta organiiarea opemliunii de deportare.

(,

autorittrtile romdne i-au deportat, intre anli]941 qi 1944, p"-"-u-I"i|9g-.P:S:$!j

Bucovina,qreg-yp-E|g_P449_gi*fgqry-l9ggg{ig}in1ari. La inaffiuilii-anuiii|Tr4i, Cind s-a pus pentru prima datd problema lu[rii t mtrsuri impotriva liganilor, evident c[ ideea deportirii lor in Transnistria nu a ln gedinla Consiliului de Miniqtri din 7 februarie 1941 , Ion Antonescu ardta cd ar fi fost sI aqteptlmpdnd ce se asaneazi blltile Dunlrii, ca sd facem sate liginr acolo qi s[-i ocuplm cu pescuitul etc. O alt[ solulie este si intrim in tratative
proprietarii mari. in BIrIgan totdeauna a fost lipsd de brafe de muncd. Sd cc ac"*te sat", nu definitiv, dar sd facem nigte case Ei barlci, organizalie sanitarl, carciumi etc."22 Planul initial a fost acela de a-i aqeza pe figani in sate Btrrlgan. Ulterior s-a luat misura deportlrii lor in Transnistria. Deportarea a motivati de Ion Antonescu prin furturile qi crir'nele pe care figanii le comiteau ln pul camuflajului qi care terorizau populatia ora$elor23. Mhsura de deportare urma si fie luatd impotriva [iganilor considbrafi a qi polifia au fl ,,problemd". Pentru aceasta, la sfdrEitul luq* *3l]2l2;iandarmeria recenslmdnt al [iganilor din aceast[ categoiie. Au fost inregistra[i, impreuntr un familiile lor, [iganii nomazi qi, dintre tiganii stabili, aceia care suferiserfl co recidivigtii Ei cei fdrl mijloace de existonf[ sau ocupa[ie precisl din care s[ poattr "t'abelele cu {iganii din cele dou[ categorii, intocmite pe comune, oraqe qi jude{ox fost inaintate Inspectoratului General al Jandarmeriei24. in total au fost racarrzalig 4 ordi [igani nomazi si 31 438 ligani stabili din categoria respectivl. conform din 17 mai 1942, care reglementa operaliUll Inspectoratului General al Jandarmeriei dufI efectuarea recens[mdntului qi pdni la noi ordine tiganii specificafi in tabolC rnai puteau s[ se cleplase ze in afarajude{ului in care au fost recerrza\i qi urmaU Str
20 De exemplu, D. Kenrick, G. hrxon, Sinti und Rorn - die Vemichtung eines Volkes im Ubers, von Astrid Stegehnann, G<ittingen, Wien, 1981, p. 95*96, 135. 2l O.Yercnca, idministrafi.a civild romdnd tn Transnistia, Chi,sindu, 1993,p' 34"31 '

in Transnistria au fosr deporta[i in septemuri e 1g42,13 l76de figani stabili, deci rnai mulfi decdt fusese hotrrdt gi, in plus, tabelele celor evacuali nu coincideau cu tuhelele celor propugi pentru evacuare. Ancheta ficut[ in legdturi cu aceastl situatie a $tabilit c{ la data evaculrii unele dintre persoanele trecute-pentru evacuare erau disptlrute qi au fost inlocuite cu altele care voiau sI fie svacuate. A existat un nurnxr dcstul de important de figani care nu erau trecu{i in tabelele de deportare, dar care au venit in grrile de irnbarcare gi, in condiliile grabei cu care ,-u fi"ut imbarcarea qi a lhptului cd liganii nu aveau asupra lor acte deldentitate, s-au amestecat printre ceilal[i ligani. Altii au plecar cu trenuri obignuite p6ni la Tighina si acolo s_au ata$at diferilelor grupuri de tigani2e. A circulat atunci in rdndul ,tiganilor zvonul cd, ooair ajunqi ?n 'rransnistria, vor fi improprietlrifi cu prm6nt. Aceasti expricd, inpart", dorinfa de a plcca a unor figani. S-au comis multe din partea jandarmilor gi a poliliqtilor insrrcinali cu -abuzuri rlosltrqurarea oporaliunii. Au fost evacuate ,si unele familiiale'liguoito, mobilizati, prccum gi unii figani mobilizabili cu familiile lor, in total 53g p*Iur". i"o_roriai" crrzuri, unui soldat aflat acasr in permisie jandarmii i-pu ridicat'famitia 1ro6a $i socrii)
2s 26 27

Deportdrile au inceput cu [iganii nomazi. incepdnd de la I iunie l942ei au fost {'enqi de cltre organele de jandarmi in capitalele ae;uoel gi apoi Juqi rn Transnistria. ordinul de evacuare a tuturor [iganilor nomazi, frrd exceplie, u rorr-aut de preqedinfia Consiliului de Miniqtri la 25 iunie 194226.opera[iunea .-u'ir"h.iut la 15 august t9,[2. cei care in momentul evacurrii se aflau pe front sau mobiliza{i in [arr, printr_un ordin al Marelui Stat Major au fost scoqi din evidentele rnilitare, trimiqi ul*e ii indrumati pe urma familiilor in Transnistria. Au fost evacuate in Transnistria in total tt Ut r - ' " ' pir soane din aceasrr categorie (2 352 bdrba1i, 2 3'l5 femei qi 6 T 14 copii) zz. In ce priveqte liganii stabili recenza[i in mai 1942,inv-oprinrl etapl autoritdfile au procedat Ia o triere a lor. pentru evacuarea cu primur lot au fost a"ii iig.rii ,pr* ciafi drept ,periculoEi gi indezirabili", impreuni cu familiile tor, io t-o-ta'lT;;;;;rsoane' Ceilalti 18 941 urmau sd fie evacuati ulterior. Familiile liganloimouiiiruii +i (iganii mobilizabili cu familiile ror rrmaneau pe loc, chiar daciic;;;;-r;di; celor considerali periculoqi. in momentul in care era.in derular" delortarea tigalilol nomazi, autorit5lile nu aveau un plan de acfiune in privrnla ,tiganilor*stabiti. giurmau ori si fie evacua[i in Transnistria, ori sd fie internali in lagrrele oin pre. rane r" ,r"a Ion Antonescu a optat pentru prima varianti. ordinul in-acest ."".';-ir;;;;";;l; 22ittlie l94Z.incepttul operatjunii a fost fixat inifial la 1 august2a-Euu"u*."u liganilor stabili s-a fdcur insd abia intre lZ qi 20 septembrie 1942.

Afiivere statului Arad, fond Legiunea

22I.Da\loc. cit..

23 Procesul marii trddiri napionale,p. 66;I.Dwr, op. cit.,p.264. 24 A. S.8.. f ond I. G.J., dosar 20 l/ 19 42, do su 2O2l 19 42, dosu 2o3 I 1 942.

A.S.B., fond LG.J., dosar tZOt lg+2, f . lbidem, dosw 1261t942,f .2O4. 28 lbidem, dosar l31llg42,t.7-tO. 2e lbidem, dosar 1261 1942, t. 2OB-21 l.

de Jandarmi a
1.

judelului Arad, dosar r3fig42,f

. r4r.

1lm

141

W.
qi au deportat-o in Transnistria; in plus, respectiva familie avea avere30' Au fost ridi' pobrogea, familii de turci. O notl informativl cate din oroare familii de romdni qi, din din 6 decembrie 1942 aminteqte ci intre cei deporta[i ?n jude[ul Oceakov se aflaU fur cei deporta[itr asomenea situalie 62 famllliie romdni 9i 6 familii de turci3l. Unii din o mesene (l eraU clsltori{i cu romdnce. Au fost deportali qi oameni care aveau

'

llutari, muncitori etc.) sau din cei care aveau plmdnt, casi, avere. Existi un
numir

cum de petdii care semnale azd aceste situafii gi cer repararea abuzurilor, dupi Ostaqii {igani aflafi pe front sau conce mai mare iste num[ru] cererilor de repatriere. trali in interiorul firii au protostat impotriva acestol abuzuri. Preqedinlia Consiliului Miniqtri gi Marele Stat Major au cerut repararsa abuzurilor. Cum se arati intr-un on justificat[ perturbare in r6t al Ministerului de Interne, aceste abuzuri ,,au produs o ce iEi faceau datoria c5tre 1arI, la posturile de cea care in timp

rile ostagilor tigani, firre onoare,'tamitiite lor au fost ridicate qi evacuate in Transnistria"' Se ordon[ suri in consecinll. in plus, se cere o grijl deosebitd pontru familiile acestor oa gi no{iunea de ,,familie'itrebuind a fi interpretatl in sensul pe care i-l atribuie astfel incdt exceptarea de la deportare sd se extindd 9i asupra concubinelor mobiliza{i sau rn-obilizabili, precum qi asupra copiilor rezultafi de aic732.La c investis,atiilor au primit aviz de repatriere 311 capi de familii, cu 950 membri, in
1

261 feisoane::.

"*. ui"uo 1916-1918 li s-a aslgurat un tratament deosebit fa[5 de restul [igani in cel din
ddnduli-se anumite avantaje materiale3a. in acelagi timp, figanii au fost ridicali de la locurile lor fIrI s[ li se permit[ s[-$i cu ei lucrurii" p".ionil" qi gospodire$ti strict nscosare viefuirii in locurile de puline < tare. Ei nu au avut timp suficient pentru a-gi lichida averile. Au fost nu gi organele polilienegti au profitat de ocazie qi in care qefii posturiloide Sandarmi cumpirat deia ligani diferite obiecte .si animale la preluri derizorii. Casele 9i celelt bunuri ale liganil,or evacua,ti au fost preluate de Centrul Nafional de Romdnizare3s' D"poriaiea [iganilor nu a fost o misuri popularl. Chiar dela inceput, c6nd o raliunile de evacuare erau in desfiqurare, in multe pI4i locuitorii au cerut autonE[l

au fost repatriate. Jiganilor depr membri de familie pe front sau care au luptat in rlzboiul antisovietic

insl nu toate aceste persoane

cafiganii de acolo si nu fie deporta[i, intrucft satul avea nevoie de ei, liganii fiind ."gril fierarii satului. Uneori aieste cereri sunt sernnate de intreg satul. De asemene0t
un"ele

personalit[fi democratice au protestat impotriva acestei mlsu!. Constantin I. Ci pe carGi Br5tianu, preqedintele Partidului Nafional Liberal, intr-o scrisoare foarte durd
un act nejustificat qi crud, Ei ceroa stoparea acestor persocu[ii care ne aruncI cu secole inapoi in istorier6.
A.S.B.,fond P.C.M., dosar 2o2ll94l-19$,t.n4*n7 ' 3r A.S.B., fond I.G.J., dosar l?j,11942,f.126. 32lbidem, dosar 4311943,f .45M51.
30

a adresat-o

lui Ion Antonescu la

16 septembrie 1942, considera expulzarea

tiganilol

oN

din aceasttr au fosr cazali in bordeie srfare i" pe-aoi, ia, arfii in case. De regulr, s-a recurs la evacuarea unei jumrtd{i de sat, rocarnicii ucraineni iiira casele consrtenilor lor neevacuafi, in casele
categorie43.

pe malul Bugului $i Unend de judelele Golta, oceakov, Balra qi Berezovka. cea mai mare pafie a liganilor nomazi a fost plasarr in judelur Gorra, iar iiganii stabili au ,"-il;; aproape to[i in judeful Oceakov. Au intrat in acest judel 13 g50 persoane

de fluxul inspre ;i dinspre Transnistria. Din toamna tdrzie aanurui l942,ttwrdral deportalilor a sclzut pe de o parte datoritd repatrierilor care "ootiouu, s-au frcut, iarpe de artd,parte darorirr mortalitdlii extrlm d" ridi",;*f"dri;;;----* -'..;";-;;* talilor, cauzatd de foamete, frig, boli qi ffiiiiilead-*" in Transnistda liganii aulost uq:.ruiiin hotarul sau in vatra unor sate sitriate

numirul;;;i ""r"'"at"iu ;i;g*i"i deportali inTransnistria.Inspectoratur gitegiunile de jandarmi omrru"r"irt iu"tt"u", eviden{a figanilor evacua{i acoro. Numirul 1ig*itor din evidenle aiere ae h o hnd la alta, in funclie

sute de [igani deporrafi urterior, putem aprecia ra ccaz5 000

iat deportarea ceror dour caregorii de igani, in Transnistria se aflau 24 6g6figani: 11 441nomazi, 13 176 nenomazi (stab,ii gi alli 69 care fuseseri cu aprobdri speciale, dupr eliberarea din inchisoarea2. Dac[ ra aceastr cifri "ua"ua,ti
adiugdm

din vard. Numdrul exact al {iganilor deportafi in Transnistria frr cursul aniror 1942'-1944 nu ests u$or de stabilit, intrucdt inci din toamna anfuii l94za inceput un flux permanent i1 amuet_e sensuri, inspre gi dinspre Transnistria, catzata" r"put i".ite frcute, ca si de deportrrile unor indivzi ,,orari. La incepurur lunii ocrombri

Deportarea [iganilor stabili considerati periculoEi trebuia sd fie urmati de eV&cuarea cerorralgi [igani recenza[i in mai rg42, g4r (c6ti adicd a altor fuseserd ini[iar pentru acest scop) sau 1g 262ligant(c6[i rimrseseri de fnpl d11pfl 'ryg$g!4ti din deportarea septembrie):2. 660; s-a fdcut trierea liganilor stabili a existat ideea ca mobiliza[i qi mobilizabili qi familiile lor str fie interna,ti [iganii in Iagdrele din 1artrra. P6n[ la urmx autoriti[ile auoptat pentru deportare. Aceasta nu s-a mai intamplat intrucdt,la inceputul Iunii octombrie 1942, actriinile de deportare in Transnistria a liganilor, ca gi a eweilor, au fost stopate. La 2 octombrie Minisierur Afacerilor Interne dat alte evacurri pdnr in primdvara anului urmrtor3e, iar la l4octombrie a ordonat str nu se mai trimitr nici o categorie de figani in Transnistria, fie riina,si dintre cei fie dintre cei cu cazier judiciar; unnau sr fi-e evacuati doar t,igurii ,,care care prin ptezen:ta lor prezintl un pericol contra ordinei publice..4o. OecizL de renunfare Ia noi deportdri a fosr luarr de consiliul de Minigtri ia 13 octomb r942q.Dupi aceasttr dati a mai fost deportat in Transnistria doar un numir mic de fgani, dintre cei care s-au sustras deportlrilor

lg

;;il;;;f ;;;;

ie

itg+2,

i"ii;;:.;I#

tr

il

unii figani

astfel riberate fiind instalali liganii. unere

r*.iir,

37 3e

rE Ibidem,

A.S.B.. fond LG.J., dosar tl6t1g42,f .205.

lbidem, f. 313-i14. 34lbidem. dosar 77 t1943,t.41; dosar 4311943,t.286'

33 3s

f.

2.

36 Documents Conc"miig the Fate of Romanian Jewry During the Holocaust, ed. J. Ancel, Jerusalem, 1985, P. 225.

Ibidem, dosu 12611942, f. l0-11-

lVt

Ibidem, f. 205. 40 Ibidem, dosar Z13ll942,f .337 . .:Tltp"t, n_r. I e54, I 6 ocrombrie 1e42, p. 3. 1l az A.S.B., fond I.G.J., rlocar I 261 I 942, t. 2Oi. ar Ibidem, dosar 4lll94l , t.321

yt

142

147

-{IrFFffi!

sate do pe Bug au fost evacuate

fiind in lntregime in acest scop' populagia ucrainean[

retrasd in interiorul

.j,""*ti'in rransnistril', 1".*':911T'i1l-'i::: o decizie 4 prevedea: Cr""#r"amriiiir*r"irtriei ain 1g decembrie I942 Aceasta ;;;ffi;;t", io e*p*i de 50-3 50, dupu 1"":' 1,1t1 il :T::lltit presta munca

ruffi i;Gii"'

judoplui respectiv'

pentru cei capabili a munci qi cdte 200 gr. pentru bltrdni 9i copii. Li se mai dtrdeau pu[ini cartofi gi foarte rar pe$te sirat qi acestea in cantitili extrem de mici.

dintre ei, cu obligafia de a de utilizare la munrc[, sub conducerea unuia qi muncitoni localnici' li se impune, fiiqd retribui[i ca fi intrebuinlafi potrivit meseriei lor in atelierele
tente qi in cele ce se vor mai

iffiffi
-

"ufitl"aii infitnla' lucru'sub supravegherea Ceilalti tigam vor fi consiituili in echipe de - ei. Acestea vor fi utilizate la muncile agricole, tliatul femlel3r in pdduri' dintre pieilor, matelor gi plrului, colec fec[ionarea de obiecte de lemn brut, strangerea
metalelor, maculaturii, zdrenlelor etc'
de sex, sunt obligafi

Muncitorii

*i

_ Totri tiganii in v6rst; iela l2la60 de ani, fdrfl deosebire i-*""u*"d in-ateliere sau in echipele de lucru constituite'
egale
cu'

Din cauza proastei aliment[ri unii ligani - aceqtia formeaz[ majoritatea - aU sllbit lntr-at6t c[ au ajuns numai schelete. Zitnic mureau - mai ales in ultimul timp c6te 10-15 figani. Erau plini de parazifi. Vizita medicali nu li se f[cea deloc, iar medi' camente nu aveau. Sunt goi fIrI haine pe ei, iar rufiria gi incillimintea le lipseqte de asemenea complectamente. Sunt femei a<l> cdror corp (partea inferioar[) este gol ln acleviratul sens al cuvdntului. SIpun nu li s-a dat de cdnd au venit, din care cauzi nU s-au spdlat nici ei Ei n-au putut s5-qi spele nici singura cimaql ce o au' in general situa{ia [iganilor este groaznici, aproape de neinchipuit. Din cauza mizeriei mulfi dintre ei au ajuns niqte umbre Ei aproape sllbateci. Aceasth stare a lor se rlatoreqte din cauza relei cazdriEi alimentiri, precum Ei a frigului. Din cauza foametei la care sunt supugi, i-au speriat pe ucrainieni cu furturile. DacI in {ar[ unii [igani se care in lari era [ineau de furturi, o fdceau din obignuin{i, pe cdnd acolo Ei [iganul

-Tiganilorcargvordauniandamentsuperiorceluinormal,lisevorda surplusului de munc[ prestatl'

ioTo din valoarea

cinstit s-a pus pe furt, c5ci foamea l-a dus <la> acest gest ruginos' Din cauza rlului tratament, p6nI in zinta de 25 noiembrie a.c. au murit 309 figani. Au fost gisite cadawe de figani po $oseaua Oceacov-Alexandrudar. AceEtia au murit
tle foame 9i frig.

la muncd' supraveghetorii echipelor de lucru, de prezen[a io:u1" care vor plrlsi f[ri autoriza[ie localitatl figanii

Conducirorii

g-pli..'din

sate rispund dJ prezenla in localitate a [iganilor,

,"" ;ri;:i';;;;e

la lucru, vor

fi

]":1-!11 :va' internali in lagrrul de reliresalii ce

?nr

ffiin[at in fiecare judefe'

posibilitarea asigure ffi;n;;;#;te ar fi rrebuit sd led"T"il': deporra[ilor nt^ ^.. -X*-o de - ,r-;;"d.i" """oiiiri" unui regim ad:fost de la inceput extrem de dur[' Ti "0t19:*I':::-'YH,::1 "aqri;, in Trans*stria #t::#;il;;;ii"; misurr posibiliri[i de muncr qi mijloace

;T,

".fri""iiii"it fi#;;":r"#rri" p*",

ioarte micr /e^^c^1^ 'a^ ^.:t (fostele ^^llrnzrr' dintre ei au fost utilizafi 11ftI]" li la,ob'stii preferand " de ei decit in rurmrr mic qi de regulr sezonier' nu au fost ateliere Ei iolor"ur"i p" localnicii ucraineni. Nu au fost organizate maqini pentru [iganii calificafi' ---" lor care s-au aflat liganii s-a datorat concentrlrii situalia io cdteva sute mari' cyflnzdnd grupuri'mari. aqa-nuriitete colonii erau de regulI

,_ffifi;;;;;;;;ilo
p*"

Dar ci tiganii de la caz[rmile Aloxandrudar au fost cazalimai omene$ts prin co' munele ardtate firai sus, inci nu s-a rezolvat problema liglneascl din jude,tul Oceacov. I-i s-a ameliorat intrucatva doar situa[ia, fiind expuqi mai pulin frigului qi cI au fost deparazita,ti. Dar dacl nu li se va da qi lenme sau alt combustibil, tiganii vor fi in starc sI facl din case ceoa ce au fdcut din cazdrmi, niqte locuinfe nelocuibile. $i frigul o s{'i 6uci qi la aceasta, fIrI sd se gdndeasci ci rflul Ei-l agraveazl Ei c[ pericolul de a muri de frig este rnai mare. De asemenea, dac[ nu li se va da o alimenta[ie mai onleneasc[l asisten[[ medicali qi medicamente precum gi imbrdc[minte la unii, mortalitatea
gerul va cre$to

$i [iganilor nu <o> sd scadI, dar va creqte pe n ce intensifica furturile de la ruqi. De altfel popula[ia bl,stinaql este foarte revoltat[ qi $tarea do spirit a acesteia este foarte sc[zut[ prin faptul c[ au fost evacua[i din caselc lor in timp de iarni pentru ca aceste case s[ fie date pe seama liganilor pe care nu pot el. De asemenea, vgr str-i sufere."as Organele jandarmeriei au

g; i"

ffi;;.1;judequl o"""r."'' iu inceput *i.'P1il.:'i 9::,i'::L:i*31i:'ii n ika i in cazrrmile de ffi ffi ;i';#; ;" ;";;;i; ?*uri1ur.u ei ir alEaia-Kara
q

Alexandrudar.Aqezarealorinmas[,intr-unoumfltatdtdellrtro'acreatositua , -r: ^^-^^ *X. r"*le _ de care depindea, in ulrimi insranfI, aplicarea m6ss.,

;";;;*6;;"ririiir" rilorprivitoare tu 1ig*il-o"p,,iaoau-t" uiigu'u "l'ut:'1111:T::::ffii::t,:::l: serviciul de infol' ;ffi;Pt# ffi""i.'ii*,e info^rrnativ[ a unui agent care a executat
rriit intr-o mizerio
44

ficut demersuri pe l6ngI prefecturi pentru a li se asigura in mai multe rdnduri legiunile de jandarmi au propus desfiin{area liganilor existenta. coloniilor de ligani qi impirlirea prin sate, maximum 20 de familii de sat, pontru a fi mai uEor de supravegheat gi de pus la munc[. Pe plan local s-au clutat uneori solu[ii menite sI le asigure hrana. tn judeful Balta, in 1943, liganii au fost scoqi din caseli lnutati in bordeie; li s-a dat pimdnt pe care s[-l lucreze pentru a-qi asigura hrana. In llte p5r[i s-a trecut la clesfiinlarea coloniilor, tiganii fiind repartiza[i prin satels ucrai' ncne, fiind astfel rnai uqor de hrtrnit qi de intrebuin[at la lucru.
Condiliile de existenltr in Transnistria au fost foarte dure. Rapoartele lunare intoc" rnite de jandarmerie reflect[ aceast[ situalie qi lipsa de preocuparo a autorit[[ilor civile
4s

p; ti*p"f cdt au stat in cazlrmite de la Alexandrudar, liganii "*;i;;i;uo""uk;:;;tut65decembriei942'preznrat:t:iiigTl':,1:::Tau se aflau tiganii: ,,t I pdino
de nedes&s. Erau alimenta[i insuficient'

Li

se dideau 400 gr'

Ut

lbidem, dosar l3ol 1942'f.. I

l8-l

Ibidcm, f. 129-11,0,

9'

IM

145

(primtrrii, preturi, prefecturi, Guvernlmdntul Transnistriei) pentru asigurarea existonfof n1 tiganilor. Raliile alimentare fixate de Guverndmdnt nu au fost rospectate. Jiganilor distribuia hranl suficienti. Uneori slptlmdni la r6nd ei nu primeau nimic. in li se locuri primeau alimente numai cei care munceau la obqtii. Totodatl, nu li se asi lemnele pentru prepararea hranei qi pentru incilzit, iar asigurarea cu lucru s-a fir doar pentru o mici parte a deporta[ilor. imbrdcimintea a fost o probleml deosebitl, at6t mai mult cu cdt, la deportare, [iganilor nu li s-a permis si-gi ia de acasd haine schimb Ei alte lucruri personale. Erau lipsifi de cele mai elementare lucruri, inclusiv vase pentru prepararea hranei. Asisten{a medical[ era ca 9i inexistenti, iar mentele lipseau. tnmormdntirile se lhceau firl preot. Cei ce dispuneau de aur, mone( romdneascl sau diferite obiecte le vindeau pe la localnici pentru a-gi asigura traiul. ' TotodatI, menfionlm cd autoritd{ile astzil des faptul cI, ,si atunci cdnd exj posibilititi de muncI, tiganii ciutau s[ se sustragd ori dideau un randamenl scdzut. Documentele spun cd ei preferau s[ cutreiere satele qi si cer,seascd sau dedea la furtiqaguri, ceea ce i-a nemu[umit pe localnicii ucraineni $i a dat multl de cap autoriti[ilora6. in acelaqi timp, a existat la tiggp-tgl9p1!|$[Sg1lS-tdl &"fuee' coloniile de la Bug. Prin orice mijloace, individual sau in grupuri, ei au incercat sd intoarci in 1ard. De cels mai multe ori fugarii erau prinqi Ei aduqi inapoi. Autori din Transnistria s-au aflat in imposibilitatea de a controla aceste dqilasiri. Lagirele represalii preconizate pentru astfel de situa[ii nu au fost infiin[ate. Abia in t anulul 194J, lntl-un mo4gFnlcend exoour irganilor Iuar PIUPUIIIT' rruil4i anului 1943, intr-un mo4snlcano exodul [iganilor a luat propor[ii, numlrul fugiti 9i prinqi rrecdnd Oe*2 gggLs-a luat mdsura de a se improviza un astfel de

fiind <te cca 25 000 de oameni. ln mai 1944 gind, la scurt timp duptr ce avusese loc cvsguerg-+.T-rlnspj-s-Eg qi ptrrtrsirea iGffi;tEa;i a tocurilor de ieportare, jamlarmoria nominall a [iganilor intorqi in [arI, gf,sim in aceasttr eviden[i doar aproximativ S-_q99pg:gpesz. insr esre clar ci numdrul celor care au supravie,tuit deportlrii a fost mai mare. Aceastdrecenzare s-a flcut in condiliile in care p{r[i din teritoriul [[rii erau deja ocupate de armata sovieticl sau se aflau in zona frontului. in acel moment unii [igani p" drumul spre cas5, inc6t un numir deloc "iau neglijabil de [igani a putut sclpa recenzirii. Nu trebuie omis nici faptul cI unii figani lu rlmas pe loc la retragerea armatei qi autoritililor romdne gi s-au rlsp6ndit apoi in cuprinsul U.R.S.S. Cu valoare de estimare, so poato aprecia cI aproximativ jumfltate tlin cei cca 25 000 de figani din Romdnia care au fost deportati in Transnisfifi $fiil
a procedat la inregistrarea

8'r.iLmffi:p:

'4u

,|

cotta,unae au flost ntemlffi-s Fgppill=, in imprejuririle pe care16-am arltat, in Transnistria au murit de foame, frig, parte din figanii deportafi. Din nigte rapoarte privind situa{ia [igani ,si m2erie o nure judelul Oceakov, intocmite la mijlocul lunii decembie 1942 (deci la deportafi in luni de la deportare), aflim cI in zona Balqaia-Karanika, din 3 881 [igani au peste 150 (deci 3,8%o)at, iar in zona Alexandrovka, din 3 585 ,tigani au murit (lO ,8qd4s .Un buletin informativ pe luna septembrie lg43,ptezentdnd situalia drt ticd in calo se aflau liganii, arati ci ,,datorith acestei stdri de lucruri la iarnl <1i vor muri de frig gi subalimentare, cum au murit qi in iarna trecutl, rdmdndnd ca primdvara viitoare problema [iganilor din Transnistria sI dispari odat5 cu ri[ia lor."so Numlrul figanilor mortl in Transnistria nu il qtim cu exactitate. La procesul 1946 acttzarea a afirmat cil ,,zeci de mii de bdrba{i, femei qi copii au pierit de boli."sr Comisia rom6n[ pentru victimele de rizboi a furnizat cifra de 36 000 deporta{i ligani mo4i in Transnistria. Cifra este, evident, exagerat[, numdrul total al frig
Ei
a6

lig4qllg-Ldapmafi. Nu existl incl indicii care sI conduc[ ta co#iuia ci s-a uffiiit lichidarea fizicil,a deporta(ilor. Din datele de arhivl pe care le-amparcurs nu rezulttr ctr lutoridtile civile qi militare romdne din Transnisrria ar fi organiynl e{Sgg4lg-1lggul liganilor. $tim ins[ c[ au fost cazuri in care militari germani ain regilne]fficut ei ttcEs[-ffiErusr. Situafia grea in care s-au aflat figanii in Transnistria]qi care a dus la tnoartea multora dintre ei, s-a datorat faptului cI, odatl ajungi la Bug, ei au fost practic tthandonali de autoritdli qi llsati in grija comunitllilor locale, care nu aveau nevoie de ei qi pentru care prozenta liganilor era o povarl. ,,Colonizarea" figanilor in Transnistria - care trebuia sI insemne nu numai scoateroa in afara fIrii a elementelor considerate pcriculoase, ci gi utilizarea lor la exploatarea economicl a acestui teritoriu - a fost, evident, nu numai o tragedie, dar;i un epec al administra{iei civile rom6ne de aici. figanii care au supravie{uit deportdrii in Transnistria s-au inapoiat in [ar6 in primlvara anului 1.944, odatd, cu rotragerea armatei qi autoritl[ilor rom6ne in fata -a ol'cnsivei sovietice. IncI din toarma lui 1943 plrisirea, fIr[ autorizalie, a locurilor de tloportare a cdpltat propo4ii de masi, cei pringi fiind insl trimiqi inapoi in Transnistria. ln martie-apilie l9M, insI, firl a a$tepta din partea autoritflfilor vreo misuri speciald do repatriere, {iganii s-au retras dinioace de Nistru s,i apoi in interiorul 1irii. in unolo trttzuri aceasta s-a fdcut cu concursul direct al uniti[ilor militare romdne gi germane in relragere qi al lucrdtorilor de la C.F.R. La 19 aprilie 1944, Inspectoratul General al Jlndarmeriei a dat ordin ca {iganii fugi1i din Transnistria sI fie oprili pe loc gi pugi la tttunclsa. Ordinul a fost repetatla l7 maiss. Acestor figani li s-a fixat un domiciliu prrrvizoriu qi li s-a interzis circulafia. Ei urmau s[ fie repartizalipemo;ii pentru munIll. I)ar, datoritl vielii pe care au dus-o in Transnistria, majoritatea erau inap{i pentru tttunctr. Ceilal{i au fost plasafi la diferifi proprietari pentru muncile agricole, in condilii 1lp plat[ identice cu ale celorlal{i lucrlto6so. Au fost, insi, frecvente iituagiile in care ei
A.S.B., fond I.G.J., dosar 86/1944,f . 149-217,, dosar 9i Un caz este amintit ibidem, dosar 43/1943, f. 260, sa lbitlem, tlosar 86/19214, f. 76. 5s lbidem, f. 91. so lhidcm, f. 220,225-227 ,29[.
53
52

Fiind vorba de deportare si cunoscdnd ce a insemnat politica nazistl fa$ de figani, ne punem intrebarea dacl autoritllile romdne au urmlrit in mo-{ .{,e_-[b"eial
_m.q_4It_ea

Ibidemr dosar 7 66 I 1942, f . 17 | -17 2; dosar 1zl0/l 943, Ibidem, f. 533-538. 48 Ibidem, dosar 43t1943,f .363-364. 4e Ibidem, dosar 841 1943, I. 237 -238.
47

f . 9-1 f '

ll9W.

lbidem, f. 176. 5l Procesul marii ffAddri nalionale,p.42.

so

t46

147

'qlTltl#lcF

refuzat s[ lucreze, po motiv ctr nu se pricep, cooa ce a oxasporat autoritfiile loct figanii rtrmAneau astiel pe mai departe in silualia de a muri do foame. In acoste di1ii, pentru unele grupuri de figani s-a dat aprobarea de a se intoarce in baqtin{. Odatfi cu 23 august l9M, c6'nd guvernul Antonescu a fost inldturAtr legislafia considerati fascistl a fost abrogat[, s-a pus capit 9i politicii anterioare cat figani. La 13 septembrie 1944 Subsecretariatul de Stat pentru Polifie a dat ordin lor, ludndu-se mdsuri ca liganii reintorqi din Transnistria sI fie ,,llsa!i la ocupaliile , fie indrumali la diferite munci"58.
AU
i

t
000. unele [Iri, pierderile suferite de popula[ia au fost enorme. Dintretc6-f62751igani recenzali \Germania de rlinainte de [igand fost omorati aproape , fost ucigi, supravie[uind doar 1938, 14 325 toti tiganii din Croa[ia (unde au supravieluit doar l7o dinrfe ei), din teritoriile ocupate din Belgia, Olanda, Luxemburg, Estonia, Lituania; de asemedin Serbia, de

12|o.(]?)}"

'/
I

4.

POLITICA TATA DE TIGANI AREGIMULUI ANTONESCU $r DESTINUL TIGANILOR DIN EUROPA iN trnmUrCELUI DE-AL DOILEA RAZBOT MONDIAL

affiea

il

destinul liganilor europeni in timpul celui de-al doilea rlzboi mondial. Anii rlzboi au fost timpul unei experien[e colective dramatice pentru liganii din lIrile aflate ocupatia sau in sfera de influenfd politic[ a Germaniei naziste. Aproape peste tot potriva lor au fost luate mdsuri, nu intotdeauna aceleaqi Ei care au afectat un numlr rnaro sau mai mic de oameni, de la restrdngerea unor drepturi civile qi pdnl la minarea unor comunitili intregi. Este indiscutabil faptul ci in Germania ,si in alte s-a practicat o politici de genocid la adresa [iganilor. Jiganii au fost 9i ei victime politicii tqg4l naziste. Mulifl rffie@offiftigan din istoria regimului nazist a omis. in ultima vremo, insE, figanii incep sd fie asociali la no{iunea de holocausto turi de evrei. Chiar dacd destinul [iganilor in timpul rdzboiului a intrat relativ tdrziu in a istoricilor, existi deja o anumitl literatur[ pe aceastd temI, literatur[ din care nu sesc contribuliile valoroase, dar care in general este departe de exigenlele contemporane. Una din caraeteristicile acestei literaturi este apelul mai mult la st orale qi memorialistice qi mai pu,tin la informafia de arhivl. ExistI studii mai mult mai pu[in elaborate care incearcl sI ofere o imagine asupra acestei probleme intr-o sau alta sau si sintetizeze lnforma[iile pentru intreaga arie europeani aflatd sub na[ia nazistl. A fost studiatl aEa-numita Zigeunerwissenschafi, care a pregitit de sub aspect ideologic politica autorit[lilu gelmane fa[6 de \igam (Zigeunerpolitik), mlsurile administrative, juridice qi de altd naturl care au fost luate impotriva popula,tii in anii celui de-al doilea rizboi mondial, in Germania qi in alte ldrisr
Inspectoratul de Jandarrni Galati arita intr-un raport c[,proprietarii nu srurt mu[umi1i nici cu apti de munci, pentru ctr pe lingtr c{ nu sunt pricepuli. aratl qi rea voin![, iar unii se dedau chiar la furt de ptrstrri, obiecte de lmbrtrclminte etc., din care cauzl li concediaz[" (ibidem' f. 97). s8 lbidem. f. 295. 59 Din literatura problemei: H.-J. Diiring, Die Zgeuner im NS-Staat, Harnburg, 1964; Miriam Novitch,Iz Gdnocided.esTsiganessouslerdgimeNaa,Paris, lg68;C.Bemadac,L'Holocawtoublid.k, massacre des Tsiganes,Paris, 1974; D. Kenrick, G. Puxon, op. cit., p. 53-136; H. R. Huttenbach, fhr Romani Poiajmoi: The Nazi Genocide of Gypsies in Germany and Eastern Europe,ln The Gypies ol Eastern Europe, ed. by D. Crowe and J. Kolsti, Armonk/New York, London, f 99l , p. 31-49; Sybil Milton' Nazi Policies Toward Roma and Sinti, 1933-1945, ln JGLS (5), 2 (1992), nr. l, p. l-18; A. Frawr, op. cit,,
57

Istoria figanilor din Romdnia in timpul regimului Antonescu este un capitol

nea, cea nuu mare pafte a tiEeiinfnmfiania:g-qpirt it"j-6gia,-nu_stria,-Qehia, Polonia. Au fost ucigi mul,ti gigani in teritoriile'ij.R.S.S. o"upui" d" inmat"t" Se ifiiiidiazfl cd,M-ffi+FAa$0ft.din tiganii care kdiau in [irile ocupate de Germania 1,1,. '1"'"-':'''-'/ nazistl au fost victime ale programului de qi, in lipsa unor date de Aceste cifre sunt insi foarte diferite de la autor la autor arhivi clare, ele trebuie privite cu rezervi. Existi in scrierile din ultimii ani o tendinli evidentfl de sporire a numlrului victimelor nazismului in rdndul liganilor, fdrl a se aduce, ins[, un plus de argumente. Probabil cd cele mai multe din aceste cifre sunt mai aproape de realitate decdt cele care circull in literatura holocaustului liganilor in leglturfl cu Romdnia. Aici Romdnia figureaz[ cu cele mai multe victime: 36 000 de {igani uciqi in Transnistria. Este, evident, o eroaro, documentele din arhivele rom6neqti ardmnd o altd situatio; daci numlrul celor mor[i in Transnistria este incl greu de stabilit, qtim cI numirul deportafilor din rdndul {iganilor a fost de cca25 000 de oameni. Cdnd s-au fdcut cercetlri mai aminuntite pe cazul unei [Iri, aceste cifre s-au dovedit a fi exagerate qi ele au fost corectate. De exemplu, in legdturd cu situa{ia liganilor in U,gggria in timpul rizboiului, se afirmi indeobqte cI togi tiganii care nu desfiqurau o muncd regulatd au fost hternati in laglre de muncd fo4at5, iar in 1944, in timpul ocupa(iei germane, 31 000 ligani din Ungaria au fost deportati in lagdrele mor[ii, dintre ei supravie[uind doar 3 q,0-0u, O cercetare recenti a ajuns la concluzia ci in timpul ocupafiei gefirxrne a Ungariei din martie-octombri_9._19-44, cdnd evreii unguri au fost Aeportali in lag[rele de JxterminaretiiiPoloni",'ri"i fr6ftd1ile germane do ocupalio qi nici cele ungaro nu au luat nici un fel dd m5suri impotriva [iganilor. In toamna anului lg44,irzonele aflate sub controlul lor, autoritlfile militare gi civile un-gare au ilceput sEiilganizeze detaqamente de muncl fortatl compuse din [igani. De asemenea, in

exterminare6l.

g".-an". '-j\*\ I )

p.257-2lO;Selma Steinmet z. Osterreichs Zigeuner im NS-Staat,Wien. I9661 Erika Thumer, Nationalin Osterreich, Wien, 1983; J. Gotovitch, Quelques donndes relatives d d'Histoire de la Seconde Guerre Mondiale", 4, 1976, L'exterminntion des Tsiganes de Belgique,ln 'Cahiers p. l6l-180;8. A. Sijes, Verrolging van Zgeuners in Nederland 1940-1945,Tbe Hague, 1979; Bogumila Michalewicz, Z'Holocauste des Tsiganes en Pologne,lnTsiganes: identitd, dvolution. Acles du Colloque pour le trentidme anniversaire des Etudes Tsiganes, Paris, 1989, p. 129-139. 60 De exemplu, L Hancock, The Pariah Syndrome. An Account ofGypsy Slavery and Persecution, Ann Arbor, 1987, p, 8l vorbc$to dc 600 000 dc victime din rf,ndul figanilor. 61 Cf. H. R. Huttmhach, ap. cit.,p. 45.
sozialismus und Zigeuner
62

D. Kenrick, C, Puxon, op. cit.,p,07,

148

r49

unele comitate s-au ftrcut deportdri de qigani. NumIrul [iganilor din Ungaria interna[i, deporta[i sau inrola[i in deta,samentele de muncl for[atI este estimat la cca 5 000, numirul [iganilormortj la cdteva sute63. Ne punem intrebarea in ce mlsuri politica fa[d de [igani a guvernului Ant s-a incadrat in ceea ca se nume$te politica nazistd de holocaust. In Germania hi mlsurile impollivq liganilog arlqre-1l..g.radral de !a interzicergl {r_epturilor civils' deportare, apoi la internarea in laglre gi tr9-c,9r--o-,4.19 Upidp1-e..e]qf--qjslegp$cd. A l' po'titiCl dlaUoiail,'Carrj avea in sp?te aecenii de Zigeunerforschung qi Zigeunerpa in Romflnia in aceastl privintd situafia a fost alta. Aici nu exista tradilia unei po speciale falI de tigani. Am viz-ut cI in Rom6nia, in timpul rlzboiului, misurile pot irnu figanilor r-h n*itat la deportarea unora dintre ei in Transnistria. ln Rom nu au fostinfiin[ate nici ghetto-uriqi nici lagflrd de muncl pontru {igani. in ce pri deportarea, la aceasta au fost supuqi tiganii nomazi 9i o parte dintre liganii sedentari, total cca 25 000 de oameni, ceea ce inseamn[ aproximativa0% din populafia ! neasc[. Amploarea politicii antitigino$ti in Romdnia a fost deci diferiti de cea Germania qi 1fuile ocupate de aceasta. in Romdnia nu a existat mlsura [iganilor in afara legii. Cea mai mare parte a liganilor nu a fost afectat[ de Ei au rlmas in continuare cetlfeni cu drepturi depline. Semnificativ in acest sens faptul ci, spre deosebire de Germania, unde autoritl{ile nu au f[cut nici o difr ludnd mlsura deportlrii in laglre inclusiv in cazul celor c61iva figani care serviserd armatl cu rangul de ofi[eri, ace$tia fiind tratali la fel ca Ei ceilalfi prizonieri6a, Romania figanii au fost mobiliza[i gi au luptat pe front,la fel ca qi ceilalli Familiile figanilor afla{i in evidenfele armatei, chiar trecute in rdndul celor ce unnau fie deportate, au rlmas pe loc, iar in cazul familiilor figanilor mobilizali qi mobili deportate in Transnistria prin abuz, autoritd[ile militare au ac[ionat ca ele si repatriate sau, cel pufin, sI li se asigure un regim mai bun in raport cu ceilalfi Mlsura deportlrii grupurilor etnice indezirabile este insl caracteristici poli naziste. Aga cum pentru germani Polonia ocupati a fost o ,,groapI de gunoi" unde fost deportafi evreii gi figanii din Reich, tot a$a Transnistria a fost pentru romdne locul unde au fost evacua[i o parte din evreii 9i o parte din tiganii din {ari. foarte probabil ca deportarea in Transnistria sd fi avut ca model practicile de
germane.

rului lor mare, rozolvarea problemei [iganilor ora inc[ Ei mai stringenttr dec6t ln alte p[r[i, articolul arita ctr in opinia publicl de aici nu existau voci care str atragtr atentia esupra pericolului pe care il reprezentau {iganii gi iqi exprima speranta cI mareqalul Antonescu va lua misuri energice de ordin rasial6s. infaza actuall a cercettrrii nu putem, insi, stabili dacl au existat presiuni politico-diplomatice din partea Germaniei pentru luarea unor mlsuri impotriva figanilor. Suntem inclinafi sI credem ci, in ciuda unor similitudini, politica fa[i de ligani a regimului Antonescu a fost independenti de ceea ce se petrecea in Germania qi in {irile ocupate de Reich. O dovadl este faptul c[ guvernul rom6n I sloplt {eportdqrfe.$:-ligg+_(i" octg11prie l!{]) iqtl-gn mgment in

caie-fildeJnianiaTiimrin'er oroona,-in:_-4"i"rr,*q{q_ 1p{_2_, d.9p91ar91 tiganilor la ung3 plg[-+.]lli:^g-g_.t"p*i".F"'13, clare, s-a eusbh$ili.Iri"tllZtfl fo$icii tatl$ puiut-lfiBiti cI mlsurile-luitb'ae gunernut antonescian cel ma] adesoa nu au fost co-

;y*

ordonate cu Germania. InIluen[a germani a constat mai degrabi in elementele ideo-

logiei xenofobe qi fasiste pe care, cel pufin in plan politic, le regdsim in politica regimului din Romdnia anilor 1940-1944. De ce a fost aleas[ Transnistria ca loc dg-depo,4are? Rispunsul constd, credem, ln

praTritgpg:gmf

O altl probleml este dac[ misura de deportare a figanilor romdni in Transnistria fost luati sau nu la recomandarea sau in urma presiunilor venite din partea GermaniEi, Odatfl cu trecorsa la mdsuri radicale in privin[a liganilor, Germania era interesatl lrt ,;ezolyarea" problemei figanilor 9i in lirile aliate. Un articol cu titlul Die qi frage im Siidosten,aplrut in l942in revista ,,Volkstum im Sildosten", care rofloct& oficialiti[ilor gomans, avea tocmai scopul de a cere statelor din sud-estul opiniite Europei si treacl la luarea unor misuri de ordi! rasial inpotriva [iganilor. Referin', du-so special la Romdnia, unde, dupl p5rerffiffiffiTKfiIand Fritz, datoritl nurntrr
63 Karsai L., A cigdnykirdis Magyarors*igon 1919-1945. Ot a cigdny Eolocausthoz, f'1., 1992' p.85-135,144. 64 B. Michalewicz, op- cit.,p. 137.

dul germano-romdn din august 1941 reglementa provizoriu statutul teritoriului dintre Nistru qi Bug, abia dupi incheierea rdzboiului urmind sI i se fixeze acestuia un regim definitiv. inl94l Transnistria a fost datl guvernului romdn spre administiare. Ea n-a fost anexati Romdniei, n-a fost inclusi in teritoriul vamal, singura monedi permistr aici era cea germand (R.K.K.S.). A rlmas sub toate aspectele un teritoriu strlin, aflat sub ocupalie militarl romdneasc[ gi exploatat economic de guvernul rom6n. Chiar dacl germanii au sugerat lui Antonescu ca Romdnia s[ se extindi spro est, ca o compensa[ie pentru pierderea nordului Transilvaniei, pe care in 1940 Hitler l-a dat Ungariei, autoritifile romdne n-au inten{ionat anexarea Transnistriei la Romdnia. Dup[ ele, la incheieroa rdzboiului Transnistria trebuia si revinl Germanioi. Tocmai pentru cl 'fransnistria nu era Ei niciffiiilira"5fl-fa-cI'plrtd dinRomenia, aibst teritoriu era locul cel mai potrivit pentru dopg:j3l3l_eJj-e.r"J,oj..1ig1nilor, dar qi a altor elemonte din {artr considerate indezirabile. inll/iunea'atutoiiidliioi"iomd[e, deportarea in Transnistria ecniVafd"Cu dciiiGiea in afara firii. Cdnd statutul acestui teritoriu urma sI fie reglementat, oriat[ iu i6iiigeiea dufbrit5lilor rom6ne, deportalii uflnau si r5m6n[ in afara granilelor Rom6niei. in toamna anului 1942,cdndin Germania se pregitea trecerea la ,,solulia final[" in privinfa [iganilor, autodtltile rom6ne au sistat orice deportiri in Transnistria. In tprirea deportlrilor, dincolo de unele motive de naturi internl, legate gi de protestul unor reprezentanfi ai partidelor democratice fali de aceastd politicX, se pare c[ un rol important l-a avut intervenfia Ministerului de Externe al Reich-ului. In august pi septembrie 1942, cdnd deportarea {iganilor in Transnistria era in plini derulare, Reichskommissar-ul pentru Ucraina s-a adresat ministrului pentru teritoriile ocupate din Est pi acesta la rdndul s5u Ministerului de Externe de la Berlin, aten[ionind asupra perico6s

.e.-ffi

llld.affi iAiffi ielryiilp4{4e-es1u!*teritoriu.Acor-

R. Fritz, Die Tigeunerfrage lm Stldostcn, ftr ,,Volkstuln im S0dosten", Wien, Oktober 1942,

p.163-169.

1s0

l5l

qlwlrtiEF,F4i

CAPITOLUL VI
opinia lor pericolul lului pe care ll prezint[ colonizarea figanilor la Bug. tn Bugului, c6t qi tn inr]ue4C tn posibilitatea ca {iganii sI se aqeze-pe matuioJest ai populaliei b:"t: intl-un [inut in car6 ddundroare pe care aceqtia o exercital asupra U:1i*.1o tr[iau qi locuitori de origine germand' eutoritalite g"'-*" 1i" ::ry"i:llff deportlriloro6' Amintim' nului si intervin[ pe raige girvemul romdn pentru oprirea ci a evreilr in toamna anului lg42 afost stopati nu numai deportarea figanilor, Ei suferit atunci o schimba \4 g.t" ci politica lui Antonescu- in privinla aeporterilor a "rardeparte de a putea deslugi mobilurile acestei decizii. Probabil cd, a$a cum suntem serme deintrebare in legEtt presupus, in adoptatea ei vor fi contat qi unele posibilo deportarea evreilor inTransnistria cu deznodiman$l rlzboiului. Cercetdrile privind Este insl cert ci, mai mult dt au dat o explicafie clarl asupra acestei schimbdri. la planificata Oeportar" a evreilor din Vecliu] R"iul:i1-1?-O? ronuntarea
consta at6t

TIGANtr N rnnpUl, REGIMIILUI COMUMST. CATEVA REPERE

,r#ri"tr"ir*;fiereJanumitor

i1]:^41categorii de ewei 9i s-a inlesnit emigrarea lor

Palestina. princaracterul ei li Putem aprecia cI politica guvernului romdn fat[ de ligani' urmirite qi prin mi la anumite segmente ale u""J"i populalii, prin mobilurile in Gormania qi in luate, s-a deosebit ln multe privinle oe ceea ce s-a intamplat s-au inregistrat numeroaso victimor ,""pur" de aceasta. chiar daci ?n Transnistria o mlsur[-ca judeca deportarea 1l"pt rdndul deportalilor, nu avem argumente pentru a estl faptul cI, in condiliile retrageriir: alorlsemnificativ

urmlrea lichidarea fizicd

sprijinul unitililor mili "*t"i u, ,opiuui"qoit regimutui Oe deportare s-au intors in [ari cu

qi administraliei romane din Transnistria, la inceputul

anului 1944,\iganii

pune semnul egalitl{ii intre dt Credem cI, in ciuda uro, a*"-[oiri, nu se poate extorminare naziste sau execu[iile in masi tarea in Transnistria gi laglrele de un Inare numlr de {igani' Polonia qi alte teritorii ocufiate, clrora le-a cizut victiml nu a fost perceputd ca o [ari unde se luau mE altfel, la vremea respectiv5, Romdnia care in acei ani s-au refugiat radicale impotriva liganiloi. Dovad[ sunt qi t6anii Ungariei' in Rom6nia' nordul Tranlsilvaniei, atunci sub ocupa(ia

in mod paradoxal, reconstituirea istoriei figanilor din Romdnia in perioada roi gimului comunist este chiar mai dificill decdt pentru anii celui de-al doilea rizboi mondial. Multi vreme in Romdnia nu a existat o politicd special5 fafi de ligani. Iar cand, lq_$-fr;$iirii*ini$:_:?o-ti i"]gpJtll p:l6j 'so,'iiitijiiidtiie"$i:iii piiJ"piciutema gdsirii unei solulii la situalia social[ dificild a popula{iei {iginegti, 9i cdnd intr-o anumit[ misurl s-a qi acfionat in aceastd direcfie,3qe3qt[1lglitie[oug,.t9-s}ffic.$["qg"b"]igfl. Materialele respective (statistici, hotirdri ale forurilor politice gi administrative, chiar unele cercetlri sociologice etc.) nu au fost publicato nici pdnl astizi, qi va trebui si mai
aqteptlm mul[i ani pdnl cdnd arhivele care le adipostesc vor fi puse la dispozifia cercetltorilor. in consecinli, informa[ia oficial5 privitoare la [igani accesibild cercet[todui este pulinfl Ei nu intotdeauna semnificativi, iar apelul la istoria orall presupune
un tip do cercetare pe caro lucrarea de fa[5 nu qi l-a propus. in aceastl situalie, pdni la o cercetare de amploare, care si aib[ in vedere cu prioritate informalia de arhivi acum inaccesibild, suntom nevoi[i sd ne limitXm la a face o schifi a istoriei postbelics a
acestei popula[ii
1.

r[m6ne o mIsurtr Antonescu, deportarea {iganilor, ca qi a ewsilor, in Transnistria politicii de holocaust instituitd de Germania nazi rasial. Ea s-a inscris-in logica
ordin neasci a istoriei tragice
sau aliate. Este secventa ii.pft"re, f""-o forml sau alti, in toate {[rile ocupate doilea rdzboi mondial' celui de-al
a

Chiarcuacesteparticularitilialepoliticiifa{ide[iganipromovatldegu

figanilor in timpul

Dupd incheierea episodului Transnistria, liganii care au supravieluit deportdrii s-au intors in satele lor; unii dintre nomazi s-au stabilit la periferia Bucureqtiului. Uniunea Generall a Rornilor din Rominia Ei-a reluat activitatea, sub conducerea lui Gheorghe Niculescu, fhrl a mai scoate insd vreo publicagie. tn 1948 Uniunea a fost desfiin[atI de autoritlfile comuniste, odatl cu celelalte organizafii care nu cadrau cu
t Referiri la situa[ia liganilor in Rominia in perioada postbelicl la: M. Merfea, Integrarea sociald. a romilor,Braqov, 1991; liganii tnte ignorare ;i tngrijorare, coord. Elena Zamfir, C. Zamfir, [Bucurcatl], 1993; V. Bufiea, Neanurile de romi Si moilul lor de viagd,ln ,,Sociologie Rom6neasc[", S.N., V, l9%, nr. 2-3,p. 257-273;M.Bdcaw,l\ganii - minoritate nagionaldsaurrnjorinte infracYiona&i?, [Bucurogtil, 1996, p. 4245; S.Beck, Ethnicity, Class and Public Policy: Tsigani-Gypsies in Socialist Romania,fir ,,Giessener Hefte ftir Tsiganologie", 3, 1986, nr. l-4, p. 109-127; Destroying Ethnic ldentlty. Thc I'ersecution of Gypsics in Rotwnia. AllclslnlJ Watch Report, Ncw York, Washington DC, l99l, p, 16-35g lrr. Remmel, op, cit.,p.14-83;E:mmanucllo Pons,I*s Tsiganes en Roumanie: des citoyens d p.rt entiire?, l'nris, 1995, p, 3 l-541 f.a,

66

Cf. D. Kenrick, G. Puxon, op. cit., p' 95'

153