UNIVERSITATEA,,l DECEMBRIE 1918" DIN ALBA IULIA

FACULTATEA DE |STOR|E 5t FILOLOG|E

DEPARTAMENTUL DE ISTORIE, ARHEOLOGIE SI MUZEOLOGIE

BULETINUL
cERCURTLOR STt tNTt FICE
STUDENTE$TI

ARHEOLOGIE _ ISTORIE. MUZEOLOGIE

21

Editura Meqa
 ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 1946. IMPLICAREA
MINISTRULUI DE INTERNE, TEOHARI GEORGESCU

in istoriografie, alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946 sunt

considerate cea de-a treia etapd a preluirii puterii de cdtre comuniSti in
Rom6nia. DupS momentele 23 august 1944, respectiv 6 martie 1945, aceste
alegeri erau prezentate ca o manifestare a vointei natiunii, ca un act de
suslinere politicd a guvernului condus de Petru Groza. Cu alte cuvinte,
executivul gi magindria propagandistici comunistd a vremii !ineau sd
legitimeze, pe o cale aparent democraticS, starea de fapt existentd in
administralia centralS a !5rii gi sd arate cd voinla naliunii este ca inclusiv
legislativul rom6nesc sd fie compus din reprezentanli comunigti. Acest lucru
se intAmpla intr-o !ard pro-monarhicS, in care partidele istorice, cu toati
dezorganizarea lor de dupd 23 august 1944, erau suslinute aproape in
unanimitate. Vorbim despre un fenomen general pentru estul Europei, cel al
sovietizdrii, care, intre altele, a cuprins gi acest element al legitimdrii prin
alegeri a unei conduceri numite la presiunea Moscovei. in toate cazurile,
procesul electoral a fost dirijat, frauda fiind elementul de baza in
desfSgurarea tuturor acestor alegeri. Cele din RomAnia au fdcut parte dintr-
o serie care a cuprins Bulgaria gi lugoslavia (noiembrie 1945), Ungaria (1945
qi 1947), Cehoslovacia (1945 Si 1948), Polonia (ianuarie 1947), RDG (1950)1.
Prin aceastd tactic5, puterea de la Moscova urmdrea atAt manipularea
opiniei publice din ldrile satelit, cAt gi argumentarea, in fala Occidentului, cd
populalia statelor ocupate de Armata Ro5ie ar fi de partea comuniStilor.
lstoriografia romAneascb din ultimul sfert de veac a tratat din
multiple perspective gi cu numeroase surse arhivistice evenimentele legate
de alegerile parlamentare din 1946.
in primi instanlE, avem in vedere faptul cd alegerile in disculie
aveau loc intr-o perioadd de tensiuni cu rddicini in evenimentele din timpul
guvernelor Slndtescu si Rddescu (perioada de inceput a acapardrii puterii
de cStre comuni5ti), dar mai ales in realitdtile de dupd 6 martie 1945.

' Andrew Cristopher, Oleg Gordievski, KGB - istorio secretd a operoliunilor sale erterne de lo
Lenin lo Gorbociov, Bucuregti, All, 1994, p. 250-256.

I
u tean u t Ce rcu r ilo r St iintif ic e St u d e nle gti, 2l, 20 1 5, p. 1 09 - 1 24.
la
 generat5 atat de acfiunile antidemocratice gi antinalionale ale
S,rffi-itrr'fr el.a

=nr-nsElor si militarilor sovietici pe plan intern, cat gi de premisele externe

- 3o'rferinla de la Moscova pi cea de la paris, cu semnarea tratatelor, si
:-esiunea sovieticd asupra acestei zone in general. putem interpreta
cooptarea formalS a reprezentanlilor PNL gi pNJ in guvern ca pe un prim
semnal pentru atitudinea de mai t6rziu fala de aceste partidez. De altfel,
alegerile au gi avut loc sub egida celor Trei Mari.
Anul electoral 1946 a stat sub semnul luptei dintre tabdra Blocului
Partidelor Democrate (BPD), reprezent6ndu-i in esenld pe comunigti,
respectiv tabdra partidelor istorice (PNl gi pNL). Direcliile de desfigurare,
precum gi rezultatele, erau cunoscute incd de la inceputul acelui an, fiind
stabilite in cadrul plenarei cC al PCR din 25-29 ianuarie, iar ministerele pi
ministrii angrenali in organizarea 5i desfdgurarea alegerilor reprezentau
lnternele, Justilia, Propaganda, Armata gi Cultele3,
Demersul de fat6 vizeazd Ministerul de rnterne si mai ales pe
delindtorul portofoliului, comunistul Teohari Georgescu. Tipograf de
meserie si inchis de c6teva ori in perioada interbelicd, secretar al CC al pCR
incep6nd cu 1940, T. Georgescu a ajuns subsecretar de stat pe chestiuni
administrative in Ministerul de lnterne, in timpul celui de-al doilea guvern
SdnStescu (noiembrie 1944). Odatd cu instalarea executivului condus de
Petru Groza, el a trecut fruntea ministerului de resort. Astfel, din ambele
posturi, Georgescu concentra in m6na sa suficientd putere cAt sd controleze
poate chiar toate aspectele vielii administrative gi sociale ale
!5rii. Mai ales
in perioada in care a condus el insu5i ministerul, abuzul de putere, si asa
enorm, l-a caracterizat pi i-a permis sI arbitreze conform asteptdrilor
directivele venite de la Moscova.
lmplicarea sa s-a fdcut resimtitd in toate etapele pregdtirii pi
desfdsurdrii alegerilor din 1946. chiar inainte de anul amintit am putea
detecta in atitudinea lui unele pozilii politice privind necesitatea unei
conduceri comuniste a Rom6niei, mai ales in perioada in care era
subsecretar de stat. Modul de exprimare, cuvintele folosite, precum si
intelesul lor, constituie exemple relevante pentru limbajul de lemn comunist
al perioadei. Desi oarecum moderat fatd de evolu!ia stilului discursiv
comunist de dupd proclamarea republicii, implicAnd unele insertii ce nu se

2
Dumitru landru, Comunizorea societatii romdne5ti in anii lg44-1g41, Bucuresti, Editura
Enciclopedici , 2007, p. 187-188.
3
Dinu C. Giurescu, Folsificatorii: ,,Alegerile" din 1946, RAO, 2006, p. 7.
110
fundamenteazd pe principiile acestui tip de limbaj, Teohari Georgescu a
profitat de orice ocazie pentru a releva opozilia politicd intre comuniSti 9i
democrali. Subliniem in continuare cSteva dintre acfiunile, respectiv ludrile
de cuv6nt ale gefului lnternelor, referitoare la pregdtire 9i desfSgurarea
acestor alegeri. Ele 1in atat de discursul politic, publicat cu generozitate de
Editura PCR ori de cotidianul Scdnteia. Astfel, lupta contra guvernului
generalului RSdescu scoate in eviden!5 aspiraliile sale, ale comunigtilor
romini, in general:
,,Cutoate incerclrile pe care.le-am fdcut, cu tot spiritul larg pe care l-am pus pentru
stabilirea unei conlucriri active in cadrul Blocului, inlelegerea nu este cu putin!5.
Pentru un viitor strSlucit pentru lara noastrS, pentru o RomAnie independenti ;i
democraticd, trebuie 9i se va forma guvernul Frontului Nalional Democratic"a.

Cum insi era necesard acapararea intregii puteri, influenla i s-a

intins spre legislativ. in pasaj identificdm o primd tentativd de a demonstra
c5 tabdra din care face parte este cea corectS, iar opozilia ar fi cea care
urmdre5te destabilizarea lucrurilor. Dacd apar neintelegeri, nu este vina
comunigtilor, prezentali ca oameni de bunS credinld, ci a celorlalii. Cu alte
cuvinte, este un exemplu al opoziliei noi-voi, dar 9i un prim caz al aplicdrii
imperativului ,,trebuie", ca metodd de evidenfiere a ceea ce consideri
comunigtii cd ar fi de fdcut pentru salvarea situaliei.
lmplicarea ;efului lnternelor in organizarea scrutinului este vizibilS
incd de la plenara CC al PCR din ianuarie 1946, unde, alSturi de Gheorghiu-
Dej, Miron Constantinescu, Ana Pauker, prezenta cAteva repere pentru anul
electoral care li se agternea in fa!5. Criticile fa!5 de relativ slaba implicare a
partidului in acapararea puterii le putem considera doar de fa!ad5, atAta
timp c6t nu numai cd el delinea cele mai importante ministere, dar avea in
spatele sdu garantul sovietic. PlecAnd de la o astfel de premisS, credem noi,
doar cu scop psihologic/mobilizator, ministrul de lnterne aratl ci ,,pornind
de la aceastS plenarS, ne angajSm in b5tSlia cea mare a alegerilor. La o
pafte cu iluziile, cu faptul ce suntem la ministere, la politie, cA totul va
merge lin 9i linigtit t...1 sd ne considerdm mobilizali de dimineala pAnd seara,
sd nu ne permitem regazuri in munca noastrS"s. in aceastd mobilizare
regdsim gi unele cifre, menite s5 asigure certitudinea victoriei extremei
st6ngi in alegeri. Pe l6ngd cei 6.500 de primari din PCR si Frontul Plugarilor,
,,sunt 50-60-70.000 de elemente epurate", iar aparatul de stat se afla sub
o
Scinrcia, an l, nr. 22, 12 oclombrie 1944, p. 1.
t Giures.u, Fatsificatorii, p.85.

111
 controlul celor in cauzd. Astfel, concluziona T. Georgescu, ,,vom avea 70-
80% din voturi, vom avea 5i mai mult de Boyo"6. Agadar, avea gtiinld de ceea
ce va urma, iar alegerile, chiar dacS vor fi promovate ca cele mai democrate
din istorie, reprezintd o bitilie. Stilul cazon al tratdrii scrutinului reclama,
evident, o bund mobilizare. El cerea, precum un general de armatd sau un
strateg militar si nu se facd niciun pas gre;it in pregdtirea luptei; personal
va avea grijd ca tactica gAnditd impreund cu sovieticii sd nu dea greg,
,,Elerirentele epurate" la care ficea referire proveneau din diferite
medii, incepAnd cu partidele din opozilie, cel national-ldrdnesc, respectiv
cel liberal, iar mai apoi din institutiile centrale si locale ale statului, din
structurile de proteclie gi control g.a. Consolidarea puterii nu se putea face,
conform dogmei staliniste, dec6t prin ruinarea oricdrei forme de opozifie,
fie ea politicS, fie de altd naturS, iar anul 1946 este tipic pentru acest mod
de acaparare a puterii. oficial, scopul final al luptei era asigurarea
independenlei nalionale ;i a dezvoltdrii ldrii dupd rdzboiT.
in luna ianuarie 1946, se consemna gi vizita lui Andrei Visinski in
Rom6nia, care, in discutiile purtate cu Petru Graza, abordase at6t chestiunea
campaniei electorale, c6t 9i tactica privind partidele opozante. Evident,
directiile de acliune nu puteau fi decAt douS: intdrirea activitSlii instituliilor
gi intreprinderilor controlate de comunigti, a celor industriale, comerciale,
bancare, iar apoi continuarea epurdrilor gi incurajarea dezmembrarii
partidelor din afara BND/BPD8. Tactica era, tot atunci, subtil sugeratd de
Gheorghiu-Dej, prin referirea la ,,alegerile libere, aga cum sunt inlelese de
cdtre sovietici"e. Din nou, cifrele alegerilor erau trasate:70o/o pentru Bloc,
2A%o pentru !Srdnisti ;i 10o/o pentru liberalil0. Dar int6lnirile din ianuarie nu
au fost singurele din acel an dintre reprezentantii romAni gi cei sovietici,
c5ci, in 2 pi 3 aprilie, la Moscova, avea loc o intrevedere, tot pe tema
alegerilor, intre reprezentanlii sovietici Viaceslav M. Molotov, G.M.
Malenkov, Gheorghiu-Dej gi T. Georgescu. Varianta cu care cei doi mergeau
la Moscova era colaborarea cu factiunea liberalS a lui Gheorghe TitdrSscu,
propunAnd o platform5-program care cuprindea nalionalizarea BNR gi a
societitilor de asigurdri, preluarea controlului asupra creditdrii 5i a

u
tbidem, p.85-86.
7^ScAnrcio,
seria a lll-a, an XVll, nr.44O, 1 februarie 1946, p. 1.
8
Giurescu, Fotsificotorii, p.90.
e
romdnilor, vol. lX, Bucuresti, Editura Enciclopedicd, 200g, p. 623
^lstoria
to
rbidem.

112
asocialiilor monopoliste. Ministrul de lnterne recunoptea c5, degi se avea de
mult timp in vedere inaintarea cu un mare bloc politic de stAnga in alegeri,
unitatea lui ar putea fi perturbatS de unele fricliuni cu social-democrafii, in
special in mediul rural, insd aceste fricliuni n-ar fi aga de ddundtoare cum
erau cele din interiorul partidelor din opozi1ie11. De altfel, Iumea rurald era
oricum pusd intr-o situalie complicatS: seceta pi foametea igi fdceau simlitd
prezen!a, iar cele 700.000 de familii beneficiare ale reformei agrare nu-gi
primiserd titlurile de proprietatel2.
Din disculiile de la Moscova reiese cd masa electoratului prezenta o
mare importan!5 pentru liderii rom6ni 9i sovietici, acegtia temAndu-se c5, in
cazul neprimirii titlurilor de proprietate, sprijinul !Sranilor era ca si pierdut.
De asemenea, gdsim analizatd si problema participSrii la vot a militarilor, in
numdr de 120.000, dar 5i a femeilor. Din pScate, realitatea societSlii
rom6negti de atunci revela un numSr uriag de analfabefi, reprezent6nd circa
40o/o din populalie, conform spuselor pefului lnternelorl3. O altS temd a
anticipatului proces electoral era datd de chestiunea minoritdtilor. O
problemS ridicatd la disculii viza luarea dreptului de vot pentru un numir
de circa jumState de milion de etnici germani, minoritate in mod evident
ostilS comunigtilorla. Adevdratele probleme se aflau insd in Ardealul de
Nord, recent realipit Rom6niei, unde populalia maghiari se impdrlise in
douS: pe de-o parte cei solidarizali cu comunistii, aflali in cdutarea unor
beneficii, iar pe de alta potrivnicii, considerali ,,reaclionari", solidari cu
romAnii 5i, politic, cu nalional-lardniptii. Nu in ultimul r6nd, ii amintim pe
evrei, a cdror atitudine nu-i preocupa pe liderii comunigtils, in rAndul cdrora
se aflau deocamdatd numerogi evrei. Totugi, perioada, ca de altfel 5i
campania electoralS, a stat sub semnul acordSrii de drepturi gi libertSli
nalionale tuturor etniilor tdrii. in aceasti privin!5, cu o alti ocazie, discursul
lui T. Georgescu era citat de Scdnteia astfel: ,,Este frumos sd vorbim despre
libertate, democralie, independenla !5rii, dar este si mai frumos s5 5tim sd

tt Stenograma disculiei din 2-3 aprilie 1946 de lo Moscova dintre conducerea PC(b) din |JRSS,
l. V. Stqlin, V. M. Molotov, G. M. Molenkav gi lideri ai PCR, Gheorghe Gheorghiu-Dej gi Teohori
Georgescu, in Mihnea Berindei el al., lstoria comunismului din Romdnio. Documente -
Perioodo Gheorghe Gheorghiu-Dej (1945-1965), Bucurepti, Humanitas, 2009, p. 50.
t' lbidem, p. 51. Num5rul este avansat de Teohari Georgescu, supralicitAnd estim5rile lui
Gheorghiu-Dej.
t3
lbidem, p. 52-53.
14
tbidem, p.56.
1s
lbidem, p.57.
113
 luptdm pentru pdstrarea acestora"16. Din nou, relevdm motivul ,,luptei" drept
condilie sine quo non a pdstrdrii vii a acestor principii.
in privinla laturii financiare aferente organizdrii alegerilor, disculiile
de la Moscova au evidentiat gi unele cifre: cei 15.000 de activigti necesari
pentru trei luni de propagandi in teritoriu ar fi costat in total, conform
estimirii celor de Ia lnterne, 30 de miliarde de lei, o sumd uriag5 chiar daci
am !ine cont de inflalia galopanti din anii respectivilT.
Evolutia cea mai evidentd in organizarea alegerilor o observdm in
perioada verii. Pe 17 mai era finalizatd platforma-program a Blocului
Partidelor Democrate. Scopul siu era ,,continuarea gi desiv6rgirea operei de
refacere pi democratizare a [5rii, inceputd la 6 martie 1945'18. Degi
conlinutul programului nu face obiectul prezentului studiu, este necesar s5
subliniem neconcordanla dintre prevederile sale gi realitate, at6t cea de
atunci, c6t pi de mai tArziu. Avem aici in vedere capitolul privind asigurarea
unor drepturi cetdfenegti, precum cel de exprimare, de asociere gi libertdlile
politice. les in evidenld politicile sociale 9i educalionale, nevoia judecirii
,,speculatorilor si criminalilor de rdzboi", dar gi menlinerea ,,legdturilor de
prietenie" dintre Rom6nia 9i sUA ori alte state occidentale. Economic,
programul promitea ?ncurajarea ,,iniliativei particulare,,, ca parte a
procesului de sporire a producliei agricole gi industriale. Etatizarea Bdncii
Nalionale, combaterea evaziunii fiscale gi a birocraliei se inscriau Fi ele in
amintitul program'e. Realitatea de dupd 1946 va arita insd o cu totul altd
viziune, cici, intr-adevdr, o bund parte a temelor prezente in program nu
erau deloc specifice unei politici de extremd stAnga.
Mai tarziu, pe 13 iulie 1 946, era promulgatd - dupd lungi dezbateri -
Legea privind organizoreo si desfdgurareo olegerilor pentru Comera
Deputofitofo. Poate cea mai importantd schimbare linea de desfiinlarea
senatului. Desi seful executivului, P. Groza, suslinea cr de fapt era vorba de
o reformare a camerei, centralizarea oferea prima premisl a generalizirii
controlului asupra procesului electoral2l. AlSturi de desfiinlarea Senatului,

'u Scintuia, an XV, nr. 543, 9 iunie 1946, p.4.

17
Berindei, lstorio comunismului din Romdnia, p.56.
" Plafiormo-progrom o Blocului Partidetor Democrate propusd de Partidut Comunist Romdn,
in loan Scurtu (coord.), Romdnio - viala politica tn documente 7946, Bucuregti, Arhivele
Statului din Rom6nia, 1996, p. 196.
" tbidem, p. 196-206.
'o tbidem,p.zB4-287.
21
Giurescu, Fatsificotorii, p. 23O.
114
era eliminatd gi prima electoralS, iar dreptul de vot era acordat inclusiv
militarilor. Oricum, restrAngerea legislativului era o consecin!5 a comprimdrii
aparatului administrativ, proces puternic suslinut de ministrul de interne,
Teohari Georgescu. Acesta, in raportul prezentat la momentul adoptdrii legii
de reducere a efectivelor din administrafie, ad)za extinderea sa exageratd,
mai ales cu elemente ale clientelei politice. Scopul prim al reformei era ,,s5
pund capdt umfl6rii excesive a aparatului de stat gi biurocratismului greoi,
inutil gi parazilar, care apasd din ce in ce mai greu asupra finanlelor
statului"22. Tema combaterii ,,birocratismului" devenea una generalS a
limbajului de lemn, perceput ca o trdsdturd a ,,vechiului regim" gi
caracterizat, ca in exemplul citat, doar prin adjective negative, in cascadS:
,,greoi",,,inLItil",,,parazitar" .
in ziua adoptdrii legii electorale, organul PCR, Scdnteia, publica unele
puncte de vedere ale lui Georgescu privind alegerile. Fdc6nd apel at6t la un
trecut al ,,ridicdrii plugdrimii impotriva mogierimii hrdpdrete", adicd al luptei
de clas5, dar gi la un prezent in care reforma agrarl devenise mai mult un
instrument de propagandd dec6t un proces de sprijin economic, el arita ci
,,pentru prima datd in istoria poporului nostru, nu vor mai fi alegeri ca in
trecut, cu furt de urne, cu terorizarea satelor. Vor fi alegeri in care
plugdrimea, poporul, igi va putea spune liber cuv6ntul"23. ,,Poporul" era
numitorul comun, iar prin comparalia intre alegerile de ,,atunci" gi cele de
,,acum" nu se urmirea dec6t legitimarea nevoii ,,luptei de clas5". Viitorul,
punctat prin scrutinul din toamn5, trebuia sd fie pozitiv. Erau subliniate
cAteva caracteristici negative ale trecutului, astfel inc6t comunigtii sd aibd ce
sd rezolve in urmdtorul mandat.
Comuni5tii pi-au inaugurat campania pornind de la cele discutate la
Moscova, la inceputul lui aprilie, anume la realizdrile indreptate spre ldrani
gi muncitori, estimata lor bazl electoralS. Desi data exactd a alegerilor era
inci o necunoscutS, fiind avansate, inclusiv la Moscova, mai multe variante
(intre ele, luna august, in preajma noii recolte), pregitirile trebuiau incepute
din timp. Lansarea campaniei PCR a avut loc in stil propriu, printr-un miting
la Arenele Romane, cu participarea ministrului de lnterne, dar gi a altor
membri importanli ai partidului. AvAnd in vedere c5 T. Georgescu insugi
avea si candideze pe listele BPD, campania pentru Bloc se suprapunea,
putem spune, cu cea pentru promovarea propriei persoane. Presa de

" Scdnteia, an XV, nr. 538, 4 iunie 1946, p. 3.

" Scdnteio, nr. 570, 13 iulie 1946, p.1.

115
propagandd il prezenta atunci drept cel mai bun gef al lnternelor pe care
lara l-ar fi avut p6nd atunci (,,c6nd oare a mai fost primit cu un at6t de cald
entuziasm un ministru de lnterne?"24). Considerat un veritabil ,,om nou",
Georgescu voia sd se prezinte drept omul care trebuia sd ridice lara la un
nivel nemaiatins. Apelul la trecutul s5u, la ideea apariliei unui lider din
rAndurile proletariatului modest, era o tehnicd aplicatd in general de
propaganda vremii, menitd sd sensibilizeze votanfii, sd ofere o fala umand
sistemului de tip comunist.
Discursul lui Teohari Georgescu de la Arenele Romane reprezinti o
semnificativd mostrd de propagandi gi de optimism impus. Obsedantul
apel la trecutul recent se regdsegte incS in primele fraze ale cuvAntdrii.
Alegerile trebuiau s5 vinS ca un act de demonstrare a trecerii publicului de
partea forlelor politice de st6nga. Comparalia cu alegerile din perioada
interbelicd a fost nducitoare: ,Ufl scrAnciob politic, unde, fard vrerea
alegdtorilor ;i impotriva vrerii lor, iegea cu majoritate suspect de
zdrobitoare ba unul ba altul dintre cele doud partide, manist si brdtienist"2s.
Acest fel de a c6stiga alegerile, care, in mod ironic, va cunoa$te valenle mult
superioare incepAnd chiar din acel an, dar 5i reforma electoralS liberalS,
erau fdcute responsabile pentru compromiterea ideii partomentore. in
discurs a ap5rut o interogalie referitoare la motivele trdiniciei alianlei
partidelor romAnegti de st6nga. Explicalia, conform vorbitorului, avea in
vedere interesele mori, istorice gi na1ionale26. Conchidem c5, luAnd
formularea izolat, marile interese erau reale, dar nu de natura celor
enumerate. Acestea vizau acapararea totalS a puterii spre inchegarea
represiunii totale. PrezentAndu-gi inceputul participdrii la migcarea
comunistd ca opozant ferm al fascismului, ca agent al inchegdrii unei alianle
de st6nga rom6negti incd dinainte de intrarea Rom6niei in rdzboi,
Georgescu incerca sE sensibilizeze auditoriul acuz6ndu-i in acelagi timp pe
liderii liberali si national-!5rdnigti de distrugerile de rdzboi. lnteresant este
modul in care el trateazd momentul 23 august 1944: partidele istorice
urmireau salvarea lui Antonescu, in timp de comunistii gi, deocamdatS,

'o Scdnteio, nr.576,20 iulie 1946, p.1.

25
Teohari Georgescu, Discurs rostit tn fola cetolenilor sect. llt Atbastru Bucureqti - Arenele
Romane. 77 iulie 1946, Bucure;ti, Editura Partidului Comunist din Rom8nia, 1946, p.5.
26
tbidem, p.6.
116
regele, erau adevdratii partizani ai evenimentelor din acea zi27. Deia, trecutul
recent era denaturat, pregdtindu-se terenul pentru dezastrul ulterior.
Fiind inceput de campanie, era fireascd sublinierea rezultatelor
guvernirii Groza, dar gi a principalelor direclii politice de dupd alegeri.
Amintim aici realipirea Ardealului de Nord, reforma agrard 5i restabilirea
legSturilor cu URSS, SUA gi cu statele occidentale. Platforma-program a BPD
prevedea, cum S-a amintit, etatizarea Bincii Nalionale, continuarea reformei
agrare, cregterea capacitSlilor de produclie in industria metalurgicd 5i
extractivS, scSderea impozitdrii, suslinerea inv5lSm6ntului 9i a culturii.
Programul se baza pe popor gi de aceea, teoretic, s-ar fi deosebit de
programele politice din trecut28.
Problema libertSlilor cetSlenegti era gi ea abordatS in discursul de la
Arenele Romane. Evident, dupd un timp in care acestea pdreau prea
restr6nse, anii de dupS 1944 veneau cu libertSli socotite chiar prea mari
pentru ,,reacliunea politicS". lnteresant este elementul detentiei, evidenliat
de T. Georgescu: nu mai erau membri ai PCR in inchisoare, dar locul lor era
luat de opozanfi, aspect pe care, de astS dat5, el il eludeazS in mod
deliberat. Libertatea pdrea a fi gi cheia reformei electorale din acel anze.
Partidele opozante, organele lor de pres5, rdmdseserd singurele bastioane
ale adevdrului intr-o !ar5 cufundati in haos. Atacurile asupra lor nu
contenesc: ,,presa reaclionar5, care a pierdut orice simt al mSsurii 9i
decenlei, s-a transfornnat intr-un permanent m'1jloc de provocare politici de
esenlE fascistS". Mai precizSm cd lon Mihalache era vdzut drept ,,discipol al
lui Mussolini", iar grupdrile liberale gi nalional-fSrdniste erau luate drept
,,grupdri de terorigti fascigti"3o care nU doreau decAt pierderea Ardealului de
Nord gi destabilizarea acestuia prin manifestdri govine. Epitetele negative
insolesc descrierea organelor de pres5 ale acestora.
Reversul medaliei, BPD, este suslinut de muncitorimea din sindicate
gi din Frontul Unic Muncitoresc, din Confederalia GeneralS a Muncii, dar 5i
de tdranii membri ai Frontului Plugarilo13l. Cuvintele din incheiere a
discursului denotS cel mai pur stil bol5evic: ,,inainte, pentru c6Stigarea
bStdliei alegerilor, bdtiliei libertSlii poporului, bitdliei viitorului luminos al

27
tbidem, p. B.

'8 tbidem, p. 1o-11.

"30 lbidem, p.12-13.
tbidem, p. 16-17.
31
tbidem, p.20.
117
 scumpei noastre Patriil32" Este un slogan, o chemare la luptd, cdci, din nou,
afl5m motivul rdzboiului permanent. in acest imperativ este inserat poporul,
ca agent (doar in discursul oficial insd) al antitezei trecut nefast - viitor bun.
Pentru noul legislativ geful lnternelor candida in judelul Timig-
Torontal. Prezentarea candidatului s-a frcut, in presa oficiali, intr-o serie de
primi m6n5. Astfel, Teohari Georgescu apare drept primul ministru de
interne ,,apirdtor al libertalilor poporului". ,,sprinteneala" gi ,,voiciunea" cu
care activitatea sa era descrisd !in, in principiu, de lupta impotriva celor
generic tratali drept ,,dugmani ai poporului", dar si de scontatul efect al
acestei bStdlii: ,,adAncirea democraliei"33. Desigur, o astfel de descriere nu
putea veni dec6t in contextul in care agentii sii controlau, prin fortd, toate
aspectele vielii politice gi sociale ale !5rii, prin instituliile de ordine gi
represiune (poli1ie, jandarmerie, corpul Detectivilor g.a.). Modul de actiune
este simptomatic pentru regim, iar felul in care este descrisd ,,lupta pentru
independenla si libertatea poporului rom6n" reprezintd o tot at6t de
hotaratS tentativd de convingere asupra realitdlii faptului. perioadele
petrecute in inchisoare, faptul c5 a fost un ilegalist, atacurile la adresa
guvernului Antonescu, trebuiau si scoatd in eviden!5 devotamentul pentru
noua orientare politicS. PAni gi o presupus5 declaralie a unui ofiler al
siguran!ei, al cdrui nume nu a fost publicat, era prezentatd, prin psihologie
inversS, cu sugerarea unei interpretdri opuse: ,,Este un comunist fanatic ;i
recalcitrant, refuz6nd la cercetdri a face declarafii in legiturd cu activitatea
lui subversivS"3a. O biografie real5, dar dotatd cu toate artificiile stilistice ale
idealismului specific modului de prezentare a ilegaligtilor.
Datele viz6nd activitatea Ministerului de lnterne in mandatul siu
erau prezentate cu regularitate in ScAnfuio, cu at6t mai mult in decursul
campaniei electorale. Astfel, in preajma adoptdrii legii electorale si a
debutului campaniei BPD, ministerul de resort era privit ca un uriag santier.
Era necesarS o corelare intre biografia unui ,,luptdtor" 5i activitatea sa
profesionalS, acum, c6nd putea sd si-o desfSgoare nestingherit. Era ideea
continuitStii, ca legitimare a celor scrise despre viala sa. Astfel, ,,din localul
de unde altddatd porneau ordinele criminale impotriva muncitorilor si
!iranilor [...] astdzi sunt imprSstiate in !ard scheme, planuri [.,.] dispozilii gi

32
lbidem, p.23.
" Scdnteio, nr. 669, 6 noiembrie 1946, p. 1.
'o ScAnrcio, nr.669, 6 noiembrie 1tr,a6, p.3.
118
fonduri pentru reconstruclia 15rii"3s. Remarcdm din nou opozilia trecut-
prezent, iar ca dovadd erau enumerate c6teva cifre: construirea a 20.000 de
case lSrdnegti, electrificarea unor zone intregi, c6teva zeci de drumuri
judelene gi poduri noi, dispensare, gcoli, dar 9i reabilitarea unor biserici36.
Pe parcursul campaniei electorale, iegirile in public ori prezentirile
din presd ale lui T. Georgescu au continuat. Este evident cd Blocul se ag5!a
de orice posibilitate de a ataca opozifia, fie cd vorbim de promisiunile
electorale ale comunigtilor, fie ci vorbim de unele fapte ale opozanlilor. Un
astfel de caz, ivit in luna august, se petrecea la o adunare a !5r5nimii din
judelul Argeg. ,,Furtunile de urale" ale celor mobilizati in centrul Pite;tiului
cu acea ocazie nu puteau decAt sd stimuleze o altS fuftun5, cea verbalS. Nu
numai cd erau atacate partidele istorice gi organele lor de pres5, dar se
indica in mod direct c5 simpatizanlii acestora nu-gi aveau rostul in migcarea
muncitoreasci sau plugdreascS. Apare un pasaj foarte interesant, in care
ministrul de lnterne vorbegte despre pSm6nturile date !Sranilor prin
reforma agrarS: aceste loturi, spunea vorbitorul citAnd reacliunea burghezo-
mogiereascS, urmau sd fie luate inapoi de cStre stat, astfel c5, vorba
opoziliei, ldranii erau sfStuili sd nu-l lucreze. DacS n-am face abstraclie de
faptul cd tocmai acest lucru urma sd se int6mple peste trei ani, am spune cd
referirea a implicat o dozd consistentS de risc. insd, cum cooperativizarea nu
putea fi trecut5 in programul politic al Blocului, informatia era luatd drept
zvon, minciunS, calomnie: ,,minciuni sunt toate aceste cAte vi le spun, cd
guvernul urmdregte - sau comunigtii urmdresc - colectivizarea pdm6ntului,
colhozuri gi aga mai departe3T.
in cazul muncitorilor se pdstreazi aceeagi orientare a discursului.
Unele sume vehiculate, cum ar fi 2 miliarde de lei acordate intreprinderilor,
aveau menirea de a arSta sprijinul executivului pentru produclia de bunuri,
un sprijin care, din nou, era comparat cu cel care, oficial, nu exista inainte de
rdzboi. Declarativ, scopul principal al activitdtii guvernului era acela de a
imbunltSli condiliile de via[5 ale muncitorimii3E, masd de manevrd
confruntatb Ia acel moment cu reale probleme de toate felurile. in general,
Georgescu aducea in prim-plan proletariatul ca sprijin necontestat al
acliunilor guvernului, arit6nd cd reconstruclia economicd de dupd rbzboi

tu
Scinrcio, nr.574,17 iulie 1946, p. 1.
"t' Scdnteia, nr. 574, 17 iulie 1946, p. 1.
Scdnteio, nr. 587, 2 august 1946, p.2.
" Scdnteia, nr.590, 5 august 1946, p.3.
119
 era rezultatul nu doar al ,,uriagului gantier" al Ministerului de lnterne sau al
altor ministere, ci gi al efortului lucrStorilor din fabrici3e. Afirmafia are partea
sa de adevdr, ei fiind cei care, intr-adev5r, lucrau in condilii grele pentru
reabilitarea !5rii.
O alti temi a campaniei electorale era cea a ,,organizafiilor
subversive". Termenul este at6t de vag, de general, inc6t, vidit intenlionat,
orice grup putea fi catalogat astfel, pentru orice fel de manifestdri care nu
conveneau guvernului. lncd din luna martie, dupd intrevederea de la
Moscova, starea de spirit a populatiei era, de fapt, una negativi. Ca mdsurd
preventivd, av6nd in vedere manifestaliile, unele violente, din ultimul an,
ministrul de lnterne anunla punerea la punct a unor mdsuri represive
impotriva celor ce organizau si participau la ,,manifestdri huliganice". in
scopul combaterii lor urmau sd se foloseascd toate mijloacele legale de
trimitere ?n judecatd a celor responsabili de astfel de acte, diundtoare,
conform lui Georgescu, linigtii !5rii. in fapt, mdsurile luate f5ceau pafte
dintr-o largd paletd de actiuni, de la intimidare verbali p6nr la violenti
fizicitao. Nu int6mplStor, poate, in aceeagi perioadd erau judecali gi
condamnali lon gi Mihai Antonescu. De altfel, autoritStile vremii conlucrau
cu militarii sovietici aflali pe teritoriul !Sriiin scopulimpiedicdrii, imprigtierii,
lichiddrii oricSror manifestalii ale opozitiei. Chiar in primele siptdmAni ale
campaniei electorale, Scdnteia publica un comunicat privind descoperirea
unor ata-numite ,,organizatii subversive-teroriste", suslinute de fostul prim-
ministru Nicolae Rddescu, gi care ar fi urmirit generarea de conflicte intre
romAni pi celelalte etnii ale !5rii, acte de sabotaj gi, in ultimd instan!d, rdzboi
civilal. Tot atunci, in cadrul gedinlei Biroului Politic al pcR din 26 iulie 1946,
Teohari Georgescu arita cd lunar erau operate 1.000 de arestdri datorate
,,atentatelor banditegti" la adresa regimului. in aceeapi notd, ministrul de
lnterne solicita organelor competente eliminarea tuturor opozanlilor politici
din aparatul de stat pand Ia alegeria2. Din plcate, printre victimele
conflictelor politice din acel an se numSrau gi studentii. Discursul politic,
inclusiv cel al lui Georgescu, ii situa in categoria ,,sabotorilor", intre ei fiind,
realmente, oameni potrivnici sistemului bolsevic. in primdvara gi vara anului

tt ScAnrcio, nr. 530, 25 mai 1946, p.3.

'o Giurescu, Folsificotorii, p. 159-160.
o'
ScAnrcia, an XV, nr. 583, 28 iulie 1946, p. 1.
a2
Marius Oprea, Bostionulcruzimii (o istorie o Securitolii 1948-1964),lagi, Polirom,2008, p.
45-46.
120
1946 avuseserd loc unele proteste studentegti in principalele centre
universitare ale !5rii. Un caz fusese cel din 10 mai, de la Cluj, c6nd muncitori
ai fabricii Dermata erau mobilizali spre a-i pedepsi pe studenlii
manifestanfi, spdrg6nd ferestrele cdminelor gi provocAndu-i. in final, cei
arestali au fost tot studenliia3. Cazuri similare s-au petrecut gi la Timigoara,
iar la Bucuregti, conform comunicatului Ministerului de lnterne, doar
,,spiritul patriotic al multor profesori gi al studenlimii democrate" a putut
menline calmul. De altfel, T. Georgescu decreta la acea vreme sprijinul
pentru studenlii care-gi vedeau de studii in mod ,,patriotic", respectiv, lipsa
de toleranla fa!5 de cei aflati de partea opusS guvernului#.
Tot la Cluj, cu doud luni inainte de alegeri, ministrul Teohari
Georgescu suslinea un discurs tn termenii obignuili gi adaptat realitSlilor
zonei. Din spectrul invocat mai sus al manifestdrilor de tip huliganic, geful
lnternelor sugera o tentativd eguati de risturnare a guvernului, pregdtitd de
PNJ cu un an in urmd gi care, ipotetic, s-ar fi putut repeta oric6nd. Pentru
Ardeal, in viziunea oratorului, o spinoasd problemd o reprezentau
manifestdrile de tip govin. Principalii vinovafi erau, pentru Teohari
Georgescu, ,,elementele reaclionare" conduse de luliu Maniu, membrilor
maghiari ai PCR cerdndu-li-se chiar sd impiedice astfel de acteas.
in leg5turi cu modul de desfdpurare a campaniei, dar mai ales a
alegerilor, Georgescu a beneficiat de mai multe iegiri in spaliul public. in
amintitul discurs linut la Cluj, el le recomanda drept ,,primele alegeri cu
adevSrat libere", cu precizarea cd reala campanie electoralS incepuse nu din
iulie acel an, cum s-a vizut, ci din 6 martie 1945, cu trasarea in timp a unor
tinte precum activarea tuturor persoanelor apte de munc5, cregterea
prod ucliei, eliminarea speculei, aprovizionarea economatelor p.a.a6
Pun6nd cap la cap epurSrile operate tn diferite ramuri si la diferite
nivele, rezultAnd astfel o oarecare a$ezare a ordinii interne in favoarea
comunigtilor, ministrul de lnterne nu se sfia sd compare agteptatul scrutin cu
altele din Occident, evident, aflate sub semnul terorii gi al dezordinii. in
acest mod, era sugeratS superioritatea procesului electoral de la noi fatS de

a3
Sandru, Comun'uoreo societdlii romdne5ti, p. 112.
* ScAnteio, an XV nr. 555, 25 iunie 1946, p. 1-2.
ou
Cu^ tnSelegem noi campania electorald, in Teohari Georgescu, O vigilentd apdrare a
libertalilor populare - culegere de dkcursuri gi orticole, Bucuregti. Editura Partidului Comunist
din RomAnia, 1946, p.153-154.
ou
tbidem,p. 155-156.
121
 cel din Vest. TotodatS, in suslinerea afirmaliei, c6ntdrea destul de mult
epurarea aparatului politienesc si aljandarmeriei gi eliminarea organizaliilor
de tip legionar incd active, concomitent cu reorganizarea penitenciarelor gi
introducerea unui a9a-zis ,,climat nou" in ,,reeducarea delincvenlilor"aT. Pe
l6ngi siguranla omului gi o avutului, T. Georgescu garanta gi ,,libertatea
deplinS a alegerilor". Cu trei zile inaintea scrutinului, ministrul de lnterne,
intr-o conferintd de presd, ardta importanla reformei electorale din acel an.
Argumentul din spatele ,,adevdratului vot universal" era alcStuit din numere.
Acestea reprezentau totalul alegdtorilor: aproape 8 milioane de persoane,
comparativ cu cei ,,doar" 3,6 milioane, in perioada interbelicdas, iar aceasta
chiar dacd numerogi cetSleni considerali de neincredere nu-gi primiserd
certificatele de alegdtoroe. Atat pentru zilele precursoare alegerilor, cAt gi
pentru cea a scrutinului, presa puterii prezenta multiple cazuri de tentativd
de sabotaj, atitudine fascistS, politicd antiguvernamentalS operate de
partidele liberal si in special nalional-[5rdnist. Mai mult, Georgescu il
avertiza pe Maniu asupra interzicerii dreptului sdu la vot, invoc6nd unele
circulare ale PNI privind infiinlarea de ,,echipe de goc" cu scopul credrii
haosului la secliile de vot, dar gi arme g5site asupra membrilor de partids0.
in ziua votului, candidatul T. Georgescu i;i exprima opliunea
electoralS ,,la ora 11.05 [...] impreund cu funclionarii ministerului", cu
precizarea c5 activitatea sa la minister continua fSrd intrerupere pe tot
parcursul zileisl. Rezultatele oficiale, o gtim, au atribuit o victorie zdrobitoare
Blocului. cele aproape gapte milioane de voturi au fost dirijate cdtre 378 de
mandate ale BPD, din 414, respectiv 91,30yo din numdrul total al voturilor.
Vorbim de atingerea unei cifre avansate de Emil Bodndrag in cAteva rdnduri
pe parcursul anuluis2. in legdturi cu sus-amintilii ,,factori destabilizatori",
ministrul de lnterne f5cea, la doui siptdm6ni dupS alegeri, o prezentare
generalS a cazurilor de acest gen, redat5 in oficiosul scdnteia. Este vorba
despre contestaliile depuse de principalele partide de opozitie, considerate
nevalabile. Se vorbea despre echipe de observatori gi propagandisti, numite
',,gdrzi ale libertSlii" sau ,,echipe de 5oc", din nou, folosind ca ,,dovezi" unele

o' ScAnteio, an XV nr. 678, 17 noiembrie 1946, p. 1.

ot
ScAnteia, nr. 681, 20noiembrie 1946, p.2.
o'
Giurescu, Fotsificatorii, p. 308.
to
Scinteia, an XV, nr.681, 20 noiembrie 1946, p.2.
t' Scinrcia,nr. 683, 23 noiembrie 1946, p.2.
t' Giurescu, Fatsificotorii, p. 326.
122
circulare ale PN]s3. lmediat dupi anunlarea rezultatelor scrutinului din 19
noiembrie, PNT ;i PNL lansau un comunicat comun, in care prezentau toate
abuzurile la care s-a dedat guvernul pentru a-gi asigura victoria in alegeri, gi
aici amintim, de la cenzura presei, intrunirilor 9i cuvAntului, p6ni la
redactarea registrelor de alegdtori, impdrlirea cd(ilor de alegdtor 9i
fraudarea votuluisa.
Aceste alegeri ,,pdtate cu s6nge gi de fraud5"55 au servit drept bazd a
formdrii noului guvern, executiv care acum putea conlucra uSor cu
legislativulin scopul acapardriiintregii puteriin Rom6nia. Degi doi dintre Cei
Trei Mari, respectiv SUA gi Marea Britanie, luaserd act de frauda grosolanS,
acliunile lor nu au putut fi dec6t limitate. Ministerul de lnterne a continuat
sd rSmAnd sub conducerea lui Teohari Georgescu pAndin 1952, timpin care
controlul asupra tuturor sferelor vielii publice s-a intdrit prin infiintarea unor
noi organe de represiune, intre ele Direclia General5 a Securitdtii Poporului
gi Mililia. Acliunile dirijate de acest ministru Si de acest minister au
obstruclionat revenirea la democralie in Rom6nia, normalizarea regdsitS
tArziu, dupd multe cdutdri, in paradigmele unei vieli moderne, occidentale.

CRISTIAN CULICIU
Universitatea din Oradea

THE 1946 ELECTIONS. THE INVOLVEMENT OF THE INTERIOR MINISTER" TEOHARI

GEORGESCU. REFLECTION IN THE PUBLIC DISCOURSE AND THE MEDIA
Abstract

1946, Romania made a new and definitive step towards the Communist
ln
regime. The government was led by Communists already since 6 March 1945. The
Prime Minister, Petru Groza, appointed through Soviet mediation, led a Communist
government, in which the head of the Ministry of lnner Affairs was a Romanian
Communist, Teohari Georgescu. The elections were the topic of a large variety of
political debates all through that year. Political relationship with the USSR was
centered on this theme as well. T. Georgescu was involved in many of the
preparations for the elections and he was also a candidate for the new Parliament.

"so ScAnteia, an XV, nr. 697, 9 decembrie 1946, p. 3

Giurescu, Fatsificatorii, p. 359.
5s
rbidem.
123
 This paper contains some examples of each of the two directions of activity
and also some samples from his speeches, written in the so called wooden language
of the communist era. The data begins with some of the Romanian Communist
Party's meeting, and also with Georgescu and Gheorghiu-Dej's visits at Moscow.
The election campaign in the summer and early autumn of 1946 is one of the best
examples of the brutality characterizing the Communist grabbing of Romania.
Finally, the elections took place on 19 November, but they were no ordinary
elections, as they were crudely falsified by the government.

Keywords: Ministry of Inner Affairs, Romanian Communist Party, Teohari

Georgescu, election campaign in 1946.

124