Regimul comunist a fost instaurat în România la sfârşitul celui de-
al Doilea Război Mondial, datorită aranjamentelor diplomatice dintre
Marile Puteri- SUA, Marea Britanie şi URSS, care au acceptat ca estul Europei să intre în sfera de influenţă sovietică. Actul de la 23 August 1944 a însemnat sfârşitul capitalismului şi trecerea la comunism. La 23 August 1944, România a ieşit din războiul împotriva Naţiunilor Unite (Rusia, Anglia, Franţa, S.U.A.) iar regimul lui Ion Antonescu este înlăturat. În funcţia de prim- ministru a fost numit generalul Constantin Sănătescu. Noul guvern era format din militari şi tehnicieni, dar şi din lideri ai partidelor membre ale Blocului Naţional Democrat. La ora 22 a fost difuzată la radio ,,proclamaţia către ţară” a regelui Mihai I prin care se anunţa o nouă orientare externă a ţării. Din guvern făceau parte reprezentanţii partidelor din alianţa Blocului Naţional Democrat ( P.N.Ţ., P.N.L., P.S.D., P.C.). A fost reintrodusă Constituţia din 1923. Au fost promulgate decrete-legi referitoare la amnistia generală, eliberarea deţinuţilor politici, desfiinţarea lagărelor de muncă. Premise. Externe: - Al Doilea Război Mondial; - 13 septembrie 1944: Convenţia de armistiţiu – URSS capătă libertate de acţiune în România; Prevederi: Militare – participarea la război cu minimum 12 divizii; Politice – acuzarea şi pedepsirea criminalilor de război; anularea Dictatului de la Viena; Economice – plata a 300 milioane dolari drept despăgubiri de război sub formă de produse; - 9 octombrie 1944: Acordul de procentaj –Înțelegerea dintre dintre Churchill şi Stalin, cunoscută sub forma ,,Acordului de procentaj”, plasa România în proporţie de 90% în sfera de influenţă sovietică. - 1945 Conferinţele de la Ialta şi Potsdam; Premise. Interne: 23 august 1944: lovitura de stat şi insurecţia armată – prezenţa Armatei Roşii; - revenirea în legalitate a Partidului Comunist Român (sub 1000 membri) - instabilitate guvernamentală – guvernele Sănătescu şi Rădescu; Mijloace: prezenţa armatei sovietice; - folosirea Partidului Comunist Român ca instrument al politicii sovietice – practica coaliţiilor politice şi de guvernare – Frontul Naţional Democrat (P.C.R. şi P.S.D.), Blocul Naţional Democrat; - manipularea opiniei publice; - înlăturarea opoziţiei şi a instituţiilor democratice. 1944-1945: precomunizarea ţării - participarea la guvernare a Partidului Comunist Român - al doilea guvern Sănătescu şi guvernul Rădescu. - epurări antifasciste. 1945-1947: comunizarea ţării – preluarea întregii puteri; - 6 martie 1945 – guvernul Petru Groza - acţiuni de preluare a puterii în plan local – prefecturi, justiţie, poliţie; - anihilarea opoziţiei – colaborarea cu disidenţele din partidele istorice, compromiterea liderilor, dizolvarea partidelor;(Înscenarea de la Tămădău). Obs.: Încercări de opoziţie: - august 1945-ianuarie 1946: ,,greva regală” – eşec; - 19 noiembrie 1946: câştigarea alegerilor parlamentare (Blocul Partidelor Democratice) – falsificarea rezultatelor; - 30 decembrie 1947: înlăturarea monarhiei – proclamarea ilegitimă a ,,Republicii Populare Române.” După anul 1948 regimul comunist a avut un drum deschis pentru introducerea modelului stalinist. Modelul stalinist este asociat cu perioada lui Gh. Gh. Dej şi s-a impus în toate structurile statului. Stalinizarea în plan politic: Monopulul puterii aparţinea partidului unic P.M.R. format prin unirea P.C.R. cu P.S.D. în 1948. Este adoptată o nouă lege electorală în 1948 care stabilea vârsta alegătorilor la 20 de ani, iar prin Constituţia din 1948 adoptată după model sovietic se înlătura principiul separării puterilor în stat iar organul suprem de conducere devenea Marea Adunare Naţională. S-au format principalele instrumente de represiune precum Securitatea (1948) numită şi Direcţia Generală a Securităţii Poporului, Miliţia (1949). Opozanţii regimului au fost fie exterminaţi, fie inchişi sau deportaţi în lagăre de muncă. Sistemul torţionar comunist era format din închisori (Piteşti, Sighet, Gherla, Aiud). Acest sistem de represiune avea rolul de a anihila orice formă de rezistenţa anticomunistă. a). Prima etapă (1948-1960) Trăsături: - subordonarea totală faţă de linia moscovită; - condamnarea regimului din Iugoslavia condus de Tito (1948- 1949); - România devine în 1955 membră a Tratatului de la Varşovia; - în 1956 România a susţinut intervenţia sovietică în Ungaria; - în 1958 trupele sovietice se retrag din România; b). A doua etapă (1960-1965) Trăsături: - distanţarea de Moscova; - liberalizarea învăţământului şi a culturi; - eliberarea deţinuţilor politici (1962-1964); - pe plan extern reluarea relaţiilor cu Occidentul şi cu Iugoslavia; - respingerea Planului Valev; - Declaraţia din aprilie 1964 a P.M.R. prin care România îşi propune consolidarea naţional socialismului românesc. S-a realizat prin adoptarea unor măsuri în vederea transformării economiei româneşti după modelul sovietic. Principalele măsuri au fost: Realizarea proprietăţii colective prin adoptarea unor legi. În 1948 Legea Naţionalizări Întreprinderilor de Stat, industriale, miniere, bancare, asigurări, transporturi. În 1950 Naţionalizarea locuinţelor. Introducerea conducerii planificate în economie. Adopatarea planurilor cincinale. În 1949 adoptat primul plan cincinal. Iar al doilea plan cincinal în 1951-1955. Industrializarea forţată. S-a pus accent pe industria grea. Principalele direcţii de industrializare: electrificare, mecanizare, chimizare şi construcţii de maşini. Organizarea de şantiere naţionale. Trăsături ale industrializării: Creşterea extensivă şi nu calitativă. Exploatarea resurselor prin formarea unor companii mixte româno- ruse numite sovromuri (1945). În 1949 România devine membră C.A.E.R. (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc). Modelul stalinist a fost introdus şi în cultură, unde s-a impus ideologia marxist-leninistă. Academia Română a fost desfiinţată în 1948 şi înlocuită cu Academia Republicii Populare Române. Instituţiile de cultură au fost puse sub controlul P.C. Învăţământul a fost sovietizat prin Legea Învăţământului din 1948. Limba rusă devine obligatorie în şcoli. Biserica a fost supusă unei campani ateiste. Legea Cultelor din 1948 desfiinţa Biserica Greco- Catolică prin unirea cu Biserica Ortodoxă. În 1948 apare Publicaţii Interzise unde o serie de publicaţii şi cărţi erau interzise.