-

.....

SAFI SOCIETATEA DE ASISTENTA

I===SA$I

SIera

FINANCIARA SI INVEST/TIl

011 lell
e.

PARTENERUL IDEAL DE AFACERI

ENTRU DUMNEAVOASTRA

REVIS TA LUNARA DE ~TIfNTE POLmCE EDITATA DE FUNDATIA "SOCIETATEA c rvILA"

64 pagini 1800 lei

AnuliV

Plasamente sigure si rentabile prin:

FONDUL MUTUAL SAFI

Capitalizarea economiiIor si pensii prin:

FONDUL PRIVAT DE ACUMULARE 51

Spafii europene

HI S
"

.~__ , ~~.~~_RH II\I~QERYS

JD~

PENSII

Asistenta financiara pentru persoane fizice si

juridice prin diverse produse financiare.

U NOI VIITORUL ESTE MAl SIGUR!

Bd. Balcescu nr.2 1 Tel. 312.4960 , 312.3937

- ..;;:,-~
- =-'-'
'::)

"'~

<:::: ', ~...::-~

Cup ri ns
Editorial BoaTd

Sfera Poli ticii

CALlN
DANIEL

ANASTASru
CHIROT

GHITA
DENN IS
DAN
STELIAN

IONES CU
DELETANT

VLADIMIR
G.M.

OPRESCU
TANASE (editor)
TISMANEANU
TAMAs

cslc citil a de nH'Ulbrii Parlamcn(lIJui, de cei mal imporlanti oanu~ni

de araceri, de inlcicclllaii, oamcni politici $i studen!i.

Sfcra Politidi ajungc acolo undc se iau decizii, se crceaza imagine,

se ci~ t iga innucnta.

2.

Editorial

5.

Spa(ii europene

6.

8.

U n abODamellt la Sfern Poliiicii

pentru ~asc Juni, persoane - 9.000 lei, (50$)
pcnlOJ $asc luni. institupi - lS.QQQ lei. (50$)
Abroad: annual subscriptioD readers is ~ or its equivalent in
your country's currency.

Coot Ie;: 4010070004 IMAS SA.

SP CREDIT UANKAgenti.a1 VlIing

12.
17.

20,

Stelian Tinase
Redac(ia
Victor Neumann
Bronislaw Geremek
in dialog eu
Stelian Tanase
Maria Todorova
Eugen Preda
Gabriel Ivan

Trei culturi
Cuvint inainte
Ideea europe an a
Batjocura istoriei si visele soldatilor

Balcanii: de 1a deseoperire la inventie

Este Romania

tara balcaniea?

Mahalaua Balcanica: mecaniea margi

naliziirii

~rJioJIo,

Adrcsa: str.Armcocasca 13, sector 1, mIre orele: 12-15luni-joi;

1113 vineri;

Teleroane:

rcdaclic ~i administnllie: 211-8765,

lehnoredaclare: 6140827.

Fax: 2233389

Prc~edinle:

DAN GIUGORE

Oficiul

po~lal

221212 llucure$ti

Reducfia:
Stela Arhirc,

Mircea Boari,

Romulus Brancoveanu,

Aurclian Cdlu\u.

Minai) Dobre,

Liana lonescu,

Gabriel Ivan,

Bogdan Popcscu.Ncc $e~li.

Victor Neumann,

Dan Pavel,

Dan A. Petre,

Cristian Preda,

CrisLian R. P"uvuleseu

Valentin Stan,

Stefan Stanci ugelu,

Louis Ulrich

(rcdaetor-$ef adjunct) ,

George Voicu

Graphics:
Tomni\a Florescu

Corneliu BjoUa

Potentialul de conflict din Europa

Central:l si de Est

28.

32.
36.
39.
41. Actualitatea

Acest numar

a fost realizat

Cll sprijinul:

Fundatiei Soros

Gustav Molmlr
Adrian Pop
Romulus Brancoveanu
Silviu Bruean
Liana Ionescu

43. Texte fundamentale Louis Ulrich

45.
49. Car(i f$i autori

pentrll 0

24.

Societate

Deschisa

~i

New School for

SociaJ Research,

New York.

Rcproduccrea

articolelor aparute

in publica~ia noastra

se face numai cu acordul

redac(iei.

Noua situatie strategica

Conceptul de Europa Centrala
Universalism ~i regionalism
Doua Europe, nu una
Partidele in bloestarturi
Karel Kosik - Criza politicii
Ce este Europa Centr.:c.al_ti_?_ __

Karel Kosik
Dan Pavel

Alexis de Toqueville, Despre

53.

Florin Constantiniu

55.

Sorin Antohi

59.

Cristian Preda

democratie in America

Ghita Ioneseu. Comunismul in

Romania

Leon Voloviei, Ideologia na(ionalistii $i

"problema evreiasca" in Romania anilol"
'30.
Zigu Omea, Anii treizeci. Extrema
dreapUi romaneasca
Adrian Marino, Pentru Europa.

Integrarea Romanieui. Aspecte iqeolo

gice $i culturale.

Economist:
Alice Dumitrache
Desktop Publishing:

OMEGA PRESS '93

Vali Alexandru

Manuela Gheorghiu

Sven Otto Littorin, Cre$terea $i declinul

TipaJ'ul executat la

statului bumIstarii sociale

TIMS
CaleaPlcvnci 136,

Tel: 638 40 35

B ucurc~ti

Acest nUffiar este ilustrat

eli gravuri

de

Albrecht Durer

64. Semrrale
1

SP nr. 28 iunia 1995

Editorial

STELIAN TANASE

~rei : cu;lturi
REI TIPURI DE CULTURA politica se
confruntA la sfi~itul secolului in societatea
romaneascA. Miezul acestui conflict estc
chestiunea lichidArii inapoierii. Nu este numai proble
ma societAtii romline~ti, ci a tntregului spatiu dintre
Occident ~i Rusia.
Care slnt cele trei culturi?
1. Autohtonist-tradirionala. Ea are ca punct de reper
Irecutul $i civilizatia preindustrial!. Cu rAdAcini mai
vechi tn planul con~tiintei politice, acest tip de culturA
dobind~te 0 vizibilitate publica odatA cu prima gene
ratie post-p~optistA. Elementele ei sint prezente in
publicistica lui EmineScu ~i in critica liberalismului
bnUienist-rosettist fAcutA in cercurile Partidului
Conservator, ca $i in multe din polemicile duse 1n .
Convorbiri literare. 0 generatie mai tirziu, cu Nicolae
lorga, aceastA orientare l$i gAse$te ideologul. In scrie
rile sale gAsim toate temele acestui tip de cultura
politicll: scenariul eroie, cuItul satului, autohtonismul,
antioccidentalismul. Civilizatia urbana ~i relatiile capi
taliste, din aceastA perspectivcl, aveau un rol distructiv
asupra lumii rurale ~i traditiilor romn~ti. Cei care
impAr~eau acest tip de mentalitate invocau (atunci, ca
~i azi) lipsa de preglitire a societAtii pentru transformAri
de tip burghez. Agentii noilor raporturi erau majoritar
elemente alogene, de unde repetatele atacuri impotriva
lor. Coloratura xenofobA, nationalistA s-a jezvoltat pe
acest fundal. Rezistenta vechiului mod de productie,
semi-feudal, tn fata expansiunii pietei, mArfii $i profi
tului este prezentatA ca 0 tentativli de p~trare intaetA a
traditiilor.
Acest tip de cultum politicA are reticente fata de stat,
perceput ca un lacom colector de impozite ~i ca princi
palul exponent al lurnii or~en~ti. Civilizatia urbana
este privitA cu ne1ncredere pentru cA reprezenta alte va
lori, ~i Ie impunea prin forta administratiei ~i a banului.
Satul, 0 lume izolatll, in care relatiile de familie sint
decisive, ierarhizat strict, prive$te cu suspiciune $i osti
litate supradeterminarea centrului. Civilizatia ruralA
este autarhicll datorilA slAbiciunii sale, tn principal eco
nomica. Ce vine din afara satului, a comunitAtii, este
respins. Este 0 lume putin disponibila pentru tot ce
schimbA aceastA ordine "veche ~i naturalA".

Elogiul acestei lurni a fost preocuparea mai muitor

generatii de intelectuali In acest secol. In planuI con
I>tiintei politice, a dat mai multe variante, de la conser
vatorismul junimist la doctrina poporanistA !?i, apoi, la
cea tAnlneasca, pinA la diferite mi~cAri de extremA
dreapta radicalA. Antioccidentalismul (critica insti
tutiilor democratiei liberale) ~i autoritarismul caracte
rizeazA acest tip de culturA politicA. Amintesc numai
citeva nume din aceastll serie: Nae Ionescu, Mircea
Vulcii.nescu, Constantin Noica (care, $i in 1988, la fina
luI carierei sale, publicA Scrisoare cMre WI intelectual
din Occident, unde reia temele sale antieuropene din a
nH '30, clnd era afIliat mi~cArii legionare; paradoxal, in
multe puncte, tezele sale smt identice cu ideologia regi
mului Ceau~escu, cum a arAtat Adrian Marino 1n 1992).
DupA 1989, se observA cA "the Romanian elite
(comunistA - n.S. T.) created a political structure that in
certain basic respects not only allowed for maintaining,
but even reinforced, certain traditional political atti
tudes and behavior in both elite and non-elite members
of the population" (Ken Jowitt) . Societatea romaneascA
are, inca, putemice trAsAturi preindustriale. Regimul
comunist a distrus pAIii din vechea cultum politicA (cea
liberalil, in mod deosebit), dar a dezvoltat tenace alte
pArti ale cuIturii politice antebelice. Printre ele. autori
tarismul, izolationismul, nationalismul, suspiciunea
fatA de strAini, antioccidentalismuI. Acestea, consoli
date de dictatura nu au disp!\rut. DimpotrivA, revin ca 0
cultura dominantA. Mediul economico-politic deschis
dupA 1989 a determinat 0 reactie de intoarcere, de refuz
la presiunile capitaliste. Este ~i 0 rezistentA a elemen
telor comunizate, dependente de vechiul sistem de re
latii, care, 0 datA pAr~itA ideologia comunista, se refu
giazA in nationalism, cultul satului. xenofobie, mitohr
gizarea ~i fictionarea istoriei.
Pe de alta parte, acest tip de cultura politieA se ma
nifestA in zone natural-conservatoare, ca un riispuns
cultural-nostalgic la experienta ultimilor cincizeci de
ani. PurtAtorii acestui tip de cultum idea1izeazii Roma
nia antebelica ~i 0 propun ca valoare absoluta.
2. Al doilea tip de colturA politieA este cel etatisL Ca
~i cultura autohtonist-traditionala, este com unA tuturor
tArilor dintre Rusia ~i Occident. Spre deosebire de pri-

SP nr. 28 iunle 1995

Editorial
mul tip, nu refuzA modemizarea societatu. Nu arata nici
un fel de anxietate fatA de introducerea relatiilor capi
taliste. Tema centralA este aici ~tergerea decalajelor din
tre Occident ~i Europa de RasArit. Obsesia este plasarea
periferica in raport cu centrul sistemului mondial capi
talist, sl!l.biciunea sistemului politic (care face ca pe
rioadele democratice sA <>lterneze cu dictaturile, lar
episoadele violente sA fie frecvente), sarAcia. Dep~irea
Inapoierii a fost scopul mai multor generatii. lar me
todele au variat, treclnd de la reforme moderate sau ra
dicale la revolutii. Agentul modernizArii este statuI, sin
guru! eu sufieient~ autoritato! sA impunA 0 schimbare de
mari proportii in modul de viala al societAtii. In situatia
unei fragile societAti civile ~i a absentei unei burghezii
bogate !?i independente, transformarea de sus in jos
apare ca solutia salvatoare. l ntlUirea puterii centrale
tintea centralizarea resurselor pentru depa!?irea stArii de
inapoiere. Apare astfel 0 birocratie numeroasa, care
concentreaza ~i distribuie resursele. Viziunea statului
modernizator a indus ~i 0 criticA a modelului occiden
tal, unde raportul stat/societate este inversat. Occiden
tu1 1nsemna, in principal, traditia guvemArii limitate, a
separatiei puterilor, a independentei justitiei ~i a univer
sitatilor, a autonomiei locale, a rAspunderii pe care gu
vemantii 0 au fatA de guvema,i. StatuI Europei Centrale
$i de Est se bazeaza pe principiul unicitatii puterii, el i~i
subordoneazll toate institutiile (in principal, justitia !?i
biserica) $i societatea in~~i.
Burghezia s-a conectat la pietele internationale, a
refuzat izolarea io cadrul statului propriu. S-a colorat
national pentru a-~i proteja producHa proprie !?i piata de
desfacere (C.D. Zeletin, Burghezia romand). In con
..secintA, nici acestui tip de culturA politicll, mai ales in
secolul al XIX-lea, nu-i lipsesc accentele nationaliste,
xenofobe, antisemite uneori, atunci clnd burghezia
oationalA este concurata de elemente alogene.
DacA primul tip de cultura a gasit multi aderenti
printre intelectuali (majoritatea provenind din lumea
ruralA), cultura politicA etatistA a gAsit putini aderenti
printre ace~tia, gAsindu-~i ideologii in rlndurile clasei
politice, a birocratilor ~l a oarnenilor de afaceri. Ideo
logul principal este aiei Mihail Manoilescu, sustinAtorul
eel mai radical al necesitAtii omniprezentei ~i a atotpu
terniciei statuluLln general, acest tip de culturA politicA
s-a dezvoltat in Romania mai ales ca 0 practicll a suc
cesivelor generatii de politicieni, functionari ~i tehno
crati. Regimul comunist a fost 0 formA radicalA de
etatism, statuI fUnd posesor al intregii avutii nationale,
care !?i-a subordonat absolutist societatea, ne1ngii.duind
manifestAri ale nici unei forme de autonomie. Totalita
rismul bol~vic a depA~it cu mult limite1e cOIpOratis
mului manoilescian, In teorie, dar mai ales in practicA.
Dupa 1989, acest tip de cultura are 0 largA ras
pmdire ~i influentA. Ea este Imbri1t~ata de tehnocrati ~i

birocrati, de 0 parte a c1asei politice, de zone largi ale

masei salariale dependentA de bugetul statului. Ea con
testA institutiile democratiei liberale ca ineficiente ~i
incete. Clnd acceptA important a acestora, teza este cA
societatea romlineascA nu este pregAtita sau cA nu are
suficient timp, amintind cA modemizarea Occidentului
a durat secole, iar noi avem la indemlM 0 genera,ie
douA pentru a anula decalajul dintre Romania ~i Oc
cident. In consecintA, statuI ar trebui ~ rAminA putemic,
hegemon, centralizat. De aici amprenta autoritaristA a
acestei culturi. Ei reiau teoria revolutiei sau reformei de
sus in jos ~i veld aceste transformArica pe 0 operatiune
cantitativll ~i tehnicA ~i nu ca pe 0 schimbare a principi
ilor organizationale ale societAtii. Pentru ei, intArirea
statului, controlul resurselor de cAtre aeesta, subordo
narea societAtii in vederea "realizArii unui efort national
pentru depA~irea Inapoierii in timp scurt" rAmine
dogma. Descentralizarea, autonomia localll, asociatiile
independente, societatea civilA, participarea cetatenilor,
sectorul privat din economie, integrarea european 11.,
organismele intemationale, deschiderea pietelor sint
privite cu suspiciune. ca tentativA de a lim ita controlul
statului asupra societAtii, cit ~i suveranitatea sa
3. Al treilea tip de cultura politicA este cel liberal.
Valorile ei sint individul, proprietatea, libertatea con
curentei ~i asocierii, separatia puterilor, societatea
civilii etc. Ele au fost configurate lncepind cu sf"lf$itul
secolului al XVII-lea de Locke, Hume, apoi de Mon
tesquieu ~i Tocqueville, pe parcursul modemizArii
Europei Occidentale. StatuI reprezintll interesele socie
lAtii, guvernarea este responsabilA ~i limitata. AceastA
cultunl politicA s-a impus odatA cu revolutia industrialA
~i revolutiile politice care au consfintit dominatia
burgheziei. Europa CentralA $i de Est yierde contactuI
cu aceste procese acum trei secole. In spatiul dintre
Rusia ~i Occident se produce al doilea servaj (H.H.
Stahl, Immanuel Wallerstein, Daniel Chirot), 0 conso
lidare a societAtilor tAnlne~ti. In acest context, relatiile
capitaliste se dezvoltA tUziu, incomplet ~i lent. Mo
dernizarea este sustinutA (ca ~i la tipul etatist), dar
accentul cade nu pe rolul statului, ci pe dezvoltarea
pietei, a productiei de mllrfuri ~i, mai ales, urmare~te
emanciparea ~i cre~terea ponderii burgheziei, a civi
lizatiei orasene~ti. Precizarea rolului statului, separatia
puterilor, autonomia localll, societatea civilA, dreptul de
asociere, libertatea individualA, prop~irea comertului
etc. slnt temele centrale. Criticile sint indreptate im
potriva risipei cauzatA de stat, a coruptiei, a rolului du
bios jucat de birocratie, 1mpotriva oligarhiei, a autori
tarismolui $i caracterului formal al cadrului democratic.
Acest tip de cultura, cu toate cA are riida.cini in ge
neraOa de la 1848, este marginal dupA 1989. Se mani
festA mai consistent in mediile or~ene!?ti.

SP nr. 28 iunie 1995

.,.

...

Editorial
S-a spus ca revolutiile din 1989 au avut un caracter
liberal. Nu si In Romania, unde caractel'lll egalitar, $i
apoi I11ral-nationalist $i etalist, s-au impus. In Romania,
cultura politica de tip autoritar (cu cele douA surse
autohtonist-lraditional $i etatist) este dominanta. De
mocratizarea societAtii romane~ti eSle conditionata de
schimbarea raportuilli i'ntre tipurile de cultunl politica.
Inexislent'a unei burghezii puternice, independentJ de
stat. Impiedica schil11barea raportului in favoarea cul
turii poIitice liberale, prooccidentala. Burghezia aid S-3
dez voltal pilla III 1947 In direct;i concxiunc cu adminis
tratia si a fost dependenta de aceasta. Peisajul social
dupa 1989 indica numeroase asemanari eu ccl anlebe
Iic.. B irocrat ia joacil rolul burgheziei din societatea
oec identala. Ei i se alatura aUlentica burghezie, care
illcearca sa se dezvolte independent de administratie.
In teleellialii au 0 influenta limitata datol'iHi reticentei
(veche !n Romania) de a se implica in sfera publica. Un
all aspect este acela el1 numai 0 parte a intelectualitatii
e!'te libel~ua, prooccidcntala, cultura politica in aceste
medii fiind majoritar nationalista, Iluala, etatista (sprc
deosehire de Republica Ceha, Polonia, Ungaria. unde
intelectllalii au fost ~ si sint - clementele celc mal radi
ca le In ce priveste orientarea tar-ilor lor spre Occident).
Societatea romaneascil a anilor '90 prezinta cerce
tiHorului acest amalgam de culturi polilice. Dominantc
sint cca autohtonist-traditionala ~i cea etatista. Ele
oCllpa spatiul dezbaterilor publice si conslituie practica
politicA a majoritatii cIasei politice. Dimensiul1ea lor
autOlitaril este com una . Le desparte abordarea proble
mei inapoierii. De aici ~i pozi\iile diferite In raporturile
cu Occidentlli. Tipwi1e de cultura politica etatist ~i li
beral au pozitii apropiate cu pIivire la necesitatea mo
dernizarii. Ele definesc insa modcrnizarea In chip dife

SP nr. 28 iunie 1995

fit si se despart, de asemenea, pe chestiunile prio

ritalilor ;;i mijloacelor. Tipul etatist pune in cenU'u sta
tuI, "interesul colectiv", In vreme ce tipulliberal - indi
vidul, interesele acestuia;;i societatea civila. De unde si
optiunile radical diferite in ce prive~te Plincipiile orga
nizationale ale societatii. Optiunea pentl'll emanciparea
individului $i a societatii In raportlllilc cu statui se 0
pune controlului statului asupra societatii. In ce prive;;te
tipul autohtonist-u'aditional, acesta considera modern i
zarea ca 0 chestiune sccundara, prioritara fiind "conser
varea traditiilor si a modului nostru specific de viata".
De fclul cum se va transa in societatea romaneasca
contlictul intrc aceste trei tipuri de cultllnl politic:i
depinde rezolvarea unoI' probleme esentiale: alegerea se
va face Intre in tegrare/izolare , mode rnizare/lnapoiere ,
democra\ie/alltoritarism. In fond, societatea romaneas
ca are de infruntat, din nou. majoritatea problemelor de
la jumiUatea seeolului trecut, de la sfirsitul primului
razboi mondial $i de la mijloclll anilor '40. Toote aces
te pllncte cruciale au pus eu brutalitate problema su
pravietuirii. Raspunsurile au fost diferite, In contexte
diferite. Sfidfuile au fost si slnt aceleasi.
0

STELIAN T ANASE (born 1952), writer, political

analyst, journalist. He graduated from the Faculty
of Philosophy of the Bucharest University. Vice
President of Romanian Political Science Associa
tion. He published three novels and one political
essays book. Founder of 22 weekly magazine in
January 1990. Fellow Scholar at Wilson Center in
1994. Editor of Sfefa Politicii.

Spatii \ e~r()pene
IA NCEPIND
CU ANUL de gratie 1989, cind fos
tele tari comuniste se desprindeau, mai mult sau

cautii sA-~i dep~eascA complexele ~i sa-~i gaseascA

locul in Doua Europa.
Maria Todorova analizeazA evoluHa conceptului de
"Balcani" ~i "balcanizare", modul in care ace~ti termeni
au fost ~i c~ntinua sa fie percepu\i In Occident, domi
nantA ramlrllnd, din pacate, conotatia lor peiorativA.
Tot la spatiul balcanic se referA ~i Eugen Freda ~l
Gabriel Ivan, care propun, primul- 0 examinare criticA
a rolului ~i pozitiei RomfuIiei, ca tarA aflatii lntre
Europa Centraia ~i Balcani, iar a1 doilea - un studiu
asupra periferializllrii ~i marginalizarii acestui spatiu.
Analiza potentialului de conflict in Europa Rasa
IiteanA ~i noua repozitionare geostrategica a fostei lumi
comuniste reprezintA temele de reflectie ale lui Cor
neliu Bjolla ~i GustAv Molnar. Adrian Pop analizeazA
sensurile conceptului de Europa CentralA trecind in
revistA diferitele acceptiuni ale acestuia, de la cele apa
rute in secolul al XIX-lea ~i pioA 1a cele de ultimA 001.
Raportul dintre universal !ii regional, dintre uni
versalism ~i regionalism este tratat in studiul lui Ro
mulus Braneoveanu, iar Silviu Brucan analizeaza ~
sele de integrare .a Romaniei, dominatA mcc'i de un com
plex de inferioritate, in structurile Uniunii Europene ~i
NATO.
Q

mai put in violem, de pe orbita Moscovei, Eu

ropa Ceotrala ~i Riisariteana intra intr-un profund pro
ces de schimbare. Aparitia pe harta Europei a noi state
independente, a unor noi aliante ~i reorientari militare
au marcat profund nu Ilumai teritoriul ce pina la s~itul
deceniului trecut fusese controlat de puterea sovieticA,
ci Mtrlnlll continent ca tnrreg. Dezarticularea spatiului
sovietic ~i a hinter-Iand-ului sau a impus regindirea - in
termeni politici, militari ~i culturali - a spa~iului euro
pean, de 1a tmmurile Atlantieului ~i pina la fruntaliilc
sale estice. tn aceste conditii, intrcbarea "Ce este Euro
pa?" ni se pare intru totul legitima ~i consideram ell,
dupa dnci ani de 1a cAderea eomunismului, ea nu este
nicidecum desuetA, meritind (ca intotdeauna, de altfel)
o c1arificare teoretiea.
Este deja un Iuem cunoseut ea rAstumarea regimu
rilor eomuniste din Europa Rllsariteana a luat prin sur
prindere pe multi dintre anali~tii politici ai lumii occi
dentale. Dar eliberarea de comunism a statelor aflate in
sfera de influent4 ruseas~ reprezinlA r4spunsul fAra
echivoc adresat eelei moo mari utopii a tuturor tim
purilor - intoarcerea la nonnalitate. Jar aceastA intoar
cere 1a nonnalitate nu este altceva decit demersullogic,
recuperator, de confmnare a istoriei europene a fostelor
state eomuniste. "tnghetarea" politica ~i ideologica a
Europei se dovedCl?te astAzi ca va fi fost efemera.
Aeum, eind Europa Riisariteana a incetat sa moo repre
zinte "altul" Occidentului, polul negativ necesar pentoI
autoesen~ializarea sa, chestiunea spatiului european,
eliberat de polaritate politicA ~i maniheism ideologic,
apare pentru toti locuitorii lui ca una dintre cele mai
provocatoare probleme.
Acesta este motivul pentru care redactia Sferei Po
lidell propune un numllr de sintew ~i dezbatere care
reune~te puncte de vedere ~i perspective diferite asupra
transfonnarilor survenite In Europa ultimilor cinci ani.
tn studiul sau, Victor Neumann face citeva reflectii
asupra ideii europene ~i a rolului pc care aceastA idee
I-a jucat ~i il poote juca in continuare in cultura ro
maneascA.
Dialogul lui Stelian Tifnase cu Bronislaw Geremek
propune 0 abordare a contextului european, In care fos
tele state comuniste, confruntate cu mari probleme,

Redaqi8

SP nr. 28

lunie 1995

Sp atii europene

Spath europene

Ideea

europeana
"-J

VICTOR NEUMANN
Romania's integration in Europe is an emergency, not a slogan. Being dominant in contem[XJraneity, the
European idea has .'1 strong tradition in the Romanian culture. The author emphasizes that Romania needs a new spe
cinliLed knowledge. correctly applied mld argued. conceming the European idea. Not only the politician, but also the
scholar can tmnsfonn the European idea into a mobilizing theory of social motivation, legitimizing the European inte
gration. The problem is jf there are such scholars and if they want to do it.
'I'

precadere'in fata Romaniei. care a fost eel mai aspru pe

depsilli tocmai de originalul sau sistem comunisto-na
tionalist) nu slnt putine ~i nu pot fi satisfaeute daar prin
intervcntia poJiticicnilor. chiar ~i alunci clnd ace~tia sint
foarte ata~ati idealului de democratie. SchimMrile de
comportament, aspira\iile. tentatia profesionalismului,
ie~irea din mediocritate. individualismul !>i pragmatis
mul sint c'iteva valori care nu po~ fi insu~ite prin dis
cursul politic - sau numai prin aeesta - orielt de temei
nic l?i de credibil ar fi el. Cultura va trebui sa-~i rei a bi
nemetitatulloc ~i sa joaee rolul de formator al con~tiin
tei romane~ti Si europene. Cultura Si calturarul sint vec
torii Jntr-o societale aflata In tranzi\ie. Intr-o tara care.
vreme de cinci decenii. a pierdut contactele sale firesti
cu lumca. a ie:;;it din circuitul univcrsal al ideilor. Dar
aici se ridiea 0 problema: exista acei carturari (deja
formati) eapabili sa contJibuie la reg'indirea lucrurilor. a
!deilor. iar daca da, sint ei dornici sa intervina In acest
moment de cllmpana a istorici, dcvenind deopotJiva
ereatori ~i propagatori ai solutiilor realisle privind des
chiderea spre Europa!?i Insu~ire.a ideii europene?
Constiinte lucide au supravietuit totalitarismului ro
~u. alteori clirturarii s-au format pe cont propriu in chiar
acei ani.
Prin implicare, s-ar institui acele puncte de reper atlt
de utile spre a nu relua drumul ehiar de la ineeput. Ceea
ce au glndit si scris lumini~tii ~i Pa!?opt~tii, 0 parte din
tre InvMatii secolului al XX-lea ell privire la ideea eura
peana. la integrarea Romaniei in civilizatia occidentala.
poate fi asimilat eu destul de mare profit. Este insa
nevoie ~i de 0 nona cunoa~tere specializata. aplicata ~i
COl-eet argumentatA- In aeest din urma sens, ce anume

NTEGRAREA ROMANIEI 'in Europa nu

este un simplu slogan. Formula des uzitata In

ultimii ani, ea are un conti nut ideatic precis; se
refcra la adoptarea normelor de viatii, a exigenlelor. a
responsabilitalilor lumii civilizate. C'iteva dintrc
intrebruile care l~i a~teaptA raspunsul - nu (ara 0
indreptalita Ingrijorare - sint: cum se poate realiza inte
grarea europeana a unui stat ~i a unei societati care. prel
de c1teva dccenii. au fost la discre\ia regimurilor tota
Iilm-e?; cum se poale contribui la instaurarea normali
tatii dupa ce reflcxele individului au fost delurnate de la
aceasta?; dnd va aparea acea stare de spirit destinsa.
capabila sa promoveze ideile democratice, pluraliste.
universaListe?; ce anume trebuie sa se petreaca pentru
ca scena publica sa devina un lac al exponenlilor ideii
de Europa unita?; in ce miisura diferitele segmenle so
ciale sint dispuse sa participe la realizarea programeJor
politice. eeonomice. educationale pe care Ie presupune
ideea de integrare europeam'i1; e posibila reluarea fuu
lui Intrelllpt In 1938 ..0 data cu incheierea primului cielu
al democratiei din istmia Romaniei?; oare democratia
mmanea'iea interbelica mai este ea astAzi un model
plauzibil, clnd structurile democratiei universale pre
supun un alt tip de comunicare ~i de convietuire. un alt
gen de relatii interstatale decit acelea ale anilor '30'1;
oare experienta tragica datorata fascismului ~i comunis
mului sa nu fie in stare sa aduca mutatii de fond in
gl:ndirea !>i ideologia ce ar trebui profesate ~i in
Romania 1a sfir~it de mileniu?
Pe an ce trece este din ce 'in ce mai \impede ea pre
tentiile eare se ridica ill fata fostelor tliri comuniste (cu
,j

SP nr. 28 iunia 1995

lipse~te Romaniei contemporane? Multiplicarea studi

ilor despre Europa,d,espre omul european, culturile,
mentalitAtile, legislatiile, institutiile continentale care
au dobindit recuno~tere, fiind prezente in circuitul de
valori. Sa mai adaugl1m cll lipse~te teoretlzarea curen
telor de glndire democratica, iar pilda marilor comu
nitAti deprinse cu toleranta dupa al doilea n1zhoi mon
dial este indi departe de a fi 1nsu~itA; c4 lectia jurnalis
mului american ori vest-european a dat putine roade'in
Romania; cli practicarea tnvlit!mmtului plwilingv ~i a
dimensiunii interculturale in predarea ~tiintelor sociale
este 0 noutate pentru tnvatAmintul din Romania (dova
da, ignorarea tuturor limbilor zonale: bulgara, sirbo
croata, maghiara, rosa) :;;i absenta unor preocup!ri con
secvente in cercetarea ~i predarea istoriei universale, a
istoriei culturale comparate central 'Ii est-europene ori
europene in general - PUtinele exceptii indicind mai
degrah! eforturi singulare.
Credem cA 0 selectie critidi a datelor romfute'lti este
neeesanl in sfem culturii. pentru ca apoi sa fie pus in
funqiune un mtreg "program de urgen\A", cum, co
temei observa Adrian Marino 1n recenta sa carte intitu
lata Pentru Europa Ceca ce ar tnsemna selec~e ~i rese
lectie a valorilor, a celor mai importante creatii literare,
filosofice, istoriografice demne de a deveni modelele
romne~ti ale ideii emopene; ar mai insemna totodatA 0
cun~tere sistematidi a criteriilor 'Ii ideilor europene
ignorate ieri 'Ii astjzj din cauza complexelor deinferi
oritate sau din pricina celor de superioritate. Reluarea
unui anorne militantism pan-european 0 vedem utilA in
tr-un moment istoric til care na~onalismele c~tiga
teren. tn ce fel?
Eforturile proprii stilt binevenite cilA vreme omul,
ca produs spiritual al unui SP$U de civilizatie, va veni
in intimpinarea alteritAtii, va fi capabil sA gestioneze
raporturile dinue majoritAti ~i multiplele tipologii mi
noritare. Nu este yorba aici doar de 0 simplA comuni
care, ci 'Ii de intrarea in tuitate, de identificarea cu sta
rea de sutlet 'ii de minte a celuilalt, de ie'iirea din ego
tismul national sau religios; adidi. de asumarea fondu
luisolidaritAtii uman~ pc care totalitarismele au reu'lit
in buna. mAsudl sA it distrug!. Probabil, asumarea iden
titAtii multiple se va realiza intr-un timp mult mai scurt
decit apreciem noi astAzi ca fiind posibil. Revoluda
infonna~onala este principalul argument care poate fi
invocat in acest sens.
ldeea europeanA nu este now In cultura romfulA $i
am avut ocazia, in studiile noastre, fie sA 0 mentionAm
ca 0 prezent4 constanta, fie sA 0 analizAm 'Ii sa 0 inter

pretAm in functie de caz. De asemenea, am avut prilejul

sa aducem in discutie ctteva dintre cele mai merituoase
contributii restitutive. A pleda pentru revenirea ei In
prim-planul vietii culturale, dar 'Ii politice, la s~itul
secolului al XX-lea, nu numai c4 nu ni Be pare un non
sens, dar 0 consider4m chiar 0 urgent!. 0 precizare se
impune: introducerea, pe cit posibil. a unui factor de
distantare fatA de mo~tenirile culturale, chiar ~i atunci
cind ele consun4 cu tendintele actuale. Paul Ricoeur
este de plirere cA un act care priv~te fondarea ''poate fi
reluat ~i reactualizat in cadrul unei interpret4ri care it
modeleaza retroactiv, prinu-o reprezentare de sine.
Probabil di nu exist! grup social flira aceast! raportare
indirectA la propria lui intemeiere inaugural!. De aceea,
fenomenul ideologic incepe foarte de timpuriu: intrucit
odatA cu imblinzirea prin amintire incepe fArA indoial4
consensul, dar 'Ii conventia ~i radonalizarea. Din acel
moment. ideologia a incetat sa fie mobilirntoare pentru
a deveni justificatoare; sau, mai degrab4, ea nu continuA
s4 fie mobilizatoare decit cu conditia de a fi justifica
toare". Dinamismul ideii europene poate ~te acorn 0
teorie a motivatiei sociale, poate conduce nu\car la per
manentiz.arca dezbaterilor pc 0 tern! re-devenit4 ftUlda
mental4 pentru Romania.
Cert este di rationalizarea generoasei idei ar fi in
mAsud sA 'Ii mobilizeze, sA $i legitimeze integrarea eu
ropean!. Se prea poate - sperim cA ~ va fi - ca 0 atare
directie sa fie productivA in cultura romana SA insemne
o metamorfoza efectivA - orlzontalA 'Ii vertical4 - re
ferind asupra sistemelor de gindire, asupra co~tien
tizmi noului cod ideatic, asupra modali~ilor de
reprezentare in lume.
CJ

VICTOR NEUMANN, Ph. D. in History, is a

Senior Researcher at the Institute of Social Theory
(belonging to the Romanian Academy), and an
Associate Professor at the Philological Depart
ment of the University of Bucharest. He published
tens of studies on history of European culture and
civilization. His last book, The Temptation of Ho
mo Europaeus (Bucharest: Edltura $tiintiflc8,
1991) was awarded with the National Prize of
Romanian Academy and will be published at Co
lumbia University Press. He was a fellow at
C.N.R.S. (Paris), Friedrich Ebert Stistung (Bonn),
IREX (Princeton).

SP nr. 28 lunie 1995

Spath europene

Spatii europene

B~atj OCU!~ !~torjei' ~i

Visele

s~oldatilor

!I

Bronislaw Geremek in dialog CD Stelian Tanase

SteHan Tinase: Putcm vorbi, dupa cAderea
comunismuJui, despre acel~i probleme ale fos
telar rAri comuniste in fntregime? Avem nevoie
de 0 soMie generalA pentru toate fostele tAri
comuniste7
Bronislaw Geremek: DupA cAderea comunismu

ati't timp cIt au durat ~i regimurile comuniste. Este difi

cil sA ne debarasrun de 0 m~tenire institutional!, eco
nornicA ~i mental!. Perioada comunistA reprezintA 0
povari grea.

lui. unii gmdeau cA perioada comunisUl a fost 0 simpl4

parantezA in istoria tArilor noastre, pe caretrebuie sA 0
illchidem, sA 0 uitAm ~i sA ne intoarcem la punctul unde
eram lnainte. Am mai putea gfudi, de asemenea, cA ne
regAsim locul ce ni se cuvine in Europa ~i astfel totul va
fi bine. Cred cA, dupll ciliva ani de experien\!, se poate
vedea cA tranzitia din \4rile postcomuniste este Qn fapt
singular to istoria lumii. Au existat cAderi ale dicta
turilor, intoarceri la libertate, la democratie, dar nicio
datA pinli acum nu s-a mai vazut 0 intoarcere alit de
completa - de abandonare a econorniei dirijiste, eta
tiste, a unei puteri totalitarA, distrugiitoarea societAlii
civile. Unic, de asemenea. este ~i faptul ~ tranzitia tre
buie consideratA ca 0 perioadA ~i nu ca un moment tn
aceastA perioadA, este important de stabilit, de la bun
fnceput, strategia: ce vrem sA ob\inem, prin ce mijl~ee
~i s4 nu cedAm imperativelor electorale ~i imperativelor
de moment. Avem, de asemenea. ~i experienfa acestei
perioade. DacA nu vorbim despre ea. se pierde. Deci, sil.
zicem, aceasUl experien\! ar fi primul luem. AI doilea
lucru este sii nu De pierdem memoria. Cred ~ in tMile
comuniste nu am ~tiut s4 introducem ruptura inlre
vechiul regim ~i acest nou regim, pe care sintem pe cale
sA it creAm. De asemenea, oamenii gindesc cA este
yorba de 0 totoarcere la nortnalitate, ~ cA - sA uiUlm I
~i unii uiUl - luem exprimat chiar prin faptul cA 0 parte
a electoratului voteazA pentru un partld pe care 11 detes
ta acum cinci ani. Iar ceea ee uiUl 0 parte a claselor
politice este faptul cA se reproduee in contextul demo
cratic monopolul politic al vechiului regim.
Concluzia este urmAtoarea: trebuie sA cAutiim sA ne
asigurrun un loe in toale structurile europene existente
- in Uniunea Eur0pean4, in NATO - cit mai curi'nd
posibil, pentru ca tranzitia sil. fie cIt mai u~ ~ mai
putin durer0as4. SA ne gindim cA tranzitia poate dura tot

Pe fobu nu trebuie sA eonstruim niciodatA politica

Voi incepe deci cu 0 dec~ie: cred c4 e foarte impor
tant pentru intreaga EuropA s4 considere ca un posibil
scenariu 0 evolutie a Rusiei spre democratie ~i econo
mia de piatA. ~i, in fata argumentului c4 ceva "nu
s-a intimplat niciodata in istorie", rlispund c4 Yototdeau
na, to istorie, ceva se intimplii sau ajooge sA se 1htimple
pentru prima datA. Trebuie sil. acceptAm posibilitatea
unui asemenea scenariu 10 Rusia, pentru cA, altfel, si
tuatia va fi periculoasA - pentru poporu1 rus ~ pentru
intreaga lwne. Acwn ne aflAm introO perioadA de oare-
care calm ~i incertitudine. Rusia este incapabilii sA fie
acum 0 putere expansionistA, chiar dacA ar moO, dar
ea va ram10e totdeauna 0 putere, in toate sensurile aces
tui cuvint.

SP nr. 28 lunle 1995

S4 vorbim despre vutoatea relape dintre fos

fa Uniune SovieticA (Ucrama. Rusia) ~i Europa.

ESle diferenta dintre 0 micA grenadA ~ 0 ma

re bombl.. EfectuJ exploziei este foarte diferit.
Foarte diferit Cred cA Europa ar trebui s4 sprijioe

scenariile pozitive in Rusia, legate de consbUc~ia

econorniei de pia\! ~ a democratiei. $i Europa trebuie
sA nu caute cu orice pret 0 stabilitate in Rusia.
Ce fel de sfabilitate?
Trebuia pusA aceastA tntrebare. tn 1988 vorbeam co
Andrei Saharov, care, la un moment dat, mi-a spus: "Eu
il sustin pe Mihail Gorbaciov. Dar, voi, polonezii, nu ar
trebui sA-I sus~ineti. PenbU cA Gorbaciov poate deveni
falsul sustinAtor al libertAtii ~i democratiei. El este eel
care poate distruge perestroika ~i voi ar trebui sA
sustineti 0 politic4 ~i nu un om".
~i acum, trebuie sA repet acel~i lucru, cu privire la
administratia americanA, cu privire la Occident. Ar tre
buie sil. sustinem 0 politi~ ~i nu, cu oriee pret, un om,
temindu-ne cA, dacA nu e actualul lider, va fi un rAu
posibil, un dezastru.

DacA loam ca punet de plecare faptul cli trebuie sA

sustinem un scenariu rewnabil al evoilltiei situatiei din
Rusia, va trebui apoi sA ne gi'ndim care va fi loeul
Rusiei m lome. Nu cred eA Rusia ar putea deveni un
\llembru al Uniunii Europene, ~ cum se prezinUl
acum, pentru ell structurile Vniunii Europene soar dis
tntge. Rusia e prea mare, iar Uniunea Europeanll e prea
midi pentru Rusia.

se deschid4 cAtre tArile Europei Centrale ~i de Est. ~i,

deschizlndu-se spre aceste tArl. Occidentul se aflA in
fata unei lwni ce nu poartA doar mo~enirea comunis
mului. ci ~i mo~tenirea intlrzierii in dezvoltarea eco
nomicA., ce dateazli de 0 jumAtate de mileniu.
De asemenea, Europa se gAse~te to fata unei lwni
unde eristA 0 frontier! culturalA ~i religioasA mult mai
importantA dedt frontiera dintre catolici ~ protestanti
care este frontiera dintre Biserica latinll ~i Biserica
greacA.
.
Yo cele din urmll, exista 0 mo~tenire istoricll de mai
scurtl!. duraUl, mai putin todepiirtat4 de noi to timp, care
este reprezentaUl de situatia dintre cele dona nlzboaie
mondiale. .
ktr-o revisUl italianA, Limes, un istoric de mare ta
lent, Luca Caraciolli. a prezentat trei cazuri: Europa in
1930, Europa In 1945 ~i Europa In 1995. ExisUl 0
curioasA intoarcere la situatia de dinaintea celui de-al
doilea rhboi mondial. Problema care se pune este cll
aceastA intoarcere spre structura geopoliticA interbelicA
ne aduce noi pericole. Avem acwn de-a face, pe de 0
parte, cu explozia urii, a conflictelor i otre statele mici
~i, pe de alUl parte, co 0 tendintA spre hegemonie a sta
telor mario
Totu~i, cred cA putem fi putin mai optimi~ti, pentru
cA avem nu doar experienta celui de-al doilea rAzboi
mondial, nu doar experienta a douA regimuri totalitare
construite fn Europa, ci ~i noi instrumente: Comunitatea
EuropeanA, Uniunea EuropeanA, ce reprezintA un fapt
nou, care schimM intregul context geopolitic, intreaga
situatie europeanA. Dar, 0 datA ce pericolw comunist a
dispiirut, trebuie sA fun con~tienti de faptul c4 va exista
In interiorul Vniunii Europene 0 anume regiona.Jizare.
La ultima conferin\! la nivcl malt a Adumi Europene
ce a avut loe 1a Essen, la sfir~itul anului trecut, s-a intro
dus un fel de raport conditional intreextinderea spre
Europa Centralii ~i de Est ~i spre tArile mediteraneene.
spre tArlle Maghrebului.
o asemenea concepere a Europei poate fi togri
jorAtoare. tns4 nu trebuie s4 ne ingrijonhn prea mult din
aceastA cauzii, deoarece nu existA contradiqii intre
aceste douA deschideri. in mod traditional, Europa era
deschisA ciitre Mediterana ~i este foarte important cA
Ewopa gAs~te 0 deschidere, 0 maniem de a asocia
Africa de~ Nord, Maghrebul. ~i aceasta pentru cA in
E,u ropa se intil~~te un fenomen cultural nou - ex~tA
milioane de musulmani ce trAiesc 10 Germania sau in
Franta; contactul cu 0 tarA arabA care nu e fundamen
talisUl sau In care fundamentalismul nu a cAplitat fonnA,
prezintA 0 anumiUl important! pentru situatia intemii a
marilor ~Arl europene. Neindoielnic, cred cA in interi
orul Uniunii Europene se vor constit;ui - in limbajul
"noilor matematici" - subansamble in raport Cll ansam
blele, ansamble ~i subansamble care, ]a Iindullor, vor fi
formate prin cooperarea truilor . baltice, cooperarea in
jurul Mmii Negre ~i a Adriaticii, cooperare Intre nordul

Este fDaIte periculos pentrn Uniunea Euro

peanli sli intemalizeze conflicteJe din fosta.
URSS!li ex-pactuJ de 1a V~ovia.
Mai mult, sA tinem cont de faptul cA Rusia are sco
pori, interese ~i i'n afara Europei. Rusia este un univers
euroasiatic, cu interese impAqite in lume, interese ce
depA~sc orizontul Uniunii Europene. Ceea ce ar treblli
fAcut ar fi ca Unillnea Europeanii sA stabileascll nlpor
turi apropiate (;U Rusia tn ce prive~te economia ~i poli
tica. DacA Pactul Atlantic, NATO, trebuie sA se extind4
- ~i, intr-un anum it sens, trebuie sA se extindA -, el tre
buie s4 accepte noi membri. in acel~i timp, ar trebui ca
NATO, prin raporturi speciale cu. Rusia, sii ia decizii
pentru a dovedi ru~ilor cA nu este 0 alianta impotri va
lor. Ar trebui ca aceastA aliantA sA fie una defensivii,
asigurind stabilitatea to Europa.
$i, rJe asemenea, stabilitalea Rusiei!
Stabilitatea Rusiei reprezinUl motivul principal.
Cred ca NATO, care este "copilul" Rhboiului Rece, se
orienteazA acum clUre adaptarea la noua situatie; de
exempJu, ar putea fi de ajutor in gAsirea solutiilor in
conflictele etnice. Stabilitatea reprezinUl un lucru pen
tru care e nevoie de un "utilaj".
Nu trebuie sA ced4m, niciodaUl, In fata frustrlhilor
pentru cil, cedi'nd, hriinim iluziile Reoimperiale ale
Rusiei, ceea ce nu este bine nici pentru lume, nici pen
tru Rusia.

N ecesitatea subansamblelor
Avem de redefinit relafja dintre Vest ~i Est.
Care siat dimensiunile acestei re-poziponMi?
Trebuie sa revenim 1a Europa interbeJica?
Tragedia celui de-al doilea n'lzboi mondial este 0
lecpe asupra fragilitiltii pilcH. Poate am uital
aceastil lec(ie, poate nu. Ce credefi?
Istoricul care observA politica contemporanA con
staUl ~j1 ea se aflA acum 1a 0 mscruce de drumuri.
Trebuie sA abandonAm toate certitudinile ~i sA cAutAm
solu~ii cu totul noi. CAutind aceste solutii, trebuie sA fun
con~tienti de "batjocura" istoriei. Voi tocepe co istoria
cea mai indepiirtatA. Eu slot istoric al Evului Mediu, ~i
mA gindesc la importanta limes-ului carolingian.
Europa se integra, mai lnainte de toate, in limitele
Imperiului Carolingian. A fost nevoie de mult timp pen
tnt ca Europa sA depA~a aceste limite ~i s4 ajungA sa

sp nr. 28 iunle 1995

Spatii europene
si sudul ewopean. 0 cooperare intre estul si vestul euro
pean; formarea acestor subansamble nu va sUi.bi inte
grarea europeana. AI trebui doar sa gasim structuri de
cooperare intre aceste grupuri de tan, pentru ca nici una
dintre ele sa nu se simtA exclusA din integrarea euro
peanA.
Daca spunem ca Romania ar trebui sa se orienteze
spre Bulgaria si sa creeze un ansarnblu economic,
Romania va avea sentimentul cA este "izgonitA". Dadl i
se spune Poloniei cA trebuie sA colaboreze cu Belarus;
cu Ueraina, Polonia va avea ace1a1ii sentiment. ~i, din
contra, daca. aderarea noastra la Uniunea EuropeanA e
admisa si asiguratA, este alit in interesul Poloniei, cit si
al Uniunii Europene sa formeze aceste subansamble,
pentru ca aceasta corespunde a11t intereselor unei tan,

cit si intereselor Europei.

Spatii europene

Balcani erau In statul-natiune; de fapt, aeeste tan tre

temA sa riispund, asta inseamnA cA vA raspund cu
buie sa realizeze un proces care, in alte pArti ale
"Stiinta" unui istoric. AIn impresia cA, la sfirsitul seco
Europei, se desfasura de douA sute de ani. Deci, ceea ce
lui al XX-lea, istoricii ar trebui sa arate cA istoria nu
trebuie facut este sA procedi!.m la 0 modemizare rapidA
defmeste toate solutiile ~i cA putem, trebuie sA ~tim sA
a structurii sociale, a structurii economice ~i sa gindim
depA$im istoria. DacA acceptAm acest clivaj ca pe 0
ca mentalitatile se adapteazA la modemizare. Dar tre
mostenire grea ~i profundA, ceea ce este in fapt deter
buie sa defmim bine obiectivele. Daca nu definim
minismul istoriei, yom ajunge sa nu mai facem nimic.
obiectivele, Inseamlia cA trecutul este cel ce pare sa
Deoarece societatea trebuie sa se apere, sA profite de
umileasca $allsele viitorului, InseamnA stagnare, ceea
lucruri, concluzia mea la sf'~itul secolului al XX -lea,
ce nu reprezinta altceva decit fenomenul existentei
este ca lumea are mereu de citit eeva. ~i am de multe
parazitare pe modemizarea altor tAri.
lucruri de recitit Iar Europa trebuie sa fie capabila sa
Care sfnt perieolele care pfndesc Europa
dep~ca acest clivaj. De exemplu, cooperarea Intre
i~it;! din comunism?
Franta ~i Germania ~i insA~i structura integn\rii
europene reprezintA destrrunarea unui tntreg trecut
Eu gindesc cA exista mai intfi sperante. tn cele din
istoric, care despArtea Germania !?i Franta. Franta si
urmA, cind facem bilantul acestor \Mi, trebuie sa tinem
Germania
smt pe cale de a i~i din aceastA linie de cli
cont cA acest bilant este grosso modo, In mod sur
vaj, inn1dAcinatA In istorie de un mileniu. Cred, deci, cA
prinzAtor, unul pozitiv. ExistS, desigur, ~i pericole. Cele
trebuie sa tinem cont de "batjocura" istoriei Si, de
douA pericole - si cele mai importante. de altfel- mi se
asemenea, de posibilitatea de a depA~i istoria. Europa
par a fi: pnmul este legat de domeniul economic ~i
poate deveni integra, unitA, depA!?ind clivajul istoriei
social si tine de etatism - pericolul statului providential,
Situa(ia Balcanilor, care au fost mcrcu
sale.
care ia totulin sarcina sa; al doilea se afiA In domeniul
"butoiul eu pulbere" al Europei reprezint;! o. fa
Am descris, poate, Europa fntr-un mod prea
politic
este
yorba
de
regimurile
de
democratie
slaM,
talitate? Unde sint r4di1cinile acestui conflict
pesimist
Cred ci1 Europa mentA un elogiu.
in care este foarte putemic pericolul autoritar. Putem
care fncepe, poate, 1a Nieopo1e?
tmi face plAcere cA puneti 0 asemenea problemA.
regAsi in analiza situatiei politice a acestor tan sindro
La Irtceput, utilizam un stereotip cunosciIt: Ba1canii
mul Republicii de la Weimar: slAbiciunea claselor de
Pentru cA, atund clnd vorbim despre Europa, rnA tern sa
produc intotdeauna mai multA istorie decit stntem capa
mijloc ~i sHi.biciunea institutiilor democratice, precum
nu cad In retoricA. Dar nu e retorica sa spun di ideea
bili sA consumrun. Am putea sa ne Intrebrun de ceo
$i frustrarea socialA ce riscA sa creeze terenul propice
europeanA este 0 idee frumoasA, atrAgAtoare, care tre
~xplicatia nu este simplA. Eu nu ered in fatalitatea
pentru insarcinarea providentialA a puterii autoritare.
buie sa mobilizeze imaginatia unei generatti tinere.
istorica. Imperiul Otoman nu a permis evolutia normalA
Trebuie sA ~tim sa facem fatA unor asemenea pericole:
Jean Monnet, unul dintre pAr1ntii fondatori ai "ideii
a aces tor tari spre modemizare. E de mirare faptul ca
pericolul economiei etatiste si pericolul regimuri10r
europene", a spus Intr-o zi cd, dadi ar trebui sA-Si
Turcia insA$i, care este mo~tenitoarea imperiului, a
autoritare.
reinceapA munca, de aceastA data ar incepe nu prin
reu$it modemizarea .. .

economie, ci prin eultunl ~i cred cA aceastA mArturisire

In ce1e din unniI, fn anii '80 ...

este foarte revelatoare pentru slAbiciunea actuaHi. a

... In timp ce celelalte tAri care erau In imperiu ...

Europei. Europa trebuie sA-si revigoreze referinfa cul

La periferia imperiuiui .. .

turala. Europa are nevoie de 0 spirituaJitate europeaniI,

adicA de sentimentele sale de comunitate in jurul unui
Daca ziceti periferie, ered ca acest cuvint este un
anumit numAr de valori, de traditii ~i aspiratii.
cuvint-cheie pentru a tntelege suficient de clar Balcanii
Ali putea defini clivajele Europei la s~itu1
~i, poate, rolu! fostelor tAri din Europa, care s-au
~i Europa CentralA. Europa CentralA reprezinta 0
acestui secol?
"trezit", este de a aduce aceasta spirituaJitate euro
regiune de fIlri periferice. Periferice In raport cu retelele
C'md privim Europa. ~a cum este acum, avem
peana.
de schimburi economice, in raport cu cultura. Dar, in
impresia cA existA clivaje inradAcinate in culturA, in
Napoleon spunea cA ho~te planul bAtaliilor tn
acelasi timp, reprezinta tan orientate spre centru.
religie. Dar, clivajele ~ele mai importante sint cele eco
functie de visele soldatilor sAi. Eu cred cA Europa tre
Ba1canii, in mod paradoxal, sint detumati fatA de centru
nomice. Din secolul al XVI-lea exista 0 diferenta intre
buie construita nu daar cu Piata Com una, ci, de aseme
~i de aceastA directie de evolutie europeanll Ba1canii
evolutia
economica a \Milor din Occident, care s-au
nea, cu visele cetAtenilor sAi.
Q
51nt "infundati", intr-un fel, in statul-natiune. Privind
modemizat creind capitalismul, $i tArile pe care Ie
Traducel'e de
situatia actualA, putem fi frapati de faptul cA Grecia - 0
numim ttUi de second servage, tAri cu structuri agrare,
tara a Uniunii Europene - profitS cel mai putin de inte
Citalina ULRICH
in
care s-au conservat vechile regimuri rurale.
grare dintre toate tarile Uniunii Europene. Clnd vedem
ExistA un al doilea clivaj, care este cel religios
enormul transfer de capital care se face dinspre
frontiera
1054, frontiera siismului oriental, ce se
Comunitatea EuropeanA cAtre Grecia constatam cA
BRONISLAW GEREMEK - is member of the
regAse$te
plnA
la conflictul din Iugoslavia
rezultatele stnt cu mult mai putin spectaculoase decit in
Polish Academy of Sciences in Warsaw. Between
Exista linti de clivaj in organizarea politica a socie
~azul Spaniei sau al Portugaliei.

1980-1989, Professor Geremek was Consultant of

tStii.
Estul, Europa OrientalA, nu are societati civile,
De ce? 0 diferenfil cultural;!?!

"Solidariy". Since 1989 he is the President of the

spre deosebire de Europa OccidentaHi., unde societatea
External Affairs Commitee of the Polish Sejm. In
lntrebarea trebuie pusa: de ce? Nu ered cA este
civilA e principiulHbertatii.
1990, in Vienna, he was awarded the Herder
yorba de 0 diferenta culturalA. DupA pArerea mea, este
Exista un clivaj foarte profund.
Prize.
yorba de intervalul dintre aceastA lentA modemizrure a
La inceput, spuneam ca ezit sA vll rli.spund, cA mi-e
Occidentului, de-a lungul cAreia toate aceste regiuni din

vom reusi sA convingem, avem un aport foarte impor

tant: nu aducem doar un teritoriu dezannat, aducem si 0
anumit;! experientA istoricA. Structurile de securitate
\!uropeanA trebuie sa faca fatA, trebuie sll $tie sA facA
fatA la noi conflicte - cum sint conflictele etnice. NATO
nu este pregatit pentru asa ceva. NATO e absolut
dezannat In fata conflictelor din fosta Iugoslavie, con
flicte care riscA sa explodeze $i sa contamineze Intrea
ga EuropA. NATO era pregatit sA combatA singurul peri
tol predominant in anii '60-70-80 - pericolul ruS.
Perico1u1 rus era militar, cIasie.
Acum gindim In al\i termeni. Eu cred cA noi putem
~duce 0 schimbare tn structura intemA a NATO.

Balcanii sint "infundati"

in statul-Ratiune

Europa se terne
de cont1ictul etnic
Dupa dispari(ia Pactului de 1a V~ovia, pe
scena srrategici1, militariI, se afJa numai NATO.
Exist;! 0 emil de identitate a NA TO. Ce credefi?
Se poate spune despre NATO acelasi lucru pe care
Churchill I-a spus despre democratie: cA e un Iucru
foarte rAu, dar pina acum nu am gas it altceva mai bun.
NATO este un instrument care apartine RAzboiului
Rece, unei aite epoci, dar nu existA alte structuri efi
ciente de securitate in Europa in aiara NATO. Este
interesat NATO in extinderea, in acceptarea tMilor pre
cum cele din Grupul de la Visegrad sau Romania? Cred
ca, 1n particular, Polonia, Romania au pentru NATO 0
important a strategicA de prim rang. Putem sA ne
intrebAm dacA nu cumva adeziunea noastri!. la NATO nu
I-ar atenua sau chiar paraliza. Consider ca in aceastA
privinta putem raspunde destul de cIar cA, in acest caz,
nu este yorba de 0 problemA arbitrarA, ci trebuie sA
definim criteriile. Criterii clare: trebuie sa fie tAri cu
economie sanAtoasA: reprezenttnd state democratice,
stabilitate politicA, neavind important A conflictele
potentiale.
Ce fel de conflicte?
in lumea actuaHi., conflictul de care Europa s-a
temut si se teme cu adevArat este conflictul etnic. ~i, in
cazul Poloniei, noi trebuie sA fim in stare sa convingem
ca Polonia este 0 tara cu stabilitate politica. in cazul
Romaniei, tara dumneavoastrA trebuie sa convingA cA
nu existA conflicte etnice legate de minoritA~le natio
nale. Astfel, Romania ar putea intra in NATO . Nu vor
besc numai despre realitate. Ma refer si la 0 imagine pe
care tAriIe noastre 0 au acum in Occident; imagine le
gatS de capacitatea de a convinge. SA arAtAm cA sintem
capabili sa ne rezolvAm singuri problemele, prin noi
insine si cA nu aducem alte conflicte in NATO. DacA

'E uropa are nevoie de .

o spiritualitate europeana

11
SP nr. 28 iunia 199.5

10

SP nr. 28 iunie 1995

Spatii ,e uropene

Balcag.iit'de la descO,perjre

la>,inventie

MARIA TODOROV A
The aim ofthe article is firstly to describe the way in which the Balkans are perceived iiI the West. Are the Balkans

an idea or a reality? These are the two aspects that the author analyzes in this study: on the one hand, how did this
reality come into being, what does it mean, and how the idea of the "Balkans" was perceived and entered into anoth
er sphere, completed dissociated from the Balkans' ontology or the Balkan phenomenology itself, on the other.

tism oriental", ~adar non-european sau non-occidental.

totu~i, principala granit:l a continuat sA fie consideratA
cea dintrc islam ~i cre~tinAtate. Yn plus, in Balcani, ideQ
titiitile de sine, construite m decursul secolelor XIX ~ i
XX, se opuneau m acest mod invariabil "orientalilor":
aUt vecinilor geografici, precum Imperiul Otoman ~i
Turcia, cit ~i regimurilor apartin1nd acestei zone ~i unor
pelioade apartinind propriului trecut (de obicei, perioa
da otomanA ~i cea reprezentmd mo~tenirea otomanA).
Ma voi concenlra exc1usiv asupra primului dintre cele
doua aspecte ale balcanismului: construirea sa din
afara. Legati inextricabil, din punet de vedere geogra
fic, de Europa, JnSa construiti, din punet de vedere cul
tural, ca "celaJalt", Balcanii, au de venit, in timp, obiec
tul a numeroase frustriiri, concretizate politic, ideologic
~i cultural, ~i au servit ca depozitar al caraeteristicilor
negative pe fundalul c:lrora a fost construitA 0 imagine
pozitivA ~i autosatisfAc:ltoare a "europcanului" ~i a "oc
cidentalului". In mod convenabil, balcanismul a scutit
"Occidentul" de acuzatii de rasism, colonialism, euro
centrism ~i intoleranta c,Te~tina: la wma-urmei, Balcanii
s1nt in Europa, balcanicii sint albi ~i predominant

A tNCEPUTUL SECOLULUI al XX-lea,

Europa adAugase repertoriului sau de Scrum

pfwoI'ter (QiscreditAri) incA una, ce s-a dove
dit a fi mai persistentii decit altele ce existau de secole.
"Ba1canizarea" nu numai ca a ajuns sa msemne parce
larea unor unitiiti politice mari ~i viabile, dar a devenit
chiar un sinonim pentru 0 revenire la starea tribalA,
inapoiatii, primitivA, barbarA. tn ipostaza sa ultima, mai
ales in mediile academice americane, balcanizarea a
fost complet decontextualizatii ~i asociatii, m mod pa
radigmatic, cu 0 varietate de probleme. DacA identitatea
europeanA, dupa cum aftrmA Agnes Heller, se caracte
rizeazii prin "recuno~terea desav~irii altora", atunci
"mitul Occidentului ~i Orientului nu inseamnA 0 juxta
punere a civilizatiei ~i barbariei, ci mai degrabii a unei
civilizatii cu alta", iar "identitatea culturala european:l
(occidentala) a fost conceputii ca fiind ant etnocentrica,
cit ~i antietnoceotric:l".! DaeA Europa a produs nu nu
mai rasism ci ~i antirasism, nu numai misoginism ci ~i
feminism, nu numai antisemitism ci ~i respingerea a
cestuia, atunci ceea ce poate fi numit "balcanism" nn a
fost asociat, inca, cu opusul sAu complementar ~i 1nno
bilator.
"Ba1canismul" nu este 0 simplii subspecie a orien
talismului, 0 "variatiune orientalistA pe 0 tema balca
nka". Absenta unei mo~teniri colonialc (m ciuda ana
logiilor deseori invocate) nu este nici singura, nid prio
cipala diferentA. "Balcanismul" s-a dezvoltat indepe
dent de "orientalism" ~i, m anumite aspecte, impotriva
sau in pofida acestuia, 1n parte <latoritA faptului c:l
Europa de Sud-Est (sau Balcanii) a fost consideratA. din
punct de vedere geopolitic, distinctA de Orientul
Apropiat sau Mijlociu. Cre~tinismul aeestei zone 0
opunea islamului ~i alimenta potentialul pentru cruci
adA al cr~tinAtatii occidentale. to ciuda numeroaselor
caracteriziiri ale cre~tinismului sAu (ortodox) ca "despo
.

SP nr. 28 iunia 1995

cre~tini.

In timpul razboaielor ba1canice (1912-13), "Iumea

civilizatii" (~ cum s-au autoproclamat Europa de din
colo de Balcani ~i America de Nord) a fost, m primul
rind, preocupatii nu de evenimentele din zonA, ci de
zona m~i. V~tile despre cruzimele comise m aceastii
tndepartatii peninsulA europeana soseau m numar mare
~i puneau sub semnulmtreb:lrii miliclhile pacifiste, care
dipatau putere Iii deveneau institutionalizate. Flmdatia
Carnegie pentru Pace IntemationaM a stabilit 0 comisie
(opt bine eunoscuti politicieni, profesori ~i ziariliti din
Franta, Statelc Unite, Marea Britanie, RUBia, Gennania
~i Austro-Ungaria) "pentru a cerceta cauzele ~i evolutia
razboaielor balcaruce". Raportullor, publicat in 19142,

12

Spath europene
turcel?ti, ci ~i cele anterioare lor, au avut efectul de a
imprima zonelor sud-estice ale continentului european
o dominantii de civilizatie non-europeanA, care a con
tinuat plnA in ziua de azi sa pastreze multe dintrc carac
teristicile sale non-europene. Intr-adevi1r. exista ceva
evident non-european 1n dimensiunile masacrelor bal
canice. DupA cel de-al doilea razboi mondial, este cel
putin etnocentric sA afirmi cA "aceste stiiri de spirit (ani
mozitiiti) nu sint specifice populatiei din Balcani ( ...)
ele pot fi 1ntilnite ~i la alte popoare europene. ( ...) Dar
toate aceste distinctii sint relative. Ceea ee ar fi putut sa
fie mentionat este preponderenta exageratii a aeestor
caracteristici deosebite (~i a altora) la popoarele din
Balcani",7 Putem fi tentati sA ne intrebam daca
Holocaustul a rezultat dintr-o preponderentii "flreascA"
sau "exageratii" a barbariei. Sigur, Holocaustul a avut
loe acum 50 de ani. insA, cele douA r:lzOOaie balcanice
au fost chiar mai devreme. tn plus, Kenann ~i-a scris
eseulla numai un an dupA razboiul "pur ~i curat" din
Golf, m timpul ciiruia au fost de douA ori mai multe vic
time decit In urma celor doua razboaie balcanice.
Problema daca Balcanii s1nt europeni sau nu slnt
europeni poate constitui un subiect de dezbatere acade
micA sau politicA. tnsA, cu sigurantA, aceastii zonA nu
detine monopolul asupra barbariei.
Intrebarea mea este: cum se poate explica persis
tenta unei asemenea imagini ''lnghetate'' a Balcanilor?
tn timp ce istoricii s1nt foarte con~tienti ca mPeninsula
au avut loc schimbiiri dramatiee, prelegerile lor despre
Ba1cani, ca entitate geografic<vculturalA smt cople~ite
de un discurs ce folose~te acest construct ca pe un sim
001 puternic, plasat m mod convenabil ill afara timpului
istoric. ~i chiar aceastii utilizare este produsu) a aproape
douA secole de evolutie, Cum poate fi transformatii 0
denumire geografica1ntr-una dintre cele mai puternice
desemnari peiorative ale istoriei, relatiilor interna
tionale, ~tiintelor politice ~i, in zilele noastre, ale dis
cursului intelectual general? Se pare cii existii trei mo
tive, pe care Ie voi discuta pe rind: primulll reprezintii
gre~eli nevinovate, rezultate dintr-o cunoa~tere geo
grafica incompletii, transmise prin traditie. AI doilea
tine de faptul c:l aceastA denumire pur geograficA a fost
mai t"trziu saturatii de eonotatii politiee, sociale, cultu
rale ~i ideologice, astfel incit, la 1nceputul secolului,
"balcanic" avea implicatii peiorative. AI treilea motive
legat de aparitia unei disocieri totale dintre denumire ~i
obiectul sau, rezultmd evolutia ulterioara a utiliziirii
peiorative. Proportional cu aceasta, a aparut atribuirea
inversa ~i retroactivA a desemn:lrii peiorative a zonei
geografice (mai ales dupA 1989).
De abia la sfhitul secolului al XVill-lea ~i 1n
decursul secolului al XIX-lea, occidentalii devin
con~tienti eA posesiunile europene ale Imperiului

analizeaza in detaliu riidAcinile istorice ale conflictului

balcanic, prezintii punctele de vedere ~i aspiratiile pi1r
tilor beligerante, consecintele economice, sociale ~i
morale ale razboaielor, precum ~i raportul lor cu drep
tul international.
In 1993, 1n loc sa initieze 0 misiune de cerce.tare a
faptelor, Fundatia Carnegie se multumea cu reeditarea
"Raportului Comisiei internationale de Cercetare a
cauzelor ~i evolutiei rAzboaielor balcanice", precedind
numele acestui raport cu un nejustificat titlu - "Ce
lelalte razboaie balcanice"3. Vechiului raport i se mai
adAuga 0 introducere de George Kenann, ambasador in
Uniunea Sovietic:l 10 anii '50 ~i 1n Iugoslavia in anii
'60, bine cunoscut ca padre padrone al politicii de Ii
mitare a SUA fatA de Uniunea Sovietica. Introducerea
descrie contextul istoric de la 1nceputul secolului,
izbucnirea razOOaielor balcanice $i Raportul Comisiei
Carnegie. "Pentru lumea anului 1993, importanta aces
tui raport constA, in primul rind, in lumina pe care 0
arundi asupra situatiei grave ce dominA astiizi in a
ceea~i lume balcanicA la care s-a mai referit. Cea mai
mare valoare a Raportului tine de faptul cA el dezvMuie
oamenilor acestei epoci cit de mult din aceastii pro
blema de azi are riidiicini adlnci ~i cit nu."4
Confmnind astfel credinta sa m maxima Historia est
magistra vitae, a doua parte a introducerii lui Kenann
analizeaza analogiile cu trecutul ~i 1nvAtiimintele ce se
desprind din aceste analogii, eroarea "aceea~i lume bal
canica" indicind modul sAu de abordare. Nou-createle
state balcanice sint descrise ca monarhii, ai caror con
ducatori erau "de regula, mtrucitva mai cumpAtati ~i
mai rationali decit supu~ii lor. Puterile lor erau, de obi
cei, contestate de corpuri parlamentare lipsite de expe
rienta ~i nesupuse''5 - lasmdu-ne sa ne 1ntreMm care
era regula ~i care erau exceptiile.
Pe de altii parte, explicatia iredentismului balcanic,
a viselor de glorie ~i expansiune teritorialii este rezu
matii intr-o fraza: "Era greu pentru oamenii care
dobindisera de curind aUt de mult sa ~tie unde sA se
opreascii".
De~i critieA fata de raportul original, pentru c:l "nu a
existat 0 1ncercare de a analiza motivatiile politice ale
diferitelor guverne ce au participat la r:lzOOaie", intra
ducerea lui Kenann rezumA opinia sa asupra motivelor
razboaielor balcanice: "Factorul motivant eel mai pu
ternic implicat in razboaiele balcaniee a fost nu religia,
ci nationalismul agresiv. Iar acel nationalism, a~a cum
s-a manifestat pe dmpul de luptii, se inspira din trA
saturi de caracter mai adlnci, mo~tenite, probabiJ, din
tr-un 1ndepiirtat trecut tribal. ( ... ) ~i rAmme la fel ~i
as tiizi. ".6
Ne confruntiim cu faptul trist ca evenimentele
acelor perioade precedente, nu doar cele ale oeupatiei

13

SP nr, 28 iunls 1995

Sparii europene
Oloman aveau propria lor fizionomie distinctli si meri
tau atentie nu numai ca simple provincii otomane sau ca
obiective arheologice. Pe de 0 parte, comel1ul cu Eu
ropa Occidental~ . mai ales co Marea Blitanie si Franta.
s-a intensificat; exis[a un interes constant pentm monu
mentele antichitat ii clas ice; iar razboaiele napoleoniene
au i mp iedicat calatorii sa viziteze Europa ~i Mediterana
Occidental/i (in special in cazuI Marelui Thr) ~i i-au
detcrm inat sa viziteze "EstuI". Pe de alta parte. intensi
ficarea actiunilor popoarelor din Balcani vizlnd su
eranitatea polilic!'l de-a lungul see ole lor al XVIll-lea ~i

al XIX-lea atragea atentia asupra unoI' populatii ce fu

sesera pi'na atunci descm oate, In mod nediferentiat.

drept cre~tini otomani sau cre~tini turci.

Imaginile acestei zone erau colorate de romantism

~ilsa u Realpolitik. av/nd ca rczultal fie sustinerea, fie

demonizarea acestor pop ulatii. Filoelenismul str.1Mtea

Europa Tn decen iul al doilea al secolului treeut, fiind

urmat de 0 dezamAgire in fata realitAtilor; turcofilia !$i

slavofobia crall In yoga, impreuna cu fenomenele sime

trice de turcofobie (sau , mai degraba, islamofobie) ~i

slavottlism, ca functii direc te ale politicii Marilor Puteri

$i, mai ales, ale atitudinilor secolului al XIX-lea fata de

Rusia.
i n mod evident, descoperirile geografice au mers
mlnli in min~ c u 0 inventare simultana a regiunii, cele
doua procese fUnd, de fapt , inseparabile.
In 1794. " vestigiile maretiei ant ice" 11 conduceau pe
John Morrill . de-a lungul Europei , Plna la Constan
tinopol ~ i de acolo la Troia, Muntele Athos ~i Atena.
Dupa trecerea prin pasul Shipka, I~i descria senti
mentele intr-o scrisoare catre sora sa: "Am dormit la
poalele unui munte, ce I-am treeut a doua zi. care separa
Bulgaria de Romania (antica Tracie) ~i care, de~i este
astazi pervertit prin numele de Bal.Kan, nu este altul
decit anticul Haemus".8 Aceasta a fost una dintre pri
mele dAti cind lantul muntos ce taie Bulgaria de la est
la vest ~i se Intinde paralel cu Dunarea era nurnit "Bal
kanic", echivalentul turcesc pentru " munte lmpadurit".
Inca de la Inceputul secolului al XIX-lea, "Haemus"
~i "Balkanic" eraU folosite intersanjabil. Dupa 1820.
"baleanic" devine termenul preferat, de~i nu unicui.
Motivul pentru care "balcanic" devenea una dintre
denumirile cele mai des folosite (alaturi de Europa de
Sud-Est), are prea putin de-a face cu geografia exactA.
Goograful german August Zeune a fost primul care a
folosit termenul "Peninsula Balcanic;1" (BaIkanhal
beiland) In 1809. La Inceputul secolului al XX-lea, ter
menul " Peninsula Balcanica" sau, pur ~i simplu,
"Balcanii", era folosit din ce in ce mai mult ~i se insti
tuise avind mai degraba 0 conotalie politica decit una
geograficA. Se poa te stabili 0 corelatie inlre tonul aces
tor descrieli de cAllitorie ~i principalele tendinte in

politica exlernli. Pinli la jumlitatea secolului al XVIII

lea. relatiile dintre Anglia ~i Imperiul Otoman erau, In
principal. comerciale !$i abia clitre srlf$itul secolului
legaturile diplomatice au clipiUat treptat pIioritate; in
acea perioadl1. Marea Britanie devenise, flin'i indoialli,
natiunea industriala $i comerciahl conducatoare de pe
glob. Dupa Infnngerea lui Napoleon ~i expansiunea te
ritoriilor sale de peste mari, Marea Britanie devenea cea
mai mare putere colonialii, iar politica sa extema era
otientatli catre metinerea ~i extinderea unei "Pax Bri
tannica". In Europa. aceasta politicA a fost pusli In apli
care prin mentinerea sistemului "echilibrului de pu
terc", sistem in care, In cursul secolului al XIX-lea,
Imperiu] Otoman devenise un element decisiv. In 1830,
o datli cu aparitia Rusiei ca 0 figura centrala in Europa
~i cu succesul sau teritorial impotriva otomanilor,
Marea Britanie adopta. ca un element major al politicii
sale exteme. mcntinerea integritlitii $i inviolabilitlitii
Imperiului Otoman. De acum inainte, povestirile cAM
torilor au fost putemic marcate de vederile politice ale
autorilor lor, care. de obicei, refleetau linia oficiala a
guvemului.
Lasind la 0 parte utilitatea politica, este clar ca per
ceptiile asupra Balcanilor s-au dezvoltat contrazidn
du-se una pe cealaltli. Persista un discurs dominant
stereotipic. Important este faptul ca acest discurs, cu 0
clara tendintA politicA ~i de clasa, s-a transmis. Aceastli
transmitere reclamA un studiu amAnuntit, prin analiza
discursului ~i pe fundalul dispunerii puterii.
Sint observabile doml modele: unul este "lentila"
aristocratica prin care erau evaluate evenimentele din
Imperiul Otoman $i din Balcani; celalalt esle cel care,
vag, poate fi numit burghez. Partinirea aristocratica fu
sese evidentli prin respectul arlitat initial fatA ole puterea
otomanA si, mai tirziu. in manifestarile de dispret fatli
de decliderea imperiului. Acest dispret Insemna regretul
fata de tnldarea maretiei Si dovedea 0 profundA accep
tare a imperiului ~i a autoritlitii: In ciuda retoricii
antimusulmane, fundamentalist-cre$tine (mai a1,~s puri
tane), era mai u~r pentru elitele conduclitoare din Eu
ropa seeolului al XIX-lea (mai ales In Marea Bri.tanie)
sa se identifice (ceea ce au si facut) cu stApinii otomani
deelt cu balcanicii inso1enti. Multi occidentali imp ar
~eau , de fapt. atitudinea generala a guvemului otoman
fatA de larMime: ea trebuia protejatA Si mentinuta.
AI doilea model in descrierile Balcanilor s-a ue z
voltat in decursul secolului al XIX-lea. BazaUi. pe 0
glndire liniarli, evolutionista $i pe dihotomii precU'm
progresiv/reactionar, avansat/inapoiat, urban/rurall ,
industrializat/agrar, rational/irat ional , istoric/non
istoric etc.. aceastli abordare a fost rezumatli de'
Rebecca West.
tn timp ce imperiul era respins ca un obstacol fun-

Spatii europene
damental in calea progresului, nu se diminua nici dis
pre~ul general pentru tdranime. Totu~i. acest dispret im
braca alte forme: W3nimea era considerata ca a rlima
~i\a a unei ordini sociale ~i economice treeute, un obiect
rar, depozitar al obiceiurilor ~i credintelor arhaice.
Prejudeeata aristocraticl'1 fa~li de societatile tArMe~ti
egalitare a fost transformata de cultura urbana rationala
Intr-o respingere completa a ceea ce era perceput ea
fUnd 0 traditie rurala, superstitioasa, irationalA ~i Ina
poiata. tn forma sa extreml'1, de pilda, printre socialistii
secolului al XIX-lea .aceastli condamnare prezicea in
mod categoric disparitia tAranului ~i nega dreptul la
existentA nationalli a acestor VolkerabfaIle. InsA, des
considerarea tllriinimii nu a lmpiedicat manifestarea
unei exlrem de influente obsesii legata de cintecele
populare, basmele populare ~i traditii, in general, :;;i de
cele balcanice. in special. Un putemic produs derivat al
fIlosofie i herderiene ~i al romantismului secolului al
XJX..lea, etnografta, a conservat 0 enorma bog~ie de
informatii despre viata satului; nu a focut-o tosa de
dragul (Aranului, ci de dragul conceptului de Volk.
Pasionatii de fol clof undeau sa fie admiratori ai
cunoasterii despre W ani, nu ai (Aranilor 1oSisi. A~a cum
a fost formatA in secolul al XIX-lea :;;i la Inceputul se
colului al XX-lea, cercetarea academicli asupra Bal
canilor a fast putemic influentatli atlt de romantism, cit
~i de evolutionism. Aflat in centrul traditiei academice
germane ce se preocupa de Balcani, romantismul a !lisat
posteritAtii a fascinatie pentru folclor ~i limb!; venind
din tradi~ia anglo-saxorn\, taxonomia darwinista locali
za 1n mod categoric Balcanii 1n zorii civilizatiei.
Asadar, caire sfirsitul secolului al XIX-lea existau
doua modele de perceptie a Balcanilor care, in lipsa
unei mai bune defini~ii, pot fi numite, vag, modelul
aristocratic ~i modelul bmghez. Aceste modele au fast
transmise de-a lungul perioadelor urmiitoare ~i perpetu
ate, uneori cuvint cu cuvmt, alteori lnlr-o forma modi
ficata, adesea lmpletite, de generatii succesive. De:;;i
problema Macedoniei contribuise la reputatia Peninsu
lei ca 0 regiune turbulenta, termenul "balcanizare" a
fost inventat in timpul razboaielor balcanice ~i primului
razboi mondial, pecetluind defmitiv 0 imagine negativli
a acestei zone. 0 noua tras:'lturll a fost ailllugatA acestei
imagini: violenta. Occidentalii s-au ingrozit 1ntotdeau
na de barbariile, In- aparentA. "estice" - mai ales
tragerea In teapa. Aceasta pedeapsa a fost descrisa de
toti ciillitorii :;;i exotismul sAu a alimentat imaginatia
occidentalilor - :;;i, ca rezultat, Vlad Tepe:;; a fost trans
format 10 figura nemuritoare a lui Dracula. tnsa, de
.scrierile anterioare nu au reflectat 0 autoperceputA
superioritate morall'1 :;;i nu au atribuit niciodatA atroci
tAtile din aceastA regiune unor deficiente genetice.
Violenta, ca leitmotiv al Balcanilor, este, strict vOInind,

un fenomen ulterior riizboaielor balcanice.

perioada interbelicli, 0 altli fateta, care se "cop
sese"ln glndirea secolului a1 XIX-lea, a fost adAugaUl
termenului "balcanic": cea rasiaIa. Un invi\tAcel al lui
Gobineau ~i Chamberlain, pentru a mentiona daar
citiva dintre fondatorii rasismului, Hermann, conte von
Keyserling, a fost 0 figur/\ influentA in filosofia auto
cunoa:;;terii ~i In psihologia cultural/\, to jurul eiiruia a
fost formata la Darmstadt, in anii '20, 0 scoall'1 (Schule
der Weisheit), ce intentiona sa conducli oamenii prin
cunoa:;;tere creativa, la autorealizare. tn 1928, Keyser
ling publica Das Speklrum Europa, unul dintre cele 12
capitole ale lucnlrii find dedicat Balcanilor: "Care este
semnificatia Balcanilor pentru noi, cei care trrum In alte
tiiti? ( ...) De ce cuvffitul "balcanizare" este aproape
Intotdeauna coreet inteles ~ i coreet aplicat? ( ...) Dupli
cite lmi dau eu seama, sensul sau simbolic poate fi cel
mai bine Inteles raporCmdu-ne la douA puncte de ple
care: primulll reprezintli afmnatia unanim acceptatli d!.
Balcanii sint butoiul cu pulbere al Europei; al doilea
11 reprezinta 0 ura rasiala fundamentaIa si ireconcilia
bi!li".9
Oferind lungi descrieri ale grecilor, romfinilor si tur
cllor (strbii, bulgarii Si albanezii erau "rase primitive de
luptatori ~i haiduci" ce nu meritau atentie), Keyserling
sintetizeaza imaginea Balcanilor astfel: "Balcanii de
astlizi nu sint decit 0 caricatura a Balcanilor de altAdatA.
Spiritul Balcanilor ca atare, este spiritul vrajbei eteme.
Locuiti de rase primitive, ei reprezintA imaginea clasicii
a hiptei primordiale dintre unul Si top. tn cazul naliu
nilor :?i indivizilor foarte inzestrati ~i foarte educa~i,
aceasta imagine apace ca spirit al luptei. Dar, in cazul
Balcanilor, acest spirit nu reprezintA altceva declt pu
terea formatoare originara",lO
tn lucrarea lui Keyserling, fosta dihotomie intre
stlipinii bine-crescuti ~i supusii urnili a d!.pAtat 0 ratio
nalizare teoretica: locuitorii Balcanilor, ca "hibrizi"
sint, din punct de vedere rasial ~i cultural, inferiori nu
numai occidentalilor, ci ~i orientalilor.
In s~it, un nou aspect at imaginii Balcanilor s-a
adAugat dupii cel de-al doilea rlizboi mondial, clnd un
nou demon, un nou "altul", comunismul, a fost grefat
pe vechea imagine; de acest nou aspect au fost scutite
doua dintre cele mai importante reprezentante ale
KulturraWlJ-ului balcanic, Grecia Si Turcia.
1ncepind cu anii '70. discutiile asupra identitAtii
Europei Centrale s-au intensificat ~i au devenit tot mai
zgomotoase. Ideologi ce d!.utau sa rationalizeze :;;i sa
legitimeze rupturile emancipatoare de sub tutela
Uniunii Sovietice au privit regiunea Balcanilor In ter
menii contrariilor, ' adicii: catolicism ~i ortodoxism,
Bizant ~i Occident Europa CentralA a fost legata de
"domeniul nebulos al valorilor occidentale", In limp ce

to

15
SP nr. 28 iunie 1995

14

SP nr. 281unie 1995

Spafii europene

Spath europene
Bakanii ~i Rusia Sll1t, daca nu strict asiatici, atunci
semiasiatici. Halb-Asien, reprezinta "Europa salba
tica", "CealaIta Europa" sau slnt desemnati prin con
ceptul nOll formulat ~i ostentativ neUlrU, de "Eurasia".
Discursul actual asupra Balcanilor reflecta ~i 0
schimbare In politica occidentala In privinta Turciei.
1nainte de secolul al XX-lea, a existat 0 atitudine am
bigua fata de Turcia: de~i se manifesta 0 empatie, poate
incon~tienta, cu puterea dominanta, exista, de aseme
nea, ~i simpatie pentrn coreligionarii cre~tini, d~i acest
lueru nu era In mod necesar reflectat In politicile ofi
eiale, eel putin In Marea Britanie. Marea Britanie, In
special, era antirusa ~i se considera obligata sa splijine
Imperiul Otoman ca pe un aliat ~i ca bariera Impotriva
expansiunii ruse~ti catre sud ~i est. Aceasta configuratie
geopolitica a fost In multe privinte mo~tenita de catre

Statele Unite, iar Turcia a devenit un element important

'in alianta anti-sovie1ica a Razboiului Rece. Nu mai
exista niei 0 ambiguitate: Balcanii nu mai erau cre~tini,
ci comuni!lti. in plus,lncepind cu cel de-al doilea razboi
mondial, a devenit nejustificata critica oriearei socie

tati, inclusiv Turcia, pentru ca nu este alba, cre!ilina sau

europeana.
Este justificat a reevalua imperiile, inclusiv ultimul
imperiu multinational, cel sovietic. Referitor la imperii,
epitete precum "anormal" nu vor mai fi, probabil, intre
buinta te In serierile academice. ~i, cu siguranta, nu este
justificat ea politicienii !Ii intelectualii din Balcani sa se
foloseasca de Imperiul Otoman ~i Tureia ea "tapi ispi1!iitori" pentru toate necazurile ~i proasta lor adminis-.
trare, sa incerce sa se defineasca raportindu-se la un
"altu1" demonizat, sa recurga, literalmente, in acest eaz,

la orientalism. Roland Barthes remarea faptul ca

reprezentarile ~i mentalitatile colective pot fi inghet ate ,

pastrate inerte de catre putere, presa, !Ii valorile domi

nante. David Spurr a aratat ca, In cazullumii a treia, in
timp ce presa continua sa adere la imaginile normative
ale civilizatiei. formate in timpul perioadei coloniale,
antropologia !Ii criticismul cultural au cercetat con
secintele unor astfel de imagini. 0 astfel de cercetare nu
a fost Indreptata catre B alcani pentru ca, probabil, statu
!ullor non-colonial i-a lasat in afara sferei de interes a
criticii post-coloniale !Ii a criticismului cultural !Ii pen
tru ca antropologia balcanica ~i, in general, cea euro
peana au fost intrucitva marginale in acest domeniu.
Balcanii au beneficiat putin de pe urrna descoperirii
~i invenliei. Balcanismul !Ii obiectul sau de referinlA sint
inclu~i intr-un dmp al diseursului in care "Balcanii"
reprezinta perechea opusi'i a "Occidentului" ~i "Eu
ropei", In timp ce "balcanismul" reprezinta partea in
tunecata a "civilizatiei occidentale".
Pe cind Balcanii oonstituiau 0 parte a modelului
denigrator difuz, indreptat catre Est, iar "orientalismul"

SP nr. 28 iunie 1995

reprezenta "altul" necesar pentru "Occidentul" ~i "Eu

ropa" autoesentializante, exista inca perspectiva redes
coperil'ii lor Intr-o manienl pozitiva. 0 data cu redes
copernea Estului ~i a orientalismului ca valori seman
tice independente, Balcanii sint lasati in robia Europei,
ca anticivilizalie, alter ego, ca partea intunecata din
interior.
D

Este 'R omania

o lara:;balcanica?

NOTE:

~_

EUGENPREDA

1. Agnes Heller, "Europe: An Epilogue?" in The Idees of

Europe: Problems of National and Transnational Identity,
eds. Brian Nelson, David Roberts and Walter Weit, New York,
Berg, 1992, p. 14.
2. Carnegie Endowment for International Peace, Division
of Intercourse and Education, Report of the International

Commission to Inquire into the Causes and Conduct of the

Balkan War.s, No.4, 1914.

3. The Other Balkan Wars: A 1913 Camegie Endowment

Inquiry in Retrospect with a New Introduction and Re

flections on the Present Conflict by George F. Kenann,

Washington, Carnegie Endowment for International Peace,

1993.
4. Idemp. 9.
5. Ibid., p. 4.
6. Ibid., p. 11, 13.
7. Ibid., p. 12-13.
8. John B.S . Morritt of Rokeby, A Grand Tour. Letters
and Journeys 1794-1796, ed. a.E. Marindin, London,
Century Publishing, 1985, p. 65.
9. Count Hermann Keyserling, Europe, trans. Maurice
Samuel, New York, Harcourt, Broce and Company, 1928, p.
319.
10. Idem, p. 321-322.

Traducere de
Louis ULRICH

MARIA TODOROVA - born in Sofia, Bulgaria.

She graduated from the University of Sofia, in
History and English Philology. She holds a Ph.D.
degree from the Institute for Oriental Studies in St.
Petersburg . Since 1992 she is Professor of History
at the Department of History at the University of
Florida . She authored Ruggier Boshkovich (1975),
Selected Sources for the History of the Balkan
Peoples, 15th-19th cc. (1977), Balkan Family
Structure and the European Pattern: Demographic
Developments In Ottoman Bulgaria (1993),
Imagining the Balkans (forthcoming 1995).

l6

The belonging of Romania to a certain geographical area concerns both WEU and Romanian diplomacy.
reviewing the geographical, historical, and political meanings of the Balkans, the author emphasizes that,
recently, Romania started to be seen not as a Balkan country, but as a Central-European one neighboring the Balkans.
Although the article does not aim to clarify the issue, it is a challenge addressed to specialists and to those interested
in offering an useful and very necessary answer.
After

:
A

Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Romania ~i Thrcia" (op.

cit., p. 121).
Poate ar pllrea surprinzAtor dar, intro() lucrare de
referinlA apAruIA cu nwnai doi ani in urmA, enwnerarea
\Arilor care apartin Peninsulei Baleanice este identic4
(Dictionnaire Geopolitique - sous la direction de Yves
Lacoste - ed. Flammarion, Paris, 1993, pp. 244-247).
"Balcanii Sint tntr-un spatiu mai putin definit prin gea
grafie (lantul Balcanilor, care se gllse~te numai in Bul
garia, nu delimiteaza in niei un fel vreun teritoriu, iar
frontierele nordice ale Peninsulei sint difieil de stabilit),
fa\! de cit Sint dedetenninati prin istorie. Imperiul
bizantin a l4sat 0 religie, dogma ~tino()rtodoxA, al cA
rei loc de r~edin\! suprem a rAmas Patriarhia din
Constantinopol; apoi Imperiul Otoman a propagat Isla
mul, dar a oonstituit mai ales 0 barier4, sepaIind aceasUl
regiune, timp de cinci secole, de restul Europei ~i de
evolu\ia sa. Balcanii, In oehii Occidentului, reprezinUl,
deci, Europa contaminatA de catre Orient" (ibidem).
Conform acestei surse, idei asemAniUoare Sint im
pllrtA~ite ~i de al\i autori prestigi~i in ineercarea de de
limitare a Balcanilor care "nu datoreazll nimic geogra
fiei fizice sau politice actuale. Balcanii se opresc aoolo
unde InceteazA influenta Biserlcii ortOOoxe, adica pe
Coastele Dalmatiei, tn Croatia, in Voievodina ~i in
Transilvania". Desigur, este bizanl aceaslA teorie, care
opereazll in sfera geo-strategiell eu notiuni care nu au
nimic de-a face cu domeniul. Dar, datA fiind Iarga
nlspindire a unor asemenea "tearii", nu credem ca ele ar
putea fi ignorate ~i, eu atit mai putin, amintite fiin1 a fi
infruntate. Am dorit totodatA sA semnahlm cll 0 aM
sursa prestigioasa (AlLAS STRATEGIQUE - Geopo
litique des rapports de forces dans Ie monde - L 'apres
Guem: froide - Gerard Chaliand, Jean-Pierre Rageau
Edition eomplexe - 1994, Paris) nu contine Diei 0
referire la Baleani ca atare. Totu~i, in capitolul intitulat

M PRELUAT ultima parte a primei tn

trebari d.iJ:I dialogul Lianei Ionescu eu Nea
gu Djuvara, deoarece tema rna preocupa de
foarte mul\i ani. RAspunsul pe care voi incerca sA il for
mulez nu are nimic polemic la adresa ideilor exprimate
de domnul Neagu Djuvara. Mai mult, im~sc fAnl
rezerva 0 serle de opinii ale domniei sale, pe care Ie-am
citit in Sfern Politicii (or. 25/februarie 1995).
Astfel, inca din 1972, in teza de doctorat pe care am
sustinut-o In decembrie, acela~i an, m-a preocupat ehes
tiunea definirii clare a locului geografie aI tarii noastre,
atragind aten\ia ca, in 1940, Nioolae Iorga, intr-o ama
nun\ita analiza istorica, spunea ca RomAnia apanine din
punet de vedere istorlco-geografic sud-estului euro
pean. dl includerea ei numai in spatiul balcanic, cu
toate legaturile strinse dintre poporul roman ~i popoa
rele peninsulei, este 0 idee "cu totul gre~ita" (N. Iorga,
Ce este Sud-Estul European?, Bucure~ti, 1940, pp. 5-7).
De altfel, cum men\iona conf.dr. I. Sircu mtr-o lucrare
aparuta la Bucure~ti, In 1971, la Editura Didactica ~i
Pedagogica, confonn disCiplinei Geografia-f'uicil, pre
cum ~i inveli~ului geografic al tArii ~i allegaturilor na
turale ale teritoriului national cu unitatile din Jurul sAu,
Romania "este situatA la interferenta prineipalelor re
giuni geografice ale continentului european". Evident,
ca unul dintre ~ii Antantei Baleanice in perioada ante
belica ~i, incepind din toamna anului 1957, ca ini\iator
al unei deschideri ce viza ansamblul peninsulei balca
nice, chestiunea apartenemei sao neapartenemei Ro
maniei - din punet de vedere istorie ~i al geografiei fl
zice -la spa\iul balcanie nu avea, poate, relevantA. Este
totu~ de mentionat ea tn Dictionarul Diplomatic, aparut
la Bucu~ti In 1979, articolul despre Balcani incepea
cu urrnatoarea afirrna\ie: "(in accep\ia istorico-politica,
tnceta\enita mai ales in sec. 19 ~i 20), zona care include
tArile europene din SE eontinentului ~i anume: Albania,
:

17

SP nr. 28 iunle 1995

"

.
"

,.

Spatii europene
" lnamicitiile traditionale mca vivace", dupa ce se pre
cizeazA cll "inamicitiile traditionale retinute sint cele
care au mca 0 pennanentll (. .. ) mnd bazate pe rivalitAti
geo-istorice vechi, continutnd sll intretina tensiuni
latente ( .. .) ~i alimentind antagonisme, mai mull sau
mai putin deschise", sint enumerate in Europa
unnatoarele: "Bulgaria-1Urcia; Grecia-Turcia; Albania
Serbia; Thrcia-Rusia; Romania-Ungaria (revendicAri
privilld maghiarti din Transilvania); Polonia-Rusia;
Polonia-Gennania" (pp. 37 ~i 38).
Interesant este faptul cA, in pofida pretentiilor de
"impartialitate" ale autorilor, numai privitor la "inami
citiile traditionale" dintre Ungaria !?i Romania se dau
explicat ii suplimentare, cum de asemenea frapanta este
inversare, m tn~iruire, numai tIl cazul Romaoiei ~i al
Ungariei a numelui tArii care are revendicAri teritoriale,
lasind impresia ca Romania este cea care are pretentii m
afara granitelor sale.
Sa mai retinem ~i faptul cA notiunea de "balcani
zare" a cApatat 0 larga rasp1ndire, avmd, bineinteles,
conotatii negative. to Dictionnaire gcopolitiquc se re
leva ca tennenul de balcanizare "se aplicA mai ales
Africii, de la decolonizare". Confonn sursei citate, ter
menul ar fi aparut la lnceputul anHor '70, fiind propul
sat mai ales de gazetari, "prin amintirea celebrei !?i com-
plicatei problema a BalcaniloI', oonsiderata ca una
dinlre cauzele principale ale primului ra.zboi mondial".
Aulorul precizeaza insa cA tennenul de "balcanizare",
care implicA 0 operatiune voluntarA de imbucatatire,
este necorespunzator pentru Africa. .. (p. 244). Este
interesant de semnalat, de asemenea, ca in Statele
Unite, confonn SallIe 's Political Dictionary - An
Enlarges Up-to-date 9f The New Language of Politics
_ Wiliam SaflIe - Ballantine Books, 1980, New York,
la tennenul "balcanizare" se face trlmitere la "viet
namizare" (po 39).
De remarcat este insa cA, in prezent, administratia
americana a renuntat la distinctiile regionale dintre Bal
cani !?i Centrul Europei. A~ rezultA, cel putin, dintr-o
convorbire avuta de ambasadorul SUA la Buc~ti,
Alfred Moses, la 16 martie 1995, cu redactorii unor
cotidiene din Romania. Din aceastA "premiera pentru
presa romaneascA", dupa cum serle Cotidianul (nr. 66,
marti, 21 martie), reproducem ~i pasajul care ne intere
seazA in cazul. pe care il tratrun:
"Nord Est Press: Se ~tie ca existA 0 prapastie intre
lArile din centrul Europei !?i cele din Balcani ...
Excelenta Sa Alfred Moses: ... mai intii spuneti-mi
unde credeti cll se afia Romania?
Nord Est Press: Eu a!? plasa-o in partea balcanicA.
Credeti cll aceastA diferen~ se reflecta in politica SUA
fata de aceasta regiune?
Excelenta Sa Alfred Moses: Guvernul nostru nu

SP nr. 28 iunls 1995

rec~noal/te distinctille regionale dintre Balcani ~i cen

trul Europei. E 0 delimitare artificialA. Tl1rile din a
ceastli zonA trebuie privite individual, nu colectiv. Pozi
tia guvemului nostru este cll extinderea NATO in
aceasta regiune trebuie sli se faca in functie de tara. Mai
intii trebuie stabilite criteriile de admitere in NATO .. .
Extinderea va avea loe in 1995 !?i nu se face nici 0 dife
rentiere mtre Romania ~i Polonia, Cehia, Slovacia ~i
Ungaria. Din punctul nostru de vedere, totul depiode de
felul in care \Arile vor putea indeplini oonditiile ce vor
fi stabilite pentro intrarea in NATO. Nu are nici 0
legAturll cu regiunea din care fac parte."
Aceasta pozitie pare sl1 corespunda cu decizia,
comunicata la finde penultimei sAptrunini din septem
brie 1994, de cAtre Departamentul de Stat, privind
s ~imbarea denumirii oficiului "Europa de Est" in cea
de "Europa Centralll". De altfel. mca in luna iulie 1992,
Uniunea Europei Occidentale, intr-un document oonsa
erat oolaborArii mai smnse dintre VEO ~i unele dintre
noile democratii europene, identificA drept state ale
Buropei Centrale: Bulgaria, Republica CellA, Estonia,
Leionia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia ~i
Ungaria.
Totu~i, sli incercl1rn sli observl1rn care este perceptia
lurnii academice din Statele Unite falA de intrebarea
. "Ce smt Balcanii?". Printr-o coincidenlA, la numai
cJ:teva zile dupa discutia la Bucure~ a ambasadorului
SUA, dl. Alfred Moses, cu unii oomentatori romani,
ne~ parvenit un amplu interviu cu profesorul de istorie
George Jewsbury, de la Universitatea din Oklahoma,
specialist m istoria Rusiei ~i Balcanilor. Redam din tex
tul transerlerii interviului difuzat de Radio France
Intemationale, in 18 martie, la ora 23.00:
"Reporter: Vll propun sli abordam impreunll un
subiect interesant ~i adeseori aflat in mijlocul unor
discutii sau reflectii controversate: Balcanii. Balcanii
desemneazA, dupli cum ~tim, 0 regiune geograficA m
Europa, dar acest cuvmt este uneori folosit ~i cu 0 oono
tatie moraIl1, a~ zice, desemnind 0 idee de dezordine,
printre altele. Ce sint, pentru Dvs., Balcanii?
George Jewsbury: Balcanii sint 0 regiune geogra
ficA. Este yorba, pur ~i simplu, de un nome, nu de un
adjectiv. Este un spatiu situat la sud de Sava !?i DunAre,
un spatiu care a fost sub dominatie turceascA timp de
cinci secole. Istoria a fost aid foarte violenta, pentru cA
este un loc geografic foarte violent, un spatiu care a
cunoscut multe ruboaie de cucerire ~i fapte reproba
bile. Din nenorocire, astAzi, incll, aceasta regiune se
glise!?te in ace~i situatie, un lac al tuturor conflictelor
~i un loc unde nu este favorizat spiritul oonstructiv. ( ...)
Cit privC!?te Balcanii, ca sa ne intoareem la punctul de
plecare, este yorba, cum spunearn, de un spat iu geo
grafic, nu este yorba de 0 conditie moral!, intelectualll

18

.~

SR.atii europene

sau spiritual:'!.. Oamenii din Balcani slnt, de asemenea,

produsul silm'lrii guvemelor respective.
Reporter: Cum percep americanii aceasta regiune a
iumii? Dare politiCa americanll unneazA mtrucitva
aceasta perceptie?
George Jewsbury: Imi propuneU sll vorbesc din
p unctul de vedere al americanilor in general, dar, ~a
cum ~ti\i, este imposibil- ~i este yorba de amerlcani , de
francezi. de romaru - de detenninat omul din punet .d e
vedere psihic. Pentru americani, Balcanii nu reprezinta
o preocupare de prim ordin. Am putea aproxima spu
nind ea Balcanii sint 0 chestiune de al palrulea rang,
du(>l1 cumparllturi, politicli, procesul in curs al fotba
li$tilor americani, care este foarte important pentru opi
nia publicll. Nu !?tiu de ce, nu rnA intrebati de ceo~i iata,
pe locul al cincilea chiar sose~te situa\ia din Ba1cani ~
Bosnia. Existenta sau nu a unei probleme sau a alteia,
in opinia arnericanilor, ~i rangul ei de importanlA este 0
chestiune in care televiziunea are un rol decisiv. Totul
depinde de decizia CNN, CBS, NBC sau ABC, cele
brele canale de televiziune, de a trece pc posturile lor
~tiri despre Bosnia, Sarajevo, dacll nu cumva vor eon
sidera cA imaginile sint prea ~ocante. Dar, cum spu
nearn, aceasta regiune nu reprezinta pentru americanii
de rind un lucru de prim interes. Guvemul american se
aftA mtr-o situatie foarte stranie. Noi, americanii, in
general, ne aflam in ceea ce ~ numi depresia de dupA
petrecere)). ( ... ) Cum ar spune speeiali!?tii militari, poli
tica noastnl este asemenea annelor cu actiune lirnitatli.
Aria de actiune, efectele, sint limitate. De aceea, dacli
un ruboi balcanic va izbueni, nu yom putea oferi mai
mull decit compasiunea noastrA. Ceea ce va putea de
tennina interventia noastrll masivA este Macedonia.
Pentru noi, aceasta reprezinta un interes major geo
politic. Strapungerea liniei reprezentatli de Macedonia
ar constitui pentro noi 0 sfidare adresata Greciei,
Turciei ~i ar fi foarte gray. Dacll rlizboiul se mentine in
roneIe deja angajate - Bosnia, Croatia, Serbia, Munte
negro -, politica noastrA nlmine neschimbata. Este de

datoria clU'openilor sli intreprindli ceva, pentru cA acest

ri\zboi ii prive~te direct. Aceasta este opinia mea strict
personala, punctul de vedere al un ui profesor de istorie.
Am msli prieteni care smt mai direct implieati in aceste
probleme ~i, dupll parerea lor, SUA nu trebuie sli inter
vina in forta, acum , in acest conflict. ~i iatA de ce: in
conceptia noastrli, Balcanii sint 0 maree etnicA pentru
care nu erista nici 0 solutie definiliva ~tim foarte bine
ce s-a infimplat cu armata gennanA m Iugoslavia, in
timpul celui de-al doilea r<lzboi mondial. Or, aceasta
comparatie esle foarte prezentA in spiritul speciali!?tilor
n9~tri, generalul Collin Powel ne-o rearninte~te deseori.
A~a cum 'spuneam mai inaintc, arnericanii sint oameni
pragmalici, deviza lor este "noi facem". Or, dacA nu
i'ntrevedem reunirea oondi\iilor propice penII'U actinne,
preferam sll nu intervenim, cu 0 singura conditie : con
flictul sa nu se extinda in Macedonia. Repet, este pare
rea mea personaIA."
Oricum, ehestiunea definirii apartenentei la 0
anume zonA geograficA a inceput sli preocupe nu numai
Uniunea Europei Occidentale, ci ~i diplomatia rom a
neascA. Astfel , la 0 m lilnire a condueerii ~i eursanlilor
Colegiului National de Ap4rare e n reprezentantii Ra
diodifuziunii Romane (24 mai 1994) s-a anltat; ''Mi
nisterul de Exteme a !?i mspuns. La Crans Montana , dl.
Mele~canu a spus: Romania este 0 tarll central-euro
peanA care se mvecineaza cu Balcanih)".
o arnplll pledoarie in acest sens, !?i intr-un cadru
asemanator, a sustinut doarnna cereeWor doctor Elena
ZamflIeseu. De altfel, preocupArile domniei sale , de
pilda, versiunea actualizata a unui capitol din studiul
"Implications of transition to consolidation of democra
tic regimes in Southern Europe for continental and
Mediteraneean Security" (The RUSI loumal- Decem
ber 1994), intitulata "Fuga din Balcani" (apiiruta in
Radio Observator. Lwnea ill $8pte zile anul 3, nr. 9,
27 februarie 1995, pp. 4-11) ar merita sli fie mai bine
cunoscut prin tipArirea chiar in paginile acestei reviste.
Este Romania 0 \&1'1 balcanica?
Vom incheia acest "oonspect" fArA a formula ms
punsul precis la intrebarea pus!. Dar, sper ca 0 largd
discutie eu participarea politologilor. diplomatilor. zi
ari~tilor ~i a altor categorii interesate in a da nlspuns tn
trebarii, ar fi nu numai utilA, ci ~i absolut necesara. 0

tv",,'ofA

EUGEN PREDA (born in 1929). Graduated

from the Academy of Economical Sciences In
Bucharest, Department of International Relations.
He published books on International Relations and
most recently he co-authored (with Corneliu
Bogdan) The Spheres of Influence.

19

SP nr. 28 lunie 1995

Spatii europene

MahaliIua Balcanica:

mecanica -.iuirginalizarii

GABRIEL IVAN
The scenario of a second Yalta which has abandoned Romania and the other ex-communist states from the
Balkans into the sphere ofinfluence of the fonner Soviet Union, is the most popular geopolitical hypothesis in these
countries. The present study tries to demonstrate that the isolation of the Balkan area at the periphery of the future
European order is not due tD an international plot, but it is the resultant of extremely diverse economic, political, cul
tural, geostrategicaJ and historical factors.

RE~EDINfII

~i Gorbaciov
lansau, pe la jumruatea anilor 'SO, proiectul

MlTIERAND

Casei Comune Europene. Acest proieet viza

omogenizarea spatiului european prin reconvertirea
Europei de Est la standardele civiliza~iei nord-atlantice.
Fostele tAli comuniste s-au l$at lind pe lind cuprinse de
euforia miilor de cupe de !?8mpanie iIlchinate viitorului
edificiu european care urma sii se intind! de la Atlantic
pillii la Mun~ii Urall, dacii nu chiar mai departe, pioii pe
ooastele Pacificului. Ele s-au lAsat acaparate rind pe rind
de promisiunea unei Europe unitA sub insemnele
democra~iei !$i prosperitAtii occidentale. AceastA tentatie
a amorsat efectul "bulgArelui de zApadA" care a demolat
in c1liva ani sistemele comuniste din nlsiiritul Europci.
Liderii refonnatori din aceasta regiune nu au fost ~i
afarii de sub carapacea comunismului ortodox ~i a doc
trinei Brejnev de restrictiile impuse de falimentul social
~i economic sau de ata~amentul lor subit falii de
democratia liberala. Tmile Estului au fost vrnjite de
mirajul europenizmii. Ce putea fi mai tentant pentru
n~te popoare care considerau deja socialismul 0 expe
rienlA istoricii ratatil !?i resimteau din plin consecintele
traumatizante ale acestei rati1ri? Nu era prima datA cilld
est-europenii se antrenau Intr-un asemenea efort de sin
cronizare cu Europa. Romanii 0 fiicuseri cu bune rezul
tate Incepind de pe la jumitatea secolului al XIX-lea.
Opliunea strategici a integriirii in Europa OccidentalA a
reprezentat obiectivul fundamental al a!?8-zisei ''partide
nationale" ~i al majoritAtii clasei politice interbelice.
Colectivismul bol~evic de sorginte asiaticl1 a v1\tAmat 0
parte din tesutul europenitAtii noastre, dar nu a rem~itsi
ne expulzeze din aria de iradiere a modelului occiden
tal. Scurta perioadi de dezghel, dintre 1964 ~i 1977, a
constituit ~i ea 0 tentativi (evident, superficialA) de
reinsenie in cadrul unui orizont european.
Care sint ~sele noului proiect integrator anuntat
acum zeee ani de ciitre conduciitorii puterilor occiden
tale, in caml Romaruei ~i al zonei din care face parte?
SP nr. 28 lunls 1995

Cum se explicii sciiderea entuziasmului ~i faptul cA dupA

1990 ei ~i-au nuantat ofertele initiale? Ridicarca
"cortinei de fier" a deplasat spre est granita viitoarei
Case Europene, dar nu alit de mult pc ctt sperau esticii.
Aceasta noui frontiem a Occidentului nu se va .za pe
Urall, ~i nici mAcar pe Prot Ea pare sA desparti statele
baltice de CSI, Ucraina OccidentalA de cea R.A&lriteanA,
Ungaria ~i regiunile locuite de maghiarii din Transil
vania de restuI Romaniei, Federatia croato-bosniacd de
Serbia ~i de regiunile s~ti din Bosnia. Pnlbu~irea
"zidului Berlinului" nu a dus ]a omogenizarea spatiului
e~. Ba a deschis, dimpotriv4, douA noi falii geo
politice tn chiar inima fostei Europe de Est. Aceste falii
au dislocat trei zone distincte aIil din punct de vedere al
vitezei ~i rezultatelor tranzitiei, clf ~i din punct de
vedere al perspectivelor integrlrii lor fu NATO ~ tn
Uniunea Buropeanl!. AnaJ~tii politici ~i politicienil
vorbesc deja de trei entit4ti geopolitice distincte:
Europa Centrali1, Balcanii ~i spatiul CSI.
Fosta EuropA de Est reprezenta, desigur, 0 realitate
oarecum artificiali. In acest conglomerat fuseseri iIlglo
bate, sub !$enilele victorioase ale Armatei RO!$ii. tAli ~i
regiuni despArlite prin faptul cii in decursul istoriei au
fAcut parte din imperii diferite; prin importante decalaje
economice !$i sociale; prin diferente culturale de
neneglijat. Unifonnizarea rapidi ~i brutalii a Europei
Centrale, a Balcanilor ~i a spatiului rusesc a fost prece
data - pe parcursul epocii modeme ~i in perioada inter
belicii - de evolutii mai lenre in acee8$i directie: aparitia
unor arii statale de sintez~ prin allpirea de cMre Serbia
~i Romania a unor regiuni care apaI'tinusen\ Imperiului
habsburgic ~i apoi Austro-Ungariei; tendinta egalizArii
nivelului de dezvoltare a Rominiei cu eel al Poloniei
sau Ungariei etc. In tirop ce perioada interbelicii a tras
Romania spre Europa CentralA, instawarea comunismu
lui a integrat Europa Centrald in Europa de Est Toate
aceste anteeedente istorice justifici individualizarea,
dupA prabu~irea comunismului, a celor trei categorii de

20

Spa(ii europene
state ex-comuniste !?i declan!?area unei dinamici In mai
multe viteze a europenizarii. Dar numai intr-o anumitA
masurit
Prima categorie grupeaza Cehia, Ungaria, Polonia,
Slovacia, Slovenia, statele baltice !?i, probabil, Fede
ratia croato-bosniaci. Cel patru din Clubul de la V~e
grad ~i Slovenia au fost anuntati ca vor fi primiti tn
NATO imediat dupa 1996. A doua categorie cuprinde
statele din CSl. Aflate intr-o pozitie co~ii in cursa
spre Europa, ele vor opta, probabil. pentru varianta oon
stituirii unui pol de fona altemativ 'in raport cu struc
turile europene ~i nord-atlantice. Vom aborda In conti
nuare problematica spatiului post-sovietic doar tn
masura In care ea influentea7A jocul europenizarii in
celelalte doua zone ale fostei Europe de Est. A treia ca
tegorie include tArile balcanice: Bulgaria, Iugoslavia
(incluziv zonele care vor fi alocate srrbilor bosniaci) !?i
Albania.
Regiunea balcanica se gise!?te Intr-o situatie am
bigna. Tarile din Balcani par blocate 'intr-o stare inter
mediara Inlre Europa ~i lumea a treia, Intre democratie
$i autoritarism, intre sistemul pietei libere ~i eeonomia
de tip mafiot, intre fostele oolege din lagllrul sovietic
care au evadat deja din pluton In directia Vestului ~i
CSI. Izolate intr-o anexa a viitorului edificiu european
care Incepe sa-~i inalte zidurile undeva in vestul Ro
maniei ~i pe cimpurile de batilie din Bosnia, ele
ImpAr~esc conditia Rlahalalei. Un adevarat "apartheid
geopolitic" Ie-a plasat dupi 1992 la periferia ordinii
europene, "dincolo de barierA", In mahalaua metropolei
comunitare. Eliberati din lanturile de cllti ale comunis
mului, locuitorii lor experimenteazii de c1liva ani
distopia marginalitAtii. Ei triiesc In mod acut sentimen
tul discriminruii zonale ~i toate celelalte psihoze colec
tive ale mahalalei.l
Se poate vorbi de un tratarnent diferentiat al Europei
Centrale !?i Balcanilor din partea Occidentului? Pro
babil cA da. De~i pomenite in discursurile despre
Europa un itA, statele ex-comuniste din Ba1cani au fost
excluse din planurile pe termen mediu ~i scutt de extin
dere a NATO ~i UE. Ele nu au "incaput" pinA in prezent
In cele mai putemice programe prin care Occidentull~i
operationalizeazA expansiunea 'in estul Europei. Trase
ele vizitelor liderilor occidentali, ~i mai ales creditele !?i
investitiile occidentale, au ocolit cu obstinatie aceastA
regiune. Revendiciirile formulate de ba1canici prin
diferite foruri intemationale au fost, in cel mai bun caz,
ignorate. In conditiile in care cancelariile apusc:ne au
tratat cu maxima solicitudine pozitiile Ungariei,
Sloveniei, Lituaniei sau Croatiei. Cel mai evident sim
ptom al acestui tratament preferential este atitudinea
Occidentului fali de popoarele fostei Iugoslavii. Cauza
initiali a razboiului Gare riv~e!?te aceastA tarA a fost
sprijinul acordat de occidentali optiunii secesioniste a
Croatiei, Sloveniei ~i Bosniei. Cu toate ca nici in for

marea Iugoslaviei, nici in istoria de aproape un secol a

federatiei nu se putea proba existenta unui "imperialism
sirbesc" - similar, de exemplu, celui rusesc, ale cllrui
recente operatiuni in Cecenia sau Moldova rimm efec
tiv nepenalizate. Orice prognoza a desf~urmilor ulte
rioare spargerii statului iugoslav trebuia sa avertizeze
asupra consecintelor explozive ale acesteia ~ asupra
perioolului arunciirii sirbilor (dupi 40 de ani de inde
pendenli fali de Moscova) tn sfera de influenli Olseas
ci. La fel de pirtinitor a fost !?i angajamentul Oc
cidentului in razboiul iugoslav. tn timp ce Serbia a fost
supusA unui embargo extrem de sever, Croatia !?i, prin
intermediul acesteia, musulmanii bosniaci au achizitio
nat aproape nestingheriti echipament militar. Ofens i
vele lor tn zonele de excluziune militarl!. stabilite de
ONU nu au stirnit decil ni~te avertismente timide, pe
clnd Inciilciirile rezolutiilor ONU de dl.tre sirbi sint
pedepsite cu destulA duritate. Or, ni se pare greu de
sustinut cii Intr-un riZboi civil se poate distinge Intre
agresori !?i agresati; cA doar s"rrhii s-au dedat la masacre;
cA dreptulla autodeterminare pe criterii etnice - care a
dus la constituirea Croatiei, Sloveniei ~i Bosniei - a fost
valabil 'in cazul acestora, dar nu se mai justificii In cazul
poporului sirb din Bosnia ~i Croatia.
Au fost intr-adevAr supuse statele din Balcani unui
proces de segregare pe baze zonale fatii de vecinii lor
din Eun:~pa Centrali? Considerati de citre europeni un
fel de cetAteni de categoria a doua a viitoarei ~eziiri
europene, balcanicii au senzatia atroce eli au fost pre
destinati sa locuiascii lamarginea acesteia. Ei sint con
vin!?i cii Occidentul i-a pAnlsit (pentru a doua oari In
istorie) in piasa imperiului sovietic. Cea mai populanl
ipoteza politologici1 din aceste state este scenariul "ce
lei de-a doua Yalte", care reediteazl! refuzul ameri
canilor de a debarca in BaIcani la sfir!$ituJ celui de-al
doilea nlzboi mondial. Personal, nu cred fn scenariul
marginalizllrii rArilor ex-comuniste din BaIcani la peri
feria proceselor integn'Jrii europene. Izolarea lor in
acest "no man land" dintre Orient !$i Occident a depins
de 0 multitudine de factori interni !$i extemi; de con
ditionilri economice, politice $i culrurale; de caJculeJe !$i
de interese1e diferitelor puteri, de propriile precaritilti.
Tori ace!$ti vcctori endogeni $i exogeni au af$ezat zona
balcanicii la sfir!$itullistei de af$teplare a tarilor care
sperA. sil fie admise fn NATO $i UE. Ei alcAtuiesc lao
laltil ceca ce nwnesc in tidul articolului "mecanica
marginaliz1lrii". Care sint deci resorturiJe periferiziJrij
Romaniei $i celorJalte Wi sud-est europene?
CAlAtoOll care trece granila ungaro-romana, cel ce
aterizeazi la Sofia dupa un sejur In Praga sau viziteaz.a
Serbia ~i Slovenia nu poate ignora decalajul de civi
lizatie dintre cele doua regiuni ale Europei de Est. El
este probat incA de dinainte de 1989 de diver~i indica
tori sociaii !?i economici: ponderea industrializirli !?i
urbaniziiri.i; valoarea PNB pe cap de locuitor; rata mor

21

SP nr. 28 iunie 1995

Spatii eUIopene
talitAtii infantile; strpctura consumului populat~ei etc.
Nu pot fi trecute cu vederea nici faptul cA refonnele
economice ~i procesele de democratizare au demarat
mai devreme ~i intr-un mod mai benefic in majoritatea
~or Europei Centrale; nici coagularea acolo a unei
putemice disidente anticomuniste; nici nivelul superior
de culturA politicA ~i de civism care aprodus dupa
primele alegeri din acele tliri majoritAti parlamentare
democratice.
Viteza integrruii popoarelor din Europa de Est In
structurile europene ~i eoroatlantice depinde mai putin
de preferintele liderilor occidentali, ~i, mai mult, de
pl'opriile lor alegeri strategice. Se poate spune despre

popoarele balcanice eliberate de sub comunism cA au

ales in mod hotArlt Vestul? Ele au investit la conducerea

statclor lor 0 serie de oameni politici care, spre deose

bire de colegii lor din Europa Centralli, nu au fortat 0

deschidere decisivA In directia Occidentului.

Guvemantii tarilor balcanice au tergiversat privati

zarea, descentralizarea administrativA ~i formarea statu

lui de drepL Romania ~i, mai recent, Bulgaria au

cochetat cu ideea unei aliante militare cu Rusia ~i a

integrArii economice In structurile CSI. Platfonnele de

politica extemA ale unor partide din coalitia guverna

mentalA de la noi exclud integrarea Romaniei in NATO

~i recomandli temporizarea efortului de intrare in UE.

Aceste partide contirlUA la nivelul mentalitAtilor ~i dis
cursului politic toate psihozele ceau~ismului: antiocci
dentalismul; obsesia complotului internationalimpotri
va Romaniei; paranoia independentei; nationalismul cel
mai tembel. "Nu sintem nici cu Estul nici cu Vestul"
repetA mereu patronul regimului de la Bucure~ti,
pre~edintele lliescu, pentru a proba cit de mult dore~te
sa fim admi~i tn structurile occidentale. De altfel, dom
nia sa, impreunA cu actualul ~f al partidului de
guvemAmint - Adrian NAstase -, pregAtiserA in 1991 un
"tratat de amicitie" cu sovieticii, care, prin unul dintre
articolele sale, interzicea accesul Rom!iniei in NATO.
Stupoarea afi~atA de purtAtorii de cuVint ai actualului
regim in fata deciziei NATO de a realiza largirea orga
nizatiei spre Est in mai multe etape este cel putin
ipocritA. ConducAtorii Romaniei nu au manifestat pinA
in prezent vointa politicA necesari1 desprinderii tlirii
spre Apus. Coalitia guvernamentala cuprinde in
rindurile ei partide ~i personaje politice scuturate peri
odic in cea mai bunA traditie comunista de accese de
isterie impotriva acestuia. Poate cA Romaniei ~i altor
state balcanice Ii s-a cam trintit u~ in nas; dar au bAtut
ele 'intr-adevar la aceasta u~?
Toti ace~ti factori de natura endogenA prevaleazli in
cadrul "mecanicii marginalizArii", dar adoptarea strate
giei extinderii spre Est in mai multe viteze a structurilor
economice, politice ~i de securitate occidentale a depins
~i de 0 serie de jocuri.
Aceste jocuri de interese - foarte diverse ~i in gen

SP

nr. 28 iunle 1995

era! necoordonate - vor deplasa zona balcanica din

semiperiferia arhitecturii europene spre periferia aces
teia. Combinindu-se, suprapunindu-se ::;i potentindu-se
reciproc, efectele politicilor est-europene ale diferitelor
centre de putere pot crea impresia unei conspiratii mon
diale impotriva statelor din Balcani. De altfel, teoria
conspiratiei ~i, in cadrul ei, ideea ca am fost dati din
nou ru~ilor reprezinta principala marota publicisticA din
ultimii 5 ani.
Cel mai putemic factor extern este, intr-adevar, ten
tativa Rusiei de a-~i conserva influenta cel putin intr-o
parte din fostele sale dominioane din Europa de Est.
De~i invinsA in cadrul RAzboiului Rece, Rusia mai
detine ind. suficiente argumellte militare care ii permit
sa-~i impunA hegemonia, dincolo de "vecinAtatea sa
imediata", In Europa de Sud-Est. Aparenta lipsa de
illteres a occidentalilor pentru aceasta zonA a facilitat
mentinerea influentei ruse~ti in Bulgaria ~i cr~terea
acesteia in Romania ~i Serbia (tiki care inainte de 1989
erau mai desovietizate decit Ungaria sao Polonia, unde
chiar procesele de decomunizare initiate la tnceputul
anilor '80 s-au produs sub tutela Moscovei). Preocu
parea speciala a SUA pentru prezervarea unitatii statu
lui boSlliac (ale wei ra~iuni yom incerca sA Ie deslu~im
cev'a mai jos); interesul exclusiv al Germaniei pentru
Croatia ~i Slovenia (care sint destinate sA formeze 0
parte a spatiului german din viitoarea Europa unitA) ~i
absenta unei politici iugoslave (,lare a Frantei ~i Marii
Britanii (Cll toate cA acestea asigura cea mai mare parte
a fortel or militare desfA~urate acolo) au aruncat Serbia
in bratele Rusiei. 0 atitudine similara a Occidentului in
cazul Romaniei va determina resovietizarea singurei
tan latine din Europa de Est. Intentia Rusiei de a pc1stra
cite ceva din imperiul coostruit dupA al doilea n1zboi
mondial nu mai trebuie probata. Occidentalii par
dispu~i sa-i facA aceasta "marulltA" concesie pentru a
menaja orgoliile rAnite ale Kremlinului. Singura noastrA
~nsA ar fi ca - datorita preluogirii colapsului ei social
~i economic - Rusia sA nu mai dispunA de capacitatea
str~tegicA necesara revenirii sale in Balcani.
AI doilea element care alcMuie~te aceste aparent
scenariu al marginalizRrii Europei de Sud-Est este con
curenta acerM dintre statele sud-est europene ~i cele
central-europelle pentru resursele alocate de Occident
in vederea sponsorizarii reformelor. Resuscitarea
opt iunii izola~ioniste in majoritatea tarilor dezvoltate ~i
ajutorul masiv pe care acestea au fost nevoite sA-I
acorde Sudului au diminuat foarte mult aceste resurse.
PromoVind pe plan international irnaginea unei Europe
de Est iremediabil divizata iotre tarile apte sA se inte
greze in mod rapid in Europa ~i cele care nu au nici 0
~nsA de europenizare, statele ex-comuniste din Europa
CentralA au atras iII directia lor majoritatea acestor
resurse. Cele mai reu~ite dintre operatilmile de marke
ting geopolitic au fost: resuscitarea conceptului Mittel

22

Spatii eUIopene
fapt cu propriile mijloace militare ~i diplomatice pentru
realizarea obiectivelor strategic germane. Nu intlm
plAtor Germania este cea mai radicalA sustinatoare a
integrArii in UE ~i NATO a celor patru din Grupul de la
Vi~egrad. Tot la fel de putin intimplMor, statele baltice
s-au bucurat de tot sprijinul german atunci cind ~i-au
proclamat independenta.
D~i se aflli intr-o perioadli de relaxare a politicii lor
est-europene, nu putem neglija nici interesele arneri~
cane din aceasta regiune. Reorientarea angajArii SUA
spre ' Pacific ~i spre America CentralA este dublata de
preocuparea priori tara pentru contracararea terorismu
lui ~lamic ~i pentru mentinerea sub control a situatiei
explozive din spatiul ex-sovietic. Dorinta de a-i calma,
cel putin pentru 0 vreme, pe ru~i i-ar putea determina pe
americani sA fie de acord cu refacerea hegemoniei aces
tora In Balcani. Dar SUA mai au posibilitatea de
manevra altemativA: ele pot incuraja reinsertia in
Balcani a celui mai loial dintre aliatii sai din lumea
musjJlmana, Turcia. Impunerea Turciei ca putere
regionalli ar constitui 0 contrapondere alit fata de Rusia
cit ~i fata de statele islamice teroriste. SUA pot opta
pentru refacerea influentei istorice a Turciei in Balcani.
Aici poate fi cheia incApAtinArii cu care americanii
actioneazA pentru mentinerea unui ' stat musulman in
fosta Iugoslavie; aceasta ar explica nervozitatea celui
lalt partener al SUA din sud-estul Europei, Grecia.
SA fie destinata oate regiunea balcanicA unei noi
cre~\eri a Imperiului otoman? Sin tern Dare din nou con
darrmati sA alegem intre suzeranitatea turceascA::;i pro
tectoratul rusesc? Bazarizarea economiei romane~ti sau
regionalizarea noastrli intr-un fel de piata comunA a
MArti Negre lasA deschisA ~i 0 asemenea posibilitate.O

europei (ideea reunificArii politice a acestei arii cultu

rale specifice i-a sedus pe multi dintre planificatorii
politicilor intemationale datoritA cultivArii prin varii
mijloace - de la scrierile lui Milan Kundera ~i fIlmele
ungurului Sandor Pall plnA la articolele lui Otto de
Habsburg - a nostalgiei dupa "atit de bine ~ezatul
imperiu ausbiac" ~i dupA "minunata La belle epoque");
exacerbarea problemei minorilAtilor din Balcani ~i fal
sificarea unor evaluAri ale istoriei sau situatiei actoale a
ti1rilor balcanice (ca urmare a acestui demers propagan
distic extraordinar de eficace, expertii occidentali au
ajuns sA considere cA, de exemplu, perspectivele demo
cratizArii Romaniei' sfnt la fel de proaste ca ~i cele ale
Sudanului: pentru cA la noi nu ar fi existat nici 0 expe
rientA democraticA in perioada interbelica, pentru cA
Romal1ia nu ar fi patruns incA in faza modemitatii, pen
tru cA, in sf'lf~it, ea s~ar afla in pragul unui n\zboi in
te'fetnic) (veri S.P. Huntington, The Third Wave:
Democratization in the Late Twenty Centwy).
Care sint avantajele de care beneficiazA eentral
europenii fn urma excluderii Balcanilor din' proiectul
integrruii europene? Ei i~i vor adjudeca enormele re
surse destinate sA fortifice frontiera de est a Occi
dentului - a~-numita "centura sanitara" a acestuia - in
fata pericolului reluapi expansiunii rus~ti (extraordi
narul avint al Romfuliei dupA 1918 se leaga de plasarea
sa intr-o asemenea ZOnA-bastion a democratiei). TArile
de pe granita civilizatiei occidentale vor putea sA
administreze, cu mult profit, fluxurile economice dintre
aceasta ~i stepa rosA. Europa Central4 ar fi avut de pier
dut dacA 0 parte a acestui releu s-ar fi inchis mai la sud,
prio statele balcanice ~i a actionat ca atare cu destul
succes pentru expulzarea acestora dincolo de frontierA.
AI treilea .resort extern al marginalizArii rruihalalei
balcanice este tendinta refacerii sferei traditionale 'de
influentA a GennaniCi din centrul Europei. Principala
consecintA geopoliticA a unificarii Germaniei a fost
ruperea ei din spatiul nord-atlantic ~i recuperarea iden
titAtli sale geopolitice originare de tara central-euro
peanA. DupA sf'lf~itul IUzboiului Rece, German~ se
gAs~te din nou in mijlocul Europei. Optiunea pentru
reci~tigarea statutului de mare putere prio reorientarea
politicii exteme spre zona de iradiere a culturii germane
din Europa CentralA reprezintA una dintre ideile majore
ale "noii drepte" (eel mai influent curent intelectual de
pe culoarele puterii de la Bonn).2
Spargerea vechii Iugo~lavii a fost precipitatA de pre
siunea germanli pentru recuno3$terea independentei
Sloveniei ~i Croatiei. Secesiunea acestora nu este, se
pare, decit 0 etapA pregMitoare pentru integrarea intr-o
entitate supra-nationalA patronatA de Germania. Ele tre
buiau pentru aceasta sa scape de balastul sirbesc. ~
cum remarca Jonathan Eyal ('in The Times, 29 .mai
1995), datoritli faptului cA Anglia ~i Franta nu ~i-au for
mulat incA obiectivele in acea zoni!, ele actioneazA de

NOTE:
1. Partea a doua a studiului Mahalaua balcanicil va fi pu
blicata in unul din numerele viito~ ale revistei Sfera Po
liticii. Ea este 0 investiga(:ie in domeniul mentalitAtilor. Vom
incerca sil identifielim stigmatele marginalitA(:ii, obsesiile,
fantasmele ~i caraeteristieile de naturli eulturalil ale acestei
mahalale geopolitice.
2. Wolfgang SeMble, mina dreaptA a cancelarului Kohl ~i
succesorul deja anuntat al aeestuia, imp4rt~e~te 0 parte din
ideile acestei m~cliri (vezi Cristopher Springate in New
Statesman & Society, 19 mai 1995).

GABRIEL IVAN""'; born (1957) in Bucharest.

Graduated from the Faculty of Philosophy of the
University of BUcharest. Senior Researcher at the
Institute for Educational Sciences in Bucharest.
He published articles and studies in the following
journals and magazines: Futures, Lumea, 22,
Contrapunct.

23

SP nr. 28 iunie 1995

Spatii europene

CORNELIU BJOLLA
The present study tries to highlight the main challenges to the security of the Central and Eastern European states.
The author analyzes this process using three criteria: a) the breakdown of the security system until 1989; b) the ten
sions' aggravation in the area; c) the involvement of the fanner communist countries in the transition process toward

a democratic society based on market economy.

A PUNCT DE PLECARE al studiului

nostru ne-am propus verificarea unei ipo

teze: faptul cA actualul deficit de securitate in
zona Europei Cenlrale ~i de Est este detenninat, in
principal, de unnAtoarele 3 cauze:
a) prabu~irea sistemului de securitate existent ptnA
m 1989;
b) agravarea tensiunilor dintre statele din zonA;
c) antrenarea tArilor respective in procesul de
tranzitie ciitre edificarea unor societAti democratice cu
economie de piat:\.
Astfel, in ceea ce prive~te primul element al ipotezei
avansate. amintim cA sistemul de securitate mondial
existent ptnA la destrAmarea regimurilor comuniste din
Europa Cenlralli. ~i de Est m 1989 se caracteriza prin:
existenta unui bipolarism cvasi-integral, manifestat prin
omniprezenta confruntare dintre cele douii superputeri
(SUA, URSS); acestea reprezentau ~i centrii nervo~i ai
celor douii blocuri de securitate europeana: NATO in
Vest ~i Tratatul de la Var~ovia in Est; deasupra lor, cu
rol principal de dialog mtre cele douii piirti, existau, 10
Europa - CSCE, iar la nivel mondial- ONU. Totodatli.,
cu rol de tampon intre cele douii tabere mai functiona
mi~area tiirilor nealiniate, care era insA ~i ea, prin tArile
membre, supusA influentei celor dom superputeri.
Locul confruntiirii directe intre cele doua pActi a fost
tinut, timp de aproape cinci decenii, de cursa inar
mA.rilor ("echilibrul terorii") ~i a razboaielor prin inter
pu~i (Coreea, Vietnam, Afganistan, Angola, Nicara
gua). Din partea acestora veneau msli. ~i principalele pe
ricole privind declan~a unui conflict mondial: rlU.
hoiul prio accident sau extinderea unui conflict local.
Ce s-a intimplat insA incepind cu mijlocul anilor
'80? Ca unnare a faptului ca. una dinlre cele douA super
puteri (URSS) s-a prli.b~it, sistemul de securitate creal
de aceasta a avut ac~i soartA. TotodatA, fostul bipola
rism a suferit un putemic proces de erodare, mnd lolo
cuit de 0 multiplicare a centrilor de putere, prin cre~te
rea rolului Gennaniei, Japoniei, Chinei, Frantei ~i Angliei.
SP nr. 28 iunie 1995

De altfel. ins~i conditiile 'in care a avut loc des

trli.marea acestei superputeri (URSS) i~i au propria lor
originalitate. DupA cum s-a remarcat1, fatA de cazul
altor imperii (Maroa Britanie, Franta, Auslro-Ungaria,
Turcia), cauzele imploziei URSS nu se mai datoreazA
unor rli.zboaie mtre imperii sau intre centru ~i periferie
(colonti), ci simultaneltAtti conflictelor inlra-periferice
~i a celor intra-centrale, pe fondul eroda.rii legitimitAtii
de asumare a triplei sale identitAti: statalA - de imperiu;
politico-mUitarA - de superputere; socio-economi~
de model al odnduirii socialiste. TotodatA, luind m con
siderare ~i criteriile enuntate de Zbigniew Brzezinski
privind defmirea statutului de superputere (putere mili
tara. ~i nuc1eara, prezent/i. militarA globalA, sistem cul
tural-ideologic atractiv, influentA semnificativA asupra
sistemului economic- mondial) se observA ~ fosta
{JRSS pierduse putemic teren din anii '70-80 m privin
ta ultimilor doi indicatori, fapt ce a detenninal ~i afec
tarea puternicii a celorlalte dou:\.
. Reprezentind insii in continuare 0 putere militara
importantA (conventionalii ~i nuclearA), Rusia, ca suc
ceSoare legitim a a fostei URSS, dupa 0 scurta perioadA
de temporizare incearcA sA-~i atingA azi, in conditti noi,
vechile obiective. Astfel, locul unei prezente militare
directe este luat de plasarea trupelor ruse~ti sub autori
tatea diferitelor organisme intemationale (Jugoslavia,
statutul special dorit in cadrul Parteneriatului pentru
Pace. cererea adresatA Consiliului de Securitate al ONU
de acceptare a trupelor ru~ti stationate pe teritoriile
\iirilor membre ale CSI ca trupe sub mandat ONU).
locul ideologiei comuniste este substituit de orientarea
ortodoxistA ~i panslavistA, iar influenta asupra sistemu
lui economic mondial (exercitatA anterior prio mijloace
politice, fchii 0 semnificatie economicA reala) este
urmaritA prin reobtinerea vechilor piete din cadrul CSI,
dar mai ales prin fortarea admiterii sale in 07 (Orupul
celor 7 state industrializate).
Consecintele acestui proces sint departe de a fi com
plet evaluate. Tiirile din fostul lagM socialist tra
verseaz! un complicat demers de regasire a propriilor

24

Spath europene
reactiva sentimentele de ostilitate fata de NATO ~i ar
stimula fortele nationaliste rus~ti, fapt ce ar avea un
efect puternic destabilizalor asupra securiUltii in plan
european ::oi mondial; pe de alta. parte, 0 includere a
Rusiei, 'in condhiile unor diferente totu~i majore ca
tipuri de societAti democratice, ar deteriora echilibrul
intern al organizaliei; 'in al treilea rind, 0 acceptare
e~alonatli. a ta.rilor din zona ar stimula competitia dintre
ele, cu repercusiuni directe asupra stabilitAtii regionale;
'in al patrulea lind, exista. dificultAti la nivelul de inte
grare militara (diferente de tehnicA, Slructuri mili tare ,
preglHire ~i dOClrine) . 4. Totodata., in fata posibilita.lii de
absorbtie a acestui "vid de securitate" a apArut reactia
promptii a Rusiei, care s-a considerat lezata. m interese
Ie ei din aceasta zonA. Trei clemente principale sublini
aza aceasta. pozilie a Rusiei: a) accentul pus pe pro
movarea conceptului de near abroad (strainAtatc apropi
ata). vllzuta initial circumscrisA numai la nivelul
statelor membre ale CSI; b) relativizarea lreptatA a
acestui termen prin apilrarea drepturilor minoritAtilor
ruse, fapt ce ar putea conduce la 0 extindere a acestuia
~i a<;upra allor atii din aceaslA zonA; c) insistenta depusa
'in cadrul Consiliului de Securitate al ONU de acceptare
a trupelor ruse~ti 'in zonele de conflict de pe teritoriile
statelor membre ale CSI, ca trupe sub mandat ONU. cu
rol de "pacificare".
Rezummd, putem spune cA destra.rnarea Tratatului
de Var~ovia a generat un vid de securitate, iar tiirile din
zona se confrunta cu 0 serie de probleme tinute sub
conlrol de fostul tratat. Totodata., ele sint incapabile,
deocamdatA, sa umple acest vid, fie prin intennediul
unor aliante region ale, fie prin admiterea lor in struc
turile de securitate occidentale. to plus, Rusia mcearca
putemic sa-~i recupereze fosta sa zona. de influent:\.
Toatc acestea, in opima noastra, confirmA primul ele
ment al ipotezei de la inceput. Se impune, lotu~i, sub
!iniat faptul cA lntre tArile central ~i est-europene eristA
diferente majore (de manme, dezvoltare economico
sociala, forta militarA, caracter ~i moralA nationalA, sis
teme politice) care creeaza tensiuni suplimentare in
raport cu procesul de integrare est-european.
Tabclul reprezintli. 0 sistematizare a surselor poten
tiale de conflict dinlre diferitcle state central ~i est-eu
ropene. Au fost luate in considerare problemele eu ca
racter economic. istoric, teritorial, ecologic, etnic, mili
tar ~i politic. Ultimul a fost ala.turat numai ace lor surse
potentiale de conflict care au trecuL din stadiul de tensi
uni (probleme existente, dar neformulate sub fonna
legalA sau moral(1) in cel de disputa. interstatala.. Ele pot
exista msli. ~i in mod individual, atunci clnd motivatia
disputei nu tine 'in mod special de nici Ulla din categori
ile mentionale (ex.: relatia Franta-SUA, in care prima a
avut permanent 'in vederea limitarea actiunilor ameri
cane m Europa, indiferent de natura acestora: militarA,
economica. culturalli. etc.). PenlrU 0 mai buna clarifi
care a termenilor folositi, facem unnatoarele precizari:
a) probJemele economice se refera. la (1) p1rghiile
economice prin care un stat incearcA sA influenteze alte

identitati nationale (fapt ce readuce putemic In prim

plan reconsidel'area coneeptului de stat na\ional),
simultan eu incercarile de fundamentare a unor regi
muri politice democratice, fiecare aVlnd tnsa particula
rita tile sale.
Dizolvarea Tratatului de la Var~ovia (fondat la 14
mai 1955) la 31 martie 1991 a fAcut sa apara 'in Europa
Centrala. ~i de Est ceea ce Warren Cristopher numea "un
vid de putere al securita.tii ~i stabilitatii" ~i de aici prin
cipala'intrebare: de cine si in ce mod va fi umplut? .
Prabu~irea acestui tratat a introdus deci un puternic
deficit de secrn1tate in zona, care, corelat cu fenomenul
fragmenta.rii Iii multiplicarii actorilor, a con~tientizat tA
rile. din spatiul est-european asupra multitudinii vulne
rabilitatilor proplii in fata noilor surse de instabilitate ~i
asupra potentialelor amenintan.
Incerci1rile de regrupare regionalA, prin intermediul
unOI' acorduri bi- sau !Dultilaterale, precum :;;i adoptarea
de fiecare dintre aceste \<111 a unor doclrine ale "sufi
ciente defensive" (rationale), noile roluri asumate in
acest domeniu de catre NATO, CSCE, UE, UEO re
prezinta p~i importao\i, dar mcA nefinaliza\i, m cadrui
procesului de creare a sistemului de securitate est-euro
pean a~teptat.
Edificarea unui sistem de securitate est-european
prezintii Insa, m opinia noastra, patru dificultAti maJore.
1. Existenta a ceea ce Glenn Snyder denwnea "dilema
securitatii", in sensul ca, chiar dad un stat nu inten
tioneaza sa atace pe un altul, celelalte nu pot ~ti cu cer
titudine acest lucru (ex.: Ungaria-Slovacia, Ungaria
Romania, Polonia-Ucraina, Moldova-Ucraina, Mace
donia-Iugoslavia). a consecinta a acestui fapt 0 repre
zintii amorsarea unei curse a inarmaru, cu posibilitatea
totu:;;i de mentinere sub control prin respectarea Tra
tatului de Reducere a Fortelor Annate Conventionale
(CPE), semnat la Paris. in 1990. de ca.tre majoritatea
tarilor central ~i est-europene. 2. Neincrederea dife
ritilor actori 'in eficienta tratatelor de aliantA incheiate
care, nu de putine ori, in cursul istoriei nu ~i-au alios
scopurile prevazute datorita preeminetei intereselor
nationale ale statelor semnalare (Mica intelegere
1920, Intelegerea BalcanicA - 1934). 3. Datorita tensiu
nilor ~i disputelor. in uncle cazuri semnificative, dintre
statele din zona (Ungaria-Slovacia, Ungaria-Romania,
\Mile baltice-Rusia, P.olonia-Ucrdina) exisUi 0 anumiUi
doza de suspiciune asupra validiUitii unui sistem est
european de securitate colectivA autonom fatA de cel
vest-european. In consecint/i., exista. 0 putemid tendin
til. din partea majoritAtii statelor central ~i est-europene
de a forta integrarea in structurile militare vest
europene (NATO, UEO) care, prin forta :;;i prestigiul
lor. ar putea oferi garantii solide fat/i. de interesele lor
nationale. Prudenta manifestatli. de NATO privind
cxtinderea sa spre est poate fi explicaUi prin urmA
toarele argurnente:in primul rind, includerea unor state
cu diferende teritoriale ~i etnice nesolutionate ar crea
serioase probleme in interiorul organizatiei; in al doilea
rind, existA problema Rusiei: 0 excludere a acesteia ar

25

SP nr. 28 iunie 1995

Spatii europene

S p a fi i europen e

In privin\a displltelor militare, acestea slnt specifice

nismele puterii judceAtore~ti, organizarea de alegeri li
mai cu Iugoslavia) ~i Belarus, a cArei principalA proble
spa\iullli ex-iugoslav sau ceJui generat prin dezinte
here; refacerea autoritAtii principalelor institutii ale sta
ma 0 poate reprezenra 0 eventuala revendicare din par
grarea URSS ~i care a lAsat In suspensie 0 serle de pro
tului ~i in special a forte lor de ordine; restructurarea
tea Poloniei a teritoriilor preluate de fosta URSS in 1939.
bleme (In Ucraina. tarile baltice, Moldova).
proplieta\ii; re~zarea relatiilor externe in noile con
tn privin\a Romniei, mentionam cl ea ocupa 0
eel mai scwt procent detin prob/emele ec%
dilii; controlul dezvoltArii nationalismului; asigurarea
pozitie de mijloc, iar principalele surse de conflict stnt
unui raport optim intre ritmul ~i caracterul refonnei
gice (3,92%) !>i aceasLA In ciuda faptului cA tArlle ex
de natum teritorialA (eu Ungaria, Ucraina ~i Bulgaria).
comuniste au fost in general axate pe dezvoltarea unor
economice !?i costurile sociale implicate de aceasta.
Pe de alta parte, chiar dacli nnmArul total al s urselor
In general, \ArlIe care s-au angajat in acest proces de
ramuri putemic energofage, cu un consum ridicat de
potentiale de (,Dnflict m cazol Romaniei nu este ridicat,
combustibili fosili ~i 0 neg!ijare a mAsurilor antipolu
tranzitie au reu~it sA dep~eascA faza constructiei insti
ea se gAse~te Intr-o zonA extrem de explozivt'l. Astfel,
ante. Siaba preocupare pentru protectia mediului incon
tutionale a statului de drept, traversmd primul cicIu
daca luam in considerare zona delimitaUi. de Romania ~i
j urator i~i gAse~te explicatia, pe de 0 parte, m presiunea
electoral in conditii democratice nonnale. In momentul
vecinii sAi (Ungaria, Ucraina, Bulgaria, Moldova, Iu
de fata, presiunile cele mai mari yin din partea realizArli
exercitata de problemele economice . ~i sociale ale
goslavia), ponderea Sl.11'selor potentiaJe de conflict rata
\arilor respective, iar pe de alLA parte, prin !ipsa de cu
ultimelor puncte dintre cele enumerate mai sus. Nici
de numiIrul toW aJ acestora, 1a nive1l1l ansambJuJui tiI

chiar tacite cele mai avansate pe calea refonnei ceo

no\>~in\e a populatiei in acest domeniu.
rilor central IIi cst-etuopene, este de 62,74%. Subliniem

nom ice nu au reu~it sA evite complet consecintele aces

In concluzie, elementele prezentate releva 0 agm
tnsA col aceastapondere nu semnifica existenta unor

yare a tensiunilor din zona (cu accent pc cele teritoriale

tora In Cehoslovacia, nationalismul a dus la dezinte
relatii tensionate deosebite intre Romania ~i vecinii sAi,

~i etnice) ~i care soar putea amplifica in conditiile

grarea ei in doua state, iar in Ungaria l?i Polooia cererea
d a acestora eu terte tArl. Acest lucru are ins! impor

exploatarii lor in plan intern de difelite forte nationa

populatiei pentru diminuarea costu_rilor soeiale ale
tanta pentru securitatea nationala a Romaniei, Intl'ucil

liste, iar tn plan extern prin ioterventia unor marl puteri

reformei a readus la putere fostele partide comuniste,
multiplicarea conflictelor deschise la granitele sale

interesate de mentinerea unor stAti conflictuale. Plin

rebotezate astAzi ca partide socialiste. Nationalismul.
implica 0 serie de consecinte: economice (prin.scliderea

aceasta, considemm ca ~i cea de-a doua dimensiune a

convulsiile sociale (greve, manifestatii violente, dezbi
nivelului relatiilor comerciale), sociale (datoriLA afluxu

deficitului de sec uri tate din regiune a fost confirmatA.

nare socio-cultura~) , precum !?i cre~terea nivelului de
lui de refugia\i) ~i , nu in ultimul rind, politice (prin

emigrare reprezinLA principalele amenin\Ari la adresa

Disensiunile politice, economice, etnice, teritoriale
incercArile fOI1Clor beligerante de a-~i cWiga aliati
securitA\ii interne a tArllor central ~i est-europene.
etc. prezentate anterior au fost activate ~i dezvoltate
vezi eazul Romaniei in cele dom\ rAzboaie mondiale).

Elementele prezentate in acest capitol au incercat sA

prin dizolvar~a angajamentelor de secwitate existente
Pe ansarnblul tArllor central ~i est-europene se poate
pina in 1989. InsA, peste acestea se suprapune 0 serie de
punA to evidentii cauzele ~i dimensiunea deficitului de
observa msii numarul foarte mare al posibilelor cazuri
securitate din aceasLA zonA.
probleme generate de tranzitia tAcilor ex-comuniste de
de conflict (51), fapt ce confmnol ipotez.ele avansate
la tipul de societate inchis!, totalitarA, cu economie cen
tn ceea ce prive~te mAsura in care statele respective
anterior, de zonA cu caracter exploziv, dezvoltata pe
tralizatA spre regimul'i politice democratice ~i cu eco
pot face fatA aces tor solicita.ri, precum ~i modalitAtile de
fondul "vidului de sceuritate" existent. Astfel, ponderea
nomie de piatA. John E. Mroz consideri:i cli principalele
implicare a principalelor puteri (Rusia, SUA, Germa
cea mai mare 0 dean, in ordine, problemele politice,
nia, Franta) in modelarea noului sistem de securitate
probleme generate de acest proces smt: demantelarea
teritoriaJe $i etnice (insumind 68,37% ) $i care sint posi
european vor constitui subiectul unui alt studiu. D
comunismului, tranzitia spre un nou sistem economic ~i
bil de dezvoltat in conflictc deschise in viicorul apropi
politic, pericolele derivate din constructia ~i mentinerea
at (58,69%). Practic, aceste procente semnird lap
desfA~urare.
democratiei ~i pericolele legate de comunism ~i de
tul eli problemele teritoria/e ,1 elnice slnt, in mo
NOTE:
Din analizarea datelor obtinute se desprinde 0 serie
tranzitia la construirea societAtii civile.2 Practic; acestea
1. Pavel C!mpeanu, "Lumea fllrA URSS", Siers Politicii,
mentul
de
lati,
eek
mal periculoase. Ek 80 treeut
de conluzii.
nr.14/1994.
se referA la demontarea structurilor politice ~i econo
in stadiul de dispute interstatale, une/e lutnd eldar
Astfel, dintre statele avute in vedere, se evidentiaza
2. John Edwin Mroz, "Russia and Eastern Europe: Will
mice specifice fostului regirri, simultan cu punerea
lorma conllictelor desehlse, lar restul 8rind mad
In mod deosebit Jugoslavia ~i Rusia (aceasta din unnA
the West let them fail?", Foreign Aifairs, vol. 72, nr. 1/1993.
locullor a institutiilor statului de drept ~i crearea cadru
,anse,
in
/ipsa
unor
misuri
intemationale
respon
studiaUi. numai tn partea sa europeanA), fapt intr-o anu
lui legislativ necesar dezvolta.rii economiei de piatA in
sabi/e, se declan~eze in riitorul apropi8t.
miLA mllsUI'A de ~teptat, Intrucil ambele \Arl au suferit
condi\iile modificArli naturii l?i structurii proprieLAtii.
problemele istorlce sint importante atunci clnd se
tn ultima perioadii un proces de dezintegrarc teritorialA,
CORNELIU BJOLLA - born in 1968. Graduated
In opinia noastrcl, principalele probleme cu care s-au
regAsesc impreunA cu cele etnice !ji teritoriale. tn acest
iar in cazul Rusiei ~i Wlul de destmmare a fostei sale
in Technical Sciences (1992) . Post-graduated in
vAzut confruntate noile tegimu.ri slnt: realizarea unei
caz,
ele
smt
folosite
eficient
ill
scopuri
propagandistice
zone de influentii ~i, de aici, incercArlle sale de a 0 re
Political Sciences (1994). Currently working as a
minime reconcilieri nationale; implementarea ~i asigu
pentru justificarea sau deturnarea atentiei de la diferite
doblndi. tn cazul Iugoslaviei apar pregnant in evidentii
parliamentary advisor for the Romanian Chamber
rarea ' functioniirii noilor institutii democratice - parla
ac\iuni
sau
evenimente
politice.
preponderenta surselor de conflict politic, teritorial ~i
of Deputies.
Surprinzilloare este fnsi! pondcrea scUutil (9,40%) a
mentul, pre!?edintia, guvernul, autoriLAtile locale, orga
etnic, in timp ce pentru Rusia factorul politic ~i eco
problemelor economic.e din totalul surselor potentiale
nomic primeazA. TotodaLA, impresioneazA numarul
de conflict. Acest lucru se poote explica prin faptul cA,
2 2 0 4
12. Polonia
4 0 0 0 2 2 1 9
T M Ec E EI I
P Total I II III Total
mare de cazuri m ambele tAri privind posibilitatea de
1 4 0 5
13. Siovacia 2 0 1 1 2 1 2 9
pentru momentul de fatA, sHibiciunea economicA a tA
dan!1Arii unor conflicte In viitorul apropiat.
1 2 0 3
14. Turcia
1 1 0 0 1 1 3 7
1. lugoslavia 6 2 2 0 6 1 10 27 2 6 2 10
rilor central !?i est-europene nu Ie pennite acestora s! se
Se remarcA, de asemenea, cazul Ucrainei, care de
o 2 0 2
15. Moldova 1 0 1 0 0 1 2 5
2. Tarile
confrunte pentru ci~tigarea de piete de desfacere, pen
0 2 0 2
0 0 1 0 0 1 1 3
16. Cehia
tine eea mai mare pondere tn privinta surselor de con
Baltice 0 3 3 0 3 3 3 15 030 3
tru plasare de investitii etc. Ele sint, deocamdaUi., de
1 o 0 1
17. Belarus
1 0 0 0 1 0 0 2
3. Ungaria
4 0 0 1 4 2 4 15 2 4 0 6
flict teritorial, dar ~i un procent ridicat privind riscul de
1 o 0 1
18. Slovenia 0 0 0 0 0 0 1 1
pendente de resursele obtinute din Occident. In plus,
4.
Ucraina
3
0
8
14
6
1
1
0
3
3
5
0
dezvoltare a acestora m conflicte deschise in viitorul
19. Rusla
2 4 7 0 3 9 12 37 1 130 14
5. Albania
5 0 0 - 0 5 0 3 13 3 2 0 5
datoriLA faptului cA Rusia a rAmas unul dintre partenerii
1 4 0 5
20. Germania 1 0 0 0 0 1 4 6
apropiat.
6. Gracia
3 1 0 0 1 3 4 12 3 2 0 5
economici principali ai acestor tAri, ea incearcA sA se
o 2 0 2
0 0 0 0 0 0 2 2
21 . Franta
Ungaria oeupa un loe "frun~", tn care, ~ cum era
7. Bosnia
2 2 2 0 2 0 3 11 0 1 2 3
foloseascl de acest lucru pentru a obtine avantaje
o 3 0 3
22. SUA
0 0 1 0 0 0 1 2
8. Macedonia 4 0 1 0 2 1 3 11 2 2 0 4
de ~teptat, revendicArile sale teritoriale !?i etnice smt
politice. Din acest motiv, ele stnt prea mult preocupate
9. RomAnia 3 0 1 1 1 2 3 11 2 3 0 5
majoritare.
50 16 22 4 40 30 70 232 32626 100
Total
10. Bulgaria 3 0 0 1 2 1 3 10 7 0 0 7
de contracararea acestui handicap pentru a rnai avea
Cele mai pu\in expuse riscului declan!?Arii uoor con
"20 lr 11 2 20 15 35 116: 16 31 3 50
11 . Croa~a
2 2 1 0 2 1 2 10 002 2
Total real
timp s! se confrunte futre ele.
fliete sint Slovenia (care mentine relatii tensionate nu
1.Tena)un). diePute: T~",i\OIi<li.\; M (miita
Surse potentiale de conDict
fo'=~1 ~~~~ 11I1~~ =Ik:te:
raj; Ec (econooice); E (ecdoglce ; EI

state (vezi RlIsia ell statele ex-sovietice, iar sursa de

cDnflict 0 reprezin~ natura conditiilor impuse) . (2)
urmruirea obtinerii de telitorii care includ obiective
economice importante (specific spatiului din fosta
Iugoslavie);
b) probleme istorice - pe care Ie-am separat de cele
leriloriale ~i care se referA numai la anumite resentj
mente la nivelul con!1tiintei colective a unui popor fat:1
de un anumit stat (ex.: 1\rrcia-Grecia, Romania-Rusia,
Polonia-Rusia, in care exisUi. retineri din partea ambelor
pliIi i , dincolo de aspectele teritoriale, politice sall mi
litare).
c) probJeme militare care se refeTA la (1) conflict ar

mat intre doua sau mai multe state (vczi fosta Iugos

lavie); (2) respect area unoI' tratate care includ prevederi

militare: Rusia-Ueraina - privind statutul flotei Marii

Negre sau dczarmarea nuciearii, Turcia-Grceia - pri

vind statutul spaVu1ui aerian ~i continental al Marii

Egee sau silua\ia din Cipl'u;

d) probleme ecologlce care privesc poluarea atmos
ferei sau suprafetei wlUi stat ca unnare a activiUi.tilor
desfA~urale de uniLAtile economiee ale unui all stat;
e) probleme etnice care se refem la protejarea sau
sustinerea politicA de cAtre 0 tarA a unor minoriUi.ti na
tionale din alte state, suspectate, IndrepLAtit sau nU, cl
ar aduce atingere drepturilor ~i liherta.tilor fundamen
tale ale indivizilor apartinind minoriLAtilor respective.
tn plus, pentru 0 mai bunA reliefare a dimensiunii
temporale a acestoL surse potentiale de conflict, am
inclus unnAtoarea scala de gradare: I - surse de conflict
aflate in stare latenUi.; II - surse de conflict posibil de
declan~at In viitorul apropiat; III - conflicte in

sa

SP nr. 28 iunle 1995

26

27

SP nr. 28 iunia 1995

Spatii europene
Spatii ellTopenC

Nona sitnatie strategica

GUSZT AV MOLNAR
III rC8Jlcct

security [lnd geopolitics it appears Ih[lt there can be no Europe:'Ill stability without the fonmllioll of
geOI)oJiticai regions <lnd sub-regions. The author assumes Illal in the B:ilkans the state imparled from the West. with
if ..; SI)("ci(ic institutions rem:lins a fomJaI and highly UIlS(,1bJe framework. The enlargement of democracy involves
the enlargement of NATO, this being possible. according to the audJOr's view, by two scenarios. The main goal of
TO

che E,iSt Central European stztes must be nol the EU, but NATO membership.

I. Securitate ~i geopolitics
Rllsia!;Oi "vecinatatea ei apropiata" au dep~it stadiul
incomod al dezintegn\rii controlate si an intrat intr-o
pcriooda de reintegraTe rapida. Dad Rusia vrea sa rea
Iizcze ;\.:est proces de reintcgrare in calitate de partener
strategi.: al Oceidentului si nu ca " biUrina spelletoare".
ca trcbuie sa reeunoasea faptul ca, pe de 0 parte, Europa
Centrala eonstituie "vecinatatea aproplata" a NATO.
DesiguT, aeesta nu va mai fi acela~i NATO care a
(ost. EI nu estc necesal' pentru a proteja_Europa Centrala
de Rusia. dupa cum seopul CSI nu mai este eel de a pro
teja fostele repubJici sovietiee de Occidentul imperia
list. Obieetivul este. diferit: garantarea eerintelor de
securitate inleml! a acelor state care au traditii istorice
5i culturale comune. Trebllie sa ne prolejam mai bine
noi Insine impolLlva colapslllui interior ~i deconstruc
tiei postmoderne si nu impotriva unei amenintari ex
Ierne.
Astazi. niei Rusia. nici Occidentul nu se afla in si
Illatia de a alrage Europa Centrala ~i de Rasarit in sfera
sa de innllen\a, ci de a crea conditii stabile in regillne.
Reactia .anumitor cereuri occidentale este de a incerca
sii-f:,i mascheze indecizia prin conceptul unui "teren
comlln de joaca" de la Praga la Kiev ~i de la Talhn 1a

Sofia. Insa. aceasta n.!l corespunde liniilor geopolitice

de fona ale regiunii. In aetuala situatie europeana, ca
racteristicile Iax-ilor din Europa Centrala ~i situalia
geopolilica Ie orienteaza catre un sistem de alianta cu
Occident111 . fostele republici sovietice se orienteaza
ciHn: comunitatea stalelor ce este organizata sub con
ducerea Rusiei . iar statele balcanice, potrivit traditiilor
lor. incearca 0 noua forma de suficienta nationala.
Includerea Intreglllui bloc rasaritean In NATO, 3.5a
Cllm accenlueaza asUizi unele oficialitati est-eoropene,
sau 0 Europa Centralii si de Est in afara NATO" a carei
stabilitate este coneeputa"in inleriorul unei struciUli uni
ficate. asa cum menlionau politicienii ucrainieni. apare,
' In eel mai bun eaz, ca 0 iluzie, data fiind extinderea tI
nei politici externe dinamice ruse~ li catre MareaNeagra
~i regiunile baJcanicc, precum si diferentele evidente de
mentalitate dintre Europa Centrala si Balcani (la care
George F. Ke nnan se referea 'ill termenii eei mai cate
SP nr. 28 iunie 1995

gorici ill introducerea sa la Raportul reprezentantilor

Fundatiei Carnegie pentru Pace Inlernationala asupra
atrocitatilor razboiului balcanie din 1912-1913).
Se pare ca nu poote exista stabjJitate europeaml tara
formarea regiunilor Iji subregiunilor geopoJieice. Con
eepteJe ideologiee de "Iume tibera" si "comunism" ("im
periul raullli") mascau existenta unor entitali regionale
naturale, delenninate de caracterisliei geografice. islO
rice, culturale si economice comune si impiedicau arti
cularca lor politica c1ar definita. Securitatea reala este
posibila numai daca poate fi realizat echilibrul dinlre
unitatile geopolitice determinante ale lumii.
Referirile la nobilele intentii privind extinderea de
mocratiei la searl! globala, menlionata Anthony Lake,
consilierul presedintelui SUA pentru probleme de secu
litate nationala . in cuvintarea sa tinuta la Universitatea
John Hopkins, nu slnt. din pacate, nimic altceva dedt
slogan uri rasunatoare. Tot a~a cum incercarea comun is
mului de a stabili un avanpost in .acele tad cenu'al
europene care - dupa cum afirma c1ar presedintele
Havel - "au apartinut intotdeauna emisferei vestice a
civilizatiei europene" s-a dovedit a fi zadarnica. lucru
dovedit de 0 rezistel1ia activa la comunism . ~i extin
derea instituliilor politice. juridice si economice occi
dentale catre ace1e regiuni eu traditii istorice si culturale
cu totul diferite. nu poate fi dedt superficial a si
aparenta.

Daca Berlin, Poznan , Budapesta, Praga si Gdansk

sint simboluri ale rezistentei fata de un sistem politic si
economic neoccidental. impus din afanl (ceea ce indica
In mod c1ar 0 linie de diviziune interna. un limes interi
or. de-a lungul Europei de Rasru:it), stateie balcanice
(intr-o anumita masura . si Greeia) . daca consideram
pell0ada relativ scurta de la emanciparea turceasca, re
prezinta. in schimb. faptul ca statui importat din Oc
cident, cu institutiile sale specifice ramine aid un cadru
formal si foarte instabil pe care Balcanii au fost incapa
bili, pina in ziua de azi. sa iI umple Ctl un continut sociai
real. Mai degraba. trebuie sa inlelegem di tocmai aces
te cadre institlltionale formale apar ca fiind "prea mult "
pentru aeeasta regiune.

Cu toate acestea, e~ecul evident al ideologiilor si al

expansiunii
exclusiv ideolog iee in fata geopoliticii nu

28

inseamnA ca securitatea ~i stabilitatea lumii si a Europei

vor fi garantate de echilibrul traditional, in stilul se
colului al XIX-lea, al puterii politice. Cele douA r~
boaie mondiale ~i tratatele de pace care au omis sA ia m
oonsideratie caracteristicile geopolitice au dovedit m
mod convingAtor cA un echilibru durabil de putere nu
poate fi garanta! la nivelul statelor-natiune. La acel
nivel va exista intotdeauna un stat dominant impotriva
caruia toate celelalte state vor trebui sA se alieze.
Raymond Barre, footul prim-ministru francez, im
preuna eu alti doi autori franeezi, publica. cu ocazia

infiintmi oficiale a Uniunii Europene, un document

important, care declara cA, de~i nlmine efectivA in anu

mite domenii, suversnitatea nu poate fl practicatiI decft

in comun. Barre citeaza carlea lui Jean-Marie Gue
henno, director la Centre d'analyse et de pr6vision,
potrivit cAruia, atunci cind smt avute in vedere funqiile
traditionale ale suveranitatii, precum apm-area, justitia
sall economia, naliunea apare din ce in ce mai mult ca
un cadru inadecvat, prost adaptat integnlrii crescinde a
lumii.
Daea na(iunile # statele-natiune nu pot fl de(inAtorii
efectivi ai suveranitiI(il. ele nu mai pot nici sA garanteze
securitatea ~j stabilitatea. Securitatea existA doar acolo
unde exista un echilibru. tnsA, un echilibru este posibil
doar intre unitAti coerente din punct devedere geo
politic. In anii '30, cind Gennania credea ca ar putea
crea 0 regiune geopolitica independenta. majord (fai
moasa Grossraumordnung), aceasta reprezenta 0 ame~

nintareserioas! alit la adresa intregii Europe ~i a Iumii,

cit ~i a propriei sale securitAti. Situatia actualA, in care
fiecare stat-natiune este, in principiu, un subiect cu
drepturi egaIe al unui sistem colectiv de securitate euro
peanA, nu poale reprezenta nici ea 0 solutie, deoarece
Europa nu este 0 entitate geopolitica omogenA. "Europa
mare ~i unitA", visatA de multi, nu poate deveni nicio
data detinAtorul suveranitAtii statelor europene (tot 3$3.

cllmstatul mondial, visat de Guehenno, nu se poate

realiza direct din statele nationale - dacA s-ar putea
materializa vreodatA).
Anumite elemente ale suveranitA/ii nalionale pot fl
cedate ih mod voluntar doar i'n interioruJ unei unitiIti
geopolitice, unde granire1e geograflce naturale, istoria
$i cultura comunA nu numai cA [ae posibil acest lucru,
dar i1 $i "prescnu", de fapt, celor in cauzA. A~dar, nu
este de mirare ca, in timp ee uncle per80nalitAti impor
tante din Marea Britanie nu mai considem Gennania

unificata ca pe un partener, ci ca pe 0 putere dominantA

in zona europeanA defmita. de Maastricht, documentul
francez citat mai inainte ~ un altul, mai recent, furnizat
de cAtre expertii in politicA extemA ai CDU (Gennania)
tintesc exact la transfonnarea Uniunii Europene intr-o
putere realA, adicA suveranA, in jurul "nucleului" ger
mano-francez.
De cealalta parte a continentului asistAm la for
marea nucleului Confederatiei Statelor Independente:
republicile slave ale fostei Uniuni Sovietice (Rusia,
Ucraina, Belarus), strins legate din punct de vedere

geografic, istoric, cultural si economic. Acest nucleu ar

constitui 0 structunl 80liclA ce ar face posibilA, prin
cedarea voluntara aanwnitor elemente ale suveranitAtii,
fonnularea unei politici comune exteme, de securitate
$i economicA, $i pentru forma extinsA a Confederatiei
Staielor Independente.

ll. Scenariile NATO

Dupa extinderea
democrapei, extinderea

NATO

Nu este u$Or sA 11 intelegem pe acei politicieni $i

experti ru~i in probleme de securitate, care slnt incapa
bili sA se elibereze de iluzia gorbaciovistA a unei Case
Europene unite, care privesc "repetata separare in do
uA" a Europei ca pe un "fenomen catastrofal". ca sA fiu
sincer. este chiar mai greu sa ii intelegem pe aeei occi
dentali ce proclamA expansiunea ab80lutA a economiei
liberale de piata in viziunea cm-ora ar trebui sA tim
atenti la oriee pas ce ar putea duce la crearea de "noi
linii de demarcatie in Europa". Problema in sine este
lipsitAde sens, intrucit separarea in douA $i, mai precis,
In trei $i liniile de demarcatie ce derivA din aceasta sint,
de fapt, rea1itAti, chiar dacA nu la fel cu cele ce exis
. tasern in timp'ul RAzboiului Rece, camuflind diferentele

prin ideologli superficiale.

In zilele noastre, separarea Europei poate cores
punde fostei separAri triple (NATO, Pactul de la
Var$Ovia, tmle neutre $i nealiniate): (1) NATO psi Uniu
nea Eur~A, adicA un sistem de aliantA economicA,
politicA $1 militarA, hazat pe valorile specifice ale civi
lizatiei occidentale; (2) Confederatia Statelor Indepen
dente, pe cale de a se constitui pe orbita Rusiei, hazatA

pe mo~tenirea istoricA ~i de civilizatie comunA non

occidentalll a statelor respective, 0 aliantacare, ~ cwn
aratA recenta intelegere dintre Rusia ~ Kazahstan, se
orienteazil catre dimensiuni politice si militare; (3)
tArile (mai ales din Balcani) care, nhninind fidele 000
doxiei autocefale $i imperativului suficiemei nationale,
coristruiesc strinse legAturi nu cu cde douil aliante exis
tente, .ci, mai degrabA, cu anumite tari cu 0 influenta
europeamlsemnificativl1, in primul lind cu Germania
$i/sau Rusia.
.

Problema crucialA 0 reprezinlA stabilirea legAturilor

institutionale dintre cele douA structuri supranaponale.
AslAzi, toatA lumea vorbe$te despre parteneriatul dintre
Rusia $i NATO, cmd, de fapt, ar fi mai potrivit - avtnd
in minte mai ales viitorul - sA se vorbeasdi despre
legAturile institutionale dintre CSI $i NATO. Aceasta nu
inseamnA cA parteneriatul strategic bilateral dintre
Rusia $i Statele Unite, puterile conducMoare detenni
nante ale celor ciouA structuri supranationale, nu a avut
sau nu ar avea 0 insemnAtate exceptionalA.
Au fost deja dezvAluite citeva concepte foarte inte
resante privind fonnele specifice ale aeestei legaturi in

29

SP nr. 28 lunle 1995

Spatii ellropene

Spatii europene
stitu\ionaie. De obicei bine-infonnatul Christoph Ber
b 1 - Rusia nu va aproba in nici un fel extinderea
tram, corespondentul diplomatic al ziarului Die Zeit,
NATO (respectiv, nici unul dintre "primii pa~i''). in
vorbea. de exemplu, intr-unul dintre ultimele numere
trucit ea nu are drept de veto, singurullucru pe care 11
ale revistei Moscow News, despre un aranjament for
poate face va fi sa stea departe de parteneriatul strate
mal destinat sa permitl'l dialogul ~i consultarea zilnica,
gic, situatie care ar conduce la 0 deteriorare serioasA a
capabil sa stabileasca 0 traditie a cooperarii secrete in
relatiilor ruso-americane.
probleme de securitate.
b2 - Statele Unite, suferind 0 transformare semniInsa, aceasta reprezinta doar una dintre jumatatile
ficativa a politicii lor interne ~i externe, ill pofida
problemei - mai importanta pe termen lung. Cealalta
pozitiei Rusiei, vor decide sa adopte 0 linie mai ferma
jumatate, abordata cu mult timp inainte, 0 reprezinta
impotriva acesteia ~i, in cazul Cl"torva state central
reglarea expansiunii ~i extinderii celor douA sisteme de
europene, vor actiona in favoarea extinderii NATO,
alianta sau (tn cazul CSI) cvasialiante. in primul rind,
chiar ~i in asemenea circumstante, cu condiria ca ieI71li
pentro aceasta, urgent ar fi ca Rusia sa decida, In si1l'~it,
tatea tarilor implicate in aderarea la NATO ~i sistemul
cit de departe vrea sa extinda granitele Comunitatii
lor politic ce satisfac;e criteriile occidentale si1 nJminA
Statelor Independente. Daca Rusia ~i principalii ei
neschimbate.
parteneri consimt sa admita, iar corpurile alese in mod
b3 - Singura reactie a Rusiei va fi sa incerce sa
democratic ale unei tari sa adere la CSI, nu ered ca vreo
obtina - sau, mai curind, sa ~tepte - ca circumstantele
putere externa, fie ea mare sau mica, ar putea interveni.
politice interne ~i externe ale truilor implicate sa sufere
Acela~i lueru este valabil ~i penhu expansiunea NATO.
asemenea modificari incit ele sa nu mai intentioneze
Dupa cum este bine cunoscut, inUlnirea ministerialA a
sau, mai degraba, sd nu mai poata adera la NATO. Daca
Consiliului Atlanticului de Nord a decis, la 1 decembrie
aceste ~teptari ale Rusiei ~ueaza in cazul anumitor
1994, sa confere cftorva t~j statutul de membru cu
Wi, ea va accepta statutullor de membre NATO ~i va
drepruri depline. Fir~te, Rusia, ca 0 mare putere, ~i
Qferi Statelor Unite, cu 0 oarecare inUrziere, institutio,.
CSI, avilld potential de a deveni 0 alianta politica ~i
nalizarea parteneriatului strategic.
militara, au dreptul ~i mijloacele de a declara ca, daca

NATO dor~te sa admita printre membrii sai tara aceas

insa, acest scenario- va fi realizat nu in spiritul sIo

ta ~i aceasta, ar considera acest lucru un act ostil, res
ganelor "Democratie pretutindeni", "Economie de piat d
pingind parteneriatul institutionalizat, altminteri consi
pretutindeni", ce suna tot mai vag, ci sub imperativul
derat eficient ~i util. Cu toate acestea, daca NATO va
adevaratelor interese geopolitice. Important este faptu)
dori sel admita acea sau acea tara, acest lucru nu ar fi
ca, dupd incercarea eroicd, dar fard indoiala e~uata, de
considerat tn mod necesar un obstacol.
a erea un stat democratic rus (In sensul occidental al ter
Intr-o astfel de situatie, NATO va socoti cum sa
ptenului), apare pe ruinele fostei Uniuni Sovietice 0
re.actioneze. Totu~i, putem stabili in acest moment ca
noua formatiune multinationala, de tip superputere, ce
amintita rezolutie din decem brie, care stipuleazA iit
poate fi un partener potrivit pentru NATO. eel putin
mod explicit ca "extinderea, atunci cind apare, se va de
aceasta este situatia dezirabila pentru mentinerea celor
cide pe baza discutarii fiecarui caz in parte", nu exclude
doua mari civilizatii contemporane ale emisferei
nici posibilitatea ca NATO sa ia ill consideratie punctul
nordice, cea euroatlanticd ~i cea eurasiatica. Din pacate,
de vedere al Rusiei ~i al altor state membre ale CSI.
pu sintem In masura sa ~tim daca ele vor sa mai
tn masura ill care se are in vedere situatia reala,
supravietuiascd sau nu.
dupel parerea mea, par a fi posibile doua scenarii.

Primul scenariu (lini~tit) consta din doua etape, celalalt

(conflictual) consta din trei etape.

al - SUA ~i Rusia (am folosit aceste denumiri doar

din ratiuni de simplitate, dar inteleg de fapt principalii
aliati NATO ai SUA ~i principalii parteneri ai Rusiei in
CSI) vor ajunge la 0 intelegere conform careia trei sau
patru tari vor fi admise tn N ATO ~i, simultan, vor fi cre
ate structurile parteneriatului strategic. Statele Unite
vor face acest lucru cu intentia ca, in ci\iva ani, ~i aIte
state sa fie admise in NATO, in timp ce Rusia va abro
ga parteneriatul strategic, cu toate consecintele sale,
daca SUA decide sa puna in aplicare cele mai sus
mentionate.
a2 - in cazul al doilea, 0 eventuala solutie a crizei ar
putea fi ca SUA sa se abtina de la extinderea NATO ~i
sa consolideze integrarea tarilor deja admise, precum ~i
cooperarea strategica stabilita cu Rusia.

SP nr. 28 iunla 1995

Apendix

1. Care state node?

Uniunea Europeana ~i statutul de membru NATO al

statelor din Europa CentralA, ce marcheaza granita cu
Uniunea Europeana -in primul tind Polonia. Ungarla ~i
Republica Ceha, dar, sa speram, ~i Slovacia ~i Slovenia
:- prezinta un interes fundamental pentru Occident.
De~i, vorbind despre VE, statutul de membru deplin
prive~te doar dimensiunile politicii externe ~i de securi
tate, cu ~reu ne putem imagina ca aceste tan ar putea
mdeplim criteriile economice ~i fmanciare fixate de
~uc1eul Uniunii Europene. Esentiala nu este Uniunea
European1l., ci apartenenta la NATO. in consecint1l., e
fortul politic numarul unu al Ungariei, Poloniei,
Republicii .Cehe ~i Siovaciei In urmdtorii ani va fi
dobindirea cit mai repede posibil a calitatii de membru

30

NATO. Aceasta este singura modalitate ce Ie oferd posi

bilitatea sa treacd de partea occidentalA a nou-formatei
balante geopolitice ~i nu integrarea in Uniunea Euro
pcanel fara apartenenia la NATO.
Statele baltice ~i Romania, potrivit ipotezei mele
bazaUl. pe ultimele date, vor fi legate de structurile occi
dentale prin Uniunea ~uropeana ~i Uniunea Europeana
Occidentald. DatoriUl. strinsei vecinelUl.ti cu Rusia (in
cazul republicilor baltice) ~i situatiei geostrategice
deosebite (In cazul Romniei), aceste tari nu pot deveni
membre NATO sau, in orice caz, nu in primul val.
UnH politicieni ~i expeI1i in probleme de securitate
romani sint de parere ca extinderea treptata a NATO
este 0 iluzie sau chiar mai rau - apel de ploaie. Acele
state care vor reu~i sa intre in NATO In prima ronda vor
deveni membre, cele care nu vor reu~i - vor fi excluse
pentru totdeauna. Acesta este motivul pentru care, pe de
o parte, se opun extinderii treptate, iar pe de aM parte,
se pregatesc pentru 0 situatie In care unele state devin
membre NATO iar altele nu. Aceasta poate insemna
mentinerea relatiilor lor euroatlantice relativ bune, dar,
probabil, pentru a compensa orientarea vestica, vor
acorda mai muM atentle dezvoltarii orientarii nord
estice (indreptata celtre CSI) ~i sud-estice (indreptaUl.
catre Orientul Mijlociu ~i Extremul Orient).
Pozitia speciala a Romaniei se datoreaza plasarii
tani la intersectia a doud axe geopolitice (una fiind axa
nord-est-sud-vest, cealalta fiind axa nord-vest-sud
est). Aceste axe nu se formeaza potrivit sistemelor ~i
institutiilor federale, ci in conformitate cu interesele
congruente sau complementare ale ~-numitelor tari
cheie (tarile-cheie ale axei nord-est-sud-vest sint Rusia
~i Serbia, cele ale axei nord-vest-sud-est sint Germania
~i Turcia sau, privind.rnai departe, Japonia).~, ne
putem imagina ca principalul efort al politicii externe
romane~ti in urmatorii ani nu va fi obtinerea statutului
de membru NATO, ceea ce, cum am aratat deja, este
valabil in cazul Ungariei, Poloniei, Republicii Cehe ~i
Slovaciei (ceea ce in mod sigur inseamna nu doar
garan~iile dorite, ci ~i renuntarea de bona voie la 0 parte
a independentei ~i autonomiei), ci stabilirea de relatii
strinse cu tarile-cheie, In mod separat, in spiritul inde
pendentei nationale ~i a puterii autonome de dispunere,
in cadrul unei politici exteme touts azimuts.

reCe, logic, ea dorea ~i inca dore~te sa reintegreze

Intreaga regiune ce cuprinde aUt uerainieni cit ~i alte
nationalitati. Prin mmare, la fel ca ~i Ungaria, Rusia
este inleresata in evitarea aparitiei omogenizarii statu
lui-na~iune sub orice forma (sub masca democratiei sau
in mod deschis exclusiv) in imediata sa vecinatate.
Daca tratatele de pace de la Versailles reprezentau vic
loria principiului nationalitatii asupra prmcipiului teri
torial, perioada actual! este, f<ira indoiala, martora unor
noi fonne ale teritorialitatii. Integritatea teritoriala ~i
integrarea Republicii Moldova in CSI, de exemplu,
exclud at1't ambitiile "Romaniei Marl", cit ~i pe cele ale
"Micii RusH" Iransnistrene. Moldova ca intreg, odata
restabilita suveranitatea sa, nu vrea sA devind un stat
national- precum Romania -, ci de facto 0 federatie de
teritorii cu statut special. Aceasta este singura posibili
tate, pe tennen lung, pentru stabilizarea Georgiei,
Uerainei ~i, intr-o anumita masurel, a Romaniei.
Eventualul statut de membru NATO al Poloniei ~i
Ungariei inseamnel, de asemenea, ca Rusia poate fi
sigurA ca, in orice situatie de criza potentialA in anumite
regiuni apartinilld sferei sale de influentd, NATO va da
asigurari ca linia de demarcatie strategica dintre regiu
nile geopolitice euroatlantice ~i cele eurasiatice famille
stabila
Cu alte cuvinte, nici Polonia, nici Ungaria nu vor
pescui in ape tulburi. Acest lucru nu este in interesullor,
intrucit, in condi~ii strategice clare (ceea ce, desigur,
inseamna ~i intarlrea status quo-ului tentorial), ele au
mai mult de ci~tigat prin extinderea economica ~i cul
tutala libera in Ueraina de Vest, Ucraina Subcarpaticel,
Transilvania ~i Voievodina, flira a fi afectate de influ
eritele destabilizatoare ale acestor regiuni mai putin
dezvoltate. tn urmatorii 10-20 de ani, zona de vest a
Ucrainei ~i Romaniei, precum ~i nordul Serbiei pot
deveni modele exemplare ale statului-regiune, descris
de japonezul Kenichi Ohmae, in cadrul formal al statu
0
lui uerainean, roman sau sirb.

Tradocere de
Louis ULRICH

2. Primatul geopoliticii
asupra problemelor
miooritatii

GUSZTAv MOLNAR (born in 1948). He gradu

ated from the Faculty of Philosophy of the
University Babel?-Bolyai in Cluj. PH.D. in Political
Science, University of Budapest. Currently,
Director of Studies of the Geopolitical Center in
the LaszlQ Teleki Foundation, Budapest. He
authored: In pragul teoriei; Civic Society Against
Authoritarian Rule. The Case of the English Re
volution; Postmodern Geopolitics.

Mitul Serbiei Marl a atras dupa sine catastrofa sir

bilor. Ru~ii au urmat 0 cale diferita. Este suficient sa
prive~ti harta ~i sa faci citeva calcule privind populatia
rusofond din patrulaterul Tuaspol-Dniepropetrovsk
Sevastopol-Odessa ~i mllrimea fortelor annate ruse~ti
in zonA pentru a intelege ca Moscova ar fi putut sa cre
eze oridnd acolo 0 a doua Rusie. Nu a facut-o deoa-

31

SP nr. 28 iunia 1995

Spatii europene

c;Q!lceptril

de Eurhpa~enfrala

ADRIAN POP
The aim of this study is to display the main meanings attributed to the concept of Central Europe. Without aim

ing to trace a complete history of lhis concept, the author analyzes the main facets it took shape throughout the last
one and a half century: the native "in-between" concept, the German economic and geopolitical concept of
Mitteleuropa, the "green" concept, the cultural and literary concept, and, the foreign policy concept focused on the

idea of sub-regional co-operation.

"S

COPUL ACESTUI STUDIU este de a pre

zenta principalele sensuri atribuite coneeptului

de Europa Centralil, sensuri care au avut influ
ent! in fonnarea ideii de Europa Central!, idee ee a stat
in spatele cadrelor de cooperare subregionalA care s-au
dezvoltat mainte ~i dupA 1989. tn prlmul subcapito1,
conceptul originar ''intre'' este prezentat ca 0 zonA de
mijloc tntre Vest ~i Est, tn ceea ce priv~te caracteristi
dIe de securitate, economice, religioase, ale societatii
civile ~i cele spirituale. In al doilea subcapitol este ana
lizat conceptul economic ~i politic gennan de Miuel
europa. Al treilea subcapitol se ocupA de conceptul
"verde", care s-a dezvoltat 'in cadrul m~cArii ecologice
de masA. tn eel de-al patrulea subcapitol este prezentat
coneeptul cultural ~i literar promovat de intelectualii
disidenti din Europa CentratA ca riispuns la hegemonia
sovieticA in regiune. in sf'lf~it, al cincilea subcapitol
prezinta conceptul de politicA extemA, coneentrindu-se
asupra cooperlUii subregionale.
Cind ne referlm la diferitele sensuri ale conceptului
de Europa CentralA ar trebui sa nu uitam cA Europa
CentratA ca atare, ca 0 entitate autonomA, nu a existat
niciodata. De aceea, ideile ce se refern la aceasta exis
tenrA relatiwI au incorporat organic 'in ele, pe l'ingA ele
mente reale, ~i elemente imaginate. FAta intentia de a
serie 0 istorie completa a aeestei idei, de altfel fasci
nanta, am simtit nevoia de a schita rapid priocipalele
aspecte pe care le-a iuat de-a lungol oltimolui secol ~i
jumAtate. Motivele acestei descrieri succinte Sint douA:
pe de 0 parte, fArA 0 asemenea schitA preliminarA, ar fi
greu de inteles de ce ideea originarA ce a stat in spatele
proiectului central-european a luat fonna pe care a lua
t-o. Pe de alta parte, dar 1n strinsA legAturA cu motivul
precedent, deoarece ideea originarA in jurul careia
proiectul a capatat viatA a devenit 0 parte a lui, cre'ind
un fel de "dependentA de parcurs", data de modul in
care s-a dezvoltat. Astfel, dezbaterea in jurul coneeptu

SP nr. 28 iunlQ 1995

lui de Europa Centrala, fiind un caz tipic de constructie

regionalA, care, la rindullui, este 0 subdiviziune a poli
licii identitAtii, a declan~t in cadrul proiectului Europei
Centrale mecanismul obligatoriu de tip Janus, al ori
ciirui discurs despre politica identitatii: circumscrierea
identitatii prio producerea diferentei. lntr-adevAr, chiar
de la inceput, proiectul eentral-european s-a aflat la
intersec\ia dintre "comunitatea imaginata" ~i "ceilalti",
exteriori: Rusia ~i restul Europei RasAritene, pe de 0
parte, Europa OccidentalA, pe de alta.

Conceptui de "iotre"
Conceptul de "intre" imagineazA zona central-euro
peaM ca pe 0 zonA de mijloc tn ceea ee prive~te carne
teristicile de securitate, economice, religioase, ale so
ciet!tii civile ~i cele spirituale.
Argumentul securitiItii. Se refera la pozitia Europei
Centrale, la rAscrucea puterilor concurente ~i centrelor
de expansiune: Imperiul Roman, apoi Imperiile Car0
lingian ~i Bizantin, Imperiile Otoman, Habsburgic,
Gennan ~i Tarist. tnceplnd cu jumAtatea secolului al
XIX-lea, aspectul de securitate at conceptului de "mtre"
s-a "[IXat" tn ideea cA Europa Central! este conceputa
ca 0 regiune 'intre Germania ~i Rusia, par excellence.
Semnalul de alannA tras de Frantisek Palacky asupra
planurilor expansionisteale Rusiei. in faimoasa sa seri
soare din aprilie 1848, este ilustrativ in aeest sens.
o alta varianta a modului 'in care oamenii apartinind
acestei zone se coneepeau ei in~i~i ca central-europeni
tine de faptul cA DunArea era privit! ca 0 "coloanA ver
tebralA" a regiunii.
tn opozitie cu Mittclcuropa lui Naumann, ingrijo
rarea fatA de configuratia "noii Europe" de dupA primul
r4Zboi mondial I-a fiicut pe Tomru. Masaryk sa dea
expresie unei alte aceeptiuni specifice a tennenului
"Europa Centralii". ExcluZind, tn mod voit, din defini-

32

Spafii europene
t ia ~a teritOliile Gelmaniei !?i Austriei, pentru Masaryk,
Europa Centrali1 era "0 zonA distincta, fonnat! din na
tiuni mici, tntinzindu-se de la Capol Nord la Capul Ma
tapan".
lntrucit era conceput! ca un "cordon sanitar", un
tampon pro-occidental, menit sA umple vacuumul de
putere creat de colapsul impeliilor tarist ~i gennan,
modul in care s-a dezvoltat noua EuropA a anilor 1918
1938 a dat fOlmA conceptului de "intre".
Dupa 1989, tntoarcerea la "Europa istoriei ~i' a
geografiei" a aruncat din nou fostele state membre in
tr-un gol de securitate plin de incertitudini.
Argumentul economic. 0 altA dimensiune a carac
terului intermediar al Europei Centrale este datA de
pozitia sa economicA vizavi de modelul de dezvoltare
occidental :;;i msiiritean. Europa CentralA a unnat, pmA
in secolul al XVI-lea, tipul vestic de feudalism, cu
tnlsAtura lui "contracJua!A" originala. De-a lungul se
colelor XVI-XVIII. regiunea a rAmas in unnA. ajungind
la stadiul de periferie exploatata. in locu! demontarii
treptate a relatiilor feudale, prin orientarea spre impru
mut, ca in Europa de Vest. tipul seniOlial de economie,
bazalA pe arendA, a devenit dominant, iar acumularea de
capital a stagnat. Totu~i, tncepind co s~itul secolului
al XVIII-lea, acest declin s-a transformat tntr-un proces
de recuperare. DimpotrivA, Rusia, care de-a lungul se
colelor XVI-XVIII a fAcut efOlturi serioase pentru a
ajunge din urmA sistemol european, tn secolul al XIX
lea a int"rrziat modemizarea. In sfu~it, 0 nouA fatet! le
galA de aspectul economic al conceptului de "intre",
adusA in deibaterea asupra Europei Centrale, prive~te
divizarea intraregionalA, dintre partea vesticA, predomi
nant industrialA a Imperiului Habsburgic, ~i partea sa
estica., predominant agram.
Argumentul religios. De cele mai multe ori se face
o referire constantA la pozitia intermediarA, de trecere,
liminalA a zonei ca fiind cea dintre cre~tinAtatea vesticA
(catolicA) ~i cea esticd (ortodoxA).
Argumentul societAtii civile. In strinsA leg AlurA cu
argumentul anterior, mai existA un altul, care se refern
la confundarea in Europa Central! a douA viziuni opuse
cu privire la relatia dintre stat ~i societate: autonomia
societAtii latA de ~i ~endenta asupra statului in Vest,
pe de 0 parte; subordonarea societatii [atiI de stat 'in Est,
pe de alta parte. tn consecintA, incepind din secolul al
XVI-lea, regiunea Europei Centrale a experimentat !rei
modele tn locul unuia unificat. Mai intll, modelul nobi
limii poloneze, al unei res publica aristocratice, care
lega complet suveranol ~i paraliza statuI. Apoi, modelul
prusac de absolutism, a cArui putere birocraticA ~i mili
tara se apropia mult de modelul estic al oricArui. stat
absolutist. tn sf'lI'~it, varianta habsburgicA hibridA a unei
formule statale imperlale de tip rusese, in care, totul?i,
gradul general de eentralizare era mai deg:raM seAzut. .

Cooceptul de MitteJeuropa
Printre acceptiunile diverse ale conceptului de
Europa CentralA, 0 idee proeminentA este ~i cea a unei
Europe Centrale ce ar avea ca axA Gennania.
La jumAtatea secolului al XIX-lea, aeeasta idee
apo1rea ca un concept economic tn lucrArile lui Friedrich
List. cAutmd sA incurajeze crearea unei zone economice
protectioniste, ee s-ar fi intins de la Adriatica pinA la
Marea Neagra Intr-o fonnA mai elaboratA, ideea de
Mitteleuropa este dezvoltatA in cartea cu acel~i titiu,
scrisA de Friedrich Naumann in 1915.
COOnd, Mitteleuropa lui Naumann avea sA devinA
cUvlI1:tol de ordine pentru tendinta expansionist! emina
mente economicA a Germaniei postbeliee, sfera de
influentA gennanA tntinztndu-se de la Rin ptnA la Du
nAre. Este adevArat cA, ocazional, unii autori gennani
precum Josef Partseh sau Albrecht Haushofer - au
in~rcat sA introducA si 0 dimensiune cultuml! in de
fmirea Europei Centrale. tn ciuda acestui fapt, dimen
siunea economicA :;;i geopolitic!, consolidatA prin dez
voltarea ~olii de geopoliticA a lui Karl Haushofer in
anti '30, a rAmas tnlsAtura de bazA a coneepndui ger
man.
Sub impulsol dat de noile dezbateri initiate la Praga
~i Budapesta tn ultimii ani ai deceniolui opt, conceptul
de Mitteleuropa, interzis limp de decenii dupA 1945 in
zonele de limbii gennanA, a reintrat in limbajul politic
~i academic uzual al gennanilor !?i austrlecilor.
DupA reunificarea Gennaniei ~i reluarea traditiilor
geopolitiee, avtnd drept coloanA vertebratA ideea unei
Europe catolice, dimensiunea geopoliticA intrucitva
obscurA a conceptului de Miueleuropa la s~itul anilor
'80, datorata constringerilor ordinii atund incA bipo
lare, a ie~it din nou la ivealA, stimind inSlijorare in eer
curile guvernamentale din intreaga lume. tit consecintA,
conceptul de Mitreleuropa a inceput sA fie vAzut drept
ceea ce a fost dintotdeauna: un coneept economic ~i
geopolitic nAscut din dualitatea infIuentei gennane in
Europa CentralA - interaCtiune ~i hegemonie.

Cooceptui "Verde"
Una dintre caracteristicile majore ale anilor '80 a
fost activarea unor puternice mi~ populare central
europene, ac\ionind peste diviziuneaartificialll dintre
Est ~i Vest. Con~tientizarea sporita,manifestat! public,
a marilor dezastre ecologice din zonii a dus la coopera
rea "verzilor" din cele douA Germanii, Austria, Cehos
lovacia, Ungaria ~i Slovenia. Conceptul de "antipo
liticA" al verzilor, concentrat pe respingerea partidelor .
politice ~i a birocra\iei, a devenit riispindit 'in regiune.
El a adunat in jurul lui tinerii ~i intelectualii disidenti
profund nemultumiti ~i instnlinati de regim. Astfel, din

33

SP nr. 28 lunie 1995

Spalii europene

Spalii europene
ce In ce mai des, conceptul "verde" s-a dezvoltat ca 0
altA "cale de scllpare" din realitatea socieUi\ilor de tip
sovietic, un complement al conceptului cultural-literar
dezvoltat in timpul dezbaterii privind Europa CentralA.

e u~r sA i se traseze granitele pc harIA (".) Modul de

gin dire ~i simtire allocuitorilor sAi trebuie sA fie sufici
ent, de aceea, pentru trasarea liniilor mentale ce par a fi
mal durabile decit frontierele statelor", argumenteazA

eJ.

Intorcindu-se cAtre imaginatia literanl ca locus sim

bolic in care rezidA aceste atitudini central-europene, in
confonnitate cu "profunda neincredere in istorie" a lui
Kundera, Milosz considera "con~tientizarea istoriei, arit
ca trecut cit ~i ca prezent", drept cea mai importantA
caracteristicA a literaturii central-europene.
Dar rindurile tnte]epte ale lui Milosz nu ramin un
simplu exercitiu de hermeneutici1 a imagina\iei literare
central-europene.
Fiind in mod fundamental 0 cAutare a identiUitii, in
care mitu] ~i realitatea sint combinate, ideea de barn a
''ltregii dezbaterii cultural-intelectuaIe era diutarea u
nei posibilitAti culturale ~i spirituale utopice de evadare
din realitatea inevitabilA a unei socieUiti omogenizate,
de: tip sovietic, 0 modalitate de a re-europeniza 0 zoni1
arnenintatA de disparitia culturalA.

Conceptul cultural-Iiterar
De la impanirea Europei prin "cortina de fier", pe
parcursulintregii ere bipolare, foarte putini s-au referit
la Europa Ccntralii ca la 0 entitate ~i chiar mai pu\ini au
apiirat tennenul care 0 desemna astfe!' Sentimentul pre
dominant era cll " ideea Europei Centrale nu mai are nici
un sens". Dar, chiar ~i in epoca Rlizboiului Rece au
existat inceriiri de a piistra vie ideea, cel pu\in la nivel
intelectual. Incerctnd sA prevaleze asupra realpolitik
ului superputerilor prin culturA, conferin\ele organizate
de L '[slituto per gli incontri cultwaIi mitteleuropei din
Gorizia au fost, probabil, cele mai semnificative din
acest punct de vcdere.
Yn anii '80, ideea Europei Centrale, care pind atunci
pATea sA fi fost ingropatA, a cunoscut 0 ren~tere.
Analistii sint unanimi tn atribuirea punctului de plecare
al acestei rena~teri provocatorului eseu al lui Milan
Kundera, intitulat Tragedia Europei Centrale (1984).
Europa CentralA a lui Kundera este un spa\iu cultural,
"0 versiune condensatA a Europei tnsll~i tn toatA vari
etatea sa culturalA, 0 micA EuropA arhi-europeanA, un
model redus al Europei compusA din natiuni, conceputA
dupA 0 singw'll regulA: cea mai mare varietate in cel mai
mic spatiu". Cea mai importantA trAsllturA a ei, dupA
Kundera, este alteritatea sa vizavi de Rusia, conceputA
ca 0 "altA civiliza\ie". Impru-tind cu Vestul ac~i isto
rie culturali1, intreruptil de sovietici la s~itul anilor
'50, Europa CentralA a lui Kundera este, in acel~i timp,
un spatiu spiritual aparte fatA de acesta, datoriUi "pro
priei sale viziuni despre lume, 0 viziune bazatA pe 0
profunda netncredere in istorie", care a rezervat po
poarelor sale rolurile de "victime ~i spectatori". "Tra
gedia" nu este doar una a Europei Centrale ce a fost
subjugaUi de aceastA "altA" civilizatie, ci ~i una a Eu
ropei ca intreg care "nu-~i mai percepe unitatea ca una
culturalA."
tn timpul dezbaterii, cu greu se poate spune ell
opiniile au coincis ~i numeroase argumente pro ~i con
tra, sub fonna unor serii de replici ~i contrareplici, au
fost aduse in discutie, unele dintre ele mnd fonnulate
elar de nume faimoase, ca Vaclav Havel, Gyorgy
Konrad, Adam Michnik, Czeslaw Milosz sau Papa
loan-Paul al IT-]ea.
Printre ace~tia, Czeslaw Milosz este autorul uneia
dintre cele mai originale definitii a central-europe
nitAtii, tntr-un eseu publicat in 1986. Milosz mutA
interesul dezbaterii mai degrabA ci1tre delimitarea unui
psyche al Europei Centrale decit cAtre geografta sa
"Europa CentralA este cu greu 0 no\iune geograficA. Nu
S.p or. 28 iunie 1995

Cre~terea ~i descre~terea

conceetului de
politica externa
Gravittnd in juru] ideii de cooperare subregionali1in
vederea depi1~irii diviziunii artificiale impusA de con
stl'ingerile Rlizboiului Rece sau, altfel, pentru 0 apro
piere comunA a celor trei foste \iiri comuniste (Cehos
lovacia, Polonia ~i Ungaria) pentru integrare cu Occi
dentul, conceptul de politici1 extemi1 a Europei Centrale
a evo]uat ca un concept economic ~i politic, dezvoltind
tntimp, in cazul Grupului de 1a V~egrad, ~i 0 modestA
laturA de securitate. at despre riklAcinile institu\ionale,
acestea sint legate de activitatea Grupului de lucru Alpi
Adria, organiza\ie ale wei baze au fost puse tn 1978,
in inima Mitteleuropei. Incorpol'ind regiuni ale unor tAri
apartinind NATO ~i UE, precum Italia ~i RFG (Bava
ri~), 0 tarA neuW ~i apartinind EFfA precum Austria, 0
tarA nealiniatil precum lugoslavia ~i 0 tarA apar\inind
Pactului de la V~ovia ~i Comecom-ului precum
Ungaria, Grupul Alpi-Adria a fost vlizut ca un proiect
experimental ce putea juca un ro] important in depA
~irea ]ogicii Rlizboiului Rece ~i restabilirea conceptu]ui
mai moderat, de Europa Central6. tnsA, dupA cum s-a
observat, "operind la nive] subna\ional, acest grup ~i-a
negat in mod con~tient un ro] politic".
tn unna colapsului Comecom-ului ~i al Pactului de
la V~ovia, se a~tepta ca un organism supranational sll
aparA pentru a umple golullAsat. Alpi-Adria pArea un
astfel de candidat pentru acest rol ~i, la 12 noiembrie
1989 -in unna unei intilniri tntre mini~trii de exteme ai
ltaIiei, Austriei ~i Ungariei -, la Budapesta s-au pus

34

bazele "Patmlaterului". 0 datA cu venirea la putere,

dupA 1989, a unor fo~ti disidenti ce au promovat ideea
identitAtii central-europene (0 exceptie importanti1 fiind
cazul Ungariei), ideea de "Europa Centrali1" a penetrat
domeniul institutiilor politice ~i la nivel interstatal. Dar,
oaradoxal, continutul sAu nu a fost deteriorat de schim
biirile politice. Astfel, el a mmas ceea ce era ~i tnainte
de i989: un concept nliscut la interfata dintre 0 comu
nitate imaginatA ~i "cei din afara" ei (Rusia, Ucrain~,
Romania, Bulgaria).
Unul dintre principalele obiective de politicA exter
nA ale noului guvern ungar, ales in mod democratic, a
fost inc\uderea i n prciectul central-european a Ceho
slovaciei ~i Poloniei. In urma unei intiniri la vIrl la Bra
tislava, in aprilie 1990, ~i ulterior a alteia , la Vi~egrad,
in februarie 1991, a luat fiintd Grupul de la Viiiegrad,
conceput ca un prim pas al Cehoslovaciei, Poloniei ~i
Ungariei catre NATO ~i Comunitatea EuropeanA.
o primA lovitum datA logicii conceptului de Europa
CentralA a venit dupa colapsul fostei lugos]avii, prin
alAturarea la CEI (Initiativa Central-European A) a
tArilor apartinind nu numai zonei central-europene - ca
Slovenia ~i Croatia (in iulie 1992), dar ~i zonei bal
can ice - ca Bosnia-Her~egovina (in iulie 1992) ~i Ma
cedonia (in iulie 1993). In acee~i categorie se tnscriu
~i consecintele "divortului" cehoslovac ~i schimbarea
eJitelor de putere in aceastA tari1. Incepind cu ianuarie
1993, cind ruptura dintre Cehia ~i Siovacia a devenit
oficialA, Cehia a considerat cA, datoritA pozitiei sale
geografice mai apropiatA de Vest, ar trebui si1 riu mai
joace cartea integrArii regionale. Teama era cA 0 puter
nidi COoperare regionalA ar putea fi interpretatA ca 0
pierdere a interesului pentru integrarea in forurile occi
dentale, declan~ind stabilirea unui fel de "cordon san i
tar" de-a lungul granitelor cehe. DacA Havel, ca parti
cipant ]a dezbaterea asupra Europei Centrale, a con
tribuit foarte mult 1a realizarea ei, 0 contribu\ie ce] PU\in
la fe] de importanUi in zAdAmicirea acesteia se poate
atriboi lui Havel-Pre~edintele.
Alte lovituri, de aceastA datil cauzate identitA\ii cen
tral-europene in~i , au emanat, pe de 0 parte, din mo
dulin care organizatiile occidentale 0 concepeau ~i , pe
de altA parte, din modalitAtile specifice de abordare a
acestor organizatii de cAtre tiirile Grupului de la Vi

European (CEFfA), alcAtuit in cadrul Grupului de la

Vi~egrad, va furniza nu numai un nou impuls pentru
coordonarea lntre tArile interesate, dar va intari ~i con
ceptul de Europa CentralA. Dar, datoritA rezultatelor
concrete, lipsite de importan\A. avute de CEFfA ince
pind cu momentul implementArii sale oficiale (1 martie
1993) ~i pinA acum, acest ]ucru este putin probabiJ sA se
intimple.
Pe p]anul secw"itAtii, ~teptiirile tiirilor din Grupul
de la Vi~egrad de a Ii se desemna un "rol direct" in ac
tivitAtile NATO, dep~ind simpla func\ie de legAturA, au
fost zdruncinate de decizia Alian\ei de a dezvo]ta relatii
de cooperare fArA nici 0 discriminare cu fostele tAri
membre ale Tratatului de la V~ovia
Din punct de vedere al subminiirii implicite a con
ceptului de Europa CentralA, 3.$a cum a fost tnteles in
mod traditional, 000 a mers chiar mai departe decit
NATO, introduclnd - prin Declaratia Petersberg (19
iunie 1992) -in interiorul ariei conceptului nu numai
truile Grupului de la Vi~egrad, dar ~i statele baltice,
Bu]garia ~i Romania. Mai recent, tratamentul egal al a
cestor tiiri de cAtre 000 a fost intarit de Declaratia
Kirchberg (9 mai 1994).
In concluzie, in conceptul de politicA extemA a
Europei Centrale, centrat in jurul cooperArii subre
gionale, au fost incorporate unele dimensiuni ale con
ceptului de "mtre" ~i conceptului cultural-literar, dez
vol tate anterior, adicA caracteristici]e de securitate, reli
gioase, ale societAtii civile ~i cele spirituate ale primu
lui, ~i alteritatea in raport cu Rusia (Uniunea SovieticA)
a ultimului. Mai mult, de vreme ce dimensiunea ecolo
gistA este un aspect a1 cooperiirii central-europene, soar
putea spune cA acest concept "verde" al Europei Cen
trale a influen\at ~i el, tn mod marginal, conceptul de
politicA extem6. DupA euforia initialA, de la inceputul
anilor '90, clnd ideea identitA\ii central-europene a
exp]odat tn politica extemA a Ungariei, Cehoslovaciei
~i Po]oniei, translatind procesul constructiei regionale
din domeniul politicii identitAtii tn cel al politicii insti
tuHonaIe, datoritA diferitilor factori interni ~i inter
nationali, ideea cooperiirii subregionale in Europa
Centrali1 ~i , in spatele ei, conceptul Europei Centrale ca
atare, au intrat in crizA.
0
Se]ectie ~i traducere de

~~d.

B.P. NECSESTI

Intr-adevAr, la nivel economic, conceptul a avut un

relativ succes, luind tn considerare preeminenta sem
DATii de cAtre tArile Grupului de la Vi~egrad a In\e
legerilor de asociere cu CE (decembrie 1991), tnsll,
negocierile de cAtre state]e interesate au fost prost coor
donate ~i semnarea lor s-a fAcut pe baze individuale. S-a
spus, probabil pe drept cuvtnt, ca, daci1 ar fl fost nego
ciate in bloc, prevederi1e tratate]or de asociere ar flfost
mai degrabA favorabile, ~i nu dezamAgitoare, cel putin
pentru cehi ~i polonezi, in comparatie cu ~teptArile lor.
Mai mult, se spera cA Tratatu] de Liber Schimb Central-

~i

L. ULRICH

ADRIAN POP (born in 1958), holds a SA in

History and Philosophy, a MA in Political Scie
nces, and is currently enrolled in a Ph.D program.
He has contributed over 150 articles, studies and
translations and has contributed chapters to sev
eral books including: Sub povara granitei imperi
ale, Sovietizarea Romimiei: perceptii anglo-ameri
cane, The Soviet Union in Eastern Europe 1945
1989.

35

SP nr. 28 iuole 1995

Sparii europene
Spatii europene

t]niversalisIll ~i

regionalism

ROMULUSBRANCOVEANU
The author considers mat after the disappearance of capiUllism-communism bipolarity, a new process of supra
regionalization of me world is taking place. He analyzes epistemologically and anthropologically me cultural premis
es which underlie this process.
In legatura cu ordinea sociala), gasesc dona sugestii

interesante: ca strategiile teritorialitatii smt orientate

,', ,,"
latie intre _diferitele ~ucruri pentru car.e min:
cognitiv !?i ca exista 0 corela\ie intre ideea unei ordini
tea noastra gase~te, 10 mod spontan saU mal
universale !?i intelegerea fonnalista a rationalitatii.
elaborat, conjecturi mai complicate.. Uneori, chiar lipsa
Orientarea cognitiva a actiunilor Indreptate spre ex
acestei relatii ne poate ajuta sa vedem luerurile ~i altfel.
tinderea teritorialitatii nu se refera la recuzita ~tiintiflca
in acest sens, nu voi cauta, aid, sa gasesc 0 argumen
~i tehnologica a literaturii de anticipatie, ci la intelege
tatie pas cu pas a trecerii de la "universalism" la "re

rea acestor actiuni ca acte de cuno~tere. De exemplu,

gionalism". Lucrurile mi se par ~, ~i voi arata unele

daca admitem ca notiunea cea mai general! de cuno~

temeiuri pentru care Ie vad ~a. 0 plecare pentru punc

tere desemneazii capacitatea fiintelor de a-~i identifica

tul meu de vedere 0 gasesc in formele neconstrinse ale

du~manul ~i prada lii ca aceasta activitate este strins

imaginarului politic. In literatura SF, de exemplu, fonna

legata de teritorialitate (fixarea, apararea sau extinderea

de existenta a statului in viitorul indepartat 0 constituie,
acesteia), inseamna ca diversele strategii ale teritoria
cel mai adesea, imperiul - galactic, stelar etc. -, care
litatii sint orientate cognitiv. Limita teritoriului priv~te
stdnge la un loc civilizatii ~i chiar mnte cu totul
nu numai spat iu1 protejat, ci reprezinta ~i orizontul de
duerite. De buna seama, este yorba de 0 continuare, la
unde se ivesc amenintarile, ascunsul m genere. Este, in
scara cosmica, a povestirii istoriei ca succesiune a im
orice caz, incertitudine, pentru ca putem numai sa ba
periilor universale. Aceastii povestire implete~te, pe de
nuim ce ne a~teapta, reducerea incertitudinii legmdu-se
o pa11e, motivul monarhiei (armoniei ~i ordinii sociale),
de extinderea teritoriului ~i a razei cunoa~terii.
universale cu motivul eroismului civilizator sau raz
Se poote insa argumenta ~i intr-un sens mai tare.
boinie, iar pe de alta parte, motive mai teoretizante,
Filosofemul "cunoo~terea este putere" poate fi comuta
cum ar fi difuzarea civilizatiei dinspre centre politice !?i
tiv. Aceasta mseamn~ ca puterea este orientata cognith
culturale sau dependenta fluxurilor istorice de cre~tere,
altfel dedt numai comportamental ~i ca poate avea, lr.
manrea, decadenta !?i substituirea imperiilor cu diferite
legaturii cu expansiunea teritoriala, interese de cunoa5'
reprezentari mitologice despre confruntarea dintre bine
tere bine precizate: la origini, imperiile maritime euro
~i rau, natura umana ~.a.m.d. In centrul ei se afla tema
pene au interesul de a cunoalite mai bine planeta, Na
expansiunii teritoriale, inteleasa ca 0 conditie indis
poleon ia savanti in Egipt cu scopul de a clarifica isto
pensabila a realizarii unei ordini universale, pe al carei
ria, colonialismul (in Asia) produce ~i 0 ~tiintA - orien
fir narativ modelul razboinic, de cucerire de noi teri
talistica. Un exemplu mai relevant pentru interesele d.
torii, clasic, se modiflca in ace1a exploratoriu, al im
cunoo~tere precise 11 consituie confruntarea ~tiintifico
periilor maritime europene, al pionieratului, caracteris
militarii dintre Statele Unite ale Americii !?i URSS. Cell
tic cuceririi Vestului Salbatic, cu insolitul sau erou ci
doua superputeri au extins strategia teritorialitatii I:
vilizator - cowboy-ul-, al invaziei sau al exportului de
intregul domeniu a1 spatiului fizic (macro-cosmos ~
revolutie, ca sa renasca imaginar in expedit iile stelare.
micro-cosmos). Ele ~i-au msu!?it idealul fizicii clasice
1n povestea imperiului universal (folosesc termenul
descrierea completa, unitarii !?i inchisa a lumii ca idea
de imperiu universal mai degraba m legatura cu expan
de stat, competitia lor bazmdu-se pe convingerea ca Ul
siunea teritoriala, iar monarhie universala mai degrabii
r';~N
" ~..
U EXlSTA.. mtotdeauna cuadevarat 0 re

progres unilateral in c unoo~terea lumii inseamna un

avantaj decisiv in confruntarea generalA, politic~, mili
tarA li'i economica.
Dacil pentru imaginaru1 politic literar ideea impe
riului universal nu !?i-a pierdut fot1a, telul acestuia nu
pare sll mai anime statele care, prin marime, putere
politica, militara sau economica, ar putea sA aspire la
~a ceva. Exista, bineinteles, voint:l de putere In lume,
dar ea nu se mai exprima in tennenii universalitatii. De
exemplu, Rusia a abandonat - dupa cit se pare - idoo
Iogia comunista !?i exportul de revoluHe pe baza carora
Iuera la ddicarea imperiului sau universal ~i se pre
ocupa de recunoa~tefea intereselor sale in anumite
regiuni (estul ~i sudul Asiei). De asemcnea, dupa
riizboiul din Golf, Statele Unite au abdicat extrem de
repede de la rolul de putere absolutil In lume, optind
pentru pluralizarea centrelor de putere. Americanii i~i
folosesc fona politica, militarA lii economica, in calitate
de partener al puterilor regionale sau de soldat univer
sal al ONU lii refuza sA-~i asume sarcina stApmiriiefec
tive a lumii. Japonia, dacA ar miza pe dependentele eco
nomice, tocmai ca ar deveni prizoniera acestora. China
este minata de dorinta de integrare In lume, iar Ger
mania este prinsa m subtilitAtile propriei ei politici
externe.
Pomind de aiei, sustin teza ca expansiunea teritori
ala nu mai este vllzutA ca un mijloc de mdeplinire a
vointei de putere In lume !?i observ, totodatA, ca avem
de-a face cu mceputul unui proces de supraregiona
lizare a lumii. Acest mceput unneazA c4derii comunis
mului ~i destramarii URSS, disparitiei bipolaritatii ca
pitalism-comunism, in care strategia extinderii teritori
alitatii unnarea impunerea propriului tip de ordine ca
ordine universalll EI se leagli, pe de 0 parte, de renun
tarea m politica de mare putere la pretentia obtinerii
unei administratii directe, sau cit mai directe, asupra
diferitelor teritorii, ~i chiar la 0 responsabilitate bine
definitA pentru acestea, iar pe de altA parte, de resurectia
unor traditii culturale, politice~i economice locale, care
au stat "amonite" ~i care smt, astiizi, reinventate.
Regionalizarea planetadi este observata in modelul
blocurilor economice sau m bine cunoscuta teorle a
conflictului dintre civilizatii a lui Huntington. Potrivit
acestuia din unna, Inmea se configureaza in regiuni
corespunzatoare religiilor universale ~ diviziunilor
acestora. Viziunea politologului american a fost primitA
rau la noi, pentru cll nu ne plaseazA acolo unde ne-am
dori-o. Ma confonnez !?i eu obiceiului de a-I critica,
avansInd dona observatii. Prima, <lac! regula jocului regionalizarea - mi se pare nelndoielnicll, nu in toatA
lumea se va miza pe acelea~i dlrti. Astfel, m America !?i
In Europa vor conta, in primul rind, modul de viat:l,

care nu mai depinde de mult de valorile rel.igioase, ~i

vointa integrruii economice ~i politice; m Asia de Sud
Est, detenninant este factorul economic; in sfera
euroasiatica a Rusiei, traditia de domina\ie a acesteia;
abia in tarile arabe, tradilia religioasA se poate dovedi
mai importanta decit toate celelalte la un loco A doua
observatie prive~te prernisa implicita de la care pleaca
Huntington, ~i anume aceea a imperiului universal.
Dac.i1 acceptam jdeea conflictului intre civilizatii, atunci
el nu se poate ivi, cel putin logic, decit in situatia In care
una sau alta dintre ele ridicll pretentii explicite !?i
sustinute de valabilitate universal!, care s3-i fie refu
zate. 01', in opinia mea, prooesul de supraregionalizare
este anti-universalist, el bazlndu-se tocmai pe recu
noa$terea limitelor valabilitatii civilizatiilor sau a mo
durilor de viata !?i, in primul nnd, a modelelor eu
ropene. De aceea, intrebarea principala ramine: care vor
fi conditille de posibilitate ale democratiei in noile con
figuratii regionale, ~a cum a fost inteleasa pina acum,
ca valoare universalii, de vreme ce inchiderile culturale
pe care acestea Ie reprezintA Inseamna mai ales dez
voltarea unor fonne de viat:l social! specifice, non-uni
versale. tn acest sens, este esential ca in discutia
obhmuita cu privire la traditiile chineza !?i rusa se re
cun~te indreptAtirea unor forme de via\ii specifice,
diferite de modelul democratic.
Supraregionalizarea planetadi este Insotita de un
proces de regionalizare. lntentia regionalizarii existA
atit m zona americana (secesionismul canadian ~i
NAFTA), cit $i in Europa. to Europa, regionalizarea
privC!?te, mai mtii, delimitarea noului sau spa~u geo
politic, iar in al doilea nnd, integrarea. ABtfel, ooul
spatiu politic european este definit in directia nord-sud.
Spun direcfie !?i nu polaritatc deoarece, pentru prima
oarA in istoria europeanA, nu mai avem de-a face cu 0
topologie a polaritatilor, Roma-Constantinopol, Nord
Sud, Est-Vest, Franta-Germania sau Rusia-Gennania, ci
cu un spatiu omogen, mltrginit natuml la Nord, Sud ~i
Vest, ~ trebuie delimitat geopolitic la Est. Se consi
dern limita lui geopoliticA rasariteana coboara din
spre statele baltice clUre Mediterana, treee Boemia ~i
Alpii, inchide Panonia ~i Transilvania ~i sf'~C!?te intre
Venetia lii Trieste. Ea corespunde unei rupturi religioase
~i economice mtre zona catolico-protestantil, dezvoltatii
economic ~i cu traditii democratice, ~i zona ortodoxA,
mai putin dezvoltatA ~i Jipsita de traditii democratice,
ruptuiA. care se reflecta m conflictul iugoslav. Aceasta
limita constituie, totodata, granita estica a regiunii cen
tral-europene, in care rezistA traditia Imperiului Austro
Ungar, deopotrivll politicll ~i cultural!. Europa Cen
tralll, prin traditia ei culturala de coDvietuire ~i de tole
ranta mtre natiuni, este considerata exemplara pentru

37
SP nr. 2B iunie 1995

36

SP

nr.

28 lunie 1995

Spatii europene

Spath europene
intregul spirit european. Europa sc afla mai mult la
viata. Acestea, fie ele comunitati etnice, fie ele comu
Praga dedt 1a Paris, ,spune cineva. Cu atlt mai mult ,
nitati ~tiin\ifice, sint comunitati de interpretare incomu
diferentele dintre Europa Centrala i?i viesparul nationa
nicabila. De altfel, fre.cventa tennenului de comunitate
list din Balcani 'indreptatcsc frtngerea spat iului euro
in jocurile de limbaj indica trecerea de la viziunea con
pean pc granit
acesteia. AIte regiuni sint schitate fie
tractuaJista asupra grupurilor de oameni la viziunea
ele
organicista. In zona noastra functioneazA doua criterii
economic, cum ar ij regiunea arcului mediteraneean

care taie tarile riverane. fie pomind de la diferite tra

de regionalizare: unul este modul de viata european,
cela1alt este traditia de dominatie
care nu ne
di\ii, cum ar fi Occitania, fie pe considerente lingvistice

sau etllice, cum ar fi regiuni 1n care se vorbesc germana

zonala a Rusiei, in care noi nu ne recunoai?tem. Desigur,

sau franceza sau limbi de circulatie mai restnnsa (vezi

modul nostru de viata nu este unul non-european. lar

daci\ nu ne lasam
de canonul literar pe care 11
Carta Limbilor Regionale). Probabil ca, pc masura inte
granitelor na\ionale, multi
urmeaza discutia de idei In aceasta privinta, chiar 11U
grani, 0 data cu
mea regiunilor europene se va preciza de la sine.
poate fi numit non-european. Totui?i, cum spune Fer
In acest context, moo reprezinta Romania "un stat de
nando Pessoa, In politica ei',iti mai putin ceea ce crezi tu
despre tine !Ii mai mult ceea ce ered, chiar fals, altii
cum au aratat S. Mehedinti
necesitate eurQpeana",
I',)i Nicolae lorga, sau ramlnem numai 0 "sCina carpatica
despre tine. Respin!~i I',)i arnenintati, avem, la vest 0
la un vad de lupi", cum adauga Gh. Bratianu?
problema culturala, iar la est 0 politica de fona
In ceca ce privC!lte orientarea cognitiv1i a strategiilor
Noi ne credem In Europa. Dar noi incetam sa mai
extinderii teritorialitatii tn traditia europeana prin
fim viizuti ca un stat de necesitate europeana, 3i?a cum
ii
s-a inumplat m 1859, in 1877, in 1918 i?i chiar in 1945.
leglitura ei cu ideea posibilitat unei ordini sociale un i
versale, ea a fost 0 parte a procesului istoric universal
Dupa parerea mea, ideea posibilitatii unei ordini
sociale universale s-a bazat pe intelegerea formalista
de rationaiizare a (imaginii) lumii, aeea EritzBuber
atung, dezvrajirea lumii, de care vorbel',)te Weber. StatuI
(logico-semantica) a rationalitatii, in\elegere caracteris
I',)i 'p roiectia lui in absolut, monarhia sau imperiul unitieli gindirii europene. CeIe mai multe preteJl\ii de
s
versal au fost in\elese ca un subiect al acestui proce .
ordine universala care s-au ridicat in Europa nu au fost
niciodata arbitrare, adica au fost argumentate, cel put in
Poote ca lumea nu reintra astlizi sub vraja. Dar statui
ea fiind in conforrnitate eu regulile ratiunii. tn a doua
este asediat de
slll. Fat! de stat, toate soiurile de
jumatate a secolului nostru s-a produs 0 modifieare.
eomunitati slnt orientate valoric. Statalitatea e atacata
Mai ales antropologia istoria culturii au adus argu
ca formli de administratie de catre eomuniUi\ile inte
mente in favoarea caracterului conventional ai ratio
rioare ca teritorialitate de cAtre toti ceilalti actori ai
nalitatii. Dar chiar
regionalizArii. Mai corespunde statalitatea orientarii
in reflectarea I',)tiintei exacte se
valorice a actiunilor comunitatilo[ sau, daca ivreti, a
accepta, astazi, caracterul conventional, istoric I',)i local
al rationalitat . Definitia formata a rationalitatii a fost
ac.1iunii individului_membru-al-unei-comunitat ? Ras
ii
inlocuitli cu una procedurala. Daca aqiunea ta urmeazli
punsul meu, pomind de la aeeasta intrebare, e 0 pro
scheme coerente cu mediul culturalm care trruC!lti, cu
pozitie retorica Nu exista alta misiune pentru
e statui
modul de viat! al comunitatii tale, atunci ea este inte
roman ca stat decit aceea de a gAsi mijloacel politice
meiata i?i rationala. Gtndirea magica este tot atlt de
pentru a fi recunoscuti ca parte integranta a Europei.
rationata, procedural, ca !ii ~tiinta, a merge la vraci e tot
Aceasta propozitie e valabilli chiar dad toate supo
atit de rational ca a consulta medicul, Hamlet nu este
zi\iile mele cu privire la modificarea modului general
de a privi lumea smt ncintemeiate pentru ca e indrep
aitceva decit un text, cum text smt incantatiile.cutarui
trib amazonian. Noi am fost un stat de necesitate euro
talita 0 stare de fapt.
0
pean! atita vreme cit s-a crezut ca ratiunea e acee~i
.
oriunde Iii oricmd ~i, pe acest temei, acele~i forme
politice pot functiona la fel in Africa, m China ~i m
Balcani ~i ca este misiunea spiritului european de a
duce peste tot i?i de a apara modul de viata ~i ordinea
ROMULUS BRANCOVEANU (born in 1957).
social! ra\ionala. Astlizi, ne aflam In plin multicultura
He graduated from the Faculty of Philosophy and
lism. Pe cit este de minimal in cerinlele sale de ra\io
History, University of Bucharest in 1982. Currently,
nalitate ~i de tolerant m intentii, pe aUt este de exc1u
he is a Senior Researcher at the Institute for Edu
cational Sciences. He published articles and polit
sivist. MulticulturaliSmul pomCi',ite de la premisa ire
ical analyses in Romania Libera, contrapunct, 22.
ductibilitatii comunitatilor de via\A, Rationalitatea nu
moo este una !ii ace~i, ci depinde de comunitatea de

Dona Europe, nn una

SILVIU BRUCAN

recuno~te,

sedw~i

~tergel'ea

a~a

supu~ii

~i

~i

~i

~i

SP nr. 28 iunie 1995

~i

38

The idea throughout this article is that however noble and desirable the goal ofEuropean unity is far off In fact,
because ofhistorical conditions Europe has been divided ever since the Renaissance, its Western part becoming devel
oped and rich. its Eastern part lagging behind in every respect: economically, socially and in nationhood. The many
decades ofcommunism, far from beating underdevelopment in the East, have maintained the gap. Therefore, although
the Cold War widz its Berlin Wall has vanished, Europe is now divided between the baves and the have not's, mak
ing it vel}' difficult for the EU to co-opt the Eastern European nations into its common market. The economic divide
is compounded by the political-strategical conflict generated by Russia's ambitions as a great power. This makes
NA TO reluctant to incorporate the Eastern European nations. The author's conclusion is that lYe have now two
Europcs, not one.
volutia din Octombrie 1917 in Rusia predominant ta
raneasca a fost 0 reac(ie antisistemicil fmpotriva domi
nantei OccidentuJui industrial, mai cwind decit 0 revo
lutie socialista. Strategia depal',)irii subdezvoltMii, si nu
principiile socialiste, ~i-a pus amprenta asupra Inlsa
turilor economice ~i politice ale societatilor din Est.
Stalinismul nu a fost altceva dectt 0 strategie a invin
gerii subdezvoltarii prin fona si represiune. marxism
leninismul servind ca opium ideologic pentru masele
expuse lipsurilor si privatiunilor cerute de formidabila
sarcina a industrializikii rapide mtr-un mediu interna
tional ostil.
E~cul cel mai elocvent al comunismului din Est
rezidli m aceea ca, dupa atitea decenii de eforturi ~i sa
crificii ale populatiei, nu a reui',iit sa reducli decalajul
fata de Europa de Vest. In locul zidului de la Berlin a
apiirut un zid care desparte bogatia de saracie: m ter
menii produsului national brut pe locuitor, 2.000-5:000
dolari in Est fata de 10.000-20.000 dolari in Vest. In
1993, premierul britanic John Major avertiza impotriva
"riscului de crea 0 Europa divizata inlre bogati ~i sa
raci". Ea nuu'ebuie creala, exista!
tn aceste condit.ii, care este perspectiva integn1rii
Europci de Est, in general, i',ii a Romaniei, m special. in
Uniunea Europeana?
In aceastA privinta, se manifestli'la noi in declaratii
politice ~i in presa 0 tendinta de simplificare a proble
mei, ca i',ii cum cooptarea Romaniei m NATO ~i Uniu
nea EuropeanA ar depinde de conjunctura politica inter
national:!, de bunavointa unei puteri sau a altei sau de
perforrnanta Romaniei in domeniul drepturilor omului.
Nu, domnilor politicieni ~i gazetari, trebuie sa ne intre
bine in cap ca eonditia decisiva pentru cooptarea in
Piata ComunA a fost I',)i rlimine nivelul relativ egal de

NIREA rARILOR EUROPENE intr-o

singurA entitate a fost ~i ramine un tel nobil
care, in secolul XX" i',ii-a gasil expresia in
formule celebre - de la Piata Comunl\ a lui Jean Mon
net, la Europe des Patries a generalului de Gaulle, Casa
Com unA a lui Gorbaciov ~i Federatia Europei a cance
larului Kohl. Dar realit1itile politicii internationale nu
prea se impaca cu telurile nobile ale omenirii. tn perioa
da postbelica, Europa a 'fost divizata de Cortina de Fier
si de Zidul de la Berlin. Prabu~irea comunismului in
partea l-asanteana a continentului a spulberat "cortina"
~i zidul ~i a creat un moment de euforie p,an-europeana,
In care am jubilat I',)i noi. Am uitat atunci ea m Europa
existli 0 diviziune sccularlt mult mai veche, cristalizata
mca din vremea Ren~terii i',ii plistrata cu indaratnicie pe
harta inegalitatilor ~i decalajelor lumii contemporane.

Ren~terea a constituit momentul de cotitura dnd

Europa a lual-o inaintea eelorlalte continente ~i, deoa
rece a fost prin excelenta un fenomen vest-european,
aceasta parte a continentului a depa~it partea est-euro
peana pe toate planurile - economic, politic, social ~i
national. tn Vest, prin dep~irea fragmentArii feudale de
catre monarhia absoluta, au luat nai',itere statele nationa
Ie modeme mca in secolele XVIII si XIX, iar revoluliile
burgheze au declan~t expansiunea intemationaia a ca
pitalismului inovator, Acestea au fost' conditiile istorice
care au pennis statelor vest-europene sa beneficieze din
plin de revolutia industriala, sa cueereascli vaste imperii
coloniale, devenind astfel bogate si dezvoltate.
tn Europa de Est, popoarele I',)i nationalitatile, unele
luptind pinli i',ii astAzi pentru formarea statului national,
au camas predominant agrare, cu structuri feudale care
au rezistat pina tlrziu in secolul Xx. De aceea, Re

39

SP

nr. 28 lunis 1995

.-

I.

Actualitatea

SpaOi eUTOpene
vizele de caHttorie tntre tl1rile membre ale UE, la care au
aderat 10 tari. Ca urmare, s-a tntl1rit considerabil con
ei, Comunitatea Economica Europeana a luat fiinta in
~rolul la granitele 00 pentru cei din afara Pietei
1957 i?i a functionat datorita faptului cit cele ~ase tl1ri
~omune, iar noi facem parte dintre outsiders.
fondatoare apartineau aceleia~i categorii de bogAtie ~i
Diviziunea economica este complicatA de 0 divi
dezvoltare. cu un produs national brut pe locuitor de
ziune politico-strategica. Pe acest plan, piedica princi
peste 5.000 dolroi, circa 80% din fOf\a de munca ocu
pala a integrarii eW'Opene este Rusia. Premisa occiden
pata tn activitAti neagricole i?i un consum de peste 3.000
talA ca economia de pia\lt combinatA cu democratia vor
calorii pe locuitor. lar la 1 ianuarie, ace~i conditie a
tmblinzi ursul rusesc, pennitind Occidentului sA-I ducA
pennis intrarea ill vigoare a pietei unice a celor 12
de sfoara, s-a dovedit nerealistA. 10 timp ce mecanismul
membl'i, prin desfiintarea barierelor ~i taxelor vamale ~i
sistemului economic mondial silei?te tArile est-europene
Iibera miscare a capitalurilor. bunurilor, serviciilor ~i
sA se confonneze regulilor jocului pe piata mondiallt.
persoanelor In cadrul Comunitatii. Prabu~irea. ill de
sub arbitrajul sever al Fondului Monetar International,
cembrie 1994, a monedei Mexicului, peso, lli degrin
tn cazul Rusiei, ca mare putere, dinamica competitiei
golada economica ce a urmat dupa numai un an de la
pentru sfere de influenta i?i suprematie mondiallt ge
intrarea In vigoare a zonei nord-americane de comert
nereazit tn sinul ei vointa de rezista tendintelor Ocd
liber. NAFTA. au demonstrat In mod dramatic ce se
dentului de a-i dicta cursul politicii ~i dezvoltl1rii ei. Ca
'intlmplii atunci dnd se elimina barierele ~i taxele va
i?i in 1917. avem de-a face cu 0 reactie antisistemica, de
male intre doua tari (SUA ~i Mexic) cu nivele de boga
astA data lmpotriva presiunilor din Vest, ca sa adopte
tie $i dezvoltare atit de contrastanle. Cuno~tem i?i noi

modelul Occidental ca mijloc de cooptare a Rusiei in

pe pielea noastra efectele acestei mezaliante dnd, dupA

sistem. De aiei lmpotrivirea Moscovei la planurile de

liberalizarea preturilor si com ertului exterior, piata

extindere a NATO pinA la granitele ruse~ti, ca ~i afir

romfuleasca a fost invadata de produse alimentare din
marea propriei ei sfere de influen\lt.
Occident, care amenintit sa falimenteze fennele avicole
Cunoscutul analist gennan Cristoph Bertram este de
lli productia de zahar ~i ulei din Romania.
parere ca, tntr-un viitor mai mult sau mai putin inde
Admiterea, la 1 ianuarie 1995, in Uniunea Euro
pacta t, tl1rile est-europene vor intra In UE, iar in jurul
peana a Austriei, Finlandei Si Suediei nu a ridicat pro
Rusiei, ca centru de putere, se vor strlnge unele din fos
bleme de aceasta natum, deoarece cele trei tltri se afla la
tele republici sovietice. Tenadtatea cu care Moscova, in
un nivel relativ egal de dezvoltare cu tanle vest-eu
dispret ul opiniei publice mondiale, s-a angajat in bA
ropene. Cu totul altfel stau lucrurile cu tarile central ~i
tAlia din Cecenia, demonstreaza ca viziunea misionara
est-europene cu statutul de asociat al UE. Discrepanta
a "Sfmtei Rusii" este inca puternica, in pofida situatiei
dintre ele ~i media UE ar face de neconceput desfiin
dezastruoase a economiei ~i fmantelor.
tarea barierelor ~i taxelor vamale, iar libertatea de mi~
Pe scurt, unitatea Europei apare ca un obiectiv
care a persoanelor ar duce la 0 migratie masiva a fortei
strategic sublim ~i, oricum, de lunga, foarte lunga
de munca dinspre Est catre Vest.
duratA.
D
In timpul Razboiului Rece. clnd la Paris si Bonn
predominau considerentele strategice ale stAvilirii ex
pansionismului sovietic, Comunitatea Europeana a a
corda! un ajutor economic masiv tarilor mai putin dez
vol tate (Spania, portugalia si Grecia) pentru a Ie aduce
SILVIU BRUCAN - born in Bucharest (1916).
la un nivel mai apropiat de media vest-europeana ~i a Ie
Antifascist underground fighter in World War II. In
putea astfel integra in Piata Comuna. Uniunea Euro
1944 he became the acting editor of Scinteia, the
peana oferA celor ~ase tltri est-europene. intre care ~i
leading communist paper of Romania; former
Romania, tot felul de sfaturi si pun accentul pe alinierea
ambassador to Washington, D.C., and to the U.N.
legislat iei la standardele europene. Dar, problema-che
director of Romanian Television. Under house
ie. adica ajutorarea substantiala a "celor 6", nu se afla
arrest, early March 1989, he wrote and distributed
inca pe agenda 00. Dupa unele calcule, aceasta ar cere
the Letter of 6, former communist dignitaries.
suplimentarea bugetului UE cu cel putin 60%. Dar
protesting the crimes and abuses of the regime.
Germania este inca absorbitA de finantarea landurilor
He participated in the Revolution and became one
din fosta RDG, iar celelalte state bogate nu sint dispuse
of the leaders of the National Salvation Front.
sA-si mareasca cota de participare de dragul tltrilor est-eu
He published six books. and most recently:
ropene. preferind sa-se bucure de surplusul in balanta
Pluralism and Social Conflict (Praeger, 1990), and
comerciala ~i de plati cu acestea.
The Wasted Generation, a Romanian Journey
lntre timp, fiecare mitsura de a<llncire a integrarii
from Capitalism to Socialism and Back (Westview
UE accentueazA ~i mai putemic distan\afea de tltrile est
Press, 1993).
europene. Ultima masura de acest gen este Acordul de
1a Schengen, din aprilie 1995, prin care se desfiinteazA

Pattidele in blocstarturi

dezvo]tare economic.tl ~i cehnica 10ca de la illceputurile

SP nr. 28 iunie 1'995

40

LIANA IONESCU

'S

lui, l'referind unificarea "prin absorbtie". Mi~area i-a

re~lt, nu in ultirnul dnd, datoritA "factorului de coezi
une" care este omul de afaceri Viorel Catarama. Pro
cesul a avut incuviintarea pr~edintelui CDR, Emil
Constantinescu, grabit sa vada unificarea liberala
incheiatA ~i un singur partid cu aceastA doctrina 10 Con
ventie. Dut ce i-au fost resl?inse propunerlle de u
nificare inainte de sfir~itul lurui mai de catre consiliul
National, PNLCD se vede nevoit sA ia 10 calcul ~i alter
naliva de a-~i continua existenla independent, in afara
Conventiei, al cArei fiu legitim este.
Tot la s~itul lunii mai, cel mai putemic partid at
Conventiei, PNTCD, ~i-a mtrunit la Alba Iulia, princi
palul for de conducere intre congrese: Delegapa Per
manentA. Cum congresul a avut loe in wma cu patru
ani, iar Delegatia PennanentA se intrunea pentru prima
data ~i, mai mult, avea de adoptat statutw partidului,
evenimentul a fost precedat de lupte interne, din care nu
au lipsit demisiile la V'Id ~i excluderile spectaculoase.
Sprijinit de Corneliu Coposu, statutul a fost votat fam
probleme, structura partidului camWnd pe mai departe
de tip piramidal, in care liderul are puteri foarte mario
Folia liderului charismatic, care este Corneliu Coposu,
a salvat, in9a 0 data, unitatea ~i stabilitatea partidului.
Reversul medaliei este ca lArllnilltii vor lua startul ale
gerilor la fel ca ~i in 1992, cu 0 echipA legitima din
punct de vedere moral, dar prea 1mb4trini~ pentru a
sustine un discurs politic pragmatic, de care are atita
nevoie opozitia ~i Vlata noastrA politica. in general.
In cadrul opozitiei din afara Conventiei. PAC s-a
distins prin efortul de afmnare a identi~ii, de consoli
dare a structurii organizatorice ~i de precizare a ofertei
sale electorale. DupA ce ~i-a asumat riscul de a merge in
alegeri pe propriile picioare. PAC a demonstrat cAlltie
ce are de fAcut pentru a se manifesta ca un partid mo
dem. fara nostalgii ~i resentimente, clAdit pentru pre
zent lli mai ales pentru viitor. DesfA~urat la Inceputul
lunii mai, la Alba Iulia, cel de-al doilea congres din
existenta eamdului a reconfinnat optiunea PAC pentru
doctrina hberalismului civic ~i a ales 0 noWl structunl
de conducere, flexibilA ~i mai putin birocraticll decit cea
anterioarA. Congresul a marcat totodatA refacerea
unitatii PAC-ului, dupa cel de-al doilea "val migrator"
pricinuit de i~irea partidului de sub tutela Conventiei.
La nici 0 lunA de la congres s-a intrunit noul Comitet
National pentru a adopta strategia politica imediatA ~i
de perspectiva a PAC. Aceasta vizeazA mentinerea PAC
lntre partidele parlamentare prin obtinerea, la alegerile
de anul viitor, a cel putin 5% din optiunile electoratului
~i a 15% din voturi la alegerlle din anul 2000, ceca ce

PECTRUL POLITIC romanesc a fost, in

ultimele doua luni, deosebit. de agitat. Lucru
explicabil dacA avem In vedere ca, in toamna,
partidele vor lua startul electoral. Necesarul proces de
cJarificare si rea~ezare a cu,nns allt formatiunile de la
putere, cit Si pe cele din opozitie. partidele de stinga ~i
de dreapta. Majoritatea ~i-au convocat reuniuni ta v"m:
congrese, conferinte nationale, plenare, delegatii per
manente, consilii nationale. S-au revizuit programe,
s-au stabilit strategii ~i tactici pentru perioada iinediat
urmiitoare. au fost alese noi structuri de conducere, s-au
reconfrrmat ~i s-au intArit aliante, in timp ce unele au
slcfuit,.iar altele slot 10 faza tatonitrilor. Chiar dacA jocul
politic camille deschis. in linii mari, partidele lli-au
redefinit optiunile ~i precizat oferta electoraill. Se
anun\lt 0 b3.tltlie apriga ~i lipsitA de fair play. in primul
nnd, datorita mizei. aceste alegeri fUnd decisive pentru
calea pe care se va inscrie Romania. Apoi, pentru ca
Romania este singura tarA ex-comunistA care riu a cu
noscut alternanta puterii. De aceea, emanatii din de
cembrie 1989 nu se vor da mapoi de la nimic pentru a-~i
conserva puterea. Dupa 0 vam relativ calma, viala po
liticA romfuleasca va intra intr-o perioadA c'it se poate de
fierbinte.
.
Pentru opozitie, un principal moment clarificator a
fost marcat de optiunea unor partide de a paIitsi con
glomeratul electoral numit Conventia Democratica din
Romania. Rind pe nnd, "ajutate" sA se decidA chiar de
factori din interiorul Conventiei, au ie~it din alianta
opozitiei unite UD:MR, PSDR, PL '93 ~i PAC. Astfel cA
in CDR au rAmas, alAturi de numeroase fonnatiuni
civice, doar cinci partide, mtre care numai d6uA cu
reprezentativitate semnificalivA: PNTCD ~i, in urma
politicii de absorbtie, PNL.
Profitind de nemultumirile ivite in PL '93 ~i PAC, in
urma deciziei de pArAsire de cAtre aceste partide a
Conventiei. PNL a action at ca un veritabil aspirator de
membri, multi dintre ei personalitAti culturale ~i politice
~i, lueru important. parlamentari. Alla se face c4 PNL,
partid care nu a reu~it sA insumeze un minimum nece
sar de 3% din voturile electoratului pentru a accede ill
Parlament, are astazi propriul grup parlamentar 10 Ca
mera Deputatilor. Chiar dacA nerecunoscut fonnal, da
torita regulamentului Camerei, Grupul Liberil Inde
pendent existA ~i face politica PNL. TotodatA. prin ab
sorbirea unor senatori de la PNLCD, este pe cale de a
se constitui un grup similar in Senat. Temindu-se de
organizarea unui congres, care ar fi putut duce la ras
toman de situatii, dar ~i de persoane, PNL a respins
oferta PNLCD, de unificare liberala pe calea cOngresu

41

SP nr. 28 iunle 1995

ActuaJitatea
I-ar clasa. la inceplllul milenillllli.lnlre primele Irei par
tide ale Romaniei. Parlidlll lui Nicol;le Manolescu vi
/.caz:'l , de asemenea. prezenlarea unui candida I propriu
Ia alegerilc prezidell\ialc din 1996.
Fonnatillne despl'instisi ea din CDR. UDMR , a .
evoillat pe Iraiectoria previzibiht Radicalitatca mani
festata In ultima vreme s-a afirmat ~i la Congresul al
IV-lea, desfa$urat la sfir$ilullunii mai, la Cluj. Aparenl,
legerile au dat ci~lig de callza moderatilor 'Ii liderului
aeeslora. Marko Bela, ales din nou pre~edinte. Numai
ea moderatii s-au radicalizat si ei. mai ales atunci clnd
it fosl yorba de aulonomia leritoriahl pe baze etniee,
Acesta fiind obiectivul fundamental 411 formatiunii po
litice a maghiarilor din Romania, alte probleme, cum HI'
fi orien tarea doctrinara sau sislemul de aliante, au
riimas, practic. ncmenlionale, Daea congresul nu Hadus
nimic nOli In strategia UDMR, reHctiile part ide lor de pc
scena polilica romaneasca fata de declaratiile facute la
Cluj au fost prom pte, dUclnd la accentuarea izolarii in
plan politic a organiza\iei etnicilor maghiari, Nici un
partid, din opozi\ie sau de la putere, nu a ramas fAra a-~i
preciza pozitia 1n raport cu revendicanle UDMR, COI1
stient ca de aceasta depinde ocuparea unui culoar cit
mai favorabil In cursa clectorala. SemnificativA este ~i
e xcluderca UDMR de la tratativele privind 0 posibila
alianta Intre pal1ide de opozitie din afara CDR. a$a-nu
milil "Marc coalitic". pupa ce a pierdut simpatia Con
ventiei, UDMR se vede acum pArasit Si de PD Si de PL
'93, nemain\lTJ.Inlndu-i dec" sa-si Intoarca fata, discret,
ci\tre PDSR . Intllnil'ile consultative care au loc lntre
PD, PL '93, PAC Si PSDR, chiar daca nu s-au fmalizat,
deocamdala, printr-un document oficial, proiecteaza un
pact politic apropiat modelului occidental aI cartelelor
electorale, nelncorsetat in semnAturi si protocoale. eu
loate ca multi observatori se indoiesc de reu~ita unui
aRtfel de pact, mai ales datoril<'i IncarcAturii de vinovatie
pc carc 0 poal1a cu sine partidul lui Petre Roman, In
cheirea lui ar conslitui lin progres In structurarea alian
'{ elor. Totodata, un pact politic intre cei patm, cAruia i
s-ar putea alan,ra si PNLCD In cazut In care va fi rejec
tat dill Convent ie, ar oferi electoralului 0 necesara alter
nat iva Intre stinga neocomunista, StIlns unita in jlU111
PDSR, si 0 dreapta prea putin flexibila pentru a-~i largi
baza de votanti, care este Conventia DemocraticA.
Clarificru:i, cI1iar c!aca nu regrupari propriu-zise,
s-au produs si la stinga spectrului politic. La plenam din
27 mai, a PSM, a fost criticata politica guvemului
Vacaroiu, dar, in final. s-au luat decizii in masura sa
implice si mai mult paJ1idul lui Hie Verdet In actul de
guvernare. "Ratiunea suprema" pentru care PS.M spri
jina guvernul actual este, dupa cum arata presedintcle
partidului, aceea de a bloca accesul dreptei la putere, 0
dreapta care, in opinia sa, ar avea "oblective absurde,
dislructive si antinationale". PSM vizeaza, de aseme
nea, 0 largire a atiantei 'p3Itidelor din stinga esichieru
lui politic, care sa cllpnnda, spune Ilie Verdet. pe toti
cei care "Inteleg sa apere industlia nationala si sa con
tribuie )a relansarea procesului de industrializare pe

SP nr. 28 iunia. 1995

baze noi". Greu de spus cite part ide vor adem la peni
billll slogan al industrializarii.
Mereu alaturi dc PDSR este ~i PRM. Dupa ce a
cochetat cu semnarea actului aditional la Protocolul
cvadriparlit pentru a fOl1a mlna parlidului condus de
cuplul Nastase-Ghennan, PRM s-a dcclarat si el fidel
sustinAtor al PDSR. Iar beneficiile nu au Intlrzial sa
apara, sub fonna unor posluri In guvern. Deocamdata,
in esalonul doi, confonn Intelegerii. $i, penlru ca face
bine la imagine, dar si pentru ca asa Ii e stilul. c.v.
Tudor mai agita din dnd in c1nd securea de razboi. Gesl
care nu-i sperie Insa pc aliati. Nici macar nu-i pune pe
gindul'i.
Cll to~lIe c~i uneori mai iese din matca, indeosebi
prin declaratiile elucllbranle ale lui Gh. Funar, PUNR
este si el de acord sa strlnga rindurile. Nu care cllmva
sa vina alcgerile ~i sa fie abandonal pe ultima suta de
metri de cel Cf! s-a dovedit un parinte iubitor, dar dte
odala sever, Chiar daca formal.
Ce a fAcut In acest timp PDSR? La reuniunea lar-gi
ta a Biroului Executiv Central (BEC), din 26 maio a e
valuat relatiile cu partidele semnatare ale Protocolului
cvadripartit si a analizat aspecte legate de strategia par
tidului in vederea alegerilor locale din 1996, Dupa
numai 0 saptamina, a avul loc sedinta Delegatiei
Permenente, pentrll ca pe 15 iunie sa se intruneasca
Consiliul NationaL Alianta guvemamentala asigura.
totodata. In viziunea presedimelui executiv al PDSR,
Adrian Nastase, stabilitatea intern" si malerializarea
programului de refonna. Situarea acestui partid In ra
port cu alegerile este oarecum mai speciala, fie Si pen
tru motivul cA. pina una-alta, PDSR si-alnceput practic
campania electoralA prin vIrful sau de lance, Ion Iliescu.
Nici pe intervalul dinlre pulere si opozitie al spec
trului politic lucrurile nu slnt incremenite. PDAR navi
gheaza In apele 0pozitiei, dar nu ~tie inca prea bine ce
pavilion va aborda. Cine va rellsi sa-I capaciteze,
ramine de vazut.
Desprins de PSM, partidul lui Tudor Mohora s-a
aflal $i el In calltarea unei identitali, de stlnga,
bineinteles. Congresul din 17-18 iunie nu a reu~it dedt
sa o schiteze, acreditlnd ideea ca PS este un demn ur
ma~ al miscarilor muncitore~li de la inceputul secolului,
Daca, a~a cum este firesc, configuratia politica nu e
definitiva, putem considera ca, in mare, lucrurile s-au
asezat si nll slnt de a~teptat miscari spectaculoase. Cla
lificate asupra propriilor strategii si tactici, edificate in
privinta alegerilor, partidele si-au ocupat locurile Si sinl
0
gata de startul electoraL

LIANA IONESCU - graduated from the Fa

culty of Philosophy, University of Bucharest. A
candidate at Ph.D. in Philosophy of Science, Po
litical editor at the daily Romania libera and Bu
charest correspondent of Radio Free Europe.

Tex te [undamentaJe

Karel K:o$ik,

Cr;z8 po/iticii

A N CEHOSLOVACIA anului 1968, "socialis

mul cu fala umana" reprezinta 0 ultima Incercare de a Implini, pe terenul acestei ideologii,
visnl de jllstitie sociala. Cuvlntul de ordine I-a re
prezental, asadar, nu "democra!ie", ci "dcmocratizare",
pentnl ca ooiectivul a ceea ce avea sa intre In istorie
drept Prirnavara de la Praga a fosl nu construi.rea unui
sistem democratic bazat pe, principii Ie deja validate in
lumea occidentala, ci democratizarea sociaiismuiui, in
cluderea unoI' elemente ale democratiei OCcidentale,
mai ales in domeniul drepturilor omului si al partici
parii la viata politica a talii .
Convinsi sau mai pUlin convinsi de reformabilitatea
sistemului socialist, dar convim;;i de "neCesitatea" unei
schimbari democratice, in
vocata impotriva mO'$tenirii
slaliniste, multi intelectuali
cehi si slovaci aveau sa se
alature nucleului reformist
al lui Alexander Dubeek. 0
personalitate marcanta a t
Primaverii de la Praga a fost
~i filosoful ceh Karel Kosik.
Karel Kosik s-a nAscut

la Praga, in 1926. In timpul

celui de-al doilea nlzboi

mondial, ca s tudent, a par

ticipal la miscarea de rezis
tenta impolriva ocupatiei

naziste, fiind inchis de Ges

tapo. Dupa razboi, Kosik lSi

termina studiile de filosofie,

mai'intli la Universilatea de

Stat din Leningrad, apoi la

Praga, la Universitatea Ca
rolina. Plna 1n 1963, c1nd

. devine profesor de filosofic la Universitate, a lucrat ca

~ercetator la Institulul de Filosofie al Academiei Cehe.
In 1968. refuzind sa sustina procesul de "normalizare".
va fi excllls din partioul comunist si i se va interzice sa
mai predea sau sa pUblice.

Prima sa carte, Ceska Radik:ilni Demokracie

(Radicalii demOCI<l\i cehO, publicala in 1958, a fost un

studiu asupra democratilor radicali cehi din secolul al

XIX-lea, Kosik incercind sa demonstreze conu'ibutra
acestora la dezvoltarea constiin\ei nationale clilice In
provinciile cehe. in 1963, Karel Kosik publica Dialek
tika KOIlJ...76tnih6 (Dialectica coneretului), carte care
avea sa fie recunoscuta de catre filosofii occidentali ca
0 contribulie semnificativa la eercetarea implicatiilor
ideilor marxiste penu'u lumea contemporana. Bazata pe
cite va lucnlri prezentate de Kosik la diverse conferinte
si congrese de filosofie, lucrarea urmArea modelul fixat
de filosofii marxi~ti occidentali, dar si est-europeni
(mai ales de Georg Lukacs) si maniera in care acest tip
de analiza se apl'opia de existentialism si fenomenolo
gie. Existentialismul si fenomenologia I-au influentat
substantial pe Kosik, In
contextul Primavelii de la
Praga, cartea lui Kosik a
avut un rol deosebit.
In The Crisis of
Modernity. Essays and
Observations from the
1968 Era (Criza moder
nitalii. Eseuri si observatii
asupra .epocii 1968, _ pu
blicata in 1995), lucrare
din care slnt traduse In ro
m1ine~te, pentru prima oa
ra, si fragmentele ce ur
meaza , Kosik dezvolta 0
serie de terne: natura po_
liticii moderne, semnifi
calia cuIturii ~i "chestiu
nea ceha". Kosik afrrma
cil "actuala noastra criza
nu este doar 0 criza poli
tica, ci si 0 crizit a politi
cii. Ea pune intI'ebari nu numai despre un sistem politic
anume, ci _ mai pres us de toate _ despre semnificatia
politicii" (p. 9). Putem intelege aici semnificatia
gindirii lui Kosik, gindire ce transcende contextul est
european, rntr-adeVAr, pentru Kosik, experienta est
europeana reprezinta 0 variatiune pe 0 tema universala
In lumea de azi.
.

42

43

SP nr. 28 iunia 1995

Texte fundamentale
Tcxtc fundamenta]c
Tnlsiitura caracteristica a politicii In Illmca mo
uerna. uup:i Kosik. csle manipularea. "Politica, In cali
title UC mallipl1brc,;t masei este pllsihihl Ilumai Intr-un
~i ~lcm de manipl1larc univcrsala" <p. Ill). In ccntru\
aceslui sistcm sc allrt fenomcl1u! ue "rationalitate
tchnic;i". care pri ve~tc rcalilatea ca pc lIll sistcm al "per
fectihilit:itii ~i obicclivil.:irii". Malliplllarea politica este
() cxpresic a accstci I'a\ionali!fl\i tchnice III sfera re
la\ ii Inr Um31lC si sc ha7.caz;t pe "0 atmos[cr;t UC iralio
nalitate crea!a artificial : tehnica maniplIlarii presupune
~ i cxploateazft 0 Slare de isterie, teama ~i sperantil " (p,
III),
Accst sistcm de manipularc este cel ce pune sub
semnlll lntrebarii lntregul sens al politicii per se ill
lumen modema . Elnu este limitat la 0 singw'a slruclura
politica S<llI iueologica, ci este, mai degraba, endemic.
ACC<lsta COIl~t itllie " cril.::I lIo::lstrii actuaU,\", "criza
politicii", dcoarcec po1itica - ea manipulare - trans
forma si slIbmincaza. intr-un anumit sens, In\clegerea
activitillii politice asa cum a fost ea pcrceputa In moo
traditional.
Cee<l ce este neccsar, UllPU Kosik, este un tip de
politic;i\ absolllt non, care sa vina dintr-un nOli mod de a
vedea "omu! $i istoria, natura $i timpnl, f1int<l i?i ade
varul",
' ' ,
putem Inte\cge acum ca eforturile lui Kosik de a
contribui la tra71sfonn<lre.,\ Cehoslovaciei in" timpul
Primaverii de la Praga au fost parte integranl<ia viziu-

SP nr. 28 iunie 1995

nii sale uespre clIIn_Intre<lg<l-llIme-ar-trcbui-sii-[ic.

Reform<t uin Cehoslovacia S<llI ElIt'op<l Rusi'tritean<1 nll
poate fi sep,lrat[1 UC contextul general al "crizei po
liticii" In Illmca mouern;t. in <tceast,! privinl<i, Kosik
uifcr[t de unii dintre contemporanii s,ii din ELU'op<l de
Ras,irit, care vau reform<l ca pc 0 sirnpli\ introdllcere a
democraliei occiucntalc; pcntru Kosik, aces! pas este
incomple\ atlt timp cit nu se recunoa$te c;\ problem<l
manipuli"trii politice - "iluzi;) politidl", cum a denu
mit-o Jacques Ellul - {fece grani\ele nationale. ~i ideo
log ice.
Dupa "Rcvo1utia de catifea" din 1989, Karel Kosik
a fost repus In drepturi, ca profesor la Departarnentul de
Filosofie al Univcl'sita\ii C:ll'oline. Ca 0 ironie a perioa
dei post-1989, Kosik a avut Inca de suferit unele sicane
III ceea ce priveste publicarca, datoritcl faptului ca - a~a
cum mcntiona cl InslIsi - opera sa "nu corespunde spi
ritlllui tirnpurilor". Credem illSa ca este yorba doar de
modestie intelectuala. Contributiile unoI' glnditori mar
xi~ti "revizionisti", precum Karel Kosik, ramln 0 parte
a mostcnirii intelectuale a Primaverii de la Praga. $i,
cum spunea Adam Michnik, "Ilu-i dnstit sa se judece
epoca aceca cu criteriile de astazi . .. ".
0

Prezentare de

Louis ULRICH

44

Ce este Eutopa't CenttaHi?

KAREL KOSIK
~ i'~

din Marea Germanie timp de seeole ~i cA el tine de '

administratia ~i grija germane. Astfel, Europa Centrala.
este interpretatA ca 0 zona In care Gennaniei i-a fost
acordat rolul de aparator !ii protector. Mitteleuropa este
o oeazie ~i 0 tentativa a expansiunii germane - politicA,
economica., chiar militanl - de care pina acum nu a be
neficiatintrototul. Pe acest leritoriu, superioriwea ger
manA poate ~i trebuie sa se afume In fata "raselor infe
rioare" (cine ticferstehende Rasse) din populatia loeala
In domeniile talentului, abilitAtilor organizatorice, abili
tAtilor comerciale, hiimiciei, inteligentei ~i perseveren
tei. Mitteleuropa reprezintA 0 sfera a intereselor ~i 0
preten\ie istoricA a caror legitimitate este demon stratA
de superioritatea "spiritului german", care aduce pace I$i
, ordine Intr-o wna zguduitA de neintelegeri ~i vrajbe na
tionale ~i care ofera populatiei loeale un model de dis
ciplina ~i productivitate. Nici infrlngerea suferitA in
cele doua razboaie mondiale ou a zdruncinat convinge
rea,adlnc InriidacinatA a Germaniei cA are de jucat un
rol special ca factor de stabilitate In Europa CentraIa.
Germania este pregAtitA sa joace rolul de protector, ~
cum s-a afumat In 1964, 1a 0 conferinta privind opera
lui Max Weberl. ..... die Rolle der SchulZmaeht der
klein en Nationen in mitteleuropaischen Bereich" (rolul

( . ..) exista dubii referitoare la eeea ce este in reali

tate Europa Centrala.

Europa C~ntrali1 este un spatiu istoric, iar aceastA

afirmatie are un dub1u sens. Pe de-o parte, ea exclude,
considel'indu-Ie unilaterale ~i gre~ite, toate ideile care
plln semnul egal intre Europa Centralil ~i enumerarea
unor nume celebre sau intre ea ~i lista natiunilor ~i na
tionalitatilor care t:n\iese ill aceastA regiune, 0 listA In
tocmitA mai ales din punct de vedere geografic, ce men
line astfel ideea fictiva a unui anume tip de cu1turn co
munA deosebitA. Pe de altA parte, glndirea es'te indem
nata sa caute ~i sa cerceteze tn'isaturile unice ~i natura
ac~tui spatiu I$i ale istoricitAtii sale.
Care slnt Insa elementele care constituie natura ~i
calita.tile unice ale acestui spatiu numit Europa Centra
Ia.? Acest spatiu este 0 disputA, 0 disputA privind expli
earea sensului de spa\iu. Problema nu stA in intetpre
tarea unui text, ci mai degraba in Intelegerea realitAtii.
Deasupra oriCllrui text posibil, ~dar deasupra CUvlntu
lui seris, stA "con-text"-u1 - adicA unitatea originala a
actiunii I$i vorbirii~ evenimenteIe Illanifestlndu-se In
fapte. institu\ii, decizii, proelamatii ~i programe. Euro
pa Centrala. este un spatiu ill disputA ~i un spatiu al dis
putei - 0 disputA asupra ceea ce este acest spatiu in real
itate. Fiecare din explicatiile date acestui "con-text"
este simu1tan 0 ehemare ~i 0 cerere, 0 direqie ~i 0 invi
tatie la actiune. Fiecare din interpretAri1e acestui "con
text" provoacii amestecwi, actiuni, activitAti ~i diferite
antagonisme. Europa Centrala, ca spatiu istoric, este un
loe unde aceste explicatii diferite se Intllnesc ~i au im
pact una asupra celeilalte in conflicte ~i lupte.
Cind se refera la acest "con-text", gennanii folosesc
termenu1 de "Mitteleuropa", iar prin aceasta ei Inteleg
cA Europa Ceotrala este teritoriullor. Mitteleuropa este
vllzutA ~i integratA ca. un titlu asupra pamtntului. Pentru
aplicarea acestui titlu au fost fo1osite toate mijloacele
posibile: influenta economicA, coloni:zarea, diplomatia,
chiar anexarea prin fonA armata. Mitteleuropa este un
program bazat pe ideea cil. acest teritoriu a fACut parte

de natiune protectoare pentru nafiunile mici din

regiunea centraJ-european~.
Imaginea pe care 0 are Rusia asupra Europei Cen
trale este diferitA de cea germana. Pentru nobilul ros
(ubarin") din secolul al XIX-lea, pentru Gogol ~i Dos
toievski, ca !ii pentru majoritatea celor ce au emigrat in
secolul al XX-lea, Europa CentralA era doar un punet de
tranzit, un loe neplacut unde trebuiau sa se opreasca, un
punct de trecere In drumul spre Europa (care, pentro ei,
Incepea la Paris sau "Ruletten,b urg''). AceastA zona re
prezenta 0 oprire necesanl: aici se schimbau cali ~i se
pomea rapid cAtre tinta mult doritA. Pentru cine se grA
bea sa ajunga din Est in Vest, orice se interpunea Intre
, punctul de plecare ~i cel de sosire era doar 0 zona plic
tisitoare, neinteresantA - un loe pe care sa-I strabati in
graba, un loe unde sil. nu stai ~i unde sa nu te stabilel$ti

45

sP nr.

28 lunie 1995

Texte fundamentale
,
natiuni condamnate la supunere !$i sclavie. A doua con
cluzie este ell oamenii nu slnt nici ciocane, nici nicova
Ie; ei smt definiti numai de "caracterul lor divin"
adica de relatia pe care 0 au eu perfectiunea - !$i t.ocmai
datorita acestui caracter oamenii t1njesc dupa libertate
!$i dreptate.
Oricine s-a gindit Ia soarta !$i viitorul Europei Cen
trale a ajuns, mai devreme sau mai tirziu, la concluzia
ca orice se mtimpla In acea parte a continentului nu este
niciodata ceva doar partial sau regional. Palacky a con
siderat Intotdeauna ca dispozitia Europei Centrale este
o cbestiune a fntregii Europe, iar Hugo von Hoffman
nsthal :;;i-a exprimat pArerea ca Europa Centralil era
"Europa In miniatura". 0 asemenea afrrmatie nu In
sea!1lnil ca soarta Europei se decide in acea zona (Eu
luPil Centrala) !$i nici ca Europa nu este nimic fara acest
centru geografic. 0 astfel de afrrmatie nu vrea sa spunil
decit ca Europa nu poate actiona asupra centrului sau ca
!$i cum acesta ar fi un corp strAin !$i nu poate Intoarce
spatele acestei pArti a Europei.
to timp ce noi, cei din Europa Centralll, slabi !$i
putini la numAr, studiem scrierile lui Kant !$i recitllm
versurile lui PU!$kin din generatie In generatie, ei - 0
. majoritate putemica !$i numeroasil - nici rnAcar nu ~tiu
numele oamenilor ale cAror opere ar trebui sa fie su
bi~t de reflectie pentru ei, m propriul lor interes !$i m
interesul Intregii Europe. Dar, ignoranta lor este vina
noastra. DacA Europa cea culta nu !$tie cine a fost Pa
lacky sau MAcha, cine a fost Havlicek, este pentru ca
no~ m!$ine am vegetat In ignorantA, iar interpretarile
noastre au fost provinciale, limitate !$i sub nivelul aces
torpersonalitati europene. Nici unul dintre noi nu a In
cereat sa lege aceste interpretari de contextul european;
nici unul dintre noi nu a initiat mca 0 conversarie ima
ginarnm care marile spirite ale secolului trecut !$i ale
secolului nostru sa se antreneze Intr-o discutie despre
Europa !$i despre ce InseamnA sa fti european. tn acest
fel , ei soar putea mtoarce lalocul unde au fost intot
deauna !$i pe care continua sil-l oeupe: parte a eveni
mentelor europene. Cine vrea sa inteleaga nu numai
Europa Centrala, ci !$i ce tnseamna sa fii european, tre
buie sil fie capabil sa Inceap4 un dialog despre Europa
cu .oameni pe care nu i-a mtilnit niciodata m viata ~i
care, poate, nu se cunosc nici ei mtre ei. Totu!$i, aCC!$ti
oameni, m timpul lor ~i la locullor In istorie, au medi
tat exact asupra aces tor probleme. Nici unul dintre ei nu
poate fi las at m afaril, trecut cu vederea, uitat; trebuie
invitati cu totii !$i rugati sa spuna ceva. Aceste persona
litaH i-ar include pe Grillparzer, Palaeky, Hegel,

niciodata . Si In politica rusa, Europa CentraHl joaca un

1'01 asemanator. In ca1culele strategilor, acest spatiu este

privit doar ca un prim-plan sau 0 zona tampon, un cerc
exterior care serve!$te ca zid de apru-are, locul unde au
loc atacuri violente !$1 de unde se apllra interiorul im
periului.
Pentru amhele puteri, Europa Centrala este un deri
vat al intereselor lor, care slnt tn mare parte diferite. Ea
nu reprezinta un spatiu istoric cu drepturi proprii, ci un
teritoriu subordonat, a C<lrui valoare, sens ~i continut
slnt decise In capitalele acestor puteri - adica In afara
acestui spatiu, undeva In alta parte.
Si cum istoria este un joc ale cl\rui reguli au fost
codificate dinainte, In functie de interesele imperiale
interese care se manifesta In foarte multe moduri - este
firesc ca !$i planwile de divizare a Europei Centrale !$i
de plasaI'e a teritoriului ei sub controlul unei puteri sau
a alteia sa 1'llmma 0 strategie pennanenta. Cel care nu ia
In considerare acest lucru, traie!$te pur !$i simplu 0
iluzie.
Primul om care a luat In considerare "con-text"-ul
Europei Centrale ~i care a gmdit din perspectiva ~i In
interesul tuturor nariunilor care traiesc m acest spatiu a
fost Frantisek Palacky. Alaturi de el, m acest exercitiu,
a fost Karel Havlicek. tn frnze ale ci1ror noblete !$i ca
denta parca izvorasc din Biblia de ]a Kralice, istoricul
ceh a demonstrat cA, Europa Centrala este un spatiu
istOlic ale cArui destin ~i viltor pot fi decise numai de
natiunile care timp de secole au cultivat. acest pIDnmt,
au fondat or3!$e !$i biserici !$i au imprimat acestui centru
al Europei sigiliul nepieritor al identitatii !$i originali
tAtil lor. Legendele, cmtecele !$i 0 mare varietate de
scrieri au creat acest sigiliu, aceasta marca.
Ca spatiu istoric, Europa Centrala constituie un
punctde rezistenta 3!$ezat m fata agresiunii imperiale
din doua sau mai muIte pAI1i. Prin eforturi care au avut
succes sau care au e~uat, el a realizat,lncetul cu Incetul,
Iibertatea !$i egalitatea tuturor natiunilor.
Ideea lui Palacky asupra "unui stat austriac" a fost
de fapt ideea Europei Centrale, iar ipoteza de la care
pleaca aceasta idee este 0 conceptie specifica asupra 0
mului !$i a lumii. tn aceasta idee nu exista nimic local
sau regional; ea nu este 0 idee Inchisa Intr-un muzeu !$i
pastratA acolo. Ea este 0 idee acolo unde este posibil sa
se reflecte asupra locului omului !$i natiunilor In condi
tiile schimbatoare ale erei modeme !$i ale "noului stan
dard" al aeestei ere. Pomind de la aceasta idee, se pot
fonnula doua concluzii. Prima este respingerea pre
supunerii ca exista n~tiuni predestinate sa conduca !$i

SP nr. 28 iunl9 1995

46

Texte fundamentale
SChelling, Schlegel, Havlicek, Macha,
dar ~i Hof
fmannsthal , Montesquieu, HiHderIin !$i, bineinteles,

multi , multi altii.

Palacky !$i-ar fi gasit ni'$te aliati putemici mtr-un ast

fel de dialog $i, Impreuna cu ei, ar fi putut proclama ca
'in era mod~ma nici sabia, niei cnutul _ nici orice altce
va ce ar proveni din prineipiul monopolului sau al mo
narhismului - nu poate fi dominant In Europa (inclusiv
ill Europa CentralA). Singurul principiu dominant In
Europa poate fi armonia tuturor natiunilor ~i, prin ur
mare, eliminarea oricarui privilegiu sau exclusivitate.
tn aceasta conversatie imaginara ar trebui abordata
problema institutiei cu putere unificatoaI'e In perioada
modemii. Ar fi ea statui, biserica, economia, tehnologia,
birocratia sau armata? Friedrich Schlegel ar fi pomit
aeestii discutie de la ideea lui Hegel cA statui este mtru
parea ratiunii. EI ar fi arcUat cum plenitudinea ~i Wli
versalitatea concretetei vii, reprezentata de monarhia
austriaca existentA, smt mai inalte decit rationalitatea
absoluta a statu lui prusae. Schelling, pe de alta parte,
soar fi aflat pe 0 pozitie opusa celoT doi. EI ar fi spus ca
era modema necesita alit COOperare, cit !$i diferente
Intre stat, care reprezinta unitatea exterioara, ~i biserica,
care reprezinta unitatea interiOanl.
Dar 0aI'e dinastia, biserica, statuI epuizeazi1 taate
posibilitatile pe care Ie are la dispozitie era modema
pentru a deveni 0 fOIi<1 unificatoare? to acest sens , lite
ratum. existenta vorbe~te despre Europa CentraIa !$i
Austria, dar trece sub tAcere realitatea care ar cpntribui
la 0 mtelegere mai profunda allt a disputei dintre cei doi
filosofi, cit !$i a problemei "spatiului post-dunArean''2.
Palacky, Macha!$i Havlfcek au indicat posibilitaH chiar
mai importante atunci cind au atribuit un rol !$i 0 putere
fundamentaIa de UItificare nu institutiilor traditionale _
precum statui, armata, birocratia -, ci mai degraba pu
terii reprezentate de mse!$i natiunile (de aici ~i priori
tatea natiunilor i'n fata dinastiei, bisericii, statului), pre
cum !$i de comunitate !$i "patrie". Nici statuI _ ca mtru
pare a ratiunii -, nici sistemul profesional idealizat, eu
biserica catolica in vlrf, nu reprezentau exemple per_
fecte de unificare ~i libertate pentru democratii cehi. ~i
asta, din pricina situatiei istorice a cehilor; 0 natiune
oprimata, 0 natiune .asupra cAreia !$i impotriva cAreia
statea 0 autoritate strainA, 0 armatA strruna, 0 nobilime
sWina ~i, to cea mai mare parte, 0 ierarhie bisericeasca
strainA. De aceea, cehii au cAutat un tip de putere care
sa vina din propriile lor resurse!$i au gasit-o m comuni
tate.
Europa Central4 a mcetat sa existe In 1938-39.

Prabu~irea ei a devenit realitate odata eu distrugerea

fostelor state independente !$i cu degradarea lor plnii la
statutul de teritorii dependente fata de douJ puteri mili
tare. Aceasta degradare a luat nume diferite: "An
schluss", "Protektorat Bohmen und Mahren", "Statui
Slovac", "Guvemul General" etc. Oricum, fenomenele
s-au ridicat la suprafata !$i au fost puse m leg4turii cu
esenta intima a erei modeme. Numele acestor feno
mene au fost: MUnchen, Auschwitz, carii. In disparitia
Europei Centrale, pierderea centrului este anuntata.
Catastrofa este ca 0 parte a Estului r3.mine marginalA ~i
capata un caracter derivat Toate transfonnarile, re
voltele - sau ce nume ar mai putea primi - slnt numai
pArti componente ale proeeselor prin care peri feria
obtine ascendenUl asupra centrului: oamenii din centru
SIIlt dati Ia 0 parte, iar periferia prinde riirlAcini in acest
nou loe vacant ea centru fals. Urnanitatea, mutata din
centru, nu mai trrue!$te to armonie cu natura ~j timpul,
cu spatiul ~i poezia, ci rAmine subordonata acestora.
CaI'e este punctul central m jurul caruia se orga
nize~ Lotul, caruia i se acorda toata atentia; CaI'e este
centrul interesului tuturor? Era modema a acumulat 0
cantitate enonna de cuno!$tintc despre orice, dar nu ~tie
nimic - sau aproape nimic - despre ceea ce este cel
mai important: despre ceea ce se lntimpla cu adevarat.
Ea produce !$i, asemeni unei linii de asamblare, varsa 0
cantitate tara precedent de lucruri, obiecte folositoare,
cele mai ciudate dispozitive $i aparate; In,sA nu are pu
terea de a oferi un fundament pentru ele, pentru nimic
de altfe!. Era moderna este condusA de dorinte de tot
felul: dorinta de a conduce, de a poseda, de a deveni ce
lebru !$i de a fi mereu m centrul atentiei. Dar dorinta
pentru adevar !$i dreptate lip~te. Se acordi1 toata
atentia posibila IUcrurilor eaI'e nu sint importante; sar

cina de a giisi CI"t mai m ulte feluri In care viata sa devina

mai confortabil4 devine simboIism; dar nu e timp pen

tru ceca ee este esential !$i eel mai important.

RiIke !$i Heidegger foloseau temlenul de "ame

ricanism" pentru a descrie aceasta cadere m superficia
Iitate, insa aceasta imagine este gre!$ita. Amenintarea la
adresa Europei nu vine din afara, de undeva din altA
paj:te, ci din chiar interiorul ei. Ea vine din esenta
intima a schimbarii ce are loe atunci ctnd ceea ce este
secundar apare drept central, cind totul se Iovine 10
jurul acestui centru fals i'ntr-o rotatie devastatoare !$i
golitoare. Europa nu cade sub stAptnirea unei alte cul
turi sau a unui alt continent, ci eSte condusa pe cru.
gTC!$ite de procese care, In ele msele, sint trasaturi patti
culare ale erei modeme. fn aceastll era, marginalul

47
SP nr. 28 iunle 1995

Carti $i au tori

Textc fundamentale
teasca pentru ca a avut curajul sa stea fala tn fa\A cu raul
acupa locul cel mai important, iar regulile secundare
~i nu a fost dobodt de puterea Illi aparenta. Sc1nteia eli
primeaza In fata celor esentiale. La dndul sau, esenta
herarii de toate relele este prezenta intr-o astfel de
este constant Si explicit silita spre margine; pentru
moarte _ fie cil este sau nu insotita de tacere sau de
majoritatea "normala" a oamenilor, preeum si pentru
cllvint.
minoritatea "inteleetuala", ea devine un nonsens ridi
Poale Europa Centrala sa se refacl1 dupa catastrofa
col. 1n curentul rapid de lucruri ce tree pe linga noi, dis
din 1938-39 ~.;i a anilor ce au urmat? Este posibila ren~
par, se consuma zilnio - lucruri gata fiicute, masini,
terea Europei Centrale? Europa Centralli este parte inte
mincare, hlrtie -, cullura pastreaza lucrurile excep
granta a Europei; ea se ridica $i cade odata cu Europa.
tionale ~i unice. Exemple ar fi 0 tintina, un copac soli
Amenintarile la care este expusa Europa Centrala vi
tar in c1mp, un vultur, 0 c1opotnita, lucrUl1 pe care
zeaza mereu intreaga Europa. Europa Centrala se afla
umanitatea si poezia Ie-au treeut de la 0 generalie 1a
l11tre Est Si Vest, se intinde lntre Germania si Rusia. Dar
alta. Numai 0 legatur~ armonioasa a acestor dou1!- tipm1
acest tennen definitoriu - "lntre" - nu are legatura
de lucruri - ce1e comune Si cele exceptionale - poate
numai cu spatiul: el este, totodata Si In primul rind, 0
conferi unei epoci plenitudine si substantialitate.
chesliune de alegere. Europa Centrala consta dintr-o
Este imposibil ca anu11938 sa fie redus la un fel de
disputa intre democrahe, pe de 0 parte, Si trei forme de
perioada premergatoare, caracterizata exc1usiv de ceea
simbiozil nedemocratica - "austrianismul", "prusianis
ce i-a urmat, adica razboiul. Esenla lui nu stii III faptul
mul" si ''\arismul'' -, pe de alta parte. Acest ''lntre'' care
ca este ultimul an inainte de razboi. Aceasm foarte
defineste Europa Centrala consta mtr-o decizie tnlre
scurtii perioada de timp constituie un moment privile
uniformitate Si "Gleichshaltung", pe de 0 parte, Si vari
giat din istorie, clnd realitatile iiii evenimentele - care
etate Si pluralitate, pe de alta. Oricum, ea constituie Si
Inainte de acest moment :;;i dupa el au fost ascunse Si au
o alcgcre tntre intoleranta :;;i dispersie, pe de 0 parte, ~i
avut loe, independent, se pare, unul de ee\alalt - au iesit
vointa de a lucra lmpreuna Si dorinta de unitate :;;i re
brusc la lumina. Cine a privit situalia europeana din
0
conciliere, pe de alta.
1938 eu ochii larg deschi~i a trebuit sa observe Miin
Selectie Si traducere de
chenu1 ~i sindromul Miinchen, pe de 0 parte, Si lagare1e
Adriana CONST ANfINESCU
de concentrare sau proecsele polilice din ambele dicta
turi, pe de alta parte, :;;i nu a putut accepta nici unul din
NOTE:
tl'e aceste lucruri. 1n timp ce allii au inchis ochii la
Miinchen, la nazism, Ia stalinism, cel care a vazut totul
1. Max Weber und die Soziologie heute, p. 133.
dar a inteles ca toate Ia un loe slnt un rau si nu a putut
2: Rosenstock-Huessy, Die europiiischen Revolutio
face pact cu nici unul dintre aceste fenomene.
nen, 1931, p. 425; Ernst Behler, "Schlegel und Hegel",
Cel care are un ochi in plus atrage suspiciunea celor
In Hegel Studien, 1963,p. 232.
care au Inch is ochu la pericolul amenintator Si care nu
vor sa se implice. eel care criticA versiunile sindromu
lui MUnchen, lagarele-de concentrare, pl'ocesele politice
atrage suspiciunea din toote p1l.rtile. Nimeni nu se simte
bine In preajma unei astfel de persoane, care este data
la 0 parte din cercurile de influenta. De!'ii demersul sau
are In vedere comunitatea, 0 uniune a oamenilor liberi.
Si cugetalori, el este excomunicat de acolo de unde se
practica politic a realismului. Pentru ca e1 condamna
dictatura si pentru ca nu face nici 0 Ineercare de a-si as
cunde nemultumirea tn fata sindromului Miinchen sau a
vointei de a capitula. Este doar 0 problema a momentu
lui sau a conditiilor tn conformitate cu care tarile criti
cate de el tl vor condamna moral sau sistemele totalitare
It VOl' trimite la moarte. Moartea nu are nimic tragic: ea
este destinul ftresc al omului. Dar devine tragica atund
dnd reprezinta pretul pe care cineva trebuie sa-l pla

SP nr. 28 iunle 1995

48

TOCQ'UEVILLE

Cum

Sa iii liber ~i

Daca delinatorii actuali ai pute

rii din Romania I-aT Intelege pe Toe
que ville, ei l-ar interzice. Din feri
cire, cartile nu mai pot fi interzise.
Ceea ce nu implica reversul afir
maliei anterioare, anume cel Toc
queville este Inleles- la acel nive!.
De fapt, cartea niei nu se adreseaza
acestui nivel. Traducerea in roma
ne~te a fabuloasei lucrari De 1a de
mocratic en Amerique* constituie 0
sal'batoare care depai'ieiiite plin sem
nificatii iiii consecinte simplul eveni
ment editorial ~i cultural. Este 0
aparitie care va marca profund cul
tura poiitica, fiind 0 redutabila con
trapondere la cliiiieele propagandis
tice, dogmele teoretice r,;i automa
tismele de gIn dire, comportament,
moravuri, obiceiuri deprinse de po
porul roman tn oltimele !'iase dece
nii. A fost 0 desoeializare contre
coeur, perfida, profund Innldacina
ta, mizlnd pe lncurajarea exclusiva
a ceea ce este mai rau In individ iiii
in coleetivitate.
In prefata volumului, intitulata
"Sistemul conceptual In Despre
democratie in America", Franyois
Furet simte nevoia s~-l compare pe
Alexis de Tocqueville cu Marx.
Comparatia este crucialA pentru noi.
Nu yom reur,;i sa scapclm de cosma
rul totalilar negindu-l pur $i simphl
pe autorul lucrarilor Capitalul $i

* Alexis de Tocqueville. Despre

democraf,ie In America - volumul I, tra
ducere de Magdalena Boiangiu ~i
BE'.atrice Staicu; volumul II. traducere
de Claudia Dumitru, colecfia "Paradig
me ale gindirii universale", prefa\ii de
Frans:ois Furet - Bucure~ti, Humanitas,
1995,532 P + 392 p.

sau
egal oriunde te-ai aDa
(0

,-

Manifestul Partidului Comunist.

Trebuie sa-l comparnm, sa intele
gem ce nu este profetul unui viitor
care nu s-a petreeut $i nu se va pe
treee niciodata, sa-i inlelegem se
rioasele limite r,;i sa vedem altema
tivele de gi'ndire oferite de un aIt
mare spirit. In conformitate cu ana
liza lui Furet, Marx "dezvaluie Si
denunta inegalitatea reala" (aflata i'n
spatele "egalitatii proclamate de
Revolulia franceza''), "contradictia
intre fapie $i valori", gasind cauza
"la nivelul economic r,;i al rapor
turilor sociale implicate m procesul
de producere a bogatiei". In timp ce
"Marx esle interesat de meeanis
mele vietti economice !'ii de rapor
tOOle dintre eeonomic Si social,
Tocqueville exploreazA relatia din
tre principiul social r,;i comporta
mentul uman: situat la acel3$i nivel
cu ceea ce directioneaza actiunea
individuala r,;i coleetiva a oarnenilor
timpolui sau, el nu are nevoie sa
reduca domeniul politic la un alt
ordin de realitati, considerat ca-l
fondeaza $i-l detenninA" (p. 32).
Comparatia Marx-Tocqueville scoa
te in evidenta doua modalitati con
tradictorii de a con cepe politicul.
Ambele au stat la baza unor moda
litati contradictorii de a face po
litica, diferenta dintre ele fund ca
una a dus la constituirea totalitaris
mului, iar cealalta la dezvoltarea
lumii libere. Diferenta dintre vizi
unea marxista $i cea tocquevillianA
vine din faptul eli prima a fost una
prescriptiva, normativa, constringA
toare, actionind ca un manual al
omului politic Si al revolutiei (Marx
- noul Machiavelli), in timp ce ulti
ma a fost una descriptivii, compara

49

tiva, explicind un sistem politic deja

existent - democratia americana -,
care a aclionat precum un model
ideal atragAtor, nu prescriptiv, con
stri'ngAtor asupra restului lumii.
Importanta modelului toequevillian
vine din aceea cA el a explicat un
model existent, al clirui succes a
fost treptat, prin i'ncercAri $i erori,
coreetii Si inovatii.
Spre deosebire de epoca lui Tha
les din Milet, cfud fLlosofri erau
ironizati pentru faptul ca "umblA cu
capol in nori", speculatia filosofilor
moderni a schimbat chiar infAtir,;a
rea lumii m care tnllm. Lumea mo
derna este ceea ce este datorita fap
tului ca politicienii $i popoarele au
fost fascinati $i au incercat sa rea
lizeze in practica ideile Si ideologi
He "iubitorilor de Intelepeiune".
Ceea ce, mtr-un fel, este tot un mod
de a-i face dreptate lui Thales din
Milet, care, pentru a contrazice des
considerarea vulgului pentru elitele
inteleetuale, a dovedit ca poate face
avere folosindu-$i cunostinlele as
tronomice pentru a prevedea 0 re
coM bogata de masline. Diferenta
de 1a a face avere individualA la a
hotari soarta lumii vine din caracte
ristica modemitAtii de a fi autorefe
ren,iaJ~: traim (de mai bine de doua
sute de ani) Intr-o lume care se for
meaza tot mai mult pe sine datorita
competentei $i expertizei care de
curge din $tiintele sociale, $tiintele
politice si din filosofie. 1 DupA cum
s-a vAzut din experimentul istoric
marxist, autorefel'entialitatea poate
fi distorsionata daca sistemul de
referinta este unul utopic, care ne
glijeaza oamenii concreti, stabilind
standarde politice Si economice care

SP nr. 28 iunie 1995

Cani $i autori
degradeaza spiritul, morala, omul
concreto Ceea ce rezullA este totali
tarismuI, ambele tota!itarisme -- da
eil J'j acordrun credit lui Hayek (din
Drwnul ci1tre servitute), In inter
pretarea cllruia national-socialismul
vine tot din eomunism. Spre deose
bire de Marx, care visa legi obiec
tive, determinisme economice ~i
fixa istoriei 0 teleologie, Tocque
ville prive~te cAtre lumea reala,
carre "miracolul" democratic al Lu
mii Noi, pe care locearca sA it inte
teaga ~i sit-I explice. Marea sa des
coperire este cil politica $i istoria
lw-ou slnt determinate de idei, va
lori , opicii, de modulin care oame
nii din societate gindesc $i simt.
Dacil e i acordil 0 inalta pretuire va
IOOlor egalitatii ~i liberUltii, atunci
principiile care guverneazA politicul
vor fi democratia ~i liberalismul.
Despre democratie in America
cuprinde dollA volume. Primul vo
lum se compune din doua pani, iar
autorul incearca - dupA cum singur
mArturis~te - sA indice "directia pe
care democratia, lAsalA In America
sa dea fnu propriilor tendinte ~i sA
se supuna aproape fArA restrictii
instinctelor sale, 0 dAdea in chip fi
resc legilor, cursul pe care il impri
rna guvernArii ~i, tn general, influ
emei pe care 0 dobtndea asupra tre
burilor" (probabil, publice). Prima
parte a primului volum este predo
minant descriptivA (ea se refenl la
configuratia exterioara a Americii
de Nord, la starea sociala a anglo
americanilor, la institutii $i legi, la
formele societatii politice, adicA la
principiul suveranilAtii poporului In
America, sistemul comunal, puterea
legislativ!, puterea judecAtoreascii
$i influenta ei asupra societAtii
politice, justitia politica, Constitutia
federalA); Tnsa, existA numeroase
pasaje tn care Tocqueville atinge
culmile cele mai inalte ale compara
tismului politologic, ftlosofic ~i ale
explicatiei teoretice. Inainte de a
SP

nr. 28 iunis

1995

semnaht Cl"teva exemple de clarvi

ziune a observatiei faptelor ~i de
transfigurare a lor in explicatii de 0
profunzime incomparabilii, sa spu
nem citeva cuvinte despre compara
tivismul tocquevillian. Autorul nu
ar fi Inteles nimic despre America
dad! nu ar fi avut In minte un cadru
de referintA total: de aceea, el se
mii?di cu u~urinta pe axa istoric!, In
filosofia culturii, politologiei, antro
pologiei, compara timpuri istorice
diferite, regimuri politice, constitu
Iii, principii, legi, religii, morale, si
tuatii istorice, societAti. tn spatele
acestui cadru de referinta se ghi
c~te un travaliu intelectual imens ~i
o eruditie pe cit de Intins!, pe atlt de
profundA, In care pentru Tocque
ville nu este nici 0 problema sa
compare concretul istoric american
cu cel care decurge din Herodol, Tit

Liviu, Montesquieu, ilumini~ti,

pArintii cre~tinismului ~i piirintii
fondat()ri americani, filosofia ~i
t~olo~ia tuluror timpurilor ante
noare) '
Astfel, Tocqueville vede In colo
ni~tii puritani care au pus primii
piciorul tn Lumea Noua viitorul

50

CaT(i $i autori
Intregii Americi. Ace~tia au fost
oameni care au izbutit sa "Incor
poreze oarecum unul In altul $i sA
combine admirabil" douA tendinte
diferite - spiritul religios ~i spiritul
de libertate -, "a ciiror urma poate fi
lesne regasitii pretutindeni, in mora
vuri ~i In legi". Prio urmare, "fonda
torii Noii Anglii erau sectari In
flacl!.rati ~i totodata inovatori exal
tati. Tinuti din seUTt de IngrAdirile
cele mai stricte ale anumitor cre
dinte religioase, erau lipsiti de orice
credin~e politice". Diferenta $i sepa
rarea celor doua domenii va feri
America de pericolele desemnate
prio sintagma problema teologico
politiciI, care devasteaza din Evul
mediu timpuriu ~i pma azi restul
lumii: <'in lumea moralA, totul este
clasat, coordonat, prevAzut, hotArit
dinainte; Tn lumea polilicA, totul
este agitat, contestat, incert. In pri
ma, ascultare pasiva, de~i de buna
voie; in a doua, independentA, neso
cotirea experientei ~i ostilitate fatA
de orice autoritate" (vol. I, p. 87).
Clnd se ocupA de efectele poli
tice ale descentralizArii administra
tive 10 Statele Unite, Tocqueville
serie pagini memorabile de political
science. El aratii c!, in producerea
bunAstArii, "fona colectivA a ceta
tenilor va fi Intotdeauna mai puter
nica decit autoritatea . guvernului"
(p. 141). Atitudinea americanului
fatA de functionar ~i birocratie dife
ra radical de cea a europeanului: ul
timul nu vede In functionar "decit
exponentul fortei"; primul vede in
el "reprezentantul dreptului". De
aceea, ''in America omul nu asculta
niciodata de un alt om, ci ascultii de
justitie sau de lege" (p. 146). In
simit, intr-un pasaj seris parca pen
tru posleritatea "capetelor patrate"
ale guverniUii centralizate, Tocque
ville serie (descriind, de fapt, rapor
tul dintre societatea civilA $i stat):
"actiunea fortelor individuale unira
cu actiunea fortelor socia Ie re~~te

de multe ori Infiiptuirea unor lucruri

care circulA printre ei ~i ansam blului
pe care nici ehiar cea mai concen
pe care vrea sa Ii supuna. Nici 0
de
idei care alcAtuiesc obi~nuintele
tratA ~i mai energica administratie
religie
nu a dispret uit atit folosirea
spiritului. Deci, Tnteleg prin acest
nu ar fi fost In stare sa Ie realizeze"
fortei
materiaIe,
ca religia lui Isus
CUvInt intreaga stare moraIil ~i in
(p. 147).
Christos.
Or,
acolo
unde foTta mate
telectualtl a societAtii" (pp. 366
In cea de-a doua parte a primu
rialA
nu
este
la
mare
cinste, tirania
367). Geniul lui Tocqueville scoate
lui volum, autorul analizeaza In ce
nu poate dura". Devine acum e1ar
aid
1a
iveal<1
citeva
paradoxuri
,
In
consta "puterea suverana a poporu
de ce totaIitarismul com~nist a
afara cArora orice incercare de
lui", care face i?i desface institutiile
reu~it sa ptltrunda atit de adlnc In
politice, dominA legile. Sfot anali
moravurile sociale ~i de ce, chiar
zate partidele politice, libertatea
duptl cilderea comunismului, dezas
presei, asocierea politicA, votul uni
trul degradarii morale ~i intelectuale
versaI, politica externa, spiritul pu
continua. In plus, TocquevilJe pre
blic, respeclul legilor, relatiile din
cizeazA: "dintre toate doctrinele
tre cele trei rase din America (albii,
religioase, cre~tinismul este ceJ mai
negrii, indienii). Aici se gasesc fai
favorabil egalitiitii. Doar religia lui
moasa analiza a peneolului tiraniei
Isus Christos a considerat cil singu
majoritAtii In democratii, dar ~i fac
ra mare tie a omului consUl In im
torii care 0 modereazA (absenta cen
plinirea datoriilor sale ~i cil oricine
traIizArii administrative, spiritul
poate ajunge la aceastA ml!.retie, sin
juridic ~i puterea judecAtoreascil, ca
gura religie care e gata sA accepte
o contrapondere la democratie),
drept un fapt aproape divin sArAcia
precum $i cauzele priocipale care
~i nefericirea" (p. 368).
tind sa men(inli republica democra
Nu este Iipsit de importanta sa
ricA In Statele Unite. 1n economia
precizAm cll, In procesul de ren3$
discursului, aici este partea cea mai
tere a societa(ii ci vile din fostul sis
consistenta a demersului. Intr-o
tern comunist, tArile cr~tine cato
expunere sinteticA a cauzelor care
lice ~i protestanle din Europa Cen
contribuie la "mentinerea republicii
trala au avut 0 cu totul alta traiecto
democratice In Statele Unite", Toc
rie declt tArile ortodoxe. Nu mli voi
In(elegere a democra(iei este sortilA
queville reline trei: "situa(ia deo
opri
aici asupra acestui aspect.
e~ecului. De$i aratase separarea
sebira ~i tntimplatoare Tn care Pro
Volumul
al doilea confirmA cil prin
existentii ~i necesare Intre politicA ~i
videnta a plasat Statele Unite";
cipala
greutate
a analizei lui Toc
teligie, el expune un principiu per
"legile"; "obiceiuriJe ~i moravurile"
que ville este legata de obiceiuri ~i
plexizant:
In
America,
religia
_
(p. 355). Dintre cei trei factori,
moravuri, de starea moraIil ~i inte
spune el - "trebuie sa fie conside
autorul 11 consideril pe primul ca
lectualA
a societatii. Volumul al doi
rata prima dintre institutiile politi
mnd cel mai putin important; rapor
lea
se
compune
din patru pl!.r\i, care
ce" (p. 373).- EXplicatia privind
tul dintre ceilaIti doi factori este
studiaztl
influenta
democratiei asu
influenta directa $i indirectA a cre
tran~ant expus. "Legile Slnt Intot
pra
societiitii
civile,
adictl asupra
din(elor religioase asupra societatii
deauna ~vAitoare dacA nu se spri
mi~cllrii
intelectuale
din Statele
politice In Statele Unite a fost con
jina pe moravuri; moravurile repre
Unite, asupra sentimentelor ameri
de
Tocqueville
cu
mult
ceputa
zintA singura tortii rezistenta $i
canilor, asupra moravuriJor propriu
inainte (1835) ca Max Weber sa fi
durabila a unui popor" (p. 351).
zise,
precum ~i influenta exercitata
nascut ~i sA fi seris Etica protestanta
Pentru a defini notiunea de mora
~i sentimentele democra
de
ideile
$i spirituJ capitalismuiw2 .
vuri, alHorul apeleazil la "semnifi
tice
asupra
societatij politice. Invi
Principalele valori ale democra
catia pe care cei vechi 0 dAdeau
lind
cititorulla
lecturA, pe student la
tid liberaIe, adictl libertatea 1?i ega
cuvlntului mores. n-o apIic doar
studiul
canii,
iar pe politicianul
litatea, l~i au sursa In cre~tinism;
moravurilor propriu-zise, cum ar
romlin
la
0 refleqie sustinura asupra
"dintre toate doctrinele religioase,
putea fi defmite moravuriJe inimii,
ei, nu voi Incheia aceasra sumare ~i
cr~tinismul
este eel mai favorabil
ci ~j diferitelor notiuni pe care Ie
incomplera
prezentare fArA a cita
Iiberra(ii, pentru cA el nu se adre
posedA oamenii, diferitelor opinii
eArtii,
In care Tocqueville _
finalul
seaza dedt spiritului ~i inimii celor
In spiritul teologic cre~tin, la care

51
SP nr. 28 iunls 1995

Carti $i autori
face de autea Oli referire - arata ca,
de fapt, viitorul politic ~i al teodi
ceei scolastice al tleeal'ei natiurn
depinde de propriul ' tiber arbitru :
"~tiu ca mai multi dintre con tempo
ranii mei au crezut ca popoarele nu
si'nt niciodata aici pe pamint proprii
lor slapini ~i ca se supun cu necesi
tate nu ~tiu carei forte de neinlatural
$i lipsitii de inteligenta care apare
din evenimente anterioare, din rasa,
din sol sau din c1imii.
Acestea sint doctrine false ~i
molii, care nu vor putea niciodata
da deeit oameni slabi $i natiuni
bicisnice; Providenta nu a creat nea
mul omenesc nici complet indepen
dent, nici complet sc1av. Ea descrie ,
e adevarat, In jurul fieclU'ui om un
cerc fatal din care nu poate ie$i; dar
in ampleIe lui limite, omul este pu
temic $i Iiber; Ia fel se rntrmpIa !?i cn
popoarele.
Naliunile din zilele noastre nu
pot sa nu creeze in slnullor conditii
egale; dar depinde de ele ca egali-

SP nr. 28 iunie 1995

tatea sa Ie due la servitute sau la

libertate, la cunoa$tere sau Ia bar
barie, la prosperi tate sau la mizerie"
(vol. II, p. 360).
Mo~tenirea lui Tocqueville este
cople~itoare, gmdirea $i observatiile
sale profunde inspirind de un seeol
~i jumatate incoace ample cercetlU'i,
studii, clU'ti. Nu am sa ma refer aici
decit la doua. Prima este 0 carte de
ja clasicii, Civic Culture, de Almond
$i Verba} Dupa 0 ampla cercetare
de teren, autorii compara intre ele
cind tari (SUA, Marea Britanie,
Germania, ltalia $i Mexic) , insa se
refera $i la dificultatile il1tlmpinate
de natiunile care Incearca sa devina
democratice. Deosebirile majore
intre tari precum SUA, Marea
Britanie, ca democratii liberale a
vansate, $i toate celelalte tari expe
rimentlnd democratia, nu provin atit
din realizarea infrastructurii com
plexe a fonnei democratice de gu
vernamint (stal de dl'ept, echilibrul
puterilor, parlamen tarism , pluralis
mul sistemului de partide politice,
grupuri de interese, mijloace de co
municare in masa), cit din normele
care opereaza in interiorul acestora,
din precondiliile socio-psihologice,
din implinirile sau carenlele la ni
velul atitudinilor, sentimentelor, e
valuarilor, cuno~tiintelor, Intr-un
cuvint din diferentele de cultura
politica. Cultura politic a a demo
cratiilor liberale estecultura civicii.
In ciuda transformarilor masive
petrecute de la Tocqueville la Al
mond $i Verba, ceea ce ultimii des
criu este ceea ce primul analizase cu
mai bine de, un seeol inaintea lor.
Obiceiurile ~i moravurile oamenilor
care slnt stapinii propriului destin.
Cea de-a doua carte este un volum
colectiv, realizat de Bellah $i cola
boratorii sai, care invoca Inca din
titlu ascendenta tocquevilliana:
Habits of the Heart.4, adica "obi
ceiurile inimii" sau "lnclinatiile ini
mn". Analizind mutatiile profunde

52

Ca.r(i ~i autori
ale ci vilizatiei tehnocratico-ma
nageriale asupra societatii civile $i a
comportamentelor colective, pre
cum ~i influenta pozitivismului,
pragmatismului, civilizatiei de con
sum, patrunderea unor infIuente
culturale din intreaga lume , autorii
ajung la concluzia ca daca degra
darea democratiei $i a valorilor
morale nu s-a produs In America,
aceasta se datoreaza exact spiritul
american originar, a$a cum I-a per
ceput Tocqueville.
Nu trehuie facute prea multe
cercetari empirice comparatiste sau
studii teoretice in Romania, in fosta
URSS, iJi China, In Africa, In cele
mai mtinse pllrti din Asia pentru a
ne da seama ca acum, in 1995,
multe natiuni ale lumn slnt extrem
de departe de spiritul societatii
civile deteetat de c'-Ure Alexis de
Tocqueville in America cu ocazia
vizitei sale din 1831. Aceasta nu
este 0 fatalitate! RevoIutille pa!?nice
ale anului 1989 (din Europa Cen
tralA) s-au facut tocmai in spiritul
societatii civile, regasibil in scrierile
disidentilor cehoslovaci, polonezi $i
maghiarl. Ramine ca gmditorii !?i
speciali!?tii in $tiinte politice sa des
copere cauzele patrunderii atit de
lente a acestui spirit in Romnia ~i
pe alte meleaguri . Nu rna indoiesc
ca traducerea lui TocquevilIe va
atlma extrem de greu in balanta
forte1or care se infruntii pe ruinele
statului totali tar.
Citeva cuvinte des pre editia ro
mneasca. Gabriel Liiceanu, direc
torul editurii Humanitas, a fckut
pentru cultura noastra politicA ci
leva Iucruri fundamentale. Progra
mul editurii pe care 0 conduce este
extrem de ambitios, incerdnd sa
acopere in cit iva ani, impreuna cu
muIte alte edituri, mai mici sau mai
marl, golurile imense de infonnatie
~i opere de referinta acumulate in
tr-un secol. Prin publicarea lui A
lexis de TocqueviUe !?i a altor gindi

lori l.iberali (precum Hayek. Popper,

mentul din Nord care avea 3.400
Furet, Manent. I.S. Mill etc.), Li
locuitori
pe metru patrat, alcatuie(;te
iccanu echilibreazii serios progra
una din regiunile cele mai luminate
Inul sau de cditare imegrala a unoI'
~i mai industriale ale Franlei". De
intelectuali conservatori, de dreap
asemenea, vezi, in acela~i vol urn,
la, autohroni$ti, pentru care a primit
nota 22, p. 418). Efectul suprarealist
atTlea repro$uri (indusiv de la au
~i
comic al erorilor mentionate la
lond rllldurilor de falii). Dar functia
unna nu poate insa diminua atmos
creeaza organul ~i, la fel cum acti
fera de sarbaloare a spiIitului pe
vila[ea legislativa eSle pentru multi
care
editura Humanitas l1e-o prile
politicieni 0 Invatare politica $i
jUie$te din ce In ce mai des. Cu
sociala, lot a~a acti vitatea editorialA
condiiia sa citim. Mai ales clU'ti pre
orera ~ansa dep~irii propdilor limi
cum Democrarie in America, la
Ie , obsesii, prejudecali. ESle 0 leclie
care, 0 dat<1 descopedte, un popor
pe care pUlini Sint ilJ stare sa 0 In ve
nu poate sA renullle.
0
Ie. motiv pentru care directorul edi
lurii Humanitas merita respect ~i
NOTE:
admiraiie. Atunci clnd majoritatea
dintre noi nu sUporta nici cea mai
1. De allfel, de~i nu folose~te ter
mica urm<1 de critica, a line cont de
menul ca atare, Tocqueville insusi sem
rezervele ~i Indoielile celorlalti line
naleazll la americani autoreflexivitatea
de spidtul pe care Tocqueville iJ e
modernitiiiii.
"Dacll se examineazll
logia.
Constituiia Statelor Unite, cea mai bine
Gurile rele spun ca edi(ia Toc
alclituitA dintre toate constitu(iile fede
4 Ucv ille, ca !>i celelalte aparilii edi
ra!e cunoscute, sinlem ului(:i de multi
foriale (Nietzsche, Hegel, Fichte,
tudinea diverselor cunostin\e si de dis
Schelling) se fae cu copertile ro~ii
cernaml'ntul pe care aceasta II pre
ramase de la Editura PoliticA, de pe
supune la cei pe care ii guverneazA." rar
vremea editarii continue a pseudo
citeva nnduri mai departe, Tocqueville
cfu1ilor lui Ceau~escu. Probabil ca
adauga cA 0 asemenea guvernare nu
nu au auzit de c<1lugiirii medievali
putea conveni decit ;'unui pOpor obi~
care, clnd nu mai aveau pe ce s<1
nuit de multA Vreme sA se conducA sin
scrie, utilizau manuscrise deja sCli
gUr ~i la care ~tiin(a politica a pAtruns
se, peste care I$i scriau propriile
plnA in ultimele nnduri ale societiitii"
(vol. I, p. 224). De asemenea, el spune:
lexte. Palimpsestul este una dintre
"tn State.le Unite, tot ceea ce prive~te
mctafol'ele cele mai c10cvente ale
educapa oamenilor are drept leI politi
Inodernitalii crepus'culare ~i ale
ca; in Europa, scopul principal al edu
lranzitiei spre democratie, Daca e sa
caliei
eSle pregatirea pentru viata pri
cautam nod In papura superbei

vatii" (p. 387).

cdiiii romane$ti Tocqueville, altun

2. Este semnificativ ell, spre deose

deva trebuie sa ne Indreptam aten

bire de Max Weber, Tocqueville atribuie

lia. Bibliofilul sufera clnd intilne~te

un roJ esen(ia! catolicismului in dez

Intr-o astfel de carte gI'e$eli de co

voltarea principalelor valori ale

rcctura (!iSla e mare), de traducere

democraliei liberal,;:. Vezi vol. I, p. 368.

(de pi/da, township pnn "Com una",

3. Gabriel A. Almond, Sidney Ver

vczi vol. I, p. 108) sau de redactare
ba, The Civic Culture. Political Altitu
l vczi vol. I, nota 7, p. 386, unde se
des and Democracy in Fil'e Nations
poale citi " . " pe vremea aceea,
(Princeton: Princeton University Press,
Michigan nu numara dedt ~pte
1963).
locuilori pe metro patrat, iar Florida
4. Robert N. Bellah et a!., Habits of
- cinci, ... In timp ce Departa
lhe Hearl. [ndividl11ll.ism and Commie

men! (New York: Harper & Row, 1985 J.

Meriul men(ionat ca 0 Iraducere a aces
tui volum va aparea la editura
Hurnanitas, In timp ce The Civic Cul
ture va fi tradusil la editura DU Style.

DAN PAVEL - born in Cluj

(1958). Philosopher, journalist
and pOlitical analyst. He is De
puty Editor of Polis. He had an
internship at The New Republic.
Visiting professor at the
University of Maryland. He pub
lished at Cartea Romaneasca
Bibliopolis, Essay on the meta
morphosis of books and at DU
Style Etica lui Adam.

=~~~~~~~~~~

5_
SP nr. 28 iunie 1995

Carti $i autori
Carti $i au tori

o carte clasica
eeasta fam a foot aceea a Discruge
lndatll. dupi! aparitia ei, 1ucrarea
rii. Conduc~torii partidu1ui din faza
lui Ghiti! Ionescu, Communism in
aceasta, din nefericire, lOti cu nume
Romania: 1944-1962 a devenit
strlline sau ascunzindu-1e sub pseu
pdncipala sursi! de infonnatie a spe
donime romane~ti nu aveau declt 0
cialil1 tilor !?i mare1ui public din
singurA misiune: sA distrUglt tot ce
Occident despre Romania postbe
fusese Romania". Ne grAbim sA pre
liclt. Doult au fast cauze1e rapidei
cizAm de pe acum cA romani cu nu
pl'opu1sru-i a cMtii 1a statutul de 1u
me romane$ti, ca Gheorghe Gheor
crare clasiclt in domeniu1 aborda1:
ghiu-Dej, au foot p~i pe de-a-n
mai intll, evident, calitatile de ana
tregul 1a aceasta campanie de anu
Jist informat ~i sagace ale autoru1ui;
lare a identitatii na\ionale a rom a
in a1 doilea nnd, interesul opiniei
nilor, in vederea sovietizMii.
publice apusene pentru pozitia re
Ghita Ionescu urrnM~te fazele
gimului comunist din Romania fatlt
eomuniwii/sovietizru-ii Romaniei
de Uniunea Sovietica (anu1 de apa
relevlnd rolul nefast al politicii
Iitie a cArtii - 1964 - a fost ~i eel al
zonelor de influen~ a cMei expre
a~a-zisei "Declaratti de indepen
sic clarA a fost acordu1 de procentaj
dentlt" a condueerii comuniste din
Churchill-Stalin, dip octombrie
Rom.nia).
1944, politicA aflata la originea in
Publicu1 cititor din tara noastrlt
staur1rii contro1ului Moscovei asu
are acum posibilitatea de a cuno~te
pra Romaniei (ca ~i a ,altor tMi est
10 taimltcire romaneasca aceasta

1ucrare*. 10 absenta unei 1ucrru-i de

sintem asupra perioadei eomuniste

din istoria Romaniei, -cartea lui Ghi

tlt Ionescu raspunde interesu1ui ma

re1ui public pentru cuno~terea tre

cutu1ui apropiat, 0 cuno~tere 0

biectivlt, adevMata, liberA, a~dar,

de apIiolisme ~i cli~ee de orice or

din. Autorul investigheazA perioada

comunista, servindu-se de toata do

cumentatia accesibiHl. In anii 1960

1963, clnd a fost redactata eartea, ~i

analizind sursele cu 0 remarcabila

rigoare eritica.

Anii 1944-1962 constituie

cum 0 arata autoru1 in prefata la

editia romana "prima fazll a a~a-zi

sului comunism in ~a-zisA Ro

manie, curind devenita RPR. A

europene). Autorul analizeaza apoi

cu patrundere strUcturile statului
totalitar lntre anti 1948-56 ~i dis
cuta, in ultima parte a cMtii, rezis
tenta conducerii de partid din Ro
mania fatA de destaliniz.area lansata

de Hru~iov 1a Congresul al XX-lea

al PCUS (februarie 1956) ~i fatA de

politica de integrare ~i planificare

suprana~ionalA promovatA de CAER

(1962).
Subliniind toca 0 data meritele
de netAgMuit ale eartii, ni se pare fi
reasd totrebarea: ce reprezintA ea 1a
peste trei decenii de 1a aparitie?
Desehiderea arhive10r sovietice
(din pAcate, nu in mAsura ~teptatA
~i cuvenitA, dar ace~i realitate se
constatA - vail - ~i in Romania) a
adus un flux de documentatie inedi
ta, fMll de care nu poate fi sensa nici
istoria partidu1ui comunist, nici
istoria Romaniei postbelice. Astfel,
studiu1 istorice1or ruse G.C. Mu
r~ko, A.F. Noskova, T.V. Volo
kitina - Comitetul Central a1 PC(b)
a1 URSS $i s~itul c&i nafionale

spre socialism ("Jahrbuch Fiir Kom

munismusforschung", 1994, pag. 9
37) - oferi!. un exc'eIent exemplu:
autoarele au valorificat documente
din arhivele sovietice privind con
flictele din conducerea peR din
1947, prezentind, Intre altele, un
clenunt al lui Emil BodnM~ Im
potriva lui Gheorghe Gheorghiu
Dej, cu acuza\ii atlt de grave lndt
generalul 1. Susaikov, loc\iitorul
pre~edintelui Comisiei Aliate de
Control, care a Inaintat acest denunt
lui M.A. Suslov la 10 iunie 1947,
I-a insotit Cll un comentariu destinat
sa atenueze lnvinuirile de distantare
de Uniunea Sovieticii ~i alunecare
spre "imperiali~tii" anglo-ameri
cani. In acela~i studiu sint semna
late surse privind competitia dintre
Gheorghiu-Dej pe de 0 parte, Ana
Pauker ~i Vasile Luca, pe de alta
parte, ~i pozHia lui Stalin falA de
aceastA rivalitate (In acest context,
dictatorul sovietic i-a spus lui
GheQrghiu-Dej ca partidul comunist
era "un partid de clasA, nu de raSA",

aluzie 1a Illcercarea lui Dej de a-I

elimina pe cei doi rivali care nu crau
romani). Mai rrrziu, Stalin va con
simti la eliminarea Anei Pauker ~i a
lui Vasile Luca (1952). Caderea A
nei Pauker este studiatA acum de tl
nAml istoric american Robert Levy.
Primele sale concluzii aduc impor
tante schimbiiri la portretu1 politic
a1 acestei "Passionaria" romane.
AlAturi de documentele de ar
hivA, bibliografia aptiruta intre timp
a adus lumini - uneori ne~teptate
asupra tensiunilor ~i conflictelor din
partido Studiul lui G. Haupt - "La
genese du conflit sovieto-roumain"
(Revue frnnyaise du science poli
tique, aout 1968) dezvMuie legatura
dintre eliminarea lui Miron Con
stantinescu ~i Iosif Chi:>inevski ~i
lupta pentru putere din conducerea
sovietica (1957), legAturA nebiinuitA
de Ghi\a Ionescu (p. 321).
o problema capitala - cea are
tragerii trupelor sovit~ice dill Ro
mania (p. 325-327) ~. incepe abia
acum sA-~i afIe e1uci'darea, graHe

publictirii de catTe Vladimir TismA

neanu a rezumatului ~edintelor
Biroului Politic din aplilie 1956
(Sfera politicii, 1995, nr. 25 -27) , din
care rezultA cll este corecta ipoteza
lui Sergiu Verona (Military Oc

cupation and Diplomacy. Soviet

Troops in Romania), dupil care,
pentTu prima datA, retragerea tru
pelor sovietice din Romania a fost
abordatA tn cursul vizitei din august
1955 a lui Hru~iov in Romania de
catre E. B odntir~, Gheorghe Gheor
ghiu-Deh eschivindu-se de la "sar
cina" incredintatA de Biroul Politic
(invidiem pe domnul Vladimir Tis
maneanu, care a vAzut un document
inaccesibil confratilor SID din tara!).
Sint de indreptat mici erori i?i
scaptiri. Evident, Pactul Molotov
Ribbentropp nu a fost semnat la 21
august 1941 (pag. 17), ci la 23 au
gust 1939; Rakovski nu a murit in
Siberia (pag. 14), ci a fost executat
la 11 septembrie 1941; Justinian Ma
rina nu a fost ales membrude partid
la 24 mai 1948 (pag. 212), ci patri
arh (de altminteri, membrii de par
tid nu se alegeau!) ~i altele.
Istoria PCR, ca ~i a Romaniei
postbelice, str.lbate 0 perioadii de
masiva remnoire documentarA. Vor
trcce ani pina dnd se va putea Intoc
rni opera de sinteza care sA valorifi
ca acest considerabil aport informa
tiv. Acum, dar ~i atunci, cartea lui
Ghi\a Ionescu este :>i va fi 0 exce
lentA lucrare de pionierat
Cl

FLORIN CONSTAN TINIU (born

in 1933). Graduated in History aLthe
University of Bucharest (1956). Re..
searcher at the Institute of History N.
lorga. Ph. D. in History (1968). He
authored the book Rom~nfa $i
Pactul Molofov-Ribbentropp. He is a
specialist on the issues of the
Second World War.

.. Ghit! !onescu, Comunismul hl

Rom4nia - traducere din limba englezli

de Ion stanciu, Bucure~ti, Editura

Litera, 1995,410 pag.

55

SP nr. 28 luniQ 1995

54

SP nr. 28 iunis 1995

Cil.rti

Carr i

autori

$i autori

- - -- - - -- - - -

Amurgul .idofilor

Doua ciirti despre Romania aniloe '30

in~runtat

de
?stilitatea unei psiIn cele ce urmeazi, mA voi opri
hologu colectlve care nu vrea sA
la douA din cirtile recente care pro
Pe emd Occidentul se adInce~te
abandoneze pinA
ultimul sAu
pun noi imagini ale Romfuriei anilor

progresiv m teoria ~i practica post

ontologie. Chestiunea e com'30* . Va fi 0 prezentare generaIa,r

modemita\ii, Romania continuA sa

phcatA de traumele actualei reoonflirA insisten\A asupra aspectelo

dezbatA punet cu punet ordinea de zi

culturale a
tehnice, dar incluzind mai multe

figurari geopolitice
fOlmulatA la 1848, ea ~i cum un seEuropei: romanii au multe motive
remarci asupra contextului cultural
col ~i jumatate de experien\A isto
rica nu ar fi introdus in discu\ia
reale de a se sim\i marginaliza\i,
ideologic.
mai mtii, inevitabil,
Leon Volovici este un distins is
chiar
noastra publica decit glose, note de
de Occident; apoi, poate chiar mai
toric literar
eolaborator im
subsol ~i varia\iuni pe acele~i teme
portant la Dictionarulliteraturii rofrustrant, de 0 Europa Centrala m
ale Int'llnirii cu modemitatea. AIecu
mane de la origini pini1. 1a 1900,
curs de reconstruire imag inam, care
Russo ~i Cezar BoUiae, chiar Dinicu
nu
ezitA
exotizeze
vecinii
estici
autor al unei
des
Golescu , ar putea scrie cu mare u~u
pre Aparifia scriitorului in 1iteratura
pentru a-~i consolida fragilul partirin(A in gazetele de astAzi, fara sa
cularism _ combina\ie de Mittelromarw. (1976), foarte activ m anii
aiba nevoie dech de 0 reciclare su
europa., nostalgii K.u.k. !?i Kundera.
'80, pmi la emigrarea sa in Israel,
mara m domeniul ortografiei ( alt
Sentimentul excluderii, care merge,
mtr-un cerc de istone teorie a col
minteri, ca ~i'ln vremea lor, instabila
a~ cum am aritat mtr-o carte re- turii ini\iaf de AI. Zub !?i preocupat,
~i oontroversata). Nichifor Crainic,
centa, ptna la stigmat, este agravat
inlre altele, de impactul modelelor
Radu Dragnea, Nae Ioneseu sau
de imprejurarea cli in ultimii ani mai
strAine m cultura noastra Om de
Genera\ia '27 par perfect contem
multe mari figuri eulturale de origiintinsA cultura umanistil, Leon Vo
porani, iar ideile lor despre identi
ne romanli
(uneori) notorietate
lovici a scris aceasta carte m roma
tatea romaneasca ~i despre urgen
mondialA au devenit obiectul unor
dupA mai molte stagii de doc
\ele na~iona1e domina mca, dupa.
polemici, astfel inch
umentare in biblioteci
arhive,
reevaluAri
mai bine de jumAtate de veac, scena
te
statura
lor
indiscutabilA,
endemic

mcercmd
sA
prezin
unui
public
culturalA ~i ideologiea. ~a se face
nucleu al unui orgoliu colectiv comintema\ionaI raporturile ideologiei
d. tentativele de a formula alte dis
pensatoriu, nu roai poate fi invocata
romflnCliti cu antisemi
cursuri identitare ~i alte nara\iuni
ca
precedent
eminamente
glorios
tismul.
ManUScrisul
a fost tradus in
ale Na\iunii sint mcA rare, sun! stri
romani,
de cAtre Charles Kor
dent, 'lntimpinA mare rezisten\A, iar exemplar. Pentru
mos, publicat m 1991 de Pergamon
mitul cultural aI perioadei interbeuneori smt divolgate ca tradAt'i ~i
Press; a fost tipArit m versiunea
lice are 0 profundi relevan\a identiperversiuni.
tam,
deoarece
el
a
func\ionat
in
de-
originalA de Ion Solaoo1u, in alit de
perioada interbelica, pu\in cu
ceniile
comuniste
ca
altemativA
utila "sa" rev ista , Dialog (Ditzen
noscuta ~i enorm idealizatA. s-a im
bach, Germania, septembrie 1993),
(nostalgic a la cei mai mul\i, antici-
pus in deceniile din urmA ca fan
decon-
unde se amorsase deja 0 discutie
pativAla
cei
mai
tasmA regresiva hegemonica, loc
sa
lasA
farA
speran~
pe

despre m~area legionarA (v. nu
struirea
simbolic pur, ultim bastion aI "ido
'care
proiectau
carlere
intermli.rUl din decembrie 1992-aprilie
aceia
lilor tribului" , De aeeea, 0 analiza
fan1
a
fi
dispu!?i
sA
pli1993, realizat de Stelian
na\ionale
~tiin\ifiea a epocii, oriclt ar fi de
teascA
curent al succesului:
Ion .Solacolu); in fine, Editura
onestA Iii de bine documentata, are
abandonarea sau relativizarea comHumamtas a scos recent 0 noui edi
pletA a radacinilor.
chiar
1ie a textului romflnesc, revazutll de
'" Leon Volovici, Ideologia nation
pentru
elitele
noastre
occidentali-
autor, cu 0 noua prefa\A a acestuia
alisUI $i "problema evreiasci/" Tn
zante,
exarnenul
depasionat
al
inter!?i, fap!
0 nota
Romania anilor '30, Bucurel1ti, Editura
belicului
nu
este
u~r
de
acceptat,
torul~
Ga~el
Luceanu,
care ms}SHumanitas, 1995, 252 pas.
pentru a nu mai vorbi de autohtil cA
sa a fost de a "glisi acel
'" Zigu Ornea, Anil treizeci.
oricurn incapabili de gmdire
loc
care sa faca
Extrema dreaptA rom4neasc4, Bueu
poslbilA
dezviilUlre,
tiUA pre
critici1 de judecata dreaptA.
re~ti, Editura Funda~iei Culturale
zum\ia caonce
aceasta
ar fi, implicit,
un

~i

te~ei

~i

exclu~i;

ie~,

sA-~i

c~i excep~ionale

~i

~i
~i

n~te,

numero~i

~i

~iona1iste
engleze~tt:

optiroi~ti);

pre~ul

B~nescu

~i

A~dar,

absol~t s~dent,

ton~ti,

Romane, 1995, 474 pag.

~i

mten~la

~I!tim ~ discursulu~

~i

~~

denun(' , Aeeasta precau~ie a lui Ga

briel Liiceanu pare si indice clima
tul intelectual real din Romania
anului 1995: evocarea prieteniei cu
Henri Wald, a unui episod al rela\iei
cu Noica, precum ~i amintirile
despre dubla prezen~i a eminentului
discipol pe lista celor "vmduti evre
ilor" ~i pe lista "legionarilor" sint
mesaje mai semnificative decit pre
ocuparea mai abstractA, in fond tau
tologici, de a gasi '~locul optim al
discursului". Nu-mi pot irnagina ad
ta prudentliintr-o culturli libedi ~i
matura
Marea ealitate a c~jj lui Leon
Volovici este capacitatea de sinteza
tn mai p~in de 250 de pagini, au
torol reu~~te sA sistematizeze ra
porturile dintre reconstru~ia ideo
logiei nationaliste romanCliti ~i ra
dicalizarea antisemitismului in anii
'30. Chestiunea este ~i astAzi explo
zivi, frindea, cum am mai su
gerat, e indisociabili de lupta sirn
bolicA purtatA acum in jurul ultimei
redute a orgoliului n~ional, perioa
da interbelicA. Autohtoni~tii (de la
protocron~ti la neO-ortodoxi~ti ~i
neo-legionari, trecmd prin avatarii
fArn prestigiu ai nationaI-comunis
molui) au mai ales tendinta de a
proteja, cu pre~ul falsificllrii istoriei,
o geneaIogie spirituali care sA-i
legitimeze ca unici apMlltori ~i Hus
tratori ai specificulpj national. E
singura lor ~sa de - a se impune
intr-o oompetitie intelectuali, fiind
cA, aproape fim exceptie, ei smt
mediocri, nu pot oonvinge publicul
inteligent $i educat, nu reu~sc sA
mobilizeze resurse ~i solidaritAti ex
teme - f4r.i de care produc\ia cul
turala romaneascll este din ce m ce
mai problematicA. Pe de alti parte,
frac~iunea anti-modernA a curentu
lui occidentalizant incearcA sa recu
pereze citeva marl personalitA\i
anexate de autohtoni~ti, fiindcA stra
tegia lor culturalli consta in recon
cilierea b~tinei cu 0 formA conser
vatoare a tradi~iei occidentale. E 0
strategie rezonabilA, fiindci, ~a

cum se intl'mpli ~i in alte arii nOD

occidentale, b~tina ( la noi: "roma
nitatea") a fost reformulati ideolo
gic dupA impactul modernizMii, ca
"traditie inventatll", "comunitate
irnaginatA" etc. - cu alte cuvinte,
problema occidentalizantilor anti
modemi revine la a face sA fuzio
neze 0 modernitate fosili apuseanA
cu versiunea autohtonA a unei alte
modemi~i apusene. In fme, occi
dentalizantii cu apeten~ pentru
modemitate (~i, din ce in ce mai
inevitabil, pentru forme de post
modernitate) sint confruntati cu
problema dramaticA a evitirii du
blolui standard (unul pentru Vest,
altul pentru Est), astfel incit smt
obliga~i si se pronunte asupra as
pectelor ideologice ~i politice care
sfideazA crezulliberal. ~iva occi
dentaIizanti radicali triiesc chiar
drama dublei socializAri (double
bind) intr-o formi pateticA: lilsin
du-se p~i in spirala oompeti\iei
tnirnetice cu CeliUaltul apusean, ei
ajung SA-i interiorizeze perfect dis
cursul normativ, misurind astfel
cullura ~i societatea noastri (de
acum, din anii '30 etc.) cu milsurile
democratiei reale occidentale sau, ~i
mai inept, cu idealurile sau ide
ologiile vestice curente, de la multi
culturalism la political correctness.
lati de ce Romania anilor '30 re
prezintA subiectul fierbinte prin
excelen~ in 1995. Dupi 1992 mai
ales, discu\iile din mediile noastre
educate asupra ~entelor poll
tice ale lui Mircea Eliade (relansate
recent de cartea regretatului loan
Petru Culianu despre maestrul sAu)
contureazA 0 paradigmi a mtregului
complex de probleme schitat mai
tnainte.
Pe lmgA putere de sintezll, cartea
lui Leon Volovici are ~i echilibru.
De~i autorul e de origine evreiascA,
iar lucrarea i-a fost comandati de 0
institutie israelianA specializatA m
studiul antisemitismului, nu avem
de-a face m acest caz cu un exer
eitiu sumar de damnatio memorise

57
56
SP nr. 28 \unie 1995

sau cu un pamflet - acestea, free

vente, uneori virulente, ar fi de inte
les dacA ne gindirn la riul radical al
Holocaustului, dar nu ar contribui la
acea sAnllloasA "despAnire de tre
cut", Vergangenheitsbewiiltigung,
indispensabili memoriei oolective.
Leon Volovici face proba unei foar
te bune cuno~teri a seriei noastre
istorice ~ colturaIe (antccedentele
sale publicistice crau 0 garantie, ori
cum), precum ~ a contextului com
parativ - el inregistreazA la biblia
grafie ~i mentioneaza in note mai
multe lucnh'i clasice asupra nationa
lismului, extremei drepte r,i anrlse
mitismului, semnate sao coordonate
de speciali~ti inoontestabili ca
Eugen Weber, Armin Heinen, 'aev
SternheU (utilA referintA la expe
rien\a francezA), Radu loanid,
Michael Shafir, William O.Oldson,
Francisco Veiga, Andreas Hillgru
ber, Katherine Verdery etc. Din feri
eire, asemenea contributii incep sA
apanl ~i in versiuni romAne$i, ceca
ce probabil va duce 13 ridicarea
nivelolui teoretic al controverselor
interne. Fiindea, nu trebuie uitat,
bibliografia minimalA a subiectelOl'
ideologice ~i politice este foarte
p~in farniliari intelectualilor no~tri,
care au evitat m genere lecturi sis
tematice din aceste domenil (ele
erau dificile ~i datoritA izoillrii, cen
zurii etc.), prefertnd sA se indrepte
catre zonde mai putin periculoase
ale teorlei literare, istoriei ~tiintei,
epistemologiei, filozofiei antice,
lingvisticii etc. ~ se face ell, din
colo de exceptii,sociologia, ma
zofia politicA, istoria. antropologia
culturali, psihologia ~i pedagogia,
dreptul, ~tiintele economice trebuie
sA procedeze la autoevaluAri. critice
~i sA treaci la programe serioase de
relansare.
Analizind nationalismol ~i anti
semitismul anilor '30, Leon Vola
vici formuleazA pregnant citeva
chestiuni esentiale pentru viata pu
blica romfuteasci moderna Astfel,
el sesizeazll centralitatea lui Mihai

SP..nr. 28 lunle 1995

Cani $i au tori
Eminescu pentru disputele in jurul
identiratii nationale (p.196), punind
degetul pe 0 adlnca rana simbolica:
dupa ce marele poet ~i jurnalist fu
sese apropriat genealogic, printr-o
scandaloasa impostura, de A. C.
Cuza, el a fost revendicat ca figura
tutelara de na\ional-comunism,
rammind (dupa 0 deliranta cariera
protocronista care a culminat in
imaginea lui de proto-Einstein ~i,
gratie lui Hie Badescu, proto-Marx)
pina azi tabu-ul pelfect al autoe
valuarii noastre colective, idolul
intangibil - Culianu, Negoilescu,
Nemoianu ~i alti cili va au fost
acoperiti de insulte imedial ce au
formulat rezerve fala de cultul lui
Eminescu ~i al eminescianismului
ideologic, eheile de bolta ale mis
licii noastre etno-nationale; aceasta
din Ulma, In buna traditie a gmdi1ii
noastre sociale ~i politice, este mai
tntti ~i rnai pro fund 0 estetiea meta
fiziea a istoriei. Tabuizarea conser
vatorismului ~i xenofobiei lui Emi
nescu reprezinta modelul altor ta
buizan: legionarismul juvenil, ni
ciodata c1ar repudiat, al lui Eliade,
Cioran (eseurile sale admirative
despre evrei, Schimbarea 1a fara a
Romaniei reeditata, la eererea au
torului, mtr-o varianta atenuata, nu
sint rotu~i suficiente ca sa-l dis
eulpe) , Noica; aritudinea cel putin
ambigua a lui Noica fata de ideile ~i
institutiile national-comunismului;
et j'en passe. Toate acestea tema
tizeaza dilemele memoriei colective
~i ale responsabilitatii istorice. lar
ideea cel despartirea de extrema
dreapta e mai putin presanta decit
despanirea de experienta comunista
nu e decit 0 maniera neconvingatoa
re de a evita un indispensabil proces
de con~tiinta. Ambe1e catastrofe tre
buie exorcizate.
Foarte succint, notez alte Intre
ban la care Inceareel sel nlspunoa
eartea lui Leon Volovici: este anti
semitismul romanesc un produs
autohton? care au fost originile sale
intelectuale? eit a datoral el ideilor

SP nr. 28 iunie 1995

occidentale, cit a datorat xenofobiei

organice a societatilor patriarhale?
cum a fost potentat de contextul
international? care au fost etapele
evolu\iei sale? care a fost ponderea
reala a ideilor extremei drepte? au
existat figuri intelectuale notabile
care is-au opus? putem distinge net
'intre nationalismul "ne-~vin " ~i
antisemitism? De fiecare data, ms
punsurile propuse sau sugerate de
Leon Volovici sint prudente ~i nuan
tate, uneori aproape diplomatice.
Doua liste de nume, un citat din
Eugen Weber ~i ultima fraza a cartii
par sel sintetizeze opiniile autorului.
Sa Ie recitim aici. Mai intti, "cei ca
re sustin I$i teoretizeaza un nationa
lism ne-$ovin $i ne-antisemit, in
care 'problema evreiascl1' nu exis
ta" : c. Radulescu-Motru, $tefan
Zeletin, G. Ibrclileanu, Lucian Bla
ga, D.Gusti, Petre Andrei, Mihai
Ralea, P.P. Negulescu, Mihail Sado
veanu, Tudor Arghezi, Gala Ga
laction, Eugen Lovinescu, G. CMi
nescu, Pompiliu Constantinescu,
Perpessicius, $erban Cioculescu.
Apoi, "intelectualii de stinga, anti
fasci~ti sau pro-comuni~ti", ca N.D.
Cocea, Tudor Teodorescu-Brani~te,
Geo Bogza, Ion Vinea, Miron Radu
Paraschivescu, Iorgu lordan. Cita
tul: " in a country where everybody
is nationalistic, nationalism does
not set a movement apart either as
extremist or as especially right
wing". Fraza: " 0 'afacere Dreyfus'
in Romania, in anii '30, nu e de
imaginat". Comentarii: cele doua
liste, desigur discutabile, smt sever
afectate de cariera unor persona
litclti interbelice sub comuni~ti lectura lor inocenta este imposibil4,
ceea ce ne reaminte~te dificultatea
evaluani derive lor dreptei dupel de
rivele stingii; citatultrebuie mteles,
cred, m sensul observatiei lui Ka
therine Verdery potrivit careia dis
cursul national(ist) a devenit la noi
idiomul hegemonic al tuturor com
pelitiilor simbolice (!?i chiar al
luptelor prozaice pentru putere),

58

saturind discursul public, imagi

narul colectiv, sistemele de credinte
~i valori; 0 alta interpretare a sen
tin~ei lui Eugen Weber, mai literall1
~i mai etnopsihologid m acela$i
timp, duce direct la consideratii de
tipul "Anima Daco-Romaniae natu
raliter fascista" (AIexandru Geor
ge), bune pentru polemici, dar du
bioase ca instrument ~tiintific - cel
putin fiindcel slnt bazate pe 0 formA
de autoimagine stigmaticel, aproape
rasista, ori melcar 1nrudita cu teoriile
specificului abisal; "afacerile Drey
fus" au fost rare in istorie, iar in Eu
ropa interbelieel nici nu pot fi ima
ginate; totu~i, formularea e memo
rabill\, fiindcel pune un diagnostic
foarte precis, d~i oarecum insensi
billa contextul continental.
Z. Omea este probabil, alclturi
de AI. Zub ~i Adrian Marino, eel
mai prolific autor roman actual. Du
pel mai bine de douazeci de volume
tipante, Z. Ornea ocupel un loc a
parte in literatura secundara privind
istoria noastra cultW'alel moderna.
Lucru demn de subliniat, el pare sel
fi urmat un program autorial foarte
riguros, acela de a retrasa critic
traseul modernizarii noastre intelec
tuale, aproximativ mtre anii 1830 ~i
anii 1940. Prezenta sa constanta de
cronicar al editiilor (mai mult sau
mai putin critice) este comparabila
doar cu stabilul magisteriu critic al
lui Nicolae Manolescu, desfel$urat
aproape permanent, la distant4 de
clteva pagini, tot In Romania lite
rara. anile sale au avut ca subiect,
mtre altele, junimismul, ~arclnismul,
samelnatorismul, poporanismul, cu
rentul cultural de la Contemporanul,
deceniul al treilea, viata $i opera lui
Dobrogeanu-Gherea, viata lui Ma
iorescu, viata lui C.Stere. L-am citit
constant, de regull\ fara sa gust stiIul
sau rebarbativ (la 0 oper4 atit de
intinsa, e ~i greu sa faci "scriitura
artista"!), dar mai ales farel sa-I pot
urma in optiunile sale ideologice.
Poate nici Z. Omea Insu~i nu a fost
permanent convins de partizanatul

Carfi $i autori
sau siJrigist (a simtit nf'voia. d
pe cititor asupra izvoarelor $i litera
Cartea lui Z. Ornea este, intr-un
turii secundare folosite.
fel, complementul celei a lui Leon
Volovici. Autorul ne spune ca ar fi
AT trebui sa-i fun recunoSCc'itori
vrut sil 0 serie in 1980, ill continua
lui Z.Ornea pentru aceasta imensa
rea alteia, Traditionalism $i moder
osteneala documentadi, preeum ~i
nitatc in deceniul al treilca, aparutcl
penlru profesionalismul eu care a
in acel an ~i, peate, afectata de cen
zum - cel ' putio de proverbiala ~tiut sa ordoneze abundentele citate,
atlt cronologic, cit ~i tematic. Chiar
"eenzur4 in terioanl", atit de Opor
dacA
uneori comentariile sale sint
tun.il penlru cei ce voiau sa "reziste
discutabile,
inclusiv acelea care au
prin cultW'el", DU, pur ~i simplu, sel
scrupulul de a stabili paralelisme
reziste. Din nou, trebuie sa spun ca
fntre extrema dreapta ~i comunism,
nu am fost prea fncfntat de acel
cartea
este foarte solidc'i ~i edifica
volum, dar el reprezinta (din motive
0 parcurge, dad este de
toare.
Cine
lesne de fnteles) una din putinele
bUM credinfa, nu ii poate ignora
cilrti pre-1989 care vorbesc despre
concluziile, care sint de fapt doar
incomodul subiect - astazi, In fine,
sugerate:
chiar finalul e oarecum
incepem sa avem cite ceva: de
$i ftindca d1. Ornea,
abrupt,
poate
exemplu, excelenta carte a Irinei
credincios promisiunii facute In
Livezeanu, Cultural Politics in
preliminarii, a vrut sa-I lase pe citj
Greater Ronuinia, aparuta m aprilie
tor sel aiba ultimul CUvInt.
1995 la Cornell University Press.
Anii treizeci. Extrema dreaptil ro
A~a se ~i cuvine. Yn consecinta,
maneasc~ e 0 scriere masiva (474
las ~i eu cititorului libertatea de a
pp.), stufoasa, exceptional docu
judeca relevanfa aCes tor dou4
mentatA, in care Citatele, lungi ~i
impoJ1ante cc'irti pentru discutia
frecvente, compun Un intertext clar,
publica a tribulafiiIor tArii noastre
care acUZll. Z. Omea a umblat prin
sub diclaturiIe secolului XX. Adaug
toate coleqiile de periodice ~i prin
daar cel e 0 discutie de Care depinde
toate cilrtile epocii studiate, retinlnd
~i ce va ie~i din fncercarea prezenta
fragmentele relevante pentru minu
0
de a ajunge la democratie.
tiosul sau montaj. Aceasta munca de
arhivar era din pilcate singura
solutie, fiindca, pl'na cind copiatoa
SORIN ANTOHI, born 1957,
rele, scanerele. ~i inforrnatizarea nu
holds degrees in English,
vor ajunge ~i in bibliotecile noastre,
French (la~i) and History (Paris).
sintem condamnati la asceza copie
Currently, he teaches East Cen
ri.i de mi'na, fn saIi prost luminate,
tral European History and Phi
adesea reci. Ci'tiva cercetatori au dat
losophy of History at BUCharest
totu~i ~te volume din pUblicistica
University, Department of His
interbeliea, dar tr~ba e abia la
tory. Has taught at the University
illceput, iar nevoia de a merge la
of Michigan, Ann Arbor (Winter
originale persista, cel pufin penrru
1993; the same POSition during
scrierile care sfnt editate selectiv,
Winter 1994). While in Romania,
pentru a nu afecta imaginea actualll
he Co-directs the Independent
a semnatarilor. Lucrarea in discuHe
Center tor SOCial Studies and
beneficiazil de un index de nume ~i
Surveys, Bucharest. He publi
de sumar narativ-an~itic, astfel eel
shed, Utopica, Studii asupra i
parcurgerea materialului e mai
maginarului SOCial (1991); his
u~; ar fi fost buna ~i 0 biblio
last bOok, forthcoming, deals
grafie, penrru a edifica mai repede
mainly with methodology in the

SOCial SCiences.

59
SP nr. 28 lunle 1995

Carti $i autori

Carr i $i au tori
in care se
Nu e smgura
... ~ pol
r---p.mica
-
angajeazl!. autorul: in studiul eel mai
amplu din actualul volum, dispretu1
fIlosofic al lui Noica pentrU "Euro
pa untului" (p. 14), conceptia etni
cista cioraniana (p. 16), "simula

Domnul Adrian MarinO este astfel

crul" european ~i "exploatarea" Eu

Aceasta e condit~a la care ne

unul dintre putinii autori romfuli
ropei ce li definesc pe politicienii

invitA sa reflectAm Adrian Marino,

care i~i proclama crezul in "forta
filoru~i, obsesiile tracomaniei (p.

tn ultima carte* a domniei sale, ce

ideilor", revendic1ndu-se de altfel in
34-37), ideologia samani\torista

reune!;te mai multe studii publicate

chip explicit de la 0 traditie res
(44-45), cea de dreapta, ortodoxistA

IntTe 1968 :?i 1994. Cele patru sec

pee tabil a: cea a principiilor "u
~i national-fascist! ~i cea de stinga,

manismul ui militant" (Thomas

tiuni ale volumului (Romania ~i
nationalist-comunista (p. 37-44)

mului
Europa, Ideea europeanE! $i literatu
Mann) ~i cea a "europenis
" 'in
slnt, nnd pe nnd, discreditate cu

ra european.:!, Cultura europeanE! accep\iunea lui Denis de Rou

rabdare, decenta ~i, adeseori, cu

"culturE! de centru" !Ii Aspecte do

gemont (pag. 106). procedlnd ast
ironie (cazul tracomaniei inspirate

cumentare romane~f1) stnt, In opinia

fel, domnia sa se ? }aza lntr-o vadita
de leetura incompletA a lui Herodot

autorului, 0 parte dintr-o necesara

opozi\ie nu doar cu aceia care res
exceltnd in aceast! privintA, prin

"publicistica militantA" tn favoarea

ping Europa (" mai lasa-ma, dom
verva deosebita a comentatorului).

Europei (pag . 6) . Nu mai e vorba

nule, eu Europa dumitale" , cerea
e

1n contrast, domnul Marino propun

amentar
deci de 0 carte de caIatorii eu
deunazi, tn public, un parl
ca "balan\a sa incline tot mai mult
ropene, precum cele ce staU alaturi
roman) , ci ~i cu ac~ia care amina
in favoarea Occidentului" (p. 48).
de savantele studii comparatiste ale
dezbarea tn jurul ideilor ~i a doc
Asta 'inseamna op\iunea pentrU anu
autorul ui , ci de un manifest ideolo
trinelor politice mqderne dupa . ..
mite valori culturale (enciclope
gic , eaci Europa este eonceputa ca 0
preluarea puterii!
dism, sintezA, selcctie critica), pen
"idee politic a activa" (pag. 7).
tru un comportament dominat de
respectarea cuVintului dat, de punc
tualitate, politete ~i respect pentru
viata privata (p . 24), dar ~i pentrU 0
politicA de tip "liberal" sau "cre~tin
democrat" (p. 47). Aceasta politicA
este definitA'in cele doua eseuri din
a treia scc\iune a cm-tii (p. 141-154)
ca 0 "cultura de centrU", una a echi
ui
librului axiologic ~i a pluralismul
e
liberal, a initiativei particular , a
liberta\ii intelectuale , a experimen
tului ~i a drepturilor omului ~i cet!
teanului (p. 146).
Domnul Adrian Marino e un
spirit lucid: domnia sa realizeaza ca
a
Romania este 'inca profund "rural
~i inevitabil etnicistA, conservatoa
re, izolationistA, traditionalistA" (p.
57). Mode1ul interpretativ aplicat
pentru a descrie ie~irea din aceast!
condi\ie e, ca orice model bun, ui
mitor de simplu: dezolantei realitA\i
romane~ti de astAzi ii corespunde
minoratul ideologiei liberale (~i
cre~tin-democrate). Cum doar 0

...

A fi roman ~i european

viitoare clasa medie va putea culti

va ideea europeana, este nevoie de
proprietate particulara ~i de lntre
prindere privata, deci de 0 orientare
capitalista a economiei roman~ti
(p. 57), caci doar ~a se poate n~te
o patun'i de mijloc. Prioritatea acor
data solutiilor politico-economice,
prioritate con testata azi c-a 0 relicva
a marxismului (~i anume, tocmai de
marxi ~tii cei mai infocati de ieri!) ,
este integrata de dam nul Marino
intr-un cadru teoretic mult mai sub
til: caci solutia europenizmi pro
pusa i ll termenii aminti\i (capitalis
mul ilii n~tere piiturii mijlocii, deci
ideilor europene) e departe de a
avea ceva comun cu marxismu!,
ImpnlmutJ'nd in schimb inspiratia sa
fundamentala din solutia lovines
ciana data controverselor iscate m
jurul formulei maioresciene a "for
melor fara fond" . Domnul Adrian
Marino crede astfel, pe unnele lui
Lovinescu, ca "mai devreme sau
rnai tlrziu, noile forme i~i vor
genera ~i fondul corespunzator"
(p. 70). 10 ultimul studiu din volu
mul de fata, domnul Marino de
monstreaza in chip convingi1tor ca
teoria maioresciana era ~i expresia
unei "stari de spirit anterioare", in
fond a rezistentei romanei?ti la
adaptarea "prea rapida" la modemi
tate (p . 191-198). Chestiunea aces
tui impact e azi la fel de acutli, iar
autorul 0 defme/?te tn noii slii ter
meni: ~i anume, ca un conflict intre
"internationalismul" european l;li
nationalismul provincialist latent al
Estului. lata formularea - memora
bilA! - a acestei infrunt.ari: ''princi
piul european contrazice in mod ra
dical principiul national ... Conflic
tul izbucne~te cu violenta mai ales
atunci cmd el se prezinta sub forma
noilor organizm statale europene:
federalizarea ~i eomunitatea euro
peana, eu pierderea inevitabillt a
unor atribute ale suveranitatii natio
nale sau ale statului national, unitar,

inchis, centralizat etc. Este evident

cit mentalitatea autoritara, mai mult
chiar, totalitara, nu poate aplira declt
principiul statului national, centra
lizat, controlat, autarhic. Drept
unnare: conflictul nationalism/eu
ropenism se dubleaza (~i, de fapt, el
se confundli) cu conftictul demo
cratie/totalitarism, libertate/opre
siune, federalizarelsuveranitate na
tionali1" (p. 105). Trebuie sa recu
no~tem aici, fArA vreo urma de
ironic, 0 claritate a viziunii ~i a ex
presiei tipic. . . europealla! lar In
inflatia propagandistica zAmislit! de
obsedanta preocupare pentru pwifi
carea imaginii Romaniei, inteleasa
ca 0 premisa a "acceptArll" noastre
in sp~iul european, asemenea
nnduri yin cum nu se poate mai
bine. Caci lumea din apropierea
noastra e chiar a~a cum 0 descrie
domnul Adrian Marino: Europa e
democrata, libera ~i federala. Astfel

61

mclt cei care i~i mchipuie eli "vom

intra In Europa" prin practici antide
mocratice, cu 0 economie centra
lizata ~i controlata In detaliu, cu
stindardul suveranitatii pregAtit de
lupta ~i prin tot felul de alte sub
terfugii politicianiste ar face tare
bine sa dea ascultare unuia dintre
personajele invocate de catre dom
nul Marino intr-unul din eseurile
domniei sale: "Dea Dumnezeu,
d-acuma In colo sA urml1m europe
nHor mai d-aproape ca sa ne putem
nwni europeni ~i eu faptele nu nu
mai cu numele" (Gr. Ple~oianu, in
Marmontel, Aneta $1 Luben, 1829,
apud Marino, op. cit. p. 183).

.. Adrian Marino, Pentru Europa. In

tegrarea Romamei. Aspecte ideologicc
$i culturaJe, Polirom, I~i, 1995.
A
SP nr. 28 iunia 1995

60
SP nr. 26 iunie 1995

Car(i $i auto ri

Carti $i autori

. E~ecul
socialismnlui functional
-

Prima parte a volumului reia ci

Realitatea suedeza este astAzi
teva date despre industrializarea Su
atit de departe de mitul bunastMii
ediei, petrecuta in a doua jumatate a
sociale Incit invocarea modelului
secolului trecut, automl descriind
scandinav ca 0 soluHe de ie~ire din
felul in care refonnele economice
criza totalitara pare a fi 0 simpla
liberale (abolirea sistemului guilde
escroeherie politicianista sau, in eel
lor,
liberalizarea comertul ui ~i ra
mai bun caz. 0 probl!. a ignorantei
lierea la acordul Cobden-Chevalier)
doctrinare. Cartea lui Sven Otto
au ingMuit 0 CIe$tere economica
Littorin, aparutA In 1990 !;i publi
remarcabila In perioada anilor 1870
eatA recent si in traducere roma
-1914, cre$tere InsotitA. ca peste tot
neasel!.*, incearca sli deseifreze me
In Europa. de refanne politice in
canismele politice !;i ideologice care
semnate (cea mai semnificativa
au concurat la na!;terea modelului
raminind, desigur, instituirea votu
statului bUMStMii sociale, propu
lui universal, In doua "trepte", 1.909
mnd de asemenea 0 explicatie a
$i 1921). Fericitilor ani douazeci
~ecului acestei politici ~i 0 alterna
Ie-a succedat insA marea criza eco
tiva libcrala la ceca ce suedezii
nomica occidentala, dublatA de pri
in$i$i au considerat a fi "socialismul
mele experimente economice bol~e
funciional" sau "democratic" ori va
vice. "Contrastul era izbitor. In Vest
danta "blindtl" a socialismului con
domneau reeesiunea ~i disperarea.
temporan (cealalta varianta flind ,
In Est se manifesta un progres eco
cum bine se ~tie, cea a socialismului
nomic relativ cu marl sperante pen
bol$Cvic).

SP

or.

28

Junia

1995

62

tru viitor. 1ntr-o situatie ca aceasta,

eeea ce ~tepta Vestul era un fel de
model care ar fi contracarat Uniu
nea Sovietica ~i socialismul care
cucerise inimile ~i mintile atitora
Suedia trebuia sA fie unul dintre
aceste modele" (p. 26). ~i a!;a a fost.
Astfel incH, din 1932 in 1990, cu

exceptia a ~se ani (1976-1982),

tara scandinavA a fost la diseretia

social-democratilor ~i sub vraja mo

delului lor politic, "statuI bunastMii

sociale"! S.O. Littorin nu ezitA sli

scrie ca in aceastA perioada "social

democratii au obtinut nu numai mo

nopolul fonnullirii problemelor, ci

~ monopolul fonnularii solutiilor"

(p. 48), suedezii ajungind chiar sli

creadA ca 0 guvernare nesocialistA a
devenit ceva imposibil.
Mecanismul politic eel mai inte
resant al acestei dominatii il repre
zintA, de buna searna, asocierea Par
tidului Social-Democrat cu m~ca
rea sindicaHl: in aceste conditii,
conventia Saltsj6baden, care regle
menta relatiile de pe piata fortei de
munca (negocierea salariilor, prea
vizarea Iii concedierea) a putut ra
mine in vigoare din 1938 in 1977!
Refonnismul suedez a beneficiat
din plin de acest consens politico
sindica1, a earui ambitie construc
tivistA este excelent sugeratA de for
mula ideologica a "Casei popom
lui": expresia Ii apartine de fapt
unui celebru prim-ministru social
democrat din anii '40, Per Albin
Hanssons, ~i desemna societatea ce
trebuia sa se nasea din politicile
egalitariste imaginate de "binevoi
torii membri ai parlamentului ~i
politicieni locali" suedezi, cum ii
nume~te autoruI eseului de fa\A.
MeritA retinutA tot aici influenta ide
ologica a lucrarilor semnate de sotii
Alva $i Gunnar Myrdal, eei care au
jucat In Suedia rolul pe care un alt
euplu, eel format din Sidney ~i Bea
trice Webb, I-a avut in mi~carea so
cialistA engleza.

Economia stulului bunastiUii so

ciale s-a bazat pe conslituirea unui
sector public enorm, ale carui chel
luieli au ajuns In anii ' 90 la mai
mull de 2/3 din PNB. dupii ce la In
ceputul erei keynesicne, ele nu de
p,lseau 20% din acesta. Nu e proba
bil lipsit de relevanta sa amintim
aici cii. III 1926 , Keynes Ill su$ i con
sidera imposibil ca niveJul cheltu
ielilor pllblice sa atinga mai mult de
lIll sfen din produsul national brut
(vezi Essais de perslIasion, Paris,
1933. p. 74, cit. ill P. Rosanvallon,
La crise de J'Etat providence. Seuil.
1981, p. 16-17). Suedia a depasit
Olice limita a Incredelii In buna
slarea statala, iar S.O. Littorin ex
plica foarte clar in ce fel a fost inu'e
linula creSlerea sectorului public de
amintita alianta dinu'e social-demo
crati $i sindicate. In acest context.
autolUl reia si 0 sugestiva formulare
a lui Anders Johnsson, pe care 0 re
prodllcem aici. caci ea sintetizeaza
fO:lrte bine rezultatlll experimentu
lui suedez: "Ill loeul unei economii
de piata funqionind dinamic, calau
zi ta de a~a-numita mina invi
zibila" , a apruut 0 econom ie statica
!;Oi Corllpta, condusa de invizibila
stringere. de mina" , adica de "tri
llnghilllile de fier ale politicienilor,
alltOJitatilor pubJice Si intereselor
orgallizate" (p. 52) . Proiectul refor
melor slledeze (subventionarea a
gticulturii si reglementarea stricta a
pietei locuin\elor, controlul cursu
rilor de schimb, ingineria sociala
apJicata In domeniul cresterii copii
lor. Invatamintul Si sistemul de pen
sii bazate pe ideea de egalitate In
defavoarea calitatii, asistenta medi
caIa socializafa. monopolul asupra
radioului si televiziunii si subvcn
tionarea gazetelor favorabile guver
niiIii de aces! tip) e contrapus rezul
tatelor obtinute il long temle, Sven
Otto Littorin folosind un tip de ana

liza clasica, cea a lui Mises, numita

Si analiza efecteior perverse. Astfe!,
c-re~lerea continua a subventiilor a
transformat agricultura InU'-un sec
tor imobil, spOJind de asemenea rata
in flatiei ::;i deficitele publice; con
trolul chiriilor pe piata locuin\elor $i
constlUirea u~or locuinte sociale au
dus nu la bunastare , c~ la penurie $i
stratificare, locuinta proprietate per
son ala devenind, dintr-o regula, un
privi lcgill; listele de a~teptare pen
tIll inscrierea copiilor In creste si
~coli Illl slnt egalate decit de listele
eu zecile de mii de nurne ale eelor
care lsi asteapta rindul la ingrijire
rnedicala l Numeroasele date statis
tice inserate in cartea lui Littorin
sint mai mult decit suficiente penu'u
a realiza dezastlUl aces lei bunastari
birocratizate. 1ar sentinta finala a lui
Littorin ("A amesteca socialismlll
cu capitalismul es!e imposibil") nu
este mai putin clara decit alternativa
propusa la sfirsitul volumului:
"pentru a realiza 0 cre~tere reala a
prosperitAtii de care sa benefic'ieze
toti cetatenii existA doar 0 singura
cale: cea capitalista"(p. 121).

63

Idee-a publicarii acestui volum e

excelenta, caci el contine datele
fundamentale ale unui mit pe care
multi sint inca dispusi sa il ere
diteze, dar ~i felu1ill care "realitatea
a contrazis ideologia". Din nefeti
cire, traducerea textului este uneori
neclara , unele formulari apropiin
du-se de un limbaj de lemn clasic:
"Suedia a avut de depasit probleme
U1i~e, mereu In crestere" (p. 11),
"un factor major de contributie la
aceste probleme 11 constituie ... " (p.
12) etc. Nu ar fi rau, pe de alta parte.
daca acestei traduceri i s-ar adauga
in viitor altele, referitoare la aceeasi
tema : rna gindesc, de pilda, la cartea
clasica a lui A. Bergounioux ~i Ber
nard Manin, intitulatA Le regime
sacial-democrale (Pruis, PUF, 1988),
care are meritul de a campara varl
antele german a, austriaea ~i scandi
nava ale social-democratiei postbe
lice.

Cristian PREDA

.. Sven Otto Littorin, Cresterea si de

cJinul statului bumlstiirii socia/e, ffu'li
numele traducatorului, prefalli de A.
Ta$nadi, Editura Staff, Institutul Roman
pentru Studii Umanistice "Libertatea",
Bucure~ti , 1994, 125 p .
A

SP nr. 28 iunis 1995

S emnale
RA YMOND ARON
Istoris {II dlal9cUca vlolenf91

Bucure,tl, Edlturs Babel, Co

lec~a

Sophla,1995, pag. 320.

Istoria $1 dia/9ctica vlO18nt9i,

primul text de Raymond Aron
Integral tradus Tn limba roma
na, esle caa mai lnchegata cri
tica liberala adusa vreodata H
losofiei lui Sarlre. Istoria, mar
xism, violenla, sarvitute volun
tara, principe , individ, grup,
Revolutie, libertata, praxis, ra
tiune - iata citeva dintra te
mela supuse aici unel rigu
roase ~i extrem de pertinenle
analize.

GEORGES BATAILLE
Partea blestematS. Eseu de
economle g9neralii

la,l, Insllluiul European,

Colec11a "Eseurl de lerl , I
de IIz.1", 1995, pag.224,
leI2.348.

Un "samnal" al aceste! ca~i ar

, trebui sa impuna un "echlva
lent al !aceri'. Acest sutor a
parlll olera. acum $i cltltorului
rom&n 0 lucrare de "economie
poiitica", parte
unei trilogii
neterminate . Sataille lnsu$i
subllniaza diticultatea de situ
are, de marcare a locului lu
crarii Tn mi$Carea generala a
gTndirii sale. Fara a Ii econo"
mist de protesie, se preocupa
de principiul de baza al unei
economll generale - "cheltui
rea"/"consumarea" bogatiilor
eSIe, Tn raport cu produce rea
lor, primordiali. Interesul spe
cial PEl care TI susciti Part8B
- bl9stamata vine din in9ditul
preocuparil de a gasi solu~i
practice, politice; autorul,
urmtnd reQullle unei ra~uni ce
nu renunta la sine, ne aver
lizeaza ca solutionarea pro
blemelor politice nu esle posi
bila tara parasirea, la un mo
ment dat, a angoasei care Ie
genereaza. Aceasta carte spu
n9 esen~alul $i est9 esentlala..

FRANQOIS BLUCHE

De Ie Cezar la Churchill.
Vorbe memorablle expllcsts
in cont9xtullor Istorle

Bueure,tl, Edltura
Humanltaa, 1995, pag. 318.
Fru-a a fi 0 tlfla" la adresa "noii
Istorice", aceasta cule
gere de aproxlmaliv 600 de
yorba celebre reprezinta un
sprijin pentru tntelegerea lma
ginarului nostru moral, politic,
universal $i na~onal. Cartea
reprezinta 0 necesara $1 utila
restituire a unui "capital" de
yorba istorice, apartinind unor
direc~i

personaje reale celebre sau

mai putin celebre. Aceasta cu
legere nu este 0 "ameste
caturat. Structurata pe mai
multe perloade istonce, cartea
ofera cititorulul nu dear repere
in istorie, civlliza~e sau "spiri
tul" tlmpului, ci $1 expllcatia cri
tiea a autorulul privtnd iSlorici
talea destul de relativa pe ca
re i-o confera vorbei celebre
memoria colectiva a post9riori.

DAVID BURNER
John Fitzgerald Kenn9dy
sl noua generaf/e

C on te nt s

,1

KEITH HITCHINS
Ortodoxle nBt/onalltate.
Andrei $sguna {II rombnll
din Transllvanla 1846-1873.

Bucure,tI, Edltura Unlvera

Enelelopedle, 1995, pag.
342,leI5.600.

Istoricul Keith Hitchins este un

desavTr$it cunoscator al isto
riel romilne$ti, 0 autoritale In
sludllle referitoare la Transll
vania, elaborate din perspecti
va Isloriei Europei Centrale.
Autorul monograftel de tata,
scrutind istoria romanilor ar
deleni din atara tn launtru, a
patrundl!. fenomenele
reu$it
$i procesele politice, istoria e
cleziastica $i Inlelectuala, Cl$8
cum tusesera filtrale de catre
nalionalismul central- $i sud
esl european $1 de caire orto
doxle. De aicl $i dominanta
cartii, care II portretizeaza pe
Andrei $aguna, In legatura cu
cei doi termenl inlliali : rellgia $1
na~onalltatea, care au marcat
epoca tn care a trait marele
ierarh, $I, cu deoseblre, struc
tura mentala a generatiel.

sa

Bucurestl Edllura
Orlzonluri, Colee\la "Marl
personalit8\1 ale Istorlel",
1995, pag. 272, lei 2.800.

Ceea ce nu poale Ii dus pina

la capal genereaza, probabil,
mal mull decit ceea ce este
lnchelat. Asasinatul pr8$edin
lelul Kenne~ a insemnat pen
tru american! aproape 0 "moar
Ie" a viiterului. Cartea esle
eXpresla unui etort colectiv de
a ~ne treze ni$leamintiri. "Le- '
genda Kennedy" este gene
rata de laptul ca pre$edlntele
Kennedy reprezinta mode lui
spiritulul prezidsnpal tn ultima
parte a secolulul al XX-lea, ca
inca tn 1980 doi din lrei ameri
cani credeau ca tara ar fl evo
luat mal bine daca el ar Ii trait,
ca aC8st pre$9dlnte Ii fba pe
americanl sa se slmtA ameri
cani, ftind imaginea unul mar
tir, expresie a nazulntel spre
libartate. Prin aceastA carte
putem surprinde ceva din
chlntesenta unel na~uni.

IRENAus EISL8BESFELDT
AgreslvltBtea umamJ

Sueure,tI, Edltura Trel,

1995, pag. 318, lei 4.900,

Cititorului roman I se prezlnta

acum 0 lucrare de relerinta a,
etologiei. Este agresivitatea
inevltabUa? Comportamentul
agresiv, la animal $i la om,
este Innascut? Raspunsul au
torulul vine din analiza rezul
tate lor cercetarilor etologiei
animalelor, fiziologlei, pslholo9iel dezvoltarii, etnografiei.
Dintr-o perspectiva com~ra
tista, sint studiate manlfsota
rile umane ale agresivitatii,
dezvoltarea oritogenetlca, ex
citantli-chele, diteritele modele
de control ale agreslvitatii, mo
tivele $i rezolvarea conflictului.
Actualitatea problemei agre
sivitatii In zilele noastre, pre
cum $i Indemnul autorului de a
evita procesul dUreros al "in
vatarii din catastrote" reco
manda ac:.easta carte.

64

CLAUDE ~VI-STRAUSS
Mlto/oglCfl I. Crud {II glUt

Bueure,U, Edltura Babel,

Colee\la Sophia, 1995,
pag. 496, Ie/ 4.200.

Cafe patru volume de Mitolo

gies (Crud.. $I g~~t( 09 la ml9,r9
la C9nu$S, On~1n9a man/9relor la masa $1 Omul ~ola~)
au revolu~onat gindlrea In $11intele sociale. Analiza patrun
de in universul mental al unor
societatl ce ne slnl tol alii de
straine ca $1 cum ar II aparut
PEl 0 alta planeta. 0 lucrare in
dlspensabUa pentru cei care
studiaza culturile $i clvlliza\lile.

ANDRINA STILES
Napoleon, Frsnfa ,1 Europa

Bueur.,II, Edltura All,

Coleetla "Aeces lalstorl.",
1995, psg. 150,1.13.900.

in lumina cercet8rllor moder

ne, lucrarea trateaza "isloria
omulul-Napoleon, Istoria Fran
tel $1 a Eurorei in timpul aces
tuia. Autoru otera, intr-o ma
niera concisa, sislematica, co
erenta "adtivarurl" istorice cu
noscute referitoare la ascensi
unea lui Napoleon, electele
domina~ei lui asupra Europei
- pe termen scurt $i pe terman
lung . Nu numai atft - propune
o serie de idel $i' posibilitati
explicative asupra cauzelor $1
modalitatilor Tn care Napoleon
a cucerlt puterea in Franta, cit
$i asupra inlringerii $i declinu
lui sau. Cartea se relera nu
dear la celebra personalitate,
marcanla pentru "memoria"

istoriei moderne , ci $I la 1~f1n

da napolf1onian~ amplitlcatA

de memoria coleetiva. Toale

acestea, alituri de planurile $I

sugestiile de studiu pe care Ie
otera, reoomanda. aceasta car
te elevilor, studentilor direct In
teresa~ de studiullstoriei, cit $I

publiculullarg.

2. Editorial
5. European Sp.'lces
6.
8.

JEAN-PIERRE VERNANT
OrigIn lie glndlrl/ grece,tI

Bueure,tr, Edltura
Symposlon, 1995, pig. 187,
lei 5.000.
Este aproape de neoontestat
taptul ca originile glndiril ra
tionale in Occident se alia in
fumea greaci.. Autorul deslu
$e$1e onglnlle gTndlril grecel?ti
zugravlnd tabloul mutatlilor
Inlelectuale ee au avut loc In
Ire secolul al XII-lea T.Chr.,
ctnd se naruie regatele mice
nlene, I?i secolul a1 V-lea, cind
innore$ts 0 cetate precum A
tena. Demersul expllcativ $I
inlerpretativ in anaflza strue
turilor profunde ale civllizatlel
grece$ti in secolele Tntune
cale reprezinta adevarate /'8
pere ale $COlli create de Ver
nant Mltul se translerma in
concert: gtndirea ests In atara
religie $I stralna de aceasta,
se Instaureaza ideea unel
ordini cosmlce bazatA pEl no
mos, gindirea dobTnde$te un
caracler prolund geometric.
Originea gindiril ra~onale occi
dentale se alia intr-o ratiune,
ceagreaca

LIZHISUI
Via,. partlculri s
pTe{Jedlntslul Mao.
Memor/lle mJlculul AU

12.
17.
20.
2, .

28.
"?

..)- .

36.

39.
41.

Up -to-Date

Stclian T anase
Redacfia
Vic. or Neumann
Bronislaw Gcrmck
in dialogue w~th
Stclian Tanase
Maria Todorova

TI1e Balkans: from Discovery to

Invention
Eugen Preda
Is Romania a Balkan Country?
Gabriel Ivan
The Balkan Slum : the Mechanic of
Marginalization
Corneliu Bjolla
The Conflict Potential in Central and
Eastern Europe
Gustav Molnar
The New Strategic Bargain
Adrian Pop
The Concept of Central Europe
Romulos Brancoveanu Universalism and rcgionalism
Silvio Brocan
Two Europes, not one
--Liana lonescu
The Parties at Starting Line

43 . Fundamental Texts Louis Ulrich

45.
Karel Kosik
49. Books and Authors Dan Pavel

".rsonaJ

Bueur.,.tl, Edltura ELlT,

1995,2 vol., pag. 372 + 400.

tnlr-o perioada in care incer

cam sa ne ellberam de teroa
rea comunismului, de angoase
Ie unui regim ce a procfus ca
taslTofe, ac:easta depozi~e cu

tremuratoare in tata judecatii

istoriei ar putea fi suparatoare.

cartea ne ajuta sa-I vedem pEl

Mao ca "fiinta omeneasca:,

sa-i surprindem personalitatea

$i, asllel,
intelegem put

erea sa extraordinara exerci

tata pe cea mal mare scena a
lumii - China - limp alit de
indelungat U Zhisui, umbra
lui Mao, prizonler al pulenl

timp de 22 de ani, esle mar

torul gravelor decizii istorice

care au tmpins poporul chinez

la 0 catastrofa de proportii

nemaiintnnile. Cartea este un

avertismant - sa nu omilem ce
nu punem totul in
a fost,
paranteza.

53 .

Florin Cons.antiniu

55.

Sorin Antohi

59.

eristian P rcda

sa

sa

SP nr. 28 iunle 1995

64. Books Review

Tree Cultures
Foreword
European Idea
History's Mockery and the Soldiers'
Dreams

Karel Kosik - The Crisis of Politics

What is Central Eurooe?
Alexis de Toquevil1e, Despre

democra tie in America

Gbita JOllCS CU, Comunismul in
Romania
Leon Volovici, Jdeologia na(ionaiistii $i
''problema evreiascii" in Romania
ilor '3~.
Zigu Ornea, Anii treizeci. Extrema
dreaplii TOmfineascii
Adrian Marino, Pentru Europa,
Integrarea Romanieui. Aspecte ideolo
gice si culturale.
Sven Otto Littori n, Cre$terea $i decJinul
statului bunastiirii sociale