Ssoar Studiapolitica 2012 1 Margarit Intreprinderea Socialista Loc de Producere

www.ssoar.
info
Întreprinderea socialistă: loc de producere a

regimului comunist; combinatul Siderurgic
Hunedoara în primele două decenii comuniste
Mărgărit, Raluca
Veröffentlichungsversion / Published Version

Zeitschriftenartikel / journal article
Empfohlene Zitierung / Suggested Citation:

Mărgărit, R. (2012). Întreprinderea socialistă: loc de producere a regimului comunist; combinatul Siderurgic Hunedoara
în primele două decenii comuniste. Studia Politica: Romanian Political Science Review, 12(1), 63-90. https://nbn-
resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-448799
Nutzungsbedingungen: Terms of use:

Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence
(Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information
Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see:
Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0
https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de
Întreprinderea socialistă - loc de producere
a regimului comunist
Com binatul Siderurgic Hunedoara în primele
două decenii comuniste
RALUCA MĂRGĂRIT
în ain te şi d upă prăbu şirea p artid elor-state, com u n ism u l a con stitu it şi a răm as o
tem ă de cercetare d eosebit de fertilă. D iferitele m od ele d e interp retare a istoriografiei
statelor com u n iste nu au conten it să stârnească d ezbateri acerbe în m ed iu l academ ic.
D incolo de d ivergenţele de abordare şi interp retare, în trebarea de la care au p lecat toţi
cercetătorii a fost: „Ce a fost co m u n ism u l?".
în D icţionarul com unism ului coordonat de Stephane C ourtois, com unism ul este
d efinit drept „un fenom en istoric care a m arcat cu intensitate scurtul secol X X ... în toate
dom eniile: politic, bineînţeles, dar şi econom ic, social, cu ltural şi din p u nctul de vedere
al m em o riei"1. D acă U niunea Sovietică a furn izat sau a im pus de-a d reptul m odelul
politic, evoluţia şi caracteru l p artid elor com uniste şi a regim urilor politice organizate
în interiorul acestor societăţi au fost influenţate sem nificativ de specificul cultural
local2. D iversitatea nu a m od ificat însă „codul genetic len in ist", com pus dintr-o
„doctrină - leninism ul, şi apoi m arxism leninism ul; un m odel de organizare -

partidul revoluţionarilor de profesie, devenit partid-stat; şi, în sfârşit, o strategie
şi o tactică, ambele comandate de necesităţile luării şi păstrării puterii în patria
socialismului, Uniunea Sovietică, şi de cele ale expansiunii sale"3.
D epăşind gran iţele patriei m am ă, com u nism u l a d even it „o form ă de societate sau
d e civ ilizaţie" care se p oate propaga, sublinia R obert Tucker, în orice p arte a lum ii
atu nci când con textu l este favorabil4.
C om u nism u l sovietic a fost aşadar un m od el p olitic com p let, organizat în plan
econ om ic în ju ru l gestiu nii p lanificate a d ezvoltării şi a bu n ăstării, tentativă de
tran sform are strategică a societăţii sovietice şi, în acelaşi tim p, dovad ă a p ertinenţei
istorice a d em ersu lu i m arxist-leninist, m obilizată în con frun tarea directă dintre
sistem e id eologice ired uctibile5. P otrivit lui Step h an e C ou rtois şi M arc L azar6,
1Stephane COURTOIS (coord.), Dicţionarul comunismului, trad. de M. Ungurean, A. Ardeleanu,

G. Ciubuc, Polirom, Iaşi, 2008, p. 11.
2Ibidem, p. 12.
3Ibidem.
4Robert C. TUCKER, „On the Comparative Study of Communism", în Frederic J. FLERON
Jr. (ed.), Communist Studies and the Social Sciences: Essays on Methodology and Empirical Theory,
Rand McNally&Company, Chicago, 1969, p. 49.
5R.W. DAVIES, Mark HARRISON, S.G. WHEATCROFT (eds.), The Economic Transformation
o f the Soviet Union, 1913-1945, Cambridge University Press, Cambridge, 1994, p. 136.
6Stephane COURTOIS, Marc LAZAR, Le communisme, fiditions MA, Paris, 1987, p. 122.
Romanian Political Science Review • vol. XII • no. 1 • 2012

64 RALUCA MĂRGĂRIT
com u nism u l sovietic este ordonat unei am biţii fund am entale: crearea o m ului nou,
v erificare n atu rală a com p letitu d in ii şi ju steţei m od elului.
Istoriografia statelor com u niste a constituit în că din prim ele d ecenii ale R ăzboiului
Rece u n subiect de am ple dezbateri în m ediul academ ic. D acă la sfârşitul celui de-al
D oilea R ăzboi M on dial p arad igm a totalitară a reprezentat m od elu l d om in an t de
in terp retare a istoriografiei sovietice, două d ecen ii m ai târziu un g rup d e cercetători
am ericani, d enu m iţi revizionişti, aveau să con teste acest m od el, pled ând pentru o
in terp retare de „la b a z ă " a istoriei statelor com u niste. A u to ri precu m Sheila Fitzp atrick
sau M osh e Lew in p ropu neau o perspectivă m etod ologică „de la b a z ă ", adică din
in teriorul societăţii, această abordare d etaşân d u -se de cea a parad igm ei totalitare. D e
cealaltă parte, m od elu l totalitar susţinea o abordare teoretică „de la v â rf" în stud iile
asupra regim ului sovietic1.
D ezbaterea privind m od ul în care a fost analizată istoria statelor com u n iste din
E urop a C entrală şi d e E st răm ân e şi la ora actuală un su biect deschis. La în cep u tu l
anilor '90, m odelul to talitar se im punea d in n ou în spaţiu l acad em ic, această
reîntoarcere, observa Jean P au l D epretto, d atorân d u -se în prin cip al lim itelor istoriei
sociale2. R eafirm area istoriei sociale a co m u n ism u lu i se realizează abia la m ijlocul
anilor '90, în G erm ania, şi câţiva ani m ai târziu în Polonia şi Rusia. Stud iile pu blicate
în aceste ţări, la sfârşitu l acestei decad e, vor continua tradiţia au torilor revizionişti
d in perioada anilor '70 -'8 0 , cercetătorii fiind interesaţi, în p rin cipal, de rolul pe
care l-au ju cat d iferitele gru p u ri sociale şi profesionale cu care puterea com u nistă
a interacţionat3. în acest context, m u n citorii sau ţăranii d evin prin cip alu l obiect de
stud iu al cercetărilor de acest tip.
Întreprinderea socialistă: loc de producere a regim ului comunist

D iversitatea d e abordare m etodologică a istoriografiei statelor com u n iste a
prod us o literatu ră de sp ecialitate fecu nd ă, tem ele propu se fiind extrem de variate.
în să in d iferent d e m od elul de analiză propu s, relaţia partid -societate în in teriorul
statelor com u niste a constituit, atât în ain te de 1989, cât şi d upă acest m om ent, o tem ă
preferată de nu m eroşi cercetători. D in această p erspectivă, u niv ersu l în trep rin d erii
socialiste a reprezentat un spaţiu p rivilegiat d e analiză a raportului partid societate.
întrep rin derea so cialistă este un spaţiu com p lex a cărui logică n u se ep uizează
în producerea d iferitelor bu nuri. întrep rind erea este fabrica prop agan d ei com u niste,
locul p rivilegiat de producere şi de reproducere a regim ului. San d rin e K o tt observa
că în societăţile com u niste întrep rind erea reprezintă unitatea de bază a regim ului, astfel
în cât „se p o ate vorbi de o societate o rganizată în ju ru l în trep rin d erii"4. C aracteru l
d e cen tralitate a în trep rind erii de stat presup une, în opinia aceleiaşi autoare, trei
1Sheila FITZPATRICK , „New Perspectives on Stalinism", Russian Review, vol. 45, no. 4,
Oct. 1986, pp. 367-368.
2Jean-Paul DEPRETTO, „Pour une histoire sociale de la dictature sovietique", Le Mouvement
social, no. 196, Jul.-Sep. 2001, p. 11.
3 Michel CHRISTIAN, Emmanuel DROIT, „Ecrire l'histoire du communisme: l'histoire
sociale de la RDA et de la Pologne communiste en Allemagne, en Pologne et en France",
Geneses, no. 61, 2005, p. 122.
4 Sandrine KOTT, Le communisme au quotidien. Les entreprises d'Etat dans la societe est-
allemande, Editions Belin, Paris, 2001, p. 19.

Întreprinderea socialistă - loc de producere a regimului comunist 65
d im ensiu ni. Prim a dintre acestea se referă la raportul care se stabileşte în tre această
in stitu ţie şi angajaţii săi, în cond iţiile în care în treprin derea îşi asum ă o p arte extrem
d e im portantă a vieţii sociale, cu lturale şi p olitice a an gajaţilor săi1. C ea de-a doua
d im ensiu n e are în vedere o rigin ile întrep rind erii socialiste, aceasta fiind, în opinia lui
K o tt, o creaţie a regim ului, în vrem e ce ultim a se referă la faptu l că în treprin derea de
stat reprezintă „un fel d e vitrină a reg im u lu i", ea fiind im aginea su cceselor obţinute
d e regim 2.
N e pu tem întreba aşad ar ce rol politic a ju cat întreprinderea în articularea regim ului
com unist şi care au fo s t fu n cţiile centrale ale acesteia. P artid ul C om u n ist R om ân se naşte
şi se actualizează în p ractici ind ivid u ale şi colective, în relaţii şi în ru tine în in teriorul
în trep rin d erii socialiste. întrep rin derea d evin e astfel locul priv ileg iat p en tru a
exam ina relaţia dintre prod ucţia sociologică şi p olitică a p artid u lu i şi societatea pe
care travaliul social al proiectului p olitic m arxist len in ist o naşte.
Pentru ştiinţele sociale, în treprinderea este un obiect d e stud iu proteiform .
D inam ica întrep rind erii, form ele acesteia, relaţiile dintre con d u cere şi salariaţi,
organizarea p rod ucţiei reprezintă d oar câteva din su biectele abordate d e sociologia
organizaţiei. Percepu tă d iferit, - sistem de reguli, locul u nei acţiuni colective
(sociolog ie), loc al m em oriei (istorie), spaţiu l în care se con struiesc strategiile care să
corespu ndă oportu nităţilor sau con strângerilor im p u se de piaţă (econ om ie), spaţiu
ritu alizat (etn o lo gie) - , în treprinderea este o realitate socială3. V ector al procesu lu i de
in d u strializare, în treprin derea socialistă n u face excepţie. Ea nu este d oar unitatea
funcţională a econom iei planificate, ci şi cutia d e rezonanţă a id eilor şi sim bolurilor
regim u lu i com unist. în logica proiectu lu i politic m arxist-len in ist, rolul îi este de altfel
atribu it explicit în form ula întrep rind erii ca „unitate so cial-eco n o m ică".
întrep rin derea con stitu ie aşad ar locul ideal de observare a raporturilor dintre
partid şi societate, de m ăsu rare a lim itelor efective ale id eologiei şi d om in aţiei
regim u lu i com u nist, u n spaţiu social ce perm ite vizualizarea ten siu n ilor dintre
regim ul co m u n ist şi societatea pe care o guvernează şi d ezvăluirea form elor cotidiene
ale so ciabilităţii socialiste în tr-o lu m e produsă şi definită „în juru l în trep rin d erii"4.
în epoca ind u strializării stalin iste în trep rin d erile sovietice îşi d esfăşu rau
activitatea sub stricta su praveghere a partid u lu i şi a statului:
„Nimic nu era lăsat la întâm plare, aproape totul fiind stabilit de deciziile de
partid, uneori sub aparenţa unor recomandări, decizii şi reglementări adm inis
trative, planuri econom ice"5.
întrep rin derea socialistă d evine astfel o „im agine grafică a relaţiilor de putere
sovietice [...] o zonă bazată pe un sistem d e control ram ificat căruia i se deleagă
sarcina d e a m enţine ordinea socială sta b ilită "6, în care puterea se d istribu ie între
1Ibidem, p. 19.
2Ibidem.
3Christian THUDEROZ, Sociologie des entreprises, La Decouverte, Paris, 2005, p. 21; Renaud
SAINSAULIEU, Sociologie de l'entreprise. Organisation, culture et developpement, Presses de
Sciences Po et Dalloz, Paris, 1997, pp. 189-191.
4Sandrine KOTT, Le communisme au quotidien...cit., pp. 18-19.
5 Alexander VUCINICH, Soviet Economic Institutions. The Social Structure o f Production
Units, Stanford University Press, Stanford, 1956, p. v.
6Ibidem, p. 6.

ad m inistraţia u nităţii respective, organizaţia de partid din in teriorul acesteia şi

organizaţia de sind icat1.
C om plexitatea întreprinderii socialiste com andă o analiză m ultidim ensională.
Vom urm ări aşadar evoluţia raporturilor dintre partid şi m uncitori în interiorul
C om binatului Siderurgic H unedoara în prim ele două decenii com uniste, declinată în
dim ensiunea politică (sp aţiu al producerii regim ului, al controlului şi al dom inaţiei),
econom ică (loc al bunăstării socialiste) şi socială (sp aţiu al sociabilităţii socialiste)
a întreprinderii. A m încercat să reconstituim , pe baza surselor consultate, universul
com plex al întreprinderii, să urm ărim evoluţia raportului partid-societate, dar şi lim itele
proiectului politic, econom ic şi social im aginat de regim . Prin dem ersul enunţat, ne-am
propus o analiză pe m ai m ulte paliere, încercând să obţinem o im agine cât m ai precisă
a evoluţiei acestui raport, dar şi o incursiune în cotidianul societăţii com uniste.
N e-am oprit asupra prim elor două d ecenii com u n iste în con d iţiile în care asistăm
la o perioadă de transform ări im portante nu n u m ai la n iv el politic şi econ om ic, ci m ai
ales social2. A m consid erat că acest interval este u nu l reprezentativ, în con d iţiile în care
n e oferă o im agine asupra m od ului în care p lan urile de m etam orfoză politică şi socială
p rom ovate de regim su nt pu se în practică în sp aţiu l b in e d elim itat al în trep rin d erii
socialiste. Studiul de caz este unul relevant pentru tem a propusă, Hunedoara fiind un
centru industrial cu o veche tradiţie, ce datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. D in
această p erspectivă, C om bin atu l Sid eru rgic d e la H u n ed oara con stitu ie u n şantier
d e cercetare id eal pentru observarea m od ului în care regim ul se acom od ează cu
societatea pe care îşi p ropu ne să o transform e.
în program u l de transform are p olitică, econ om ică şi socială lansat de P artid ul
C om u n ist R om ân, m u ncitorii au avu t d e la în cep u t un loc privilegiat. M u n citorii nu
erau d oar person ajele ch eie în procesu l de in d u strializare m asivă anunţat în că d e la
sfârşitu l d eceniului al cincilea, ci şi baza socială a p artid u lu i, centrele ind u striale cu
trad iţie devenind în acest context locu rile cen trale de recrutare.
D in această p erspectivă u niversu l în trep rin d erii d ev in e pentru orice cercetător un
obiect d e stud iu extrem d e fecund şi revelator pentru analiza relaţiei partid -societate.
în acest spaţiu , am p u tu t observa cu m s-a construit şi a fost pusă în practică strategia
d e recru tare a p artid u lu i, cu m a fost gestio n at p lan u l, cu m a fost im agin at cad ru l social
propice p entru crearea om ulu i nou. A şadar, p erioad a prim elor d ouă d ecenii com u niste
a fost una în care au fost en u n ţate p roiecte am biţioase în plan econom ic şi social,
sp aţiu l întrep rind erii d evenind , în acest context, scena cen trală a acestor acţiuni, iar
an gajaţii săi personajele cheie.
C ercetarea n oastră se sprijină pe exam inarea arhivelor o rganizaţiilor d e b ază ale
P artid ului C om u n ist R om ân şi ale o rg anizaţiilor d e sind icat din cad ru l C om binatu lu i
Sid eru rgic din H u n edoara. D ocum entele de arhivă se găsesc în fon d u l P artid ului
1Ibidem.
2 în perioada Gheorghe Gheorghiu-Dej, în plan economic şi social, evoluţia regimului
comunist a fost marcată de lansarea procesului de industrializare, dar şi de încercarea de a
atrage un număr cât mai mare de persoane în rândurile partidului unic. Creşterea numărului
de membri este spectaculoasă în această perioadă, mai mult de un milion de persoane devenind
membri de partid în primele două decenii. Pentru mai multe detalii privind construcţia
sociologică a Partidului Comunist Român şi contextul economic în primele două decenii
comuniste a se vedea Ghiţă IONESCU, Communism in Rumania 1944-1962, Oxford University
Press, London, New York, 1964 şi Robert R. KING, A History of the Romanian Communist Party,
Hoover Institution Press, Stanford, California, 1980.

C om u n ist R om ân - C om itetu l Jud eţean H u n ed oara şi în C om itetu l M un icipal

H u n ed oara, din cad ru l D irecţiei Ju d eţen e H u n ed oara a A rh iv elor N aţionale.
A rhiva este vastă şi raţionalizată: p rim ele d ocu m en te d atează d e la în cep u tu l anilor
'5 0, perm iţând cercetătorului să coboare la în cep u tu rile perioad ei com u niste, iar
caracteru l adesea ilizibil al nu m eroaselor piese de arhivă m an u scrise este com p en sat
d e ordonarea tem atică şi cronologică a dosarelor.
C ond iţie sine qua non a cercetării, d isp on ibilitatea arhivelor invită la precauţii
m etod ologice: m artori ai p erioad ei analizate, arhivele su n t în acelaşi tim p prod usul
contextu lu i politic desp re care aduc m ărturie, prin se fiind în tr-u n proces de validare
p olitică şi au tovalid are istorică care le şterge orice p reten ţie d e n eu tralitate. Fără a le
d im inua virtu ţile exp licative, aceste lim ite n e obligă la o lectură sim ultan con textu a-
lizată şi intertextuală a su rselor cercetării cap abilă să în tem eieze reconstitu irea unui
obiect care a su scitat pu ţin interes în istoriografia rom ânească p ostd ecem bristă, dar
care reprezintă o p arte fund am en tală a cotid ian u lu i com unist: locul de muncă.
H unedoara - o „poveste de succes" a com unism ului românesc

În p erioad a regim ului com u nist, H u ned oara a fost con sid erată una dintre cele m ai
im p ortante regiuni ind u striale ale R om âniei. H u n ed oara are însă o trad iţie ind u strială
veche, încă d e la m ijlocu l secolu lu i al X V III-lea, p e teritoriu l actualului ju d eţ existând
u n n u m ăr d e 11 ateliere de extras şi p relu crat fieru l1. În anul 1787 era con struit la
Topliţa prim ul fu rnal pentru extragerea fontei urm at, o sută de ani m ai târziu , de
construirea furn alelor de la C ălan (1869-1873) şi a u zinei de fier de la H u n ed oara (în
1884 a fost pus în funcţiu ne aici prim ul furnal)2.
În perioad a regim ului com u n ist, oraşu l H u ned oara a în reg istrat un progres
vizibil, atât din pu n ct d e vedere econom ico-social, cât şi din cel al d ezvoltării urbane.
În perioada com u n istă, d atele oficiale ind ică u n ritm m ediu anual d e creştere a
in d u striei d e 9.8% , până în 1970. A ceste cifre p lasau ju d eţu l H u n ed oara pe locul al
treilea în producţia in d u strială a ţării, în 1975 pe locul al cincilea, iar în 1978 acesta
s-a clasat, con form cifrelor furnizate de regim , pe locul al optulea d upă B u cu reşti şi
ju d eţele P rahova, Braşov, G alaţi, A rgeş, Tim iş şi Sibiu 3.
În ceea ce p riveşte p opu laţia ju d eţu lu i, recen săm ântul p opu laţiei realizat în
anul 1956, ind ica o pop u laţie de 350 000 d e locuitori, n u m ăru l acesta crescând , la
recensăm ântul din 1966, la circa 450 000 de locuitori4. C reşterea era ju stificată, după
cu m era şi firesc, de procesu l de ind u strializare care a gen erat o in fu zie de popu laţie
d in zonele lim itrofe, dar şi din d iferite părţi ale ţării. În 1978 p opu laţia totală a jud eţu lu i
creşte la 521 170 m ii locuitori, nu m ai în oraşu l H u ned oara în reg istrân d u -se o creştere
a p op u laţiei d e la 5400 de locuitori, în anul 1910, la 7018 locuitori, în 1948, la 80 324,
în anul 19775. În anul 1970, d atele statistice indică că nu m ăru l m ediu al salariaţilor
1Ioan MÂRZA, Petre STOICAN, Zevedei STEF, Mircea VALEA, Bujor VULCU, Hunedoara.
Monografie, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980, p. 70.
2Ibidem.
3Ibidem, p. 71-72.
4Ioan S. GRUESCU, Gruparea industrială Hunedoara-Valea Jiului. Studiu de geografie economică,
Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1972, pp. 40-41.
5Ioan MÂRZA, Petre STOICAN, Zevedei STEF, Mircea VALEA, Bujor VULCU, Hunedoara...cit.,
p. 130.

reprezenta aproape o treim e din totalu l p opu laţiei sale, din totalu l acestora m ai bine
d e ju m ătate fiind ocu paţi în in d u strie1.
Tabelul 1
N um ărul m ediu al personalu lui m u ncitor pe ju d eţe - m ii
Total personal m uncitor
Anul 1950 1965 1975 1980 1984

Hunedoara 64,5 162,6 180,5 206,3 218,8
Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Socialiste România, 1985, p. 62.
Tabelul 2
D intre care m uncitori
Anul 1950 1965 1975 1980 1984

Hunedoara 43,2 127,7 148,5 169,4 179,7
Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Socialiste România, 1985, p. 63.
D ezvoltarea in d u strială din această zonă a dus şi la o u rban izare accelerată,
„astfel dacă la recensăm ântul din 1930, populaţia urbană reprezenta circa 12%, iar
la cel din 1948, circa 15%, la recensăm ântul din 1966 populaţia urbană reprezenta
68% , în zona centrală a Hunedoarei populaţia urbană era de 89% , m edia pe ţară
la acea vreme fiind de 38.2% "2.
Com binatele siderurgice - „ eroii m uncii socialiste “

C om binatu l Sid eru rgic de la H u ned oara, în fiin ţat în anul 1884, a con stituit şi
în perioada regim u lu i com u nist unul d intre cele m ai im p ortan te centre ind u striale
ale ţării. În anul 1975, el va prim i titlul de „com binat erou al M u n cii S o cia liste "3.
P rin cip alele p rod use care se fabricau la H u ned oara erau fonta, oţelul lam inat, cocsul
m etalu rgic, d erivate ale fabricării cocsului, energie electrică, m aşini şi u tilaje necesare
in d u striei m etalu rgice. D e asem enea, în regiunea in d u strială H unedoara-V alea Jiu lu i
existau un n u m ăr im p ortant de întrep rind eri ale econ om iei so cialiste, exem ple în acest
sens fiind C ălan, cu ind u strie siderurgică şi cocsoch im ică; Teliuc, G h elari, D eva cu
exp loatări d e m inereuri feroase şi neferoase; Sim eria, D eva, O răştie, Cugir, H aţeg, cu
în trep rin d eri ale in d u striei m aterialelor de con strucţii, ch im ice, lem n ului, alim entare
şi uşoare, precu m şi ale con stru cţiilor şi reparaţiilor d e m aşini (C u gir şi Sim eria), plus
cu n oscu tele centre ale ind u striei carbonifere d in V alea Jiu lu i4.
1Ibidem, p. 44.
2Ibidem, p. 45.
3Ibidem, p. 91.
4loan S. GRUESCU, Gruparea industrială Hunedoara-Valea Jiului...cit., p. 19.

în anul 1955, C om binatu l Sid eru rgic H u n ed oara avea 11 078 angajaţi, dintre
care d o ar 69 8 erau m em bri de partid 1. La m ijlocu l anului 1958, un d ocu m en t al
com itetu lu i de partid d in cad ru l C om binatu lu i Sid eru rgic H u n ed oara n e arată că
această întrep rind ere avea un n u m ăr total de angajaţi care se ridica la 11 570, n um ărul
m em brilor şi cand id aţilor d e partid fiind de 1941, n u m ăr ce reprezenta un p rocent de
16.80% din totalu l angajaţilor. D in pu nct de v ed ere al structu rii, com itetu l de partid
avea 4 4 de organizaţii d e bază şi 44 g rupe de p artid , con d u se d e un com itet con stituit
d in 13 m em bri plus 4 su pleanţi, dintre care 13 erau m u n citori, 1 inginer, 2 teh n icien i şi
1 funcţionar2. D in totalu l d e 1941 m em bri şi can d id aţi d e partid, 1670 su n t m u ncitori
(echivalentu l a 86.40% ), 159 teh nicieni in gineri (8.61% ) şi 124 fu n cţion ari (6% ). D intre
aceştia, n u m ăru l m em brilor de partid era 1121, dintre care 926 erau m u n citori, ceea
ce în sem n a un p rocent d e 82.60% , nu m ăru l teh n icien ilor şi in gin erilor era de 97, iar
cel al fu ncţionarilor de 98. R estu l d e 832 erau can d id aţii p en tru intrarea în partid,
dintre aceştia 744 (un p rocent de 89.42% ) fiind m u ncitori, 62 ingineri şi tehnicieni,
26 fu ncţion ari3.
R eferito r la m od ul în care era structu rat partid u l în in terioru l com binatu lu i
d e la H u ned oara, aceeaşi sursă m enţionează că existau 46 de com itete de secţii cu
367 de persoane alese, dintre acestea 188 fiind m em bri şi can d id aţi de partid. D e
asem enea, existau 396 gru p e sind icale cu 1516 persoan e alese, d in tre care 374 erau
m em bri şi cand id aţi d e partid 4. Situaţia efectivului pe co m b in at se prezenta astfel: din
totalu l de 11 570 angajaţi, 10 112 erau m u ncitori, 768 tehnicieni, 458 erau funcţionari
ad m inistrativi şi 232 ingineri5. în anul 1962, nu m ăru l m em brilor d e partid din cadrul
com bin atu lu i va creşte la 3157, dintre aceştia 82,5% erau m u n citori; 12% tehnicieni
şi nu m ai 2,7% in g in eri6. în d eceniile u rm ătoare asistăm la o creştere con stan tă a
n u m ăru lu i d e m em bri d e partid şi a o rganizaţiilor de bază din cad ru l com binatu lu i
d e la H unedoara.
Ipostaze ale raportului partid - m uncitori în interiorul

întreprinderii socialiste
Caracteristicile şi evoluţia procesului de recrutare în Combinatul

Siderurgic de la Hunedoara în primele două decenii comuniste
în perioad a dintre cele două războaie m ond iale, P artid ul C om u n ist R om ân a fost
o grupare m arginală, cea m ai m are p arte a activităţii sale d esfăşu rân d u -se în afara
statului rom ân. D upă război, creşterea num erică a p artid u lu i este sp ectacu loasă, în
1Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Hunedoara, Fond: Comitetul Judeţean Hunedoara

al Partidului Comunist Român, Dosar 1591/1955, fila 8.
2 Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Hunedoara, Fond: Comitetul Municipal
Hunedoara al Partidului Comunist Român, Dosar 22/1958, fila 110.
3Ibidem, fila 110.
4Ibidem, fila 111.
5Ibidem, fila 112.

nu m ai patru ani de la ieşirea din ilegalitate, n u m ăru l total d e m em bri crescând de

la 1000 la 800 000. În p rim ii ani ai p rocesu lu i de recrutare, cond u cerea P artid ului
C om u n ist R om ân a ad optat o politică de „p u rificare", prin atragerea unui n u m ăr m are
d e m u n citori, această acţiune fiind ju stificată de id eologia stalinistă şi de contextu l
socio-econom ic d in ţara noastră d e la acea vrem e:
„Purificarea m em brilor partidului prin întărirea contingentului proletar şi

îndepărtarea elem entelor neproletare din rândurile partidului a fost justificată în
litera preceptelor staliniste şi a cerinţelor socio-economice din Rom ânia"1.
D iscursu l oficial su sţinea faptu l că noile o biectiv e econ om ice, procesul de

in d u strializare şi înd ep linirea o biectivelor propu se prin planurile cin cin ale, „necesitau
şi făceau posibilă prepond erenţa în stru ctu rile de partid a m u n citorilor din ind ustrie
şi a ţăranilor m u n cito ri"2. C ei care se în scriau în rân d urile P artid ului C om u nist
p roveneau din gru p u ri sociale d iferite, m otivele de în scriere fiind la fel d e diverse.
M ai ales în p rim ii ani, toate efortu rile p artid u lu i au fost în d rep tate către atragerea
m u ncitorilor d in ind u strie, acest lucru fiind, după cu m era şi firesc, o pu nere în practică
a d octrinei lenin iste p rivitoare la com p oziţia socială a partid u lu i. Pe de altă parte,
în să, această preferinţă a p artid u lu i p entru m u n citorii d in ind u strie este justificată şi
d e con textu l econom ic al vrem ii, procesu l de in d u strializare fiind pu n ctul cen tral pe
agenda econom ică.
Lupta de clasă, lichidarea elem entelor necorespunzătoare, acesta este con textu l în care
se d esfăşoară procesu l de recru tare în prim ul d eceniu com u nist. A ceastă dim en siu n e
a procesului de recrutare este exprimată şi de noul statut adoptat în cadrul celui de-al
d oilea C ongres, statu t care favoriza clasa m u n citoare, şi în special m u n citorii din
in d u strie în d efavoarea celorlalte categ orii socio-profesionale. A ceastă p olitică avea ca
obiectiv, fap t m ai m u lt d ecât evid ent, creşterea n u m ăru lu i de m u n citori în rândurile
P artid ului C om u n ist R om ân. Trecutul cand id aţilor şi al m em b rilo r de partid devenea,
d in această perspectivă, un reper central de selecţie, plasân d u -se im ed iat d upă statutul
ocu paţional. A cţiu nile şi p riorităţile o rg anizaţiilor de partid d e la toate n ivelu rile
su nt rezum ate extrem de bine d e G heorghe G h eorgh iu -D ej în cad ru l acelu iaşi discurs
d in 1955. Iată ce rostea acesta cu referire la procesul d e recru tare şi la îm bun ătăţirea
com p oziţiei sociale a partid u lu i:
„Trebuie să asigurăm în partidul nostru creşterea num ărului de muncitori

- în special din industria m are - care lucrează direct la m aşină, în aşa fel încât
elementul muncitoresc să devină preponderent în partidul nostru, partid de
avan gardă al clasei muncitoare. Să prim im în partid pe cei ce sunt demni de
înaltul titlu de m em bru al partidului şi să păzim cu lum ina ochilor puritatea
rândurilor partidului"3.
P uritatea partid u lu i este elem en tu l-cheie al acestui d iscurs, el fiind prin cip iu l care
stă la baza politicii de recru tare din d eceniu l al şaselea.
1Stephen FISCHER-GALAŢI, România în secolul al XX-lea, trad. de Manuela Macarie,

Editura Institutul European, Iaşi, 1998, p. 145.
2Ibidem.
3Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Român, 23-28 decembrie 1955, Editura de Stat
pentru Literatură şi Politică, Bucureşti, 1956, pp. 42-43, pp. 138-139.

C reşterea n u m ăru lu i m em brilor de partid d evine preocuparea centrală a

organizaţiilor de bază ale p artid u lu i d in cad ru l întreprinderilor. Cu toate acestea, de
m u lte ori, recrutarea de noi m em bri se dovedeşte a fi u n proces destul de dificil, fapt
ilustrat şi de docum entele organizaţiilor de partid din cadrul întreprinderii analizate.
A stfel, în prim a jum ătate a anilor '50, num ărul de m uncitori prezenţi în structurile de
conducere ale Partidului C om unist va creşte de la 53% la 64% , în vrem e ce în organism ele
de conducere ale statului el va creşte de la 24 la 40% 1. Perioada anilor '50 a pus accentul,
fapt surprins şi în cadrul d ocum entelor com itetului de partid al C om binatului Siderurgic
d in H unedoara, pe calitate în detrim entul cantităţii. în m ulte rapoarte ale com itetului de
partid al C om binatului Siderurgic H unedoara se m enţionează înlăturarea celor „care
n u corespundeau d in pu nct de vedere al profesiei lor cu m unca de cond u cere p o litică ",
a p ersoanelor „neco resp u n zăto are", aceştia fiind în lo cu iţi cu „tovarăşi m u ncitori,
elem ente d evotate clasei m u ncitoare şi cu o origine să n ă to a să "2.
P artid ul C om u n ist R om ân este p reocu pat în acest d eceniu m ai pu ţin de sporirea
n u m ăru lu i de m em bri, accentul fiind pus pe „îm bunătăţirea com p oziţiei b irou rilor
organizaţiei de b a z ă "3, pe înlătu rarea acelor p ersoan e care îm p ied icau realizarea
obiectivelor stabilite de regim ul com u nist. A ceastă tend inţă este confirm ată şi de
n u m ăru l m em brilor de partid prezenţi în cad ru l C om bin atu lu i Sid eru rgic „G heorghe
G h eo rg h iu -D ej", astfel, în anul 1955, C SH avea un n u m ăr de 11 078 angajaţi, dintre
care d oar 698 erau m em bri de partid 4.
în tr-u n referat al com itetu lu i orăşenesc d e partid H u n ed oara, privind situaţia
m em brilor şi cand id aţilor de p artid , se p recizează că în anul 1958 existau 3327 m em bri
şi cand id aţi d e p artid ; la sfârşitul anului 1959 această cifră urca la 3748 m em bri şi
cand id aţi de partid. în anul 1959 au fost prim iţi în partid 713 can d id aţi şi 787 m em bri
d e partid, în total 1500 m em bri şi cand id aţi de partid 5. D in pu n ct de ved ere al
com p oziţiei sociale, acelaşi d ocu m en t m enţionează că „în 1958 nu m ăru l m u n citorilor
a fost de 2431, ceea ce reprezintă 73.30% din n u m ăru l total. N u m ăru l fun cţion arilor
a fost de 722, ceea ce reprezintă 21.70 % d in n u m ăru l to ta l"6. D ocum en tele analizate
indică şi o creştere a nu m ăru lu i de ingineri şi teh n icien i în rân d u rile p artid u lu i, astfel
dacă în anul 1958 au fost p rim iţi 94 de ingineri, în u rm ătoru l an, cifra a crescut la 125. în
ceea ce priveşte a doua categ orie m enţion ată, nu m ăru l de teh n icien i prim iţi în partid,
în anul 1958, era d e 168, această cifră crescând , în anul 1959, la 2417. O rgan izaţiile de
partid din întrep rin deri au fost în cu rajate să p rim ească în rân d u rile partid u lu i ingineri
şi tehnicieni direct legaţi d e procesu l de producţie. L eg at de repartizarea m em brilor
şi cand id aţilor de partid pe ram u ri de producţie, cei m ai m u lţi proveneau , cu m era şi
firesc, d in siderurgie.
P rocedu rile d e prim ire în partid, precu m şi m o d alităţile d e ţinere a evid en ţelor
cu m em brii şi cand id aţii de partid su n t am plu an alizate şi d ezbătute în şed inţele
1Ibidem, pp. 73-74.

al Partidului Comunist Român, Dosar 953/1953, fila 98-99.
3Ibidem.
5 Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Hunedoara, Fond: Comitetul Municipal Hune
doara al Partidului Comunist Român, Dosar 13/1959, fila 1.
6Ibidem.
7Ibidem.

com itetelo r d e partid din cadru l întreprinderilor. E ste şi cazu l C om binatu lu i

Sid eru rgic de la H u nedoara. A stfel, m ai m u lte su rse d e la sfârşitul anilor '50, n e arată
că la „sosirea u nu i m em bru sau cand id at de partid i se în to cm eşte biletu l d e sosire
şi este repartizat în organizaţia de bază und e m u nceşte sau com itetu lu i de partid
re sp ectiv "1. Toate cărţile de evidenţă p ersonale su n t în reg istrate în registru l cărţilor
d e evid enţă. Fişele statistice cu evidenţa m em brilor şi a can d id aţilor de partid erau
aranjate în cu tii pe organizaţii de bază, iar securitatea lor era asigurată d e „dulapul
d e fie r", localizat în sed iul com itetu lu i d e partid d e la niv elu l în trep rin d erii2. E rau
d ocu m en te secrete care trebu iau păstrate cu grijă, orice în cercare de a d ezvălui aceste
in form aţii fiind sancţionată drastic, chiar cu excluderea d in partid.
În in teriorul C om bin atu lu i Sid eru rgic H u ned oara existau , la sfârşitu l d eceniului
al şaselea, un n u m ăr de 44 d e organizaţii. C on form su rselor consu ltate, se pare că
o m are p arte a o rg anizaţiilor d e bază d in in terioru l com bin atu lu i aveau o bună
evid enţă asupra n u m ăru lu i de m em bri şi cand id aţi. D ar din acest p eisaj n u puteau
lipsi nici exem p lele negative, astfel o serie d e organizaţii de bază au tratat, afirm ă
d ocu m en tele de partid din această perioad ă, su perficial problem a can d id aţilor şi
m em brilor de partid, în cond iţiile în care, rem arcă aceeaşi su rsă, nu toţi m em brii şi
cand id aţii de partid erau trecu ţi în evid enţă, nu erau com p letate toate d atele cerute
d e form ularul d e înscriere în partid (era trecu t d oar n um ele, p ren u m ele şi funcţia
actuală, n im ic d esp re trecu tu l can d id atu lu i respectiv). În aceste con d iţii lipseau,
se pare, cele m ai im p ortan te d ate pentru partid: v echim ea în p artid , starea socială
şi m ediul de p rovenienţă, aceste d ate fiind n ecesare în p erm anenţă pentru ceea ce
partid u l num ea „orientarea o rganizaţiei de b a z ă "3. N eregulile continu ă şi în ceea ce
priveşte cotizaţia de partid, su rsele sem nalând faptul că unii secretari ai organizaţiilor
d e bază din cad ru l com binatu lu i de la H u n ed oara în casau cotizaţia d e m em bru de
partid şi îi treceau ca m em bri pe cand id aţii d e partid care n u fuseseră în că confirm aţi
d e birou l orăşenesc4.
P rocesul de recru tare presup une o birocratizare a o rg anizaţiilor d e bază d e la
nivelu l secţiilor, n u m ăru l de hârtii produse fiind sem nificativ. E vid en ţa m em brilor şi
cand id aţilor de partid era ţinută şi d e com itetu l d e partid d e la nivelu l în trep rin d erii
sub form a u nor fişe de evidenţă personală care trebuiau com p letate conform
instru cţiunilor, acest lu cru având ca scop confruntarea acestor fişe de evidenţă cu
evid enţa com itetu lu i orăşenesc de partid. C onfru ntarea se făcea trim estrial. U n
d ocu m en t din d ecem brie 1958 n e arată că la con frun tarea din d ecem brie 1958 şi din
febru arie 1959 au fost d ezvălu ite nu m eroase „ lip su ri": fişe pentru evid enţă personală
in com plete, n esp ecificând u -se d ecât n u m ele co m p let şi organizaţia de bază. În aceste
cond iţii, în m om entul so licitării de către organism ele su perioare ale partid u lu i a u nor
situaţii statistice, de m u lte ori aceste date erau in ventate, d eoarece ele lipseau din
d ocu m en tele d e partid. C ea m ai m are problem ă se pare că era com p oziţia socială
a m em brilor de partid şi a can d id aţilor5. D e asem enea, m em b rii de partid care

4Ibidem, fila 3.
5Ibidem.

erau exclu şi sau cei care se transferau în alte organizaţii nu erau scoşi d in evid enţe,
id entificând u-se, d oar în anul 1959, peste 100 d e asem enea cazuri.
În m u lte ocazii, este criticată su p erficialitatea în ceea ce priv eşte discutarea
d osarelor de cercetare a m em brilor şi can d id aţilor d e partid. Era n ecesar ca organizaţiile
d e bază să analizeze cu m are atenţie profilul can d id atu lu i. D e m ulte ori, d in dorinţa de
a atinge cota im pusă de p artid , org anizaţiile d e b ază închideau ochii în faţa trecu tu lu i
u no r persoane. În aceste cond iţii, în m ai m u lte rân d uri, h otărârile organizaţiilor de
partid de prim ire a u nor m em bri erau infirm ate dacă respectivii can d id aţi făcuseră
p arte din organizaţiile fasciste1.
În plenarele C om itetu lu i C entral al Partidului M uncitoresc R om ân se adoptau
toate deciziile cu privire la creşterea num ăru lu i de m em bri, la politica de prom ovare a
cadrelor şi com poziţia socială a partidului, insistând u-se asupra n ecesităţii de a creşte
în scurt tim p nu m ăru l m uncitorilor, înd eosebi a celor din industria grea, care lucrau
direct în procesul de producţie. Se dorea ca m u ncitorii să devină categoria dom inantă
în partid. În acest context, organizaţiile de bază din în treprin deri aveau o m isiune
clară: îndeplinirea hotărârilor venite de la centru. D e aceea scăpările identificate sunt
un fenom en norm al, recrutările se făceau rapid pentru a se în d ep lin i planul prevăzut.
În aceste cond iţii, organizaţiile de bază erau m ai pu ţin atente la calitatea m em brilor
d e p artid , fiind preocu pate, d e cele m ai m u lte ori, d e atingerea p rocentu lu i stabilit. Cu
toate acestea în m ai toate d o cu m entele o rg anizaţiilor d e partid din perioad a anilor '50
se insistă m u lt asupra calităţii n o ilor m em bri şi can d id aţi de partid. Trebuia respectat
cu stricteţe prin cip iu l p rim irii ind ivid u ale în p artid , p recu m şi calitatea m em brilor
săi, ne arată o sursă din anul 19572.
În acest d eceniu, n ecesaru l de forţă de m uncă nu putea fi asigu rat d oar de
m u ncitorii d in m ediu l urban. În aceste condiţii, foarte m u lte persoan e d in m ediul
ru ral su nt angajate şi calificate în m arile centre ind u striale, create în ain te şi în perioad a
regim u lu i com u nist. Ei su nt acei ţărani m uncitori, d en u m ire care apare frecven t în
d ocu m en tele o rg anizaţiilor de partid d in cad ru l întreprinderilor. M ai m u lt decât
atât, m u ncitorii din fabrici sau întrep rind eri d evin voci ale partidu lu i în m ed iu l rural.
C ond u cerea p artid u lu i pretindea ca aceştia să se tran sform e în agenţi d e recrutare,
aceasta fiind văzută ca o m etodă eficientă de a spori n u m ăru l m em brilor de partid.
R elevan tă din acest pu nct de vedere este şi urm ătoarea su rsă:
„Mulţi dintre membrii de partid care sunt din satele din jur aparţinătoare
oraşului nu luptă cu mai mult simţ de răspundere pentru a sprijini opera de socia
lizare, ca la rândul lor să îndrume şi pe restul ţăranilor muncitori pe acest făgaş"3.
D e m u lte ori, în să, m em brii o rganizaţiei de b ază m anifestă pasiv itate faţă de
sarcinile trasate d e partid.
Inginerii, teh nicienii sunt, de asem enea, categorii aflate în v izoru l p artid u lu i în
această perioadă. A stfel, m ai m u lte su rse arată că
„pentru îm bunătăţirea compoziţiei sociale a partidului biroul organizaţiei de

bază s-a orientat înspre a primi în partid pe cei m ai buni tovarăşi din sectorul
1Ibidem, fila 8.
2 Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Hunedoara, Fond: Comitetul Municipal Hune
doara al Partidului Comunist Român, Dosar 20/1957, fila 71.
3Ibidem, fila 79.

nostru şi îndeosebi din rândul inginerilor. În acest an (1957) am prim it un num ăr

de 5 candidaţi de partid, dintre care 4 ingineri"1.
P ersoanele care so licitau intrarea în p artid , aveau sarcina, fapt pe care l-am
su blin iat anterior, d e a se fam iliariza cu program ul, statutul şi alte aspecte pe care
le presup unea acest statut. În această direcţie, com itetu l de partid d e la n ivelu l
C om binatu lu i Sid eru rgic H u ned oara organiza frecvent cicluri de con ferin ţe în
in teriorul com bin atu lu i cu toţi m em brii d e partid d in com bin at, dar şi la n ivelu l
secţiilor, cu m em brii o rg anizaţiilor d e bază2.
În ceea ce priveşte n u m ăru l de m em bri de partid prim iţi p e p arcursul d eceniului
al şaselea, tabelu l de m ai jos redă extrem de bine această evoluţie:
Tabelul 3
E voluţia procesu lui de recrutare în cadrul
C om binatului Siderurgic H u nedoara în an ii '50
Numărul de membri de partid recrutaţi în

Anul organizaţia de partid din cadrul Combinatului
Siderurgic Hunedoara
1952 22
1953 30
1954 55
1955 227
1956 277
1957 570
1958 (prim ul sem estru) 305
Sursa: Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Hunedoara, Fond: Comitetul Municipal

Se p oate observa că de-a lu ngu l tim pu lu i asistăm la o creştere, m ai m u lt decât

v izibilă, a nu m ăru lu i de p ersoane p rim ite anual în rân d urile p artid u lu i, m u ncitorii
fiind, după cu m era şi firesc, prim a categ orie v iz a tă . C u toate că nu m ăru l n o ilor m em bri
se dubla de la an la an, com itetu l de partid de la nivelu l în trep rin d erii era, în m od
constant, nem u lţu m it de cifrele p rezentate m ai sus. D e m u lte ori, în să, d ocu m entele
par contrad ictorii. D acă, pe d e o parte, se afirm a con stan t că n u m ăru l celo r prim iţi în
partid este nesatisfăcător, pe de altă parte, în alte su rse am g ăsit că u nele organizaţii
d e bază d in interiorul com binatu lu i su nt criticate pentru faptul că prim esc cand id aţi
noi „cu u şu rin ţă", se d au recom an d ări „cu u şu rin ţă ", m unca în birou l d e partid se
d esfăşoară in d ivid u al, fără im plicarea tu tu ror m em brilor3. O altă problem ă adusă în
d iscu ţie vizează prim irea fem eilo r în partid. În această p erioad ă su rsele consu ltate
n e ind ică că fem eile su nt, d e cele m ai m ulte ori, lăsate pe plan secund , cu toate că
activitatea lor era apreciată în interiorul în treprinderii.
1Ibidem, fila 92.

2Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Hunedoara, Fond: Comitetul Municipal Hunedoara
3Ibidem, fila 134.

R ecrutarea de noi can d id aţi n u era d oar o atribu ţie a com itetelor d e partid de
la nivelu l întreprinderilor, ci ea era o sarcină a tu tu ror m em brilor d e partid. A stfel,
prin prom ovarea principiu lu i sarcinilor concrete, birou l organizaţiei d e partid delega
atribuţii fiecăru i m em bru de partid în parte, fiind favorizate, în acest context, m ai ales
p ersoanele care îşi câştigaseră „încrederea şi sim patia to v arăşilo r". A cestea luau în
grijă unul sau doi can d id aţi de partid şi aveau m isiu nea clară d e a-i instru i p en tru a
d eveni buni m em bri de partid. A ceştia se ocu p au şi de organizarea con ferin ţelor care
aveau ca tem e partid ul, statu tu l p artid u lu i, titlu l d e m em bru d e partid, sem nificaţia
stagiului d e can didatu ră. Era n ecesar ca viitorii m em bri de partid să fie conştien ţi de
sem nificaţia statutului d e m em bru de p artid, căci în optica regim ului „a fi m em bru de
partid reprezintă u n privilegiu [ ...] care perm ite accesul la un anum it tip de gândire
şi co m p o rtam en t"1.
în d eceniul urm ător, asistăm la acelaşi tip d e discurs, care vizează sporirea
perm an en tă a efectivului m em brilor d e p artid , „îm bunătăţirea com p oziţiei so cia le"
a acestuia. Su rsele consu ltate ne ind ică o m edie de 10-15 can d id aţi p rim iţi anual în
fiecare organizaţie de bază din cad ru l com bin atu lu i de la H u n ed oara, dintre aceştia
m ai m u lt de 70% fiind m u ncitori, restul fiind m aiştri, ingineri sau teh n icien i im plicaţi
în procesu l d e producţie.
Excluderea din partid
D acă în p agin ile anterioare am arătat că procesul de recru tare a con stitu it un
o biectiv constant şi o p reocu pare p erm anentă a organizaţiilor d e partid d in cadrul
în trep rin d erii so cialiste, n u pu tem să n u n e referim şi la excluderea din partid. C alitatea
d e m em bru de partid im plica o serie d e obligaţii pe care fiecare individ trebuia să
şi le însu şească atât la locul d e m uncă, cât şi în sp aţiu l privat. Fiecare m em bru de
partid trebuia să fie o persoană d isciplin ată atât la locul de m u n că, cât şi în spaţiul
fam ilial, să p lătească cotizaţia de p artid , să-şi „ridice perm an en t niv elu l profesional
şi p o litic", să fie activ în cad ru l o rganizaţiei d e b ază în care este în cad rat, să păstreze
secretele de partid. O rice încălcare a acestor p rincipii de bază ale conduitei socialiste
erau sancţionate de organele d e partid. A stfel de san cţiu n i erau extrem de frecvente
la locul de m uncă.
E xcluderea d in partid reprezenta, con form statutului, san cţiu n ea m axim ă ce poate
fi aplicată u nu i m em bru de partid. în cele m ai m u lte situaţii, m em brii d e partid erau
san cţion aţi, în să, în cele m ai grave dintre cazu ri, aceştia erau exclu şi din rândurile
partid u lu i. Cu excepţia perioad ei cam p aniei de v erificare2, n u m ăru l celor exclu şi din
partid nu a fost n iciod ată foarte m are, partidu l preferând să im pună san cţiu n i celor
care în călcau n o rm ele im puse. Cu toate acestea, au existat şi p ersoan e care au fost
în d ep ărtate definitiv. M o tiv ele pentru care aceştia erau excluşi au variat de-a lungul
p erioad ei com u niste, lucru pe care-l vom analiza su ccin t în continuare.

2Cifrele celor înlăturaţi din rândurile partidului sunt extrem de ridicate, numai în perioada
1948-1955, fiind eliminaţi un procent de aproximativ 44% din totalul membrilor Partidului
Muncitoresc Român. Pentru mai multe detalii a se vedea Robert R. KING, A History o f the
Romanian Communist Party, Hoover Institution Press, Stanford, California, 1980, p. 73.

În anii '50, exclu derea d in partid era, în p rin cipal, cau zată de trecutul m em brului
d e p artid, d ar şi d e com p ortam en tu l sau cond u ita la locul de m uncă sau în viaţa
privată. Trecutul cand id aţilor şi n o ilor m em bri de partid reprezintă un elem en t de
b ază în selecţionarea în rând u rile P artid ului C om u n ist R om ân , orice su spiciu n e cu
privire la acest aspect fiind analizată şi d ezbătută în şed in ţele com itetu lu i d e partid
sau ale adunării generale. În aceste condiţii, adeziunea la m işcarea legionară sau
sim patizarea cu p artid ele trad iţionale a con stitu it prin cip alu l m otiv de exclu dere în
prim a d ecadă com unistă.
D ocu m en tele o rg anizaţiilor de bază din în trep rin d ere, redactate la sfârşitul anilor
'5 0, n e redau extrem de b in e această realitate:
„O sarcină care a stat în faţa comitetului de partid şi conducerii combinatului

a fost aceea de a elimina elementele legionare strecurate în rândurile partidului
şi în funcţii de conducere. Astfel, până în prezent au fost scoase ca elemente
necorespunzătoare 36 de persoane, dintre care au fost reprimiţi 17. Două persoane
au fost schim bate din funcţiile de conducere. Dacă com poziţia m uncitorească a
candidaţilor s-a îm bunătăţit, nu putem spune că şi ritmul de primire a candidaţilor
a crescut. Astfel în luna iulie s-au prim it 19 candidaţi, septem brie 22 candidaţi,
în luna august 35, num ăr care este m ult sub posibilităţile organizaţiei noastre de
bază. Cer ca comitetul de partid şi cel orăşenesc să verifice acele elemente şi chiar
m em brii de partid care în trecut au făcut parte din alte p artid e"1.
Încă o dată se rem arca acel tip de d iscurs care exprim ă în grijorarea partid u lu i în
ceea ce priveşte procesul de recrutare.
D e asem enea, m ai m ulte d ocu m ente em ise la sfârşitu l acestu i d eceniu n e arată că
m u lte p ersoan e au fost exclu se pentru că aveau ru d e în ţările d in Vest sau pentru că
fuseseră m em bri ai partid elo r politice d in p erioad a in terbelică:
„O doamnă exclusă pentru că avea doi fraţi în Germ ania Occidentală, iar
soţul acesteia a fost voluntar în Germania. Altul a fost exclus pentru că a fost
PNŢ şi în 1948 a dus o politică îm potriva alegerilor, a fost şters de pe listele de a
vota, fiind şi reţinut în acest tim p "2.
M otive de exclu dere erau consid erate şi revelarea u nor secrete ale organizaţiei
d e bază, participarea la M işcarea legionară, căsătoria cu fete d e preoţi sau aderarea la
secte religioase, viaţa p arazitară.
U n alt m otiv de retragere a calităţii de m em bru de partid era reprezen tat de in acti
vitatea în d elu n g ată, în tre 3 şi 5 ani, a u nei p ersoan e sau ca u rm are a săv ârşirii u nor
in fracţiu n i: furt din cad ru l în trep rin d erii sau d iferite acte de v an d alism 3. F u rtu rile din
în trep rind ere, actele de vand alism su nt o realitate a regim ului com u nist. A sem enea
cazu ri su nt extrem de frecvente în toate în trep rin d erile din ţară, aceste in fracţiun i fiind
san cţionate cu retragerea statu tu lu i de m em bru de partid p en tru persoana în cauză

Hunedoara al Partidului Comunist Român , Dosar 22/1958, fila 119.

şi pedepsirea acesteia conform legislaţiei în vigoare. A stfel d e exem ple su n t constant

evocate în su rsele p rod use de organizaţiile d e p artid , cond u cerea acestora insistând
asupra id eii de a ţine o evid enţă strictă a m em brilor de partid cu abateri, a celor
san cţionaţi şi discutarea lor o perativă d upă ce au îm p lin it un an de la sancţiune.
O m u l nou im agin at de propagand a com unistă trebuia să d em onstreze, atât în
m ed iu l fam ilial, cât şi în societate, un co m p ortam en t dem n, orice abatere d e la acest
tip ar fiind aspru sancţionată. D e aceea, cazu rile de alcoolism sau d e ad ulter au
constituit, d e foarte m ulte ori, su biectu l proceselor-verbale ale com itetu lu i d e partid
d in întreprindere. Sancţiu nile constau în cele m ai m ulte dintre cazu ri în exclu derea
d in partid a p ersoanei respective. O rganizaţiile d e partid acordau o im portantă
m ajoră com p ortam en tu lu i la locul d e m uncă, fap t ju stificat de altfel, şi d e ind isciplina
angajaţilor. Im p ortan t d e su blin iat este faptu l că abaterile de la norm ele societăţii
socialiste au con stitu it o problem ă cu care partid u l s-a con fru n tat perm anent,
n ereuşind prin controlu l exercitat, să reducă am ploarea acestu i fenom en.
U niversul întreprinderii socialiste între m it şi realitate

R ealizarea plan u lu i de prod ucţie şi depăşirea acestuia au constituit, în că de
la în cep u tu l anilor '50, două o biective centrale ale p oliticii P artid ului C om u n ist
R om ân. În acest context, trebu iau id entificate o serie de m ecan ism e sau solu ţii pentru
m enţinerea unei rate a p ro ductivităţii ridicate, care să susţină creşterea econom ică.
În plus, plan u l cincinal presup unea atingerea u nor ind ici de p rod ucţie m ari, care erau
greu de o bţin ut, m ai ales în con d iţiile în care se acţiona cu o forţă de m u ncă în cea m ai
m are p arte sem icalificată sau necalificată.
P lan u l d evenea din această perspectivă etalon u l econ om iei com u n iste, ghidul
fun d am ental prin care se asigura bu năstarea şi prosperitatea. „Expresia econom ică
a u nu i volu ntarism ab so lu t", planu l reprezintă o p arte fun d am en tală a m itologiei
co m u n iste1. L ucian Boia reuşeşte să su rprind ă extrem de b in e această cen tralitate şi
perm an en ţă a plan u lu i, parag rafu l u rm ător fiind m ai m u lt d ecât relevant:
„Capacitatea de anticipare a planului era uluitoare. Dacă se dovedea că

econom ia trebuia să se dubleze sau să se tripleze în cursul unei perioade deter
m inate, recordul se îm plinea fără cusur. M ai m ult decât atât, cum nicio limită
nu poate fi im pusă unei viziuni voluntariste a istoriei, com unism ul a oferit
spectacolul curios al unor planuri confecţionate nu num ai pentru a fi îndeplinite
ci m ai ales pentru a fi depăşite. Depăşirea planului a devenit visul, m ândria,
ţelul suprem al oricărui bun com unist"2.
M obilizarea angajaţilor, p en tru realizarea plan u lu i d e p rod ucţie sau pentru alte
activităţi d esfăşu rate la locul de m u ncă, reprezintă o sarcină centrală a o rganizaţiilor de
partid şi d e sind icat din cadru l în treprin derii. În viziu nea lid erilo r de p artid , întrecerea
socialistă pare să fie cel m ai relevant exem plu al în cercării P artid ului C om u n ist d e a
obţine rezultate p ozitive în procesul de prod ucţie, d e a m obiliza „oam enii m u n cii" în
1 Lucian BOIA, Mitologia ştiinţifică a comunismului, Editura Humanitas, Bucureşti, 1999,

p. 111.
2Ibidem.

realizarea şi depăşirea planului. E m ulaţia so cialistă este foarte prezentă în viaţa de zi

cu zi a întrep rind erii în p erioad a regim ului com u nist. A cest fapt reiese şi din sursele
cercetate, care n e d ezvăluie preocuparea p erm anentă a partid u lu i p en tru astfel de
activităţi.
N orm ele d e prod ucţie d evin o realitate a întrep rin d erilo r în că d e la în cep u tu l anilor
'50. Sistem ul n o rm elo r de p rod ucţie fu sese deja exp erim en tat în U n iun ea Sovietică,
în că de la m ijlocu l an ilor '20, econom iştii şi inginerii sovietici id entificând num eroase
m etod e pentru a m ăsu ra în m od ştiinţific producţia optim ă p en tru p latform ele
in d u striale, pentru m aşini şi chiar pentru m u n citori1. P reluat şi d e regim ul com u nist
rom ânesc, sistem ul n o rm elo r d e p roducţie a d ev en it o trăsătu ră centrală a activităţii
în in teriorul întrep rin derii socialiste. Întrecerea socialistă este o activitate care apare pe
acest fond. C reşterea p rod uctivităţii, reducerea co stu rilo r d e p rod ucţie d evin tem e
constante ale rap oartelor econ om ice redactate d e organizaţiile d e partid de la n ivelu l
întreprinderilor. A tingerea o biectivelor econom ice asu m ate prin planu rile cincinale,
depăşirea planului, în cu rajarea invenţiilor şi in ov aţiilor care aveau ca scop reducerea
co stu rilo r su nt, de asem enea, alte aspecte nelip site din d iscu rsu l oficial, d ar şi din cel
asu m at de organizaţiile d e partid din în treprin deri. M obilizarea politică şi econom ică
su nt preocu pări centrale ale p artid u lu i în întrep rin d eri şi o realitate care se m enţin e în
toată perioad a regim ului com unist.
Întrecerea socialistă este organizată încă de la începutul anilor '50 şi se m enţine până
la căderea regim ului com unist, com itetul de partid şi biroul organizaţiei de bază ocu-
pându-se îndeaproape de organizarea acesteia. Stahanoviştii, denum iţi ulteriori „fruntaşii
în p roducţie" devin, în acest context, personaje centrale ale propagandei com uniste.
Stahanoviştii: eroii statelor socialiste

în prim a ju m ătate a d eceniului al şaselea, în trecerea socialistă era legată de două
elem ente centrale ale propagan dei regim ului com unist: planu l cincinal şi stahan ovistu l.
în trecerea socialistă d evine nu nu m ai un instru m en t d e m obilizare al m uncitorilor,
d ar şi o m etodă de a asigura creşterea ran d am en tu lu i în ind u strie. E rau organizate
întreceri socialiste pe m eserii, „fru n taşii" în prod ucţie fiind recom pensaţi m aterial; în
cad ru l u nu i rap ort asupra în trecerilo r socialiste d in iunie 1951, se m enţionează că
„la prăjitoare, tov. M acovei Constantin printr-o organizare m ai raţională a muncii

a reuşit să câştige de 4 ori titlul de cel m ai bun prăjitor (este vorba de întrecerea
pe profesiuni), obţinând o depăşire m edie de 182,70% .... pe luna m ai a avut un
salariu brut de 22 000 de lei, iar stimulentul m aterial i-a revenit 11 000 le i"2.
D e asem enea, „pentru m eritele sale d eosebite în m uncă, tov. O prea Ioan pe lângă
stim u lentu l d e 60% din salariu l b ru t a m ai fost stim u lat d e Sin d icat şi D irecţiu ne cu
u n aparat d e radio P io n e r"3.
1 R.W. DAVIES, Oleg KHLEVNYUK, „Stakhanovism and the Soviet Economy", Europe-
Asia Studies, vol. 54, no. 6, Sep. 2002, p. 876.
3Ibidem, fila 21.

D incolo de rezultatele generate în procesu l d e prod ucţie, m işcarea stahan ovistă a

fost în ain te de toate un fenom en social, repercusiun ile în planul relaţiilor in terp erson ale
fiind un aspect extrem d e im portan t, pe care n u -l pu tem neglija. M işcarea stahan ovistă
n u a tran sform at d oar procesu l d e prod ucţie, ci ea şi-a pu s am prenta asupra relaţiilor
in teru m an e. Foarte m ulţi autori care au stu d iat con secin ţele sociale ale stahan ovism ului
observ au faptul că acesta a fost p rivit cu d isp reţ de m u ncitori, m an ageri sau ingineri.
În ţara n o astră, în prim a ju m ătate a anilor '50, stahanovistul era eroul absolu t al
în trep rin d erii socialiste. La locul d e m uncă, stahanoviştii erau o categorie p rivilegiată
a regim ului. E i erau p o pu larizaţi în consfătu irile de p rod ucţie pe grupe, pe secţii şi la
nivelu l întrep rind erii prin staţia de radio am plificare, iar perform an ţele lor d eveneau
tem a centrală a p an ou rilor de on oare (acestea fiind am plasate, de cele m ai m ulte
ori, la poarta în treprinderii). D e asem enea, activitatea şi perform an ţele fru ntaşilor şi
stahanoviştilor au d evenit un pu n ct d e reper pentru ceilalţi m u ncitori. A ceştia ţineau
d iscu rsu ri la staţia de rad io-am plificare, prezen tân d u -şi m etod ele d e m u ncă care i-au
ajutat să obţină p erform an ţele în procesul de producţie.
Interesul p entru depăşirea p lanului de p rod ucţie este şi rezultatu l introd ucerii
sistem u lu i salariilor diferenţiate, în funcţie de perform an ţele ind ivid u ale. Introdu cerea
n o u lu i sistem d e salarizare a făcu t ca prim ele şi sp oru rile să fie acordate n u m ai în
sectoru l d e prod ucţie, fapt care a generat tensiu n i în cad ru l în trep rin d erii socialiste la
în cep u tu l d eceniului al şaselea:
„La cantine, pom pieri, pază şi serviciul social nu s-au dat prim e din cauză
că aşa prevede dispoziţia Consiliului de M iniştri, fapt care a făcut ca m uncitorii
de la aceste secţii să fie nem ulţum iţi"1.
A şadar, sistem ul salariilor d iferenţiate, p opu larizarea celor care d epăşesc norm ele
im p u se d e regim creează o stare de tensiu ne în tre angajaţi, aceştia aflând u-se în tr-o
com p etiţie continu ă, situaţie care, de m u lte ori, va avea con secin ţe negative asupra
procesu lu i de producţie.
D acă stahanoviştii erau categoria p rivilegiată a regim ului, teh n icien ii şi p ersoanele
d in cond u cere d evin prin cip alele ţinte ale criticilo r lan sate de com itetu l d e partid,
aceştia fiind respon sabili de stagnările întrecerii socialiste:
„Tehnicienii şi administraţia au privit cu indiferenţă această m etodă

superioară de întrecere, neajutând m uncitorii în m od efectiv să realizeze criteriile
stabilite şi indicii tehnico-econom ici"2.
U n alt m ecanism de creştere a ran d am en tu lu i p rocesu lu i d e ind u strializare

l-a reprezentat aplicarea m etodelor sovietice. Punerea în practică a acestor m etod e,
eficienţa lor în sistem ul de p rod ucţie a con stituit un su biect intens d ezbătut în
şed inţele com itetu lu i d e partid d in cad ru l C om bin atu lu i Sid eru rgic d in H u ned oara,
la în cep u tu l anilor '50. Printre cele m ai popu lare m etod e se num ăra
„metoda oţelarului M atulineţ de elaborare a şarjelor rapide, m etoda stahanovistei

Nina Nazarova de luare în păstrare a m aşinii cu contract socialist (prin contract
un m uncitor se angaja să păstreze m aşina timp de câteva luni fără reparaţii),
1Ibidem, fila 25.

2Ibidem, fila 21.

m etoda stahanovistei Lidia Korabelnicova, contul de econom ii, adică de a lucra

un num ăr de ore sau zile cu m aterialele econom isite. M etoda stahanoviştilor
Bâcov şi Bortelovici, adică tăierea rapidă a m etalelor; m etoda inginerului sovietic
Kuzneţov, recondiţionarea sculelor, m etoda Kotlear de calificare a cadrelor la
locul de m u n că"1.
D upă m oartea lu i Stalin, stahanovistu l va fi în lo cu it d e fru n ta şu l în producţie, o altă

ip ostază a bun ului m uncitor al lu m ii com uniste. F run taşii în p rod ucţie au d even it nu
d oar un sim bol al p rop agand ei com u niste, dar ei erau şi g ardien i ai tin erilor m u ncitori,
fiind cei care vegh eau ca experienţa şi perform an ţele lor să se p erpetueze în tim p. D oi
sau m ai m u lţi tineri, lipsiţi de experienţă erau repartizaţi pe lângă un fru n ta ş, fiind
n ev o iţi să u rm eze în d eap ro ap e cond u ita şi m od ul de lu cru ale acestuia. N u m ai în
acest m od, aceştia puteau deveni, la rân dul lor, exem ple p en tru g en eraţiile u rm ătoare.
R ezu ltatele obţinu te de fru n ta şii în p roducţie erau răsplătite prin d iverse m etod e, de
la recom pensele m ateriale, până la p rogram ele artistice su sţinu te d e brigăzile din
in teriorul întrep rind erii în cinstea acestora. M ai m u lt d ecât atât, nu m eroase panouri
am plasate în interiorul întrep rin d erilo r anunţau perform an ţele acestora. Bunăvoinţa
partid u lu i se extind ea şi asupra fam iliilor, la reun iun ile organizate pentru a sărbători
rezultatele fruntaşilor fiind invitaţi şi m em brii fam iliei.
Întrecerea socialistă a reprezentat pentru m ulţi m u ncitori o şansă de a se afirm a
şi d e a obţine su rse su plim entare d e venit. N otorietatea celo r care d epăşeau planul
d e prod ucţie, dar şi a inven tatorilor depăşea spaţiu l în trep rin d erii, acest lucru fiind
su blin iat în m u ltiple rân d uri în d ocu m en tele o rg anizaţiilor d e partid. F run taşii în
prod ucţie, in ven tatorii d eveneau eroi locali, rezultatele lor fiind p rom ovate în presa
vrem ii sau la pan ou rile de onoare.
D im ensiunea socială a întreprinderii socialiste.

M anifestările culturale, artistice şi sportive
În cotid ianu l în trep rin derii socialiste, m an ifestările artistice, cu ltu rale sau
sp ortive au o cu p at un loc central. Preocuparea com itetu lu i d e partid pentru astfel
d e activităţi apare la în cep u tu l anilor '50, tim pu l alocat acestor m an ifestări crescând
p rogresiv de-a lu ngu l deceniilor.
E le n u reprezintă, în să, o caracteristică a regim ului com u n ist rom ânesc, ci au fost
prezente în to t blocu l socialist, U n iunea Sovietică fiind în to td eau n a m od elul d e urm at.
E volu ţia activităţilor de acest gen trebu ie în ţeleasă în con textu l politic, econom ic
şi social rom ânesc, d esfăşu rarea şi n u m ăru l lor fiind direct in fluen ţate d e evoluţia
acestor d im ensiu ni. A cest lucru este, de altfel, n orm al, o dată cu in stituţionalizarea
organizaţiilor de partid şi a celor de m asă acest proces a d even it d in ce în ce m ai
co m p lex şi a îm brăcat form e d iverse de exprim are a id eologiei socialiste. N u de puţine
ori, în să, organizarea acestor m an ifestări s-a lo v it d e lim itele econ om iei p lanificate, de
lipsa fond u rilor sau a infrastructurii.
Culturalizarea m u ncitorilor din întrep rin d eri a constituit, în că de la în cep u tu l
anilor '50, o sarcină fund am entală a o rg anizaţiilor d e partid şi de sind icat, fap t care
d oved eşte interesul extrem d e m are al partid u lu i pentru astfel de activităţi. A cest proces
1Ibidem, fila 23.

d e cu lturalizare al clasei m u ncitoare fusese deja experim en tat în U n iun ea Sovietică, el

fiind p relu at u lterior de toate statele socialiste. A u torii care au analizat acest su biect
observ au că lid erii P artid ului C om u n ist con sid erau locul d e m u ncă, în general,
în trep rin d erile şi fabricile, în particular, drept in stituţii care joacă u n rol fu n d am ental
în procesu l de integrare a m aselor în noua ordine socială1. C ultura, observ a Sand rine
K ott, reprezenta p en tru statele com u n iste un in stru m en t-ch eie în procesu l d e form are
a om ulu i nou2. O rganizarea d e biblioteci m obile, recen ziile d e carte, con ferin ţele sau
exp o ziţiile p e d iferite tem e reprezintă d oar câteva exem p le în acest sens. A ctivităţile
cu lturale, ed u cative nu lipseau din viaţa d e zi cu zi a m uncitorilor, ele d evenind un
elem ent esenţial al propagand ei com uniste.
A ctivităţile cu lturale din anii '5 0 -'6 0 erau in tegrate în procesul d e p rod ucţie, staţia
d e rad io-am plificare, g azetele d e perete d evenind in stru m en te cen trale în procesu l de
culturalizare a oam en ilor m uncii. R elevan t în acest sens este şi d ocu m en tu l com itetu lu i
d e partid d in cad ru l C om binatu lu i Sid eru rgic H u n ed oara care n otează că
„activitatea educativ culturală desfăşurată în această perioadă a fost axată în

întregim e pe problema extinderii întrecerii socialiste, pe problem a popularizării
largi a succeselor obţinute de fruntaşii în producţie"3.
C olţurile roşii reprezentau o altă form ă d e activitate cu lturală organizată de partid

şi de sind icat în interiorul în trep rin derii socialiste. O riginea colţurilor roşii se află în
sp aţiu l sovietic, în p erioad a regim u lu i leninist. In stalate în zon ele ru rale în perioad a
revoluţiei sovietice, colţurile roşii erau con sid erate „ad evărate centre de form are
p o litică "4, un n u m ăr im p ortant d e afişe sau cărţi p ropagan d istice fiind prezente în
aceste locuri. Su rsele con su ltate n e ind ică prezenţa colţurilor roşii şi în C om binatu l
Sid eru rgic H u ned oara, în acest spaţiu fiind o rganizate n u m ero ase activităţi, după
cu m n e arată şi u rm ătoru l citat:
„Printre acţiunile cele m ai im portante desfăşurate în acest colţ roşu putem

arăta cea a unui curs pe tem a şarjelor rapide, curs în care au fost cuprinşi peste
70 de tovarăşi. Tehnicienii şi inginerii din oţelărie au prezentat lecţii pe această
tem ă..."5.
în anii '50, colţurile roşii au constitu it locurile privilegiate de organizare a

m an ifestărilor cu ltu rale sau artistice. D e altfel, în m u lte d ocu m en te ale com itetu lu i de
partid din cad ru l C om bin atu lu i Sid eru rgic H u n ed oara din această perioad ă se insistă
asupra id eii ca textul rep ertoriilor artistice şi cu lturale să aibă un caracter ed u cativ şi
ele să reliefeze aspecte p ractice d in viaţa în trep rin d erilo r6. Su rsele de la sfârşitul anilor
1 Vladimir ANDRLE, Workers in Stalin's Russia. Industrialization and Social Change in a

Planned Economy, St. Martin's Press, New York, 1988, p. 104.
2Sandrine KOTT, Le communisme au quotidien...cit., p. 99.
Hunedoara al Partidului Comunist Român, Dosar 13/ 1956, fila 49.
Hunedoara al Partidului Comunist Român, Dosar 13/ 1956, fila 99.

'5 0 nu ne indică un en tuziasm foarte m are al m em brilor de partid pentru sărbătorile

regim u lu i sau pentru m anifestările cu ltu rale sau artistice org anizate în in teriorul sau
în afara întreprinderilor.
În cad ru l procesu lu i d e m obilizare în scopu ri cu lturale, id eologice sau artistice,
m em brii de partid erau agenţii activi ai partid u lu i la nivelu l secţiilor sau atelierelor.
E i aveau m isiu nea clară de a-i m obiliza pe toţi an gajaţii care nu erau m em bri de
partid să asiste la aceste m anifestări, dar acest lucru n u se în tâm p la de fiecare dată.
D ocu m en tele stud iate n e arată că nu toţi m em brii d e partid au un co m p ortam en t activ
în această d irecţie, ei fiind pu ţin interesaţi d e m obilizarea colegilor lor. M ai m u lt decât
atât, în m ulte ocazii, aceştia absentau chiar d e la d em on straţiile o rganizate cu ocazia
d iferitelo r sărbători ale regim ului, cu m era, în acest caz, defilarea d e 1 şi 23 au gu st1.
Sfârşitu l anilor '50 pare să fie o p erioad ă în care colţurile roşii evoluează, sarcinile
şi rolul asum at, în prim a p arte a acestei d ecad e, fiind din ce în ce m ai com plexe.
C el pu ţin acesta este lu crul care reiese dintr-u n d ocu m en t al com itetu lu i de partid al
C om binatu lu i de la H u n ed oara, redactat în anul 1958. A stfel, pentru o diversificare a
m u ncii culturale, partid u l a lu at o serie de m ăsuri care au d us, în opinia reprezentanţilor
acestu ia, la întărirea rolului colţurilor roşii. Iată ce n e spu ne respectiva su rsă:
„S-a reuşit ca în cursul acestui an să fie radical schim bate rolul şi im por
tanţa colţurilor roşii. Dacă în anii precedenţi acestea erau simple săli de şedinţe,
în m om entul de faţă colţurile roşii au devenit adevărate focare din care se
răspândeşte perm anent propaganda tehnică, cultura, ştiinţa. În cadrul pro
gresului colţurilor roşii se ţin conferinţe pe teme politice, ideologice, tehnice,
econom ice, se organizează schimburi de experienţă"2.
La în cep u tu l anilor '60, colţurile roşii capătă o n ouă funcţie, ele d evenind locurile
în care su nt expu se m etod ele de lucru ale fru n ta şilo r în p rod ucţie3. V itrine ale
m eto d elor u tilizate de fru n ta şi în producţie, colţurile roşii erau, în acest context, afirm ă
reprezentanţii organizaţiilor d e partid din în trep rin d ere, un loc d e d em on straţie, o
dovad ă m aterială a capacităţii creatoare a m u n citoru lu i com u nist. În continu are, ele
erau locurile în care se o rganizau conferinţe pe d iferite tem e şi alte m an ifestări de
acest tip, acestea fiind o constantă a cotid ianu lu i în trep rin d erii socialiste. În anul 1960,
d e exem plu , aflăm că în cele 30 d e colţuri roşii din cad ru l C om bin atu lu i Siderurgic
H u n ed oara, s-au ţinut, n u m ai în prim ul trim estru al anului 1960, 148 d e conferinţe
teh nice, iar în cursul anului, n u m ăru l de con ferinţe a fost de 5324. Prezenţa la aceste
m anifestări era d estul de bu nă, n e indică inform area partid u lu i. În con tinu are se insistă
asupra id eii ca tem ele con ferin ţelor să fie cât m ai apropiate de n evo ile şi cerinţele
m u ncitorilor şi să se ad apteze fiecărei categ orii d e au ditori în parte.
C onsecin ţele acestu i proces de „îm bu n ătăţire" a colţurilor roşii putea fi rem arcat,
m enţion ează aceeaşi sursă, şi printr-o înviorare g en erală a brigăzilor artistice, al căror


n u m ăr d e spectacole a crescut pe parcursul acelui an, ajungând la 50 d e spectacole.

E ste im p ortan t de su bliniat aici, n atu ra acestor spectacole, ele fiind, după cum ne
indică sursa m enţionată anterior, „legate n em ijlo cit d e satirizarea lip su rilor şi de
p opu larizarea rezultatelor obţin u te d e o am en ii m u n cii din cele 8 secţii, p rincipalele
în care fu n cţio n ează"1. Pe lângă aceste sp ectacole satirice, se organizau şi sp ectacole
d e divertism ent p entru cei m ai bu n i dintre m u n citori, stahanoviştii sau fru n ta şii din
producţie, activitatea artistică în interiorul com bin atu lu i de la H u ned oara fiind una
extrem d e intensă în această perioad ă. N u m ai în cu rsu l anului 1958 au fost prezentate,
d upă cu m n e indică d o cu m entele de partid stud iate, un n u m ăr de 56 de spectacole
artistice cu form aţiile de cor, orchestră, d ansuri şi teatru 2.
M ergând pe acelaşi principiu al contagiunii - o m uncă cu lturală m ai bu n ă genera
în m od firesc şi o îm bu n ătăţire sem nificativă a activităţilor sportive - , în cad ru l tuturor
secţiilor com binatu lu i activau, la sfârşitul d eceniului al şaselea, p este 2000 de sportivi3.
A ctivitatea sp ortivă a angajaţilor com binatu lu i se d iversifică în această perioad ă
fiind practicate noi sporturi precu m şah u l sau schiul, se organizează m u lt m ai m ulte
conferinţe cu caracter ed u cativ în rând ul sp ortiv ilor şi m ai ales cu „v â rfu rile" din
acest dom eniu.
Pe d e altă parte, în să, nicio activitate nu se putea su strage criticii o rganizaţiei de
p artid, fiind su blin iat, în m u ltiple rân duri, că m u nca cu lturală d in cad ru l în trep rin d erii
n u avea con tin u itate, nivelu l lecţiilo r sau con ferin ţelor su sţinu te fiind „nesatisfăcător,
sec sau fo rm al". C ele m ai vizate de această critică erau secţiile m ici, în care activităţile
cu lturale sau artistice ocu pau m ai pu ţin tim p, aceste p ractici nefiind exploatate la
m axim de organizaţiile de bază de aici. „A ctivitatea colţu rilor roşii din secţiile m ici
este încă form ală şi n u cu prind e cele m ai arzătoare şi specifice p ro b lem e "4 n e indică
u n d ocu m en t de partid, fap t care p oate să reliefeze un oarecare d ezinteres d in partea
organizaţiilor respective p entru acest tip d e activităţi sau ea p oate fi rezultatu l faptu lu i
că, având de-a face cu o secţie m ică, n u m ăru l de m em bri d e partid era unul redus şi
preocu parea p entru aceste m an ifestări era scăzută. O ricare ar fi cau za, în general,
m ani festările de acest gen su n t o prezenţă extrem d e vizibilă în cad ru l în trep rin d erii
socialiste la sfârşitu l acestei d ecad e, reprezentanţii p artid u lu i fiind, în general,
m u lţu m iţi d e m od ul în care se desfăşoară acest proces.
C ultura gen erală a an gajaţilor în trep rind erii, alături de pregătirea tehnică a acestora,
au con stitu it de asem enea o tem ă constan tă a d iscu rsu lu i oficial. R idicarea n ivelului de
cu ltură a oam en ilor m uncii este o sintagm ă pe care am regăsit-o în toate d ocu m entele
organizaţiilor d e partid d e la nivelu l în trep rin d erii studiate. Ea d ev in e o com p onentă
fund am entală a discu rsu lu i com u nist, m anifestările cu lturale sau artistice organizate
în interiorul în trep rin d erii socialiste în scriin d u -se în acest proces d e ed u care continuă
a indivizilor. În acest con text, cu rsu rile d e calificare o rganizate la locul de m uncă
sau com p letarea stu d iilor prin cu rsu ri serale nu erau singu rul m ecan ism prin care
se asigura m u ncitoru lu i co m u n ist o bază solidă d e cu n oştin ţe generale. Trebuiau
id entificate şi alte activităţi, una dintre ele fiind con cu rsu rile „C ine ştie câ ştig ă " la care
particip au m u ncitori, in gineri, tehn icien i şi alte categ orii profesionale d in in teriorul

2Ibidem, fila 157.
3Ibidem.
4Ibidem, fila 158.

în trep rin derii. P artid ul insistă asupra organizării sistem atice a com p etiţiilor de acest
gen, acestea fiind, în viziu nea reprezen tanţilor acestuia, un m ijloc extrem de eficient
d e creştere a nivelu lu i de cultură g enerală a oam en ilor m u n cii.
A ctivitatea cu lturală presup unea şi vizionarea d e film e, acestea fiind difuzate
o dată sau de două ori pe săptăm ână de caravana cin em atografică regională, aceste
spectacole fiind integrate, bineîn ţeles, în politica de ridicare a n ivelului cu ltural al
m u ncitorilor1. M unca cu lturală este, în ain te de toate, o m u ncă d e propagare a id eilor
p rom ovate de regim ul com u nist2, dar şi un m ijloc d e control şi d isciplin are a unei
forţe de m u ncă aflate în perm an en t proces d e m işcare. Instabilitatea forţei de m uncă
reprezintă o problem ă cu care s-au con fru n tat m ulte state com u n iste, R om ân ia nefiind
o excep ţie în acest sens. R eferind u -se la sp aţiu l sovietic, D avid L an e şi Felicity O 'D ell
observ au că program ele cu lturale şi sociale u rm ăreau îm bu n ătăţirea d isciplin ei de
m u ncă şi a vieţii private a angajaţilor3.
U n rol extrem d e im p ortant în procesul d e form are a om ulu i nou l-a ju ca t şi biblioteca.
Preocuparea pentru educarea clasei m u ncitoare este su rprinsă d e d ocu m en tele din anii
'5 0, făcând u-se referire la activitatea bibliotecilor d in cad ru l întreprinderilor, d ar şi a
b ibliotecilor m obile din cad ru l secţiilor sau atelierelor. Într-u n raport al com itetu lu i
d e partid asupra m uncii culturale de m asă d in C om bin atu l „G heorghe G h eo rg h iu -D ej"
H u n ed oara (în intervalul o ctom brie-d ecem brie 1951) se precizează că:
„În cadrul clubului nostru avem o bibliotecă care cuprinde 55 000 de cărţi.
Biblioteca are un colectiv format din 13 tovarăşi. Pentru popularizarea cărţilor
avem 5 vitrine în care sunt expuse cărţile nou apărute şi îndem nuri pentru
tovarăşii m uncitori să frecventeze biblioteca. De asem eni popularizarea cărţilor
se face prin recenzii cetite la staţia de radio-amplificare....In cadrul secţiilor avem
24 de biblioteci m obile care sunt alimentate cu cărţi dela biblioteca centrală în
fiecare lună. Acest lucru nu este respectat însă şi uneori se întârzie cu schimbarea
cărţilor....Prin bibliotecile m obile din cadrul secţiilor se difuzează cărţi legate de
procesul de producţie din secţia respectivă"4.
Înfiinţarea de noi biblioteci în interiorul în treprin derii reprezintă o sarcină

constantă a com itetu lu i de partid. De cele m ai m ulte ori, acestea erau aprovizionate
cu cărţi tehnice şi politice, dar nu lipseau nici cele beletristice. C ursurile, conferinţele,
sim pozioanele sau recenziile de carte au un rol extrem de im portant în form area
profesională a angajaţilor d in întreprindere. A stfel de m an ifestări vo r fi organizate şi
în afara întreprinderii, cinem atograful fiind, în acest caz, principalu l instrum ent de
răspândire a propagandei. D ocum ente de partid de la în cep u tu l anilor '60 notează că
la clubul Siderurgistului, la cinem atograful d in H u ned oara şi în tabăra pentru tineri au
fost organizate, în cursul anului 1960, 182 de conferinţe dintre acestea 100 fiind tehnice,
3 2 social-politice, 21 ştiinţifice, iar 30 de cultură generală, la acestea asistând un num ăr

3 David LANE, Felicity O'DELL, The Soviet Industrial Worker. Social Class, Education and
Control, Martin Robertson, Oxford, 1978, p. 29.
4 Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Hunedoara, Fond: Comitetul Judeţean

de 18 500 persoane1. În general, aceste conferinţe se organizează dum inica sau în zile
de sărbătoare, pentru a se asigura o prezenţă cât m ai m are din partea cetăţenilor.
Culturalizarea m u ncitorilor nu se realiza aşad ar n u m ai în sp aţiu l în trep rin d erii, ci
şi în afara acestu ia, p rin p articiparea la n u m ero asele acţiuni o rganizate ziln ic în fiecare
oraş. U n m om en t im p ortant în calen d aru l acestor acţiuni îl reprezintă şi sărbătorile
p referate ale regim ului com u nist. În aceste m om en te, salariaţii în trep rin d erilo r nu
erau n ev o iţi să fie prezenţi d o ar fizic la d em on straţiile sau m an ifestările organizate
în acest context, ci ei se im plicau activ în organizarea acestora, prin crearea de foi
v olante, scrierea şi coaserea p an o u rilor cu d iferite lozinci, cu g rafice de prod ucţie, cu
realizările form aţiilor sau a fru n taşilor în p rod ucţie2. P artid ul acorda o m are atenţie
acestor aniversări, controlând , până în cele m ai m ici detalii, organizarea acestora.
A ctivităţile artistice şi sportive su n t la fel de prezen te în viaţa de zi cu zi a m u n ci
torilor rom âni în p erioad a regim ului com u nist. A stfel, în tr-u n proces-verbal, datat
30 ianu arie 1951 (o şedinţă a com itetu lu i raion al P M R H u n ed oara), se specifică
necesitatea organizării în cad ru l C SH , a u no r activităţi cu caracter cultural-artistic:
„Se dă sarcină tov. M arcu să formeze 4 echipe de coruri şi dans. Sindicatul

va sprijini UTM raion şi trebuesc cumpărate acordeoane - instrum ente muzicale
- şi se va aduce un dirijor pentru cor şi m uzică la Hunedoara. Această acţiune
va fi ajutată şi de Partid. Să se facă cercuri de lectură, de studiu, să se deschidă
im ediat clubul-cabană....Să se facă şezători culturale cu tineretul"3.
În cad ru l în trep rin d erilo r su n t constituite form aţii artistice, coru ri, fanfare etc. În
cad ru l C om binatu lu i d e la H u ned oara există, în că d in prim a ju m ătate a d eceniului
al şaselea, un cor, o orchestră, o fanfară şi o echipă de teatru. A ctivitatea acestora se
d esfăşoară atât în spaţiu l întrep rin d erii, cât şi în afara acesteia. Spectacolele su sţinu te
d e aceste form aţii artistice su nt, d e cele m ai m ulte ori, d estin ate m u n citorilor care au
o cu p at prim ele locuri în întrecerile socialiste.
D e foarte m u lte ori, în să, coru l, orchestra sau trupa de teatru a în trep rin d erii
joacă u n rol im portant în răspândirea cu lturii şi propagan d ei în m ed iu l rural. E ste şi
cazu l trupei d e teatru a C om bin atu lu i Sid eru rgic d e la H u ned oara care su sţine m ai
m u lte sp ectacole în satele lim itrofe4. Interesul an gajaţilor pentru acest tip d e activităţi
n u a fost niciod ată foarte m are, fap t care reiese şi dintr-u n rap ort al com itetu lu i de
partid d in cad ru l com binatu lu i d e la H unedoara:
„Este dureros faptul că într-un com binat atât de m are unde lucrează m ii de
m uncitori, unde sunt peste 3000 de tineri şi tinere avem un cor de 70 de persoane,
o orchestră cu 30 de tovarăşi, o echipă de teatru cu 30 de tovarăşi dintre care
m ajoritatea sunt oameni în etate"5.

Hunedoara al Partidului Comunist Român, Dosar 26/1961, filele 15-16.
5Ibidem, fila 105.

M ai m u lt d ecât atât, cond u cerea com binatu lu i pare a privi cu d ezinteres aceste
activităţi, fap t care atrage critici dure d in partea com itetu lu i d e partid. D irectorii din
cad ru l com binatu lu i nu participă aproape n iciod ată la sp ectacolele organizate de
aceste form aţii, cu atât m ai pu ţin la repetiţii, în tim p ce şefii de secţie au o atitudine
ostilă faţă d e m u ncitorii care fac p arte din acestea:
„De asem enea consider că este bine să se im prim e şi pe linie adm inistrativă
şefilor de secţii ca şi aceştia să nu m ai facă greutăţi [...] m em brilor form aţiilor
artistice, dealtfel în unele secţii aceştia sunt oarecum persecutaţi pe m otivul că
ei în fiecare zi sunt la repetiţii şi nu pot să m eargă la diferite m unci în timpul
lor lib er"1.
A şadar, am ploarea fen om enu lu i a dus în tim p la identificarea u n o r n o i spaţii

d e propagare a id eilor regim ului com u nist. D in sp aţiu l în ch is şi bine d elim itat al
întreprinderilor, al colţurilor roşii, al teatrelor, clubu rilor sau caselor de cultură se
ajunge la activităţile cu ltu ral-artistice d esfăşu rate p e scene în aer liber, astfel de locaţii
fiind am enajate în m ulte din oraşele şi com u nele ţării. A cest tip d e sp ectacole prezintă
m ai m u lte avantaje pentru regim ul com u n ist, pe lângă faptul că pu teau fi au diate de
u n n u m ăr sem n ificativ m ai m are de p ersoane, costurile erau m u lt m ai reduse, fapt ce
reprezenta un avantaj im portant.
în ciuda nu m ăru lu i m are d e astfel de m anifestări, p lan u rile am biţioase ale
organizaţiilor de partid d e la n ivel m u nicip al sau ju d eţean reclam au în totd eau n a
m u lt m ai m ult. Partid ul nu pare niciod ată m u lţu m it de frecvenţa sau calitatea acestor
spectacole. C ultura în statele socialiste are şi un rol form ato r şi m obilizator, ea fiind
in stru m entu l, observa K ott, care trebu ie să favorizeze form area forţei de m u ncă şi să
m obilizeze an gajaţii la locul d e m uncă. D in această p erspectivă, form area ştiinţifică şi
tehnică a an gajaţilor constitu ie o d im ensiu ne fun d am en tală a cu lturii m u n citoreşti2.
D e asem enea, cultura în in teriorul întrep rin d erii reprezintă şi un in stru m en t de
ed u caţie p olitică a cetăţenilor, de propagare a id eologiei socialiste3.
O rganizarea tim pu lu i liber al angajaţilor din în trep rin d eri reprezintă o altă
atribu ţie im portantă a o rg anizaţiilor de sind icat sau d e partid. în acest scop, erau
create la nivelu l întreprinderilor, la C asa de C ultură d in oraş şi în alte locaţii, clu bu ri.
A cestea erau spaţii în care angajaţii d in întrep rin d eri, şi în d eo seb i tinerii, îşi puteau
petrece tim pu l liber într-u n m od agreabil, după cum afirm ă m ai m u lte d ocu m ente
d e partid d in cele două oraşe. C lu bu rile m u ncitoreşti, observa N icolas W erth, erau
„centru l creativ ", „polul cu ltu ral", locul în care m em brii d e partid se în tâln esc cu
m u ncitorii şi răspân desc „noua cu ltură, n oile valori, n o u l m od d e v ia ţă "4.
C lu bu rile reprezintă locurile cheie ale so cializării în perioad a com unistă.
C oncep u te ca loc d e recreere şi d estindere a salariaţilor d in întrep rin d eri, acestea
au ju cat un rol im p ortan t în procesu l de culturalizare im agin at de regim ul com unist.
C u toate că acestea su n t locuri su pravegh eate în d eap ro ap e d e com itetu l m u nicipal
d e p artid , d e m u lte ori acest control se doved eşte lim itat sau, m ai precis, ineficient.
M u n citorii transform ă aceste locuri recreative, p en tru a folosi o form ulă d in acea
1Ibidem, fila 106.

2Sandrine KOTT, Le communisme au quotidien...cit., pp. 101-102.
3Ibidem, p. 103.
4Nicolas WERTH, Etre communiste en U.R.S.S. sous Staline, Editions Gallimard, Paris, 1981,
pp. 112-113.

p erioad ă, în locuri în care jocu rile d e noroc sau alte activităţi respin se de regim sunt
cele care su nt p referate de m uncitori.
În m ulte ocazii, tipu rile de socializare im agin ate şi p lan ificate de P artid ul
C om u n ist nu su n t şi cele preferate de ind ivizi. D e aceea ei se folosesc d e spaţiul
pu s la d isp oziţie, în m od generos, de regim pentru a-şi im agina propriile form e de
d ivertism ent, p ropriile form e d e p etrecere a tim pu lu i liber. E ste o m od alitate d e a
evad a d in acest spectacol cotid ian, regizat de regim şi de a opta pentru activităţi
conform e cu p ropriile valori.
În m u lte ocazii, partid u l apelează la m iliţie pen tru a restabili ord inea în aceste
spaţii şi pentru a-i sancţiona pe cei ce se fac vinovaţi de practicarea acestor jocuri
consid erate im orale şi pericu loase de regim . Logica este sim plă, controlu l partid u lu i
n u se realizează nu m ai la locul d e m u ncă, ci şi în spaţiu l privat. D e aceea, cetăţeanul
statelor com u n iste trebu ie să d em onstreze o cond u ită ireproşabilă în toate ip ostazele
vieţii sale, fapt su blin iat extrem de b in e de u rm ătoru l paragraf:
„Membrul de partid nu poate avea o viaţă dublă, una obştească şi una

personală, el nu poate fi principial numai în organizaţia de partid, în orele de
serviciu sau la şedinţe, şi alta în afara ei, în familie, în viaţa personală, deci o
m orală la locul de m uncă şi alta acasă. Partidul nu admite ca membrii săi să
m anifeste atitudine retrogradă în familie, în societate, uşurinţă şi im oralitate în
viaţa particulară"1.
P artid ul este foarte atent la viaţa privată a m em brilor săi şi, d e aceea, în d o cu
m entele con su ltate am id entificat, în nu m eroase m om en te ale regim u lu i com u nist,
şed inţe de partid în care era d iscutat com p ortam en tu l m em b rilo r d e partid în spaţiul
privat. A bu zu rile con jugale, alcoolism ul şi alte form e d e abateri d e la m orala socialistă
erau aspru san cţion ate atât pe linie d e p artid , cât şi penal.
În p ag in ile anterioare, am v ăzu t că activ ităţile cu ltu rale şi artistice d om ină spaţiu l
în trep rin d erii, cetăţen ii fiind an tren aţi p erm an en t în tr-o gam ă d iversă de m an ifestări.
C eea ce p rim ează în lu m ea co m u n istă este can titatea. P rin cip iu l cantităţii este cel
care dom ină n u d oar p ro cesu l de prod u cţie, ci toată această lum e. A p etitu l pentru
statistici, inventarierea n u m ăru lu i de absenţe n em o tiv ate, toate aceste preocu pări
derivă d in această p asiu n e p entru cifre, pen tru can titate a regim u rilo r com u n iste.
E ra n ecesar şi o bligato riu să se realizeze ev id en ţe precise în toate d om eniile.
Totul trebu ia cu an tificat, to tu l trebu ia m ăsu rat în cel m ai m ic detaliu. B in eîn ţeles
m an ifestările cu ltu rale sau artistice n u se p u teau su strag e de la această logică. D in
această p ersp ectivă, trebu ie rem arcat fap tu l că co m itetele de partid d in în trep rin d eri
su n t p reocu p ate în p rim u l rând de n u m ăru l de form aţii care existau atât în d om en iu l
artistic, cât şi sportiv. Şi aici p lan u l trebu ia bifat, calitatea acesto r form aţii trecând
în p lan secu nd . C hiar dacă calitatea acesto r form aţii era de m u lte o ri d iscutabilă,
se m ergea în ain te, in d iv izii trebu iau cu lturalizaţi. Sp u n em acest lu cru în con d iţiile
în care, am citit frecven t în d ocu m en tele co m itetelo r de partid p lân geri referitoare
la calitatea şi p restaţia acesto r form aţii. L ucru firesc, de altfel, având în v ed ere că
aceste form aţii de am atori n u erau form ate din p rofesionişti, ci d in p erso an e a căror
activitate princip ală era to tal diferită.


C ultura socialistă reclam a perm an en t n o i spaţii de m anifestare, oraşele fiind

d otate, în acest sens, cu teatre popu lare, săli de spectacole, clubu ri sau cinem atografe.
A ctivităţile de recreere în aer liber, cele sportive erau în m od con stan t în cu rajate de
organizaţiile d e partid şi de sind icat de la nivel local sau d e la niv elu l m arilo r centre
ind u striale. în statele socialiste, procesul de recreere, observ a D ennis Shaw , este unul
„co n stru ctiv " şi „creativ ". M ai m u lt d ecât atât, sublinia acelaşi autor, socialism ul
reclam ă ca activităţile de petrecere a tim pu lu i liber să fie, în ain te d e toate, activităţi
sociale, realizate îm p reu nă cu alţi oam eni1. D e asem enea, toate tipu rile d e activităţi de
p etrecere a tim pu lu i liber su nt p rivite ca activităţi cu caracter cu ltural, m anifestările
d iverse, o rganizate în teatre, m u zee, cinem atografe clubu ri sau biblioteci jucând un
rol central în acest proces2.
P racticarea activităţilor sportive, p rom ovate in ten s în p erioad a regim ului
com u nist, a făcu t ca oraşele sau chiar u nele centre in d u striale m ari să fie d otate nu
d oar cu stad ioane sau săli d e sport, d ar şi cu parcuri, spaţii verzi care ar trebu i să
fie folosite de întreaga p o pu laţie, inclu siv de cei care n u pot practica n iciu n sport,
p arcurile sau sp aţiile verzi fiind con sid erate locuri p rivilegiate d e petrecere a tim pu lu i
liber, dar şi de socializare a ind ivizilor3.
D esfăşurarea de activităţi sportive la locul d e m u ncă d evine, d in această p ersp ec
tivă, o sarcină obligatorie a în trep rin d erii socialiste. P en tru buna d esfăşu rare a acestor
com p etiţii, com itetu l d e partid adoptă o serie de decizii care vizează construirea u nor
terenu ri sportive în regiunea H uned oara. M ăsu rile în acest sens su n t foarte n um eroase,
lu cru su rprins şi d e o dare de seam ă a C on siliului R egion al Sin dical H u ned oara,
d in 1951:
„S-au făcut amenajări de terenuri sportive, a fost amenajat un club sportiv,

un teren de woley, unul de tenis, şi pista de atletism la M etalul CS H unedoara, la
fel se fac lucrări pentru amenajarea pistei de atletism la M etalul CS Hunedoara
şi Călan, se fac lucrări de începere a terenului com plex de la Vulcan iar la Petrila
şi Hunedoara se lucrează intens la bazinul de în o t"4.
D e m u lte ori, în să, organizaţia d e tineret a P artid ului C om u n ist R om ân identifică

m ai m u lte m otive pentru care m u nca sportivă nu este m ai activă. D in această
p erspectivă, o dare d e seam ă a U T M -u lu i, d e la jum ătatea anilor '50, arată că în
m u lte secţii ale com binatu lu i nu există acţiuni în acest d om eniu, acest lucru fiind
o consecinţă a faptu lu i că nu există ech ipam en tu l sau d otările necesare. în plus, cel
m ai im portant m o tiv pare a fi lipsa unei trageri la răspu nd ere din partea organelor
su perioare d e partid căci, în cad ru l aceleiaşi surse, reprezentantul U T M -u lu i afirm a că
„nu s-a reuşit d in d iferite m otive, ba n u -i ech ip am en t sau alte m otive, iar n o i văzând
că nu n e în treabă n im eni nu am cău tat să m ai facem n im ic "5.
1 Dennis J.B. SHAW, „Recreation and the Soviet City", în R.A. FRENCH, F.E. Ian
HAMILTON (eds.), The Socialist City. Spatial Structure and Urban Policy, John Wiley & Sons Ltd.,
New York, 1979, p. 122.
2Ibidem, pp. 122-123.
3Ibidem, p. 125.
4 Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Hunedoara, Fond: Comitetul Judeţean

E ste interesant d e observ at aici m ecanism ul d e fun cţion are a acestu i proces de
culturalizare în interiorul în treprinderii. Se pare că m o tivaţia care stă la b aza tuturor
acestor acţiu ni este în prim u l rând d eterm in ată d e obligaţia d e a raporta constant
o rganelor su perioare de partid. În lipsa controlu lu i perm an en t, orice activitate sau
m anifestare fie ea sportivă, cu lturală sau artistică ar fi fost privită cu dezinteres.
A şadar, practicarea sportului nu vine, în principal, dintr-o d orinţă a an gajaţilor din
în trep rin d eri d e a se m enţine sănătoşi şi în form ă, ci d in faptu l că aceştia su n t îm pinşi
de la spate d e partid.
Concluzii
În pag inile anterioare am în cercat să recon stitu im în tr-o m anieră sum ară
u niversu l întrep rin d erii socialiste în prim ele două d ecenii com u n iste, alegând ca
stud iu d e caz un spaţiu reprezentativ pentru tem a propusă: C om bin atu l Siderurgic
d e la H u nedoara. C entru in d u strial cu tradiţie, H u n ed oara a cu n oscu t în perioad a
regim u lu i com u n ist o evoluţie econom ică şi socială sem n ificativă, fiind con sid erat în
presa vrem ii o „poveste de su cce s" a com u nism u lu i rom ânesc. În spaţiu l în trep rin d erii,
am su rprins m ecan ism ele de m obilizare şi control ale regim ului, d e creare a unui nou
tip social: om ul nou. A m arătat că spaţiu l întrep rin d erii socialiste este u nu l com p lex,
ea nefiind d oar un loc d e prod ucere a d iferite b u n uri, ci m ai ales un loc d e prod ucere
a propagand ei com u niste, un loc de prod ucere şi reprod ucere a regim ului com unist.
A m văzu t că, d upă 1945, Partid ul C om u n ist R om ân a în cep u t să-şi deschid ă
p orţile şi să-şi consolid eze b azele sociale, recrutarea de n o i m em bri d evenind , în
acest context, o activitate curentă în interiorul în trep rin d erii socialiste. Perioada
anilor '50 a pus accentul, fapt su rprins şi de su rsele com itetu lu i de partid din cadrul
C om binatu lu i Sid eru rgic din H u ned oara, pe calitate în d etrim en tu l can tităţii. Era
n ecesar ca organizaţiile de bază să analizeze cu m are atenţie profilul cand id atu lu i. D e
m u lte ori, în să, d in dorinţa de a atinge cota im pusă d e partid, organizaţiile d e bază
închideau ochii în faţa trecu tu lu i u nor persoane.
P lanu l a reprezentat o caracteristică fun d am en tală a societăţilor com u niste,
toate activităţile aveau la bază un plan ce trebuia atins, d ar m ai ales d epăşit. D acă
p lan u l conferă raţionalitate econ om ică activităţii în trep rin d erii socialiste, sem nificaţia
acestuia n u este în să d oar econom ică. P lanu l com an d ă şi procesu l d e recru tare în
rân d u rile p artidu lu i, nu m ăru l şi tipu l activităţilor cu lturale, artistice şi sportive ce se
cu vin o rganizate recurent.
În aceste cond iţii, organizaţiile de bază erau m ai pu ţin atente la calitatea m em brilor
d e p artid , fiind preocu pate, d e cele m ai m u lte ori, de atingerea p rocentu lu i stabilit.
C u toate acestea, în m ai toate d o cu m entele o rg anizaţiilor d e p artid , din perioad a
anilor '50, se insistă m u lt asupra calităţii n o ilor m em bri şi can d id aţi de partid. D e
asem enea, d ocu m entele de partid consu ltate arată că atragerea de n o i m em bri în
stru ctu rile d e partid a fost o sarcină in su ficien t exploatată d e organizaţiile d e partid
d in întrep rin d eri. În ciuda efortu rilor su sţinu te ale o rg anizaţiilor de b ază din cadrul
întreprinderilor, n u m ăru l n o ilor m em bri nu pare a fi niciod ată în d eaju n s pentru
eşaloanele superioare.
P rocesul de recrutare nu a con stitu it, în să, unica activitate de m obilizare a
m u ncitorilor la locul de m uncă. M obilizarea m u n citorilor în in terioru l în trep rin d erii
în p erioad a com u nistă a îm brăcat, d upă cum am p u tu t observa, m u ltiple form e,

cap acitatea m obilizatoare a p artid u lu i fiind testată perm anent. în acest context,
întrecerea socialistă pare a fi cel m ai relevant exem plu al în cercării P artid ului C om u n ist
d e a obţin e rezultate p o zitive în procesu l de prod ucţie, de a m obiliza oam en ii m uncii
în realizarea şi depăşirea planului. Stahan oviştii, d enu m iţi u lterior fru n ta şii în producţie
d evin, în acest context, personaje centrale ale propagan d ei com u n iste, iar staţia de
rad io-am plificare, gazeta d e perete, vitrinele calităţii sau b rigăzile artistice constituiau
princip alele instru m en te de răspân d ire a prop agan d ei în in teriorul în treprin derii.
U ltim a p arte a acestu i stud iu a fost d ed icată evoluţiei şi rolului m an ifestărilor
cu lturale, artistice şi sportive o rganizate în in teriorul în trep rin d erii socialiste, dar
şi în afara acesteia. A ctivităţile sp ortive, m an ifestările artistice con stitu ie practici
frecvente, în cad ru l fiecărei în trep rin d eri existând ech ipe de fotbal, volei, form aţii
d e m uzică popu lară sau de alt gen. M an ifestările cu lturale, artistice şi sportive sunt
prezente în viaţa m u n citorilor în că d e la în cep u tu l d ecen iu lu i al şaselea, fapt doved it
şi de d ocu m en tele prezente în arhiva com itetu lu i d e partid H uned oara. A ctivităţile
cu lturale şi ed u cative n u lipsesc d in cotid ian u l socialist, ele devenind un elem ent
esenţial al propagandei.
A ceste activităţi erau o rganizate în toate d om en iile d e activitate, pentru toate
categ oriile de vârstă. V izionările d e film , expoziţiile d e artă plastică sau fotografică
su nt d oar câteva exem ple d e even im en te la care participă cetăţenii. în cad ru l C asei de
C ultură, C lu bul Tineretului, la cinem atografele d in oraş sau în parcuri se organizau
seri de m uzică şi poezie p atriotică, vizionări d e film , d ezbateri cin em atografice,
spectacole sau expoziţii d e artă plastică şi fotografică.
întrep rin derea socialistă nu a fost d oar un loc de m uncă, ci un spaţiu ed u caţional
şi cu ltural, un loc de p ropagare a id eilor p rom ovate d e regim , un loc d e control, de
p rod ucere a regim ului com u nist. Pentru regim ul com u nist, m u n citorul d in fabrici
sau în trep rin d eri a reprezentat personaju l central în n o u l con text econom ic im aginat
d e regim . D e aceea, încă din prim ele d ecenii, g rija p artid u lu i nu s-a lim itat n u m ai la
pregătirea tehnică sau id eologică a acestu ia, ci ea s-a extins la toate aspectele vieţii
sale, d orind u -se u n control total al ind ivid ului.

Ssoar Studiapolitica 2012 1 Margarit Intreprinderea Socialista Loc de Producere

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ssoar Studiapolitica 2012 1 Margarit Intreprinderea Socialista Loc de Producere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.ssoar.

Întreprinderea socialistă: loc de producere a

Veröffentlichungsversion / Published Version

Empfohlene Zitierung / Suggested Citation:

Nutzungsbedingungen: Terms of use:

„doctrină - leninism ul, şi apoi m arxism leninism ul; un m odel de organizare -

1Stephane COURTOIS (coord.), Dicţionarul comunismului, trad. de M. Ungurean, A. Ardeleanu,

Romanian Political Science Review • vol. XII • no. 1 • 2012

Întreprinderea socialistă: loc de producere a regim ului comunist

Romanian Political Science Review • vol. XII • no. 1 • 2012

Romanian Political Science Review • vol. XII • no. 1 • 2012

ad m inistraţia u nităţii respective, organizaţia de partid din in teriorul acesteia şi

Romanian Political Science Review • vol. XII • no. 1 • 2012

C om u n ist R om ân - C om itetu l Jud eţean H u n ed oara şi în C om itetu l M un icipal

H unedoara - o „poveste de succes" a com unism ului românesc

Romanian Political Science Review • vol. XII • no. 1 • 2012

Anul 1950 1965 1975 1980 1984

Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Socialiste România, 1985, p. 62.

Anul 1950 1965 1975 1980 1984

Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Socialiste România, 1985, p. 63.

D ezvoltarea in d u strială din această zonă a dus şi la o u rban izare accelerată,

Com binatele siderurgice - „ eroii m uncii socialiste “

Romanian Political Science Review • vol. XII • no. 1 • 2012

Ipostaze ale raportului partid - m uncitori în interiorul

Caracteristicile şi evoluţia procesului de recrutare în Combinatul

1Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Hunedoara, Fond: Comitetul Judeţean Hunedoara

Romanian Political Science Review • vol. XII • no. 1 • 2012

nu m ai patru ani de la ieşirea din ilegalitate, n u m ăru l total d e m em bri crescând de

„Purificarea m em brilor partidului prin întărirea contingentului proletar şi

D iscursu l oficial su sţinea faptu l că noile o biectiv e econ om ice, procesul de

„Trebuie să asigurăm în partidul nostru creşterea num ărului de muncitori

1Stephen FISCHER-GALAŢI, România în secolul al XX-lea, trad. de Manuela Macarie,

Romanian Political Science Review • vol. XII • no. 1 • 2012

C reşterea n u m ăru lu i m em brilor de partid d evine preocuparea centrală a

1Ibidem, pp. 73-74.

Romanian Political Science Review • vol. XII • no. 1 • 2012

com itetelo r d e partid din cadru l întreprinderilor. E ste şi cazu l C om binatu lu i

1 Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Hunedoara, Fond: Comitetul Municipal

Romanian Political Science Review • vol. XII • no. 1 • 2012

„pentru îm bunătăţirea compoziţiei sociale a partidului biroul organizaţiei de

Romanian Political Science Review • vol. XII • no. 1 • 2012

nostru şi îndeosebi din rândul inginerilor. În acest an (1957) am prim it un num ăr

Numărul de membri de partid recrutaţi în

Sursa: Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Hunedoara, Fond: Comitetul Municipal

Se p oate observa că de-a lu ngu l tim pu lu i asistăm la o creştere, m ai m u lt decât

1Ibidem, fila 92.

Romanian Political Science Review • vol. XII • no. 1 • 2012

Excluderea din partid

1 Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Hunedoara, Fond: Comitetul Municipal

Romanian Political Science Review • vol. XII • no. 1 • 2012

„O sarcină care a stat în faţa comitetului de partid şi conducerii combinatului

1 Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Hunedoara, Fond: Comitetul Municipal

Romanian Political Science Review • vol. XII • no. 1 • 2012

şi pedepsirea acesteia conform legislaţiei în vigoare. A stfel d e exem ple su n t constant

U niversul întreprinderii socialiste între m it şi realitate

„Capacitatea de anticipare a planului era uluitoare. Dacă se dovedea că

1 Lucian BOIA, Mitologia ştiinţifică a comunismului, Editura Humanitas, Bucureşti, 1999,

Romanian Political Science Review • vol. XII • no. 1 • 2012

realizarea şi depăşirea planului. E m ulaţia so cialistă este foarte prezentă în viaţa de zi

Stahanoviştii: eroii statelor socialiste

„la prăjitoare, tov. M acovei Constantin printr-o organizare m ai raţională a muncii

Romanian Political Science Review • vol. XII • no. 1 • 2012

D incolo de rezultatele generate în procesu l d e prod ucţie, m işcarea stahan ovistă a

„Tehnicienii şi administraţia au privit cu indiferenţă această m etodă