Sunteți pe pagina 1din 56

www.examendebacaIaureat.bIogspot.

com



Variante
rezolvate
001-100



























$&%&

Varianta 1







1. Secolul al XX-lea

2. Confederatia statelor germane, Rusia

3. Studenti si profesori

4. B ,,gradele [acordate profesorilor universitari] pot fi obtinute att de cettenii rusi ct si de strini''
,,Universittile au dreptul s importe, la discretie si cu scutire de taxe, orice fel de crti de specialitate

5. A Cauza: ,,guvernele statelor confederatiei germane se angajeaz reciproc s nlture din universitti pe acei
universitari care. s-ar dovedi c sunt nedemni''
Efect: ,,un profesor ndeprtat n acest fel nu poate s mai fie numit n nicio institutie public de nvtmnt, n niciun stat
al Confederatiei

6. a) luminismul a fost un curent filozofic, literar, stiintific care s-a manifestat n sec al XV-lea si care considera c
ratiunea este singura capabil s lumineze calea ctre realizarea fericirii umane. Pe plan religios se pleca de la premisa
c principala ndatorire a omului este cea de a fi fericit. luministii admiteau existenta unui Dumnezeu creator al
Universului, dar se nega interventia sa n istoria umanittii. Pe plan politic filozofii iluministi acceptau dou forme de
guvernare a statului: monarhia (Montesquieu, Voltaire) si republica (J.J. Rousseau). Pe plan economic, gnditorii sec al
XV-lea considerau c munca este singura surs a bogtiei si a progresului. Reprezentantii iluminismului au fost:
Descartes, Montesquieu, J.J. Rousseau, Diderot, David Hume, Daniel Defoe, Voltaire.

b) Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta, romantismul a devenit liberal nainte de 1830, cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

7 Controlul total exercitat de stat asupra societtii: n societatea comunist fiecare moment din viata unui locuitor era
supravegheat de institutiile statului. n Romnia nregimentarea politic era instituit de la vrste fragede. Astfel, copiii din
grdinite erau cuprinsi ntr-o organizatie specific, numit ,,Soimii Patriei'' n care erau educati n spiritul devotamentului
fat de partid si conductorii acestuia. De la vrsta de 7 ani, elevii deveneau fr exceptie membrii a Organizatiei
Pionierilor, care urmrea aceleasi scopuri de manipulare si control. Att soimii ct si pionierii purtau o costumatie
obligatorie, care indica, de asemenea, tendinta de anihilare a personalittii si uniformizarea membrilor societtii. La 14 ani
pionierii treceau la o nou etap social si politic devenind membrii U.T.C. (Uniunea Tineretului Comunist), depuneau un
jurmnt specific si se pregteau pentru a deveni ,,oamenii noi'' ai regimului comunist. Dup vrsta de 18 ani adultii
puteau deveni membri ai Partidului Comunist Romn sau, n functie de locurile de munc, erau ncadrati n organizatii
sindicale, aflate de asemenea sub controlul PCR.




Varianta 2





1. Secolul al XX-lea
2. republic
3. art
4. profesori (n C ,,corp profesoral'')
5. C Cauza: ,,Libertatea presei si libertatea informatiei prin radio [.] sunt garantate''

Efect: ,,Nu exist cenzur''

6. B Cauza: ,,Legea redactorilor de ziar, din oct. 1933 . asigura controlul nazistilor asupra presei''

Efecte: (e valabil oricare rspuns din urmtoarele trei)

a) ,,evolutia [presei] spre o ziaristic steril''

b) ,,reducerea cu 10% a circulatiei ziarelor ntre 1933-1939''

c) ,,Frankfurter Zeitung a fost nevoit s-si ntrerup existenta''

7. Dou curente culturale - pot fi aceleasi de la varianta - iluminismul si romantismul, dar pot fi prezentate si:

Realismul a prut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

Dadaismul curent artistic aprut n Europa n timpul primului rzboi mondial A fost un protest artistic mpotriva
absurdului provocat de rzboi, ntr-o lume guvernat pn atunci de ratiune. Printre initiatorii si a fost Tristan Tzara si
pictorul Marcel ancu, care se aflau n Elvetia ntre 1915-1922. n art dadaismul constituie un strigt anarhic, distructiv si
prin aceasta a pregtit drumul spre suprarealism.

8. O practic totalitar - Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.




Varianta 3







1. Biserica Ortodox
2. B Minister al Problemelor Spirituale si al nvtmntului

C Universitatea din Kazan

3. Cauza: ,Golitn avea o nclinatie fireasc spre Biserica Ortodox (.). El credea c scripturile aveau s fie singurul
antidot eficace mpotriva rationalismului promovat de liber cugettori, n care a identificat principala cauz a problemelor
Rusiei si a ntregii societti europene din acele vremuri

Efect: ,n 1819, la Universitatea din Kazan [s-a] descoperit un focar de liber cugettori radicali si i s-a recomandat
tarului s nchid imediat universitatea (.) [s-a] demis aproape jumtate din corpul profesoral

4. A ,Cel de-al doilea domeniu principal n care Alexandru a promovat reformele a fost nvtmntul

,El si-a dat seama c sistemul educational de atunci [din Rusia] era ineficient si lipsit de vigoarea necesar ca s produc
oamenii de care era nevoie pentru armat si serviciul civil

5. B ,principalul scop a lui Golitn a fost [ca prin lectur si educatie] s existe ct mai multi oameni capabili s citeasc
Biblia si s descopere singuri adevrurile divine

,El credea c Scripturile aveau s fie singurul antidot eficace mpotriva rationalismului promovat de liber cugettori, n
care a identificat principala cauz a problemelor Rusiei si a ntregii societti europene din acele vremuri

6. Dou politici practicate n statele europene n domeniul culturii (secolele al XX-lea, al XX-lea):

. Cultura a fost asumat n secolul al XX-lea ca o problem de stat, fiind adoptate msuri politice
pentru sustinerea ei. Trsturi fundamentale ale epocii au fost: perfectionarea nvtmntului si reducerea
analfabetismului.

Scolii i-a revenit un rol fundamental n eradicarea strii de napoiere economic si social. Modernizarea ei s-a fcut n
mai multe etape. La nceputul secolului al XX-lea, Gheorghe Lazr- n Tara Romneasc si Gheorghe Asachi- n
Moldova fceau primii pasi. Regulamentele organice au introdus apoi n principate nvtmntul public. O alt etap
important este marcat de Legea nstructiunii Publice adoptat n timpul lui Al. . Cuza (1864). Ea a permis accesul
tuturor categoriilor sociale la educatie, introducnd gratuitatea si obligativitatea nvtmntului primar. De numele lui Al.
oan Cuza este legat si nvtmntul superior prin nfiintarea Universittii din asi (1860) si a celei din Bucuresti (1864).
Dezvoltarea nvtmntului a mai fcut un pas important n 1893, cnd a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache
onescu. Prin el se reorganiza nvtmntul primar cruia i se ddea un caracter practic. Ctiva ani mai trziu Petru Poni
a nfiintat primele grdinite n mediul rural.

Cel mai important rol n modernizarea nvtmntului romnesc si l-a asumat la sfrsitul secolului al XX-lea
matematicianul Spiru Haret. Ocupnd functia de Ministru al nstructiunii Publice n mai multe rnduri, ,omul scoalelor a
reorganizat pe baze moderne nvtmntul de toate gradele si a initiat un amplu program de construire a scolilor n
mediul rural, a organizat programe speciale de pregtire a nvttorilor, punnd bazele unui amplu program de
culturalizare si alfabetizare a satelor. Desi analfabetismul a continuat s fie o problem pentru Romnia, la sfrsitul
secolului al XX-lea populatia scolar era n sensibil crestere,anuntnd efervescenta cultural romneasc din perioada
interbelic.

. O politic cultural din secolul XX: Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.

7. a)luminismul a fost un curent filozofic, literar, stiintific care s-a manifestat n sec al XV-lea si care considera c
ratiunea este singura capabil s lumineze calea ctre realizarea fericirii umane. Pe plan religios se pleca de la premisa
c principala ndatorire a omului este cea de a fi fericit. luministii admiteau existenta unui Dumnezeu creator al
Universului, dar se nega interventia sa n istoria umanittii. Pe plan politic filozofii iluministi acceptau dou forme de
guvernare a statului: monarhia (Montesquieu, Voltaire) si republica (J.J. Rousseau). Pe plan economic, gnditorii sec al
XV-lea considerau c munca este singura surs a bogtiei si a progresului. Reprezentantii iluminismului au fost:
Descartes, Montesquieu, J.J. Rousseau, Diderot, David Hume, Daniel Defoe, Voltaire.

b) Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur de eroism. Se afirma literaturile
si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun modelul Evului Mediului si al
Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera politic. n Franta romantismul a
devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848 Romantismul a mobilizat revolutionarii
francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program amplu de modernizare a societtii




Varianta 4





1. secolul al XX-lea
2. intransigenti
3. impresionistii si-au prezentat lucrrile n expozitii
4. n natur (impresionistii preferau pictura n aer liber nu n atelier)
5. sursa A consider pictura impresionist un dezastru iar pe artisti alienati

Explicatia din text: ,un nou dezastru se abate asupra cartierului [Operei din Paris] (.) 5 sau 6 alienati (.) atinsi de
nebunia ambitiei s-au alturat pentru asi expune lucrrile

6. sursa B consider c impresionismul este o noutate n pictur prin folosirea vopselelor pe baz de ulei si prin tehnicile
speciale care pun in valoare lumina natural.

Explicatia din text: ,Noutatea recent a tuburilor de vopsea pe baz de ulei le permite s lucreze n aer liber (.) punnd
n practic descoperirile legilor optice referitoare la lumin, la culoare si la perceptia vizual (.) impresionistii si schimb
felul de a realiza amestecul culorilor. Acestea nu mai sunt combinate pe palet ci prin [alturarea] pe pnz a tuselor
celor mai pure posibil: este vorba n acest caz de un amestec optic

7. O caracteristic a totalitarismului: Controlul total exercitat de stat asupra societtii: n societatea comunist fiecare
moment din viata unui locuitor era supravegheat de institutiile statului. n Romnia nregimentarea politic era instituit de
la vrste fragede. Astfel copiii din grdinite erau cuprinsi ntr-o organizatie specific, numit ,,Soimii Patriei'' n care erau
educati n spiritul devotamentului fat de partid si conductorii acestuia. De la vrsta de 7 ani, elevii deveneau fr
exceptie membrii a Organizatiei Pionierilor, care urmrea aceleasi scopuri de manipulare si control. Att soimii ct si
pionierii purtau o costumatie obligatorie, care indica ,de asemenea, tendinta de anihilare a personalittii si uniformizarea
membrilor societtii. La 14 ani pionierii treceau la o nou etap social si politic devenind membrii U.T.C. (Uniunea
Tineretului Comunist), depuneau un jurmnt specific si se pregteau pentru a deveni ,,oamenii noi'' ai regimului
comunist. Dup vrsta de 18 ani adultii puteau deveni membrii ai Partidului Comunist Romn sau, n functie de locurile de
munc, erau ncadrati n organizatii sindicale, aflate de asemenea sub controlul PCR.

O caracteristic a democratiei: Democratia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evolutie sinuoas. n primul
deceniu interbelic numr statelor cu regim democratic a crescut,dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii
crize economice,astfel nct multe state au cunoscut in anii '30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Dup cel de-
al Doilea Rzboi Mondial,Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica, impunndu-se regimul comunist care s-a
mentinut pn in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. Romnia a revenit la democratie in urma revolutiei din
1989.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizeaz prin separarea puterilor n stat, pluripartitism, respectarea
drepturilor si liberttilor cettenesti, reprezentativitatea. Conform principiului separrii puterilor in stat exista trei
puteri:legislative,executiva si judectoreasca.

Puterea legislative este detinut de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal,egal,direct,secret si liber
exprimat. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Principalele atributii sunt: initierea si
elaborarea legilor,interpelarea membrilor Guvernului,aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare.
Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.

Puterea executive este detinut de Guvern,care aplica legile, administreaz ntregul teritoriu al tarii,asigura realizarea
politicii interne si externe,adopta hotrri si ordonante. Primul ministru este numit de presedinte si are obligatia sa
prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. De asemenea toti ministrii sunt obligate s rspund
la interpelrile parlamentarilor.

Puterea judectoreasca este detinuta de nalta Curte de Justitie si tribunalele locale. Justitia se nfptuieste in numele
legii. Judectorii sunt independenti de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Functia de judector este incompatibila cu
alte functii cu exceptia celei de cadru didactic.

Seful statului este presedintele, ales prin vot universal,egal,direct si liber exprimat de cettenii majori pentru o perioada de
patru ani(conform constitutiei din 2003,pe o perioada de 5 ani.). Presedintele reprezint statul roman si este garantul
independentei nationale, unitarii si integrittii teritoriale. El vegheaz la respectarea constitutiei. Atributiile sefului statului
sunt urmtoarele: numeste primul ministru,poate dizolv Parlamentul,este comandant al fortelor armate, ncheie tratate,
numeste reprezentantii diplomatici,instituie starea de asediu, numeste functiile publice,promulga legi.



8. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii


Varianta 5



1. secolul al XX-lea
2. A Spania; B - Rusia
3. A - n Spania Planul Calomarde organiza educatia numai din scolile elementare rurale.

B Reformele din Rusia au cuprins si universittile si scolile din mediul urban de nivel gimnazial.

4. B Cauz: ,[Dup 1849, n Rusia] universittile nu au fost nchise dar au fost controlate strict

Efect: ,s-a nregistrat o scdere a numrului de studenti cu 25%

E valabil si:

Cauz: ,Dup 1861 s-a decis dezvoltarea nvtmntului primar la sate, sarcin care a fost trecut n scurt timp n
rspunderea Zemstvei. Duma a ndeplinit aceeasi sarcin n mediul urban. Ambele au fost ncurajate s dezvolte
nvtmntul

Efect: ,ntre 1861-1881 numrul scolilor primare si gimnaziale a crescut de patru ori

5. A ,Legea din 1857 era si mai precis: scolastica era obligatorie pentru copiii ntre 6 si 9 ani

,Clerul intervenea n alegerea profesorilor si controla materiile de predare.

6. a)luminismul a fost un curent filozofic, literar, stiintific care s-a manifestat n sec al XV-lea si care considera c
ratiunea este singura capabil s lumineze calea ctre realizarea fericirii umane. Pe plan religios se pleca de la premisa
c principala ndatorire a omului este cea de a fi fericit. luministii admiteau existenta unui Dumnezeu creator al
Universului, dar se nega interventia sa n istoria umanittii. Pe plan politic filozofii iluministi acceptau dou forme de
guvernare a statului: monarhia (Montesquieu, Voltaire) si republica (J.J. Rousseau). Pe plan economic, gnditorii sec al
XV-lea considerau c munca este singura surs a bogtiei si a progresului. Reprezentantii iluminismului au fost:
Descartes, Montesquieu, J.J. Rousseau, Diderot, David Hume, Daniel Defoe, Voltaire.

b) Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

7. O politic cultural din secolul XX: Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.





Varianta 6





1. jumtatea vestic a Europei
2. Denumirea de suprarealism este extras dintr-un subtitlu dat, n 1917 de G. Appolinaire unei piese de teatru.
3. Arta suprarealist se deschide ctre inconstient si ctre vis, dnd curs universului oniric.
4. provocarea (A scandalul era principiul de coeziune; B zarva provocatoare a ramurii pariziene a dadaismului)
5. B ,Ca si predecesorii lor dadaistii, [suprarealistii au] recurs la provocare
6. B ,se adaug grija de a recldi o cultur bazat pe sinceritatea care exist n orice fiint omeneasc

,de aici ideea de a crea noi forme de arta si poezie dnd curs universului oniric ar fiecruia, practicnd scrierea mecanic,
fr nici un control exercitat de ratiune

7. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

8. Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.






Varianta 7





1. suveranitate national/ recunoasterea drepturilor fundamentale ale cetteanului
2. monarhie parlamentar
3. A Parlamentul Suediei bicameral

B Parlamentul Finlandei - unicameral

4. A Cauz: ,reformele electorale din 1919 si 1921 prevedeau scderea censului necesar pentru alegerile locale

Efect: ,lrgind n acest mod reprezentativitatea primei Camere

E valabil si:

Cauz: ,stabilirea vrstei electorale la 23 ani n loc de 24, n cadrul sofragiului universal, masculin si feminin

Efect: ,transforma a doua Camer n centrul de greutate al parlamentului

5. C Cauz: ,la nceputul anului 1945, majoratul electoral este cobort de la 23 la 21 de ani si ultimele restrictii de tip
cenzitar sunt suprimate

Efect: ,completa democratizare a regimului

6. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

7. Cultura a fost asumat n secolul al XX-lea ca o problem de stat, fiind adoptate msuri politice pentru sustinerea ei.
Trsturi fundamentale ale epocii au fost: perfectionarea nvtmntului si reducerea analfabetismului.

Scolii i-a revenit un rol fundamental n eradicarea strii de napoiere economic si social. Modernizarea ei s-a fcut n
mai multe etape. La nceputul secolului al XX-lea, Gheorghe Lazr- n Tara Romneasc si Gheorghe Asachi- n
Moldova fceau primii pasi. Regulamentele organice au introdus apoi n principate nvtmntul public. O alt etap
important este marcat de Legea nstructiunii Publice adoptat n timpul lui Al. . Cuza (1864). Ea a permis accesul
tuturor categoriilor sociale la educatie, introducnd gratuitatea si obligativitatea nvtmntului primar. De numele lui Al.
oan Cuza este legat si nvtmntul superior prin nfiintarea Universittii din asi (1860) si a celei din Bucuresti (1864).
Dezvoltarea nvtmntului a mai fcut un pas important n 1893, cnd a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache
onescu. Prin el se reorganiza nvtmntul primar cruia i se ddea un caracter practic. Ctiva ani mai trziu Petru Poni
a nfiintat primele grdinite n mediul rural.

Cel mai important rol n modernizarea nvtmntului romnesc si l-a asumat la sfrsitul secolului al XX-lea
matematicianul Spiru Haret. Ocupnd functia de Ministru al nstructiunii Publice n mai multe rnduri, ,omul scoalelor a
reorganizat pe baze moderne nvtmntul de toate gradele si a initiat un amplu program de construire a scolilor n
mediul rural, a organizat programe speciale de pregtire a nvttorilor, punnd bazele unui amplu program de
culturalizare si alfabetizare a satelor. Desi analfabetismul a continuat s fie o problem pentru Romnia, la sfrsitul
secolului al XX-lea populatia scolar era n sensibil crestere,anuntnd efervescenta cultural romneasc din perioada
interbelic.



Varianta 8



1. secolul al XX-lea
2. A Alexandru

B Alexandru al -lea

3. guvernul
4. Cenzura a fost intensificat la sfrsitul domniei ambilor tari (Alexandru dup 1817, Alexandru al -lea dup 1875)
5. A Cauza: ,[Dup 1817] literatura si teatrul au avut parte de o supraveghere tot mai vigilent, ca nu cumva s exercite
o influent coruptoare

Efect: ,n 1819 (.) s-au scos din rafturile bibliotecii sute de crti [considerate] suspecte, inclusiv, cele ale lui Newton si
Copernic

6. B ,se scutesc de cenzura preliminar(.) pretutindeni 1.Toate documentele guvernului, 3. Toate publicatiile n limbi
clasice si traducerile lor

7. a)luminismul a fost un curent filozofic, literar, stiintific care s-a manifestat n sec al XV-lea si care considera c
ratiunea este singura capabil s lumineze calea ctre realizarea fericirii umane. Pe plan religios se pleca de la premisa
c principala ndatorire a omului este cea de a fi fericit. luministii admiteau existenta unui Dumnezeu creator al
Universului, dar se nega interventia sa n istoria umanittii. Pe plan politic filozofii iluministi acceptau dou forme de
guvernare a statului: monarhia (Montesquieu, Voltaire) si republica (J.J. Rousseau). Pe plan economic, gnditorii sec al
XV-lea considerau c munca este singura surs a bogtiei si a progresului. Reprezentantii iluminismului au fost:
Descartes, Montesquieu, J.J. Rousseau, Diderot, David Hume, Daniel Defoe, Voltaire.

b) Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

8. Cultura a fost asumat n secolul al XX-lea ca o problem de stat, fiind adoptate msuri politice pentru sustinerea
ei. Trsturi fundamentale ale epocii au fost: perfectionarea nvtmntului si reducerea analfabetismului.

Scolii i-a revenit un rol fundamental n eradicarea strii de napoiere economic si social. Modernizarea ei s-a fcut n
mai multe etape. La nceputul secolului al XX-lea, Gheorghe Lazr- n Tara Romneasc si Gheorghe Asachi- n
Moldova fceau primii pasi. Regulamentele organice au introdus apoi n principate nvtmntul public. O alt etap
important este marcat de Legea nstructiunii Publice adoptat n timpul lui Al. . Cuza (1864). Ea a permis accesul
tuturor categoriilor sociale la educatie, introducnd gratuitatea si obligativitatea nvtmntului primar. De numele lui Al.
oan Cuza este legat si nvtmntul superior prin nfiintarea Universittii din asi (1860) si a celei din Bucuresti (1864).
Dezvoltarea nvtmntului a mai fcut un pas important n 1893, cnd a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache
onescu. Prin el se reorganiza nvtmntul primar cruia i se ddea un caracter practic. Ctiva ani mai trziu Petru Poni
a nfiintat primele grdinite n mediul rural.

Cel mai important rol n modernizarea nvtmntului romnesc si l-a asumat la sfrsitul secolului al XX-lea
matematicianul Spiru Haret. Ocupnd functia de Ministru al nstructiunii Publice n mai multe rnduri, ,omul scoalelor a
reorganizat pe baze moderne nvtmntul de toate gradele si a initiat un amplu program de construire a scolilor n
mediul rural, a organizat programe speciale de pregtire a nvttorilor, punnd bazele unui amplu program de
culturalizare si alfabetizare a satelor. Desi analfabetismul a continuat s fie o problem pentru Romnia, la sfrsitul
secolului al XX-lea populatia scolar era n sensibil crestere,anuntnd efervescenta cultural romneasc din perioada
interbelic.







Varianta 9



1. ncurajarea culturii libere

2. ,realismul socialist estetica oficial a Uniunii Sovietice

3. A ,viata cultural a Germaniei n timpul celui de-al Treilea Reich avea s devin pur si simplu una dintre cile de
cenzur si ndoctrinare(.) toti cei implicati n activitti culturale trebuiau s rspund de creatiile lor

B ,regimul persecut pe toti cei care nu se supun regulilor stabilite

4. Cultura n regimul totalitar nazist manipuleaz opinia public, ndoctrineaz.

Explicatia din text:

. ,Cultura (.) trebuia s fie aservit telului de modelare a opiniei publice

. ,viata cultural a Germaniei n timpul celui de-al treilea Reich avea s devin pur si simplu una dintre cile de
cenzur si ndoctrinare

5. Cultura n regimul totalitar comunist slujeste cultului personalittii, manipuleaz, ndoctrineaz.

Explicatia din text: ,s-l renvie pe Lenin si revolutia, s nftiseze conductorii regimului, s glorifice realizrile socialiste

6. Dou caracteristici a democratiei: Democratia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evolutie sinuoas. n primul
deceniu interbelic numr statelor cu regim democratic a crescut,dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii
crize economice,astfel nct multe state au cunoscut in anii '30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Dup cel de-
al Doilea Rzboi Mondial,Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica, impunndu-se regimul comunist care s-a
mentinut pn in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. Romnia a revenit la democratie in urma revolutiei din
1989.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizeaz prin separarea puterilor in stat, pluripartitism, respectarea
drepturilor si liberttilor cettenesti, reprezentativitatea. Conform principiului separrii puterilor in stat exista trei
puteri:legislative,executiva si judectoreasca.

Puterea legislative este detinut de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal,egal,direct,secret si liber
exprimat. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Principalele atributii sunt: initierea si
elaborarea legilor,interpelarea membrilor Guvernului,aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare.
Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.

Puterea executive este detinut de Guvern,care aplica legile, administreaz ntregul teritoriu al tarii,asigura realizarea
politicii interne si externe,adopta hotrri si ordonante. Primul ministru este numit de presedinte si are obligatia sa
prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. De asemenea toti ministrii sunt obligate s rspund
la interpelrile parlamentarilor.

Puterea judectoreasca este detinuta de nalta Curte de Justitie si tribunalele locale. Justitia se nfptuieste in numele
legii. Judectorii sunt independenti de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Functia de judector este incompatibila cu
alte functii cu exceptia celei de cadru didactic.

Seful statului este presedintele, ales prin vot universal,egal,direct si liber exprimat de cettenii majori pentru o perioada de
patru ani(conform constitutiei din 2003,pe o perioada de 5 ani.). Presedintele reprezint statul roman si este garantul
independentei nationale, unitarii si integrittii teritoriale. El vegheaz la respectarea constitutiei. Atributiile sefului statului
sunt urmtoarele: numeste primul ministru,poate dizolv Parlamentul,este comandant al fortelor armate, ncheie tratate,
numeste reprezentantii diplomatici,instituie starea de asediu, numeste functiile publice,promulga legi.

Prin Legea fundamental sunt declarate drepturile si liberttile romnilor: dreptul la viat si dreptul la integritate fizic si
psihic, sunt interzise tortura si pedeapsa cu moartea; sunt garantate libertatea individual, dreptul la liber circulatie n
tar si n strintate, secretul corespondentei, libertatea de exprimare, dreptul la informatie, dreptul la nvttur; se
garanteaz gratuitatea nvtmntului de stat n conditiile legii, dreptul la vot de la vrsta de 18 ani mpliniti pn n ziua
alegerilor, dreptul de a fi ales, libertatea ntrunirilor, libertatea de opinie. Sunt declarate inviolabile proprietatea si siguranta
persoanei.

7. Cultura a fost asumat n secolul al XX-lea ca o problem de stat, fiind adoptate msuri politice pentru sustinerea ei.
Trsturi fundamentale ale epocii au fost: perfectionarea nvtmntului si reducerea analfabetismului.

Scolii i-a revenit un rol fundamental n eradicarea strii de napoiere economic si social. Modernizarea ei s-a fcut n
mai multe etape. La nceputul secolului al XX-lea, Gheorghe Lazr- n Tara Romneasc si Gheorghe Asachi- n
Moldova fceau primii pasi. Regulamentele organice au introdus apoi n principate nvtmntul public. O alt etap
important este marcat de Legea nstructiunii Publice adoptat n timpul lui Al. . Cuza (1864). Ea a permis accesul
tuturor categoriilor sociale la educatie, introducnd gratuitatea si obligativitatea nvtmntului primar. De numele lui Al.
oan Cuza este legat si nvtmntul superior prin nfiintarea Universittii din asi (1860) si a celei din Bucuresti (1864).
Dezvoltarea nvtmntului a mai fcut un pas important n 1893, cnd a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache
onescu. Prin el se reorganiza nvtmntul primar cruia i se ddea un caracter practic. Ctiva ani mai trziu Petru Poni
a nfiintat primele grdinite n mediul rural.

Cel mai important rol n modernizarea nvtmntului romnesc si l-a asumat la sfrsitul secolului al XX-lea
matematicianul Spiru Haret. Ocupnd functia de Ministru al nstructiunii Publice n mai multe rnduri, ,omul scoalelor a
reorganizat pe baze moderne nvtmntul de toate gradele si a initiat un amplu program de construire a scolilor n
mediul rural, a organizat programe speciale de pregtire a nvttorilor, punnd bazele unui amplu program de
culturalizare si alfabetizare a satelor. Desi analfabetismul a continuat s fie o problem pentru Romnia, la sfrsitul
secolului al XX-lea populatia scolar era n sensibil crestere,anuntnd efervescenta cultural romneasc din perioada
interbelic.



Varianta 10







1. secolul al XX-lea

2. Felix Nadar este ,unul dintre pionierii reproducerii tehnice a imaginii

3. C. Monet

4. Miscarea artistic (desemneaz un grup de artisti care folosesc aceleasi mijloace de exprimare si expun mpreun)

5. ,Sunt constienti de adevrata revolutie pe care tablourile lor o realizeaz n istoria picturii

6. ,Ei au calificat ntreaga miscare de impresionism si au denuntat-o opiniei publice

7. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

8. Cultura a fost asumat n secolul al XX-lea ca o problem de stat, fiind adoptate msuri politice pentru sustinerea
ei. Trsturi fundamentale ale epocii au fost: perfectionarea nvtmntului si reducerea analfabetismului.

Scolii i-a revenit un rol fundamental n eradicarea strii de napoiere economic si social. Modernizarea ei s-a fcut n
mai multe etape. La nceputul secolului al XX-lea, Gheorghe Lazr- n Tara Romneasc si Gheorghe Asachi- n
Moldova fceau primii pasi. Regulamentele organice au introdus apoi n principate nvtmntul public. O alt etap
important este marcat de Legea nstructiunii Publice adoptat n timpul lui Al. . Cuza (1864). Ea a permis accesul
tuturor categoriilor sociale la educatie, introducnd gratuitatea si obligativitatea nvtmntului primar. De numele lui Al.
oan Cuza este legat si nvtmntul superior prin nfiintarea Universittii din asi (1860) si a celei din Bucuresti (1864).
Dezvoltarea nvtmntului a mai fcut un pas important n 1893, cnd a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache
onescu. Prin el se reorganiza nvtmntul primar cruia i se ddea un caracter practic. Ctiva ani mai trziu Petru Poni
a nfiintat primele grdinite n mediul rural.

Cel mai important rol n modernizarea nvtmntului romnesc si l-a asumat la sfrsitul secolului al XX-lea
matematicianul Spiru Haret. Ocupnd functia de Ministru al nstructiunii Publice n mai multe rnduri, ,omul scoalelor a
reorganizat pe baze moderne nvtmntul de toate gradele si a initiat un amplu program de construire a scolilor n
mediul rural, a organizat programe speciale de pregtire a nvttorilor, punnd bazele unui amplu program de
culturalizare si alfabetizare a satelor. Desi analfabetismul a continuat s fie o problem pentru Romnia, la sfrsitul
secolului al XX-lea populatia scolar era n sensibil crestere,anuntnd efervescenta cultural romneasc din perioada
interbelic.



Varianta 11





1. secolul al XX-lea

2. Tarul Rusiei

3. Nicolae : ,nu-i plcea s delege altcuiva rspunderea

Alexandrul al -lea: ,rspunderile legate de cenzur i-au fost delegate ministrului de interne

4. ,Cenzura a fost impus cu o mn de fier. Reeditarea operelor lui Gogol a fost interzis (.) a fost pus la index
toat literatura strin, inclusiv povestile lui Andersen.

5. ,Cenzura preliminar a fost n linii mari desfiintat

,numrul crtilor publicate anual s-a dublat ntre 1855-1864 si s-a triplat pn n 1881

6. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

7. Controlul total exercitat de stat asupra societtii: n societatea comunist fiecare moment din viata unui locuitor era
supravegheat de institutiile statului. n Romnia nregimentarea politic era instituit de la vrste fragede. Astfel copiii din
grdinite erau cuprinsi ntr-o organizatie specific, numit ,,Soimii Patriei'' n care erau educati n spiritul devotamentului
fat de partid si conductorii acestuia. De la vrsta de 7 ani, elevii deveneau fr exceptie membrii a Organizatiei
Pionierilor, care urmrea aceleasi scopuri de manipulare si control. Att soimii ct si pionierii purtau o costumatie
obligatorie, care indica ,de asemenea, tendinta de anihilare a personalittii si uniformizarea membrilor societtii. La 14 ani
pionierii treceau la o nou etap social si politic devenind membrii U.T.C. (Uniunea Tineretului Comunist), depuneau un
jurmnt specific si se pregteau pentru a deveni ,,oamenii noi'' ai regimului comunist. Dup vrsta de 18 ani adultii
puteau deveni membrii ai Partidului Comunist Romn sau, n functie de locurile de munc, erau ncadrati n organizatii
sindicale, aflate de asemenea sub controlul PCR.



Varianta 12



1. ( A Germania, Cehoslovacia, Polonia, Grecia, Austria; B Finlanda, Rusia, Norvegia) se alege oricare dou; cte
unul din prima serie si unul din a doua.

Ex: a) Germania, Finlanda

b) Germania, Rusia

c) Polonia, Rusia

2. continuitate institutional

3. A ,prbusirea imperiilor centrale la sfrsitul Primului Rzboi Mondial (Germania si Austro-Ungaria)

B iesirea Finlandei de sub controlul Rusiei Tariste (prbusirea Rusiei Tariste)

4. B Cauza: ,[n 1919] n Norvegia democratizarea (.) se traduce prin: scderea vrstei electorale de la 25 la 23 de
ani, prin acordarea drepturilor civile beneficiarilor de ajutor social (.) prin constituirea unor circumscriptii electorale de
mari dimensiuni

Efect: ,Aceste msuri, luate n 1919 vor permite dezvoltarea armonioas a democratiei parlametare

5. A Cauza: ,lipsite de traditie democratic si de cadre experimentate

Efect: ,aceste democratii se transform rapid n dictaturi

6. a) Cultura a fost asumat n secolul al XX-lea ca o problem de stat, fiind adoptate msuri politice pentru sustinerea
ei. Trsturi fundamentale ale epocii au fost: perfectionarea nvtmntului si reducerea analfabetismului.

Scolii i-a revenit un rol fundamental n eradicarea strii de napoiere economic si social. Modernizarea ei s-a fcut n
mai multe etape. La nceputul secolului al XX-lea, Gheorghe Lazr- n Tara Romneasc si Gheorghe Asachi- n
Moldova fceau primii pasi. Regulamentele organice au introdus apoi n principate nvtmntul public. O alt etap
important este marcat de Legea nstructiunii Publice adoptat n timpul lui Al. . Cuza (1864). Ea a permis accesul
tuturor categoriilor sociale la educatie, introducnd gratuitatea si obligativitatea nvtmntului primar. De numele lui Al.
oan Cuza este legat si nvtmntul superior prin nfiintarea Universittii din asi (1860) si a celei din Bucuresti (1864).
Dezvoltarea nvtmntului a mai fcut un pas important n 1893, cnd a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache
onescu. Prin el se reorganiza nvtmntul primar cruia i se ddea un caracter practic. Ctiva ani mai trziu Petru Poni
a nfiintat primele grdinite n mediul rural.

Cel mai important rol n modernizarea nvtmntului romnesc si l-a asumat la sfrsitul secolului al XX-lea
matematicianul Spiru Haret. Ocupnd functia de Ministru al nstructiunii Publice n mai multe rnduri, ,omul scoalelor a
reorganizat pe baze moderne nvtmntul de toate gradele si a initiat un amplu program de construire a scolilor n
mediul rural, a organizat programe speciale de pregtire a nvttorilor, punnd bazele unui amplu program de
culturalizare si alfabetizare a satelor. Desi analfabetismul a continuat s fie o problem pentru Romnia, la sfrsitul
secolului al XX-lea populatia scolar era n sensibil crestere,anuntnd efervescenta cultural romneasc din perioada
interbelic.



b) Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.

7. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii



Varianta 13





1. Secolul al XX-lea

2. Metternich; Alexandru al -lea

3. A ,un student [radical] l-a ucis pe dramaturgul antiliberal Cotzebuie.

B tentativa de asasinare a tarului Alexandru al -lea

4. Autorul sursei A consider c cenzura i-a ndrjit pe criticii absolutismului.

Explicatie din text: ,o msur care a condus la scrierea de pamflete tiprite, fie cu litere foarte mari, fie pe foi foarte mici,
pentru a evita cenzura, prin realizarea unor crti de 321 de pagini sau mai mult

5. Sursa B consider c Legile Presei au fost progresiste pentru Rusia anului 1865 chiar dac pentru standardele
britanice moderne ar fi semnificat o cenzur strict.

Explicatie din text: ,Cenzura (.) prin comparatie cu ceea ce se ntmplase mai nainte in Rusia, reprezenta o crestere
considerabil a liberttii ideilor si a expresiei [ca urmare] numrul crtilor publicate anual (.) s-a triplat ntre 1864-188.

6. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

7. O caracteristic a democratiei: Democratia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evolutie sinuoas. n
primul deceniu interbelic numr statelor cu regim democratic a crescut,dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul
marii crize economice,astfel nct multe state au cunoscut in anii '30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Dup
cel de-al Doilea Rzboi Mondial, Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica, impunndu-se regimul comunist
care s-a mentinut pn in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. Romnia a revenit la democratie in urma revolutiei din
1989.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizeaz prin separarea puterilor in stat, pluripartitism, respectarea
drepturilor si liberttilor cettenesti, reprezentativitatea. Conform principiului separrii puterilor in stat exista 3
puteri:legislative,executiva si judectoreasca.

Puterea legislative este detinut de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal,egal,direct,secret si liber
exprimat. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Principalele atributii sunt: initierea si
elaborarea legilor,interpelarea membrilor Guvernului,aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare.
Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.

Puterea executive este detinut de Guvern,care aplica legile, administreaz ntregul teritoriu al tarii,asigura realizarea
politicii interne si externe,adopta hotrri si ordonante. Primul ministru este numit de presedinte si are obligatia sa
prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. De asemenea toti ministrii sunt obligate s rspund
la interpelrile parlamentarilor.

Puterea judectoreasca este detinuta de nalta Curte de Justitie si tribunalele locale. Justitia se nfptuieste in numele
legii. Judectorii sunt independenti de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Functia de judector este incompatibila cu
alte functii cu exceptia celei de cadru didactic.

Seful statului este presedintele, ales prin vot universal,egal,direct si liber exprimat de cettenii majori pentru o perioada de
patru ani(conform constitutiei din 2003,pe o perioada de 5 ani.). Presedintele reprezint statul roman si este garantul
independentei nationale, unitarii si integrittii teritoriale. El vegheaz la respectarea constitutiei. Atributiile sefului statului
sunt urmtoarele: numeste primul ministru,poate dizolv Parlamentul,este comandant al fortelor armate, ncheie tratate,
numeste reprezentantii diplomatici,instituie starea de asediu, numeste functiile publice, promulga legi.





Varianta 14







1. Paris

2. pictori: Degas, Manet

3. dansatoarele, cursele de cai

4. ,Pnzele acestor pictori reprezentau numai aparenta cestei realitti, trecut prin filiera psihic a creatorului de art.
Ele redau impresia artistului despre obiectele reale si despre lumea nconjurtoare, cu ajutorul culorilor si a luminii creat
prin culoare

5. Pictorii impresionisti sunt fascinati de surprinderea miscrii n manier fotografic.

Explicatia din text: ,Posibilitatea de a oprii miscarea, de a sesiza momentul, de a lua ca unic material de constructie
expresia luminii, provoac o disput asupra perceptiei si analizei impresiei vizuale

6. Dou caracteristici ale unei ideologii totalitare: Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar
modelul stalinist impus prin fort n viata economic, social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub
forma proletcultismului -care respingea ntreaga mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur
proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale.
Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si
folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse,
festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit
prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de
,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare'' antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile
intelectualilor cu apusul au fost complet ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una
nou supus partidului. Autorii si titlurile care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un
index al publicatiilor interzise ce cuprindea peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau
dispusi s preamreasc noul regim si s redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare
si trnimea cooperatoare. Elitele politice si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele
detinute de partidul unic. Regimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente
politica oficial.

Controlul total exercitat de stat asupra societtii: n societatea comunist fiecare moment din viata unui locuitor era
supravegheat de institutiile statului. n Romnia nregimentarea politic era instituit de la vrste fragede. Astfel copiii din
grdinite erau cuprinsi ntr-o organizatie specific, numit ,,Soimii Patriei'' n care erau educati n spiritul devotamentului
fat de partid si conductorii acestuia. De la vrsta de 7 ani, elevii deveneau fr exceptie membrii a Organizatiei
Pionierilor, care urmrea aceleasi scopuri de manipulare si control. Att soimii ct si pionierii purtau o costumatie
obligatorie, care indica ,de asemenea, tendinta de anihilare a personalittii si uniformizarea membrilor societtii. La 14 ani
pionierii treceau la o nou etap social si politic devenind membrii U.T.C. (Uniunea Tineretului Comunist), depuneau un
jurmnt specific si se pregteau pentru a deveni ,,oamenii noi'' ai regimului comunist. Dup vrsta de 18 ani adultii
puteau deveni membrii ai Partidului Comunist Romn sau, n functie de locurile de munc, erau ncadrati n organizatii
sindicale, aflate de asemenea sub controlul PCR

7. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii





Varianta 15





1. secolul al XX-lea

2. Rusia

3. A Credinta ,de nezdruncinat a lui Nicolae n autocratie si n metodele traditionale nu a dat voi Rusiei s se
dezvolte

B n timpul lui Alexandru al -lea ,Rusia a fost transformat ntr-un stat modern, cel putin teoretic

4. B ,Detestata cenzur preliminar a fost n linii mari desfiintat

,numrul crtilor noi publicate, anual s-a dublat ntre 1855-1864 si s-a triplat ntre 1864-1881

5. A Cauz: ,cenzura s-a intensificat; n 1850 existau 12 organisme distincte cu atributii specifice n domeniu.

Efect: ,Turgheniev a fost arestat la domiciliu pentru simplu fapt c [pledase n favoarea] lui Gogol

6. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

7. Controlul total exercitat de stat asupra societtii: n societatea comunist fiecare moment din viata unui locuitor era
supravegheat de institutiile statului. n Romnia nregimentarea politic era instituit de la vrste fragede. Astfel copiii din
grdinite erau cuprinsi ntr-o organizatie specific, numit ,,Soimii Patriei'' n care erau educati n spiritul devotamentului
fat de partid si conductorii acestuia. De la vrsta de 7 ani, elevii deveneau fr exceptie membrii a Organizatiei
Pionierilor, care urmrea aceleasi scopuri de manipulare si control. Att soimii ct si pionierii purtau o costumatie
obligatorie, care indica ,de asemenea, tendinta de anihilare a personalittii si uniformizarea membrilor societtii. La 14 ani
pionierii treceau la o nou etap social si politic devenind membrii U.T.C. (Uniunea Tineretului Comunist), depuneau un
jurmnt specific si se pregteau pentru a deveni ,,oamenii noi'' ai regimului comunist. Dup vrsta de 18 ani adultii
puteau deveni membrii ai Partidului Comunist Romn sau, n functie de locurile de munc, erau ncadrati n organizatii
sindicale, aflate de asemenea sub controlul PCR



Varianta 16







1. Paris

2. literatura si arta

3. Ambele surse se refer la expozitii de pictur

4. impresionism

5. Picasso pune bazele cubismului

Explicatie din text: ,[Tratarea naturii prin cilindru, sfer si con] desprinse de la Cezanne si vitalitatea expresiv, brutal si
puternic a artei primitive [catalane din Spania] n conduc pe Picasso la punerea bazelor cubismului

6. Georges Braque consider c tusa este o form a materiei, o posibilitate de a pune n valoare spatiul.

Explicatia din text: ,mpins de dorinta de a merge mai departe n manifestarea spatiului, am vrut s m folosesc de tus
(.) mai trziu am introdus n tablourile mele nisip, rumegus de lemn, pilitur de fier

7. Dou caracteristici ale ideologiei comuniste:

Caracteristica principal ideologiei lui Marx se afl n teza existentei luptei de clas potrivit creia istoria umanittii este
traversat de un conflict iremediabil dintre dou clase antagonice asupritii si asupritorii. n conceptia lui Marx (1848)
completat ulterior de Lenin cu Tezele din aprilie (1917) clasei muncitoare i revine rolul istoric de a pune capt acestui
conflict ntre asupriti si asupritori prin cucerirea puterii n stat, instaurarea unei dictaturi a proletariatului si desfiintarea
propriettii private considerat vinovat de fenomenul ,exploatrii omului de ctre om

Partidul Comunist, detasamentul de avangard a clasei muncitoare este cadrul organizatoric al viitoarei revolutii si a
viitorului stat al oamenilor egali. O alt caracteristic a ideologiei marxist-leniniste a fost conceptia ateist despre lume.
Pornind de la ideea c doar materia este real, c materia a creat activittile intelectuale si spirituale, materialismul
dialectic si istoric a negat existenta lui Dumnezeu, n practic drmnd biserici, interzicnd manifestri religioase si
evident libertatea de gndire si de exprimare a cettenilor din trile unde comunismul a devenit si regim politic. Cele mai
drastice forme ale exprimrii ideologiei comuniste au fost implementate n Rusia. Lovitura de stat a Partidului Bolsevic (25
oct./7 nov 1917) a instaurat ,dictatura proletariatului materializat prin monopolul puterii n minile Partidului Bolsevic,
lichidarea pluripartidismului si a oricror forme de manifestare a societtii civile. Progresiv a fost lichidat proprietatea
privat, s-a trecut la economia dirijat, planificat si centralizat. n plan cultural ateismul a stat la baza formrii ,omului
nou si a culturii comuniste (proletcultismul).

8. Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup
nfrngerea revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa
de ,,nebunia societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre
observarea pn n cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata
modern, realitatea social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete
din sticl, utilizate pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

Varianta 17





1. 1916

2. artistii si scriitorii

3. Primul Rzboi Mondial

4. lipsa proiectului de constructie social

B ,negsind ns, nici o solutie constructiv

C ,incapacittii de a gsii solutii

5. C ,Dada [este o] miscare ce ocup un loc aparte n istoria artei si culturii moderne, prin sustinerea unui program
(.) de absolut negare a tuturor valorilor creatiei, a tuturor atitudinilor, inclusiv cele venite din interiorul acestei orientri

,Artistii si scriitorii dadaisti nteleg s nege, s pulverizeze principiile artei (si societtii vremii lor), atacndu-le cu
vehement

6. A ,Miscarea Dada fondat n Zurich (.) se constituie ca o replic mpotriva diverselor frontiere geografice,
lingvistice, dintre tehnic si cultur care au grbit socul

,[A pornit] dintr-o tar neutr [Elvetia] prolifernd apoi n Germania, la Berlin, Hanovra si Koln, traversnd Rinul pentru a
ajunge la Paris [Franta], naintnd pn la Buxelles [Belgia], Amsterdam [Olanda]

7. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

8. O caracteristic a democratiei: Democratia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evolutie sinuoas. n
primul deceniu interbelic numr statelor cu regim democratic a crescut,dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul
marii crize economice,astfel nct multe state au cunoscut in anii '30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Dup
cel de-al Doilea Rzboi Mondial,Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica, impunndu-se regimul comunist
care s-a mentinut pn in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. Romnia a revenit la democratie in urma revolutiei din
1989.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizeaz prin separarea puterilor in stat, pluripartitism, respectarea
drepturilor si liberttilor cettenesti, reprezentativitatea. Conform principiului separrii puterilor in stat exista 3
puteri:legislative,executiva si judectoreasca.

Puterea legislative este detinut de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal,egal,direct,secret si liber
exprimat. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Principalele atributii sunt: initierea si
elaborarea legilor,interpelarea membrilor Guvernului,aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare.
Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.

Puterea executive este detinut de Guvern,care aplica legile, administreaz ntregul teritoriu al tarii,asigura realizarea
politicii interne si externe,adopta hotrri si ordonante. Primul ministru este numit de presedinte si are obligatia sa
prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. De asemenea toti ministrii sunt obligate s rspund
la interpelrile parlamentarilor.

Puterea judectoreasca este detinuta de nalta Curte de Justitie si tribunalele locale. Justitia se nfptuieste in numele
legii. Judectorii sunt independenti de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Functia de judector este incompatibila cu
alte functii cu exceptia celei de cadru didactic.

Seful statului este presedintele, ales prin vot universal,egal,direct si liber exprimat de cettenii majori pentru o perioada de
patru ani(conform constitutiei din 2003,pe o perioada de 5 ani.). Presedintele reprezint statul roman si este garantul
independentei nationale, unitarii si integrittii teritoriale. El vegheaz la respectarea constitutiei. Atributiile sefului statului
sunt urmtoarele: numeste primul ministru,poate dizolv Parlamentul,este comandant al fortelor armate, ncheie tratate,
numeste reprezentantii diplomatici,instituie starea de asediu, numeste functiile publice,promulga legi.



Varianta 18







1. secolul XX

2. A. Breton

3. A ,Scriitorul A. Breton public manifestul suprarealismului

B ,Pictorul S. Dali s-a alturat miscrii devenind unul dintre principalii si promotori

4. ,Suprarealismul implic (.) o lume de vis, ilogica, subconstient, metafizic, aflat dincolo de logic, constient
fizic

Explicatia din text: ,membrii miscrii credeau n realitatea superioar a visului fat de starea de veghe, a fanteziei fat de
ratiune, a subconstientului fat de constient

Sau

Explicatia din text: ,S. Dali si defineste picturile drept fotografii de vise pictate manual si le orneaz cu simboluri
reprezentnd diferit complexe, fobii si halucinatii

5. C ,n picturi, n desene, n sculpturi, n obiecte realizate prin montajul arbitrar, se cultiv straniul, insolitul,
neprevzutul. Hazardul devine principiu al compozitiei suprarealiste

Explicatia din text: ,Nevoia (.) de hazard, [ este considerat] ca drum spre revelarea adevratului chip al realittii, [ea] i
face pe artistii suprarealisti s aplice tehnici ce presupun o not de imprevizibil

6. Dou caracteristici ale ideologiei comuniste:

Caracteristica principal ideologiei lui Marx se afl n teza existentei luptei de clas potrivit creia istoria umanittii este
traversat de un conflict iremediabil dintre dou clase antagonice asupritii si asupritorii. n conceptia lui Marx (1848)
completat ulterior de Lenin cu Tezele din aprilie (1917) clasei muncitoare i revine rolul istoric de a pune capt acestui
conflict ntre asupriti si asupritori prin cucerirea puterii n stat, instaurarea unei dictaturi a proletariatului si desfiintarea
propriettii private considerat vinovat de fenomenul ,exploatrii omului de ctre om

Partidul Comunist, detasamentul de avangard a clasei muncitoare este cadrul organizatoric al viitoarei revolutii si a
viitorului stat al oamenilor egali. O alt caracteristic a ideologiei marxist-leniniste a fost conceptia ateist despre lume.
Pornind de la ideea c doar materia este real, c materia a creat activittile intelectuale si spirituale, materialismul
dialectic si istoric a negat existenta lui Dumnezeu, n practic drmnd biserici, interzicnd manifestri religioase si
evident libertatea de gndire si de exprimare a cettenilor din trile unde comunismul a devenit si regim politic. Cele mai
drastice forme ale exprimrii ideologiei comuniste au fost implementate n Rusia. Lovitura de stat a Partidului Bolsevic (25
oct./7 nov 1917) a instaurat ,dictatura proletariatului materializat prin monopolul puterii n minile Partidului Bolsevic,
lichidarea pluripartidismului si a oricror forme de manifestare a societtii civile. Progresiv a fost lichidat proprietatea
privat, s-a trecut la economia dirijat, planificat si centralizat. n plan cultural ateismul a stat la baza formrii ,omului
nou si a culturii comuniste (proletcultismul).

7. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii





Varianta 19





1. Germania

2. Primul rzboi Mondial

3. A Folosirea culorii este limitat la pete vaste

B Picturile expresioniste [folosesc] simboluri noi, (.) culori discordante si forme denaturate

4. Miscarea Podul este caracterizat ca fiind avangarda expresionist si se distinge prin reprezentarea ,unor imagini
voit sintetice si grosolane

Explicatia din text: ,Centrele culturale se bazeaz mai ales pe cutrile si pe experimentul artistilor locali. n vibranta
opozitie fat de mostenirea istoric a Dresdei, apare Podul [unde folosirea culorii este limitat la pete vaste de culoare]

5. B Expresionistul este deplin constient de lumea vizibil (.), este constient c trieste n mai multe lumi
complexe ce se suprapun iar expresionismul reflect preponderenta ,psihologicului (.) asupra firescului descriind lumi
intangibile, cu ajutorul unor tehnici si simboluri noi, prin culori discordante si forme denaturate

6. Dou caracteristici a democratiei: Democratia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evolutie sinuoas. n
primul deceniu interbelic numr statelor cu regim democratic a crescut,dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul
marii crize economice,astfel nct multe state au cunoscut in anii '30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Dup
cel de-al Doilea Rzboi Mondial,Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica, impunndu-se regimul comunist
care s-a mentinut pn in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. Romnia a revenit la democratie in urma revolutiei din
1989.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizeaz prin separarea puterilor in stat, pluripartitism, respectarea
drepturilor si liberttilor cettenesti, reprezentativitatea. Conform principiului separrii puterilor in stat exista trei
puteri:legislative,executiva si judectoreasca.

Puterea legislative este detinut de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal,egal,direct,secret si liber
exprimat. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Principalele atributii sunt: initierea si
elaborarea legilor,interpelarea membrilor Guvernului,aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare.
Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.

Puterea executive este detinut de Guvern,care aplica legile, administreaz ntregul teritoriu al tarii,asigura realizarea
politicii interne si externe,adopta hotrri si ordonante. Primul ministru este numit de presedinte si are obligatia sa
prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. De asemenea toti ministrii sunt obligate s rspund
la interpelrile parlamentarilor.

Puterea judectoreasca este detinuta de nalta Curte de Justitie si tribunalele locale. Justitia se nfptuieste in numele
legii. Judectorii sunt independenti de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Functia de judector este incompatibila cu
alte functii cu exceptia celei de cadru didactic.

Seful statului este presedintele, ales prin vot universal,egal,direct si liber exprimat de cettenii majori pentru o perioada de
patru ani(conform constitutiei din 2003,pe o perioada de 5 ani.). Presedintele reprezint statul roman si este garantul
independentei nationale, unitarii si integrittii teritoriale. El vegheaz la respectarea constitutiei. Atributiile sefului statului
sunt urmtoarele: numeste primul ministru,poate dizolv Parlamentul,este comandant al fortelor armate, ncheie tratate,
numeste reprezentantii diplomatici,instituie starea de asediu, numeste functiile publice,promulga legi.

Prin Legea fundamental sunt declarate drepturile si liberttile romnilor: dreptul la viat si dreptul la integritate fizic si
psihic, sunt interzise tortura si pedeapsa cu moartea; sunt garantate libertatea individual, dreptul la liber circulatie n
tar si n strintate, secretul corespondentei, libertatea de exprimare, dreptul la informatie, dreptul la nvttur; se
garanteaz gratuitatea nvtmntului de stat n conditiile legii, dreptul la vot de la vrsta de 18 ani mpliniti pn n ziua
alegerilor, dreptul de a fi ales, libertatea ntrunirilor, libertatea de opinie. Sunt declarate inviolabile proprietatea si siguranta
persoanei.

7. Dadaismul curent cultural (secolul al XX-lea) aprut n Europa n timpul primului rzboi mondial A fost un
protest artistic mpotriva absurdului provocat de rzboi, ntr-o lume guvernat pn atunci de ratiune. Printre initiatorii si
a fost Tristan Tzara si pictorul Marcel ancu, care se aflau n Elvetia ntre 1915-1922. n art dadaismul constituie un
strigt anarhic, distructiv si prin aceasta a pregtit drumul spre suprarealism.





Varianta 20







1. talia

2. cubismul

3. A ,n 1909 U. Bocconi scrie manifestul picturii futuriste

B n 1909 F. T. Marinetti public manifestul program al miscrii futuriste

4. A ,futurismul refuz arta din muzee si exemplele trecutului, exalt progresul, masina, dinamismul. Din acest motiv
futuristii s-au lsat furati de declaratiile retorice sustinnd interventia italian n rzboi; aceast directie a marcat sfrsitul
miscrii.

Explicatie din text: ,Experienta transeelor este un soc violent [dup 1918 futurismul pierde din important datorit strnsei
sale legturi cu fascismul.] futuristii sustinuser interventia italian n rzboi.

SAU

A - futuristii au sustinut interventia italian n rzboi

Explicatie din text: ,futurismul refuz arta din muzee si exemplele trecutului, exalt progresul, masina, dinamismul. [de
aceea s-au lsat] furati de declaratiile retorice.

5. n pictur, futurismul se exprim prin concentrarea pe traiectoria spatial a obiectelor sau a fiintelor aflate n
miscare.

Explicatia din text: ,descompunerea miscrii, n secvente duce la o translatie a formelor, care se imprim n imagine. Se
ajunge la multiplicarea volumelor.

6. Dou caracteristici a democratiei: Democratia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evolutie sinuoas. n
primul deceniu interbelic numr statelor cu regim democratic a crescut,dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul
marii crize economice,astfel nct multe state au cunoscut in anii '30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Dup
cel de-al Doilea Rzboi Mondial,Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica, impunndu-se regimul comunist
care s-a mentinut pn in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. Romnia a revenit la democratie in urma revolutiei din
1989.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizeaz prin separarea puterilor in stat, pluripartitism, respectarea
drepturilor si liberttilor cettenesti, reprezentativitatea. Conform principiului separrii puterilor in stat exista trei
puteri:legislative,executiva si judectoreasca.

Puterea legislative este detinut de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal,egal,direct,secret si liber
exprimat. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Principalele atributii sunt: initierea si
elaborarea legilor,interpelarea membrilor Guvernului,aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare.
Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.

Puterea executive este detinut de Guvern,care aplica legile, administreaz ntregul teritoriu al tarii,asigura realizarea
politicii interne si externe,adopta hotrri si ordonante. Primul ministru este numit de presedinte si are obligatia sa
prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. De asemenea toti ministrii sunt obligate s rspund
la interpelrile parlamentarilor.

Puterea judectoreasca este detinuta de nalta Curte de Justitie si tribunalele locale. Justitia se nfptuieste in numele
legii. Judectorii sunt independenti de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Functia de judector este incompatibila cu
alte functii cu exceptia celei de cadru didactic.

Seful statului este presedintele, ales prin vot universal,egal,direct si liber exprimat de cettenii majori pentru o perioada de
patru ani(conform constitutiei din 2003,pe o perioada de 5 ani.). Presedintele reprezint statul roman si este garantul
independentei nationale, unitarii si integrittii teritoriale. El vegheaz la respectarea constitutiei. Atributiile sefului statului
sunt urmtoarele: numeste primul ministru,poate dizolv Parlamentul,este comandant al fortelor armate, ncheie tratate,
numeste reprezentantii diplomatici,instituie starea de asediu, numeste functiile publice,promulga legi.

Prin Legea fundamental sunt declarate drepturile si liberttile romnilor: dreptul la viat si dreptul la integritate fizic si
psihic, sunt interzise tortura si pedeapsa cu moartea; sunt garantate libertatea individual, dreptul la liber circulatie n
tar si n strintate, secretul corespondentei, libertatea de exprimare, dreptul la informatie, dreptul la nvttur; se
garanteaz gratuitatea nvtmntului de stat n conditiile legii, dreptul la vot de la vrsta de 18 ani mpliniti pn n ziua
alegerilor, dreptul de a fi ales, libertatea ntrunirilor, libertatea de opinie. Sunt declarate inviolabile proprietatea si siguranta
persoanei.

7. luminismul a fost un curent filozofic, literar, stiintific care s-a manifestat n sec al XV-lea si care considera c ratiunea
este singura capabil s lumineze calea ctre realizarea fericirii umane. Pe plan religios se pleca de la premisa c
principala ndatorire a omului este cea de a fi fericit. luministii admiteau existenta unui Dumnezeu creator al Universului,
dar se nega interventia sa n istoria umanittii. Pe plan politic filozofii iluministi acceptau dou forme de guvernare a
statului: monarhia (Montesquieu, Voltaire) si republica (J.J. Rousseau). Pe plan economic, gnditorii sec al XV-lea
considerau c munca este singura surs a bogtiei si a progresului. Reprezentantii iluminismului au fost: Descartes,
Montesquieu, J.J. Rousseau, Diderot, David Hume, Daniel Defoe, Voltaire.



Varianta 21





1. secolul al XX-lea

2. peisajul

3. A ,n 1874 impresionistii au deschis prima expozitie de grup la Paris

B n 1876 ,La [galeriile] Durand Ruel [din Paris] se deschide o nou expozitie [n 1876]

4. ziarul Le Figaro considera in aprilie 1876 c expozitia deschis de impresionisti la galeriile Durant Ruel este un
dezastru care poate primi oferi publicului doar un moment de ridicol

Explicatie din text: ,sunt indivizi care pufnesc n rs n fata acestor lucrui, dar eu am inima strns, n noco o tar nu se
pot vedea lucrurile pe care le picteaz el [Pissarro] . nici o persoan inteligent nu se poate adapta unei asemenea
rtciri

5. mpresionistii descoper un nou procedeu de reprezentare vizual, lsnd amestecul n seama ochilor
spectatorului.

Explicatia din text: ,ncercnd astefel s sporeas luminozitatea pnzelor lor pentru a da iluzia luminii solare trecut printr-
o prism, ei obtin un adevrat carnaval al culorii, n care ochiul parc particip la un dans de intensitti luminoase
vibrante

6. a) Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.



b) Controlul total exercitat de stat asupra societtii: n societatea comunist fiecare moment din viata unui locuitor era
supravegheat de institutiile statului. n Romnia nregimentarea politic era instituit de la vrste fragede. Astfel copiii din
grdinite erau cuprinsi ntr-o organizatie specific, numit ,,Soimii Patriei'' n care erau educati n spiritul devotamentului
fat de partid si conductorii acestuia. De la vrsta de 7 ani, elevii deveneau fr exceptie membrii a Organizatiei
Pionierilor, care urmrea aceleasi scopuri de manipulare si control. Att soimii ct si pionierii purtau o costumatie
obligatorie, care indica ,de asemenea, tendinta de anihilare a personalittii si uniformizarea membrilor societtii. La 14 ani
pionierii treceau la o nou etap social si politic devenind membrii U.T.C. (Uniunea Tineretului Comunist), depuneau un
jurmnt specific si se pregteau pentru a deveni ,,oamenii noi'' ai regimului comunist. Dup vrsta de 18 ani adultii
puteau deveni membrii ai Partidului Comunist Romn sau, n functie de locurile de munc, erau ncadrati n organizatii
sindicale, aflate de asemenea sub controlul PCR



7. luminismul a fost un curent filozofic, literar, stiintific care s-a manifestat n sec al XV-lea si care considera c
ratiunea este singura capabil s lumineze calea ctre realizarea fericirii umane. Pe plan religios se pleca de la premisa
c principala ndatorire a omului este cea de a fi fericit. luministii admiteau existenta unui Dumnezeu creator al
Universului, dar se nega interventia sa n istoria umanittii. Pe plan politic filozofii iluministi acceptau dou forme de
guvernare a statului: monarhia (Montesquieu, Voltaire) si republica (J.J. Rousseau). Pe plan economic, gnditorii sec al
XV-lea considerau c munca este singura surs a bogtiei si a progresului. Reprezentantii iluminismului au fost:
Descartes, Montesquieu, J.J. Rousseau, Diderot, David Hume, Daniel Defoe, Voltaire.



Varianta 22







1. ,liberalismul economic se proclam aprtorul celor dou postulate de baz ale liberttii economice: initiativa
individual si proprietatea privat.

2. stat democratic

3. Cauza: A- ,Liberttile politice [vizeaz] libertatea presei, a ntrunirilor, libertatea de constiint, dreptul de asi exprima
n libertatea opiniile

Efect: B ,Orice reform, orice revendicare pot face obiectul nu numai al unei discutii libere, ci si al unei actiuni
individuale sau colective pe lng puterile publice, n formele prevzute de lege

4. B ,ntr-o democratie veritabil exist o singur limitare a liberttii: institutiile statului trebuie s fie ocrotite de
violent si de actiuni distrugtoare

,Orice reform, orice revendicare pot face obiectul nu numai al unei discutii libere, ci si al unei actiuni individuale sau
colective pe lng puterile publice, n formele prevzute de lege

5. A ,statul nu trebuie s (.) perturbe [legile naturale ale economiei] prin interventii care ar risca s denatureze
functionarea

,statul nu trebuie s intervin n raportul dintre patroni si salariati

6. luminismul a fost un curent filozofic, literar, stiintific care s-a manifestat n sec al XV-lea si care considera c
ratiunea este singura capabil s lumineze calea ctre realizarea fericirii umane. Pe plan religios se pleca de la premisa
c principala ndatorire a omului este cea de a fi fericit. luministii admiteau existenta unui Dumnezeu creator al
Universului, dar se nega interventia sa n istoria umanittii. Pe plan politic filozofii iluministi acceptau dou forme de
guvernare a statului: monarhia (Montesquieu, Voltaire) si republica (J.J. Rousseau). Pe plan economic, gnditorii sec al
XV-lea considerau c munca este singura surs a bogtiei si a progresului. Reprezentantii iluminismului au fost:
Descartes, Montesquieu, J.J. Rousseau, Diderot, David Hume, Daniel Defoe, Voltaire.

Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este caracterizat
prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie fecund pentru
romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de eroism. Se afirma
literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun modelul Evului
Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera politic. n Franta
romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848 Romantismul a
mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program amplu de
modernizare a societtii

7. Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.



Varianta 23







1. Nazism (national - socialism)

2. Germania

3. Cauza: A ,Statul (.) are sens numai atunci cnd scopul su ultim este mentinerea unei identitti vii a poporului
(.), are misiunea (.) s pstreze poporul ca atare

Efect: B ,Politica rasial [a devenit] punctul central al sistemului, acesta se manifest prin msuri de protejare a rasei
[antisemit]

4. ,Statul (.) are sens numai atunci cnd scopul su ultim este mentinerea unei identitti vii a poporului

Explicatia din text: ,El trebuie s fie nu doar un popor, si prin acesta, n primul rnd, pstrtorul fiintei, pstrtorul sngelui
unui popor

5. ,contopire institutional

Explicatie din text: ,Responsabilii circumscriptiilor regionale cumulau functia de membru de partid si functionali statali

6. luminismul a fost un curent filozofic, literar, stiintific care s-a manifestat n sec al XV-lea si care considera c
ratiunea este singura capabil s lumineze calea ctre realizarea fericirii umane. Pe plan religios se pleca de la premisa
c principala ndatorire a omului este cea de a fi fericit. luministii admiteau existenta unui Dumnezeu creator al
Universului, dar se nega interventia sa n istoria umanittii. Pe plan politic filozofii iluministi acceptau dou forme de
guvernare a statului: monarhia (Montesquieu, Voltaire) si republica (J.J. Rousseau). Pe plan economic, gnditorii sec al
XV-lea considerau c munca este singura surs a bogtiei si a progresului. Reprezentantii iluminismului au fost:
Descartes, Montesquieu, J.J. Rousseau, Diderot, David Hume, Daniel Defoe, Voltaire.

Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este caracterizat
prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie fecund pentru
romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de eroism. Se afirma
literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun modelul Evului
Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera politic. n Franta
romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848 Romantismul a
mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program amplu de
modernizare a societtii

7. Democratia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evolutie sinuoas. n primul deceniu interbelic numr
statelor cu regim democratic a crescut,dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii crize economice,astfel nct
multe state au cunoscut in anii '30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Dup cel de-al Doilea Rzboi
Mondial,Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica, impunndu-se regimul comunist care s-a mentinut pn in
ultimul deceniu in secolul al XX-lea. Romnia a revenit la democratie in urma revolutiei din 1989.Regimul democratic de la
noi din tara se caracterizeaz prin separarea puterilor in stat, pluripartitism, respectarea drepturilor si liberttilor
cettenesti, reprezentativitatea. Conform principiului separrii puterilor in stat exista trei puteri:legislative,executiva si
judectoreasca.

Puterea legislative este detinut de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal,egal,direct,secret si liber
exprimat. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Principalele atributii sunt: initierea si
elaborarea legilor,interpelarea membrilor Guvernului,aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare.
Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.

Puterea executive este detinut de Guvern,care aplica legile, administreaz ntregul teritoriu al tarii,asigura realizarea
politicii interne si externe,adopta hotrri si ordonante. Primul ministru este numit de presedinte si are obligatia sa
prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. De asemenea toti ministrii sunt obligate s rspund
la interpelrile parlamentarilor.

Puterea judectoreasca este detinuta de nalta Curte de Justitie si tribunalele locale. Justitia se nfptuieste in numele
legii. Judectorii sunt independenti de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Functia de judector este incompatibila cu
alte functii cu exceptia celei de cadru didactic.

Seful statului este presedintele, ales prin vot universal,egal,direct si liber exprimat de cettenii majori pentru o perioada de
patru ani(conform constitutiei din 2003,pe o perioada de 5 ani.). Presedintele reprezint statul roman si este garantul
independentei nationale, unitarii si integrittii teritoriale. El vegheaz la respectarea constitutiei. Atributiile sefului statului
sunt urmtoarele: numeste primul ministru,poate dizolv Parlamentul,este comandant al fortelor armate, ncheie tratate,
numeste reprezentantii diplomatici,instituie starea de asediu, numeste functiile publice,promulga legi.




Varianta 24







1. secolul al XX-lea
2. Benito Mussolini, Lennin
3. 1922 talia (Marsul asupra Romei), Mussolini devine prim-ministru

1917 cstigarea puterii de ctre bolsevici (mare revolutie socialist din octombrie)

4. ,Organizarea corporatist a societtii a anulat libertatea sindicatelor (.). Corporatismul intentiona s organizeze
economia si raporturile dintre clase, depsind conflictele pentru ale concilia n numele interesului superior al natiunii
5. Sindicatele trebuiau s devin cureaua de transmisie a politicii partidului: ,sindicatele(.) trebuiau s aib o cuprindere
ct mai larg si sub controlul secret al partidului, s prelungeasc influenta acestuia spre toat categoria de muncitori
6. luminismul a fost un curent filozofic, literar, stiintific care s-a manifestat n sec al XV-lea si care considera c
ratiunea este singura capabil s lumineze calea ctre realizarea fericirii umane. Pe plan religios se pleca de la premisa
c principala ndatorire a omului este cea de a fi fericit. luministii admiteau existenta unui Dumnezeu creator al
Universului, dar se nega interventia sa n istoria umanittii. Pe plan politic filozofii iluministi acceptau dou forme de
guvernare a statului: monarhia (Montesquieu, Voltaire) si republica (J.J. Rousseau). Pe plan economic, gnditorii sec al
XV-lea considerau c munca este singura surs a bogtiei si a progresului. Reprezentantii iluminismului au fost:
Descartes, Montesquieu, J.J. Rousseau, Diderot, David Hume, Daniel Defoe, Voltaire.

Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este caracterizat
prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie fecund pentru
romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de eroism. Se afirma
literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun modelul Evului
Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera politic. n Franta
romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848 Romantismul a
mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program amplu de
modernizare a societtii

7. Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.




Varianta 25





1. secolul al XX-lea
2. Oricare dou tri din urmtoarele: Danemarca, Norvegia, Suedia si Finlanda
3. A ,Tendintele totalitare ale vremii

B ,guvernarea autocrat

4. Democratia este regimul care se opune formelor de guvernare autocrat.

Explicatia din text: ,Singurul mod de a ntelege democratia (.) este de a o caracteriza printr-un ansamblu de norme care
stabilesc cine este autorizat s ia decizii colective si prin ce proceduri

5. ,Puterea omului asupra altor oameni poate fi acordat doar de ceilalti- iar aceasta numai si numai pe baza
revocabilittii.

Explicatia din text: ,Democratia este un sistem baza pe principiul conform cruia nimeni nu se poate proclama
conductor, nimeni nu poete detine puterea n nume personal si n mod irevocabil (.) conductorii vor detine aceast
functie ca urmare a desemnrii libere, nengrdite de ctre cei care urmeaz s fie condusi.

6. luminismul a fost un curent filozofic, literar, stiintific care s-a manifestat n sec al XV-lea si care considera c
ratiunea este singura capabil s lumineze calea ctre realizarea fericirii umane. Pe plan religios se pleca de la premisa
c principala ndatorire a omului este cea de a fi fericit. luministii admiteau existenta unui Dumnezeu creator al
Universului, dar se nega interventia sa n istoria umanittii. Pe plan politic filozofii iluministi acceptau dou forme de
guvernare a statului: monarhia (Montesquieu, Voltaire) si republica (J.J. Rousseau). Pe plan economic, gnditorii sec al
XV-lea considerau c munca este singura surs a bogtiei si a progresului. Reprezentantii iluminismului au fost:
Descartes, Montesquieu, J.J. Rousseau, Diderot, David Hume, Daniel Defoe, Voltaire.

Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este caracterizat
prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie fecund pentru
romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de eroism. Se afirma
literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun modelul Evului
Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera politic. n Franta
romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848 Romantismul a
mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program amplu de
modernizare a societtii

7. Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.




Varianta 26





1. secolul XX
2. trnimea
3. Cauz: C ,votul universal (.)permite tuturor cettenilor adulti s-si desemneze reprezentantii

Efect: A ,Primele alegeri se desfsoar ntr-un climat de libertate si permit unor categorii sociale noi trnime, clasele
populare urbane s participe la viata politic

4. Democratia s-a ndeprtat treptat de ntelesul generic de guvern pentru popor

Explicatie din text: ,[Este] definit pe baza existentei unor conditii imposibil de evitat: libertatea de asociere, de gndire,
de informare, drept de vot si alegeri libere, dreptul liderilor de a se confrunta ntre ei n vederea consensului, posibilitatea
de acces n functii publice, alternarea la guvernare

5. Democratia ,presupune participarea cettenilor la viata public

Explicatia din text: ,cettenii particip direct sau indirect la putere (.) votul universal permite tuturor cettenilor adulti s-ti
desemneze reprezentantii

6. Dou politici culturale:

. Cultura a fost asumat n secolul al XX-lea ca o problem de stat, fiind adoptate msuri politice pentru sustinerea ei.
Trsturi fundamentale ale epocii au fost: perfectionarea nvtmntului si reducerea analfabetismului.

Scolii i-a revenit un rol fundamental n eradicarea strii de napoiere economic si social. Modernizarea ei s-a fcut n
mai multe etape. La nceputul secolului al XX-lea, Gheorghe Lazr- n Tara Romneasc si Gheorghe Asachi- n
Moldova fceau primii pasi. Regulamentele organice au introdus apoi n principate nvtmntul public. O alt etap
important este marcat de Legea nstructiunii Publice adoptat n timpul lui Al. . Cuza (1864). Ea a permis accesul
tuturor categoriilor sociale la educatie, introducnd gratuitatea si obligativitatea nvtmntului primar. De numele lui Al.
oan Cuza este legat si nvtmntul superior prin nfiintarea Universittii din asi (1860) si a celei din Bucuresti (1864).
Dezvoltarea nvtmntului a mai fcut un pas important n 1893, cnd a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache
onescu. Prin el se reorganiza nvtmntul primar cruia i se ddea un caracter practic. Ctiva ani mai trziu Petru Poni
a nfiintat primele grdinite n mediul rural.

Cel mai important rol n modernizarea nvtmntului romnesc si l-a asumat la sfrsitul secolului al XX-lea
matematicianul Spiru Haret. Ocupnd functia de Ministru al nstructiunii Publice n mai multe rnduri, ,omul scoalelor a
reorganizat pe baze moderne nvtmntul de toate gradele si a initiat un amplu program de construire a scolilor n
mediul rural, a organizat programe speciale de pregtire a nvttorilor, punnd bazele unui amplu program de
culturalizare si alfabetizare a satelor. Desi analfabetismul a continuat s fie o problem pentru Romnia, la sfrsitul
secolului al XX-lea populatia scolar era n sensibil crestere,anuntnd efervescenta cultural romneasc din perioada
interbelic.

. Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.

7. Caracteristica principal a ideologiei lui Marx se afl n teza existentei luptei de clas potrivit creia istoria umanittii
este traversat de un conflict iremediabil dintre dou clase antagonice asupritii si asupritorii. n conceptia lui Marx
(1848) completat ulterior de Lenin cu Tezele din aprilie (1917) clasei muncitoare i revine rolul istoric de a pune capt
acestui conflict ntre asupriti si asupritori prin cucerirea puterii n stat, instaurarea unei dictaturi a proletariatului si
desfiintarea propriettii private considerat vinovat de fenomenul ,exploatrii omului de ctre om

Partidul Comunist, detasamentul de avangard a clasei muncitoare este cadrul organizatoric al viitoarei revolutii si al
viitorului stat al oamenilor egali. O alt caracteristic a ideologiei marxist-leniniste a fost conceptia ateist despre lume.
Pornind de la ideea c doar materia este real, c materia a creat activittile intelectuale si spirituale, materialismul
dialectic si istoric a negat existenta lui Dumnezeu, n practic drmnd biserici, interzicnd manifestrile religioase si
evident libertatea de gndire si de exprimare a cettenilor din trile unde comunismul a devenit si regim politic. Cele mai
drastice forme ale exprimrii ideologiei comuniste au fost implementate n Rusia. Lovitura de stat a Partidului Bolsevic (25
oct./7 nov 1917) a instaurat ,dictatura proletariatului, materializat prin monopolul puterii n minile Partidului Bolsevic,
lichidarea pluripartidismului si a oricror forme de manifestare a societtii civile. Progresiv a fost lichidat proprietatea
privat, s-a trecut la economia dirijat, planificat si centralizat. n plan cultural ateismul a stat la baza formrii ,omului
nou si a culturii comuniste (proletcultismul).





Varianta 27





1. Trile de Nord
2. art degenerat
3. A ,revansa sentimentului asupra natiunii

B ,Proclam superioritatea individului si a personalittii sale

4. Tara de origine a romantismului este Germania

Explicatia din text: ,n Germania adjectivul romantish se afirm mpotriva tiraniei neoclasicismului. Romantismul
marcheaz ruptura complet cu ideile trecutului (.) reclam dreptul la art pentru art. Aceast revendicare apare pentru
prima dat n Germania n textele lui Schelling Schiller, Lessing

5. Originea expresionismului este n spatiul german.

Explicatia din text: ,expresionismul se naste aproape n acelasi timp, n diferite orase germane (.) Dresda (.) Munchen
(.) Weimark (.) Berlin

6. Dou politici culturale: Cultura a fost asumat n secolul al XX-lea ca o problem de stat, fiind adoptate msuri
politice pentru sustinerea ei. Trsturi fundamentale ale epocii au fost: perfectionarea nvtmntului si reducerea
analfabetismului.

Scolii i-a revenit un rol fundamental n eradicarea strii de napoiere economic si social. Modernizarea ei s-a fcut n
mai multe etape. La nceputul secolului al XX-lea, Gheorghe Lazr- n Tara Romneasc si Gheorghe Asachi- n
Moldova fceau primii pasi. Regulamentele organice au introdus apoi n principate nvtmntul public. O alt etap
important este marcat de Legea nstructiunii Publice adoptat n timpul lui Al. . Cuza (1864). Ea a permis accesul
tuturor categoriilor sociale la educatie, introducnd gratuitatea si obligativitatea nvtmntului primar. De numele lui Al.
oan Cuza este legat si nvtmntul superior prin nfiintarea Universittii din asi (1860) si a celei din Bucuresti (1864).
Dezvoltarea nvtmntului a mai fcut un pas important n 1893, cnd a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache
onescu. Prin el se reorganiza nvtmntul primar cruia i se ddea un caracter practic. Ctiva ani mai trziu Petru Poni
a nfiintat primele grdinite n mediul rural.

Cel mai important rol n modernizarea nvtmntului romnesc si l-a asumat la sfrsitul secolului al XX-lea
matematicianul Spiru Haret. Ocupnd functia de Ministru al nstructiunii Publice n mai multe rnduri, ,omul scoalelor a
reorganizat pe baze moderne nvtmntul de toate gradele si a initiat un amplu program de construire a scolilor n
mediul rural, a organizat programe speciale de pregtire a nvttorilor, punnd bazele unui amplu program de
culturalizare si alfabetizare a satelor. Desi analfabetismul a continuat s fie o problem pentru Romnia, la sfrsitul
secolului al XX-lea populatia scolar era n sensibil crestere,anuntnd efervescenta cultural romneasc din perioada
interbelic.

Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.

7. Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.




Varianta 28







1. secolul al XX-lea
2. Partidul Comunist
3. Lenin
4. muncitorii
5. Atitudinea bolsevicilor fat de cei care muncesc: ,controlul secret al partidului s prelungeasc influenta acestuia spre
toate categoriile de muncitori

Explicatia din text: ,preluarea si controlul strict al [organizatiilor de mas] pentru a fi utilizate conform scopului partidului
unic

6. ,mentinerea la putere a bolsevicilor a impus recurgerea permanent la msuri politienesti

Explicatia din text: ,muncitorii au ntors spatele comunistilor si tranii au nceput s se rzvrteasc

7. Dou curente culturale:

luminismul a fost un curent filozofic, literar, stiintific care s-a manifestat n sec al XV-lea si care considera c ratiunea
este singura capabil s lumineze calea ctre realizarea fericirii umane. Pe plan religios se pleca de la premisa c
principala ndatorire a omului este cea de a fi fericit. luministii admiteau existenta unui Dumnezeu creator al Universului,
dar se nega interventia sa n istoria umanittii. Pe plan politic filozofii iluministi acceptau dou forme de guvernare a
statului: monarhia (Montesquieu, Voltaire) si republica (J.J. Rousseau). Pe plan economic, gnditorii sec al XV-lea
considerau c munca este singura surs a bogtiei si a progresului. Reprezentantii iluminismului au fost: Descartes,
Montesquieu, J.J. Rousseau, Diderot, David Hume, Daniel Defoe, Voltaire.

Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este caracterizat
prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie fecund pentru
romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de eroism. Se afirma
literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun modelul Evului
Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera politic. n Franta
romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848 Romantismul a
mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program amplu de
modernizare a societtii

8. Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.



Varianta 29





1. Principiul autocratic
2. ,Axioma democratic este aceea c puterea omului asupra altor oameni poate fi acordat de ctre ceilalti.
3. Cauza: C ,Cettenii particip direct sau indirect la putere (.) votul universal permite tuturor cettenilor adulti s-si
desemneze reprezentantii

Efect: B ,nimeni nu se poate proclama conductor, nimeni nu poate detine puterea n nume personal si n mod
irevocabil

4. Statul democratic este garantul respectrii liberttilor individuale si a domniei legii.

Explicatia din text: ,ntr-o democratie veritabil exist o singur limitare a liberttii: institutiile statului trebuie s fie ocrotite
de violent si de actiuni distrugtoare. Orice reform, orice revendicare pot face obiectul (.) unei discutii libere (.) unei
actiuni (.) n fortele prevzute de lege

5. Statul este garantul economiei de piat.

Explicatia din text: ,Statul nu trebuie s perturbe [legile naturale a economiei] prin interventii care ar risca s denatureze
functionarea (.) statul nu trebuie s intervin n raporturile dintre patroni si salariati

6. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

7. Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.




Varianta 30







1. Europa
2. Principiul autocratic
3. A Democratia dispare ,oricnd puterea celorlalti de a desemna pe cineva este contrafcut sau anihilat

B Democratia parlamentar este incapabil ,de a depsii perioadele de criz (.) [Primul Rzboi Mondial] este cstigat
de guverne care si proclamau atasamentul fat de principiile liberale, dar care n realitate aplic un sistem de economie
dirijat si o economie militar

4. A Cauza: Axioma democratic este aceea c puterea omului asupra altor oameni poate fi acordat de ctre ceilalti
iar aceasta numai si numai pe baza revocabilittii

Efect: - ,Conductorii vor detine aceast functie ca urmare a desemnrii libere, nengrdite de ctre cai care urmeaz s
fie condusi

5. B ,Dictatura proletariatului (.) nu este dictatura majorittii, ci a minorittii, si nici a acestei minoritti n ntregime ca
clas, ci a unui partid, adic a unui fragment din aceast clas

,Dictatura proletariatului (.) reprezint o minoritate a minorittii care dicteaz majorittii si care duce n mod fatal prin
oligarhia ctorva la cezarismul unuia

6. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

7. Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.



Varianta 31





1. Schelling/ Schiller/ Lessing (oricare dintre ei)
2. jumtatea vestic a Europei
3. romantism
4. Germania
5. C Dadaismul: ,respinge orice fel de art (.), scandalul era principiul su de coeziune

Suprarealismul: ,[a fost] la fel de preocupat s resping arta (.) ti la fel de predispus spre scandal

6. A Romantismul se opune neoclasicismului

Romantismul afirm c ,opera de art romantic trebuie s fie autonom si unic

Neoclasicismul afirm c ,ratiunea de a fi a unei opere de art const n ilustrarea unui program teoretic

7. Dou caracteristici a democratiei: Democratia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evolutie sinuoas. n
primul deceniu interbelic numr statelor cu regim democratic a crescut,dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul
marii crize economice,astfel nct multe state au cunoscut in anii '30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Dup
cel de-al Doilea Rzboi Mondial,Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica, impunndu-se regimul comunist
care s-a mentinut pn in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. Romnia a revenit la democratie in urma revolutiei din
1989.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizeaz prin separarea puterilor in stat, pluripartitism, respectarea
drepturilor si liberttilor cettenesti, reprezentativitatea. Conform principiului separrii puterilor in stat exista trei
puteri:legislative,executiva si judectoreasca.

Puterea legislative este detinut de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal,egal,direct,secret si liber
exprimat. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Principalele atributii sunt: initierea si
elaborarea legilor,interpelarea membrilor Guvernului,aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare.
Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.

Puterea executive este detinut de Guvern,care aplica legile, administreaz ntregul teritoriu al tarii,asigura realizarea
politicii interne si externe,adopta hotrri si ordonante. Primul ministru este numit de presedinte si are obligatia sa
prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. De asemenea toti ministrii sunt obligate s rspund
la interpelrile parlamentarilor.

Puterea judectoreasca este detinuta de nalta Curte de Justitie si tribunalele locale. Justitia se nfptuieste in numele
legii. Judectorii sunt independenti de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Functia de judector este incompatibila cu
alte functii cu exceptia celei de cadru didactic.

Seful statului este presedintele, ales prin vot universal,egal,direct si liber exprimat de cettenii majori pentru o perioada de
patru ani(conform constitutiei din 2003,pe o perioada de 5 ani.). Presedintele reprezint statul roman si este garantul
independentei nationale, unitarii si integrittii teritoriale. El vegheaz la respectarea constitutiei. Atributiile sefului statului
sunt urmtoarele: numeste primul ministru,poate dizolv Parlamentul,este comandant al fortelor armate, ncheie tratate,
numeste reprezentantii diplomatici,instituie starea de asediu, numeste functiile publice,promulga legi.

Prin Legea fundamental sunt declarate drepturile si liberttile romnilor: dreptul la viat si dreptul la integritate fizic si
psihic, sunt interzise tortura si pedeapsa cu moartea; sunt garantate libertatea individual, dreptul la liber circulatie n
tar si n strintate, secretul corespondentei, libertatea de exprimare, dreptul la informatie, dreptul la nvttur; se
garanteaz gratuitatea nvtmntului de stat n conditiile legii, dreptul la vot de la vrsta de 18 ani mpliniti pn n ziua
alegerilor, dreptul de a fi ales, libertatea ntrunirilor, libertatea de opinie. Sunt declarate inviolabile proprietatea si siguranta
persoanei.

8. Controlul total exercitat de stat asupra societtii: n societatea comunist fiecare moment din viata unui locuitor era
supravegheat de institutiile statului. n Romnia nregimentarea politic era instituit de la vrste fragede. Astfel copiii din
grdinite erau cuprinsi ntr-o organizatie specific, numit ,,Soimii Patriei'' n care erau educati n spiritul devotamentului
fat de partid si conductorii acestuia. De la vrsta de 7 ani, elevii deveneau fr exceptie membrii a Organizatiei
Pionierilor, care urmrea aceleasi scopuri de manipulare si control. Att soimii ct si pionierii purtau o costumatie
obligatorie, care indica ,de asemenea, tendinta de anihilare a personalittii si uniformizarea membrilor societtii. La 14 ani
pionierii treceau la o nou etap social si politic devenind membrii U.T.C. (Uniunea Tineretului Comunist), depuneau un
jurmnt specific si se pregteau pentru a deveni ,,oamenii noi'' ai regimului comunist. Dup vrsta de 18 ani adultii
puteau deveni membrii ai Partidului Comunist Romn sau, n functie de locurile de munc, erau ncadrati n organizatii
sindicale, aflate de asemenea sub controlul PCR




Varianta 32







1. secolul al XX-lea
2. Nazismul
3. A ,literatura cea mai bun a fost pus pe foc

C ,liberttile politice [vizeaz] libertatea presei (..) dreptul de a-si exprima n libertate opiniile

4. C ,Democratia se vrea si liberal pentru c ea are drept scop mentinerea si aprarea liberttilor individuale

,Dreptul de a-si exprima n libertate opiniile, siguranta de a nu fi arestat fr motiv

5. B ,Dac as fi rostit asa ceva n public as fi disprut fr urm
6. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

7. Cultura a fost asumat n secolul al XX-lea ca o problem de stat, fiind adoptate msuri politice pentru sustinerea ei.
Trsturi fundamentale ale epocii au fost: perfectionarea nvtmntului si reducerea analfabetismului.

Scolii i-a revenit un rol fundamental n eradicarea strii de napoiere economic si social. Modernizarea ei s-a fcut n
mai multe etape. La nceputul secolului al XX-lea, Gheorghe Lazr- n Tara Romneasc si Gheorghe Asachi- n
Moldova fceau primii pasi. Regulamentele organice au introdus apoi n principate nvtmntul public. O alt etap
important este marcat de Legea nstructiunii Publice adoptat n timpul lui Al. . Cuza (1864). Ea a permis accesul
tuturor categoriilor sociale la educatie, introducnd gratuitatea si obligativitatea nvtmntului primar. De numele lui Al.
oan Cuza este legat si nvtmntul superior prin nfiintarea Universittii din asi (1860) si a celei din Bucuresti (1864).
Dezvoltarea nvtmntului a mai fcut un pas important n 1893, cnd a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache
onescu. Prin el se reorganiza nvtmntul primar cruia i se ddea un caracter practic. Ctiva ani mai trziu Petru Poni
a nfiintat primele grdinite n mediul rural.

Cel mai important rol n modernizarea nvtmntului romnesc si l-a asumat la sfrsitul secolului al XX-lea
matematicianul Spiru Haret. Ocupnd functia de Ministru al nstructiunii Publice n mai multe rnduri, ,omul scoalelor a
reorganizat pe baze moderne nvtmntul de toate gradele si a initiat un amplu program de construire a scolilor n
mediul rural, a organizat programe speciale de pregtire a nvttorilor, punnd bazele unui amplu program de
culturalizare si alfabetizare a satelor. Desi analfabetismul a continuat s fie o problem pentru Romnia, la sfrsitul
secolului al XX-lea populatia scolar era n sensibil crestere,anuntnd efervescenta cultural romneasc din perioada
interbelic.



Varianta 33





1. . V. Stalin
2. Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
3. A Socialismul

B - Comunism

4. A ,nu trebuie s studiez dect ansamblul

Explicatia din text: ,un sef de armat si conduce lupttorii nu din transee, ci pe hart

5. B Hrusciov considera c Stalin a condus ,prin impunerea conceptiilor sale solicitnd supunerea absolut n fata
opiniilor sale

Explicatia din text: ,oricine se opunea conceptiilor sale s-au ncerca s-si demonstreze punctul de vedere, era sortit s fie
ndeprtat din conducerea colectiv si s sufere anihilarea moral si fizic

6. Dou caracteristici a democratiei: Democratia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evolutie sinuoas. n
primul deceniu interbelic numr statelor cu regim democratic a crescut,dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul
marii crize economice,astfel nct multe state au cunoscut in anii '30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Dup
cel de-al Doilea Rzboi Mondial,Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica, impunndu-se regimul comunist
care s-a mentinut pn in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. Romnia a revenit la democratie in urma revolutiei din
1989.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizeaz prin separarea puterilor in stat, pluripartitism, respectarea
drepturilor si liberttilor cettenesti, reprezentativitatea. Conform principiului separrii puterilor in stat exista trei
puteri:legislative,executiva si judectoreasca.

Puterea legislative este detinut de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal,egal,direct,secret si liber
exprimat. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Principalele atributii sunt: initierea si
elaborarea legilor,interpelarea membrilor Guvernului,aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare.
Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.

Puterea executive este detinut de Guvern,care aplica legile, administreaz ntregul teritoriu al tarii,asigura realizarea
politicii interne si externe,adopta hotrri si ordonante. Primul ministru este numit de presedinte si are obligatia sa
prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. De asemenea toti ministrii sunt obligate s rspund
la interpelrile parlamentarilor.

Puterea judectoreasca este detinuta de nalta Curte de Justitie si tribunalele locale. Justitia se nfptuieste in numele
legii. Judectorii sunt independenti de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Functia de judector este incompatibila cu
alte functii cu exceptia celei de cadru didactic.

Seful statului este presedintele, ales prin vot universal,egal,direct si liber exprimat de cettenii majori pentru o perioada de
patru ani(conform constitutiei din 2003,pe o perioada de 5 ani.). Presedintele reprezint statul roman si este garantul
independentei nationale, unitarii si integrittii teritoriale. El vegheaz la respectarea constitutiei. Atributiile sefului statului
sunt urmtoarele: numeste primul ministru,poate dizolv Parlamentul,este comandant al fortelor armate, ncheie tratate,
numeste reprezentantii diplomatici,instituie starea de asediu, numeste functiile publice,promulga legi.

Prin Legea fundamental sunt declarate drepturile si liberttile romnilor: dreptul la viat si dreptul la integritate fizic si
psihic, sunt interzise tortura si pedeapsa cu moartea; sunt garantate libertatea individual, dreptul la liber circulatie n
tar si n strintate, secretul corespondentei, libertatea de exprimare, dreptul la informatie, dreptul la nvttur; se
garanteaz gratuitatea nvtmntului de stat n conditiile legii, dreptul la vot de la vrsta de 18 ani mpliniti pn n ziua
alegerilor, dreptul de a fi ales, libertatea ntrunirilor, libertatea de opinie. Sunt declarate inviolabile proprietatea si siguranta
persoanei.

7. Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.




Varianta 34





1. secolul al XX-lea
2. reunificarea Germaniei
3. A Partidul Nazist (N .S. D. A. P)

B Partidul Comunist

4. B Democratia a fost o alternativ realist n Germania n 1989

,Un alt conservator (.) sub presiunea strzii (.) pe 9 noiembrie las s se deschid brese n Zidul Berlinului

,Comitetul Central al Partidului Comunist a aprobat votul secret, liber, democratic si pluralism

5. A Cauza: ,Hitler prevedea crearea unui stat n care s existe un singur partid [nazist] a tot cuprinztor si care s fie
condus dup principiul dictatorial.

Efect: ,Marea mas a populatiei trebuia subjugat n numele binelui general, n schimb, conductorul trebuia s se nalte
deasupra celorlalti, ca s insufle natiunii dorinta de actiune si s ia deciziile necesare

6. Cultura a fost asumat n secolul al XX-lea ca o problem de stat, fiind adoptate msuri politice pentru sustinerea ei.
Trsturi fundamentale ale epocii au fost: perfectionarea nvtmntului si reducerea analfabetismului.

Scolii i-a revenit un rol fundamental n eradicarea strii de napoiere economic si social. Modernizarea ei s-a fcut n
mai multe etape. La nceputul secolului al XX-lea, Gheorghe Lazr- n Tara Romneasc si Gheorghe Asachi- n
Moldova fceau primii pasi. Regulamentele organice au introdus apoi n principate nvtmntul public. O alt etap
important este marcat de Legea nstructiunii Publice adoptat n timpul lui Al. . Cuza (1864). Ea a permis accesul
tuturor categoriilor sociale la educatie, introducnd gratuitatea si obligativitatea nvtmntului primar. De numele lui Al.
oan Cuza este legat si nvtmntul superior prin nfiintarea Universittii din asi (1860) si a celei din Bucuresti (1864).
Dezvoltarea nvtmntului a mai fcut un pas important n 1893, cnd a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache
onescu. Prin el se reorganiza nvtmntul primar cruia i se ddea un caracter practic. Ctiva ani mai trziu Petru Poni
a nfiintat primele grdinite n mediul rural.

Cel mai important rol n modernizarea nvtmntului romnesc si l-a asumat la sfrsitul secolului al XX-lea
matematicianul Spiru Haret. Ocupnd functia de Ministru al nstructiunii Publice n mai multe rnduri, ,omul scoalelor a
reorganizat pe baze moderne nvtmntul de toate gradele si a initiat un amplu program de construire a scolilor n
mediul rural, a organizat programe speciale de pregtire a nvttorilor, punnd bazele unui amplu program de
culturalizare si alfabetizare a satelor. Desi analfabetismul a continuat s fie o problem pentru Romnia, la sfrsitul
secolului al XX-lea populatia scolar era n sensibil crestere,anuntnd efervescenta cultural romneasc din perioada
interbelic.

Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.

7. Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.





Varianta 35





1. secolul al XX-lea
2. Uniunea Sovietic
3. B Cauza: ,Stalin a inventat conceptul de dusman al poporului

Efect ,la 18 ianuarie 1935, n toate organizatiile de partid a fost difuzat scrisoarea (.) n care se cerea mobilizarea
tuturor fortelor n vederea distrugerii cuiburilor contrarevolutionare ale dusmanilor partidului si poporului

4. C Regimul democratiei liberale (.)subntelege garantia tuturor formelor de libertate (.) ea are drept scop
mentinerea si aprarea liberttilor individuale
5. B Cauza: ,Stalin a actionat (.) prin impunerea conceptiilor sale solicitnd supunerea absolut n fata opiniilor sale

Efect: ,oricine se opunea conceptiilor sale sau ncerca s-si demonstreze punctul de vedere, era sortit s fie ndeprtat
din conducerea colectiv si s sufere anihilarea moral si fizic

6. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

7. Cultura a fost asumat n secolul al XX-lea ca o problem de stat, fiind adoptate msuri politice pentru sustinerea ei.
Trsturi fundamentale ale epocii au fost: perfectionarea nvtmntului si reducerea analfabetismului.

Scolii i-a revenit un rol fundamental n eradicarea strii de napoiere economic si social. Modernizarea ei s-a fcut n
mai multe etape. La nceputul secolului al XX-lea, Gheorghe Lazr- n Tara Romneasc si Gheorghe Asachi- n
Moldova fceau primii pasi. Regulamentele organice au introdus apoi n principate nvtmntul public. O alt etap
important este marcat de Legea nstructiunii Publice adoptat n timpul lui Al. . Cuza (1864). Ea a permis accesul
tuturor categoriilor sociale la educatie, introducnd gratuitatea si obligativitatea nvtmntului primar. De numele lui Al.
oan Cuza este legat si nvtmntul superior prin nfiintarea Universittii din asi (1860) si a celei din Bucuresti (1864).
Dezvoltarea nvtmntului a mai fcut un pas important n 1893, cnd a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache
onescu. Prin el se reorganiza nvtmntul primar cruia i se ddea un caracter practic. Ctiva ani mai trziu Petru Poni
a nfiintat primele grdinite n mediul rural.

Cel mai important rol n modernizarea nvtmntului romnesc si l-a asumat la sfrsitul secolului al XX-lea
matematicianul Spiru Haret. Ocupnd functia de Ministru al nstructiunii Publice n mai multe rnduri, ,omul scoalelor a
reorganizat pe baze moderne nvtmntul de toate gradele si a initiat un amplu program de construire a scolilor n
mediul rural, a organizat programe speciale de pregtire a nvttorilor, punnd bazele unui amplu program de
culturalizare si alfabetizare a satelor. Desi analfabetismul a continuat s fie o problem pentru Romnia, la sfrsitul
secolului al XX-lea populatia scolar era n sensibil crestere,anuntnd efervescenta cultural romneasc din perioada
interbelic.



Varianta 36





1. talia
2. Camera Deputatilor
3. A Convingerea lui Mussolini: ,fascismul neag faptul c numrul [oamenilor] prin calittile sale poate dirija societtile
umane

B Faptele lui Mussolini: ,Mussolini a introdus un proiect de lege [care] presupunea c partidul politic care obtinea cele
mai multe voturi n alegerile generale (.) s primeasc dou treimi din locurile din Camera Deputatilor

4. Mussolini crede c inegalitatea dintre oameni este ,de ne sters, fecund, binefctoare (.) este imposibil de a fi
nivelat printr-un fapt mecanic si exterior, precum votul universal
5. Declaratia universal a drepturilor omului afirm c ,vointa poporului trebuie s constituie baza puterilor n stat;
aceast voint trebuie s fie exprimat prin alegeri nefalsificate, care s aib loc n mod periodic, prin sufragiul universal,
egal si exprimat prin vot secret
6. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

7. Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.





Varianta 37







1. Primul Rzboi Mondial
2. talia
3. A Comunismul

B - Socialismul

4. Pentru fascism, totul este n stat si nimic uman, nimic spiritual nu exist si nu are valoare n afara statului. n acest
sens, fascismul este totalitar.
5. ,Fascismul [este] o ideologie si un regim politic aprute n Europa dup Primul Rzboi Mondial (.) s-a caracterizat
prin nationalism extremist, misticism, violent, cultul fortei, supunerea neconditionat fat de vointa liderilor charismatici,
promovarea rasismului (.) si a sovinismului
6. Dou caracteristici a democratiei: Democratia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evolutie sinuoas. n primul
deceniu interbelic numr statelor cu regim democratic a crescut,dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii
crize economice,astfel nct multe state au cunoscut in anii '30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Dup cel de-
al Doilea Rzboi Mondial,Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica, impunndu-se regimul comunist care s-a
mentinut pn in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. Romnia a revenit la democratie in urma revolutiei din
1989.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizeaz prin separarea puterilor in stat, pluripartitism, respectarea
drepturilor si liberttilor cettenesti, reprezentativitatea. Conform principiului separrii puterilor in stat exista trei
puteri:legislative,executiva si judectoreasca.

Puterea legislative este detinut de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal,egal,direct,secret si liber
exprimat. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Principalele atributii sunt: initierea si
elaborarea legilor,interpelarea membrilor Guvernului,aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare.
Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.

Puterea executive este detinut de Guvern,care aplica legile, administreaz ntregul teritoriu al tarii,asigura realizarea
politicii interne si externe,adopta hotrri si ordonante. Primul ministru este numit de presedinte si are obligatia sa
prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. De asemenea toti ministrii sunt obligate s rspund
la interpelrile parlamentarilor.

Puterea judectoreasca este detinuta de nalta Curte de Justitie si tribunalele locale. Justitia se nfptuieste in numele
legii. Judectorii sunt independenti de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Functia de judector este incompatibila cu
alte functii cu exceptia celei de cadru didactic.

Seful statului este presedintele, ales prin vot universal,egal,direct si liber exprimat de cettenii majori pentru o perioada de
patru ani(conform constitutiei din 2003,pe o perioada de 5 ani.). Presedintele reprezint statul roman si este garantul
independentei nationale, unitarii si integrittii teritoriale. El vegheaz la respectarea constitutiei. Atributiile sefului statului
sunt urmtoarele: numeste primul ministru,poate dizolv Parlamentul,este comandant al fortelor armate, ncheie tratate,
numeste reprezentantii diplomatici,instituie starea de asediu, numeste functiile publice,promulga legi.

Prin Legea fundamental sunt declarate drepturile si liberttile romnilor: dreptul la viat si dreptul la integritate fizic si
psihic, sunt interzise tortura si pedeapsa cu moartea; sunt garantate libertatea individual, dreptul la liber circulatie n
tar si n strintate, secretul corespondentei, libertatea de exprimare, dreptul la informatie, dreptul la nvttur; se
garanteaz gratuitatea nvtmntului de stat n conditiile legii, dreptul la vot de la vrsta de 18 ani mpliniti pn n ziua
alegerilor, dreptul de a fi ales, libertatea ntrunirilor, libertatea de opinie. Sunt declarate inviolabile proprietatea si siguranta
persoanei.

7. Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.





Varianta 38





1. U. R. S. S
2. Stalin
3. B n Rusia: ,clasele exploatatoare erau deja lichidate

C ,[n Europa] se nmulteau regimurile totalitare instaurate si sustinute de vechile clase conductoare

4. V Stalin consider c societatea trebuie condus n mod autoritar: ,Nu pot s m las impresionat de amnunte triste,
care se regsesc n toate societtile, nu trebuie s studiez dect ansamblul

Explicatia din text: ,Un sef de armat si conduce lupttorii nu din transee, ci pe hart

5. Hrusciov consider c actiunile lui Stalin au fost exagerate.

Explicatia din text: ,Stalin a folosit metode extreme si represiuni n mas, ntr-un moment n care revolutia era deja
victorioas, cnd statul sovietic era deja ntrit, cnd clasele sociale erau deja lichidate si relatiile socialiste erau deja
nrdcinate solid

6. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

7. Controlul total exercitat de stat asupra societtii: n societatea comunist fiecare moment din viata unui locuitor era
supravegheat de institutiile statului. n Romnia nregimentarea politic era instituit de la vrste fragede. Astfel copiii din
grdinite erau cuprinsi ntr-o organizatie specific, numit ,,Soimii Patriei'' n care erau educati n spiritul devotamentului
fat de partid si conductorii acestuia. De la vrsta de 7 ani, elevii deveneau fr exceptie membrii a Organizatiei
Pionierilor, care urmrea aceleasi scopuri de manipulare si control. Att soimii ct si pionierii purtau o costumatie
obligatorie, care indica ,de asemenea, tendinta de anihilare a personalittii si uniformizarea membrilor societtii. La 14 ani
pionierii treceau la o nou etap social si politic devenind membrii U.T.C. (Uniunea Tineretului Comunist), depuneau un
jurmnt specific si se pregteau pentru a deveni ,,oamenii noi'' ai regimului comunist. Dup vrsta de 18 ani adultii
puteau deveni membrii ai Partidului Comunist Romn sau, n functie de locurile de munc, erau ncadrati n organizatii
sindicale, aflate de asemenea sub controlul PCR






Varianta 39





1. Europa; URSS
2. ideologia si teroarea
3. ,Totalitarismul a descoperit un mijloc de a domina si teroriza fiintele omenesti, dinluntru [prin ideologie]

Explicatia din text: ,Totalitarismul nu se multumeste niciodat s conduc prin mijloace externe si anume prin stat si
printr-o masinrie a violentei

4. ,Sub ciomagul Stalinist [Comunismul din URSS] se transform ntr-un regim totalitar si terorist

Explicatia din text: ,[El este] tot att de indiferent ca si omoloagele sale fasciste fat de liberttile sociale (.) si fat de
respectul pentru om

5. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

6. Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.






Varianta 40





1. Uniunea Sovietic
2. ,Anul 1917 a marcat nceputul ridicrii proletariatului din ntreaga lume mpotriva burgheziei
3. B ,Prima etap a revolutiei (.) a dat puterea burgheziei

C ,Burghezia (.) clasa capitalist exploatatoare

4. B n Tezele din aprilie 1917 Lenin afirm c Rusia a devenit:

,O republic a Sovietelor deputatilor muncitorilor, salariatilor agricol si tranilor din ntreaga tar, de la baz pn la vrf

,n domeniul agrar (.) confiscarea tuturor pmnturilor marilor proprietari funciari. Nationalizarea tuturor terenurilor n
tar si punerea acestora la dispozitia sovietelor locale

5. A ,Sistemul stahanovist (.) sfrma orice solidaritate si constiint de clas n rndurile muncitorilor prin competitia
feroce (.) prin solidificarea temporal a unei aristocratii stahanoviste

,n 1938, prin introducerea unei crti de munc (.) ntreag clas muncitoare rus a fost transformat, oficial, ntr-o
gigantic fort de munc silnic

6. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

7. Democratia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evolutie sinuoas. n primul deceniu interbelic numr statelor
cu regim democratic a crescut,dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii crize economice,astfel nct multe
state au cunoscut in anii '30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial,Europa
de Est a intrat in sfera de influenta sovietica, impunndu-se regimul comunist care s-a mentinut pn in ultimul deceniu in
secolul al XX-lea. Romnia a revenit la democratie in urma revolutiei din 1989.Regimul democratic de la noi din tara se
caracterizeaz prin separarea puterilor in stat, pluripartitism, respectarea drepturilor si liberttilor cettenesti,
reprezentativitatea. Conform principiului separrii puterilor in stat exista trei puteri:legislative,executiva si judectoreasca.

Puterea legislative este detinut de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal,egal,direct,secret si liber
exprimat. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Principalele atributii sunt: initierea si
elaborarea legilor,interpelarea membrilor Guvernului,aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare.
Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.

Puterea executive este detinut de Guvern,care aplica legile, administreaz ntregul teritoriu al tarii,asigura realizarea
politicii interne si externe,adopta hotrri si ordonante. Primul ministru este numit de presedinte si are obligatia sa
prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. De asemenea toti ministrii sunt obligate s rspund
la interpelrile parlamentarilor.

Puterea judectoreasca este detinuta de nalta Curte de Justitie si tribunalele locale. Justitia se nfptuieste in numele
legii. Judectorii sunt independenti de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Functia de judector este incompatibila cu
alte functii cu exceptia celei de cadru didactic.





Varianta 41







1. Germania
2. Reichstag-ul [Parlamentul]
3. Partidul Nazist, Partidul Comunist
4. Dictatura (.) ajunsese foarte departe cu integrarea total si egalizarea tovarsilor

Explicatia din text: ,Partidul national-socialist (.) fcuse tot ce i sttea n putint, pentru a dezagrega si a desfiinta statul
german

5. ,[n Germania] teroarea devine politic de stat

Explicatia din text: ,Pentru oponenti se ntrebuintau diverse metode ce convingere sau intimidare: asasinatul, arestarea n
mas, perchezitiile la domiciliu, lagrele de exterminare fizic, retragerea cetteniei

6. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

7. Cultura a fost asumat n secolul al XX-lea ca o problem de stat, fiind adoptate msuri politice pentru sustinerea ei.
Trsturi fundamentale ale epocii au fost: perfectionarea nvtmntului si reducerea analfabetismului.

Scolii i-a revenit un rol fundamental n eradicarea strii de napoiere economic si social. Modernizarea ei s-a fcut n
mai multe etape. La nceputul secolului al XX-lea, Gheorghe Lazr- n Tara Romneasc si Gheorghe Asachi- n
Moldova fceau primii pasi. Regulamentele organice au introdus apoi n principate nvtmntul public. O alt etap
important este marcat de Legea nstructiunii Publice adoptat n timpul lui Al. . Cuza (1864). Ea a permis accesul
tuturor categoriilor sociale la educatie, introducnd gratuitatea si obligativitatea nvtmntului primar. De numele lui Al.
oan Cuza este legat si nvtmntul superior prin nfiintarea Universittii din asi (1860) si a celei din Bucuresti (1864).
Dezvoltarea nvtmntului a mai fcut un pas important n 1893, cnd a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache
onescu. Prin el se reorganiza nvtmntul primar cruia i se ddea un caracter practic. Ctiva ani mai trziu Petru Poni
a nfiintat primele grdinite n mediul rural.

Cel mai important rol n modernizarea nvtmntului romnesc si l-a asumat la sfrsitul secolului al XX-lea
matematicianul Spiru Haret. Ocupnd functia de Ministru al nstructiunii Publice n mai multe rnduri, ,omul scoalelor a
reorganizat pe baze moderne nvtmntul de toate gradele si a initiat un amplu program de construire a scolilor n
mediul rural, a organizat programe speciale de pregtire a nvttorilor, punnd bazele unui amplu program de
culturalizare si alfabetizare a satelor. Desi analfabetismul a continuat s fie o problem pentru Romnia, la sfrsitul
secolului al XX-lea populatia scolar era n sensibil crestere,anuntnd efervescenta cultural romneasc din perioada
interbelic.






Varianta 42







1. secolul al XX-lea
2. Partidul Bolsevic
3. B ,Statul se stinge (afirm Stalin)

C ,Statul muncitoresc este inamicul propriettii private asupra pmntului si capitalului, inamicul puterii si al banilor
(afirm Lenin)

4. D. Gusti afirm c dictatura proletariatului este o form de totalitarism.

Explicatie din text: Dictatura proletariatului (.) nu este dictatura majorittii ci a minorittii, si nici a aceste minoritti n
ntregime, ca clas, ci a unui partid, adic a unui fragment din aceast clas

5. V Stalin afirm c e nevoie de ,consolidarea dictaturii proletariatului care reprezint cea mai puternic si influent
autoritate dintre toate formele de stat, care au existat pn n zilele noastre
6. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

7. Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.






Varianta 43





1. anul 1943
2. revolutia sovietic/ revolutia bolsevic din Rusia
3. B ,Prima etap a evolutiei (.) a dat puterea Burgheziei

C Burghezia este desemnat drept ,clasa capitalist exploatatoare

4. Clasa muncitoare a fost lichidat ca grup social.

Explicatie din text: ,Sistemul stahanovist (.) sfrma orice solidaritate si constiint de clas n rndurile muncitorilor prin
competitia feroce (.) prin solidificarea temporal a unei aristocratii stahanoviste

5. Regimul politic sustine interesele clasei muncitoare care, potrivit Tezelor din aprilie si-a impus dictatura.

Explicatia din text: ,O republic a Sovietelor deputatilor muncitorilor, salariatilor agricol si tranilor din ntreaga tar, de la
baz pn la vrf

,n domeniul agrar (.) confiscarea tuturor pmnturilor marilor proprietari funciari. Nationalizarea tuturor terenurilor n
tar si punerea acestora la dispozitia sovietelor locale

6. Dou caracteristici a democratiei: Democratia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evolutie sinuoas. n primul
deceniu interbelic numr statelor cu regim democratic a crescut,dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii
crize economice,astfel nct multe state au cunoscut in anii '30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Dup cel de-
al Doilea Rzboi Mondial,Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica, impunndu-se regimul comunist care s-a
mentinut pn in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. Romnia a revenit la democratie in urma revolutiei din
1989.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizeaz prin separarea puterilor in stat, pluripartitism, respectarea
drepturilor si liberttilor cettenesti, reprezentativitatea. Conform principiului separrii puterilor in stat exista trei
puteri:legislative,executiva si judectoreasca.

Puterea legislative este detinut de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal,egal,direct,secret si liber
exprimat. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Principalele atributii sunt: initierea si
elaborarea legilor,interpelarea membrilor Guvernului,aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare.
Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.

Puterea executive este detinut de Guvern,care aplica legile, administreaz ntregul teritoriu al tarii,asigura realizarea
politicii interne si externe,adopta hotrri si ordonante. Primul ministru este numit de presedinte si are obligatia sa
prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. De asemenea toti ministrii sunt obligate s rspund
la interpelrile parlamentarilor.

Puterea judectoreasca este detinuta de nalta Curte de Justitie si tribunalele locale. Justitia se nfptuieste in numele
legii. Judectorii sunt independenti de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Functia de judector este incompatibila cu
alte functii cu exceptia celei de cadru didactic.

Seful statului este presedintele, ales prin vot universal,egal,direct si liber exprimat de cettenii majori pentru o perioada de
patru ani(conform constitutiei din 2003,pe o perioada de 5 ani.). Presedintele reprezint statul roman si este garantul
independentei nationale, unitarii si integrittii teritoriale. El vegheaz la respectarea constitutiei. Atributiile sefului statului
sunt urmtoarele: numeste primul ministru,poate dizolv Parlamentul,este comandant al fortelor armate, ncheie tratate,
numeste reprezentantii diplomatici,instituie starea de asediu, numeste functiile publice,promulga legi.

Prin Legea fundamental sunt declarate drepturile si liberttile romnilor: dreptul la viat si dreptul la integritate fizic si
psihic, sunt interzise tortura si pedeapsa cu moartea; sunt garantate libertatea individual, dreptul la liber circulatie n
tar si n strintate, secretul corespondentei, libertatea de exprimare, dreptul la informatie, dreptul la nvttur; se
garanteaz gratuitatea nvtmntului de stat n conditiile legii, dreptul la vot de la vrsta de 18 ani mpliniti pn n ziua
alegerilor, dreptul de a fi ales, libertatea ntrunirilor, libertatea de opinie. Sunt declarate inviolabile proprietatea si siguranta
persoanei.

7. Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.






Varianta 44





1. Reichstag-ul [Parlamentul]
2. Germania
3. B ,lagre de exterminare fizic, ,literatura cea mai bun a fost pus pe foc

C ,interzicerea ziarelor, ,lagre de concentrare

4. Dictatura (.) ajunsese foarte departe cu integrarea total si egalizarea tovarsilor

Explicatia din text: ,Partidul national-socialist (.) fcuse tot ce i sttea n putint, pentru a dezagrega si a desfiinta statul
german

5. ,[n Germania] teroarea devine politic de stat

Explicatia din text: ,Pentru oponenti se ntrebuintau diverse metode ce convingere sau intimidare: asasinatul, arestarea n
mas, perchezitiile la domiciliu, lagrele de exterminare fizic, retragerea cetteniei

6. Dou caracteristici a democratiei: Democratia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evolutie sinuoas. n
primul deceniu interbelic numr statelor cu regim democratic a crescut,dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul
marii crize economice,astfel nct multe state au cunoscut in anii '30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Dup
cel de-al Doilea Rzboi Mondial,Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica, impunndu-se regimul comunist
care s-a mentinut pn in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. Romnia a revenit la democratie in urma revolutiei din
1989.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizeaz prin separarea puterilor in stat, pluripartitism, respectarea
drepturilor si liberttilor cettenesti, reprezentativitatea. Conform principiului separrii puterilor in stat exista trei
puteri:legislative,executiva si judectoreasca.

Puterea legislative este detinut de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal,egal,direct,secret si liber
exprimat. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Principalele atributii sunt: initierea si
elaborarea legilor,interpelarea membrilor Guvernului,aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare.
Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.

Puterea executive este detinut de Guvern,care aplica legile, administreaz ntregul teritoriu al tarii,asigura realizarea
politicii interne si externe,adopta hotrri si ordonante. Primul ministru este numit de presedinte si are obligatia sa
prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. De asemenea toti ministrii sunt obligate s rspund
la interpelrile parlamentarilor.

Puterea judectoreasca este detinuta de nalta Curte de Justitie si tribunalele locale. Justitia se nfptuieste in numele
legii. Judectorii sunt independenti de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Functia de judector este incompatibila cu
alte functii cu exceptia celei de cadru didactic.

Seful statului este presedintele, ales prin vot universal,egal,direct si liber exprimat de cettenii majori pentru o perioada de
patru ani(conform constitutiei din 2003,pe o perioada de 5 ani.). Presedintele reprezint statul roman si este garantul
independentei nationale, unitarii si integrittii teritoriale. El vegheaz la respectarea constitutiei. Atributiile sefului statului
sunt urmtoarele: numeste primul ministru,poate dizolv Parlamentul,este comandant al fortelor armate, ncheie tratate,
numeste reprezentantii diplomatici,instituie starea de asediu, numeste functiile publice,promulga legi.

Prin Legea fundamental sunt declarate drepturile si liberttile romnilor: dreptul la viat si dreptul la integritate fizic si
psihic, sunt interzise tortura si pedeapsa cu moartea; sunt garantate libertatea individual, dreptul la liber circulatie n
tar si n strintate, secretul corespondentei, libertatea de exprimare, dreptul la informatie, dreptul la nvttur; se
garanteaz gratuitatea nvtmntului de stat n conditiile legii, dreptul la vot de la vrsta de 18 ani mpliniti pn n ziua
alegerilor, dreptul de a fi ales, libertatea ntrunirilor, libertatea de opinie. Sunt declarate inviolabile proprietatea si siguranta
persoanei.

7. Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.






Varianta 45





1. Declaratia Universal a Drepturilor Omului
2. ,Liberalismul pune statul n serviciul individului
3. A ,Votarea e o modalitate de conciliere ntre diversitate si democratie, [ea] apeleaz la principiul egalittii si anume la
egalitatea dreptului de vot

C ,Vointa poporului trebuie s considere baza puterii de stat [de aceea se exprim] prin alegeri nefalsificate (.)
periodic, prin vot secret

4. Fascismul neag faptul c numrul [oamenilor], prin calittile sale, poate dirija societtile umane

Explicatia din text: Fascismul sustine ,inegalitatea de nesters, fecund, binefctoare a oamenilor ce este imposibil de a fi
nivelat printr-un fapt mecanic si exterior precum sofragiul universal

5. Declaratia universal a drepturilor omului afirm c ,vointa poporului trebuie s constituie baza puterilor n stat;
aceast voint trebuie s fie exprimat prin alegeri nefalsificate, care s aib loc n mod periodic, prin sufragiul universal,
egal si exprimat prin vot secret
6. . Cultura a fost asumat n secolul al XX-lea ca o problem de stat, fiind adoptate msuri politice pentru sustinerea ei.
Trsturi fundamentale ale epocii au fost: perfectionarea nvtmntului si reducerea analfabetismului.

Scolii i-a revenit un rol fundamental n eradicarea strii de napoiere economic si social. Modernizarea ei s-a fcut n
mai multe etape. La nceputul secolului al XX-lea, Gheorghe Lazr- n Tara Romneasc si Gheorghe Asachi- n
Moldova fceau primii pasi. Regulamentele organice au introdus apoi n principate nvtmntul public. O alt etap
important este marcat de Legea nstructiunii Publice adoptat n timpul lui Al. . Cuza (1864). Ea a permis accesul
tuturor categoriilor sociale la educatie, introducnd gratuitatea si obligativitatea nvtmntului primar. De numele lui Al.
oan Cuza este legat si nvtmntul superior prin nfiintarea Universittii din asi (1860) si a celei din Bucuresti (1864).
Dezvoltarea nvtmntului a mai fcut un pas important n 1893, cnd a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache
onescu. Prin el se reorganiza nvtmntul primar cruia i se ddea un caracter practic. Ctiva ani mai trziu Petru Poni
a nfiintat primele grdinite n mediul rural.

Cel mai important rol n modernizarea nvtmntului romnesc si l-a asumat la sfrsitul secolului al XX-lea
matematicianul Spiru Haret. Ocupnd functia de Ministru al nstructiunii Publice n mai multe rnduri, ,omul scoalelor a
reorganizat pe baze moderne nvtmntul de toate gradele si a initiat un amplu program de construire a scolilor n
mediul rural, a organizat programe speciale de pregtire a nvttorilor, punnd bazele unui amplu program de
culturalizare si alfabetizare a satelor. Desi analfabetismul a continuat s fie o problem pentru Romnia, la sfrsitul
secolului al XX-lea populatia scolar era n sensibil crestere,anuntnd efervescenta cultural romneasc din perioada
interbelic.

. Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.

7. Democratia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evolutie sinuoas. n primul deceniu interbelic numr statelor
cu regim democratic a crescut,dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul marii crize economice,astfel nct multe
state au cunoscut in anii '30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial,Europa
de Est a intrat in sfera de influenta sovietica, impunndu-se regimul comunist care s-a mentinut pn in ultimul deceniu in
secolul al XX-lea. Romnia a revenit la democratie in urma revolutiei din 1989.Regimul democratic de la noi din tara se
caracterizeaz prin separarea puterilor in stat, pluripartitism, respectarea drepturilor si liberttilor cettenesti,
reprezentativitatea. Conform principiului separrii puterilor in stat exista trei puteri:legislative,executiva si judectoreasca.

Puterea legislative este detinut de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal,egal,direct,secret si liber
exprimat. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Principalele atributii sunt: initierea si
elaborarea legilor,interpelarea membrilor Guvernului,aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare.
Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.

Puterea executive este detinut de Guvern,care aplica legile, administreaz ntregul teritoriu al tarii,asigura realizarea
politicii interne si externe,adopta hotrri si ordonante. Primul ministru este numit de presedinte si are obligatia sa
prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. De asemenea toti ministrii sunt obligate s rspund
la interpelrile parlamentarilor.

Puterea judectoreasca este detinuta de nalta Curte de Justitie si tribunalele locale. Justitia se nfptuieste in numele
legii. Judectorii sunt independenti de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Functia de judector este incompatibila cu
alte functii cu exceptia celei de cadru didactic.


Varianta 46





1. Lenin/ Stalin
2. Uniunea Sovietic
3. A ,Comunismul (.) a neglijat conexiunea organic ntre productie si inovatie, pe de o parte si nevoia individual de
bunstare material, pe de alt parte

C n Comunism ,nu va exista proprietate privat (.) fiecare va munci pe msura posibilittilor si va primi n functie de
necesitti

4. ,Comunismul nu a reusit s tin seama de nevoia fundamental a omului de libertate individual, pentru expresie
artistic ori spiritual autonom

Explicatia din text: ,Comunismul a nbusit, astfel, creativitatea social chiar dac s-a prezentat pe sine ca sistemul social
ce mai creator si mai inovator

5. Sub deviza drepttii sociale regimurile comuniste au introdus un aparat institutionalizat al terorii.

Explicatia din text: ,n Uniunea Sovietic milioane de oamenii au czut victim terorii dezlntuite sub deviza drepttii
sociale. Aceast dreptate destul de ndoielnic o transpun n viat uriase organizatii politice cum ar fi partidul, politia si
armata


6. . Cultura a fost asumat n secolul al XX-lea ca o problem de stat, fiind adoptate msuri politice pentru sustinerea
ei. Trsturi fundamentale ale epocii au fost: perfectionarea nvtmntului si reducerea analfabetismului.

Scolii i-a revenit un rol fundamental n eradicarea strii de napoiere economic si social. Modernizarea ei s-a fcut n
mai multe etape. La nceputul secolului al XX-lea, Gheorghe Lazr- n Tara Romneasc si Gheorghe Asachi- n
Moldova fceau primii pasi. Regulamentele organice au introdus apoi n principate nvtmntul public. O alt etap
important este marcat de Legea nstructiunii Publice adoptat n timpul lui Al. . Cuza (1864). Ea a permis accesul
tuturor categoriilor sociale la educatie, introducnd gratuitatea si obligativitatea nvtmntului primar. De numele lui Al.
oan Cuza este legat si nvtmntul superior prin nfiintarea Universittii din asi (1860) si a celei din Bucuresti (1864).
Dezvoltarea nvtmntului a mai fcut un pas important n 1893, cnd a fost adoptat proiectul de lege propus de Tache
onescu. Prin el se reorganiza nvtmntul primar cruia i se ddea un caracter practic. Ctiva ani mai trziu Petru Poni
a nfiintat primele grdinite n mediul rural.

Cel mai important rol n modernizarea nvtmntului romnesc si l-a asumat la sfrsitul secolului al XX-lea
matematicianul Spiru Haret. Ocupnd functia de Ministru al nstructiunii Publice n mai multe rnduri, ,omul scoalelor a
reorganizat pe baze moderne nvtmntul de toate gradele si a initiat un amplu program de construire a scolilor n
mediul rural, a organizat programe speciale de pregtire a nvttorilor, punnd bazele unui amplu program de
culturalizare si alfabetizare a satelor. Desi analfabetismul a continuat s fie o problem pentru Romnia, la sfrsitul
secolului al XX-lea populatia scolar era n sensibil crestere,anuntnd efervescenta cultural romneasc din perioada
interbelic.

. Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.

7. Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal






Varianta 47



1. Stalin
2. Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
3. A ,Oricine se opunea conceptiilor [lui Stalin] s-au ncerca s-si demonstreze punctul de vedere era sortit s fie
ndeprtat din conducerea colectiv si s sufere anihilarea moral si fizic

B ,liberttile politice [vizeaz] libertatea presei, a ntrunirilor, libertatea de constiint, dreptul de a-si exprima n libertate
opiniile, siguranta de a nu fi arestat fr motiv

4. ,Stalin a actionat (.) prin impunerea conceptiilor sale solicitnd supunerea absolut n fata opiniilor sale

Explicatie din text: ,oricine se opunea conceptiilor sale sau ncerca s-si demonstreze punctul de vedere, era sortit s fie
ndeprtat din conducerea colectiv si s sufere anihilarea moral si fizic

5. Regimul politic prezentat n sursa B este ,Regimul democratiei liberale Explicatie din text: ,presupune participarea
cettenilor la viata public (.) subntelege garantia tuturor formelor de libertate (.) ea are drept scop mentinerea si
aprarea liberttilor individuale
6. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

7. Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.








Varianta 48







1. Dresda/ Munchen/ Weimar/ Berlin
2. Primul Rzboi Mondial
3. A literatur

B art plastic

4. Tara de origine a romantismului este Germania

Explicatia din text: ,n Germania adjectivul romantish se afirm mpotriva tiraniei neoclasicismului. Romantismul
marcheaz ruptura complet cu ideile trecutului (.) reclam dreptul la art pentru art. Aceast revendicare apare pentru
prima dat n Germania n textele lui Schelling Schiller, Lessing

5. Originea expresionismului este n spatiul german.

Explicatia din text: ,expresionismul se naste aproape n acelasi timp, n diferite orase germane (.) Dresda (.) Munchen
(.) Weimark (.) Berlin

6. Dou caracteristici a democratiei: Democratia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evolutie sinuoas. n
primul deceniu interbelic numr statelor cu regim democratic a crescut,dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul
marii crize economice,astfel nct multe state au cunoscut in anii '30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Dup
cel de-al Doilea Rzboi Mondial,Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica, impunndu-se regimul comunist
care s-a mentinut pn in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. Romnia a revenit la democratie in urma revolutiei din
1989.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizeaz prin separarea puterilor in stat, pluripartitism, respectarea
drepturilor si liberttilor cettenesti, reprezentativitatea. Conform principiului separrii puterilor in stat exista trei
puteri:legislative,executiva si judectoreasca.

Puterea legislative este detinut de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal,egal,direct,secret si liber
exprimat. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Principalele atributii sunt: initierea si
elaborarea legilor,interpelarea membrilor Guvernului,aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare.
Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.

Puterea executive este detinut de Guvern,care aplica legile, administreaz ntregul teritoriu al tarii,asigura realizarea
politicii interne si externe,adopta hotrri si ordonante. Primul ministru este numit de presedinte si are obligatia sa
prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. De asemenea toti ministrii sunt obligate s rspund
la interpelrile parlamentarilor.

Puterea judectoreasca este detinuta de nalta Curte de Justitie si tribunalele locale. Justitia se nfptuieste in numele
legii. Judectorii sunt independenti de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Functia de judector este incompatibila cu
alte functii cu exceptia celei de cadru didactic.

Seful statului este presedintele, ales prin vot universal,egal,direct si liber exprimat de cettenii majori pentru o perioada de
patru ani(conform constitutiei din 2003,pe o perioada de 5 ani.). Presedintele reprezint statul roman si este garantul
independentei nationale, unitarii si integrittii teritoriale. El vegheaz la respectarea constitutiei. Atributiile sefului statului
sunt urmtoarele: numeste primul ministru,poate dizolv Parlamentul,este comandant al fortelor armate, ncheie tratate,
numeste reprezentantii diplomatici,instituie starea de asediu, numeste functiile publice,promulga legi.

Prin Legea fundamental sunt declarate drepturile si liberttile romnilor: dreptul la viat si dreptul la integritate fizic si
psihic, sunt interzise tortura si pedeapsa cu moartea; sunt garantate libertatea individual, dreptul la liber circulatie n
tar si n strintate, secretul corespondentei, libertatea de exprimare, dreptul la informatie, dreptul la nvttur; se
garanteaz gratuitatea nvtmntului de stat n conditiile legii, dreptul la vot de la vrsta de 18 ani mpliniti pn n ziua
alegerilor, dreptul de a fi ales, libertatea ntrunirilor, libertatea de opinie. Sunt declarate inviolabile proprietatea si siguranta
persoanei.

7. Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.




Varianta 49










1. cubism
2. Pablo Picasso
3. nisip, fier
4. Arta lui Braque ,pentru c se adreseaz mai mult simtului tactil dect vederii, a luat un aspect asa de contrar notiunii
pe care ne-o facem despre un tablou nct chiar si cei mai calzi admiratori ai cubismului s-au ndeprtat foarte mult [de
acesta]
5. Geoges Braque afirm c a ncercat s se deprteze de pictura idealist si s se apropie ct mai mult de materialitate
care l fascineaz.

Explicatia din text: ,Vedeam ct de mult depinde culoarea de materie. (.) nmuiati n aceeasi vopsea dou testuri albe
din materiale diferite, culoare lor va fi diferit (.) ceea ce-mi plcea ndeosebi era tocmai aceast materialitate ce mi-o
ddeau diversele materiale pe care le introduceam n tablouri

6. Dou caracteristici a democratiei: Democratia europeana a cunoscut in secolul al XX-lea o evolutie sinuoas. n
primul deceniu interbelic numr statelor cu regim democratic a crescut,dar acest tip de regim a intrat in declin pe fondul
marii crize economice,astfel nct multe state au cunoscut in anii '30 forme autoritare sau totalitare de conducere. Dup
cel de-al Doilea Rzboi Mondial,Europa de Est a intrat in sfera de influenta sovietica, impunndu-se regimul comunist
care s-a mentinut pn in ultimul deceniu in secolul al XX-lea. Romnia a revenit la democratie in urma revolutiei din
1989.Regimul democratic de la noi din tara se caracterizeaz prin separarea puterilor in stat, pluripartitism, respectarea
drepturilor si liberttilor cettenesti, reprezentativitatea. Conform principiului separrii puterilor in stat exista trei
puteri:legislative,executiva si judectoreasca.

Puterea legislative este detinut de Parlamentul bicameral ales pe baza votului universal,egal,direct,secret si liber
exprimat. El este organul reprezentativ al poporului si unica autoritate legiuitoare. Principalele atributii sunt: initierea si
elaborarea legilor,interpelarea membrilor Guvernului,aprobarea listei guvernamentale si a programului de guvernare.
Parlamentul este ales pentru o perioada de 4 ani.

Puterea executive este detinut de Guvern,care aplica legile, administreaz ntregul teritoriu al tarii,asigura realizarea
politicii interne si externe,adopta hotrri si ordonante. Primul ministru este numit de presedinte si are obligatia sa
prezinte in fata Parlamentului rapoarte privind activitatea Guvernului. De asemenea toti ministrii sunt obligate s rspund
la interpelrile parlamentarilor.

Puterea judectoreasca este detinuta de nalta Curte de Justitie si tribunalele locale. Justitia se nfptuieste in numele
legii. Judectorii sunt independenti de celelalte organe ale puterii si inamovibili. Functia de judector este incompatibila cu
alte functii cu exceptia celei de cadru didactic.

Seful statului este presedintele, ales prin vot universal,egal,direct si liber exprimat de cettenii majori pentru o perioada de
patru ani(conform constitutiei din 2003,pe o perioada de 5 ani.). Presedintele reprezint statul roman si este garantul
independentei nationale, unitarii si integrittii teritoriale. El vegheaz la respectarea constitutiei. Atributiile sefului statului
sunt urmtoarele: numeste primul ministru,poate dizolv Parlamentul,este comandant al fortelor armate, ncheie tratate,
numeste reprezentantii diplomatici,instituie starea de asediu, numeste functiile publice,promulga legi.

Prin Legea fundamental sunt declarate drepturile si liberttile romnilor: dreptul la viat si dreptul la integritate fizic si
psihic, sunt interzise tortura si pedeapsa cu moartea; sunt garantate libertatea individual, dreptul la liber circulatie n
tar si n strintate, secretul corespondentei, libertatea de exprimare, dreptul la informatie, dreptul la nvttur; se
garanteaz gratuitatea nvtmntului de stat n conditiile legii, dreptul la vot de la vrsta de 18 ani mpliniti pn n ziua
alegerilor, dreptul de a fi ales, libertatea ntrunirilor, libertatea de opinie. Sunt declarate inviolabile proprietatea si siguranta
persoanei.

7. Controlul total exercitat de stat asupra societtii: n societatea comunist fiecare moment din viata unui locuitor era
supravegheat de institutiile statului. n Romnia nregimentarea politic era instituit de la vrste fragede. Astfel copiii din
grdinite erau cuprinsi ntr-o organizatie specific, numit ,,Soimii Patriei'' n care erau educati n spiritul devotamentului
fat de partid si conductorii acestuia. De la vrsta de 7 ani, elevii deveneau fr exceptie membrii a Organizatiei
Pionierilor, care urmrea aceleasi scopuri de manipulare si control. Att soimii ct si pionierii purtau o costumatie
obligatorie, care indica ,de asemenea, tendinta de anihilare a personalittii si uniformizarea membrilor societtii. La 14 ani
pionierii treceau la o nou etap social si politic devenind membrii U.T.C. (Uniunea Tineretului Comunist), depuneau un
jurmnt specific si se pregteau pentru a deveni ,,oamenii noi'' ai regimului comunist. Dup vrsta de 18 ani adultii
puteau deveni membrii ai Partidului Comunist Romn sau, n functie de locurile de munc, erau ncadrati n organizatii
sindicale, aflate de asemenea sub controlul PCR




Varianta 50







1. secolul al XX-lea
2. Nicolae si Alexandu al -lea
3. studenti
4. universittile
5. B ,Universittilor li s-a acordat practic autonomia administrativ

,Fiecare facultate si alegea un decan pentru trei ani

6. A Cauza: ,A fost nfiintat o nou comisie secret care s zdrniceasc toate influentele subversive

Efect: ,Universittile nu au fost nchise dar au fost controlate strict, att din punct de vedere al programei ct si al
admiterilor

7. Romantismul a aprut n sec al XX-lea ca o reactie mpotriva atotputerniciei culturii clasice si a ratiunii. Este
caracterizat prin exteriorizarea sentimentelor si abordeaz tema naturii, a ruinelor, a singurttii. O surs de inspiratie
fecund pentru romantici este trecutul care este reflectat n creatiile romanticilor cu o aur, nejustificat de altfel, de
eroism. Se afirma literaturile si istoriile nationale. n locul modelului antic preferat de cultura clasic romanticii propun
modelul Evului Mediului si al Renasterii, rentoarcerea la gotic si la stilul trubadurilor. Romantismul a influentat si sfera
politic. n Franta romantismul a devenit liberal nainte de 1830 cnd a fost nlturat monarhia absolutist. La 1848
Romantismul a mobilizat revolutionarii francezi, italieni, germani sau polonezi care s-au angajat total ntr-un program
amplu de modernizare a societtii

Realismul aprut la mijlocul secolului al XX-lea, ca reactie mpotriva romantismului estompat dup nfrngerea
revolutiei de la 1848. Artistii s-au orientat spre o estetic nou si au dezvoltat un cult al artei pentru a scpa de ,,nebunia
societtii n care triau''. Urmnd modelul oferit de Honor de Balzac, romancierii s-au orientat spre observarea pn n
cel mai mic detaliu a oamenilor si a mediului social n care triau. Pictorii realisti au reprezentat viata modern, realitatea
social, natura. n arhitectur au aprut forme noi bazate pe utilizarea fierului si a marilor suprafete din sticl, utilizate
pentru prima dat n 1851 pentru Crystal Palace din Londra, edificiu care a gzduit expozitia universal.

8. Proletcultismul

Din august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Rosie,iar modelul stalinist impus prin fort n viata economic,
social si politic va fi implementat cu aceeasi trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreaga
mostenire cultural a trecutului si si propunea s creeze o ,,cultur pur proletar'', dup modelul sovietic. Acest obiectiv
nu se putea realiza fr distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv
de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei si folclorului rus creatie a ,,maselor populare''. S-au
nfiintat n toate marile orase cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frtietatea
dintre cele dou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 storia
Romniei - ; ideea national si conceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas'' si aspiratia ,,maselor populare''
antrenate ntr-o revolutie continu, spre tinta numit ,,progres''. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet
ntrerupte. Academia Romn a fost desfiintat in iunie 1948 si nlocuit cu una nou supus partidului. Autorii si titlurile
care promovau valorile traditionale au fost pusi sub cenzur ntocmindu-se un index al publicatiilor interzise ce cuprindea
peste 8000 de titluri. Au fost ncurajati toti acei scriitori si falsi scriitori care erau dispusi s preamreasc noul regim si s
redea principiile de viat si modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare si trnimea cooperatoare. Elitele politice
si culturale au fost marginalizate si supuse represiunii politice, prin mijloacele detinute de partidul unic. Regimul comunist
nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politica oficial.