Memorii si proiecte politice:

Memoriul de la Focsani 1772

In timpul unui congres desfasurat la Focsani, al Marilor Puteri reprezentantii boierilor romani au inaintat
un memoriu prin care cereau revenirea la domniile pamantene si unirea Moldovei cu Tara Romaneasca
sub granita Austriei,Prusiei si Rusiei.

Cererile Norodului Romanesc 1821 Tudor Vladimirescu

Cererile norodului romnesc a fost un document cu caracter constituional elaborat de Tudor
Vladimirescu n 17 ianuarie 1821. n cele peste 30 de puncte ale acestui act, se evidenia scopul
revoluiei de la 1821, ca fiind acela de a se pune capt amestecului puterilor strine n treburile interne
ale rii, ca i realizarea unor reforme. Se insista asupra nfiinrii unui stat obtesc, domn pmntean,
ales de cler i boieri.

Proclamatia de la Islaz 1848 Ion Heliade Radulescu

Proclamaia de la Islaz este programul adoptat la 9 iunie 1848 de micarea revoluionar din
ara Romneasc dup citirea sa de ctre Ion Heliade Rdulescu. La 11 iunie, sub presiunea
maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu este nevoit s accepte termenii proclamaiei i s
recunoasc guvernul revoluionar provizoriu.

Proclamaia de la Islaz a avut forma i valoarea unui act constituional. ntre cele 22 de
prevederi ale sale se remarc:

independena administrativ i legislativ,

separaia puterilor,
egalitatea drepturilor politice,
alegerea unui domn responsabil pe termen de cinci ani,
reducerea listei civile a domnitorului,
emanciparea clcailor,
emanciparea israeliilor i drepturi politice pentru compatrioii de alt credin,
dezrobirea iganilor,
1

instruciune egal,
nfiinarea unor aezminte penitenciare,
crearea grzii naionale.

Regulamentele organice
Au jucat un rol de constitutie pentru Moldova si Tara Romaneasca.
Ele au inclus multe principii moderne preluate din memoriile alcatuite in secolul al XVIII-a lea si
la inceputul secolului al XIX-lea de boierii Partidei Nationale.Printre principiile si prevederile
regulamentelor se numara :
-separarea puterilor in stat(executiva-domn si sfatul domnesc; legislativa-Adunarea Obsteasca;
judecatoreasca- domnul si curtile de judecata dintre care cea mai inalta era Divanul Domnesc
-libertatea comertului
-impunerea principiului bugetului anual
-reforma fiscala
-mentinerea privilegiilor boierilor si clerului
-infiintarea scolilor nationale in limba romana
-infiintarea arhivelor,pompierilor, a procuraturii si a altor institutii contemporane
-reglementarea relatiilor intre boieri si clacasi in favoarea boierilor
Aplicarea lor a fost un moment decisiv in procesul de modernizare a celor doua principate,acum
fiind inlocuit statul de tip medieval cu statul de tip modern.
Organizarea foarte asemanatoare prin regulamente a Moldovei si a Tarii Romanesti a ajutat mai
tarziu la unirea acestora.