.

!!! Constituţie= lege fundamentală, act fundamental

A. Acte cu rol de constituţie (documente cu caracter constituţional):
Documentul constituţional Prevederi şi caracteristici

1831-1832, Regulamentele Organice  primele documente cu rol constituţional, în sens modern;

 se instituie separarea puterilor în stat, se pune pentru prima data în
practică acest principiu;
 au pus bazele parlamentarismului românesc (un parlament unicameral
Adunarea Obstească);
 au prevăzut necesitatea unirii (principii de organizare internă).

 a jucat rol de Constituţie;

1858, Convenţia de la Paris  a stabilit un nou statut politico-juridic al Principatelor; se constituia un
stat nou sub titutalura „Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării
Româneşti, sub suzeranitate otomană şi garanţia colectivă a marilor puteri
–primul pas spre unirea efectivă a celor două Principate, realizată în 1859.
 păstra principiul separării puterilor în stat şi un parlament unicameral
 prevedea reforme noi
 legea cu rol de Constituţie adoptată de A. I. Cuza prin modificarea
1864, Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris
Convenţiei de la Paris  a menţinut principiul separării puterilor în stat, dar a lărgit atribuţiile
domnului (domnie autoritară);
 a introdus un nou sistem electoral şi un nou corp legislativ numit “Corpul
ponderator” (Senat) – parlamentul devenind pentru prima dată în
istoria noastră bicameral.
CONSTITUŢII DEMOCRATICE Prevederi şi caracteristici
 prima constituţie românească, după model belgian, redactată în contextul
Constituţia de la 1866 abdicării lui Cuza şi aducerea lui Carol I;
(Carol I)  impune numele oficial al statului,România şi anunţa independenţa viitoare(1878);
 forma de organizare statală preconizată - monarhie constituţională ereditară;
deocamdata, România era domnie constituţională.
 se aplică principiul separării puterilor în stat;
 drepturi şi libertăţi cetăţeneşti iniţial restrictive (art. 7), apoi extinse prin
revizuirile constitutiei din 1879, 1884, 1917
 votul cenzitar (votau doar barbaţii cu avere) până în 1917
 prevede pluripartidismul, dar tipul de vot duce practic la un bipartidism (
două partide mari, PNL şi P. Conservator)
 pune bazele democraţiei româneşti.
 certifica noua realitate politică – realizarea „României Mari” în 1918;
Constituţia din 1923  reprezintă o sinteză între Constituţia de la 1866, revizuită ultima oară în 1917 şi
(Ferdinand I) noile tendinţe ale schimbării în lume după 1918;
 una din cele mai dezvolatate constituţii ale vremii, forma de organizare statală
fiind monarhia constituţională
 se aplică principiul separării puterilor în stat;
 drepturi egale pentru toţi cetăţenii, îndiferent de etnie, religie, sex (doar votul
era un element de diferenţiere intre barbaţi şi femei).
 Generează un sistem politic pluripartidist, cu multe partide politice
 vot universal egal şi direct, acordat doar bărbaţilor peste 21 ani.
 consolidează democraţia românească
 a certificat revenirea la democraţie, instaurată în Romania la sfârşitul anului
Constituţia din 1991 1989;
(Ion Iliescu)  a restabilit pluripartidismul, drepturile şi libertăţile fundamentale ale
cetăţenilor, economia liberă (de piaţă) şi impune formula „statul de drept”;
 se aplică principiul separării puterilor în stat;
 forma de guvernare este republica, condusă de un preşedinte ales prin vot
universal pentru un mandat de 4 ani.
 Revizuită în 2003/înlocuită cu o nouă constituţie
CONSTITUŢII NEDEMOCRATICE:
Constituţia autoritară* şi cele Prevederi şi caracteristici
totalitare
 impune monarhia autoritară în care atribuţiile regelui erau mult lărgite, acesta
Constituţia din 1938* devenind “Capul statului”;
(Carol al II-lea)  desfiinţa principiul separării puterilor în stat, puterile erau „amestecate”.
Constituţie autoritară  instituie pentru prima dată monopartidismul (Frontul Renasterii Naţionale)
 se acordă drept de vot şi femeilor, votul devine teoretic universal, dar se măreşte
vârsta la 30 ani şi devine restrictiv pentru cei care nu muncesc sau nu cunosc carte.
 marchează desfiinţarea democraţiei în contextul abdicării forţate a regelui
Constituţia din 1948 Mihai în 30 dec. 1947, impunând astfel modelul comunismului totalitar;
(Gheorghe Gheorghiu-Dej)  monarhia inlocuită cu republica (Republica Populară Română);
 organul suprem al puterii de stat era Marea Adunare Naţională (un aşa–zis
Prima constituţie stalinistă, parlament, devenit acum unicameral), care hotăra formarea guvernului. Puterea
reală în stat aparţinea partidului unic, Partidul Muncitoresc Român (P.M.R),
oficializează comunismul
(monopartidism) şi conducătorului acestuia.
în România
 drepturile şi libertăţile cetăţeneşti erau prevăzute formal, practic erau limitate
 era o copie a constituţiei staliniste a URSS-ului din anul 1936. Marchează
Constituţia din 1952 momentul subordonării complete a României către URSS
(Gheorghe Gheorghiu-Dej)  redactată în contextul declanşării colectivizării agriculturii şi trecerea la economia
A doua constituţie centralizată. Totodată, este adoptată în contextul manifestării „Războiului rece”.
stalinistă, după modelul  sublinia rolul conducător al partidului unic în stat (monopartidism), (P.M.R.);
 principiul de bază al puterii de stat era „dictatura proletariatului”;
sovietic, foarte dură
 regimul de stat al României era “regimul democraţiei populare”
 marchează schimbarea liderului politic–N. Ceauşescu, impune un regim comunist
Constituţia din 1965 nuanţat - naţional-comunismul, o trăsătură esenţială a acestui regim;
(Nicolae Ceauşescu)  denumirea ţării se schimbă în Republica Socialistă România (R.S.R.);
Constituţia naţional-  partidului unic (monopartidism), este redenumit în Partidul Comunist Român
comunismului (P.C.R), fiind considerat în constituţie „forţa conducătoare a întregii societăţi,
pentru construirea socialismului”
 Economie socialistă: întreaga activitate economică era de stat, planificată şi
centralizată.
 modificată în 1974 când se introduce funcţia de Preşedinte al R.S.R.