Sunteți pe pagina 1din 17

Romania postbelica, Stalinism, National-Comunism si disidenta anticomunista.

Constructia democratiei postdecembriste


Context extern si intern. Regimul comunist a fost instaurat la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Uniunea Sovietica obtinand acordul tacit al aliatilor, si folosindu-se de un instrument, Partidul Comunist Roman care in 1944 numara mai utin de 1!!! de membri" #stfel, utem vorbi de actiunea acestuia entru reluarea uterii in Romania si a oi masurile luate entru mentinerea ei" $n acest sens, Partidul Comunist actioneaza sistematic si organizat" Mecanizmele de preluare a puterii de catre Partidul Comunist Actiuni diplomatice: Stalin a folosit Conventia de armistitiu semnata la 1% se tembrie 1944, entru a submina efectele loviturii de stat de la &% august 1944, a transformat Conventia intr-un cadru legal, care sa-$ asigure interesele olitice si economice dominate in Romania" Stalin avea doua instrumente de urmarire a obiectivelor sale in Romania' un artid comunist, care era acum o arte recunoscuta in structura olitica a tarii, si un acord cu #liatii, care dadea #rmatei Rosii toata libertatea de actiune de care avea nevoie" #cordul de la Moscova (9 octombrie 1944), rin care Romania este lasata in ro ortie de 9!* in sfera de influenta a Uniunii Sovietice, a constituit asul final al sovieticilor in obtinerea recunoasterii de catre +ccident a dominatiei lor in Romania" Prezenta Armatei Rosii #rmata Rosie rezenta insa in tarile est-euro ene, a ,ucat rolul rinci al in instaurarea regimurilor comuniste" -ara aceste tru e comunistii locali ar fi ramas niste forte olitice eriferice" Prin resiuni, abuzuri si violente asu ra o ulatiei civile si inde artarea unor lideri olitici anticomunisti, #rmata Rosie si-a facut simtita rezenta" .a /ucuresti au fost concentrate unitati sovietice de blindate si a fost interzisa legatura cu armata romana de e front" .a &0 februarie 1941, #ndrei 2isins3i, ad,unctul ministrului de e4terne, a fost trimis de Moscova entru a conduce ofensiva comunistilor entru reluarea uterii, a cerut regelui inlocuirea guvernului Radescu cu un guvern condus de Petru 5roza la 6 martie 1941" Re rezentantul Moscovei venise cu sco ul de a folosi toate mi,loacele entru a instaura un guvern rosovietic"

Folosirea P.C.R. ca element esential in politica lui Stalin. $ncercarea comunistilor locali si asa numitilor ,,moscoviti7 de a reinvia artidul a beneficiat de rezenta autoritatilor sovietice de ocu atie si de s ri,inul di lomatic al Moscovei" Pana la mi,locul lunii octombrie 1944 a rins contur noua coalitie olitica romovata de Partidul Comunist, -rontul 8ational Democrat" Pe langa comunisti, el cu rindea Partidul Social Democrat si -rontul Plugarilor" 5uvernul rezidat de Petru 5roza era un guvern minoritar, im us de catre Uniunea Sovietica" 8ici un membru al acelor doua artide democrate- 8ational .iberal si 8ational 9aranesc, nu facea arte din acest guvern in care toate ozitiile c:eie erau detinute de comunisti" Desi 5:eorg:e 9atarescu, liberal dizident, era ministru de e4terne, iar #nton #le4andrescu, dizident al Partidului 8ational 9aranesc, ministru al coo erativelor, ei re rezentau doar fractiuni restranse ale atidelor res ective" Prin ceste masuri se urmarea dezmembrarea artidelor necomuniste" #ctiunea de lic:idare a oricarei o ozitii, din artea artidelor democratice a culminat cu dizolvarea Partidului 8ational 9aranesc in iulie 194; si inscenarea unui roces conducatorilor acestuia ($uliu Maniu si $on Mi:alac:e)" Manipularea opiniei publice. #legerile de la 19 noiembrie 1946 s-au desfasurat intr-o atmosfera tensionata" Rezultatele indicau o victorie co lesitoare a /locului 8ational Democrat, cu a ro4imativ ;!* din voturi" Dovezile desco erite du a 1909 arata ca, in ziua alegerilor, s-a intam lat e4act contrariul, ca national taranistii erau e unctual de a castiga o victorie zdrobitoare" Se are ca in momentul in care liderii comunisti si-au dat seama de am loarea infrangerii lor, au sus endat anuntarea rezultatelor si au trimis instructiuni entru revizuirea cifrelor astfel incat ele sa indice o victorie a /locului" Inlaturarea ultimelor institutii ale regimului democratic: Pe masura ce comunistii s-au indre tat s re mono olul asu ra uterii olitice, monar:ia devenise a anomalie" 9emandu-se ca acest ultim vestigiu al vec:ii ordini ar utea inca sa mai serveasca dre t centru de o ozitie fata de noua societate, Partidul Comunist a facut ultimul as s re asigurarea dominatiei sale asu ra tarii, fortandu-l e regale Mi:ai sa abdice la %! decembrie 194;" Proclamarea Re ublicii Po ulare Romane in aceeasi zi a re rezentat unctul culminant al cam aniei entru reluarea uterii de catre comunisti" Mecanizmele P.C.R. de mentinere a puterii Inregimentarea Romaniei din punct de vedere militar in blocul sovietic.

#cest lucru s-a infa tuit la 4 februarie 1940 rintr-un tratat de rietenie, colaborare si a,utor reci roc intre Romania si Uniunea Sovietica" Consolidarea partidului unic de masa: #ri a rocomunista a Partidului Social Democrat s-a conto it cu PCR in congresul din februarie 1940, din care a rezultat artidul unic, Partidul Muncitoresc Roman" 5:eorg:e 5:iorg:iu De, a fost reales secretar general, iar #na Pau3er, 2asile .uca si 9eo:ari 5eorgescu au devenit membrii ai Secretariatului" $n 191&, cei trei membrii au fost inde artati de catre 5:eorg:e 5:org:iu De, din structurile de conducere ale artidului" Proeminenta lui De, in cadrul artidului a fost ecetuita rin numirea sa la & iunie 191&, ca resedinte al Consiliului de Ministri, functie e care o cumula cu cea de secretar general al artidului" Adoptarea Constitutiei Republicii Populare Romane: Constitutia din 1940 relua modelul sovietic din 19%6, Parlamentul, numit Marea #dunare 8ationala, avea o singura camera, definite ca ,,organul su reme al uterii de stat7, iar Consiliul de Ministri era organul e4ecutiv su rem" 9oate aceste organism se aflau su use autoritatii Partidului Comunist" #ceasta ordine ,,democratica7 a fost definita de Partidul Comunist si consolidata de Securitate" Folosirea Securitatii: Du a 1940, anul infintarii Securitatii, incadrata cu agenti sovietici deveniti generali romani, recum Pintilie /odnaren3o si #" 8i3ols3i, re resiunea a devenit si mai violenta, lovind otrivit rinci iului Stalinist al intetirii lu tei de clasa, fara discriminare si din nevoia intimidarii in orice osibil o onent" Rolul Securitatii era de a a ara cucerile democratice si a asigura securitatea tarii im otriva dusmanilor interni si e4terni" .a ince utul anului 1949, au fost create alte doua organe rinci ale ale Securitatii' Directia 5enerala a Militiei, c:emata sa inlocuiasca Politia si <andarmeria si tru ele de securitate" #mbele organisme au fost lasate sub autoritatea Ministerului de $nterne" Princi alele indatoriri ale tru elor de securitate erau mentinerea ordinii ublice si inabusirea oricarei rezistente fata de masurile guvernamentale, recum colectivizarea, confiscarea de bunuri si ro rietati" Un cadru legal entru actiunile Securitatii, ale Militiei si tru ele de securitate a fost oferit de un nou sistem de ,ustitie, a carui rinci ala caracteristica era subordonarea fata de artid si stat"

Armata Rosie: Revolutia din Ungaria din 1916, a ermis conducerii romanesti sa-si demonstreze fidelitatea sa fata de Uniunea Sovietica" 5:eorg:e 5:iorg:iu De, si =mil /ondaras au insistat entru o interventie militara ferma im otriva guvernului lui $mre 8ag>, iar tru ele sovietice stationate in Romania, au fost rintre rimele care au trecut granite ungara" 5uvernul roman s-a facut ecoul ro agandei sovietice, denuntand ,,contrarevolutia?? ca o era a ,,fascistilor reactionari7 rovocati de ,,im erialistii occidentali7" Retragerea tru elor sovietice din Romania in 1910 nu a insemnat sfarsitul regimului de teroare, acest instrument atat de folosit de catre comunisti entru a mentine regimul, De, a a robat introducerea unor masuri de securitate interna entru a mentine controlul artidului" Cei condamnati la munca silnica otrivit noilor masuri au fost trimisi in lagare in zonele de mlastina ale Deltei Dunarii" Cultul personalitatii: Du a 1910, De, a evoluat tre tat s re o des rindere de rusi si catre obtinerea unui statut de relativa autonomie" $n Declaratia din a rilie 1964 artidul isi rezerva dre tul de a edifica socialismul in conformitate cu realitatile nationale" #cest act im unea linia nationala a comunismului romanesc, marcand tendintele de inde endent fata de Moscova" Preluarea conducerii de catre 8icolae Ceausescu s-a caracterizat rintr-o rioada (196119;4) de destindere interna si e4terna" $n 1961 la Congresul al $@-lea al atidului, acesta revine la denumirea de Partid Comunist si s-a elaborate o noua Constitutie rin care Romania devenea Re ublica Socialista" Cultul ersonalitatii instaurat de 8icolae Ceausescu a gasit noi mecanisme de mentinere a uterii de catre comunisti" #cest cult s-a instaurat in eta e" $n 196; Ceausescu a fost ales resedintele Consiliului de Stat, ceea ce era o abatere de la statutul P"C"R", care revedea se ararea functiilor de artid si de stat" Ceausescu si-a consolidat uterea in 1960 cand a condamnat interventia in Ce:oslovacia a statelor artici ante la 9ratatul de la 2arsovia" $n 19;4 8icolae Ceausescu a fost ales resedinte al Re ublici Socialiste Romania" =l ramanea si resedinte al Consiliului de Stat si secretar general al P"C"R" si resedinte al Consiliului de # arare 8ationala, detinand astfel toate arg:ile uterii" Impactul regimului comunist asupra societatii. Impactul regimului comunist asupra economiei. Nationalizarea industriei: .a && iuni 1940, #dunarea 8ationala a votat legea nationalizarii intre rinderilor industriale de asigurari, miniere si de trans ort" 1!6! de intre rinderi industriale si miniere, re rezentand 9!* din roductia tarii- bancile, societatile de asigurare au fost nationalizate in

iunie 1940" $n noiembrie au fost nationalizate institutiile de sanatate, casele de filme, cinematografele, iar in a rilie 191! a fost nationalizata o arte a fondurilor de locuinte" $n 1940 a fost alcatuit si rimul lan economic anual, in 191! cel de al doilea, urmat a oi de rimul lan cincinal 1911-1911" 8ationalizarea nu numai ca a ermis introducerea lanificarii centralizate cantitative, ci si distrugerea bazei economice a celor stigmatizati ca dusmani de clasa" Industrializarea ortata: $n 1910 modelul economic Stalinist a fost us din nou in a licare" Plenara Comitetului Central din noiembrie 1910 a declarat tara regatita entru un effort general de modernizare socialista, accentual rinci al urmand a fi us e dezvoltarea industriei constructoare de masini si e siderurgie" Construirea combinatului siderurgic de la 5alati a devenit simbolul revenirii la olitica de industrializare fortata revazuta de lenara" Conform revederilor lanului de 6 ani 196!-1961, ;0* din investiti urmau a se face in industriile energetic %&*, metalurgica, &%* si c:imica &%*" Ca urmare a industrializarii a crescut onderea o ulatiei urbane si a scazut cea a o ulatiei rurale" Du a 19;! artidul si-a fi4at ambitioase oiective industriale, cum ar fi canalul Dunare Marea 8eagra" Siderurgia si etroc:imia, rafinarea etrolului indeosebi, urmau sa se dezvolte cu recadere, aceasta in conditiile li sei minereurilor auto:tone de fier, a scaderii roductiei romanesti de etrol" -ara a tine rea mult seama de conditiile si resursele locale, de legile economice, artidul s-a anga,at in construirea de centrale nucleare, :elico tere, avioane, vase maritime, inclusiv etroliere, automobile, noi centre siderurgice" Ceausescu a im us du a 19;4 o linie mai accelerata si diversificata in industrializare" #ccentul us e dezvoltarea industriei grele a creat un dezec:ilibru economic si la saracirea o ulatiei" Un alt rezultat al acestei olitici de industrializare fortata a fost cresterea datoriei e4terne" Colectivizarea agriculturii: #nul 1949 a fost si cel in care artidul a ince ut colectivizarea agriculturii" .a & martie 1949, ro rietatea asu ra amantului a fost luata com let de mana articularilor" #ceasta a ermis lic:idarea ramasitelor fostei clase mosieresti si a c:iaburilor, ec:ivalent al termenului sovietic kulak, definind taranii instariti" Pamantul, efectivele de animale si ec:i amentul ro rietarilor de amant, care osedasera terenuri ana la ma4imum 1! de :a, in termenul legii afrare sin 1941, au fost e4 ro riate fara com ensare" Membrilor gos odariilor colective li s-a ermis sa astreze mici loturi de amant, care sa nu de aseasca !,11 :a" Cei mai multi tarani, ince and cu cei li siti de amant, ana la cei care isi lucrau amantul folosindu-se doar de bratele de munca ale familiei, au fost organizati in gos odarii de stat sau in gos odarii colective" Colectivizarea a fost inc:eiata in 196&" Ca urmare, 6!* din totalul su rafetei de teren agricol a revenit gos odariilor colective, %!* gos odariilor de stat, 9* ramanand in ro rietatea ersonala"

Impactul regimului comunist asupra culturii. Construirea !!omului nou". Mijloacele de informare publica au trecut total sub controlul statului" /iblotecile si librariile au fost e urate de titlurile necores unzatoare din unct de vedere olitic, activitatile ziaristilor si muzicienilor au fost use sub controlul Sectiei de #gitatie si Pro aganda a Comitetului Central al Partidului" $n august 1940, legea entru reforma invatamantului a inc:is toate scolile straine" Marxism-leninismul, in inter retarea lui Stalin, a devenit obligatoriu de la scoala secundara in sus, redarea religiei a fost total interzisa" Biserica a fost ultimul obstacol in calea im unerii modelului sovietic din 4 august 1940 a conferit Ministerului Cultelor controlul in roblemele legate de treburile cultelor legal recunoscute" /isericile unite au fost redate /isericii +rtodo4e" =4istenta legala a /isericii Unite s-a inc:eiat la 1 decembrie 1940" Partidul Comunist si-a fi4at sco ul de a construi omul nou. Construirea acestuia nu se utea realize fara distrugerea si rescrierea valorilor traditionale" #cest lucru s-a realizat rintr-o cam anie activa de rusificare" Primele masuri au vizat revizuirea istoriei rin noul curs al $storiei Romaniei de M. Roller din 194;, o com leta revizuire a trecutului tarii, a ideii nationale si a conce tului de atriotism" Modelul Stalinist in cultura a trebuit sa se im una rin forta' legaturile intelectualilor cu # usul au fost com let intreru te" Academia Romana a fost desfintata in iunie 1940 si inlocuita cu una noua, su usa artidului" 9ot in vara anului 1940 erau desfintate vec:ile institutii de cercetari ,inlocuite cu altele noi, sub atrona,ul R"P"R" 8umarul autorilor si a titlurilor use sub cenzura a crescut foarte mult, in rimavara lui 1940 este 0!!! de titluri au fost trecute intr-un inde4 al Publicatiilor interzise" Partidul a declansat o uternica cam anile de rusificare, limba rusa devenise din 1940, limba obligatorie in scoli" Reorientarea oliticii romanesti du a 196!, a insemnat in lanul culturii ince erea unei cam anii de derusificare, care a culminat in 196%, cu inc:iderea tuturor institutiilor create intre 1946-1940" Procesul de liberalizare culturala a continuat si du a 1961" $nvatamantul a cunoscut o erioada de rogres, modernizare si desc:idere, de scadere a im ortantei mar4ismului si de crestere a onderii disci linelor e4acte si te:nice" .imba rusa a dis arut a roa e cu totul din scoli si universitati fiind inlocuita cu limbile de circulatie internationala" $nstaurarea cultului personalitatii a avut efecte dintre cele mai grave si in lanul culturii" Prima manifestare a noului curs olitic au fost tezele din iulie 19;1, lansate de Ceausescu la intoarcerea din C:ina, care lanseaza revolutia culturala rin care trebuiau ideologizate toate sectoarele vietii sociale" #isidenta anticomunista. Mani estari ale disidentei anticomuniste: #cumularea fenomenelor de criza interna a dus si in Romania, cu multa intarziere fata de Polonia, Ungaria sau Ce:oslovacia, la a aritia fenomenului de disidenta" $n 19;; gru ul din ,urul lui Paul 5oma cerea alegeri libere si alte cereri radicale incom atibile cu regimul e4istent"

/rutalitatea cu care inci ientele miscari disidente au fost re rimate arata de altfel ca regimul a fost constient de ericolul tacticii legaliste" -a tul care a stimulat iesirea la lumina a disidentilor romani a fost destinderea si acordurile de la Aelsin3i, care au ingaduit e de o arte # usului sa intervina in a ararea dre turilor omului, iar, e de alta manifestarile cultului ersonalitatii in Romania" Disidenta romaneasca a actionat rin scrisori desc:ise, te4tele disidentilor religiosi, in rimul rand redicile arintelui 5:" Calciu Dumitreasa din 19;9" 9oate aceste scrieri sunt e4treme de critice la adresa cultului ersonalitatii, a socialismului dinastic si solicitau res ectarea dre turilor cetatenesti si reforme de structura" S-au remarcat in acest sens' Doina Cornea, #na /landiana, Mircea Dinescu, Dan Petrescu" $n 1909, 6 fosti activisti ai P"C"R" (Corneliu Manescu, #le4andru /arladeanu, 5rigore Raceanu, Constantin Parvulescu, Silviu /rucan, 5:eorg:e # ostol) au redactat o scrisoare lui 8icolae Ceausescu rin care faceau a el laB res ectarea dre turilor omului si a Constitutiei, incetarea ,,sistematizarii7 teritoriului si a e4 ortului de alimente si restabilirea restigiului international al Romaniei" Mai ericuloase au fost actiunile de rotest ale muncitorilorB greva minerilor din 2alea <iului din 19;; si demonstratia muncitorilor brasoveni din 190;" Constructia democratiei postdecembriste. Prabusirea regimului comunist in Romania. Pe lan intern, regimul Ceausescu a ierdut total s ri,inul o ulatiei, in rinci al din cauza scaderii nivelului de trai din ultimii ani ai dicatturii si din cauza li sei libertatilor cetatenesti" Pe lan e4tern aveau loc mari sc:imbari' $n U"R"S"S", Mihail Gorbaciov a initiat o olitica de destindere si reforme, care a dus la caderea regimurilor comuniste din =uro a 1909" Refuzand reformismul lui 5orbaciov, dictatura lui Ceausescu a aruncat Romania intro izolare di lomatica" Revolta anticomunista a ince ut la Timisoara, in 16 decembrie 1909, unde au avut loc demonstratii de rotest" $n &1 decembrie 1909, au ince ut demonstratiile de rotest la Bucuresti" Si aici s-a tras im otriva multimii inregistrandu-se numeroase victime" $n && decembrie 1909, revolta o ulatiei a luat am loare, iar 8icolae si =lena Ceausescu au foat nevoiti sa fuga cu un elico ter" .a && decembrie 1909, regimul communist din Romania s-a rabusit si uterea a fost reluata de organismul olitic nou creat, numit onsiliul !rontului "alvarii #ationale (C"-"S"8"), in fruntea caruia se afla $on $liescu" 9ot in && decembrie, $on $liescu a rezentat %% omunicatul catre tara & al C"-"S"8", in care arata obiectivul noii uteri este instaurarea unui regim democratic"

#icolae si 'lena eausescu au fost rinsi, ,udecati sumar si e4ecutati, la Tar(oviste in )* decembrie +,-,"

Consecintele evenimentelor din decembrie $%&%: - Regimul comunist din Romania s-a rabusit" - Romania s-a orientat s re democratie" - S-a revenit la pluralismul politic (mai multe artie olitice)" - # ince ut rocesul de reforme si de trecere s re economia de iata (descentralizare)" - Romania s-a orientat s re integrarea euro eana si atlantica" Revenirea la democratie si pluralismul politic: $n Romania, decretul din %1 decembrie 1909 revedea inregistrarea si functionarea artidelor olitice si organizatiilor obstesti" Du a decembrie 1909 criza artidului unic era inlocuita de e4cesul numeric de artie olitice" .a alegerile arlamentare din se tembrie 199&, din cele 61 de artie si formatiuni olitice care au rezentat candidati entru Senat, numai o t au castigat, in ro ortii diferite cele 14% de mandate" Pentru Camera De utatilor au rezentat candidati ;9 de artie si formatiuni olitice, ; dintre cestea ad,udecandu-si cele %41 de mandate" Pe scena olitica au a arut artie noi, ori s-au reinfiintat cele istorice' Partidul 8ational 9aranesc Crestin Democrat, Partidul 8ational .iberal, Partidul Social Democrat" #u luat fiinta si artie enticeB Uniunea Democrata a Mag:iarilor din Romania" #legerile din &! mai 199! s-au inc:eiat cu victoria -rontului Salvarii 8ationale si a candidatului sau la resedintie $on $liescu" Revenirea Romaniei la un regim democratic a fost consfintita rin ado tarea onstitutiei din +,,+. Dificultatile revnirii la democratie au fost evidentiate si de demonstratiile anticomuniste din Piata Universitatii (/ucuresti 199!)" .a &4 iunie 199& s-a constituit onventia .emocrata, alianta care a gru at mai multe artide olitice" $n se tembrie 199& s-au desfasurat ale(eri parlamentare, castigate de -"D"S"8", iar resedinte a fost ales $on $liescu" #lte alegeri sCau desfasurat este atru ani cand in 1996, victoria la alegerile arlamentare a revenit onventiei .emocratice, iar candidatul ei la resedintie, 'mil onstantinescu, a devenit resedintele Romaniei du a al doilea tur de scrutin" Constatam ca s-a realizat o alternanta asnica la guvernare in urma alegerilor fa t ce demonstreaza maturizarea sistemului olitic din Romania" Societatea civila si statul de drept: Un rol im ortant entru buna functionare a mecanismului democratic, il are societatea civila" #ceasta cu rinde totalitatea organizatiilor care nu a artin statului sau artidelor olitice si care cauta solutii entru roblemele nerezolvate de institutiile statului, lu ta entru a ararea dre turilor cetatenesti si veg:eaza la functionarea corecta a institutiilor statului" Statul

democratic, Romania se ra ortaza la valori cum sunt' demnitatea omului% drepturile si libertatile cetatenesti% libera dezvoltare a personalitatii umane% dreptatea si pluralismul politic. Statul de dre t are menirea de a garanta, in rezent si in viitor, interesele fundamentale ale tarii, coeziunea si inde endenta statala, res ectarea dre turilor omului otrivit normelor internationale, ,ustitia, democratia" #sigura libertatea de o tiune, egalitatea sanselor, libertatea de initiativa in conditii de res onsabilitate civica" Institutiile statului de drept prevazute in Constitutia Romaniei: Potrivit Constitutiei, presedintele Romaniei re rezinta statul roman in e4ercitiul functiilor sale, atat in relatiile interne cat si in cele internationale" $n calitatea sa de sef al statului, este garantul inde endentei, al unitatii si integritatii teritoriale al tarii

Guvernul otrivit Constitutiei in vigoare asigura realizarea oliticii interne si e4terne a tarii si e4ercita conducerea generala a administratiei ublice" /arlamentul acorda incredere guvernului cu votul ma,oritatii de utatilor si senatorilor"

Autoritatea judecatoreasca" 0ustitia se infa tuieste in numele legii si statueaza rinci iul otrivit caruia ,udecatorii sunt inde endenti si se su un numai legii"

Administratia publica cu rinde autoritatile ublice centrale aflate in subordinea guvernului, cat si autoritatile ublice locale, la nivelul ,udetelor, oraselor, comunelor si satelor"

Avocatul /oporului numit de Senat e o durata de 4 ani, are menirea de a de ista si combate fenomenele care rin natura lor, re rezinta incalcari ale dre turilor si libertatilor cetatenesti"

urtea onstitutionala este organul olitico-,urisdictional s ecial si s ecializat entru a asigura su rematia Constitutiei"

Progresele inregistrate de Romania in constructia sistemului democratic au fost recunoscute e lan international rin admiterea tarii noastre ca mambru al Aliantei #ordAtlantice (8"#"9"+") in &!!4 si al 1niunii 'uropene ince and cu 1 ianuarie &!!;"

,,National Comunismul. Regimul lui Nicolae Ceausescu (1965-1989) Princi ala trasatura a regimului lui 8icolae Ceausescu a fost national comunismul" 8icolae Ceausescu a devenit liderul artidului Muncitoresc Roman du a 5:" 5:" De," #cesta a continuat olitica de inde endenta fata de Moscova" $n 1961 a ado tat o noua Constitutie rin care Romania devine Re ublica Socialista Romania" 9otodata in 1961 P"M"R" devine P"C"R" Puterea in stat a artine Presedintelui Consiliulul de Stat, iar Marea #dunare 8ationala devine organul su rem al uterii" $n 196; Ceausescu devine resedinte al Consiliului de Stat" Regimul lui Nicolae Ceausescu a cunoscut doua etape in evolutia sa:

1. 1965-19 1 !. 19 1-1989 a. "#ima etapa (1965-19 1) Pe plan intern, regimul s-a definit rin urmatoarele trasaturi' Destalinizarea rin aca ararea unor functii im ortante in a aratul de stat si inde endenta fata de Moscova, im unanad linia nationala a comunismului" $mbunatatirea conditiilor de viata ale o ulatiei" Modernizarea intre rinderilor industriale" Dezvoltarea comertului si agriculturii" Dezvoltarea unui am lu rogram de constructii de locuinte" Pe plan extern! desc:iderea fata de +ccident" Ceausescu s-a intalnit la /ucuresti cu marii lideri ai lumii, C:arles de 5aulle (1960), Ric:ard 8i4on (1969) si 5erald -ord (19;1)" Mentinerea unor relatii cordiale cu $ugoslavia, R"-"5", si $srael (196;)" $n (1960) a condamnat invazia sovietica din Ce:oslovacia" $. % doua etapa (18 1-1989) Pe plan intern! regimul intra e o anta descendenta cauzata de industrializarea fortata si a colosilor industriali, marfurile sunt de slaba calitate iar agricultura este li sita de forta de munca" Realizarea unor roiecte grandioase (Casa Po orului, Canalul Dunare Marea 8eagra), dezastrele naturale ( calamitatii, inundatii 19;!-19;1, cutremurul din 19;;) au contribuit la degradarea situatiei economice si la tri larea datoriei e4terne in valoare de 1!,& miliarde de dolari" Pe plan extern! are loc revolutia culturala de ins iratie c:ineza si nord coreeana roclamand un adevarat cult al ersonalitatii" $n urma vizitei in C:ina si Coreea de 8ord, Ceausescu a introdus cultul ersonalitatii conducatorului rin tezele din a rilie 19;1, toate sectoarele vietii social-culturale au fost use in slu,ba conducatorului" Ceausescu instituie din 19;4 dictatura ersonala si devine resedinte al Re ublicii Socialiste Romania" Practica sistemul rotirii cadrelor si romoveaza cultul familiei Ceausescu rin numirea in fuctii de conducere a membrilor din fam" Ceausescu" $n 1901 a ac:itat datoria e4terna" #cest lucru a avut dre t consecinta criza economica si sociala si deteriorarea conditiilor de viata" Distrugerea unor centre culturale, sistematizarea satelor, distrugerea bisericilor, invatamantul este olitizat, cultura devine rolecultista, rationalizarea si cartelarea alimentelor, a ei, energiei electrice, caldura" $zolarea Romaniei e lan e4tern si racirea relatiilor cu S"U"#", 5ermania si -ranta" $n Polonia si Ungaria a ar reforme democratice" $n 1909 regimurile comuniste din 5ermania, Ce:oslovacia, si /ulgaria s-au rabusit e fondul miscarilor sociale" #ceste miscarii sociale izbucnesc si in Romania rin grevele minerilor din 2alea <iului (19;;) si a muncitorilor de la Uzina 9urnu Rosu din /rasov (190;) care au regatit evenimentele revolutionare din anul 1909"

,,Rep#esiunea si &isidenta anticomunista &isidenta- ersoana care are areri olitice sau o inii deosebite fata de colectivitate, organizatia din care face arte" 'istemul #ep#esiunii- Sistemul de re resiune comunist s-a manifestat du a instalarea guvernului Petru 5roza (1941)" Princi alele organe de re resiune sunt' .irectia Generala a "ecuritatii /oporului 2+,3-4% condusa de agenti de la Moscova' 5:" Pintilie, /odaren3o, #le4andru 8icols3i" $n +,3, desfintate /olitia si 0andarmeria inlocuite cu Militia si trupele de securitate.

(o#me ale #ep#esiunii: - anihilarea fizica 2dusmani ai poporului4. +ameni olitici' $uliu Maniu, $on Mi:alac:e, Constantin $" C" /ratianu, Constantin #rgetoianu au fost arestati" +ameni de cultura' Mircea 2ulcanescu si oameni ai bisericii' 2ladimir 5:ica au fost arestati" -domiciliu fortat. -internarea in spitale de psihiatrie. -(ula(ul romanesc5 - inc)iso#i' Sig:et, 5:erla, 5alati, Ramnicu-Sarat, #iud, Pitesti (-enomenul reeducarii de la Pitesti)B -santie#e nationale: Canalul Dunare-Marea 8eagraB -colonii de munca: /aia S rie, Salcia, Cavnic" -deportari5 - 1911- in /aragan din /anat- 4! !!! de oameni" 'itemul disidentei: Disidenta anticomunista a imbracat mai multe forme de manifestare' -emi(ratia5 intelectuali si oameni de culturaB Paul 5oma, 2lad 5eorgescu, 5:" Calciu Dumitreasa" (o#me *olosite: -articole de presa% demersuri pe lan(a puterile 6ccidentului pentru implementarea /lanului Marshall in "-' 'uropei. $n +,3,-+,7* s-a constituit omitetul #ational Roman din ".1.A. +tape si *o#me ale disidentei: - $. in $%''($%)* formele de disidenta au avut loc in vedere rasturnarea re(imului comunist cu ajutor American 2%%vin americanii84 -rezistenta armata5 (rupuri de rezistenta5 /anat, +ltenia, Muscel- -agaras (Aaiducii Muscelului, Col" #rsenescu si -ratii #rnautoiu), /ucovina, Muntii -agaras ($on 5avrila +goranu), "umanele #e(re% Miscarea #ationala de Rezistenta% 9aiducii lui Avram $ancu% Graiul san(elui. #ceasta forma a fost violent re rimata de regimul communist"

-sprijin rezistentei armate acordat de populatia civila5 'lisabeta Rizea 2#ucsoara- Muscel4 +. #upa $%*,: orme: -critici ale intelectualilor la adresa re(imului 2/aul Goma% .oina ornea% Mihai Botez% :lad Geor(escu4 cu rivire la' cultul ersonalitatiiB neres ectarea dre turilor cetatenestiB socialismul dinastic" -propuneri de reformare a sistemului 2/aul Goma45 reforme de structuraB alegeri libere" -texte ale disidentilor reli(iosi5 19;9- redicile lui 5:" Calciu Dumitreasa" -scrisori deschise; -miscari (reviste si demonstratii5 19;;- 2alea <iului- greva minerilorB 190;- manifestul studentilor ieseniB demonstratiile muncitorilor brasoveni" -critici la posture de radio- 'uropa <ibera 2Munchen4% :ocea Americii 2=ashin(ton4; -disidenta in interiorul nomenclaturii comuniste5 "crisoarea celor > 2 orneliu Manescu% Alexandru Barladeanu% Gri(ore Raceanu% onstantin /arvulescu% "ilviu Brucan% Gh. Apostol4 in care cereau5 res ectarea dre turilor omului si Constitutiei, incetarea sistematizarii teritoriului, incetarea e4 ortului de alimente, restabilirea restigiului international al comunismului" ,,Reveni#ea la democ#atie Conte,tul inte#national: #nul 1909 a re rezentat anul rabusiri regimurilor comuniste din $m eriul Sovietic e4terior, statele euro ene satelite ale Moscovei au revenit la democratie si la sistemul luri artidist" $n 1901 se desfasoara olitica de reforme si de destindere romovata de 5orbaciov" $n 1909 are loc rabusirea regimului comunist intr-o serie de state ' Ungaria, /ulgaria, Polonia, R"D"5" Revolutia din 1989 Revolutia anticomunista din Romania a ince ut la Timisoara la +> decembrie +,-, rin rotestul maselor o ulare datorita evacuarii astorului ma(hiar <aszlo Tokes% din locuinta sa. .a 9imisoara s-a cantat entru rima data imnul .esteapta-te romane, devenit imnul revolutiei" .a 9imisoara s-a strigat ,os Ceausescu si s-au ars lozincile comuniste" #u avut loc manifestati e strazile 9imisoarei, o rite de focul armatei" Romani au strigat azi in Timisoara maine in toata tara" Din 9imisoara revolutia s-a e4tins la Bucuresti si in toata tara" 8icolae Ceausescu era lecat in $ran" Se intoarce in tara" .a &! decembrie s-a adresat o ulatiei rin radio si televiziune, comentand des re evenimentele de la 9imisoara" Pe &1 decembrie a convocat un miting la care au artici at zeci de mi de ersoane" #cest miting s-a transformat intr-o manifestatie de rotest fata de regim in piata 1niversitati din Buc" S-a scandat ,os dictatorul, securitatea a tras in multime, au cazut victime" .a && decembrie Ceausescu a incercat sa vorbeasca demonstrantilor,

intam inat cu :uiduieli" Ceausescu araseste sediul Comitetului Central cu un elico ter" .a televiziune se anunta caderea regimului Ceausescu" Cu lul Ceausescu este ca turat la 9argoviste, sunt ,udecati si e4ecutati la &1 decembrie 1909" Moartea dictatorului a marcat sfarsitul comunismului din Romania si revenirea la democratie" Se formeaza un nou organism olitic !rontul "alvari #ationale, rintre membri $on $liescu% /etre Roman si "er(iu #icolaescu. Pe plan intern : #re loc revenirea la democratie, luralism olitic" $n 1909 rea aritia artidelor olitice interbelice B P"8"9"-P"8"9"C"D", P"8".", P"S"D", alte artide noi ' -"S"8", P"U"8"R, U"D"M"R" Sunt organizate alegeri libere C +,,?- casti(ate de !.".#. @$on $liescu. -+,,)- casti(ate de @!...".#. -+,,>-casti(ate de onventia .emocratica- 'mil onstantinescu ; -)???- casti(ate de /...".R. @$on $liescu ; -)??3- casti(ate de Alianta .reptate si Adevar 2/... si /...<.4 Traian Basescu ; Pe lan intern in aceasta eta a a ar conflicte si tensiuni olitice ' $unie +,,?% septembrie +,,+% +,,, @ mineriadele ; ++ martie +,,? /roclamatia de la Timisoara ; martie +,,? conflicte interetnice la T(. Mures ; +,,?- /iata 1niversitatii ; $n +,,+ este adoptata onstitutia- revizuita in )??A care reprezinta cadru le(islativ al noului re(im. Pe plan extern : Romania este integrata in structurile euroatlantice si euro ene ' )??3- #.A.T.6. si )??7 @ 1niunea 'uropeana 21.'.4.

Rep#esiunea si &isidenta anticomunista

&isidenta- ersoana care are areri olitice sau o inii deosebite fata de colectivitate, organizatia din care face arte" 'istemul #ep#esiunii- Sistemul de re resiune comunist s-a manifestat du a instalarea guvernului Petru 5roza (1941)" Princi alele organe de re resiune sunt' .irectia Generala a "ecuritatii /oporului 2+,3-4% condusa de agenti de la Moscova' 5:" Pintilie, /odaren3o, #le4andru 8icols3i" $n +,3, desfintate /olitia si 0andarmeria inlocuite cu Militia si trupele de securitate.

(o#me ale #ep#esiunii: - anihilarea fizica 2dusmani ai poporului4. +ameni olitici' $uliu Maniu, $on Mi:alac:e, Constantin $" C" /ratianu, Constantin #rgetoianu au fost arestati" +ameni de cultura' Mircea 2ulcanescu si oameni ai bisericii' 2ladimir 5:ica au fost arestati" -domiciliu fortat. -internarea in spitale de psihiatrie. -(ula(ul romanesc5 - inc)iso#i' Sig:et, 5:erla, 5alati, Ramnicu-Sarat, #iud, Pitesti (-enomenul reeducarii de la Pitesti)B -santie#e nationale: Canalul Dunare-Marea 8eagraB -colonii de munca: /aia S rie, Salcia, Cavnic" -deportari5 - 1911- in /aragan din /anat- 4! !!! de oameni" 'itemul disidentei: Disidenta anticomunista a imbracat mai multe forme de manifestare' -emi(ratia5 intelectuali si oameni de culturaB Paul 5oma, 2lad 5eorgescu, 5:" Calciu Dumitreasa" (o#me *olosite: -articole de presa% demersuri pe lan(a puterile 6ccidentului pentru implementarea /lanului Marshall in "-' 'uropei. $n +,3,-+,7* s-a constituit omitetul #ational Roman din ".1.A. +tape si *o#me ale disidentei: - $. in $%''($%)* formele de disidenta au avut loc in vedere rasturnarea re(imului comunist cu ajutor American 2%%vin americanii84 -rezistenta armata5 (rupuri de rezistenta5 /anat, +ltenia, Muscel- -agaras (Aaiducii Muscelului, Col" #rsenescu si -ratii #rnautoiu), /ucovina, Muntii -agaras ($on 5avrila +goranu), "umanele #e(re% Miscarea #ationala de Rezistenta% 9aiducii lui Avram $ancu% Graiul san(elui. #ceasta forma a fost violent re rimata de regimul communist" -sprijin rezistentei armate acordat de populatia civila5 'lisabeta Rizea 2#ucsoara- Muscel4

+. #upa $%*,: orme: -critici ale intelectualilor la adresa re(imului 2/aul Goma% .oina ornea% Mihai Botez% :lad Geor(escu4 cu rivire la' cultul ersonalitatiiB neres ectarea dre turilor cetatenestiB socialismul dinastic" -propuneri de reformare a sistemului 2/aul Goma45 reforme de structuraB alegeri libere" -texte ale disidentilor reli(iosi5 19;9- redicile lui 5:" Calciu Dumitreasa" -scrisori deschise; -miscari (reviste si demonstratii5 19;;- 2alea <iului- greva minerilorB 190;- manifestul studentilor ieseniB demonstratiile muncitorilor brasoveni" -critici la posture de radio- 'uropa <ibera 2Munchen4% :ocea Americii 2=ashin(ton4; -disidenta in interiorul nomenclaturii comuniste5 "crisoarea celor > 2 orneliu Manescu% Alexandru Barladeanu% Gri(ore Raceanu% onstantin /arvulescu% "ilviu Brucan% Gh. Apostol4 in care cereau5 res ectarea dre turilor omului si Constitutiei, incetarea sistematizarii teritoriului, incetarea e4 ortului de alimente, restabilirea restigiului international al comunismului" Reveni#ea la democ#atie Conte,tul inte#national: #nul 1909 a re rezentat anul rabusiri regimurilor comuniste din $m eriul Sovietic e4terior, statele euro ene satelite ale Moscovei au revenit la democratie si la sistemul luri artidist" $n 1901 se desfasoara olitica de reforme si de destindere romovata de 5orbaciov" $n 1909 are loc rabusirea regimului comunist intr-o serie de state ' Ungaria, /ulgaria, Polonia, R"D"5" Revolutia din 1989 Revolutia anticomunista din Romania a ince ut la Timisoara la +> decembrie +,-, rin rotestul maselor o ulare datorita evacuarii astorului ma(hiar <aszlo Tokes% din locuinta sa. .a 9imisoara s-a cantat entru rima data imnul .esteapta-te romane, devenit imnul revolutiei" .a 9imisoara s-a strigat ,os Ceausescu si s-au ars lozincile comuniste" #u avut loc manifestati e strazile 9imisoarei, o rite de focul armatei" Romani au strigat azi in Timisoara maine in toata tara" Din 9imisoara revolutia s-a e4tins la Bucuresti si in toata tara" 8icolae Ceausescu era lecat in $ran" Se intoarce in tara" .a &! decembrie s-a adresat o ulatiei rin radio si televiziune, comentand des re evenimentele de la 9imisoara" Pe &1 decembrie a convocat un miting la care au artici at zeci de mi de ersoane" #cest miting s-a transformat intr-o manifestatie de rotest fata de regim in piata 1niversitati din Buc" S-a scandat ,os dictatorul, securitatea a tras in multime, au cazut victime" .a && decembrie Ceausescu a incercat sa vorbeasca demonstrantilor, intam inat cu :uiduieli" Ceausescu araseste sediul Comitetului Central cu un elico ter" .a televiziune se anunta caderea regimului Ceausescu" Cu lul Ceausescu este ca turat la

9argoviste, sunt ,udecati si e4ecutati la &1 decembrie 1909" Moartea dictatorului a marcat sfarsitul comunismului din Romania si revenirea la democratie" Se formeaza un nou organism olitic !rontul "alvari #ationale, rintre membri $on $liescu% /etre Roman si "er(iu #icolaescu. Pe plan intern : #re loc revenirea la democratie, luralism olitic" $n 1909 rea aritia artidelor olitice interbelice B P"8"9"-P"8"9"C"D", P"8".", P"S"D", alte artide noi ' -"S"8", P"U"8"R, U"D"M"R" Sunt organizate alegeri libere C +,,?- casti(ate de !.".#. @$on $liescu. -+,,)- casti(ate de @!...".#. -+,,>-casti(ate de onventia .emocratica- 'mil onstantinescu ; -)???- casti(ate de /...".R. @$on $liescu ; -)??3- casti(ate de Alianta .reptate si Adevar 2/... si /...<.4 Traian Basescu ; Pe lan intern in aceasta eta a a ar conflicte si tensiuni olitice ' $unie +,,?% septembrie +,,+% +,,, @ mineriadele ; ++ martie +,,? /roclamatia de la Timisoara ; martie +,,? conflicte interetnice la T(. Mures ; +,,?- /iata 1niversitatii ; $n +,,+ este adoptata onstitutia- revizuita in )??A care reprezinta cadru le(islativ al noului re(im. Pe plan extern : Romania este integrata in structurile euroatlantice si euro ene ' )??3- #.A.T.6. si )??7 @ 1niunea 'uropeana 21.'.4.