Sunteți pe pagina 1din 1

Importanta Constitutiilor in istoria Romniei Subiectul III pagina 182 (pt structura)

Modernizarea spatiului romnesc, a societatii ins ecolul al XIX lea a facut necesara adoptarea documentelor cu rol de legi fundamentale. Astfel in prima jumatate a secolului al XIX lea au fost adoptatea astfel de documente : Regulamentele Organice (1831 Tara Romneasca, 1832 Moldova) apoi Conventia de la Paris (1858), documente adoptate de catre marile puteri in cele doua principate : Tara Romneasca si Moldova, care priveau organizarea si functionarea celor doua principate , iar in cazul Conventiei de la Paris, priveau functionarea , organizarea noului stat: Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei. Dupa constituirea statului national romn, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza din ianuarie 1859, a urmat o perioada de consolidare a noului stat, astfel, in anul 1866 a fost adoptata prima mare Constitutie romneasca a statului romn, adoptata in timpul domniei lui Carol I, fara interventia marilor puteri, Constitutie ce avea la baza principiul separarii puterilor in stat , drepturi si libertati cetatenesti, votul censitar ( in functie de avere) . Aceasta constitutie a stat la baza urmatoarei Legi Fundamentale a statului romn, respectiv cea din anul 1923, care a fost adoptata in contextul constituirii Statului National Unitar Romn, care a rezultat in urma Marii Uniri din anul 1918 , prin care provinciile : Basarabia, Bucovina, Transilvania au fost unite cu Romnia. Intre cele doua legi fundamentale mentionate au existat multe asemanari, in contextul in care Constitutia din 1923 relua jumatate dintre articolele Constitutiei din 1866. Intre aceste asemanari se regasesc: Principiul separarii puterilor in stat, drepturi si libertati cetatenesti ( libertatea exprimarii, libertatea presei, libertatea intrunirilor). Dar au existat si deosebiri intre cele doua legi fundamentale : votul conform Constitutiei din 1866 era censitar, spre deosebire de cea din 1923 in care votul era universal; de asemenea in ceea ce priveste drepturile minoritatilor, in legea fundamentala din 1923 minoritatile se bucurau de aceleasi drepturi pe care le aveau si romnii ca populatie majoritara. Adoptarea acestor constitutii in spatiul romnesc a reprezentat un fapt important . Astfel, Constitutia din 1866 a insemnat o consolidare a noului stat, constituit in 1859, iar Constitutia din 1923 a reprezentat o consolidare a regimului politic existent in Romnia, regimul democratic pe care l-a avut Romnia in perioada interbelica, si de asemenea o consolidare a statului national unitar romn. Legile fundamentale ale Romniei : cea din 1866, cea din 1923, 1938, cele comuniste : 1948, 1952, 1965, precum si Constitutia din 1991 , constitutia in vigoare a Romniei a avut un rol important intrucat au stat la baza organizarii, functionarii statului romn in functie de fiecare regim politic care s-a regasit in perioada adoptarii acestor legi fundamentale, au prevazut drepturile de care s-au bucurat cetatenii precum si functionarea institutiilor statului. Astfel Constitutia adoptata in anul 1991, cea care este in vigoare si astazi, care a fost adoptata ca urmare a revenirii Romniei la democratie dupa inlaturarea regimului comunist prin revolutia din decembrie 1989, este importanta prin faptul ca ea a corespuns realitatilor sociale, politice ale romaniei , a cunoscut schimbari precum cea din 2003, in functie de pasii importanti pe care i-a facut Romnia in vederea integrarii sale in: N.A.T.O. (2004), U.E (2007) prin care cetatenii romni se bucura de aceleasi drepturi pe care le au si cetatenii europeni.