Constitutia din 1965

MATEI PAULA- XII B

 Contextul şi cauzele elaborării

 În 1965 a murit Gheorghe

Gheorghiu-Dej şi noul şef al
Partidului Comunist a fost ales
Nicolae Ceauşescu. El a afirmat
deschis independenţa ţării faţă de
U.R.S.S. De asemenea, considera că
România făcuse un drum important
înspre crearea unei societăţi
egalitare, adică socialiste (avusese
loc colectivizarea în 1962). Aceste
două aspecte necesitau modificarea
constituţiei.
 Articolul 1 al constituţiei din 1965
menţionează că numele statului
este Republica Socialistă România şi
că este un stat suveran, independent
şi unitar, cu un teritoriu
inalienabil (adică nu se poate
înstrăina) şi indivizibil. În 1974 se
creează funcţia de preşedinte al
republicii, fapt ce duce la modificarea
constituţiei pentru a include
prerogativele preşedintelui.
 Constituţia a fost adoptatã de Marea Adunare Nationala
în şedinţa din 21 august 1965, dupã luarea în discuţie a
proiectului publicat la 29 iunie 1965 de cãtre Comisia
pentru elaborarea proiectului de Constituţie, cu
unanimitatea celor 446 de deputaţi prezenţi la şedinţa,
situaţie certificatã de Preşedintele Marii Adunãri
Naţionale, Ştefan Voitec. Ea a fost promulgatã la data de
21 august 1965 sub semnatura Preşedintelui Consiliului
de Stat, Chivu Stoica, şi a fost publicatã în "Buletinul
Oficial al R.S.R." nr. 1 din 21 august 1965.
Constituţia a intrat în vigoare la data adoptãrii, adicã 21
august 1965, abrogand expres pe aceeaşi data Constituţia
din 1952. În forma iniţialã ea era formatã din 114 articole
cuprinse în 9 titluri.
 Modificari

 Se introduce principiul
partidului unic, specificându-
se faptul că forţa politică
conducătoare a întregii
societăţi este Partidul
Comunist Român, ceea ce
arată caracterul totalitar al
regimului; scopul tuturor
oamenilor muncii este
construire societății socialiste.
 Economia României este proclamată ca socialistă,
adică economie bazată pe proprietatea de stat şi cooperatistă
asupra mijloacelor de producţie. Acest lucru este reafirmat
prin prevederea conform căreia bogăţiile de orice natură
aparţin statului: subsolul, minele, terenurile, apele, pădurile,
izvoarele, fabricile și uzinele, intreprinderile agricole și
stațiunile pentru mecanizare agricolă, căile de comunicație și
mijloacele de transport, telecomunicațiile și fondul de clădiri
și locuințe, baza instituțiilor social-culturale de stat. Este
menţionată şi proprietatea personală, dar ea este limitată la
casa de locuit şi construcţiile gospodăreşti anexe, terenul pe
care se află, animalele de producţie şi inventarul agricol
mărunt.
 Se introduc limitări ale libertăţilor cetăţeneşti, întrucât se
menţionează faptul că libertatea cuvântului, presei,
întrunirilor, mitingurilor şi demonstraţiilor nu pot fi folosite în
scopuri potrivnice orânduirii socialiste şi intereselor celor ce
muncesc. De asemenea, se menţionează explicit faptul că statul
şi partidul sprijină şi ocrotesc organizaţiile existente, ceea ce
înseamnă, de fapt, că orice organizaţie este controlată de
partid. O noutate pozitivă este însă dată de garantarea
proprietăţii private (dreptul de proprietate personală este
ocrotit de lege), prevedere care dispăruse din celelalte
constituţii comuniste, sau de stabilirea duratei maxime a zilei
de muncă la 8 ore.
 Modificari

 Guvernul își păstra numele de Consiliu de miniștri - organ

suprem al administrației statului
 Tribunalele și procuratura rămâneau subordonate
Partidului Comunist
 reorganizarea teritorială și revenirea la județe, ca forme de
administrație locală în loc de raioanele și regiunile de
inspirație sovietică
 se introduce calitatea de munincipii pentru orașele mari
 a fost înființată funcția de președinte, la 28 martie 1974.
 Prerogativele presedintelui

 Prezida Consiliul de Stat

 Reprezenta puterea de stat în relațiile interne și internaționale
 Era comandantul suprem al armatei și președintele Consiliului
Apărării RSR
 prezida ședințele Consiliului de Miniștri
 stabilea măsurile de mare importanță ce priveau interesele
țării, care urmau să fie supuse de către Marea Adunare
Națională, spre consultarea poporului prin referendum
 numea și revoca la propunerea premierului, viceprim-miniștri,
miniștri și președinții altor organe centrale ale administrației
 Prerogativele presedintelui

 numea și revoca președinții și membrii Tribunalului

Suprem
 conferea decorații
 încheia tratate internaționale
 stabilea rangurile misiunilor diplomatice
 proclama starea de război și de urgență
 emitea decrete prezidențiale și decizii.
 Consecinte

 Prin această constituţie se conferă statului român un clar

caracter totalitar comunist, deoarece se afirmă rolul politic
conducător al partidului comunist şi se specifică faptul că
economia este bazată pe proprietatea de stat.
 Revizuirea din 1974 îi conferă şefului statului puteri
dictatoriale.
 Se afirmă statutul internaţional al României de stat
independent şi suveran, ceea ce lipsea constituţiei din
1952.
 Bibliografie

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_d
in_1965
 http://www.monitoruljuridic.ro/act/constitutia-
republicii-socialiste-romania-republicata-emitent-
marea-adunare-nationala-publicat-n-buletinul-
oficial-nr-65-din-14938.html/
 http://istorie-bacalaureat-
manual.ro/cuprins/constitutiile-din-romania.html