Constitutia din 1948 a fost adoptata in contextul abdicarii regelui Mihai (30 decembrie
1947) si al proclamarii Republicii Populare Romane . Instaurarea regimului totalitar comunist
a fost urmată de adoptarea unei noi constituții, la data de 13 aprilie 1948, inspirată din
Constituţia sovietică (stalinistă) din anul 1936. Noua Constituție consfințea numele statului
român titulatura de Republică Populară Română (R.P.R.) si a fost o constitutie de tranzitie,
prin care se realiza trecerea de la regimul democratic la regimul stalinist.
Aceasta prevedea :     
 Art. 1 definea Republică Populară Română ca „stat popular, unitar independent și suveran”
-forma de guvernamant: republica
    -Principiul suveranității poporului „întreaga putere de stat emană de la popor și aparține
poporului”.
-   Principiul separării puterilor în stat este eliminat prin atribuirea atribuțiilor executive și
legislative organului suprem al puterii de stat a Republicii Populare Române – Marea Adunare
Națională (M.A.N.). Acesta avea atribuții executive și legislative, specifice functiei unui sef
de stat- putea sa declare razboi si sa incheie pace.
 M.A.N. era un parlament unicameral cu atributii precum:
-vota legi;
- avea dreptul de a modifica Constituția;
- forma guvernul ;
- vota bugetul;
-alegea un Prezidiu, al carui presedinte era considerat seful statului.

Prerogativele Prezidiului erau :

■ convoacă M.A.N. în
sesiuni ordinare i
extraordinareș ;
■ interpretează legile
votate de M.A.N.;
■ exercită dreptul de gra
iere i comută pedepsele,
acordă decora ii i medaliiț ș ț ș
;
■ reprezenta Republica
Populară Română în rela iile
interna ionale ț ț etc
Prerogativele Prezidiului erau :
■ convoacă M.A.N. în
sesiuni ordinare i
extraordinareș ;
■ interpretează legile
votate de M.A.N.;
■ exercită dreptul de gra
iere i comută pedepsele,
acordă decora ii i medaliiț ș ț ș
;
 ■ reprezenta Republica
Populară Română în rela iile
interna ionale ț ț etc
Prerogativele Prezidiului erau :
■ convoacă M.A.N. în
sesiuni ordinare i
extraordinareș ;
■ interpretează legile
votate de M.A.N.;
■ exercită dreptul de gra
iere i comută pedepsele,
acordă decora ii i medaliiț ș ț ș
;
■ reprezenta Republica
Populară Română în rela iile
interna ionale ț ț
Prezidiul era alcatuit dintr-un nr. restrans de membri, care practic prelua toate atributiile MAN
in anumite situatii, intre sesiunile parlamentare.
   Consiliul de Miniștri (guvernul) era subordonat MAN si detinea putere executiva si isi
exercita autoritatea in teritoriu prin Consiliile populare locale.
  Puterii judecătoreasca era realizată de instanțele de judecată (tribunalele şi judecătoriile
populare) și de Curtea Supremă, inamovibilitatea( independenta)  judecătorilor fiind
suprimată. Toate institutiile depindeau de partidul unic, Partidul Muncitoresc Roman, dar
partidul nu era mentionat in constitutie.
Au aparut si drepturi noi,precum dreptul la munca sau egalitatea femeilor cu barbatii, votul
universal pentru persoanele de peste 18 ani, insa exercitarea lui era irelevanta in conditiile
unui singur partid posibila .  
  Constituţia din 1948, a avut un caracter tranzitoriu, rolul său fiind pregătirea trecerii
întregii economii sub controlul statului, pe calea colectivizarii agriculturii si naționalizării
industriei, dar si a consolidarii regimului monopartidist.Deși multe dintre articolele ei
proclamau garantarea unor drepturi și libertăți democratice, acestea au fost în general
încălcate sistematic în timpul regimului comunist, deoarece intrau in contradictie cu noua
ordine politica.

Motive: A fost adoptata in contextul in care a

avut loc impunerea controlului asupra societatii si s-a trecut la economia centralizata
prin nationalizare-1948 si colectivizarea agriculturii inceputa in 1949, bazata pe
proprietatea de stat.
 Constitutia din 1948 accentuează subordonarea statului român faţă de Uniunea Sovietica,
deoarece prietenia cu aceasta constituind „baza politicii noastre externe”.
  
      Principiile de bază sunt : suveranitatea poporului, unitatea puterii de stat și exercitarea
acesteia prin organe reprezentative, centralismul democratic, planificarea națională,
activismul social și politic al cetățenilor

Statul român este definit ca un „stat democrat-popular”, unitar, suveran și independent, dar
fără a se menționa caracterul său indivizibil sau inalienabil.
Constituția definea regimul politic al democrației populare, bazată pe dictatura
proletariatului. Puterea reprezintă interesele celor care muncesc, respectiv alianța dintre
clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, în care rolul conducător îl are clasa muncitoare
condusă de Partidul Muncitoresc Roman definit drept ''unica forta conducatoare in stat''.
Puterea politică se exercita prin organele statului, în care organul executiv suprem al
R.P.R. este Marea Adunare Națională (aleasă pe o perioadă de 4 ani). Prezidiul Marii Adunări
Naționale îndeplinea atribuțiile M.A.N. în perioada dintre convocările acesteia.
     Puterea judecătorească este realizată de către tribunale. Organul suprem al justiției este
Tribunalul Suprem al R.P.R., ales de  M.A.N. pe o perioada de 5 ani.
Practic, se elimina separarea puterilor in stat, astfel incat regimul politic era unul
totalitar, deoarece toti reprezentantii institutiilor de baza erau dependenti de partidul
unic, PMR.
Drepturile şi datoriile fundamentale ale cetăţenilor, care se păstrează din Constituția
precedentă, subliniază preponderenţa statului asupra cetăţeanului :
          ■ dreptul la muncă şi învăţătură;
-votul universal pentru persoanele de peste 18 ani,
          ■  dreptul de supravieţuire (odihnă, pensie);
          ■  libertatea cuvântului, presei, întrunirilor şi mitingurilor;

Organizarea social-economică a statului se bazează pe „proprietatea socialistă asupra

mijloacelor de producție, care are fie forma proprietății de stat (bun comun al poporului), fie
forma proprietății cooperatist-colectiviste (proprietatea gospodăriilor colective).”

Aceasta constitutie a fost modificata in 1961, atunci cand s-a inlocuit Prezidiul MAN cu un
Consilul de Stat.

  

CONSTITUTIA DIN 1965

Context: Dupa moartea lui Gh.Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu in 1965 este ales secretar
general al partidului, desfasurand o politica de distantare fata de Moscova, fapt ilustrat si
prin schimbarea denumirii tarii, dar si a partidului.
   O nouă constituție, care sa consacre regimul national-comunist a fost adoptata in august
1965, iar prin prevederile sale ilustra aceasta noua atitudine politica, pastrand insa principii si
prevederi ce permiteau mentinerea regimului totalitar.
Constitutia tarii, schimbă denumirea țării în Republica Socialistă România, iar teritoriul său
devine „inalienabil şi indivizibil”. O nouă reorganizarea administrativă înlocuiește
regiunile (raioanele) cu judeţele, dar aceasta modificare va fi inscrisa in 1968. 
  - Partidul Comunist Român era considerat ca '' singura forta conducatoare in stat'' .
-se preciza ca intreaga putere apartine poporului, puterea poporului se bazeaza pe
''alianta muncitoreasca -taraneasca'' ce contribuia dezvoltarea societatii socialiste ce
facea trecerea la constructia comunismului.
 -Marea Adunare Națională rămâne în continuare organul suprem al puterii de stat și singurul
legiuitor. Prezidiului Marii Adunări Naționale fusese înlocuit cu un nou organism Consiliul
de Stat.
- Consiliu de Miniștri (guvernul) este organul suprem al administrației de stat.
  Proprietatea și economia au un caracter socialist, statul român devenind proprietarul
tuturor bogățiilor subsolului, terenurilor din fondul funciar de stat, pădurilor, apelor,
fabricilor, uzinelor, mijloacelor de transport, fondului de clădiri și locuințe etc..
  În anul 1974, a fost instituită funcţia de preşedinte al R.S.R., ales de către Marea Adunare
Națională, care preia prerogativele deţinute până atunci de Consiliul de Stat.
      Președintele avea următoarele atribuții :
          ■  reprezenta puterea de stat în relațiile interne și internaționale, încheia tratate
internaționale;
          ■  era comandantul suprem al forțelor armate
 ■  numea și revoca, la propunerea prim-ministrului, funcţionarii superiori ai statului şi
justiţiei;
          ■  numea și revoca membrii Tribunalului Suprem;
          ■  conferea decorații;
Libertățile și drepturile cetățenești erau mentionate în Constituție
-libertatea cuvântului, presei, întrunirilor și demonstrațiilor, unele erau irelevante in contextul
regimului politic .
- Sistemul de vot prevedea vot universal, direct, egal și secret, de la 18 ani.
Prin aceasta constitutie s-a consolidat rolul PCR cat si al regimului national-comunist prin
impunerea functiei de presedinte detinuta de catre Nicolae Ceausescu. A ramas in vigoare
pana in 1989 cu unele modificari: - organizare teritorial-administrativă - judeţe-1968, iar in
1974 se instituie functia de presedinte al RSR. 

MEMO!!!!!!!
DEOARECE CONSTRUCTIA COMUNISMULUI ERA UN IDEAL INCA GREU DE ATINS, INTRE SOCIALISM SI
COMUNISM A FOST INVENTATA O ETAPA INTERMEDIARA-” SOCIETATEA SOCIALISTA MULTILATERAL
DEZVOLTATA”.

CONCLUZII

Constitutiile comuniste din 1948,1952,1965 consacra noua forma de guvernamant, republica,

cat si noul regim politic-regimul comunist-totalitar, bazat pe partidul unic.
Constitutia din 1948 avea un caracter provizoriu, fiind instrumentul legal prin care se pregatea
trecerea intrefgii economii sub controlul statului. O consecinta a fost nationalizarea si
colectivizarea agriculturii, proprietatea privata fiind desfiintata si consacrarea proprietatii de
stat va fi realizata prin Constitutia din 1952.
Constitutia din 1952 accentua aservirea fata de URSS, legitima statul ''democrat-popular''
prin care se instaura dictatura proletariatului.
Constitutiile din 1952 si 1965 desavarseau regimul totalitar prin inscrierea partidului unic ca
''forta conducatoare in stat"', chiar daca legea fundamentala din timpul lui Nicolae Ceausescu
marca noua linie nationalista. Toate constitutiile comuniste aveau caracter amiguu si chiar
contradictoriu, deoarece eliminau practic separarea puterilor in stat, drepturile si libertatile
inscrise erau de multe ori incalcate, iar dreptul de vot era irelevant in conditiile unu singur
partid politic.
  Constituția a fost elaborată în urma evenimentelor din decembrie 1989, după căderea
regimului comunist si revenirea la regimul democratic si trecerea la economia de piata.

Context: revenirea la democratie a fost marcata de pluralismul politic si organizarea primelor

alegeri libere din mai 1990, in urma carora Parlamentul, ce a devenit Adunare Constituanta,
avea un mandat de 18 luni pentru a redacta o noua constitutie.
Noua constituție, adoptata in 21 noiembrie 1991, in Parlament a intrat in vigoare in urma
referendumului din 8 decembrie 1991.
Constitutia din 1991 revenea la traditia democratica și introduce noi principii constituţionale
europene, avand ca model constituia franceza.
Cuprindea principii de baza democratice:
-suveranitatea nationala;
-separarea puterilor in stat;
-drepturi si libertati cetatenesti;
-universalitatea.
Prevederi:
  -România este un stat național suveran și independent, unitar și indivizibil
 -teritoriul este inalienabil
-Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si
libertătile cetătenilor, libera dezvoltare a personalitătii umane, dreptatea si pluralismul politic
reprezintă valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor
Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.
- forma de guvernământ este republica .
-Guvernarea se baza pe principiul separarii puterilor in stat:
      Puterea executivă este exercitată de preşedinte si guvern (are
conducerea generală a administrației publice și asigură realizarea politicii
interne şi externe). Mandatul Presedintelui Romaniei este de 4 ani si se
exercită de la data depunerii jurămantului. Mandatul Presedintelui
Romaniei poate fi prelungit, prin lege organică, in caz de război sau de catastrofă.
Presedintele are ca prerogative:
-desemnează un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului
de incredere acordat de Parlament.
- incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern;
- este comandantul fortelor armate;
-confera decoratii nationale;
-poate organiza referendum;
-acorda gratierea individuala.
Puterea legislativă aparține unui Parlament bicameral, format din Senat si Camera
Deputatilor ai caror membri sunt alesi prin vot universal. Legile adoptate de Parlament sunt
trimise spre promulgare preşedintelui României.
      Puterea judecătorească o reprezintă instanţele judecătoreşti, instituția cea mai mare fiind
Inalta Curte de Justiţie si Casatie. Judecatorii sunt independenti( inamovibili).
      Sunt înființate noi instituții precum Curtea Constituțională și Avocatul Poporului.
Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea drepturilor si libertătilor
persoanelor fizice.
- Cetătenia romană se dobandeste, se păstrează sau se pierde in conditiile prevăzute de legea
organică. Cetătenia romană nu poate fi retrasă aceluia care a dobandit-o prin nastere.
- Pluralismul in societatea romanească este o conditie si o garantie a democratiei
constitutionale. Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curtii Constitutionale,
avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de
functionari publici stabilite prin lege organică.
- Cetătenii sunt egali in fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.
Nimeni nu este mai presus de lege.
-Dreptul de vot-egal, secret si direct pentru toti cetatenii de peste 18 ani. Cetătenii au drept
de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pană in ziua alegerilor inclusiv.
-economia de piata se bazeaza pe proprietatea privata.

     Drepturile și libertățile democratice ale cetățenilor români prevăzute acordă :

          ■  libertatea individuală, de exprimare, de asociere şi de întrunire;
          ■  dreptul la învăţătură, de vot (de la 18 ani), de a fi ales in functiile statului;
          ■  dreptul la libera circulaţie în ţară şi străinătate;
          ■  proprietatea este ocrotită (din 2003 proprietatea devine garantată);
          ■  interzicerea pedepsei cu moartea şi a torturii etc.

Aderarea României la NATO si Uniunea Europeană a impus modificarea Constituției în

2003 , cea mai importanta modificare se refera la la alegerea președintelui (durata mandatului
crește de la 4 ani la 5 ani) , se desfiinteaza seviciul militar obligatoriu. In conditiile aderării
Romaniei la Uniunea Europeană, cetătenii romani au dreptul de a alege si de a fi alesi in
Parlamentul European.
  Prin aceasta costitutie este consfințit în societatea românească statul de drept in care
nimeni nu este mai presus de lege , iar pluralismul politic a devenit o garanție a democrației.