CONSTITUŢIILE DIN ROMÂNIA

I.– Constituţii democratice

1.-1866 – Constituţia –instituie un regim liberal – precedată de un plebiscit
- după model belgian şi al Constituţiei Cărvunarilor -1822 – Ionică Tăutu. A fost elaborată deoarece era
necesara inscrierea principiului dinastiei străine. Ca urmare, ea prevedea:

 numele statului România, nu se pomenește suzeranitatea otomană, deci e o manifestare de

independenta

 separarea puterilor în stat

 principele avea ample atribuţii executive dar şi legislative – numea guvernul, şeful statului şi
armatei, emite decoraţii şi monedă, drept de graţiere şi de veto

 largi drepturi cetăţeneşti

Modificări: - 1884 – coborârea pragului cenzitar
- 1917- pregătirea reformelor agrară și electorală
2.-1923 – Constituţia Reîntregirii
- Necesară în urma Marii Uniri: noi graniţe, multe minorităţi etnice, lingvistice, confesionale, reformelor
electorală şi agrară, precum si a reformelor votului universal si agrară
- se introduce conceptul statului national unitar si indivizibil
- separarea puterilor în stat – regele păstrează atribuţii legislative, micșorate, pierde veto
- largi drepturi cetăţeneşti – vot universal
- forma de guvernare: monarhie c-ţională ereditară pe linie masculină
3.-1991 – revenirea la democraţie –- Republică semiprezidenţială după model francez
- separarea puterilor în stat, stat de drept, - largi libertăţi cetăţeneşti
Modificări: -2003 – modificări privind adaptarea legilor interne ale României la prevederile comunitare,
ca urmare a aderării la NATO şi UE, - alegerea preşedintelui pt.5 ani
II. – Constituţia autoritara – 1938 - regimul autoritar al lui Carol al II-lea- impusă prin plebiscit
„Toate puterile Statului emană de la naţiunea română, ele însă nu se pot exercita decât prin delegaţiune
catre - regele este capul statului ca urmare cumulează cele trei puteri în stat, veto absolut,
- separarea puterilor este mentinută formal - regele are putere legislativă prin intermediul
Reprezentanței Naționale, și inițiativă legislativa. - in practică parlamentarii ii depun jurământ de
credință, se desființează partidele politice – 31 martie 1838 si se creeaza un partid de susținători ai regelui
Frontul Renașterii Nationale, ulterior Partidul Națiunii
-regele are putere executiva si o exercită prin Guvern
-drepturile cetăţenilor restrânse, mai multe obligații decât drepturi; drept de vot doar peste 30 ani pentru
descurajarea electoratului legionar, cei ce practică o indeletnicire, femei
III. Constituţiile comuniste
a. 1948 - cauze: necesară pt a se trece la un nou tip de societate, precum si ca urmare a abolirii monarhiei
- prevederile economice prevalau faţă de cele politice deoarece prioritatea regimului era de a desfiinţa
proprietatea privată. Aceasta e menționată dar apare precizarea ca la nevoie ea poate fi confiscată de stat.
Ca urmare controlul statului în economie se face prin naţionalizări şi după 1949 colectivizări
- separarea puterilor în stat se păstrează dar nu se aplică – legislativul are atributii executive
Leg- MAN , Exec – Prezidiul MAN compus din 19 membrii- atribuțiile șefului de stat
- drepturi cetățenești numeroase dar nerespectate; drept de vot peste 18 ani si femei
- cetățenii au dreptul de asociere cu excepția organizațiilor antidemocratice, nu se mentioneaza PMR
- ţara se numeşte RPR iar tipul de regim politic este democraţie populară
b. 1952 – legea totalei aserviri faţă de URSS – deoarece se dorea intensificarea sovietizării. Ca urmare,
prevederile obisnuite despre independenta si suveranitatea statului lipsesc
- principiul de bază al puterii de stat este dictatura proletariatului, deoarece este menţionat rolul
conducător al PMR în societate și în instituții. Ca urmare incepe instaurarea partidului stat (ocuparea
functiilor din institutii nu pe competenta ci pe calitatea de membru de partid)
- 1961 Prezidiul MAN este inlocuit cu Consiliul de Stat
c. - 1965 – deoarece prin încheierea colectivizării se dorea marcarea intrării intr-o noua epoca- national-
comunism. Ca urmare, se schimbă numele țării și partidului RPR = RSR , PMR = PCR
-reapar prevederile de stat national unitar indivizibil si inalienabil pentru a sublinia detașarea față de
URSS.
-PCR – forta conducatoare a intregii societăți- caracter totalitar
- modificarea din 1974 – se instituie funcţia de preşedinte al RSR - preia atribuţiile Consiliului de Stat

Asemanare= toate prevad separarea puterilor sau drepturi cetatenesti dar nu se aplica