CONSTITUTIILE DIN ROMÂNIA

INTRODUCERE ESEU - Necesitatea unei constituții a apărut în condițiile modernizării vieții social politice,
economice și culturale de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX
-lea. Până la adoptarea primelor constituții au fost elaborate proiecte de acte fundamentale ca: Cererile norodului
romanesc(1821), constituția Cărvunarilor(1822),Osăbitul act de numire a suveranului românilor (1838) etc.
Documente cu caracter constituțional înainte de 1866:
1)Regulamente Organice
Au fost primele Documente cu rolul constituțional în sens modern. Au intrat în vigoare în 1831 Tara Românească și
1832 în Moldova. Au fost redactate sub ocupație militară țaristă potrivit indicațiilor Petersburgului, deoarece Rusia
devenise puterea protectoare a principatelor.
Regulamentele organice cuprindeau noutăți în ceea ce privește organizarea statului:
a) separarea puterilor în stat:
-legislativă: adunările obștești care dezbăteau proiectele de lege trimise de domn;
-executivă: sfatul administrativ(viitorul Guvern și domnitorul) ;
-judecătorească: instanțele de judecată, instanta suprema era Înaltul Divan Domnesc
b)este introdus principiul bugetului de stat;
c)s-au desființat vămile interne;
În 1834 sunt numiți ca domnitori regulamentar, în Moldova - Mihail Sturdza (1834-1849) și în Tara Românească
Alexandru Ghica(1834-1842) si Gheorghe Bibescu(1842-1848).
2)Convenția de la Paris
3)Statutul Dezvoltator al Convenției de la Paris.
I. Constituții democratice:
A.CONSTITUȚIA DIN 1866 - A fost prima constituție internă românească votată de reprezentanții națiunii
române. A avut un caracter democratic.
Motiv/Cauza
1)lovitura de stat de la 11 februarie 1866 când Alexandru Ioan cuza a fost obligat să abdice și să părăsească țara.
2)aducerea pe tron a prințului străin Carol I
Constituția din 1866 a introdus pentru prima dată numele de România, iar pe plan extern a dat dovadă de
îndrăzneală deoarece nu a prevăzut nimic despre suzeranitatea otomană și garanția colectivă a celor șapte mari
puteri. A avut ca model constituția belgiana din 1831, cea mai democratică în acel moment în Europa.
Principalele prevederi:
- Ca formă de guvernământ România devenea o monarhie constituțională ereditară cu drept de primogenitura
pe linie masculină;
- Un principiu de bază a fost separarea puterilor în stat:
● puterea legislativă aparține domnitorului și Parlamentului format din Camera Deputaților și Senat;
●puterea executivă aparținea domnitorului și Guvernului condus de un prim-ministru;
●puterea judecătorească aparținea instanțelor de judecată, instanța supremă fiind: Înalta Curte de Casație și
Justiție.
- Drepturile și libertățile cetățenești erau largi:
a) dreptul la libera asociere;
b)libertatea personală;
c)Inviolabilitatea domiciliului;
d)dreptul de proprietate era sacru și garantat de lege;
e)dreptul de vot era censitar pe bază de avere, alegătorii erau împărțiți pe categorii electorale, numite colegii.
Pentru Senat erau două colegii, censul fiind foarte ridicat. Pentru camera Deputaților erau patru colegii, în ultimul
colegiu votau și țăranii prin reprezentanții unul pentru 50.
Constituția din 1866 a fost modificată de trei ori:
●În 1879 s-a modificat articolul șapte care spunea că pot deveni cetățeni doar locuitorii creștini;
●În 1884 se introduce noua titulatură de regat și se mărește dreptul de vot;
●În 1917 se introduc două proiecte de reformă prin care sunt împroprietăriți țăranii cu pământ și se acorda drept
de vot universal.
Limitele Constituției din 1866:
- musulmanii și evrei erau excluși din viața politică;
- femeile nu aveau drept de vot.
1
 Consecință: Constituția din 1866 a început democratizarea societății românești și a introdus monarhia
constituțională ereditară .
B. CONSTITUȚIA DIN 1923
Motiv/Cauză: Realizarea României Mari în 1918 a făcut necesară o nouă constituție pentru a reprezenta și
locuitorii din noile provincii Basarabia, Bucovina și Transilvania .
Constituția din 1923 a fost asemănătoare cu cea din 1866 fiind și câteva noutăți:
1) Constituția din 1866 prevedea inviolabilitatea teritoriului național și indivizibilitatea lui , iar cea din 1923 punea
accentul și asupra caracterului național al statului.
2) În 1923 proprietatea nu mai era sacră și garantate de lege, ci devine nuanțată în funcție de utilitatea
socială(bogățiile subsolului aparțineau statului).
3) dreptul de vot devine universal, direct, egal, secret și liber exprimat pentru bărbații de peste 21 de ani;
4) În mai multe articole se regăsește menționarea în constituția din 1923: ,, fără deosebire de etnie și religie
deoarece în urma Marii Uniri erau mai multe minorități naționale”.
Consecință - Constituția din 1923 a contribuit la dezvoltarea democrației românești la integrarea provinciilor unite
în 1918 .
C. CONSTITUȚIA DIN 1991
Motiv/Cauză: după înlăturarea regimului comunist prin revoluția din decembrie 1989 se revine la democrație și
era necesară o nouă constituție pentru a face trecerea la noul regim politic .
Trăsături/Caracteristici:
- Se revine la statul de drept și la separarea puterilor în stat;
- Se reintroduce pluripartidismul;
- Ca formă de guvernământ, România devine Republica semiprezidențială;
- Drepturile și libertățile cetățenești au fost trecute în Constituție și respectate;
- Dreptul de vot este universal pentru cetățenii care au împlinit 18 ani, alegerile fiind libere;
- Sunt înființate instituții noi ca: AVOCATUL POPORULUI și CURTEA CONSTITUTIOANALA A ROMÂNIEI.
În 2003 în condițiile aderării României la NATO și UNIUNEA EUROPEANĂ, constituția din 1991 este modificată
pentru a adapta legile românești la cele europene.
Principalele modificări:
- mandatul președintelui este mărit de la patru la cinci ani;
- este desființată obligativitatea armatei;
- invățământul de stat nu mai este obligatoriu gratuit.
Consecință: se revine la democratie

II. CONSTITUȚII AUTORITATE ȘI TOTALITARE

A. CONSTITUȚIA DIN 1938-autoritară
Motiv/Cauză: Constituția din 1938 reprezintă legea fundamentală prin care regele Carol al II lea a introdus regimul
sau de autoritate personală .
Trăsături/Caracteristici:
- au sporit puterile regelui stat;
- toate puterile au fost concentrate în mâinile regelui devenit capul statului;
- Drepturile și libertățile cetățenești au fost trecute în Constituție, dar respectate parțial;
- Este introdusă pedeapsa cu moartea pentru atentat contra suveranului;
- Dreptul de vot este ridicat la 30 de ani, aveau drept de vot numai știutori de carte și pentru prima dată în
România, femeile primesc drept de vot;
- Printr-un decret regal toate partidele politice au fost desființate, fiind înființat ca partid unic, FRONTUL
RENAȘTERII NAȚIONALE.
Consecința: România a devenit monarhie autoritară în care regele, nu numai că domnea, dar și guverna .
B. CONSTITUȚIA DIN 1948 - totalitara
Motiv/Cauză: A fost necesară deoarece regele Mihai I a abdicat și a părăsit țara, înstaurându-se astfel regimul
comunist.
Trăsături/Caracteristici:
- A fost inspirată din constituția sovietică din 1936, URSS fiind menționată de mai multe ori în textul constituției;
- Numele țării este schimbat în Republica Populară Română(R.P.R.);
- România se transformă din monarhie în republică;
- Prevedea faptul că proprietatea privată putea trece în mâinile statului, dacă interesul general o cere;
2
 - Drepturile și libertățile cetățenești erau trecute în Constituție, dar marea lor majoritate erau încălcate
sistematic;
- Principiul separării puterilor în stat este desfiintat deoarece, toată puterea aparține a Parlamentului unicameral
numit Marea Adunare Națională(M.A.N.);
- Puterea judecătorească era supusă factorului politic;
- Singurul partid politic admis era Partidul Muncitoresc Român(PMR), celelalte fiind interzise.
Urmări/Consecințe: A legiferat instaurarea regimului comunist și dorința unui singur partid politic .
C. CONSTITUȚIA DIN 1952-totalitară
Motiv/Cauză: A marcat un moment important în subordonarea completă a statului față de nomenclatura
comunista și față de U.R.S.S.
Trăsături/Caracteristici:
- A urmat îndeaproape textul constituției din 1948;
- În textul ei se vorbește pentru prima dată, despre rolul conducător al P.M.R.;
- Este menționată pentru prima dată proprietatea socialistă;
Urmări/Consecințe - Se accentuează regimul comunist și dependența de U.R.S.S .
D. CONSTITUȚIA DIN 1965-totalitară
Motiv/Cauză: Schimbarea liderului politic, în 1965 Gheorghe Gheorghiu Dej moare și în fruntea țării este adus:
Nicolae Ceaușescu.
Trăsături/Caracteristici:
- Ca formă de guvernământ, România rămâne republică parlamentară, dar se schimbă numele țării în Republica
Socialistă România(R.S.R.);
- Forța politică conducătoare a întregii societăți a devenit Partidul Comunist Român(P.C.R.);
- Economia națională a României a devenit o economie socialistă bazată pe proprietatea socialistă asupra
mijloacelor de producție;
- U.R.S.S. este eliminată din textul constituției;
- Dreptul de vot la fel ca în toate constituțiile comuniste este universal pentru cetățenii de peste 18 ani, dar
alegerile nu mai erau libere;
- P.C.R era singurul partid legitimat să depună candidaturi;
- Este modificată în 1974 când se introduce funcția de președinte al României.
Urmări/Consecințe: Constituția din 1965 a legitimat regimul lui Nicolae Ceaușescu. Toate constituțiile comuniste
au legitimat totalitarismul și oprimarea.