CONSTITUȚIILE ROMÂNIEI

CONSTITUȚ IA = reprezintă un act juridic și politic fundamental al unei ță ri. Prin

constituție se reglementează relațiile referitoare la forma de guvernă mâ nt, structurile și
atribuțiile puterilor în stat și se formulează drepturile și libertă țile fundamentale ale cetă țenilor.
ACTE CU VALOARE CONSTITUȚ IONALĂ ANTERIOARE PRIMEI CONSTITUȚ II
ROMÂ NEȘ TI:
 Regulamentele Organice
- Adoptate în timpul ocupației rusești din 1829-1834;
- Au intrat în vigoare în 1831 în Ț ara Româ nească și 1832 în Moldova; au
funcționat ca legi fundamentale în istoria Ț ă rilor Româ ne pâ nă în anul 1856;
- Au fost primele acte care au formulat principiul liberal al separă rii puterilor în
stat; astfel, puterea legislativă – aparținea Adună rii Obștești, puterea executivă
– aparținea Domnului, iar puterea judecă torească – aparținea Înaltului Divan;
 Convenția de la Paris – 1858
- Stabilea organizarea internă și statutul juridic internațional al Principatelor
Unite ale Moldovei și Valahiei;
- Doi domni (principiu încă lcat de româ ni), două guverne și două adună ri
legislative;
- Din 1862 – un singur guvern și o singură adunare legislativă ;
- A ră mas în vigoare pâ nă în anul 1864;
 Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris – 1864
- Instaura regimul de domnie autoritară a lui Alexandru Ioan Cuza;
- Noul act constituțional oferea domnului puteri sporite;
- Era înființat Senatul (Corp Ponderator);
- A ră mas în vigoare pâ nă în anul 1866;

CONSTITUȚ IILE ROMÂ NIEI SE ÎMPART ÎN FUNCȚ IE DE REGIMUL POLITIC ÎN:

- Constituții liberale – Constituția din 1866
- Constituții democratice – Constituția din 1923 și Constituția din 1991
- Constituții autoritare – Constituția din 1938
- Constituții totalitare – Constituția din 1948, Constituția din 1952 și
Constituția din 1965

1. CONSTITUȚIA DIN 1866

A. Cauzele adoptă rii
- A fost adoptată în contextul abdicării lui Al. I. Cuza și a aducerii pe tron a
principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen;
B. Caracteristici/ prevederi
- Constituția a fost promulgată în iulie 1866, fiind prima constituție româ nească ;
- Avea ca model constituția belgiană din 1831;
- Româ nia era o monarhie constituțională ereditară pe linie masculină;
- România constituia un singur stat indivizibil, al cărui teritoriu este
inalienabil;
- Se baza pe trei principii liberale fundamentale:
a. Principiul suveranită ții naționale;

1
 b. Principiul separării puterilor în stat:
o Puterea legislativă – se exercita colectiv de Domn și Reprezentanța
Națională (bicamerală – Senat și Adunarea Deputaților); fiecare se bucură
de inițiativă legislativă ; Domnul avea drept de veto; Domnul sancționa și
promulga legile;
o Puterea executivă – este încredințată Domnului care o exercită prin
intermediul miniștrilor, numiți și revocați de el; actele Domnului au
valabilitate numai dacă sunt contrasemnate de un ministru
(responsabilitate ministerială ); atribuțiile domnului erau: numea și
confirma în funcțiile publice, dreptul de a bate monedă , capul puterii
armate, dreptul de a încheia convenții internaționale, dreptul de a declara
ră zboi și a încheia pace, dreptul de amnistie și grațiere etc;
o Puterea judecătorească – se exercită de curți și tribunale, ale că ror
hotă râ ri se pronunță în virtutea legii și se exercită în numele domnului;
c. Principiul respectării drepturilor și libertăților cetățenești:
o Toți româ nii sunt declarați egali în fața legii, fă ră deosebire de clasă ;
o Româ nii se bucură de libertatea conștiinței, presei, întrunirilor, a
învă ță mâ ntului etc;
o Proprietatea este considerată sacră și inviolabilă;
o Exercitarea drepturilor este permisă doar cetă țenilor, iar cetă țenia
era acordată numai creștinilor (art.7);
- Sistemul electoral – votul era cenzitar, diferențiat în funcție de venit;
- Modifică ri ale Constituției: - în 1878 – pentru recunoașterea independenței este
modificat art. 7 din Constituție (s-a eliminat condiționarea legată de ritul
creștin pentru obținerea cetă țeniei); în 1884 – câ nd a fost modificat sistemul
electoral și a fost consemnat în Constituție noul statut al Româ niei, cel de regat;
în 1917 – câ nd au fost aduse schimbă ri constituționale necesare adoptă rii
votului universal și reformei agrare;
C. Importanță /consecințele adoptă rii
- Consacra/ consolida crearea statului român modern;

2. CONSTITUȚIA DIN 1923

A. Cauzele adoptă rii
- A fost adoptată în contextul realizării Marii Uniri, prin unificarea
Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România în anul 1918;
B. Caracteristici
- Proiectul acestei Constituții a aparținut PNL;
- A fost numită și Constituția unificării;
- A fost promulgată de regele Ferdinand în martie 1923;
- Prelua cele mai multe dintre articolele celei din 1866; apă reau însă și o serie de
modifică ri: - România devenea stat național, unitar și indivizibil (teritoriul
ei rămânea inalienabil); instituțiile statului rămâneau aceleași, dar șeful
statului era Regele (nu Domnul, ca în 1866); Constituția garanta
proprietatea de orice natură;
- Principiul separării puterilor în stat:

2
 o Puterea legislativă – se exercită colectiv de că tre Rege și
Reprezentanța Națională , alcă tuită din Senat și Adunarea Deputaților;
o Puterea executivă – este încredințată Regelui care o exercită prin
intermediul Guvernului; prerogativele regale sunt aproximativ aceleași
ca cele înscrise în Constituția din 1866;
o Puterea judecătorească – se exercită de organele ei, hotă râ rile
acestora se pronunță în virtutea legii și se execută în numele Regelui;
- Respectarea drepturilor și libertă ților cetă țenești, inclusiv pentru minorită ți;
- Sistemul electoral – votul universal, egal, direct, obligatoriu și secret; doar
pentru bărbați; 21 de ani;
- Constituția din 1923 a ră mas în vigoare pâ nă în anul 1938, a fost repusă parțial
în vigoare în 1944 și a fost abrogată definitiv în 1947;
C. Importanță /consecințele adoptă rii
- România interbelică funcționa ca un regim democratic, bazat pe votul
universal și pe respectarea drepturilor și libertăților cetățenești atât ale
majoritarilor cât și ale minoritarilor;

3. CONSTITUȚIA DIN 1938

A. Cauzele adoptă rii
- A fost adoptată în contextul loviturii de stat a regelui Carol al II-lea, prin
care s-a instaurat regimul de autoritate monarhică;
B. Caracteristici
- Deși, teoretic, separarea puterilor în stat se menține, practic ea nu mai
funcționează, deoarece regele deține acum puteri extinse;
- Puterea legislativă – o exercita Regele prin intermediul Parlamentului
bicameral, limitat numai la legiferare;
- Puterea executivă – o exercită tot Regele, prin intermediul Guvernului,
numit și revocat de Rege, fără răspundere politică față de Parlament;
- Drepturile și libertă țile cetă țenești sunt restrâ nse considerabil;
- Pluripartidismul este desființat;
- Sistemul electoral – drept de vot redus (numai știutorii de carte și de la 30
de ani); femeile primesc drept de vot;
C. Importanță /consecințele adoptă rii
- Regele devine un factor politic activ;

4. CONSTITUȚIA DIN 1948

A. Cauzele adoptă rii
- Adoptată în contextul abdicării regelui Mihai (30 decembrie 1947) și a
proclamării Republicii Populare România;
B. Caracteristici
- Prima constituție comunistă , copiată după cea sovietică din 1936;
- Principiile fundamentale care au stat la baza noii legi fundamentale sunt:
- principiul unicității puterilor și al centralismului democratic
(legalitatea populară);
- Organul suprem de conducere era Marea Adunare Națională, care avea atâ t
atribuții legislative câ t și atribuții specifice șefului statului (aceasta putea să

3
 declare ră zboi și să încheie pace); tot ei îi era subordonat Consiliul de
Miniștri, organismul executiv;
- În fapt, întreaga putere aparținea partidului unic PMR (Partidul
Muncitoresc Român), din care fă ceau parte atâ t membrii Mari Adună ri
Naționale, câ t și membrii Consiliului de Miniștri;
- Instanțele judecă torești sunt Curtea Supremă , tribunalele și judecă toriile
populare;
- Consemna drepturile și libertățile cetățenești (au apărut și drepturi noi,
precum dreptul la muncă sau egalitatea femeilor cu bărbații), însă acestea
erau doar nominale;
- Sistemul electoral – drept de vot egal, direct și secret, pentru toți cetățenii
peste 20 de ani;
C. Importanță /consecințele adoptă rii
- Constituție de tranzit, prin care se realiza trecerea de la regimul
democratic la cel comunist;

5. CONSTITUȚIA DIN 1952

A. Cauzele adoptă rii
- A fost adoptată în contextul în care partidul a reușit să-și impună
supremația asupra societății;
B. Caracteristici
- Numită și Constituția construirii socialismului;
- Regimul României este regimul democrației populare;
- Constituție tipic stalinistă, în care noile evoluții sociale și politice
(desființarea proprietății private și rolul conducător al partidului) erau
accentuate;
- Principiul de bază : dictatura proletariatului; baza puterii o constituia alianța
clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare;
- Organul suprem al puterii de stat al RPR este Marea Adunare Națională,
unicul organ legiuitor;
- Organul executiv este Consiliul de Miniștri, constituit de că tre MAN;
- Justiția se înfă ptuiește de că tre Tribunalul Suprem al RPR, tribunale regionale și
tribunale populare;
- Modificată în 1961 – s-a instituit Consiliul de Stat, care a înlocuit Prezidiul
MAN;
C. Importanță /consecințele adoptă rii
- Momentul maxim de sovietizare a României;

6. CONSTITUȚIA DIN 1965

A. Cauzele adoptă rii
- Adoptată în contextul schimbă rii numelui țării din RPR în RSR (Republica
Socialistă România) și a numelui partidului din PMR (Partidul
Muncitoresc Român) în PCR (Partidul Comunist Român); ambele schimbă ri
au fost inițiate de noul secretar-general al partidului Nicolae Ceaușescu;
B. Caracteristici
- Instituțiile ră mâ neau aceleași;
- Marca caracterul unitar al statului;
- Egalitatea tuturor cetă țenilor fă ră deosebire de naționalitate;
- Folosirea limbii materne în învă ță mâ nt, administrație etc;
- Modificată în 1974 – când este creată funcția de președinte al RSR;

4
 C. Importanță /consecințele adoptă rii
- Statua rolul conducător al PCR în întreaga viață a societății și trecerea
spre o nouă etapă, cea a construcției național-comunismului;

7. CONSTITUȚIA DIN 1991

A. Cauzele adoptă rii
- Adoptată în contextul revenirii la regimul democratic și la economia de
piață;
B. Caracteristici
- Adoptată în noiembrie 1991;
- Româ nia este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil; forma
de guvernământ este republica;
- Suveranitatea națională aparține poporului, care o exercită prin organele
reprezentative și prin referendum;
- Se bazează pe principiul separării puterilor în stat;
o Puterea legislativă – Parlamentul bicameral (Senat și Camera
Deputaților) – ales prin vot universal; unică autoritate legiuitoare;
dreptul minorită ților naționale de a fi reprezentate în Parlament;
o Puterea executivă – aparține Guvernului și Președintelui; Guvernul
asigură realizarea politicii interne și externe a ță rii și exercită
conducerea generală a administrației publice; este responsabil în fața
Parlamentului; Președintele – veghează la respectarea Constituției și la
buna funcționare a autorită ților publice; funcția de mediere între
puterile statului și între stat și societate; între atribuțiile Președintelui:
desemnează primul-ministru, poate dizolva Parlamentul, este
comandantul armatei, încheie tratate, instituie starea de asediu,
acordă grațieri etc;
o Puterea judecătorească – justiția se realizează în numele ță rii prin
intermediul Curții Supremă de Justiție și a instanțelor judecă torești
(judecă torii, instanțe, curți de apel); Curtea Constituțională se
pronunță asupra constituționalității legilor;
- Înscrise drepturi și libertă ți cetă țenești; pentru respectarea acestora a apă rut
instituția Avocatului Poporului;
- Sistemul electoral – vot universal, direct, secret, egal;
- Modificată în 2003 – cea mai importantă modificare se referă la alegerea
președintelui pentru un mandat de 5 ani (maxim 2 mandate; este
apolitic); de asemenea, pentru a crea cadrul constituțional necesar aderă rii
Româ niei la NATO și UE;
C. Importanță /consecințele adoptă rii
- Consolidează democrația;