V.

Constituțiile României
Constituțiile reprezintă legea fundamentală a unui stat în care sunt
prevăzute atribuțiile principalelor instituții, modalitatea de funcționare a
acestora și drepturi și obligații ale cetățenilor.

Necesitatea elaborării unor constituții, apare în contextul dezvoltării social-economice,

politice și culturale a societății românești între secolele XVII-XIX.

Exemple de legi fundamentale:

1. acte cu valoare constituțională: Regulamentele Organice (1831-1832);
Convenția de la Paris (1858); Statutul Dezvoltator al Convenției de la Paris
(1864)
2. constitiții cu caracter liberal: Constituția din 1866
3. constituții cu caracter democratic: Constituția din 1923 din timpul regelui
Ferdinand I și Constituția din 1991/postdecembrist
4. constituții cu caracter autoritar: Constituția din 1938, din timpul regelui
Carol al II- lea
5. constituții cu caracter totalitar/comuniste: Constituția din 1948, Constituția
din 1952 din timpul conducerii lui Gheorghe Gheorgiu Dej; Constituția din
1965 din timpul conducerii lui Nicolae Ceaușescu.

1. Acte cu valoare constituțională:

Regulamentele Organice
o au intrat în vigoare pe 1 iulie 1831 în Țara Românească și pe 1 ianuarie 1832 în
Moldova cu acordul Rusiei și a Imperiului Otoman
o au fost considerate primele acte constituționale în sens modern din Principate
o introduc, pentru prima data în Țarile Române, principiul modern al separării
puterilor în stat, al parlamentarismului.
Conform puterii executive, aceasta aparținea domnului și al unui Sfat
Administrativ format din 6 până la 8 miniștri. Domnii erau aleși pe viață din rândul
marilor boieri de către Adunarea Obștească Extraordinară. Domnul numea și
revoca miniștrii.
Puterea legislativă, aparținea domnului și a unei Adunări Obștești.
Domnul avea inițiativă legislativă.
Puterea judecătorească aparținea instanțelor de judecată, tribunalelor,
Curților de Apel, cât și Înaltului Divan Domnesc.
Regulamentele Organice rămân în vigoare până în 1859, când au fost
înlocuite cu Convenția de la Paris.
 Convenția de la Paris (1858)
 Înlocuia Regulamentele Organice
 Acorda o nouă denumire țărilor: Principatele Române ale Moldovei și
Valahiei
 Statul era alcătuit pe baza principiului separări puterilor
 Marile Puteri Garante propuneau o unire incompletă/formală cu domni
separați, guverne separate și cu Adunări Elective separate pentru fiecare
Principat.
 Singurele instituții comune pentru cele doua Principate funcționau la
Focșani: Comisia Centrală (rol legislativ) și Înalta Curte de Justiție si
Casație (rol judecătoresc)

Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris

(10 mai 1864)
 elaborat în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza
 înlocuiește Convenția de la Paris
 a intrat în vigoare cu acordul puterii suzerane a Imperiul Otoman și cu acordul
Puterilor Garante
2. Constituții cu caracter liberal:

Constituția de la 1866
Contextul elaborării sale are legătură cu instaurarea dinastiei străine a lui
Hohenzollern Sigmaringen la 10 mai 1866
Cauze:
 dorința oamenilor politici români de a organiza un stat cu adevarat modern
 era necesar ca noul regim politic instaurat de monarhia constituțională
ereditatră să fie legitim
 se dorea crearea unei imagini favorabile României la nivel internațional.

Caracteristici:
® Prima constituție internă realizată de români în care nu erau facute precizări
despre suzeranitatea otomană și nici la garanția colectivă a celor 7 Mari
Puteri.
® Realizată după modelul Constituției Belgiei (1831) considerată una dintre cele
mai democratice ale Europei acelei vremuri. Belgia era o țară cu dimensiuni
apropiate cu cele ale Romaniei și se afla sub influența modelului politic
francez. În schimb, Constituția Belgiei a ținut cont de tradiția actelor românești
(adaptată necesităților românești)
® Menționa pentru prima data, într-un mod oficial , numele țării de ”România”
® Forma de guvernământ a țării era aceea de monarhie constituțională
ereditară, succesiunea la tron se făcea pe linie coborâtoare masculină în cadrul
familiei domnitoare cu drept de primogenitură
® Scotea in evidență caracterul indivizibil și inalienabil al statului
® Legea fundamentală punea accent pe tipul de vot cenzitar. Avea dreptul la vot
doar acea categorie de barbați care aveau avere și plăteau taxe și impozite. În
schimb femeile, magistrații și militarii de profesie nu aveau drept la vot.
® Proprietatea era considerată sacră și inviolabilă.
® Constituția avea la bază 8 titluri si 133 de articole.

Principiile erau liberale precum :

1) principiu separării puterilor în stat
2) principiul suveranității
3) guvernare reprezentativă
4) drepturi și libertăți cetățenești
În conformitate cu Constituția, puterea executivă aparținea domnului și Guvernului.

Atributiile executive ale domnitorului:

o comandantul suprem al armatei
o capul statului român
o numea și revoca miniștrii
o avea dreptul de a emite moneda
o încheia tratate cu alte state
o acorda decorații, distincții, medalii
o numea prim ministrul
o avea dreptul de grațiere și amnistie
o avea dreptul de veto absolut (se opune oricărei legi fară să dea explicații)

Atributii executive ale Guvernului:

o era format din Prim ministru și miniștri de specialitate de specialitate
o format din miniștrii din partidul majoritar din alegeri
o coordona politica internă și externă a statului
o se supunea Parlamentului

Puterea legislativă împărțită între domnitor/principe și Parlament (numit

Reprezentanța Națională)

Atributiile legislative ale domnitorului:

 avea inițiativă legislativă (propunea proiecte de legi care erau trimise spre
dezbatere în Parlament)
 sancționa și promulga legile

Atributii legislative ale Parlamentului:

 adopta legi
 adopta bugetul statului
 vota legi
 avea dreptul de interpelare asupra miniștrilor (a cere explicații cu privire la
punerea în aplicare a unei legi)
 era bicameral- alcatuit din Adunarea Deputaților și Senat

Puterea judecătorească aparținea instanțelor de judecată, tribunalelor, cât și

Instanței Supreme care era Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătorii erau
inamovibili (nu puteau fi scoși din funcție, decât la cerere).
Rol: judecă pe baza legilor și veghează la respectarea lor.
Constituția din 1866 a avut trei mari modificări:
- 1879 - a fost anulată interdicția obținerii cetățeniei române persoanelor
straine, care nu erau de religie creștină (musulmani și everei);
- 1884 - a fost introdusă denumirea de ”Regat” în cadrul Constituției (încă din
1881, România a revenit regat);
- 1917- au fost votate legile cu privire la acordarea votului universal și
înfăptuirea reformei agrare

A rămas în vigoare până în 1923, când a fost înlocuită cu o noua lege

fundamentală.

3. Constituții cu caracter democratic:

Constituția din 1923
Context: Transformarea României în regat în 1881, realizarea Marii Uniri și
intrarea în vigoare a votului universal în 1918, trebuiau incluse într-o nouă lege
fundamentală. Așadar la propunerea PNL, în timpul regelui Ferdinand I a fost
elaborată o nouă lege fundamentală intrată în vigoare pe 29 martie 1923.

Caracteristici:
® Legea fundamentala urma îndeaproape Constituția din 1866: avea 8 titluri și
138 de articole, dintre care 76 proveneau din vechea Constituție
® Denumirea statului era de ”Regatul României”
® Forma de guvernământ a țării rămânea în continuare cea de monarhie
constituțională ereditară
® Contituția prevedea caracterul național și unitar al statului
® Un element de noutate al Constituției era introducerea votului universal, care-l
înlocuia pe cel cenzitar. Astfel nu mai era valabil criteriul averii. Dreptul la vot
aparținând tuturor bărbaților începând cu vârsta de 21 de ani, excepție făcând
femeile, militarii de profesie și magistrații. Votul era egal, secret și
obligatoriu.
® Proprietatea era garantată de lege, dar putea fi și expropriată (luată de stat),
în situații de utilitate publică (astfel interesele comunității era primordiale).
® Constituția avea un profund caracter democratic, puterea statului român
aparținea națiunii. O mai mare participare a cetățenilor la vot. Minoritățile
naționale erau reprezentate de drept în Parlament. A crescut rolul Parlamentului
în viața politică, întrucât era ales pe baza votului universal.

Conform Constituției din 1923 puterea executivă aparținea regelui si guvernului:

 Un element de noutate titulatura de rege.

Atributiile executive ale regelui:

o comandantul suprem al armatei
o capul statului român
o numea și revoca miniștrii
o avea dreptul de a emite moneda
o încheia tratate cu alte state
o acorda decorații, distincții, medalii
o numea prim ministrul
o avea dreptul de grațiere și amnistie
o avea dreptul de veto absolut

Atributii executive ale Guvernului:

o era format din Prim ministru și miniștri de specialitate de specialitate
 o format din miniștrii din partidul majoritar din alegeri
o coordona politica internă și externă a statului
o se supunea Parlamentului

Puterea legislativă împărțită între domnitor/principe și Parlament (numit

Reprezentanța Națională)

Atributiile legislative ale regelui:

 avea inițiativă legislativă (propunea proiecte de legi care erau trimise spre
dezbatere în Parlament)
 sancționa și promulga legile

Atributii legislative ale Parlamentului:

 adopta legi
 adopta bugetul statului
 vota legi
 avea dreptul de interpelare asupra miniștrilor (a cere explicații cu privire la
punerea în aplicare a unei legi)
 era bicameral- alcatuit din Adunarea Deputaților și Senat

Puterea judecătorească aparținea instanțelor de judecată, tribunalelor, cât și

Instanței Supreme care era Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătorii erau
inamovibili (nu puteau fi scoși din funcție, decât la cerere).
Rol: judecă pe baza legilor și veghează la respectarea lor.

Importanta: Constituția din 1923 a consacrat din punct de vedere juridic Marea
Unire din 1918. A asigurat funcționarea regimului democratic în România pe
parcursul perioadei interbelice.

Asemănări și deosebiri între Constituția din 1866 și Constituția din 1923:

1)Asemanări:
 forma de guvernământ a statului a fost de monarhie constituțională ereditară
  monarhul sancționa și promulga legi
 monarhul numea și revoca miniștrii
 Parlamentul era bicameral
 Principii asemanătoare
2)Deosebiri:
 vot cenzitar (Constituția din 1866), vot universal (Constituția din 1923);
 Constituția din 1866 titulatura de principe și Constituția din 1923 titulatura de
rege;
 Constituția din 1866 caracter liberal și Constituția din 1923 caracter democratic
al statului;
 În Constituția din 1866 era prevăzută denumirea de ”România”, iar in
Constituția din 1823 denumirea de ”Regatul Romaniei”
 În Constitutia din 1866 caracterul statului era indivizibil si inalienabil, pe când
in Constituția din 1923 caracterul statlui era național și unitar.
 Constituția din 1866 a fost elaborată în timpul lui Carol I , iar Constituția din
1923 în timpul lui Ferdinand I
 în Constituția din 1923 proprietatea putea fi expropriată;

Asemănări și deosebiri între Constituția din 1923 si Constituția din

1938:
Asemanări:
o Denumirea statului de ”Regatul României”
o Forma de guvernămant: monarhie constituțională ereditară
o Regele era capul statului
Deosebiri:
o Constituția din 1923 a fost elaborata în timpul lui Ferdinand I, iar Constituția din
1938 a fost elaborată în timpul lui Carol al II-lea
o Constituția din 1923 este democratică, iar cea din 1938 autoritară
o În Constituția din 1923 ministrii se supuneau Parlamentului, pe când în Constituția
din 1938 ministrii erau răspunzători doar față de lege,nu si față de Parlament
o Constituția din 1923 caracterul statului este național si unitar, iar în Constituția din
1938 caracterul statului este național, ereditar, indivizibil și inalienabil
o Constititutia din 1923 se respecta și menționa principiul separării puterilor în stat ,
pe când în cealaltă Constituție acesta avea doar un caracter formal.
o Constituția din 1938 - elemente noi: reprezenta un abuz, regele avea puterea, se
ținea cont de principiul supremației regelui, regele era factor activ in viața
politică, femeile primesc drept de vot, regele guverna prin decrete,legi, regele iși
exercita puterea prin intermediul Reprezentanței Naționale, regele putea numi
un numar important de senatori si putea amana lucrarile Parlamentului si
închide camerele acestuia sau câte una pe rând
Asemănări și deosebiri între Constituția din anul 1848 si Constituția din 1952:
Asemănări:
®Păstrează forma de guvernămant de monarhie constituțională ereditară
®Denumirea statului de ”Republică Populară Română”
®Marea Adunarea Națională este organul suprem al puterii
®Conducătorul este Gheorghe Gheorghiu Dej
®Constituții totalitare/comuniste
®Nu face referiri la separarea puterilor în stat și nici la pluralism politic
Deosebiri:
® Constituția din 1948 nu precizează în mod clar rolul conducătorului în stat al PMR,
pe cand Constituția din 1952 precizează într-un mod clar rolul conducătorului în stat
al PMR.
® Constituția din 1952-elemente de noutate: pune accent pe dictatura proletariatului,
prevedea proprietatea de tip socialist și demonstra totala supunere față de URSS

Asemănări și deosebiri între Constituția din 1952 si Constituția din

1965:

Asemănări:
 Marea Adunare Naționala este organul al puterii de stat
 Nu fac referiri la principiul separării puterilor în stat și la pluralism politic

Deosebiri:
  Constituția din 1952 prevede denumirea țării de Republică Populară
Romănă, pe cand Constituția din 1965 prevede denumirea țării de Republică
Socialistă România
 În Constituția din 1952 forma de guvernământ este cea de republică populară,
iar în Constituția din 1965 este republică socialistă
 Costituția din 1952 prevede PMR-ul cu rolul de conducător în stat, pe cand
Constituția din 1965 il prevede pe PCR (vechea denumire)
 Constituția din 1965-elemente de noutate: prevede rolul economiei socialiste
si statul este proprietar al tuturor bunurilor.

4. Constituții cu caracter autoritar

Constitutia din 1938

Context: În urma alegerilor parlamentare din 1937, când niciun partid politic nu
a reușit să obțină majoritatea 40 % din voturi necesară asigurării guvernării și în
condițiile în care regele Carol al II-lea dorea instaurarea unui regim politic
personal, la 27 februarie 1938, în Romania intră in vigoare o nouă lege
fundamentală fiind aprobată de cetățenii cu drept de vot printr-un plebiscit.
 Caracteristici:
® Noua lege fundamentală reprezenta un abuz, deoarece ea nu mai provenea de
la națiune, ci de la puterea executivă (de la rege).
® Constituția consacra principiul supremației regelui.
® Regele devenea factor activ în viața politică.
® Regele era declarat capul statului.
® Constituția avea un caracter autoritar.
® Drepturile și libertățile democratice ale cetățenilor erau restrânse. Spre
exemplu, Titlul II al Constituției, care de obicei se referea la dreptul cetățenilor,
conform noii Constituții făcea referire mai întâi la obligațiile acestora.
® Denumirea țarii ”Regatul României”.
® Forma de guvernământ: monarhie constituțională ereditară
® Scotea în evidență caracterul național, ereditar, indivizibil și inalienabil al
statului. În schimb principiul separării puterilor în stat își pierde din importanță,
având un caracter formal, întrucât majoritatea puterilor în stat erau în mâinile
regelui.

 Avantaj: Pentru prima dată în România, femeile primesc drept de vot, în schimb nu
puteau fi eligibile (nu puteau fi alese).

Puterea executivă:
- regele avea puterea, care exercita puterea prin intermediul Guvernului
- regele guverna prin decrete, legi
- miniștrii erau răspunzători doar față de rege, nu și față de Parlament

Puterea legislativă:
- regele exercita prin intermediul Reprezentanței Națională
- regele putea numi un număr important de senatori (înainte erau aleși)
- putea amâna lucrările Parlamentului
- putea închide ambele camere ale Parlamentului sau poate câte una

Constituția rămâne în vigoare până pe 5 septembrie 1940, când a luat sfârșit

regimul de autoritate monarhică al lui Carol al II-lea.

5. Constituția cu caracter totalitar

Contextul instaurarii regimului comunist in Romania:
În prima jumătate a sec al XX-lea, după al Doilea Război Mondial (perioadă
postbelică) în România a fost instaurat, cu ajutorul URSS și a liderului Stalin, un
regim politic totalitar de tip comunist.

Regimul comunist s-a impus în cadrul mai multor etape:

1) 6 martie 1945: instalarea in România cu ajutorul Uniunii Sovietice a unui
guvern procomunist condus de Petru Groza.
 2) 19 mai 1946: falsificarea alegerilor de către comuniști în România în propriul
avantaj.
3) 1947 : comuniștii au interzis partidele istorice în România, cât și instituția
monarhiei.
Exemplu: 30 decembrie 1947- a avut loc abdicarea forțată a regelui Mihai I, ceea ce
a dus la sfârșitul monarhiei in România.

Regimul politic din România a avut 2 mari perioade:

o perioada stalinistă- lider Gheorghe Gheorgiu Dej (1984-1965);
o perioada național-comunistă- lider Nicolae Ceaușescu (1965- 1989);

Pe parcursul regimului politic comunist acesta a avut la bază 3 constituții:

o Constituția din 1948- Gheorghe Gheorgiu Dej;
o Constituția din 1952- Gheorghe Gheorgiu Dej;
o Constituția din 1965- Nicolae Ceaușescu;

Constituția din 1948

 A intrat în vigoare la data de 13 aprilie 1948, fiind inspirată din Constituția
Sovietica Stalinistă din 1936.

Contextul are legătură cu sfârșitul monarhiei în România pe 30 decembrie 1947 și

schimbarea formei de guvernământ din monarhie constituțională în republică
populară, ca urmare era necesară elaborarea unei noi legi fundamentale.

Caracteristici:
® Constituția din 1948 legitima noul regim politic instaurat în România (cel
comunist).
 ® Denumirea țarii ”Republica Populară Română”.
® Formă de guvernământ: republica populară.
® Legea fundamentală scotea în evidență principiul suveranității populare.
® Prevedea egalitatea între toți cetățenii în fața legii.
® Femeile primesc drepturi egale cu bărbații, inclusiv dreptul de a alege și de a fi
alese din punct de vedere politic.
® Vârsta de participare la vot 18 ani.
® Prevedea o serie de drepturi și libertăți cetațenești însă acestea erau încălcate
sistematic de regimul comunist.
® Constituția nu făcea nicio referire la pluripartidism și nici la principiul separării
puterilor în stat.
® Constituția nu prevedea în mod clar rolul de conducător în stat al partidului
unic P.M.R. (Partidul Muncitoresc Român), în schimb toate instituțiile statului
i se supuneau lui.
¨ P.M.R. a funcționat în România între 1948- 1965.
® Conform Constituției din 1948 organul suprem al puterii de stat in P.M.R. era
Marea Adunare Națională (M.A.N.).
¨ M.A.N. era un parlament monocameral, deorece executivul și
legislativul se confundau.

Legea fundamentală a rămas în vigoare până în anul 1952, când a fost înlocuită
cu o nouă constituție.

Caracterul totalitar al Constituției din 1948

- nu face referire la pluripartidism
- parlamentul este monocameral
- nu prevede principiul democratic al separării puterilor în stat
- menționează rolul partidului unic P.M.R

Constituția din 1952

Context: Intră în vigoare pe 24 septembrie 1952, în timpul conducerii lui
Gheorghe Gheorghiu Dej în condițiile în care în Republica Populară Română aveau
loc epurări din cadrul conducerii P.M.R. a unor persoane considerate adversare lui
Gheorghe Gheorghiu Dej.

Constituția nu aducea modificări importante celei din 1948:

® Păstrează forma de guvernământ de republica populară.
 ® Menționează în continuare denumirea statului de ”Republica Populară
Română”.
® M.A.N. rămâne în continuare organul suprem al puterii de stat
! Precizează într-un mod clar rolul conducătorului în stat al P.M.R.
® Legea fundamentală punea accent pe dictatura proletariatului (a
muncitorimii)
® Constituția prevedea pentru prima dată proprietatea de tip socialist. Ea are la
bază inspirația sovietică stalinistă.
® Această lege fundamentală demonstrează totală supunere față de U.R.S.S.
® Rămâne în vigoare până în 1965.

Constituția din 1965

- intră în vigoare pe data de 21 august 1965

Context: Anul 1965 a marcat schimbarea liderului politic în România, după

încetarea din viață a lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Ca urmare, conducerea țării a fost
preluată de Nicolae Ceaușescu.

Caracteristici:
 ® Aducea modificări importante pentru statul român, precum denumirea țării de
”Republica Socialistă România” (R.S.R.).
® Forma de guvernământ a țării devine republică socialistă.
® Partidul unic P.M.R. revine la vechea denumire de P.C.R.
® Legea fundamentală menționează în mod clar rolul conducătorului în stat al
P.C.R.
® În Constituție este menționat în continuare rolul M.A.N. (Marea Adunare
Națională) ca fiind organul suprem al puterii de stat.
® Constituția nu face referire la principiul democratic al separării puterilor în
stat și la pluralismul politic.
® În constituție este prevăzut rolul economiei socialiste;
® Este prevăzut rolul statului ca proprietar al tuturor bunurilor;

A avut două mari modificari:

1) 1968- odată cu reorganizarea administrativă a țării. Spre exemplu, s-a
revenit la denumirea de județe și a fost introdusă calitatea de municipiu pentru
orașele mari;
2) 1974- a fost introdusă funcția de președinte al Republicii Socialiste
România. Primul președinte fiind Nicolae Cesușescu.

Legea fundamentală a rămas în vigoare până în decembrie 1989, când în

România pe fondul unei mișcări revoluționare, s-a făcut trecerea de la un
regim totalitar de tip comunist la unul democratic care respectă principiile
statului de drept.

6. Constituții cu caracter democratic

Constituția din 1991

Context: În urma evenimentelor revoluționare din decembrie 1989 România a
revenit la valorile democratice, așadar era necesară elaborarea unei noi legi
fundamentale, care să cuprindă toate aceste noutăți. Ca urmare la 8 decembrie
 1991 intră în vigoare în România o nouă Constituție validată în urma unui
referendum de către cetățenii statului.

Caracteristici:
® Constituția avea un profund caracter democratic.
® Formă de guvernământ: republică;
® Denumirea țării: ”România”
® Stat național, unitar, independent;
® Legea fundamentală introduce principii democratice precum separarea
puterilor în stat, suveranitate națională, guvernare reprezentativă, drepturi și
libertăți cetățenești.
® Constituția prevedea votul universal, egal, secret, direct, liber exprimat
pentru toți cetățenii cu drept de vot începând cu vârsta de 18 ani, indiferent de
apartenență socială, etnie și sex.

Puterea legislativa aparține Parlamentului, organul suprem al puterii de stat, unica

autoritate legiuitoare a țării. Este bicameral, alcătuit din Camera Deputaților și din
Senat. Este ales prin intermediul votului universal pentru un mandat de 4 ani.
Rol Parlament:
 Adoptă legi;
 Dezbate legi;
 Are drept de interpelare asupra miniștrilor, iar miniștrii sunt obligați să
răspundă interpelării parlamentarilor (miniștrii-Guvern)

Puterea executivă aparține Președinte și Guvern

Președintele
o reprezintă statul român și este garantul independenței și integrității
o Teritoriale.
o Este mediator între instituțiile statului cât și cetățeni;
o Este ales de către cetățenii cu drept de vot pe un mandat de 4 ani (maxim 2
mandate succesive sau consecutive);
o Prin modificarea Constituției din 2003, mandatul președintelui României a
crescut de la 4 la 5 ani.

Guvernul:
o provine din cadrul partidului sau alianței politice câștigătoare în alegeri.
o Este format din prim ministru și miniștri;
o Prim ministrul numit de președintele țării.
o Guvernul conduce administrația generală a țării;
 o Coordonează politica internă și externă a statului;
o Miniștrii se supun interpelării parlamentarilor;

Puterea judecătorească aparține instanțelor de judecată, tribunalelor,

instanței supreme, Înalta Curte de Casație și Justiție;
Rol: Judeca pe baza legilor;
Supravegheaza respectarea lor;

Caracteristici democatice ale Constituției din 1991:

1. Separarea puterilor în stat;
2. Vot universal;
3. Alegeri libere;
4. Pluralism politic;
5. Drepturi și libertăți cetățenești precum cel la educație, la exprimarea liberă,
libertatea circulației persoanelor;