www.cartiaz.

ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

REGIMUL ANTONE CIAN

Cedarile teritoriale din vara aului 1940 au marcat falimentul total al regimului carlist. Actiunile de protest impotriva Dictatului de la Viena au devenit manifestari contra regelui Carol al II-lea, considerat principalul vinovat pentru impasul in care ajunsese omania. In aceste conditii, la 4 septem!rie 1940, "uveranul il c#eama pe generalul Ion Antonescu pentru formarea unui nou guvern. $a % septem!rie 1940, generalul Ion Antonescu este &investit cu depline puteri pentru conducerea statului roman'. Constitutia din 19() este a!rogata* Camera si "enatul-di+olvate. egele ramane, formal, Capul ostirii si pastrea+a unele prerogative, e-. dreptul de a !ate moneda, de a conferi decoratii, de a gratia, amnistia si reduce pedepsele/ . Cu sprijinil unor adjutanti regali si comandanti militari, !eneficiind si de concursul ministrului 0ermaniei la 1ucuresti, 2il#em 3a!ricius, Antonescu i-a cerul lui Carol sa a!dice. $a 4 septem!rie 1940, regele a!dica.3oloseste o formula eva+iva, spunand ca trece &grelele sarcini ale domniei ' 5arelui Voievod de Al!a Iulia, care devine rege, su! numele de 5i#ai I.1 6oul suveran il reinvesteste ca prim-ministru pe generalul Antonescu si ii sporeste prerogativele. $a 9 septem!rie, Ion Antonescu primeste titlul oficial de &Conducator al "tatului'* el detine si puterea legislativa si pe cea e-ecutiva* emite decrete-legi, fara a avea nevoie de promulgarea regelui* numeste si revoca ministrii si functionarii statului* inc#eia conventii internationale.7 Incercarea lui Antonescu de a cola!ora cu conducatorii 86$ si 869 a esuat, caci partidele istorice au refu+at sa se asocie+e unui regim autoritar. In consecinta la 14 septem!rie 1940 se constituie un guvern al dictaturii legionare, in care Ion Antonescu detinea presedintia Consiliului de 5inistri, iar :oria "ima- conducatorul legionarilorvicepresedintia.In aceeasi +i, omania este proclamata stat &national-legionar'. Dictatura legionara a promovat o politica antidemocratica, de teroare, lic#idand ultimele drepturi si li!ertati democratice. "-au creat detasamente speciale ale politiei legionare. In octom!rie 1940 pe langa marile intreprinderi s-au numit comisari de romani+are ce cautau sa controle+e sistemul economic ur!an al tarii. 8refectii de judete au fost numiti dintre aderentii la $egiune, la fel ca si majoritatea primarilor. Aceasta perioada a fost marcata si de numeroase jafuri si crime, masacre, e-proprieri fortate, rafuieli sangeroase cu fosti adversari politici, sustinatori ai guvernarii carliste, 8e de alta parte, Ion Antonescu lupta si el pentru controlul e-clusiv al puterii politice. ;l s-a straduit permanent sa sla!easca po+itia monar#iei, pe care a dorit sa si-o su!ordone+e pentru a o manevra mai usor. In acest sens i-a impus regelui sa-si petreaca mai mult timp la resedinta de la "inaia, a intreprins anc#ete asupra fostilor demnitari ai lui Carol al II-lea si a averii lor, unora le-a fi-at domiciliu o!ligatoriu.
1 7

<<< Istoria romanilor, vol I=, 1ucuresti, ;ditura ;nciclopedica, 700), p. 101. Ibidem.

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

5asacrele infaptuite de legionari in noaptea de 74>7? noiem!rie 1940, cand au asasinat la inc#isoarea @ilava 44 de foste personalitati politice si fosti comandanti militari, asasinarea lui Virgil 5adgearu, mem!ru al 869, economist de mare valoare si a savantului istoric 6icolae Iorga l-au determinat pe generalul Ion Antonescu sa se disocie+e treptat de legionari, eliminandu-i in cele din urma total de la putere. Dupa reprimarea re!eliuni legionare din 71-7( ianuarie 1941, prin Inaltul decret regal nr.(14 din 14 fe!ruarie 1941, "tatul 6ational $egionar este desfiintat.( Astfel, Antonescu devine singurul stapan al scenei politice romanesti. "e formea+a un guvern de te#nicieni si militari, dar fara nici o participare a legionarilor. 3igura secundara a noii ec#ipe ministeriale a fost profesorul 5i#ai Antonescu, devenit vicepresedinte al Consiliului de 5inistri. In ca!inetul constituit la 7? ianuarie 1941, Antonescu si-a re+ervat posturi-c#eie, iar in privinta orientarii noului guvern, a declarat tot atunci ca omania ramanea alaturi de A-a. 8e langa unele trasaturi comune cu regimul anterior, din vremea cola!orarii cu legionarii, regimul antonescian se deose!ea esential fata de acela. Cat a stat alaturi de legionari, Ion Antonescu s-a !a+at pe un partid, situatie care a incetat in ianuarie 1941. In continuare, generalul a !eneficiat de cu precadere de sprijinul unor cercuri economicofinanciare ori al unor forte militare si de politie. 0ruparile politice !urg#e+e, care continuau sa nu fie recunoscute legal, au sta!ilit simentinut o cola!orare sui generis cu regimul generalului.contacte si informari permanente, sprijinirea totala in prima fa+a a actiunii militare indreptate in iunie-iulie 1940 spre repararea pirderilor teritoriale din vara anului 1940* recunoasterea faptului ca generalul era &omul +ilei' si, deci persoana necesara. Astfel respectivele grupari, care au respins participarea directa la guvern, au acceptat insa cooperarea unor &te#nicieni' din randurile lor. An guvern preponderent militar era si o reactie la starea de confu+ie, de+ordine si violente din lunile precedente. Antonescu vedea acest guvern e-presia unitatii si disciplinei pe care o impuneau imprejurarile.4 egimul antonescian se poate anali+a din mai multe privinte. raporturile cu fostele partide politice, atitudinea fata de institutia monar#ica, alcatuirea guvernului, principii de guvernare, administratia pu!lica, legislatia edictata. Ra!orturile cu "ostele !artide !olitice "-a remarcat o toleranta a lui Antonescu fata de activitatea conducatorilor li!eralilor si national-taranistilor. $ideri celor doua partide au preferat tactica memoriilor si scrisorilor catre Antonescu, in care protestau fata de cresterea influentei 0ermaniei, parasirea aliantelor traditionale, implicarea tarii tot mai mult in ra+!oiul contra A "" dincolo de 6istru. Bpo+itia a avut grija sa nu se angaje+e in niciun fel de manifestari care le-ar fi putut prejudicia in viitor. 5anifesta o prudenta e-cesiva, alimentata de socoteli politice marunte. Atitudinea "ata de #onar$ie

( 4

Ibidem, p.10%. Ibidem, p.104.

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Antonescu vedea insttitutia monar#ica ca un sim!ol. Acesta si-a dat seama de necesitatea monar#iei, ca institutie. $-a socotit pe suveran mult prea tanar si nepregatit pentru a-l implica in tre!urile statului. 0eneralul infiintea+a si o comisie speciala pentru cercetarea averii regelui Carol al II-lea. Alcatuirea gu%ernului In perioada ianuarie 1941-august 1944 e-ecutivul nu a avut un caracter politic. A fost instrumentul central pentru administrarea tre!urilor statului. &rinci!ii de gu%ernare Antonescu si-a definit conducerea ca &regim autoritat'. egimul autoritar e-cludea jocul partidelor politice. "tatul este alcatuit din cinci institutii fundamentale. familia, scoala, !iserica, magistratura si armata. In ceea ce priveste presa, Antonescu o considera cola!oratoarea +ilnia a guvernului si vrea o presa decenta, ca presa engle+a. 8entru el cen+ura are rolul de a pune de acord cuvantul scris sau rostit cu directivele oficiale. 8rin alianta cu eic#-ul na+ist, Ion Antonescu a urmarit mentinerea independentei tarii, sperand mereu in recuperarea cu sprijinul 1erlinului, a teritoriilor pierdute in 1940. 8rin intreaga sa politica, el a asigurat omaniei statutul de tara neocupata de na+isti, dar aflata su! influenta lor, ceea ce :itler a tre!uit sa accepte. In ciuda a numeroase atentate la adresa fiintei de stat, tara noastra si-a pastrat o relativa independenta fata de unele cereri ale 0ermaniei, legile, administratia, repre+entantii diplomatici. egulamentul trupelor germane in omania consemna ca tara noastra nu era ocupata. Intreaga economie a fost pusa in sluj!a eforturilor de ra+!oi ale tarii. In cursul anului 1941 s-au pu!licat decrete-legi privind militari+area intreprinderilor si institutiilor de stat si particulare, mo!ili+area agricola, regimul muncii in timp de ra+!oi. "-a instituit pedeapsa cu moartea pentru sa!otajele in economie. In cadrul circulatiei monetare si-a facut simtita insa pre+enta fenomenului inflationist, ceea ce a avut drept efect deprecierea leului fata de alte valute, in special, fata de marca germana. Comertul s-a de+voltat indeose!i cu statele A-ei pe !a+a sc#im!ului de produse. Intre anii 1941-1944 influenta economica a 0ermaniei a crescut masiv in omania. "-a e-ercitat o e-ploatare a resurselor naturale ale tarii necesare masinii de ra+!oi germane. Ad#inistratia !u'lica Dupa re!eliune, la nivel central si judetean sunt inlocuiti toti prefectii legionari prin militari activi in grad de colonel sau locotenent- colonel. 8rimarii si ajutorii de primari instalati in lunile septem!rie-decem!rie 1940, sunt de asemenea sc#im!ati. Aparatul administrativ-financiar si judecatoresc al statului continua sa functione+e cu efectivele e-istente. @ustitia functionea+a cu componentele ei si cu intreaga legislatie si jurisprudenta civila si penala, constituite de la carmuirea lui Cu+a si pana atunci.% Legislatia edictata Ion Antonescu manifesta o deose!ita preocupare pentru ela!orarea unor legi moderne, ec#ita!ile si eficiente. "prijinindu-se pe juristi de valoare, a reali+at o opera
%

Ibidem, p. 109.

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

legislativa remarca!ila. 8e langa unificarea legislatiei civile pe tot cuprinsul tarii, su! regimul lui au aparut multe legi importante, dintre care unele au supravietuit pana asta+i , legea pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare, legea privind dreptul de mostenire al sotului supravietuitor/.4 Imediat dupa re!eliune ,4 fe!ruarie 1941/ este promulgat un decret-lege pentru reprimarea fortelor ce pun in pericol e-istenta si interesele statului. "e prevede pedeapsa capitala pentru unele infractiuni, in special pentru detinerea si manuirea ilegala de arme, e-plo+i!ili si munitie. 8rintr-un alt decret se sanctionea+a specula si dosirea marfurilor. &Crima de sa!otaj' este sanctionata cu &munca silnica' de la % la 70 de ani, plus confiscarea marfurilor. Cat despre regimul muncii, persoanele apte de munca, dar care nu dovedeau ca lucrea+a efectiv, puteau fi o!ligate sa preste+e o munca de folos o!stesc in ta!ere sau colonii special organi+ate. Continua si represiune indirecta asupra legionarilor, inclusiv trimiterea unora dintre ai in !atalioanele de sacrificiu de pe front. Cea mai mare parte din mem!rii 8artidului Comunist sau socotiti simpati+anti ai acestora, au fost internati in doua lagare. la 9g @iu si in 9ransnistria. 9ot in lagarul de la 9g @iu erau internnati &speculanti', dar si persoane ostile regimului. Antonescu, care se formase in spiritul regimului democratic, in care avusese si functii politice era constient de viciile regimului sau in ceea ce priveste legitimitatea lui. De aceea, a organi+at doua ple!iscite, la 7-( martie 1941 si 9-17 martie, pentru apro!area regimului sau. 8le!iscitele au fost organi+ate nedemocratic, cu vot desc#is, oral si cu liste separate pentru opo+anti, iar re+ultatul a fost, !ineinteles, apro!area regimului cu o maforitate +dro!itoare. 9otusi se o!serva ca recurgerea la ple!iscit era in spiritul traditiei constitutionale romanesti si demonstra ca Antonescu nu ignora vointa populara si stia ca orice putere emana de la popor.? e+ultatele ple!iscitelor erau numai partial viciate de organi+area lor nedemocratica, deoareca dupa guvernarea lui Carol al II-lea si dupa masacrele legionarilor, tinand seama si de iminenta ra+!oiului, si apoi de c#iar starea de ra+!oi, majoritatea populatiei vedea in generalul Ion Antonescu singurul om care putea mentine fiinta tarii si sta!ilitatea ei. In timpul regimului antonescian, evreii au fost scosi din viata economica, administrativa, culturala, din scoli si spitale, urmarind i+olarea acestora de restul locuitorilor. 8roprietatile ur!ane si rurale ale evrilor au fost confiscate. In acelasi timp, este meritul lui Antonescu de a se fi opus &solutiei finale' si e-terminarii populatiei evreiesti din omania. ;-ceptie face, desigur, pogromul din 4 iulie 1941 de la Iasi, unicul din tara noastra. In vara anului 1947, Antonescu a reusit sa o!tina anularea promisiunii acordate germanilor, de a deporta in lagarul de la Ausc#Cit+ evreii din tara noastra. 0uvernul roman a acceptat emigrarea evreilor in 8alestina si omania a devenit, astfel, o placa turnanta pentru emigrarea evreilor in conditii foarte grele a evreilor din Angaria, "lovacia si 8olonia.
4 ?

;leodor 3ocseneanu, Istoria constitutionala a Romaniei (1859-1991), 1ucuresti, :umanitas, p. )9. Ibidem.

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

8entru a califica regimul Antonescu, tre!uie avute in vedere o serie de caracteristici care nu definesc dictatura, ci mai degra!a starea e-ceptionala ,starea de asediu/.) A fost determinat de o situatie politica de+astruoasa, care punea in pericol insasi e-istenta statului roman, &interesul national al apararii 8atriei'/. 9oate puterile statului au fost trecute in mainile unei singure persoane, seful e-ecutivului, printr-un decret-regal. Aceasta acumulare a puterilor avea un caracter temporar, &pana cand imprejurarile ne vor ingadui sa reluam...'/, pe timpul starii e-ceptionale pentru tara. Brice activitate politica era inter+isa pe aceasta perioada, nee-istand o formatiune politica privilegiata, care sa faca e-ceptie. C#iar daca nu s-a declarat in mod e-pres starea de asediu, masurile ec#ivalau cu o asemenea situatie. An act al puterii nu tre!uia interpretat strict in litera sa, ci in spiritul sau. Anali+and cau+a si scopul urmarit, regimul autoritar al maresalului Ion Antonescu era caracteristic starii e-ceptionale. De aici se desprind trasaturile regimului maresalului Ion Antonescu. caracterul sau provi+oriu, temporar, justificat de &interesul national al apararii patriei' si a!senta oricarei orientari politice.9 5aresalul nu si-a e-ilat sau lic#idat fi+ic adversarii politici, cum au facut alti dictatori europeni ,Adolf :itler, 1enito 5ussolini, 3rancisco 3ranco, "talin/. 5ai mult, el a continuat sa tina legatura cu cele doua mari partide traditionale. Acestea si-au continuat activitatea la nivel de conducerepe care Ion Antonescu, informat de "iguranta "tatului o tolera. In conclu+ie, dupa inlaturarea 5iscarii $egionare de la putere nu se mai poate vor!i de o dictatura in omania, in sensul strict al cuvantului, ci de un regim autoritar, e-ercitat in limitele impuse de imprejurari.

(I(LIOGRA)IE
) 9

Ibidem, p. )?. Ibidem, p. )).

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

<<< Istoria romanilor, vol I=, 1ucuresti, ;ditura ;nciclopedica, 700). ;leodor 3ocseneanu, Istoria constitutionala a Romaniei (1859-1991), 1ucuresti, :umanitas.