Popa Mihai

Modul:Stiinte auxiliare specifice cercetarii in cadrul Arhivei si Bibliotecii.

Grupa: n-z
Tratatul dintre regele Frantei Ludovic al XIV-lea si principele Gheorghe I Rakoczi (1645)

Documentul este un tratat de alianta semnat intre Regatul Frantei si Principatul

Transilvaniei in timpul Razboiului de 30 de ani. Franta intra in razboi in 1635 impotriva
Imperiului Romano-german. La momentul semnarii tratatului, rege al Frantei era Ludovic al
XIV-lea. Datorita faptului ca acesta era minor, tara era condusa de mama sa: Ana de Austria si
cardinalul Mazarin. Gheorge I Rakoczi a fost print al Transilvaniei din 1630 pana in 1648.
Transilvania a intrat in Razboiul de 30 de ani pentru a stopa expansiunea habsburgilor
in regiune, inca de pe vremea lui Gabriel Bethlen. Acesta a condus prima insurectie in
Ungaria Regala controlata de habsburgici in 1619.
Dupa infrangerea de la Hummene(Slovacia de azi), suferita in fata Poloniei, in 1644,
soarta Transilvaniei in regiune este in pericol. Conform tratatului, Franta se angajeaza sa
plateasca anual o suma fixa, pentru ca Transilvania sa-si mentina forta militara.
Gheorghe Racokzi I, pentru a se asigura ca nu va atacat de Moldova si Tara
Romaneasca incheie tratate cu acestea. Legatura dintre Matei Basarab si Gheorghe Racokzi I,
concretizata prin tratatul din 29 iunie/9 iulie 1635, a pornit din initiativa princepelui ardelean
si nu se cunoaste decat forma care consemneaza obligatiile lui Matei Bsarab de a-l ajuta daca
ar fi atacat de inamici, domnul conducand personal trupele. Acesta din urma trebuia sa achite
anual cate 5000 de florini, ca rascumparare a dijmei pentru oile transilvanenilor trecute in
Tara Romaneasca si sa-i dea, tot anual, princepelui doi cai buni. Cu acelasi continut, imbogatit
doar in detalii, forma pentru Gheorghe Rakoczi I a tratatului a fost reinnoita la 13/23
octombrie 1638, la Bucuresti, si la 12/22 aprilie 1647, la Targoviste.
Mazilit de sultan in toamna anului 1436 si inlocuit cu Stefan Bethlen, fratele mai mic
al fostului principe Gabriel Bethlen, el a ascultat sfatului domnului muntean de a da razboi
tare turcilor si astfel, in octombrie a invins pe pasa de Buda la Salonta, marcand astfel un

punct important in relatiile cu Poarta si, in final, in decembrie 1636, asigurandu-si

confirmarea pe viata in domnie1.

Demersurile diplomarice complicate si uneori in contradictoriu au fost cele care au

mijlocit participare lui Gheorghe Rakoczi I la razboi. Tratativele din partea suedezilor si
francezilor de a-l atrage pe principe in razboi au inceput in 1632, cand este prezenta la curtea
princiara o solie anume. Initiativele au fost insa anevoioase si au durat, cu unele intreruperi
pana in anul 1643. Principele Transilvaniei a conditionat intrarea in razboi in alianta
antihabsburgica de primirea uni ajutor financiar din partea viitorilor aliati de 20.000 de scuzi
si 6000 de soldati; de obtinerea acordului Portii si de includerea Transilvaniei in tratatul de
pace final ce va incheia razboiul. Tratativele s-au desfasurat pe mai multe planuri: au avut loc
in Transilvania, dar si la Poarta sau in Europa, solii sau oratorii Frantei, Suediei sustinand
cererea diplomatilor ardeleni inaintata Portii. In noimebrie 1642, principele ajunge sa incheie
un tratat de aparare si intrajutorare cu suedezii, tratat trimis si la Poarta, pentru a obtine
acordul ei. Pentru aceasta bunavointa ardelenii au promis 18.000 de taleri sultanului si 20.000
de taleri marelui vizir si, ca atare, s-a obtinut, la 12 decembrie 1643, acordul puterii suzerane.
Acest acord a fost insa obtinut de ardeleni si nude aliati, sultanul dand porunca marelui
vizir din Buda, pasei din Timisoara si beiului din Szlonoc sa-l sprijine militar pe Gheorghe
Rakoczi, in timp ce Vasile Lupa si Matei Basarab primesc si ei firmane pentru ajutorul militar.
S-a proclamat ca atare, ridicarea la arme, la 1 februarie 1644, trupele fiind pregatite cu toate
cele necesare, avandu-l in frunte pe principe. Problemele tarii au fost incredintate sotiei si
fiului ales principe, rezervandu-si dreptul de a rezolva el insusi problemele foarte importante
ale tarii.
Pentru urgenta ajutorului militar din cele doua tari romane este trimis Acatiu Barcsai la
Vasile Lupu si Nicolae Sebessi la Matei Basarab. In timpul domniei sale, ca i n timpul
domniei principilor Gabriel Bethlen sau Gheorghe Rakoczi al 2-lea, principatul autonom al
Transilvaniei aflat sub suzeranitate otoman a cunoscut o epoc de nflorire economic i de
afirmare politic i cultural, ntrindu-se puterea central. A promovat o politica absolutist
care a fost dublat de tendina de rspndire a calvinismului.
n anii urmtori va lupta contra austriecilor, de la care dorea s obin Ungaria i s se
ncoroneze rege al acesteia. n acest scop, G. Rkoczy I va lega aliane cu suedezii
(aprilie 1643), cu turcii (decembrie 1643) i cu francezii (primvara anului 1645). Cu toate
aceste aliane, el nu va reui ns s i nfrng pe austrieci i s se ncoroneze rege al
Ungariei. Va face pace cu imperialii n august 1645.
1 CONSTANTIN SERBAN, Intre diplomatie si razboaie : legaturile cu Poarta, cu principii
Transilvaniei si cu Vasile Lupu, In: Marius Porumb, Istoria Romanilor, Editura Encilocpedica, 2003,
pg. 81-88
2

Pe plan cultural, Gheorghe Rkoczy I a reorganizat tipografia Curii sale, intenionnd chiar
s i adauge o secie care s tipreasc, cu caractere chirilice, cri romneti. Tiprirea crilor
romneti a nceput la aceast tipografie din Alba Iulia n martie 1639. Prima dintre ele a fost
un Zbornic romano-slav, tiprit n a doua jumtate a anului 1639.2

Vasile Lupul convinge pe turci c Matei Basarab, domnul Munteniei ntre 1632-1654,
uneltete mpotriva lor i primete de la ei permisiunea ca s-l detroneze. Dar intrnd n
Muntenia cu oaste, domnul muntean l atac i-l nfrnge. Arznd de rzbunare, Vasile Lupul
va nvli din nou n 1639, dar rivalul su l nfrnse la Neniori, pe Valea Iolomiei i-i
distrusese armata, domnul moldovean scpnd doar ascunzndu-se n Cetatea Brilei, deinut
de turci. Abia n anul urmtor, n 1640, prin mijlocirea pricipelui transilvnean Gheorghe
Rakoczi I (1630-1648)cei doi domni se mpac. Dar poziia lor din anii ce vor veni referitor la
comportamentul fa de Poarta Otoman i va transforma iar n inamici. Dac Matei Basarab
era de partea polonilor contra turcilor, domnul moldovean i va primi pe trimiii poloni cu
rceal, declannd noi conflicte ntre el i domnul muntean.
Dandu-i seama de lipsa anselor unor asemenea proiecte, ntre Matei Basarab i Vasile Lupu
se ajunge la o mpcare n 1644, fr participarea lui Rakoczi care, de altfel, era preocupat ou
Rzboiul de treizeci de ani, la care particip chiar n acel an. De aceast situaie voia s profite
regele Poloniei Vladislav al IV-lea, care iniiaz o lig antiotoman cu participarea celor trei
ri romneti, a Veneiei i chiar a Habsburgilor. Rolul principal i era rezervat lui Matei
Basarab, numit general al ntregului Rsrit. Planul nu s-a putut concretiza din cauza
mprejurrilor externe: dieta polon refuz sprijinirea proiectului, Habsburgii i Rakoczi sunt
ocupai cu ncheierea pcii care punea capt Rzboiului de 30 de ani, n Ucraina izbucnete
rzboiul de eliberare de sub dominaia Poloniei, condus de hatmanul cazacilor Bogdan
Hmielnichi . Aceste evenimente s-au desfasurat in 1648.
La 9 aprilie 1639, Gheorghe Rkoczi supune pe episcopul romn autoritii
superintendentului Geleji, sau cum traduce Samuil Micu Clain "s fie asculttor de
vldica Bisericii ungureti, de Lege dreapt".125) Murind episcopul Ghenadie II,
superintendentul Geleji propune n 1640, n locul lui, pe egumenul Meletie Macedoneanul, un
tipograf al lui Matei Basarab, ns Gheorghe Rkoczi l-a numit pe Ilie Iorest, recomandat de
2 Veniamin CIOBANU, Romanii in politica Est-Central Europeana, Istitul European, Iasi,
1997

Vasile Lupu, domnul Moldovei, care a pstorit ns numai pn la 1642 cnd a fost destituit i
aruncat n temni, de unde a ieit numai dup ce a pltit 1000 de taleri. Gheorghe incai
afirm c vldica a fost condamnat de preoii i protopopii calvini fiindc n-a
primit Catehismul calvinesc.
Documentul contine obligatiile si beneficile pe care Gheorghe Racokzi I le primeste de la
Regatul Francez. Documentul a schimbat perceptia Europei despre Transilvania. Aceasta se
afima ca stat, ci nu ca o provincie a Imperiului Otoman. Gheorghe Racokzi I a vazut in acest
tratat o sansa pentru a spori puterea Transilvaniei in regiune si pentru a-si intari pozitia pe
plan intern.
Gheorghe Racokzis I se implic n ultima faz a Rzboiului de 30 de ani, Transilvania
participnd ca stat cu drepturi depline n cadrul pcii de la Westfalia. Semneaz Tratate de
alian cu Matei Basarab i Vasile Lupu
Tara Romaneasca: Radu Serban (1602-1611) are relaii tensionate cu Transilvania, dar relaii
bune cu Movilestii i cu Rudolf II. Continu lupta antiotomana, n 1603 atac Brila i
Hrova, dar 1604-1605 ncheie pace cu turcii ce i recunosc domnia, n timp ce tributul crete
la 32.000 galbeni. Matei Basarab (1632-1654) stabileste legaturi cu mpratul german si cu
regele Poloniei si le propune o colaborare mpotriva Porii. ncheie n 1633 un tratat de alian
i sprijin reciproc cu Gheorghe Rakoczi I, iar n 1650 o nelegere cu hatmanul cazacilor,
Bogdan Hmelnitki.

Bibliografie:
Ciobanu, Veniamin , Romanii in politica est-central europeana: 1648-1711, Iasi, Institul
European, 1997, p. 6-13
CONSTANTIN SERBAN, Intre diplomatie si razboaie : legaturile cu Poarta, cu principii
Transilvaniei si cu Vasile Lupu, In: Marius Porumb, Istoria Romanilor, Editura
Encilocpedica, 2003, pg. 81-88
http://www.crispedia.ro/Domniile_lui_Matei_Basarab__Vasile_Lupu_si_Gheorghe_I_Rakocz
i, accesat la 14 mai 2013

Alteta sa principele Transilvaniei marturisind de mai multi

ani maiestatii sale preacrestine prin ambasadorii sai si prin
scrisori, planul pe care-l are pentru statornicirea libertatii
4

obstesti si pentru dragostea fata de patria sa,de a intra in

alianta facuta intre maiestatea sa preacrestina, regina si
coroana Suediei si alte confederatii cu prilejul primejdiei ce
ameninta Germania si alte regate crestine [...] maiestatea sa
preacrestina nevrand sa paraseasca pe alteta sa intr-un
asemenea plan laudabil si nici de a pierde prilejul si nici de a
pierde prilejul de a aduce crestinatatii o pace universala [...]
M-a trimis pe mine Anton de Croissi si de Marsilli, consilier in
Parlament[...] Dupa mai multe consultari si sfaturi serioase, noi
ne-am inteles asupra articolelor urmatoare:
1. Maiestatea sa preacrestina va lua sub ocrotirea sa pe
alteta sa principele Transilvaniei si pe sotia[...] toate si
fiecare din ordinele din Ungaria si Transilvania supuse
lui[...]
2. Regele cu prilejul acestei aliante si a protectiei pe care si-o
ia si pe care trebuie s-o dea, nu va avea niciodata, sub
vreun pretext oarecare, nici o pretentie cu privire la
regatele Ungariei si Transilvaniei[...]
4.Pentru ca principele sa poata mai usor suporta cheltuielile
razboiului, regele ii va numara de la inceput 100.000 de
richedali la Constantinopole pentru cheltuielile primului
an[...] si el va avea grija de a-i plati in toti anii urmatori [...]
75.000 de richedali [...]
6.Regele nu va avea nici o paca sau armistitiu cu Casa de
Austria, nici vreun aliat sau partas al ei in acest razboi, fara
stirea sau incunostintarea si spre paguba altetei sale
principele sau dupa moartea sa , in a urmasilor sai care vor
continua razboiul[...]
9.Alteta sa princepele fagaduieste de asemenea maiestatii
sale preacrestine ca el, urmasii sai si pomenitele stari ale
Ungariei si Transilvaniei vor continua razboiul cu toate
puterile pana la incheierea pacii generale impotriva lui
Ferdinand al III-lea, imparatul romanilor si impotriva aliatilor
si partasilor sai in acest razboi.
5

10.El fagaduieste de asemenea ca nici el nici urmasii sai, nici

pomenitele stari nu vor incheia nici pace, nici armistitiu cu
cei din Casa de Austria si cu aliatii si partasii ei in acest
razboi [...]
(Crestomatie III, p 411-414)