Cele mai vechi au fost semnalate în interiorul arcului carpatic
( Transilvania ). Cronica lui Anonimus vorbeşte despre existenţa , la jumătatea secolului al-IX-lea , a trei formaţiuni politice româneşti: 1.Voievodatul lui Menumorut , situat în Crişana, cu centrul la Biharea. 2. Voievodatul lui Glad, în Banat , cu centrul la Cuvin. 3. Voievodatul lui Gelu, în Podişul Transilvaniei, cu centrul la Dăbâca. Legenda Sfântului Gerarld menţionează existenţa la jumătatea secolului al-XI-lea a două voievodate româneşti , ce au opus rezistenţa expansiunii maghiarilor spre răsărit. 1.Voievodatul lui Ahtum, în Banat ( între Mureş şi Criş ), cu centrul la Morisena. 2.Voievodatul lui Gyla , în centrul Transilvaniei , cu centrul la Bălgrad. ( Alba –Iulia ). În Ţara Românească , Diploma cavalerilor ioaniţi din 1247 menţionează existenţa unor formaţiuni politice prestatale româneşti la sud de Carpaţi : a. Voievodatele lui Litovoi ( pe Jiu) –între Olt şi Jiu b. Voievodatul lui Seneslau –pe Argeş , în stânga Oltului c. Cnezatele lui Ioan ( sudul Olteniei ) şi Farcaş ( nordul Olteniei ). Denumirile străvechi de ţări , codrii , câmpuri care s-au păstrat până azi în Moldova , presupun existenţa în aceste locuri a unor formaţiuni politice prestatale din perioada de început a Evului Mediu : Ţara Sipelniţului, Codrii Cosminului , Codrii Lăpuşnei, Codrii Orheiului, Codrii Herţei , Câmpul lui Dragoş. În Dobrogea este menţionată existenţa unor structuri politice româneşti între Dunăre şi Marea Neagră. Între cele mai importante sunt cele conduse de jupanii Gheorghe şi Dimitrie atestate documentar în secolul X. În opera sa „ Alexiada” Ana Comnena vorbeşte despre existenţa în secolul XI a trei conducători locali : Tatos, stăpânea Sudul Dobrogei cu reşedinţa la Dristor ; Satza , stăpânea nord-vestul Dobrogei cu reşedinţa la Vicina ; Sestlav , stăpânea nord-estul Dobrogei cu reşedinţa la Preslav . Ţara Cavarnei , situată între Mangalia şi Varna este menţionată documentar în 1230 într-o diplomă a ţarului bulgar Ioan Asan II ( 1218-1241 ). Cnezatul= o uniune a mai multor sate sub conducerea unui şef local numit cneaz. Voievodatul era format din unirea mai multor cnezate sub conducerea unui voievod, unire făcută mai ales în timp de război.