Formaiuni prestatale n

spaiulcarpato-danubiano-
pontic

Grigoria Adrian
Primele formaiuni
statele
Diferenierea social , desprinderea unor fruntai din masa
comunitii obteti i formarea claselor sociale , implica
un nceput de organizare politic. Structurile incipient-
statale au avut ca punct de plecare unitatea teritorial.
Obtile de pe vile rurilor ori din depresiuni s-au unit din
anumite necesiti cum ar fi cele economice , politice ,
militare, religioase , etc .
 n urma acestor necesiti au contribuit la
formarea uniunilor de obti. Astfel de
formaiuni , constituite pe vi au fost numite
cnezate de vale sau voievodate de vale
Anonymus oronicarul regelui Bela nscrie trei
voievodate Romneti la finele secolului IX i
nceputul veacului urmtor
 Voievodatul lui
Menumorut

Vioevodatul lui Menumorut avea reedina la

Biharea , o cetate prevazut cu an i un
teritoriu pentru a cuprinde mulimea de
lupttori din care au fcut f multiplelor
atacuri din parte maghiarilor.
 Voievodatul lui Gelou
Conform cronicii lui Anonymus, pacea dintre
romni i maghiari s-a ncheiat la Esculeu
(astzi Achileu, la nord de Cluj-Napoca).
Identificarea cetii de laDbcacu reedina
lui Gelou nu are date suficienteCeti cum ar fi
cele de
lairioara,CuzdrioarasauMoldovenetinu
aparineau rii lui GelouGelou apare de mai
multe ori nGesta Hungarorumcu titulatura
de "dux".
 Voievodatul lui Glad

Voievodatu lui Glad cuprindea Banatul n

ntregime , de la Mure la Dunre, centrele
fortificate ale rii au fost Cuvin , Horom i
urscia.
 Pe lng aceste formaiuni menionate de
Anonymus mai existatu i alte asemenea
organizaii incipient statale. O asemenea
formaiune s-a nchegat pe valea Mureului cu
centrul la Alba-Iulia. Voievodatul Albei care
avea fortificaii i un numr nsemnat de
aezri steti.
Legenda Sfantului Gerard mentioneaza existenta, la
jum. sec. al XI-lea, a doua voievodate romanesti, ce
au opus rezistenta expansiunii maghiarilor spre
rasarit: - Voievodatul lui Ahtum, in Banat (intre
Mures si Cris), cu centrul la Morisena; - Voievodatul
lui Gyla, in centrul Transilvaniei, cu centrul la Balgrad
(Alba Iulia). Din aceste izvoare aflam despre
organizarea interna si legaturile politice, economice,
religioase cu Bizantul. Informatiile izvoarelor scrise
au fost completate cu informatiile oferite de
sapaturile arheologice care au scos la suprafata
cetati din acea vreme: Moigrad, Moresti, etc.
 TARA ROMANEASCA
Diploma cavalerilor ioaniti, din 1247,
mentioneaza existenta a cinci formatiuni
politice prestatale romanesti la sud de
Carpati: - Tara Severinului, in estul Banatului si
vestul Olteniei; - Cnezatul lui Ioan, in sudul
Olteniei; - Cnezatul lui Farcas, in nordul
Olteniei; - Voievodatul lui Litovoi, intre Olt si
Jiu; - Voievodatul lui Seneslau, in stanga
Oltului.
 MOLDOVA
Existenta unor stucturi politice romanesti la rasarit de
Carpati este confirmata de izvoarele narative ale
vremii (Oguzname, literatura bizantina, cronici
rusesti, documente din cancelaria germana si papala).
Aceste izvoare vorbesc despre locuitorii spatiului
dintre Carpati si Nistru: - volohi, in Cronica lui Nestor; -
walati (valahi), intr-o diploma papala din sec. al XIII-
lea; - ulakes, in Oguzname; dar si despre tarile
acestora: - Ulakili (tara Vlahilor), in Oguzname; - Tara
Brodnicilor, in sudul Moldovei; - Tara Berladnicilor, in
centrul Moldovei; - Tara Volohilor, in sudul Moldovei; -
Tara Bolohovenilor, in nordul Moldovei.
Marturiile izvoarelor scrise sunt completate de
descoperirile arheologice care constau in grupari de
asezari ce au in centru o fortificatie, in care rezida un
conducator, cum sunt cele de la: - Fundu Hertii; -
Ibanesti; - Horodistea; - Tudora; - Dersca; - Pocreaca
Satu-Nou, etc. Denumirile stravechi de tari, codri,
campuri, ocoale, care s-au pastrat pana azi in
Moldova, presupun existenta, in aceste locuri, a unor
formatiuni politice prestatale (autonomii romanesti) din
perioada de inceput a Evului Mediu. - Tara Sipenitului; -
Codrii Cosminului; - Codrii Orheiului; - Codrii Lapusnei;
15 - Codrii Hertei; - Campul lui Dragos, etc.
 DOBROGEA
Existenta unor structuri politice romanesti intre Dunara si Marea Neagra
este atestata inca din sec. al X-lea. O inscriptie din 943, descoperita la
Mircea Voda, aminteste de un jupan Dimitrie, conducatorul unei
formatiuni politice formate in jurul fortificatiei de la Mircea Voda. O alta
marturie, din a doua jum. a sec. al X-lea a fost descoperita pe peretii
complexului monastic de la Murfatlar care mentioneaza pe jupan
Gheorghe. Intre 971-1204, Dobrogea a fost organizata de Imperiul
Bizantin ca o unitate militar-administrativa, numita thema Paristrion
(Paradunavon), condusa de un strateg. In opera sa, Alexiada, Ana
Comnena vorbeste despre existenta, in a doua jum. a sec. al XI-lea, a trei
conducatori locali: - Tatos, stapanea sudul Dobrogei si avea resedinta la
Dristor; - Satza, stapnea nord-vestul Dobrogei si avea resedinta la Vicina;
- Sestlav, stapanea nord-estul Dobrogei si avea resedinta la Preslav. Tot
Ana Comnena mentioneaza, la 1094, un alt fruntas al vlahilor, Pudila. Intr-
o diploma din anul 1230 a tarului bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241)
este mentionata Tara Cavarnei situata intre Mangalia si Varna.