Subiectul lecției:

Formaţiuni prestatale româneşti în Transilvania, la Sud şi Est de Carpaţi.

Formațiune prestatală- este un teritoriu în care
exista în stadiu inițial o structură politică, socială
si economică care după o perioadă de timp va da
naștere unui stat.
 Din secolul al IX-lea, s-au întemeiat primele formaţiuni politice
prestatale medievale în spaţiul românesc. Printre factorii care au
favorizat apariţia şi consolidarea formaţiunilor politice româneşti s-au
numărat:
 organizarea comunităţilor româneşti în obşti săteşti, existente încă din
Antichitate;
 gruparea mai multor obşti pe un anumit teritoriu, în uniuni de obşti, pe
baza cărora se vor întemeia cnezatele şi voievodatele;
 formarea în cadrul obştilor a categoriilor sociale medievale: boierimea şi
ţărănimea;
 presiunile politice sau militare externe, din partea statelor vecine, precum
Regatul Ungariei, cnezatele ruse de Kiev şi Halici-Volînia, Hanatul Hoardei
de Aur şi Imperiul Bizantin.
Voievodatele din secolele al
IX-lea-al XI-lea existente în
interiorul arcului carpatic sunt
cunoscute îndeosebi din
documentele medievale Gesta
Hungarorum (cronică atribuită
cronicarului anonim al regelui
maghiar Bela) şi Legenda
Sfântului Gerard, confirmate
printr-o serie de descoperiri
arheologice, cum ar fi cele de
la Dăbâca (jud. Cluj), Medieşu
Aurit (jud. SatuMare) ş.a. Este
vorba de voievodatele conduse
de Gelu, Glad şi Menumorut
(sec. al IX-lea) şi,respectiv, de
cele conduse de Gyla şi Ahtum
(secolul al XI-lea).
Uniunile de obști-nucleele viitoarelor state românești, numite de
Nicolae Iorga ,,românii populare”

Românii le numeau ,,Țară”-termenul latin terra- pământ.

Cunoaștem peste 20 formațiuni de tipul Țara Moldovei,Țara
Maramureșului, Țara Hațegului ...
Numiți câte o formațiune în baza hărții de mai jos:
 Apariția voievodatelor românești în
Transilvania
VOIEVODÁT, voievodate, (în Evul Mediu în Țările Române) Teritoriu aflat
sub autoritatea unui voievod. Voievod- voi(oaste)/vod(conducător)

-Sec VIII-IX-slabirea presiunea migratorilor consolidarea

uniunilor de obști.
-Instituția voievodatului s-a format ca rezultat al simbiozei dintre
structurile românești cu cele politico-militare slave.
 Voievodatele din secolele al IX-lea existente în interiorul arcului carpatic sunt cunoscute îndeosebi din
documentele medievale Gesta Hungarorum (cronică atribuită cronicarului anonim al regelui maghiar Bela).

-voievodatul lui Glad(in Banat) cu centrul la Cuvin

-voievodatul lui Gelu(in centrul Transilvaniei)cu centrul la
Dabaca
-voievodatul lui Menumorut(in Crisana)cu centrul la Biharea
Cronicarul anonim al regelui Bela descria luptele pe
care le-au purtat maghiarii cu voievozii români, la
pătrunderea în Transilvania:
-Menumorut a fost învins iar cetatea sa cucerită
-Gelu s-a retras în fortăreața de pe Someș dar a fost
înfrânt și ucis
-Glad a recunoscut autoritatea regatului maghiar
In secolul al XI-lea „Legenda Sfantului
Gerard”amintea doua voievodate:
-Voievodatul condus de Gyula, în centrul Transilvaniei,
cu centrul la Balgrad
-Voievodatul condus de Ahtum, în Banat
SPAȚIUL EXTRACARPATIC SEC. XI- XIII .
Țara Românească
• - 1247 - “Diploma cavalerilor ioaniți”

• - Banatul de Severin

• - Cnezatele lui Ioan(sudul Olteniei) și

• Farcaș(N-E Olteniei)

• - Voievodatele lui Litovoi(sudul Transilvaniei, Țara Hațegului) și

Seneslau(rîul Argeș și Dîmbovița)
 Moldova
• - Țări - Țara Bolohovenilor(volohoveni-români)-luptă cu cnezatul
Halici
• Țara Berladnicilor, Țara Brodnicilor, Țara Românilor

• - Câmpuri - Câmpul lui Dragoș

• - Codri - Codrii Cosminului

• La răsărit de Carpaţi, diferite surse scrise, precum Cronica
vremurilor care au trecut, menţionează mici formaţiuni politice
numite „ţări”, „codri”, „câmpuri” (Câmpulung Moldovenesc).
• Între Carpaţi şi Dunăre, Diploma Cavalerilor Ioaniţi (1247),
oferită de regele Ungariei ordinului ioaniţilor, atestă existenţa
cnezatelor lui Ioan şi Farcaş, a voievodatelor lui Litovoi şi
Seneslau, precum şi a Ţării Severinului.
• Asemenea formaţiuni existau şi în Dobrogea, numele unor
conducători locali (Dimitrie, Gheorghe) fiind cunoscute din
documentele medievale. Pe baza acestor formaţiuni politice s-au
întemeiat, în secolele următoare, statele medievale din spaţiul
românesc.
Secolul Spațiul istoric
Sinteză
Izvorul istoric Formațiuni politice
IX Transilvania Cronica lui Anonymus Ducatele lui Gelu, Glad și
Menomorut
XI Transilvania Legenda Sfântului Gerard Voievodate lui Gyla și
Ahtum
XIII Țara Românească Diploma Cavalerilor Voievodatele lui Litovoi
(1247) Ioaniți și Seneslau, cnezatele lui
  Ioan și Farcaș, Țara
Severinului

X-XIII Moldova „Cronica lui Nestor”; Țara Bolohovenilor;

documentele cancelariei Țara Brodnicilor;
papale; Țara Berladnicilor;
cronici rusești; codri, câmpuri, ocoale,
„Povestea vremurilor de
demult”
 Fișa de lucru
• I. Completează cu informaţiile cerute.
• Factori care au favorizat constituirea formaţiunilor politice româneşti din secolele al
IXlea - al XIII-lea.
• a. factori interni
• .............................................................................................
• .............................................................................................
• .............................................................................................
• .............................................................................................
• b. factor externi
• .............................................................................................
• .............................................................................................
• .............................................................................................
• .............................................................................................
• II. Citeşte textul de mai jos, apoi răspunde cerinţelor.
,,Aşadar, mânaţi de acest gând, după o îndelungă sfătuire cu fruntaşii şi baronii regatului nostru, ne-
am oprit la această hotărâre, cu privire la repopularea regatului, care prin năvălirea duşmănoasă a
neamului numit tătari a îndurat mare pagubă; îi dăm şi îi dăruim lui Rembald, şi prin dânsul numitei
case a ioaniţilor, întreaga ţară a Severinului împreună cu munţii ce ţin de ea şi cu toate celelalte ce
atârnă de ea, precum şi cnezatele lui Ioan şi Farcaş până la râul Olt, afară de pământul cnezatului
voievodului Litovoi, pe care îl lăsăm românilor aşa cum l-au stăpânit aceştia şi până acum, lăsând
deoparte şi toate morile dintre hotarele ţărilor amintite, atât cele clădite cât şi cele ce se vor clădi,
precum şi toate clădirile şi semănăturile, fâneţele şi păşunile pentru vitele şi oile lor, precum şi
pescăriile de la Dunăre.
(Diploma Cavalerilor Ioaniţi, 1247)
• 1. Subliniază pe text fragmentul care atestă scopul aducerii ioaniţilor în zona Dunării.
• 2. Numeşte statul care acordă ioaniţilor privilegiile amintite în text.
• ............................................................................................................................................................
• 3. Transcrie numele conducătorilor locali amintiţi în text.
• ............................................................................................................................................................
• 4. Enumeră ocupaţiile populaţiile locale, sugerate de informaţiile transmise de text.
• ............................................................................................................................................................