Prof. Zidaru Ionuț, Liceul Teologic ,,Elim’’, Pitești, Clasa a-XII-a.

CONTEXTUL ISTORIC EXTERN

 Începând din secolele al IX-lea şi al X-lea, în spaţiul
românesc s-au constituit primele formaţiuni politice
medievale. Până în secolul al XIII-lea, zona nord-
dunăreană, a fost dominată de fenomenul migraţiilor. Din
secolul al IX-lea, s-au succedat maghiarii (stabiliţi în
Pannonia, aceştia şi-au întemeiat un stat propriu, sub
conducerea lui Arpad), apoi, după anul 1000, pecenegii, uzii,
cumanii, iar la 1240-1241, tătarii.
 ➢ Hanatul Hoardei de Aur, constituit de aceştia din urmă
în nordul Mării Negre şi-a exercitat dominaţia îndeosebi
asupra zonei extracarpatice, constituind, totodată, o barieră
în calea expansiunii în regiune a altor state vecine precum
Ungaria, principatul Kievului sau Imperiul Bizantin.
 CONTEXTUL ISTORIC INTERN
 Formarea statelor medievale românești este rezultatul
evoluției societății românești din primele secole ale
mileniului I.
 Factorul de continuitate al vieții românești este obștea
satească (comunitate de oameni cu o organizare social-
economică proprie și un teritoriu bine delimitat).
 Obștile teritoriale se grupează în uniuni de obști din care se
formează formațiunile politice românești întâlnite în izvoare
sub numele de țări românești conduse de un voievod sau
duce. Asezările rurale risipite în cuprinsul unor țări erau
conduse de cnezi și juzi cu funcții judecătorești sau
administrative. Puterea unora dintre cnezi s-a extins cu
timpul peste mai multe sate dintr-o arie geografic-politic
delimitată: țările- autonomii politice născute din asocierea
mai multor sate depindeau de un centru de putere străin, fie
direct, fie prin intermediul unei căpetenii militare, voievod,
în izvoarele slave, dux în izvoarele latine.
 CONTEXTUL ISTORIC INTERN
 Pericolul extern a dus la întărirea raporturilor feudale
și la concentrarea acestora în jurul unei autoriți mai
puternice. Formarea relațiilor feudale. Premisele
economice contribuie la formarea statului prin
lărgirea schimburilor comerciale și aparitia târgurilor
și a oraselor. Statele medievale extracarpatice s-au
format în mai multe etape de evoluție: Unificarea
formațiunilor politice prestatale.
 Delimitarea teritorială a noii formațiuni politice
prin formarea principalelor instituții laice și
ecleziastice. Obținerea independentței pentru statele
românești extracarpatice.
 Se ocupau cu:
-agricultura
-meşteşugurile
-creşterea animalelor

Existau numeroase Au apărut treptat

cnezate şi voievodate diferenţieri sociale:
pe întreg teritoriul ţării -nobilii/boierii
noastre Românii -ţăranii dependenţi

erau organizaţi
in obşti săteşti

Cnejii sau juzii

conduceau: Şi-au ales
-cnezate căpetenii:
-voievodate cneji sau juzi
-judeţe
 Când au apărut
cnezatele şi voievodatele de pe teritoriul românesc?
 Din secolul al IX-lea, prin unirea mai multor obşti săteşti s-
au format mici state – cnezatele şi voievodatele, conduse
de cnezi sau voievozi.
 Pe baza lor s-au format statele medievale româneşti:
Transilvania, Ţara Românescă, Moldova, Dobrogea.
 Tipuri de autonomii românești sec. IX-XIII
 Țări- ex. Sipenetului, Făgărașului, Hațegului, Țara Cavarnei
1230.
 Codrii- ex. Orheiului, Lăpușnei, Cosminului sec. IX-XI.
 Câmpuri- ex. Câmpul lui Dragos, Câmpul lui Vlad.
 Cobâle- în tinuturile Dorohoi, Neamț, Bacău, Vaslui.
 Ocoale- Câmpulung, Vrancea.
 Cnezate- Cnezatul lui Ioan și Farcaș între Jiu și Olt
menționate în izvorul Diploma Cavalerilor Ioaniți 1247.
 Voievodate- sec. IX-X- Gelu, în centrul Transilvaniei, Menumorut, în
Crișana, Glad în Banat menționate în izvorul Gesta Hungarorum-
Faptele Ungurilor (Cronica lui Anonymus), Voievodatul lui Ahtum și
voievodatul lui Gyla, sec. XI lea menționate în Legenda Sfântului
Gerard și Voievodatul lui Litovoi (dreapta Oltului), voievodatul lui
Seneslau (stânga Oltului)
 Tipuri de autonomii românești sec. IX-XIII

 Jupanat- formațiune condusă de jupan Dimitre, și o

formațiune condusă de jupan Gheorghe, menționate
în inscripția de la Mircea Voda și inscripțiile din
complexul Basarabi-Murflatar.
 Thema Paristrion- întemeiată de bizantini în 971-
1204.
 Formațiuni politice locale (situate între Dunăre și
Mare), Dobrogea conduse de către: Tatos, Seslav, și
Satza din sec. XI-lea, menționate de Ana Comnena
în lucrarea Alexiada.
 FORMAREA
VOIEVODATULUI
TRANSILVANIEI

Sec.IX- Colonizarea
Transilvania Sec.XI-XIII reuşesc
aşezarea ungurilor Transilvaniei cu
sec.IX să cucerească saşi şi secui
in Pannonia
Transilvania (pentru intărirea
-incep acţiunile de
Voievodatele lui Se păstrează stăpânirii acestor
cucerire a
Menumorut, organizată ca teritorii si pentru a
teritoriilor
voievodat se apăra de
Gelu şi Glad româneşti migratori)
 Cum s-a format voievodatul Transilvaniei?
 Începând din secolele al IX-lea şi al X-lea, în spaţiul
românesc s-au constituit primele formaţiuni politice
medievale, de tipul cnezatelor şi voievodatelor.
 În Transilvania cele mai vechi formațiuni prestatale
românești au fost semnalate sec. XI de către cronicarul
Anonymus în Gesta Hungarorum : - Voievodatul lui
Menumorut – Crişana; - Voievodatul lui Glad – Banat; -
Voievodatul lui Gelu – Depresiunea Transilvaniei.
 În urma cuceririi maghiare, Transilvania a fost organizată
ca voievodat autonom în cadrul Regatului Ungariei. Au
fost colonizați sașii și secuii pentru apărarea și exploatarea
noilor teritorii. În secolul al XIII –lea cucerirea şi
organizarea Transilvaniei par a fi încheiate.
 ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
 Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele
cerinţe:
 ,,De întindere şi însemnătate variată, autonomiile româneşti erau
grupări de sate (obşti săteşti) şi cătune modelate în general după
cadrul geografic în care se alcătuiseră: văile unor râuri, depresiuni
intramontane, zone protejate de munte şi păduri. În acest cadru şi-au
găsit ocrotire autohtonii (cnezate, voievodate, ţări) împotriva
invaziilor. Muntele şi pădurea au îndeplinit timp de secole o funcţie
vitală salvatoare în istoria românească şi au intrat adânc în conştiinţa
noastră.”
 Precizaţi, pe baza textului, factorul de continuitate al vieţii româneşti
după formarea poporului român.
 Descrieţi, cu ajutorul textului, viaţa comunităţilor româneşti la
începutul mileniului al II lea.
 Explicaţi sintagma ,,codrul, frate cu românul”. Motivaţi funcţia
salvatoare a muntelui în istoria noastră.
 Menţionaţi, pe baza textului, principalele autohtonii ale românilor.
 Cum s-a format statul medieval Țara Românescă?
DIPLOMA CAVALERILOR IOANIȚI (1247)
EMISĂ DE REGELE BELA AL IV LEA AL
UNGARIEI
La 1247 pentru apãrarea graniţelor sudice ale
Ungariei au fost aduşi cavalerii ioaniţi în Ţara
Severinului.
Diploma semnalează între Dunăre şi Carpaţi o
intensă viaţă economică, precum şi existenţa unui
proces de diferenţiere socială în : stăpâni de pământ -
majores terrae şi ţărani - rustici, obligaţi la dări şi
slujbe faţă de stăpânii feudali.
În Diploma Cavalerilor Ioaniţi sunt atestate
primele formaţiuni prestatale româneşti de la sud
de Carpaţi: cnezatele lui Ioan şi Faracaş,
voievodatele lui Litovoi şi Seneslau.
 Cum s-a format statul medieval Țara Românescă?
 Legenda descălecatului lui Negru-Vodă din
Făgăraş ne spune că acesta ar fi fost întemeietorul
Ţării Româneşti (1290). Mulţi români din
Transilvania, nemulţumiţi de stăpânirea maghiară, au
trecut la sud de Carpaţi şi au ajutat la formarea Ţării
Româneşti. Potrivit documentelor, întemeietorul
Ţării Româneşti a fost Basarab I. Independenţa
noului stat a fost obţinută de Basarab I în urma
victoriei de la Posada, din anul 1330, asupra
regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, care
încerca să-şi impună stăpânirea la sud de Carpaţi.
 FORMAREA
ŢĂRII
ROMÂNEŞTI

Unirea cnezatelor şi Întemeierea Mitropoliei

voievodatelor din Afirmarea Ţării Româneşti
Recunoaşterea ei de
Oltenia şi Muntenia independenţei faţă de
către Patriarhia de la
într-un singur stat, regatul ungar-bătălia Constantinopol
sub conducerea lui de la Posada(1330) -dublă recunoaştere: a
Basarab I statului si religioasă
 Cum s-a format statul medieval Moldova?
 Izvoarele vorbesc despre existența în spațiul est – carpatic a
numeroase formațiuni politice: Codrii Cosminului, Țara
Vlahilor, Codrii Lăpușnei, Câmpul lui Dragoș.
 Formarea Moldovei a avut loc în trei etape:
 - Etapa I: - Între 1345 – 1354, la est de Carpaţi este organizată
de către regalitatea maghiară o marcă de apărare împotriva
tătarilor condusă de Dragoş (descălecatul lui Dragoș);
 - Etapa II: - în 1359 are loc descălecatul lui Bogdan care îi
alungă pe urmașii lui Dragoș. În perioada 1364 – 1365, regele
Ungariei este obligat de împrejurările internaţionale să
recunoască independenţa Moldovei.
 - Etapa III: - consolidarea statului se realizează prin crearea
instituţiilor interne sub domnia voievozilor: - Laţcu ( 1365 –
1373); -Petru Muşat ( 1375 – 1391); -Roman I ( 1391 – 1394);
Ștefan I (1394- 1399).
 ÎNTEMEIEREA
MOLDOVEI

Regele Ungariei crează o marcă După moartea lui Dragoş,

de graniţă la est de Carpaţi – Victorie a lui Dragoş urmaşul său, Bogdan, renunţă
condusă de voievodul Dragoş asupra tătarilor la recunoaşterea autorităţii
din Maramureş regelui ungar

Pentru stăvilirea Dragoş rămâne la Intemeiază un nou stat

atacurilor tătarilor conducerea mărcii independent-Moldova

Dragoş recunoaşte Desăvârşirea statului se

autoritatea regelui realizează in timpul
Ungariei urmaşilor lui Bogdan