Lumea Satului Medieval

In Evul Mediu,romanii au locuit in principal la sate.Lumea rurala a stat la baza economiei medievale,fiind
caracterizata din structuri sociale si politice specifice epocii.Indeletnicirile de baza ale populatiei erau
agricultura,cresterea animalelor,albinaritul,pescuitul si mestesugurile.Satul a fost,in cea mai mare parte a epocii
medievale,principalul furnizor de bunuri materiale,de forta de munca si de soladti. Satul era principala formă de
așezare în epoca medievală (fossatum = loc întărit cu șanț).

Satul avea 15 - 20 case în Moldova și Țara Românească, iar în Transilvania erau 70. Satele erau libere sau
dependente. Cele dependente erau pe domeniile domnești, boierești sau aparțineau unor mănăstiri și erau locuite de
rumâni. Locuințele erau construite din lemn la deal și la munte și din chirpici la câmpie, exact ca pe timpul geto-
dacilor. Până la începutul secolului XV au fost identificate în Transilvania 3364 localități, în Țara Românească 2100
sate, iar la sfârșitul secolului XV - 2800 localități. Satul românesc a păstrat peste veacuri nealterate tradițiile și
obiceiurile.

Locuinta
Tipurile principale de locuinta erau bordeiul semiîngropat si locuinta de suprafata captusita cu barne,acoperite cu
paie sau trestie si un strat de pamant,unele inconjurate de anexe,precum grajduri,hambare si gradini.Vatra era
indispensabila,iar mobilierul sarac(de obicei o masa ,cateva scaune si un pat sau doua in care se ingramadea toata
familia,de obicei nu aveau geamuri insa unele aveau o mica gaura prin care sa intre lumina in anotimpurile
calde).Hainele confectionate in casa erau din lana de oaie cu blana intoarsa si canepa.Cu una sau doua
incaperi,locuintele adaposteau multe persoane,caci familiile taranesti erau numeroase iar copii,in special
baietii,constituiau o importanta forta de munca.

Obstea Sateasca
Comunitatea sateasca s-a caracterizat printr-o accentuata solidaritate manefestata in planul relatiilor
interumane,in viata economica si sociala,in plan militar.

In obstea satului liber,proprietatea privata asupra casei,gradinii si lotului aferent fiecarei familii se impletea cu cea
comuna asupra fanetelor,padurilor si iazurilor.Potrivit „obiceiului”,comunitatea avea drept de control asuprea
intregului pamant,orice mostenire,instrainare,schimbari de hotare trebuind sa fie aduse la cunostinta
membrilor.Obstea se bucura de autoconducere si isi alegea cnezii,juzii si voievozii in calitate de diriguitori ai
treburilor administrative,fiscale si juridice.

Achitarea obligatiilor fata de domnie(stat) si de Biserica era responsabilitatea comuna a tuturor membrilor.Obstea
datora domnului o dare in bani,munca gratuita in folosinta publica si participarea la „oastea cea mare”,iar catre
Biserica dijma,ce cuprindea o parte a produselor principale realizate in gospodarie.

Obstea s-a destramat lent prin trecerea pamantului in proprietatea exclusiva a unora dintre membrii ei,sau prin
aservirea obstilor satesti in intregime.Acest proces a luat proportii de masa in Transilvania incepand cu secolul al
XIII-lea,dar in afara arcului carpatic procesul a fost mai lent,iar numarul comunitatilor libere a fost mai mare aici
pana in secolul al XVI-lea.
Domeniul feudal
Aservirea obstilor satesti a stat la baza constituirii domeniilor feudale.Marile averi se masurau mai ales prin
numarul de sate pe care le cuprindeau,prin numarul de „suflete” care le munceau.Domeniul feudal era o unitate
economica complexa ce reunea -pe langa sate- casa sau curtea boiereasca,prisaci,stane,vii,livezi,torcatori de
lana,mori.O parte a pamantului arabil era distribuit taranilor dependentii in loturi in folosinta.Cealalta
parte,constituind rezerva feudala era lucrata de acestia in cadrul obligatiilor de munca pe care le aveau fata de
stapani.Padurile iazurile si pasunile erau folosite in comun cu obstea sateasca.Numeroasele resurse ale domeniului
au asigurat nobilimii si boierimii un stil de viata confortabil,sub influenta occidentala in Transilvania si bizantina in
teritoriile extracarpatice.

Structura sociala
Structura sociala era formata din:

Domnitor/Voievod ->boierime->taranime:-taranii liberi care nu erau dependentii de seniorii ci aveau propriul

pamant pe care il munceau

-taranii dependentii care depindeau de seniori pentru a avea un pamant

pe care sa munceasca si indeplineau sarcinile trasate de catre seniori(erau tarani insa fara majoritatea
drepturilor,ei ne putand sa isi intemeieze o familie fara acordul boierului)

Ocupatiile
Principala ramura-Agricultura-a fost cea mai practicata si in timp sa dezvoltat,aparand noi tehnici printre care se
enumera ingrasamintele si asolamentul care era de 2 feluri:bienal(o cultura,si un loc liber lasat pentru a fi mai
fertil)si trienal(2 culturi si un loc liber)

Ramuri secundare-Pastoritul(in care se folosea fenomenul de

transhumanta),Viticultura,Pescuitul,Apicultura,Mestesugurile casnice (tors,tesut).Printre mestesuguri se numara si
olaritul care era unul dintre cele mai practicate(omul avand nevoie de vase pentru depozitarea hranei).

Religia
In vremea evului mediu exista o singura religie si anume cea catolica, care isi elabora propriile legi si randuieli
pentru a se asigura ca totul merge bine. Episcopi si arhiepiscopi luau parte la consiliile conducatorului si jucau un
rol foarte important in guvern. Episcopii erau foarte bogati si erau considerati a fi nobili, lucru care nu se intampla
si cu preotii care proveneau din familii simple, nu erau foarte bine educati si nu erau bogati.
Bisericile erau construite in principal in stil romanic, erau foarte inalte si aveau tavane arcuite cu bolte. Cand
populatia a crescut in secolul al XII–lea, tavanele nu isi mai puteau tine propria greutate si multe s-au prabusit.
Catedralele aveau nevoie de un timp indelungat de constructie, aproape un secol conform marimilor pe care le au.
Domeniul Feudal

Agricultura in China

Inspirat de:www.google.ro,manual cls. a VIII-a