Sunteți pe pagina 1din 3

Regatele barbare germanice

n sec. al III-lea, popoarele germanice i-au constituit primele formaiuni statale, care ns nu erau state solide, ci semnau mai curnd cu nite uniuni tribale. Dup 375, germanicii au devenit supuii hunilor i s-au eliberat odat cu declinul puterii hune dup moartea lui Attila (453). Au ntemeiat state germanice pe teritoriul Imperiului Roman de Apus dup nlturarea de la putere a ultimului mprat de la Roma. n aceste state, puterea regelui se sprijinea pe aristocraia militar (statele germanice avnd un caracter predominant militar). Statele germanice se constituiau uor, aveau hotare instabile i se bazau n mare msur pe jaf i cuceriri. Slbite i frmiate de lupte int erne i externe, lipsite de o baz economic trainic, unele state germanice incipiente s -au destrmat. Dup o perioad de nflorire, unele regate barbare au fost cucerite de vecini, dar altele au dinuit transformndu-se n state feudale puternice, principalele fore politice din Europa apusean. Principalul rol istoric al gruprilor germanice migratoare a fost fondarea unor naiuni noi. n perioada dintre secolele al VIII-lea si al XI-lea, vikingii (numii n Europa de vest i normani, normanzi, iar n est i varegi,varangi i rui), plecai din Peninsula Scandinav i arhipelagul danez au fcut numeroase incursiuni n diverse regiuni ale Europei, ca soldai jefuitori, ca negustori i ca ntemeietori de formaiuni statale (de tip ducat, regat i cnezat). 1

Regatul Franc
Francii au invadat vestul Imperiului Roman in sec.V d.Hr. In sec. III d.Hr traiau la est de Rin, fiind influentati de civilizatia romana. Au cucerit nordul Galiei in 494 d.Hr si sudul in 507 d.Hr . 2 Clovis I (Chlodowech, Chlodwig) s-a convertit la cretinismul ortodox al Romei (n timp ce ceilali germanici erau cretini arianiti), a cucerit n 496 regatul lui Syagrius, a unit triburile france, ntitulndu-se rege al tuturor francilor. A cucerit unsprezece ani mai trziu Aquitania vizigot. La moartea sa, Francia a fost mparit ntre fii si, n regatele Austrasia n est i Neustria n vest. Puterea regal a slbit, puterea fiind preluat de majordomii palatului. 3 Regatul franc a fost cel mai puternic regat din Evul Mediu timpuriu, stapanind teritoriile Frantei actuale (dand si numele tarii), Belgia si vestul Germaniei. Dinastia merovingiana, din care facea parte si Clovis a fost inlocuita de dinastia carolingiana, al carei cel mai de seama reprezentant a fost Carol cel Mare. Regatul francilor s -a destramat in sec. X d.Hr. 4

1 2

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regate_germanice Encyclopdia Britannica, vol. 6, Ed. Litera, Bucuresti, 2010 3 http://ro.wikipedia.org/wiki/Regate_germanice#Regatul_.C8.99i_imperiul_franc 4 Encyclopdia Britannica, vol. 6, Ed. Litera, Bucuresti, 2010

Regatul si Imperiul Ostrogot


Ostrogotii au fondat un imperiu la nordul Marii Negre in sec. III d.Hr si au infiintat un regat in Italia la sfarsitul sec. V d.Hr. In perioada de maxima inflorire, in sec. IV d.Hr., Imperiul Ostrogot se intindea de la Don la Nistru (pe teritorilul actualei Ucraine ) si de la Marea Neagra pana in sudul belarusului. Dupa cucerirea lor de catre huni (cca 370 d.Hr.), unele triburi ostragote s -au stabilit de-a lungul Dunarii. La caderea Imperiului Hun (455 d.Hr.), ostrogotii au invadat Italia sub conducerea lui Teodoric, acesta autoproclamandu-se imparat in 493 d.Hr). Teodoric a pastrat relatii bune cu populatiile din zona si cu aristrocratia pe toata perioada domniei si a promovat revitalizarea culturala. Tulburarile din Italia dupa moartea lui Teodoric i -au pferit lui Iustinian I al Bizantului sansa sa invadeze peninsula. Razboiul care a urmat a durat aproape 20 de ani si a pus capat existentei ostrogotilor ca natiune. 5

Regatul Vandal
n secolul al V-lea, vandalii erau sub protectoratul hunilor. Dup 453, sub regele Gaiseric, vandalii au prdat Galia, au ptruns n Spania i s-au aezat n sudul peninsulei, ce se va numi Vandalusia ( Andalusia). Apoi au trecut n Africa de nord (mpreun cu alanii) i au cucerit-o. n 476, Gaiseric a ntemeiat un regat vandalo-alan cu capitala la Cartagina, ce cuprindea i insulele din Mediterana apusean: Sardinia, Corsica i arhipelagul Balearelor. Urmaii lui Gaiseric (Hilderic, Huneric, Gunthamund, Hunderic, Thrasamund, Gelimer) au protejat cultura latin. Sub Thrasamund a trit poetul Blossius Aemilius Dracontius. Dar clima african, molimele, incapacitatea politic a regilor au slbit regatul. n 534 generalul bizantinBelisarie cucerete regatul, iar regele Gelimer a fost capturat. Dup aceast nfrngere, vandalii au ncetat s mai fie menionai n izvoarele istorice. 6

Regatul Lombard
In sec. V-lea, la fel ca majoritatea germanicilor,lombarzii(longobarzii, langobarzii) erau supusi hunilor. In sec. al VI-lea, lombarzii au colonizat sudul Pannoniei si, sub regele Wacho (sau Waccho, din neamul Lithingilor) (510-540) a infiintat un stat. Lombarzii faceau mereu incursiuni in regatul altui popor
5 6

Idem http://ro.wikipedia.org/wiki/Regate_germanice#Regatul_vandal_.28476-534.29

germanic ,gepizii. In 568 d.Hr. regele Alboina a cucerit de la bizantini Italia de nord si centrala. Regele Valtari (Walthari, Ualtari) a consolidat regatul si monarhia. Apogeul a fost atins sub regele Liutprandin secolul al VII-lea. In 753 d.Hr., urmasul sau Astolf (Aistulf) a cucerit Ravenna si noi teritorii din Peninsula Italica. Insa asediul Romei a esuat, lombarzii fiind infranti de fortele papale. In 774, regele Desideriu (un fost demnitar subregele Astolf) a fost infrant de Carol cel Mare, care ii fusese scurt timp ginere. Regatul lombard a devenit provincie a imperiului franco-carolingian.

Regatul Vizigot
Vizigotii sub presiunea hunilor primesc permisiunea de a se aseza in Imperiu(376 d. Hr.). Ulterior, sub Teodosiu, sunt asezati ca federati in Panonnia. Atrasi de Imperiul Roman de Apus ei cuceresc Roma sub conducerea lui Alaric (410 d.Hr.), dupa care trec in sudul Galiei si in Spania. Aici pun bazele primului ,,regat barbar. 7 Vizigoii stpneau Spania i Galia de sud. n 507, regele Alaric al II-lea a fost nfrnt i omort de franci, vizigoii pierznd teritoriile din Galia. n 711, 7000 de soldai arabi au nfruntat cei 9000 de rzboinici ai regelui Roderic i i-au nfrnt. Musulmanii au avansat rapid n Spania i au pus capt epocii vizigote. 8

Regatul Burgund
n secolul al V-lea, germanicii burgunzi i-au nfiinat pe malul Rinului un mic stat cu capitala la Worms. n 436 hunii l nfrng pe regele Gundihar i distrug regatul. Burgunzii au fost inclui n hoardele hune. Dup moartea lui Atilla (453d.Hr.), burgunzii s-au aezat n n Provena i n teritoriul dintre Galia i Italia care s-a numit Burgundia. n 476 d.Hr., regele Gundobald a unit triburile burgunde ntr-un regat. Dup moartea lui Gundobald, Burgundia, slbita de lupte interne, a fost cucerit de franci (534 d.Hr.) 9

Manea, Mihai; Bojica, Ovidiu Catalin, Istorie: manual pentru clasa a-IX-a, Ed. Didactica si Pedagogoca, Bucuresti, 2011 8 http://ro.wikipedia.org/wiki/Regate_germanice#Regatul_vizigot_.28476-711.29 9 http://ro.wikipedia.org/wiki/Regate_germanice#Regatul_burgund_.28476-534.29