,,STATUL MEDIEVAL

-FRANA MEDIEVAL-

Gorunescu Mircea-Adrian
Clasa a-IX-a G
 Francii- apratori ai Europei romane
In 376, hunii ptr
n 451, francii condui in Imperiul Roma
de
regele Merowich
mpingnd spre v
(lat. Meroveus) lupt
popoarele germa
alturi ntlnite in cale,
de vizigoi i de armata stabilesc n Impe
imperial roman Roman de Apus
(generalul Flavius n 476, Imperiul
Aetius)
occidental dispa
la Cmpiile
Catalaunice ncepe epoca
mpotriva hunilor
Regatelor
regelui Romano-Germani
Atilla biciul lui D-zeu
Cmpiile Catalaunice
451
 Regatul Franc
Intemeiat de triburile germanice
ale
Francilor conduse de Merovich, pe
teritoriul fostei provincii romane
Galia. In urma mixajului etno-
lingvistic
dintre galo-romani si franci, apare Clovis I (466-51
in Btalia de la Tolbiac - 496
secolul IX poporul francez.

Regele Franc Clodwig I

(lat. Clovis) , dupa batalia de la
Tolbiac in 496 impotriva
alamanilor impune controlul
total al francilor asupra
Galiei.
Se crestineaza tot in 496
asigurand alianta dintre
urmasii sai si Biserica
crestina a Romei Crestinarea lui Clovis I in dou manu
de epoc franc i latin
 Carol cel Mare (748-814)
Impune crestinismul roman saxonilor germanici - 772
Distruge regatul longobard din Italia - 774
Cedeaz papei teritoriul din jurul Romei (Patrimonium
Petri) crend astfel statul papal 774
Opreste expansiunea arabilor musulmani din Spania -778
Papa Leon al III-lea il declar protector al Bisericii
25 dec.800 Carol este incoronat la Roma de papa:
Karolus serenissimus Augustus a Deo coronatus
Imperator Romanum
 mprirea
Imperiului
In august 843, prin tratatul de la Verdun, nepo
lui Carol cel Mare (potrivit dreptului germanic)
i impart Imperiul. Acest tratat este primul
act oficial scris in limbile francez i german
Francii dispar; apar in istorie francezii

* Ludovic Germanicul preia Germania

* Carol cel Plesuv devine rege al Franei
* Lothar primeste Italia si teritoriile ce separ
Germania de Frana
Din sec X, Germania devine Imperiu
sub denumirea
Sfntul Imperiu Roman de neam Germanic
 FRANA MEDIEVAL
ANARHIA FEUDAL
Ca n orice stat occidental medieval,
societatea francez este structurat in
cele trei stri: clerul, nobilii si cei care
muncesc (starea a III-a). Autoritatea
regal este slab, marii seniori au
armate puternice i domenii intinse,
toate acestea permindu-le s conteste
autoritatea regal

n 987, marii seniori l aleg ca rege al

Franei pe Hugo Capet, un nobil ale
crui domenii se afl in centrul
Franei. Resedina Capetienilor, oraul
Paris, devine capitala Franei. De la
Paris, regii Capetieni si urmaii lor, regii
din dinastia de Valois, incep procesul de
centralizare statal si de
subordonare a marii nobilimi fa de
puterea regal
1066 cucerirea normando-franceza a Angliei
In 1066, un mare senior francez, Ducele Normandiei, Willhelm
(supranumit Cuceritorul) debarc in Anglia. n btlia de la
Hastings, il invinge pe regele anglo-saxon Harold si devine
rege al Angliei.
Urmaii si intemeiaz o nou Dinastie anglo-normand
Plantagenet.
Cucerirea Angliei a fost descris intr-un document medieval (tapieria
pictat de la Bayeux)
 Conflictul dintre Regii Franei i Ducii
de Normandia
Membrii dinastiei anglo-normande
Plantagenet sunt cei mai puternici
seniori din Franta. Ei detin ducatele
Normandia i Aquitania la care se
adaug comitatele de Anjou, Poitou i
Maine. Ducii Normandiei (deveniti din
1066 i regi ai Angliei) nu mai
recunosc
autoritatea regilor Franei. Incepe
conflictul dintre Dinastiile Capet i
Plantagenet. Urmaii Capetienilor
Stemadinastiei
dinastiei (regii
Stema Stemadinastie
Stema dinastie
regalefranceze
franceze din dinastia de Valois) declaneaz
regale anglo-normand
anglo-normand
de Valois
Valois rzboiul dintre Anglia i Frana
de Plantagene
Plantagene
CENTRALIZAREA STATAL A FRANEI
Trei mari regi din dinastia capetian impun treptat nobilimii franceze
obligaia de a respecta autoritatea
Ludovic VI (sec XI)
Filip II August (1180-1223) - reduce teritoriile Plantagenetilor din Franta
Filip IV cel Frumos (sec XIII)
1328: stingerea dinastiei Capeiene: pretendenti la tronul Franei:
Filip VI de Valois intemeietorul dinastiei de Valois
Eduard II Plantagenet, rege al Angliei ncepe rzboiul anglo-france
(RZBOIUL DE 100 ANI / 1337-1453)
 Razboiul de 100 ani (1337-

1453)
Incepe cu marile victorii engleze de la
Crecy (1346) i Poitiers (1356)

n 1415, armata englez obtine victoria si in marea btlie de la

Azincourt (fr) /Agincourt (engl).
soldati Btalia
englezi debarc de la
in Frana Azincourt
 Razboiul de 100 ani (1337-
Soarta1453)
rzboiului se schimb decisiv in favoarea francezilor in urma
asediului orasului Orleans (1429) unde a intrat in istorie marea eroin
national a Franei Jeanne d`Arc

Jeanne d`Arc
in reprezentari
de epoca
 Centralizarea
politica
In 1453, in urma victoriei franceze de
la
Castillon, se termin Rzboiul de 100
ani. Tot atunci ia sfrit i procesul de
centralizare a Franei.
Regele se declar reprezentantul lui
D-zeu
in regatul Franei
Legile regelui le nlocuiesc pe cele
nobiliare
apar funcionari regali/tribunale
regale
Armata regal este permanent
(mercenari+nobili angajati ca ofieri)
disparitia armatelor particulare ale
nobililor
 CONCLUZII
Regatul Franc s-a constituit in provincia roman Galia in urma
participrii francilor condui de Merovich (Meroveus) la marea btlie a
Europei impotriva hunilor regelui Atilla (Cmpiile Catalaunice 451)
Regele Clodwig (Clovis) i-a crestinat pe franci in 496 asigurndu-le
astfel urmailor si sprijinul constant al Papalitii
n anul 800, regele franc Carol cel Mare este incoronat de pap
Imprat Roman
n 843, prin Tratatul de la Verdun, nepoii si impart Imperiul. Apare in
istorie Regatul Franei
Regii Franei din dinastiile Capet si de Valois lupt pentru inlturarea
anarhiei feudale i impunerea autoritii regale in faa marilor seniori
Cei mai puternici seniori care contest puterea regal sunt ducii de
Normandia, mai ales dup 1066, cnd ducele de Normandia, Wilhelm
Cuceritorul, cucerete Anglia
Rzboiul de 100 de ani (1337-1453) este marcat de marile victorii
engleze de la Crecy (1346), Poitiers (1456) i Azincourt (1415).
Francezii inclin balana rzboiului in favoarea lor dup asediul orasului
Orleans, condus in 1429 de eroina national a Franei, Jeanne d`Arc
Dup infrngerea englezilor, nimeni nu mai contest autoritatea regal,
legile regale se impun i sunt respectate de ctre toi nobilii francezi.
Anarhia feudal a luat sfrit, centralizarea politic a regatului este
aproape total