o spiritul de avenfurl umanl

o nevoia de metale prefioase datoratd dezvolt[rii schimburilor

comerciale
o atacarea de c6tre otomani gi arabi a rutelor comerciale terestre
care le8au

AsiilllH::l

tatearmedia

td aunor rute maritime

o intenfia de convertire la cregtinism a unor populafii pAgdne, in

condiliile cre;terii pericolului musulman
o existenla unor state europene puternice capabile sI finanfeze
explordrile geografice

Factori
favorizanti
,

- astronomice
- geografice
o acumularea de cunogtinle
- in arta navigafiei
- in constructiile de nave; caravela
. c6rma mobild
- busola
o progrese tehnice
- astrolabul
. instrumente de bord - orologiul solar
- he(i maritime
-

portulane

o cregterea demografrcd
o eliberarea Spaniei de sub dominatia arabd

Ca anvergurl politicd gi religioasi gi ca suslinere financiar5, marile descoperiri au

fost asemenea cruciadelor, insi ftrd antrenarea unor mase mari de oameni.

Precursori ai marilor descoperiri geografice

Erik Raude (Eric cel Ropu) - a descoperit Groenlanda-982
Leif Eriksson (Leif cel Fericit) - a ajuns pe fdrmul nord-estic al Americii de Nord
(finutul Vinland) -999; prima traversare a Oceanului Atlantic cunoscutl in istorie
Benjamin de Tudella - rabin spaniol - a cilStorit in Orientul Apropiat qi Mijlociu gi in
Africa rlsiriteand - sec. XII
IGiovanni del Pian di Caroiner
Cilltoriiale I ffi
L -sec.XlII
europenilor in Asia 1 M*"" P"L"
I
)
[efu*i f.fi"nitin - sec. XV
Ibn Battuta - cildtoregte in Asia gi nordul Africii gi face o cdldtorie pe Nil - sec. XIV
Cen He - negustor chinez - c6l[tore$te in f[ri din r6sf,ritul Africii - l4l7 - l4l9
. tn secolul al XV-lea, prinful portughez Henric Navigatorul a iniliat expedifii
maritime, prin cabotaj, in vestul Africii.
15

t in epoco marilor descoperiri geografice, expediliile navale aa avut un c&racter

planificat gi organizat
Bartolomeo Diaz descoperd,,Capul Bunei Speranfe"
Africii realizeazd calea maritimd intre Occident qi Indii
|l+. circumnavigalia
. a participat gi la expediliile maritime conduse de Vasco da Gama gi

1487

1492

- Plec6nd din Spania, Cristofor Columb se indreaptd spre Vest, traverseazd"

Oceanul Atlantic Ai descoperd America
. octombrie 1492 debarci in insula San Salvador, din arhipelagul Bahamas,
convins fiind cI a ajuns in India
. Amerigo Vespucci - de la care vine numele continentului descoperit
confirm6 cd, de fapt, era vorba despre o Lume Noud(Mundus Novus)

Pedro AlvarezCabral

1497

John Cabot, navigator englez de origine genovezd, descoperi Labradorul gi Terra Nova

1498

Vasco da Gama ajunge la Calicut ocolind Africa

1500
1513

Vasco Nriflez de Balboa traverseazd istmul Panama gi descoperd Oceanul Pacific

1519

1521

l5l9

-1522

Pedro AlvarezCabral,la comanda unei escadre portugheze impinsS de vdnt spre

Vest, descoperd Brazilia, pe care o numeqte Santa Cruz

- Hemando
- tr'ernando
l+

Cort6s cucerepte statul aztec

de Magellan conduce prima cdlStorie maritim[ in jurul lumii.

ucis de bagtinaqi in insuleie Filipine
. expedilia va fi incheiatd de Sebastian El Cano care ajunge cu o singurd caraveld
(din cinci) in Spania dupi o cdl5torie dramaticI.

1524- 1533 - Francisco Pizarro gi Diego de Almaero exploreazd coasta pacifici a Americii

I$.

de Sud gi cuceresc Peru

1535 -intemeiazd oragul Lima

cucerirea Imperiului incag a fost favorizati de lupta dintre Huascar qi Atahualpa,

fii

Marelui Inca Huayna Capac

1535

- Diego de Almagro exploreazi sudul Americii de Sud, fiind

guvernator al ldrii Chile

1537

r in secolul al XVI-le a 1581

Exploratori rugi

as ajuns la fluviile irtasi li Obi

1584 - expedi{ie condusl de Ermak Timofievici

1641

in secolul al XVI-lea

- au ajuns la Marea Ohotsk ;i Oceanul Pacific

mai mlte echipaje au explorat litoralul siberian
al Oceanului tnghefat

expedilia condusi de Ivan Iurievici Moskvitin

1648 - Feodot Alexeev Popov gi Semion Dejnev au flcut
fEcut prima trecere a Strdmtorii Behring

1639

Wilhelm Barents traverseazi marea care-i poartl numele gi atinge Capul Carlsen 77"15' lat. N = cel mai nordic punct atins pdnd atunci
1797 - 1802 - Sir John Steven Barrow cllitoregte in Africa australd gi in unele regiuni din
China; a intocmit o harti a zonelor geografice explorate gi a scris Cdldtorii tn
sudul Africii Si in Cochinchina.
1594

1861

- transilvlnean - exploreazdbazinele fluviilor Nil gi Congo;

. sunt zonele cele mai sudice ale pidurilor ecuatoriale atinse pdnl la el de un european.

Francis Binder

I6

Trotatul de la Tordesillss

- o linie imaginard

- 1494

care traversa Oceanul Atlantic de la nord

la sud pe la vest de Insulele Canare delimita dreptul de st6pdnire

. prima

la Vest
la Est

fnpdrlire politicd a lumii

Organizarea gi administrarea l. pdnl la mijlocul secolului al XVIJea

de

- spaniolii
- portughezii

marii aventurieri

teritoriilor cucerite --+ [ae h mijlocul secolului al XVIJea : de ciffe stat

t Convenfia de la Zoragoza - 1529
.
Spania qi Portugalia igi delimiteaz[ sferele de interese din Oceanul Pacific

r Contactul cu alte civilizatii

o S-a dovedit cI pe Pdmdnt au existat civilizalri care s-au format

qi au

evoluat fErd nici

o leg[tur6 intre ele.

o S-a demonstrat cd intre cuceritori qi autohtoni au existat grade diferite de civilizalie

. totodatit, europenii au luat cunogtinfi de unele civilizalii originale, evoluate spiritual

o Forfa militari, armamentul eficient, diploma{ia gi curajul au fost factori care i-au
avantajat pe europeni in contact cu popoarele intdlnite in teritoriile nou-descoperite

o Au fost puse in evidenld

fu

necesitatea conservlrii gi afirmdrii oricirei culturi

. colaborarea culturali intre nafiuni
perenitatea gi valabilitatea culturilor autentice

[=

r Misiuni cregtine
[Evanghelizarea in Lumea Noud s-a fbcut prin {

[Misionarismul cregtin s-a +l

confruntat cu atitudini diferite

rorrvingere
for}a
simultan, prin fo4a qi convingere

(o refrrctarii - in India qi China

. pretentiile de universalitate ale catolicismului s-au
I lovit de rezistenla culturilor 9i religiilor consacrate
permeabilii - in America
[_.

in Extremul Orient misionarul cregtin francisc Xavier a reugit evanghelizarea unui

num[r insemnat de asiatici, inclusiv a unor nobili japonezi
. 1637 - Protestan{ii olandezi au contribuit in Japonia la reprimarea sdngeroasl a
cregtinilor catolici
. rnisionarul ere$tin Bartolomeo de Las Casas
a aplicat metoda evan$telizdni amerindienilor prin educafie
religioas6 (catolicd)
r Atitudini binevoitoare - a scris Historia apologetica - o istorie a Indiilor de la
fa.il de autohtoni --->
Columb pdna in 1520
a
ardtat
cI
amerindienii
erau virtuogi gi pa;nici gi cI ei nu
au cunoscut coruplia pdndla venirea spaniolilor
. episcopul Zumarraga
. cdlugIrul Bernandino de Sahagun
. viceregele Antonio de Mendoza

17

Marco Polo (1254 -1324)

Cunoscutul c5l[tor italian a inso]it la vdrsta de 17 ani pe tdtll (Niccol6) 9i pe
unchiul sdu (Maffeo), negustori venelieni in a doua lor cllitorie in Asia (cei doi au
traversat continentul de doul ori de la vest la est gi odati de la sud la nord). Toli trei au
pornit in anul 271 spre Extremul Orient, stribdtdnd Podigul Anatoliei gi Armeniei, au
cobordt pe fluviul Tigru, au traversat Iranul, apoi Afganistanul, ajungdnd in Pamir qi
continu0nd prin nord-estul Tibetului gi dupi un popas de un an au ajuns la Kai Ping Fu,
regedinta de vard a lui Kubilai Han; purtau cu ei mir de la Sfhntul Mormdnt gi scrisori
ale papei Grigore al XJea. A rdmas allturi de tatd pi unchi timp de 15 ani in China, in
slujba Marelui Han.
Timp de 24 de ani a strdb6tut linuturi despre care nu se gtia nimic inainte de el. La
intoarcerea in patrie (1595) a urmat traseul maritim vizittnd,, printre altele, Sumatra qi
Ceylonul. Ajuns in oraqul natal, Marco este intemnitat la Genova. in inchisoare a scris
Cartea despre varietatea lunii. Srxfi prezentate viata gi obiceiurile popoarelor intdlnite,
descrie locurile pe care le-a stribitut, precum gi viafa de la Curtea Marelui han.Pebaza
acestei cdrli, care a avut un rol important in perioada marilor descoperiri geografice,
cdnd se admitea chiar gi neverosimilul, s-au intocmit hir,ti ale Asiei.
Cartea lui Marco Polo sau descoperirea lumii

,treamdrili tmpdrali Si regt, duci Si marchizi, conli Si burghezi, Si voi oameni care
dorili sd cunoagteli feluritele seminlii Si feluritele chipuri ale lumii, luali aceastd carte
Si puneli sd vd fie cititd, Si veli afla toate mdrelele qi nemaipomenitele minuni ale Marii
Armenii, Si ale Persiei, Si ale Tartariei, qi ale Indiei, Si ale multor altor ldri, aqa cum
cartea noastrd vi le va tffiliSa in bund ordnduiald, precum decurg din povestirea lui
Marco Polo, inlelept Si nobil cetdlean al Veneliei, carele toate acestea le-a vdzut cu
ochii sdi...

1...1Aflali cd Marele Han iSi are sdlaqul in cetatea de scaun a Cataiului, Canbaluc
[Beijing], timp de trei luni pe an: decembrie, ianuarie Si februarie. in acest oraq se aJld
marele sdu palat Si am sd vd spun cum aratd.
Este tmprejmuit de un mare zid pdtrat, cu latura de o mild, adicd e lung cam de
patru mile. E foarte gros, inalt de aproape zece paSi, vopsit tn alb qi crenelat. La
fiecare coll al zidului se afld un palat mare qifrumos Sifoarte bogat... Mai mult decdt
atdt, intre un palat Si alt palat se mai afld un palat asemdndtor cu cele aflate la colluri,
aEa cd, de-a lungul zidului inconjurdtor, sunt opt palate pline cu echipamentele marelui
stdpdnitor. Dar sd ne tnlelegem, tn Jiecare palat nu se afld decdt un singur fel de
lucruri; dacd unul este plin cu arcuri, altul este plin cu Sei Si altul plin defrdie... $i
acest zid are, tn partea de rdsdrit, cinci porli, in mijlocul lor fiind poarta cea mare,
care nu se deschide decdt cdnd intreaga oaste pleacd la rdzboi... Dincoace de zidul din
afard, se afld alt zid mai lung decdt lat. Acest zid are Si el opt palate... $i la rdsdrit mai
sunt alte cinci porli, Si cdte o singurd poartd pe celelalte laturi. $i in centrul celor doud
ziduri se afld marele palat al tmpdratului...
Aflali cd niciodatd n-a existat un palat mai mare. El n-are etaj, ci are toate
tncdperile la acelasi nivel... Zidurile palatului Si ale oddilor sunt toate poleite cu aur Si
cu argint Si pe ele sunt pictali dragoni, anirnale, cavaleri... $i acoperiSul este Jdcut
numai din aur, argint Si panouri pictate. Sala este aga de mare Si de tncdpdtoare, cd
Sase mii de oameni pot lua masa aici."
18

Cristofor Columb (1451- 1506)

Originar din oragul italian Genova, Cristofor Columb n6scut

in anul 1451,

navigator prin vocafie, cu solide cunoqtinle de matematic6, astronomie gi arta navigafiei,

a fost convins ci poate ajunge in India prin Vest; a fost influenlat qi de lectura cirfii
Imago Mundi, de Oierre d'Ailly. Navigator experimentat gi incercat, aflat un timp in
slujba unor negustori genovezi, el a intocmit un proiect de cildtorie gi l-a prezentat
regelui Portugaliei, JoSo al Il-lea, care l-a respins. in cele din urmd, a gdsit inlelegere (qi
finantare) pentru proiectul siu la suveranii Spaniei, Ferdinand de Aragon gi Isabella de
Castilia. Cu aceqtia incheie ,,inlelegerea de la Santa F6", prin care navigatorul genovez
urma sd beneficieze de anumite anumite avantaje, grafie descoperirilor ce avea s[ le
facS: titlul de don, amiral al tuturor insulelor gi pdmAnturilor nou-descoperite, vicerege
qi guvemator 9.a., avantaje care, in fapt nu s-au materializat.
in cilStoria spre Vest, Cristofor Columb a plecat din portul Palos, in anul 1492, cl
trei nave Santa Maria, Nina gi Pinta, purtdnd cu sine gi un document al suveranilor
Spaniei citre Marele Han. A navigat pe Oceanul Atlantic, in necunoscut, pdnd s-a ivit
uscatul, arhipelagul Bahamas. Decoperise un nou continent. Prima a$ezare spaniold,
intemeiatd de Columb, a fost fortdrea{a de lemn Fuerta de la Navidad.
A mai ftcut dupd aceea alte trei cilItorii tot in teritoriile din Lumea Noui.
Recunogtinfa regelui Spaniei nu a fost pe misura descoperirilor lui. A murit in anul
1506, slrac qi uitat de lume. Un alt navigator, Amerigo Vespucci, a descris Indiile de
Vest gi numele lui il va purta noul continent descoperit: America. Doar o lard din
America de Sud de astdzi, Columbia, amintegte de numele celui mai mare explorator al
tuturor timpurilor. in Statele Unite ale Americii existd mai multe localitdti cu numele de
Columbia, care cinstesc amintirea celebrului navigator.

Francis Drake (1540

1596)

Marele navigator gi pirat englez provenea dintr-o familie sdracd qi numeroasd. Mai
tfuzia, a navigat sub comanda cdpitanului pirat John Hawkins, implicat in comerful cu
sclavi negri, participdnd la ocuparea qi jefuirea orgelor spaniole din America CentralS.
La bordul navei ,,Golden Hind" a condus o expedilie antispaniold pe coastele de vest ale
Pacificului, avdnd ocazia sd constate cd fara de Foc nu era prelungirea continentului
Antarctida, ci un arhipelag despirlit de continentul sudic printr-o mare intindere de ape
numitd ulterior ,,Strdmtoarea Drake"; tot atunci a intocmit gi o hartd exacti a ldrmului
vestic al Americii de Sud. Navigdnd dupd aceea spre nord, a anexat ,,Noul Albion"
(regiune aproape de Golful San Francisco) Imperiului Britanic. in anul 1587 adistrus in
portul Cadiz 33 de nave spaniole, iar in 1588 a participat la infr0ngerea definitivd a
,,Invicibilei Armade".
A fost navigatorul care, dupl Fernando Magellan, a ficut a doua cdlStorie in jurul
lumii. Francisc Drake, navigator celebru qi cipitan de pirali de o indriznealS rar intdl-

nitd, a intreprins expediliile cu acordul tacit $i sprijinul material al reginei Elisabeta,

suverana Angliei urmlrea cu insisten!5 infrdngerea Spaniei. Pentru serviciile aduse

Coroanei, el a fost numit amiral, fiind astfel innobilat.

t9

James Cook (1728

-1779)

Cel mai mare navigator englez. S-a aflat de tdndr in marina comerciald apoi in cea
militarS, particip0nd la,,Rdzboiul de qapte ani" (1756-1763) dintre Anglia gi Franla qi la
asediul Quebecului (1775-1776). Autodidact, Cook ajunge inginer 9i efectueazd lucrlri
hidrografice gi intocmegte her,ti gi planuri in folosul Coroanei britanice. Primind, in 1768
comanda navei ,,Endeavour", echipatd cu instrumente de cercetare din cele mai modeme
deservite de oameni de gtiin15, avea misiunea unor observalii astronomice din zona
insulei Tahiti gi descoperirii continentului sudic, evident, gi anexarea acestuia Imperiului
Britanic; in plus, in teritoriile nou-descoperite trebuiau ftcute cercetdri ale condiliilor naturale gi sub aspect social. A fost cea mai lungi expedilie de pdnd la el, trei ani. Trecdnd
pe la Capul Horn qi inaintdnd in apele Oceanului Pacific a descoperit mai multe insule
printre care Insula de Nord a Noii Zeelande. Dar descoperirea cea mare a fost iit 1770:
Australia (coasta estici), care a primit numele de New South Wales, devenind, totodatd,
posesiune britanici. intoarcerea in Anglia s-a fbcut pe la Capul Bunei Speranle.
Dupi descoperirea Ausfaliei, la comanda navei ,,Resolution" a pomit spre Antarctida,
fiind primul navigator care, in ianuarie 1773, a depigit Cercul polar de sud. A incercat
toate manewele de pltrundere in interiorul Antarcticii, nu a reugit insi si exploreze
continentul alb.

ln Pacific a descoperit Arhipelagul care astizi ii poarti numele, arhipelagul Noile

Hebride, arhipelagul Noua Caledonie 9.a., iar in sud-vestul Atlanticului arhipelagul South
Georgia qi South Sandwich. in 1779 a descoperit Hawaii, insulS unde navigatorul qi
descoperitorul de noi pdmdnturi a fost ucis de indigeni.
Louis Antoine conte de Bougainville (1729

1811)

Avocat, ofi1er qi diplomat, protejat al mrchizei de Pompadour, devenit navigator gi

explorator a primit misiunea de a coloniza insulele malvinas (Falkland). ln n1e a pornit
sI facd inconjurul lumii (prima oari pe vase sub pavilion francez) in scopul descoperirii
de noi teritorii care s[ fie trecute in stdp0nirea Franlei, dar a fost gi prilejul unor observalii astronomice gi meteorologice; acum intdlnim gi o femeie care, deghizatl in bdrbat, a
fbcut inconjurul lumii alSturi de echipaj. Golfuri, insule gi arhipelaguri au primit in urma
aceste expedilii nume franceze: arhipelagul Tuamotu, Samoa g.a. Napoleon l-a ftcut pe
Bougainville senator qi i-a acordat titlul de conte, a fost ales gi membru al Academiei
Franceze de $tiinte.
David Livingstone (1813 -1873)
O personalitate cu o voin!5 de fier. Sdrac fiind, a indurat de mic multe greutili
pdnd la sfhrgitul studiilor de medicind gi teologie. A fost trimis ca misionar in centrul gi
sudul Africii unde a inv5lat limba bdgtinagilor qi a efectuat mai multe expedilii in interiorul continentului. A traversat deqertul Kalahari, a descoperit Lacul Ngami, a urcat pe
fluviul Zarnbezi insolit de un grup de negri. A descoperit in 1855 cascada Victoria.
DupI doui scurte reveniri in Anglia, timp in care este numit consul la Quelimane,
continul cu multe peripefii pi dificultifi cavzate de condifiile naturale qi expun0nd familia
la mari greutlli (ii moare sofia in timpul acestor trasee aproape imposibile), explorarea
Africii. A descoperit cascada Murchison, a intocmit harli qi a cercetat minulios Lacul
Tanganica. A murit pe !6rmul lacului Bangweulu, descoperit de el. Este inmormdntat in
catedrala Westminster din Londra.
20

Fridtjof Nansen (1861-1930)

A fost
membru

deopotrivd explorator, om de gtiinfd qi profesor universitar, organizator qi

al ,,Consiliului intemalional pentru studiul mdrilor" gi o personalitate

implicatl social

a delinut

activ

laLiga Naliunilor functia de Comisar suprem pentru problea primit Premiul Nobel pentru Pace.

mele prizonierilor. in 1922

A ftcut o expedifie in Groenlanda pe sdnii trase de cdini gi pe schiuri (1888-1890) 9i
a fbcut o importantd descoperire gtiinfificd: interiorul Groenlandei este acoperit cu o

cupol5 de gheafd. Expedilia arcticd (1893-1896) la bordul navei ,,Fram" avea

sd

inregistreze descoperirea unor insule, peninsule gi golfuri; in timpul derivei prin Arctica
Central6, la bordul navei Fram au fost efectuate importante importante observalii
climatice qi oceanografice, ca de exemplu, influenla migcfuii de rotafie a Plm6ntului
asupra ghelarilor. A mai luat parte gi la alte expedilii cum a fost aceea din 1893 pentru
studierea curenlilor din Oceanul inghelat.
O insul6, o strdmtoare, un prag submarin in Oceanul inghe{at, un cap din arhipelagul
Nordenskjdld qi un grup de munfi din insula Taimdr poartd numele sdu.

Dimitrie Ghica Comineqti (1839 - 1923)

impreund cu fiul s6u Nicolae, a organizat o expedilie in Cornul Africii (1394-1395).
insolili de localnici qi de cdmile au ajuns pe platoul Ogo gi de acolo in,,larabertirilor" gi
in zona munfilor Djigo; au fost primii europeni care au explorat acegti munti. Cei doi
romdni au coleclionat interesante trofee de vdndtoare gi flord rard. Ei au dat unele
denumiri romdneqti formelor de relief pe care le-au vizitat, precum gi celor 16 specii de
plante necunoscute pe care le-au descoperit. Notele lor de cllStorie gi rezultatele
gtiinlifice le-au redat in cirfile O cdldtorie in Africa Si Cinq mois aux pays des Somalis.
Gonsecintele marilor descoperiri geografice

)
)

)
)

ldrgirea orizontului geogralic al

economlce

europenilor

| 'politice
colonizarea pdmdnturilor descoperite si aporifia unor puteri coloniale | ' so.ciale
,
I . religioase
declangarea luptelor pentru suprernafia maritimd gi comerciald I . ;;fi;;
axa comerciald s-a mutat din Marea Mediterand Si Marea Balticdin Oceanul

Atlantic

)
)
I
)
)
)
I
)

tntrep dtrunderea civilizayiilor gi s chimb uri c ulturale

expansiunea civilizaliei europene in lume

rdsphndirea creStinismului
scurnpirea vielii datoritd ofluxului de metale prelioase

aparilio tn agricultura europeand a unor plante: porumb, cartof, tatun etc.

mutafii demogralice rezultate din amestecul etnic: coloniSti europeni, autohtoni,
sclavi negri
distr ugerea civilizaliilor amerindiene
reaparilia sclaviei

2t