Viața cotidiană.

Lumea urbană și rurală L1 39

Sănătatea oamenilor D IC ȚIO N A R

Progresul științific a dus la ameliorarea stării de sănătate, progresele în diagnosticare și lupta cubism
împotriva bolilor, permițând oamenilor să aibă o viață mai lungă și mai sănătoasă. Progresul mișcare artistică ce
tehnologic a avut drept consecință reducerea timpului de muncă în favoarea timpului liber. prezintă obiectele din
realitate descompuse
Divertismentul și timpul liber în cele mai simple figuri
Reducerea zilei de muncă și plata concediului au produs o explozie a bucuriei de a trăi, geometrice, fără a ține
contribuind astfel la dezvoltarea manifestărilor sportive de masă (curse de ciclism, seamă de asemănarea
meciuri de box sau fotbal), a teatrului de revistă, la apariția unor noi genuri muzicale, precum exterioară cu obiectele
jazzul și dezvoltarea turismului. Cinematograful a devenit o atracție pentru toate categoriile reprezentate
sociale. Mut până în 1927, filmul reflecta nevoia oamenilor de a evada din viața cotidiană, de dadaism
a se bucura și de a‑și construi vise. Un succes foarte mare l‑au avut filmele de comedie (cu curent literar și artistic
actori precum Charlie Chaplin), de aventuri (filmul Tarzan), de desene animate etc. care se manifestă prin
negarea valorilor și a
Cultura și mișcarea femeilor canoanelor artistice și
Accesul tot mai larg la educație a contribuit la ridicarea nivelului de instrucție al oamenilor, literare existente
iar ziarele, revistele şi cărţile tipărite în tiraje mari au determinat la formarea unei culturi de standardizare
masă, adică acea cultură destinată și accesibilă maselor de oameni. Artele, mai ales literatura, stabilirea de norme
au cunoscut înnoiri semnificative. S‑a accentuat gustul pentru literatură și fenomenul artistic, standard privind calitatea,
creația în aceste domenii diversificându‑se și adresându‑se unui public tot mai larg. Au apă- forma și dimensiunile
rut noi forme de exprimare literară și artistică, curente ca dadaismul și cubismul. anumitor produse
În perioada interbelică, femeile au continuat emanciparea începută încă din secolul tre-
cut. Legislația adoptată a deschis accesul femeilor la viața politică, prin adoptarea dreptului
la vot (în țări precum: Regatul Unit, Germania, Olanda şi SUA), la educația înaltă și la toată
gama de profesii.
Emanciparea femeilor a fost și de natură socială, psihologică şi vestimentară, anii 1923 – 1924
lansând moda femeii‑flapper, o generație de femei active, moderne.

Aplic

I. Adoptarea dreptului de vot pentru femei în Europa

 Harta reprezintă
distribuția dreptului de
vot (parțial sau universal, în
plan local sau național, prevă-
zut doar de lege sau exercitat
în mod efectiv) pe țări și peri-
oade de adoptare.
1 Identifică 5 țări ale Europei
actuale în care femeile au
obținut dreptul de vot în
perioada interbelică.
2 Explică de ce a fost impor-
tant ca femeile să obțină
dreptul de vot.

Harta politică a Europei

40
CO N EX I U NI
Dacă iese fum este și foc,
ilustrație de Russell Patterson
Moda femeii‑flapper
Termenul flapper este un
termen folosit pentru a
defini noul stil de viață
al femeilor emancipate
din anii 1920. Acesta
exprima libertatea
deplină a femeilor,
manifestată prin atitudine
și vestimentație (consumul
de băuturi alcoolice,
fumatul, muzica jazz și
atitudinea încrezătoare,
nonconformistă).
Cea mai importantă
inovație în modă a fost
scurtarea fustei sub
genunchi. Foarte populare
au devenit: hainele cu
croială dreaptă, rochiile
decoltate, fără pense,
puloverele tricotate și
fustele plisate, pantofii
cu tocul solid și baretă
pe gleznă. O foarte
mare atenție se acorda
machiajului, cu accente
dramatice. Tunsoarea
la modă era stilul bob,
scurt, iar pălăriile
purtate erau stil cloș.
Cele mai spectaculoase
erau ținutele de seară,
accesorizate cu broderii
strălucitoare, franjuri,
volane și pene de struț.
U2 Lumea interbelică: o lume în schimbare
II. Arhitectură urbană
Empire State Building (foto) este un zgâ-
rie‑nori cu 102 etaje (441 m) din New York
City. Din 1931, timp de 40 de ani de la finali-
zarea sa, a fost cea mai înaltă clădire din
lume, până la construcția Turnului de Nord al
World Trade Center (Centrul de Comerț
Mondial), în 1972. După atentatul din 2001
și distrugerea World Trade Center, Empire
State Building a devenit din nou cea mai
înaltă clădire din New York și din statul New
York. Societatea Americană a Inginerilor
Civili o apreciază ca fiind una dintre cele
șapte minuni ale lumii moderne.
1 Descrie clădirea, făcând referire la terme-
nul zgârie‑nori.
2 Folosind cunoștințele din clasa a VI‑a,
arată ce elemente ale revoluției industri-
ale au făcut posibilă o asemenea reali-
zare.
3 Compară această realizare arhitecturală
cu una dintre minunile lumii antice.
III. Orașul New York
„Anunțurile și reclamele cele mai variate au dat naștere vastelor întreprinderi care își au
centrul în New York. Privește paginile unuia dintre ziarele sau revistele cel mai puțin importante
și vei fi uimit de reclamele lor. […] în vitrine, pe străzi, pe drumuri de țară (oh, neasemănatele
drumuri americane) vei vedea cele mai artistice exemple de anunțuri și reclame, pentru care
America plătește milioane de dolari. New York mai este – cine ar crede! – și centru de cultură
americană. Aci vin toate piesele de teatru, poeme, povești, eseuri – articole pentru ziare și tot felul
de cărți scrise în America. Multe însă sunt refuzate. Aci vin pictori renumiți, actori și actrițe mondial
cunoscute, aci este arta pe care Uncle Sam o poate plăti. Teatre somptuoase, cinematografe în
care se perindă milioane de oameni și pe scenele cărora vezi realmente deseori actori atât de
mult admirați în filme. Hotelurile sunt aici nu numai localuri în care poți dormi, mânca sau primi
corespondența, ci adevărate orașe prin vinele cărora simți pulsul întregii Americi…“
Ana Almăjean, ziarul Universul, 1931
1 Identifică în text trei elemente specifice perioadei interbelice.
2 Formulează, pe baza textului, o explicație a vieții culturale tumultuoase specifice orașului
New York.
3 Organizați, la nivelul clasei, o discuție despre orașul în care locuiți (sau cel mai apropiat
de voi), așa cum arăta el în perioada interbelică. Folosiți ca suport fotografii și descrieri
de epocă găsite prin documentare proprie.
IV. Producția de automobile în perioada interbelică
Țara 1913 1938
Germania 93 000 1 816 000
Franța 125 000 2 250 000
Marea Britanie 208 000 2 420 000
SUA 1 260 000 29 440 000
1 Cum se explică creșterea producției de automobile?
2 Enumeră, în urma documentării personale, mărci de mașini care erau în circulație în peri-
oada interbelică.
Viața cotidiană. Lumea urbană și rurală L1 41

V. Pictura cubistă VOC ILE

TRE C U T U LU I

„În copilăria mea,

circulaţia nu era
dirijată. Curând însă a fost
dirijată manual de agenţi
de circulaţie în uniformă
militară, pe care mulţi – nu
ştiu de ce – îi numeau
sergenţi. Mult mai târziu, în
intersecţiile principale s‑au
pus nişte indicatoare de
direcţii sub forma unor
săgeţi roşii, pe care era
scris cu litere albe STOP şi
care erau manevrate de
sergenţi cu mâna. […]
Un perete acoperit cu gresie din Guernica reproduce pictura omonimă a lui Pablo Picasso din 1937, realizată în aminti-
Automobilele nu aveau
rea bombardamentelor din timpul războiului civil spaniol.
locuri de parcare fixate.
Tabloul este dedicat orașului Guernica, oraş din Ţara Bascilor (în nordul Spaniei), bom- Puteai să te opreşti pe
bardat de aviația germană în timpul războiului civil din Spania, din anii 1936 – 1939. orice arteră, cu grijă însă
1 Descrie tabloul. Ce sentimente îți trezește? să nu blochezi o ieşire
2 Care crezi că este mesajul transmis? Cum se leagă acesta cu spiritul epocii interbelice? dintr‑o curte sau garaj.
3 Ce alte curente literare și artistice s-au manifestat în perioada interbelică? Maşinile se grupau în jurul
marilor restaurante, al
sălilor de spectacol sau al
Rețin
terenurilor de sport. […]
Pe unele artere principale
• Dezvoltarea sectorului industrial şi al ser- • Progresul științific și tehnic a dus şi în unele pieţe găseai
viciilor a dus la o creştere a populaţiei la ridicarea continuă a nivelului de trai benzinării cu pompe de
orașelor, însoțită de elemente de siste- al oamenilor și ameliorarea stării benzină primitive, în care
matizare urbană. de sănătate. aceasta era pompată
• Lumea rurală a cunoscut un progres lent. • A crescut accesul la educație și a apărut manual într‑un recipient de
• Structura socială a cunoscut transfor- așa-numita cultură de masă. sticlă, după care era scursă
mări, principalele categorii ale societății • Apariția timpului liber a contribuit la dez- în rezervorul maşinii.“
fiind marii industriași și bancherii, o clasă voltarea cinematografului, a sportului de Constantin Bălăceanu‑Stolnici,
de mijloc tot mai numeroasă, lucrătorii masă, a teatrului de revistă, la apariția de Amintiri... O viață de poveste
industriali și țărănimea. noi genuri muzicale și curente artistice. în Bucureștiul interbelic

• Femeile au cunoscut un proces continuu

de emancipare socială și politică.

Atelier – audiție muzicală/vizionare

Organizați, cu ajutorul profesorului de

muzică, o audiție/vizionare de clipuri cu
genuri muzicale și dansuri diferite din peri-
oada interbelică (jazz, charleston, swing, F L ASH
foxtrot, vals, rumba, slow, blues, muzică de
mahala etc.). Enumeră cinci elemente
definitorii ale stilului
Louis Armstrong, unul dintre
de viață al oamenilor
cei mai cunoscuți reprezentanți ai jazzului în perioada interbelică.
42 U2
IN T RO D U C E R E
Sfârşitul secolului al XIX-­lea
și, mai ales, începutul
secolului al XX-lea au
deschis calea afirmării
tot mai largi a femeilor în
societate și a obținerii de
drepturi civile și politice
garantate prin lege.
În această perioadă,
femeile au început să
aibă acces la educaţie,
remarcându­-se treptat
în creaţia științifică
și artistică, în viaţa
social-politică. Aceste
drepturi politice şi civile
s­-au generalizat pe tot
parcursul secolului
al XX­-lea, ajungând să
cuprindă majoritatea
statelor lumii.
1 Formulează, pe
baza afișului, un
argument în favoarea
drepturilor acordate
femeilor.
2 Comentează
afirmația fetiței din
dreapta. Arată care
este semnificația
faptului că afișul
reprezintă copii.
3 Exprimă‑ți părerea
despre situația
ilustrată.
Lumea interbelică: o lume în schimbare
Femeia în viaţa publică
Mă informez
Istoricul mișcării feministe
Mișcarea feministă reprezintă un set de principii a căror miză este emanciparea femeii, creșterea
rolului acesteia în societate și egalitatea dintre femei și bărbați. În jurul anului 1880, feminismul
a devenit o mișcare militantă. S‑au format așa‑numitele „grupuri de sensibilizare“, grupuri mici
de femei care se întâlneau pentru a povesti despre propriile experiențe și sentimente, iubire,
căsătorie, copii, soți, iubiți, prieteni. Organizarea concretă și afirmarea au început cu adevărat
odată cu mișcarea sufragetelor, structură militantă activă în Statele Unite și în Anglia, care‑și
propunea eliminarea inechităților sociale și obținerea unor schimbări juridice și politice con‑
crete. În perioada interbelică, în statele democratice, mișcarea feministă a înregistrat noi pro‑
grese, în statele de tip totalitare întrând într-un oarecare declin. În anii Marii Crize, s‑a produs o
deplasare dinspre problema obținerii de drepturi egale înspre cea a protecției sociale a femeilor.
Dreptul la muncă și la vot
Înainte de Primul Război Mondial, munca femeilor se limita la ocupațiile casnice, la cele mai puțin
complicate din agricultură și meșteșuguri și mai puțin la cele industriale. Războiul a schimbat această
realitate, femeile constituind, la sfârşitul războiului, până la 35% din personalul industrial al Germa‑
niei şi Marii Britanii. Treptat, femeile s‑au implicat tot mai mult în profesiuni care le erau inaccesibile
până atunci, unele ajungând să dețină chiar posturi de conducere. Și în plan politic au avut loc schim‑
bări, femeile obținând dreptul la vot în majoritatea țărilor dezvoltate (1918 – Anglia și 1920 – SUA).
Statutul femeii în România
În România, mişcarea de emancipare a femeii a beneficiat de sprijinul politicienilor şi al
unei părţi a presei. Formele de acţiune au fost diverse: conferinţe, memorii către guvern şi
parlament, activităţi culturale, articole în presă. Drept urmare, femeile au obţinut drepturi impor‑
tante: de a practica meserii considerate masculine, de a urma diverse facultăţi, de a fi alese în
consiliile comunale şi judeţene. Problema dreptului de vot al femeilor pentru parlament a fost
rezolvată abia prin constituția din anul 1938, fără ca acest drept să poată fi folosit însă în mod
efectiv. Printre femeile celebre din România pot fi menționate Elisa Leonida Zamfirescu (prima
femeie inginer din Europa) și Elena Negruzzi (prima femeie avocat din România), Elena Văcă‑
rescu (premiată de Academia Franceză și membră a Academiei Române), Cecilia Cuțescu-Storck
(pictoriță), Haricleea Hartulari-Darclée (soprană).
Descopăr
I. Discriminarea de gen
Fetiţa din partea dreaptă
spune: „Sunt fetiţă şi urmează
să plătesc taxe fără să fiu
reprezentată!“
Cele din stânga: „Hrana,
sănătatea, locuința,
învățământul, distracția,
toate sunt decise prin votul
bărbaților... Nu‑i amuzant că
tata nu înțelege de ce mama
are dreptul să decidă cum ar
trebui să fie toate acestea?“
Afiș de Rose Cecil O’Neill, 1915