REVOLUŢIA ENGLEZĂ.

REVOLUŢIA GLORIOASĂ - I

Citiţi cu atenţie textele următoare apoi răspundeţi la întrebări:

A: „ Preocupat să facă faţă unor primejdii mai grave, el (Wilhelm de Orania) accepta şi folosea
instrumentul de guvernare ce i se oferea. A urmărit să apere ceea ce mai rămânea din puterea personală, dar,
după moartea sa, toate partidele recunoscuseră că puterea reală aparţine regelui numai împreună cu parlamentul
său. Revoluţia din 1640 dovedise că Anglia nu dorea să devină o monarhie absolută, iar cea din 1660 că se
împotrivea să devină republică. Îi rămânea să descopere mijloacele de a fi în acelaşi timp şi republică şi
monarhie.” (Andre Maurois, Istoria Angliei)

B. „În februarie 1689, Parlamentul îi proclamă pe Wilhelm şi Mary, împreună, rege şi regină ai
Angliei, după ce acceptaseră Declaraţia Drepturilor (Bill of Rights), ce stabilea prerogativele regelui şi, respectiv,
ale Parlamentului. Răsunetul considerabil al „Revoluţiei Glorioase” rezidă în faptul că, subordonând
proclamarea ca monarhi a lui Wilhelm şi Mary recunoaşterii de către aceştia a Declaraţiei Drepturilor, ea
substituie monarhia constituţională, întemeiată pe suveranitatea naţiunii, monarhiei ereditare de drept divin şi
instituie pe baze solide exercitarea monarhiei limitate prin drepturile Parlamentului...”
(J. Carpentier, F. Lebrun, Istoria Europei)

C: „Naţiunea engleză este singura de pe Pământ care a ajuns să încorseteze puterea regilor,
împotrivindu-i-se şi care a întemeiat în sfârşit o guvernare înţeleaptă, în care principele, atotputernic să facă
binele, este legat de mâini ca să facă rău, în care nobilii sunt mari, fără a avea vasali, şi în care poporul participă
la cârmuire fără dezordine. Camera Lorzilor şi aceea a Comunelor sunt arbitrii naţiunii, regele este supraarbitru
(...) A fost greu, desigur, să se statornicească libertatea în Anglia (...) însă englezii nu cred că au plătit prea scump
pentru legile lor bune.” (Voltaire, Scrieri filosofice)

1.Menţionaţi secolul la care se referă sursele A şi B.

2. Numiţi spaţiul istoric la care se referă sursele A, B şi C.
3. Menţionaţi, pe baza textelor B şi C, o instituţie specifică sistemului politic englez.
4. Numiţi o personalitate politică menţionată atât în sursa A, cât şi în sursa B.
5. Numiţi, pe baza sursei C, o categorie socială.
6. Menţionaţi, pe baza textului C, două caracteristici ale autorităţii principelui, care ilustrează opinia după care
guvernarea din Anglia este „înţeleaptă”.
7. Selectaţi din sursa B, două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecărei informaţii.
8. Precizaţi un document elaborat în Anglia în prima jumătate a secolului al XVII-lea.
10. Formulaţi un punct de vedere privind evenimentele la care face referire fragmentul evidenţiat din sursa A.
11.Prezentaţi modelul politic britanic, selectând o informaţie din textele date.
12. Definiţi următorii termeni: monarhie constituţional-parlamentară, Restauraţie, constituţie, monarhie absolută,
Revoluția Glorioasă.
 REVOLUŢIA ENGLEZĂ. REVOLUŢIA GLORIOASĂ - II

Citiţi cu atenţie textele următoare apoi răspundeţi la întrebări:

A: „ Lorzii ecleziastici şi mireni şi Comunele, întruniţi în parlament, aduc la cunoştinţă cu toată

smerenia suveranului şi stăpânului nostru, regele, că printr-un statut întocmit sub domnia lui Eduard I ... s-a
declarat şi statornicit că regele şi moştenitorii săi nu vor impune, nici nu vor încasa tallia (impozit) sau ajutoare
în acest regat fără consimţământul arhiepsicopilor, episcopilor, comiţilor, baronilor, cavalerilor, burghezilor şi
altor oameni liberi din comunele oraşului.” (Petiţia dreptului)

B: „Pentru multe generaţii viitoare, revoluţia din 1688-1689 a fost numită „Glorioasa revoluţie”.
Adevărata glorie a revoluţiei britanice constă în faptul că a fost făcută fără vărsare de sânge, fără război civil,
fără masacre şi mai presus de toate, s-a ajuns la o reglementare a diferendelor politice, care despărţiseră atât de
multă vreme şi atât de cumplit oamenii şi partidele”. (G. M. Trevelyan, Istoria ilustrată a Angliei)

C: „1. Că puterea de a suspenda executarea legilor de către autoritatea regală, fără consimţământul
Parlamentului este împotriva legilor (...) 4. Că orice încasare de bani în folosul Coroanei fără ca ea să fie
acordată de Parlament este împotriva legii (...) 6. Că a recruta şi a întreţine armată în Regat, pe timp de pace fără
aprobarea Parlamentului e un fapt potrivnic legii (...) 8. Alegerile de deputaţi în Parlament trebuie să fie libere.”
(Fragment din „Declaraţia drepturilor”)

1. Pornind de la sursa A, menţionaţi care erau drepturile şi libertăţile pe care Parlamentul le cerea a fi
respectate de către rege.
2. Menţionaţi secolul la care se referă sursele A, B şi C.
3. Numiţi spaţiul istoric la care se referă sursele A, B şi C.
4. Menţionaţi, pe baza surselor A şi C, instituţia care limita absolutismul monarhic în Anglia.
5. Precizaţi, pe baza sursei C, două atribuţii ale Parlamentului englez.
6. Numiţi o categorie socială precizată în sursele date.
7. Menţionaţi anul adoptării documentului de la sursa A.
8. Definiţi termenii: război civil, Restauraţie, Protectorat, monarhie absolută, revoluție.
9. Formulaţi un punct de vedere referitor la revoluţia la care face referire fragmentul evidenţiat în sursa B,
selectând o informaţie din sursă.
10. Precizaţi o cauză a revoluţiei engleze.
11. Precizaţi o urmare a revoluţiei engleze.
12. Formulaţi un punct de vedere privind importanţa „Declaraţiei Drepturilor”, menţionând un argument
istoric pentru a susţine acest punct de vedere.
FISA DE LUCRU- Revolutia moderna din Anglia (1642-1689)
Faceti o comparatie intre politica absolutista a regelui Carol I Stuart si politica lui Oliver
Cromwell din perioada Protectoratului. Identificati si comentati aspectele comune;

Criteriul de analiza Politica absolutista a Politica lui Oliver Cromwell din perioada
regelui Carol I Protectoratului
Tipul regimului

Prerogative

Relatia cu
Parlamentul
Orientare religioasa

Masuri economice