Definiţie – Viaţa cotidiană este definită prin viaţa privată şi
viaţa publică. Viaţa cotidiană are ca obiect de studiu biografia oamenilor cu toate laturile sale. Viaţa privată-definiţie, forme, caracteristici Definiţie viaţa privată – reprezintă viaţa intimă / secretă a fiecărei persoane, care se desfăşoară în spaţiul rezervat exclusiv familiei (locuinţa). Spatiul in care se desfasoara este locuinta. Activitate de învăţare: Examinaţi şi analizaţi formele vieţii private: - în trecut. - în prezent. Identifică caracteristicile vieţii private în trecut pornind de la textul: ” Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când mă gândesc că în casa în care locuiam s-a aşezat mai întâi bunica mea cu 4 copii mici şi o mamă bătrână, ca apoi, înainte să plece la casa lor, fiecare din cei 4 a făcut nuntă în aceeaşi casă, ca la un moment dat şi greu s-au mutat aici şi nişte cuscri şi nişte mătuşi bătrâne, nu mai mult de11 persoane, că verii mei şi cu mine aveam jucării comune, că pe măsura ce unii au plecat, alţii au îmbătrânit şi au murit şi s-a facut mai mult loc în casă,îmi vine să zic că tare greu şi tare bine am trăit în înghesuiala familiei mele.” În antiteză cu viaţa din trecut identificaţi caracteristicile vieţii de acum 50 de ani şi pe ale celei de astăzi. Activitate de Învăţare Priviţi cu atenţie imaginea de mai jos din vremurile în care se reunea toată familia şi reprezenta un simbol al trăiniciei ei. Identificaţi personajele şi descrieţi-le acţiunile. Formulaţi enunţuri în care să răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Când aţi luat ultima oară masa cu întreaga familie? 2. Unde obişnuiţi să mâncaţi de prânz? 3. Atribuiţi mesei în familie o semnificaţie aparte? Dacă da, care este aceasta? Activitate de Învăţare Mergând pe urmele familiei din România de astăzi, încercaţi să răspundeţi la întrebările puse nu cu mult timp în urmă într-un articol din “ Dilema veche” din care am reprodus fragmentul: ” Ce-i mai ţine astăzi pe oameni adunaţi între nişte pereţi? Suntem mai mult constrânşi de obligaţii şi îndatoriri sau ne ţine laolaltă dragostea şi respectul? Nu rare ori 2-3 generaţii împart acelaşi spaţiu familial – o fac din dragoste, din grijă… sau din lipsă de alternativă? De ce divorţul se banalizează şi creşte numărul separărilor? De ce se comunică atât de puţin între parteneri,...timpul petrecut împreună fiind tot mai diminuat? De ce în viaţa de zi cu zi a familiei pare să crească insatisfacţia şi nesiguranţa în valorile şi sensul ei? “ Argumentaţi răspunsul vostru. Analizează şi identifică principalele motive care pot afecta viaţa privată a unui individ. Are instituţia de învăţământ şi educaţia un rol în orientarea profesională şi în viaţa privată? Dar statul? Argumentează. Viata publică-definiţie, forme, caracteristici Definiţie viaţa publică - reprezintă viaţa fiecărei persoane, care se desfăşoară în văzul tuturor, fiind supusă autorităţii magistraţilor/statului , netolerând nici un secret. Activitate de Învăţare: Spaţiul în care se desfăşoară este public (o mare varietate). Puteţi da exemple? Viaţa privată şi viaţa publică se află într-o relaţie de interdependenţa şi de influenţă reciprocă. În acest context se stabileşte un nou echilibru datorită apropierii normelor care dirijează cele două sectoare. Locuinţa, bastion al vieţii private Def. Locuinţa este spaţiul domestic în interiorul căreia se consumă viaţa privată. Scurt istoric al locuinţei: În secolele trecute, habitatul se compunea dintr-o singură încăpere, în care trăiau toţi membrii familiei. Accesul la canalizare şi la lumina electrică era un vis îndepărtat, ca şi dorinţa de intimitate. Părinţii şi copii locuiau împreună. Obiectele de uz personal, lista loe ra foarte scurtă: un ceas, un briceag, o pip[, un şir de mătănii, bunuri de valoare simbolică, acesta se transmiteau din generaţie în generaţie. Familiile înstărite aveau un spaţiu privat mai larg: locuinţe cu mai multe încăperi. Locuinţa, bastion al vieţii private Scurt istoric al locuinţei: În ultimii 50 de ani, situaţia a cunoscut o schimbare radicală. Locuinţa cu mai multe încăperi şi confortul au devenit mult mai accesibile. În sec. al XX lea amenajarea locuinţei ca spaţiu privat prin excelenţă devine o preocupare generală. Reviste cu tiraje generoase, emisiuni media, un număr mare de firme se întrec în a oferi cele mai bune soluţii. Locuinţa devine un spaţiu modern. Familia, o instituţie în destrămare Familia îşi desfăşoară viaţa de zi cu zi între zidurile locuinţei. Fărămiţare familiei mari: - nevoia de spaţiu privat. - lipsa unor factori de autoritate. - dezvoltarea educaţională. - disoluţia autorităţii părinteşti. Intervenţia statului în viaţa de familie: Statul intervine prin instituţiile şcolare. Statul preia multe atribuţii care în trecut reveneau familiei (viitorul copilului, dezvoltarea profesională). Statul intervine în viaţa de familie şi prin atribuirea de alocaţii, organizaţii care protejeaza interesele copilului şi prin mijloacele de comunicare în masă. Tranziţia între privat şi public În sec. al XX lea situaţia familiei s-a schimbat. Socializarea educaţiei, schimbarea mentalităţilor au anulat treptat statutul de instituţie atribuit familiei. Creşte numărul cuplurilor care coabitează fără a simţi nevoia să se căsătorească, după cum sporesc şi familiile monoparentale. Familia nu mai reprezintă cadrul vieţii private, ci doar un spaţiu în care mai multe persoane îşi trăiesc propria existenţă, spaţiu care poate fi oricând schimbat cu altul. Prin intermediul mijloacelor de comunicare statul impune pretutindeni norme care se lovesc de voinţa individuală. Se constată o tranziţie între privat şi public. Modele ale vieţii cotidiene Modelul american: preluat de Europa după Primul Război Mondial. Realizat prin exportul produselor americane în Europa: jazz, desenele animate, produse alimentare (fast foods) şi industriale, stilul de viaţă (jeans), reclamele americane. Modelul suedez: preluat în sec. al XX lea de către europeni. Îmbrăţişat din cauza organizări sociale, al bunăstării generale şi al unei societăţi permisive. Modelul comunist: întâlnit în ţările comuniste, pentru populaţia de aici, viaţa poate fi rezumată într-un singur cuvânt: lipsuri. A bunurilor de consum, inexistenţa libertăţii de exprimare şi a drepturilor. Societatea comunistă se prezenta ca o ,,mare familie”. Frontiera între viaţa privată şi cea publică era lipsită de precizie. Fişă de lucru Folosind dialogul cu părinţii/bunicii şi colegii dumneavoastră, formulaţi-vă propriile opinii referitoare la familie, distracţie, imagine, muzică, lectură, film şi televiziune. Confruntaţi-vă opiniile într-un grup de 5-6 colegi. Ce semnificaţie are relaţia fiecăruia cu bogăţia? Dar cu credinţa în Dumnezeu? Stabiliţi-vă propriile ierarhi literare, muzicale, sportive etc. Comentaţi-le cu argumente. Alcătuiţi pe clasă un sondaj despre opiniile colegilor vis -a -vis de conceptele enumerate mai sus.