MOTORUL SI

COMPONENTELE LUI
Mihăilă Alexia , clasa 10F2
 ◦ Un motor este o mașină destinată transformării
energiei în lucru mecanic. Motoarele termice,
inclusiv motorul cu ardere internă și motorul cu
ardere externă, ard combustibil pentru a genera

DEFINITIE căldură, care ulterior generează mișcarea.

Motoarele electrice transformă energia electrică în
GENERALA lucru mecanic, iar motoarele pneumatice folosesc
aer comprimat. În sistemele biologice,
motoarele moleculare, cum sunt miozinele din
mușchi, folosesc energie chimică pentru a produce
mișcare.
 ISTORICUL MOTORULUI OTTO

◦ SCURTA PREZENTARE A INVENATORULUI

◦ ikolaus August Otto s-a născut în anul 1832 în localitatea Holzhasen din Germania.
◦ A absolvit cursurile politehnice, obţinând diploma de inginer.
◦ În 1867, împreună cu inginerul Eugen Langen (1833-1895), Otto a construit un motor termic cu ardere internă, cu piston
în patru timpi, care folosea combustibil gazos.
◦ În anul 1878, Nikolaus Otto, a pus la punct un motor în 4 timpi alimentat cu combustibil lichid (benzină) cu un randament
de 22%. O contribuţie însemnată la perfecţionarea motorului cu ardere internă, cu aprindere prin scânteie electrică, au adus-
o inventatorii germani Karl Benz şi Gottlieb Daimler, care au realizat primele automobile acţionate cu astfel de motoare.
◦ Nikolaus August Otto a murit în anul 1891, la Koln.
 ◦ Figura din stânga prezintă principalele părţi componente ale unui
motor cu adere internă, în 4 timpi, cu aprindere prin scânteie electrică.
În continuare le voi descrie pentru a se înţelege despre ce e vorba.
◦ Cilindrul- Reprezintă componenta în care culisează pistonul. Motorul
descris aici are un singur cilindru, dar majoritatea motoarelor au mai
mulţi cilindrii (4, 6 sau 8). Motoarele, dacă au mai mulţi cilindrii, pot
fi: în linie, în V sau opuşi orizontal (boxer), ca în figură:

Componentele motorului
Otto

◦ În funcţie de configuraţie, diferă nivelul vibraţii şi zgomot, costul de

fabricare şi caracteristicile ce le fac mai potrivite sau nu pentru
anumite tipuri de autovehicule.
◦ Pistonul- Este o piesă din mecanismul bielă-manivelă, confecţionat din aliaj de aluminiu, turnat, având formă
.
cilindrică, care culisează în cilindru.

◦ Segmenţii- Sunt inele elastice, montate pe piston în canale executate pe suprafaţa cilindrică exterioară a pistonului,
care au următoarele roluri:
◦ a) de a proteja ceilalţi segmenţi în momentul exploziei (segment de foc)
◦ b) de etanşare a jocului dintre cilindru şi piston
◦ c) de ungere şi radere (raclare) a uleiului depus pe peretele interior a cilindrului.

◦ Bujia- Piesă componentă a unui motor cu aprindere prin scânteie care serveşte la aprinderea amestecului carburant
în cilindru prin producerea unei scântei electrice între doi electrozi la un moment bine stabilit.
◦ Supape- Au rolul de a deschide şi închide orificiile prin care se realizează admisia combustibilului în cilindru şi
evacuare gazelor arse. Supele execută o mişcare de translaţie, fiind comandate de camele de pe axul cu came (ca în
animaţia alăturată, unde axul cu came are culoarea verde)
 Biela- Este de forma
Camera de unei tije sau a unei bare.
ardere- Reprezintă locul Face legătura dintre
unde are loc compresia şi piston şi arborele cotit.
arderea amestecului de Ea este legată articulat la Arborele cotit- El este
aer cu combustibil. ambele capete de piston cel care, împreună cu
Camera de ardere îşi şi respectiv braţul biela, transformă
schimbă volumul odată arborelui cotit, astfel mişcarea de translaţie
cu mişcarea pistonului. încât, împreună cu care vine de la piston,
Capacitatea camerei de arborele cotit, transformă într-o mişcare circulară.
ardere oferă de obicei o mişcarea alternativă de
idee asupra puterii translaţie a pistonului în
motorului. mişcarea de rotaţie a
arborelui cotit.
 DESEN
REPREZENTATIV
 Timpii de funcţionare ai unui motor cu ardere
internă şi aprindere prin scânteie sunt:
◦ 1- Absorbţia
◦ 2- Compresia
TIMPII DE ◦ 3- Aprinderea
FUNCTIONARE ◦ 4- Evacuarea
PREZENTAREA TIPURILOR DE FUNTIONARE
Timpul 1- absorbtia
◦ În timpul 1 se deschide supapa de admisie, iar
în timp ce pistonul se deplasează înspre
punctul mort inferior, în cilindru este absorbit
amestecul de vapori de benzină şi aer (realizat
în carburator) datorită depresiunii formate.
Timpul 2- compresia
După ce pistonul a ajuns în punctul mort inferior, supapa de
admisie se închide. Supapa de evacuare este şi ea închisă.
În deplasarea pistonului înspre punctul mort superior,
acesta comprimă amestecul din cilindru până la o rată de
9:1.
.

Timpul 3- aprinderea Reprezentare

◦ La sfârşitul compresiei, când pistonul a ajuns la

punctul mort superior şi ambele supape sunt
închise, se produce o scânteie electrică între
electrozii bujiei. Scânteia aprinde amestecul
carburant care începe să ardă progresiv.
Temperatura rezultată este de circa 2000°C şi
presiunea de aproximativ 25 atm. Gazele produc
o forţă mare de apăsare asupra pistonului
împingâdu-l spre punctul mort inferior. Pe măsură
ce pistonul coboară, gazele se destind - are loc
detenta. Acum este singurul moment când se
produce lucru mecanic.
Timpul 4- evacuarea

◦ Supapa de admisie este închisă, iar

cea de evacuare este deschisă,
permiţând gazelor arse din cilindru
să fie împinse afară din cilindru de
pistonul care se deplasează de la
punctul mort inferior spre punctul
mort superior.
 Ciclul de functinare al
motorului Otto
◦Graficul alăturat, prezintă schema de funcţionare a
motorului Otto, în coordonatele presiune (P) şi volum (V).
◦ Timpul 1- Aspiraţia
◦A›1 aspiraţie izobară (P1=constant= presiunea
atmosferică)
◦ Timpul 2- Compresia
◦1›2 compresie adiabatică a amestecului
◦ Timpul 3- Aprinderea
◦2›3 aprindere izocoră (V2=constant)
◦3›4 detentă adiabatică
◦4›1 destinderea izocoră (se destinde gazul prin
deschiderea supapei de evacuare, pistonul fiind la
punctul mort inferior, V1=constant)
◦ Timpul 4- Evacuarea
◦1›A evacuare izobară (gazul este eliminat prin supapa de
evacuare cu ajutorul pistonului la P1=constant= presiunea
atmosferica.
 Motorul Otto aspiră un amestec de benzină şi aer, îl
comprimă şi îl aprinde cu o scânteie electrică.
Motorul Diesel aspiră aer, îl comprimă şi apoi este
injectată motorina care se aprinde.
Diferentele  Motorul Otto foloseşte o rată de compresie ce variază

dintre între 8:1 şi 12:1.

Motorul Diesel foloseşte o rată de compresie mult mai
motoarele mare şi anume 14:1 până la 25:1.
 Motorul Otto foloseşte un carburator unde este
Diesel si Otto amestecată benzina cu aerul, sau o pompă de injecţie
(carburantul nu este injectat direct în cilindru).
 Motorul Diesel foloseşte injecţie directă, în care
combustibilul este injectat direct în cilindru.