Cioc Paul-Adrian

Principiul motorului termic cu ardere interna in 4 timpi

În anul 1878, Nikolaus Otto, a pus la punct un motor în 4 timpi alimentat cu combustibil lichid
(benzină) cu un randament de 22%. O contribuţie însemnată la perfecţionarea motorului cu ardere
internă, cu aprindere prin scânteie electrică, au adus-o inventatorii germani Karl Benz şi Gottlieb
Daimler, care au realizat primele automobile acţionate cu astfel de motoare.

Componentele motorului cu ardere interna

Cilindrul- Reprezintă componenta în care culisează pistonul. Motorul descris aici are un singur
cilindru, dar majoritatea motoarelor au mai mulţi cilindrii (4, 6 sau 8). Motoarele, dacă au mai mulţi
cilindrii, pot fi: în linie, în V sau opuşi orizontal (boxer), ca în figură:

Pistonul- Este o piesă din mecanismul bielă-manivelă, confecţionat din aliaj de aluminiu, turnat,
având formă cilindrică, care culisează în cilindru.

Segmenţii- Sunt inele elastice, montate pe piston în canale executate pe suprafaţa cilindrică
exterioară a pistonului, care au următoarele roluri:

a) de a proteja ceilalţi segmenţi în momentul exploziei (segment de foc)

b) de etanşare a jocului dintre cilindru şi piston

c) de ungere şi radere (raclare) a uleiului depus pe peretele interior a

cilindrului.

Bujia- Piesă componentă a unui motor cu aprindere prin scânteie care serveşte la aprinderea
amestecului carburant în cilindru prin producerea unei scântei electrice între doi electrozi la un moment
bine stabilit.

Supape- Au rolul de a deschide şi închide orificiile prin care se realizează admisia combustibilului
în cilindru şi evacuare gazelor arse. Supele execută o mişcare de translaţie, fiind comandate de camele
de pe axul cu came (ca în animaţia alăturată, unde axul cu came are culoarea verde)

Camera de ardere- Reprezintă locul unde are loc compresia şi arderea amestecului de aer cu
combustibil. Camera de ardere îşi schimbă volumul odată cu mişcarea pistonului. Capacitatea camerei
de ardere oferă de obicei o idee asupra puterii motorului.

Biela- Este de forma unei tije sau a unei bare. Face legătura dintre piston şi arborele cotit. Ea
este legată articulat la ambele capete de piston şi respectiv braţul arborelui cotit, astfel încât, împreună
cu arborele cotit, transformă mişcarea alternativă de translaţie a pistonului în mişcarea de rotaţie a
arborelui cotit.

Arborele cotit- El este cel care, împreună cu biela, transformă mişcarea de translaţie care vine
de la piston, într-o mişcare circulară.

1
 Cioc Paul-Adrian

Principiul de functionare a motorului cu ardere interna

În momentul deplasării pistonului de la punctul mort interior la punctul mort exterior, supapa de
admisie 6 (vezi imaginea din stânga) este deschisă și prin urmare în cilindru intră încărcătură proaspătă
(din cauza depresiunii create de mișcarea pistonului). Așadar are loc admisia (curba g-a din diagramă). În
continuare, prin deplasarea pistonului de la punctul mort exterior la punctul mort interior, are loc
comprimarea încărcăturii, ambele supape (6 și 7) fiind închise. Până ca pistonul să ajungă la punctul
mort interior, încărcătura este aprinsă și arde degajând căldură, ceea ce duce la mărirea presiunii în
cilindru.

2
 Cioc Paul-Adrian

Clasificarea motoarelor cu ardere interna

După natura combustibilului

 motoare la care se întrebuințează drept combustibil benzina, au carburator sau pompă de

injecție.
 motoare la care se întrebuințează drept combustibil motorina, au pompă de injecție.
 motoare cu gaz la care se întrebuințează drept combustibil un combustibil gazos, de obicei gaz
natural sau un amestec de combustibil.

După numărul de curse simple efectuate de piston într-un ciclu ( sau

numărul de timpi)

 motoare în patru timpi;

 motoare în doi timpi.

După spațiul producerii amestecului carburant

 Motoare cu formarea în exteriorul cilindrului a amestecului carburant. Este cazul motoarelor cu

carburator, injecție de benzină în conducta de aspirație și al motoarelor cu gaze cu instalație de
formare externă a amestecului aer-combustibil.
 Motoare cu formarea în cilindru a amestecului carburant. Din această categorie fac parte
motoarele cu injecție de combustibil cum sunt motoarele Diesel sau și unele motoare cu
aprindere prin scânteie și motoarele cu gaze la care combustibilul gazos este introdus în cilindru
printr-o supapă aparte în timpul aspirației.

După felul aprinderii amestecului carburant

 Motor cu aprindere prin scânteie (prescurtat MAS). După admisia și comprimarea amestecului
carburant în cilindrii motorului, în apropierea PMI(punctul mort interior) al pistonului, are loc
aprinderea. Aceasta se realizează prin producerea unei scântei între electrozii bujiei, care
aprinde amestecul carburant. Arderea are loc într-un interval de timp relativ scurt, în care
presiunea și temperatura gazelor din cilindru cresc repede până la presiunea de 30 - 40 daN/cm³
și temperatura de 1800 – 2.000 °C. Datorită presiunii gazelor din cilindru, care acționează asupra
pistonului, acesta se deplasează spre PME (punctul mort exterior), și rotește prin intermediul

3
 Cioc Paul-Adrian

sistemului biela-manivela, arborele motor. Această cursă a pistonului, se mai numește și cursă
activă sau cursă motoare.
 Motor cu aprindere prin comprimare (prescurtat MAC sau Diesel). La sfârșitul compresiei,
combustibilul este introdus sub presiune în cilindru, fiind pulverizat foarte fin cu ajutorul
injectorului, montat în chiulasă. Datorită contactului cu aerul fierbinte din interiorul cilindrului,
particulele pulverizate se aprind și ard, iar presiunea din cilindru crește, moderat, menținându-
se relativ constantă pe durata arderii. Gazele rezultate în urma arderii apasă asupra pistonului,
determinând deplasarea acestuia spre PMI, efectuând cursa activă. Supapele rămân închise
până aproape de sfârșitul acestei curse.

După așezarea cilindrilor sunt

 motoare cu cilindrii în linie.

 motoare cu cilindrii în V.
 motoare cu cilindrii în W.
 motoare cu cilindrii și pistoanele opuse, boxer.
 motoare înclinate, la care cilindrii au axele situate în același plan, însă înclinat față de planul
vertical.
 motoare cu cilindrii așezați în stea, utilizate cu precădere unde este nevoie de un raport
putere/greutate mare, de exemplu în aviație și în marina militară (vedete).
 Motoare cu cilindrii în „Δ” Delta, Napier Deltic-motoare folosite la căile ferate și vapoare
englezești.